Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Istorie

    Încărcat de

    Elena D
    39 vizualizări10 pagini

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    39 vizualizări10 pagini

    Istorie

    Încărcat de

    Elena D

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 10
    ty] Cauzele descoperirilor geografice a) Economice. Dezvoltarea oraselor gi a burgheziei in statele centralizate din apusul Europei au dus la cresterea consumului de produse exotice: mirodenii, tesdituri de matase, pietre pretioase, podoabe $.2., care proveneau (A) din tinuturi indepartate (India, China, Africa), o %) Aceste mérfuri erau aduse de arabi pe uscat — .drumul matasii" — sau pe mare — ,drumul mirodenillor’. Din porturile Orientului Apropiat sau din Alexandria (Egipt), acestea erau cumpéirate de negustorii genovezi, venetieni si strument de origine | Tevandute tn apusul Europei la preturi mutt mai araba ce permitea masurarea | Mari atitudinii unui loc in functie de inailti- Acest comert profitabil pentru orasele ‘mea si pozitia astrelor deasupra or- | italiene Venetia si Genova a fost afectat atat zontului. de lipsa de‘aur gi numerar, cat gi de controlul busola = instrument alcatuit | exercitat de turci asupra bazinului rasdritean dintr-un cadran si un ac magnetic | aj Marii Mediterane. mobil care indica nord. Tnaceste condi, se impunea gasirea unui cabotaj = navigatie de-a lungul | yoy drum intre Europa $i tale din Orient. eee b) Religioase. Unele expeditii spre tinuturile necunoscute au fost organizate cu scopul raspandirii religiel crestine la popoarele .pagane’. ) Tehnice. Efectuarea unor astfel de expeditii nu a fost posibila fra unele progrese tehnice realizate in arta navigatiei. A fost perfectionata cérma. A aparut un nou tip de nava, caravela, corabie usoara, cu bord Inalt, cu mai multe catarge cu panze. Acest fapt @ permis s& fie folosit si vantul din lateral, nu numai din spate. A putut infrunta oceanul, renunténdu-se la cabotaj. Pentru orientarea pe mare, s-au utlizat busola gi astrolabul. 4) Cunostinte geografice. in secolul al XV-lea, este repusé in circulatie conceptia geografului antic Ptolemeu, conform careia Paméntul este rotund. Incolfeste astfel in mintea navigatorlor ideea ca in India si China se poate ajunge navigand spre vest. Un now drum spre indis ‘Asezati in extremitatea vestica a Europei, portughezii si spanioli, prin pozitia lor geografica, erau parc predestinati s& realizeze primele descoperiri geografice. Dupa 1430, unul din fil regelui Portugaliei, Henric, supranumit Navigatorul, ajutat de c&rturari si navigatori, a Incercat s& gaseasc& 0 noua ruta comerciala spre Bue Orient. Dir ‘inprima ju Azore gi C comercial Navigator instruti me a insemn de vest a In extremitat Capul Bu' A tughezii e Pr august 1< ‘sub condt din Lisabe coastei ve Oceanul portul Cal gasirea u orizontult Descope S} Avand ca ‘indreptat Pamantu sustinea spre vest. Palos din navigat st delanga, Orient. E a cerceta sele bogé luzile ca au fost sp. ‘stabilitin calatoriilc © terit reprezent lui, Ameri selor gi a cin apusul mului de ce matase, proveneau Africa) pe uscat — — .drumul Apropiat stea erau venetieni gi si mult mai tru orasele efectat atat ‘Ge controlul j rasaritean sirea unui " fpre tinuturile fe cu scopul Pele progrese stun nou tip cu panze. te. A putut s-au utilizat conceptia ste astfel in spre vest. prin pozitia geografice. orul, ajutat cial spre Orient. Din initiativa sa, portughezii descopera {n prima jumatate a secolului al XV-lea insulele Azore si Canare si deschid mai multe puncte comerciale pe coasta vesticd a Africi. Henric Navigatorul intemeiaza 0 scoala unde sunt instruiti marinarii. Fiecare expeditie portughezé a insemnat noi pasi in cunoasterea coastei de vest a Afticit In anul 1488, Bartolomeo Diaza atins extremitatea sudicd a Africii, care s-a numit Capul Bunei Sperante. A urmat a doua etapa, in care por- tughezii exploreaza coasta orientala a Afric Profitand de noile descoperiri, in august 1497, patru nave portugheze, aflate sub conducerea Iui Vasco da Gama, au pornit din Lisabona si, dupa ce au navigat de-a lungul coastei vestice si estice a Afric, au traversat Oceanul Indian, ajungand, in mai 1498, in portul Calcutta din india, Aceasta a insemnat gsirea unui nou drum spre India si largirea orizontului geografic. Descoperirea Americii ‘Spaniolii au intreprins si ei mari cal&tori. Avand calea inchis& spre sud si est, ei s-au indreptat spre vest. Pornind de la ideea ca Pamantul este rotund, Cristofor Columb ‘sustinea c se poate ajunge in Asia navigand spre vest. La 3 august 1492, el a parasit portul Palos din sudul Spaniei si, dupa 70 de zile de navigat spre vest, a ajuns in Antile,niste insule de langa America. Era convins cd ajunsese in Orient. El a mai intreprins trei expeditii pentru a cerceta {inuturile descoperité. Dar fabuloa- sele bogatii ale Orientului intarziau sé apara. lluzille c& pamantul descoperit reprezenta India au fost spulberate in scurt timp de un alt italian stabilitin Spania, Amerigo Vespucci. in urma célatorillor intreprinse, acesta si-a dat seama © teritoriile descoperite de Columb reprezentau un nou continent numit, in onoarea lui, America (1507). ‘CRISTOFOR COLUMB (1451-1506) : Era fiul unui fesator din Genova (Ital stabilit in Portugalia. Cunoscfind harta si conceptia astronomului florentin Toscane! careia Pimant Columb s-a hotarat si ajunga in Orient navigind spre vest. Dupa ce temerarul siu proiect a fost respins de Signoria Genovei si de regele Portugaliei, acesta a primit in sfarsit acceptul reginei Spaniei, ‘Isabella de Castilia. Ea i-a promis drept recompensi titlul de vicerege. pentru toate teritoriile desco- perite. intre 1492 si 1504, el a intreprins patru cilitorii. Con-- vvins ed a descoperit drumul spre India, el a murit in 1506, sirac si uitat de toati lumea. Se Inconjurul lumii Fernando Magellan (1480-1521) a intrepri Paméntului, demonstrand sfericitatea acestuia, Intre ins prima calatorie in jurul 1504 si 1517, a participat la ‘mai multe expeditii portugheze in Orient; din 1517, a intrat in slujba regelui Spaniei, In septembrie 1519, a pornit cu 5 corabii si 285 de oameni spre Insulele Moluce (de unde portughezii aduceau mirodenii). Dupa ce a navigat de-a lungul Americii de Sud, el a patruns, prin stramtoarea care-i poarta numele, in Oceanul Pacific, pe care |-a traversat in 3 luni 20 de zile. Debarcand in insulele Filipine, el a fost ucis, (1521) in luptele cu bastinasii. Expeditia a fost continuata de secundul sau Juan Sebastian Elcano, care s-a reintors in Spania in septembrie 1522. a CRONOLOGIE yr africane = Cristofor Columb descopera Antilele 1494 - Spaniolii si portughezit isi impart las B Vakes Oa Gapahis| sage in Taal bacsnaell Tae cainetipa Vepste! ernlareey Gaur “siosts2 > ‘Expeditia lui Fernando: Magellan we “Henrie Navigatorul organizeazi primele edlitorit rane = Bartolomeo Diaz atinge Capul Bunei Sperante es ae Pa unite de ve din pricina observaree busolei a . navigatoril navigatiei < M grimezi de | rind de s0a de bou... $i, Ina leghe fara pentru cp America, Europ -doreau extine Bag 4. Capul Bunei ma data de: a) Vasc b) Bante c) Ferns 2 Stabiliti « ‘evenimente, «. 2) Descoperiré< Marco Polo; b)C coda Gama; c) ‘Magelian. in jurul cipat la & Spaniel. ‘oluce Americii fic, pe fost ucis wu Juan Importanta utilizarii busolei And la inceputul secolului al Xili-lea, navigatia se realiza doar in lunile de vara. Din octombrie pana in aprile, navele réméneau in porturi, nu din pricina vanturilor de iarnd, ci din cauza cet $i a norilor care impiedicau ‘observarea Soarelui si a astrelor, dupa care se realiza orientarea. Aparitia busolei a schimbat toate acestea. Fie ca cerul era limpede sau cu nori, navigatorii dotati cu busole puteau sa se orienteze in spatiu. Extinderea navigatiei si in lunile de iarné a modificat frecventa calétorilor. SER Expeditia lui Magellan ... Mancam biscuiti, dar nu mai erau biscuit, ci pulberea lor, resected

    S-ar putea să vă placă și