Clima şi tipurile de climă

Noţiune de climat. Elementele şi factorii climatici

Pe baza observaţiilor meteorologice asupra vremii, efectuate pe o perioadă de mai mulţi ani, se poate
caracteriza clima (climatul) unui teritoriu.

Clima este regimul multianual al vremii sau totalitatea schimbărilor succesive posibile ale proceselor
atmosferice ce caracterizează regimul vremii unei regiuni ca rezultat al interacţiunii factorilor
climatogeni.

Climatul se caracterizează prin aceleaşi elemente caracteristice ca şi vremea, acestea numindu’se

elemente climatice (temp. aerului, umiditatea aerului, nebulozitatea, precipitaţiile atmos. Vîntul.)

Clima este determinată de 3 grupe de factori, numiţi factori de climatogeneză: radiativi, dinamici şi
fizico – geografici.

Prima grupă de factori este condiţionată de fluxul de energie radiantă, primită sau pierdută sub formă
de diferite tipuri de radiaţie solară.

Variaţiile intensităţii şi repartiţia valorilor radiaţiilor solare , precum şi efectele lor calorice sînt cauzate
de factorii astronomici (sfericitatea P. Mişcarea de rotaţieşi înclinarea axei P. Faţă de planul orbitei.)

Acţiunea tuturor factorilor astronomici la suprafaţa terestră se exprimă prin latitudinea geografică.

A doua grupă de factori depinde de circulaţia atmosferică şi se manifestă prin durata dominaţiei
diferitor mase de aer, frecvenţa fronturilor, cicloanelor, anticicloanelor.

A treia grupă de factori este legată de natura suprafeţei active: repartiţia uscatului şi a apei, relief
(înălţimea, forma, întinderea, aşezarea, expoziţia) natura rocilor, a solului, covorul vegetal, curenţii
maritimi. Dacă primele 2 grupe de factori climatogeni determină tipul climatului – temperat, arctic,
subtropical, a treia grupă determină numai varietatea în cadrul tipului (de exemplu, temperat
continental, temperat maritim.)

Microclimă (microclimat)– clima unui teritoriu puţin întins (cîmp cultivat, panta unui deal, liziera unei păduri, malul
unui lac etc.) Diferenţierile microclimatice depind în primul rînd de influenţa neomogenă a suprafeţei subiacente şi de
aceea ele se produc în straturile inferioare de aer, de lîngă sol.