Lista sub.

IP

1. Cine a fost Thales şi care a fost contribuţia lui la cunoaşterea vieţii

sufleteşti ?
2. Ce se înţelege prin dialectica cosmică a existenţei sufleteşti la Heraclit ?
3. Cum a fosat interpretatăde Heraclit cauzalitatea vieţii sufleteşti ?
4. Funcţia mediatoare a sufletului la Parmenide
5. Ce este sufletul în inerpretarea lui Pitagora ? Cum a fost denumit ?
6. Mistica numerelor şi viaţa sufletească la Pitagora
7. Concepţia lui Empedocle asupra "revărsărilor" elementelor şi recepţia
acestora
8. Ce se înţelege prin princincipiul "asemănătorului prin asemănat"
9. Cum are loc reflectarea senzorială la Democrit ?
10. Implicarea voinţei şi gândirii în reflectare la Epicur.
11. Caracteristicile definitorii ale filoyofiei socratice despre suflet
12. Dictorul care sintetizează ştiinţa lui Socrate despre suflet - explicitarea
acestuia
13. Direcţiile în care Platon a controbuit la cunoaşterea vieţii sufleteşti
14. Cunoaşterea senzorială vs raţională la Platon
15. Cunoaşterea ştiinţifică la Platon
16. Aristotel în Academia Platonică
17. Aristotel despre nivelul superior psihic de integrare adapttivă,
intenţionalitate, senzorialitate
18. Cine au fost sofiştii şi problemele formulate de ei despre suflet
19. Cine au fost stoicii şi problemele formulate despre suflet
20. Cum a fost sufletul gândit în vechea Romă, de către Galenus, Philon şi
Plotinos
21. Paradigma socială a evolui mediu
22. Ce este scolastica -care sunt trăsăturile ei definitorii
23. În ce constă voluntarissmul lui Sf. Augustin
24. Cum a controbuit Th. D’Aquino la convertirea gândirii aristotelice în
teologie
25. Cum au fost senzaţiile intenţioalizate în teoria lui d 'Aquino
26. Cum se explică ordinea de organizare a stărilor dufleteşti şa T. dţAquină
27. În ce constă nominamilmul tomis
28. Soluţia "biiului" lui Occan
29. Condiţiile sociale de cristalizare a paradigmei de gândire mecaniciste
30. Condiţiile sociale de elaborare a discursului inductiv a lui Bacon
31. Însemnătatea psihologică a lumii reflectate geometric de catre Galilei
32. Gândirea lui Descartes despre activitatea reflexă - condiţii sociale
33. Cibrnetica din gândirea carteziană
34. Gândirea mecanicistă medievală şi ărincipiul Introspecţiei
35. Contribuţia lui Spinoza la dezvoltarea gandirii mecaniciste din evul mediu
36. Asociaţionismul gândirii lui J. Lock
37. Empirismul lui Harley - izvoare teoretice
38. Cobştiinţa şi instrispecţia în teoria lui Hartely asupra vieţii psihice
39. Rolul mişcărilor în producerea reflectării senzoriale şi a asociaţiilor la
Hartley
40. Lamettrie şi cum acesta unifică senzualismul cu maşinismul mecanicist
41. Explicarea de către Lamettrie a proceselor de gândire
42. Concepţia empiristă a lui Lamettrie şi interpretarea poziţiei omului în faţa
naturii
43. Teoria monadelor a lui Leibniz
44. Psihic conştient şi inconştient la Leibniz - rolul introspecţiei
45. -Cauzalitatea fenomenelor psihice în concepţia lui Leibniz
46. Teorial reflexului în secolul al XIX-lea şi începuturile abordării obiective a
reflectării senzoriale
47. Prima abordare neurochirurgicală a reflectării senzoriale - Ch. Bell
48. Specializarea funcţională a nerviloe apinali - Legea lui Bell şi Mangedie
49. Contrapunerea teoriei arcului reflex - în elaborare - descrierii reflectării
senzoriale - M. Hall
50. Teoria modalităţilor senzoriale şi explicarea reflectării senzoriale
51. Formularea principiului "energiei specifice" - însemnătatea pentru
explicarea reflectării psihice
52. ăariţia concepţiilor nativiste în fiziologie - originile filozofice.
53. Teoria "câmpului senzorial" a lui Weber şi suportul ei anatomic şi
fiziologic
54. Explicarea fizilogică a reflectării culorilor - ipoteza lui Purkinje
55. Reflectarea senzorială ca produs al activităţii cerebrale - tndinţele
frenologice
56. Cum descoperiri în domeniul biochimiei hidrocarburilor a putut influenţa
pogresul cunoaşterii psihologice
57. Rolul determinismului darwinist pentru apariţia psihologiei ca ştinţă de
sine stătătoare - psihologiazrea teoriei reflexului (Phluger)
58. Contribuţia lui H. Helmoholt la dezvoltarea teoriei modalităţilor senzoriale
59. H.Helmoltz, un fiziolog cu identitate psihologică
60. H.Helmoholtz despre rolul experienţei anterioare în relectarea senzorială
61. Studiul fiziologic al timpului de reacţie - Importanţa psihologică.
62. Descrierea conjuncturii social-istorice de apariţie a psihologiei ca ştiinţă de
sine stătătoare
63. Descrierea însuşirilor de personalitate ale lui Wundt şi cum acestea au
influenţat la declararea psihologiei ca ştiinţă de sine stătătoare
64. Soluţia lui Wundt a dată reflectării senzoriale
65. Care sunt cele două mari ale psihologiei declarate de Wundt
66. Obiectul cunoaşterii psihologice la Wundt
67. Meoda instrospecţiei şi paralelismul conceptural practicat de Wundt
68. Explicarea de către Wundt a cauzalităţii proprii fnomenelor psihice
69. Auspiciile doctrinare din perioada lui Wundt, favorabile apariţiei
psihologiei ca ştiinţă de sibne stătătoare
70. Concepţia reflexologică generală a lui Secenov despre activitatea psihică.
71. Explicarea reflectării senzoriale pe baza principiului cibernetic al
recuplării.
72. Reformularea de către Secenoc a însemnătăţii rolului contrilor nervoşi în
reflectarea psihică.
73. Interpretarea reflexă propusă de Secenov pentru explicarea funcţiilor
senzorio-motorii.
74. Reforma reflexologică a psihologiei formulată de către Secenov.
75. Explicaţia dată de Secenov procesului asociativ.
76. Gândirea psihologică din România sfârşitului de veac al XIX-lea - Titu
Maioreacu, V. Conta şi C Leonardescu
77. Psihologia românească la începutul de vea al XX-lea - E Gruber, C.M.
Motru
78. Psihologia românească după primul război mondial - cele trei şcoli de
psihologie româneşti
79. Şcoala psihologică de la Bucureşti - R. Motru, M. Ralea, Gh Zapan
80. Şcoala psihologică de la Cluj
81. Şcoala psihologică de la Iaşi