Fascismul

Neagu Alina
Clasa a Xa D
Ascensiunea fascismului
 Cuvântul fascism provine de la
fascie, un mănunchi de nuiele cu o
secure legată la mijloc ce simboliza
puterea.

 Fascia era purtată în Imperiul

Roman ca un semn al puterii şi a
devenit emblema Partidului Fascist
creat de Benito Mussolini.
Factorii care au subminat regimul liberal şi au
favorizat ascensiunea fascismului:

Moştenirea primului Război Mondial;

“Ameninţarea socialistă”
“Victoria mutilată”;
Punctele slabe ale regimului existent;
Abilităţile politice ale lui Mussolini;
 Cine este Benito Mussolini ?
 Mussolini s-a născut într-un
oraşel din Romagna, ca fiu al
unei directoare de şcoală (
catolică evlavioasă ) şi al unui
fierar cu vederi revoluţionare.
 Nu a fost un elev sclipitor, fiind
înclinat mai mult spre aroganţă
şi laudă decât pentru studiu.
 Absolvind şcoala, Mussolini a
predat în câteva şcoli rurale
fără să se arate prea interesat
de munca sa. Locul naşterii lui Mussolini,
astăzi muzeu
 În 1902 Mussolini a plecat în Elveţia, unde a stat
până în 1904, când s-a întoors în Italia şi s-a apucat
de ziaristică.Articolele sale condamnau Biserica şi
îndemnau la lupta de clasă. În 1911 a fost arestat
pentru că încercase să organizeze o insurecţie
împotriva războiului din Libia.

 Datorită faptelor sale a fost avansat în rândurile

Partidului Socialist. În 1912, după ce a fost
eliberat , a fost numit redactor la ziarului de partid
“Avanti”.

 În 1914 a izbucnit primul Război Mondial. Partidul

Socialist condamna războiul ca pe o luptă
imperialistă dusă pe chletuiala claselor muncitoare
şi cerea ca Italia să rămână neutră. Dar Mussolini
vedea conflictul ca pe un eveniment care avea să
zguduie din temelii societatea, netezind drumul spre
revoluţie.
  În 1914, Mussolini şi-a dat demisia de la
“Avanti” şi a înfiinţat o nouă publicaţie, “Il
populo d’ Italia” în care milita pentru
intrarea Italiei în război.

 Exclus din Partidul Socialist, Mussolini a

acceptat sprijin financiar din partea unor
companii care aveau de cîţtigat din
contractele de armament, în eventualitatea
intrării în război.

 Articolele lui au dus la declanşarea revoltei

din mai 1915 în favoarea intrării Italiei în
război.

 În 1917, în urma unui accident petrecut în

timpul insurecţiei, a fost lăsat la vatră ca
invalid şi a reluat munca editorială.
 În martie 1919, Mussolini a organizat întâlnirea inaugurală a
noii mişcări, FASCI DI COMBATTIMENTO, adică “Grupul de
luptă”.

 Dar la alegerile din noiembrie 1919, fascismul a eşeuat

pretutindeni. Fasciştii nu au obţinut nici un loc în Parlament.

 Încercând să organizeze mai eficient fascismul, în octombrie

1921, Mussolini a înfiinţat Partidul Naţional Fascist. În
noiembrie 1921, Mussolini a fost acceptat ca lider la
partidului.
Mussolini vorbind oamenilor
 Din 1921, discursurile lui Mussolini s-au concentrat asupra a
ceea ce fascismul detesta mai mult, adică socialismul şi
liberalismul, dar descriau linia politică fascistă doar în
termeni foarte generali, punând accentul pe patriotismul său
şi pe decizia de a forma un guvern puternic.

 Metoda de convingere a lui Musoolini a dat roade. Spre

sfârşitul anului 1921, partidul fascist avea 200 000 de
membri. Mulţi treceau de partea fascismului pe care îl
considerau în stare să asigure statul disicplinat după care
tânjeau demult.
Marşul asupra Romei
 Ambiţia lui Mussolini era să devină prim –
ministru.

 În 1922, Mussolini a pus la cale un marş spre

Roma. Cam 30 000 de fascişti aveau să se
îndrepte spre capitală pentru a prelua
puterea. Mussolini era convins că astfel
politicienii vor fi de acord ca el să devină
prim – ministru.

 Marşul asupra Romei a avut loc în perioada

27 – 29 octombrie 1922.

 La 29 octombrie 1922, regele Victor

Emmanuel al III-lea i-a cerut lui Mussolini
să accepte postul de prim – ministru.
Regele Victor
Emmanuel al III-lea
Mussolini şi fasciştii în timpul marşului
 Mussolini: de la prim ministru la dictator
( 1922 – 1926 )

 La 30 octombrie 1922, Mussolini a sosit la Roma pentru a fi numit

oficial prim – ministru al Italiei. Dar visul său era de a deţine
puterea deplină. Şi visul său era departe de a se realiza în 1922.

 Primul guvern al lui Mussolini cuprindea 14 miniştri dintre care

doar 4 erau fascişti, majoritatea fiind liberali şi Populari. Acest
lucru avea darul de a-I linişti pe acei liberali şi conservatori care
vedeau fascismul doar ca pe o unealtă utilă cu care să strivească
stânga. Ei credeau că după anihilarea socialiştilor, vor putea fie
să-I asimileze pe fascişti, fie să de dispenseze de ei.
Consolidarea puterii
 Mussolini a introdus un proiect de lege pentru reforma
sistemului elecoral. Acesta propunea ca partidul politic care
obţine cele mai multe voturi în alegerile generale, cu condiţia
ca acestea să reprezinte un sfert din totalul voturilor
validate, să primească două treimi din locurile din Camera
Deputaţilor.
 Mussolini spunea că o asemenea reformă ar duce la formarea
unor guverne cu o majoritate sigură ceea ce le-ar permite să
se ocupe în mod decisiv de problemele Italiei. Mussolini
susţinea că Italia se dusese de râpă din cauza coaliţiilor
politice.
 Noua reformă electorală, cunoscută sub numele de Legea
Acerbo a fost adoptată în anul 1923 şi a fost pusă în practică
în aprilie 1924.
Afirmarea dictaturii
 În 1925 au fost interzise partidele politice
şi sindicatele libere. A fost întărită cenzura
presei şi s-a înfiinţat o nouă poliţie secretă
şi un tribunal special pentru judecarea
crimelor politice.

 A crescut controlul fascist asupra

administraţiei locale înlocuindu-se primarii
aleşi prin vot cu alţii numiţi din oficiu,
cunoscuţi sub numele de podestas.

 În 1926 Mussolini a obţinut dreptul de a

emite decrete cu valoare deplină de lege.

Mussolini în 1925
 Până în 1926 Mussolini îşi împlinise
visul de a deveni dictatorul Italiei.
Putea face legi dând pur şi simplu
decrete. Parlamentul era în
totalitate sub controlul său.
Parlamentul încetase să mai fie un
forum pentru dezbateri şi devenise
un simplu amfiteatru în care
deciziile în care deciziile lui puteau
fi aplaudate de susţinătorii şi
simpatizanţii fasciştilor.

 Ultimele retuşuri au fost dictaturii

în anul 1928 când regele şi-a pierdut
dreptul a-l alege pe prim ministru.
Pe viitor, Marele Consiliu Fascist,
aflat sub controlul lui Mussolini, va
alcătui o listă de posibili candidaţi,
iar regele va alege din această listă.
Caracteristicile fascismului italian
 Supremaţia statului ( “Totul pentru stat, nimic în afara
statului, nimic contra statului” )

 Introducerea autarhiei ( sistem economic care se bazează pe

utilizarea excesivă a resurselor interne, suprimând pe cat
posibil importurile )

 Introducerea corporaţiilor ( organizaţii profesionale din care

făceau parte atât patroni, cât şi muncitori, care trebuiau să
colaboreze pentru a rezolva conflictele de muncă;
reprezentanţii muncitorilor erau numiţi de către comitetele
fasciste, aşa încât de cele mai multe ori ei serveau interesele
patronilor, care la rândul lor slujeau statul şi pe conducătorul
său )
 Se povestea că Mussolini era
atât de devotat muncii sale
încât trudea până la 20 de ore
pe zi în slujba guvernului.
Lumina din biroul lui rămânea
aprinsă aproape toată noaptea
în sprijinul acestei afirmaţii. În
realitate, Mussolini se cula
destul de devreme.

 Ziarele sugereau că “Ducele “

era infailibil. Umbla o vorbă că
“Mussolini are întotdeauna
dreptate”, ideea pe care
dictatorul o încuraja cu
afirmaţii de genul “ de multe ori
aş vrea să mă înşel, dar până
acum nu s-a întâmplat niciodată
aşa şi evenimentele s-au
petrecut chiar aşa cum am
prevăzut eu.”
Triumful si declinul fascismului italian

Din 1922, cand a avut pentru prima data puterea asupra guvernului italian in
Roma,pana in 1927, Benito Mussolini si-a consolidat progresiv dictatura, dand
forma statului fascistitalian.Statul si partidul au devenit instrumente
monolitice in mainile lui Mussolini, care era
capo di guverno (seful guvernului), al statului si  el Duce, conducatorul
partidului.
Legge fascistissime ( legile cele mai fasciste), realizate de liderul fascist,
juristul
Alfredo Rocco, a transformat Parlamentul intr-un congres al partidului si
practic a fuzionatputerea legislativa si cea executiva si a facut Marele
Consiliu Fascist un instrument al Ducelui,pe care putea sa il convoace singur si
sa ii determine agenda.
Cu acest succes Mussolini a inceput sa se gandeasca mai departe la viitor. Pana
in 1930a inceput greul proces de modernizare fortata a tarii, de catre un
guvern puternic si eficient cuo noua conducere ce comunica intregului popor
vitalitate si energie. Pe 25 octombrie 1932, Musolini a tinut in Milano o cuvantare
prin care punea Italia
Fascista printre liderii lumii : “ Astazi, cu o incredere absoluta, va spun ca
secolul douazeci va
fi secolul fascismului, secolul puterii italiene, secolul in care Italia va fi pentru
a treia oara
liderul omenirii.”
In 1934 Mussolini afirma ca fascismul a devenit din 1929 nu numai un fenomen
italianci unul mondial. Pentru a duce la bun sfarsit ceea ce a inceput, Mussolini
cere transformareaItaliei intr-o  natzione militarista e guerriera.
In indeplinirea acestui obiectiv el a reusit inca si mai putin decat reusise in
modernizarea Italiei
In primele sale faze, Musolini privea Fascismul ca o
dezvoltare a civilizatiei Occidentale si privea cu
neincredereasupra germaniei si mai ales asupra Socialismului
Nationalpromovat de Hitler, in care vedea “  o suta de
procente
rasism: impotriva oricui : ieri impotriva crestinatatii,
astaziimpotriva latinitatii iar maine, cine stie, impotriva
intregiicivilizatii “. Dar imperialismul si supraestimarea
fascismului
l-a condus pe Mussolini in bratele Partidului National
Socialist German.
Cucerirea Etiopiei (1935) a separat Italia de Europande Vest
si de Organizatia Natiunilor. In anul urmator,impresionat de
succesul german, Mussolini incepe savorbeasca de o axa
Roma-Berlin si o promoveaza in mtimpulvizitei la Berlin in
1936, vizita pe care Hitler o reintoarce inmai 1938.
Sincerele admiratii ale lui Hitler pentru Mussolini au facut sa
creasca increderea sa injsine. Interventia fascismului in
Razboiul Civil Spaniol si tratatul Munchenului cu Anglia
dinseptembrie 1938 a insemnat incoronarea succesului
politicii lui Mussolini ; in realitate semasca odata cu
acceptarea politici anti-semite de catre Italia, trecerea
acesteia intr-o pozitie desatelit al germaniei. Din aceasta
cauza, dar si din dorinta de glorie si de marire, Italia intra
iniunie 1940 in razboiul pornit de Germania in septembrie
1939. Razboiul a dezvaluit ineficientaItaliei, iartrei ani de
razboi au adus caderea lui Musolini si a partidului sau.
 Ce aveau în comun fascismul din
Italia cu nazismul din Germania ?

A reprezentat Italia un model

pentru versiunea sa germană ?
Asemănări între fascism şi nazism

 A) ambele regimuri au apărut şi s-au dezvoltat într-o

atmosferă de umilire naţională; deşi făcuse parte din tabra
învingătoare din primul Război Mondial, cei mai mulţi vorbeau
de o “victorie mutilată” în timp ce germanii învinşi considerau
Tratatul de la Versailles un dictat;

 B) după război, în ambele ţări s-au înregistrat serioase

dificultăţi economico-sociale;

 C) nici în Italia, nici în Germania nu exista o tradiţie

democratică substanţială;
 D) fasciştii şi naziştii au pus un mare accent pe naţionalism şi
pe promisiunile de restaurare a onoarei naţionale;

 E) în ambele ţări, s-a pus accent pe cultul personalităţii

dictatorului; în special, Adolf Hitler a dat dovadă de abilităţi
certe de propagandă politică şi calităţi reale de orator;

 F) ambii dictatori erau obsedaţi de visuri expansioniste,

Mussolini în Balcani şi Africa de Nord, Hitler în Europa de Est
şi Rusia;

 G) al doilea Război Mondial a dus la distrugerea ambelor

regimuri;
Deosebiri între fascism şi nazism

A) statul nazist s-a amestecat mai mult în viaţa de zi cu zi decât

a făcut-o statul fascist;

B) Pentru că avea nevoie de sprijinul catolicilor, Mussolini a

încheiat un pact cu Biserica Catolică;

C) Hitler era obsedat de problema raselor, nu şi Mussolini care a

introdus legi antievreieşti spre sfârşitul anilor ’30, dar a
făcut-o sub presiunile lui Hitler;

D) Regimul fascist al lui Mussolini nu a excelat în ceea ce priveşte

represiunea şi eliminarea oponenţilor politici;
În primăvara lui 1945, când era clar că Axa a pierdut războiul, după
înfrângerea totală a armatelor germane din nordul Italiei, Benito
Mussolini, împreună cu amanta sa, Claretta Petacci, fuge în Elveția.
Cei doi se ascund într-o vilă, pe malul lacului Como, vilă ce fusese
pregătită de mult ca refugiu în caz de dezastru. Partizanii italieni
comuniști îi recunosc și îi capturează la Dongo, lângă lacul Como, și, fără
nici o judecată, doar invocând motivul vag „pentru crime împotriva
poporului italian” îi execută prin împușcare.[1] Cadavrele lor sunt aduse
la Milano și atârnate cu capul în jos, agățate de călcâie de o bară de
acoperiș, împreună cu cadavrele altor câtorva demnitari fasciști, în fața
unei benzinării mari a companiei Esso din Piazzale Loreto. La spectacol
au asistat mii de italieni și numeroși militari ai armatei americane.

Sfarsit…