78 Hevi Guidebook Romana

Profesorii
de Asistenta Medicala Generala

si Asistenta Sociala
Impotriva Violentei
Ghidul de Predare
Mary Allen
Hilde Hellbernd
Silke Huschka
Sabine Jenner
Sirkka Perttu
Tiina Savola
Layout
Leila Raninen
University of Helsinki, Palmenia Centre for Continuing Education 2010
ISBN 978-952-10-6206-3
http://www.helsinki.fi/palmenia/
CUPRINS
Introducere............................................................................................................................ 4
Abordari metodologice si pedagogice......................................................................................6
Cum se foloseste Gidul de Predare ........................................................................................ 7
SECTIUNEA 1 - CURRICULUM ..............................................................................................9
Modulul A Predarea VPI cu succes.....................................................................................9
SECTIUNEA 2 - MODULE.....................................................................................................13
Module B - Informatii de fond cu privire la VPI ............................................................... 13
Module C - Intelegerea VPI ............................................................................................... 15
Module D - Identificare, Interventie si Sprijin ................................................................17
Module E - Cadrul legal si Cooperarea mai multor agentii ..................................................19
SECTION 3 - METODE .....................................................................................................20
Metoda Nr. 1 (a) Jurnal Reflectiv de Studiu....................................................................20
Metoda Nr. 1 (b) Jurnal Reflectiv de Studiu....................................................................21
Metoda Nr. 1 (c) Jurnal Reflectiv de Studiu....................................................................21
Metoda Nr. 1 (d) Jurnal Reflectiv de Studiu....................................................................22
Metoda Nr. 1 (e) Dialog interior scris ............................................................................22
Metoda Nr. 2 Aplinism .....................................................................................................23
Metoda Nr. 3 Brainstorming .........................................................................................26
Metoda Nr. 4 Asociatia Mondiala........................................................................................26
Metoda Nr. 5 Joc de rol .....................................................................................................27
Metoda Nr. 6 Exercitiu Patru Colturi..................................................................................29
Metoda Nr. 7 (a) Audio visual .................................................................................................30
Metoda Nr. 7 (b) Audio visual .................................................................................................31
Metoda Nr. 8 Adevarat sau fals? .........................................................................................31
Metoda Nr. 9 Roata Puterii si Controlului..........................................................................34
Metoda Nr. 10 Audio visual ..............................................................................................35
Metoda Nr. 11 (a) Studiu bazat pe probleme .........................................................................36
Metoda Nr. 11 (b) Studiu bazat pe probleme .........................................................................37
Metoda Nr. 11 (c) Studiu bazat pe probleme .........................................................................37
Metoda Nr. 12 Cafenea de studiu.....................................................................................38
Metoda Nr. 13 Joc de rol .................................................................................................38
Metoda Nr. 14 Brainstorming ..............................................................................................41
Metoda Nr. 15 Grupul de lucru .........................................................................................41
Metoda Nr. 16 Joc de rol cu clienti standard..................................................................42
Metoda Nr. 17 Fotografierea ranilor................................................................................44
Metoda Nr. 18 Joc de rol................................................................................................45
Metoda Nr. 19 Scenariu de caz ........................................................................................46
Metoda Nr. 20 Scenariu de caz .........................................................................................47
Metoda Nr. 21 Joc de rol..............................................................................................49
Metoda Nr. 22 Discutii Multi-profesionale ....................................................................50
Metoda Nr. 23 Joc de rol............................................................................................50
Anexa Nr. 1 Declaratia Universala a Drepturilor Omului ..........................................53
Introducere
Violenţa Partenerului Intim (VPI) este o problema bine cunoscuta pe plan mondial si European. Potrivit
studiului celor de la ,,WHO,,, injuriile şi violenţa sunt printre principale cauze de deces ale persoanelor
cu vârsta între 1 – 44 ani . Costurile estimate pentru injuriile fatale si nefatale din sectorul medical nu
sunt mai mici de 81 miliarde euro. Sondajele din mai multe ţări Europene sugerează ca 5 – 45 % dintre
femeile Europene au fost agresate de partenerul intim la un moment dat in viata lor. Riscul cel mai mare
de violenţă, pentru femei, il prezinta partenerul de sex masculin. ( WHO Multicountry Study 2005)
Sarcina profesionistilor din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale este sa cunoasca si sa fie mai
conştienţi de Violenţa Partenerului Intim (VPI)
Recomandarea WHO include, de exemplu, consolidarea acţiuni si a angajamentului national, implicând
sectorul sanatatii si educatiei sociale precum si întarirea raspunsului din sectorului sănătăţii si a celui
social.
Rezoluţia RC55/R9 ce priveste ,,Prevenirea Injuriilor in regiunea Europei ( 2005) , recomanda
consolidarea capacitatii nationale si promovarea de bune practici. Va exista o nevoie parteneriat intre
retelele mondiale si europene privind prevenirea VPI ( WHO / Europa).
În multe ţări Europene prevenirea VIP este pe agenda politică. Campanii împotriva VIP au fost lansate
si serviciile sociale si de sanatate sunt dezvoltate de autoritatile locale si nationale. Consecintele
din domeniul social si al sanatatii sunt tratate de aceste organizatii si servicii si de profesionisti care
au primit educatie permanenta pentru recunoasterea problemei si acordarea suportului victimelor si
familiilor acestora. Cu toate acestea autoritatile responsabile pentru dezvoltarea sistemului de training
profesional nu au cuprins in totalitate VIP in strategia nationala de invatamant profesional iar institutiile
nu au cuprins VIP in curricula diferitelor nivele de invatamant profesional, social si de ingrijire a sanatatii.
Prin urmare asistentiimedicali si studentii de asistenta sociala nu pot dezvolta capacitatile necesare
practicii profesionale.
Motivul proiectului ,, Social and Healthcare Teachers against Violence, HEVI 2008-2010,, - Profesorii
de asistenta medicala generala si asistenta sociala impotriva violentei - a fost de a raspunde la aceasta
necesitate de sanatate si asistenta sociala la care cadrele didactice sa dispuna de instrumentele necesare
pentru predare si de indrumarea studentilor pe probleme de VPI. În majoritatea tarilor Europene este
disponibil doar material pentru instructaj de baza si exista o lipsa de material specializat in formarea
educationala si al metodelor ajutatoare cu privire la VPI.
Comisia Europeana lucrează îndeaproape cu Statele Membre pentru a le ajuta sa dezvolte si sa

modernizeze politicile educationale si de formare profesionala. Face aceasta prin ,, Education and
Training 2010 ,Work Programme – Educare si Formare 2010 ,Programul de lucru - , parte a ,,Strategiei
de la Lisabona,, revazuta, care faciliteaza schimbul de informatii, date si cele mai bune practici prin
invatare reciproca si reevaluare.
( COM 2007, 392 final).Un element de baza este de a fundamenta tintele proiectelor pe Declaratia
de la Copenhaga . În acest moment, sistemele educationale Europene lucreaza separat. Procesul de
la Bologna a inceput in 1999 sa faca standardele diplomelor academice si standardele de asigurare
a calitati , comparabile si compatibile in toata Europa. Acest proces este inca in derulare.Obiectivele
Procesului de la Copenhaga sunt de a da atentie nevoilor de invatare a profesorilor si formatorilor si de
a promova cooperarea in asigurarea calitatii; de exemplu schimbul de modele si metode pedagogice.
( Declaratia de la Copenhaga 2002)
Rezultatele anchetei HEVI
Ca prima etapa proiectului HEVI 2008-2010 , un studiu, asupra 104 profesori de-al treilea nivel, în 7 tari
europene a fost efectuat pentru a evalua gradul de nevoie pentru formarea profesionala suplimentara si
dezvoltarea curriculei cu privire la problema de VPI. Concluziile acestui studiu intaresc lipsa de atentie
acordata inmulte programe de formare profesionala si nevoia de reconversie, profesionala a cadrelo,r
care o poate întreprinde aceasta activitate. 47% din respondentii scolii de nursing nu cuprind toata
4
problema in programa de invatamant , pe când 25% din respondentii scoli de ingrijire sociala / munca
sociala nu o au inclusa deloc.Există de asemenea o mare recunoaştere a necesităţii unei astfel de
formări profesionale în rândul profesorilor de îngrijiri / asistenţă socială , din care 67 % sunt de acord cu
tarie ca este importanta introducerea in programa de învaţamânt , în timp ce doar 59% din respondentii
de ingrijiri cred ca este impotant.
Doar 13% dintre respondenti se simt pe deplin pregatiti pentru a preda VPI iar 30% se simt total
nepregatiti. Materialul auxiliar a fost folositor, respondentilor, incluzand manualul de formare( 79%),
materialul audiovizual ( 78%), prospecte (73%), manualul de indrumare (72%), literatura(71%), manualul
de orientare ( 67%) si recomandarile (62%). Metodele de predare alese( in ordindea preferintelor) au fost
audio – video, invatarea pe baza problemelor, metode de indrumare, exemle de caz, munca in echipa
si joc de rol. 67 % dintre participanti s-au aratat interesati de anumite oportunitati in callificare,preferand
un curs de pregatire de 3 zile cu profesori din Romania si Bulgaria, pe cand cei din Irlanda si Germania
solicitand de la o jumatate de zi la o zi intreaga. Aceste concluzii au influentat, scopurile si obiectivele
proiectului, forma si continutul Gidului de Predare.
Scopurile proiectului HEVI 2008 – 2010

• sprijinirea profesorilor pentru imbunatatirea cunostintelor cu privire la Violenţa Partenerului Intim
(VPI), incluzand studii europene contemporane si noile principii si masuri de prevenire a violentei.
• imbunatatirea abilitatilor profesorilor de a face faţă noilor provocări in prevenira VPI bazate pe
experienta profesionala practica , si din sectorul social si de ingrijire a sanatatii la nivele nationale
precum si pe cooperarea regionala la nivel european.
• promovarea implicarii cadrelor didactice in dezvoltarea programei educationale la nivele de
planificare institutionale si nationale pe probleme de VPI.
• transferul de practici bune si inovatoare in invatamantul profesional prin crearea de retele si
cooperarea continua intre institutiile de invatamant cu privire la problema VPI la nivel european.
Prin urmare, scopul acestui Manual este de a pregati ,cadre didactice in institutii de al treilea nivel, pentru
abordarea acestui subiect sensibil si dificil, impreuna cu studentii din invatamantul social si de sanatate,
si de a le asigura informatiile , o prezentare in linii generale a programei si a metodelor educationale
necesare pentru a face aceasta in maniera profesionala.HEVI 2008 – 2009 abordează problema VPI ca
pe o încalcare a Drepturilor Omului si o infractiune, şi prin urmare ,adoptă urmatoarea definiţie a acestui
tip de violenţă: „ Violenţa Partenerului Intim (VPI) se refera la orice tip de comportament in cadrul unei
relatii intime , ce cauzează vatamare fizica, psihologică sau sexuală celor din cadrul relaţiei.
Acest comportament cuprinde:
Acte de agresiune fizică ca : palmuire, lovire, lovirea cu piciorul si bataia.
Abuz psihologic ca : intimidarea, denigrarea si umilirea in mod constant.
Actul sexual si alte forme de activitate sexuala in mod fortat
Diverse forme comportamentale de exercitare a controlului ca : izolarea persoanei de familie si prieteni,
monitorizarea miscarilor si restrictionarea accesului la informatii si asistenta.” ( World Health Organization
– Organizatia Mondiala a Sanatatii, 2002)
Termenul de Violenţa Partenerului Intim (VPI) este folosit in tot acest document deoarece explica mai
clar esenta problemelor abordate. În timp ce termenul de” Violenţă Domestică „ este mai frecvent utilizat
in mare parte a literaturii de specialitate mentionata in sectiunile de informare ale acestui document
, punctul central al acestei lucrari este in mod special abuzul de persoane dintr-o relatie intima intre
adulti . Nu se refera la abuzul sexual asupra copiilor( desi este mentionata suprapunerea VPI cu abuzul
asupra copilului)sau abuzul intre persoane necunoscute. Desi adopta acest termen de gen neutru ,
Manualul se va ocupa in mod primordial cu abuzul femeilor in relatiile intime. Totusi, problemele legale
si strategiile de interventie dezbatute in Manual, sunt aplicabile atat femeilor abuzate cat si barbatilor
abuzati
Liniile de baza ale Manualului de Formare Profesionala

Manualul ofera o programa de formare profesionala generala, pe tema VPI , impreuna cu exemple a
unei suite de metode de predare si resurse de predare, cum ar fi liste de lectura recomandate si adrese
de internet. Se spera asadar ca aceasta programa educationala va fi o resursa continua de pregatire
profesionala ,atat a profesorilor din Asistenta sociala cat si a celor din Ingrijire medicala, in intelegerea
aspectelor implicate in VPI si a-i ajuta sa pregateasca studentii sa identifice, sa ajute si sa asiste femei
abuzate cu care vor avea contact in timpul carierelor lor profesionale.Profesionisti experimentati din 7
5
tari participante la programul HEVI, au fost responsabili pentru continutul, metodologiile si explicatiile
teoretice ce pot fi gasite in acest manual. Aceasta programa educationala furnizeaza profesorilor nu
doar informatii si metode de predare in legatura cu VPI si in acelasi timp ii pregateste pentru rolul lor
ca profesori in relatia cu aceasta deosebit de sensibila tema. Manualul este conceput de asa maniera
incat furnizeaza profesorilor ( initial ei insisi invatand ) fapte si cunostinte lesne de inteles pe tema VPI
si ii incurajeaza sa reflecte asupra rolului lor de indrumatori / profesori.Pana la acest punct manualul
a fost inpartit in 3 sectiuni : prima sectiune prezinta liniile de baza ale unui Modul ce poate fi folosit
pentru pregatirea profesorilor si cadrelor didactice pentru atributia lor de a-si invata studentii dinamica,
aspectele legale si interventiile ce sunt adecvate in contextul lor specific national si local( Modulul A).
A doua sectiune prezinta liniile de baza ale altor patru module (B,C,D si E), oricare dintre ele sau
toate acestea putind fi adaugate Modulului A pentru a-i pregati pe profesori pentru rolul lor de formatori
profesionali. Continutul acestor 4 Module poate fi de asemenea folosit pentru a-i sprijini pe profesori
sa-si formeze propriile programe educationale in propriile institutii. Sectiunile 1 si 2 ale Manualului sunt
asadar prezentate si afisate ca 5 module interconectate.
Modulul A
Se concentreaza pe intrebarile centrale ale gradului de pregatire a profesorilor in domeniul
VPI. In cadrul acestui modul scopurile principale ale programei sunt discutate si sunt
puse la dispozitie liniile orientative pentru formarea educationala si procesul de reflectie
in cadrul modulelor.
Modulul B
Pune la dispozitie fundalul pe tema VPI, formele pe care aceasta violenta le poate lua si
impactul sau.
Modulul C
Pune in lumina dinamica VPI , nevoile femeilor abuzate si impactul asupra copiilor,
raspunsul femeilor la abuz, piedicile in calea indentificarii Victimelor si faptasilor si barierele
in calea incetarii relatiilor abuzive.
Modulul D
Pune accent pe evaluarea riscului, interventie, planificarea sigurantei si piedicile in calea
interventiei.
Modulul E
Traseaza cadrul legal si importanta si provocarea cooperarii multidisciplinare.
Abordari pedagogice si metodologice
Desi este recunoscut faptul ca exista diferente regionale in prevalenta si rata incidentala, pot fi trase
paralele cand vine vorba de dinamica, efecte, si raspunsuri. Aceste asemanari au fost analizate in
ceea ce priveste relevanta lor pentru profesori din educatia suplimentara precum si pentru formatori
profesionali, in cursuri ce au ca finalitate munca sociala recunoscuta sau calificari de nursing. Scopul
principal in cadrul programei a fost stabilit prin punerea de acord asupra obiectivelor de invatare reciproc
inpartasite.
Diversele nivele tinta, cum ar fi cunoasterea – realizarea / recunoasterea – aplicarea , au fost luate in
considerare la fel ca si subdiviziunea nivelelor tinta au fost luate in functie de competentele generale
care sunt o dimensiune educationala in multe tari europene :
Implicatiile Cadrului Legal de Calificare Europeana ( EQF-Descriptors) pentru continuarea pregatirii
profesionale si pentru invatamantul superior ( EHEA – Descriptors) sunt ambele fundamental bazate
pe descrierea rezultatelor invatarii ( EQF – pg.38). Promovarea de competente-cheie ( EQF) sprijina
cursantii in eforturile lor de a invata pe toata durata vietii. Competentele-cheie sunt un element al
principiilor comune si al procedurilor de cooperare.
Programa este de asemenea bazata pe diverse abordari didactice / metodologice. In primul rand
6
structura, asa cum se poate vedea din telurile stabilite, urmeaza abordarea pedagogica de a se concentra
initial pe promovarea competentelor studentului dupa care se concentreaza pe un mod constructiv de
intelegere a procesului de invatare. Conform acestei abordari asupra invatatului, insusirea de cunostinte
are loc „inauntrul” cursantului. Nu poate fi transmisa CI doar stimulata. In timpul bprocesului de invatare
preocuparea principala ar trebui sa fie crearea unei atmosfere care sprijina invatatul constructiv si-l
inspira pe cursant sa descopere ulterioare cunostinte de unul / una singur(a).
Dezbaterile intre pedagogi asupra competentelor se concentreaza pe individ, asa cum poate fi vazut in
definitia lui GILLEN (2007) referindu-se la Dehnbostel(2001):
Competenta este o categorie intrinseca individului si poate fi dezvoltata doar de catre individ si include
talente, cunostinte, calificari, principii. Acestea se dezvolta pe durata intregii vieti a individului. Competenta
poate fi inteleasa ca un potential pentru actiune intrinsec individului si abilitatea si vointa de a actiona
pe proprie raspundere.
Aceasta necesita o schmbare in abordarea metodologica a invatatului. In plus fata de metodele cognitiv
orientate – oarecum conventionale – cum ar fi lectura, metodele bazate pe experienta si pe individ ar
trebui promovate deopotriva, de exemplu inscenarea teatrala ( PBL)
Un alt principiu central metodologico-didactic in programa, este invatatul bazat pe activitati care
incurajeaza competenta de a actiona ce poate fi interpretata ca :
....vointa si capacitatea fiecarui individ de a raspunde unor evenimente profesionale, sociale si private
intr-o maniera cumpatata si corespunzatoare si mai mult de atat de a actiona intr-un mod responsabil
din punct de vedere social. ( EQR – 2006)
O lectura orientata catre activitatea desfasurata se refera la situatii profesionale semnificative, conform
programei, aceasta insemnand ca actiunile ar trebui initiate de catre un individ ori intelese, ori anticipate.
Actiunile ar trebui planificate, executate, revizuite si evaluate in mod autonom de catre cursanti.
Deasemenea ele ar trebui sa sprijine o intelegere holistica (in afara medicinei clasice) a problemelor
in VPI. Acestea ar trebui sa includa experienta cursantului si sa se reflecte intr-un mod ce include
procese sociale. Punctul de interes metodic este, de exemplu, pe crearea de diagrame de studiu ( mind
mapping) , munca in grup, joc de rol si conferinte pe cazuri multiprofesionale.
Tabu-ul asociat cu VPI este o problema comuna sau experienta proprie legata de VPI ( fie ca profesor
sau student) poate fi confruntata de abordarea metodologica didactica a experientei orientative. Aceasta
abordare se concentreaza pe sustinerea competentelor sociale si intrapersonale care definesc modul
adecvat de a lucra cu Victime ale VPI. Experientele cursantilor devin punctul de plecare al unor cursuri
orientate catre subiect.In mod metodic, pune in lumina invatatul prin inscenarea teatrala.Prin mijloacele
inscenarii teatrale, cursantii sunt incurajati sa realizeze atitudini si mecanisme defensive, sa reflecteze
asupra propriilor actiuni si impactul lor asupra celorlalti si in cele din urma sa-si modifice modul de a
actiona. ( Oelke, Scheller, Ruwe, 2000).
Metodele stabilite in programa au fost alese in asa fel incat sa ii ajute pe cursanti sa aiba o mai buna
perspectiva asupra problemei VPI, sa traga concluzii si sa dezvolte atitudini fata de aceasta. Metodele
stabilite in programa provin din concepte de calificare nationale si au fost testate si evaluate in scenarii
de invatare bazate pe principiul invatarii de-a lungul vietii, care sugereaza ca elevii, ca si profesorii au
un interes vital in a-si spori si diversifica bagajul de cunostinte. Profesorii si formatorii profesionali pot
folosi sugestiile si propunerile metodologice existente in predarea zilnica, pot reflecta asupra lor si pe
baza acestor reflectii sa continue sa dezvolte si sa imbunatateasca metodele ei insisi.
Cum sa se foloseasca Manualul
Ghidul trebuie sa fie folosit ca o fundatie pentru o posibila structura de cursuri de pregatire avansata
pentru profesori, dedicate instruirii elevilor din domeniul sanatatii si asistentei sociale.
Ghidul este impartit in 3 sectiuni:

Sectiunea 1 descrie cinci module, care acopera toate subiectele esentiale pe care cadrele didactice
trebuie sa le cunoasca pentru a lucra cu elevii si pentru a-i pregati pentru rolul lor profesional in contextul
violentei impotriva femeilor. Fiecare modul va fixa competentele necesare (vezi tabelul 1) si obiectivele
de studiu la care va adera continutul sau. De asemenea, va sugera metodele de predare adecvate,
suporturile de curs si studiile de caz pe care profesorii le pot folosi in functie de timpul acordat si de
scopul lectiei. Deoarece Ghidul este structurat in asa fel incat sa raspunda cerintelor profesionistilor
7
din domeniul sanatatii si a asistentei sociale, unele module vor contine informatii mai relevante pentru
o profesie sau cealalta. Metodele prezentate in fiecare modul sunt sugestii si pot fi substituite cu orice
metoda considerata eficienta de catre profesor.
Sectiunea 2 a Ghidului prezinta detalii despre un numar de metode de predare, care pot fi utilizate
pentru unul sau mai multe Module. Aceste metode sunt insotite, cand este cazul, cu exemple concrete,
care pot fi inlocuite de fiecare profesor. Alegerea metodei potrivite va depinde de telurile de predare
identificate de catre profesor, de nevoile elevilor, de responsabilitatile profesionale ale acestora si de
timpul acordat pentru finalizarea modulului. Profesorii sunt incurajati sa foloseasca metodele care se
potrivesc cel mai bine cu nevoie profesionale ale elevilor si cu cunostintele si experienta lor anterioara.
Fiecare modul include o lista de website-uri nationale si internationale, precum si liste de lecturi care
vor servi ca resurse actuale privind statistici, dezvoltari ale subiectului in cadrul legal, social si medical.
Sectiunea 2 concluzioneaza cu o indrumare legata de probleme pedagogice care se pot ivi la predarea
unui subiect sensibil pentru multi elevi.
Cele doua sectiuni se completeaza reciproc si ar trebui citite si folosite ca intreg. Ghidul ofera
profesionistilor din domeniul sanatatii si asistentei sociale informatiile necesare, precum si metodele de
predare care inslesnesc pregatirea elevilor in recunoasterea, intelegerea si ajutarea femeilor care sunt
amenintate de Violenţa Partenerului Intim (VPI). Este esential ca fiecare profesor sa utilizeze continutul
acestui Ghid intr-un mod compatibil cu telurile urmarite si in concordanta cu contextul national, local si
legal.
Competente cheie - Tabel 1
1. Competenta profesionala
Competenta profesionala este definita ca avand cunostintele necesare, de actualitate,
specializate pentru fiecare context profesional, utilizand cele mai contemporane rezultate ale
cercetarilor , care conduc la cel mai inalt nivel al ingrijirilor de calitate si eficiente.
2. Competenta socio-comunicativa
Aceasta competenta se bazeaza pe respect si stima reciproca in relatia cu pacientii,
clientii, colegii de lucru si altii. Aceasta competenta este evidentiata prin abilitatea de a percepe
si confrunta diferente si situatii de conflict in mod calm, cu critica d sine si prin abilitatea de a
gasi un consens, de a ajunge la un compromis. Abilitatea de a asculta si de a fi empatic este
esentiala in exersarea acestei competente.
3. Competenta metodologica
Aceasta competenta se refera la capacitatea de face presupuneri rapide si corecte in
toate situatiile, demonstrand abilitatea de a face evaluari potrivite. Este vorba de asemenea
de abilitatea de a gandi sistematic, incluzand constientizarea faptului ca exista o gama larga
de tipuri de retele sociale si tipuri de relatii. Include abilitatea de a lua decizii rapide si potrivite
si de a se antrena in activitati de rezolvare a problemelor, precum si folosirea potrivita a
cunostintelor si competentelor profesionale.
4.Competenta personala
Este formata din abilitatea de a isi asuma responsabilitati, atat pentru sine, cat si pentru
altii. Implica abilitatea de a accepta cantarirea actiunilor diferitelor persoane si evaluarea lor
din punct de vedere etic. Include protejarea propriei persoane si suportarea stresului pentru a
raspunde cerintelor responsabilitatilor profesionale. Competenta personala include si abilitatea
de a dezvolta idei noi si initiative si de a ramane deschis noilor situatii si experiente.
8
Secţiunea 3 a Ghidului oferă detalii cu privire la o serie de metodologii de predare, care pot
fi utilizate într-unul sau mai multe module. Aceste metodologii sunt furnizate, de la caz la caz ,ce pot fi
modificate sau înlocuite de către fiecare profesor în parte. Alegerea de predare / metoda va depinde de
obiectivele învăţării identificate de către profesor, nevoile studentilor ,responsabilităţile profesionale şi de
timpul disponibil pentru a finaliza modul. Profesorii sunt încurajaţi sa utilizeze metode care se potrivesc
cel mai bine elevii lor ,nevoilor profesionale de învăţare şi învăţarea lor înainte şi de experienţă.
Cele trei secţiuni ale Ghidului prin urmare se completeaza unul pe altul, şi ar trebui să fie citit şi
utilizat ca un întreg. Ghidul va oferi atât asistenţă socială şi de sănătate grupurilor profesionale cu
informaţiile necesare şi strategii de predare care să le permită să pregătească elevii lor să recunoască,
să înţeleagă şi să ofere răspunsuri adecvate la femeile care se confruntă cu violenta partenerului intim.
Este esenţial, prin urmare, că fiecare profesor sa utilizeze conţinutul acestui Ghid într-o manieră care
este în concordanţă cu obiectivele lor de învăţare naţionale şi locale, juridice şi de serviciu
SECTIUNEA 1 - Curriculum
Modulul A – Predarea problemei VPI cu succes
1. Introducerea obiectivelor educationale comune pentru profesori
Obiectivele invatarii
Competente profesionale
Profesorii...
-inteleg profesionalismul profesorilor
-sunt constienti de provocarile intalnite in predarea despre VPI
-sunt capabili sa mentinta lucrul la dezvoltarea curriculum-ului legat de violenta
in familie in propria insitutie educationala
Competente socio-comunicative
Profesorii...
-sunt capabili sa evalueze si sa ofere feedback legat de competentele elevilor
dupa cursul de pregatire
Competente metodologice
Profesorii...
-se pot adapta diferitelor metode de predare a VPI
-sunt capabili sa se descurce cu o posibila situatii dificile in sala de clasa in
timpul predarii VPI
Competente personale
Profesorii...
-sunt constienti de propriile atitudini si convingeri despre VPI si de modul in
care acestea influenteaza capacitatea sa de predare
-folosesc un jurnal de studiu in timpul curriculum-ului de pregatire
9
2. Introducere
Modulul de training pentru profesori poate incepe prin dezvoltarea unui “Contract de grup” intre facilitator
si participant. Facilitatorul incepe prin a-i invita pe participant sa enumere “regulile de baza” ale sedintei.
Acest procedeu va dezvolta increderea si va asigura confidentialitatea intre participant. Sugestiile vor
fi scrise pe o foaie de flip-chart si lipite pe panou, unde le pot vedea toti participantii, pe toata durata
sedintei. Sugestiile pot include, de exemplu, respect reciproc/constiinta de sine/realizarea faptului ca
acest subiect poate fi dificil pentru unii participant/faptul ca toti vor contribui si ii vor lasa pe ceilalti sa
isi aduca si ei contributia/confidentialitatea. Ar putea fi util sa se scrie numarul de telefon al unei agentii
de ajutorare pe care participantii sa o contacteze in cazul in care au fost afectati de ceva din cadrul
sedintei.
3. Joc de rol:
Imaginati-va situatia in care aveti 20 de elevi si ati inceput sa vorbiti despre violenta.
Ati pus intrebarea: “De ce este atat de dificila parasirea unei relatii violente?” In mod subit, unul din elevi
sare din banca si incepe sa tipe la tine: “Le urasc pe femeile alea, sunt atat de proaste! Niciodata nu am
inteles de ce nu isi parasesc partenerul!”
Ce raspunzi – cum reactionezi?

Aduceti acest caz in clasa. Cadeti de acord cu cineva pentru ca el/ea sa reactioneze in modul acela
atunci cand predati barierele in calea parasirii unei relatii violente. Spuneti-i actorului ca ii veti raspunde
in felul urmator: “Reactia ta este neadecvata…” si spuneti-i sa tipe din nou si sa paraseasca clasa.
Asteptati o vreme pentru a vedea reactiile celor din jur. Actorul va reveni in clasa si va veti zambi
reciproc. Acum toti vor intelege ca a fost o sociodrama. Vorbiti cu elevii despre reactiile lor. Aceasta
este o metoda foarte interesanta pentru a incepe trainingul. Va trezi elevii si va creea o atmosfera de
sensibilitate in clasa.
4. Raspunsurile elevilor pe baza propriilor experiente

Sublinierea caracteristicilor subiectului si dificultatile intalnite in predarea VPI pot afecta un mare numar
de elevi in orice program profesional. Ar fi putut creste intr-un mediu abuziv, ar fi putut fi sau sunt abuzati
de un iubit, sau o iubit sau ar putea avea prieteni care sunt abuzati. Din aceasta cauza ar putea fi dificil
pentru ei sa participe in mod efectiv la discutii si exercitii legate de aceasta forma de violenta. Pot parea
foarte tristi, retrasi sau foarte furiosi in timpul discutiilor la clasa. Din aceasta cauza este foarte important
ca profesorul sa fie constient de posibilitatea acestor reactii si sa fie pregatit.
5. Fisa de “parcare”:
Datorita faptului ca un numar mare de chestiuni pot fi ridicate in clasa, ar putea fi util sa folositi o alta
foaie de flip-chart ca “fisa de parcare”. Acest fapt ajuta facilitatorul sa “parcheze” orice intrebare sau
subiect, care nu poate fi adresat in timpul unui anume segment al trainingului, dar la care se va intoarce
inainte de sfarsitul acestuia. La finalul modulului, este important sa se verifice daca s-a raspuns la toate
intrebarile de pe “fisa de parcare”.
6. Lucru in grup: Imputernicirea profesorilor

Profesorii care participa la training sunt impartiti in grupuri de 4-5. Fiecare grup alege un membru pentru
a lua notite. Sarcina grupului este de a se gandi la si de a discuta diferitele roluri ale profesorului atunci
cand preda violenta domestica, bazat pe propriile lor experiente anterioare. Grupurile vor avea 20 de
minute timp de lucru.
Rolurile care apar pot include: rolul de expert, rolul de informant, reprezenant al Victimei/agresorului,
model de urmat in ceea ce priveste atitudinile referitoare la Victime si agresori, agent, lider de opinie,
suporter, initiator/promoter al aventurii, promoter al sigurantei in situatia clasei, motivator, persoana
care reflecteaza asupra experientelor, producator de dovezi (de ce este importanta discutarea VPI),
catalizator pentru critica sociala.
Dupa 20 de minute grupurile se reunesc pentru a rezuma rezultatele. Trainerul aduna si scrie fiecare rol
pe flip-chart. El/ea acorda 1 punct pentru fiecare rol identificat. Rolurile cheie sunt cele care au cele mai
multe puncte (ex: 3 roluri-cheie si 1-2 roluri subsidiare).
Dupa identificarea rolurilor-cheie, trainerul ii ajuta pe profesori sa se gandeasca la propriile experiente, la
10
resursele existente pentru fiecare provocare aferenta unui rol; ce aspecte ale fiecarui rol le pot indeplini
cu success? In legatura cu ce aspecte ma simt nesigur? ce roluri mi se potrivesc cel mai mult?
Acest exercitiu de grup ajuta profesorii in a identifica nevoile lor de dezvoltare profesionala, provocarile
si resursele existente.
7. Examinarea structurii Modulului A

Profesorii acumuleaza in timp ce invata despre VPI continutul prin aceeasi metoda pe care o vor aplica
mai tarziu elevilor.
La sfarsitul fiecarui modul, secventele invatate sunt reflectate asupra profesorului sub forma de
intrebari.
Profesorii trebuie isi dezvolte un sentiment de detasare si de distanta fata de subiect pentru se putea
descurca in diferitele situatii cu menajament si respect fata de elevi.
8.Intrebari reflective
• Continutul a fost comunicat in mod comprehensiv si motivant?
• Am putut inainta atitudini si opinii cu privire la VPI?
• Unde este nevoie de clarificari sau informatii?
• In timpul trainingului s-a tinut cont de chestiuni legate de sexul persoanelor?
• Au fost luate in considerare diferitele tipuri de elevi?
• Timpul si organizarea au fost suficiente pentru acumularea competentelor
Competente sociale si de comunicare

• Atmosfera de clasa a fost modelata in mod interactiv si dinamic?
• Esentialul a fost consolidat prin ponderatie si vizualizare?
• Resursele existente au fost activate si incluse in mod corespunzator?
• A existat o maniera constructiva de rezolvare a conflictelor?
• Cum a fost aplicarea modalitatii corecte de rezolvare a situatiilor dificile? (negare/blocaje)
• Ati dat dovada de intelegere si franchete pentru a permite manifestarea emotiilor?
• Participantii care au avut experiente dureroase si dificile au fost sprijiniti?
• Exercitiile si temele au fost clare si explicite?
• Metodele aplicate au fost utile si semnificative?
• Intelegerea si empatia au fost promovate?
• S-a reflectat asupra procedeelor si au fost acestea dezvoltate?
• Neimplicarea emotiilor personale in training.
• Abilitatea de observatie si introspectie.
• Abilitati de evaluare a trainingului.
• Abilitatea de a fi productiv prin critica.
9. Sfaturi pentru instructori (Note pentru instructori):
ASA DA
• Incurajati invatarea in echipa.
• Echilibrati in mod eficient teoria cu exercitiile interactive si alocati timp suficient pentru discutii
• Vorbiti respectuos cand va referiti la Victime si agresori.
• Puneti in mod deschis – (cine si de ce) – intrebari daca un elev reactioneaza violent la unul din
subiectele de discutie.
• Puneti intrebari pentru a intelege ce a provocat iesirea sau comentariul furios al elevului.
• Faceti comentarii apreciative la orice interventie, intreabati daca vorbitorul doreste sa discute
problema in fata clasei sau mai tarziu, in privat.
11
• Alocati in mod aleator un “partener de seminar” fiecarui elev ca o persoana cu care poate discuta
orice material suparator.
• Oferiti fluturasi si brosuri cu numere de telefon ale agentiilor sau serviciilor la care elevul poate apela
cand este abuzat.
ASA NU
• Nu folositi si nu permiteti folosirea limbajului rasist, misogin sau homofob.
• Nu folositi exemple stereotip legate de minoritati etnice sau oameni cu dizabilitati.
• Nu reactionati cu furie sau alte emotii personale la interventiile furioase.
• Nu va purtati ca o persoana care preda acest subiect daca sunteti afectati indeaproape de Violenţa
Partenerului Intim (VPI).
12
Sectiunea 2
Modulul B - INFORMATII DE FOND CU PRIVIRE LA VPI
Obiective de studiu
Competenţe profesionale
Cursantii :
• inţeleg că IPV este o violare a drepturilor omului si nu o problemă personală
• cunosc raspândirea şi incidenţa VPI
• sunt constienti de diferentele de gen
• cunosc diferenta dintre definitiile VPI / VD (violenţa domesctică)
• stiu că VPI apare in toate clasele sociale, etnice, religioase etc.
• pot contesta miturile cu privire la VPI
Cursantii :
• sunt dispusi sa vorbeasca despre VPI in grupuri de studiu astfel contribuind la stergerea
tabu-urilor despre aceasta problemă
• pierd temerile / barierele cu privire la VPI / VD
Competenţe metodologice
Cursanţii :
• recunosc VPI în cadrul sferei de actiune a sistemului de sanatate si asistenţă socială
• confirma dorinţa lor de a ingriji persoanele fizice afectate de VPI ca o componenta
integratoare a activitatii lor profesionale
Competenţe personale
Cursantii :
• pot reflecta asupra propriei lor experienţe cu VPI

• reevaluează propriile atitudini faţă de VPI
• interpelează propriile prejudecati / mituri privitoare la VPI
• sunt sensibilizati fata de persoanele inplicate si de situatia lor personala
13
Tematica / Subiecte Metode propuse
Violarea Drepturilor Omului • Introducerea literaturii de specialitate si de cercetare (a se

vedea literatura de specialitate si paginile de internet de mai
jos)
• Legislatia nationala cu privire la VPI
• Metoda 2 (Alpinism) si / sau exercitii Zeppelin din programul
Pro Tren
• http://www.pro-train.uni-osnabrueck.de/
Definitia VPI • Introducerea literaturii de specialitate si de cercetare (date

internationale, literatura de specialitate si paginile de internet
Raspândirea de mai jos)
• Metoda 3 ( brainstorming – ideii creative)
Formele de Violenţa ale • Metoda 4 ( Organizatia Mondiala)
Partenerului Intim (VPI) • Metoda 5 ( joc scenic)
• Metoda 6 ( exercitii 4 Corners)
Diferente legate de sex • Teorie (vezi ghidul profesorului)
Violenta in relatiile de acelasi sex
Mituri despre VPI • Metoda nr. 8 ( Adevar sau Fals)
Model multifactorial • Teorie (vezi pg. 12/13, World report on

pentru intelegerea VPI violence and health (2002) si Heise (1998)
www.genderhealth.org
Practica Reflectiva • Metoda 1 ( a) sau 1( e)
14
Modulul C – Intelegerea VPI
Obiective de studiu
Elevii...
• Intelegdinamica unei relatii violente
• Recunosc motivele si strategiile agresorilor in VPI
• Cunosc motivele celor care raman in relatii violente
• Stiu ca parasirea unei relatii violente este un proces
• Cunosc nevoile persoanelor afectate in circumstante variate
• Inteleg influenta VPI asupra dezvoltarii copilului
• Inteleg faptul ca exista o legatura intre violenta domestica si abuzul copiiilor
Elevii...
• Sunt dispusi sa discute dinamica legata de context a
celor afectati de VPI in diferite circumstante
• Contribuie la desfiintarea taboo-urilor referitoare la VPI
• Iau in considerare contextele individuale ale persoanelor afectate de VPI
din punctul de vedere al contextelor familiale si sociale diferite
Elevii...
• Se distanteaza de stereotipuri in favoarea unei abordari
multi-dimensionale la problema VPI
Elevii...
• Ii respecta pe cei preocupati de a fi responsabili si autonomi si au experienta de viata
• Delibereaza asupra situatiei VPI si sunt deschisi fata de deciziile indivizilor afectati
15
Dinamica si tiparul abuzului • Teorie: tiparuri si dinamica: vezi literatura/

Dinamica puterii si a controlului
• Exerctitiu de grup – Roata (cercul?) puterii si a
controlului (metoda 9 poate fi folosita aici)
Bariere ce stau in calea • Teorie: Stadiile schimbarii si/sau Modelul Interventinal
parasirii partenerului violent al lui Liz Kelly (vezi ghidul profesorului si literatura)
• Acelasi numar de motive pentru a-l
parasi ca si pentru a ramane?
• Brainstorming asupra barierelor care le opresc pe
femei sa paraseasca agresorii (vezi metoda nr. 15
a) – informatia din ghidul profesorului, website-urile
si literatura pot fi folosite in a sumariza barierele
Abuzul in sarcina • Teorie: sarcina (vezi ghidul profesorului)
• Perttu/Kaselitz 2006
Efecte asupra copiiilor: • Film: efectul asupra copiiilor (Animatie

• Aparitia simultana a violentei Leeds), literatura (vezi metoda nr. 10)
impotriva partenerului si impotriva • Teorie: vezi literatura si ghidul profesorului
copilului/ maltratare • Studiu ACE (Felitti et al.)
Strategii si raspunsuri • Studiu de caz: strategiile femeilor?
ale femeilor • Metoda 8 (b) poate fi folosita pentru a indemna elevii sa
se gandeasca la strategiile folosite in mod constant de
catre femei pentru a se apara pe sine si pe copiii lor
• Teorie: vezi literatura
Nevoi de ajutor ale femeilor • PBL (vezi metoda nr. 11)
abuzate • Exercitiu: diversitatea (vezi modulul 2 mp PROTRAIN)
Sprijinirea nevoilor femeilor • Cafenea/piata de studiu (vezi metoda nr. 25)
abuzate
Probleme legate de diversitate/
Nevoi ale unor grupuri specifice
• Femei imigrante (refugiate,
femei fara acte)
• Persoane in varsta
• Persoane cu dizabilitati
• Persoane cu probleme legate
de alcool sau droguri
• Persoane cu probleme
de sanatate mintala.
Tipare comportamentale • Exercitiu: cum sa identifici Victimele si
ale agresorilor agresorii (vezi Pro Train modulul 2 mp)
• Motive si strategii • Sociodrama: ACASA
Practica Reflectiva • Jurnal de studiu/jurnal reflectiv (vezi metoda nr. 13 b)
16
Modulul D – Identificare, Interventie si Sprijin
Obiective de studiu
Elevii...
• Cunosc indiciile/semnele de alarma ale VPI
• Stiu clasificarea si modalitatile de apreciere ale persoanelor afectate de VPI
• Cunosc pasii care trebuie urmati si strategiile
• Cunosc continutul consultatiilor?
• Cunosc planificari pentru siguranta
• Cunosc contextul legal si programe de asistenta pentru cei afectati, inclusiv copii
• Cunosc documentatia necesara si importanta unui proces comprehensiv de documentare
pentru cei afectati de violenta
• Sunt capabili sa recunoasca semnele si simptomele VPI; sunt constienti de factorul de
risc
Elevii...
• Vor fi capabili sa isi foloseasca cunostintele pentru a dirija negocieri si procesul de
consultare si vor capabili sa le puna in aplicare
• Sunt constienti de nevoile diferite ale Victimelor VPI care provin din medii diferite
• Sunt capabili sa vorbeasca cu persoanele afectate de violenta in legatura cu experientele
lor/nevoia de protectie/resursele lor
Elevii...
• Pot identifica persoanele afectate de VPI si detecteaza si apreciaza situatiile acestora prin
intrebari adecvate
• Pot planifica si conduce pasii catre o interventie
• Pot identifica situatii de urgenta si le pot face fata prin planuri de urgenta
• Pot executa procesul de documentare in mod corect
Elevii...
• Inteleg de ce trebuie integrata in in istoria medicala a unei persoane intrebarea daca a
avut de-aface cu violenta
• Sunt atenti la siguranta proprie atunci cand au de-aface cu persoanele afectate de VPI si
cu agresorii acestora
• Sunt capabili sa pastreze distanta necesara dintre ei si persoane
• Preocupati la fel ca si autorii pentru binele personal si siguranta proprie
17
Identificarea Victimelor VPI • Metoda 14 a - Brainstorming

Aprecierea VPI: intrebarile despre • Metoda 15 – lucru in grup
violenta intr-un context medical • Metoda 16 – Joc de rol cu clienti standardizati
Instrumente de sortare • Contrbutie: vezi manualul Perttu/Kaselitz,

• Intrebari de sortare/de rutina natura si valoarea instrumentelor de sortare
• Calitati interculturale in contextul medical/de Nursing
• ProTrain Modul 2 (HC) (http://www.pro-train.
uni-osnabrueck.de/index.php/TrainingProgram/
MultiProfessional?userlang=en)
Aspecte legale/legate • Metoda 17 ( fotografierea leziunilor)
de documentatie • Contributie: Inregistrarea hartii corporale .Vezi manualul
• Pastrarea unor dosare pentru copii ale hartii corporale. Vezi manualul
de consemnari Perttu/Kaselitz( Natura si valoarea instrumentelor
• Asigurarea respectarii de sortare in contextul medical/de Nursing)
protocoalelor
Consilierea Victimelor VPI • Metoda 18 ( joc de rol)
• Calitati de sfatuitor • Vezi Manualul
• Vezi exercitiul din Protrain Modulul 4
http://www.pro-train.uni-osnabrueck.de/index.php/
TrainingProgram/MultiProfessional?userlang=en
Evaluarea riscurilor • Metoda nr. 19 ( Studiu de caz)
• Metoda 20 (Studiu de caz)
• Vezi Manualul, Literatura si ProTrain(http://
www.pro-train.uni-osnabrueck.de/index.php/
Main/) (Modulul 3 MultiProfesional)
Planificare de siguranta • Metoda 11 (a)(PBL)
• Confidentialitatea si • Vezi ProTrain (http://www.pro-train.uni-osnabrueck.
impartasirea de informatii de/index.php/Main/) ( Modulul 4 MP)
Trimitere la sistemul • Metoda 11 ( b) ( PBL) poate fi utilizata aici
de de ajutorare • Contributie: vezi Manualul
Raporturi cu autorii • Metoda 21 - Joc de rol
Profesionalism, prevenirea • Contributie : See Perttu/Kaselitz (2006)

Victimizarii secundare (Cum sa ramaneti un sprijin)
Practica Reflectiva • Metoda 1 ( c) ( Jurnal de invatare reflectiv)
sau 1 ( e) ( Dialog interior scris)
18
Modulul E – Cadrul legal si cooperarea mai multor agentii
Obiective de studiu
Elevii...
• Cunosc fundamentele legale legate de VPI
• Stiu cine sunt persoanele de contact in sistemul de ajutorare
• Cunosc importanta unei abordari multi-disciplinare la problema VPI
• Cunosc standardele interventionale interdisciplinare in legatura cu VPI
• Cunosc responsabilitatile partenerilor de interventie, inclusiv posibilitatile si limitarile
acestora
Elevii...
• Sunt capabili sa comunice cu servicii si programe locale in situatii diferite
Elevii...
• Sunt capabili sa integreze programele si serviciile existente in lucrul lor cu persoanele
afectate de VPI
Elevii...
• Inteleg ca fac parte dintr-o echipa inter-disciplinara si au roluri si responsabilitati proprii
Cadrul legal/masuri • Teorie: vezi literatura, site-urile si sistemele

legale internationale legislative si de asistenta sociala locale
• Metoda 11 (c) (PBL)
Informatii despre legislatie/
drepturi/asistenta sociala
Rolul diferitelor profesii in • Metoda 12 ( cafeneaua invatarii)
interventie, sarcini si limite
Managementul si
dezvoltarea serviciilor
Practica Reflectiva • Jurnal de studiu/jurnal reflectiv (metoda nr. 13 d)
19
SECTIUNEA 3 METODE
METODA 1 (a) - JURNALUL REFLECTIV DE STUDIU
TEMA Reflectare asupra IPV
Teluri si Obiective Încurajati elevii sa devina practicanti reflectivi si sa-si faca timp sa
reflecte asupra atitudinii lor, reactiilor si sentimentelor atunci cand
lucreaza cu parteneri abuzati
Interval de timp Variabil de la student la student
Materiale necesare Caiet de notiţe / jurnal individual de învatare
Exercitii În pregatirea Modulului B, elevilor li se poate solicita sa reflecte asupra

atitudinii lor fata de violenta impotriva femeilor. Li se poate solicita
sa noteze aceste reflectari în Jurnalul reflectiv de invatare. Daca in
mod obisnuit nu utilizeaza un jurnal reflectiv ii puteti ruga sa pastreze
aceste note pentru o utilizare ulterioara
Urmatoarele intrebari pot fi de ajutor pentru a ghida acest exercitiu reflectiv:
Care credeti ca sunt cauzele violentei impotriva femeilor in domiciliu?

Cat de raspandit credeti ca este acest tip de violenta?
Credeti ca femeile fac ceva pentru a provoca acest tip de violenta?
Care este efectul violentei domestice asupra femeilor si copiiilor?
Credeti ca barbatii sunt abuzati in domiciliu in acelasi fel ca femeile? Sufera aceleasi efecte
fizice si psihologice din cauza acestui gen de abuz?
Cunoasteti o femeie care a fost abuzata de partenerul de cuplu?
Daca da, ati putea vreodata sa vorbiti despre asta cu ea?
Cum v-a facut sa va simtiti?
Tu ai fost vreodata abuzat intr-o relatie de cuplu?
Esti confortabil discutand subiectul?
Daca te simti stanjenit, ce te-ar ajuta sa fii mai confortabil?
Intrebari reflective (la sfarsitul Modulului B):

Este important sa incurajati elevii, care este posibil sa auda despre aceasta problema pentru
prima oara, sa se opreasca si sa reflecteze asupra sentimentelor si reactiilor la auzul problemei
VPI.
Urmatoarele intrebari ii pot ajuta sa se gandeasca la aceste informatii nelinistitoare.

Ati mai auzit pana acum de genul asta de abuz in relatiile de cuplu?
Ce simtiti atunci cand auziti ca unele femei trec prin genul asta de abuz si control din partea
iubitului sau partenerului intim?
Va faceti griji pentru propria relatie sau relatiile prietenilor?
Ce ati face voi daca v-ati gasi intr-o asemenea relatie?
Daca ati trece prin asa ceva, vi s-ar parea dificil sa spuneti altora ce vi se intampla?
Exista cineva cu care simtiti ca puteti sa vorbiti despre aceste probleme?
Nota pentru profesori
Este de preferat ca profesorii sa nu citeasca Jurnalul reflectiv al elevilor, acestea fiind reflectari
private ale fiecarui individ. Studentii pot sa nu fie capabili sau onesti la adevarata valoare daca
stiu ca cineva o sa le citeasca reflectiile.
20
Metoda nr. 1 (b) - Jurnalul reflectiv de studiu
TEMA Reflectare la Modulul C

Întrebari furnizate de profesor pentru promta reflectare a studentului
Exercitii Ati mai auzit de abuzul copiiilor in contextul VPI?
Cum va simtiti atunci cand auziti ca unii copii au de-aface cu astfel de abuz
si control din partea parintelui sau parintelui vitreg?
Discutarea acestui subiect va deranjeaza?
Cum va face sa va simtiti faptul ca o mare parte din abzul fizic incepe odata
cu sarcina?
Credeti ca ar fi dificil sa discutati despre un astfel de abuz cu femei batrane,
cu dizabilitati sau facand parte dintr-o minoritate etnica?
Ce ti s-a parut cel mai nelinistitor la acest modul?
De ce crezi ca ai nevoie pentru a lucra cu femei si copii abuzati?
Metoda nr. 1 (c) - Jurnalul reflectiv de studiu

TEMA Reflectare la Modulul D
Exercitii Ce ati invatat despre voi insiva din exercitiu?
Ce dificultati ati intampinat in timpul jocului de rol/exercitiului?
V-ati simti confortabil sa faceti o apreciere asupra unei femei abuzate?
Ce vi s-ar parea dificil in aprecierea si inregistrarea in dosare a ranilor fizice
ale unei femei abuzate?
V-ar deranja sau v-ar fi frica daca ar trebui sa vorbiti cu partenerul abuziv?
Ati devenit frustrat la un moment dat?
Daca da, de ce?
Ati mai intalnit situatii de genul acesta in experienta dumneavoastra
anterioara de munca?
Ce credeti ca ar trebui sa mai stiti in plus fata de ce era inclus in aceste
scenarii/exercitii?
21
Metoda nr. 1 (d) - Jurnalul reflectiv de studiu
TEMA Reflectare la Modulul E
Exercitii Ce ati invatat din aceste exercitii despre voi insiva si despre abilitatea
voastra de a lucra cu alti profesionisti?
Ce provocari v-ar oferi un mediu de lucru multidisciplinar?
Ce interventii profesionale v-ar inslesni lucrul cu femeile abuzate?
Ce interbentii profesionale v-ar stanjeni lucrul cu femeile abuzate?
Cum veti avea grija de voi insiva in situatii delicate si stresante?
Unde vei gasi un sprijin, care sa te ajute cu aceste probleme?
Metoda nr. 1( e) – Dialogul interior scris

TEMA Reflectie asupra VPI
Teluri si Obiective Permite studentului de a fi constient de ceva ” nou” din ea/el
Exercitii Directiile Dialogului interior scris
Scurta meditare / linistire.
Formulati intrebarile si notatile.
Motivul intrebarilor trebuie sa fie pozitiv : Care este intrebarea importanta
pentru tine acum?
Aminteste-ti ca scriind te redefinesti.
Poti pune intrebari dificile deasemenea, dar intr-un mod constructiv.
Raspundeti la intrebare prin intuitia proprie.
Evitati definitiile invatate.
Raspunsurile sunt de obicei neasteptate si surprinzatoare.
Cand gasiti raspunsul, scrieti-l.
Reflectati asupra raspunsului si formulati urmatoarea intrebare pe baza
acestei reflectii.
Scrieti al doilea raspuns pe baza primului si formulati alta intrebare.
Continuati in acest fel pana cand aveti un raspuns la intrebarea originara.
Cititi ceea ce ati scris.
Luati in considerare ce este nou pentru voi si ceea ce va invata.
Note pentru profesori
Aceasta este o alternativa la abordarea Jurnalului de Învatare. Scrisul dialogului interior este un
proces in care persoana devine constienta de ceva nou in interiorul sau si intelege mai multe lucruri
despre viata Raspunsurile la intrebari nu se gasesc in cunostintele teoretice, ci mai degraba in intuitia
indivului. Scrierea lor nu este copierea cunostintelor gata-facute, ci este un eveniment educativ care,
in cele mai bune moment, creaza viziuni noi si idei creative. Scrisul poate fi un mod de a redezvolta
idei. Curajul unei persoane de a se confrunta cu sine insusi este cheia scrisului de dialog interior. Este
o metoda excelenta pentru cei care vor sa inteleaga mai bine propriile valori, atitudini si probleme
legate de viziunile lor asupra vietii. Este o metoda rapida pentru a gasi resurse complet noi din
22
interiorul unei persoane.
Elevii pot avea beneficii remarcabile din propriul lor proces de scriere. Ofera posibilitatea de a aborda
un subiect in profunzime si face din studiu un proces. Atunci cand studentii discuta despre ajutarea
femeilor care au fost abuzate, acestia pot, de exemplu, sa isi puna intrebari legate de propriile lor
atitudini. Profesorii le pot cere elevilor sa treaca prin acest proces si sa il scrie dupa fiecare experienta
de studiu. Rezultatul este un jurnal de studiu, care poate reprezenta o unealta pentru invatarea unui
elev in particular sau a unui grup.
Metoda functioneaza cel mai bine sub supravegherea unui grup, unde scrierile sunt citite in mod
deschis. Discutiile in grup ajuta studentii sa devina constienti de punctele de vedere proprii si ale altor
persoane. Scrisul dialogului interior poate fi practicat si in singuratate, asigurand un proces individual
de invatare. Scrisul dialogului interior este o unealta a gandirii individuale si este potrivit pentru un elev
care este interesat de dezvoltarea procesului de invatare, abilitatilor de articulare si gandirii creative.
Conform cu Jorma si Kristiina Heikkila (2001), avem nevoie de intrebari potrivite, in loc de raspunsuri
potrivite. Experimentam puterea dialogului cand producem intrebari fara sa avem raspunsurile de-a
gata. Atitudinea conversationala poate fi intarita prin incurajarea participantilor sa-si dezvolte abilitatea
de a gasi intrebari care ii evoca sa ia in considerare chestiuni esentiale. Subiectele si intrebarile se
gasesc in viata noastra de zi cu zi. Calitatea abilitatilor conversationale poate fi observata cel mai bine
prin nivelul de reflectie asupra sinelui al celui care pune intrebarile. In general este abilitatea de a axa
actiunile si gandurile unei persoane pe cercetare.
Metoda nr. 2 - “Alpinism”
TEMA Drepturile Omului si VPI ( Declaratia Universala a Drepturilor Omului)

Teluri si Obiective - sensibilizarea participantilor referitor la problema VPI
- intelegerea ca violenta impotriva femeilor este o incalcare a drepturilor
umane
- familiarizarea cu diferite definitii
- acumularea de cunostinte cu privire la raspandire
Interval de timp 10 minute discutie, exercitiu privind drepturile umane 30 de minute.
Materiale necesare lista cu drepturile umane, fise

pioneze / creta si flipchart ( panou) cu hartie
un panou / perete de care sa se prinda hartia
23
Exercitii Impartiti elevii in grupuri mici de 4-5. Dati-i fiecarui grup lista articolelor din
Drepturile Omului, care sunt taiate in bilete cu un drept pe fiecare bucata (30
articole/bilete) – vezi anexa 1.
Acordati-le 5 minute elevilor pentru a citi Declaratia Universala a Drepturilor

Omului . Incepeti exercitiul de alpinism – spuneti-le elevilor sa isi imagineze
ca au un rucsac in spate. In rucsac au toate cele 30 de articole ale drepturilor
omului. La inceputul excursiei, elevii sunt plini de energie pentru a incepe
urcarea pe munte. Rucsacul pare usor. Soarele straluceste si peisajul este
minunat.
Urcusul devine mai abrupt si elevii incep sa transpire. Trebuie sa se opreasca
si sa mai dea jos din greutate. Fiecare grup trebuie sa arunce 10 drepturi.
Trebuie sa ajunga la un acord intre ei referitor la ce drepturi sa arunce si
de ce. Drepturile aruncate sunt adunate de catre profesor si lipite pe panou
langa articolele lor.
Elevii continua excursia. Urcusul devine din ce in ce mai abrupt. Incep sa
se simta obositi. Nu pot continua urcusul cu un rucsac atat de greu. Din nou
trebuie sa arunce 10 drepturi. Trebuie sa cada de acord asupra caror drepturi
sa arunce si de ce . Drepturile aruncate sunt adunate de catre profesor si
lipite pe panou langa articolele lor.
Acum mai au doar 10 drepturi. Cabana de pe varful muntelui este deja
vizibila pentru elevi, dar pana acolo este un urcus anevoios. Trebuie sa se
odihneaza si sa dea jos din bagaj. Trebuie sa aleaga 5 drepturi pe care sa
le pastreze. Dupa ce au terminat, profesorul aduna drepturile si le lipeste pe
panou.
Exemplu de panou daca sunt 2 grupuri:
Grup 1 Grup 2
Nr. de articole Nr. de articole
1 1
2 2
3 3 …
… …
30 30
Profesorul ajuta elevii pentru a reflecta la oricare sau la toate intrebarile

urmatoare :
• Cum ati decis ce drepturi sa aruncati si ce drepturi sa pastrati?

• A fost usor sau dificil in a cadea de acord? Au fost dezacorduri?
• Ce factori pot determina alegerea cuiva?
• Daca profesorul a observat frustrare in timpul discutiilor, chiar
daca ei nu pomenesc de ea, acesta poate pune intrebari si poate
recunoaste ca este frustrant sa prioritizezi drepturi umane de
baza, conectate si inalienabile.
• Ultima intrebare: Credeti ca exista vre-un grup de oameni sau
vreo situatie in care cineva trebuie sa faca aceleasi decizii?
24
Grupul poate avea nevoie dun timp mai lung sau mai scurt de gandire pentru a vedea ce drepturi
au fost salvate si de ce, daca sunt cazuri sau grupuri de oameni care au avut alte prioritati ce pot fi
diferite.
Esti important sa li se atraga atentia asupra faptului ca femeile care sufera din cauza abuzului partenerului
sunt mentionate in putine drepturi sau au un domeniu de aplicare mai restrans in drepturile umane.
A se vedea Anexa 1
• Rapoarte (daca exista) legate de abuzarea drepturilor omului la femei in tara data (cazuri de la
tribunal, evaluari, chestionare, violuri, abuzuri sexuale, etc)
• Documente internationale (CEDAW, Cazul lui M.C. vs. Bulgaria in fata Curtii Europene a Drepturilor
Omului in 2003 – nr. de aplicatie 39272/98)
• Adaptare din Metoda Zeppelin, disponibila pe ProTrain : Multi Profesional si Ingrijirea Sanatatiii
Programul de Instruire asupra Violentei Domestice ( 2007 – 2009)
http://www.pro-train.uni-osnabrueck.de/index.php/Main/AboutTheProject
25
Metoda nr. 3 - “ BRAINSTORMING ”
TEMA Identificarea formelor VPI

Teluri si Obiective Elevii vor putea avea o intelegere mai clara despre gama de tactici abuzive
din exeprienta femeii
Interval de timp aproximativ 10 minute
Materiale necesare tabla / flipchart (panou cu hartie)
Exercitii Profesorul va facilita brainstorm-ul pe tema multor forme de abuz care pot
aparea in VPI.
Scopul acestui brainstorm este de a numi diferite forme de violenta si abuz
– fizic, emotional/psihologic, sexual si financiar – in detaliu.
• Abuzul fizic include pumni, palme, muscaturi, lovituri cu piciorul, etc.

• Abuzul sexual include viol, folosirea fortata de materiale pornografice,
etc
• Abuzul emotional/psihologic include insultele, jignirile, etc.
• Abuzul financiar include retinerea banilor, interzicerea serviciului,
interzicerea accesului la contul bancar, obligatia de a da socoteala pentru
fiecare ban cheltuit, verificarea kilometrajului masinii. etc.
A se vedea Manualul Profesorului
Acest exercitiu poate fi urmat imediat de metoda nr. 9, care introduce Roata (cercul) Puterii si
Controlului.
Metoda nr. 4 - Asociatia Mondiala

TEMA Cresterea Gradului de Constientizarea a Cunostintelor Anterioare ale VPI
Teluri si Obiective Introducerea subiectului VPI
Sensibilizarea elevilor in legatura cu conceptele VPI
Ajutarea elevilor sa vizualizeze asocierea lor cu subiectul si cunostintele
anterioare
Interval de timp aproximativ 10 minute
Materiale necesare Fisa de lucru cu termeni proeminenti legati de VPI (ex: violenta, control)
Tabla/ Flipchart (panou)
Ace / Creta
26
Exercitii Scrieti pe o foaie un termen proeminent legat de VPI cu litere mari pe
verticala si apoi faceti copii pentru toti elevii (vezi exemplul alaturat)
Fiecare elev ar trebui sa scrie cuvinte (cu litere mari) care le vin in minte si
contin macar una din literele la inceput, mijloc sau sfarsitul cuvantului.
Dupa ce toti au terminat de scris pe foi, ele vor fi prezentate grupului si lipite
de panou.
Dupa ce aceste cuvinte au fost toate postate pe panou/scrise pe tabla, ele

pot fi folosite ca o baza pentru discutii, pentru a asista elevii in a identifica
idei, intrebari, concepte pe care le-ar putea avea despre problema VPI.
Exemplu
V I C T I M A
C O P I L
A J U T O R
P O L I T I E
D U R E R E
R A N I
U R G E N T A
F E M E I A
Metoda nr. 5 – Joc de rol

TEMA Experiente senzoriale de violenta
Teluri si Obiective Constienta legata de propriile sentimente
Abilitatea de a accepta propriile sentimente si sentimentele altora
Dezvoltarea empatiei si schimbarea de perspectiva
Posibilitatea discutarii subiectelor taboo (precum VPI)
Abilitatea de a reflecta asupra propriilor atitudini/propriului comportament
Interval de timp Timpul acordat acestui exercitiu poate varia
27
Exercitii 1.Mersul in sus si in jos.
Mergeti impreuna in perechi si miscati-va asa(aratati-le miscarile).
Un partener urmareste miscarile celuilalt ca si cum ar privi in oglinda.
Nu vorbiti.
Mentineti contact vizual.
2. Da – Nu
Schimbati partenerii.
Unul din voi va repeta “Da” si celalalt “Nu”.
Incercati diferite tonuri ale vocii, diferite posturi, gesturi, volum.
3. Victima – agresor Schimbati partenerii

Unul dintre voi va fi agresorul. Acesta este modelat de catre partener.
Partenerul va decide cum arata agresorul sau. Fiecare incearca sa isi
aminteasca postura acestuia, aceasta trebuie repetata. Schimbati rolurile.
Celalalt grup de agresori vor lua postura.
Vom avea o galerie de agresori. Ne vom uita la galerie.
Partenerii se intorc impreuna si decid cine va lua primul postura de Victima

corespondenta cu postura de agresor a partenerului. Tu decizi singur cum ar
trebui sa arate Victima. Schimbati rolurile, pentru ca fiecare sa fi gasit propria
sa postura ca Victima. Facem o galerie de Victime.
Fiecare pereche decide cine vrea sa fie Victima si agresorul in ultima parte.
Intrati in posturile corespunzatoare Victimei si agresorului si ramaneti asa un
moment.
Cum va simtiti?
Ce va spune propriul corp?
Ce poti vedea din pozitia in care stai?
Ce fel de situatie este aceasta?
Gaseste cu propriile cuvinte o propozitie sau un comentariu; ce ar spune sau
ce ar face o persoana in postura ta?
O propozitie pe care ai spune-o tu, nu un comentariu din teorie. Va rog tineti

minte propozitia si tonul.
4. Poza de situatie: Violenţa Partenerului Intim (VPI)

( Aceasta parte a exercitiului ar trebui incercata doar daca profesorul are
deja experienta in folosirea acestei metode)
Doua grupuri discuta despre experiente sau idei in situatii de Violenţa

Partenerului Intim (VPI).
Alege doua situatii. Cel care a adus situatia in discutie construieste “scena”
si alege jucatorii. Situatia este reprezentata intr-un moment tipic, ca si cum
ar fi imortalizata intr-o poza. Povestitorul modeleaza personajele si le arata
unde sa fie, formeaza “constelatia”.
Jocul de rol scenic si problemele legate de violenta, neputinta, putere/influenta:
Scopuri: Învatarea modului in care se simte violenta, cum interactioneaza aceasta cu postura si
atitudinea.
28
• Ma simt/port ca si cum as fi puternic sau slab? Cum e sa fac opusul?
• Incearca strategii impotriva violentei/fricii; incurajare, intarire
• Interpretarea si reconstruirea situatiilor dificile, incercarea noilor posibilitati de reactie si actiune si
reflectarea asupra acestora.
Metoda lucreaza cu perceptia asupra sentimentelor, asupra propriului corp, constientizarea modului in
care ma misc si in care se misca ceilalti, expresia faciala.
Nu este nevoie de multe discutii. Doar experienta din punct de vedere fizic si psihic.
Jocul de rol scenic a fost dezvoltat de Ingo Scheller ca o reactie critica la standardele didactice cu
orientare strict-cognitiva.
Uta Oelke si Gisela Ruwe au preluat metoda pentru nursing si au aplicat-o in situatii speciale si subiecte
taboo.
Jocul de rol foloseste experiente si situatii si incearca sa aduca la suprafata comportament legat de corp
– miscarea prin camera, postura, gesturi, voce.
Scheller face diferenta intre atitudinea “interna” si postura “externa” (care este acelasi cuvant in
germana). Atitudinea interna inseamna de exemplu prejudecati, pareri, norme. Postura externa
se leaga de comportament si vorbire. Prin exemplificarea ambelor se pot identifica noi posibilitati
comportamentale.
Unele dintre metodele folosite la jocul de rol scenic sunt folosite si in alte abordari pedagogice, cum ar
fi jocul de rol si teatrul pedagogic.
O structura posibila a unei unitati de studiu scenica este:
• Afla despre situatie (Erkundung): exercitiu cu miscarea, perceptia, vorbirea.

• Insusirea (Aneignung): formarea de “poze de situatie” sau “poze de asociere”, care pot fi interpretate
la pasul urmator
• Interpretarea: imitarea posturii, schimbarea posturii, gesturilor si decorului, asocierea.
• Reflectarea: abordarea nu este rationala, ci mai degraba “ce experienta am avut?”. Transferul catre
teorie se face automat si se poate dezvolta discutia.
Metoda nr. 6 - Exercitiul “ Patru Colturi “

TEMA Mituri si Credinte in VPI
Teluri si Obiective Aceasta metoda faciliteaza introducerea subiectului VPI
Afirmatiile sunt folosite ca baza pentru discutii, care ajuta elevii sa abordeze
problema VPI intr-un mod progresiv si structurat
Afirmatiile pot fi folosite pentru a initia un argument legat de un anumit
aspect al VPI
Interval de timp 20-30 minute
Materiale necesare 4 cartoane
Pixuri
4 mese
Exemple de afirmatii 1. VPI apare in fiecare familie
posibile 2. Vecinii nu recunosc de fiecare data VPI
3. Nu inteleg de ce Victima nu il paraseste pe agresor
4. VPI va porni mereu de la barbati
29
Exercitii Puneti o tabla in fiecare colt al camerei cu un carton pe el
Pe fiecare carton va fi o afirmatie legata de VPI
Afiormatiile pot fi provocative dar si orientate pe problema
Elevii trebuie sa opteze pentru unul dintre cele patru colturi (si evident si
pentru una din cele 4 afirmatii)
Criteriul pe care isi vor baza alegerea ar trebui sa fie acordul sau dezacordul
la adresa afirmatiei sau curiozitate/interes
Fiecare grup trebuie sa aduca argumente pro si contra afirmatiei alese
Dupa 5-8 minute de discutii, intregul grup se reuneste pt. a discuta cele patru
afirmatii
Aceste afirmatii si discutiile care au loc in grupuri mici si in tot grupul ii ajuta pe
elevi sa clarifice problemele ,pe care le-ar putea avea, legate de informatiile
incorecte si insuficiente.
Metoda nr. 7 ( a) - Audio Vizual

TEMA Identificarea formelor de violenta
Teluri si Obiective Permite elevilor sa identifice forme variate de violenta si abuz ce apare intr-o
relatie intima.
Elevii sa poata descrie aceste forme de abuz si control.
Interval de timp Aproximativ 30 minute ( timpul variabil functie de durata filmului ales)
Materiale necesare Alegeti o sectiune scurta a unui film reprezentativ, care arata episoade legate
de Violenţa Partenerului Intim (VPI) (ca alternativa, pot fi folosite primele 7
minute ale documentarului televizat (UK) cu tema violentei in familie, in care
sunt prezentate experiente diferite legate de violenta.)
TV / Video sau PC / Proiector

Exercitii Prezentati filmul elevilor. Explicati-le ca filmul poate fi tulburator si este
important ca ei sa accepte aceste sentimente.
Dupa sfarsitul filmului, cereti-le elevilor sa sa discute despre sentimentele

provocate de catre film cu persoana de langa ei. Acordati-le aprox. 3 minute
pentru discutie.
Impartiti clasa in grupuri mici si cereti-le sa enumere formele de violenta pe

care le-au vazut sau care le-au fost descrise in film. Puteti sa le cereti sa le
scrie pe panou sau pur si simplu sa le enumere in fata grupului.
Prezentati Roata Puterii si a Controlului, eventual impartiti copii cu aceasta

fiecarui elev (vezi Anexa 1 din Manualul Profesorului). Cereti-le studentilor
sa identifice abuzurile pe care le-au vazut sau auzit pe Roata Puterii si a
Controlului. Explicati-le teoria legata de scopul tacticilor abuzive( aceasta
metoda nu e necesara daca folositi Metoda 8)
30
Metoda nr. 7 ( b ) - Audio Vizual
TEMA Identificarea strategiei de rezistenta a femeii
Teluri si Obiective Sensibilizarea elevilor ca femeile raspund in mod constant si rezista abuzurilor
cu care se confrunta, in ciuda faptului ca uneori sunt pasive sau supuse.
Da posibilitatea elevilor sa recunosaca si sa identifice gradul de rezistenta la
care se angajeaza femeile abuzate pentru a-si pastra siguranta.
Materiale necesare Ca mai sus
Exercitii Exercitiul poate fi adaptat pentru a demonstra reactiile strategice ale femeilor,
utilizand un clip dintr-un film adecvat (ex: “Everlasting Moments”). In pasul
3 si 4 al exercitiului, inlocuiti “forme de rezistenta si reactii” cu forme de
violenta si cereti-le elevilor sa discute despre asta si sa le enumere.
Metoda nr. 8 - ADEVARAT sau FALS ?

TEMA Din ce motiv apare Violenta Domestica
Teluri si Obiective Permite elevilor sa identifice credintele ” drumului intelept” despre VPI
Discutand si dezbatand aceste credinte, elevii vor putea distinge “ fapte” din
“imaginatie” si sa castige o intelegere corecta a problemelor VPI.
Interval de timp Apoximativ 30 de minute
31
Materiale necesare un chestionar cu urmatoarele 12 intrebari
1. O persoana abuziva este cea care isi pierde cumpatul prea des.
Adevarat/Fals
2. Violenta domestica este intalnita in principal in clase socioeconomice de

jos.
Adevarat/Fals
3. Victimele violentei domestic sunt oameni “slabi” de la inceput, de aceea

nu sunt in stare sa paraseasca o relatie abuziva
Adevarat/Fals
4. Persoanele care abuzeaza au mereu un comportament abuziv fata de

partener.
Adevarat/Fals
5. Un agresor este usor identificabil cand il intalniti?

Adevarat/Fals
6. Consumul de alcool sau droguri transforma persoanele in agresori.

Adevarat/Fals
7. Oamenii isi lovesc partenerii pentru ca acestia nu se opresc din vorbit,

tipat si incearca mereu sa le spuna ce sa faca.
Adevarat/Fals
8. Persoana abuzata poate opri abuzul.

Adevarat/Fals
9. Copiii abuzati devin la randul lor agresori.

Adevarat
Fals
10. Oamenii invata pe parcurs cum sa devina agresori.

Adevarat/Fals
11. Oamenii care folosesc violenta in relatia cu familia lor sunt, intr-un fel,
bolnavi.
Adevarat / Fals
12. Nu ar exista atata violenta domestica, daca femeile si barbatii ar avea

roluri clare/traditionale in societate.
Adevarat/Fals
Exercitii Împărţiţi chestionarul elevilor si cereţi-le sa încercuiască raspunsurile care

le cred corecte. După ce elevii au terminat toate cele 12 raspunsuri cereţi-le
sa-si împărtăşească respunsurile cu tot grupul. Urmăriti datele ajutatoare ce
oferă de fapt raspunsurile corecte la intrebari.
Date ajutatoare
De ce are loc Violenta Domestica? Adevarat sau Fals?
1. O persoana abuziva este cea care isi pierde cumpatul prea des.
FALS: Chiar daca un agresor isi poate “pierde cumpatul usor”, violenta domestica este mai mult decat o
32
stare trecatoare. Reprezinta un tipar comportamental pe care agresorii il folosesc pentru a avea putere
si control asupra partenerului sau asupra membrilor familiei. Multi agresori vor continua abuzul chiar si
atunci cand nu sunt furiosi.
2. Violenta domestica este intalnita in principal in clase socioeconomice de jos.

FALS: Violenta domestica este intalnita in toate nivelele socioeconomic. Presiunile financiare care sunt
exercitate asupra familiilor pot da nastere violentei, dar este important sa tinem minte ca presiunile
socioeconomic NU sunt cauza. Violenta domestica este rezultatul nevoii unei persoane de a-si exercita
puterea si controlul asupra altei persoane. Problema are prevalenta in clasele sociale inalte, de mijloc
si joase in mod egal.
3. Victimele violentei domestic sunt oameni “slabi” de la inceput, de aceea nu sunt in stare sa
paraseasca o relatie abuziva
FALS: Faptul ca persoanele sunt afectate de violenta domestica nu le face persoane “slabe”. Prin
manipulare si constrangere, agresorii micsoreaza respectul de sine al partenerului. Uneori acest lucru
se intampla atat de subtil, incat Victim nu-si da seama de abuzul psihologic, emotional si de alte tipuri
care precede un atac de violenta fizica. In plus, trebuie notat ca unele Victime au crescut in familii in care
a existat abuz excesiv si turbulenta. S-ar fi putut ca ei sa isi vada parintii abuzand de alcool si droguri,
si drept consecinta, s-au invinovatit pe ei insisi pentru disfunctia familiei si nefericire.
4. Persoanele care abuzeaza au mereu un comportament abuziv fata de partener.

FALS: Unii dintre agresori isi pot cere scuze, pot deveni mai iubitori dupa abuz, de cele mai multe ori
ca o forma de manipulare. Acest ciclu de tensiune crescanda si violenta, urmat de ceea ce se numeste
“luna de miere”, poate ingreuna decizia Victimei de a incheia relatia. Totusi, nu orice comportament
violent trece prin aceste faze. Pentru unii oameni nu exista “luna de miere”. Altii nu observa acumularea
tensiunii. Activistii pentru Drepturile Femeii din ziua de astazi au schimbat modelul, redenumindu-l
“Campania Violentei”. Noul nume sugereaza ca violenta este neintrerupta si multi-fatetata, avand o
varietate de forme.
5. Un agresor este usor identificabil cand il intalniti?

FALS: Exact cum nu exista o singura cauza care declanseaza abuzul, nu exista nici un singur tip de
abuz. Multi agresori sunt oameni de succes din punct de vedere profesional si in alte planuri ale vietii.
Atunci cand istoria si societatea le sustin parerile, s-ar putea sa aiba putine remuscari sau regrete
pentru agresiunile pe care le infaptuieste. Este posibil chiar sa cunoasteti pe cineva care este violent in
familie, dar care in public nu da nici un semn de agresiune. Agresorii se pot purta normal in public sau
in situatii sociale.
6. Consumul de alcool sau droguri transforma persoanele in agresori.

FALS: Cu toate ca alcoolul si drogurile sunt prezente in aproape 50% dintre cazurile de abuz, alcoolul
si drogurile in sine nu sunt considerate cauza abuzului. In plus, studiile arata ca agresorii care sunt in
recuperare de la alcool sau droguri continua sa abuzeze si dupa ce devin “curati”. Alcoolul si drogurile
pot micsora inhibitiile, oferindu-le agresorilor ocazia sa dea frau liber unui comportament violent.
7. Oamenii isi lovesc partenerii pentru ca acestia nu se opresc din vorbit, tipat si incearca mereu
sa le spuna ce sa faca.
FALS: Agresorii lovesc alte persoane pentru ca simt nevoia sa domine in relatie. Persoana abuzata
poate avea reactii isterice sau poate fi pasiv si tot va fi lovit. Este comun ca oamenii care agreseaza sa
dea vina pe partener.
8. Persoana abuzata poate opri abuzul.

FALS: Singura persoana care poate opri abuzul este agresorul. Persoana abuzata poate urma niste pasi
pentru a se apara sau pentru a-si creste nivelul de siguranta, dar nu o poate opri pe cealalta persoana
din comportamentul violent.
9. Copiii abuzati devin la randul lor agresori.

FALS: Nu exista cauza pentru abuz. Violenta este un mijloc de a exercita putere si control asupra altei
33
persoane. Multi agresori au fost Victime ale abuzului cand erau copii, sau vin din familii in care abuzul
femeii era un lucru obisnuit. Este important de retinut, totusi, ca nu toti copiii care au fost abuzati se vor
transforma in agresori.
10. Oamenii invata pe parcurs cum sa devina agresori.

ADEVARAT: Violenta este un comportament care se invata in familii abusive, sau in curtea scolii, prin
mass-media sau prin multe alte comportamente sociale violente. Ca o nota mai optimista, comportamentul
violent poate fi si “dezvatat”; oamenii care considera ca acesta este un comportament acceptabil pot
invata ca nu este asa.
11. Oamenii care folosesc violenta in relatia cu familia lor sunt, intr-un fel, bolnavi.
FALS: Agresorii in violenta domestica nu sunt un grup eterogen. Cercetatorii au aratat ca exista multe
tipuri de agresori. Unii dintre ei au tulburari de personalitate
12. Violenta in familii nu ar apare asa des daca femeile si barbatii ar avea un rol clar / traditional
in societate
FALS : Studiile de cercetare ce intersecteaza cultura au venit cu o serie de factori sociali si culturali
care ar putea da nastere unor niveluri de violenta mai ridicate. Analiza Levinson sugereaza că soţia
batuta apare mai des in societatile in care barbatii au puterea economica si de decizie în gospodărie,
unde femeile nu au acces uşor la divorţ,si in cazul în care adulţii şi de rutină recurg la violenţă pentru a
rezolva conflictele. Alţii au sugerat că inegalităţile structurale între bărbaţi şi femei, rolurile de gen rigid
şi noţiunile de bărbăţie legate de poziţia dominantă, de sex masculin onoare şi agresiune, toate servesc
la creşterea riscului de violenţă intre parteneri.
OMS World Report privind violenţa şi sănătatea menţionează că normele tradiţionale de gen şi a normelor
sociale de susţinere a violentei, poate duce la creşterea riscului de violenţă domestică
Metoda nr. 9 – Roata Puterii si Controlului

TEMA Identificarea formelor VPI
Teluri si Obiective Permite studentilor sa identifice si sa descrie gama de tactici abuzive intalnite
in VPI.
Ajuta elevii sa recunoasca relatia dintre aceste forme de abuz si control
absolut
Sprijina elevii in definirea si intelegerea acestor tactici pentru a putea ajuta
Victimele abuzate si sa recunoasca comportamentele tacticilor abuzive.

Materiale necesare O MARE Roata a Puterii si Controlului si copii mici a rotii.
34
Exercitii Introducerea Rotii Puterii si Controlului, impreuna cu informatiile despre
crearea ei. Nu aratati elevilor Roata completa la acest pas
Aveti pregatita dinainte o Roata MARE – cu titlul pt fiecare segment (Izolarea,
Folosirea Copiiilor, etc.). Fiecare din cele 8 sectiuni ar trebui sa fie de marimea
unei foi A3. Impartiti tot grupul in patru grupuri mai mici si dati-i fiecaruia doua
segmente. Cereti-i fiecarui grup sa scrie pentru segmentele lor atatea tehnici
abuzive relevante la cate se pot gandi (ex.: Izolarea – interdictia ca ea sa
paraseasca locuinta, interdictia ca ea sa lucreze inafara locuintei, stabilirea
pentru ea a persoanelor pe care are voie si nu are voie sa le vada, etc)(Timp:
aproximativ 20 de minute).
Adunarea raspunsurilor de la elevi. Pe masura ce fiecare grup va da inapoi
segmentele, lipitile de perete in forma de cerc – lasand gol un cerc mic in
centru.
Atunci cand toate segmentele au fost predate, faceti brainstorm bazat pe
urmatoarea intrebare:
“Ce castiga un agresor folosing tacticile respective?”
Facilitati ca clasa sa priveasca modul in care un agresor castiga putere si
control asupra partenerului si cum acest fapt il ajuta sa isi satisfaca nevoile
fara a fi nevoit sa negocieze. Apoi ar trebui scrise cuvintele “putere” si
“control” in cercul lasat liber ( Timp: aprox. 20 de minute )
Facilitati procesul de conversatie a elevilor cu privire la urmatoarele
intrebari:
In ce fel credeti ca se pot descurca femeile daca sunt abuzate intr-unul din
modurile scrise pe Roata?
Care ar putea fi efectele pe termen scurt si pe termen lung asupra unei femei
care traieste cu acest gen de abuz?
Dati-le elevilor toata Roata Puterii si a Controlului
Vezi Anexa 2 a copiei Roata Puterii si Controlului
Roata puterii si Controlului a fost dezvoltata de catre Proiectul Duluth de Interventie in Violenta Domestica
in Statele Unite. Informatia a fost adunata de la femei care traiau in refugii din cauza tacticilor abuzive pe
care le foloseau partenerii lor pentru a le controla. Roata subliniaza o gama de tactici , pe langa abuzul
fizic si sexual. Aceste tactici sunt mai putin recunoscute de profesionisti ca fiind “abuzive” sau violente,
dar femeile pretind in mod constant ca aceste tactici le afecteaza de multe ori mai rau decat violenta
fizica. Aceste tactici sunt forme de comportament regasite in mod des si persistent.
Metoda nr. 10 - Audio Vizual

TEMA Copii si VPI
Teluri si Obiective Permite elevilor sa identifice si recunoasca suprapunerea dintre VPI si

abuzul asupra copiilor.
Sprijina eleveii in crearea unui plan di interventii in situatii VPI unde copii
sunt afectati negativ
Interval de timp 50 minute
35
Materiale necesare Un film scurt (12 minute) numit “Adevaruri de acasa” este facut de Leeds
Animation Workshop (www.leedsanimation.org.uk).
Se gaseste in engleza sau germana si prezinta reactiile si raspunsurile a 5

tineri ale caror vieti sunt afectate de VPI.
Exercitii Aratati filmul animat elevilor. Dupa ce au vazut cele 5 sectiuni ale filmului,
impartiti-i in 5 grupuri, dupa cum urmeaza:
• Povestea lui Emma
• Povestea lui Sidra
• Povestea lui Jamie
• Povestea lui Sophie
• Povestea lui Daniel
Cereti-i fiecarui grup sa discute urmatoarele intrebari in raport cu copilul/
adolescentul aferent grupului sau.
1. Cum ai rezolva tu problema? Ce ar trebui facut in aceasta situatie?
2. De ce fel de serviciu este nevoie? Cine sau ce reprezinta prima veriga

pentru a rezolva problema?
La sfarsitul discutiilor de grup, reunite studentii intr-un grup mare si cereti-le

sa discute concluziile impreuna. Ce sugereaza concluziile lor pentru practica
profesionala si pentru gama de servicii existente in localitatea lor?
Metoda nr. 11 - Studiu bazat pe probleme

TEMA Lucrul cu persoane abuzate
Teluri si Obiective Permite studentilor interesati de incercarile de a lucra cu femei si copii
abuzati.
Interval de timp Depinde de cazul studiat si de experienta elevilor
Materiale necesare Studiu de caz pentru elevii din domeniul Nursing:
Susan este o femeie de 35 de ani, care a fost ranita intr-un accident de

masina acum 5 ani si are mobilitate limitata. Din aceasta cauza a trebuit sa
renunte la serviciul ei ca profesor. Locuieste cu Tom, sotul ei si cu fiica lor de
8 ani. Din cauza ranilor, Susan este dependenta de venitul lui Tom pentru a
plati imprumutul ipotecar pe casa si pentru a plati facturile. El o duce pe fiica
lor la scoala in fiecare zi si o ia de acolo dupa-masa.
Susan se prezinta la departamentul de urgente cu vanatai pe maini si pe
picioare si cand o intrebi ce s-a intamplat va spune ca sotul ei este foarte iute
la manie si ca a lovit-o pentru ca ea nu a terminat treburile casnice. Incepe
sa planga si va spune ca este total dependenta de el si ca nu poate pleca din
casa cu usurinta si nu se poate intretine singura.
Studiu de caz pentru elevii din domeniul asistentei sociale:
Susan este o femeie de 35 de ani, care a fost ranita intr-un accident de

masina acum 5 ani si are mobilitate limitata. Din aceasta cauza a trebuit sa
renunte la serviciul ei ca profesor. Locuieste cu Tom, sotul ei si cu fiica lor de
8 ani. Din cauza ranilor, Susan este dependenta de venitul lui Tom pentru a
plati imprumutul ipotecar pe casa si pentru a plati facturile. El o duce pe fiica
lor la scoala in fiecare zi si o ia de acolo dupa-masa.
Susan v-a fost trimisa de catre o asistenta medicala de la Urgente, care
este ingrijorata in privinta ranilor si nelinistii ei. In timpul conversatiei tale cu
Susan, aflii ca aceasta este ingrijorata de faptul ca sotul ei petrece prea mult
timp singur cu fiica lor.
36
Exercitii 7 Pasi in Problem-Based-Learning
Pasi Activitati
Pasul 1: Clarificarea Clarificarea termenilor si conceptelor daca sunt neclari/
termenilor neclare sau necunoscuti/necunoscute
Pasul 2: Enumerarea Fiecare membru al grupului pune intrebari legate de problema.
problemelor “Secretarul” grupului scrie intrebarile pe panou.
Pasul 3: Brainstorming Fiecare elev face brainstorm pentru a afla raspunsurile/solutiile pentru
fiecare intrebare de la Pasul 2 /sau pentru fiecare categorie de probleme
Secretarul scrie raspunsurile pe panou
Se organizeaza ideile rezultate din brainstorming
Se marcheaza ideile similare cu simboluri
Dar se intreaba inainte vorbitorul daca il deranjeaza acest fapt
Pasul 4: Fixarea Discutati orice explicatie posibila de la Pasul 3
ipotezelor Discutati categoriile si
Fixati ipoteze bazate pe aceste categorii
Pasul 5 : Formularea Pe baza rezultatelor Pasului 4,
scopurilor studiului/ Formulati intrebarile la care este nevoie de un raspuns
intrebarilor de studiu
Pasul 6: Cum ne Rezolvati obiectivele de studiu prin studiu individual (cautati
ocupam de problemele literatura si surse de informatie pentru a acumula intelegere
si cunostinte legate de subiectele obiectivelor de studiu)
Pasul 7: Rezolvarea Prezentati rezultatele studiului individual pentru discutii si analize:
Problemelor Discutati teoriile si explicatiile gasite in literatura
Evaluati procesul PBL

Metoda nr. 11 (b)
Metoda de studiu bazata pe problema poate fi folosita pentru a explora nevoia de siguranta si implicatiile
legate de siguranta atunci cand unei femei i se face o trimitere catre alta agentie. Urmatorul studiu de
caz poate fi utilizat pentru elevii din domeniul Nursing, cat si de cei din domeniul asistentei sociale
pentru a examina implicatiile legate de siguranta.
Studiu de Caz
Mandy este o femeie de 45 de ani, care traieste de 20 de ani cu un om foarte violent. I-a rupt maxilarul
si mana in trecut si i-a provocat vanatai si cicatrici pe diferite parti ale corpului. Ii interzice sa paraseasca
locuinta familiei daca el nu este cu ea. Din cauza acestui abuz, ea a dezvoltat o dependenta serioasa
de alcool si a inceput sa fie un pericol pentru propria persoana. Si-a taiat venele seara trecuta dupa un
abuz sexual si o bataie si a fost dusa la spital de Joe, fiul ei de 13 ani, care fusese la randul lui batut de
tata.
Folositi pasii PBL pentru a explora nevoile de siguranta ale lui Mandy si Joe: cum pot fi sprijiniti si ajutati
fara a creste pericolul in care se afla? Pentru a explora problema in mod adecvat, elevii trebuie sa fie
familiarizati cu optiunile legale, cu serviciile de asistenta sociala si cu modalitatile de interventie in cazul
acestor Victime.
Metoda nr. 11 (c)

Metoda Problem-Based Learning poate fi folosita si pentru a explora serviciile locale si nationale la care
pot apela femeile abuzate. Folosind studiul de caz cu Mandy (de mai sus), cei 7 pasi pot fi utilizati pentru
a identifica legislatia nationala civila si penala, care ar putea fi folosita pentru a o proteja pe Mandy si pe
37
fiul ei. In acelasi fel ar putea fi identificate serviciile de asistenta sociala (de stat, private, voluntare), care
i-ar putea asista in decizia de a il parasi pe barbat si in obtinerea sigurantei pe termen lung.
Metoda nr . 12 - Cafenea de studiu

TEMA Nevoile diverselor grupuri de indivizi
Teluri si Obiective Descoperirea nevoilor unor persoane cu diferite trecuturi ( minoritati etnice,
batrani , persoane cu handicap)
Materiale necesare Panou cu hartie
Cate o tabla pentru fiecare grup / tema de discutii / intrebari / teme pentru
fiecare grup
Exercitii Elevii vor fi impartiti in grupe mici ca numar diferite
Fiecare grupa are un alt subiect/titlu (diferit de al celorlaltor grupe), care va fi
scris pe o foaie A 3 de hartie
Fiecare grup are un secretar, care noteaza tot ce se discuta in grup

Fiecare grup discuta subiectul 10 minute, dupa care se muta la celalalt grup
in ordinea ceasornicului (secretarul ramane la grupul in care a inceput).
Secretarul informeaza membrii noi ai grupului in legaturile cu ideile si gandurile

discutate de grupul anterior, iar apoi noteaza ideile grupului curent.
Membrii vor schimba grupurile de 4 ori, iar atunci cand se intorc la grupul lor
initial, fiecare secretar va raporta clasei discutia.
Sesiunea se va finalize cu o discutie mare de grup asupra subiectelor in
cauza
Acest exercitiu poate fi utilizat pentru un numar de teme, de exemplu – rolul diferitelor agentii in sprijinul
femeilor si copiilor abuzati. Grupurile pot fi divizate pentru a reprezenta diferite agentii inplicate in
furnizarea de servicii relevante.
Metoda nr. 13 - Joc de rol

TEMA Recunoasterea motivelor si strategiilor agresorilor VPI
Teluri si Ofera elevilor oportunitatea dea a vedea un scenariu posibil al vietii reale din
Obiective perspectiva variata a participantilor la scenariu.
Permite studenţilor de a practica oficial / intervenţii formale.
Ofera elevilor oportunitatea unei experiente a comportamentului abuziv fata de un
mediu sigur.
Interval 1 ora si 30 de minute
de timp
38
Materiale O lista de roluri de urmat
necesare
Roluri:
• Dl. X care vine acasa de la serviciu
• D-na. X care pregateste in graba cina
• Mary – 4 ani – care deseneaza pe podeaua coridorului
• Peter – 8 ani – care isi face temele langa masa de la bucatarie
• Doi ofiteri de politie care au fost chemati pentru urgent. Ei asteapta pana cand
li se permite sa intre in casa.
• Un lucrator social, care este de garda. El/ea vine dupa apelul din partea
politiei.
• Observatori/grupuri de observatory (depinde de nr. de elevi) separate de dl. X,
d-na. X, Mary, Peter, ofiterii de politie si lucratorul social.
Scenariu de joc
Dl. si D-na. X sunt casatoriti de 10 ani. Au 2 copii: fiica, Mary, are 4 ani si fiul, Peter,
are 8 ani. Acum 2 ani, familia s-a mutat intr-o casa noua. Acesta era visul lor. Casa
a fost costisitoare si a trebuit sa faca un imprumut mare. Din aceasta cauza, D-na. X
s-a intors la serviciu, pentru a se descurca cu imprumutul.
Acum 4 ani, Dl. X a inceput sa fie violent fizic cu sotia sa. D-na. X a crezut ca violenta
a fost cauza de conditiile de locuit dificile si ca va inceta odata cu mutarea in noua
casa. Dar se pare ca a avut sperante desarte. De fapt, situatia s-a inrautatit. In doua
ocazii a fost lovita atat de tare, incat a trebuit sa mearga la spital pentru a se trata. La
spital nu a spus adevarul pentru ca nu a stiut ce se putea intampla dupa aceea. Sotul
ei i-a spus ca va pierde copiii si va plati singura imprumutul pentru casa.
Intr-o noapte, Dl. X a venit de la serviciu prost-dispus. Aproape ca a cazut, impiedicandu-

se de Mary, care desena pe podeaua holului. S-a infuriate pe Mary si i-a spus sa se
mute in alta parte. Peter isi facea temele langa masa din bucatarie, sperand ca mama
sa il va ajuta, dar ea era prea ocupata. Dupa aceea s-a gandit ca poate il va ajuta tatal
sau, deoarece este bun la matematica. Vazand cat de furios este tatal sau, Peter nu
indrazneste sa intrebe. O data il palmuise peste obraz si il facuse plictisitor.
D-na. X trebaluia agitata in jurul mesei din bucatarie. D-nul X s-a infuriat si mai tare ca
cina nu era gata inca. D-na. X incearca sa ii explice ca a ajuns acasa putin mai tarziu
decat de obicei, pentru ca alimentara era aglomerata. Dl. X nu vrea sa o asculte si
se infurie din ce in ce mai tare. Merge in jurul mesei, tipand si aruncand obiecte pe
jos. Mary vine in bucatarie si vrea sa le arate mamei si tatalui ei ce a desenat. Dl. X o
impinge pe Mary inapoi in hol si ii spune sa stea acolo. Peter devine din ce in ce mai
speriat cand tatal sau o impinge si o palmuieste pe mama sa. Peter se strecoara in
coridor, la sora lui, si incepe sa planga.
Suna soneria. Dl. X le comanda tuturor sa faca liniste si se duce la usa. In prag sunt
doi politisti care spun ca au fost chemati din cauza galagiei care se auzea de la casa
lor. Dl. X le spune ca este o greseala, ca totul este in ordine. Politistii vad doi copii
inlacrimati in hol. Ei cer sa intre in casa, doar pentru a verifica daca totul este ordine,
deoarece trebuie sa intocmeasca un raport.
In bucatarie politistii vad dezastrul. D-na X incearca sa fie calma, dar ii tremura mainile.
Politistii indica situatia pe care o vad si ii spune d-nei X ca vor trebui sa cheme un
asistent social pentru a vorbi cu ea si cu copiii.
Dupa drama, profesorul pune urmatoarele intrebari, in primul rand actorilor. Spectatorii
nu ar trebui sa comenteze in acest stadiu despre drama si despre gandurile si
sentimentele lor.
39
Exercitii Cereti-le elevilor sa joace urmatoarele roluri.
Este important ca elevii sa accepte rolul in mod voluntar, altfel rolul ar putea sa ii
afecteze datorita experientelor proprii (trecute sau prezente).
Spuneti-le elevilor ca observatorii nu ii vor judeca si nici nu le vor evalua abilitatile
actoricesti!
Rolul lor este de a relata sentimentele si gandurile lor legate de diferitele solutii la
situatie.
Cereti-le elevilor care joaca rolurile sa stea in alta camera pana cand este randul lor
sa intre in scena. Totusi, ei trebuie sa auda si sa vada ce se intampla in scena.
Elevii trebuie reamintiti ca jocul de rol poate aduce la suprafata sentimente tulburatoare.
Dupa drama, ei ar trebui sa poata sa vorbeasca despre aceste sentimente in grup
sau individual.
Dupa terminarea Jocului de Rol profesorii pun urmatoarele intrebari, mai intai
actorilor.
Intrebari pentru d-na X:

• Cum te-ai simtit?
• Ce te-a ajutat in aceasta situatie/interventia politiei si a asistentului social?
Intrebari pentru dl. X:
• Ce te-ar fi ajutat sa spui adevarul despre situatie si sa ceri ajutor?
Intrebari pentru fiica de 4 ani, Mary:
Intrebari pentru fiul de 8 ani, Peter:
Intrebari pentru ofiterii de politie:
• De ce fel de instructiuni/practici ai fi avut nevoie pentru aceasta situatie?
• Ce ai facut pentru siguranta ta personala?
Intrebari pentru asistentul social:
• De ce fel de instructiuni/practici ai fi avut nevoie pentru aceasta situatie?
• Ce ai facut pentru siguranta ta personala?
Dupa ce actorii au discutat despre gandurile si sentimentele lor, profesorul imparte

toti elevii in grupuri de 5-6. Vor avea 15-20 de minute pentru a discuta urmatoarele
intrebari:
Cum te-a facut sa te simti aceasta situatie?

Cum ar trebui sa continue procesul de ajutare a acestei familii, luand in considerare
siguranta Victimelor si responsabilizarea agresorului cu privire la comportamentul
sau?
Ati putea define rolurile si responsabilitatile fiecarei autoritati/agentii in rezolvarea
situatiei din familie?
La final are loc o discutie generala despre bune practice/practice promitatoare legate
de cooperarea autoritatilor si altor organizatii pentru ajutarea Victimelor violentei
domestic si a agresorilor.
40
Metoda nr. 14 - Brainstorming
TEMA Identificarea femeilor afectate de VPI
Teluri si Obiective Alertati elevii asupra dificultatiilor de identificare a femeilor si barbatilor cu
experienta abuziva.
Pentru a ridica gradul de conştientizare a posibilelor semne şi simptome
care ar trebui alerteze profesionişti când este posibil ca un individ sa fie
abuzat.
Exercitii Cereti-le elevilor sa faca Brainstorm pentru raspunsurile la urmatoarea

intrebare:
Inafara de semnele de lovituri, ce semne comportamentale si emotive va pot

alerta asupra posibilitatii ca aveti in fata o femeie abuzata? (aceste semne
pot veni si din partea femeii si din partea partenerului, daca acesta este
prezent).
Semne emotive/comportamentale
EA EL
Pare nelininistita, speriata, evaziva Raspunde la toate intrebarile pentru
ea
Ofera explicatii neplauzibile pentru Ofera explicatii neplauzibile pentru
lovituri lovituri
Ofera rasunsuri nepotrivite legate de Refuza sa plece de langa ea
gradul de gravitate al loviturilor
Pare speriata de partener Este excesiv de atent
Pare nerabdatoare sa plece Este agitat/agresiv
Are atacuri de panica
(Adaptat din Women’s Aid, Dublin)
Metoda nr. 15 – Grupul de lucru

TEMA Obstacole in identificarea femeilor care trec prin VPI
Teluri si Obiective Pentru a creste gradul de constientizare a factorului ce ar putea impiedica o
femeie abuzata sa divulge abuzul unui personal profesionist
41
Exercitii Impartiti grupul in doua grupuri.
Grupul 1: Va raspunde la urmatoarele intrebari:
Care sunt potentialele obstacole care pot impiedica o femeie sa dezvaluie ca

este abuzata de catre partener?
Grupul 2: Va raspunde la urmatoarele intrebari:
Care sunt potentialele obstacole care va pot impiedica pe voi ca asistenti

medicali/sociali sa intrebati o femeie daca este abuzata de catre partener?
Elevii trebuie sa identifice obstacolele din Manual.
2. Ascultati feedback-ul participantilor, facilitand in acelasi timp o discutie a

urmatoarelor subiecte:
• Cum ar putea fi indepartate unele dintre obstacolele mentionate?

• De ce am nevoie din partea agentiei mele pentru a indeparta unele dintre
obstacolele mentionate?
Unele solutii pot include: afisarea de postere despre sprijinul femeilor abuzate,
training-uri periodice pentru personal, asigurarea unei femei care dezvaluie
ca este abuzata ca nu este responsabila pentru abuz si asa mai departe.

3. Dati-le participantilor fise cu exemple de moduri in care femeile pot fi
intrebate daca sunt abuzate de catre partener (vezi Manualul).
Participantilor care raspund la intrebarea 2 ar trebui sa li se ceara sa se gandeasca daca exista probleme
legate strict de rolul lor profesional care pot fi obstacole cand vine vorba de intrebarea unei femei daca
este abuzata. Ar trebui de asemenea sa se gandeasca ce factori personali ar putea sa ii faca sa ezite
sa intrebe.
Metoda nr. 16 - Joc de rol cu clienti standard

TEMA Intrebari despre VPI intr-un cadru profesional
Teluri si Obiective Permite elevilor sa-si dezvolte abilitatile de care au nevoie, intr-un cardu
profesional
Asigura elevilor oportunitatea de a reflecta asupra provocarilor de efectua
aceste roluri intr-un mediu sustinut
42
Materiale necesare Scenarii de caz
Cazul A.
D-na Sora, 29 de ani, casatorita, cu o fiica in varsta de 3 ani, ajunge la

Camera de Garda la ora 20:30 intr-o seara de Sambata.
Ii curge sange de la ceafa, are dureri cand respira si mainile ei tremura. Pare
dezorientata.
Sotul ei, d-nul Sora, va povesteste detaliile cu grija. Spune ca nevasta sa

este prea tulburata si socata pentru a isi aminti detaliile. Va spune ca ea a
cazut pe scarile de la pivnita in timp ce se ducea sa aduca ceva pentru cina.
Complet dezorientata si sangerand, statea la marginea scarilor si el a gasit-o
exact la timp. “Probabil a alunecat pe scari. Slava Domnului ca am gasit-o!”
Apoi o imbratiseaza si ii spune ceva la ureche. D-na Sora pare speriata si timida
si are ochii umezi. In timp ce asistenta medicala ii scrie Electrocardiograma,
observa ca are vanatai (hematoame) pe partea de sus a corpului d-nei Sora.
Asistenta il roaga pe d-nul Sora sa o lase singura cu sotia sa, dar el nu vrea
sa iasa din sala de tratament si incepe sa tipe cu agresivitate.
Dupa un timp, el iese totusi din sala, impreuna cu fetita care plange, si merge
in camera de asteptare.
Cazul B
Mira, 26 de ani, cu doi copii in varsta de trei si patru ani, a fost adusa la spital
cu o fractura de mandibula. Operatia ei a avut succes si este pregatita sa
mearga acasa azi. Pare extrem de nefericita si are ochii umezi.
Recunoaste cu ezitari ca ii este frica sa se intoarca acasa la sotul ei. Spune
ca a mai avut fracturi cauzate de asprimea lui, in special cand este beat.
Spune ca nu a mai vorbit cu nimeni despre violenta lui, dar pur si simplu nu
mai poate suporta. Singurul motiv pentru care se intoarce acasa sunt copiii
ei, pentru ca ei au nevoie de un tata si el este minunat cu copiii lui.
Asistenta medicala este socata de povestea ei si ii spune d-nei Mira ca
nimeni nu ar trebui sa traiasca un asemenea abuz. Ea suna la asistenta
sociala, care trimit pe cineva sa o cunoasca pe Mira.
Exercitiu La sfarsitul jocului de rol, poate fi pus din nou DVD-ul/caseta, sau daca nu a
fost inregistrat, ceilalti studenti pot raspunde la urmatoarele intrebari:
Ce a facut bine asistenta medicala/sociala?
Ce ar fi determinat-o pe femeie sa aiba incredere in asistenta medicala/
sociala?
Ce temeri a aratat femeia?
Cum a reactionat asistenta medicala/sociala la aceste temeri?
Ce ar fi trebui sa faca asistenta medicala/sociala pentru a reactiona intr-un
mod mai empatic, mai intaritor?
Clientul standard ar trebui rugat sa spuna cat de de intarit si in siguranta s-a

simtit in timpul acestui joc de rol cu elevul.
Acest exercitiu poate fi concluzionat folosind Ghidul Bunelor Practici pentru

Asistenti Medicali sau Sociali (Manualul Profesorului).
43
“Clientul standard” reprezinta o metoda in care se foloseste un practicant experimentat sau un actor
care a fost bine pregatit, pentru a juca rolul unui client cu o problema anume, intr-un cadru anume, in
timp ce un elev joaca rolul profesionistului care lucreaza cu acel individ.
Metoda nr. 17 - Fotografierea ranilor

TEMA Inventarierea ranilor
Teluri si Obiective Pregatirea elevilor de nursing sa participe afectiv si cu sensibilitate in
culegerea documentatiei justificative in cazurile de VPI
Materiale necesare Orientarile pe fotografierea ranilor

Aparat foto digital / polaroid
Exercitiu Elevii se pregatesc pentru acest exercitiu prin citirea regulilor legate de
fotografierea loviturilor, reguli copiate din Manualul Profesorului (fisele sunt
o metoda buna pentru a familiariza elevii cu regulile).
Impartiti clasa in grupuri de cate doi.

Un elev o va juca pe Sarah, o femei de 25 de ani care a fost internata in
spital cu un ochi vanat, laceratii pe buza si vanatai severe pe ambele maini.
Este a treia oara cand este internata cu lovituri asemanatoare si va spune
(asistentului medical) ca sotul ei o bate daca cheltuie bani intr-un mod cu
care el nu este de acord.
Elevul care joaca rolul asistentului medical trebuie sa foloseasca o camera
Polaroid pentru a poza loviturile.
Dupa ce sunt facute pozele, elevii recitesc regulile pentru a vedea daca le-
au respectat. Fiecare pereche trebuie apoi sa discute urmatoarele intrebari:
Sarah si-a dat in mod explicit permisiunea si a fost notat acest lucru?
Cum?
Ce parere are Sarah despre modul in care s-a desfasurat acest
proces?
Pozele au fost numerotate, datate si semnate in mod adecvat?
I s-a oferit un insotitor?
S-a simtit stanjenita de aceasta procedura? Daca da, ce s-a facut
pentru a o face sa se simta mai confortabil?
44
Metoda nr. 18 - Joc de rol
TEMA Abilitati de comunicare
Teluri si Obiective Exercitiul are drept tinta transmiterea abilitatilor de comunicare catre
participanti (cum ar fi ascultarea atenta, comunicarea necritica si folosirea
intrebarilor deschise).
Obiectivul este ca, dupa exercitiu, participantii sa fie capabili sa numeasca
principiile comunicarii de sprijin si intaritoare cu o persoana abuzata.
Interval de timp 100 de minute total

40 de minute joc pe roluri in grupuri mici, inclusiv timpul de gandire
60 de minute prezentarea rezultatelor, discutie si informatii din partea
trainerului.
Materiale necesare Fise subiectul 1 Abilitati de comunicare
Exercitiu Participantii sunt rugati sa formeze grupuri mici de cate patru oameni
Roluri:
• paricipantul care isi spune povestea
• participantul care asculta
• 2 observatori, cate unul pentru fiecare (povestitor si ascultator)
Variatia 1:
Persoana care povesteste este rugata sa isi aminteasca de o situatie in care
a suferit pentru i s-a intamplat ceva foarte neplacut. Inainte ca persoana care
povesteste sa inceapa, ar trebui sa fie sigura ca poate spune povestea in
contextul prezent si sa nu o spuna daca nu se simte in regula. Apoi persoana
spune povestea celui care asculta timp de 15-20 de minute. Ascultatorul
ar trebui sa se asigure ca discutia ajunge la un sfarsit “natural”; sa nu se
termine pentru ca s-a terminat timpul. Reflectii.
Dupa jocul de rol, cele doua persoane care l-au interpretat reflecteaza asupra
acestuia cu ajutorul observatorilor care pun intrebari cu grija, intai persoanei
care a jucat povestitorul, apoi persoanei care a fost ascultatorul.
Urmatoarele intrebari pot ajuta reflectia:
Povestitor:
• Care au fost asteptarile, temerile, gandurile tale inaintea inceperii
conversatiei?
• Cum te-ai simtit in legatura cu dezvaluirea povestii altcuiva?
• Cum ti-ai dat seama ca persoana te asculta?
• Ce te-a facut sa te simti in largul tau?
• Ti-a pus intrebari? Cum le-ai primit?
• Ce ti-a fost dificil? De ce altceva ai fi avut nevoie?
• Ce ti-a placut cel mai mult? Ce ti-a oferit sprijin si intarire?
Ascultator:
• Care au fost intentiile si scopurile tale?
• Cum te-ai simtit in timp ce ascultati povestea celeilalte persoane?
• Cum ai incercat sa il/o faci sa se simta in largul sau?
• Ce ai spus si cu ce intentii?
• Care au fost efectele interventiei tale?
• Care sunt punctele tale forte in comunicarea de sprijin? Care sunt
punctele slabe?
• Ce ai face/spune altfel alta data?
• Ce ti-a placut cel mai mult la jocul de rol?
45
Nota pentru trainer:
• Daca exista destul timp disponibil, participantii ar trebui sa schimbe rolurile
Variatia 2:
Lucrati pe perechi. O persoana isi aminteste o situatie in care s-a simtit ascultata si incurajata si
reflecteaza, cu ajutorul celeilalte persoane, asupra lucrurilor care au facut-o sa se simta in largul ei. Pot
fi folosite intrebari similare cu cele din Variatia 1 pentru povestitor.
Apoi ei schimba rolurile.
La sfarsitul fiecarei variatii, participantii din grupul mic incearca sa rezume elementele comunicarii de
sprijin si sa le prezinte grupului.
Nota petnru trainer:

• Trainerul scrie rezultatele pe tabla si le completeaza cu informatii din Fisa Abilitatilor de
Comunicare.
Metoda nr. 19 – Scenariu de Caz

TEMA Evaluare la mai multe nivele
Teluri si Obiective Intelegerea de catre elevi a riscurilor intalnite in situatii abuzive si a punctelor
forte ale femeilor
Studiu de caz
Maria este o femeie de 27 de ani care a sunat seara trecuta la linia de urgente pentru violenta domestica
dupa ce a fost atacata de prietenul ei, Jim. Maria traieste cu Jim de 7 ani si au 2 copii (5 si 4 ani). A fost
invitata sa sune in dimineata urmatoare pentru a se intalni cu asistentul social de pe tura din agentie. I-a
explicat urmatoarea situatie asistentului:
Maria:
-M-am decis sa vin dupa cearta de noaptea trecuta cu prietenul meu. A fost cea mai rea de pana acum
si m-a speriat foarte tare.
- Nu stiu ce sa fac. M-am gandit ca ma puteti ajuta sa decid ce e de facut.
- Am venit aseara acasa cu o ora mai tarziu. Am fost la cumparaturi. Prietenul meu s-a infuriat foarte tare
pentru ca am intarziat. Este foarte gelos.
- Am inceput lucrul la un servici nou acum o luna. Imi place foarte mult, dar lucrez cu multi barbati. Sunt
expeditor. Cand am intarziat aseara a crezut ca m-am prostit cu vreun coleg de la munca. Dar nu era
asa. El nu poate uita ce s-a intamplat acum un an. Am intalnit pe altcineva si am mers la o intalnire cu
el. L-am cunoscut prin prietenele mele. Dar nu s-a intamplat nimic. Prietenul meu a aflat pentru ca m-a
vazut cu el.
- A fost foarte furios, dar nu m-a lovit. Doar a tipat la mine si m-a impins, dar dupa aceea si-a cerut scuze
si m-a implorat sa nu-l parasesc. A insistat sa facem sex imediat dupa aceea. S-a cam fortat asupra mea
si asta m-a deranjat. Nu mi-a mai placut de atunci.
- Am decis sa raman cu el, vedeti, el este tatal copiiilor mei si eu chiar vreau sa mearga relatia dintre
noi. In sfarsit, m-am angajat acum o luna si el a inceput sa se poarte foarte ciudat. Mereu ma intreaba
de munca si cu cine lucrez. Seara trecuta m-am decis sa merg la cumparaturi pentru ca am primit primul
salariu si vroiam sa ii cumpar lui si copiiilor ceva frumos, sa le fac o surpriza. El era acasa, avea grija de
copii. Nu lucreaza acum.
- Pana la urma tot ce am vrut eu sa cumpar era prea scump si m-am intors acasa cu mana goala,
ceea ce a fost o mare greseala! Cand am ajuns acasa m-a intrebat unde am fost. A spus ca cei mici il
innebuneau, asa ca i-a lasat sa se duca la un vecin pana la cina.
- I-am explicat ca am fost la cumparaturi. Cand m-a intrebat ce am cumparat si i-am spus ca nimic,
atunci si-a pierdut cumpatul. A inceput sa ma acuze ca ma intalnesc cu un coleg de munca, al carui
nume il mentionasem de cateva ori. Ma ajutase foarte mult. A inceput sa ma faca tarfa si a insistat sa ii
spun adevarul. Cand i-am spus ca ii spun adevarul, atunci a innebunit complet. A sarit peste mine si a
inceput sa ma stranga de gat si mi-a dat cateva palme. Mi-a spus ca vrea adevarul sau ma omoara.
46
-Apoi a auzit ca vin copiii si s-a oprit, s-a dus in dormitor, apoi a plecat. Nu s-a intors azi noapte acasa.
Probabil ca iesit cu prietenii lui si s-a imbatat, asta face mereu cand e foarte suparat.
Nu stiu ce sa fac. De data asta m-a speriat foarte rau. Nu am fost eu insumi inca de la cearta pe care
am avut-o acum un an. Nu-mi mai place sa intru in dormitor, imi aminteste de noaptea in care s-a fortat
asupra mea. Nu dorm bine si cand dorm am cosmaruri cu el omorandu-ma in somn. Sunt si foarte
incordata cand vin acasa de la servici, intrebandu-ma in ce stare de spirit o sa-l gasesc.
- Este foarte suparat din cauza faptului ca este somer si stiu ca nu ii place sa aiba grija de copii tot timpul.
Prietenii lui rad de el – stiti glumele cu “Dl. Mami”. Nu vrea sa ma vad cu prietenii mei vechi pentru ca ei
mi-au facut cunostinta cu tipul celalalt. Dar nici nu vrea sa ma vad cu nimeni de la munca. Stiu ca are
probleme reale. Cred ca sunt singura persoana cu care a fost vreodata apropiat. Nu si-a cunoscut tatal
si mama lui a avut un prieten pe care el nu il place. Cred ca s-au batut de cateva ori.
- Chiar nu stiu ce sa fac. Vreau sa lucrez in continuare, dar mi-e frica de el. Are nevoie de ajutor, dar si
eu am.
Exercitii Cititi scenariul si apoi cereti-le elevilor sa completeze o fisa de evaluare.
Cand elevii au completat fisa de evaluare pe mai multe nivele, intreaga clasa
va spune cum au completat ei evaluarea: riscurile si punctele forte pentru
fiecare nivel ar trebui sa includa urmatoarele:
Tipar de violenta: forma/forme, nivel, frecventa, directie, motiv, sens, consecinte
Gelozie exagerata. Abuz fizic, sexual si verbal. Control si izolare.
Frica si nervozitate
Directie = de la el catre ea
Factori de risc individual Puncte forte indiviuale

Violenta si gelozie crescande Faptul ca ea a sunat la linia de ajutor si a venit sa
Schimbarea tiparului de violenta se vada cu asistentul social
Faptul ca el este somer Recunoasterea faptului ca este abuzata
Convingerile lui “patriarhale” Faptul ca este pregatita sa accepte ajutor
Faptul ca are un servici
Factori de familie: riscuri Puncte forte
Copilaria lui nefericita Prezenta copiiilor
Factori de risc externi Puncte forte externe
Prietenii partenerului ei – faptul ca sunt bautori inraiti Existenta liniei de ajutor
si convingerile lor asupra “rolului barbatului” Disponibilitatea unui asistent social specialist in
domeniul violentei in familie
Prietenii ei
Metoda nr. 20 - Scenariu de Caz
TEMA Evaluarea riscurilor

Teluri si Obiective Permite elevilorsa evalueze riscurile periculoase si letale
Asigura elevilor oportunitatea sa experimenteze rational si justificat abuzul
asupra femeilor ce doresc sa-si pastreze famila unita.
47
Material necesar Studiu de caz
Susan, in varsta de 51 de ani, vine de la un adapost pentru femei si se duce

la un spital pentru a vorbi cu doctorul. A fugit de acasa acum 2 zile pentru
ca sotul ei o batuse rau. Susan vrea o declaratie medicala pentru ranile si
vanataile ei, in caz ca este necesara la o audiere la tribunal. Susan a mai fost
la adapost de doua ori, pentru situatii similare. Doctorul asculta povestea lui
Susan. El o examineaza si masoara cu atentie toate ranile si observa ca
Susan are rani mai vechi pe corp. Doctorul scrie toate observatiile in dosarul
medical.
Dupa fotografierea loviturilor, asistenta medicala spune ca Susan ar trebui
sa raporteze atacul politiei. Asistenta ii aminteste lui Susan evenimentele
anterioare. De data aceasta a fost mai rau decat in trecut. Totusi, Susan nu
este pregatita sa spuna politiei. Ultima data a spus si asta a inrautatit relatia
cu sotul ei. In plus, politia ezita sa o ajute. Susan vrea sa vada intai daca
sotul ei se va schimba cu adevarat de data asta. Ea spera din tot sufletul
sa fie asa, deoarece sunt casatoriti de multi ani. Susan spune ca a decis la
adapost ca aceasta va fi ultima oara si ca i-a spus asta sotului ei. A discutat
cu el de cateva ori la telefon. A promis ca nu va mai face asta niciodata,
deoarece familia este importanta pentru el si are nevoie de Susan si de copii.
A mai promis si ca va cere ajutor de la un centru familial local si ca spera ca
Susan va veni cu el. I-a mai spus ca cei mici spera ca ei ar putea apela la
ajutor impreuna si ca vor rezolva situatia. Copiii erau ingrijorati cu privire la
familia lor. Au vazut atacul si erau speriati deoarece tatal lor era furios si pe
ei.
Asistentei ii pare rau de decizia lui Susan si incearca sa o convinga sa il
paraseasca, dar fara nici un rezultat. O intreaba pe Susan cat de periculos
considera ca e sotul ei. Susan nu vrea sa se gandeasca la asta acum. Intr-
un final, asistenta ajunge la concluzia ca, deoarece copiii sunt mari, nu sunt
in pericol adevarat. Deja se pot proteja singuri. Copiii au 16 si 17 ani si sunt
ocupati cu scoala. O asteapta pe Susan sa ajunga acasa.
Exercitiu Exista 2 variante ale acestui exercitiu. Profesorul decide care varianta este
mai potrivita pentru elevii sai.
Parerea 1 Discutati intr-un grup restrains si reflectati asupra urmatoarelor intrebari:
1. Este periculos sotul lui Susan?
Daca nu, dovediti.

Daca da, dovediti si enumerati criteriile evaluarii.
2. Gandindu-ne la bunele practice pentru fiecare profesionist implicat in

situatia familiei (sau neimplicat), cum ar trebui ei sa organizeze ajutarea
familiei?
Doctorul
Asistenta medicala
Politia
Asistenti sociali/agenti de la protectia copilului?
Alti profesionisti, cine?
Parerea 2 Discutati intr-un grup restrains si reflectati asupra urmatoarelor intrebari:
1. Care este evaluarea voastra asupra gradului de pericol pe care il reprezinta

sotul lui Susan?
Nu este periculos
Periculos
Foarte periculos
Extrem de periculos
Grupul ar trebui sa ajunga la o concluzie comuna legata de gradul de pericol

si sa geaseasca argument pentru a le sprijini evaluarea.
2. Care sunt criteriile voastre pentru gradul de pericol? Ce factori de risc

puteti identifica in acest caz?
Profesorul le cere participantilor sa scrie rezultatele lucrului in grup pe flip-

chart si sa le prezinte intregului grup.
METODA 21 - Joc de rol

TEMA Comunicarea cu agresorii
Teluri si Obiective Invatati ce sa intrebati legat de violenta, interventie si ce reactie sa aveti la
adresa VPI;
Observatorul ofera comentarii/opinii dupa jocul de rol
Profesionistul intervieveaza agresorul
Material necesar Scenariu (jocul de rol poate fi bazat pe studiul de caz cu Susan din Metoda
20 sau pe studiul cu Lisa din Metoda 23)
Exercitiu Divideti elevii in grupuri mici de 3-5. Cereti elevilor sa se ofere voluntari
pentru:
- Agresorul: Profesionistul: Observatorul
Elevii vor juca rolul urmand situatiile ( 15 minute).
Agresorul soseste la Centrul de Ingrijiri Pentru a cere informatii despre

depresia sotiei sale. El este menitonat de doctor asistentului social. Asistentul
social il intervieveaza pe agresor. Asistentul social trebuie sa-l cuprinda
intr-o discutie cu privire la comportamentul sau impotriva sotiei( copiilor), a
credintelor lui si impactul asupra comportamentului sau.Agresorul va fi pe
cat se poate, foarte rezonabil si fermecator fata de asistentul social.
Spre sfarsitul jocului de rol, observatorul ofera comentariile pentru succesul

interventiei, tinând minte ca aceste interviuri sunt prticular dificile.
Elevii pot descoperii ca este dificil sa se ofere voluntari pentru rolul de agresor deoarece nu stiu cum sa-l
joace. Este important sa ajuti elevul sa recunoasca agresorul care in mod curent nu pare a fi agresiv sau
violent cand discuta cu profesionistii. Poate fi dificil sa înteleagă deoarece pot avea idei preconcepute
despre comportamentul agresorului din VPI.
49
METODA 22 - Discutii Multi-profesionale
TEMA Cooperarea Interdisciplinara
Teluri si Obiective Permite elevilor/participantilor sa înveţe despre practicile din domeniul de
competenţă al mai multor agentii din localitatea lor.
Asigura oportunitatea de a studia provocari in mentinerea conditiilor de
siguranta a femeii.
Studierea modului in care legalizarea si serviciile lucreaza in practica, pentru
mentinerea sigurantei femeii si copilului
Interval de timp 1 ora

Material necesar Scenariu ( cazurile studiate in Metoda 13, 16 sau 20 pot fi folosite pentru
acest exercitiu)
Exercitiu Discutie la masa rotunda bazata pe un studiu de caz (studiile de caz din
Metoda 14 sau 20 pot fi folosite pentru acest exercitiu)
Participantii sunt reprezentanti ale serviciilor sociale, politiei, serviciilor
medicale de urgenta, procuror.
Participantii stau in fata clasei/seminarului.
Toti participantii citesc studiul de caz inaintea discutiei.
Intrebari pentru reprezenanti:
1. Care sunt bunele practici la agentia dvs. pentru aceasta situatie?

(fiecare reprezentant vorbeste despre un model de bune practice din
agentia/profesia sa, incluzand responsabilitati, sarcini si problemele
intalnite).
2. Cat de bune sunt serviciile oferite de agentia dvs. in practica, in
concordanta cu celelalte agentii? Sau: Cu ce alta institutie colaborati
in cazuri de violenta domestica
La sfarsitul discutiei, audienta poate pune intrebari reprezentantilor.
In unele regiuni, poate fi necesara plata unor profesionisti pentru a lua parte la Discutiile mesei
rotunde.
METODA NR. 23 - JOC DE ROL

TEMA Conferinta de caz multi-profesionala
Teluri si Obiective Să recunoască rolul diversilor profesionisti si agentii de pastrarea in conditii
de siguranta a femeii.
Să practictice comunicarea multidisciplinară intr-un mediu sigur.
Să faca practica in elaborarea planurilor de siguranţă în cazurile de VPI.
Să învete cum sa implice femeile in planurile de siguranţă şi protecţia
copilului.
Interval de timp 1 ora
50
Material necesar Scenariu de caz
Lisa, o casnica in varsta de 35 de ani, sta pe canapeaua din sufragerie

impreuna cu cei doi copii mici ai ei. Simte dureri la umeri si la incheieturi, dar
nu se pot vedea urme de lovituri. Simte ca durerile ei de cap se inrautatesc
din cauza loviturilor la cap. Politia, chemata de vecini, a venit repede si acum
un ofiter il duce pe sotul ei la masina de politie si altul completeaza niste fise
pe veranda.
Sotul ei a fost nervos in ultimele doua saptamani. Saptamana trecuta el si-a
pierdut complet controlul in timpul cinei, atunci cand copilul cel mic nu a
vrut sa manance tot din farfurie. Sotul s-a infuriat si a tipat. Atunci cand Lisa
a aparat copilul, sotul ei a lovit-o peste fata si i-a dat sangele la arcada.
Sotul si-a agitat pumnii inspre copii si a tipat la ei: “sunteti rasfatati de mama
voastra!”. Situatia s-a calmat atunci cand el a observat ca lui Lisa ii curge
sange. Spre seara a continuat sa dea vina pe Lisa pentru ca i-a rasfatat
copiii. A mai spus ca ea nu ii poate disciplina.
Vecinul lor a chemat politia. Atunci cand a ajuns politia, situatia s-a calmat,
dar din cauza ca familia are copii, au fost chemati asistenti sociali. Politia a
rugat-o pe Lisa sa se duca la doctor si prima persoana care a tratat-o a fost o
asistenta medicala. Dupa aceea a examinat-o un doctor. Politia a inregistrat
cazul ca atac. Cazul a fost transferat unei agentii locale de servicii sociale,
care a initiat o conferinta de caz pentru a discuta despre familie si nevoile
copiiilor.
Exercitiu Folosind cazul Lisei, studentii pot juca pe roluri o conferinta de caz pentru
a discuta cea mai buna modalitate de interventie pentru Lisa si copiii ei.
Conferinta de caz ar trebui sa include urmatorii participanti, care vor aduce
o perspectiva putin diferita asupra serviciilor necesare pentru a ajuta
familia.
• Presedinte: Acesta ar putea un asistent social cu experienta de la

Agentia Statutara Locala, caruia i-a fost transferat cazul familiei.
• Asistenta medicala care a tratat-o pe Lisa.
• Doctorul, care a examinat-o pe Lisa si il cunoaste pe partenerul ei, care
considera ca daca primeste tratament pentru a-si tine sub control furia
atunci problema se va rezolva.
• Politistul local (sau procuror, daca este contextul adecvat), care vrea sa
il acuze pe partenerul ei de vatamare corporala.
• Directorul refugiului local pentru femei, care considera ca Mira ar trebui
sa isi paraseasca sotul pana cand se dezvolta si implementeaza un
plan.
Lisa ar trebui sa fie prezenta la o parte a conferintei. Ea nu vrea sa isi

paraseasca partenerul, dar vrea ca el sa nu o mai abuzeze.
Dati-le elevilor 30 de minute pentru a juca pe roluri scenariul, asigurandu-

va ca pun la punct un plan la sfarsitul conferintei. Tuturor “actorilor” le
trebuie lasat timp pentru a li se pune intrebari, mai ales Lisei, care ar trebui
sa descrie cum a fost experienta pentru ea.
• Considera ca profesionistii i-au inteles situatia?

• Considera ca au auzit-o si ca au tinut cont de dorintele ei?
• Considera ca inteleg cum e sa treci printr-un asemenea abuz?
• S-a simtit ajutata? Sau a crezut ca pe ei ii intereseaza doar siguranta
copiiilor ei?
51
• S-a speriat ca ii vor lua copiii?
• Ce ar fi vrut sa fie diferit la conferinta?
• E de acord cu planul stabilit?
• Crede ca experienta ei poate incuraja alte femei sa dezvaluie ca sunt
abuzate?
52
ANEXA 1:
ARTICOLE DIN DECLARATIA UNIVERSALA
A DREPTURILOR OMULUI
Articolul 1.Toate fiintele umane se nasc libere si egale în demnitate si în drepturi.
Articolul 2.Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si libertatile proclamate în prezenta declaratie
fara nici un fel de deosebire ca, de pilda, deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica
sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte împrejurari.
Articolul 3.Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale.
Articolul 4.Nimeni nu va fi tinut în sclavie, nici în servitute; sclavagismul si comertul cu sclavi sunt
interzise sub toate formele lor.
Articolul 5.Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau
degrandante.
Articolul 6.Fiecare om are dreptul sa i se recunoasca pretutindeni personalitatea juridica.
Articolul 7.Toti oamenii sunt egali în fata legii si au, fara nicio deosebire, dreptul la o egala protectie a
legii.
Articolul 8.Orice persoana are dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor juridice nationale
competente împotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constitutie
sau lege.
Articolul 9.Nimeni nu trebuie sa fie arestat, detinut sau exilat în mod arbitrar.
Articolul 10.Orice persoana are dreptul în deplina egalitate de a fi audiata în mod echitabil si public
de catre un tribunal independent si impartial care va hotarî fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie
asupra temeiniciei oricarei acuzari în materie penala îndreptata împotriva sa.
Articolul 11
1. Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa
nevinovata pâna când vinovatia sa va fi stabilita în mod legal în cursul unui proces public în care i-au
fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale.
2. Nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care nu constituiau, în momentul când
au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului international sau national. De asemenea, nu
se va aplica nici o pedeapsa mai grea decât aceea care era aplicabila în momentul când a fost savârsit
actul cu caracter penal.
Articolul 12.Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viata sa personala, în familia sa, în domiciliul
sau în corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale.
Articolul 13.
1. Orice persoana are dreptul de a circula în mod liber si de a-si alege resedinta în interiorul
granitelor unui stat.
2. Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de a reveni în tara sa.
Articolul 14.
1. În caz de persecutie, orice persoana are dreptul de a cauta azil si de a beneficia de azil în alte
tari.
2. Acest drept nu poate fi invocat în caz de urmarire ce rezulta în mod real dintr-o crima de drept
comun sau din actiuni contrare scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.
53
Articolul 15.
1. Orice persoana are dreptul la o cetatenie.
2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetatenia sa sau de dreptul de a-si schimba cetate-
nia.
Articolul 16.
1. Cu începere de la împlinirea vârstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie în ce
priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a întemeia o familie. Ei au
drepturi egale la contractarea casatoriei, în decursul casatoriei si la desfacerea ei.
2. Casatoria nu poate fi încheiata decât cu consimtamântul liber si deplin al viitorilor soti.
3. Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din
partea societatii si a statului.
Articolul 17.
1. Orice persoana are dreptul la proprietate, atât singura, cât si în asociatie cu altii.
2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.
Articolul 18.
Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de constiinta si religie; acest drept include libertatea de
a-si schimba religia sau convingerea, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea,
singur sau împreuna cu altii, atât în mod public, cât sl privat, prin învataturi, practici religioase, cult si
îndeplinirea ritualurilor.
Articolul 19.
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opiniii
fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspândi informatii si idei
prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.
Articolul 20.
1. Orice persoana are dreptul la libertatea de întrunire si de asociere pasnica.
2. Nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie.
Articolul 21.
1. Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie
direct, fie prin reprezentanti liber alesi.
2. Orice persoana are dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa.
3. Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointa trebuie sa fie expri-
mata prin alegeri nefalsificate, care sa aiba loc perioadic prin sufragiu universal, egal si exprimat prin
vot secret sau urmând o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului.
Articolul 22. Orice persoana, în calitatea sa de membru al societatii, are dreptul la securitatea sociala;
ea este îndreptatita ca prin efortul national si colaborarea internationala, tinându-se seama de organi-
zarea si resursele fiecarei tari, sa obtina realizarea drepturilor economice, sociale si culturale indispen-
sabile pentru demnitatea sa si libera dezvoltare a personalitatii sale.
Articolul 23.
1. Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile si
satisfacatoare de munca, precum si la ocrotirea împotriva somajului.
2. Toti oamenii, fara nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munca egala.
3. Orice om care munceste are dreptul la o retribuire echitabila si satisfacatoare care sa-i asigure
atât lui, cât si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata, la nevoie, prin
alte mijloace de protectie sociala.
4. Orice persoana are dreptul de a întemeia sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea
intereselor sale.
54
Articolul 24.
Orice persoana are dreptul la odihna si recreatie, inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de munca si la
concedii periodice platite.
Articolul 25.
1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si a familiei
sale, cuprinzând hrana, îmbracamintea, locuinta, îngrijirea medicala, precum si serviciile sociale nec-
esare; el are dreptul la asigurare în caz de somaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrânete sau în cele-
lalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta, în urma unor împrejurari independente de vointa
sa.
2. Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire deosebite. Toti copiii, fie ca sunt nascuti în cadrul
unei casatorii sau în afara acesteia, se bucura de aceeasi protectie sociala.
Articolul 26.
1. Orice persoana are dreptul la învatatura. Învatamântul trebuie sa fie gratuit, cel putin în ceea
ce priveste învatamântul elementar si general. Învatamântul tehnic si profesional trebuie sa fie la în-
demâna tuturor, iar învatamântul superior trebuie sa fie de asemenea egal, accesibil tuturora, pe baza
de merit.
2. Învatamântul trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si întarirea
respectului fata de drepturile omului si libertatile fundamentale. El trebuie sa promoveze întelegerea,
toleranta, prietenia între toate popoarele si toate grupurile rasiale sau religioase, precum si dezvolta-
rea activitatii Organizatiei Natiunilor Unite pentru mentinerea pacii.
3. Parintii au dreptul de prioritate în alegerea felului de învatamânt pentru copiii lor minori.
Articolul 27.
1. Orice persoana are dreptul de a lua parte în mod liber la viata culturala a colectivitatii, de a se
bucura de arte si de a participa la progresul stiintific si la binefacerile lui.
2. Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale si materiale care decurg din orice lucrare
stiintifica, literara sau artistica al carei autor este.
Articolul 28.
Orice persoana are dreptul la o orânduire sociala si internationala în care drepturile si libertatile ex-
puse în prezenta declaratie pot fi pe deplin înfaptuite.
Articolul 29.
1. Orice persoana are îndatoriri fata de colectivitate, deoarece numai în cadrul acesteia este posi-
bila dezvoltarea libera si deplina a personalitatii sale.
2. În exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare om nu este supus decât numai îngradirilor
stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si
libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si bunastarii generale
într-o societate democratica.
3. Aceste drepturi si libertati nu vor putea fi în nici un caz exercitate contrar scopurilor si principi-
ilor Organizatiei Natiunilor Unite.
Articolul 30.
Nicio dispozitie a prezentei Declaratii nu poate fi interpretata ca implicând pentru vreun stat, grupare
sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savârsi vreun act îndreptat spre desfiin-
tarea unor drepturi sau libertati enuntate în prezenta declaratie.
55
Project coordinator
University of Helsinki,
Palmenia Centre for Continuing Education
P.O. Box 58 (Vuorikatu 24)
FI-00014 UNIVERSITY OF HELSINKI
FINLAND
This publication has been funded
Contact person by the European Commission. The
Sirkka Perttu Commission accepts no responsibility
sirkka.perttu@helsinki.fi for the contents of the publication.
http://www.palmenia.helsinki.fi/hevi/index.asp

78 Hevi Guidebook Romana

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

78 Hevi Guidebook Romana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Profesorii

de Asistenta Medicala Generala

Comisia Europeana lucrează îndeaproape cu Statele Membre pentru a le ajuta sa dezvolte si sa

Rezultatele anchetei HEVI

Scopurile proiectului HEVI 2008 – 2010

Liniile de baza ale Manualului de Formare Profesionala

Abordari pedagogice si metodologice

Cum sa se foloseasca Manualul

Ghidul este impartit in 3 sectiuni:

Competente cheie - Tabel 1

Modulul A – Predarea problemei VPI cu succes

1. Introducerea obiectivelor educationale comune pentru profesori

Ce raspunzi – cum reactionezi?

4. Raspunsurile elevilor pe baza propriilor experiente

6. Lucru in grup: Imputernicirea profesorilor

7. Examinarea structurii Modulului A

Competente sociale si de comunicare

9. Sfaturi pentru instructori (Note pentru instructori):

Modulul B - INFORMATII DE FOND CU PRIVIRE LA VPI

• pot reflecta asupra propriei lor experienţe cu VPI

Violarea Drepturilor Omului • Introducerea literaturii de specialitate si de cercetare (a se

Definitia VPI • Introducerea literaturii de specialitate si de cercetare (date

Diferente legate de sex • Teorie (vezi ghidul profesorului)

Violenta in relatiile de acelasi sex

Mituri despre VPI • Metoda nr. 8 ( Adevar sau Fals)

Model multifactorial • Teorie (vezi pg. 12/13, World report on

Practica Reflectiva • Metoda 1 ( a) sau 1( e)

Dinamica si tiparul abuzului • Teorie: tiparuri si dinamica: vezi literatura/

Efecte asupra copiiilor: • Film: efectul asupra copiiilor (Animatie

Practica Reflectiva • Jurnal de studiu/jurnal reflectiv (vezi metoda nr. 13 b)

Identificarea Victimelor VPI • Metoda 14 a - Brainstorming

Instrumente de sortare • Contrbutie: vezi manualul Perttu/Kaselitz,

Profesionalism, prevenirea • Contributie : See Perttu/Kaselitz (2006)

Tematica / Subiecte Metode propuse

Cadrul legal/masuri • Teorie: vezi literatura, site-urile si sistemele

TEMA Reflectare asupra IPV

Exercitii În pregatirea Modulului B, elevilor li se poate solicita sa reflecte asupra

Urmatoarele intrebari pot fi de ajutor pentru a ghida acest exercitiu reflectiv:

Care credeti ca sunt cauzele violentei impotriva femeilor in domiciliu?

Intrebari reflective (la sfarsitul Modulului B):

Urmatoarele intrebari ii pot ajuta sa se gandeasca la aceste informatii nelinistitoare.

Nota pentru profesori

TEMA Reflectare la Modulul C

Metoda nr. 1 (c) - Jurnalul reflectiv de studiu

Metoda nr. 1( e) – Dialogul interior scris

Note pentru profesori

Metoda nr. 2 - “Alpinism”

TEMA Drepturile Omului si VPI ( Declaratia Universala a Drepturilor Omului)

Interval de timp 10 minute discutie, exercitiu privind drepturile umane 30 de minute.

Materiale necesare lista cu drepturile umane, fise

Acordati-le 5 minute elevilor pentru a citi Declaratia Universala a Drepturilor

Exemplu de panou daca sunt 2 grupuri:

Profesorul ajuta elevii pentru a reflecta la oricare sau la toate intrebarile

• Cum ati decis ce drepturi sa aruncati si ce drepturi sa pastrati?

Note pentru profesori

TEMA Identificarea formelor VPI

• Abuzul fizic include pumni, palme, muscaturi, lovituri cu piciorul, etc.

Note pentru profesori

A se vedea Manualul Profesorului

Metoda nr. 4 - Asociatia Mondiala

Dupa ce aceste cuvinte au fost toate postate pe panou/scrise pe tabla, ele

Metoda nr. 5 – Joc de rol

3. Victima – agresor Schimbati partenerii

Partenerii se intorc impreuna si decid cine va lua primul postura de Victima