Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Despre Basilide
Înainte de a oferi câteva informaîii referitoare la Basilide este necesar să precizăm care
sunt sursele ce au păstrat date despre acesta Ceea tim despre Basilide provine din scrierile
ereziologilor i din citatele atribuite lui Basilide care se găsesc în acestea Cea mai bogată sursă
este x 6
, după care sunt citatele care se găsesc în
lui
, apte la număr, apelul făcut de ^ la o interpretare dată de
Basilide la Romani 77 cum că, acolo ar fi vorba despre reîncarnare, Origen fiind de acord,
^
^ iar
i
fiind cei care încheie lista surselor
Basilide, originar din Alexandria, a fost activ în vremea împăraîilor romani Adrian i
Antonius Pius, adică undeva între anii 117-161 d Hr După Clement din Alexandria
se pare că Basilide a fost ucenicul lui Glaucius, care la rândul său a fost ucenic al lui
Petru Basilide, prin gândirea sa se încadrează în curentul gnosticismului, remarcându-se ca fiind
unul dintre cei mai intelectuali i mai profunzi creatori de doctrină gnostică Spre deosebire de
curentul central al gnosticismului, Basilide nu are un sistem dualist Doctrina sa gnostică este una
profund cre tinizată, el fiind primul dintre cei patru reprezentanîi ai gnosticismului cre tinizat
Ceilalîi trei sunt: Valentin, Marcion i Bardesane
Sistemul dezvoltat de Basilide a fost unul mult prea sofisticat pentru a avea ecouri
populare Gândirea lui Basilide a fost continuată dar i mult modificată de fiul său Isidor i de un
grup restrâns de ucenici care au activat în zona Egiptului
De asemenea, Basilide se dovede te a fi un scriitor prolific După Clement din
Alexandria, Basilide a scris 24 de comentarii asupra Scripturii sub titlul D iar Origen ne
1c
c
c Cam Dorin Constantin
c
spune în Omilia 1 de la Luca că Basilide ar fi scris chiar i o evanghelie proprie Din păcate, nici
o scriere a lui Basilide nu s-a păstrat, cu excepîia codexului IX de la Nag Hammadi 1945)
Sistemul doctrinar
-c Autorităţile
-c Conducătorii
-c Îngerii
Din Sophia şi Putere sunt generate autorităţile, conducătorii şi îngerii Aceştia sunt numiţi
Äprimii´, si ei sunt cei care au conceput primul cer Din actul lor de emanare, au apărut şi alţi
îngeri care au făcut şi ei un alt cer, copie al primului Din acest act de construire au apărut alţi
îngeri care la rândul lor au făcut cel de-al treilea cer În felul acesta au apărut 365 de ceruri,
fiecare cu autorităţile, conducătorii şi îngerii lor Din cauza aceasta, spune Basilide, un an are
365 de zile, zilele anului fiind un fel de reprezentare a realităţilor superioare
2c
c
c Cam Dorin Constantin
c
Îngerii care sunt în ultimul cer, al 365-lea, cel pe care-l vedem noi, au făcut pământul şi
toate câte sunt pe el, apoi au împărţit între ei pământul şi naţiunile existente şaptezeci şi două la
număr) Sunt treizeci şi şase de puteri feminine şi treizeci şi şase masculine Cel mai mare peste
ele este cel cunoscut ca fiind zeul evreilor urmaşii lui Basilide îl numesc Abrasax ± nume ce are
valoarea numerică 365) Abrasax a dorit să subjuge toate celelalte naţiuni, dar celelalte puteri şi
ceilalţi îngeri i s-au împotrivit Acesta este şi motivul pentru care toate naţiunile sunt împotriva
evreilor
2c Antropogonia
În ceea ce priveşte antropogonia, nu ne-au rămas surse care să vorbească despre aceasta
Putem doar să presupunem ca antropogonia sa este similară cu cea a lui Saturnius, Saturnius
având un sistem gnostic foarte asemănător cu cel al lui Basilide Saturnius spune că arhonţii
ultimului cer au făcut omul, numai că omul făcut de aceştia nu putea să stea în picioare Atunci
omul a fost primit din înalt o scânteie de viaţă care i-a dat putere şi capacitate de a se mişca
Tatăl, cel inefabil şi nenumit, a văzut haosul din lume şi l-a trimis pe singurul lui născut,
Intelectul, numit Isus Hristos, pentru ca oricine crede în el să fie salvat de sub domnia arhonţilor
din ultimul cer Isus Hristos intelectul) a apărut pe pământ ca un om şi a făcut fapte pline de
putere Hristos, la crucificare, nu a suferit deloc, ba chiar mai mult, nici măcar nu a fost El cel
crucificat, ci un anumit Simon din Cirena Hristos a luat forma lui Simon, şi Simon a primit
forma lui Hristos, şi în timp ce acesta era răstignit, Hristos stătea lângă cruce râzând de ei Pentru
că el era o putere pură, fără corp Fiind intelectul Tatălui negenerat, putea să îşi ia orice formă şi-
ar fi dorit Basilide a spus că cine crede în Hristos ca şi cum el ar fi cel care a fost crucificat, se
află încă sub robia arhonţilor, dar cel care mărturisea că Hristos nu a avut un trup propriu şi nici
nu a fost crucificat, acela este mântuit În această privinţă, gândirea lui Basilide este una
docetistă Basilide vorbeste despre mantuire sufletului, nu si a trupului care este coruptibil
3c
c
c Cam Dorin Constantin
c
Interpretarea Scripturii
În sistemul lui Basilide, VT a fost aparţine lui Abrasax, Dumnezeul evreilor Despre
profeţi spune ca au venit fiind trimisi de arhontii ultimului cer, iar Legea a fost data de
dumnezeul evreilor, care si-a condus natiunea afara din Egipt Până ca acesta să se pocăiască, el
credea că este singurul Dumnezeu existent, credea că El însuşi a creat toate cele ce sunt În felul
acesta Gen 11 trebuie înţeles ca o pretenţie ignorantă a lui Abrasax de a fi creat toate lucrurile
Tot aşa trebuie înţelese versetele de până la Gen 27 Aceast mod de abordare textuală se
numeşte exegeză inversă În Gen 27, ÄDomnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului,
i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu´, apare aşa numita
revelaţie stratificată, sau paralelă Conform acesteia, Tatăl negenerat introduce anumite
cunoştinţe, detalii în Scriptură, fără ca Abrasax să conştientizeze lucrul acesta Acest verset ne
transmite faptul că suflarea de viaţă este, nu de la Abrasax, aşa cum crede el, ci de la Tatăl
negenerat Abrasax nu face nimic altceva decât să încarcereze acest suflet viu în materie
De la Geneza 27 până la capitolul trei, conform gândirii gnostice, textului trebuie să i se
aplice metoda exegezei inverse În capitolul trei, însă, avem aceste două ustensile hermeneutice
întrepătrunse
Acest capitol, citit din perspectivă creştină, este înţeles astfel: şarpele ± Diavolul, şarpele
îi minte pe oameni, oamenii păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu şi astfel intră moartea în lume
4c
c
c Cam Dorin Constantin
c
Însă, acest capitol, citit din perspectivă gnostică, este înţeles astfel: omul era într-o
ignoranţă totală referitor la originea sa, şi referitor la nefericită încarcerare în materie Tatăl
negenerat, vazând ignoranţa omului, îl trimite pe şarpe ca să le deschidă mintea omenilor, ca să
le transmită gnoza mântuitoare Şarpele nu le vrea răul, după cum spune Abrasax, ci din contră le
transmite gnoza necesară mântuirii lor După ce oamenii acceptă mesajul transmis de Tatăl
negenerat prin şarpe, dintr-o dată starea lor de ignoranţă ia sfârşit Şi bineînţeles, odata cu
ignoranţa lor, sfârşeşte şi starea lor de fericire Din nişte oameni care nu se simţeau stingheriţi de
materialitatea lor Gen 225), ajung prin gnoză, nişte oameni care văd materia, atât a trupurilor
Gen 37), cât şi cea a naturii Gen 316-19) ca fiindu-le ceva ostil Aici începe procesul
mântuirii omului, prin gnoză, de sub stăpânirea Arhonţilor, proces ce va culmina cu venirea
Intelectului, primul generat din Tatăl, cunoscut de noi ca Hristos
În ce priveşte versetul 15, acesta trebuie intepretat aplicând metoda revelaţiei stratificate
Aici, Tatăl negenerat, vorbeşte despre o mântuire viitoare care va veni prin sămânţa femeii,
şarpele fiind aici chiar Abrasax, numai ca acesta nu¶şi dă seama de farsa care i se face
Aceastăpretenţie a lui Abrasax de a fi creatorul şi singurul Dumnezeu este amplu
ilustrată, conform lui Basilide, prin acele pretenţii de închinare absolută Exod 204-5, 3414;
Deuteronom 424, 613-15, Isaia 469, etc)
La un moment dat, Abrasax care credea că el este singurul Dumnezeu, a aflat printr-un
mesaj audio şi vizual trimis de Tatăl negenerat prin Duhul că el este creat la rândul său şi că are
deasupra sa alte 364 de ceruri peste care domneşte Fiul În urma acestei experienţe, Abrasax se
căieşte şi atunci ia naştere afirmaţia din Proverde 17: ÄFrica Domnului este începutul ştiinţei, dar
nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura´, acest verset marcând pocăinţa lui Abrasax,
arhontul ignorant
5c
c
c Cam Dorin Constantin
c
suferinţei În cazul lui Hristos, conform lui Basilide, nu putem vorbi despre suferinţă, pentru că
nu El a suferit, ci Simon din Cirena
Concluzie
6c
c