Arhitectura ecologică, numită și “arhitectură verde” își are originile în anii crizelor de petrol

care au dat frâu liber gândurilor și acțiunilor radicale, instituând credința că societatea
occidentală a trecut de perioada sa de glorie și numai auto-suficiența va permite, cu greu,
supraviețuirea unei mici părți a rasei umane. În arhitectură, aceste tendințe s-au exprimat prin
respingerea stilului și a precedentului, creându-se un nou început în care fermitatea a fost
tolerată, consumul nepăsător și extravagant a fost abolit, iar arhitectura a pătruns în mediul
natural. În anii care au urmat, arhitectura ecologică a fost caracterizată de un design ce urmărea
scăderea consumului de energie, pentru ca mai apoi, la sfârsitul anilor ’70, ideea de “ecologic” a
devenit sinonimă cu “conservarea energiei”. Ultima
decadă a sec.XX a fost dedicată unei abordări holistice în
care erau luate în considerare, pe lângă poluarea rezultată
din procesul de utilizare a clădirii și cea rezultată din
procesul de constructie sau din cel de demolare. Spectrul
factorilor de mediu ce trebuie luati în considerare este
acum mult mai complex.De ceva ani buni, expresii
precum "încalzire globală", "poluare", "reciclare" sau
"dezvoltare durabilă" sunt pe buzele tuturor, de la
politicieni, la liderii industriilor și reprezentanți ai
societății civile, iar pentru cine crede că preocupările de
această natură sunt doar moft, un argument sunt chiar
temperaturile de afară, în această vară anunțată ca fiind
printre cele mai fierbinți din istorie. Bineînțeles,
arhitectura nu putea să rămână în urmă celorlalte domenii,
integrând, la rândul ei, soluții ecologice în produsele sale,
în speranța de a contribui mai putin la degradarea
mediului înconjurător.
Ţelul arhitecturii ecologice este acela de a crea medii
confortabile de viată, într-o manieră durabilă, atât pentru
indivizi cât si pentru grupurile mari de
oameni.? ....Dacă în trecut se discuta despre posibilitățile oferite de construcțiile semi-
îngropate, este timpul să trecem într-o scurtă revistă principalele direcții din arhitectura
ecologică, născute din preocuparea pentru integrarea domeniului construcțiilor în cerințele
dezvoltării durabile (dezvoltare economică care nu afectează mediul). Există două direcții
principale de preocupări în domeniul arhitecturii ecologice - mărirea eficienței cu care clădirile
utilizează resurse precum energia, apa și materialele de construcție,
și reducerea impactului construcțiilor asupra mediului înconjurător
printr-o proiectare, situare, exploatare și întreținere mai
bună......................................
Dintre acestea, pe primul plan este îmbunătățirea performanțelor
energetice ale clădirilor. Izolațiile performante reduc în mod
semnificativ consumul sistemelor de încălzire, ventilare și aer
conditionat. Energia în mod normal eliminată odată cu apa și aerul
cald ce sunt deșeuri ale diferitelor sisteme ale casei (încălzire,
instalații, etc.) poate fi recuperată prin dispozitive ce încep să fie
disponibile și publicului larg, realizându-se importante economii.
Pentru ca o structură construită să fie ecologică, ea trebuie să aibă
o relație de reciprocitate cu microclimatul propriu, imediat, dar și cu
cel global. În mod ideal construcțiile nu ar trebui să utilizeze, pentru

1
satisfacerea nevoilor ocupanților, mai multă energie decât pot colecta din sursele de energie
regenerabilă disponibile în microclimatul propriu.
În final, atât constructiile individuale cât și orașele, trebuie să atingă echilibrul energetic
ecologic pe toată durata ciclului de viată, ceea ce include și energia înglobată în materialele de
construcție, tehnicile de construcție și etapele de renovare și/sau refuncționalizare.
Orientarea corectă a clădirii pe sit este, de asemenea esențială, permițând utilizarea energiei
solare, atât prin sisteme active (celule fotovoltaice) cât și pasive (utilizarea pentru fațadele
însorite a materialelor ce rețin căldura, cuplată cu termoizolații de calitate, rezultă un consum
redus de energie pentru încălzire). Plasarea ferestrelor este de asemenea importantă, cele dinspre
sud absorbind căldura soarelui iar cele dinspre nord lasând-o să se piardă (sticla este un foarte
prost termoizolator)...............................
Deșeurile organice de toate tipurile, provenite atât de la bucătărie cât și din toalete pot fi
transformate în compost organic, utilizabil atât ca îngrășământ, cât și, prin descompunere
controlată în sisteme speciale, ca sursă de energie regenerabilă.................................
Implementarea tuturor acestor tehnologii, deși duce la o investiție inițială crescută față de
clădirile convenționale, este eficientă și din punct de vedere economic, nu doar ecologic, pe
termen lung fiind posibil prin efectul cumulat al tuturor măsurilor de acest tip obținerea de case
cu consum energetic zero, și impact asupra mediului inexistent.

Elementele proiectării ecologice integrate:

1. Sintetiza cunoștințelor trecutului și prezentului, în domeniile arhitecturii, tehnicilor și
////materialelor de constructie, etc.
2. Utilizarea, la întregul lor potențial, a resurselor și energiilor naturale regenerabile disponibile.
3. Utilizarea elementelor de climă și a vegetației pentru optimizarea relației construcțiilor cu
////mediul înconjurător.
4. Reducerea energiei înglobate în materiale și tehnici de construcție precum și a energiei
////necesare în exploatare.
5. Folosirea structurilor constructive sensibile la mediu – structuri ce reactioneaza la modificările
////de mediu.
6. Elemente interdisciplinare.
Aceste elemente / caracteristici ale proiectării construcțiilor ecologice sunt rezultanta
aplicării, în tehnică și design, a celor două principii ale ecologiei mediului construit: integrarea
naturii în arhitectura și integrarea arhitecturii în natură, menite ca împreună să realizeze, așa cum
am afirmat anterior, simbioza dintre mediul natural și cel construit.

ENERGIA SOLARĂ

Energia solară poate fi folosită în două modalități:

-pentru încălzirea directă a apei;
-pentru producerea energiei electrice.

2
 Energia solară folosită pentru încălzirea apei (panouri solare termice)........................
Principiul este următorul: prin panourile solare, orientate spre soare, trece un agent termic
(apa, antigel), aflat într-un circuit închis - energia solară este transferată agentului termic de către
panoul solar și apoi prin trecerea printr-o serpentină dintr-un boiler, se încălzește apa din acesta
(se face schimbul de căldură în recipientul de stocare). Există și instalații mai simple în care nu
este folosit agentul termic, ci direct apa este circulată prin panouri pentru a fi încălzită (de
exemplu la o piscina), dar este mai puțin controlabilă și este sensibilă la înghet (se mai numeste
circuit al agentului termic deschis)....................................................................................................
În regiunile cu pericol de înghet mai mare, se apelează totuși la circuite separate, care pot avea
avantajul și de a folosi energia solară în paralel cu alte surse convenționale. ...................................
Există mai multe tipuri de panouri solare termice, cele mai cunoscute fiind cele plate și cele cu
tuburi vidate. Cele din urmă prezintă avantajul că au eficiență mai mare și dacă orientarea lor nu
este perfectă fața de soare, în funcție de poziția acoperișului față de unghiul optim, pe verticală
sau orizontală. Ele fiind compuse din cilindri ușor distanțati, soarele poate avea un unghi cât mai
aproape de 90 de grade față de cilindrii, tot timpul zilei.
Orientarea optimă a panourilor, la noi în țară este cu 10 grade deviație de la sud către
vest, iar unghiul față de orizontală de 50 de grade. Panourile solare oferă rezultate foarte bune
chiar pe timp înnorat, fiind capabil să capteze razele difuze și infraroșii care trec prin stratul de
nori. Dacă acoperișul este orientat est-vest, este recomandată amplasarea panourilor pe vest.
Dacă este corect dimensionată și numarul de panouri (tuburi) este suficient, instalația solară
poate asigura integral sau în cea mai mare parte necesarul de căldură în locuința. Este însă mai
rentabila folosirea unui numar de panouri care să acopere pentru încălzire și apă caldă menajeră
doar perioada de primăvară - vară - toamnă, pentru că pentru iarnă numarul necesar de panouri ar
trebui să fie cel puțin triplu și amortizarea costurilor e mult prea îndelungată. Însorirea din
decembrie e de până la 6 ori mai mica decât în iulie.

Energia solară folosită pentru producerea energiei electrice

Panourile fotovoltaice transformă energia solară în energie electrică. Energia însă este de
voltaj mic - 12V - curent continuu. Acestă energie este de putere mică și nu poate fi folosită
decât la un număr limitat de aparate electronice. Există și posibilitatea transformării în curent
alternativ - 220v, cu ajutorul unui invertor, dar puterea este insuficientă pentru acoperirea
necesarului energetic al unei case. Pentru moment, prețul panourilor fotovoltaice raportat la
eficiența lor este destul de scăzut. Specialiștii la nivel mondial lucrează la noile generații de
panouri fotovoltaice și pe viitor e posibil să devină o resursă regenerabilă mult mai eficace.

ENERGIA EOLIANA

Deși încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea țărilor, producția
energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 și 2006, ajungându-se ca, în unele țări,
ponderea energiei eoliene în consumul total de energie să fie semnificativ: Danemarca (23%),
Spania (8%), Germania (6%).
Energia eoliană este o energie care diferă ca eficiență în diferitele zone ale țării, în funcție de
intensitatea vânturilor. Este utilizată în special la scară industrială, prin captarea acestei energii
cu ajutorul unor generatoare de mare putere, dar poate fi folosită și pentru gospodăriile casnice.

3
 Avantaje:
- Emisie "0" de substanțe poluante;
- Costuri reduse pe unitate de energie produsă;
- Costul energiei electrice produse în centralele eoliene moderne a scazut substanțial în ultimii
ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili,
chiar dacă nu se iau în considerare externalitățile negative inerente utilizării combustibililor
clasici - s-a ajuns la prețul de producție de 3-4 eurocenți/kwh (pentru turbine de mare putere)
-Costuri reduse de scoatere din funcțiune - centralele nucleare, de exemplu, costurile de
scoatere din funcțiune pot fi de câteva ori mai mari decât costurile centralei.
Dezavantaje:
-Inconstanța – necesită investiții suplimentare în sisteme de stocare;
-Poluare vizuală sau sonoră;
-Risc de distrugere în cazul furtunilor;
-Nu toate zonele din țară au vânturi suficient de puternice (Vezi harta potențialului eolian din
Romania: www.ibcoenerg.ro/eolian/eolian.html).

ENERGIA GEOTERMALĂ

O pompă de căldură este un sistem de încălzire și/sau climatizare care folosește căldura stocată
în mediul înconjurător. Pompele de căldură geotermale se bazează pe faptul că temperatura în
sol, la cațiva metri adâncime, este destul de constantă pe toată perioada anului și că iarna și vara
există o diferență de temperatură între temperatura din sol și cea din aer. Pompele de căldură
transferă căldura din pământ în locuința iarna, iar vara transferul are loc invers, din locuința în
pământ.
O pompă de căldură folosește același principiu ca cel al frigiderului de uz casnic, cu excepția
faptului că, în cazul căldurii, principiul se inversează. Elementul esențial în procesul de captare și
cedare a energiei este agentul frigorific din circuitul interior al pompei de căldură. Acesta are
proprietatea de a trece din stare lichidă în stare de vapori reci la temperaturi scăzute. Pompa de
căldură trebuie să folosească puțina energie pentru a face acest lucru. Pentru a furniza 100%
căldură pentru o casă, pompa de căldură va necesita un procent de cca. 30% de energie
electrică. După acest „prim pas”, poate furniza procentul ramas de cca. 70%, din căldura
recuperată din mediul înconjurător. De remarcat însă că, la ora actuală, prețul gazului este de 3
ori mai ieftin / Kwh față de curentul electric, deci costurile de exploatare ale pompei de căldură
nu sunt mult diferite de cele ale centralei cu gaz. În schimb, pompa de căldură reprezintă singura
metodă de a furniza atât încalzire cât și răcire eficientă printr-un singur dispozitiv. În loc de
radiatoare se vor folosi în acest scop ventilo-convectoare, care încălzesc vara și răcesc iarna.
Există 3 tipuri de pompe de căldură, în funcție de 3 surse din mediul înconjurător: apă, pământ
sau aer.

Apa panzei freatice

Sursa cea mai eficientă pentru o încălzire ecologică este apa din pânza freatică. O temperatură
constantă de +7C până la +12C face ca apa subterană să fie purtator de energie termică de-a
lungul întregului an, fără influențe din partea schimbărilor meteorologice. Randamentul acestei
surse de energie termică este cel mai ridicat comparativ cu celelalte tipuri de surse de energie
neconvențională (aerul și solul). Este necesară realizarea a două puțuri: dintr-unul se va extrage

4
apa care va fi adusă în schimbatorul de căldură din pompa iar în cel de-al doilea va fi deversată
apa racită. Distanța dintre cele două puțuri va fi de cca. 15 m.

Solul - colectoare plane

La o adâncime de cca. 1,3 m se plasează serpentine de țeava (distanța dintre acestea va fi de
min. 50 cm) prin care circulă un agent de lucru care preia energia solară acumulată în pământ și
o transportă la pompa de căldură. Ideal este că țevile să fie îngropate în nisip - humus.
Colectorul plan reprezintă soluția avantajoasă dacă suprafața grădinii casei este suficient de
mare. Acest tip de colector nu "deranjează" plantele din gradină.

Aerul
Prin intermediul ventilatorului se întroduce aerul din mediul înconjurător în pompa de căldură
unde cedează căldura agentului frigorific. Pompa de căldură tip aer - apă poate fi montată în
interior sau în exterior .

UTILIZAREA VEGETAȚIEI

Vegetația este un element ecologic care poate contribui la confortul locuirii, prin mai multe
modalități.

Protecția împotriva încălzirii din timpul verii

Amplasarea copacilor în fața ferestrelor orientate în special spre sud poate ajuta vara la
umbrirea ferestrelor, având rolul unui parasolar natural. În schimb, iarna, atunci când frunzele
cpacilor sunt cazute, lasă să treacă razele soarelul care ajută la încălzirea casei. Astfel, se
recomandă amplasarea unor ferestre cât mai mari ca suprafață spre sud, cu condiția existenței
unui sistem de umbrire. Coniferele sunt recomandate să fie plantate pe laturile de nord ale
clădirilor, aparând-o de vanturile reci dinspre miazănoapte...

Confortul vizual
Întotdeauna vegetația a avut un rol foarte important în confortul vizual al omului. Este
recomandată poziționarea copacilor astfel încât să îi putem admira din interiorul casei sau de pe
terasă.

CASA INDEPENDENTA ENERGETIC

O casă este considerată independentă energetic (casa pasivă) dacă este foarte bine izolată
termic li nu folosește sisteme convenționale pentru încălzire. Minimul de încălzire de care este
nevoie va fi asigurat printr-un sistem de ventilație și condiționare a aerului, cu recuperare de
căldură. Necesarul de energie termică al unei case independente energetic trebuie să fie de
maxim 15 kWh/mp anual, spre deosebire de 200–350 kWh/mp anual, pentru o clădire neizolată
corespunzător. Izolația termică a pereților unei astfel de case, dacă este realizată din polistiren,
poate fi de 25-30cm grosime, iar ferestrele cu geam termopan, pentru a pierde cât mai puțină
căldură, este recomandat să fie de preferința triple, în loc de duble. Nu trebuie pierdută din

5
vedere nici izolația orizontală a podului sau cea de sub pardoseală. Dacă exista un șemineu, el
trebuie să nu fie deschis ci cu focar închis cu sticlă, în caz contrar foarte multă căldură se poate
scurge prin tiraj natural, pe coș. La o casă astfel izolată, putem considera ca surse de caldură și
energia termică eliberată de un bec sau de către oameni ! Sistemele ecologice - panouri solare,
pompe de caldură, turbine eoliene, etc - pot aduce casei, la rândul lor, energie gratuită și
ecologică.

Principalele avantaje pe care le oferă o casă independentă energetic

Avantajul unei astfel de case este economia de energie, care se traduce în facturi mai mici. În
special în perioada de iarna, când încălzirea costă mai mult, dar și în perioada de vară se
economisește curentul electric pentru aparatele de aer condiționat. Curentul electric necesar
aparaturii electro-casnice va fi în continuare luat din retea, dar pentru ca el reprezintă doar o
parte mică din costuri, putem considera ca o casa independetă energetic poate fi mai ieftină în
exploatare cu 60-80% fața de o casă similară, neizolată corespunzator și încălzită convențional.
Un alt avantaj ar fi că este ecologică, consumând mai puțină energie, produce mai puțină
poluare. Deasemenea, confortul termic într-o astfel de casă este deosebit și imediat, atât vara căt
și iarna.
În concluzie, proiectarea construcțiilor ecologice înseamnă o abordare holistică a utilizării
energiilor și materialelor conform principiilor durabilității, pe toată durata ciclului de viată a
construcției, începând cu sursa materialelor și până la momentul transformării în deșeuri și / sau
a reciclării, acestă definiție fiind însă un deziderat final și nu o realitate concretă a practicii
actuale.
Toate aceste aspecte sunt importante nu numai din punct de vedere al poluării (deși foarte
puțină lume știe că mediul construit este responsabil pentru 50% din poluarea resimțită de
planeta noastră, respectiv de noi înșine) ci și din punct de vedere economic imediat, al
beneficiarului. Este demostrat cu prisosință că, deși necesită o investiție mai mare la început
pentru diverse sisteme și tehnologii sau materiale, o construcție ecologică, și în special o locuință
individuală, recuperează în cel mult 10 ani această investiție prin consumul redus de energie
pentru întreținere și utilizare, aducând beneficii evidente utilizatorilor.
Mai mult decât atât, investiția necesară poate fi minimă dacă este realizată de un specialist în
domeniu. Mă refer aici la așa-numitele tehnologii pasive bazate în mod exclusiv pe captarea și
utilizarea energiilor neconvenționale (energie solară, eoliană, geo-termală, biogaz sau
hidroenergie). O simplă seră dar corect amplasată, sau o plantare corectă a spatiului din jurul
casei, dispunerea studiată a pereților sau a golurilor (ferestrelor) poate reduce semnificativ
consumul de energie necesar pentru încălzire, pe perioada iernii, sau pentru răcire/climatizare, pe
perioada verii.
Un alt motiv care atrage beneficiarii către acces gen de tehnologii este și faptul că normele și
legile europene favorizează construcțiile cu consum redus de energie prin diverse finanțări pentru
implementare și impozite mai mici.