RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (2 decembrie, ora 18:30) - Realizator: Ruxandra

Săraru - Doamnelor şi domnilor, avem privilegiul să ne aflăm în biroul guvernatorului

Băncii Naţionale a Republicii Moldova. Dle guvernator, daţi-mi în primul rând voie să vă
mulţumesc pentru acest privilegiu, să vă mulţumesc că m-aţi primit şi să vă întreb ce
înseamnă să fii atât de tânăr şi să fii guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, ca
semnătura ta să fie pe banii care circulă din mână în mână?
Dorin Drăguşanu: În primul rând, sunt onorat că avem această discuţie şi în al doilea
rând, nu cred că funcţia de guvernator rezidă în principal în a pune semnătura pe
bancnotă. Semnătura pe bancnotă e doar un act administrativ, aşa cum orice document
oficial al Băncii Naţionale semnat de către guvernator, şi biletele de bancă sunt semnate
de către guvernator, deci, un lucru absolut obişnuit pentru mine, deşi am semnat pentru
prima dată bancnote, dar nimic ieşit din comun. În ceea ce priveşte vârsta, cred că se
discută mult că o poziţie de guvernator presupune un anumit număr de fire sure sau
cearcăne sau ani în spate, deşi în istorie avem foarte multe cazuri când oameni tineri au
pus bazele unor bănci centrale foarte importante sau au reformat unele bănci. Să ne
aducem aminte, guvernatorul Isărescu era şi el destul de tânăr, la standardele de
atunci.
Realizator: Care este foarte mândru, guvernatorul Isărescu, de faptul că Banca
Românească (Banca Naţională - n.n.) este, ca istorie, a 16-a bancă a lumii...
Dorin Drăguşanu: Este adevărat.
Realizator: Cu timp bun înainte de Banca Statelor Unite ale Americii.
Dorin Drăguşanu: Aveţi dreptate. În regiune mai sunt cazuri de guvernatori tineri,
guvernatorul Băncii Georgiene este mai tânăr decât mine şi mie îmi place să fac
referinţă şi la faimosul Che Guevarra, când i s-a pus pe umeri această povară a băncii
naţionale, era mult, mult mai tânăr. Prin urmare, ceea ce este important la momentul
actual, dezvoltarea noastră economică, în primul rând, de a avea oamenii la funcţiile de
conducere care să aibă o viziune europeană, să aibă o minte deschisă şi probabil,
oamenii tineri fiind implicit mai curajoşi, sunt potriviţi în anumite momente pentru
anumite bănci centrale.
Realizator: Spuneţi-mi, dle guvernator, ce a însemnat experienţa dumneavoastră în
România?
Dorin Drăguşanu: A fost o şansă unică, în '91, de a obţine o bursă din partea statului
român la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", o universitate atât de prestigioasă din
România. Pentru mine a fost un prim contact, pe o durată mai lungă, cu cultura şi cu
civilizaţia română. Deci dacă până atunci, informaţia am primit-o prin educaţie de la
părinţi, prin televiziunea prinsă cu sârma aruncată sus în pom, sau din anumite cărţi
aduse la Chişinău de rudele sau prietenii din România, acei cinci ani la universitate m-
au ajutat să absorb prin pori ceea ce înseamnă cultură, ceea ce înseamnă comunicare
în România, relaţia între oameni.
Realizator: Un om tânăr are nevoie de modele. Ce modele aţi avut?
Dorin Drăguşanu: Chiar de la începutul dezvoltării mele, sau cum se mai cheamă la noi,
de când m-am trezit, tatăl meu a fost un model pe care l-am urmat şi îl urmez şi anume,
de a lua decizii şi de a avea responsabilitatea pentru ceea ce faci şi pentru ceea ce
spui. Şi de asemenea, dorinţa de a depune efort şi credinţa că un efort depus va duce la
rezultate bune.
Realizator: Îmi aduc aminte că guvernatorul Băncii României îmi spunea la un moment
dat că a învăţat să numere bani în timpul războiului şi a învăţat atunci valoarea banului.
Banii erau mari, cumpăra puţin şi asta a fost o şcoală extraordinară. Ţin minte că mi-a
spus altă dată că îşi doreşte leul greu şi guvernatorul băncii mele, spun cu mândrie, a
făcut ca leul să fie greu. Spuneţi-mi, cum vedeţi integrarea Băncii Naţionale a Moldovei
în concertul european?
Dorin Drăguşanu: Banca Naţională a Moldovei cred că este în fruntea oricărei instituţii
publice economice şi financiare din Moldova. Avem o capacitate instituţională foarte
mare, avem o deschidere foarte mare faţă de partenerii noştri de dezvoltare şi prin
urmare, suntem gata la acest moment să aplicăm, să reformăm banca astfel încât
integrarea financiară a Republicii Moldova să fie făcută mult înainte de discuţiile de
aderare a Republicii Moldova la UE.
Realizator: Am avut privilegiul să fiu la Frankfurt. Acolo am cunoscut clubul select al
guvernatorilor băncilor europene. Ţin minte că a avut un model dl Mugur Isărescu:
trezorierul Băncii Statelor Unite ale Americii. Şi alt model, Carada, Chiriţescu,
/Murgescu/. Ce vă spun aceste nume?
Dorin Drăguşanu: Despre persoanele marcante din România, cred că fiecare student de
la Facultatea de Ştiinţe Economice sau de la ASE cunoaşte, despre întemeietorii,
fondatorii Băncii Naţionale. Şi noi avem, în persoana dlui guvernator Leonid Tălmaci,
care a venit în anii '90 să pună bazele Băncii Naţionale, practic, să construiască o
bancă naţională în câmp, practic, să construiască o Bancă Naţională în câmp, pentru că
pe atunci nu existau cunoştinţe la ceea ce înseamnă în perioada respectivă, imediat
după căderea Uniunii Sovietice, ce înseamnă o bancă centrală într-o economie de
piaţă./dsîrbu/ Şi trebuie să menţionez aici că Banca Naţională a României şi, mai ales,
guvernatorul Isărescu a fost din primele clipe ale creării Băncii Naţionale a Moldovei
alături de noi. Domnul guvernator Isărescu a avut o implicare directă, aş spune eu, în
crearea Academiei de Studii Economice din Moldova şi la recomandarea dumnealui,
Guvernul Republicii Moldova de atunci l-a angajat, să spunem aşa, pe regretatul Paul
Bran să fie primul rector al Academiei şi eu am discutat când am fost la BNR iarăşi cu
domnul Mugur Isărescu despre ideea de a crea un institut bancar în Republica Moldova
şi sunt sigur că şi în acest caz domnul guvernator o să vină cu ideile lui foarte bune şi
practice, să creăm un astfel de institut în Moldova.
Realizator: Cum vă simţiţi în clubul select al bancherilor?
Dorin Drăguşanu: M-aş abţine să numesc...
Realizator: Asta spun eu.
Dorin Drăguşanu: ... clubul guvernatorilor ca fiind un club al unor persoane selecte. În
general, cred că marea majoritate a guvernatorilor din multe ţări au cam aceleaşi
aptitudini. Probabil se iau în calcul la momentul în care sunt aleşi sau numiţi în funcţii şi
calităţile personale. Atunci când stai la veghea stabilităţii sistemului financiar bancar sau
atunci când te ocupi de macroeconomia unei ţări, emoţiile şi acţiunile pripite nu sunt
recomandate. Prin urmare, probabil, la unii guvernatori aceste trăsături la care v-aţi
referit sunt native, alţii prin experienţă au învăţat acest lucru şi imaginea generală de
calm, calcul...
Realizator: Cântărire, siguranţă...
Dorin Drăguşanu: ... siguranţă se simte de la acele persoane. Credibilitatea Băncii
Centrale cred că este activul principal pe care o deţine, nu atât banii în tezaur, cât
credibilitatea.
Realizator: Domnule guvernator, spuneţi-mi cum priviţi mişcările actuale de pe piaţa
financiară mondială? Ce se mai înţelegem noi? Irlanda, Portugalia, Grecia, China,
Rusia, Germania, Franţa - ce să înţelegem?
Dorin Drăguşanu: În primul rând să înţelegem că parcurgem o perioadă unică în viaţa
unui om. Suntem într-o perioadă de o instabilitate financiară şi ieşim cu greu din criza
severă economică. Desigur, dacă la aceste două condiţii mai pui în frunte şi problemele
locale dintr-un stat, fie că vine din partea politicului, din partea financiară, bugetară,
lucrurile devin şi mai complicate./eoprea/dstanesc/ Într-adevăr, există o volatilitate
extrem de mare, există o anumită confuzie la nivelul participanţilor pieţelor, atât locale,
cât şi internaţionale, şi există dorinţa de a miza sau de a face anumite pariuri pe
derularea evenimentelor într-o direcţie sau alta. Din păcate, unii participanţi la pieţele
financiare internaţionale mizează pe derularea în sensul negativ a evenimentelor, de a
avea anumite câştiguri dacă evenimentele în anumite ţări ar merge negativ. Ceea ce
este important de fapt aici este exact ceea ce s-a vorbit şi la Adunarea Generală a
Fondului Monetar Internaţional în toamna aceasta şi la recenta întâlnire a grupului G 20
este importanţa majoră de coordonare a acţiunilor, pentru că luate în parte, fiecare
putere financiară mondială are o greutate pe piaţă, dar problemele sunt atât de mari
încât doar pentru o coordonare a deciziilor lucrurile pot fi în timp rezolvate. Desigur,
interesele fiecărei puteri financiare din lume sunt diferite... De fapt, interesele sunt
aceleaşi, de a-şi aduce prosperitatea propriului popor, dar modul cum vor să ajunga la
această prosperitate diferă, strategia disferă, şi anume probabil că eforturile următoare
care vor fi văzute sau vizibile atât în lume, cât şi în Europa va fi anume de a avea o
decizie comună, coordonată, de a găsi consensul său în ceea ce priveşte acţiunile care
trebuie luate. Din păcate, când se vorbeşte despre partea financiară, pieţe financiare, se
scapă din vedere un lucru mult mai important: omul de rând. Deciziile care se iau stau
în modelele sofisticate matematice pentru soluţionarea anumitor probleme, persoana,
cetăţeanul nu se regăseşte. Şi atunci, din cauza anumitor probleme financiare create în
trecut pentru care nici un cetătean al unei ţări nu este responsabil, nu este devină,
factorii politici vin cu anumite soluţii pentru a rezolva problema şi iarăşi cetăţeanul de
rând trebuie să ducă marea parte a greului.
Realizator: "Trăim în miezul unui ev aprins", spunea marelui poet şi tot aşa un mare
poet spunea, "A venit, a venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva/Acoperă-mi-o poate
chiar cu inima ta". Ce iubiţi, domnule guvernator, dvs, omul?
Dorin Drăguşan: În primul rând îmi iubesc copiii, am doi copii, un băiat de şase ani şi o
fetiţă de un an şi jumătate.
Realizator: Vă respectaţi părinţii?
Dorin Drăguşan: Foarte mult, bineînţeles. Dar lucrul acesta probabil că se găseşte la
foarte multă lume, şi copiii şi părinţii. Important aici nu e ceea ce, în prezent, iubim noi,
ci ceea ce trebuie să facem noi, să ne gândim la viitor, să ne gândim la copiii noştri,
cum vor trăi ei, la nepoţii noştri, la ceea ce avem astăzi, la ceea ce o să le lăsăm mâine.
şi de fapt, lucrul acesta pentru mine la momentul actual este cel mai important.
Realizator: Domnule guvernator, eu vă mulţumesc, vă urez un viitor aşa cum l-aţi visat
dvs, în consens, echilibrat şi aş vrea să vă dau un sfat, ca de la un om de 50 de ani
către un tânăr guvernator: să nu uităm niciodată lacrimile care au curs peste mormintele
părinţilor noştri. Domnule guvernator, am onoarea./dstanesc 02-12-2010 19-30
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (2 decembrie, ora 7:45) - Emisiunea: "Matinal".
Realizator: Johann Pohrib - V-am promis că mergem şi la Chişinău, să aflăm cum s-a
văzut, cum s-a sărbătorit Ziua Naţională acolo. Bună dimineaţa, Ruxandra Săraru.
Ruxandra Săraru: Bună dimineaţa, Johann Pohrib. Bună dimineaţa, doamnelor şi
domnilor. Cum să se sărbătorească? M-am trezit, ca de ziua mea, şi toată lumea îmi
spunea: "Felicitări!". Eu le răspundeam: "La mulţi ani!". A fost o zi extraordinară. La
ora 10:30 am ajuns la un rapsod popular, localnic, care şi-a dat casa pentru a-şi hrăni
sănătatea, dar era verde, ca românul.
Realizator: Am înţeles!
Ruxandra Săraru: După aceea, la ora 14:12, am observat că începe să cadă câte un
fulg de nea...
Realizator: V-a ajutat şi vremea să sărbătoriţi.
Ruxandra Săraru: Ne-a ajutat şi vremea să sărbătorim şi, la ora 18:10, am intrat în
sala mare a hotelului Leo Grand Hotel, unde se sărbătorea Ziua Naţională a
României, organizată de Ambasada României. Când am intrat eu, cânta "Ave Maria".
După aceea, m-am întâlnit cu Excelenţa Sa, guvernatorul Băncii Naţionale a
Republicii Moldova, care mi-a dat un echilibru şi o stabilitate, mă gândeam la băiatul
meu, la viitor, la ce înseamnă... şi mă gândeam la guvernatorul Băncii Naţionale a
României.
Realizator: Dacă tot ai amintit lucrul ăsta, Ruxandra, dă-mi voie să le spun
ascultătorilor de "Matinal", că astăzi, la 18:30, la România Actualităţi, vom avea un
interviu în exclusivitate cu Excelenţa Sa guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii
Moldova. Şi eu, te rog, povesteşte-ne cam câţi oameni au fost la recepţia de la
ambasadă?
Ruxandra Săraru: Cam 600 de oameni, se stătea la coadă ca să se intre. Bineînţeles
că eu am intrat prin uşile din faţă, nu m-a oprit nimeni, pentru că era ziua mea. Aşa
mă simţeam, ca de ziua mea. Acolo erau foarte mulţi diplomaţi, se negocia tot timpul,
se făcea diplomaţie de înalt nivel. Vreau să spun că am admirat prezenţa premierului
Vlad Filat şi a ambasadorului nostru acreditat aici, care şi-a spus fiecare cuvântul de
deschidere. S-a intonat imnul de stat al României, imnul de stat al Republicii Moldova
şi, după aceea, ca la orice recepţie, toată lumea vorbea cu toată lumea. Vlad Filat
negocia, a venit preşedintele interimar cald, calm, toate aparatele de televiziune şi de
radio s-au năpustit asupra lui şi eu am avut ocazia să vorbesc confidenţial cu
Excelenţa Sa, ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, domnul Valeri
Kuzmin, să mă întreţin cordial şi confidenţial cu domnul Konstantin Sarigins de la
European Union Border Assistance Mission to Moldova and Ukraine, cu alţi colegi de-
ai mei, după care, m-am urcat într-o maşină şi am văzut Chişinăul noaptea, de
Crăciun. Cum îmi spunea bellboy-ul de la intrare, dacă Dorin Chirtoacă spune că face
faţă, era frumos, erau toţi brazii împodobiţi şi mi-am adus aminte de tinereţea mea şi
de Sorin Oprescu.
Realizator: Să înţeleg că şi atmosfera, şi oraşul, şi vremea...
 Ruxandra Săraru: Da, era ceva magic, era ceva magic. Era ceva magic. M-am plimbat
cu maşina, se făcea... n-am plătit nimic, pentru că micul schimb de frontieră este liber,
am făcut un troc, şi a fost foarte frumos. Vreau să vă spun că acum ninge şi plouă în
acelaşi timp, e o zi care începe şi mă gândesc să-mi scriu memoriile. Vreau să-mi
scriu memoriile...
Realizator: Să înţeleg că a fost o zi frumoasă şi o atmosferă frumoasă de Ziua
Naţională a României şi la Chişinău./mtone/fcostea 02-12-2010 09-23
Top of Form 1

Bottom of Form 1

Date Stamp : 2010-12-01 08:13:43.617

RADIO ROMÂNIA
ACTUALITĂTI (1
decembrie, ora 7:50) -
Reporter: Ruxandra Săraru,
Chişinău
Realizator: Suntem în
dimineata tuturor românilor.
Acum, la Chişinău, cu
Ruxandra Săraru:
Reporter: Bună-dimineaţa
din Basarabia, lacrima
sufletului meu în această
preasfântă zi a conştiinţei
colective româneşti, mi-e
straşnic dor de toţi
conaţionalii mei întâlniţi şi
risipiţi în toate fibrele
meridianelor mele afective,
de cei din America de Nord
sau Africa de Sud, China
sau Noua Zeelandă, de cei
din Orientul Mijlociu, Africa
de Nord, Rusia, Turcia,
Iseael sau Singapore şi de
aceia ce trudesc în atât de
bătrân şi greu-încercatul
continent. Mi-e tare dor
acum de toţi cei de la care
am primit sublime lecţii de
viaţă şi înţelepciune, iar
fruntea mea obosită de
atâtea încercări, de
înţelegere, toleranţă şi
iubire se pleacă ceremonios
în faţa celor ştiuţi şi neştiuţi
din Grădina Maicii
Domnului numită România.
Mi-e dor, mi-e tare dor de
acasă, de strada, satul sau
casele în care m-am format
sub ocupaţia meseriei mele
bizare şi uneori prea puţin
ocrotite şi înţelese de însăşi
fiinţa mea trecătoare. Mi-e
dor, mi-e tare dor de
dragostea şi revoluţia
sufletului vieţii mele
tulburate. Mi-e dor de
miezul acestui ev aprins şi
de istoria lui de atâtea ori
disputată şi mai ales de
punţile hertziene pe care
am păşit făcând o
echilibristică ciudată şi
riscantă. De aici, din
Chişinăul atât de încercat,
mi-e dor de românca din
Tiraspol, de ţăranii modeşti
şi senini ce au apărat
Coşniţa, Pârâta, Pogrida
sau Doroţcaia. Mi-e dor de
Nistru şi de Prut, de Orhei,
Hotin, Soroca şi Cetatea
Albă. Mi-e atât de dor de
cronica de familie a unui
neam însemnat şi, mai ales,
de părinţii, sora şi băiatul
meu de acasă, din
Republica Moldova, unde
diseară tânărul primar al
capitalei va aprinde bradul
de Crăciun pentru cei ce
sunt vioara întâi a
dimineţilor noastre cu
ferestre deschise spre
viitor./mdudea/dsirbu 01-12-
2010 08-08

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (29 noiembrie, ora 14:39:22) - Realizator - Mihaela

Ştefan: Ţinem pasul cu viaţa şi ajungem la Chişinău, acolo unde este Ruxandra Săraru.
Bună, Ruxandra!
Ruxandra Săraru: Bună, Mihaela! Iată clipe de viaţă, clipele unui ev aprins. Trebuie să
ştiţi că Alianţa pentru Integrare Europeană a obţinut, după ultimele exit poll-uri, 64% din
voturi, iar comuniştii, din opoziţie, 26%. Participarea la vot a fost de 55%, deci, Alianţa
pentru Intergrare Europeană a luat faţa opoziţiei. Tocmai se desfăşoară o conferinţă de
presă a Comisiei Electorale Centrale şi s-a terminat una a observatorilor acreditaţi la
alegerile din Moldova. În hotelul în care stau, sunt observatori din Belgia, Malta,
România, de la OSCE şi APCE. În America de Nord, continuă scandalul documentelor
diplomatice americane, făcute, ilegal, publice, iar valoarea euro a scăzut, după ce FMI a
acordat un împrumut Irlandei, pentru a-şi plăti datoriile. Este un marş de protest, în
capitala Port-au-Prince, haitiană, cu ocazia alegerilor prezidenţiale, iar preşedintele sud-
corean avertizează Coreea de Nord. Rusia este aproape de a intra în Organizaţia
Mondială a Comerţului, iar la Chişinău plouă liniştit, şi eu am lângă mine un tânăr
europarlamentar, îndrăzneţ, care a văzut Bălţile. Vi-l dau la telefon; este vorba de Elena
Băsescu.
Elena Băsescu: Am avut prilejul să urmăresc procesul electoral din Republica Moldova,
în oraşul Bălţi, oraş situat în nordul Moldovei. Am vizitat aproximativ 13 secţii de votare,
unde nu am întâmpinat incidente majore. Consider că procesul electoral din Republica
Moldova s-a apropiat de standardele europene şi, implicit, de standardele
internaţionale. Am remarcat transparenţă totală, am remarcat dorinţa preşedinţilor
secţiilor de votare, de a colabora cu observatorii internaţionali. A fost impresionant faptul
că numărul observatorilor, în general, a crescut, faţă de alegerile anterioare - şi, aici, mă
refer la faptul că fiecare partid politic a avut propriul observator; au fost şi observatori
independenţi, de la "Promo Lex", dar şi foarte mulţi observatori internaţionali. Deci,
consider că procesul din Republica Moldova a oglindit perfect dorinţa electoratului.
Ruxandra Săraru: Mulţumindu-i acestui europarlamentar îndrăzneţ; clipe de viaţă, clipe
de istorie, un minut dintr-un minut, la minut, semnat Ruxandra Săraru şi Elena Băsescu.
Vă mulţumesc, la revedere, doamnelor şi domnilor!
Realizator: Şi noi vă mulţumim!/eendrefy/sdm2 29-11-2010 15-35
Top of Form 1

Bottom of Form 1

Date Stamp : 2010-11-29 12:13:21.980

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (29 noiembrie, ora 7:47) - Realizator: Eugen Rusu -
Ieri a fost o zi importantă pentru Republica Moldova, unde s-au desfăşurat alegerile
parlamentare anticipate. Şi pe teritoriul ţării noastre au fost amenajate secţii de votare
unde cetăţenii moldoveni au putut să-şi exprime voturile.
Care este atmosfera la Chişinău? Bună dimineaţa.
Corespondenţă din Chişinău - Reporter: Ruxandra Săraru - Bună dimineaţa, doamnelor
şi domnilor, bună dimineaţa, România! Bună dimineaţa, Bucureşti! Iată, ploaia care s-a
abătut asupra Chişinăului a potopit toate patimile, pasiunile - vorba cântecului. Aici am o
certitudine, lângă mine, pe care v-o ofer în exclusivitate pentru postul cu cea mai mare
credibilitate, audienţă şi onorabilitate, România România Actualităţi. Lângă mine se află
domnul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului României,
observator APCE. Domnule Corlăţean, serviţi patria!
Realizator: Bună dimineaţa, domnule Corlăţean. Bine aţi venit la "Matinal".
Titus Corlăţean: Bună dimineaţa şi mulţumesc de invitaţie.
Realizator: Vă ascultăm. Care este atmosfera la Chişinău?
Titus Corlăţean: Atmosfera este deocamdată sub ploaie şi lumea stă şi numără, pentru
că, într-adevăr, există o regulă în politica asta electorală: sondajele de opinie sunt
sondaje, dau indicaţii, dau tendinţe, dau speranţe, dar trebuie să numeri voturile în final.
Şi cum suntem totuşi în spaţiul ex-sovietic, este bine să stai să numeri voturile până la
final. Cert este că faţă de exit-poll-urile de aseară sunt anumite evoluţii şi în clipa de faţă
se joacă foarte strâns. Deci, cam 85% din voturi s-au numărat la Comisia Electorală
Centrală şi din ultimele rezultate comuniştii au încă 41% din voturi, partidele
democratice, împreună, au în mod clar majoritate pentru a guverna, dar pe de altă parte
se va juca foarte strâns pentru a obţine cele 61 de mandate în vederea alegerii
preşedintelui, ceea ce ştiţi bine că n-a fost posibil până acum şi a generat toată această
criză politică şi instabilitate. Voturile din afară - şi ne sună foarte cunoscut şi româneşte
- vor juca un rol important şi va trebui să vedem dacă vor aduce acele ultime mandate
necesare pentru 61 de voturi în parlament în vederea alegerii preşedintelui.
Realizator: Aţi spus: "până acum 85% s-au numărat"... Noi la jurnal aflaserăm... atunci
erau doar 80%; Partidul Comuniştilor era pe primul loc, cum aţi spus şi dvs, cu 41%.
Mai sunt 15%, da? Cam care ar mai fi proporţia? Cum ar suna? Tot aşa or să rămană
procentele?
Titus Corlăţean: Depinde care sunt secţiile de votare care încă nu sunt înregistrate.
Depinde de ponderea partidelor în acele secţii de votare şi, încă o dată, voturile multe
din străinătate. Dar se va juca destul de strâns, la limită. Cert este că ieri, şi voiam să
subliniez asta, tinerii au jucat un rol foarte important în exprimarea votului societăţii
moldoveneşti, dorinţa de apropiere de UE, dorinţa de schimbare şi de reformă în
societate, şi eu cred că oricare ar fi rezultatul final politicienii din Moldova trebuie să ţină
cont cu toţii de dorinţa cetăţenilor.
Realizator: Încă o întrebare, domnule Corlăţean - profit de prezenţa dvs...
Reporter: Vreau să spun că timpul emisiunii noastre este limitat, vreau să spun că
Radio România serveşte patria, că Radio România iubeşte tinerii - ca şi în România, e
lumea lor. Îţi mulţumesc pentru tot ce ai făcut pentru Radio România, avem o lume de
câştigat!
Realizator: Avem. Îţi mulţumesc pentru transmisiile din Republica Moldova şi îţi
mulţumim că ne-ai adus atmosfera alegerilor de acolo./csimion/cvanato 29-11-2010 12-
09
RADIO ROMÂNIA ACTUALITAŢĂŢI (27 noiembrie, ora 7:23) - Realizator: Sunt curios
cum este în Chişinău la această oră. Sărut mâna! Bună dimineaţa, Ruxandra Săraru!
Ruxandra Săraru: Bună dimineaţa, Gabi! Vorbind de coşul străbunicilor, m-au cuprins
nostalgiile şi ţin minte că 'Matinalul' pe vremuri era semnat Dragoş Ciocîrlan, Anca
Florea sau "Acasă dimineaţa" cu Ruxandra Săraru. La Chişinău, ca în oricare alt mare
oraş al lumii, noaptea este mai frumos decât oricând. Liniştea s-a abătut peste vacarmul
politic, a plouat un pic, iar de la 4:55 dimineaţa, fulgi mari de nea sufocă orgoliile şi
patimile trecătoare. Este linişte acum la Chişinău. Pănă şi ecourile concertului susţinut
de Holograf sunt estompate de tăcerea zăpezii ce se abate peste noi curăţând
conştiinţe. Este devreme, dar maşinile curg. Reclamele luminoase împânzesc oraşul.
Benere, steaguri, afişe au amuţit. Ieri, la o conferinţă de presă, o tânără, puştoaică, o
puştoaică aş spune eu, incertă şi nesigură, de la "Publika Tv", a făcut scandal, evident
în spatele camerei de filmat, estompându-şi stângăcia. Amfitrionul era calm, cald şi
sensibil. Ca la toţi, staff-ul este format din tineri frumoşi, ştiind deopotrivă o grămadă de
poveşti învăţate de-a stânga şi de-a dreapta Prutului. Ninge bogat, dragă Gabi, cu fulgi
mari, albi, cât pumnul. Ce păcat că afară este umed iar ninsioarea nu încarcă asfaltul!
Noi aşteptăm cu calm şi emoţie seara de mâine, când poate vom fi ceva mai exacţi. De
la mama Rusie vine o iarnă care să sperăm să fie ca în marile poveşti ale umanităţii.
Din Chişinău, pentru "Matinalul" de sâmbătă, Ruxandra Săraru./lazard/lpop 27-11-2010
12-24
Top of Form 1

Ruxandra Săraru: Bună dimineaţa, Gabi! Vorbind de coşul străbunicilor, m-au cuprins
nostalgiile şi ţin minte că 'Matinalul' pe vremuri era semnat Dragoş Ciocîrlan, Anca
Florea sau "Acasă dimineaţa" cu Ruxandra Săraru. La Chişinău, ca în oricare alt mare
oraş al lumii, noaptea este mai frumos decât oricând. Liniştea s-a abătut peste vacarmul
politic, a plouat un pic, iar de la 4:55 dimineaţa, fulgi mari de nea sufocă orgoliile şi
patimile trecătoare. Este linişte acum la Chişinău. Pănă şi ecourile concertului susţinut
de Holograf sunt estompate de tăcerea zăpezii ce se abate peste noi curăţând
conştiinţe. Este devreme, dar maşinile curg. Reclamele luminoase împânzesc oraşul.
Benere, steaguri, afişe au
amuţit. Ieri, la o conferinţă de presă, o tânără, puştoaică, o puştoaică aş spune eu,
incertă şi nesigură, de la "Publika Tv", a făcut scandal, evident în spatele camerei de
filmat, estompându-şi stângăcia. Amfitrionul era calm, cald şi sensibil. Ca la toţi, staff-ul
este format din tineri frumoşi, ştiind deopotrivă o grămadă de poveşti învăţate de-a
stânga şi de-a dreapta Prutului. Ninge bogat, dragă Gabi, cu fulgi mari, albi, cât pumnul.
Ce păcat că afară este umed iar ninsioarea nu încarcă asfaltul! Noi aşteptăm cu calm şi
emoţie seara de mâine, când poate vom fi ceva mai exacţi. De la mama Rusie vine o
iarnă care să sperăm să fie ca în marile poveşti ale umanităţii. Din Chişinău, pentru
"Matinalul" de sâmbătă, Ruxandra Săraru./lazard/lpop 27-11-2010 12-24
Date Stamp : 2010-11-26 19:33:22.937
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (26 noiembrie, ora 18:30) - Realizator: Ruxandra
Săraru -
Realizator: Domnule preşedinte, daţi-mi voie să vă mulţumesc în numele ascultătorilor
postului de radio România Actualităţi pentru această onoare pe care o faceţi de a fi
invitatul "Jurnalului serii" de la RRA.
Mihai Ghimpu: Vă mulţumesc şi eu foarte mult.
Realizator: Domnule preşedinte, cum vi s-a părut această campanie electorală? Iată, ne
apropiem de sfârşit, au fost zile grele, pe 28 vor fi alegerile. De la înălţimea fotoliului de
preşedinte interimar, cum puteţi aprecia această campanie electorală?
Mihai Ghimpu: Cred că este una din cele mai libere şi corecte campanii electorale.
Puterea care aparţine Alianţei pentru Integrare Europeană a organizat aceste alegeri
libere, corecte, fără folosirea resurselor administrative mediatice, nu a împiedicat
cetăţenilor la întâlnirile cu toţi concurenţii electorali. Eu consider că a fost un pas bun
făcut de către Alianţă către integrarea europeană, întrucât noi ne dorim ca puterea să
aparţină anume celora care decid în ziua votării şi am făcut tot posibilul ca aceasta să
se producă. Urmează de acum să aşteptăm ziua de 28 noiembrie, în care să ne
bucurăm de victoria partidelor democratice.
Realizator: Spuneţi-mi, suntem cu toţii într-o zonă geopolitică, hai să-i spunem
tulburată, hai să-i spunem cu o istorie bogată, hai să-i spunem cu o istorie în care,
poate, de echilibrul ei depinde echilibrul planetei. Ce părere aveţi?
Mihai Ghimpu: Sunt de acord cu dvs că, într-adevăr, pe de o parte suntem un stat foarte
mic, cu un teritoriu foarte mic; pe de altă parte, interesul este foarte mare în această
zonă şi după cum este deja cunoscut faptul, interesul celora care ne-au ocupat la 28
iunie 1940 continuă. Chiar şi au declarat că au cedat prea mult până acuma şi nu vor
ceda în continuare. Pe noi nu trebuie să ne intereseze relaţiile Federaţiei Ruse cu
NATO şi cu alte state, noi ne gândim la prezentul şi la viitorul acestui stat, acestui
popor. De aceea credem că noi trebuie să decidem soarta noastră.
Realizator: În cunoştinţă de cauză.
Mihai Ghimpu: În cunoştinţă de cauză. De aceea şi ne străduim, facem tot posibilul ca
cetăţenii să fie informaţi, fiindcă neinformarea înseamnă permiterea manipulării, aşa
cum a făcut guvernarea comunistă până acuma. În această campanie electorală, ca
niciodată, şi în general după ce am venit noi la putere, cetăţenii au avut posibilitatea să
se informeze, s-au deschis două televiziuni, presa este liberă, echidistantă, în afară de
cele două pe care le au comuniştii; în rest, totul s-a făcut pentru ca cetăţeanul să fie
informat şi să înţeleagă ce se întâmplă anume în această zonă, pe acest mic pământ,
care sunt interesele şi ce trebuie să facem noi. Şi eu cred că va veni ziua în care va
predomina interesul nostru şi nu interesul altcuiva pe acest mult pătimit pământ.
Realizator: Cine deţine informaţia, deţine puterea, aş putea eu rezuma în ceea ce aţi
spus dvs. Puterea trebuie să depindă, să fie deţinută de cei mulţi. Spuneţi-mi, din
înălţimea fotoliului pe care îl ocupaţi în momentul de faţă, de preşedinte interimar, cum
vă imaginaţi că va fi?
Mihai Ghimpu: Eu pot să spun că va fi bine, având în vedere votul celor mulţi, cum ziceţi
dvs, din 29 iulie, atunci când în urma votului de aur a permis să avem alegerile
anticipate şi cetăţenii au pledat pentru partidele democratice, pentru democraţie, pentru
integrare europeană. De aceea nu văd o altă cale decât ceea ce doresc cetăţenii. Ei
sunt cei care decid, democraţia înseamnă votul majorităţii şi sunt convins că şi la 29
noiembrie cetăţenii vor opta aşa cum au optat la 29 iulie 2009. Ba mai mult, vor vota
pentru că e nevoie de depăşirea crizei constituţionale. În cazul în care alianţa partidelor
concurente Alianţei nu vor avea /61/ de mandate, iarăşi intrăm într-o criză
constituţională, un an de instabilitate, iarăşi alegeri anticipate, de aceea sper că
cetăţenii noştri vor pleda şi mai mult pentru acest viitor european al Republicii Moldova,
pentru bune realţii cu România, cu Ucraina, relaţii şi cu Federaţia Rusă reciproc
avantajoase, adică cu toată lumea care ne sprijină pe noi în realizarea acestui obiectiv
de mult aşteptat de către cetăţeni: să trăim şi noi liberi, decent şi cu
demnitate./opopescu/agornicu 26-11-2010 19-05
Top of Form 1

Bottom of Form 1

.. unde împreună să ne bucurăm de istoria, de cultura...

Realizator: Şi de respectul celorlalţi...
Mihai Ghimpu: Şi de respectul celorlalţi, fiindcă dacă nu te respecţi şi nu-ţi respecţi
istoria, nu ai de unde să ai respectul celorlalţi. Exemplu suntem noi care mai continuăm
să credem că viitorul nostru depinde de răsărit, de... aşa cum a zis Dosoftei că
"lucoarea a venit de la răsărit". Din păcate, de la răsărit a venit doar întuneric şi acest
lucru /.../ trebuia să-l cunoască.
Realizator: Domnule preşedinte interimar, o singură întrebare aş vrea să vă pun: am
avut şansa să mă întâlnesc, puţin mai înainte, cu strategul guvernului britanic, Geoff
Magler, care a făcut strategia acestui guvern timp de 15 ani, l-a creat de Tony Blair, şi
acum se ocupă de organizaţii internaţionale pentru valori şi tineret. Şi mi-a spus un lucru
- ţineţi minte: toleranţă, înţelegere, iubire şi respect. Toate acestea le-am întâlnit la dvs.,
domnule preşedinte, şi vreau să vă mulţumesc în numele ascultătorilor postului Radio
România Actualităţi pentru podul de flori şi sentimente pe care l-aţi întins întotdeauna
către noi şi noi către dvs.
Mihai Ghimpu: Mulţumesc şi eu foarte mult ! Era bine dacă acest pod de flori nu
dispărea niciodată, dar din păcate aşa ne-a fost soarta.
Realizator: Dar sentimentele rămân!
Mihai Ghimpu: Dar sentimentele rămân, niciodată nimeni nu poate să distrugă în
sufletul nostru ceea ce ne-a dat Dumnezeu. Noi, la vrerea Domnului am fost aşezaţi pe
acest Pământ, Pământul vechii Dacii...
Realizator: Spaţiul carpato-danubiano-pontic!
Mihai Ghimpu: Da. Şi eu mă bucur că astăzi avem o susţinere foarte bună din partea
României, din partea domnului preşedinte Traian Băsescu, şi cred eu că acest pod de
flori nu va dispărea niciodată.
Realizator: Şi nici sentimentele.
Mihai Ghimpu: Şi nici sentimentele. Noi suntem două sate, dar acelaşi popor, aceeaşi
naţiune, cu aceeaşi limbă, cu aceleaşi valori, cu aceeaşi identitate şi nimeni nu o să
reuşească să distrugă aceasta.
Realizator: Domnule preşedinte, daţi-mi voie să vă mulţumesc pentru onoarea cu care
mi-aţi acordat acest interviu. Sunt onorată! Semnez: Ruxandra Săraru!/iungur/agornicu
26-11-2010 19-36
Top of Form 1

Bottom of Form 1

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂTI (26 noiembrie, ora 7:48) - Emisiunea: ''Matinal''

-Realizator: Johan Pohrib - Reporter: Ruxandra Săraru
Realizator: Urmărim în continuare desfăşurarea pregătirilor pentru alegerile
parlamentare din Republica Moldova. Vă reamintesc, cetăţenii de peste Prut merg
duminică la urne pentru a decide componenţa parlamentului, care, la rândul lui, va
alege viitorul preşedinte al republicii. Cele mai proaspete informaţii legate de scrutinul
din 28 noiembrie ni le aduce în 'Matinal' Ruxandra Săraru. Bună-dimineaţa.
Reporter: Bună-dimineaţa, Johan, bună-dimineaţa doamnelor şi domnilor. Aici abia a
răsărit soarele, dar e înnorat. Aici, la Chişinău, silenzio stampa, dar dacă ar fi să ne
luăm după Paul Gordon, asistentul doamnei Hillary Clinton, într-o declaraţie dată înainte
de summitul de al Lisabona, reiese că Europa rămâne principalul partener al Statelor
Unite şi după marea strategie ce se va construi după întâlnirea de la vârf din capitala
lusitană. În ceea ce priveşte politica de creare a noilor parteneriate, acestea se înscriu
în direcţia dezvoltării relaţiilor cu Georgia, Moldova şi Balcanii de Vest. Pe de altă parte,
Angela Merkel şi-a nuanţat poziţia faţă de euro, susţinând acum o relaţie privilegiată
între această zonă şi Rusia. Să ne întoarcem la Chişinău. Aici a fost o seară dominată
de un concert al Sarei O'Connor şi se aşteaptă azi Holograful. /.../, de la Beirut, îi
îndeamnă pe israelieni să pună capăt acţiunilor ce pun în pericol Orientul Mijlociu, iar de
la Satu Mare, preşedintele UDMR, Markó Béla, afirmă cu tărie că nu întreaga clasă
politică de la Bucureşti este iresponsabilă. Să ne întoarcem la Chişinău, unde bate un
vânt de libertate şi de demnitate. Cum ştii, dragă Johan, libertatea e cea mai mare
responsabilitate şi cum spunea prietenul meu Geoff Mulgan, acel mare strateg care a
stat în spatele guvernului Imperiului Britanic timp de 15 ani şi l-a creat pe Tony Blair,
cuvintele-cheie sunt 'toleranţă', 'iubire', 'înţelegere' şi 'ocrotirea marilor valori şi a tinerei
generaţii'. Să auzim numai de bine. Ne reauzim, Johan, îţi mulţumesc./mdudea/dsirbu
26-11-2010 08-12
Date Stamp : 2010-11-25 16:33:21.433
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (25 noiembrie, ora 7:44) - Emisiunea: "Matinal" -
Realizator: Facem un scurt popas la Chişinău, acolo de unde Ruxandra Săraru ne face,
în direct, cronica unor evenimente parlamentare dinainte anunţate. Bună dimineaţa,
Ruxandra!
Ruxandra Săraru: Bună dimineaţa, Felix! La 11:25 fix, preşedintele Saakaşvili a sosit pe
aripile vântului pe pământul sfânt al Moldovei. A dat, întâi, cu capul de uşa aeronavei şi,
apoi, a fost întâmpinat cu pâine şi sare. Aduce peste 500.000 de euro pentru satele
sinistrate din Lunca Moldovei. Iureşul evenimentelor transcede logica primară.
Vacarmul este total. Se strigă, se urlă, se şopteşte. Haosul pare definitiv. Artur dă
declaraţie în funcţie de starea sa şi a vremii; se spune orice despre oricine, dar dovezile
lipsesc. Vântul schimbării este cântat dinspre Georgia, iar observatorii, în număr de
peste 4.000, se calcă în picioare. Jurnalişti puţini sau under covered. Artur refuză
consultul medical. Se vorbeşte tare despre un caz - Cubreacov 2. Un simplu incident dă
naştere unei avalanşe de interpretări. Scenarita este la ea acasă. Se aruncă a treia
oară mănuşa duelului pentru Voronin, dar şansa reuşitei este în sloganul "Toţi pentru
unul sau unul pentru toţi". Sediile de campanie sunt pline ochi de tineri frumoşi, iar
privirile lor verzi, căprui, negre sau albastre licăre a speranţă. Ea moare, speranţa,
întotdeauna ultima. Doar în biroul guvernatorului Băncii Naţionale a Republicii Moldova
te mai poţi relaxa. Calmul său şi liniştea domină clădirea, iar tinereţea sa este
contagioasă. În rest, mă simt ca acasă şi am un sentiment de "déj? vu"./lbadiu/atataru
25-11-2010 16-19
Top of Form 1

Bottom of Form 1

Date Stamp : 2010-11-25 16:13:29.443

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (25 noiembrie, ora 14:43) - Emisiunea: "La minut" -
Realizator: Andra Gherega - Facem acum un scurt popas peste Prut, unde duminică vor
fi alegeri parlamentare anticipate. Care este atmosfera?
Corespondenţă din Chişinău - Reporter: Ruxandra Săraru - Republica Moldova este un
element esenţial pentru construcţia unei vecinătăţi sigure pentru UE, iar ultimele
sondaje sociologice de aici arată indicii că s-ar putea forma, după alegeri, o majoritate
suficientă pentru a asigura controlul asupra parlamentului şi guvernului, dar şi pentru a
alege preşedintele republicii. O coaliţie democratică ar fi o şansă pentru un viitor
luminos şi stabil. În rest, China este îngrijorată de exerciţiul militar comun Coreea de
Sud-SUA, iar oameni de afaceri chinezi sunt interesaţi de proiectul Centralei nucleare
de la Belene - se anunţă de la Londra. Ieri, Dmitri Medvedev l-a primit la vila sa de la
Gorki pe liderul de la Beijing, iar aici zarurile nu au fost încă aruncate, doar speranţa din
ochii luminoşi ai tinerilor poate da o certitudine. Vom trăi şi vom auzi. La bună auzire,
dintr-un minut semnat Ruxandra Săraru de la Chişinău!/csimion/atataru 25-11-2010 16-
09
Date Stamp : 2010-11-24 13:13:23.663
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (24 noiembrie, ora 7:44) - Corespondenţă din
Chişinău - Reporter: Ruxandra Săraru - La Chişinău, cum se lasă seara, potop de
lacrimi inundă oraşul. Lumea vorbeşte tare, şoptit, cacofonic, reclame luminoase se
amestecă savant cu lozinci populiste. Domnul Tudor Gheorghe se oglindeşte în
concertul Operei din Viena, Holograful în Orange. Cazul lui Artur mătură conştiinţe.
Maşinile se bulucesc în ambuteiaje, doar Prutul şi Nistrul curg liniştit, iar Ştefan cel Mare
şi Sfânt domină implacabil oraşul. Se spun bancuri la televizor în mijlocul unei zile cu
drame ca-n Agatha Christie, încă Ilf şi Petrov râd ca-n "Viţelul de aur" şi Ostap Bender
zburdă şi zboară vrăjit peste înterprinderea de coarne şi copite. Lumea s-a culcat
aseară năucă şi a sperat ca zorii zilei să-i aducă lumina. Se crapă de ziuă aici,
doamnelor şi domnilor, şi nimeni nu poate spune cinstit: "Alea jacta est". Cui prodest,
Mărite?
Noi aşteptăm cu sufletul la gură rezultatul alegerilor. Cursa se apropie de final, dar
finalul sper să nu anunţe sfârşitul. Trebuie să vă mai spun că este anunţată vizita
preşedintelui Saakaşvili, amânată de aseară, azi în jurul orei 11:00. Iar la Chişinău va
ploua, va ploua infernal, cu temperaturi între 7 şi 11 grade.
Doamnelor şi domnilor, începe să răsară soarele./csimion/cvanato 24-11-2010 13-08