Confucius 

s-a remarcat prin doctrina sa etica, a elaborat codul de norme moraleprivind comportamentul oamenilor fata

de superiori, fata de ceilalti. Temafundamentala impusa inteleptului este societatea, existenta sociala a individului,conditiile ideale
dintre om si societate, scopul filosofiei sale fiind formarea omuluiutil societatii. Problema centrala a

onfu
lui C

cius 
fiind 
siste
mul 
de g
uver
nare
care
sec
erea
mer
eu
rein
noit,
ace
sta
urm
area
in
per
man
enta
ca d
iscip
olii
sai,
mult
i
deor
igin
e m
ode
sta,
caro
ra le
pred
a le
ctii
de i
stori
e,
liter
atur
a,
dipl
oma
tie
si rit
ualu
ri
dec
urte,
sa fi
e
preg
atiti
pent
ru a
pute
a
dev
eni 
buni 
func
tion
ari
ai
stat
ului.
In
cent
rul d
octri
nei
mor
ale
se a
fla
idee
a
arm
onie
i
dintr
e
om
si co
smo
s. O
altai
dee
este
ca o
mul 
treb
uie
sa ti
nda
spre
perf
ecti
une
mor
ala
si ca 
feric
irea
depi
nde
dep
erfe
ctiu
ne.
Perf
ecti
une
a
mor
ala
si fe
ricir
ea
depi
nd d
e ve
nera
rea
tradi
tiilor
trec
utul
uicu 
sco
pul
de a
se i
mbu
nata
ti
clim
atul 
prez
ent.
Print
re
frum
uset
ile
mor
ale
pe c
aretr
ebui
e
sa l
e
prob
eze
omu
l,
patr
u
erau
con
side
rate
cele
mai
imp
orta
nte,
vala
bile
pan
a in
ziua 
de a
zi:
 Sa 
fii
gen
eros
, dar
nu ri
sipit
or.
 Sa 
fii
mân
dru, 
dar
nu tr
ufas
.
Sa 
ai
dori
nte,
dar
nu p
ofte.
 Sa 
arati
inoc
enta
, dar
nu a
spri
me.
Con
fuci
us e
vita
met
afizi
ca,
displ
aca
ndu-
i
toat
e
noti
unil
e
sau
teori
ile
haot
ice,i
ncer
te,
necl
are,
atrib
uind 
toat
e
prob
lem
ele
din
viat
a
unui 
indiv
id, a
unei
soci
etati
sau
a
unui 
stat
obs
curit
atii
si im
prec
iziei
gan
dirii
si a
limb
ajul
ui,
sau
lipse
i
desi
ncer
itate
. Un
rege
,
pari
nte
sau
fiu
care
nu s
e co
mpo
rta
ca a
tare,
igno
rand
resp
ectiv
ele
lor
privil
egii
si in
dato
riri
ca r
ege,
pari
nte
sau
fiu, 
com
it
ade
vara
teab
uzur
i
ada
post
indu
-se i
n
spat
ele
cuvi
ntel
or
de „r
ege”
,
„pari
nte”
sau
„fiu”.
Un
alt
con
cept 
fund
ame
ntal
in
filos
ofia
conf
ucia
nist
a
este
„om
ul s
uper
ior”.
Inop
inia
sa,
cee
a
ce ii
acor
da s
uper
iorit
ate
omu
lui e
ste
culti
vare
a
prop
riulu
i sa
u
„eu”,
„cu 
grija
zelo
asa 
si co
nsta
nta”.
Cele
trei
virtu
ti
ale
omu
lui „i
deal
”
sunt 
inteli
gent
a,cu
rajul 
si b
una 
inte
ntie,
cee
a
ce i
nse
amn
a ca
ract
er,
core
ctitu
dine
,
gen
eroz
itate
.Baz
a
cara
cter
ului 
este
sinc
erita
tea
(„sa-
ti
pui
de a
cord
cuvi
ntel
e
cu f
apte
le”),
core
ctitu
dine
a
(„sa 
caut
i in
tine 
cau
za
nere
usit
ei
tale”
),
mod
erati
a in
vorb
e si
atitu
dini,
sim
pati
a
cord
iala
pent
ru
toti
oam
enii.
Prin
cipal
ul c
onti
nuat
or al
lui C
onfu
cius 
a
fost 
Men
cius 
(nu
me
latini
zat
al
luiM
eng
–zi,
cca
371
–
289
idH)
.
Cen
trul 
gan
dirii
sale
a
fost 
con
stitui
t
de t
eori
a
des
prec
arac
terul 
omu
lui p
rin
ese
nta
bun: 
toti
oam
enii
se n
asc 
egal
i
si b
uni,
toti
aura
tion
alita
te
si si
mtul 
virtu
tii
inna
scut
;
doar
ca u
nii
culti
va a
cest 
simt
, altii
nu,l
asa
ndu-
se p
rada 
pasi
unil
or
simt
urilo
r.
Om
ul d
evin
e ra
u
doar
atun
ci ca
nd n
u ca
utas
a-si 
infra
nez
e
porn
iri
lipsit
e
de v
aloa
re
mor
ala,
porn
iri
care
nu f
ac
part
e
din
„fire
aom
ene
asc
a”.
Men
cius 
a
atin
s cu 
mult
inai
ntea
altor
gan
ditor
i
anu
mite
prob
lem
e
ce a
ting
cam
pul
psih
olog
iei,
arat
and 
ca i
n
loc
de a
-ti
infra
na a
num
ite
imp
ulsu
ri
sau
dori
nte(f
apt i
nutil
si d
aun
ator)
,
este
mai
ade
cvat
sa l
e
can
alize
zi
pe a
lte
cai,
spre
activ
itatif
olosi
toar
e
omu
lui si 
soci
etati
i.
Dup
a
sau
para
lel
conf
ucia
nis
mul
ui, o
alta
mar
e
sco
ala
filos
ofic
a ch
inez
a a
fostt
aois
mul,
fond
ata
de L
ao-
zi
(Lao
-tzi/
Lao-
tzu, 
cont
emp
oran
cu C
onfu
cius 
si,
pare
-
se,l
a
un 
mo
men
t dat
chia
r
men
tor
al
ace
stui
a),
care
a
elab
orat
o
con
cept
ie
filos
ofic
atra
nsm
isa 
oral
timp
de 2
sec
ole,
in
sec
olul 
IV
fiind 
reda
ta
si in
scris
. Lui 
i
se a
tribu
iecul
eger
ea
scris
a „D
ao
De
Jing
”/
Tao
Te
Chin
g,
cule
gere
de a
foris
me,
de f
apt 
o
oper
acol
ectiv
a,
„text
ul c
el
mai
prof
und
si m
ai
enig
mati
c
din
toat
a
liter
atur
a
chin
eza”
(M.
Elia
de),
repr
ezin
ta
unul 
din
cele
mai
imp
orta
nte
trata
te
ale
filos
ofiei
chin
eze,
2
aco
peri
nd d
ome
nii
ale
spiri
tuali
tatii
indiv
idul
ui,
dina
mic
a int
er-
pers
onal
a
sau
tehn
ici
de g
uver
nare
politi
ca.
Con
cept
ia
lui L
ao-
zi a
fost 
opu
sa c
onfu
ciani
smu
lui.
Filo
sofi
a
taoi
sta
porn
este
dela
prob
lem
a
natu
rii
univ
ersu
lui si 
a
relat
iilor
dintr
e
om
si u
nive
rs, i
nsa
nea
gap
osibi
litat
ea
cun
oast
erii
lumii
,
necr
eata
si in
dest
ructi
bila,
deo
arec
e no
i
nu p
ute
m
sac
uno
aste
m
lucr
urile
dec
at
prin
inter
med
iul n
otiu
nilor
,
care
sunt 
abst
racti
i,
fictiu
ni.In
cerc
and 
sa c
uno
aste
m
lum
ea,
ne i
nde
part
am
tot
mai
mult
de r
ealit
ate,
de l
ege
asu
pre
ma
a
natu
rii,
de p
rinci
piul 
ordi
nii
univ
ersa
le
(Tao
);
activ
itate
a
intel
ectu
alad
evin
e as
tfel
inutil
a,
de e
vitat
chia
r...”
De
Tao
te
poti
apro
pia
spre
a-l
intel
ege,
dar
nuc
u rat
iune
a,
ci p
e ca
lea
intui
tiei,
a
cont
opiri
i in
Tao”
.
Insa
filos
ofia
taoi
sta
nu c
ond
ucel
a
un p
esi
mis
m to
tal:
retra
gere
a
din
lum
e,
insa
si m
oart
ea,
vaz
uta
ca o
reint
egra
re
inun
itate
a
origi
nara
,
este
un b
ine,
caci 
„atu
nci c
and 
mori
,
nu e
sti
excl
us d
in
Univ
ers”.
In
oric
e ca
z
cara
cter
ul d
e co
nte
mpl
ativit
ate
si d
e pa
sivit
ate
al
doct
rinei
aco
nve
nit
suv
eran
ilor
cont
emp
oran
i,
care
chia
r au
spriji
nit
taoi
smu
l,
intru
cat
„mot
ivulp
entr
u
care
este
greu
sa g
uver
nezi
pop
orul 
sta
in
fapt
ul c
a el
stie
prea
mult
e”.
Sau,
mai
exa
ct,
„in
activ
itate
a
sa d
e gu
vern
are,
intel
eptu
l me
ntin
e co
nsta
nt p
opor
ul inl
ipsa
de d
orint
e
si in
nest
iinta
.
Can
d su
nt di
n
acei
a
care
pos
eda 
stiint
a, el
caut
a
sa-
ifac
a sa 
nu i
ndra
zne
asc
a
sa a
ctio
nez
e.
Can
d in
felul 
ace
sta
el
dete
rmin
a no
n-
acti
une
a,
bun
a or
dine 
devi
ne u
nive
rsal
a.”
Cuv
întul 
tao
are
mai
mult
e
întel
esur
i în
Chin
a an
tica:
arta
de a
câr
mui 
a
vec
hilor
suv
eran
i,
idee
a
de i
scus
inta,
tale
nt p
entr
u
cev
a an
ume
,
de î
nde
mân
are,
nu n
uma
i
înrel
atie
cu a
nticii
suv
eran
i,
caci 
si o
mul 
de rî
nd p
oate
dov
edi 
cev
a ie
sit
din
com
un.
Chin
ezii
adm
irau
arca
sii,
calig
rafii,
filoz
ofii,
în
gen
eral
pe t
oti
cei
care
se r
ema
rcau
print
r-o
aptit
udin
e an
ume
.
Ace
stia
erau
che
mati
la
curt
ea
suv
eran
ului,
pusi 
laîn
cerc
are,
si o
men
iti
cum
se c
uvin
e at
unci 
cînd 
îsi a
rata
u
diba
cia.
Un
alt
sen
s alc
uvîn
tului 
tao
este
de 
met
oda,
în
sen
sul 
de t
ehni
ca d
e în
vata
re,
de a
plica
re a
cev
aetc
. Un
tao
care
poat
e fi
tras
at
nu p
oate
fi
eter
nul
tao
(adi
ca:
nu e
xista
o
met
oda
abs
olut
a
de a
proc
eda 
în
toat
e
împr
ejur
arile
,
un c
od
de p
urtar
e
univ
ersa
l
vala
bil
etc).
Într-
o
pers
pect
iva s
i ma
i
larg
a,
tao
este
lege
a
Cer
ului,
adic
a m
odul
lui d
ema
nife
star
e.
Tao-
ul e
ste
o
misc
are
de d
u-te-
vino
, în
care
alter
nea
za
tend
intel
e
yin
siya
ng.
A te
ada
pta
la
ace
asta
misc
are,
înse
amn
a a
dev
eni 
una
cu t
ao,
ada
ptar
ea
lami
scar
ea
ceru
lui p
utan
d fi
con
side
rata
un t
ao
în
sine 
(tale
nt,
intui
tie
etc).
Ca
mult
i alti
gan
ditor
i
anti
ci ch
inezi
,
mod
alita
tea
sa d
e ex
plica
re a
ideil
or
folo
sea
ade
sea
para
dox
uri,
anal
ogii,
refer
iri la
pov
erbe 
vec
hi,
repe
titii,
sim
etrie
,
rima
si rit
m.S
crier
ile
ce-i
sunt 
atrib
uite
sunt 
poet
ice,
den
se
si d
ese
ori
obs
cure
,
serv
ind 
ca p
unct
de p
leca
re
med
itatiil
or
cos
mol
ogic
e sa
u
intro
spe
ctive
.
Cu
toat
e
ca L
ao-
zi
nu a
avut
atat
a
influ
enta
prec
um
Con
fuci
us i
n
Chin
a, el
este
totu
si
resp
ecta
t in
mar
e
mas
ura
de c
atre
chin
ezii
de a
stazi
si n
u nu
mai,
ideil
e
sale
fiind 
stud
iate
la
nivel
inter
nati
onal
.
 „Când
armele
îşi vor
fi
pierdu
t
tăişul,
când
înflăcă
rarea
se va
stinge,
când
forţele
vor fi
epuiza
te şi
visteri
a va fi
golită,
suvera
nii
vecini
vor
profita
de
slăbici
unea
ta
pentru
a
acţion
a. Şi
chiar
dacă ai
consili
eri
pricep
uţi,
nici
unul
dintre
ei nu
va fi în
stare
să
întocm
ească
planur
i de
viitor
adecva
te.”
Un
alt
cont
emp
oran
al
lui C
onfu
cius,
cu t
oate
ca n
u po
ate
fi
num
it
filos
of
inad
evar
atul 
sen
s al
cuv
antu
lui,
a
fost 
Sun
-zi
(Su
n
Wo,
cun
osc
ut c
el
mai
bine 
sub
num
ele
Sun
-
Tzu)
.
Gen
eral
al
arm
atel
or
chin
eze,
este
auto
rul f
aim
osul
ui tr
atat
„Art
aRa
zboi
ului”
(scri
s in
512
idH)
.
Obis
nuit
de 
mic
copil
cu 
med
iul 
milit
ar,
dato
rita
tatal
uisa
u
care
a
fost 
ofite
r al
arm
atel
or
chin
eze,
inter
esul
sau
a
fost 
can
aliza
t
spre
tacti
ciled
e ra
zboi
de l
a o
vars
ta
frag
eda,
ajut
and
u-l
sa d
evin
a ex
pert
in
dom
eniu
l mili
tar.
Fiin
d int
rodu
s
lui H
o Lu
, im
para
tul S
tatul
ui W
u, p
entr
ua
dem
onst
ra
arta
sa i
n
tacti
cile
de r
azb
oi,
Sun
-Tzu
a
prob
at
cu s
ucc
es
strat
egiil
e
sale
milit
are
asu
pra
3
con
cubi
nelo
r
imp
arat
ului l
a
solic
itare
a
ace
stui
a
din
urm
a, in
cele
din
urm
a
fiind
ang
ajat
ca 
Gen
eral
al
arm
atel
or
imp
arat
ului.
Stra
tegiil
e
prez
enta
te in
trata
tul „
Arta
razb
oiul
ui”
au
fost 
in
mar
e
mas
urau
rmat
e
si p
use 
in
aplic
are
in
Jap
onia
Evul
ui M
ediu
(sec
. XV
–
XVI)
:
clasi
ca „
Gori
n
NoS
ho”
(„Ca
rtea
celo
r
cinci
cerc
uri”),
scris
a de 
Miy
amo
to
Mus
ashi
,
un f
aim
os
sam
urai(
158
3
-164
5),
in
acel
asi ti
mp
pict
or
si ca
ligra
f,
cont
ine 
mult
e
simil
arita
ti
cuin
vata
turil
e
lui S
un-
Tzu.
Inva
tatur
ile
lui S
un-
Tzu
au
ajun
s in
Eur
opa 
cu p
utin
inai
nte
de 
Rev
oluti
a
fran
cez
a(in
177
2)
sub
form
a
unei
trad
ucer
i
sum
are
facu
ta
de p
arint
ele
J.J.
M.
Ami
ot,
un p
reoti
ezui
t
fran
cez.
De
altfe
l
„Art
a
razb
oiul
ui” a
fost 
trad
usa 
in
mult
e
limbi
,
valo
rific
and
u-se 
astf
el
inva
tatur
ile
auto
rului 
pe p
lan
inter
nati
onal
,
repr
eze
ntan
d o
cart
efun
dam
enta
la in
difer
ite
aca
dem
ii
milit
are.
In
Stat
ele
Unit
e
ale
Ame
ricii
lucr
area
luiS
un-
Tzu
a
fost 
cun
osc
uta
pe l
arg
ince
pan
d cu 
anii
197
0.
Dipl
oma
tul H
enry
Kiss
inge
ra
facu
t
refer
ire
la
ace
asta
lucr
are,
„Art
a
razb
oiul
ui”
ce a
con
stitui
t
subi
ectu
l un
orst
udii
min
utio
ase 
in
cerc
urile
milit
are
ame
rica
ne d
e-a
lung
ul
mult
or
ani.
In
zilel
e
noa
stre
teori
ile
prez
enta
te in
cart
e
sunt 
aplic
ate
in
mod
con
side
rabil
nun
uma
i in
plan
milit
ar,
dar
si in
med
iile
de a
face
ri,
strat
egii
orga
niza
tion
ale
si in
dez
volt
area
abilit
atilo
r
man
ager
iale,
spor
t,
dipl
oma
tie,
sau
chia
r
si in
viat
a
pers
onal
aa
unor
oam
eni.
Sun
-Tzu
prob
abil
ca e
ste
una
din
cele
mai
renu
mite
pers
onal
itati
dinC
hina 
in
plan
inter
nati
onal
.
„Cuno
aşte-ţi
inamic
 ul şi
cunoaş
te-te
pe tine
însuţi;
într-o
 sută
de
bătălii
 nu te
vei
expun
 e nici
unei
primej
 dii.
Când
nu-ţi
cunoşt
i
inamic
ul, dar
te
cunoşt
 i pe
tine
însuţi,
şansel
e tale
de
victori
e sau
de
înfrân
gere
sunt
egale.
Dacă
nu-ţi
cunoşt
i nici
inamic
 ul şi
nici pe
tine
însuţi,
eşti
sigur
 că te
vei
găsi în
primej
die în
fiecare
bătălie
.”
Biblio
grafie
:
 http:/
/en.w
ikipe
dia.o
rg/wi
ki/La
 o_Zi
http:/
 /ww
w.da
oism.
net
http:/
/ww
w.so
nshi.
 com
http:/
 /ww
w.onl
 ine-
litera
ture.
com/
suntz
u/
http:/
/ww
w.we
st-
meet
-
east.
com/
edus
unts
u.ht
m
 http:/
/en.w
ikipe
dia.o
rg/wi
ki/Su
n_Tz
u
 Conf
ucius 
 –
Doctr
 ina/
Cele
patru
carti
clasi
ce
ale
Chin
e