INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ

CLUJ

PROGRAMUL DE ORIENTARE SCOLARA PENTRU

ELEVII CLASEI A VII-A

2007

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 1

 CUVANT INAINTE

Pentru a putea lua decizii responsabile elevii trebuie să aibă informaţii corecte. Dascălul,
prin menirea lui, are datoria să ofere aceste informaţii şi să formeze la elevi abilităţile
de a lua decizii de la cele mai simple la cele mai importante, cum ar fi alegerea unei
cariere.
Acest program îşi propune o incursiune în factorii care contribuie la alegerea unui traseu
educaţional referindu-se la 3 etape ale acestui proces complex: autocunoaşterea,
cunoaşterea ofertei şcolare, procesul de luare a unei decizii.
În funcţie de timpul disponibil sau nevoile elevilor programul se poate extinde de la 3 la 6
ore didactice. Echipa de lucru vă doreşte mult succes în implementarea lui!

Coordonator: prof. psiholog Marin Plosca, CJAPP

Prof. psiholog Veronica Bogorin, CJAPP
Prof. psiholog Corina Nistor, CJAPP
Prof. psiholog Carolina Căpitan, Şcoala nr. 10
Prof. psihopedagog Dacian Dolean, Şcoala „Ion Creangă”
Prof. psiholog Raluca Ocoş

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 2

 1
AUTOCUNOASTERE

OBIECTIVE:
 Evaluarea trăsăturilor temperamentale şi actualizarea tipurilor de meserii care se potrivesc cuiva
cel mai bine din această perspectivă
 Identificarea valorilor personale şi a rolului pe care acestea le au în viaţă

MATERIALE NECESARE: fişe, glosar

DURATA:1- 2 ore

ACTIVITATEA 1
Notă: această activitate nu doreşte să ofere un suport teoretic tematicii „Temperamentele”. De aceea
accentul nu se va pune pe definirea tipurilor temperamentale, ci pe descrierea lor.
În cadrul unei discuţii introductive se explică elevilor faptul că:
 Temperamentele descriu cantitatea de energie pe care fiecare persoană o are
 Nu există temperamente bune sau rele
 Deseori oamenii au câte puţin din fiecare temperament, nu există temperament „pur”, însă un tip
temperamental poate să predomine
Se cere elevilor să noteze cu „X” UN SINGUR cuvânt din cele 4 existente pe fiecare rând
(fişa 1). Profesorul poate explica elevilor noţiunile din listă apelând la definiţiile din Glosar
(anexa 1). Elevii îşi verifică temperamentul, consultând fişa 2 şi adunând punctajul obţinut la
fiecare temperament, după care profesorul citeşte trăsăturile fiecărui temperament (anexa 2) şi
enumeră câteva tipuri de meserii în care calităţile fiecărui tip temperamental pot constitui un
avantaj (anexa 3).

ACTIVITATEA 2

LISTA VALORILOR MELE

Fiecare elev va primi câte o fişă (fişa 1), având sarcina de a face o ierarhie a propriilor
valori, după ce în prealabil se discută semnificaţia termenului. După ce finalizează, exerciţiul se
discută frontal, cu elevii care doresc să-şi împărtăşească cu colegii propriul sistem de valori,
discutându-se importanţa valorilor în ghidarea comportamentului nostru. Ulterior, elevii vor fii
împărţiţi în grupuri de câte cinci, fiecare grup având sarcina de a realiza o ierarhie a valorilor
grupului, pornind de la ierarhiile fiecăruia dintre componenţii grupului.
CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 3
Fişa 1 ACTIVITATEA 1

PUNCTE FORTE

1. __CUTEZĂTOR __ADAPTABIL __ANIMAT __ANALITIC

2. __PERSEVERENT __VOIOS __RĂZBĂTĂTOR __PAŞNIC
3.__DOCIL __ALTRUIST __SOCIABIL __DÂRZ
4.__AMABIL __AUTOCONTROLAT __COMBATANT __CONVINGĂTOR
5.__STIMULATOR __RESPECTUOS __REZERVAT __CAPABIL
6.__NEPRETENŢIOS __SENSIBIL __SIGUR PE SINE __VIVACE
7.__PREVĂZĂTOR __RĂBDĂTOR __POZITIV __INIŢIATOR
8.__FERM __SPONTAN __ORGANIZAT __TIMID
9.__ORDONAT __FLEXIBIL __SINCER __OPTIMIST
10.__PRIETENOS __STATORNIC __AMUZANT __PUTERNIC
11.__TEMERAR __ÎNCÂNTĂTOR __DIPLOMAT __METCULOS
12.__VESEL __CONSECVENT __CULTIVAT __ÎNCREZĂTOR
13.__IDEALIST __INDEPENDENT __INOFENSIV __ANTRENANT
14.__EXPANSIV __DECIS __SPIRITUAL __PROFUND
15.__PACIFICATOR __IUBITOR DE MUZICĂ __ACTIV __ATAŞABIL
16.__MANIERAT __TENACE __VOLUBIL __TOLERANT
17.__BUN ASCULTĂTOR __LOIAL __LIDER __ENERGIC
18.__MULŢUMIT __CONDUCĂTOR __RIGUROS __AGREABIL
19.__PERFECŢIONIST __PLĂCUT __PRODUCTIV __POPULAR
20.__ENTUZIAST __ÎNDRĂZNEŢ __DECENT __ECHILIBRAT

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 4

Fişa 2 ACTIVITATEA 1

PUNCTE FORTE

SANGVINUL COLERICUL MELANCOLICUL FLEGMATICUL

POPULAR PUTERNIC PERFECŢIONIST LINIŞTIT
1. ANIMAT CUTEZĂTOR ANALITIC ADAPTABIL
2 VOIOS RĂZBUNĂTOR PERSEVERENT PAŞNIC
3. SOCIABIL DÂRZ ALTRUIST DOCIL
4. CONVINGĂTOR COMBATANT AMABIL AUTOCONTROLAT
5. STIMULATIV CAPABIL RESPECTUOS REZERVAT
6. VIVACE SIGUR PE SINE SENSIBIL NEPRETENŢIOS
7. INIŢIATOR POZITIV PREVĂZĂTOR RĂBDĂTOR
8. SPONTAN FERM ORGANIZAT TIMID
9. OPTIMIST SINCER ORDONAT FLEXIBIL
10
AMUZANT PUTERNIC STATORNIC PRIETENOS

11
ÎNCÂNTĂTOR TEMERAR METICULOS DIPLOMAT

12
VESEL ÎNCREZĂTOR CULTIVAT CONSECVENT

13
ANTRENANT INDEPENDENT IDEALIST INOFENSIV

14
EXPANSIV DECIS PROFUND SPIRITUAL

15
ATAŞABIL ACTIV IUBITOR DE MUZICĂ PAIFICATOR

16
VOLUBIL TENACE MANIERAT TOLERANT

17
ENERGIC LIDER LOIAL BUN ASCULTĂTOR

18
AGREABIL CONDUCĂTOR RIGUROS MULŢUMIT

19
POPULAR PRODUCTIV PERFECŢIONIST PLĂCUT

20
ENTUZIAST ÎNDRĂZNEŢ DECENT ECHILIBRAT

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 5

ANEXA 1 ACTIVITATEA 1

GLOSAR
Adaptat după Lana Bateman, Personality Patterns, Hunting House, Inc., Lafayette, LA

PUNCTE FORTE
1.
Cutezător-cel care ia iniţiative noi şi îndrăzneţe cu hotărârea de a le coordona.
Adaptabil- se acomodează uşor şi se simte confortabil în orice situaţie.
Animat- plin de viaţă, cu gesturi vii ale mâinilor şi mimică expresivă a feţei
Analitic- îi place să examineze componentele unui întreg pentru a vedea relaţiile logice şi corespunzătoare

2.
Perseverent- urmăreşte un proiect până la finalizarea lui înainte de a începe altul
Voios- plin de bună dispoziţie şi umor
Răzbătător- convinge mai degrabă prin logică şi fapte decât prin farmec şi putere
Paşnic- pare tulburat şi liniştit şi evită orice conflict

3.

Docil- acceptă cu uşurinţă punctul de vedere sau dorinţa altcuiva, fără să simtă nevoia de a-şi susţine opinia
Altruist- renunţă din proprie iniţiativă la interesele sale de dragul celorlalţi sau pentru a veni în întâmpinarea acestora.
Sociabil- cel care vede în prezenţa altora mai degrabă o ocazie de a fi prietenos şi amuzant decât o provocare sau o
oportunitate de afaceri.
Dârz- cel care este hotărât să urmeze propria cale.

4.

Amabil- îl interesează nevoile şi sentimentele celorlalţi

Autocontrolat- are trăiri emoţionale, dar rareori le afişează
Combatant- transformă toate situaţiile, întâmplările sau jocurile într-un concurs şi întotdeauna joacă pentru a câştiga
Convingător- poate să te câştige în orice domeniu prin farmecul total al personalităţii sale

5.

Stimulator- revigorează şi impulsionează sau îl face pe ceilalţi să se simtă bine

Respectuos- îi tratează pe ceilalţi cu respect, onestitate şi consideraţie
Rezervat- autorestrictiv în exprimarea emoţiei sau a entuziasmului
Capabil- apt să acţioneze repede şi eficient în toate situaţiile posibile

6.

Nepretenţios- o persoană care acceptă cu uşurinţă orice împrejurare sau situaţie

Sensibil- se interesează cu intensitate de ceilalţi şi de ce se întâmplă
Sigur pe sine- o persoană sigură care are încredere deplină în propriile capacităţi, judecăţi şi resurse
Vivace- plin de viaţă şi de emoţie

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 6

7.

Prevăzător- preferă să realizeze cu anticipaţie un plan detaliat pentru îndeplinirea unui proiect sau obiectiv şi se implică
mai degrabă în stadiile de planificare şi finalizare decât în cele de execuţie
Răbdător- neafectat de întârzieri, rămâne calm şi tolerant
Pozitiv- este convins că va realiza orice acţiune dacă depinde numai de el.
Iniţiator- prin farmecul propriei personalităţi îi îndeamnă sau îi constrânge pe ceilalţi să i se alăture, să participe sau să
investească.

8.

Ferm- încrezător, rareori ezită sau oscilează

Spontan- preferă ca totul în viaţă să fie activitate impetuoasă, nepremeditată, nerestricţionată de planuri
Organizat- trăieşte şi acţionează conform unui plan zilnic; nu îi place ca planul său să fie perturbat
Timid- liniştit, nu provoacă prea uşor o conversaţie

9.

Ordonat- o persoană care îşi aranjează metodic, sistematic lucrurile

Flexibil-se acomodează uşor şi este gata rapid să procedeze altfel
Sincer-vorbeşte direct şi fără rezerve
Optimist- întotdeauna bine dispus; se autoconvinge şi îi convinge pe ceilalţi că totul se va rezolva cu bine

10.

Prietenos- mai degrabă reacţionează decât iniţiază, rareori începe o conversaţie

Statornic- de nădejde, credincios, devotat şi încrezător, uneori fără motiv
Amuzant- are un simţ al umorului efervescent, care ar putea transforma orice povestire într-un eveniment umoristic
Puternic- o personalitate care comandă şi căreia ceilalţi ezită să i se împotrivească

11.

Temerar- doritor să îşi asume riscurile; fără teamă, cutezător

Încântător- o persoană cu care este amuzant să fii
Diplomat- se poartă cu oamenii cu tact, sensibilitate şi răbdare
Meticulos- face totul în ordinea corectă, amintindu-şi clar tot ce s-a întâmplat

12.

Vesel- permanent în stare de spirit bună, inducând fericire şi altora

Consecvent- este stabil emoţional, reacţionând aşa cum este de aşteptat
Cultivat- persoană ale cărei interese implică şi ocupaţii intelectuale şi artistice, cum ar fi teatrul, concertele, baletul.
Încrezător- sigur pe sine şi convins de propriile aptitudini şi de succesul său.

13.

Idealist- vede lucrurile în forma lor perfectă şi simte nevoia de a se ridica el însuşi la acel standard
Independent- se bizuie pe propriile sale forţe, autonom, cu încredere în sine şi pare să aibă puţină nevoie de ajutor
Inofensiv- o persoană care niciodată nu spune, nici nu provoacă ceva neplăcut sau nedorit
Antrenant- îi încurajează pe ceilalţi să muncească, să i se alăture sau să se implice şi face şi face ca totul să fie
distractiv.

14.

Expansiv- îşi exprimă emoţia deschis, în special afecţiunea, şi nu ezită să îi atingă pe ceilalţi în timp ce le vorbeşte
Decis- o persoană cu abilitatea de a lua rapid şi definitiv o hotărâre
Spiritual- etalează un umor sec, care poate fi sarcastic

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 7

Profund- intens şi adesea introspectiv, îi displac conversaţia şi lucrurile superficiale

15.

Pacificator- adesea se regăseşte în rolul de a aplana divergenţele pentru a evita un conflict

Iubitor de muzică- participă sau are o profundă apreciere pentru muzică; este implicat în muzică mai degrabă ca formă a
artei decât ca distracţie oferită de un spectacol
Activ- simte nevoia de a fi productiv; este un conducător pe care ceilalţi îl urmează şi găseşte că e dificil să stea liniştit
Ataşabil- îi plac petrecerile şi abia aşteaptă să cunoască fiecare invitat; toţi îi devin prieteni încă din primul moment

16.

Manierat- o persoană politicoasă care îşi aminteşte ocaziile speciale şi face cu promptitudine un gest amabil
Tenace- este ferm, îndărătnic şi nu se va lăsa până când obiectivul nu va fi realizat
Volubil- vorbeşte în permanenţă, spune în general povestiri caraghioase şi îi distrează pe cei din jur, simte nevoia de a
umple tăcerea pentru a-i face pe ceilalţi să se simtă bine
Tolerant- acceptă cu uşurinţă gânduri le şi modul de a fi al celorlalţi, fără să simtă nevoia de a li se împotrivi sau de a le
schimba.

17.

Bun ascultător- pare întotdeauna doritor să asculte ce ai de spus

Loial- credincios unei persoane, unui ideal sau unui loc de muncă, uneori fără motiv
Lider- un conducător înnăscut căruia îi place să se afle la „cârmă” şi adesea consideră greu de crezut că altcineva poate
face treaba la fel de bine
Energic- plin de viaţă, viguros, energic

18.

Mulţumit- satisfăcut cu uşurinţă de ceea ce are, rareori invidios

Conducător- are capacitatea de a conduce şi se aşteaptă ca oamenii să îl urmeze
Riguros- îşi organizează viaţa, sarcinile şi rezolvă problemele făcând liste, scheme sau grafice
Agreabil- simpatic, adorabil, centrul atenţiei

19.

Perfecţionist- stabileşte standarde înalte pentru el şi adesea pentru alţii, dorind ca totul să fie în ordine în orice moment
Plăcut- agreabil, conversaţia cu el este o plăcere
Productiv- trebuie în permanenţă să lucreze sau să acumuleze; adesea găseşte că este foarte dificil să se odihnească
Popular- reprezintă sufletul petrecerii şi de aceea este foarte dorit ca gazdă a petrecerii

20.

Entuziast- o personalitate spumoasă, plină de viaţă, de energie

Îndrăzneţ- fără frică, cutezător, fără teamă de risc
Decent- urmăreşte constant să facă totul în modul cel mai cuviincios
Echilibrat- stabil, moderat, nu îi plac extremele

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 8

ANEXA 2 ACTIVITATEA 1

Evaluare - Puncte forte ale fiecărui temperament

Sangvinicul
 Vorbăreţ, povestitor
 Simţul umorului dezvoltat
 Entuziast şi expresiv
 Vesel şi efervescent
 Curios
 Dispoziţie schimbătoare
 Energie şi entuziasm
 Îi însufleţeşte pe alţii

Melancolicul
o Gânditor
o Serios
o Potenţial de geniu
o Sensibil la ceilalţi
o Conştiincios
o Idealist
o Perfecţionist/ standarde înalte
o Ordonat şi organizat
o Minuţios

Colericul
 Leader înnăscut
 Dinamic şi activ
 Nevoia impulsivă de schimbare
 Voinţă puternică
 Degajă încredere
 Nu poate fi descurajat cu uşurinţă
 Bun organizator
 Independent şi mulţumit de sine

Flegmaticul
 Impasibil şi relaxat
 Calm, răbdător, liniştit
 Competent şi ferm
 Agreabil
 Evită conflictele
 Găseşte soluţia simplă
 Inofensiv
 Are simţul umorului
 Atent

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 9

ANEXA 3 ACTIVITATEA 1

Exemple de activităţi optime pentru diferite tipuri temperamentale

Carieră Calităţi necesare Tip temperamental

Publicitate,
compoziţie muzicală
Jucător de golf, sau şah
Director de instituţie
Relaţii publice
Artist muzical, actor
- creativitate, flexibilitate, Coleric, Sangvinic
deschidere şi adaptare la nou.
- atitudine calmă, stabilitate Melancolic, Flegmatic
emoţională.
- dinamism, voinţă puternică, Coleric, Flegmatic
bun organizator, independent.
- sociabilitate, optimism, Sangvinic
entuziasm.
- energie, expresivitate, Coleric
capacitate crescută de adaptare
la nou.

Cercetător ştiinţific - minuţiozitate, perfecţionism, Melancolic, Flegmatic

atenţie la detalii, răbdare.
Psiholog - relaxat, calm, echilibrat, Flegmatic, Melancolic
sensibil la ceilalţi, capacitatea
de mediere a conflictelor
Pilot de curse, alpinist - căutarea de senzaţii tari, Coleric
dinamism.

Menţiune: exemplele de mai sus au un caracter orientativ;

ATENtIE!

Este eronat să se înţeleagă şi să se transmită ideea că există o determinare liniară,

forţată între un tip de temperament şi o anumită profesie.
Caracteristicile unui tip de temperament pot constitui un avantaj sau, dimpotrivă, un
dezavantaj în exercitarea unei profesii.
Un anumit temperament nu te împiedică să activezi într-o anumită profesie, dar
probabil că ţi-ai putea valorifica mai bine calităţile într-o meserie care să valorizeze
caracteristicile temperamentului tău.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 10

Fişa 1 ACTIVITATEA 2

NUME:

PRENUME:

LISTA VALORILOR MELE

Mai jos este o listă cu lucrurile pe care elevii le consideră importante. Aşează-

le în ordinea importanţei (de la cea mai importantă la cea mai puţin importantă) pe

care le-o acorzi tu, personal. Care este cea mai importantă pentru tine? Încearcă să

evaluezi ceea ce este cu adevărat important pentru tine, nu ceea ce spun alţii că este

important.

 A avea câţiva prieteni buni.

 A avea bani să merg la film, să mănânc în oraş şi să-mi cumpăr mici lucruri care

îmi plac.

 A avea note mari.

 A avea un prieten/prietenă.

 A avea mult timp liber să fac ceea ce vreau.

 A avea o relaţie bună cu părinţii.

 A trăi într-o casă mare cu multe facilităţi (piscină, DVD, mobilă frumoasă,

multe camere).

 A-mi dedica timpul creşterii personale sau spirituale.

 A deveni un bun sportiv.

 A învăţa multe lucruri noi.

 A fi de ajutor prietenilor sau familiei.

 A fi cinstit în viaţă, cu familia, prietenii şi munca pe care o fac.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 11

2

INFORMATII PRIVIND OPTIUNILE SCOLARE ALE ELEVILOR

LA FINALUL CLASEI A VIII-A

OBIECTIVE:
 Oferirea de informaţii privind traseele educaţionale existente (liceu, şcoala de arte şi
meserii)
 Oferirea de informaţii privind structura învăţământului liceal pe profile, filiere şi specializări
 Oferirea de informaţii privind calificările obţinute prin şcoala de arte şi meserii.
MATERIALE NECESARE: coli A3, carioca, markere, fişe şi anexe, Minighid de Orientare
Şcolară, bandă adezivă
DURATA: 1-2 ore

ACTIVITATEA 1

Profesorul face o prezentare succintă a schemei opţiunilor educaţionale: liceu (vezi anexa 1)
şi şcoala de arte şi meserii (vezi anexa 2). Ca material suport profesorul va utilza Minighidul de
Orientare Şcolară pentru elevii claselor a VIII-a editat de Centrul Judeţean de Asistenţă
Psihopedagogică.

ACTIVITATEA 2

Colectivul de elevi va fi împărţit în 10 grupuri. Fiecare grup va primi o fişă care conţine
descrierea unei filiere sau a unui profil. Sarcina elevilor este să realizeze o prezentare schematică a
informaţiilor din text pe o coală A3 într-un mod cât mai atractiv. După ce toate grupurile au realizat
schema pe hârtie, colile A3 vor fi lipite pe tablă şi fiecare grup va prezenta colegilor informaţia pe
care au structurat-o. Se recomandă începerea activităţii cu prezentarea filierelor, apoi a profilelor.

ACTIVITATEA 3 (facultativ, se recomandă pentru clasele în care există opţiuni spre Şcoala
de Arte şi Meserii)

Clasa va fi împărţită în 5 grupuri. Fiecare grup va primi o fişă ce conţine domeniile şi

calificările profesionale existente. Se procedează în mod similar cu activitatea 2.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 12

RECOMANDĂRI PENTRU PROFESOR:

 Încurajaţi elevii să pună întrebări pentru o mai bună înţelegere a informaţiilor; în Minighidul
de Orientare Şcolară veţi putea identifica şi şcolile unde se regăsesc anumite profile sau
specializări.
 Interveniţi cu completări acolo unde prezentarea nu este foarte clară; creaţi o atmosferă de
cooperare şi implicare având mereu în minte scopul ca elevii să ajungă să-şi formeze o
imagine corectă şi completă despre opţiunile existente.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 13

 Fişa 1 ACTIVITATEA 2

Filiera teoretică cuprinde două profiluri: real şi uman. Elevii care doresc să urmeze profilul
real pot alege între două specializări: Matematică – informatică sau Ştiinţe ale naturii. Cei cu
înclinaţii şi abilităţi umaniste pot opta pentru specializarea Filologie sau Ştiinţe sociale.
În cadrul acestor profiluri, în funcţie de specialitate, se studiază mai multe ore pe săptămână,
discipline din aria curriculară „Matematică şi ştiinţele naturii” (profil real), respectiv discipline din
aria curriculară „Limbă şi Comunicare”, pentru specializarea Filologie şi din aria „Om şi societate”,
pentru specializarea Ştiinţe sociale.
Absolvirea învăţământului liceal, filiera teoretică se realizează prin susţinerea examenului
de bacalaureat, a cărui promovare dă dreptul la obţinerea diplomei de bacalaureat.
Posibilităţile de continuare a studiilor în aceste domenii sunt multiple la nivel postliceal sau
universitar.

Această filieră cuprinde cinci profiluri: artistic, sportiv, teologic, pedagogic, militar.
Orientarea elevilor înspre aceste profiluri trebuie să aibă la bază interesul real al acestora pentru
domeniile respective, dar şi aptitudini în domeniul ales.
Învăţământul vocaţional urmăreşte valorificarea potenţialului aptitudinal al elevilor, dar
totodată, acordă o atenţie sporită şi disciplinelor de cultură generală. Astfel, la profilurile
menţionate se studiază, în funcţie de specialitate, mai multe ore săptămânal, fie în aria curriculară
„Arte”, fie „Educaţie fizică şi sport”; la profilul pedagogic se aprofundează disciplinele socio-
umane, iar la profilul teologic se studiază discipline teologice şi discipline legate de patrimoniul
cultural.
Absolvirea învăţământului liceal, filiera vocaţională are două componente:
 Examenul de bacalaureat, a cărui promovare dă dreptul la obţinerea diplomei de
bacalaureat;
 Examenul pentru certificarea competenţelor profesionale, a cărui promovare dă
dreptul de obţinere a Certificatului de competenţe profesionale.
Studiile liceale pot fi continuate cu învăţământ universitar în domeniile respective, dar nu
numai.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 14

 Fişa 2 ACTIVITATEA 2

Filiera tehnologică se regăseşte în ciclul inferior şi ciclul superior al liceului.

În ciclul inferior al liceului se urmăreşte pregătirea elevilor sub următoarele aspecte:
 formarea competenţelor cheie prin ariile curriculare de cultură generală, indiferent de
profil (scop al învăţământului obligatoriu)
 formarea unor competenţe de preprofesionalizare pentru nivelul 3 de calificare, prin aria
„Tehnologii”, precum şi prin alte discipline la decizia şcolii (scop al învăţământului tehnic şi
profesional) şi au în vedere fundamentarea unei culturi tehnologice de specialitate în trei
profiluri: tehnic, servicii şi resurse naturale şi protecţia mediului
La sfârşitul ciclului inferior al liceului se poate obţine un certificat de absolvire a învăţământului
obligatoriu care atestă competenţele cheie, fără recunoaşterea vreunei calificări.
Competenţele cheie dobândite se certifică cu scop educaţional prin certificatul de absolvire a
învăţământului obligatoriu. Competenţa pre-profesională dobândită se certifică cu scop profesional
prin portofoliul de educaţie permanentă.
Competenţele dobândite în ciclul inferior al liceului constituie un avantaj la înscrierea într-o rută
ulterioară de profesionalizare (clasa XI-XII) care se poate finaliza prin obţinerea nivelului 3 de
calificare după promovarea examenului de certificare profesională la sfârşitul clasei a XII-a, separat
de examenul de bacalaureat.

În ciclul superior al liceului se urmăreşte pregătirea elevilor sub următoarele aspecte:

 formarea competenţelor de cunoaştere şi a competenţelor sociale, realizate prin ariile
curriculare de cultură generală şi se urmăreşte pregătirea teoretică a elevilor în vederea obţinerii
diplomei de bacalaureat şi continuării studiilor în forme superioare de învăţământ. Aceste
competenţe îi asigură absolventului posibilitatea continuării studiilor în învăţământul terţiar
(postliceal, universitar) indiferent de profil şi sunt atestate printr-un certificat de absolvire.

 formarea competenţelor tehnice şi profesionale pentru nivelul 3 de calificare, realizate prin

aria „Tehnologii”, precum şi prin alte discipline din curriculum-ul diferenţiat şi la decizia şcolii.
Competenţele tehnice şi profesionale se recunosc cu scop profesional printr-un certificat de
calificare de „tehnician” (nivelul 3 de calificare profesională). Pregătirea este proiectată pentru

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 15

formarea de abilităţi cheie şi a experienţei în muncă, pe de o parte şi pregătirea tehnică de
specialitate, pe de altă parte.
Fişa 3 ACTIVITATEA 2

Şcoala de arte şi meserii se constituie ca alternativă la ciclul inferior al liceului. La absolvire,

elevii dobândesc un certificat de absolvire şi portofoliu personal pentru educaţie permanentă
şi, la cerere, foaia matricolă. Absolvenţii care susţin şi promovează examenul de certificare a
competenţelor profesionale dobândesc şi certificat de calificare profesională nivel 1.
Traseul educaţional se poate continua cu un an de completare la sfârşitul căruia se obţine
un certificat de calificare profesională de nivel 2. Absolvenţii anului de completare pot să-şi
continue studiile în ciclul superior al liceului (clasa XI - XII) dacă au dobândit certificatul de
absolvire a anului de completare şi certificatul de calificare profesională de nivel 2. Continuarea şi
finalizarea studiilor în ciclul superior al liceului se atestă printr-un certificat de calificare de nivel
3.
Pregătirea oferită prin şcoala de arte şi meserii asigură formarea culturii generale, a culturii
de specialitate şi a deprinderilor practice.
Anul şcolar este structurat pe 36 de săptămâni,
 32 săptămâni - instruire formativă în şcoală;
 4 săptămâni - instruire practică la agenţii economici.
Programul şcolar de 33 de ore pe săptămână este conceput pentru primul an astfel:
 studierea disciplinelor de cultură generală: 14-16 ore/ săptămână în trunchiul comun;
 studierea disciplinelor de cultură de specialitate: 9-11 ore/ săptămână în trunchiul comun
şi 2 ore/săptămână discipline din curriculum în dezvoltare locală;
 instruirea practică o zi/ săptămână (6 ore/ zi) în trunchiul comun şi 4 săptămâni comasat
în curriculum în dezvoltare locală.
În cadrul disciplinelor de cultură generală se studiază la toate calificările: limba şi
literatura română (2 ore/ săpt.), limba modernă (2 ore/ săpt.), matematica (2 ore/ săpt.), cultura
civică/ antreprenorială (1 oră/ săpt.), religia (1 oră/ săpt.), educaţia fizică (1 oră/ săpt.), orientare
şi consiliere vocaţională (1 oră/ săpt.), tehnologia informaţiei şi comunicării (2 ore/ săpt.).
În funcţie de calificările profesionale apar diferenţe în studiul anumitor discipline din cadrul
ariei curriculare „Matematică şi Ştiinţe”. Astfel disciplina Fizica se studiază doar la calificările din
domeniul mecanic, electric, electromecanic, electronica si automatizări, chimie industrială, textile-
pielărie, construcţii, materiale de construcţii, prelucrarea lemnului. Disciplina Chimie nu se studiază
la calificările din domeniul comerţ, alimentaţie publică şi turism. Disciplina Biologie nu se studiază
la calificările comerţ, alimentaţie publică, turism, mecanic, electric, electromecanic, electronică şi

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 16

automatizări, chimie industrială; textile-pielărie, construcţii, materiale de construcţii, prelucrarea
lemnului.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 17

Fişa 4 ACTIVITATEA 2

Aceasta specializare asigura aprofundarea cunoştinţelor din

domeniul uman oferind bazele şi suportul necesar pentru continuarea
studiilor in domeniul literaturii, limbilor străine, dreptului, jurnalisticii etc.
Se acorda o pondere mare disciplinelor incluse in aria curriculară
«Limbă şi comunicare»: limba şi literatura română, limbile moderne,
limba latină. Astfel, la specializarea filologie sunt prevăzute mai multe ore
săptămânal pentru disciplinele incluse în aria menţionată: 10 ore în clasa a IX-a, acordate ariei
curriculare «Limba si comunicare » faţă de 8 ore acordate ariei curriculare «Limba si
comunicare» în cazul celorlalte specializări.
La specializările filologie şi ştiinţe sociale se studiază în primii doi ani de liceu 7-9 ore
săptămânal la ariile menţionate mai sus, iar în clasele a XI-a şi a XII-a nu se mai studiază fizică,
chimie, biologie iar matematică se studiază 2-3 ore săptămânal.

Această specializare pune accent pe cunoştinţe şi competenţe în

domeniul ştiinţelor sociale: istorie, filozofie, psihologie, sociologie,
economie etc. Studiile liceale pot fi continuate cu învăţământ postliceal
sau universitar în domeniul menţionat: istorie, filozofie, psihologie,
sociologie, economie, drept, geografie, asistenţă socială, teologie etc.
În planurile cadru pentru învăţământ liceal sunt prevăzute mai multe ore săptămânal pentru
disciplinele incluse în aria curriculară «Om şi societate»: istorie, geografie, ştiinţe socio-umane
(psihologie, logică, economie, filozofie), religie, istoria religiilor. Astfel, în cadrul acestei
specializări elevii vor studia disciplinele menţionate astfel: 7 ore în clasa a IX-a, 8 ore în clasa a
X-a iar în clasele a XI-a şi a XII-a aceste discipline se studiază 10 respectiv 9 ore. În cazul
celorlalte specializări se acordă mai puţine ore acestei arii curriculare (4 ore săptămânal pe
parcursul anilor de liceu).

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 18

Fişa 5 ACTIVITATEA 2

Această specializare asigură aprofundarea

cunoştinţelor şi dezvoltarea competenţelor în
domenii de mare actualitate în societatea contemporană.
Posibilităţile de continuare a studiilor în acest domeniu sunt multiple la nivel postliceal sau
universitar :matematică, informatică, medicină, învăţământ tehnic, economic, militar etc.
Se pune accentul pe studiul disciplinelor din ariile curriculare «Matematică şi ştiinţele
naturii» (matematică, fizică, chimie, biologie) şi «Tehnologii» (informatică-tehnologia
informaţiei). Astfel, se studiază pe parcursul celor patru ani de liceu 10-11 ore săptămânal în aria
curriculară «Matematică şi ştiinţele naturii» şi între 2 şi 3 ore săptămânal în aria curriculară
«Tehnologii» ( informatică-tehnologia informaţiei).

Această specializare pune accentul pe aprofundarea studiului

disciplinelor din aria curriculară «Matematică şi ştiinţele naturii»
(matematică, fizică, chimie, biologie). Posibilităţile de continuare a
studiilor în acest domeniu pot fi învăţământ postliceal sau universitar:
biologie, chimie, fizică, geologie, geografie, biotehnologie, medicină,
agronomie etc.
Se studiază 10-11 ore săptămânal discipline din aria curriculară
«Matematică şi ştiinţele naturii», în special fizică, chimie, biologie. Se studiază mai puţine ore de
matematică şi informatică decât la specializarea «matematică- informatică».

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 19

Fişa 6 a ACTIVITATEA 2

 arte vizuale
 arte plastice şi decorative
 muzică
 teatru
 coregrafie

În învăţământul de artă, şcolarizarea pe domenii de specialitate se realizează încă din

clasele primare. Probele de admitere cuprind testarea aptitudinilor specifice. Clasele se constituie
pe ani de studiu, iar activitatea de specialitate se desfăşoară pe clase, pe grupe sau individual.
Planul cadru pentru învăţământul liceal prevede un număr mai mare de ore – 10-11 ore
săptămânal - alocate disciplinelor incluse în aria curriculară „Arte” (educaţie artistică de
specialitate, educaţie plastică, educaţie muzicală).
Certificatul de competenţă profesională se obţine în funcţie de specializări:
Arte vizuale - specializările: arhitectură, arte ambientale şi design – tehnician în domeniul artistic
Arte plastice şi decorative - tehnician pentru tehnici artistice
Muzică - corist, instrumentist, corepetitor
Teatru – instructor de teatru
Coregrafie – instructor coregraf, instructor dans sportiv, instructor animator

Specializările din cadrul acestui profil pun accentul pe dobândirea cunoştinţelor şi a

competenţelor prin studiului disciplinelor din aria curriculară: ”Educaţie fizică şi sport”: educaţie
fizică, pregătire sportivă teoretică şi pregătire sportivă practică, pentru care sunt alocate 12 ore
săptămânal, din care doar pentru disciplina pregătire sportivă practică sunt prevăzute 8 ore
săptămânal.
Certificatul de competenţă profesională: instructor sportiv.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 20

 Fişa 6 b ACTIVITATEA 2

 teologic ortodox
 patrimoniu cultural
 teologic catolic, teologic unitarian, teologic reformat, teologic baptist, teologic
penticostal, teologic adventist, teologic musulman
Aceste specializări pun accentul pe dobândirea de cunoştinţe şi competenţe din sfera teologică
prin alocarea unui anumit număr mai mare de ore pentru studiul disciplinelor teologice şi de
specialitate, oferind suportul necesar continuării studiilor în acest domeniu.
Certificatul de competenţă profesională: preot cu studii medii, cântăreţ bisericesc

învăţător-educator

În cadrul acestei specializări, planul cadru pentru învăţământul liceal prevede o pondere
mai crescută de ore – 6 ore/săptămână - pentru disciplinele incluse în aria curriculară „Om şi
societate”, accentul fiind pus pe disciplinele psihologie şi pedagogie.
De asemenea, pentru studiul disciplinelor din aria curriculară „Limbă şi comunicare”:
limba şi literatura română, limba modernă 1, limba modernă 2, comunicare didactică, se alocă
un număr de 9 ore/săptămână
Certificatul de competenţă profesională: învăţător-educator.

 ştiinţe sociale
 matematică-informatică
Aceste specializări cuprinse în profilul militar pot fi urmate doar în cadrul liceelor Ministerului
Administraţiei şi Internelor. Accentul se pune pe aprofundarea cunoştinţelor şi competenţelor in
domeniul militar. De aceea, planul cadru alocă un număr de ore special pentru ariile: „Pregătire
militară şi legislaţie”, „Educaţie fizică şi sport”, pe lângă numărul de ore crescut alocat ştiinţelor
sociale, matematicii şi informaticii.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 21

 Fişa 7 a ACTIVITATEA 2

Tehnician în automatizări
Competenţe profesionale:
 Executarea unor lucrări de complexitate medie în electronică şi automatizări;
 Corelarea activităţilor de execuţie, de măsurare şi verificare cu documentaţia tehnică;
 Verificarea stării de funcţionare a utilajelor, echipamentelor şi instalaţiilor.

Tehnician în telecomunicaţii
Competenţe profesionale:
 Proiectarea şi organizarea unor faze a proceselor tehnologice din domeniul telecomunicaţiilor;
 Supravegherea proceselor tehnologice din telecomunicaţii;
 Înregistrarea şi prelucrarea rezultatelor obţinute pe durata monitorizării circuitelor specifice în
telecomunicaţii;
 Controlul operaţiilor tehnologice şi auxiliare din domeniul telecomunicaţiilor.

Tehnician mecatronist
Competenţe profesionale:
 Aplicarea normelor şi principiilor de protecţie a muncii, PSI şi a celor de protecţie a mediului;
 Verificarea stării de funcţionare a utilajelor, echipamentelor şi instalaţiilor;
 Executarea de lucrări de punere în funcţiune, exploatare şi reparare a unor sisteme mecatronice;
 Utilizarea schemelor şi diagramelor funcţionale specifice sistemelor mecatronice.

Tehnician operator tehnici de calcul

Competenţe profesionale:
 Aplicarea, instalarea, exploatarea, întreţinerea şi depanarea sistemelor de calcul;
 Utilizarea manualelor de service şi a softului specializat.

Tehnician designer vestimentar

Competenţe specifice:
 Executarea documentaţiei noului produs: tipare, detalii, şabloane
 Multiplicarea tiparelor pe mărimile şi taliile prevăzute în standardele în vigoare
 Executarea cu exactitate a documentaţiei

Tehnician desenator pentru construcţii şi instalaţii

Competenţe specifice:
 Realizarea planurilor de ansamblu şi detaliilor pentru lucrări de construcţii şi instalaţii
 Citirea şi interpretarea planurilor de ansamblu şi a detaliilor pentru lucrări de construcţii şi
urbanism
 Utilizarea tehnologiei informatice în activitatea de proiectare pentru lucrări publice şi

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 22

 instalaţii
Fişa 7 b ACTIVITATEA 2

Tehnician operator procesare text-imagine

Competenţe specifice:
 Utilizarea programelor de procesare text-imagine (Office, Corel Drew etc)
 Executarea unor lucrări de proiectare asistate de calculator de complexitate medie utilizând
softul specializat
 Întocmirea şi utilizarea documentaţiilor tehnice ale proiectelor realizate
 Utilizarea metodelor de diagnosticare soft a calculatorului

Tehnician proiectant CAD

Competenţe specifice:
 Utilizarea programelor de proiectare asistate de calculator (Auto Cad, ArhiCad, OrCad, Lab
View)
 Executarea unor lucrări de proiectare asistate de calculator de complexitate medie utilizând
Softul specializat
 Întocmirea şi utilizarea documentaţiilor tehnice ale proiectelor realizate
 Utilizarea metodelor de diagnosticare soft a calculatorului

Tehnician electrotehnist
Competenţe specifice:
 Executarea unor lucrări de complexitate medie în domeniul electrotehnicii
 Corelarea activităţii de execuţie, de măsurare şi verificare cu documentaţia tehnică
 Monitorizarea etapelor unor procese tehnologice de fabricaţie din domeniul electrotehnic
 Asigurarea sistemului informaţional pentru fluxuri tehnologice din domeniul electrotehnic

Tehnician în instalaţii electrice

Competenţe specifice:
 Trasarea instalaţiilor electrice conform planurilor construcţiilor
 Executarea lucrărilor pentru fixarea şi susţinerea diverselor piese ale instalaţiilor electrice
 Montarea elementelor componente ale instalaţiilor, efectuarea operaţiilor de racordare electrică
a diferitelor tipuri de consumatori

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 23

 Fişa 8 a ACTIVITATEA 2

Tehnician în activităţi financiare şi comerciale

Competenţe profesionale:
• Efectuarea lucrărilor contabile de complexitate medie;
• Verificarea exactităţii datelor înscrise în documentele contabile şi corectitudinea executării
operaţiilor financiare;
• Utilizarea tehnicilor de marketing în activitatea comercială;
• Negocierea şi argumentarea vânzării produselor / serviciilor;
• Utilizarea mijloacelor informatice în realizarea activităţilor financiare şi comerciale;

Tehnician în administraţia publică

Competenţe profesionale:
• Utilizarea echipamentelor birotice şi a softurilor specifice în activitatea de secretariat;
• Redactarea, primirea, trierea şi transmiterea corespondenţei;
• Organizarea întâlnirilor de lucru şi desfăşurarea activităţilor specifice de relaţii publice;
• Activitatea de documentare (culegerea, selectarea şi difuzarea informaţiilor).

Tehnician în turism
Competenţe profesionale:
• Întâmpinarea clienţilor (în agenţie sau telefonic), comunicarea în mediul profesional;
• Identificarea, colectarea informaţiilor pentru informarea şi consilierea clientului;
• Realizarea vânzării produselor turistice
• Urmărirea derulării sejururilor în urma vânzării, asigurarea calităţii serviciilor turistice şi
protecţiei consumatorilor.

Tehnician în activităţi de poştă

Competenţe profesionale:
• Întâmpinarea clienţilor, comunicarea în mediul profesional;
• Identificarea principalelor tipuri de trimiteri poştale interne, a caracteristicilor acestora;
• Aplicarea normelor de exploatare specifice serviciilor poştale interne;
• Efectuarea unor operaţiuni specifice şi a înregistrărilor contabile specifice activităţii poştale.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 24

 Fişa 8 b ACTIVITATEA 2

Tehnician în analize produse alimentare

Competenţe profesionale:
• Efectuarea analizelor pentru stabilirea calităţii materiilor prime şi materiale, semifabricatelor şi a
produselor finite conform standardelor în vigoare;
• Pregătirea instalaţiilor şi aparaturii de laborator folosite în controlul calităţii produselor alimentare;
• Înregistrarea şi prelucrarea informaţiilor specifice analizelor produselor alimentare.

Tehnician chimist de laborator

Competenţe profesionale:
• pregătirea instalaţiilor, aparaturii, reactivilor pentru experimente sau analize;
• participarea la aprovizionarea cu reactivi, materii prime, piese de schimb;
• prelevarea probelor şi efectuarea analizelor, supravegherea şi reglarea parametrilor de producţie
• redactarea rapoartelor de lucru, buletinelor de analiză, altor documente tehnice.

Tehnician ecolog şi protecţia calităţii mediului

Competenţe profesionale:
• identificarea şi corelarea factorilor care influenţează echilibrul ecologic;
• recoltarea, conservarea şi transportul probelor de apă, sol, aer în vederea efectuării analizelor;
• operarea aparatelor de laborator, calcularea şi interpretarea rezultatelor analizelor;
• realizarea observaţiilor hidrologice şi meteorologice pe teren şi interpretarea rezultatelor.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 25

Fişa 1 ACTIVITATEA 3

MECANICĂ

Lucrătorul din acest domeniu execută operaţii de montaj şi asamblare a pieselor şi maşinilor,
confecţionează piese de schimb, efectuează întreţinerea şi repararea lor (lăcătuş mecanic); execută
şi recondiţionează piese pentru diferite aparate şi instalaţii mecanice, prelucrează suprafeţele
interioare/ exterioare ale unor piese (strungar); prelucrează manual sau cu maşini prin găurire,
tuşare, lipire, piese turnate, forjate (sculer); sudează şi decupează suprafeţe metalice, asamblează
piese, scule, utilaje (sudor); confecţionează obiecte de artă prin prelucrarea materialului preţios,
modelează, taie, pileşte, lustruieşte diverse materiale: piatră, sticlă, aur, sudează, topeşte, aliază
metale (bijutier); repară motoare, sisteme de direcţie şi frânare la autovehicole, întreţine, repară,
înlocuieşte piese defecte (mecanic auto, mecanic agricol).

ELECTROMECANICĂ

Lucrătorul din acest domeniu întreţine, reglează şi repară aparate electrocasnic: frigidere,
cafetiere, aspiratoare, maşini de spălat, radiatoare (electromecanic reparator obiecte de uz
casnic); execută reparaţii pentru remedierea defecţiunilor aparatelor radio, video, calculatoare,
înlocuieşte piesele defecte, stabileşte contacte, reglează comenzile pentru îmbunătăţirea calităţii
(electromecanic utilaje şi instalaţii din cinematografe, TV, radio).

ELECTRONICĂ AUTOMATIZĂRI

Lucrătorul din acest domeniu exploatează centrale telefonice, localizează defecţiuni şi

asigură remedierea lor (electronist echipamente digitale); se ocupă de întreţinerea curentă a reţelei
telefonice cu fir şi a posturilor telefonice, remediază deranjamente şi asigură întreţinerea reţelei
(electromecanic reţele cabluri).

ELECTRIC

Lucrătorul din acest domeniu montează, întreţine şi repară instalaţii şi cabluri electrice,
instalează şi testează întrerupătoare, prize, relee, circuite (electrician în construcţii); asigură
montarea şi demontarea părţilor mecanice şi electrice, remontează piesele înlocuite, asigură
funcţionarea utilajelor, execută modificări (electrician de întreţinere şi reparaţii în industria
mică); trasează instalaţii electrice, execută lucrări pentru fixare, susţinere instalaţii electrice,
montează elemente componente ale instalaţiilor, efectuează operaţii de racordare electrică a
diferitelor tipuri de consumatori (electrician în instalaţii energetice).

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 26

Fişa 2 ACTIVITATEA 3
CHIMIE INDUSTRIALĂ

Lucrătorul din acest domeniu coordonează procesul de ardere a substanţelor chimice în

cuptoare, asigurând alimentarea cu substanţe chimice, excesul de aer în funcţie de compoziţia,
granulaţia şi umiditatea cerută, în funcţie de materiile prime utilizate, dirijează procesul tehnologic
la cuptoare (operator chimist); preia, pregăteşte şi prelucrează materiile prime conform reţetelor de
fabricaţie, supraveghează procesul tehnologic şi efectuează intervenţii de reglare asupra instalaţiilor
(preparator produse cosmetice de parfumerie).

CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

Lucrătorul din acest domeniu stabileşte, conform proiectului cantitatea şi calitatea
materialelor necesare (tapet, adezivi, solvenţi, ipsos etc.) pregăteşte şi prelucrează suprafeţele care
vor fi tapetate (tapetar); verifică, pregăteşte aparatele, dispozitivele, trusa de chei, pregăteşte ţevile,
le selectează ca lungime şi diametru, montează ţevi (instalator încălzire centrală şi gaze); execută
lucrări de fixare şi susţinere a pieselor instalaţiei de apă, montează, racordează instalaţia de apă şi
canal (instalator apă, canal); montează, repară şi întreţine căi ferate, înlocuirea traverselor,
bucăţilor de şină uzate, reface terasamentul căii de rulare, consolidează liniile şi terasamentele
(constructor căi ferate); execută ziduri din pietre naturale şi artificiale (prefabricate, beton) de
forme şi provenienţă diferită legate cu mortar, aprovizionează locul de muncă cu materiale, scule şi
dispozitive necesare, execută mortarul, pereţii, finisează faţadele, ciopleşte pietrele, verifică
execuţia de ansamblu (zidar); pregăteşte mortarul, verifică plăci, gresie, faianţă, mozaic, montează
materia primă, fixează plăcile, finisează pardoseli (mozaicar-faianţar).

AGRICULTURĂ

Lucrătorul din acest domeniu cultivă arbuşti, bulbi, seminţe, pregăteşte terenul cu
îngrăşăminte, plantează seminţe, bulbi în sere şi în grădini (floricultor); participă la pregătirea
terenului în vederea plantării viţei de vie, plantează viţa de vie, efectuează lucrările de întreţinere,
tăierea şi repararea sistemului de susţinere, fertilizează terenul, se preocupă de combaterea bolilor şi
a dăunătorilor (viticultor); pregăteşte şi administrează furajele pentru hrana animalelor, asigură
necesarul de apă, verifică instalaţiile de adăpat, asigură mici reparaţii ale adăposturilor, controlează
starea de sănătate a animalelor, curăţă boxele (crescător, îngrijitor de animale domestice);
exploatează şi întreţine familiile de albine, execută lucrări de întreţinere şi reparare a utilajelor
apicole, tratamente preventive pentru diverse boli ale albinelor şi extrage produse apicole (miere,
ceară, propolis etc.) (apicultor); pregăteşte solul în pepiniere, realizează împăduriri, curăţă terenuri,
combate bolile şi dăunătorii arborilor, scoate şi plantează puieţi (arboricultor).

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 27

Fişa 3 ACTIVITATEA 3

TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

Lucrătorul din acest domeniu prepară în laborator produse de patiserie, sortează, curăţă
materia primă, modelează şi coace produsele, umple şi formează produse de patiserie (patiser);
aprovizionează cu băuturi, prepară, serveşte băuturi în localuri de alimentaţie publică (barman);
efectuează şi întreţine curăţenia camerelor, a holurilor şi a dependinţelor din hotel, distribuie presa
şi poşta la fiecare cameră, igienizează zilnic baia din fiecare cameră, schimbă vesela, lenjeria de pat
din camere după plecarea oaspeţilor, culege, la cerere, lenjeria personală a clienţilor pe care o spală
şi o calcă (cameristă).

INDUSTRIE ALIMENTARĂ

Lucrătorul din acest domeniu recepţionează materia primă, prepară şi prelucrează aluatul
(frământat, divizat, modelat, dospit), coace, răceşte, depozitează şi expediază produsele (brutar);
filtrează, pasteurizează laptele, dozează fermenţii lactici, degresează laptele, întreţine brânzeturile,
ambalează, îmbuteliază laptele şi produsele din lapte (preparator produse lactate); transformă
materia primă în produse ca drajeuri, ciocolată, bomboane (operator la prepararea produselor
zaharoase); conduce şi supraveghează maşinile de măcinat cereale, verifică calitatea cerealelor,
asigură depozitarea făinurilor şi a tărâţei (morar); pregăteşte materia primă şi materiile auxiliare,
prepară saramura necesară conservării şi maturării cărnii, supraveghează malaxarea cărnii şi
injectarea semifabricatelor cu saramură, prepară sosul condimentat pentru fabricarea specialităţilor,
pregăteşte adaosuri de natură vegetală (făină, soia), execută umplerea membranelor (crenvurşti,
cârnaţi), porţionează, introduce semipreparatele în forme sau prese, fasonează, leagă
semipreparatele pentru specialităţi, supraveghează fierberea şi afumarea produselor, execută
etichetarea produselor (operator la fabricarea mezelurilor).

SILVICULTURĂ

Lucrătorul din acest domeniu asigură paza pădurii pentru a preveni tăierea, păşunatul şi
incendiile, constată delictele şi urmăreşte contravenienţii, asigură protecţia vânatului şi a pescuitului
(pădurar).

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 28

Fişa 4 ACTIVITATEA 3

FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

Lucrătorul din acest domeniu croieşte şi prelucrează, îndreaptă, rindeluieşte, furniruieşte,
îmbină lemnul (tâmplar); confecţionează în serie şi comandă plapume de diferite modele, fixează
punctele de reper pentru croirea materialului de umplutură, execută cusătura de îmbinare a
materialelor croite, fixează plapuma pe gherghef în vederea realizării cusăturii ornamentale
(plăpumar); prelucrează manual sau mecanizat materialul lemnos, măsoară, trasează, ciopleşte,
dăltuieşte, rindeluieşte, găureşte, bate cuie, îmbină lemnul (dulgher).

INDUSTRIE TEXTILĂ ŞI PIELĂRIE

Lucrătorul din acest domeniu prelucrează pieile, tratează pieile cu materiale chimice,
minerale, vegetale etc., prelucrează, stoarce, taie şi întinde piei (tăbăcar pielar); realizează tipare,
şabloane, alege materialele de bază (confecţioner produse textile); confecţionează încălţăminte din
piele şi înlocuitori prin prelucrări manuale sau mecanice, croieşte şi pregăteşte materia primă
(cizmar); aprovizionează maşina cu materia primă necesară, încarcă şi schimbă suveica, observă
defectele pe ţesătură şi leagă firele rupte, schimbă sau taie ţesătura în bucăţi, curăţă cu peria scama
depusă pe maşină, curăţă ţesătura şi urzeala de resturi de fire şi scamă (ţesător).

TEHNICI POLIGRAFICE

Lucrătorul din acest domeniu asigură montarea formei de tipărit, amestecul culorilor
tipografice cu lianţi, calitatea cernelurilor şi hârtiei, schimbarea vaslurilor de cauciuc, înlăturarea
deranjamentelor tehnice uşoare ale maşinii folosite (tipăritor offset); repartizează diferitele
componente ale formei după o machetă care indică poziţia exactă a paginilor de text sau a
imaginilor, lipeşte pe coala de montaj cu soluţii speciale peliculele negative sau diapozitivele
reprezentând imagini sau text, transpune montajul pe folii transparente, pe piatra litografică sau pe
placa de metal, realizează tratamentul chimic şi mecanic (operator montaj, copiat tipar probă).

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 29

FIŞA 5 ACTIVITATEA 3

COMERŢ
Lucrătorul din acest domeniu primeşte clienţii sau vizitatorii, le identifică cerinţele şi
le face legătura cu cei care le rezolvă problemele, lucrează în serviciile publice: hoteluri, spitale,
cabinete medicale, bănci, firme de avocaţi, agenţii de turism etc., răspunde la apelul telefonic al
clientului, face rezervări, repartizări, înregistrări şi încasări de plată pentru clienţi, ţin evidenţa
dosarelor clienţilor, introduce în computer date despre clienţi şi efectuează situaţii statistice privind
clienţii, acordă informaţii clienţilor privind natura serviciilor oferite, distribuie broşuri, pliante şi
alte materiale informative şi publicitare pentru clienţi (recepţioner); expune mărfurile într-o
manieră estetică şi uşor de vândut, afişează preţurile în mod vizibil, asigură igiena locului de
muncă, a produselor, prezintă marfa clienţilor (calitativ, funcţional, utilitatea şi preţul articolelor),
întocmeşte formele de vânzare pentru achitarea la casă sau încasează banii asigură ambalarea
produselor, eliberează marfa (vânzător).

ESTETICA ŞI IGIENA CORPULUI OMENESC

Lucrătorul din acest domeniu desfăşoară activităţi de îngrijire şi aranjare estetică a părului
(coafor, frizer); îngrijeşte unghiile şi tegumentele mâinilor şi picioarelor, utilizând tehnici,
instrumente şi produse cosmetice corespunzătoare pentru întreţinerea şi ameliorarea aspectului
acestora (manichiurist).

MATERIALE DE CONSTRUCŢII
Lucrătorii din acest domeniu încrustează superficial desene în miniaturi, figuri stilizate,
prelucrează articole de sticlă şlefuite şi lustruite (gravor); identifică straturile argiloase pentru
confecţionarea produselor de ceramică, transportă şi depozitează argila, taie argila în bucăţi, adaugă
apa pentru omogenizare şi pregăteşte lutul, confecţionează din lut „turtele”, elimină impurităţile,
modelează manual, elimină surplusul de argilă, execută finisarea, uscarea, smălţuirea şi arderea
produselor în cuptoare speciale şi imprimarea lor cu desene (olar ceramică artizanat); transformă
materia primă în materie vitroasă şi o prelucrează în variate forme şi obiecte, amestecă materia
primă, o introduce la cuptor, o topeşte în pastă de sticlă incandescentă şi prelucrează topitura
rezultând produse din sticlă semifabricate sau finite, suflă la ţeavă şi dă formă materiei
incandescente (sticlar).

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 30

 3
LUAREA DECIZIEI
OBIECTIVE:

 identificarea paşilor în luarea unei decizii raţionale

 identificarea stilului decizional personal
 antrenarea abilităţilor de luare a deciziei în funcţie de mai multe criterii

MATERIALE NECESARE: fişe

DURATA: 2 ore

ACTIVITATEA 1
ETAPELE DECIZIEI
Prezentaţi elevilor schema procesului decizional (fişa 1) şi explicaţi succint fiecare etapă.
Împreună cu elevii încercaţi să găsiţi exemple pentru fiecare etapă a procesului de decizie.
Încurajaţi elevii să dea exemple de decizii pe care le-au luat deja şi de decizii care urmează să fie
luate.
Împărţiţi elevii în două echipe. Una va analiza procesul decizional prin prisma unei decizii pe
care au luat-o deja, iar cealaltă va analiza o decizie pe care urmează să o ia. Cereţi elevilor să
genereze cât mai multe elemente definitorii, răspunzând la întrebările specifice fiecărei etape a
procesului decisional. Daţi posibilitatea elevilor să prezinte concluziile în faţa clasei.

ACTIVITATEA 2
IDENTIFICAREA STILULUI DECIZIONAL PROPRIU

Explicaţi elevilor că fiecare persoană tinde să ia decizii importante în acelaşi fel. Aceasta reflectă
stilul său propriu de a lua decizii. Citiţi elevilor fiecare descriere din “Chestionarul de identificare a
stilului decizional” (fişa 2a) şi cereţi-le să-şi noteze numărul de la descrierile care consideră că se
potrivesc modului în care ei obişnuiesc să ia decizii.
Pentru identificarea stilului decizional predominant, notaţi pe tablă grila de cotare (fişa 2b) şi
cereţi elevilor să-şi identifice individual acest stil. Prezentaţi elevilor caracteristicile definitorii ale
stilurilor decizionale folosindu-vă de grilă. Analizaţi împreună cu elevii eficienţa diverselor stiluri
decizionale şi identificaţi modalităţi de a depăşi inconvenientele unui stil sau altul.
Subliniaţi faptul că stilurile decizionale au eficienţă diferită în funcţie de conţinutul deciziei. Ne
bazăm pe intuiţie, de exemplu când alegem ce să ne jucăm în timpul liber. Pentru deciziile ce au
implicaţii pe termen lung, ca de exemplu alegerea liceului sau a profesiei, stilul raţional s-a dovedit
cel mai eficient.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 31

ACTIVITATEA 3

EVALUAREA ALTERNATIVELOR

Discutaţi cu elevii despre factorii (interese, abilităţi, stil de viaţă, nivel de educaţie etc.) care pot
fi luaţi în considerare atunci când doresc să identifice avantajele şi dezavantajele unei alternative de
decizie. Accentuaţi luarea în considerare a opiniilor personale importante legate de alternativele
posibile.
Discutaţi, pe baza etapelor procesului decizional, ce rol are evaluarea alternativelor în luarea
unei decizii. Alegeţi împreună cu elevii o situaţie de decizie legată de orientarea şcolară, (alegerea
unui liceu, a unui profil, a unei meserii etc.). Cereţi elevilor să identifice aproximativ 3 alternative
posibile spre care doresc să se îndrepte.
Împărţiţi elevilor fişele de lucru (fişa 3) şi cereţi să analizeze individual opţiunile alese de către
ei anterior. Instruiţi elevii să analizeze alternativa prin prisma factorilor care apar în fişa de lucru,
dar că pot adăuga sau elimina factori după cum consideră că este nevoie.
Puteţi împărţi elevii în 3 grupe, fiecare să lucreze, individual, pe: alegerea liceului (gr.1),
alegerea profilului (gr.2), respectiv alegerea unei meserii (gr.3). Cereţi elevilor să prezinte în faţa
clasei concluziile analizelor.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 32

Fişa 1 ACTIVITATEA 1
Schema etapelor deciziei

Definirea deciziei. Identificarea alternativelor

 Despre ce fel de decizie este vorba?

 De ce am ales această decizie?
 Ce a facilitat luarea acestei decizii?
 Ce alternative posibile am identificat?

1. Explorarea şi evaluarea alternativelor existente.

 Care sunt abilităţile, aptitudinile, interesele şi atitudinile mele care sunt importante pentru
această decizie?
 Ce informaţii am despre această alternativă de carieră?
 Care sunt persoanele sau situaţiile a căror părere o ascult /care mă influenţează în legătură
cu această decizie?

2. Planul de carieră

 Cum mă gândesc să pun în aplicare decizia?

 Ce scopuri îmi stabilesc?

3. Implementarea deciziei

[pentru grupa care a luat deja decizia]

 Cum a funcţionat punerea în practică a planului?
 Au apărut dificultăţi?

4. Reevaluarea deciziei

[pentru grupa cam a luat deja decizia]

 Am avut destule informaţii despre alternativele pe care le-am identificat? Am evaluat bine
aceste informaţii?
 Am ales alternativa potrivită?
 A fost bine stabilit planul meu?
 A mers totul bine când am pus planul în practică?
 Ce aş putea optimiza pe viitor?

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 33

Fişa 2a ACTIVITATEA 2

Chestionar de identificare a stilului de decizie

1.Cand iau decizii tind să mă bazez pe intuiţia mea.

2. De obicei nu iau decizii importante fără să mă consult cu alţi oameni.
3. Când iau o decizie este mai important să simt că decizia este corectă.
4. Înainte de a lua decizii verific de mai multe ori sursele de informaţie pe care mă bazez.
5. Ţin cont de sfaturile altor oameni atunci când iau decizii importante.
6. Amân luarea deciziilor pentru că mă nelinişteşte să mă tot gândesc la ele.
7. Iau decizii într-un mod logic şi sistematic.
8. Când iau decizii fac ceea ce mi se pare potrivit pe moment.
9. De obicei iau decizii foarte rapid.
10. Prefer să fiu ghidat de altcineva când trebuie să iau decizii importante.
11. Am nevoie de o perioadă mare de gândire atunci când iau o decizie.
12. Când iau o decizie am încredere în sentimentele şi reacţiile mele.
13. Opţiunile pe care le iau în considerare atunci când decid sunt ghidate de scopurile
mele.
14. Iau decizii numai sub presiunea timpului.
15. Adesea iau decizii în mod impulsiv.
16. Când iau decizii mă bazez pe instinct.
17. Amân să iau decizii cât de mult pot.
18. Iau rapid decizii.
19. Dacă am sprijinul altora mi-e mai uşor să iau decizii.
20. În general analizez care sunt dovezile pro şi contra când iau o decizie.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 34

Fişa 2b ACTIVITATEA 2

Grila “de cotare” a răspunsurilor

STILUL ITEMII CORESPUNZĂTORI
STILULUI
DECIZIONAL
Stilul raţional 4, 7, 13, 20
Stilul dependent 2, 5, 10, 19
Stilul evitativ 6, 11, 14, 17
Stilul intuitiv 1, 3, 12, 16
Stilul spontan 8, 9, 15, 18

Caracteristici definitorii ale stilurilor decizionale

STILUL CARACTERISITICI EXEMPLE

DECIZIONAL
Stilul raţional  Utilizează o abordare logică şi organizată în “Am luat decizia
luarea de decizii; după ce am cântărit
 Elaborează planuri minuţioase pentru bine toate
punerea în practică a deciziei luate; alternativele”
Stilul dependent  Se bazează sfaturile, sprijinul şi îndrumarea “Ceilalţi ştiu cel
din partea altora în luarea de decizii; mai bine ce e
 Consideră că ajutorul celor apropiaţi este potrivit pentru
indispensabil în luarea deciziei; mine”
Stilul evitativ  Amână şi / sau evită luarea unei decizii; “Acum nu e
momentul potrivit
să iau această
decizie”
Stilul intuitiv  Se centrează pe intuiţii şi impresii în luarea “Am făcut aşa
unei decizii; pentru că am simţit
 Nu caută dovezi pentru argumentarea unei eu că e mai bine”
decizii;
Stilul spontan  Iau decizii sub impulsul momentului, rapid şi “Am luat decizia
fără prea multe deliberări. rapid şi fără să mă
gândesc prea
mult”

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 35

Fişa 3 ACTIVITATEA 3

Cum evaluez alternativele?

Criterii de evaluare a OPŢIUNEA 1 OPŢIUNEA 2 OPŢIUNEA 3

opţiunilor de carieră ……………... ……………… ………………
Temperamentul meu
……………
Tipul meu de inteligenţă
……………
Alte caracteristici ale mele
……………
……………
Valorile mele
……………
……………
Interesele mele
……………
……………
Abilităţile, aptitudinile mele
……………
……………
Stilul de viaţă dorit
……………
……………
Nivelul educaţional pe care
doresc să-l ating
Alte aspecte
…………….
…………….
Dezavantaje posibile
…………….
…………….
TOTAL

Pentru fiecare criteriu din prima coloană se notează cu” +” în dreptul opţiunii care satisface criteriul, iar la
rubrica „dezavantaje” se notează” cu “-“ . La sfârşit se realizează totalul pe fiecare opţiune scăzând, dacă este
cazul, punctele apărute la „dezavantaje”, astfel încât să reiasă care din opţiunile luate în calcul satisfac mai multe
din criteriile importante pentru elev.

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ 36