Capitolul II

Cauze familiale ale devian\ei comportamentale

1. Rolul familiei [n dezvoltarea ]I formarea personalit`\ii copilului

Familia ca uniate social` are [n vedere asigurarea si satisfacerea unei

game complexe de trebuin\e ]I aspiratii ale membrilor care o constituie ]I
totodat` transmiterea ]io pomovarea valorilor spirituale .
Familia caracterizat` prin determin`ri naturale ]I biologice , [ntemeiat`
esen\ial pe afec\iune , armonie , respect reciproc , promov@nd tradi\ia ]I
valorile , transmi\@nd celor tineri experien\a ]I deschiderea spre viitor , este
mediul ini\ial pe cae [l cunoa]te copilul , un facto de adaptare , un instrument
de echilibrare a rela\iilor cu mediul , primul pas spre socializare .
Astfel mediul familial cu toate asecte caracteristici nu satisface pe
copil atunci c@nd el r`spunde trebuin\elor sale elementare , adic` [n m`sura
[n care este pe de o parte un mediu afectiv , iar pe de alt` parte un mediu
protector [ndrum@ndu-l pe copil s` se construiasc` pe sine , s`-]I pozi\ioneze
locul [n raport cu ceilal\i oameni , ]I s` aib` primele experien\e sociale ]I
sentimentale .
Fiind un cadru natural , familia are ca sarcin` primodial` , formarea ,
dezvoltarea , si perfec\ionarea personalit`\ii copilului care dup` cum afirma
M. Peretti “nu e realizat` prin c`r\i scoal` , prin interven\iile autoritare ale
tat`lui ci se consolideaz` [n urzeala rela\iilor tr`ite [n copil`rie , adic` [n
rela\iile de comportament cu persoanele [nt@lnite zilnic , modul lor de a
explica , de a comanda , de a cere , de a exprima sentimente ]I preferin\e “ *
Se poate afirma c` nici un alt mediu nu ofer` o asemenea divesitate
ra\ional` a]a cum ofer` mediul familial .
 Astfel , prin diferitele persoane pe care le integreaz` - p`rin\i , copii ,
tineri ]I b`tr@ni , persoane de sex feminin sau masculin , prin multiplele
leg`turi ce exist` [ntre ei , prin afectivitate , familia formeaz` un punct
reprezentativ al societ`\ii , ale c`rui influen\e copilul le resimte [nc` din
prima zi de via\` .
Ca ]I [n societate , [n familie g`sim un amestec de genera\\i , deci
grani\a trecut – viitor , o varietate de raporturi , ceea ce [I imprim`
personalit`\ii copilului un sistem propriu valoric , moral ]I atitudinal ,
ac\ionat atunci c@nd va deveni adult .
Copilul dispune de o receptivitate reflectat` [n profunzimea ]I
rezisten\a [n timp a impresiilor absorbite de copil din ambian\a [n care ,
tr`ie]te de o capacitate de a capta si fixa imagini din via\a real` . Aceast`
receptivitate ca ]I plasticitatea , normal` pentru tr`s`turile caracteriale
nematurizate [nc` ale copilului , sunt principalele calit`\i solicitate [n actul
educativ .
{n straturile profunde ale personalit`\ii , [n contextul acesta , definit`
ca o reac\ie la stimulii externi exist` o schem` socio-afectiv` care
demonstreaz` c` familia este locul unde copii si-au construit imagini ,
prototipuri , idealuri , c` acolo s-au format comportamentele sociale
elementare .
Schema principal` a familiei a cre]terii copiilor se formeaz` pe
modelul rela\iilor dintre p`rin\i sau rela\iilor dintre ace]tia ]I copil . S-a
constatat c` p`rin\ii educ` a]a cum au fost educa\i .
Dar familia nu ofer` numai premisele socializ`rii ci [n acela]I timp , ea
[I d`ruie]te copilului posibilit`\i de a se defini pe sine , prin jocul
compara\iilor , al imita\iilor , de a-]I [nsu]I modele , deci cu alte cuvinte ,
pozi\ia proprie [n universul social .
 Acest joc permanent de ac\iuni , de rela\ii , de atitudini care are loc [n
mediul familial contribuie enorm la socializarea , la individualizarea
copilului , si nu [n ultimul r@nd la constituirea principalelor resorturi care
determin` specificul persinalit`\ii .
Toate aceste contribu\ii pe care familia le are [n dezvoltarea ]I
formarea normal` , psihic` ]I fizic` , a copilului , la unele dintre familii ele
constituie realit`\ii [nsu]ite de copil , dar la altele din p`cate ele r`m`n [n
stadiul de ideal .
Pentru ca toate aceste transmisiuni , s` fie posibile , pentru existen\a
acestei corela\ii familie –copil , factorii psihici , climatul ]I atmosfera
familial` , dinamica afectiv` , trebuie s` fie de natur` pozitiv` , s` influen\eze
[n bine comportamentul copilului.

2. CLIMATUL FAMILIAL CAREN|IAL

Climatul moral ,spiritual al familiei se formeaz` chiar dinaintea

na]terii copiilor, chiar [nc` de la alegerea so\ului sau so\iei ]I este determinat
de calitatea rela\iilor dintre so\i.
Odat` constituit` familia []I cristalizeaz` un dtil caracteristic de via\` pe
baza raporturilor biologice , economico-juridice , morale , educa\ionale .
Stilul de via\` creat genereaz` climatul despre care am vorbit.
Climatul de fond este acela care determin` [n primul r`nd formarea
personalit`\ii copilului , care echilibreaz` capacit`\ile sale afective ]I
intelectuale , care satisface trebuin\ele de siguran\`, dragoste , afirmare .
 {ns` , exist` ]I tipuri de climate familiale caren\iale , care afecteaz`
dezvoltarea normal` a copilului , av`nd ca urm`ri ulterioare grave devieri
comportamentale .Aceste climate familiale caren\iale ar putea fi :*
Climatul familial rigid
Acest climat este determinat [n mare parte de excesul de severitate .
Severitatea , [n anumite limite imprim` ordine , disciplin` , seriozitate , ea
este constructiv` dac` se aplc` pe fondul unei bune inten\ii .
Excesul de severitate [ns` , din partea p`rin\ilor , exprimat prin rigiditate ]I
autoritarism , va determina copilului st`ri opozi\ionale ]I conflictuale , o
atmosfer` tensionat` [n general . Printr-un astfel de exces p`rintele [I poate
imprima copilului sentimentul de [nstr`inare . {n asemenea cazuri copilul
poate lua hot`r@rea de a p`r`si familia .
{n alte cazuri , excesul de severitate poate determona ]I prelungi starea de
dependen\` p`rin\i- copil , sau un conflict intre genera\ii la v@rstele
preadolescen\ei ]I adolescen\ei . {n aceste condi\ii , ]I mai ales c@nd copii
au mare nevoie de dragoste , [n\elegere , [ndrumare , excesul de severitate
produce anxietate ]I resentiment , genereaz` lipsa de [ncredere ]I
demoralizare

Climatul familial libertin

El creaz` o atmosfer` lejer` , neconven\ional` [n care independen\i ]I
toleran\i , p`rin\ii adopt` atitudini permisive .
{ntr-un asemenea mediu copiii sunt lipsi\i de supraveghere, educa\ia lor
fiind [ncredin\at` copiilor sau altor rude .
Lipsa de interes si fermitate [n educa\ia copiilor , aduce prejudicii
maturiz`rii lor psihosociale . La v@rstele mai mari copii sunt deruta\i ,
sugestibili sau excesiv de independen\i folosindu-se negativ de autonomia
lor , ob\in@nd rezultate ]colare ]I profesionale sub nivelul aspira\iilor ]I
capacit`\ilor lor , put@nd s` devin` astfel victime ale nonconformismului
social ]I delinncven\ei .
Sentimentul de apartenen\` filial` este afectat prin neglijen\a ]I
abandon “aparent” , ceea ce determin` la copil un sentiment de jen` ce
apar\ine familiei respective .

Climatul familial anxiogen , creeaz` o atmosfer` de [ncodare ]

I suspiciune , de permanent` nelini]te cauzat` ]I amplificat` de teama de
[mboln`vie , de nereu]ita scolar`.
Aceast` ambian\` , de [ncodare , creeaz` la copil timiditate ,
prelunge]te starea de dependen\` a copilului fa\` de parinti, sporeste
neincrederea in sine. Favorizeaza inclinarea spre melancolie si reverie.
Referitor la temenul “anxiagen” ne referim la anxioritate de tensiune
frecventa, de exprimare a neincrederii in evolutia favorabila a situatiei
dorite, si nu la anxietate, ca stare patologica.
Climatul familial naiv, este creat de parinti insuficient maturizati
pentru responsabilitatea cresterii educarii copiilor.
Astfel de relatii se destrama prin desfiintarea casatoriei sau divort.
Parintii sunt acuzati de imaturitate sociala, iar intr-un asemenea
mediu, copii sunt neglijati si abndonati.
Climatul familial conflictual este creeat din cauza neintelegerilor care
apar in familie din cauza alcolizmului, a neglijarii relatiilor conjugale.
Astfel convietuirea in familie devine un stres pentru fiecare membru
al familiei, copii sunt traumatizati de conflicte, se plaseaza de partea unuia
sau altuia dintre parinti, ii judeca.
Toate acestea se reporteaza la copil, la nivelul invatarii in special.
 Copii sunt marcati de aceste conflicte familiale, unii sunt derutati si
demoralizati in activitatea de invatare, altii insa invata cu staruinta din
dorinta de a se realiza prin profesie de a nu ajunge ca parintii lor.
Deasemenea i-si construiesc atitudini pesimiste despre convietuirea in
familie.
Acest mediu tensionat, conflictual, creaza complicatii negative, cu
consecinte majore asupra echilibrului pasional al copilului.
Toate aceste tipuri de climate familiale corentiale, nu fac decat sa
sublinieze marea sensibilitate pe care o pastreaza copiii fata de atitudinea si
starile de spirit ale parintilor.
Lipsa unui suport afectiv, la care se adauga scandalurile si ostilitatea
dintre parinti, actele de violenta, produc o grava descreditare in constiinta
lor.
O constelatie familiala mereu presarata de tensiuni, distorsionata,
deformata, prin lipsa de afectiune, sau de defectele parintilor, de viciile lor,
de neintelegerile lor, de acte de violenta constituie un mediu traumatizant
pentru copii, traume de multe ori inevitabile.
Examinarea climatului afectiv (ideal sau corential) ne conduce
inevitabil spre o viziune de ansamblu sintetica a grupului familial.
Aceasta viziune reflecta faptul ca, climatul afectiv este baza
dezvoltarii functiilor familiei.
Dar familia este compusa dintr-un numar mai mic sau mai mare de
membrii cu roluri si functii diferite.
Astfel in timp ce functia mamei este cea de a reprezenta un principiu
de duiosie, de a aduce pe lume copii, de a-I invata lucruri elementare, deci o
functie afectiva, cea a statului se resuma la aceea de a reprezenta un
principiu de sprijin material, deci o functie de autoritate.
 Deci, ceea ce ne revine sa urmarim si sa subliniem in continuare se
refera la rolul mamei, respectiv al tatului, punand accent pe abateri si de
formari ale acestora.

3.FAMILIA – O CONSTELATIE DE ROLURI SIMETRICE.

3.1.Rolul mamei
In analiza rolurilor celor doi parinti, prioritatea functiei materne este
evidenta chiar si fara a tine seama de considerentele biologice.
Mama este termenul de referinta al celor dintai raporturi pe care
copilul le stabileste cu viata si cu lumea, este primul mediu al copilului,
dupa nastere.
Dar cel mai important lucru este afectiunea pe care o ofera mama,
copilului.
V. Palae in cartea sa “ Invitatie la cunosterea de sine” spune ca
“afectiunea materna este oxigenul psihic al copilului in conta”
In contact cu mama, in fuziunea afectiva cu gestul de tandrete al
acestuia, copilul []i g`seste sprijinul necesar.
Copiii lipsiti de afectiune in aceasta faza preversala a vietii raman
vulnerabili, atat organic cat si psihic, in tot cursul vietii.
Lipsit de autonomie, copilul are nevoie de protectia constanta, totala a
altcuiva.
Certitudinea ca cineva il poate asista in permanenta, joaca un rol
important in formarea echilibrului psihic, al copilului.
 Ea creaza starea de destindere, sensibilitatea care bareaza aparitia
anxietatii, specifica la copii nesecurizati.
Aceasta stabilitate afectiva si nu numai trebuie asigurata si inceputa
inca din faza copilului sugar, cand de fapt ea are cea mai mare rezonanta
pentru copil, iar lipsa ei se resimte mai tarziu.
Pentru sugari prezenta aceleasi persoane care este mama este
creatoare de siguranta si incredere, iar sustituirea prezentei ei inseamna
pentru sugar pierderea protectiei vitale.
La majoritatea sugarilor, inlocuirea mamei creaza o stare de agitatie,
neliniste, plans continuu. Tocmai aceasta protectie, personificata in imaginea
mamei sta la baza dezvoltarii efectelor copilului.
Exista o vasta literatura pe tema rolului matern si a consecintelor pe
care carentele de ingrijire materna le au asupra dezvoltarii copilului.
Majoritatea cercetarilor realizate de J. Piaget, R.A. Spitz, Ana Freud,
H. Wallow s-au intemeiat pe confruntarea unor loturi de copii aflati in
ingrijire materna cu loturi de copii institutionalizate in internate si orfelinate.
Astfel copiii crescuti normal in familie s-au dezvoltat normal psihic si
fizic, in timp ce cei ce traiesc in orfelinate instrainate de dragostea materna,
poseda dificultati ale limbajului, intarzieri mintale, un sistem afectivo-solitiv
deficitar, handicapuri zenzorio-motorii.
Toate acestea pot conduce la mai tarziu, respectiv la varsta
adolescentei la stari de inadaptare la cerintele societatii si in cel mai rau caz
la delicventa comportamentala.
In acest sens J. Bowlby, pornind de la principiul ca un copil trebuie sa
se bucure de asistenta mamei cel putin pana la varsta de 7 ani , studiaza nu
atat natura si dezvoltarea relatiilor mama-copil, cat consecintele carentei de
ingrijire materna. (Bowlby – are in vedere copilul de varsta prescolara)
 Ca investigare a carentelor de ingrijire materna, cercetarea Bowlby a
fost intreprinsa in spitale si orfelinate.
El vrea sa demonstreze ca lipsa ingrijirii materne influenteaza negativ
dezvoltarea copilului chiar din primele saptamani de viata.
Traumele produse pot fi de natura fizica, intelectuala, afectiva si
sociala.
Unele experimente au aratat raporturi directe intre scaderea
coeficientului de sociabilitate si durata despartirii copilului de mama.
Vulnerabilitatea copilului la carentele ingrijirii si prezentei materne
este si in functie de factorul varsta.
Ea atinge coeficiente inalte in perioada de la 3-5 ani.
J.Bowlby citeaza in sprijinul acestui experiment cazul a 10 copii care
au fost examinati dupa 5 ani de la institutionalizare si la care s-a constatat ca
ramasesera inn stare de infantilism, erau nefericiti, incapabili de a se adapta
in conditiile de colectivitate.
Din toate acestea el trage concluzia ca exista un raport discret intre
carenta grava a ingrijirilor materne in primii ani de viata si structurarea
trasaturilor psihologice ale copilului manifestate ca incapacitate de a stabili
legaturi afective ca inclinarea spre delicventa, spre nevroze sau psihoze.
Aceste carente de ordin afectiv si psihologic instalate la copil pot fi
determinate de 3 situatii:
- imposibilitatea de a stabili legaturi afective cu o figura materna in
primii 3 ani de viata.
- lipsa ingrijirilor materne pe o durata de cel putin 3 luni in primii 3-
4 ani din viata.
- schimbarile repetate de figura materna in aceeasi perioada.
 Rolul mamei in cazul copiilor de varsta scolara , nu mai este at@t
de important , iar cercet`torii nu – i mai acord` at@ta aten\ie pe
considerentul c` influen\a p`rin\ilor tinde s` se estompeze pe m`sur` ce
copilul [nainteaz` [n v@rst` .
S – a constatat c` la copiii cu distorsiuni psihice , mamele prezint`
tulbur`ri de personalitate , ceea ce subliniaz` c` mamele
detemin` [n mod hot`r@tor conduita copilului . Vom prezenta mai jos
unele aspecte patologice ake rela\iei mam` - copil .
a) Mama rigid` controlatoare : exagereaz` amestecul [n toate
activit`\ile copilului , vrea s` ]tie tot , nu admite s` I se
ascund` ceva. Acest compotament povoac` la copil o
conduit` timid` , supus` , comformist` .
b) Mama protectoare infantil` : trateaz` copilul de v@rst` ]
colar` ca pe un copil de v@rst` mic` , este preocupat` de a-l
feri de orice dificultate . Favorizeaz` astefl , apari\ia
dezam`girilor, a obsesiilor , afobiilor , a st`rilor de anxietate
]I [ncetinire a maturiz`rii copilului ;
c) Mama excesiv ambi\ioas` : [l oblig` pe copil s` depun`
efortui peste puterile lui , cere [n permanen\` dovezi ale unei
capacit`\i care dep`]esc limitele copilului . Copilul ,
neput@nd s` satidfac` cererile mamei , cedeaz` , renun\` s`
[nve\e .
d) Mama pedepsitoare : aplic` copilului [n permanent`
sanc\iuni fizice , ca un instrument de corectare si educare
care provoac` copilului conduite negative ca : neasculatrea ,
revolta , agresivitatea , minciuna , furtul .
e) Mama denigratoare : care manifest` dispre\ fa\` de succesele,
interesele , aptitudinile copilului , provoc@nd reac\ii
regresive de agresivitate , de indisciplin` , tendin\a spre
minciun` .
f) Mama p`rtinitoare : manifest` prin compotamentul ]I
atiitudinile ei , preferin\a pentru unii din copii , descuraj@nd
astfel profund copilul ignorat , acesta tinz@nd s`-]I dezvolte
un puternic sentiment de competi\ie [n raport cu fra\ii ]I
surorile lui .
g) Mama slab` ]I indiferent` . Ea oscileaz` pemanent [ntre
“da” , “nu” , evit` s` ia o atitudine ferm` [n problemele de
educa\ie ]I de disciplin` . Acest lucru provoac` copilului o
stare de agresivitate , de nelini]te .
h) Mama supraindulgent` , ce manifest` o toleran\` escesiv` fa\`
de copil , care are [n felull acesta o dezvoltare vicioas` .
Copilul devine incapabil de a [nfrunta dificult`\ile .
Stimuleaz` st`riel copilului , colerice , ostilitatea ,
nesociabilitatea , cre@nd [n cele din urm` [nclina\ia spre furt
]I minciun` .
i) Mama s`n`toas` psihic ]I educativ adecvat` . Ea st`p@ne]te
o cunoa]tere clar` a trebuin\elor ]I sentimentelor copiilor
control@ndu-le comportarea cu m`sur` ]I [n\elegere ,
nedetermin@nd st`ri de dezordine .

Accidentele rela\iei mam` - copil .

 Rose Vincent , [n lucrarea sa “ Cunoa]terea copilului [n rela\ia mam`-
copil are [n vedere c@teva accidente voite sau nevoite .
Aceste accidente sunt :
- mama nu este capabil` s` stabilesc` o rela\ie de comunicare , chiar
dac` dore]te acest lucru , pentru c` nu este perfect echilibrat` ea
[ns`]I . Este cazul mamelor instabile , anxioase , care creeaz` [n
jurul lor un climat nes`n`tos , [n care copilul nu g`se]te siguran\a
de care are nevoie .
- mama prea nelini]tit` care impune ]I copilului o stare de agita\ie .
De asemenea mama ale c`rei dispozi\ii oscileaz` [ntre tandre\e ]I
agasare , poate s` provoace copilului o instabilitate psihomotorie
care [nt@rzie buna coodonare a mi]c`rilor lui ]I produce caractere
nesigure ]I nehot`r@te .
- mama nu vrea de fapt s` stabileasc` o rela\ie chiar dac` este
capabil` pentru c` [n mod con]tient sau incon]tient ea []I refuz`
copilul . Asemenea cazuri apar atunci c@nd copilul n-afost dorit
sau I-a pricinuit mamei dureri la na]tere sau probleme materiale ,
sau ruptur` [n familie . Se [nt@mpl` ca ea s` vad` [n copil pe cel
care a abandonat-o . Aceast` comportare de respingere , poate
determina copilului probleme [n dezvoltare , probleme afective ,
acesta r`m@n@nd incert , dezintersat.

3.2. Rolul tat`lui .

S-a observat c` rolul matern are o func\ie major` [n via\a copilului , dar acest
lucru nu [nseamn` c` rolul tat`lui trebuie neglijat pentru c` el aduce o
contribu\ie esen\ial` [n aspectele care privesc protec\ia copilului ]I [n cele
educative totodat` , reprezent@nd autoritatea pentru copil .
Figura tat`lui se fixeaz` [n con]tii\a copilului mai ferm dec@t cea a
mamei , ]I pe m`sura trecerii timpului ele tind tot mai mult s` se echilibreze.
Spre deosebire de rolul mamei care este direct , rolul tat`lui , opereaz` ]I
indirect [n pimul r@nd pin influen\a pe care tat`l o execit` asupra mamei ,
asupra sentimentelor sale de siguran\` ]I [ncredere .
Paul Ostericth , afim` c` : :tat`l [nseamn` mai presus de orice ,
dragoste ]I siguran\` pentru mam` ]I indirect pentu copil “.
Exist` o tendin\` de absolutizare cae [ncearc` s` contrapun` [ntr-o
viziune schematic` figura mamei , figurii tat`lui [ncredin\@nd [n
exclusivitate mamei sectorul afectiv , [n timp ce autoritatea este [ncredin\at`
cu accea]I exclusivitate tat`lui .
Fire]te , tat`l personific` [n mai mare m`sur` dec@t mama principiul
de autoritate [n mediul familial , dar autoritatea nu trebuie s` fie prea rigid`
neav@nd [n vedere lipsa total` a pemisivit`\ii .
Tat`l nu reprezint` nu numai autoritatea da ]i sprijinul material pe care
[l ofer` familiei , oferindu-le membrilor ei bun`starea ]i siguran\a viitorului .
{n mod direct , copilul este impresionat de prestan\a , de for\a fizic` a
tat`lui , copilul []I formeaz` o imagine despre acest “tat` for\`” (P.Osteritch),
puterea ]I agresivitatea manifestate sub diverse forme , constituie tr`s`tuile
de baz` ale acestei imagini . {n mod normal copilul este m@ndru de tat`l
s`u , ]I vrea s`-I semene (mai ales [n cazul b`ie\ilor) , tat`l apare astefel ca un
punct de referin\` prin care copilul []I evalueaz` propriul s`u comportament .
Tat`l reprezint` viitorul , via\a [n toat` variatate` sa , el [l scoate pe
copil din ambian\a matern` ]I [l atrage spre exterior , [l stimuleaz` s` []I
urmeze propria cale [n via\` . La fel ca ]I [n cazul mamei vom men\iona ,
unele aspecte patologice ale rolului tat`lui .

a) tat`l dominator , personalitatea sa este puternic` ]I este exprimat`

prin autoritate , este tipul de tat` care cere ascultare ]I respect , [n
ochii c`ruia femeia ]I copii sunt fiin\e slabe ce trebuie conduse ]I
controlate . Copii acestui gen de tat` sunt timizi , inhiba\i .
b) tat`l tiran , are o autoritate care opereaz` [n compensa\ie ]I prin
salturi , fiind [n fond o fie sensibil` , slab` . Aceste izbucniri
sporadice de autoritate duc la o devalorizare a figurii paterne ,
copilul reac\ioneaz` prin st`ri de inhibi\ie , fric` , prin instabilitate.
Este mul mai grav c@nd copilul []I d` seama de mediocritatea
p`rintelui .
c) tat`l priten – se bazeaz` mai pu\in pe autoritate ]I mai mult pe
comportare colegial` care poate crea confuzii copilului .
d) tat`l bomboan` - se nume]te a]a pentru c` el tinde s`-]I atitudini
materne , frustr@nd de fapt copilul .
e) tat`l demisionar – este tat`l care renun\` , tat`l mereu plecat de
acas` , mereu ocupat ]I pretinde s` nu fie deranjat din treburile sale.
Tat`l demisionar este ]I cel care datorit` personalit`\ii sale nu se
simte capabil s`-]I controleze ]I s`-]I [ndrume copii . Lipsa
controlului favorizeaz` apari\ia atitudinilor recalcitrante , form@nd
[n copii deprindeea de a nu de comforma imperativelor ]colare ,
sociale sau morale .

3.3. Copilul fa\` [n fa\` cu cuplul

 Renumitul psihoanalist A. Adler precizeaz` c` : “ felul [n care p`rin\ii
[l trateaz` pe copil formeaz` la acesta un anumitmod de a vedea lumea “1 .
Copilul are o anumit` atitudine [n leg`tur` cu cuplul celor doi p`rin\i ,
iar modul cum ace]tia se [n\eleg, convie\uiesc, [l afecteaz` pe copil [ntr-o
m`sur` foarte mare .
Vom prezenta [n continuare c@teva tipuri de cupluri parentale :
a) P`rin\i prea uni\i , [n\elegerea [ntre p`rin\i este necesar` , dar dragostea
dintre trebuie s`-l includ` ]I pe copil , nu s`-l exclud` , excluderea
copilului se [nt@mpl` [n cazul p`rin\ilor prea tineri cu copii veni\i pea
devreme . Astfel copilul se va sim\i un intrus [n propria lui familie .
Chiar [n familiiele [n care copii sunt integra\i perfect moral dar p`rin\ii au
secrete , desf`]oar` activit`\i din care copilul este exclus copilul va fi
frustrat .
b) P`rin\ii neglijen\i , este cazul celor h`r\ui\i de grijile materiale , celor care
se consacr` via\ii profesionale sau absorbi\i de o pasiune jocul ,
v@n`toarea de exemplu.
Ei nu sunt niciodat` disponibili pentu copilul lor care-]I f`ure]te un
univers numai al lui [n care se simte mai mult sau mai pu\in frustrat . Un
cadou , o aten\ie nu-I poate [nlocui copilului prezen\a p`rintelui , iar ei
apreciaz` aceste lucuri ca pe o modalitate prin care p`rin\ii vo s` se
debaraseze de ei .
c) P`rin\ii infantili - sunt cei lipsi\i de maturitate , refuz@nd s`-]I asume
responsabilitatea unei familii :
- femeia - copil ; trece de sub autoritatea tat`lui sub cea a so\ului , ea
se ad`poste]te [n spatele lui , pentru a nu lua nici o hot`r@re este
ignorant` ; nep`s`toare ;
 - b`rbatul-copil ; nu beneficiaz` de nici un sprijin nu are autoritate [n
fa\a copiilor .
d) P`rin\ii dependen\i . Sunt caracteriza\i prin incapacitatea de a se desp`r\i
de familia de origine . Copilul [n aceste situa\ii c@nd [ntre p`rin\i exist`
conflicte , poate deveni \ap isp`]itor . Conflictele ascunse pot avea
repercusiuni asupra copiilor .
e) P`rin\ii cae nu se [n\eleg . Copilul antrenat [n disensiunile celor doi are
foarte mult de suferit , fiindu-i greu s` se situeze de partea unuia sau a
celuilalt . De cele mai multe ori el se simte vinovat , []I formeaz` o idee
gresit` despre modul de via\` familial .
Reac\iile copilului la aceste conflicte pot fi : evadarea [n visare ,
imagin@ndu-]i alti p`rin\i , regretul [ntr-un stadiu infantil , agresivitatea .
Uneoi copilul se r`zbun` prin lipsa de la ]coal` , prin purtarea negativ` la ]
coal` .

4.Mediul familial ca factor psihogen

Acest lucru poate fi privit sub aspectul a trei situa\ii mai importante la
nivelul familiei ]i anume :
- structura ;
- condi\iile economico-sociale ;
- deficitul educativ , caren\e .

4.1. Structura familiei .

Mediul familial poate prezenta caren\e de ordin juridic , social ,
moral , pedagogic , legate de situa\ii de p`r`sire , divor\ , concubinaj ,
 deces , vicii sexuale , sau absen\a mediului familial prin abandon total
[n cazul copiilor institu\ionaliza\i .
O caren\` la nivelul structurii fammiliale o reprezint` disocierea
familial` ca anomalie social moral` [n care tat`l sau mama sunt lipsi\i
de c`minul familial . Acest lucru este posibil , av`nd o cauzbilitate
dubl` ]i anume :
a) Cauze voluntare , identificate [n fenomenele de abandon , divor\ ;
b) Cauze involuntare , manifestate prin decesul unuia dintre p`rin\i ,
deten\ie , boli cronice somato-fiziologice ]i psihice .
Abandonul de familie . Abandonul de familie prezint` dou` accep\iuni:
- o accep\iune psiho-sociologic` ;
- o accep\iune juridic` .
Din acest punct de vedere sociologic , abandonul de familie este
prezent [n dou` ipostaze :
– abandonul real;
– abandonul aparent sau simulat .
Abandonul real este prezent [n situa\ii de desp`r\ire [n fapt [n cazul
nerecunoa]terii ]I p`r`siii copiilor sau dezfiere .
Abandonul aparent sau simulat , este prezent [n situa\ii de neglijare
voit` sau nevoit` a rela\iilor de familie , c`s`toria fiind o formalitate .
Abandonul de familie din punct de vedere juridic reprezint` o
infrac\iune .

Divor\ul . Desfacerea cuplului conjugal , prin separa\ie de fapt sau

prin divor\ prezint` aspecte dramatice [n via\a copilului implicat , ]I dup`
p`rerea mai multor speciali]ti ea este mai nociv` pentru copil dec@t decesul
unuia dintre p`rin\i . Unul dintre motive ar fi acela c` divor\ul este [n general
precedat de ne[n\elegeri , de ceturi sau scene de violen\` care tulbur` profund
conduita ]I comportamentul copilului .
Un alt motiv ar fi acela c` divor\ul oblig` pe copil s` ia o atitudine
op\ional` fa\` de p`rin\i . C@nd p`rin\ii se iubesc , copilul [I iube]te pe
am@ndoi [n aceea]i m`sur` , copilul este silit s` ia o pozi\ie pentru unul sau
pentru altul; ]I nu rar se [nt@mpl` ca el s` se [nstr`ineze de am@ndoi.
Copilul asit@nd la ceturile p`rin\ilor particip` la aceste scene afectiv ]I nu
logic .
Divor\ul p`rin\ilor , de cele mai multe ori st` drept cauz` tulbur`rilor
prsihice la copil , tulbur`ri care pot merge p@n` la delincven\` .
Cel mai frecvent , conflictele conjugale ]I divor\ul produc o
diferen\iere profund` ; coordonatele psihice ale copilului sunt dislocate ]I
sentimentul s`u de securitate este viciat . Astfel , copilul se [ndoie]te de sine,
de valoarea sa , se simte inferior ]I respins . Imaginea pe care ]I-o face
despre via\` familial` ]I despre relatiile dintre so\i este total alterat` . {n
aceast` perioad` caracteristic` pentru copil este teama , teama de a nu-]I
pierde c`minul de a fi alungat .
{n cazul divor\ului copilul sufer` [ntotdeauna din cauza absen\ei
p`rintelui de care o fost desp`r\it , el p`streaz` nostalgia p`rintelui cu care nu
mai locuie]te , [l idealizeaz` atribuindu-I toate calit`\ile .
Ideal ar fi ca atunci c@nd se ajunge la certuri , [ntr-o familie ,
membrii s`I ar trebui s` se g@ndeasc` la fiin\ele pe care le-au adus pe lume .
Dac` se ajunge la separare , ei trebuie s`-l prg`teasc` cu bl@nde\e pe copil ,
dar apare [ntrebarea dac` [n aceste situa\ii divor\ul este o alegere
satisf`c`toare pentru copil . De fapt copilul oi c` tr`ie]te [ntr-o atmosfer`
conflictual` , ori c` sufer` traumele unui divor\ , el oricum iese [n pierdere .
 Este de asemenea recomandabil , ca cei doi ce se despart s` nu aduc`
[n fa\a copilului acuza\iile pe care ]i le adreseaz` reciproc ]i care tind s`
[ntunece imaginea pe care copilul ]i-o face despre fiecare p`rinte .
P. Ostericth subliniaz` c` este important ca p`rin\ii a` r`m@n` obiectivi
, solidari totodat` [n ceea ce prive]te responsabilitatea lor fa\` de copil .
Tot Ostericth admite totodat` c` de]i din punct de vedere psihologic ,
divor\ul este un non-sens , o monstruozitate [n ochii copiilor , totu]i mul\i
autori [nclin` s` considee ast`zi c` el este o solu\ie mai pu\in v`t`m`toare
dec@t cea de a l`sa pe copil s` tr`iasc` [ntr-o atmosfer` conflictual` .

Problema rec`s`toririi. Rec`s`torirea este f`r` [ndoial` una din cele mai
serioase posibilita\i de a remedia daunele morale ]i afective povocate de
decesul unuia dintre so\i sau de divor\.
Prin rec`s`torire se stabile]te un nou acord familial , ceea ce nu este un
lucru at@t de simplu .Aceast` solu\ie poate fi una dintre cele mai bune
pentru so\/so\ie , [ns` arareori , prin rec`s`torie se reechilibreaz` universul
afectiv al copilului .
A. Berge , examineaz` problem` rec`s`toriei at@t din pespectiva
copiilor c@t ]I din perspectiva p`rin\ilor .
P`rintele rec`s`toit poate avea c@teodat` diverse tendin\e ]I
sentimente.Exist` cazuri c@nd el poate [ncerca o oarecare ostilitate
fa\` de copilul s`u av@nd impresia c` [l st@njene]te.
P`rintele vitreg , subliniaz` A. Berge, este [n general animat de
inten\ii bune [ns` nu este recomandabil` [ncercarea de a cuceri , de a
se face acceptat imediat .
Comportarea p`rintelui vitreg trebuie adecvat` la v@rsta
copiilor. A impune de la [nceput folosirea apelativului “tat`/mam`”
 este lipsit` de tact , pentru c` ideal ar fi ca un copil s` fie l`sat s` aleag`
singu numele .
Principal este ca p`intele s`-]I dea seama de ceea ce-I lipse]te
copilului – autoritate , afec\iune , pritenie , etc. Copilul trebui s` fie
l`sat s` se acomodeze cu noua situa\ie ]I s` nu I se pretind` de la
[nceput reciprocitate de sentimente .
C@nd p`rintele absent tr`ie]te , este inoportun ca p`rintele
vitregh s` adopte o pozi\ie critic` fa\` de acesta , pentru c` nu se face
altceva dec@t s`-i st@rneasc` antipatia copilului .
{n concluzie se recomand` ca p`rintele vitreg s` caute s`
[n\eleag` dificult`\ile copilului s`-I accepte agresivitatea trec`toare .

Decesul unuia dintre p`rin\i . Acest fapt reprezint` un evenimet

dureros , av@nd ca urmare tulbur`rile psihice de care sufer` ulterior
copilul . Pentru copil aceast` dispari\ie este un dezestru , pr`bu]irea
universului s`u , [n care se sim\ea protejat ]I iubit .
Atunci c@nd persoana decedat` este mama urm`rile sunt ]I mai grave
. Se necesit` [n aceste cazuri o [nlocuitoare a mamei , care poate fi bunica ,
dar este clar c` nici o [nlocuitoare nu poate [nlociu situa\ia de dinainte .
Moartea mamei reprezint` un lucru extrem de grav care poate produce
distorsiuni grave [n personalitatea copilului .
Este ]tiut faptul c` un numar mare de delincven\i minori provin din
r@ndul orfanilor . Exist` solu\ia institu\ionaliz`rii copilului , sau solu\ia
mamei vitrege prin rec`s`toirea tat`lui . Atunci c@nd mama vitreg` are ]I ea
la r@ndul ei copii rezulta\i dintr-o c`s`torie anterioar` , [ntre copii so\ului ]I
ceilal\i apar rivalit`\i , cetui, iar [n asemenea cazuri este natural ca ei s` ia
ap`rarea copiilor proprii .
 Moartea tat`lui este la fel de tragic` , [ns` c@teodat` determin`rile
economice fac ca [n considerarea acestei situa\ii dramatice provocat` de
moartea tat`lui s` fie frecvent puse [n umbr` de aspectele financiare .
S-a observat deasemenea c` dispari\ia ireversibil` a tat`lui deschide
[n climatul familial o criz` de autoritate . Lipsa tat`lui , cu func\ie de
conduc`tor al familiei , favorizeaz` apari\ia unor st`ri de nesiguran\` , de
instabilitate , traumatizeaz` procesele de identificare ale copilului .
Astfel psihicul copilului produce reac\ii agresive ]I depresive , [l
[mpinge pe copil s`-]I formeze un tat` imaginar .
P. Ostericth afirm` c` absen\a tat`lui fr@neaz` dorin\a de realizarea a
copilului , aspira\ia lui de a deveni “cineva” , [mpiedic` elabiorarea unui
ideal personal . Astfel structura personalit`\ii copilului este deficitar` , ami
ales sub aspectul orient`rii sub un viitor personal .
Ostericth a realizat cercet`ri asupra unor copii dificili , cercet`ri care
au identificat absen\a tat`lui ca origine a tulbur`rilor de comportament
(oferite de copii) manifestate de ace]ti copii .

Deten\ia . Aceast` situa\ie prejudiciaz` unitatea ]I echilibrul vie\ii de

familie , prestigiul social al membrilor familiei , ce]terea ]I educarea
copiilor .

Bolile somato-fiziologice ]I psihice ale p`rin\ilor creeaz` o atmosfer`

de tensiune , de [ncordare , din cauza imposibilita\ii respect`rii obliga\iilor
vie\ii de familie , neputin\ei con]tientizate [n fric` ]I suferin\` .

4.2. Condi\iile economico-sociale .

Situa\ia economico-social` a familiei se refer` la spa\iul locativ , la
gospod`rire , la administrarea banilor , la condi\iile igienice.De multe ori ,
atunci c@nd situa\ia economic` este precar` se ajunge la st`ri conflictuale , cu
consecin\e negative [n dezvoltarea ]I maturizarea copilului .
De exemplu . spa\iul locativ restr`ns creaz` tensiuni [ntre membrii familiei
, ]I [l [mpinge pe copil pe strad` unde scap` de sub autoritatea ]I controlul
p`rin\ilor . Lipsa propriei camere , de la o anumit` v@rst` poate produce
copilului st`I nervoase , anxioase, prin [nc`lcarea intimit`\ii lui proprii .
C@teodat` [n acestecase cu un num`r de camere limitat , [n care locuiesc
mai mul\i membrii ai familiei , cur`\enia ]I buna organizare sunt
deficitare .Alteori , cauza certurilor dintre p`rin\i o reprezint` bugetul
familiei limitat , atunci c`nd unul sau am`ndoi sunt ]omeri sau necalifica\i
pentru o anumit` meserie . Aceste familii sunt lipsite de interesul de a mai
lucra [n plus.
Atunci c`nd nivelul socio –economic este sc`zut , copiii ce prezint` devieri
comportamentale datorit` acestor condi\ii , sunt caracteriza\i deasemenea
printr-o capacitate intelectual` limitat` .
Acestea au fost pe surt condi\iile economice . Condi\iile sociale se refer` la
anumite situa\ii , c`nd setr`ie]te [n medii insalubre , vicioase , murdare din
punct de vedere moral , c`nd ambii p`rin\i sunt alcoolici sau practic` jocuri
de noroc .
Copilul este enorm afectat atunci c`nd moralitatea mamei sufer` , ea
fiind prostituat` , sau atunci , c`nd tat`l s`u este alcoolic .
Deci obscuritatea , prostitu\ia , alcoolismul , concubinajul , jocurile de
noroc devenite vicii , afecteaz` s`n`tatea mental` a copilului , cu grave
repercursiuni asupra personalit`\ii ]I vie\ii sale.
 4.3 CAREN|E DE ORDIN EDUCATIV LA NIVELUL FAMILIEI

La nivelul mediului familial , [n anumite situa\ii pot exista caren\e de

ordin educativ , ce au un rol foarte important [n constituirea ]I formarea
devierilor de comportament [n r`ndul copiilor .
J. H. Fischer . [ntr-o analiz` complex` a familiei , a constatat c` [n
cadrul familiei se tinde tot mai mult spre o dezangajare a p`rin\ilor din
func\iile deucative , ]I angajarea unor educatori sau supraveghetori de joc .*
Rolurile [n cadrul familiei sunt [mp`r\ite [ntre mam` , c`reia [I revine
afec\iunea , ]I tat` c`ruia [I revina autoritatea . {n anumite cazuri pot apare
disfunc\ii ale rolurilor parentale , pe care le-am tratat anterior , ce pot avea
consecin\e asupra educa\iei copilului .
Lipsa de afec\iune a p`rin\ilor [n raport cu copilul , poate avea ca urmare
sechele caracteriale , ce se contureaz` mai ales la v`rsta adolescen\ei . Pe de
alt` parte [ns` , afec\iunea exagerat` produce copilului o stare de
suprasaturare , [l inhib` , ]I [l [ndep`rteaz` de p`rin\i .Motivele acestei
afec\iuni exagerate pot fi date de situa\ia mamei t`rzii , sau de situa\ia de
e]ec conjugal prin abandon psihologic din partea so\uui , prin inafec\iune ,
sau de infantilisme de tipul lungirii propriei tinere\i prin men\inerea
copilului [n stare de copila] .
Mamele abuzive , vorbesc mereu de sacrificiul f`cut de ele pentru copii .
Deasemenea aceste mame , [l cresc de exemplu pe b`iat asemenea fetei ,
pentru a fi sensibil , iar pe fat` asemenea b`iatului , motiv`nd c` via\a
contemporan` cere o duritate din partea femeii . Consecin\ele asupra
copilului variaz` de la reac\iile d opozi\ie , la reac\ii de pasivitate . Prezente
sunt deasemenea ]I st`ri regresive la nivelul dezvolt`rii fiziologice ,
enurezisul , sau imaturitatea psihologic` .
Sc`derile educative ale tat`lui sunt ]I ele importante , totu]I [n cazul
func\ionarii lor nu produc daune psihice ]I morale at`t de mari. Autoritatea
parental` are un rol important [n formarea personalit`\ii copilului , [ns` cea
echilibrat` care asigur` tat`lui un bun prestigiu , ]I nu cea exagerat` care
altereaz` rolul tat`lui , ]i diminueaz` imaginea acestuia in ochii copilului . Pe
de alt` parte , pentru copil lipsa de autoritate , [i imprim` o stare de
insecuritate , de nelini]te ]i nesiguran\` .
{n fapt gre]elile educative sunt comise de ambii p`rin\i , prin atitudini
adoptate sau prin distonia de mentalitate . Unii p`rin\i au tendin\a de arealiza
[n cadrul educa\iei copilului , atmosfera de severitate [n care ei [n]i]i au fost
crescu\i , iar al\ii s` genereze un regim de bl@nde\e cu motiva\ia de a nu
duferi ]I copiii lor din cauza dificult`\ilor materiale ]I afective din care
suferit ]I ei .
Deasemenea inegalit`\ile de atitudini din partea p`rin\ilor creaz`
copiluli st`ri patogene .
 Atitudini ale p`rin\ilor [n cazul copilului nedorit . {n cadrul
anumitor familii exist` ]I cazuri [n care copilul nu a fost dorit . Astfel el este
considerat un obstacol [n calea lini]tii familiale , stric`nd planurile acesteia.
Uneori copilul este respins pentru simplul motiv , c` are alt sex dec`t cel
dorit . Alte situa\ii grave pot apare [n cazul femeii nec`s`torite , care adopt`
fa\` de copilul natural o atitudine negativ` , pentru faptul c` acesta [I
aminte]te de cel care a [n]elat-o sau a p`r`sit-o .
Alte gre]eli educative s`v`r]ite de c`tre p`rin\i pot fi: lipsa unei camere
separate a copilului , folosirea de c`tre p`rin\i sau de c`tre al\i membrii ai
familiei a unui limbaj infantilizat , prin amenin\area copilului cu expresii
afectogene puternice cum ar fi de exemplu ( lupul, injec\ia , etc.) . , sau lipsa
oric`rei preocup`ri pentru educa\ie sexual`, instigarea copilului [mpotriva
altor persoane considerate a fi du]mani ai familiei ,
Toate aceste caren\e educative ale p`rin\ilor , s`v`r]ite de ei [n
educarea copiilor lor , pot avea consecin\e deosebit de grave asupra acestora,
determin`nd st`ri conflictuale ]i comprtamente deviante

Capitolul V .
DEVIAN|A COMPORTAMENTAL~ }I CAUZELE EI
SOCIO-FAMILIALE
1. Cadrul ]I metodologia cercet`rii .
Devian\a comportamental` , ca fenomen complex de abtere de la
normele convie\uirii [n societate , at@t sub aspectul ei patologic c@t ]I
sub aspectul ei psihopedagogic , are la origine anumi\i factori
determinan\i , externi sau interni .
Astfel anumite tipuri de comportament deviant , pot avea drept
cauze , existen\a unui vechi climat caren\ial , instabil , altele pot avea
cu totul alte surse cum ar fi : mediul extrafamilial , afec\iuni
neuropsihologice , etc.
{n acest sens cercetarea realizat` are [n vedere urm`rirea
mecanismului psihologic , prin care familia influen\eaz` [n mod
hot`r@tor formarea ]I dezvoltarea personalit`\ii copilului , dar ]I
consecin\ele negative , rezultate din proasta func\ionare a acesteia .
Aceast` microcercetare , vrea s` surprind` influen\a atmosferei
familiale , asupra copilului , rela\iile existente [ntre p`rin\i , sau [ntre
p`rin\i ]I copii .
Familia trebuie s` manifeste , [n rela\iile sale cu copilul ,
[n\elegere fa\` de acesta , c`ldur` afectiv` , s` foloseasc` metode de
[ncurajare ]I stimulare a activt`\ilor ]I preocup`rilor copilului , s`
foloseasc` metode educative eficiente.
Este necesar s` observ`m , c` [ntr-o mare m`sur` ,
personalitatea copilului , depinde foarte mult de modelul oferit de
c`tre p`rin\i .

1.1. Prezentarea ipotezelor

 {n realizarea acestei cercet`ri , ce relev` raportul conduit`
deviant` - familie problem` , mediu caren\ial , am pornit prin a
prezenta c@teva ipoteze , mai importante , stabilite ca punct de
plecare. Ele au [n vedere , urm`toarele aspecte :
- existen\` unor deficien\e de ordin structural la nivelul grupului
familial privit ca factor generator al conduitelor deviante la copii;
- existen\a unor caren\e la nivelul climatului moral-educativ familial
, sporindu-se astfel pericolul declans`rii la copil a unor
comportamente dezaptative .;
- nu toate familiile cu conduite optime socio-economice , sau
spiritual – valorice , au succes [n activitatea educativ` asupra
copilului . Acest insucces se datoreaz` de obicei [n astfel de
familii , unor gre]eli atitudinale ;
- nu toate familiile cu conduite de via\` precare au e]ec [n
activitatea educa\ional` [ntreprins` asupra copiilor , sau [n
rela\ionarea cu copilul .
Astfel pentru a cunoa]te particulait`\ile mediului , [n cadrul c`ruia
copilul tr`ie]te , trebuie s` avem [n vedere , urm`toarele aspecte :
- dac` p`rin\ii sunt cas`tori\i legal sau nu ;
- anumite informa\ii despe activitatea ]I profesia p`rin\ilor ;
- date despre structura grupului familial ;
- cum este climatul afectiv din familie ;
- cine de\ine autoritatea [n familie ;
- dac` copilul are camera sa , sau o [mparte cu altcineva ;
- natura rela\iilor dintre p`rin\i sau dintre membrii familiei ;
 - informa\ii despre metodele ]I procedeele educative folosite de c`tre
p`rin\i [n educa\ia dat` copiilor , ]I influen\ele lor negative sau
pozitive ;
- existen\a st`rilor conflictuale ]I influen\a lor direct` asupra
copilului .

1.2. Obiectivele cercet`rii . Metode ]I tehnici folosite

{n contextul acestei cercet`ri obiectivele pot fi relevate de

urm`toarele aspecte mai importante :
- stabilirea unor tipuri rela\ionale, existente [n familie ]I
predominan\a lor ;
- comportamentele dezinteresate sau interesate ale p`rin\ilor [n
leg`tur` cu activitatea ]colar` a copilului , sau cu petrecerea
timpului liber ]I alegerea grupului de prieteni ;
- ]I nu [n ultimul r@nd, faptul cum aceste deficien\e sau exager`ri ,
educa\ionale sau structurale la nivelul familiei , determin`
schimb`ri esen\iale [n personalitatea copilului manifestate printr-o
seie de comportamente ]I acte antisociale , cu caracter deviant
( fuga ]I vagabondajul , consumul de alcool ]I droguri , etc.) .

Aceste obiective ale cercet`rii , au fost incluse ]I prezentate prin

intermediul metodei chestionarului , ]I aplicate unei popula\ii variate de
subiec\i .
Investiga\ia a fost efectuat` pe un lot de 90 de subiec\i cuprin]I [ntre
14 – 18 ani , utiliz@nd un chestionar alc`tuit din 26 de itemi .
 Prin intermediul acestui chestionar , am urm`rit identificaea factorilor
de ordin familial , care au contribuit la formarea conduitelor deviante [n
r@ndul copiilor ]i tinerilor .
Chestionaul utilizat este structurat pe trei nivele astfel :
- date de identificare a subiec\ilor ;
- contextul familial , [n care ei tr`iesc ;
- deprinderi de via\` ]I forme ale devian\ei comportamentale.

Prima categorie de [ntreb`ri vizeaz` datele de identificare ale

subiec\ilor , ]I anume , sexul subiec\ilor , mediul lor de provenien\` , originea
etnic` sau ocupa\ia .
{n contextul [ntreb`ri situa\ia subiec\ilor pe categorii de v@rst` este
redat` [n tabelul de mai jos . (vezi tabelul nr. 1).

Tabelul nr.1

Reparti\ia subiec\ilor pe categorii de v@rst`

Pondere ]i rang
N % Rang
Perioada de v@rst`
14 – 15 ani 30 33,3% 2
16 – 17 ani 34 37,7% 1
18 ani 26 28.8% 3
Total 90
 Din acest tabel se observ` , c` majoritatea subiec\ilor , [n propor\ie de
37,7% , au v@rsta cuprins` [ntre 16-17 ani , urm@nd categoria de 14-15 ani ,
reprezentate de un procent de 33,3% , ]I apoi de cei de 18 ani , 26 la num`r ,
[ntr-un procent de 28,8%.
{n al doilea r@nd , [n ceea ce prive]te situa\ia subiec\ilor pe sexe , [n
contextul celor 90 de copii investiga\i , 58 dintre ei sunt b`ie\i , [n propor\ie
de 65,5%, iar 32sunt fete [n propor\ie de 35,5% .
Astfel ponderea procentual` a celor dou` categorii de sexe este redat`
[n tabelul de mai jos ( vezi tabelul nr. 2 )

Tabelul nr. 2
Repartizarea subiec\ilor pe categorii de sexe

Pondere ]i rang
N % Rang
Sexul subiec\ilor

Masculin 58 65,5% 1
Feminin 32 35,5% 2
Total 90

Tot [n cadrul primei categorii de [ntreb`ri , sub aspectul mediului de

provenien\` , 62 de subiec\i , provin din mediul urban , iar 28 din
mediul rural , {n ceea ce prive]te originea lor etnic` , 83 dintre subiec\i
sunt rom@ni , iar 7 sunt \igani . Tot aici , referitor la situa\ia socio-
profesional` a tinerilor investiga\i , a rezultat existen\a a 74 de elevi ,
14 muncitori ]I 2 f`r` ocupa\ie .
 Situa\ia celor trei aspecte este redat` sintetic [n tabelul de mai jos
( vezi tabelul nr. 3)
Tabelul nr. 3

Mediul de provenien\` , originea etnic` ]I

Ocupa\ia subiec\ilor

Pondere ]i rang N % Rang

Mediu de provenien\`,
Originea etnic` ]i
Ocupa\ie
Mediu de provenien\` Urban 62 68, 8% 1
Rural 28 31, 2% 2
Originea etnic` Rom@ni 83 92, 3% 1
Romi 7 7,7% 2
Ocupa\ie Elevi 74 82, 2% 1
Muncitori 14 15, 5% 2
F`r` ocupa\ie 2 2, 3% 3
Total 90

A doua categorie de [ntreb`ri din cadrul chestionarului , se refer` la

situa\ia juridico-familial` a subiec\ilor . Prin intermediul acesto [ntreb`ri ,
s-a urm`rit stabilirea situa\iei juridice a familiei , cu alte cuvinte dac` familia
din care face copilul parte este organizat` sau nu [n mod legal , asau dac`
este dezorganizat` prin , deces , divor\ sau abandon .
Astfel , 34de copii chestiona\i provin din familii organizate [n mod le
gal , iar 56 apar\in@nd familiilor dezorganizate [n felul urm`tor
- prin deces , 12la num`r
- prin divor\, 32;
 - prin abandon , 12
{n cadrul subiec\ilor ce fac parte din categoria familiilor
dezorganizate , se observ` c` cei mai mul\i dintre ei 32 la num`r ,
apar\in familiilor divor\ate .
Sitia\ia concret` a familiilor , din care provin subiec\ii chestiona\i ,
este reflectat` [n tabelul urm`tor ( vezi tabelul nr. 4)

Tabelul nr. 4
Situa\ia juridico-social` din care provin subiec\ii

Pondere ]i rang
N % Rang
Situa\ia juridico-social` a familiei
Familii organizate legal 24 37,7% 2
Deces 12 13,4%
Divor\ 32 35,5%
Abandon 12 13,4%
Familii dezorganizate 1
TOTAL 90
 Se poate observa cu u]urin\` , prin intermediul acestui tabel c` foarte
mul\i subiec\i provin din r@ndul familiilor dezorganizate .
{n acest sens , diferi\i psihologi , pedagogi sau sociologi afirm` , c`
anumite disfunc\ionalit`\i [n structura familial` , faciliteaz` [ntr-o mare
m`sur` apari\ia comportamentelor deviante [n r@ndul minorilor .
Aceste fenomene , ce tind s` dep`]easc` limita normalului sunt u]or
constatabile [n familiile unde exist` un divor\, unde s-a [nregistrat un deces
sau tat`l ]i-a abandonat familia.
Comportamentele ce se abat de la normal , pot apare ]i [n familiile
organizate sau aparent nedestr`mate , este adev`rat [ntr-o propor\ie mult mai
mic` . Am [nt@lnit , [n cadrul chestionarului unii subiec\i ce au avut
tentative de a fugi de acas` , nu at@t din cauza certurilor dintre p`rin\i , sau
din cauza divor\ului sau abandonului , c@t din cauza rela\iilor conflictuale
existente [ntre ei ]I p`rin\i .
{n acest caz inteveneau [ns` probleme de ordin atitudinal , gre]eli de
autoritate sau de educa\ie, din partea p`rin\ilor , ce-l demoralizau pe copil ,
f`c@ndu-l s` urmeze o cale gre]it` .
Ca un punct de referin\` ]I orientare a educa\iei viitoare a copilului,
[n cadrul cercet`rii am urm`rit deasemenea ]I nivelul de instruire al familiilor
din care apar\in subiec\ii , ca mid de influen\are a condutei copilului , ]I
rela\ia ditre comportamentul minorului ]I acest nivel , adic` [n ce m`sur` este
el influen\at .
{n chestionarul completat , am constatat , c` ponderea unor acte cu
caracter deviant , este mai mare la copiii , ai c`ror p`rin\i au un nivel minim
de instruire ( I – VIII clase ) sau chiar medii ( I – XII clase) .Copii ai c`ror
p`rin\i au studii superioare , s`v@r]esc [ntr-o mai mic` m`sur` acte cu
caracter deviant , datorit` unei educa\ii primite mai solid` .Totu]I am
[nt@lnit ]I in aceste cazuri , subiec\ii investiga\i ce au fugit de acas` , pe
considerentul lipsei distrac\iilor , sau a supra[nc`rc`rii intelectuale la care
erau for\ati copiii de c`tre p`rin\i .
Astfel 23 dintre p`rin\i , au I- VIII clase , 18 , I- X clase , 27 , I- XII
clase , 7studii postliceale , 10 av@nd studii superioare , iar 5 prezent@ndu-se f`r`
studii .
Ca nivel de preg`tire al p`rin\ilor subiec\ilor chestiona\i , se observ`
c` predomin` ca nivel de instruire I- XII clase .Aceste date sunt redate mai
bine [n urm`torul tabel ( vezi tabelul tabelul nr. 5 )
Tabelul nr. 5

Nivelul de instruire al p`rin\ilor subiec\ilor

Ponderea ]I rang N % Rang

Studiile p`rin\ilor
Clasele I-VIII 23 25% 2
Clasele I-X 18 20% 3
Clasele I-XII 27 30% 1
Studii postliceale 7 7,8% 5
Studii superioare 10 11,2% 4
F`r` studii 5 5,5% 6
TOTAL 80

Comportamentul copilului este influen\at de rela\ile care exist` [ntre

p`rin\i , sau [ntre el ]i p`rin\i , sau [ntre ceilal\i membrii ai familiei .Astfel
existen\a [n familie a unor rela\ii conflictuale , tensionate , [l determin` pe
copil s` abandonez` c`minul familial , duce la e]ec ]i abandon ]colar , la acte
anormale .
 Din chestionar a reie]it , [n familiile subiec\ilor , predomin` rela\iile
dintre parin\i conflictuale , [ntr-un num`r de 37 , urmate de cele indiferente ,
cu 30 .{n cadrul rela\iilor copil -p`rinte , predomin` deasemenea num`rul
rela\iilor conflictuale , 38, urmate de cele indiferente la num`r 26.
Am constatat c` [n cazul unor subiec\i , de]i p`rin\ii se [n\elegeau bine ,
defectuoase erau relatiile lor cu p`rin\ii .
Toate aceste date , privind rela\iile intrafamiliale , sunt mai bine redate
[n urm`torul tabel ( vezi tabelul nr. 6 )

Tabelul nr. 6

Rela\iile din cadrul familiei

Ponderea ]i rang
N
% Rang
Tipuri de rela\ii intrafamiliale
Rela\iile Armonioase 23 25,5% 3
Conflictuale 3 41,2% 1
dintre p`rin\i
Indiferente 30 33,3% 2
Rela\ii dintre Armonioase 26 28,8% 2
Conflictuale 38 42,2% 1
copii ]i
Indiferente 26 28,8% 2
p`rin\i
Total 90

Nivelul sc`zut de instruc\ie al p`rin\ilor , lipsa unor conduite educative

adecvate , sau existen\a unor boli cronice , grave sau a alcoolismului , se
coreleaz` [ntr-o mare parte cu aceste rela\ii conflictuale , favoiz@ndu-le
apari\ia . Pe fondul acestei atmosfere tensionate din cadrul familiei , pot
apare ca fenomene [ngrijor`toare ,, fuga de acas` “ , urmat` de vagabondaj ,
e]ecul ]I abandonul ]colar , integrarea [n grupuri deviante sau chiar
delincvente .
Copiii ce au crescut [n astfel de familii unde sunt prezente rela\iile
conflictuale , at@t [ntre membrii familiei c@t ]I [ntre p`rinte ]I copil , adopt`
[n general conduite negative , ei fiind anxio]I , tem`tori , ne[crez`tori [n
for\ele proprii . De aici pasul spre devian\` ]I delincven\` este foarte mic.
{n r@ndul subiec\ilor chestiona\i , am aflat c` pi\ini p`rin\i se ocup` de
lec\iile copiilor lor , sau se intereseaz` de modul cum ei []I petrec timpul
liber , sau []I aleg prietenii .
La [ntrebarea , [n leg`tur` cu pedeapsa primit` pentru s`v@r]irea unor
fapte rele , foarte mul\i au r`spuns prin : b`taie, insulte , interzicerea de a
vorbi cual\i membri ai familiei , sau interzicerea p`r`sirii domiciliului , iar la
cea [n leg`tur` cu o recompens` pentru o fapt` bun` predimin` la majoritatea
subiec\ilor banul , dar ]I satisfacerea unor libert`\i cum ar fi discoteca ]I
filmul . Al\ii nu sunt recompensa\i [n niciun fel .
Cea de-a treia parte a chestionarului , se refer` la diferite forme mai mult
sau mai pu\in grave ale devian\ei comportamentale .Astfel, chestionarul [n
cea de-a treia sa sec\iune , cuprinde [ntreb`ri despre fuga de acas` a copiilor ,
consumul de \ig`ri ]I alcool la v@rste mici , precocitatea rela\iilor sexuale
.Numerele ]I procentele ce au reie]it [n cadrul cercet`rii sunt relevate [n
tabelul de mai jos. ( vezi tabelul nr. 7)

Tabelul nr. 7

Tipuri ]i forme de devian\` comportamental`

 Pondere ]i rang
N % Rang
Devian\a comportamental`
Fuga ]I vagabondajul 34 37,7% 1
Fumatul ]I cosumul de alcool 30 33,3% 2
Rela\ii sexuale 26 28,8% 3
Consumul de droguri 0 0% 4
TOTAL 90

Fuga ]I vagabondajul la copii ca fome ale devian\ei , exprim`

modalit`\i de evadare ca urmare a unei [ncord`ri emotive foarte mare .{n
acest context , fuga de acas` este interpretat` ca o criz` , iar vagabondajul ca
un fenomen complex de lung` durat`.
Fuga de acas` , reprezint` o expresie a dorin\ei de evadare , de
aventur` , cauzat` [n general de tensiuni [n mediul familial , de exigen\e ]
colare exagerate , sau de e]ec ]colar .
Fuga ]I vagabondajul se asociaz` de cele mai multe ori cu tulbur`ri ale
comportamentului sexual sau cu impulsivitatea .
Alcoolul este unul din principalii factori r`spunz`tori de unele acte
antisociale . Prin consumul de alcool ]I \ig`ri , minorul tinde s`-]I arate
astfel noncomformismul , s` sfideze autoritatea [ntruchipat` de p`rin\i si de ]
coal` .
Precau\iile ]I devierile sexuale apar de obicei [n mediile de subcultur`
]I dezorganizare social` , unde moralitatea las` de dorit .Comportamentul
sexual []I are importan\a sa , la un moment dat despe care copilul trebuie s`
fie informat . Lipsa educa\iei sexuale , va avea influen\e negative asupra
copilului .
 P`rin\ii fac din acest subect de discu\ie , un subiect “tabu “ , risc` ca ,
copiii lor s` afle lucruri normale , ce se vor [nt@mpla mai t@rziu la
nivelul organismului lor , cu totul deformate , din grupul de prieteni sau de
la colegii de clas` .
Lipsa unei educa\ii sexuale poate apare ]I [n r@ndul familiilor
normale , din cauza unor prejudec`\i prost [n\elese .
{n tabelul n. 7 , se observ` cu u]urin\` c` num`rul subiec\ilor care au
fugit de acas` este mare – 34 de subiec\i , urmat de cei ce consum` alcool ]
I tig`ri , - 30 .
Num`rul (26) ]i procentajul rela\iilor sexuale este totu]I mare , ami
ales pentru categoriile de v@rst` de 14-15 ani , 16-17 ani .

1.3. Rezultatele cercet`rii .

{n final , ]I ca un fel de concluzie a acestei cercet`ri , se
urm`re]te rela\ia ]I balan\a , acte ]I comportamente aberante - caren\e
[n structura juridico-moral` a familiei . Astfel este foarte important de
eviden\iat ponderea mai mare a unor conduite aberante [n familiile
problem` .
Aceste conduite se refer` la fuga de acas` ]I la vagabondaj , la
consumul [n r@ndul minorilor de alcool si de tig`ri . ([n urma
cercet`rii nici un chestionat nu consum` droguri) sau la rela\ii sexuale
deviante ]i precoce .
Pentru a ar`ta ponderea actelor deviante [n cadrul familiilor
dezoganizate , cou o atmosfer` ]I un climat caren\ial , am [ntocmit un
tabel , cel mai relevant (vezi tabelul nr. 8) .
 Tabelul nr. 8
Ponderea devian\ei comportamentale
la subiec\ii din familii dezorganizate

Pondere ]i rang
N % Rang
Devian\e comportamnetale
Fumatul , consumul de alcool 56 100% 1
Rela\ii sexuale 56 41,7% 3
Fuga de acas` 56 44,6% 2
Consumul de droguri 56 0% 4

Exist` deci 56 de copii ce apar\in familiilor dezorganizate prin deces,

divor\ , sau abandon . {n cadrul acestui tabel , num`rul total , din care s-au
calculat procentele nu mai este 90 ci 56 , adic` totalul familiilor
dezorganizate din care fac parte copii chestiona\i .
Fuga de acas` a copilului , ca form` a comportamentului , determinat`
]I influen\at` de comportamentul si atitudinile p`rin\ilor [n rela\iile cu
copilul , a reie]it , [n cadrul familiilor dezorganizate , [ntr-o propor\ie de
44,6% .
Copii chestiona\i fac parte din cele 56 de familii dezorganizate ,
cosum` alcool ]i tig`ri [n propor\ie de 100% .
Rela\iile sexuale , sunt ]I ele pezente [n r@ndul acestor subiec\i [ntr-
un procent de 41,7%.
S-a observat c` [n cadrul cercet`rii , c` felul cum se comport` sau cum
ac\ioneaz` familia , are deosebite rezona\e [n via\a copilului . Modelul oferit
de familie negativ sau pozitiv este [nsu]it de copil [n aceea]I manier`.
Este normal ca [ntr-o familie , [n care sunt prezente rela\ii
conflictuale , st`ri tensionate , p`rin\i vitregi ce [ncearc` s`-]I impun`
autoritatea , copilul s` manifeste tendin\a de afugi de acas` , de a p`r`si
c`minul familial .Respins de familie , el fuge de acas` , ajung@nd s`
vagabondeze pe strazi , devenind [n acest fel un ,, copil al str`zii “ .
Motivele enumerate de copii [n cadrul chestionarului sunt multiple .
Ele sunt date de certuri [ntre p`rin\i , sau certuri [ntre copii ]I p`rin\i , sau
lipsa unor condi\ii materiale bune .Al\i copii au fugit de acas` din cauza unui
control prea exigent din partea p`rin\ilor , din cauza notelor proaste , sau
pur ]I simplu din lipsa distrac\iilor .
Av@nd [n vedere toate aceste rezultate , putem fomula urm`toarele
concluzii :
- cu c@t familia se confrunt` cu dificult`\i materiale educative sau
spiritual – valorice , mai , cu at@t posibilitatea de apari\ie a actelor
deviante [n r@ndul tinerilor este mult mai mare .
- [n familiiele dezorganizate prin absen\a unui p`rinte , prin divort,
p`r`sire, propensiunea c`tre devian\` a copiilor este mult mai mare
dec@t [n familiile ce func\ioneaz` normal din toate punctele de
vedere .
- absen\a c`minului familial are multiple rezonan\e negatice [n
sfera de ac\iune a personalit`\ii copilului .
- dac` [n familie exist` un climat nefavorabil vie\ii ]I maturiz`rii
copilului , concretizat prin raporturi tensionate [ntre membrii
familiei , astfel tendin\a minorilor spre devian\` este mai mare .
- absen\a unui climat moral , afectiv , corespunz`tor [n cadrul
familiei se coreleaz` cu lipsa contolului parental asupra copiilor , ]
I de aici adoptaea de c`tre ace]tia a unor atitudini sau
comportamente antisociale .
 Concluzii

Devian\a comportamental` este perceput` ca o modalitate de

conduit` a indivizilor ce contrazice normele sociale , ce corespund unor
anumite statute la nivelul societ`\ii .
Acest fenomen al devian\ei comportamentale tinde s` afecteze tot
mai multe vie\i ]i personalit`\i , s` devin` o ,, realitate a vie\ii copilului “ .
De aceea , am analizat [n contextul acestei lucr`ri , formele ,
tipurile , ]i manifest`rile devian\ei comportamentale la nivelul vie\ii ]i
personalit`\ii copilului , determinate ]i cauzate de factori ce \in de mediul
familial , ]i de factori extrafamiliali , sociali .
Familia este primul ]i cel mai apropiat mediu [n care copilul se
socializeaz` , ]i trec@nd astfel de starea de dependen\` , la starea de
autonomie . Prin caracterul s`u stabil ]i coerent , familia este mediul
educogen primar , cu valen\e formative esen\iale pentru dezvoltarea normal`
a copilului .
Andre Berge subliniaz` faptul , c` un ,, copil are nevoie de
familie dar nu de orice fel de familie “ . Apartenen\a copilului la familie este
condi\ionat` de siguran\a afectiv` material` ]i afectiv` , esen\ial` pentru buna
dezvoltare psihic` a copilului . Din aceast` cauz` separarea copilului de
familie determin` perturb`ri grave [n echilibrul lui biopsihic .
Respingerea copilului de c`tre familie , dar ]i supraprotec\ia
exercitat` de acesta [n mod exagerat , asupra copilului , reprezint` moduri de
neacceptare a realit`\ii infantile , gener@nd astfel deregl`ri [n rela\iile copil
p`rinte .
 Familia este cel mai ]i adecvat mediu de structurare intelectual` ,
afectiv` ]i volitiv` a personalit`\ii copiilor , climatul ]i atmosfera familial` ,
devenind cadrul de ambian\` material` , spiritual` , afectiv` ]i volitiv` ( a
personalit`\ii copiilor ) moral`, [n care se vor forma copii .
De aceea caren\ele materiale , spirituale ale mediului familial ,
influien\eaz` [n mod negativ dezvoltarea psihocomportamental` a minorilor ,
mai ales c@nd aceste caren\e genereaz` un mediu agravat de tensiune de
conflict , de desertism familial , present [n forme usoare [n familiile
problem` , organizate juridic ]i [n forme severe [n familiile dezorganizate .
{n prezent , familia ca unitate social` s-a schimbat foarte mult
at@t la nivel structural , dar mai exist` familii numeroase c@t ]i la nivel
atitudinal , [n sensul c` a crescut c@t mai mult rata divor\urilor ]i a
tensiunilor ]i conflictelor , din cadrul familiei .
Desigur , conflictele sunt inestimabile [n orice convie\uire ,
deoarece fiecare are personalitatea ]i caracterul sau , [ns` [n cazul [n care
conflictele r`m@n nesolu\ionate devin tot mai grave ]i mai frecvente ]i
astfel se ajunge la agresivitate , sau [n cel mai r`u caz la disolu\ia familiei .
Situa\ia existent` pe plan familial se poate rasfr@nge negativ
asupra maturiz`rii fizio-psihice , fiziologice ]i sociale a copilului , l`s@nd
sechele [n structura psihic` ]i de personalitate a t@n`rului , ]i nu [n ultimul
r@nd provoc@nd acte ]i comportamente deviante , inadapt`ri sociale , e]ec ]
i abandon ]colar .
{n familiile de ast`zi , leg`turile sunt mai pu\in durabile , pe
considerentul c` oamenii nu mai accept` s` convie\uiasc` [mpreun` , dac` nu
se [nteleg bine , nici m`car de dragul unui copil , fa\` de care au anumite
responsabilit`\i .
 Se vorbe]te tot mai mult de existen\a unei adev`rate ,, crize “
ale familiei moderne . Aceast` stare critic` poate fi determinat` de inversarea
rolurilor so\ so\ie , de dispari\ia unor roluri tradi\ionale , de problemele
materiale , sau prin absen\a p`rin\ilor din cadrul c`minului pentru
[ndeplinirea sarcinilor soci-oprofesionale , ce determin` o mai slab`
preocupare a p`rin\ilor pentru educa\ia copiilor . Uneori copii neglija\i ]i
respin]i [n familie , se consoleaz` [n compania unor prieteni , alteori pornesc
pe c`i gre]ite fugind de acas` ]i l`s@ndu-se atra]i de diferite bande ]i grupuri
deviante ]i delicvente , care prin comportamentul lor sunt antisociale .
Conduitele deviante nu sunt [ns` determinate numai de
disfunc\ionalit`\i la nivelul familiei , ele pot apare ]i prin influen\a negativ` a
str`zii , prin grupul de prieteni , prin influien\a mass - mediei , sau
televiziunii .
{n mod normal , toate aceste institu\ii extrafamiliale , scoala de
exemplu , mass - media , grupul de prieteni ar trebui s` [i ofere t@n`rului
adev`rate modele de conduit` , altele dec@t cele oferite prin intermediul
familiei . Aceste medii socio-culturale , afective [i pot satisface copilului
anumite nevoi ]i satisfac\ii de care el are nevoie .
Dar ele pot deveni totodat` printr-o proast` func\ionare ,
modalit`\i de respingere ]i de agresiune asupra copilului provoc@ndu-i
st`ri ]i atitudini gre]ite .
Copilul []i poate p`r`si familia ]i adera la un grup de prieteni din
cauza ne[n\elegerilor existente [n familie , [n care el poate fi asuprit sau
b`tut, clar [n acela]i timp poate adopta aceast` conduit` la [ndemnul unor
prieteni sau a altor persoane , [n absen\a problemelor familiale .
Observ`m [n acest fel c` [i al\i factori , sunt importan\i [n
formarea ]i apari\ia comportamentelor deviante , nu numai familia .
 Un copil sensibil poate fi afectat de o atitudine sau de un limbaj
necorespunz`toare , din partea profesorului f`c@ndu-l s` aib` astfel
comportamente de respingere a ]colii ]i a autorit`\ii profesorale . Sau [n alte
cazuri , copii s`v@r]esc anumite acte de violen\` sub influien\a direct` a ceea
ce citesc [ntr-un anume gen de pres` , sau a unor filme ]i emisiuni cu
puternice valen\e agresive , ce nu ar trebui citate sau vizionate de ei .
A crescut foarte mult rata violurilor , [n urma vizion`rii unor
filme pornografice sau violente , ce excit` mintea ]i instinctele celor cu
mintea bolnav` .
La nivelul tuturor acestor probleme , ar trebui s` existe modalit`\i
serioase profilactice , care s` aib` ca scop diminuarea acestor fenomene ce
afecteaz` nu numai via\a omului ci ]i modul de func\ionare al unei societ`\i .
Copilul ar trebui s` dispun` [n mediul ]colar de afectiune ]i
[n\elegere , tratarea lui [n func\ie de trebuin\e ]i aspira\ii sau [n func\ie de
particularit`\ile sale individuale . Copii institu\ionaliza\i [n casele de copii ,
ar trebui s` g`seasc` acolo prin intermediul cadrelor specializate , c`ldura ]i
dragostea c`minului familial ce le lipsesc.
Deasemenea revenind la familie , ea ar fi ideal ca s` fie universul
din care copilul s` aib` siguran\a c` nu poate fi alungat .
De cele mai multe ori cuv@ntul ,, acas` “ ar trebui s` [nsemne
pentru un copil , ]i pentru orice om [n general , tot ceea ce este frumos ,
trebuie s` [nsemne dragoste ]i ocrotire .
Familia ar trebui s` fie un port unde fiecare s` ancoreze atunci
c@nd este furtun` [n via\a lui .
Din nefericire , c@teodat` , acest t`r@m dragostei , ia fa\a unei
[nchisori , iar universul familial se destram` , iar via\a ]i personalitatea
copilului tind s` fie nimicite odat` cu el .
 Toate acestea sunt de domeniul idealului , societatea
rom@neasc` fiind [n prezent , invada\i de fenomenul ,, copii str`zii “ , de tot
mai mul\i copii adolescen\i de c`tre p`rin\i la por\ile spitalelor , de o
supraglomerare a cre]elor de copii .
Tot mai mul\i copii iau drumul str`zii , prefer@nd s` tr`iasc` [n
gurile de canal , dec@t asupri\i de p`rin\i , sau s` moar` de foame acas` , tot
mai multe tinere , [nca de la v@rste fragede nasc ]i abandoneaz` copii [n
institu\iile medicale sau [n leag`nele de copii .
Remedierea acestor fenomene triste dar adev`rate poate \ine de
societatea [n care tr`im , de fiecare dintre noi , sau poate fi de domeniul
autorit`\ilor sau pur ]i simplu de domeniul eticii ]i moralit`\ii fiec`ruia dintre
noi .