ANEXA A (informativă)

Consideraţii privind coeficienţii parţiali de siguranţă referitori la execuţie

(1) Dacă într-o ţară se doreşte a se lega clasa sau clasele de coeficienţi γM conform pct. 2.4 de
controlul execuţiei, trebuie avute în vedere următoarele considerente în diferenţierea claselor
la coeficienţii γM:
- disponibilitatea constructorului de a angaja personal calificat şi cu experienţă pentru
verificarea lucrărilor;
- disponibilitatea unui personal calificat şi cu experienţă independent de conducerea
constructorului, pentru inspectarea lucrărilor;

Notă: In cazul contractelor de Proiectare – Execuţie, Proiectantul poate fi considerat ca o persoană

independentă a organizaţiei de construcţii, în ceea ce priveşte inspectarea lucrărilor, cu condiţia ca Proiectantul
să fie o persoană calificată care raportează conducerii superioare independent de echipa de execuţie din şantier.

- impunerea unor proprietăţi ale mortarului şi betonului pe şantier;

- modul în care mortarele sunt amestecate şi materialele sunt dozate, de exemplu prin
măsurarea greutăţii sau prin utilizarea unor cutii de măsurare adecvate.

A9
ANEXA B (informativă)
Clasificarea condiţiilor de microclimat de expunere a zidăriei
Clasa Microclimatul de expunere a zidăriei
MX1 În mediu uscat
MX2 Expusă la umiditate şi umezire
MX2.1 Expusă la umiditate dar neexpuse la
cicluri de îngheţ – dezgheţ sau la surse
exterioare cu nivel ridicat de sulfaţi sau
substanţe chimice agresive
MX2.2 Expusă la umezire severă dar neexpusă la
cicluri de îngheţ – dezgheţ sau la surse
exterioare cu nivel ridicat de sulfaţi sau
elemente chimice agresive
MX3 Expusă la umezire şi la cicluri de
îngheţ/dezgheţ
MX3.1 Expusă la umezire şi la cicluri de îngheţ/
dezgheţ dar neexpusă la surse exterioare
cu nivel ridicat de sulfaţi sau substanţe
chimice agresive
MX3.2 Expuse la umezire severă şi la cicluri de
îngheţ /dezgheţ dar neexpusă la surse
exterioare cu nivel ridicat de sulfaţi sau
substanţe chimice agresive
MX4 Expusă în aer salin saturat, la apă de
mare sau alte ape agresive
MX5 In mediu agresiv chimic
aer substanţe chimice agresive.
Nota 1: La stabilirea tipului de expunere al zidăriei va fi luat in considerare si efectul finisajelor şi straturilor
de protecţie.
ANEXA C (Informativă)
A10
Exemple de zidărie în astfel de condiţii
În interiorul clădirilor de locuit normale si de birouri,
inclusiv stratul interior al pereţilor dubli cu gol între
straturi care nu prezinta probabilitatea de a se umezi.
Zidăria tencuită din pereţii exteiori, neexpusă la
acţiunea moderată sau severă a ploii, şi izolată
împotriva umezelii din zidăria sau materialele
adiacente
Zidărie interioară expusă la un nivel ridicat de vapori
de apă cum ar fi într-o spălătorie. Zidăria pereţilor
exteriori adăpostită de streaşini sau coronamente
neexpusă la ploi severe sau la îngheţ.
Zidărie aflată sub adâncimea de îngheţ în pământ bine
drenat şi neagresiv.
Zidărie neexpusă la îngheţ sau la substanţe chimice
agresive poziţionată în: pereţi exteriori cu copertine şi
streaşini fără jgheaburi; în parapeţi; în pereţi
independenţi (simplu aşezaţi); în pământ; sub apă.
Zidărie ca în clasa MX2.1 expusă la cicluri de îngheţ
/dezgheţ
Zidărie ca în clasa MX2.2 expusă la cicluri de îngheţ
/dezgheţ
Zidărie în zone de litoral (pe malul mării) sau în zone
în care iarna, apa sărată poate afecta zidăria
Zidărie în contact cu pamânt natural, cu umpluturi
sau cu apa subterană unde sunt prezente umezeală şi
sulfaţi.
Zidărie în contact cu pamânturi cu aciditate mare, cu
pământ sau cu apa subterană contaminate.
Zidărie în apropierea zonelor industriale unde există în
C.1A Metodă simplificată pentru calculul excentricităţii încărcărilor în afara planului
(perpendicular pe plan) la pereţi
(1) La calculul excentricităţilor încărcărilor pe pereţi, legătura între perete şi planşeu poate fi
simplificată folosind o secţiune transversală nefisurată şi acceptând o comportare elastică a
materilelor; se poate folosi o schemă de calcul de cadru sau o schemă cu un singur nod.
(2) Schema de calcul cu un singur nod poate fi simplificată aşa cum este arătat în figura C.1;
pentru cazurile când sunt mai puţin de 4 bare (elemente) cele care nu există vor fi ignorate.
Capetele barelor care ies din nod se vor considera încastrate cu excepţia acelora la care se
cunoaşte că nu pot prelua momente încovoietoare care vor fi considerate articulate.
Momentul încovoietor în bara 1, M1, poate fi calculat din ecuaţia (C.1) iar momentul în bara
2, M2, în mod similar dar utilizând E2I2/h2 în loc de E1I1/h1 la numărător:

n 1 E1I1
h1  w 3l 3 2 w 4l 4 2 
M1=  − 
 4( n 3 − 1) 4( n 4 − 1) 
n 1 E1I1 n 2 E 2 I 2 n 3 E 3 I 3 n 4 E 4 I 4
+ + +
h1 h2 l3 l4
(C.1)

unde:
ni - factorul de rigiditate al barelor, luat egal cu 4 pentru bare încastrate la ambele
capete şi cu 3 în caz contrar;
En - modulul de elasticitate al barei n, unde n = 1,2,3 sau 4;
Notă: Este de regulă suficient să se ia valorile lui E egale cu 1000f k pentru toate tipurile de corpuri
de zidărie
Ij - momentul de inerţie al barei j unde j = 1,2,3 sau 4 (în cazul pereţilor dubli cu gol
între straturi în care numai un strat este portant, Ij trebuie luat numai pentru stratul
portant);
h1 - înălţimea liberă a barei 1;
h2 - înălţimea liberă a barei 2;
l3 - deschiderea liberă a barei 3;
l4 - deschiderea liberă a barei 4;
w3 - încărcarea de calcul uniform distribuită pe bara 3, folosind coeficienţii parţiali
de siguranţă din reglementarile specifice, efectul defavorabil;
w4 - încărcarea de calcul uniform distribuită pe bara 4, folosind coeficienţii parţiali
de siguranţă din reglementarile specifice, efectul defavorabil;

A11
 Notă: Modelul simplificat de cadru folosit în figura C.1 nu este considerat corespunzător când se
utilizează planşee cu grinzi din lemn. Pentru astfel de cazuri se va vedea paragraful (4) de mai jos.

Figura C.1 Schema simplificată a cadrului

(3) Rezultatele unor astfel de calcule sunt de regulă acoperitoare datorită faptului că gradul de
încastrare real al îmbinării perete/planşeu nu poate fi determinat, (respectiv raportul între
momentul încovoietor real transmis in nod si momentul care ar putea exista dacă nodul ar fi
perfect rigid). Este permis ca în proiectare să se reducă excentricitatea obţinută din calcule
conform paragrafului (1) de mai sus, prin multiplicarea acesteia cu un factor, η, cu condiţia ca
efortul unitar vertical de calcul ce acţionează pe nodul (îmbinarea) în cauză să fie mai mare de
0.25 N/mm2 dacă se face media pe toată grosimea peretelui.
η se poate obţine experimental, sau poate fi luat egal cu (1-k/4),
unde:
E 3I 3 E 4 I 4
+
l3 l4
k= ≤2
E1 I 1 E 2 I 2
+
h1 h2
(C.2)
(4) Dacă excentricitatea calculată conform paragrafului (2) de mai sus este mai mare decât 0.4
din grosimea peretelui, calculul se poate efectua conform paragrafului (5) de mai jos.

A12
(5) Excentricitatea încărcării utilizată în calcul se poate calcula considerând încărcarea de calcul
ce poate fi preluată pe adâncimea minimă necesară de rezemare de la faţa peretelui, care nu va fi
luată mai mică decât 0.2 din grosimea peretelui; pe adâncimea de rezemare valoarea efortului
unitar de compresiune se va considera egală cu rezistenţa de calcul la compresiune a materialului
(vezi figura C.2); acest mod de lucru este corespunzător în special la planşeele de acoperiş.
Notă: De reţinut că, determinând excentricitatea conform prezentei anexe se poate produce o
rotaţie suficientă a planşeului sau a grinzilor, care să provoace apariţia unor fisuri pe faţa peretelui
opusă celei la care se aplică încărcarea.

Figura C.2 Excentricitatea obţinută considerând încărcarea de calcul preluată

printr-un bloc de eforturi de compresiune

A13
A14
A15
A16
ANEXA E (informativă)
E.1 Factorul de reducere a capacităţii de rezistenţă în funcţie de zvelteţea peretelui şi de
excentricitatea încărcărilor la mijlocul înălţimii peretelui

(1) Factorul de reducere Φm, ce tine seama de zvelteţea peretelui şi de excentricitatea încarcărilor
la mijlocul înălţimii peretelui, poate fi determinat, pentru E = 1000fk aşa cum s-a arătat pct.
6.1.3, utilizând o simplificare a principiilor generale date la pct. 6.1.1:

u2
Φm = A1 e − 2 (E.1)

unde:
e mk
A1 = 1-2 (E.2)
t
h ef
−2
t ef
u= (E.3)
e
23 − 37 mk
t

emk,hef,t şi tef sunt definite la pct. 6.1.3, iar “e” este baza logaritmului natural.
(2) Valorile lui Φm determinate cu ecuaţia (E.1) sunt date în tabelul E.1 pentru diferite
excentricităţi, şi sunt reprezentate grafic în figura 6.2.
(3) Ecuaţiile (E.1) şi (E.2) se pot aplica pentru orice modul de elasticitate E şi rezistenţă
caracteristică la compresiune a zidăriei nearmate fk, dar cu valoarea coeficientului u luată
conform relaţiei:

λ − 0.063
u= e (E.4)
0.73 − 1.17 mk
t
unde:
h ef fk
λ= (E.5)
t ef E

A17
Tabel E.1: Factorul de reducere a capacităţii, Φm, pentru E=1000fk

Coeficientul
de zvelteţe Excentricitatea emk
hef/tef
0.05t 0.10t 0.15t 0.20t 0.25t 0.30t 0.33t
0 0.90 0.80 0.70 0.60 0.50 0.40 0.34
1 0.90 0.80 0.70 0.60 0.50 0.40 0.34
2 0.90 0.80 0.70 0.60 0.50 0.40 0.34
3 0.90 0.80 0.70 0.60 0.50 0.40 0.34
4 0.90 0.80 0.70 0.60 0.50 0.40 0.33
5 0.89 0.79 0.69 0.59 0.49 0.39 0.33
6 0.88 0.78 0.68 0.58 0.48 0.38 0.32
7 0.88 0.77 0.67 0.57 0.47 0.37 0.31
8 0.86 0.76 0.66 0.56 0.45 0.35 0.29
9 0.85 0.75 0.65 0.54 0.44 0.34 0.28
10 0.84 0.73 0.63 0.53 0.42 0.32 0.26
11 0.82 0.72 0.61 0.51 0.40 0.30 0.24
12 0.80 0.70 0.59 0.49 0.38 0.28 0.22
13 0.79 0.68 0.57 0.47 0.36 0.26 0.20
14 0.77 0.66 0.55 0.45 0.34 0.24 0.18
15 0.75 0.64 0.53 0.42 0.32 0.22 0.16
16 0.72 0.61 0.51 0.40 0.30 0.20 0.15
17 0.70 0.59 0.48 0.38 0.28 0.18 0.13
18 0.68 0.57 0.46 0.35 0.25 0.16 0.11
19 0.65 0.54 0.44 0.33 0.23 0.14 0.10
20 0.63 0.52 0.41 0.31 0.21 0.13 0.08
21 0.60 0.49 0.39 0.29 0.19 0.11 0.07
22 0.58 0.47 0.36 0.26 0.17 0.10 0.06
23 0.55 0.44 0.34 0.24 0.16 0.08 0.05
24 0.52 0.42 0.32 0.22 0.14 0.07 0.04
25 0.50 0.39 0.29 0.20 0.12 0.06 0.04
26 0.47 0.37 0.27 0.18 0.11 0.05 0.03
27 0.45 0.35 0.25 0.17 0.10 0.04 0.02
28 0.42 0.32 0.23 0.15 0.08 0.04 0.02
29 0.40 0.30 0.21 0.13 0.07 0.03 0.01
30 0.37 0.28 0.19 0.12 0.06 0.03 0.01

A18