Imaginea României şi a Poloniei în

Uniunea Europeană

Brandul unei naţiuni

 Scopul lucrării

Analiza percepţiilor diferite a Europei

asupra celor României şi Poloniei

Modalitatea în care branduri naţionale

diferite au determinat evoluţii diferite
 Cuprins

1. Ce este brandingul de naţiune

2. Importanţa unui brand naţional
3. Brandul România
4. Brandul Polonia
5. Concluzii
1. Ce este brandul de naţiune
 Brand

„Suma tuturor conexiunilor mentale pe care oamenii le fac

cu un produs, un serviciu, o persoană sau un loc.”
Brown

„Brandul este un mecanism de obţinere a unui avantaj

concurenţial prin diferenţiere. Atributele ce diferenţiază
un brand furnizează publicului său satisfacţie şi beneficii
pentru care acesta este dispus să plătească.”
Wood
Brand
produsul, serviciul, persoana sau locul

+
activele de proprietate intelectuală aferente

+
toate noţiunile şi ideile neprotejabile juridic,
necontrolabile direct şi pe care publicul său i
le asociază liber
 Naţiune
Comunitate stabilă de oameni, istoriceşte
constituită ca stat, apărută pe baza unităţii
de limbă, de teritoriu, de viaţă economică şi
de factură psihică, care se manifestă în
particularităţi specifice ale culturii naţionale
şi în conştiinţa originii şi a sorţii comune.
 Brandingul de naţiune

 Oameni, conştiinţa lor

 Teritoriu (ţară, loc)
 Economie
 Politică
 Cultură
2. Importanţa unui brand naţional
 Crearea unei imagini clare, care
diferenţiază ţara pe plan global

 Crearea unei imagini care face ţara

respectivă dezirabilă , atrăgătoare

 Procesul de vânzare a produselor şi

promovare a valorilor naţionale
3. Brandul România
 Acum
 2005 – crearea unui grup de lucru care să se
ocupe de crearea brandului naţional

 “România, mereu surprinzătoare”- necesitatea unei

abordări de jos în sus a grupurilor ţintă

 Imaginea României după 1989

- somaj ridicat
- putere de cumparare scazuta
- situatie politica instabila
 Acum
 Lipsa de preocupare - Control minim asupra
factorilor de influenţă asupra imaginii

 Imagine construită neunitar, din elemente

aleatoare
 Stereotipuri : ţigani, hoţi, cerşetori, atmosferă
dezolantă

 Brandul Romania exista

 Oamenii

 România nu mai există fiind plecată de

un an, în Spania sau Italia, măritată, cu
doi copii

 Un puternic complex de inferioritate,

determinat de necunoaşterea realizărilor
propriei ţări
 Soluţii
 Investire în propria educaţie

 Atitudine proactivă în schimbarea

percepţiilor asupra propriei ţări

 Responsabilitate şi iniţiativă în crearea

unor acţiuni coerente şi eficiente
4. Brandul Polonia
 Elemente generale
 Nu este un brand coerent, ci trebuie privit din
mai multe dimensiuni

 Imagine împărţită în două direcţii : una istorică şi

alta modernă

 Stereotipuri : ţară anti-semită, ex-comunistă,

lagăre de concentrare şi camere de gazare
 Noua imagine
 Sondaje în rândul liderilor de opinie din ţările UE

 Campania “instalatorul polonez”

 Nou BRAND axat pe succesul :

- dobândirii suveranităţii
- stabilirii unei relaţii bune cu statele vecine
- aderării la UE
5.Concluzii
România
 La început de drum în ceea ce priveşte
conştientizarea necesităţii unui brand naţional

 Iniţiative de creare a unei imagini lipsite de

coordonare, eficienţă şi risipitoare de resurse

 În aşteptarea statutului de membră a Uniunii

Europene
Polonia

 A reuşit a învinge prin oameni stereotipurile şi

prejudecăţile legate de propria identitate

 Campanii de promovare susţinute , strategii

de comunicare echilibrate şi cu un mesaj clar,
diferenţiat

 Membru al Uniunii Europene

 România
 trebuie gândită ca o corporaţie

 dacă încă nu este, trebuie să devină afacerea şi sursa

noastră de profit pentru multă vreme de-acum încolo

 Trebuie să ne aşteptăm la rezultate reale peste 10-15 ani

 trebuie să “vindem” brandul prima dată la interior. N-avem

de ales şi trebuie să fim “cam“ oneşti în construcţia
brandului nostru.
Întrebaţi-vă

 NU: ce ar fi trebuit să facem şi n-

am putut

 CI: ce am fi putut face şi n-am

făcut