Petre Tutea - Cugetari memorabile

Copyright � Radu Iliescu � Biblioteca Electronic�

http://www.lme.ro/~byblos/

Se spune c� intelectul e dat omului ca s� cunoasc� adev�rul. Intelectul e dat

omului, dup� p�rerea mea, nu ca s� cunoasc� adev�rul, ci s� primeasc� adev�rul.

Tot ce teoretic este just este practic necesarmente just. Nu si invers, c� oamenii
au practici sinistre �n istorie.

Am avut revelatia c� �n afar� de Dumnezeu nu exist� adev�r. Mai multe adev�ruri,

zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adev�r. Iar dac� adev�rul este
unul singur, fiind transcendent �n esent�, sediul lui nu e nici �n stiint�, nici
�n filozofie, nici �n art�. Si c�nd un filozof, un om de stiint� sau un artist
s�nt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o bab� murdar� pe picioare care se
roag� Maicii Domnului.

Acum, mai la b�tr�nete, pot s� spun c� f�r� Dumnezeu si f�r� nemurire nu exist�
adev�r.

Au falsificat sut� la sut� alegerile. Ati citit �Complicatiile tehnicii vot�rii�?

Nu puteam s� votez nici eu, at�t era de complicat! P�i ce-i acest ceusesc 89%
pentru niste golani care nu-s �n stare s� conduc� nici o gar�? Incapacitatea de
guvernare a �stora s-ar putea s� fie sansa hoitului rom�n s� devin� viu�

�Domnule Tutea, dac� ati fi fost ales presedinte la 20 mai, prin absurd, care ar
fi fost prima hot�r�re pe care ati fi luat-o?� � Prima hot�r�re: privatizarea,
�nsemn�nd constructia celor dou� comune: comuna agrar�, �ntemeiat� pe gospodarul
dibaci si priceput, si comuna urban�, guvernat� de �ntreprinderi, de acesti
giganti ai lumii moderne. Si as fi creat institute care s� sincronizeze poporul
rom�n cu toate cuceririle speciei om, mutate �n spatiul valah. C� eu nu contest
poporului rom�n c� limba lui si geniul lui intelectual �i permit s� mute creatiile
speciei om la el acas�.

Omul, c�nd e singur, poate face fel de fel de unelte. Adic� devine american, spun
eu. Eu as scrie peste Statele Unite astfel:�Omul este un animal care fabric�
unelte.�M-au �ntrebat unii care s�nt foarte filoamericani ce cred despre
americani. S�nt l�c�tusi cosmici, domnule, le-am zis. India, de pild�, este
inferioar� tehnic Americii. Nici nu �ncape �ndoial�: America o bag� la jiletc�.
Da� spiritual America e o Ghana; pe l�ng� India e primitiv�.

Americanii nu mor �n r�zboi. S�nt supra�narmati. Dau lovituri zdrobitoare. La ei

cine face economie la munitie r�spunde �n fata Senatului.

Eu nu pot fi americanofob dec�t �n ceea ce priveste descompunerea religioas� �n

secte. Dar din punct de vedere politic� si noi si rusii ar trebui s� avem �n
frescele din biserici un Columb, c�ci f�r� el �nv�t�m acum nemteste cu
dictionarele pe genunchi.

�n belsugul de-acolo nu poate ap�rea o g�ndire teologic�. Americanii n-au vocatie;

�l invoc� pe Dumnezeu doar ca s� le binecuv�nteze pr�v�liile. Ei g�ndesc
negustoreste. Exercit� st�p�nirea lumii doar la casele de bani.

Antisemitismul nu e o reactie spontan� a rom�nilor, a germanilor, a polonilor, a

francezilor, a americanilor, ci e provocat de evrei, prin exces. E provocat de ei
ca spaim�, crez�nd c�-l previn. Antisemitismul functioneaz� dup� principiul
actiunii si reactiunii. P�i dac� rabinul Moses Rosen, care e doctor si face parte
din Consiliul Mondial Evreiesc, �l �njur� pe Eminescu� P�i ce ar zice el dac� eu
l-as lua pe Moise pe f�ras?

Nu am fost si nu s�nt antisemit, pentru c� ar �nsemna s� fiu anticrestin. Pentru

c�, s� fim cinstiti, Cristos nu e din F�lticeni.

O bab� murdar� pe picioare, care st� �n fata icoanei Maicii Domnului �n biseric�,
fat� de un laureat al premiului Nobel ateu � baba e om, iar laureatul premiului
Nobel e dihor. Iar ca ateu, �sta moare asa, dihor.

Eu c�nd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. �ntre un credincios si un

necredincios, nu exist� nici o leg�tur�. �la e mort, sufleteste mort, iar cel�lalt
e viu si �ntre un viu si un mort nu exist� nici o leg�tur�. Credinciosul crestin e
viu.

Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul c� nu avem coad�.

Ateii s-au n�scut, dar s-au n�scut degeaba.

Eu nu detest burghezia. Eu m-am l�murit c� un om care vrea s� fie bogat nu este un

p�c�tos. Spunea odat� un preot b�tr�n: Circul� o zical� c� banul e ochiul
dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu �l concep ca pe o scar� dubl�.
Dac�-l posezi, indiferent �n ce cantit�ti, si te misti �n sus binef�c�tor pe
scar�, nu mai e ochiul dracului. Iar dac� cobori, atunci te duci cu el �n infern,
prin vicii, prin l�comie si prin toate imperfectiile legate de orgoliu si de pofta
de st�p�n.

Nu pot evita nepl�cerile b�tr�netii si nu m� pot sup�ra pe Dumnezeu c� m-a tinut

p�n� aproape la nou�zeci de ani. �ns� b�tr�nii au o supap� foarte �nteleapt�: au
dreptul la nerusinare. O nerusinare nelimitat�. C�nd m� g�ndesc la suferintele
b�tr�netii, �mi dau seama c� �n natura asta oarb� cel mai mare geniu este geniul
mortii. Faptul c� murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei
lui Dumnezeu pentru noi.

Eu s�nt iudeocentric �n cultura Europei, c�ci dac� scoti Biblia din Europa, atunci
Shakespeare devine un glumet tragic. F�r� Biblie, europenii, chiar si laureatii
premiului Nobel, dormeau �n cr�ci. Stiinta si filozofia greac� s�nt foarte
folositoare, dar nu s�nt m�ntuitoare. Prima carte m�ntuitoare si consolatoare pe
continent � suveran� � e Biblia.

Exist� o carte a unui savant american care �ncearc� s� motiveze stiintific Biblia.
Asta e o prostie. Biblia are nevoie de stiint� cum am eu nevoie de Securitate.

Luther, c�t e el de eretic si de zevzec, a spus dou� lucruri extraordinare: c�

creatia autonom� e o cocot� si c� nu exist� adev�r �n afar� de Biblie. Mie mi-a
trebuit o viat� �ntreag� ca s� aflu asta. El nu era asa b�tr�n c�nd a dib�cit
chestia asta, c� era c�lug�r augustin� Mie mi-a trebuit o viat� ca s� m� conving
c� �n afar� de Biblie nu e nici un adev�r.

Shakespeare, pe l�ng� Biblie, - eu demonstrez asta si la Sorbona - e scriitor din

G�esti.

�n afara slujbelor bisericii, nu exist� scar� c�tre cer. Templul este spatiul
sacru, �n asa fel �nc�t si vecin�t�tile devin sacre �n prezenta lui.

Stii unde poti c�p�ta definitia omului? � te �ntreb. �n templu. �n biseric�. Acolo
esti comparat cu Dumnezeu, fiindc� exprimi chipul si asem�narea Lui. Dac� Biserica
ar disp�rea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disp�rea si omul.
�n biseric� afli c� existi.

Ce pustiu ar fi spatiul dac� n-ar fi punctat de biserici!

�n afar� de c�rti nu tr�iesc dec�t dobitoacele si sfintii: unele pentru c� n-au

ratiune, ceilalti pentru c� o au �ntr-o prea mare m�sur� ca s� mai aib� nevoie de
mijloace auxiliare de constiint�.

Ceausescu n-avea masc� de golan, ci masc� de golan fioros. Nu mi-am �nchipuit c�

un golan analfabet poate s� aib� o asemenea poft� de luxurie. Vila lui de la
Neptun�totul e de aur acolo. D-aia s-a si numit �epoca de aur��

Asa-zisul triumf al proletariatului, care a sf�rsit ca triumf al lui Ceausescu, a

fost triumful lui Gol�nescu si o trecere �n �ntuneric. Asta a fost revolutia
proletar�. Ce s-a petrecut �n decembrie �89 n-a fost o revolutie, ci o
restauratie: geniul politic al poporului rom�n a atestat reasezarea �n ordinea
natural�. Asta s-a �nt�mplat atunci: o restauratio magna. F�r� s� ignor jertfele
de la Timisoara, m� opresc la manifestatia din fata Comitetului Central, c�nd
multimea a huiduit tiranul. Atunci s-a �nt�mplat un fenomen fundamental:
reintrarea �n ordinea natural� a poporului rom�n. C�nd multimea �i refuz�
tiranului �ncrederea, �sta calc� �n gol. Asa a c�lcat Ceausescu � �n gol.

Cioran e o inteligent� pur�. P�i, ca s� te f�t�i ca el prin Paris, trebuie s� ai

inteligent�. C� acolo inteligent� este! Are o singur� tr�s�tur� inadmisibil� �n
fiinta lui: e neconsolator.

Eu m-as �nt�lni cu Cioran �n nelinistile mele, care seam�n� cu ale lui, iar el s-
ar �nt�lni cu misticismul meu �n lirismul lui.

�n ce priveste cearta lui cu Divinitatea, eu sper ca Cioran s� nu moar� aici unde

s-a n�scut, cum a murit Kant. Eu pe Cioran �l v�d �mp�cat �n amurg cu sine, cu
Sf�ntul Apostol Pavel si cu Absolutul Divin, pentru a nu muri �n lumea aceasta.

Ceea ce e ciudat la Cioran, nu e nelinistea de a fi om, ci nelinistea de a fi

rom�n.

Comunismul e cea mai mare aflare-�n-treab� din istoria omenirii.

Comunistii au vrut s� ne fac� fericiti cu forta:b�, s� fiti fericiti, c� v� ia

mama dracului! Adic� s� m�n�nci bine, s� bei bine, s� dormi bine si la loc
comanda!

Ca s� constati c� e incapabil comunismul de guvernare, nu trebuie s� ai doctoratul

�n stiinte sociale. Orice bou vede c� nu e bun. El vede c� m�-sa rabd�, nevasta
rabd�, copiii rabd� vede tot si totul pute.

A te poune comunismului �nseamn� a ap�ra puritatea Codului Penal. Comunistii nu

trebuie tratati ca infractori de drept comun. Ca hotii de buzunare, ca t�lharii,
ca violatorii de dame�

Comunismul e imanentism absolut: el mut� complet omul �n lumea asta. Comunismul

�nseamn� negatia omului total, c� omul total apartine la cele dou� lumi:lumea
trec�toare si lumea vesnic�. Or, comunismul ancoreaz� �n dimensiunea lumii
trec�toare si �n felul �sta nu e uman. Pentru c� dac� �i spui unui om normal: m�,
esti un animal rational muritor si dup� tine r�m�n doar viermi si minerale � �ti
d� cu b�ta �n cap!
M-am g�ndit s� scriu un pamflet anticomunist si m-am g�ndit s� iau anticii si
modernii, cei mai mari pamfletari pe care-i �nt�lnesc, si s� iau de acolo cele mai
acidulate imagini sau figuri de stil. Si m-am g�ndit c� e un travaliu odios,
gratuit, nu face trei parale. Si am ajuns la o intuitie mult mai corect� pentru a
defini orice miscare comunist�. Iau un Cod Penal cu trihotomia, tripartita
diviziune a infractiunilor: crime, delicte si contraventii. Definesc crimele pe
r�nd, delictele pe r�nd si contraventiile pe r�nd, si scriu dedesubt: comunismul e
infractor la ordinea universal�, natural� prezent� �n acest integral Cod Penal. Ei
s�nt infractori, comunistii, nu s�nt oameni politici. De altfel, Douglas,
ministrul de externe al Americii, a dat o definitie a comunismului: exist� �n
dreptul penal crime continue si crime continuate; comunismul e o crim� continu�.

Comunistii s�nt at�t de terestri, c� eu nu i-as l�sa nici s�se urce �n avion, si
�ntre Bucuresti si Moscova i-as pune s� mearg� pe jos, umpl�nd desagii cu m�ncare
din loc �n loc�

Comunistul stie c� e animal, stie c� e rational si stie c� e absolut muritor. Dar

�n felul �sta, cu toat� rationalitatea lui, �ntre el si dihor nu enici o
deosebire.

Comunismul, unde a triumfat, te beleste sistematic.

Rusia a demonstrat � tehnic, practic si teoretic � nulitatea comunismului.

Stalinismul e definitia comunismului. Unde nu e stalinism, dup� trei luni cad de

la putere, c� nu s�nt �n stare s� dea nici� ap�. Nu se poate impune comunismul
dec�t cu b�ta, cu parul!

Nu se poate face economie �n comunism si de c�tre comunisti. �stia nu s�nt �n

stare s� conduc� nici o comun� rural�. �ncurc� apele, �nfund� f�nt�nile�

Comunismul este un cancer social. Unde se instaleaz�, r�m�ne pustiu.

At�t extrema st�ng�, c�t si extrema dreapt� s�nt falimentare. Comunismul, de

pild�:premisa lui major� e egalitatea real�, absolut� a oamenilor. �n nici unul
din regnurile cunoscute nu exist� egalitate � nici �n regnul mineral, c� aurul nu
e egal cu c�rbunele, nici �n regnul vegetal, c� plantele nu s�nt egale, si nici �n
regnul animal, c� pisica nu e egal� cu leul, cel putin ca fort�. Si nici �n specia
om nu functioneaz�, cu at�t mai mult, principiul egalit�tii. E damnat esential
comunismul prin premisa lui major�: egalitatea real� a oamenilor, care este o
utopie. Si �nc� da, vorba lui Berdiaev, cusurul utopiilor nu st� �n constructia
lor, ci �n faptul c� toate s�nt realizabile. E un paradox, �ns� este adev�rat c�
paradoxul este limita p�n� la care poate merge inteligenta uman�, dincolo de care
apare nimicul.

Comunistii s�nt v�cari: consider� oamenii ca v�carii cirezile. Cum poti g�ndi
egalitatea absolut� � c� asa trebuie s-o g�ndesti ca s� fii comunist � c�nd nici
nu iesi bine �n strad� si te-nt�lnesti cu ea, cu inegalitatea?

Si la comunisti s�nt st�p�ni si slugi, dar ei s�nt ipocriti, pentru c� stiu c�

iegalitatea oamenilor nu poate exista nic�ieri; s�nt perfect escroci, tocmai
pentru c� afirm� c� esenta comunismului este egalitatea real� a oamenilor. Premisa
egalit�tii absolute e nul�, iar socialistii adaug� putin sifon �n vinul �sta.

Sistemele sociale trebuie definite finalist, prin ce urm�resc. Comunistii urm�resc

egalitatea anarhic� final�. �stia s�nt comunistii � anarhisti! Prin finalitatea
lui, marxismul nu e ostil anarhiei, pentru c� nu poti fi egalitar dec�t dac� esti
anarhic.
C�nd se vorbeste de totalitarismul comunist e o contradictie �n termeni.
Totalitari nu pot fi dec�t oamenii care pleac� de la �ntreg la parte � dup�
formula aristotelic�. Or, comunistii, nu s�nt totalitari. Dup� ce m� orientez?
Dup� Manifestul comunist, care e evanghelia lor, evanghelia rosie. Acolo se spune
c� idealul lor e o societate f�r� stat, f�r� clase, conceput� ca o asociere liber�
de indivizi. E incendiul anarhiei finale, sf�rsitul Manifestului, cum zice Kautki.
Comunistii s�nt anarhisti la finalitate. Totalitari s�nt fascistii, hitleristii si
Biserica Catolic�, pentru c� si ea pleac� de la principiul aristotelic: �ntregul
premerge partea. �stia s�nt totalitari. Mi-a spus un ziarist: Nu mai spuneti asta,
c� z�p�citi tineretul! Dac� toti �i consider� pe comunisti totalitari, nu pot sa
dau pe post asta� Dar eu � ce-i �n gus� si-n c�pus�. Nu m� dau �napoi. Nu pot s�
mint.

Cei care stau sub fluviul evenimentelor, stau fie din orgoliu, fie din capacitate
de adaptare. Dat, de multe ori, adaptarea la �mprejur�ri se cheam� conformism si
conformistul se deosebeste de plosnit� doar prin aceea c� ea n-are ratiune�Cei
care nu se conformeaz� trag consecintele, fie din orgoliu, fie din incapacitate de
adaptare. Dar adaptarea tine mai mult de biologic dec�t de spiritual. De pild� eu
m� situez �n fluviul inform al stanilismului, care se revars� prin stanilismul
haotic anglo-saxon asupra Europei centrale. Deci cum pot fi eu, dac� �ncerc s�
judec acest fluviu inform al stanilismului care situeaz� omul �n regnul animal,
cum pot eu s� scap de acet animalism? Prin orgoliu, m� opun � si intru �n temnit.
Prin conformism, devin un simplu animal adaptabil. De altfel, s� stiti un lucru:�n
lupta cu evenimentele politice majore omul basculeaz� �ntre eroism si lasitate. Te
supui evenimentelor, stiind c� singur nu le poti �nfr�nge; si nu-ti convine s�
candidezi la eroism.

Reactionar e cel vetust si �nvechit. Conservatorii mari nu s�nt reactionari,

pentru c� au de partea lor legile eterne ale lui Dumnezeu.

Cred c� acum la noi, ar fi optim� o conducere conservatoare, realizat� �ns� �ntr-

un climat democratic. Adic� un partid conservator, traditionalist, nationalist,
�ntr-un climat liberal. Ca s� nu fac� din conservatorism instrument de tiranie, c�
eu nu pot s� accept �n numele nici unei idei s� asupresc o singur� celul� dintr-un
om.

Constitutia liberal� din 1923 nu e o oper�, e o capodoper�. Un rege puternic,

�nf�surat �ntr-un stat al normelor liberale: separatia puterilor si libert�ti c�te
doreste nea Nit�; nici nu poate duce at�tea libert�ti!

Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindc�

materia �i premerge. Prima idee de creatie real�, au adus-o �n istorie crestinii.

De creat doar zeul creaz�, iar omul imit�. Eu c�nd citesc cuv�ntul creatie �
literar�, muzical�, filozofic� � lesin de r�s. Omul nu face altceva dec�t s�
reflecte �n litere, �n muzic� sau �n filozofie petece de transcendent�.

Cum s� fie creatura creator? �Hai tat�, s�-ti ar�t mosia pe care ti-am f�cut-o
c�nd nu eram �n viat ㅔ P�i cum s� fie creatura creator?

Omul e un animal care se roag� la ceva. Caut� un model ideal. Si uneori nimereste,
alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din
el s�nt crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem
filosofic, monist, dualist, sau pluralist.Crestinismul este pur si simplu. Despre
crestinism, Bergson spune c� noi �l respir�m. Are materialitatea aerului. Seam�n�
cu aerul. Noi s�ntem crestini f�r� s� vrem. Si c�nd s�ntem atei s�ntem crestini:
c� respir�m crestinismul cum respir�m aerul.

Crestinismul nu e ideologie, c� atunci se aseam�n� cu marxismul. Religia e

expresia unui mister tr�it, or ideologia e ceva construit.

A fi cresti �nseamn� a cobor� Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii s�nt

crestini absoluti. Altminteri, crestinismul, g�ndit real, e inaplicabil tocmai
pentru c� e absolut.

Suveran fat� de natur�, supus Divinit�tii, nemuritor si liber prin dep�sirea

extramundan� a conditiei sale � acesta este omul crestin.

Nimic nu poate inlocui crestinismul; nici toat� cultur� antic� precrestin�. Eu

s�nt de p�rere c� apogeul Europei nu e la Atena, ci �n Evul Mediu, c�nd Dumnezeu
umbla din cas� �n cas�. Eu definesc str�lucirea epocilor istorice �n functie de
geniul religios al epocii, nu �n functie de ispr�vi politice.

Isus Cristos este eternitatea care puncteaz� istoria.

Dac� nu cunosti revelat � prin gratie divin� � sau inspirat, nu cunosti nimic. De
pild�, povestea cu m�rul lui Newton, care a c�zut. Nu stiu unde am citit eu
stupiditatea asta: �Il tomba dans une m�ditation profonde qui l�a conduit jusqu�a
la loi de la gravitation universelle�. Si eu spun: dac� Newton g�ndea p�n� la
Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai �ntelept. C�nd a
fost �ntrebat cum a descoperit gravitatia, a zis: Am fost inspirat. P�i scrie pe
m�r, sau scrie undeva �n natur� � legea gravitatiei�? Fenomenele lumii interioare
si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si orgolios creds c� exploreaz�
lumea interioar� si exterioar� cu jocul lui de ipoteze si c� descoper� ceea ce
vrea el. El caut�; dar eu spun c� el caut�, nu c� afl�. Sau dac� afl�, trebuie s�
fie ca Newton, inspirat.

N-ar trebui s� se vorbeasc� asa mult despre democratie. Eu, �n materie de

democratie, nu am nici o p�rere personal�. M� bizui pe doi g�nditori clasici. Pe
Platon si pe Aristotel. Platon sustine c� s�nt trei forme de guvern�m�nt
degenerate:tirania, oligarhia si democratia. Aristotel spune c� democratia este
sistemul face fiecare ce vrea. Si eu am spus: dup� cum se vede.

Bergson e mai cuviincios ca Aristotel si zice c� democratia e singurul sistem

compatibil cu libertatea si demnitatea uman�, dar are un viciu incurabil: n-are
criterii de selectiune a valorilor. Deci democratia e sistemul social �n care face
fiecare ce vrea si-n care num�rul �nlocuieste calitatea� Triumful cantit�tii
�mpotriva calit�tii. Bergson a fost acuzat �n micul dictionar filozofic al lui
Stalin c� e fascist.

F�r� s� g�ndesc �n stilul darwinismului social, nu pot s� r�m�n indiferent la

incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea natural� a valorilor.
Democratii g�ndesc corpul social aritmetizat: num�r� capetele toate si unde e
majoritate, hai la putere. Sufragiul turmei! Asta e p�rerea mea despre democratie.

�n democratie, numai �nt�mplarea naste un mare sef. De pild�, un mare conduc�tor

�n democratie a fost Clemenceau, care a condus politic primul r�zboi mondial.

Eu, c�t as fi de aristocrat �n g�ndire, politic trebuie s� fiu democrat. Masa e

absolut�; fiecare prost luat �n parte e un prost si at�t. Dar toti prostii astia,
luati �mpreun�, s�nt un principiu istoric.

Prin �ns�si ordinea ei ideologic�, democratia �l oblig� pe idiot s� stea al�turi

de geniu si s�-i poat� zice: ce mai faci, frate? Partea proast� este c� oamenii de
exceptie pot ajunge captivi �n cirezile democrate. Ce decide masa are un caracter
absolut, deoarece prin mas� se exprim� specia. Prin individ se exprim�
personalitatea. Numai c�, uneori, un individ ajunge s� influenteze foarte mult
asupra maselor. Acestia s�nt alesii. Istoria este f�cut� de alesi. Paradoxul
societ�tii umane este c� multimea �i produce pe conduc�tori, iar acestia o conduc.
Ideea de echilibru social este caracteristica oric�rei democratii burgheze. Asta e
forta constant� a democratiei. Iar extremelor � fie extremei st�ngi, fie extremei
drepte - , care violeaz� ideea de echilibru social, democratia le este ostil�.

Eu nu s�nt democrat. Am asem�nat democratia cu jigodia la c�ine: nu scap� dec�t

cei care s�nt tari.

Eu s�nt democrat numai dintr-un singur motiv: din respect fat� de poporul rom�n.
Si p�n� la urm� mi-am modificat pozitia: nu s�nt democrat, s�nt demofil, iubitor
de popor.

Democratia total� e cimitir istoric. Noi nu s�ntem �n pericol, c� n-avem nici

m�car democratie; un cimitir istoric presupune un trecut de viat� care s� fie
�ngropat.

Si totusi cel mai bun sistem social e cel care pleac� de la respectul m�stii de
om: democratia. Democratia e imperfect�, dar f�r� ea e greu de vietuit. Este un
soi de haos suportabil.

Democratia este sistemul social care face posibil� existenta idiotului al�turi de
geniu. Dar ea se deosebeste de egalitarismul comunist prin lege. �n democratie
legea functioneaz�, �n vreme ce �n comunism legea nu exist�; e tiranie.

Eu cred c� omul e f�cut de Dumnezeu si cred c� Dumnezeu n-a instalat nici un drac
�n el. Nu pot s� spun c� Dumnezeu a f�cut un om purt�tor de drac. Dac� omul e
f�ptura lui Dumnezeu, dracul intr� ocolit acolo, nu intr� cu voia Lui.

Un filozof care se zbate fie s� g�seasc� argumente pentru existenta lui Dumnezeu,
fie s� combat� argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu reprezint� o poart�
spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. C�nd �l �ntreab� Moise pe
Dumnezeu: Ce s� le spun �lora de jos despre Tine? � Dumnezeu �i spune: Eu s�nt cel
ce s�nt.

�n fata lui Dumnezeu, geniul e v�r primar cu idiotul.

Binele si r�ul s�nt conceptelepedagogiei lui Dumnezeu fat� de oameni.

Dumnezeu s-a revelat, dovad� c� este. De fapt, v�nzoleala asta haotic� a lumii
actuale, fr�m�ntarea lumii actuale, m� convinge c� nu exist� dec�t Dumnezeu. C�
totul e muritor, si universul si omul, si c� lumea a fost f�cut� de Dumnezeu din
nimic si o va spulbera din orgoliul divin de-a o face din nou � consider�nd c�
prima lui isprav� s-a �necat istoric.

�n celebra D�claration des Droits de l�Homme et du Citoyen a Revolutiei franceze,

prima propozitie e o idiotie absolut� sau �n cel mai bun caz un sofism: Oamenii
s�nt egali de la natur�. Asta e ca si cum Kant ar fi egal cu Iliescu. Oamenii s�nt
inegali de la natur�. Sint inegali �nsisi membrii unei familii, �n care unul poate
fi genial, altul mediocru si altul imbecil. Substanta ereditar� e un mister.

Egalitatea e cel mai mare dusman al libert�tii.

Principiul egalit�tii, pe care-l vehiculeaz� democratii din lume, functioneaz� �n

mod real numai �n religie, fiindc� numai religia crestin� consider� oamenii egali
�n fata lui Dumnezeu.

Eminescu, despre care Iorga spune c�-i expresia integral� a natiunii rom�ne, iar
Blaga c� reprezint� �ideea platonic� de rom�n�, e rom�nul absolut. L-am definit
eu: sum� liric� de voievozi.

Noica a fost o personalitate, dar a spune �epoca Noica� e ca si cum ai spune

�epoca Ghit� Popescu�. Nu a fost nici m�car o epoc� �Nae Ionescu�, cu toate c� el
�ntr-adev�r, putea face epoc�. La fel Eliade, Cioran. Face oare epoc� un profesor
universitar la Chicago? Iar Cioran a spus: Eu s�nt cazul Cioran � si nu cred c� s-
a izmenit c�nd a afirmat asta, pentru c�, e evident, n-ati auzit de �cior�nism� �n
Rom�nia. El este, ca de altfel si Eliade, o personalitate care s-a limitat la ea
�ns�si. �nsusi Iorga, din acest punct de vedere, i-a r�mas inferior lui Maiorescu,
pentru c� Maiorescu a punctat epoca lui. S�m�n�torismul lui Iorga a marcat, dar nu
a f�cut epoc�, ci poate fi considerat doar un eveniment.

Europa e format� din trei familii de popoare: familia popoarelor germene, a celor
latine si familia popoarelor slave. P�rerea mea e c� dominanta e latin� si
spiritul european nu e nici slav, nici german, ci latin. Latinitatea e dominant�
european�. Nu Germania. S-au zb�tut germanii, dar s�nt tot subalterni, ca si
slavii.

Asa, dac� g�ndesti omul ca european, au nemtii o expresie: a vorbi de puritate

german�, polonez�, francez� este ridicol, pentru c� popoarele Europei s�nt die
Fruchte einer Promenademischung (Progeniturile unei corcituri), adic� dou� babe
surde, cu doi c�ini, stau la taifas si dup� dou� zile afl� c� toti c�teii f�tati
de c�telus� nu seam�n� cu fiul babei.

Evreii au geniu religios. Ei au creat dou� religii, iudaic� si crestin�. Mai

glorioase nu v�d religii �n lume� S�nt o ras� superioar�, s�nt p�rintii religiei
noastre. Pentru ei cultura �nseamn� religie. Restul este art� si stiint�. Cultura
�nseamn� la ei spirit si numai ei au l�sat cultur� pe unde au stat, ovreii.
Cultura Europei e iudaic� si civilizatia e multiform�. Iudeo-germano-latino-slav�.

De ce au existat �ntotdeauna resentimente fat� de ovrei? � Stilul lor de viat�.

C�nd �n Antichitate, au intrat �n contact cu romanii, acestia �i �ntelegeau la
nivelul sticlei. Nu stiau ce s�nt. Nu sem�nau cu romanii. Eu nu vorbesc rasial,
vorbesc antropologic: pur si simplu nu-i �ntelegeau.

�n Evul Mediu, pe vremea c�nd europenii aveau meseriasi-bijutieri, rusii m�ncau

paie. F�r� traditia asta ad�nc�, nu se poate face supercivilizatie modern�.
Xenopol spune asa: Viciul esential al istoriei rom�nilor, din cauza r�zboaielor
ne�ntrerupte cu turcii, e absenta de dospire �ndelung� a Evului Mediu.

Extrema dreapt�, ca si cea st�ng�, e falimentar�. Omul nu e dispus, de dragul unei

minorit�ti numite elit�, s� ajung� iobag. Nici ultimul m�tur�tor nu este dispus s�
renunte la libertate pentru c� �n frunte se afl� un tiran care e �ntelept ca
Platon. �ntelepciunea �luia e de dou� parale. Dac� �la se realizez� utopic pe
sine, cel de pe strad� sufer�.

Greselile g�ndirii de dreapta la noi? Absolutizarea totalitarismului, care este

european falimentar. Excesele. Absolutizarea ideii totalitare, care confisc�
personalitatea, si mai ales ignoranta �n ceea ce priveste onestitatea lui Hitler,
acestea au fost greselile. Hitler a spus: Nu respect dec�t un singur cuv�nt, cel
dat poporului german. Iar Ribbentrop a declarat c� Germania n-are nevoie de
prieteni, ci de supusi. P�i cum poti s� mai fii colaborator cu un asemenea
imperialism?
Orice extrem� este socialmente insuportabil�, pentru c� e lipsit� de ideea
fundamental� a oric�rei societ�ti bine organizate, ideea de echilibru. Extremele
violeaz� ideea de echilibru social.

Si poporul, si foarte multi intelectuali nu pot suporta extremele, iar democratia

este ostil� extremelor, care confisc� � si extrema st�ng� si extrema dreapt� �
personalitatea uman�. Nu cred �ns� c� extrema dreapt� poate fi g�ndit� �n paralel
cu cea st�ng�, cum se face. Extrema dreapt� nu confisc� proprietatea,
personalitatea legat� de proprietate. Extrema st�ng� e egalitar�; egalitatea
coercitiv� e sterilizant�.

Nu stiu dac� fantasticul e din nimic sau din ceva, dar ca s� fii fantastic trebuie
s� fii transsenzorial, �n afar� de concret si de real. �ns� fantasticul nu e
totuna cu misticul si la o adic� el e mult mai aproape de senzorial si foarte
�ndep�rtat de mistic: pentru c� lui �i lipseste relatia cu misterul.

C�rui b�rbat nu-i plac femeile? �n primul r�nd la iubesti pentru farmecul lor, si
�n al doilea r�nd le iubesti pentru c� fac oameni.

Eu �ncerc o experient�: �ncerc s� m� deparazitez de filosofie, de p�duchernita

metafizicii. Cioran s-a deparazitat mai demult, desi face filozofie. Un prieten
de-al meu zice: te deparazitezi, dar folosesti sculele ei. Da, dar dac� m� urc �n
tren, nu �nseamn� c� zeul meu e calea ferat�.

�n Evul Mediu s-a formulat de c�tre filozofii sireti teoria adev�rului dublu:
secundum fidem � adev�rul dup� credint� si secundum rationem � adev�rul dup�
ratiune, ca s� aib� cale liber� pentru filozofie. Adic� s� r�t�ceasc� p�n� �i ia
dracul� C� poti, �n filozofie, s� r�t�cesti p�n� devii n�uc. Ce-au realizat
filozofii prin autonomia lor? Nimic! N-au nici un adev�r.

La urma urmelor, are si filozofia acces la adev�r, pentru c� situarea spiritului

�n adev�r e vocational�.

Babele evlavioase merg la absolut rug�ndu-se, iar filozoful tr�nc�nind silogisme.

Francmasoneria doreste puterea cu lozinci democrate. Nu s�nt religiosi, au o

singur� religie: propria lor doctrin�. Pe dusmani �i anuleaz� social. Au o
structur� supranational�, deci s�nt antinaturali. Toti cei care aspir� la unitatea
speciei om anuleaz� principiul competitiei �ntre popoare; anuleaz� �nsusi
principiul civilizatiei moderne, n�scut� prin lupt�.

Generatia se naste asa: apare un cap � sau poate mai multe deodat�, care s�nt
ancorate �n acelasi ideal. Si dac� idealul este str�lucit reprezentat, devine
form� modelatoare pentru cei care-l urmeaz�. Trebuie acceptat� ideea de oameni-
model. �n vreme ce apostolii se topesc �n absolut, modelele se topesc �n
generatii. Cei ce devin modele s�nt creatori de epoc� si de curente si astfel
hot�r�tori pentru cetate.

Noi am fost o generatie favorizat�: ne-amm plimbat prin toate universit�tile,

peste toti scriitorii, peste toti g�nditorii� Si am ajuns la limitele
scepticismului autohton de tip cior�nesc. Adic� nu s�ntem, deocamdat�, f�uritori
de sisteme general valabile.

Generatia mea a debutat �n euforia realiz�rii Rom�niei Mari si a murit �n

�nchisorile comuniste. Voi, care nu ati trecut prin �nchisori, stiti cum arat� si
cei care �nchid si cei �nchisi. Aveti o perspectiv� total�.

Tineretul de azi e net superior generatiei noastre. Si asta pentru c� nu este usor
pentru el, �n climatul �sta fioros, asa cum ne-a fost nou�, �ntr-o lume mai
normal�. P�i noi am tr�it sub regalitate, scriam pe Palatul regal � De �nchiriat�
si nu p�team nimic! A venit bolsevismul rus cu armele peste el, peste tineret, si
el se scutur� la mal ca rata de ap�. S-a v�zut acum �n r�scoala din �89� Generatia
actual� e grea de glorie. Ca s� te scuturi de bolsevism �n plin bolsevism � p�i
cum se cheam� asta?

Geniul e relief, noutate, inventie, creare de epoc� si stil. Nu e neap�rat un

�ntelept, ci un suprainteligent. Geniile s�nt originale, �n m�sura �n care
originalitatea e posibil�. �n fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este
creator, iar omul imitator. Prin �ncercarea de a imita mereu Divinbitatea, prin
proximitatea fat� de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu s�nt �n m�sura �n
care e apropiat sf�ntul.

�n fata lui Dumnezeu nu exist� genii, Dumezeu lucr�nd nu cu genii, ci cu oameni.

Gheorghiu-Dej a fost o maimut� revolutionar�; a crezut c� face si el revolutie,

desi imita bolsevismul rusesc. Adic�: s� arestez oameni f�r� judecat�, s�-i tin
indefinit �n temnit�, s�-i pun �n regim de exterminare, s�-i ucid dac� vreau �
asta numea el revolutie. Asa f�cea Stalin. Si Dej, imit�ndu-l, credea c� e
revolutionar. De fapt a fost o maimut� balcanic� � a tiranizat poporul rom�n la
ad�postul armelor rusesti. Nu? Ce originalitate are revolutia rom�neasc�? Dar n-
are nici cea ruseasc� originalitate� P�i stiti cum am definit eu revolutia
ruseasc�? Iacobinism t�taro-mongol! Teroarea iacobin� mutat� �n stil t�t�resc la
Moscova.

Dumnezeu a f�cut lumea si pe om; si cu om a �ncoronat creatia sa. Si l-a

�ns�rcinat s� cunoasc� lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. � Originea
primordial� a capacit�tii de a determina numele lucrurilor, care este o operatie
logic�; originea mistic� a g�ndirii logice.

Aparitia unui mare g�nditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit,
a asudat, s-a murd�rit si se spal�. G�ndirea este o �sp�lare� a creierului. Asta
m� face c�teodat� s� cred c� g�ndirea nu e din creier si c� acest creier e numai
un sediu� De ce g�ndirea nu e produs� de creier, care e numai un sediu? Fiindc� n-
o produc toate creierele. Dac� inteligenta ar fi produsul creierului, atunci �ntre
Goethe si nea Ghit� n-ar mai fi nici o diferent�.

Eu am spus c� s�nt anumite zone ale corpului social unde greva trebuie considerat�
crim� antinational�. P�i ia �nchipuiti-v� c� toti brutarii din Rom�nia fac grev�!
Nu mai m�nc�m p�ine?! Exist� zone ale economiei unde greva trebuie s� fie, �n
principiu interzis�.

Mare noroc c� exist� oameni care s�nt idioti! Functia idiotului e pozitiv�, pentru
c� f�r� el n-am �ntelege nici geniul, nici normalitatea. P�i cum am cunoaste noi
un om pe care-l numim des�v�rsit, dac� n-ar fi prezenti �stia, idiotii?

Iliescu se afl� �n treab�. Pentru activistii de partid aflarea �n treab� e metod�

de lucru. �stia s�nt activisti de partid � e neobolsevismul actual al Rom�niei�
P�i el a declarat �n platforma-program c� admir� valorile ideale ale comunismului!
Cum ai spune: s�nt �nc�ntat de dulceata si de deliciul produs �n mine de cancer�

Corpul social e at�t de af�nat, �nc�t, ca sop�rlele se furiseaz� la conducere si

ajung acolo impostori. Exist� fisuri �n aparatul social si de stat prin care se
prelinge �ncet, inevitabil, impostura. Chiar si �n cele mai str�lucite cet�ti. Ce,
credeti c� �n Franta ajung sus numai personalit�ti remarcabile? C�nd e vorba de
personalit�ti, n-ai �ncotro, trebuie s� le imiti. Fiindc� imitatia e un fenomen
social inevitabil. Dar nu poti s� imiti un prost, nici un impostor. Cel mult �l
comp�timesti.

Am auzit odat� un profesor de la Politehnic�; am avut impresia c� asist la un

balet de ursi. Dac� �ntr-un salon, �ntr-un colt, unul fumeaz� si tace, �la e
inginer� Inginerul e practic, savantul nu e practic. C�nd i s-a spus lui Max
Planck, creatorul fizicii cuantice, c� s-a mai g�sit o aplicatie, el a spus: care
e, m�? Uite care� - Ca s� vezi, nici nu m-am g�ndit!

Inteligenta, oric�t de mare nu e suficient� pentru a te cur�ta de prejudec�ti. Cu

c�t inteligenta e mai mare, cu at�t prejudecata e mai voinic�, pentru c� ai aparat
s-o justifici.

Se spune despre Nae Ionescu c� scuip� inteligent�.

Definitia lui Nae Ionescu e aceasta: meditatia metafizic� mutat� la nivel

cotidian, sau ridicarea cotidianului la nivel filosofic. Nimeni n-a f�cut asta �n
pres� p�n� la el, nici m�car Eminescu. Desi a fost un foarte mare g�nditor si desi
r�m�ne cel mai mare jurnalist, Eminescu n-a filosofat �n publicistic�.

C�linescu, fat� de Nae Ionescu, nici n-a existat; n-avea vocatie filosofic� nici
c�t un m�tur�tor. Nae Ionescu nu se m�sura �n vremea lui cu nimeni. Era el �nsusi.

Nae Ionescu trebuie definit comportamental, �n sensul c� avut o atitudine just�

fat� de toate evenimentele din Rom�nia. N-a g�ndit �ns� just �ntotdeauna. Eu l-am
apreciat mai mult atitudinal, nu ideologic; nu-l prefer pe omul politic.

�ntrebat fiind cum �ntelege g�ndirea, �n form� pur� sau �n exemple, Nae Ionescu a
r�spuns: exemplele au fost l�sate de Dumnezeu pe p�m�nt pentru ca ideile s� fie
sesizate senzorial si de prosti.

A spus despre Zelea Codreanu un lucru, Nae Ionescu: Eu m� screm si lui �i vine�

Nu stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practic� at�t de mult. Dac� ai
cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei; e consolator acest joc?
Istorismul, adic� perspectiva istoric� asupra vietii si lumii, a dus �n cimitir.
Ne �nec�m �n istorie. Pentru c� istoria nu te �nvat� numai s� faci ceva, ca popor;
cu istoria tot ce �nsemnezi �n interiorul unui popor devine discutabil prin faptul
c� nu poti, la infinit, s� lucrezi la facerea ta, ci dispari si apare altcineva
care, chiar dac� nu te �nlocuieste, te prelucreaz�. Si dac� nu poti iesi din
devenire, nu poti sc�pa de tristete; tristetea metafizic� e fructul devenirii.
S�nt prosti istoricizanti care se consoleaz� prin devenire. Devenim mai
civilizati, nu? Sau mai culti� Adic� murim ca si caprele, numai c� e mare lucru c�
exist� Kant, Descartes, exist� Newton, m� rog, at�tia mari creatori de cultur�, si
exist� si f�uritorul de religie, Cristos � dar nu ne intereseaz�!

Istoria e �ntemeiat� pe istoria dintre Eva si dracul. Asa �ncepe istoria, aceast�
r�t�cire a omului, ca o damnatie. ar la aparitia lui Cristos, atunci s-au suprapus
teandric omul divinizat si divinitatea om si istoria a fost anulat�.Cioran are o
afirmatie extraordinar�: Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul
a punctat supraistoric, desi a ap�rut �n istorie.

S�nt dou� mari discipline guvernate de principiul ireversibilit�tii: termodinamic�

si istoria.

Kant spunea c� el e propriul s�u legiuitor si st�p�n. Lucru la care eu am f�cut

asa: p�rt! Asa e el legiutor si st�p�n cum s�nt eu pop� �n cartier.

Nu e om, Kant. N-a reusit s� fie om cu toat� stabilitatea lui. Iar badea Gheorghe,
care se sincronizeaz� cu clopotele de la biseric�, e laureat al premiului Nobel pe
l�ng� Kant.

Eu am citit Cronica ratiunii pure ca student si am �nlemnit de emotie. Acum am

fat� de ea, ca mistic biblic, consideratia pe care am avut-o fat� de Informatia
Bucurestiului. Dar a trebuit s� fac 80 de ani�

Legionarismul era �n �nsesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea s� ias�

c�stig�tor deoarece avea la baz� o eroare � nationalismul absolut, care este
impracticabil. De la excesul de nationalism li s-a tras sf�rsitul legionarilor.

La comunisti, dac� nu esti cu ei � sau nu mai esti cu ei � �nseamn� c� esti

legionar. De ce acest �sindrom legionar� la bolsevici m� �ntrebati? Fiindc�
legionarii s�nt singurii rom�ni care n-au avut �n dictionar la litera G cuv�ntul
glum� si c�nd �i prindea pe comunisti era vai de cozonacul lor.Dar de fapt, nici
comunistii nu stiu de glum�; �sta-i punctul lor comun cu legionarii.

Nu se poate spune c� miscarea legionar� n-a fost puternic�! N-a avut rezultate
pozitive fiindc� extremismele s�nt greu suportabile. Nici fascismul italian n-a
durat, nici national-socialismul german n-a durat si erau similare cu miscarea
legionar�. Deosebirea dintre ele si miscare este aspectul religios al misc�rii
legionare. Nici fascismul si nici national-socialismul n-aveau caracter religios.
Hitler era cu mituri germanice, Mussolini era ateu. �ntr-o �ntrunire se spune,
Mussolini s-a uitat la ceas si a zis: �i dau ultimatum lui Dumnezeu ca �n c�teva
minute s� m� tr�sneasc� dac� exist�! Si apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele
si a demonstrat c� Dumnezeu nu exist�.

Cel mai potrivit sistem social-politic este liberalismul. Pentru c� asigur� elita
conduc�toare,triumful personalit�tii, triumful elitei conduc�toare, nu-i asa, si
nu deranjeaz� cu nimic mersul dogmatic al lumii crestine. �n climatul creat de
liberali se poate respira spiritual si se poate progresa material, valorile
misc�ndu-se nederanjate de nimeni. Democratia �nseamn� mai putin dec�t
liberalismul, care are �ntr-un anume fel si un aspect aristocratic. Indiferent
cine conduce Partidul Liberal ast�zi, poporul rom�n nu poate s� evite
liberalismul, fiindc� �i datoreaz� crearea statului rom�n modern si a societ�tii
rom�ne moderne. M� intereseaz� liberalismul biruitor �n Statele Unite, �n Japonia
si �n vestul Europei. El devine, prin aceast� biruint�, ispititor pentru
v�nzoleala din spatiul r�s�ritean.

Liberalismul te duce cum te duce trenul la destinatie. Liberalismul favorizeaz�

corpul social: te instaleaz� �n sistem si n-ai �ncotro�

E un fenomen istoric, dar puncteaz� timpul si spatiul istoric cu constantele lui

extraordinar de utile. Liberalismul ofer� constantele �n timp si �n spatiu ale
ordinii umane, cu toate c� a ap�rut istoric. Asa cum crestinismul a ap�rut
istoric; dar a punctat cu eternitatea timpul si spatiul.

Pe spatiul domnului �stuia foarte mare care se cheam� �ntreprinz�tor, pe pasii

�stuia se naste toat� civilizatia modern�. �n urma liberalismului se afl�
uniformitatea, care economiceste e sterilizant�, iar �n fata lui nu se afl� dec�t
haosul.

Singurul sistem suportabil, fiindc� e copatibil cu demnitatea si libertatea uman�,

este liberalismul englez. Liberalismul instituie concurenta ca o competitie de
valori, si nu confiscarea uman�. El are un singur defect:prin competitia dur� care
se practic� �n liberalism, nu poate fi evitat� aparitia deseurilor sociale, adic�
a neajutoratilor. Orice sistem social r�m�ne p�n� la urm� un joc deschis,
neterminat. Nu s-a g�sit formula de echilibru �ntre individ si societate care s�
n-aib� nici un rest.

Unde e omul, �n imanent�, absolut liber? �ntr-o bisericut� din lemn din Maramures,
unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se las� �nv�luit de ele
ca si credinciosii.

Omul e liber si eliberat numai �n templul crestin, acolo, �n ritual, c�nd se

comunic� tainele care �i �nv�luiesc deopotriv� si pe sacerdot, si pe credinciosi.
Ca s� fii cu adev�rat liber, trebuie s� �nlocuiesti infinitul si autonomia
g�ndirii cu credinta �n Dumnezeul crestin: �Robeste-m� Doamne, ca s� fiu liber!�
(Imitatio Christi)

Libertatea eu o asem�n cu o fr�nghie ag�tat� de undeva, de sus. Te poti urca pe ea

la cer, particip�nd la actul m�ntuirii tale crestine, sau poti s� cobori �n
�ntuneric. Bipolaritatea libert�tii. Dup� crestini, libertatea este vehicolul cu
care poti s� cobori �n �ntuneric, dac� esti vicios. Infractorii s�nt primitivii
actuali, pentru c� ei nu s�nt adaptabili la morala zilnic� si o calc� fiind
liberi. Am �nv�tat la �nchisoare c� omul e un animal stupid, deoarece confisc�
libertatea semenilor s�i. Tiranul e un om absurd si lipsit de rusine. Nu �i e
rusine s� �si chinuie semenii. Oricum s�ntem captivi �n univers. Ne ajunge aceast�
groz�vie. Dar s� intensifici aceast� captivitate p�n� la nivelul pusc�riei � numai
omul e capabil de asemenea nebunie.

Liberatea omului e partea divin� din el.

Limba rom�n� are virtuti complete, adic� poate fi vehicol a tot ce se �nt�mpl�
spiritual �n om. E foarte greu de m�nuit. Prin ea poti deveni vultur sau c�nt�ret
de stran�. Limba rom�n� are toate premisele valorice pentru a deveni o limb�
universal�, dar nu stiu dac� e posibil acest mars istoric. Dac� am fi fost un
popor cuceritor� Noi, rom�nii, nu punct�m universalitatea nic�ieri. Si asta ne
face sceptici. Ceea ce ne lipseste este �ndr�zneala.

Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. C�nd esti lucid esti �n

fata cimitirului. A fi lucid �nseamn� a-ti da seama perfect de limitele si
neputintele tale. Luciditatea este o categorie dizolvant�. �n m�sura �n care
Dumnezeu trebuie primit, si nu �nteles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate.

M� �ntreba Marin Preda cum era cu macedorom�nii si i-am zis: domnule Preda,
macedorom�nii nu s�nt rom�ni, s�nt super-rom�ni, rom�ni absoluti. At�t de
n�p�stuti si goniti, au instinct national de fiar� b�tut�. Iar eu si dumneata pe
l�ng� ei, avem fort� domestic� de rate. M�c�im. Am stat cu macedorom�ni �n
temnit�. �i b�teau p�n� �i omorau, dar nu declarau nimic. Au o b�rb�tie perfect�.

Manifestul comunist e avanghelia rosie a comunismului. Chiar unul din autori �l

numeste �evnghelia� lor: asa evnghelie la asa autori. E cea mai cr�ncen�
manifestare uman� din c�te am citit. Nu-i intereseaz� pe Marx si pe Engels dec�t
distrugerea legic� a burgheziei �n istorie, nimicirea unei clase, chiar dac� �n
burghezie un muncitor calificat de la uzinele Ford are salariu c�t un secretar de
stat sovietic. Da� n-are important�. S� piar� burghezia! �sta e tot continutul
Manifestului. Regele Mihai I de Hohenzollern a izbit neamul nemtesc de la Baltica
la Creta �ntr-o noapte si a salvat poporul rom�n de la dezastru. Mihai, regele
rom�nilor, a pus pumnul �n balanta fortelor, �nclin�nd-o �n lag�rul democratilor,
�ntr-un moment �n care nu se stia �n care �nclin�, nici �n senatul francez, nici
�n cel american. C� am redus r�zboiul cu un an, pentru ca Hitler s� nu fac� arme
speciale, c�-n Anglia nu mai r�m�neau atunci dec�t iepurii din vizuini�

Ceea ce e curios �n persoana mea e c� s�nt un mistic industrialist. �n planul meu

din anii �40 aveam paisprezece miliardari rom�ni. At�ta pl�nuisem eu. �ia f�ceau
c�t paisprezece state rom�ne de ast�zi. O linie ferat� dubl� Bucuresti � Episcopia
Bihorului �ia o fac �n dou� veri, iar statul �n vreo nou� ani. E un viciu de
sistem, de structur� aici. Noi a trebuit s� copiem haosul musc�lesc.

Stiti ce �nseamn� un bun ministru? Nu s� fii bun functionar, ci s� ai vocatie de

st�p�n. C�nd un ministru e functionar, se �ncurc� �n h�rtii. Iar ca prim-ministru,
trebuie s� porti �n geant� imaginea ideal� a Rom�niei, spre care s� te misti
asimptotic.

Un mister care se leag� si se dezleag� devine o problem� si nu mai e mister.

Misterele s�nt supranaturale si s�nt singurele mijloace de iesire din �nl�ntuirea
cosmic�, din limitele comunit�tii si din m�rginirea personal�. �n orice caz, dac�
un mister este comentat si i se g�seste un r�spuns, atunci misterul se cheam�
problem� si r�spunsul, solutie.

E adev�rat c� misterul nu e comod, te nelinisteste. Dar dac� misterul sr fi

absent, nelinistea metafizic� a cunoasterii ar disp�rea si omul ar deveni mineral.
Functia pozitiv� a misterului este incitatia spiritului nostru de a-l dezlega.
Lupta dintre intelect si mister se datoreste nu numai intelectului, vocational, ci
si misterului. Trebuie s� recunoastem c� s�ntem t�mpiti�

Sacerdotul crestin nu e mistagog, el nu interpreteaz� misterele. Mistagog e

p�g�nul, care interpreteaz� falsa lectur� a vietii si universului � si asta se
cheam� mitologie. Preotul crestin nu t�lm�ceste misterele, ci le comunic�, fiind
�nv�luit ritualic de ele, ca si credinciosii. Dogma euharistiei, dogma Trinit�tii�
ce, e de nasul unuoi pop� s� le comenteze, comport� asta comentarii?

Mistica nu e altceva dec�t vehicularea misterului.

A sti la scar� uman�, poate fi folositor � dar �n nici un caz m�ntuitor.

E mai m�ntuitoare o rug�ciune �ntr-o biseric� din G�iesti dec�t Platon.

Ideea mortii absolute st� la baza smintelii moderne.

Heidegger spune asa: ca s� iesi din anonimat, trebuie s� tr�iesti nelinistea

perspectivei neantului zilnic. El te �ndeamn�, Heidegger, s� tr�iesti murind
absolut �n fiecare zi!

Moartea m� determin� s� fiu esential. M-a impresionat foarte mult sunetul

p�m�ntului c�z�nd pe cosciugul lui Nae Ionescu.

Mortii antici nu s�nt deloc frumosi. Numai mortii crestini s�nt. Am g�sit totusi
la Homer un mort de toat� frumusetea: Pentensileea, regina amazoanelor, omor�t� de
Ahile. Si pl�nge Ahile c� a omor�t frumusetea asta de femeie� Si-atunci Tersit �
vocea poporului muncitor � se apuc� s� insulte cadavrul Pentensileei. Ahile �i d�
un pumn si-l omoar� � pe poporul muncitor � c�-i obraznic si c� insult� cadavrul
�leia. Aici am v�zut asadar o frumusete, desi �n principiu, mortii antici nu s�nt
frumosi. Crestinii s�nt cei care au introdus masca frumoas� a mortului.

Cine slujeste lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului.

Sigur c� forma ideal� de guvern�m�nt e monarhia. Monarhia ar presupune si alegeri,

si partide si ar presupune un arbitru: acest arbitru, v�z�nd fortele politice �n
conflict, alege el, de fiecare dat�, dar n-o alege pe cea mai popular�, ci pe cea
mai adecvat� interesului general. Deci monarhia n-are criterii de conducere
democratice. De fapt monarhia a f�cut Rom�nia Mare, iar democratia a mai redus-o.
Omul e guvernat pe p�m�nt de dou� morale: de morala dogmelor, care e crestin� si
etern�, adic� absolut�, si de morala normelor, care, ca moral� laic�, e construit�
pe putin�tatea si imperfectiunea omului. Morala laic� nu poate fi desprins� de
morala absolut� si ea arat� c� omul se misc� asimptotic la perfectiune, pe care n-
o poate atinge niciodat�.

Morala �n sine, autonom�, e mai primejdioas� pentru religie dec�t ateismul.

Stiinta moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al
Absolutului religios egal� cu zero. Seam�n� cu Mersul trenurilor, dup� p�rerea
mea. Poti s-o schimbi, ca pe tren, la care statie vrei. Omul autonom nu e capabil
s� creeze o ordine moral�. O primeste de sus, sau nu o primeste deloc. Cum e
posibil� morala public�? Prin �nst�p�nirea absolut� a moralei religioase crestine.
Dogmele crestine trebuie s� porunceasc� normele morale, care, f�r� ele, nu se
deosebesc de Mersul trenurilor dec�t prin obiect. Morala public� �ntr-un stat
crestin trebuie s� stea sub imperiul certitudinii dogmelor crestine reflectate
imperfect de omul m�rginit. Dac� nu situ�m Biserica deasupra statului, ne afl�m �n
treb� si face fiecare ce vrea.

Cateheza poate s� furiseze morala � cum spune Dante � ca sarpele �n r�zoare.

Elitele morale s�nt mai presus dec�t cele intelectuale. Mie �mi plac oamenii care
fac judec�ti. Cei care fac silogisme s�nt fat� de adev�r, cum s�nt curcile alea
care se �ncurc� printre popice.

Napoleon face adev�rata istorie a Revolutiei franceze. Un om care a ref�cut

ordinea natural�, pun�nd parul pe haimanalele de pe ulit�. C�nd a fost �ntrebat
cum �si explic� intrarea armatelor sale �n T�rile de Jos ca pe bulevard, �n timp
ce regii Frantei se pinteau la ele zadarnic, Napoleon a r�spuns: N-au intrat
armatele Frantei, ci ideile revolutionare de pe drapel! �ncepuse o nou� filozofie
a istoriei, cu Napoleon.

Am fost acuzati, noi, �stia de dreapta, c� exager�m puterea natiunii. Toate

popoarele fac asa. Nemtii se consider� buricul p�m�ntului, englezii dou� buricuri
ale p�m�ntului, francezii trei buricuri si jum�tate. Fiecare crede c� neamul lui e
buricul p�m�ntului.

Rom�nismul a �nsemnat, pentru generatia noastr�, s� fim noi �nsine. C� a fi la

st�nga �nseamn� a fi �n pom. Fiecare popor vrea s� fie el �nsusi. Si am vrut si
noi, �stia de dreapta, s� fim rom�ni.

S�nt rom�n si ca rom�n m� socot buricul p�m�ntului. C� dac� n-as fi rom�n, n-as fi
nimic. Nu m� pot imagina francez, englez, german. Adic� nu pot extrapola substanta
spiritului meu la alt neam. S�nt rom�n prin vocatie. Tot ce g�ndesc devine
rom�nesc.

Dac� exist� o stiint� a natiunii, eu s�nt de meserie rom�n.

Nationalismul poate fi practicat si cuviincios. Nimeni nu poate interzice unui

popor s�-si tr�iasc� traditia si istoria cu gloriile si �nfr�ngerile ei. P�rvan
zice: etnicul e punct de plecare si universalul punct de sosire. Eu, ca
nationalist, am g�ndit mult� vreme c� natiunea e punctul terminus al evolutiei
universale. C�nd dispar popoarele, intr�m �n Turnul Babilonului.

F�r� nemurire si m�ntuire, libertatea e de neconceput. Omul, dac� nu are �n

substanta lui ideea nemuririi si m�ntuirii, nu e liber. Seam�n� cu berbecul, cu
capra, cu oaia�

mul a depsit conditia de animal abia atunci c�nd �n el a ap�rut ideea nemuririi,
care nu trebuie confundat� nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetic� a
gloriei.

F�r� Dumnezeu omul r�m�ne un biet animal rational si vorbitor, care vine de
nic�ieri si merge spre nic�ieri. Si el r�m�ne asa chiar dac� este laureat al
premiului Nobel sau m�tur�tor. C�nd, unde si �n ce scop a ap�rut el �n calitatea
asta de om? Dac� se �ntreab� singur si nu e un zeu �n dreptul casei care s�-i
reveleze data �nceputului, �nseamn� c� omul r�m�ne un biet animal rational care
vine de nic�ieri si merge spre nic�ieri.

Omul istoric mosteneste pe cel primordial, care, juc�ndu-se pe fr�nghia

libert�tii, a �mpletit purul cu demonicul, viata cu moartea, lumina cu
�ntunericul, libertatea cu �nl�ntuirea si, r�m�n�nd captiv, jocul dintre el si
lume, pepetuu ne�mplinit, este un amestec de sf�nt si drac, chiar dac� pare a fi
intefgru. Sufer� de toate bolile si viciile imaginabile. Nu poate iesi singur din
el si din natur�.

Omul nu se poate autodefini. El se defineste prin semeni. Constat�m actul

individuatiei, dar nu ne d�m seama cotidian de incapacitatea autodefinirii. Eu,
Petre Tutea, spun ce cred eu despre mine si c�nd r�m�n singur cu mine uit si unde
m-am n�scut; si �n singur�tate as muri de melancolie ca maimuta lui Andreev.
Prezenta mea e definit� de contemporanii mei.

Drama omului este dualismul existentei lui; e alc�tuit din corp si suflet si joac�
�ntre corp si suflet la infinit. Corpul nu e etern, iar sufletul, chiar dac� este,
nu e conving�tor. Dar nici corpul nu este, �n nici un fel conving�tor. Capul nu
are biruint� definitiv�; faptul c� e muritor �i anuleaz� esentialitatea. Tot ce
exist� �n noi si nu ne oblig� s� ne sinucidem din disperare, se cheam� spirit.

Renasterea italian�, unde omul este situat �n centrul universului, este eretic�
din punct de vedere crestin. Autonomizarea puterii omului este �n sine demonic�.
P�rerea mea este c� omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este
om, este homo religiosus.

Deoarece setea de absolut nu i-a fost satisf�cut� la grad biopsihic, omul e etrn
trist.

Aotonomia spiritual� a omului este iluzorie si ea se misc� perpetuu �ntre Dumnezeu

si dracul. F�r� credint� si Biseric�, omul r�m�ne un simplu animal rational si
muritor, rationalitatea av�nd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la
conditiile cosmice dec�t restul dobitoacelor. C�nd zici c� omul e un animal
rational, si muritor, rationalitatea av�nd doar caracterul unei mai mari puteri de
adptare la conditiile cosmice dec�t restul dobitoacelor. C�nd zici c� omul e un
animal rational, atributul rationalit�tilor �l distinge de restul viet�tilor,
nescot�ndu-l din perspectiva mortii absolute.Moartea devine relativ�, ca o trecere
numai prin religie � stiinta, oic�t de savant�, nescot�nd omul dec�t aparent din
regnul animal. Nici o consolare c� eu m� deosebesc de elefant sau de ccapr� pentru
c� fac silogisme, dac� apar si dispar �n mod absurd din natur�.

Scara valorilor umane contine: sf�ntul, eroul, geniul si omul obisnuit � dincolo
de acestia situ�ndu-se infractorul. Sf�ntul, eroul si geniul s�nt f�r� voia
societ�tii, care e obligat� s�-i recunoasc�. Nimeni nu-ti contest� dreptul la
existent� dac� esti om obisnuit, dar nimeni nu trebuie s� fac� confuzie �ntre
tine, sf�nt, erou si geniu. Oamenii s�nt egali �n fata legii, adic� trebuie
respectati ca atare, dar nu confundati, nu f�cuti identici, c� e o gogoas� Nimeni
nu-ti contest� dreptul la o viat� normal� dac� porti masca de om. Numai c� dac�
esti mediocru, nu trebuie s� te instalez� �n v�rf, pentru c� nu e nici �n
interesul t�u. Acolo trebuie s� stea cei dotati. Sf�ntul st� �n fruntea tablei
valorilor pentru c� el face posibil� tr�irea absolutului la scar� uman�. Eroul se
consum� f�c�nd istorie si nedep�sind sfera laicului. Eroul este admirat � asa cum
este si geniul � dar nimeni nu i se �nchin�, chiar dac� fapta lui aduce foloase
reale omului. �n vreme ce sf�ntul se situeaz� dintru �nceput �n eternitate, eroul
moare �n istorie, pentru c� urma pe care o las� el, ca om �mplinit, este fixat�
doar �n timp si �n spatiu.

Omul nu e o sum� de miliarde de celule sau de organe. C� nu s�nt independente nici

ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. Omul, ca
�ntreg nu poate fi g�ndit dec�t biblic; stiintific, nu. Moise e mai valabil dec�t
ultima noutate evolutionist� a stiintei.

Eu disting �ntre omul modern si omul istoric. Omul etern este omul primordial,
integral creat de Dumnezeu dup� chipul si asem�narea Lui. Iar omul istoric e omul
care devine, si raportat la acest primordial, e un fel de neom. Istoria e neomenie
lui. C� nu se poate, din cel ce am fost �ntreg, s� fiu dumicat �n epoci, �n zile
si �n clipe. Omul istoric e captivul clipelor, nu numai al anilor, lunilor,
zilelor, si orelor din timpul lui Stefan cel Mare sau de c�nd vorbesc eu acum, ci
si al clipelor �n care �l definesc ca neom. C� trebuie s� accept�m: omul etern are
un sinonim, homo religiosus. Omul religios e omul etern. Omul stiintific e neomul
istoric. Tot ce face el poart� pecetea preaomenescului lui.

Umanitatea o iubesti lesne. Pe om mai greu.

Ordinea nu trebuie s� fie confiscatoare, ci protectoare, deoarece ordinea �n afara

adev�rului, e dezordine. La germani e o ordine pe care nu o simti. Chiar c�nd vezi
un politist, ca o statuie, pe strad�, el nu-ti apare coercitiv, ci regulator.

Originali, vorba lui Heidegger, nu s�nt dec�t idiotii. Altminteri doar Dumnezeu e
original, iar Aristotel nu e original, c� nu face dec�t s� descrie opera lui
Dumnezeu. Dar Aristotel, nu �ncape �ndoial�, e un geniu, pentru c� descrie genial
opera lui Dumnezeu.

Personalitatea e acel individ �nzestrat cu capacitatea de a se d�rui. Eroul este o

personalitate, deoarece nu-si mai apartine.

Personalitatea e un ins care influenteaz� ambianta prin simpla lui fort�

harismatic�. Un om cu har. Nu e nevoie s� fie savant, ci s� aib� har.

�n majoritatea Dialogurilor, Platon nu rezolv� nimic. Dialogurile lui s�nt aporii,

adic� �nfund�turi. Platon e �n impas permanent. �n asta se vede geniul lui, fat�
de Kant, care e mai pl�van: el are impresia c� rezolv�. Platon �si d� seama c� nu
rezolv� nimic.

Eu am afirmat odat� �ntr-un salon, c� Platon este miscarea spiritului �nl�untru

eternit�tii. C�nd g�ndim, toti s�ntem platonicieni. Dac� eu �ncerc s� g�ndesc
universul, trebuie s� mut Biblia �n universul �nghetat al ideilor platonice. Asta
�nseamn� meditatia. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios �n fata
esentelor.

Fat� de m�retia lui Cristos, Platon e un personaj m�runtel si cuviincios. Pe

Platon poti s�-l scuturi si constati c� arhetipurile lui s�nt filozofice, dar dac�
muti arhetipurile acstea �n �n religia lui Cristos, devin modurile �n care el vede
divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru c� la el divinitatea e un simplu
�demiurg�, ceea ce �n greceste �nseamn� �meserias�.

C�nd Charles Maurras a spus la politique d�abord (politica mai �nt�i), a spus un
mare adev�r. F�r� politic� s�ntem pierduti. Adic� ne �mpungem ca berbecii unii pe
altii. Un mare om politic e un om care are har. El face posibil� existenta comun�
a oamenilor prin spiritul lui de organizator si legiuitor.

Partidele politice s�nt cai la carul de aur al istoriei rom�nilor; c�nd devin
gloabe, poporul rom�n le trimite la abator.

Poporul rom�n, din punct de vedere politic, e greu de glorie.

P�i dac� �i adun�m pe toti ministrii rom�ni de la 1900 la 1918, noi am fi putut
furniza Angliei si Imperiului Britanic cel putin cinci ministri� Iar c�nd vorbesc
de Ionel Br�tianu, ar trebui s� m� ridic �n picioare, asa a fost de mare ca om de
stat! Si a fost inginer� Ceea ce �nseamn� c� politica e o art�, o vocatie.

Politicul este legat de setea de putere, iar economicul este lupta de interese.
Stii cum v�d eu diferenta dintre omul politic si cel economic? Omul politic este
vulturul de sus, iar negustorul, rata de jos care se uit� la el.

Am dorit dintotdeauna s� fac o tez� de doctorat cu tema Aflarea �n treab� ca

metod� de lucru la rom�ni.

La �ntreb�rile fundamentale �de ce?� si ��n ce scop?� aporetica rural� rom�neasc�

r�spunde: �d-aia�.

A venit odat� un frantuz la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum
trebuie. Dar rom�nul zice: merge si asa! Trebuie s� sc�p�m de acest �mege si asa�;
c� �merge si asa� �nseamn� c� merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oric�nd si
nu orice.

La pusc�rie am demonstrat vreme de dou� ore c� istoria rom�nilor dezgolit� de

crucile de pe scuturile voievozilor e egal� cu zero. C� doar voievozii nu s-au
b�tut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.

Prima conditie a unui rom�n este s� cread� este s� cread� c� poporul rom�n este
asa cum s�nt pomii, cum s�nt animalele, cum e regnul vegetal sau animal� Ce face
poporul rom�n e mai putin important dec�t faptul c� el este pe lume.

Poporul rom�n nu e cu nimic inferior poporului german sau francez. C� n-avem un

Goethe, dar avem un Eminescu. Din punct de vedere politic, vifornita din spatiul
�n care s-a desf�surat istoric poporul rom�n ne arat� c� s�ntem unul din marile
popoare ale Europei. Care cronicar spune, Costin parc� � n-am fost noi ��n calea
r�ut�tilor�? A reusit vreo invazie s�-�i impun� stilul si credintele aici?

�n Consiliul de Ministri am vrut s� l�murim problema aceasta, cum s� se limiteze

cresterea populatiei, iar eu am fost de p�rere c� rom�nii trebuie s� se
�nmulteasc� ca sardelele, sa creeze o superindustrie ultramodern�, s� se �narmeze
p�n� �n dinti si s� se duc� �n vizit� r�zboinic� la popoarele vecine, culc�ndu-le
la p�m�nt. Si asta am g�ndit-o �n Rom�nia! �mi spunea un ministru: S�nteti cinic,
domnule director. I-am r�spuns: Nu. S�nt excesiv de patriot, domnule ministru. Eu
g�ndeam ca nationalist, bine�nteles. N-am avut �ncotro. S�nt un imperialist�

Eu am f�cut un haz ca secretar al Comisiei economice, spun�ndu-le: Domnilor, eu as

vrea s� creasc� populatia Rom�niei, p�n�-ntr-acolo �nc�t la Ath�n�e Palace sa
poat� s� m�n�nce toti m�m�lig� cu fasole!

Eu aveam niste planuri pentru poporul rom�n: cucerirea Bulgariei si a Ucrainei,

�ntr-o faz� istoric�, si mai t�rziu vom mai vedea� Dar nu poti cuceri cu minciuni
democratice si cu un popor din care cinci milioane m�n�nc� doar de trei ori pe
s�pt�m�n�
Cum v�d participarea rom�nilor de acum la m�ntuirea lor? � Simplu. Duc�ndu-se la
biseric�. Si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta s� nu-i lase
cu gura c�scat� si tot ce spune un pop� de la Cucuietii din Deal s� considere
adev�r ritualic.

La rom�ni prostia e o infractiune, c�ci vorba-ceea:�Poti umbla dou� ore �n galop

prin Bucuresti si s� nu dai de un prost�.

�ntotdeauna c�nd g�ndesc �n spiritul poporului rom�n, m� mut cu arme si bagaje cu

speranta �n viitor. Un grec, mi se pare, a spus nu stiu dac� la Atena sau aici, �n
Bucuresti: Noi nu mai s�ntem, dar voi, rom�nii, veti fi.

Grecii, c�nd �si citesc istoria g�ndiriidin spatiul lor, at trebui, vorba lui
Cioran, s� se sinucid�. Cap�t� sentimentul inutilit�tii si al decadentei. Adic� nu
mai poart� numele de greci dec�t �n mod geografic. At�t! Ceea ce nu e cazul cu
noi.

Am f�cut o m�rturisire �ntr-o curte cu sase sute de insi, �n �nchisoarea de la

Aiud. Fratilor, am zis, dac� murim toti aici, �n haine v�rgate si �n lanturi, nu
noi facem cinste poporului rom�n c� murim pentru el, ci el ne face onoarea s�
murim pentru el!

Un t�mpit mai mare ca mine nu exist�. S� faci 13 ani de temnit� pentru un popor de
idioti! De asta numai eu am fost �n stare�

�n principiu, am certitudinea invincibilit�tii poporului rom�n; si c� asa cum a

iesit din impas cu Ceausescu, va iesi din orice impas. Asa cum f�cut Unirea
Principatelor, �mpotriva a trei mari puteri, otoman�, austriac� si rus� si a f�cut
unitatea �naintea unit�tii Italiei� E at�t de viguros neamul �sta al nostru, c� nu
m� �ndoiesc c� virtutile �l scot din impas. Asta e certitudinea mea. Istoria lui
�mi d� argumente �n sprijinul credintei mele c� poporul rom�n nu poate fi �nfr�nt.

Dumezeu e rom�n sau dac� nu s�nt �mpotriva lui! �n lumea valorilor prietenia este
c�teodat� o rpimejdie: ea falsific� ierarhia valorilor. Nu prin sentimentul
amicitiei se defineste o valoare, ci prin rangul uman la care-ti ridici
comunitatea din care faci parte.

Mi-ar fi pl�cut s� fiu profesor. Profesorul este fabricant de oameni. Profesorul

seam�n� cu un t�mplar ca ia un lemn murdar din noroi, �l spal� si face mobil� de
lux.

Progresul tehnic nu e un adev�r, ci o comoditate. Progresul e un util variabil. Ar

fi fost util si pentru greci avionul, s� nu se duc� dintr-o cetate �ntr-alta
c�lare pe m�gar.

Nu e de conceput libertatea f� r� proprietate. Orice om trebuie s� fie considerat

proprietar individual ipotetic, chiar dac� nu posed� nimic.

Pot s� fie ciuperci partidele, dar s� binevoiasc� s� respecte doi termeni: t�ranul
st�p�n la sat si �ntreprinz�torul st�p�n �n comuna urban�. Dupa aia putem urla ca
la teras�.

De cele mai multe ori prostii s�nt atei, intelectualisti p�n� peste poate,
comunitaristi si foarte toleranti, �n sensul unui dezm�t al libert�tii. Au o mare
rezerv� fat� de cei care vorbesc �n termenii credintei si ai natiunii.

Prostii reprezint� ideea de repetitie goal�: o iau �n totdeauna de la �nceput.

S�nt invariabili ca orice lucru ne�nzestrat.

Protestantismul est o religie cobor�t� la rangul de moral� pentru gr�dinita de

copii.

Pudoarea crestin� e at�t de pur�, �nc�t carnea eroticului crestin, cap�t� pecetea
spiritului, ceea ce p�n� la crestini n-a realizat nimeni.

e este ratiunea de stat? Este exercitiul nelimitat al puteri, aparent legitim care
�mbrac� masca interesului public si care se exercit� dincolo de bine si de r�u,
adic� dincolo de ordinea religioas�, moral� si de drept. C�nd e vorba de st�ri
exceptionale, ca r�zboiul, insurectia, calamit�tile naturale, ea �l transform�
temporar pe cet�tean � subiect purt�tor de drepturi � �n obiect al puterii
politice. Ratiunea de stat nu trebuie confundat� cu tirania, stare abuziv�, cu
durat� nelimitat� � �anarhia canaliei de sus�, cum a definit-o un francez.

Eu cred c� r�zboiul nu e f�cut de oameni; e mult prea serios. �l face Dumezeu. Cum
ne d� si cutremure, ne d� si r�zboi.

�i spuneam unui comunist sub Ceausescu: uite, m� s-ar putea ca �ntr-un viitor
r�zboi s� ne bat� cu m�turile dusmanii, s� n-aib� nevoie de arme! Ati plantat pe
spinarea fiec�rui cet�tean c�te o piele de iepure. P�i atunci, s-a terminat cu
soldatul.

Cei mai cr�nceni si mai str�luciti soldati s�nt cei ai popoarelor religioase. C�nd
mori sub drapel, te g�ndesti c� te duci la str�mosi. Dar o armat� care face asta e
ca aceea a lui Wilhelm al II-lea, �n care fiecare soldat avea o cruce la g�t pe
care scria Gott mit uns.

Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidc� religie am l�tra
precum c�inii. Ne mastem, tr�im, ne �mboln�vim, �mb�tr�nim si murim. Si �ntreg
peisajul speciei om culmineaz� �n cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la
fericirea de-a tr�i. Singurul mod de-a evita nelinistea metafizic� a cimitirelor
este religia. Cu religia intri �n cimitir �n plimbare. Cu filozofia intri �n
cimitir � cum a intrat prietenul meu Cioran � prin disperare.

Cine n-a putut fi �nlocuit�? Religie! Iar filozofia care speculeaz� autonom, face
onanie mintal�. Si dac� vrea s� scoat�, s� extrag� esentedin stiintele naturii, e
parazit. At�t! Nu �ndr�znesti s� spui despre religie, teologal vorbind, - dac�
esti cinstit � c� a fost �nlocuit� de filozofie sau de stiint�. Un crestin �ti
spune c� adv�rul se definesteprin jocul celor dou� lumi: cea de aici o oglindeste
imperfect pe cea de dincolo. Spune contra dac� poti!

Religia este principiul uniformizator al speciei umane si este singura salvare �n

care se poate vorbi despre egalitate.

Nu poti s� spui c� un pigmeu este egal cu mine, pentru c� el nu-l are pe Dumnezeu,
nu e un om �ntreg.

Religia transform� poporul �ntr-o mas� de oameni culti.

�ntre un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet si a r�mas

religios si un t�ran analfabet nu exist� nici o diferent�.

Nivelul meu intelectual, chiar dac� s�nt savant, nu dep�seste nivelul unui pop�
obscur din B�r�gan. Pentru c� preotul �la, �n ritualul lui din biserica aia din
lemn sau piatr�, st� de vorb� cu absolutul.
Stiinta se misc� asimptotic la absolut. Arta se misc� asimptotic la absolut.
Stiinta este sediul folosului si arta este sediul pl�cerii.

Religia este sediul adev�rului transcendent �n esent� si unic ca principiu unic al

tuturor lucrurilor. Religia se situeaz� peste ultimele speculatii teoretice ale
stiintei, prin adev�rul absolut unic, care e Dumnezeu. S� vin� un laureat al
premiului Nobel ateu. Ce-o s�-mi spun� el? O bab� care cade �n fata icoanei
Domnului str�b�tut� de absolut e om, si �la e dihor laureat.

�n Ispita de pe munte � retro satana � Isus spune: ��mp�r�tia mea nu e din lumea
aceasta� Asta-i nemaiauzit!Du-te �n �mp�r�tia Lui cu trenul sau cu racheta dac�
poti. Nu poti! �not�m �n Univers ca mormolocii, si lumea lui Cristos se situeaz�
transcendent ca-n Ispita de pe munte, �n mod etern.

Tot ce se face �n afara teologiei este ononie de prestigiu.

Revolutia este o �naintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dup� facerea
lumii; doar dac� te situezi �n afara ei si creezi o lume nou�. Revolutia nu adaug�
nimic Ideilor lui Platon.

Revolutia francez� n-a fost o revolutie, nici revolutia rus� n-a fost o revolutie.
Nu exist� revolutii, ci doar tehnici insurectionale �n b�t�lia pentru putere
(Curzio Malaparte). Dac� e o �restructurare� a omului, aceasta s-a �nt�mplat o
singur� dat� �n timp, la aparitia lui Cristos.

Asa am spus eu �n temnit�: Domnule colonel � eram sase sute de insi �ntr-o curte
�nchis� � nu v�ti fi voi, comunistii, niciodat� revolutionari p�n� nu veti imita
pe cel mai generos zeu pe care l-a dat istoria lumii, pe Cristos. �n parabola cu
paia r�t�cit�, un p�stor p�r�seste o turm� �ntreag� �n c�utarea unei oi. S� stiti,
asta se cheam� �unanimism moral crestin�. Fiindc� �n universul lui Cristos o
celul� care mai palpit� �ntr-un muribund e mai valoroas� dec�t toate galaxiile
posibile.

Poarta spre Dumnezeu este credinta, iar forma prin care se intr� la Dumnezeu e
rug�ciunea. Rug�ciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua
contact cu Dumnezeu. G�ndit� crestin, rug�ciunea ne arat� c� umilinta �nalt�, iar
nu coboar� pe om.

Am spus eu odat� c� dac� un preot din B�r�gan, c�nd se roag�, este Dumnezeu cu el,
atunci preotul �la �nlocuieste toat� Academia Rom�n�

A �ncercat s�-mi explice mie un diplomat rus precum c� Moscova �si trage
r�d�cinile de la Roma. I-am spus c� nu se poate, pentru c� toti romanii ar fi
�nghetat de frig la Moscova. Am fost �ntotdeauna foarte ostil rusilor, pentru c�
si ei ne-au fost nou�. �mi aduc aminte c�, �ntr-o societate de diplomati, mi s-a
spus c� rusii s�nt un popor mesianic. Le-am r�spuns c� nu: rusii s�nt un popor
numeros cu o obr�znicie mesianic� si care au preluat Bizantul, consider�ndu-se
continuatorii str�lucirii bizantine.

Rusii au un fel de umanitate indefinibil�. Am fost la Moscova si nu pot spune

despre ei c� s�nt individual tirani, desi au practicat tirania. Pe de alt� parte,
nu cred s� fi �nt�lnit vreun rus care s� fie normal; asta nu mi-o pot explica
dec�t prin faptul c�, probabil s-au corcit cu t�tarii.

Ce-si �nchipuie rusii? C-a fost pus jos Hitler si ei s�nt vaccinati? Au intrat
�ntr-un teren minat: �n spatiul planetar al intereselor anglo-saxone, al
negustorilor �stora. Dac� esti �n calea unui automobil anglo-saxon, apare
r�zboiul. P�i ce-si �nchipuie muscalii? C� �ia tolereaz� s� stai �n calea lor? �ia
s-au �nv�tat, anglo-saxonii, s� fie st�p�nii lumii � si muscalii zic niet! Ei
asta-i� P�i hai s� ne batem!

I-am asem�nat odat� pe rusi cu vacile care dau dou�zeci si cinci de chile de lapte
pe zi si apoi se balig� �n sistar.

Rusii s�nt la fel de imperialisti ca Germania lui Hitler. Dar ei nu spun asta.
Rusii s�nt mai perfizi. C�nd te ocup� si te declari de acord, spun c� esti
progresist, iar c�nd le rupi f�lcile, c� esti fascist si reactionar. Rusii s�nt
mai abili politic dec�t germanii. Dovad� c� au reusit s� fac� din brasoava asta
rosie, din rusinea asta care e bolsevismul, o supraputere mondial�, s� impun�
Statelor Unite situarea bolsevismului la rang de supraputere.

M� �ntreba un rus cu ani �n urm�: Domnule Tutea, cum v� explicati dumneavoastr� c�

noi, rusii, �ntindem m�na Europei si ea o refuz� sistematic? � Foarte simplu,
aveti un cancer mintal, se chiam� cancer ideologic marxist-leninist. Aruncati
cancerul �sta la gunoi si Europa nu numai c� v� salut�, dar v� si recunoaste, cum
traditonal ati fost recunoscuti, ca parteneri egali. Si atunci Europa se va
�ntinde de la Atlantic la Vladivostok, iar America va fi a doua Albanie�

Rusul e contraindicat la cugetare ca sifilisul la sistemul nervos. Am f�cut

afirmatia asta, pe care ulterior am retractat-o (ca s� nu se cread� c� e vorba de
toti rusii, de marele popor rus), g�ndidu-m� la Gorbaciov. Pentru c� el spune:
Situatia economic� a Uniunii � vas�zic� dup� 70 de ani de marxism-leninism � e
catastrofic�. Punct. Si apoi opteaz� pentru leninism! Adic� pentru cadavrul din
Piata Rosie, care a creat dezastrul �sta�

Cultura s�teasc� este aparent anonim�; anonimatul �n aceast� sfer� este o simpl�
ipotez� de lucru. Nu poti spune c� la sat oamenii g�ndesc �n cor; oamenii nu
g�ndesc �n grup�La baza culturii t�r�nesti este tot personalitatea lor, dar o
personalitate anonim�, nu ca or�senii, care se semneaz� unde vrei si unde nu vrei,
pe garduri si h�rtie. Adev�rurile din lumea rural� r�sar asa, ca brazii, ca fagii�

T�ranii formeaz� o comunitate si or�senii o societate. Comunitatea e de natur�

organic� si societatea orasului e de natur� construit�. Or�senii s�nt juxtapusi,
cum s�nt cartofii �n sac, �n timp ce s�tenii stau �n sat prin reguli de
comportare, convietuire, prin asigurarea s�n�t�tii si echilibrului mediului
ambiant. Obstea t�r�neasc� creeaz� doar moravuri rurale, dar nu creeaz� norme
pentru o cetate ca cea modern�. C�nd Ion Mihalache a creat Partidul T�r�nesc si a
vrut s� organizeze cetatea pe interesele rurale, i s-a obiectat c� �domnul si
doamna Mihalache vor ajunge la C�mpulung �ntr-o s�pt�m�n� cu carul de boi��

E foarte greu, c�nd ai responsabilitatea a ceea ce faci, s� te pui pe scris,

fiindc� scrisul te definitiveaz�, �n sensul c� te arat� f�r� posibilitate de
iesire.

Sf�ntul are forta de coeziune a pietrei.

Un sf�nt poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindc� ideea de

sfintenie e legat� de ideea de minune. Un sf�nt poate face o minune. Geniul face
ispr�vi, nu minuni. Lumea, acum e ancorat� �n cultul genialit�tii ca sl�vire a
progresului �n afar�. At�t. Or, cu c�t s�ntem mai avansati, mecanic si material,
cu at�t s�ntem mai departe de esenta real� a lumii, de sfintenie.

Singurii oameni care nu pot fi suspectati c� se �nfioar� �n fata mortii s�nt

sfintii.

A fi sf�nt �nseamn� a fi suveranul t�u perfect.

M-a �ntrebat odat� Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce
i-am spus? � �sta nu-i om, domnule, este toat� Mediterana.

Social-democratia este laptele b�tut al comunismului.

Stiti ce vor social-democratii? S� fac� si bine, dac� se poate, dar s� nu fac� ce

trebuie. Social-democratia e anticamera comunismului. Numai c�, dac� prin social-
democratie s-a intrat �n comunism, nu se poate iesi din comunism tot pe-acolo. E
ca o us� care se poate deschide numai dintr-o parte. Social-democratii n-au fort�
activ� de lupt�. P�i n-au guvernat Germania social-democratii? Drept care au f�cut
pe ei!

Trei ore am vorbit atunci �n curtea �nchisorii, de Platon si despre Cristos. Zice
colonelul: V� rog s� scrieti ce-ati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne
Dr�ghici s� spun� c� s�nt solidar cu dumneavoastr�. � Domnule colonel, cum s� fim
noi solidari? Eu tocmai d-aia am venit aici, c� nu s�ntem solidari unii cu altii�

Am fost �n tinerete de st�nga din generozitate. Pentru c�, vorba-ceea: dac� p�n�
la 30 de ani nu esti de st�nga, n-ai inim�, dac� dup� 30 de ani mai esti de st�nga
si nu esti conservator, esti crestin. Confudam �n tinerete comunismul cu
comunitarismul.

St�nga nu poate guverna. C�nd vine la putere e pustiu.

Toate formele de st�nga violeaz� cotidian ordinea natural� a lui Dumnezeu.

Acum vor s�-l sfinteasc� pe Stefan cel Mare� A fost cea mai mare personalitate
politic� si militar� pe care au dat-o rom�nii �n istoria lor. Carol I zicea: Nu
veti mai da unu� ca �sta chiar dac� mai tr�iti �nc� un milion de ani. Da�cum s�
faci sf�nt din el? C� el era curvar, domnule! Erou, asta-i altceva� Un erou
national f�r� egal. Cel mai mare. Da� sf�nt� Cum s� faci sf�nt din el?!

Este incorect s� ai dispret fat� de tehnic�. Eu nu s�nt tehnocrat, �ns� recunosc

c� �n b�t�lia pentru adaptare, tehnica este universal util�. Dar asta nu �nseamn�
c� tehnica poart� �n ea dimensiunea infinitului.

C�nd va disp�rea ultimul t�ran din lume � la toate popoarele, vreau s� spun � va
disp�rea si ultimul om din specia om. Si atunci or s� apar� maimute cu haine.

T�ranul este omul absolut.

Nae Ionescu �l concepea pe rom�n ca pe un t�ran �nv�tat, dens de credint�. P�i nu

e realitate! Cum putem muta un om �n cioareci �n Academia Rom�n�? Nu poti
absolutiza t�ranul. �l poti iubi c� e viguros si c� e rom�n autentic. C� sigur e
rom�n! Dac� eu, c� tata a fost pop� si maic�-mea t�ranc�, si tot m� �ndoiesc c�
s�nt rom�n, dar de un t�ran �n cioareci nu trebuie s� te �ndoiesti, d�-o �ncolo de
treab�! �la e rom�n prin definitie. �la duce cioarecii la prim�rie si �i d�
certificat de rom�n�Eu m� g�ndesc la t�ran bio-istoric. Pentru c� el e purt�torul
bio-istoric al rom�nilor. F�r� cioarecii lui, aici tr�iau t�tarii, pecenegii,
cumanii, turcii, maghiarii, germanii� Pe cioarecii lui st�m. Eu nu s�nt un om
pitoresc, eu s�nt un om grav. Cred c� s�nteti de acord c�, la rangul mintii mele,
nu s�nt pitoresc. Dar �n pres� apar pitoresc. Si moare de pl�cere mass-media c�nd
citeste gogosile astea. Zice: aoleu, ce dr�gut e �sta! Eu nu s�nt un om dr�gut, eu
s�nt un om solemn.

I-am spus eu p�rintelui St�niloaie c� nu m� consider un Socrate. Dar cum v�

socotiti? Pop�, zic. Si unde aveti parohia? � N-am parohie, dar spovedesc pe unde
pot.

Si eu s�nt un om greoi de munte, ca Eminescu, f�r� s� am �ndr�zneala s� m� compar

cu el � un pisc. Dar si eu s�nt un om greoi de munte; si de aceea, nimic nu se
desface cu suflu de destin dac� m� uit �n trecutul meu, cu suflu de destin �n mod
necesar, ci totul este �nt�mpl�tor. De aceea am fost condamnat s� condamn
adev�rul. Nu s�nt spontan, caut continuu, nu s�nt vizitat de inspiratie, totul e
initiere, efort continuu rational, c� asta e initiere, c�utare personal�; caut
metodologic mereu o cale c�tre adev�r si nu ajung deloc la el. Si p�n� la urm� m�
rezum la ce se �nt�mpl� �n templu, �n biseric�, �n materie de adev�r. E vorba de
adev�r, nu e vorba de comoditate. C� s�nt incomod, c� s�nt b�tr�n, c� biologia
v�rstei mi-a luat unele virtuti pe care le-am avut �n tinerete, asta nu m�
deranjeaz�. Ceea ce m� deranjeaz� enorm, e c� nu ajung la adev�r c�ut�ndu-l.
Fiindc� cel care-l caut�nu-l afl�, si-l caut� neafl�nd si, vorbind socratico-
crestin, stie nestind.

Nae Ionescu le zicea unora c� ar trebui s� fac� asa ca �la, ar�t�nd cu degetul
c�tre mine. Da�, zice, �la ne va conduce �n viitor�Si �ntr-adev�r, i-am condus pe
toti�la pusc�rie!

Eu s�nt aristocrat prin adoptiune � c� maic�-mea era t�ranc�. Cum spune Tudor
Vianu despre Titu Maiorescu: a fost el boier? Dac� nu se duceau la Viena si �n
Germania, r�m�neau doar niste balcanici extraordinar de inteligenti� Si eu la fel,
dac� n-as avea cultur� filozofic� german�, as fi un siret din C�mpulung, mi-as
permite s� m� joc de-a turca. Noi s�ntem germani de limb� rom�n�!

Se zice c� si animalele, unele simt nevoia de companie; cic� elefantul si m�garul

nu iubesc singur�tatea. Eu m� compar cu ei. Nici lor nu le place s� tr�iasc�
singuri. Dar ei au superioritate fat� de mine. S�nt foarte invidios pe elefant si
pe m�gar: ei mor singuri. Se izoleaz� c�nd mor. Moartea m�garului e cea mai
glorioas�. Printii si regii mor �n fata asistentei: mor ca niste vaci�

S�nt nelinistit de b�tr�nete si �nsingurat. Am un regret: c� nu m-am �nsurat, s�

am si eu un copil. Am un regret: c� nu m-am �nsurat, s� am si eu un copil. Chiar
dac� s�nt niste javre, copiii, dar oricum� S�nt carne din carnea� s�nt javre din
carnea ta. Asa o fi vrut Dumnezeu.

En n-am tins s� devin filozof. Am vrut s� devin �legiuitor� � ceea ce e cu totul

altceva -, adic� s� m� mut �n altii. Legiuitorul este unul care �si lichideaz�
autoinstatisfactiile rev�rs�ndu-se, formal sau juridic, �n altii. Asta am vrut eu.
Eu m-am v�zut �ntotdeauna legiuitor, desi n-am avut ocazia s� fiu. Am fost
sf�tuitor la diferiti t�mpiti ministri. Si alunecam peste ei ca apa peste rat�
Uite, ca s� ajungi legiuitor �ntr-un stat nu-i suficient s� fii un mare g�nditor
juridic, adic� g�nditor al formelor ordinii �n societatea uman�, ci trebuie s� ai
si o spurc�ciune de partid. De unul singur poti s� scrii tratate �ntregi� scrii
c�rti, dar nu faci cetate.

Desi s�nt bolnav si neajutorat, nu �mi pare r�u c� exist. �ncerc eu s�-mi par�
r�u, dar n-are sens. Stiti de ce? Pentru c� eu constat, �n mod evident, c� exist.
Ceea ce m� confisc� pesimismului de a m� autonega este evidenta existentei mele.
Omul care se sinucide n-a constatat c� e om. N-a reusit s� intuiasc� existenta sa.
S� se tr�iasc� pe sine. Eu nu m� pot sinucide � indiferent de starea mea, s�n�tate
sau boal� � fiindc� nu m-am f�cut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Si
nici n-am s� plec de voie din ea. �sta este jocul fundamental al existentei mele.

Am o consolare � c� �n grandoarea istoric� a poporului rom�n eu s�nt o rotit�

invizibil�, dar s�nt� As fi fost neconsolat dac� n-as fi tr�it convingerea ferm�
c� �mi face cinstea suferintei un mare popor. Asta m-a salvat de la nebunie. Adic�
nu fac pusc�rie pentru c� reprezint un trib de negri, ci un mare popor, greu de
istorie si de viitorul lui str�lucit. Asta m-a consolat.

Eu, �n tinerete, am fost un om de extrem� st�ng�. Si la maturitate, de extrem�

dreapt�. Iar acum m� consolez cu calitatea mea de rom�n �ntreg. Jocul acesta pe
scara de valori politice nu m� mai intereseaz�. S-a stins �n mine acum setea de
putere. N-o mai am. M-as bucura �ns� de un lucru � e chiar ceea ce nu mi-a pl�cut
si am fost toat� viata silit s� fac, fiindc� s�nt s�rac: s� fiu sf�tuitor. At�t.

Eu, dac� m� bate un rom�n, m� consider maghiar sau evreu. Nu pot ofensa neamul meu
�n nici un individ. Pentru mine, toti rom�nii s�nt egali rom�ni. Nu stiu dac� s�nt
�nteles: rom�nii n-au nici un viciu dup� mine si s�nt egali.

� Dumnezeu stie c�t de Socrate s�nt! Eu nu m� socotesc dec�t o oarecare fiint�

g�nditoare. G�ndesc si spun ceea ce g�ndesc. E bine? E r�u? Eu spun ceea ce cred
c� trebuie s� spun. N-am f�cut niciodat� altfel, dar, �n comunism, nimeni nu lua
�n seam� ceea ce spuneam. Spusele mele erau consemnate la Securitate, au avut ei
grij� s� mi le fac� arhiv�. Cine va vrea s�-mi studieze g�ndirea va trebui s� bat�
la usa acestei onorabile institutii. Sper c� odat� si-odat� usa asta se va
deschide. Nu numai pentru consemnarea �g�ndirii lui Tutea�, ci si pentru alte
consemn�ri.

Nu-mi pot face autobiografia, fiindc� nu m� intereseaz� trecutul meu, pe care �l

detest! N-am nimic comun cu mine �n trecut. Stiti c�nd �ncepe viata mea? Acum,
c�nd vorbesc cu dumneavoastr� Si asa mereu. Tr�iesc ca s� scap de amintirile
gretoase care puncteaz� existenta mea; tr�iesc, ca s� m� detasez, principiul
actualit�tii. Ca s� scap de obsesia trecutului dramatic, contorsionat, dezgust�tor
pe anumite laturi, nu-i asa, si neomenesc � m� situez �n principiul actualit�tii.
V-am spus: nu fac biografie, nici autobiografie, tr�iesc principiul actualit�tii
permanente� Eu am fost Petre Tutea.

Am avut si discipoli� Nu se putea s� nu am discipoli, fiindc� s�nt un om vorb�ret.

Toat� suferinta mea se datoreste poftei mele de a vorbi f�r� restrictii�

A fost �ntrebat un t�ran, �n �nchisoare: ce �ntelegi din tot ce spune Petre Tutea!
Zice: nu �nteleg nimic, dar e o groz�vie!

Eu, de la v�rsta de cinci ani, - asa mi s-a spus mereu � eram cam inteligent. Am
intrat �n scoal� cum intr� leul �n ciread�: o m�n�nc� toat�. Singurul lucru pe
care nu l-am putut face �n scoal� a fost idiotia partial�, plastic�: nu puteam
desena un ou.

C�nd am v�zut, �n �nchisoare, c� tot regimul care mi se aplic� e inoperant �

puteam eu, ca om, s�-mi explic asta? Si atunci m-am g�ndit c� exist� o fort�
supracosmic�, transcendent�, numit� Dumnezeu. Numai El putea face isprava asta, ca
eu s� scap de �nl�ntuire. Pentru c�, personal, nu m� pot dez-l�ntui si elibera.
Iar a vietui acolo, la �nchisoare, f�r� asistenta Lui nu se poate; au fost oameni
care au murit� Atunci s-a n�scut �n mine credinta nelimitat� �n atotputernicia si
atotbun�tatea divin�.

Am devenit un g�nditor crestin c�nd mi-am dat seama c� f�r� revelatie, f�r�
asistent� divin�, nu pot sti nici cine s�nt, nici ce este lumea, nici dac� are
vreun sens sau nu, nici dac� eu am vreun sens sau nu. Nu pot sti de unul singur.
C�nd mi-am dat seama c� f�r� Dumnezeu nu poti cunoaste sensul existentei umane si
universale.

Eu n-am destin. M-a protejat Dumnezeu. Destinul nu opereaz� la mine. �nt�mpl�rile

au alergat peste mine, dar n-au reusit s� m� nimiceasc�. Asta m-a dus cu g�ndul la
Dumnezeu, care e situat deasupra �nt�mpl�rilor vietii mele.

Eu am fost asem�nat cu Socrate. At�t el, c�t si eu, �n actele c�ut�rii, c�ut�m la
scara noastr� de oameni neafl�nd si stim nestiind. At�t. Socrate a fost pentru
mine un model existential. Dar raportat la Isus �si pierde semnificatia. El a
c�utat un zeu. Eu, de plid�, nu-l caut, c�-l am.

Ati �nt�lnit cumva, prin locurile pe care le-ati str�b�tut sau pe vreun bulevard,
cuv�ntul �tutism� sau �tutianism�? N-am f�cut scoal�, desi si Nae Ionescu a gustat
din mine. Nimeni nu a intrat �n contact cu mine f�r� s� ia ceva �n traist�.

Am o rug�minte fat� de Cioran: s� nu m� mai supradimensioneze, pentru c� aceast�

exagerare, venind de la o personalitate ca a lui, �mi s�deste �n suflet, sau
intensific� �n mine, sentimentul dureros al ne�ndeplinirii. Acest sentiment este
fructul �nt�lnirii dintre eul concret si ideal.

Eu am scris mult la viata mea, dar nu cred c� scrierile mele s�nt antologice si
nici elocvente pentru evolutia spiritual� a personalit�tii mele. Poate eu �nsumi
m-am �mpiedicat s� m� realizez.

M-a �ntrebat cineva odat�: M� Petric�, tu c�nd te asezi la masa de scris cum
scrii? � S�nt emotionat de fila goal�. Prima mea grij� e s� nu fiu p�ndit de
demonul originalit�tii. Urm�resc s� nu fiu original si s� fiu cuviincios. � Esti
inspirat? � Nu, nu st� niciodat� un zeu �n coltul camerei mele c�nd scriu eu. S�nt
foarte nelinistit. Eu, care s�nt crestin� Am dou� nelinisti; s� nu se afle �n
expunerea mea nici o inadvertent� terminologic� si nici o impietate.

Nu m� intereseaz� dac� memoria mea se va p�stra vesnic sau dac� or s� m� uite

oamenii. Eu, care s�nt mistic, am dou� feluri de p�g�nism: nu pot suporta prostii,
adic� nu m� pot detasa de deliciile inteligentei; si pe urm�, �n vreme ce la
crestini suferinta e calea regal� a m�ntuirii, eu nu pot suporta nici o suferint�
fizic�. Or, �sta e model homeric, model p�g�n.

Nu m� intereseaz� trecutul. De c�te ori m� �ntreab� cineva c�nd m-am n�scut, spun
c� �ntr-unul din anii trecuti.

De c�nd am iesit din pusc�rie mi se fac din c�nd �n c�nd perchezitii si s�nt luat
la Securitate pentru anchet�. La �nceput m� anchetau grade mici. Acum am ajuns la
nivel de colonel. Unul din �stia m-a �ntrebat zilele trecute de ce ponegresc
regimul la Restaurantul Scriitorilor. I-am r�spuns: Domnule colonel, eu la
Restaurantul Scriitorilor �nt�lnesc tot felul de lume: oameni destepti, imbecili,
scriitori, curve si popi. Eu nu stiu cu care din �stia stati dumneavoastr� de
vorb�. Dar, dec�t s� v� spun� ei, mai bine s� v� spun eu cine s�nt: s�nt rom�n,
nationalist, crestin, ortodox si militarist. P�rerea mea este urm�toarea: trebuie
s� ne �nmultim ca sardelele, s� ne �narm�m p�n�-n dinti si s� termin�m cu
popoarele limitrofe, c�ci n-au ce c�uta �n Europa. Visul meu e ca fiecare bab�
rom�n� s� mulg� vaca cu casc� militar� pe cap.

Eu nu s�nt orgolios deloc. Dar dac� cineva m� calc� pe nojite, mi-aduc aminte ce-
am fost.

Toat� viata am dorit s� ajung �n clanul conduc�tor, pentru a face oamenilor binele
cu carul�

Treisprezece ani de �nchisoare� Aveam doar o h�inut� de pusc�rias. Ne d�deau o

zeam� chioar� si m�m�lig� fript�. M-au b�tut� M-au arestat acas�. Nici nu tin
minte anul� C�nd m-au anchetat am lesinat din b�taie. Iac�t� c� n-am murit! Am
stat la Interne trei ani. Am fost dup� aceea la Jilava, la Ocnele Mari si pe urm�
la Aiud. Eu m� mir cum mai s�nt aici. De multe ori �mi doream s� mor. Am avut
mereu lasitatea de-a nu avea curajul s� m� sinucid. Din motive religioase�
Treisprezece ani! Nu pot s� povestesc tot ce-am suferit pentru c� nu pot s�
ofensez poporul rom�n spun�ndu-i c� �n mijlocul lui s-au petrecut asemenea
monstruozit�ti.

M-a �ntrebat un anchetator: De ce ai vorbit �mpotriva noastr�, dom�le? � N-am

vorbit, dom�le. � Cum n-ai vorbit? � P�i �mpotriva voastr� vorbeste tot poporul
rom�n. Ce s� mai adaug eu? Si mi-au dat 20 de ani munc� silnic� f�ra motive. Mi s-
a prezentat sentinta de condamnare ca s� fac recurs. La cine s� fac recurs, la
Dumnezeu?

Am fost solicitat, �n �nchisoare, s� scriu pentru revista Glasul patriei, ca si

Nichifor Crainic. Mi s-a p�rut ciudat s� fii arestat si s� scrii, s� meditezi.
Adic� s� spui: v� multumesc c� m-ati arestat! Asta era o porc�rie nemaipomenit�,
s� obligi un detinut s� scrie. El poate s�-si scrie memoriile, dar nu pentru tine,
�la care-l persecuti�

Eu, cultural, s�nt un european, dar fundamentul spiritual e de t�ran din Muscel.
La �nchisoare, grija mea a fost s� nu fac neamul rom�nesc de r�s. Si toti din
generatia mea au simtit aceast� grij�. Dac� m� schingiuiau ca s� m�rturisesc c�
s�nt t�mpit, nu m� interesa, dar dac� era ca s� nu mai fac pe rom�nul, m� l�sam
schingiuit p�n� la moarte. Eu nu stiu dac� vom fi apreciati pentru ceea ce am
f�cut; important e c� n-am f�cut-o niciodat� doar declarativ, ci c� am suferit
pentru un ideal. E o monstruozitate s� ajungi s� suferi pentru un ideal �n mod
fizic.

Am o legend�, dar legenda mea nu acoper� ideea de statuie. Nu s�nt candidat la

rangul de mare personalitate. Oricum, mi-e groaz� de o posteritate pur legendar�.
�nainte eram obsedat de ideea r�m�nerii a ceva dup� mine. Acum m� mai intereseaz�
ce r�m�ne dup� mine ca z�pada de anul trecut. M-am f�t�it asa, un pic, �n epoc� Eu
nu �mi supravietuiesc. Ca s� r�m�i �n epoc� trebuie s� fii genial, or eu am fost
numai inteligent.

Definitia mea este: Petre Tutea, rom�nul. Am ap�rat interesele Rom�niei �n mod
eroic, nu diplomatic. Prin iubire si suferint�. Si convingerea mea este c�
suferinta r�m�ne totusi cea mai mare dovad� a dragostei lui Dumnezeu.

Eu n-adun nimic. �mi spunea un pop�, zice, p�i dumneavoastr� v� risipiti asa, v�
poate fura oricine� Zic: uite, p�rinte, eu, zic, am adoptat conceptia regelui
Frantei �n materie de risipire a ideilor mele. Conceptia lui despre cartof. C�nd
au venit cartofii din America, t�ranii nu-i cultivau. �S� m�nc�m noi buruiana asta
din p�m�nt�� Ce a zis regele Frantei? �M�, seam�n�, m�, cartofi pe mosia mea si,
c�nd or vedea t�ranii c� �i p�zesc, or s�-si dea seama c�-s lucru bun. L�sati-i s�
fure, c� asa se r�sp�ndesc cartofii �n tar�.�

Odat�, �n hol la Ath�n�e Palace, m-a arestat Securitatea pe motiv c� fac specul�.
Cu ce? i-am �ntrebat. Nu mi-au r�spuns. Si atunci mi-am adus aminte de vorba unui
prieten de la Cluj: �Cu idei, frate, cu idei!�

Uneori m� preocupa ideea �operei� mele. Pentru c� om de stat nu am fost, profesor

nu am fost, scriitor nu am fost, da� atunci � ce s�nt? C� nici ultimul parazit
care creste �n cutele societ�tii nu s�nt� Pesemne c� s�nt cineva dificil de fixat.

�Ce mai faceti, domnu� Tutea?� � M� simt asemeni unui vultur trist, care �n�ltat
la zenit urineaz� asupra veacului dou�zeci cu un dispret crestin.

Am purtat ideile si credinta precum poart� v�ntul microbii.

Un umanist pur, adic� indiferent religios, practic� formele vietii de jungl�,
�mping�nd cruzimea p�n� la forma gratuit� a bestialit�tii tigrului. Vremea noastr�
este plin� de astfel de exemplare.

Umanismul este una din formele grave ale r�t�cirii omului modern, care pleac� din
antropocentrismul Renasterii. �n Renastere, �titanii� s-au umflat prin
autocunoasterea necunoasterii. Ei nu se cunosteau pe ei �nsisi si au crezut c� s-
au descoperit ca oameni.

Omul � javra asta biped�, pe care eu �l consider �animal prost�, homo stultus �
atunci c�nd se screme s� fac� singur ordine, adic� c�nd practic� umanismul, �l
�nlocuieste pe Dumnezeu cu el. Nic�ieri Dumnezeu n-a avut de furc� cu dracul mai
mult dec�t �n sacrul spatiu al Italiei. Acolo, adic�, unde s-a n�scut umanismul �n
Renastere.

Cu ungurii nu putem avea probleme militare: dac� d�m drumul la toti caii din
Ardeal, f�r� c�l�reti, �n dou� ceasuri se pis� �n Budapesta.

(Vlad Tepes) are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod
rom�n, pe Stefan cel Mare. Cu armele! Are meritul c� l-a si b�tut. Si are mai ales
meritul c� a cobor�t morala absolut� prin tepele puse �n cur la nivel absolut.
Dormeai cu punga de aur la cap si ti-era fric� s� n-o furi tu de la tine. �sta-i
voivod absolut, Vlad Tepes. P�i f�r� �sta istoria rom�nilor e o pajiste cu miei!

SF�RSIT