Cine nu se implică, nu are dreptul să se plângă!

CERCUL
Foaie de informare a
Cercului de Istorie „Gheorghe I. Brătianu”
aflat sub patronajul
Despărţământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi

Anul I, nr. 2, noiembrie 2004, 10 pagini, „Adevărul va dăinui, oricare ar fi fost

gratuit, apare în Iaşi soarta celor care l-au servit”
(Gheorghe I. Brătianu, 1944)

„Daţi banu’ pentru Cercul Brătianu!”

▪ campanie de subscripţii publice iniţiată de Cercul de Istorie „Gheorghe I. Brătianu”
► pagina 4
EDITORIAL NOTA BENE! INTERVIU: „Socrates înseamnă
Andrei CARABELEA
Deontologia politicii… a te acomoda cu ritmul european,
De aproape o lună, aptitudinea electorală a dar şi diversitate culturală”
românului este tot mai mult solicitată. În ultimul timp, ● este de părere Lect. univ. Neculai Bolohan,
campania electorală pentru alegerile prezidenţiale şi Coordonatorul programului Erasmus-Socrates
parlamentare a fost dublată, în ceea ce priveşte viaţa pentru Facultatea de Istorie
studenţească, de alegerea reprezentanţilor studenţilor ►pagina 6
în Senatul Universităţii, alegerea şefilor de an,
alegerea şefilor de cămin ş. a. m. d. Acum, ceea ce
încununează calităţile unui an electoral prin excelenţă Catolicii din Moldova secolelor
(reamintim că la începutul anului s-a decis soarta XVII -XVIII
facultăţilor şi a universităţii prin alegerile decanilor şi a • conferinţă organizată de Cercul de
rectorului): confruntarea dintre candidaţii la şefia ţării
se conturează între sloganuri mai mult sau mai puţin
Istorie „Gheorghe I. Brătianu” cu prilejul
picante – şi asta fără conotaţii culinare, care dată fiind Zilelor Universităţii
miza pusă în joc nu se înscriu în ceea ce ar trebui să ►pagina 2
însemne o deontologie a “meseriei”. Este destul de
sensibilă măsura în care profilul unui om politic român
este conturat de un cod moral bine stabilit. Probabil
Lumea lui Dante văzută de
că de aici derivă slăbiciunile românului, atât cel care Horia-Roman Patapievici
încearcă să se facă ales cât şi cel care îşi exercită • Vineri, 12 noiembrie, în Aula Magna a
dreptul democratic al electorului: cei mai mulţi dintre Universităţii „Al. I. Cuza”, filosoful
români nu votează un om despre care consideră că îi
merită votul ci votează doar împotriva celui pe care
Horia-Roman Patapievici a susţinut o
nu îl vrea la conducere. prelegere privitoare la capodopera lui
►continuare în pagina 10 Dante Alighieri – Divina Comedie
►pagina 8
 CERCUL
sumă ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004
pentru
Catolicii din Moldova
secolelor XVII -XVIII
• conferinţă organizată de Cercul de
Istorie „Gheorghe I. Brătianu” cu
prilejul Zilelor Universităţii
„Al. I. Cuza” din Iaşi
Miercuri, 27 octombrie, cu ocazia
Zilelor Universităţii „Al. I. Cuza”, Cercul de
Istorie „Gheorghe I. Brătianu” a organizat,
în sala H1 a Casei Catargiu, conferinţa cu
tema „Catolicismul în Moldova. Confesiune
şi cultură (secolele XVII – XVIII)”. Invitaţii,
Pr. Conf. univ. dr. Emil Dumea, Decanul
Facultăţii de Teologie Romano-Catolică din
cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi şi Drd.
Liviu Pilat, de la Facultatea de Istorie a
aceleiaşi Universităţi au expus, sub forma
unor comunicări, mai multe aspecte social-
istorice şi confesionale legate de catolicii
din Moldova. Dacă părintele Emil Dumea
s-a axat mai mult pe înfăţişarea unor
elemente culturale şi confesionale, Liviu
Pilat a oferit unele informaţii legate de
învăţământul catolic în Moldova primei
jumătăţi a secolului al XVII-lea. Conferinţa
a fost moderată, şi de această dată, de
Prof. univ. dr. Ion Toderaşcu, unul dintre
principalii susţinători ale activităţilor
cultural-ştiinţifice organizate sub egida
Cercului de Istorie. Printre oaspeţii de
seamă, care au asistat la comunicările
celor doi, s-a remarcat prezenţa mai multor
cadre didactice de la Facultatea de Istorie,
printre care: Prof. univ. dr. Ştefan S.
Gorovei, Lect. univ. dr. Maria Magdalena
Székely, Asist. univ. drd. Bogdan-Petru
Maleon, dar şi de la Centrul Cultural Iezuit
„Xaverianum” din Iaşi, în persoana
părintelui Tadeusz Rostworowski. De
asemenea, este de salutat şi participarea
unui număr apreciabil de studenţi, precum
şi a unor persoane care au aflat întâmplător
de manifestare şi s-au arătat interesate de
problematica pusă în discuţie în cadrul
celor două comunicări.
Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU
CERCUL DE ISTORIE ► pagina 2 ◄
Membrii de Onoare ai Cercului de Istorie
„Gheorghe I. Brătianu”
În conformitate cu Regulamentul de ordine
interioară, Adunarea Cercului poate atribui unor
persoane, care au adus o contribuţie deosebită
activităţilor Cercului, titlul de Membru de Onoare.
Până în acest moment, Adunarea Cercului a decis
acordarea acestui titlu următoarelor persoane:
1. Prof. univ. dr. Alexandru-Florin PLATON,
Decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii
„Al. I. Cuza” din Iaşi.
2. Prof. univ. dr. Ion TODERAŞCU, cadru
didactic al Facultăţii de Istorie a Universităţii
„Al. I. Cuza” din Iaşi.
3. Prof. univ. dr. Victor SPINEI, Membru
corespondent al Academiei Române,
Director al Institutului de Arheologie din Iaşi.
4. Prof. univ. dr. Ion SOLCANU, cadru didactic
al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Al. I.
Cuza” din Iaşi.
5. Prof. Areta MOŞU, Preşedinte al
Despărţământului ASTRA „Mihail
Kogălniceanu” Iaşi, Preşedinte-executiv al
Asociaţiunii pentru Literatura română şi
Cultura Poporului Român(ASTRA).
6. Ing. Sanda TOMA, Membru al
Despărţământului ASTRA „Mihail
Kogălniceanu” Iaşi.
De Ziua Unirii
Cercul de Istorie „Gheorghe I. Brătianu” vă
invită să luaţi parte, miercuri, 1 decembrie, cu ocazia
Zilei naţionale a României, la Conferinţa cu tema
„Monarhia constituţională în istoria românilor”.
Conferinţa va începe la orele 1700, şi se va
desfăşura în Sala de Consiliu - H1 a Casei Catargiu
(Corpul H al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi). În cadrul
acestei conferinţe vor susţine comunicări Conf. univ.
dr. Gabriel Bădărău, de la Facultatea de Istorie şi
Lect. univ. dr. Marius Bălan, de la Facultatea de
Drept a Universităţii ieşene. Moderatorul conferinţei
va fi, ca şi la precedentul eveniment de acest gen
organizat de Cerc, Prof. univ. dr. Ion Toderaşcu.
I. P.-I.
 CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004 CERCUL DE ISTORIE ► pagina 3 ◄

Medalion:
Gheorghe I. Brătianu (1898 - 1953)
Gheorghe I. Brătianu
s-a născut în data de 21
februarie 1898 la Castelul
princiar de la Ruginoasa. Fiul lui
Ionel I. C. Brătianu şi al
Principesei Maria Moruzi-Cuza,
Gheorghe I. Brătianu a
beneficiat de o educaţie aleasă.
La numai 17 ani, Gheorghe I.
Brătianu a înfiinţat revista
manuscrisă „Încercări”, iar în
1916, în „Revista istorică”, a
publicat primul studiu de istorie
medievală, pe care N. Iorga îl
considera drept „serios şi
promiţător”. Patriot, tânărul
Brătianu va efectua serviciul
militar şi va lupta pe front în
Marele Război, fiind rănit la Cireşoaia. Acest lucru
nu-l va descuraja în devenirea sa ca istoric, ci îl va
determina la studii intense. Va obţine licenţa în
Drept la Universitatea din Iaşi (1920) şi, după mai
puţin de doi ani, pe aceea în Litere de la Sorbona,
urmând în paralel cursurile de la École Pratique des
Hautes Études şi ca auditor pe cele de la École des
Chartes. La sfârşitul anului 1922 se va înscrie la
doctorat la Sorbona, dar îl va obţine, în 1923, la
Universitatea din Cernăuţi, deoarece îl aştepta o
Catedră de Istorie Universală
la Universitatea din Iaşi, pe
care o va ocupa din toamna
lui 1923. Urmează o carieră
universitară dintre cele mai
strălucite, care se va încheia
nefiresc la Universitatea din
Bucureşti, în 1947, când este
înlăturat de la Catedră şi din
fruntea Institutului de Istorie
Universală „N. Iorga”. Va
suferi mari privaţiuni timp de
trei ani de zile, când i se
stabileşte domiciliu forţat la
locuinţa sa din capitală. În
seara zilei de 7/8 mai 1950 a
fost arestat şi întemniţat, fără
a i se intenta vreun proces, la
închisoarea politică, de tristă amintire, din Sighetul
Marmaţiei; a murit, în aprilie 1953, după un regim
inuman de detenţie, la care au fost supuse şi alte
personalităţi ale „vechiului regim”. Gheorghe I.
Brătianu a scris şi a făcut istorie; a crezut în
valorile ei (acad. Ştefan Ştefănescu); pentru
adevăr şi în numele adevărului el a sfidat moartea
(Maria G. Brătianu), fiind convins că „adevărul va
dăinui oricare ar fi soarta celor care l-au servit”.
Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU

Despre începuturile studiilor de istorie

la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi
Veacul al XIX-lea a cunoscut o extindere considerabilă a învăţământului la nivel european. În
„secolul naţionalităţilor” educaţia e tot mai mult folosită ca pârghie a dezvoltării societăţii şi a propagării,
prin cultură, a naţionalismului. Pregătirea înfiinţării unei Universităţi la Iaşi s-a intensificat în vara anului
1860 sub conducerea, interimară, la Departamentului Cultelor şi Instrucţiunii Publice a lui Mihail
Kogălniceanu. Se întocmesc, la începutul lui octombrie, statutele Universităţii, care avea să cuprindă
patru facultăţi: Drept, Filosofie, Teologie şi Medicină. În ziua de 26 octombrie 1860 se dă decretul
domnesc, urmat de inaugurarea solemnă. În cadrul Facultăţii de Filosofie, devenită apoi de Filosofie şi
Litere (1864), funcţiona Catedra de „Istorie Critică Universală”. La început, numărul de studii era
restrâns; facultatea continua şi completa doar cultura generală a celor cu studii liceale. Până în 1866, de
exemplu, audierea cursurilor de filosofie şi istorie universală era considerată, mai mult, un studiu
complementar al cursurilor Facultăţii Juridice. Din 1880 se adaugă o catedră de „Istoria românilor şi
literatura română”, a cărei scindare se va produce abia la începutul secolului al XX-lea.
►continuare în pagina 4
 CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004 CERCUL DE ISTORIE ► pagina 4 ◄

„Daţi banu’ pentru Cercul Brătianu!”

• campanie de subscripţii publice iniţiată de Cercul „Gheorghe I. Brătianu”
Campania „Daţi banu’ pentru Cercul Brătianu”
are ca scop imediat colectarea de fonduri băneşti
pentru realizarea şi dezvelirea unei plăci
comemorative (vezi, coloana din dreapta). Ideea
dezvelirii acestei plăci a venit în urma manifestărilor În acest castel s-a născut,
organizate anul trecut la Castelul princiar de la la 21 ianuarie 1898,
Ruginoasa – locul unde s-a născut marele istoric marele istoric şi patriot
patriot şi om politic Gheorghe I. Brătianu, cu ocazia GHEORGHE I. BRĂTIANU,
împlinirii unei jumătăţi de veac de la trecerea sa în care a trăit, a luptat şi a pătimit
nefiinţă. Costurile estimate pentru realizarea plăcii se pentru cauza naţională românească.
ridică la aproximativ zece milioane de lei, dar fiecare La 50 de ani de la trecerea
donaţie, fie ea cât de mică, poate contribui la istoricului-martir în eternitate,
realizarea acestui proiect. Dacă studenţii şi cadrele Sighet, 24 aprilie 1953.
didactice ale Facultăţii ar dona nesemnificativa sumă Studenţii Facultăţii de Istorie,
de 10 000 de lei, atunci cheltuielile pentru realizarea Universitatea
proiectului – de a se dezveli o placă memorială la
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.
Ruginoasa ar putea fi acoperite. Tuturor mulţumiri
anticipate! 24 aprilie 2003.
Pentru contact: Textul plăcii a fost elaborat de Prof. univ. dr. Ion Toderaşcu
E-mail: cercul_ghibratianu@yahoo.com;
Adresa: Iaşi, str. Stoicescu, nr. 1, cod
700 496, bl. C3, ap.35.
Telefoane: 0742245209; 0727604168.

►continuare din pagina 3

Cele două obiecte amintite mai sus vor constitui discipline comune pentru cele două secţii înfiinţate în
1888 (secţia filosofico-istorică şi cea istorico-literară) ca prim pas către specializare. Regulamentul din
1897 prevedea organizarea comună pentru cele două Universităţi ale ţării. Facultatea este împărţită în
patru secţii (filosofie, filologie clasică, filologie modernă, istorie). Mai târziu, la începutul secolului al XX-
lea, disciplinele istorice erau după cum urmează: istoria universală medie, modernă şi contemporană;
istoria antică şi ştiinţe auxiliare; istoria românilor; arheologia şi antichităţile. Aveau să se succeadă apoi
alte modificări. Iniţial studiile durau doi ani, ceea ce-i bucura pesemne pe studenţi. Studiile puneau
accent cu precădere pe filosofie, după programul universităţilor străine, mai ales după exemplul celor
din Prusia, iar facultatea nu acorda încă diplome de licenţă, primii licenţiaţi apărând abia în 1870, la
Facultatea Juridică. Primul examen de licenţă s-a organizat la filosofie şi litere abia în 1881, când se
generalizează şi la celelalte facultăţi. Audienţa care-l făcea pe un profesor să exulte, în 1865-1866 de
exemplu, era aceea a tuturor celor 4 studenţi înscrişi (existau desigur şi audienţi) în condiţiile în care
profesorii erau în număr de trei; în 1870-1871 profesorii erau în număr de 6, iar studenţii… 13! La
unele cursuri, astăzi, lucrurile stau aproape la fel, ceea ce arată că suntem mereu aproape de tradiţii!
De altfel, numărul studenţilor avea să fluctueze în funcţie de creştere taxelor, asigurarea a 15 burse,
apoi desfiinţarea burselor (1872-1873) şi din nou înfiinţarea lor.
Alexandru SUHAROSCHI
CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004 FACULTATEA DE ISTORIE
Lansare de carte
Joi, 18 noiembrie, în sala H1 din Corpul H al
Universităţii “Al. I. Cuza”, s-a desfăşurat o şedinţă
prilejuită de lansarea a două lucrări “Individu et
société en Dacie romaine” şi “Czernowitzer
Geschichten”. Autorii, Lect. univ. dr. Lucreţiu
Mihailescu-Bîrliba şi, respectiv, Andrei Corbea-
Hoişie, au ales să îşi scrie lucrările în limbile
franceză, respectiv, germană, şi la edituri de
prestigiu în Europa, în virtutea consideraţiei că
tematicile celor două lucrări sunt de interes
internaţional. Şedinţa a fost moderată de Prof. univ.
dr. Victor Spinei, Membru corespondent al Academiei
Române, Director al Institutului de Arheologie din Iaşi
şi Prof. dr. Alexander Rubel, iar lucrările au fost
prezentate de Prof. univ. dr. Octavian Bounegru şi
Cercet. dr. Mihai Ştefan Ceauşu. Prima dintre lucrări
reprezintă un studiu antropologic asupra condiţiilor
de viaţă în special ale elitelor municipale şi ale
militarilor din Dacia romană. Cea de-a doua lansare
prezintă interes prin faptul că pune în discuţie
pluriculturalismul bucovinean la jumătatea secolului
marcat de cele două războaie mondiale, în condiţiile
în care respectivul spaţiu era un mozaic etnic.
Alina Gabriela UNGURAŞU
Acces la Internet
Începând cu data de 15 noiembrie, studenţii
Facultăţii de Istorie au posibilitatea de a-şi verifica
notele la adresa http://www.gescoweb.uaic.ro, de a-
şi tehnoredacta referatele sau, de ce nu, de a naviga
în voie pe Internet, în condiţiile în care s-a redeschis
Sala Calculatoarelor din Corpul H al Universităţii.
Tariful practicat este de 10 000 de lei pentru o oră,
respectiv 5 000 de lei pentru jumătate de oră. Sala
este deschisă de luni până joi între orele 10.00 şi
16.00. Asigurarea accesului la Internet pentru
studenţii Facultăţii de Istorie, reprezintă, de fapt,
manifestarea unei normalităţi; având în vedere
avântul nemaiîntâlnit al mijloacelor electronice de
transmitere a datelor. Rămâne speranţa ca în viitorul
apropiat, odată cu revigorarea bugetului Facultăţii,
studenţii vor beneficia de acces gratuit la Internet.
Viitorii istoricii se pot consola cu faptul că situaţia lor
este întâlnită şi la alte facultăţi.
Constantin DUMITRU
► pagina 5 ◄
Între Papă şi Ştefan cel Mare
Miercuri, 17 noiembrie, în sala H1 din
Casa Catargiu – Corpul H al Universităţii „Al. I.
Cuza”, în cadrul ciclului de comunicări ştiinţifice
„Tezaure documentare pentru istoria românilor”,
Prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei a susţinut
comunicarea cu titlul Arhiva secretă a Vaticanului.
Conferinţa a fost susţinută în faţa unui public
compus din cadre didactice ale Facultăţii de
Istorie, reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxă şi
Romano-Catolică, precum şi studenţi. În rândurile
asistenţei s-au numărat, printre alţii, Prof. univ.
dr. Alexandru-Florin Platon, Decanul Facultăţii de
Istorie, Prof. univ. dr. Nelu Zugravu, Lect. univ. dr.
Maria Magdalena Székely, Lect. univ. dr.
Laurenţiu Rădvan, Asist. univ. drd. Bogdan-Petru
Maleon, Drd. Liviu Pilat, arhimandritul
Melchisedec, stareţul Mănăstirii Putna, Adrian
Dancă, preot romano-catolic. La începutul anului
universitar în curs, profesorul Ştefan S. Gorovei a
fost plecat la Roma în vederea studierii arhivelor
de la Vatican referitoare la perioada domniei lui
Ştefan cel Mare. Documentele studiate de
profesorul ieşean, redactate în timpul papilor Sixt
al IV-lea şi Inocenţiu al VIII-lea, vizau perioada
1471-1492, mai exact, corespondenţa dintre
domnul Moldovei şi aceşti papi, precum şi detalii
despre solia lui Ioan Ţamblac. „Având experienţa
birocraţiei româneşti, mă aşteptam la o serie de
amânări din partea oficialilor arhivelor pontificale,
dar am fost uimit de profesionalismul şi
promptitudinea lor”, a declarat cercetătorul, plăcut
surprins de tratamentul care i s-a oferit.
Deplasarea cunoscutului medievist pentru studiul
respectivelor materiale a coincis cu organizarea
de către Ministerul român al Culturii şi Cultelor a
expoziţiei Ştefan cel Mare – punte între Orient şi
Occident, dedicată domnului Moldovei, de care
Profesorul Ştefan S. Gorovei s-a arătat profund
dezamăgit. Analiza efectuată de către cercetător
asupra arhivelor papale, prezentată în cadrul
acestei comunicări, se va regăsi şi într-o formă
scrisă în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al. I.
Cuza» din Iaşi”.
Elena-Loredana URSAN
 CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004 INTERVIU ► pagina 6 ◄

INTERVIU CU LECT. UNIV. NECULAI BOLOHAN

„Socrates înseamnă, de fapt, a te acomoda cu ritmul european,

dar şi diversitate culturală”
● este de părere Lect. univ. Neculai Bolohan, coordonatorul programului Erasmus-Socrates
pentru Facultatea de Istorie
I. P.-I.: Domnule Profesor, din ianuarie ocupaţi funcţia de Coordonator Socrates-Erasmus pentru Facultatea
de Istorie. Care este rolul Dumneavoastră în cadrul proiectului de mobilităţi studenţeşti?
N. B.: Primul meu rol a fost de a mă obişnui cu rolul de Coordonator Socrates-Erasmus al grantului (râde!).
Conform uzanţelor acestui program, eu mă ocup de partea administrativă. De la întreţinerea, menţinerea şi
extinderea relaţiilor cu alte centre universitare din Europa, anunţarea burselor, procesul de preselecţie şi
selecţie şi până la partea finală, care înseamnă echivalarea ECTS. Oricum, este o muncă în două ritmuri –
de primăvară şi toamnă – întrucât primăvara este perioada care ne interesează pe noi, vezi, procesul de
selecţie, întocmirea dosarelor etc; iar, toamna (ritmul al doilea) este racordată la ceea ce se numeşte
„outgoing – incoming students”. Aceasta înseamnă, corespondenţa, problemele administrative privind
cazarea studenţilor străini, dar şi probleme de obişnuinţă zilnică (cantină, orar, bibliotecă etc) şi în plus
problema cea mai importantă – recomandarea acestor studenţi la unul dintre profesorii coordonatori. Rolul
acesta, al meu implică participarea la diverse întâlniri cu caracter administrativ (dări de seamă, situaţii cu
caracter statistic – semestriale, anuale). Din momentul în care am preluat această funcţie, am extins relaţiile
de colaborare cu încă patru universităţi (Universitatea din Ioannina, Universitatea de Vest a Macedoniei din
Florina – ambele din Grecia, Universitá di Catania – Italia, Universitatea Kardynala Stefana Wyszyňski din
Varşovia – Polonia). Suntem prima facultate din Universitate care are în acest moment relaţii de colaborare
cu o universitate dintr-o ţară nou intrată în Uniunea Europeană – este vorba de Polonia şi purtăm tratative în
continuare… Suntem în situaţia de a încheia contracte cu universităţi al căror sistem s-ar cala cu orientările
istoriografice de la noi. Socrates înseamnă, de fapt, a te acomoda cu ritmul european, aceasta înseamnă
diversitate culturală, de asemenea, dibăcia comunicării cu tineretul Europei.
I. P.-I.: De câţiva ani conduceţi lucrările de săpături arheologice de la Siliştea (Neamţ). În ce stadiu se
găsesc cercetările?
N. B.: La Siliştea fac de toate! (râde!), adică, supravieţuiesc în condiţii extreme, alături de studenţii mei,
cărora nu am cuvinte să le mulţumesc, pentru că rezistă cu mine, în condiţii naturale limită şi în condiţii
financiare precare. Oricum, entuziasmul generaţiilor de studenţi care s-au perindat la Siliştea mi-a dat
putinţa, speranţa, credinţa că trebuie să continui ceea ce am început în anul 2000. De ce spun că fac de
toate? Pentru că aceasta înseamnă asigurarea logisticii şantierului, bucătărie – cine nu-şi aminteşte de
celebrele sosuri sau de mămăliga pe pături de la Siliştea (este vorba de o reţetă care vine din zona
Bucovinei şi a Maramureşului – baza este mămăliga, care este tăiată felii iar restul este… imaginaţie),
relaţiile cu autorităţile locale, cu publicul, care adeseori nu prea înţelege ce facem noi acolo şi cercetare
arheologică. Practic, supravieţuim în condiţii financiare precare, cu mijloace financiare asigurate aproape
numai din sponsorizări (cel puţin în ultimii trei ani). Mai există bunăvoinţă din partea unora dintre membrii
societăţii civile, reprezentanţii unor societăţi comerciale, săteni, persoane particulare. Acolo suntem pe
parcursul cercetării unei aşezări fortificate din Epoca bronzului (culturile Costişa şi Monteoru, pentru cei care
îşi aduc cu drag aminte de cursurile din anul I). Este o aşezare plasată în rama sudică a depresiunii Cracău-
Bistriţa, la o altitudine absolută de 448 metri, între valea Bistriţei şi cea a Moldovei, astfel încât controla o
cale de acces între două drumuri principale de vehiculare a bunurilor. Important este pentru noi, pe lângă
elementele specifice celor două culturi (elemente arhitecturale, olărie, artefacte lucrate din diverse materii
prime etc), prezenţa unor obiecte de podoabă a căror origini se află în Europa Centrală, în aria culturii
A
Unetiče, precum şi a altor indicii care atestă interesul acestei comunităţi pentru „exotica” şi în primul rând,
posibilităţile acesteia de a le întreţine. ►continuare în pagina 7
 CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004 INTERVIU ► pagina 7 ◄

► continuare din pagina 6

O altă direcţie a fost imprimată de descoperirea mai multor situaţii care atestă practicarea unui rit de
fundaţie (vase întregi sau sparte depuse sub podina locuinţelor, de asemenea depuneri de ofrande de
carne şi altele). Oricum, interesul meu nu se reduce numai la descoperirea cât obişnuirea studenţilor cu
munca în echipă, capitol la care românii stau, încă, foarte rău şi încercarea atragerii studenţilor şi pentru
ştiinţa preistorică.
I. P.-I.: Puteţi realiza o comparaţie între studiul arheologiei din România, pe de o parte, şi din Occident, pe
de altă parte?
N. B.: Dacă m-aţi fi întrebat despre diferenţe, aş fi răspuns, enorme! Această situaţie derivă din
identificarea şi exploatarea resurselor financiare, de asemenea, din permanenta tranziţie în care se află,
vai! şi arheologia românească. Oricum, noi încercăm să practicăm arheologia cu mijloacele anilor ’50 şi
să ne adaptăm din mers la orientările actuale, vezi, procesualism, contextualism, „landscape
archaeology” şi alte ramuri ale arheologiei care implică un foarte înalt nivel de tehnologizare. Şi, poate că
aceste diferenţe se datorează şi unei anchiloze mentale, căreia mulţi dintre noi îi cădem victime şi nu mă
refer, aici, la partea tehnică a cercetărilor arheologice, ci la maniera de interpretare a evidenţelor istorice
şi la acceptarea diversităţii de formulare a rezultatelor cercetării. Practic, în acest moment, după opinia
mea, suntem între sisteme taxonomice şi urmărirea, identificarea proceselor culturale.
I. P.-I.: Ce planuri de viitor aveţi în domeniile de interes profesional?
N. B.: De ce oare interviurile se termină cu această întrebare? (râde!) Planuri de viitor? (râde!) Să
ajungem până mâine, să ne vedem sănătoşi, Crăciun îmbelşugat, sărbători fericite… să revenim (râde!)
în aceste momente sunt în perioada de redactare a unei lucrări care-şi propune realizarea unei imagini
generale a preistoriei Balcanilor (Epoca târzie a bronzului) pornind de la mozaicul cultural carpato-
dunărean şi relaţiile cu zonele învecinate. Proiectul va fi finalizat în septembrie 2005. Pe lângă acest
proiect mai sunt şi celelalte obiective de etapă, care presupun înţelegerea microregională a fenomenelor
culturale din Balcani. Acest lucru a fost realizat, deja, pentru spaţiul sud-balcanic şi în momentul de faţă
mă aflu la jumătatea lucrului pentru înţelegerea aceloraşi fenomene din spaţiul nord-balcanic. În plan
didactic aş dori o sesiune „integralistă” (râde!) şi cred că nu este numai gândul meu! Aici sunt în acord şi
cu gândurile studenţilor. Pentru încheiere (râde!)… Acestea sunt obiectivele pe care le pot afirma acum,
restul ţine de intimitatea şi singurătatea fiecărui alergător de cursă lungă.
I. P.-I.: Vă mulţumesc!
P. S. – Pe parcursul interviului, au bătut la uşa biroului Lect. univ. Neculai Bolohan mai mulţi studenţi –
români şi francezi – dovedind, într-adevăr, dubla calitate de Coordonator Socrates-Erasmus şi de
profesor al studenţilor din anul I.
Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU

Doctor magna cum laude

Sâmbătă, 13 noiembrie, în sala H1 din Corpul H al Universităţii “Al. I. Cuza” a avut loc susţinerea
lucrării de doctorat a candidatei Iacob V. Mihaela pe tema Monetării din provincia Moesia Inferior, în
secolele I-II d. Hr. Comisia în faţa căreia şi-a prezentat doctoranda lucrarea a fost formată din Prof. univ.
dr. Alexandru-Florin Platon, Decanul Facultăţii de Istorie, conducătorul ştiinţific Virgil Mihailescu-Bîrliba,
de la Institutul de Arheologie din Iaşi, precum şi referenţii: CPI (cercetător principal gradul I) dr. Silviu
Sanie, Conf. univ. dr. Radu Ardevan, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, CPI dr. Ernest
Oberlander Târnoveanu, de la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Având în vedere
dificultatea cercetării şi utilizarea unei bibliografii ample, comisia i-a acordat titlul de Doctor în Ştiinţe
Umane, Specializarea Istorie cu calificativul de magna cum laude.
Alina Gabriela UNGURAŞU
 CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004 CULTURĂ ► pagina 8 ◄

Lumea lui Dante văzută de Horia-Roman Patapievici

• Vineri, 12 noiembrie, Aula „Mihai Eminescu” a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi a
găzduit un eveniment inedit • cunoscutul filosof şi eseist Horia-Roman Patapievici a
susţinut o prelegere privitoare la capodopera lui Dante Alighieri – Divina Comedie
Vineri, 12 noiembrie, Aula Magna a ciclicitate viaţă-moarte, şi eterul – esenţa lumii ce
Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi, a fost se autoconservă prin propriile mişcări circulare şi
neîncăpătoare datorită interesului de care au dat este apanajul divinului. Întregul sistem al lumii este
dovadă studenţii ieşeni pentru a-l audia pe reputatul pus în mişcare de dorinţă şi de iubire. Exigenţele
filosof şi eseist Horia-Roman Patapievici, care a creştine preiau acest model, iar Cartea Facerii
susţinut o prelegere pe tema “Cum arăta cu explică despărţirea văzutelor de nevăzute în apele
adevărat lumea lui Dante”, aşa cum este ea de sus şi apele de jos. Între aceste două ipostaze
reprezentată în capodopera sa Divina Comedie. cosmice se află liantul: cerul cristalin. Oamenii
Întâlnirea face parte din seria de conferinţe Evului Mediu reacţionează acestor constrângeri
“Comunicare şi Diversitate”, organizată de adoptând o atitudine familiar cosmologică. Apar
compania Microsoft - România. astfel cercuri noi ale cerului cu Dumnezeu, sfinţii în
Lumea lui Dante mijloc fiind plasat conceptual Pământul. Existenţa
Patapievici şi-a propus prin disertaţia sa, omului medieval este determinată de dihotomia
prezentarea unui sistem geometric al lumii văzute bine-rău, divin-uman, în cadrul căreia un factor
de Dante în Divina comedie. Filosoful şi-a susţinut decisiv îl reprezintă receptarea diavolului ca
întreaga demonstraţie pe imagini reprezentând stăpânitor absolut al formei grele a trupului şi este
concepţia medievală asupra sistemului lumii. Dante apropiat senzorialului. Interesantă este ideea
este omul imaginilor vizualizate prin cuvinte. Astfel, similitudinii între drumul parcurs de sufletul omului
Dante trebuie înţeles ad litteram, deoarece, către Infern, pe de o parte şi Paradis pe de alta.
vizualitatea reprezintă principiul exegetic Pentru a ajunge în Infern, sufletul parcurge o spirală
fundamental al sistemului lumii sale. Cosmosul descendentă care conturează o formă conică – o
dantesc răspunde unei necesităţi medievale de pâlnie, în timp ce accesul în paradis se face
înţelegere a sistemului solar, iar pe de altă parte, simetric doar că traiectoria este ascendentă. În
putem vorbi de un univers constrâns de exigenţele Infern, sufletul suferă de pedeapsa maximă ce i se
creştine. Scriitorul italian a preluat sistemul de poate aplica, şi aceasta nu este incandescenţa ci:
reprezentare a lumii (un ansamblu de sfere îngheţul. Fiind imobilizat, omul nu îşi poate permite
circumscrise una alteia) de la greci, prin intermediul transcenderea. Importantă este privirea lui Beatrice
accesului la filosofia aristotelică. Lumea aristotelică prin ochii căreia Dante observă imaterialul.
se împarte ontologic în lumea pieritoare “sublunară” Alina Gabriela UNGURAŞU
– compusă din elemente instabile, temporalitate,
Horia-Roman PATAPIEVICI
Născut pe 18 martie 1857, la Bucureşti, absolveşte Facultatea de Fizică, secţia „Optică, spectroscopie,
laseri, plasmă”, din cadrul Universităţii Bucureşti, în anul 1981, iar după un an, obţine Master-ul în laseri. Între
1990 – 1994 este Asistent universitar în cadrul Catedrei de Fizică a Institutului Politehnic Bucureşti, iar din 2000
– Doctor în filozofie al Universităţii Bucureşti cu teza: „Imaginarul filosofic al fizicii. Cazul Pierre Duhem”. Burse:
noiembrie – decembrie 1992 – TEMPUS(European Community), Paris, École Pratique des Hautes Études, Ve
Section; decembrie 1994 – iunie 1995 – Stipendium zur Wissenschaftlichen aus-und Fortbildung in
Deutschland(DAAD), Boppard; Franfurt am Main, Goethe Institut; septembrie 1999 – Eminescu Trust, Oxford,
Oriel College. Cărţi: 1995 – Cerul văzut prin lentilă;1995 – Zbor în bătaia săgeţii: Eseu asupra formării; 1996 –
Politice; 2001 – Omul recent; 2004 – Ochii Beatricei. Cum arăta cu adevărat lumea lui Dante?; 2004 –
Discernământul modernităţii. 7 conferinţe despre situaţia de fapt.
CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004
Studenţii anului I nu au probleme
La începutul anului universitar în
curs, Decanatul Facultăţii de Istorie a creat,
pentru o mai bună colaborare între studenţi,
pe de o parte şi Secretariat, Administraţie şi
chiar cadrele didactice, pe de cealaltă,
funcţia de îndrumător de an. Astfel, studenţii
din primii ani pot cere informaţii sau sfaturi
şi pot pune în discuţie problemele cu care
se confruntă îndrumătorului lor de an: Asist.
univ. drd. Vasile Cotiugă – pentru anul I, şi
Asist. univ. drd. Bogdan-Petru Maleon –
pentru cei din anul al II-lea. Studenţii din
anul I, însă, fie nu ştiu că au un îndrumător
la care pot apela, fie nu au înţeles utilitatea
noii funcţii create. Îndrumătorul anului I,
Vasile Cotiugă, nu a fost contactat de nici
un student în acest sens. „Studenţii încă nu
s-au confruntat cu nici un examen. Probabil
că nelămuririle vor apărea după afişarea
notelor, în urma primei sesiuni, când
studenţii nu vor înţelege sistemul de
calculare a creditelor”, a încercat să
găsească o explicaţie seminaristul de Istoria
Veche a României. „Broşurile distribuite la
începutul anului universitar fiecărui
începător („Ghidul Bobocului”) şi-au atins
bine ţinta, de vreme ce toate situaţiile
neclare au fost lămurite”, a continuat el
adăugând: “Asta în cazul în care ele chiar
au fost răsfoite!”. Interesantă şi demnă de
semnalat este propunerea sa de a se
înfiinţa un cabinet de consiliere psihologică
în cadrul Universităţii, pentru studenţii cu
probleme de adaptare (la noul program de
lucru, la traiul în comun în campus etc.).
„Tot mai mulţi studenţi de anul I se
confruntă cu serioase probleme de
identitate şi considerăm benefică angajarea
unui psiholog, mai ales având în vedere
cazurile tragice de studente care s-au
sinucis anul trecut în complexele
studenţeşti”, a semnalat intervievatul.
Alina-Viorela BRĂESCU
EVENIMENT ► pagina 9 ◄
Centrul de Studii
Clasice şi Creştine
Luni, 22 noiembrie, Sala H1 a Casei Catargiu din
Iaşi a găzduit deschiderea oficială a Centrului de Studii
Clasice şi Creştine care are drept domeniu de activitate
cercetarea şi editarea izvoarelor greco-latine precum şi
înfiinţarea unui masterat cu tema “Creştinism şi păgânism
în spiritualitatea europeană”. Manifestarea, la organizarea
căreia a participat şi Catedra de Istoria Veche a
Românilor, a beneficiat de prezenţa mai multor cadre
didactice universitare, precum şi a unui număr apreciabil
de studenţi. Printre participanţi s-au numărat: Prof. univ.
dr. Alexandru-Florin Platon, Decanul Facultăţii de Istorie,
Prof. univ. dr. Atilla László, Prof. univ. dr. Octavian
Bounegru, Conf. univ. dr. Mihail Vasilescu, moderatorul
conferinţei, Lector. univ. dr. Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba,
Lect. univ. Neculai Bolohan, Asist. univ. drd. Vasile
Cotiugă, Prep. univ. drd. Iulian Moga şi Prof. univ. dr.
Mihaela Paraschiv, de la Catedra de Filologie Clasică din
cadrul Facultăţii de Litere. “Prin înfiinţarea acestui centru,
ne-am propus editarea a două colecţii de lucrări
«Biblioteca Clasica et Scientiae» şi «Biblioteca Patristica
et Scientiae». În cadrul primei colecţii au apărut deja trei
volume: Festus – o istorie romană în documente latine,
Scripta contra Christianes în secolele I-II, şi Res gestae
Divi Augusti”, a declarat directorul Centrului, Prof. univ.
dr. Nelu Zugravu. Ultima dintre lucrările amintite a fost
prezentată cu ocazia deschiderii oficiale a Centrului
recent înfiinţat. Res gestae Divi Augusti, prezentată de
Prof. univ. dr. Mihail Vasilescu, este o ediţie trilingvă –
inscripţii din perioada împăratului Octavianus Augustus,
în limbile latină şi greacă traduse în limba română de
Lect. univ. dr. Marius Alexianu şi Prep. univ. drd. Roxana
Curcă, publicată la Editura Universităţii “Al. I. Cuza” din
Iaşi. Inscripţiile reprezintă justificări ale măsurilor politice
adoptate de împărat. Primele lucrări ce vor face parte din
cea de-a doua colecţie de volume sunt în lucru, de
redactarea şi editarea acestora ocupându-se Prof. univ.
dr. Mihaela Paraschiv, Prep. univ. drd. Iulian Moga, Lect.
univ. dr. Marius Alexianu şi Prep. univ. drd. Roxana
Curcă, precum şi directorul Centrului. Cea de-a doua
colecţie va cuprinde un Corpus de izvoare ale
creştinismului daco-roman.
Elena-Loredana URSAN
 CERCUL ● anul I ● nr. 2 ● noiembrie 2004
►Continuare din pagina 1
Unul dintre sloganurile Uniunii Naţionale PSD+PUR face
apel la luciditatea românului de rând înspre a face
distincţia între fapte şi vorbe. Din acest punct de vedere,
intenţia este pozitivă, pentru că în România chiar este
nevoie de o analiză mai lucidă a promisiunilor. Şi dacă
„Faptele sunt politica mea” (a lui Adrian Năstase), trebuie
să vedem un fapt real în datoria externă a României,
cifrată la peste zece miliarde de euro. Pe de altă parte,
Alianţa P.N.L – P.D., „Dreptate şi Adevăr”, continuă
vechea strategie, oarecum stereotipă, dar care a dat
rezultate chiar nesperate la alegerile locale, prin
repetarea unei constatări care sună puţin apocaliptic: “E
timpul Dreptăţii/ E vremea Adevărului”. În acest context,
este puţin probabil că semnificaţia „profundă” a ardeiului
iute trebuie căutată în dicţionarul de simboluri, sau ar
trebui considerată doar ca fiind un detaliu culinar. Mai
degrabă confirmă speranţa Alianţei ca după un rezultat
pozitiv la alegeri, să poată face o adaptare a hitului celor
de la „Ca$$a Loco”: „ce bine-mi pare că ai luat ţeapă!”.
Pe aceeaşi idee, a adevărului politic (o chestiune
nedefinită pentru români care are mai degrabă valoarea
unui paradox) mizează, până la un anumit punct, şi PRM-
ul, care responsabilizează alegătorii cerându-le: „Votaţi
oameni cinstiţi şi corecţi!”. Specificarea că aceştia sunt de
găsit în PRM nu este una prea satisfăcătoare pentru că,
până acum, acest partid încă nu a ajuns la guvernare. Or,
guvernările precedente au demonstrat că
incoruptibilitatea – a omului în general, a celui politic, în
special, are şi ea preţul ei, ba chiar încă unul destul de
uşor de plătit. Ciudată este sarcina mesianică pe care
şi-o asumă PNG-ul şi candidatul ei entuziast: „Jur în faţa
lui Dumnezeu că voi face o Românie ca soarele sfânt de
pe cer”. Solemnitatea şi realismul acestui mesaj politic
frapează. Ceea ce rezolvă, însă, orice campanie
electorală din spaţiul mioritic, şi parcă mai presus de
celelalte - aceasta, este să ridice o problematică de
specific caragialesc: „Eu cu cine votez?”.
REDACŢIA – Iaşi, str. Stoicescu, nr. 1, bl. C3, ap. 35, 700 496
DIRECTOR – Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU
REDACTOR-ŞEF – Andrei CARABELEA
COLEGIUL DE REDACŢIE – Constantin DUMITRU,
Elena Loredana URSAN, Alina-Gabriela UNGURAŞU,
Alina-Viorela BRĂESCU, Alexandru SUHAROSCHI
CONTACT – tel: 0743082028;
e-mail: cercul_ghibratianu@yahoo.com
ADDENDA ► pagina 10 ◄
Invitaţie la Balul Bobocilor
Joi, 2 decembrie, de la ora 19,
majoritatea studenţilor de la Facultatea de
Istorie vor avea prilejul de a se întâlni în
afara cursurilor şi seminariilor, şi chiar de a
depăşi „quorum”-ul regăsit adesea în sălile
de curs. Aceasta, deoarece, atunci va avea
loc Balul Bobocilor, ediţia 2004.
Evenimentul va fi găzduit de Club Planet,
situat în apropierea Sălii Polivalente din
Iaşi. „Ca la orice Bal al Bobocilor, atracţia
serii va fi reprezentată de concursul de
Miss, în vederea căruia au fost deja
selectate şapte concurente. Premiile vor fi
substanţiale şi vor consta în diverse
produse. Bineînţeles, ţinând cont de
intensa preocupare pentru estetică a
participantelor, ca în cazul oricărei fete,
predomină produsele cosmetice şi
accesoriile vestimentare. De asemenea,
câştigătoarele primelor locuri vor primi şi
premii constând în cărţi oferite de însuşi
Decanul Facultăţii (Prof. univ. dr.
Alexandru-Florin Platon – n.r.)”, a declarat
Cristinel Plăcintă, unul dintre cei care fac
parte din echipa organizatoare. Conform
aceleiaşi surse, juriul va fi format din
profesori, dar cu siguranţă nu va lipsi
Secretarul-şef al Facultăţii de Istorie, Lucia
Rusu. Conform obişnuinţei deja
tradiţionale, din juriu va face parte şi
câştigătoarea concursului de Miss din
cadrul ediţiei precedente a Balului
Bobocilor. Preţul unui bilet va fi de 30.000
de lei.
Constantin DUMITRU
Această publicaţie este
editată din cotizaţiile
membrilor Cercului de
Istorie
„Gheorghe I. Brătianu”