COL E C T I A .. M i I N I iNDEMiNATICEu
t-.
1 N G. I. C. BOGHITOIU
2 5 S C H E' M E
l au ifRANZISifOARE'
I
~ .
I "
D E S E N E D E M A R I N N I C 0 L A 1: EDITURA TINERETULUI
· ,

J

CUVINT INAINTE

La 17 iunie 1948, saoantii americani I. Bardeen $i \fl. H. Brettain au anuntat public descoperirea tranzistorului. ~:u aceastii data elecironica intra intr-o noua epoca : epoca I ranzistor iziir i i.

Rod al unor intense studii $i cercetari, tranzistorul a aptirut 'rn ceasul cind tubul electronic nu mai putea oieri nimic nou.

I ntrat intr-un timp extrem de scurt in [abricaiie de serie, ,'mLIzistoarele si-au creat 0 lurne a lor, [ormata din miniaturi.t.lireile microminiaturizarile am de cunoscute asiazi,

Denumirea de tranzister provine de la cuointele TRANStrr-resl STOR, luaie prescurtat.

1 ncii de la inceput tranzistoarele s-au impus ca un COflCU'"ant series al tubului electronic, [apt ce a [acut ca produciia Ic iranzistoare in lume Scl atingii cijre enorme. Fotosite fa lncepui iuii mult It;1 aparatura de radiorecepiie destinata publicului, «hemele cu tranzistoare ptitrund [carte repede in aparatura i-roiesionala si de laborator.

Astazi eele niai perjeciionate masini de calcul, cele mal ;IICctaculoase instalaiii de la bordul satelitilor , cele mal inteovante dispozitioe electronice slru realizate cu trunzisioare. ~tadioamatorul, emotional de succesul primei experiente cu runzisioare, piirdseste curind tubul electronic $i ooluminoasele ,,.J accesorii si , airas de minuruiiiile semiconductoareior, incepe I pasionanta munca de documeniare si realizari.

Tara noastrii, cu 0 indusirie electronica in plina dezvoltare, If/,pune astdzi de 0 moderrui [abricd lie tranzistoare, de diode I piese miniaturti. Accesibilluuea in permanentii crestere a ceiioconsiructorilor amatori tata de aceste piese a [iicut ca fji

5

lit iura tehnica destinaui lor sa fie in continua crestere. P dc:;:;ta linie se inscrie si lucrarea de fata, .car~. ar~ drept. s~o sa puna la dispoziiia tineriler radioam_atort, VltiO!"1 t~hlllclen si ingineri, un numiir oariat de montaie cu /ran:zlstOate,. mor; laje destinate alit lucrdrilor de laborator c/~ ~l altor SCOpUft.

Dioersitatea schemelor propuse sprr: reall::are va ,da " p?S~ bilitatea ttnarului radioconstructor sa p~ata trece "' .II-!Vl!l toatii gama aoantaielor ojerite de tranzistoare, P?SI?tiltal1 ca aeesta sci se [amiliarizeze cu elemen~ele, caracteristice sc melor cu tranzistoare. Toate piesele [olosite l!~ schem.ele prop'u~ ca: rezistente, condensatoare, bobine,. pot II de tlpul. m~~l turd sau de dimensiuni normale .. $aslu! pev care vor rl fIXed. piesele oa fi de cele mai multe on 0 piacut"c: devtextoltf, ~eCl:U zatii asa cum se arata in [igura 28 sau 0 placuta ell cabla} tltL primal, G'5a cum se arata in schema 2.

1. RADIORECEPlfOR cur UN TRANZISTOR

Cu schema de fata inccpem descr iorea citorva montajs de radioreceptoare, mai mult sau naai putin complicate, dar care vor permite radiocomsilJ"L1ctoril\or arnatori s5 ia cunosIlinta de mecanismu\ 'receptlici undelor e\eetrof'nagnetice ~i sa scsizeze anurnite fenomene caractenistice acestor aparate.

1n afara de receptorul cu galena ~ considerat eel mai

I ,dmplu radioreceptor posibil - montajul care s-a irnpus 'il" r indul incepatorilor este eel cu un singur tranzsstor. Fezulbtele 1)['1l1e obtinute Cll un astfel de receptor put-in pretenjios 1(\lil1 punct de vedere al regl.ajelor sau 31 mater ialelor folosite, ";1 facut ca el sa capete 0 larga raspindlire.

Schema de principiu a radiorecepktoruJui cu un singur tranzistor este arataUi In figura 1. Acesta cuprinde un elemen! de selecjie a postur ilor, Lin detector ~i un eta] arnp liIflicator de audiofrecventa.

Functionanea lui este SililTIpla. Sernnalele de radiolrecvenjj; culese de antena patrund In fnf@~urarea bobinei Ll prin una din bornele de contact. Functie de pozitia condensatorului variabi l Co, va fi .selectata 0 singura Irecventa, 0 singura statie de radioemtsie. celelalte Irecvente sdurgfmdu-se la Ipamillt prin borna P. Aceasta frecve-ntil poarta nurnele de [recoen fa de rezonanta ~i va loarea ei es te da ta de relatua :

5030 fy<"%(klho) = --~~

YL(,;; !J)e( /' F)

uade: L rcprezjnta valloarea inductantei bobinei expr imata 1m mil ihenr y (rnl-l), iar C valoarea capacitatii lui Co, expri·m3,ta 111 picofaraz i (pf').

7

Se observa ca modificind valoarea lui Cv, vorn olbtine dife-I""I sernnalului 'radio, De aici ccJrnponenta die radiofrecventa ri,te valori .pentru trez: sp~e ~xempl~, ci~d condensatorul varia Ii ,lllltata este scursa catre palil1i1r:t yrin C2, i~r, sen:n!llul de bi l Cv are valoarea maxima 'teste inohis) , frecventa receptio ,n'\di0frecventa ce reprezinta mu,ZIC~ ,sau yorba INtra in baz~ Ilh',lIzistomlui T un de este anlpllflcat. Semnalul poate Dl ,Ipni ascultat in lca~tile de 200(8 sau 4,OC:)D ?hmi, ~uplate in dl)'j,'uitul de colector. 'Pentru ca montajul sa Iunctioneze coIt'd, trebuie sa avem grija ca dlio~a o, sa fi~ cone~tata asa ",','Ull se arata in f igur a, adica cu placuta de cr istal catre baza III ,1Jnzistorulu i.

Montata cored, dioda Dl ias;igu~a ~i polarizarea ~azei

Ilr';lllzistorului, datorita compop~mtel v de curent c?ntmuu II'iI!I,Ilttata din detectia frecvent~l p:u~tatoa~e: Mont,ajul e~te 1",lwscierizat printr-un consum cti_e oitiva ml,llampert, tensl~- 11('.<) de alirnentare Iiind luata illllmtr-o bater ie de 4, 5 volt].

Audit'ia se poate nace ~i in diifuzor,; In acest ~az va trebui (,I fin locul castilor sa cup lam um d,lfuzorv de tl?llI~ celor de Ill-lioficare, lmpreuna cu transfo/rm,atorul S,lU de iestre.

1I1ranzistorul folosit va fi ille~ hipul : EFT-121, EFT-153, 111113, nrl4, TI6, OC-70 etc" ialr dioda Dl de tipul: l'2B, I: ['D-108, IN-34 etc,

, In ceea ce priveste bobina L" aceastavse,va r~aliza fie pe

I carcasa cu rniez reglab il, fie pee 0 carcasa slmp,la,

Pentru receptia posturilor dfin gama ~rnd,elor medii, boIoima fara miez se va realiza pe~ 0 carcasa din c~rto~ lunga till.:! 10D mm si cu diarnetrul de 3('0 mrn. Se vor 'bobina rn Itotal U?'O de sp'ilf'~, folosind sirma de: cupru ernailat cu diametrul

Ire 0,3__]0,35 mrn. Prizele se vor! scoate asa fel ca tntre 1-2 ~:j: avern Bo die spire, tntre 2-3 30 de spire, tntre 8-4 20 de ,pire, intre 4-5 20 de spire, iar lntre 5--6 20 de spire,

In cazul cind folosim 0 carca3sa ell miez rle oferita sal! Iero~'<Ipt, vorn bobina ill total 70 srPi,re, i,ar priz~le vor fli scoase as Hell: 1-2 si 2-3 Cll cite 20 sfP~re flleca_re, oar 8-4, 4---:5 ~! 1:, __ 6 cite 10 spire Iiecare. Bobin,lajul va f) exeoutat c,u sirma ,'Iii' cupru ernailat pilus matase de 0,15-0,2 rnm diarnetru, '"all lqa de radiofrecventa.

Ca sa se receptioneze pe gadna vl1lP1d~llor lungt, ,lpe car,casa t1:e 30 rrrm se VOl' bob ina un mumar trlp lu de spire, prizeie l uindu-se in aceeasi proportie, a~dica !-2 CLl 90 ,spire ~,a,[iN,d: lltobinele se vor Irrfasura sub : forma de galeti, pe carcasa IYL9{indu-se pere'[i Clesp'arptori Sl!Jub forma de rondele. In fie-

b

Fig, 1

nata va avea 0 valoare mica, spre deosebire de cazul opt. cind Cv are valoarea minima (este deschis) si deci Irecven] vaavea valcarea maxima, Frecventa astfel selectata apar da bornele 1-6 ale bobinei sub forma unei iensiuni. Aceast este conclusa catre dioda Dl unde are loc procesul de detecf!

8

9

care cornpartiment vom bobina 90 spire. Carcasa cu mi reglabil va cupr inde un nurnar de 150 spire, Infa~'l!!ralte SL:l forma de fagure.

Aparatul se va rnonta intr-o cutie de masa Iplastica sau placaj confectionata, ca mar irne ~i forma, con'form piese procurate de constructor.

Pentru 0 receptie buna se recornanda Io'losirea unei ante flilare cit mai bine degajata ~i a unei prize de pamint cit III eficace.

Auditia maxima ~i cit mai sellediva a unui post se ohtin prin rnutarea pnizelor A ~i D In bucsele respective ~i rotin totodata condensatorul Cv.

Banana notata cu D, ad ica aceea ce conecteaza detectorul va sta de obicei In pr iza 5 (sau In alta), iar banana A se v muta pe rind de sus In ~os p ina La 0 audi tie convenabi la.

Aparatul da rezultate sat islaratoare atitziua, cit ~i noapts iar audi ti i le cu difuzor slnt foarte convenabile cind pos ernitator se afla la cca. 50 krn .departare.

2. RAOIORECEPTOR CU DouA TRA~ZISTOARE

D-aca receptorului din schema p~ecedenta i se .1I1ai adauf"a ,'ilea un tranzistor In etajul amp lilicator de audiofrecventa, ~I.' obtine un aparat mai puternic, cu auditie rnulturnitoare ru difuzor.

Practic, In locul cast'ilor va trebui sa conectarn 0 rezistenta de 3000 ohrni , iar de la colector , pr intr-un eondensator elecuol itic rniniatura de 110 MF/9 volti, sa dirijarn semnalul de nudiofrecventa la baza celui de a'l doilea tranz.istor , montat ':11. amplificator. Se poate realiza ln~a ~i 0 al!a sc~er.n~, tot I'UI doma tr anzistoare, dar la care sa avern ~l posib i litatea H1dlarii VOIUl1'lUlui auditiei. 0 asernenea schema este repreI'l·~'ltata In fi~ura 2.

I R.

I %.11. I

Fig, 2

Dupa ce sernnalul radio este selectat de circuitul L2-' ~i detectat In D1, se obtine la cursorul potentiornetrului 'P un curent de audiofrecventa. De aici, prin C2 (capacitate ' 10 microfarazi, ~i Ol!l 0 tensiune de lucru de 3 sau 9 volti) sem malul este condus la baza lui TI, care [ucreaza ca arnplifica

tor de audiofrecventa. Prjn RI S2 asigur a polarizarea baze

brarrzistorudui. Dad) cursorul lui PI se afla in punctul c, atune ~~~

semnalul cules este dirninuat. Potentioraetrul PI serye,~' -0 • _ ---_~+~1-_t-. _" n~_ •

peritru reglarea arlirpli1icarii de audiofrecventa. "b /, /, .

Din colectorull Jui TI, prim C:1, seranalul audio ataca haz ~~ &3

celui de al doilea tranz istor. Prin R;j-R4 se asigura polari 2 72

zarea bazei. I 8 fJ I~ -

tIl 8' 1 I [21 .c&::::]-:' r, I ~_' ~e',f';6,f';C .

Sarcina lui T 2 este transiorrnator ul de iesire Tr, III secunda ~

rul caruia se ami conectat un difuzor de 0,25 W si 4 ohm I'~'

rczistenta, .

Dioda DI folosita In rnontaj va fi aceeasi ca ~i pentn I 0

schema 1. Tr anz istorul T.I va fi din tipul EFT-I'51, rII3 ~b.~~~~~~~ -ff- r_~ __ °......:J

Ilfi, OC-70 etc., iar tranz.istorul T2 de tipul 'EFT-121, EFT-321, OC-71, IrII3A, 25'8176 etc.

ii~I1(illul sau, rnontajul poate fi introdus In cutia unui diiuzor Ilk radioficare sau irrtr-o cutie constnuite de anaator.

l"lontajul poate 'fi realizat 1nsa ~i pe 0 pllaCU'ta cu cablaj nnpr imat, terminalele (capetele de Jegatudi) Iiecarui conden'::Itor sau rezistenta introducindu-se In onificiele practicate !\1~leciall.

Oil

Bobina se va realiza pe 0 carcasa cu diametrul de S ImIiP prevazuta CLi rniez de fer i ta. Se vor bobina un nurnar de 1. Pentru a reaJiza un asernenea montaj avem nevoie de 0 spire ~entonl L1, CLl sllrma de 0,2 rnrn, izolata ou email (even ~u,prafata de nnater.ial denurnit tehnic "stratificat pliacat CLl tLl~1 '~l cu naatase}; L2 va avea -SO spire, cy aceeasi slrmtl.. rupru" ~i care nu este altceva dectt 0 placa de material nzo?nz~ 2 se va scoate .a~a fel ca lntre 1-2 sa avern 30 '~pir' .lant, lpeste care este lipita CLi ajutorul unui adeziv 0 foila iar mire 2-3 !50 spire. , dl'e 'cupru. Placa izolatoare este de obicei pertinax gros (!Ie

Bobina se poate reahiza ,~i ,pc 0 carcass mra miez, cum [ 1'1;'a. 2 mm, iar Ioita de cupru are 0 grosirne medie de 0,04 mrn. fi de exemplu carcasa cu diarnetrul de 30 111t11. In acest css /'\dezivlli CLl ajutoru'l caruia se real izeaza II,ipirea ouprului pentru L1 VOI11 bolbina 20 spire cu slrma de 0,115 rnm, Jar pea I'le suport este pe bazii de ra~ini epoxidice, cauciuc sintetic etc.

tru L2 120 spire CLl slrma de 0;3 rnnn, ernaitata.T'r iza 2 se v Fabr icile constructoare tie asernenea stratificatc placate

scoate llil asa fel ca infre 1-2 sa aVejliJij 40 sp ire. 1':'.11 cupru PiUIi! in vinzare foi CLi supraiata me 900 x 900 rnrn

Drept translormator de ie~ire se va Ifelosi unul de la dlifu :,iI'.IU de 900 X I SOO mm, din care, cu a)jutorul unor Ierastraie zoarele de radioficare. EI poate fi consbruit ~i de arnator nuecanice speciale sau cu ajutorul traforajuiui se tale supraIn care caz va trebui sa Iolosim un pachet de tole -E -+ I er h'~tele necesare.

sect iunea minima de 0,5 cm2. IMfa~urarea pr irnara va ave Care este pr inoipiul de obtinere a cablajuhri irnprirnat?

I 000 spire, realizata cu slrrna lie cupru emailat de Oi l rni Sa consider'arm ca avern 0 s!illprafata dintr-un astfel de

diarnetru, ,iar cea secundara tun numar de 100 spire di" uuateoial placat cu cupru si-I introducem .intr-o solutie slaba sdrrna de 0,2-0,3 rnm diametru. !llp acid sulfuric sau de clorura Ier ica, CLl ajutorul unei ver-

Intreg montajul poate fi construit pe 0 placutJll.'ile de stlcla agitam iln perrnanenta p lacuta ifn baia cu 'solutie, '(110 x 40 mrn) de maternal Izolant, .gros de 3 !TIm, dispune t imp de IO-J5 minute. Ce vorn constata P Toata suprafata rea plieselor putindu-se face asa cum se ara ta lli1 figura 3. L de cupru va dispare, rnetalul fiind COrD0at de solutia acida,

Fig 3

12

13

14

Ce vorn obtine daca inainte me a introduce placuta t baia cu add vorn trasa cu vopsea, pe partea unde se all cuprul, citeva lioii? Rezultatul este urrnatorul : por tiunll care au fost acoperite CLl vopsea vor r arnine necorodate, restu nnetalullui din jur fiinel inlaturat. Tocmai pe acest pr incjpi 5'e bazeaza obtinerea cahlajului imprimat.

Sii urrnar im In continuare modul cum trebuie sa proc deze radioamatonnl pentru a-si realiza singur montajul e cablaj imprimat. Pentru exemplificare vom considers schenr receptonuiui cu dona tr anzistoare din 'f'igura 2. Mai Inti procurarn toate piesele necesare realizar ii rnontajului. Se v urrnar i ca acestea sa fie cit mai mici .posib il, adica sa fie ri tipul minlatura. De asernenea, vom procura 0 supraiata IT strad ilicat placat cu cupru de 110 x 40 rnrn.

Pe 0 foaLe de hlrtle mjlirnetr ica vom elesena cu creionu un drepbunghi de aceleasi dimensiuoi. Cu schema de pr iri eipiu 1Ii1 fata vorn aseza pe hir tia milianetr ica piesa cu pies asa fie I ca punctele care trebuie conectate sa fie cit mai apru piate lntre ele. Firele condensataarelor, tranzistoarelor elit I care se planteaza, vor intepa hir tia milimetrica In loc ... uncle se asaza. Ordimea .de asezare a pieselor este cea 01' schema, c~ ~i cum s-ar unma'ri Iunctionarea rnontajului. 11 acelasi timp cu asezarca qplamtarea) pieselor , se deseneaa CLi Lin creion, sub forma unor l inii groase de circa 2 m1r.l1 reteaua cablajului, ~i care reprezinta capetele pieselor c trebuie puse In contact. In final vom (i)btine un desen ca 'Cl! din figura 4 a. Acesta este Insa ajuUitor, deoarece trebvi con trap us pe supralata de cupru a .p lacutei. In acelasi ti'n, se va avea In vedere ca desenul sa apara pe placuFi invers ca ~i curn l-am privi In zare, Insa pe par tea nedesenata.

Pentru a realiza acest IUCLU, vom proceda ln fe'lul urm~ tor: se asazii desenu l din figura 4 a pe geamul unei Ierestr luminate, au par tea desenata rn contact cu gearnul. Pes el se pune 0 foaie de calc, eventual se lipeste In cele palr coltur i cu gLima arabica. Datorita transparentei vom pwt! desena pe foaia .de caJc conturul retelei cablajului, cit ~i cen turul dreptungniului de 110)< 40 111m. 11'1 continuare ~, trebui sa copiem desenul de pe calc pe supralata cupruita placutei de rnontaj.

Fig. 4

P~nt.ru aceasta se a~aza 0 foaie de indigo pe supnaiata de "II' "ti" iar peste ea htr tia de calc, avind gritia ca cele doua IlfJ.ltll~g.hiu~i ,(eel de pe calc ~i eel al p lacutei) sa se supra,,',tll.l.I Olt mal perfect. Cu un oreion bine ascutit vorn urrnari ,n!w:nlrile retelei cablaju lui de pe calc, asa Iel ca acesta sa

, i.11!;!lpr!me, prin interrnediul indigoului, pe Ioita de cupru. I D~u.pa ex~cutarea acestei operatl] vorn ump le cu vopsea

rLtcl sau nitrolac toate conturunile de pe supraiata foitei de "I'"lU, obt inindu-se in final un desen ca eel din figur~ 4 b. '1 mea~la _va fi cdispusa CLi ajutorul unei pensule de mici 1I11f::II1JSIU~1. Dupa v uscarea vopselei, p lacuta se leag[l cu un II I('~'c' nation, dupa care .se introduce intr-un borcan cu acid I,"\:wra.t bineinltelesv rnai inainte. Acttontnd firu11 de legatura: q:11 .agda mereu p lacuta in aoid pin@ cind Intreaga supraiata

15

nevopsita va Ii corodata. Temperatura solutsei acide treba sa fie de 30°C.

Dupa ce corodarea a Iost terrninata, pentru 11nmepartar solutiei acide, placuta se introduce lntr-un borcan care c tine carbonat de sodiu, unde de asernenea va fi agitata iii de citeva minute.

lm conbinuare rplacuta 'va fi tinuta sub rrobinet Intr : curent rle apa timp de 4-5 minute.

P'lacuta astfel pregaioiia se sterge b ine cu @ cirpa de b hac, dh1iPa care este observata atent dad. ll-aLl dimas cum por tiuni fine de oupru Inca neindepartat. In cazul ca se serva asemenea iurrne, ele vor fi indepar tate au un virf

briceag. 11n r adiotehnica prin r;eac'tie sc intelege in loarcerea sernna-

Indepantarea vqpselei ce acoper a placa se face cu [lIlhlli .de la iesirea unui amplli licator catre infrarea lui. IDac3

tampon cu benz ina sau cu acetona, Iunctie de vopseaua I runalul In tors este in faza (se ad una) cu sernnalul initial

losita. I,I,) Ikat la ,intrare, abunoi avem me-a Iaee cu asa-nurnita reaciie

Odata aceasta operat ie terrrtinafa. vom putea pr iv i I /,!/ 'itioii, iar daca sernualul este introdus In antiiaza (sc scade) ·teaua de cablaj Iorrnata din f1~iile~ de cupru ramase necor [1¥I.l\rn <lie-a face cu neaciia negatiix:

date, care arata ca In Iigura 4 b. IIJ. continuare, cu ajutor IPrimul tip de reactie, cea poz.itiva, dad! clep,ij~e~[e un unui lburghiu de 0,8-1 mrn, vom executa toate gaur ile 11I1"'Nrnit prag, poaee face ca sistemul sa intre In oscilatic : la care vorfi introduse piesele (rezistentele, condensateart IP,I,1!iul ei reactia negativa lrnp insa peste 0 anurnitii l irnita -etc.). wrate face ca sisternul respectiv sa rnceteze a mai fumctiona.

Urmar ind dispunerea facu,ta Iilnitial In figura 4 a, se ipls I In .celie de fata ne vorn ocupa de un naontaj In care este

teaza clte 0 piesa, ce va fi corrsolidata pe 'loc, prin liph hJ lnsita reactia pozit ivii. Este yorba de mn receptor cu un CUI cositor. ':".!.I.nzistor, cu auditie in casca, destinat lucrului lill gama

'Penbr u conectarea celorlalte piese de placuta cu cab! 'u,'II'Glelur imned'i·i.

imprirnat, 111 punctele notade AI> A2, a, b etc. vorn l ip i Pr in intrcducerea neactiei pozitive la un astfel de rnontaj

cablaj cite 0 sirrna de cupru groasa de 1 rnm ~i inalta ,',I' .obtine 0 irrrbunatatire viz ibi la a .sensibilitatii ~i a selecti-

10 mrn. De aceasta sirma vom conecta prin fire flexibl 'vHnltii .receptiei. Sdherna de principiu este data In Iigura 5. presele !l'n cauza. ,1\Jlaratul Iunctioneaza 'in fE'j'lulI urrnator : semnalele utile de

Placa se va prjnde la r indul ei de cutia aparatului CLl aj r'll diofrecventa, culese de antena, sint selectate Iunctie de tOTUI a patru sunubuni M3 ~i a unor distantor i, Iolosindu-

pentru aceasta ga,lllrile ipr acticate In coltur i. 11"IZ,itia lui Cv.

De la borne Ie lui C3 semnalele selectate sint conduse la

l[,:!za tranzistorului i\, unde are loc procesul de detectie, ~emnalele audio fund ascultate In perechea de casti din I'lirrchlitul colectorului. 0 parte din semnalele de radiofrecv~~nta care apar la iesirea din tranzistor slnt scurse la masa prin C4, iar alta parte conduse prin C2 la intrarea 111 tranz.istor , prin intermediul bobinei L1 (sernnalele de resctie). l'laca aceste semnale de reactie sint destul de mari, atunci

a. RAIDIORECEPTO;~ OJ REACTIE

~, - 4126

17

aparatul va incepe sa oseileze (acrosaj), lueru ce poate constatat prin apar itia unor fluieriltmri in casti. Recepti semnalelor radio trebuie sa aiba lac intr-un pmnct de Iuncf

inlmlJpifor.

. 1 -

-=- ¥5V

r+'

Cv 20 500 pf

CJ5DDpf

-:r:

nare sub lirnita de aorosaj ; .acest punct se obtine pnin rno • fiearea rezistentei din circuitul ernitorului, eu ajutorul tentiometrului PI de 5 k .0.

Semnaleie radio sint detectate de tranzistorul TI, Ii cele de audiofrecventa se asculta In casti. Componentele radiofrecverita sint scurse la rnasa prin C4•

Polar izarea bazei este asigurata de grupul RI- R2• Tensiunea de al irnentare recomandata este eea de 4,5 consurnul de curent [iind de maximum 2 m A.

Tr anz istorull Iolosit va fi de tipul celor de radiofrecvent ca : EFT-n07, IEFT-W8, EFT-3J7, OC-45, SB-l00, 2SAI0 n 13, n 14, n 15 etc.

Inductanta L11Poate fi realizata pe a carcass de 30 nr diametru, bobinind un nurnar de 120 spire, ell sirrna de cups

II

"lr,U21ilat de 0,3 men. Se poate folosi ~i 0 bobina eu miez de 'nr'ocar t. 1m care caz vom bobina um nurnar die 60-70 spire ,'al s,llfm2 de 0,2 mm sau ell lita de radiofrecventa.

Radioreceptonu! vafi construit pe 0 placuta de material l'I:'Olant sau pe pllacaj. Dimensiunile ~i forma cutiei apn,I':l1ului se vor alege In Iunctie de piesele folosite.

Condensatorul Co va fi die t ipul celor cu aer sau, mai I,ine, un condensator mindatura.

Daca rad ioconstructoru I nu d ispune de L'1 condensa tor 1'1.1 aer 'de 500 pF OIU 0 si,ng,ura sectiune, poate fo (lsi un eonrletrrsator de 2 >< 500 pF, legind In schema un sing;ur element. f :@@ensatorul C2 este un trimer ell va loan' maxima de :J,r-) pF. Aceasta piesa poate fi Ins3 coniectionata prin bobi.II-area unei stnrrre emaiJate tile 0,15-0,2 mm diametru pe 0 .rHa sirrnii izolata eu email, dar de 1-1,5 rnrn diametru. Sc va bob ina un llIurrnar de spire, care va cuprinde 0 lungime

,i: stratukai G:strcl format de eea. 25 rnm, Un capat al sinmei 1'['1 elinmetru inane va eonstitui 0 armatura a condensatorului, ',!lr uat capM 211 sirrnei subtir i cealalta arrnaburji. Reglajul ';tcestllii tlip .de trimer se face din micsorarea sau rnar irnea uurnarului Ille spire.

Reglauul receptorului consta in stabi l irea pragului de "6,eilatie, In asa Ifel ea acesta sa aiba lac atunoi cind cursorul IIIDtemtiometrtl11ui se afla catre capatul de sus. Praetie, se -lc plaseaza potentiornetru 1 In aceasta pozi tie, eu antena l'lllplata, se roteste Cv p ins este prins un post oarecare ~i se 11'lare~'te C2 ptna in momentul apar itiei Iluieratur ilor : depla'(nd apoi potentiornetrul In sensu 1 mar irii rezistentei <din 1.'1Tnitor, va trelbwi ca acrosajul sa dispara, iar emisiunea sa ',lilb3 loc In bune condit ii.

Cind receptia se face In apropierea unei stat ii de radioIlli1fuziune, iar emisiunile acesteia se intind pe 0 plaja mai onare va drebui ca in locul lui C1 de 1(:)0 pF sa conecf arn un rondensator de 50 pF sau chiar mai rnic, Pentru 0 mai cornoda (n'losire, acest condensator de valoare mai mica poate fi eu~" lat la 0 borna separata.

Folosind 0 antena exterioara de 10--,-15 m si 0 buna priza Ae parnint, aparatul receptioneaza seara un nurnar mare de l'atii europene. Ziua el receptioneaza numai statiile locale, I ;Ilceasta ililsa dator ita conditiilor de propagare. Cu putin

19

1

/j-!JV~

-r

Pentru auditii in difuzor, montajul este eficace doar III 1~111!.!1!l1 posturilor aflate Ia maximum 50 km departure de puncI.'11i de receptie ; in acest scop in 100Ull castilor se va conecta 1,111 dlifuzor de ra<Iiioficare, impreuna Cl!l transfonmatoru'l sau.

Rezultate bune In ceea ce priveste audijia in difuzor a I h'l pli lor rna i indepanta te se obt in dad se mai adauga rnonleJilu-Il'Ui un amp l iiicator de audioirecventa.

antrenament, eel ce [oloseste un astfel de aparat va put sa stabileasca cu w\ilJlrinta punctul op tirn <'Ie Iuncfionart adica sesizarea praguiui de intrare in oscidatie.

Pentru 0 rnai arnpla docurnentare si experbmentare in de meniul receptoarelor cu react ie, prezentarn in figura 6 tre variante: de scheme cu reactle.

Tranzistorul Iolosit 1a aceste scheme poate fi oricare di cele indicate pentru schema anterioara. De asemenea, bobi nele se vor realiza dupa aceleasi indlcatui.

20

~Pf

At

.Ji 5C-'OJff

L,

J IE-

r SOOp! 2

I ,)", 3

r,\

_t n:JO~Dlre

2 -3 " /0 ;\olre

Fig. 6

~ Dr

I

R210UKSI.

8ari l('fI/;i

--_

~r"':r:r:,:j,

L_ -~_- / I,

t,LI ;,,,"

1m I etc, Dioda DI va fi punctilorrna, ca de exernpku : }111~LI05, D2E etc.

<~i\ ne oprjrn putin asupra acestei scheme ~i sa vedem cum II! IIIC:(Iioneaza. Semnal ul de rad iolrecventa o~des de an tena A

111I1 de bara de Ier ita F, ajunge la circuitul acordat LI~CV.

I~)I . ;Ilici sernnalul trece lin infasurarea secundara L2, de unde , I'l' ~Irirmis apoi In baza tranzistorulai TI, circuital curentu- 1'1"( de radioirecverrta inchiz indu-se prin condensatorul Ca·

Prin rezistentele RI ~i R2 se asigura polar izarea bazei Ilr(', '1'1' asa fel ca prin circuitul de colector al acestui tranzisI"l ;;3 treaca un curent in jur de 1,5 rnA.

AHinmentarea colectorului tranzistorului TI se face pr in I r"lrL'7Urarea Iprimara a transforrnatorudui de radiofrecventa )'! I, ijnseriata cu Inlasurarea primar a a transformatorullui d, nudioirecventa Tr 2.

Semnalul de radiolrecventa arnplificat de TI se cu'lege in 'l','1liI1darul lui Tr 1. Din Iniasurarea L4 .semnasul intra in .Iltlll'ia DI, unde are loc procesul detecuei.

'/\uffiiofrecventa rezulltata ln urrna detectiei apare la borI\wlic potentiornetr ului PI cu valoarea rnaxirna 10 ki loohmi, 1-11 cornponente'le de radiofrecventa slnt scurse la rnasa prin 11.lldensatorul C1 .

I De la cursorul potenticmetrului PI' prin interrnediul 4 «ndensatorului de cup\aj C2 audiofrecventa este introdusa ,II 1')3Za aceluiasi tranzsstor TI, care Ilucreaza de asta data I I a!1lu,plificator de audiofr ecventa, IRostul lui PI In schema I r,t· de a perrnite reglarea auditiei : cjnd cursoru l seva afla I .ilre capatul de sus, auditia va fi maxima ~i invers. In cazul und vrern sa renuntarn la reglarea auditiei, In locul lui PI l' va conecta 0 rezistenta de 10 kiloohrn i, iar C2 se va coIlI"da la capatul de sills al acesteia.

Dupa arnplificare In TI, audiofrecventa, care trece cu I),'.a'irinta prin L3, este culeasa In secundarul lui Tr 2. Mai ·,Il'!parte, sernnalul patrunde In baza lui T2 rnontat ca simplu 11'.II,plificator de audiofrecventa, luor ind 11'1 clasa A. Sarcina Jnlllzistorului T2 este un difuzor miniatura sau un difuzor ,I 0,2'5 W, de tipul celor de radioficare, cup lat prin interlil'diul transforrnatorului de iesire Tr 3.

Ca parte practica, circuitul de intrare LI-L2 se poate 1('Bliza pe 0 bara de Ier ita sau pe 0 carcass simp la. In prirnul

4. RADIORECEPTOR REFLEX

In ultima vrerne, atit in rindul radioamatorilor crt si in productia industrial a de radioreceptoare a capat;t 0 mare raspjndire tipul de receptor reflex. -

I~ principiu, sistemul reflex consta in folosirea aceluiasi tranzistor (In acelasi timp) attt ca amp liiicator de radiojrecventa, clt ~i ca arnplificator de audiolrecventa. Acest sistern rl~ce la ~conornie de rnater iale, precum ~i la obtinerea 1m cele dl~ urma.a unui montaj cu cal itati superioare, sub un velum ITIIC. Ar fl d.e retinut Insa Iaptul ca tranz istorul care lmcreaza reflex t:ebl1le sa fie neaparat de tipul celor de radiofrecventa.

. In Iigura 7 este data schema de principiu a unui asernenea radioreceptor realizat cu doua tranzistoare. Tr anzistornl T,l

va fi de tipul: EFT-lOS, EFT-31l7, SFT-I07, OC.45, SBJOO, 152NV70, II4m, H15, IiI14 etc., iar tlfanzbtoruL de auffiiofrecvel'lta T2, de tipuJ: EFT-321, OC-71, II13A,

22

23

Fig. 7

caz se va folosi un baston de feritil lung de cca. 150 nrm, diamebrul de ilO mrn.

Folosind 0 carcasa de [iir t ie sau din plastic, vom bobi pentru L1, cu slrrma de 0,25 rum cupru-erna ilat sau cu lita radiofrecventa, un numar de 60-70 spire (sp ira I1nga spir iar pentru L2, cu aceeasi slnna, un nurnar de .5 spire. B6b najul L2 se va executa peste bobinaju! L]> in partea central Pentru unde I ungi -L1 are 180 sp ire, iar L2 F5 sp ire, folosi du-se sirma de 0,15 rnrn diarnetnu.

In cazul utihizar ii unei carcase simple, se recomanda carcass cu diametrul de 30 rnrn ~i lungirnea de 100 rnrn. P ea vom bobiria , pentru uncle medii (L10, un numar de "~I spire; L2 va avea 6 spire.

Transiormatorul de radiolrecveuta Tr J se va realiza un tor cu diarnetrul interior de 10 rnrn sam pe un rniez fer ita sau ferocart tip "oala",

Pentru La vorn bob ina un ommar de .180~200 spire, ,ial pentru L4 JOO spire; 3rFllbel'e bobinaje sc vor real iza cu .slnlll de cupru ernailat, de 0, I 111m diemetnu. Acest transforrnata trebuie sa fie bine ecranat de restu l p ieselor , In care scop . va folosi un mic cilindru de alarna sau abueniniu, sau 0 cuti~li coalectionata din acelasi material. Pentru scoaterea conexn nilor se vor rprevedea In peretil cutiei liIilici or iiici i d treeere.

Transforrnatoarele Tr 2 ~i Tr 3 se vor execu ta pe cite pachet de tole silicioase, eu sectiunea minima de 0,7 011'.2, Tr 2 cuprmde In pr irnar (I) un nurnar de 1 000 spire, iar A secundar 400 spire. Se va Iolosi sirma de 0,'1 rnrn emailatf

Tr 3 necesita In primar (I) urrnumar de 600 spire di sirrna de 0,11 mrn diarnetru, iar In secuntlar 80 spire cu sirn de 0,3 mm.

Se IPot Iolosi ~i ~rans;formatoare miniature, care @e obi eei se pot procura gata bobrnate.

Inainte <Ile fixarea montajubui intr-o cu,tie sc recornan exper imen tarea schemei pe un sasiu de luoru. Cu acean ocazie constructorul f~i poate da searna de pozttia pieselor de reglajele ce trebuie Iacu te etc, Astfet, se poa te constata ca Iolosind Tr 11 neecranat sau slab ecranat, In rnornentul clnd llapropiem de bara de Ierita apar atul va incepe sa Iluiere,

II nile cuvinte sa intre in oscdatie. Inversarea capetelor "d'l I"'lajului L4 poa te ducela disparitia unor eventuate osci la t i i.

,Ill'ntru tncadr area postur ilor in garna este nevoie ca bodllfl)IUll L1-L2 sa fie deplasat de-a !ungiLll barei de ~erihL II rl.lIllpmtl acestor reglaie este ib ine sa avern concctata 0 antona

IIII fl-!:1i de circa '5 rnetr i. ,

N\(~ntajlul este Ioar te selectiv, iar seara poate receptiona jill Hi' posbur i in gama undelor medii.

H-ndioamatorii care nIU dlispun de 0 Ibara de ferlit~, poi II I condecj ioneze aceasta pnesa, cu rezultate satisfacatoare. 111~I,ind un nurnar de 10 miezur i cilindrice de 'feJrita ,lIipite 11].· I.a cap CLl vopsea nitrocelulozica sau cu 0 soluuie de lip it I lI",r~jsurate In citeva straturi me hir tie.

!V\'!Dntajul poade fi realizat ~i C.LI eta] de iesire in contraIIIIIIU, lin acest caz Tr 2 va rtrebui sa fie de tipul ~raflsforma- 11I11"r~!lor defazoare, iar Tr 3 sa 3"iba doua ll'lfa~urari pr irnarc. "'I"llItaltele obtinute OiL! un rnontaj astlel realizat VOf fi supe\.')jllll'l:~ doar In ce priveste nivelu! sonar all auditaei.

24

IIdt!1 0 serie de componente pr intre care ~i diferenta f o-f" 111',Hl',ita [recoenta intermediarii si notata de obicei cu fi. V;doarea Irecventei intermediare pentru radioreceptoare I, III general standar dizata la valoarea de 465 kHz. in III ;rlleterodina, Irecventa interrnediara este selectata de ,dalj Fl , echjpat cu un filtru care lasa siii tread! Iprin el 0 ",iI;i de Inecventa In [uru'l valorii de 465 kHz, toate celelalte I VL,'* Ii ind atenuate. Astfel, dad receptionarn un post I '1I,.·cventa de fs = 1 375 kHz, iar Irecventa locala f 0 este 1 ~40 kHz, vorn avea [i= 465 kHz.

IDud In acelasi timp intra In antena ~i un al t post cu freeIlia de 1 390 kHz, va rezulta 0 alta Irecventa inteneedlara, II", de relatia :

_ ?uperheterodina a Iost conceputa si real izata de c'3t inginerul . fral'lc~z L'u,cien Levy". Fata de radioreceptoa; ~u ampl1fl~are cd!r~_c~a, sup~rheterodin~ s-a irnpus Inca de mcep~t .prm ca"tat.tl~ .sale Inconte~t.ablne In ceea ce prives sele~t~vltlatea, s.ens.lbJ.tlltat~a, stabilitatea In Iunctiune 'f:

Ast~zl ace~t p.rm~lplu st~ la baza tuturor instalatidlor radioreceptie, indiierent ca este yorba de televiziune radl comunicatii, radiorelee sal! alte instalatii. Un mare avl au luat 111 ultima vreme superheterodinele realizate cu tr) zistoare, care pe ling a Iap tul ca au un consum extrem mic, slnt ~i de dirnensiuni reduse.

Pentru cititor ii nostr i, care doresc sa se initieze In taire montajelor superheterodina, dam In schema de lata constru tia unui menta] lunctiontnd cu un singur tran~istor ca pri~ ing~,:iozitatea. cu care a fost conceput permite I~C~ tor ilor sa ia cunostinta cu 0 serie de principii ce stau la b'a Iunctionari i lui.

Intr-o superhetercdina sernnalul i, captat de antena e~te c?n<d~s catre detectie, ca In montajeie cu amplilica directa, CI este .amcstecat' cu un sernna l ilocal de frecven fo. In urrna acestui proces, murnit heterodinare sau conoets

5. SUPERHETERODINA CU UlN TRANZISTOR

1 840- 1 390 = 450 kHz

nb serva ca frecventa rezultata are alta vadoare decit aceea tll,l'll care este construit Ii ltrul de Irecventa interrrrediara ',n .atare f~ nu va fi pwsa In evidenta.

"~ihema prezentata In figura 8 cuprinde elementele esenII" pentru 0 superheterodina ~i de IDuna lor mtelegere delIile rezolvarea altor montaje mai complicate.

A,~aGar, sa vedem 11n continuare cum functioneaza mon- 1',111.

1\:i'ltena filar a conectata la borna A va "aduce" In bob ina

I 111 serie intreaga de Irecvente, ce .reprezinta diversele !I(id de emisie an-ate In Iunctjune. In circuitul L2-CVl I Ii selectionata dintre acestea 0 singura Irecventa, cores- 111I;~itoare frecventei de rezonanta a cirouitului respectiv lure In ultima instanta poate fi modiiicata prin rotirea '1lllremsatorwlui variabil Cvl• Din L2, sernnalu l de u adioI' ven ta trece In rnfasutarea L3, iar prin L4 a j unge la baza urrz.isf.orului Tl. Circuitul se inchide la masa prin eondensa- 11',!.01 C8• In acelasi tirnp circuitul oscilant L5-Cv2, impreuna I inIasurarea tie reactie L4 si cu tranzistorul Tl Iorrneaza II oscllator. ce genereaza In permanents 0 Irecventa fo, ulrlificabila prin rotirea lui Cv2• Condensatorii CVl ~i Cv? I II rnonta] i pe acelasi ax, fiind comandati de butonul de

I Lucien Levy s-a nascut la II martie 1892 ~i a rnur lt la 24 mai I A studiat la colegiul Rollin ~i a pr imit diploma de inginer Ita S Super ioara de Fiz ica si Chlrn ie olin Paris. Mtilotii vreme a fost sef al lab> toruJui de radio mi~itar de Ja 'romr E) He I. In august 1917' depune ~ vetuJ pentnu unontaju! super heterodina, IN anul 1]925 realizeaza su heterodina monocomanda. Tot el .realizeaza primele st at ii radio pen automobile ~i pcntru avioane, pr ecurn ~i 'prlimul radio compas auton

26

27

[81 'Elq~Rr

J(

acond. Drept rezuiltat, la haza branzlstorn'lu! T', vom 31tit frecventa i" cit ~i Irecventa /'0' Prin construct ie, s-a ales ca pentru or ice pbzitie a conf satorului var iabil, /'0 sa fie mai mare decit /,,, ~i anume (

rrlmfrecvenfa este cant'lusa prin L3 ~~i L4 la baza lui T1, -care , "Iceasta <data va lucra ca alilill~llificator de audiofrecventa I 1'.I(;mta~ reflex. Sernnaiul audio este amplificat ~i pus in Ir'le'l'lta In ca~tille de 2000 ohmi, conectate In serie cu cirtlJ III de colector. Componentele de radiofrecventa nu paund in ca~ti, ele fliind scurse la masa pr in Ca.

nezuita, deci, ca tranzistorul Tndep~line~te In acelasi '11,I,p trei Iuncuii : de oscilator , de arnestecator ~i de amplit .ilor de audiofrecventa ; tran2)ist0Pul va trebui sa 'f,i,e de pld celor de radiojrecventa. Sint indicate tipurile: EFT -308 III, II401, SB·-IOO, 'EFT-317, CK760, c2SAI02 etc., CUlLIn Illor ~ de peste 50; dicda va fi de tipul ,n; 2E, °EFD-I08 II f1:oilarizarea tranzistorului se face prin interrnedju! 11.s,l~il1tei R2 de 0,25 M. Q.

)\INmentarea montaiului se face de la 0 sursa de 4,5 velti, '11$,Hmul de curent ii ind de cca. 5 mA.

Mtlmtajul este conceput a ~l'Ilnctiona In garna undelor

",illi. Pentru realizarea lui corrstructorul va trebui .sa-s! 'Ilr[,ec,tiolileze Ibobimele circuitului tie intrare L1-L2-L3, ale (, iiatorului L4-L5' 'precum ~i ale tr anslorrnatorului de (1('",ent{1 interrned iara Lfj-L7. Aceste bobine se IPOt confecIna pe miezuri rrtagaetice (feritB, Ierocat) sau pe carcase 1,;:( Iffilliez magnetic.

'Cind avem la dispozit ie 0 carcass cu rniez reglabil, pentru II vorn bobina In prirnul sant 30 spire cu sirma de 0,115 mm iurnetru, ernailata, iar pentru L2 un nurnar de 80 spire CLI 111ma de 0,2 rnrn diarnetru sau cu liPi de radiofrecventa. 'Illtru La vorn bobina, peste spirele 1U1i L2, un mamar de , -·6 spire, cu sirma de 0,2 mrn diametru izolata cu email, 'Nntual ~i cu rnatase sau burnbac.

Pentru oobinele oscilatorului iocal vorn Iolosi tot 0 carI :fJ cu rniez reglabul. Infa~Urrarea L5 cuprinde un numar «l al de 70 spire, P!iza fiind scoasa In asa fel ca intre 2-3 I avern 15 spire. Infa,~urarea L4 are 4 spire, boblnate peste , , Pentru arnbele Infasurari vorn folosi strrna de 0, 15-0,2 mm ,tmletm, izolata cu ernatl. In tirrrpul reglajului, daca osci[l orul nu functioneaza, va trebui sa inversarn tnfre ele carutele bobinei de reactie L4.

Bobina _de intrare ~i osci latoru! se pot realiza si pe carcase Irai miez. In acest scop vom procura pentru carcass teava de

;=F;qSll- 11l{/of';.

:J:;:~ I (31

Pig_ 8

ele sa existe diierenta ti, adica tocmai irecventa interrnedra Dupa Iunctia de oscilator , tranzistorul T', Indepl inesl doua functie a sa, aceea de arnestecator, In sensul ca doua Irecverrte L ~i to se uni xeaza, rezulfind printre alte ill binanii de arnestec si aceea care ne intereseaza, adica l., e totdeauna are valoarea de 465 kl-lz. Aceasta frecventa seJedata de circuittjl osoilator LOC4, celelalte frecvente fH scurse la masa prin C3•

'Din circuitul de frecventa interrnediara L6C4, t. tr ~ pr in induotie=-- in tnlasurarea L7. Aici circuitul se Ind, prin dioda detectoare Dl ~i pr in potenttornetrul PI' _a piese fOfrrJilllncl eta1ul detector.

In urrna procesullui de detectie rezul ta sernnalul de aud frecventa, care se culege prin C5 de lIa oursorul lui Pl' De J

29

28

material plastic cu d iarnetrul exterior de 18 mm, fol(;) curent In instalati ile electrice. Pentru circui tu l ole in ne este necesara 0 teava lunga de 90 mm. IPentru L, se I neaza, cu strrna de 0,1 nnrn diametru , un nurnar de 30 ~ la 0 distanta de 4-5mm se incepe bobinajul L2 care cup!' 120 spire, cu sir-rna emai'lata de 0,3 mrn diametru. Peste in partea de jos, vom a~eza 0 Io'ita de htr t ie lata de @ pe care vom bobiria, cu sirrna die 0,3 mm diarnetru, un de 7 spire, r eprezent ind bob inajul La.

Oscilatorul se va reai iza pe 0 carcass asernanatoare cupriude in total 110 spire (1-2 are 70 spire, iar 2-3 40 slJl Peste aceasta jtilfa~urare vom bobjna pe L4, care oupr 7 spire. Pentru ambele Infa~urari se va folosi sirrna de 012 diarnetru.

Translorrnatorul me Irecventa inrermediara formal induotantele L6 ~i L7 va tre'bUli realizat numai pe 0 car cu miez magnetic (ferita, lerocat), ca s~i se obtina un fa de calitate cit mai rid ica t si ca at are 0 selectivitate cit buna. Pentru aceasta vom procura fie 0 carcass cu miez e dric, fieun miez tip "oala"*. Inductanta Ltl va trebui sa <Hi ya1loare de cca. 250 microhenry ~i Il:liij factor de callitate Q >In pr.irnul caz vom bobina, sub forma de gailetL UN nu de 160 spire, iar ~in cazul folosirii .oalelor", un numar de spire. Priza 2 se va scoate la jumatatea bobinajului. F~ L7 vom bobina, peste L6 , un nUIllla,r de 50 spire. Sirrna sita In arnbele cazuri va fi lita de radiofrecventa, i cu email ~i bumbac sau rnatase.

Aparatal este conceput spre a functions In lirnitel, garna 500-1 500 kHz (600~200 metri). In acest in~ de frecventa va trebui sa lucreze ~i circuitul L2-CV1• latorul local va trebui sa acopere, in schimb, un im1e de frecventa cupr ins intre 500 + 465 = 965 kHz ~i L51() + 465 = 1 965 kHz.

Condensatoarele variabile CVI si CV2, montate pe ac ax, permit 0 comanda sirnultana a acordului circuite

* Se pot folosi Iransformatoarele de FI tip TURIST, .care seg in magazinele de specialitate. In acestcaz La va cuprinde liOspi ipniza la [urnatate, L7 cuprinde 35 spire. Se va folosi lita ' d~ i

f recvcnta.

,~ Iiecare capacitatea maxima de 500 pF si cea minima de 1"'''1 50 pF (in aceasta valoare se includ si capacitatile para- 1(1 ;'. Aplic1nd formula lui Thomson, putern constata ca pen- 11II csrzul cind condensatorul variabi l este desohis, adica ar-e , rloarea minima de 50 pF, frecventa de rezonanta a circuituII~' va fi maxima, adica :

, 1

t max = '6'-;8-1(LC . 7 ,

,.... t - 'm.zn

11 'pentnl cazul cind condensatorul este inchis cornp let 14')' frecventa de rezonanta va fi rninima :

, 1

I min = 62817Lc. -.

, max

1:i1c11Ind r apor tui celor doua Irecvente vorn gasi: 1

:~_~:::_ = 11 ~:::

6,28 vtrz;

In cazul nostru, unde Cmax == 500 ~i CmiTi -= 50, gasim:.

tmax

i.max = 1/ ~oo = 3.

[min .')~

lntr-adevar , cirouitull de intrare a lui L2-CV1 are l irnitele lucru lncadr ate lntre 500 kHz ~i 1 500 kHz, adica se aWj rapor tul 3.

Care este insa raportul Irecventelor deIucru pentru osci la- 111',11,1 local? Din calcul rezul ta:

f o~sc.max f os c.mi n

,1965 kHz = 2,04. 965 kblz

Aceasta da un raport Intre capacitatea maxima ~i ceaIIltl'hma de 4,16. Cum CV2 are aceeasi valoare ca ~i CVI' resI r liv are un raport intre Cmax ~i Cmin de 3, rezultii ca va 11'fl'lli sa modificam Intr-un anurnit fel circuibal L5-CV2, III,I~ a obtine raportul de capacitate de 4,16. Acest lucru este 1",(J,lll!lt necesar, deoarece trebuie ca pentru mice ,pozitie a ,udensatorului variabil lntre irecventele de rezonanta ale IOlf doua circuite sa existe diferenta de 465 kHz.

Sic

j\\etoda pr in care este posrbi la realizarea raporbului cesar pentru circuitul oscilant consta In legarea In ser ie Cv a unui condensator fix (C2) denumit In rnod curent c de~sator pading. Practic, nu se obtine lnsa 10 COUlCO;'(j perfects intre cele doua cirouite, In sensul obtlneri i in rnanenta a dilerentei de 465 'ikHz care reprezinta Irecss intenmediara, ci acest .lucru se petrece in 2 sau 3 puncte, restul ~plunctelor existind abateri in plus ~i In minusv Inca schemei noastre condensatorul C2 are valoarea de 450

Dupa definitivarea constructiei si dupa 0 a'te~ta .vl!r care a montajului, se trece la acordul sup:~rheterodlne,1. P acordul aparatului se Inteleg toate operatiile ce ireb~le ef tuate asupra oirouitelor acordate, pentru ca aces tea sa luer

in garna sau lirnitele de gama necesare. ..

!La 0 sl!lperlheterodina, deci ~i in cazu!l ~ont.aJulul nosl sint necesare operati i de acord asupra etajului de frecve Intermediara, asupra csrcuitului de intrare ~i asupra osr:' tor ului.

Vom incepe eu descrierea modu'lui 11il care trebuie ia acordul etajului de frecventa i.nt.ermediara, acor? de depinde, dupa cum stim, selectlvitatea aparatului.

In practica curenta acor9~1 se poa te [ace. ~u aju't .aparatelor de masura SEU faca aparate (practica denuor "aupa ureche").

[n primul caz avern nevoie de un -gener~'t?r de s.em (heterodina modulate) ~i un voltm~tru sensibil. . In~lO~e a tncepe acordul Irecventei intermedIare,. va trebu! s.a,!?loo oscilatorul local. Pentru aceasta, cu ajutorul nmu: fir ~ scurtcircuita bob ina L5 sau vorn deconecta unul din capt' oondensatorului C2•

Generatoru l de semnale se conecteaza pr intr-un con..1 sator de aprox imat iv 1 000 pF tn!re baza tranzistorului si rnasa, jar voltmetrul (preferabll un voltmetru elect de c. a.) se conecteaza in derivatie pe difuzor. Se alirnente receptorull ~i aparatele de rnasura. Fixam gene~atorul frecventa de 465 kHz si cu un gram d~ moduAlatle cypr tntre 30 si 50%. Potentiornetrul PI va Ii ad us m poaitia auditie niaxima.

In aceasta situatie va trebui sa ascultam in diiuzor nul de audiofrecventa al heterodinei modulate. Dad a

, I II 'rllU se int imp la, vorn roti eu 0 surubelnita conlectionata III II (I) [halra de plexiglas sam alta masa plastid mieznl ,magII Ol~ bobinei Ln. Rotirea poate avea loc in sensu'! introII ·d.i IM'Jie2Jrnlui sau scoater ii acestuia.

!'IlIpa citeva iacercan, VOIll gasi pozit ia rmiezului pent~u .,. ileviat1ia acului vobtrnetrujui va fi maxima, respectiv 1II111\'ia in difuzor va fi de asernenea maxima. ,

H~l'iind in dreapta ~i in stinga butonul de sc'hirnbarea IrecIIJlrii generatorului, va trebui ca semnalul de audiolrecventa !' IfiTIlicsoreze.

'III acest mod putern r idica chiar curba de selectvi tate a urtului de Irecventa interrned iara.

rhDa terrninarea acestei operapii se trece la acor dul oscila',!.I Ill;'; local. Mai lOW se scoate suutul de pe bobina La' II dl c;e debioca oscilatorul. Generatoru l se cup leaza de illata II lIl'!ta printr-un condemsator de 200 pF intre borna de antena II ,I: ~JOrna de parnint r. Se roteste .condensaiorul de ae~r~ 1 j'IHnitia corespunzatoare free~e~tel ,de 600 'k.Hz, adle~ jlII.Ii:11,pe de valoarea c;.: Se, a~ Ilea de lla ~ell1erat0~ u.n sem.n~1 II '1',tH) kl-lz modulat ell 30% ~l cu 0 tensiune de restre mica. II \"ontinuare se roteste rniezul bobinei L5 (dad aceasta. es~e I d I izwta pe earcasa cu In iez magnetic), p ina cind dev ia] ia II llimi voltrnetrului este maxima. Dupa aceasta se roteste I 1l,.il1ens'atoruli variabil aproape de pozif ia Cmin- (condensa- 1IIIId aproape deschis). C~I generat?r~Il Jixat p.e II 400 kHz I 'V~l roti condensatonal trimer C6 pma cind obtine de aseme, " deviatia maxima a voltrnetrului.

flu pa terminarea o'per~t iei ,de "t:agere" a osci la torul ~i,. j Irece la aeordul oircuitului de intr are ; aparatele VOl IIII-Ille conectate ca ~i pentru acordul oscilatorului. Condensatorul variabil va fi adus pe rjnd irq aceleasi l'II',itii· ca ~i pentru aeordul electuat asupra oscilatorului ~ ,. ntru prima pozit ie se injecteaza de la ge~erator 0 fr~cventa I. £iO@ kHz. Dad bobina are miez magnetic acesta se 1111~uru,,"zii pina la deviatia ':T1axilT:a. a aculu~ v?ILmetrului. Se 'I'~(:e apoi condensatorul 111 pozijia cealalta ~l cu I 400 WHz I,' la generator se modiiica valoarea trimerului C7, tot pentru 1\IJliatia maxima,

Tot cu ajutorul genera.tomlui de ser:rmalle se poaAte etal00a l,jlla aparatului in valor i de Irecventa. Operatia mcepe din

4;126

33

pozitia corespunzatoare condensatorului variabil corm,p inchis. Cu generatorul conectat ca si mai inainte, se rot butonul de schirribarea Irecveritei acestuia, pina oirrd casca (difuzor) va apare sernnalul de audiofrecventa, scala aparatului, in dreptuI indicatorului, vom nota ft: verrta data de generator. Se schimba apoi Irecventa ge ratorulu i cu 100 kl-iz ; rotind conderrsatorul var iabi l vom ca sa "prindem" ~i aceasta Irecventa, notind noua pozi~ie. indicatonului de scala s.a.rn.d. plna la capatul de Sl!lS 311 mei, adica p ina la 1 500 khlz.

Cealalta metoda de acord, filra aparate, consta in rtjg rea circuitelor dupa auditia rnaxema In difuzor.

Pentru acordul Irecventei intermediate, vorn proceda Ielul urrnator : se pune aparatul In Iunctiame, avind cupl la borna A 0 antena de circa 10 metri Lungime.

Se roteste condensatorul PIlla cine! se receptioneaza post. Ou ajutorul unei surubelrri]e izolate vom roti rni magnetic al transiormatorului de frecventa intermedj pina cind audit ia va fi maxima,

Acordul oscilatorului se face in Ielul urrnator : se ad conderrsatorul variabill in poz itia apropiata Cm"x, unde Iapt trebuie sl1 receptionarn statia de radiorlifuzlune B~ resti, ce Ilucreaza 'pe 550 kHz. Dad receptia nu are Iloc, lasa condensatorul var iab i l in aceasta poz it ie ~i actioni asupra miezului bobinei L5 vom cauta sa aducern pes In garna.

Se deplaseaza condensatorul variabil in ceala'lta ex' mitate a gamei, catre n 400 kHz, unde vorn cauta, pren Jt'.I rea tr irnerului CS, sa pr indem un post puternic, ca de exern Monte Carlo. In acelasi Ibimp vom face si acordut circuiti de intrare, In .par tea de jos a gamei, dun miezul bobinei, i in par tea de sus din trimer.

De celIe rnai multe or i acorduil trebuie Iacut prin re tare sal! revenire, adica dupa acordul Iacut asapra oscilate lui ~i circuitului die intrare in par tea de jos a gamei, se f aceeasi operatie in partes de sus, dup}j care se revine ia in partea de jos ~i asa, de citeva ori, p ina la obt inerea rez tatelor optime. Dupa realiizarea acordulu i este bine ca urriezir sa fie bJocate cu putina ceara sau parafina.

6. SUPERHETERODINA CU TREI lfRANZISTOARE

Semnalul de Irecverats intermediara obtinut in colectoII,I! tranzistorului T_I din schema descr isa mai inainte (fig. 8) I'lIlte fiin continuare Iiltrat ~Ji amplificat, prin aceasta obtiuluulu-se 0 selectivitate ~i 0 sensibilitate mai pronuntata ,

De asemenea, pentru obj inerea unei audi[ii in difuzor IU)"liItajului i se poate aciawga un eta] amplificator de al'l(lIio:

I ,'1'11(·v8nta. Aljungel]] astfel 'la 0 schema In care nurnarul trantloarelor folosite creste, crescind de asemenea ~i cantitaI", II de .p.iese e~ iNtra In c?mp~nerea diferitelor etaje. Spre I ,!r:n_plilftcare 111 schema din Iigura 9 descniern un rnontaj III care sint foJosite un numar de trei tranzistoare si o dioda

1IIIIIl ntaj care face parte din categoria superheterod i~eJor eco- 1I'1J1IJ1ice, dar care este caracterizat pr in perforrnante bune.

Tranzistorul TI Iunctioneaza ca oscilator-convertm al ,'l.l!llea (T2) ca ampl iiicator de Irecventa interrnediarf ;i In 11I1'jla~i timp ~i ca amp lilicator de audiofrecventa, fiind mon''I I In sistern reflex, iar ultimul tranzistor T3 ca amplificaIlif de audiofrecventa, lucrrnd In olasa A. Dioda Dl Iunctio- 1IIIIza ca detectoare.

Pnincipiul de Iunctionare al schemei, In care se afia colli citat TI, es.te. acelasi ca. ~a ~ontajlJlI 'deserts la montajul r 'f"reclent. Aici este mod ilicata schema oscilatorului, care II II' 0 singura bob ina prevazuda cu prize. Semnalul de IrecIIILta irrterrned iara este cules In secundarul L5, de .unde este 1111 rctat In 'baza lui Tz, p.rin C4 Inchiztndu-se circuitul de IIII"l:·venta intermediara. Polarizarea acesuri tranzistor este II I~:~ra!a prin .g_rupul R4-k5• Semnalul de Irecventa interIlln/lara, arnpiificat de To, este cules in infasurarea L . cir-

... ,7,

35

.111:,,1[ se inohide pr in d ioda detectoare D" grupu 1 R6-C7, illllI~urarea L5, baza tr anz istorului T2, omasa, curentul din

,t 11 circuit fiind de auddofrecventa. Semiperioadele 'de

1· ... ·,' ~lelqta interrnediara sin~ scurse la rnasa pr in ClO'

<3 si in cazul montajului reflex descris mai tnainte, sern,I,ljl:lltl audio este cules de la borndle saroinii rezistive R7, pr in '1Iltiemaliorul de cup'laj Cg si introdus in baza tranzistoru- 1111 de audiorrecventa T:J, unde este amplificat de citeva • I', de or i. Pentru reglauul volumului s·a prevazut poten;1I.'I!',Letrul PI' care asigura in acelasi trmp si polarizarea Ibazei 1111 T~.

,1)10n~ajul Iuncj ioneaza in garna undclor medii. Acordui , j';lce pr intr-un condensator dublu (2 x 500 pF), valoarea II'" -ven tie i intermediate fliind de 465 KHz,

/\para~ul poate fi echipat ~i cu garna undelor lungi. In u I~ ;!L caz , schema ale pr incipeu a partii de indrare trebuie II' 1111:izaUi asa cum s£ arata in Irgura 10. Schema se curpleaza II', (~'oniinuare cu restull etajelor , in punctele notate cu X-Z. 11·111 infa~urarea L.).

Pentru 11. oieri celor care VOl' sa exper imenteze aceasta , 11('lma ,posibilitati rnai largi .in ceca C~ pr iveste confectio-

GJ_'''''I,·.!-,-''''r'~,

[,',',1 :~ll[ I - f5//[J nil .J::..,;; .

f5() .I!7iiK/i1 T '"'I :: .,

"'i'" "" i'l

r "~ "-Il ~" V" [" ..

, Fl~I' ~: 1" --~J~' T~~ ';i

~.' 'f/' 'II~. S L I h

hj r~ ~I: r~-l--:- ,,{,"n:[~_ .• ~

-'If_j :;1"'" i.~'~l ~L-4~~ I' e r t: 01

r--i~, - II! !, : [" 'L r; 1"4:. I"

____ ~ ~ ~_ I

Jr i~-~-~!;' ----1--- _"~j~c~__ d .. ===t_j/ >1-\

JL 10 oW I

~-=- 1:1M IU L ~

'-I. :

Fie 10

37

Astfel, pentru primul eaz vom Iolosi carcase din rnaten' plastic eu diarnetrul de 18 rnrn (tub pentru instalati i eleetriee) Lungirnea eareaseipentru fieeare bob ina este de circa 60 mra

Pentru L.l vom bobina en strrna de cupru ernai lat, d 0,15 rnrn, un numar de 30 spire. La 0 distants de 3 rnrn 5 va Incepe bobinajul pentru L2, care va contine 150 spire « sinma de 0,25 rnm. IInductanta infa~l!lrarii L2 este de microhenry.

Inlasurarea La se va realiza cu strrna de 0,15 mm diame tru, izolata cu email, sl va cupninde un numar total de 11j spire. Prizele se VOl' scoate astfel, lncit sa avem: a-b = 8 spire, b-c = 115 spire ~i c-d = 5 sp ire. Inductanta inTi surar ii La este de 125 microhenry_. Pentru undele lungi

narea bobinelor, TIam in continuare valorile neeesare pentr doua tipuri de bobinaje: fara miez magrretic si au miez m netic (figl. 11 si 12).

2 I

:2

38

UNDE MEDII

a

UNDE LUNG/.

!'~"ii acelasi tip de carcasa. bobini~d pentru L; un nllma~ 1 Hill spire cu sirrna de 0,15 mrn (diarnetru), tar pen trw L2

~I,I unrnar de 350 spire, cu sirrna de 0,2 rnrn. v

jlllUl~urarea oscilatorului L~ euprinde "". nuraar tota.1 ~e I ~pire, rea iizate eu sirma d~ 0,15 mm dlam~trLl; Prizele 111',1 nnmatoarele : a-b = 65 spire, b-c = 50 spire ~.l c-.d =

'II) spire. Bobinajul se va dispune In doua ~straturl, pnz:nul I~UII cupr inz.ind 70 spire, iar al doilea 65. Intre straturi se t Ii. I 0 hir tie lata de 30 mrn . Jnductanta lui ~~ este ?e Ilmicrohenry. Dad! vom folosi earease eu mle~ regiabil, ,nll'lItajele real izate vor fj de tipul .. Iagure", va lor ile respee"l'fiil;J.d trecute in tabelul 1.

Fig. II

-~--~---~--.-~---

!I V,ALOAREA 'INO'UCTANTEl

NLMi\RUL DE SPWE

F-ELUL sIRMEI

1"J I 10 .spdrc cupru e~uailat 0,11 mm I
I diarnetnu
I
1 -3 = 96 .spire cupru .ernailat + matase II
L.2 1-2 = 90 spire I 0,1 mrn d iarnetru I
I 2-3 = 6 ~pire
-- I
I a-d = 85 sp irc
L" I a-<b = 66 splirc ide m 'I
b-c = 15 spire
c-d = 4 spire
~-~ t 1
L~ 100 spire ide m
I 300 spire in
L~ doi galct: ide m II
----
I a-d = 17D spare II
Lo! I a--b = 145 spire 1\
:) b-c = 15 spire ide m
c~il. = 10 spire 200 fl-H

Fig. 12

'125 fl-H

2,2 mH

39

Bobinele oscitatorului vor fi ecrana te, Joiosindu-s« blindaj cilindric de alurniniu, 50nectat la rnasa rnontajul Pentru trecerea de 121 0 garna Ila alta se va utiliza U11 co tator eu Q10U<J p ozi t i i si cu sase r1nc!l't;Jpi de con tacte.

Fig. 13

Ii I I "Ill' "de contact, in nurnar de 18 (9 pe 0 par te ~'i 9 pe par tea 1i,'1 .1), vor fi conlectionate din tabla de alaliJila sau bronz II lilll)~ ;gros de 0,3 mrn. Fiecare larnela va avea luri.gimea de

111111 :~i JatiTll£a Illinimla de 2 rum. Pentru .a se asigura w, 111'111 ,contact, la cxtrernitatea de sus a laIlileUelor se va exe- 1.1, <II,' .ajutor ul UllUli virf roiunjit 0 umf labura cu di ametrul , I,'., III Ill. Aceste lamele se vor fixa de suportul 3 cu Jilituni 1110 I ~U'.liJ pr io imgropare in masa plastid prin lncalzfre.

JlI'~"ania 2 vor Pi fixate in total '6 pl acute de contact (3 de I' ,It .~i 3 de par tea ceala lta), confeot inna te din tablla de i(l"",gmasa de 0,3 ImIm (6). Fiecarep lacuta contact va avea 1!lI,11 :lliterei LI, cu laburi le ine'lte de I rnm iar Cll par tea de I I(t· 3 nllFlll. Latirnea tablei din care va fi conlectionata r P,'f piesa va fi de 5 unnn. Placutele, rncalzdte la Ipeste

, • vor fi fixate de sania 2 prin presare. Axul 4 va fi conIIIljl:lft dintr-o sinma de otet ell diarnetru de 1,5 mm, Iunga l'iJ 'rrrm.

" Dnrare atentie trebuie acerdata practicar i i orificiului 11111'1' ax, atrt in piesa i cit ~i iln piesa 2. Pentru ca saIII " mlli-seze pe ax, va trebu i sa ailba diiarnetrul or if iciului I I I.' dime de mil imetru mali mare declt diarnetrul axului.

IlIIhlll:}JTea Sluportului bornelor de contact se face cu surubur i I 1'li'i'jnrU$ele lbornelor .de contact vor fi conectate in sche-

• I ,1,1';' cum se arati] in figura.

1".I,~lli'0receptorlll va fi constr ui t .pe un sasiu din matenial Ilci11J.11 'Sam pe p laoa cu cablaj irmprimat. Dirnensiunile se

II I;.dl1J I i f uric] ie de mar imea pieselor procura teo

].111li1£formatorul de iesire se va confectiona condorrn 11111 ,qjli.lor date pentru rmontajul reflex.

.' 1,r,l'l'Iitele de Irecventa interrnediar a L4~L.5 ~i L6 ~ L7 \ 'II. ·('xecuta pe miezur i de Ier i tji cilindrice sau tip "oala".

I I /_(j VOl' avea 0 inductanta de 250 iJ.IH. lIn cazul cind Itlk,_sesc oale tip "Tl!JR IST"infa~urarile LI si L(j VOl' avea 11,1 1,1() spire fiecare cu priza 2 scoasa Ia jurnatatea bobinajuIii ... ' va folosi lita de radiofrecventa.

',~.:s e va ibob ina peste LI si cupr inde un numar <de 10 spire, ,I .. "I'ld aceeasi sirrna, iar L, bob inat peste LG, cuprinde

, p; re cu aceeasi slrma.

lui·.'H-dul aparatului se va executa In pr incjp iu <illlpa ind i- 1111',11' date la rnontajul precedent.

In sit~atia cin.d 0 a~sefillenea. ipiesil este greu de procur ea poate Ii conlectionata de radioarnator i cu rezultate foal' bune. AspectuJ general al cornutatorujui este cel din figura I EI se cornpune dintr-o piesa nurnita 'baza (1), 0 sallie contacte (2), d~n :upor1tul bornelor de contact (3), dintr .. ax de ote_! (4) ~I dill patru surubur i de fixare (5).

j\'~ateflallll Iolosjt pentru piesele l , 2 ~i 3 poate f p'lex igl asul , tex tol ibul etc.

A "P!esa l , de Iorm~ unui LI, va avea 0 rargime de 44 mm , maltlll~e <de 2~ t;J~ ~.I 0 grosime de 5 mm, iar lbratul, latim de 4-0 mm ~I l.naltlmea de 14 mm. Sarna cu contacte 2 avea Lungimea de 28 mm ~i lnaltimea de 14 mm.

~up.ortul bor~el_or de co~tact va avea aceeasi lungi ca ~I piesa 1. lnal"tlmea va f i de 6 mm si grosimea de 2 rn

40

41

Tn cazul de fata intervine In plus acordud celui de-al'dJ lea eta] de Irecventa internnediara. Practic, cu oscilate blocat si cu semnalul de Irecventa interrnediara aplicat baza lui T.I, se va acorda mai II circuitu'l L6C6 pIfla Ila maxim de ditie, dupa care se va face ace! IUCliU ~i cu L4C5• Condensatoarele mer Tm 1 ~i Tm 2 vor fi confe nate asa cum se indka In figura Capetele R-S se vor .cositori ~i necta asa cum se indica In schema pr inoip iu. Aceste trimere vor fi rna vrate prin pl imbarea stratului de s pe suport sau .prin moddf icarea nu rului de spire. Acordul din tr i trebuie Iacut la capatu'l de sus al ga

\ (la frecventele superioare), cautlnd

/ Termmale

- a se .frage" oscilatorul In gama.

Este necesar ca pe unde medii, exemp lu, ctrid condensa torul este cornplet descluis, oscilatonul sa lucreze pe cca. aceasta Irecventa se regleaza din Tm 2.

co Emr:; =fl.!5mm

--/ / CufmQ'lmm

T" I'

I

II

" I

~--

7. SUlPERIH!ETE'RODJNA CLASICA

Fig. 14

hlljoritatea radioreceptoarelor cu tranzistoare produse de dlll',t riesi destinate publicului stnt realizate dupa 0 schema 1" h'lzlncl sapte tranzistoare, schema devenita clasica. Spre 'IIi'hire de superheterodina Cll trei tranzistoare descr isa I ,lllainte, superheterodlna clasica Ioloseste un tranzistor 'I' '~lator-amestecator, aoua tranz istoare ca arnplificatore 'dl nventa intermediar a ~i patnu ca arnp lilicatoare de audioI VI·lll,ta. La acestea -se mai adauga ~i 0 dioda detectoare, 1IIIIItil dupa amplificarea de Irecventa interrnediar a.

II.I figura 15 se prezinta schema de pr incipiu a aparatuI Ipentrru garna undelor medii.

Ihctea de intrare si oscilatorul, precum si primul transIIlrotor <lie Irecventa interrned iara stnt identice cu cele " 'iherma precedents. Se observa ca sernnalul obtinut in IIIHllaruI L7 nu intra tn detector, asa cum se tnttrnpla in IlP~~ljlul cu trei tranzistoare, ci este introdus in baza celui lull doilea arnplificator de Irecventa interrnediara (T3), , .u;;igudi 0 amplificare a semnalului de cca. 1GO ori. Urnd apoi detectia semnalului In DI, audiofrecventa fiind III ~$''i potentiornetric prin oursorul lui Pl' In continuare lilt 82a doua etaje preamplilicatoare de audiofrecventa

meiaj final In contratimp, Auditia are loc lntr un diiuI ,'u (i),25 W cu bob ina de 4-5 ohmi.

r.:hema superheteredinei clasice este echipata cu circuit ,t' A.A. I(control automat de amplificare), care actioneaza II Ifill tranzistorului T2•

'.ll"incipiall, C.A.A-ul consta in folosirea cornponentei de "II.lt continuu care rezulta In urrna detectiei pentru schim-

I

43

Ie)

','.'.1, Ipunctului de Iunctionare a unui arnplblicator allat in I,,~,'.,II de Irecventa interrnediara. Cilild semnalu'l sosit in

11'1'11'8 este puternic, componenta de curent continuu ob\illuta l ioruele detectorului Dl are 0 valoare poz it iva mare si, .l Pi!ltij prin R5 la baza lui T2• [ace ca ampl if icarea acestuia Il'~,cla. Ca atare, In difuzor sernnahul nu va apare puternic. IV'rs, cllnd semnalul sosit este rnic, componenta de curerrt " Ii inuu este mai mica decit In si tiratia norrnala, iar polari-

tI~r,' bazei Jllli T2 va ft mai pwternica ~i deci amplificarea 11'II'I'lui va fi rnai llllIare: in felull acesta ar-e loc cornanda ",I-area) automata a ampl ilicar ii.

ll'en tru a se evita aparitia osci!latiilor dator ita cl'lplaijeparaz.ite din Dantuli doe Irecventa intermediara, In schema 011 '-inkodus condensatoarele de decuplare Cn ~i C1o• de valli t' ioarne mica, ~i care pot fi realizate ClIwpa procedeul I 1',lilt in figura 14, CLI specilicama ca nurnarul de spire este I jurr de 1O~ IS.

[nobinele vor fi realizate conform i,ndicatiilor dlin figuri,le I ~,'i 112, linclusiv cele pentru gama undelor lungi. Transfor- 1111'(Jalre1e de MF se VOl' executa @illJpa indicatiile rlate la scheI 'din fig. 9. Transforrnatorul deiazor Tr 1 se va confectiona

um miez de tole si licioase, Cll sectiunea de minimum K nn2. Inlasurarea I cuprinde I 000 spire cu strrna de cu'II -ernai lat de 0,1 rnm, iar Infa~urarile II ~i III cite 350 Ill.n;e fliecare, iolosind sirma de 0,15 Il11m diametru.

Transforrnatoru! final Tr 2 va fi real izat pe un rniez de ,I"" 01.'1 sectiunea de minimum 1,5 cm2• Inlasurar ile I ~i II Ii irind cite 500 spire fiecare, Ioiosirtdu-se slrrna de 0,15 rnrn ",tlMetru, iar III lin nurnar de 80-100 'spire Cill slrrna de 1'\ mm diarnetru.

In cazul Iolosir i i translorrnatoarelor rniniatura, Cll tole [l u permalloy, au sectiuni cuprjnse intre 0,25 CfiI12 p ina la I ~, cm2, se va recurge In general la acelasi nu mar de spire, 'I exceptia diarnetrului sirrnei, care va fi mai mic.

o'\:stfel, pentru Inia~urarea I de la Tr 1 se va folosi sirrna II ID,08 mlillJ diarnetru, iar pentru II ~i III sirma de 0,1 mm. "'llltru Tr 2 strrna de 0,1 mrn, respectiv de 0,25 rnm diametru.

Cu bobinele recornandate a fi construite ioo schema de 1(11, aparatul au poate fi utilizat decit in varranta stationara fI',)arece pentru Iuncjionare este necesara cuplarea unei

-IS

Un aparat superhetercdina portabil de rnici dime poate fi realizat nurnai cu cond it ia ca 0 serie de piese difuzor, potent iometru, transformatoare, condensator v bil etc., sa fie de mici dimensiuni.

Dintre acestea, cel care aiecteaza schema din figura In ceea ce priveste realizarea bobinajeJor este cQnd~u.>u,,_ variabil. Acest condensator variabil, care se gase~te In mer], are de obicei valoarea de 2 X 280lPF ~i nu 2 X 500 asa cum am folosit In schema descrisa mai inainte. acest motiv atlit bobina de intrare, cit si cea a oscila vor trebni sa aiba valori mad mani. Schema circuitu I intrare si a stajului oscilator amestecator , In cazul f eondensatorului de 2 X 280 pF, va fi cea din figura 17.

Sernnalul este cudes cu ajirtorul unei bare de Ierita, sur.area de acord L2 cupr inztnd un nurnar total de 120 realizate ca In figlhlra. lPentnu reglajul inductantei In acor dului portiunea de 30 spire bobinata In Iagure trebui fie rnobila. Sirrna iolosrta va fi liPi de radiofrecventa strrna izolata cu matase sail! burnbac, cu diarnebrul de 0,25

Bobina osoilatorului L3 se va realiza pe 0 carcass eu metrul de 7--8 mm, prevazuta cu N!1iez de fer ita de 4

L3' 270 f!!I ~

t-C'·13spke. cI 6 spire

antene exterioare. In cazul clnd vrem sa realizarn .un I porta bill , este necesara prezenta unei bare de feri>ia.

Schema de principiu rarFIlne aceeasi, cu exceptia rari,lor de antena (L} si L~) care nu mai srnt necesare.

Considerind ca [olosim tot un condensator 2 X 500 pF, valor ile ~i modul de realizare a bobine ~i L~ este cel din figura 16.

t- 2' 150sp1re-Cu.fm /aZmm 2-3' 25splr['-Cu Em/o.Zmm.

1'2' ":ispire·Cu. Em/5.2Smm ,9,3' IOspirE! -CuIin /o.ZS/TI/Ti

IFig. 16

J f8D,7K//z\ I I \ I I I:

L _! y ~O £1' . __ -~- .- - - -;

Fig. 17

1111 I'('iru. Bobinaju l se va rea1Jiza. cu slrrna de cupru izolata " rIllEillil ~i bumbac de 0, I mrn d~ame~tru.

r-J'l,spunerea p iese}or pe 0 placuta se va face urrnind

1l'11!~~ iile date In fjlgu~a ?8. . .. .

~,("ordul oscilatorului s: a,1 ClrClJll~tulul de intrare se va

I" Ira f.el ca ~i pentru supeiiheterodina cu trei tranzistoare

I!disa mai fnainte. . f I I v

Ilw0rdu\ freeventei intermedlare se va ,face in ev u_ Ulrm~-

I' '1)1 iesire, pe hob ina d ifuzorului, se cQnt:c~eaza l~ den'II . un voltmetru electronic de curent alternahiv. La intrare, II "IH7.B. lui Tv prin ililterrmediul unui ~o~densa'tor cl~ 2 ~oo--: ~" (\)l~O pF, se eonecteaza 0 heterodln~ fflIIo~ulata, f.lxata It'ec~venta de 465 kHz. Se sunteaza bob ina oscdatorulul(La)·

47

A s~ m~re~te niveiul sernnalului dat de heterodina p cind In d!fuzor va apare un sernnal. Cu ajutorul unei suru nite conlectionate .din material plastic se vor roti, pe rl de la detector spre intrar e, miezurile de Ier ita ale transfer toar~lor de frecv~nt~ interrne~iara, urrnar ind sa ob] i n:aXll11Um de deviat ie a acului voltmetrului, respectiv xirnul de audit ie In difuzor.

Pe masura ee aud it ia creste, se va reduce semnalul a cat la intrare. Aceasta opera] ie se va repeta de clteva Plna cind toate circuitele vor fi acordate pe aceea~i freeve

8. MICROAMPERMETRU CU UN TRANZlSTOR

'\Iunci cind trebuie sa masur arn curenti de or dinul microlll'l'rilor si nu dispunern de un microamperruetru, putern 11'1,1 eu succes un aparat mai putin sensibil (un rniliarnper- 1111) la care vorn conecta un tranzistor lunctionind ca qdificator de curent eontinuu. _..'

\, tfel, orice miliarnperrnetru de 1 lllA-o ll1A~1 chiar III a I hill. poate fi tr anslorrnat. folosind sch.erl!a din Figura .l~, III 1111 lllicroalllpermetru destul de sensibi l. Drep t ampl ili- 1III de eurent cont inuu se poate folosi or ice tranz istor. Idilalul de intr are (de arnp l i iicat) se apjica pe_ baza tranI hHlllui. el fiind de orcliriul microamperilor. In circuitu! I jl'~;ire (de colector) semnalul este de ordinul miliarnper i-

J

I\ornele + si - se Inseriaza In cireuitul de curent ce

Ililie masurat: Pentru ca eventuale sernnale alternative sa

Fig. 18

nu patrunda lIn circuitul de baz_a s-a IPrevazUlt un cond tor de decupllare de 50000 pF. In circuito l <ile colector conectat miliampermetrul si sursa de alirnentare ce avea valori cuprinse intre 1,5 V ~i 4,5 V.

Cind Iprin circuitul bazei va trece un curent conti atunei In circuital colectorului va apare un curent de mal mare ~i care va face caacul miliampermetruiui sa mai mulJt sau mai put in. In mornentul In cane intrer II este conectat, iar la intrare nu este aplicat nici un , prim oircuibul de colector va trece curentul de (destul de mic), care va deplasa _putin acul indicator d z.it ia sa de zero.

Aceasta deviatie mica poate fi corectata pr in depl mecanica a acului apar atului catre .zero, aoesta constit un artificiu unecanic.

Tranz istorul 'ioiosif va fi de tipul P-/;-P_ de mid tere si cu un factor me amplificare 1[1] [ur ~ de 50_ Se rECO t ipur i le : EFT-15[, EFT-319, n 14, OC-45, n 401 etc.

Clnd mi liamper metrnrl este de 0 sensibili tate mai se vor folosi Itranzis~oare ca: 0G-71, E'FT-12IJ, E etc.

Etalonarea mioroarnpermetmalui, respect iv scr icnea aparatule i de masur a In valori de uuioroarnper i, se f Iolosind un rnicroamperrnetru eta lonat de Iabr ica. fie sind curbele car acter istice ale tranzistorului intrcbuin In primul caz, In serie cu 0 sursa de curent continuu bi la, se coneoteaza microarnpermetrul eta Ion preo_um ~i nele + ~i - ale rnontajului nostru. Reglind sursa de: men tare si citind indicatii le aparatului etalon vorn aceleasi valor i in dreptul pozitiei luate de acul indic ' uni liarnpermetrului. Deoarece acul aparabului va devi la capat pentru vaLori de curent i de intrare ce nu 100 f.I- A, pentru ex tinderea galil1ei de rnasura ~i peste cifra VOI:-m sunda aparatul de masura cu a}lJIltoruil rezi

R, ~i a intreruptorulu i 12, Etalonarca se continua in noua poz itie rnar ind curentul din aproape in aproafpe, clod aoul indicator ajunge din non la capatul scalei. '

Valoarea lui R, se stabileste experimental, Iuncpa tranzistorul Iolosit si de tipul rniliamperruetrului. In caz, rezistenta va avea 0 valoare de citeva zeci de oh

II confect ionata fie din sirma de nichelina izolata, fie din 1,'1''''" de oupru emailatv de 0,1 rnrn diarnetru, bobinata pe III1 m.ic naosor.

1:,1 cazul cind I~U d ispunern de LIn microampermetru eta'.n, 'Jlutem face totusi etalonarea aparatu'lui folosind In II I' seep curbele caracter istice (fig. 19).

'hdfe!, daca considerarn tranz istorul rornanesc EFT -307, ,( 1"l'vilrm din curbele Ie = f (Ue) ca pentru un anurnit curent ,I, !:u.J:zil corespunde un anurnit curent prin circuitul de colectHI [)e aici rezulta clar Co3 ap licind in circu itu'l de baza un 11I'lli't a carui valoare nu 0 cunoastern, In503 care face ca apa- 11111'1 de masura tnser iat III colector sa indice, sa spunem, I , liliA, djn curbele Iprezentate In figura L9 reiese ca valoarea 1111 1/) este de aprox imativ .50 f.I- A. ILa fel, pentru un curent I rll\)lector me 1 mA, va corespunde un curent de bJaz3

If,l/i

'~" 10(1 f' /,

ursor

Infllnct

,"''''

E 8 C

U5

25

3 WI!' VeE

2

50

IJib == 25 [LA, iar pen tru Ie cc= .2.5 mA un curen t I b ,~ 75

Curentul de colector se citeste direct pe scala aparatu de rnasura, care este de fapt un miliampermetru. Cidrele pe carlranul acesbui instrument se pot sterge, iar in Illl lor sa fie sorise va lor ile corespunzatcare In microamj sau ele pot r arnine asa cum sint, urmind Insa ca pe un b separat sa notam ce valoare expnirnata In IJ.A corespun pentru fiecare.

Curentul reglahil dill circuitul de 1)3"~~:i folosit pentru n ra~ia de etalonare se va obtine In felul urrnator : intre Ib.or minus a sursei de alirnentare si baza tranzistorului se COl teaza (In serie~ un potentionaetru de 200 k n salm 500 k astfel inert 11llUI din contactele acestuia sa flie pe baza, i contactul cursorului (cell dill muj lot.) pe rrunusul sursei.

E talonarea va incepe cu ipoten] iometru I com p'let desdti astfel ca lntreaga sa valoare sa fie introdusa In cjrournt : r timd usor axu l potentiometrului vom observa cum intensrl tea curentului djn colector creste. Dupa etalonare, potentl rnetrul se scoate din rnontaj.

Operatia de etalonare se recomanda a fi eiec tuata la t per atura carnerei, 1m jur de 20'(; de asernenea, aparatul buie Iolosit in rncaper i un de temperatura arnbianta estr jurul celei la care s-a Iaout etalonarea. Rezistenta de inha a unui asennenea aparat este de cca. 1 000 ohnei, adica 0 f loare aproplata de valoarea rezistentei interne a rnicroarnp rnetrelor obisnuhte.

In cazul cind dispunern de un tranzistor de tip n-p-Jil putern Iclosi cu acel1ea~i rezultate, cu conditia ca polan'l tea sursei 'cle aliment are sa fie montata invers, adica bora plll!ls catre colector. Inversarea polani tatii trebuie facuU la bomele de inbrare, n.otind In loculI sernnu'lui plus din gura 19 sernnul minus ~i invers, ad ica pe baza va tre] ap lica ta 0 polar irate pozutiva.

Constructiv, intregul montaj va fi Iixat intr-a cut ie (Xl Iectionata din placaj sau material plastic. Panoul fron poate avea aspectul recornandat li,n figura 20.

Intreruptoarelle 11 ~i 12 vor fi de tipul celor bascullae'f -care se gasesc in comer]. Pentru folosirea acestui rnicroarnp rnetru se [ac urrnatoarele recomandari.

:52

Fig. 20

_ aparatul sa fie conectat cored in ser ie cu circuitui ce

Ip 1:I,nie .masLlTa t ; .' .

_ ina infe de a conecta sursa rue al irnerrtare, pr m actio-

I IlI'ili lui 11' tntreruptorul 12 sa fie inch is, adica R, sa fie III h,,'llusa in circuit;

_ dupa 'intrebuintare va trebui sa avem grija ca 'I sa Tie 1(1 1.llt lin poz it ia de repaos.

9. VOLTMETRU ELECTRONIC DE CURENT CONTINUU

Un voltrnetru obisnuit de curent continuu, de tipul lor ce intra In compunerea AVO-metrelor sau multizetel I1U poate fi folosit pentru rnasurarea tensiunilor din anu circuite, pentru sirnplul motiv ca el sunteaza sursa 1118SUr da tor i ta rez istentei interne mici.

In schirnb voitrnetrele electroriice, caracterizate prin rezistenta de intrare mare, se preteaza foarte b ine acolo un se irnpune ca aparatul sa nu fie "simpt" de sursa care rnasurata, ca atare el sa nu absoarb.i, sau sa absoarba cit putin curent din circuitul In care este conectat, in masur ar ii.

In schema din figura 21 descriem un asemenea volt electronic, realizat cu doua trauzistoare, care se bucura o mare stabihtate In Iuncj ionare, precum ~i de 0 buna cizie. Voltmetrul poate rnasura tensiuni intre 0 ~i 500 vel avlnd divizat acest interval In 6 scari de lucru :

1-0 O.S volti :

II-O 2volti;

III - 0 10 volti :

IV - 0 '" SO volti ; V - 0 ... 200 vo I t i ; VI - 0 '" SOO volti.

Scar ile sint astfel trnpar tite Inci t ~a permits efectu I unor rnasurator i eft mai precise, Iunct ie de mar irne tensi controlate.

54

~;:~~~~

'~<::a';;':)l.::!l.::-,~

it II t i

_\

56

I I r mdul lui acest dezechilibru este determinat de schimHI I punctului de Iunct ionare al tranzistoarelor, respectiv I 1III'Iliul din baza tranz.istcarelcr.

III cazul schemei noastr e, pentru ca prin br atul C-D sa Ii II 11II curent de 100 I.LA, CLI al te cuvinte daca microarnperI 11111 tolosit ar avea sensibilitatea de 100 !.LA, este necesar 1,1111 haza tranzistoarelor sa treaca LIn cursnt de 4, I [LA; III II 150 fLA un curent de 6,2 [1-A, pen.tru 200 fLA, unul I [Ll\ ~i, 111 sf irsi t, penlru un microamperrnetru de I"' 1'/\ un curent de 12y_A.

hl'st curent din baza este absorbi t de la sursa pe care 0 III ilill ~i care se conecteaz a la borne!e -;- ~i - ale vol t- 11111l1i. Astfel, dad sursa milsurata are valoarea de 0,5·

Alirnentarea aparatului se face de la 0 sursa de 9 v fermata din doua baterii de 4,5 volt i sau diutr-un redr alimentat de la reteaua de curen t a l ternativ ~i realizat cum se arata III figura 21 jos. Consumul propr iu de cu este de maximum 2 mAo

Se observa ca este yorba de 0 punie Wheatstone reali eu doua trarrzistoare TI-T2 ~i rezistente de echilibraj.

Intre punctele A-B se eplica alimentarea puntii (dia nala de alimentare), iar intre C-D se mascara echil i punlii (diagonala apar atului de masura).

Cind la baza tranzistorului I1L1 S€ ap l ica niei 0 tensiu montajul este in eehilibru ~i ea atare prin aparatul de mas nu circula niei un curent. Adueerea [a zero a puntii se r cu ajutorul lui PI ~i P2. In momentul in care la baza tran toarelor T; ~i T2 este aplicata 0 tensiune, atunci reziste interna a acestora se schirnba, puntea se clezechili·brea iar prin aparatul de masura - LIn mic microarnperrnetru - circula un curent ; acest curent va fi eLI atit mai mare, eLI tensiunea ap licata la baza tranzistoarelor va fi mai rna

Deoarece, In general, tr anzistoare!e Iolosi le nu sint eg din punct de vedere al rez.istenjei interne - desi sin! de a lasi tip (neornogenitate datorata procesului tehnologic) fost necesara introducerea potentiometrului Pl de 10 k prin interrnediul car uia se face echilibrul punti i.

Pentru regl.ajul de zero, cind intrarea nu este scur tcirc tata se Ioloseste potentiornetrul P2 tot de 10 k Q ~i care rea zeaza echilibrul tensiunii de polar izare ce se ap lica baze prin grupurile de rezistenta R7-RS ~i Rll-R12.

Apar atul de masurf ce se conecteaza In diagonala Ctrebuie sa fie un microamperrnetru cu sensibilitatea euprin intre 100 fLA si 300 [LA. Valoarea sensib ilitatii mieroamp metru 1 u i trebu ie cunoscu ta Insa precis, deoarece Iunct ie aceasta se schimba ~i valoarea grupului de rezistente de intrare,

Motivarea acestui Iapt este urrnatoarea : in moment dezeehilibrului puntii, pr in aparatul de masur a va tre un curent electric. Valoarea maxima a curentului din ac circuit este dictata de sensibilitatea apara lului menta daca acesta este de 150 microamperi, at unci prin diagona C-D nu va trebui sa treaca un curent mai mare.

TABUUL 2

SFNSIBII.l· SENSIHILr· SENSIBILI- :!SENSIBILI.

TATE A TATE A TATEA TATEA

APAHATI)· APARATlI- AP.\RATli-.:I, APAHATIJ-

LUI DE MA- LUI DE MA- LUI DE M;\- LUI DE 1I\AS'UH A ~ lO[)!-L!\ SU R A C'o 1,,0 IL"ISUR A - 200 IL'\ su R A :lOO iJ.~\

R1= 120 kQ I R1=80kQ R,=60 kQ ii' R1=40 kO ~)=240 ~-I R.,=IGO vo 1°

- 1 -

----- !-----

R:r=I,2;\M2 Ra=820kO

------1

It\ COMUt)IIULql !~NSIUNE

11,1

-
111 Ii R2=500kO R2=:l20 kQ
_. --------
'1\ i R3"oo2,5MO R3=1,6i\\0
>I\i R4=12 MQ R,=8 MQ
__ 0
ol t i R5=50 I\m R5=321\\0 G,2 ;!A

R,=;6 MO R.= 4 M.o

1-----1-----1- 1

R5=241\\.o 1 R5= I 6 j\\ Q I

I -----I I

~_i __ I R6o='120j\\~ _R_"_'-=_8_0_M_O_ R" =GO ,\\n R. ,=40 MOl

ilul absor-]

de la sur- i

I' se 1113-

12 [1./\

~--. --- ---- ---_-

tenta de I

are a vott-

°ullii elec- 1 I

ie 1250 k O/voll, I GOk Q/volt I 20k O/volt 1 80k il/lol I I.

57

volti si lucrarn cu un microarnpermetru de 100 (J-A, va nltl radio prevazuta cu un fir flexibil, care va juca rolu l

ca rezistenta RI ce se introduce in serie cu baza tranzistorul qului cornutator. Scriind In dreptul Iiecarei bucse va loa-

5a aiba 0 valoare rnai mare fata de cazul cind pentru a I scar ii de rnasura, vom putea comuta cu usur inta 0 scars

situatie aparatul folositor ar avea, sa spunern, 300 [LA. III alta, prin sirnpla introducere a bananei Intr-o bucse

Pentru a da posibi li tatea constructorilor sa fo,~u~uu'''_ III alta.

microamperrnetrul pe care ~i I-au putut procura, darn l~estul pieselor se vor monta pe 0 placuta de material

tabelul 2 valorile rezistentelor R1-Ru ce trebuie Iolosi dilOt, care se va fixa de panoul frontal para lei cu acesta

Iunctie de sensibilitatea aparatului. Inlj)sind 2 sau 4 distantier i), sau perpendicular (folosind doua

Trebuie notat Iaptul ca acest microamperrnetru -qnre).

rnina indirect si valoarea rezistentei de intrare a voltmet l'otentiorrtetru! PI va fi montat in interior pe placuta

lui electronic, ;'ezistenta ce se exprirna 111 ohm/volt. I p iese, regl indu-se 0 data pentru totdieauna. Pe panoul

Tranzistoarele T] ~i T2 VOl' fi de acelasi tip, dupa cum I"lllal se va scoate nurnai axul potentiornetrului P2, cu aju-

indicat in Iigur a. Se impune ca factorul lor de amplifica «rul caruia se face .aducerea la zero" a acului aparatului

sa fic cel putin 50. . . masura.

Constructiv, voltmetrul poate avea aspectul dill Iigura Bater ia va fi Ii xata intr-un locas cit mai bine ermetizat de

Cutia va fi conlectionata din p lacaj , material plastic hi moutajului, deoarece gazele degajate de ea pot pro-

tabla. Panou l frontal pe care se monteaza aparatul de mas III ~ corodarea microampermetrului ~i a celorlalte piese,

bornele de intrare ~i celelalle piese va fi fixat de cutie cu aj , aceea este bine sa fie introdusa intr-o pungulita de mate-

torul a patru surubur i. I I plastic. In cazul cind aparatul este alirnentat prin inter-

Daca nu dispunern de lin cornutator rotativ (K), ll pu u-iliu! unui redresor , acesta va fi introdus In locul bateriei. _

inlocui pr intr-un nurnar de sase bucse radio izolate ~i 0 Dupa definitivarea partii mecanice ~i a conexiunilor

I dl.ipa 0 atenta yerificare, se va trece la irnportanta operade etalonare. In esenta aceasta opera tie consta in a nota , cadranul microarnperrnetrului Iocul unde se opreste acul n.licator , cind tensiunea apl icata este, de exemplu, 0,1 V, V, 14 V etc.

Cea mai rap ida metoda consta in etalonarea aparatului Ir<'ct dupa un aparat construit de Iabr ica, Pentru aceasta conecteaza cele doua voltmetre In derivatie pe 0 sursa II iahila si punct cu punct se Iixeaza ~i se scriu valorile de '11 'i une necesara.

In situatia cind nu avem la dispozitie un aparat etalon, utn face uz de 0 alta metoda destul de precisa. Pentru aceasta nevoie de citeva baterii si mai multe rezistente chimice

valoare cit mai exacta. .

lnalnte de a trece Insa la etalonare vom face pregatirea trnetrului; pregatire care consta in urrnatoarele operatii :

- se va trece comutatorul K In poz itia corespunzatoare It'ii de 0,5 volti ;

- se trece butonul .Jntrare" 111 poz itia .Pornit";

!oca.'!pefiffIJ Mime.

Fig. 22

59

~'
, u. I
Ie I
-,
IKp_
B
20111_
j'
?UO" I IS
-
, , ~,
,..
20UJl1 ci,
,..
~ -e
,.. c;
2OU" j ..., ,
<:S
, ,
'~-~
~I ,.. ,
200R _
I ,<:S ,
I~ I I ~rui valoare va fi:

u l,5Y

1 = R = 3000 = 0,0005 A~"0,5 rnA.

Pentru fiecare rez.istenta va apare 0 cadere de tensiune d:IHi de relaj ia :

U==ccR X I.

Astfel, pe fiecare rezistenta de 2000hmi vom avea 0 tensiune:

U=200 x 0,0005~0, I volt i,

- cu ajutorul unu! fir se unestc (scur tcircuiteaza) tranzistorului Tl cu baza lui T2;

- se roteste usor axul potentiornetrului PI p ina acuI indicator' al rn'ierometrului revine la zero;

- se scoate suntul dintre haze si daca acul nu rami pe zero, se va actions din P2 readucrndu-: in poz itia de ze

- se unesc din nou bazele lui Tl ~i T2 ~i daca acul rarnine pe zero, vom actiona din nou asupra lui PI;

- se seoate iaras: sun tul ~i se obse~vi1 daca acul I~i p

treaza poz i t ia : In caz contrar se va roti usor P2• .

Operatia se repeta de citeva ori, 'p1':~ cind aeu! rnic arnperrnetru lui va ramine pe zero, indiferen t daca baz sint sumate.

D~pa terrninarea acestei operatii suntul se inlatura defi t iv si nu se va mai urnbla la axul potentiornetrului F; E

, .

bine ea acesta sa fie chiar bloeat cu put ina vopsea sau c~~r

D Dupa aceste operatii

va trece 12 pregatirea d pozitivului care ne va ser la efectuarea etalonar ii. aces t scop ne vorn serv i schema din figura 23. Dintr-o bater ie de 4', volf noua, scoatern un eJ

ment eare are, asa du Intre punctele A ~i B vorn gasi deci 0 tensiune de 1 volt,

. d 1 ill' tntre A ~i C 0 tensiune de 2 vol ti .

cum st irn, 0 tensiune e Cu ajutorul pr irnelor cinci rezistente vom etalona din

vclti. 1,2 in 0,2 volti p ina la I volt. Pentru a etalona ~i porj iunea

Se aleg doua rezisten lintre I volt si 2 volt i, tot din 0,2 In 0,2 volti, vom conecta de 1 000 ohrni fiecare orna + a voJtmetrului in punctul C ~i la prima rezistenta cinei rezistente de cite 2 lipa punctul B vorn putea citi valoarea de 1,2 volti ; la a ohrni, care se conecteaza ~13 VO~l citi 1,4 V ~.a.~l.d., p ina in punctul A unde se va ser ie e sursa de 1,5 volt tl tensiunea de 2 volt~... . .

p v d Pen tru eta lonarea scam de 10 vol t i vom procura trei

a.~a ~upa cum se ve e terii de 4,5 volti, pe care Ie vom conecta In ser ie obVi-

fi'gura. lod astfel 0 tensiune de 13,5 V.

Pr in circuitul astfel ere In derivatie pe aceasta sursa vom conecta, legate In serie,

va trece un curent I, nurnar de 10 rezistente de I 000 ohmi fiecare si, una de

Reiese din schema ca pornind din punctul A catre punctul JI vorn putea masura tensiuni din 0, I in 0, I vo lt i.

Intre A si B avern In total 0,5 volti. Conectlnd voltmetrul . trebuie etalonat pe rind In derjvaj ie pe rezistentele in cauza, '\lIT! putea etalona cu destu la precizie prima scara (0-0,5 V).

Pentru determinarea scar i i a JJ-a (0-2 V) vorn folosi I,)ua elemente de bater ie conectate in ser ie, pentru a obt ine ! vol ti. Vorn conecta aceasta sursa de tensiune de 3 vol] i pe celasi grup de rezistente. Curentul pr in circuit va fi de data 11'1:8sta mai mare ~i anurne va avea valoarea:

U :3 \olp

1 = R =:3000 ohrn i = 0,001 A= I rnA.

Pe Iiecare rezistenta de 200 ohmi va apare 0 cadere de rnsiune data de:

U'=R /( 1=200 ohmi X 0,00IA=0,2 votti.

61

10. VOLTMETRU DE ClIRENT ALTERNATIV

3500 ohrni, asa fel rnctt In total sa avem valoarea de 13 ohrni. Curentul ce va trece prin acest sir de rezistente v

U 13,5 volli

1= R"''''' 13500 ohrni = 0,001 A = 1 rnA.

Pe fiecare rezistenta de 1 000 ohmi va apare tensi U=R X [=1 000 ohmi X 0,001 A=I volt.

Este clar, deci, ca dupa fiecare rezistenta vom aduna volt ill ptus, av md astfel posibilitatea ca aceasta scara etalonata din volt in volt.

Etalonarea celorlal te scari nu mai este necesar a, de pentru scara de 50 vol] i ne vorn servi de valorile scr ocazia etalonar ii celei de 0,5 volti, inrnulj ind rezul citirii cu 100. Astfel, dad! rnasurarn pe 0 scarasi ac opreste in dreptul lui 0,35 cornutatorul fiind i~ pozi tia a I insearnna ca sursa are 0 tensiune de 35 vol]! (100 >< 0

Aceeasi situatie este pentru scara a V-a, c ind valorile c De scar a a Il-a vor fi inmultite tot cu 100, iar pentru ul scare (VI) valorile citite pe scara 0-0,5 vor fi lnrnu cu I ODD.

Pe cadranul aparatului de masura vor fi tr asate cu com pas trei arce de cere. Pe primul vor fi scr ise cu tus ci scar ii 0-0,5 vol ti, pe a l doilea cele corespunzatoare 0-2 volj i, iar pe al treilea cele pentru scara 0-10 Pentru 0 corecta folosire a voltmetrului este bine ca din in cind sa fie controlata valoarea sursei de alimen deoarece 0 scadere a acesteia sub 8 volti duce lao ind eronata a tensiunilor.

Este bine iarasi ca atunci cind masur arn 0 tensiune care nu 0 cunoastern, aparatul sa fie trecut pe cea mai scars de masura'si din aproape in aproape sa cobor im niul de citire, pl~a cind acul va devia p ina In a doua j tate a cadranului.

Inainte de Iiecare masur atoare vom act icna asupra lui aducind acul aparatului In pozitia de zero.

Dad schemei preceden te i sc adauga in circuitul de in- 11·lre Lin grup de redresare, ea va putea fi Iotosita Ioarte bine 1 pcntru masur area tensiunilor alternative.

Pr incipial, tensiunea al ternat iva ce trebuie masur ata este II'iI['(;sata lntr-o punte Graetz, semnalul de curent cont inuu 1I'/Iiltat fiind introdus In baze]e celor doua tranzistoare, asa Iitill se proceda cind se masur au surse de curent cOlltinll~l.

Schema acestei anexe este data it] figura24. Ea se compune oItlllr-un divizor rez istiv prevazut cu cornutatorul 1\, d intr-o 1IIIIde prevazuta cu 4 diode de tipul celor punctiforme

R,.5k'n

v

fa r,

l

L_~~ __

/ • {I - J ,Ii -,) -g III' (; - 30 II' -11-

51l00pF

R, !5{1 Ks< 1012

+

I -0 3 vol] i

II ~ 0 9 vol ti

III - 0 30 volt!

IV - 0 300 volt:

I:li aceasta anexa se pot masura tensiuni cu Irecvente 111,1 la 50 kHz.

. 1':lalonarea apar atului se va face iie folosind spre comp aIII' un voltrnetru etalona t, fie ap I icind metoda descr isa rna i

II ilute, cu cond it ia ca in Iocul sursei de curent continuu 5;1 11) ... im un generator de curent alterriativ, CLi ('J tensiune II(" cunoscu ta.

I't'ntru reusita montajului va trebui acor data mare a ienIi t';i1iti1tii diodelor ~i rezistentelor folosite, precurn ~i rnonI nil corecte a sensului de conduct ie a celor pa tru diode.

PcntrLII nxisur ator ile de laborator vorn Intilni il15a situati i hfd posibi litatile voltrnetrului de curent al ternat iv descris I .d inainte slnt insuficiente.

"pre exernp lu, pentru r idicarea caracter isticii de Irecvent., 11111'li arnp lif icator , sau pentru masurarea coeiicientului

.unp lilicare. avern nevoic de un apara t care s5 masoare ru.iuni alternative de ordinul rn ilivol ti lor (mV) sau 3 zeciI,,,, de mil ivolt i. Un astfel de aparat se nurneste .rnillvoltIIH'lrLl de curent alternativ" ~i este mai totdeauna realizat ' 1 apara t de sine stMiltor. Pentru acest motiv in cele ce llilleaz,'j (fig. 23) vorn descr ie realizarea unui asernenea in- 1111111('nl de masurf ~i care are urrnatoarel« caracterist.ci baza :

- intervalul tensiunilor I113SUr(]le: 10 ITTV - 300 V;

-- numarul pozit ii lor de lucru : zece (2)< 5) 10 III V , 30 mY,

1110 mY, 300 mV, 1 V, 3 V, 10 V, 30 V, 100 V, 300 V. ApaI III!! poate fi real izat si cu un nurnar rnai mic de poz.it ii II' lucru, de exernp lu doar 5;

- re~ist~nta de .intrare a aparatului este de 500 k n penI1I1 tensiunile cupr mse in tre () ~i I volt ~i de I 1\'\ Q pencelelalte :

-~ gama irccventelor masura te pentru care abater ile de 1I110nare ra:11ln neimpor tante este cuprinsa Intire 20 J Iz si

I /r..\llt:; ,

- al irnentarea se face de la 0 sursa de 9 volti, consumul ,ii, curent fi ind de cca. 5 lllA;

- nurnarul de tranz istoare Iolosile : patru (se vor Iolosi lJal17istoare de radiofrecventa ~i de mica putere, ca de cxem- 11111 IT401, IT 402, IT 406. AF-12LJ, AF·117;

,(EFD-I05, OA-150, ,D,2r etc.), rezistente de l irni tare si -condensator i de filtraj. Tensiunile alternative ce pot rnasurate sin! cupr inse intre 0-300 volti, acest int fiind lmpar t i! in patru pozitii :

,64

- 4126

65

Curentul absorb it de la sursa rnasurata este de rna 200 mA, rezistenta aparatu lui fiind in acest caz de 5 0000 pe volt pentru prima poz itie ~i de 500000 ohrni peritru z if ia de 300 volti.

Tensiunea alternativa ap licata la bornele a=b lace circule un curent 11 = 200 mA prin una din rez istent R1-R4 ~i prin R5 conectata in ser ie.

o mica parte din curentul 11 este ramif icat ca punte, valoarea lui 12 fiind Iunct ie de sensib il i tatea ap tului de musLlra (iLA) folosit. Acesta are 0 sensihilitate

150 rnicroarnper i, cind curentul 12 > 6 rnicroarnper i.

curent de 6 (1, A , redresat de diodele punti i va patrunde ca bazele tr anzistoarelor T 1 ~i T 2'

Rezistentele R1-R4 sint astlel calculate inclt orice pozi tie de lucru sa avem 11 ,~, 0,2 A si deci la lui R5 aceeasi cadere de tensiune, Cind rnicroamperrnetrul Iotosit are alta sensibilitate, tru reglarea deviatiei ma x irne vorn act iona asupra rezis [e lor RI) ~i R, mar indu-le sau micsor indu-le, dupa caz.

Constructiv, anexa poate Ii introdusa chiar In cut ia ruetrului de curent cont inuu , sau poa te sa constituie 0 p apar te. In am be le cazur i va Irebui sa introducern un co tater care sa mute legaiura bazei tranz istorului T', de

schema de masurat cu curent continuu , adica de la gru de rcz islente RJ-R6 din figura 21, la punctu! notat CLII Z figura 24. Punciul notat eu Y poate stain perrnanenta tat la baza lui T2·

Pentru alegerea tensiuni i de lucru se va Iolosi, ca ~i tru schema precedenta, fie Ull comutator ell patru poz fie Lin fir cu banana ~i patru bucse.

- puntea de redresare se va realiza CLl patru diode punctiIorrne de tipul : EFD-105, EFD-108, OA-160, 112f etc. ~ - la scaderea tensiuni i de alirnentare cu 20%, eroarea citir ii tensiunilor indicate nu trece de 511(,.

Tensiuni le ce trebuie rnasurate si care au valori ptna 13! ruax irn un volt se vor cup la la borna notata cu A, iar cele Ill'ste un volt la borna B.

Alegerea unei anurnite scar i de masura se face cu ajuto- 1111 cornutatoarelor KI ~i K2.

Cu ajutorul cornutatorului KI se face cornutarea de la borna A (unde sint aplicate tensiuni p ina la I volt) la d ivi-oru l RI--R2 (pozitia b), pr in interrnediul caruia se mascara tcnsiunile plna I[a 300 vol ti.

Divizorul este astfel calculat, lncif atunci cind se apl ica la borna B tensiunea maxima de 300 volt l, la bratul lui KI (in poz itia b) se culege 0 tensiune de aprox imat iv I volt.

Din bratui lui Kl sernnalul alternativ ce trebuie masurat este aplicat prin C2 la baza tranzistorului T1, care va lrebui sa aiba un factor minim de amplificare ~ egal CLi 60. Montat cu sarcina in emitor, tranzistorul nu amp lif ica emnalul prirnit, in schimb realizeaza 0 rezistenta de intrare loarte mare. Cuplat galvanic CILI TI, tranzistorul T2 pr irneste de la bornel'e R6 atit tensiunea de polarizare a bazei, cit si ernnalul al ternat iv. In emitorul lui T2 se afla conectat rlivizorul de tensiune, de la care se culege, pentru T3, indiIerent de scara aleasa, 0 aceeasi tensiune. Prin grupul C4-C5 se asigura 0 react ie negativa care perrnite ca in final etajul a se com porte Ila fel atjt pentru frecventele joase, cit ~i pentru cele inal te.

Prin bratul K2 ~i grupul Cij~C7 sernnalul patrunde in haza lui T3 rnontat ca amplif icator de tensiune ; cuplajul cu urrnatorul eta] se face capaeitjv, dupa care de la colectorul tranzistorului final T4 sernnalul de masurat este introdus to puntea DI-D4. Transior mat astfel In curent continuu, scesta va face sa devieze mai mult sau mai put in acul indicalor al microampermetrului conectat in diagonala X Y. Se va folosi un m icroam perrnetru cu 0 sensi b iIi tate In j ur de [LA. Pentru aparatele mai sensib ile se va monta in deri'atie 0 rez istenta de suntare.

67

!""""'"------------:,...-----~~~~'~-~---

Punctul W al punt ii nu este conectat direct la masa,

pr in intermediul lui RI3 ~i a potentiornetru lui P2' Prj

accasta se asigura 0 react ie negativa de curent, iar din se poate regia In acelasi limp deplasarea p ina la capat cadranului a acului indicator al aparalului de m{lsIAra.

In cazul cind nu dispunern de Ull asernenea potentiometr reglajul se va executa pr in ta tonare. incerc ind succesiv rezistente cupr inse inlre 20 ~i 100 oltrni. In rnontaj va conectata va loarea convenabila.

Grupuri Ie de condensa toare CC-C5, C(j-C7, C8-C9 et cupr ind doua capacitati : una de vaioare mare, iar alia valoare mica, conectat« In der iva] ie. l~ostul acesiui tip conectare este urrnalorul : la Irecvente mici trebuie valo de capacitat i mar i : pentru Irecventele rnar i aceste conde satoare, care 111 general sint de tipul celor electrolitice, pr zinUi 0 anum ita inductanta si ca at are VOl' opune 0 rczi tenIa trecerii curentului al ternativ. Pentru acest moti este necesar C3 in derivatie cu pr irnul condensator sa f introdus unul de capacitate rn ic.i si care este convenab lucrului la Irecvente r idicate.

1 n treg mon tajul poate f i ill trod us in tr-o rn ieii: cu tie de placa material plastic sau tabla. 0 piesa mai gl'Cou de procur .este cornutatorul cu zece poz itii. E] poate fi InsiJ inlocu -printr,ull nurnar de 10 bucse radio, care si! corrsti tuie plot r i le si dintr-o banana cu un iir Ilexihil, care sa rndeplineas functia bratului cornutalor. l ntroducind banana in tr-o buc sau alta vorn putea cornuta scara de lucru a voltmetrulu Acelas: lucru se poate face Z;i pentru /(1'

Calculul grUptlilli de re:.-:istenta din erni toru l lui 1'2 se Ia asa fel ca, indi lerent de poz it ia lui /(2' tensiunea la intrar lui 1':3 sa fie aceeasl.

Sa consi der arn ci.l surna rez istentelor Rn-R1o este ega eLI :.)(')00 ohmi. Cind ne af larn cu K2 In pozl tia 1 vom culege tensiune corespunziltoare lui 10 mV. Cind trecern in poz i] 11,13 orni torul lui T2 va apare 0 tensiune conespunz atoare I 30 mV, adica 0 tensiune de trei ori mai mare deci t in prim caz. Cum la baza lui T3 trebuie injecta ta 0 tcnsiune ega cu cea din pr irnul caz, deoarece aceasta tensiune mini cluce acul apar atului de rnasur a p ina la capat, va trebui culegern potentiometric 0 valoare corespunz3ioare lui 30 rn

68

. ' 10 mV. Practic, aceasta lensiune se culege la 0 zecime dill valoarea de 300 ohmi, adica la borne le unei rez istente iiI' 1 000 ohmi. Ia ta, deci, ca rezistenta R6 va trebui sa aiba 01 000 ohrni, iar surna rez istentelor R., RR' R9 si R siJ fie

I 000 ohrni. Ie, 10

In contiriuare, lucrur ile se [udeca 1n acelasi mod. De I'\t'mplu, pentru ul tirna poz.itie unde se mascara tensiuni rle max irnurn I volt, va trebu i ca sernnalul cules la borne le Illi RI.o Sa fie ~e 100 or i mai rnic, deoarece tensiunea ce apare I:i ernitorul lUI T2 este de 100 de ori rnai mare dectt tensiunea necesara bazei lui, T'; RezulUI, asadar , ca RIO va avea 0 valoare de 3000: 100 =- 30 ohrni.

Pentru pozi tia III rcz istenja de la care Sf:.' va culege sem- 11<llul trebuie sa fie de 10 ori mai mica. ad ica va trebui ca I"R + R9 -; RIO oc., 300 ohrn i si ca al are R- -- 700 ohrni

Cil1l~ tr~cern cu «, in rozitli~ tr, rapoartele'l'ntre rezistent~ ~I '. tl:nslurll se pa~treaz~l, cil ir ile Iacrndu-se corespunzator I'LlI'll. ~paratlllul. Etalonarea aparatului se va face fie dupa 1111 nl.llltvoltllletru de [abrica hint' etalona t, fie de la 0 ~,ursa I'll o Irecventa de ,I (JOO liz si CLl 0 tensiune b ine cunoscuta, .rp licind metoda descr isa pentru etalonarea voltrnctrulu! Ill' curent cont inuu. De Iap t este suf icient S{l Iacern elalonaIl'a pent~lI.pri!Tla :;;i a doua poz itie (10 mV ~i 30 mV), celelalte pOZI~11 Ii ind subrliviz iuni concctaie potentiometric.

Constructorul ponte In acest caz sa-si conslruiasca un rnic nsclla tor Cll Ull tranz istor, calculat pe circa II 000 Hz si sa-i rnasoare, eventuB.I sa-Ii rcgleze tensiunea la iesire sa spunern 100 lTlV, Iolosind un voltrnetru bine etalonat.

Scrierea cadranului ap ar atului se va face asa cum se arata III figura 25 jos. Par tea super ioara a arcului de cere de pe 1':Jdran va cupr inde cifrele corespunzatoare tensiunilor de pe poz.it i i le I, 01 ~i V cu Kl in a, iar cea de jos pentru restu] poz iti ilor. Astfel, daca masur am 0 tensiune si acu! indicalorului se opreste in drep tul lui 6, Kl este i~ a, iar K2 Iru poz it ia I, rezulta ca avern de a: face ell 0 tensiune cle 6111V:. daca K2 ar fi fost In poz it ia III am avea 0 tensiune de 60 mV:

I,jr In V 0 tensiune de 600 mV sau 0,6 volti. .' Dad bratul 1(1 esie tot in a, iar K2 in pozitia 11, acul .iparatului fiind stabilizat In dreptul cifrei de 25, tnsearnna

d citirn 0 tensiunede 25 mV. Cu K2 In poz.itia IV, tensiune dtita este de 250 mV.

Putin rnai greoi se fac citirile cind K 1 este trecut In b In acest caz se va folosi nurnai etalonarea din par tea de jos Cind K2 va fi In I, ceea ce se citeste se lrnpar te cu trei, rezul tatu] expr imind volti. Astlel , daca acul este oprit In dreptu lui 20, avem de fapt 0 tensiune de 20; 10 = 2 volj i. Cu J( In pozitia II valorile citi te se vor tnrnulti cu 0,3 (practic s impart cu 10 ~i se inmultesc cu 3). Astle! dad citirn 20, d Japt avem aplicata la intrare tntre borna B 5i masa 0 tensiun de 20 X 0,3 = 6 volt i. In poz itia III tensiunile se cites direct, pentru poztt ia IV ele se vor inrnulti cu 3, iar pentr ultima pozi tie, a V-a, se vor inmulti eLI 10. Dupa putin pr actica, cel.ce va folosi aparatul va calcula mintal valoare tensi uni i masurate.

Aparatu l poate fi realizat nurnai eLI cinci pozifii de masu rare, adica sa masoare tensiuni lntre 0> 5i I volL In aceas si tuat ie din schema de principiu vor lipsi cornutatorul K sl divizorul R1-R2 cu borna B, sernnalul de rnasurare intro

ducindu-se prin C2 direct in baza Lui TI·

J I. GENERATOR DE AUDIOFRECVENTA

Pentru ridiearea earacterisiicilor de frecventa ale unui iupl ificator de aud iofrecventa, pentru verificarea diverselor cherne lucr ind III gama de audiofrecventa sau pentru controlul diverselor instalatii audio, se ioloseste drept sursa de !'II\\lale un aparat denurni t generator de audiolrecienia.

Un asemenea generator trebuie sa permits obtinerea unui iulerval continuu de Irecvenja cupr ins de regula intre 20 ~i 1111 (lOO Hz, cu tensiunea sernnalului de iesire reglabila, CLi G IlIrrna a undei cit rnai apropiata de 0 sinusoida.

In prineipiu, schernele dupa care se realizeaza asernenea nucr atoare sint doua : scheme tip RC si scheme LC prin Iwlcrodinare.

In cele de rata vom descr ie reai izarca unui generator de rudiolrecventa de tipul celor pr in heterodinare. Principiul dc· Iunctionare a l acestci scheme este urrnatorul : daca supral'llllem doua Irecvente oarecare fl si fz, are loc un Ienornen jl'l1urnit heteroditiare sau amestec, In urrna carui» rezulta 0 vrie de comb,!natii tntre cele doua irecvente, pr intre care ~i ,Ilferenta fJ-t2 (unde fI > f2) care ne intereseaza ill cazul Ii' fata. Astfel, dad presupunem ca t.= 150430 Hz, iar /. = 150 120, in urrna arnestecului (heterodinar ii) celor doua ln-cvente va rezulta si diferenta 150430-150 120 = 310 Hz I lire este 0 frecventa audio.

lata, deci, cum din doua irecvente r idicate se poate obtine II Irecventa joasa. Daca una din Irecvente este fixil, iar II il de a doua var iabila (reglahila}, reiese ca putern obt ine JlI ill acest procedeu LIn interval desiul de mare de sernnale

71

sinusoidale din spectrui audiolrecventei. Schema-bloc generatorului bazat pe acest principiu este aratata In figura . Aceasta cupr inde un osci lator G1 tip LC, realizat cu tranzistor de tipul EFT-307, EFT-3l9, OC 45, IT '14 ct ~i CMe produce 0 Irecventa fiXe) in valoare de 400 k

{;jim

H r'J.J

~ __ _J,-_~~

9L II

fig 26

o(

Urrneazf apoi un amplificator rcalizal cu un tranz istor acetasi tip, tensiunea de la iesirea acestuia iiind introd In etajul de arnestec (/1). To! in acest eta] este in!rod ~i Irecventa genera!orului G2 rcalizat ell tranzistoru! Frecventa generatorului al doi lea este reglab ila intre limi 400-450 kHz. La iesirca din etajul de arnestec, reati cu tranzistorul T5, se afUi un Iiltru RC care opreste frcu"""tele ridieate sa treaca rnai depar te. Sernrialul este amplifi in cele din urrna de un ampli iica tor final real izat cu TH•

Tr anz i toarele T2, T3, T" si 1'5 vor fi de acelasi tip ;;;~ T1, iar T6 va fi de tipul celor de joasa Irecvent EFT-121, EFT-lSI, OC-71, IT 13-/\ etc, Schema de principiu a generator ului este aratata in figura Oscilatorul G1 esre realizat dupa 0 schema Colpitts, asigura 0 buna stabi litate pentru Irecventa de 400 kl-lz

care 0 genereaza.

Oscilatorul G2 este realizat dupa 0 schema Hartley, fr venta acestuia putind fi var iata Inire 400 kHz ~i 450 kHz ajutorul condensatorului var iabi l Co de 500 ,pF. Yom ob] i

deci dup{1 heter odinarc 0 [recventa cupr insa 50000 Hz.

Semnalcle ambelor oscilatoare seintroduc simultan baza tranzistorului To, care este usor polar izat prin rez tenta R15. La iesirea din T5 se afla conectat un filtru constr cu RIG ~i condensatoarele c., ~i C12.

Sernnalul se culege, dupa amplificare III Te. fie din tor (V2), fie potentiometric (Vl). Tensiunea obtinuta la este de maxim 100 mV ~i este caracter izata prin aceea prez.inta 0 mica rez istenta de iesire, Tensiunea culeasa pr lJ_I are 0 _:auloare rnax irna de 2 volti, sernnalul putind fi reg din p} pina aproape de zero. Aceasta iesire prez inta 0

tenta mare. .

Pentru schimbarea Irecventei se roteste ax ul conde ~or~lui variab.il Cv, care deplaseaza in acelasi tirnp si a indicator de ci tire al Irecventei.

B?bina L} se va. realiza pe 0 carcass de material plast cu diarnetru] exterior de 18 mm (se va folosi tub izola intrebuintat in instalati ile electr ice). Se vor bobina III t un nurnar de 190 spire Iolosind sfrma de cupru ernailat cu di rnetr u] de 0, I mm. Pentru L2 se va intr ebuinta aceeasi casa si aceeasi srrrna: se vor bob ina pentru portiunea 1-2 numar de 120 spire, iar In continuare pentru 2-3 UD nurn de 10 spire.

Dupa procur area tuturor p ieselor ~i realizarea celor do bobine se va trece la real izarea montajului propriu-zis .. tru aceasta vorn procura 0 placuta de textolit sau per tin gros de 2-3 mrn ~i cu 0 suprafat a determinate de dirnensiun p ieselor procurate. Pentru Iixarea pieselor pe placuta se face In accasta niste g311ri CLl un burghiu de I 1lI111 dia Gaur ile vor fi date la distante corespunzatoare dirnensiun pieselor, terminalele acestora fiind introduse prin aces asa cum se ar ata In figura 28.

Consolidar~a capetelor , precurn ~i legatura electrica di ttre ele se realizeaza cu bucatele de strrna de cupru neizola .groasa~ de 0,8 rnrn. La capetele lor vor fi Iacute cite un m inel. In aceste inele se introduc terminalele pieselor, du care se cositoreste. Pentru legatura dintre piesele de pe plu ~i piesele ce trebuie moni ate pe panoul frontal, se fix la una din latur i mici cuisoare lungi de 10 mrn, conlecti

Gi/Jri defliareJ pliCIJlei

3

Fig. 28

I' t~ sirma de cupru de I mrn diarnetr u, asa cum se ar ata in Ilgur.a .28 a.

Cutia generatorului va fi confectionata din tabl[1 sau rnakr,ral plastic. Dispunerea pieselor pe panou se face asa cum ,I'arata In figura 29.

Pentru reglarea Irecventei zero, pe panoul aparatului se lI(i)aie axul crestat a! trirner ului Tm din circuitul acordat II oscilatorului a l doilea. Pentru alimentarea generatorului eva Iolosi 0 sursa de curent cont inuu de 9 vol] i (doua bater ii ,If Iantema legate in ser ie), sau un redresor al irnentat de la II'feaua de curcn t al ternat iv 110 V sau 220 V, realiz at asa 111,111 se :aratii In figura 27 SeIS.

~PI

~

Inlr.

,

Ol'filr

NIVEL

Fig. 29

74

Translorma torul iolosit va fi de tipul eelor de sonerie de rnarirnea transformatoarelor de iesire, ell sectiunea minim 2 em2. l nlasur area pr irnar a se realizeaza cu s de cupru emailat gros de 0,15 rnrn, iar cea secundara cu s de 0,25 mm. Tensiunea din secundar va fi calculata pen valoarea de 18 vol.t i , scot indu-se 0 pr iza mediana (a-b = b-c).

Diodele DJ - D2 vor fi de tipul )J,ru: -- 2] sau )J, 7 )J, 7 )IC Cu rezul tate bune pot fi folosite ~i diodele punctif

Pen tru regia rea tensi un i i de iesire, precurn ~i pen tru gurarea unui Iil traj rnai bun, se Ioloseste 0 rezistenta R valoarea de c1tiva zcci de ohrni. Ea se va conlectiona d srrrna de nichel in.i, bohina ta pc un ci llndru izclat ~i va reglata, cu rerlresorul eonectat III circuitul de al imentare apar atului, asa fel ca tensiunea debitatf sa fie de 9 vol

Scala ap ar at ul ui , cu aiutorul careia se vor citi irecvente se va realiza in acelasi mod III Care s-a realizat dep lasa acului indicator la aparal ele .de r adiorecep tie obisnuite, va cauta s~~ se Ioloscasc.i un disc cu ~allt CLI d iarnctru cit In marc, spre a avea 0 cursf cit mai lunga

Etalonar ea aparatutui se va face dupii Lin generator rect etalona t. Cea rnai rap ida metoda estc cea a figLll-ij Lissajou, faclnd'u-se uz ~i de un osciloscop catodic.

Dupa et alonarea aparaluiui este posibi l ca dill cliferi motive punctul cle frecventa nuiil sa se dep laseze. Pentru rcctare se arluce acul indicator ill poz it ia 0 Hi, si CU 0 de cast i introduse inlre U2 si rnasa, se regleaza Trn p cind dispare or ice sunct.

t 2. FRECVENTMETRU DE AlJDfOFRECVENTA

Atunci ctnd masurjim tensiuni sau curen] i al ternativi ,IIJroape into tdeauna ne intereseaza in ~far.il (~~ va.loril~ y .i I ale acestora si irecventa lor de 05CI1a\I('. l:.xj)Wl1ata In Ilcrti (Hz). irecventa de lucru a unei surse oarccare rcprez inta uurnar ul de osci latii pe care aceasta lie produce lntr-o secunda,

Astiel, daca 0 sursa produce 450 oscilati i injr-o secunda, uisearnria ca avern de a face CLi 0 Irecvenj.i de 450 Hz. In l'p'11l1ica de astaz.i masurarea procisa a valor i i Irecverrtclor ,'U care lucrarn este de rnare impor tanta. deoar ece pr in aceasta avern posibilitatea sa sUJpirrim anurnite fenornene, sii I idicam car acter isf icile de lucru ale unei invl a lal ii oarecare,

ij controlarn rfunctionarea sau stahili tatea unci aparatur i «tc. in acelasi tirnp se poate face si urrnatoarca remarca :

III clectronica spectrul Irecventelor Iolosite esle ioar te lars, 1,1 lntinzinclru-se de ia dtiva her] i Ia rniliarde de her ti . Ca .itare. apar al ura iolosi ta in scopul masurator ilor de irecventa va pur ta aceasta amprenta, ill sensul ci:l vom fnUI.lli uparate destinate. r:'lasuratori! frecventel~r joase~ n~llllt.e [recventrnet re de audiofrecventa, a ltele destinate masur ator ilor frecvenjelor ina lte. iar altele ce vor rnasura frecvente foarte tnalte.

In cele ce urrneaza descr iern flUi!c~ionarea si construct ia unui Irecventrnetru de audiolrecventa "CLl citire d irecta", care perrnite masurarea foarte cornoda a Irecventelor cupr inse Intre 20 Hz si 50 kHz.

Apar atul ~upril1de ca piese principale~ dOL~a tr~nzistoare, doua diode p Lind i Iorrne. un a parat de masura (m rcroarnpermetru) ~i clteva co~densatoare ~i rez.istente; Datel~ tehnice ale Irecventmetr ului prop us spre r ealizare srnt urrnatoarele :

77

- gamele de masura

upl icata tranzistorului T2. Acesta lucreaza ca l irni tator de rup li tudine ~i ca atare la borne Ie r~zist~ntei. RG• s~~nal:l.l va "Vt'a 0 forma dreptunghiulara, vir lur ile sinusoidei Iiind taiate.

Propr ietatea acestui limitator consta In aceea ~a. te~- 1IIIlea de iesire culeasa 13 bornele lui Ru este aceeasi, indih-rent de va/orile de tensiune mai mari decit IS mV aplicata hi bornele a-b. Prin aceasta este asigurata independenta

- tensiunea minima cle intrare a Irecventei tndicatiei aparatului de rriasura fata de valorile lensiuni i de

IS mV; urtrare. Acest lucru este de mare irnpor tanta, deoarece apara-

-. alimentarea aparatului: sursa de curent continuu 1111 in ansarnblu trebuie sa dea indicajii reler itoare nurnai

9 vo lt i, consurnul total al aparatului fiind de 4 rnA. .rsupra valorii Irecveritei sernnalului introdus ~i IlU lunette

Principiul de lunctionare al aparatului este destul de tensiunea acestuia.

simplu. In esents el cuprinde un eta] arnp lilicator de in] Rewlta, asadar, ca din colectorul lui T2 V0:11 culege

echipat cu tranzistorul T1, un etaj lirnitator cu tra mereu aceeasi 'amplitudine, ind ijerent ca la intrare ap licarn

rul T2, un etaj detector ~i un aparat de masur a. Sch lfi mV, 100 mV sau 2 V.

electrica a Irecventrnetrului este reprezentata in figura In continuare. semnalul l imitat trece prin unul din COIl-

Sa-i urrnar im lunctionarea. Frecventa ce trebuie ilensatoarele C4~C7' Iunct ie de subgarna de lucru, catre

surata este ap licata la bornele de intrare a si b. Tensiu diodele D', si D2• . .

minimal de intrare trebuie sa fie de 15 mV, aceasta val Aici are loc detectla propriu-z isa, alternantele pozi tive

reprezentind sensibilitatea aparatului : tensiunea maxi liind scurse la masa prin D2, iar al ternantele negative dir i-

ce poate fi ap licata la intrare - 10 vojti. late prin DI catre aparatul de mastllfa M (rnicroamperrnetrul

De la cursoru l potentiornetrului PI aceasta frecventa. .Ie 100 [LA). In felul acesta prin M va trece un cur.ent elec-

condusa prin C! la baza tranzistorului T1· Din c@lnn+n·r'_ Iric care In final va devia acul indicator a l acestuia.

acestuia se culcge 0 tensiune amplilicata, care prin C3 Sa vedem, in cont inuare, care este relatia dintre curentul

re va trece prin M ~i Irecventa masurata.

Pentru aceasta sa consider arn doua Irecvente ce trehuie niasurate : una de 20 Hz si alta de 100 Hz. Aceasta insearnna ca intr-o secunda Irecventa de 201Hz va face ca pr in M sa treaca 20 de semiperi~ade. negative, i.ar Irecven]a tie 100 Hz un nurnar de 100 serniper ioade negative.

Curentul rnediu dat de cele 20 semiperioade fiind mai nile decit eel dat de cele 100 semiperioade, rezulta ca acul microampermetrului va devia mai rnult atunci clnd masurarn I) Irecventa de 100 Hz fata de cazul cind rnasur arn 20 Hz.

La fel stau lucrur i le daca am cornpara de exemplu 300 Hz ell I 000 Hz. Rezulta, asadar , ca la inceputul scalei microamperrnetrului vom gasi' notate Irecvenjele de valoare midi, lar catre capatul scalei pe cele de valoare mare.

Pentru obtinerea unei citiri clt rna i exacte, garna de lrecven]e masura te a aparatului a lost fmpartita III patru

20 Hz.. .200 Hz;

II 200 Hz ... 1 000 Hz;

II[ 1000 Hz... 10 kHz; IV 10kHz... 50 kHz.

f ?l,'Jh 200h"!

II 200 II! WOO!!/.

rNfOU{Wl f(1!.:!11

h'I{HFI .~(inl;

Fig. 30

i9

subgarne, trecerea de la 0 garna la alta efectuindu-se schirnbarea condensatorului de cuplaj dintre etajul l irni si diodele detectoare. Valoarea Iiecarui condensator asa fel aleasa inert tirnpul sau de incarcare sa nu alec f~nctionarea schemer. Practic, tirnpul de lncarcare al derrsatorulu i de subgarna este mai rnic decit durata serniper ioade.

Montajul va fi realizat pe 0 placuta de textolit fo du-se metoda de fixare a pieselor recornandata in figura Piesele, in special condensatoarele C4--C7, trebuie sa o valoare cit mai exacta, si sa fie de buna calitate.

Aspectul general al cu t iei aparatului poate fi eel

figura 31. _. .

Comutatorul de subgarna K poate II un sirnplu cornu cu patru poz itii, sau se pot foLosi patru bucse radio banana de cornutare, care va indep l ini rolul bratu lu cornutare.

f~~~~~.>.

o " ' ..... /_ .......

-- ./ .'

I@~:

D@· .

11l©

'N©) e

ltV

Fig. 31

Pentru citirea Irecventelor pe cele patru susgarne, vo trasa cu un cornpas pe cadranul mlcroarnpermetr ului pa arce de cere, Iiecarui arc corespunztndu-i 0 subgarna.

Operat ia Iinala pentru definitivarea constructiei eta lonarea.

Cel mai simplu proccdeu consta in folosirea unui genera de audiolrecvcnta bine etaloriat. Oper atia de etalonare va desiasura in modul urrnator : se conecteaza cu doua fl

so

I [rea generatorului cu intrarea frecventmetrului c~ns.truit I 1I0i. Se iixeaza butonul ':" regleaza tensiunea de resire a ueratorulul in poz i tia de minim. Se Iixeaza pe scala ace,s- 1111.1 Irecventa de 20 Hz, iar Irecventmetrul se trece I~ 111/.itia 1. Se mareste tensiunea de ~e~i,re a gener,at?ru,luI llila la 0, I vol ti ~i se regleaza potentiornetrul I!l pma Y.n.d Ilr ... orul acestuia a ajuns Plna aproape de capat (sensiblli, I '<I maxima).

Se porneste frecventmetrul : acul ~para.t~lui v~, devia 1,,11 in fata de pozi tia de repaus. ~ceasta pozitie v~ fl msern- 11.1\fi cu un creion pe cadranul microamperrnetrului , pe arcul II.· cere de jos, destinat primei su'bgame.

Mutam apoi Irecventa generatorului in pozitia de 50 Hz. "111 lui M va capata 0 noua deviatje cal"e, bin~inteles,. va II insernnata ~i ea pe cadran ell cifra 50. In cont inuare vorn l'l)ceda la fel, Irecvente!e alese fiind 80, lOG, 120, 140, 160,

Illl) ~i 200 Hz. .

Se trece apoi K in poz itia II, urrnlndu-se a Ii etalonate

ulor ile de Irecventa cuprinse intre 200 ~i I 000 Hz. ~

Apara tul va fi folosit in acelasi mod In care s-a facut

lalonarea. .

Va trebui sa avern grija ca totdeauna pote~tl,om:tr~1 I se afle in pozitia de sensibilitate. mil1_ima, adica sa ~Ie II cursorul catre masa, spre a se evita dlstruge:ea tranzisIrlrului T1• in cazul aplicar i i tensiunilor marl.

13. GENERATOR

DE SEMNALE RADIO

Generatorul de semnale sau heterodina modulata un aparat de verificare, control ~i etalonare, folosit atit marile laboratoare cit si In cele mid. Considerat chiar un aparat de str ictii necesitate, generatorul de semnale int ilnim realizat sub diverse forme si cu 0 larga gama posi bi Ii til ti.

EI este Iolosit pentru acor dul etajelor de radiofrec si Irecventa interrnediar a din receptoare, pentru et diverselor aparate, pentru ver ificarea Iunctionar ii anumi etaje realizate cu tuburi sau cu tranzistoare, pentru ridi caracteristici lor de frecven til a le di verselor ins talati i, punerea In eviderita a Ienornenelor rezonante sau a p tattler Iiltrelor electrice, pentru masur area coeficientu de amplificare si multe altele.

Generatorul de semnale este un apara t care genereaza frecventa radio dorita, modulate in arnplitudine cu aud Irecventa. Acest sernnal modula t, obtinut la iesirea din apa este Iolosit prin aplicare directa la borne le etajului ce buie verificaL Astiel, daca dorim sa ver ilicarn eta unui radioreceptor vom aplica de la generator, intre bo de aritena, ~i pamint, un sernnal de 0 Irecventa cunoscu Rotind butonul de acor d al receptorului, pentru 0 anurni pozitie a acului indicator al scalei, In difuzor va trebui auzirn Irecverita de rnodulatie.

Valoarea Irecventei, respectiv a lungimii de unda acest punct, trebuie sa corespunda ell cea injectata de generator. In schema de iatb descr iern construcjia generator de sernnale, echipat ell trei tranzistoare rnentat ta tensiunea de 9 volti (fig. 32).

Generatorul poate debita semnale cuprinse lntre sl 7 MHz, tmpar tite In trei game:

Alimentat in colector CU 0 tensiune alternative, tranzisIi II ull T3 va produce 0 oscilatie care i~i va modifica ampliIhilinea in ritmul acestei oscllatii, adica va fi rnodulata. r 1I'II15iunea de modulatie aplicata pe baza lui T2 este de audioI',"venta (in jurul lui 1 OOG Hz) ~i ea actioneaza difuzorul I cazul ver iiicaoii sau acor dului radioreceptoarelor.

'La rindul ei aceasta tensiune de audiofrecventa este I;Tin'uUi de la un generator de audiofrecventa tip RC, realiIii cu tranzistorul TI ~i eu grupul de defazare constibuit

d di f tV (,'1 n'ez.istentele RI, R2, R3 ~i condensatoarele CI, C2; c,

Tensiunea de iesire a semna'luaui e ra 10 recven a Pentnu reglarea grad.ului de mooulatie, tensiunea oscila-

reglahila In intervalul 0-400 ,milivolti: " II'llJjltli RC este ap licata la T2 prin interrnediul potentio-

Gradul de modulatlie poate Ii reglat intre l irnitele nett ului Pl'

.100%. Urrnarind schema din Iigura 32 observant ca Semnalul de radioirecventa se culege de Ia colectorul

zistorul TI este montat ca oscllator audio, tranzistoru i T3, pr in interrnediul condensatoarelor CIO' Cl2 si al

ca oscilator de r adiofrecventa, liar tr anz istorul T 2 ca mode ~:istentelor RIO si R2, Acest sistern potentiometric asiguca

Oscilatoru'l <de semna le radio este realizat dupa o~'!aba infiuenta asupra circuitului oscilant. Tensiunea

cu bobina de reactie, Up Hartley,. ' IllLeasa la borna RF poate fi rrrodificafa ca valoare prin

Circuitul rezonant propriu-zis este lorrnat din COil Il1tii,rea axulu i lui P2•

satoarele CVI si CV2 montate in paralel ~i din una min Tranzistoarele Tl ~i Tz Val' Ii alese dintre cele de audio-

nele L1, L3, L'5 cuplate in derivatie cu aju torul comuta·venta: ca EFT-1511, n 13, 0C-70 etc., iar T3, dintre

lui Kl a, . A' A [,{, de radiolrecventa, ca: iEFT-317, SB-IOO, SFT-I08,

Bobinele de reactie Lz, L4 ~I L6 sin] introduse In c II "liOll etc. '"

pnin celalalt brat (KI~) al conuutat~rudui. ',.' Condensatoarele CV1 ~i C.v2, cllliplate In derivatie, sint

'Polarizarea bazei lUI T3 se face .prrn R9, i ar pun CO II' tipul1 "doua pe ax" de 2 X 500 pF.

derea cireujtului de curent alternativ.

Acest oscilator are 0 mare stabi'l itate in lucru si f Cornutatorul KIa --i-- K.1b este de tipul 3 >< 2 contacte,

neaza fara 0 .deviere prea mare a irecventel pLna la 0 tens'i"-""'D ce inseamna ca aile trei pozi ti i de Ilucru ~i doua bra]e comutare.

de 6 volp.

Se ohserva c3 tensiunea de alimentare a colect_oru Bdbinelle celor trei game se vor real iza Iiecare pe 0 car-

oscilatorului (Ta) nu este luata direct .de la borna rru I de material plastic cu diarnetrul de L8 mm (se va folosi

bateriei de al irnentare, ci de la colectorul tranzlst_orJ 1,1 tub pentru iastalatii le electrice <din vinidur).

modulator T2, Ce se obtime prin acest mo~ de cupla"? Infa~urarea L, se bobineaza pe aceeasi carcass cu L2,

Este stiut ca atunci cind la baza un n tr anzistor rI;ua~urare.a L3 cu L1, iar L5 irnpreuna cu L6•

aplicata '0 tensiune a hternativa, curen,t~J v p;in ,tranz' 'j3obinele VOl' fi rea lizate a~a cum se arata In figura 33.

respectiv curentul de c.?lect~r, ,se modlflca lI1,ntmul ~ ,Infa~urarea L1 cupr inde un nurnar de 400 spire, Ioloslnd

ventei aplicate. Aceasta var iatie ?e CL!rent pr in t~anzl I 13 de 0,15 rnrn. lniasurarea de reactie L2 cuprinde 20 spire,

face ca tensuanea dintre colector ~I erni tor , respectiv III acelasi diarnetru.

sa se modifice si ea. Ca urmare tensiunea ap licata de cc'lectei Bobina pentru gama doua cuprinde ·pentru L3 un riomar

lui T3 pe coiectorul lui, T2, este, alternative. Frec~entd! , 1@0 spire realizate Clll sirma de 0,15 rum diametru, izolata

amplitudinea acest~i te~sllUI1l depind de. Irecventa ~I alnpl I email, iar L4 un nurnar de 5 spire din aceeasi sirrna.

tudinea sernnalului apl icat la baza lUI T2·

Garna I : 100-400 ~Hz; GamalI: 400 kzH-2 MHz; Gama II I : 2 MHz - 71'''\~lz.

84

85

Il1fa~urarea L4 se va realiza pe un inel de hir tie, tot de 6 Acesta se va putea deplasa pe carcasa, in vederea aprop sau depar tarii de La. Poz itia optima a inelului este pentru care Intre siirsitul bobinajului L3 ~i inceputul lul va exista 0 distants de 8 mm. 0 distants mai mare va la slabirea prea rnult : a reactiei ~i ca atare osci latoru inceta sa rnai Iunctioneze, iar 0 apropiere prea mare va ca oscilatorul sa Iunctioneze lntr-un regim supr forma oseilatiilor produse fiind mult distorsionata.

Pentru gama treia bobina Ls cuprinde un nurnar de 18 cu sirma de 0,5 rnrn ernai lata, iar L6 doua spire cu de 0,2 mm diametru. L6 se va bobina tot pe un inel de h distanta optima fat a de prima lnfasurare fiind de 6 Consolidarea bobinajelor de reactie fata de inelul de se va face cu mid suvite de hir tie ~i CLl srnoala, lac de tiren sau cu paralina, Dupa fixarea distantei optime, I cu tniasurarea de reactie va fi consoli dat de carcasa, cu p Iina. Capetele tniasurar ilor LI, L3 ~i Ls se vor consoli carcasa introductndu-le pr in rnici orificii Iacute In acesteia.

Consolidarea carcaselor de sasiu se va face cu aju unul sau doua coltare metalice fixate cu surubur i sau nituri.

Injasurar ile vor fi executate in sensu I indicat in figura iar capetele vor fi conectate, asa cum se arata In

86

d.id inceputul (in) I~ n~inu~ (pentru i.; L3, Ls), respectiv III baza lui L3 pentru tnfa~uranle de reactie, iar sf irsi tul (sf)

1;, contactele comutatorului. '

~n cazul unei conec.tar! gresite.oscilatoru! nu va Iunctiona, III c~re caz va trebul sa mversarn capetele bobinajului de rractie sau a infa~uriirj,j de acord.

,Pentr~ re~lizarea practica a. aparatului, al carui aspect II te da~ in Iigura 34, va trebui sa ne procurarn mai Intii «ate piesele necesare, spre a se putea stabili dirnensiuni le Llb~nsa~blelor. Piesele vor fi fixate intr-o cutie de tabla fie Iier bine inchisa, aceasta fiind fixata la rindul ei in cutia propriu-zlsa a generatorului. Dubla ecranare este absolut neeesara spre a se evita radiatia directa a oscilatorului in lJIe~iu,~ inconjur ator. .S~mnalul de radiofrecventa nu trebuie .Iasa 111 afar a cutiei dectt prin cablul coaxial conectat prrn C12 la potentiornetru.

Csb/u coaxial'"

Fig, 34

87

Fig. 35

Piesele ce vor fi manevrate (PI' P2, Co, l() vor fi fix pe panoul cutiei inter ioare asa cum se arata In figura

Celelalte piese, inclusiv bobinele, vor fi fixate pe pl{lcuta din material izolant (textolit). Consolidarea acesl sasiu se face cu nisle aripioare metal ice, asa cum se ara pe figura.

Potentiornetrul P2, din care se regleaza lensiunea sernnal lui de iesire, va trebui sa fie si el ecranat de restul mon lui, Iolosindu-se In acest scoo 0 cutiuta confectionata tabla de fier sau alarna, groasa de 0,3-0,5 mm. In U'-A.;a,,"o_ cutiuta se va afla P2, Cl2 si intrarea cablului coaxial. T metalica a cablului coaxial va fi cositor ita la rnasa cut

iar Iiru] central conectat la condensator ul C12. cutie va fi fixata pe panou 0 data cu potentiornetrul (pr in accesul In interior fiidndu-se pr in capacelul din spate c dupa executa rea montajului, va fi ~i el cositorit In cl puncte.

Condensatorul variabil de 2 X 500 pF va Ii consoli tot de panoul cutiei interioare, prin interrnediul suruburi Prelungirea axului acestuia se va face pr intr-o piesa con tionata dintr-o [eava sau dintr-o bar a cu diametrul de 6 m De axul condensatorului vorn Iixa 0 roata cu sant (ta din acei Iolositi la scalele aparatelor de r adioreceptie, acti

88

1I;II'ea acestuia Iacindu-se printr-o ata rnanevr ata 0 data cu II rul butonului de acord. Suportul axului va fi confectionat "in tabla 'de fier groasa de 1~1,5 mm ~i lata de 10 mm, I va fi Iixata cu surubur i de 4 mm de panoul frontal a\ genernlorulu i , Tot de axul condensatorului var iabil va fi fixat ,\ indicatorul de scala, care este de Iapt 0 piesa de forma uuei r igle, confect iona t3 di nt r- un rnater i al plas tic transparen t.

Scala generatorului se va face dintr-un carton gros de -I 111m, peste care s-a lipit 0 hir tie alba ce se Iixeaza de panou III colturi cu ajutorul unor surubur i de mici dimensiuni. "'tala cu acul indicator VOF fi protejate de 0 rarna cu geam protector, conlectionata ~i ii xata asa cum se ar ata in figura 34.

Cul ia inter ioara va fi Ii xata de panoul generatorului cu rjutorul unor distantier i conlectionati din bara de bronz all fier cu diametrul de 8--10 rnrn, sau din tabla de 1,5 rnrn. lntreruptorul sursei de alimentare ~i bornele prin care se poate culege direct semnalul de audiolrecverita se vor fixa pe panoul frontal pr in surubur ile lor de prindere. Fir ele de legatura dintre acestea ~i restul schemei vor trece prinlr-un orif iciu practicat In peretele cutiei inter ioare. Cele .loua bateri i ce vor asigura tensiunea de 9 volt: vor fi fixate in par tea din dreapta a cutiei, intr-un locas special arnenajat.

Dupa realizarea schemei se va trece la verificarea ei, in care seep vorn folosi un radioreceptor. Cu p l ind la borna de antena a reccptorului capatul cablului coaxial si Iixind Irecventa generatorului pe 800 kHz, vom roti butonul de acord pina cind vom auzi sernnalul respectiv in difuzorul receptorului. (Potentiornetrul P2 trebuie sa se gaseasca la jurnatatea cursei , iar Pl la inceputul ei.) Dad generatorul IlU Iunctioneaza, deiectiunea trebuie diutata etaj CLI etaj, folosind un voltmetru pentru rnasurarea tensiuni lor de alimen tare ale tranzistoarelor , precurn ~i LIn ohmetru pen tru controlarea continuitat!l circuitelor.

Operat ia Iinala pentru delinitivarea constructiei generatorului este etalonarea scalei acestuia. Metodele posibile pentru eiectuarea operatiei sint mai multe. Constructorul 0 va aplica pe acesa care Ii este mai convenabila.

o prima metoda consta In folosirea undarnetrului.

Se stie ca undarnetrul este un aparat de labor ator Cli ajutorul caruia putern masura direct Irecventa generata de un

89

90

oscilator oarecare. Practic, vorn cupla generatorul la borne Ie undametrului, acordat la inceput pe tr~,n .. r.~ ... de 100 kHz. Cu generatorul trecut pe gama r vom roti bu de acord in vecinatatea inceputului scalei, ptna ce In casti undametrului semnalul va fi receptionat, Pozitia in s-a oprit indicatorul de scala va fi notata cu 100 kHz. continuare se Iixeaza undarnetrul din 50 In 50 kHz sau putin, Irecventele date de generator fiind notate punct punct , pina crnd se ajunge la Irecventa de 400 kHz, a la Irecventa lirnita superioara a primei game. Se trece Cll etalonarea pe gama a II-a s.a.rn.d. Cifrele ce indica f venta vor fi scr ise pe semicercurile superioare ale sea iar pe cercurile inferioare valorile corespunzatoare, exprim in lungimi de unda. 0 alta metoda consta In folosirea zenerator de sernnale etalonat. Ca utilaj anex mai este ~ara prezenta unui radioreceptor.

Cu toate aparatele in Iunctiune se ap lica de la torul etalonat la bornele receptorului 0 frecventa cunosc De la butonul de acord a l receptorului se cauta sa se ob]i receptionarea acesteia. Se deconecteaza apoi primul gener

~i se conecteaza generatorul nostru. Lasind acordul , torului nemodificat, se va roti butonul de acord al gener torului pina cind in receptor vorn auzi Irecventa de modul tie. Aceasta pozijie corespunde, ca valoare, Irecventei ind cata pe scala generatorului etalon.

Frecventa la generatorul eta Ion se va modifica pe gama si II din 50 in 50 kl-Iz, iar pe gama III-a din 100 in 100 Aceste doua metode necesita, dupa cum se observa, ap de laborator etalonate, dar de care nu toti radioconstruc arnator i aLI posibilitatea sa beneficieze. De aceea vorn

in continuare 0 metoda la indemlna oricui si care nu neces ca utilaj ajutator decit un radioreceptor. Sa consid asadar, ca avem ta dispozitie acest radioreceptor si-I avind comutatorul fixat pe gama undelor lungi. Ce se tntirnp la dad In loc de antena, la borna respect iva cupi generatorul nostru de semnale, fixat pe gama I? Ev

ca dad, Irecventa sernnalului introdus corespunde cu frec pe care este Iixat receptorul, atunci in difuzor vom semnalul de audiofrecventa al generatorului nostru. Fix acul indicator a! receptorului in dreptul poz.itiei indica

pe scala cu 150 kHz sl rotind butonul generatorului pma cind in difuzor auzim frecventa de modulatie, insearnna ca pt'}ntru aceasta pozit ie generatorul este acordat pe 150 kHz, valoare care va fi notata pe scala. In continuare se va pro€eda la fel ~i pentru celelal te frecvente.

Aces! procedeu impune tnsa un lucru: scala receptorului dupa care facem etalonarea sa corespunda lntr-adevar valorilor de frecvente ce Ie indica, in caz contrar etalonarea fiind eronata. Neajunsul acesta poate fi ~i el evitat folosind radioreceptorul in alt mod.

Se stie ca atunci cind se suprapun Irecvente apropiate tau nastere "batai". Daca intre Irecventele suprapuse exists {1 midi diierenta, bataile se manifesta ca 0 oscilatie ce poate li ascultata ~i a carei valoare este egala chiar cu dilerenta dintre cele doua sernnale. Cind Irecventele suprapuse sint absolut egale, semnalul rezultat va fi ca Irecventa egal cu zero, adlca nu se va auzi nimic: se spune ca am obtinut "hatai nule".

Pornind de la aceasta constatare vorn putea etalona generatorul destul de repede ~i cu mare precizie.

Sa considerarn astfel ca radioreceptorul este deschis ~i receptioneaza postul Zagreb care emite pe Irecventa de 1 133 kHz, respectiv pe 264,8 metri lungime de unda,

Daca cup lam in der ivatie pe antena receptorului iesirea ceneratorului nostru ~i rotim butonul de acord (gama II-a) fa un moment dat, catre mijlocul scalei, yom auzi in difuzor un fluierat care scade ca frecventa 0 data cu deplasarea indicatorului de scala, obtinlnd in cele din urrna "batai nule", de care am vorbit mai tnainte.

Aceasta pozitie, pentru care or ice midi deplasare a acordului generatorului inspre dreapta sau lnspre sttnga se manifesta prin aparitia fluieratului caracteristic in diiuzor , corespunde, ca Irecventa, exact cu aceea a postului receptionat, adica cu 1 133 kHz, cifra pe care 0 vorn nota pe scala generatorul ui.

Trectnd la alt post vom proceda la fel, reusind ca in cele din urrna sa etalonarn toata scala.

Pentru cunoasterea Irecventei posturi lor receptionate, dam in tabelul2 principalele statii de radiodifuziune pe unde lungi ,?i medii care pot fi receptionate in tara noastra.

91

In tirnpul operatiei de etalonare semnalul de rnodula de 1 000 Hz va ii redus la minim din Pl' De asemenea, recornanda ca nivelul semnalului de radioirecventa injecta sa fie eft rnai mic.

Pentru etalonarea generatorului In intervalul dintre si 500 kHz, interval In care nu exista stati i de radlodifuziuns, se va Iolosi metoda acordului dupa armonici. Metoda bazeaza pe Iaptul ca generatorul, pe Hnga Irecventa de baza, mai produce sub un nivel destul de mic ~i armonica a doua, adrca 0 Irecventa egala cu dub lui Irecventei de baza. Astfel, daca generatorul este acordat pe 300 kHz, In receptor vorn putea recept iona ;;i irecven]a de 2 X 300 = 600 kHz.

Folosind tot metoda batai lor nule, por tiunea I inala din gama I-a ~i inceputul gamej a II-a va putea fi etalorrata du cum se indica mai departe. Cu radioreceptorul acordat unde medii, se va asculta un post la inceputul sea lei, CD Irecventele joase, de exemplu statia Simferopol, care emilepe 548 kHz. Cu generatorul acordat pe garna I-a, vorn cauta sa obtinern bataile nule cu acest post; Irecventa pentru care se obtine acest lucru va fi 548 : 2 = 274 kHz, trecventa cart' va fi notata pe scala generatorului. Pentru Irecventa de 400kHz vorn cauta 0 statie pe 800 kl-Iz, ca de exernp lu Mi_inchen s.a .111. d.

LUN· ,
I
GIMEA 'FR
POSTUL RADIOEMITATOR T.\I~A DE IVEN
I UNQf\ I (k
53 (METRI) I
- I
I 2 3 4
,
\_ Kaunas U.I~.S.S. I 948,1 ];
Bucurest i I (150 kW) ROI11<I,I"ia 1935,5 I :~
Strasbourg (20 kW) Franta 1829,3 It
Moscova I (500kW) U.R.S.S. I 734,1 I
Ankara (120kW) Turcia I 648,4 I
Deutschland-Sender (70 kW) R.D.G. I 621,6 I
Alma-Ata ~ U.R.S.S. I 577 I
Motala (200 'kW) Suedia I 577 I
Novosibirsk (150 kW) U.R.S.S. 1 500 2
Kiev I - U.R.S.S. 1435,4 20
Baku - U.R.S.S. I 376,1 21
Varsovia I (200 kW) Polonia 1 321,6 2
Leningrad (100 kW) U.R.S.S. I I 271,2 23
Tbilisi - U.R.S.S. I J 224,5 24 ,

EC T..\ H~)

54 05 ,4

73 82 85 91

91 00

9

8 27

6

5

I 2 3 I 4
(150 kW) Finlanda I 181,1 264
I (ISO kW) U.R.S.S. I 140,7 263
(!200 kW) Cehoslovacia I 102,9 272
(100 kW) U.R.S.S. 1067,6 281
h (0,3 kW) R.F.G. 576,9 520
ster (150 kW) Elvetia 567,1 529
ta-Kossutn (135 kW) Ungaria 556,() 539 I
)01 (100 kW) U.R.S.S. 547,4 548
. I (100 kW) Finlanda 538,6 557
(20 kW) R.D.G. 530 566 I
(20 kW) R.D.G. 521,7 575
(100 kW) U.R.S.S. 521,7 575
d (100 kW) R.F.G. 521,7 I 575
(501,W) Israel 521,7 575
t (100 kW) R.F.G. 50,5,9 ,593
(60 kW) Bulgaria 505,9 I ,593
(100 kW) Franta 498,3 602
odsk (100 kW) U.R.S.S. 491 611
(20 kW) Iugoslav ia 491 611
s I (150 kW) Belgia 483,9 620
k (15 kW) Austria 476,9 629
(150 kW) Cehoslovacia 470,2 638
(100 kW) U.R.S.S. 463,7 647
T (120 kW) Anglia 463,7 656
k (150 kW) U.R.S.S. 457,3 6,56
(100 kW) Italia 4,57,3 6,56 I
(100 kW) U.R.S.S. 451,1 655
c DOll (100 kW) U.R.S.S. 445,1 674
(150 kW) Iugos! av ia 439,2 i 683
(10 kW) Cipru 433,5 692
ysuica (25 kW) Cehoslovacia 428 701
(150kW) Turcia 428 701
I (50 kW) Portugalia 417,2 719
(100 kW) Grecia 412,1 728
(50 k \V) Polonia I 407,1 737
m I (120 kW) Olanda 402,1 746
a ~ R.S.R. 397 755
050 kW) f:lvetia 392,7 764
(55 kW) Suedia 388,1 773
(100 kW) U.R.S.S. 383,6 782
(100 kW) Franta 379,3 791
d II (100 kW) U.R.S.S. 375 800
(100 kW) R.F.G. 375 800
(50 kW) Iugoslavia 370,8 809
II (100 kW) Polonia 366,7 818
(l00 kW Bulgaria 362,8 827
(20 kW) Franta 358,9 836 l.ahti Moscova Praga Minsk I Bayreut Beromun Budapes

Sirnierot Helsinki Berlin Potsdam Riga Stuttgar Tel-Aviv Frankiur Sofia Lyon Pctrozav Sarajevo BruxclJe Innsbruc Praga I Harkov Daventry ;\\urmans Napoli 1 Vilnius Rostov p Belgrad Nicosia

j Banska B Istambul Lisabona Atena Gliwicc

Hilversu Tirnisoar Sottens

i Stockholm Kiev I , Renncs I Leningr a

;\\unchen Skopljie Varsovia Sofia I Nancy

2 3 -r----

Liban 359 836,5 Szczecin (l00 kW) Polonia 238,3 1259
Beyroulh (150 kW) 355 845 Nevi-Sad (100 kW) Iugoslavia 236,6 I 268
Roma I (150 kW) Italia 352,9 850 Lille I (100 kW) Franta 234,9 I 277
Zaragoza (30 kW) Spania 351,3 854 Gdansk (50 kW) Polonia 2:l0,1 I 3)4
Bucuresti (150 kW) Romania 347,6 863 Leipzig II (70 kW) R.D.G. 226,9 I :322
Paris I (100 kW) Franta Bologna (20 kW) Italia 225,4 I 3:31
U.R.S.S. 344 872
Moscova III (150 kW) 344,7 872 Magyarovar (5 kW) Ungaria 22:3,9 I 340
Budapesta Petofi Ungaria 340,5 881 lv\iskolc (,5 )(W) Ungaria 22:3,9 I :340
Wash ford (150 kW) Anglia 337,1 890 Pees (5 kW) Ungar ia 223,9 I 340
Alger I Alger 337,1 890 Kuldlga (20 kW) U.R.S.S. :222,4 ! 349
Dnepropetrovsk (20 kW) U.R.S.S. 330,4 908 Lvon II (20 kW) Franta 222,4 I 349
Londr a (150 kW) Anglia :327,2 917 I Tiraua (100 kW) Albania 220,9 I 358 .
Ljubljana (125 kW) I ugoslavia 327,2 917 Palermo (10 kW) Italia 219,5 I 367
Madrid (10 kW) Spania 324 926 Kaunas (150 kW) V.R.S.S. 216,6 1385
Bruxelles 1 (150 kW) Belgia 314,8 95"3 Bordeaux I J (20 kW) Franta 213,8 I 403
Brno I (100 kW) Cehoslovacia 311,9 962 I Prist ina Iugoslavia 212 I 412
Tunis (120 kW) Tunis 309 971 Luxembourg (150 kW) Luxemburg 208,5 1439
Hamburg (95 kW) R.F.G. 309 976 Palermo (5 kW) Italia 207,1 1448l
Kal inin (20 kW) V.R.S.S. 306,1 98 Craiova (20 kW) Romania 205,9 I 457
Goteborg (,150 kW) Suedia 303,3 989 :'v\onte Carlo (120 kW) Monaco 204,G 14661
Beyrouth (20 kW) Liban 300,6 99B Vierra I Austria 203 I 475
Ohi~iniiu (100 kW) V.R.S.S. 297,2 I 007 Gomel (20 kW) U.R.S.S. 200,9 1493
Hilversum II (120 kW) Olanda I· 293,5 1022 LilIe (20 kW) Franla 200,9 1493 I
Madrid (120 kW) . Spania 293 1025 Zaragoza (50 kW) Sp ania 199,7 115021
Dobl. Austria 290,1 I 034 Vatican (IOOkW) Vatican 11196,2 I 529 •
Talin (100 kW) V.R.S.S. 287,6 I 043 Nisa (75 kW) Franta 193,1 1554
Leipzig 1 (70 kW) R.D.G. 285,2 I 052 Hannover (20 kW) R.F.G. 1189,2 '1586 I
I asi (5 kW) Romania 285,2 I 05~ Osnabrlck (5 k \V} R.F.U. 189,2 11586
Start Point (150 kW) Anglia 282,2 1061 I Mislwl'e R.P.U. 188 ~ 594
Lisabcna (15 kW) Portugalia 280,4 I Nur nberg (20 k W) R.,f,U. 187,3 1 602
Krasnodar (20 kW) V.R.S.S. 278 I !
Wroclaw (50 kW) Polonia 275,7 1
(10 kW) Albania
Tirana R.S.C. 275 I Daca radioconstructorul nu dispune de cornutatoru l
Bratislava 271,2 1
Moghilev (100 kW) V.R.S.S. 269,1 I neeesar generatorului, poate realiza aparatul nurnai eu 0 sin-
Bari 1 (20 kW) Italia 264,8 I I. I(ura gama; de exemplu numai eu gama a II-a, care este cea
(135 kW) I I",~lov;,
Zagreb un kW) Jtali~. 262,7 I I mai solicitata,
Trieste I (20 kW) Romania 260,6 I I Inductanta L7 va fi realizata pe un pachet de tabla sili-
Cluj 256,6 I
Odesa (150 kW) U.R.S:S. 252,7 I I .ioasa eu sectiunea de 0,5-1 em2, bohinind eu sirrna ernai-
Budapesta (135 kW) Ungana 250,8 I I lata de 0,1 mrn diametru un numar de 1500 spire.
\ Halle (20 kW) R.D.G. 249 I Generatorul se poate alimenta si de la reteaua de eurent
Poznan (5 kW) polonia 247,1 I
, Kursk (20 kW) U.R.S.S. 245,3 I ,tlternativ, folosindu-se pentru aceasta un mie redresor,
j Stara Zagora (20 kW) Bulgaria 241,7 1 ualizat dupa indicatiile date In schema 21.
. Clermont Ferrand (20 kW) Franta 241,7 I 24
\ GrenoLl'e (15 k W) Frant~ 241,7 124
Tiraspol (20 IkW) V.R.S.S. i..'.

!

,p,

T .,

96

14. CAPACIMETRU CU' TRANZISTOARE

Un aparat util atit rad,ioarnatorilor ,ci! ~i labor atoare _ de electronica este ~i capacimetrul descr is ,ll1J s~herna de fata Acest aparat perrnite rnasurarea capacitatii c?ndensa relor cupr insa tntre 10 pF si 10 000 pF, Intr-un ~m~p ex

de scur t si fara nici 0 pregatjre sau reglare specia lji. .

Pr incipiul ce sta 1£1 baza Iunct ionar li capacirnetru lui bazeaza pe legea lui Ohm apl icata in curent al~ernattv pent circuitele capacitive, Astfel, dad! avem 0 ,sursa de tensiune si de frecventa f ~i conectarn 1£1 bornele el un condensa!or ser ie cu un aparat de masur at curentul, von: constata ca p , acest circuit trece un curent de valoare i, dat de rel'ati cunoscuta :

Fig, 3G

i precis relatia pentru i arata ca atunci cind valoarea capatatii C creste, va creste ~i curentul pr in circuit. Spre exernificare, dad, se considers U = 2 volti, f = 500 kHz, pentru n C1 = 100 pF vom avea i1 = 0,628 rnA, iar pentru C2 = 000 pF un iz = 31,40 mAo In rezurnat putern spune ca pr iniul de Iunctionare al aparatului consta in masurarea curenui aIternativ ce trece pr intr-un condensator. Schema electri. a capacirnetrului este data In figura 36.

Aceasta schema cuprinde un oscilator ce lucreaza Irecventa 400 kHz ~i este echipat cu tranzistorul TI, un ampl ifica-

cu Tz, bornele M-N pentru cuplarea condensatorului masurat, un sistem de masura a curentului format din iodele DI-Dz. si un millamperrnetru.

Semnalul de radioirecventa cules prin C5 de fa colectorul Tz este dirijat la borneJe M-N, unde este conectat Cx.

[J continuare semnalul ajunge la diodele DI si D2 unde are procesul de redresare: semiperioadele pozitive tree prin Dl tre aparatul de rnasura, iar cele negative, prin D2, se scurg

. U

t. =-

Z

unde Z reprez inta irnpedanta condensatorului 'Ia tr curentului electric. Cum rnsa valoarea lui Z in cazul densatoarelor este :

Z=~ 2ITiC

uncle: f = Irecventa sursei ; C = capacitatea introdusa in circuit se. poate prin inlocuirea lui Z - noua valoare pentru i :

i = 2ITfCU De aici rezul ta ca pentru valori constante ~l~ lui f ~i. valoarea curentului i se modiiica 0 data cu mod if icarea lUI pentru CI yom avea t; iar pentru C2 vom avea i2 s.a.rn.

97

98

la mas~. Pentru incadrarea deviatiilor aparatului de In gamete de masura necesare, a Iost nevoie de introdu sunturilor comutate de K.

, Cind comutatorul se afla In pozitia I, capacimetrul luc pe gama 10-100 pF, din cursorul lui PI regllndu-se in tatea curentului din miliampermetru, asa fel ca pentru Cx= 100 pF acul aparatului sa devieze p ina Ja ex tatea din dreapta.

Pentru pozi t ia a II-a a lui K se vor rnasura condensa rele cuprinse intre 100 pF ~i 10000 pF. Suntul pentru pozi tie va avea 0 valoare mai mica, deoarece curentul ce t prin Cx, respectiv prin DI, este mai mare.

Reglarea suntur ilor se face In timpul etalonar ii aparatul Tranzistoarele Iolosite vor fi de tipul EFT-I08, EFT-3 OC-45, iar diodele de tipul EFD-105, EFD-108, .LJ.2E, I etc.

Aparatul de masuri; va fi un miliamperrnetru cu devi maxima de I mAo Se pot folosi ~i aparate cu sensibil mai buna, in acest caz suntur ile vor fi mai mici.

Se poate introduce si 0 a treia garna pentru valori de ca tati superioare valorii de 10000 pF. Aceasta extindere a hilitatilor de masura sol ic ita in plus 0 a treia pozitie pentr prevazuta bineinteles cu un sunt realizat in acelasi

Bobina osci latoruiui se va realiza pe 0 carcass de rna plastic cu diarnetrul de 18 rnrn. Se vor bob ina un nu total de 145 spire cu sirrna de cupru ernailatav de 0,15 diarnetru. Priza b se va scoate [a a 15-a spir a.

Bobina L2 va trebui sa aiba 0 inductanta de min 1.5 ml-l. Pentru realizarea ei vom folosi 0 carcasa de ac diametru ca si pentru LI ~i se vor bob ina In total un nu de 350 spire cu sirrna de 0,2 mm izoiata cu email, ~i cu bumbac salt cu rnatase. Bobinajul se va realiza in gal asa cum se aFaia in figura 36.

Montajul se va realiza pe 0 placuta de textolit sau pliicuta cu cablaj imprimat. Cutia aparatu1ui poate forma din figura 37. Sursa de al imentare va avea prey un locas special in partea de jos a cutiei. Acest locas va bine cornpartimentat ~i izolat de restul pieselor, deoa gazele degajate din baterie pot duce la oxidarea p aparatului de masura.

Pentru etalonarea aparatului

e vor folosi condensatoare de valoare binecunoscuta, de preferinta de tipul celor cu ceramica. Pe cadranul aparafului de rnasura va fi trasat un arc de cere ~gal cu_ limit~'le deviatiei acului de rnasura. In partea de jos a acestuia vor fi scrise valorile pentru prima garna. iar In partea de sus pentru gama Cl'lIlrinsa tntre 100 pF si 10000 pF. Practic, etalonarea se va desiasura In felul urrnator : se ronecteaza la bornele M~N un coridensator de 100 pF. Se trece

k in p~zitia I-a si se por neste capacimetrul conect ind -ursa prrn mtreruptorul Intr.

, Din PI s~ regleaza deviatia acului miliampermetrului pina (·.:nd acesta aJunge la limi.'ta din.dreapta.Se noteaza aceasta pozi! re pe cartonul cadr anului iolosind un creion cu virf bine ascutit.

Se decupleaza apoi condensatorul'u d~ 100 pF si se cupleaza t.m con~ensato~ de 10 pF: acul va capata 0 mica deviatie pe 'are 0 msernnam pe cadran. Cup lam apoi unul de 30 .

lie 40 d' u • , a po 1

.. s.a.rn. . p ma se ajunge Ia 100 pF. Operat ia pentru

IJOzttta a II-a este asemanatoare, dar se va folosi pentru etalonare condensatoare cupr_i_nse tntre roo pF ~i 10 000 pF. , Pentru controlul etalonar ii aparatulu i se vor pastra clteva c?ndensatoare de cab tate, care vor fi conectate din cind in cind 12 bornele M-N, spre a compara valoarea indicata de nparat cu valoarea .scrisa ~e condensator si eventual spre II corecta din suntur i abater ile survenite.

. Pentru ~n acces mai usor la axele PI si P2, acestea vor fi ".xate la nivelul pano.ului frontal, mane~rarea Iactndu-se cu ujutorul unei surubeinite. Pentru rnasurarea unei capacita] i :Ic.esta se cup leaza ,Ia bo~n~le M-N, se conecteaza sursa d~ .dlme~ta~e ~t cUuK ID poz.itia I se va citi direct pe scala valoar~a preset. ?aca ~~ul bate p ina peste capatul din dreapta, e trece K 111 poz it ia a II-a. Dad si In aceasta poz itie acul hat~ peste cap, lnseamnji d valoarea condensatorului este rna I mare de 10 000 pF.

o

Fig. 37

99

15. PUNTE R-C

Un aparat de masur a de dimensiuni foarte mici, dar mare utilitate este puntea pentru masurarea condensa lor ~i rez istentelor , prezentata In schema din figura 38. Cu torul ei se pot rnasura prin cttlre directs valoarea rezi telor cuprinse intre 10 ohmi ~i 10 M n, precum ~i capaci cuprinse intre 10 pF ~i 10 [J-F. Schema se bazeaza pe pri

.piul puntii tip Wheathstone, a lirnentata 'in curent al nattv. Ea cuprinde 0 sursa de curent alternativ (genera o casca pentru ascultarea pozltiei de Z€I'O ~i pun tea proprl

z isa.

Pentru si tuat ia cind m~lsuram rezistente, schema de

tlonare a punt ii este cea din figura 38 poz itia X, iar masurarn condensatoare, cea din poz itia Y. Cele doua di gonale ale punt ii sjnt notate cu l iterele A B ~i CD. Echil ibr punt iii se realizeaza prin deplasarea cursorului potent trului P1' ceea ce duce 'in esenta la modificarea bratelor A si DB. Daca notarn por ti unea de potelltiometru care ;int3 bratul AD cu valoarea '1' iarcealal ta cu '2' la echil adica atunci cind 'in casca nu anz irn nimic, valoarea ten te lor neculloscLlte Rx este da tii de rela t ia :

Cum R este cunoscut si cum rapor tul .2 poate fi

(2

cut in orice moment prim etalonarea pozi tei cursorului t iornetru lui, [nsearrma ef\ R s: va pu tea fi afla t pr in

directa, lnrnutt ind cele doua valori (R ~i :: j.

100

~ .. '--~~IIIf---! _ _____dl

~ ~ .~ ~

",I

Pentru aflarea valorii condensatoarelor, in locul rezi telor R si Rx, sint introduse condensatoarele C ~i C; prezinta la trecerea curentului alternativ impedantele respectiv ZeX" Cond itia de echilibru este data de:

Ze = Z_n r1 r2

Cum:

I Zc=-- 2TCfC

Prin inlocuire gasirn :

I

2TCfCx

~-----

de unde:

102

R-C

C x/OOpf ©

©)(/OOn

Se obtine, asadar , 0 retatie de citire directa a valorii I C; asa cum am obtinut ~i pentru Rx·

Schema din figura 38 reprezil1ta combinarea celor tipuri de punt i, selectarea uneia sau alteia fadndu-se ajutorul unei banane. Ctnd masurarn condensatoare, ban se introduce intr-una din cele trei bucse apart inind lui notat cu litera C, iar cind masurarn rezistente tntrdin bucsele notate cu R.

Generatorul care asigura tensiunea alternativa pentru

mentarea puntii reprezinta un multivibrator avind 0 venta de circa 1 000 Hz ~i este construit cu doua tranzisto

de tipul celor de audiofrecventa, ca: EFT-15I etc. Tra Fig. 39

torul Ta, de acelasi tip, iucreaza ca amplif icator,

acestuia fiind chiar hratele puntii. Alimentarea tra 1""~~U_il',. Panoul. propriu-zis va fi cortiectionat din masa plastid!

relor se Iace de la 0 bater ie de 4,5volti. Pentru reglajul textolit, gros de 3 mm.

lumului se Ioloseste potentiometrulPj, la cursorul car~adranul. a~a:a"t1Jlui se va realiza dintr-o hir tie groasa

este conectat condensatorul de cuplaj C2• Iba, e.~ va Ii lip ita ?e panou. Axul potentiornetrului va trece

Pentru constructia pumpi se va folosi 0 cutie de rruj locul acestu i cadran. Pe aceasta hir tie vom trasa eu

rial plastic de rnici dimensiuni, in interiorul careia ompasul un arc .de cere de lu~gil!lea cursei potentiornetrului,

introduce bateria de alimentare ~i montajul propriu care vom sene cu tus pr incipalele valori ale raportulu i

Organele de cornanda vor fi scoase pe panoul cutiei, asa cum exprimat in cifre.

arata In figura 39.

© «mr» © x fM..a.

103

TABELUL 3

Acul indicator va fi coniectionat dlntr-un material tic transparent, prin mijlocul caruia vom trasa 0 linie per. Acest ac indicator va fi consolidat de butonul de tire sau chiar de axul potentiometrului.

Pentru protcctia cadranului si a acului indicator, vor fi acoperiie cu un disc de celuloid transparent, sus] de 0 ram a rnetal ica sau nernetalica. Axul potentiornetru va trebu i sa treaca pr in cen tru I acestu i disc transparentor ili de treeere fiind etansat contra patrunder ii praiului cu m ronde le de p isla. Bornele pentru cup larea castilor , p ~i cele pentru cornutarea scar ilor R si C vor fi de tipul selor radio, izolate sau neizolate. Pentru fixarea pieselor trebuie masurate vorn folosi fie borne speciale cu cap str ingere, fie surubur i cu d iarnetru de 4-5 mm, prev cu p_i III i te de str ingere confect iona fe special cu 013 (i me de 5

In dreptul tuturor borne lor vorn fixa placute care in destinatia Iiecareia.

Constructorul aparatului poate folosi In locul sisternu de conectare prin bucsa ~i banana un cornutator eu 6 p ~i un singur brat conector. In acest caz pr irnele trei p vor fi folosite pentru cornutarea condensatoarelor, ia r toarele trei pentru rez istente.

Dupa terrninarea intregi i constructi i se va trece 1.1 eta narea aparatului. Aceasta consta de fapt In a marca pe ca

valoarea fractiei !i stiut Hind ca r1 ~i r" reprezlnta por tiunl

r.,

de rezistenta ale potentiornetrului Pr. Punind la bornele rezistenta die 10000 ohrni, iar 1.1 Cx rezistenta de 1 OOOoh vorn nota cifra 10, care reprezinta pozitia de auditie nu (echil ibru).

Pentru valorile interrnediare cupr inse lntre 1-0,1 ~i 1- vorn conecta la bornele Rx ~i ex combinatii le ind i in tabelul 3, unde este data ~i valoarea gradatiei ce va trecu ta pe ecr an.

Cum vom folosi pun tea construita? Sa presupunern ea vr sa masurarn 0 rezistenta a carei valoare nu 0 cunoastern.

Mai Int ii conectarn rezistenta la bornele Rx. Se introd ca~ti!le, se introduce banana Kin pozi tia X 100 Q, se pornes aparatul. Cu butonul de volurn catre mijlocul cursei se rotes user indicatorul cadranului p ina vorn obt ine echilibrul pun]:

! VALOAREA REZIS· I VALOAREA REZIS-

I TENTEI CONECTATA TENTEI CONECTATA

LA Rx LA ex

GI~ADATIA

1

0,1 0,2 0,3 0,375 0,4 0,5 0,8 i.: 1,25 1,5

2

,l

4

5

5,5

6

8

9

IO

10000 1 000 2000

1 000 -;- 2 000 J 000 -;- :3 DOD 1 000

1 000

8000

10000 10000

10000 + 2 000 2000

:lOOO

8000

10000 10000+1000 () 000

8000

:3 000 _L G 000 10000

8000 + 2 000 10000

100(l0

10000

8000

2500

2000

10 (JOO

8 ODD +- 1 000 8000

8000

I 000

1 000

2000

2000

2000

1 000

1 000

1 000

1000

adica auditia devine nula. Daca, spre exernplu, se obtine echilibru In pozi] ia notata pe cadran cu 6, valoarea rezistentei este de 600 ohrni (6 x 100 D). Daca nu se obt ine echilibrul cu banana introdusa in prima bucsa, aceasta se va muta in pozitla urrnatoare (X 10 k fz) iar daca nici aici nu se obtine, In pozitla a treia (X 1 M !l).

o rezistenta de valoarea 45 k!l va echilibra puntea avind banana introdusa in borna X 10 k D ~i indicatorul oprit In pozi tia 4,5, iar una de 0,75 jV\ n cu banana in borna X, I 11'\ n, iar indicatorul in pozij ia 0,75. Reiese, asadar, ea pentru ailarea valori i rezistentei va trebui sa tnrnultirn valoarea cifrei din dreptul bucsei In care am intrcdus banana cu valoarea cifrei aratata de acul indicator.

Masurarea condensatoarelor se va executa dupa acelasi procedeu, condensatorul de valoare necunoscuta fiind conectat bineinteles 1.1 borne le Cx, iar banana J( introdusa intruna din bornele grupului C. Spre exernp lu, dad obtinem echil ibru cu banana introdusa in poz itia X 0,01 iJ.F iar indica-

105

104

16. UN DEFECTOSCOP SIMPLU

107

torul opr it In dreptul cifrei 5, valoarea condensatorului va 5 X 0,01 (LF = 0,05 (LF (re~pe~t.iv ~ 50 O~O pF). lr: masurarii condensatoarelor aud it ia In cas~a. nu va fl. nu ci vom obtine la echilibru un v sun~t m~nlm: lractlc, '. acest cadran vor trebui sa apara scr rse cI.fre l!1tre 0,1 .. ~I Ipozitia 1 (r1 = 1'2) trebuind ~a cada ~pro~lm.at'lv lao rnij l

cursei. Potentiometrul Iolosit este birre sa fie de tipul .

bobtnat i, valoarea acestuia putind sa fie de lk n, de 2.k

sau chiar de 5k n. v

Pentru operatia de dalonar~ vorn procur~ un numar sapte rez.istente ~himice de cal1tat~, cu urmat?arele valor i 000 ohmi, 2000 ohmi, 2500 ohrni, 3000 o'hrni, 60000' 8000 ohmi ~i 10000 ohmi. lata cum vorn }r~oced.a:.

Banana K se laesa lilrer a (neintrodusa 111 mer 0 .

La bonne le Rx se conecteaza rezis"tenta. d~ 10000 oh.ml, la bornele Cx rez istentele de 8000 ohrni ~I _2 000 ohmi I

in serie. .

Se introduc cast ile TN bonnele respective, se IPun la

se porneste apara~[IJ~, se rote\te butonul ~e volurn o audi tie supor tabi la. Se roteste apo: _u~~r ~xul poten I trului pina cind in casca mu se va aU~.1 !1lmlc. _?'e roteste tonul de volum catre maximum de audi tie, dupa care.s~ iarasi punctul de ta,cere" In ~ceasta PQz_itie a a~ulrll I tor, cele doua valor! 1'1 ~I 1'2 S111t egale ~I ca atare vorn pe cadran cifra 1. Yom conecta apoi la borna Rx 0 valoa~e

1 000 ohrni, iar la borna Cx 0 valoare de v 10 000 _O~ITlIl. roteste iarasi butonul potentinmetrolui pin~ la auditia . I Aceasta po~itie, care se gaseste catre capatul curser, se

nota pe cadran.

Pentru controlul Iunctionar ii unui amplificator de audio:lliecventa sau pentru ver iiicarea etajelor de radioirecventa «au Irecventa interrnediara dintr-un receptor, se poate folosi ,'.I'm simpJu generator de unde dreptunghiulare, care in practica curenta poarta nurnele de deiectoscop, In cele de fata descriem constructia unui astlel de generator, care mer ita sa existe in orice laborator, deoarece permite deterrninarea r apida si rornoda a deranjarnentelor.

Generatorul Iunctioneaza pe.prtncipiu l multivibratorudui i1Tind Irecventa Iundamentala de aproximativ 1 000 Hz, c.u I) forma a impulsului aproape rectangulara ~i cu un spectru d.e arrnonice care se tntinde p ina la 5 MHz. Practic, folosirea deiectoscopului consta in aplicarea semnalului debitat ~le ella borne le de intrare ale etajuJui ce este supus verifi.'ftrii: dad Ia iesirea din acest eta] apare semnaIuI (pus in videnta de difuzor sau alt element), atunci etajuI respectiv Innctioneaza, In caz contrar, semnaIuI defectoscopuIui va fi cupIat din piesa in piesa, de Ia iesire catre intrare, ptna tn .'tlomentuI in care gasirn punctul de discontinuitate.

Pentru ca defectoscopuI s,a nu functioneze In permanenta, este aIimentat numai in timpuI utiIizarii prin simpla apa-

are a unui buton D, care conecteaza sursa de alimentare In ~dJema.

Alimentarea deiectoscopului se face de Ia 0 baterie de , ximurn 3 volti, consumul de curent f iind <de aproximatlv .,;5 mAo l\>lontajuI Iunctioneaza ohiar dad tensiunea bateniei : .scazut Ia 0,8-0,9 volti. Schema de principiu a aparatu1ui este data In figura 40.

. -Alimentarea colectoarelor se face prin Ra pentru T[ pnl! R4 pel) tru tfalr]Zist(')rl!1ll T 2' iarpoiarizarea baze'lor , r~zlst~nt~le R1-R6 ~i R2-R5. "Rezistentele <de 20 ki ' din circuitu] bazei au Iost introduse ca sa se mareasca tenia . ~e il)trare a tranzistorului ~i pentru 1ll1lbUnata'f form~l Impll.Jsului. Tensiunea de reactie de .la colectorul

tranzistor ~atre ba:za ceUuilalt se trimite prin 1"a,ll\AII_

re'l.e .de CohlPlaj C1 ~i C2• Sernrralul ce va fi injectat este '

pr m C3 •

. . Ca :ealizare ,praectica, se recornanda Iolosirea unei cill11~nce cde mat'erial pllasbic, cu diarnetrul de 30 rmn lungirnea de U20 mrn, La un capat al cilindruleil se va i duc~ 0 baterie tubu.lara de 1,5 sau 3 volti , iar ln .par tea , lan!~ n:o~tajul pTO[.Jri<\ll-zis. In Iiguna 41 sint date oiteva ( tal ii prrvrruj dlmensiunule p ieselor ~i modul oum se vor mon

108

l:Iacmta B va fi confectionata dintr-o supralata de material i~oiant gros de I ,5-2 rnrn. Pe una din fete se vor monta cele doua tranzistoare ~i grupui de rezistente, iar pe partea ai'pusa cele trei condensa toare .

. Borna plus (+) a bater iei va fi conectata in schema prin Intermediul lamei .J" fixata de placuta B. Borna minus (-) III bater iei se va conecta in schema prin kiterrnediul butonului D ln momentul apasar ii acestuia. In acest scop exista r ixat un corp meta lie E care va atinge par tea metalica a bater iei, La r indul lui corpul E este conectat in permanenta il.p.d.v. electric la punctui ,,-" din schema.

Pentru readucerea butonului D s-a prevazut resortul r.

Fig. 40

Fig. 41 --~

~7. GENERATOR MORSE

Pentru invatarea telegraiiei se Ioloseste intotdeauna instalatie care permite obtinerea unor Irecvente comand prin intermediul unui manipulator.

In principiu, cea mai sirnpla instalatie destinata scop se compune dintr-un manipulator, 0 cases si un tor de ton cu sursa de alirnentare proprie. In schema de descriem 0 asemenea instalatie, usor de real izat si cornoda in lucru. Aspectul ei general, gata de folosire, eel din figura 42.

Schema de principiu a aparatului (fig.43) cuprinde un singur tranzistor de audiofrecventa (EFT -321, EFTOC-70, OC-71, rn3A, II14 etc.) rnontat ca oscilator au

Circuitul osci lant al acestui oscilator este compus inductanta castii in care se ascu lta semnalul (se va fo casca de 2 000 ohmi) ~i din condensatoarele CI-C2, care avea valori cupr inse intre 10 000 si 20000 pF.

Grupul RI-R2 este folosit pentru polarizarea bazei, potentiornetrul PI de 10 kiloohmi din circuitul de alimen al colectorului pentru reglarea tonului (Irecventei), rea in Iunctiune consta in aplicarea tensiunii de aliment prin intermediul contactelor a+b ale manipulatorului Rezulta, asadar, ca montajul nu este alimental ~i deci consurna curent decit atunci ctnd se rnanipuleaza,

Sursa de alimentare va fi 0 baterie de 4,5 volti, mon Iunctionind pina la coborirea tensiunii aproape de 2 vol Schema va fi realizata pe 0 placa de textolit gros de 3 sau alt material izolant, eventual chiar placaj. Placa va forma unui dreptunghi cu laturile de 80 x 70 mm. Pe ea vor aseza p iesele asa cum se arata In figura 44.

llO

.--

Fig. 42

~entru !ixarea potenti(lme~ru]ui se confect ioneaza din labia g~oa~a ?e 0,5~1 rnrn 0 p iesa sub forma de V, prevazuta c.u doua talpi de fixare. La rindul ei, p laca cu piese se va rl.xa de. p~ntea de jos a cutiei generatorului, Iolosind patru distantieri inal ti de 6 rnm.

a : Pentru confectionarea cutiei propr iu-zisa vom decupa riintr-o tabla de Iier sau alurniniu groasa de I mrn 0 suprafata

IRf 20 Kn.

Rz 2 K1I.

Fig. 43

Fig. 44

de 216 mm. La capete, pe 0 portiune de 30 mm, vom in tabla la 90°, asa inclt sa obtinern 0 piesa In forma d~ U.

Peste aceasta se va aseza un capac coniectionat din tabla sau alta ceva rnai sub tire, capac ce se va obtine di supraiata de 156 X 134 mrn avtnd capetele de pe latur a lunga indoite la 90°, la 0 distants de 30 ern. Capacul se Iixa de cutie cu ajutorul a patru sau sase coltare de tabl pentru pr iridere Iolosindu-se nituri ~i .~uruburi. . .

Cuplarea ca~m ~i a man ipulatorului se face prtn inter diul a patru bucse radio izolate, montate in peretele la din dreapta, la 0 inaltime de 16-17 mm de la baza cut.

Bater ia de 4,5 volti se va fixa in spatiu l din stinga cut! asa cum se arata pe figura. Pentru ca bateria sa nu se mi in interior, intre ea ~i capac se va introduce un tampon pisla, lipit de capac cu clei sau gurna ar ab ica.

Din punct de vedere clectr ic bateria se va conecta in schema la bornele + ~i -, prin interrnedlul unor clerne metal ice confectionate din tabla de alarna groasa de 0,2 mm. Forma acestor clerne se arata in figura 45. Ele se vor fixa de placa de montaj cu ~urubur i sau nitur i. Dupa ce tot montajul a fost executat ~i verificat inca 0 data din punct de vedere al exactitatii, se va conecta bater ia, apoi casca ~i manipulate-

Fig. 46

I. Apoi, cu castile Ia ureche, vorn apasa p irghia manipulaterului, moment in care trebuie sa auzirn LIn sunet.

Rotind butonul potentiornetrului va trebui sa constatam ificarea inaltimi i tonului ascultat.

Generatorul odata realizat reprezinta 0 piesa uti la celor re tnvata manipularea, el Iiind totodata cornod dator ita 'in wecial mobf litatii. Singurul neajuns ar fi Insa acela ca de el nu se poate Iolosi, Ia un moment dat, decit 0 singura persoana.

Pentru tnvatarea in coleetiv recornandarn un alt montaj III care tonul ce reprezinta sernnalul jv\orse se asculta In difu(fig. 46).

Se Ioloseste tot un tranzistor montat ca oscilator , lnsa

ductanta circuitului oscilant este realizata pe un transmator (I).

Pentru reactie se uti lizeaza 0 alta infasurare (If) cup lata circuitul de baza. Semnalul se culege in infasurarea J J J, de este conectat un difuzor de 0,2;5 W. Pentru reglarea ului se va actiona cursorul potentiometrului Pl'

112

113

18. OSCILATOR Ct:J CVART

115

Tranzistorul Iolosit va fi de tipul : EFT -321,. OCn 134 D3A etc. Transformatorul Tr 1 se va. F~allza pe achet de tole E -;- I, avind sectiunea d~ minimum }. p Pentrulnfasurarea 1 vom bobina un numa!' deu 600 sP21re

AU dOl mrn pentru II 60 spire cu srrrna de 0, . rn f~~rn;ent~L1 '111 30 spire cu slrmii de 0,3..-~,4 mm. Mal se va bob ina lnfii~urarea.!, dupa aceea mfa~L1rarea II, surarea pentru difuzor Iiind ultima... A .'

, Intregul montaj va fi introdus ~I !Ixat in .. cut ia dl~u . lui eo plad din textolit. Pe unul d~n pereti i lateral I at tieiPdifuzorull!li va fi montat potentlOme.trul PI' pr.ecum doua bucse ce servesc la conedarea mantp.ula!orulul. r atorul este suficient de puterhic ~i practic 111 e~pl el putind fi Iolosit de un instructor ce are 0 clasa de

20 de elevi.

Problema stabi litatii frecventei produse de un generator reprezinta una din caracteristicile pr incipa le ale acestuia, prin stabil itate lntelegtndu-se propr ietatea montajului respectiv de a-si pastra cit mai exact valoarea Irecventei generate, lunette de actiunea factorilor destab ilizatori. Practic, la un generator obisnuit realizat CLl circuite LC frecventa se poate schimba in tirnp , dad variaza temperatura mediului 'xterior, daca se modifies umiditatea aerului, daca tensiuilea sursei de alimentare scade s.a.m.d, Sint situatii tnsa in rare "fuga" Irecventei unui oscillator nu este perrnisa decit In limite foarte mici: este cazu l statillor de radiodifuziune, II undametrelor de precizie, a generatoarelor eta Ion etc.

Aceasta cer inta ~i~a gasit rezolvarea pr in Iolosirea cuartului ca element de stabi lizare, cuart ce Indepl ineste Iunctia itului rezonant.

Cuartu l este 0 midi p lacuta (Iarnela] taiata dintr-o pr isrna cr ista l de cuar] , dupa una din axele electr ice ale acestuia, Aceasta larnela de cuart prezinta Ienomenul de "p,iezo-

lectricitate" descoper it de cunoscutul savant francez Pierre I:urie ~i care consta in urmatoarele . in momentul cind placuta comprirnata din punct de vedere mecanic, pe una din apar sarcini electrice negative, iar pe Iata opusa sarcini

lectrice pozitive; invers, daca pe cele doua fete este apl icata

tensiune electr ica, placuta se va comprima ~,i se va destinde ntr-un ritm [irecventa) deterrninat de dimensiunile ei geoice.

Pe baza acestui elect s-au conceput ~i construit scheme de ilatoare, la inceput cu tuburi electron ice, iar mai apoi

cu tranzistoare, in care ca element rezonant a fost introd cuartul,

Lamele de cuart se construiesc pe anumite Irecvente terminate de dimensiuni, in special de grosime: dupa ce lncadrat intre doi electrozi metalici, acest ansamblu este dus lntr-o mica caseta prevazuta cu doua picioruse, la.

srnt conectati electrozii metalici. Temperatura. rned iu

exterior, var iatia sursei de alimentar~ c~re al lJ~nen schema oscilatorului cu cuar t, precum ~l alti Iactor i nu la modificarea Irecventei de rezonanta a placutei de cu dectt cu valori foarte mici. Ca valori uzuale pentru cuar die curent fo!osite,deviatia Irecventei, respectiv stabili tea este de 2.10-6 rC ceea ce inseamna ca pentru f de 1'MHz exista 0 deviatie de 2 Hz la modificarea .

raturii cu 1°C.

Pentru diverse uti lizar i , cum ar fi oscilatoarele eta oscilatoarele de control si ver ilicare, oscilatoarele pilot instalati ile de radioemi~ie ~i altele, descri~m in contin ctteva scheme de oscilatoare cu cuart echipate cu tran toare si alimentate ln general de la 0 tensiune de 9 volti.

Cuartul poate fi conectat in circuitul tra~zistorului mai muIte fe1uri, un criteriu de alegerea un~Ia sau a al scheme Ii ind frecventa de lucru a cuartului. In figura este data 0 schema de oscilator echipata eu un cuart pe vente de 100kHz. Tranzistorul Iolosit este de tipul : EFT -31 EFT-308, SFT-107, OC-45 , TI13, fI14, IUS etc. este de tipul cu baza cornuna. avind cuartul montat colector si ernitor.

Sarcin'~ colectorului este un circuit rezonant in deri acordat pe 100 kHz. Semnalul de iesire se va culege bornele rezistentei R5 printr-un condensator de cca. 5 000 Polarizarea bazei este asigura ta de grupul R I-R 2. asigurata la iesire, in aiasa de frecventa de baza F care notata pe cuar], ~i armonici le acesteia, ca~: 2f. 3F~ 4.F Acest lucru permite ca 0 asemen~a schem? sa poat~ Ii sita cu succes la etalonarea unei heterodine modulate, pentru controlul Irecventei .de lu~ru ~a divers~lor ~instala

Constructiv schema va Ii realizata pe 0 placuta, asa se arata in fig~ra 47 b. Cutia metalic~ in c~are se introd montajul va fi prevazuta cu 0 borna izolata, de la care cu lege semnal ul.

I

06

a

)--_'--=l~ IE fiRE

R3 C* SQOtJl'r

S

Q. • K.Jl

b

Fig. 47

o schema calculata spre a Iunct iona cu un cuart de 500 kHz este aratat in figura 48.

Cuartul este montat intre baza si colectorul tranz istorului TI, care este de acelasi tip ca ~i al oscilatoruhri descris mai inainte. In colector este introdus ca sarcina circuitul rezonant LC. In locul acestuia poate fi introdusa 0 rezistenta de 1-3 kiloohmi.

Rezistenta R2 din ernitor asigura 0 reactie negativa de curent, In scopul pastrar ii unei tensiuni de iesire constants.

Sernnalul se culege de la colectorul lui TI pr in tr-un condensator de 100 pF.

Pentru cuar tur ile Cll irecvenja in jur de 1 j\'lHz se poate realiza schema din figura 49.

117

I

~ 9V

+

Fig. 48

Fig. 49

Se va folosi acelasi tranzistor ca ~i mai lnainte, iar teniunea de alimentare poate cobori p ina la 6 voltl.

Pentru cuartur i cu Irecventa r idicata, recomandarn schernele din Iigura 50. Prima (fig. 50 a) se refer a la un cuart ee poate .avea valorl cupr inse intre 5 si 10 MHz. J'\\ontajul este conectat din punct de vedere electric cu baza la masa. Cuartul este intrcdus ca element inductiv ~i impreuna cu C3 ~i C4 Iorrneaza circuitul rezonant der ivatie, Prin R1-Rz se asigura lixarea punctului de Iunctionare al tranzrstorului , iar prin C6 se culege sernnalul de iesire.

Tranzistorul Iolosit va fi de tipul EFT -317, SB-100, n 401 etc.

A doua schema (fig. 50 b) lucreaza cu 0 Irecventa In jur de 40 MHz.

Fig. 50

Tranzistorul are baza conectata la rnasa prin cuartul pectiv, iar sernnalu'l de reactie este asigunat .prin LUln. ~U'l'-' torul C3• Circuitul de sarcina este format din va rile C C~ asa cum se arata In desen si este acor dat pe c~~rttilu'i. Inductanta t., are o. valoare de 0,4 lifJicroh.en Tensiunea de iesire se obtlne prrn inductanta L2, constit

dintr-o singura spira ibobinata peste L1• v .'

Inductanta L, este real izata pe 0 carcasa de plastic cu 'lila rnetrul de 7-8 mm si cuprinde 10 sp ~re.

Alirnentarea se face de la 0 sursa de de curent fiind de cca. 2 rnA.

19. ALlMENTATOR. CU TENSIUNE R.EGLABILA

Pentru alirnentarea diferitelor rnontaje realizate cu tranzistoare, cit si pentnu diferite exper irnentar i, avem nevoie -de o sursa de ourent continuu cu tensiune reglabila. Cum Iolosirea bateriilor de 1,5 volt! sau chiar a celor de 4,5 volti nu este totdeauna convenabila, specialist ii 'au conceput si realizat al imentatoare capabjle.sa transforme tensiunea altemativa a retelei de 110 V sau 220 V lin tensiuni reglabile, cuprinse Ide obicei tntre 0 ~i 24 vol [i.

Aceste alirnentatoare sint echipate de regula cu tranzistoare ~i diode, reglajul terrsiun ii efectu indu-se potentiornetric. in schema de fata este prezentat un alimentator capabil sa .'Ilea la iesire 0 tensiune continua re,glabina intre 0-1'5 volti, Ua un curent maxim de 0,3 amperi; tranzistoarele folosite, lin nurnar de trei, vor fi de armatoarele tipuri : Tl = EFT-351, IE.FT-151,Il13,IlH,IlI5,OC-70etc. T.2 si T3=BFT-121, EFT -123, EFT-323, OC-71i, SFT -250 etc.

In cazul cind dispunern de un tranzistor de putere, ca de exemplu EFT-214, OC-26 etc., abunci In locul tranzistoarelor T2 si T3 conectate In det ivatie se va folosi un sinI.rgur tranzistor de acest tip.

DiodeJe D1-D2 vor fi din ser ia )),7 sau )),nt ca de exern- 1~lu )),7 A , )),rU-21 etc.

Principiul de functionare al schemei jirezentate in figma 51 es he umratorul :

Tensiunea retelei de 220 V sau 110 V este transformata I~'rin intermediul unui transforrnator de retea In 2 X 26 volt! obtinuti in secondanni 1-2-3. Dupa redresarea arnbelor ~12miperioade cu Dl si D2 si Iprin filtrarea tensiunii obtinute I~)rin CI-R~-C2 vom g.asi la intrarea In colectorul tranzis-

121

..

Fig. 51

lru var iatia curentului din Tl este modificarea polar izar ii bazei acestuia, in care scop se Ioloseste un sistern potentiometr ic format din R2 si Pl' Cind cursorul lui PI se va afla catre punctul de jos (minus), atunci tensiunea negativa ce apare pe baza lui Tl este mica; curentul de colector prin Tl este mic ~i ca atare ~i tensiunea negativa ce apare pe ernitorul lui Tl este mica. Ajungind de aici la bazele tranzistoarelor T2-T3, acestea vor fi usor polarizate.

Cind cursorul lui PI este rnutat mai sus, atunci tensiunea de nolar izare creste, creste ~i curentul pr in R3, se rnareste deci )i polarizarea ap licata tranzistoarelor T2-T3, ceea ce face ra tensiunea de iesire sa creasca.

Alimentatorul va fi realizat practic asa cum se arata in figura 51.

Transforrnatorul de retea Tr. 1 va fi coniectionat pe un pachet de tole cu sect iunea de 4-5 cm2.

Nurnarul de spire din pr imar pentru infasurarea de 220 V (a-c) se va calcula dupa relatia :

toarelor T2 ~i T30 Iensiune de a~roape 30 de vol~i. T.n con tinuare tensiunea apare tntre emdonIi a.cestor tI anzlsto~re si masa, c1eoarece borna plus a grupu1IUI de redresare est unde S este sectiunea pachetului de tole, expr irnata in cm2. conectata ~i ea la masa. v . , ~~ Pentru infasur area de 110 V (a-b) vorn fo'losi relatia :

Observam deci ca aceste doua tr anzistoare sint legate 11.1,

serie pe hr atul minus al schernei ~i tot curentul ce va trebui S \17110 = :) 5S00

se scurga In be bornele + si -, unde este cuplat comutatorul -

va trece si pr in pundele' colector-emitor al acestor tranzi Astfel, daca avern un pachet de tole cu S = 5 cm2 va

toare, sub forma unui curent de coledor.. trebui sa bob inam pentru tensiunea de 220 V un nurnar de

Stirn insa ca In momentul in c~re tranz istorul nu e~t4 2200 spire.

pol~rizat, curentul de colector est~ ll_1IC, el prez_entmd 0 rezlse_ Slr ma Iolosita pentru lnfa~urarea pr irnara va avea un

tenta interns destul de mare, ~I invers - cind baza est diametru de 0,1 mm.

polarizata, curentul de. colec.tor este mare '. v .. . _ Pentru determinarea nurnarului de spire necesare unui

Apare, asadar - prm SChl~lb~rea polarJzarllb~zel po .. volt in lnfasnr area secundara, se Ioloseste relatia :

sibilitatea reglarii curentului catre consurnator ~I ca atare

"Ii reglarea tensiunii vde la b?rnele m-n. .." v . uri = 55

In schema noastra tocrnai pe acest Iapt se bazeaza meca W S

nismul rcglar i! terrsiunii de ieyir~,. regvlare care pra~tJc ~s.t ; _ 2 ,. r •

bt' tV in modificarea tensiunu aparute la borne Ie rezis- Astfel, pentru S - 5 ern , vom gasi Wl'7 = 11 spire.

~ 1I1~ ~ P~a -lndul ei caderea de tensiune de pe R3 depindt Pentru 26 vol] i (1-2) va trebui deci sa bob inarn un

dentel t' 1 celo strabate cu alte cuvinte de curentul de co .. nurnar de 26 >< 11 = 286 spire, iar pentru intreaga portiune leect~/~~ rranzist~rului T~. So lutia cea mai convenabi la pen /-3 (2 X 26 V) un nurnar de 2 X 286 = 572 spire. Pentru

11000 \\1220 = __ .

S

123

122

20. DISPOZITIV DE TEMPORIZARE

aceasta infasurare vom folosi strrna de cupru emailat, cu d rnetrul de 0,3 mm.

Pentru becul de scala vom bob ina 6,3 x 11 = 70 spi folosind sirrna de 0,2 rnilirnetri. Schimbarea tensiunii la 110 la 220 V ~i invers se face prin schimbarea locu sigurantei Sig, 1. Pentru citirea tensiunii de iesire este b ca In derivatie pe bornele nt-n sa conectarn un volt de curent continuu,

De asemenea, se recornanda ca in bratul minus al aliment torulu i sa introducem 0 siguranta (notata in schema Sig.2), confectionata dintr-un fir de strrna de cupru, cu metru de 0,08 mm. Rostul acestei sigurante este de a tranzistoarele T2-T3 In cazul unui scurtcircuit Intre "~'_~A" nt-fl.

In alegerea p ieselor trebuie acor data atentie tensiunii lucru a condensatoarelor C1 ~i C2, care Iiind conectate iesirea din grupul redresor stnt sup use unei tensiuni de pes 35 volti. Ca valor i practice, aceste piese vor trebui sa a o tensiune de lucru de 50 V sau superioara acestei valori.

Lampi le de scad! din blocuri nu ard de obicei tot timpul ci un rninut sau doua din momentul apasari! unui buto~ asemanator celui de sonerie, dupa care se sting automat. Pentru a fi aprinse iarasi, va trebui sa apasarn din nou pe buton. Punctionarea acestui intreruptor automat se bazeaza pe Iolosirea unui circuit nurnit de ternpor izare (de timp) ~i care prin intermediul unui releu conecteaza sau deconecteaza circuitul electric. Mecanisme asernanatoare tntilnim si in laboratoarele Ioto, unde pentru expunerea cliseelor este necesar ca lumina sa fie aprinsa un tirnp anumit.

Sint ~i alte domeni i In care mecanismele electron ice de iemporizare I~i gas esc apl icativitate. In schema de fata descriem Iunctionarea si constructia unui asemenea dispozitiv, echipat cu un singur tranzistor p-n-p, de audiofrecventa.

Functionarea dispozitivului se bazeaza pe lncarcarea unui condensator de la 0 sursa de curent continuu, pr in intermediul unei rezistente. Schema de pr incipiu a temporizatorului este data In figura 52.

In schema butonu] B ~i releul Y sint prezentate in poz itie de rapaos, iar lntreruptorul Intr. In poz it ia oprit.

Sa presupunem acum ca trecem intrerup torul Intr, in pozitia porn it.

In ~ces~ caz sursa de 9 vo.ltiest_e conectata prin PI ~i R2 la armatur ile condensatorului C2• in acest moment condensatorul incepe sa se incarce lent, permitind ca prin circuitul RZ-PI-CZ sa apara un curent de tncarcare Ls«. In aceasta situatie, intre punctul notat cu M si masa apare 0 cadere de tensiune (cu minusul catre M) care va polariza baza lui T1• De Iapt In mornentui initial condensatorul se cornporta ca ~i cind ar H In scurtcircuit, apropiind punctul M de 9 volti,

125

r, "EFl'-32f EFT-351 0[-70 !T-!If

In aceasta si tua tie tranzis torul oln_cepe sa conduca, iUI cureritul de colector i, ce apare, va strabate infasurarea 'bar: binajului releului Y, Iacind ca arrnabura P a acestuia sa fi atrasa catre miezul i. Contac.tl!ll a '.'~ trec~.ast.fell.din c catre~ intrerup lnd curentul a,-c ~'l stabl"lll1d crrcuttuil ~b. Du,)' un timp, deterrninat de rnar imea lui C2 ~i de poz itia curswu lui lui PI' condensatorul C2 se incarca corrrplet Iacind ca pOt tentialul bazei sa dispara, deoarece, dupa cum ~~im, curel'lt~ continuu nu trece pr in condensator.

Baza ia de data aceasta po tentialul ern itorudui ~i ca ata tranzrstorul se b locheaza ; in acelasi timp ~i releul Y re>-:it;i in poz'it ia initiala, de repaus, contactu l a 'treclnd pe c.

De retiruat, deci, ca in aceasta situatie condensatorul 'il" este incareat. Ce se iOPltirnpla daca vorn apasa butonul ~ Se observa din schema ca prin interrned iul contactelor x-g condensatoru l C? este suntat, el descarcindu-se, prin contactele

bll'llonului. ~ ,

In acelasi tirnp punctu l M este cuplat direct la -9 volU si ca atare tral'lZistOJul este deschis, releul Y fiind actional, Aceasta situatie se mentine aut timp cit tinern .butornnl $ apasat. In mornentul in care luam degetul de Ipe B, conden satorull lncepe _sa se Incarce, tranzistorul rarninrnd in contlnuare debJocat ~i ca atare releul actionat.

Aceast'a stare se mentine pina la incarcarea coudensatonului, dL1jpa care tranzistorul se blocheaza, iar releu'l trece in repa us.

ILa 0 1D0ua apasare pe B lucrur ile se repeta.

Prin rnanevnare asupra potentiornetru lui PI se rncdifica timpul de incarcare a !lui C2, tirnpul orescind 0 dalta ou marirea rezistentei.

eu C2 de 500 microlarazi ~i cu PI-~ I M 12 se obtine 0, durata care poate varia de la 5 secunde (cimd PI este la va loarea minima) la 2£ secunde (cind P.1 este .la valoarea maxima). 'Daca in der ivat ie cu C21egam un alt condensator GI·.de 1 000 ,microfarazi, Iolosind un iatreruptor basculant K, durata tie incarcare se mareste mult, dbpinindu-se tirnp i de I.a I&secunde la 70 secunde. Marind si rnai mult eondensatorut de incarcare se pot obtine durate de 5-JlO minute.' .

Aparatul poa te fi realazat lntr-o cutie, asa cum se ar ata in figura 52. Poterutiometrul PI poate fi gradat in secunde, Iolosind doua sern iceroani, corespunzator fiecare umeia d.in poz.itbile lui K,

Releul Y va fi de tipul telefonic sau telegralic, avind 0 scnsib i'l i tate <de cea. 1,0 rnA.

Circuibul care trebuie tempor izat va fi conectat he la contactele a=b f ie la cele a=c,

iEtalonarea lui PI se va [ace cu ajutorud unui ceasornic, socotind tirnpul de actionare din momentul r idicarii dege\.buliui de pe butonul B, p.ina in momentul el.iberar i i releului.

Fig. 52

126

21. DISPOZITIV DE ALARMARE

Schemele cu tranzistoare pot fi foarte b ine Iolosite pen tru realizarea unor dispozitive de supraveghere sau de alar mare. De fapt, In ultimul tirnp asemenea scheme au capata o larga raspindire dator ita dimensiunilor. mici sub care pot realiza, a marei sigur ante de functionare, precum ~i unui consurn m ic de energie electr ica. In cele de fata descrie citeva scheme capabile sa alarmeze mai rnulte situatii. Prim schema (fig. 53 a) se refer a la un dispozitiv capabi l sa ses zeze patrunderea apei intr-un loc unde aceasta nu trebuie . ex iste. Schema cuprinde un tranzrstor TIde tipul p-n-p d audiofrecventa (EFT-121, Oe71, II13 etc.) rnontat cu u sirnplu arnpl ilicator de. curent continuu nepoJarizat In poz!

[ia de repaus. J

In colectorul acestuia este inseriat un mic releu capabil sa fie atras la un curent de minimum 10 rn A.

i28

y

-IIII~ gy 1

~ Baza tranzistorului, prin R2 ~i el, este conectata la rnasai Fig. 53

In acelasi tirnp , tot la baza tranzistorul'ui este legat un eleo

trod e2 care se g{,se~te la cca 5 rnrn de un alt electrod ell CO'f

nectat la born'] minus; ambii electroz i sint Inconjurati de tic ~~u optic de !apt~I ca in 10cuI unde a fost depozitat discantitate de sarc de bucatarie, In aceasta situatie la baz pozitlvul (s~.u cel. dol elec~rozi) .a p~tr~ns apa.

tranzistorului I1Ll patrunde nici 0 tensiune negativa, tranzis-], E~edroz.11 el ~l e2 vor fi realiza] l d~n sirrna de cupru neitorul fiind b locat. In momentul In care sarea este urnezit ~ola~a cu diarnetru] de 3-4 mm. Lunglmea fiecarui electron prin patrundcrea apei, rezlstenta electrica dintre cei doi elec va f! de c~a 300 ~m, distan1a de 5. ~rI_J dintre ei Hind ment}. trozi se micsoreaza mult, iar baza este apropiata de potent! nyta de citeva piese de masa plastica introduse ca niste inele

alul negativ al sursei. In aceasta situatie tranzistorul incept (tlg. 53 a) ... ~ v

sa conduca, iar releul y I~i atrage arrnatura stab il ind contac I + ~lec!ro~11 Im~reuna cu ~area pot fi introdus! intr-un sacutul a-b. Dad la aceste contacte vorn cupla 0 soner ie ~i un b e~.e PII~Z~ sau .1I1tr-o tava d~ rnasa plastica, Marele avanta] sau numai unul din acestea, vorn putea fi avertizati acus·!l1 dispozi tivului este acela ca in rapaus nu consurna nici un

[I (c5(3) fOOOO"jil ~ Inelilolotor.Jn

a

rr----~-~-'---=rl--II~

'VJI..'IJ"vo-,. t 9V. l7I!IJr

I II

a

EfT-/2f DC -7{ ETC.

b

129

curent. Pentru reglarea sensibll itatf aparatului p~ntru . r itele grade de umezeala se va actiona asupra rezistentei

marind-o sau micsorlnd-o. . .

Un alt montaj de aver tizare e~te c~l din ft~ura 53 b,

reprezinUi un dispozitiv capabil sa .seslzeze ap~l~?erea (a tia) unei lurnini. Ca element de sesizare ~ lU~I1~ll se fol un tranzistor defect, druia i-a fost. dat JOs capacelul meta

care protejeaza p lacuta de germanlu. .

lntre baza lui T, ~i minus.se va conect~ perechea ?e J.

tiuni baza-ernitcr sau b~za-colector ~In bun.a ~tare). P:~ncrp schemei consta in sC~I.mbare~ :.ezlstentel JonctlU1111 p-n

tranzistorului la aparttla lummi!. .,

In repaus schema este blocata, releul Y nef~1l1d ~C"V""'~.,

Clnd apare raza de lumin~ pe ~up:afata plac~tel de

niu rezistenta electrid a jonctlUntlor scade, iar T mo~arizat, prin et incepind sva cjrcule curent~1 de c~lec tn acest moment se observa ca apare pojar izar e ~l pe

lui T2 care se va debloca. . .

Reieul Y fiind astfel actionat, va face ca prm interrned

con~actelor a-b sa s~n~ s~nerIa s._. . ."

Clnd r aza de tumina dispare, schema trece Imediat In

[ia initiala. . ., d v

Schema poate fi folosita ~i ca dlspozlvitv ev numarar

. lor care trec de exemplu, pe 0 bancla, daca acestea.

f::~= prin fata tr~nzistorului To int:erupind raza de l umi

In aceasUi situatie in locul releulul Y se va monta un

prevazut cu numarator. .

In locul unui tranzistor uzat, pentru ace.st r:}0ntaj se

Iolosi, cu rezultate mult mai bune, 0 iotodioda.

22. GENERATOR DE 8ARE TV

131

Reglajul unui receptor de televiziune se ponte face Iolosind fie semnalul emis de studio, fie Iolosind un generator de semnale, special construit, care perrnite ca pe ecranul telev izorulu i S{I apara anumite imagini simple.

In situatia in care receptorul de televiziune are 0 defectiune ce face irnposibi la apar itia vreunei imagini, pentru localizarea deranjamentutui este absolut necesara prezenta generatorului de semnale de televiziune (TV). Acest generator, care de cele mai multe ori este denumit "mira electronlca", este de fapt similarul heterodinei modulate folosita pentru acordul receptoarelor de radiodifuziune.

In cele de fata {fig. 54) descr iern constructia unei scheme simple echipata cu tr anzistcare ~i care perrnite verificarea etajelor de baleiaj, de Irecventa interrnediara ~i a etajelor de intrare. Practic, generatorul descris perrnite ca pe ecranul televizorului sa apara un nurnar de bare (Iisi i) lurninate s i intunecate, Iunct ie de poz.itiile cornutatoarelor de manevrare.

Pr incipial, se pleaca de la posibilitatea blocar ii spotului cinescopului cu ajutorul unor sernna le sinusoidale sau dreptunghiulare. Se stie ca 111 cinescop spotul care produce lurninozitatea ecranului este depl'asat (baleiat) de sernnale de balela] ver ticale si orizontale, asa Iel ca aces tea descr iu pe ecran l inii orizontale distincte, care pornesc de la sttnga la dreapta si de sus in jos.

Dad la anumite intervale de timp stingern acest spot, pe ecran vor apare dungi (fi~ii) intunecate, intercalate cu dungi luminoase.

Intre numarul de dungi ce se pot obtine, frecventa ap licata ~i celelalte rnar irni electr ice privind deplasarea spotulu i

Fig. 54

exists relatii de calcul precise. Astlel, dad! vrem ca pe ecr televizorului sa apara un nurnar m de fI~ii tntunecate ( si luminoase (albe) oriz?n~al~, va ~rec~i ca pe elecvtrodu. cornanda al cinescopulwi sa fie ap licata 0 frecventa to sin

so idala, data de relatia:

unde:

m = numarul de Iisi i albe si negre;

t n = Irecventa cadrelor (In sistemul TV din tara noastJ'i

fn = 50 Hz). ..J

Spre exemplu, pentru a obtine m = 10 ft~ii si cu l, = 50 HIij

gas'im:

t .:». f = ~ 50 = 250 Hz.

o 2 Ii 2 -

Pentru a obtine jumatate de ecran intunecata ~i [urnatate lurninata, adica m = 2, va fi necesara 0 frecventa :

to = ! x 50 = 50 Hz. 2

Aceasta imagine, formats din bare .ori~ontale, se ,Poate obtine aplicind pe grila amplificatorulUl video al televizoru-

132

lui (ELl80, PL83, 6 n 9) 0 tensiune in jur de 2 vol] i si de freeventa calculata. Oscilatorul Iolosit in acest scop poate fi construl t dupa 0 schema Le, dar poate fi un sirnplu multivibrator. Pentru a obtine pe ecranul televizorului bare verticale, va trebui sa apl icarn la grila arnplificatorului video 0 frecventa tv data de relat ia :

tv = "!. zn 4

unde:

m = nurnarul de f isi i albe si negre verticale;

Z = nurnaru l de linii orizontaie (emisiunile din Republica Socialista Romania se Iac cu 625 linii);

n = numarul de cadre pe secunda.

De exernp lu, pentru a obtine 10 ftsii va ]j necesar a 0 free-

venta : "

tv = "!.Z.fl = I_2 ·625·50 = 78 125 Hz, 044

iar pentru a obtine 0 jurnatate de ecran Iurninata s i cealalta jumatate lntunecata, va fi necesara Irecventa :

t = ~ . 625 . 50 = 15 625 Hz.

v 4 '

In figura 54 este data 0 schema de generator capabil sa furn~zeze pe ecsanul televizorul.~i un numar de 6 bare negre verticale, prevazute cu ondu lati i sub forma dintilor de Ierastrau. Schema cuprinde un tranzistor rnontat ca oscilator cu frecventa de lucru de 93 750 Hz (aprox. 94 kHz).

A~ceast~ frecventa este rnodulata In arnp litudine de 0 frecventa de circa 300 Hz, ce apare ca urmare a tncarcar ii si descarcar ii .condens~torului C4, blocind ritmic functionarea oscila~orulUl..: Valorll~ neces~re realizar ii bobinelor L1-L2 sint aratate 10 schell~a. ~ent.r.u reglarea oscil~torului exact pe frecventa necesara obtiner ii celor 6 bare vertica Ie, se va actiona asupra miezulu i bobinei.

. o schema cu mai multe posibi litati de lucru este cea din

Iigura 55. .

133

135

Acesta cuprinde un oscilator de radiofrecventa realizat tranzistorul T 1 ~i capabil sa produca frecvente cuprinse tre 28 si 70 MHz, un osci!ator (T2) cu Irecventa de 225 Hz e va da pe ecranul televizorului 9 bare orizontale ~i un 1 tr eilea oscilator echipat cu T3 capabi! sa produca pe ecran

bare vertica le.

Schimbarea frecventei oscilatorulul de radiofrecventa se rea lizeaza cu ajutorul unui condensator variabi] cu aer, avind limitele de var iatie ale capacitatii cuprinse intre 5 ~i 50 pF, u cu ajutorul unui trimer. In cazul folosirii unui trimer cu disc de ceramics, pentru manevrarea acestuia se va Iolosi 0 piesa circulara din material izolant de forma unui inel, care va fi consoli data (prin lipire) de disc ~i va perrnite 0 retire comoda a acestuia. Valorile bobinelor sint aratate in schema.

Intreg montajul va fi introdus intr-o cutie metalica bine ccranata, avind scoase pe panou borne Ie de cuplaj ~i organele de cornanda indicate In schema. Scala aparatului, care poate Ii realizata in diierite Ielur i, va fi gradata 10 prima jurnatate In MHz, iar In cealalta jurnatate, In pozitii corespunzatoare canalelor de televiziune in care oscilatorul patrunde pr in armonicele sale.

Generatorul se Ioloseste tn modul urrnator :

Pentru verificarea etajelor televizorului de la detectie in jos pe grila tubului amplificator de videofrecventa, se va ap lica sernnal fie de la bornele M-N, cind Yom obtine bare ver ticale, fie de la borne Ie R-S, cind vom obtine bare orizontale,

Pentru ca aceste generatoare sa Iunctioneze, va trebui ca intrerup toarele 11 ~i I; sa fie cup late, iar 10 decuplat.

Pentru acor dul etajelor de frecventa interrnediara, care In cazul televizoarelor au Irecvente In jur de 30 A1Hz, se va regia butonul de acord care manevreaza pe CV til pozltie corespunzatoare acestei frecvente. Cu ajutorul a doua fire se vor lega bornele U- V, una la masa, iar cealal ta printr-un condensator de 50 pF pe grila unuia din tuburile lantului die Irecventa interrnediara. Manevrlnd pe I v ~i 10 vorn obtine fie bare verticale (poz.A), fie orizontale (poz.B), fie asa-nurnita "tabla de sah" (poz. C).

Pentru verHicare, respectiv acordul blocului de radioIrecventa, bornele u-ti se vor conecta la borne Ie de antena ale

televizorului. Cornutatorul de canale va fi trecut pe unul d canale. Butonul de acord al generatorului va fi trecut pozitie corespunzatoare. Pentru aducerea canalelor In se vor roti miezur ile, respectiv trimerii din circuitele la torulu i Iiecarui canal, p ina la obtinerea pe ecranul tel zorului a imaginii Iorrnata din bare.

Pentru reglarea liniaritati i se vor lua In conslderatie zile de pe ecranul televizorului : pentru 0 buna Iiniaritate v trebui ca fiecare din ele sa aiba aceeasi lat irne.

Inductanta L5 care are rolul de a opri trecerea lnaltei vente catre masa, se va realiza prin bobinarea unui nurnar 200 spire cu sirrna de 0,1 mm izolata cu bumbac sau rna pe 0 carcasa cu diametrul de 18 mm. Bohinajul se va execu sub forma unui golet avind latirnea de 5 mm.

23. AMPLIFICATOR PENTRU PICUP

Atunci cind picupuJ nostru nu este prevazut cu amplificater propriu ~i nici nu dispunem de un aparat de radio cu instalatie pentru redarea discurilor, putern construi un ampl~ficator care sa fie introdus chiar in cutia picupului si care pr m perforrnantele sale sa satisfaca aut pretentiile de Iidelita te, cit si de in tensi tate sonora.

Rostui amplificatorului intr-un asernenea caz este acela de a amplifica curentii de audiofrecventa Iur niza] i de doza de. redare, care In rnajor itatea cazurilor este un cristal piezoelectric, si a Ie reda intr-un difuzor.

Schema propusa spre realizare este cea din figura 56. Doza piezoelectr ica a picupului care se conecteaza printr-un cabl u blindat la bornele de intrare a-b, va debita catre PI un curent de audiofrecventa In ritmul semnalelor imprimate pe disc; de la PI> care este un potentiornetru de velum, sernnalul intra, printr-un condensator de 2~5 MF /6 V, in baza primului tranzistor (TIL care lucreaza ca amplificator de tensiune. Reglajul tonului se face actionind asupra luiP2. Cind cursorul acestuia se afia In partea de sus, condensatorul C2 este conectat la rnasa, prin el scurgindu-se cu usur inta (catre rnasa) toate Irecventele inal te ~i ca atare, In auditie, vor predomina tonurile joase. Cind cursorul lui P2 este catre capatul de jos, lntreaga lui valoare este introdusa in circuit ~i ca atare frecventele ina lte nu se vor mai scurge catre masa, ci vor trece catre baza lui TI unde vor fi amplificate.

Semnalul arnpliflcat, cules la borne Ie lui R4, este tr imis prin C3 catre baza lui T2•

Cuplajul intre T2 ~i tranzistoarele finale se face prin Tr 1, care este un transformator de cuplaj ~i in acelasi timp defazor. La bazele tranzistoarelor T 3 si T 4 se vor ap lica sernnale egale,

1117

dar opuse ca Iaza, In continuare sernnalele de radiofrecventa sint ap licate difuzorului, prin interrnediul translormatorului Tr 2, astfel realizat, incit sa perrnlta 0 adaptare corecta fntre irnpedanta difuzorului si cea a tranzistoarelor.

Pentru 0 redare clt mal Iidela, fara deforrnari, in schema -a introdus 0 reactie negativa de curent prin existenta rezislen]ei R3 din ernitorul lui Tl ~i a grupului de reactie RB-C'I onectat lntre colector ~i baza lui T2• De asemenea, rezistenta R12 din ernitorul lui T3-T4 joaca rolul de rezisterita de reactie negativa, Grupur ile de rezistente R1-R2, R5-R6 si R9 ·RiO sigura polar izarea bazei tranzistoarelor respective. Pentru lmbunatatirea caracteristicii de frecventa tntre colectoarele lui T3 si T4 s-a introdus gruput Rn-C6•

Tranzlstoarele Iolosite sint de tipul celor de audiofrecventa si anume pentru Tl ~i T2 se vor Iolosi unul din tipuri le EFTlSI, EFT-351, 1113, II14, II15, OC-70, 2N107, 2N412. P6D, "2SB171 etc.

Pentru Ts ~i T4 (arnbele identice) se vor folosi tr anzistoare finale, ca, de exemplu: EFT-121, EFT-122, EFT-321, [113. OC-71, OC-72, 2N466, 2SB[76 etc.

Difuzorul va fi ales dintre acelea de 0,25 wati cu membrana ovalasau circulara.

Transformatoarele Tr! si Tr 2 se vor realiza pe miezuri e tole obisnuite, pachetul pentru Tr ! avind 0 sectiune de

minimum 1 em 2, iar pentru Tr 2 de 1,5 em 2. .

Iniasurarea I a lui Trl cuprinde 1 200 spire din strrna de cupru ernailata cu diametrul de 0,1 mm, iar inlasurarea secundara (I I ~i I I I) un numar de 400 spire cu prlza mediana (a.dic~ ([ si I I I au fiecare cite 200 spire). Se va folosi strrna emailats le 0,2 mm diametru.

Pentru Tr2 vom bob ina in primar (I I si I I I) un numar de 2 X 500 spire folosind sirrna de eupru ernaila t ?e 0,15,!1l11! iametru, iar pentru I un nurnar de 80-100 spire cu sirrna de cupru emailat de 0,3-0,4 rnrn diametru.

Intreaga schema va fi realizata pe 0 plikuta de textolit de 3 mm grosime.

Dispunerea pieselor se va face ca in Iigura 57. Aceasts

placuta va fi iixata la rindul ei in cutia principala. .

Cele doua potentiornetre, precurn ~i tntreruptorul s~rse,1 e alimentare, se vor fixa pe p laca de deasupra cutiei, [lOga

139

JOlfljlO +

--1 ~ '~

~~~~

~

.,

o

o

Pz

Fig. 58

platanul pentru discuri. Difuzorul poate fi fixat pe capacul tiei, care este demontabil, ~i care in tirnpul folosirii (auditillor) poate fi asezat cit mai convenabil (fig. 58). Intre menta] ~i dlfuzor se va rnonta un cordon cu doua fire. Unul din capete va fi Iixat permanent de difuzor, iar cu celalal t t printr-unstecher la 0 prize Iixata pe panoul cutiei. Acest cordon de legatura poate avea cca.l,5 m ~i in timpul nsportului va fi pliat ~i pr ins tntr-o clerna de tabla Iixata in interiorul capacului.

Alimentarea acestui arnplificator se poate face ~i de la ua de curent alternativ, in care caz In locul bateriilor vom rnonta un redresor capabil sa furnizeze 9 volt! ~i care te Ii conlectionat dupa schema din figura 21.

Pentru ca amplificatorul sa Iunctioneze cit mai fidel, este necesar sa fie acordata 0 deosebita atentie alegerii tranzistoarelor, precum ~i Ilxar ii punctului de Iunctionare al acestora. Astfel, valoarea curentului continuu de repaus prin tranzistorul Tl trebuie sa fie de 1 mA, iar prin T2 de 2-3 m A. Acesti curenti pot fi adusi la valorile respective prin modiIicarea rezistentelor R1-R2 de la Tl sau R5-R6 de la T2. Daca, pre exemplu, curentul prin T2 este mai mic decit eel necesar, tunci He d. rnarirn valoarea lui R6 de 1a 10 k.o 1a 12 k.o,

141

fie ca micsorarn valoarea lui R5 de la 50 k Q la 45 k n M rnai mult, dupa caz. La fell se procedeaza ~i pentru T1.

In ceea ce pr iveste tranzistoarele finale, acestea trebure sJ aiba un curent de repaus eft mai egal, cu alte cuvinte sa ~ cit mai apropiate din punct de vedere al caracter isticilor elect c trice.

Pentru aceasta va trebui sa masurarn la aparatul de val ficat trarrzistcare valoarea curentului me colector I , pem1r caLltll oind [b =(D si pentru cazul cind [b are diferite valai Va fi rnontata ca T3-T4 numai acea pereche de tranz.lstose care are valoarea l , cit mai apropiata, daca nu egala.

r J

24. AMPLIFICI\TOR. DE SONOR.IZARE

Datorita propr ietatilor sale, amplificatorul este foarte rnullt folosit ~i In instalapi.ile de sonorizare; el pennate ca voce a unu i conlerentiar sa poata fi ascLl1ta~a de sute de persoane, ca In sectiile fabrici'lor muzica S-3 fie prezenta pr in interrnedjul difuzoarelor, perrnite ca In sal i le de teatru vocea actorilor sa Ipoata f,i auz.ita Iia fel de bine dim oricare parte a salii s.a.rn.d. Intr-un cuvint. amplificator.ul de sonorizare estc util acolo unde trebuie ca un semnal sonor de intensitate mica sa poata fi ascuJtat de un nurnar limare de persoane aflate [1i1- tr-o Indipere sau In naai mudte Locuri.

Principial, 0 instalatie die sonor iz.are se compune dintr-o sursa me sernnale (microion, picup, radio), dintr-un amplificator ~i dintr-un numar de difuzoare legate la iesirea microfonului pr intr-o jinii~ bif ilara.

Elernentul de baz a ;J! unci asemenea instaUati,i este, binetnteles, amplificatorui eiectronic, numit ~i amp'Iificator de so.norizare. Fata de amplificatoareJe obisnuite acesta este caraderizat prin aceea ca trebuie sa asLgure la iesire 0 putere mult mai mare. Astfel, daca un asemenea amp liiicator trebu ie sa actioneze un nurnar de 20 difuzoare a 0,'5 wati fiecare, puterea la iesirea din ampilificator trebuie sa fie de:

P = 20 X 0,5 = 10 wati.

Prna nu de mult arnpllflcatoarele de acest tip se realizau exclusiv eu tuburi. Succesele ob.timute In tehnologia fabricar ii tranzistoarelor de putere a perrnis realizarea de asernenea amplificatoare de putere complet tranzistor izate.

In cele de fapi descriem 0 schema de arnpl ificator capab il sa furnizeze la iesire 0 putere de cca, 15 wapi (fig. 59). AmpJi-

WI

." c: ~----c=~~~~~

":

'"

t::~~

"'''' .

~1~~~

~

Iicatorul este eoneeput cu un nurnar de patru etaje: un eta] de intrare realizat eu tranzistorul 1\, un etaj arnplilicator de tensiune cu T2, un etaj prefinal realizat cu T3 ~i etajul final in eontratimp realizat cu perechea de tranzistoare T4-T5'

La bornele de intrare 1-2 ale amplificatorului se poate conecta I1n microion, un picup, un magnetofon sau aparatul de radio. Din schema se observa cii sarcina tranzistorului 1'1 este in circuitul ernitorului, ceea ce asigura 0 irnpedanta de inhare destul de mare. Semnalul cules de la bornele rezistentei R2 este dirijat prin C2 catre baza lui 1'2' care este rnontat dupa schema clasica. La bornele lui R5 gasirn semnalul amplificat, de unde prin C5 este trecut In baza prefinalului 1':l.

Din tniasurarea prirnara a translorrnatorulul defazor 7'r1 sernnalul ataca bazele tranzistoarelor T'I si 1'5' Lucr ind in contratimp: la 0 serniper ioada va fi deschis 1'4' iar Ia cealaltii 1'5'

Semnalul amplificat de 1'4 ~i 1'5 apare In primarul transIorrnatorului de iesire Tr 2, de unde prin inducj ie poate fi cules la bornele lnfasurarii secundare 111, obtintndu-se 0 tellsiune pina la 30 vojti.

Pentru 0 arnp lif icare J,ipsiUi de distorsiuni, a fast introdus un circuit de reactie negative lntre iesirea amplificatorului ~i baza lui 1'3' Se observaca sernnalul audio cules In 111- Iasurarea IV a lui Tr 2 este in tors in ant i iaza prin R,--C 7 in baza etajului preamplificator 1'2'

Pentru reglarea volumului (arnp li licar ii) a iost introdus in circuitul de intrare potentiometrul PI de 0,5 JV\ 12, iar pentru reg I a rea tonului a fost prevazut circultul ser ie C3--P2, care lunette de pozitia cursorului P2 va scurge sau nu la masa frecventele Inalte.

Alirnentarca amplificatorului este prevazuta a se face de la 0 sursa de curent continuu de 12 volti, curentul consumat In lipsa sernnalului audio fiind decca. 150 rnA, iar cu sernnal, de 1,5 amperi. Drept sursa poate fi folosit un acumulator sau un redresor.

Amplificatorul lucreaza cu distorsiuni rnici in gama freevente lor audio cuprinse tntre 100 Hz si 8000 Hz.

Tranzistoarele Iolosite vor fi cele indicate pe schema. o atentie mare trebuie acordata perechii 1'4--1'5 care trehu ie sa a iba caracteristici foarte apropiate.

10 - ~126

145

Translormatorul Tr 1 se va realiza pe un rniez E + 1 sectiunea de 3-4 cm2.

In primar (I) vom bobina 1 200 spire cu slrrna de c emailat cu diametrul de 0,12-0,15 mrn, iar In secu nurnar de 2 X 250 spire cu s'irrna de cupru ernailat, ell rnetrul de 0,25 mm.

Pentru Tr 2 se va folosi un pachet de tole tot E + 1

o sectiune de 9-10 cm2. (Se aleg tole RI4.) Infa~uril.ri!e mare (I ~i II) au fiecare ctte 100 spire bobinate cu s cupru emailat.de 0,8 mm diametru, iar III un numar 90 spire cu sirrna de cupru ernai latv de l mm diametru.

Pentru Infasurarea de reactie IV vom bob ina cu sifmii cupru emailat.de 0,25-0,35 mm un nurnar de 15 sp

Curentul de repaus (in lipsa semnalului) prin 1'4' resp To, trehuie sa fie de maximum 59 m A. Acest curent se regl

prin modificarea valorii R13. In acest scop se .. _- ... ;A_'.

pe rind, in bratul lui 1'4' apoi 1'5' un miliampennetru. ~U de alimentare conectata se mod if ica R13 ptna cind curen atinge valoarea de 50 m A,

Rezistenta R13 se poate real iza din sirrna de nicheli

bobinata pe un suport izolant.

Valoarea curentului de repaus prin T3 va fi tot de c

50 mA, eta]ul lucr ind In clasa A. .

Pentru a se evita incalzirea excesiva a tr anzistoarelcr nale, se vor Iolosi radiatoare de r acire, confectionate din miniu, Practic se vor taia doua dreptunghiuri de tabla alurniniu de 1-2 mrn grosime ~i care se vor tndoi asa se vede in figura 60. Aripioarele se vor fixa pe placa de taj cu aceleasi surubur i cu care este Iixat tranzistoruL

~-- Cordon de c/lmmtare

Fi,g. 61

, Intregul montaj va fi realizat pe 0 placa de textolit grcasa 3-4 111m, piesele Iix indu-se dupa procedeele descrise tnt celelalte scheme, CLItia in care se va introduce menta, I va fi coniectionata la rindul ei din tabla de aluminiu de mrn grosillle, din tablade fier de aceeasi zrosime sau din

la~aj. l~ fi~ura61 ~ se prezlnta un model p'entru 0 cut ie conionata d in tab l.i. Aceasta se cornpune dintr-o rarna de a incheiala pr in nituire ~i prevazuta cu doua coltare laa Ie, pe care sf! se poata spr i j ini ~i fixa p laca de textol it. Aceaa din urrna nu ocupa toala suprafata inter ioara, ci este rna i rUt cu cca 30 mrn, in spatiul a s.tfe I creat fixindu-se lntre-

pt?rulc! potentiometrele, precum ~i regJetele pentru cuplarn trar ii,

Pentru borne Ie de intrare notate in schema cu 1-2 se pl:evedea 0 regleta cu doua borne in vederea cup lar ii picu-

lUI ~i aparatului de radio, iar In der ivatie cu ea se va fo, si 0 prizf circular.i, r ezervata magnetofonului sau micro-

ului. .

Cele dOLIa ca pace care vor acoper i cu t ia se vor confect iona Tl tabla de acelasi fel; ere se vor fixa"prin sur ubur i CLl diameI de 3 rnm, Iolosindu-se ca p iese de pr indere citeva col-

Linia de legiHura intre amplificator si grupul de difuzoare ersale se va real iza din sirrna de cupru de minim 1 mm

Fig. 60

147

diarnetru, izolata in vinilin sau cauciue. Se poate tntreouinta ~i cablu de coborlre tip panglica, iolosit la antelilele de tele-

viziune.

Sirrna se va Iixa de pere'[i , In locuri cit nnai Ier ite ~i fara

a str ica estetica tncaperuor.

In [ocul unade trebuietrasa 0 der ivatie, ad ica acolo unde

trebuie conectat un diluzor. cablul respect iv va fi dlezizolJ't pe 0 portiune de 1 ern, se va conecta perechea de fire ce meJ:·~~ catre diluzor , dupa care folosind banda izolatoare vorn aGOperi [ocul conexiunii.

Difuzoarele folosite vor fi de tipul eelor de radiolicare.

tmpreuna eLI transformatol1l'J! lor de iesire.

Legatura intre microion si amplifieator se va executa CD cablu ecranat, ecranul trebuind sa fie pus la masa montajului. Pentru a se ev il a eveI'ltuale perturbatii ce pot apare sub forma unor zgomote permanente, este bine oa puncbul de mas a al amplificatofll!lJui sa fie legat la 0 Ipriza <de parnint.

Daca amploificatoful osci leaza (fluiera) in permanenta, chiar daca la bornele de intrare n u este apl icata niei Q sLlrs:a de semnale, Insea[iJi]na ca trebuie 'sc_himbate intre ele capetele tnlasurar i! IV, adlca firul (ca,!Llatul) care este legat Ila gnwul R7-C7 se va lega Ia rnasa ~i invers.

,

25. lfELEVORBIT0ARE

I

I K

Tele~orbito!wl sau !nterfolill'll este 0 instalatie electronica ce perrnite Ilegatura pr m voce lntre doua sau mai rnulte persoane af late la 0 distants oarecare.

Spr~ dveosebir~ de telefon, televorb itorul prezinta rnarele ava~taJ ca. pe;mIte 0 _legatura mai cornoda ~i mai rapidi:l: ~aca atwnc; cmd. ,:orblm la t~lefon trebu ie sa tinern microlece~torul rn poz itia cunoscuta, In cazul folosirii televorbitorului, persoana respec!iva vorbeste djntr-o poaitie cornoda de.la masa. de lucru, ~aspunsu.1 primi.ndu-I In difuzor. Lega~Llla cu c~)Jespondentlll se obtine rapid, nemaifiind rrecesara

interventia centralei telefonice. .

A In f!1od ~Nr.ent, ~~Ievorbitorul se instaleaza intre camere, intre b irouri ~I secbi i de producl ie, intre 0 incapere si cnrte

s.a.m.d. . .

D_istanta lntre corespondent! poate varia de la zed de rnetri Ilia citeva sute ?e rnetr~ (200-300 rnetr i), legatura Intre aparadele respective rea lizindu-se cu un cablu bifilar ca, d~ex~lTIplu, ca.bIul tip. panglica Iolosit pentru antenel~ TV, s~nm.a .de son~ne sau once alt conductor izolat.

. Prmc~plUl .de tunctiona.re al t~l.evorbitorului este sirnplu (fig, ?2). la intrarea unui arnpbif icator de audiofrecventa af.l.at.111 pund.uI A, s~ cup leaza u.n microfon M, iar la iesire, prrn 111terrI_ledlUl unui cab'lu, un diiuzor (Dif) ailat la 0 distants oareeare, 111 'Puncb~Ii B. Tot ceea ce se vorbeste lin punctul A se ~oa~e asculta in punctul B, Amplificatorul se instaleaza

de obicei la cap atul A. . . .

~rac~ica de plna aCUMl a. deir:lOn~trat di acest gen de cornunicatie este Ioarte avantajos ~I util, realizarea instalatiilor

149

PIINcr B

PIINcrA I

: I

Amp/Inca/or - '\ 1_n1

~------------------~

M: I Di{IIIOf.

: I

Fig. 62

respective fiind putil~ pretenti.oas~ af it din punct de vedere

al mater ialului , cit ~1 31 reglaJulUi. . v

Tn cele ce urrneaza recornandam spre realizare doua scheme de televorbitor: 0 schema pentru doua postuni (fig. 64) ~i o schema pentru rna i multe postmi (fig .. 69l· . v • Schema din Iisura 64 se ,poate Iolosi cind dor im sa realiZ{IN1 0 legatura coomoda tntre doua carriere sau birouri, aMate

la maximum IO() mehi departure una de alta. .

Schema-bloc a acestei instalaf i se prez.inta In Jigura 6~.

Aici se observa c5 avern de a face cu un ampliflcator , doua diIuzoare-vunul instalad tntr-e incapere, iar al!ul.ll1 Imc3Jpere~ ceallallta-si un cornutator K, CLI ajutoru] canna se comuta intrarea ~i' iesirea din amplificator.

Fig. £3

i:jO

Fig. 64

Schema este caracterizata prin faptul ca In locul microionului este folosit tot un difuzor, difuzor care asigura atit tr imiterea Intrebar ii, dt si prirnirea ,riispunsLlllui.

Schema este de tipull "Simplex", ceea ce irrseamna ca pentru 0 pozijie a comutatorului 1(, persoana din A vorbeste, iar persoana din B asculta ~Ii invers.

Operatia de trecere a comutatorului K de pe .vorbire" pe .ascultare" ~i invers, se -executa de catre persoana tare se af la In punctul unde esle instalat ampl ificatorul (In cazul nostru In punctul A).

IRolul comutatorului K este de a c.onecta la in tr area ~i iesirea amplificatorului, cirtd diluzorul nr. 1, dod dijuzorul nr. 2.

lntr-adevar, atnnci ctnd 1( este In poztt ia "vorbire" (pozijia (iBn desen) difuzorud nr. 1 este conectat prlin contactul 1 ~i bnaju'l A la intrarea In arnp lificator, iar dihrzorul nr. 2 prim contactul 3 ~i Ibratul B la iesirea aceluiasi arnpliIicator.

151

In aceasta pozbtie tot ceea ce se vonbeste In lata d iiuzonuiui nr . 1 se va auzi in difuzorul nr. 2, aflat In B.

In rnomentul cind I( este trecut 1111 poz itia opusa, adica pe "ascultare", se observa din schema bloc di d.ifuzor ull fir. 2 este conectat lla untrarea In amplificator pr in contactul 2 si bratul A, iar difuzorul nr . 1 la iesirea din ampl rlicator , prin contactu l 4 ~i br atul B, sibuat ie In care tot ce se vorbeste in lata difuzorului fir. 2 din B se poate ascul ta in ~ata ciiifuzorului nr. 1 din A.

Este evident ca punerea in Iunctiune a ampl iiicatorului , precurn ~i reglarea tar iei semnalului ascultat se electueaza de catre persoana din A.

Realizarea practica a schemei din figura 64 I,m .prez imta cornplicati i. Piesele Iolosite sint usor procurab ile, iar montarea [or nu irnpune nici 0 specializare.

Difuzoarelle Iolosite vor fi cele me 0,25W, iolosite curent in rad iofieare. E lc pot fi procurate de la magazinele de specia I itate.

Drept transformator de intrare ~i iesire se poate folosij transiorma toru I d ifuzoru lu i de r adiofiicare.

Drept corrm tator (I() se Ioloseste 0 cheie teleionica care se poate conecta asa cum se arata 1111 figura 65a, sau un cornutater de garmil, eu doua pozij ii, intrebuintat la radioreceptoarele por tab i Ie de tip Sport (1furist), piesa care se gase~te in corner] la rnagazinele me speciailitate ~i care va fi conectat

conform notatiilor din figura 65 b. _

In cazul cind I1U putern procura transformatoarele Tr 1 si Tr 2 ~i nici cornutatorul K, atunci putern sa le construirn ur rnind indicati ile de fata.

Cornutatorul I( va fi real izat dintr-o plata de textollt, pertinax, celuloid, plexiglas sau ait materia I plastic de 3-4mm.

r :I /
r ~
~ "
0 4 B 3 b

Fig. 65

152

Aspectul general ~i dimensiuaite pieselor componente sint cele din DiglUra 66.

Iiunctionarea lui este sirnp la : in Iata supraietelor rnetalice Iixe 1, 2, 3, 4 se depiaseaza supraietele metalice A si B care sint 'ffiilanevrate 0 data cu maneta m (fig. 66 a).

Baza cornutatorului va fi realizata asa cum se arata in Iigura 66 b. Tro [ocur ile destarrate eonta'ctelor Iixe vor fi fixate, au ajutor ul unor nitur i de aluminiu sau cupru, placutele metalice real izate dupf cum se arata In figura c. In acest scop se va Iolosi tabla de alarna de 0,2 111m grosime.

Piesa mob ila are forma si dirnensiunile din figura 66 d si se conlectioneaza din acelasi material ca ~i placwta de bazri. In part il« later ale ale acestei piese vor fi pract icate, ~u ajutorul unui traforaj, cite doua santur i in forma me S. In aceste santur i vom inModuce 0 9uv!ta de tabla de alarna de 0,2 mm grosime. De fiecare ~uv!ta se va prinde IPrin cositor ire cite 0 bucata de lilta Iwroga de 3-4 ern. Cela'lalt capat al llIitei va fi lipit: unul In punctul de contact x, iar celalalt in !J; prin aceasta se real izeaza legatura electr ica dintre contactele mobile A ~i B.

Manda din figura 66 d se Iixeaza pe plaoa de baza cu ajutorul unJilui surub de 3 rnrn <iliatmletru. Pentru ea cele patru contaote fixe sa preseze cfit mai bine pe contactele mobile se vor folosi citeva fibre de elastic tntins de urechile special prevazute, asa dupa CUOl se arallt3 lin [igura 66 e.

La rlnc1~111 sau Irntreg corsertatorul se f ixeaza In cadrul schernei de ansarnblu cu surubur i, prin intermediul celor patru orificii din cottur i.

Punctele de conexiune riotade iq1 schema-bloc, eorespund cu cele din desenul 66 a.

Pentru realizarea translormatoarelor Tr 1 si Tr 2 se va Iolosi un pachet de tole CLI sect iunea de 1-1,5' em 2.

Inlasurarea I a Tr 1 va cuprinde 550 spire bobinate de sirrna <de cu,pru emailat de 0, I !TIm. Jnfa~urarea II are un nurnar de 40 splire, din sirrna de cupru ernailat cu diarnetrul de 0,35-0,5 111!TI. La inceput se va bob ina infas~lrarea I, iar dlupa aceea i-nfa:;,urarea II. 1wtre ele se va aseza LIn strat izolat de carton gros de 0, I nnl~'U. De asernenea, pentru infasur area I se recornanda ca q.in 3 in 3 stratur i de sirrna sa se aseze drept izolat ie cite 0 foi'ta de hir tie.

153

~

t

i9t--,j/:r---

~t~ 1 -:,0 ~o,L

r \. i t

~I

W/.l/~# ·1
0 0
'(if
/ \ 0
,
--$- -C r--Ir ----~--------~

\ /

:t:(

" /0

-.

Iniasur ar ile transformatorului Tr 2 au urrnatoarele date: are s60 spire cu sirrna de cupru emailat de 0,1 mm; If cuprinde 40' spire cu aceeasi strrna, ca ~i pentru II de la Tr 1.

Si pentru Tr 2 se va tine seama de aceleasi recornandar i date pentru Tr 1.

Tranzistoarele vor fi toate de audioirecventa. Pentru Tl si T2 se poate folosi unul din tipur ile : EFT-lSI, EFT-IS2, Il13, TII4, OC-70, OC-4S, 103NU70, EFT-3SI, 2SB17l, 2Nl07.

Pentru r, se recornanda : EFT-121, EFT-J22, EFT-321, ITI3B, OC-71 OC-72, 2SB176, 2Nl09, 103NU70, 21\'25S.

Pentru reglarea VOlU111Ului se va actiona asupra pcten[iometrului Pl' Cind cursorul vn fi catre punctul de jos, auditia va scadea In Intensltate, iar cind acesta se va afla la capatul de sus, audit ia va fi maxima.

Yntreaga schema poate fi realizata pe 0 pliicuta irnpr imata sau pe 0 placa de textol it, care la rindul ei se va monta in cutia difuzorului (de radioficare).

Dispunerea p ieselor pe placa se face urrn ind procedeul prezentat In figura 28.

Cutia poate fi conlectionata ~i de amator, folosind pentru aceasta placaj gros de 3-4 mm. Aspectu l exterior recomandat este eel din figura 67.

Placuta cu piese se va rnonta sub difuzor in poz itia orizontala, sprij inind-o la capete pe doua buca] i de lernn : pentru fixare se vor folosi surubur i de lernn.

Bateria se rnonteaza in pozit ie verticala intre peretele cutiei ~i un colier de tabla fixat de aceasta.

Legatur ile intre piesele rnontate pe panou (potentiornetru, comutatorul 1(, intrerup tor) si placuta cu restul p ieselor se vor face cu sirrna de conexiune izojata in vini lin. Conexiunile se vor inmanunchia si lega cu ata, dupa care, CLl ajutorul unor coliere de carton, se vor fixa din loc in. loc de interiorul cutiei.

Pentru 0 usoara determinare a Iiecarui circuit se va Iolosi sir rna cu izolat ie de diferite culor i.

15."

18cm

flo?i

\ .

Mrerupifor.

Fig. 67

Firul de legat~ra ~e ~ille d.e la difuzonul nr. 2 se va cupls ,?U restul. mOllta_JrIlul fie prlO cositor ire directa, fie pniT.' intermediul unen steoher. In acest din ur rna caz va trebui ca in capacul d1i:n spate al cutiei sa fie fixate doua bUC3:! sau 0 prdza obisnudta, Difuzorul nr. 2 va fi fixat ~ll1tr-o cut]e de 0 consbructie mai simp la.

Dupa executarea 'ffilOntajului se va trece Ia ver ilicarea instalatiei,

Pentru aceasta. cu ajytorul a doua fire se cupleaza difuzorul nr. 2 la 0 distanta de cca. 10 ill.

Punind 0 persoana sa vorbeasca in rata difuzorulu i aflat Ia distanta, ~i cu cheia pe .ascultare", va trebui sa auzirn in diiuzorml propr iu vocea ei. Tania semnalului 0 vorn regIa 11a Pl'

yom trece dupa aceea chela I( in poziti» "vorbire",

r?siJnd ~lteva cuvlnte in Iata di£l!lzorului la 0 distanta de:

"CIrca O,b m. Tot ceea ce vorbirn va trebui sa se auda 1m difuzorlll.nr. 2. Daca instalaj ia nu Iunct ioneaza de la Incepu t, va trebui efectuat un control atent al circustelor, attt din rnontaj cit ~i din exterior. De fapt, Ipentru a fi scut it de orice

156

Inep~acere, constructorul va trebui ca pe masura ce termina ~. parte a rnontajului s-o ver ilice din toate punctele de vedere. 1].'11 special, trebuie verificate p iescle inainte de a fi moritate d'li1 schema. Controlul partial al celor1alte circuite, ouen ar :_r.j IburJa iunctionare a cornutatorului K, a intrenap tcru lui , :a continuitatid transforrnatorului sau a l iniei de legatura

Q vorn face f010sin<1 un ohmetru. '

In ceea ce prrveste cea de a doua imsta latie de televorb itor, cea pentru rna i multi "abonati", trebuie sa araHlli\o de ~1a bun inceput ca prjncipial ea nu se deosebeste esentiall ~~,e instalatia descr isa mai lnainte. Singura deoseb ire consta l~n aceea dl persoana din punctul A poate intrctine 0 (0,11- ··s;rersatie pe rind OLI rna i multe persoane allate in puncte difer ite.

Schema bloc a instaiat!e! propuse este cea dill figura 68. ~ici se observa ca in locul unui singur difuzor, apar iro-partea dreap ta a schemei cinoi diiuzoare (praotic pot fi chiar zece) .care pot fi coneotate iFt schema amplilicatorului prin actio-

narea intrensptoare la /1 •. .15. Dad presupunern, spre exemplu, ca am act ionat asupra lui 13, atunci in circuit este cuplat diiuzoru l &ill punctul D. Cu che'ia K in poz it ia .vorbure", tot ceea ce se va vorlbi .i,]1 Iata difuzorului din punctul A va putea fi asculiat in punctul D s.a.rn.d. Dad! vom actiona §i asupra lui 11' atumci la conversatie va participa ~i persoana af lata in Iata difuzorului din puncful E, deoarece in aceasta situat ie lima 1ITT. 3 este conectata in der ivaiie ou Jlinia nr. 4. J'-lai mul t chiar , putem actiona asupra tuturor celor cinci intreruptoare. In aceasta si tua] ie toate liruii le .sint III der ivat ie ~i ca atare tot ceea ce se vorbeste in A va Ii ascultat de catre tot i cei la lt i, Bineinteles ca daca trecem acum cheia I<. In pozij ia "ascultare", in doifuzorul din A vom putea asculta simultan tot ceea ce displ!lJ1Id cei din B, C, D, E, F, nurnai ca nu vorn putea repine nirnic din cauza .su prapuneri i vocilor . .De aceea va trebui, fie ca ei sa ras,punda pe rlrrd, fie sa-i deconectarn ope ceilalt i.

Amplificatorul ce poate fi Iolosit pentru aceasta instaIatie este tot eel din figura 64. EI se va introduce In schema intre punctele M-N.

in cazul cind liniile de legatur a sint rnai lungi, se recomanilla 0 schema de amplificator de putere mal mare, CLi

157

, I , i

I

III I

I

~ ~ ~ G ~ ~

~ ~CD ~C_) ~Q ::::l-l_J ~lL...

~ ~ ~ ~ ~ ~

~w W tr tr w

, I I I

I I II I I I I '

II I I I I I I I

I I I I I I

I I I I I I'

I I I I I I

I II I : 1 I

1 II 1 I I

: II I 1 1

I I 1 I

-I ~I ~I - I

~I ~: ~I ~ 1

1::>1 I::> 0:,1 0:, 1

2:1"": 2:IS 1

• .::; I .::; 1 I .> 1 "'-. I

I ~I II

I : I 1

: I I: II

I II II

I II

1

[

etajul final in contratirnp (fig. 69). Schema se va canec..if, in insta la t ie tot intre punctele M-N.

Constructiv Tr 1 va avea aceleasi valori ca $i eel descrs pentnu schema din figura 64. Transforrnatorul Tr 2 va fi real iza t pe un pachet de tole E + f cu secti unea de Ir.pxfmum 1 Olill2. Pentru indasur area f vorn bob ina 1 OOG Jpirr cu sirrna de cupru emailat de 0,1 mm diametru, iar penfru II si f f f ctte 350 spire pentru fiecare, folosind sirma de 0,15 mm d iametru (rniasurarea f f f va fi bob inata in continuarea lnfasurar ii f I , ca si cum cele doua infasurar i ar forma UDa

sing{lra; are Insa 0' pr iza mediana). '

Pentru Tr 3 vom folosi un pachet de tole silicioasr cu sectiunea de minimum 1,5 cm2• Inlasurar ile f f ~i f l i CIIU Iiecare cite 500 spire, din slrma de cupru emailat de 0,15mm diametru, iar 7 va cuprinde un nurnar de JOO spire cu Sima de 0,35-0,4 mrn diametru.

Tranzistoarele Tl ~i T2 vor fi aceleasi ca ~i pentru schema Gin figura 64, iar T3 ~i T4, ca T3 din aceeasi schema.

Cutia In care vom monta pieseJe 0 vom confec[iona 'din placaj dupa modelul celui din Iigura 70. Cutia - tip PIlI"';tru - are un panou vertical, pe care va fi fixat difuzenll, ~i un panou orizontal, unde sint fixate piesele de cornarrl.I si actionare,

In dreptul celor cinci Intreruptoare vom fixa 0 mica placuta din carton sau celuloid alb, pe care vom scrie numels corespunzator.

Pentru fixarea pieselor din interiorul cutiei se vor area In vedere aceleasi recornandari ca ~i pentru pr irnul telever-

bitor. '

o problema mai diiicila este cuplarea celor cinci circuite care vin de la abonati ; In acest scop trebuie confectiorrata o regleta din material! izolant (ebonita, per tinax, textol it etc.), gros de 3-5 rnrn si cu suprafata de 150 x 40 rne'i,

Cu un burghiu de 3 mm vom practica 10 orificii, cite doiri pentru fiecare circuit. In fiecare orificiu Yom introdtze for tat cite 0 bucata de sirrna de cuprucu diametrul de 3,1 rnn ~i lungjrnea de 20 rnm. De capetele acestor sir me vom fiisa prin cositorire de 0 parte firele ce intra tn cutie, iar de parrea cealalta l iniile de legatura. La r indul ei, regleta poate fi

"

160

fiflZi de -r--rrrrr:»

procectie

Dlfuzor --- -

\

Fig. 70

Iixata de capacul din spate al cutiei sau jos, linga rnasa pe care se alla televorbHond.

Aceste instarat ii se Ibwcura de 0 mare stabilitate in funcfionare. Singurul lor neajuns consta in Iaptul ca .apelul nu se poate face decit de la postul. central. Aces! neaJUDS poate Ji inlaturat nurnai prin compi icarea schernei cu un sistern de apel care va fi deco.nectat .in m_omentulv dn_? A se vorbe~t~, sau prin instalarea unui al trellea fir de legatura.lntre pOStU~I, fir prin care sa se trirnita un sernnal de apel, fie optic (pr in aprinderea unui bee), fie acustic (pr in actionarea unei soneri i).

Cuoint inainte 5

Rarliorccep tor ell 7

Radioreceptor cu. doua iranzistoare.......................... 11

Radioreceptor eu reactie 17

Radioreceptor reflex :.................. 22

Superheterodina cu un iranzistor............................ 26

Super.heterodina eu trei tranzistoare ................•... " . . . . . 35

Superheterodina clasica ,........................ 43

Microampermetru cu un tranzistor.......................... 49

Voltrnetru electronic de curent continuu .. ! :........... 54

Voltmetru 'de curent alternativ .....................•... :.... 63

Generator de' audlofrecventa .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

Frecventrnetru de audiofrecventa , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

Gener,ator de semnale radio , . . . . . . . . . . . . . . . 82

Capacimetru eu tranzistoare 96

Punte R-C .' ..........................•......... I . • . • . • • . .. 100

Un defectoscop sirnplu /. '" . .. . . 107

Generator Morse ,................................. 110

Oscilator de cuar] ,....................... 115

Al irnentator ell tensiune reglabila 121

Dispozitiv de temporizare 125

Dispozitiv de alarmare 128

Generator de bare TV ; , .. .; 131

Amplificator pentru picup :....... /137

Amplificator de sonorizare ,................ 143

Televorbltoare 149

I

I Redactor responsabil:

Tehnoredactor :

AURELIAN B'ALTARETU STEFANlA MIHAl

Dat la cules 02.12.1966 .. Bun de tip ar 10.05.1967. Aparut 1967. Comanda nr. 74,0. Tiraj 20140. Hirtle' tiper Inalt B de 63 glm2, 540X840116. Coli editoriale 7,8. Coli de tip ar 10 114. A.T. 17.547. C.Z. pentru bibliotecile mid 8R-96.

I

Tiparul e'x';;cutat sub comanda nr. 4126 Ia Intreprinderea 1'oligrafidi ,,13 Decembrie 1918", str , Grigore Alexandrescu nr. 89-97, Bucurest i, Republica Socialisrg Romania

Tricotaje de Imina I

.·VICTOR NADOLSCHI Construiti un telescop

Cohstrllcfii utile

Modele de rna~ini, cu aburi

• GEORGE DAN OPRESCU .

Instrumente muzicaJ,e electronice