Guvernul Boc – cel mai neconstitutional guvern al Romaniei

Iată lista cu actele şi acţiunile neconstituţionale ale Guvernului

1. În 15 ianuarie 2009, Curtea Constituţională a stabilit că dispoziţiile

OUG 230/2008, prin care a fost interzisă cumularea pensiei cu
salariul de la stat este neconstituţională, admiţând astfel sesizarea
Avocatului Poporului, care susţinea că acest act normativ încalcă
drepturi fundamentale stabilite prin Constituţie, între care dreptul la
muncă, dreptul la pensie şi ar putea desfiinţa un drept câştigat.

2. În 6 mai 2009, Curtea Constituţională a stabilit că Legea pentru

modificarea şi completarea Legii 188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici este neconstituţională. Legea, iniţiată de
parlamentari PDL şi PSD repolitiza funcţia publică.

3. În 30 iunie 2009, Curtea Constituţională a decis că este

neconstituţională OUG 1/2009 privind unele măsuri în domeniul
salarizării personalului din sectorul bugetar.

4. În 7 iulie 2009, Curtea Constituţională a decis că este

neconstituţională OUG 224/2008 prin care preşedintele Senatului,
Mircea Geoană, a devenit vicepreşedintele Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării (CSAT).

5. În 9 iulie 2009 În 9 iulie 2009, Curtea Constituţională a decis că

Legea de aprobare a OUG 3/2009 prin care premierul Emil Boc a
desfiinţat DLAF, înfiinţând un nou Corp de control, bazat pe un
angajament de loialitate, este neconstituţională. Între timp, Executivul
a adoptat OUG 94/2009 - pentru a modifica, în urma deciziei instanţei
constituţionale, prevederile Legii de aprobare OUG 3/2009 care
stipula reorganizarea Departamentului guvernamental de Luptă
Antifraudă (DLAF) şi a Departamentului de Control al Guvernului. Şi
OUG 94 a fost declarată neconstituţională, în 17 noiembrie 2009.

6. În 7 octombrie 2009, Curtea Constituţională (CCR) a constatat, cu

majoritate de voturi, că este neconstituţională Legea de aprobare a
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 37/2009 privind unele măsuri de
îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice, întrucât nu s-au
respectat normele de adoptare a ei.

7. În 4 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a decis că Legea

329/2009 prin care se interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat
este constituţională, dar conditionat. Mai exact, prevederea nu se
aplică în cazul persoanelor pentru care durata mandatului este
stabilită expres prin Constitutie (preşedintele României, parlamentarii,
membrii CSM, ai Curţii de Conturi şi cei ai Curţii Constituţionale,
Avocatul Poporului).

8. În 17 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de

neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.94/2009 pentru asigurarea continuităţii activităţii unor
structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului

9. În 18 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a declarat

neconstituţională Legea educaţiei, asumată de Guvern în data de 15
septembrie.

10. În 3 decembrie 2009, Curtea Constituţională (CCR) a decis că

prevederi din OUG 105/2009 cu privire la serviciile deconcentrate
contravin Constituţiei, în condiţiile în care actul normativ a preluat
integral conţinutul din vechea OUG 37/2009, declarată de asemenea
neconstituţională, în 7 octombrie 2009.

11. În 14 aprilie 2010, Curtea Constituţională a declarat

neconstituţionale mai multe prevederi ale Legii de modificare a
Statutului funcţionarilor publici referitoare la categoriile de funcţionari
publici cu funcţie de conducere, concursul de recrutare pentru
funcţiile publice şi lista funcţiilor publice de conducere.

12. În 7 iunie 2010, Curtea Constituţională a admis obiecţiile de

neconstituţionalitate, formulate de un grup de 29 senatori şi un grup
de 58 de deputaţi, în temeiul art. 146, lit.a, asupra dispoziţiilor Legii
lustraţiei, privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi
demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile
de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6
martie 1945-22 decembrie 1989.

13. În 25 iunie 2010, Curtea Constituţională a admis că reducerea

pensiilor cu 15 % este neconstituţională. Obiecţiile de
neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile Legii privind unele
măsuri necesare pentru restabilirea echilibrului bugetar, au fost
înaintate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În susţinerea acestora,
argumentul invocat a fost acela că legea are ca obiect de
reglementare o serie de restrângeri ale exerciţiului unor drepturi
fundamentale: dreptul la muncă, dreptul la pensie, dreptul la ajutor de
şomaj, dreptul la măsuri de asistenţă socială.

14. În 19 iulie, Curtea Constituţională a admis obiecţia de

neconstituţionalitate a Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor
şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii
nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei
Naţionale de Integritate. Sesizarea a fost adresată Curţii
Constituţionale de către preşedintele României. În motivarea obiecţiei
de neconstituţionalitate se enunţă parcursul procedurii legislative în
urma căreia a fost adoptată legea criticată, procedură afectată de vicii
de neconstituţionalitate.

Decizii de propunţare asupra conflictelor juridice de natură

constituţională:

15. În 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele

României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict
juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească,
reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi
Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte
publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind
cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală,
cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local

16. În 3 noiembrie 2010 asupra cererii de soluţionare a conflictului

juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi
Guvern, formulată de Preşedintele Senatului.

Sursa : « Spune si tu » http://www.spunesitu.ro/