Universitatea “Politehnica” din Bucuresti

Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si

Tehnologia Informatiei
Bibliografie
[1] Curs,
Programarea Calculatoarelor
[2] C. Dan, D. Burileanu, “Introducere în programarea
(limbajul C) calculatoarelor. Limbajul C”, Editura Printech, Bucureşti, 2001.

[3] D. Burileanu, C. Dan, M. Pădure, “Programare în C.

Curs 1 – Introducere Culegere de probleme”, Editura Printech, Bucureşti, 2004.

[4] Îndrumarul de laborator (disponibil la laborator),

Ş.l. Bogdan IONESCU
[5] Orice altă carte de C/C++, Internet !
Prof. Dragoş BURILEANU
Prof. Claudius DAN

2
2010-2011 Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011

Cuprins

1.1. Sisteme de calcul (modul de funcŃionare) 1.1. Sisteme de calcul

(modul de funcŃionare)
1.2. Hardware şi Software

1.3. Limbaje de programare (generalităŃi)

3 4
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 1/35 Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 2/35

Procesorul: UC + UP
Sistem de calcul = echipament electronic destinat
CPU – Central Processing Unit
prelucrărilor complexe ale informaŃiei.

• UP = unitatea de prelucrare, efectuează operaŃii simple

Procesor (aritmetice şi logice) asupra unor operanzi (date) preluate
UC UP (UCP – CPU)
Magistrala de din memorie; rezultatele
în memorie.
date (BUS)
• UC = unitatea de control, coordonează funcŃionarea
celorlalte blocuri pe baza unor comenzi (instrucŃiuni din mem.)

parte integrantă a informaŃiei transmise

Memorie Memorie Memorie Dispozitive Dispozitive
Dispozitive calculatorului de către utilizator.
I/O
externă internă IN OUT
microprocesor = o singură capsulă de
circuit integrat. Ex. Intel 80486
5 6
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 3/35 Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 4/35

1
 Memoria: internă + externă.
• Memoria internă = o colecŃie de
celule de memorare organizată ca o
secvenŃă de cuvinte (word) binare (numere).
Un bit = 0 sau 1, un cuvânt = 8 biŃi, ex.: 00000001, 10101010
> Memoria este organizată matricial, fiecare locaŃie este
identificată cu un număr de ordine numit şi adresă.
> Din punct de vedere funcŃional (nu fizic) memoria este de
două tipuri:
- memorie de date: conŃine operanzi, rezultate şi rezultate parŃiale,
- memorie de program: conŃine instrucŃiunile (comenzile)
care asigură prelucrarea corespunzătoare a datelor.
7 8
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011
Memoria.
> Din punct de vedere fizic, memoria
internă este de două tipuri:
- ROM – Read Only Memory: este o memorie permanentă.
ConŃinutul acesteia rămâne intact chiar în lipsa alimentării
cu curent. Nu poate fi scrisă de programe.
- RAM – Random Access Memory: este o memorie volatilă al
cărei conŃinut se pierde în momentul în care se opreşte
alimentarea acesteia cu curent. Este o memorie de lucru.
Ex. EPROM Intel 1702 Ex. Kingmax DDR 512MB
9 10
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011
Dispozitivele I/O (In/Out).
• Dispozitivele de intrare = dispozitive electronice ce permit
introducerea informaŃiei într-un sistem de calcul (date şi/sau
programe). Permit interacŃia om-maşină.
Exemple: tastatura, mouse-ul, microfonul (sunet), camera WEB
(sunet-imagine), tableta grafică (mişcări ale mâinii), scanner-ul
(documente fizice), scanner de amprentă (fingerprint), etc.
11
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011
Memoria.
> Organizarea datelor:
în general cuvinte pe 8 biŃi = octet sau byte.
> Prefixele folosite pentru a desemna capacitatea memoriei:
1 byte = 8 biŃi
1 kilo-byte (kB) = 1024 bytes = 210 bytes
1 mega-byte (MB) = 1024 kB = 220 bytes
1 giga-byte (GB) = 1024 MB = 230 bytes
1 terra-byte (TB) = 1024 GB = 240 bytes etc.
> AtenŃie: 1Mb ≠ 1MB. De regulă capacitatea de transfer a
reŃelelor este exprimată în Mb (mega-biŃi):
1Mb = 220 biŃi, 1MB = 220 bytes = 220x8 biŃi
5/35 Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 6/35
Memoria.
• Memoria externă = un suport
extern de stocare a informaŃiei. De
regulă este folosită pentru a păstra cantităŃi mari de informaŃie.
Exemple:
- FD (floppy disk drive): 3½-inch, 1.44MB
- CD-ROM (compact disk - read only memory): <700MB
- HD (hard disk drive): ~500GB
- FD (flash drive): <256GB, etc.
7/35 Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 8/35
Dispozitivele I/O (In/Out).
• Dispozitivele de ieşire = dispozitive
ce permit transmiterea către operator a
informaŃiei (rezultate, date, etc.).
Exemple: monitorul (informaŃie vizuală), imprimanta (informaŃie
pe suport fizic), placa de sunet (informaŃie audio), etc.
> Există bineînŃeles şi dispozitive mixte, In/Out, de exemplu:
placa de reŃea (primeşte şi transmite informaŃii), Fax Modemul,
memoria externă poate fi văzută ca un astfel de dispozitiv.
12
9/35 Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 10/35
2
 Magistrala de date (BUS). Unitatea de prelucrare (UP):
conŃine circuite logico-aritmetice
şi registre de memorie.

> Circuitele de legătură dintre unitatea centrală de prelucrare, > Registrele sunt tot locaŃii de memorie ce sunt interconectate
memoria internă şi dispozitivele periferice formează “strâns” cu circuitele logico-aritmetice (de regulă pe acelaşi
magistrala de date (BUS). integrat pentru a fi accesate rapid).

> OperaŃiile ce pot fi efectuate sunt:

> BUS-ul este astfel un sub-sistem ce transferă informaŃia - operaŃii aritmetice: +, -, x, /,
în interiorul sistemului de calcul, între componentele acestuia. - operaŃii logice: conjuncŃie (ŞI), disjuncŃie (SAU), negaŃie:
(13>10) ŞI (5<3) = 0 (Fals)
(13>10) SAU (5<3)= 1 (Adevărat)
NOT (10>5)= 0 (Fals)
13 14
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 11/35 Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 12/35

OperaŃiile ce pot fi efectuate Unitatea de control (UC): corelează

(continuare): operaŃiile elementare ale fiecărui
- comparaŃii: =, ≠, <, >, ≤, ≥, bloc în cadrul executării unei operaŃii
- deplasări ale biŃilor de pe o poziŃie pe alta în cadrul aceluiaşi mai complexe.
cuvânt binar: - fiecare operaŃie de executat înseamnă o secvenŃă unică de
27 26 25 24 23 22 21 20 semnale de control generate de UC.
9 (baza 10)=23+20
0 0 0 0 1 0 0 1 (binar)
- fiecare operaŃie se execută secvenŃial.
128 = ??? dar 255 = ??? ~ x2nr.biŃi shift
UC determină care operaŃie elementară trebuie executată
9 18
shift left (0 0 0 0 1 0 0 1 ) = 0 0 0 1 0 0 1 0 pe baza unui cod binar citit din memorie.
~ /2nr.biŃi shift
acesta este decodificat (recunoscut) de UC iar apoi este
9 4 declanşată secvenŃa tipică de semnale de control ce conduc
shift right (0 0 0 0 1 0 0 1 ) = 0 0 0 0 0 1 0 0 ulterior la execuŃia operaŃiei dorite.
15 16
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 13/35 Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 14/35

OperaŃiile se înlănŃuie astfel:

operaŃie de executat

1.2. Hardware - Software
cod binar (instrucŃiune)

decodificare de către UC (recunoaştere)

declanşare secvenŃă tipică de semnale de control

se execută operaŃia dorită

17 18
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 15/35 Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 16/35

3
 hardware = ansamblul structurii fizice a sistemului de calcul.
După cum am menŃionat, pentru execuŃia unei anumite sarcini
(job) sistemul de calcul are nevoie de o succesiune de
instrucŃiuni (coduri binare)

declanşează o secvenŃă de operaŃii elementare efectuate
de blocurile constituente.
program = secvenŃă de instrucŃiuni ce sunt recunoscute Ex. PC clasic Ex. DSP – Digital Signal Processor

de sistemul de calcul şi pot fi executate de acesta. software = mulŃimea programelor necesare sistemului de

sunt organizate logic şi coerent după un anumit algoritm. calcul pentru a îndeplini o serie de sarcini.

algoritm = un procedeu (inteligent) de combinare a unor operaŃii Exemple: sisteme de operare (Windows, Linux), procesoare
standard în scopul realizării unei anumite prelucrări mai de text (Word, WinEdt), medii de dezvoltare (Borland Builder,
complexe a informaŃiei. Matlab), antiviruşi, prelucrare de imagini, etc.

19 20
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 17/35 Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 18/35

O primă abordare a soluŃionării unei probleme de calcul

> FuncŃionarea calculatorului trebuie privită prin prisma dualităŃii ! folosind un sistem de calcul
hardware – software.
EnunŃ: să se scrie un algoritm care citeşte două numere de la
> Acestea nu îşi au rostul considerate separat: tastatură, le adună şi afişează rezultatul pe monitor.
algoritm
- un sistem hardware fără sistem de operare nu are nici o
valoare fiind inutilizabil. De asemenea un sistem hardware citirea prelucrarea scrierea
STOP
fără software adecvat este nerentabil. informaŃiei informaŃiei informaŃiei

Exemplu: degeaba procesorul prelucrează date pe 64 biŃi

dacă programele lucrează pe 32 biŃi),
-citeşte primul nr. - preia cele două nr. - preia rezultatul din
-stochează valoarea din registrele UP memorie
- un pachet de programe nu-şi are sensul fără sistemul fizic -citeşte al doilea nr. -efectuează + în UP -afişează valoare pe
hardware (este mai folositor în bibliotecă). -stochează valoare -stochează rezultatul ecran

21 22
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 19/35 Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 20/35

Programul este “intermediarul” dintre problema ce trebuie

rezolvată, formulată în limbaj natural, şi activitatea concretă a
sistemului de calcul, formulată în limbaj maşină.

1.3. Limbaje de programare Limbajul de programare = limbaj formal în care se scrie

programul. Ideal, cât mai intuitiv pentru utilizator dar şi cât mai
(generalităŃi) rapid.

date: obiectele programelor, valori numerice,

valori textuale, date complexe, etc.

instrucŃiuni: codifică operaŃiile ce trebuiesc

executate de sistem, ex.: printf (scriere pe
dispozitivul de ieşire) etc.

23 24
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 21/35 Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 22/35

4
 Datele – obiectele programelor Datele – obiectele programelor (continuare)

- date elementare: a căror structură nu poate fi modificată de > Datele sunt desemnate în cadrul programelor prin intermediul
către utilizator. variabilelor şi a constantelor (caz particular de variabilă).

> Acestea sunt de mai multe tipuri: numerice (întregi, reale), variabila = fizic reprezintă o zonă de memorie ce găzduieşte
logice (booleene 0 sau 1), alfanumerice (caractere, text). anumite date.
- date structurate: date complexe (grupuri de date elementare), - variabilele sunt desemnate prin nume simbolice denumite
ce poartă informaŃie atât prin valoare cât şi prin structură. şi identificatori.

> Acestea sunt de mai multe tipuri: tablouri, structuri, clase. - variabilele sunt de un anumit tip ce indică tipul valorilor
conŃinute de aceastea precum şi structura acestora (simplă,
1 / 9 1 / 9 1 / 9 Nume (alfanumeric) tablou, structură de date, etc.)
1 / 9 1 / 9 1 / 9 structură Vârstă (întreg)
  “persoana” Greutate (real) Exemplu: int x;
identificator=“x”, tip de date=întregi (int);
1 / 9 1 / 9 1 / 9 …
la o anumită adresă se va aloca spaŃiu pentru valorile lui x.
25 26
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 23/35 Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 24/35

Instructiunile – componenta funcŃională Limbaje de programare

Pot fi:
- declaraŃii: prin care se definesc identificatorii şi atributele
variabilelor.
int x (de acum înainte “x” desemnează o variabilă întreagă)
float y=3.1 (de acum înainte “y” este real şi are valoarea 3.1)
> Există o mare varietate de limbaje de programare. Acestea
diferă unele de altele în funcŃie de următoarele aspecte:
- apropierea de limbajul masină,
- problemele care le rezolvă,

- modul în care se stabileşte asocierea nume

- comenzi: prin care se realizează prelucrarea efectivă a
simbolic – variabilă,
datelor conŃinute în variabile şi constante.
1. comenzi elementare: atribuirea de valori, citirea, scrierea, - facilităŃile oferite utilizatorului,
apelarea de funcŃii, etc. - modul în care sunt apelate prelucrările
2. comenzi structurate: decizia, execuŃia în buclă, etc.
27 28
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 25/35 Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 26/35

Limbaje de programare – scurt istoric Limbaje de programare – scurt istoric (continuare)

~1947 primele limbaje de programare sunt limbajele maşină; 1954 FORTRAN

gamă de instrucŃiuni minimă, apropiată de hardware

dificultatea de scriere a programelor complexe Revizuit în 1978 şi 1990, încă folosit de comunitatea ştiinŃifică
datorită eficienŃei acestuia şi a bibliotecilor de funcŃii de
cod binar cod hexazecimal prelucrare disponibile (cel mai longeviv limbaj).
10001011 8B
01000101 45 citire număr întreg în registrul AX
READ INPUT TAPE 5, 501, IA, IB, IC
00001010 0A 501 FORMAT (3I5)
00000011 03
citire număr întreg şi adiŃionare
01000101 45 IF (IA) 777, 777, 701
în registrul AX
00010100 14 701 IF (IB) 777, 777, 702
702 IF (IC) 777, 777, 703
1954 FORTRAN (John Backus IBM), programare de nivel 703 IF (IA+IB-IC) 777,777,704
înalt, permitea folosirea numelor de variabile, expresii complexe 704 IF (IA+IC-IB) 777,777,705
şi proceduri (sub-programe). 705 IF (IB+IC-IA) 777,777,799

ştiinŃific (FORmula TRANslating) 777 STOP 1
29 30
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 27/35 Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 28/35

5
 Limbaje de programare – scurt istoric (continuare) Limbaje de programare – scurt istoric (continuare)

1958 ALGOL: folosire restricŃionată (limbaj sub licenŃa), 1970 Pascal (Niklaus Wirth) dezvoltat în scopul predării
concurenŃă FORTRAN. programării structurate şi modulare.

1960 COBOL destinat aplicaŃiilor de gestiune, sintaxa cât mai Preia punctele forte ale limbajelor COBOL, FORTRAN şi ALGOL
apropiată de limba engleză.
limbaj “elegant”, simplu, înlocuieşte BASIC ca limbaj
ADD YEARS TO AGE
age = age + years
de iniŃiere.
program Hello(output);
1963 BASIC (Beginner's All-purpose Symbolic Instruction Code), var
în principal cu scop educativ. a:string;
> În ciuda diversităŃii reduse de instrucŃiuni devine foarte popular begin
datorită uşurinŃei utilizării acestuia. write(‘introduceti numele: ');
readln(a);
> Programe nestructurate
mentenanŃă dificilă. writeln('salut ', a);
end.
31 32
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 29/35 Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 30/35

Limbaje de programare – scurt istoric (continuare) Limbaje de programare – scurt istoric (continuare)

1970 C (Dennis Ritchie, laboratoarele Bell) dezvoltat în scopul
programării sistemului de operare UNIX.
> Limbaj de programare “puternic”. Datorită folosirii pointerilor
permite apropierea de limbajul maşină precum şi accesul la
dispozitivele hardware ale sistemului, rămânând totuşi un
limbaj de programare de nivel înalt.
1980-1990 limbaje interpretate sau semi-interpretate motivate
de dezvoltarea Web (dezvoltare de pagini Web dinamice,
aplicaŃii client-server, etc.)
Exemple: Perl (Larry Wall, 1987), Tcl (John Ousterhout, 1988),
Python (Guido van Rossum, 1990), PHP şi Java (Sun
Microsystems, 1996) …

1980 Smalltalk-80 (iniŃial Alan Kay 1969, ulterior Xerox) motivat
de necesitatea de programe tot mai complexe; propune o nouă
direcŃie de programare = programarea orientată pe obiecte.
1985 C++ (laboratoarele Bell) extensie obiect orientată a
limbajului C, instrucŃiuni noi, programare mai eficientă, viteză de
lucru crescută.
33
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 31/35
1995 Common-LISP: primul limbaj orientat obiect standardizat
de ANSI - American National Standards Institute.
2000 C# (Microsoft): permite folosirea simultană a mai multe
tipuri de programare (multi-paradigm).
…
34
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 32/35

Paradigme de programare (moduri de programare) Paradigme de programare (continuare)

• Programare imperativă: în care calcul înseamnă o secvenŃă • Programare logică: în care calcul înseamnă o serie de
de comenzi (FORTRAN, C, Pascal). declaraŃii logice (Prolog).
Exemplu: citeşte X, citeşte Y, calculează X*Y, pune rezultatul Exemplu: Cezar este om, ToŃi oamenii sunt muritori.
în variabila Z.
Cezar este muritor.

• Programare funcŃională: în care calcul înseamnă evaluarea
unor funcŃii în sensul matematic (Lisp, Phyton). Programele sunt
grupuri de funcŃii (sub-programe).
• Programare obiect orientată: definirea de obiecte care
interacŃionează între acestea prin intermediul mesajelor
(C++, Java).
35
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 33/35
• Programare concurentă: în care calculul este divizat în mai
multe sarcini ce apoi sunt executate în paralel.
Notă: Un anumit limbaj de programare poate oferi mai multe
moduri de programare, acestea nu sunt exclusive.
Exemplu: C++, programare functională, obiect orientată,
concurentă, etc.
36
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 34/35

6
 Sfârşitul Cursului 1

37
Curs Programarea Calculatoarelor, Ş.l. Bogdan IONESCU, 2010-2011 35/35