OPERAŢII EFECTUATE PRIN TREZORERIA PUBLICĂ

1. Reguli generale privind comportamentul IP în relaţia cu TP

a) IP efectuează operaţiile de încasări si plăţi prin unităţile TP in a căror rază sunt înregistrate fiscal.
Excepţii:
• Se efectuează prin Trezoreria Municipiului Bucureşti operaţiile de încasări si plăţi dispuse de:
- IP ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali si secundari de credite ai BS, BASS si BFS
- IP autonome cu sediul in Municipiul Bucureşti,
- Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
• Se efectuează prin Trezoreria Operativă Centrală operaţiile de încasări si plăţi dispuse de MFP in contul si in
numele statului.
• Se efectuează prin instituţii de credit următoarele operaţii:
- încasări si plăţi efectuate in valută,
- prestarea de servicii de casierie pentru unităţile TP care nu au organizată casierie-tezaur, în condiţiile stabilite
prin convenţii încheiate între DGFP judeţene şi instituţii de credit.
b) Încasarea veniturilor (numai în cazul trezoreriilor operative) şi efectuarea cheltuielilor IP se realizează prin
transferuri electronice şi prin utilizarea numerarului.
La decontarea sumelor în numerar / prin virament din conturile IP pentru efectuarea cheltuielilor, unităţile TP verifică:
- existenţa bugetelor de venituri şi cheltuieli şi a listelor de investiţii ale IP, aprobate şi repartizate pe trimestre
- respectarea limitei şi destinaţiei creditelor bugetare deschise şi repartizate / disponibilităţilor de fonduri.
c) Pentru operaţiile efectuate în numerar, IP au următoarele obligaţii:
- să organizeze activitatea de casierie, astfel încât să respecte limita plafonului de casă stabilit de către unităţile TP
pentru fiecare IP.
- să-şi estimeze lunar plăţile în numerar prin casieria proprie şi să prezinte aceste estimări unităţii de trezorerie la care
este arondată, până la data de 25 a lunii curente pentru necesarul lunii următoare.
- veniturile BASS, BL, BFS si veniturile extrabugetare ale IP achitate in numerar de către contribuabili se
încasează prin casieriile proprii ale instituţiilor care gestionează bugetele respective .
- legislaţia actuală limitează utilizarea numerarului pentru plăţile iniţiate de IP la:
• plata drepturilor salariale dacă IP nu a optat pentru virarea acestora pe carduri bancare.
• plata drepturilor cuvenite unor persoane fizice (drepturi cu caracter social, burse si alte ajutoare sau indemnizaţii)
care nu au conturi deschise in bancă
• cheltuieli de volum redus aferente bunurilor achiziţionate/serviciilor prestate/lucrărilor executate de persoane
fizice cu care IP au relaţii contractuale si care nu au conturi deschise in bancă
d) IP au obligaţia să vireze sumele reprezentând contravaloarea bunurilor achiziţionate / serviciilor prestate /
lucrărilor executate in conturile operatorilor economici beneficiari, deschise la unităţile TP in a căror rază aceştia sunt
înregistraţi fiscal.

2.2. Tipuri de operaţii desfăşurate prin TP

În funcţie de fondurile publice la care se referă, operaţiile de încasări şi plăţi derulate prin TP sunt:
a) operaţii privind veniturile şi cheltuielile BS, BASS, fondurilor speciale, BL, bugetului TP;
b) operaţii privind veniturile şi cheltuielile bugetelor IP;
c) operaţii privind răscumpărarea certificatelor de trezorerie pentru populaţie, transformate în certificate de
depozit;
d) operaţii privind datoria publică în lei şi valută, inclusiv serviciul datoriei publice;
e) operaţii privind alte venituri şi cheltuieli privind fondurile publice, reglementate prin dispoziţii legale.
În funcţie de nivelul trezoreriei prin care se efectuează operaţiile:
a) operaţii derulate la trezoreria centrală
b) operaţii derulate la trezoreriile judeţene
c) operaţii derulate la trezoreriile operative

a) Operaţiile efectuate la trezoreria centrală

La nivelul trezoreriei centrale, tipurile de operaţii derulate pot fi grupate după cum urmează:
1. Deschideri de credite bugetare pentru OPC ai BS şi BASS
2. Decontări operaţii în relaţia cu băncile comerciale
3. Decontări operaţii în relaţia cu trezoreriile din alte judeţe
4. Decontări operaţii în relaţia cu trezoreriile din subordine
5. Alimentări/Retrageri de numerar
Deschiderile de credite din BS şi BASS
1
 1)OPC solicită deschiderea de credite bugetare printr-o cerere adresată trezoreriei centrale, însoţită de:
o notă de fundamentare,
dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor, pentru: cheltuieli proprii; cheltuielile OSC şi OTC
2)După verificare, trezoreria centrală înregistrează în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara
bilanţului, repartizarea creditelor de către OPC, pe seama instituţiilor din subordine aflate în judeţe şi municipiul Bucureşti.
3)Trezoreria centrală transmite dispoziţiile bugetare de repartizare a creditelor direcţiilor de trezorerie judeţene

b) Operaţiile efectuate la trezoreriile judeţene

La nivelul trezoreriei judeţene, tipurile de operaţii derulate pot fi grupate după cum urmează:
1. Deschideri şi retrageri de credite bugetare
Trezoreriile judeţene:
- grupează Dispoziţiile bugetare de repartizare a creditelor, transmise de Trezoreria centrală, în borderouri distincte pe
localităţile în care îşi au sediul IP care vor beneficia de creditul bugetar.
- expediază dispoziţiile bugetare, împreună cu borderourile, trezoreriilor municipale, orăşeneşti şi comunale.
Deschiderile de credite bugetare se realizează pe baza dispoziţiilor bugetare şi se operează de regulă o dată pe lună
pe fiecare capitol şi titlu de cheltuială în parte.
Retragerile de credite bugetare sunt mult mai rare şi apar în situaţia în care la un ordonator de credite bugetare nivelul
cheltuielilor previzionate au fost semnificativ mai mici decât cheltuielile efective, caz în care ordonatorul superior retrage
suma neutilizată şi o alocă altui ordonator din subordine.
2. Decontări operaţii în relaţia cu băncile comerciale
3. Decontări operaţii în relaţia cu trezoreriile din alte judeţe
4. Decontări operaţii în relaţia cu trezoreriile din subordine

c) Operaţii derulate la trezoreriile operative

1. Deschideri şi retrageri de credite bugetare

2. Viramente în şi din cont bancar, din care:
- sume de mică valoare
- sume de mare valoare
3. Încasări din conturi deschise la trezorerii din alte judeţe
4. Viramente în conturi deschise la trezorerii din alte judeţe
5. Încasări din conturi deschise la trezorerii din judeţ
6. Viramente în conturi deschise la trezorerii din judeţ
7. Depuneri de numerar, din care:
- plăţi către BS
- plăţi către BL
- plăţi către BASS
- plăţi către bugetul FNUASS
- plăţi către bugetul de şomaj
- reconstituiri de cheltuieli
- depuneri în cont de disponibil
- alimentări de numerar
8. Plăţi/rambursări în numerar, din care:
- rambursări din BS
- rambursări din BL
- rambursări din bugetul FNUASS
- rambursări de certificate de depozit
- plăţi din BS
- plăţi din BL
- plăţi din BASS
- plăţi din bugetul FNUASS
- plăţi din bugetul de şomaj
- plăţi din cont de disponibil
- depunere numerar la trezoreria judeţeană
9. Transferuri intratrezorerie, din care:
- transferuri între conturi bugetare (inclusiv compensări)
- transferuri din/în conturi bugetare în/din conturi de disponibil
- viramente intratrezorerie privind cota de 22% din impozitul pe venit gestionat de Consiliul Judeţean
- transferuri între conturi de disponibil
- plăţi la bugetul trezoreriei
2
 - plăţi din bugetul trezoreriei
PA R T E A A I V- A : B U G E T U L U N I U N I I E U R O P E N E ( B U E )

UE are 5 instituţii publice care îndeplinesc un rol specific în funcţionarea acesteia şi a relaţiilor dintre Statele Membre:
1. Parlamentul european examinează şi adoptă, împreună cu Consiliul european, legislaţia europeană;
2. Consiliul european, în colaborare cu Parlamentul european, stabileşte reglementările care conduc întreaga
activitate a Comunităţii europene.
3. Comisia europeană îndeplineşte rolul de autoritate executivă în UE.
4. Curtea de justiţie reglementează diferendele de interpretare a tratatelor şi legislaţiei UE.
5. Curtea de Conturi controlează dacă BUE a fost corect utilizat.

BUE = actul care prevede şi autorizează în prealabil, în fiecare an, cheltuielile şi veniturile statelor membre ale UE.
BUE respectă regulile generale care se aplică şi în statele membre, având ca scop asigurarea transparenţei
veniturilor şi cheltuielilor în procesul luării deciziilor şi a clarităţii în controlul execuţiei bugetului pentru protejarea intereselor
financiare ale UE.

Veniturile BUE
- resurse proprii, care conţin:
 prelevări agricole (taxe percepute asupra importurilor de produse agricole provenind din ţări din afara UE);
 taxe vamale ce provin din aplicarea tarifului vamal comunitar asupra valorii în vamă a produselor importate din
terţe ţări;
 resurse TVA care provin din aplicarea unei cote uniforme asupra bazei de impozitare a TVA din fiecare Stat
Membru, care a fost armonizată potrivit regulilor comunitare;
 resursa complementară din PNB, care rezultă din aplicarea unei cote fixe asupra PNB din fiecare Stat membru,
în cadrul procedurii bugetare. Această resursă este o resursă destinată echilibrării bugetului (numai dacă
celelalte venituri proprii nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor).
- alte venituri, în volum mult mai mic decât cele proprii, care cuprind:
 impozite pe salariile funcţionarilor europeni,
 amenzi aplicate de Comisia europeană pentru nerespectarea regulilor privind concurenţa,
 diferite venituri din operaţiunile administrative ale instituţiilor UE;
 excedente ale exerciţiilor financiare anterioare etc.
 dobânzi şi penalităţi pentru întârzierile la plata obligaţiilor faţă de BUE;

Cheltuielile BUE
• criteriul economic::
 credite de funcţionare (cca 5% din BUE), respectiv credite alocate pentru funcţionarea instituţiilor UE
 creditele operaţionale.
• criteriul administrativ:
 cheltuieli aferente Parlamentului european (secţiunea I)
 cheltuieli aferente Consiliului european (secţiunea II)
 cheltuieli aferente Comisiei europene (secţiunea III)
 cheltuieli aferente Curţii de Justiţie (secţiunea IV)
 cheltuieli aferente Curţii de Conturi (secţiunea V)
 cheltuieli aferente Comitetului Economic şi Social European (secţiunea VI)
 cheltuieli aferente Comitetului Regiunilor UE (secţiunea VII)
 cheltuieli aferente Ombudsman (Mediatorul European /Avocatul Poporului) (secţiunea VIII)
 cheltuieli aferente Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor (secţiunea IX)
• criteriul funcţional (pe programe şi acţiuni):
a) agricultura (aceste cheltuieli deţin cea mai mare pondere în BUE);
b) operaţiuni structurale (fondurile structurale şi fondul de coeziune);
c) politici interne (cercetare şi dezvoltare tehnologică, reţele de transport transeuropene, învăţământ,
pregătire profesională vocaţională) şi acţiuni externe (ajutor în alimente şi umanitar, alocaţii pentru
Fondul european de dezvoltare şi alte cheltuieli în sprijinul democraţiei şi drepturilor omului şi pentru
măsurile decurgând din politica externă şi de securitate);
d) administraţie (salariile angajaţilor UE, chirii pentru terenuri, întreţinere şi funcţionare, informaţii şi
comunicare, credite pentru misiuni specifice, etc.);
e) ajutor pentru aderare;
f) rezerve:
- rezerva monetară pentru acoperirea diferenţelor de curs la cheltuielile pentru agricultură;
3
 - rezerva pentru ajutor de urgenţă;
- rezervă la împrumuturile acordate cu garanţia UE

Etape ale procesului bugetar

Etapa I. Elaborarea şi adoptarea bugetului pentru exerciţiul N

Ian. N-1 Toate instituţiile şi organismele europene îşi stabilesc previziunile pentru proiectul de buget preliminar în
conformitate cu procedurile lor interne şi le transmit Comisiei Europene.
Mai N-1 Comisia Europeană consolidează aceste previziuni şi elaborează schiţa proiectului de buget pentru anul N,
pe baza fundamentărilor privind necesităţile de finanţare şi având în vedere priorităţile politice ale Uniunii
pentru anul N. Acest document este prezentat Consiliului European.
Iulie N-1 Consiliul European examinează schiţa de buget, o dezbate şi o adoptă după eventualele amendamente, sub
denumirea de proiect de buget, pe care îl transmite Parlamentului European.
Oct. N-1 În termen de 45 de zile, Parlamentul European examinează proiectul de buget în primă lectură şi sunt posibile
trei situaţii:
Parlamentul nu iniţiază nici o acţiune, iar bugetul se consideră aprobat;
Parlamentul aprobă bugetul;
Parlamentul decide să aducă modificări:
• pentru cheltuielile obligatorii (aprox. 40% din total), Parlamentul poate
doar propune modificări, iar stabilirea nivelului final al fondurilor alocate pentru acest domeniu
revine Consiliului;
• pentru celelalte cheltuieli, neobligatorii, Parlamentul poate modifica
proiectul de buget.
În cazul în care există modificări, proiectul de buget modificat este transmis Consiliului.
Nov. N-1 În termen de 15 zile Consiliul Europei examinează propunerile făcute de către Parlament („a doua lectură”).
În cazul cheltuielilor neobligatorii, Consiliul este împuternicit să facă modificări, iar textul modificat este trimis
înapoi la Parlament.
În cazul cheltuielilor obligatorii, se pot inregistra două situaţii:
- propunerile Parlamentului duc la creşterea bugetului total. Dacă Consiliul este de acord cu o majoritate
calificată, atunci propunerile sunt acceptate. Fără această majoritate, propunerile sunt respinse;
- propunerile Parlamentului nu măresc volumul total al bugetului. În acest caz, Consiliul poate respinge
propunerile cu majoritatea calificată.
Dec. N-1 Parlamentul European examinează proiectul de buget în a doua lectură şi îl adoptă.
Preşedintele Parlamentului European ratifică bugetul definitiv al UE.
Dacă Parlamentul şi Consiliul European nu s-au pus de acord după câte două lecturi ale proiectului de buget,
Parlamentul are dreptul să-l respingă în totalitate, iar procedura bugetară se reia.

Etapa a II-a. Execuţia bugetului

Execuţia cheltuielilor impune existenţa bazei legale, adică o cheltuială înscrisă în buget poate fi efectuată numai dacă
a fost adoptată o prevedere legală din care decurge obligaţia de cheltuială pentru UE.
Comisia şi celelalte instituţii ale UE poartă deplina responsabilitate pentru execuţia părţii din buget care le revine.
În practică, persoanele care execută bugetul sunt:
1. Ofiţerul de autorizare are puterea de a da autorizarea pentru efectuarea cheltuielii.
2. Ofiţerii de contabilitate efectuează plăţile fiind singuri împuterniciţi să mânuiască banii şi alte active.
3. Controlorii financiari realizează monitorizarea execuţiei şi a auditului, în fapt a legalităţii operaţiunilor.
Această delegare internă de competenţe urmăreşte evitarea conflictului de interese şi a abuzului de putere.
Statele membre implementează politicile, proiectele şi programele privind agricultura, operaţiunile structurale etc. Ca
urmare, cca. 83% din cheltuielile UE sunt executate de către statele membre care au, împreună cu Comisia Europeană,
răspunderea pentru modul cum sunt folosite resursele UE .

Etapa a III-a. Încheierea şi controlul execuţiei bugetului

În cursul anului financiar, Comisia trimite rapoarte lunare asupra execuţiei veniturilor şi cheltuielilor BUE:
• Consiliului european
• Parlamentului european
• Curţii de Conturi.
După încheierea anului financiar, până la 1 mai anul următor, Comisia elaborează:
• contul consolidat al execuţiei veniturilor şi cheltuielilor bugetului,
• bilanţul activelor şi pasivelor UE,
• o analiză a managementului financiar.
4
 Pe baza acestor documente şi a analizelor proprii, Curtea de Conturi elaborează un Raport asupra respectării legalităţii
în execuţia veniturilor şi a cheltuielilor şi a practicării unui management financiar sănătos. Raportul Curţii de Conturi este
transmis Parlamentului care poate sau nu să acorde descărcarea de gestiune Comisiei Europene.