Aristotel Metafizica

Coperta IOANADRAGOMIRESCUMARDARE 828590 DescriereaCIPaBiblioteciiNaţionaleARISTOT
a/Aristotel crad.AndreiCorneaBucureşti Humanitas,2001480p. 20cmBihliogr.ISBN97

d.)111 ©HUMANITAS,2001,pentruprezentaversiuneromâneascăISBN:9735001721 .'H
totel Aristotelsanăscutîn384î.e.n.laStagira,oraşaflatpecoastaTracici.Tatăls
myntas.La17ani,AristotelajungelaAtenapentruaşicompletaeducaţia.Aici,încadrul
on,cucarestudiazătimpdedouăzecideani.Separecă,maitîrziu,ţinepecontpropriu
.n.,nepotulacestuia,unfilozofmediocru,Speusippos, devineconducătorulAcademiei,în
ristotel.Darpesemnecădivergenţelededoctrinădintre AristotelşiPlatondeveniserăpr
găconducătorulAcademieiplatonice. LainvitaţialuiHermeas,tiranalcetăţilorAtarneus
elpleacălacurteaacestuia delaAssos.Rămîneacolotreianişiiadenevastăpenepoat
ecăsătoreşte.CîndHermeasesterăsturnatdeladomniedeperşi,AristotelpleacălaMytile
cedoniei,Aristoteldevineapoi,pentrucinciani,profesorulluiAlexandru,viitorulcucer
i.LamoartealuiFilip,AristotelrevinelaAtena.AcademiaeracondusăpeatuncideXenoc
nafilozofialaAtena.Aristotelînfiinţează,încîtevaclădiriînchinate,Liceul,propria
e treisprezeceani,AristotelpredălaLiceu.Separecă,dimineaţa,aveauloc prelegerile
mpulunorplimbări(deundedenumireade„peripateticieni"dată filozofiloraristotelicien
nferinţepentruneiniţiaţişicuuncaractermaipopular.Totla Liceuafost ANDREICORN
ulviitoarelormaribibliotecielenisticedelaAlexandriaşiPergam. LamoartealuiAlexa
omacedoneanăaAteneiesterăsturnatăşiAnstotel,considerat prietencudinastiamacedo
uldea1loviîlconstituieoacuzaţiedeimpietatece esteformulatăîmpotrivalui,dar
.Arfispus,cuaceastă ocazie,căvreasăifereascăpeateniemsămaipăcătuiascăodat
ordeoboalădestomac.Printestament,îşipunesclaviiînlibertate. II.OperaluiAris
tegorii:a)Lucrăriexoterice,sau„populare",publicatedeautorîntimpulvieţii. Sînt
eeraudialoguriscriseînstilplatonician.Ciceroîncălecunoşteaşile elogiafrumuseţ
ice,râmasenepublicatepetimpulvieţiiautoruluilor (ezoterice),destinateuzuluişcoli
istotel.c)însemnări,culegeridemateriale,redactate încolaborarecueleviisăi,aparţ
erice.DinacestgrupnisapăstratdoarConstituţia atenienilor.Metafizicaaparţine,de
indetratateledelogică(Organon),Fizicaşialte lucrăridestinatestudiuluinaturii,tr
etoricaşiPoetica. DupămoartealuiAristotel,manuscriselesalenepublicateaurămasîn
ristotella conducereaLiceului.Spredeosebiredeopereleexoterice,lucrărileezoterice
uteînafaraşcolii. LamoartealuiTeofrast,manuscriseleauajunsladiscipolulacestuia
leus,oameni neinstruiţi — spunetradiţia —,pentrualeproteja,leauascunsîntropivn
zeliişiviermilor. Darpela100î.e.n.manuscriselearfifostdescoperitedeunanumeA
a Atena,în86î.e.n.generalulromanSullaocupăAtena,deunde,laolaltăcumultealtep
leatrag LĂMURIRIPRELIMINARE atenţiaunorfilologi,precumgramaticianulTyranmon,care
aacestorcopii,ultimul conducătoralLyceului,AndronicosdinRhodos,aelaboratşia p
luiIî.e.n.,ediţia carestălabazaîntregiinoastrecunoaşteriasupraopereiluiAristo
ericăieşeadineclipsaîncarestătusedouăsutedeani,operaexoterică,cunoscutăbinep
taproapeîntotalitate.
Şiastfel,dacălaPlatoncunoaştemtoatăoperaexoterică,darsîntemreduşilasupoziţiiî
llucrurilestauexactinvers:cunoaştemdestuldebinetratatelesale,care aparţinopere
eţiifilozofului,darnuavemdecîtcîtevafragmentedinimportantaşi bogatasaoperă pub
izicii Aristotelnudenumeştenicăieri„Metafizica"operapecarenoiocunoaştemsubaces
zofia)pecareelocautădealungulacesteiîntregiopere<f]Em<Trr|U.T|f|£r|toi)uevr|
iplinaalcăreiobiecteste,pedeoparte,cunoaşterearealităţiicaatare,îngeneralitat
unoaşterearealităţiisupreme —Dumnezeu —,estedenumitădeelfie „primafilozofie"<f|
e"<9eota>yia>,fiepurşisimplu„înţelepciune"<oocpia>. Denumirea„Metafizica"<TOU.ET
icunoscutedeatuncisubacestnume,apare pentruprimaoarălaNicolaedinDamasc,unfi
ugust,dupăcareeadevine comunăprintrecomentatorişifilozofi.Titlulacestanusereg
istotelice redactatămaiînaintedeDiogenesLaertios. Sepuneîntrebareacareesteînţel
uteaşicenespuneaceastadespre împrejurărilecompuneriiopereicareneinteresează,î
ieceeacese aflădinpunctdevedereredacţionaldupătratatele l ANDREICORNEA defi
ualfizicii,iaraceasta,iarăşi,fieînordineexistenţială,fieîn ordinedidactică. S
t,decontemporanulmai învîrstăalluiNicolaedinDamasc, celebrulfilologşiinterpret
umspuneam,aalcătuitoediţieaoperelorluiAristotel, cestălabazaediţiilornoastre
estulăcertitudinecă/numele/sedatora munciieditoriale/aluiAndronicos/şicăde
pălucrărilede fizicăînediţiaAndronicos."Aşadar,dupăRosssimulţialţifilologimod
acţional.?Purşisimplu,Andronicosnuarfiştiutcumsădenumeascămaimultetratate,po
atica,peatuncidejatradiţională,aştiinţelorteoretice(fizică,logică,matematică). A
pusunicşilearfilegatredacţional,elleaplasatdupătratatelede fizicăşileade
t„Metafizica"noastră,alcătuitădin14Cărţi,desemnateîn modtradiţionalcuprimele13
lpha,fiindutilizatădedouăori,şicamajusculăşicaminusculă. Deabiamaitîrziu,un
oniciancaretrăieşteînsec.VI e.n.,arfiînţeles prinexpresiatafietocia(pwiKCcşt
ranscendentul.Cîtdespre celmaiimportantcomentatoranticalluiAristotel,Alexandrud
.IIIe.n.),acestaînţelegeprin TOCP.ETCCTOC(puotKccceeacevinepeloculdoi,după
ii,dat fiindcă,dupăAristotel(v.CarteaZeta),ocunoştinţă,cucîtestemaiabstractă
afizicaestemaigreudeabordatdecîtfizica,fiindcăemaiabstractădecîtea. Ideeacă
nsenseditorialafost,însă,combătutădeunii cercetătorimainoi,precumHansReiner,
curile penpateticiene,celpuţinimediatdupămoartea LĂMURIRIPRELIMINARE luiAristotel
deşielsăconsiderecadenumireaarfifostmaivecheşică,probabil,eaaveaşio semn
tedeAndronicos.4 IV.Problemeredacţionaleşideinterpretare Foartemulţiinterpreţim
5,darşiDavidRoss,nudoaraunegatcăMetafizica areounitateliterarăoriginară,ind
ontestatfaptulcăeaaraveao unitatedegîndire.Dupăei,Metafizicaarfialcătuitădi
ediferite,în modseparatşireprezentînd,înconsecinţă,stadiidiferiteîngîndireafil
tice.Andronicosşialţiinterpreţiarfifost,înfapt,„autorii"Metafizicii,nudoarfii
rinreuniredetratatedisparate,şichiarprinredactareaunorpasajedelegătură,corpus
.Oimpozantăşimultisecularătradiţiedeînţelegereasemnificaţiilor Metafizicii(consi
rexplica —spunaceştiinterpreţimoderni — importantelecontradicţiidinMetafizica,prec
itudinileterminologice.Sprepildă,cumarputeaficonsideratăoperăunitarăolucrareun
ctrealitateacaatare,îngeneralitateasaabstractă(ontologie),pedealtăparte,oanum
asa,binecircumscrisă — realitateadivinului(teologie)?Deasemenea,aşasarexplicaş
atîrzie,Hesychios,menţioneazăoMetafizicăaluiAristotelînzececărţişinuînpaispr
rnerJaeger,sauDavidRoss,bazîndusepeaşanumitametodă „geneticoistorică",auspart
rilestăteauastfel:Carteaalphamicarfi fostinseratămaitîrziu(aşaseexplicăşide
illuiPasicles(un peripateticiandinsecolulIIIî.e.n.).CărţileAlphamare,•Betaşi
nde pendent Epsilonestetranziţional,conducîndspreCărţileZeta, 10 ANDREICORNEA E
lpha,BetaşiGammaisepareluiJaegerproblematică.CarteaIotaarsta completindepend
ta,Gamma,Epsilon,caşialunorcapitoledinFizica, adăugatmaitîrziu...Lambdaarfi
mobilă.IarultimeleCărţi,MyşiNy,nuau niciolegăturăcucărţileprecedente.7 Cumo
,adepţiaimetodei„gerîeticoistorice",au neglijatfaptulcăMetafizicaaparţineoperel
ateafifolositelacursurilesaledincadrul Liceului.8Stilullor,adeseanufoarteciz
aseneclarităţiseexplicăastfelfoartebine şifărăarecurgelaipotezegeneticoistori
orCărţianterioaredin CarteaKappa,oriprezenţaCărţiiDelta —unutilşididacticîndr
, binevenitîncadrulunorlecţiiorale. Persistă,fireşte,otensiuneîntredefinireame
icateologie,definiţiiîntrecare Aristotelparesăoscileze.Daraceastătensiune,pec
n,nutrebuie înţeleasăneapăratcaocontradicţie.9Defapt,ţinedeopţiuneafilozofică
ristotelicienemaicurînddreptcomplementare,sau,dimpotrivă,dreptcontradictorii.Cumv
lesepoatevedeamaijos.Dar,dacăesteaşa,esteclarcăgrabacucareşcoalaistoricog
partMetafizicaînbucăţidevinediscutabilă. Cevaasemănătorsepoatespuneşiînlegătur
ce,deexemplu,cele legatededefinireaFiinţei,oridestatutulformeiaristotelice. Ce
Metafiziciiaufostneapărat,laorigine,scriseînacelaşitimp.Eposibilca Aristotel
aidevreme,daregreudecrezutcăelnuarevenitasupra celormaitimpurii.Aaplicame
itcucare,cucîtAristotelpare,înceeacespune,mai departedePlaton,cuatîtpasaju
bitrar.Ungînditor,plinde vehemenţatinereţii,poaterespingeradicallaunmomentdat
,pentrualeprivicumai multă LĂMURIRIPRELIMINARE 11 bunăvoinţălamaturitatesaula
semeneaadepţiaimetodeiistorico genetice,precumPaulGohlkesauMaxWundt,auadoptat
atînddiferitelepărţiale MetafiziciiinversdecîtafăcutoJaeger.10Ceeace — evident
iindzise,doarCarteaalfamicarecevamaimulteşansesăfifostintrodusămaitîrziuîn
iPasicles,sauetotuşiautentică,eimposibildedecis,înoricecaz,e greusănucrezi
tivitatecolectivăsăfifostscrisăde altcinevadecîtdeAristotelînsuşi,fieşipentru
cii.'] „ V.ConsideraţiigeneraleasupraatitudiniimodernilorfaţădeAristotelşiMetaf
aimulţistudenţiamericani,căroralisecereasădeacîtevanumede„marifilozofi",a a
otel.Şinuedemirare:pînălaurmă,separecăorice persoană,chiarşinufoarteinstr
cicînd numecaHume,LeibnizsauJaspersîisînttotalnecunoscute. Insă,dacăpersoana
upărispecialeînştiinţeleumanesauîn filozofie,sarputeasăaibăoopinieoarecumpa
ecă,nu arareori,oastfeldepersoanăarfinefericităsă1treacăpeAristotelpelista
ientăcă,fără el,istoriafilozofieieuropene,şipoatechiaristoriaînsăşiaEuropeisa
căregretîndcănareîncotroşicătrebuiepusşiAristotelundevadestuldesus,tocmai
on,cicevamaijos...Platonealtceva!şioricum,odatăaşezat laloculsău,parcămaim
telsăfielăsatsădoarmăînpace. DeceareAristotelînsecolulXXoreputaţieatîtde
filozofiei? 12 ANDREICORNEA Deundeobiceiuldea1lua,demulteori,camdesus?Iat
e istoricalfilozofieiantice,LeonRobin: „ArfiprobabilodescrierecorectăaluiAri
ozof.Elafostun priceputsiabildialectician,darnafostniciprofund,nicioriginal
i evidentconstăînformulebinegăsite,distincţiiverbalecaresîntuşordemanipulat.E
igîndinpătrunzătoareşiauneiştiinţereale.Nenorocireaestecăelautilizataceastă
stfelelaabătutştiinţapentrumultăvremedepe drumulpecareeaarfipututfacepro
oştinţelorsalesidarulsăude netăgăduitdeelaborareşiprezentare, deşielenusîntto
faraunorcircumstanţeistoricespeciale,ceeaceaconferitfilozofieişinumeluisăuinco
."12 Or,dacăAristotelnuedecîtunfeldemaremediocru,decenamfinoi,moderniifă
nţă"maiprofunzi,saumaioriginali...pescurt,maifilozofi?Nimicnune împiedică,ma
mplu:neaarătatdepildă,aşacumamspusmaisus, căMetafizicaluiAristotel,pecare
idecîtocolecţie detratatedisparate,scrisedeAristotelînmomentediferiteşilegate
otdeaunafoarteîndemînadc.„EstetotalinadmisibilsăsetratezeelementelecombinateînC
ormaounitate,şisăsepropună,pentrumotivedecomparaţie,rezultatulmediual acestor
13 —scrieelcuosiguranţăcedafiori. SiiatăşiomostrăafeluluicumjustificăJaeg
rwissen"(aofacepedeşteptulfaţădeceivechi):„Celepatruproblemeintroductivecare
dereametafiziciisînttratateîncărţileGammaşiEpsilon.NeamaşteptacaAristotelsăc
RIRIPRELIMINARE 13 prasensibileînCarteaZeta.Neamaştepta,deasemenea,săneapropie
cii.Inlocul totuşialtratăriiproblemeisuprasensibilului,CarteaZetaneconfruntăpe
ral." I4 Aşadar,Aristotelneaînşelataşteptările rezultă,chipurile,cănuefilozof
cedezeaşacumcredeJaegercăarfitrebuitsăprocedeze!Oricum,nuarfivorbalaelde
ozoficăintegratoare,cidespre„materialecompleteterogene"! Unautormultmairecent,F
arte:dupăel,majoritateacărţilorMetafiziciinuau nicimăcarunitateinterioară elen
ice,bazatecelmultpeideialelui Aristotel.Elenuarfifostatribuiteînîntregimel
icerosaupuţinmai înainte,camînacelaşifelîncarePentateuhulafostatribuitluiMo
a.Dar cumputemştiasta?Simplu:NOI,filozofiisecoluluiXX, ştimpurşisimplumaibi
cşicetrebuiesăcuprindăuntratatfilozofic,pentrucaelsăaparţinăunuisingurautor
acăsecoledearîndulAristotelafostMaestrul,însecolulXX, mulţi1auacceptatcuun
tabilînistoriagîndiriieuropene,darparcăeramaibinedacănusarfiaflatacolo! Ia
ităţifilologiceşi1aufăcutbucăţi,ori1auradiatcaautoral întregiiMetafizici. D
iîisupărapresupusasalipsădeunitateşi contradicţiilepecarecredcăiledescoperă
digmaistoricogeneticămfelulluiJaeger,fiemutîndresponsabilitateacontradicţiilor,
,peseamanaturiilucrurilor:Aristoteleplindecontradicţiifiindcăşinaturarealăest
,vezibine,căprofesoriidefilozofieanticădeastăziŞtiumultmaibinedecîtmaeştrii
deceivechimaiaveauiluziişiseîn?elau,ainoştriştiusălesublinieze curoşueror
arăcuPlaton,credcăStagiritulstămairăulacapitolulprofunzime,aşacumsavăzut î
e,Aristotelrămîneprealogician,preaintelectualist.„Asta
estelogicăaristotelică" — îlauzicîteodatădeclamînddispreţuitorşipevreunsnobdein
ioranşiNaelonescu—cualtecuvinte,arfivorba,chipurile,despreunintelectualism f
ritului.Eoopiniepecareapreluato,regretabil,şiConstantinNoicaînasa Logicalu
onsideratăologică„decazarmă".Sămaiamintimacuzaţia,auzită adeseaprintrescrierile
inearăsauaristotelică",ceeace,înjargonul lor,înseamnăgîndireplată,rudimentară,i
ateaşisubtilitatealumii.17 Aşadar,Aristoteladevenitpentruuniietalonulplatitudini
istic,deadîncîntruspirit el, filozofulpecaresebizuiaîntreagascolasticămedieval
atîn goldespreorice.Lui,creatoruluiideiiteologicedespreDumnezeulimobil,carepun
căîntreagalumeîncearcăsăseapropiedeelpriniubire,isespunecăesteplat!Pescur
ri — dupăceaucitatcîtevapasajedinNietzschesaudinHeidegger,se grăbescsă1desfi
tinstrumentulintelectualcucarepropriile lorsofismepotfidesfiinţate. Alţii,dimpo
eatoruluimetodeiştiinţificecăarfiopritînlocştiinţa,îndreptîndopeun drumfals,
eproşaluiAristotelcăna avuturmaşilafeldeinovatorişideîndrăzneţicael,caren
aceconteazăcelmaimultînistoriaştiinţeiestemetodaşinurezultateleefective,acă
zicasecoluluiXIX,Democrit,cuatomiişividulsau,paremaiapropiat,în schimb,finali
iînacordcufizicanondeterministăaquantei,pusălapunctdesecolul XX.Insămetode
telleaformulatîntratatelesale,cîtşipracticacercetăriiştiinţificecaactivitated
bile,înmaremăsură,chiarşicuadăugirilederigoare,pînăastăzi. Suspectezînsăcăce
telaucaoriginereală,darnemărturisită, dificultateatextelorsale,înparticularaMe
ton,carea făcutdinliteraturăvehicolul admirabilalideilorsale,ajucatîndefavoare
ltcăceeacenoipăstrămdin scrierileluiAristotelsîntlucrăriledestinatescolii,adi
crieridestinate mareluipublic dimpotrivă,ceeaceavemdinscrierileluiPlatonsîntte
icşinuşcolii. Totuşi,pentruoepocăadeseasuperficialăşiobsedatădecomunicarearap
ctualcontinuu,textecareseamănă,mutandismutaţii,maimultcuarticoleledinLifeauma
lectuallargdecîtlungitratateştiinţificecomplicate.Nucăaşdispreţuisauignora val
ereaabstracţiunilorfilozofice,şimaialesvaloarealiterarăextraordinarăa dialogurilo
edineleuncriteriu,fieşimărturisitcujumătatedegură,alpertinenţeifilozofice în
r,Aristoteltrebuierecititfără„Besserwissen"— adicăfărăpretenţiacănoiştimmaibin
căelprocedeazăaltfel fărăaităiagîndireaînfelii,fărăa căutacutotdinadinsulc
gîndlaceeaceîn ştiinţăsenumescipotezeadboc.Eltrebuiecititcuatenţie,cuconce
ortulseriosdea1înţelege,aşacumesteşinuaşacumamdorinoi,poate,săfie. JJar
otel,şi,maialespeceledinMetafizica?Săleneglijămcutotul,mfelulcelorvechi,s
emporancaGiovanniReale?Săleexplicămprinparadigma»istoricogenetică",precumJaege
ICORNEA precumGrayeff?Orisăvedemînelerezultatulconfruntăriisisificecu„natura
stenţialista,PierreAubenque? Iarăşi,esenţialulestesăprocedămfără„Besserwissen":t
i luiAristotel trebuiesăpresupunemcă,atuncicîndneizbimdecontradicţii,esteprob
nesănedublămeforturile.Fireşte,persistenţaanumitornepotrivirişicontradicţiinupo
proapecuîncîntare,contradicţiaînseamnăarecurgelaosoluţiecomodă,pecare numaide
osteditatăoperasăparesoautorizeze.A disecauntextfilozoficfundamentaldupăstra
năaanulaaceltextdinpunctde vederefilozofic,dupăcumînseamnătotodatăşiadizolv
erede pedanteriefilologică.
VI.Notăasupraprezenteitraduceri 1.Oricetext,şimaialesoricetextvechipunegrele
izicaluiAristotelpoatebate multerecorduri.Textulareunpronunţatcaractertehnicşi
elledăunsens special,uneorigreudeprecizatcuexactitate.Alteori,acelaşicuvînta
erabilde diferiteîntreele.Iarmulţidintretermeniiluiesenţialidesfidotraducerer
păcumamatrasatenţia,căAristotelseadresadiscipolilor,sauoricum,unuipubliciniţi
eşicareîicunoşteavocabularuldebază.Deaceeaobscurităţile(pentrunoi)nusîntdelo
ricinaconciziei,sauaunorlungiincidenteintercalate. Eevidentcă,înacestecondiţii
edeani,sebazeazăpeexplicaţiileextensiveale marilorcomentatoriaristoteliciemdin
andrudinAphrodisiassauSimplicius.Aceastanu înseamnăcăversiunilenusînt, totuşi,f
elemaicunoscute,pecareleamconsultat,se numărătraducereaînfrancezăaluiJ.Tric
iGiovanni Reale. LĂMURIRIPRELIMINARE 17 Dupăpărereamea,otraducereaMetafiziciipu
le:l)risculdeacădeaînparafrazascolastică, impusădetradiţie,şicareducelaove
teligibila 2)riscul deaîncerca„literaturizarea" şicosmetizareatextului 3)risculd
eralităţii.în ceeacemăpriveşte,credcăceldealtreileariscestecelmaimicşi,de
menea,obligatoriusăexplictextul,dupăputerilemeleşiurmîndmodelulaltora,prinnote
mâneşte,Metafizicasamaitradusdedouăori:primaversiuneîiaparţineluiŞtefanBezde
dificarelaedituraIRIîn1996.Eotraducerebună,darcareîncearcăpe alocurisâ1„în
,preaadeseaînsăsuferădinpricina interpretăriivulgarmarxiste,şiau,îngeneral,pr
e,incompletă înmomentulcîndscriuacesterînduri,aparţineprofesoruluiGh.Vlăduţescu,
earcăoabordareliteralăatextului,ceeaceoface,înmaremăsură,ininteligibilă.Nici
reliminaresaudestudiiintroductive. 2.Traducereadefaţăpropune,pentruredareaunor
tel,uneleformulenoiîntradiţia versiuniloraristotelice.Mă simt,deaceea,obligatsă
nţiale. a)TO6vfj6v.AceastăfaimoasăexpresiedinMetafizicaeste,îngeneral,redată
nţacaFiinţă",(înaltelimbi,sefolosesctermeniechivalenţica„Etre"sau„Being".)De
aatare",sau„existenţacaatare".Casăpăstreztotuşicevadinparfumul expresieigrece
eestecaftind".AmtraduspluralulmOVTCC prin„lucruri"sau„existenţe". b)crunta.Ac
ste,înconformitatecutradiţiascolastică,redatderegulădetraducători printermenul
eeuropene),iermenulmisapărutnepotrivitşiderutant:în primulrînd,deoa i 18 AN
steinsuficientdediferenţiatdetermenul„materie".Or,laAristotelnoţiuneadesemnată
ide„materie".Pare,deasemenea,nepotrivitsăvorbimdespre„om",sau„cal",ca despre
stanţăindividuală",sunăbarbarlaculme.Aşadar,am preferattermenulde„Fiinţă",care
eacareneintereseazăşicare, întocmaicaşiacesta,esteunderivatnominalalverbului
uziicu „fiinţă",sinonimpentru„vietate". c)TOcrunftepTiKâi .Termentradus,deobice
te".Amfolositcuvîntul„context" sau,dupăcaz,expresia„proprietatecontextuală".Term
cteristicăa subiectului,care,deşipoatefiimportantă,nuestecuprinsăîndefiniţiasa
ent" sugereazăîntîmplarea,hazardul,ceeacenucorespundedecîtparţialconceptuluiaris
elîlfoloseştecasinonimpentruÎ8£a,eî8oi înseamnă„Idee"sau„Formă"platoniciană. A
rilesenzoriale,înacestcontext,ampreferattermenul „Formă",scriscumajusculă,celui
stevorbadespre„forma" aristotelică,imanentălucrurilormateriale,înacestsens,eî5oq
T|(configuraţie)sau chiarcuXojoq(definiţie,noţiune).
e)ama,ai'tiov.Termenuleste,conformtradiţieiscolastice,redatdetraducătoriprin„c
icăde„cauză"cuprindemultmaimultdecîtexistăînconţinutulexprimatdetermenulnostr
mscopul,finalitatea — „cauză".Sichiarformasaudefiniţianusînt„cauză"în sensulmo
eafi",formulacemiseparecăîmbrăţişeazărelativbine complexitateanoţiuniiaristot
uvîntul„virtualitate"celuifolositînmodobişnuit,de„potentă".Eladuceo nuanţădep
acemiseparecăredăbineintenţialui Aristotel.Astfel,pentruAristotel,mate LĂMU
tateaformei",eaputînddeveniformă,darpuţindtotodatăsănudevină.Uneori,amfolosit
,evieAêu*Amtradusambelecuvinteprin„actualizare"(utilizînd,dupăcaz,fieformele
uvîntului)şinuprin„act",aşacumfacmultetraduceri(inclusivceledouă româneştiprec
eudeînţelespentruuncititorneprevenitcevreasăspunăAristotelcu „potenţacaredev
ransparentdacăspunemcă„ovirtuali tateseactualizează"saucă„formaesteactualizar
acticsinonimicevepyeicc şievrEAêia,darexistăoanumitădiferenţădenuanţăîntreele
rcunsensmaidegrabăcinematic:„actualizarea"prinmişcareauneivirtualităţi.Celdea
ate"şiareosemnificaţieexistenţială:fiecarelucruîşicautădestinul,îşirealizează
. h)xcopicrcov.Caşi£Î8oţ,şiacesttermen,esenţiallaAristotel,areundublusensîn
latoniciene,xwpunovdesemneazăproprietateaacestoradeafitranscendente,dea constitu
ositînacestcazcuvîntul„separat"sau„separabil".CîndAristotelsereferăla propriet
aratuncicîndatributelesalecontextualesemodifică,amtradus xcopioiovprin„autonom"
sădeobiceiprin„însine".Ampreferatcuvîntul„intrinsec". ))A.6yoi .Cuvîntextremd
ulteorisinonimcueîâoţ. Alteori,trebuiemaidegrabătradusprin„definiţie",sauprin
aual Fiinţei. k)TOtifjveîvcu.Aceastăexpresiefoartetehnică(quidditateascolastic
ciurmînd tradiţia,prin„esenţă".Uneoriînsă,pentrumaimultăclaritate,amfolositexp
dică„ceestelelucrului",şi,cumaratăAristotelînCarteaEta,cudeiniţiaformalăsau
ANDREICORNEA 1)cptiaic .Cuvînttradusîngeneralprin„natura".InMetafizicaeste,nu
Pentrufelulcumamtradusalţitermeni,vezilămuririlelaloculrespectiv. Labazapreze
numentaleiediţiiaMetafiziciiîntreivolumealuiGiovanniReale, Milano,1993,şi,pe
3.Aminseratîntrebareoblice//cuvintelepecareleamsupliniteuînsumipentruaface
urileîntreparantezedrepte[]reprezintăporţiunidetextsocotitcoruptsauneautentic
itice. 4.întraducere,note,lămuriripreliminareşiinterpretareamfostcălăuzitdeoi
enţialsiprofundactualalînceputuluinouluisecol,înparticular,Metafizicapoatesuger
deicontemporaneprivindrelativismulşiuniversalismul,oripragmatismulşi esenţialismul
videcîtcustupoareşitristeţeojudecatăcaaceeaaluiWernerJaeger,careîl istorici
ontestaosemnificaţiefilozoficăgeneralăşi actuală:„văzutdinperspectivamodernă,Ari
tultradiţiei,sinusimbolulpropriilor noastreproblemesaualunuiprogreslibersicre
imicnousubsoare!Nevmînminte vorbeleluiAristotel:„Dacăceicareauexaminatadevă
uasemeneaopinii...cumdenarfiîndreptăţitădescurajareacelorcareseapucăsăfilozof
.5) TraducereaşiinterpretarealuiAristotelreprezintă,ladreptvorbind,oimensăoper
sşi fărăsfîrşit,încarenenumăratepîraiedediferiteputenseconfundăşiseamestecă
ogată,lamarelefluviu:„Căci,dacă,luateindividual,contribuţiileştiinţifice
rănimnulesaumediocre,dinadăugareatuturoriesecevamăreţ"(Metafizica,Carteaalpham
IRIPRELIMINARE 21 NOTE 1DavidRoss,Aristotel,Bucureşti1995(numeroaseediţiiînen
e,Arutotele,Metafisica,Milano,1993,voi.Isiidem,//concettodifilozofiaprimael'
iAristotele,Milano1993. 3.HansReiner„DieEntstehungundurspriinglicheBedeutungde
i.Metaphysikund TheologiedesAnstoteles,ed.deFritzPeterHagen,Darmstadt1969(cule
.Reale,op.cit. 5.WernerJaeger,Aristotle,FundamentalioftheHistoryofbisDevelop
m,„Itistotallyinadmissibleto treattheelementscombinedintheCorpusMetaphysicumas
tup,forpurposesofcomparison,theavarageresultoftheseentirelyheterogenousmateri
eale,//concettodifilozofiaprima. 9.V.şiGeorgPatzig,„TheologyandOntologyinAr
iclesonAristotle,voi.3ed. byJonathanBarnes,MalcolmSchonfield,RichardSorabji,Lo
learfromthisremarksthat theembarassingcontradictionbetweena«firstphilosophy»w
tphilosophy» which,astheology,investigatesonlythesubstanceofGodsimplydidnote
ale,//concettodifilozofiaprima... 11.WilliamHumbertCrilly,TheroleofAlphaMino
,Fribourg1962. 12.LeonRobin,GreekThoughtandtheOnginsoftheScientificSpirit,Ne
anni Reale,PlatanandAristotle.AHistoryofAncientPhilosophy,NewYork,1990,p.386.
.Jaeger,op.cit. 15.FelixGrayeff,AristotleandhisSchool.Aninquirymtotheistory
ryonMet. Zeta,Eta, LambdaandTheta,London1974. 22 ANDREICORNEA 16.EtezaluiP
ilaAristotel,Bucureşti,1998(1962). 17.Veziacuzaţiade„gîndirelineară"discutatăî
msteînAlanSokal — JeanBricmont,IntellectualImpostures,London1998(1997). 18.Jaeg
RPRETARELAMETAFIZICALUIARISTOTEL Oricineseduceladoctoraflă,siîncăpepropriapi
ale:oştiinţăcare faceuneorimiracole,careaacumulatunnumărexcepţionaldecunoştin
te,oştiinţăcare,adesea,sepoticneşteîncazulindividual,cedesfide,prinimprevizibi
astămăreţieşiaceastămizeriealeştiinţeieraulafeldeactualepevremealuiAnstotel,
,elecaracterizauşicaracterizeazăştiinţelenaturiişialeomuluiînansamblu.Dar care
ntrastant?Oarearputeafidepăşităalternativa:sauregulăuniversală — saucazindivid
i,şicumanume? — iatăchestiunicare1au preocupatprofundpeAristotel.Iarpaginile
afizicanusînt,dupăgîndul meu,altcevadecîtumbraînscrisaacesteipreocupăriobsesi
iasenaşte — nespuneAristotelînCarteaAlfaMareaMetafizicii — dinuimireanoastrădi
.Şitotuşimaiexistăşioaltăsursăaei,extremdeevidentălaAnstotel,caşilaorica
"altorgînditori.Astfel,primii"lozofiainaturii — Thales,Anaximandru,Xenophan— au
easpectacoluluiextraordinaralmisteruui cosmic,darmaialesdinainteaformulelormito
siodice,careaveaupretenţiadeadezlega misterulcumijloacelemitului.Filozofiicare
a 24 ANDREICORNEA goricieniisauPlaton,aupracticatşieinudoaruimireafilozofică,
i,astfel
încîtmotiveledeuimire,înlocsăseîmpuţineze,sauînmulţit. „Uimireafundamentala"a
rputeafinumită,după părereamea,„problemaştiinţei".Eaesteformulată,încădinprim
ncicîndfilozofulcautăsăstabileascăîncemăsurăştiinţaesteoînţelepciunereală.Or,
mîlnumeşteelînacestpunct),deşiareacceslaînţelegerea cauzelorsiaraţiunilorde
,seîntîmplăca,înpractică,săeşuezeşisă fieîntrecutdeomulcubogatăexperienţă,
lştieînmodpractic,înmedicinămaiales,aceastăinsuficienţăapareînchipdureros(şi
biectuniversalul,darnaturaeste,însensimediatşidirect, alcătuitădinlucruriindiv
icalăîlareînvederepe„omulgeneric",darcelcare suferăefectiv şitrebuievindecat,
Or,tocmaideaiciapareopoziţiaStagirituluifaţădeprincipalelesoluţiianterioare:pen
s, carepreluaserăuneledintreideilemaivechilorfilozofiainaturii,caEmpedocless
steîn modfundamentaldispersată,rezumatălafapteindividuale,iarlumeaconstădintru
nimente.Nuexistăstandardeuniversaledeapreciereşideevaluare adevărulesterelativ,
tiriicuautorulsău:aceastaesteceamaiprobabilăsemnificaţieafaimoaseiformulealui
orlucrurilor".Infine,nuexistăodistincţieîntrefapteşiinterpretări,întreintrinse
totel:„aceştifilozofisuprimăFiinţa",adicăeineagăcă arputeaexistaînlumeunsîmb
neimposibilă. Există,înschimb,numairetorici,adicăartealepersuasiuniişialejusti
TERPRETARELAMETAFIZICA 25 individuale,locale,incomunicabile,ori,cumarspuneMichael
ai„cunoaştereatacită". Departeacealaltă,sepoziţionaPlatonmaiales,cîtşiplatonis
peusippossauXenocrate,direcţiedegîndirepecareAristotelocunoşteafoartebine,deoa
anîntinereţe.Soluţiaplatonicăestelaantipodulceleisofistice:dupăplatonicieni,rea
mperisabilitatea,coerenţaabsolută,stabilitateaşiconstanţaperfectă,esterezistenţăla
. DaraceastărealitatenuseaflădecîtînlumeaFormelor,adicăîntrotranscendenţăsep
osibilă,dar—vedemdintrunpasajalRepubliciiluiPlaton— numaiînmăsuraîn careea
bile,şinulareflexelesauumbrelelormateriale,precumsînt chiarşiastrelepentruas
umedicina,înacestecondiţii? Paradoxal,platonismulajungelaoconcluziepracticăase
erială,senzorială,ceaîn caretrăimefectiv,nuarepartedeştiinţă.Iardacă,pentrus
inţă,cidoardiferiteartealepersuasiunii,pentruplatonicienifaptularelocfiindcănu
taştiinţa.Or,întretărîmulFormelorşilumeamaterialăexistă,practic,unabisinsurmo
alist— econvinscă,dacăştiinţaînregistreazăuneorieşecurişie întrecutădeoamenii
sea rezultatecucaresepoatelăuda.Iarsimplaeiexistenţădovedeştecănicisofiştii,
anuetotul,baechiarpuţin:căciştiinţanuserezumălaobţinereaunorrezultate,fie
rea,cisensuleifundamentalstăînaflarea„dece"uluilumiişial lucrurilor.Faptulc
vedeauneleconsecinţealesaleniuieestede ajuns.Omulposedăoaspiraţienaturalăsăş
măAristotel, întro 26 ANDREICORNEA celebrăformulă,chiarîndeschidereaMetafizicii.
redeaumulţipevremea aceea,şicumcredîncăşimaimulţiînzilelenoastre — laconside
rătatUniversulînprimelesecundealeexistenţeisaledupăBigBang?Deceartrebuisăf
eceoricumaceastasevapetrecepestemiliardedeani?Din punctdevederepractic,tab
meu— cuunele corecţii — maisîntşiastăzivalabile pentrunavigatori laceauservit,
cşiGahlei?Pînălazborurilecosmice — deloc.Săfievorba,îndescoperirileştiinţific
uneThomas Kuhn,legatămaicurînddeunnou„stil"alepocii?IatăcevacucareAnstotel
are,încredinţatcăştiinţarămîneposibilăşicăeaestechiaresenţialăpentruom —este
eîngeneraldinrealitate — cumcredsofiştii—, fiedinrealitateaaceasta,încarenoi
evaloaremaiareoştiinţă
fărăreferent,sauuna alcăreireferentestenumaioipoteticăşi,oricum,transcendentăl
tă,prinurmare,pedouăfronturi:primulfront,situatla„stînga",estedeschisîmpotriva
einspira,pedeoparte,dinunelecercetărialefilozofilornaturii,pedealta,din pre
ofiştilor.Aldoileafront,„ladreapta",presupuneluptacupitagorismulşi platonismul,
scendentuluipecareîlseparaudramaticdeimanenţaîncarenoitrăim, încercareaMetafiz
msepoateexplicaaceastălume,darfărăaodesprinde,aorupe definitivdeacealume,
ibilăştiinţaînlumeaaceasta"revine laaîntreba:cumsepotînţelegemişcareaşitrans
esupun constanţă,permanenţăşimaialesunpunctstaţionardereferinţă,ceeacepareane
RELAMETAFIZICA Multiplicitateasensurilorrealităţii încercarealuiAristotelseregăse
ineobsesivîncuprinsulMetafizicii:7toXA.ajccb< Xeyouevov —cusensurimultiple":Astf
arenefolosimîncelemaicurentesituaţiinu ausensuriunice,singulare'ciaumaimult
ineuniicuceilalţi, trebuiesăledistingemşisăleanalizămseparat.Fireşte,nuArist
a conceptelor,darelesteceldintîicareoanalizeazăsistematicşicare,maiales,oaş
acăpolisemianuesterecunoscutăşirespectată,iaunaşteresofismeşicontradicţii,iara
lţimedeastfeldecontradicţii,defundăturiîncareseajunge,dacănuseţineseamăde
teasensurilorrealităţiicaatare. Aşaseîntîmplă,desigur,şicutermenidintreceimai
amnăaltcevadecîtînaceeade„hranăsănătoasă",sauînaceeade„ficatsănătos".Dartoat
eproducesănătatea,fiecevacareconţinesănătatea)auceva comun:referinţalaoideep
ucruseobservăşiînprivinţaaltorconcepte,şimaialesacelorfundamentale înesenţă,
aceelnumeşteceeaceeste(16ov),aremaimultesensuri — toate justificateşiimporta
istinscuatenţie.Deexemplu,unlucru,precumomul, esteoexistenţăreală,darşipropr
.Deasemenea, existenţaarhitectuluiînpruncesteorealitate,darvirtuală,Şidecide
turitate.Or,confuziaacestorsensuripoateconducelanenumăratesofisme.Aşadar,existen
iunsensunic,aşacumcredeauParmenidesauPlaton,dar,pedealtăparte,eanudescrie
ică)desensuri — aşaumvoiausofiştii existămereuunnexcomun,cevacareintegreazăto
aliza,sauale 28 ANDREICORNEA deduceuneledintraltele,darşifărăalelăsăsăsed
inţaprincipală,sausensulcentralalexistenţei,aceeacareimpuneacestnexcomun,aşac
e„sănătatea"?AceastareferinţăprincipalăesteceeaceAristotelnumeşte „Fiinţă"(ouat
ltare"alrealităţii.Fiinţaesteceeacelucrulesteînsinealui,este ceestelesău.
lor,adicăceeaceepermanentîntrun subiectatuncicîndacestaseschimbăşidevine.De
au mizerabil,poateînvăţasauuita,şitotuşi,atîtavremecîttrăieşte,elrămîneelîns
uchiarnicimăcarosingurădată,dupăcumcredea Cratylos,discipolulradicalalluiHer
tuşiunanumerîu,şinuun altul,deoarecesubzistacevadinel:Fiinţa sa. Fiinţa,dea
laţii(aşacumcredastăzi„pragmatişti"relativiştica RichardRorty),cisăaibăşioan
lenusînt completreductibileladatelesenzaţieisaualepercepţiei,cieleadmitşioc
nţă,lumeasarrezumafărărestlaunfluxcontinuudesenzaţiişiniciocunoaşterebazat
asăsepoatăexplicaexistenţaştiinţei,pentrucaoînţelegereraţionalăalumiisăfiel
nieşioriceînchipuiresăfielafeldevalabilăşideegalîndreptăţităla numelede„ad
emonstraexistenţaFiinţei?2)Si,undeanume,încuprinsul
realităţii,seregăseşteefectivFiinţa? ExistăFiinţă? Aristotelştieînsăcănupoated
ingeeficient afirmaţiilecelorcare INTERPRETARELAMETAFIZICA 29 A'contestăexistenţa
teaGamma — cenuestedelocabsolutevident,dareraaproapeoevidenţă entrufilozofia
ezentărilor mentale,corespundestructuralrealităţiiexterioare,„obiective". Cualtecu
ipheraclitic,încurgerecontinuă,lipsitădeoriceconstanţă — adicălipsităde Fiinţă —
torie,trăsăturăproprie — ziceAristotel— viziunii relativistesiiraţionalistealuiPr
edistincţiadintreaparenţăşiesenţă,dintreintrinsecşi contextual,sau,de fapt,redu
ernilordeazi),exactlafeldupăcum anumiţifilozofiainaturiieliminaserărepausulşi
Rezultatularficănusarmaiputeaface,înmodconsistent,afirmaţiiadevăratesaufals
rfozaîndatăînadevăr,adevărulardevenifals,înfuncţiedeperspectivăşidedorinţace
atuturorlucrurilor"esteinterpretatădeAristotel(caşide Platon)încheiepurrelati
comitentdespreacelaşisubiect,ceeacedefapt conducelasuprimareaprincipiuluinonco
ral —spuneAristotel —ceicarecontestă principiulnoncontradicţieisuprimăFiinţa.Căc
texte,saurelaţii contextuale,şicănuexistăcevaceomulsauanimalulsîntintrinsec."
elativismulepistemologicşinegareaprincipiuluinoncontradicţieinu estechiaratîtde
totel:maiîntîiafirmaţialuiProtagoraspoatefiînţeleasănu numaiindividualsubiecti
işispecifickantian(omulf»generaldămăsura lucrurilor).Apoiprincipiulnoncontradi
ictoriidespreacelaşisubiectşi subacelaşiraport or,aafirma,depildă,cătoatepro
,că„toate propoziţiilesmtadevăratedoarsubunanumeaspect,diferit,însădelacazl
ncontradicţiei. lotuşiestedenetăgăduitcă,filozoficvorbind,existăolegarăintrere
ic,pede oparte, 30 ANDREICORNEA şisofistică,pedealtăparte,şicăAristotelnu
primăFiinţa,înfinal,sesuprimăprincipiulnoncontradicţiei.Rămîneatuncidearătatdo
imat,pentruaarătacăsuprimareaFiinţeiesteinacceptabilă.ObunăparteaCărţii Gamma
ecăprincipiulnoncontradicţieinu poatefisuprimat.Fi reşte,însine,principiulnon
monstrat,iarceicareîncearcăsofacăse înşală —explicăAristotel.Darsepoatefoart
rsoană carevreasăgîndeascăcoerentşisăcomunicelimpedegîndulsău.Esteceeacesa
uneAristotel,dacăamputeafaceafirmaţiicontradictoriidespreacelaşisubiectşiînace
omunicanimicdeterminat astfelîncîtnimic,nicimăcaraceastăteză — anumeca principiu
itsaucomunicat.Or,înfapt,toatălumeagîndeşteşi comunicăcevaanume,inclusivsofiş
icţiei.Altminteri,dacănuarco munica,omularfi,ziceAristotel,„aidomauneilegume
t,omulnuar comunica,înfapt,nimic.Realitateacomunicăriiunuisubiectdeterminat,aş
aunei consistenţeagîndirn,auneideterminăricoerenteagînduluigînditşiapoicomuni
ncontradicţiei.Pentrucaomulsărămînăîndomeniullogosului,algînduluicoerentşial
plicitprincipiulnoncontradicţiei,fieşiatuncicînd,explicit,elardorisă1 contest
asiewicz—acestprincipiunuesteo„legealogicii" şinu arevaloarelogicăcaatare,e
sponsabilitatepentruspusele rostiteşifaptelecomise.Iardacăelnuesteîncălogic,c
e,dupăcumsa spus,eplauzibilcaoriceconsistenţăagîndiriisăfieunreflexalconsi
upoatefuncţionaîncazulunorobiecte INTERPRETARELAMETAFIZICA
31 inconsistente,precumuntriunghidreptunghicechiral)Iaro lumeconsistentăesteol
intrunfelde„argumentontologic"implicit,subtilşimaipuţinpretenţiosdecîtcel„cla
oteldeduce,dinfaptulincontestabilalcomunicăriiumane,cătrebuiesăexisteFiinţă. U
isteFiinţa,încănuştimundeseaflăea,sauceanumeesteea — altfel spus,cuceporţi
tăsubiectulcercetatşicontroversatşiîn vechime,şiacum,şipururea:ceesteceeace
ilozofii, predecesoriisăi,auidentificatFiinţa — adicăporţiuneadestabilitateşicoer
rii,precumfocul,aerulsauapa,fiecumateriaîngeneral,fiecuanumiteuniversalii,pr
esaunumerelepitagoricienilor.Lipsadeunitatearăspunsurilorageneratînsăconfuzieş
areaunegatrealitateaFiinţei. Aristotelastabilitînsăcăanumitecuvinteaumaimulte
az,nu cumvaşiconceptuldeFiinţătrebuiegînditînmaimultesensuri?Iardacăesteaş
oţiuniideFiinţăşistabilitlaceporţiunederealitateseaplicăele,dupăcumtrebuies
ociază.Prinurmare,aşadupăcumFiinţaîmpiedicădispersiarealităţiiînansamblu, trebu
eadunăşiconecteazăsensurilerelativ diferitealenoţiuniideFiinţă. Iardacăesteaş
teaspectealerealuluiauavut,cumva, dreptate,eşiparţial.Einuauvăzutdecîtunanu
uri.Experienţalor rămîneutilăşimeriteanstudiatăistoric,ceeacechiarfaceAristo
cprintrunfeldesinteză. aimult,acăutasăserăspundăînmodunivocîntrebării:cee
te,înmodefectiv,maimulteentităţi,chiardacaîngradediferite. AutonomiaFiinţei E
areşicomparîndulecuasa,Aristotelobservăcă,îngeneral,sîntmaimulte entităţica
,conceptuluniversalşicompusuldintre materiesiformă,întrunfel,toateacestea,pri
ezentaFiinţa,darîngradediferite. Darceînsuşireanumetrebuiesăposedeoentitatep
oteleste simpluşicomplicatînacelaşitimp simplu:pentrucacevasămeritenumelede
aiuşordeînţelesşidetradus,înconsecinţă,ceînţelegeAristotelprinacestcuvînt. X
toateacestea,forma,desprecareadeseaAristotel afirmăcăreprezintăFiinţa,nuestes
upează.Dimpotrivă,Forma platoniciană,desprecareAristotelafirmărăspicatcănuesteF
ratădeelafifostconceputădePlatonca„separată"sau„separabilă"delucrurilesensib
eFiinţa,ywpiatovînseamnădefapt„autonom",sau„subiectautonom". Cualtecuvinte,est
tpentruproprietăţi,existîndautonom(darnuseparatfizic) faţădeele,darcarenuest
oapeechivalentestetâ5eTI,adică„unce anume,determinat".Numaică „autonomia"poate
lte sensuri. Inprimulsens,maicuseamăpurontologic,autonomiapoatefiocaracterist
aeste subiectsausubstratabsolut,suportaltuturorproprietăţilorşialformelor şi,
pentrualtsuport.Eaestevirtualitatecompletă,pentrucăpoatedeveniorice,fărăafi,
apoateexistachiarşiautonomfaţădeforme, proprietăţi,actualizări,daracesteaaunev
3 teriecasuport,pentruasemanifesta.Deexemplu,bronzuloateexistaşiînabsenţasta
,areevoiedeunanumitmaterial —fieelbronz, piatră,sauunaltul.Deciînmăsuraînc
nţă.Autonomiamaterieiesteînsăextremdelimitatăşiderelativă,întradevăr,materia,
udecunoscut eanuesteunsubiectpentrusenzaţie sauştiinţătocmaidinpricinaindete
aarenevoiedeunireacuoformă, princarevirtualitateasaseactualizeazăîntrunanum
uesteautonomăsi nueste,prinurmare,Fiinţă.
Atunci,maidegrabătocmaiceeacerezultădinaceastăunireamaterieicuoformă — indivi
uvoXov —posedăautonomieşiînacestsens,fărăaopierdepeceaînsensontologic.Unan
biectartificial,precumaceastăcasă,sauaceastăstatuie — toate acesteasînt,pedeop
oprietăţi,darnuşiproprietăţi,larîndullor, aleunoralte subiecte.Sespune„Socrate
te,elesîntşisubiecte autonomepentrucunoaştereşisenzaţie,deoarecesînt,fiecareîn
ea căFiinţaesteidentificabilămaialescuindividualulcompus. Numaicădinnou — arat
eparţialăşirelativă.Căci,chiardacăindividualul compuseste,întradevăr,subiectpe
rţialsubiectpentru cunoaşterearaţionalăşipentruştiinţă.Individualulcompusnupoate
oţidefinipeSocrate,îlpoţinumaidescriesaupicta.°cmaidinpricinaprezenţeiînela
minatsauactualizatperfect:elcontinuăsădevinămanumitecontexte,săseschimbe,ceea
rformală,generică.DeaiciŞidramaştiinţeidesprecarevorbeamla început:Socrate,Ca
uferă,darştiinţanuPoatetratadecîtomul generic,abstract. 34 ANDREICORNEA Săfie
ceeanuarenevoiedemateriepentruaficunoscutăraţional,în timpceindividualulcom
stmod?SăfieformăFiinţa,esenţiala? Ceesteforma,? ProblemaestecăAnstotelnun
nterpreţi,spresatisfacţia secretăaaltora — vînătoriidecontradicţii —filozofulpare
hiar contradictorii,subnumelede„formă".Dealtminteri,nuexistănumaiunsingurterme
telutilizeazăîntrunmodadeseaaproximativsinonimictermenicaEtSoţ,uopxpr),A.6yoţ,
amnăşi„specie",darşiFormaplatoniciană(acăreiexistenţăobiectivaAristotelorespi
unţraţional",iarultimulesteoexpresiearistotelică,pecare,din lipsădecevamaibu
ofcaresistematizeazăpolisemiatermeniloresenţiali,varegăsiaceastăpolisemieşiîntr
stăînMetafizicădouăsensurifundamentalealetermenului„formă",înfuncţiedeperspecti
ividualuluiconcret,„forma"înseamnădeobiceiproprietateaabstractă,Ttotovti, univers
.Dinacestpunctdevedere,„forma"aristotelicăestefoarteaproapedeFormaplatoniciană
tănupoatefiunsubiect,deoareceea —spuneAnstotel— seaplicăunuisubiect,îiadaugă
alaluiPlatonarfifostdeafiipostaziatînsubiectcalităţiabstracte,precum „bine",
iautonomizatdelucrurileconcrete.Urmareaceamai neplăcutăaacesteieroriesteceeac
ria„celuidealtreileaom",saumultiplicarea indefinităatranscendentelor(v.CarteaA
le"luiPlatonsîntfalsautonome.Intr adevăr,toateacesteproprietăţiabstracte,lafe
IZICA 35 niversalenusîntsubiecte,şicuatîtmaipuţinsubiecteautonome,îconsecinţa,
iinţe.Numaicănuacestaestesfîrşitulpoveştii:dinperspectivacunoaşteriiraţionale,f
inaurulsubiectautonom.Dinacestpunctdevedere,formaesteidenticăcuspecia or,num
finiţii.Definiţiaconstăînsăîntrouniredintreungenşiodiferenţă: omulesteunani
irtualitateneactualizată:„animal"la modulnedeterminat,şinuunanumeanimal,precum„
chivalentăuneicalificări, uneiactualizăriavirtualităţiigenului —„biped"— iarunire
ceastaseamănăcuindividualulcompus,alcătuitdinmaterieşidinformă,saucumateriaca
edeterminat\ Numaicăestevorbadespreunindividualcompusinteligibil,şinudespre u
estindividualcompusinteligibileste,desigur,subiectalcunoaşteriiraţionaleşipoate
easemenea,elpoatefisubiectulunorcalificărisuplimentare.Sămaiadăugămcă,celpuţi
— identificatdeAristotelcuformatrupului — formaesteunfelde configuraţieparticul
ividului. Rezultatulpoatedeconcerta:subunaspect,formaesteFiinţă,subunaltaspect
etreceaşicumateria,şicuindividualulcompusconcret.SeparecăcerinţacaFiinţasăr
ctuală:planulpurontologicşi planulpurepistemologicnucoincid,îngeneral,chiar
dacăseintersecteazăaproximativînindividulspecific,alcătuitdinunireamaterieigenul
alizarea observăm,acum,căformaFiinţăesteidentificatădeAris 0c"ce£aceeln
atăAristotel— înseamnă,înfond,aactualiza virtualitate,aidaunsens,odeterminare
cevadecîtactualizarea,realizareaunei Â 36 ANDREICORNEA virtualităţi.Sprepildă,un
,saudoctor,saumilitar,sautraficantdedroguri,saumulte altele.Fiecaredestinsea
eactualizaînadultprineducaţie,viaţă,împrejurări. Fiecaredestinestedecioformă,
esupuneconcomitentnegareacelorlalte. Deaiciînsăsevedeşideceforma,sauactualiza
ncretă:întradevăr, actualizareaestecapătulunuiproces,procesulestemişcare or,atî
evirtualitate,supusăuneiactualizăriulterioare.Deexemplu,atîtavremecîttrăieşte,u
tă oactualizare.Darviaţaestetransformarecontinuă,ceeaceînseamnăcăniciodată nuv
r,prezenţavirtualităţiiînseamnăprezenţamateriei,aindetermi natului ceeaceiarăşi
ivnuesteFiinţă,saumăcarnueste Fiinţăcompletă. Deaicişiproblemaştiinţei:ştiin
re acestasemanifestăcaovirtualitate:omulpecareeaîlstudiazăesteunomgeneric,
idualădeterminată,înschimb,actualizareacaracterizeazămaialesindividualul,careexis
u1poatestudiadecîtînchipindirect,mediat. Totdeaiciprovineşiodramăeternăae
feritmai sus:existenţaomeneascărealizată,formatăesteactualizare dar,pemăsurăce
,îngustarea,limitareaposibilităţilor.Omul„realizat"este,precumFiinţaindividuală,f
mitelesale.înschimb,omulsituatîncăînvirtualitateeste,precumgenul,ununiversal,
nuemărginit,dareineficient,egeneralitategeneroasă,dareprivatdeFiinţareală,e
tă,însăsăposeziambele —şiformaeficacepresupusădeactualizare,darşi generozitate
atăcevaaproapecuneputinţă pentrunaturaomenească.Sîntematuncialt INTERPRETARELA
ală,decîterampevremealuiAris1pec^re,totuşi,preaînţelepţiisecoluluialXXlea 1
e"? însădacăFiinţadeplinănupoatefiregăsitănicimăcarînactua 1'zareaobişnuită
xistă,nuexistă imicaksolut,şirelativitateatindesăreinvadezetotulşisănăruie î
eeacetulburălucrurileeste,cumsevede,mişcarea — atîtceaefectivă,actualizată,cît
că,îngeneral,cevacarenusemişcăacum,sepoatecîndvamişca,elestedecivirtualitat
ualitateestematerieşiindeterminare aşadar,edeficitarsubraportulFiinţei. Iarceea
epoatemişcaşiînaltmod,ceeacearatăcăelconţinede asemeneaunreziduudevirtual
eaporeticşideconcertant:deşi Fiinţatrebuiesă existe,fieşimăcarpentruagarantar
itateanoastrăefectivădeale comunica,însensuldeplinalcuvîntuluieanupareapute
e.Nicimateria, nicicompusul,niciforma,niciuniversalul,niciindividualulnudausea
igenţele Fiinţei.Fiinţaemainecesarăcaoricînd,darrămîneimposibilderegăsitînfap
eaFormelor,rormeleplatonicienesîntarhetipuridesăvîrşiteale lucrurilorterestre,dar
au,cumarspuneAristotel,predicateuniversale.Valoarealor epistemologicăconstăîna?
eligibile.Dartocmaiaicistă,servăAristotel,slăbiciunea ontologicăateorieiplatonic
ecenumaisubiectulpoatefiFiinţă.terUmaiCă
subiectele,îngeneral,sîntindividualităţiparţialindemate,dinpricinaprezenteimater
aloroase. l 38 ANDREICORNEA Soluţiaarfisăsegăseascăorealitate,casăspunemaşa,
cid,şicaresă fiedeopotrivăsubiectabsolut,darşipredicatabsolut:casubiect,oas
ntologic capredicat,eapoatefiFiinţaşisubraportepistemologic.Iarcasubiectabsol
eindividuală,şinuoabstracţieprecumFormeleplatoniciene. Deasemenea,amvăzutcăce
litateainerentă.Artrebui,atunci,aflatăo realitatecaresăfielipsitădevirtualitat
mpletămtoateprivinţele.Această realitate, lipsităfiinddevirtualitate,nuarputeafi
rfieternşiesenţialimobilă, fărăputinţădeasemişcavreodată. însfîrşit,această
ncipiu,înea, contradicţiilepecareleamregăsitcercetîndFiinţeleartrebuisăserez
perfectă,dispersată,iarfaliadintrerealitateaontologicăaindividualuluişirealitatea
saluluiarcontinuasăfie,înprincipiuşiînmodesenţial,neacoperită. Aceastărealitat
eusauFiinţadesăvîrsită.Darcumpoateexista,saufi gîndităoFiinţă,deopotrivăsubie
ieternimobilă,şiînacelaşitimp creatoarecumvaaîntregiilumi?Nusîntmaialesimo
gic,totatîtea motivesăcredemcăaceastăFiinţăesteoimposibilitate?Cumpoateexist
lUnivers,sărămînă,elînsuşi,imobil?Şicumpoateficevadeopotrivăproprietateşisu
arăproprietate? Desigur,spuneAnstotel,înmodnormal,unlucrucarepunepealtulînm
itateînactualizare:uncal,pentruatrageuncar,trebuiesăalerge osămînţă,pentrua
,trebuiesăconsumecombustibil.Lucrurile,însă,artrebuisă aibăunînceput,sauunpr
interilumeaarfifărăprincipiu,căciun INTERPRETARELAMETAFIZICA 39 .• ucaren
nit Peste,dupăAristotelşi,îngeneral,dupăantici,principiu.Dar poatecevaimobi
enezalumii,concepuseunDemiurgactiv, arecreacuochiilaFormele eterne,întocmaiunu
erăaiciunadintrecelemaifascinanteteoriidinistoriametafizicii,teoriecareainspi
a,darchiarşi,prinDante,poeziaeuropeană.Maimult,probabilcăaceastăteoriedespre
ua1facepeAristotelfilozofulpreferatalscolasticiimedievale. Elobservă,astfel,c
aspate",sauactivatdeoraţiuneeficientă,aşa precumunmotorîmpingeunautomobil un
genţăşisensibilitatese deplasează,sepunînmişcareşifiindcădorescsăatingăunanu
ate —cunoaştereaaceva,şifaceeforturinumeroase pentruaceasta.Altcinevacautăapropi
ite,deoareceaceastaîiconstituie,celpuţinînparte,încalitatedeiubit,finalitatea.
cumunmagnet,puneînmişcare,numaicăfărăcaeaînsăşisăse mişte.Intradevăr,dacău
uaalerga,ştiinţa, cunoaştereanusepierd,nuseconsumăpemăsurăcediferiţioamenil
leiîifacecurte. Săneînchipuimatunci,dupămodelulgîndiriişialiubirii(saumaid
el— ofinalitateuniversalăalumiişiaUniversului:fieaceastaDumnezeu.Êlnucreează
umDemiurgulplatonic(sauDumnezeulbiblic),ciofacerămînînd imobil.„/Dumnezeu/pune
tuliubim,învremececelelaltelucruripunŞCare/ akelucrun'mişcînduselarîndullor
iimportantegîn nalefilozofieieuropene. 6'Dumnezeuesceimobilşiestefinalitatea
ectaliubiriiuniver Â 40 ANDREICORNEA
sale,emotoruluniversal nuîmpingelucruriledelaspate,făcîndulesăsemişteşisă
orinţei,aliubiriişialgîndiriilor.Elrămîneeternînchisînsine,dardetermină, ca
mnezeuesteobiectuniversalalgîndirii,elvafişiobiectulproprieigîndiri.Saualtfel
mnezeudecîtsăsegîndeascăpesine?Iatătautologiacăutată:Dumnezeuesteobiect,darş
rmare,termenulgîndireaparedeopotrivăcasubiectşi capredicat.Fiindsubiect,Dumneze
icăactualizarecompletă,elesteşiformaperfectă, adicăiarăşiFiinţă. Sau,devremec
eînmodesenţialimobilşinusepoateînnici unfeltransforma:căci,dacăsartransfo
eesteîn modesenţialimobilşineschimbătoresteactualizarecompletă,totală,lipsităd
ctualizatesteşicompletlipsitdevirtualitate,adicălipsitdematerie.Şinuevorbado
receeaceAristotelnumeşte„materiainteligibilă"(adicăgenulînraportcuspecia).Dumn
tefiperceputprintrooperaţieintelectualăanaliticăcareseparăsubiectulde predicat
runprocesdecontemplaţieintelectualăsaumistică,ce reprezintăpentruAristotelsupre
tudinemenităomului. însfîrşit,Dumnezeu,camotorimobildecareatîrnâîntreg„Cerulş
ersal,precumFormaplatoniciană.DareoFiinţăindividualălipsitădevirtualitateşide
alitate,ca„Fiinţăiubită",elproducemişcareaperfectcircularăacerului stelelorfixe
imultormotoareplanetareimobilesubordonate,eldeterminămişcările planetare(pecare
izîndteoriileastronomicealeluiEudoxosşialealtorastronomişi matematicieni).Prin
—ceeaceaplăcutmultcreştinilormedievali— „nnt INTERPRETARELAMETAFIZICA 41 h'
eieAristotelCarteaLambda,cuuncitathomeric. Ceeaceestecafiind Neamintimdeobi
,sarficuvenitcaAristotelsătreacăladescriereaFiinţei perfecte,şinusădediceu
inţelorsenzorialesauinteligibile materiale,precumface elînCărţileZeta,EtaşiThet
mPierreAubenque,auimpresiacaexcursuldinCarteaLambdaestebarbapastişa aMetafizi
stului,deoareceelarmărturisioaltăconcepţiedespremetafizică,saudespre „primafil
rsul.DeaceeaşipărereesteşiDavidRoss,pentrucareCartea Lambdanuaparţinecorpusul
aînceputulCărţiiGamma,Aristotel defineşteobiectulştiinţeipecareelocaută,caurm
nţăcu caractergeneral,carearaveaînvederenuoanumităporţiunearealităţii,precum
astudiazărealitateacanumăr—,ciarluarealitateacaatare,cucaracteristicilesaleu
edealtăparteînsă — afirmăaceştiinterpreţi —,atuncicîndAristotelvorbeştedespreFi
rţiunearealităţii adicăelaridentificaacummetafizicacu oştiinţăspecializată. La
iobiecţii,înCarteaEpsilon,spunînd,chiardacăpoatepreapescurt, cădiscuţiadespre
eadespreFiinţaperfectă(adicădiscursul ontologicşicelteol°gic),coincidîntrunfe
nţelor.Iaravorbi despreprimuldintroserie,înseamnă,mtrunfel, avorbidespretot.
,icediscurs desprerealitateauniversalăesteundiscursdespreprinapii,şiinvers.Or
ulmişcăriişi a'deveniriiuniversale. l A 42 ANDREICORNEA Aşadar,discuţiadespreF
hiardacănucoincid,înoricecazsîntşi trebuiesăfiestrînslegate.Fiinţauniversală
leaşi proprietăţi,înfond,caşiFiinţaperfectă,divină.Doarcăacesteproprietăţinus
teria),întraltulformaautonomăconceptual(specia),întraltâparte —finalitatea, într
erminareaestevalabilădoarpentruunaspectaluneiFiinţeanume,dar nuşipentruunal
alizareacaracterizeazădoarunelesubiecte,şinumaisub anumiteaspecteizolatealelor.
Dimpotrivă,înFiinţaperfectătoateacesteaspecteşiînsuşiriparţialesîntadunatelaola
deatuncideceAristotelseocupăpeîndeletedeFiinţeleterestre,maiînaintedeavorbi
abil,princareanumeaspectalloracesteameritănumeledeFiinţă,darşiprincareanume
nînduleînevidenţăinsuficienţeleparţiale,darcomplementare, poatedevenilimpedenevo
adispersieiFiinţeişinecesitateaintroducerii Mişcătoruluiimobil—Dumnezeu. Tezalui
ctă,principiilenarmaiaveasens,estedovedită examinîndusemaiînaintelimitările di
dmaterie.CaşipentruPlaton,şi pentruAristotellumeasenzorialănuspunetotuldespre
asenzorialareprezintă imagineasaucopiadegradatăalumiiFormeloreterne,laAristotel
lentăcudispersia Fiinţeiperfecte. Laurmaurmelor,înfundalulîntregiiMetafizicise
lontologic,sau, dupăcumsemaispune,transcendental:maiîntîi,dinfaptulcăîntreoa
ecuputinţă,Aristoteldeducecălumeatrebuiesăfieconsistentă,cătrebuiesăaibăun„
lcănicăieri,totuşi,înlumeanoastră,Fiinţanuseregăseşteefectivîntreagăşicomplet
rebuiesăexisteastfel,închisăînsine,gîndindusepesine şicreîndtotulîncalitatea
talăcălumeaaresensşiunitate — Aristotelesteîncredinţatdeasta — estecănoisîntem
orbicusensînseamnăaasumacăFiinţaexistă dar, dacă eaexistă,îndispersie,aici,t
re,potrivitcucareAristotelarfifostunempiristşiunmaterialist,spredeosebirede
urneparesăracăşisimplistă:pentruAristotelvaloareasupremăaştiinţeistăînaceeac
ractice,eanumerităatîtealaudecîteîiaducunii, căciuneoripoatefiinferioarăunei
tonmaiaveaîncănostalgiaacţiuniipoliticedirecte,caresăderivedinteoriafilozofică
mentdat,sărevinăînPeşteraîntunecatăpentruaşiajutaşiaşieliberasemenii.Aristo
ltmaiscepticfaţădeunireafilozofuluicuomulpolitic: filozofultrebuiesărămînăund
ica,„sălasepeseama oamenilorpoliticisarcinadease luptapentruonoareadeamătura
mpiric.Uar,dinnefericire,regularămînecăştiinţaîlvindecă doarpe„omulgeneric",î
easmtîncercatenumaideomul particular,detine,demine,de>deea.IntreFiinţelein
irtualalştiinţeidistanţa rămîne,deobicei,dezesperantdemare.aptulinsăcămaisupr
teşiazigratuită,inexplicabilăprin considerenteempirice,probeazăînfondcă,delai
, rneadelungă,deîngustăşideabruptă,nuseînchidenicio ANDREICORNEA dată.Ea
oateleobsesiilenoastre relativiste,detoateîndemnuriledeaepuizapripitteoriaînpr
mulcareneguverneazăvieţile, despecializareacarenefaceeficienţi,darnelimitează.
aguldeaştinueotautologieabsurdă,osumăaineficientei,opoznă filozofică eaîns
tepesine,şicare,numaişi numaipriniubireauniversalăpecareodeşteaptă,mutălume
nuiomdecîtsăseasemene,fieşipentruscurtulrăstimpalarticulăriiunuigîndbinerot
GRAFIEORIENTATIVĂ lj ARNIM,Hansvon,„DieEntwicklungdesAristotelischeGottes lehre
ologiedesAristoteles,ed. deFritzPeterHagen,Darmstadt1969. AUBENQUE,P.,Problema
ucureşti1998(1962).BONITZ,H.,AristotelisMetaphysica,
recognovitetennarravit,2 voi,Bonn18481849.BRENTANO,F.,VondermannigfaltenBedeut
hAristoteles,FreiburgimBreisgau1862 Darmstadt1960.CRILLY,W.H.,TberoleofAlpha
hysics, Fribourg1962.DANCY,R.„OnsomeoftheAristotle'ssecondthoughtsabout substa
totle,substance,formandmat ter,ed.deTerrenceIrwin,NewYorkandLondon,1995. GOE
erAristotelischen Prinzipienlehrc, Tubingen,1954.GRAYEFF,F.,Aristotleandbisschool
otheHistory ofthePeripatoswithaCommentaryonMet.Zeta,Teta, LambdaandTheta,Lo
leonthemultiplidtyofBemg,învoi.Aristotle, suhstance,formandmatter,ed.deTerrenc
on,1995.GUTHRIE,W.K.C,„TheDevelopmentofAristotle'sTheology", mTheClassicalQuate
).«AMELIN,O.,Lesystemed'Anstote,Paris1920. R.w.,Aristoteles.GrundlegungeinerGe
cklung,Berlin1923,1955. 'W.,AristotelisMetaphysica,recognovitbreviqueadno tation
uxit,Oxonii1957. 46 ANDREICORNEA Loux,M.,Pnmaryousia.AnEssayonAristotle'sMetap
993.MANSION,S.,DieersteTheonederSubstanznachAristoteles,în voi.MetaphysikundT
s,ed.deFritz PeterHagen,Darmstadt1969. MERLAN,Ph.,FromPlatonismtoNeoplatonism
.,„TheologyandOntologyin Aristotle'sMetaphysic", învoi.ArticlesonAristotle,voi.
MalcolmSchonficld,RichardSorabji,London1979.REALE,G.,AristoteleMetafisica,3voi,
E G.,//concetto difilozofiaprimael'unitadellametafîncădiAristotele,Milano,1993
stehungundursprtinglicheBedeutung desNamensMetaphysik",învoi.MetaphysikundTheolo
les,Darmstadt1969.RoBIN,L.,Lapensee grecqueetIesoriginesdel'espntscientifique,
,L.,LatheorieplatoniciennedesIdeesetdesNombre d'apresAristote,Paris1908.Ros
8(1923).Ross,W.D,Aristotle'sMetaphysics.A ReviscdTextwith IntroductionandComm
ALTZAS,Theodore,SubstancesandUniversalsinAristotle's Metaphysics,CorneliUniversity
acaandLondon, 1994.SPELLMAN,Lynne,SubstanceandSeparationinAristotle, Cambri
5TRICOT,J.,Aristote,LaMetaphysique,nouvelleeditionentierement refondue,aveccomme
cot,2.voi.,Paris1953.WHITING,JenniferE.,FormandIndividuationin Aristotle,învo
ormandmatter,ed.deTerrenceIrwin, NewYorkandLondon,1995.WlLPERT,Paul,„ZurInte
,învoi MetaphysikundTehologiedesAristoteles,Darmstadt,1969Wundt,M.,Untersuchun
ristoteles, Stuttgart1953. CARTEAALPHAMARE(I) Aspiraţiacătrecunoaştereţinedeese
inţificăşiîntrucîtesteeasuperioarăşi inferioarăcunoaşteriipractice.Cunoaştereaşt
crurilorşi fenomenelor,iarştiinţacăutatăvafiaceeaaprimelorraţiunideafişipri
alteştiinţesîntmainecesarevieţiidecîtea,darmaibunănuemciuna. Raţiuniledeaf
sistoricocriticpentruasevedeadacă predecesoriiluiAristotelauavutînvedere,sau
cutaţifilozofiinaturii (Thales,Anaximene,Heraclit),atomiştii(Leucip,Democrit),elea
enii,AnaxagorasşiEmpedocle,Platon şiplatonicienii. Capitolull
Toţioameniipoartăînfire<(pt>oei>aspiraţiadeaşti.Casemn980a/alei/',stăiubir
ntrueleînsele,chiarşifărăsăaducăvreunfolos1.Celmaimultînsădintretoateestei
,preferăm, desigur,vedereacelorlaltesimţuri.Motivulpentruaceastă/preferinţă/este
lalte simţuri,nefacesăcunoaştemşicăealămureştemultetrăsăturidistinctive/alelu
esiasenzaţiei,dar,porninddelasenzaţie,launelenusenaştememoria,la altele —da.
enteşimaicapabilesăînveţedecîtsîntcelecenupotsă memoreze.Celeinte980blig
ecum albinaşioricealtăspecieanimalăasemănătoarecuea).Inschimb,reuşescsăînveţe
răieşteavîndreprezentări«pavTex0ica>şiamintiri,darrămînepuţinpărtaşlaexperienţă
ei<TEXVT|>şiaraţionamentelor.Iarexperienţa,la oameni,senaştedinmemorie.Căcinu
iaşilucruproduccapacitateauneiexperienţe unitare.Aşadar,separecăexperienţaeste
uaTT|ur|>. apt,ştiinţaşiartaseînfăptuiesclaoameniprinexperienţă2.1exPenenţaap
enaşteatunciazamultorreflecţiiizvorîtedinexperienţă,ianaştereo Â 50 METAFIZICA
vitoarelatoatecazurileasemănătoare.Aşadar,faptuldeaconcepecăunanume leacîipr
ocrateşi multoraltora,fiecăruiaînparte,ţinede experienţă darfaptulcătuturorcel
ddeoanumeboală,le foloseşte/acelleac/ — precumflegmaticilor,bilioşilorsaucelor
veştepractica,experienţanupareasedeosebideartă.Bachiar,oameniiexperimentaţi r
erienţă.Explicaţiastăînfaptulcăexperienţaestecunoaştereasituaţiilor individuale<
asituaţiilorgenerale dartoateacţiunileşiproceseleau deafacecuindividualul.Căc
farădoardacănu/negîndimla/ „omulplasatîntrunanumecontext",<dtXX'r\ KCCTO014
ltul dintretoţiceinumiţiaşasaualtfel,şicare,încontextulrespectiv,auproprietat
r,dacăcinevaesteteoreticianşiarecunoaştereageneralului,dararignoraparticularul
riînoperasadevindecare.Insulparticular,deci,estecelvindecabil. Şitotuşi,calit
rţinîndarteidecîtexperienţei,şiîiconcepem peartizanimaiînţelepţidecîtpeoamenii
iazăcu calitateadeaşti.Aceastaseîntîmplădeoareceunii — /artizanii/ — cunoscraţiu
lţioameni — nu.Căcioameniicuexperienţăştiucăarelocunefect,darnuştiudecearc
lpentrucareîiconsiderămmaivrednicidepreţuireşimaiştiutori peşefiidelucrăride
iicunoscraţiunilepentrucaresefaclucrările.Ceilalţisecomportăprecum uneleelemen
fecte,darcarefărădeştiinţăproducceeace produc(aşacumfocul arde).Acesteinanima
r,întimpcemuncitoriimanual1leproducdatorită obişnuinţei. CARTEAALPHAMARE(I) 5
aiînţelepţi,nufiindcă fioamenipractici,cifiindcăeipotsădeaseamadefenomene<X
mnuldistinctivalştiutoruluifaţădeneştiutoresteputinţadeatransmitealtuiaceştie
enţaesteştiinţă.Căciartizaniipotsăiînveţepealţiisăştie,întimpceoameniicu
ezentaoînţelepciune,deşicelemaidominatoare dintresenzaţiidautotuşicunoştinţelep
căpedece,depildă, deceestefoculcald,cinecomunicăc\ozrfaptulcăelestecald.
tă,situatădeasuprasenzaţiilorcomune,săfireprezentato pricinădeadmiraţiepentruo
ifostdefolos cielafostadmirat/mai ales/caunomînţeleptşideosebitdeceilalţi
intrecare uneleerauîndreptatecătrenecesităţilevieţii,iaraltelespredesfătare,mer
se
deînţelepciunedecîtprimele,deoareceştiinţapecareeleooferănuestelegatădevreun
ufostinventateştiinţele<e7iiarfpoa>cenaudeafacenicicufolosul,nicicu desfăta
niiaudispusmaiîntîiderăgaz.Iatădeceartele matematicesaualcătuitînEgipt,und
tînlucrăriledeeticădiferenţadintreartă,ştiinţăşicelelaltedeacesttip.Darcele
iuneare învedereraţiunileşiprincipiile.Astfelîncît,după cumsaspusmaiînainte,
esenzaţie,oricarearfi ea meşterulemaiînţeleptdecîtoameniicuexperienţa,şefuld
e teoretice<9ewpnTiKcd>sîntmaiînţeleptedecîtceleproductive 982a r>estelimpedec
teprincipiişiraţiunideafi/alelucrurilor/. 52 METAFIZICA Capitolul 2 Aşadar,dev
tatlucrulurmător:ştiinţăacefeideraţiunişiprincipiieste înţelepciuneafOr,dacăa
,ardevenimaiclardeaiciun răspuns: 1)Maiîntîi,nereprezentămînţeleptulcapeci
taliu. 2)Apoi,îlconsiderămînţeleptpecelcapabilsăcunoascălucruriledificileşica
nătuturor iatădeceasimţiestelesniciosşinupresupuneînţelepciune). 3)Iarăşiîl
iraţiunile deafialelucrurilor. 4)Iarîntreştiinţe,oconsiderămpecea.aleasăpen
ecîtpeceaaleasăpentrufoloaselecedecurgdinea. 5)Deasemenea,esteînmaimaremăs
atămaiprejos. Căcinuînţeleptultrebuiesăsesupună,cieltrebuiesădispună,şinup
tecelmaipuţinînţelept. Iatădecicîteşicefeldereprezentăriavemdespreînţelepciu
dceluicareposedăştiinţageneralului(căciaceastacunoaştecumvatoatesubiectele <"U7
ficildecunoscutpentruoameni — celecugradulcelmaiînaltde generalitate(căcieles
elemaiprecisedintreştiinţesîntcelereferitoarela primeleprincipii(iarştiinţelef
cisedecîtcelecarepornescdelaprincipii suplimentare,dupăcumaritmeticaestemaipr
ecerceteazăraţiuniledeafi aleunuilucruesteînmaimaremăsurăaptă,săiînveţeş
u). CARTEAALPHAMARE(I) 53 Deasemenea,faptuldeaştişideacunoaştededragulştii
noscibilulîncelmaiînaltgrad(căcicelcealegesăcunoască•Jragulcunoaşteriiînsăşi
oateficunos înceamaimaremăsură),însăcelecognoscibileînceamaimare982amăsu
iporninddelaelesîntcelelaltecunoscuteşinuprincipiileprime inintermediulelemen
vi)7toK£iuevcov>). Deasemenea,ştiinţacarecunoaştecucescoptrebuie săvîrşităfiecar
usdecîtştiinţasupusăei căciscopulacţiunilorestebinelelor,iar,îngeneral,scopul
dar,dintoatecelespuse,asupraaceleiaşiştiinţecadenumelecăutat/înţelepciunea/: ac
rimelorraţiunideafisiprincipii.Căcibineleşiscopul<TOouEVEKOO sîntunadintre
teunaproductivăestelimpedeprivindşilaprimiioamenicareaupracticatfilozofia. Că
zofezedatorităuimirii<TO9ai)ncc^£iv>8.Laînceput,desigur, eipriveaucuuimirechiar
vansîndpuţincîtepuţin,auparcursşichestiunimai importante,depildă,aspecteleLuni
sului,înfapt,celaflatînîncurcătură şiplindeuimiresesocoteşteignorant.(Iatăde
cătuitdin întîmplăriuimitoare.)
Insă,dacăeadevăratcăoameniiaufilozofatpentruascăpadeignoranţă,esteclarcătoc
los/practic/.Felulcumsaupetrecutfapteleprobeazăcelespuse:căciabia dupăceaue
entrulejeritatea,cîtşipentrudesfătărilevieţii,aînceputsăfie căutatăcugetarea/f
sstrăin,ci,aşacumdeclarăm liberomulcareascultădesineşinudeunaltul,totaşa
rătined?sineînsăşp.'' «adece,cudreptatesar
euarputeaaveacinstireaasta"10,iaromulnumerităsăcautedecît ştiinţaceise potr
3atateaestepizmaşă,este verosimilcătocmaiaiciseregăseştepizmaeişicătoţicei
izmaşă — ci,vorbaproverbului,multeminciunizicaezii —,nicicavreoaltăştiinţă săf
vinăşiceamaivrednicădecinste. Or,numaieaesteastfeldindouăpunctedevedere:în
i,deoareceeasarocupaculucruriledivine.Darsingurăeaîntruneşteambeleînsuşiri.D
rincipiu,pedealtăparte,oatareştiinţă arposedaoorinumaiDumnezeu,ori înceamai
edecîtea,maibunăîmânuiniciunau. Enecesar,dealtminteri,cadobîndireaeisănetra
iloriniţiale. Căcitoţioameniiîncep,aşacumamspus,prinafiuimiţicăseîntîmplăa
,saucumsîntuimiţioameniiderevoluţiilesoarelui,oridemcomensurabilitatea diagona
eminunetuturorcelorcenuauvăzutraţiuneafaptului,căolungime anumenusepoatemă
poziţie/aminţii/săseschimbe,în final,încontrariulcişisăfiesprebine,vorbapr
vă/nimicnuarputeafiatîtdeuimitorpentruungeometru,precumtocmaicomensurabilita
are,careestenaturaştiinţeicăutateşicareestescopulcătrecaretrebuiesăseîndrept
mpezime,aşadar,cătrebuiestudiatăştiinţaprimelorraţiunideafi(căciatuncisusţinem
crucîndsocotimcăştimraţiuneaprimă).Or,raţiunile,r /aiclucrurilor/sepotco
e?îlreducemlaultimaraţiune<bXoyoţeaxaToţ>lalucrului/, considerîndulpe întî
teriaşisubstratul <f)uA.n,Kaito X)JtOK£iH£VOV>. Atreiaesteorigineamişcării. A
— scopulşibinele<TOoQe'veicaKaiTaya06v>(căciacestaeste finalitateadeveniriiş
cutatîndeajunsînFizica^3.Acumtotuşi983bsănereferimlaceicare,înainteanoastră,
preadevăr.Evăditcăşiaceştiaauînvedereanumiteprincipiişiraţiuni. Cititoriirîn
i/lapredecesori/unalttipderaţiuni /decîtcelepatru/,fiecă/dacănusevaîntîmpl
intreprimiicaresauîndeletnicitcufilozofia,ceimaimulţiausocotitdreptprincipii
celeadetipulmateriei,deundeprovintoatecelecesînt,şicareesteîntîialorsursăş
anentă,darsarmodificaînefectelesale.Peaceastaeiaunumitoelement <aTOt%eîov>
cnusenaşteşinimicnupiere,datfiindcă aceeaşinaturăseconservămereu,totaşacu
museţeasaupriceperealamuzică,şinicicăelpiere,atuncicîndelarpierdeacesteînsu
— ,şi,înaceaşisens,nicicelelaltelucrurinicinuapar,nicinupier.CăcimereuPer
resenasctoatecele,eaînsăconservînduse. arasupramulţimiişiaaspectuluiunuiast
Pătorulacesteifilozofii,susţineacăapaesteprincieaceeaelafirmacăşipămîntulstă
56 METAFIZICA reprezentaredeoarecevedeacăhranatuturorfiinţeloresteumedaşicăînsu
ală(iarorigineanaşteriiesteînceputul,principiulatoatecele).Thalesşiaformatdec
cină,darşifiindcătoateseminţeleauonaturăumedă,iarapaesteprincipiulnaturiipen
istrăvechi,ceautrăitcumultînainteageneraţieideacum,auvorbitînacelaşi feldes
nosşipeThetissăfiepărinţiigenezei,iar jurămîntulzeilorsefacepeoapă,ceanumi
estecelmaivrednicdecinste. Totuşi,rămîneneclardacăopiniarespectivădesprenatură
icum,Thalesestecreditatdeafiafirmatceledemaisusînlegăturăcuprimaraţiunede
dnimeritaşezatîmpreunacuaceşti/vechifilozofi/dincauzasărăcieiduhului său.) Pe
rincipiualcorpurilorsimplemaialesaerul,înainteaapei, întimpceHippasosdinMetap
elaşilucrucufocul.Empedocle21considerăpatru principiiadăugîndpamîntulcapeunal
temaisus.(Acesteprincipii — spune el— persistăveşnicşinusenasc,afarădacănusp
ateşi despărţindusedinea.) AnaxagorasdinClazomene22,careeramaivîrstnicdecîtEm
re23,susţine căprincipiilesîntinfinitelanumăr.Elafirmăcăaproapetoatemateriile
oarprinunireşiprindespărţire,altminteri/însensabsolut/elenicinuapar,nicinup
ideracăsinguraraţiuneavutăînvederedeaceştifilozofiestedetipulmateriei.Dar,pr
lozofilor/pemaidepartedrumulşii'aforţatsăcerceteze/încontinuare/2*.Căci, dacă
telefiealeunuia,fiealemaimultor CARTEAALPHAMARE(I) ,jJecesepetre
uşisăsemodifice £HYpesine.Spreexemplu:nicilemnul,nici bronzulnusîntressabil
le,şinicinufaceFmnuipatul,oribronzul — statuia, ciunaltelementesteraţiuneat
acelălaltprincipiu,anume — cumamspunenoi —deundeprovine mişcarea. Aceiacare,d
re auafirmatcăsubstratulesteunu,nusausimţit delocîndificultate.Cichiar,celp
urprincipiuşiprocedînddeparcă arfifostsubjugaţideaceastăcercetare,susţincăUn
ai înraportcunaştereasipieirea(aceastăopinieestevechesiacceptatădetoatălumea
unctleestecaracteristiclor25. DintreceicareafirmăcăUniversuleste Unu,nimănuinu
originiimişcării/,cuexcepţialuiParmenide,iaracestuia— doarînmăsuraîncareelaşa
rceconsiderămaimulteraţiunideafi— precumceiceiauînconsideraţiecaldulşirece
ns:căcieiseservescdefoccaavîndnaturadea puneînmişcare,iardeapă,pămîntşi
itori,careaucercetatastfeldeprincipii,dattundcăeleerauinsuficientepentruada
rilor,iarăşialţiiaucercetatprincipiuldejaacceptat —cumspuneam — deparcăarfifos
rurisîntbuneşifrumoase,iaralteledevinastfelnupoate,înmod verosimil,săfiecau
entdeacesttipşinicinuiverosimilcăei puteaucredeaşaceva.Căcinarfiacceptab
tant!ri ,me'atuncicîndcinevaaafirmatcăoInteligenţă<vo\>c,>ses Ume'"upâc
ură,elaapărutdreptunomdezmeticit 984b 58 METAFIZICA faţădeceidedinaintecare
orasainiţiatoatareteorie,dar Hermotimos27dinClazomenevorbeaînaintedespreoraţ
eputlucrurileîn
acestfelaustabilitdeopotrivăraţiuneapentrucarelucrurilesîntînbunăorînduialăşi
atecele. Capitolul4 SarputeabănuiînsăcăHesiod,celdintîi,acercetatoastfelde
ipiualfiriiIubireaoriDorinţa,precumParmenide.Acestadinurmă,introducîndrelatarea
ui,spune:Maiîntîidetoţizeii,ea/Zeiţa/produseIubirea2* pecîtăvremeHesiodspune
eacaresedistingeprintrenemuritori2'*,datfiindcăestenecesarsăexisteîn lumeor
rebuiedistribuităprioritateaacestora,sănefie îngăduitsădiscutămmaitîrziu.30 Deo
elui — fundprezenteastfelnunumaifrumosulşiordinea, darşidezor985adineaşiurîtu
neşiceleurîte — decîtcelefrumoase, cinevaaintrodusatîtPrietenia,cîtşiUra,fiec
e,respectiv,acelorurîte. Dacăsardacursacestorspuse,privindcătresensullorşi
aca fiindraţiuneadeafiacelorbune,şiUra — raţiuneacelorrele.Astfelcă,dacăs
rimul,a declaratrăulşibinelecafiindprincipii,arficutotulcorect,dacăeste adev
orbune[iarrăul — acelorrele]. Toţiaceşticugetători,dupăcumspuneam,şipînălaEm
arenoileamdistinsînFizica, — anume,materiaşioriginea,mişcării.Totuşi,eileaua
xersaţilagimnastică aceştia,purtaţidejurîmprejur,dauadesealovi CARTEAALPHAMAR
lozofiiniribune,udi,y,•._. e
lui atuncicîndseaflălîncurcătură,neştiinddincecauzăexistă,cunecesitate,lum
dedreptraţiuneadeveniriioricemaidegrabădecîtInteligenţa31. Empedocleseserveşte
otuşiinsuficientşinicinuîşigăseşteacordulcuel însuşi.Căci,atuncicîndUniversul
rounitateşilafel /face/fiecaredintrecelelalteelemente.Iarcînd,iarăşi,datorită
esar atuncicapărţilefiecăruielementsăsedisperse/edinnou32. Empedocle,înraport
rodusodiviziunearaţiunilordeafi,aşezîndnuo singurăraţiuneamişcării,cidouaş
epatruaşanumite elemente,detipulmateriei.(Totuşi,elnuseserveşte/caatare/dep
ume,defocluatpentrusineînsuşi,pedeoparte,şi,pedealtăparte,decelecontrare
cestfaptcercetînduiversurileepice.)Aşadar,astfelavorbit Empedocledespreprincip
ullorlael. Leucip33şiînsoţitorullui,Democrit34,aşazădreptelementeplinulşividu
acenueste,anumeplinulşisolidularficeeaceeste,iarvidul —ceeacenueste.(De
ecîtceeacenueste, deoarece corpulnuare maimultărealitatedecîtvidul.)Acesteele
niluatecamaterie.Şiaşacumceice postuleazăpeal™rePrFlinţasubstrat,facsăfie
nsiderîndrarul şidensuldreptprincipiialeratiu^î°?fel?1LeuciP?iDemocritafirmă
nţienlearfi.dupăei,trei:figura,aOpoziţia.Astfel,eispuncăceeaceestesuportăd
nproporţie,atingereşiorientare:dintreacestea,„proporţia" — /cumspunei/ — estefigu
ar„orientarea"estepoziţia.Aşadepildă,Asedeosebeştede1X[prinfigură,ANdeNApr
,deundeşiîncefelajungeealalucrurieişiauîngăduit,lafelca ceilalţi,săfie
tatpînăînacestpunct. 986a Capitolul5 Contemporanicuaceştifilozofi,darşianteri
miicaresăsefiapucatde matematici,pecareleaufăcutsăprogreseze.Hrăniţi,aşadar
orasînt
şiprincipiiletuturorlucrurilor.Or, deoarecepentrumatematicinumerelesînt,prinnatur
,lisa părutpotrivitsăexaminezenumeroaseanalogiialecelorcesîntşialecelorce
usocotitcăoanumităcalitate <7ux0oc,>anumerelorestedreptatea,oalta — sufletulşi
laşifel/auprocedat/cufiecareînparte apoiauvăzutcăînnumererezidă atributelea
,fiindcăîntoate privinţelelisapărutcăîntreaganaturăseaseamănăcunumereleşică
putelementelenumerelorcafiindelementeletuturorlucrurilorşiausocotitcă Cerulînt
olaltăaceleanalogiidintrenumereşiarmoniimuzicalecu revoluţiileşipărţileCerului
monie37.Iardacăarfilipsitceva deacolo,sefăceauluntreşipuntecaîntreagaconstr
area ficevaperfectşicarecuprindeîntreaganaturăanumerelor,lafelşicorpurilemi
inouăcorpurivizibile,imagineazăcapeunalzeceleacorpAntipămîntul38.Aceste chesti
imultăprecizie. CARTEAALPHAMARE(I) 61 î copulpentrucarecercetămaiciestesă
e C1PUÎKmaiînainte.Căcişieiparsăconsiderenumăruldrept am'iusidreptmater
e/lui/.Or,elementelenumăruluisîntparul 'imparul,iardintreele,primul estelimita
t unuestealcătuitdinambele/limitaşinelimitatul/ (căcielestedeopotrivăşiparsi
egulCer,dupăcumsaspus,estenumăr. Alţipitagoricienisusţincăprincipiilesîntzec
XJTOIXUXVA£yoneva< >: limitaşinelimitatul imparulşiparul unuşimulţimea dreap
curb luminăşiîntuneric bunşirău pătratşidreptunghi40. Inacestfelseparecă
elaceilalţi pitagoricieni,fiecăeiauluatodelaAlcmaion.CăciAlcmaion,înputere
orcuaceipitagoricieni.Elafirmăcămajoritateacaracteristiciloromeneştisîntdatemc
zateînsănuînfelulîncareauprocedatceilalţipitagoricieni/ca maisus/,ciluateînt
emic.Oricum,Alcmaionalăsatbaltăşirăudefiniterestulchestiunilor, înschimb,Pita
e/contrarii..A?adar>dmparteaatîta lui,cîtşia celorlalţisepoateafladoar986b
norcontrarii,iardelac"a"seP°ateaflaşicîtesînt,şicaresîntaceste principii.
uclaritatede nu izea cătrepitagoricieni.Eiparsăaşezeelementeleîn 62 METAFIZICA
eplămăditădinacesteelemente,ceisîntimanente<wţ evurapxovtwvx Sepoate,deaici,
ozoficareauafirmatcăelementelenaturiisîntmai multe. Existăînsăşifilozoficare
rănatură,darnutoţivorbescdespreel
căînacelaşifelarfibun,nicicaînacelaşifelsarconformanaturii.Invedereacerce
t.(Căcieinuprocedeazăprecumuniidintrefilozofiinaturii<(pwi6XoYOi>, care,conside
acsăexisteogenerare dinUnu,cadintromaterie,ciei vorbescîntraltfel:căcifilo
erareaUniversului,întimpce ceilalţi/eleaţii/pretindcăelesteimobil,)Astfel,atî
adefaţă: Parmemde42,parese,aabordatUnulconceptual,occaatovX6yov>întimpceMel
iatădeceprimulsusţinecăUnulestelimitat,iaraldoileacăestenemărginit).Cîtdesp
că/lumea/(sespunecăParmenidearfifostdiscipolulsău),elnicinua clarificatnimi
edouăprincipii — raţiuneaşimateria.Privindcătreîntregul Cerului,elafirmăcăDumne
rebuielăsaţideoparteînceeace priveştecercetareadefaţă — ceidoi —XenophanesşiMe
uşi,careexamineazămaicuatenţielucrurile,paresăspunăcevacusens:căci,alăturide
unecesitate,elconsiderăcaceeaceesteeUnuşinimicaltceva. (Despreaceastăchestiu
elumiiaparente, elacceptăcăUnueste conformraţiunii,întimpceMultitudineaesteco
rincipii —caldulşirecele,vorbinddespreacesteacadesprefocşipâmînt45.Dintreacest
aceeste,iarrecele —departealuiceeacenueste. Porninddelacelespuse,aşadar,ş
servatlucrulurmător, anumecăce' CARTEAALPHAMARE(I) 63 rT"iauînvedereraţiun
imulteprincipiicorporale şiuniisi Sinfaltiînsăprocedeazăaşezînduleîngenulmate
gălaeaşiraţiuneadeafiamis ărtiiarpeaceastadinurmăiarăşiuniiovădunică,
lozofiauvorbitmaiobscur<nop\)xwtepov>despre principii,afarădoarcă — precumspunea
ideafi,iar,dintreacestea,peunauniio socotescunică,ceilalţiodedublează — anum
escînacelaşifeldespre douăprincipii,daradaugălucrulurmător— ceeaceeşipropriu
tăspeciedenaturi,precumfoc,saupămînt,saucevaasemănătordeunalttip,cinelimita
irmăceva iatădeceFiinţatuturorestenumăr. Despreacesteproblemepitagoricieniiau
tsădiscutedespre problemaluiceeste?şiaudatdefiniţii,darîntromanierăpreasi
lcăruiaceldintîiiarcorespundedefiniţiadată,acelaafostnumitdeeiFiinţalucrulu
blulşinumăruldoi,fiindcă,cuoprimăocazie,dublulaparţinenumerelordoi. Căcinues
mspun,Unularfiomultitudine, ceeacesaîntîmplatşiacelorfilozofi/săcreadă/46.
apitolul6 .^PăDoctrinelefilozoficeprezentatemai sus,aapărutteoriaMlaton,ca
ilemaivechi,onţineaŞlelementeproprii,alăturideceleexistenteînfilozofiaCalicilo
raclit,potrivitcăruiatoatelucrurilesensibile 64 METAFIZICA sîntînperpetuăcurgere,
eacelepriveşte.Platonasusţinutşimaitîrziuaceste doctrine.987bPedealtăparte,
ccuîntreaganatură totuşi,încadrul acestorprobleme,elcăutauniversalulşi,primul,
latonaacceptat învăţăturasocraticădatorităacestuigendeprobleme,daraconsideratc
nsibilă.Căci — credeael— estecuneputinţăsădaiodefiniţiegeneralăuneirealităţise
tărealitateForme<î8eca,et5r|>.Cîtdesprerealităţilesenzoriale,acestea, întotalita
ealăturideForme<7tocpoctcfutooşiurmîndmodelulacestoraoccace TaOtocxAsusţinut
lităţisenzorialemultipleauaceleaşinumecu Formele48.Doarnumele„participare"arepr
oricieni/49.Căcipitagoricienii afirmaucălucrurileexistăprinimitareanumerelor,Plat
re<u.e9eJ i5>/laForme/,
procedînd,astfel,laoschimbaredenume.DarcearputeaînsemnafieparticiparealaForm
tagoricienii,cîtşiPlatonaulăsataltoraînsarcinăsăcerceteze. Apoi,Platonsusţine
xistă,situateîntreele,şientităţile matematice:elediferădelucrurilesensibileprin
rmediferăprin faptulcăsîntmultiple,asemănătoareîntreele,întimpceFormaeste,fi
aţiunideafipentrucelelaltelucruri,PlatonsocoteştecăelementeleFormelorsîntşi e
truel,principii/aleFormelor/sîntMarelesimiculluatîncalitatedematerie,şi Unul
pii(Mareleşimicul),prinparticiparelaUnu,provinFormeleşi Numerele51.Siel,asemă
tcăUnulesteFiinţa,şică,nemaifiindelaltceva/nimic/, estedeclaratUnu,şi,totas
nţeipentrucelelalte lucruri.ElaşazăDualitateaînloculNelimitatuluiluat/depitagor
aprovinelaeldin Marelesimicul aiciavemotrăsătura ecificăluiPlaton.Iarăşiod
elucrurilesensibile,întimpce eisusţin Nmerelesîntlucrurileînseleşinuplaseaz
deeadeaaşezaUnulşiNumerelealăturidelucrurişiintroducereaFormeloraapărutlaPl
redecesoriisăinucunoşteaudialectica). IarideeadeafacedinDualitatecealaltănatur
ratcăNumerele,înafaracelor prime(?),sîntgeneratelesnedinea,cadintrobucatăd
namentulluiPlatonnuestecorect:întradevăr,ei/platonicienii/faccamateriasăgener
— Formagenereazădoarosingurădată.Darseparecă,dimpotrivă,dintrosingurămaterie
ormă/înminteasa/,deunulsingurproduce multemese.Lafelstaulucrurileşicurelaţi
gurăîmpreunare, întimpcemascululpoatefecundamultefemele.Iaracesteasîntimitaţii
aluiPlatondespreproblemelepecarelecercetăm.Or,estelimpededincelespusecăels
e?<xbiiecm>cîtşideaceeaasociatămateriei(căciFormelesînt raţiuniledeafiale
uneadeafialuiceester"este Unul). Darcareestemateriasubstrat,faţădecareFor
sibile,iarUnulestepredicatal Formelor?Platonsusţinecăea/materia/esteDualitate
aînvedereacăreia existălucrurilebuneŞiaceeaînvedereacăreiaexistăcelerele,el
eadeadouaceluilaltelement,aşacumamspuscăauprocedatşiuniidintrefilozofiidin
s. 988a Capitolul7 Aşadar fii/yk'/êxammatPescurtşipecapitolecineaufost
METAFIZICA numaiatîtputemafladelaei,anumecănimenidintreceicareauvorbitdesp
t/înprivinţaraţiunilordeafialucrurilor/decîtamstabilitnoiînFizica,citoţipa
uz. Uniitrateazăprincipiuldreptmaterie,fiecăopostuleazăpeeadreptunasingură,f
lăsauincorporală.(PrecumPlatoncuMareleşimiculsauitaliciicunelimitatul,Empedocl
axagorascunesfîrşitulelementelorformatedinpărţiomogene.Toţiaceştiaau abordatoa
oc,sauapă,sauunelementmaidens cafoculsimairarefiatdecîtaerul,desprecareuni
,auabordat numaioastfelderaţiunedeafialucrurilor,alţiiînsăsaupreocupatsăa
ncipiufiePrietenia,fieUra,fieInteligenţa,fieIubirea).Darnimeni nualămuritînde
orbesc,totuşi,despreaceastaceicepostuleazăFormele. (Intradevăr,Formelenusîntpe
rie,nicipentruFormeUnulnuesteaşaceva,şimeiei nususţincădelaFormeprovineî
traţiuneade afiaimobi.lităţiişiastăriiderepaos.înfapt,Formelefacpefiecar
ormelesăfiecesînt~ele~în~sine.) Or,filozofii respectivioferă,întrunoarecarefel,
ransformărilesi mişcările darnuprecizeazăîncefelanume.Ceicare,vorbinddespreIn
onsiderareacesteraţiuni,nu sereferălaelecalascopulexistenţeisaualdevenirii,ci
.Lafelşiceicare,afirmîndcăunulsauceeaceestereprezintăbinele,afirmăcăelesî
Fiinţei totuşieinuaratăcăînvedereaacestuiaserealizeazăsaufiinţareasaudevenire
ntrufiinţareşiQe~venire/.Aşadar,einuvorbescînmod absolut<UK)MC,>desprebineca
ualizat54. CARTEAALPHAMARE(I) 67 r"orinurmare,amdeosebitcorectraţiuniledeafi
eşicîtesînt,neparecădaumărturietoţiaceştifilo SfCăcieinuaupututsăabor
rce tetoateprincipiile,fieînacestfel,fieîntrunfelasemănător. Săcercetăm,dup
lîncarefiecarefilozofaanalizatprincipiile. Capitolul8 CîţifilozofisocotescUniv
terie,iarpeaceastaovădcorporalăşiavînd mănme,greşesc,înmodevident,demulteor
riientităţilorcorporale,darnuşipecelealemcorporalelor,deşi existăşientităţiin
enezeişialepieiriişifacconsideraţiidefizicăasupralor,ei eliminăraţiuneadeaf
icipeceeste?dreptraţiunideafialevreunuilucru. Inplus,faceroareadeadesemna
rpurilesimple,cuexcepţia pămîntului,fărăsăcercetezecumseproduce generarealorunu
neleelementeapardincelelalteprinreunire,alteleprindespărţire,iartocmaiacestfap
ementulanteriorşicelposterior^. Intradevăr,arputeaficonsideratdreptelementulce
o6eoTcxTOv>primuldincarese nasc,princombi 989anarecelelalteelemente.Or,tocmai
le "rine^?f^f'CClmaiSUbdl(de3Ceeafi]ozofilcarea?azâdrePrP mcipiufocularfi
ilalţifilozofiestedeacordcăunatareeleadmi £Steelem£ntnlcorpurilor.Darnimeni
ulesteacelelet,dincauzamărimiipărţilorsale.Dimpotrivă,fiecare Â METAFIZICA di
tectorul<KpiTii< >,devremeceuniisusţincaprincipiulestefocul,alţii — apa,iaral
imeni dintrefilozofipămîntul/caprincipiu/,aşacumface majoritateaoamenilor?Căci
unecăpămîntuleîntîiuldintre corpuri astfelcăaceastăconcepţieestevecheşipopula
vaaralegedreptprincipiu,înafarădefoc,pevreunuldintre celelalteelemente,nicid
ecîtaerul,darmairarefiatdecîtapa,nuarvorbi cumtrebuie:căci,dacăelementulpost
atură,şielementulcoptşiamestecat esteulteriorprinnatură,lucrurilearstainversd
arpămîntul — anterior apei56. Acesteafie,deci,ziseînprivinţacelorcarepostulează
eleaşiprobleme aparşipentrucelcareareînvederemaimulteraţiuni,caEmpedocle,car
.Căciestenecesarca,pentrucinesusţineaşaceva,saseivească,pedeoparte,aceleaş
ice. 1)întradevăr,noivedemcăelementeleprovinunuldincelălalt,caşicîndacelaşi
ica)**7. 2)Deasemenea,trebuieconsideratcăelnuavorbitdelocnicicudreptate,nici
, anume,dacăartrebuisăexistedoaruna,saudouăraţiuni/aleacesteia/.Ingeneral,e
săînlăture/principiul/alterării:căci/laei/recelenuvaputearezultadincald,nici
ontestăcăarputeaexistavreun/substrat/alcontrariilordeacestfelşicăarexistavr
agorasvorbeştedespredouăelemente,artrebuiadmisaceastamaicurîndînvirtutea unui
u,darcarearficonsecinţanecesarăaraţionamentelorcare1au condus/înfapt/.Căcia
•
easefacîntreaceleaşielemente.)59Sitotuşi,dacă cinevaarurmări,analizînd,ceeace
usţinîndodoctrină vreasăspună,probabilcăfilozofularapăreamaiinovatoare/decîta
stinct,esteevidentcănimicnuputeafiafirmatcaadevăratdespreaceaFiinţă.Depildă,
enuşie,nicidealtăculoare,cieracunecesitatefărăculoare,saualtfelarfiputut av
iulaceluiaşiraţionament,eaestefărăgustşinuareniciunfelde calităţiasemănătoar
usăfieceva. Altminteri,arposedaunadintreformeleconsideratedeterminate<evuepet>
bil,toate lucrurilefiindamestecate.Altfel,/posedîndvreodeterminare/eaarfifostd
orasspunecă toatecelesîntamestecate,cuexcepţiaInteligenţei,aceastadoarfiindnea
năcăraţiunilelucrurilorsînt,pedeoparte,Unu(fiindcăacestaestesimpluşineameste
niciemi/60îlsocotimafiNelimitatul,înaintedeaprimilimitărişideaparticipalao
xagorasnuseexprimănicicuvenit,niciclar,totuşiel vreasăspunăcevaasemănătorşi
ecişidecîtel/<TOÎI vuv(pcuvouEVotc Aşadar,aceştifilozofiseîntîmplăsăfiefamil
rugereşimişcare(căci eicerceteazăaproapenumaioatareFiinţă/corporală/,şinumaia
ndespreansamblulcelorcesîntînam"cadmtreacesteaunelesîntsenzoriale,altele nu,
tămaimultsănereamu61'SprCaVecêaceanumespunbine şicenuînexamiProblernel
ipitagoriciemseservescdeprincipiişideelementemaipuţinlaîndemînădecîtofacfilo
inlumeasenzaţiilor,iarentităţilematematiceaparţincelorlipsitedemişcare, dacăexc
eazăîntreagaactivitateînlegăturăcunatu990ara.Explică genezaCeruluişiobservăcu
eazătot rezervorulprincipiilorşialraţiunilorpentruacestea,deparcăarfideacord
umai atîtcîtsesupunesenzaţieişiecuprinsdeaşanumitulCer. Pedealtăparte,eisu
asupraşicătreregiuneasuperioarăa celorcesînt,ceseasociazămaibine/cuacelerea
umaicăeinu spundelocîncemodaparemişcarea,devremece,laei,singurelesubstratu
,deasemenea,cumesteposibilsăexistegenerareşipieire,saumişcărileastrelorvizibi
,fiecălisarconcedecămănmeaaparedinaceleprincipii/matematice/,fie căsarput
areşicelegrele?Căcieinuaplicădeloc principiile,delacarepornesc,maimultcorp
e.Iatădeceeinuauvorbitcîtuşi depuţindesprefoc,saupămînt,saucelelaltecorpur
crurile senzoriale,caresăfiespecificacestora. Şiapoi,cumsepoateacceptacăpropr
eafialeevenimentelor careexistăşisepetrecînCer,atîtlaînceputul/său/,cîtşi
ituitUniversul?Căcioridecîteorieisusţincăîntrunlocanumeexistă„opinia",sau
"şi„judecata"sau„amestecul",dauca demonstraţiefaptulcăfiecaredintreacestereali
ejaomulţimedemărimireunite/aleCerului/,deoareceacesteproprietăţi/alenumărului/
lare/.OarepeacelaşiNumăr,celdinCer,trebuiesă1acceptămcafiindşinumărulpartic
,existăunaltul• CARTEAALPHAMARE(I) 71 ,jgparteasa,afirmăcăestevorba
fCtrrpAeînsăcăultimelenumeresîntraţiunideafiinteliniielor,cicuv.gibile
usedesprepitagoricieni,fiindsuficientcîtneamocupatcudoctrinelelor. Ceicareau
e,maiîntîi,990bauîncercatsăînţeleagăraţiunilelucrurilordin lumeadeaici,auint
ce/.Ecaşicîndcineva,vrînd sănumereobiectemaipuţine,gîndeştecănuvafiînstar
.(Căcisîntaproapetotatîtea— orinumaipuţine — Forme,cîtesînt lucrurilealecăror
entrufiecarelucruexistă — dupăei— oentitatecuacelaşinume,<6(j.cbv\)uov>/situată
dtuturor celorlaltemultiplereductibilelaounitate<evininoKkâv>,fiecăacesteasîn
rne63.) Insăniciunuldintremodurileîncarenoi,/platonicienii/,demonstrămexistenţa
le argumentenuconduclaoconsecinţănecesară,întimpce,porninddelaalteargumente,
inuamvreasăleatribuimForme:astfel,potrivitcuargumenteleextrasedinştiinţe,vor
iectulştiinţelor iarpotrivitcuargumentul/cepostuleazăcîteoFormă/pentruorice mu
,vorexistaşiôrmealenegaţiilor potrivitcuargumentulcăsepoateconcepecn atnût
rulu runedispărute,devremeceexistăoimagine/mentală/aacestor'Ucruri64. favo
rmealerelativelordespre care noi 72 METAFIZICA 991a negămcăaraveaungenînsine
secinţa„celuidealtreileaom"65. îngeneral,argumenteleînfavoareaFormelorsuprimăc
rim săexisteForme:arrezultaastfelcănuDualitateaeprimordială,cinumărulşicăre
i,toateconsecinţelepecareunu/dintreplatonicieni/lededucdinteoriaFormelorajung
elacareeiaupornit66 Maideparte:conform teorieiceafirmăexistenţaFormelor,vorex
işialemultor altorentităţi.CăciunconceptunicpoateaparţinenunumaiFiinţelor,ci
telucruri,şi astfeldesituaţiisîntnenumărate.Dardacăseţineseamadenecesitatealo
me,şidacăFormelecerparticipareaFiinţelorlaele,vorexistaînmodnecesar numaiFor
enusefacedependentdecontext — întruncazda,siîntraltul nu —,citrebuiesăexis
dicatădespreun subiectAndeterminat/<K«9'i)7toiceiuevov».Spuncevadefelulurmător:
uiîn sine,acelcevaparticipăşilaEternitate numaicăparticipălaaceastadinurmăc
ern.AşaîncîtFormelevorfiînmodnecesarFormealeFiinţelor67. Daracelaşi/nume/des
ainteligibilă.Căci,dacănueaşa, cesemnificaţievaaveaafirmaţiacăceva—depildă,
artefaţă delucrurilesensibile?Apoi,dacăeaceeaşiFormăşipentruFormeşipentruluc
n/întreaceastăFormăsupraordonatăşiFormeleparticipante/.(Atunci,ceestemaicurino
,cîtşipentrucelemultiple,dareterne —oareFormacee/chiar/Dualitateaunaşi acee
ardacănuesteaceeaşiForma/FormelorşicuaceeaalucrurilorcareparticipălaForme/,
aîntreeleînmodulîncarecinevaarnumi„om",a°peCallias,cîtşiunlemn69,fără să
eorieiFormelor/arfideaîn cu e ten Darceamai,/, i
ardăraţiuniledeafialemişcămşialetransformăm70.Deaseme Formelenusîntdevreu
adeoarece — /înopiniaplatonici,|or/_formelenuconstituieFiinţalucrurilor senzor
urilor71.Deasemenea,Formelenusîntdeajutorlucrurilorcasăledeafiinţare,deoarec
reparticipălaele./Dacăarfiimanente/,Formelearpărea,probabil,căsîntraţiuni de
lîncombinaţie/cumateriaunuilucru/explicăaspectulalb/allucrului/. Insaacestarg
oiEudoxosşialţii1auadus,estelesnederespins.Este,într adevăruşordeacumulat
inie. însănicirestuldoctrineinupoatefisusţinutpornindusedelapresupoziţiaexist
adintremetodeleobişnuite: AdeclaraFormeledreptmodele<7iocpoc5eiyu,aTa>şiaafirm
ipălaeleînseamnăarosti vorbegoaleşiaapelalametaforepoetice72.Căciceanumeîn
are,săfieşisădevinăasemănător/cuunmodel/,chiarfărăsăfifostreprodus/după mo
părea/întîmplător/unomasemănătorlui Socrate.AcelaşilucrusarîntîmplaşidacăSocr
ceeaşientitate,ast mcitvor&?imaimulteForme/pentruaceeaşientitate/,precumpent
trivăşi Omulinsme.ApoiFormelevorfimodelenunumaipentrulucrurilesenzoriale,dar
l,cagen,pentruFormele/speciilor/.Astfelcăacelaşilucruvafisimodeişicopie75.
eeaesteSeparateîntre £le /aşacumsusţinplatonicienii/.arPutea Formele,cesîntF
TAFIZICA separatedelucruri?76DarînPhaidon,aşasespunecăFormelesîntraţiunileşi
istă totuşilucrurilecareparticipă/laele/rămînlipsitededevenire,dacănuvaexista
ri — precumocasăsauuninel — înlegăturăcucare negămoparticiparelaForme77.Epos
rădatorităunor asemenearaţiuni,precumleauindicatspuseledeacum. Maideparte:dac
evorfişiraţiunideafialelucrurilor?Oarefiindcă lucrurilereprezintăoaltăseri
ul",celălalt— Socrate,altul —Callias?întrucîtsîntacelenumereraţiuni/aleexisten
ortanţă dacăuneleentităţisînteternesialtelenu78. Iardacănumerelesîntraţiunide
mere,<X6yoiev otpi9umţ>precumarmoniamuzicală,elimpedecăexistăşiuncevaprintre
erice.Iardacăacestcevaexistă — evorbadesprematerie —eclarcăsinumereleidealev
.Depildă:dacăCalliasesteunraportnumericîntrefoc,pămînt,apăşiaer,şiForma/la
ulînsine,fiecăunomoarecareestesaununumăr,vafiun raportîntreanumitenumere
cest motiv79. Maideparte:dinmultenumererezultă/printrooperaţiearitmetică/unuls
nmaimulte?IardacăFormanuprovinedinalteForme,cidinunităţilecuprinseînnumăr,
seînea?Fiecăelesîntdeacelaşitip,fiecănusîntdeacelaşitip,nici eleîntree
e/,sevaajungelamulteabsurdi tăţi.Căci,/dacăelesîntdeacelaşitip/princeanum
irax6eîq>?Toateacestesusţinerinusîntniciargumentabile,niciînacordcuraţiunea80.
ntroduceun ialtgendenumere,cefaceobiectularitmeticii,cîtşitoatenumerele CART
mediare", încefeltrebuiesăleconcepem£Câacesteaşidelacefeldeprincipii/treb
ista„interme ]"situateîntrelucruriledinlumeadeaicişi Forme81? Apoi'unităţil
inr.0Dualitateanterioară,ceeaceestecuneputinţă82.^
Apoi,dincemotivnumărul,/deşiediferitdeunu/,esteconceputcaounitate?
patruelemente:întradevăr,aceştianuauînvedereelementulcomun—săzicemcorpul —ci
ul — existăsaunu).Acumînsă,seafirmă/decătreplatonicieni/căUnul este,precumfo
ticeîntreele/dardistincte/.Or,dacăesteaşa, numerelenuvorfiFiinţe,ci,elimped
citermenul,, Unu"aremaimultesemnificaţii.Altminterieimposibil83. Voindnoi/plato
epeprincipiilelor,stabilimcălungimileprovindinScurtşiLung — adicădincevamic
ul —dinînaltşiScund,însăcum vaaveasuprafaţalinii,fievolumulliniişisuprafeţe
a/aparţin/fiecare/altuigen. Lafel,niciunnumărnuseaflăînacestemărimi,fiindcă
etrice/.Eclarcăniciunaltgendintre/dimensiunilegeometrice/nuvaaparţine genului
e/.Şinicigenul înaltuluinuesteLatul.Altminteri,/întermeniiplatonicienilor/ corpu
de/(înconcepţialor)/vorprovenipunctele?latonacombătutexistenţa acestuigen/al
ometrică,însăelavorbitdespre„liniiindividreptînceput alliniei85.Laaceastaels
or/liniiindivizibile/,i""i" ex'stenţalinieişiapunctuluiseexplicăporninduseAce
lşiavîndînvederecăînţelepciunearaţiuniledeafialelucrurilorvizibile,pedeopa
locdesprnileşiprincipiultransformării^ şi,pedealtăparte, considerîndcănerefer
emînfaptcăexistăalteFiinţe darcumsîntacele Fiinţe/aleobiectelorvizi.bile/o
pusşiînainte, nuînseamnănimic. DarFormelenuştiuada seamanicideceeacevedemc
oneazăoriceinteligenţăşiproduceoricenatură elenudauseama,aşadar,deaceastăraţ
incipii/alefirii/86,înschimb,pentrucontemporani /platonicieni/,matematidleaudeven
iafirmîndcăacesteatrebuiecultivatededragulaltorocupaţii8S. 992bInplus,sarput
erie„maimatematizată"şiarapăreacă,/vorbind despreea,platonicienii/auînvedered
iei —precumMareleşimicul — maidegrabădecîtmateria/însăşi/.Asemănător,filozofiin
firmîndcăacesteasîntprimelediferenţierialesubstratului.Spusedeacestfelindicăde
idacăacestea— /Marelesimicul/ — vorfimişcare,eclarcaFormelesevor mişca.Dacă,
estfel,întreagacercetareanaturii estesuprimată. Iarceeacepareuşordedemonstrat
rinabstragere<£K9e0i< >nu ajungtoateunu,ci/doar/unUnuînsine,dacăsevorconced
r întîmpla/,dacănusarconcedecăuniversalulesteungen or,aceastaeste,înuneles
r,nuausemnificaţie /subaspectulteorieiFormelor/,nicientităţilecesuccednumerelor
ivolumele —şinuseexplicăniciîncefelsînt,orivorapărea,nicicefeldecapacita
umere),nicientităţiintermediare(aceleasîntentităţimatematice),niciobiecte pierito
lpatruleagen. CARTEAALPHAMARE(I) v„ralfaptulcă,fără.sărecurgăla,dist
resîntalcătuiteluturile.Căcinusepoateînţelegedincefelde principiiprovineacţi
căedeînţelesceva,ceastasepoaterealizanumai porninddelaIoteorieidespreFiinţe
,fiesăsedeţinăelementele/constituitive/ale tuturorlucrurilor.Cumarputeacineva
rlucrurilor? Esteclarcănuiposibilsăexisteocunoaştere/universală/prealabilă:as
tinţă,fireşte,săştieînprealabilmulte,darelnuareocunoaştereprealabilăchiarao
datelorpecareurmeazăsăleînveţe lafelseîntîmplăşiînprivinţaaltorştiinţe,astf
noascăînprealabilnimic. Numaicăoriceînvăţaresefaceînbaza,unorcunoştinţepreala
indemonstraţii,cîtşidespreaceeaprindefiniţii.Căciestenecesarsă existeocunoaşte
afelseîntîmplăşicuînvăţareaprininducţie.Şichiardacăsarîntîmplăsăexisteo a
msevaPuteaŞtidinceelementesîntalcătuitelucrurileŞiemlmcarevomobţineoevide
vinţă,aşacumseîntîmPlamcazulunorsilabe:astfel,uniiafirmăcă silabaZAconstăd
t92. luci*VeParte'cumarPuteacineva,carenuaresenzaţia/unor elamebUn°aŞt ^^1
unoască,dacădinaceleaşi elemente'tedin^"6tOatelucrurile>duPacumsunetelecompuse
/93. 993a 78 METAFIZICA Capitolul10 Sevedeclardincelespusemaisuscătoţifilozo
lorarătatedenoiîn Fizicaşică,înafaraacestora,nusarmaiputeaindicavreuna.Do
ilelucrurilor/aufostindicate,darîntraltfel,elenuaufostdelocindicate.Primafi
icx>94vorbind/peatunci/despretoatecele,parcăîngăima,fiindeatînărăşiaflatăabia
aportului/dintreelemente/, adică,acestraportesteceesteîn sineosulşiFiinţa,sa.
rneşioricealtceva,sausănufienimic.Or, atunci,datorităraportuluivaexistaşica
işinudincauzamaterieilacare, totuşi,sereferăEmpedocle —foc,pămînt,apăşiaer.
aele/,împinsdenecesitate,dar/cîndavorbitdeunulsingur/nuafăcutolimpede.Desp
nte. Vomreveni,însă,asupraacelordificultăţi,cîte1arpuneînîncurcăturăpecelcar
indcăamputea/astfel/cuuşurinţă,/porninddeaici/,sănetezimcaleaînaşteptarea /co
l.Cunoaştereanuesteinstrumentală,înultimăinstanţă,iarlegitimitateaeiprofundănu
ciente,fărăsăaibănevoiede oîntemeieresuplimentară.Anstotelrăstoarnăastfel, comp
atecelelalteocupaţiiumanesîntheteronome.Autosuficienţaapropieast felcunoaşterea
umnezeu.LaPlatou,finalitateacunoaşteriierabunaguvernare, întruchipatăînstatulfil
casemănătorlaAnstotel. 2.Aristotelspuneartasiştiinţa.Arta<iiy\T\>esteunechiva
icaţiedestul dediferităde termenulnostru„artă". CARTEAALPHAMARE(I) 79 Tdefiniţi
cular,deleaaluiSocrate aşadar,a1vindecapeomuldinSocrate exetnpu,^me^[ca\e
azuluiparticular,acontextului.Vezi Lămuririle ^€4Pentru„raţiuneadeafi"caretra
lepreliminare._ 5Ştiinţaesteocunoaştereauniversalului or,universalultundt'n
ezumatlalînsuşi,'esteiraţional,inefabilşinupoateconstituiobiectuluneiînvăţări
pareuniversalul,ştiinţapoateavea —deşiimperfect— acceslael. 6.oxoXâţeiv,OXO>.T
ernedinlimbileeuropenecusensulde„şcoală". 7.DupăAristotel,cunoaştereaesteteor
tiKT|>şiproductivă<Jiovr)n,Kf|>. Primaarecascopştiinţapură,adouaviaţabună,a
. 8.Motoruladevărateiştiinţenuestenicinecesitateapractică,nicinevoiadeaconce
nteresatădinainteaspectacoluluiUniversului.Sau, celpuţin,existăînoriceştiinţăceş
ductibillanecesitateşiutilitate. 9.Ştiinţapresupunelibertateşiseconjugăculib
10.^SimonidedinCos,fr.3,Hiller.(557468î.e.n.)poetşi„înţelept",consideratuneor
espreştiinţacăutată,despre„metafizică":ea — sugereazădejaAristotel —estesuperioară
ectpeDumnezeuîncalitatedeprimprincipiu pe6taParte>ea1araveacaautor desăvî
cipeazădejaideeadinCarteaLambda:Dumnezeuestegîndirea. cesegîndeştepesine. n'l
aţiuneahpotficoncepute,descriseînpatrumoduri,sau cănoţiuounCfaţlUneêa^
ol°gicăaraţiunilor,daro plurivocitatesemanticăsiepistemologicăalor. 'F F 13
4.începefaimosulexcurscriticoistoricalluiAristotel.SevedebineCĂscopulsăunu
redecesorilorsăi,cideavedeacumautratataceştiaproblemaprincipiilorşiaraţiunil
egerefaţădepredecesoriestefals:Aristotelnueste/doar/unistorical filozofiei,ci
orlegitimareapropriilorteorii. 15.ThalesdinMilet(625547)esteprimulfilozofdin
ubstratultuturor lucrurilor.FragmenteDiels,Vorsokratiker11.V.şiFilozofiagreacaîn
reşti. 16. Hippon,unfilozofalnaturii,maitînărdecîtEmpedoclc.Parcafidedusetio
tuldeapă. 17.AnaximenedinMilet,probabilelevulluiAnaximandros,aaşezataeruldr
or. 18.Diogene dmApolloma,filozofeclecticdinsecolulV. 19.HippasosdinMetapont.
aGraecia.Dupălamblichos,Hippasosarfiîntemeiatordinul akusmaticilorprintrepitagor
raclitdinEfes,veziFilozofiagreacăînainte dePlaton,cap.Heraclit.Elvedeaînlupta
ziunealumiicaperpetuăcurgereprovinedelael,deşilaHeraclit,aşacumobservăşiAri
21.EmpedocledinAgrigent(483423), filozofalnaturii,autorulteorieifoartelongevive
te. PoemulsăuDesprenaturăvorbeştedesprePrieteniesidespreUrăcadespreceledouaf
e.VeziFilozofiagreacăînaintedePlaton. 22. AnaxagorasdinClazomene(circa500428).
tenitcuPericle.Afost acuzatdeimpietateşiaplecatlaLampsacos.InovaţialuiAnaxag
eligenţedeasupra lumiialcătuitedinelementematerialeomogene(homeomerii).Aexercitat
ilăasupralui Socrate,dupăcumaratăPlatonînPbaidon97c. 23.FormularealuiAristot
elmaiplauzibilestecăelvreasaspunăcăoperele luiAnaxagorassîntmaitîrziidecît
oateînţelegeşică opereleluiAnaxagorassînt„maimoderne",maitîrziiînordineaevolu
) 81 crezut — căAnaxagorasesteinferiorprinlucrăriluimaivîrstnicfiindsarcădeac
reazălogicainternăadezvoltăriigîndirii:fiecare^ăprobleme sepunîntrebări
temomentulcîndsepunnoi"n'ebărisiaparnoiprobleme.Aristotelnu considerătotuşi
ea,cunoştinţele""nălţateînurma uneicatastrofe,dupăcaremişcareasereia.25.Şcoal
rarealitatecarepoatefigînditâ.Darînafaraeiexistăşio realitateaparentă,iluzor
ni deafi. 27.HermotimosdinClazomene,filozoflegendardinvechime,în carearfit
agora. 28.Frag.13,înDiels. 29.Theog.1620. 30.Aristotelnumairevineasupraa
ecţieasemănătoareîiaduceluiAnaxagorasşiSocrateînPhaidonalluiPlaton.Cualtecuv
ormală,pecareleanunţaseprinconceptulInteligenţeicosmice. 32.Uradesfaceînelem
tăreuneştepărţileseparatealeelementelor Prieteniaare efectulcontrar.Inconsecinţă
eşidesparte.
33.Leucip,întemeietorulşcoliiatomiste,probabiloriginardinMilet,născutpela 480î
.DemocritdinAbdera,celmaiimportantreprezentantalşcoliiatomiste.Considerăcăluc
tomiierauantrenaţiîntromişcareeternăşisecombinauîntreei.Dincombinaţiilelor re
crurilor.Ascrisnumeroaselucrăriîntoatedomeniilefilozofiei.V.Filozofia, greacăîn
mnează,dupăReale(voi.III,p.46),maidegrabăCaArlstotelnusemaireferălafilozofi
oficemstituţionalizate. ţaţe'' £XemPlu iustiţiaera4(2x2)deoarecesebazapeegal
sculinul. 82 METAFIZICA 37.Pitagoncieniiconsideraucăplaneteleserotescînjurulp
anţeceformauîntreele raportu'armonice.Deaicicelebrateorieamuziciisferelor,pe
nţeicueade lanaştere. 38.SistemulpitagoricianaveaîncentruUniversului„Foculce
pămîntul (aflatîntotdeaunadecealaltăparteaFoculuicentralînraportcuPămîntul,şi
,Venus,Marte,Jupiter,Saturn,Cerulstelelorfixe. 39.Parul,presupunândoegalitate,
ticapitagoricianădrept„limitat",întimp ceimparulera socotit„nelimitat".Unuerasc
eratafideopotrivăparşiimpar(saunicipar,nici impar). 40.Elementeledinstingă
atepozitive elementeledindreaptasînt echivalatenelimitatuluişisîntconsiderateneg
tonaeconsideratdeDiogeneLaertiucadiscipolalluiPitagora.Iseatribuieoscriere„
deraoarecumindependentdepitagorismulclasic. 42.Vezinota26.Parmemdeconsiderăcă
suldeplinalcuvântului.Or,a gîndiUnulînseamnăagîndicevalimitat,imobil,eterneg
levalluiParmemdeşiautoral uneiscrieri„DesprenaturăsaudespreFiinţă".Afost com
sdinColophon,sec.VI, acombătutantropomorfismulmitologieigreceştişiasusţinutmono
ebuieînţeleasăafirmaţia demaijosaluiAristotel.EstecurioscăAristotelnuaminteşte
ate,deZenondinElea,autorulcelebreloraporiialemişcării. 45.Parmenide,defapt,
rMultitudineaeste„conformăopiniei". 46.Există,fireşte,multenumereduble iardacă
,înseamnăcăosingură entitate(Doiul)de'vineomultitudine. 47.Cratylos,discipol
inacurgeriiuniversale.Dupăel,„nutepoţi scăldaînacelaşirîur»măcarosinguradat
E(I) 83 _____ ntatdoctrinaluiCratyloscănupoateficonceputăoPiatonaaccep
lcumPlatonaajunssăşi mnceotiasiînceconstăea —princombinareaheracleuecu
ulte.Uniiinterpreţi, maialesK0r'iratideNatorpşideHusserl(printreeisenumărăla
cepţiaautenticăaluiPlaton,lucrurile senzorialesîntsituatealăturideForme<mxpâTCW
tedelumeasenzorială,cumpretindeAristotelşicumsacrezutmultăvreme.Eiautinssă
einterioaresufletului(transcendentaleşinutranscendente),cu valoarenormativăşiepi
oundePlatonvorbeştedespreolumeautonomăaFormelor, eladoptădefaptunlimbajmiti
a,şicarenutrebuieluatliteralAceiaşi interpeţisaureferitlapropriileobiecţiial
nterpretări„realiste"aFormelor.
Faptestecădialogurilenupermitoconcluzieclarăînaceastăproblemă dar,dupăcumse
crisă"aluiPlaton,predatădemaestruîncadrulAcademiei.Or,dinacestpunctde vedere
ormelortindeasăfiedetiptranscendentşinutranscendental. 49.Pasajulnutrebuieîn
redoctrinapitagoricăşiceaplatonicăarfi schimbareacuvîntului„imitaţie"în„partic
adintre lucrurilesenzorialeşirealităţiletranscendentale(Numere,întrunloc,Forme,
lizezeunaltcuvînt. 50.Aristotelareînvederemaiales„doctrinanescrisă"aluiPlat
mediulluigîncTf1alunorcomentatoritîrzii.Existăoîntreagăşcoalăde 'reazi
ate?'debâtrîneţealeluiPlatontrebuiesăle considerenumai ăttoarePentruînvăţătur
sics,StateUniv.ofN.Y.Press, ?icartea^''D''L'enseignementoraldePlaton,P
cureşti,1995. 84 METAFIZICA 51.Aşadar,sistemulplatonician,aşacumera elpredatîn
rarhiearealităţii: 1.Principiilesupreme:UnulşiMarelesimicul. 2.Numereleideal
diare,matematice. 5.Lucrurilesenzoriale. 52.Pasajdificildeînţelesexact:majorit
Ku.ayeîovunfeldemodelformator, asemănătorcucearaîncaresetoarnăunmaterial,car
neopt,etc. Deasemenea,interpreţiiînţelegprin„numereprime"numereleimpare.Aşadar
induplicareaprodusădeDiadă,numereleimpareprovindirectdinUnu.Darcredcăinterpre
cisensuldebucatădecearămoalecarepoateluaoriceformă(şinudemodel),iar „numer
plicăşiparalelabiologicăpecareopropuneAristotel. 53.Cualtecuvinte — spuneAri
,Empedocle),deşiintroducBinele,nuîl utilizeazăcapeoraţiunefinală,cicapeuna
cieni.Aristotelvrea,probabil,săspunăcăBinele,sauraţiuneafinalănu joacăînsiste
emiurguldinTimaiosesteasimilabil raţiuniieficiente,întimpceDumnezeularistotelic
atepură. 55.Filozofiinaturiigreşesc,dupăAristotel,fiindcănuiauîncalculentită
ceptele),nudistingmateriademişcare,nusereferălaesenţelelucrurilor,şidesemnează
t,precumfoculsauapaFireşte,aceastăultimăobiecţienusereferălaAnaximandru,cuap
eraţiedreptelementpri"mordial,elementulcupărţilecelemaisubtile (anteriorpringe
impotrivă,seareînvedereperfecţiune*'atuncicompusul,adică elementulfinal,estemai
taestepămîntul,pecare,totuşi,niciunfilozofnu1c°n" siderăcaprimordial,înpofi
atcomunpentrucelepatruelmente.ReferireaestedefaptlaDecaelo,III,7. CARTEAAL
ent,prinnaturărece,şiunaltul,prinnatură jAuexistăunsubstratalcaldului
.Empedoclenu H"tinseclarîntresubstrat(sausubiect)şiproprietate(saupredicat).
otcombinanumai raîncareelesîntasociatecuanumitesubstrate.Elenusînt indepe
agoras. 60Siaici,şicevamaijos,Aristotelvorbeştecaşicîndaraparţine•ăcercul
reţicnrotitcăaceastăCarteAlphaMareaparţinetinereţiiluiAristotel. aubuc**1 .
ornescdelaprincipiiimaterialeşimaisubtiledecîtfilozofiinaturii,nupotda
seamadeorigineamişcăriişinupotexplica,îngeneral,genezaelementelornaturii. 62.
iteproprietăţişisituaţiicuanumitenumere.Apoiregăseauînmişcările astrelorpecer
steidenticcunumărullucrurilorşial situaţiilor,sauexistăcîteunaltulpentrufieca
tilizauunraţionament analogic,bazatpecorespondenţe,pecareAristotelnu1accepta,c
ienii — spuneAristotel— dedubleazăinutillumea.CumdespunetotuşiAristotelcăsîntto
lcănumărulFormeloresteinfinit, caşicelallucrurilor. 64.Dacăpentruoricemulţim
aşiFormealeproprietăţilor,ale relaţiilor,bachiarşialenegaţiilor,ceeacepareab
menide. 65.Arfi,întradevăr,greudesusţinutcă„dublul",deexemplu,ormeazăungen.
zentdeasemeneaînParmenide,sunăînfelulurmător:dacăoamenuseamănăîntreeifiindcă
nedeForma' T""^*'tre'êa(^>rn(a'aturideoameniiindividualişidegibilel°mUj?
tăa inteliOmnl,raparedeoarecePlatontindesăasimilezeForma(sauIdeea) J*iUtuiCU
eanumai m 86 METAFIZICA intervine.Daratunci,Formelenumaipotficonceputecasepa
le,deoarece elesîntproprietăţi aleunoranumitsubiecte. 66.AdicăteoriaFormelorin
lor—UnuşiDualitateaindefinită,dincaresar generaFormeleîntradevâr,artrebuisă
i platonicieni,numere,înseamnăcănumerelesîntanterioare,încalitatedeForme,Dualit
orturişiraporturileţinderelativ,arînsemnacărelativulesteanteriorprincipiului.
eeaesteurmătoarea1numaiparticipareaFiinţelorlaFormeestedetip esenţial.Socratee
nitateaestepredicatăînmodesenţialdespreSocrate omulesteanimal,deoareceîndefin
ateexistaoFormăa„sănătosului"lacare săparticipelucrurilesenzoriale,căciapredi
ntext.Sănătatea nuintrăîndefiniţiaomului.Deasemenea,Eternitatea nuintrăîndefini
te lucruriledublearfieterne.Prinurmare,existanumaiFormealeFiinţelor,adicănuma
te incluseîntrospecieadmitForme.Totuşi,dacăseatribuieoFormăoricăreimultiplici
ităţietc. 68.Lucrurilesîntceeacesînt(auoanumităFiinţă),deoarecearparticipal
urilesenzoriale,cişipentrurealităţilesuprasensibile,adicăpentruFormeleînsele,sau
blemamultiplicăriiinteligibilelor. 69.AdicăunlemncuchipulluiCallias.Esteceeac
ie". 70.AristoteldistingeîntreFiinţeeterneşiFiinţepieritoare.Celeeterne,larîn
ele),sauimobile:motoarelelor.VeziCarteaLambda.Formelesingure — spuneAristotel— n
,fiindcăelesîntprindefiniţiebileşiseparatedelucruri. 71.Formelefiindeterne,
aresîntpieritoare,decîtdacăsîntexterioare acestora.totelvaarătaînCarteaZetacă
RTEAALPHAMARE(I) 87 iunealiterară,sauchiarpoeticăamodeluluiplatoniciandecontes
72.DimensuJFormelorest„ A'scoteiîlconsideraneştnnţmc. 7,njnTimatosDemiurgul
epriveştelaunmodel.AceeaşiteorieşiînRepublica.X, CSH"spunecăZeularficr
dlaFormaPatului.Aristotelspunecă,întîmplă vapoateapăreacafiindasemănătorcuu
nuoricedevenireseexplicăprinaceeacăimităoFormă. 74Eoobiecţieserioasă:uno
lui,aBipeduluietc.Dar, fiindeleprindefiniţieimutabileşiinalterabile,cumpotace
ntruaformaunitateaunei singurespecii? 75.Specia(Omul)estemodelpentruoamenii
al.Trebuie,aşadar,presupusăo ierarhieaFormelorşioparticipareaunoralaaltele.D
icipareîncazul imutabilităţiilor. 76.CevamaiînainteAristotelafirmasecăplatonic
learfiFormele.Evident, înpasajuldefaţă,elsereferălaFiinţeînsenspropriu,de
.Or,exact FormaesteFiinţa.Dar,atunci,cumarputea— seîntreabăAristotel— caFiin
acecaunlucrusăfieceeaceesteesteseparatdelucrulînsuşi.) 77.NuexistăFormea
ublica,PlatonimagineazăoFormăa Patului.Dupăel,Formeleartefactelorsîntcreatede
elucrurilornaturalecaresînt eterneşicoexistente Demiurgului. 78.Dacăseacceptă,
oi,platonicienii,căFormelesepotreducela numere,sepuneîntre areacumdetermină
rfilogicapentrucareunanumitnumărarfiraţiuneadeafi aluiSocrate? seîntreab
e,realizateîntreclemen^„:are"UramcomP°ziţialucrului,teoria Formelordevinestran
sţincăFormelesîntchiarnumereşinurapor 88 METAFIZICA tunşicăeleauonaturăsi
umerice. 80.MaimulteargumentecarepunînevidenţăcontradicţiiledintreteoriaForme
relesepotad'ţiona,darFormelesîntconceputecaizolateşinecombinabile,ăstfelîncî
eleprovindinunităţileprezenteînnumere,seajungelaaltecontradicţii'vezi CarteaM
tăţileintermediare,situateîntreFormeşilucrurilesenzoriale,darnuexplicăcumse co
e. 82.Dualitatea(Diada)indefinită,care(împreunăcuUnu)produceFormeleşinumerele
,artrebuisăfiealcătuitădindouaunităţi.Daracesteunităţi,artrebuisăprovinădin
mentelenaturaledincarefilozofiinaturiiconstruiesclucrurile.Se introduceşiideea,
ma,căuneledintreaceste paradoxurinupotfiexplicatedecîtdacă prin„unu"înţelegem
elspuneliteral„niciunaltgendintreceledesusnuvaaparţinegenuluicelordejos".
etrieidevinincapabilesăseasociezepentruaformacorpurile. 85.Liniileşipunctele
uri,deciparticipălaIdeidiferite,aşacăestegreudeînţeles cumsepotcombina.Plat
e",darşiacesteaartrebuisaaibălimite, carearalcătuiungendiferitdegenullor.
ii,căciFormelesîntimobile. 87.TeoriaFormelornusarreferilafinalităţi,înfapt
or— exprimăidealulunuilucru,ceeaceacestaîncearcăsăatingă.Dar,esteadevăratcă
aticilenufacapellafinalitate.Aşadar,Aristotellereproşeazăplatomcienilorcăpreocu
nuleazăproblematicafinalităţii. 89.V.CarteaBeta,nota9. 90.Ideeafundamentalăa
citateasemanticăanuleazăposibilitatea oricăruidiscursunitardesprerealitate. CARTEA
inţăuniversalăartrebuisâşiconţinăpropriilepremise 91iorulobiectuluisăudes
eta
ştiinţă.Sauanu ştimţeeptrebuisăfieînnăscute,ceeacePlatonchiarsusţin
semănător,ziceAristotel —careestecriteriulcarenepermitesădeclarămcăunanumitel
tireductibilşiprimar? 93Dacăamcunoaşteelementeleprimordiale,separe,artrebui
trebuisăposedămdeciocunoaştereuniversală,ceeacenuecazul.Prinurmare,nucunoaşt
ezolvatăînCarteaLambda. 94.Formulaf)JipwTTicpiÂoaocpiapoatefiinterpretatăîndo
e", adicăfilozofiaincipientă,laînceputurileei fie,înacordcualtelocuriîncarea
zofie"—echivalentulluiAristotelpentru„metafizică".Credcăaceastaesteinterpretarea
zăînsăimediatcarteadedicatăaporiilor(Beta),ciCarteaAlphamic. l CARTEAALPHAMIC
e.Ştiinţaesteoîntreprinderecolectivăşitrebuiesăfimrecunoscătoriînaintaşilor, ch
e.NecesitateadeapresupuneprincipiişiJearespingeteoriilecare considerăosenein
. Capitolull Anevoioseste,pedeoparte,studiuladevărului,dar,pedealta, leste
ntactcuelaşacumsecuvine,nicinuetotuşicuputinţăsăeşuezi cutotulîncercetare
acă,luateindividual,contribuţiilerămînnule sauminore,dinadăugareatuturoriesecev
neproverbul:„cinenarvedeaouşă/aşa mare/?".Iatădecestudiularfiuşor1. Pede
eopotrivă/săintresiîn/toate/detaliile aratădificultateasa2. Iardacăodificultate
biectivăşiobiectivă/,/încazulde faţă/motivulgreutăţilornoastrenuseaflă,probabi
iliecilordinainteastrălucirii/zilei/,totaşasecomportăşiinteligenţasufletuluinost
oare,prinfire,aUniversului! Aşadar,nudoarcuvinesesăfimrecunoscătorioamenilor
eneaparmai tară adincime,deoarecechiarşiaceştiaauvenitcucontribuţialor: «aun
imotheos3,amfifostlipsiţidemulteoperemuzicale dar,dacă miarhexistatPhrynis',
u gerurileşiînprivinţateoriilordespreadevăr:delaanumiţidin înaintaşiamprelua
lozofiasăfienumităştiinţaadevă Ştiinţeit>'r'inţetteoreticeesteadev
METAFIZICA 1 ., depracticăcerceteazăfeluleumstaulucrurile,einuexamineav
cunoaştemfă raţiuniledeafialelucrurilor.Fiecarelucruesteraţiuneîncelm'mare
comunalpecareeloposedăîcelmaimaregrad/aparţineşicelorlaltelucruri(deexempl
re,elesteraţiuneacălduriipentrucelelaltelucruri).Rezultăcăraţiuneadeaficare
odată,şiceamaiadevărată6. Iatădeceestenecesarcaprincipiileentităţiloreternesă
tdat adevărate sinuceva/deaici/oferăraţiuneadeafiacelora,ciceleeternedaur
mfiecareanpartedeFiinţa.,totaşaareparteşideadevăr7. Capitolul2 994aEstelim
ialelucrurilornusîntfărăcapăt, nici/consideratefiind/întroserieliniară,nicic
lorlor8. Nici,aşadar,subraportuloriginiidintromaterie,provenienţaunuilucrudint
it(precum carneaprovinedinpămînt,pămîntuldinaer,aeruldinfoc,şiacestprocessă
/nueposibilunregresinfinit/(deexemplu:omulestemişcatdeaer,acestadesoare,so
afel,niciîncazulscopuluinusepoatemergelanesfîrşit:pljifl"bareasasefacăînv
asăfieînvedereaunuialtlucru,şitotaşadeapururea,cevasăfiemereuînvedereaa
iestenecesarsăexisteuntermenprim,raţiunedeafi pentrutermeniimediiceiurmea
mcareeste elementulceoferăraţiundeafiauneiseriidetreielemente,vomspuneca
ieneputifl CARTEAALPHAMIC(II) nimic.Darnicitermenulmediunupoatefiraţiune,raţ
t(nueniciodeose căcielera'^despreunsingurelement,maimulte,oseriene
dulgeneral,alenelimitatuluisînt/toate/ termenira.l.*nă~nmomentuldefaţă,încît
.oraţiunede afisauprincipii.^"o'arnicicoborînddinraţiuneînraţiune<enîTOKct
eriorposedăprincipiul,astfelîncîtdinfocsăprovinăapa,dinaceasta — pămîntul,sias
vinedinaltceva— număreferlasimplasuccesiune,deexemplu,cînd spunemcă„delaJoc
munbărbatprovinedintransformareaunui copil fieprecumaerulprovinedinapă. Afirm
ncevaîndevenireaparecevaformat,saucădinceva caresedesăvîrşeşteprovinecevad
ediară,dupăcumo devenireestelamijlocîntreafişianufi,lafelşicelcaredevin
noscătorcaresenaşte,deaceeasespunecăomulcunoscătorsenaştedintrunulcare înva
enisedistruge.Deaceea,celelalteelemente,desprecaream vorbitînainte,nuşischimb
enaşteuncopildintrunbărbat(căcinu/putemspune că/elementulaflatchiarîn/proce
arelementulposteriordevenirii/e celcesenaşte/.Deaceeanicidimineaţanusenaşte
ocul,aerul/ — îşischimbă loculîntreele10.nambelecazuriînsă,estecuneputinţăsăs
teuncapătpentruproce îsisch'^îv^StaÛlntermed'are>iarPedealtăparte,alteelem
uiadin WtîT*na'tereacduilalt săfien ÛmP'esteimposibilcaprimulprincipiu,et
teaurmtă,estenecesarsăexistecevanoneternUnacestaprimullucrunimicit,a
te:scopulesteolimită,întrucîtnueledobîndir"vedereaunuialtobiect citoatecele
etermenultimelvafisituatlainfinit.Dar,dacănuseîntîmplăasta, nuvaexistase
i,suprimăfărăsădeaseamanaturabinelui.(Infapt, nimeninusarapucasăfacceva,d
aexista inteligenţăînvietăţi.Căcifiinţadotatăcuinteligenţăîntotdeaunafacecevaî
ită. Darnicivoindsăştiiesenţasauceesteînsineunlucrunuecuputinţăsăavansez
întermeni/decîtceajustă/:căcidefiniţiamaiapropiată/deceeacecstcînsine/esteî
stăoprimă/definiţiejustă/,nuvaexistaniciunacaresâi urmeze12. Darceicarevor
rimăposibilitateaştiinţei.Căcinueposibilsăştiiceva înaintedeaajungelaelement
aştere,altmintericumpoatefi gîndităseriainfinităderaţiuni^? Nuelafelîncazul
r,nuarelimită,darnue posibilsăfiegîndită,dacănuteopreştiundeva.(Deaceeace
caatare/diviziunilesale14.)Este însănecesarsăgîndeascăliniaînîntreguleiprince
tinţăsăfiefărălimită iar,dacănuicumspun,măcarnuenelimitatăesenţa nelimitatu
rfiimposibilăcunoaşterea.Căcinoi socotimcăştimatuncicîndcunoaştemraţiunilelucr
at,nuicu putinţădeparcursnelimitatul Capitolul3 Prelegerileausoartaceleore
eacesespunedupăfelulcucareneam obişn CARTEAALPHAMIC(II) 97 .jjnaf
cinalipseideobişnuinţă, maicelepec^.stran|j_(^jciceeaceeobişnuit e
repu4_ Uiinuiacceptăpeceicelevo
ecizie,pealţiipreciziaîisupără,fiepentrucănusîntînstaresăurmărească,fiedin
noranedemnădeunomliber,precum/dacăteaiafla/lacontracte/comerciale/. Deaceea,
luicumtrebuieprimitetoate/cunoştinţele/,deoarece esteabsurdsăcauţiînacelaşitim
qxFiindcăniciunadinelenueste lesnedestăpînit. Cîtdesprepreciziamatematică,ea
lecareprivescnaturile imateriale.Pentruele,moduldeabordarenuestedetipfizic,d
erie16.De aceea,trebuiecercetatmaiintriceestenatura astfel,vaficlarcareeste
xaminarearaţiunilorîntemeietoarealelucrurilorţinedeosingurăştiinţă,saudemaimul
eziLămuririlepreliminare.spec'VtUnţaeStefUptă'mreceri™acunoaŞteni universaleşi
entantulaşanumitei„muzicinoi". CdaSCălulluiTimotheos3C°™unităţ"cercetătorilorşi
eraţii,sîntideiextremdepregnant1Cnus"asch'mbatdinacestpunctdevederepînăastă
ctic,cucăldura,deoareceestelucrulcelmaicald,şicarenupoatefidecîtcald.Deace
lelaltelucruri. 7.Afirmaţiedetipplatonicianunde„Fiinţa",ouată,esteuntermensi
e,sensulfundamentalalluidp^f)estetocmaiînceput.Prinurmare,nicinusepoate cobo
uzelor,nicinumărulraţiunilorexplicativesimultannupoatefiindefinit. 9.Aristotel
etermenitoţi,cuexcepţiaultimului,potfisocotiţitermeni medii,căciaucevaînainte
căunprincipiu. 10.Pasajdestuldedificildeînţelesîndetaliu.Aristoteldistingeî
adultprovinedintruncopil,şidevenirileîndublusens:calduldinrece,receledincald
iare,înceldealdoilea — nu.
11.Dacăprimulprincipiuarfinimicitîndecursuldevenirii,elnarputeafuncţionaca
ldinCarteaLambda. 12.Definiţianutrebuiesăînmulţeascănumărultermenilor.Definiţ
unădacăeasurprindeesenţa.Aadăugatermeniînplusesteinutil. 13.Oriceştiinţătre
nteri,dacăseriacauzală,saua definiţiilorşiademonstraţiilornuseopreştenicăieri,
rputeaobiecta,spunîndcăşiliniaareoinfinitatedediviziuni,lafelprecumcunoaşter
uniexplicative.Analogiefalsă —spuneAristotelDiviziunilelinieinupotfinumărate ef
ecănupotfigîndite),dacăprocesuldiviziuniinueopritundeva. 15.Oriceesenţăest
ci(presupunîndcăexistăoesenţăa infinitului,sauooe"niţieaacestuia),măcaresenţ
ematizată.Deaceea,fizicaaristotelică estedetip&tativ.Defapt,raţionamentulluiA
ieconstruitunmodelabstractal porţiuniidenaturastudiata .^pevremealuiAristote
tpreaPmitivepentru măsurătorirelativ precise. CARTEABETA(III) Cercetareaştiinţei
reaaporiiloradicăadificultăţilorcareîlaşteaptăpefilozof. Trecerealorînrevistă
rprincipiişiraţiunideafifaceobiectuluneisingureştiinţesauamaimultora?A dou
ededomeniulaceleiaşiştiinţe,saunu?Atreiaaporie:existăosingură ştiinţăatutur
ecunoaşteFiinţasăcunoascăşi proprietăţilecontextualealeacesteia?Acinceaaporie:
stora, cumarfiFormeleplatoniciene?Aşaseaaporie:existăentităţileintermediare(mat
alităţilesenzoriale?Aşapteaaporie:genuriletrebuieconsiderateelementeşiprincipii,
elementare,precumapa,foculetc.?Aoptaaporie:dacăgenurilesîntprincipii,auaceast
rinzătoare,saugenurilecelemairestrînse(ultimelespecii)?Anouaaporie:existăceva
lîncîtştiinţa,careestecunoaştereauniversalului,săfieposibilă?Azeceaaporie:pr
sprezeceaaporie:aceleaşiprincipiiexistădeopotrivăpentrulucrurilepientoareşipentr
piidiferite?Adouăsprezeceaaporie:principiilelucrurilorpieritoaresînteleînsele p
oare.Atreisprezeceaaporie:UnulşiceeaceestesîntFiinţealelucrurilor(aaicîauaut
eceaaporie:numerele,puncte»'suprafeţeleşicorpurile(geometrice)sîntFiinţe(auo ex
ceaaporie:existăsaunuForme?Aşaisprezecaporie:elementeleşi principiileexistăîn
zece*aporie:principiilesîntuniversale,sausînt individua Capitolull Estenecesar1,
nţeinoastre,săparcurgemmaiîntîiaporiilesaufundăturilelogicecucare trebuiesăav
tdiscutatediferitdecătreuniifilozofi,chiardacă,în afaraacestoraporiidiscutate,
,însăcelordoritorisăstrăbatăundrum greuleestedefolossăşipunăînainte,înmod
zlegareaîncurcăturilordemaiînainte,darnupoţisădezleginodulpecareîlignori2.Or
tivă,tocmaiaceasta:cineva,aflatîntrofundăturălogică,păţeştecam ceseîntîmplăc
buiemaiînainteexaminatetoatedificultăţile,atît mvedereaacestoraînsine,cîtşifi
uoameniicareignorăîncotro vorsa.seplimbe.Pedeasupra,nusepoate/altminteri/cun
aunugăsit:căci,pentrucel995 s"văd*ParcUfSdificultăţilesfîr?kulcercetăriinu
printronecesarsăf*eîntr'0condiţiemaibunădea menr]futat>precum
ra?tiintasaudemaimultes săexamneze
102 METAFIZICA Apoi:numaiprimeleprincipiialeFiinţeifacobiectulştunteieatrebuie
uturor demonstra.ţulor>*,.referlacevadetipul/unuiastfeldeprincipiu/,dacăeste
laşitirnn •''1 £ 1Al l'
iuni",alteletrebuie numiteîntraltfel? Darşilucrulurmătorestenecesardecercetat
raFiinţelorsenzoriale,sau,înafara acestoraexistăşialtele? DaroaregenulFiinţe
ausîntmaimultegenuri,precumprocedeazăceicare introducentităţilematematiceîntre
răcuacestea,trebuiecercetat,precumspuneam,dacăştiinţanoastrăarecaobiectnumaiF
ialeFiinţelor. Inplus,înlegăturăcuAcelaşisiAltul,cuAsemănătorul,Neasemănătorul
teceleasemănătoare,pecaredialecticieniilescrutează,pornindusicercetareanumaide
e,oareînsarcinacăreiştiinţestăexaminareatuturoracestora?Şiînplus/stăînsarci
stefiecaredintreele,cişi — dacăun/singur/ contrariucorespundefiecăruia? Apoi,o
tgenurile,saufiecarelucrusedistribuieînelementeimanente?Iardacă /principiileş
stevorbadespreaceleacîtesîntnumite„ultimele",situateimediat deasupralucrurilori
imelegenuri"?Depildă:înafaraindividualului,oare,„animalul",sau „omul"esteprinc
ebuiecercetatşiexaminatdacă,înafararnariei,existăvreoraţiunedeafiintrinsecă
eunasausîntmmultelanumăr,şidacăexistăcevaalături deîntregulcomp CARTEABETA
pătă(numesc„m^^âceastaseîntîmplăcuunelelucruri, unpredicat),sau
piiledinargumente/raporturi,şilacele996a j n«ubstrat?
ealelucrurilorpicioaresîntşielepieritoare?.. Si
nutpitagoricieniişiPlaton,saudimpotrivă,substratul/Fiinţa/este cevadiferit/deel
,referinduselaPrietenie,altfilozof —lafoc,altul — la aersau laapă? Apoi,oare
ndividualizează/precumindivizii? Elesîntînvirtualitate,sauînactualizare? Sînto
itcuomişcare?Şiacesteproblemearoferiofundătură logicădetoată frumuseţea! In
triceşipunctelesîntFiinţeanume,saunu,iardacăsîntFiinţe,oare elesîntseparate
a? Inlegăturăcutoateacestea,nudoarcăeanevoiesăţicroieştiundrumspreadevăr,
apitolul2
Primuld''diflcultateadesPrecareamvorbltîn die?":°a
cenus"arÛtea^lnede°singurăştiinţăsăcunoascăprincipii to«eobiecte™1""/
FIZICA saunaturabineluilaentităţilenemişcătoare?Aceasta,datf"căoricelucru,care
,esteunscopşiastfelelesteraţiuneadeafiînvedereacar'"şidevin,şisîntrestu
ni,daracţiuniletoateaulocpnnmişcare.Astfel•laentităţilenemişcătoarenuar pute
ne.Deaceea,înmatematici,nusedemonstrea?"nimiccu ajutorulacesteiraţiuniîntemeie
aţiebazatăpe„maibine"sau„mairău",şidelocnu aminteşteniciunmatematiciandespre
eauvorbitderău:căci —/spunei/ — înrestulartelorcîtşiînmeşteşuguri,precum în
evorbeştedelocdesprebineşirău. 996bb)Dar,dacăexistămaimulteştiinţealeraţiun
caredintreeletrebuiedeclaratăaficeacăutată?Saucinedintreceiceposedăacesteş
uicăutat?Căciecuputinţăcaacelaşilucrusăaibădeafacecutoatetipurilederaţiun
steartaşiconstructorul,căscopulestelucrareade făcut,cămateriaestepămîntulşip
eanumedintreştiinţele/avîndca obiectnumaiunadintreraţiuni/săfienumităînţelepc
veacatoate săpretindăaceasta:prinfaptulcădomneşteşistăpîneştecelmaimultşică
tulla/numeledeînţelepciune/ştiinţascopuluişiabinelui(căciînvedereaaces tuia
reptştiinţaprimelorraţiuni,cîtşiceaalucruluicognoscibilînceamaimare măsui*to
nacelaşilucrusubmulteraporturi,declarăm căştiemaiml"tccarepricepeceestelucr
rdintreoameniicare cunosc,fiecare,maibinecevaoaltceva,celmaibuncunoscătorest
edtde mare,saucumeste,sauceface,saucesuportaw CARTEABETA(III) 105 neaşi
elecaresepotdemonstra,arelocatuncicînd c frecareuc^^^respectiv(deexemplu,ce
eimedii/geometrice/dintredouă eLafelseîntîmplăşiînaltecazuri). !pdealtă
unisioricetransformare,atuncicîndştimprincipiuls*origineamişcării.Acestprincipi
i, rfelîncîtarpăreacăţinedealtăştiinţăsăstudiezefiecaredintreIcesteraţiunid
strative<âp%aiCOTO&IKnmi>:oareeleformeazăobiectuluneisingure ştiinţesaualmaim
rative"premiselegeneraleînbazacărorasefacdemonstraţiile. Deexemplu:faptulcăes
egatşicăesteimposibilcael,deopotrivă,săfie sisănufie7,sicîteasemeneapremis
ru Fiinţă,saueuna/pentruele,şioaltapentruFiinţă/?Iardacănuarfiosingurăş
a)Asusţinecăestevorbadespreosingurăştiinţă/deopotrivăaprincipiilordemonstrativ
ncipiidemonstrative/,cespecificanumearracecageometria/deexemplu/săle înţeleagă
ltaleînţelegelafel,dardacănuestecuputinţăca aceastăînţelegeresăfie obiectul
ncipiilorde997a esteobiectu]sPeaflcni"ajreculuiştiinţelor,niciazăFiinţelenuar
strative». sri°ehêX1SU°?tiinţăaacestorprincipiidemonstrative?on'sTrWÛm"a
te>êc'>sefolosescdeelecapresupusfrebuisăe'*^£Xlstă°?tnnfădemonstrativă d
rşiaxiome 110113"^^"UP°ate £X'Sta Demonstraţieaorice.)'necesarcaodemonstraţie
METAFIZICA premise,săaibăunobiectşisădemonstrezeceva.înconsecirezultăunsingur
strativcseservescdeaxiome9. b)Dar,dacăştiinţaprincipiilordemonstrativeşiaceeaa
uveranăşiceadintîi ?Axiornlsîntuniversaleîncelmaiînaltgradşireprezintăprinc
uncicuivarevenisăcercetezeadevărulşifalsulînceeacelepriveşte? 3)îngeneral
inţe?Iardacănueste una, cefeldeFiinţăaredreptobiectaceastăştiinţă/căutatăde
ltminteri,arexistaşiosingurăştiinţă demonstrativăreferitoarelatoatecontextele/F
trativă,ceareun domeniu,cerceteazăcontexteleintrinseci10<TOCai>u.{kpr|K6TaK«0'a,
segenerale. Aşadar,estespecificaceleiaşiştiinţesăcerceteze,încadrulaceluiaşigen
spun zătoare/,porninddelaaceleaşipremise,încadrulaceluigendelucruri,ceţinde
isingureştiinţe,fiecăvorbimaicidespreoaceeaşi,fiecăestevorbadespreoalta,re
eisingureştiinţe,fiecă/ambele/lecercetează,fiecă,dinele,face cercetareadoaru
ereferănumailaFiinţă,sauşilaproprietăţilecontextualealeacestora?Spun,de exem
iinţe,oarecadeînsarcinaaceleiaşiştiinţeale cunoaştepeacestea,cîtşiproprietăţi
ice/,înlega"turăcucare matematicilefacdemonstraţii,saucadeînsarcinaalte'2• a
rietăţilecontextualealelor,atuncişi ştiinţaFiinţe1afioştiinţădemonstrativă,dar
. b)Dar,dacăarstaînsarcinaalteiştiinţecontexteleFiinţ^0'esteextremdegreude
i/proprietăţilecontextualealesale CARTEABETA(III) 107 •Ărre•oaretrebuie
/?Şiriale,saup^ntelorsîntdeunsingurfel,sausînt maimulte, oaregenu
r matema .., — noj/platonicienii/pretindemcăFormelesîntşiraţiuni"CCâjelucru
aacesteprobleme. .... a)Numaicăintervineomultipladificultate:nimicnuimai
isituateînafaracelordesubCer,darcă,pedealtăparte,aceste naturisîntdeclarat
rădoarcăelesînteterne,iarlucrurilesensibile — pieritoare.Ei/platonicienii/afirm
icaltceva,tratîndule înmodasemănător/peForme/cumodulîncareprocedeazăceicesu
ecredînzeinuaufăcutdineialtcevadedtoamenieterni,nici/platonicienii/nuaufăcu
ileeterne^ \ 6)Maideparte, dacăsevoraccepta,alăturideFormeşideobiectelesensib
ea multedificultăţi:căciestelimpedecă,lafel,vorexistaşilinii/„intermediare"/
evaîntîmplacufiecaregendeentităţigeometrice.Atunci,devremeceastronomiaesteun
rmediare/vaexistasiunaltcer,alăturidecerulvizibil,şiunsoaresioluna silaf
edeaşaceva.Căcinusepoatespunecă/acelcer/este nemişcat,dardevinecutotulimpo
ateriaopticii,cîtşilucru"A"aamonieimatematice.Si aicieste imposibilsăexiste C
blle'd)n^^motive'/interniieX1Sta°b'ectesensibileintermediare,existăşi senzaţiid
taşianimaleinterme ntreceleidealesicele ?afiind,arfigre acestorştiinţe.Dac
ICA
Pe dezienumaiprinfaptulcăaceastadinurmăţinedelucruricarelepercepem,întimpce
afellafiecaredintrecelelalteştiinţeexistaomedicinăintermediară,situată întreme
tinţăaşaceva?întradvăr,atunciarexistaşi fiinţesănătoaseînafaracelorsenzoria
nţamărimilorsenzorialeşipieritoare.Căcifiindştiinţăaunorentităţipieritoare,arp
tăţilorsenzorialenicinusarputea eaocupadecerulpecare1vedem. Fiindcăliniilev
eştegeometrul998a(Nicirectiliniul,nicicurbulprintre celesensibilenusîntastfel.
nianuîntrunpunct,ciaşacumspuneaProtagoras,cîndîi atacapegeometri.)Deasemen
elepecarelestudiazăastro nomia,nicipunctelenuauaceeaşinaturăcuastrele16. Ex
rmediare,situateîntreFormeşilucrurilesensibile,nuseaflăîn afaraacelorlucruris
icatdeparcurstoateimposibilităţilecedecurgdeaici,este însăsuficientdediscutat
ităţileintermediaresăfieimanente,ciesteclarcăşi Formelearputea,săseafleînl
arcaînacelaşilocsă existedouăsolideşisănufieimobile,devremecesîntimanente
otivarconsideracinevaexistenţaacestorentităţi,darlearplasaapoiprintrelucrurile
surdităţisimilareceloramintitemaiînainte:vaexistaunceralăturidecerul/vizibil/,
eesteîncăşimaicuneputinţă! Capitolul3 Existămultepiedici,aşadar,casăavemade
II) 109 .• 'lînprivinţaprincipiilor:oaretrebuieconsideratedrept7)
1?™"^rimelesaleparticuleconstitutive?lucrupr°a £jelementeleşi
aluatăcagen.imelementealefigurilorgeometrice<SuxYpcxuucacx> acelementare/ale
lecelorlaltefiguri — fiealetuturor,fiealemajorităţii "îe18Sauşiceicesusţincă
tănumaiunelement,afirmă căexistăprincipiidincareconstauşisîntalcătuitecorpuri
culşiapa şiceleîmpreunăcuacestea,elementeimanentedincaresînt/formate/lucruril
le lucrurilor. înplus,dacăcinevadoreştesăpriveascănaturacelorlaltelucruri,99
, atuncivaînţelegenaturapatului/cîndvaavearăspunslaacesteîntrebări/.Dinastfel
incipiilelucrurilor. b)Dar,dacăînţelegemfiecarelucru/ n«intermediuldefiniţiilor,ş
niţiilor,este necesarcagenurilesăfieprincipiişialecelordefinite.Iardacăested
eptacunoaştereaFormelor<£i'5Ti>19,înraportcucaresîntdesemnatelucrurile,atuncige
rmelor.SeparecăuniidintreceicaresusţincăUnulşiCeeaceeste,sauMareleşimicul
egenuri Xr.wO minai c
teconstitutiveprovinelucrulrespectiv,mare"*âceasta'cniardacăgenurilesîntprinc
eînvedereîncalitatedeprincipiizilor?Sle'.Sau&enur"eultimecaresîntpredicatele
neseridicăîndoieli20.c'arcăv^reaunauniversalelesîntmaidegrabă principii,e
ETAFIZICA predicateletuturorlucrurilor.AşadaratîteaprincipiialeIu •i
iişiFiinţe.Căciacestea,înceamai maremas 'sîntpredicatelelucrurilor.
fiecare»diferenţele/specifice/sicafiecarediferenţăsăfieuna.Orest'imposibilfie
priilordiferente,fiecagenul/săfiepredicatulpropriilordiferenţe/fărăspeciilesa
n,niciodiferenţănuvafiniciceeaceeste,niciuna/şiidenticăCHsine/însă dacăc
atcă/doar/genurilesîntprincipii21. Deasemenea,predicateleintermediare,luatelaola
enuri/coborînd/pînălaindivizi(însă, uneledintreacesteaparafigenuri,altele — nu
e/vorfiprincipiidecîtgenurile.Numaică,dacăacesteasîntprincipii, nesfîrşitdemu
ltdacăsarconsideradreptprincipiu primulgen!22 Iardacă/totuşi/unulestemaicurî
ulesteunu,dardacătotulesteindivizibilfie subraportulcantităţii,fiesubcelals
ealtăparte,dacăgenurilesedivid înspecii,atunciunuarfimaidegrabăultimulpredi
r oameniindividuali23. Maideparte:acoloundeexistăseriiordonate,nuecuputinţasa
lementelorseriei însele(deexemplu,dacăprimuldintrenumereesteDoiul24,elnuvauu
iide numere lafel,nuvaexistofigură/geometricăgenerică/înafaraspeciilorserii
stulgenurilormaaspeciilorserii.Căci,pedealtăparte,tocmaigenurilenurnereşial
zulentităţiindivizibilenuexistăserieordonată.Numaicăacoloundeeximai bineşima
acarputeaexistaniciungenalacestorindivizi25.Dmastfel deag •u CARTEABETA
zilor nu• ^£ aratatcumtrebuieînţeleseca ^ •^D'1face>stepredicate/aleindivi
ralucruriloralecărorprincipiuelesînt,şitrebuiesăpoatăexistaseparatdeele.Dec
cmaifiindcăestepredicatuniversalşivalabilpentoatecele? Iardacăacceptămprincip
eratemaidegrabăprincipiipredicateleînmaimare măsurăuniversale.Deunderezultăiar
itolul4 9)Cercetareaaporieicareurmeazăacestoraşilacarenereferimacumeste,dint
ară:dacănuexistăcevaînafaraindividualelor,iaracesteasîntnenumărate,atuncicume
evaesteunulsiacelaşi,cîtsiînmăsuraîncareexistăceva universal,cunoaştemtoate
araindividualelor,înafaralucrurilorindividualearfi necesarsăexistegenurile — fie
r,tocmaiamavutdificultăţisăneasigurămdeposibilitatea lor. inplus,dacăexistăc
dmateriaarprimipredicate,oare,dacă există,trebuiesăexisteceva/subzistent/înaf
itrebuiesăexisteceva,în afaraaltora— nu,saunuexistănimic d"Wm.Clunu'a'Căci
fiinteligibil,citoatear fisenzorialeşinunusTeXtStam"Un°êct^CHnoaêriişti
tmc*cevaînafaraindividualelor/nuvaexista aflâînmis°?1.nermşcat(cacilucrurile
igenerareanu 1a.deoareceestenecesarcacelcesenaştesăfieceva, in 112 METAFI
iarlucruldeundeaapărutultimuldintreacestea/caresetrebuiesăfienenăscut.Căci/
eva,şieste,pedealtăparte,imposibilcacevasădinnefiinţă.' Parâ Maideparte
oricarearecapătşinuecuputinţăsădevinăcelincapabildedevenireT)celcareaapăr
evăratcămateriaeeternădeoarecestenenăscută,cumultmairaţionalîncăestesăfie e
erne'nimicnuvafietern dardacă aceastăipotezăesteinacceptabilăenecesarsăexist
iguraţiaşiforma <i\ |K>p<pr|KCUTOet5oq>30. b)Iardacăacestaultimăipotezăarfia
ucrurivorexistaacestea două,şipentrucefeldelucruri — nu.Estelimpede cănuicu
ptacăexistăoCasăînafaracaselor/individuale/,înplus,oareFiinţaesteunasingură
u,pentrutoţioamenii?Eabsurd,căcitoatelucrurilecareauosingurăFiinţăsîntuna.A
urd.Căciîncefeldevinemateriafiecaredintrelucrurişi,totodată, încelfelesteco
artearexistao dificultateşiînlegăturăcuprincipiile: a)Dacăeleformeazăounitate
ubraportulnumărului,nicimăcarunul şiceeaceeste,şiatuncicumvaputeaexistacuno
temultiplele?32. b)Dar,dacăfiecareprincipiuarfiunulsiounitateca nuvorfi,la
idiferitepenlucruridiferite(deexemplu,aceastăsilabăfiind identică/cusinsubrap
denticesubraportulspecdeşicanumărelesîntdiferite),dacă, deci,lucrurilenuvors
atesubraportulnurului,nuvaexistanimic altcevaînafaraelementelor.Căci afiunu
*• CARTEABETA(III) 113 individualceeaceesteunucanumărşiuniver lOOOa{ntr
a/, salce£ace".eiementelecuvîntuluisonorarfidivizate/numai/jupăcum>_ rneces
1ear/'sunete/>nefimddouă,nicimaimultelafel",elementej.^^g'delocmaimicăarămas
sori:oareaceleaşiprincipiiexistălucrurilepieritoare,şipentrucele nepieritoare,sa
ii,cumdesîntunelelucruripieritoareiaraltelenepieritoareşidincecauzăseîntîmpl
reocupatnumaideceeacelepărealorînşileplauzibil,darpe noineautratatdesus:c
evieţuitoaresînt muritoaredeoarecenuaugustatdinnectarşiambrosie dareclarcă/
cutelorînşile.înfapt,înlegăturăcu„porţia"însăşideraţiuniîntemeitoare,eiauvor
osieşinectar,elenusînt raţiunideafi.Iardacăo facînvedereaexistenţei,cumar
cspeculaţiimitologicenumerităcercetatînmodserios.Trebuieînsăsăneinformămdela
oveninddinaceleaşiraţiunişiprincipiiunelelucrurisînt eternecanatură,întimpce
căvreunmotiv/pentruaceasta diferenţă/,nicinueraţionalsăfieaşa,eclarcănuar
repareafivorbitcelmaiînacordcuelînsuşi,mpedocle,chiarşielaintratînaceeaş
eUra darseparecăaceascaetotarîrrlpr,n,.L ij„. ...
l/ 114 METAFIZICA lOOOb Or,eclarcă/Dumnezeu/eînafaraacestora.Iardacănuaf'
atunci"^toatelucrurileseadunălaolaltă,atunci„ultima,Uraseopre« Deaceease
ceelnulecunoaştepetoateElarepartedeUră,or,cunoaşterea esteaasemănătoruluip
utpămîntulprinpămînt,apaprinapăeteruldivinprineter,foculnimicitorpnnfoc,iubi
rdeundevineargumentul/aceasta,nuştim/,însăacestlucrumăcarelimpedecălaelse
ciPrietenianuestecauzaşiraţiuneadeafiaFiinţei,căci reunindlucrurileînunu,e
edespreniciunfelderaţiuneapreschimbăriiînsăşi,ci/spune/doarcă lucrurilesepe
Lacinstirisavînta,darîmplinmdusetimpul ce,dîndfiecăruiacementă,eminatlaStyx
mbare,darEmpedoclenuneoferănicioraţiunedeafiaacesteinecesităţi. Totuşi,eco
rurisinpieritoare,iaraltăpartenepieritoare, cilesocoteştepetoatepierltoare,cu
riadefaţăeste tomaiaceasta:deceunele sîntîntrunfel,iaralteleîntraltul,<«p
leaşi raţiunişiprincipii,saarătatîndeajuns..• 12)Dar,dacăprin
lucrurilorpieritoare/sîntnepieritoare,saupieritoare• a)Dacăsîntpieritoare,eclar
nădinalteentităţi(căcitotul, pierind,sere CARTEABETA(III) 115 ledincareapro
nteeanterioareprincipiilor or,aşacevaeste imposi ţaaltorP1"^".^.Qjjmj
ilepieritoare,dacă principiile/lor/vor f'SbfDar,dacăacesteprincipiisîntnepierit
ieritoaredinacesteprincipii nepieritoare,întimpd'ncelelalteprincipii/deasemenea
rentităţie ?Aşacevaesteiraţional,deci, sautezaesteimposibilă,sauarenevoiede
ncipii,citoţi aratăaceleaşiprincipiipentrutoatelucrurile.Oricum,filozofiiaceştia
aşicînd1ar considerademicăimportanţă! 13)Dintretoatedificultăţileacestea,atît
noaşterea adevăruluiesteurmătoarea:oareceeaceesteşiunulsîntFiinţealelucrurilor
u,pedealtaceeaceeste —nureprezintăaltcevadiferit/deFiinţă/?Sautrebuiecăutat
t/allor/?39Uniifilozofivădlucrurileînprimulfel,alţiiînultimul. Platonşipita
tcevadiferit/deFiinţă/,şicăexactaceasta defineştenaturalor,anumecăfiinţa,este
urii,precumEmpedocle,/auluatcealaltăcale/.Elspuneceesteunul,caşicînd1arexp
acăelsusţinecăunuestePrietenia(căcieaesteraţiuneadeafiunapentrutoate cele
,dincarelucrurileîşitraghmţaşidevenirea. E,înt/,C°nsiclera?'ceicarevădmaimu
sarcaeisăafirmeexistentaaexactatîtorununâtitorceeacepw^v•••••, '
esîntcoC'Uitrecetiteuniversale(căciunuşi cecaceUnulîn* „•,,cumaimaregr
va/subzistent/,încălucrurilor^fPUteaCeva/sttk>zistent/restulentităţilor, înafar
OOla \40 116 METAFIZICA înplus,dacăununuarfioFiinţă,eclarcănuarexistan'
tăţi,iarunitateaesteexactceeaceesteununu)ndacăunulînsineşiceeaceesteîn
ceva/înafarădeUnuînsineşide
Ceeaceesteînsine/dcareelesăfiepredicate,cisînttocmaiele/caresîntpredicate
căCeeaceesteînsineşiUnulînsinesîntcevasubzutcnt,egreudeînţelescumvamai
cîtunul/singur/,întradevăr,cevadiferitdeceeaceestenu există,încîtenecesarca
cestasă lOOlbfieceeace este.Uarînambelemoduriestedificildeconceputlucrurile42
nulînsine,esteimposibilcanumărulsăfieoFiinţă.Dacăununu arfioFiinţă,sasp
e aceeaşidificultatecaîncazulluiceeaceeste.Căcideundeanumevaexistavreoaltă
atecele/.Dartoatelucrurilesîntfieuna,fiemulte,dintrecarefiecareesteuna. înp
nformcuconcep»luiZenonnuarmaiexistanimic.(Căcilucrulpecare niciprinadaos,n
imare,nicimai miCielîlconsiderăinexistent,fiind limpedecă,lael,ceeaceestee
ndextinsîntoatedimensiunile. Iarperestullucrurilorelleconsiderăcăpotcurmdeve
siderăiştre•de pildă,considerăcapabilesăsemăreascăsuprafaţaşilmia'^timpcepun
onraţioneazăfărăfineţe:esteposibilsăexisteindivizibil,deunderezultăcăexistă o
relucru,/indivizibil)dimensiune/fiindadăugat,săducălaomărireîn dimensiunpoate
lvaexistamărimedintrunastfeldeunu/fărădimcneacelaşifel?
ecănumărul — dupăcumsusţinunu— ^'dinUnulînsineşidintrun neunuoarecare,delo
e,dacăeadevăratcănonunularfi ^'alitateaşicăarexistaaceeaşinatură/pentruac
enidinUnu idinInegalitate,nici/cumarputeaproveni/dinvreunnumăr şidinInegali
orie:oarenumerele,corpurile,suprafeţeleşipunctelesîntFiinţe,saunu?Dacănusînt
iinţelelucrurilor. a)Căci/oricum/afectele,mişcările,relaţiile,situărileşirapoarte
asînt predicateleunuisubstratşinusîntunparticulardeterminat<x65eTI>.Iarînpriv
,arpăreasăindiceoFiinţă — apa,pămîntul,foculşiaerul,dincaresîntalcătuitecorp
emeneaafecte nusîntFiinţe,însăcorpulcaresuportătoateacestea estesingurulcaresu
steînmaimicămăsurăFiinţădecît suprafaţa,aeatLinia,liniadedtunitateaşipunctul
a, punctul/parînstare latăd°n°m/'întimPcecorpulfărăelenupoateexista.?'
~auconsideratafiproprietăţileacesr°r<Tfrtv*•Crezucăprincipiile corpurilor
stea/numerele/nusîntFiin Aşadarţa'F"nţa' I002a CStenimic?iceeaceestenues
Sa prietăţilecontextuale<tafienumitecăsînt. b)Dar,dacăseacceptăaceasta,anumec
mcăror coraparţinele(esteimposibilsăfieprintrecorpurilesensibile)!/arputeaex
tea(punctele,liniile,suprafeţele)s"diviziunialecorpului,una — înlărgime,alta — în
emenea,însolidexistăoanumităfigură.Astfelcă,dac"niciun„Hermes"nuexistă/caat
adeterminată.Sinicisuprafaţa/caatarenuexistăînmoddeterminat/(dacă existăvreo
tea/cubului/)Acelaşiraţionamentevalabilşi pentrulinie,punctşiunitate.Rezultăcă
tulşisuprafaţa sîntmaimultFiinţedecîtel dar,dacăacesteadinurmănusîntFiinţe,
Pestecelespuse,conduclaabsurdităţişiconsideraţiilelegatedegenerareşipieire.Căc
aifi,sauîncazcă,fiindmaiînainteacumnuarmaifi,suferăaceste/transformări/ su
niileşisuprafeţelenupotnicisăapară,nicisădispară,uneori fiind,alteorinefiind.
pară,baapareosingurăsuprafaţăacorpu rilorceseating,baapardouăacelorcese
b,existăsupwfeţelecarenuexistauînainte,alecorpurilordespărţite.(Căcipuntulind
feţeleapşidispar,dinceapar ele50? Lafelseîntîmplăşicumomentulterriporal:nic
tîndfiaşaceva.Asemănătorstaulucşicupunctele,liniileşisuprafeţeleşiraţionament
iziuni. CARTEABETA(III) 119 15) neral,arfiodificultateaînţelegedecetrebuiec
ediare,pre considerămnoiafiFormele. cum j .rpstmotiv/leintroducem/,fiindc
ultiple avîndaceeaşiSf^rezultăcăprincipiilelornuvorfidefinite printrunnumăr.
r<Ypccâfa>deaicinusîntdefiniteprintrunnumăr,ci prinspecia/lor/ afarădoarda
cesteisilabeparticulare,oriale acestuicuvîntparticular:doaracesteavorfidefinite
termediare: avîndaceeaşispecie,elesîntacolonesfîrşitdemulte.) a)Rezultăcă,dacă
ticenuexistăalteentităţipecareuniile numescForme,Fiinţanuvafiunasingurăca
rnuvorfiîntr ocantitatedeterminatădeunnumăr,ciîntrocantitate/indefinită/av
easta,enecesarcaşiFormelesăexistetocmaidinmotivularătatmaisus şi,chiardacă
aţionamentullor,astaestecedoresceişieobligatoriucaeisă vorbeascăastfel,anume
al52. b)Numaică,dacăvomacceptaşicăFormeleexistăşicăprincipiilesmtdeterminate
osibile". )Imediatdupăaceastădificultate,vinesiaceasta:oareelemen'CXlstam^rt
^fel/înactualizare/'vaexistaalţuni/În.mciPôr(Căcivirtualitateaesteant
egulposibilsăfiealtmin '«iactualizare/)b)Darj i nue*isteni^]ementeêe
eeaceîncănunuPoateanwj6nUC^nca//maipoateapăreaîntimpcenimicPăreadin
teaporiiînprivinţaprincm"!~~darşipeurmătoarea: Or> Oareprincipiilesîntunivers
le?^
a)Dacăelesîntuniversale,nuvorexistaFiinţe.Căciniciudintregenurile/universale/
iinţaesteindividualul.Iardacaseacceptăcapr&'catuluniversalsăreprezinte/numai/
ltevieţuitoare:una — elînsuşi,alta — omul,alta — animIul,dacăfiecaredintre aceşti
ardacaprincipiilenusîntuniversale,cisîntînfelulindwi~dualclor, nuvorexistaş
iversal.Rezultăcavorexistaalteprincipii,anterioare principiilor/individuale/sica
versale,dacaurmeazăsăexisteoştiinţăalor56. NOTE 1.0frumoasăşiconcentratăexpun
rlogicesauaporiilor:nupoţi dezlegaodificultate pecareoignori nusepoatestabil
poriiledeparcurs trebuie,caîntrunproces,examinateargumenteleproşicontrapentru
laînceputcărezolvareaaporiilorînCărţileulterioarenusefaceacordîndcîştigdecauz
tvalabile,doarcăpeplanurisiînsensuridiferiteSoluţiageneralăaaporiiloreste pr
steseconcepeînmultesensuri."V.CarteaGamma. 2.AristotelcontrasteazăEOTOOUX,adic
respunzătoreurojpeîv„aaveaînainteun drumuşor"cu«MP„fundătură,impas".Otraducere
Vlăduţescu:„pentrucăeupoţfdezlegareaaporoumenelorpresupuse...",înseamnăpurşisi^P
eaşifamiliefolosideAristotelesteverbulSicuropeîv,pecarenoi1amtradusprin»Vîn
121 4. . natatea,depildă,caresîntcontrare,sîntstudiateT ..Ş1car£ este
iscipolalluiSocrate,deacăruiînvâţă5,Arisupp^^^centrulfilozofieisalest
ucmliicirenaice. ......., 6Estevorbadesprecercetareaesenţelor,oriaprinci
rcetareaesenţeise""niundicucercetareascopului,deoareceforma estedefaptactualiza
rîncercaredeobţinereauneianumite finalităţi.
meşinuoricarealta,cadeexemplugeometria?Căcitoateaunevoiedeaxiome,carele s
ceştiinţăaredreptobiectunsingurgendelucrurisaudefenomene,înseamnăcă,dacăexi
zăununicgen.Daratuncirezultăcătoateştiinţelecarerecurgla demonstraţiivoravea
iinţei,sevorcontopi,ceeace nuecazul. 10.V.CarteaDelta,cap.26. I1•Ideeaar
eoareceoasemeneaştiinţăarfio ştiinţăuniversală,întradevar,ştiinţaunuigendeF
tudiatotul,fiindcăînafaraFiinţelor Ş'acontextelorlornumaiexistănimic.Or,oşt
minăriiorspecifice.)"teuntriunh10115^62""ÛntrmnShlechilateral,cidefinescce hv,
esedemonstreazăsîntnumaipro'intrinsecialetriunghiuluiechilateral,deexem mediat
pr '"i1?lştunţaProprietăţilorsalecoincid,atunci,datPnetaţilese demonstrează,a
ebuiînţeleasăînfelulurmător1eeexistenumaiFiinţesenzoriale,căciatuncilumeaarf
ravean'•"piişitotulnuarfidecîtflux continuuşiinconsistent.Dar,peJg,'~
mle reprezintăplatonicienii,camodelealelucrurilorsenzorilceeacepareabsurd.Ei
platonicieniirei 'înmodfilozofic,mitologia. 14.V.CarteaAlphaMare,nota50.Dacă
istaşiliniiintermediare,sau corpuri,siîfinal,chiarşiunCerintermediar?Or,ace
diaresînt imobile,ceeacepareabsurd,deoareceCerulestecaracterizatprinmobilitate.
tăţiiarpresupune — spuneAristotel — căarapăreamaimulteştiinţe,unelededicatereali
orsauentităţilorintermediare.Infapt,dupăplatonicieninupoateexistaştiinţăa enti
geliniafizicănuîntrunpunct,cidealunguluneiliniifoartescurte.Deasemeneasche
entrua reprezentacerulşiastrelenuauaceeaşinaturăcuCerulreal.Aristotelvreasă
iastronomianusarputeaocupacuCerulvizibil,cidoarcuentităţile matematicepecar
oteldeconceputCerul,caşioricarealtlucru,submai multeaspecte:pedeopartecap
atică,pedealtacaFiinţădeungen specialetc. 17.înfiecarecorparexistaFormac
. 18.Stoi/etovînseamnăîngreacă„liniuţă" apoiaînsemnatlitera,si,prinanalogie,
uluiculturiialfabeticeînnaştereaviziuniifilozoficedespreUniversp»rafifostdecis
enţăseobţineraPu.formalăalucrului,întimpcecunoaştereaelementelor constituoferă
,aşatarătatşivaarătaAristotel,deoareceFiinţa seconcepeînmaisensuri(deopotriv
amailargă ge^.ultimesîntaicispecule,carenumaipotfidivizate decîtini CAR
nuşiCeeaceestesîntgenuri,^gme>êoarecetoatelucrurile„sînt"şitoate„sîntşian
nvazao^diferenţeînca(}rulgenului.Or,acolounde toateobţinutemauna«) n
uăpredicatenuformeazăWateV°FÎepropoziţia„omul(s)esteunanimal(g) biped(d).Nu
sdespred:„bipedulesteunom". Numaicăunuşiceeaceîuatecagenuriftrebuiesăconţi
ucă„eaesteunacueaînsăşi"^foarteadevărat,chiartautologic,daraceastaînseamnăcă
sibil.Astaînseamnăcăunuşiceeaceestenusîntgenuri. Aşadar,„afi"şi„afiounit
teaetc.Saualtfelspus,în definiţiaunuilucrunuintrăexistenţaşiidentitateasacu
oareceeleparsăfieasimilabilecuFormeleplatoniciene.Darcucîtungen estemaiexti
işimaimulte diferenţe.Or,principiiletrebuiesăfie limitatecanumăr. 23.Genurile
icatul„afiunu",căcinumaiindivizibilulesteunu.Or,mai degrabăspeciilecelemaide
decigen,cispecie,căcinusemaidivide. 24.InaritmeticagreacăprimulnumăreraDo
ieoripar,oriimpar or,despreUnunuseputeaafirmanicicăepar,nicicăeimpar.
,niciatnumărnuvafiunelementgeneric,un Numărînsine(caresăPoate'''4T^'S
rmezegenul,deoareceacestele«istăbinele^Serie''în°aZulmdiviziloraParţinîndunei
anjaţiîntroserieceeaceînsetUna>""^PUt6a£X'Staelementgenericniciîncazullor,
truei.trebuiedecisTf^faţmneadeafinusePotidentificacu lucrul elesîntcuad
alefâtsePar«e.Decielesîntprincipii. 124 METAFIZICA 27.Ceeacenisapărutaco
a,şimaialescunoaştereaştiinţifică nue^'mafarauniversalului,darrealitatea
dividual"alcătuitdinmateriesif(saumaterieconfigurată,determinatădeactualizare).
ueposibilă,înseamnăcătrch• i.„.,
existeunprincipiueterndincaresaprovinătotul.Intradevărdunastfeldeprincipiu n
lprincipiilorşialraţiunilordeafi.Dar,consideraAristlacoloundenuexistăoraţi
pt,principii.Dinnousăreamintimcăapxfy,„principiu",înseam'naîngreacă „început".
ncipiulformal,sauesenţalucrului —ceeaceîlfacesăfieceeste. 31.Dacălucrurile
eastaînseamnăcăsîntmulteFiinţeşi diferite),cesensmaiarecompusul,saudualitatea
i,asociateîntreeledoarprinspecii.Nuexistăindivizigenerici,Forme,caresăofere
aatunciniciUnu,niciceeaceesteluateînsine.Nusepoateatuncicunoaştenimic. 33.
upălucruri(cîtesuneteînsilabă,atîtealiterediferite,neasociabile dupăspecii),nu
e,şi,deci, nuarmaiexistauniversalul,iarştiinţaarfidin nouimposibilă. 34.Dac
mnăcăplăcereareprezintăfinalitateaşicăea esteprincipiu?1nuambrosiaşinectarul.
usînteterni. 35.fr.21(913)Diels. 36.fr.109Diels.
rurie 38.fr.31B30DielsKranz.^ 39
ubstrat. CARTEABETA(III) 125 stdeveniimposibilă,dupăcumsamaiarătat.
caUnu^âfaralorAşadar,elesîntpropriilelorprecăcinumaiexista dicate .(>eaC
ilor,totaşadupăcum„animal"estepredialtuturoranimalelorindividuale.Daraceasta
rindăunitateaşiexistenţaîndefiMCairtafelorecumanimaleleindividualetrebuie
ecipluralitateadevinecuneputinţă. 44.AluzielaunuldintreparadoxurileluiZenon,c
alainfinitaliniei,alcătuitădinpuncte fărădimensiune,cesîntindivizibiletocmaip
ensiune,adică nimicuri,nuseobţinenimic. 45.Zenonspune:punctulnuexista,deoarec
e dovada:însumîndpunctenuse obţineomărime,ceeacerevinelaaafirmacăseînsumea
nnimic, ciareoanumităexistenţă,deoarece,însumîndpuncte,chiardacănuobţinemomă
ci,fiindomărire,nuînsumămnimicuri. edemlalucrumetodafavorităaluiAristotel:mu
tuluide„mărire". 46.PitagoricieniişiplatonicieniidedupăPlatou. fl.7T___
iziunilecorpuluisăaibăautonomieînnisînt înacestcaz,corpularapărea «portcucă
nmai trirnitela geomctrilorPleacădelapuncte,linii,suprafeţemare ^corPurilc
nctdevederefizic,ele .Cxistâcaatare'determinate,încorpuri.Aporia desensuri
inpunctdevederefizic,cîtsidinpunctd egeometric. 51.Adicăvorexistatotatîtea
rputeafiintroduse,tocmai pentrexisteosinguraFiinţăpentrufiecarespeciedelucrur
masuprasensibilălitoniciem)estecăeanupoatefipredicatădespreun anumitsub
.DacăexistăcîteosingurăFormă(Fiinţa)pentrufiecaremulplicitatedelucrurisenzor
enţială,înseamnăcăUnu(şiCeeaceeste)sîntpred'cateesenţialeşinu contextualeale
uşiCeeaceestesîntşieleFiinţe Forme,şiîncăFiinţeuniversale,saugenurisupreme
ului. 54.Ingeneral,separecăvirtualitateaesteanterioarăactualizării.Dar,dacăe
ilulnuesteşinecesar.AporiavafirezolvatădeAnstotelprinteoriaMişcătoruluiimobil
otaldevirtualitateşianteriororicăreimişcări,decişioricăreivirtualităţi. 55.„A
v>şiatunci„om"nuesteFiinţă,adicăceva determinat<t68e•n>,oricevaindividual da
.Căci SocrateeşiSocrate,siOm,şiAnimal 56,Mareadilemă:dacăseaccentueazăprea
bim desprealtcevadecitdespreceeacecuadevărateste.Dardacăaccentuămpreamultlat
tateaştiinţei,căcinupoateexistawştiinţaauniversalului. CARTEAGAMMA(IV) Ştiinţa
teanţială,contextuală,precumştiinţeleparticulare. Cecaceestccafiindtrebuiecon
rileformeazăounitatedereferinţă, raportîndusetoatelaFiinţă.Ştiinţeicăutateîia
ipii. Diferenţadintremetafizică,dialecticăşisofistică. Cercetareaprincipiuluinonc
ea,prinmetodarefutaţiei,acelorcareîlneagă.Ceiceîlneagă nupotexprimanimicco
isuprimăFiinţalucrurilor.Respingerea celorcarecontestăprincipiulterţiuluiexclus.
rerespingprincipiulnoncontradicţieiaratăcă ei,înfapt,nu1resping.Legăturadintr
ncipiulnoncontradicţiei.Filozofia naturiişioriginilerelativismului.Respingereateor
tecareajungsăcontesteprincipiulnoncontradicţiei. Aceştifilozofinuiauîncalculr
rcarecredcărelaţiaşisenzaţiasîntsingurele realităţi.Dmnou,seafirmăprincipiul
maresusţinecătoateafirmaţiile sîntadevărate,şiateorieiluiAnaxagorascaresusţin
eaţinucă toatelucrurilesîntînmişcare,şiniciceiceafirmăcătoatesîntînrepa•
ll Existăoştiinţacareexamineazăceeaceestecafiind<TOovfi6v>,,cîtsitotce
treştiinţeleziseparticulare.Căciniciunadintreacesteştiinţenupriveşteceeace e
arteaacestuia,examineazădoarcontextelesale<TO o\)n(kpriKoi >,aşacumprocedeazăşt
ndînsăcănoicăutămraţiunilesiprincipiilesupreme,elimpedecă,înmodnecesar,elev
ofiinaturii/,careaucăutatelementelelucrurilor,aucăutatatareprincipii /supreme/,
lesăaparţinădeceeaceeste,înţelesnucafiindîntruncontext,ci/purşi simplu/,z
aceestecafiind1. Capitolul2 eeaceestetrebuieconceputcaposedindmultesensuri,
ază,toate,laounitateşilao unicănatură e''VOr'Daaic'Despreutilizareaunuisim
,înîntregulsău,seraporteazălaideeatea",înt]'îmruncaz — însensulcă„păstreaz
sănătacâ.esteu*r°aZ~~înS£nSulCâ"°Produce">înaltul —însensulsă°"Primeasc?"^
l"seraporteazăla„arta1003btrumotivulc~lte Sensuri/:întruncaz,„medical"sezic
dicală,întraltul — pentrucăsereferă 130 METAFIZICA laolucrareaarteimedicale,
iu•d °S'unelerealităţispunemcă„sînt"fiindcăsîntFiinţe,despreli — fiindcăsîn
iri,sauprivare,saucalităt'Celementeproductive,sau generativealeFiinţei,saua
reuneiînsuşiridintreactea,ori negaţiialeFiinţei.Deaceeaafirmămcăşiceeacenu
rasociatecu„sănătatea",lafelsepetrec lucrurileşiînrestul situaţiilorCăciestep
lelucruriconceputeczformînd/efectiv/o unitate,<Ka9'evtayoU.EVCOcişipeaceleac
ri<npoc,jilav(pixnv>. Căcişiacestea,întrunanumitfel,sîntconceputecaounitate
gure ştiinţesăexaminezepecelecesîntcafiind,întradevâr,pretutindeniştiinţaare,
rhic/,apoielementelecaredepinddeacestaşidatorităcăruiaelesîntconcepute.Iardac
lartrebuisăstăpîneascăprincipiileşiraţiunileFiinţelor6. Osingurăsenzaţieşiosi
matica,fiindo singurăştiinţă,cerceteazătoatesunetele/limbii/.Deaceea,estepropri
ciileceluiceestecafiinddupăgen,cîtşispeciilespeciilor. Iarceeaceestesiunu
cumprincipiulşi raţiunea fi7,darnusîntexprimateprintrunsingurconcept de* (na
r/tratamentutinct/conferăunavantaj) căcielafelaspune„/cutaree/ nf>şi„/cutar
e/ — om8».Şinuse semnaleazăcevadirenVexpresiadublă„/este/unom"şi„unulesteo
iţie.Asef1 CARTEAGAMMA(IV) 131 •|simprivinţaluiunu,încîtelimpedecăadaosul
rit înraportcu„ceeaceeste". •riifiuli^*o^**"A
inţesăexamineze, dupăgen, ACC €^"C^'t •>Lc•rr'
ul]cuprindedirect<ex>8u< >genuri.Filozofulseamănă,astfel,cucel numitmatematician
rindpărţi,şiexistă/printreele/omatematicăprimă,o matematicăsecundăşiapoialtel
eştiinţesăcercetazeopusele,<T<xvTiKeinevo<>iarluiunuiseopunemulţimea — de asem
egaţiaşiprivaţiuneadeoareceînambelefeluriestecercetatunul, fiesupusnegaţiei,ne
la/unu/nuareexistenţă,saucăelnuaparţine unuigen asta,cînd[luiunu ^seadaugă
e8aţia
/luiunu/esteoabsenţă/purşisimL.L"mPnvaţ'unemaiapareşionaturăsubstrat,căr
lecelormenţionate,respectiv,altul, tea,fieîn?megalltlVcîtealtelesespunf
nulformeazăobiectulcuammtite'Dintreaceste/atribute/faceparteşiV^meCAe contrane
^'ncît.deoareceunultrebuieconceputîniaceştitermenivortrebuisăfie concepuţiîn
euneisingureştiinţesălecunoascăacestea.Căcicunoaşterealornu aparţineuneialteş
arţineuneiV»•*doar/dacaeinicinusereduclaunu,nicinuse raporteazăl* înfa
eltrebuievorbitşiînlegăturăcu acelaşicuT^ sicucontrariile.Rezultăcă,dupăce
iecăreicategoriiîncefeltrebuieconceputfatăH/sensulrespectiv/17.Căciuneleaspect
lcăîlposedă,alteleprinfaptulcăîlproducaltlpotrivitcualtemaniereasemănătoare
reaporii]căaparţineuneisingureştiinţesădeaseamă despreacestea/identicul,diferi
cmaiunadintreaporiiaceastăproblemă)şi este propriufilozo1004bfuluisălepoatăce
lacela,cinealtulva cercetadacă„Socrate"şi„Socrateaşezat"înseamnăacelaşilucru,
riu,sauceestecontrariulşiîncîtesensuritrebuieconceput?Lafeltrebuievorbitşi
receacesteatoate/identicul,asemănătorul,diferitul,contrariuletc./sîntproprietăţii
rpaleunuluicaunuşiaceeaceestccaftindşinu/aleunuluişiaceeaceeste/luatec
nţe/filozofiaprimă/sacunoascăatîtcesîntele,cîtşicontextele asociatelor<iâODu
ceteazăprinaceeacănuarreflectaimodfilozofic,ci/greşesc,deoarecenuobservă/că
cioidee.întradevăr,dupâc.existăcaracteristiciproprii număruluicanumăr, depil
a,şiaceste^carristiciaparţin numereloratîtluateînmodintrinsec,cîtşiin.".j
t^. propriisolidului,fieelimobil,fiemobil,fiefărăgreutate,^_./altele/ale
priipentruceeaceestecaftind.Or,acestecaracteristicileaalcăroradevărstăînsarc
A(IV) 133 •A'iu/pentruexistenţarespectiveiştiinţe/şiînfapVâdunindic1..£ sof
parentă,iardialecticieniiCăcisofisticae*o^cjar/chestiunealui/ceeacecsterâmînec
aceestearatăcă munâtutur°rstuiaestecaracteristicăfilozofiei.Căci,defapt,sofis
obleme/cucel ticaşidia^r£defilozofie.Numaicăfilozofiadiferădedialecticăavut
ecoţ>,P"V1P<infisticăprinopţiuneadeviaţăpropusă<TOÎ>pun)tfi urutbcni'3i*w**
e/,fărăsăfie/cunoaştere/înfapt19. înplus,unadintreseriiledecontrariiesterepre
ibilelaceeaceesteşi laceeacenueste,cîtşilaunuşilamulţime depildă:starea
esîntşiFiinţaconstaudincontrarii toţi,aşadar,considerăprincipiilecafiindcontra
invocă/caprincipiicontrarii/imparulşiparul,alţncaldulşirecele,alţnlimitaşinel
rurileparreductibilelaunuşilamulţime.(Săfieconsideratădreptdejarealizatădeno
iileşiînspecialcele/ştiute/dinparteacelorlalţi/filo 1005azofi/sedistribuieîn
eosingurăştiinţăsăexaminezeceeaceestecaftind.Căcitoatecelesînt fiecontrarii,
rariilorsîntunuşilU!ţ!mea'.°r'aêstea/două/Urmează obiectuldestudiualuneisepo
at.Darchiarşidacăunutre săfiecCaP°sedîndmultesensuri,toateacestea
ntrariile. Versaleşiiden^6Vâbl1ctliardacăceeaceestesiununusîntumju"'CePe
ecumprobabilcănusînt,ciunelelucruriseraportează 134 METAFIZICA launu,altele
stnuetreabageometrului săstudiezeceestecontrariul, saunf'Vtul,sauunul,sau
ul,decîtrl°"luîndulecaipoteze21. ^ Că,prinurmare,stăînsarcinauneisingureşt
impedeşicăaceeaşiştiinţăcerceteazănunumaiFiinţele''şiceeacerevineacestora — m
ie,laîntregsipan'şilatoateceleasemenea. Capitolul3 Trebuiecercetatînsădacăţ
eale matematicilor,cîtşiFiinţele22. Or,estevăditcăstudiul/tuturor/acestoraţine
iomele/ aparţintuturorlucrurilorsinudoarvreunuigen/delucruri/separat,privitapa
e serveştedeaxiome,deoareceeleaparţindeceeaceestecafiindavîndînsă,fiecare/a
efolosescdeaxiomeînmăsuraîncareleestesuficient,adicăînmăsuraextinderiigenulu
meleaparţintuturorcelorcesintconsideratecafiind(acestaeste,înfapt,elementul c
noastră/esteproprieceluicareareînţelegereaaiceluiceestecafiind,cîtşiaaxiom
articuafieelgeometru,fieelaritmetician— nuseapucăsăsepr°^ .^înlegăturăcu
uîncercat/,şiedeînţelesde ceauj întradcvâr,eisingurisegîndeaucăcer
ii<xo\>(pixnKoî)TU âvcoiepa»(naturaeste,urmelor,/doar/ungenaceeaceeste),anum
inţaprimă,arexistaşiocercetareaacesversabtMcecerc£tareanaturii(fizica)repre
aînţelepciune<f)TtpcbnirjocpiocxOînţelepcl"nejart£)ceeacesusţin uniidintre
straţiile,eio spun ,cauzaignorăriimetodeianalitice<5v'cx7ica5euoiocvtrâvdmc
tezerecurgînduselaoînvăţăturădupăureche». _ Sevedelimpede,prinurmare,castam
inţăriiei săcercetezeşiprincipiilesilogismelor.Revineîntradevărceluicarearecea
nunţecuprivirelaprincipiilecelemaisigurealelucruluirespectiv,încîtşicelcarea
espreprincipiilecelemaisiguredintretoate.Iaracestomestetocmaifilozoful. Or,ce
tretoateesteaceladesprecareecuneputinţăsăteînşeli.Atunci,estenecesarcaun a
,asupralucrurilorpecarenulecunosc),cîtşinon postulat<âvu7t66£tov>.Căci/princ
asăînţeleagăoricedintrecele cesînt,acelanuesteunpostulat.Darceeaceestenec
l principiucunecesitateesteşiprezentlaacesta/înprealabil/.Că, aşadar,acestpri
isigurdintretoateeclar.
Care" .'lns,a'esteacestprincipiusăspunemdupăaceasta:anume,esteifnposibîl ra
minăritaţilorIo'â'^ram*naadăugateînvederea/evitării/ dificul Wadevăr^^"^^
cteristlcaenunţatămaisus.Căciesteim CUIT>uniicrej0nane(.Sl*&ndeascăcăacelaşil
it.î.irdarănursrpmnnrinră faci acelu'aşisubiect Heraclit.Iardacănuestecuput
astăpremisă26),iar/pe facutenrec:,^"a'1aparţinăconcomitentcontrariile(săfie
ntradictorieuneiopiniiestecontrară. 1005b 136 METAFIZICA elimpedecăesteimposibi
cruesteşinueste.întradevăr,celcaree" •i•• i• — ^«lertv* asup
eastăideedepeurmă.Căci,prinnatura,/principiulnon ^ Capitolul4 Existăunufilo
laşilucrusăfiesisanufie,şicăsepoate gîndiîntra1006afel.Seservescdeaces
va,concomitentsifieşisănufieşi,deaceea,amarătatcaacestaestecelmaisigurdi
ranţei,socotesccăpotdemonstraşiacestprincipiu,întradevăr,esteodovadăde ignora
onstraţie,şipentrucarelucruri — nu.îngeneral,nu poatesăexisteo demonstraţiepent
traţiile/,încîtniciaşanuarexista demonstraţie/pentrutoate/)28.Or,dacănutrebuie
ceioameninuarşti săspunăpecareprincipiu1arvedeamaidegrabăcafiindîndemonst
tepnncipiulnon~contradicţiei/~'>,şianume,prinmetoda resping^<eXeyKTiKcbi >,cucon
acusens10.Iardacănuspune,arfi ridicolfaptuldeapundiscuţieraţionalăcucelca
fel.Unastfeldeom,mctearespectivă,arsemănacuolegumă!
iulnoncontradicţiei/constaînfaptulcăcelcevreasăstrezepropriuzispretindesăde
>,intimpce,încazulcîndopon CARTEAGAMMA(IV) 137 <~>nl DU"<=asaceva'arfiV°
ane'/pozitivă/31.Principiultuturordemonnu despreode^^^faptuldeaafirm
e(aceastaPj^gây^w/«!easemnificaceva <0T|ucdv£vvti>punctuluide^^^^Căci£ neces
ns._ dcănusarîntîmplaaşaceva,respectivulinsnuarav
xistaceva definit32.Darcelvinovatpentru/demonstrareapremisei/nueste,/acum/,cel
a,cicelcarese ţinetarepepoziţia/decontestareaprincipiuluinoncontradicţiei/<i
n favoareaprincipiuluinoncontradicţiei/prinînsuşi^faptulcăvrea,sălsuprime«xvcu
areaadmis/căvorbeştecusens/,aadmiscăexistăcevaadevăratchiarşifărădemonstraţ
are,evăditcămăcaracestlucruesteadevărat,anumefaptulcăexpresia„afi"sau„anu
. 2)Apoi:dacăcuvîmul„om"semnificăunlucru,săfieacestlucru„animalbiped».Afirm
înseamnăaceasta:dacă„om"înseamnă„animalbiped»,oricîndunsubiectarh„om»,expres
căcinevaarsusţinecă/„om"/aremaimultesemnificaţii,cu condiţiasăfiedeterminate
nitor/<^0yo >unaltnume.cisa £m^^^S"arnegaCa"om"are°singură semnificaţie,s
1'7.'^0ânumecelde „animalbiped",fieatuncibine,sarmaimute>âr'totuş
ntrufieterrnenului*V^negaaceasta susţinîndusecă semnificaţiile:căcimi
eamnă r 138 METAFIZICA nuau semn anuaveaniciosemnificaţie^,însă,dacăcuvintel
reei,şi,defa °Mnnişiaceeacusineînsuşi.Căcinupoategîndinimiccinenu"'cev
Aşadar,dupăcumsaspuslaînceput,săaibăsemnificat'melesianume,saaibăuna s
lnueste,dacă,orn"*semnificaţienu doarcapredicatalunuisingurlucru,cişide
ucru", faptuldeasemnificacapredicatalunuisingurlucrudeoarece,înacestcaz,şi„
aţie,încîttoatecelearfiuna,avînddoarnumediferitepentruacelaşisens«ruvcbvuuxxx
cordaacelaşi numeunorrealităţidiferite <ocM.'fjK<x6'6u,o)vuu.tccv>,aşacumarfid
r, dificultateanuestedacăacelaşilucrupoatesăfieşisănufie„om"subaspectnomin
"nuausemnificaţiidiferite,eclarcănuvoraveasemnificaţiidiferiteniciceeaceomu
aceesteomulînseamnătotunacuceeaceestenonomul. Căcielevorfitotuna.Intradev
uleste unulsingur. Iardacăvorfitotuna,ceeaceesteomulşiceeacenuest?°nwvor
iferite.Prinurmare,dacăesteadevărataspunecasubiectesteom,devinenecesarcaacel
enulcuvîntului„om").Iardacăastaestene^sar,nuesteposibilcaacelaşisubiectsă
",anume'."^htateadeanufi.)Aşadar,nuestecu putinţăsăsesp .unic**" adevărat
tru„anufiom'• Comulesteşiceeacenonomulesteausemnificaţii fieort CARTEA
lb"^ am^j'tmaimare,astfelîncîtşi„afiom"şi„afialb" au^mnlf!caţ"adiierrmacă„
emnificaţi^^^^^.^doarcontrarêjarJacăaşaceva ^neputinţă,seîntîmplăceeaces
i/sărăspundă la '"IardaUîntrebîndcinevapurşisimplu/ceesteasta/,celălalt,/răs
e/defapt/laîntrebare.Căcinimicnuseopunecaacelaşisubiectsăfieşiom,şialb,ş
u,trebuiedatunrăspunscusensunivoc şinutrebuieadăugatcăastaeste/şiom/,şial
nui lucru/,deoareceelesîntnesfîrşite.Atunci,fie/celcareobiectează/leparcurgepe
,chiardacăastaesteomşinuesteomdenenumărateori37,nuepermisaserăspundesupl
comitenteste omşinuesteom.Aceastafiindcănuepermisaseadăuga dreptrăspunssic
uşi,sarprocedaastfel,numaiexistă dezbatere39. )Lamodulgeneral,ceicarecontest
inţasiceeaceeînsinelucrul.Căcieste
necesar caeisapretindăcătoatecele,textuale,sicăn VaPutea ,sîntcontextesau
ntnnsec>acestanu**n°n'omiil este>sauceeac? omulnueste(acestea CSteînmodintri
icaţieşiaceastaeraFiinţaunui'SemmflcaFnnţa/unui lucru/înseamnăcăceeaceeste
unci/lucrulrespectiv/vafialtul/decîtel însuşi/. .lucrulnue bl1caceeace
tăoraţiune/stabilă/pentrunimic,citoatesîntcont ^^ Căcitocmaiînfelulacestas
ealb,fiindcăel este/C°n"alb,darelnuiceeaceealb/înmodesenţial/.Or,dac
acăeadevăratcă,întotdeauna,proprietatea,c^tualâ,luatăcapredicat, estesitua
sarsăsemeargălainfinit/înseria ° textelor/,ceeaceesteimposibil. Căcinusea
lnupoateficontextulîncareseaflă.unalt contextde"însensulcăambelesîntpropr
lu:albuleste muzicianşimuzicianulestedlfiindcăambelesîntceeaceomulestefieîn
atenuestemuzicianînacestsens/precumalbulera.muzician/,fiindcăambele(albulsim
aleavutedealtcineva— /deunsubiect/. Datfiindcăuneleproprietăţicontextualetrebu
ulfaţădeSocrate/,alteleîn celălaltfel/precumalbulşimuzicianul/,cîteseconcepp
naîn continuarelanesfîrşit deexemplu,cumarfidacăSocratealbarficontextualizat
teînbaza/asocierii/tuturorpredicatelor". Deasemenea,nicialbulnupoatesăprimeasc
eexemplu,ceademuzician,deoarece cunirnicmaimultmuzicianulnureprezintăoproprie
i,decîtreprezintăalbuloproprietate contextualăamuzicianului.Or,safăcutdistincţ
textualeînacestsens,altele/încelălaltsens/ — precume i iT
nuial^.text.Darpotreprezentaproprietăţicontextualeale altorPr°P,contextual
Rezultăcănutoatecelesepotconcepecacontexte.Vaexis>ûrmare,cevacaresăaib'ă
ilcatermenicotonisăfiepredicaţiîmpreună. CARTEAGAMMA(IV) 141 •dacăesteadevă
,edarcătoate vor rjisepotPreica fi""**'A'acelaşilucruvafişitriremă,
lnuesterwâintraucv<u,/.._, _. eclarcănu
aolaltă",astfel îtnimicnumaisubzistăcuadevărat. Aşadar,aceştifilozofiparsăse
,vorbescdespre ceeacenueste.Căciindeterminatuleceeaceestecavirtualitateşinu
reA^xeico.Orei,înlegăturăcuoricesubiect,trebuiesăpoatăafirmasaunega[oricepre
stenegaţiasa,darsănuexistenegaţiapredicatului carenuexistăla/respectivulsubiec
ueom,eclarcăelesteoritriremă,orinontnremă.Dacă,aşadar,e
validăafirmaţia,enecesarsăfievalidăşinegaţia.Iardacănuevalidăafirmaţia/omule
riremă/,maidegrabădecîtnegaţiasubiectului/omulenonom/.Iardacăaceastae validă
i— /triremaenontriremă/.Iardacăeaşa,atunciVa *'valat>ilăşiafirmaţia/omulet
ncipiulnoncon'1^ absurditateacănusesimtobligaţisausăafirme, nunon, ii •
onomşi ow«/««einiţialeIarl' "i 'C'°uănegaţ'ipentruceledouăpropoziţii£""Pr
aŞicontraraeiformatădinultimeledouă '^L^P^Piul albsir t0ate noncontradicţiei
gaţiile,fiecăelerespinsînunelesituaţii, 142 METAFIZICA darînaltelenu.Iardac
cceptatedenoi.'ea/îti Dacăesterespinsîntoatesituaţiile,
mnegaţienuavemşiafirmaţie. "^ Iardacălucrurilearstaînacest/ultim/fel,arexi
ardacăanufiarficevasigurşicognoscibil,afirmaţiacontra''fiîncăşimaicognos
/cunecesitate,fiecăcinevavorbeştedistmgînd adevărul/afirmaţieşialnegaţiei/,anu
evărul,elnicinuvorbeştecusensdespretoateacestea,nicinuexistăceva(cumsarput
atearfiuna,dupăcumsaspusşimaiînainte,şiacelaşisubiectvafişiom,şi zeuşi
reoricesubiect,nimicnuvadistinge unlucrudealtul,căcidacăelesardistinge,sem
priu). Lafelseîntîmplăşidacăomularputeavorbidistingîndafirmaţiadenegaţie se
ecareedeacorddei însuşiemeroare'1 înacelaşitimpestelimpedecăniciunsubiect
e nimic.Intravăr,elnuspunenicicălucrurilestauaşa,nicicănustauaşa,cşiaşa
nustauniciaşa,nicinuaşa.Iardacăelnuadmiteoasemeneacozie,arexistadejaceva
ridecîteoriafirmaţiaesteadevărată,neg_estefalsă,şioridecîteorinegaţiaeste
e.^1008bDar,probabil,căsarputea susţinecăaceastătezăeradelaînceput.
edecă &!*> ias* CARTEAGAMMA(IV) 143 t?Dacăacesta dinurmăaredreptate,cear
usacănatlt™ar£ totuşimaicurînddreptateeldecît celcareconaredreptate,a^^^^j
tşinu,concomitent,şi neadevărat.Iarfelşiaces^.esimjiar)toţisîntîneroareşito
ea/nicisăsepronunl'Inasavorbească.Căci,înacelaşitimp, elşispuneacestelucruri
,cugetăinucugetă,princesarmaidespărţieldecondiţialegumelor?Ş'9De
aici'rezultăînchipulcelmaivăditcănimeninusecomportă,defapt,înacestfel/conte
ntreceilalţioameni,nicidintrefilozofiicareneagăprincipiul.Căci,altminteri,dece
aMegaraşinustăacasăliniştit,închipuinduşidoarcăseduceîntracolo?Elnumerge
ocoteşte,în modegal,căfaptuldeacădeaînprăpastienuebun,darşi,totodatăcăeb
sarsăînţeleagăşicăcevaesteom,şicăaltcevanueom,căcevaedulce,iaraltceva n
săbeaapăşisă vadăunom,înfapt/chiar/caută/săfacăacestelucruri/.Şitotuşi,aş
,dupăcumsaarătat,nuexistănimenicarenuaratămare/Un°rlucruri?i caleneglijea
rcelecareaudea înck' cuevăr,temai /fio" °Unotn/ ad multdeciCOtnP
pedesănătasanătos. Căciomulcareîşidăcupărerea,înocunoaştereştiinţifică,nues
tăcondiţie,totuşimăcarmaimultulsi sîntimanentenaturiilucrurilor,întradevăr,nu
ciy însalăla felcelcarecredecăpatruegalcincişicel/caromie/egalcinci/.Iard
omulcareîlnuâremaimultădreptate.Dacă,prinurmare,aavea mai.rnultâAţaţeîn
re numărulmaiadevărat/d•"1009acelălalt/săseaflemaiaproape.Şichiardacăaces
ursi mveridic,şiamfieliberaţideargumentul/relativist/pursidur«iraatoc, Kojoc
''. Capitolul5 TeorialuiProtagorasderivădinaceeaşiconcepţieşienecesarca,deopo
e sacadălaolaltă.Căcidacătoateaparenţelesîntadevărateşitoatefenomenelelafel,
teşifalse înfapt,mulţioameniconcepînchipopuslucrurileuniifaţădealţii,iarpe
aacelaşilucrusăfieŞ'sănufie.Iar dacăaşastaulucrurile,estenecesarcatoateap
nează,fireşte,înmodopusuniifaţădealţii.Daca,aşadar,realitateaarfiînacestfel
ndinaceeaşiconcepţieei^pede50.însăîntîmpinareatuturoracestoranusefacem ace
esăfieconstrînşi.Cîţiaucăpătat aceastăco•/relativistă/porninddelaodific
ire,cilaidei) cîţiînsăvorbescdedraguldeavor.^vindecarea,dacăseresping
5 ie/relativistă/aapărutlaceicareauîntîmpiAceastă,cO"C^servarea/lumiisenzorial
tiileexistăsimultanînmomentulconsiderăca°P"^jm'rcontrariiledinacelaşilucru. Da
rezultă/căaupreexisnuecuPutinţatrarii/ fiindeleînmod egallucrul/respectiv/.A
naxago^^^^^^moc\ egalvidulşiplinuloricăreipărţi, 1]dintreacesteafiindcecace
uastfeldeconcepţiivomspunecăîntrunfel„iTdreptate,darcă,întraltfel,ignorăa
lîncit,mtrunfel,esteposibilsăaparăcevadinnefiinţă,dar,întralt fel nu
esteposibilsisimilar,eposibilcaacelaşilucrusăfieşiceeaceesteşiceeacenues
tualităţilorsaleecuputinţăcaacelaşilucrusăfieconcomitententităţicontrarii,dar
lozoficoncepşicăexistăoanumităFiinţăalucrurilor,care,în modabsolut,nicinuse
readevărulaparenţeloraajunslaunii/filozofi,înbazaexaminării/lucrurilorsenzorial
necaadevărulsăfiejudecatdupăcîtdemulţisaudepuţinisînt/ceicareîşidaucu pă
ră,astfelmcît,dacătoţiar fisuferinzi,sauaraveamintearătăcită,darnumaidoisau
nziSaunebuniS1nuceilaHiDeasemenea,multe>ncelelalteanimaleaureprezentăricontr
Uacdeaşisenzaţiiî"raportcusineînsuşi.Care,<kvrem"ÂKStesenzaţus™adevăratesa
elenU/par/adevaratc>CelPuţin^Democmsusţinecăfienimicnu este adevărat,fiecă,r
evărataşa>oricare £Steadevarat/ îngeneral,deoaeste§îndire?'•PedealtaParte>fi
critşi,casăspunem ţiaajunsprizonierulacestorteorii. 1009b 146 METAFIZICA lOlOa
nii/schimbîndu '<TTIVeîv>,îşischimbăşi/felul/gîndirii:„înrelaţieCu'm^'^ pre
devinalţii,peatîtşigîndirealorseschimbăşiea" ^"^ DarşiParmenidevădeşteace
urbe,/lafelestemintealaoameni/,căciacelaşilucruest cegîndeştenaturamembrelor,
re." "n ŞiseaminteşteomaximăaluiAnaxagorascătreuniidintre" ••
ii,săzacăavîndgîndunalterate,deparcăsiceicesîntcuminteaaiureagîndesc,darnu
ar,că,dacăambelesîntgîndin,atuncişirealitateaesteşinu esteîntrunanumefelîn
Căci,dacăceicareauexaminatadevărulînceamaimaremăsuricuputinţă —eisînt,înfa
rimăînacestmoddespreadevăr,cumden arfiîndreptăţitădescurajareacelorceseapu
oare! l)Or,motivulacesteiopinii/relativiste/lafilozofiestecă,desigur,eiauce
u considerat„lucrurinumaiobiectelesensibile.Laacesteaexistăîntromarepropor.nat
atura aceeaceesteeîntelulmcamarătato.Deaceeafilozofiirespectivivorbescver
rbidespreeimâicdecîtînfelulcumsareferitEpicharmoslaXcnophan.^ 2)Pedeasupra
devăratînprivinţao. ^so luicaresetransformă celpuţindespreceeacesetr
e,aţîşnitceamairadicalăteoriedu CARTEAGAMMA(IV) 147 aprofesat0vorbitdeloc,
unseseînfinalsăcreadăcănutrebuiedegetul deasemenea,îl criticapeHerazcuputi
ilozoficîndafirmăcăceeaceseschimbănuarereali:dTcfaceastăraţiuneestecontestab
pierde•''AIrrvadinceeaceepierdut,şiestenecesarsăexisteceva matOOScudcuv«v*
tenecesarsăexistetocmidincareacestaprovineşicelcareîlgenerează, darînacest
edeoparte,vomspunemaidepartecănuetotunatransformareacantitativăcu transformare
urilenupersistădinpunctdevederecantitativ,noilecunoaştempetoate subaspectfor
acriticăestepotrivităpentruaceştifilozofi:deşi,dintreobiectelesensibileînsele,e
tuşieiauextrapolatconcluziilelorasupraîntreguluiUnivers.Intradevâr,domeniul sen
usemanifestă,doarelsingur,prinnaştereşipieire însă,casăspunemaşa,elesteca
icidinpricinaacelora/transcendente/,decît săleh„condamnat"peaceleadinpricinaa
ivaacestorfilozofivomformulaaceleaş!obiecţiipecareleamexprimatmaidemult: treb
uşiconvinşicăexistăonaturăimosînts'f>S"mtlmPlăcuceicare afirmăcălucrurile,
istă,/înacestcaz/,încesăseschimbe ' anumecamăoriceaparenţaesteadevă loiob
aţia. rată,trebêi>ci 5)Apoieste /aceasta/da* nWmalSăneminunăm,dacăsepune
METAFIZICA situaţiladistanţă,sauceloraflaţiaproape,dacăsîntaşacum celorsănătoş
aupentruceipute'• şidacăceleadevărateaparmaicurîndastfelpentruceicarerl
elaOd/latrezire/! 6)Deasemenea,înlegăturăcuceeaceurmeazăsăfieînviitodupă
otrivădecompetente,deexemplu,dacăcinevasevaînsănătoşisaunu. 7)Deasemenea,în
niaunuialtsimţcuceaasimţului propriu/situaţieirespective/,sauaceeaaunuisimţ
găturăcu culoarea,competenţăarevedereaşinusimţulgustului,întimpceînlegăturăc
edintresimţuri nuafirmăniciodatăînprivinţaaceluiaşiobiectcăelesteşinueste de
spremomentediferite,ambiguitateanuse referălaconţinutulsenzaţiei,cilaobiectulc
laşivinarputeapărea,fie/el însuşi/schimbînduse,fiecorpul/omului/fiindschimbat
lîn careeste,oncîndarapărea,nusaschimbatniciodată,iarsimţul/gustului/spunem
i,înnodnecesar,asemănător. 8)însătoateasemeneaargumentesuprimăşilucrulurmător,
xistăprinnecesitate.Căcinuestecuputinţăcanecesasăfiemereualtfel,încîtdacăex
teaexista/i^caz/senzaţie:astfel,pedeoparte,arfiprobabil adevăratşiêx
>(<iceafectărialeceluicesimte).Pedealtă parte,nuiposibilsan CARTEAGAMMA(I
ducesenzaW' senzaţieaeiînsăşi,ciexistăcevadiferit,înafaraţia. Cadnuexi
işcat,şiaceastaeste cunimicmai101la'rşidacă/celcemişcăşicelmişcat/sep
este, puţmvaunulpe celălalt5 Capitolul6 Ajungi ,inîncurcăturăşiuniigînditori
inelerespective: eicautăsăaflecinevajudecapecelsănătosşi,îngeneral,/cineva
teaporiisîntasemănătoareaporieiceîntreabădacădormimînmomentuldefaţă,sausîntem
:filozofiiaceştiacredcăsepoateoferioraţiune<A£>yoveîvoti jtctvTcov>pentruoric
monstraţii,pecîndeiarată,înfapte,căsîntcel puţinneconvinşi/căsepoateaşaceva
une.Căciprincipiuldemonstraţieinuesteodemonstraţie.Aceştia,prinurmare,arputeaf
ptat. Darceicarecautăforţa/persuasiunii/doarîncuvinte<evta%<Ptf|vpiavnovov>
ucruricontrare/întreele/,numaicasecontrazicpeloc56. ardacănuoriceesterelaţie,
omă<cexmxKa9'airax>,nuarputeafi adevăratăoriceaparenţaesteaparenţauneiesenţe,
ate mcuvinteÂ*^êaceeace'carecautaf°na/persuasiunii/A\ Care'Deopotrivă,
băerija,fiindcănuexistă ~lf>nA~.* •11.cj
ecunoscîndcănuexistăaparenţăindependeta/ — repedelisevaîntîmplasăafirmelucruri
usăparămierecîndprivit,şisănuparămierecîndegustat şisarputeaca, existînd
rbim/celpuţin împotrivacelorcareafirm"căaparenţaesteadevăratădinpricinamotivel
degalşifalseşiadevărateCăcinicitoatălumeanuvedelucrurilelafel,niciacelaşio
reînacelaşitimp(laîncălecareadegetelor,simţultactilafirmăcăevorba despredouă
).Şitotuşinimic/contradictoriu/nueperceput deacelaşisimţ,luatsubacelaşiraport
radicţiei/arrămîne adevărat. 101lbDarprobabilcă,dinacestmotiv,estenecesarca
ltatereală, cidoardedraguldeavorbi,săafirmecănuesteadevărat/principiul,lam
om/.Şi,cumsaspusmaiînainte,devinenecesarcaeisăconsideretoatelucruriledrept
meninuopineazăcevaînprealabil,rezultăcănicinuaexistat,nicinuexistănimic. Ia
atoatesăseraportezedoarlaopinie. Şiapoi,dacăexistăunu,lucrurileseraportează
,„jumătate"şi ,,ega''„egalul"nuseraporteazăladublu.Aşadar,dacă„om"şilucnôp
nează,cilucrulopinat.Iardacăoricelucruîs1obţineexistenţaînraportcucineva car
cruridupăformă. Că,aşadar,estedintretoateceamaisigurăopinieaceeapotfiadevăra
' •lacareajungceicareneagăacestprincipiuşidincecauz^saarătatîndestul
devăratesimultanînraportc CARTEAGAMMA(IV) 151 — rpedecănicicontrariilenup
,unulestenumaipuţin'tiunedeFiinţă.Or,privaţiuneaeste nega
ivaţmn Privaţjetemjnat*Dacă,aşadar,esteimposibilaafirmaşianegaunuige^âdevă
aaceja?jsubiect/57,cifiecăîntrunanumefelexistăamUcâunuldintreeleexistăîntr
ul7 Darniciîntrepropoziţiilecontradictoriinuesteposibilsăexisteceva/intermedia
ice subiect,fiesăseafirme,fiesăsenegeunanumepredicat59. 1)Elimpede/aceasta/
ulşifalsul:căcifaptuldeaspunecăceeaceeste nuestesaucăceeacenuesteester
eprezintăunadevăr astfelîncîtcelcarespunecă/ceva/estesaunu,vaspuneadevăruls
ici,/lafel/,ceeacenueste,/dacăexistăunintermediarîntreafirmaţieşi negaţie/.
tradictoriivafisauprecumecenuşiul,situatîntrenegruşialb,sau precumceeacenu
ilestaumacestdinurmăfel,el/termenul mediu/nusarputeatransforma/mtrjd
Tr!"CSpre bine'saudelabinesprenonbine or,schim Dar?saexistemereu,însă
iu.Dar,dacăexistăun ter]msensulcenuşiului/,artrebuiînacestfel/încazul?'c
poHS dinalb',daraşacevanusevede. ~~acestlucru,lreaa'lrmăsauneagăoricegînd
icînd PreCevaadevăratsaufals.Atuncicîndgîndireauneşte men 152 METAFIZICA /uns
aueaformuleazăunadevăr,cîndofaceîntraltfel,formulează u 4)înplus,/termenul
tradictorii, afarădoardacănusevorbeşte dedraguldeavorbi.Rezultăcăcineva/utih
t,niciceva neadevăratşi/termenulmediu/sevasituaalăturideceeaceesteşideceea
uridegeneraresidedistrugere61 5)Maideparte:şiîncazulacelorgenuriundenegaţia
rmenmediu/,precum încazulnumerelor,unde/artrebuisăexisteunnumăr/niciimpar,ni
ultă dindefiniţia/numărului/62. 6)Maideparte:sevamergecuomultiplicarelainfini
crurilenuvorfi numaiodatăşijumătatemainumeroase,ci/încă/mainumeroase:întrad
irmaţiaşicunegaţia,iar/rezultatul/vaficeva/desinestătător/,deoareceFiinţasae
63. 7)înplus,atuncicînd,întrebîndcinevadacă/ceva/estealb,iserăspundecănues
tefaptuldeanufi. Aceastăopinie — /contestareaprincipiuluiterţiuluiexclus/afost
atşi curestulopiniilorparadoxale:cîndnupotrezolvacontroversele,cedîndexpresiei
admitcăceeacesaconchis/sofistic/esteadevărat.Uniiîşiconstruiescteoriiledinac
ntrutoatelucrurile.Pnncipiul/respingerii/tuturoracestor/teorii/stăîndefiniţie.Căc
lcăestenecesarsăsedeaoanumităsemnificaţie/vorbelor/.Iarpropoziţiaalcăreisub
(|a.eîov>/aluneirealităţi/vafiodefiniţi6 TeorialuiHeraclit,caresusţinecătoate
evărate,iarteoria luiAxagoras,/carepretinde/căexistăcevaîntretermeniicontradic
dtotulsaramca — /dupăcumcredeAnaxagoras/ — amesteculnuestenici^nicinonbun
TEAGAMMA(IV) 153 Capitolul8 nPăanalizareaacestorchestiuniapare limpedecăatîtp
rmate universalnuZlţ" £ Comportaaşacumsusţinunii66:astfel,uniiafirmăcănimicSC
nimicnuinterzicecatoatesăfieprecumfaptul/fals/cădiagonala/pătratului/estecome
usţincătoatesmtadevărate.IaracesteteoriismtcamlaflcucelealeluiHeraclit.Că
,susţineşifiecaredintreacestetezeseparatastfelîncîtdacăafirmarealorseparată e
reună. înplus,propoziţii,închipmanifestcontradictorii«pocvepco! (xvri(pciaeiţ>sîn
ifalsetoate,deşiaceastaarputeapărea,dincelespuse,maicurîndposibil68. însăîm
tins/săsespună/ — dupăcumsaarătatşimaisus — căcevaeste saunueste,citrebuie
buiascădiscutat ceînseamnăfalsulsauadevărul.Iardacăaafirmaadevărulnuenimical
ilcatotulsăfiefals:enecesarcaunuldintreceidoimembriaicontradicţieisăfiea
rice,esteimposibilcaambelealternativesăfiefalse.Numaiunul dintremembrucontradi
eri,seîntîmplăcutoateacesteteoriipovesteaobiş HmeCăS£desflmîeazăPeeleînselc
rsăacestei adversăneagăcătotuleadevărat),încîtpropriasa afir săfief6?"6?ea
ză.peJcaltăparte,dacă primularcăaceastaestesinguracarenueadeexceptapropria
i 'Uneilnfimtăţidepropoziţiiadevărateşifalse.Căci 1012b 154 METAFIZICA prop
arîndulei,adevărată,şiaşalainfinit69. Estelimpedeşicănuspunadevărulnicicei
feldacătoatearfiînrepaos,mereuaceleaşilucruriarfiadevăratesifalse,or,apare
sţineaceastătezăcîndvanuexistaşinuvamaiexistacîndvaIardacătoatese mişcă,ni
osibil. Inplus,estenecesarcaceeaceestesăseschimbe.Or,schimbareasefacedmtro
tuleînrepaossaucăsemişcălaunanumitmoment,şiniciaceeacănimic/nusemişcăsa
,iarprimulMişcătoreste,elînsuşi, nemişcat70. NOTE 1.SevedebinecăTOovfj6v
alitateadin perspectivăuniversală,esenţialăşiabstractă,şinuneapăratrealitateaete
ristoteltotuleste,însenspropriu,chiardacăcusemnificaţiidiferite.Ştiinţelepartic
re,cidoarcontexteleacestuia,cereprezintătotatîteaparticularizări. 2.Principiile
eascărealitateaesenţialăşiuniversalăşinurealităţiparţiale, contextualesaufaculta
ncipiilesupreme,pecareînsăleauidentificatcu anumiteelementenaturale.Aristotelc
emealeexistenţeicaatare,şinualeexistenţelor contextuale,saucarereprezintăpropr
utfilozofiianteriorilegitimează demersulontological'u'Aristotel. 3.Expresiacea
tremultiplicitateasernanticăşiunitateaontologică.Aristoteladoptăo poziţiemedie:
nime",adicăsăaibăacelaşinumetolospentrulucruricomplet diferite,darnicinuauac
aşi„natură",cidoarseraportez CARTEAGAMMA(IV) 155 Scolasticiiauvorbitaicides
preînrudire,însensullui Wittgenstein.puteamai^^^^deWittgenstem)existamereuunp
orşio ierarhieîntresensuri. 4Aristotelobservăcă„sănătos"nuareacelaşisensîn
tecănupoateexistaun„sănătos"în
f/intttOS v^wnÂt.*u
eo unicănaturădinparteacelorceseraporteazălaea,aşadarununicgen,presupuneins
usepotdeducecelelaltesensuri). 6.întrunconceptplurivoc,cumesteceeaceeste,e
sdebază,central,care, încazuldefaţă,esteFiinţa.PlurivocitatealuiAristoteleste
else plaseazălamijlocîntreunivocitateadetipplatonicsauparmenidlan(Fiinţaareun
ivocădetipsofisticsaupostmodern(toatesensurilesîntechivalente).Vezişiaporiilel
truAristotelprincipiuşiraţiunedeafisîntcuvintesinonime.Lafelşiunu,şiceeace
tabilitădeAristoteldintreunuşiceeaceestenuestedecîtoformulareaprincipiuluii
unulşiacelaşi).DefiniţialucruluiîiindicădeopotrivăFiinţa Şiunitatea. ODupăcum
onţinespecii,ceeacecontestasecăeposimCarteaBeta. caute 2p ocunbţbl1
le(Fiinţele)inteligibile,sau transcendente.FilozofiaundaesteFizica.VeziCarteaEps
cert. ^ncelălaltlmCaZCStevor'">adesprenegaţie:„nusîntcentauri".'c^6"1
ecuprinsăîngenul 156 METAFIZICA „animal",cereprezintăunsubstratprivatdespecia
eşte„notă diferenţiatoare"fătjjnegaţiasimplă. 15.Devremececeeaceesteşiunu
lte sensuri.Totu'caşiîncazulluiceeaceesteelesîntasociateşidependentedeos
ermiteunitateaştiinţe'carelestudiază. 16.SevededependenţaluiAristoteldePlaton
iferenţaesenţialăeste căeanumaiesteolumediscontinuă,curealităţisensibilecenu
eFiinţăşideUnu,doarcăînunelecazuriîntrunsensderivat,secund,darnumaipuţin
iferituletc.sîntfacultăţiglobaleşiesenţiale,cetrebuiepriviteîntoatăgeneralitate
eunuidomeniuparticular— matematica,geometria,fizicaetc. 19.Aristotelutilizeazăo
laton,pentruadivizastructuradisciplinelor„filozofice" :l)sofisticaedoaroaparen
iantadialogurilorsocraticoplatoniciene) conducelaîncercărinedesăvîrşite,darnumaif
stotel(caştiinţă„analitică")obţine rezultateefective. 20.Teoriaplatonicianâa„se
uiPlaton(CarteaVII),undesîntdistinseştiinţeleparticularedefilozofie. 22.VeziC
ov5e.TOyevoc 6v.Membrudefrazăavîndunînţelesechivocşitradus,deaceea,înfelş
ilaire:„bienquel'objetdechaqune(science)soittou|ursl'Etre consideresousuncerta
uleste,fiecareînparte,dedomeniulFiinţei^ 24.Pasajulpoatefiînţelesşiîntrun
a II,p.143,nota6)în funcţiedeinterpretareaacesteisintagme§i'anou8e\xriavTCOV6c
oanalitice(adicăa logicii),aşacumamtraduseu,sau„necunoaşterAnaliticelor"— trat
tare:elpoateaveasende„elevi"(audienţi)şiatuncisensulfrazeiarfi„să nusecerc
abilă) sausensulmaigeneralsituamdeee^doWnditădmauzite«,adicăimprecisă.de "CU
riica„alb"şi„non 7nL^CCACiiij'•,,,,• «" 1 f'
,..., 27Aristotelexpunemaiîntîiprincipiulnoncontradicţieisub,âO
re(defaptcontradictorii).ApoitrecelaformaSubiectivă,epistemologică&acestuia:de
tădealta,iaropiniileaparţinintelectuluicasubiect,rezultăcăesteimposibilpentru
niicontraredespreacelaşilucru. 28Dacănuexistăprincipiiindemonstrabile,semerge
tuncinusevaputea demonstratotul,deoareceinfinitulactualizatnupoatefiparcursef
nstraprincipiulnoncontradicţiei,fiindcăoricedemonstraţieasa1arpresupune darse
ropoziţieabsurdă,cucondiţiasăvreasăvorbeascăcusens. 30.Amspuneastăzicăov
BaiTOEVâpxflsaupetitioprincipii.Aristotelaratăcănusepoatedemonstrapropriuzis
dcăoricedemonstraţiesebazeazăpeelşi,aşadar,arînsemnasăpresupuiacceptatceeace
e,refutatio,eXe^xoţ,aopinieicecontestăprincipiulnoncontradicţiei, silindu1peo
ipii,întradevar,oricecomunicarecusenspresupune — cumarată Aristotel— acestprinc
ntestatcuadevărat. 32.Faptuldemonstraţieiînsuşi. ^•nce afirmaţiecusens
nddeclarateconcomitentsifiindrelative'aacelaşilucru. în< M'T°"^êîv«itradusăş
lbiped.' fiParcurs^Semmflcaţuleunuicuvîntsîntnelimitate,elenuarputeaârrărn
ursulestnUme>Ş1dedfărăSensdeansamblu(veziinfra)întregesenţiahstşiafos
luidatdeutilizare.Totuşi,cevaimportantdina~~~' Aristotelstăînp
ui,oricîtearfi,nu sîntdistins'rl*r*Sem"şispecificateprindiferitemijloace,fie
undelaîntrebarea„astaesteom*' 37.Socrateesteom,darelesteşigras,che
cm.Aceastăultimăpropoziţieafra?' 1l''•"•l
ecuolistădeproprietăţiale„omului"caresînt,unele„om",altele„nonom"(detip an
firmaprincipiulnoncontradictiei)'Fiindcăunlucruare o infinitatedeproprietăţi,iar
supunealeparcurgepetoate,ceeaceeimposibil.Totuşi, dupăpărereamea,deaicinur
rcăaceastădezbatereîşipierde caracterulsăupurraţionalesenţialist.întradevăr,ch
ferio listăsuficientăpentrua„sugera"despreceevorba. 40.Dacă,spuneAristotel,
vavaputeafideopotrivă„om"şi„nonom". Lucrurileîşivorpierdeidentitateacusine,
nsul termenuluideFiinţă)şinuvamaiexistadistincţiadintretrăsăturiesenţialesaui
ci,saucontextuale). 41.Adică,albdeterminăpeSocrate,muzicianpeSocratealb,amat
ecaredată, termenulcompus:u^subiectpentrupredicatulurmător,cucareformeazăunno
ateasubiectuluicuelînsuşi..esteSocrate — spunem — indiferentdecontexteleîn caree
de.^ 42.înfelularătatmaisus,capredicatealeaceluiaşisui^ 43.D
:„omulestemăsuratuturorlucrurilor,acelorcesi
acelorcenusîntcănusînt". CARTEAGAMMA(IV) 159 __ ttl enonom(cumpretind
m.Or,non'el triremă,fienontriremă.Dacăetriremă,cădemOTWpoatems^m"temanifest
ntriremăvafimaivalabilădecîtafirmaţiaomw/căafirmaţl(ân°e^ţiapredicatuluimai de
ontradicţiei,seobţinecătrireDar,neam'_jjg rezultâdinnouafirmaţiaow«/etrirem
ecănegareaprincipiuluinoncond'ctLianuleazăposibilitateadeada,launmoment dat,
uinvers. 45Dareevidentcăaceastăcontrara/compusa/esteidenticacu compusa/iniţi
nusepoatealegeîntreanegaşiaafirma:anegaînseamnăaafirma, S1aafirmaînseamnă
cibildecîtanufi. 47.Sarajungelafaimosulparadoxal„mincinosului":dacăeadevăr
ipotspunenimiccusens. 48.Celcareneagăprincipiulnoncontradicţieinupoateafirm
ncipiulnon contradicţiei,fiindcăarfacecelpuţinoafirmaţieincontestabilă. 49.Ar
evăruluiabsolut(caîncazulnumeric)pentru respingereaunei variante„pure"(«tari1)şi
q,literal„neamestecat",sefoloseaşipentruadesemnavinul gol,fărăapă,„tare",soco
iectivismulluiProtagorasş!contestarea«pmîd'es"°n:COntradicţ'elA«astaestevalabilî
adeniins• r, darexistăîn''rexistamactu
deformadebutuc, tellcian(adecvareagîndinilarealitate)cores Păstrează rială(sub:
,laraţiuneamateentă. 160 METAFIZICA 53.Subaspectcantitativ(almateriei),rîul
rmei),însă,elsepăstreazăidenticcu *.subunanumitrîuşinuunaltul.
valent,susţineAristotel,cuAeom",deoarecenegaţiaesteprivaţiuneaunuigen(a gen
elaexistenţaînvirtualitate,carepermitcontrariilorsăexistesimultan. 59.Principi
uiAristotelestebinarădeoarece — aratăAristotel—eapoatefieuni,fiedespărţiunsub
atesaunupoatecorespundeuniriisaudezuniriilorînrealitate. Termenulmediunumaia
diarîntreunireşidezunire. 61.Anuspunenicicevaadevărat,nicicevafals,înseamn
roricetransformaresefaceîntrecontradictorii(delacenuestelacevaceeste),astfe
i,armaiapăreauntipdetransformare,diferitdeceaobişnuită. 62.Pentruadouaoar
ezultădinmodul dedefinirealunor concepte,precumceldeadevăr,denegaţie,ori,înc
faclogicileplurivalente — arputeaexistaşiuntertium.Dacăprincipiulnoncontradicţie
ndiscurssăfieinteligibilşicasens,principiulterţiexclussesusţinepeoanumităde
xistaunB, înprimăinstanţăodatăşijumătatemaipopulată.Dar»negi^B,seobţi
,sscăpadeaporieredefinindnoţiuneade contradicţie.i 64.Vezicap.3:dacă
ulesteunan vafiodefiniţie.VeziCarteaZeta,cap.4. CARTEAGAMMA(IV) 161 Heracl
cţiei,întimpceAna65'peCelalterţiuluiexclus. *a66Formulareambiguăşilecţiu
l,cîtşiîmpreunăsîntcevaimposibil". Crede*Aristotelsereferă,pedeoparte,lapro
lecusensuniversal,detipul: Omulesteunanimalbiped". "67.Diagonalapătratuluinu
ciafirmaţiacaarficomensurabilăesteoafirmaţie falsă. 68.Propoziţiilenumiteaici
t,propoziţiicontradictorii,caretrebuie distinse decelecontrarii.Primelenupotfin
e,nicideopotrivăfalse,întimpceultimelenupot fideopotrivăadevărate,darpotfid
aragrafului. 69.FiepropoziţiaPadevărată.AvematuncipropoziţiaQcareafirmă„Peste
evărată,şipropoziţiaS„Qesteadevărată"vafiadevăratăetc 70.Mişcătorulnemişcate
.VeziCarteaLambda. CARTEADELTA(V) Sensurilemultiplealeunortermeni:principiu,ra
ră,necesar,unu,afi,Fiinţă,identic,altfel, diferit,contrariu,anteriorşiposterior
e,cantitate,calitate,relaţie,desăvîrşit,limită,potrivitcu, intrinsec,dispunere,po
veaiafidinceva,parte,întreg,ciuntit,gen,fals,proprietate contextuală. Capitolul
eşte,întrunsens,loculdeundesar nimaiîntîimişcarealucrului,precumfaptulcăde
eacealaltăestecelă laltcapăt1. 2)Inaltsens,principiusenumeştelucruldeundes
l învăţăturiinutrebuie,uneori,luatdelaprimulelement/învăţat/şidelaînceputulo
r. 3)înaltsens,principiuînseamnăloculdeundemaiîntîiapare/ceva/,aceastăorigin
,iarlaanimale,uniiconsiderăunasemeneaprincipiuinima,alţiicreierul,alţiioricare
s,principiusespunelucruldeundeprovine ceva,cîndorigineanuesteîncorporatăşide
,precumcopilulareprincipiulhtatăşilamamă,iarluptaîlareîninsultă. )Inalts
eêrinţeipolitice<Kat6t7tpocdpTiaiv>acelorcarese mişcăşicelorlitătil6tranSţ0rm
le,regăsiH 'e'tlrannlesîntnumiteccp^cd, darşiartelesîntnumiteastfel,'6TCace
mit?1elcmentuldeundeP°ateflcu~!1ul'.deexemplu,ipotezelesîntprincipiiled
niledea Aşadar,comţmmle^"fisîntPrinciP« '' PrimultermenT"tUj~UrorPrmc
?ce'fie estecunoscut/ceva/.mtincorporatelucruluicareprovinedinele,altele 166
are.Iatădecenaturaesteprincipiuşi/lafe]/itul,gîndirea,preferinţa,Fiinţaşis
oaşterii,cîtşialmişcării Capitolul2 1)Raţiunedeafi/aunuilucru/<amov>senume
orată,
aşancumbronzulesteraţiuneadeafiastatuiişiargintul — aceeavasuluişiagenuril
elul,adicădefiniţiaaceeaceeînsinelucrul,genurileacesteiaşi părţileaflateînd
mărul,esteformaşiraţiuneadeafia octavei.)2 3)întraltsens,apoi,raţiunea,dea
i,precumcel careachibzuit/esteînceputuluneiactivităţi/,sautatălesteînceputulc
i/şiînceput/pentrucelfăcutşicelcarepoatesăschimbeesteraţiunedeafipentruce
năfinalitatea,adicăscopul,dupăcumsănătateaestescopul plimbării.Căci — întrebăm—
fel,gîndimcă amprezentatraţiunea*afiaplimbării.Şisînttotraţiunideafi/fina
stscop/1êxe piu,curadeslăbireintermediazăsănătatea,lafelşiPunIC'I013b
e şeseînvedereasănătăţii,diferenţadintreelefiindcauninstrumente,alteleacţiuni.
nedeap_êplăînsăcă,devremeceraţiuniledeafiaumultesensu,p[u, şimultera
areşinucaaltceva,sîntşia. oflZul/rii,şibronzul,darelenusîntraţiuniînacel
atuia/ proce, condiţi în ciri' dafiîncalitatedematerie,întimpceartasculptu
emenea,săexisteşiraţiunideafirecieforturiesteraţiuneabuneicondiţii,iarbunae
ndiţieesteraţiuneluatăcascop,întimpfaceeforturiesteraţiunecaorigineamişcării
rii:căci."ceprezentfiind,pricinuieşteunanumelucru,totpeacela, jeabsent,îls
.Deexemplucredemcăabsenţacîrmaciuluiaprodusnaufragiul, pecîndprezenţaluiarfi
nideafiluatecalucrulcepuneîn mişcare. Toateraţiuniledeafiamintiteacumser
tfel,literelesilabelor, materiaartefactelor,focul,pămîntulşitoateelementelecorpur
remiseleraţionamentuluisînt raţiunideafiindicîndoprovenienţă.Uneledintreeleind
dincare estealcătuitcorpul/,alteleoindicăarătîndceesteînsinelucrul — întregul,
bzuitceva,siîngeneral,oriceproducător— toateacesteareprezintepunctul deundeînc
ne,altelesîntluateraţiuniîncalitatedescopşidebinepentrucelelaltelucruri.Căci
al1UCrUr''?I"nUfienid°diferen^ăavorbidesPre *lnesaucabineapare
esigur,multe,dar, rezumînd,sereducdeacelaşiti"'eses?unînmultesensuri,şichi
sterioarăalteia:deexemnisănătăţii'aP°i/omulexpertîntroartăsîntprodu
"^•"*premiselecuprinzătoare /determină/Alteraţiunitr?°nsecinêleparticulare. ire
ntextualeşigenurialeaces£a/ehcientă/astatuiieste,întrunsens,Policlet 168 MET
indcăsculptorulaavutr1014aîntrunanumecontext,deafiPoliclet5.Iar premis
umomulprod*" tenta/statuii,sau,îngeneral,animaluloproducepeaceastH
Darşidintresituaţiilecontextuale/ceconstituieratin •
pacitatevirtuală/deaconstrui,întimpceun constructorcareconstruieşte/efectiv/es
are/7.Vomafirmacevaasemănător cucelespuseşiînlegăturăcuefectelealecărorraţiu
duce aceastăstatuieanume,sauostatuie/oarecare/,sauîngeneral,oimagine',şioalt
nz,ori,îngeneral,materia.Iarînprivinţaraţiunilorcontextuale — lafel. înplus,şi
ezentateîncombinaţialor<0uujiXeK6uevoc>,precume/cînd spunem/căproducereastatuii
et/caatare/,nicisculptorului/caatare/,cisculptorului Policlet. Oricum,toateaces
rsespun/mereu/încîtedouăfeluri:/eleseiau/fieînmod individual,«înmodgener
binare,fie izolat8 dartoate/raţiuni^sîntfieînactivitate,fiesîntcapacităţivirtu
/prin aceeacăraţiunileînactivitateşiindividualeexistăşidisparsimultancuefecte
xistăcuomu^vindecatacum,sauacestomcareclădeşteacumcucpnst'^secl
imultanecuefectedeauna: căcinupiereclădireasimultancuconstru CARTEADELTA(V) 1
rim,încorporat,indiElernent^^vecjerealspecieilaoaltăspecie/delucruri/, v
incareseco^^^^compunevorbirea,încareea sedivideacele/sun^^_Acestea,subrap
i,dacătotuşisedivid/cantitativ/, părţilesîntsimiîndepildă!dacăparteaapeieste
lecorpurilorceicareindica /dreptelemente/ultimelecorpuriîncare sedividlucrurile
ivid/înaltecorpuridiferiteca specie,fiecăestevorbadespreunsingurelementdeac
evorbeşteşi despreelementelepropoziţiilorsifigurilorgeometrice,şi,îngeneral,des
imele demonstraţii,incluseînmulte/alte/demonstraţii,sîntnumiteelementeledemonstra
nte «yuM.oyiou.oi>primaresîntcelealcătuitedintreitermeniasociaţiprintruntermen
sulcuvîntului/element,seajunge,deaici,săfienumitastfelceeace,fiindunuşimic,
,deundesetrageobiceiulcăoameniinumescelementşimicul,simplulşiindivizibilul.
iversalesăfie/numite/elemente,fiindcăfiecaredintreacestea, fiindelunuşisimplu,
eîncîtmaimulte şi/totdeaici/avenitn*'PUnaul au aPărmunoradrePrelemente.Iar
finiţienumescSûrik elemente13.Sichiarmaimult/elemente/decîtnumesc/înacestfel/
al/decît diferenţa/.LUndC £XiStădiferenţâsPecificâexistă?ig£n>darr°restefaptu"3
ment^fiecăruilucruesteprimulconstituent numi pent™' numesc renţa 1014b 170 ME
6aiq>senumeşte,întrunsens,naştereacelo<Yevecnc,irâv9uop.evwv>,precumarfidacă
eaşa/delalucrulprimî'a^rât,porninddelacarecreşteceeacecreşte <(p\)£To
înplus,/naturăînseamnă/originea primeimişcăriaflfiecaredintrecelecesîntprinnat
ral«p6£a9cu>despre^leacîteobţincreştereadintroaltăsursăprin atingeresiexist
p\)Kevou>precumecazulembrionilor. Daratingereadiferădeexistentalao'laltă:încaz
vaînafaraaţingerii,întimp ceînceleceexistălaolaltăexistăunceidenticînambe
inpunctdevederealcontinuităţiişialcantităţii,darnuşidincelalcalităţii. Ped
vinecevadintreceleceexistănatural,fiindacel lucrulipsitdeformăşiincapabilde
recumnaturastatuiişiaunorvasedebronz estebronzul,iarceaaunorobiectedelemn
ceste/materiale/efăcutfiecareobiect,atunci zun1 cîndmateriasepăstrează,înacest
esînt,uniiinvocînd/înacestrol/ focul,alţiiaerul,alţiiapa,alţiialtcevadeacela
reaceste elemente,alţiipetoateacestea. întraltsensnaturăînseamnă.Fiinţalucruri
raesteprimareuniune /aelementelor/,sauprecumspuneEmpedoclecă:1015anuex
unesischimbalcelorreunitee„natură"senumeştenumaidecătreoameni.
ulesocotimaaveanatură,dacănuarposedafornraţie <p.op9f|>.Prinnaturăexistă,aşa
ecutenetdW lelesipărţilelor.Naturaînsăesteşiprimamatrebuieînţeleasăîndouăse
ns,materiaprimăaobiectelordinsensulabsolutînsă,f'....."' bronz«pora^^^^^
eram ''•ansfersemantic,îngeneral,oriceFiinţăestt tapricină,deoareceşiFiinţae
ii**^1jv .__,.. T^ i •stăpricină,deoareceşiFiinţaesteonatura.Um
easta/Fiinţa/,iargeneralizărileşicreştereasenumescnaturăpentrucăsîntmişcărice
piulmişcăriilucrurilornaturale,eafiindimanentăcumvalorfiecavirtualitate,fieîn
esar«xvayKaîov>enumitacellucrufărădecarenuecuputinţăsăsetrăiască,caunulce
cesareanimalului,deoareceînabsenţalor,nupotexista.De asemenea,înabsenţanecesar
acă,orirăulsăfieînlăturatsau eliminat(precumabealeaculestenecesarcasănusuf
ens,necesarsenumeşteconstrîngătorulşiconstrîngerea.ral'*CSte°eeaCC'mP'eîcăşi
rîngătorulestenumitnecesar,deunde' r«n^^"^ £Steşidureros dupăcumşi Euenossp
tate.Ospuneui/Sofocle:„Sîntconstrînsăsă facasta."Şipare:cevainflexibil,şipe
lă,punecăe necesarsăfieaşaceeacenuicuputinţă opune ealtfelS Potnvitcuac
172 METAFIZICA lucrurilortoatesîntnumitenecesare.Şiconstrîneătol10l5bnecesar
a/învirtuteatendinţei /fireşti/dincauzacon"6'3°atefiindnecesitateaaceeadinpri
inţacelorcecontribuielaviată'l^^Prinurmare,atuncicîndnuiposibilîntruncaz
esar'aceastareprezintăonecesitate. 'UZa Altsens/altermenului„necesar"/:estevo
or/necesare,cîndnuecuputinţăsăfiealf ldacăsafăcut odemonstraţieriguroasă.
bilsădecurgă alteconsecintdinpremiseledincaresealcătuieştesilogismul.Pentruune
inecesare,pentrualteleniciunul,cialtele/decîtele/existăcunecesitatedinpricina
u esteşiprimulşi,închipsuveran,necesar.Căciacestlucrusimplunupoateexistaîn
el17. Intradevăr,dejaelarfi,/înacestcaz/,înmaimultefeluri,/şinarmaifisimp
xistănicioconstrîngereşinimiccontranaturiiînceeacele priveşte18. Capitolul6
entă,decontext,pedealtăparte,ounitateintrinsecă. Despreunitatedependentădecon
sştmuzician,cîtsilaConscosmuzician (esteace^lucruaspuneConscosşimuziciancu
cos muzicianşiConsco^^Toateacesteasîntconsiderateaformaounitatecon
textaleuneiuniceFiinţe muzicianşiCoriscos prezintăsituaţii'contextualeunulpentru
anulCoriscosesteû^^^ nlucrucuConscos,deoarecefiecaredintreceledouăp CARTEA
ntagmei,bunăoarămodcontextualuni^^^jcuCoriscos.IarmuzicianulCoriscos ^z^w(</este
lCoriscosdeoareceoparteestetotunulşiâ^^^/smtagme/,luatăcaunitate,se uneşte
ate.LaîntrunantirneC.^^^s_arvorbidespreunire contextualăfie.felstaulucruri
,CeUstgetotunaomşiom muzician.Căci,fiecămuziaadC/rezintăoproprietatecontextual
dicatesîntproprietăţicontextualepecareloêdăunindividoarecare,precumCoriscos.A
ubiectulCoriscos/celedouăpredicate:căciprimul/om/seraporteazălasubiect,precum
n/ —caodispuneresauoproprie 20 tateaFiinţei<&&finâQoqTfiţowa< > Cîtelucrur
ntădecontext,sîntînacestfel.Dintrecelecaresînt declarateafiounitateintrinse
eprezintăocontinuitate,precumun mănunchieounitatedatoritălegăturii,iarbucăţile
ar1016adacăeste curbată,darrămînecontinuă,estedeclaratăafiuna,dupăcumşifiec
. Dintreacestea,sîntdeclarateafiunaînsămaicurîndceleceauocontinuitatenatura
itcontinuulucrulacăruimişcareeunaînmodintrinsecşinuiposibilsăfiealtfel.Da
mp.Iarlucrurilecontinueînmodintrindacă"!CTnUformeaza° unitateP™/simplă/ating
uaiîaltcevT"^"^SÎm"" /singur/lemn>nictun/singur/corp,rate«fiunaC°htmT^l
i'n^ aUîndoituri'? cuatîtmaimultdacănuvremeCeeste Dvî"întîmPlăcugambaşi
gură.UPeaceastadin^'""^mafemasura°unitatedecîtecea frîn ltmtate>fiindcăe
174 METAFIZICA simultană darmişcarealinieidrepteesteîntotdeaunsinicioparteaei
azullinief Inaltsens,apoi,/ceva/estedeclaratunuprinaceeacăK
*" tul/său/esteindistinctdupăforma/sa/.Esteindistinct/sK""*'tul/lucruriloracăror
ortcu **~ţia21.Iarsubstratulestefieprimul,fieultimulraportatlafin]'**'Astfe
trucîtsîntind''?bileînraportcuspecia,şitoatelichidelesîntconsiderateunV'(
atulultimaltutroresteidentic/cusine/,întradevăr,eletoatesîntaersauan" Sînt
indsediferenţiazădupădiferenţelespecificeopuse /întreele/.Sitoateacesteasîntco
l/lor/,unul/singur/fiind,estesubstrat pentrudiferenţelespecifice,precumcalul,om
itate/generică/,fiindcăsînttoateanimalele.Şi întrunmodasemănător/sîntnumiteast
urisîntconsiderateareprezentaounitate,baînacestfel,ba,/fiindcă/genulsupraordo
orbadespreultimelespeciialegenuluirespectivşidespregenulsupraordonatacestora:de
scelşitriunghiulechilateralsîntunaşiaceeaşifigurăgeometrică/triunghi/,întrucîta
hiuriidentice23. Deasemenea,formeazăounitateaceleaacărordefiniţie,expnmîndesen
iniţiecaresăindiceesenţalucrului(căci,luatăînsine,oricedefiniţiesepoatedescom
uşacelaşilucru,fiindcădefiniţialoreuna, dupăcum,încazulsupr1016bfeţelor,un
?,direa,nedivizînduse,gîndeşteceeacesîntînsmeanumiteucşinu poatesăfacădis
din :încare> teasînt/astfel/maicuseamăFiinţele13'. îngeneral,celecenuadmit
nitate.Deexemplu,a ^ •a/. mmăsuraincaree om,nua uunritmt.t.JL^V^<—•!
aîncare<a.attnicanimal dacăceva/nuadmitediviziune/,mărime,reprezintăo unică
teprinfap'iesuportă,fieseraporteazălaaltceva/decît primar<7rpwtwq>Hwzta"fzcel
efintă.'înmăsuraimaimultelucruri:Tulcăelefief*>ele/careeste«»«• Darsînt
uau o singurădefiniţie..
sideraounitateprivindînoricefelpărţileprinseîntreelealeîncălţămintei,afarădoa
aiales/dacăastfelarexistaopiesădeîncălţămintecarearedeja,oformă unică.Deac
,deoareceelformeazăunîntregşieste perfect. Ceesteînsine(esenţa)unulreprezint
imamăsurăeun punctdeplecare<op£r|> lucrulcucaremaiîntîicunoaştem/ceva/,acela
ar,înlegăturacuorice/gen/punctuldeplecareaceeacepoateficunoscut.Darunulnu
lesteunitatea/,bavocalasausilaba.Unulpentrugreutăţiestediente celpentrumişc
ate,fieprinspecie,înprivinţaanuluiindivizi',celcare întoatedirecţiilenuarep
irecţiiledarare eknia înd.6PUn°tu1'celcareestedivizibilîntrosingurădirecţie
, 8'ndînapoiu^'IA^P.Unct:deV£derecantitativ,estecorpul.Merbilîntrosi'rm" /.^
•e'dinpunctdevederecantitativ,estepunctulşi bild«te 176 METAFIZICA monada:a
l. ' P°ziţieeste Deasemenea,unelelucrurisîntounitatenumerică]unaspecifică,
umericăsîntceleacărormateriedoaresteunasingurăn'mtaêformeazăounitatecele
cat,iarprinanalo'T**meazăounitatelucrurilecaresîntcaîntrunraportal un'
o^sîntoconsecinţă<ccKoXo\)6£Î>acelor anterioare.Astfelcîtfmeazăunităţinumeric
ce, formeazăşiunităţinumerice27}n•1017aauunitategenericăcîteauşiunitatespe
alogicăŞinutoatecelecîteauunitateanalogicăauşi unitategenerică28 Esteevident
tcontinue29,altelefiindcăposedămateria divizibilăsubaspectulspeciei,fieprimamat
e,însfîrşit,prinfaptulcăexistămaimulte definiţiicarearatăcesîntele. Capitolu
bilămcontextocaioco/u|apepnK6q>,pedealtăparte,o asocierevalabilăintrinsec<Ka9'
,depildă.cadreptulestemuzician,oricăomul estemuzician,oricămuzicianuesteom
cteristică dependentădecontextaconstructoruluisajşimuzician,saudeunaamuzicianu
evaînseamnăcăcevaareproprietateama^ textdeaficeva).Lafelstaulucrurile
uzician,oripeacesta^"'"utasc"fiindcă,pedeoparte,ambelepredicate, /muzician
ltap. trucăelereprezintăproprietăţilecontextualealeunuis CARTEADELTA
eoarecellt„.~<T \atea,dependentădecontext,deafimuzician._ui areProp"^rb
ePoate\ Dropnetateacontextualăsănufiealb. Iltr îTC***cK*r.
nsubiectcăruiaîiaparţinepredicatulalcărui/chiar/subiectul32. 'Sevorbeştecuref
otatîteasensuricîtesemnificaţiiauformulele predicaţiei*armu**01rnţKarnyopla< >:
eva/,întotatîteamoduri semnificăşicuvîntul„afi".Datfiindcă,dintrecelecesînt
cum esteel,altele —dteste,altele —undeeste,altele —cîndeste,vocabula„afi"sem
orii33.Căcinueste niciodiferenţăîntrepropoziţiile,„omulesteînînsănătoşire"şi„o
eînprocessătaie"şipropoziţiile„omulse plimbă"sau„omultaie",şilafelstaulucr
lcă/ceva/este,fiindcăeadevărat,întimpce„anufi"semnificăfaptulcă /lucrul/nu
lu:/sespune/căSocrate estemuzician,fiindcăaceastaesterar.«„/sespune/căôcrat
espune/ diagonalanuestecomen rals/căecomensurabilă/. ..afi'semnificăşiceeac
e,înraportcutoateare canacirc,/1"116'C1af'rmămcă/cineva/estevăzătoratîtcî
C«! cel sa cîndevăzătorînactiviştieatîtcelcapabilînmodvirştnnţă,cîtşic
orbim/şidespreFiinţe: 178 METAFIZICA întradevăr,afirmămcă„Hermes"existăînpiatr
gă/,şicăe/virtualmente/grîuceeaceeîncănln'acîndanumeeste/ceva/capa
tastfel,îngeneralcorpurile,cît sianilelealcătuitedinacestea,divinităţileşipăr
alităţile unuisubstratdaltlucrurileaupeeledreptsubstrat. înaltsens,senumeşt
atînlucrurilerespective,cîtenusînt atribuiteunuisubstrat,precumsufletulesteînc
enumescFiinţe/acelepărţiîncorporateînastfeldelucruri,părţicedefinescşimarchea
esuprimăîntregul,precumsuprimîndusesuprafaţa,/sesuprimă/corpul —dupăcumspunun
ral,numărulpareunoraafiaşa ceva(fiindelsuprimat,eispuncănuexistănimicşică
iexpresieestedefiniţia,iaraceastaestenumităFiinţafiecăruilucru. SevedecăFiinţ
stratultim,carenumaipoatefiatribuit caprecatunuialtsubstrat apoi,caceeace,
iguraţiaşiformafiecăruilucrusînt aşacev Capitolul9 Sîntconsiderateidenticemai
e/ deexemplu,„albulşi»m.^ C0f/exprimă/oidentitateînmăsuraîncaresîntpropr.^
A(V) 179 _ — încareAfiultimuldintreeleesteoproprietateidenticiîn
i|fiecaredintreceilalţiesteidentificatcuel.fiecaredintrecei^,^^^muzical"est
^/^daratidentic/cuaceştia.Iatădeşi„muzicalu,ntificărinuauvalabilitate univers
ian/sîntidenesteadevairaătna]ecucaracter universalsîntvalabileintrinsec,dar tic
abileintrinsec,cisîntilefo^<ân>Mţ>pentrulucrurileindividuale,într ACapareaf
crate"nusepoateaplicauneimulţimi desubiecţi,deundTrezultăcănusepoatespune„o
nelelucrurisîntconsiderateidenticeînacestfel/contextual/ celeînsăconsiderateid
rate/astfel/întotatîteamoduriîncîteesteconsideratăşiunitatea.Căcisîntsocotite
braportulspeciei,fiesubcelalnumărului,cîtşiceleacărorFiinţăesteunică37. Rez
imultor/feluri/deaexista,fieatuncicînd/cineva/se foloseştede/ceva/cademaim
nticcusine.Elsefoloseştede acellucru,caşicîndarfivorbadespredouăentităţi.
reaparţinmaimutorspecii,fieaceleaacărormateriesaudefiniţie aFiinţeilorident
u sicevaid"111^dlfeme<5ld(P°Pa>«lecaresîntaltele,avîndtotuşi algenului1"10'7
i,Se.'saualanalogiei. nea contrareieSC.a,cele^cărorgennuesteidentic,
a>senumesccelecareîntoateprivinţele U*kldec«diferitap01'"^Careînmaimarem
e 1018a 180 METAFIZICA
en r 1018B nea,dacăesteposibilca/lucrurile/săsealtereznumărdecontrarii,lucr
rii/ saupecelemaiimportantesîntasemăn"*^Neasemănătoarelesecomportăopuscelor
tuevoc>/propoziţiile/contradicelecontrarii,/termenii/relativi,privaţiuneaşiposesia
eşisprecaresesăvîrşescgenerărileşidistrugeri Aceleproprietăţicarenupotfiprez
tuşi/peambele/separat/ <t(pa^poivSeKTtKâ»,aceleasenumescopuse,fieeleînsele,fi
devăr,cenuşiul şialbulnupotexistasimultanpeacelaşicorp.Deaceea/materiile/din
isîntnumitemaiîntîicelecesedeosebescînprivinţagenuluişicarenupotfiprezente
iaşigenşicaresedeosebesccelmaimult/întreele/.Deasemenea,/senumesc/ astfelşi
efiindînacelaşireceptacol,şicelecaresedeosebescla maximum,aflatefiindincluse
renţăestemaximă,fieînmodabsolut,fie înraportcugenul,fieînraportcuspecia.Re
tecaceledemai sus,altelefiindcăsîntcapabilesăleprimească,altelefiindcăsîntc
izat/,saulesuportă,nesînt/pierderisauachiziţii,posesiunisauprivaţiuni/aleunor
zălaacelea.Rezultăcălafelseco"„^ identicul,altul,contrariul,astfelîncîtex
renţă/specifică/,deSedeţinocontrarietatedeesenţă/întreele/. are care ase
iteaşaînsensulprim,cîtşiceleale cărordefiniţii,toate,fiecee_•ge
menea,sîntalteleşicelecare,deşifundmaceeaşiFiinţă, ^ndiferenţă40.Aceleaşi,du
tfiindcăînfiecaregenexistăcevaprimşiunînceput,anterioaresiposterioaresîntnu
eputdeterminat,fieînmodabsolutşiprinnatură,fieînmodrelativ,fielocal,fie ca
ocaldeoarecesîntmaiapropiateprinnaturădeunanumit locdeterminat(precumdemijloc
e/înraportcuunpunctîntîmplător iarceeace estemaiîndepărtat/detoateacestea/
eşiposterioare/latimp:uneleevenimente/senumescanterioare/pentrucăsîntmai înd
u,încazulevenimentelortrecu'f,războaieletroienesîntanterioare războaielormedice,
e/decîtultimele/demomentulprezent.momemTnUmCSC anten°Are/pentrucăsîntmaiaprop
ulevenimentelorviitoare,jocupiatede m™SmtfterioareJocurilorPitice,fiindcăsîntm
tulprezent estemaiapronTantenoare'mraportcumişcarea(căciceeaceesteanteriorb
pilulPutabsolut).atUIaracesta/Primulmişcător/esteunînce ală:c«ace tantert°a
ortulcapacităţiivirtuale/dea 182 METAFIZICA faceceva/esteanteriorsimaiputernic
iaenecesarsăurmezeunaltul— unIu"'""^Ce' rior— astfelîncît,dacănusemişcăp
mişca,mtimpcedacaprimulsemişca,atuncişialdoil•mează.Iarintenţiareprezint
rtcuoordine(Asîntcelecarestaulaanumiteintervalefaţădecevadete^ potrivit
tâtT|i >încorenumitanteriorcelui carest"Clocultrei<TpiTO0ccciri< > laliră,
ei<vrrrr\>.In primulcaz,corifeul,înceldldoilea,coardamedianăreprezintăîncep
are maltsens,enumit/anterioriceeacevinemaiîntîiînordineacunoaşterii, cafiin
lsîntceleanterioareînraportcudefiniţia,întraltul — cele/anterioare/senzorial.I
versalele,senzorialînsăsîntanterioare particularele.Inraportcudefiniţiaînsă,prop
ioarăîntregului,precum„muzicalul"este anterior„omuluimuzical".Căcinuvaexistadef
uiposibilsăexiste „muzical",firisăexistevreunmuzician41. Maideparte:senumesc
orante1019arioare,precumrectilinearitatea/este anterioară/planeităţn:primaeste,
insecăaliniei,cealaltă— asuprafeţei, l Acesteasenumescanterioareşiposterioareî
răsiFiinţă,cîte pote fără/prezenţa/altora,daraceleanupotexistafărăPrezen'rLe
ece.deconceputînmaimultesensuri,maiîntîivinecaanistratul,deaceeaşiFiinţae
resiposterioare/^ 1(1perspectivacapacităţiilorvirtuale/deaexista/,cit. Ţ
tă,întradevăr,luc^.anterioareînraportcucapacitatealor virtuală/dea£
ADELTA(V) 183 ^Pû^Temidreaptaesteanterioarădreptei,partea piu,înf110.vir
luişimat*^posterj oare.Căci,efectiv,vorexista/partea,actuâlizateinsa'.j^căîntre
ia/*ncej£c£sjntnumiteanterioareşiposterioare Intrune,,,,.
e/m^p^^^êxistefăr_părţi ajtejesînt /antcnoare/ jdistrugerealor,precumpa
rurileşicucelelalte. «rprUITl Capitolul12 Virtualitate44<8wtui( >senumeşte,într
nsformării/unuicorp/,principiuaflat întruncorpdiferit,sauluatcauncorpdiferit,
onstruiriireprezintăo virtualitate,carenuseaflăînconstrucţiacetocmaiseconstrui
rtualitate,sarputeaaflaînpacientulmedical,darnuîncalitateaacestuiadepacient45
ipiultransformăriişialmişcării/unuilucru/estenumitvirtualitate,fiindelsituatîn
,/dacăetotuşiacelaşi/. Inalt^sens/estenumităvirtualitate/putinţadeafidetermin
Căcispunem căelvirtCT'Vinualmente>caPabildeasuportaceva,dacăexistălauneorio
portădacăvr»""y1""6'alteori nuchiaroriceafecţiune,ci doar Pede7t|"Spr
nţade testămcăpotsă""K^'SaUconôrmintenţiei.Căciuneoricon şiv°rbindnuof/
aceşiaupropus. Inaltsensnu'"PnVInţaCerurilorsuportate. CJroralucruriiesînt
otulneafectatesauneschimbătoare,sau lIII l l 184 METAFIZICA nupotfiuşorclint
ză,seîndoaieşi,îngeneral,sedistrugnuprmfanrl ^'S
pundecapacităţi,cifiindcănudispundecapacităţisid deceva.Dintreacestea,rămîn
ităţii /lordeasubzist7^ faptuluicăauocapacitateanumeşisîntîntrunanumitfl?
ualul,<?>vva.xbv>întrunsens,vafinumitceeace posedă''^piuimişcăriişialsc
orp,/dacăseaflăîn acelaşicorp/.(Căcisiceopreşteestecevacapabil.) înaltsens,
eputereasupra/primuluilucru/. 1019bApoi,înaltsens, — dacă/ceva/araveavirtualit
premairău,fiespremai bine.Căcişicelceestenimicitpare,înmodvirtual,capabil
pabildeaşaceva.Dar,înfapt,elareoanumităcondiţie,oraţiuneşiunprincipiuce1
umităînsuşire,alteoriprinfaptulcăelipsit/deaşaceva/.Iar dacăprivaţiuneaeste,
rurilearfivirtualînstaredecevaprin faptulcăarposedaceva,astfelîncît/ceva/a
rincipiu,cîtşi prinacelacăposedăprivaţiuneaacestui/principiu/,dacăesteposibil„
dămunnumecomununorrealităţiperfectdirentej. înaltsens,/sespunecapabiliprinfa
lnuareocapacitatesauun principiudisrructivpentruel.
ecumînunelte.<âc ^^căolirăeste,virtual,capabilăsăcînte,alta— cănuatuncicî
incipiu,aşacumafostelprezentatmaisus,priva.1 CARTEADELTA(V) 185 fieapărută
e'exactatuncicîndeldejaoposedaprinnatură. nareexactatuncc
,unDruiadintreceledouătipuridecapacitateisepoate ^Ptipcorespunzătorde
unepurşisimpluînmişcare,cîtşi celuitcapsatedeapunebineînmişcare. Afelun
esenumescincapabileînaltsens,celde posibil incapacitate»*.
emplu,faptulcă diagonala/pătratului/estecomensurabilă/culatura/estecevaimposibil
oziţie,acărei propoziţiecontrarieenunumaiadevărată,darşiînmodnecesaradevărată
esarfalsă.) Darcontrariulacestuia,anumeposibilul,existăatuncicîndnuestenecesar
, esteposibilcaomulsăfieaşezat,căci/pentruunom/,faptuldeanufiaşezatnuest
runsens,aşacumsaarătat,ceeacenueînmodnecesarfals înaltsens,el desemneaz
nsferdesens,sevorbeşteîngeometriedespreputere<6wauic,>. Toateacestesensuriale
atd>nusereteralanoţiuneadevirtualitate, însătoate sensurilecaresereferă teia"o
eSt,aCStePrincipMtransformăm/unuilucru/,prind 1020a *k/«m'///dedtce
ulcăJneT°rCUVÎntuluiCapabil"<5wai6v>auînvedere0«Pacitate/HC de'Cu °arec
arecenu°are a'telelucrurile
f': Cărl(' • "*Principi™?*PrindPalăaceluidin«isensalvirtualităţiitra™forma
,sauaflat/înacelaşicorp/,careînsăestl altcorp.
prezintăomulţime<K^.f[Qoc,>,iardacă arfimăsurah'l*'reprezintăomărime<\iije.Qoc3
edivizibilînpărţi discontinui,şisenumeştemărceeaceestedivizibil/înmodvirtual
siunesenumeşte lungime,ceacontinuăîndouădimensiunise numeştelărgime,siceaconti
edeterminatădinacestease numeştenumăr,olungimedeterminatăsenumeştelinie,olărg
tă —corp. Unelecantităţiseconcepintrinsec,altelesîntcantităţinumaiîncontext.D
pcemuzicalulestecantitatedoarîntrunanumecontext47.Dintrecantităţileconceputein
recumestelinia(căciîndefiniţiacarearatăceesteeaseaflăcantitatea),întimpcea
,precummultulsipuţinul,lungulşiscurtul,latulşistrimtul,adînculşi scundul,greu
areleşimaimicul,conceputeaînsine,cîtşiînraportunelecucelelalte,sînt proprie
praaltorW^ Dintrecantităţilecetrebuieconceputecontextual,uneeastfel,precumsa
i*"4 prinfaptulcălucrulcăruiaacesteproprietăţiîiaparţinescantitativ.Alteletreb
— sîntnumitecantităţi,şi e. continueprinfaptulcăsîntdivizibileentităţilealec
7 am fav eclere înraportcucaresamişcat<ox> toKivot>'Căciprinfaptulcăacea
.re<7COl6v>senumeşte,întrunsens,diferenţa<8tc«popd> "ntineFiinţa,precumomu
nanimalcuoaltăcalitate, <#lltate'„atruped cerculesteofigurăcuoanumităc
ateaesteodiferenţăaFiinţei înaltsens,1020bcalitateasereferălaentităţileimobi
ităţi:deexemplu,numerelecompuseşinudoarcele unidimensionale,cişiceleacărorim
umerelapătratsaunumerela cub) îngeneral,numimcalitateceeace,alăturidecantita
l/luatosingurădată:deexemplu,Fiinţaluişasenuesteşaseluatdedouăsaudetreio
oprietăţileFiinţelorinmişcare,deexemplu,căldurasifrigul,albeaţaşi negreala,greu
ucarespunemcaseşialtereazăcorpurilecelorîn mişcare49. asemenea,/senumeŞKcalit
nele. ^^Senoîuneade„calitate",iar ţaFiini«litătii sen',cala
f"e^Principal:însensulprim,calitateestediferen3CeasPecificănumereloreste,înfap
erenţăaFiinţelor,im°blle'f'eaunoraluatecaimobiie.)încelălaltPr°PrietatêŞiafe
emişcări.Pane*/Şenului/afecţiunilor.Căcielecadrulmişcăriişial acţiunii,înconf
flateînmişcarefacsaureaction rău.Astfelunlucrucapabilsăsemiştesausăactio
edereacalitate.Bineleşirăulsemnifică,înspecil^ ~~ lafiinţelevii,iardin
onale. aCe'e Capitolul15 Relaţie<7ipoQTI>senumesc,întrunsens,celecaresecpo
ar"rltreime îngeneral,precumceldeunanumitnumărdeorimaimfaţădefracţiacores
ltelesînt/numiterelaţie/însensulîncarelucrulcapabilsăîncălzeascăseraporteazăl
lsăfietăiat,şi,îngeneral,celcapabildeacţiuneseraporteazălacelcapabilsă sup
ilulseraporteazălamăsură,cognoscibilul— lacunoaştere,şisensibilulse raporteazăla
nţionate/seraporteazălanumăr,fieindistinct,fiedeterminat,faţădeeleînsele,sau
erminatfaţădeunitate,intimpcemultiplulseraporteazăla unitate,darnuîntrunmo
aţăde2/raporteazăcanumărîn conformitatecuunnumărdeterrmîntimpceofracţiesup
uunnumărindeterminat,lae^multiplulînraportcuunitatea.Iarcelceconţinefaţă
urabil,darcîndmărimilenusîntc ^^_bile,nuputemvorbidenumăr.Or,celceconţine
,acestcevafiindindeteminat,înoricaredsituaţiisarîntîmplasăfie —egalsauinega
oprietăţiAcestereiau s^r£jaţe/numerică/,deşiînaltsens,estepresu nutflence'd?^
,^£ înraportcuunul,anume:sîntidenticecele tntradevâr.con^^ âsemănătoarecele
teesteuna.Iarunuleste princiuna,şisinte8anumărului.Rezultăcătoateacesteultim
"—r.A./.. /„rezentatemaiînainte/,j Lcrunleactiveşiceler
ective/.Deexemplu,lucrulcapabilsă încălzeascăseraporteazălacelcapabilsăfieînc
reîncălzeşte efectivseraporteazălacelefectivîncălzit,calucruriaflateînactualiz
ice,decîtdoarînfelularătatînaltelocuri.Darnuexistă/pentruele/actualizăriînf
ualităţisîntşiceleasociatecumomenteletimpului deexemplu,celceafăcutîn raport
cestsens,şitatălestenumittatăl fiului:unulesteelementulcareafostactiv,celăla
nelerelaţiiaudeafacecuprivaţiuneauneivirtualităţi,precumimposibilul^cîtesemai
l. Relaţiilenumericeşicelelegatedeovirtualitatesînttoaterelaţii,ute'^^êxlst
utalentitlre'n^'?1nUf"ndcă altcevaesteconceputînraportcuprimarelaţiiprinaframăS
ul?icogitabilulsîntnumitesemnific"că*1*11alAtcevaseraPot"teazălaele.Căcicogita
iect/şinucăexistăgîndi nasas«spunHT/C0gitabil/acaruigîndireesteea.(Arîn
nuinsă,/defapt/alucruluiacăruivedere1021bvedereînraportcuculoareasauînra
uivedereesteea. cumva,vedereSesPUne c| inum ecă exi«ă 190 METAFIZICA Aşadar,
uiecacestfel altelesenumescastfeldacăgenurileînc^faraveaacest caracter:
eafiorelaţie'^{^~ înplus,senumescrelaţiinoţiunile,potrivitcucacareauîn
esteorelaţie/,oriasemănarea/laţie/,fiindcăşiasemănătoruleste.
laţiilor.Saualbul/eşielorelaţie/,dacăî'^text,acelaşiomesteşidubluşialb
ianusepoateconcepenicioparte/aei/ de exemplu,timpdesăvîrşitesteaceltimpal
un/alt/timp,care săfieoparteaacestuitimp.Sevorbeşteşiînprivinţavirtuţiişi
ugenul/respectiv/ deexemplu,spunemmedicdesăvîrşitsiflautistdesăvîrşit,cînd,înr
iceperealor<tiKotKEtaqocpEcfţqxPrintransferdesens,vorbimîn acestfelşiînpnvin
auhoţdeiăvirştt,devremecepeeiîinumimşibuni, anumeunbunsicofant,sau«bunhoţ
us,senumescdesăvîrşitelucrurilecareauunsfirşit^_ceeexcelent:acesteasenumesc
rareacăauunsfîrşit.Rezul<^^cesfîrsitulestecevadintrelucrurileultime,prin t
ietrea>•n)icif<:?1onimiciredesăvîrsită,atuncicîndnu lipseştenimic CARTEADELTA
ndcăambelesîntaflatelaextremă. se Aşadsensuri anume iciunexcesş mainumeşteş
ealornuauniciolipsă,'u r'ceva altelefiindcă,îngene nic genşinicinue
2afîeefaccevaasemănător(desăvîrşit),fieposedă,fieseaso deoarece^^
>senumeşteatîtextremitateaoricăruilucru,citşiprimulpunctînafaracăruianusema
l,punctcarearfioformăamărimiisauoformăacevaceposedă mărime53./Limităsenu
zămişcareaşiacţiunea,şinu porninddelael.Uneoriînsăînseamnăambele —şioriginea
nefiecare:căciaceastareprezintălimita cunoaşterii.lardacaaiciestelimitacunoaşte
ui,încîtelimpedecăatîteasensuricîteare noţiuneade„principiu",tot
este"TŞ'CCadC"limită"'?'încămaimulte:căci„principiul"Se°llmita.darnuoricel
neînmu^tesensuri:maiîntîiseindicărmaŞ'Fimţafiecăruilucru deexematsensseut
eacemaiîntîiîre"Pareîntr.Qsnaturalîncareapareceva,de exemplu,culoareaează
zămateriafiecăruilucruşiprimul 192 METAFIZICA ClSe substratalsău.îngeneral,p
zeazăsinoţiuneade„raţiunedeaf"*™ spune,indiferent:potrivitcu/cescop/sauîn
veilltraţiuneadeafiaraţionamentuluifalssaucorect.Têste Apoiexpresi
teacesteaindicăloculsin ''^ Deaicirezultăcăsipotrivitcusinesânintrinsec<Ka
nsens,intrinsecsereferălaesenţafiecăruilucru,depiu,CalliasluatintrinsecesteC
ntrinseciareînvederetoatecîtesîntcuprinînceeacecstelucrul,deexemplu:Callias
nimalesteconţinutîndefiniţia/luiCallias/,devremeceCalliasesteunanimal. Semai
rimitînsineînsuşimaiîntîi,sauîntroparteasa depildă,suprafaţa estedbdînmod
tulesteoparteaomuluisiîn eamaiîntîiseaflăviaţa. Apoi,semainumeşteintrinse
xistămulteraţiunidea fialeomului — animalul,bipedul,şitotuşi,înmodintrinsec,o
ibutelecareaparţinunuisingursubiectşiluatcaunsingursubiect,separatînmod intr
9 1022bDispunere<5tcc0E0tc,>senumeşteordinealucrurilorcare^"'luatăfiedupă
ieoanumităpoziţionare,aşacumchiarnumele/dedispunere Capitolul20 Posesie55<eît
aleaceluicareposedăşiaceluicareeposedat,pr fee* CARTEADELTA(V) 193 .__
xistăoposesieîntrecelcepo existaP•jjainaposedată. sedăohainjariimpe
",cacij^posesia/faptuluicăeposedat/, posedatvas£ nurneştedispo
ltceva,cevaeiP^^^^condiţie/înacestsens/.Căciea esteodis un/.Iat
umeşteîntrunsensocalitateprincareesteposibilcacevasăsufereoalterare,precum
atecîtemaisîntastfel,înaltsens,sîntafecteactivităţileşialterările dejaproduse
esc/afectealterărileşimişcărilevătămătoareşicelmaimultvătămărilecumplite. Deas
rocirilorşialesuferinţelor. Capitolul22 <0tă?n(nS>se "urneşte,întrunsens,dacăce
cănu*spunerainăSCUt>înmodnatura1'cas° a'bă deexemplu," lnm°<lnatur
său,totuşinumt 'ntrun mtralml~"cf^ă>jntr"Unfelunom°rbafostprivatdeveder
e»' 'PrlVaţlune/dacăcevanăscutprinnaturămomentulcîndartrebuisoaibă,nuar
tăviaţa,ciînmomentulcînd,fiindnormalsăaib j Tri
ibă,înraportcuel'^^ Cuîncarearfinaturalsoaibă,totuşinuaraveao'e'ul în
ileceseformează "^culăprivativă56,întotatîteavorbimşidespreprivaţiuniS
uitsoaibă/ invizibil,deoarecefieîngnuareculoare,fieoareînmodnecorespunzăto
e,fielearerel Deasemenea,se/maifoloseşteprivaţiunea/atuncicîndcevaareo carac
nemtesîmbure,ceeaceînseamnăunfructavîndcumvaunsîmburefoane1023arnic.Deaseme
,indivizibilînseamnănunumaianufidivizibil,cişianu fiuşorsaubinedivizibil.
icîndcevaarfilipsitdeoproprietatesub toateaspectele.Orbsenumeştenuchiorul,
cisevedecănuoricine estefiebun,fierău,fienedrept,ciexistăşicevaintermediar
ultesensuri,msens,cîndcevasemişcăpotrivitcunaturasasaucu impuŞ^deacee
i înaltsens,/sespunecăaredesprelucrul/încaresar^caîntrunrecipient
ulcareconţineceeaceestec'ffiifljsespunecăcevaesteavutdecătrealtceva,înca
ARTEADELTA(V) 195 _ lichidul,căcetateaîiare(ţine)peoamenişiv,,su
ucrusăsemiştesausăacţioDeasemenea,•.împuissecheamăcăîlarepeacel lucru,n
^cerulcapecevacear puteacădeapeîlfacpeAtlas" pamînt .nce lvorbescşiunii
ucrurilepeIJi^laolaltăcare /altminteri/sarseparafiecareînpartepo nreIctine
utlucrul,adicămateria.Iaraceastase spune,deasemenea,îndouăsensuri,fiepotrivit
rivitcuultimaspecie/aei/ de pildă,înacestsens,spunemcătoatelucrurilefuzibile
onz. Inaltsens,afidincevaînseamnăaprovenidinprimulînceput mişcător,deexempl
utulluptei. 'naltsensafidincevaînseamnăaprovenidincompusul/alca««/dmmaterie
inedmlltada,larpetreleprovindincasă.Căciformaeste «tedesăvîriT'^<T^°q>'iarlu
x*na^tecazuri,seîntîmplăcaşicînd forma^ped,iarsilK*/^Precumomul/specie//es
e,întrunsens
însă,sespune ronz.Căcidarf ?'în sens castatuiaestedin rormae.taComPu
căsereunuldintreacestesensuri/ale provenienţei/ 196 METAFIZICA 1024a întroparte
unemcă/c'l tatăşidinmamăşicăplantelesîntdinpâmînt,fiindlSSte^
esetransformăreciprocuneleîntraltele,precumcele °arecemaiînainte,alteledoarîn
epemareaînceputdintimpul ec'h'^lui,şicăThargeliile„iesdinDionisii",fiindcă
e,întrunsens,lucrulîncaresardivizaoricecantitate.(Mereuceeaceseiadincanti
,dupăcumdoisenumeştepartecumvaaluitrei.) înaltsens,/senumeşteparte/numaic
ealuitrei, darînaltfel— nueste. Deasemenea/senumescpărţi/entităţileîncare
leei. Deaceeasespunecăspeciilesîntpărţilegenului. Totpărţisenumescşientităţ
eavîndformă,de exemplu,cea»sfereidebronz,sauacubuluidebronz iarbronzuleste
ea,unghiuleste/""^ HCAparte/senumescceleaflateîndefiniţiacarelămureşteiec^l
stesafisiparteaspeciei pedealtăparte,speciaesteparteag Capitolul26 în
nsiderăprinnatură/ator ici» l cit CARTEAPELTA(V)________________197 "~
..îtăunita• tateaesteunindivid,sauunitateaprovine/levar,âuu~
ercesepredica^Qpluralitatedeoareceelsepredicăpentru fiecaresalul,cec"?nnarte
,fiecare,ouniindividua'in^^încjivicjuale.Astfel,omul, calul,zeul/sîntUte'""r
etoatesîntvieţuitoare.V'T'dealtăparte,întregsenumeşteceeace estecontinuu şili
aresînttat'L n/întreg/celmaibinevirtual, iardacănu,chiarînactuarUf"eDintre
aledecîtceleartificiale,aşacum amarătatcîndneamreferitlaunu,devremeceîntre
antitateaareunînceput,unmijlocşiunsfîrşit,acelelucruriacărordiferenţă/specifi
leaînsăacărordiferenţăesteprodusădeaşezare formeazăunîntreg.Iarciteauambele
r naturărămîneaceeaşiînschimbareadepoziţie,darforma — nu,precumcearasauhaina
chideşinumărulsenumesctot,darnusespuneîntregulnumăr şinu'ntreagaapă.Sespun
,/luatelaolaltă/,totul revinecalaounitate laaceste,cuvîntul„tot,toţi,toate"s
stnumărtot,toateacesteunităţi.
Capitolul27 u^?Umeşte'întrecantităţi,nu/una/oareu"întreg.iard"le,Sae/înPrea
" ci'•nenusnt
ciuntitulsespuneîncazul/lucrurilorceidentice,şiniciîncazulacestoratoate.[Numă
iul].Ci,îngeneralficiuntitniciunuldintrelucrurileacărordispunere/părţilor/nu
/,aşa^*apaşifocul.Aşadar,estenecesarcalucrurileciuntitesăfi^care dis
tădinpărţineasern ''dispunerea/lor/esteesenţială,şitotuşieanuajungesăfieau
a/carepotficiuntite/nusîntefectivciuntiteprin lipsaor'căreipărţi.Căci/pentru
iciceeaceesteesenţialFiinţei lucrului,nicipărţisituateînorişiceloc.Deexemplu,
/dacă /iarlipsi/toartasaubuza.Niciomulnueciunt,dacăiarlipsi/ceva/carne,s
icare,ciceacarenuareregenerare,fiindpedeaîntregulextirpată.Deaceea,ceicuch
evo< >60sespune,întrunsens,atuncicîndexistăogenŞrarecontinuăalucrurilordeac
n",ceeacevreasăspunădttimpareogenerarecontinuăaoamenilor. .j înaltsens,d
naflatînmişcare,delacarepornesclucrurilecătre Âstfel,uniioamenisîntnumiţia
ucaprimstrămoşdincarele &e|tpeHellen,alţii — peIon.Simaicurîndoameniiîş
icdelaofemeie,presenumescdupăPyrrha). CARTEADELTA(V) 199 , "n
.Căcifiecaredintrefigurileplane1024b sivolumulesteS^^cailtativŞifiecaredint
tativ iar/genul/estesubstratulpentru diferen ţieri/spec* 'numeştege«/primul
econcePutînatîteasensun'anume>cel ^Continuitateadegenerareaaceleiaşispecii,cel
iagenulspecimencarts«c, r >i/ • luatcamaterie.Căc
uselucruriloralcărorprimsubstratestediferitsicarenusepotreduceniciunelelac
bstratcomun.Deexemplu,formaşimateriasîntdiferitecagen,şilafeltoatecîtese a
/.(Căciunele/predicate/aratăceesteceva,altele — o calitate,altele —ocantitate,
nadintreacestecategoriinusereducela vreoalta,nicitoatenusereduclaun/substr
'J50< >62senumeŞte,întrunsens,faptulcăunobiectAdlcă'maiîntîi,/spunem/căunob
p.Unemcădlagonalaestecomensurabilă,saucătu '°blectulestemereufals'înaldoilea
înrealitatef''aU°existenţă>aParflenuînfemlîncareîncazulperspe'^n",C
elor.AicifP^nţă«pavraoT""realltate'darnuexistăacele lucruriacăror fUrilesenu
ectele,macestsens,fiedeoareceelenuexistă 1025a 200 METAFIZICA espre purşisim
eapecareo eleesteceaauneirealităţiinexistente.m" Unen
crudecîtlalucrulpentrucareelconstituieunen^^^rât deexemplu,enunţulcedefine
te,sepoatevorbişidespreomultiplici^j'enunţuri,datfiindcălucrulşilucruldotat
dă,„Socrate"şi„Socratem'cian"/sîntîntrunfeltotuna/.Iarenunţulfalsnueste,
thenescredeaprosteştecănimicnuesteenunţataltminteridecîtprinenunţulsăupropriu
u.Deaicirezultăimposibilitateacontradicţieişiaproapeşiaceeaaimposibilităţii fal
ununumaicuajutorulenunţuluipropriu,cişicucelalenunţuluipropriu altuilucru,c
eadevărat deexemplu,număruloptpoatefidefinitcadublu cuajutorulenunţuluipropri
efalseînacestchip iaromul/4/5/mincinos/estecelcare,fărăscrupuleşiintenţionat,
iv,cichiarpentruaînşela,citşjcelcareproduceînminteaaltora astfeldeenunţurif
ucoreprezentarefalsă.Iatădece teoriadinHippiasMinoresteamăgitoare,cumcăacel
eră falspeomulcapabilsăspunăfalsul,acestafiindcunotorulşiinteligentul,înplus
IULUI.AiiU1U3, \s\~L \_dlV„ \av,i^w.ii«'^ A,... es
aton— /celcaresemîniedebunăvoieestesuperior semîniefărăvoie,numaică/Platon/
ntar,elesteprobabilinferior lafel,şicîndestevcaracter, /esteinferior/celcare
) 201 declaraturilor Capitolul30 tuatiecontextualăsaudependentădecontext i5*^
săpîndogroapăpentruun ca groapă) compara__pmajoritateacazurilor,cîndcinevaar
easnusepetreceînmodnecesar,şiniciîn majoritateacazurilor,"urnimfaptulrespecti
ietatecareaparţineunuisubiect, şicînduneledintreacesteproprietăţi/îiaparţinsub
,eibine, ceeacearaparţineastfel,darnupentru«subiectulesteacestlucrudetermina
e tatecontextuală.Nuexistănicioraţiunedeafideterminatăpentruproprietateacont
staesteindeterminată:saîntîmplatcuivasăajungălaEgina,/chiar/dacănuaajunsaco
urăpitdepiraţi.Aexistat,aşadar,sauexistăosituaţiedependentă deuncontext,dar
tedevinăcăomulanavigatacolo
undenuvoiasăajungă,adicălaEgina. Termenulcontextualmaiareşiunaltsens:else
d intrinsec,darcare,/suma,'"' £ re§âsescînF»"ţ*/lucrului/ aşaestefaptuldeaavea
ghi?'.nu OdisrPrnetjaţlP0tCXlstanecontenit/însubiect/,celelalte ţledesPrea«astă
FIZICA NOTE .in'• •" 1.Cuvîntulotp/fiarefoartemultesensuriîngreacaput,teme
c 2.Raţiuneaformalăesteluatăînsenslarg:nun>propriuzisăcarearatăceesteluc
t'raportdenumere,decinumărul,îngeneral,esteraţiuneform^"" truoctavă,caşi
ameniiseînsalăasuprabind""' ~jjij ir uuiPro priu,mincind,depilda,cevaca
aţiunefinală.Importantestecăoâcţioneazăînvedereaaceeaceeicredcăestebi
tîntroarta,sănătateaeprodusă şideomulexpert.Ambiisîntraţiuni/cauze/eficiente
te posterioritate. Lafelşicazuloctavei. 5.Statuiaesteoperaunuisculptor or,f
liclet,statuiaesteşi operaluiPoliclet,darznchipcontextualşinuesenţial. 6.Da
ulauprodusînchipîntîmplător,contextual,ostatuie,darrelaţia dintreaceastaşi Pol
7.întotdeaunaoconstrucţiearedreptcauzănecesară(proprie)unconstructor/oarecare/,
ucţiaelectivăesteprodusădeunanumitconstructoracăruiactivitatenuestenecesară,c
lă,2)ceagenerică,3)facultativa.4)facultativăgeneric(precumfaptuldeaproduce, f
uie),5)luatăcombinat,6)luatau^ 9.Celcarevindecă,văzut strictînactualizare,c
mentulcînd acţiune^decareîncetează,numaiexistădecîtmedicşipacient,darvin
ist:elementullaelesteindrviz^^subraportspecific,nuşicantitativ.Silabanuee
enusîntsilabe(.jzata<)0*tcificdesilabă) apaesteelement deoareceeapoatenînp
ELTA(V) 203 ,aDCisînttotapă,părţilefoculuisînttotfocetcPărţileapei
ogismul. l.**'J"flifCâlCUIJ<"L1e***" f
rsalităţiigenurielenua^^^^însernnacagenulsăpoatăfipredicataldife rentei.1
lul(pi)cel5'^._,„„«aspori"şiacăruivocalăeste scurtă. i,evident,mater
stesinecesar,căcinecesarînseamnătocmaianu puteafialtfel. 18Desigur,estevorba
teexistacunecesitatedecîtîntrunsingurfel:etern şiimobil. 19.îndefiniţiamuzi
oriscosnuecuprinsfaptuldeafimuzical. 20.Aristotelaratăcăpredicaţiapoatefic
eşiînintensiune: astfelpredicatulafiomsiafimuzicianpotficonsideratefieca
fieambelepotfiraportatelaacelaşisubiectindividual,caproprietăţialeacestuia,num
eafimuzicianeoproprietateneesenţială,contextuală. _.Êstevorbadinnoudesprel
eeaşispecie,carenuseînfăţişează dreptcompuşi,alcătuit,d,nelementediferite.
nalogiaesteevidentă.24 Exist aVCaun"aterindeaaparţinunuigencomun. 1irurilor
nţauneiuniceFiinţede«abilitat» Pectlve Alciseaflă,cumamvăzut, principalul„pun
atcaom,darnuesteouni?'elemărimilarîndârecemărimeasepoatedivizaînpărţic
. >C 204 METAFIZICA 27.Aceastăpisicăesteunalanumăr,dar, evidentet' toare
rPC 28.Pisicaşicaneleaparţinaceluiaşigen(mamifere1d leiaşispecii.Pedealtă
ogică:seamănă,auunaspect similar6^ 29.Masaşiscaunul. 30.Casaînraportc
imă",cărămizile, lemnul'" naprimă" — pămîntul,apaetc.
iaţişicaresînt,în general,contextualflatipulpredicaţieiîncareeicadcunecesit
ntreidentitate(oegalitateînsine)şiecuaţie(oegalitatecontextuală). 32.Atuncicî
cianulealb(predicatulsubiectuluiaredrept predicat,înadouapropoziţie)subiectuld
reaprincopulaestesefaceînmodcontextual, nonnecesar. 33.InCategorii,Aristote
nţa,cantitatea,calitatea,locul,timpul,relaţia,acţiunea, suferirea,poziţiaşiposesi
oziţiaşiposesia.Dereţinutcaelconsiderăcălegăturadintre subiectşipredicat,copu
ceeaşisemnificaţiefundamentalăcua acestuia. 34.îngreacă,existenţaparticipiuluiv
ifacecapropoziţiicupredicatverbalsă poatăficuuşurm,redateprinpropoziţiicupr
ristotelpresupune, deci,că„afi"esteprezentimp"«.^_puţinînoricepropoziţieşică
.UniiaupresupuscăAristotelpurşisimpluagre,dupăpărereamea(ceseamănăcuceaa
aintre„^êxtrinsec,facultativetc."şi„esenţial, necesar,intrisec_jnţelege(nfac
ePrlK01's CARTEADELTA(V) 205 tivatermenilorpecareîipoateconecta(ter rolullui
,BeA,menlceţmdec°^5vKae'ain6vomînţelegepe„a fi"privitînCeA?>B'rfPc
uievăzutălegăturacontexpoziţia:»°mubiectsiunpredicat(pecareAristotelaexaminat
muzician"),ciexpresiacategorieiacţiunii,exempleledetip„^^predicat,saudeunanume
e £Stepermanentşisubzistentînlucruri, icftintdinScaiiiiJ.»
trat>suportalunorcalităţi,senscareseînvecineazăcehiematerie.Apoi,există/orwwcu
rimăceeacelucrulestecuadevăratşicare,deasemenea,marckazâ stabilitateaşiperma
replatoniciană,darprobabilcăAristotelnusereferă aicilaceeaceesteseparabilrea
tonomizabilcuajutorulgîndirii:aspectulesenţial, generalallucrurilor. 36.Aristotel
rateesteunulşisingur,celpecare1auucisatenieniidînduisăbea cucută.Acela est
icatîntruncontextdatcupredicateca„muzician", „bătrîn".Totuşi,numele„Socrate"po
sia„oriceSocrate"poateficon sideratăcorectă,doardacăprineaînţelegem„oriceom
,atributul„filozofseasociazăcuacelSocrate,înmodnecesarşinufacultativşicontex
teînabsentaproprie»ţ»deafifilozof. •Aşacumsamaiarătat,materiaapeiesteide
.Olinieesteidenticăcusinesubraportulnumăruluimcontinuitate.IdentitateadeFiinţ
contradictoriişinuopuse,aparţinaceluiaşigen(animal),darunorspecii eatributelea
cal",trebuiesăştimmai aiul".Pedealtăparte,trebuiesăexiste miconcret,pentruc
"sâdefin 206 METAFIZICA Pentrucaâexis 42.întregulnupoateficonceputdecîtca
ar,efectiv,parte^ dacăîntregulestesegmentat.Oproblemăspecialăon lamateri
nţă,adicăsăpoatăficeeabuiesă existeomateriedincaresăfiefăcut.Deci,virtuYp
ate"ativ,înactualizare,Fiinţalucrului(forma).sa«« 43.
eputtentaseparatăapărţii. 44. 5wan.itînseamnăîngreacă„putere",„posibilitate",„po
osibilitea dea1redaprintr 'singurtermenromânesc. 45.Evident,acelaşiompoate
acecaartamedicineisăseaflelael caovirtualitate —elcamedicşinucapacient.C
t,deoareceeanu sepoateconstruisingură. 46.îngreacăSwoaovînseamnădeopotrivă„c
ulsăuemultmai maredecîtînromânişitrebuiesăfolosimdouăcuvinteacoloundetextu
icalulemare,mareleseasociazăcumuzicaluldoarînmodcontextual. 48.înacestsens
eagenuluiîncareseaflăFiinţele:cîndunanimalare proprietateadeafiraţional,el
inţelor,mauacelorindividuale,cesemanifestăprinmişcare. 50.Unlucrugîndit,cogi
.Aspunecăcevacogitabilesteînrelaţiecugîrwire arepetadedouăoriacelaşilucru,
,nuvom spune,însensstri>^ûnobiectvizibil,deoarecevizibilulesteimplicitobie
l,eeCJatr*uu"textulgreutăţilor,orelaţie.Dacăacelaşiome şi alb,a'^jru
. .cîtş'5 52.TeXoţîngreacăînseamnădeopotrivăsfîrsit,ctAristotelexplicămaij
53.Cuma™Ţraţiuneaaparţinenumaiomuluiluatcaom,adică54Deexempu>•es
um' rftposesie",cîtşi„condiţieîncarecinevase,gfjqînseamnăatu„p ^Textur
rşi„aţine, "*^DeBmţiaindicăspeciasauformalucrului:omulesteunanimalhlld.Ani
totelfacecumvaparteşidinspecie.Pedealtăparte,privitemextensivitate,speciaes
venitininteligibil. 60.revoc,înseamnă,îngreacă,atît neam,rasă,sex,cîtşigen. 6
gicestestrînsasociatplanuluiepistemologic:genulesteconceput,pe deoparte,caun
articularizărispecifice,pedealtăparte,caprimulelementaloricărei definiţiiprinc
amnă,îngreacă,deopotrivăfals,înşelător,amăgitor,mincinos.Oiluzieintelectuală,cum
omă,potfinumite,îngreacăV|»ex>5r|.Noileamnumiimposibilităţisau amăgiri. 63.
ictive,inconsistentesaulafanteziileintelectuale.Odiagonală comensurabilăeste arTd
dabsolut.Unometernaşezatrieasemeneaunobiectimposibil,darnumaiînmod context
finiţialucrului.nuareobie"UMnte>falsul,înmodabsolut(sauconsideratînşine), d
nţfalspoate«uevarat. ' 66Antisthenes*• cnunţfalsnuareQL•?
derezultăcăoriceenunţcareare referentţ/atefienunţatAr'"^^devineimposibil,deoa
otformu..^ûritu""!A ecesarrnenteadev's^ careunulsingurîiexpri
iadevărateînanumitecontextedate.Deexemnl 2=8dacăprin8înţelegemaici(contextu
erior,dare„adevărat"la'.ecte.nuseînşalăpesine.înHippiasMinorallui
"1'"spunefalsulfărăvoie(Ahile). Ulcare 68.Probabil,ideeaestecăomulcareface
aracterului.Omulcarefaceinvol "^'''rău,1arputeaevitadacăarfiinstruitasupra
uaţii,numairaţiuneafinalădeafinecesitate. 70.Referireaestelacelălaltsensalt
eplăcutfaptulcăAristotelfoloseştetermenulcruupepriKOi înacestedouăsensuri,multd
stefaptulcăproprietatearespectivănuseaflăinclusăîndefiniţia(Fiinţa)lucrului.Se
ncontextlocalşimomentan,deoproprietatedependentădeuncontext permanent.Deexemp
itădimensiuneplaseazătriunghiulîntruncontextlocal, proprietateadeaaveasumaungh
teţinedeunalttipdecontext:naturageometriei spaţiuluirespectiv. Poatecreaocon
inţeleparticulareseocupăcuanumiteporţiunialerealit""Distincţiadintreştiinţelet
ive.Fizicaşimatematicasîntştiinţeteoretice,darnusîntprimastiin'teoretică.Acea
eologiasicareste,deopotrivă,oştiinţăcarearecaobiectceeaccestccafiind.Ceeac
extuală.Nuexistăştiinţăacontextualului,deoareceacestanuareun caracternecesar.C
tereseazămetafizica.
l Capitolull S"ntcercetate/aici/principiileşiraţiuniledeafialecelorce1025b
ebine,'şiexistăşiprincipii,elementeşiraţiunialematematicilor,şi,îngeneral,oric
tseocupăcuraţiunişiprincipii,fiemaiexacte,fiemaisimple. însătoateaceste/şti
a>laoporţiunedinceeaceestesilaungenlaisău/, seocupă,desigur,cuceeaceest
d.Elenu producvreodefiniţieaesenţei!/domeniuluirespectiv/,ci,asumîndocaatare2,
e, alteleiauceesteînsine/obiectullor/dreptipoteză,şiastfeleledemonstrează,fi
etăţileînsinealegenuluicucareeleaudcaface.Deunderezultăcanuexistădemonstr
afel,/acesteştiinţeparticulare/nuspunniciacaexistăsaunu genulcucareeleseoc
tîtceanumeeste/ceva/,cîtsiaacaeleste4. dreptobie?VremC"^întîmPlăca^fizica
ereoastrepaosului)Care.saconţinăîneaînsăşiprincipiulmişcăriisialr'ce<rnYY.~.'
riKr\>.(întradevăr,prin seaflăînomulceproduce — anume,cese^fh VrC°caPacitate
enţia.CăciPeticesicelalintenţieisînt identice.)' 212 METAFIZICA aacţiunii Rezu
eocupareaeiteoreticăaraveaînvederearealităţiicapabilăsăsemişteşiaceaFiinţăc
nseparabil'/H'^*i,Trebuieînsăsănu nerămînăascunsăesenţa obiectul'•n?ate
erenţaestecălanasulcîrn/forma/este unităCUmria(nasulcîrnesteunnasconcav),î
atelucrurilefizicesîntconceputeasemănatnasulcîrn,precumnasul,ochiul,faţa,carnea
za,rădăcina,tulpina,plantaîngeneral(definiţianiciunuiadinacesteanueposibilăfă
),estelimpedecumtrebuiecăutatşidefinit,încazullucrurilorfizice,ce anumesînte
estudiatăşioanumităparteasufletului,asociatlucrurilor fizice,partecenuexistă
,prinurmare,căfizicaesteoştiinţăteoretică. Darşimatematicaesteoştiinţăteoret
eclar înmomentuldefaţă.Că,celpuţinînsă,peanumiteobiectematematiceealeiaca
ern,imobilşiautonom,esteclarcăocunoaştereasaţinedeoştiinţăteoretică,şi tot
tică,cideoştiinţăaflatăinamtetambelor /acestora/.
nteînmaterie7..tonoit* Da.rprima/ştiinţăteoretic
onsecinţaestecăarexistatreifilozofiite CARTEAEPSILON(VI) 213 /aia(întradevăr
)Iarfilozofiaundevad'vl"u1'^ca obiectdestudiugenulcelmainobil9.Aşadar,ceâmai
lteştiinţe,iaraceasta/teo ştiinţeleteoreUfCeerabilaceiorlalteştiinţeteoretice,jog
ilozofieeste°.dl caracter/universal,sauarecaobiectungenanumeşi/oştiinţacuca
miasereferălaanumitenaturi '^^mimte/,dar/matematica/generalăestecomunătuturor/
dardacănuarexistaaltăFiinţamataraFiinţelorsituateînmaterie',fizicaarfiprima
ct/esteanterioară/fizicii/şieaesteprimafilozofie iareaeste,înacest
fel,şio/ştiinţă/universală,întrucîtesteprima.Şieiiarrevenisăcercetezeceeace
e/cafiind11. Capitolul2 Or,ceeaceesteconceputcafiindpurşisimpluesteconceput
larficeeaceeste contextual,altulceeaceesteluatcaadevăratşiceeaceesteluat
ilor (depildă,ceeste,cum ""^"^"^"^şidaCămai semnifică^^tc™0^PlUS>ceea
nsuri,maiîntîitre vorbitd £rP,rjceea"ce£stecontextual,şianumecă ,j nw '«a
ontex °CaSănufacetoatecontexteleasociatenesfîr^ltelanumărşinimicnuopreşte
altecase darnu '.y :* 1026b 214 METAFIZICA etrul• ?1nu existăocreaţiearhite
econtext.)înacelaşimod'• nucerceteazăcontexteledeacesttipîncareseafh
tesîntcev('fUn" Şipebunădreptate:căcicontextul/asociat/estecau^^â
văr,sepoatespun SUCaSe argumenteazăcelmaimultînlegăturăcuproprietăţileco
ucru,dacă„muzicianul Coriscos"s'r"1riscos"/sînt,saunu,identici/ dacătotceeace
entrueie'posibil/ca,/cineva/fiindmuzician,săfidevenitgramaticianca,fiindelg
an14,şifaccîteasemeneadiscuţiisemaipotface. Separecă,întradevăr,contextualit
oqxAceastaestevăditşi dinurmătoareleargumente: Existăgenerareşipieirealucruril
arnuexistă/generareşipieire/aentităţilor careexistă/doar/contextual15. Şitotuş
sibilului,careestenaturasaşidincepricinăexistă el.Van,deopotrivă,limpedeprob
ui. Deoareceprintrecelecesîntuneleexistăpermanentlae.înmodnecesar— mărefer
inţăsăfiealtfel— iaraltelenu^prinnecesitateşinicipermanent/lafel/,cidoar
ta^neadeafiacontextualului,întradevăr,ceeace nuar»^permanent,
,spunemcăafostoîntîmplareîncontextulacîjnuvomspuneastfeldacăarficani
pceprima — nu. CARTEAEPSILON(VI) 215 unemcaomuleste,întrunanumecontext,Vea»
alb(căcielnreSteotrivă/,elnueste,înmodcontextual,animal,aşa),darcă(decăînm
icului însăsaîntîmplat,întrunsisafacăaceaStâ^hitectulsăfiemedic.Şi bucătaru
acătreob^'nereajteiculinare de aceeafaptulsaîntîmplatîntrunnueconformngm__
Pucelelaltelucruri,existăvirtualităţiproductive,darpenCalitătilecontextuale
icentrurealităţilecesîntsaudevinînfuncţiedecon dCtinil**v"*^1»f
eşirealitatea contextuală.Deexemplu:albulnuestenicipermanent<6tei>17,niciînma
oXv» muzician,iarcînddevine/astfel/launmomentdat,vafi/aşa/întruncontext.(Da
ltăcămateria,capabilăsăfiealtminteridecîtregulagenerală,esteraţiuneadeafia.
incipiu:oarenuexistăcevacaresănufienicipermanent,niciînmajoritateacazurilor,
utinţă/,există,aşadar,cevaînafaralucrurilornece,anumeceeacese întîmplăşieste
rcetatmaitîrUeX1Stă°Ştiinţăac°ntextualităţiiestelimpede.***^°êctfieceeace
ilor^.^'Peunalt5ţminteri/fle™înveţituînsuţiceva, fiesă1fiePentrutof
umajoritatea cazurilor,cum'a«eacăhidromelulestedefolosceluicufebră *"«numef
tateacazurilor,înafaraacestuilucru,nusevcîndnu/vafidefolos/,deexemplu,dacă
,fieînmajoritatdarastaşiatuncicîndelunănouă.Contextualitateaînînafara, /det
eesteraţiuneaeideafi,şifaptulcănuexist'avîndodrept obiect. ~c Capitolul 3
icite,fără/procesde/generareşidenimicire,este limpede.Citidacănuarfiaşa,to
steoraţiunedeafinon contextualăpentruceeaceapareşidispare20. Oarevaexista
stelucrulcelălalt.Dacănu,nu.Iaracestadin urmă/vaexista/,1027bdacăvaexistaun
nedetimp dintruntimpdeterminat/situatînviitor/,sevaajungelamomentulprezent:
lent,cucondiţiasăiasădincasă.Şivaieşidincasă,dacivafiînsetat aceasta,dacă
tmomentdintrecut.Deexemplu:/omulvaieşi dincasă/,dacăvanînsetat aceastasev
ie nu,încît,înmodnecesarelvamurtnuvamuri/înmomentulrespectivdinviitor/. Ac
ul/întîmplat/undeva,măreferlac fost.înmodnecesar,aşadar,sevorîntîmplatoatec
a muri.existăceva/cuconsecinţefatale/,deexempluprezenţac^gînacelaşisubiect.
aîntîmplacu Estevădit,prinurmare,căsemergepînâlauna*cestpiu/explicativ/,
,fiealtcev,. CARTEAEPSILON(VI) 217 — 'esteresponsabildegenerarealui însuşi22
rebuiecercetat^jacă/principiulrespectiv/este materia, tex Capitolul4 li
stecon1devremecesaanalizat îndeajuns.Cîtdespreceea ce "1'adevărşiceeacee
ctşipredicat/,dar,îngeneral,la distribuirealtimenilorcontradictorii.(Adevărulimp
truceeaceesteunitşinegarea/ei/
pentruceeaceestedespărţit,iarfalsulimplicăcontrazicereaacesteidistribuţii.)Darţ
eaşisepararea/termenilor/,măreferlaunireşilaseparare,astfelîncîtsănuseajung
tradevăr,/a/5»/şiadevărulnuseaflăînlucruri,cumarficăbineleesteadevăratşiră
recesîntelenusereferălace seaflăîngîndire24. Ciţechestiuniaşadartrebuiecerc
tudiatemaitîrziu. Datfiindcaunireaşiseparareaseaflăîngîndireşinuînlucruri,
steluatînsensunncipale(estevorbafiedespreceeste,fiecăeste întrunsau,êoan
iect25,'«aţe/âcnaAe"estecontextualşiceeaceestecaadevărtrebuie terjnmAtăcl,e°p
eaoarecafiindoanumităatitudinea^rnînea[realir TrK.Slolvo'c^xAmbelesereferă
zăonaturăarealităţiicare să rea raţiunileşiprincipaleaceeaceestelncarteaund
8a 1.Termenulpoatefiînţelesfieca„realitatevăzută" lut",detaşatădecontexte(ce
lută"(cceace •"absolut),adicădivinul.Aceastaarpresupuneidentific?ln'căut
tăriiA'•"'"'caşiunorcurenteactuale(Reale).VezişiP.Aubenque''°na'e
nţasaunuilucru.Deexemplu,concluzia„Socrateesteom"(omest F""'1luiSocrate)pres
esăis:*buieunpredicatcaresănufieesenţa,de exemplu„Socrateesteflzof"
ctformal,nuoferă odemonstraţie,deoarecetermenulmediu'neexprimîndesenţa,poatefi
n,atenian, grecetc.)şidecinuoferăocunoaşterenecesară.(Socratepoateîncetasăfi
umitepremiseşidefiniţii,datedeoştiinţăsupraordonată,demonstrîndproprietăţişinu
edefineştecauntriunghicutoatelaturileegalesedemonstrează proprietateasadeaav
ddelămurirearputeafiinducţia. 4.Devremecenupotdemonstraesenţadomeniuluilor
lui respectivestesaununecesară.Eleasumă,evident,aceastăexistenţaînmodempiric.
tematici,întimpceunnascîrnesteformăunităcumateriaşi estestuoifizică.
atematiceşitotuşiasociatemateriei. aicu^ 8.Evident,estevorbadespreastre,cesî
e),darmobile.,ecţce£*' 9.Aparecontradicţia:dacăfi
N(VI) 219 «băca obi !determinat.Numaicătocmaiprioritateaaccs,câtreuniversali
entdedificultate. jO.vezi'"/"'maticilenuesteperfecta:întradevăr,matemau.Anal°
a existadeci„cile,înansamene'ralâ,comunăşiacceptatăCAprimamatematică,şiomatem
n.maimultemate^^mafilozofiecaştiinţăaceeaceestecafiindOricum,teoogi_ ^
eamănăbinecuceeaceestecafiind,numai CStSCPimulcazlucrurilesepetrecînfapt,
bile şiseparate(divine) __num<uLL16__...
12.Aristotelsereferăaicilacontextulintrinsec,veziCarteaDelta,cap.28,undeseof
aluiAristotelarpăreaexcepţionalăaici,dacănegîndimcăcontextualitateaegalităţiiu
eptereieseclardoarîncontextulspaţiuluieuclidian.Oaltăinterpretareciteşte:„...
e(cuanumiteproprietăţigeometrice)sîntcevadiferit". Adică,nuetreaba geometruluis
icealetriunghiului,aşacumnuetreabaarhitectuluisăse preocupedeproprietăţilenon
n,Sofistul,254a. •Dacămuzicianuladevenitgramatician—spunsofiştii —eladevenit
ciannuenici^Piatraţaţădestatuie>md^{fd[b.dm ""Posibilă,de
tesofisticesîntposibiletenUunu?1?t"SmtLrelatlvi?ti>sereferănumai lacontexteşi
?CZat"sepoater^caînpicioare,darnuvomspune"acaracterului^^^contextuală„Corisco
ProaPe"PsitadeFiinţă,„aproapedeţa>Calaelea1''chlarcalaPlaton'unde •UciPml
lui,cnjupcdveiv„aseîntîmpla". 220 METAFIZICA 17.Termenulgrecînseamnăatît„perman
anue cazulcîndteoria„BigBangului"esteadevărată.Pe plicăeternitatea,cumpares
esediulvirtualitâţilor.CealaltăsursăaalităţiilacareAristotelvafacealuzieestei
.Ştiinţastudiazăregularităţile:oriacesteapotfiperfectmanente(OCEI),saustatisti
tat'introduceiraţionalul,arbitrariul,imprevizibilul.DupăAristotelîntrodusă
upralunarărlnuexistămaterie,sauomateriesubtilă,regularităţilesîntperfect 20.
,însenspropriu,existenţaunorcauzenecesare.Darcauzele (raţiuniledeafi)potfi
tual.Dacătoateraţiunilearfipermanenteşinu arexistaunelecarearapăreaşidispăr
uccesiuniicauzelor:esteea întotdeaunanecesară,saunu?Cred căAristotelareaiciîn
evamuriestesigur,deoarecenaturaei,cuprinzîndcontrarii,estemuritoare.Raţiunead
tuală.Darfelulexactîncarevietateavamuridepindedecontextşiesteprodusde unla
careetapăestenecesară. 22.Existenţaîntîmplării,acontextualităţiipresupuneoexpli
ntenţionalitatea)oferămomentuldehazardsaudelibertatecaresăîmpiedicecalumeasaf
ecurios:pentrunoibineleşirăulunmaiegrabădesubiectdecîtde lucruri nuaşapent
iferenţafaţădegîndireamonaestesemnificativă. n_ 24.DupăcumspuneAristotel,ade
,falsul — lao noncorespone.^privirelaunireasauseparareaunuisubiectşiaunuipr
urilesimple,adicănucuasocieriledintresubiet^^re.cate, cicudefiniţiile,carea
tevorbadespreceeaceestemodulatdecateg CARTEA_EPŞII£NJX1L^— ,.t.vcontextuali
nalitatealiberăZt> . ă(nudoarcu^^der^nuesteobiec0va> Adevarul .uînlu
v,eticii,taţiinu: CARTEAZETA(VII) PrioritateaFiinţei.Primafilozofievacercetac
Fiinţe.Fiinţapoatefiforma(esenţa),universalul(genul),sausubstratul(materia).Dec
nţaestemaicurîndindividualuldeterminatalcătuitdinmaterieşiformă.Problemaformei.
emaipuţincongnoscibilprinnaturacătreceeaceemaicognoscibilprinnatură. Definiţi
urişiesenţelelor.Definiţia,însenstare,existănumaipentruFiinţeşi eaesteenunţu
lasocierilorcontextuale,esenţaşilucrul sîntdiferite.EsenţeleşiFiinţelenutrebuie
rinsecsîntidenticecuesenţalor. CumsenascFiinţelesenzoriale.DacămateriaFiinţelo
rmanueste creată,însenspropriu,cinumaiindividualulcompusestegeneratprinunirea
ultă căactualizareaprecedă,înordineaexistenţială,virtualitatea. Dacăenunţulpărţil
işicjndanume.Nuexistădefiniţiepentru individualulcompuspricinaexistenţeimaterie
ii^formeazăodefiniţie. Definiţiaestegenulsupusdiferenţelor,ireteopreştilad
versalelenupotfiFiinţe.Universalelenupot^^deoareceelenusîntcevadeterminat,ci
atefidefinităfiindcăesteunindivid"1?'^definiţieaindividualului.Darnupotfide
iţiaînseamnăasociereaunui^pjjnţelcpredicat.Aceastăasociereestemaimultdecît
iţie. Capitolull esteseconcepeînmultesensuri,aşacumamanalizatI028a • w,»
c,m^_^ buiegînditeconcept
evăr,dinmomentulcîndceeace esteseconcepeînatîteasensuri,sevădeştecă,dintre
semnificăFiinţa/lucrului/. (Astfel,atuncicînddeclarămunindividualcafiindîntrun
i con"sau„om".Inschimb,cînddeclarămindividualulcăe cevaanume,nuspunemcăe„al
faraFiinţei/secheamăcă„sînt",deoareceunelereprezintăcantităţiaceeaceesteastfe
,altele — altcevadeacestfel. Deaceeaarputeaapăreaurmătoareadificultate:oare„a
careînparte,cevace m/ă<fmm'C^mtreacesteanuareoexistenţăintrinsecă,nici ^
caISUî?fapt>anumeinsulcaresePlimbă,insulsănătos,deoarece'?*\&ce^13dinurmă
nat(iaracestaesteexact Categorie.Vu|substrat/2' CeSe ?1 acest •aşezatnusepot
at""Umare'cădatorităFiinţeisenumeştecăsîntârficeeacee,rpe?"*Celelaltecategor
e/doar/,ciceva 226 METAFIZICA Desigur,„prioritar"<io7ipwtov>sespuneînmultotuş
ritară,atîtînA'Sen$Uri, niţiei,înceaacunoaşterii,cîtşiînceaatimpuluiC~lê*
ciUn3easingură3.Deasemenea,înordineadefiniţiei,Fiinţa'"""^tară.(întradcvăr,e
niţiaFiinţei.)Siatunciconsiderămacun"S*înmodoptim,cîndamşticeesteomul sau
28bseaflâîntrunanumeloc, datfiindcăcunoaştemchiarpef'^dintreacesteultimec
a. Iată,aşadar,subiectulcercetatşicontroversatşiînvechime acum,sipururea:ceest
rmăcaeaesteuna,alţiicăsîntmaimulteFiinţedecîtuna,alţiicaelesîntlimitate,a
lusiv,ca săspunemaşa,trebuiesa
cercetămceeaceesteastfel—anume,Fiinţa. Capitolul2 SeparecăFiinţaaparţineînm
rămFiinţeşianimalele,şiplantele,şi părţilelor,darşicorpurilefizice,precumfocu
acestora,fiesîntfăcuteo'nâce|tea,saudinpărţilelor,saudintoatelaolaltă,precum
areacesteaFiinţe,sauşialtele,saunumaiuneledintreacestea,sauaniciuneledintree
ecercetat. UniicredcăFiinţesîntlimitelecorpurilor,precumlinia,punctulşimonada,
cotesccăînafaralucrurilorsensibiler^âsemănător/cuFiinţa/ alţii,dimpotrivă,cr
n!etmelesiconceptelematematicereprezintădouă/sp1şicăal treileagendeentităţi
iinţeş nUnexti — .,__ — jjgiaUnu,considerămaimulte/specii/de SpeusipP
t înacestfelel nT'.mărulPuntelor. indenu'^^^căpormeleşinumereleauaceeaş
e sîntdeterminate/deacelea/.crurS lp<răturăcuacestesubiecte,trebuiecercet
oriale,şi,/dacă da/,dinVpricinăşiîncefel/eea/,oridacănuexistăniciuna.Treb
tolul3 Fiinţaseconcepe,dacănuînmaimulte,atuncimăcarmpatrusensuri,înmodprinc
crului,şiuniversalul,şigenul,şi,înalpatrulearînd,substratul. Substratulestesub
e,darcarenupoatefipredicatulniciunuialt/subiect/6.Iatăde cetrebuieanajizata
ubstratul1029a(materia)pareafiînceamai maremăsurăFiinţă: lntapt,întrunast
runaltsens — confi Deexemplu,materiaesteprecumbronzuliguraţiaeprecumformasch
mpus— esterezultăcă,dacăforma<eî6oc>7esteanterioară riÂ
catelor.Numaicăformulaaceasta,singură,nukcaracterizareaFiinţeinuestesuficientă:
esăfie,/conformei/,Fiinţă.'' Pedealtăparte,dacămaterianuest
ele/Dronripiii'/'*'âre••• •i i•i•r7 LaW
inprimulrina. Dar,dacăsedălaopartelungimea,lăţimeaşiadîncimeamaivedemnimic
erminatdeacestea,astfelîncîtestenecesarmateriasăaparăcaunicaFiinţăpentruceic
rinsec,carenuenicicevadeterminat,nicicantitate,nicialtceva dintreceleprincare
te.Căciexistăcevadeterminatcareprimeştefiecaredintreaceste predicate,cevaacăru
le.(Restulproprietăţilorsînt — sespune — predicatele Fiinţei,iarFiinţaestepropriet
lsubstratluatintrinsecnuestenicicevadeterminat, nicicantitate,nicialtcevanimic
rproprietăţi/,căcişiacesteaîiaparţindoarcontextual. Celorcepornescdelaastfel
steFiinţa.Darastaestecu neputinţă:căcicelmaimultparaaparţineFiinţeiatîtauto
uraţia),cîtşicompusuldinmatenesiformăparsăfiemaidegrabăFiinţădecîtmateria.Ş
tflăsatădeoparte,eafiindposterioarăşievidentă9.Curmaşi /conceptul/dematerie. T
uconfiguraţia/.Căcieaesteceamaisupusădiic ^ Seacceptă,deregulă, căuneleluc
epriveşte pein Intradevăr,eavantajossătreci/cucercetarea/lacee^0$10
CARTEAZETA(VII) 229 .co„noscibileprinnaturăîndreptîndusesprecelelucrul"'maiP*
,cîndmai cognoscibil^^jgbun£ţaarindividualizatepentrufiecare alucruril
e.Lafel,porninddelalucrurimaicognosci,facemcalucrurilecognoscibileprinnatură
eşiaupuţină lmtUsauniciosubstanţă.Şitotuşitrebuieca,porninddelasubstanţa
leînmoduniversalcogavansîndastfel,cumsaarătat,pecalea celordmtîi VII noscib
tamdistinsîncîtesensuridefinimFiinţa,iarunuldintreacestesensuriapărutafies
estaspect11. Şi,maiîntîi,săspunemunelelucruridespreaceastadinpunctdevederest
, esenţafiecăruilucrueceea.ceelestedeclaratafiînmodintrinsec:întradevăr,es
arecetunueştiintrinsecmuzician.Prinurmare,esenţataeceeacetueştiînmodintrin
rinsecforbiect^CSenţa:nu>deexemplu,ceeaceaparţine intrinsec/unuisufeţeinu""60
enţasupraceeace$^6Sen*aalbului12.Dar esenţasuprafeţeinuestenici suprafeţei[u
ialbe,hmdcăaicieste unadaos.Prinurmare,definiţia carenuvaficon 'Urmî/că
ruHC/r'esenaalrjuluişiesenţaneteduluiarfiunulşi•'êeaceeabsurd/. 230 META
tecategorii(existăunsubstratpentrufiecarecateCe'°rpentru calitate,cantitate,tim
iecâ^Caexistăodefiniţieaesenţeipentrufiecare cateeon'pc j atc"acă '
Numaică — /sarputeaobiecta/ —ceeacenueintrinsec^'înţelegeîndouăsensuri:î
meafirmat caad"gîndusealtuitermen:deexemplu,dacă cineva,definindesalbului,ar
celuiaşitemenîirevineunaltul/conţinutîn primul/:deexemplu,dacăhaina"arsemnif
aOr,„omul alb"estealb,şitotuşiesenţasanuesteesenţaalbului Daroareesenţa„
.Insăcîndunlucru esteafirmatdespreunaltlucru,nuexistă/ca rezultatalsintezei/
cedeterminat,dacăiadevăratcănumaiFiinţelorleaparţineuncedeterminat^. Rezultăc
6yo< >reprezintăodefiniţie<6pto(o.6q>.Or,definiţia existănudoardacăexistăun/si
ecexplicitat/prinintermediulunui enunţ.(Căci,altminteri,toateenunţurilearfidef
mepentruoricefeldeenunţ /explicativ/,încîtşinumele„Iliadavaiodefiniţie/apoe
rdacăun /nume/arfipropriuunuilucruprim.Aceste/lucprime/sîntcelecarenuseen
^. "lecenu Aşadar,nuvaexistaesenţăpentruvreunadintrespecii^. sîntincluseîn
eapar,întradevăr,săfieconceputenu prin',1_ ciparesauomodificare/auneiFi
riindfiecaremcruâ^^ trurestullucrurilor/carenuaudefiniţie/,arătind,i are
p subiect,saufaptulcăînloculunuienunţsimplu CARTEAZETA(VII) 231 unu Sauoare
ta/pentru niciesenţă22. 'nalafelcaşiceestefieunuilucru,seconsensuri?Căci,
tsens— pe"""'"rcategorii —cantitatea,calitateaşitoatedeacestfel.fiecare
uînmodpupa^^'jcateg0riiînmodprioritar,iarcelorlalte —caoconsimilar,ciu
arţine/şicelorlaltecateî'trâdevăr,amputeaîntrebaceestecalitatea,încîtrezultă
gur,eanuaparţineînmodabsolut acestora,ci,aşacumînprivinţaaceeacenuesteuni
t/„este"/,cică/este/canefiind,lafelstaulucrurileşicucalitatea. Trebuie,prin
bitdesprefiecarelucru,dartotuşinumaimultdecît/trebuie cercetat/felulîncarelu
easpectulconceptualestelimpede,/săspunemcă/şiesenţa,deopotrivă,vaaparţineînmo
tecategorii —dupăcumecazulcuceeste?,esenţa/nuvaexista pentruacestecategorii
upentrucantitate.Căcienecesarcatoate aceste/„esenţe"/săseexprimefieutilizmd
dăugasau»mscoate /cevadinsemnificaţie/,precumatuncicîndnoncog Com^1/enum«/cogn
cesterealităţinicicadiferitecomplet,trebuieîntT3Cenume'darnicicaavîndacelaşi
sşitermenul„mediacela?ilucru"^raf)orteazăâcelaşilucruunic şinucăsemnificăfă
f"evăr,uncorp,o activitate,uninstrumentr„oi.,"medicale"fărăaexistaniciolegătu
cal"/<Koc9'ev>,cinumaiprinraportarela reelSâ'"semne realit •aţe. 1030b 232
METAFIZICA Nuareînsănicioimportanţăîncefelsardone•telucruri.Este,aşad
nsilt^'a^5°~ egorii,doarcănuînsensprimar.Căcinuestene'rp*te«t
iniţie/numai /dacă1arsemnifica/prin' °are"diulunuianumittipdeenunţ<X6yconvi>
aceeste.Ceeaceeste,întrunsens,semnificăindividualuldeterminat,înaltsens — can
eeavorexistaunenunţşiodefiniţieale„omuluialb",darîntrunsensvafi/definiţia/
Apareoproblemăînsă,dacăseneagăcăenunţulprovenitdintroadăugire<EK7tpo6iioEax >
onsimple,ciprovenitedin asociereaa,doitermeni<crov5e8t>aau£va>,vaexista definiţi
niţiasăexpliceînbazauneiadăugiri.Deexemplu:dacăexistă„naşşi „concavitate",va
ermeni,prinfaptulcăunuleste atribuiia25 or,niciconcavitatea,nicicalitateadea
ului,ciproprietăţi intrinsecialeaces^ Aicilucrurilenustauprecumatuncicînd„a
lliascelalb"isam^_ contextual,săfieom,ciaşacummasculinulesteatn^lului,e
trinsec26.Acesteasîntatributeleînalcărorconcep^fttf,definiţia,fienumeleacăror
utinţăsăseexplice/atributul/faraconcep CARTEAZETA(VII) 233 tase —~
ar„femininul^ £xistaesenţâsidefiniţieanici unuiadintreRezultăcasau
găturăcuacesteprobleme:dacă ExlStăŞ151*1111nasconcavsînttotuna,separecătotun
posibilavorbidespre„cîrn"înabin™luiacâruiproprietateintrinsecăestenoţiuneade
inasulcîrn,saunuestecuputinţă,sauvapresupuneoJrea aceluiaşilucru „nasnas
eesteimposibilcaesenţasăaparţinăacestorlucruri,/precum„nascîrn"/ altminteri,se
atribut/30. SevădeşteaşadarcădefiniţiaarecaobiectnumaiFiinţa.Iardacăarecaobi
scăînurmauneiadăugiri,cumarficazul[calităţii]şicelalimparului:căcinupoate/
nimalului31.(Numesc„alcătuireînurmauneiadăugiri"cîndse întîmplăca/îndefiniţie/
acăaceastaeste adevărat,nuvaexistadefiniţienicipentrunoţiunileprovenitedinunir
inuse vededespre ăcuvintelenusîntexprimateriguros.faCa,eX1Stadefin'ţii?ipent
t' suri astfel"5",mţlaşiesenţasepotconcepeînmultesen«tfeldeen'nClt>mtr~Hnse
enţanuvaaparţinedecîtFiinţelor,dar, ad.'căceeaceej'PnnUrmare>cădefiniţiaeste
ai^•î»en7?Prnelor/^ iensa^jo/^j
'"ceama^maremăsură,înmodpnon 1031a 234 METAFIZICA * ica meusi Capitolul6 D
vidlesenţasa — şiindividualulrespectivsîntsaunuidenti tareaaceastaeste,într
vidualul<emcrtov>33nuestealtcevade"'lui,iaresenţasenumeşteFiinţalucrului,în
nţaşilucrulsîntdiferite•d^piu,unomalbestealtcevadecît esenţaomuluial
albsînttotuna,cumsespune14esenţaomuluialbarfitotunacuesenţaomului35. Saunu
alsăfieidentice/cuesenţalor/,căcinu înacelaşifeltermeniiextremi/ai asocierii/
raceea,anumecătermeniiextremicontextualise identifică,precumesenţaalbuluişiese
ecuneputinţă.)36 Darînceeacepriveşteaşanumitelerealităţiintrinsecisauînsine,
r/?Asta,deexemplu,dacăexistăFiinţecarenupresupunalteFiinţe,nicialtenaturiant
căbineleînsine,pedeoparte,şiesenţabineluisauceesteînsinebinele,decealaltă
alului,esenţaaceeaceeste1031bşiceeace esteînsine,atuncivorexistaalteFiinţ
,şiaceleavorfianterioare, datesenţasauceesteînsinecevaesteFiinţaacestuia.
ate,pentruunelenuvaexistaştiinţă,iarcelelaltenuvor existaCHf38.(Prin„afid
senţaBinelui,niciesenţeiBineluifaptuldeaOi,existăştiinţăacevaatuncicîndcuno
elincitesenţabineluinuestebine,atunciniciesenţaluiat^n^care este,nicie
uiaparţineesenţabineluinueste°npl°s' un esteobligatoriusăfietotunabineleşie
>sauintrinsec, şisîntprime.Iar binePrinbinelui, faţăd£ e^'aiabil,chiardacănu
,înacelaşitimp esteclarşi maipr°âjpVărexistăFormeleînfelulîncareuniisusţi
atealeunuisubiect cielevor exstînbazaparticipării"..,..,, în
eunulşiacelaşilucrucu esenţa daraceastasifiindcăaaveacunoştinţafiecăruiaîns
supusedeprocesulcunoaştem/<KccTâtfiv £K9ecnv>estenecesarcaambele — lucrulşi esen
ntextual,depildămuzicianulsaualbul,nupoateficonsideratidentic cuesenţasadinp
ectivuluicuvînt.Căcisenumeşte„alb"şiinsulcăruia,încontext,i seîntîmplăsăfie
entitateîntreesenţăşi lucru,darîntraltsens,nuexistă.Intradevăr,esenţa albului
oprietatearespectivă43.) Dararpăreaabsurdă/separareadintreesenţăşilucru/şidacă
lăturiT™*^°^êxemPlu'Pent™esenţacalului/vaentitâ resen^'Aşadar,ceîmpiedic
na'darexistă?'°aceeaşidefim°d
conteni°Um^limPede^dinceledemaisus.CăcinuînDeaseme"*A /lucru/?iesenţaunui
a/decîtlucrul/,semerge1 Că r1 /aşa .dealtâparte1V0r"avea>Pedeoparte,
evasîntiden eŞtelndlvidualelejDmweşiluateînsine47.Esteînsă I032a 236 METAFIZI
cesteitezeînacelaşimod,cum arfidacă„Socrate"şi„esenţaIu'SU^1 totuna48.Căci
oluţiilecearfigăsite.Aşadar,saarătesenţa esteidenticăcuindividualul,siînce
venire,uneleoauîntemeiulaltele —încelalartei,altele,înfine,înmodspontan da
evincevaanume.Prin„cevaanume"înţelegcăele devincformfiecăreicategorii:fiecev
runanumitloc. Devenirilenaturalesîntcelealelucruriloracărordevenireprovinede
eace numim„materie",autoruldeveniriiestevreunuldintrelucrurilenaturale,iarcede
eestesauun om,sauoplantă,saualtcevaasemănător,desprecareafirmamînceamaimar
ieprinnatură,fieprinartă.Este,întradevăr,posibilcafiecare dintreelesăexiste,
are —există/oricum/.4' îngeneral,originealucrurilor/naturale/estenatura,principiu
vinestenatura(căciceeace devine areonatură,precumplantasauanimalul),iarautoru
ităînraportcuforma,natura similarăspecific<nKatowet8oqX&yonEVTi<p6atqr\ 6ôe
idulgenerat/).Fiindcăomulgenereazăpeom. Prinurmare,astfelaudevenirecelecedevi
isîntnumiteproduceri.Or, toateP£ cerileaulocpornindfiedelaocapacitate,fied
nşica urmareaa dupăcumseîntîmplăşiîndevenirilenaturale.Căciş.ûnelefăp
isîntaceleaacărorcon CARTEAZETA(VII) 237 Dnfiguraţie"esenţafiecăruilucruşiFi
aseproducemfelulurmător: Or,cîndcm ronstăîncutareefect,enecesar,pentruca „
i •echilibru/intr.,,11 A_r.i....:_____=_____ SsâBeobţim med
teînstarescareap£ careelo iniţiazăsenumeşte„produceofaca.i ^r£ mişca
audincasalipsitedemateriesenasccele
^"i™arprieCăcimedicinasiarhitecturadinsufletreprezintăavinurnaLcuv.. ^
rte,gîndirealucrurilorsupusedeveniriişimişcării,pedealtăparte — producerealor.
ncipiuşidelaconfiguraţie,întimpceproducereaporneştedelaultimul momentalgîndi
operaţii/intermediare.Deexemplu:dacăecaun omsăseînsănătoşească,artrebuiechili
tare.Or,echilibrareaseva realiza,dacăcorpulvafiîncălzit.Darceesteafiîncălzi
luişi asuprasacadeiniţiativa/acţiunii/. arceeaceproduce/sănătatea/şiconstituie
eîntemeiul artei,estebSUfletulmedicului dacăînsăapareoînsănă'"pr°vine dinac
utoromulceem°iulartd'*n°aZulacîuniimedicale,începutulncorZlrCa^^Seobţine
cinţaunei duri/intermediaaT^°ConsecilHamijlocitădemaimulteproce/efectiv/partea"
ea careproducesî"ti1"11'respectiv'careproduceoparteacasei(presau/0Parte/aa
stfelîncît,dupăcumsaspus,esteimposibilc sănătatea/ —săexiste,dacănuiarprec
e/oparte/aelementelor def"^tradevăr,noidefinimîndouăfeluricesîntcercurile
receobiectulareoanumităfigurădeterminată'^taestegenulcelmaiapropiat.Aşad
DeaicisetrageobiceiuldeanumiunelelucruriHun j r j*•
resaînsănătoşitnuestenumitdupăstareadeundeapornit/însănătoşirea/.Motivuleste
m„materie" depildasiomul,şibolnavul devinsănătoşi.Maidegrabăînsăspunemcă/în
urînddinbolnavsefacesănătos,decîtdinom.Iatădecesănătosulnu/mai/estenumitbo
eclarăşifărănume,depilda,/privaţiunea/deoricefigură,aflatăînbronz,sau /privaţ
ucrulsăsenască,precum,dincolo,omul sănătosprovinedincelbolnav.Deaceea,dupăcu
nctuldeplecarealînsănătoşiriisale(boala),niciaicistatuianuestenumită„lemn",ci
eşte„decărămizi",şinu„cărâmiÂceasta,fiindcăstatuianuprovinepurşi simpludinl
areceacelelucruritrebuiesă provinădincevacaresetrans ^sinucarerămînenes
"'Aşadar,ceeacedevinedevineavîndunautor'•ac/r.3,iresttf*'1 gineaprocesuluideven
eva (fieaces1' CARTEAZETA(Vil) 239 'materia saarătatdejaîncefelvorbimdesp
iesferă,fiecercsauorice aceasta),sld^v,cumnuesteprodussubstratul —bronzul,de
ecîtlamodul contcxpi^r^^feradebronzesteşieaosferă,şi/cineva/producetital,f
b _r„«/dero.erajmseamnăaproduce«ce/cez^<feer
fnreJesiamuuu^^ "••• —^"cebi
dă:sefaceosferă1033bCAhz'astfel,sefacedincevaanume — bronzul,cevaan
nde lainfinit.52 Esteevident,prinurmare,căforma,sauoricumtrebuienumităconfigura
,nuesteprodusă, sinicinuexistăprocesdedevenirepentruea,lafelniciesenţa/nu
ltsubstratfieprinartă,fieprinnatură,fieprintrocapacitate.) Seproduceînsăfapt
mbronzşidinsferă:întradevăr,sefaceca formasăajungăunanumitlucrudeterminat,
ntruesenţa sfereiluatălamodulgeneral,eavafi'cevaprovenitdmtraltceva.Căciceeac
divizibil,şisăfie,pedeoparte,ceva,pedealtăparte,altcew,vreausăspuncăeste
tatădecentru",/materia/iar°/TU/ £Ste/recePtacu!ul/încaresevaafla ceeaceestef
eeace»produsesteîntrepnlAr.^',\Ă fiiQr .*llllcgui,uepilda,sfera
semenea"^'A^^°rmaresPectivă,devineşise generează.matcrie,?icăe]6°ntcăînoric
terie, subunaltul formă,reosferăînafaracelorsenzoriale,sauocărămidă?Sau,dac
ZICA oare nuarputeafiniciodatăcevadeterminat,ciarind'darnuunlucrudeterminat
i,cîndlucrularfiseripnere:lucrulocalitate?»'
rd• obişnuiescuniifilozofisăvorbeascăînlegăturăcuFormeiA"*eleexistăînaf
rărileşiFiinţele.Deasemenea,dinacestemt'""elenuarputeafiniciFiinţeînsine.5
zăesteasem"nătorcuceeaceestegenerat,darnuesteidenticcu el,şinicinuevorba
fici,precumseîntîmplăîncazullucrurilor naturale —omulnaştepeom.(Astacucondiţi
runcal. Darsiaici,defapt,sîntemînaceeaşisituaţie:căcinuavemunnumepentruce
opiat,iarelarficomunpentruambeleanimale,precumeprobabilcazul cadrului.) Rezul
macaunmodelexemplar.(Celmaimult,întradevăr,formeleaufostcăutate printreaseme
esîntînceamaimaremăsurăFiinţe.)Estesuficientcacelce genereazăsăproducăşisa
l — oformă deunanumefelprezentamaceastăcarnesiînacesteoase —CalliasşiSocrate.
iprinforma(cact'esteindivizibilă).56 Capitolul9 i Odificultatearputeafisăse
rşispontan,precum•timpce altele — nu,precumocasă.Cauzaestecăm ins' CA
ezideazâpestegenerareînproducereşiînproce!Care Tunrezultatdintrecelecareţin
astămaterieestecapabilăsăseaflă°Parte.putere,întimpcemateriaaltorlucruri n
ilă dea^Determinat,încelălaltcaz — nu. întrunanu^mujt£ lucrurisîntcapabilesă
ldăpietrele,nusepotmişcaîntrun°^êfeldeterminatdecîtdacăsîntmişcate de alt
i/înmiş tel— DOIj?11^r.•
nalteleeuacelaşinumecu ele,precumecazulculucrurilenaturale,saudintropartea
sa/senaşte/ dintrocasă,însensdecasăprodusădemintea/arhitectului/,întradevăr,
laşinume/.Asta,dacănuaparecevapurcontextual. Intradevăr,cauzaproducerii/aceva/
luirespectiv/.Astfel,călduradinmişcare producecălduradincorp.Aceastaesteînsăsă
căldurii/,sau /căldura/esănătateaînsăşi,eaceeaseşispunecăsănătateaeprodusăde
evine"npreunăcucăldura Rezultăcănrpr„' ^"f^nmcazulsilogismelor,Fiinţaestep
tde stituiteînmL""^"6SePetreclucrurilesicucelecaresîntcon.uimodnatura
ateadeundeprovine 'epretutind "°mul eni senaştedi 0_____.Totuşi,nutrebu I03
vâr,femeiasenaştedinbărbat.58 242 METAFIZICA Astadacănuarfivorbadespreunmon
lenrima"""iii"i
at,/amaveaaceeaşisituaţie/(căcimateriaşiformatrebuie întotdeaunasăpreexiste)t
stuluicategoriilordeacelaşi tip:căcinucalitatea/caatare/estegenerată,ciunlemn
ea/caatare/,ciunlemndeo anumitămărime,sauunanimaldeoanumitămărime.59Deaic
istecunecesitateoaltăFiinţă,aflatăînactualizare,şicareproduce/oprogenitură/,p
.Dardimensiunea,saucalitatea/noiiFiinţe/nusîntnecesare,cipreexistădoarca virt
dcădefiniţiaesteunenunţşicăoriceenunţarep^şidupăcumenunţulseraporteazăla
raporteazăşiparteaenunţuluilapartealucrului/respectiv,^întrebareadacăeste
azuri — nu.Intradeyar,cedefi' culuinucuprindeşidefiniţiasecţiunilorcercului,m^
erelor.Or,Şice.în secţiuni,totaşacumşisilabasedivideînlitere.Ap CARTEAZET
u — ,jesteoparteaanimalului,unghiulascuţitarluidrept?* .êefiniţie/unghiului
r/in^„nacestcaz>întregUlesteanteriorpărţilor, omului Darse P^.\^definiteîn
epotsăexistefără celelalte.riontatem^â^spuneînmaimultesensuri,dintrecareu
btrebuiecercetateaceleelementedincare, luatecapărţi, alcătuieşteFiinţa.
enumităparteaunuilucru,darseîntîmplaşi caeasănusepoatănumiastfel,ci/săf
i. Astfel,carneanuesteo parteaconcavităţii(eaestemateriaîncareapareconcavitat
zulesteoparteastatuiivăzutecauncompus,darnuesteopaneastatuiiînţelesecafo
eformă,căcimaterialulnupoatefiniciodatănumitînsine.) Iatădecedefiniţiacercul
efiniţiasilabeiocuprindeşipe aceeaaliterelor.Intradevăr,literelesîntpărţiale
culuisînt părţiluatecamateriepestecaresoseşte/forma/.Totuşielesîntmaiaproape
eînbronz.Dealtfel,imăcartoateliterelesilabeinu sîntincluseînemplu,acestelite
ai/însensdesînt,defapt,oparte, c ' °ridacăorrrut^"dlStruge°datăceested
ervişiPărţiconsTcT"dreaptaşiomulsîntconstituitedinrespecateriaDe^^P~P^
luipentru careexistă enici nuseregăsescîndefiniţii. 1035a 244 METAFIZICA Aşada
rebuiesăexiste,încazulcîndenunţulnu>compus.De aceeaunelelucrurisîntcompused
descompunealt \ u'e/compuse dinastfeldepărţi/.Astfel,compuselecesînt'"f" şi
onzacestcompuncîndpierînaceste/elemente/şimateriaeste lor.Daraceleacarenusî
eauprincipiişipărţidinacestea /mat'le/,darelenusîntprincipiişipărţialefo
adevinebronz,iarCalliaspieredevenindcarneşioase,iar cercul,sielsereducelas
ccareesteunit1035bcumateria.Fiindcăpoartă acelaşinumeşicerculînsensabsolut,
opriupentrulucrurile individuale. Amspusşiacumceesteadevărat,totuşitrebuie săv
nea: Aceleelementecaresîntpărţialeformei,lacaresereduceenunţul,aceleasîntant
e.Definiţiaunghiuluidreptnusereducelaceaaunghiuluiascuţit,cidefiniţiaunghiulu
uidrept.Căcicelcaredefineşteunghiulascuţitseserveştede/definiţia/unghiuluidrep
rculmraportcusemicercul:căcisemicerculestedefinitcuajutorulcerc^ lui,iardeg
gului.Sespune,mtvăr,cădegetul„esteopartedeunanumitfelaomului
. Astfel,aceleacîtesîntpărţiluatecamaterieşiîncare,u_^materie,întregulsede
eleaînsăcaresîntpresupuseafi/părţi/a..^ê.şialeFiinţeiluatecaformă,sînt
acorpului/,da in$u' CARTEAZETA(VII) 245 carenuopoateexecusîntanterioare,sau
ultăcăpărţilesufletuluismtanterioare,sautâfărăsenzaţ,'aintreele,animaluluiînî
ate'^____ sufletşicorp,Şilu ^DOSterioareacesteiFiinţeşila
eA J'r\nira.ltfel,nusînt.(Căcielenupotfiseparate/de gM'M/// întradevăr,nu
arat/,căcidegetulmortaredoar numelecomun/1\ viu/.)Unelepărţisîntdateîmpreună
d,seaflăformaşiFiinţa,delxemplu,inimasaucreierul.Nuimportăcareanumedintre ce
le,luatecapredicatealeanimalelorparticulare,<iK\ twvK(x9'eK(xcnoc>dar predicateu
tFiinţă,ciuncompusdintroformădeterminatăşimateriedeterminatăluatălamodul gen
ateriaultimă,şilafelîncelelaltecazuri.64 Prinurmare,existăparteşiaformei(num
ie.Dar numaipărţileformeisîntpărţialedefiniţiei,iardefiniţiaesteauniversalului
uluişisufletulsîntidentice. Insănuexistădefiniţiepentruindividualulcompus,depi
r,saupentruvreunalt lucruparticular,fledsensibil,fieinteligibil.(Numesccercuri
tematicienilor,iarsensibile peceledinbronzsaudinlemn.)65
lzarealornumaiestelimpededacăeleexistăsmt.întotdeaunaconceputeşicunoscute prin
noscibilăintrinsec.estedefelulbr"^T"sensi^ă'^Şiinteligibilă:cea sensibilăfmP
lă,în IU: ec sensibillbll ee' îbilâseaflaîncorpurilesensibile,darnu'exem
A Saarătat,prinurmare,cumstaulucrurileînpr''guluişiapărţii,aanteriorităţii
,cerculsian'Ûllsianterioare,sau/sîntaşa/părţileîncareelesedescorn m cares
ie,saufiecareanimalestesufletul s"Â^cerculesteesenţacerculuişiunghiuldrept
gul,/numai/ întrunanume^"'esteposteriorpărţilor:deexemplu,/unghiuldreptmateri
niţie, darşi/părţilor/unuiaunghidrept(măreferlaunghiuldreptcumaterie,dinbr
l/drept/fărămaterieesteposteriorpărţilorsaledindefiniţie,daranteriorpărţilordi
r,nuexistărăspunsunic Iardacăsufletulestealtcevadecîtanimalul,şiînacestcaz,
i,altele posterioareacestuia.66 Capitolul11 Oaltăproblemă,probabil,estedeaşti
el,cisîntdoarpărţiale compusului,deoarece,dacăaceastăproblemănuestelămurită,n
teauniversaluluişiatormei.Or,dacănueevidentcare/elemente/aparţinpărţilorluate
şicarenu,nuvafievidentănicidefiniţialucruluirespectiv. Lalucrurilecareaparre
ne^formei,precumcerculînbronz,înpiatrăsauînlemn, e^celepriveşte,cănuaud
/poatefiseparatdeaces^ ^^riale.Darşiîncazulîncareanumitelucrurinusînt^jin
işteca jjeirI036btotuşiîntrosituaţiesimilară:deexemplu,dacătoa fivăzutecafi
icildesepa /materialuldeformă/. CARTEAZETA(VII) 247 formanuaPar^.săQseparăm
ecuputinţă,c ră/uniifilozofiaudificultăţişii. /»,,inutinţa/,uul'
darfiindcăaleformeişiae• rjtăşiţnaltematerii/înafaraacestora/ne formanu.
unghiul,afirmîndcănusecuvinesăle cui,şimcêlementcontinuu,cică
e/,afirmîndcădefiniţialinieiesteechivalentăcu definiţia luiDoi.67
i înunelecazuri,întradevăr,Formaşilucrulacăruiformăel estesîntidentice(dep
zultatulestecăapare osingurăFormăpentrumultelucruriacărorFormă/autentică/pare
itsoaccepteşipitagoricienii).Atunci,devineposibilsăseconceapăunaşiaceeaşiFor
rme şiastfeltoatevorfiuna.68 ••aaram'P"nurmare>căexistăodificultateprivito
la lereduceasteipetoate/laosingurăFormă/şiaeliminamateria.Căciuneleisînt
i'UundCevadeterminat,auoanumităcalitatedeterminată,ecareobişnuiasofacăSocrat
inefacesăcredemcăe r"'liidDCnfni•'
eascăfuncţia,astfelîncîtomului/ûfleută.Dacănuesteînsufleţită,'nue pa
/nusîntpărţialedefiniţiei/întregului/?r>/definiţia/ semicerculuinueste/partea
nzoriale!Saunu c "' aunuest'' rentă,deoareceunelelucruri,chiar
vidualizat,arematerie.Atunci/semicercurile/nuvfâlecerculuiluatînuniversali
cercurilorindividl'^"'Fiindcăexistădeopotrivămateriesensibilăşimaterieintel'VÎ
lem'•*iaromul,sauanimalulsîntceeacesealcătuieştedin ambelel 'lamodulgener
oatefi/numit/Socrate,audouă sensuri:uniisereferădoarlasuflet,alţii — laîntre
,avem acestsufletparticularşiacestcorpparticularşiatunci,dupăcumstaulucrurile
ndividualul. Dar,dacăexistăînafaramaterieiunorasemeneaFiinţeşivreoalta,şidacă
semănător,trebuiecercetatmaideparte.Căcitocmaiînvedereaacesteicercetărinestrădu
indcă,întrunfel,studiereaFiinţelorsenzorialeestetreabaFiziciişiafilozofiei se
utrebuiesăcercetezenumaimateria/senzorială/,cişipeceaasociabilă definiţiei,şi
rte,începriveştedefiniţiile,cumsipărţileaflateîndefiniţieşidecedefiniţiaeste
). ,ucru, Saarătataşadarlamodulgeneral,înlegăturacu°rKceanumeesteesenţasi
e/enunţul/părţilorlucîntimpcedefiniţiaesenţeialtorlucrurinuîlconţine ^^nea
eac ^$$t>ale întreguluicompus,iarpentruacestaexistă,întru•şiîntrunfel
niţie:deP1'' darînraportcuFiinţaprimăexistădefi omuluiestedefiniţiasuflet
nţă:deexemplu, concaformâşio'n^^provmnasulcîrnşi„cîrnitatea"[aici„nas"vitat
terie. ,..,. SaUAaltăparte,înunelecazuri,esenţaşilucrulsîntidentice, ê
urbul/esteoFiinţăprimă].Numesc „Fiinţăprima"Fiinţare««esteconceputăca.o preze
lecaresîntconceputecamateriesaucaunitecumateria<cbţ3A.il iîuc,awetA,T|Uuevai
/,nicidacăformeazăounitatecontextuală,precum„Socrate"şi„muzicianul".Căciaceştia
apitolul12 Săvorbimacum,maiîntîi,despreceeacenusaspus,înlegăturacudefiniţi
loestedefolosîndiscuţianoastrădespredefiniţie.72 Măreferlaurmătoareadificultat
unemcăreprezintăo definiţie,precum ~"animalbiPed"?Fieaceastadeflniţiaăacesta/
luide„om" şi ~afaceCU°multiP1'citate5dacăunuldinarţngjaPanmeceluilalt,d
ficat/princelălalt Dar1aPai"e°Unitat£ŞiCxistă"omulalb"} ~7Cela
arcsăpoată l'Clpasilaô/S^C/'(Altmmteri'acela?'sublcctar^~ c°ntrari
ulsediferenţiază.)Darchiarşidacă/genul/pa,arexistaaceeaşiproblemă,devremece
".Decet""'nU'l'~teaformeazăounitateşinuomultiplicitate?Sinf" ateacesconţin
atecl"^S'nttaounitate.Or,trebuiecatotceea.ceeste
cuprinsîntro^d^^'săformezeounitate.7J> ""'fie însăcelpuţintermeniiconţinuţiî
iţiaesteunenunţunir•°r~____ T>"_^. ~__i__i_.• r ,•[arŞic, :are enunţă
inatdună rafirmam. Maiîntîitrebuiestudiatcazuldefiniţiilorbazatepediviziun'înt
itul genprimşidiferenţele.Restulgenurilorsînttotprimulşidiferenţeleluateîmpreu
rule1038a„animalbiped",apoi„animalbipedfărăaripi".Lafelşidacăsardefiniprin
căse defineşteprinmulţitermenisauprinpuţinitermeni,deunde rezultăcănuemeio
umaiprindoi. Cîndsedefineşteprindoitermeni,unuldintreeiestediferenţa,celălalt
ei/ „animalului",„animal"estegenul,iarcelălalttermenreprezintădiferenţa.însă,dac
enului,nuexistaînmodabsolut,saudacăexistătotuşi,darexistăcamaterie(v°cesteg
ileşisune^limbii),esteevidentcădefiniţiaesteenunţulrezultatdindifere».• Or,
nţei.Deepiu,diferenţa„animalului"este„cupicioare".Şiiarăşi,i^ „animaluluicup
iespuscăexistăanimal„cupicioare ,,._^^şi„fărăaripi",dacăsedoreşteasevorb
icate"şi„animalcupicioarenedespicate•â_cuj"este°diviziunile„piciorului":întra
i"<r\ Jio86tr|< CARTEAZETA(VII) 251 tfelse1 eîntotdeaunapînăcesevaajungela
iialeesteindiferenţ'a,^^ [ar/speciile/deanimalecupicioarevorfipiciorul^cite^^
steeviegaleb"1"71^ êrenţăvafiFiinţalucruluisidefiniţia.Asta,dentcăultima^de
recenu tre» ••larfisuperfluu.On,căci__^_„rmâtoarele:cîndsarspune„
uăpicioare".Şidacăsardivideacest ter"encudiviziuneaproprie,sevaspune/ceeace
nţele.Iardacă [Ţii!!iTlUlLCvîj,_
finiţiaesteunenunţconstîndîndiferenţe,cîtşidindiferenţafinalăaacestora,stabil
naînrîndasemeneadefiniţii,precumceaaomului,spunîndu secăelesteunanimal„cu
rmenul„cupicioare" devinesuperfluu.Defapt,înFiinţănuexistărelaţiedeordine,înt
terior,şicevaesteanterior? Aşadar,despredefiniţiileobţinuteprindiviziune,înce
l13 '^^'Tafr1"061"61^0^1âreCa°biectFiinţa'sărevenim,apois'at°aâes
stratîndouăsensuri,fiecaindividual 10raportcuacr„?ammalulf«ădeproprietăţile
IZICA ceamai maremăsurădreptoraţiunedeafi,si/ esteunprincipiu.75
adevăr,/mwwFiinţăafiecăruilucruesteceeac^'*fiecăruilucru,saunuaparţ
parţine'Wtelucruri.Caredintreacesteavaaveauniversalul dreptF" rtoat
acănumaiunulvaavea/universalul dreptFiinţă/,vorf''T'laltelucrurireduselaace
tunulşiacelaşilucru '*' Apoi,Fiinţaesteceeacenupoatefipredicatulaltuisubiec
icatulunuisubiect. Daroare,dacănuesteposibilca/universalul/săexistecaesenţa,
imalulînomşiîncal?Insăestelimpedecăexistăodefiniţiea/esenţei/.Şinuseschim
nuaredefiniţiavafiFiinţalucrului,precum„omul"este /Fiinţa/omuluiîncarese află
ou:vafiFiinţăaaceluiuniversal,aanimaluluideexemplu,/specia/încare respectivul
Maideparte:esteimposibilşiabsurdcasubiectuldeterminatşiFiinţa,dacăsîntalcătuit
nsubiectdeterminat,cisăfie/alcătuite/dintrop"^prietate<eKrcouru> întradevâr,
reFiinţeişisubiectuluidetermin».^ceestecuneputinţă.Căcinici înconcept,niciîn
ielearfiautonome.77 „,jsju/,0 Maideparte:vaexistaoFiinţăînSocrateluat, /la
ezultăcăseîntîmplâ,dacăomulesteoFiinţăşiţi^ûn"1înacestfel,canicioparted
a vreausăspuncănu exista CARTEAZETA(VII) 253 nimalelorindividualeşinicialtce
ulesteevidentcănimic AşadarpentrexjstenţăuniversalănuesteFiinţăşicănici
acănuarfiaşa,aparmulte1039aMt,odo*r°CV^paradoxul„celui dealtreileaom".
jc'ătuitădinaheFiinţecaresaseafleîneaînactu'SCăcidouălucruriaflateînactua
doar/dacăceledouăarfiînvirtualitate,sevaforma/dinele/unsingurlucru /dinele,
lulconstădmdouăjumătăţiaflatemvirtualitate,deoareceactualizareasepară.)Rezultăc
aresăseafleîneaşicareseaflăînaceastăstare — /în actualizare/ —dupăcumspune
oi/atomi/să provinăunulsingur,saudintrunul — doi elconsideraFiinţemărimileindi
lor,dacăesteadevăratcănumărulesteounireaunităţilor,aşacumsusţin uniigmditorr
ualizare. êle* Aceastăconsecinţăconţinetotuşiocontradicţie:dacănueposimC1°
e?inuunlucrudeterminat,şidacănuori<*Ftint*TSt£ °FlmţăcomPusădina^teFiinţ
adefi'"0Flmţă'Or'esteevidentpentrutoatălumeaşi ""1?1demultcănumaiFiinţa.sau
emna,prinurmare,canusepoatedefini Hnjetvaexistadefiniţie,întrunaltfelnuva
0 254 METAFIZICA
Capitolul14 Estelimpedeconsecinţaacestorconsideraţiipentru'ţincăFormelesînt
iadingenşidindif'erenîmradevăr,dacăexistăFormele,şidacă„animalul" ''Care. se
"şiîn„cal",fieelesteunulşiacelaşicanumăr,fierit.Dinperspectivanoţiunii<X6
re"l^vedere,existîndatîtînom,cîtşiîncal.Dacă,aşadar, exişti"'Omînsinesi
",să semnificecevadeterminatşisă fieautonomeşiFiinţe.Rezultăcăşi„Animalul"/tr
lul"esteunulşiacelaşiatîtîn„Cal",cîtşiin „Om",precumeştitu/acelaşi/cutine
a snensuş ratde Apoi,dacă/Animalul/existăprinparticiparela„Biped"şila„Cumu
ibutecontrariivoraparţineaceluiaşisubiectcare esteunulsingurşibinedeterminat.82
rticipare,despreceestevorbâtuncicîndsespunecă„animalulestebipedsaucu picioar
ontextual.83Animai/ înplus,
edussăuva fiacelaltceva.)
Deasemenea,sîntFormetoate elementele»^.liicru(>'*'' *^S\.C*.O\~llJ.V.1
inţa lud" CARTEAZETA(VII) 255 'unelemai însine,unulsingur,vaaparţine/For •
idual/şicumprovineelţnplus,aincep^ Animalum^crurjjorsenzOrialerezultăşia
teimposibilca lemaias^^êvidentcănuexistăForme<ei'5Ti>/aleArilorsenzorial
DeoareceFiinţaestededouăfeluri,întregulcompusşiformă(vreausăspuncă,înprimul
asens,eaesteformacaatare),toateFiinţelecaresîntconceputeîn primulsensaupart
ilcaformasăpiară(şinicisăfiegenerată,căcinu faptuldeaficasăapare,cifaptu
re, acesteFiinţeorisîm,orinusînt.Saarătat,întradevăr,cănimeninugenereazăsa
icidemonstraţiepentruFiinţelesenzorialeşiindividuale,pentrucăeleaumaterie acăr
.84 lecetoateindividualelesîntperisabile.Or,dacădemon __li.,
runfelsauîntraltul,icecuacestea.Elimpededecicănupoate existademonstraţiepe
et^^daritatepentruceidota^cuŞtilnţa>cînd^'nmintet0S£nzaţle'51cmardacăacele
sîntpăstlicidemonst'ra°i^^^/pentruasemenealucruri/nicidefiniţie, ntrecei/preoc
rileindividuale,trebuiesănu nici nictdefi 1040a 256 METAFIZICA scapedmvederec
isu'nuesteposibilsădaidefiniţii/înacestcaz/.at^' Darnicivr
eparată.Este,astfel,necesarcadefiniţiasăsefacăcuc' ^^CStenucelcedefineşte
elestabilitesîntcomunepentrutoat"lÊstenecesaratuncicaelesăseapliceşi altu
finipetine,arspunecă'animalslab,saualbsaualtcevacaresevaaplicaşialtui
icemultorlucruri,deşiluaţi laolaltăeinus'araplidecîtaceleiunicefiinţe,trebui
iţiasereferăladoitermenideexemplu„animalulbiped"sereferăla„animal"şila „bip
e,cucondiţiacaelesăfieanterioare /compusului/şipărţialesale.Dareobligatoriu
e cevaautonom,întradevăr,oriniciunul/„Animal"si„Biped"/nueautonom,orisîntam
ecii,iardacăvorfi/autonomeambele/,vafiautonomăşidiferenţa.86 Apoi,trebuiespus
rtuteaexistenţeilor. Ele,întradevăr,nu sîntsuprimate/atuncicînd„omul"estesuprim
te,/trebuiespus/căFormelesîntalcătuitedinrorrn^(căcielementeledincare/sîntalc
uşi/ apoicăacele/elemente^ estealcătuităFormavortrebuisăfiepredicatelemultor^
lvorficunoscute?Vaexista,înfapt,oFormăpeca^„„soatribuimaimultdecîtunui
dar,dupăcumsaspus,seuităcăesteimposineascâentităţile eterne,şimaialespece
adefiniţie/ astfeldeatributecare, CARTEAZETA(VII) 257 luisa"armaifi.âse ~y
cundenoaptea.(Deparcădacăarstalocu .» sauc^nuyama fiSoare arfiab
eatribute,cumcădacăarecasj^êcumacesta,eclarcăarfiacelaSoare.Căciexistau
niTorSindividuale,lafelprecumCleonsauSocrate. "'deceniciunuldintrefilozofi
identcăeadevăratceea Capitolul16 cesaspusacum. Este,înfine,limpedeşicăcel
eanimalelor(căcinuexistă nimicseparat,autonomlaele,iarcîndarfiseparate,atunc
taulucrurileşicupămîntul,foculşiaerul,întradevăr,niciunuldintreacesteelemente
ntedeasepreparaşideasefaceounitatedinele.Darcinevaarputeaconsideracă pă
belemoduri,fiindşiînn"tj4i1Zare>Ş1mVlrtualitate prinaceeacăposedăprincipiilem
maletrăiescchiar cîn,lmtUUte'TotuŞi,toateacesteaexistăînvirtualitate,atunciunu
al,şinuprinforţăsauDeoare^ ^nast^êfer>omenesteo monstruozitate. a"SeiTUnle
SteUMsinSura'^lucrurileacărorFiinţăeste Ce«mt^canurr>ăr,e
teprincipiul,pentrucasăne este>Fiin «te nu Ce" este
ămspsînt imaiCUn0scutOr'maidegrabăunulşiceeaucrurilordecîtsîntprincipiul,e
msevedecăniciaceleanupotjucaeadevăratcăFiinţaesteceeacenuestecomun.Căc'
Apoi,unulnuarputeafiînmultelocuriînacel'•ceeaceecomunexistăînmultelo
,filozofiicareafirmăexistentaF ?Uep5"pe deoparteprocedeazăcorectacordînduleau
uprocedează corect{"'"T"'eiconsiderăForma<eî8oc >ounitatestăpîmndomultipli'
eFi'nepieritoare,separatedeFiinţeleparticulareşisenzoriale Ei'••facidenticeca
ecunoaj'tem —,măreferla„Omulînsine"sila„Calul însine",adăueînjlucrurilorsen
,elearfifostîncontinuare,cred,Fiinţeeternesituateapartefaţădecelepecare le
aresîntacesteFiinţe/eterne/,esteprobabilnecesarsă existeunelemăcard acestfel.
lnuesteFiinţăsicanuexistăFiinţăalcătuitădinalteFiinţe/aflateîn actualizare C
mcaşicîndamluaodelaunnouînceput.Probabilcădeaici \ aêvidentsicarees
incipiusioraţiunedea,.^^..trebuiepornit:secerceteazădincepricinămereuluc.
rţine cijr/subiect întradevăr,faptuldeacercetadece »ornU_jecee!%este„ommuzici
ician/,saualtceva,tjr, unlucruesteelînsuşiînseamnăanucerceta^sarcaexi
259 ^— esteineclipsă ,darfaptulcăunlucruesteel cînd*P.unf"ngurăraţiune
. Afarăe î11511*1' i,,deceuni"* . jeexempl"'"^ngcă}ucrulestein
cercetadeceomulesteunanimaldeun eom sadar,limpedecănusecerceteazădeceomu
esăfie evident dacănueaşa,atunci.Deexemplu:decetună?Deceseaudeomotînn
ubiect.,.,,,,, Sideceacestelucrurismtcevaanume,
ci].înunelecazuri,aceastăraţiuneeste scopul,cumprobabilîncazulcaseisaualpatu
eapusînmişcare, deoareceşiaceastaesteoraţiunedeafi.Insăoasemenearaţiunese
laltăraţiunecîndestevorbadespreexistenţalucrurilor. Darceeacesecautăscapăaten
imăprinatribuireaunuitermen altuitermen,precum„ceesteomul?",fiindcăavemdeaf
biect/estealtceva/unpredicat/.1041b '"'oteaunaestenecesarsăcercetămdeosebind
_. _______....______.....<m Or,dettte/ aşaceva,vafitotunadacăcercetămsau
nuianume
subiect/,eevidentcăsecautădesintocasă?~P"Ta"Mme °eexemPlu>deceaceste/mater
eRezultăcăUn°mSaUacestcorPareoanumităproprieCireia/materia/^^^^Cauz
astaesteFiinţa. nicircucQQ3.1ri^*'ii
,me^însănu sereducelalitere,niciBplusAnusînttotun**'S^ carneanuestetot
i există,darliterele"^S"l:tulşifoculcontinuăsăexiste.)Silabaeste,prin urmare
erespective,vocalas'f" cişiîncăceva.Iarcarneanuestenumaifocşipămîn
nelemente,/putemaveaurmătoareasitu'^dacăesteelement,neîntoarcemla raţionament
nfocşidinpămînt,astfelî'semergelainfinit.Dacă acelcevaestealcătuitdintru
lemente'sauel însuşivafiacelelement,încît,/oricumarfi,/iarăşineîntoarcemlac
cestcevasarvădi,prinurmare,cănuesteunelement,şielesteraţiuneapentrucarecu
abă şilafelşiîncelelaltecazuri.AcestcevaesteFiinţafiecăruilucru.(Eaesteraţi
ilor,iarcelecaresîntFiinţesîntconstituitepotrivitcunaturaşiîn modnatural,sa
u.Căcielementestelucrulîncare cevasedescompune,luatcamaterie,încazulsilabei
tPnvlte!n^,te,c»cutoatecelelaltecategorii,ceaparastfel,întruntel,ca secundare,
usedin u^^. 2.SpredeosebiredePlaton,pentrucareexistă„bmtos"însine,autonom
ecarelucru,areautonomieşioexiste^ 3.Aici<xcflpiarov>aresensulde„autonom 1nu
uşi,anterioritateaînorceC3.presupuneexistenţaFiinţeiînabsenţaatributelor CARTEA
uaatributelor Aunoranumeatriânteriorlui„Socratebolnav",darnuşilui,„„eH
a Anstotei5Mueste aici,despreodoctrinăaristotelică,cidespreAristotelnumaies
lu,platonicieniiacordăuniversalu chipdepm,.fiinţe(Idei),înti
sta,saus 6chiarsifărădeterminaţiilesale,contextualesauintrinseci.Or,substrat
npredicabil,paresăîndeplineascăaceastăcondiţie.V.infra. 7Aristotelutilizeazădo
işnuitprinformă:eîSoţ,tradusdenoi,de obicei,prin„formă",şiuopxpn,pentrucarea
eAristotel.
Termeniisîntsinonimiînacestsens,daracoloundeesteposibilvompreferasătraducemş
primămaibineideeacălaAristotelformaesteundatcaracteristicfiecăruiindividual,
ndăşideterminantă,şinuoformăgenerică,universală,indeterminată,detip platonician
iFormăplatoniciană(Idee). 8.Fiinţatrebuiesăfiecevadeterminat,avîndoesenţadefi
riei, careesteindeterminareabsolută,sauvirtualitate. Qp"i 10AUnC
iileuniversalesîntevidenteşi AristotelleP*.iniţiauTC°gn0scibileînordineanaturii
unoscutpentru oameni,careauaccesmaicurînd^delaaceer,lvate>'ocale,nesigure.To
truVa ",Urmă>delaceeaceesteaccesibilînordinedidac "•Dupăcu"^°eeaCee
i \aforma lucrurilor Pledare.°entificăCUFlinâ*lcuesenţalonDln ^»omcores
.Incalitatedepredicateînsă,acesteanue"nmi aFiinţei. 262 METAFIZICA 12.Aşacu
xtualităţiintrinseci,darcaretot'aînesenţaşiîndefiniţialucrului.(Acoloerada
oregalăcuddrepte.)ExempluldeaiciartrebuicititînmodulurvaU punîndcăosup
faţa. '' 13.Nusepoatedefinisuprafaţadrept„suprafaţăalbă»'• —drept
uneaici,darraţionamentulsepoateuconstitui:dacăesenţasuprafeţeiesteesenţa„supra
iedicăsăfacacllucruşicu„suprafaţanetedă".Dar atunci,cumesenţalucruluitrebuie
enteşică,prin urmare,albulşinetedularfiidenticeconceptual,ceeaceesteabsurd.
)pentru„om",totaşaelestesubstratşipentru„alb",„mare"etc. 16.Anstotelseînt
ategorii,înafaraFiinţei,ceeace revine,deexemplu,laîntrebareadacă„omalb"(calit
că„omalb"constituie oFiinţă,adicăunsubstratdesinestătător. 17.Dacă„omalb"a
ină"fiindcă „haină"nuesteunpredicatintrinsec. 18.Sintezadintreunsubiectşiunpr
stecevadeterminat,şinui se potriveşteIRuneade„esenţă".înaltecazuriînsă:„om=a
inţă..^. 19.Numele„Iliada"trimitelaunenunţdescr
iectşi unpre^^tfaţe.înaltsens,primesîntentităţileimobile,precumL>u
nsulîncareomu^mal,ciseraporteazălanoţiuneadeanimal.Aşadar,e. ^ ap
nţa(sauformăinteligibilă,sauactualizareoroduceFiinţecareauesenţăşipotfidefini
eni",daraceastanuesteohomericdespreat"j.e)nicinupresupuneoesenţă,căci nusep
ibildedefinit„waportăriilao unitate,diferităatîtderealismulT*,Sereiat
ntrinsecă.
25Aristotelspuneliteral„cirmtate<cnnoTii< >,ceeaceaminteştedeFormeleplatoniciene
ociereaadoitermeni:„proprietateanasuluideaficoncav».Eaceastaodefiniţie_seî
re",nuesteodefiniţiefiindcă„cîrmtatea"nuesteoFiinţă,cio proprietateanasurilo
lpoatesănufiedegenmasculin,daranimalulîngeneral,cavirtualitate,estefiemascu
lestebărbatşifemeie)ceeaceînseamnăcămasculinulfacepartedintreproprietăţile in
usepoatespunedesprepredicatul„alb"asociat„omului". 27.Conceptulde„feminin"îl
"presupune„nasul" dar „albul"nu1presupunenicipeCallias,caomindividual,nicico
mesens,nuexistădefiniţie(şisec?d*mnuluisaua..cîrnităţii",oriaaltorproprietă
sociatedeunanumitsc"sslab"nUSmtF"n'e>a?acumsînt consideratedePlaton.întrun
iecesîntacestecon1•scner,l„ respectivepotfinumite„definiţii". nuecîrn.Conce
cav"'arnusîntidentice subaspectlogic. reprezintăounitateesenţială,decioFiinţ
icenumărul 29.lu'celaş, j'*"iasCir d«oârece ,„Cirn *tribmaJ 3,,
u '..'^ 264 METAFIZICA existăînabsenţaanimalului,şitotuşi„om"nui esteanimal
finescimparulcafiindcevasi~existădefiniţieşiniciesenţăaimparului.Potînsădef
lab)existădefiniţieşiesenţă.' 33.Acest„individual"pa
dualăalucrului.e 34.Cumspunsofiştii. sauconfi apt,guraţiasa 35.
steoFiinţă,cuo eset'h*''determinată. 36.înmodcontextual,omalbşiommuzician
icianuluisîntidentice,ceeaceesteevidentabsurd. 37.Estevorba,desigur,desprepla
laargumentatîmpotrivasofiştilorcaredizolvăesenţa încontextualitate,acumargumente
areseparăesenţadelucruri.Vareveniapoila sofişti.Deocamdată,Aristotelargumenteaz
tanupoatefidistinctă de esenţalor. 38.Fiinţelevorfiincognoscibile,deoarecevor
ersale(Formeleplatoniciene) vorfilipsitederealitateefectivă. 39.Iatăoconcepţie
:peneiştiinţanuarmaiaveasensuldeacunoaştecesînt lucrurile,aesenţelelor.
entcaipotezădelucruteo C0ffs 42.Or,dacăFormelesîntpredicatulunuisubiect,e
„, punddefiniţieiFiinţei:saspus,întradevăr,căeanup,^,p.2)catulniciunuis
ateuniversale.. jpi tîni*! * i'multchi*rrwii
RTEAZETA(VII) 265 ___ aju[u estedistinctăde„cal",sarputeadaun 44.D»caesenţ
te'vafiesenţa„canului"?Sar păreacăvaapărea"„i"este„«n'"ûnnounume,„cam"
ndeuneiditateaaparee°â_japlicauneiesenţeseparatedeFiinţăesteFiinţeşi.P""v
lesenţei.Dardacăesenţaşilucrulsînt 45. esenţeivafitotodatăşiodefiniţiealuc
totelargumentaseîmpotrivaplatoniciemlor,caresusţineaucăFormelesîntdistinctedeese
ilaPlaton,Republica.Acumelspunecăargumentelerespectivesîntvalabileşiîmpotriva
dividualulconcret(maiprobabil,configuraţiaacestuiadecîtcompusul)şiesenţa acestuia
eînsineSocrate"sîntunulşiacelaşilucru. 49.Materiaestelucrulaflatînvirtualit
uactualizarealucrului,întimpceFiinţasecundăeste^compusuldintreformăşi materie(
gorii,lucraremultmaitimpuriealuiAristototel,iqxotrioixriaeste esenţaindividual
aestespecia. dau'P'anUlUne'CaSCMUconcePtulsănătăţiidinminteamediculuirespec
oarece'"^^^numaiêsPreaşazisamateriesensibilă,trn"58?'Sânătateadinminteposed
unoscuteprinintermediulunei en^ferenţă' °rmaarhprodusă,creată,şi eaarrezul
init., orrneleplatonicienenusîntcevadeterminat,ci(dacănusîntînţelesecaparadig
,ceaaflată "'nuCasaînc,''°r',aceastaestecevadeterminat —oanumecaingeneral.
elsecontraziceS"căAristotelvadistingemaitîrziuîntre„materiasensib'1"6^111"lr
i, înrel'^"materij e materiesensibilă.Trebuiespus,totuşi,cădiscursuloie'Ca
zorială —P''°^C§'^'s~identicăînambelediscursuri.
aginaseunDemiurg,Z°na'elumeaprivindlamodeleleexemplarealeFormelor. C°rea 56.
vizibilă'dar" ral,înlumeasublunară,formelenusîntpure,vaarătamadAristotel,ci
esHservăîndefiniţii.Dinacestultimpunctdevedere,formaestediv''bilă.Esteop
emateriacaprincipiualindividuaţiei,saudacăelnuatribuiesiformei capacitateade
tcucîtsufletulesteformatrupului.V.JenmferE.Whiting„Form andIndividuationînA
,formandmttter,ed.deTerrenceIrwin,NewYorkand London,1995. 57.Silogismelese
ncaresededucproprietăţiparticulare.Lafel, reproducereaînnatură,darşiprininter
eaşiexistenţaformei,sauaFiinţei,adică
aunuisîmbureesenţialcarefacecacevasăfieceeaceesteşinualtceva. 58.Dupămed
enţaembrionului,întimpcefemeiaoferea doarmateria,citşimatriceadezvoltăriiforme
neazi problemaeracăAristotel intuiafaptulcăexistăcevaasema"ajtorcoduluigeneti
esa cesîntdelageneraţielageneraţie.Krubn 59.
aşirun,.ţ£ tăţilesîntformecareseunesccu materia,doarcăunireesenţială
edefiniţie,căcipr° ^ CARTEAZETA(VII) 267 .jgiucrurileaparţinsaunuesenţeisa
eV^ntremateriesensibilaşimaterieinteligibilăvafi^61 Dis'acţia.Aristotelsedep
ata,pemafj^ficătotmaimultmateriacuFiinţaînvirtualitate,dematerieşi'deêr'lt
ece^^deoareceaceastăfuncţieestelegatădefuncţiindicare|nCţ maiuiui,iaraceste
terioareformei (sufletu SuflCt'PătitieT lui)şid*'"s"|"neaeracontroversatăînAntic
etului:îninimăsauîncreier? 64DacăpentruPlaton,omulgenericesteFormapura,auton
mpusdin materieşiformă,aşiomulindividual,doarcăluatesubaspectgeneric.Acestlu
tualizareauneistărivirtuale,careestemateria,iargenulestevirtualitateactualizată
a.Nu existăanimalcaatare,cidoaranimaldeterminat:om,cal,vulpe.V.CarteaEta. 6
rileinteligibileparaficercurileconcretepecareleconcepmatematicienii,iar materi
staîndateleprincarecerculîngeneralseconcretizează.DarînCarteaEtaAristotelva
ibilelaodefiniţie,presupunodistincţieîntreformăşimateriesau întreactualizareş
ral,conţinematerieinteligibilă(noţiuneadecurbă închisă,deexemplu).Formacercului
veluri: )Formacercului,formăimpură,alcătuitădinentelechieşivirtua şimanifestat
tăcuanumitecondiţiigeo 3)"earceuiului'(OParteaPanuluidevinecerc.) 66Dac
tcerc. "Ormateri*"'?estemtregulcompus,evidentcăelvafiposte CUmsaarăt
ui,căcidegetulnupoateficon senunticâaconcC°rPl?1tOlUŞiViu'Analizaesteunmode
arte. 'iţagoricieni,care încercausăreducăproprier,^.aritrnetice:ejecnivalaupunct
ai Uîiard reaptacu 268 METAFIZICA 68.DacăoricelinieestereductibilălaDualit
inii)vorparticipalaD i•'tOaie''ni r'f^rmiŢiii^\ it^tii•inr f\ncf*r
areducelaUnulluiParmenide.
encţia, 69.SocratecelTînăreraundiscipolalluiSocrateamint' înTheaitctos,14
,undeAristotelsugerează,ped căscopulcercetăriisaleestefilozofiaprimă,sauteolo
tafizicanu reprezintăou°^V.Reale,note,p.377.Eadevăratcăultimelecuvinte:„şic
ptabilcăfilozoful•'trebuiesăaibăînvedereşidefiniţiile,adicăformelecumateriei
ozofieiprime"? 71.Săseremarcefaptul căAristotelmereuspunecăcevaesteconceput
tăcăaconcepecevacamateriesaucaformăeste,pînălaunpunct,ochestiunedeperspec
,dareuncompus(oFiinţăsecundă),dacăeconceputcaunirea,printro definiţie,aunu
p).Animalul(conceputcaunsuflet)este formăînraportcucorpul,dar,încadruldefini
erie — genulpecarese articuleazădiferenţa.V.CarteaEta. 72.V.Anal.post.II, 6.
latonicieniiseparăFormeleîntreeleşiastfelnumaiesteclarcumsecombină elepentru
e).Ainvocanoţiun^departiciparepresupunecagenul „animal" — conceputcao^determi
ontrarii,ţ6^âbsurd:elarfişibiped, şipatruped,şifărăpicioareetc.In"'"concep
foricAlphamare)şinu rezolvăproblema..p 74.Ceeaceeste
usensuldeformă,cîtşicuceldespe,ûtaînurmadiferenţierii.Cîtdespredefini
rtantdeaceeapentruAristotelsă demonstrez CARTEAZETA(VII) 269 i,dintrecaregenu
i 7finidecîtcuap1j^g^ţa_echivalentăformei,esenţeisauactuaJuvirtual"*11'ia
teacaFiinţasăfiecevadeterminatoArist°te'™ajat„tificatăcuuniversalele.Totuşi,d
buiesăpăstrezeodimensiuneepistemologic. universala.jjf cilşitraduscud
rsalulnuesteFiinţa(esenţa) săsPuna"[aţ:jatot:Uşiînesenţă,căpătîndastfel propriet
ul'nudobîndeşteprin includerevreoînsuşiredeesenţă,întradevir"definiţiaesteaomu
niţiasereferălaFiinţă(esenţă)calauntot,darnulapărţileeiSevededeaici,ped
"esteparticularînraportcu„animal",darşi„animal"esteparticularînraport cu„fii
ulesteluatcamaterie,elnupoatefi,caatare,definit, decielnuesteFantă. 11.No
rumosul,darchiarcircularul,dincarePlatonfăceaForme,sînt proprietăţi,calităţi.De
toareşiprincipiialeFiinţelor,dacăîntotdeauna proprietateaesteprecedatăde lucrula
stotelparecăîmpingepreadepartecriticasaaplatonismului:elînsuşivorbeşteadeseade
badeSpren°ţiUni8enerale'ProbabilcaldeealuiAristoteloauKiâCeS|tC n°:luninuau°
ale ExistăînsăocontradicţieîntreplanulontoPlanulen^"'l lndividualul>fllndcăind
gIC(F"nţa"tef°rma<adlcă§eneralu1)'deoarece CUmv»tragi'11511"C0gnoscibilăAceastă
Lf?'rnUP°atefidePa?itadecîtîn sferasupralunarăsiînm mruA umtăcudvSt°tel§
aibine,diferenţa actuanue'teFiinflenului)Aşadar'«animal"luatcagenal„omudecît
rteaEta,cap.6.Există,întradevăr,Fiimalcuvîntului(celedivine,saunoţiunileprime
otdf*elereprezintăoactualizareparţială,adicăounired
ET1 r xigenţacarnnţasaţienoncompusă,treb' sen
litateaK °tei)şabilădesubstrat.'
areşiactualizare.ri 82.Aristotelsugereazăsoluţia:
ptaatributecontraresimultan. 83.Nuinfinite,cumtraducmulţi,ciindefinite.Dacă„a
leîncareelseaflă,şidacă speciiledeanimalesîntasociateintrinsecşinucontextua
umsavăzutdinCarteaGamma,uncuvîm,pentruaputeafidefinit,trebuiesăaibăfieuns
uri.Dardacă„animalul"estediferitînsubiecteleîncareelseaflă,elareindefinitde
idedusădinprincipiigenerale existenţaunuiindivid— nu.Elareoexistenţă contextu
rat,decîtînmăsuriîncareesteformă,adicăîn modparţial,imperfect. 85.Necesitate
menii nuaudeafacecuacelaşi lucru,ci,ce^cuaceeaşispeciedelucruri.Deciei
vate.Dacădiferenţaesteizolatădegen,ea nupformareaspeciilor.
ul.r.^tt.^r 88.NiciUnu,niciexistenţa(ceeaceeste)nupotcumnupotfi
ulşiexistenţanupotfigenuri,deoaforedicataldiferenţelorsale,or,unulşiexisten
p'*' ...... geta.). tacăacercetaraţiunealucrurilornuînseamnăa
cipiul identităţii".Oversalâşisere^înseamnăaarătadeceunanumepredicataparţine
biectalcer 9°trebuiesăfiecompusă or,cumeanupoateficompusădincetănitr,.m
e)trebuiesăfiecompusadintormaşimaterie,sau,distincţiei^cp'.
nţei,iarteologiapoate celmultintuiobiectulsau,darnu1poatecunoaşte. 91.Răspu
aelementelornueechivalentăcucompusul,şicălaacesta semaiadaugăceeacenoinumi
.Estevorbadespreintuiţiaintelectuală,numităvoriaiţ. 93.Naturaestevăzutăaicic
— aşadarposibildeafiasimilatăcuo Fiinţă. CARTEAETA(VIII) Reluareadiscuţieide
iFiinţă.Autonomiasubraport conceptual'^' "
nprocesdegeneraretreptat,cieste,orinueste.DoarFiinţacom pusăpoatefidefinit
aterieprimeşiamaterieispecifice.Metodologic, trebuieindicatămateriaspecificăsau
nătuturorlucrurilor.Cumexistăcontrariile învirtualitate.
ChestiuneaunităţiiFiinţeicompusesauadefiniţieicorespunzătoare.Platonismulnurezolv
aestevirtualitate,iarformaactualizareexplicăunitatealor evorbadespreacelaşiluc
runprocesdetransformate.Materiadefiniţieiestegenul,iardiferenţaesteactualizarea
esîntounitatenemijlocită. Capitolull •concluzionatînbazacelordemaiînainteşi,
ateraţiuniledeafi,principiileşielementeleFiinţelor.Dar/existenţa/unoradintreFii
ltele,uniisauexprimatfavorabilînmodLcial.SîntacceptateFiinţele naturale,precum
isimple,apoiplanteleşipărţilelor,animaleleşipărţile animalelor,şi,înfinal,cer
ncă/sîntFiinţe/şiFormeleêntităţilematematice.Iardacăseporneştedela raţioname
e,genul/pareafiFiinţa/mai degrabădecîtspeciile,iaruniversalul — maidegrabădecî
ciazăşi Formele(eleparafiFiinţeconformcuacelaşiraţionament). Deoarececeeacee
teenunţulesenţei,sastudiatîndetaliudefiniţiaşiceea ţeesteintrinsec.Dar,fiindc
nalizezeşipărţile,anume,caresînt Apoi*/s"neiŞ'CarCnUsînt'şidacăeêsînt?iPa
ercetatm.âturacuFormeleşicuentităţilematematicetrebuiewlmaidepa turide parte
istăală sârev AcesteasîntlaCUmFiinţeleasupracăroraexistăacord.1miter
tecevadeterminatmactuevadeterminatînvirtualitate),înaltsens,/sînt 276 METAFIZ
aţia,care,fiindunindivvT~T~~~esteautonomăsubraportconceptual<tcţ>ôvcoînal tr
^/materiaşiforma/ —care,singură,arepartedegene^^^°u* re, sicareareoautono
puteraţional,unelesîntsenspropriu,altelenusînt.3
orlocale,/ceva/esteacumaic''^^înaltăparte încazultransformărilordedimensiu
42bîncazulalterărilor,cevaesteacumsănătos, apoidevineboln \'felşiînceeace
ire,iar substratulcaresemanifestălauiîmomentdatcacevadeterminat,semanifestăm
unii.Iarcelelaltetransformăriurmeazăacesteiultimetransformări/aFiinţei/,dareaîn
altetransformări.Căcinuestenecesar,dacavreunlucruareomaterielocală,caelsăai
iferenţadintregenerareaabsolutăşiceacarenuesteabsolutăsaarătatînFizica. Capi
tşimaterieesteaa^tatădetoatălumea,iaraceasta/materia/seaflaînvirtua Jta^mî
uatalizare.. el
tediferenţieri:depcrurisîntobţinuteprincompoziţiamateriei,pre1 CARTEAETA(VIII
rolipire,"°'efîTprintroîmbinare,precumoladă,alteleprincartea,A[K^din acest
umpravul,respectivarhitrava,(căciifl*^jjfprentiata,piv,,
Aiiziţionaread"^^cumvaprinloculundesîntplasate).Altelese acesteasede»se
telesedeosebescprinafectările prolizare,precum^.^precumprintăriesaumoliciune,
scâciunesauumiditate unele lucruri/sew"sa""Jfrinuneledintreacestea,alteleînsă
ază/ prinadaos, alteleprinlipsă.genra,iriesteclarcăsiceestek<totieoti>sesp
.PentruunelelucrurifaptuldeAfiestedeterminatde toateacestediferenţieri,prina
mestecate,altelesîntlegate,altelesînt condensate,altelesaufolositdealtediferen
ul. Trebuie,aşadar,avuteînvederegenurilediferenţierilor(acesteasîntdeciprincipii
e lucrurisediferenţiază/prinmaimultsaumaipuţin,prinmaidenssaumairarefiat,şi
,toateacesteasereduclaexcesşilalipsă.Iardacăceva/sediferenţiază/dupăaspect,
uclarectiliniuşilacurb.entrucelelacareafiestedatdeunire,stareaopusăreprez
ercetatPrintre/acestediferenţieri/pen Kteniciua* totuşi exisă raţiuneaflinţari
eri/>"icidouăluateîmpreună, Fiinţelor,ceefcV^"fleCare/lucru/5^duPacum
area,la AsrfeUacâ'arK*1maregrad'Ş' înr£Stuldefiniîllor61411°fatrăasel
stecărămizisilemneaşezateîntrunfel 1043a 278 METAFIZICA determinat(înplus,lau
mspune/căeaesteapă*offîr?iScopul).satăîn acestfeldeterminat.Armoniamuzical ""
it/,'cazurilor.' e''afel. Aparelimpedede
ualtele~T^"^C°mWamintite.Iatădeceuniidintrefilozofiicaredau^f*•'1"tre<*le c
nalemne",vorbinddesprecasăînvirtualitate, deoarec^to^""**sîntmaterie.Alţiispunc
tbunurişipersoane"sauadaugă cevaasemănător aceştiam?"actualizareacasei,întimp
eia Fiinţă,careconstădin/reuniunea/primei»două.(Separe,întradevăr,cădefiniţiac
lizării,întimpcedefiniţiaceporneştedelamaterialeleîncorporateestemaicurînda
tedeArchytas8:elesîntalecompusuluidinmaterieşiformă.Deexemplu:ceeste acalmia
iaesteaerul,învremecenemişcareaesteFiinţaşi actualizarea.Ceestecalmulmarin.'
ratulluatcamaterie,iarlinişteaeste actualizareaşiforma.EclardeaicicareesteF
eluatăca materie,«altsens —caformăşiactualizare iarceadeatreia/Fiinţ"««cea
derefaptulcăune°nnumeleunui/lucru/semnificăFiinţacompusa,s lizareaşi configuraţ
ncărămizifţfeldeterminat,sauestesemnul actualizămşiaunadăpost?Iarlimaesteo
imalulesteunsufletîntruncorp,sauunJitfitea?Oaresa"Fiinţaşiactualizareaunuian
tindeasupraambelor*Orconce?tuide"^conceptceareounicăsemnificaţie<evi ii.darnu
itedeosebiri/termiînsâtoateaces ^^cercetări,darînceeacepriveştecercenolog'ce
eacesttip/. fiinţeisen^^âctualizării.Iar„suflet"şi„esenţasufle 1043b t„:
afinumit„om".Or,întrunJtefi numitastfel,întrunaltsens nu.10Celorceprives
nlitereplus îmumarealor,nicicasanuestecărămiziplusînsumarea/cărămizilor/.Şipe
laluniriinuconstaudinaceleelementepecareeleleînsumeazăsauleunesc.11 Lafel,
mplu,dacăpragulestedeterminatdepoziţia/unuilemn/,nupoziţia/în sensuldeforma/
tădinpoziţie.Şiniciomulnuesteanimalplusbiped,ci trebuiesăexistecevacareeî
stenicielement,niciprovenit dintrunelement,anumeFiinţa.Or,cînd <i«..i1
aterie/.13 afarădoUCrUnlorPieritoaresîntautonomenuesteîncăînafarairJ^d"c
estea,nicialtelecare ' fjSlntc°nstlt„lt C0nsid< * *atâdp.»*tural.(C
ZICA esjf aporiapecarediscipoliiluiAntisthenes14sialr"r• •,• • ilipsi
)âehn'cedefinişiaarătadoarcumesteceva:deexernnl'P°SlbilaSe nusepoatespu
tăcăestepropriuFiinţei,luatăîntruna C°sit0rulliadmitădefiniţieşiconcept dee
ală,fiecă arfiinteligibilăD"nţeitanuestecuputinţăpentruelementeleprimedinc
evaestepredicatdesprealtcevaşicătrebuie caacestadinurmă săfieluatdreptmater
ta:dacă,întradevăr,Fiinţelesîntcumvanumere,numerelesînt/înfelulFiinţelor/ şin
n/fel/denumăr:eaestedivizibilăînelementeindivizibile(definiţiilenupotaveapărţ
acădintrunnumărsescoatesauseadaugăunităţiledincarenumăruleste constituit,nu
usar1044ascoateoricîtde puţin,lafelstaulucrurileşicudefiniţiaşiesenţa:ele
arnumărultrebuiesăfiecevaînbazacăruiaelesteounitate dar/mulţifilozofi/nuşt
e,ci eprecumogrămadă,fie,dacăesteounitate/,trebuie arătatceanumeîlfacesăfi
irtu aceluiaşiraţionament,şiFiinţaesteounitatein acestsens,şinu precumsusţin
alizareşionatura17.Şidupăcu_^ nuare„maimult"şi„maipuţin",şilafel,nici
/areaceastăcalitate/doarFiinţa împreunăcumateria^ Despregenerareaşipieireaaşazi
ibile — şidespreilanumere,săfie îndeajunsaceastăanalizăde i CARTEAETA(VIII)
buieoâcejaşi/elementmaterial/prim,saudinacerile Pr°V1aleluatecaprime,totuşi
uşexistăomateriespei«lemenûcrU)precumflegmeiîi/estepropriecamaterieprimă/ a
ulcelesaugra,^^n^êlement.Aparmai multemateriiatuncicîndunadintremater
asşidindulce,dacăâtul'provine/,larîndulsău,/dindulce dar/provine/şi din fa
imă.Căciceva'provinedinaltcevaîndouasensuri:fiepentru căcevaeproduspebazaa
elaprincipiu. Pedealtăparte,esteposibilca,deşimateriaesteunasingură,săapară
epuneînmişcare,precumdinlemnaparşilada,şipatul,înaltecazuri,dacămateriaest
ldă,nuarputeaexistaferăstrăudinlemn,iaracestfaptnutrebuiepuspeseamaraţiunii
mnsaudinlînă.Iardacăestecuputmţăsăsefacă acelaşilucruşidinaltămaterie,e
aresîntdiferite,diferitvafişirezultatul.d>Pnnurmare,cinevaarcercetaraţiunead
esensuri,trebuie expuseOIâjlumlePosibile.Deexemplu:careeste raţiuneadeafia«
reesteraţiunea^forirf>PCmi?care'Oaresperma? Careesteraţiunealuată'nsăcăaStC
il Trebu"£a,ua/ultimeraţiuni/sîntacelaşilucru.21"a?Nufo \ arcttateraţiunilec
ed^Pârnîntul,cimateriaproprie.Aşadar,astfeltreVr«aaseprocfpriVlrHaFiinţelor
ct:dacaacesteasîntraţiuniledeafi,elesîntUlecun°scute.însăînlegătură cuFiinţ
sulestediferit,întradevăr,probM treacesteanu uaumaterie,saunuomaterie/terp
eex'j^materie, raţiuneadeafiaeclipsei?Careestemateria?Nu m :careeste
uneapuneriiînmişcare,ceacarenimicna?Pămîntul.Iarscopprobabilcănuexistă.Cît
adeafi.Depildă:ceesteeF Privaţiuneadelumină.Dardacăsaradăuga .privaţiunea
etaarfidefiniţiadatăîmpreunăcuraţiuneadeafi/afenomenului/încazulsomnuluies
esigur,animalul,darprincareorgananume,şicareorganesteprimulafectat? Inima,sa
mnul?Apoiînceconstăafectarea,vreausăspunaceeaaorganului respectivşinuaîntr
ilitate?Bineînţeles,darcareeste primulorganafectat,înurmacăruiaeaapare? Capi
unuexistă,şifărăprocesde generaresaudedistrugere,precumsîntpuncteleşi,în gen
b,încazcăoriceucedevinecevaporninddelaceva),nu toatecontrariilearPr°veûn
tr~U"x°stinegru,şiîntraltul /provine/albuldinnegru.Iarmaterienu^^pentruorice
tap^generareşi transformare/acontrariilor/uneledmtra^Qf_aceleacarefie
erie..,. rujlucru Darapareodificultate:cumsecomport
CARTEAETA(VIII) 283 ros, ontrariulsănătăţii,oareambelecontrariisîntînro,b°
nuiadintrecontramprinposesieşiformă,•âeste/virtua.!/Dentrucelălaltcontrariu
re?^.^jemaJeaştidecevinulnuestemateriaoţetu Maieas^Pînvirtualita
dcănimici vm,şinicl.,contextuale,iarmateriaviuluieste,eaînsăşi JU
paeste/"^•"militateşimaterie/pentruoţet.Uneleprovindin celelalte, mnoapteadin
formăînacestfehmeleîntralteletrebuiereduselamateriasubstrat. Astfel,dacăviulpr
amaterie apoi/aceastaajunge/astfelcevaviu.Iar oţetultrebuiereduslaapă,apoi/
ivinţadificultăţiiamintitemaiînaintecearecaobiectdefiniţiileşinumerele,sepune
mezeounitate?Căciexistăoraţiunedeafipentrutoatelucrurilecareaumaimultepăr
ncolodepărţi.Şiîncazulcorpurilor,pentruunele raţiuneaunităţiilorestecontactul,
g.26e.e]miţlaesteunenunţunitar, dareaşanuprintroînlănţuireîca,precumeIl
mu^saê°unitate,sinuopluralitate,adică,Animail^•Ş1.astamaiaêsdacă,aşacu
năomulnuesteParticipa''icâatunci>/dacăarfi/,oameniivorexistaprin laBlped.r
.g<rneral>°mulnuarreprezenta,în acestcaz,ouni Pale'27 acei^lozofiaşacu
4 METAFIZICA Dar,dacăexistă,aşacumafirmămnoi,pedealtăparte,forma,şidacăprim
cultate.Căciaceeaşidificultatepersistăniţiahaineiarfi „biladinbronz",întradevă
"formeazăo unitate?28 materia>Pe atP' armaioăCea ^ C'et'~
testeforma<^" aşadar,cauzafaptuluicăceeaceesteînvirtualitateseactul'"^îna
e existăe***'reşidevenire?Nuexistăaltăraţiunecaresăfacăsferavirtul"săde
teligibilă,pedealtăpanesensibilă.Dar,întotdeauna,untermenaldefiniţieieste mate
,deexemplu,cerculesteofigurăplană.29 Darlucrurilecarenuaumaterie,niciintelig
care,ounitatenemijlocită,aşacumsînt siofiinţarenemijlocită,/oFiinţă/determinat
efininiciceeaceeste,nici unul.Iar/încazulacestorlucrurisimple/,esenţaesteîn
eeste.De aceea,încazulacestora,nuexistăaltăraţiunedeafiunulsideafi CĂCI
,iarastanufiindcăsaraflaîntrungenalexistenţei,sauîntrunulalunităţii,şini
le.30 Dincauzaacesteidificultăţi,uniiinvocăparticiparea,darnuşuusăspunăcarees
cophron31,susţincăştiinţaesteocodintrefaptuldeaştişisuflet.Alţiispuncăviaţ
^ôlegăturăa sufletuluicutrupul,însăacelaşiraţionamentesbilîntoateacestecazur
ebronzesteoasociereabronzuluişiatriungtuldeafialbesteoasociereasuprafeţe
autăoraţiuneavirtualităţiisia..eUUK,unifice,cîtsiodiferenţă}2îrhcar
mplucru,d°arcâ'm £ ûatsubcelalactualizării.Astfel încîtcercetaceînald0''..â
ium^,ţntr.adevăr,oricelucruesteo unitate,şi,cumva ûnitatesîntan^^vi'rtuaji
zâ ..e "a eeste.te>înc*tnumaiexistaaicialtăexplicaţiedecîtraţiu âou
ateesenţială.<KCCVTOâ f,rod<«mişcarea•*/""•.. n
nsistenţăşide autonomie,cesîntproprii,dimpotrivă,numaiFormelor. 2.Aşadar,avem:
irtual,darautonomăefectiv. 2)Fiinţaformă,determinabilăînactualizare(efectiv),da
iinţacompus,determinabilăînactualizareparţialşiautonomăefectiv. 4)SevaadăugaFi
spurus)şicompletautonomăefectiv. •txigenţafundamentalăpecareAristoteloaredel
dere ontologic,aceastaacaFunţaestesubiectşisubstrat,autonomînraportcupro•^pe
eşteacestaspectcompusuldinmateriesiformă. 'eepistemologic,exigenţadeterminăriic
noscibilăştiinţific. nusîntdelocperfectcongruente. AristT"astrele,deşi
eaicicăFiinţaeste compusuldintresPuneel'_ea*'r'dlferenţaesteechivalentulf
. caea 286 METAFIZICA '• 'Sieste asPeqesteeste 6.Aristotelstabileşteoanal
mavăzutăsubaspectdinami'epredicatul (proprietatea)mateneisubstrat,lafelcumrT
asubstrat.Evidentperfectă,deoarece genulînsoţitdediferenţaspecifi'*°Fiinţa
.Există,aşadar,treimodurideadefini:pnnindicare aformeisauaambelor,careser
ntrematerieşiformă.Aceastadin urmăesteVf"'*completăşiautenticăşieacorespunde,
iferenţăspeciflcă,corespundematerieivirtualitateşidiferenţa — formeiactual' 8.Ar
agoricianşiconducătoriioraşuluiTarent.SaîntîlnitcuPlatonîntimpul călătoriilora
utplecadinSiracuzadupăconflictulcuDionisiosal IIlea. 9.Evident,aceastăunică
eptulde„animal"estesufletul,sauforma,sau actualizareaanimalului.Altfelspus,cele
ui"nusîntincompatibile,ciseîntîlnescîntro referinţădebazăcomună.
10.îngeneral,încazulentităţilorsimple,esenţase confundăcuentitatearespectivă.E
nreunireadintreunsubiectşiunpredicat— comportăodiscuţie:dacănumelerespectiv e
identicăcuforma— nuvafiacelaşilucrucuîntregul. 11.Aşacumsaarătat(CarteaZe
e. Unirea,însumarea,sintezanusîntunelementalăturidecelclate,cicevacalitativd
terie,însensdeelementconstitutiv:îngeneral,consideragenulechivalentmaterieişid
ereferăla„animal"şila„biped"caelementeconstiţuţ^^„omului".Frazaaceastapoatef
va(Fiinţa),atuncicin , mămateria. amateria.
rie ale'de£tf'Carevadevenişcoalacinica.^ defil°z°"e'aînsens
iicare„suprimauFiinţa"nuiaSenumărau,cumsevede,şidiscipoliisubnumelede„cinic
renţâ.sintezabil,autonom, pu teauaccept luiAnus ^^^^ maredeunatura«e
celaşi(Fiinţasadevinealta)dacapierdesaucîştigăocantitate. 19Aristotelaratăcă
ficăaunuilucru,deexemplu,lemnul pentrupat,este,larînduleiuncompus,alcătuitd
l, lemnulestematerie(virtualitate),înraportcuelementeleprimordiale,lemnulesteo
emenstrualeraconsideratafimateriadincaresehrăneaembrionul. 21.Deoareceactual
ortdinamicşiexistenţial,eclarcăscopul(atuncicîndexistă) estecumvaidenticcues
nsideraţieternideAristotel,daraflaţiînmişcare. 23.Detapt,luminalunii.Eclipsa
efiniţiadistingeşiaiciun substratşioformă,care â^nea°ea"i cauza.Conceptual,
dicţie,cacevasăfie douăcontraaceWn?NU~raspundeAristotel— căcielenusîntvăzu
ilisemaidemultcăFiinţa 25Nu°"^purt*însinecontrarii.v'e(cîndc1U?r(°Vmed'nmor
edeprivaţiune),definiţiesjfe'*SPUS'caasociereadintregen şidiferenţaîn
ormelesîntireductibileuna3cllmpedecumreuşescelesă„comunice",sausă laŞinue
zătotuşiunitateaunuicelde„om",înesenţă, spuneAristotelnunumai poateexplicalu
ecea 28.SoluţialuiAristotelesteingenioasă:cejdoiterme''A nusîntechivalenţi
rmei.Eisepotuni,aşadar,pentruaformaun compusAPC*'materiaestevirtualitate,î
nt,chiararespectivei X'irtualităţi!'u'' 29.Genule
zintăovirtualitate,oindeterminare:unanimalcaeennue?rc~ If. iAI
terminatdevinecîine,saucal.Unireacelordoitermeniesteev'dentădeoareceeinurepr
alităţi:ovirtualitatecareseactualizeazămaimultsaumaipuţin 30.Entităţilesimple
vîndmaterie,nicimăcarinteligibilă,nupotpresupune ouniredintreunsubiectşiunpr
uteasemeneaFormelorplatoniciene, separatedelucrurileindividuale.Arfivorbadespre
are(axiomatice),precumunu,darşidespre Divinitate. 31.Lycophroneraunsofist,di
pusul)arfioconvieţuireîntreunsubstrat(sufletul) şioformă(faptuldeaşti). 32.
tăţi(sufletulşicorpul,sănătateaşisufletul,bronzulşitriunghiul etc),cautădiferen
testabileştecă,defapt,forma şimateria(ultimă)sîntunulşiacelaşilucruaşacănu
uăentităţidiferite,ciacelaşiluvînsăsubdouăaspectediferite:virtualitateşiactua
ură,nicivirtualitatepuraşi,^^êlemanifestăambeleaspectecareaparlegate. Proble
iziceîncelalexplicaţieiştunţ"'găsităraţiuneaeficientă,careaprodus mişcarea,de
solute,formesauactualizaaumaterie). viltuaUre(nu CARTEATHETA(IX) l!1 Esterel
tualizăriiDifer'ldevirtualităţisisensurileîncareseianoţiuneade „virtualitate"
larificăambelecontraritrariulasociatintrinsecsicontrariul asociatcontextual.Criti
renegaexistenţavirtualităţiiînabsenţaactualizării.Aceastăteorie eliminămişcareaş
lulluiProtagoras.Actualizareasilegăturasacu mişcarea.Distincţiadintreimposibilş
acităţilevirtualeseactualizeazănumai întrunfeldeterminat. Actualizareaşimodulde
terelativalaoanumităsituaţie,darpoatefivirtualitateîn altăsituaţie.Nelimitatul
cţiadintremişcareaîngeneralşiactualizare.Actualizarea îşiconţinescopul,mişcarea
rurileînvirtualitate?Cîndnimicnuseopunecaelesaseactualizezelaunmomentdat.
eşimateriaprimă,îngeneral,substratcleunorproprietăţisîntdeterminatepînălaun p
iiasupravirtualităţii.Subraportontologicşialdefiniţieiactualizareaeste anterioar
rioară,subraportindividualeaeste postenoară.Kespingunorobiecţii sofistice.Actuali
p.Fiinţaşisîntînactualizare.Lucrurileeternesîntînactualizare. Necesarulnu^î
re.Actuaiêstemaibunădecît virtualitatea.Răulnuexistăprintrelucruri Constr
riceesteoactualizareauneiteoremevirtuale. Adevărulşifalsulcorespundasocieriisa
cteaunuisubiectşiaunuipredicat.Desprenccompusenusepoateafirmafalsul elepot
eceeaceesteînprimăinstanţă<7tepiTO\>toc>,lacareseraporteazătoatecelelalteca
tuldeFiinţăsereferă"Î'lJte — măreferlacantitate,calitateşilatoate celelaltec
mspusîncărţiledelaînceput. însă,fiindcăceeaceesteseconcepe,pedeoparte,ca
rtualitate,înactualizareşiconformcuactivitateasa,sădiscutămşidesprevirtualitate
exeux>. Maiîntîi/săspunem/căsensulprincipalîncareesteluattermenulde„virtualit
inoastredeacum.întradevăr,celmaimult/seîntrebuinţează/„virtuaI046alitatea"şi
ceputenumaimraportcumişcarea.Or,dupăcevomvorbişidespreacestea,m analizelede
urăcucelelalte.'' ^Că„virtuali
logie, precumîngeometriespunemdUpăc6emente..pot"sau„nupot"/săaibăanumitepro
nuîntr~°anumităstare).Toatevirtualităţileteazălav'r*aceea?ispeciesîntcumvapri
,careesteprincipiultrans'"tatedea*^^Saticonsideratcaaltceva.Maiîntîiexistao
ntăprincipiulPasivedatorităaltcuivasauconsideratcaaltceva. 292 METAFIZICA r c°i
itateadearezistalatransformă'cîtşidearezistalanimicireaadusădealtelements
esuportării/uneiacţiuni/,fieceleale/acţiunii/burşiînaceste definiţiiseregăses
ente înstaredeoarareelînsuşicapacitateadeasuporta,darşideoarecealtlucruarc
edouăvirtualităţisîntdiferite:primadintreacesteaseaflaîncelcaresuportăoacţiu
teaaltuiasuportăfiindcăelposedăunanumitprincipiu,şi fiindcămateriareprezintăun
rceeacesestrîngeestecomprimabilşilafel şiîncelelaltecazuri. Celălalttipdev
uarhitectura,ceadintîi — înobiectul capabilsăseîncălzească,ceadeadoua — încons
utenatural,niciunulnu suportăoacţiuneasaproprie,căcielesteunulşinualtceva.
vasîntoprivaţiunecontrarăuneiastfeldevirtualităţi,caceademai sus,ăstîncîtor
celucru,sîntcontrareleuneiinvirtualităţi. Darşiprivaţiuneaaremaimultesensuri:c
eldearnposesiaa ceva,fielamodulgeneral,fienumaiatuncicm< ^^sanăscut cont
numitămăsură,înanumitecăzu,,jncauzâfiinţesîntnăscutesăaibă/oanumităînsuşire/,
TA(IX) 293 Acum deoarece.iară Capitolul2 uneleprincipiideacestfelseaflăînlu
eţlte'netu]ui(estelimpedecă,dintrevirtualităţi,unelevor1046braţionalaasujraţio
jvepresupunvirtualităţi,întradevăr,elesîntprininţeleproQareajeumulucr
eraţionalesîntidenticecu/virtualităţile/învremecefiecarevirtualitateiraţionalăa
aldulestevirtualitateanumaidea"ncâlziîntimpcemedicinaestevirtualitatea deopotr
ulcăştiinţaestediscursraţional<X6yoc >,taracelaşidiscursraţionalclarificăatîtl
eoparte,ştiinţăaambelorcontrarii,pedealtă parte,eaestemaidegrabăştiinţacont
iâKKo\>.Estenecesardecica astfeldeştiinţesăaibădreptobiect,pedeoparte,ambel
n trariulasociatintrinsec/ştiinţeirespective/,pedealtăparte,contrariulcarenue
sul raţionalaredreptobiect,pedeoparte,ceeaceesteintrinsec,pedealta,ceeace
văr,discursulraţionalindicăexistenţacontrariuluiprin"en?!!6L.Pnne*iminareatermenu
neaînestecontrariul,ceeaceînseamnăeliminareaceluilaltdevremececontrariilenupo
ualitateprinfaptulcăareînţelegerea/con,rsu"etulconţineprincipiulmişcării,sănăto
aceasca~~numairăceala,daromulştiutorpoateproeiecontrarii.» L.r'cu^noa?tereara
ilar,şieaseaflăînsufletcareconţine 294
METAFIZICA principiulmişcării.Rezultăcăsufletulpoatem~~^ trari
iun contrariivirtualităţilorfărăraţiune,fiindcăprimele'deununicprincipiu,anum
,sauasuportăriisimpleimplicăvT""^61'acţiuniibune,darnuşiinversîntotdeauna căc
oarfaceînmodnecesar,şibine/ceeaceface/. **'Ce> Capitolul3 Existăînsăuniifi
rileauvirtualităţinumaiatuncicîndsîntînacţiune şiînactualizare,darcăatuncinu
,celcarenu construieşteînmomentulrespectiv,nicinuecapabilsăconstruiască,ci —
tulcîndconstruieşteefectiv,şilafelşiînaltecazuri.6 Darnuegreudevăzutcăurm
nstruilaun momentdatnuarfinicimăcarconstructor(căciaficonstructorînseamnăâ
laltearte:aşadar,esteimposibilsăposeziastfeldeartefărăsălefiînvăţat....şip
,fărăsălefipierdutcîndva,fieprinuitare,ie printrosuferinţă,fiedincauzatimp
ei,căcielexistăîntotdeauna). Inconcinţă,cîndvaîncetasălucreze,nuvamaiposeda
leinanimate:/eisusţin/canuexistănici^rec,^cald,nicidulce,nicivreoaltăsenz
MProtagoras. Darvietatearespectivănuvaaveanicisenzaţie,dacaîacţionaîn
295 L.ripcinnnnaturătrebuiasaexistevedere,fie,fiorb,acşif^
lsădevină.Iarcelcarespune nezeAcelcar^.,jevinăfieeste,fievafi/capabilde
tasemnifică),încîtacesteneadevăr(căci„r._^
c,,__ bilsăsescoalecelcarenuicapabilsasescoale.
ualizarea,pedealta,sîntlucruridiferite.(Or,teoriileaceleaidentificăvirtualitatea
u suprimătocmaiodiferenţăneînsemnată.)Rezultăcătrebuieacceptatcăceva.poateexis
hiardacă,deocamdată,existăînfapt lafelşiîncazulcelorlaltecategorii:cineva poa
itotuşicapabilşisănumaiumble. Esteposibilacellucrupentrucare,dacăarsosiact
tualitate,nimicnuva ficuneputinţă.Deexemplu:dacă/cineva/ecapabilsăşadăşiec
at,sausăsemişte,săsteasausăseoprească, !âle'să"evina,sănufie,sausănudev
iatstrînscuceldee<evtEêxe«x>,seextindeşiasupraaltorfenomene,în alt, Şcarea
uexistă/actualizat/,darseatribuie^"ditsaudC1' exemPlu>ceeacenuexistăactualiz
rurile,vorputea existaefectiv/cîndva/actuali «nuexist"' aactualizat, 296
METAFIZICA 1047bzaţ.întradevăr,dintrecelecarenuexistă,unei'~
s,posibilul/sauvirtualul/<T>existăînmăsuraîncare/el/areoconsecinţă,eev'Hcu
ta/niciodată/,astfelîncîtsăseevitepeaceat""l™ vorbi/despreceleimposibilsăe
ibilcadiagonala/pătratului/săfiecomensurabilă/cu latura/Htotuşi,nuvafi/niciod
e"icarenuadmitecăexistăimposibilul — , astafiindcă — spuneel nimicnuopreşteca
tuşisănuexiste niciînprezent,niciînviitor. Or,dinceleconveniteestenecesarca
istă,sauaexistatceea nuexistăînfapt,darcăpoateexista.11Şitotuşi,vaexistaim
atura/pătratului/esteoimposibilitate. întradevăr,falsulşiimposibilulnusîntident
posibil/săstai/,înacelaşi timpeclarşică,dacă,atuncicîndexistăA,enecesarsă
rficunecesitateposibil,nimicnusaropunesănufieposibilăexistenţasa. Fieatunc
rpresupunecăAefectivexistă,nu arrezulta nimicibil întradevăr,şiBexistăatunc
steimposibil.Să admitemcăeste:imbil:or,dacăesteimposibilcaBsăexiste,estei
consideratirnposifi,deci,şialdoileatermen,/A/,imposibil.Dacă,atunci, bil,arf
ecesarsăexisteşiB.Dacăînsă, acesta^ tuldintreAşiB,nuarfiposibiltotuşi
sarcaşiBsăfieposibil,şidacăexistăatunci A.f^neCjSarA — r neces»r,daca^"j
ptulcăBesteposibilînmodposibil,astaînseamnă:dacăexistăA,atunci ac Capitolul5
teleexistăprinobişnuinţă<e9ei>,precuml7flaut,ajteleexistă prinînvăţătură,precum
uinţăşiînvăţăturăpresupunînmodnecesaro activitateprealabilă,întimpceaceleacar
te. Orposibilulesteunposibildeterminat,anumecacevasăexiste,"mtrunAnumitmomen
teI048aînsuţincuprinseîndefiniţiei Pedealtăparte,unelelucruripotsăsemişte
esînt iraţionaleşivirtualităţilelorsîntiraţionale enecesaratuncicaceleraţional
flăatîtînceleînsufleţite,cîtşiînceleneînsufleţite.Deasemenea,estenecesarpentr
lălaltcelcareacţioneazăşicelcareîndură,unulsă acţionezeşicelălaltsăîndure da
ale,toate, producfiecareînparteunsinArrfmvremecevirtualităţileraţionaleprodu
multan,ceeaceesteimposilaapetit'l**'necesarcaaltcevasăfieelementuldecisiv:mă
arccontrariu/vietatea/1ardori*k^lemelf'âce*'vaâcecînd,dupăputinţă,seva
oreştelucrul faceacesH^°are^'nf£lulîncareoare,înmodnecesar lucru T^
l.Altminteri,nuvaputeaumaitrebuieadăugat,dreptcondiţieprealabilă, 298 METAFIZI
renuîmpiedică"•întcitatea,ceecapacitateadeaacţiona,darnuâc^tîndiferentcum
inat,iarîntreacelecondiţiisîntdefinitenijnţr'Unanumjtîn fapt,uneledintreaces
eaceea,Iofiinţăvie/dacăvavoisauvado'C(
n'ţ'e')lucrurideodatăsaudouăcontrarii,nulevaputeaf**°*ôu*nuarecapacitatea
lucruricontrare/,datfiind<înacestfel/numai/lucrurileacărorcapacitate/de ale
recesavorbitdespreaşanumitacapacitatevirtualitate1*asociatămişcării,săcercetăm
truceicecercetează,vadeveniclarădeopotrivăşivirtuaîitateacapaatate,şi/sevave
icăceeaceînmodnaturalmişcăaltceva,sauestepusînmişcarede cătrealtceva,fieîn
ltermenului deaceea, studiindchestiunea,amparcursşiacesteprobleme. Actualizarea
lulîncarespunemcăeaesteînvirtualitate.Vorbimdesprevirtualitate spunînd,deexem
aptă,fiindcă/ei/arputeafiscoşi deacolo.Deasemenea,numimştiutorşipecelcaren
asăpoată reflectaînprincipiu.Altcevaînseamnăînsăafiînactualizare.
aptuldeaconstruiefectivlacapacitateadeaconstrui l^cipiu,totaşa/seraportează
edeînmomentulrespectiv —lacelcarearedarpoatevedea,şiceeaceestescosdinmater
erminat. ^.^ CARTEATHETA(IX) 299 r deexemp prieuneiadintrelaturileacesteidist
edefinităcaproprieceleilalte [aiur .sisenstoatelucrurilesmtconsiderateaseaf
e: precumacelactuâhzarf>aJajjucmsauseraporteazălaacellucru,/totaşa/acest
ii/,alteleprecumFiinţalaomaterie.Darşi vidul,şicîtesîntdeacestfel,sespuna
area,virtuse raporteazălamajoritatealucrurilorşiafenomenelor, 5t r
dva —celcareestevăzut,fiindcăesteefectivvăzut,iar/celcareesteefectivvăzut/fi
lnuseaflăînvirtualitateprecumcevacareurmeazăsăfieautonomprinactualizare,cid
viziunedeterminăcaaceastăactualizaresărămînăoexistenţă virtuală,darsănufieoe
uesteofinalitate/în sine/,dar/existăfinalitate/ pentruproceselecaresesitueazăî
ldeaslăbi,sau slăbirea.Cîndexistăslăbireînacestfel,existămişcare,darnueste
,acesteanusîntacţiune/însensuladevăratalcuvîntului/,saumăcarnusîntoacţiUne
ne/terminată/careposedăfinalitatea.PuldT™^}11'/C'nCl cineva/Deopotrivăvede,dara
,cîndcugetădaraşicugeaşi aflat.'Pe.a^parteînsă,elnuaflăcevaşi,deopotr
aşitimp'aş f^11|ot.n_mpulbine,căefericit acumdarşică,înacelaşiincetatlaur
dt/>precumatuncicîndcinetrĂie?teşiLsalnunelesituaţii,aşacevanueposibil:cuta
A Dintreacesteprocese,uneletrebuienumite •w••
n°isîntcelpuţinincomplete.18mi?cări,^ Căciuno
rit/ AAcăceva/semişcăşi,totodată,samişcattottimpulDaspune/înschimb,căac
ttimpul.19Numescunastfeldeproces actualizare^?e'celălalt— mişcare.Ceînseamnăa
diţie,sărămînă clardinastfeldeconsideraţii" Capitolul7 Cîndunlucruseaflăîn
stanuseîntîmplă orişicînd.Depildă,oarepămîntuleînvirtualitateunom?Saunue
eînsănătoşeştenuofacedefaptdincauzamedicinei,nicia întîmplării,ciexistăceva
tate.20 Iardefiniţiaceluicare,înmodraţional,ajungeînactualizareporninddelasta
tfel/, presupunmcăodoreşteşicănimicexteriornuseopune.Incazulceluicaêstev
dnuseopunenidincelecesîntînel.Lafelseîntîmplăşicucasaînvinu*^dacănimic
ossauschimbat,acest lucruestecasaînvirtualitate... j Lafelseîntîmplăşi
areauprincipiulgen ^^_ . îneleînselesîntaceleacarevordeveniprinsine,daca
IX) 301 —"Tcaciăpepămîntşisăsetransforme),darcîndar iciea,trebUaetarecondiţ
e.Darmaiînainte,eaaveanevoiedeuneste/planta''.._acumpămîntulnuesteîncă
,deoarece, bSelspunemdespreunlucrunucăesteo anumitamaterie. dintroanumităm
'c lemnulnutrebuienumit„pămînt",ci „de".'«i"felpămîntul,dacă/sereduceşiel
ereuuntteaflatţnvirtualitateeînmodabsolutelementulurmător.Astfel,ladanueste
văr,esteînvirtualitateladaşielestematerialăzii înmodabsolut/emateria/uneilă
temateriaacesteilăziparticulare. Iardacăexistăomateriecarenumaiestenumitădup
eaeste primamaterie:deexemplu,dacăpămîntuleste„deaer",iaraerulnueste„foc",c
vadeterminat.Căci prinaceastasediferenţiazăsubiecteleşisubstratele/întreele/,pri
ate.21 Deexemplu,substratulproprietăţiloresteunom,untrup,unsuflet,întimpcepr
(Dacămuzicaesteunpredicatalomului,acelomestenumit,nu„muzică",ci«muzician",re
bare"sau„mişcare",ci„plimbînduse"sau„mişcînduse",,!?f}calncazul /lucruluifă
uflet/sînt,înultimăinstanţă,Fiinţa.,cipredicatul/lor/esteformăşicevainstanţă
cemaţena,cîtşiînraportcuproprietăţile.Ambelesînt,într adevăr,indeterminate.22
cacevaesteinvirtu 302 METAFIZICA ra jrezuiy
Capitolul8 Sastabilitcă„anteriorul"aremaimultesemnifideaici,înmodevident,că
ailavirtualitateadefinitătransformatoracevaînaltcevasauîncevaluatcal*'gene
ull'"— "'''"adevăr,natura2*1seaflă,învirtualitate,înacelaşigen.Pri*"'' *ntr~unu
ormarea!*"'altceva,ciînacelaşilucru,luatînsăcaaltceva.C'n Or,ac
i,cîtşisubcelalFiinţei.Dardinpu vederetemporal,eaesteîntrunsensanterioară,
iindcă actualizareaestecuputinţăesteposibilvirtualulînsensulprimar.Depildă,num
truiascăla unmomentdatvăzătorpecelcarepoatesăvadălaunmomentdat,vizibil —cee
esarcadefiniţiasicunoaştereaactualizăriisăpreceadădefiniţiaşi cunoaştereavirtual
zareaesteanterioarăînacestsens:dacăceeaceesteînactualizareesteidenticcaspeci
zareaesteanterioară dacăceeaceesteînactualizareşiceeaceesteîn virtualitatese
emplu,materia,sămînţaşiposibilitateadea vedeasîntanterioareîntimpacestuiomcar
tiv,griuluişiceluicarevedeeec tiv.întradevăr,acelea — materia,sămînţa,posibili
fectiv,darnuînactualizare.
raltom,muzicianuldintraltmuzi'^fdeaunacelcarepuneînmişcare fundlaîncep
ETA(IX) 303 devăr,înanalizelededicateFiinţei,căoricelucru5aarătatin.c
eimposi iin neidenticc^constructorcaresănuficonstruitcevavreobilcasăexis
emeserll'trageşiaceaobiecţiesofisticăcăcineva,deşinuposedăpeaicis^ ^^^pres
inţa/.DarfiindcăcevadinceeaCarCrmâîdevinedejaadevenitşi,în general,cevadin
cesarca sicelcetocmaiînvaţăsăposedeprobabilI050a însărezultăşiînacestrelcă
ulgenerăriişial timpului. Dar/actualizarea/esteanterioarăsisubraportulFiinţei:
epringenezăsînt anterioareprinformăşiprinFiinţă(deexemplu,bărbatulesteastfel
laltă — nu.) Apoi,/actualizareaesteanterioară/,fiindcăoricelucrucaredevineseîndr
teasa (scopulesteunprincipiu,iardevenireasefaceînvedereauneifinalităţi).Iara
tualitateaestepreluatăînvedereauneifinalităţii Intradevăr,animalelenuvădcasăa
rucţieicasăseconstruiascăşiştiinţele oreticecasăcerceteze,şinusecerceteazăpe
,defapt, ?ianicinucercetează,decîtîntrunanumesens,[saufiindcă uspreforn~
ualizare,atuncieaacăpătat0 mişcareD"mCeecazunşiînceleacărorfinalitateest
a.Dacă"*****]ucrurileînacţiune,totaşaprocedeazăşidaciŞtiinţ^6111""11'14a?a'
l/elevului/sauînafara/lui/nuiclar 304 METAFIZICA
lteact|. Căciacţiuneaestefinalitatea<TeA.oq>,iaractul'vitatea<f)5eevepyEUxto
atdecelde„activitate"şitindesăconţinăideeaauneifinalităţi^1 înunelesituaţii
ltimafinalitate/aaptitudiniideavdşinumai existănimicaltcevamaidepartedecît
aaltev'^v^mai apareceva(precumproveninddelaartaconstrucţie"*"^Tf}qoÎKo5oîK
ruirT*tivă<raxpccTTIVoiKO§6ur|aiv>),totuşinuavemîntrunlocmaipuţin'"şiîntra
"efectivăseaflăînobiectulcaretocmaiseconstruieştesieasedvoltă laolaltăsies
emaiauodeveniredincolodefolosinţăactualizareaseaflăînobiectulcaretocmai este
ivăseaflăînobiectulconstruit,iarţesereaefectivăseaflăînobiectulţesut,la fel
iestemişcat).Pentruvirtualitătile,însă,care numaiconduclaaltăactivitatedincolo
lăchiarînele(precumviziuneaseaflă nemijlocitîncelcarevedeefectiv,cercetarea —
aţaînsuflet deaceeaşi fericirea/seaflănemijlocitînsuflet/.Căci/fericirea/este
tcăFiinţaşiformasîntactualizare, Iarconform acestuiraţionament,elimpedecă,sub
ioarăvirtualităţii.Şidupă cum^spus,întimpmereuoactualizareprecedeoaltăactual
ceastaşicuargumentemaipute^^lucrurileeternesîntanterioareprinFiinţăcelorpier
ern.Iatămotrvu•.aje. Oricevirtualitateestedatăîmpreunăcucontrariilesae.
stenţe,daroricevirtualitatepoate,totuşi,sa„^^JieUzeze.Prinurmare,ceeaceeînvi
e.Deciacelaşilucrupoatefiesăexiste,nesa sănu CARTEATHETA(IX) 305 'rtual,nu
ieritor,fieînmodabsolut,fiedoar~~'KS/al său/desprecaresespunecăpoatesănu
n„înmod £ferlaFiinţă. Aşadar,niciunuldintrelucrurilenepiema
nnepieritoaresîntînactualizare. C'1unuldintrelucrurilenecesarenuseaflăînvi
iindcă,dacăelenuarexista,nimic „vicraVnicimişcarea/nuesteînvirtualitate/dacă
oaroriginea şidirecţia/mişcăriipotfiînvirtualitate/.Şinimicnuopreştesăexiste
ele,siîntregulCersîntveşnicînactualizareşinuexistăvreotemerecăsarputeaopri
văr,lucrurileacesteanuostenesccîndserotesc,deoarecemişcarealornuelegatădeexi
umseîntîmplăculucrurilepieritoare,astfelîncîtcontinuareamişcăriisăaducăosteneal
terieşivirtualitate,darnuactualizare,eaeresponsabilădeosteneală. Celenepieritoa
teîntransformare,precumpămîntulşifocul «cişiacesteasînt veşnicactualizate,deoa
or'dincareacesteaau"1cutoateledeprezenţacontrariilor,întradevăr, Hcelu
e.SÎntvirtualităţiraţionale.Iarvirtualităţileiraţio it •/rarillorv°rrămîneide
ri,pecareceiceseocupăcu
0»Forme",cumultmaimultarfi/„Formă"/ceyacaremi°dactualizatdecîteste/Form
IZICA Căcicelcareştieşicaresemişcăefectivsîntmăzări,întimpceştiinţaînsine
l9 Darcăactualizareaestemaibunăşimainobilă/chiar/d"•tualitateaonorabilă
ateînvirtualitatesîntcapabil•fieambelecontrarii,fiecarerămînîndidenticcusine.
tel,capabil'fieşibolnav,şi/elestevirtualambele contrarii/simultan.Căciaceeaş
ivirtualitateastatuluiliniştitşia mişcării,aconstruiriişiademolării,afaptului
evăr, virtualităţilecontrariilorcoexistăsimultan,darcontrariile/actualizate/nupot
cumafiefectiv sănătosşiafiefectivbolnav) deaicirezultăcăunuldintrecontrarii
econtrarii,sauniciunul.Actualizareaeste,prinurmare,maibună. Estenecesarînsăca
ualizareasăfiemaireledecîtvirtualitatea/răului/,întradevăr, acelaşivirtualeste
cicărăulnuestedincolodelucruri,deoareceelvine înmodnaturaldupăvirtualitate.
dialesieternenuexinicirău,nicieroare,nici distrugere(distrugereaaparţinecelor
aYpduu.ata>sîntdescoperiteâctualizarea/unorvirtualităţi/.Căcifâcînd/anumite/ "'
mentulcind*sîntrealizate,teoremeledevinevidente.Darlaîncep existăvirtual.Din
galăcuceaadouăunghiuridrepte?Fiindcăun&?uf Jrepteunuipunct/situatpeo
,arfidevenitclardeceseîntîmplăaşa. CARTEATHETA(IX) 307 tre •^înscris
endi semicercului — devineclarpentruceUare cedusa'gasa/>Deoareceelcunoaştet
*„'j£c£seaflaînvirtualitatesîntdescoperiteprine es *eactualizare
in căg'1resfdeaceeaoameniicunosclucrurilefăcîndule.40(Actuaacruaiza^ve
ară ă/virtualităţii/.) Capitolul10 Deoarececeeaceesteşiceeacenuesteseconcep
edealtăparteîn raportcuvirtualitateaşicuactualizareaacestorcategoriisauacont
ipal]în raportcuadevărulşicufalsul,aceastatrebuiesăcorespundăînrealitatecumo
ectdeunpredicat/:astfelcăspuneadevărulcelcaregîndeştedisociateunsubiectşiun
lcarelegîndeşteasociatepecelecaresînt asociate.Spunefalsulcelcaredeclarălucr
vemoafirmaţieadevărată,respectivfalsă?Irebuiesăcercetămcevremsăspunemcuasta.
iindcătueştichiaralbsinoi afirmămacestlucru,sP««mnoiadevărul. ^lucruri^tete
ociate'iaraltelecitŞ'afomodu"contrare,faptuldeaficonstăînafiaso& disocia
tiP^citateIarînprivinţacelor carepotâdevăratăate>Cm^^lsociate/'aceeaşiopinie
e,şiea, cîndfalsă,cîndadePfecelecarenupotfialtfelnusepoateafirmacînd 308
eva adevărul,cîndfalsul,ciaceleaşilucrurisîntî •ri' rate,ţie,r
alitate/,încîtsăexisteînfaptcîndeunitTA'evasănuexiste,cîndeseparat
pi/^ ?m••j i rii ••< i, 'Platului/ cniciadevărulş
oarer™°mio'âşanin existenţanuareacelaşis
osibil,decît înmodconjunctural. LafelstaulucrurilesicuFiinţelenecompuse:nuecu
stăîn actualizaresinuînvirtualitate.4^întradevăr,altminteriarfisupusedevenirii
icinudevine,nicinupiere altminteriartrebuisadevinădinaltceva. Aşadar,desprel
tenţăşicaresîntactualizărinutepoţiînşela,cidoarpoţi sălegîndeştisaunu.Iar
ratcaadevărşianuficonsideratcafalsformeazăunsinguradevărdacăexistăasociere
esubiect şipredicat/,avem1052afals.Iarunitatea/dintre subiectşipredicat/,dacă
nţanueastfel,nicitateanue.45 ._.,ne. Defapt,falsulnuexistă,nicieroarea
ranţa,darnuînsensuin _ birea.Orbireaaducecu/situaţia/celuicarenuaraveaira
telimpedesică,înprivinţalucruri^nuexistăposibilitatedeînşelareasupramomentulu
eP1 CARTEATHETA(IX) 309 n„hiulnuseschimbăîntimp,nicinuvaconunghiurilorsale
esupune/cătri $''JypotC»clii^' ^Tsmodifica.
,altele —potrivăpar.F^'u_seunsmgurnumăr nicimăcaraşacevanunusînt.ar,^nu
edataaceasta,veiestemtrmu£reu/Avarul,sauteveiînşela/mereu/,devremece SpUflc
elta,cap.12despre„Swautc,"şi„âowauia".Termenulpuneproblemelatraducere.„Virtuali
esîncircumstanţelelegatedematerie,deoareceexprimăbinepasivitateaşi maleabilitate
sociazămaibinecuproprietăţileorganismelor. 2.V.Platon,HippiasMinor,367ce.Idee
itateadeaproduce,dupăvoie,atît binele,cîtşirăuleraoideedestulderăspîndită.
, cîtşiotravă. 3. Sănătateaestecontrariulasociatintrinsecmedicinii,deoarece.me
a medicinapoatepro ceŞiboalaînmoddeliberat,daraceastatinedeuncontextdat.
atnupoateprimisimultanceledouăcontra^''virtualitate — da.Ştiinţa
neaŞiratfCreaamêêcontrarii,şiopoatefacedeoareceeaarenoţiu"mmişca6a
t. dinMegara*me|ancaaf°stînfiinţatăpela380î.e.n.decătreEuclide0importantămfl
maşiiluiEuclideaudezvoltatmultnitainsă,parese,înmaremăsurăotehnicăf orrneg
FIZICA sinf °SPe=iede >Se. ruP°'Ulcmai louj tatoserioasărivalitate.Pentru
or 6.Thrasymachos,sofistuldinRepublicaluiPIdeunargumentasemănător:elsusţinea
ncicîndgreşescnu~FU'Ulclanu|miţimedicsauompolitic.(Rep.340de) maiPotfinu
apacitate)'distrugeînfondFiinţa.Realitateasereducelaosucc'' actua''2arement
emaicurîndînt" l 6m°"ceanuleazăposibilitateaunei cunoaşteriraţionale.Fiinţ
eamnăcăl"5'momentenuse potconfunda.
ifinalităţi.Ieşireadinvirtualiutenue,aşadar,osimplă acţiune,cioacţiunecuose
p„brownian",saumişcareafizică, repetitivăamodernilorestefoartediferitădeconcept
propiatdebiologicsaude psihologic. 9.Mişcareaesteotrecereavirtualităţiiînac
:cutarenuvaexistaniciodatăpresupuneimposibilitateacacevasăexiste.Dacă cevapoa
atepretindecănuarexistaînviitor,deşinusepoatenicipretinde căvaexistacunec
lulsuprimădefaptnecesarul,careestecontrariul imposibilului.Exemplulcareurmeazăc
atăcăştiinţadevineimposibilă,sausereducela conjectură,înaceastăeventualitate.
usţinecaceeacecdoarvirtualnueobligatoriusăexiste,chiarşiîntr untimpmiCa
.Tezacfoarteimportantă, deoarecedineaAristoteldeducep^_ritateaontologicăaactu
călumea^^înmod necesar,rezultăcăeanuapututapăreadintroeXlstenAsajâr,ala,că
itemcălumeaexistăînmodîntîmplătorsaucoadmitemcăexistăoactualizareprimordială
n*• B.DarnuB deciniciA.eâvin"ua 1
tefidecîtcald.Con•dcă'sedefinesclucrurilecorespunzător:bronzulv»» 'Jorice f
rna arăsiprindefiniţie.AmputeaspunecăoanumevirLltsâUpUţin'lrf.constăîndefini
tualitate"cr..sjnecavirtualitatepura,elipsitadelimite(ararănumaimate"3
zinJoardacan^^determinare)."'t0tUA'ctualizauncontrariupresupunenegareaceluila
elaşisubiectînactualizare, j,..,icontrariiuu^Y.,..
ere,putinţă,virtualitate. 16CeeaceAristotelnumeşte„analogiecorespundenoţiunii
ate:sînt identificateanumite rapoarteconstanteîntremărimi,astfelîncîtnumărimile
ortează unelelaaltele.Eoideecardinalaametodologieiaristotelice(aflatăînnuceşi
eidinRepublica):untermenpoatereprezentamateriaîntrunraport,darpoatefiformasa
.Deaicirezultăşimultiplicitateadesensuripecareconceptelefundamentale,camaterie
rteaaceastapînălasfîrşitulcapitoluluinusegăseşteînmaimultemanuscriseşinueste
easemenea,textulestefoartecorupt.Nelimitatulnusepoateactualiza deoareceactualiz
nare,orividuleste,prindefiniţie,fărădeterminare,firMCeA"stotel numeşte„mişcar
Xf|< ,incompletă.Cinevaseplimcu unanumitscop.exterior:teplimbicasăfiisăacest
răiesc —*"' Pr°priafinalitate,sefacdedragullorînşile,şideaceeaPeseamalorprop
rma,căciformaeste, 19.UnomCOm,Pîncheiatâ,determinată. totimpul.Daf
pul.^na^tateŞÎdeaceeaeapoateficontinuubiredealteacţiuni,care trecînvirtuali
ip 20.Medicinaestecauzasauraţiuneaefici ^v.4.*^^n^ni»wjv>*t*w«,«oauictuuuca
riaprimăesteunsubstratcompletnedeter'tualitate.Altesubstrate,cumarfilemn,o
llor,sîntşisubiectealeunorpropriet'êteriniminămaideparte.Numaiactuali
ată.U>"Psităde 22.Materiaesteindeterminatăîntrucît
elenusîntFiintA \ ^ 23.V.CarteaDelta,cap.ll.
punsîntrebăriifundamentalepecareoformuleazăHeideeg„deceexistăcevaşinumai deg
ecapacitateadeadeveniceva,deafaceceva,dealuaoanumitadeterminare cualtecuv
terminareapentrucasăpoatăficonceputăvirtualitateaei. Anterioritateasauprioritate
tualităţiireprezintăunpunctcheiealdoctrineiaristotelice,fiind echivalentcupriori
tăţiiasupramateriei.Dumnezeu,careeactualizarepură,adicălipsităde oriceindetermi
te,fireşte,prioritarînmodabsolut.Aacceptaprioritateavirtualităţii presupune —obs
tenecesarăşicăeaaapărutprintrunaccidentde neînţeles.^ 27.Subraportspecific,
iafiecăruiindivid,precedevirtualitatea. 28.Procesuldeînvăţarenuesteotreceres
unoştinţelor alităţilordejaexistente.AceastaobiecţiesofisticăaparemluiPlatou,iar
morare.Aristotelnuutilizeazăaceastămetoda,cipresupundeaunaînvăţămpebazauneiînv
reasînt,întrunfel,sin un.{in,li _rYliiT lucrucaredevineti
'cuaoe" tatea,scopulşi,înacelaşitimp, expri
ETA(IX) 313 ote)credcaeravorbadespreunjocperspectivic.'esăfievorbadespreun
agădacăoanumităparteaparţine unu"personal*rjosesteceidoitermeniacărorsinoni
o,pentnî"'' .. Drceseîntîmplăcuentităţilecareaumate
latdedife^"ânuareoexistenţăautenticăsinupoatefi reprezentatcuprecizie.^"Gen
aimuţăetc.,,îuvremecîtnueste conceputcaactualizat,elnuareoexistentăefectivă
ndefinit oriceanimalesteun animaldeoanumităspecie,fieeaşiimaginara,deexemplu,
oncepeAnimalulînsine,darAristotelcredecăelseînşalăşiacestaestesensulideiisa
amodulinteligibil,pieritor,deoareceelsepoatesaunuactualiza.Darşispeciaomsep
ipdeom— femeie,bărbat,tînăr,bătrînetc.Deaicisevedecănuexistăactualizare pur
ele,depildă,caresîntnepieritoare,îşipotschimbapoziţiasauaspectul deci,subanum
.ArfivorbadespreoaluzielaEmpedocle. oDacărăul(actualizat)urmeazăvirtualităţ
ateexistanicirău. Or,lucrurileeterne auvirtualitate,decilaelenuexistărău,şi
h'V°rêsPreteoremacarespunecăsumaunghiurilorunui 38Ce"6 £galăCUd°UăunShlur
reateoremei nezeuca^înjpregăte?teteo™dinCarteaLambdaasupraluiDum"psitâde«
'el1^1""6 ci°amermînv âseşte°dovadăapriorităţiiactualizăriiînfaptulaţaacţ10
teladevărînseamnăaasocia —~subiectdeunpredicatcaînrealitate falsaleasocia
ctusetre'1Soc'a'nverscolasticii. VeausăspUni 42.Estevorbadesprenoţiuniles
epot descompuneîntrunsubi'^êsPre cat.Deaceea,încazullor,nusepoatespune
biectşia unuipredic°?nst*'nacesteanuexistădistincte.Adevărulconstăaiciînin
e,pentrureal'''*F°''n compuse,oînfăţişaremaiarhaică,maiapropiatdeceeacen"C°
nîndunei^^necuautoritate:rege,profet,înţelept. a" 43.Adică,alecunoaştenupr
citlamanifestşiexplicitcum, depildăstalucrurileîncazulgeometriei. 44.Adică
unecompusă dacaestenecompusă,eaesteimediat enunţabilăcaadevărată,dacăestegîndi
cat)aresensurilepecareleareşiexistenţaFiinţeirespective,ceeace Aristotelarăta
bPatruestepar,darnuprim.Sarputeaafirmacăanumiteproprietăţiale numerelorvari
erelornaturale,ciunsingurnumăr, proprietăţilelui vorficonstante. CARTEAIOTA(X)
ChestiuneaunităţiiFiinţelor.Celepatrusensuriîncarese unitatea.Esenţaunităţiiest
igenexistăomăsurăşioanumitău' considerataindivizibilă.Sensurileindivizibilităţ
ucrurilor.Criticateo''luiProtagoras. CeesteînsineUnul?ElnuesteoFiinţă,în
umsusţinplatonicienii. Unulesteîntotdeaunaun„unu"determinat.Unulînsinenuexistă
nticul şiasemănătorul.Sensurilediversuluişineasemănătorului.Diferenţaşiunitateage
ea cadiferenţămaximăşiperfectă.Decenupotexistadecîtdouăcontramîncadrulfiecă
arietatea.Privaţiunea,încefelseopununulşimultiplul,cîtşimarelesimicul.Egalul
i,ciinegalului.Problemaintermediarelor.Eleseaflăînacelaşigencu contrariileresp
enulşidiferenţa.Inraportcugenul,specianuesteniciidentică, nicidiferită. Dece
e,întimpcealtele —nu.Diferenţaintrinsecădefiniţieişicea extrinsecă.Numaiprimap
ritorulsîntgenuridiferite.ElenupotaPa.âceleiaşispecii,deundeunargumentîmpotr
ll "tatmaiînainte,încapitoluldedicatsensurilormultiple, A)căunitateaaremaimu
eprincipalerămînpatru,aparţinîndentităţilorpri r'esicaresîntconceputecaformîn
munitateacontinuă,careeste,înmodabsolutsaumăcarînprincipal,naturalăşinuobţin
emaimultăunitateşiareprioritatelucrulacăruimişcareestemaipuţin divizibilăşi
tregulceposedăoconfiguraţieşioformă, maialesdacăelesteastfelînchipnaturalş
ate,ciareînsine însuşiraţiuneadeafiuncorpcontinuu.Elesteînacestfeldatorit
lîncîtesteevidentcă,dacăvreunlucruposedăînmodnaturalprincipiulmişcării,şianu
ară,acestaesteceadintîiuniUt^"posedămărime spaţială<7ip6m>vueye9oc,ev>.'conti^
tdeol^nT ^ f!mdcărePrezintăunîntreg altele/auunitatea/datălegerc^''^
sdeînţelegereestefieluatdu'6mdmzibilînsâcîndaredreptobiect indivizibilul,a'u'
vidu^°rniează'u'°t'mpce'duPă specie,eindivizibilceeaceraţinneade
ICA Prinurmare,unitateaareacestesensuri:ceeaînmodnatural,întregul,individualul
itateprinfaptulcăau,unele,mis'^^"^bilă,altele — procesulprincaresîntînţele
enti uu carelucrurilesîntconceputeaformaounitate,pede^'nesenţaunităţii
eleamdescrisşivafiounitatefiec^^treele,carevaaveadeafacecuunul dintre
estemaiaproapedesensul principalalnoţiunii.Iarcelelalt''/***suri/reprezintăunit
uelementului şiaraţiuniideafi,dacăartrebuifăcutedistincţiiîlucrurişidatăo
atelement(darchiarsinelimitatulsaucevasimilaresteorealitateintrinsecă), înalt
entuluinusîntidentice,ci,luatcaunlucruanumeşicaonatură, foculesteunelement
/areoanumităproprietate,fiindcăexistăceva scosdintroprimă/materie/imanentă. L
reraţiuneadeafi,despreunitatesauunuşidespretoatecele asemănătoare.Deaceea,e
,ceeaceesteuncedeterminat,fiindcăeste autonomfiedupăloc,fiedupăspecie,fied
eguluişia indivizibilului,dar, înspecial,fiindcăesteesenţamăsuriiprimeîncadrul
cantităţii.Căcideaici —delamăsură — aajuns/unitatea/şi*altegenuri. . întrade
itatea,întrucîtestecantitate,secunoaştefieprin mteunităţiifieprincelalnumărul
tfelîncîtoricecantitate,întruci ^titate,secunoaşteprinintermediulunului.Deacee
atcanumăr.Deaicişimce vorbimdespremăsurăcadesprelucrulprincareceva^înpri
X) 319 lăţime,înadîncime,îngreutate,înviteză.(Noţiu, nlungime'in.'ceajevite
ri:deexemplu,„greufiecaredintrea,_ôparte)oricecîntăreşteceva,pedealta — ţaţe
arec>^^_laomişcareexcesivderapidă. Căciexistă oricemişcare'uluilent,ş
Intoateavca"1>.„_,•••, 'aerată
imi/,această/mărime/estemăsuraexactă.Deaceeamăsuranumăruluiesteceamaiexactă.
vinţeleindivizibilă,iarîncelelaltegenuriesteimitatătocmai oastfeldeunitate.Fii
audelaaltămăsurămaimare,nuarfievidente niciadăugirea,niciscoatereauneicanti
aimică astfelîncîttoatălumeastabileştedreptunitatedemăsurăşipentrulichide,şi
intîipornind eIacarenumaieposibilsătelaşiînşelatcuajutorulsenzaţiei,/dacăs
oaştecantitateacîndocunoaşteeêimasuri'Şi'/considerăcunoascută/mişcarea, rapid
taconsumăcelmaipuţintimp) de aceea,înastrono«rului/slÛnitatea?iprincipiu
işcarelacarecraP°rteazăcelelaltemişcăricereşti).5fiindcăest>|rutateaê măs
val>iarînvorbire — sunetul.IartoateUnitate com mi°UmtateînacestfelŞinufiin
20 METAFIZICA Insănuîntotdeauna/unitateade/măsurăestnumăr,ciuneorisîntmaimult
manudeauz,cideteo"^î^'6«lenea,sîntmaimultesuneteelementareprincaremăsâsem
bilatura.6 a1>?'la felş Lafelsemăsoarăşitoatemărimile.Astfel,pentrunitatea
ieşteFiinţaunuilucru,atuncicînddivizăm,fieînmHtativ,fieprindistingereaspecii
piultuturorlucruriloresteindivizibil<\ iovEKdotcovcc5iodp£TOv>. Totuşinuoriceuni
ilăînacelaşifel—deexempiu,piciorulşiunitateaaritmetică,ciaceastadin urmăest
zatprintrelucrurileindivizibilepentru senzaţie7,dupăcumsaspusdeja căcioricelu
vizibil. întotdeaunamăsuratrebuiesăfieînrudităcuceeacesemăsoară:întradevăr,o
temăsuralungimii,osuprafaţă — măsurasuprafeţei,asunetului — unsunet,măsura greută
eesteounitatearitmetică,înacestfeltrebuieluatelucrurile,şinucă unnumăreste
,întradevăr,similare.Or,elenusînt similare,ciarficaşicîndsarconsideracăm
nitate.Căcinumărulesteomultitudinedeunităţiaritmeticesinu ounitate. Darişti
icinaaceluiaşimotiv,fiindcăcunoaştemcevacuaju^
avîndînvedere cămaicurîndsemăsoară/cuajutoru^^ eleînselemăsoară.Seîn
u>^..^1053b1araveaînvederepecelştiutorsaupecel careare^fjjj
oiirileobiectelor.Aşadar,fărăsăspunănimicjarnumaisăspunăaşa ceva.8esenţaunit
tităţii, disting6duP.. £Stelimpede.Oastfeldeunitatevali,maiîntîi,apoicea
s ăeX1ta'litativ.Deaceea,unitateaesteindivizibilăfieabsolut,încareesteprivita
inţaşicunaturatrebuie cercetatdacălucrurilestauîntrunfelsauîntraltul,aşacuma
:anumecesîntunulşiunitateaşicumtrebuieconceputeele:oareunulesteoFiinţă an
on?Saumaidegrabăexistăonaturădrept substrat/altadecîtunul/,şiatuncieatrebui
ofii naturii?Căcidintreaceştia,unfilozofsusţinecăPrieteniaesteunitatea,altul —
l? Dar,dacăniciunuldintreuniversalenupoatefiFiinţă,dupăcumsaarătatînCărţil
eunicplasatîn•«aramultiplicităţii(căcielestecomun /multiplicităţii/,afarădoaru
u'U°aaC6Strol/'într adevarceeaceesteşiunula maremasurapredicateletuturorlu
utonomefaţadedincar'n^c'unti^nuP°atefiungen,dinaceleaşiraţiuni ^n
cesitateasemănătorîntoate aces^Hceeac "^ConcePHt'mtotatîteasensuri încîteest
iCSte^^^în°aZulcalitaţilor'latelŞ»încelalcantităţilor,CreDuiecercetatîngene
i dupăcum/neamîntrebat/şice anumeeste nuestesuficient/asespune/cănaturalor
loare,una,precu^lu*'81*'restulculorilorcarederivădinacestaşidinnegru•'*
ulestei•'''utpnvatin lu
istente intervalemuzicale,şielearreprezentaunanumenumăr'i•
alelimbiidac'existenţelearfiunnumărdesuneteelementare,şiunularfiatun'ovo
elearreprezentaatunci/unnumărdefiguri,iarunularfitriunghiulAcelaşiraţionament
ultăcăşiîncazulafecţiunilor,şiîncelalcalităţilor,şiîncelalcantită ţilor,ş
le respectivereprezintăunnumărdeterminatdelucruri,iarunulrespectivesteununude
ratunciestenecesarcaaceeaşisituaţiesoavemşiîncazulFiinţelor,căciseîntîmplă
,căunul,înoricegen,esteonaturaanume/determinată/,darcănicăieriunulînsinenu
buiecăutatăo(una)culoareîncalitatedeunuînsine,tot aşaşiîncazulFiinţei,unî
Căunul(unitatea)şiceeaceestesemnificăcumvaaceaşi^êstelimpededeoareceeleîşi
arnuseaflăînniciuna^^deexemplu,unulnuseaflăniciîncategoriaFiinţei,n' ei
tăaceastaşidinfaptulcatermenul„un omûiecevaînplusfaţădetermenul„om",după
3 unităţiinuadaugănimicfaţădeesenţaindivi Capitolul3 Itiplulseopunînmaimul
biluluifaţădedivizi sereter^^^^divizatsauestedivizibilsenumeştemulti
u....,„,r,• , Deoareceînsăopoziţiilesîntdepatrufelu
incontradicţie,nici prinrelaţie[arfivorbadespretermenicontrari].15 Or,unulsec
rariulsau,iarindivizibilul — porninddeladivizibil deaceea mulţimeaşidivizibilul
ndivizibilul.Rezultăcă,dinpunctdevedereconceptual, mulţimeaesteanterioarăindiviz
.16 Darpropriittnuluisînt,aşacumamexplicatînDiviziuneacontrariilor,identicul,a
ipluluiîisîntpropriidiferitul,neasemănătorulşiinegalul. Or,fiindcăidenticularem
nsulidentităţiinumerice,alteoriavemîn vederecîndcevaariiunu/şiidenticcusine/
utineînsuţişicaformă n^SEnS/vorbimdespreidentitate/,dacădefiniţiaegale•
leculaturieg'^£leformeazăomultiplicitate.Darînaceste şu,•«zuri id e
/ide St*ncte^nPrivmţaFiinţeilorcompuse,darsîntmeneapatrul6Ca, a'Precumpa
UImaimic>şidrePteleinegale/sîntşiele/aseadevăr,sîntasemenea,darnusînt purş
cruri,lacareexistăoproprietateî saumaimic,/sîntasemănătoare/dacă,avînd ^m
ucrurisîntnumiteasemănătoare,dacăarposed"^ m'C'^proprietatecaformă,precumalbu
na.Altelesîntnumite aseirf Saum'câ, au,printreînsuşiri,maimulteidenticedecît
mune/pecelelavedere<ta Ttoovpirwx.?a^ i„
ersulşi identicul"""termeniopuşi iatădeceoricelucruestefaţădeoricelucru,fie
rile/dacănuexistădeopotrivăatîtosingurămaterie,cîtşiosingurăformă deaceeat
,cevaesteidentic/cuceva/saudivers/înraportcuceva/fiindcăoriceseraporteazăla
tateşiexistenţă.Căci/„diversul"nuestetermenul/'contradictoriupentruidentic deac
atealecelorcenuexistă(încazullorsepoatevorbidespreneidentic),cisînt predica
elaşilucru,fienusîntunulşiacelaşilucrutoatecîtesîntsîntîn modnaturalexisten
Astfelseopundiversulşiidenticul.Diferenţa<5ux<popa>,insa,şidiversitatea<eT£poTT|
esarca„diversul"şitermenullacareelseraportează sărie"adiverseinvirtuteaune
eacelaşi/cuunaltlucruexistent/.Dimp°(j|{e.diferitulestediferit princevaanumed
istecevaidenticfaţădecare^]9 respectivesăsediferenţieze<ta\)totieîvcac
rma/,întradevăr,oricediferenţieresem^prin diferenţagenerică,fieprindiferenţa
ARTEAIOTA(X) 325 ",.rrentiazălucrurilecarenuaumateriacomuna,pringense„o
rite prinspeciesediferenţiazălucrurilecarepo1. ^£ numeşte„gen"predicatulprinc
ranetateaesteodiferenţă.Căpre tra^^lucruestelimpedeprininducţie:căci
u,ciunelesîntdiversedatorităgenului,întQ,ru<I3ir'*.,,
pitolul4 Deoareceesteposibilcalucrurilediferitesăsediferenţiezereciprocmaimult
ma.,şipeaceastaonumesccontrarietate.Căeaestediferenţamaximăesteclarînbazain
azăpnngennuexistăundrumdetrecereîntreele,cielesîntplasatelamaredistanţăşi
rilecaresediferenţiazăprinspeciesîntgeneratedincontrariiluatecatermeniextremi
miestemaximă rezultăcăşidistanţadintrecontrarii/estemaxima•Insăceeaceestemax
ulcarenupoatefidepăşit,iarpertuc"f6^*nâracăruânusePoateconcepenimic.Ia
nalitatea<tEA,oţ>.'imita"Yte,Cazu"'senumeşte„perfectă" pentrucăîşiposedănimic
/H £arePreZmtaextremitateaîn orice/gen/şielecuprind nevoi»,4•eamaâralo
econtrariifiindluateînmaimulte sensuri,1Perfectvasosiîndatăcelaele> :vas
steafiindzise,esteclarcănuesteposibilsă unulmaimultecontram/decîtdouă/CNiri
eîntredoitermeni,rezultăcăşidiferenţaperfect"ênîa termeni.
ingen,caşipentrucelecaresediferenţiază prin^^nusepoateconcepecevaexterior.
inuexistădiferenţă/în senspropriu/ decidiferenţamaximăseregăseşte/încadrulac
celuiaşigensîntcontrarii,deoarecediferenţaperfectădintreacesteaestemaximă.Dease
aimultîncadrulaceluiaşireceptaculsîntcontrarii,deoarecemateriaesteidenticăpentr
ntrarii/şicelecaresediferenţiazăcelmaimultsubautoritateaaceleiaşicapacităţisau
tele/situateînacelaşigenesteunică).încazulacestoradiferenţa perfectăestemaximă
Primacontrarietateesteceadintreposesiesiprivaţiune,darnuoriceprivaţiune(căci„p
),ciaceeacareesteperfectă.Celelaltecontrariiseconcepdupămodelulacesteicontrari
ontrariiprinaceeacaposedă,altelefiindcăfacsaupotface,altelefiindcăsîntpreluăr
aualealtora. Iardacăaparţinopoziţiilorşicontradicţia,şiprivaţiunea,şiconI055b
ontradicţia.Pcontradicţieiestecăeanuadmitevreuntermenmterme^ cei
evedecănuetotunacontradicţiaşic^ ^ _tatea.Iarprivaţiuneaesteunfeldecont
ricelcare,născutfundsa ^ mităcalitate,nuoaretotuşi,(înmulte modurivorbimvaţ
7 .rtjuneaesteocontradicţie,fiecăedefinitădreptap 'fiecăeasociatăcusubst
ediuîncazulcontradicţiei,pentru uneledacănuexis._jntr.adevăr,oricelucruesteor
stejnacest Jarnuorice^substrat/careadmite/egalitatea.Opoziţia t\ t
galprcsu^1ii •lundenusepoatevorbidesprecantitate
i,însensulîncarerecele şicaldulsînt.23 Ordacăgenerările/lucrurilor/aulocprin
rii,eleaparfiedinformăşidin posesiaformei,fiedintroprivaţiunedeformăşidecon
tateesteo privaţiune,darnuoriceprivaţiuneesteocontrarietate.Motivulestecălucr
e feluri.Termeniiultimiînsă,dincareprovinschimbările,sînttermeniicontrari.Aceas
cecontrarietateareprivaţiuneadreptunuldintretermeniicontrari,darlucrurilenudecu
ile:inegalitateaeste/privaţiunea/deegalitate,neasemănăreaesteprivaţiuneadeasemăna
adevirtute. Ueosebirea/întreasemeneasituaţii/afostmenţionată:întrun Caz''^Xlst
steprivatde )maltesituaţii — dacăesteprivatdecevaîntrunanumitmo într"SaU.l
inţăcapitală,sauîntoateprivinţele. pentruunele/contrarietăţi/existătermenimedii,
al/săfie«râtdefini°nPar'motivulestecăînprimasituaţie existăunsub îiltăVn"^
aunuldintrecontrarii ?1genurileco'^°.pnvaûneDaredestulcaprimele/genuri/ Un
ceastăproprietate/,deexemplu, >căcicelelalte/contrarii/sepotreducelaacestea. 3
olul5 Deoareceuncontrariuareunsingurcontrariuîntrebareaîncefelseopununulşi
ui. Or,noi,întroopoziţie,folosiminterogaţiadisjunctivj 1
A~dacăasumămoanumităipoteză/disjunctivă/şivrems''avenitCleonsauSocrate
neînultimăinstanţaTîntrebareadisjunctivă fundamentală.Căcinumaitermeniioo''"
eabă '1056a avenit?"Căcidacăarputeastalaolaltă,întrebareaarfiridicolă°Dchi
ucelaopoziţie,anumelaopoziţiadintreunuşimultiplu,depildă:auvenitamîndoisau
iţiicercetareasefaceîntotdeaunaprintroîntrebaredisjunctiva,darsespune,pedealt
gal? — problemaestedeaşticareesteînraportcuaceştitermenitermenul opusegalulu
intreei,niciambilor.^Deceoaresaropunemaicurînd maimareluidecîtmaimicului?I
nderezultăcăegalulvaaveamaimulte contrariidecîtunulsingur.Iardacăinegalulsem
esensuri,artrebuica egalulsăfieopusuladoitermeni(aceastaesteodificultatecar
steo dualitate),însă,înacestfel,unucaraveadouăcontrarii,ceeaceestecuneputi
^^trarietatenuseaflalamijlocşinicidindefiniţiaei acest^êsteposibil.Căc
eni/,cimaicurîndeaare întotdeau/intermediar/situatîntresineşi/altceva/.
vaţiune.Darelnusepoateopm cului A1' l*
"'usepoateîntreba/cusensdisjunctiv/:emaimare peexemp>.,ţmotcl
,ice'lucrucarenuenicimaimare,nicimaimic,eegal,cia°' nUe°eTcareprinnatural
ilor,/mai/ rc nurmare, 'hiprinnaturăsăfiesaumare,saumic.Şiciseopunea
un,nicirăuseopuneşibinelui,sirăului,doarcăelipsitdeunnume.întradevăr,şiu
imeşte.Maidegrabăînsăceeacenuestenicialb,nici negru/areunnume/,darniciaces
aculorilecăroralerevine aceastănegaţieprivativă:căcienecesarca/acestintermedia
.Incît ceicaresusţincătoatecazurilesîntasemănătoare/cuacestea/nufacreproşuri
ntermenmediuîntregheatăşimînăcarenuenicigheată,nicimînă,devreme ceşiceeac
uisăexisteunintermediarpentrutoate lucrurile. Darnuenecesarcaaceastasăseînt
rmenilorcontrariicareadmit termenlucru*'"1MreCarC£xista°anumitadistanţă.Darîn
nţă. Căcisîntnegaţi 6™™1CareS£ aflăcuPrin^fiecare"malt8en>asrfelîncîtici/p
b Capitolul6 muhiplulr .ase!1:lanatoarearputeaapareşiînlegăturăcuunulşiacăm
IZICA sevorivimulteimposibilităţi:întradevăr,unulc~~~~~~puţinelucrur
aV"^'"Sa'J înplus,doiulestemultiplu,dacădublulestenu*'şianumemultiplucudoi
iulmultiplu,dacănuînraportc^^'puţinul?înfapt,nu existănimicmaipuţin/dec
lt"'"L"aşimultelucruri,darşimultelucruriînseamnămult (dacăn ^^ vreodiferenţ
itşiunulvafiomărime,daca aceastăsituaţiepuţinul.Acestlucrudevinenecesar,dacă
licitatease concepe,întrusens,echivalentăcumultul,darelerămîntotuşinoţiunidif
ultiplicitate.30 Or,încazullucrurilordivizibilespunem că/sîntmulte/întrunanumit
s, fieînmodabsolut,fierelativlaceva(şi,lafel,puţinulesteomulţimeavîndolip
puneunului.înacestfelvorbimdespreunusaumultiplu,caşicîndcineva arvorbidespr
lbşialbe,cîtşidesprelucrurilemăsurateînraportcumăsura [simăsurabilul],înaces
x>.Căcifiecarenumărestemult,fiindcăel constădinunităţi,şifiindcăestemăsurabil
ui,nupuţinului. _ înacestsensşidoiulestemult,darnuestecaomulţime avîndune
mul/mult/.Dar,lamodulabsolut,doiulestepuţin.Căcielesteprimamulţimeavîndolip
eleerau^laltăindefiniteşicamulţime,şicamicime arfi trebuitsa^.^înlocde„mi
,puţinulnuexistădatorităunului,dupăcuunii,cidatoritădoiului. ^yâ. Aşadarunu
l.Aceleasîntluatecarelative,cite CARTEAIOTA(X) 331 sec întradevăr,amdistins
ntrarii,întraltsens10 n ca oncep^10în obiectuldecunoscut,datorităfaptul
aimicdecîtaltceva,depildă, decîtdoi.i caun ulsai* est£totociatăşimicCăcim
atea,şiastfelunulşinumărulse opuncumva,urnemas^^^cicaentităţiaparţinîndrela
măsură,iarcelăî'kôbiecnilmăsurat,înacestfeleleseopun.Deaceeanuorice*ounit
vizibil.32 însăştiinţa,raportatămmodsimilarlaobiectulcognoscibil,nusecomportăt
vâr,căştiinţaesteo/unitatede/măsurăsicăobiectulcognoscibilestelucrulmăsurat,
ectcognoscibilesteoştiinţă,fiindcăîntr unanumefelştiinţasemăsoarăprinobiectu
icontrariulpuţinului contrariulacestuiaestemultulluatcaomulţimecare depăşeştec
tiv — ,niciluiunuîngeneral.Cimulţimea,dupăcum saspus,/seopuneunului/u$î'"
ns>mulţimeaşiunul seopuncarelaţii,lafelcumştiinţa opuneobiectuluidecunoscut,
ucaresemăsoarănumărul Capitolul7 ..e°areceestem•,.
ni$ieleh'putinţasaexisteunintermediarintrecontra c ..exisţâîntre
diarele,•aecăror intermediaresînteleseaflăînacelaşigen. CaS" 332 METAFIZICA
i'cesarsătreacă,înprealabil,ceeaceseaflăînproci"H""CSten<s mare.(Depildă,
edecoardainferioarăchiarsicuf* $Uper'°aresevaajungemaiîntîilasuneteintermed
vaajuneela"°n'0r> 'AiTri•^
diaresîntele.însătoateintermediarelesînt"uniitermeniopuşi.Căcinumaiporninddel
ilătransformarea.Iatădeceesteimposibilsăexisteunintermediarpentru termenicare
ransformarechiarşiporninddelatermenineopuşi. Darnuexistătermenmediuîntreterme
stecontradicţia — oopoziţieundeunul saualtuldintreceidoitermenieste,întrunfel
ermediar).33 înrest,termeniiopuşisîntprinrelaţie,pnnprivaţiuneşiprincontrarietat
ietăţi, nuexistaintermediar,deoareceaici/termenii/ nuseaflăsituaumacelaşigen.î
dintreştiinţaşiobiectulei?înschimb,existăunintermediarîntremareşinm Dar,dac
ume,situateîntre contrarii,este necesarca.ee5^^steadinacestecontrarii.Căci,sau
.Iardacăvaexistaungen /alcontrariilor,a^^săexistecevaanteriorcontrariil
/ — adicădiferenţelecarepro^îlecontrarealegenului:întradevăr,speciilesîntfor
lsîntcon^0>mulesteoculoarecaredistinge/obiectele/ <8uxKpitiK iarcelălalteste
stea— ceeacedistingeşiceeacecontunda — CARTEAIOTA(X) 333 alorilorrespective/.
ioare,iardiferenţelecontramsîntţe7rec'Pr°,CArării /(fecîtspeciile contrarii/.)mai
rmediarelesîntalcătuitedingenDarşicel.£jeexemplu, culorilesîntintermediareîntre
inddingen— culoareaşinegruşi^ânumite diferenţe.Daracestediferenţe nuesteun
aualb,vortiPrl ^sacjarexistăşialtediferenţeşielevorfisituateîntresauneg•
da.)RezultăcătrebuiecăutateacesteprimeDementecarenusîntcontrareîncadrulgenulu
arele/situateîntrecontrarii/.Căciestenecesarcacelesituateînacelaşigensă fiea
usăfie /eleînsele/necompuse.Contrariile,aşadar,nusînt compuseuneledinaltele,în
ompuse/fietoate,fieniciunul/nueste compus/.Căcidincontrariisenaşteceva,astfe
,înaintecasăexiste transformareducîndcătrecontrarii,întradevăr,/unuldintrecont
n decîtcelălalt.Aşadarşiacestavafiunintermediarîntrecontrarii. Şicelelalteint
e.Căci uncompus,maimarefiinddecîtuntermen/extrem/şimaimic «citcelălalt/term
stemaimare,respectivmaimic.Dar,fiindcănuexistă intermf.niaParţinîndaceluiaşig
subode^^ arâ^catuitedincontrarii,astfelîncîtşitermenii Primj0""1'?1contrar
in eent „contrani Că,aşadar,intermediareletoateseaflăînacelaşiScnşiSlnt sm,
e sPecieestealtcevafaţădecevaşitresaaPaninăambelorlucruri.Deexemplu,dacă 33
cie/decîtmine/,estevk~~ animale.Estedecinecesarcacelediferiteprin
nulşiaceja•r*"'âream.presupunăodiferenţă/specifică/contextuală,fiecă'1^ê'
na//am" animalsăfiealtulînfiecaredintreceledouăvietăţiH "ûnanimalestecal,
ferenţiatprinspeciaunuiaşiaceûif?Vorfi,prinurmare,însine,unul — unanimalcal
catîntraltfel deexemplu,primulvafical,aldoilea — om.Esteatunci necesarcaace
sc,întradevăr,diferenţagenuluioalteritatecarefaceca cevaanumesăfie/şi/altce
ducţiei),întradevăr,toatelucrurilesedividlogicprintermeniopuşi, şisaarătatfa
rarietateaeraodiferenţăperfectă,iarorice diferenţăînspecieestecevabinedistins
nticşigenpentruambele speciicaresîntopuse/princontrarietate/.(Deaceea,toateco
niedepredicaţie — estevorbadesprecelediferenţiateprinspecieşinupringen,şiel
resteperfectă.Iarelenupotsăaparălaolaltă.)Aşadar,diferenţaesteocontrarietate.
ntităţim^vizibile«rcou.a>,aflînduseînacelaşigen,posedăo contrarie^(celeindivi
epspecie).34 ...|0gj. Contrarietăţileapar,întradevăr,înprocesulde^mzl^
zibile.35 ,.trespe' Deaici.rezultăcă,înraportcunumitulgen,niciuna^.^ciileg
rita^ Agerul'bunădreptate:căcimateriaesteclarificatăprinnega.i CARTEAIOTA(X)
n(măreferlagennusternateriam«precum„neamulHeraclizilor",ciînsense»ne
speciile/careînacelaşigen. ăcugenul/lor/deacelea,întimpcesevordifeejespe
etateîn cadrul/genului/caresedife Capitolul9 Sarputeacinevaîntreba,deasemen
nspecie,datfiindcăfemininulşi masculinulsîntcontrare,iardiferenţaesteocontrar
tdiferiteprin specie.Răspunsulestecăaceastădiferenţă/întremasculinsifeminin/ap
precumdiferenţadintrealbeaţăşinegreală,ciatîtfemela,cîtşimascululaparţinanimal
peidenticăcuceacarevreasăştiedeceocontrarietatecreeazăspeciidiferite,întimp
tre„cupicioare"şi„înaripat" — da,daraceeadmtrealbeaţăşinegreală — nu.Saueaşa
cxîntimpcealtele — C0ntpol>exista>Pedeoparte,forma,pedealtăparte,materia.39
laodiferenţăspeci]a,.,>cel£careseaflăîncompusulcumaterienuconduc
lbmr nuitlediferit( nanuprocnusîn.. s*ucutaree"°mului",deşicărnurile
este cuomulnegru,nicimăcardacăisardaun•aCeStômulesteluatcamaterie,
ferit,darînspecienuexistădiferenţă,pentruc"trarietateinclusăîndefiniţie.Iarac
nceptual/. lnaivi? Calliasesteforma/definiţie/luatăîmpreunăcualbulestetotuşiom,
tomul/estealb/.Nicicerculdinbronzşi l^ntr'Hn/nusîntspeciidiferitealecercul
uldelemnnusediferenţiazăînceeacepriveştespeciad'^?'materiei/diferite/,cifii
roducelucruridiferiteprinspecieţ"'<\ eacumvadiferita,sausîntsituaţiicîndea pr
ediferitprinspeciedeacestom?Iarformllorsîntunitecumateria.Sau fiindcăexist
tă/ocontrarietate/siîntreomulalbsicalulnegru,iarea ţinedespecie,şinudefap
biiarfialbi,totuşiceledouă vietăţi arfidiferitecaspecie. Darmasculinulsifem
flăînFiinţasa,ciînmateriesiîntrup de aceeaaceeaşisâmînţădevinefemelăsaumas
inspecie,sideceunele lucrurisediferenţiazăprinspecie,întimpcealtele — nu. Ca
iferiteprinspecie,iarpientoru^nepieritorulsîntcontrarii(privaţiuneaeste,întradev
tă),estenecesarcapieritorulşinepieritoriidiferitecagen.42
bulşinegrulnusînt.(tposi>văr,caacelaşilucrusafie/sialb,sinegru/,şichiar
rPtJ.apotrivăalbşinegru şiindividualelearputeaaccep CARTEAIOTA(X) 337 fial
tex pintrec°n•sus_menţionateşinenumăratealtele altelenutual,precumacestţey.p
ne.nimicnuestepieritorînmodcontextual.^întradefitorul aci^ôaţe?s nugx ste>
ndeelseaflă.Altminteri,unulsi tâ't*"lucruvafişipieritorsinepieritor,dacăes
dar, necesarcaFiinţa11oricelucrupieritorsăfiepieritorulsaucapieritorulsăse^
tevalabilşiînlegăturăcunepieritorul.Ambele,întradevăr,aparţinproprietăţilor nec
rurilerespectivesăfiediversepnngen.Estelimpede,deaici,cănupotexistaFormeîn
z/şiomulvafideopotrivăpieritorsinepieritor.Totuşi,prinspecie,Formelesînt cons
ddoarunnumecomun.Darcelediversepringensediferenţiază/chiar/ maimultdedtcele
a NOTE 1T>. cirl CV°Desigur,despreastre,
urideunităţisînt:piu).Meatadecontinuitateafizică(obucatadelemn,deexe
c.*•deobserv^~âsPeci£i'legatadeodefiniţie unică.SensibileCelejC
8 METAFIZICA
Speciaesteindivizibilăînsensulcăeanusenspeciiinferioare privităînsăcaounita
ilă.secom 3.Evident,unitateademăsurănuesteindivizibil
i,mărimilemaimiciof'ac*sevormăsuraîndivizornmetruluişinuîn unităţidi
6şi39kg. Ambeleer°jaulascaraumană,măsurirelativmari.Existau,desigur,si
euA„•'• jj .,°tuuewnaemat peatunciometodademăsurareexacta,caşi
imp(s/t)ceeacefacecavitezamaimicăsăfieetalonpentru vitezelemaimariAristotel
unctdevederecinematic),vitezadrept timpulconsumatpentruparcurgereaunităţiidespa
eamaimarevafiunitatea ceamaimicăşieavaservidreptetalon.Existăunavantaj„me
eadeveniastfel etalonpentruexprimareavitezeicercurilorplanetare,totaşacumaceast
ară)servea pentruexplicareamişcăriimaicomplicateacelorlalteplanete. 6.Scaramu
tervalelementarsemitonul,întimpcescaraenarmonicăfoloseştecu acelaşiscopsfertul
mposibildedistinscuauzUjdarelestedistinctibilteoretic. Ambelesenumescîngreaca
ez")._^ „Diametros"înseamnă,îngreacă,atîtdiam
lor. _ evi<jent 7.Pentrusenzaţianeechipatăcuaparatedemasur^^ 8.Fireşte
aţii„măsoară"lucrurile.Aşacumrerna CARTEAIOTA(X) 339 iPlatonîndialogulomonim,
eevaluarealumii,v. săspUnaâsuriindividualenusepoatestabilicareesteprefe
teniaeste9Prima ntregUlui adouareferinţăestelaAnaximeneprobam aerulerasubs
reinve_V^ £arteaBetacăceeaceeste(existenţa)şiidenti^(unuOnusîntgenuri,d
ndeexistenţelesepotînseriacumva,lprovinprinmultiplicareaunuielement primordial,
rieirespective darelnuestetotuşiFiinţaseriei,câciesteîntotdeaunavorba despreu
emitonurietc.Unulcaatareesteindeterminat,şicaatare,el nupoatefiFiinţă — crede
orşiaplatonicienilor. 12.IarăşişiiarăşisevedecăpentruÂristotelFiinţapresupun
inaţii,esteuncedefinit,şicaatareareoanumităautonomie(fieşinumaiconceptuală).
rminare(primulelementdintroserieetc.). 13.UnunuesteniciFiinţă,nicicalitate,
steFiinţă,calitate,cantitateetc. Invers,diferitelecategoriiaupartedeexistenţăşi
ap.2. 5.Celepatrufelurideopoziţie sînt:contradicţia,contrarietatea,r«aţiaşipriv
iţiaunuluişiamultiplului,redusălaceaaindivizibiluluişiadivizibiluluieste'deP^
rivaţiadivizibilului.multiplT*'C1l:aParentÂristotelsecontrazice:dacăconceptualza
ui,cumdeseîntîmplăaceasta„datorităsenunuluisi1*ote^vreasăspunăurmătoarele:ra
enţelesenzaZa^âînfătisa.aCamu'tiplulestecunoscutînaintea unului,căcisen^hiplul
otuşianteriorta>cap.4"nUPentrucunoaşterea umană,ciînsine.V.Cartea
340 METAFIZICA 18.Altul(diversul)şiidenticul —spuneAristotelcontradictorii,deoar
rse,înmăsuraîncaresîntasemănătoaresaud'f''UentlCe,_„Aceastaestevalabilpentru
e,deexempluuntriunghipătratşiunpătrat,?Uăe!ltitâtinale,nupotfidecît declar
eritateatrebuiesăfimasiguraţimtăţilecomparateauo existenţăefectivă. 19.înult
erenţa,spuneAristotel,presupun otrăsăturăanumediferenţiatoare,identificatădeobice
bcomun,genul,identificatcumateriasauvirtualitatea. ^ 20.Pasajulcomportăoanumi
iferiteunelementcomuntotuşi,înraportcucareelesînt diferite.Dacăelsîntplasate
cîtcelmultungensuperior:de exemplu,vietăţileşimineraleleaucagencomunsubstanţ
tuncidife renţasefaceprinspecie,înfine,dacăelementulcomunestespecia,atuncid
ateriaconcretă. NutrebuieuitatcăAristotelidentificăgenulcumateriaşispecia(form
. Elementulcomunesteaşadar„materie",întimpceelementuldiferenţiatoreste„forma"(
ajulacestaşicelcareurmeazăpînălasfîrşitulcapitoluluiaudatmultăbătaiedecapint
eadoitermeni:diversceeacenupresupunenicioidentitate,înafarădeexistenţa pură
istotelconsiderăcă diferenţaesteceadintrecontrariiîncadrulaceluiaşigen.Oanumit
icăînsă caîdeeasaclară,înansamblu.
j^sc0pul.perfecte(adicăaformei, esenţei,Fiinţei)cuceaatinai.jjinttieactuali
ementules êxiste<>'tafizica luiAristotelalăturideideeamultiplicităţiisensu tei
341 "icalduladmitintermediar,daregalulşiinegalulnu. 23.Receleş
istăomnatâ(e°Funţînaldoileacaz,numărul — nefiindo Fiinţă — nuare nedenlmaetermin
udeterminăesenţialsubiectul.Afisau prietâţilecmar(sauafimasculinsauf
, SuTesttindeterminat.... suAristotelvreasăaratecaorice întrebar
con dictorii.întrebarea:„Cineavenit,CleonsauSocrate?"sereduce bdouăîntrebări
it numaiunulsingur? 2)Dacăavenitnumaiunulsingur,acelaesteunul saucelălalt?
itcăAnuenicimaimare,nicimaimicdecîtB.Prinurmare egalulneagăatîtmaimarele
ardacăeinegal,abiaatuncisepoateîntreba:emaimare,saumaimic? 28.Ecazulsit
epoatevorbidespre intermediar. 29.Intradevăr,sestabilisecăoricelucrunupoate
licitateaaredrept contrarpedeoparteunitatea,pedealtăparteapuţinul,acelaşiluc
stădiscuţieparefastidioasăşichiarinutilă,înfondreucmduselaconstatareacămultu
P°lernizeazâmereucusofiştiişicădo
'31^.'aseacestoranicioportiţădescăpare,ţimii'nacaunuvamodulabsolut,nuestem
oiulestemaimicdecît 32Nu^"uU•*'êstePrimamulţimedefinităprinlipsă.ten
ncipalpentruaceastădisestesocotit afiomultiplicitate,întimpce unulesteopusul
ruaturale)erauoripare,oriimpare or,despreununu1caepar (nuedivizibilcudoi
sensab Se.p°ât 342 METAFIZICA 33. ContradicţiaesteîntreAşi ,astfeli _„ _^
lermen 34.âtoucc(indivizibile)sereferăaicilaspeciileindiviVi maespecies"),ma
termediaridetipul„animalcublană" „animal f6û"86'a întrecareexistăoopoziţie,c
,vrăbiietc. cue"ndivi 36.yevogînseamnăîngreceşte,însens,propriuneam"t
enţeesenţialcuprinseîndefiniţiaspecieisauagenului,şi diferenţeextrinsecidef'n
mininuluişiamasculinului.De asemenea,oricespeciesubordonatăunuigentrebuiesăîmp
i. 38.însuşirileproprii(intrinseci)alegenuluisubordonatcreeazădiferenţedetipsp
ntrinseci— nucreeazăastfeldediferenţe. 39.Seştiecăgenul —privitdinsprespecii
oatefivăzutcaospecie maicuprinzătoareşidefinitcaatare.Regulaestecăceeacees
pecifice. 40.încăodată,trebuieobservatăcomplexitateanoţiuniide„materie"laArist
areestealcătuituncorp.2)„Materia"este,subraportlogic,genulproxim.Aşacuminsul
material)şiformă(configuraţie),speciasecompunedingenşidindiferenţă.Ceeaceasoc
tualitate,faptulcăele,mterminatefiind,potaveadiferitedeveniri.
eaarfiînsăalemateriei,şinu aleforma^ 42.Pasajulestedificil,deoarece,dup
ruldiferă caspe^cagen.Uniiinterpreţiauluatcuvîntul„gen"însensgenederîndu1
.AlţiiauconsideratpasajulneautenticsauapărufazealuiAristotel. . tece Pedea
riaâducepieirea,şidacăunitateamaterieiducelaunitateag CARTEAIOTA(X) 343
epieritoaremâterie'(sau^sufletul — arpresupunecăacesteadiferănudoar „precumaêl
cieotejînţelegeaici„gen"şinu„specie",deoareceelinsistă^^teienormedintrepi
arepregăteşteCarteaLambda.finâiu' v^^âreQexistenţănecesară.Dardacă cevap
earnnacap Ce>44Uplatonicieniisusţin — ziceAristotel —căFormele(TOCeî5ii)şi•A''
ie.Onunumaicăeternulşipieritorulnuaparţinaceleiaşispecii,darnuaparţinnicimă
omună.AristotelpregăteşteaicidiscuţiadespreFiinţele
divinedinCarteaLambda. CARTEAKAPPA(XI) RezumatulCărţilorAlphaMare,Beta,Gamma(c
arearezumativăaunorcapitoledmfiziw.tivediterenţe),bpsuon^vlrtualit
eceelnupoateexistaactualizat.Despremişcări. Capitolull evu r nteleociuneaest
ste Ljâînv**1r1A
.Căcidacăesteunasingură,/trebuieţinutseamacă/ştiinţacontrariiloresteîntotdeaun
cănuesteuna,cefeldeştiinţesîntacestea? Apoi,cercetareaprincipiilordemonstraţi
gură,de cedeaceastamaicurînddecîtdeoricarealta?Iardacăţinedemaimulte,cefe
espectivăaredreptobiecttoateFiinţele,saunu?DacănuaredreptobiecttoateFiinţele
ct/.Iardacăexistăosingurăştiinţăpentrutoate"înţele,esteneclarcumsepoatesă e
tădemonstraţie]numaiînlegăturăcuFiinţele, Ş1cucontextelelor?Dacăexistădemonst
acăeste dintr'tU,nţa/contextelor/decîtceaaFiinţelor/,carevafifiecare Aerr,
niled^âHtat^nutrebuieconsideratăaavea dreptobiectnuserefe \ *aratate*ncăr
0015'.^068êstebinele,iar elseaflăînacţiunile:mmişcare.Iaracesta— binele — es
stfelestefinalitateaDceldinţiilucrucaremişcănuseaflăprintrelucruîngeneral,
umareînvederefiinţelesenzoriales vederealteFiinţe?Căci,dacăeaareînvedereal
ntit"'\ tice. DarFormelenuexistă —eclar.Totuşidificultateasechiardacăexistenţa
rmatematice,şiîncazulcelorlalt*'^caresîntForme?Vreausăspuncăplatonicienii
lecapeunal'!*"ordin,separatatîtdeForme,cîtşi delucruriledinlumea ntră
duali.5 Iardacăîntradevărnuexistă/entităţimatematice/,înfelulîncareleconsider
lmatematicianului?Elnupoateficonstituitdeobiecteledinlumeanoastră întradevăr,
tdeştiinţelematematice. Şitotuşi,ştiinţacăutatădenoinusepoatereferilaobiecte
ste autonom.DareanuesteniciştiinţaFiinţelorsenzoriale,deoareceacesteasîntpiento
ateaurmătoare:sarcinacăreiştiinţeestesătratezemateriamatematicilor?Nuesteasta
apreocupareafizicianuluisereferălalucrurilecareauîntrînseleprincipiulmişcării
recerceteazădemonstraţiileşi/natura/suin.deoareceaceastastudiază chiaracestgend
areneocupămsătratezeproblemelematerna Altădificultate:oaretrebuieadmiscăştiinţ
umescelemente.io.1Je e acesteelementecaimanentelucrurilorcompuse.L>ar,p
ta
a^.universalele căcioriceraţionamentşioriceştiinţăau^jûltversalele,şinuult
orgenuri,oracesteaarpu CARTEAKAPPA(XI) 349 . ~cjacesteaarputeaficonceputedr
areînceamaimare măcuprindîtoa.^jeoareceelesîntprimeleînordineanaturii.suri
, lucrurilor,deoarecetotulestecevaceesreşi unacu e'eşl e5_âcest£e^£Ste
,nicio c£vatf_rM$tesila nupoateparticipalagen.Astfel,separecăceeace
7?'Mai departe:dacăesteprincipiumaidegrabăceeaceestemai.jujec tceeaceema
edingensîntmaisimpledecîtgenurile(acelespeciisînt,întradevăr,indivizibile,în
iferăîntreele),speciilearpăreacăsîntmaidegrabăprincipiidecîtgenuri.Darîn măs
e,genurilearpărea,ele,maiasemănătoare principiilor/decîtspeciile/.Căciceeacesu
piu.Acesteasîntchestiunilece producdificul 1060atatea,şisîntşialteledeacelaşi
buieconsideratcăexistăcevaînafaralucrurilorindividuale,saunu?Săaibăştiinţacâ
mărate.Iarceeacerămîneîn tar"^"k*îvidualesîntgenurileşispeciile,darştiinţac
ză Ş^neSetecu«putinţă,amarătat. tentâu•p"SePuneîntr£bareadacătrebuieconsiderat
eloreîc'stentl•'C1„acestea/ceêsenzoriale/reprezintă /totalitatea/^face \ UrlnţeêP
stea trebuiesăaibăêsPreăstfevâr'separecănoicăutămoaltăînţelepciune,şi"°"J
0 METAFIZICA înplus,dacăînafaraFiinţelorsenzorialeexist"înafaracărorFiinţesen
egrabăînaf^âcesteisaucailor,decîtacelorlalteanimale,sauşialucrurilOamen''0r
inţeetmanirnate>egaleînnumărcucelesenzorialeşipieritoareIard "r'te.căutatac
'u' arputeafivorbamaicurînddecîtdesprematerie>într"JC'P1Uw^ r i
materia/artrk•fieconsideratformasiconfiguraţia.Darformaeste pieritoarP'"ri
aidăruiţicuharunprincipiuşio Fiinţăcaresîntînacestfel/eterne/.Cumoarevapu
ent?8 Apoi:dacăexistăoFiinţăşiunprincipiuavîndnaturapecarenoiocăutăm,şid
erneşipentrucelepieritoare,apareoaltădificultate:dece,dacăexistăacelaşi prin
intreceledeterminatedeacestprincipiusînteterne,întimpcealtelenusînt eterne?
llucruriloreterneşicelallucrurilorpieritoaresîntdiferite,şidacă totuşiprincipi
pinaaceeaşidificultate(dece,întradevăr,dacăprincipiuleste etern,nusînteterneş
u?)•Iardacapnncipiui/lucrurilorpieritoare/este pieritorelînsuşi,vaapăreaunpr
finit. Iardacăcinevavapostuladreptprincipiipecelecrezutec1060bmultafiimobil
cesteanusemnificăcevadeterminatşio ^^felvorfieleautonomeşiintrinseci?Darn
terneşiprime.Iardacae^QCicevadeterminatşioFiinţă,toate existenţelevori^ê
or(i.jtoatfpredicatulunoradintreele).Numai căestefalsasesexistenţelesîntFi
c CARTEAKAPPA(XI) 351 eposibilsăfieadevăratăopiniacelorcaresusţin{nplus,c
firmăcăaces mtaester»n,•^ n(jjtedualitatea,cîtşicelelaltenumeredin <
d — măreferlasuprafeţele elementareSafUnsiderateprincipii,elemăcarnusîntFiinţe
eleale suprafeţelor,altelealecorC'STr(iarpunctele —aleliniilor),şi,deasemenea,
u corpuri.Toateacestea,deci,segăsescînaltelucrurişiniciunadintreelenuestea
uişiapunctului?CăcioriceFiinţăareodevenire,darpunctulnuare devenire,devrem
e:oriceştiinţăaredreptobiectuniversalulşiproprietăţiledeterminate,darFiinţanua
ndividualdeterminatşiautonom atunci,dacăştiinţasereferălaprincipii,în cefelpo
iexistăcevaînafaracompusului(măreferlamateriaînsoţitădeformă)?Căci,dacănue
acăexistă,arfivorbadespreformăŞiconfiguraţie.Darestegreude decisîncecazuri
i,Precumîncelalunei case,formanuesteseparabilă. POI,oareprincipiilesîntident
asPecie?Căcidacăeleformeazăounitate numeria'toatelucrurilevorfiidentice. '""
ecaobiectceeaceestecaftind12'nuexist£ntcaparte<imar(\\n\ TOOovtoţfi6
t'•'aCăacestesensuriseasociazădoarpurverbal,en mrniccomun,atunci/ceeace
'ar,erivicaz,'este stasubautoritateauneisingureştiinţe.(Căcin genpentru/descr
omunsubunanumeaspect/întreacestesensu'/' puteastasubosingurăştiinţă.
ecuvinteacord*?Hmulte sensuri:fiecareesteconceputînacestfelnrinf'", k.
erinţăîncadrulfiecăreigrupede sensuriîm"""'senumeşte„medical"şioteorie,
eia,încelalaltcevaestenumit„sănătos",fiindcăindicăsănătatea,iaraltceva/!numit
celaşifelvorbimşidespreceeaceesteînîntregulsău:cidfiecarelucruesteconceputc
ieoposesie,fieosituare,fieomişcare,fiealtcevadeacesttipaceeaceestecafiin
ireduslacevaceesteunuşicomun,toatecontrarietăţilepotfişielereduse la primel
lediferenţealeexistenţeiarfimulţimeaşiunul,fiecăar fiasemănareaşineasemânar
rcetate. Darnuesteniciodiferenţăîntreareduceexistentullaceeaceestesaulaunu
ottotuşiconvertiunulîntraltul. Deoareceînsăestepropriuaceleiaşişiuniceştiinţe
uesteconceput ca"""ţiune — deşiînlegăturăcuunelenarfiuşordearătatcconcepu
eptşinedrept —,întoateacestecăzu^consideratcăprivaţiuneanusereferăla
întregulcupnn^ficaţiei/cuvîntului/,cidoarlaformaultimă.Deexempludrepteste,
vatdeîntregulconţinutalseninii...^^tului„drept"/,cidoarîilipseşte cumva
timplaltecazuri. CARTEAKAPPA(XI) 353 >lu:matematicianulîşiducelacapătstudiul
Susenzoriale,precumgreutateaşiuşurătatea,tăriaşitoatecaliţa^cal<iuraşirăceala,
rcantitateaşicontinuitatea.Reducefialecont>sulgură/dimensiune/,pealtele — ladou
azăproprietăţileacestorcor ^»ncareelesîntcantitateşinimicaltceva.Dease
er(ieproporţieaaltora,cîtşiraporturilelor.Şitotuşi,noi1061b ciUUpS»*•
eacestuiacaftind,nusîntstudiatedealtăştiinţădecîtde filozofie.14 înschimb,fiz
d,cimaicurîndstudiullorînmăsuraîncareeleparticipăla mişcare. Cîtdesprediale
aleasociatelucrurilor,niciluateca.fiind,nici ocupîndusecuceeaceexistăintrinse
ltăcărămînenumaifilozofulsăstudiezeceleamintitemaisus,înmăsuraîncareelesînt
n,deşielare,altminteri,numeroasesensuri,iarcontrariile «iaceeaşiproprietate(ele
etăţişidife renţeaceeaceeste),iarcelecaresîntînacestfelpotfiacoperite 6
răştiinţăpoateavea >ectstudiulunorexistenţenumeroaseşidiferitecagen. Capitolul
er~e<toîqKOVVOÎC >,obiectulprimeifilozofii ?rindpiileacestoraFaptulcă,dacădin
antităţilor,însămatematicaîşifacestudiul 354 METAFIZICA aplicînd/axioma/laopart
nghiurile,saunumerele,saure^ţ"^11'avînd subunanumeaspect,toateacesteînsăluate
ntinuiîntrodirecţie,sau în d ^^s'm"Filozofia,pedealtăparte,nusereferălap
leciclstenţei/] ceeste,mmăsuraîncarefiecaredintre/acestenări /eazacee"f
ilorînmăsuraîncareelesîntmobile,şinuînmăsuraînsîntpurşisimplu.(Amspuscă
a.)Deaceeaşifizica,şimatematica trebuieconsiderateafi/numai/părţialeînţelepci
enţeiunprincipiuînlegăturăcucare nuiposibilsăteînşeli,ci,dimpotrivă,trebuie
runulsiacelaşi 1062amomentsăfieşisânufie(şi/maisîntşi/alte/predicate/şic
enuexistădemonstraţiecaatare,dar/poateficombătut/omulcare/oneagă/. Căcinuse
naltprincipiumaisigur,daracestlucruarfinecesar, dacăelartrebuidemonstratîn
luicafaceafirmaţiicontradictoriitrebuieca
celcearatăcaas^săasumecevadeacesttip,anumecevaidenticcuprincipnui
"/principiutradicţiei/împotrivaceluicareafirmăcăpropoziţiicopotfi deopotrivăad
csăşicomunicegîndultrebuiesa^între ei căcineexistîndaceastăînţelegere,
edineioco'nltnic.f|ecunoscutşisăaibăunsens,numulte,cinumai [recuvintesar un
buieclarifilardacaânumedintreele/omulcarevreasă comunice/ catperrtr
eazaiu ,• î 'teneagăceeaceatirma,incitelneagacaacestcuvmt
UcăpropoîLii,,«,../,/ tiacontradictoriesăfieadevărata/simult
eînmodnecesar.17 Darnuiposibilcaceeaceexistăînmodnecesarcîndvasănumaiexi
aşisubiectnusîntposibile,înplus,dacăafirmaţianuemaiadevăratădecîtnegaţia,cel
pune „/cutare/enonom".Sarpăreacănuemaimultînadevăr,sau numaipuţinînfals
laşiomecal"vaspuneadevărul(propoziţiilecontradictoriiartrebuisăfieînmodsimil
cealtanimal. Niciunadintreacestepropoziţiicontradictoriinupoatefidemonstratăca
reptată împotrivaomuluicarelesusţine.Căci,întrebîndu1înacestmod,1aiputeacuu
toriinupotfiadevărateniciodatăînaceleaşi"•cumstanţe.Intradevăr,în fapt,elaad
istinse,afirmaţianuedelocmaiadevă6aţia,macelaşifelseîntîmplăşicu celedouă
ecîtîntregul,caree pussub văreWea fa.Du'•ratădec*'a°'altâ aiaceast
teaexpusădec'C°rrnaţiefeldeobiecţiişidistrugcutotulposibilitateadial
as:întradevăr,acestaaafirmatcăomulestemăsurat^' lucrurilor,nespunîndcuastanim
tăînrealitatecucertitudine<'^ TtayicoqxOr,aşastîndlucrurile,rezultăaceeaşicon
un,şitotaşasăaibăşialteproprietăţiexprimateprinpropoziţiicontradictorii.Motivu
oraleapareinvers,iarmăsuraestereprezentareafiecăruiins. Daraceastăproblemăarf
ncipiulacesteiconcepţii/relativiste/,într adevăr,separecălaunii/sofişti/concepţ
turii,întimpcelaalţii/eaavenit/din constatareacănutoatălumeaareaceleaşi exp
are dulce,iaraltora —contrariul/dulcelui/. Iarfaptulcănimicnusenaştedinnefiin
iecomunăaproapepentrutoţi ceicarestudiazănatura.Datfiindcăniciunalbnuapare
nealb,arînsemnacăceeacedevinealbaparedinceeacenuialb.încît,dupăaceşfiloz
b.Darnucgreudedezlegataceastăaporie.SaspînFizicăcumapar dinnefiinţălucrur
.$eCăcieevidentănecesitateacadoaruniidintreeisaâ(jevir.vădeşteaceastadinp
elaşilucrunu apareunoradulce,iarato^dulcelui,afarădoardacăuniidintreaceştia
ective,distrussaubolnav.Aşastînd.e\ carea0asumatcăuniidintreoamenirepr
ebireîntreasemeneajudecăţi celederariieCelorcare,fărăsăseserveascădeochi,
uăobiecte,deoareceaşaaparafi şidesigur,trC^nun/căiarăşiesteunsingurobiect
ectulînc'auză/',unobiectleapareafiunul.20 Siîngeneral,esteabsurdsăjudeciad
osapartransformînduse şinefiindniciodatăconstantecueleînsele.Trebuiemerslavîn
esepăstrează mereulafelşicarenuaudeafacecunicioschimbare acesteasîntfeno
cesteaniciodatănuaparîntrunfellaunmomentdat,şiapoiîntraltfel,ciaparlafel
rte:dacăexistăomişcareşiunmobil,oricemobilsemişcăporninddeundevaşiîndreptîn
odeundeporneşte,apoisănumaifieacolo,şisă seîndreptecătredestinaţieşisăaju
le/ contradictorii,aşacumsusţinacei/gînditori/.,POI,dacăînprivinţacantitativulu
rgereşimişcare,şicinevaaradmiteaceasta,chiar"W?r* nUeSt£adevarat>deceelen
ozofiparsăatribuieproprietăţicontradictoriitivuluilU1£CtPorn*nddela observaţia
eaceea,acelaşicorparesinuarepatrucoti. *'•liiţdtlYJPAl''
are astaemaicurîndPune,astfelîncîtsănufieniciodeosebireîntre0mmca?Darîn
063b ştiuadevăruldespreacellucru,şifiinduleplinear mandată,eiseservesccuea.
intrelucrurilesenzorialâcăaceas ii •rA•
ncicînd lucrurilecelevinpecaleasenzaţieinuleaparlafeldaisenzorialenusînt,
navilorsenzaţiidiferiteşinuidentice,înacel'°jrstauprobabillucrurileşicus
tămfiindace'atunciarexistacevapermanent.24 '' Aşadar,împotrivacelorcareformule
elaaspectulverbal<eicXoyox»nuesteuşor dedatsoluţiadificultăţilor,dinmomentce
stfelse desfăşoarăoriceargumentareşioricedemonstraţie.Or,deoarecenupropunnicio
oriceargumentareraţională.Deunderezultăcăîmpotrivaunoracaaceştia nuexistăargume
leadificultăţilortradiţionalelisepoaterăspundecuuşurinţăşisepoatesoluţiona nuc
adincelearătatemai sus. Este,deaici,evident cănuiposibilcaafirmaţiicontradic
aşitimp, adevărate,şinicicontrariile/nupotfideopotrivăadevărate/,deoareceorice
vaţiune.Acestlucruestevăditptruceicarereduclaprincipiullordefiniţiilecontrari
ile/careauunintermediar:elenupo^dicateleunuiaşiaceluiaşisubiect,întradevăr,
cine.^âonalb.întradevâr,consecinţaestecăelesteşinuestealb,»_^ unul,oria
at,iarexpresiareprezintănega, ^^gc, Nuicuputinţă,prinurmare,săaibădreptatece
axag CARTEAKAPPA(XI) 359 secinţavafiatribuireaunorpredicatecontrarea)t[fliflten
aâgoras/spunecăCeluia?1 suaTotului",afirmă/cuasta/că/ceva/nuedeloc
flăînoricenudoarînvirtualitate, din. nrnuiposibilcatoateafirmaţiiles
ezarespectivă,dar şifiind •Atoateafirmaţiilearfifalse,narputeafiadevăratăni
căJafirmaţiilearfiadevărate,celcarearsusţinecă„toateafirmatesîntfalse"nuar
iceştiinţăcerceteazăanumiteprincipiişiraţiunideafiînlegăturăcufiecaredintrel
dicina,gimnasticaşioricaredintrecelelalteştiinţeproductivesaumatematice,într ad
inţe,circumscriindungenpropriupentrusine,seocupăcuacesta, considerîndu1căexis
tenţăcaatareşica.fiindpursisimplu. txinăoaltăştiinţă/carefaceaceasta/,situa
nţe,asumîndcumvaesenţadinfiecarem"j'lncearcăsăclarificerestullucrurilorîntrunm
en £ânu'e^C°P°stu'ează £*eaici,printroastfeldeinducţie,sevede DarAa
âPractică,cîtşideceaproductivă, întradePr°ducesiŞtU,nţe^Productive,principiul
iarceea ceproduceestefieoc'PiulmCaPacitateLafelşiîncazulştiinţei
ZICA inoameniicare ctuăUnuldintr :areacţionează.Darştiinţafizicăse refe care
afizicasă nufienicioştiinţapractică,niciuaiClCă.enececioştiinţăteoretică.(
edintreştiinţetrebuiesăcufelesenţaşisăsefoloseascădeaceastadreptprincipi^
atU u'e secuvineconceputădefiniţiaFiinţei:oare/ea/estenrp"?'CUm^«
r"^'3„concavului"estefărămaterie.Căci„cîrnitatea" aparelanas^*.pentrucareşide
nnasconcav". Estelimpede,aşadar,cădefiniţiacărnii,aochiului,şiacelorlaltepărţ
ltă cumateria Darpentrucăexistăoştiinţăaluiceeaceestecafiind,cîtşiluatau
ufizica,saudacăeanuemaicurîndoalta.29 Fizicaaredreptobiectlucrurilecareau
udiazălucrurile
permanente,darcarenusîntautonome.Există,aşadar,oştiinţădiferitădeacesteaambele
mobil,dacăexistăoFiinţăînacestfel,adicăoFiinţăautonomaşiimobilă,lucrupe care
istente,acolosaraflacumvaşidivinul,iarnaturarespectivăarfi celdintuşicelma
gia.Celmaibuneste genul5^^teoretice,iar,încadrulacestuia,ceamaibunăesteştii
lmailucruri,iarfiecareştiinţăesteconsideratăcamaibunasînraportcuobiectulei
areadacăştiinţaaceea~flUOr.fiindtrebuieconsideratăcaoştiinţăauniversalului,s
eocupacuunsingurjlotminat,darmatematicageneralăestecomunătutu CARTEAKAPPA(XI
edintreexistenţe,Aşadar»^primadintreştiinţe.Dar,dacăexistăşioaltă a
salăprinfap Capitolul8 ..iâceeaceestecaatareseconcepeînmaimultesensuri,
iîntîi acesta,nelimpedecăniciunadintreştiinţelelăsatedetradiţienuseocupăcu
lacuceicelocuiescîncasă,adicădacăeivorfinefericiţisaudimpotrivă,niciţesător
eazădoarobiectuleipropriu,iaracestaestepropriuleiscop. /Scopul/niciuneiştiinţ
indcă/launmomentdat/adevenitgrama tician,vafiambele,deşiînaintenuera ela
tdat,încîtela devenit,zicese,deopotrivămuzicianşigramatician.32 Aşacevanuest
tate numaisofisticaareastfeldepreocupări,căci doareaseocupăcucontextualitatea
stulseîndeletniceştecuceea cenueste.} (ănuestecuputinţasăexisteoştiinţăa
riceevenimentestesaupermanentsinecesar(nuestevorba finece^sarulcareseimpunep
onamenteîedemonstrative),sauîn majoritateasar•.„'saumciînmajoritateacazurilor,n
'êexemplu,înmiezde varăsarputeafacefrig,teacăzu'lnUaParen'c'mer£uşicu
ulunuian.Este,I065asitate'nic'"EXtUaC6eaceaPare'darnicipermanent,nicicunece
or. °k'eciaşacCeSt£ contextualul Or,canuexistăştiinţăavlndcaestevădit:întra
manent,sauînmajoritateacăzu'ltualulnuseaflăînniciunuldintreacestedouăordi
eşiprincipiilenusîntlafelcuceleceeaceesteînmodintrinsec.Altminteri,toatece
re ce întradevăr,dacăcutarelucrueste/cauză/pentruall unaltreileaeste/cauza/
dnecesar,înmodnecesarvaexicr• i •ir "istaşilucrul pentru
?Rezultăcatoatevorexistaînmodnecesar,şivorfi
suprimatpletdintrelucrurilecaredevinputinţădeaseîntîmplaîntrunfelsauîntralt
irea Iardacăsarpunedreptraţiunenucevaceeste,cicevacedevine,sevaîntîmpla
emîinesevaproduce,dacăsevaproducecutarelucru,acestadacă — altul,şiultimul —
erminatluatdinprezentşipînâmîine,scoţînduseo perioadădeterminată,sevaajungel
stă,toatelucrurile careîiurmeazăsevorproduceînmodnecesar,încîttotulsevaprod
aadevărşidespreceeaceestecontextual,primulseaflăîntroasocieredin gîndireşi
ipderealitatenusîntcercetateprincipiile,cisînt cercetatenumaidesprerealitateae
ualul,departeasa,nuestenecesar,cie indeterminat.Raţiunileexistenţeisalesînt l
CmiâjieipaTCXodtia>. Finalitateaexistăînlucrurilecaredevinînmodnatura,saYv
st^doarîntrunanumitcontext,întradevâr,dupăcumexisţaintrinsecăşiexistenţă
arintenţionat,cuunscop.Deaceea întîmplareaŞ1.sereferălaaceleaşirealităţi.C
a,tepentrucarearapăreacevaţindeînfyţraW*11e £Stemotivulpentrucare/întîmplare
teraţiunepentru nimic.33<jarînself sallreaesteatuncicîndarapăreacevabunsa
efecte/,pjorocu,^mjccontextualnuexistăanteriorrealităţilorintrin I065b °'
i,ni.êcj/_£)acaaşadarîntîmplareasauspontaneitatea sînt •'•ontniUnivers,
işispontaneităţii/.34 Capitolul935 Existărealităţiprezentenumaiînactualizare,alt
ualizare,cîtşiînvirtualitate. Elesînt,pedeoparte,cevaceeste,pedealta,ceva
rnuexistă niciomişcareînafaralucrurilor.Iartransformareasefaceîntotdeaunapotr
tă nimiccomunlaacesteacaresănufieprezentîntrocategorie.Fiecarecategorieînsă
rile(depildă,existenţaindimdualizatâaparesubaspectulformei,darşialprivaţiunii
atefinegru înprivinţacantitaţll)cevapoatefidesăvîrşitsaunedesăvîrşit potrivit
aaspectealemişcăriişitransforaSpecteaêreautăţiiexistă.Şicumfiecareexistenţă,
lizată,numescmişcare^zaflatin virtualitate,luatcaatare.ieVărulseP°ateve<êaî
ctualizare>înacelmomentazulînvăfrUUe1V''araceastaesteconstruirea.Lafelşi
te c actualCă 364 J METAFIZICA actualizarea,nicimaidevreme,nicimaitîrziu/de/
teestemişcareat' actUa'ise actualizează,darnuluatînsine,ciluatca'rnobrTM1^'
mător:bronzulest* rêr'avirtualitate totuşi,actualizareabronzului,luatcabstatu
uafibronzsiafiint*'°Ueste•./•^r"i ji 11,
alacontrarii:nuesteacelaşilucruarmrP ^_•• «ii •,,.tî
ecăarfivorbadespreo
umoaresaudespresînge,rămîneunulşiacelaşi. Or,devremecenuestetotuna/însănătoş
tuna, actualizareavirtualuluiluatcavirtualestemişcare.Estelimpede,aşadar,că/act
,şicăse întîmplăcaatuncisăsemiştecevacîndactualizareaaceastaa/virtualului/a
sibilcaoricelucrusăfieuneoriînactualizare,alteori — nu depildă,construibilul,l
eaconstruibiluluiluatcaconstruibilesteconstruire.3' Căciactualizareaestesauasta
asa.Dar,cîndarexistacasa,numaiexistăconstruibil,ci construibilulesteconstruit
r,caactualizareasafieconstruire,iarconstruireaesteo mişcare acelaşiraţionamenş
,eclarşidincespunalţiidespre{m^şidinfaptulcănuestelesnesăoexplicialtmin
videntdinspuselealtorfilozofi:întradevăr,unu_ derăoalterare,oinegalitate,sa
area nusecătreacestea,oripleacădelaacesteamaicurînddeciriilelor.38 'sca Mot
tecan".<•aficevaindeterminat,iarprincipiileaparţinceleil CARTEAKAPPA(XI) 365
minate.Căcinu tive/,<>eoa,njcpiinţă,nicicalitate,nicivreoaltadintrece
tăeste ^âfmtefiluatănicicaovirtualitate/pură/alucrurilor,nicicâeanF/pură
cicantitateaactualizată/nufacemişcareapareafioactualizare,darincompletă' Moti
ni/estecăvirtualul,a U1actualizareapare,esteincomplet/elînsuşi/. Deaceea,tocm
a:căciestenecesarsăfieplasatăfieîngenulprivaţiunii,fieîn celalvirtualităţii,
ficări/niciunanuparecuputinţă.Rămîne atuncice saspusdespre/mişcare/,căeactu
9 Aoînţelegeestedificil,daresteposibil. Şiesteclarcămişcareaseaflăînlucrul
unealucrului carepuneînmişcare.Or,actualizarealucruluicarepuneînmişcarenueste
buiesăfierealizareafinalităţiiambelorlucruri,întradevăr,uncorppoatesămiştepe
rităactualizam însăelecapabilsăactualizeze/virtualitatea/corpuluimişcat, 1"âc
,aceeaşi«tedistanţadelaunuladoişiceadeladoilaunu,saucea desus ]osş!cu
eşiînprivinţacorpului care nemmişcareşiaceluicareestepusînmişcare.40 Capit
recenu ^'izibil s"UraSaP°s^sâfreparcurs,dupăcumsunetuleste Ottlargine°a
rinnaturăareomargine, 366 METAFIZICA 1066bnuposedăînfaptunparcurssauolimi
0/^^'' /Infinitul/însuşi,separabil[delucrurilesensibillP6*"**"*^ •i i
zibil.Darnuînacestfelsevorbeştedes nicinoinuinvestigămacelsens,citratăminf
Apoi,cumarfiposibilsăexisteinfinitînsine,dacănueste vorhdespreunnumărsauo
tadoarcaproprietatecontextualălcaatare,nuarputeafiunelement lucrurilor,după
tallimbajului,deşisunetulesteinvizibil« Iarcăinfinitulnupoateexistaînactuali
uaarfiinfinită(devremece esenţainfinituluişiinfinitulsîntidentice,dacăcuadev
iect) deunderezultăcăelestesauindivizibil,sauestedivizibillainfinit,dacăse
emulteinfinituri(dupăcumaerulesteoparteaaerului,astfelşiinfinitulesteoparte
u).Prinurmare,elestedeneîmpărţitşiindivizibil. Daresteimposibilcaceeaceeste
arsăfieocantitate aşadar/infinitul/ esteoproprietatecontextuală,însă,dacăelex
atefi /principiu/numaisuietulacesteiproprietăţi,precumaerulsaunumărulpar. De
uamţ'«^crurilesenzoriale — eaceastaocercetarelamodulgenera .u văr,dac
tacorpinfinit,nicifizic,niciinteligibil Nicl_êxista/numărinfinit,darconsider
aceposedănumăr,estenuûynupunctdevederefizicestelimpededinceurmează.
I) 367 comp' us' 1meritele/sale/sîntlimitatecamulţime,(întrade"letrebuie săfi
i^că capacitateavreunuicorpareolipsă,oricarefiinfin'V,fjnimicitdecătreinfi
pOsibil:uncorpesteceeaceareextensieîntoatefiemnnlte .înfmitulesteceeaces
iniţiDarnicinuiposi corp,elvafiinfinitîntoatedirecţiile.)ilcainfinitulsăfi
,(întradevăr,nuexistăun , cumspunun, "UdVcorpînafaraelementelor,deoareceor
ineşinupareaexista /ceva/înafaracorpurilorsimple.)Acest„altceva"nupoatefini
tre elesăfieinfinit,esteimposibilcaoricelucru,chiardacăarfifinit,săfiesau
aclitsusţinecătoateceledevincîndvafoc.45 Acelaşiraţionamentşiînprivinţaluiunu
otulseschimbă porninddelauncontrariu/sprecelălaltcontrariu/,deexemplu,delacal
nzorialseaflăundeva,siacelaşilocestepro priuatîtîntregului,cîtşipărţii,prec
finit/vafioriimo bil,orisevamişcaetern.Daraceastaestecuneputinţă,(întrade
ecţie?Precum,dacăarfiunbulgăredeţărînă,undesar ,,sauarstapeloc?Căciloc
l ?Caredenj„ePausu'său,şicareîivafimişcarea?Orielestepretutindeni•Paus'aŞ
)' părţilesalmtr„^/infinit/esteneomogen,nicilocurile/încare'niregulu'SC
unu>decîtpentruatingere apoi/părţile/vorfi"ă^ne,tatecaspecie.Săf
rfiinfinite/.Darunastfel 1067a 368
METAFIZICA n deelement/infinit/presupuneodistrugere dacă/părţile/sîntinfinite/c
iinfiniteşivorfiinfinitde multeeie°e^nde aceastaecuneputinţă,atunciş
nfinitasociatcorpurilor,dacăoricecorpsenzorialestefieer'euf""^ Căcielsevad
^*'imposibilcainfinitulsauîntregul,sauojumătatea«' .arftei• •Ti
ta — lacentru ? Apoi,dacăoricecorpsenzorialseaflăîntrunloc,şiexistăspeciide
stelocuri.48Şiîngeneral,dacăesteimposibilsăexisteunlocinfinitşicasăexisteu
oc,aceastaînseamnă:afisausus,saujos,sauîmraltlocdincelerămase dar fiecare
ticînmărime,înmişcareşiîntimp,caşicîndarfiosingurănatură,ciulteriorulse
stămişcarea,alterareasaucreşterea iartimpulseconcepedatoritămişcării. Capitolul
eoriînmodcontextual,aşacummuzicianulseplimbă.Alteori, deşinumaioparte^lucrulu
llucru,deexemplu,acele corpuricare,avîndpărţi,sespcăsetransformă/dupăpărţile
nsec,iaracestaestemobilulintrinsec.Îarînprivinţaceluicarepuneîn mişc
arte,altelepunîn mişcarem CARTEAKAPPA(XI) 369 11cvinelucrulcarepuneînmişc
rea, punctulcareeste•'jjesosirealmişcării.Formele,proprietăţileşilocul je
f^'••ii^ 1 Mreprezintămişca
sformă,setransformăfiedelaunsubiect c*e.'Ljectfiedelaunnonsubiectlaunno
onsubiectlaunsubiect. (Numesc„subiect"ceeaceseexprimăînafirmaţie.)Deaicirezu
sformări,fiindcăceade launnonsubiectlaunnonsubiectnuestetrasformare:nuexist
icţie,fiindcănuexistăopoziţie. Transformareadelaunnonsubiectlaunsubiectprinc
cţiaesteabsolută,şi generareaesteabsolută dacăcontradicţiaestedoarîntroprivinţ
unsubiectlaunnonsubiectestenimicirea dacăcontradicţiaesteabsolută,eaesteabsol
steparticulară.Or,dacaceeacenuestesespuneînmaimultesensuri,şinuiposibilca
a/ceeacenueste/virtualsăfieopuslaceeaceesteîn modabsolut(întradevăr,ceea
uealbar puteafiunom,darCC£acemm°dabsolutnueste,nupoatefischimbat),atunc
'e.lmPosîl/cagenerareasăfieomişcare,întradevăr,se n,aceea~cenueste.
vărcăceeacenueste Dea"ma'3so'utPrmreferirelaceeacesegenerează.)plâaces
întîm °nePlăcute'dar?ialtele: seaflăîntrunloc,ceeacenuestenu S
ltămişcare 370 METAFIZICA 1068asaurepausul,iarnimicireaestecontrariulgenerăr"
e,iartransformării^Vfemeceamintitemaiînainte,celecareserealizeazăprin'nt Ce'
rmen"11"6Ş'n'm'~riulaaltul astfelestenecesarcadoar transformareadel^ laalt
ar'mediari(fieprivaţiuneaşieauncontrariu)şieiseex' aU!nter"afirmaţie,precum
lul12 Dacă,prinurmare,categoriilesedividînFiinţă,calitatelocacţiunesaupasivit
arsă existetreifeluridemişcări:ţinînddecalitate,ţinînddecantitatesitinîndde
i.51Nicimişcarearelaţieinuexistă(atuncicîndunuldintretermeniirelaţieise schim
lîncîtmişcarealorepurcontextuală).Nu există nicimişcareaceluicefaceşiacelui
enerareagenerării,şinici,îngeneral,transformareatransformării.52 Căciesteposibi
stevorbadespremişcareasubiectului(deexemplu, omulsemişcăfiindcădevinedinalbne
eîncălzeşte,fieserăceşte,fie modificălocul,fiecreşte.Daraşacevaestecuneputin
.Fie deoareceunsubiectschimbăotransformareîncaresegăseapeoaltăformă/detra
utinţădecîtînmodcontextu•ôricemişcareesteotransformaredelacevalaaltceva,ş
nanumefeldeterminat,întimpce .rece<ktransformaredeterminată.Prinurmare,/omulr
,delaaceastă transtor^0|„av.cătreoalta.Elimpede,prinurmare,cădacăoniu CARTE
carearfiea(căciee\ vafitre»nrepaus),şi,înplus,launanuîntotdeaunaîntîm p
f0rmareaopusă,anumeînsănătoşirea.54 aceastavanetrecaşacontextual deexe
ecela tlVa'Istere,alteori laignoranţă. CU"°lsevamergelainfinitdacăvaexista
acăexistăultima geneffaecesarsăexisteşigenerareaanterioară deexemplu,dacă1068
lcaresegene s_argenera,încîtnarfiexistatîncă/lamomentulrespect'v/obiectge
ectuluialteigenerări.Darşiacestadinurmăafostgeneratcîndva,încîtlaun moment
tenuauuntermenprim,nuvaexistauntermen prim/algenerărilor/,deunderezultăcă
tinţănicisase mişte,nicisăsetransformeceva.55 Deasemenea,propriuaceluiaşilucru
areaşinimicirea rezultăcăceea cesegenerează,atuncicîndarfigenerat,totatunci
iîndatăce apare,nicimaitîrziu,devremececeeaceestenimicittrebuiesăexiste/în
vasegenereazăşi lrânsiormă.Cematerieoarevaexistaînfelulcorpuluicarese ^r
ullor,subiectalgenerării? QJCJ.'reestelucrulsprecare/mişcareaşigenerarea
edelaunpunct 'nvăţare^ *•°Um^Va^^nacestcaz^'^nsanuPoateexistap,
Aşadarfiinri "acţiu•nuexistă/mişcare/niciaFiinţei,niciarelaţiei,u^g
e 372 METAFIZICA este acestecategoriiexistăcontrarietate).Mărefernu1r
tjnilepecarelearesubiectulşiînraportcucaiafectatsaunu. Iarceeaceesteimob
pîndelungat^ ^cugreu săsemişte,cîtşiceeaceprinnaturăpoate ^'"êcapabils
rtre j•'Li i j r,' Peacestadin urmadintreimobileîlconsidercaseaflăî
eceptacolului.56 Va~ Laolaltăînraportcu loculseaflălucrurilecareseaflăîntrsing
ul/ — celecareseaflaînlocuridiferite./Spun/căseatinglucrurilecareaulaolaltă
iullacareceeaceseschimbăajungeînaintedeaajungeînstadiulfinal,şilacareajun
rtculoculesteceeacesedepărteazălamaximumînliniedreaptă. Incontinuareestecee
eciesaualtfel,şicîndnuexistănimic intermediarîntrelucrurileaparţinîndacestuige
iilesîntîncontinuarealiniei, unităţile — aunităţii,sauocasă — încontinuareaunei
respectiv/.)Iarceeaceeîncontinuare1069avineîncontinuareaunuialtlucruşielest
iului,nicilunanouănuvinedupăînaldoileapătrar. n. Fiinduntermenconsecutiv,ce
icetransformarerezidăîntermeni opuşi,_ sîntcontrariileşitermeniicontradi
,elimpedecamse aflăîntretermeniicontrarii.,
ARTEAKAPPA(XI) 373 lmiridincare,înmodnatural,aparecevaunicsub.i„ireleW
neprimară: £ limpeconsecutivnuareneapăratcontact,darcontaccăci ceea_.jajeCOn
tătulim?110/jexistăcontact,nueobligatorie continuitatea.C0ntact,^resterenatura
nse^"eXlStulnuestetotunacuunitatea, întradevăr,pentrupunctec"îţâ'/ctţntimp
istăun intermediar,lacelelalte — nu.58 NOTE 1.SumarărecapitulareaCărţiiAlpha.
inCarteaBeta. 3.CârteaBeta,cap.lşi2.Oştiinţădemonstrativănuşipoatedemonstr
upreme,caresîntindemonstrabile.Pedealtăparte,separecăoştiinţădemonstrativătre
eastaesteaporia:primullucrucaremişcănuarputeafielînsuşinemişcat.Aristotelva
tăaporie,carenuapareînCarteaBeta. 5.SereferăaiciAristotellaproblemamultipli
eledeproblema„celuideal treileaom"?Sauvr«elsăspunăcă,deşientităţilematemat
enzoriale,totuşi nu aun„altreileaom",alăturideOmulIdeesideoameniiindivi UUâh
eeace esteoconcluzieplatoniAristotel"n,St°tea Probabilcă„prinproblemelemate
ndamentelormatematicilor,adicăchesaaxiomelor
7.V, 2. unu. •laCarteaBeta . 9.înmaSteenţaFunţ£i.coere
onceputecaelementedincare mitesuprafeţesaucorpuri darînaltsens,suprafetlC°mP
cipiile?^ S*UCOrPUrilevatăînCarteaZetaşiEtacîndAristotelsereferălarr''î"^
mma. 12.înCarteaGamma,metafizicastudiaceeaceester seadaugăşi„înuniversal
eosebiredeCarteaGamma,cap.2.unde ceea "^°U fiindsemnificămaicurîndîntregu
icularizate.Efoartetentant,aici, săfacipuneriistoricogenetice,considerînd,încel
piniile.Tentaţiarămîne facilă,deoareceesteereudînţelesdeceAristotelnuşiarevă
ecuunrezumatfăcutdeundiscipolcareinterpreteazăpeceeaceestecafiinddreptînse
eneral,prin„ceeaceestecafiindînuniversalitate". 14.Filozofiaesteluatăaiciîn
zumatuldinCarteaKappaesteopera unuidiscipol,saudacăAristotelascrisoînaltăfa
lonrămînedoaro speculaţie,fărăsoluţiecertă. 15.Aici,spredeosebiredeCarteaGam
loguluifilozofic)şisofistica sîntaşezatepeacelaşiplan. lk.Metodarespingeriipres
eplecareanalogprincipiuluinoncontradicţiei,dar,aparent, distinctdee.exemplu,pr
reunsens,saucaexistac a[ nicare. 17.Dacăesteadevăratînmodintrinsec,desigu
18.Dacăcineva(Heraclit)afirmăcăxesteBşi,simulta"'cunon.aceastăafirmaţieasa
necăxnueste 19.ExplicaţialuiAristotelestecăunfenomenactua^ eţiinlu A'.
te,carenuestenegativitatepură,neţiin c estc virtuală.Ceeacevadevenialb,nu
20. V. este farteaGamma,cap.5şicap.6 deasemeneaexperienţa• aunacomunăpent
mfaceReale, ,.Desprece„ • i'•j 21 ^JucewKoctaK
ealuiAristotel
esteurmătoarea:odiceŞiPordineaînnatură,şiexplicatporninddelaea ştiinţatrebui
aulumiisublunare. nPentruAristotelformaestemaidegrabădegăsitîndomeniulr•"d
nuCa(^permanenţă,dupăcumsevedecitindcuatenţiepasajuldemaiSănuuitămcăfizica
rgumentulestedirijatşiîmpotrivaplatonicienilor,caresusţincălumeasublunarăeste
ceimposibilăoricecunoaştereraţională,ştiinţifică.PentruAristotellumea aceastanue
nconsistente. 24.Schimbărilenecontenitedinlumeasensibilăsepotexplicaşiprinneco
feri subiectul,aşacumecazulcelorbolnavi.Iardacăsubiectulnusealterează,înseamn
straţieînsenspropriu. 26.Dacăunsubiectestealb,elnupoatefi,concomitent,şino
cinegru)?Or,cenuşiulestenonalbşi,prinurmare,oriceegrienonalb(reciprocanu
lbşicenuşiu. 27.Faimosulparadoxalmincinosului. 29AreZuma^nacestcapitolşice
nsideratcăaceastăidentificare alui cee• "C cuceeaceesteluatcaa
elicăşiau negatautenticitateaCărţii1crezutaobservaocontradicţieînînsăşigîndir
xjitiiiivaiiv_<viwi "iatăînaa^l>aâcumsepoatevedeaşidinCarteaEpsilon,
dentice:elînseamnă,maiîntîi,eiabstractă,lipsitădedeterminaţiispeci istenţâabst
tual,delumeasensibilă.Dinacestpunctde C" \ iTf•
.V.CarteaLambda. 31.Dupăcumsevede,formulanuidentificăpurşisi nulcuexiste
itipdeexistenţă.Metafizicanueste teoloei$*°ar°prindeteologia,capeoparte,şi
cianadevenitgramatician aşadar,launmomentdaelesteambele,muzicianşigramatician
ladevenitgramaticianşimuzician,prinurmareaAvenitşimuzician ceeace contrazice
nsensuldiferitdatcopulei„şi".Eaasociazăceledouăpredicate doarîncontextulcondi
aesteredusădeAristotellacontextualitatea amorfăşiinanalizabilâ,sauindeterminată.
racterizeazăprinclaritateşideterminare —e„raţională",înacestsens,sepoatespunec
plătornupoateficauză sauraţiune. 34.Celorcaresusţincăîntîmplareapoateficauz
xtualitatea îngeneralpresupunanterioritateanecesităţii.Aşadar,necesitateaesteunpr
orcontextualităţii. 35.AcestcapitolestealcătuitdinextrasedinFizica,III,13.E
sideră nearistotehc,e°areceelparesăseîndepărtezedecaracterulderezumatalcărţi
une căîlareCarteaapP^ 36.Bronzulseactualizeazăcastatuie,caformăadică,şinu
mspune seactualizeazăcabronz..|ujt
37.Construibilulluatcaconstruibil:deexemplu,lemnmaterialdeconstrucţie,şinuca
.Referirelaplatonism,careconsiderămişcareadrep^^^reaFiinţei.Dar,spuneAristo
ecesitatemişcarea._^ 39.Adicăactualizareincompletă,net
epuneînmişcareşiaceluicare j>şiactualizareavirtualităţilorloresteunicăînmod
II,47. sens:punctulsauunitatea înaldoileasens— cantij« r
lizareafinalităţiiunei virtualităţi.Infinituleîntotdeaunaoposibilitate,darnupoat
scut,parcurscomplet. 44.Infinitulînseamnăindeterminare darnumărul,consideratcao
lizată,trebuiesăfie determinat. 45.Infinitulnupoatefiuncorp,unelement,alătur
itul nuexistăcaatare,sub formaunuicorp,nuiposibilcatoatelucrurilesădevină„i
ocşidevine foc,acordînd — ziceAristotel— foculuiunstatutpestecelelalteelemente.
aaltul,nuarputeaexistaunelement,precumUnu,caresărămînâînafara acesteitransf
ement. 47.Viziuneagreacă,căreiaAristotelîirămînecredincios,nupoateconcepeunin
nfinitulpoateexistadoar virtualitate,saupoatefioproprietateaunuialtcorpexiste
uiesăfie autonom,adicădeter«,prinurmarefinit. _,asespeciideloc:sus,jos,înai
finit,acestedirecţiiîşipierd sensul.5Q^P"olul«teunextrasdinFizicaV.' Categor
otel,listacuprinde1051P 'elnc"catesemaiadaugătimpul, stareasiposesia
econtra«un,^.negaţie.Or,mişcarea,dupăAristotel, seproducede spu_
asînteleînselenişteprocese 54.Astaînseamnăcă,dacăomulseîmbolnăveşte'Hvirea
eacepoatepresupunecă,întret'C"ls*năsănătos.Or,aceastaeste,înprincipiu,imposi
mareareoregulăcareplstotelfap.staticnuestefoartelimpede de aceeaelconsideră
.Totuşi,asemeneatransform•,eex' i•Arr
eagalumeesteînrepaus. 56.Repausulesteomişcareînvirtualitate.Ceeaceeste,prin
opriuzis,înrepausceeacepresupunecăseaflăîntroanumevirtualitate,căciDumnezeu
57.Cualtecuvinte,loculeluatînconsideraţieînaintedeafiumplutdelucrurileresp
altăînaceeaşicasă — dacăaceastaesteluatăanteriordreptloculîncareeleseaflă — d
scă2,5aflatîntre2şi3nueste ounitate.Celetreinumerepotfireprezentate însăd
atîntrecelelaltedouă.Emaipuţinclarcăînţelege Aristotelprinfaptulcădouăpuncte
cuţie iarca săexisteconsecuţieşicontact,trebuiesăfievorbadesprepunctematerial
eluareadiscuţieidespreFiinţă.ExistătreifelurideFiinţe•slapientoare,senzorialae
portmateria.Existătreiprincipii:forma,privaţiuneasiria(suportul).Nici materia,n
idoarcom™7 n• iic •••"l ~•l
ulCeresteetern,antrenatîntro mişcarecircularăperpetuă.Elestepusînmişcaredeu
nţalipsită dematerie,Dumnezeu.Acestapuneînmişcaredeoareceesteofinalitateuniver
iişialiubirii.Dumnezeuesteactualizarepură,imobil,principiu.Viaţasaesteeternfe
atefidecîtunscurtrăstimp.Elestegîndireacaresegîndeştepesine. Fiecareplanetă
le.Elesîntierarhizate,primulfiindmotorulcare puneînmişcaresferastelelorfixe,M
riilorastronomialeluiEudoxosşi Callippos.Cerul(şiUniversul)esteunic.CumesteIn
egîndireagîndirii.Absenţa materiei(avirtualităţii)facecuputinţăaceasta.Această
ice, deoareceeagîndeştesimplulşinupusul.
iileşiraţiuniledeafialeFiinţelor.Căci,dacătoată ^litateaeînţeleasăcaunîntre
,şiînacestfel Fiinţaesteprima,apoivinecalitatea,apoicantitatea. Darsepoates
apt,nicinusînt,cisîntproprietăţişimişcări,sausînt precumsîntnealbulşinerecti
eestenealb".Apoi niciunadintrecelelaltecategorii/înafaraFiinţei/nuesteautonom
lozofi,deoareceeiaucăutatprincipiile,elementeleşiraţiuniledeafialeFiinţei. Fi
inţemaicurînduniversalele(genurilereprezintăuniversalulsieileconsideră principii
orestemaialesdetiplogic).Filozofiidinvechime,msă,socoteauFiinţe /elementele/p
ulşinuceeaceleeracomun— corpul. txistătreifelurideFiinţe:maiîntîiFiinţase
uaceas\CR]?rm^'exemplu,planteleşianimalele,toţisînt deacord.a!Steeternă\ şi
1'cêês^munulsingursaumai multe,înfine,uniif'l"^lmo"d'î,sidespreaceastau
parteîn două/tipuri/,alţiiînsăsoînsfîrs orme'eŞientităţilematematiceţindeace
purideFiinţe/senzoriale/aparţinfizicii,căciele1069b ă , existăa!"e'
AFIZIC/V l J111lil'l'! ' nuouăccm Capitolul2 Fiinţasenzorialăestesupusătrans
eniiopuşisauinter>trans^0r
aceştiaopuşi/,însănudelatoţitermeniiopuşi(sunetul^/ÎIUreînfond),cinumaidela
nsformedelauncontrariulacelălalt^|lstenucontrariilesetransforma. 'arece înp
/,darcpersistă.Există,aşadar,oatreiaentitatealăturideceledtrani: materia. I
easociateFiinţe'fiecalităţii,fiecantităţii,fielocului,şidacă generareaabsoluţi
eferălacantitate,alterarea — lacalitate, deplasarea — laloc,transformărilesarreal
teînparte.Enecesaratuncisăsetransforme materia,carepoatefiambelecontrarii. D
uăfeluri,oricesetransformăporneşte delaceeaceestevirtualşise îndreaptăsprece
allaalbulactualizat,lafelşiîncazulcreşteriişial scăderii).Rezultăcăcevasep
ese nascdinceeaceeste,adicădinceesteînvirtualitatesidincenuesteînactuali
,emaibinesăspunemcă„toateeraulaolaltăînvirtualitate,darnuşiînactualizare",
ocleşiAnaximandru,saudecîtsăsevorbeascăîn felulîncarevorbeşteDemocrit.^ Rezu
elecaresetransformăposedămaterie,m ^materie/decîtauînţelesei/.Şiaumaterieşi
are,auomişcaredegenerare,cinumaiunalocală.c,eneri' Sepuneîntrebar
ifeluri./IJin espectiv* însă,dacăcevaesteînvirtualitate,totuşivirtualita
DA(XII) 383 •—~~~Nuestesuficient/săsespună/că„toate/erau/laolallucruanum•
1"..apărutnenumăratelucrurişinuunulsingur?Or,cepric'n*sţ£ unu}singur,încît,
re/numai/acellucruacăruimaterieexistă ,vrtu..,,
upăaceasta,/trebuiespus/cănicimateria,niciformanusîntgenerate,măreferlaultim
nsformăprinacţiuneaacevasisetransformăînaltceva.Sub1070aacţiuneacui? ^prim
rmă?Materia,încesetransformă?Informă. întradevăr,semergelainfinitdacăsegene
riu, prinurmare,sateopreştiundeva«rvor/KT)5r|OTiîvatx8 Apoi/trebuiespus/căfiec
a/.(EstevorbadespreFiinţelenaturalesi desprerestulPuntelor.)Căcigenerareaarelo
i,fiealnaturii,fiealîntîmplării,fiespontan. Or,artaesteunprincipiuaflatuial
uaflatchiarînlucrulrespectiv(„omul naşteunom") celelaltedouăcauzealegenerări
eterminat/numai/înînchipuire(evorbadesnatul6runcareseţinPrmcontactşinup
evadeterindivi'd^^°concêceareofinalitate.Pe deasupra,existăFiinţăâtuitâdin
zuri nuexistăcevadeterminatînafaraFiinţeicom /c°istruct "^*ormacasei,afară
eôrmaacasei/ (Nuexistă,întrade eŞinimicirea/unorastfeldeforme/,dar,într
tcesereal'artăsîntşinusînt/asemeneaforme/.)Iardacătotus'^F"ntro fărăma
redreptatesăspunăcăsîntForm^ °\'taţinaturale,dacăestetotuşiadevăratcăexistă
oatelucrurilesîntmaterieşiceadinurmămaterie<tEx*este,înceamaimaremăsură,pro
Dar,dacăcauzalităţilemotricealelucrurilorprecedăînelucrul,celelegatedeformăsî
tuncişisănătateaiarconfiguraţiasfereidebronzexistălaolaltăcusferadebronz Dacă
tînunelecazuri,aşacevaeposibil,precumdacă sufletulesteoastfeldeformă — nusu
bil,eimposibilcaîntreg sufletulsăfieînaceastăsituaţie.11 Dinacestepricinieste
enericnaşteunomgeneric,iaromul individualnaşteunomindividual.Lafelşiîncazul
,esteprezenta Capitolul4 Raţiuniledeafişiprincipiilesîntdiferitepentrulucrur
ere,dar,dintrunalt punctdevedere,dacăsarvorbiîngeneralsiprinanalogie,eles
or Cinevasarputeaîntrebadacăprincipiileşielementeleu^.sicelealerelaţiilor
ddacăarfiaceleaşipentrudinaceleaşiprincipiiarrezultasirelaţiileşi Fiinţele,1
işiarestuluicategoriilor,iarelementul estearilorpentrucareelesteunelement/c
urelaţii,nicivreorelaţie —Pe^ [0âte înplus,cumesteposibilsăexisteacel
) 385 ntedeexempluBsauA/nupotfiidentice/cuBA.(ji,jifleinteligibil nuexist
eiDeoareceacesteasîntprezenteînfiecarelucru, ce~ei**Slecompuse.)Aşad
cesar aceasta —sănumC1Aceleaşielementepentrutoatelucrurile.eXlSt£ rlfaptdupăcu
te,întrunaltsens — nusînt.Deexemplu,probabilcă,•^1corpurilorsenzoriale,caldul
/recele,careesteprivaţiunea,iarmateriaecon/arc»*Ci*' _•A•
ntrucareelereprezintăprincipii astadacădincaldsidinfrigsenaştecevaunitar,p
acesegenerează săfiealtcevadecît/elementeledincarelucrulîncauzăestegenerat/.
orpuri/senzoriale/sîntaceleaşi —diferiteînsăpentrulucruridiferite — , dar,dacănu
ucrurile,totuşianalogicvorbind,elesîntidentice.^ Deexemplu,sarputeaspunecăexi
ne»şimateria.Numaicăfiecaredintreacestea constituieungendiferitpentrufiecareg
,aceste/treiprincipii/sînt:albul, negrul,suprafaţa /înaltcazavem/umma,întuneri
ea.ardevremece sîntraţiunideafinunumaiceleimanente, 'ceSltuateînafaralu
aţiunedeafi sîntcevadiferit,dar căraţiu51"aml3eê 'd ciu'*u?! f)St 1 r
nci Cer«ri'.rezuaca>analogicvorbind,existătreielemente,întimp l
,iarraţiuneaerti \ mişcaredefiecaredatăcevadiferitîntrun 111"^care
l:/forma,olipsădeordinedeun . izil ceeacepuneînmişcareesteartaconstrucţi
386 METAFIZICA Acum,deoarececeeacepuneînmişcareîncazlfiziceesteunom/carefa
vităţileminţii/avem/formasaucontrariuleiî^Ce*'nefel,arexistatreiprincipii,d
i,cumva,sănătatea —/forma/,iarart*l^ttttu:ţieiesteoformăacaseişi,/pedealtă
aţiunedmtrşicarepuneînmişcaretotul. °ate Capitolul5 Devremeceuneleentităţis
.Deaceeapentru toatelucrurileexiştiaceleaşiraţiuni,fiindcăînabsenţaFiinţelornu
fletul,probabil,şicorpul,sauintelectul,dorinţasicorpul.16 Darsiînaltsens,lam
rurileexistăaceleaşiraţiuni,adicăactualizaresivirtualitate.''7 Darşiacesteasînt
eşiseprezintăînmodalităţidiferite,înunelecazuri,aceeaşiexistenţă estecîndactu
a,sauomul.(Acesteadouăsereduclaraţiunile evocatemaiînainte:întradevăr,formae
pusuldinmaterieşi formă/eactualizare/ privaţiuneaesteprecumîntunericulsausuferi
tualitate, deoareceestecapabilăsădevinăatît/uncontrariu/,cîtşicelălalt/0 înalt
al2^.şialvirtualităţii — evorbadesprelucrurilecarenuau *c,eei/âpeterieşidesp
iaomuluiedatădeelemente —toc.^^.^ — încalitatedematerieşideformăproprie
ica,toateacesteanefiindnicimaterie,nicitor>vaţiunedeformă,nicicevadeaceeaşi
ALAMBDA(XII) 387 '""•"'ebuieobservatcăuneleprincipiitrebuiedesemnate ?
''V'lorsîntmaiîntîiuncedeterminat,aflatînactualizare, r°raltceva,
ulesteprincipiualinuniversaienu]g 1'miromulesteprincipiupentruomulîngeneral
rPeleus,ca„principiu"alluiAhile, nl,.aprincipiu"altăuşiacestBconcret<i
al,Beste principiuluiBA,luatabsolut. Apoi,dacăexistăprincipiialeFiinţelor,dar
entrulucruridiferite,dupăcumsa arătat,/existăprincipiidiferite/pentrulucrurile
i,sunete,Fiinţe, cantităţi — afarădacănuvorbimlamodulanalogic.Şisîntdiferiteşi
e, nudesigurdatorităspeciei,cifiindcăfiecare/dintreacestelucruri/esteunaltind
eeacemapus/pemine/înmişcare,apoiexistămateriameaetc.,darvorbindlamodulgene
eîntrebareadeaşticaresîntprincipiilesauelementeleFiinţelor,relaţiilorşicalităţ
stăprincipiiparticularepentrufiecarelucruparticular,dacăseţineseamade multiplic
omentulcîndacestesensurisîntdistinse,principiilenusearatăce>cldiferite dar,î
u °rUf.rUn'or:anume,întrunfel,elesîntidenticelamodulana' "ndcăvorbimdespre
>/sîntidentice/fiindcăprincipiileFiinţelor sîntţeles pnnc|piialetuturorexistenţ
'?*celelalte/existente/sîntsuprimate,înplus,stntwenticefiindcă/ceeaceexistăma
incipiicaresînt„,i?lcarenuCÎT>»••i i ... "esen•
388 1071b METAFIZICA Prinurmare,saarătatcaresîntprincipiile lucruri!ale,cîtesî
rurile/,şiîncesenssîntelediferite,"ent lntaceas • Capitolul
usînlepăm^îSj r / &Luracu ac tadinurma,caenecesarcaor
toare,toatevorfipieritoare darestecu neputinţa^mişcareafiesăsenască,fiesăp
e „anterior"şi„posterior"făraş"existetimp.Astfelmişcareaestecontinuă,aşacumest
ea/,orioproprietateamişcării.Darnuexistămişcarecontinuăcuexcepţiaceleilocale,
ncipiu/motricesaucreativ,darcarenuseaflăînactualizare,nuvaexistamişcare.Intr
litatesanuserealizezeînactualizare^Nuestedeniciunfolos,prinurmare, dacăadmi
mfacfilozofiicareadmitFormele,dacănu vaexistaîneleun principiucapabilsătrans
ste,singură,înstare,nicialtăFiinţăînafara Formelor. Or,dacă/acelprincipiu/nu
căvafiînactualizare,dardacă Fiinţasaesteovirtualitate,nuvaexistamişcareeter
ualizare/.^ Trebuie,prinurmare,săexisteunastfeldepnncipwaca.esteactualizare
esănuaibămaterie,^ trebuiesăfieeterne,dacăeadevăratcăexistăşialtc
davirtualitate,darnuoriceesteînvirtualitatep CARTEALAMBDA(XII) 389 nderezultă
ar,dacăcaastfel,nuvaexistanicioexistenţă.Căciestecuie^ ^ ^^virtual,dars
logii,carefac ascjdinNoapte,sauprecumfilozofiinaturii,carespunlurnea
sevamişcaceva,dacănuvaexistaocauzăamişcăriiclimi «re'Căcimaterianusem
laton.Căcieisusţincămişcareaeste eternă.24 Dardeceşidincemotiveseîntîmplăa
trecîntrun fel,sauîntraltfel.Căcinimicnusemişcălaîntîmplare,citrebuieîntot
/seproduceînmodnatural,întraltfelserealizeazăprintroforţă,saudatorităgîndul
i?Eîntradevăr,imensdeimportantdearătataceasta. InsăniciPlatonnuesteînstare
derauneori, anumeceeacesemişcăpesine.întradevăr,elspunecăsufletuleste/apăru
arfaptuldeaconsideravirtualitateaanterioarăactualizăriiestecorect,întrunanumit
).DarcăactualiZarealre/totuşi/prioritatea,oaratăAnaxagoras (Intelectuleste'A
eştedesprePrietenieşiUră,'^.asernenea,ceicaresusţincă mişcareaesteeternă,prec
dKţ „Ptea>C1aceleaşilucruriauexistatveşnic,fieînmodperio6* • j26 ,J6*'
uu[înmişcareperiodică],s*existe^Sar^m"la perpetuuînactualizare.Dar, dacă
ctualizezeper"i 390 METAFIZICA Enecesar,prinurmare,ca/acestultimprincipiu/zez
tădel*âctUali/să seactualizeze/fiefaţădeunalt/principiu/dif'^1*'aârpri
adinurmâ întradevăr,acestaesteraţiuneatîtpent•6aces~pentruAltul.Deunderezultăc
eraţiunedeafipentruceeaceestev^fn°rcelalaltprincipiueste/raţiuneadeafi/pe
ntr" jrt'
raceastaestecirculară — ceeaceesteevident nunumaiprinraţionament,darşiînfapt —
xistaşicevacarepuneînmişcare/PrimulCer/.Deoarececeeaceestemişcatşimişcălarî
uneînmişcarefărăsăsemişteelînsuşi,fiindoFiinţăşio actualizareeternă.28 însă
erarhicvorbind/dintreaceste obiectealegindirnşudorinţeisîntidentice:întradevăr,c
inţei,<eTCt6t>|iriTOv>,darceeaceesteînrealitatetrum primulobiectalvoinţei<pVtA
o elpare/frumos/maicurînddecîtelparefrumosdeoarecespreel.Şigîndireaesteunp
iectulgîndini.Seriapozitivăacontramcnxnotxva>esteînsăobiectalgîndiriiînmodint
rulaces •flataînactualizare.29(Afisimpluşiafiunitarnuestesitnp'a$.asemni
luirespectiv.)Darşifrumosulşiceeaceeste{icâoca^însuşiseaflăînaceastăseri
giecuacesta.serlC1A''nctia/dintresemnificaţii/ aratăcăscopulseaflăprintre•le
sdintreacestea,el poateficonsideratimobil,darnueconsideratîncelălaltsens<eoi
eu/puneînmişcare/fiindimobil/precumobiec 1'ubirii,învremececelelaltelucrurip
aestemişcat,eposibilsăseafleşiînaltăcondiţie/decîtînceaîncareseaflăînmo
alocală/,înraportcufelulmişcăriivafişi condiţiasadiferită/deceaprezentă/ — a
stăCevacarepuneînmişcareacellucru/Cerul/,Elînsuşifiindimobilşiînactualizare,
ndcăprimadintretransformăriestemişcareadetranslaţie,iarîn cadrulacesteia,prima
aoproduce. Elfiinţează,aşadar,cunecesitate.Şiexistăînvirtuteanecesităţiiprinc
cesarulseconcepeînurmătoarelesensuri:întrunsens,elpresupuneviolenţă,căciseref
elucrulfărădecarenuexistăbinele arsens>înnr>e,necesar esteceeacenupoate
ulşiNatura.IarElr»st'a'>îlrureaace^f£ldeviaţă,pecarenoiîlavemdoar
unscurtobir»/'eoarecepentrunoiafialtfel/decîtaşacumsîntemde ob ce'/ eace
re.Plăcut'°Urstareaêveghe,senzaţia,gîndireasînt cevafoarte ^din'vsPera
METAFIZICA Or,gîndireacareeintrinsecgîndireţinedeceeaseccelmaibunşieste înc
răbun<r\ 5evoricn.'°areC9'CCX>TQâpiacot».IarIntelectulsegmdestet^^
'percep ••i• l•ri
eceptacol/esteceei'telectulparesăposedecapecevadivin.Iarcontemplarea*~activ
ericitaşanoisîntemuneori,faptuleadmirabil.Iardacăeleste/mai feric't/esteîncă
rElesteşiviaţă,fiindcăactualizareaintelectuluiesteviată,iarElesteactualizare.
eviata.ceamaibunăşieternă.AfirmămcăDumnezeuesteofăptură,veşnicăşiceamaibun
steDumnezeu. Iarceicare,precumpitagoricieniişiSpeusippos,nuacceptacăceeaceem
rul/principiului,dinpricinăcă/laei/principiileplantelorşialeanimalelorsîntraţi
escmceeaceprovinedinacesteprincipii,nuraţioneazăcorect.Căcisămînţaprovinedin
imu1073atermennuesteosămînţa,cilucrulperfect.Deexemplu,sar puteaspunecăomu
elalalt —dincareprovinesămînţa.35 _... Este,prinurmare,limpededinceledemais
zoriale.^_ ^ Saarătatşicăestecuneputinţacaoastfeldernnţa£ mărime ci
ită or,devremeceoricemărimearputeaiAlifie limitată,deaceea,Fiinţaaceastanu
ea,V CARTEALAMBDA(XII) 393 1uexistămărimeinfinită),însăeaesteşiimperturba
e**"1 Este Iarpentrucetoateacesteasepetrecîn Capitolul8 felul arătat. Mtrebu
emexistenţauneisingureFiinţedeacestfel,sauamaimultoraşi anume •ra'deasemen
ofi,,arecedesprenumărulacestoraeinuauspusnimic precis. ConcepţiadespreFormen
devăr,ceicaresusţinexistenţaFormelorafirmăcă Formelesîntnumere,iarînlegăturăc
adecadă.Dardece existătocmaiaceamulţimedenumere,delocnuşidauostenealasădem
elaceeacesastabilitşisadefinitmaisus. Principiulşiprimultemeiallucrurilor
xtdat elproduce mişcareaprimă,eternăşiunică.Or,devremeceestenecesarcaceeac
altceva,iarmişcareaunicăsăfieprodusădecevaunic,dardeasemenea,alăturidedeplas
reFiinţaprimăŞiimobilă,observămsialtemişcărieterne,celealeplanetelor. r~ac*ev
msaarătatînFizică),estenecesarca fiecaredintreacesPasarisăfieprodusedecătr
rnă,iarceeacepuneînmişcare°rH'fânter*orceluipusînmişcare însăceeacees
eint•necesltatetotatîtea Fiinţeeterneprinnaturăşiimo CâJCC'Ps*tedemă
n 1073a"%"<se u*secundconformaceleiaşiordiniîncaresîntastre<e,e
"ticăceamaipotrivitădintretoatecufilozofia~mă nomie.Căciaceastăştiinţăaredre
inţemate "^Seru°dreptobiectnicioFiinţă,cadeexempluaritmeticas'âuCă,pede
netele/mişcateesteevidentchiarşipentrmer°asesauocupatmoderatdechestiune:fieca
nceputcumintea.Cît despreresttreb*capeunelesălecercetămnoiînşine,pealtele
lemelisararătacevanou,înafarădecelespuseaici.Săprimimcubunăvoinţăambele m
tmişcărileSoareluisialeLuniipetreisferefiecare,dintrecare,primaestesferastel
retreceprinmijloculZodiacului,iarceadeatreiasemişcădupăcerculecliptic faţăd
linatdecîtcerculLunii.) Celelaltestelerătăcitoareseaflăsituatepecîtepatrusfere
enticecu /primaşiceadeadouasferăaSoareluişiaLunii/,(întradevăr,sferastelel
i,iarsferaaşezatăsubaceastaşicaresemişcăpeuncerccetaielamijloccerculzodia
urorplanetelorarepoliisituaţipecerculcaretaie Zodiacul,iarceapatra faceunungh
ruateia.Poliiceleideatreiasferesîntcomunipentrutoatepan cuexcepţialuiVenu
ereleînacelaşifelcaEudoxos[mordineadistanţelordintresfere],dar,înprivinţanum^
turnacelaşinucaşiacela,întimpceconsiderănecesarsămaiadaugeisfere orbiteiSo
e<TOC(pcuv6|i£vocCOTOcxbaeiv> celorlaltepaadăugatîncăcîteosferăfiecăreia.41 C
oneazăcatoatesferele,dispuse redeafenomenele",ca,încazulfiecăreiplanete,numă
elecareseînvîrtesc C£ Asicareaducînaceeaşipoziţieprimasferăaastruluisiture
eaplanetelor,'"'nrmare,sfereleîncareplanetelesemişcăsînt,pentrupri I
ci.Dintreacestea,nue nevoiesăseînvîr"retrograddecîtceleîninteriorulcărorase
eleînvîrtînsensgrad £ sfereleprimelordouăplanete,învremecesferelecareleînvî
umărultotalalsferelorpurtătoareşialcelorcarelemişcăînsensretrograd peacestea
luimişcăriledesprecareamvorbit, numărultotalalsferelorvafipatruzecişişapte.41
elorcereşti,astfelîncîtestepotrivitdeacceptatcă şiFiinţeleşiprincipiile imobile
cesităţii/caacestnumărsăfieacesta/solăsămpeseamaunora maisavanţi.43) Or,dac
slaţiaunuiastruşidacătrebuie gînditcăoricenaturăşiFiinţăneschimbătoareşiînsi
urăînafaraacestora,"estenecesarcaacesta/celdemaisus/săfienumărulFiinţelori
e'"evremeceelereprezintăunscoppentruomişcare.Dar^ lmP°SIt>ilsăexistealtem
aţionatporninddelacorpurile
aflateînaPart'aCaorlcem°t°rexistăpentruunmobilşioricemişcarePentruţ111'C°r^
umaipentruastre.Căcidacăvaexistao <koalt/jm°amişcare,şiaceeadinurm
74b Acum,evăditcăCerulesteunic.CăcidacăarexiCeruri,precumexistă/maimulţi/o
trufiecare,darvorfimultÛr^"n~luatenumeric.Darlucrurilecaresîntnumerico plur
evăr, formaesteunaşiidenticăpentrum'l••.iici.
erămasădelaceivechişidinbătrînisubformădmit,sitransmisăurmaşilorcăaceste/
i/alezeilor/aufostadăugate,înmodulmitologic,pentruaconvingemulţimea,cîtşipen
punecăaceştizeiauînfăţişareomeneascăşicăsîntasemănătorialtoranimale,si urmeaz
estea,dacăcinevaarsepara lucrurilesiarluanumaipunctuliniţial,anumecăceivechi
nsideracă eiaugrăitînchipdivin înmodverosimil,datfiindcăfiecareartăşifiloz
pinii/alecelorvechi/aufostpăstrate,anişterelicve,pînăînvremea noastră.46 Doar
ilordelaînceputuri. Capitolul9 ExistauneledificultăţiprivitoarelaIntelectul/clm
ntrelucrurilecaremse arătaîncefelesteelastfelpresupuneasedepăşianumit1Căci
nevacaredoarme?riegatunciexistăaltcevamaipresusdeel iarînacestca ţn CARTEA
,civirtualitate/agîndirii/,/p"1"eafi/acela/ceamaibunăFiinţă.47şinu a
,fiecăestegîndire,ceanumegîn Ôl>l>Fiecăsegîndeştepesineînsuşi,fiegînde
esprecevadiferit?Daroarediferăprinceva,saunu •''diferenţădacăgîndeşteFrum
e lucruri? Fclarprinurmare,că/Intelectuldivin/gîndeşteobiectulcelmaiJ''nsim
asefaceînspremairău,iaraşacevaestedejaomişcare. Maiîntîi,aşadar,dacăElnue
eptcuvîntcă continuitateagîndiriiarfipentruelcevatrudnic.48 Apoi,eclarcăare
l,anumeobiectulgîndit.Căcifaptuldeagîndişigîndirea seaflăşilacelcaregîndeş
referabilsănuvezi unelelucruridecîtsălevezi),gîndireanuarputeafilucrulcelm
ecelmaibun,iargîndirea/sa/estegîndireagîndirii<f\ voriotq vofiaEKx voriotQX D
uîntotdeauna unobiectdiferit,şinumaiînmodauxiliarseaupesinedreptobiect. Apo
re intreacesteaîisoseşteLuibinele?Căciesenţagîndiriisialucru
luigînditsîntdiferite. au,înunelecazuri,ştiinţareprezintăobiectul/gîndirii/ de
inţaşiesenţarepre aobiectulştiinţei/,iarînactivităţileteoreticeraţiuneasi sînd
?Inacestcaz,elsartransforma/intrînd/egului/Univers/.Sau,maicurînd,oricenua
steindivizibil.Dupăcumintelectulumanaredef sasupremăsegăseşteînîntregul/o
erminat("°UCeeament,elnuşiarebineleplasatîntroparte,sau întroalt^fm°
ebuiecercetatşiîncefelNaturaTotuluiposedăbinl'optimul:oarecacevadespărţit
ată:căcibinele/armatei/seaflăs'înordinea/ei/,şiîngeneral.Maidegrabă —înace
torităgeneralului Totulesteordonatlaolaltăîntrunanumemod,darnuîntrunmodsimil
stfel/.Şinueposibilsănuexisteunraportalunuilucrucuunaltul,ciexistămereuu
aolaltăînraportcuun/principiu/unic. Lucrurileacesteasepetreccaîntrocasăunde
larepentru persoanelelibere,citoatelucrurile,saumajoritatealorsîntordonate.Ins
leauînmica măsurăpartedebinelecomun,şi,înceamaimaremăsură,acţioneazălaîntî
turasa.Vreausăspuncătoatelucrurileajungsafieînmodnecesardistinse,şicăastie
rurilealtfel,cefeldelucruri^ceicaregrăiescmaibineşilacineseaflăcelemaimi
ncontr^'vor.niciacest„toate",nici„dincontrarii"nueste corect:căcieiv^^bescd
riile — cumaparj.teadincontrarii?întradevăr, contrariilerarrunn^fiecaredecel
temc .re spunîndcăexistăşiunaltreileatermen?1trarii>Prc' U
i,saumultiplulun CARTEALAMBDA(XII) 399 erezolvăsieaînacelaşimod:materianue
ticipalaRău,înafarădeUnu.CăciRăuldintreceledouăelemente. ite..rQozofinucon
ialesBineleesteprincipiu.54Âtia audreptateconsiderîndBineledreptprincipiu,
căesteastfelluatca1075b falitate,caprincipiumotrice,oricaformă. Empedocles
teBinele.Dareaesteprincipiuşiluatăcaraţiunemotrice (stângelaolaltătoatecele),
esteculoriginar.Or,dacăecuputinţăcaacelaşilucru săfieprincipiuşicamaterie,ş
tică potrivitcucaredinceledouă acţioneazăatunciPrietenia?Daresteabsurdşifapt
truel,UraesteFiinţaRăului.55
Anaxagoras,pedealtăparte,spunecăBineleesteprincipiu, luatcaraţiunemotrice,înt
neînmişcareînvedereaaceva,deunderezultăcăacelceva/este Binele/,afarădoarda
tea.56 Este,deasemenea,absurdcăelnupropuneuncontrariuBineluişiIntelectului. •
ntrariicumtrebuie/,afarădoardacănusaraşezaînordine /teoriilelor/. Şinimeni
e,în Pcealtelesîntnepieritoare,şiastadeşiconsiderăcătoatelucrujPr(Jvindinac
eeacenueste.Alţii,nunesiliţisăfacăaceasta,reductotullaUnu.57 >nimeninuspu
er'or>larceicareaşazăFormeledreptprinci 06PricinăeiSăa*nve<êreuna^
enzorialelaForme/? 400 METAFIZICA 1076a Iarceilalţifilozofitrebuiesăaşezeceva
mpcenoinutrebuie "rceva.într adevăr,nuexistănimiccontrariuPrirnulu'jtoate
alit'i°ârecealături delucrurilesenzorialenuvorexistasialteent't"^ ''nuv
i,ci vom' unprincipiual/ultimului/principiu,precumlateoW'•ir^" f
plicabilă,înplus,cumvaapăreamărimeaşi corpulconţindinentităţifărădimensiune?
rice, niciluatcaraţiuneformalăCelpuţinnuvaexistaniciunuldintrecontrariilecar
ndcăarfiposibilcaelesănuexisteDarfaptuldeaproducecevaesteposteriorvirtuali
rnenuvorexista.Or,eleexistă.Prinurmare,trebuierenunţatlaunadintreaceste prem
ninuspuneprinceanumenumerele,sufletul,trupul,îngeneraloriceformăşilucruforme
aceoînfelulnostru,anumecăexistenţauneicauzemotrice/produce aceastăunitate/.58
mentmatematicşicăastfelexistămereuoaltăFiinţăcareurmează /alteiFiinţeşi/mere
otuluiorealitatelipsitădeunitateşi acceptă/existenţa/maimutorprincipii.(Căcio
ribuiecunimic la/existenţa/alteiFiinţe.) if Or,realitatearefuzăsăfieguvernată
"^ NOTE l.NueclarceînţelegeAristotelprin„realitatealuatăcau.Êposibils
01 _________ oriilor,înprimulcaz,Fiinţaesteprimordială,fiindcăeste'u°ronom
*l'l"Tr reageneralăestelaplatomciemşilapitagonciem,care^' Pmeleşinumerelede
aradocsiasociauînaceeaşinaturăFormeleşiNumerele în C'eflUXenocrateledi
"mPC£ dreptFiinţe,decîtNumerele. cun°',^c'|s.arpăreacă Aristotelidentificăprim
upenumaicu materiasuprasen\f\Oasemeneaidentificarecontraziceînsăîndelungapreoc
ateriasenzorială.Explicaţiaacestuiparadincarv11__
tecafiind, respectivcaoexistenţădintroperspectivăuniversală,globală,metafizica
tudiulintroductiv. 4.Textdificildetradusexact,datorităincertitudinilordepunctua
ph.U,pp.351. 5.Ceeacenuestecanegaţiepură,ceeacenuestecavirtualitateşice
rtualitate. 6.Pentruaseexplicadiversitatealucrurilor,trebuiefăcutapellamaimul
u1 peAnaxagoras,seadmiteexistenţauneiInteligenţeunice. 7.EvorbadesprePrimul
rte,saudespreprimulmotorporninddelaobiectul înmişcare,adicădespremotorulcelm
tnuestestopat,numaiexistăprincipii or,olumefărăprincipiiestehaotică,incogno
ronzulnusîntformă,respectivmateriiultime ^raesteuncorpcareadmiteodefiniţie,
rmă,iarbronzulestereductibillametal,saula k,, .'camateriiprimordiale),asemen
aexiste9A'felul'instotelnumeşteaici forma„natură".V.CarteaZetapentru M
0a matenei>respectivformei. êsPremCV°r.despremateriaceamaiapropiatădeform
ul statuii,estevorba^ônzi'^nudesprepămîntdincaresepresupunecăestealea
ral,formelemateriei existătotuşişiexcepţii:sufletul,şinusufletlsău,ciparteas
ului. 'l: 12.CategoriilesîntgenuriseparatecarenucomunicăAtîntreabăAristo
eleaşielementesăfiecomunepentrutoate \ •>^ 13.MetodatipicăaluiAristotel:la
logic",aşadar,relaţionall *regrupaîncîtevacategoriifundamentale.Pedeopane,A
mea esteîntrodispersieK °"Iută,deoareceprincipiilesîntlafeldenumeroasecaşil
temologică) pedealtăpartlrespingeşisoluţiaplatoniciană,pentrucarenumărulpri
oatedaseamădeboeatiarealităţii,exprimatîntezaaristotelicăfundamentalăcă esteim
raltele. 14.Aceastădiviziuneîntreiprincipiiimanente,căroraliseadaugăunprinci
ebuiecomparatăcudiviziuneaînpatruraţiuni,expusădejaînCarteaAlphaMare: Raţiunea
mală.Cîtdespreprivaţiuneadeformă — eanutrebuievăzută dreptunprincipiuindependen
aturaldelaomlaom,totaşaeasetransmiteşiartificial,prin intermediulartei.Form
aatuncicîndseîntrupeazăînaltcorp. 16.AutonomiaFiinţelorlepermiteacestorasăf
inţele(vii,celpuţin) secompundmsufletşicorp,saudinintelect,apetitşitrup,cee
pentrutoatecele.Trupulesteec^lentmateriei,dorinţaesteprincipiulmotrice,intel
rtualitateaestemateria,sauprincipiulmaterial,intlj.actualizareaesteprincipiu
eseoric^.ţe_Principiulmotriceseaflăînafaramajorităţiilucrurilorn darîninte
iuuniversal,msen
CARTEALAMBDA(XII) 403 *fieprincipiualtuturorlucrurilor.Tatăl,îngeneral,estepr
l numaicănuexistă efectiv a,deacestfel/tatălamodulgeneral/.ofers_venireasa
ocala(de translaţie)estecontinuă(adicăneîntreruptă),numai circulară(aastrelor).A
inci PlU'yCarteaEta.Virtualitateanuseactualizeazădelasine,cinumai .'DUJSU1
izareprealabilă. SU'talumiipresupuneexistenţauneiactualizăriprimordiale, 21M
atelaactualizare.Darpencaaceastătreceresăsefacă,trebuiesăexiste altcevadeja
esăexistedejaoplantăactualizată.)Darcum mişcareaesteeternă,principiulmişcării
teastfel,mişcareasar puteaopri.RezultăcăvirtualitateanupoateaparţineacesteiFi
e, nicimăcarinteligibila,ceeaceînseamnă,deasemenea,căesteoentitatesimplă,cen
uipredicat. 22.Materiaestevirtualitate.Neexistîndmaterie,nuvaexistanicivirtual
zarepură. 23.Lumeanupoateapăreasingurădinhaos,adicădinvirtualitate,căcinues
e.Ontologic,«adar,actualizareatrebuiesăaibăîntîietatea. 24.Leucip,v.DielsKranz
,30asi5253b. _25.Platon,Timaios30b„Datorităacestuigînd,Elplasaintelectul et
rsul." •*£zaeternităţiilumii —esenţialălaAristotel— rezultăaşadar (JeieZaca
a»'nactualizareperpetuă.Estevorbadespresferastelelor ţnâlnmiŞcareuni
nezeu. m'?care'St°exptaănecesitateacerculuioblicaleclipticii,astfelîncît 2jj
UreilUCrUCaremi?caPeunaltuleste>ârîndulsău,mişcatde UnPrimt'PnnUrrnar
ucrurilorînmişcare.Acestanupoatefidecît 404 METAFIZICA cevaimobil,darcareeste
ilede aşacevasîntcelecaresîntobiectlUcruri şifinalităţii.
bilcorupt — estein'*'r•Sîntdouătipuridecorecţiimaiimportante:alui Schwenele^
ducerealuiRoss,textulsună astfel:„Forthefinalcaii^somebeingforwhosegood
ms."Dar scopulimobilpoatefişi„ceva"şi,cinev" felîncîtdistincţianuarepreamu
cescopesteimobil, căcielreczintăfinalitateauneimişcări.Dardacăeconsideratata
tă pespectivă,sepoatemişcaDeexemplu,iubita,caiubită,esteimobilăpentruiubit(un
ar,văzutăcaofemeieoarecare,eaeste,desigur,mobilă. 31.EstevorbadespreCerulst
aţie,carenuialtereazăFiinţa.Eleste pusdirectînmişcaredecătremotorulimobil—
işca,deoarecemişcareapresupunetransformareauneivirtualităţi.Or, fiindimobil,este
ar.Estebun,deoarecenupoatefialtfeldecîteste,darşifiindcăeste finalitateatutu
zebinele. 33.UrmeazăunpasajesenţialdinAristotel:descriereaFiinţeiSupremecaac
alitate,sau,ceeaceesteacelaşilucru,camotorimobil. Aristotelreuşeştesăfacăsăc
uifericit,perfectşietern,pe
caredejaîldescria,şipecarePlatonîlcredeaonecesitate(v.Reţu^'^ceafilozofică
ulimobil,caredeterminămişcareauniversalăpentcontrafinalitatealucrurilor,permite
tea dictorn. sUceaS" 34.OmulnupoatedecîtsaîncerceimitarealuiDurnneze^^fcta
resată,prin cundragulcunoaşterii,ceşiestesieşifinalitate. CARTEALAMBDA(XII) 40
eaprincipiuluipriorităţiiactualiirtualităţii.Devremeceprincipiulareoanteriorita
eminţei,nuneapărattemporal,ci gica °M'scarealocalăesteceadintîidintremiş
teniciteflAmişcarelocală,precumCerul.Deaceeaelesteinalterabil.Estedesigur
relor)fiecareînpartefundomişcarecircularăşiuniformă.Or,PmSferastelelorf
piu,fiecaresferăplanetarătrebuiesăfiepusă,m|5Câre deoFiinţăeternăşiimobilă.
tealeplanetelorprin combinaţiidemişcăricirculareşiuniforme(conformunuiproiecta
iei,vezi Republica).Aşadar,trebuieca,pentrufiecareplanetă,săexistemaimultemoto
erăplanetarăare,aşadar,unmotorimobilşietern,lafelcasferastelelorfixe. 39.F
rsîntdispuseîntroordineierarhică,careestereprodusăde ordineaplanetelor.Sferas
mulprincipiu. 40.EudoxosdinCnidos(391338)afostdiscipolulluiArchytasdinTarent
rima încercaresistematicădeaexplicamişcareaaparentăaplanetelorcuajutorulunormi
atematiciancarearezolvatşiJŞanumitaproblemădelfică —duplicareacubului.Saocupat
!•CallipposdinCyzikos,discipolalluiAristotel,colegşiprietenudoxos.Aadus,cums
uluisferesiMaCCStUia:^ăugîndSoareluişiLuniicîtedouăsfere,luiMarte,Venusîmbr
vine33.Anfn,a*ll:'asemenea,asanumitulcalendarlunisolar(importantPentru cult).
istemuluiluiCalliposconClresă"r°ereaunorsfereintermediare,cumişcare retrogradă
xterioaresăsetransmităsfereleSe•',cestes'erecumişcareretrogradă vorfitotatît
ufiecareplanetă.(Sferauestecompensată, deoarecemişcareaeisetransmite 406 METAF
etelor.)Aşadar,celor33desferelsemaiadaugă22,ajungîndusela55.
nete":Luna's"âtla''~Venus,Marte,Jupiter,Saturn. 'e'Mercur, 44.î
onţinunsingurindivid.Fiinţajm subiectdeterminatontologic,şicuFiinţa
tdacă,vorbinddesprereprezentalvechi,Aristotelareînvederemotoareleimobile,astre
reilaolaltă.InterpretărilesîntdiverseCred*'toareleimobileseapropiecelmai
urăşifinalitateamişcăriipecareodetermină'Pedaltăparte,„ceivechi"se refereau
edecăanumitecatastrofeîntrerupevoluţiacunoaşterii,careastfeltrebuiereluatăiarde
eştenimic,elnuesteperfect,deoarecenuşiexercităfuncţiaprincipală.Dacă gîndeşte
prezentîndunscop,îivafisuperior.Fnnduisuperior, intelectulnuvafiactualizarep
afinimiccaresăifiesuperior.Soluţia estecaIntelectuldivinsăsegîndeascăpesin
48.Efortulapareatuncicîndcevadevinedinvirtualitateactualizare,deoareceestemere
aresăfacăaceasta.(Astăziamspunecăoricelucrumecanicpresupuneunconsumdeenergie
isistem.)Intelectudivinesteînsăactualizarepură,lipsitădeoricevirtualitate. 49.
ectuldivinsegîndeştepesine.întradevăr,obiectulinteligibileste întotdeaunasuperi
atedeobiectinteligibilin*^tateasa.Darexistăşi lucrurireleşiurîtecaresîntgîn
or.Aşadar,p a.fiperfectăgîndireatrebuiesăsegîndeascăpesine.(
lediscutăasuprapropriilorlordefinit"sa^ debază.Sarputeaspune,prinurmare,că
lsău. î CARTEALAMBDA(XII) 407 nh'ectulgîndiriiîlformeazăîngenerallucrurilecom
ferenţă. •• aînsăIntelectuldivinsăgîndeascăcevacompus?AnalogiaCv"11*îeste
apeuntot,fărăsă1maidistingăînpărţi,onditieapareintelectuluiumandoar uneori,
uiecondiţiaper '«Materia.Existenţacontrariilor— depildă,caldulşirecele —une
econtrarii.Aşadar,afirmaţia — aparţinîndmaiifilozofilornaturii— cătotulsenaşte
ristotelmaterianuesteopusăformeiuncontrariualtuicontrariu. Materiaestevirtualit
ualizareavirtualităţii. 54.Estevorbadespreplatonicieni. 55.Răulnuesteeternla
oruptibilitateaeste Binele. 56.IntelectulesteBinele,darcascopsaufinalitate,şin
e,fiindcăoricesemişcăse mişcăînvedereaaceva,şiacelcevaesteBinele.Artamedic
reseactualizeazăînvedereaunuiscopsănătatea —cereprezintăBinele.Aşadar,celedouă
erirelaHesiodşilaalteteoriimitologicecarepunHaosullaoriginealumii.Apoi,refer
zamotricetransformăvirtualitateaînactualizareşiastfelrealizeazăunitateadintreele
'Homer,Iliada,II, 204. h CARTEAMY(XIII) Criticateoriilorpitagoricieneşiplatonic
merlşiFormeloroexistenţăautonomă.Entităţile matematice(punctefeţe,corpurigeomet
iceFInusîntFiinţe,ciproprietăţi, darştiinţasepoatereferilaeleprinmetodabstr
uiSocrate.Autonomizareadefiniţiilorlaurmaşiiacestuia. ObiecţiileluiAristotel,unel
phaMare. ReluareaobiecţiilorlateoriaNumerelorideale,considerateFiinţedecătreuni
oricieni.Diferitevariantealeteoriilorrespective.Chestiuneaposibilităţiicombinăriiu
riorulunuinumăr.Diferiteobiecţii.Numerelenupotfiautonome,iarFormelenupotfinu
m.Cumsîntunităţiledincaresîntalcătuitenumerele.Criticateoriilorpitagoricienecar
e.CriticateoriilorplatonicienecarevădînUnulşiînMareleşiMiculunprincipiu.Ser
aracteristicideuniversaledarşideindividuale.Imposibilităţilecedecurgde aici.Uni
ate,individualulesteactualizare. Capitolull SaarătatîncefelesteFiinţalucruril
or/naturale,referitoarelamaterie<evrf\ yxe665cp•mwvqnxnKcbvraptTf\qoXriq>,ap
ctualizare.1 OrdevremececercetămdacăexistăoFiinţăimobilăşieternă"mdara,celor
tateopiniilealtora astfelîncîtdacăeiargreşipeundeva,sănumergemlaolaltăcuei,
astrăînşineînmodspecial.Căciestede doritasta,dacăpoţispuneunelelucrurimaibi
xistădouăopiniiînlegăturăcuacesteprobleme:uniisusţincăentităţilematematice,pre
iinţe apoi/alţiisusţin/căFormele sîntFiinţe.Acum,datfiindcăuniifilozofiauînv
matice,alţiiconsiderăcăambeleauaceeaşinatură,mvremecealţii
spuncăexistănumaiFiinţematematice,trebuiecercetatmaiîntîiînlegătură cuentităţil
merelor/o anatură,depildă,/săneîntrebăm/dacăexistăcumvasaunurne,saudacăele
renumerenumaicadespreentităţi •™tlce,fiecăeleexistă/autonom/,fiecănuexistă,
oûtŞi/doar/atîtcîtocereregula/metodei/<Ka9'<kstiÔV>^"pvv>Căciacestesubiec
wvecpnptKcovXoYcovx3esentl a°easta'trebuiesăîndreptămcercetareaspre chestiunea
urilorsîntnumere 412 METAFIZICA şiForme.DupăchestiuneaFormelor,aceastaestecead
stă/înrealitate/entităţiice,elesăfiesauprecumuniispuncăelesînt,sausăfatem
ratcdacănusîntniciîntrunfel,niciîncelălalt,fienuexi ' unfel,fieexistă
estorentităţi,cifelul acesteie'* Capitolul2 Că,aşadar,/entităţilematematice/n
le şică,deopotrivă,argumentul respectiveste1076bfictivsaspus.Astfel,saarătat
tocupa deodatăacelaşiloc4 samaispus —şiţinedeacelaşiraţionament —căcelelaltep
le. Lucrurileacesteasauspusmaiînainte înplus,esteclarcănueposibildedivizat
atice/.Căcielartrebuisăsedividăînsuprafeţe,acesteaînlinii,liniileînpuncte,a
ilinia/nuvaputeafidivizată/,iardacăaceastanupoatefidivizată,nicirestul nup
tnaturideacesttip,fie căelenusîntastfel,darseaflăsituateîn asemeneanaturi/
e.5 Căci/entităţilematematice/sevordiviza,odatăcecorpuriefizicesîntdivizate,
icenvorfidivizibile/complet/. Darnuicuputinţănicicaastfeldenaturi(numerele)
acăvorexistacorpuri se^Q[decorpurilesenzoriale,diferitedeacesteaşianterioareco
prafeţele /fizice/tr existesuprafeţe/diferite/,lafelcaşipuncteşi aceluiaşiraţi
eaexista,alăturidesuprafeţelecorpuluimatematic,şi'inl1'• .ăsjv0r CARTEAMY(X
ecompusesîntanterioan êresi,dacăesteadevăratcăcorpurilenonsenzoria„.....
tşisupra31111luateînsinevorfianterioaresuprafeţeloraflate încorpurileK'least
tedecele1IT1'te'corpurilor/matematice/separate /decorpurilefizice/.aSr°lsupra
atematice,întimp elelaltesîntanterioarecorpurilormatematice).6C«'iarăşi,vorexis
,faţăde evortrebuisăexistealteliniişipuncteanterioaredinpricinaceluiasiraţi
terioareacestorpuncteplasatepeliniileanterioare,puncteînraportcucarenuvormai
e. Apare,prinurmare,oaglomerare/deliniişidepuncte/absurdă:rezultă,astfel,cîte
oriale,darsîntcîtetreirînduridesuprafeţe —celesituateînafarasuprafeţelorsenzor
eşiceleaflateînafarasuprafeţelordincorpurilematematice sînt,apoi,cîtepatrurîn
tunci,caredintreacesteafac obiectulştiinţelormatematice?Inorice caz,nuestevorba
eîncorpulimobil,deoareceştiinţasereferăîntotdeaunalarealităţile primare. Acelaş
devăr,înafarapunctelorvorexistaalteunităţi diferite,caŞimafarafiecăruiadintre
ligibilelor,astfelîncîtvorexistagenuri
nenumăratedenumerematematice. o inplus,cumsădezlegămceleobiectateşiînCartead
onomia vorfiînafararsenzorialeşilafelvorfişiobiecteledecareseocupăgeome•
ctceposedămişcare ?LafelsepeplatCru?icuopticaşicu ştiinţaarmoniei.C
tăcăsirestulsenzaţiilorsiallucrurilorrialp/ £'A '' ./V
a Unel înplus,matematicieniiconsemneazăanumitepron'râie,înafaraacestorFiinţe.
erităşideForme,şideentităţileintermedia"^"êxistănicinumăr/înacestfel/,nici
arcăşiacel/p""^'nu potsăfiedespărţitedelucrurile senzoriale.7Un'
ecăentităţile mat^cesîntnaturiseparate.Căciestenecesar,devremecesîntînf
telsîntposterioarelor.Căciomărimenedesăvîrşităesteanterio pringeneză,darepo
t.Esteregulastabilitămaiînaintevirtualitateapreceda cronologicactualizarea actual
rhicvirtualitatea(subaspectulesenţeisaualFiinţei).8 Apoi,princeanumeşicîndvor
cruriledinlumeanoastrăformează/fiecare înparte/ounitateprinsuflet,sauopartea
eraţional.(Iardacă/nuexistă suflet/,elesereduclamultiplicitateşisedescompun.)
izibile şicantitative săformezeunităţisisăpersistelaolaltă?' Apoi,felulcumapar
paratedelucruri/:înprimulrîndapare generareaînlungime,apoiceaînlărgime,apoic
anteriorîngenerareesteposteriorprinFiinţă,corpularfianterior/prinFiinţă/supraf
eînmaimaremăsuradesăvirşitşiîntreg,prinfaptulcăelpoatedevenicevaînsufleţit.
colodeputinţasimţurilornoastre!.. înplus,corpularfio
căsui^ acestrol nicinusîntFiinţeîncalitatedematerie,?ie.asubcorpu
uitfiinddinlinii,dinsuprafeţeŞ1Ôr,dacăacesteaarfiFiinţematerie,aceastasa
leşisuprafeţele/anterioareprindefiniţie M'•— nFiinţăSîntanterioareprinF
UI î .inutoatelucrurileanterioareprin ?1t0trinFiinţă.Sîntanter
iniţiile/altor lucruri/.CrUrledouăaspectenusîntconcomitente,întradevăr,dacănu
lcăsemişcă1albalbulesteanterioromuluialbînbazadefiniţiei,darnus.„ âzaFii
xistăîmpreunăcucompusul(numesc„compus"mulalb).Rezultăîn modevidentcăalbulnue
cinuesteposteriordacăîladă ugăm/Fiinţei/.Căcivorbim/logic/despre„omulalb",at
lătorcă/entităţilematematice/nusîntFiinţeînmaimaremăsurădecîtcorpurile,căele
ldecîtdoarînbazadefiniţiei şicănueposibilcaelesăfieseparateşi autonome.Or
istăînniciunchip,fiecăau totuşioanumităfiinţare,darnuunaabsolută.Căcinere
versaleconţinuteînentităţilemate aticenusereferălalucruriautonomesituateînaf
orŞianumerelor,cisereferăchiarlaacestea,darnuluatecaentităţi ^posedăomărim
ilorsenzorialepotexistadefiniţiişidemon .')numaicăacestemăriminusîntluateca
mPacumexistămultedefiniţiiceauînvederelucrurileluatecas j°,am°bile,fărăa
recalităţilesalecontextuale,şinuestenece^r'cauncorPînmişcaresăfieseparat d
mitatăsenzoriale/,lafelvorexistadefiniţiişiştiinţe referi 416 METAFIZICA toare
ile,ciIucalitatedecorpuri.Şideasemenea/vorexistaştiinţesidf' toarelaluc
imi,deasemenea,luatecaentităţidivizibile, sau' '?UlTla'bile,daravîndopoziţie
ltăcă,devremeceesteadevăratdespuslamodul'1^"lutcănunumaientităţileautonom
,esteadev*Ûspusînmodabsolutşicăentităţilemetematicesînt, sieles"^felulîn
emplu, /medicina/nuaredreptobiectalbul,dacăsănătosulestealb,cieaarecaobiect
ectul.Dacăobiectuleste1078aluatca„sănătos",ştiinţaaredreptobiect„sănătosul",da
taulucrurileşicugeometria:chiardacăseîntîmplăcaobiecteleeisăfiesenzo riale
ticenuaudreptobiectlucrurilesenzoriale,şinicinu audreptobiectaltelucruriauto
. Lucrurileaumulteatributeintrinseccontextuale<0i)|o.(iep'nK£Kcx9'CCUTCX>,înmăsu
acesteatributeaparţine/intrinseclucrului/,înmăsuraîncareanimalulexistăfieluatc
espreatributeproprii,deoarecenuexistăofemelă,sauunmasculseparatedeanimale.De
umatematică/numailuatecalungimi,saucasuprafeţe. Şi,cucîtsarreferiînmaimare
tîtmaimult/stanţa reptivă/arposedaprecizie(căcipreciziaestetocmaisimptotej.u
etaradecîtcîndposedămărime estemaiprecisăcînd/obiectu^ sedamişcare,iardacăpo
ulantrenat/înrmşcar^întradevăr,aceastaesteceamaisimplă,iarîncadruei,
CARTEAMY(XIII) 417 inesaucasunet,ciluatecaliniişinumere(acesteasîntproăti
lfut'plnrocedeazăşimecanica,încît,dacăcinevaconsiderîndIariaiLir.
ecă/olinie/,carenuareungeorneL°.•.„_...,
m,ceeacefac atîtantmeticianul,cîtşigeometrul. Omul'luatcaomestecevaunitarşi
nitateindivizibilă,apoiarcerceta dacăomului,luatcacevaindivizibil,isarasocia
aomulcaom,nicicaindivizibil, cicapeuncorpgeometric.Iaratributelecareiarfi
/,chiardacănuarfiindivizibil,e clarcărămînvalabileşifărăcaelsăfie/indiviz
e lucruriexistente,şiacelelucrurisîntreale.14 Căciceeaceestepoateficonsiderat
are,pedealtăparte,material^ Datfiindînsăcăbineleşifrumosulsîntcevadiferit,d
ul existăşiînlucrurileimobile,ceicaresusţincăştiinţelematematicenuafirmămmic
ratăînceamaimaremăsură.Căcinusepoatespunecă,dacăeenudaunume,dar
aratăacţiunişiraţiuni,nuvorbesc/despreineşifrumos/,întradevăr,formelefrumosulu
,iarpeacesteaştiinţelematematicelePrezintăîncelmaiînaltgrad.Sideoareceacelea
măreferlaordineşilaceeace «tfljrt)'este^'mpedecă/matematicienii/arputea
orbidespretoateacesteamaiadecvatînaltăparte. 1078b Capitolul4 iaticeJle^Z
msînt,şiîncefelsîntanterioare,în 418 METAFIZICA 1079a cefelnusîntanterioare
etămmaiîntîiopiniacesef^^Cu Formă,fărăsăoasociemnaturiinumerelor,ciînf
rme aapărutlaceicare,dinpricinăcă^înspuseleluiHeraclitdespreadevăr,potrivit
esăexisteost"••oreflectareasupraaceva,trebuiesămaiexistealte naturistab'l
^ Socratesaocupatdevirtuţileeticeşiaîncercatprimulsăd*'definiţiiuniversaleî
mocritsaatinsdeaceastăproblemăînmicămăsură,siadefinitcumvacaldulşirecele.P
vanaturialecărornoţiunileauasociatcunumereledeexemplu:ceeste ocazia,saudrep
dadecvat,cercetaesenţa,întradevăr,elîncercasăconstruiascăsilogisme,orprincipiul
lecticaîncănueraînputereaei,pentrucaelsăpoatăcercetacontrariile,chiarşi făr
tambelecontrarii.Rămînînsădouă realizăriceisepotînmodjustificatatribuiluiSo
sală.Ambele constituieprincipiulştiinţei.17 NumaicăSocratenuaconsideratcăuniver
. DaralţifilozofiaufăcutacestpasşiaunumitFormeasemeneaentităţi,înconsecinţă,
trutoateproprietăţilecaresespunlamou rrf ~_^„
xistămaimulte Forme,casăspunem:lucrurilesenzorialealecărorraţiuniaceifilozofi
me,întradevăr,pentrulucruexistă — spunei— oentitatecuacelaşinume,situde Fiinţ
ucrounitateceintegreazăomultiplicitate,fiecăesteobiecteterestre, fiecăestevo
II) 419 îlusniciunuldintremodurileîncare/platonicienii/demonexistenţaFormelor
e strejucJaopremisănecesară,întimpce,porninddelaalteargunUre/ultăFormechi
stfel,potrivitcuargumenteleextrasedinsa..vorexistaFormepentrutoatecîtefac obi
mentul/cepostuleazăcîteoFormă/pentru1'eunitateceintegreazăo multiplicitate,v
gumentulcăsepoateconcepeunatribut1unuilucrudispărut,vorexistaFormeşipentru
inementalăaacestorlucruri. Maideparte,săobservămcăargumentărilemairiguroase/în
ativelor, desprecare/platonicienii/neagăcăarficuprinseîntrungenînsine.Infine
eluidealtreileaom". îngeneral,argumenteleînfavoareaFormelorsuprimăceeacesusţi
decîtîşidorescsăexisteForme:arrezulta,astfelcănuDualitateaeprimordială,cinum
i,apoitoateconsecinţelepecareunii/dintreplatoniciem/lededucdinteoriaFormelora
eledelacareeiaupornit. Maideparte:conformteorieiceafirmăexistenţaFormelor,vo
existanudoarFormealeFiinţelor,cişialemultoraltorentităţi. Căciunconceptunic
tFiinţe,iarştiinţeleaucaobiectnunumaiFiinţa, Şiastfeldesituaţiisînt nenumărat
ntăriledespreFormesidacăFormele presupunparticipare,vorexistaînmodnecesarnumai
parea/lucrurilor/laFormenusefacedepen entecontext — întruncazdaşiîntraltu
ieră,încîteasănu _isubiectuluneipredicaţiiulterioare.Spuncevadefelul pa'
rnitate,numaicăparticipălaaceastadinurmă încîtp°^C*eDependentdecontextca
. cîţsj..eleaŞi/nume/desemneazăFiinţaatîtînlumeaterestră,meamteligibilă.Căci
maţiacăceva— unitateaceintegreazămultinl''arefiinţareapartefaţădelucrurilesen
rurileca ex'~ aCe" , crurecaren'• forme,vaexistauncecomun/întrelucru
rec"t' trucelemultiple,dareterne —oareFormacee/chiar/DuV * ce Pen unaş
xistăoaceeaşiformă/pentruFormeşipentruIurilecareparticipălaForme/,toateacest
inevaarnumi„om"at*tpeCalhas,cîtsiunlemn,fărăsă întrevadănimiccomunîntreei
ccucelealeFormelor— depildă,căpentru cerculînsineavem/definiţia/„ofigurăpla
ctive/faptulcăcerculînsineexistă.Trebuieînsăbăgatdeseamăcaaceastăadăugiresă
ctivultermen/?Centrului,suprafeţei,sauîntregului? Căcitoate/părţile/aflateînFi
tForme/. înplus,eevidentnecesarca/aceacaracteristicăadăugată/săfieceva,precum
turorFormelor,caungen.'t Capitolul520 Darceamaimaredificultatea/teorieiForme
ribuieFormelela/înţelegerea/ entităţilorete.darsenzoriale,sauacelorcaresen
formăriiDease.nea,Formelenusîntdevreunajutorpentruştiinţelecestcurealit
onstituieFiinţalucrurilorsenzona^•^teri,elearfi imanentelucrurilor.Apoi,Fo
lenusin CARTEAMY(XIII) 421 llucruricareparticipălaele./Dacăarfiimanente/
lor senzoriale/,malbulîncombinaţie/cumateriaunuilucru/explicăaspecîlh/allu
xaapoiEudoxossialţii1auadus,nuecorect.Este,întrade..,,cnrdevăzutcăapar
pinie. însănicirestuldoctrineinupoatefisusţinutpornindusedelpresupoziţiaexist
ntremetodeleobişnuite:
AdeclaraFormeledreptmodeleşiaafirmacăcelelaltelucruriparticipălaeleînseamnăa
e.Căciceanumeînseamnă„săproduciprivindlaForme"?Esteposibilcaceva,laîntîmpla
pămodelulrespectiv/,astfelîncît,fiecă Socratearexistasaunu,.arputeaapărea/în
laşi dacăSocratearfietern. Vorexistaapoirnaimultemodelepentruacelaşilucru,a
celaşi lucru/,precumpentruom —AnimalulşiBipedul,dar,deopotrivăşiOmulînsine.Ap
crurilesenzoriale,darşipentruFormeleînsele deexemplu,genulestemodelpentru Forme
felcăacelaşilucruv»fişimodelşicopie. Apoi,arpăreacuneputinţăcaFiinţaşiluc
le,ttsmtFiinţelelucrurilor,săfie separatedelucruri?DarînPhaidon\ Haşasespune
.SăpresupunemînsăcăFormeleexistă totuşilucru .careparticipălaele/rămînlipsi
teetlj,'Precumocasăsauuninel,înlegăturăcucare/platomciUrmlrrn^cănuexistă
lartefactelorsăexisteşisăaparădatorităunornuj*Ţaţiunideafiprecumleau ind
re,atîtînmoduldemaisus,cîtşiurmîndm^ logiceşimaiprecise.
r,dacănumărulesteonaturăşinuexistăaltăFiinţăasa'aceastaechiarelînsuşi— d
ază,fiecare/număr/fiinddiferitprinspecie.Iaraceasta existăfielaprimulnivel,an
eunitateestenecombinabilă<6ca\>ii(}Xr|'t:ocJ> cuoricarealta,fietoateunităţileca
ombinabilecuoricarealteunităţi,după cumsespunecăestenumărulmatematic,(înnumăr
ioalta.)21 Oaltăposibilitateestedacăuneleunităţisîntcombinabile,întimpcealte
itate,apoitriada,apoirestulnumerelor,şiunităţiledinfiecarenumărsîntcombinabile,
ombinabileîntreele,celedinprimatriadăsîntsielecombinabileîntreele,silafel ş
litateaînsăşisîntnecombinabilecuunităţileaflateintriada însăşi.Deaceeanumărulm
inainteoaltăunitate, apoi/estenumărattrei/adaugînduseoaltăunitatecelordouăde
atăste•dupăunuvinedoi,careealtcevasinuîlincludepepnmuuapoivinetriadaca
stecaunelenumeresăfieprecumsaP .•••ciinU^Mprimadată,altele,precumle
meretrebuiesăfiesausepara^ ^ lucruri,sauneseparate,ciaflateînlucrurilesenz
ideratlaînceput,cipresupunîndusecălucrurilesen10.,^ţalcătuitedinnumereimane
t/imanente/. teV*steasînt,prinurmare,sigurelemoduripotrivitcucarenumeelepot
iicareconsiderăcăUnulesteprincipiu,Fiinţăşi ientpentrutoatecele,şicănumă
oduri,înafaraposi hTtatiicatoateunităţilesăfienecombinabile.Ceeaceestefoarte
umerelorînafaraceloramintite. Aşadar,uniifilozofisusţincănumerelesîntdedouăfe
anteriorulşi posteriorul,apoinumerelematematicesituatealăturideFormeşideobiecte
eambele
separatedelucrurilesenzoriale.22 Alţifilozofisusţincănumainumărulmatematic există
nţeşifiindseparatdelucrurile senzoriale. Iarpitagoricieniiafirmăcăexistănumaiun
,numaicăelnuesteseparat,ciei credcădinacestasecompunFiinţelesenzoriale,înt
,numaică /numerelelor/nusîntformatedinunităţi/lipsitededimensiune/<uova5iKcd>,
e.DarparsănupoatăexplicacumsaconstituitprimulUnuceposedădimensiune.23 Unal
niuluiFormelor— esteuniculcareexistă.Unii filozofispuncăacestaesteidenticcuce
ungimilor,asuprafeţelorşiacorpurilor.Uniisusţincăelementelematematicesînt difer
lor<u£tâxâqiSeocqx24intreceicualteopinii,uniisusţinexistenţaelementelormateic
badespreFOf^nUCre<^c*numerelesultForme,nicinuacceptă existenţavorb°j'
fel, eicredcăelementelelărim'1CenuPOI:frdivizate,căniciomărimenusedivideî
iacestea. 424 METAFIZICA sîntalcătuitedinunităţifărădimensiune,anumeceicar
r.Doarpita.'lnc^ credcănumereleaudimensiune,aşacumsaarătatC*Est
reafostvorba,sînttdurilerespective.Defapt,toate/duclaconsecinţe/im" uneleîn
lul7 Maiîntîi,prinurmare,trebuiesăcercetămdacăunităţilesînt1081asaunucombina
releamanalizatsînt/combinabile/.întradevar,esteposibilcaoricareunitatesă fie
ibilcaunităţiledindualitateaînsăşisăfienecombinabilecuunităţile dintriadaînsă
ităţilecelelalte.Iardacătoate unităţilesîntcombinabileşinusedeosebescîntreele,
nţăcaFormelesafienumere.(CefeldenumărvaputeafiOmulînsine,sauAnimalulînsi
ufiecarelucru,deexemplu,unicaFormăaOmuluiînsineşialtăFormă unicăaAnimalului
mită,încîtacestTreiarficu nimicmaimultOmulînsinedecîtoricarealtnumăr.) Dar
radevăr,dincefeldeprincipiivorfi alcătuiFormele?NumărulestealcătuitdinUnuş
lesînt considerateaaparţinenruluişi nuesteposibilsăordonezi/Formele/nicicaan
25 ,^ Iardacăunităţilesîntnecombinabile,şiînasemeneam^.necombinabileîncîtn
umărulmatematicnumaie^ (căcinumărulmatematicconstădin/unităţi/inditere
lideal.CăcinuvamaiexistaDualitateaprimor S1,.,aicătuitădinUnuşidmDualitate
uare,cumsespune:Doi,Trei, Patru.Iar11'"tileaflateînDualitateaprimordialăsen
oriei/ spune,apardin/elemente/•alecareseegalizează,fiecăînaltmod. A.poi,
roveninddinaceleunităţi.Intr adevăr,runcicîndexistăcevaanteriorşicevaposterio
menteesteanterior unuielement,şiposteriorunuialtelement/oarecare/ înplus,devr
,apoi,dintrecelelalteelementeexistăununucarestăpeprimulloc, darurmeazăUnului
leaelementcarevinedupăceldealdoilea,daresteal treilealarînddupăPrimulUnu,
eîşiiaunumele.Deexemplu, înDualitate,arexistaceadeatreiaunitate,înaintecas
dă/
—acincea,înaintecanumerelerespectivesăexiste.26însănimenidintre/platonicieni/n
tfel.Darpotrivitcuprincipiileconsideratedeei,faptuleperfectraţionalcăaşaseî
bsurd.Căciesteperfectraţionalsăexiste1081bunităţianterioareşiposterioare, dacă
ordial,acelaşilucruîntîmplînduseşicu dualităţile,dacăesteadevăratcăexistăoDu
ul elementsaexisteunaldoilea,iardacăexistăunaldoilea,săurmezeşialre*lea,ş
erurisimultan —căunitateacareurmeazăUnuluiestePotrivăprimordialăşisecundă, sic
iderăounitateşiunUnuprimordiale,darnu auînaii!leUnUnUsecundŞiterţ,vorbesc
oa U>aP°''cadacătoateunităţilesîntnecombinabile,nuseaexisteDualitateaînsin
ICA /ideale/.Fiecăunităţilearfiindiferenţiate,fiecăelesA'(ţiaunadecealaltă,
itatea/senumără/cîndlaunusem'j~unu,triada — cîndladoisemaiadaugăunu,şit
tăţin^săsefacădinUnuşidinDualitatea/indefinită/. Căcidut'6"06esteopartea
relor.27 Or,dinDualitatea primordialăşidinDualitateaindefinită — /susţinplatonicien
căavem douădual'taţialăturideDualitateaînsine.Iardacănueaşa,Dualitateaîsin
eavaconstadinUnulînsineşidincelălaltunu.Dardacăaşastaulucrurile,esteimposi
ită,întradevăr,aceastagenereazăosingurăunitate,şinuodualitate definită. înplu
etriadaînsineşidedualitateaînsine?Şiîncefelse voralcătuieledinprimeleşi
eimposibilsăexisteoprimădualitate,apoiTriadaînsine. Daraceasta estenecesar,da
lemente.Dardacăconsecinţelesîntimposibile, esteimposibilcaaceleasăfieprincipii.
ite — adicăfiecareestediferitădetoatecelelalte — astfeldeconsecinţeşialtele dea
intrunnumărsîntdiferitedeunităţiledintraltnumăr,întimp cedoarunităţiledinac
micmaipuţinneplăcute.De exemplu: 1082aînDecadaînsineseaflăzeceunităţi,
.Or,deoaDecadaînsinenueunnumăroarecare,eanuestealcatpentadeîntîmplătoare,ş
acârfidiferite,nicipentadele dincareestealcătuitădecaa ("J'£ '
III) 427 dacăsîntdiferite,oareîndecadănuvorexistaaltepen"nafaraacestoradouă
le,cefeldedecadăvaalcătuitădinele?Căcinuexistăodecadădiferită îndecadă, *
cienii/,dualitatea definităpreluînddualitateadeterminată,producedouăduali.•ôare
iplicăcudoi <5t>onoi6c,>numărulpreluat. Maideparte:cumestecuputinţăcadualitate
onstitutive/,şica triadasăfieonatură/aparte/înafaracelortreiunităţi/constitut
aredintre unităţi,dupăcum„omulalb"eonaturăapartefaţăde„alb"sifaţăde„om",d
atăceleilalteunităţi,şi/eaarfionaturăaparte/precum„omul"/eonatură aparte/fa
Maideparte:unelelucruriformeazăounitateprinatingere,altele —prinamestec,altele
a,nicioproprietatenupoateaparţineunităţilordincaresîntalcătuitedualitateasaut
intăcevaunitarmraportcuceidoi/luaţiseparat/,lafelstaulucrurileşicuunităţile
ibile.Darşipunctelesîntindivizibile,şitotuşiperecheaadouăpunctenuenimic altc
ebuiesăseomităfaptulcă,dreptconsecinţăateorieinumerelorideale/,existădualităţi
lelaltenumere. îedualităţiledintetradasimultaneîntreele or,elesîntante°areDu
,dupăcumdualitatealeageneratpeele înconsecinţăA or' .V>dacăceadintîi
eîntetrada,încîtrezultatulestecătoateunităţiledevin S1°Formăsevacompunedin
ntrucareacesteaseîntîmplăsăfieFficompuse,înfelulîncarecinevaarspunecăanim
bîngeneral,aconsideraunităţilediferiteîntreeleesteî absurdşioficţiune(
euni,,•'~••••A uiiuaţirud inceeace
ltul/,atuncielegal/cuel/.Iarentităţileegaledin numereşiîntotalitatefărădifer
icidualităţiledinDecadaîn sinenuvorfifărădiferenţe,deşielesîntegaleCealtar
itateadunatăcuoaltăunitatefacedoiunitateaprovenitădinDualitateaînsinesiduali
adin/unităţi/diferite şioare/dualitatea/esteanterioarăsaupostenoarătriadei ?Pa
treunităţiestesimultanăcutriada,întimpceadouaeste simultanăcudualitatea.Noi
,fiecăarfi inegale,precumbinelesirăul,sauomulşicalul.Iar/filozofii/caresus
tîmplăcuunităţile.32 Fiecănumărultriadeinuestemaimaredecîtnumăruldualităţii,c
riadă/unnumăregalcudualitatea,astfelîncîtacestnumărestedenediferenţiatdeduali
rioareşinumereposterioare. ŞiniciFormelenu potsăfienumere.Dinacestpunctdeve
erite, dacăcuavârâteletrebuiesăfieForme,dupăcumsaarătatmaimCăciFormaeste
te.Deaceeaîap^^senumăraînacestfel:unu,doi —înseamnăpentrueicanu^^
/dinDualitateaîndei CARTEAMY(XIII) 429 osibilcaelsăfieoFormă.Căcialtminter
ipărţileuneiasingure.)33 0„aceea,dacăaceştifilozofiaudreptateînraportcuipo
prietăţi/alenumărului/,datfiindcăeivor f•>pinaurmătoareadificultate:oareatu
rtiunidistincte<xoraxuepi5aţ>?Defapt,noiprocedămîn mbelefeluri.Iatădeceeste
eanumăra/săfiecondusălaoatîtdemarediferenţă denatură.
Capitolul8 Maiîntîi,aşadar,estebinedecercetatcareestediferenţanumă 1083arului
ecesarcadiferenţiereasăsefacăfieprincantitate,fieprincalitate.Dintrecarenici
umărulcanumărsediferenţiazăprincantitate.Or,dacăşiunităţilearfidiferiteprinc
itprinmulţimeaunităţilor/pecareleconţine/. înplus,oareunităţileprimesîntmaim
trivă?Toate acesteasîntabsurdităţi. Darnicidinpunctdevederecalitativelenuse
tăţilesăfieafectatedeceva.Căcisezice caŞilanumerecalitateaeposterioarăcanti
ităţinicidelaUnu, C1delaDualitateaindefinită:întradevăr,Unulnuecevacălită
ao7toi6v>: *<*însăşi/asa/esteraţiuneadeafiamultiplicităţiilucrurilor. tri'.
cruarfi u,. ...stabilitdelaînceputşiarfitrebuitprecizatediferenţele ţjac',
auză/nuvorbescdespreasta,cefeldediferenţău"ivedere? 430 METAFIZICA 1083b Es
ilcatoateunităţilesăfiecombinabile,nicinueposib'l"" necombmabileîntreeleînni
fidesprenumerenueh' AceştiasîntceicarenuadmitexistenţaFormelorniciîn6 r*
lsăfieceadintîidi°runităţi,dupăcumspunaceifilozofi,darnu sicaDualitate^f
edevremecetoateaceste/anteriorităţi/ţin deacelaşiraţionament Iardacăastfelsta
necănumaientităţilematematiceau existenţă,atunciUnulnuesteprincipiu.(Este,într
itdecelelalte unităţi.Iardacăseîntîmplâasta,atunci/trebuiesăexiste/sioprimă
veştenumerelecareurmează.)36 DardacăUnulesteprincipiu,estenecesarca,înprivinţa
băaşacumPlaton susţinecăstau,adicăsăexisteoDualitateprimăsioTriadăprimă,şi
nuare,saarătatcăaparmulteconsecinţeimposibile.Or,estenecesarca lucrurilesăst
a,nicicealaltăipotezănusîntposibile,nueste cuputinţăcanumărulsăfieoentitate
umecănumărulidealsinumărulmatematicsînt aceleinumăr,deoareceosingurăteorieîmb
tic săexisteînacestte,ci^buiecacelcareîlsusţinetotuşisăfacăapellaîpotez
ivatedinipotezanumăruluiideal.^. Cîtdespreteoriapitagoriciană,pede
edificultăţi,întradevăr,faptuldeancănumărulesteseparatdelucrurieliminămulte
CARTEAMY(XIII) 431 Cnumerelematematiceesteimposibil.37întradevăr,nueadesa,s|
acăaşa cevaeV'bilnicicăunităţilenuaudimensiune.ŞicumecuputinţăcaPărimes
ne<u,ova8iKo< >. însă/pitagoricienii/susţincălucrurilesîntnumăr.Eiîşiaplică dar
nidinacele numere.^
lsăfieîntrunuldintremodurilearătate or,nuiposibilsăfie înniciunuldintreac
eprezintăcelcareîlconsiderăo realitateautonomăşiseparată. Apoi,oarefiecareunit
tre,sauuneleunităţiprovindinmic,întimpcealtele —dinmare?38Dacălucrurilesta
,dintoateelementeleşinici unităţilenuvorfiindiferenţiabile(întradevăr,întro
indcontrareprinnatură). Pedeasupra,încefelvorfiunităţiledinTriadaînsine?Că
platonicienii/considerăcă,înnumereleimpare,Unulformeazăuntermenmediu. Iardacă
lemente/ — mareleŞimicul — careseegalizează,încefelvafi dualitateaounicănatură
itate?39 wplus,unitateaesteanterioarădualităţii,deoarece,dacăseeli maounitat
asăfieormăauneiForme,fiindanterioarăuneiForme,şisă apară 11ltlainte.Dince
esarfieca numărulsăfienelimitat,fielimitat ''./platonicienii/îlconsid
l.40k„nu"1P°sibilsăfienelimitatelimpede.(Căcinicinumărul 'upârn''l
tedublatpornindusedelaunitate alteori,/imnUmâru' numereleimpare,rezultărestul
pra,dacăoriceFormăeFormăaceva,şidacăn sîntForme,atuncişinelimitatulvafiFo
leicoFormele.) " Iardacănumărulestelimitat,elimitatpînălacarenumăranume>Ş
căexistănumere/ideale/pînâlazece,dupăcumafirmăunii,maiîntîiFormelevorfirepe
alulînsine,deoareceexistanumere/ideale/ numaipînălazece?Estenecesarca/el/să
lorzece,deoareceaceste numeresîntFiinţeşiForme.Şitotuşi/Calulînsine/valipsi
oase/decîtzece/). înacelaşitimpestelimpedecă,dacăTriadaesteOmulînsine,acelaş
afeltriadelesituateînaceleaşinumere),încîtoameniivorfinenumăraţi.Iardacăfieca
areTriadăesteFormă/,totuşioameniisîntForme. Iardacănumărulmaimicesteopartea
tesituateîn acelaşinumăr,sidacăTetradaînsăşiesteFormăaceva,deexemplu,aCalul
eDualitatea. EsteapoiabsurdsăexisteoFormăpentruZece,darsănuexis^ " x
ntrucarenudecenuexistăFormepentruacestea?Prinurmare,sîntraţiunideafi. „
aînsăşi,şinl\ex/respec~pentruunu,întimpceexistăgenerarepentruDeca a.
f fecte.Eideducconsecinţele,precumvidul,proporţia,imparul,stulcelordeacelaşife
inci$..icadepildămişcarea,starea,binele,răul,întimpcepe alteleitribuienumer
ul/seaflăînTriadă,cumdeestecinciulimpar?înplus, 'rirnileşicîteproprietăţis
vizibilă,apoidualitatea — eisieacestea/lerecunosc/cafiindnumaipînălazece. Ma
eaîntrebareadelicatădacăunuesteanterior,sautriadaşi dualitatea.Căci,înmăsuraî
l',înmăsuraîncareuniversalulşi Formasîntanterioare,/esteanterior/numărul.4*înt
steopartea numărului,întimpceeleste/anterior/luatcaformă.Şiseîntîmplăprecu
oareceelsedefineşteşiîntemeiulnoţiunii.45Iar/unitatea/esteprecumunghiulascuţit
ităţi. Aşadar,luatecamaterie,unghiulascuţit,elementulşi unitateasîntanterioare,d
nţeiîntemeiatepedefiniţie,sîntanterioareunghiuldreptşiîntregulcaresealcătuieşte
eestemaiaproapedeformăşide/noţiunea/pentrucareexistădefiniţia,darsubraportul
. Incefelesteatunciunulprincipiu?Eisusţincă/esteaşa/fiindcăeindivizibil.Da
rePî,cîtşielementul,numaicăîntrunmoddiferitfiecare:primulestelndivizibilsu
izibilsub P°rtcronologic,încaredintreceledouămoduri,aşadar,esteunuil?Dupăcu
stadinurmăesteanteriorunghiuluidrept,iar*redintreunghiuriestecevaunic.Eicons
oduri,ceeaceestecuneputinţă.Căci,/elesteşicC1P1U'întrunsenscaformă şiFiinţ
teouninl>'n virtuahtate.(Asta,dacăcelpuţinnumărulesteo'nulnfelulînca
085a dinunităţidiferite,dupăcumspunaceifilozofi.)Darficeledouăunităţiale/dua
ceifilozofi/? •'j •11«•un/Maupracti catvm&toarezpor
ici,auconsideratul•principiulcapeunpunct,(întradevăr,unitateaesteun pUnct^â
nindde?elementelecelemaimici,aşaauprocedatşi /platonicienii/Astflunitateadevi
opotrivăanterioa"dualităţii apoieaeste posterioară,dacădualitateaeste/considerat
uuniversalul,lauconsideratpeunudreptpredicat,şi,astfel,dreptparte.Daracested
rglaolaltă. IardacănumaiUnulînsinetrebuiesafieindivizibil(elnusediferenţiază
,şidacădualitateaestedivizibilă,iarunitatea — nu,unitateaarfimaiasemănătoarecu
bilă/,atuncişiUnularfimaiasemănătorcuunitateadecîtcudualitatea,astfelîncîtfi
redualităţii.Daraceştifilozofineagăcăaşastaulucrurile:întrade văr, eifacsăa
aunitar,şilafelşiTriadaînsine,ambele/laolaltă/formeazăodualitate.Din ce,atu
lul9 Oaltădificultatearfişiurmătoarea:devremecentactîncazulnumerelor,dare
xemplu,celesituateînâuîntriadă)sîntînsuccesiuneaimediatăaUnuluiînsine,
edouăunităţi?.A.•tagenu" Asemănător,seproducconsecinţen
şi CARTEAMY(XIII) 435 •uniifilozofifacsăapară/lucrurile/<noiot>cnv>dinspeci
imiledinlungşi,.sCHrt,suprafeţele —dinlatşidinstrimt,iar solidele —dinadînc
reluişiicului.Darfiecarefilozof stabileşteîntraltmodprincipiulacestorentităţig
azurisevădescnenumărateimposibilităţi,ficţiunişiconcluziicontrareoricărorideilog
le,dacăprincipiilenuseasociazăîntreele,astfelîncîtlatulşistrîmtulsăfieşilun
inie,iarsolidulsuprafaţă.49înplus,cumsevaputeada seamadeunghiuri,figurişice
areseocupăcunumărul:acestea/latul,scunduletc/sîntproprietăţiale mărimii,darmă
rovinedinrectiliniuşidincurbiliniu,nici corpurilenuprovindinnetedşidinaspru.5
eorii/ceeaceconstituiedificultateadeavedeaFormelecaspeciialeunuigen:cînd sa
ui/autonom/,sepuneîntrebarea:oareAnimalulînsineseaflăînanimalul individual,sa
eritdeAnimalulînsine?51Or,dacăuniversuluinueste înţelescaautonom,nuaparenic
tonom,dupăcumafirmăcăeste cei careprocedeazăastfel,nusîntuşorderezolvatproble
puscă imposibilulesteuşor! Cîndcinevasargîndilaunulaflatîndualitate,şiînge
ifilozofi,aşadar,facsăderivemărimiledintroastfeldematerie>învremecealţiile
uesteunu,cicevaanalogunului),darşidinaltămaterie,n«ogamulţimii,darcarenues
aidificildeaccepv/^^devăr,dacămateriaesteunică,linia,suprafaţaşi volumulTj1
ulşiacelaşilucru.)scasîntmaimultemateriişiexistăuna a liniei,oaltaasupraf
unu? fie Va?'^nacestcazacelaşi:fiecăsuprafaţanuvaavealinii,Caeava
rovinădinunuşidinmulţime.DarindiferentdefelulînrS^ zofiisusţinaceastă
ndefinită. :ea Unuldintreaceştifilozofifacesăsenascănumăruldintuniversaldeterm
acesăsenască/dintromulţimenedeterminată,anumed'mulţimeaprimordială(sesusţinec
ordială).Urmareaestecanuesteniciodeosebire/întreacesteteorii/,ciaceleaşi difi
pre/unire,fie/despre/poziţie,fie/despre/amestecfie/despre/genezăşi alteleaseme
neva,dacăfiecareunitateesteunasingură,oaredinceanumeprovineea.într adevăr,n
esar,atunci,caeasăprovinădinUnulînsineşidinmulţime, saudintroparteamulţim
ndivizibilă.Iar/a afirmacăeaprovine/dintroparte/amulţimii/prezintămultealted
dintrepărţilemulţimiisăfieindivizibilă(sauenecesarcaşimulţimeaşiunitateasă fi
.(FiecareunitatenuprovinedinUnuşidinmulţime.) Pedeasupra,celcaresusţineacest
ează/unaltfeldenumăr:întradevăr, mulţimeadeentităţiindivizibileesteunnumăr.5
oriidacanumărulesteinfinitsaufinit.Căciarputeaexista, parese,şiomuţimefini
ltfeldemulţime însine,mulţimeinfinita,aanumemulţimeeste,alăturideUnu,elem
efidoarunu J^Darfiecare dintrecelelaltepunctedinceoareprovin ^>.^jgur,
rn ^ nicicapărţileintervaluluisăfieindivizibile,aşacu
CARTEAMY(XIII) 437 tlucrucupărţile/mulţimiidincareprovinunităţile.Căcinu"rul
lenu &iastfel.55 Toateacestedificultăţişialteledeacelaşitiparatăcuclaritate"
s,hiarexprimareadivergenţelordesprecaracteristicilenumerelorsteunindiciucăteorii
eazătul 1086aburareprintreaceştigînditori. Uniidintreei,considerîndcănumaient
lesenzorialeşivăzînddificultăţileşi caracterulfictivaleteorieiFormelor,aupărăsi
tematic.Alţii, dorindsăpăstrezedeopotrivăFormeleşinumerele/ideale/,neputîndsăşi
lvafiexistenţanumăruluimatematicseparatdecelideal,auconsideratcă,dinpunctde
tematicsîntidentice,datfiindcă,celpuţinînfapt,numărulmatematiceste suprimat,î
ceşinumatematice/pentrua1explica/. Primulfilozof,dupăceastabilitcăexistăFor
distinstoateacesteacudreptate.56Rezultatulestecătoţi/platonicienii/audreptatesu
dulgeneral,einuaudreptate.Şieiînşişirecunosccănuafirmăaceleaşiteze,citezec
alse.Or,cumspuneEpicharmos,eanevoiedeobţinutconcluziibuneporninddela premise
t/cumprocedeazăei/.Inlegăturăcunumerelesîntdeja suficientedificultăţile/relevat
aiîncredinţaîncămaimultavîndmaimulte argumente,întimpcecelneconvins/pînăcum/
receea cespun,înlegăturăcuprimeleprincipiişiprimelera•NIdeafi,filozofiic
riinufacobieculdemersuluidefaţă. archestiuneaFiinţelordiferite,desprecareeis
,trebuietratatăînconti•celordemaisus. 438 METAFIZICA 1086b Datfiindînsăcău
aratedelucrurilesenzoriale/,sicăel "lorsîntelementelesiprincipiilelucrurilor,
rebuievorbitdespreceicareiauînconsideraţifiindseparate/numainumerele,sianumep
eptaprivireaspreceicaresusţinexiste^Formelor,şianumeîncefelofacsicareeste
sideră,înacelaşitimp,Formeledreptuniversalesiîncotinuare,dreptseparateşiaparţ
inţăsaarătatmaiînainte.Motivulestecăeiasociazăacestecaracteristicişiajung la
e,deoarecenulepotconsideraidenticecuentităţile senzoriale. Aşadar,eiauconsider
lateînlumeasenzorială,„curg"şicănusubzistănimicdinele,în vremeceuniversalul
ostobţinută,dupăcumsa spusmaiînainte,decătreSocratedinpricinaproblemeidefini
iilede lucrurileindividuale,şiaprocedatcorectnefăcîndo. Sevedeaceastaînpracti
tăposibilitateaştiinţei,darseparareasa/de lumeasenzorială/conducelaconsecinţepă
zofiînsănuauavutalteFiinţelaîndemînă,dupăcumestenecesar,dacăesteadevăratcă
meFiinţeseparate,ciauatribuitacestrolaşaziseloruniversalii. Consecinţaestecăo
eşiceleindividuale.Aceastaarfi,msine,o dificultatedintrecelediscutateînainte.
eeaceamspusşimaiînainteînCarteaâporii,ceanumecreeazăoanumedificultatece
ARTEAMY(XIII) 439 DacăcinevanuarpresupunecăFiinţelesîntautonome,şianume s
aP'intaaşacumvremnoisoînţelegem.Dardacăva
prespunecăp"rrelesîntautonome,cevaaveadespusdespreelementeleşi principiilel
lii,vorfitotatîtealucruricîteelemente,şielementelenuvorfi cognoscibile.Fie,A
arelementelelorfieelementeleFiinţelor.Enecesar,prin urmare,caBAsăreprezinteo
eunasingură,dacăesteadevăratcăelesîntidenticenucauniversaliişica /aparţinînd
itatecanumărşinuaredoarunnumecomuncucelelalte.59în plus,eistabilesccăfieca
ardacăsilabelesîntfiecareunasingură,atuncisîntastfelşilitereledincaresilabele
cîtunsingurA,şi,conformaceluiaşiraţionament,nicidincelelalteliterenuvorexista
e/60,nicidintrecelelaltesilabeniciunanuvafiidenticăcuoalta.Dardacălucrurile
tăţiînafaraelementelor,cinumaielemente.61 Pedeasupra,elementelenuvormaificogn
ersale or,ştiinţaarecaobiect universalul.Sevedeastadindemonstraţiişidindefini
acăacest triunghiare/sumaunghiurilorsaleegală/cudouăunghiuridrepte,dacănuori
egalăcudouăunghiuridrepte.Deasemenea,/nuputemdeduce/căacestomesteunanimal,d
piilesîntuniversale,fiecăFiinţeleprovenitedinacesteprincipiisîntuniversale,rezu
nţei,deoareceuniversalulnuesteFiinţa,întimpceelemenWŞiprincipiulsînt universa
,atuncicîndsefacFormelnelementeşicîndseconsiderăcă,înafaraFiinţelor carepo
reştecaîncazulliterelorvorbiriisăexisteteAurişiBuri,şisănuexiste,înafara
nacestmotivvorexistanesilabeasemănătoare. arate Or,faptulcăoriceştiinţăareca
aşiprincipiilelucrurilorsăfieuniversalesicT'••
văr,ştiinţa,caşi faptuldeast'trebuieluateîndouăsensuri:învirtualitateşiîna
teindeterminată63întimpceactualizareaestedeterminatăşiţinedeunobiectdeterminat
ciatunuiceindividual<To8etiOTJCTCCtovâettvoţx64 Vedereavedeculoareagenericăcon
oarepecareeaovedeesteculoare/lamodul general/ iarliterapecareocerceteazăgr
neral/.6'Prinurmare,dacă estenecesarcaprincipiilesăfieuniversale,estenecesarca
piisăfieuniversal, precumseîntîmplăîncazuldemonstraţiilor.Dar,dacăaşasepetrec
iinţă.Este,prinurmare,evidentca,subunanumeaspect,ştiinţaesteuniversală,învrem
.SecrededeobiceicăAristotelsereferălaFizică darnuvăddecereferinţanuarfi
ozofiesteformatdePlatonşidediscipol"fideli celdealdoileacuprindepeXenocrate
eSpeusippossidiscipoliisăi. .i 3.Esteprobabiloreferirelalucrărilepubli
tinateşcolii,eşi cazulMetafizicii. 4.CarteaBeta,cap.2.
ndivizibil,deunderezultăcădivizibilitatearestuluiartir CARTEAMY(XIII) 441
6.Entităţilesimple —spuneAristotel —sîntanterioareentităţilormpuse.Or,corpul,sa
rpulsaucusuprafaţafizică,decisîntanterioareacestora(nu umaterie).Darsuprafaţa
faţamatematicăasociatăcorpului,aşadareaartrebui săfieanterioarăsuprafeţeiasocia
iişisuprafeţeanterioareliniilorşisuprafeţelor,ceeaceesteabsurd. 7.Matematicie
escobiecteabstracte,speciale,ceparseparatede realităţilelumiisenzoriale.Careest
cestorlumi?Sîntelereale,sausîntficţiuni?Eo chestiuneepistemologicăesenţialăş
reorezolvare, deoarecefoartemultedepinddesensulpecareîlacordămnoţiuniide„rea
rurilesenzorialeformeazăunităţidatorităformei(sufletulesteformasauactualizareatr
,presupusăoformă,unfeldesuflet,pentruentităţilematematice,carecomportăunaspec
idespredoi,trei,cinci,cişidespreformadoiului,treiului,cinciuluietc. 10.Corpu
naltecorpuri întimpcecorpurilematematicesîntalcătuitedinpuncte, liniişisupraf
earputeaavearealitateexistenţialăautonomă, saucăarfiFiinţe. 11. Aristoteldist
miteentităţisîntanterioarelogic,deoarecedefiniţialor precede darontologic,elesî
ietăţialeunorFiinţe,şinuauautonomie.Ontologic, albulnupoatefiextrasdincompus
uaformacompusulrespec tlv>deşilogicaşasepetreclucrurile.Estederemarcatcăno
cisîntdiferenţiatecugrijă. '2. Aristotelexplicăfaptulcăunadintremetodelefundame
rea:aprivilucrurilenumaisubunanume Pect.Aceastanuînseamnăcălucrurilerespectiv
,imanent,auonaturăpurtîndacelaspect. ,•>•Ştiinţelenaturii,şimaialescele
,imagineetc.,cicaavîndanu eProprietăţigeometrice.Acestlucruestevalabilşipen
:opticastudiazăculorileluminiiasociindanumitelungimideundăaleradiaţieiluminoase
esantpasajaratăcumAristotelderoareaîncarecadoamenii,şimaicuseamăfilozofii •
,desigur,oanumitărealitate,darcareesterelativăAb^tizareaesteunprocesmental
"artificialşimetodologic,deanumiteproprietăţi.Estefirescsăseprdezeaşa,darnu
tatededublate. 15.Material,adicăînvirtualitate:faptulcăunomesteşiuncorngeom
uia, carenuesteactualizatădeantropologie,daresteactualizatădegeometru. 16.V.
xactcontribuţialuiSocratelateoriaFormelor,deoareceSocratenunealăsatscrieri pe
rateiseatribuieînmodexplicitteoriaFormelor(deexemplu,înMenon,Phaidonsau înR
eAristotelcudialogurileplatonicienedetinereţe,sepoatecredecă, întradevăr,Socra
iţieiuniversaleaunorconcepte,lacareajungeaînurmaunuiproces inductiv — adiţionîn
robabilcăelnuformulase,celpuţinexplicit,autonomia Formelorînraportculumeafizi
eproducecumicidiferenţetextuldinCarteaAlphaMare,capitolul5.Odiferenţă interesa
oseştepersoanaIpluralpentruaexprimaopiniileplatonicienilor,ci persoanaaIlIa.J
vedeşteanterioritateaCărţiiAlphaMareasupracărţiiMy.Aristotel eraîncăapropiatde
asemultdejaînmomentulredactăriiCărţii My.Evident,lucrurilesepotexplicaşialtfe
arcititorulnucunoaşteîncă ontologialuiAristotel.Carteayesteconcluzivă citito
.şiproblema
autonomieiuniversalelor,astfelîncîtutilizareapersoan Ipluralarfinelaloculeişip
stargumentlipseştedinCarteaAlphaMare. săuestecăFormeletrebuiesăaibăaceeaşide
nguradiferenţăcă,în cazulor^îndefiniţieseinclude existenţa.Problemaesteînsăcă
umseîntîmplăcuatributelebisnuite),saudefiniţieiînîntregulsău.Or, dacăseadaugă
taungenpentrucelelalteforme,ceeaceeste discutabil,deoareceanumiteFormenuartr
nţaunuigencomunarreduce|uniea laUnulluiParmenide. Saremarcatcăînacestparag
telrevinelapersoanaIplural:„vom presupune". 20.SereiadinnoutextuldinCartea
ereleFiinţeînsine,autonome,aşacumdoreaupitagoricieniişianumiţiplatonicieni,pune
atematicaaratăcănumerelesepotcombinaîntreele,iarunităţilelornudiferă pnnnimi
ineliber,iardacăunităţilesîntFiinţe, atuncinumereleînansamblunupotexista.Aris
eze:fietoatenumerele sîntFiinţe,fietoatesîntnumerematematice,fiediferiteipotez
rateorialuiPlatonşiaurmaşilorfideli,pentrucareexistă,pedeoparte,numereleide
ce. 23.Pitagoricieniiconsideraunumerelecafiindunfeldeelementeconstitutivealel
telor daraşafiind,eleaveaudimensiune.Dificultateaeracăunitateainiţialătrebuie
steunidimensionalâ). 24.Platon,întradevăr,considerălabătrîneţecăexistănumereŞ
dinaceleelemente),apoinumerematematice,apoilucrurisenzoriale. 25.Provenienţanum
ciereadintreUnuşiDualitateaindefinităparesăfieoteorieplatonică, existentăîndo
definităesteunechivalentpentru«MareleşiMicul" — alt termenplatonicpentruaexprim
psitădeformă. 26.Dupăteoriaplatonicianăanumerelor,existămaiîntîiunUnuPrimord
,observăAristotel, nularitmeticesteînrealitatealdoileaelement,doi —ealtreilea
,să zicem,existăînaintedeaapăreaefectiv. '•Toateacesteraţionamentepornescde
esîntabsolutautonomeşi inasociabile. 444 METAFIZICA Or,numerelesealcătuiescprin
ilcanumerelesăfieForme. e 28.Ipotezacăunităţileşi,îngeneral,numereledintr
earfidif'Fnusepoatesusţine,întradevăr,Zecele(decada)estealcătuităfied''
letbuiesăfiediferite,darunităţilepentadeitrebuiesăfieidentice•orîpentade d
adepotfialcătuitedinaltecinciunităţifiecarealesedintrecelezeceunităţialdecad
lecaresevoralcătuidinelevorfidiferite.Dardacăpentadelevorfi diferite,şidec
d,deoarecedecadaesteidenticăcueaînsăşi. 30.Eclarcăambeleipotezesîntabsurde:
rmeazădualitateanusîntatributealedualităţii:dualitateanue„unitate",aşacumomul
ouăunităţinupoatefiaceladintregenşidiferenţă,deoarecenuexistăniciunmoddea
taneşiunadintreeleesteFormă,toatevorfiForme.Pedealtăparte,dacăoctadaeste
orfiposterioaredualităţilortetradei deunderezultăcăuneleForme sîntposterioarea
eoriaFormeinuadmite. 32.Unităţileprovenitedinnumerediferiteartrebui— dupăpla
aport stădualitateacutriada?Unadintreunităţiledualităţiiartrebuisăfiesimultan
lusunu.Cealaltă,înschimb,artrebuisăfiesimultanăcutriada,deoareceeaprovinedin
mteorieiplatoniciene,unicate or,aleasimilanumerelorrevineaconsideracăo
FormăpoateioparteaalteiForme,aşacumnumăruldoiesteoparteanumarutrei.Aşadar
redecăestevorbadespreSpeusipposşişcoalasa. voi.III,p.653.
taarpresupunecăexistăşiunDoiaparte,şiaşamaideparte. 37.Fireşte,esteaicivo
ialcătuitedinunităţiindivizibileşifără dimensiune.Sarfipututrăspundeobiecţiilo
esteapotfi divizibilelainfinitşisîntmaiuşordeechivalatcumărimile corporale. 3
inaşanumitadoctrinănescrisă,oarecumechivalentmateriei,darşi „Dualităţiiindefinit
eaDualităţiiunfelde„egalizare"— maiexacto determinareasa.Vezi,HansJoachimKra
aphysics,NewYork,1990. 39.Pedeoparte,spuneAristoteldualitateanuarecumsăfie
ltăparte,dacăeaformeazăounicănatură,nusevamaideosebideUnitate,careşieapro
esigurdesprenumărulînţelescaelementautonom.Dacăeelement,sarpăreacătrebuiesă
reacănumărulnuesteinfinitdecîtlamodulvirtual. 41.Nupoateexistanumărinfinit(
ceoricenumăr(natural)trebuiesăfieoripar, oriimpar,darunnumărfărălimitănupo
Pitagoricieniiaveauînvedere,canumerefundamentale,primelezecenumerenaturale,fieca
nificaţie.AcesteaeraunumereleForme.Dacăelesîntlimitate,înseamnăcăsevaducelips
teunnumărFormăinfinit,adicăuninfinitactualizat,ceeace esteimposibil. 43.Aces
tagoriciene,asumateprobabildeuniiplatonicieni, 44.Pentruantici,ununuerapropriu
ecenuseputeaspuneîncazulsăunicică estepar,nicicăestelmpar.DeciDualitateae
steîntemeiuldefiniţieişialno•lunuanteriorunităţii,exactlafelprecumunghiul dr
uluiascuţit. |6Aristotelspunecaplatonicieniiaveaudouăreprezentăriconflicaledes
consideraţiimatema >«vedeauunuldreptunelementceintraîncompoziţianumerelor, 44
.Pedealtăparte,consideraucăunueste dicatuniversalallucrurilorşi,prinurmare,
nuestemaidegrabăio.TI""^ 47.Dualitateaindefinităeprimordială,decieaarf
ndivizibl^sîntasemănătoareUnuluiînsine,careeşielprimordial.Decielefanterio
steelînsuşielementpentrusine,ceeacenueste acceptabil 49.Dacăprincipiilegeome
ul,scundulşiînaltul,eletrebuiesăseasocieze întreele altminteriosuprafaţănuar
iazăîntreele, aparerisculidentificăriilinieicusuprafaţaşicuvolumul. 50.Fund
.întruncalindividualseaflăAnimalulînsine,sauCalulînsine?Lafel,întruncor
52.Anstotelardistinge —secrede — întrePlatonşiplatonicieniiconservatori,şialţi
usippos. 53.ConceputecaForme,adicăseparatedesensibil,obiectelegeometriceparini
rcumpoateo suprafaţăavealinii,deoareceelesîntentităţideordindiferit orilinia
tacănumărulprovinedinnumăr,ceeaceesteimposibil:principiultrebuiesăfiediferit
provinedinel. 55.Evident,estevorbamereudesprenumărulnatural,compusdinunităţi
, coexistentcumărimile. 56.ReferirelaPlaton. 57.Uniiinterpreţiconsiderăcăaic
aliilorşiconsiderarealorcacevaexistenunsine(Fiinţe)aredreptconsecinţătransforma
eseaPlatonvedeFormeledreptarhetipuri,obiecteperfecteşieterne.Faptulconduce cu
^Dimpotrivă,dacăFormelesîntvăzutenumaicaproprietăţia* şiuniversale,pareneclar
eaunaelementeêtre^v.fiemultmaipuţinnumeroasedecîtlucrurilecare rezultapn
esens. CARTEAMY(XIII) 447 lartrebuisăfiecevauniversal.(NeamintimcapentruAr
aşiprivaţiuneadeformă, sau,dinaltăperspectivă—celepatruraţiunideafi.Care,s
ntrufiecarelucruînparte.) 60.Ceicarerespingexistenţauniversaluluitrebuiesăadm
ii, saucăfiecarespecienuconţinedecîtunsingurmembru. 61.Adicădistincţiaeleme
ntelenumaiauvaloareuniversală. 62.Aristotelaarătatcăuniversalul,fiindocalit
iectuleste anteriorcalităţilorsale.Prinurmare,Fiinţa(individuală)artrebuisăfie
mentului, sauprincipiilor.Dar,pnnnaturasa,elementulsiprincipiulsîntanterioarepr
mintimcăgenuleraluatcamaterie,şidecicavirtualitate.„Om" —spuneAristotel — nue
lu,cidoaromtînăr,bătrîn,femeie,grasetc.Dartocmaiaceastă indeterminareaabstrac
otelarătasemaiînaintecă,subunanumeaspect,raţiuniledeafialelucrurilor:forma,
logic,eleseparticularizeazăînfiecarecazînparte.Acelaşilucruîlspuneşiacum, da
euniuneauneianumiteformeşiauneianumitematerii. 65.Omuldeştiinţăaredeaface
e darîndărătullorsestrăvedeuniversalul, ceesteovirtualitate,nuexistăcaatare.
inţeiŞiindividualitateaparticularăa obiectuluisăuefectivrămînetotuşivalabilă:omu
crateestecelcaresuferă efectiv.NumaiînFiinţaperfectăaceastărupturăeste«păşită,
,Metapk., II, p.446. CARTEANY(XIV) Secontinuăcriticateoriilorplatoniciene.Materi
ateficonsiderată,încalitatedeprincipiu, contrariulUnului.Lafelsîntcriticateteo
uînadaossilipsă.Toateacestea presupununsubstrat,decielenusîntprincipii.Entit
aarînsemnasăaibă virtualitate.Elenupotfi,prinurmare,alcătuitedinelemente.Pen
ide,platonicieniiaucăzutîndualism.Analizaconceptuluide„nefiinţă",careareşielm
ltiplicităţiisensurilorluiceeaceestepermiteevitareaaporiei.Lucrurilesenascdinc
e.Varietatealumiiseexprimăînmultiplicitateacategoriilorcarenusepotdeduce dinca
terespinsăideeacă,înafaralucrurilormultiplesenzoriale,arputeaexistaFormesaunu
umităarmonieimanentă.Respingereateorieiprivitoarelanumereleintermediare,întrecele
ce.CriticateorieiFormelordinperspectivăteleologică.Criticaevoluţionismuluibiologiz
esşiAnaxagoras.Criticanumerologieipitagoreice. Capitolull înlegăturăcuFiinţasă
ipiilesînt contrarii,precumîndomeniulfizicii şilafelconsiderăcăstaulucrurileş
tecevaanteriorprincipiuluituturorlucrurilor,arfiimposibilcaprincipiul,fiind alt
lecareprovindinel/,săfieprincipiu esteprecumdacăcinevaarspunecăalbulestepr
te/chiar/dealb darelarfi/astfeldoar/unpredicatasociatunuisubiectcare, fiind
ialb.Căciacest/altceva/artrebuisăfie/defapt/anterior. înfaptînsă,toatelucru
uisubstrat.Este,aşadar,înceamaimaremăsură necesarcaacestasăfiecazulcontrarii
deaunaatributeleunuisubstratşiniciunul/dintreele/nuesteautonom şi,
dupăcumsevădeşte,nuexistăniciuncontrariupentruFiinţă,dupăcumoindicăraţiunea.
umpănitorprincipiupentrutoatelucrurile,ciexistăunaltprincipiu. Aceştifilozofico
intrecontrarii,unuopuninegalulUnului — inegalulfiindnatura mulţimii.(Dupăunu,num
litateainegalului,adicădinmareleşimicul".2Pentrualtfilozof /eleprovin/dinmulţ
,eleprovindinFiinţaUnului.).Celcaresusţineînsăcă elementelesînt inegalulşiUn
eşimicul",vorbeşteespreinegal şidespre„mareleşimicul"careprezentîndouniate,
măr. 1087b 452 METAFIZICA Ei/platonicienii/însănuexplicăbineniciprincipiilepel
eleşimicul"/ca l?mcnt/dupăUnu,treidintrenumerefiind/astfel/elementec!reprez
vorbdespre„multulşipuţinul",fiindcă„mareleşimicul"aravenaturămaipotrivitămări
estenoţiuni:ceeacedepăşeşteşiceeaceestdepăşii. înceeacepriveşteconsecinţelen
tiunea/,cidoar înceeacepriveştedificultăţilelogice,pecare/ultimii/leevitădeoa
rcăpropriuraţionamentuluiestecăprincipiisîntceeacedepăşeşteşiceeaceestedepăş
ităţii.Ambele,întradevâr(ceeacedepăşeşteşiceeaceeste depăşit)sîntînmaimarem
stea,darnuşipecelălalt. Alţifilozofiopundiferitulşialtulluiunu.Alţiiopunmul
dincontrarii,şidacăcontrariulluiunufienuexistă,fie,dacătotuşiexistă,estemulţ
iferitul — aceluiaşi,altul —sinelui,atunciînceamaimaremăsurăfilozofiicareopunun
rniciaceştiacomplet:căciunulva{{puţinul întradevăr,mulţimeaseopunepuţinătăţii,
elucrusauprocesexistăo/măsură/diferităînsubstrat:precum, înarmoniamuzicală — i
,piciorulsaucevasimilar,înritmurile dansuluisaupoeziei— estepasulelementar,res
tăţi,măsuraeste1088aounitate etalon.Şiîntoatecazurile,lucrurilesepetreclat
nita teademăsurăesteindivizibilă,pedeoparte,înceeacePrrv•formaei,dar,pe
ul semnificăomulţimemăsuratăsiomulţimeu CARTEANY(XIV) 453 /elementare/.(Deace
tarănuestemulţimeaobiectelormăsurate, ciatîtmăsuraunitară,cîtşiunulsîntprinci
rile/măsurate/:deexemplu,dacăsenumărăcai,unitateade măsurăestecalul,dacăsenu
uravafi, verosimil,fiinţavie,iarnumărulrezultatdinnumărarevafi„defiinţevii".
xistaunnumăralacestora,deoarecetoateacesteaexistăîntrunsingur/substrat/dinpun
stanumărulacestorgenuri,saualaltorcategoriiasemănătoare. Filozofiicareconsideră
ateaindefinităcaţinîndde„mareleşimicul",vorbescprea dincaleafarădepartedever
reşimărimi,sîntmaicurîndproprietăţişi calităţicontextualedecîtsubstraturi— anum
l — alemărimii,lafelcaşiparulşiimparul,netedulşiasprul,rectihmulşicurbul.4
emeneasăfieorelaţie.Or,dintretoate categoriile,relaţiaesteînceamaimicămăsură
.Iarrelaţiaesteoproprietateacantităţii,aşacumsaspus,şinueomaterie,dacăre
iilesale.Căcinuexistănimicnicimare,nicimic,nicimult,nici puţin,nici,îngener
,acela,multsaupuţin,maresaumic,sau caracterizatprintrorelaţie. Şidovadăcăre
m/estefaptulcănumaieanuarepartede generareşidenimicire,şinicidemişcare,în
repotrivitcu calitatea,deplasarepotrivitculocul,'*!"potrivitcuFiinţaexistăgene
*istăaşa cevapotrivitcurelaţia. Intradevăr,fărămişcare,/unuldintretermeniirela
alcuel,
acestamişClndusecantitativ.5 454 METAFIZICA 1088bŞiestenecesarcamateriafiecăru
alitate,aşaîncîtşi/materia/uneiFiinţe/este înacestfel/relaţianuesteoFiinţăn
rd,maimult,este imposibilcanonFiintas"reprezinteunelementalFiinţeişisăfiea
iile sîntposterioareFiinţei. Inplus,elementelenusîntpredicatelelucrurilorcarepr
ltulşipuţinulsînt,şiseparat, şiîmpreunăpredicatelenumărului lungulşiscurtulsîn
stăomulţimecareareîntotdeaunaunanumepredicat — puţinul — precumdualitatea(iardac
l",atunciunularfi„puţin"),artrebuisăexisteşimultulabsolut,precumdecadaeste
,sau„zecemii"/arfiînacestrol,dacănuexistănumărmaimare decîtel/. Cum,prin
uiesăifiepredicate,saunici unuldinele.Dar,înfapt,numaiunuldintreeleestepr
iecercetatlamodulabsolut:oareestecuputinţăcalucrurileeternesăfiealcătuitedin
e.Iaroricelucruformatdinelementeestecompus.Aşadar,estenecesarcalucrurilesăpr
puse,fiecă/acestea/sînteterne,fiecăsîntgenerate pedealtăparte,oriceeste gen
Narputeasăfiegeneratşinicisăconsteadinceeaceeste incapabildeasta.) însăvi
ecinţăatuturoracestora,chiardacănumărulsau oriceconţinematerieesteetern,arput
,sauoricîtdemulţi ani.Iardacălucrurilestauastfel,existăşioasemeneacantitate
entităţieterne,dacăceeacepoatesănuenuesteetern,aşacumsaarătatînaltepărţi
mecănuexistăFiinţăeternă,dacăeanuexistăcaactualizare,iar elementelesîntmater
e,imanentefiind,easăfie alcătuită.8 ExistăuniifilozoficaresocotescDualitateain
uiUnu,dareinuacceptăinegalul/caelement/ dinpricinaconsecinţelorimposibile/care
ultăţicîterezultăcunecesitate dinfaptuldeaconsideradrept elementinegalulşirela
tdeaceastăopinie,aceleatrebuiesăaparăşipentruaceştifilozofi, Hiecăeiconstitu
, Sfiepecelmatematic. Sîntmulte,prinurmare,motivelerătăciriiîncazulacestorexp
meîntr unmodînvechit.Căciaceştifilozofiaucrezutcătoatelucrurilevorfiuna,10
ea/cumdorescei/,şicăsevorcontopi,dupăcumspuneParmenide:„nuicuputinţăsăfa
,lucrurile,dacăesăfiemultiple,vor fialcătuite — /dupăei/ — dinceeaceeste,cît
nsuri(întrunsens,ceeaceestesemnificăFiinţa,întraltsens calitatea,întraltulca
reanume/dintre acestesensuri/toatelucrurilesîntuna, dacănuexistăceeacenueste
rietăţileşicelelalteatributelafel,sautoate /categoriile/?Sivorfiuna —Fiinţa,
elorcare semnificăcevaunitar?Aceasta esteabsurd,saumaicurîndeimposibilcaosin
nţă,pedeoparte,iar pedealtăparte,calitate,pedealtacantitate,pedealta — loc
uesteluatlaolaltăcuceeaceesteprovinlucrurile?Căciceeacenu estearemaimulte
nsuri.„Anuhom"semnificăanuficeva,în vremece„anufidrept"semnihcăanufiî
dar,dincefeldeceeaceesteŞidincefeldeceeacenuesteprovinemulţimealucrurilo
1089b /Unfilozof/vreasăspunăcăestefalsulşiceeacenuesteacenaturădincare,îm
rilor.Deaceeasespunea/decătreel/cătrebuiepostulatcevfals,dupăcumgeometriipr
",deşinuelungdeun„picior".11 Daraşacevaesteimposibil,şidefapt,nicigeometri
lsă/nuintrăîn silogismelelor),şinicinuprovinlucruriledintrunastfeldeceeace
uestepoatefi„declinat"<TOKCCTOtocqKTcboeiqjj.fiov>12întotatîteasensuricîtec
iexistăşiceeacenuesteluatcafals,cîtşiacelaluatcavirtualitate.Dinceeacenu
uesteom,daresteomînvirtualitate,/senaşte/omul dinceeacenuealb,darealbî
renaştereaunuisingurlucru,şi cîndvorbimdespreceaamultiplicităţiilucrurilor. Ce
asereferila/felulîncareceeaceeste,subraportul/categoriei/Fiinţei,devineo mu
atesînt/pentruei/numere,lungimişicorpurigeometrice.Or,esteabsurd ase cercetaf
eomultiplicitate,daranusecercetafelulîncarecalităţilesau cantităţilesîntmult
tă,niciMareleşimiculnusîntraţiunideafipentru faptulcăexistădouăalburi,sau
rtrebuisăfie/atunci/ numereşiunităţi!14 Or,dacăarfimerspeacestdrum,eiarfi
resau unităţi/:eaceeaşiraţiunesaueunaanalogă.Aceastăabatereînsăexplicăşidec
sşidelaunuşiceeaceesteeifacsăderivelucrurile —,acceptă existenţa/autonomă/
inegaţiaunulmşiaceeaceeste,ci reprezintăocategoriealucrurilor,lafelcaFiin
:cumdesîntnumeroasrelaţii,şinuunasingură?înfaptînsă,secercetează deceex
enidecesîntmulteinegalurialăturide/primul/inegal.Cu toateasteaeiutilizeazăco
ivănumerele apoicelede„lungşi scurt"dincareprovinlungimile,apoicelede„largş
dşi scund"dincarederivăcorpurile. înplus,auînvederemaimulteFormealerelaţiei
lte? Esteînsănecesar,dupăcumspuneam,săsepresupună,pentrufiecarelucru,oexiste
cestorteorii:ceesteFiinţaşiexistenţaînvirtualitate,darcarenuexistăintrinsec,f
tatesauoexistenţăcenueniciînvirtualitate,meinureprezintănegareaunităţiişia
lităţii<evTItcbvovtcovx)15 Şiesteîncămainecesar,dupăcumsaafirmat,dacăsecer
cOVTCO,sănusecercetezechestiunea/numai/încadrulaceleiaşicategorii— cumecuput
lat/cumecuputinţăpluralitatealucrurilor/îngeneral/:unelesîntFiinţe, altelesînt
ecelelaltecategoriimaiexistăodificultateînaînţelegecumdesînteleomultiplicita
,ci/sîntmultiple/prinaceeacăsubstratuldevinemulte/lucruri/şicapătă multecalit
rufiecaregen,afarădoarcăeanupoatefi separatădeFiinţe. Darînceeacepriveşte
lteexistenţeindividuale,în cazulîncareexistenţaindividualănuarfiundatşinuar
băaceastădificultate,anumecumdeexistămulteFiinţeînactualizareşinuunasingură.
tea,nusespune/decătreplatonicieni/cumşidecesînt multelucruri,cidecesîntmu
itatea,dacănueste măsurăşientitateindivizibilăsubraportulcantităţii.Or,dacăcan
ferite,nusespunedinceprovineFiinţaşinicicumecuputint"1090asăfiemulteFiinţ
tfaţălamultecontradicţii. Daroare — sarputeacercetaînlegăturăcunumerele — deu
luiteorieiFormelor/numerele/furnizeazăoanumităraţiunedeafialucrurilor,dacăest
nstituiepentrucelelaltelucrurioraţiuneaexistenţeilorîntrunanumefel(fie
făcutăaceastăconcesiesusţinătorilorFormelor)Darceluicarenuvedelucrurileînacest
năteoriaFormelor,deundeîivineîncredinţareacăexistăunastfeldenumărşiîntrucît
aresusţineexistenţaunuiastfeldenumărnuafirmăcăelesteraţiunedeafipentrualtc
reafivreoraţiunedeafi.Iartoateteoremelearitmeticienilorvor subzistaşipentru
. Capitolul3 Prinurmare,ceicaresusţinexistenţaFormelorşicarecredcăelesîntnu
eexistăcîteounitateanumealăturidelucrurilemultiple însăacestea/Formelenumere/
rebuiespuscă,dinacestmotiv,trebuiesăexistenumărul/separat/. Pitagoricienii,deoa
oprietăţialenumerelorimanentecorpurilorsenzoriale,au susţinutcălucrurilesîntnume
tconstituitedinnumere.Dardece? Fiindcăproprietăţilenumerelorsemanifestăprintr
,cîtşiamultor altora.17Darceicaresusţinnumaiexistenţanumăruluimatematicnupot
elor seafirmă,înschimb,decătreeicănuarputeaexistaştiinţelenumerelor.18 Noi
iînainte.Şiesteclarcăentităţile matematicen CARTEANY(XIV) 459 sîntseparateşi
.Căcinuarficuputinţăcaproprietăţileunorentităţi separatesăfieimanentecorpuri
neaimputări însăcîndeiconsiderăcălucrurilefizicesînt alcătuitedinnumere,anume
ruriceposedăuşurinţă şigreutate,eiparavorbidespreunaltcersialtecorpuri,şi
nsiderănumărulcevaseparatsiautonom,deoarececonsiderăcăînlumeasenzorialănupot
ropoziţiiexistăşielebucurăsufletul.Eiasumăcă/asemeneanumere/ existăşicăsînts
tice.20 Estevădit,prinurmare,căşidoctrinaopusă/acesteia/vaafirmalucruriopuseş
ebuiesoluţionatădecătreceicaresusţinautonomianumărului:dincepricină,atuncicînd
oriale,proprietăţilelorsîntimanenteacestorlucruri? Existăuniifilozoficaresusţin
remităţile liniei,linia — /dinlimiteleşi extremităţile/suprafeţei,suprafaţa/dinlimi
eştiacredcă,deaceea,estenecesarca acestenaturisăexisteefectiv/autonom/.Trebui
tsăfiepreaslab. întradevăr,extremităţilenusîntFiinţe,cimaidegrabăeletoatesî
astălimităvafioFiinţăşiuncevadeterminat,ceeaceesteabsurd.)Darchiar dacă ace
zoriale,dinlumeadeaici.Deceatuncisăfie separate? înplus,cinevanufoarteuşor
ntităţilematematice faptulcă elenuauinfluenţăreciprocă—precedentele/înordineier
eierarhică/.(Dacănumărulnuarexista,totuşimărimile/matematice/vorexistaînopinia
atematice.Iardacăniciacesteanuarexista,vorexistasufletulşicorpurilesenzoriale.
r,naturanupare,dincelecesevăd,aficonstituitădinbucăţidescusute,precumopies
stenţaFormelorlescapăacestfapt —întradevăr,eiconstituiemărimiledinmaterieşidi
afeţele,verosimil,dintriadă,iarcorpurile/arficonstituite/dintetradăsau dinalte
lcătuitedintetradăsaudinaltenumere/.Daroareacesteentităţi geometricevorfiForm
uenţalorasupralucrurilor?Căciînnici unfelelenuinfluenţeazălucrurile,aşacumn
elor/nuseaplicănicioteoremă,încazulîncarenusardorisăsemuteentităţilemate
iale/înlegăturăcuele/.22Nueînsădificilca, asumîndoricefeldeipoteze,sălungeş
dar,iubindentităţilematematicedeopotrivăcuFormele,cadîneroare. Ceidintîifilozof
ride/numere — numărulidealşinumărulmatematic — nicinuauspus,nicinuaraveacum
t
numărmatematicîntrenumărulidealşicelsenzorial.24 Or,dacăelarprovenidinmarele
elfilozof/presupunecămărimile sîntalcătu1091aiţedinaltmareleşimicul.)Iardacă
emente.Căcidacăpentrufiecare/dinceledouănumere/principiulesteununu,unul/luat
ele.Atuncitrebuiecercetatîncefelacestemultiple/elemente/sîntunuşi,deopotrivă,
zof,canumărulsăfiegenerataltfeldecitdinunuşidinDualitateaindefinită.Toateace
ntrăînconflictcueleînsele,cîtşicucelerezonabile.Şiseparecă,înceeacelepri
ugilorcarenuspunnimiccalumea.25 Şiseparecăprincipiileînsele,mareleşimicul,s
reze numărul,cidoaun/număr/careestededublareaunului. CARTEANY(XIV) 461 Estea
posibilului,săseadmităogenerarealucruriloreterne.Nutrebuiepus deloclaîndoială
e.Intradevăr,eispundeschiscă,constituinduseunul, elprovinefiedinsuprafeţe,fi
te/pecaresîntlaîncurcăturăsăle numească îndată/apare/şiparteaceamaiapropiată
,fiindcă/pitagoncienii/explicăconstituireaUniversuluişidorescsăvorbeascăîntermen
eptcaeisăfieexaminaţiînprivinţa/conceptului/denatură.Daraceastăproblemănuţin
leimobile,astfelîncîttrebuiecercetatăşigenezaunorastfeldenumere /imobile/. Cap
stenţagenerăriinumăruluiimpar26,evidentexistîndogenerareaceluipar.Uniicredcă
galizareamareluişi amicului.27Esteaşadarnecesarpentrueica inegalitateasăfieant
eşimicul/arfiveşnicegalizate,elenuarmaifiinegale anterior(nimicnuesteanter
bescdespregenezanumerelornuîn vedereauneianalizeteoretice/riguroase/.28 Existăa
ececelcevreasăcălătoreascăpeacestedrumuri:careesteraportul elementelorşialpr
neaesteurmătoarea:oareexistăcevaprintreprincipii pecaresă1numim„Bineleînsine
rior? Separecateologiiaufostdeacordcuuniidintrecontemporanicarecontestă/aşa
rurilor,aparşibineleşifrumosul.(Eiprocedeazăastfel,dîndatenţieuneidificultăţir
i,căunulesteprincipiu.Aceastădificultateaparenudinpricinafaptuluică principiul
indcăunulesteconsideratprincipiuşiesteprincipiuînţelescaelement Şifiindcădinu
ICA Or,poeţiiceivechisusţin,lafel,cădomnescşiconducnuprimele/divinităţi/apăr
nul,ciZeus.29 Aşadar,acestor/poeţivechi/liseîntîmplăsăvorbeascăastfeldeoarece
eei,vorbescamestecatdeoarecenuseexprimăpedeaîntregulînmodmitic,precumPherec
ulprincipiugenerator.Lafel/auconsiderat/Magii,iardintreînţelepţiimainoi, Emped
teniadreptelement,învremecealdoilea/socoteşte dreptelement primordial/Intelectul
icareadmitexistenţaFiinţelorimobile,uniiafirmăcăUnulînsuşişiBinelesîntidentic
remăsurăUnul. Daraiciintervineodificultate,relativlamodulcumtrebuieconsiderată
tordacă primuluielement,careeeternşiautosuficient,nuiarreveniacestprimatribu
nţaşi stabilitatea<ocotripia>.Or,elnuedinaltăpricinăincoruptibilşiautosuficien
vărulunuiastfeldeprincipiu,careeUnul,esteraţional.Dar,dacăacestlucrunuestev
nt,şielementalnumerelor. întradevăr,sepetrecmulteconsecinţeneplăcute,decarefe
or/ estevorba despreceicareauadmiscăUnulesteprimulprincipiuşielement,darnum
eunităţiledevinBineintrinsec.Deaici,multăabundenţădebine!31 IardacăFormelesîn
eaşadarFormepentruoricelucrudorit.Dar
dacăsîntFormenumaipentrulucrurilebune,FormelenuvorfiFiinţe.DacăînsăvorfiFor
lecareparticipă/laForme/.32Toateacesteconsecinţesîntabsurde.Iar elementulcontra
ieinegalul,orimareleşimicul — arfirăulintrinsec.(Deaceeaun filozofsaferitsă
,deoarecegenerareaprovinedincontrarii,iarrăulre prezintănaturamulţimii.33Dara
TEANY(XIV) 463 naturarăului.)Rezultăcă toatelucrurileparticipălarău,cuexcepţia
icurînddecîtmărimilevorparticipala/răul/I092aneamestecat,iarrăulvafimateria
ereşivatindespredistrugere.Căciuncontrariuesteelementuldistructivpentru celăla
lestauprecumamafirmat,anumecămateriaesteoricelucruînvirtualitate,depildă,foc
luiactualizat,răulva,fichiarbineleaflatînvirtualitate. Toateacesteconsecinţeap
oficonsiderăcăoriceprincipiuesteelement35,pede altăparte,eiconsiderăcăcontrar
steprincipiuşicănumerelesîntFiinţe primordiale,separateşiForme. Capitolul5 Dac
ptuldeanuaşezabineleprintreprincipii,darsidea1aşezaacolo,eclar căfilozofi
,niciFiinţeleprimordiale.Se înşeală,întradevăr,celcareîşi reprezintăprincipiile
lorsialeplantelor,anumecăîntotdeaunacele maidesăvîrsiteprovindinlucruriindeter
usţin/călafelstau lucrurileşiîn privinţanaturiiprimelorentităţi,încîtUnulintri
t/perfecte principiiledincareprovin/animaleleşiplantele/.Omulgenereazăpeomsin
eştifilozofi/săconceapăformarealoculuiconcomitentcuceaacorpurilormatematice,înt
ividuale,motivpentrucarelucrurilesîntseparabiledupăloc,întimpceentităţile mate
nea,/esteabsurd/caeisăsusţinăcăacestecorpurimatematicesînt localizate,darcea
firmăcălucrurileşiprimeleentităţi,numerele,provindinelemente,dupăceauanalizat
mărulprovinedinprincipii. Oareprinamestec?Darnuoriceesteamestecabil,măreferl
eparatul,şi nicinaturaseparată/nuvaexista/,aşacum,totuşi,aceştifilozofiodores
nteprincompunere,precumosilabă?Daratuncienecesar/caelementele componente/săp
ul/vagîndidistinctUnulsimulţimea.Aşadar,aceasta vafinumărul:unitateaşimulţime
ldinelementeprovineuneoridinelementecesîntconţinute,alteori — nu,încefeleste
nţinutedecîtlucrulpentrucareexistă generare.Oareprovine/din elemente/înfelulîn
rivedinindivizibil. Oare/numărul/provinedintruncontrarcarenusubzistă/înmomentu
estmod deprovenienţă,oaudinaltcevacaresubzistă.Or,datfiindcăuniisocotesc109
reptcontrariulinegalului,servindusedeUnucadeegal,numărularpăreacăprovinedin
istent,reprezentîndpeunuldintreceledouăaspecte,dincareexistăsausenaşte /număr
,cîteprovindincontrarii,saucareconţincontrarii,sîntsupusepieirii,chiardacăar
ntrariu/<KavEKTKXVTOC f\>,darnumărulnuestepieritor?42Despre acestea,einuspun
riu/conţinutsauneconţinutîşinimiceştecontrariul,depildăUranimiceşteamesteculori
stecontrariulamestecului.) Darlipseşteanalizarespectivăşinusespunemodulîncare
lorşiale existenţei:oarecalimite,precumsîntpunctelepentrumărimi?Şisîntînfel
ucru?Depildă,acestnumărestealomului,celălalt — alcalului,precumfacceicareapl
estfeleiînchipuieformelevietăţilorcupietricele.43 Saunumerelesîntraţiuniluatec
lsăfieşiomul,şicelelaltelucruri?Dar încefelsîntnumereproprietăţile — albul,
usîntraţiunide afialeFormeieevident.CăciFiinţaesteraport,iarnumăruleste
materia/acestuiraport/.Deexemplu,Fiinţacărniisauaosuluiestenumăr/însensulcă/
arearfi,numărăanumitelucruri,fiefoc,fiepămînt,fieunităţiabstracte.Dar Fiinţa
ormitatecurezultatulamesteculuidintrecele două.Or,acestanuestedelocunnumăr,ci
esereferălacorpuri,saulaorice altceva.44 Aşadar,numărulnuesteraţiuneeficientă
tdinunităţi.Sielnue nicimateria,niciformasiesenţalucrurilor.Şinuestenicif
stebinelecelprovenitdinnumere,prinfaptuldeareprezentaunamestecsituatînnumăr,
par.45 Or,cunimicmaisănătosnuehidromelulamestecat,luatdetreiori cîtetreipărţ
ecială,daraposfiind,dccîtdacăetaresiîntroanumităproporţie. înplus,rapoartele
rele/înmulţite/,depildătreiplus doişinudetreioridoi.Căcilaînmulţire,genul/
tfelîncîtprodusul factorilorl,2,3trebuiemăsuratcul,iarprodusulfactorilor4,5,
toriisemăsoarăcuaceeaşiunitate.2x5x3x6nuvafi,aşadar,numărulfocului,şinicial
rticipelanumăr,este1093anecesarsărezultemultelucruriidentice,şi numărulsăfie
aroareacestnumărestecauzaşilucrulexistădinpricina numărului,saulegăturanuec
umăralrevoluţieiSoarelui,unaltul —alLunii,unaltnumărpentruviaţaşi vîrstafiec
e 466 METAFIZICA 1093b pătratice,altelecubice,alteleegale iaralteleduble?Nimic
ermeni, dacătoateceleîmpărtăşesccomuniuneanumărului. Şisaacceptatcălucruridife
nelelucrurirevine acelaşinumâr,acelelucruriarfiidenticeîntreele,devremecear
SoareleşiLunaarfiidentice.Dardecesăfie/acestenumere/raţiunideafi? Există
iT|6cpux>via>,sîntşaptesteleînconstelaţia Pleiadelor,laşapteanianimaleleîşipi
iplecaţisăcucerească Teba.Daroare,fiindcănumărul/şapte/areajvumiteînsuşiri,de
aţiaPleiadelorareşaptestele?Saueroii/aufostşapte/corespunzător/celorşapte/por
aţienoinumărăm/şaptestele/,laCarulMarenumărămdouăsprezece,iarlaalteconstelaţii
tnumite/deunii/„consonante",şi,fiindcăconsonanţele«ru|j.<pcflvica> muzicalesîntt
rei.47Darfaptulcăarputeafinenumăratealteconsonante /fonetice/nuipreocupă.(Şi
)Iardacă/ei afirmă/căfiecaredintrerestul consonantelor/5,Z,*P7estedublăşică
unctedearticu laţie48,Zesteadăugatfiecăruiadintreele deaceeasîntnumaitrei,ş
,datfiindcăconsonanţele/muzicale/sîntmaimulte,întimpcecombinaţiiledeliterenu
mănăcuinterpreţiiluiHomerdinvechime,careobservauasemănărimici,darleneglijaupe
emulteastfeldelucruri:deexemplu,afirmăcă,existîndsuneteleintermediare —/cedau
ilabe —egalcusumaacelora.Eidistingîndreapta /cezurii/versuluinouăsilabe,iarîn
teegalcuintervaluldintre notaceamaidejosşiceamaiînaltălaflaut,intervalalc
XIV) 467 Trebuieînsăvăzutcănimeninuaraveagreutăţisăinvocesausăgăseascăaseme
perişiprintrecelepieritoare.Numaicănaturilelăudatealenumerelorşicelecontrare
teîncorpurilematematice,desprecareuniifilozofisusţincăsîntraţiuniale existenţe
tragă/examenului/.(Dintreceleanalizatecîndneamreferit laraţiuni,înniciunfelv
uesteraţiunedeafi.) Esteorealitatecăaceştifilozofifaclimpedefaptulcăbinele
ul, pătratulşiputerileanumitornumereaparţinserieifrumosului.Ei/văd/anotimpurile
ecaracteristicipecarelecolecţioneazădinteoremelematematice,au,toateacestea,/put
49 Iatădeceeleparafiîntîmplări:unelecoincidenţesîntcontextuale,toatelucrurile
reciproc,siformeazăounitateprinanalogie.Intradevăr,înfiecaredintrecategoriilee
logic:precumrectiliniul,îndomeniullungimilor,corespundeplanului,îndomeniulsuprafe
rulprintrenumereesteceeaceestealbulprintreculori. Pedeasupra,numereleidealenu
uzicaleşiaaltorarmoniiasemănătoare(numerele egalesedeosebescîntreeleprinformă
.Fieşidinacestmotiv,nu trebuiepostulateFormele. Iată,aşadar,consecinţeleacesto
aiaduceşialtedetalii.Cîtchinau îndurat/aceştifilozofi/cîndaudiscutatgenezanu
laltă concluziilelorparafiodovadăafaptuluicăentităţilematematicenusîntsepar
igînditori,şicanuelesîntprincipiile/existenţei/. 468 METAFIZICA NOTE 1.Contra
ilozofiainaturii,deoareceeleaparasociateunuisubstratsau materii,care,prinurmar
r,principiulesteanteriororicăruialtceva. 2.ReferireladoctrinaesotericâaluiPla
a,darunitateademăsură,fundoconvenţie,nuesteoFiinţă.Aristotcloconsiderăindivi
davemdemăsuratmărimimaimicidecîtunitateademăsurăutilizămmai degrabăunităţima
zăraporturiledintresubstratşiproprietăţilesale.„Mareleşimicul"sîntmaicurînd pr
aunprincipiu. 5.Cualtecuvinte,relaţiadintredoitermenise modifică,numaidacăun
antitativ. 6.Dacăexistăunnumărabsolutmare,acestanupoateaveapredicatul„puţin".
ista —prinsimetrie — niciunnumărabsolutmic,precumunusaudoi. 7.Dacăcevapoate
eseactualizează,seactualizeazădmtr ovirtualitate.Ceeacearevirtualitatearemate
iesăexiste,fiesănuexiste,decinu esteetern.Aristotelvreasădemonstrezecăunco
esîntcom pusedmUnuşidinDualitateaindefinită,aşacumsusţinplatonicienii,elen
istăactualizate,Fiinţarespectivăesteînvirtualitate dardacăeaesteeternă,eatrebu
telesîntînvirtualitate,înseamnăcăelesarputeaactualizacîndva(Fiinţasar descom
ibilcuoFiinţăeternă. 9.Aşadar,spuneAristotel,încercareaplatonicienilordeaevit
nconduce,în fapt,ladualism:lumeaşilucrurilesalevorfialcătuitedinExistenţăşi
enţă(ceeacenueste)— TOuri6v.Dardualismulestecontradictoriusielpoatefievitat
te,şiînacelaşitimp,dacăseacceptăcăceeacenueste,întrunanumesens,există:de
escoperirifilozoficealeluiAristotelesteireductibilitateacategoriilorunala cealalt
goriaFiinţei(deşitoateseraporteazălacategoria Fiinţei) CARTEANY(XIV) 469 Aceas
porane,cănupoateexistaoecuaţieunicăaUniversului,oformulă universalădincaresă
ntul"uneiunităţialumiicarene mobilizeazăeforturiledeaocunoaşte. 11.Aluziel
ur,despredesenelegeometrice,lascară,unde mărimileaualtădimensiunerealădecîtcea
pt,înraţionamentul geometric,sauîncalculenuintervinepremisafalsă,şică,aşadar,
t.„cădere")înseamnă,înlimbajulgramaticilor,„cazgramatical".Aristotelcomparacatego
te(saurealitatea)cudeclinareasubstantivului,trecutprinmaimultecazuri. 13.Lumea
otel —,eanuarenumaiproprietăţigeometrice,sauFiinţegeometrice(aşa cumsusţinplat
ităţi,cantităţietc. 14.înfapt,elesîntcalităţi,sinunumeresauunităţi. 15.Ari
itateasaucalitatea,şicăeanupoatefi dedusădincategoriaFiinţei,deşiestesubordo
itateaFiinţei.Monismul
maiintransigentalunorplatonicieniîncercaprobabilsădeducădiferiteleproprietăţiale
senţaFiinţei,ceeacepentruAristotelestecuneputinţă.Lael,realitatea nuestereduct
eazăînjurulFiinţei. 16.Uniicomentatoritraducaicipei65etimaiîntîicu„Fiinţa",
I,p.687. 17.Pitagoricieniifăcuserădescoperireaepocalăcăanumitefenomene(cumarf
itefenomeneacustice)sesupununorregularităţiceselasăexprimateprinproporţiinumer
ormatedinnumere. 18.Unii,precumReale,adaugăaiciocondiţionalăinexistentăîntext
: „dacănuarexistanumerelematematice." 19.Chestiuneaevalabilăpînăastăzi:caree
maticecurealitatea?Estevorba despreunaltcer,cumspuneAristotei,saudeacelaşi?A
tilă,sauexprimă chintesenţarealului? 20.Aceştifilozofi—platonicienii —consideră,
merelematematicesînt separatesauautonome,fiindcă,altminteri,ştiinţamatematicălea
ZICA 21.Sevedeaiciimportanţasentimentuluiesteticalcoerenţeiînînţelegereanatur
nedeteatru,bazatăperegulacelortreiunităţi,şimaialesaunităţiideacţiune. 22.
recumnumerelematematice. 23.Entităţilegeometrice,precumpunctelesauliniile,pots
oziţiiînspaţiusauîn plan.Egreudevăzutcumsarputeapresupuneacelaşilucruînle
iticaesteîndreptatăîmpotrivaluiPlaton. 25.Bergk,Poet.lyr.fr189.Slugileprinse
ngi,darfărărezultatînconvingerea stăpînului. 26.Inantmologiapitagoricianâ,numer
veauprioritateafaţădenumerelepare. Deaici,probabil,faptulcaelenusîntgenerate.
oriciem,conceptulMareleşimicultrimitelaşcoalaplatonică. 28.ProbabilcăAnstotel
tic,curent —secrede — înşcoalalui Xenocrate.Lamodulrigurosteoreticnusepoatesu
eoareceînacest felelenuarmaiputeasăfifostnicicîndinegale. 29.Evident,Zeus
itdomniileprimelordivinităţi,precumCerul, Haosul,sauTitanii.Lagînditoriimaitîrz
estauinvers:întîiapareunprincipiucare reprezintăSupremulBinesicaregenereazăre
utfiinfluenţatedecosmogonia orfică,carevedeanaştereaLumiidintrunoucosmicperfe
nsişcoalasa. 31.DacăUnulesteprincipiusupremşielesteidenticcuBinele,atunci
stotelcuironie — produceopreamareabundenţădeBine. 32.ExistăsiFiinţerelepelu
ebune,înseamnăcăelenusîntFiinţe. IardacăsîntFiinţe,înseamnăcătoateFiinţeles
bilăpentruplatonicieni,careconsiderăcălucrurilebuneaupartenumaidebine,nuşi d
alăşimişcareasîntprincipii,darnuşielemente. CARTEANY(XIV) 471 36.LaAristote
roprietăţialeunuisubstratcareesteprincipiu. 37.Aristotelcritică„evoluţionismul"
nacestpunctdevedere,elesteaproapede Platon,carenuconcepecăcevamaiaproapede
evamaiimperfect. 38.DacăUnulprovinedinamesteculunorpnncipnelemente(precumApa,
xistenţăautonomă,separabilădelumeamaterială,aşacumrespectiviifilozofiplatomcieni
nidinUnuşimulţime,precumosilabăprovinedinliterelecomponente.Incazul numărului
ziţie(ordine)şinicinupotfiseparateîninteriorulcompusului. 40.Aşacumprovinez
ntruAristotelcaldulactualizatprovinedin caldulvirtual,carepoatefireceactualizat
41.Numărularprovenidintrunsubstrat,precumformaaredreptsubstratmateria. 42.L
rareacontrariilor,precumcorpul,armonia,zborulsăgeţii,auopieire,învreme cenumăr
idinconlucrareadintreUnuşimulţime,luatecacontrarii,cum vorplatonicienii. 43.
ezentaformelelucrurilorcuajutorulunorpietricele,apoinumărapietriceleleşi rezulta
irespectiv. 44.Raportul,Axjyo ,reprezintăesenţaformalăalucrurilor.Cuvîntulpentr
adesea,desemneazălaAristoteldefiniţiasaunoţiunea. 45.Pentrupitgoricieni,anumite
auzecele,erauconsiderateafisediulunorcalităţi morale,precumbinelesaurăul. 46.
luişaptedeterminăcadiferiteobiectesăfiecîteşapte,cialtemotive, ţinînddeconte
ormaconstelaţieiPleiadelor astfelîncîteasăcuprindăşaptestele.Magianumerologică —
ascăşinuse regăseşteînfirealucrurilor,pentruaalcătuiraţiunideafi. 47.Liter
osteauîmpreună,eleerauasemuite consonanţelormuzicale 472 METAFIZICA perfecte:octa
tulgrecpentruadenumi„consonantele"fonetice(consoanele)şi „consonanţele"muzicalee
48.Labiala,dentalaşiguturala,care,larîndullor,puteaufisurde,sonoreşiaspirate
ntaţidespeculaţiilenumerologiceşideideeaunorcorespondenţesecreteîntre lucruriş
evenitotmaiinfluentăînAntichitateatîrzie,apoiînRenaştere, adicăînperioadedere
releidealesîntForme,adicăunicate.Elenupotcooperaîntreelepentruaformaarmoniil
otamestecaîntreele. INDICEDENUME ACADEMIAPLATONICA,5,309n AFRICA,148 ALCMAION,
ALEXANDRU(DINAPHRODISIAS),8,16 ALEXANDRUMACEDON,5,6,43 AMYNTAS,5 ANAXAGORAS,24,
,69,73,80n,81n,84n,85n,128,141,145,146,152,161n,330,358, 359,382,389,399,
ROS,80n ANAXIMENES,48,56,80n,339n ANDRONICOSDINRHODOS,7,8 ANSELMDINCANTERBURY,
,207n,280,287n APELI.ICON,6 ARCHYTAS,278,286n,405n ARISTIPPOS,104,121n ATENA,5
E,PIERRE,13,16,22n,41,218n BEZDECHI,ŞTEFAN,17,156nBONITZ,H.,404n CAI.LIPPOS,
ROMARCUŞTULLIUS,6,13CIORAN,EMIL,14 COPERNIC,NICOLAI,14,26CRATYLOS,28,63,82n,
TEALIGHIERI,39DEMOCRIT,12,14,48,59,Sin,145, 253,276,382,418DIOGENES,56,80nDIO
GINA,171,201 EGIPT,51 EI.IADE,MIRCEA,14 EMPEDOCLE,24,48,56,58,59,65,66,68,7
3,114,115,145,146,170,313n,
339n,382,389,399,450,462,471n EPICHARMOS,146,437 EUCLIDEDINMEGARA,309n EUDOXO
1. EUENOS,171 EURYTOS,464,471n FILIPALILLEA,5 GALILEI,GAI.ILEO,14,26 GORGIAS
6,21n HECTOR,146 474 METAFIZICA HEIDEGGER,MARTIN,14,312nHERACLIT,28,48,56, 63,
,152,153,161n,355, 358,367,374n,377n,418HERMEAS,5HERMOTIMOS,58,81nHESIOD,58
PASOS,56,80nHIPPON,56,80nHOMER,146,404n,407n,466HUME,DAVID,11HUSSERL,EDMUND,
SCU,NAE,14IOSIA,13 JAEGER,WERNER,9,10,11,12,13,15,20,21n,22n,41,268n,404n,442n
EMER,H.J.,445nKUHN.TH.,26 LAMPSACOS,80nLEIBNIZ,G.W.,11LEUCIP,48,59,81n,389,
WICZ,J, 30LYCOPHRON,284,288n MEGARA,143MELISSOS,62,82nMILET,8InMOISE,13MYTIL
EUS,6 NICOLAEDINDAMASC,7,8NIETZSCHE,FRIEDRICH,14NOICA,CONSTANTIN,14,43,83n OCE
GUST,7ODEON,148 PARMENIDE,27,57,58,62, Sin,82n,83n,116,146,268n,407n,443n,450,
,9,11 PATZIG,G.,21n PAUSON,303,312n,313n PENTATEUH,13 PERGAM,6 PERICLE,80n P
,93,97n PITAGORA,61,81n,82n PLATON,5,7,10,11,12,14,15,24,25,27,29,32,34,
,81n, 83n,84n,85n,87n,88n,89n,103,115,125n,148,156n,182,200,208n,214,219n,22
n, 268n,269n,286n,309n,31On,311n,312n,313n,321,339n,361,375n,384, 389,401n,
40n,442n,443n,446n,468n,469n,470n,471n,472n POLANYI,M,25 POLICLET,167168,20
,29,108,128,141,144,158n,159n,290,294,316,320,338n,339n,356 PTOLEMEU,26 REALE
,20,21n,81n,156n,158n,204n,218n,268n,313n,375n,444n,447n,469n, 470n REINER,
3nROBIN,LEON,12,14,21nRORTY,RICHARD,28ROSS, D.,8,9,16,20,21n,41,401n,404
RE,B.,156n SIMONIDE,54,79n,460 SIMPLICIUS,8,16
SIRACUZA,286n SOCRATE,6,18,24,33,50,55,64,73,74,79n,SOn,81n,86n,87n,120,12
, 177,179,200,205n,218n,236,240,245,248,249,252,257,261n,262n,264n,265n,268n,
383,396,410,418,421,438,442n,447n SOCRATECELTÎNĂR,247,268n SOFOCLE,171 SORAB
5,227,392,440n,444n,446n STAGIRA,5 STYX,56,144 SULLA,6 TEOFRAST,6 THALES,23
THEOSDINMILET,93,97n TRICOT,].,16 TYRANNION,7 VLĂDUŢESCU,GH.,17,120n WHITING,
5n,157nWUNDT,MAX,11 XENOCRATE,5,25,401n,440n, 470nXENOPHANES,62,82n ZENONDI
NS Lămuriripreliminare — AndreiCarnea................................5 Note.....
.....................................................................21 Interpretarel
etafizicaluiAristotel— AndreiCornea 23 Bibliografieorientativă......................
.............................45 CarteaAlphamare(I)................................
....................47 Note..........................................................
.............................78 Carteaalphamic (II)...............................
........................91 Note......................................................
...................................97 CarteaBeta(III)..............................
.................................99 Note.............................................
...........................................120 CarteaGamma (IV).....................
..........................................127 Note..................................
.......................................................154 CarteaDelta(V)............
........................................................163 Note.....................
..................................................................202 CarteaEpsilon(V
I)...............................................................209 Note...........
..............................................................................218 C
arteaZeta(VII)...................................................................223
ote.............................................................................
............260 CarteaEta(VIII).....................................................
...............273 Note...........................................................
..............................285 CarteaTheta (IX).................................
.................................289 Note...........................................
..............................................309 CarteaIota(X)......................
.................................................315 Note...........................
..............................................................337 CarteaKappa (XI)..
...............................................................345 Note.............
............................................................................373 CUP
RINS 473 RedactorVLADRUSSO Apărut2001BUCUREŞTIROMÂNIA

Aristotel Metafizica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aristotel Metafizica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coperta IOANADRAGOMIRESCUMARDARE 828590 DescriereaCIPaBiblioteciiNaţionaleARISTOT

a/Aristotel crad.AndreiCorneaBucureşti Humanitas,2001480p. 20cmBihliogr.ISBN97

S-ar putea să vă placă și

Aristotel Metafizica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aristotel Metafizica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Coperta IOANADRAGOMIRESCUMARDARE 828590 DescriereaCIPaBiblioteciiNaţionaleARISTOT

a/Aristotel crad.AndreiCorneaBucureşti Humanitas,2001480p. 20cmBihliogr.ISBN97

S-ar putea să vă placă și

Coperta IOANADRAGOMIRESCUMARDARE 828590 DescriereaCIPaBiblioteciiNaţionaleARISTOT

a/Aristotel crad.AndreiCorneaBucureşti Humanitas,2001480p. 20cmBihliogr.ISBN97