Ministerele reprezinta o categorie distinctiva in cadrul sistemului autoritatilor

administratiei publice avand rolul de a realiza politica guvernamentala in

domeniile si sectoarele de activitate ale acestora pe intreg teritoriu tarii.
Ele constituie o veriga importanta subordonata direct Guvernului su au doua
elemente caracteristice: - competenta materiala;
- competenta teritoriala.
Ministerele sunt organe centrale care conduc si coordoneaza administratia publica
in diferitele domenii si ramuri de activitate. Natura sarcinilor administratiei
publice, precum si volumul acestora din ramurile si domeniile de activitate ale
vietii sociale sunt elementele care influenteaza infiintarea si organizarea
ministerelor, cat si a celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale.
Numarul ministerelor este determinat de masa sarcinilor administratiei publice intr-
un domeniu sau altul de activitate, dar si de prioritatile si interesele politice ale
partidului sau coalitiei de partide catre a castiga alegerile parlamentale si are astfel,
posibilitatea sa organizeze sistemul administratiei ministeriale. De cele mai multe
ori, administrarea problemelor dintr-un domeniu de activitate de catre un minister
sau de un alt organ de smecialitate din cadrul administratiei ministeriale este o
optiune politica a partdului sau a coalitiei de partide care a castigat putere in stat,
decizia luata fiind expresia unor prioritati si interese politice.
Tendinta actuala, de reducere numarului ministerelor, impusa de cerintele
organismelor Uniuni Europene, este salutara pentru ca administratia ministeriala
nu trebuie sa constitue o povara pentru bugetul de stat, ci un instrument eficient si
suplu in mainile puterii politice.
Totusi un numar prea mic de ministere prezinta riscul de a transforma sistemul
administratiei ministeriale intr-un ansamblu ineficient sau, cel putin, de a
transforma componentele principale ale acestui sistem in niste megaministere
greoaie si tergiversante in rezolvarea sarcinilor din domeniile lor de activitate .
Multiplicarea ministerelor prezinta neajunsuri pentru ca, un numar mare de
ministere, va face dificila coordonarea de catre Guvern a acestora, va duce la
fragmentarea domeniilor de activitate si la incetinirea rezolvarii problemelor,
precum si la impovararea bugetului de stat. Ministerele ocupa locul principal in
cadrul sistemului administratiei ministeriale avand rolul de a organiza si executa in
concret legile in anumite domenii si sectoare de activitate.
1.2.Clasificarea ministerelor:
- ministerele cu activitate economica ( Ministerul Finantelor Publice; Ministerul
Agriculturii,Padurii Apelor si Mediului; Ministerul Economiei si Comertului etc.)
- ministerele cu activitate administrativa si de aparare ordinei de drep (Ministerul
Apararii Nationale; Ministerul Administratiei si Internelor; Ministerul Afacerilor
Externe; Ministerul Justitiei etc.)
- ministerele cu activitate socio-culturala si stiintifica (Ministerul Educatiei si
Cercetarii; Ministerul Culturii si Cultelor etc.)
1.3. Atributiile ministerelor
- atributiile comune (tuturor ministerelor)
- atributiile specifice (fiecarui minster)
Atributiile comune: - referitoare la organizarea executarii legilor si ordonantelor
Guvernlui;
- atributii din domeniul activitatilor economice si sociale;
- atributii privind realizarea politicii externe;
- atributii privind formarea si perfectionarea pregatirii profesionale a personalului
de activitate etc.
Atributii specifice sunt determinate de sfera de activitate coordonata si condusa de
fiecare minister in parte, sunt expresia juridica a sarcinilor pe care acestea le au de
indelpinit in domeniul de activitate in care fuctioneaza fiecare.Atributiile conferite
fiecarui minister formeaza, in ansamblul lor, competenta acelui minister si au ca
scop realizarea sarcinilor din domeniul de activitate pentru care ministerul restectiv
este specializat.
Ministerele au o categorie de atributii care vizeaza realizarea sarcinilor de
conceptie si conducere in diferitele domenii si sectoare de activitate ale
administratiei publice ministeriale. In aceasta categorie intra atributiile pe care
ministerele le au pentru realizarea sarcinilor de informare, pe care ministerele le au
pentru realizarea sarcinilor de informare, de documentare, de prevedere si
organizare in vederea aplicarii strategiei si politicilor guvernamentale in domeniile
lor de activitate.
COMPETENTA, ALEGEREA SI CONSTITUIREA CONSILIILOR JUDETENE
Constitutia Romaniei defineste consiliul judetean ca `autoritatea administratiei
publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vedere
realizarii serviciilor publice de interes judetean` ( art. 121, alin 1) Consiliul
judetean se compune din consilieri alesi potrivit prevederilor Legii nr. 70 / 1991.
Numarul consilierilor fiecarui consiliu judetean se stabileste in raport cu populatia
judetului existenta la data de 1 ianuarie a anului in care au loc alegerile , astfel:
pentru judetele cu populatie de pana la 350.000 locuitori, numarul consilierilor
judeteni este de 37, pentru cele cu o populatie intre 350.001 si 500.000 locuitori,
numarul consilierilor este de 39, iar in judetele cu peste 500.000 locuitori numarul
consilierilor este de 45. Prin lege sunt stabilite si incompatibilitatile ale calitatii de
consilier cu alte functii publice. Membrii consiliilor locale pot fi membrii
consiliilor judetene numai daca au candidat daca au candidat si au fost alesi
consilieri judeteni. Alegerea consiliilor judetene. Regimul electoral pentru alegerea
consilierilor judeteni este consacrat prin dispozitiile Legii privind alegerile locale,
dezvoltand, in acest sens, normele constitutionale si prevederile legii organice.
Pentru desemnarea candidatilor pentru consilieri judeteni , fiecare formatiune sau
coalitie de partide care a obtinut locuri in consiliile locale din judet, depune cate o
lista de candidaturi, deci este vorba de un scrutin pe baza de lista. Pot candida si
consilieri locali independenti. Alegerea consiliilor judetene se organizeaza si se
efectueaza de o comisie electorala de circumscriptie judeteana din presedintele
tribunalului judetean, ca presedinte, 3 judecatori si 11 reprezentanti ai partidelor si
formatiunilor politice care participa la alegeri. In ziua stabilita pentru alegerea
consiliului judetean, se procedeaza prin vot secret, la desemnarea consilierilor
judeteni. Alegerile sunt considerate valabile daca au participat la vot cel putin doua
treimi din numarul total al electorilor. Dup numararea voturilor se procedeaza la
repartizarea mandatelor de consilieri judeteni, proportional cu numarul de voturi
obtinut pentru fiecare lista de candidati, precum si de candidatii independenti.
Pentru organizarea si desfasurarea alegerilor, fiecare judet constituie o
circumscriptie electorala, iar la nivelul acesteia se organizeaza o comisie electorala
de circumscriptie judeteana, in termen de 3 zile de la constituirea tuturor consiliilor
locale din judet. Aici trebuie sa se aiba in vedere aplicarea regulii domiciliului
consilierilor judeteni pentru circumscriptia electorala judeteana in care vor fi alesi.
Comisia electorala de circumscriptie judeteana are urmatoarele atributii: -stabileste
data si locul alegerilor; intocmeste lista electorilor si convoaca corpul de electori in
alegeri -primeste, verifica indeplinirea conditiilor prevazute de lege si inregistreaza
listele de candidati depuse de partidele , formatiunile politice si coalitiile de
partide, precum si candidaturile independentilor -face publice candidaturile
inregistrate, rezolva eventualele contestatii si constata ramanerea lor definitiva
-stabileste ordinea de inscriere pe buletinul de vot a listelor de candidati -ia masuri
pentru tiparirea buletinelor de vot -urmareste asigurarea conditiilor necesare pentru
exercitarea votarii -distribuie buletinele de vot electorilor -asigura mentinerea
ordinii la locul votarii si supravegheaza efectuarea operatiunilor de votare
-procedeaza la numararea voturilor si la stabilirea rezultatului votarii -aduce la
cunostinta corpului de electori si a cetatenilor rezultatul votarii Comisia electorala
judeteana lucreaza valabil in prezenta a jumatate plus unu din numarul total al
membrilor si ia hotarari cu majoritatea membrilor prezenti. Listele de candidati se
depun in termen de 10 zile de la constituirea ultimului consiliu local din judet, la
comisia electorala de circumscriptie judeteana. Candidaturile pot fi contestate in
termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere, de catre partide,
formatiuni politice sau coalitii de partide care au liste d candidati prezentate, de
candidati independenti, precum si de catre electori. Contestatiile privind admiterea
sau respingerea candidaturilor se solutioneaza in termen de 3 zile de catre
tribunalul judetean. Hotararea este definitiva si executorie si se comunica celor
interesati in 24 de ore de la pronuntare. Dupa expirarea termenul de 10 zile
candidaturile raman definitive, comisia electorala de circumscriptie consemnand
aceasta intr-un proces verbal. Stabilirea modelului buletinului de vot se face de
catre Guvern, iar imprimarea acestuia se face cu respectarea acelorasi reguli ca si
la alegerea consiliilor locale. Inscrierea listelor de candidati pe buletinul de vot se
face in functie de ordinea descrescatoare a procentului obtinut de fiecare partid sau
formatiune politica in alegerile locale la nivelul intregului judet, prin raportarea
numarului de voturi exprimate pentru candidatii sai la numarul total de voturi
valabil exprimate. Candidatii independenti se vor inscrie pe buletinul de vot , in
partea finala a acestuia, in ordinea inregistrarii candidaturilor. Buletinele de vot se
tiparesc cu cel putin 5 zile inaintea alegerilor si se preiau, pa baza de proces-verbal,
de catre presedintele comisiei electorale de circumscriptie , de la prefect. La
consiliile locale din judet si la locul votarii se afiseaza cate un buletin de vot dupa
ce a fost vizat si anulat de presedintele comisiei electorale de circumscriptie
judeteana. Exercitarea dreptului de vot de catre electori se face la resedinta
judetului, in ziua si locul stabilite de comisia electorala de circumscriptie
judeteana. Localul in care se desfasoara votarea va fi amenajat prin grija
prefectului, astfel incat sa se asigure exprimarea directa si secreta a votului.
Votarea are loc intr-o singura zi; ea incepe la ora 800 si se termina la ora 2000. La
locul votarii, fiecare elector primeste din partea presedintelui comisiei electorale de
circumscriptie cate un buletin de vot, dupa ce a fost identificat in lista electorilor,
pa baza cartii de identitate. Electorii isi exprima votul prin aplicarea stampilei cu
mentiunea `votat` in patrulaterul corespunzator partidului politic, formatiunii
politice, sau candidatului independent pentru care opteaza. Dupa aceasta
operatiune, electorii vor indoi buletinul de vot astfel ca pagina alba, care poarta
stampila de control, sa ramana in afara, introducandu-l apoi in urna. Indoirea
gresita a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, daca secretul acestuia a fost
respectat. Candidatii si oricare dintre electori au dreptul sa conteste identitatea
persoanei care se prezinta la vot. In acest caz, identitatea se va stabili de presedinte
prin orice mijloace. In cazul in care contestatia este intemeiata, presedintele se va
opri de la votare pe cel contestat si va sesiza autoritatile politienesti. Dupa
terminarea votarii, presedintele comisiei electorale de circumscriptie declara
alegerile incheiate, procedand la anularea buletinelor de vot neintrebuintate si la
deschiderea urnei in prezenta membrilor comisiei si, dupa caz, a persoanelor care
au avut dreptul sa asiste la votare. In continuare, presedintele comisiei electorale de
circumscriptie procedeaza la stabilirea si consemnarea rezultatului votarii,
procedandu-se ca si in cazul alegerilor locale. Alegerile sunt considerate valabile
daca au participat la vot cel putin doua treimi din numarul total de electori. Daca
nu a fost intrunita majoritatea prevazuta in alineatul precedent, comisia electorala
de circumscriptie consemneaza aceasta situatie in procesul-verbal, urmand sa se
organizeze un alt scrutin , in termen de 10 zile, in aceleasi conditii. La al doilea tur
de scrutin, alegerile se considera valabile daca participa la vot jumatate plus unu
din numarul total al electorilor. In cazul in care alegerile sunt considerate valabile,
comisia electorala de circumscriptie procedeaza la repartizarea mandatelor, ca si in
cazul alegerilor locale. Cu privire la operatiunile de votare, stabilirea rezultatului
votarii si repartizarea mandatelor, comisia electorala totala de circumscriptie
incheie un proces-verbal, in trei exemplare, care cuprind: numarul electorilor,
potrivit listei de electori; numarul electorilor prezenti la vot; numarul total al
voturilor valabil exprimate; numarul voturilor nule; numarul voturilor nule;
numarul de voturi obtinute de fiecare lista de candidati si de catre fiecare candidat
independent; numele si prenumele candidatilor declarati alesi, precum si partidul
sau formatiunea politica, care i-a propus; numele si prenumele candidatilor
independenti declarati alesi; expunerea pe scurt a eventualelor contestatii si a
hotararilor luate de comisia electorala de circumscriptie, care sunt definitive.
Procesul-verbal se semneaza de catre presedinte si de ceilalti membrii ai comisiei
si va purta stampila acesteia. Copii ale procesului-verbal, certificate de catre
presedinte si purtand stampila comisiei electorale de circumscriptie, vor fi
inmanate, la cerere, fiecarui membru al comisiei. Un exemplar al procesului-verbal
se inainteaza consiliului judetean, in vederea validarii mandatelor consilierilor
alesi. Exemplarul original al procesului-verbal, insotit de o copie, contestatiile
privitoare la operatiunile de votare si stabilire a rezultatului votarii impreuna cu
hotararile date si celelalte documente intocmite, formand un dosar sigilat si semnat
de presedintele comisiei, se inainteaza tribunalului judetean. O data cu dosarul se
depun si buletinele de vot intrebuintate si neintrebuintate, stampila de control si
celelalte stampila necesare votarii. Tribunalul judetean va inainta o copie a
procesului-verbal Comisiei Electorale Centrale, in termen de 24 de ore. P e baza
rezultatului votarii, comisia electorala de circumscriptie elibereaza certificatul
doveditor al alegerii consilierilor, avand si obligatia sa aduca la cunostinta corpului
de electori si a cetatenilor rezultatul votarii. Constituirea consiliilor judetene. In
conformitate cu prevederile legii organice, consiliile judetene nou alese se
convoaca in sedinta de constituire in termen de 20 de zile de la data alegerilor, de
catre prefect. Conducerea primei parti a sedintei de constituire se face de cel mai in
varsta consilier ajutat de doi consilieri dintre cei mai tineri. Mai intai, se anunta
situatia consilierilor alesi, care trebuie sa fie in proportie de cel putin doua treimi,
precum si persoanele care participa ca invitati. In cazul in care prezenta de doua
treimi a consilierilor judeteni nu este asigurata, sedinta se va tine, de drept, 3 zile
mai tarziu. Dupa asigurarea cvorumului necesar, presedintele de varsta va anunta
proiectul ordinii de zi a sedintei de constituire, care va trebui sa cuprinda: alegerea
comisiei de validare si validarea mandatelor consilierilor judeteni alesi, depunerea
juramantului de catre consilieri, precum si alegerea presedintelui, vicepresedintilor
consiliului judetean si a delegatiei permanente a consiliului judetean. Se supune
aprobarii consiliului si numarul si competenta diferitelor comisii de specialitate ale
consiliului judetean. Pentru validarea mandatelor, consiliul judetean alege din
randul membrilor sai o comisie de validare, compusa din 5-7 consilieri, Comisia,
trebuie sa reflecte, pe cat posibil, configuratia politica a partidelor politice care
alcatuiesc consiliul si va functiona pe intreaga durata a mandatului consiliului
judetean. Comisia de validare verifica legalitatea alegerii consilierilor si prezinta
raportul, propunand validarea sau invalidarea alegerii consilierilor. Propunerile
comisiei se supun la vot separat pentru fiecare consilier. Consilierul a carui
validare sau invalidare este supusa la vot nu voteaza. Validarea sau invalidarea
mandatelor se face cu votul a cel putin jumatate plus unul din numarul total al
consilierilor. Conform legii toti consilierii ale caror mandate au fost validate
trebuie sa depuna in fata consiliului juramantul de fidelitate, credinta. Cei care
refuza sa depuna juramantul sunt considerati demisionati de drept. Presedintele de
varsta va consemna acest lucru si va comunica partidului din care face parte,
completarea consiliului judetean facandu-se cu prima persoana aflata ca supleant,
acest lucru se va intampla chiar in acea sedinta sau in sedinta urmatoare. Consilieri
absenta la prima sedinta vor depune juramantul la urmatoarea sedinta. Consiliul
judetean este declarat legal constituit dupa validarea mandatelor a cel putin doua
treimi din membri acestuia. Pentru alegerea presedintelui si a vicepresedintilor
consiliului judetean se fac propuneri si se aleg prin vot secret, din randul
consilierilor judeteni, cu votul majoritatii acestora. Daca la primul tur de scrutin nu
se realizeaza aceasta majoritate, se organizeaza un alt tur de scrutin nu se
realizeaza aceasta majoritate, se organizeaza un alt tur de scrutin, pana la obtinerea
majoritatii ceruta de lege. Dupa alegerea presedintelui consiliului judetean,
activitatea presedintelui de varsta si a consilierilor care l-au asistat inceteaza.
Conducerea lucrarilor sedintei se preia de presedintele consiliului judetean. Acesta
propune consiliu alegerea delegatiei permanente, care este compusa, potrivit legii
din 5-7 consilieri. Dupa stabilirea numarului care va compune delegatia, ce se de
consiliu prin vot deschis, se trece la alegerea membrilor delegatiei permanente din
randul consilierilor judeteni, prin vot secret, cu votul majoritatii acestora.
Presedintele consiliului judetean, propune consiliului alegerea comisiilor de
specialitate, din randul membrilor sai, pe intreaga durata a mandatului, precum si
cu privire la numarul de comisii pe care doresc sa le constituie. Legea precizeaza
ca presedintele si vicepresedintii nu pot face parte din comisiile de specialitate.
ATRIBUTIILE CONSILIULUI JUDETEAN Competenta consiliului judetean, este
determinata prin lege, potrivit cu necesitatile si specializarea autoritatii, ea fiind
materiala, teritoriala si temporara. Competenta teritoriala a consiliului judetean se
exercita la nivelul unitatii administratiei teritoriale in care functioneaza. In ceea ce
priveste competenta materiala, atat prevederile legii fundamentele, cat si cele ale
legii organice, o circumscriu la coordonarea activitatii consiliilor locale `in vederea
realizarii serviciilor publice de interes judetean`. Atributiile consiliului judetean
sunt prevazute in art.59, potrivit caruia acestea exercita urmatoarele atributii
principale: -coordoneaza activitatea consiliilor locale, in vederea realizarii
serviciilor publice de interes judetean -organizeaza si conduce serviciile publice
judetene si aproba regulamentele de functionare a acestora -analizeaza programe si
prognoze de dezvoltare economico-sociala a judetului si urmareste realizarea
acestora -adopta bugetul judetean si contul de incheiere a exercitiului bugetar
-stabileste orientarile generale privind organizarea si dezvoltarea urbanistica a
localitatilor, precum si amenajarea teritoriului -administreaza domeniul public si
privat al judetului -asigura construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor de
interes judetean precum si a drumurilor de legatura cu judetele vecine -alege, dintre
consilieri, presedintele, vicepresedintele si delegatia permanenta a consiliului
judetean -adopta regulamentul consiliului -aproba impozite si taxe judetene,
precum si taxe speciale pe timp limitat , in conditiile legii -numeste si elibereaza
din functie membrii consiliului imputernicitilor agentilor economici ce gestioneaza
bunurile domeniului public d interes judetean; urmareste si controleaza activitatea
consiliului imputernicitilor acestor agenti; pe perioada existentei lor, analizand
activitatea trimestrial rapoarte ale acestora. Cu privire la aceasta problema Valentin
Prisacaru observa ca: redactand astfel aceasta atributie legiuitorul nu a corelat-o cu
legile ce reglementeaza, in principal, aceste atributii, daca le-ar fi corelat ar fi
observat ca agentii economici care gestioneaza domeniul public sunt regiile
autonome care sunt conduse de un consiliul de administratiei si nu de un consiliu al
imputernicitilor, iar consiliul imputernicitilor functioneaza la societatile comerciale
cu capital integral judetean -hotaraste infiintarea de institutii si agenti economici de
interes judetean, precum si concesionarea sau inchirierea de servicii publice
judetene, participarea la societati comerciale, locatia de gestiune sau servicii ale
administratiei publice judetene -instituie norme orientative pentru regiile autonome
sau pentru societatile comerciale pe care le infiinteaza -infiinteaza institutii social-
culturale si sanitare, asigura buna lor functionare -asigura conditii pentru
organizarea si desfasurarea activitatii stiintifice, cultural artistice, sportive si de
tineret -atribuie denumiri de strazi, piete si unor obiective de interes local.
FUNCTIONAREA CONSILIULUI JUDETEAN Potrivit prevederii legii organice,
in art.55, alin. 2, consiliul judetean `se compune din consilieri alesi`. Aceste norme
legale definesc caracterul colegial si electiv al acestor autoritati, care isi desfasoara
activitatea intr-un cadrul deliberativ - de adunare. La fel ca si in cazul consiliilor
locale, durata mandatului acestuia este de 4 ani si se exercita de la data depunerii
juramantului de catre consilieri si pana la intrunirea noului consiliu ales.
Functionarea consiliului judetean se realizeaza prin intrunirea acestuia in sedinte
ordinare si extraordinare. Astfel consiliul judetean se intruneste in sedinte ordinare,
trimestrial, el se poate intruni in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar,
la cerere; presedintelui consiliului, a cel putin o treime din numarul membrilor
consiliului sau delegatiei permanente. Convocarea consiliului judetean se face de
catre presedintele acestuia, cu cel putin 10 zile inaintea sedintelor ordinare sau cel
putin 3 zile inaintea celor extraordinare, Convocarea se face in scris si se
consemneaza in procesul-verbal al sedintei. Invitatia la sedinta va preciza ordinea
de zi, data si locul desfasurarii acesteia. Sedintele consiliului judetean sunt legal
constituite, daca este prezenta majoritatea consilierilor. Ca si in cazul sedintelor
consiliilor locale, la sedintele consiliilor judetene prezenta consilierilor este
obligatorie, iar in cazul in care un consilier absenteaza de doua ori consecutiv
nemotivat, el poate fi sanctionat in conditiile regulamentului consiliului. Sedintele
consiliului judetean, de regula, sunt publice, dar sunt si situatii cand consilierii
hotarasc cu majoritate de voturi ca acestea sa se desfasoare cu `usile inchise`.
Dezbaterile din cadrul sedintelor sunt intotdeauna numai in limba oficiala a statului
roman. Datorita importantei problemelor de buget, si in cazul bugetului judetean
legea contine o norma imperativa prin care se impune obligatia de a-l discuta in
sedinta publica. La sedintele consiliului judetean dezbaterile acestuia se vor
consemna intr-un proces-verbal semnat de presedintele consiliului judetean, de
secretarul consiliului si de cel putin trei consilieri judeteni. La inceputul fiecarei
sedinte secretarul consiliului judetean va trebui sa prezinte procesul-verbal al
sedintei anterioare si sa-l supuna aprobarii consiliului judetean, in conditiile
mentinerii exacte a opiniilor exprimate de consilieri. Procesele-verbale ale
sedintelor consiliului judetean se depun intr-un dosar special, sigilat si semnat de
presedintele consiliului judetean, secretarul consiliului judetean, secretarul
consiliului judetean precum si de consilieri. Hotararile consiliului judetean vor fi
adoptate `cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti, in
afara cazurilor in care legea sau regulamentul consiliului prevede a alta majoritate`,
precum si aplicarea regulii potrivit careia in caz de paritate de votri, hotararea nu se
adopta. Hotararile consiliului judetean sunt acte de realizare a autoritatii,
obligatorii si executorii, avand putere de reglementare, bineinteles, in conditiile
legii si pot fi normative sau cu caracter individual. Hotarari normative cele privind
adoptarea bugetului judetean, sau de stabilire de impozite si taxe, care trebuie sa fie
luate cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor consiliului judetean.
Unele hotarari, in probleme pe care consiliul le stabileste, pot fi luate si prin vot
secret, cele cu privire la persoane se adopta intotdeauna, prin vot secrete.
Hotararile consiliului judetean se semneaza de presedintele consiliului judetean.
Presedintele consiliului judetean este ales din randul membrilor consiliului
judetean, cu acest prilej fiind alesi si unul sau doi vicepresedinti cu votul
majoritatii membrilor consiliului judetean, pe durata mandatului consiliului. Acesta
este investit in functia de sef al administratiei publice judetene si raspunde de buna
functionare a administratiei judetului, lui subordonandu-i-se si serviciile consiliului
judetean. El este si presedintele delegatiei permanente si semneaza deciziile
delegatiei permanente. Presedintele consiliului judetean, indeplineste urmatoarele
atributii principale: -conduce sedintele consiliului judetean si asigura executarea
hotararilor acestuia -exercita atributiile care revin judetului in calitate de persoana
juridica -exercita functia de ordonator principal de credite; intocmeste proiectul
bugetului judetean si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune
aprobarii consiliului -numeste si elibereaza din functie personalul administratiei
publice judetene -prezinta consiliului, anual sau ori de cate ori este necesar,
rapoarte cu privire la starea si activitatea administratiei judetului, precum si cu
privire la starea economica si sociala a acestuia -indeplineste si alte atributii
prevazute de lege sau incredintate de catre consiliul judetean In exercitarea
atributiilor sale, presedintele emite dispozitii cu caracter individual. Aceste
dispozitii devin executorii numai dupa ce au fost aduse la cunostinta persoanelor
interesate. Atat presedintele cat si vicepresedintii consiliului judetean sunt salariati
pentru functie pe toata durata mandatului lor. DELEGATIA PERMANENTA A
CONSILIULUI JUDETEAN Delegatia permanenta este, dupa cum reiese din
denumirea ei, un organ al administratiei publice judetene, cu activitatea
permanenta, care realizeaza conducerea operativa a treburilor administratiei
judetene. Delegatia permanenta constituie, prin natura atributiilor ce-i revin, o
autoritate executiva a consiliului judetean. Prin modul de formare si compunere,
delegatia permanenta este o autoritate electiva si colegiala. Delegatiile permanente
sunt autoritati proprii numai consiliilor judetene, pentru realizarea conducerii
operative a treburilor administratiei publice judetene si au rolul de a aduce la
indeplinire hotararile consiliului judetean, exercitand atributiile acestuia, cu
exceptia acelora prevazute expres de lege numai in competenta consiliului.
Asigurand realizarea conducerii operative a treburilor administratiei publice
judetene si indeplinind nemijlocit hotararile consiliilor judetene care le-au ales,
delegatiile permanente au acceasi competenta teritoriala dar raspund in fata
consiliilor judetene. Desi legea organica prevede ca delegatia permanenta emite
decizii, totusi aceasta nu este investita de lege cu dreptul de reglementare, adica cu
dreptul de a emite norme primare. Activitatea delegatiei permanente este numai
executiva, nu si de dispozitie. Delegatiile permanente dispun de o anumita
autonomie, reflectata in independenta lor operativa. Delegatiile permanente se aleg
de consiliile judetene in sedinta de constituire, dupa validarea mandatelor
consilierilor si alegerea presedintelui si vicepresedintilor consiliului judetean,
deoarece , presedintele si vicepresedintii consiliului judetean sunt si presedinte si
respectiv vicepresedinti ai delegatiei permanente. Consiliile judetene pot deci alege
in calitatea de membru al a delegatiilor permanent, numai consilieri judeteni, la
care se alatura presedintele si vicepresedintii consiliului judetean. Numarul
membrilor delegatiei permanente este de 5-7 consilieri. Delegatiile permanente isi
vor inceta activitatea de regula, la expirarea mandatului pentru care au fost alese
consiliile judetene. Delegatia permanenta isi desfasoara activitatea de regula, in
sedinte convocate ori de cate ori este necesar. Delegatia poate lucra si prin
presedintelui sau care este, conform prevederilor legale si presedintele consiliului
judetean, sau prin vicepresedintii ce detin si ei aceasta calitate sau, prin membrii
acestia carora li se pot repartiza anumite sarcini ale activitatii curente si concrete.
Legiuitorul i-a atribuit importante atributii, intrucat, altfel nu ar fi fost posibil ca
aceasta sa realizeze conducerea operativa a treburilor administratiei publice
judetene si sa duca la indeplinire hotararile consiliului judetean. Exercitarea
atributiilor delegatiei permanente ca si aducerea la indeplinire a hotararilor
consiliului judetean se realizeaza prin emitere de decizii. Acestea sunt luate in
plenul delegatiei permanente, cu votul stabilit prin regulamentul consiliului
judetean, respectiv cu cel al majoritatii membrilor sai. In ceea ce priveste
producerea efectelor juridice ale deciziilor, legea organica precizeaza ca `ele devin
executorii dup ce au fost aduse la cunostinta persoanelor fizice si juridice
interesate`. SECRETARUL CONSILIULUI JUDETEAN Potrivit art.69 din legea
administratiei publice locale `consiliul judetean si al municipiului Bucuresti are un
secretar numit de catre Departamentul pentru Administratia publica Locala, pe
baza de concurs, organizat potrivit legii`. Secretarul are rolul de a urmari aducerea
la indeplinire a dispozitiilor legale, a hotararilor consiliului judetean, a deciziilor
delegatiei permanente si a dispozitiilor presedintelui consiliului judetean.
Secretarul este functionar public si trebuie sa aiba studii superioare juridice sau
administrative. Legea stabileste in mod imperativ ca secretarul consiliului judetean
`nu poate fi membru al vreunui partid politic sau formatiuni politice`. Secretarul
consiliului judetean va exercita atat atributii pentru autoritatea administratiei
publice judetene, cat si cele proprii. El va asigura convocarea consiliului judetean,
atat in sedinte ordinare cat si extraordinare, dar si pe cele ale delegatiei
permanente, intelegand prin aceasta transmiterea invitatiilor scrise, publicitatea
acestor convocari, comunicand si inaintand autoritatilor si persoanelor interesate
actele emise de consiliul judetean, de delegatia permanenta si de presedintele
consiliului judetean. Secretarul are atributii importante in ceea ce priveste
participarea si pregatirea sedintelor consiliului judetean ca si a celor ale delegatiei
permanente, precum si pregatirea lucrarilor ce se supun dezbaterii acestora si
avizarea din punct de vedere juridic a proiectelor de hotarari si decizii. Secretarul
consiliului judetean supravegheaza sau asigura intocmirea stenogramelor si
proceselor-verbale ale consiliului, dar si ale delegatiei permanente, ingrijindu-se ca
acestea sa fie semnate, sigilate, parafate si pastrate in dosare speciale ale acestor
sedinte. Controlul activitatii secretarului consiliului judetean se realizeaza de
Departamentul pentru Administratia Publica Locala, si, in cazul neindeplinirii
atributiilor sau a savarsirii unor abuzuri, se va decide eliberarea din functiei a
acestuia. SERVICIILE PUBLICE ALE CONSILIULUI JUDETEAN Consiliul
judetean in vederea realizari atributiilor sale , organizeaza servicii publice. Aceste
servicii publice sunt conduse de catre consiliul judetean iar activitatea lor se
desfasoara in baza regulamentelor de functionare aprobate de acesta. Serviciile
publice se organizeaza potrivit specificului si nevoilor judetului, dar cu respectarea
prevederilor legale si in limita mijloacelor financiare de care dispune consiliul
judetean. Serviciile publice ale consiliului judetean sunt acele compartimente
functionale care realizeaza activitatea consiliului, prin acte si operatiuni tehnico-
materiale si care nu au competenta distincta de a consiliului, in numele caruia
actioneaza. Ele sunt subordonate consiliului judetean, prin presedintele acestuia
care numeste si elibereaza personalul acestor servicii. Cu titlu de exemplu se pot
avea in vedere serviciul juridic si secretariat-administrativ, serviciul financiar-
contabilitate, serviciul de analize si prognoze si altele. Prin regulamentul aprobat
de consiliul judetean, serviciilor judetene li se stabilesc atributiile, activitatile si
operatiunile administrative si tehnice ce urmeaza sa le desfasoare, ele fiind cele
care pregatesc diferite proiecte de hotarari, de decizii si chiar de dispozitii care vor
fi supuse apre aprobare consiliului, delegatiei permanente sau presedintelui
consiliului judetean, dupa caz. Consiliul judetean poate delega unele dintre
atributiile sale, unora dintre servicii, dar actele vor fi intotdeauna redactate in
numele consiliului si senate de persoanele care il reprezinta, potrivit legii. Pentru
serviciile publice judetene este caracteristic faptul ca ele nu au dreptul de a emite
acte administrative, deoarece nu au calitatea de subiect de drept administrativ.
Serviciile consiliului judetean sunt subordonate presedintelui consiliului judetean;
aceasta insa nu exclude ca unele servicii sa fie date in subordonarea secretarului,
sau a vicepresedintilor.

I. Consiliul local
I.1. Structura şi atribuţiile consiliului local
Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi prin vot
universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în codiţiile stabilite
de Legea privind alegerile locale.
Consiliul local se allege pentru un mandate de 4 ani, care poate fi
prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.
Consilul local are iniţiativă şi hotărăşte, în toate problemele de
inters loca, cu cu excepţia celor care sunt date prin lege în
copetenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale.
Conform Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală,
consilul local are următoarele atribuţii:
• alege din rândul consilierilor viceprimarul, respective viceprimarii,
după caz; stabileşte, în limitele normelor legale, numărul de
personal din aparatul propriu.
• aprobă statutul comunei sau al orasului, precum şi regulamentul
de organizare şi funcţionare a consiliului;
• avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de
dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare a
teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism,
inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană,
regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră, în condiţiile
legii;
• aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul
de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a
exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi
taxe speciale, în condiţiile legii;
• aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama,
statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de
organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate, ale
instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale regiilor autonome de
interes local;
• administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau
oraşului;
• hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea
bunurilor proprietate publică a comunei sau oraşului, după caz,
precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;
• hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor
proprietate privată a comunei sau orasului, după caz, în condiţiile
legii;
• înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice
de interes local; urmăreşte, controlează şi analizează activitatea
acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin
lege, norme de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi
serviciile publice de interes local; numeşte şi eliberează din
funcţie, în condiţiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes
local, precum şi pe cei ai instituţiilor publice din subordinea sa;
aplică sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii, persoanelor pe care
le-a numit;
• hotărăşte asupra înfiinţării şi reorganizării regiilor autonome de
interes local; exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale,
toate drepturile acţionarului la societăţile comerciale pe care le-a
înfiinţat; hotărăşte asupra privatizării acestor societăţi comerciale;
numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, membrii
consiliilor de administraţie ale regiilor autonome de sub autoritatea
sa;
 • analizează şi aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de
amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor, stabilind
mijloacele materiale şi financiare necesare în vederea realizării
acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru
acţiuni de apărare împotriva inundaţiilor, incendiilor, dezastrelor şi
fenomenelor meteorologice periculoase;
• stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi
modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii
infrastructuri apartinând căilor de comunicaţii de interes local;
• aprobă, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-
economice pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigură
condiţiile necesare în vederea realizării acestora;
• asigură, potrivit competenţelor sale, conditiile materiale şi
financiare necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor şi
serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi sport,
apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia
civilă, de sub autoritatea sa; urmăreşte şi controlează activitatea
acestora;
• hotărăşte, în localităţile cu medici sau cu personal sanitar în
număr insuficient, acordarea de stimulente în natură şi în bani,
precum şi de alte facilităţi, potrivit legii, în scopul asigurării
serviciilor medicale pentru populaţie; asemenea facilităţi pot fi
acordate şi personalului didactic;
• contribuie la organizarea de activităti ştiinţifice, culturale,
artistice, sportive şi de agrement;

Prefectul si institutia prefectului

In traditia juridica Romaneasca influenta romana are cea mai mare
pondere dat fiind statutul nostru de popor latin .
 Una dintre institutiile juridice si militare prezente in Dacia antica este
si cea a Prefectului , care avea conotatii civile , militare si economice , datorita
importantei sale in guvernarea provinciei .
De la sensul initial in decursul timpului au intervenit modificari prin
restrangerea sensului acestui cuvant .

Printre primele sensuri moderne ale institutiei de Prefect apare ca

reglementata de Napoleon Bonaparte in anul opt de la marea revolutie franceza .

Prefectul era reprezentantul Guvernului si totodata seful departamentului unde

functiona .

In stransa legatura cu legislatia franceza de care ne leaga multe traditii

si influente , institutia prefectului si a prefecturii a fost reglementata si in
principatele romane si in timpul regalitatii .

In prezent institutia prefectului este reglementata prin noua Constitutie

a Romaniei in art . 122 . ca act cadru general , si prin Legea 340 din 12. iulie 1994.

Constitutia Romaniei referitoare la institutia prefectului prevede in art .

122. al. 1 . Guvernul numeste un preect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti 1.

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce

serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale
adminstratiei publice din unitatile adminstrativ teritoriale2.

Referitor la aliniatul doi mai sus citat doctrina juridica considera potrivit
inlocuirii expresiei descentralizat cu cea de desconcentrat prevazut de vechea
constitutie , expresie care era cu totul nepotrivita pentru esenta relatiei dintre
ministere si structurile subordonate acestora din teritoriu .
 1. si 2 Constitutia romaniei art . 122. al .1.si 2.

Atributele prefectului se stabilesc prin lege organica 3 .

Intre prefecti pe de o parte , consiliile locale si primari , precum si

consiliile judetene si presedintii acestora , pe de alta parte , nu exista raporturi de
subordonare4 .

Acest nou text introdus dupa revizuirea constitutiei vine ca o precizare

expresa a unei solutii care se deducea . S-a apreciat ca din punct de vedere politic
este nevoie si de aceasta reglementare; Constitutia fiind dupa cum se stie si un
document care caracterizeaza vointa politica a fortelor politice din momentul
adoptarii sau dupa caz al revizuirii sale .

Prefectul poate ataca in fata instantei de contencios adminstrativ un

act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului in cazul in care considera
actul ilegal , actul este suspendat de drept5 .

Legea 340 din 2004 prevede ca activitatea prefectului se intemeiaza pe

urmatoarele principii 6 :

a. legalitatii

b. impartialitatii
c. obiectivitatii

d. transparentei
e. eficientei
f. responsabilitatii
 g. orientarii catre cetatean

2. Constitutia Romaniei art. 122. al. 3.

3. idem art 122. al. 31 .

4. ibidem art 122. al. 4.

5. Legea 340/2004 art. 4.

Activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat

prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor. Institutia prefectului are
buget propriu care se elaboreaza si se executa in conditiile legii 7 .

Pentru indeplinirea atributiilor si prerogativelor ce ii revin potrivit

legii , prefectul este ajutat de un subprefect iar in municipiul Bucuresti de doi
subprefecti8 .

Legea citata face referire la rangul detinut in institutia statului ,

acestia fiind catalogati ca fiind inalti functionari publici . Conditiile impuse ca o
persoana sa poata accede in aceasta functie sunt prevazute in art. 9 . din Legea
nr. 340 din 2004. astfel :

a. virsta cel putin 30 ani pentru prefect , respectiv 27 ani pentru

subprefect .
b. indeplinirea conditiilor specifice prevazute de lege pentru
ocuparea functiei publice .
Astfel este necesara cetatenia romana si domiciliul in tara , existenta
discernamantului, exercitiul drepturilor electorale , pregatirea profesionala ,
compatibilitate morala , lipsa starii de incompatibilitate , depunerea juramantului
de credinta .

c. are studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de

licenta sau echivalenta si o vechime in specialitatea absolvita
de 5 ani pentru prefect respectiv de 3 ani pentru subprefect
d. a absolvit programe de formare si perfectionare in
administratia publica organizate, dupa caz de Institutul National
de Administratie sau de alte institutii specializate din tara sau
strainatate , ori a dobandit titlul stiintific de doctor in stiinte
6. Legea 340 din 2004 art. 6. al. 1 si 2

7. idem art. 8. al. 1.

juridice sau adminstrative ori a exercitat cel putin un mandat

complet de parlamentar .

Legea stabileste incompabilitatile prefectului sau subprefectului :

- deputati sau senatori

- primari , viceprimari , consilieri locali sau judeteni
- nu pot ocupa o alta functie publica in intelesul statutului
functionarului public nici de autoritate , nici de demnitate
cum ar fi membru al guvernului
- nu pot indeplini o functie de reprezentare profesionala
salarizata in organizatie cu scop comercial
- o functie ori o activitate profesionala remunerata in
cadrul regiilor autonome precum si a societatilor
comerciale cu capital de stat sau private
 - nu pot ocupa functia de presedinte , vicepresedinte ,
director general , director administrativ , membru al
consiliului de adminstratie sau cenzor al societatilor
comerciale , institutii de credit , bancare ,societati de
asigurare , precum si la institutii publice
- nu pot ocupa functia de presedinte sau secretar al
adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la
societatile comerciale
- reprezentant al statului in adunarile generale ale
societatilor comerciale
- manager sau membru al comisiilor de administratie ale
regiilor autonome , companiilor si societatilor nationale
- comerciant persoana fizica sau membru al unui grup de
interes economic
- cu orice functie publica incredintata de un stat strain cu
exceptia celor prevazute in acordurile si conventiile
Romaniei10 .
In cazul in care una sau mai multe dintre aceste incompatibilitati sunt
constatate Ministerul Adminstratiei si Internelor va propune guvernului respectiv
primului minstru demiterea acestora si numirea altor persoane in functiile
vacante .

De remarcat ca alaturi de incompatibilitate sau incetare de drept a

exercitarii functiei de prefect poate fi determinata nu numai din cauze exclusiv
juridice cat si din motivatii politice dat fiind faptul ca prefectul este reprezentantul
guvernului in teritoriu iar acesta trebuie sa corespunda coloraturii politice a
guvernului in functiune .

Din aceasta cauza nu se poate discuta despre cariera in profesia de

prefect, date fiind schimbarile politice care pot interveni sau orientarea politica a
prefectului sa fie contrara celei locale dar conforma cu cea guvernamentala ,
conflictul devenind inevitabil .

Desi prefectul este reprezentantul guvernului in teritoriu el constituie o

autoritate publica distincta pe plan teritorial care se identifica chiar cu titularul
functiei unipersonale respective .

Din aceasta rezulta ca prefectul are capacitatea juridica administrativa

proprie deplina , emitand acte de putere cu efecte proprii desi se afla in
subordinea completa si nemijlocita a guvernului, care nu numai ca il numeste si il
elibereaza din functie dar ii controleaza activitatea si actele pe care le poate
suspenda , modifica sau desfiinta.

In lumina acestor aspecte , putem defini institutia prefectului ca fiind

autoritatea adminstratiei publice guvernamentale instituita la nivel teritorial

10. Ioan Santai Drept adminstrativ si Stiinta adminstratiei pag.416.

( judetean ) avand o alcatuire unipersonala dispunand de capacitate juridica

adminstrativa proprie exercitand o functie decizionala ce implica competenta

materiala in profil local11.
 Prin noua reglementare se constituie Corpul prefectilor respectiv
Corpul subprefectilor , din care fac parte numai prefectii si subprefectii in functie ,
iar la incetarea exercitarii functiilor detinute prefectii si subprefectii fac parte din
Corpul de rezerva .

Legea nr. 340 din 2004 prevede si atributiile prefectului , atributii care
se clasifica in functie de natura raporturilor in cadrul carora se exercita :

I. avem in vedere in primul rand relatiile dintre prefect si autoritatile

din teritoriu . astfel se asigura realizarea intereselor nationale , aplicarea si
respectarea Constitutiei , a legilor , a hotararilor si ordonantelor guvernului , a
celorlalte acte normative , ca expresie a calitatii sale de reprezentant al guvernului
in teritoriu .

Din aceasta rezulta obligativitatea prefectului de a organiza executarea

si executarea in concret a tuturor prevederilor legislative precum si controlul
indeplinirii lor .

Deasemenea prefectul are obligativitatea asigurarii echilibrului si

concilierii intereselor nationale promovate de guvern cu interesele de factura
locala prin promovarea specifica a primelor si limitarea in mod adecvat a celor
din urma dar intr-o maniera care sa evite contradictiile .

Prefectul actioneaza pentru realizarea in judet respectiv in municipiul

Bucuresti a obiectivelor cuprinse in programul de guvernare si dispune masurile
necesare pentru indeplinirea lor in conformitate cu competentele si atributiile ce-i
revin conform legii 12 .

11. Ioan santai Drept Administrativ si Stiinta Administratiei pag. 418.

12. Legea nr. 340 din 2004 art. 24.

. Deasemenea prefectul conduce activitatea serviciilor publice

deconcentrate si ministerelor si ale celorlalte autoritati ale adminstratiei publice
centrale de specialitate organizate la nivelul unitatilor adminstrativ- teritoriale
calitate in care avizeaza consultativ numirea si eliberarea din functie a
conducatorilor acestor servicii13.

Prefectul actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala

,mentinerea unui contact continuu cu toate nivelurile institutionale si sociale
acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale , deasemenea
stabileste inpreuna cu autoritatile adminstratiei publice locale si judetene cu
exceptia actelor de gestiune 14.

Din aceste prevederi rezulta ca autoritatile teritoriale au o dubla

subordonare , centrala una verticala si directa ( nivel judet fata de propria
autoritate centrala ) iar alta orizontala fata de prefect si inplicit prin intermediul
sau fata de guvern . Ratiunea acestei subordonari specifice fata de prefect rezulta
din faptul ca respectivele sarcini fac parte din structura exterioara a minsterelor
care la randul lor se subordoneaza ierarhic guvenului pe plan orizontal iar
prefectul ca reprezentant teritorial al acesteia trebuie sa asigure pana la ultima
veriga ierarhica deplinul central al puterii cu competenta speciala nationala
generala asupra puterii avand doar o competenta speciala mult mai limitata fie
nationala fie teritoriala15.

Prefectul poate dispune luarea masurilor corespunzatoare pentru

prvenirea infractiunilor si apara drepturile cetatenilor prin organele legal abilitate
inclusiv asigurarea ordinei si linistei publice16.
13. Ioan Santai Drept Administrativ si Stiinta Administratiei pag. 419
14. Legea nr.340 din 2004 art. 24 lit. f.

15. Ioan Santai Drept Adminstrativ si Stiinta Adminstratiei pag. 419

16. Idem pag . 421.

Aceasta atributie are o anumita particularitate avand in vedere faptul

ca autoritatile militare cele militarizate inclusiv cele interne nefiind nici
deconcentrate si nici descentralizate in teritoriu nu sunt conduse de prefect motiv
pentru care intre acestea si ele nu exista raporturi ierarhice de subordonare ci
numai de sprijin de colaborare si informare17.

O noua atributie prevede prin Legea nr. 340 din 2004 urmatoarele :

Prefectul dispune in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru situatii

de urgenta masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si
foloseste in acest sens sumele special prevazute in bugetul propriu cu aceasta
destinatie .In stransa corelatie cu aceasta este si o alta atributie prin care
prefectul utilizeaza in calitatea sa de sef al Protectiei civile Judetene fondurile
special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventii in situatiile de
criza in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati18.

Prefectul prezinta anual guvernului un raport asupra stadiului realizarii

sarcinilor ce-i revin potrivit programului de guvernare precum si in legatura cu
controlul exercitat asupra legalitatii actelor autoritatilor administratiei publice
locale . Raportul prezentat guvernului constituie si o modalitate de verificare ,
din partea executivului asupra activitatii reprezentantilor sai in teritoriu alaturata
altor forme de verificare de genul controalelor sau anchetelor19.
 II. Raporturile dintre prefect si autoritatile administratiei publice locale
se distinge prin atributii specifice . In activitatea sa de reprezentant al guvernului
in teritoriu , prefectul vegheaza ca activitatea consiliilor locale si judetene precum
si a primariilor sa se desfasoare conform legii , cu alte cuvinte prefectii au
competenta de a exercita un control general asupra acestor organe , desi ele nu
se afla in

17. Ioan Santai Drept Administrativ si Stiinta Adminstratiei pag. 422.

18. Legea nr. 340 di 2004 art. 24. lit . h .si. i.

19. Ioan Santai Drept Adminstrativ si Stiinta Adminstratiei pag. 422-423.

raporturi ierarhice de subordonare fata de prefect , lucru subliniat si de

Constitutie in art. 122 al 31 .

Cum printre principiile de functionare a institutiei prefectului se

numeste si legalitatea , prefectul are dreptul si obligatia de a exercita controlul de
legalitate asupra actelor administrative , actelor adoptate sau emise de
autoritatile administratiei publice judetene si locale cu exceptia actului de
gestiune curenta , expresia principiului controlului adminstrativ realizat asupra
autoritatilor locale in limitele si conditiile prevazute de lege .

Autoritatile locale au obligatia sa comunice prefectului prin intermediul

secretarului unitatii administrativ teritoriale in termen de cel mult 10 zile toate
actele emise de ele21. Daca secretarul sau primarul apreciaza ca un act este ilegal
au obligatia sa il sesizeze despre aceasta pe prefect in termen de 3 zile cu
indicarea eventualelor obiectii22. Prefectul la randul sau este obligat ca in termen
de 5 zile de la data comunicarii oficiale a actului pretins ilegal sa solicite
autoritatilor emitente cu motivarea corespunzatoare sa reanalizeze actul pe care
il apreciaza ca ilegal in vederea modificarii sau revocarii acestuia 24.

In urma primirii unui raspuns nefavorabil solicitarii sale ori a

necomunicarii in termen a solutiei dispuse de catre organele locale prefectul
poate ataca in fata instantei de contencios administrativ in totalitate sau in parte
actele adoptate sau emise in termen de 30 zile de la data comunicarii lor de catre
prefect solicitand anularea lor totala sau partiala . Actiunea juridica a prefetului
este scutita de taxa de timbru iar actul atacat este suspendat de drept pe intreaga
perioada a judecatii pana la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii
judecatoresti de admitere sau de respingere a actiunii 25.

21. Legea nr. 188 din1999 art. 85. lit.h.

22. Legea nr . 215 din 2001 art. 49
24. idem art. 135
25. Ioan Santai Drept Administrativ si Stiinta Administratiei pag. 424

In vederea indeplinirii atributiunilor sale prefectul emite ordine cu

caracter individual sau normativ .
Ordinele prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de
specialitate sunt emise dupa consultarea conducatorului serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor si a celorlalte organe ale administratiei publice
centrale din subordinea guvernului organizate la nivelul unitatilor administrativ
teritoriale .

Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publica potrivit

legii26.
 Ordinul prefectului care contine dispozitii normative devine executoriu
numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica iar ordinul prefectului cu caracter
individual devine executoriu de la data comunicarii catre persoanele interesate27.

Ca o concluzie dupa parerea d-lui profesor Emil Balan raman actuale

afirmatiile facute cu decenii in urma de profesorul Tarangul ,, Administratia
moderna este complicata , ea pretinde cunostinte si experienta . Astazi nu se mai
poate administra numai cu bunul simt si cu o minte sanatoasa . Administratia
moderna este o stiinta si o arta intrucat adminstratorii nu pot fi improvizati “.

Guvernul

Guvernul

Natura Juridica a Guvernului.

Guvernul este autoritatea centrala a puterii executive,care functioneaza in baza

votului de incredere acordat de Parlament si care asigura realizarea politicii interne si
externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.Guvernul face
parte din sistemul organelor sistemului administratiei publice,ocupand in acest sistem
locul principal,ca organ suprem al sistemului,concluzie la care se poate ajunge in baza
prevederilor art.101 alin.1 din Constitutie,potrivit carora ,,Guvernul exercita conducerea
generala a administratiei publice''.

Rolul si functiile Guvernului.

Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului

national economic si social,precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial
in conditiile promovarii intereselor nationale.In indeplinirea atributiilor sale,Guvernul
coopereaza cu organismele sociale interesate,cum ar fi sindicatele si patronatele.
Guvernul raspunde de ordinea publica,de apararea nationala,precum si de raporturile
statului respectiv cu alte state.

Guvernul se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile

constitutionale,avand la baza Programul de guvernare nu adoptat ci acceptat de
Parlament

Pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercita urmatoarele functii:

-functia de strategie,prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in

aplicare a Programului de guvernare;

-functia de reglementare,prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si

institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice;

-functia de administrare a proprietatii statului,prin care se asigura administrarea

proprietatii publice si private a statului precum si gestionarea serviciilor pentru care
statul este responsabil.

-functia de reprezentare,prin care se asigura,in numele statului

roman,reprezentarea pe plan intern si extern;

-functia de autoritatea de stat,prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii

si respectarii reglementarilor in domeniul apararii,ordinii publice si sigurantei
nationale,precum si in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si
organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea
Guvernului.

Investitura Guvernului.

Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru,in

urma consultarii partidului care detine majoritatea absoluta in Parlament,ori daca nu
exista o asemenea majoritate,a partidelor reprezentate in Parlament,pentru ca, astfel, sa
se asigure sprijinul parlamentar pentru viitorul Guvern.Nu este de conceput un candidat
la functia de prim-ministru fara un puternic sprijin din partea unor partide
politice,indiferent daca persoana candidatului este om politic sau tehnocrat. Din Guvern
pot face parte si ministri delegati,cu insarcinari speciale pe langa primul-
ministru,prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului pentru votul de
incredere.Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere,in termen de 10 zile de la
desemnare,votului de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a
Guvernului.Este evident ca programul exprima conceptia de guvernare a partidului
majoritar sau a partidelor care alcatuiesc coalitii in scopul guvernarii.

Programul si lista Guvernului se dezbat de catre Camera Deputatilor si Senat,in

sedinta comuna.Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor
si senatorilor ,aceasta avand ca obiect programul in forma finala si lista in ansamblu a
Guvernului,iar nu fiecare membru in parte. (art.103 din Constitutie). Primul-ministru si
ceilalti membri ai Guvernului depun individual,in fata Presedintelui Romaniei,juramantul
de credinta fata de tara si popor,avand acelasi continut cu juramantul Presedintelui
Romaniei.

Incompatibilitati.

Potrivit art.2 din Legea nr.90/2001, pot fi membri ai Guvernului persoanele care:

-au numai cetatenie romana si domiciliul in tara;

-se bucura de exercitiul drepturilor electorale;

-nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc unul dintre cazurile de

incompatibilitate.

In acest sens Constitutia precizeaza in art.16 alin.3 ca functiile si demnitatile

publice,civile sau militare,pot fi ocupate de persoane care au numai cetatenia romana si
domiciliul in tara.

De asemenea potrivit art.105 tot din Constitutie functia de membru al Guvernului

este incompatibila cu exercitarea unei functii publice de autoritate,cu exceptia celei de
deputat sau senator.De asemenea ,ea este incompatibila cu exercitarea unei functii de
reprezentare profesionala salarizate in cadrul organizatiilor cu scop commercial si alte
incompatibilitati stabilite prin legea organica.

Durata mandatului Guvernului.

Guvernul in intregul sau si fiecare membru in parte isi exercita mandatul de la

data depunerii juramantului.Desi Parlamentul este ales pentru un mandat de 4 ani,acesta
poate fi prelungit prin lege organica in caz de razboi ori catastrofa. La inceputul
mandatului sau,Guvernul elaboreaza Programul de Guvernare,in care sunt inscrise
obiectivele pe care isi propune sa le infaptuiasca.

Mandatul Guvernului poate inceta si inainte de data validarii alegerilor

parlamentare,ca urmare a demiterii sale.Guvernul este demis in urmatoarele situatii:

a)in urma adoptarii unei motiuni de cenzura;

 b)in urma pierderii de catre primul-ministru a calitatii de membru al Guvernului.

Potrivit art.109 alin.2 coroborat cu art.105 din Constitutie,rezulta ca primul-

ministru isi pierde calitatea de membru al Guvernului ca urmare a:

-revocarii;

-demisiei;

-suspendarii

-decesului;

-interventiei unei stari de incompatibilitate;

-pierderii drepturilor electorale (pentru alineatie sau delibitate mintala,condamnare

penala,stabilirea si a altei cetatenii ori stabilirea domiciliului in strainatate);

-imposibilitati de a exercita atributiile mai mult de 45 de zile.

Primul ministru.

Primul ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor

acestuia,cu respectarea atributiilor legale care le revin.

Ministrul numeste si elibereaza din functie conducatorii organelor de specialitate din

subordinea ministerului.Conducatorii serviciilor publice descentralizate se numesc si se
elibereaza din functie de catre ministru,cu avizul consultative al prefectului.Guvernul
numeste un prefect in fiecare judet ca reprezentant al Guvernului in teritoriu.

Primul ministru reprezinta Guvernul in relatiile acestuia cu

Parlamentul,Presedintele Romaniei,Curtea Suprema de Justitie,Curtea de Conturi,Curtea
Constitutionala,Consiliul Legislativ,Ministrul Public,celelalte autoritati si institutii
publice,partidele si aliantele politice,sindicatele si alte organizatii
neguvernamentale,precum si relatii internationale.

Primul ministru este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si

exercita toate atributiile ce deriva din aceasta calitate.

Raporturile Guvernului cu Parlamentul.

Primul ministru prezinta Camerei Deputatilor si Senatului rapoartele si declaratiile

cu privire la politica Guvernului si raspunde la intrebarile si interpelarile care ii sunt
adresate de catre deputati si senatori.

Primul ministru poate desemna un membru al Guvernului sa raspunda la

intrebarile si interpelarile adrseate Guvernului de catre deputati si senatori,in functie de
domeniul de activitate ce formeaza obiectul interpelarii.Primul ministru contrasemneaza
decretele emise de Presedintele Romaniei,in cazul in care Constitutia prevede
obligativitatea contrasemnarii acestora.

Guvernul se intalneste, de regula saptamanal sau ori de cate ori este nevoie,la
convocarea primului ministru.Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului iar
daca li se solicita prezenta,participarea lor este obligatorie.

Actele Guvernului.

Membrii Guvernului pot propune potrivit Constitutiei proiecte de hotarari si de

ordonante si de asemenea,proiecte de lege,in vederea exercitarii dreptului de initiativa
legislativa a acestuia.Hotararile Guvernului,ca si ordonantele de altfel,se semneaza de
primul ministru si se contrasemneaza de catre ministrii care au obligatia punerii lor in
executare.Atat hotararile, cat si ordonantele sunt supuse obligatiei de publicare in
Monitorul Oficial,cu exceptia celor cu caracter militar care se comunica numai institutiilor
interesate.Sanctiunea incalcarii obligatiei de publicare este inexistenta actului.

Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite

ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice,procedand la ceea ce se
numeste delegare legsilativa.

Legea de abilitare trebuie sa stabileasca in mod obligatoriu domeniul si data pana la care
se pot emite ordonante.Daca legea de abilitare o cere,ordonantele se supun aprobarii
Parlamentului,potrivit procedurii legislative,pana la implinirea termenului de abilitare.

Presedintele Romaniei poate participa la sedintele Guvernului care au ca obiect

probleme de interes national privind politica externa a Guvernului,apararea
tarii,asigurarea ordinii publice.

In cazul in care este prezent,Presedintele Romaniei prezideaza sedinta

Guvernului.

Desi prezideaza sedinta,prin aceasta Presedintele Romaniei nu devine,in acea

situatie si membru al Guvernului.Presedintele nu participa la adoptarea hotararilor
Guvernului,prin exprimarea unui vot,ci doar isi exprima opinia cu privire la acele masuri.

La sedintele Guvernului pot participa ca invitati sefi de departamente,secretari de

stat ce nu sunt membri ai Guvernului,precum si orice alte persoane a caror prezenta se
apreciaza a fi utila,potrivit deciziei primului ministru.

Raspunderea membrilor Guvernului.

In ce priveste raspunderea penala,in baza Constitutiei,numai Camera

Deputatilor,Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a
membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor.Daca s-a cerut
urmarirea penala,Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din
functie.Urmarirea penala va fi efectuata de catre Parchetul General de pe langa Curtea
Suprema de Justitie iar judecarea acestora de catre Curtea Suprema de Justitie,potrivit
legii.

Incetarea functiei de membru al Guvernului.

Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma:

-demisiei

-revocarii

-pierderii drepturilor electorale

-starii de incompatibilitate

-decesului

-demiterii.

Demisia din functia de membru al Guvernului se anunta public,se prezinta in scris

primului ministru si devine irevocabila din momentul in care s-a luat act de depunerea
ei,dar nu mai tarziu de 15 zile de la data depunerii.

Revocarea din functia de membru al Guvernului se face de Presedintele

Romaniei,prin decret ,la propunerea primului ministru.Revocarea are loc in caz de
remaniere guvernamentala.

In cazul in care un membru al Guvernului a fost condamnat penal printr-o hotarare

judecatoreasca definitiva sau averea sa a fost declarata,in tot sau in parte,ca fiind
dobandita in mod ilicit,printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila ,el este demis de
Presedintele Romaniei,la propunerea primului ministru.
 Potrivit Constitutiei,Presedintele Romaniei nu il poate revoca pe primul-
ministru.Dar cum nici Parlamentul nu il poate revoca,personal,pe primul-ministru,rezulta
ca acesta isi pierde calitatea de prim-ministru numai in urma unei motiuni de
cenzura,cand este demis intregul Guvern.Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel
putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului
de la data depunerii ea urmand a se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata
in sedinta comuna a celor doua Camere.Guvernul se considera demis cu votul majoritatii
deputatilor si senatorilor iar daca a fost respinsa,deputatii si senatorii nu mai pot initia ,in
aceeasi sesiune,o noua motiune de cenzura,cu exceptia cazului cand Guvernul isi
angajeaza raspunderea a unui program sau a unei declaratii de politica generala.

Intrucat in aceasta situatie nu mai exista nici un Guvern,in consecinta,nu mai

poate functiona nici un prim-ministru.Rezulta ca situatia membrilor Guvernului este
dependenta de situatia primului-ministru.Daca Parlamentul este nemultumit de primul-
ministru,aceasta nemultumire se rasfrange asupra intregului Guvern,asupra tuturor
membrilor acestuia.

Astfel,conf art 108 alin.1,Guvernul raspunde in fata Parlamentului pentru intreaga sa

activitate.Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri
pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.Astfel,sanctiunea cea mai severa
care intervine in cazul raspunderii politice a Guvernului este demiterea prin retragerea
increderii de catre Parlament.Conf art.112 din Constitutie,Camera Deputatilor si
Senatul,in sedinta comuna,pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea
unei motiuni de cenzura cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor

In cazul in care incetarea calitatii de membru al Guvernului intervine ca urmare a

demisiei,a drepturilor electorale,a incompatibilitatii,a decesului si in alte situatii
prevazute de lege.

Presedintele Romaniei,la propunerea primului ministru,ia act de aceasta si declara

vacanta functia de membru al Guvernului.

Primarul

Institutia primarului a fost introdusa în sistemul administratiei române, în comunele rurale si

urbane, prin Legea din 31 martie 1864, ca organ executiv, alaturat celui deliberativ, care era consiliul
comunal. Primarul era numit de Domn, dintre primii trei consilieri care obtineau majoritatea
sufragiilor în alegeri, îndeplinind o dubla calitate: de sef al administratiei locale si de reprezentant al
Guvernului în comuna. Primarul supraveghea executarea legilor si a regulamentelor generale, având
d 454i88e reptul sa emita ordonante si regulamente de politie. 1[1]

1
 Aceasta institutie a evoluat, rolul ei a crescut mai ales prin dispozitiile Legii de unificare
administrativa din anul 1925. Primarul avea atributii în ceea ce priveste publicarea si executarea
legilor si regulamentelor, în executarea deciziilor consiliului si ale delegatiei permanente. Ca sef al
politiei comunale, avea dreptul de a lua masuri, pentru asigurarea ordinii si sigurantei publice,
salubritatii si igienei, politia spectacolelor si de igiena sociala.

În Legea administrativa din 1938 s-a prevazut ca primarul se numea de prefect, în comunele
rurale si urbane, de catre rezidentul regal în comunele resedinta de judet si de catre rege în statiunile
climaterice si municipii.

Prin Constitutia din 1948 si urmatoarele din prima etapa a perioadei comuniste, aceasta
institutie dispare pentru a fi reintrodusa prin Legea nr. 57/1968.

Constitutia din 1991 stabileste ca primarul este o autoritate a administratiei publice locale
prin care se realizeaza autonomia locala în comune si orase (art. 121 alin. 1) 2[2]. Primarul
functioneaza în conditiile legii ca autoritate autonoma si rezolva treburile publice ale comunei sau
orasului (art. 121 alin. 2 din Constitutie), fiind seful administratiei publice locale. El raspunde totodata
în fata Consiliului local de buna functionare a acestei administratii (art. 66 alin. 2 din Legea nr.
215/2001). Deci, primarul este atât agentul comunei, al orasului sau subdiviziunii administrativ-
teritoriale a municipiului, care reprezinta comuna sau orasul în relatiile cu persoanele fizice sau
juridice din tara si din strainatate, precum si în justitie (art. 67 alin. 1 din Legea nr. 215/2001) dar, în
anumite situatii, este si agent al statului - în exercitarea atributiilor de ofiter de stare civila si de
autoritate tutelara, precum si a sarcinilor ce-i revin din actele normative privitoare la recensamânt, la
organizarea si desfasurarea alegerilor, la aducerea la cunostinta cetatenilor a legilor, a altor
asemenea atributii stabilite prin legi, precum si a celor care asigura respectarea drepturilor si
libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei si ale legilor tarii, ale decretelor
Presedintelui României, ale hotarârilor Guvernului, ale actelor emise de ministere si alte autoritati ale
administratiei publice centrale, precum si a prevederilor hotarârilor Consiliului judetean (art. 68 lit. a
din Legea nr. 215/2001).

Primarul este ales în conditiile stabilite de Legea nr. 70/1991, cu respectarea conditiilor
generale si incompatibilitatilor prezentate pentru functia de consilier. Primarii se aleg pe
circumscriptii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal. Candidatii independenti
pentru functia de primar trebuie sa prezinte lista sustinatorilor, care va cuprinde minimum 1% din
numarul total al alegatorilor înscrisi în liste pentru circumscriptia pentru care candideaza, dar nu mai
putin de 150 de persoane. Sustinatorii pot fi numai cetateni cu drept de vot si pot sprijini numai un
singur candidat la functia de primar.

Pentru functia de primar centralizarea voturilor se face de catre biroul electoral de

circumscriptie. candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate este declarat primar.

2
 În cazul în care nici unul dintre candidatii la functia de primar nu a întrunit aceasta majoritate
se organizeaza un alt tur de scrutin, în cel mult doua saptamâni, între candidatii aflati pe primele
doua locuri. În aceasta situatie este declarat primar candidatul care va obtine cel mai mare numar de
voturi valabil exprimate.

Daca cel putin doi candidati la functia de primar au acelasi numar de voturi se declara balotaj
si se vor organiza de drept noi alegeri, în termen de doua saptamâni. Este evident ca aceasta situatie,
în tacerea legii, se interpreteaza ca este valabila numai când nu exista un alt candidat cu un numar
mai mare de voturi si aflat înaintea lor.

Primarul depune juramântul în fata consiliului local. Daca refuza sa depuna juramântul
primarul este considerat demisionat de drept.

Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pâna la depunerea juramântului de

primarul nou ales si poate fi prelungit, prin lege organica, în timp de razboi sau catastrofa.

Mandatul primarului înceteaza de drept, înainte de termen, în caz de deces, demisie,

incompatibilitate, schimbare de domiciliu într-o alta unitate administrativ-teritoriala, imposibilitatea
de a fi exercitat pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, în cazul în care s-a constatat prin
hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva dupa validarea mandatelor, ca alegerea s-a facut prin
frauda electorala sau prin orice alta încalcare a legii privind alegerile locale, în cazul condamnarii
definitive la o pedeapsa privativa de libertate, precum si în cazul punerii sub interdictie pentru
debilitate sau alienare mintala ori în cazul pierderii drepturilor electorale. Când, în exercitarea
atributiilor ce îi revin prin lege, a emis 3 dispozitii cu caracter normativ în intervalul de 3 luni, care au
fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarâri judecatoresti ramase definitive si
irevocabile, mandatul înceteaza de drept.

În toate situatiile mai sus aratat, prefectul emite un ordin prin care ia act de încetarea de
drept a mandatului, mai putin în cazul imposibilitatii de a fi exercitat mandatul pe o perioada mai
mare de 6 luni consecutive. În întelesul legii, acest ordin de constatare nu ar putea fi atacat în fata
instantelor de contencios administrativ, asa cum se prevede expres cu ordinul prefectului emis în
cazul imposibilitatii exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni. În virtutea principiului
constitutional al liberului acces la justitie, ordinul prefectului emis pentru oricare dintre cazurile de
încetare de drept a mandatului poate fi atacat în justitie.

O singura observatie se mai impune, referitoare la faptul ca în vechea reglementare se

prevedea ca primarul putea fi demis din functie în situatia în care adopta dispozitii repetate, care au
fost anulate irevocabil de catre instanta de judecata, întrucât contraveneau intereselor generale ale
statului sau au încalcat Constitutia si legile tarii. Cum legiuitorul nu facea nici o distinctie, masura
intervenea indiferent daca era vorba de o dispozitie individuala sau normativa. În acest caz,
demiterea se face prin hotarâre a Guvernului, la propunerea motivata a prefectului, facuta dupa
ramânerea definitiva a hotarârilor instantelor de judecata.
 Am prezentat si vechea reglementare pentru a se vedea comparativ ca fata de scaparile
acesteia, nici noua prevedere nu este consistenta în a asigura primarului o linistita exercitarea a
atributiilor.

Mandatul primarului mai poate înceta si în cazul în care i se cere expres acest lucru de
locuitorii comunitatii, si rezultatul referendumului organizat potrivit legii, îi este nefavorabil

Primarul este o autoritate executiva, careia i se recunoaste dreptul de a emite acte juridice în
vederea realizarii competentei sale materiale si functionale, dar numai în raza sa teritoriala de
competenta.

Pentru îndeplinirea atributiilor sale emite nu numai acte juridice, dar savârseste si fapte
materiale si desfasoara diferite operatiuni tehnico-materiale neproducatoare de efecte juridice prin
ele însele (fapte de serviciu, activitati materiale, acte pregatitoare, avize, rapoarte, aprobari, procese
verbale, etc.)3[3]

Primarul poate emite acte de drept administrativ, acte de drept civil, acte de dreptul muncii,
etc.

În exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Despre
caracterul actelor juridice emise de primar, astazi nu se mai naste nici o discutie, fiind înlaturata vechea
reglementare, care nu facea nici o distinctie în acest sens. Totusi, si sub vechea reglementare, doctrina si
practica judiciara, au admis ca primarul, chiar si în lipsa unei mentiuni exprese a legii, putea emite si
dispozitii cu caracter normativ4[4].

Aceste acte juridice emise de primar sunt supuse controlului de legalitate al prefectului, caruia i se
comunica în mod obligatoriu. Daca prefectul nu solicita, în termen de 5 zile pe calea recursului gratios,
reanalizarea actului, în vederea modificarii sau revocarii lui, dispozitiile sunt aduse la cunostinta publica
sau se comunica persoanelor interesate, dupa caz, data la care devin obligatorii si executorii.

În practica autoritatilor locale sunt frecvent întâlnite dispozitii ale primarului 5[5] cu caracter
normativ.

Dispozitiile normative sunt manifestari unilaterale de vointa, ce creeaza drepturi sau obligatii
pentru un numar nedeterminat de persoane, au un caracter de actualitate si sunt obligatorii pe întreg
teritoriul comunei sau orasului, executarea lor fiind asigurata la nevoie prin forta publica. 6[6] Dispozitiile

6
pot intervenii în domeniul edilitar-gospodaresc, social, cultural, administrativ, apararea ordinii si linistii
publice7[7].

Dispozitiile normative devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta persoanelor interesate.

Dispozitiile normative ale primarului trebuie sa îndeplineasca conditiile de forma si de fond cerute
pentru orice alt act administrativ normativ, forma scrisa, semnarea acestuia si aducerea la cunostinta prin
publicare sau afisare fiind conditii obligatorii de îndeplinit. Dispozitiile cu caracter normativ ale primarilor
se publica în monitorul oficial propriu sau al judetului, potrivit dispozitiilor O.G. nr. 75/2003. Nepublicarea
atrage inexistenta actului. Nici dispozitiilor nu li se poate recunoaste caracterul retroactiv.

Primarul este ocrotit de lege, dar numai pentru actele juridice, faptele materiale ori operatiunile
tehnico-juridice savârsite, în exercitarea functiei, în buna-credinta a respectarii principiilor legalitatii (art.
77 din Legea nr. 215/2001). Ocrotirea conferita de lege este oferita în sensul ocrotirii autoritatii de care se
bucura functia publica a acestuia, dar nu îi confera primarului nici un privilegii. În consecinta, primarul va
raspunde juridic atât pentru actele si faptele sale savârsite în exercitiul functiei, o data ce a încalcat legea
(de exemplu, va raspunde penal pentru luare de mita, pentru daunele cauzate prin dispozitiile sale ilegale,
s.a.m.d.), cât si pentru actele sau faptele savârsite în afara atributiilor de primar, ca orice alt cetatean (art.
154 din Legea nr. 215/2001).

Înfaptuirea necorespunzatoare a atributiilor de catre primar, atrage o raspundere politica (în

calitate de sef al administratiei publice locale), dar, nu si una juridica, în fata consiliului local. Aceasta
deoarece între consiliul local si primar nu exista raporturi de subordonare8[8], astfel ca suspendarea sau
demiterea celui din urma nu se poate face decât de prefect, respectiv de Guvern, atâta timp cât prefectul
este numit de acesta.

Mandatul primarului este suspendat de drept, numai în cazul în care acesta a fost arestat
preventiv. Deci, daca primarul a fost trimis în judecata pentru savârsirea vreunei infractiuni, chiar în
legatura cu exercitarea functiei, dar în stare de libertate, mandatul nu poate fi suspendat de drept. Este
adevarat însa, ca în cazul condamnarii definitive, dar numai la o pedeapsa privativa de libertate
( întelegem din lege ca nu si în cazul suspendarii executarii pedepsei sau obligarii la munca corectionala),
punerii sub interdictie judecatoreasca si a pierderii drepturilor electorale, mandatul înceteaza, fapt
constatat prin ordin de prefect.

Masura arestarii preventive se comunica de îndata prefectului care, prin ordin, constata
suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se comunica primarului, iar efectele dureaza pâna la
încetarea situatie care a dat nastere acestei masuri. Chiar daca legea nu o spune, încetarea acestui ordin
se face, de fapt, în momentul în care hotarârea judecatoreasca ramâne definitiva. În cazul condamnarii

8
definitive, prefectul este obligat sa procedeze la emiterea unui nou ordin, prin care sa se constate
încetarea de drept, prin efectul legii a mandatului, deschizând astfel calea la alegeri anticipate.

Daca primarul suspendat din functie, este gasit nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri. Fata
de reglementarea continuta în legea nr. 69/1991, actuala prevedere asigura primarului a mai mare
stabilitate si garantie în exercitarea functiei. În vechea reglementare suspendarea putea interveni când
primarul era trimis în judecata pentru fapte penale savârsite cu intentie, când s-a pus în miscare actiunea
penala si s-a luat masura arestarii preventive.

Viceprimarul este ales de consiliul local din rândul membrilor sai, cu votul secret al majoritatii
consilierilor în functie9[9]. Din acest moment, pentru viceprimarul ales înceteaza ope legis calitatea de
consilier, deoarece în art. 61 alin. 1 din legea nr. 215/2001 se spune ca “viceprimarii nu pot fi în acelasi
timp si consilieri”. Locul sau de consilier va fi ocupat de urmatorul candidatul de pe lista partidului sau.

Durata mandatului viceprimarului este egala cu cea a mandatului consiliului local (art. 78 alin. 1
din Legea nr. 215/2001), dar exercitiul functiei poate înceta si mai repede, fie prin schimbarea din functie a
viceprimarului (art. 78 alin. 2 din Legea nr. 215/2001), fie prin încetarea de drept a mandatului în conditii
identice cu ale primarului (art. 80 din legea nr. 215/2001). În cazul încetarii de drept a mandatului
viceprimarului, nu mai este necesar ca prefectul sa constate si sa emita un ordin în consecinta, ca, consiliul
local ia act de încetarea mandatului prin hotarâre si trece la alegarea unui nou viceprimar.

Primarul poate sa-si delege unele dintre atributii viceprimarului, dar nu poate delega dreptul de a
emite dispozitii, cu atât mai putin normative. În cazul în care functia de primar devine vacanta, în caz de
suspendare din functie (inclusiv intervenita ca urmare a numirii primarului ca membru al Guvernului),
viceprimarul care exercita de drept atributiile acestuia, va putea emite dispozitii, inclusiv cu caracter
normativ, pâna la validarea mandatului noului primar, sau dupa caz, pâna la încetarea suspendarii.

În situatia în care atât primarul cât si viceprimarul sunt suspendati din functie, consiliul local
va delega un consilier care va îndeplini atributiile primarului, cât si ale viceprimarului, pâna la
încetarea suspendarii, deci va putea emite si dispozitii individuale si normative.