Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. Consiliul local
I.1. Structura şi atribuţiile consiliului local
Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi prin vot
universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în codiţiile stabilite
de Legea privind alegerile locale.
Consiliul local se allege pentru un mandate de 4 ani, care poate fi
prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.
Consilul local are iniţiativă şi hotărăşte, în toate problemele de
inters loca, cu cu excepţia celor care sunt date prin lege în
copetenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale.
Conform Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală,
consilul local are următoarele atribuţii:
• alege din rândul consilierilor viceprimarul, respective viceprimarii,
după caz; stabileşte, în limitele normelor legale, numărul de
personal din aparatul propriu.
• aprobă statutul comunei sau al orasului, precum şi regulamentul
de organizare şi funcţionare a consiliului;
• avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de
dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare a
teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism,
inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană,
regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră, în condiţiile
legii;
• aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul
de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a
exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi
taxe speciale, în condiţiile legii;
• aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama,
statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de
organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate, ale
instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale regiilor autonome de
interes local;
• administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau
oraşului;
• hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea
bunurilor proprietate publică a comunei sau oraşului, după caz,
precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;
• hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor
proprietate privată a comunei sau orasului, după caz, în condiţiile
legii;
• înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice
de interes local; urmăreşte, controlează şi analizează activitatea
acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin
lege, norme de organizare şi funcţionare pentru instituţiile şi
serviciile publice de interes local; numeşte şi eliberează din
funcţie, în condiţiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes
local, precum şi pe cei ai instituţiilor publice din subordinea sa;
aplică sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii, persoanelor pe care
le-a numit;
• hotărăşte asupra înfiinţării şi reorganizării regiilor autonome de
interes local; exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale,
toate drepturile acţionarului la societăţile comerciale pe care le-a
înfiinţat; hotărăşte asupra privatizării acestor societăţi comerciale;
numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, membrii
consiliilor de administraţie ale regiilor autonome de sub autoritatea
sa;
• analizează şi aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de
amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor, stabilind
mijloacele materiale şi financiare necesare în vederea realizării
acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru
acţiuni de apărare împotriva inundaţiilor, incendiilor, dezastrelor şi
fenomenelor meteorologice periculoase;
• stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi
modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii
infrastructuri apartinând căilor de comunicaţii de interes local;
• aprobă, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-
economice pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigură
condiţiile necesare în vederea realizării acestora;
• asigură, potrivit competenţelor sale, conditiile materiale şi
financiare necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor şi
serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi sport,
apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia
civilă, de sub autoritatea sa; urmăreşte şi controlează activitatea
acestora;
• hotărăşte, în localităţile cu medici sau cu personal sanitar în
număr insuficient, acordarea de stimulente în natură şi în bani,
precum şi de alte facilităţi, potrivit legii, în scopul asigurării
serviciilor medicale pentru populaţie; asemenea facilităţi pot fi
acordate şi personalului didactic;
• contribuie la organizarea de activităti ştiinţifice, culturale,
artistice, sportive şi de agrement;
Referitor la aliniatul doi mai sus citat doctrina juridica considera potrivit
inlocuirii expresiei descentralizat cu cea de desconcentrat prevazut de vechea
constitutie , expresie care era cu totul nepotrivita pentru esenta relatiei dintre
ministere si structurile subordonate acestora din teritoriu .
1. si 2 Constitutia romaniei art . 122. al .1.si 2.
a. legalitatii
b. impartialitatii
c. obiectivitatii
d. transparentei
e. eficientei
f. responsabilitatii
g. orientarii catre cetatean
complet de parlamentar .
Legea nr. 340 din 2004 prevede si atributiile prefectului , atributii care
se clasifica in functie de natura raporturilor in cadrul carora se exercita :
O noua atributie prevede prin Legea nr. 340 din 2004 urmatoarele :
Guvernul
Guvernul
Investitura Guvernului.
Incompatibilitati.
Potrivit art.2 din Legea nr.90/2001, pot fi membri ai Guvernului persoanele care:
-revocarii;
-demisiei;
-suspendarii
-decesului;
Primul ministru.
Guvernul se intalneste, de regula saptamanal sau ori de cate ori este nevoie,la
convocarea primului ministru.Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului iar
daca li se solicita prezenta,participarea lor este obligatorie.
Actele Guvernului.
Legea de abilitare trebuie sa stabileasca in mod obligatoriu domeniul si data pana la care
se pot emite ordonante.Daca legea de abilitare o cere,ordonantele se supun aprobarii
Parlamentului,potrivit procedurii legislative,pana la implinirea termenului de abilitare.
-demisiei
-revocarii
-starii de incompatibilitate
-decesului
-demiterii.
Primarul
1
Aceasta institutie a evoluat, rolul ei a crescut mai ales prin dispozitiile Legii de unificare
administrativa din anul 1925. Primarul avea atributii în ceea ce priveste publicarea si executarea
legilor si regulamentelor, în executarea deciziilor consiliului si ale delegatiei permanente. Ca sef al
politiei comunale, avea dreptul de a lua masuri, pentru asigurarea ordinii si sigurantei publice,
salubritatii si igienei, politia spectacolelor si de igiena sociala.
În Legea administrativa din 1938 s-a prevazut ca primarul se numea de prefect, în comunele
rurale si urbane, de catre rezidentul regal în comunele resedinta de judet si de catre rege în statiunile
climaterice si municipii.
Prin Constitutia din 1948 si urmatoarele din prima etapa a perioadei comuniste, aceasta
institutie dispare pentru a fi reintrodusa prin Legea nr. 57/1968.
Constitutia din 1991 stabileste ca primarul este o autoritate a administratiei publice locale
prin care se realizeaza autonomia locala în comune si orase (art. 121 alin. 1) 2[2]. Primarul
functioneaza în conditiile legii ca autoritate autonoma si rezolva treburile publice ale comunei sau
orasului (art. 121 alin. 2 din Constitutie), fiind seful administratiei publice locale. El raspunde totodata
în fata Consiliului local de buna functionare a acestei administratii (art. 66 alin. 2 din Legea nr.
215/2001). Deci, primarul este atât agentul comunei, al orasului sau subdiviziunii administrativ-
teritoriale a municipiului, care reprezinta comuna sau orasul în relatiile cu persoanele fizice sau
juridice din tara si din strainatate, precum si în justitie (art. 67 alin. 1 din Legea nr. 215/2001) dar, în
anumite situatii, este si agent al statului - în exercitarea atributiilor de ofiter de stare civila si de
autoritate tutelara, precum si a sarcinilor ce-i revin din actele normative privitoare la recensamânt, la
organizarea si desfasurarea alegerilor, la aducerea la cunostinta cetatenilor a legilor, a altor
asemenea atributii stabilite prin legi, precum si a celor care asigura respectarea drepturilor si
libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei si ale legilor tarii, ale decretelor
Presedintelui României, ale hotarârilor Guvernului, ale actelor emise de ministere si alte autoritati ale
administratiei publice centrale, precum si a prevederilor hotarârilor Consiliului judetean (art. 68 lit. a
din Legea nr. 215/2001).
Primarul este ales în conditiile stabilite de Legea nr. 70/1991, cu respectarea conditiilor
generale si incompatibilitatilor prezentate pentru functia de consilier. Primarii se aleg pe
circumscriptii electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal. Candidatii independenti
pentru functia de primar trebuie sa prezinte lista sustinatorilor, care va cuprinde minimum 1% din
numarul total al alegatorilor înscrisi în liste pentru circumscriptia pentru care candideaza, dar nu mai
putin de 150 de persoane. Sustinatorii pot fi numai cetateni cu drept de vot si pot sprijini numai un
singur candidat la functia de primar.
2
În cazul în care nici unul dintre candidatii la functia de primar nu a întrunit aceasta majoritate
se organizeaza un alt tur de scrutin, în cel mult doua saptamâni, între candidatii aflati pe primele
doua locuri. În aceasta situatie este declarat primar candidatul care va obtine cel mai mare numar de
voturi valabil exprimate.
Daca cel putin doi candidati la functia de primar au acelasi numar de voturi se declara balotaj
si se vor organiza de drept noi alegeri, în termen de doua saptamâni. Este evident ca aceasta situatie,
în tacerea legii, se interpreteaza ca este valabila numai când nu exista un alt candidat cu un numar
mai mare de voturi si aflat înaintea lor.
Primarul depune juramântul în fata consiliului local. Daca refuza sa depuna juramântul
primarul este considerat demisionat de drept.
În toate situatiile mai sus aratat, prefectul emite un ordin prin care ia act de încetarea de
drept a mandatului, mai putin în cazul imposibilitatii de a fi exercitat mandatul pe o perioada mai
mare de 6 luni consecutive. În întelesul legii, acest ordin de constatare nu ar putea fi atacat în fata
instantelor de contencios administrativ, asa cum se prevede expres cu ordinul prefectului emis în
cazul imposibilitatii exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni. În virtutea principiului
constitutional al liberului acces la justitie, ordinul prefectului emis pentru oricare dintre cazurile de
încetare de drept a mandatului poate fi atacat în justitie.
Mandatul primarului mai poate înceta si în cazul în care i se cere expres acest lucru de
locuitorii comunitatii, si rezultatul referendumului organizat potrivit legii, îi este nefavorabil
Primarul este o autoritate executiva, careia i se recunoaste dreptul de a emite acte juridice în
vederea realizarii competentei sale materiale si functionale, dar numai în raza sa teritoriala de
competenta.
Pentru îndeplinirea atributiilor sale emite nu numai acte juridice, dar savârseste si fapte
materiale si desfasoara diferite operatiuni tehnico-materiale neproducatoare de efecte juridice prin
ele însele (fapte de serviciu, activitati materiale, acte pregatitoare, avize, rapoarte, aprobari, procese
verbale, etc.)3[3]
Primarul poate emite acte de drept administrativ, acte de drept civil, acte de dreptul muncii,
etc.
În exercitarea atributiilor sale primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Despre
caracterul actelor juridice emise de primar, astazi nu se mai naste nici o discutie, fiind înlaturata vechea
reglementare, care nu facea nici o distinctie în acest sens. Totusi, si sub vechea reglementare, doctrina si
practica judiciara, au admis ca primarul, chiar si în lipsa unei mentiuni exprese a legii, putea emite si
dispozitii cu caracter normativ4[4].
Aceste acte juridice emise de primar sunt supuse controlului de legalitate al prefectului, caruia i se
comunica în mod obligatoriu. Daca prefectul nu solicita, în termen de 5 zile pe calea recursului gratios,
reanalizarea actului, în vederea modificarii sau revocarii lui, dispozitiile sunt aduse la cunostinta publica
sau se comunica persoanelor interesate, dupa caz, data la care devin obligatorii si executorii.
În practica autoritatilor locale sunt frecvent întâlnite dispozitii ale primarului 5[5] cu caracter
normativ.
Dispozitiile normative sunt manifestari unilaterale de vointa, ce creeaza drepturi sau obligatii
pentru un numar nedeterminat de persoane, au un caracter de actualitate si sunt obligatorii pe întreg
teritoriul comunei sau orasului, executarea lor fiind asigurata la nevoie prin forta publica. 6[6] Dispozitiile
6
pot intervenii în domeniul edilitar-gospodaresc, social, cultural, administrativ, apararea ordinii si linistii
publice7[7].
Dispozitiile normative devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta persoanelor interesate.
Dispozitiile normative ale primarului trebuie sa îndeplineasca conditiile de forma si de fond cerute
pentru orice alt act administrativ normativ, forma scrisa, semnarea acestuia si aducerea la cunostinta prin
publicare sau afisare fiind conditii obligatorii de îndeplinit. Dispozitiile cu caracter normativ ale primarilor
se publica în monitorul oficial propriu sau al judetului, potrivit dispozitiilor O.G. nr. 75/2003. Nepublicarea
atrage inexistenta actului. Nici dispozitiilor nu li se poate recunoaste caracterul retroactiv.
Primarul este ocrotit de lege, dar numai pentru actele juridice, faptele materiale ori operatiunile
tehnico-juridice savârsite, în exercitarea functiei, în buna-credinta a respectarii principiilor legalitatii (art.
77 din Legea nr. 215/2001). Ocrotirea conferita de lege este oferita în sensul ocrotirii autoritatii de care se
bucura functia publica a acestuia, dar nu îi confera primarului nici un privilegii. În consecinta, primarul va
raspunde juridic atât pentru actele si faptele sale savârsite în exercitiul functiei, o data ce a încalcat legea
(de exemplu, va raspunde penal pentru luare de mita, pentru daunele cauzate prin dispozitiile sale ilegale,
s.a.m.d.), cât si pentru actele sau faptele savârsite în afara atributiilor de primar, ca orice alt cetatean (art.
154 din Legea nr. 215/2001).
Mandatul primarului este suspendat de drept, numai în cazul în care acesta a fost arestat
preventiv. Deci, daca primarul a fost trimis în judecata pentru savârsirea vreunei infractiuni, chiar în
legatura cu exercitarea functiei, dar în stare de libertate, mandatul nu poate fi suspendat de drept. Este
adevarat însa, ca în cazul condamnarii definitive, dar numai la o pedeapsa privativa de libertate
( întelegem din lege ca nu si în cazul suspendarii executarii pedepsei sau obligarii la munca corectionala),
punerii sub interdictie judecatoreasca si a pierderii drepturilor electorale, mandatul înceteaza, fapt
constatat prin ordin de prefect.
Masura arestarii preventive se comunica de îndata prefectului care, prin ordin, constata
suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se comunica primarului, iar efectele dureaza pâna la
încetarea situatie care a dat nastere acestei masuri. Chiar daca legea nu o spune, încetarea acestui ordin
se face, de fapt, în momentul în care hotarârea judecatoreasca ramâne definitiva. În cazul condamnarii
8
definitive, prefectul este obligat sa procedeze la emiterea unui nou ordin, prin care sa se constate
încetarea de drept, prin efectul legii a mandatului, deschizând astfel calea la alegeri anticipate.
Daca primarul suspendat din functie, este gasit nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri. Fata
de reglementarea continuta în legea nr. 69/1991, actuala prevedere asigura primarului a mai mare
stabilitate si garantie în exercitarea functiei. În vechea reglementare suspendarea putea interveni când
primarul era trimis în judecata pentru fapte penale savârsite cu intentie, când s-a pus în miscare actiunea
penala si s-a luat masura arestarii preventive.
Viceprimarul este ales de consiliul local din rândul membrilor sai, cu votul secret al majoritatii
consilierilor în functie9[9]. Din acest moment, pentru viceprimarul ales înceteaza ope legis calitatea de
consilier, deoarece în art. 61 alin. 1 din legea nr. 215/2001 se spune ca “viceprimarii nu pot fi în acelasi
timp si consilieri”. Locul sau de consilier va fi ocupat de urmatorul candidatul de pe lista partidului sau.
Durata mandatului viceprimarului este egala cu cea a mandatului consiliului local (art. 78 alin. 1
din Legea nr. 215/2001), dar exercitiul functiei poate înceta si mai repede, fie prin schimbarea din functie a
viceprimarului (art. 78 alin. 2 din Legea nr. 215/2001), fie prin încetarea de drept a mandatului în conditii
identice cu ale primarului (art. 80 din legea nr. 215/2001). În cazul încetarii de drept a mandatului
viceprimarului, nu mai este necesar ca prefectul sa constate si sa emita un ordin în consecinta, ca, consiliul
local ia act de încetarea mandatului prin hotarâre si trece la alegarea unui nou viceprimar.
Primarul poate sa-si delege unele dintre atributii viceprimarului, dar nu poate delega dreptul de a
emite dispozitii, cu atât mai putin normative. În cazul în care functia de primar devine vacanta, în caz de
suspendare din functie (inclusiv intervenita ca urmare a numirii primarului ca membru al Guvernului),
viceprimarul care exercita de drept atributiile acestuia, va putea emite dispozitii, inclusiv cu caracter
normativ, pâna la validarea mandatului noului primar, sau dupa caz, pâna la încetarea suspendarii.
În situatia în care atât primarul cât si viceprimarul sunt suspendati din functie, consiliul local
va delega un consilier care va îndeplini atributiile primarului, cât si ale viceprimarului, pâna la
încetarea suspendarii, deci va putea emite si dispozitii individuale si normative.