Uniunea Europeană este o organizaţie care include 27 de state de pe

continentul european: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda,

Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta,
Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia,
Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria,România şi Bulgaria formând un spaţiu cu
peste 450 de milioane de locuitori.

Obiectivele Uniunii Europene sunt

următoarele:

 crearea unei cetăţenii

europene;
 consolidarea unui spaţiu al
libertăţii, securităţii şi justiţiei;
 promovarea progresului
economic şi social ;
 afirmarea rolului Europei în
lume

Crearea Uniunii Europene

În urma celui de-al doilea război mondial, Europa suferise mari pierderi
umane şi materiale. Se confrunta cu o criză politică, morală şi intelectuală, îşi
pierduse prestigiul în lume, mai ales în raport cu S.U.A., care se afla într-o
perioadă de prosperitate economică. .
La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, Europa ajunsese divizată,
în ciuda atâtor elemente comune la care europenii ţineau; divergenţele între
statele europene au contrubuit la alunecarea Europei în Războiul rece iar ca
urmare a războiului, mari puteri europene au ajuns pe loc secundar. Astfel se
explică faptul că, pe de o parte, tendinţele spre unitatea europeană sunt
impulsionate, în primul rând, din interiorul acestor state. Pe de altă parte,
aceste impulsuri vin din profilierea comunismului dinspre Răsărit şi din
ameninţarea americană.

Creată în scopul de a garanta o pace durabilă, construcţia europeană s-a

concretizat după cel de al Doilea Război Mondial.
Pana in anul 1950 s-a realizat refacerea economică postbelică. Planul
Marshall, dublat de o puternica voinţă de reconstrucţie, opţiunea pentru
economia de piaţă, într-o anumită măsură rolul statului în economie, dar şi
împuternicirile unei noi integrări europene au făcut ca în anii 1950-1960 să
crească ritmurile de dezvoltare. S-au realizat progrese în automatică,
cibernetică, în cercetarea ştiinţifică şi alte ramuri moderne, în timp ce vechile
industii erau în recul, iar populaţia satelor cunoştea un adevărat exod spre
marile aglomerări urbane, devenite oraşe în mişcare.

In 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, inspirat

de Jean Monnet, propune planul ce va sta la baza Comunităţii Europene a
Cărbunelui şi Oţelului sau CECO ("Declaratia Schuman") iar pe 1 aprilie
1951, este semnat “Tratatul de la Paris “ pentru constituirea CECO, de către
Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda, prin care se urmărea
punerea în comun a resurselor de cărbune şi de oţel ale Franţei şi Germaniei în
cadrul unei organizaţii deschise către celelalte ţări europene. .
La apel au răspuns încă patru state, Tratatul de instituire a Comunităţii
Economice a Cărbunelui şi a Oţelului (CECO) fiind semnat la Paris, la 18
aprilie 1951, de către Franţa, Germania, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda.
Tratatul CECO a intrat în vigoare la 23 iulie 1952 (notă: Tratatul CECO a
expirat în 2002). La 25 martie 1957, cele şase state membre ale CECO
semnează, la Roma, Tratatele de instituire a Comunităţii Economice Europene
(CEE) şi a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Euratom), denumite
generic “Tratatele de la Roma”. .
La cele trei Comunităţi au aderat în anii următori nouă state:
Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie în 1973, Grecia în 1981, Spania şi
Portugalia în 1986, Austria, Finlanda şi Suedia în 1995. La 1 mai 2004, zece
state au aderat la Uniunea Europeană: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania,
Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria.
La sfârşitul anilor ’80, schimbările politice au făcut ca şi în
Comunitatea Europeană să crescă cooperarea şi integrarea. Odată cu
prăbuşirea comunismului în Europa de Est, statele ex-comuniste au cerut
Comunităţii Europene sprijin politic şi economic. CE a hotărât sa ajute multe
din aceste ţări dar să nu le primeasca imediat ca membre. O excepţie a

Crearea Uniunii Europene Page 2

constituit-o Germania de Est care a fost integratăa automat o dată cu
reunificarea Germaniei.
Datorită acestor schimbari rapide Germania de Vest şi Franta au cerut o
conferinţă intraguvernamentală pentru a cauta o mai mare unitate. O
conferinţă intraguvernamentală este o întâlnire între membri, prin care se
începe procesul schimbării tratatelor Comunităţii Europene. O altă astfel de
sedinţă a avut loc in 1989 pentru a pregăti un program şi o structură pentru
uniunea monetara, prin care membrii ar trebui sa adopte o singura monedă.
Primul Ministru britanic Margaret Thatcher s-a opus acestei unităti, dar în
1990 John Major a devenit prim ministru şi a adoptat o poziţie mai tolerantă în
legatură cu unitatea europeană. Aceste conferinţe au început munca la o serie
de întelegeri care au devenit Tratatul Uniunii Europene.
Tratatul Uniunii Europene a creat Uniunea Europeană şi a avut intenţia
de a extinde integrarea politică, economică şi socială dintre statele membre.
După discuţii lungi a fost acceptat de către Consiliul European la Maastricht,
Olanda, în decembrie 1991. Astfel scopul principal al Uniunii Europene va fi
Uniunea Economica si Monetara (UEM). Sub UEM membrii UE trebuie să
adopte o singura monedă până in 1999. Tratatul Maastricht deasemenea
impunea nişte criterii stricte pe care statele membre trebuiau să le
îndeplinească înainte de a intra in UEM. Tratatul a creat noi structuri
proiectate pentru a crea politici de securitate mai integrate şi pentru a încuraja
o cooperare mai mare între guverne în ceea ce priveşte chestiuni judiciare şi
legate de poliţie. Statele membre au acordat organelor de guvernare ale Uniunii
Europene mai multă autoritate în anumite domenii, inclusiv cele legate de
mediu, sănătate, educaţie şi protecţia consumatorului.
Noul tratat a stârnit multă opoziţitie şi îngrijorare din partea cetăţenilor
UE. Mulţi oameni erau îngrijoraţi din pricina UEM care ar înlocui monedele
naţionale cu o singură monedă europeană. Marea Britanie a refuzat să accepte
o parte din elementele tratatului şi astfel ea nu va face parte din UEM şi nu va
participa la Capitolul Social, un articol din Tratatul Maastricht care subliniază
obiective în politica socială şi cea legată de angajaţi. Alegătorii danezi au
refuzat ratificarea printr-un referendum, în timp ce alegatorii francezi au fost
în favoarea Tratatului printr-o mică majoritate. Germania a fost o provocare
deoarece funcţia de membru în UE încalca Constituţia. Intr-o şedinţă de
urgenţă a Consiliului European, Danemarca a refuzat mai multe articole ale
Tratatului. Din pricina acestor întârzieri UE n-a fost inaugurată oficial decât
abia în noiembrie 1993.
Reacţiile populare împotriva unor aspecte şi consecinţe ale Tratatului
Maastricht a dus la o altă conferinţă intraguvernamentală care a început în
martie 1996. Această conferinţă a produs Tratatul de la Amsterdam care

Crearea Uniunii Europene Page 3

revizuia Tratatul Maastricht şi alte documente de baza ale UE. Aceste
schimbări aveau rolul de a face Uniunea Europeană mai atractivă oamenilor de
rând.
Tratatul de la Amsterdam cerea membrilor să coopereze în crearea de
slujbe pe tot teritoriul Europei, protejarea mediului, imbunataţirea sănătăţii
publice şi respectarea drepturilor consumatorilor. În plus, Tratatul oferea
îndepartarea barierelor de a călători şi imigra între statele membre cu excepţia
Marii Britanii, Irlandei şi Danermarcei. Deasemenea Tratatul dădea
posibilitatea admiterii statelor Est Europene ca membre. Tratatul a fost semnat
de membrii UE la 2 octombrie 1997.
Se poate concluziona ca Uniunea Europeana a fost infiintata oficial
la 1 noiembrie 1993.
Prin Tratatul de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992 şi intrat în
vigoare la 1 noiembrie 1993, s-a constituit Uniunea Europeană, având la bază
cei trei piloni:
1. Comunităţile Europene, permit instituţiilor Uniunii să coordoneze politici
comune în diverse domenii (Piaţa unică, transporturi, concurenţă, moneda
unică, ocuparea forţei de muncă, sănătate publică, protecţia consumatorilor,
cercetare, protecţia mediului, agricultură, ş.a.), urmând obiectivul de coeziune
economică şi socială;
2. Politica externă şi de securitate comună, reprezintă cadrul acţiunilor
comune ale statelor membre ale Uniunii Europene în acest domeniu;
3. Cooperare poliţienească şi judiciară în materie penală, este cadrul cooperării
dintre organele de poliţie şi de justiţie din cele 15 state membre pentru
consolidarea securităţii interne.

Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997 şi intrat în

vigoare la 1 mai 1999, conţinea prevederi în următoarele domenii:
 drepturile cetăţenilor (în special, protecţia drepturilor fundamentale),
 cooperarea în domeniul securităţii şi justiţiei (integrarea acquis-ului
Schengen în competenţele Uniunii Europene),
 politica externă şi de securitate comună (alegerea unui Înalt
Reprezentant pentru PESC) şi consolidarea democraţiei.
 extinderea ariei politicii de protecţie a consumatorilor,
 dezvoltarea durabilă a mediului înconjurător,
 ocuparea forţei de muncă,
 consolidarea protecţiei sociale în domeniul egalităţii de şanse

Crearea Uniunii Europene Page 4

 Tratatul de la Nisa a fost semnat pe 26 februarie 2001 şi a intrat în
vigoare la 1 februarie 2003, după ce a fost ratificat de fiecare Stat Membru, fie
prin vot în parlamentul naţional, fie prin referendum.
Tratatul de la Nisa, considerat indispensabil viitoarei extinderi, conţine
prevederi pentru a asigura o bună activitate instituţională în momentul când
Uniunea va avea aproape 30 de State Membre, înscriindu-se deci în
viziunea unei reforme instituţionale ale cărei 3 axe principale sunt:
 componenţa şi modul de funcţionare al instituţiilor europene,
 procedura de decizie din cadrul Consiliului de Miniştri
 consolidarea cooperarii între instituţii

Uniunea Europeană se identifică prin următoarele simboluri:

 un drapel: douăsprezece stele galbene pe fond albastru, simbolizând

popoarele Europei, formează un cerc, simbol al uniunii. Numărul de 12
este simbolic şi nu indica numărul de State Membre. Este invariabil.
 un imn: "Odă bucuriei", preludiul celei de-a patra părţi a Simfoniei a IX-
a de Ludwig van Beethoven, a fost adoptată ca imn european de către
Şefii de State şi de Guverne din Uniunea Europeană, reuniţi în cadrul
Consiliului European, în iunie 1985, la Milano. Fiecare ţară îşi
păstrează imnul naţional. Nu s-a stabilit o versiune oficială pentru textul
imnului.
 o zi: 9 mai – ziua Europei în amintirea declaraţiei Schuman din 1950
 o monedă unică: Euro - Începând cu 1 ianuarie 1999, Euro a devenit
moneda europeană unică. Bancnotele şi monedele Euro au fost puse în
circulaţie începând cu 1 ianuarie 2002. Sigla monedei Euro este
inspirată din litera epsilon ε a alfabetului grec şi de prima litera a
cuvântului Europa. Cele două linii paralele simbolizează stabilitatea
Euro.

Istoric Uniunea Europeana

1948, 16 aprilie: Este semnată convenţia instituind Organizaţia Europeană

de Cooperare Economică. Şaisprezece state sunt părţi ale acestei
convenţii: Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Grecia, Islanda, Irlanda,
Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Regatul Unit, Suedia, Elveţia şi
Turcia, precum şi zonele occidentale de ocupaţie din Germania şi teritoriul
Triestului;

Crearea Uniunii Europene Page 5

1949, 5 mai: A fost creat Consiliul Europei, având ca membri fondatori zece
state: Belgia, Danemarca, Franţa, Irlanda, Italia, Luxembourg, Marea
Britanie, Olanda, Norvegia şi Suedia;

1950, 9 mai: În salonul Orologiului din Quai d'Orsay ministrul afacerilor

externe francez Robert Schuman face publică oferta Franţei către
Republica Federală Germania de a pune în comun producţia de carbune şi
otel;

1951, 18 aprilie: Este semnat Tratatul instituind Comunitatea Europeana a

Cărbunelui şi Oţelului (CECO), de către Belgia, Franţa, Germania, Italia,
Luxemburg şi Olanda. Tratatul va intra în vigoare pe 25 iulie 1952;

1957, 25 martie: Sunt semnate Tratatele de la Roma care instituie

Comunitatea Economică Europeană (CEE) si Comunitatea Europeană a
Energiei Atomice (EURATOM) de către cele şase ţări. Aceste tratate intră în
vigoare la 1 ianuarie 1958;

1968, 1 iunie: Cu optsprezece luni înainte de termenul prevăzut în tratat (1

ianuarie 1970) uniunea vamală a fost realizată;

1965, 8 aprilie: A fost semnat Tratatul de la Bruxelles care instituie un

Consiliu unic şi o Comisie unică a Comunităţilor europene. Acest tratat a
intrat în vigoare la 1 ianuarie 1967;

Marea Britanie a adunat în jurul său în cadrul Asociaţiei Europene a

Liberului Schimb, instituită prin Tratatul de la Stockholm din 20
noiembrie 1959, state care nu voiau sau considerau că nu pot adera la
Comunităţi, respectiv, la acea dată, Danemarca, Norvegia, Portugalia,
Suedia şi Elvetia.

1971, 22 ianuarie: La Palatul Egmond din Bruxelles sunt semnate Tratatele

de aderare la Comunitate a Danemarcei, Irlandei, Marii Britanii şi
Norvegiei. Aderarea celor trei noi membrii, Danemarca, Irlanda si Marea
Britanie a devenit efectiva la 1 ianuarie 1973, Norvegia respingând
aderarea prin referendum;

1979, 29 mai: Grecia semnează tratatul de aderare care intra în vigoare la 1

ianuarie 1981;

1985, 12 iunie: Spania si Portugalia semnează tratatele de aderare la CEE

Aceste tratate intra in vigoare la 1 ianuarie 1986;

1974, 9-10 decembrie: Reuniunea de la Paris duce la crearea Consiliului

European;

1976, 20 septembrie: Se hotărăşte alegerea directă a Parlamentului

European;

Crearea Uniunii Europene Page 6

1987, 1 iulie: Intra în vigoare Actul Unic European.

1992, 7 februarie: La Maastricht, miniştrii afacerilor externe şi miniştrii de

finanţe ai celor douăsprezece state membre au semnat Tratatul asupra
Uniunii Europene, Comunităţile Europene (CECO, EURATOM şi CEE)
împreună cu Politica externa şi de securitate comună şi Justitia şi
afacerile interne, reprezentând cei trei piloni ai Uniunii Europene (UE);

1993, 1 noiembrie: Intră în vigoare Tratatul de la Maastricht;

1995, 1 ianuarie: Austria, Finlanda şi Suedia devin membre ale UE;

1997, 2 octombrie: Se semneaza Tratatul de la Amsterdam de modificare a

Tratatului asupra Uniunii Europene şi a tratatelor care au instituit
Comunităţile Europene şi unele acte conexe;

1997, 16 iulie: Este adoptată Agenda 2000, care are o secţiune referitoare la
extinderea UE; este prezentat punctul de vedere al Comisiei asupra
lansării procesului de aderare şi asupra consolidării strategiei de pre-
aderare; sunt publicate opiniile Comisiei cu privire la cererile de aderare la
Uniunea Europeană ale ţărilor candidate, bazate pe Criteriile de la
Copenhaga;

1999, 1 ianuarie: Are loc lansarea monedei unice europene EURO în cele 11
state membre care au îndeplinit criteriile de convergenţă;

1999, 1 mai: Intra în vigoare Tratatul de la Amsterdam;

2000, 15 ianuarie: Are loc la Bruxelles Conferiţa ministerială

interguvernamentală pentru negocieri de aderare cu Malta, România,
Slovacia, Letonia, Lituania şi Bulgaria;

In anul 2000 are loc adoptarea oficiala şi aplicarea aqcuis-ului comunitar;

asigurarea unei bune funcţionări a pieţei interne, în concordanţă cu

politicile UE, acordându-se o atenţie deosebită următoarelor domenii:
agricultură, justiţie şi afaceri interne şi protecţia mediului;
alinierea la practicile Uniunii Europene în ceea ce priveşte relaţiile cu
terţe state şi organizaţii internaţionale;

2000, 8 noiembrie: Comisia Europeană adoptă o nouă serie de Rapoarte

Anuale privind progresul înregistrat de ţările candidate;

2000, 7-11 decembrie: La summitul de la Nisa, Statele Membre au adoptat o

nouă formulă instituţională a Uniunii Europene;

2001, 2 ianuarie: Grecia devine cel de al 12-lea membru al UE;

Crearea Uniunii Europene Page 7

2001, 15-16 iunie: Consiliul European de la Goteborg a decis, în ce priveşte
extinderea UE şi procesul de aderare, să fie dedicate eforturi speciale
asistenţei acordate Bulgariei şi Romaniei;

2001, 13 noiembrie: Comisia Europeană adoptă Rapoartele Anuale şi

reînnoieşte Parteneriatele de Aderare;

2002, 1 ianuarie: Monedele şi bancnotele EURO intra în circulaţie, în cele12

state participante la zona EURO : Austria, Belgia, Finlanda, Franţa,
Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi
Spania;

2002, 28 februarie: Îşi începe lucrările Convenţia privind Viitorul Europei, iar
perioada circulaţiei monetare duale ia sfârşit şi EURO devine singura
monedă a celor 12 state participante la zona EURO;

2002, 12-13 decembrie: La Summit-ul de la Copenhaga se lansează din

partea UE invitaţia de aderare către Cipru, Slovenia, Malta, Letonia,
Lituania, Republica Cehă, Polonia, Ungaria, Estonia şi Republica Slovacia;

2003, 1 februarie: Intra în vigoare Tratatul de la Nisa, semnat la 26 februarie

2001, dupa ratificarea sa de către toate parlamentele naţionale. Acest
tratat reprezintă o premisă necesară a procesului de extindere, deoarece
conţine prevederi referitoare la echilibrul puterii şi cel al procesului
decizional în cadrul Uniunii, in contextul unei structuri cu 27 de State
Membre;

2003, 16 aprilie: La Atena, zece state semnează Tratatul de Aderare: Cipru,

Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia,
Ungaria;

2003, 19-20 iunie: Consiliul European de la Salonic, adoptă proiectul noii

Constituţii Europene;

2004, 1 mai: Are loc aderarea oficială la Uniunea Europeană a celor 10 noi
ţări membre; Polonia, Slovenia, Ungaria, Malta, Cipru, Letonia, Estonia,
Lituania, Republica Cehă, Slovacia.

2007, 1 ianuarie: Are loc aderarea oficiala la Uniunea Europeana a României

şi Bulgariei.

Traian Băsescu a afirmat la o întânire cu ambasadorii străini că va

continua să ceară ca aderarea Românie la spațiul Schengen să se facă în anul
2011 în conformitate cu regulile stabilite de Tratatele UE și că orice altă
abordare afectează credibilitatea Uniunii Europene.

"Pentru România, aderarea la spaţiul Schengen în acest an rămâne un obiectiv

major. O astfel de evoluţie va consfinţi respectarea obligaţiilor asumate de UE

Crearea Uniunii Europene Page 8

şi România în Tratatul de aderare, ratificat de parlamentele tuturor statelor
membre. Într-o uniune de state democratice, regulile stabilite unanim prin
reprezentanţii săi trebuie respectate. România şi-a îndeplinit şi continuă să-şi
respecte obligaţiile. România nu poate fi tratată de o manieră discreţionară,
orice altă abordare, orice alte condiţionări ar crea un precedent periculos şi ar
avea efecte negative pentru credibilitatea întregii UE", a afirmat azi șeful
statului la o întâlnire cu corpul diplomatic acreditat la București.

Crearea Uniunii Europene Page 9

 BIBLIOGRAFIE

1.

Crearea Uniunii Europene Page 10