Conf. univ. dr.

Mireille RĂDOI
2010
 Categoria de cunoaştere
 Organizaţia care produce cunoaşterea
 Activitatea îndeplinită de respectiva organizaţie

Decizia de Valorificare
 Etapă a unui proces amplu
 Alegerea alternativei potrivite dintr-un nr. lim.
 Mec. complex, nefiind exclusiv tehnică, implică

responsabilitatea multor actori şi a agenţiei

Cine obţine Info Primară propune căile de utilizare, iar
decizia va fi luată la nivel ierarhic superior
 direct / indirect

 parte a unei informări mai ample / ca atare

 pe termen scurt / mediu / de monitorizare

 unilateral / multiple exploatări

 In-put pt. propriul sistem: completare baze de date,
noi nevoi de informare, feed-back pt. culegere
 Suport pt. decidenţii politici sau alţi beneficiari legali
 Creșterea securității (operațiuni preventive/ofensiv)
 Judiciar, sesizarea org. de urm. penală (infracţiune)
 Colaborarea cu alte structuri de informaţii (din ţară
sau servicii partenere)
 Informarea altor instituţii (infracţiuni ne-SN)
 Preş. României, Preş. Senat, Preş. Cam. Dep., Comisiilor
permanente pt Ap. Ordine publică şi SN;
 Primului Min., min. şi şefi de depart. din min., când Info au
legătură cu dom. lor de activ.;
 prefecţi, Primar Gen. Capitalei, precum şi conducătorilor
consiliilor judeţene, pt prob. de competenţa lor;
 organelor de urmărire penală (Info privesc o infracţiune) –
uneori se monitorizează ulterior sit. şi evenimentelor ori a leg.
conexe infracţiunii → noi nevoi de căutare.
Cul. Info - rezistenţa pe care o opune “ţinta”; decalajul
dintre evol. surselor de risc şi dezv. mijl. de obţ. Info.
Programatic, nu există fen. sau sub. sensibile despre care
să nu se culeagă date, dacă ele privesc SN.
Insuficienţa resurselor (cantitativ-calitativ) influenţează
culegerea şi prelucrarea datelor. Timpul = cea mai
scumpă resursă.
Aprobările succesive → gândirea de grup (construirea
involuntară a consensului → alterează informarea
 Beneficiarii - neobişnuiţi să lucreze cu secrete →
vulnerabilităţi.
 Info ≠ Realitate (reflectă percepţia furnizorilor
/analiştilor). Nevoie de capacit. de interpretare
adecvată a celor care citesc materialele
 Competiție prost înțeleasă între servicii → Buletine
de Info paralele → CNI (Oficiul pt Info Integrate)
 Neidentificarea dezinformărilor (tratarea mesajelor cu conţinut
voit alterat , drept informaţii reale)
 Fetişizarea informării (raportarea la ea ca scop, iar nu ca
mijloc, suport pentru deciziile de acţiune în direcţia diminuării
riscurilor sau eliminării ameninţărilor)
 “Politizarea" informării (prezentarea faptelor pe placul
guvernanţilor)
 Exagerarea ameninţărilor (supra-dimensionarea evenimentelor
prezentându-le ca pericole)
 Depăşirea competenţelor (includerea unor aspecte care nu ţin
de SN)
  Folosirea şabloanelor (în gândire şi exprimare)
 Confuzia în momentele de criză (dat. insufic. sau
supraabundenţei date & dificila gestionare a sit.)
 Încălcarea graniţei dintre informare şi propagandă
 Nerespectarea prezumţiei de nevinovăţie
 Disfuncţii organizatorice
 Utilizarea improprie de către beneficiari a info.
Vine Lupul = prea deasa invocare a unui pericol, urmată
de ignorarea buletinelor de info, chiar şi at. cand un ev.
major este pe cale a se produce
Decizia de interes naţ. nu
tb. să fie o dezbatere
ref. la obv. specifice
sau alocarea de
resurse serviciilor de
securitate!
„Decidenţii tb educați” - să se concentreze asupra evol. pe term.
lung şi să fie atenţi inclusiv la consec. consec. măsurilor.
Raţionalizarea listei de beneficiari elimină expunerea inutilă şi
limpezeşte priorităţile (need to know).
Confortul psihic al lucrătorilor derivă din a şti că beneficiarii
citesc, apreciază şi folosesc munca lor (feed back).
Incongruenţa dintre consumatori şi ceea ce le este oferit este
pernicioasă.
 Scurte şi fugitive date fiind
constrângerile de timp ale decidenţilor?
Sau detaliate şi să se adreseze
consilierilor, ei putând să acorde mai
mult timp înţelegerii mesajelor venite
dinspre servicii pentru a sublinia
principalele chestiuni?
 Buletine zilnice care radiografiază
continuu starea SN sau special dedicate?
 Transmise la apariţia premiselor unor
ameninţări sau când ameninţarea este
deja conturată (ex antes vs. in actu)?
 Însoţite de alte date care încadrează
problema sau nu?
Clasic (bibliotecar/cititor) - serviciile decid ce este
oportun pt informarea beneficiarului.
Tradiţional: serv. ar tb să rămână separate de
decidenţi, pt a preveni denat. Informarii (funcţional-
instrumental)
Orientarea informării = Politizarea
• Informarea dirijată = utilă opţ. strategice , iar nu
contraproductivă
• Activ. serviciilor speciale implică mai mult decât
informare; ele pot fi instrumente active ale înţelegerii şi
înfăptuirii politicii
• Nu surprinde imp. precizării nev. de info. în orientarea
căutării şi prelucrării info.
• Premisa de implicare politică a lucrătorilor (care prezintă
info aşa cum le percep, neînsemnând însă că oferă doar
ceea ce vor să vadă sau să audă decidenţii)
 Guvernarea tb. să precizeze standardele de perfomanţă
pe care comunitatea informativă tb. să le atingă.
 Aşteptările greşite conduc sub-utilizare. Lucrătorii suferă
datorită hiper-criticismului, iar reacţia naturală ar fi să
încerce să-l minimizeze. → Disfuncţie: a informa doar cu
ceea ce se percepe că decidenţii ar dori să afle (cooking
the books)
Wrong If
 satisfacţia beneficiarilor creşte “prea mult”, (prod.
Info doar confirmă ceea ce credeau, sperau sau, la
limită, cereau)
 decidenţii se implică în politica de zi cu zi încât nu
mai emit cereri de info sau ignoră buletinele de Info
 • Sistematic: întâlniri, conferinţe, cursuri intensive, care să
edifice beneficiarii în privinţa structurii, capacităţilor şi limitelor
serviciilor de informaţii
• Constant: comunicarea nev. de info şi focalizarea în
consecinţă a buletinelor + feed back
• Stabilirea de persoane care să asigure interfaţa dintre servicii
şi beneficiari şi care să servească la clarificarea nec. şi prob.

 BUILDING MUTUAL TRUST

 Angajare doctrinară vs. Neutralitate
 Termen scurt vs. Perspectivă îndelungată
 Orgolii de lider vs. Frustrări de funcţionar
 Starea electorilor vs. Evenimente externe
 Entuziasm şi iniţiativă vs. cinism şi reticenţă
 Discurs oral vs. Raport scris
 Public vs. Secret
 “Merge şi aşa” vs. “Mai vedem noi”
 “E şi mâine-o zi” vs. “Trebuia de ieri”
 Realitatea curentă vs. Mediere birocratică
 la începutul ev. (dc. l-au
anticipat, vor să înţeleagă)
– serviciile nu pot avea
date suficiente încă
 când se impune luarea de
decizii (consec. fiecărei
alternative, pres timp, nu
mai pricep context,
semnificaţii) – anal. pot fi
neclare încă, sau prea
detaliate pt. a li se putea
acorda răgaz
 după ce au decis
(binevoitori dacă li se
confirmă p.d.v., dimpotrivă
– dc. sunt contraziși)
Cetățeanul este beneficiarul real / final.

Se pot evalua
 îndeplinirea obiectivelor de informare, prevenire şi
combatere (utilitatea pt. luarea deciziilor)
 costuri / beneficii, eficienţă
 adecvarea normativă cu evoluţia societăţii
 respectarea cadrului legal
 percepţia cetăţenilor asupra eficienţei şi legalităţii
activităţii serviciilor
 competitivitatea la nivel regional sau mondial
Cal. analizelor de SN depinde de
 autenticitatea, claritatea şi vol. info disponibile

 rafinamentul şi adecvarea teh. de prelucrare şi

interpretare

Analiza
 Pornește de la exploatarea tuturor surselor de info

 Ia în consid. specificul datelor şi le plasează în context

 Identifică semnificaţia faptelor

 Stabilească leg. cauzale dintre elem. care compun prob.

 Determină potenţialele tend. de evol. a evenimentelor

 Tend. de a nega info care contrazic convingerile pers.
 Infl. prejudecăţilor şi a gândirii şablonarde
 Tend. de a raţionaliza post factum (a vedea interdep.
unde nu există)
 Iluzia / confuzia a cunoaște = a controla
 Supra / Sub - estimarea coincidenţelor
 Răzbunarea probabilităților mici
Scenariul este o met. cal. complexă, un studiu modular
asupra viitorului, bazat pe analiza structurală a
variabilelor cheie, analiza strategiei actorilor şi analiza
expertă a ipotezelor privind viitorul.
Elab. durează luni (1/2 timp = construire bază de date).
Descrie un viitor potenţial şi secvenţele intermediare.
Tipuri de Scenarii
1.Referenţiale: cel mai probabil, fără surprize
2.Tendenţiale: extrapolează tend. actuale și le
proiectează
3.Contrastante: explorarea
extremelor, imaginarea unor sit.
radical dif. de prez., chiar opusă.

i) Worst case
ii)The day after
iii)What if (counterfactual)
 precizaţi mai întâi ideea
 pregătiţi datele – parcurgeţi atent şi repetat datele,
selectând şi ierarhizând informaţiile fragmentare,
adesea insuficiente
 analizaţi informaţiile, structuraţi viitorul text – folosiţi
“piramida inversă a importanţei”, utilizaţi structura
logică a blocurilor, cea cronologică, procedaţi la analize
succesive (cu mai mulţi ochi), grupaţi problemele
similare
 elaboraţi ciorna – organizaţi detaliile, sintetizaţi
concluziile (la finele fiecărui capitol), lăsaţi textul “la
răcit”, apoi reluaţi-l
 după revederea ciornei, se elaborează propriu-zis mat.
 TREBUIE!!! NU TREBUIE !!!
1) Să ai permanent în minte ce-l interesează pe cel 1) Să scrii un eseu.
căruia i te adresezi. Diferenţa dintre un eseu şi o analiză bine
structurată ar trebui să-ţi fie clară deja.
2) Să stabileşti priorităţi – organizează cu grijă
informaţiile. 2) Să comunici celui care a comandat
analiza tot ce şti aşa cum îţi vine în minte,
3) Să desfaci analiza în părţile componente. ci să gândeşti nonlinear, dar să scri linear.

4) Să foloseşti titluri care "spun ceva", evitând 3) Să scrii încifrat.

abstracţiunile. Subliniază-ţi de la început concluziile în
rezumatul iniţial.
5) Să faci cunoscută incertitudinea, dar să oferi şi
o soluţie la aceasta.

6) Să fii credibil, documentându-te cât mai amplu

cu putinţă.

7) Să fii succint.

8) Să eviţi jargonul şi să explici orice termen

tehnic.

9) Să fii deschis la valori şi să argumentezi

importanţa obiectivelor.

10) Să scrii un text care "să nu se întindă": să

preferi frazele scurte şi directe; să foloseşti
diateza activă.
Întrebări... Comentarii... Completări
mireille.radoi@gmail.com