1.

Condiţiile climaterice naturale ale raionului de proiectare a

drumului

Drumul auto, trebuie să fie proiectat între localităţile A şi B , de pe harta topografică, teren ce
aparţine oraşului Ocniţa.

1.1 Clima

Localitatea Ocniţa este unitate administrative-teritorială a Republicii Moldova, situată în partea

de nord şi se învecinează cu raionul Briceni la vest, cu raioanele Edineţ şi Donduşeni, la sud şi sud-
est. La Nord se învecinează cu Ucraina şi este cuprins între meridianele 27º 10' şi 27º 50'
longitudine vestică şi 48º 25' latitudine nordică.
Face parte din a III-a zonă climaterică, o zonă de silvostepă. Pentru această regiune e
caracteristică o climă temperat-continentală. Temperatura medie a aerului variază între +7,5 – 10
grade, temperatura pozitivă se înregistrează în 165 – 200 zile pe an.

Temperatura aerului înconjurător Tabela 1

Media pe luni,℃ Media Maxima Minimu Media Media Durata per.
pe an, absolută, m per per. reci, cu temp.
℃ ℃ absolute, calde, ℃ neg, zile.
℃ ℃
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Amplitudinea temperaturii medii/maxime pe luni, ℃ Tabela 2

I II III IV V VI VII VIII XI X XI XII

Umeditatea relativă a aerului. Precipitaţii. Tabela 3

Umeditatea relativă a aerului pe luni, ℃ Umeditatea relativă

medie la ora 13
Cantitatea precipitaţiilor

I II III IV V VI VI VIII IX X XI XII Cea mai Cea mai Pe Lichide şi Maxim

I rece lună caldă lună an mixte pe an pe zi

Precipitaţiile medii anuale sunt între 370 – 560mm, aproximativ 10% din acestea cad sub
forma de zăpadă, care se poate topi de cîteva ori pe iarnă.
 Data mijlocie de formare a învelişului de zăpadă este 28/IX şi data de dezgheţ a startului de
zăpadă e 6/III. Înălţimea maximă a învelişului de zăpadă constituie circa 30 cm. Cantitatea de apă
din învelişul de zăpadă, constituie aproximativ 80mm. Durata medie a viscolelor pe an e de 50ore.
Adîncimea de îngheţ a pământului argilos şi a argilelor nisipoase e de 80 cm.

1.2 Direcţia şi viteza vînturilor

Viteza maximă a vîntului în luna ianuarie o constituie 4.5m/s , cea minimă în iulie e de 2 m/s .
Pentru raionul proiectării drumului auto sunt caracteristice vînturi cu o cantitate sporită de
umeditate în perioada de toamnă tîrzie şi primăvară. La fel şi vînturi semiuscate în perioada uscată
a anului. Cantitatea medie de caldură primită de la radiaţia solară sumară pe o suprafaţă
orizontală pe an, o constiruie 130 kkal/m2h.

Direcţia şi viteza vîntului Tabela 4

Ianuarie Iulie
N NE E SE S SV V NV N NE E SE S SV V NV

Cantitatea de căldură venită de la soare în kkal/m2h Tabela5

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Timp

de 1
an

Conform tabelului 4, contruim rozetele vînturilor /de iarnă şi de vară/, ce ne dau posibilitate de a
determina direcţia cu probalilitate mai mare de incălzire, răspîndire a aruncărilor deşeurilor de la
motoarele mijloacelor de transport.
Fig. 1 Rozeta vînturilor pentru luna ianuarie

Fig.2 Rozeta vînturilor pentru luna iulie

 1.3 Relieful şi vegetaţia

Relieful este caracterizat prin cîmpii şi coline domoale. De-a lungul multor rîuleţe, văile capătă
forme de relief accidentat. Aici ies la lumina zilei roci de calcar, care formează zone stîncoase.

În raion se extrag preţioase materiale de construcţie: calcar, nisip de cuarţ, şisturi argiloase.

Afară de serpantina azurie a Nistrului, se mai păstrează aici răcoarea izvoarelor carpantine,
întîlnim şi panglici înguste ale rîuleţelor Ciugur, Cubolta şi Racovăţ.

Pe acest teritoriu predomină soluri de cernoziom. Pădurile ocupă în raion 7138,41ha.Cele mai
masive păduri, în care putem întîlni aşa copaci ca stejar, carpen, salcîm, arţar, frasim. Pădurile
sunt bogate şi în animale sălbatice ca de exemplu: lupi, bursuci, căprioare, mistreţi, vulpi, iepuri.

Aceste mici caracteristici ne dau o anumită informaţie pentru proiectarea unui drum auto, ce va
traversa oraşul Ocniţa.

1.4 Condiţiile geologice şi hidrologice

Regiunea Ocniţa este situată în a III-a zonă climaterică rutieră, cu o umeditate sporită în
anumiţi ani. Printre solurile pe acest teritoriu întîlnim cernoziom şi cenuşii-închise de pădure.
Printre solul ce se alflă la adîncime, întîlnim calcar, nisip de cuarţ, şisturi argiloase.
Majoriatea cîmpurilor sunt terenuri arabile ce se folosesc în agricultură.