Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Această re-
chea de bobine L s- LG• Ls are 26 de zistenţă modifică reacţia negativă pe
spire, iar Li. - 14 spire cu sîrmă de etaj, deci şi tensiunea AF debitată.
Cu-Em cu VJ = 0,3 mm; Frecvenţa oscilaţiei AF depinde de
- Gama IV (4,8-:-10 MHz). Pere- transformatorul Tr utilizat şi de con-
chea de bobine La-L 4 se realizează
pe o carcasă din material plastic sau 4,
densatoarele C C şi C .
9 12
de carton cu diametrul de 14-15 mm. Semnalul RF modulat este aplicat
Pe această'carcasă se bobinează spiră unui etaj repetor pe emitor, pentru a
lîngă spiră bobina L:t (6 spire) cu realiza un generator de tensiune con-
sîrmă Cu.-'Em cu (/) = O,:> mm şi L.{. - 14 stantă. Ca urmare, tensiunea la ieşirea
spire cu sîrmă de Cu-Em cu (/) = 0,2 generatorului este practic egală in
mm. Se prevede ca bobina L 4 să se amplitudine cu tensiunea dată de ge-
poată deplasa pe carcasă pentru a neratorul cu tranzistorul Ti' Nivelul
putea realiza cuplajul necesar intrării semnalului la ieşire se poate regla
in OSCilaţie; folosi nd potenţiometrul Pl' Cind curso-
- Gama V (9,5-:-20 MHz). Perechea
rul potenţiometruluiP este in poziţia
de bobine L. -J, se construieşte tot 1
pe o carcasă din material plastic cu superioară, tensiunea la ieşirea ate-
diametrul de 14-15 mm. Bobina L, nuatorului este de ordinul 100 mV sau ~
are 5 spire (sirmă Cu-Em cu (/) = 0,6 1 mV, funcţie de borna la care ne-am
mm), iar J, - 11 spire cu sîrmă de
·
')
conectat. ····1····,',,:,
....·,,·
"LTRE
II IIIZIII SPRE
,--G~~----~------1J
-244V
SPRE
----lIJro'- <-
TIAIIIITIIII SARCINA
N.
suruburile de alamă folosite ca miez.
. Piesele trebuie să fie de bună cali-
tate se montează pe o placă izolantă
de pertinax sau
poate avea o formă
Iară sau circulară. Această de-
de ecranul metalic (cutia)
care-I avem la dispoziţie sau care
COlnTe,clloniElt de amator. Cutia poate
aIU""'III.I, fier galvanizat
cu succes
folosite la
etc. Cutia
arrlpllticatc)r se co- cu cositor sau
tip pentru a infiltrarea apei.
pal1lgli<;ă (imp 1eda!i1ţa 240.fi şi cu de cablu se
alimentarea ampli- dopuri ceruite sau, şi
ficatorului. de alimentare se sau mufe de cauciuc.
compune din 3 fire: 220 V; 6,3 V supraincălzirea tubului, se
masa comună. trebuie să tică in cutie citeva orificii de
bine eventual blindat. In acest Însă În aşa fel ÎnCÎt să nu intre apa de i,
caz,
comună.
se poate folosi ca masă
3
~
.~~
5
unui alt
revista noastră s-au publi-
cat multe circuite de tip fotoreleu
care corespund" cerinţelor noas-
tre. Dacă vom utiliza o construc-
ţie de mare sensibilitate, va fi
suficient un bec mic de lanternă
1IIII LA ...;
Redarea discurilor rămîne o preocupare
permanentă a multor pasionaţi
de Înregistrări de bună calitate.
Cu atît mai mare este satisfacţia
atunci CÎnd o parte a agregatului de redare
este construită chiar cu mîinile lor.
.-------~------~-9V
~ 4'lnF tn
1.;4 A_. ~=1
·~~·1J.55V
111111111111
_.....-~I-----I--II--+"'q(j.JV _ _/
J ;:/8.1
17r.S,PINE TIPtIL JIHIfEJ Jf/l~
8Q(J ~Q8 j
1200 0,08 2
#p.).] 1~OO {), {} (J 1
~--~----------~<l~9V 2000 o, OS ali'
În construcţia staţiilor de telecomandă cu semnale modu-
ţ,~3V
late apar diverse generatoare de audiofrecvenţă. in cele
ce urmează ne propunem să prezentăm cîteva tipuri de
asemenea generatoare insoţite de caracteristicile lor.
Generatoarele de audiofrecvenţă ale căror semnale sînt
C .KI&
sinusoidale au avantajul că nu generează armonici care 11111;: O~
ar conduce la comenzi false În sectoarele de frecvenţă. c 23'1lF
G.A. 1 foloseşte ca inductanţă l (fig. 1) o bobină confec- f
ţionată pe o carcasă tip oală (folosită la mediile frecvenţe 50nF 2
ale radioreceptoarelor «Oberon»). Gama de variaţie a frec-
venţei este restrînsă.
G.A. 2 reprezintă (fig. 2) un oscilator R.e. echipat cu un
tranzistor n.p.n. (M P 35), uşor de executat ca subansamblu
pe anumite game de audiofrecvenţe, cuplarea cu restul
montajului executîndu-se cu conectoare.
G.A. 3 este un multivibrafor (fig. 3) echipat cu două tran-
zistoare, cu posibilitatea de variere largă a frecvenţei. A-
cest generator are dezavantajul că nu generează unde
sinusoidale şi are un gabarit relativ mare faţă de celelalte C (n;=) P(kSG) kll.;z
oscilatoare. C{71F) R (KJ2) KH.c
50 10 07--7,5
G.A. 4. În fig. 4 este prezentat un oscilator de semnale 5 20 3 3[] 25 1-{]
({dinţi de ferăstrău», echipat cu un tranzistor unijoncţiune, 1{} ·20 1-2
avînd o gamă largă de frecvenţa, prin modificarea valorii
rezistenţei P, şi un gabarit redus.
25 4-7 ~5-1
--------6---------------------------~-~2Y
Jg~
.in mu!tiple situ~ţii, ~tunci cind simţim lipsa unui microfon şi Încercăm ;nlo-
c~lrea mlcrofonulUi prmtr-o cască sau un difuzor, rezultatele rămîn mediocre.
ŞI la !1l0nţajui descris mai jos se foloseşte un difuzor (permanent dinamic),
legat msă. mîr-o sch~~ă de preamplificator speCial, adaptat ca impedantă. Oin
acest motiv, preampltflcatorul se pretează şi la folosirea microfoanelor dinamice
fără transformator de adaptare, asigurind totodată o preamplificare suficient ;=/61
de mare.
~e~tru obţinerea unui microfon de dimensiuni mici se recomandă folosirea
unUi dlf~zor ~er~anent dinamic, de felul celor utilizate la aparatele de buzunar
c~ tranzistori. Olf~zorul se montează Într-o cutie împreună cu preamplificatorul
ŞI c~ sursa de al!menta~e. Ca sursă, consumul fiind redus, se poate folosi o
pastilă de acumulator mchel-cadmiu sau o baterie miniatură de 1,5 V.
PREAMPLlflCATOR
__ o __ . _ . _ _ _ _ _ - -• • _ _ _ _ _ _ .-.J
_ . - 112. 176
Simetria tensiunii de ieşire se asigură de către folosi un transformator În două trepte cu comu- C 2 - 50 p. RI-Rz=-, X = - ;
p L P
majoritatea transformatoarelor numai Într-un tator (fig. 2). Tensiunea normală a condensatoa-
relor este aceeaşi. Puterea rezistenţelor - mai S, d, W aceiaşi.
singur regim de sarcină, respectiv În condiţiile
mică (în jurul a 600 W). Pentru transformatorul cu o singură treaptă,
un.ei anume puteri, ale unui anume curent etc.
În poziţia 1 a comutatorului P obţinem schema prevăzut să alimenteze un singur motor, după
În practică însă. aceşti parametri se schimbă În
limite foarte largi. În funcţie de momentul pe iniţială (fig. 1). 56
Pe această treaptă se poate lucra de la O la schema treptei a doua, R = - , cei lalţi parametri
ax~ tipul şi numărul motoare lor.
In principiu, se poate asigura o schimbare 0,6 kW, iar pentru puteri Între 0,6 şi 1 kW va P
automată a parametrilor schemei În funcţie de trebui să trecem întrerupătorul P pe poziţia 2. rămînînd aceiaşi.
I.!)
~
Q
30 ~
125
135
Aparatul pe carevi-I propunem se poate utiliza cu succes
la sudarea diferitelor mase plastice: polietilenă, polistirol, ~1..~_ _ _ _ _5_8_0-·---~
~EI110' ~
viniplast CÎt şi orice alţi polimeri care au o temperatură de
~ ~
topire relativ scăzută. Sudarea se produce cu ajutorul curen- ~ 9
tului de aer fierbinte care iese din Încă/zitor. Temperatura
de topire a maselor plastice se cifrează la circa 105-120oC .I..-.-..I:=tllill_--.I '--~~_1
pentru polietilenă,107-120oC pentru polistirol, 110-11SOC
·~!I o~~~
pentru sticla organică, 112-1200C pentru viniplast; legătura
obţinută prin acest gen de sudură se dovedeşte În plus mai
sigură decît orice alt mod de Îmbinare a diferitelor piese
din material plastic. '8 'S.~ -J .
Aparatul, Îndeajuns de simplu, poate fi realizat În orice ate-
lier scolar. Curentul de aer sub presiune (obţinut cu ajutorul
unei' pompe) este trecut prmcorpul propriu-zis al Încălzito
rului În care se află dispusă o spirală im::andescentă înfăşurată
pe un tub ceramic. Temperatura aerului se reglează cu aju-
torul unei rezistenţe suplimentare inclusă În circuitul electric.
Obţinerea curentului de aer sub presiune nu suscită, de
asemenea, nici un fel de probleme. O pompă auto şi o cameră
rezervor (eventual o simplă minge de fotbal) pot constitui o
sursă suficientă de aer pentru acest tip de încălzitor.
Partea electrică a Încălzitorului se compune din: transfor-
mator, rezistenţă, spirală (pe care vă propunem s-o calculaţi
dv. înşivă). Se recomandă ca tensiune de lucru 120 V, putere
300-400 W, spirală din nichelină.
Asamblarea încălzitorului, aşa cum rezultă şi din schiţele
alăturate. nu suscită probleme deosebite. (De reţinut doar
necesitatea unui mîner din lemn, care, Închizînd conexiunea
electrică, asigură securitatea deplină În timpul utilizării În-
călzitorului.) Capul Încălzitorului va fi căptuşit spre interior
cu azbest. Suflaiul se fixează pe corp prin filet.
simultan cu sîrmă Cu-Em (() = 0,45 mm, mandă de altfel, repere care se găsesc (decupll'ndu-se siguranţa S2 a canalu· tensiunea de 0,7 V.
cuprinzînd 275 de spire. În comerţ. lui respectiv) şi se va regla P9 pentru 5. Se ajustează prin tatonări R şi
Secundarul principal are 90 de spire 81
Cu-Em ~ = 1,1 mm, iar ce! al alimen- obţinerea unei tensiuni de 36 V la ieşire R83' pentru a avea pe Ras o tensiune de
Insbucţhmi de reglaj
tatorului auxiliar 30 de spire fj) = 0,2 mm şi, de asemenea, prin modificarea suc-
4V. Se aleg valorile R86' R87 şi T88 şi
Cu-Em. Pentru punerea În funcţiune sînt ne- cesivă a rezistenţei de sarcină şi a
Între primar şi secundar s-a bobinat cesare următoarele operaţii: potenţiometrului P (reglat iniţial pe T 89 pentru a obţine la 1eşire 6, 7,5,9 şi,
10
un strat cu conductor de §2j = 0,2 mm, 1. Amplificaîorul odată realizat si ca- o pozitie mediană), se stabileşte declan- respectiV, 12 V pe cele 4 poziţii ale com.u-
care constituie ecranul electrostatic, blat, se va trece la o verificare extrem şarea blocării la un curent de 1-1,1 A. tatorului K. Odată terminate aceste
de la care s-a scos un singur capăt, cel de amănunţită a executării tuturor legă 3. Se aşază P 7 şi P8 În poziţia me- verificări, amplificatoruf este gata de
conectat la masă. turilor şi a corectitudinii lor. Insist asu- funcţionare.
diană. Se conectează 1n locul sigu-
Condensatoarele de filtraj ale blocu- pra acestui lucru, deoarece complexI-
rilor de alimentare (e ,C ,C ,C ,.,) ranţei S2 un miliampermetru şi se re-
tatea schemei facilit~ază' greşelile de Autorul articolului «Termostat
au fost realizate din3tonM;nsgPoar~Ye montaj. glează din P valoarea sa la cca 60 mA. pentru acvarii» precum şi tova-
IPRA de 500 jlF/70 V. 7
Este recomandat ca la realizarea veri- Se reglează din P8 valoarea de 18 V răşii Spiroiu Nicolaie şi G. EHi-
Drept comutator de intrare. s-a folosit ficării, În afara constructorului, să mai mescu sÎnt rugaţi a ne comunica
un comutator tip «Mamaia», celelalte asiste o persoană. a tensiunii de c.c. între boma plus a adresele lor in vederea viitoa-
fiind de la comutatorul UHF din televi- 2. Se va cupla o sarcină reglabilă C şi masă.
28 releu' colaborări.
zoarele «Miraj», ca şi mufa de teleco- de 50.0. /50W la bornele stabilizatoarelor 4. Se reglează P 6' spre a obţine pe Rg
9
r iti un
Ing. v. lAURIC
TABEL DE MATERIALE
Platbandă
10. Platbandă 2 lung. 660
interesantă - 5x25
Suc. Materiale Dimensiuni
lor posibilită 11, Nervură 4 Şipcă de brad 30 x50 x 2750
sări
În delt
4 Şipcă de brad 40x40x349 Tablă 4 mm
Const 12. Piesă de prindere 56 şi piuliţă
30x60x10
12 !dem 30x70x510
Oţel moale
13. Şuruburi pentru lemn 112 f/) 6x25
4 Idem 40x40x51O bronz
6 Idem 18x45x510 14. Şuruburicu cap Oţel moale
hexagonal 60 bronz 8x110
Placaj
2 1=5-6 mm 380 x 590
15. Şuruburi cu piuliţă Oţel moale
şi şaibă 8 bronz 6x40
Idem
4 t 1 =5+6 mm 380 x 3495
16. Traversă de punte 35 Şipcă de brad 40x40x420
Idem 17. Montant de proră 4 Idem 40x 120 x 750
2 gros 5+-6 mm 590 x 3755 Oţel moale
18. Şaibe brute 60 t/J15xt/J8x1
sau alamă
4 Şipci de brad 40x40x240 .•..
ţii
fier:t;.....--f+"g'5.uri c; a ,conform detaliului B, pe partea riie (14) sînt îngropate În elementele .punţii. se va
_ . se . inte' se prind cu şuruburi (13) piese de folosi o cheie tubulară (de 14 sau 13 mm).
psesc cu vop i. e re~__ .imbtnar (12) formate dintr-o bucată de tablă «Oglinda» (9) se prinde de punte, cu ajutorul a
fa~1 că pe partea s rllor \' J se (30 X O X 4 mm) avînd În centru o piuliţă Ma două platbenzi (10) şi a patru şu ru buri M6 (13),
exec~ o se e ~.~. cr~, conform j}g..--l;-- prjmă prin sudură. conform detaliul.ui C.
pentru a u~Înctormai u~ Pentru rigidizare suplimentară şi pentru a in Încheiere prezentăm CÎteva variante de
Pentru a fi ortabilă (detaliul D), Într îmbunătăţi «ţinuta de drum» a ambarcaţiei, pe amenajare a suprastructurii:
construcţie este de . v A COPt În partea inferioară a flotoarelor se montează CÎte I-FLAT BOAT
lonjeronii superiori (1) ai fI~toarelor se execută, două nervuri (11). II-RIVIERA
la cotele indicate În figură, CÎte un număr de Pentru montare-demontare, ÎntruCÎt şurubu- III-HOUSE BOAT
-;-~
-- --
",," ti I
"" /,~ \
"\ \
ţ',' \ I FRI'"~LJI,r,,,,,,
,1 1\
,;' \ \ Bărcile utilizate în mod curent pentru agrement sau pescuit, aşa
,;' \ \ zisele «universal(!l>, sînt foarte incomode atunci cînd se iveşte necesitatea
I( \ \
de a le ridica pe ponton sau debarcader, întrucît greutatea este relativ
\ \ mare, iar forma nu permite o priză bună. Vă recomandăm deci dispozi-
\ \
\ tivuL din fotografie, care permite ca un singur om să poată îndeplini cu
\ succes operaţia de ridicare-lansare.
\ \
\ \
\ \
\ \
\ \
UST Ă DE MATERIALE
\ \
\\
,
\ \
\
\ \
Denumire
Dimensiuni
caracteristice
Cantitate
(mm)
\ \
\\
\
\\
, 1.
2.
Ţeavă instalaţii
Ţeavă instalaţii
1/2 in
1 in
4500
2000
\\
\\ 3. Oţel cornier L 25x25x3 2500
\
\ 4. Tablă neagră gros. 4 150x1000
\
Şuruburi M6 17 buc.
Frînghie 5000
CORNIER
L.ZSX2$XJ
lungimea
dispoziti-
vului de
AI doilea
obiectiv
extensie,
inclusiv
inelul II
(mm)
,
1
I
I
lungimea
dispoziti-
vului de
AI doilea
obiectiv
După operatia nr. 3 (baia de stop- Setul de filtre de corecţie utilizat va fj
fixare), copiiie color se pot examina la neapărat de provenienţă industrială, fil-
lumina obişnuită de laborator. Pentru trele confecţionate de amatori din gela-
a reduce la minimum efectul de debalan- tină colorată nefiind recomandabile. E-
sare a culorilor provocat de lumina vident, procesul de corecţie se simpli-
artificială, se recomandă ca sursă de fică mult dacă avem posibilitatea mate-
lumină aibă de laborator utilizarea unui rială de a achiziţiona un obiectiv spe-
bec opal de bună calitate, de exemplu: cial cu filtre incorporate de fabricaţie
Ing. L.VIRGIL Tungsram-Largiphot, Tungsram sau Os- R.P.P. -lampolcolor. .
ram-Krypton etc, amplasat la o distanţă Hîrtia FOMACOLOR dă culori de
convenabilă (de exemplu, in plafon) şi bună calitate, cu excepţia roşului, care
zugrăvirea peretilor laboratorului cu var nu rezultă prea curat, cu condiţia pre-
Prelucrarea hirtiei fotografice FOMACOLOR produsă sau vinacetalb sau chiar placarea cu lucrării În băile originale prezentate
faianţă aibă. mai jos În două variante. Se pot utiliza
de Fabrica «Fotochema» din Hradec Kralove - R.S.C. În ceea ce priveşte aparatul de mărit, şi seturi gata preparate procurabile din
acesta va fi prevăzut cu o sursă lumi- comert: TRICOLOR şi BiCOLOR, pro-
noasă similară cu cele indicate mai sus, duse de «Reanal»-R.P.U., Însă rezul-
Procesul de prelucrare se referă la pă'sească 10 minute. cu un obiectiv corectat cromatic (de
hîrtia fotografică FOMACOLOR PN Verificarea streifurilor de probă este tatele sînt net inferioare, aceste seturi,
preferinţă chiar un obiectiv foto cu dis- deşi poartă indicaţia «universal», fiind
destinată copierii prin proiecţie a cli- recomandabil a se executa la lumină tanţă focală normală şi număr mic de
şeelor executate pe filme negative color de zi, intrucit la lumina artifidală poate puse la punct pentru hîrtia Fortecolor-
lentile, de exemplu: Tessar, Elmar, In- R.P.U.
fără mască (de exemplu, ORWOCO- apărea o oarecare debalansare a culo- dustar).
LOR NC 16). rilQJ. Tabelul 2. Revelatorul cromogen (Băile FL 101 sau FL 104)
Prelucrarea se execută într-un set Deşi revista «Fotografie» din R.S.C.
de 4 băi la lumina unei lămpi de labora- susţine că termenul de garanţie al hir-
tor de maximum 15 W amplasată la o tiei FOMACOLOR poate fi depăşit fără
distanţă de 0.75 m. Filtrul lămpii de labo- grijă cu pînă la un .an, nu vă sfătuim să
rator trebuie să fie neaoărat de prove- riscati. Deci hirtia va fi cit mai proaspătă
nienţă industrială tip FOMA 590 sau şifiltraJul de bază indicat pe exteriorul
ORWO 166, ultimul fiind procurabil in ambalajului va fi cit mai apropiat de
mod curent din comert. Se recomandă zero - respectiv de 00 00 OO!
ca iluminarea astfel realizată să nu de- ordinea de
FL 101 FL 104 dizolvare
Tabelul 1. Schema de prelucrare a hîrtiei FOMACOLOR PN
Soluţia A
1. 5.55 ........................................ .. 2,0 4,0 III
2. T.32 .......................................... . 4,5 15,0 IV
3. Apă pînă la ............................ .. 500 mi
Soluţia B
4. A. 901 sau Calgon .................. .
2,0 2,0'"
5. Carbonat de potasiu anhidru .. ..
Developare cromogenă 6. Sulfit de sodiu anhidru 15,0
Spălare În apă curentă 1. Sro~muAră~ de potasiu ................ . 0,5 6,0 V
Stop şi fi xare 8. Apa pina la ............................. .. 0,5 0,5 II
50()loml 1000 mi
Spălare În apă curentă 5 16-20
Indice de aciditate pH 10,7±0,1 10,8±0,1
Albire şi
fixare 5 19-22
Spălare În apă curentă 15 16-20 .. Înlocuibil cu CHElATON III
9 Ţinte tapiţerie
1. 2. Indicaţii
Asamblarea se face 1 J[
Orificiul ~ din placa de
16
temperaturii solutiei după cum urmează:
5. Carbonat de sodiu anni
dru
Temperatura soluţiei Îno C 20 24 26 28
6. Tiosulfat de sodiu cris-
Timpul de prelucrare În minute 5,0 3,0 2,5
talizat 150,0
TABELUL 3. Stop-fixare (Băile FL 131 ŞI FL 133)
7. Sulfit de sodiu anhidru 15,0
8. Tiouree 2,5
6. Alaun de potasiu 15 V
5. Glicerină 10 mi III
SE VA AJUSTA
(PENrRIJA
___._-"-,,,R;:E_;A:.'1 ZA
REA
cu Joc MI/fIlM
2. DISPOZITiV
2.1. Materiai-
h.
de~
şeelo
fără ITI
LOR Nl
Preluc.
de 4 băi
tor de m
distanţă c
rator treb
nientă inc.
ORWO 16,
mod curen
ca iluminarI
Ta
1
S~ălp
2.
3. ~
4.
5. A
6. S,
7. St
8. Uf
........
cIi
% ql)t
/q,
~~
Supuse judecăţii juriului, fotografiile - practic fără excepţie - au demonstrat, Înaintea ori-
căror calităţi şi defecte, un Îndelungat exerciţiu, semnele unei anume vocaţii şi - ÎnsumÎnd-
o pasiune. rn al doilea rînd, şi acesta este faptul cel mai îmbucurător, aproape nu a existat fotogra-
fie care să nu fie interesantă din cel puţin un unghi de vedere. Mai mult de jumătate din material
este· constituit astfel din fotografii evident «netradiţionale», fotografii În care autorul a intervenit .
cu mijloace tehnice de prelucrare a imaginii ca solarizări, gravuri, renunţînd uneori chiar şi la...
aparatul de fotografiat. Rare au fost cazurile În care juriul s-a aflat in situaţia de a acuza gratuitatea
procedeului aplicat.
rn al treilea rînd - mai puţin lăudabil - s-a remarcat un anumit dezinteres pentru portret şi
pentru fotografia «cu actiune», pentru fotografia menită să relateze un fapt, interesant În sine,
nesolicitînd sublinieri şi efecte speciale prin intermediul procedeelor şi trucajelor fotografice.
Fireşte, s-au primit şi cîteva portrete mici instantanee, dar ceea ce a dat tonul întregului material
a fost În principal fotografia pusă În valoare tehnic.
Ar mai fi de amÎntit că foarte puţine fowgrafii s-au dovedit perfecte din punct de vedere tehnic,
multe dintre ele avînd fie o pată galbenă, fie zgirieturi, fie urme ale reţinerilor de lumină În laborator.
Aceste defecte au fost cu atît mai evidente cu cît formatul a fost mai mare. (De subliniat că foto-
grafiile format 9 x 12 cm au fost supuse şi ele unei analize maÎ amănunţite, pentru a nu beneficia
de avantajul struţului: «nu se vede, deci nu există».)
Şi acum cîteva comentarii pe marginea unora dintre fotografiile premiate:
«Tablou de epocă» (publicat În numărul precedent), autor Amarandei Puiu, ne prezintă o
solarizare, executată cu o remarcabilă subtilitate tehnfcă, o fotografie care transformă una din
cele mai banale imagini ale Braşovului Într-o gravură fină şi graţioasă. Se pare că un aport esenţial
În realizarea efectului îl are răsturnarea tonalităţilor prin tratarea fondului În negru dens.
Acelaşi autor a trimis un portret suprapus pe o textură, care,fără a fi dificil de obţinut din punct
de vedere tehnic, este foarte realizat ca portret În sine.
«Reflexele nocturne» ale lui BaJasz Romulus au retinut atentia
lupta pentru lumină şi pentru redarea materialului. Este o reali-
zare. Acelaşi autor a trimis fotografia a patru copaci desfrunziti,
În care fiecare are o altă expresie umană. Titlul: La laifas. Regretăm
petele galbene care au rezultat in urma prelucrării incorecte in labo-
rator. Este de remarcat capacitatea autorului de a construi fotografii
cu idee.
21
pregătim de plecare. In acest moment la o comandă cîte o bilă. În magazia
avem două posibilităţi: timpul este fru- maşinii avem bile albe, roşii, precum şi
mos sau timpul nu este frumos. În de alte culori. ~
funcţie de aceste două alternative, avem la comanda «ALIMENTEAZA O
următoarele posibilităţi. O BILĂ», maşina- alimentează o bilă,
Dacă timpul e Dacă timpul nu e (ru- care trebuie dirijată astfel:
frumos ple- mos şi dacă nu plouă, - Dacă este bilă aibă, la R-1;
căm la serviciu ne luăm impermeabi- - Dacă este bilă roşie, la R-2;
lui şi plecăm la servi- - Dacă este de altă culoare, la R-3.
ciu. Dacă plouă, ne Maşina trebuie oprită atunci cînd:
luăm umbrela, ne - Nu mai sînt bile in magazia maşinii;
luăm impermeabilul - R-3 este· plin cu bile.
şi plecăm la serviciu. Pentru această problemă schema lo-
gică va fi dată În numărul următor.
F/6
operatie care
arată punct
acest
între două
comparaţii nu pot decît două sint, operaţiile se
tive posibile: Da sau Nu. sint, operaţiile
electronice au fost Exemplu: A este mai mare decît B? unei bile.
create de om pentru a fi utilizate ia Săgeţile ne indică sensul de desfăşurare la alternativa Da de la această decizie
rezolvarea problemelor. Dar În cadrul a activităţilor intr-o succesiune logică. avem o buclă care ne duce la instrucţiu
unei sînt o serie de operaţii Să luăm un exemplu foarte simplu nea 2.
care intr-o ordine 10- care să ilustreze modul de construire Vă propunem acum o problemă ase-
care trebuie a unei scheme logice. mănătoare celei anterioare, solicitfndu-
şi, În functie anumite decizii, Presupunem că dimineaţa, înainte de vă să-i faceţi schema logică.
trebuie desfăşurate alte operaţii. a pleca la serviciu, desfăşurăm urmă Problema nr. 1
Astfe! s-a ajuns la folosirea schemei toarele activităţi: deschidem uşa şi ne Avem o maşină care alimentează \
22
ACTUAli TAHA
şi cel de-al doilea Simpozion interna- N.A.S.A. a propus lansarea În anul
tional studentesc în domeniul astro- 19n a două aparate cosmice similare
nauticii, iniţiat' anul precedent de fede- celor de tip «Mariner» spre Jupiter şi Sa-
raţia internaţională de specialitate. turn. Folosind «reactia gravitaţională»
• la sfîrşitul lunii mai a.c. s-au ţinut a uriaşului Jupiter, roboţii se vor a-
la San Francisco lucrările conferintei vînta spre Saturn, unde vor cerceta şi
dedicate cooperării americano-europe- satelitul acestuia, Titan, singurul din
ne în domeniul cercetării paşnice a sistemul nostru solar care are o at-
spaţiului, realizată sub semnul temei mosferă!
fundamentale «Spaţiul cosmic În ser- • lansat la 30 aprilie 1973, primul la-
viciul umanităţii» şi avînd trei subsecţii: borator sateliza! american «S kylab» îşi
Omul şi cosmosul; Exemple de activi- va primi echipajul la 1 mai acelaşi an;
tăţi terestre majore care pot fi facilitate acesta va fi format din Charles Con rad,
de activităţi cosmice; Propuneri pentru Paul Weitz şi dr. Joseph Kerwin. Aceş
sisteme de colaborare euro-americane tia vor face 53 de tipuri de experimente
pentru satisfacerea unor cerinţe eco- ştiintifice, pe o orbită cu a!titudinea
.. Satelitul de cercetări tehnologice bilirea înălţimii medii a fiinţelor umane, nomice. medie de 432 km. AI doilea «Skylab»
botezat ERTS-A, care urma să fie lansat reprezentate liniar pe acea placă, s-a • Întrucît proiectul zborurilor Înspre va fi lansat la 30 iulie 1973, iar al treilea
În lunile iunie sau iulie a.c., a fost amî- folosit ca simbol lungimea de undă a extremităţile sistemului nostru solar, la 28 octombrie 1973. Prima expediţie
nat pentru sfîrşitul anului, ca urmare a hidrogen ului atomic (cca 20 cm). În cunoscut sub numele de «marele tur- va dura 28 de zile, pe cînd celelalte vor
descoperirii la Western Test Range a partea de jos a plăcii sînt figurate sis- neu», au fost aproape sigur abandonate. fi ambele de durată dublă: 56 de zile!
unor defecţiuni la unele subsisteme. temul solar, locul Pămîntului şi traseul
EI este planificat să fie plasat pe orbită ce urmează a fi parcurs de sonda «Pio-
cu altitudinea medie de 870 km. neer».
• În ipoteza că robotul spaţial «Pio- • Recent N.A.S.A. a tinut să uimeas-
neer»-10 va fi interceptat de fiinţe inteli- că cercurile de specialitate anunţînd
gente În patrulare prin sistemul nostru că una din variantele destul de sigure
solar, pe el a fogt fixată o placă care pentru vehiculul lansator al sistemului
atestă plasarea Pămîntului în galaxie navetei spaţiale va fi propulsată de mo-
şi prezintă f~ptul că este locuit de fiinţe toare-rachetă cu combustibil solid! Pen-
inteligente. In imagine apar cîteva linii tru prima dată, asemenea motoare vor
În formă de raze: ele permit reprezen- fi folosite pe rachete cu echipaj; ele
tarea celor patrusprezece stele de tip vor dezvolta 11 100 kN si vor trebui ter-
pulsar care pot localiza Soarele nos- minate pentru primul 'zbor suborbital
tru; simbolurile binare ale acestor di- (1976), motiv pentru care contractele
recţii reprezintă frecvenţa de emisie trebuie demarate În jurul datei de 15
la momentul lansării robotului, relativă iulie a.c.
la cea a hidrogenului atomic, ca un fel e Cu ocazia celui de-al 23-lea Con-
de «cheie» pentru descifrarea drumului gres internaţional de astronautică (Vi-
parcurs de aparatul spaţial. Pentru sta- ena, 8-15 octombrie 1972) se va ţine
datorită asemănării acestuia cu plumbul; 4. Bătălia Amestecarea plumoului cu alte metale În scopul ob-
CUVINTE ÎNCRUCISATE din 26 oct. 1632 de la Plumbuita - Udă pe margini! - ţineriialiajelor utilizcye de tinichigerii şi tipografii -
Erbiu; 5. Alese - Plumburii (fig.); 6. Vuiet (pop.) - Sunet de alămuri; '11. Fac un cerplumburiu (fig. po-
Georgescu Costel - Plombare la urmă! 7. Oxid de etică) - Plumbul de exemplu.
plumb obţinut prin trecerea unui curent de aer peste
plumb topit la 184°C; 8. Numele popular al cîtorva specii Dicţionar: LELO,IPE,. . GABJA
de tecoma - fncărcătură de armă, confecţionată din
CORNEL DUMITRESCU plumb (pl.); 9. Invitat, poftit (pop.); 10. Grăunţe uci- 1 2 3
gătoare de plumb - A face un bine; 11. Carbonat na-
ORIZONTAL: 1. Varietate de sticiă imitînd dia- tural de plumb intrebuinţat Încă din antichitate la
mantul, datorită oxizilor de plumb din compoziţia prepararea tencuielilor, a diferitelor alif!i, la spălarea
părului etc. - Aluminiu.
acesteia -Element chimic aflat În aceeaşi grupă cu
plumbul şi ale cărui proprietăţi metalice sînt mai VERTICAL: 1. Substanţă cu care se acoperă obi-
pronunţate; 2. Sistem fibros asupra căruia plumbul
ectele ceramice preparată pe bază de oxizi de plumb
acţionează inhibindu-i activitatea - Denumirea unui (pl.) - Unealtă casnică; 2. Arme de luptă care acţio
tradiţional joc cu mingea gruzin; 3. 1632, cînd a avut
nau in evul mediu cu proiectile avînd la bază plumbul
loc bătălia de la Plumbuita - învăţat naturalist roman - Acumulatoarele descoperite de Plante, care produc
care a dat staniului denumirea de «plumbum album», curent pe baza reacţiilor dintre doi electrozi de plumb
şi soluţia de acid sulfuric; 3. Curs! - Tesut protector
al corpului atacat de pulberile fine de plumb, pe care
apar ulceraţii şi plăgi greu vindecabile - Iridiu; 4. Sare
-'
de plumb obtinută din litargă şi acid acetic, utilizată
la vopsirea ţesăturilor şi ca apă de plumb in medicină
(pl.) - in. acest moment (pop.).; 5~ Stănescu Horia-
Astatiniu - Tîrg (abr.) -la teză! 6.,lod şi fosfor (simb.)
- De aceeaşi talie (fig.); 7. Din plumb! - Sare de plumb
1) Baston de lemn, lung de 1,5 m, bivalent de culoare galbenă folosită În industria colo-
destinat întăririi muşchilor abdominali rantilor; 8. Domn al Moldovei (Radu) invins În lupta
şi a bratelor (fig. 16). de la Plumbuita din 1632 de Matei Basarab, care şI-a
k) Recipienţi umpluţi cu apă (fig. 17) asigurat în acest fel tronul - Mînă (mold.); 9, Faţă -
folosiţi pentru întărirea Încheieturilor Element radioactiv a cărui radiaţie «gama» este ecra-
mîinilor. nată de plăci confecţionate exclusiv din plumb; 1().
1) Lădiţă cu nisip (fig. 18) pentru întă
rirea degetelor.
..... '" .. ,0- ţ~
" \,J(.JGi
( URMARE PAG,17)
TABELUL 6., Decodificarea de componente ale băilor de prelucrare
Ca preparat de clari'ficare optică se
recomandă, din păcate,o serie de sub- Denumirea de Denumirea chimică a Alte denumiri
stanţe codificate, destul de greu de Nr. cod sau compusului sau inlocuitorului de cod sau
procurat: Tinopal 2 B, Rylux, UVitex, comercială comerciale
Leukophor, Blankophor, Optinol, Ultra-
phor, Alb-direct-Relux, Whideshener
etc. 1. S.55 Sulfat de hidroxilamină
În locul acestei băi se poate folosi o 2. T.32 Sulfatul de 4-amino-N, N-etiloxie-
soluţie de 10 g la litru ORWO C 203 sau, etiloxietil-p-fenilendiamină tilanilin sultat
În aceeaşi proporţie, un preparat pen- ~~----------~~----------------------~---------------------~
tru ... inălbirea rufelor, «Slunik», de pro- 3. Calgon Hexametafosfat de sodiu ORWO A. 901,
venienţă R.S.C. Preparatul similar de
M.19
producţie indigenă nu se poate utiliza
întrucît nu este inert din punct de ve-
dere chimic. Cu rezultate foarte bune 4. Chf'iaton Sare complexă de fier şi sodiu Feriseiecton
folosi, numai pentru ferosodic a acidului etilendiamino-
tetraacetic
Chelalol"!
Tov. Mindru Ştefan - laşi, Taîu sursei de alimentare, şi anume minusul
Gheorghe - 8îrlad, Neacsu Va- bateriei la şasiu. Acest fapt este im-
sile - Baia Mare, Grasu Ion - Bucu- portant, întrucît tranzistorii din etajul
reşti. final audio, de tip P 216 B, utilizează ca
radiator chiar carcasa radioreceptoru-
Radioreceptorul pentru automobile lui. La autoturismele care au plusul la
A T -66 complet tranzistorizat şi destinat şasiu, radioreceptorul se va monta in-
a recepţiona gama undelor medii, lungi tr-o cutie, izolată electric,alimentarea Inainte de refacerea transformato- ţi-vă dupătensiunile indicate in scnemă.
şi U.K.W. (65.8-73 MHz) sau U.K.W. rului de ieşire, vă recomandăm a veri- Aparatul fiind destul de sensibil nu
cu energie făcîndu-se prin două fire.
(88-104 MHz) este prezentat in scnema Tranzistorii din etajul final se pot fica starea difuzorului (bobina mobilă). necesită amplificator suplimentar de
alăturată.
A fost conceput ca o variantă a radio-
inlocui cu tipulac 26 sau EFT 212, sin- cablul de legătură si. În special. mufa radiofrecvenţă. Piriiturile ce insotesc
gura dificultate o constituie modul de de cuplare a cablUiui (orice aeformare recepţia În timpul mersului, aşa după
receptorului A-18 destinat pentru auto- fixare - in fond se dau alte găuri in mecanică intrerupe audiţia). cum ne scrieti, se datoresc unor con-
turismul «Volga». Ia care partea de şasiu. Arderea permanentă a siguranţei nu tacte imperfecte la mufa de antenă (par-
raetiofrecventă si frecventă intermediară Transformatorul de ieşire are pri- indică scurtcircuit in tranzistorii finali, tea dreaptă a receptorului) sau unui joc
a fost complet modificată, retinindu-se marul construit din două infăşurări a mai curindclacarea condensatorilar C1- intre segmentele antenei telescopice.
doar amplificatorul de joasă frecvenţă. cite 120 de spire fiecare, din sîrmă cu 56, C1-55 sau a atingere accidentală In ceea ce priveşte inlocuirea gamei
La montarea noului radioreceptor AT- diametrul 0,3 mm, iar secundarul con- a firelor. de unde lungi in unde scurte, nu vă
66 trebuie ţinut cont de polaritatea ţine 67 de spire cu diametrul 0,8 mm. Pentru reglaje şi mai corecte, ghida- sfătuim.
Tr ,.{T3226
flnomo CB,D.-fll./
Tm 1JI'f-m
Tz_JT3226