Impozitul pe salariu

Prodan Oana Evelyn

CAP. 1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII

SC.ILEXIM.SRL

1.1. Date generale despre societate

Denumirea: SC.Ilexim.SRL
Forma juridică de organizare: Societate cu răspundere limitată
Obiectul de activitate: Comerţ cu amănuntul si cu ridicata al produselor din materiale plastice
Organizarea societăţii :

Preşedinte

Vicepreşedinte

Director

Secretară Şef depozit Contabil

Vanzător Casier

1.2. Infiinţarea şi funcţionarea societăţii comerciale studiate

S.C.Ilexim.SRL ZALĂU are sediul în Zalău, Str. Fabricii nr 3 şi a fost înfiinţată în anul 1999,
înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului în data de 15.04.1999- numărul J31/124/1999.

1
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

Conducerea societăţii este asigurată de Preşedinte,care a fost şi fondatorul societăţii, ajutat de

către ceilalţi functionari. Ca şi component microeconomic al “industriei plastice” din România,
activitatea firmei este încadrată în sfera comertului cu amănuntul.

1.3. Obiectul de activitate specific entităţii juridice studiate

Pentru îndeplinirea obiectului de activitate, întreprinderea are o un magazin categoria A-licenţa

nr 3/2000, în municipiul Zalău. Magazinul, amplasat într-o zona comercială, presupune vânzarea
produselor din materiale plastice atât persoanelor fizice (cu amanuntul), cât şi celor juridice, cu ridicata.

1.4. Scurt istoric

Societatea a luat fiinţă in urmă cu 11 ani, cînd presedintele, acesta fiind şi administratorul, a
inceput construirea unui magazin in centrul oraşului, comercializând produse din materiale
plastice.Afacerea a crescut progresiv, vânzările fiind tot mai mari.Aşadar, in urma unei intalniri cu
autoritătile, s-a hotarît sa işi extinda obiectul de activitate şi a inceput sa furnizeze astef de produse şi
entităţilor juridice.
Firma şi-a mutat sediul, intr-un complex comercial, cu parcare privată, de unde maşinile puteau
fi aprovizionate ca atare, pentru a distribui marfă spre alte întreprinderi.A fost nevoie de un număr mare
de salariaţi, care au fost recrutaţi pe parcurs, pentru a face putea face faţă comenzilor, deoarece
produsele distribuite sunt la o calitate superioară, iar in privinţa preţurilor, acestea sunt acceptabile in
raport cu calitatea.

1.5. Date privind durata de funcţionare, capital si dizolvarea societăţii

Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată, cu începere de la data înmatriculării la

Registrul Comerţului.Capitalul social subscris şi vărsat este în valoare de 500 lei fiind constitui din 25
părţi sociale nominative şi indivizibile, în valoare de 20 lei fiecare. Capitalul social este constituit în
numerar şi apartine preşedintelui.

2
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

Majorarea sau reducerea capitalului social se face de către preşedinte, potrivit cu interesele
societăţii şi în concordanţă cu prevederile legale.Reducerea capitalului social poate fi făcută motivat,
până la limita impusă de legiuitor, dar nu mai devreme de două luni de la data în care hotărârea de
reducere a fost publicată în Monitorul Oficial.Majorarea capitalului social se face cu respectarea
dispoziţiilor legale de constituire a societăţii.
Majorarea poate fi făcută din beneficiile societăţii sau din alte aporturi care pot fi total sau parţial
în numerar sau / şi în natură.Dacă mărirea capitalului social se face prin aport în natură asociatul unic va
numi unul sau mai mulţi experţi care-şi vor da avizul asupra evaluării acestuia, mărirea acestuia
hotărându-se numai după depunerea raportului de expertiză, cu care ocazie se vor stabili şi părţile
sociale ce se vor emite în schimb pe numele asociatului.Bunurile în natură aduse ca aport în societate,
intră în proprietatea acesteia atâta timp cât nu sunt grevate de alte sarcini. Aportul la capitalul social nu
este purtător de dobânzi.
Continuarea activităţii societăţii, transferul sau cesiunea părţilor sociale poate fi realizată către
terţi şi alte persoane în condiţiile Legii numărul 31/1990 şi ale Codului Civil. Transmiterea părţilor
sociale către succesori se poate realiza fie prin cooptarea ca asociaţi a acestora, fie prin plata părţilor
sociale către cei care nu doresc aderarea la societate în calitate de asociaţi.
Dizolvarea societăţii comerciale, ca de altfel şi a altor societăţi comerciale are loc în
următoarele condiţii:
• imposibilitatea realizării obiectului de activitate, faliment
• reducerea capitalului social sub minimul legal;
• prin hotărârea asociatului unic în condiţiile legii;

1.6. Evidenţa contabilă

Exerciţiul economico-financiar începe la 01.01. şi se încheie la 31.12. al fiecărui an, primul

exerciţiu începe la data constituirii societăţii.
Societatea va ţine evidenţă contabilă lunar pe acte şi fapte de comerţ, va întocmi situaţii financiare cu
componentele: bilanţ contabil, cont de profit si pierdere având în vedere prevederile legale, urmând a-l
viza la Administraţia Financiară şi a-l depune la Administraţia Financiară şi la Registrul Comerţului
pentru a fi reţinut şi dat publicităţii.

3
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

Din profitul societăţii se va reţine în fiecare an cel puţin 5 % pentru formarea fondului de
rezervă, până ce acesta va atinge minim a cincea parte din capitalul social, fond care ulterior va fi
completat ori de câte ori va scădea sub acest cuantum stabilit.
Amortizarea activelor fixe aparţinând societăţii se stabileşte de către asociatul unic sau de către
persoana desemnată a-l reprezenta.Fuziunea societăţii cu una sau mai multe societăţi comerciale se
hotărăşte de către fiecare dintre acestea cu respectarea prevederilor legale. Bilanţul contabil întocmit cu
ocazia fuziunii de fiecare societate în parte va fi depus o dată cu cererea de înmatriculare a hotărârii de
fuziune la Registrul Comerţului. Societatea comercială care
încetează a exista în urma fuziunii va depune pentru a fi înscrisă în
Registrul Comerţului o declaraţie despre modul în care a hotărât să-şi
stingă pasivul său.

4
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

CAP.2. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND

IMPOZITUL PE SALARIU

2.1. Salariul – Preţul muncii

Salariul reprezintă „expresia bănească a valorii forţei de muncă”, „preţul forţei de muncă”, „plata
forţei de muncă”. Mai simplu, salariul este definit ca „plata, de regulă în formă bănească, a unei
activităţi depuse”, „preţul muncii”, „plata muncii”.
Prin legea nr. 53/2003 – Codul Muncii se prevede:
Art. 154 – Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului
individual de muncă.
Art. 155 – Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.
Art. 156 – Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale angajatorului.”
Din punct de vedere fiscal, salariul reprezintă:
• Pentru angajatori (societate comercială, regie autonomă etc.), o cheltuială, ca orice altă cheltuială,
impusă de necesitatea desfăşurării activităţii. Angajatorul, care face „plata muncii” sub formă de
„salarii”, are obligaţia:
 De a se înregistra pe cheltuieli cu salariile acordate,
 De a se înregistra în evidenţa financiar-contabilă cu „salariile plătite”, respectiv cu „salariile
şi alte drepturi cuvenite personalului”, în creditul contului 421 „Personal – remuneraţii
acordate”, şi de a calcula şi reţine, prin stopaj la sursă, obligaţiile bugetare (contribuţia pentru
şomaj, pensie, sănătate şi impozitul).

5
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

• Pentru salariat (angajat), un „venit obţinut prin muncă”, un venit acordat de angajator după ce s-au
calculat şi reţinut de angajator toate obligaţiile de plată datorate statului.
Din punct de vedere strict fiscal, sensul şi conţinutul noţiunii de salariu se vor înţelege corect şi pe
deplin numai dacă este privit ATÂT din punct de vedere al celui care îl acordă (al angajatorului, care
este plătitorul de salarii), cât şi din punct de vedere al celui care îl primeşte (al salariatului, care este
beneficiarul veniturilor din salarii).
SALARIATUL este o persoană încadrată cu contract individual de muncă, cu timp integral sau
parţial de muncă, pe o perioadă nedeterminată sau determinată. Atât timp cât nu există un contract
individual de muncă, nu se poate vorbi de salariat sau salariu.. calitatea de salariat se capătă numai şi
numai prin încheierea unui contract individual de muncă, care generează întocmirea documentului „carte
de muncă”, numită mai nou „carnet de muncă”.
Plata în natură a unei părţi a salariului este posibilă dacă este prevăzută expres in contractul colectiv
de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă şi în
acest caz suma în bani cuvenită sa nu fie mai mică decât
salariu minim brut pe ţară.Salariile se plătesc înainte oricăror
alte obligaţii băneşti ale angajatorilor.
Salariile datorate angajatilor si contributiile unităţii
reprezintă cheltuieli ale unităţii.
Salariile se achită personalului in 2 tranşe:
 chenzina I (avansul) (24 – 25 ale fiecărei luni)
 chenzine a II a (lichidare) 15 ale fiecărei luni)
Documente privind evidenta decontărilor cu personalul:
• pentru timpul lucrat
 condica de prezenţă
 fişa de pontaj
• pentru evidenţa salariilor
 avansul – lista de avans chenzinal
 salarii – stat de plată a salariilor

6
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

In concluzie, salariul exprimă atât retribuţia muncii de execuţie a acţiunii de producere sau serviciul
prestat catre consumator cât si facilitatea capacităţii forţei de muncă consumată si acceptată de
proprietarii producţiei in favoarea posesorului fortei de muncă. El face parte din gama instrumentelor de
masură a capacitatii de muncă şi este considerat instrument de plată pentru serviciul prestat.
2.2. Calculul salariilor
Salariul este expresia bănească a părţii din venitul naţional destinat consumului individual şi
repartizată celor ce muncesc, proporţional cu cantitatea şi calitatea muncii depuse. Salariile se plătesc
angajaţilor în două tranşe: chenzina I (avans) şi chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe
baza „Listei de avans chenzinal”, iar plata chenzinei a II-a pe baza „Statului de plată al salariilor”.

Elemente ce compun venitul unui angajat

• salariul de bază : este salariul prevazut in contractul individual de muncă (trebuie sa fie cel putin
egal cu salariul minim pe economie 600 lei)
• adaosurile si sporurile la salarii : indemnizaţia de conducere, spor de vechime, spor de noapte, spor
de stres, etc……..
Aceste adaosuri si sporuri se calculeaza fie in cote procentuale fie in sume fixe.
• prin insumarea salariului de bază cu adaosurile si sporurile la salarii rezulra salarul brut realizat
(Venit brut lunar realizat) (VBL)
• din salarul brut realizat de angajat se efectuează urmatoarele reţineri individuale
 contribuţia angajatului la asig sociale (CAS = 10,5% x VBL)
 contribuţia angajatului la fondul de şomaj (CFS = 0,5% x VBL)
 contribuţia angajatului la asig sociale de sănătate (CASS = 5,5% x VBL)
• dacă din salariul brut realizat se scad cele 3 contribuţii (CAS+CFS+CASS) si se scade si deducerea
personală de bază rezultă venitul impozabil.
V.impozabil = VBL – reţineri(CAS,CFS,CASS)-deduceri personale
• impozitul pe veniturile din salarii se calculează prin aplicarea cotei de impozit (16%) asupra
venitului impozabil. I/s = V impoz x 16%

7
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

• avansul achitat salariatului la chenzina I

• alte reţineri : rate, chirii, pensii alimentare, imputaţii
• salariul net
S net = VBL – reţineri obligatorii – I/s – alte reţineri – avans
Obligatiile unităţii către bugetul statului sunt:

• contribuţia unităţii la asigurările sociale (CUAS)

CUAS = 18,50% x Fd brut de salarii
• contribuţia pt accidente de muncă şi boli profesionale (CAMBP)
CAMBP = (0,15% la 0,85%)x Fd brut de salarii
• contribuţia unităţii la fond somaj (CUFS)
CUFS = 0,5% x Fd brut de salarii
• contribuţia unităţii la asigurările sociale de sănătate (CUASS)
CUASS = 5,2% x Fd brut de salarii
• comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă
comision ITM = 0,75% x Fd brut de salarii (daca unitatea pastrează cărţile de muncă la ITM)
comision ITM = 0,25% x Fd brut de salarii (daca evidenţa carţilor de muncă se ţine la unitate)
• contribuţia pentru Fondul de garantare
CFG= 0,25%* Fd brut de salarii
• contribuţia pentru concedii si indemnizaţii
CCI = 0,85% * Fd brut de salarii

Retineri Persoana Angajat (salariatul) Angajator (unitatea)

10,5 % 18,50 %
CAS
Fd. somaj 0,5 % 0,5 %
CASS 5,5 % 5,2 %

Venitul reprezintă sumele sau valorile încasate sau de încasat din: livrări de bunuri, executări de
lucrări, prestări de servicii, executări de obligaţii legale sau contractuale.

8
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau natură
obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract de individual de muncă sau
a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor
ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate de muncă.
Potrivit noii reglementări, sunt asimilate salariilor, pe lângă veniturile prevăzute în Ordonanţa

Guvernului nr. 7/2001, şi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonia şi de alte entităţi
neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru indemnizaţia primită pe
perioada delegării şi detaşării în altă localitate, ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru
Salariu de bază + Alte drepturi salariale = Venit brut salariaţii din instituţiile
publice.
Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat Veniturile
salariale obţinute de angajaţi se compun din:

Sau

 Salariul realizat –calculat în funcţie de salariul de bază şi de forma de salarizare aplicată (salarizare
în regie – pentru timpul lucrat; salarizare în acord – în funcţie de normele de muncă; salarizare în
cote procentuale – calculat la volumul vânzărilor).Salariul realizat poate fi egal, mai mare sau mai
mic decât salariul de bază negociat. El reprezintă o sumă brută.

 Adaosurile şi sporurile din salariu (indemnizaţie de conducere, indemnizaţie de zbor, spor de

vechime, spor de noapte, spor de stres, spor de lucru în subteran, spor de periculozitate, spor de
toxicilitate etc.) – se calculează fie în sumă fixă, fie ca procent din salariul de bază, proporţional cu
timpul lucrat în alte condiţii.
Prin însumarea veniturilor brute lunare realizate de toţi salariaţii societăţii comerciale, se obţine
Fondul de salarii brut realizat în luna respectivă. El constituie pentru societatea comercială o cheltuială.

9
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

Conform Ordonanţa de urgenţă nr. 138/2004, începând cu anul 2005, la calculul deducerilor
personale lunare degresive potrivit art. 1 în funcţie de venitul brut lunar din salarii şi de numărul de
peroane aflate în întreţinerea contribuabilului s-a utilizat următorul algoritm de calcul:
• Pentru un venit brut lunar din salarii de până la 1.000 lei:

 Fără persoane în întreţinere: 250 lei

 Cu o persoană aflată în întreţinere: 350 lei

 Cu 2 persoane aflate în întreţinere: 450 lei
 Cu 3 persoane aflate în întreţinere: 550 lei
 Cu 4 persoane aflate în întreţinere: 650 lei
• Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000 lei – 3.000
lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive.
• Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei: deducerea personală lunară este 0 (zero).
Reţinerile din salariu sunt supuse unor reguli stricte cuprinse atât de Codul muncii, cat şi de Codul
de procedura civilă. Dispoziţii speciale privind reţinerile din salariu sunt cuprinse si in reglementările
privind colectarea creanţelor fiscale cuprinse in Codul de procedura fiscală.
2.3. Reţineri din salarii
Prin însumarea salariului realizat cu adaosurile şi
sporul la salariu, rezultă Venitul brut realizat. Din
venitul brut al angajatului se efectuează următoarele
reţineri individuale:
 Contribuţia angajatului la asigurările sociale –
de 10,5% x venitul brut realizat -> constitue
datorie faţă de bugetul A.S.
 Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj – de 0,5% x venitul brut realizat ->constituie
datorie faţă de fondul de şomaj
 Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate – de 5,5% x venitul brut realizat ->
constituie datorie faţă de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate

10
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

 Impozitul pe venitul din salarii, calculat prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16%
asupra venitului impozabil -> constituie datorie la bugetul statului
 Avansul achitat angajatului la chenzina I

 Alte reţineri – rate locuinţe, chirii, pensii alimentare, imputaţii etc. -> constituie datorie faţă de
creditorii respectivi.
După scăderea din venitul brut realizat a tuturor reţinerilor individuale, rămâne restul de plată care
se achită angajaţilor din casierie la data chenzinei a II-a.

2.4. Impozitul pe salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plăţi anticipate, care se
calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
Impozitul lunar se determină astfel:
 La locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul
determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea
din venitul brut a contribuţiilor obligatorii şi a cheltuielilor profesionale, şi deducerile
personale acordate pentru luna respectivă;
 Pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de
realizare a acestora.

Plătitorii de venituri din salarii care efectuează regularizarea anuală a impozitului determină
impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe
venitul anual global impozabil, asupra bazei de impozitare anuale,
determinată ca diferenţă între venitul net anual corectat cu diferenţa
de cheltuială profesională şi suma deducerilor personale cuvenite în
acel an şi, după caz, cotizaţia de sindicat plătită conform legii.

În situaţia în care contribuabilul realizează numai venituri de

natură salarială la funcţia de bază ca fiind angajat permanent şi
beneficiază de deducerile prevăzute la art.86 alin.(1) lit. c)-f) din

11
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

Codul fiscal, atunci operaţiunea de acordare a deducerilor şi stabilire a impozitului pe venit se

efectuează de organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului.
Printr-un ordin emis de ministrul finanţelor publice, cota de impozit pentru determinarea
impozitului pe veniturile din:
 Activităţi independente,
 Salarii,
 Cedarea folosinţei bunurilor,
 Pensii,

 Activităţi agricole,
 Premii,

 Alte surse,
este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător
fiecărei surse din categoria respectivă

Principalele venituri scutite de impozit sunt:

• Sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de mutare ,

detaşare si delegare in interesul serviciului

• Indemnizaţiile de instalare acordate o singură dată in limita unui salariu de bază la angajarea intr-
o localitate care nu se afla in localitatea de domiciliu

• Sumele primite de salariaţi in perioada preavizului de concediere

• Compensaţiile acordate salariatilor disponibilizaţi ca urmare a concedierilor colective

• Ajutoare sociale, alocaţii, burse, soldele militarilor de razboi

• Darurile acordate copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia zilei de 1 Iunie si a sărbătorilor de

sfarşit de an, precum si a salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie in limita unei sume care se
revizuieşte periodic

• Sume primite drept despăgubiri

• Sumele sau bunuri primite cu titlu de sponsorizare, donaţie, moştenire

12
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

• Premiile obţinute de elevi, studenţi la concursuri interne si internaţionale

• Premii obţinute de elevi la campionatele mondiale, europene, şi la jocurile olimpice

2.5. Statul de salarii

1. Serveşte ca:

• document pentru calculul drepturilor baneşti cuvenite salariaţilor, precum si al contribuţiilor si al

altor sume datorate;
• document justificativ de inregistrare în contabilitate.

2. Se intocmeşte in două exemplare, lunar, pe secţii, ateliere, servicii etc., pe baza documentelor de
evidenta a muncii şi a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a salariilor individuale
pentru muncitorii salarizati in acord etc., a evidenţei si a documentelor privind retinerile legale, a listelor
de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale (in cazul statului de salarii cod 14-5-
1/b şi cod 14-5-1/c) şi se semnează, pentru confirmarea exactităţii calculelor, de catre persoana care
determină salariul cuvenit şi intocmeşte statul de salarii.

Plaţile făcute in cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidările, indemnizaţiile de concediu
etc. se includ in statele de salarii, pentru a cuprinde astfel intreaga sumă a salariilor calculate şi toate
reţinerile legale din perioada de decontare respective.

3. Circulă:

• la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata (exemplarul 1);
• la casieria unităţii pentru efectuarea plătii sumelor cuvenite (exemplarul 1), după caz;
• la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea in contabilitate (exemplarul 1);
• la compartimentul care a întocmit statele de salarii (exemplarul 2), care va servi la acordarea vizei
atunci cand se solicită plata salariilor neridicate.

4. Se arhivează:

13
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

• la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de plăti (exemplarul 1);

• la compartimentul care a intocmit statele de salarii (exemplarul 2).

5. Conţinutul minimal obligatoriu de informaţii al formularului este următorul:

• denumirea unităţii, secţiei, serviciului etc.;

• denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;
• numele şi prenumele; venitul brut; contribuţia individuală de asigurari sociale; contribuţia
individuală la bugetul asigurărilor pentru somaj; contribuţia pentru asigurări sociale de sanatate;
cheltuieli profesionale; venitul net; deducere personala de bază; deduceri suplimentare; venitul bază
de calcul; impozitul calculat si reţinut; salariul net;
• semnături: conducatorul unităţii, conducatorul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl
intocmeşte.

CAP. 3 STUDIU DE
CAZ

14
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

LA SC.ILEXIM.SRL Zalău

1.Salariatul Vereş Daniel este încadrat cu salariul de bază de 1.500 lei.

Sporul de vechime este de 30%.
Salariatul are 2 persoane în întreţinere
Rata de 200 care se reţine pe statul de salarii.
Să se calculeze salariul net
Rezolvare:
Salariu de bază (salar încadrare) = 1.500 lei
Sporuri = Salariu de bază x 30% = 450 lei
Salariu brut(VBL) = Salariu de bază + sporuri
= 1.950 lei
Reţineri:
 CAS=10,5% x VBL= 1.950* 10,5% = 185,25 lei (x)
 CFS=0,5% x VBL =1.950 * 0,5% = 7,5 lei (y)
 CASS=5,5% x VBL =1.950 * 5,5% = 107,25 lei(z)

Total reţineri = x+y+z = 300 lei

Deducere = 450 * [ 1- (VBL – 1.000) / 2.000 ]

Deducere = 450 * [ 1- (1.950 – 1.000) / 2.000 ] = 236,25 lei= 240 lei

Venitul impozabil= VBL -Retineri-Deduceri = 1.410 lei

Impozit/salariu = Venitul impozabil x 16% = 1.410 * 16% = 225,60 lei

Salariul net = VBL – Retineri - I/sal – Avans - Alte retineri

Reţineri = rata = 200 lei
Salariul net = 1.950 – 300 – 225,60 – 0 – 200 = 1224,40 (rest de plata)
2. Salariata Harţegan Ioana are un salar de baza de 2000 lei.

15
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

Spor vechime = 20%;

Spor fidelitate = 10%;
Salariata are în întreţinere 2 persoane.
Rezolvare
Salariu bază = 2000
Sporuri = 600 lei
Salariu brut = 2600 lei

Retineri: C.A.S. = 10.5 % x VBL = 2600 x 10,5% = 247 lei

C.F.S. = 0.5% x VBL = 2600 x 0,5 % = 20 lei
C.A.S.S. = 5,5% x VBL = 2600 x 5,5% = 169 lei

Total Retineri = 436 lei

 (VBL − 10 mil )   26 mil − 10 mil 

Deduceri = 4.500 .000 ⋅ 1 −  = 4.500 .000 ⋅ 1 −  = 900 .000
 20 mil   20 mil

V.imp = VBL – Retineri – Deduceri

= 2600 – 436 – 90 = 2074 lei
I/S = V.imp x 16%
= 331,84 lei
Snet = VBL – Retineri – I/S
= 2600 – 436 – 331,84 = 1832,16 lei(rest de plata)

3.Salariatul Pop Oana are un salar de baza de 12 mil lei la care se adaugă un spor de vechime de 20%.
La chenzina I, angajatul primeşte un avans de 40% din salariul de încadrare. La chenzina a-II-a
i se reţine o rată de 1 mil lei.

Să se calculeze reţinerile din salariu, precum şi restul de plată încasat de salariat la chenzina a II a.
Rezolvare
Sbază = 1200 lei
Sporuri = 240 lei
Sbrut = 1440 lei

16
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

Reţineri: C.A.S. = 10,5% x Sbrut = 136,8 lei

C.F.S. = 0.5% x Sbrut = 12 lei
C.A.S.S. = 5,5% x Sbrut = 93,6 lei

Total Reţineri = 242,4 lei

 14 .400 .000 −10 .000 .000 

Deduceri = 2.500 .000 ⋅ 1 −  = 2.500 .000 ⋅ 0,78 = 1.950 .000
 20 .000 .000 
V.imp = Sbrut – Reţineri – Deduceri = 1002,6 lei
I/S = V.imp x 16% = 160,416 lei
Snet = Sbrut – Reţineri – I/S – Chirie – Avans – Alte reţineri = 457,184 lei (rest de plata)

17
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Impozitele sunt cea mai importantă resursă financiara a statului şi cea mai veche, în ordinea
apariţiei veniturilor publice .

În accepţiune generală, impozitele reprezintă o prelevare la dispoziţia statului a unei părţi din
veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, în vederea acoperirii cheltuielilor publice . Această
prelevare se face în mod obligatoriu cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie din partea statului .
Autoritate abslitată cu instituirea de impozite este statul, dreptu acestuia de a introduce impozite
exercitându-se, de cele mai multe ori, prin intermediul organelor centrale, Parlamentul, iar uneori şi prin
organele administraţiei centrale de stat locale .

Parlamentul se pronunţă în legătură cu introducerea impozitelor de inportanţă generală, iar

organele de stat locale pot introduce anumite impozite în favoarea unităţilor administrativ locale .
Oricare ar fi instituţia care percepe impozitul, aceasta se face în virtutea autorizării legii . Legea
care introduce ipozitul este dată de Parlament, dar este aplicată de Guvern şi de Administraţia
Financiară.
Impozitele sunt plăţi care se fac către stat cu titlu definitiv şi nerambursabil . Caracterul definitiv
al impozitului evidenţiază lipsa obligaţiei de restituire direct către plătitor a sumei percepute. In
schimbul acestora, plătitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egală sau apropiată .
Pentru toate societăţile, impozitele constituie o necesitate, ele fiind principalul alimentator cu
venituri băneşti a bugetului, dar şi importante instrumente de politică financiară, economică şi socială .
Iniţial, unicul rol al impozitelor a fost de natură pur financiară . Din punct de vedere al rolului pe
plan financiar, acestea constutuie principalul mijloc de procurare a resurselor financiare necesare pentru
acoperirea cheltuielilor publice .
Fiecărui moment de dezvoltare al societăţii îi carespunde unui anumit nivel al impozitelor, nivel
care se schimbă pe măsura acestei dezvoltări .Specific evoluţiei impozitelor în perioada postbelică este
tendinţa creşterii lor în mărime absolută şi relativă. Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin

18
Impozitul pe salariu
Prodan Oana Evelyn

creşterea numărului plăţilor, creşterea volumului materiei impozabile, precum şi prin majorarea cotelor
de impunere . Astfel, în ţările dezvoltate, impozitele şi taxele procură intre opt şi nouă zecimi din totalul
resurselor financiare ale statului . In ţările în curs de dezvoltare, procurarea impozitelor şi taxelor
cunoaşte diferenţe mai mari în totalul resurselor financiare, variind între cinci si nouă zecimi .
In perioada modernă, impozitele au dobândit un rol, fiind folosite ca instrument de intervenţie al
statului în viaţa economică au devenit o metodă de conducere prin care se regleză mecanismele pieţei .
In funcţie de intenţia legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca instrument de stimulare sau frânare a
unor activităţi de creştere ori reducere a producţiei sau consumului unui anumit produs . Ele servesc ca
metode interventioniste cu caracter conjunctural sau structural, pentru corectarea evoluţiei, pentru
stabilizarea si echilibrarea creşterii economice .
In cazurile când se urmăreşte o activitate a vieţii economice, prin intermediul impozitelor, se
actionează prin diminuarea mărimii acestora, iar atunci când se urmăreşte creşterii se procedează la
suprataxare, prin majorarea nivelului impozitelor şi multiplicare numărului lor.
Pe plan social rolul impozitelor se concretizează în faptul că, prin intermediul lor, statul
redistribuie o parte importantă din produsul intern brut între clase şi grupuri sociale între persoanele
fizice şi cele juridice . In acest mod are loc o anumită rectificare a discrepanţelor dintre nivelurile
veniturilor
Din impozitul pe salarii datorat la bugetul de stat, unitatea plătitoare virează la data plăţii
salariului , o cotă de 50 % la bugetul de stat, 40% la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale ale căror
rază se desfăşoară activitatea şi 10 % la bugetul judeţului respectiv. Pentru municipiul bucureşti cota
este de 50% şi se repartizează de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pe bugetul fiecărui
sector, respectiv pe bugetul municipiului Bucureşti. Aceste cote pot fi modificate anual prin legea
bugetului de stat.
Teoria siguranţei susţine că impozitele trebuie considerate drept prime de asigurare pentru viaţa
şi averea cetăţenilor. Creând condiţii pentru desfăşurarea în siguranţă a diferitelor activităţi (prin legi,
instituţii şi organe de stat ), statul trebuie să primească o parte din veniturile realizate sub protecţia sa
sub forma impozitelor .

19