Sunteți pe pagina 1din 5

 

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI
ŞI INTERNELOR

                                                                                                      


       UNITATEA CENTRALĂ PENTRU  
 REFORMA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE  
  
 
 

Minuta
dezbaterii documentului cadru privind prevenirea fenomenului de corupţie
în administraţia publică locală

Locaţie: Ministerului Administraţiei şi Internelor, Sala de Protocol


Data : 14.10.2010
Durata: 14.00 – 17.30

Teme abordate
Prezentarea şi discutarea propunerii de document cadru privind prevenirea corupţiei în
administraţia publică locală 2011-2015

Întâlnirea fost deschisă de doamna Cristina Belba, director UCRAP, care a mulţumit
participanţilor pentru prezenţă şi materialele transmise. Doamna director a precizat că prin
organizarea acestei reuniuni, care este prima dintr-o serie de dezbateri ce se vor derula în perioada
următoare, se doreşte asigurarea unei abordări cât mai corecte a problemelor cu care se confruntă
autorităţile administraţiei locale.
S-a făcut o prezentare a diferitelor aspecte care au precedat elaborarea acestui document:
 Ministerul Administraţiei şi Internelor a asigurat monitorizării implementării Strategiei
Naţionale Anticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pe
perioada 2008-2010
 Raportul Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului
de Cooperare şi Verificare (MCV) dat publicităţii în 20 iulie 2010 recomandă „consolidarea
politicii generale anticorupţie, în special prin coordonarea la nivel înalt şi pe baza unei evaluări
independente a impactului rezultatelor ultimelor două strategii anticorupţie puse în aplicare din
2005”
 Elaborarea unui nou document strategic privind corupţia la nivelul administraţiei publice din
România va trebui să aibă ca punct de plecare, pe de o parte o evaluare independentă a
impactului actualei Strategii şi pe de altă parte o analiză a situaţiei actuale privind fenomenul
corupţiei
 Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice a redactat Raportul de evaluare
intermediară a impactului Strategiei Naţionale Anticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi
administraţia publică locală pe perioada 2008-2010. Raportul analizează rezultatele obţinute
în perioada iunie 2008 – iunie 2010
 Ministerul Administraţiei şi Internelor nu are posibilitatea/competenţa evaluării celorlalte
sectoare vulnerabile
 La nivelul conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor s-a luat decizia ca Direcţia
Generală Anticorupţie să redacteze documentul strategic privind prevenirea şi combaterea
corupţiei la nivelul structurilor MAI, iar UCRAP documentul referitor la prevenirea corupţiei în
administraţia publică locală
 Ministerul Justiţiei va trebui să ia o decizie cu privire la construcţia viitorului document
strategic care vizează acţiuni de combatere a corupţiei, la nivel naţional
 Pe baza concluziilor rezultate din Raportul de evaluare intermediară a impactului implementării
SNA 2008-2010, Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice a elaborat un
document-cadru privind prevenirea corupţiei în administraţia publică locală

Doamna Ana Vasilache, reprezentantul Fundaţiei Parteneri pentru Dezvoltare Locală


(FPDL) a pus în discuţie următoarele aspecte pe care le consideră deosebit de importante şi care ar
trebui să se regăsească în acest document strategic:
 Îmbunătăţirea activităţii de management al proprietăţilor şi investiţiilor publice în
scopul existenţei unei înregistrări clare şi a utilizării lor eficiente pentru dezvoltarea durabilă
a localităţilor
In argumentarea acestei idei Ana Vasilache a prezentat experienta FPDL care a sprijinit
primaria municipiului Craiova in elaborarea unui plan strategic de tratare si prevenire a
vulnerabilitatii la coruptie, printr-un proces in care s-au implicat atat liderii organizatiei si
65% din cei 500 de angajati, cat si clientii/beneficiarii serviciilor primariei. Rezultatul
diagnosticului a relevat ca una din principalele cauze ale vulnerabilitatii la coruptie a
activitatilor de (1) planificare urbana, (2) eliberare de certificate de urbanism si autorizatii de
construire (3) gestiune a domeniului public si privat al municipiului (4) colectarea de taxe si
impozite (5) retrocedarea proprietatilor, este lipsa cadastrului imobiliar – edilitar, in special
inregistrarea incompleta a proprietatilor apartinand atat municipiului cat si institutiilor
statului (armata, SNCFR, etc). O alta cauza importanta identificata este slaba monitorizare a
calitatii proiectelor si realizarii investitiilor publice.

Aceste idei ar putea să se regăsească în acest document ca şi direcţii de acţiune care să vizeze:
- finalizarea şi corelarea înregistrării proprietăţilor publice pe hărţi digitale
- asigurarea realizării corecte şi eficiente a investiţiilor publice
Ana Vasilache a propus ca pentru realizarea corecta si eficienta a investiţiilor publice sa se introduca
in bugetul proiectelor de investitii publice activitatile de (1) verificare a calităţii proiectelor de
investiţii precum şi a preţurilor de catre experti neutri (2) urmarire a executiei de catre diriginti de
santier calificati si responsabili.

 Dezvoltarea unor reţele de experţi anticorupţie

In argumentarea acestei idei, Ana Vasilache a prezentat rezultatele promitatoare obtinute de FPDL
in construirea unei retele de experti anticoruptie in Europa centrala si de est, avand capacitatea de a
sprijini administratiile publice locale in elaborarea, prin procese participative, a unor planuri
strategice anticoruptie care intaresc integritatea, eficienta si transparenta organizatiilor.
In 2011-2012 FPDL intentioneaza sa replice in Romania programul de pregatire a expertilor
anticoruptie pentru a construi o retea nationala si a multiplica experienta primariei municipiului
Craiova care, cu sprijinul FPDL, a elaborat si este in curs de implementare a unui plan strategic de
tratare si prevenire a coruptiei, prin intarirea integritaatii, eficientei si transparentei organizatiei
FPDL, spera ca prin acest proiect, pe care il propune sa fie realizat in parteneriat cu UCRAP, sa
contribuie la implementarea viitoarei strategii nationale de prevenire a coruptiei in administratia
publica locala. Pentru ca strategia nationala sa conduca la schimbari reale la nivel local este esential
ca liderii politici, managerii si functionarii publici din primarii sa fie implicati in diagnosticul
vulnerabilitatii la coruptie a propriei organizatii si in identificarea solutiilor. Ana Vasilache a
subliniat ideea ca procesul participativ facilitat de expertii anticoruptie, prin care oamenii lucreaza
impreuna, este la fel de important ca si planul strategic care rezulta (daca nu mai important!),

Având în vedere experienţa bogată pe care FPDL o are pe linia colaborării cu autorităţile
administraţiei locale în domeniul prevenirii corupţiei, Ana Vasilache a menţionat şi necesitatea
adaptării limbajului pe care autorităţile îl utilizează în procesul de comunicare cu cetăţenii în cadrul
dezbaterilor organizate pentru diseminarea planurilor strategice anticoruptie si obtinerea sprijinului
comunitatii in implementarea acestuia..

Reprezentantul Transparency International, domnul Victor Alistar, a făcut o prezentare


detaliată, a sugestiilor / opiniilor pe care le au cu privire la document şi la Planul de acţiune.
Acestea au vizat atât aspecte generale, cât şi punctuale. Unele dintre observaţi au fost discutate şi
lămurite în cadrul reuniunii, alte urmând a fi analizate în vederea preluării în cadrul documentului.
Observaţii generale:
 documentul conţine atât elementele unui document cadru, cât şi elementele unei strategii,
creându-se astfel neconcordanţe
 nu s-a acordat atenţia cuvenită reglementărilor şi practicilor administrative pe care România le-
a adoptat sub SNA I
 ar trebui să identifice pârghiile necesare respectării şi implementării în bune condiţii a
reglementărilor existente
 definiţiile operaţionale ale corupţiei pe care documentul cadru le propune sunt marginale faţă
de definiţiile de lucru pe care sistemul românesc trebuie să le utilizeze
 evaluarea corupţiei trebuie să ia în considerare pe lângă percepţia cetăţenilor asupra
fenomenului şi percepţia mediului de afaceri, a experţilor ne-rezidenţi, dar şi evaluările din
perspectiva factorilor de risc care fac parte din metodologiile de rating ale Agenţiilor
Internaţionale sau ale comunităţii investitorilor.
 efectuarea unor modificări la capitolul Context (modificarea/completarea unora dintre
Principiile generale)
 incompleta preluare a recomandărilor Raportul de evaluare intermediară a impactului
Strategiei Naţionale Anticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală
pe perioada 2008-2010
 prezentul document să acorde o mai mare atenţie cooperării cu societatea civilă comparativ cu
cel aflat în implementare
 revizuirea enunţului privind scopul documentului, în vederea corelării cu enunţul privind
viziunea documentului
 revizuirea direcţiilor de acţiune, deoarece nu toate răspund cerinţelor de a fi concrete şi
evaluabile
Observaţii punctuale:
 au fost făcute observaţii ce vizează efectuarea de modificări şi/sau completări atât la nivelul
Domeniilor de intervenţie, cât şi la nivelul Direcţiilor de acţiune
 lipsa referirilor la implicarea societăţii civile în cadrul mecanismelor de implementare,
monitorizare şi evaluare
Observaţii privind Planul de acţiune:
 lipsa unei evaluări/monitorizări independente a stadiului de implementare
 revizuirea abordări din punct de vedere al indicatorilor (inexistenţa indicatorilor de evaluare
care să măsoare eficacitatea direcţiilor de acţiune în atingerea obiectivelor)
 stabilirea clară, graduală a termenelor de realizare şi a responsabililor
 insuficienta colaborare cu alte structuri cu responsabilităţi transversale în atingerea obiectivelor
în cadrul administraţiei publice
 identificarea unor soluţii care să compenseze capacitatea redusă de absorbţie a fondurilor
europene a administraţiei publice locale
 nu sunt clar precizate sursele bugetare
 introducerea activităţii de elaborare a documentelor de programare a alocărilor financiare din
fonduri structurale 2014 – 2020 care să prevadă nişte axe prioritare corespunzătoare direcţiilor
de acţiune din documentul cadru

Reprezentantul Asociaţiei Municipiilor din România, domnul Dan Cazaciuc, a dorit să sublinieze că
acest document va trebui să asigure atât sustenabilitatea demersurilor pe linia prevenirii corupţiei la
nivel local, dar să şi creeze premisele remedierii unor potenţiale probleme cu care autorităţile locale
s-ar putea confrunta în perioada următoare, în contextul procesului de descentralizare aflat în plină
desfăşurare.

Reprezentantul Centrului de Resurse Juridice, domnul Radu Nicolae, a prezentat observaţiile


transmise, acestea referindu-se la:
 mai bună corelare a obiectivelor prezentate cu obiectivele şi rezultatele din cadrul strategiilor,
programelor şi proiectelor complementare (ex. Strategia pentru o reglementare mai bună la
nivelul administraţiei publice, strategia operaţională ANI şi ANFP, etc)
 extinderea zonelor la corupţie care trebuie atinse de viitoarea strategie astfel: conflictele de
interese şi incompatibilităţile funcţionarilor publici şi aleşilor locali, lipsa de transparenţă şi
acces redus la informaţiile deţinute de primării şi consilii locale, (inclusiv probleme privind
restituirea proprietăţilor, achiziţii publice, execuţie bugetară), lipsa consultării şi dezbaterii la
nivel local în procesul de luare a deciziilor, protecţia avertizorilor de integritate şi dezvoltarea
rolului şi a reţelei consilierilor de etică.
 utilizarea simplificării procedurilor administrative ca şi măsură fundamentală de prevenire a
corupţiei (măsurarea şi raţionalizarea sarcinilor administrative)
 creşterea transparenţei procesului de monitorizare şi evaluare a strategiei prin diseminarea de
rapoarte publice periodice şi organizarea de evenimente de evaluare şi consultare.
 stabilirea tipului de autorităţi publice locale care implementează strategia

În cadrul reuniunii, s-a menţionat că există o suprapunere între atribuţiile consilierilor de etică, pe de
o parte şi a consilierilor de integritate existenţi la nivelul tuturor structurilor MAI, pe de altă parte.

Concluziile reuniunii:
 Noul document strategic trebuie să se fundamenteze pe rezultatele unei analize independente a
impactului strategiilor anticorupţie 2005 - 2007 şi 2008 - 2010
 Este necesar ca Ministerul Justiţiei să adopte într-un termen cât mai scurt o decizie referitoare la
viitorul document strategic privind combaterea corupţiei la nivel naţional
 Organizarea unei dezbateri lărgite, cu participarea reprezentanţilor unităţilor administrativ
teritoriale, Direcţiei Generale Anticorupţie şi Ministerului Justiţiei, ulterior reuniuni Comisiei de
monitorizare a îndeplinirii condiţionalităţilor cuprinse în Mecanismul de Cooperare şi Verificare,
 Analizarea de către reprezentanţii UCRAP a observaţiilor şi comentariilor primite în vederea
preluării în documentul cadru

Lista participanţilor

Nr. Nume şi Instituţia Funcţia


crt. prenume
1. Ana Vasilache FPDL Director executiv
2. Dan Cazaciuc AMR Preşedinte corp
profesional
3. Toma Cosmin ANFP Manager public
Frăsie
4. Victor Alistar TI Director executiv
România
5. Radu Niculae CRJ Manager pogram
6. Toma Claudia Primăria Inspector
Roman Unitatea de
Implementare a
Proiectelor
7. Cristina Belba UCRAP Director
8. Violeta Vlaş UCRAP expert
9. Dana Ignat UCRAP Manager public
10. Ionuţ Vasilca UCRAP Manager public

S-ar putea să vă placă și