UNIVERSITATEA PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

ECONOMIE SI FINANTE EUROPENE

MASTER

METODOLOGIA CERCETĂRII
ŞTIINŢIFICE
Resursele competitive ale unor mari performeri

Prof .coord: Prof.Univ.Dr. UNGUREANU EMILIA

Masterand:

COTOARBA CORINA-MARIA

Grupa 1, Seria 1, An I

-PITESTI 2010-
 Resursele competitive ale unor mari performeri

Spre deosebire de Europa, unde traditia feudal aristocratica , pune accent in ierarhizarea
sociala, pe ce este un om , mentalitatea americana pretuieste inainte de toate ceea ce a devenit
un om.Aparent, acest respect se adreseaza notorietatii, prestigiului, pozitiei sociale si nu in
ultimul rand , pozitiei financiare a acelei personae ,insa de fapt el recunoaste capacitatea
respective personae , de a crea valoare, de a oferi societatii o utilitate pe care societatea o
accepta ca atare.
Biografiile profesionale ale unor mari performeri din lumea afacerilor ale unor oameni
care au strabatut un drum lung intr-un mediu competitional dur, permit scoaterea in evidenta a
ctorva criterii sau motivatii principale care au condus respectivele personae la success.
Astfel, in continuare vor fi prezentate date din biografia catorva nume ilustre din istoria
dezvoltarii capitaliste clasice, respective a secolelor XIX si XX.Trebuie mentionat faptul ca
pentru a obtine succesul este necesara indeplinirea mai multor criterii de catre persoanele in
cauza.Faptul ca in cele ce urmeaza vor fi prezentate doar cate un criteriu pentru fiecare
persoana nu inseamna ca persoana respective nu a indeplinit si celelalte criterii, ci doar ca
acest criteriu a fost predominant.
Astfel, voi prezenta in cele ce urmeaza biografiile unor persoane de success.

a) In ziua de 2 octombrie 1857, la ora 3:00 dimineata , intr-un tren de navetisti intre
localitatile Bukkalo si Westfield, George Pullman, de 27 de ani , ce facea noapte de noapte
calatoria cu trenul pentru a ajunge la locul de munca , se plange de conditiile neneorocite de
calatorie.Unul dintre colegii sai l-a sfatuit, atunci, ironic sa –si ia patul de acasa daca doreste
un plus de confort.
Chiar daca toti au luat in deradere acea idée, Pullman a retinut-o si paralele cu activitatea
sa zilnica, a inceput sa studieze vagoanele de cale ferata, sa faca schite si in anul 1858,
impreuna cu doi ucenici a transformat doua vagoane obisnuite in vagoane de dormit cu paturi
suprapuse, illuminate cu lampi de ulei.Un vagon Pullman insa costa foarte mult 500 de dolari
si initiative lui nu a avut success.
Insa fara sa se descurajeze, Pullman a construit un vagon pe care l-a brevetat in 1864,
numit “Pioneer” in care a investit toate resursele sale financiare 20.000 dolari,dar care asigura
tot confortul.
Nici acesta insa nu a trezit increderea cailor ferate si Pullman a facut eforturi disperate de
a-si vinde inventia.
Atentia asupra vagoanelor Pioneer, a fost atrasa printr-o imprejurare tragic, la asasinarea
lui Lincoln, cand s-a considerat ca trupul neinsufletit al acestuia trebuia transportat in cele mai
bune conditii pana la localitatea sa natala unde urma sa fie inhumat.Astfel, vagoanele lui
Pullman au inceput sa aiba o cerere tot mai mare cu toate ca ele costau din ce in ce mai mult .
El a inceput sa exporte in Anglia in 1873 si apoi in 1875 a deschis prima fabrica la Torino.In
anul 1894 muncitorii de la uzinele Pullman formau un orasel de 12000 de oameni pe care
insusi Pullman il contruise cu biblioteca, teatru, scoala,centru comercial, pe un teren gol, de
la zero. Fiecare muncitor economisise in medie o jumatate de million de dolari.
In 1897 , Pullman moare si lasa in urma sa o avere de 20 de milioane de dolari.
 Acest exemplu este unul de serendipitate care reprezinta capacitatea de a realiza
asociatii de idei stranii inedite , din domenii indepartate , respective de a privi o realitate
comuna in lumina inedita, originala.
Un alt exemplu de serendipitate care a condus la success economic a fost cel al lui Isaac
Merrit Singer.
Singer a devenit patronul unei fabrici de produse mecanice , in primul rand de masini de
cusut si calatorind foarte mult in interes de afaceri ajunsese sa aiba 5 sotii in 5 orase.
Fiecare din cele 5 sotii, care nu stiau una de alta, i-au nascut cate o fetita. Prima a fost
botezata Mary, iar tatal , pentru ca nu cumva in momentul in care o alinta pe una , sa
foloseasca numele alteia, le- a numit si pe celelalte Mary.
Plecand de la idea de nume comun, Singer, a aplicat-o si in mecanismele pe care le
producea.Astfel, el a ajuns la concluzia ca ar fi bines a proiecteze piese comune pentru
masini de cusut diferite, astfel, proiectarea se facea o singura data, tehnologiile si masinile
specializare nu trebuie inlocuite la innoirea productiei, iar piesele defecte se puteau schimba
mult mai usor fiind intersanjabile.Astefel, marca Singer a devenit un Brand , cunoscut si
apreciat in intreaga lume.
Henry Ford a cunoscut si el succesul in urma unei idei trasnite, pe care a urmarit-o cu
tenacitate.
In anul 1899, patronii la care lucre, i-au propus o marire substantial de salariu, daca
renunta la pasiunea sa de a construi automobile, pentru a-si putea dedica intreg efortul
companiei la care lucra.Dupa o evaluare atenta, Ford s-a hotarat sa se lanseze in constructia de
automobile si intr-un moment in care toti fabricantii puneau accent pe performanta si lux,
Ford s-a preocupat de reducerea costurilor.
Ideea sa era aceea a unei strategii de costuri reduse si de profituri unitare mici, ceea ce ar
fi permis obtinerea de profituri globale mari prin vanzarea unui numar mare de unitati.Dar
aceasta presupunea capacitatea unei productii de masa la costuri foarte mici, problema
solutionata prin “banda de montaj”.Astfel dupa multe incercari in afaceri din care castigase
mai multa experienta decat bani, in 1903, se hotaraste sa intemeieze “Ford Motors Company”
cu un capital de 100 000 dolari din care 72 000 imprumutati.Astefel, in 1911 compania
ajunsese la 35 000 de unitati, o cifra fantastica pentru acea vreme, iar in 1913 montarea unei
masini se facea in 10 ore si un muncitor castiga 5 dolari pe ora , un salariu fabulos.Acest lucru
se datora faptului ca Ford dorea sa-si transforme angajatii in clienti, oferindu-le subventii si
facilitate la plata ca sa achizitioneze Ford Model T.
Astfel Ford a devenit primul miliardar din istoria SUA si a lumii.

b) Un alt ingredient de baza al succesului este perseveranta.

Un exemplu este Goodyear, care ajunsese sa vagabondeze prin America dupa ce
magazinul pe care-l avea impreuna cu tatal sau a dat faliment din cauza datoriilor.Conform
legislatiei vremii(in mijlocul secolului XIX) tatal a ajuns la inchisoare iar fiul a luat calea
pribegiei., in speranta de a castiga banii necesari pentru a-si elibera tatal din inchisoare.
El a vazut pentru prima data un cauciuc in anul 1834 la New York, si incepe sa dezvolte
noi idei despre utilizarea noului material,Cu toate ca afla ca industria cauciucului , veche de 4
ani era in stare de faliment, el isi amenajeaza un laborator si incepe sa experimenteze
procedeea de imbunatatire(vulcanizare a cauciucului natural.
 Obtine un nou material si incepe productia pantofilor de cauciuc, la care obtine un profit
substantial.Insa venind vara , pantofii de cauciuc incep sa se dezlipeasca si reclamatiile incep
sa curga, ducand firma sa la faliment.
Dupa 2 esecuri, Goodyear, continua experimentele si in 1837 cand ajunge la cea de-a 240
–a formula de cauciuc, se relanseaza in afaceri, producand mingi si mape din cauciuc.Un nou
succes, urmat de un nou esec.
In anul 1844 breveteaza cel de-al 3633-lea tip de cauciuc, cumpara fostele fabric de
cauciuc, falimentare acum, si lanseaza o intreaga industrie , in principal pe baza acestei
formule,industrie care avea sa angajeze circa 60.000 de oameni.
In ciuda succesului sau si in ciuda faptului ca directorii fabricilor Goodyear devenisera
milionari, Charles Goodyear a ramas un om sarac, el neavand nici macar banii necesari pentru
a-I plati logodnicei sale un bilet de transport din Anglia in America, ea fiind nevoita sa-si
amaneteze bijuteriile in acest scop.
Goodyear avea 500 de brevete si licente exclusive de prelucrare a cauciucului, insa
avocatul sau castiga mult mai binedecat el, de pe urma proceselor contra celor care foloseau
clandestine procedeele sale.
Cand a murit el a lasat mostenire o datorie de 200.000 dolari, fiului sau care a reusit sa
reechilibreze financiar uriasul concern.
Un alt model de perseverenta a fost omul de afaceri Thomas Alva Edison care pentru a
obtine materialul potrivit la fabricarea filamentului becului cu incandescenta a incercat mii
de material diferite.
De asemenea Karl Benz, inainte de a transforma automobilul cu motor cu ardere interna
in ceea ce este azi, a trecut prin nenumarate esecuri si ca si Forda trebuit sa-si abandoneze
slujba sigura pentru a-si indeplini visul.Cu mare greutate a reusit sa gaseasca finantatori
pentru productia de motoare, nu insa si pentru”trasura fara cai” pe care voia sa o construiasca
pe baza motorului sau si care parea in acea epoca o utopie.
La 8 mai 1885 Benz conducea in public primul automobile din lume, insa in toamna
aceluiasi an, acesta exploda in timpul unei curse , determinandu-l pe inventator sa-si reia cu si
mai multa perseverenta munca.
Cand “trasura fara cai” a fost pusa la punct au inceput problemele cu administratia de
stat, Benz primind dreptul sa circule cu doar 12km/h in afara orasului si cu doar 6km/h in
oras.Atunci Benz l-a invitat pe ministrul landului Baden la o plimbare cu automobilul,
moment in care Benz a fost autorizat sa accelereze pana la viteza de 40km/h, obtinand astfel
orice fel de restrictive de viteza.
In 1888, lui Benz I se confisca automobilul pentru ca nu exista nicio lege care sa permita
circulatia lui pe drumurile publice.Ulterior isi prmeste inapoi automobilul insa cu restrictia de
a nu mai circula pe drumurile publice.Primeste totusi o portita de iesire, de a circula intre 2:00
si 4:00, fapt care ajuta la dezvoltarea noului mijloc de transport.Dupa 10 ani , incep in Franta,
cursele de automobile pe care Benz le castiga cu regularitate.In 1924, Benz asociindu-se cu
un rival al sau Daimler, impreuna cu acesta punand bazele firmei de automobile Mercedes-
Benz.

c) Urmatorul ingredient al succesului este aniciparea necesitatilor bazata fiind pe

faptul ca motorul dezvoltarii este insuficienta satisfacerii unei necesitati a oamenilor.
 Un astfel de exemplu, l-am prezentat anterior , vagonul Pullman, care pana sa apara a fost
considerat o prostie, dup ace a aparut a devenit o necesitate pentru oamenii care faceau
calatorii lungi cu trenul.
Un alt exemplu este cel al lui King Camp Gillette, inventatorul lamei de ras.Pregatindu-
se pentru a-si aniversa ziua de nastere, la varsta de 40 de ani, Gillette, si-a ras cu briciul
partea dreapta a fetei dupa care i-a venit idea unui brici refolosibil care sa poate fi aruncat
dupa cateva intrebuintari.Din cateva piese de arma, cateva arcuri de otel si un glaspapir a
facut un prim aparat de ras cu lama.Insa succesul nu a fost cel asteptat.In momentul in care s-a
adresat unor metalurgisti, pentru a fabrica lamelele in serie, acestia i-au cerut 5000 de dolari.A
inteles ca avea nevoie de o masina automata care sa le fabrice.Pentru publicitate el oferea
gratuit trecatorilor aparatul.Inovatia a convenit comis voiajorilor care acum aveau
posibilitatea sa-si asigure un aspect ingrijit oriunde ar fi si cu costuri reduse , insa nu a fost pe
placul barbierilor, care au vazul falimentarea afacerilor lor.
Afacerea a demarat realmente 1903, cand doia agenti de vanzare Townsend si Hunt, au
imrpumutat Gillette cu 3000 dolari si au inceput sa trimita celor interesati, gratuit aparate
insotite de pachete de lame, cu plata peste 30 de zile si posibilitatea de a returna produsul in
acest interval in caz de nemultumire.In 15 luni au vandut 50.000 de aparate , iar cei doi agenti
au primit 300.000 de dolari in schimbul celor 300 imprumutati.
Un alt exemplu este cel al lui Paul Reuter, care functionar fiind la o banca a fost
insarcinat sa aduca o suma de bani de la locuinta marelui mathematician Gauss.Dandu-si
seama ca acesta facuse o greseala de calcul in defavoarea sa, tanarul ii returneaza
matematicianului diferenta de 1 galben, aratandu-I lui Gauss unde gresise.El discuta atunci cu
Gauss si- i imparataseste dorinta sa de a construi un aparat folosit la telecomunicatie.
Reuter era constient de avanatajele pe care telegraful le oferea serviciilor bancare, dar nu
reuseste sa-si convinga sefii.Peste putin timp , in Germania si Franta se dezvolta o retea
telegrafica interna insa comunicatiile peste granite inca nu se efectuau.Astfel, Reuter
inchiriaza 2 case situate langa granite , un ape teritoriu german si alt ape cel francez, isi
instaleaza sotia in cea de pe teritoriiul german si asigura transmiterea mesajelor peste granite,
contrac cost.El isi ofera serviciile bancherilor si firmelor, incercarnd si ziarelor, care insas nu
sunt entuziasmate. Dar in momentul in care se realizeaza comunicarea prin cablu Dover si
Calais, reuter se muta in Londra unde organizeaza prima agentie de presa din lume.In 1858,
ziarul “Times” reuseste sa publice un discurs al lui Napoleon la cateva ore dupa rostirea lui, si
astfel facilitate Reuter se transforma in necessitate.
Agentia “Reuters” se extinde pe intreg continental, iar apoi navele lui Reuter interceptau
navele provenind din America, preluau mesajele si le transmiteau prin telegraf, astfel incat
sterile ajungeau la destinatie cu cateva ziel inainte ca transatlanticul sa ancoreze la
Liverpool.
d)capacitatea de a profita de conjuncture politice favorabile
Hans Jakob Astor a migrat inca de tanar din Germania cu intentia de a ajunge in
America.Din cauza tensiunilor politice care au precedat Razboiul de Independenta American,
el a fost silit sa faca o escala prelungita in Anglia, unde si-a schimbat si numele mic, adoptand
numele sub care avea sa devina celebru : John Astor.Printr- o intamplare el a ajuns in posesia
unei licente care acorda posesorului dreptul de a ancora In orice port controlat de Compania
Indiilor de Est.
Neavand o nava proprie nu a putut-o insa folosi.Atunci a izbucnit Razboiul de
Independenta , toate porturile au fost blocate si navigatorii au fost brusc interesati de Indiile
de Est.Astor si-a pus la dispozitie licenta contra unui procent de 50% di profitul rezultat de pe
urma calatoriei in orient a beneficiarului acesteia.
Cu banii obtinut si-a cumparat nave proprii si si-a dezvoltat o afacere cu blanuri in
America si si-a cumparat dreptul de proprietate asupra unui teren de suprafata considerabila
de la mostenitorii unui loialist englez, expropriat si expulzat in timpul Revolutiei.Terenul a
fost impartit de guvernul American unui nr de 100 de fermieri.La 20 de ani dupa revolutie el a
revendicat terenul respective care devenise intre timp cartierul Brodway din centrul New
Yorkului.Se declanseaza un process enorm pe care Astor il castiga si astfel obtine o suma
uriasaa de la cei 100 de fermieri pentru ca acestia sa-si pastreze proprietatile.O parte din teren
este restituit sip e el este construit unul din cele mai mari hoteluri din lume Waldorf Astoria.
In anul 1812 flota engleza blocheaza porturile amenicane,insa Astor pastreaza legaturi la
Londra si astfel singurele nave care scapau de controalele britanice erau cele ale lui
Astor.Razboiul din 1812 i-a permis lui Astor sa devina creditorul guvernului American si unul
dintre cei mai bogati oameni din lume.
Si in tarile romane o familie de afaceri celebrii isi leaga succesul de un eveniment politic
speculat.La mujlocul secolului trecut fratii Capsa de origine macedoniana avea o afacere nu
foarte dezvoltata,dar cu legaturi comerciale in peninsula balcanica.La izbucnirea razboiului
Crimeei ei au inceput aprovizionarea trupelor aliate care asediau Sevastopolul.Profitul rezultat
le- a permis intemeierea casei capsa.
e) Reclama si contrareclama.exemple de firme a caror principala preocupare este
reclama se pot da din ce in ce mai multe pe masura ce avansam in istoria economiei,cel mai
bun exemplu fiind Coca-Cola.Insa exista si cazuri in care reclama negative a condos la
cunoasterea de un public larg a unei firme sau a unui produs,sporindu-i la vanzarile si
notorietatea.In anul 1880 cand George Eaastman , inventatorul hartiei fotografice a apreciat
ca “aparatul de fotografiat va deveni creionu l reporterilor” , el a fost ironizat .Insa peste
cativa ani contracpublicitatea avea sa-si atinga apogeul o data cu lansarea aparatului de
fotografiat Kodak “pentru toti” cu doar 25 de dolari vanzarile si profitul lui Eastman urcand
de la 116 dolari in primul an de productie la 1 milion de doalri in cel de-al doilea an si la 5
milioane in al doilea an.Dar contrapublicitatea nu poate fi doar intamplatoare ca in cazul lui
Eastman ci si organizata deliberat.
Un astfel de exemplu este al unui tanar spaniel ce locuia in Paris care a inchiriat o trasura,
a incarcat-o cu varza si a circulat pe Champs Elysees, aruncand cu varza in trecatori.S-a pornit
un scandal la politia si presa si toti vuiau:” Un pictor nebun pe nume Salvator Dali a aruncat
cu varza in cetatenii pasnici”.La cateva zile el si-a deschis o expozitie fiind acum cunoscut de
toata lumea., care era curioasa sa vada lucrarile “ nebunului Dali”
d) Un alt criteriu care a stat la baza succesului unui om de faceri este hazardul .
Cezar Ritz, venit la Paris din bunavointa unui consatean, din Elvetia, si-a indeplinit cu
constiinciozitate meseria de chelner.Un proprietar de hotel, de origine tot elvetiana, i-a oferit
tanarului de 20 de ani i-a oferit o pozitie importanta in hotel, dandu-i astfel ocazia sa-si puna
in valoare calitatile organizatorice, bunul gust, si bunavointa si caldura cu care-I trata pe
oaspetii hoteului.Ritz a inceput sa fie solicitat de tot mai multe celebritati si tot mai multe
hoteluri ii solicitau serviciile, pana in momentul in care s-a hotarat sa-si faca propriul hotel.
Astfel, hazardul i-a oferit o mare sansa lui Riotz dar calitatea sa ca om, l a ajutata sa
valorifice sans ape care harazdul i-o oferise.
In laboratorul lui Fleming, o angajata o certe pe femeia de serviciu ca n- a spalat cum
trebuie eprubetele si pe ele s-a format mucegai, care le-a omorat culturile de bacteria.Hazardul
dar si geniul, l-au impins pe Fleming sa ceceteze ce-i cu acel mucegai si sa descopere
penicilina.
Dupa ce am prezentat ascensiunea unor oamnei de afaceri si modul in care ei au ajuns
asa departe, facem precizarea ca mai sunt multi altii ca ei si ii numim perormeri pentru ca au
ajuns acolo unde altii n-au reusit, pentru ca au castigat bani dar mai ales pentru ca au oferit
omenirii produse si servicii indispensabile in zilele noastre pentru ca au creat locuri de
munca si au ajutat oamenii sa-si castige existenta si pentru ca opiniile lor au fost preluate si
citate in intreaga lume .
Astfel concluzionam ca performanta nu se masoara prin cat obtii de la ceilalti oameni ci
prin cat de mult poti oferi oamenilor.