2e Deoarece distanfa b este mai mici decat B, vor rezulta valorile: Ri -R} +c? — y(R, —R, — MR, + R, —c(R, — R, + MR, + Ry +0) b , 2e R +R, NR, 2e TEME DE STUDIU Test 1. Care sunt metodele de determinare a cimpului electrostatic ? Test 2. Cand se poate folosi metoda fluxului electric ?. Test 3. Care este potentialul produs de un fir rectiliniu filiform incarcat uniform cu den sitate liniara de sarcind electrica intr-un punct aflat la distanqa r de conductor ?. Test 4, Cum depinde semnul potenfialului de distanfa punctului faf& de conduetor ?. Test 5. Cand se poate folosi metoda fluxului electric o Test 6. in cazul unei linii clectrice bifilare cu conductoare de sectiune circulara de razi a avand distanta L unde se vor afla firele imagine ?. Test 7, daca cdmpul electric nu prezinta simetrie?. Cum se pot inlocui doua corpuri cilindrice metalice de raza R, paralele, cu doud fire filiforme incdrcate cu densititile de sarcina psi respectiv - pr 2 Test 8. Cum depinde valoarea inductiei electrice produse de o sfera incircati uniform cu densitatea de volum p, a sarcinii electrice, de distanta fata de centrul sferei dacd este in afara sferei ? ~ a) direot proportional cu distanta; - _b) invers proportional cu distanfa; = 6) invers proportional cu patratul distantei Test 9. Cum depinde valoarea inductiei electrice produse de o sferd incarcata uniform cu densitatea de volum p,a sarcinii electrice, de distanta fata de centrul sferei daca este in interiorul sferei ? ~ a) direct proportional cu distanta; - _b) invers proportional cu distana; ~ 6) invers proportional cu patratul distanfei, SIafla la distanfele b respecti B de axul conductorului de sectiune circulara (vezi fig 1.34). Daca consideram 2 suprafete echipotent raze R, (fig. 1.34.) rezult&: le de acele: Fig. 1.34, Explicativa pentru determinarea pozitiei firetor imagine. + bB=b(L-b) =>b-Lb+R*=0 es R 2 unde s-a luat relatia numai cu semnul ~ deoarece pentru firele filiforme avem b = 0, firele imagine find chiar firul real. Relatia de mai sus arata c& dacd avem doua corpuri cilindrice de raza R, paralele, le putem inlocui cu doud fire filiforme incdrcate cu densitatile de sarcind py si respectiv - pr aflate la distanta b de axele cilindrilor si pozitionate intre cele doua corpuri (fig. 1.34). Caz particular. in cazul unei linii electrice bifilare cu conductoare de sectiune circularé de razi a avand dlistanga L intre axe vom avea: _b-yP-4a _L-VE 7 2 2 (distanta dintre conductoare L fiind mult mai mare decat raza conductoarelor a. Din cele de mai sus rezulta ci firele imagine sunt concentrice cu conductoarele liniei. 4 Daca considerim doud suprafefe echipotentiale diferite care sunt ~f dowd cercuriderazeRisiR2 SOS excentrice, fiele imagine vor fi pe axa celor dou cercuri si la distantele i ~ b siB (fig.1.35) \ _B b v =0, deoarece L? — 4a’ Fig. 1.35. Explicativa pentru determinrea pozitiei firelor imjagine pentru doua suprafete echipotentiale excentrice. R? =b, B,=bB, R? =b, B, =(b-c B-o), R-R +e? © (b+B)-c? => (b+B bB=R Pentru rezolvarea ultimilor dou’ ecuafii, se rezolva ecuatia de gradul doi in z, (deoarece avem. suma si produsul radacinilor): ecuatie care va da valoarea distanfelor b si B: 50n=V@-aty n= rar ty’ n=Cry (xa) +y? =C'[(x-a)’ +y"] Y+axtaty=Cx-2C axtaC + yr x*(1-C’)+2ax(1+C’) +a’ (1-C?) +" (1-C?) =0. Daca vrem si determinam suprafetele echipotentiale cu potentialul diferit de zero, C¥ 1, se poate imparti relatia de mai sus cu 1- C? rezultand: 742 +y¥ +a vtdax ty ta 1+C?,, 2 tlt Cre x +a +(y-0) =a’ 1 Cer Oe 8 Carer! Ecuatiile de mai sus reprezint& un cere cu raza R si centrul O} avaind coordonatele: 1+C? 2aC 0,(-a——,, 0) a (1.82) rere i-cl in plan curba echipotentiali va fi un cere cu centrul O, aflat pe axa Ox si avand raza egal cu 2ac Se observa c4 cercul nu este cu centrul in centrul sistemului de axe. pee] in spatiu, suprafefele echipotentiale vor fi cilindrii paraleli cu firele , avnd axele in planul celor doua fire si asezat excentric fad de cele doua fire. Pentru a determina pozitia centrului cercului vom considera cele R +f dou’ fire si un cere echipotential aflat pe a - f Lb! linia firelor la distanja b de firul incdrcat L a _ — pozitiv si la distanta B de firul inearcat negativ (fig. 1.33), Fig 1.33. Explicativa pentru determinarea centrului cercului loc geometric. Deoarece punctele A si B aflate pe egale, putem scrie: a centrelor si pe curba echipotentiala au potentiale => R?=bB. (1.83) = R+b Rob _2R_ 20 r,), B+R B-R 2B 2R Relatia de mai sus permite determinarea pozitiei centrului curbei echipotentiale faté de pozita firelor. Consecinti. Un conductor de sectiune circulara este o suprafata echipotenfiald. Ca urmare conductorul poate fi echivalat cu doud fire imagine filiforme, infinit lungi, paralele incarcate cu densitatile de sarcini electrice py si respectiv - py. Cele doua fire imagine se vor 497 "Edi- (Bar-f pdr Pr yh V(P)=V(B,) + iG Edi= f Edr= f Bdreos0= [Oo = oF In, integrarea facdndu-se dupa o linie de camp electric (0 raza). Daca se considera pentru simplificare c& punctul de referinta se afla la I m de conductor rezulta potentialul pnctului P aflat la distanfa r de conductor ea fiind: vp)=2- nt (1.81) Qne rT Din relagia de mai sus se vede c& cazul considerat, pentru puncte aflate la distante mai mici de 1 1m potenfialul este pozitiv (r< 1, 1/r> 1, In(1/t) > 0, V(P) > 0) iar pentru puncte aflate 1a o distanga mai mare de 1 m potenfialul este negativ. Aplicatia 4, Si se determine suprafefele echipotentiale produse de 2 conductoare filiforme rect ungi, incircate uniform cu densitasile de sarcin& electrics p; si respectiv - py, Se va considera sistemul de axe din fig 1.32 . Conductoarele electrice sunt asezate simetrie fafa de axa Oy si sunt paralele cu axa Oz Mediul se poate considera omogen gi 8rd polarizafie electrica permanenté avand permitivitatea dielectric e con-stanta, Ca urmare se poate aplica metoda suprapunerii efectelor. Potenfialul electric intr-un punet M produs de cele douii con-ductoare este egal cu suma potentialelor produse de fiecare conductor in parte in punctul M. Tindnd seama de rezultatul de la aplicafia 3 (relafia 1.81) rezulta v(M) Qne hh lee IE Pentru a determina suprafefele echipotentiale, impunem ca potenfialul electric sa fie constant. Aceasta implica ca: th =C, =r " Observatie. Suprafafa echipotenfiald avand potentialul nul V(P) = 0 va fi atunci cand: respecti punctele se afld pe planul mediator al segmentului format de cele doud conductoare (planul yOz). Tinand seama de pozitia punctului M in sistemul de axe din figura 1.32 rezulta: 48Folosind rezultatele de la aplicatia 1 vom avea pentru cele doua inductii expresiile: Pentru inductia produsa de sfera mare in punctul B: D'p=pytn/3, deoarece punctul este in interionul sferei mari, iar pentru induetia produsd de gol in punctul B: D’5= pea’ /3(t4° +a’) deoarece punctul B se afla in exteriorul golului, Valoarea inductiei electrice in punctul B se obfine adundnd vectorial cei doi vectori ai induetiei electrice din punetul B (vezi figura 1.30). Aplicatia 3. Sa se determine potenfialul unui punct aflat intr-un cmp electric determinat de o distributie uniforma de sarcina clectricd p, pe un fir rectiliniu infinit de sectiune foarte mica. Potenfialul unui punct P se determina in functie de potenfialul unui punct de referinta Py cu formula: V(P)=V(R)+ [Ed Punctul de referinga se poate lua orice punct iar valoarea potentialului acestuia se ia de regula zero, Deoarece conduetorul este infinit se va lua ea punct de referin un punt Po care se afld la distanta 1» de conductor si care are potentialul nul (fig.1.31). Se considera o suprafafi inchis& E de forma unui cilindru circular drept de raz r avand ea a firul incdrcat cu sarcind electricd. Suprafaja © se compune din suprafafa laterala a cilindrului S; si suprafefele celor doua baze Sys si Sy. Cmpul electric are o simetre cilindric’, liniile de cémp electric sunt perpendiculare pe conductor si au sensul de la conductor spre exterior. Aplicénd suprafefei Z legea fluxului electric si {indnd cont c& pe cele dowd supratete ale bazelor vectorul inductie electric’ D este perpendicular pe elementul de suprafata dS, rezulta: [DaS=[ DaS+[ Das+[Das= = [ DaS= [ DdScos0=D2arh= =ar=fodl=ph, unde h reprezinta inaltimea cilindrului ¥ considerat. Fig.1.31 Fir incarcat uniform cu densitatea linjara de sarcina pozitiva py. Din relajia de mai sus rezulté valoarea inductici electrice, respectiv a intensitifii cdmpului electric produs de firul incarcat electric intr-un punct aflat la distanta r de conductor: ee : py : i respectiv E= 2. Qar Sn Qaer mor Qaerr Inlocuind in formula de calcul a potentialului valoarea intensitatii campului electric si finand seama de faptul cd liniile de camp electric sunt dupa raze, rezulta: 47D4 aR =py4 eR 13, respectiv: D=pyRal3. $a se determine cimpul electric produs de o sfera dielectrici de razi R, incdrcati uniform cu densitatea de sarcine electric’ de volum p, constanta, sfera avand o cavitate sferied de razi r aflata la distanfa a de centrul sferei, intr-un punct A din exteriorul sferei aflat pe linia centrelor la distanta ra de centrul sferei dielectrice si intr-un punct B din interiorul sferei aflat la distanta rp de centrul sferei, ca in figura 1.30. Rezolvare CAmpul electric produs de sfera din problema poate fi considerat ca este produs de o sfer’ plind de raz R avand densitatea de volum py constant gi de o sferi de raz r incarcatt cu densitatea de volum - p, constant, aflata in locul golului. Din punct de vedere al incrcarii electrice cele doua distributii ar da incarcarea reala a sferei initiale. Ca urmare se va calcula induejia electrics produsi in punctual A de sfera mare, respective de sfera mica, inducfia electricd din punctual A fiind suma vectorial a celor dowd induetii electtice. Fig. 1.30. Explicativa la aplicatia 2. CAmpul electric produs de sfera din problema poate fi considerat c’ este produs de o sfers pling de raz R avand densitatea de volum p, constant’ si de o sferd de raz r incarcati cu densitatea de volum - p, constant, aflati in locul golului. Din punet de vedere al incdrcarii electrice cele doud distributii ar da incdrcarea reala a sferei inifiale. Ca urmare se va calcula induetia electricd produsé in punctual A de sfera mare, respective de sfera mic’, inducfia electric din punctual A fiind suma vectoriald a celor doua inductii eleetrice. Folosind rezultatul de la aplicatia | vom avea pentru cele doua inductii expresiile: D'a=pyR?/3 ts, D'a= pyr /3 (ta~ay Deoarece vectorii au sensuri contrare (sarcina golului s-a considerat negativa si ca urmare vectorul inductiei vine spre gol), valoarea inductiei in punctul A va fi: Da=D!, - DD’, =p, R33 142 - pyr 3 (ta-a)’ - Sensul vectorului este de la sferd spre exterior. Pentru a calcula inductia electric produsa in punctual B se vor calcula inducfiile electrice produse de sfera mare, respective de sfera mic’, inductia electrica din punctual B fiind suma vectorial a celor doud inducti electrice. 465 — Se va calcula sarcina electricd din interiorul suprafefei E, in functie de modul de distribufie al acesteia ( sarcini concentrate, distribuite in volum, pe suprafefe sau liniar). 6 ~ Se va determina valoarea inductiei electrice pentru orice punct de pe suprafata considerata. 7 = Vectorul inducjei electrice se va objine amplificadnd valoarea inductei electrice obtinute Ja puctul 6 cu versorul normalei la suprafafa © in punctul considerat. _- Metoda se poate folosi si in cazul unor cémpuri firi simetrie, dar la care cdmpul se poate considera ca un rezultat a unci superpozifii de cdmpuri simetrice (vezi aplicatia 2). Aplicatia 1. Sa se determine cdmpul electric produs de o sfera dielectricd de raz R, incrcaté uniform cu densitatea de sarcine electricd de volum p, constant, intt-un punct B din exteriorul sferei aflat la distanta Re de centrul sferei i intr-un punct A din interiorul sferei aflat la distanfa Ra de centrul sferei (fig. 1.29). Problema are o simetrice sfericd. Liniile de cimp electric vor avea directiile dupa razele sferei si vor avea sensul de la sferd spre exterior. Pent —determinarea__inductiei electrice din punctul B, se considera 0 suprafata inchisi Zp concentricd cu sfera si de razi Rp (fig.1.29). Aplicand legea Fig, 1.29. Explicativa la aplicajia 1. _fluxului electric suprafetei Zp se obtine: [DdS=4.= fo, dV.=p4 aR’, deoarece avem o distributie de sarcind electricd uniforma doar in interiorul suprafefei sferei, iar in exteriorul ei nu avem sarcind electricd, Din egalitatea de mai sus rezulti dupa integrare: respectiv: Pentru determinarea inductiei electrice din punctul A, se consideri o suprafata inchisi Eq concentrica cu sfera si de razi Ra (fig.1.29). Aplicdind legea fluxului electric suprafejei Za se obfine: JDaS=4. = [p,4v Deoarece avem o distributie uniforma a sarcinii electrice in interiorul suprafetei inchise Z4 , integrand relatia de mai sus rezulti: 45UNITATEA DE iNVATARE 5 ELECTROSTATICA (5) 3 OBIECTIVE Dupa parcurgerea acestei unitati de invajare vei fi capabil si cunosti - care sunt metodele de determinare a cimpului electrostatic; = cdind se poate folosi metoda fluxului electric; = eéind se poate folosi metoda aproximarii linilor de camp electrie prin drepte si arce de cere; ~ cum se determina campul electric intr-un punct prin metoda imaginilor; - cum se poate calcula capacitatea dintre doua corpuri metalice oarecare; - ce inseamna sarcinile imagine si cum se construiese; = cum se determind cdmpul electric prin metoda imaginilor. DURATA DE STUDIU: 2 ore CONTINUTUL UNITATH DE iNVATARE. 1.9. METODE DE DETERMINARE A CAMPULUI ELECTROSTATIC 1.9.1, Metoda fluxului electric (metoda fundamental) Aceasti. metoda este utilizati in cazul determinarii cdmpului electric care are o anumiti simetrie, astfel incét legea fluxului electric aplicat& unei anumite suprafefe inchise si se transforme dintr-o integrala vectorialé intr-o integral scalard. Pentru calculul cmpului prin aceasta metoda se vor parcurge urmitoarele etape de calcul: 1 ~Se studiaza simetria cdmpului electri. 2~ Se alege o suprafafé inchis ¥ astfel incat in orice punct al suprafefei, vectorul inductiei electrice D s& aiba acelasi modul si acecasi orientare fata de normala la suprafata. 3 ~ Se va aplica legea fluxului electric suprafefei inchise Z, care datorit’i punctului 2 se va transforma intr-o integral = fray. 4 —Deoarece valoarea inductiei D este constant’ pe suprafafi, se poate scoate de sub semnul integralei, ramandnd de integrat doar elementul de arie dS pe suprafata , rezultatul fiind aria acestei suprafefe. 44Lucrul mecanic facut din exterior va fi: Ly =F (d,-d,)=SmJ. Variafia energiei cimpului electric din condensator va 4 ae in acest caz lucrul mecanic efectuat de fortele exterioare a dus la cresterea energiei cémpului electric. 2C TEME DE STUDIU Test 1. Care este expresia energiei cdmpului electrostatic produs de o distributie de sarcini electrice? Test 2 Care este expresia densi Test 3. Care sunt expresiile teoremelor forfelor generalizate in cAmpul electrostatic 2. Test 4. Ce este forta generalizata ?. Test 5. Ce inseamna daca forfa generalizata are semnul minus, dar plus ? Test 6. Care sunt ipotezele necesare pentru aplicarea relafiilor lui Maxwell ?. Test 7. Care sunt primele relafii ale lui Maxwell pentru capacitafi si ce permit ele si se calculeze ?. Test 8. Care este cel de al doilea tip de relat ale lui Maxwell pentru capacitati si ce permit ele s8 se caleuleze ?. Test 9. Care este cel de al treilea tip de relafii ale lui Maxwell pentru capacitati si ce permit ele si se calculeze ?, Test 10. Ce este capacitatea in serviciu ?. Test 11 de volum a energiei cdmpului electrostatic 2. ce este serviciul nominal ?. Capacitatea unui condensator depinde de: a) sarcina cu care este incarcat condensatorul; b) tensiunea electrica dintre placi; © de dimensiunile geometrice si permi itate dielectricului Test 13. Care este unitatea de masurd a capacitatii condensatoarelor: a) Coulombul; 6) Faradul; ©) Volt / metru, 43W, at Wa = ‘Valoarea coordonatei x pentru care energia electric’ este minima este de fapt valoarea pentru care se anuleaza derivata energiei campului electric in raport cu coordonata x: aw, _ ox” Rezulti valoarea coordonatei x: zag Parte Ve-Ve Din punet de vedere fizic, solutia corespunde numai daci V,-V,>V, —Ve, deoarece in caz contrar x >d ceca ce este imposil ASiB. Forfa care actioneazA asupra armaturii intermediare si tinde si mareascd distanja x, va avea conform teoremei forfelor generalizate in cimpul electric valoarea zero: r-( ax i 3, Si se calculeze Iucrul mecanic efectuat pentru a creste distan{a dintre armaturile unui condenstor plan, avand ca dielectric aerul, de la d)=1 em la d>=2 em. Capacitatea initiald a condensatorului este C)=100 pF. SA se calculeze de asemenea gi variafia energiei condensatorului daca procesul a avut loc astfel: 1.- condensatorul a fost mereu conectat la o sursa de tensiune constant de U= 10 kV; 2.- condensatorul incdrcat a fost deconectat de la surs&. Rezolvare > aflandu-se i Hci Lateral eo 1, placa C aflandu-se intre cele doua plici laterale 0. 1, Pentru primul caz, deoarece tensiunea este constant, lucrul mecanic va fi: Variatia energiei cdmpului electric din condensator va fi 2 2 > CU? CU? S071 1) asm, 2 2 2 \a 4, Desi sistemul primeste Iucru mecanic din exterior, energia condensatorului scade. Rezultd ci sursa primeste energia: AW =W,-W,= AW, =L,,-AW=5SmJ. 2. In cazul al doilea, sarcina condensatorului este constant’: 9=4 =C,U =10°C. Ca urmare forfa ce actioneazi este constanta si egal cu: q 265 42Forta generalizati Xj, corespunzitoare coordonatei generalizate x4, este egali cu derivata partial a energici clectrostatice in raport cu coordonata generalizati, daci potentialele corpurilor s-au considerat constante si daci energia cimpului s-a exprimat numai in funetie de coordonatele generalizate si potentialele corpurilor. Cele doud expresii (1.78) si (1.79) sunt echivalente reprezentind cele doud teoreme ale fortelor generalizate in campul electrostatic. Aplicatii 1, Sa se determine forfa ce se exerciti intre armaturile unui condensator plan avand aria armaturilor § si distanta dintre armaturi x Rezolvare Energia cémpului electric al condensatorului este : 1 2C Daca aplicdm relatia (1.77) rezulta: xara (2h) 2a (.1dC)_ a ac OX Jeecam 2 Cax } 2c? dx Daca se utilizeaza relatia (1.78) rezult& aceeasi expresie: : ; xer-(2%) wdc. OX )ycm «2 AX Folosind expresia capacitajii condensatorului plan rezulta: wes (1.80) Fe Semnul minus arata cA forfa este de atractie, adicd in sens contrar cresterii coordonatei generalizate x. 2. Un sistem de trei plici conductoare plane paralele, situate in aer si avand 0 suprafata S fiecare, de dimensiuni mari fafa de distanfa d dintre plici, prezinta o capacitate C; intre p doua placi si o capacitate C; intre ultimele doua placi (fig.1.28). Prin legarea celor dou’ plici de la margine la o tensiune Uys rezult& céte un potential constant ¥,>V¥c>Vp pentru fiecare din cele trei placi. Sa se determine valorile distanfei x pentru care energia totald a cdmpului electric al sistemului de placi este minima si valoarea forjei ce se exercitd in acest caz asupra placii din mijloc. ele Rezolvare Capacititile dintre placi au valorile: s s o=45 c=. x d-x Energia cdmpului electrostatic a sistemului de dou’ conductoare este: 411.8.2. Teoremele fortelor generalizate Metoda generala de determinare a forfelor in cmpul electrostatic se bazeazii pe considerente energetice. Calculul forjelor se face prin intermediul Iucrului mecanic care s-ar efectua la 0 deplasare oarecare a corpurilor inearcate asupra cirora se exercit aceste forte. Metoda utilizeaza nofiumile de coordonate gi forfe generalizate, Coordonatele generalizate sunt variabilele scalare cu ajutorul cérora se caracterizeazi complet configuratia geometric’ a unui sistem de corpuri, Numirul minim al acestora, reprezint4 numérul de grade de libertate al sistemului. Coordonatele generalizate, care se vor nota cu Xj pot fi distanfe, unghiuri, arii, volume etc. Cand coordonatele generalizate au variafii elementare dxy, forfele generalizate X4, care se exercita asupra celor n corpuri, efectueaza un lucru mecanic elementar (fig. 1.27): aL=Yxdn (1.76) Marimile scalare X, care intervin se numesc forte generalizate. Forta generalizati nu este 0 forta propriu-zisi. Daca, de exemplu, x, este o deplasare, X, este componenta unei forje dupa direcfia deplasirii; daca x, este un unghi de rotafie, Xx este momentul fortelor in raport cu axul de rotatie ete. Presupunem cd toate cele m corpuri sunt fixe in afara de corpul i care poate si-si modifice doar coordonata xy. Lucrul mecanic efectuat de sursele de energie exterioard pentru variafia cu dqx a sarcinilor celor m corpuri trebuie si acopere cresterea de energie a cémpului electric si lucrul mecanic efectuat de forta generalizata X, asupra corpului Dri da, = dwt Xi Axe «a.m a) Daca sistemul de corpuri este izolat de surse, sarcinile corpurilor nu se pot modifica in decursul deplasarii dx,, deci dgx=0 si se obtine: es (& ). (1.78) Forfa generalizati X,, corespunzitoare coordonatei gencralizate x, este egal cu derivata partial’, cu semn schimbat, a energici electrostatice in raport cu coordonata generalizati, daca sarcinile corpurilor sunt constante si dacd energia cimpului s-a exprimat numai in funefie de coordonatele generalizate si sarcinile cu care sunt incireate corpurile. Semnul minus arati ci lucrul mecanic se face pe seama scdderii energie’ electrostatic (sursele exterioare sunt deconectate). b) Daca sistemul de corpuri este conectat la surse, acestea vor menfine constante potentialele Vj ale corpurilor si atunci: campului (AW yom = td a) 4 Yavag t+ Eve da ) t Eva si rezulta: (1.79)MY vy QO Lucrul mecanic cheltuit pentru eresterea cu dg's = gad a sarcinii conductorului k, (sarcina dq’ fiind adusa de yim WF la infinit unde potengialul electric este zero) este data de 4 relafia (1.41): x 7 dLy =day Vy =, 4 Add Ax, Fig. 1.27 - Explicativa la calculul cnergiei cimputui electric Pentru toate conductoarele, rezulti: Energia campului electrostatic va fi egala cu lucrul mecanie efectuat pentru atingerea stiri finale (X=1) pomind de la starea inigiata (2-0): W,=L faL=- Lah jaar 43a vy, (1.72) ao tS si Aplicatie Sa sarcina electrica 4. alculeze energia ele cd a unui condensator electric avand capacitatea C, incdrcat cu Rezolvare Conform relatici (1.72) energia cdmpului electric va fi: 1 yer gant oh 1 1 s4aV- -aV; qih-gIhn5 7) Relafia (1.72) nu indic& localizarea corecti a energiei cdmpului electrostati se defineste densitatea de volum a energiei cimpului electric We AW, 4 w=himS™ =o, 1.73) limav “av a Pentru aceasta Pentru determinarea densitifii de volum a energiei in funcjie de marimile de stare ale cAmpului, se considera cémpul omogen din interiorul unui condensator plan, pentru care: (1.74) unde a= d reprezinta volumul dielectricului dintre armaturi (fig.1.17). Energia cdmpului electrostatic localizata intr-un volum V este: ED =Jueav =fEP av 115 W. fv. G (1.75) 39Forma a treia permite calculul sarcinilor unui sistem de corpuri in functie de capaciti parfiale dintre corpuri C;,, tensiunile dintre corpuri Ui, si de asemenea in functie de capacitatile corpurilor fafa de pamant Cj» si tensiunile corpurilor fap de pamant U; (fig.1.26). Aceastd forma a relatiilpr lui Maxwell are avantajul de a putea transforma o distributie de sarcini intr-o rejea de condensatoare, care prin rezolvare permite aflarea potefialelor sau sarcinilor electrice ale corpurilor. Fig. 1.26. Condensatoare partiale echivalente unui sistem de corpuri. in rezolvarea problemelor, de multe ori sistemele de corpuri se afla intr-un anumit regim de lucru numit servieiu, De exemplu, daca cele trei corpuri considerate mai sus ar reprezenta o linie 0, care reprezinta aeriana trifazata, suma sarcinilor electrice a celor trei linii ar fi zero: qi + g2 + q3~ conditia de servieiu nominal. Daca un conductor este cdzut la pamant potentialul su este zero (serviciu de seurteireuit monofazat). in aceste cazuri, capacitifile parfiale reprezinta capacitati partiale in serviciul respectiv: Cu; = 7 1.71 Te, a7) Capacitatile parfiale nu trebuie s& depinda de sarcini sau de potentiale. Ele vor depinde numai de dimensiunile geometrice si de permitivitatea mediului. 1.8. ENERGIA $I FORTELE CAMPULUI ELECTROSTATIC Energia cdmpului electrostatic in jurul unui sistem de corpuri incarcate electric existé un camp electric. Daca in acest camp electric se introduce un corp inc&rcat cu sarcin& electric’, asupra lui se vor exercita actiuni ponderomotoare de natura electricd, care vor duce la deplasarea si rotirea lui, deci se va produce un lueru mecanic. Aceasta presupune existenta unei energii a cdmpului electrostatic preluati de la sursele de energie exterioard in procesul de incdrcare a corpurilor cu sarcina electric’, Se considera cdmpul electrostatic produs de m conductoare inearcate cu sarcinile 91, q2rudn si aflate la potentialele Vi, VieusVn (fig.1.27). La starea finala s-a ajuns printr-o crestere proportionala a tuturor sarcinilor electrice, pornind de la o stare initial in care sarcinile erau nule gi deci gi cimpul electric era nul in orice punct, Cresterea sarcinilor s-a ficut suficient de lent pentru a se pistra regimul electrostatic. O stare intermediard este caracterizata prin sarcinile q's = 2 gx si potentialele electrice V's = AV, ale corpurilor, unde & € [0, 1]. 38unde p,, reprezinti un factor de proportionalitate numit eoeficient de potential. Primul indice reprezint& corpul al c&rui potential se calculeaza, al doilea indice corpul care produce campul electric. Se poate demonstra cd p,,= Pj, Pentru cd s-a presupus ci mediul este liniar, se poate aplica teorema superpo: urmare potenfialul corpului i va fi egal cu suma potentialelor produse de fiecare sarcina in parte pe corpul respective: = SK, -D0u,- (1.65) rat in cazul a trei corpuri incarcate cu sarcinile q), q2 $i qs relafiile lui Maxwell vor fi: Y= Py Qt Pr drt Ps I> Vy = Pu ht Pn Vt Pa Qs> (1.66) Vy = Px 4+ Px 2 * Pas I Cea de a doua relafie a lui Maxwell permite calculul sarcinilor cu care sunt incarcate corpurile céind se cunosc potentialele corpurilor respective. Aceste relatii se obtin din primele relat ale lui Maxwell, expriménd sarcinile in funcfie de potentiale, Se vor objine relatii de forma: =Sa,-dn, Vv. (1.67) Se demonstreaz& ugor cd: 7), = 7), + Coeficienfii 7,, se numesc coeficienfi de influenta electrostatic’, 7, se numesc coeficienti de capacitate electric’. Pentru un sistem de trei corpuri ale c&ror potentiale sunt cunoscute, sarcinile lor se pot determina cu relatiile: DEW taht IVs» 92 = Ia Vi ta Vat In Ves (1.68) = VI Vat ty Vs Relafiile formei a doua, se pot scrie si in functie de unele capacititi ce apar intre doud corpuri vecine ( capacitai partiale) cat si capacitati ce apar intre corpuri si pamant. Sarina corpului 2 din relatia de mai sus se poate scrie astfel: Yas Vi Yaa Va + Yaa Va = Yn Vi Va) + Yan Vs Va) + an + Yn * Yas) Fa = Up +s Us + Yan + Ym + Yas) V2 = Yan Uy Yn Un + au + Yn + Ps) Van deoarece s-a presupus potenfialul pamantului egal cu zero (Vo= 0). Daci in relatiile de mai sus se noteaz’: Cy Un t¥n +7n se poate objine forma a treia a relafiilor lui Maxwell: ms (169) = Ci Ug + Cy Un + Cy Ua» G2 = Cry Ug + Cy Un + Cay Urs » (1.70) 93 = Cyy Us + Cy Un + Cy Us 37UNITATEA DE iNVATARE 4 ELECTROSTATICA (4) OBIECTIVE Dupi parcurgrea acest unit de nvatre vei fi capabil 8 uno care sunt condifiile necesare pentru a putea folosi relafiile lui Maxwell pentru condensatoare; = ce sunt coeficientii de potential si pentru ce se folosese; = ce sunt coeficienti de influenta electrostatica , ce sunt coeficienti de capacitate electrica si la ce se folosese; ~ ce sunt capacitatile partiale dintre corpuri C; ; si ce sunt capacitatile corpurilor fafii de pimant Cio; = ce este un serviciu si este un serviciu nominal; - ce sunt capacitatile in serviciu; = care sunt expresiile energiei cdmpului electrostatic si a densitatii de volum a energie, ~ care sunt teoremele fortelor generalizate in campul electrostatic; = care sunt unitatile de masura a marimilor intalnite. DURATA DE STUDIU: 2 ore INUTUL UNITATH DE iNVATARE ile lui Maxwell referitoare la capacitati Relatiile se folosese pentru calculul potentialelor unor corpuri metalice sau a sare care sunt incdrcate acestea. Se fac urmatoarele ipoteze: = mediul in care se afl corpurile este un mediu liniar (¢ este constant si nu depinde de valorile cimpului electric); ~ mediul nu are polarizafie permanenti; - mediul nu este incarcat electric; ~ corpurile se giisesc la distanfe destul de mare intre ele pentru a nu se influenta; = corpurile se afla in prezenja pamantului, a carui potential se consider zero; - dac& corpul nu este metalic se considera c& are suprafata metalizatd. Prima relatia a lui Maxwell permite calculul potentialelor corpurilor cind se cunose sarcinile cu care sunt incarcate corpurile respective. Se stie c& potentialul unui punet aflat la distanta r de o sarcind electric’ punctiforma este direct proportional cu sarcina electricd. Ca urmare, potenfialul corpului i produs de sareina q, va fi proportional cu sarcina q, : = Pi ds> (1.64) 36Test 9. Care este expresia capacitajii echivalente la gruparea paralel?. 7° >.< Test 10. Care este expresia tensiunii maxime ce se poate aplica unei baterii de condensatoare legate in paralel 2. cea. Test 11. ab gsee ae eI NS estes EI OS HS assole My Care este expresia tensiunii maxime ce se poate aplica unei baterii de condensatoare legate in serie ?. Lsug 22 2 Test 12. € Care dintre condensatoare au cAmpul electric in interior uniform 2. Test 13. Capacitatea unui condensator plan este proporfionala cu: a) distanta dintre placi; b) doar cu suprafata placil cD cu suprafafa placilor gi cu permitivitatea dielectricului. Test 14. Capacitatea unui condensator depinde de: () sarcina cu care este incarcat condensatorul; ) tensiunea electrica dintre placi; © de dimensiunile geometrice si permitivitate diclectricului. Test 15 Care este unitatea de masura a capacititii condensatoarelor: a) Coulomb; © Farad; ©) Volt / metru, Test 16. Care este unitatea de masurd a energiei cimpului electric: 3 Coulomb; b), Joule; ©) Watt Test 17. Care este unitatea de masura a densititii de volum a energi a) Coulomb; b) Joule; c) Joule/m’, cAmpului electric: 35sarcind electrica, Sa se determine sarcinile si tensiunile pe condensatoare pentru cazul cénd intreruptorul a este deschis. Rezolvare Dac’ se aplicd ochiurilor 1 si 3 teorema a doua a lui Kirchhoff si nodurilor A si C teorema intaia a lui Kirchhoff pentru rejele de condensatoare rezult ca iile: “ft Fig. 1.25. Explicativa la aplicatia numeric’. Uy= heh 90-4 a, 410% "2-10 ; 4 4 ° 4:10 8.10%" -4 42> N45 45446 = 95 =4s> a= ne Prin rezolvarea sistemului de ecuafii de mai sus, rezulta: =q,=12000F, 4g, 94 = 4s = 160 MF , U,=30V, U,=60V, U,=0V, U,=20V, U,=40V. TEME DE STUDIU Test 1. Care este conditia de echilibru electrostatic 2. - Test 2. Care este condifia de echilibru electrostatic pentru conductoare ?. + > Test 3. . Care sunt consecintele echilibrului electrostatic din conductoare ?. Test 4. . Cum se defineste capacitatea unui condensator ? Test 5, Ce este un condensator ?. Test 6. Cum se defineste capacitatea echivalenta a unei grupari de condensatoare ?. Test 7. Care este unitatea de masuri a capacitajii?. £° 4 » Test 8. : Care este expresia capacitatii echivalente la gruparca serie?, 34Semnul sarcinilor gx se alege arbitrar pe schema, Daca in final valoarea ci rezulti cu semn schimbat, rezulti ec semnul arbitrar ales este contrar celui real, iar daci rezulté pozitiv, semnul arbitrar coincide cu cel real. Fig.1.24. Retea de condensatoare. 1.7.3.2, Cea de a doua teoremi a lui Kirchhoff este 0 consecinté a teoremei potenfialului electrostatic. Dacd pe conturul ABDEA (fig. 1.24) se calculeaza integrala (1.28) rezulta: Use - Uro+ Upy = 05 Unt Usy = Um = Ue B= y,. Q a in general, pentru un contur mai complex, se poate scrie: T%=Tue, (1.63) 50,C. 50, adic4, suma algebricd a tensiunilor de la bornele condensatoarelor care apartin unui ochi de refea O; este egal cu suma algebrici a tensiunilor electromotoare (te.m.) din laturile acelui ochi de retea. Tensiunile qy/Cy se scriu cu semnul corespunzator sarcinii armaturii ce se intalneste prima la parcurgerea conturului (de la A la B + qa/C2 iar pentru sensul de la B la A -qo/C;). T.e.m. se scriu cu plus daca au acelasi sens cu sensul de parcurgere al conturului si semnul minus in caz contrar (+Ue pentru parcurgerea ABD si -U, daca sensul ar fi fost ADB). Pentru refeaua din figura 1.24 rezulta prin aplicarea celor doua teoreme a lui Kirchhoff ecuatiile: -4)*4,+4,=0, (nodul izolat A) -4;* 41-9, (Cslegat in serie cuC, ) =4,+95=9, (Cylegat inseriecuCs ) 4 4-y,, (ochiull ) CG -£4 L444. 45-9. (ochiul I) Cs Ca Cs Aplicatie Se da refeaua de condensatoare din figura 1,25, in care C)= C;= Cs= 4mF, Cp = 2mF, Cy = 8mF, U,; = 90V, Uy = 120V, Uc = 60V. Se considera initial condensatoarele neincarcate cu 33U=2-10% -100=2-10%C; g, =C,U =3-10° -100=3-10°C; qs =C,U =5-10* -100=5-10°C. Prin legarea in serie a condensatoarelor si alimentarea lor la tensiunea continua de 100 V, se produce o redistribuire a sarcinilor electrice astfel ca armatura a doua a condensatorului C; gi armétura intdi a condensatorului C; s& aiba sarcina egala cu valorile inigiale q2—qy , iar armatura a doua a condensatorului C, si armétura intai a condensatorului C3, sarcina total’ q3— q2,conform teoremei conservarii sarci istemele izolate. Rezulta sistemul de ecuatii: ii electric U,+U,+U, =U =100, 1-H %~ 42 = 4-4, = 2-10", prin a c&rui rezolvare, findnd seama c&: q';=CiU1, q tensiunilor: G3 -4 =10%, U2, q's =C3Us, se obtin valorile 100 s29sy, u, =e ssagsy, u, = 12% 612907, 3 3 31 Teoremele lui Kirchhoff pentru retele de condensatoare in practica se intalnesc cazuri de regimuri electrostatice, in care condensatoarele sunt conectate in refele de condensatoare, care cuprind pe laturi surse de tensiuni electromotoare (Ue) gi condensatoare (fig.1.24). Determinarea sarcinilor cu care se incarc& condensatoarele si a tensiunilor aplicate acestora se face cu ajutorul teoremelor lui Kirchhoff pentru refele de condensatoare. 1.7.3.1. Prima teorema a lui Kirchhoff este 0 consecinfi a teoremei conservarii sarcinii electrice din electrostaticd. Conform relatiei (1.28), sarcina de pe armiturile condensatoarelor conectate la un nod izolat de refea este constanti. Dac& inainte de conectarea la surse, condensatoarele erau neincdrcate, sarcina total era zero. Prin conectarea la surse, fiecare armatura a condensatoarelor se incarci cu sarcina + qy, sarcina totala rezultata din suma algebrica a sarcinilor este zero: Ya=0 (61) fe Daca inainte de conectarea condensatoarelor in nodul izolat, coondensatoarele erau incareate cu sarcinile + qyo, 1a conectarea lor in refea, apare o redistribuire a sarcinilor pe armaturi, astfel incdt suma_algebrica a sarcinilor inijiale + gyg de pe armaturile aparfinind unui nod izolat si fie egald cu suma algebrica a sarcinilor redistribuite + gx: La = Law - (1.62) 32incircarea condensatoarelor are loc astfel: sarcina +g care intra pe la borna A apare pe prima armaturd (pozitiva) a condensatorului Cj. Aceast& sarcina determina prin influenté aparitia sarcin 4 pe cea de a doua armaturd, Conform teoremei conservarii sarcinii electrice, apare sarcina q2 = +q pe prima armatura a condensatorului doi, Procesul se repet pana la armatura a doua a ultimului condensator, care se incarci cu -q de la sursi. Tensiunea Ugg este: gq q q q U =U, +U2 + U, = tte OC FO GG, Capacitatea echivalenta rezulta: be C, (1.60) Capacitatea echivalenté este mai mic& decat cea mai micd capacitate legatd in serie. La legarea serie tensiunea de alimentare a bateriei va fi: uy = c unde q. reprezinta sarcina echivalent& maxima a bateriei. Aceasta sareina echivalenta se calculeazi astfel: daca se stie tensiunea nominal a unui condensator, se poate determina sarcina sa nominal (sarcina maxima cu care se poate incarca: gy = C Uy.) Ca urmare sarcina echivalenta trebuie si fie mai micd sau egala cu valoarea minima a sarcinilor nominale: Geran = MIN diy Fy > Gay mean} Aplicatie Trei condensatoare neinedreate, avand capacitijile Cj=2 uF, C= 3 wF si Cy= SuF, legate in paralel ca in figura a, se incarcd la o tensiune continua de U=100 V. Se decupleaza de la sursi fird a le descarca gi se leagi in serie ca in figura b, aplicdndu-se o tensiune continua de 100 V. Sa se determine noile tensiuni dintre armaturile con-densatoarelor. Explicativa la aplicate. Rezolvare Sarcinile electrice cu care se incarca inifial cele trei condensatoare sunt:fabria costructoare: tensiunea nominala (tensiunea maxima la care se poate alimenta condensatoru!) si capacitatca sa Pentru un sistem de condensatoare (fig. 1.21), se numeste eapacitate echivalenti —raportul dintre sarcina q4 primita pe la bora A (egala si de semn contrar cu cea primiti pe la borna B) de sistemul de condensatoare initial neincarcat si tensiunea dintre bornele A si B: AS qe0 . Grupare de [ 48 |conder Yaa ; Be tee"4 28 Fig.1.21 - Condensatorul echivalent Legarea in paralel a condensatoarelor, Sarcina echivalenta a bateriei de condensatoare (fig.1.22) este: Ge =O ty Hoy = CU yp + Cy Ugg H+ C, Uy - Folosind relatia (1.58) capacitatea echivalenta va fi CeCe kel (1.59) ba L. et? vag Age ¢ raed 8 cod Fig. 1.22 - Conexiunea paralel, Fig.1.23 - Conexiunea serie. La conexiunea paralel, tensiunea maxima la care se poate alimenta bateria este ce mai mic& tensiune nominala a condensatoarelor conectate in paralel: Uy = min {yy Vays Usury} 1.7.2.2. Legarea in serie a condensatoarelor. Sarcina echivalenti a bateriei de condensatoare (fig.1.23) este: Io =U = 492 = "In = 4+ 30Se considera cilindrul din interior incareat cu sarcina electric q iar cilindrul exterior cu sarcina electricd — g. Din motive de simetrie, liniile de cmp electric au directia radiala gi indreptate de la armétura interioara spre cea exterioari (ca in figura). Se aplic’ legea fluxului electric unei suprafefe inchise de forma cilindrica ¥, aflata intre cele dow’ armaturi, (formata din suprafata laterala a cilindrului gi suprafejele celor dowd baze, de sus gi de jos). Raza ra suprafetei 5 va fi deci: Ri [Ba8~ [Das ome a ag Dasa | Ddscace ad (1.32) de Fig.1.13 - Explicativa la calculul fluxului electric. Se verificd experimental ci fluxul electric printr-o suprafata inchisa © este numeric egal cu sarcina total qx continutd in interiorul acelei suprafete: 18,unde P p reprezinta vectorul polarizatie permanenta, iar Py - vectorul polarizatie temporaria. Unitatea de masura a momentului electric este Coulomb metru (Cm), iar a polarizatiei este Coulomb pe metru matrat (C/m’), 1.4.2. Generalizarea relafiilor ob{inute pentru cimpul electric din vid pentru dielectrici Daca experientele lui Coulomb s-ar fi efectuat intr-un gaz sau intr-un lichid izolant, s-ar fi constatat c modulul forfelor de interacfiune este mai mic. Se defineste permitivitatea relativa ¢, a unui mediu ea raportul dintre forta de interactiune dintre doud sarcini punetiforme aflate in vid si forta de interactiune dintre cele doui sarcini aflate in acel mediu sila aceeasi distant: intr-un mediu oarecare omogen, relatiile (1.5), (1.7), (1.15), (1.16) se vor putea serie: F-qE; Fy, - i as Zap te oe (1.25..1.28) 1_{ pet Pot pt “— — J—+— dV + |—-— dS+ | —— dl+ 3 | Fs io D=__ + __°__|=9.95.10°7. \ 43-V5-107 © 4,5-10 7) Lucrul mecanic rezulti: Loy = 10° (0-9,95-10°) =-9,95 J. Lucrul mecanic fiind negativ trebuie si fie facut din exterior. TEME DE STUDIU Test 1. Ce este o lege de material ? Test 2. Ce valoare are permitivitatea electricd a vidului Test 3. Care sunt marimile care caracterizeaza local starea de electrizare ?. Test 4, Ce este intensitatea cémpului electric in vid ?. Test 5. Ce sunt liniile de cmp electric?. ye0¥ crete vlacsmeve tae Avee Test 6. ba hice Care este expresia formulei lui Coulomb ?. Test 7. 2 heats Care este expresia intensitafii cdmpului electric produs de un corp dielectric incarcat cu densitatea de volum p, intr-un punct exterior corpului ? Test 8. ‘Cum se defineste inductia electricd in vid?.. 7. Test 9. Ce este tensiunea electric& intre doua puncte? wie Test 10. falegaaes Ce este un parametru de material ?. ~ oproprietate de material; = oproprietate chimica; - omiarime fizicd careia i se asociaz4 o proprietate de material. Test 11 Care dintre aceste marimi este o marime de material ? 13Fo=Fe + Fee +Feo Componentele dupa axele Cx si Cy si modulul forfei Fe vor fi: (fig. 1.10): Fo, = —Fey C08 45" + Fey = 47,05 N, Fo, = —Fey Sin 45° + Foy = 12,95 N, Fo VF +, Unghiul pe care il face forta Fe cu axa Cx este: 8,78 N @=areig—* =15°24 11. F ) Pentru calculul intensitifii si a inductiei electrice a campului electrostatic in punctul O, se considera sistemul de axe de coordonate x'O y’. Intensitatile cémpurilor electrice create in punctual O de catre sarcinile g4,qe,.qc, go sunt: Ey = Intensitatea rezultant& a cémpului electric in punctul O este: Fo=E.+Es+Ect+Ep. Componentele dupa axele O x’ si O y’ si modulul intensitafii_ vor fi: E,,, = E c0s45° + E, cos45°+ E,, cos 45° + E cos 45° = 2V2 +10” a m E,,, = Ey sin45°+ E, sin 45° — E, sin 45° E, sin45°=0, os 7 VES, = 22-10. m Unghiul pe care il face forfa intensitaea cdmpului electric din punctual O cu ax Ox’ este: ©) _Lucrul mecanie efectuat de camp pentru deplasarea sarcinii q’ din punctul O in punctul Meste: Low = 9 Vo -Vu)- 12puncte A si B de-a lungul curbei C, marimea fi derivata definita prin integrala de linie a intensita cAmpului electric in vid, intre cele dou’ puncte, de-a Jungul curbei C: Vasey {za = B.dleosa (17) aie) aicy Fig.1.9. Explicativa la caleulul tensiunii electrice. Din relatia de definitie, se observa A tensiunea electrica depinde de sensul de integrare si ca urmare: Us =-Uaa- Sensul de integrare (sensul Iui d/) se mai numeste si sens de referin}a si se indica sageata pe curba C. Tensiunea electric are o semnificatie fizicd. Daca se inlocuieste in relatia (1.17) vectorul E'y cu expresia fortei electrice data de relatia (1.6), se obtine: a eR ya Ug= f Bal= f-ai-- f Fai = 2, (1.18) ac) aod Davey q relafie care arat& cd tensiunea electricd intre punctele A si B este numeric egal cu raportul dintre Iucrul mecanic efectuat de fortele cimpului electric pentru a transporta o sarcind q de la A la B si valoarea acestei sarcini. Unitatea de m&sur& pentru tensiunea electricd este Voltul (V). Aplicatie {in varfurile unui patrat cu tatura de 9 cm, aflat in aer (¢;~ 1), se giisese patra mici corpuri incdrcate cu sarcinile electrice: g,=3 uC, gp =-3 uC, go=-6 WC, go= 6 uC. Sa se determine: a) Forfa electrostatic’ ce se exercita asupra corpului cu sarcina gc b) Intensitatea cimpului electric si inductia electricd in centrul O al patratului ©) Lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea unei sarcini electrice g= 10 yC din O pana in punetul M (mijlocul laturii AD) Rezolvare a) Forfele de interactiune dintre corpurile incarcate cu sarcinile 94, q@, qv si corpul cu sarcina 4c. vor avea modulele: 10°5-6-10° Fy =9 10° adel «9g 3:10-6:10" _ 9 y, AC? 1-2-9-10" » {a acl - 310° 6-10 =9-10 19° 2 89 = 20; 6, Be 1-9-10~ aac! 6-10 6-10 Pep = 9-10 9-197 2 80 40 ° 6, DC 1-9-107 Forfa rezultanta ce actioneaz& asupra corpului C este: uL ane (1.10) b) CAmpul electric produs in vid de eitre un corp de forma oarecare avand sarcina repartizaté in volum, pe suprafaté sau liniar. Fie un corp masiv, de o forma oarecare, cu sarcina q repartizat& continu si uniform in volum si avand densitatea de volum a sarcinii electrice py cunoscuti (fig.1.8). Un element de volum dV avand sareina dq = p,dV poate fi considerat ca un corp punetiform si conform relatiei (1.10) cdmpul electric elementar creat de sarcina dg in punctul P este: (ual) Intensitatea cimpului electric Ey rezult prin integrarea pe intregul volum al corpului a relatiei 1.11: 1_ Atay, (1.12) 4m yr Dac’ corpul este incdrcat cu sarcind electric numai la suprafafé, avand densitatea de suprafata lectrice ps, campul electric E. se obtine in mod analog: = 1 pt Pras, 113) 4neagr a) iar pentru corpuri filiforme, avand densitatea de sarcin& electric liniara py, intensitatea cémpului electric va fi (1.14) Daca intr-o regiune a spafiului exist& corpuri incdrcate cu sarcini electrice avand densitatile de volum py, superficiale p, si liniare p, precum si corpuri punctiforme incireate cu sarcinile qu, intensitatea cdmpului electric in vid, intr-un punct oarecare, se obfine prin superpozitia cimpurilor: L_f pat pt pit a - E Se dV+ dS+ Hdl + wen 1.15) 4n6, J r J i yee} 1.3.4, Inductia electrica in vid Cu ajutorul permitivitstii vidului gp gi al vectorului intensitate a cdmpului electric in vid Ey se defineste induetia electrica in vid Dy ca find: Dy = & Ev (1.16) Unitatea de masura a inductiei electrice este Coulomb pe metru pitrat (C/m’), 1.3.5. Tensiunea electric in vid Fie un cmp electric in vid, al cirui spectra de linii de camp este reprezentat in figura 1.9 si 0 curbii C aflata in acest cmp. Se defineste tensiunea electricd intre dou 100 v7 oO ° Fig.1.5. Explicativa la forta lui Coulomb. Fig. 1.6, Explicativa la calculul fortei rezultante produse de n corpuri Forta F'21 exercitata in vid de un corp punctiform incdrcat cu sarcina electric4 qi asupra altui corp punctiform incarcat cu sarcina electric qz, este proportionala cu produsul sarcinilor clectrice si invers proportional cu patratul distanfei riz dintre ele, flind dirijati dup dreapta care le uneste (fig.1.5). Sensurile forfelor sunt astfel incat, corpurile incircate cu sarcini de acelasi sem se resping, iar cele incarcate cu sarcini de semne contrare se atrag, in relatia (1.7), e» este o constantd universald referitoare la vid, numita permitivitatea vidului, avand valoarea: 1 oF 42-910" m & (18) Daca asupra unui corp punctiform incdrcat cu sarcina g se exercita forte produse de n corpuri punetiforme situate in vid si incdrcate cu sarcinile qr, q2.... 4m forja rezultanté rezultd din aplic suprapunerii efectelor (suma vectoriala a forfelor ce actioneaza asupra corpului incdrcat cu sarcina 4, datorate sarcinilor qs, (fig.1.6): ea =FitFi+ « (19) 1.3.3, Relafii de calcul pentru intensitatea eimpului electric in vid a) Campul electric produs de un corp punctiform incdreat eu sarcina q. Se considera un corp punctiform incarcat cu sarcina q situat in vid (fig.1.7). Intensitatea cAmpului electric in vid intr-un punct P situat la distanja r de sarcin’, va fi raportul dintre forta care actioneaz asupra unui mic corp de proba electrizat, plasat in acest punct, si sarcina q' a acestuia: Pa. wy, : 5g F p20 a e Fig. 1.7. Explicativa la calculul intensitatii Fig. 1.8. Explicativa la calculul intensitati cémpului electric produs de o sarein& punctiforms cimpului electric produs de corpuri masive: Vectorul intensitate a cémpului Iev electric in vid E, se poate calcula in orice punct al campului electrostatic cu relatia: Ch) 2|m a) ») 1.3. Spectrele liniilor de camp electric produs de o singurd sarcina electric& punctiforma a) pozitiva; b) negativa. Unitatea de méasura pentru intensitatea cAmpului electric este Voltul pe metru (Vim), Pentru explorarca cimpului electrostatic se foloseste un corp de proba realizat dintr-o sferi metalicd sau metalizat, practic punctiforma, incdrcati cu o sarcind clectric& q invariabilé in timp si de valoare foarte mica, pentru a nu modifica cémpul electric studiat, Liniile de cémp electric sunt curbe care au proprietatea ca sunt tangente in fiecare punct al lor la directia locala a vectorului intensitate a cdmpului electric. Liniilor de camp li se atribuie un sens identic cu sensul vectorului intensitatii cimpului electric. Numarul de linii de cmp pe unitatea de suprafata transversala este proportional cu marimea vectorului Ey; unde Ey este mai mare, liniile de camp sunt mai dese, iar unde, este mai mic, liniile sunt mai distanfate. Liniile de cémp electric sunt lini deschise pornind de la corpurile incdrcate pozitiv si venind la corpurile incdrcate negativ. in figura 1.3. s-au reprezentat spectrele liniilor cimpului electric produs de un corp punetiform incarcat cu sarcina electric’ pozitiva (fig.1.3a), respectiv negativa (fig.1.3b). Liniile de cémp sunt orientate radial plecdnd de la sarcina pozitiva si venind spre sarcina negativa (s-a considerat c& nu exist decdt acest corp electrizat in intreg spatiul). fn figura 1.4 s-au reprezentat _spectrele liniilor campului electric produs de dou corpuri punctiforme incarcate cu sarcini electrice de ace- lasi semn (fig.1.4a) side 7 semne contrare (fig.1.4b). Fig. 1.4. Spectral liniilor campului electric produs de dowd sarcini electrice punctiforme vecine. éy By & 13.2. Formula lui Coulomb Fizicianul francez Ch.Coulomb (1736-1806) a masurat in anul 1785 cu ajutorul unei balanfe lectrice de torsiune forfele de interactiune dintre doud corpuri punctiforme, situate in vid i incdrcate cu sarcing electric’. la stabilit formula: ral 1 Mh - an Fu" TraDaca sarcina electricd este repartizati pe fire electroconductoare subtiri, se defineste densitatea de linie p; a sarcinii electrice prin limita raportului dintre sarcina Aq si lungimea Al pe care se giseste, cdind aceastd lungime tinde ciitre zero si cfind limita exist: onlin St at 09 in relatiile de mai sus, s-au considerat domeniile AV, AS, Al suficient de mici mirimile macroscopice si aiba o variatie neglijabila in cuprinsul lor. Cunosednd dependenfa in spatiu a densitijilor de sarcind, p(xy.z), se poate calcula sarcina totalé a corpului, cu relafiile: pentru ca a= fo.dVi a= fo,d8s a= foal (14a,b,) i 3 é 1.3. CAMPUL ELECTRIC {N VID Dupa cum s-a constatat experimental, intre corpurile electrizate sau intre un corp electrizat si corpurile usoare, apar actiuni ponderomotoare de natura electricd. pune in evident existenta unui nou sistem fizic in spatiul din jurul corpurilor incarcate electric, numit cmp electric. Deoarece se considera c4 actiunea dintre corpuri nu se poate realiza de la distant (conceptia actiunii prin continuitate), i se atribuie cdmpului electric proprietatea de a transmite la distanté actiunile ponderomotoare. Sub aspect energetic, cdmpul electrostatic este produs prin consum de energie. O parte din energia consumata se regaseste ca energie a cAmpului electric, energie pusd in evidenja de lucrul mecanic pe care il pot efectua forjele de natura electric’, CAmpul electric este un sistem fizic diferit de substanté, care existi in jurul corpurilor electrizate si in regiunile din spatiu in care se exercith actiuni ponderomotoare de naturi electricd si care permite transmiterea acestor actiuni. Exercitarea unor astfel de actiuni, 1.3.1. Intensitatea campului electric in vid Pentru caracterizarea cimpului electrostatic in vid, se introduce o marime vectorialé primitiva de stare numité intensitate a cmpului electric in vid in regim electrostatic Ey. Experimental s-a constatat c& forta ce se exerciti asupra unui corp punetiform incarcat cu 0 sarcind electricd g, aflat intr-un cémp electric, este egal cu produsul dintre sarcina electric& gi intensitatea cmpului electric din acel punct: F=q&,- (1s) Relatia (1.5) fiind obfinuta prin generalizarea unor date experimentale, este o lege general a naturii numitd legea actiunii ponderomotoare in cdmpul electrostatic asupra corpurilor punctiforme, Incdrcate cu sarcind electrica si exprima matematic procesul de interactiune dintre cimpul electric gi corpurile punctiforme electrizate.Electrizarea corpurilor prin frecare, de exemplu a bastonului de sticl®, se objine prin trecerea unui numar de electroni periferici de pe bastonul de sticla pe bucata de matase. Sarcina clectricd a electronului fiind qe = -1,602.10"” C, bastonul de sticla ramane incarcat Fig.1.1. Blectrzarea corpurilor prin cu sareina pozitiva ca urmare a plecatrii electronilor, iar influenta electrostatic’, mata- sea se va incarca cu sarcina electricd negativa, ca urmare a trecerii electronilor de pe baston pe ea. Corpurile se mai pot electriza prin contact cu corpurile electrizate, prin influenfi electrostatica (fig.1.1), prin iradiere cu radiafii Roentgen sau ultraviolete, prin deformare (efect piezoelectric), prin incalzire (efect piroelectric), prin efecte chimice, prin efecte fotoelectrice etc. SARCINA ELECTRICA. DENSITATI DE SARCINA ELECTRICA Sareina electrich q este marimea primitiva scalarii de stare a corpurilor, care caracterizeazd la seari macroscopici staren de electrizare a acestora, fiind independenti de pozitia si orientarea lor. Prin conventia stabilit’ de fizicianul american B.Franklin (1706-1790) ca sarcina electronului si fie negativa, se numeste sarcind electrica pozitiva cea obfinuta prin lipsi de electroni si sarcin& electricd negativa cea obtinut printr-un surplus de electroni. Unitatea de masuri a Fig. 1.2. Explicativa ta calculul densitatii de volum a sarcinii electrice sarcinii electrice este Coulombul (C).. Pentru caracterizarea locala a stiri de electrizare a corpurilor.s-au definit densitijile de sarcin& electrica. Dac sarcina unui corp este repartizati in volumul lui (corp izolant sau semiconductor), densitatea de volum p, a sarcinii electrice se defineste prin limita raportului dintre sarcina Aq si volumul AV in care se giseste (fig. 1.2), cand acest volum tinde citre zero gi cind limita exist’: =m Ad = oa |S ee limay ~ av (S| ©) in cazul unei repartitii a sarcinii electrice pe suprafete subtiri sau pe corpurile electroconductoare, se defineste densitatea de suprafath p, a sarcinii electrice prin limita raportului dintre sareina Ag si suprafata AS pe care se giseste, cind aceasti suprafati tinde cdtre zero si cAnd limita exist: . Aq_dq [C =]im 49-44 |S 12 e lim ys dS [m’ coUNITATEA DE iNVATARE 1 ELECTROSTATICA (1) OBIECTIVE Dupa parcurgerea acestei unitii de invatare vei fi capabil s& cunosti: - ce studiazi Electrostatica; = ce este starea de electrizare; - ce este sarcina electrica; = ce sunt densitatile de sarcina electric’ si pentru ce fel de corpuri se definese; = ceeste cdimpul electric si cum se poate explora; ~ ce sunt : intensitate, inductia si tensiunea electric’; ~ modul de calcul a intensitiii cdmpului electric in vid pentru diferite distributii de sarcina electrica; - care sunt unitatile de masura a marimilor intdlnite. DURATA DE STUDIU: 2 ore CONTINUTUL UNITATI DE INVATARE 1, ELECTROSTATICA Electrostatica este capitolul care studiaza stirile electrice invariabile in timp si neinsofite de curenti electrici de conductie, respectiv de dezyoltare de caldura, caldura care caracterizeaza acesti curenti, {n regimul electrostatic, marimile de stare ale cdmpului electric sunt invariabile in timp, deci derivatele lor partiale in raport cu timpul sunt nule, iar curentul electric de conductie este nul. Regimul electrostatic este regimul in care fenomenele electrice se pot studia independent de fenomenele magnetice. 1.1, FENOMENE DE ELECTRIZARE. Daca se freaca un baston de sticla cu o bucat& de matase si apoi se separa cele dowd corpuri, se constati c& atét intre ele ct si asupra corpurilor usoare din apropiere, se exercita actiuni ponderomotoare (forte si cupluri) care mu corpuri s-a electrizat, iar acestea se afld intr-o noua stare numiti stare de electrizare. Se numeste starea de electrizare a corpurilor, acea stare a lor in care ele sunt capabile si exercite acfiuni ponderomotoare de natura electric’ asupra altor corpuri, Ea se explici microscopic printr-un surplus sau un minus de electroni. tau inainte. Se spune cA sistemul format din cele doudin studiul fenomenelor electromagnetice se utilizeazi marimi primitive specifice, in afara ‘marimilor primitive din mecanica ( lungime, mast, timp etc.). Aceste mirimi primitive caracterizeazi complet starea corpurilor gi starea cAmpului electromagnetic, Legile sunt relatii care redau cele mai generale cunostinfe despre fenomenele unui domeniu de cercetare si care nu pot fi deduse pe cale logic’, in cadrul domeniului de studiu, din alte relatii. Teoremele sunt relatiile care se dedue din legile domeniului de cercetare prin analiza logica. Studiul cdmpului electromagnetic se poate face in dou feluri dup’ modul in care se ia in considerare structura corpurilor: - teoria microseopici clasied care fine seama de structura atomic discontinud a corpurilor; - teoria macroscopicd care admite ci substanfa corpurilor este raspandité continuu in intreg spatiul. Deoarece, in general, in aplicaiile tehnice, fenomenele se studiaza si se utilizeaz& la scara macroscopic, cursul de fafé se axeaza in general pe teoria macroscopicd a cémpului electromagnetic. Ea utilizeaz sase marimi primitive specifice (sarcina electric g, vectorul intensitate a cémpului electri in vid Ey, momentul electric p, intensitatea curentului clectric de conductie i, momentul magnetic m si vectorul inducfie magnetics in vid B.) si douasprezece legi. Legile teoriei macroscopice se impart in legi generale si legi de material. Legile de material au in expresia lor anumifi factori specifici diverselor materiale, factori numii mirimi de material. CAmpul electromagnetic este o forma de existent a materiei, deosebiti de substanta corpurilor, care poate exista atat in interiorul corpurilor, cat si in afara lor. Deoarece cdmpul electromagnetic exercit’ actiuni ponderomotoare (forte si cupluri) asupra corpurilor, care mu sunt de natura mecanicd sau termicd, in urma carora energia si impulsul corpurilor variaz’, se admite c& si cimpul electromagnetic poseda energie si impuls. Cele mai multe moduri de manifestare ale cimpului electromagnetic se studiaza indirect, prin efectele pe care le produc (efecte mecanice, termice, calorice etc.) care sunt direct accesibile omului. Campul electromagnetic are dou aspecte particulare: edmpul electric si campul magnetic. Deosebirile dintre aceste doud aspecte au un caracter relativ si nu permit considerarea lor distinct decat precizind sistemul de referinta la care se raporteazi fenomenele si fai de care se definesc mirimile electrice si cele magnetice. Sistemul de unitai de masura folosit in prezentul curs este Sistemul international de unititi (Ss.INTRODUCERE Obiectul cursului Electrotehnica studiaza fenomenele electrice si magnetice cu scopul utilizarii lor in tehnicd Problemele studiate se impart in dowd categorii: probleme de electroenergetica si probleme de clectrocomunicatii. Electroenergetica studiazi tehnica producerii, transportului si utilizarii energiei clectromagnetice (tehnica curenfilor tari). Eleetrocomunicafiile studiazi producerea, trans reproducerea si inregistrarea semnalelor electromagnetice purtitoare de informatii. Cele dou categorii de probleme intervin impreund in aplicafiile tehnice. O linie modern de montaj este compusé din instalafii electroenergetice (transformatoare electrice, motoare electrice, aparataj electric, linii electrice de alimentare ete.) si instalatii de protectie, mAsurd, comanda, control, semnaliziti etc., care primesc, prelucreaza si transmit informafii privitoare la modul in care se fac actionarea, reglajul si comanda procesului tehnologic. isia, Campul electromagnetic are energie cu proprietafi remarcabile cum ar fi: - se obfine usor din alte forme de energie; ~ se transform’ usor si cu randamente ridicate in alte forme de energie; ~ se transmite usor, economic gi practic instantaneu la mari distante; - se distribuie foarte usor si cu randamente ridicate la un numar mare de consumatori de puteri diferite cu ajutorul refelelor electrice. Datoriti acestor proprietaji energia electromagnetica este utilizati pe scard larga in majoritatea aplicatilor tehnice. Acest curs de "Teoria cfimpului electromagnetic " se adreseazé studentilor facultitii de Inginerie Electric si Stiinta Calculatoarelor, profilul Electroenergetica, forma de ivatamant cu freevenfi redusi. Cursul cuprinde urmatoarele parti principale: Electrostatica, Electrocinetica si Electrodinamica. Marimi fizice. Legi si teoreme Prin marime fizic& se infelege o proprietate caracterizata cantitativ prin posibilitatea asocierii biunivoce in raport cu o proprietate de referint& dati, de acceasi natura, numiti unitate de misura a unei marimi matematice. Din punctul de vedere al felului in care se introduc, marimile fizice se clasificd in: - Marimi primitive, care se introduc direct pe cale experimentald indicdndu-se concret unitatea de masura si procedeul de masurare; - Miirimi derivate, care se pot defini cu ajutorul marimilor primitive sau a altor mérimi cunoscute33.3, Loge fuxului magnetic. ssn 142 Teste ade “UNITATEA DE INVATARETT 3.3.4, Legea circuitului mégnetic snr Aplicat a7 3.35. Teoremele refrac ior de cmp magnetic. o 150 Test. . cnn cod UNITATEA DE INVATARE 18 33,6 Legea inducfieieleotomagnetice. ssn ss 153, “Rolicatt a ise Cen turbionari 135, Prineipinl de fctionae al geneatorlui de curent altemativ 155 Aplicate numeric os 34, CLASIFICAREA MATERIALELOR DIN PUNCT DE VEDERE MAGNETIC 87 35, CIRCUITE MAGNETICE, Test. >€ UNITATEA DE INVATARE 19 3.5.1. Reluctanfa magneticd. Permeanfa magnetic’ . 3.5.2.Teoremele lui Kirchhoff pentru cicuite magnetice. Aplicate. 3.53. Gruparea reluctanfelor magnetice. Aplicati 3.6. INDUCTANTE (INDUCTIVITAT), Teste UNITATEA DE i VATARE 20 3.61, ndetante prop i ndciante muta Aplicat 3.62, Inductnf ile i inductante de disperse, 3463. Relate ui Maxwell peru inductvti. 3.6.4. Tenshunea elecromotoare de induteproprie ide inductie muta. esol 73 3.7, ENERGIA $I FORTELE iN CAMPUL MAGNETIC... 3.7.1, Energia cmpului magnetic produs de circuite electrice Test UNITATEA DE INVATARE 21 3.7.2. Teoremele forfelor generalizate in edmpul magnetic... 177 Apliai — 178 3.73. Forleclecromagnstie.. : 119 3.744. Foneleeectrodinamie.. 179 Aplictie Test. BIBLIOGRAFIE2.4.1, Intensitatea cdmpului electric in sens larg 6 2.42. Tensiunea electric, tensiunea electromatoare peace 8 DA CAMPURILE FLECTRICE IMPRIMATE, — 4 2.5. Cimpurileclecrie imprimate de volum. ce 64 Teste en 66 UNITATEA DE INVATARE 8 2.5.2. CAmpurile elective primate pe interfefe (de contact) 8 2.6. RELATILE FUNDAMENTALE ALE REGIMULUL ELECTROCINETIC. 0.0 70 2.6.1. Legea conservari sacinii elect Semana 70 2.6.2. Legea conductiei electrice n Aplicat snes 75 Teste cnn TO SC UNITATEA DE INVATARE9 2.6.3, Legea transformiriienergiei in conductoare 78 Aplicate. =) 2.7. CIRCUITE LINIARE DE CURENT CONTINUU. 83 2.7.1, Definiti ocestninnnninnnnne 8S 2.7.2 Sensuri de referngs in circuitele de eurent continu. 84 Teste earns 86 3 UNITATEA DE INVATARE 10 2.7.3, Teoremele lui Kirchhoff... ~ - 87 2.7.4, Gruparea rezistoaelor. 89 2.7.5, Rezolvarea reelelorelectice : fone Aplicate. 93 Teste. 7 94 UNITATEA Aplicatii numerice. 96 2.8. CURENTUL ELECTRIC PRIN ELECTROLIT 99 2.8.1. Disociafa electroitics 99 2.82. Blectroliza ona — -100 2.833. Pile electrice (elemente galvaniee).cc ence receerensm secelOl Teste. 103 UNITATEA DE INVA 2.8.4. Acumulatoare electrice : 104 2.8.5. Gruparea elementelor galvanice si a acumulatoarelor electric. 106 2.9, CURENTUL CONTINUU IN VID SI IN GAZE. 108 2.9.1. Emisiunea electronica. oo . 108 29.1, " Descaretri electrice in gaze.. LEI aoo Teste. 2 . : 112 UNITATEA DE INVATARE 13 2.10. CURENTUL CONTINUU IN SEMICONDUCTOARE os. sevenvo 13 2.10.1, Conductibilitates electricd a semiconductoatelor. 23 Teste - se 118 UNITATEA DE 2.10.2. Diodele semiconductoare : ee) 2.10.3. Tranzstorl oe "123 Test€scsernstntee crater : 126 UNITATEA DE INVATARE 15 2.104 Tiriston. . sensed IRCUITE NELINIARE DE CURENT CONTINU... “30 2.11.1, Elemente de circuit neliniare. 130 2.11.2, Caractristicile rezistoarelorneliniare ses BBD 2.1133, Teoremele lui Kirchhoff apicateciruitelor electrice neliniate..... nner 133 ADL sere 134 Teste nnnnnnne 3S 3. ELECTRODINAMICA ; NUNITATEA DE INVATARE 16 3.1. CAMPUL MAGNETIC IN VID. ~ 136 136 139 139 140 3.1.1, Cémpul magnetic. Linii de cmp magnetic. 3.1.2. Teorema Biot-Savart-Laplace.. Aplicatie. : 3.2.CAMPUL MAGNETIC IN CORPURT 3.2.1. Caracterizarea stirii de magnetizare a corpurilor. 140 33.RELATIILE FUNDAMENTALE ALE ELECTRODINAMICI... 141 3.3.1. Legea magnetizatei temporare. 141 3.32. Legea legiturii inte inductia magnetic B , Hf si M_ sence 4CUPRINS INTRODUCERE Obicctul eursului Miirimi fizice. Legi $i teoreme. 1, ELECTROSTATICA 3 3 x UNITATEA DES FENOMENE DE ELECTRIZARE SARCINA ELECTRICA. DENSITATI DE SARCINA ELE CAMPUL ELECTRIC IN VID . 13.1 Intensitateaelmpui electric fn vd. 13.2. Formula ui Coulomb. 1.33, Rela de calcul pent intensitatea simpulu let in vid 13.4 Inducia elected in vid 13.5, Tenshunea elected tn vi Aplicati Test. UNITATEA DE NVATARE? 14. CAMPUL ELECTRIC iN DIELECTRICI 1.41 Dielectric, Momentul let. Polaiatic. : 1.42. Generalizarearlafilrobynute pentru campul lect din vid penta dcletic 1.5. RELATIILE FUNDAMENTALE ALE ELECTROSTATICH 1.51, Lega polarzaiei tempore. 1.5.2 Legea legituri dintre inductiaelecricd, intensitatea edmpului electric gi polarizafic..-.-18 153. Legea fluxului electric, vi 18 Aplicatie... 9 1.5.4, Teorema conservirilsacinilor elective adevarate. “19 1.5.5, Teorema potentalulu electrostatic 20 Aplicati ; — = 21 Teste 23 3C UNITATEA DE INVATARES 1.6, CONDITIA DE ECHILIBRU ELECTROSTATIC. sss soosnnnnnnneneS 1.7. CAPACITATE ELECTRICA. CONDENSATOARE. = oul 1.7.1. Caleulul capacitayii condensatoarelor. 1,7.2, Gruparea condensatoarelcr... Aplicaie 1.733 Teoremele iui Kirchhoff pentrarejele de condensatoare sane Aplicatie 33 Teste we : vo 34 YC UNITATEA DE INVATARE 4 1.7.4, Relaile Ini Maxwell releritoare la eapacitai : son 1.8. ENERGIA $I FORTELE CAMPULUI ELECTROSTATIC. bssenenenneeee ‘ 38 1.8.1. Energia cfmpulu electrostatic. 38 Aplicai.. nnn 39 1.8.2. Teoremele forjelor generalizate. 40 Aplicai evn ae 41 Teste. a8 “X. UNITATEA DE INVATARE$ 1.9, METODE DE DETERMINARE A CAMPULUL ELECTRIC . 44 1.9.1, Metoda fluxului electric (metoda fundamentala)... 44 Aplicai 45 Teste. : UNITATEA DE INVATARE 6 (G93) Metoda aproximiti init de éecmp ele pin rep ae de cee se : : a aecaaeeeneees 55 1.9.3, Metoda imaginilor... 56 Aplicatie. sn sna 37 Teste on 38 2. ELECTROCINETICA X\ UNITATEA DE INVATARE 7 2.1, GENERALITAT . 22, INTENSITATEA $1 DENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC. 2.2.1, Intenstatea si densitatea curentulu electric de condutic 2.2.2. Intenstatea si densitatea curentului electric de convectie 2.3. CONDUCTOARE, IZOLANTI, SEMICONDUCTOARE...... 2.4. CAMPUL ELECTRIC IN SENS LARG. TENSIUNEA ELECTRIC. TENSIUNEA ELECTROMOTOAREDan BIDIAN BAZELE ELECTROTEHNICII -L REPROGRAFIA UNIVERSITATII “TRANSILVANIA” DIN BRASOVUNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV DERARTANIENTUL PENTRU INVATAWANT L4 DISTANTA SL IWATAWANT CU FRECVENTA REDUSA Dan BIDIAN . D.1.D.1.F.R. BAZELE ELECTROTEHNICII Curs pentru invatamant cu Frecventa Redusa Facultatea: : INGINERIE ELECTRICA $I STIINTA CALCULATOARELOR Program de studiu: MANAGEMENTUL ENERGIE! ANUL 1-Semestrul 2 2009 - 2010