Îmbunătăţirea activităţii de

consiliere
Necesitate
 Activitatea didactică desfăşurată în
absenţa unui adult competent,
 profesorul lucrează în izolare, lipsit de
feed-back-urile adulţilor competenţi,
 riscurile lui sunt preponderent
morale.[i]
Ameliorarea activităţi implică
 autoobservarea
 reflecţia asupra propriei activităţi,
 cooperarea, parteneriatul a doi adulţi,
între care pot exista relaţii pe
orizontală sau pe verticală
- prietenul critic
- supervizarea
De ce <sa ai un prieten critic>?
 ../teoriilor, actorii le opun acte evaluative
eteroclite, insolite, dispersate […], fiecare
actor face evaluarea nu din convingere, ci
din obligaţie […], problema valorilor, a
negocierii criteriilor şi indicatorilor, munca
de interpretare, reflexivitatea evaluatorului
dispar în spatele preocupărilor de
organizare”[i].

Jorro, A, (2006). Devenir ami critique.

Profesionalizarea ca evaluator al
activităţii didactice – competenţe 1
 Competenţele teoretice (studiul disciplinelor de
specialitate şi al ştiinţelor educaţiei) vor
fundamenta acţiunea adecvată, rafinarea
interpretărilor prin raportare la teorii, modele,
metode, norme
 Competenţele metodologice
- elaborarea, aplicarea unor instrumente (fişe de
observaţie, liste de control, scale de apreciere,
proiecte de activitate etc.)
- interpretarea datelor obţinute
- se dezvoltă prin evaluarea colegilor,
interevaluare, coevaluare realizată cu
profesorul-mentor, autoevaluare.

Jorro, A (2006)
Profesionalizarea ca evaluator al
activităţii didactice – competenţe 2
 Competenţele de inginerie pedagogică
- diferenţierea obiectivelor lecţiei de
obiectivele observaţiei,
- obiectivele personale de obiectivele
evaluatului,
- punerea în practică a unui demers care
să răspundă normativităţii didactice.
 Competenţele semiotice - capacitatea
de a asculta, a formula întrebări, a
analiza şi a comunica o decizie
personală sau a furniza un sfat
colegului observat.
Profesionalizarea ca evaluator al
activităţii didactice – competenţe 3
 Competenţele etice
- evitarea relaţiilor de putere, dar şi indulgenţa sterilă
(anulează efectele de ameliorare);
- vor orienta evaluatorul spre valorizarea prestaţiei şi
a potenţialului colegilor observaţi.
 Competenţele de consiliere, beneficiare ale deciziei
consecutive aprecierii
- presupun utilizarea tuturor informaţiilor culese
despre comportamentul celui observat sau despre
produse ale acestuia, raportate la dezirabil;
- se concretizează în sfatul, recomandările pe care
observatorul le oferă, fundamentate pe realitatea
observată şi pe potenţialul celui evaluat.

Jorro, A (2006)
Profesionalizarea ca evaluator al
activităţii didactice – competenţe 4

 Competenţele de consiliere, beneficiare

ale deciziei consecutive aprecierii
- presupun utilizarea tuturor informaţiilor
culese despre comportamentul celui
observat sau despre produse ale acestuia,
raportate la dezirabil;
- se concretizează în sfatul, recomandările
pe care observatorul le oferă,
fundamentate pe realitatea observată şi
pe potenţialul celui evaluat.

Jorro, A (2006)
Procesul de dezvoltare profesională
şi personală a educatorului
 să continue să înveţe şi după ce a obţinut
calificarea într-un anumit domeniu.
 învăţarea în această etapă - reflectare
asupra propriei activităţi, bazată pe;
- înţelegerea teoriilor care explică propria
conduită şi pe cea a elevilor săi,
- pe corelarea teoriilor asimilate cu observaţii
şi experienţe proprii sau ale altor colegi
- pe acceptarea responsabilităţii pentru propria
activitate şi pentru poziţia teoretică adoptată
(MAHONY, 1996)
Pentru a se dezvolta
personal si profesional
- îşi va evalua propriile conduite, va lua decizii de
ameliorare a lor, adaptându-se la problematica deosebit
de complexă a practicii pedagogice.
- poate utiliza fişe de autobservaţie, liste de control sau
un jurnal de bord.( E. COCORADĂ, 2003)

- jurnalul de bord este un document personal care

cuprinde observaţii pe baza cărora educatorul “îşi
urmăreşte evoluţia didactică, printr-un proces continuu
de introspecţie, observare şi feed-back-uri sistematice.”
M. CAMPBELL, C. FELIX ş.a. (1988)
Prietenul critic - avocatul succesului

„O persoană de încredere care pune întrebări

provocatoare, furnizează date care trebuie
examinate dintr-o altă perspectivă şi oferă
critici asupra muncii unei persoane ca
prieten. Un prieten critic consumă timp
pentru a înţelege complet contextul muncii
celuilalt şi rezultatele pe care persoana sau
grupul le obţin. Prietenul este avocatul
succesului în această muncă.”
Prieten critic
 comportament între „prieten total” şi
„critic total”,

 un Ianus care reuşeşte să creeze un

echilibru între extreme.
Sfaturi pentru prietenul critic
 Oferiţi-vă să fiţi prieten critic, nu acţionaţi fără
a fi „autorizat”. Încrederea este esenţială, dacă
există dorinţa de a produce efecte.
 Ascultaţi mult şi vorbiţi puţin, scopul evaluării
Dv. este să sprijine dezvoltarea colegului
observat.
 Rămâneţi binevoitor, orientându-vă
comentariile spre acele aspecte în care colegul
observat se poate dezvolta.
Hirsh, S. (2004). Standards need 'critical friends, march
2004, National Staff Development Council, US.
Sfaturi pentru prietenul critic
 Aduceţi o perspectivă nouă: prietenul
critic adaugă valoare prin puterea
observaţiei sale, judecată, analiză sau
perspicacitate.
 Criticaţi mai întâi predarea în funcţie de
intenţiile/ obiectivele colegului Dv., după
aceea (eventual) criticaţi intenţiile lui.
Hirsh, S. (2004). Standards need 'critical friends,
march 2004, National Staff Development Council, US.
Pregătirea parteneriatului- demers

 se stabilesc cuplurile pe bază de voluntariat, de liberă

iniţiativă;
 se fixează scenariul şi rolurile;
 se proiectează activitatea (se stabilesc obiectivele,
strategiile şi se pregătesc materialele necesare;
 se marchează momentele de „intrare în scenă” a
fiecărui profesor/învăţător;
 se stabileşte un sistem de comunicare, consultare
rapidă pentru rezolvarea unor probleme neprevăzute;
 se desfăşoară activitatea şi se evaluează împreună
Dificultăţi de realizare
 reticenţa profesorilor de a ieşi din
starea de izolare pe care o
favorizează situaţia didactică;
 incompatibilitatea stilurilor
pedagogice ale celor doi profesori;
 probleme de interpretare a situaţiilor
apărute, de sincronizare a
comportamentelor.
Parteneriatul în scopul realizării
lecţiei de consiliere
 participarea altor adulţi (părinţi ai elevilor,
alţi membri ai comunităţii)

 a unor elevi din clasele mai mari.

 rolul principal este jucat de profesorul-cons.

al clasei, cealaltă persoană având atribuţii
restrânse;
 rolul persoanei invitate sarcinile, momentele
în care acţionează, limitele implicării se
stabilesc împreună cu profesorul clasei.
Avantaje ale parteneriatului

- grupurile de elevi primesc ajutor

diferenţiat,
- supravegherea clasei este mai atentă,
- se economiseşte timp,
- cantitatea de idei/ soluţii de rezolvare
a diverselor probleme este mai mare
Supervizarea
 statusul profesorului evaluat şi al
evaluatorului sunt diferite în ierarhia
profesională,
 Etape:
- planificarea
- observarea activităţii
- întâlnirea de concluzii Toate aceste
elemente se negociază între cei doi.
Descrierea etapelor

- planificarea evaluării - fixarea datei, a clasei,

activităţii, a aspectelor ce se vor evalua
- observarea activităţii - prezenţa la activitatea
de consiliere a evaluatorului care poate folosi
pentru colectarea datelor liste de inventar,
fişe de observaţie, scale de apreciere
- întâlnirea de concluzii - pe baza datelor
culese, care se raportează la normativitatea
pedagogică şi la eficacitatea activităţii.
Sarcini ale evaluatorului expert
 să sublinieze aspectele pozitive, ale
lecţiei,
 să valorizeze profesorul observat, dar
să furnizeze un feed-back realist.
 să ofere, pe lângă feed-back-ul
realist, îndrumare, ajutând profesorul
evaluat să ia decizii, să găsească
mijloace de a-şi ameliora activitatea
Condiţii ale bunei supervizării
 să rămână obiectiv, amintindu-şi
limitele instrumentelor folosite,
 şi limitele propriei persoane (posibile
fluctuaţii ale atenţiei,
 posibile prejudecăţi, stereotipii,
 erori de evaluare etc..
Lecturi recomandate
 P.MAHONY (1996) Competences and the
First Year of Teaching. In D. Hustler, D.
McIntyre, Developing Competent
Teachers, London: David Fulton.
 E. COCORADĂ (2004) Teoria şi practica
evaluării. Braşov: Editura Universităţii
Transilvania.
 E. COCORADĂ (2007). Prietenul critic” în
practica pedagogică a studenţilor. Revista
de psihologie şi ştiinţele educaţiei.
Braşov.