Sunteți pe pagina 1din 67

BAZELE

ELECTROTEHNICII

Partea a II-a

Note de curs

Eleonor Stoenescu

Regimul Permanent Sinusoidal

În aplica iile inginere ti ale electrotehnicii producerea, transportul i utilizarea energiei

electromagnetice se realizeazã ieftin i cu dificultã i tehnice reduse, dacã mãrimile electromagnetice au o varia ie sinusoidalã în timp. Generatoarele de tensiune electromotoare rotative au gabarite mici, robuste e i fiabilitate sporitã comparativ cu alte tipuri de generatoare. Principiul de func ionare al unui generator sinusoidal monofazat este urmãtorul:

=ct , B, A, N e = ? n B =ct n Figura 1 d
=ct
, B, A, N
e = ?
n
B =ct
n
Figura 1
d
d
d
d
f
S
e =
=
N
=
N
(
BA
cos
)=
NBA
[
cos
(
t
dt
dt
dt
dt
= NBAsin t +
(
)
0

+

0

)]=

Mãrimi periodice, alternative i sinusoidale

O mãrime periodicã este o mãrime fizicã ce este reprodusã în mod identic la intervale

egale de timp numite perioadã.

1)

Exemple:

Un tren de impulsuri dreptunghiulare

2)

v T t
v
T
t

T = perioada

O mãrime alternativã este o mãrime periodicã ce- i schimbã alternativ semnul

v T v max 0 t -v max 1
v
T
v
max
0
t
-v max
1

3)

O mãrime sinusoidalã

v (28) v max 0 t(7 t) -v max T v () t =V sin
v
(28)
v max
0
t(7 t)
-v max
T
v
()
t
=V
sin t +
(
)
max
0

V max – valoarea maximã a mãrimii sinusoidale = t + - faza mãrimii sinusoidale

0

=

0

(0)

- fazã ini ialã

=

d

dt

- vitezã de modificare în timp a fazei, numitã “pulsa ie”

[

]

= s

1

1

(1)

T – Perioada mãrimii sinusoidale: reprezintã intervalul cel mai scurt de timp dupã care mãrimea se repetã în mod identic.

(t +T )= (t)+ 2

(

)

t +T +

= t +

0

T =

2

0

[T]=1s

f =

1

T

[ f ] 1s

=

1

=

1Hz

+

2

f = frecven a

(2)

Valori efective i valori medii ale mãrimilor sinusoidale

Se considerã un resistor parcurs de un curent sinusoidal:

R i
R
i

Efectele termice ale curen ilor periodici pot fi descrise de valorile medii ale pãtratului intensitã ilor curentului din rezistoare. Se define te valoarea efectivã (eficace) a mãrimilor sinusoidale:

V

ef

=

V

def

=

T 1 2 v () t dt T 0
T
1
2
v
() t dt
T
0

Din rela ia (1 ) i (3) ob inem:

V

2

=

1

T

T

2

V

max

0

sin

2

(

=

 

2

T

t

+

0

)

dt =

V

max

T

0

0

2

1

cos 2

t +

2

1

[

(

2

V

max

0 =

2

V

max

 

V

=

V max

2

2

2
2

,

 

2

 

)]

dt =

(3)

(4)

legãtura dintre valoarea efectivã i valoarea maximã.

Exemplu:

=

0

?

()

i t

v () t = 2V sin t + ( ) 0 i () t =
v
()
t
=
2V sin t +
(
)
0
i
() t
= 10
2 sin 100
t
+ 2
100
=2
f
f
=
=
50Hz
2
10
2
V =
=
10 A
2
=+
2
10 sin 100
t
+
2
±
T
1
=
v t dt
()
= 0
V med
T
0

;

0

=

3

2

2

(5)

Reprezentarea în complex a mãrimilor sinusoidale

Prin defini ie imaginea complexã a unei mãrimi sinusoidale notatã C{v(t)} =V , este:

Defini ie:

V

def

=V e

j

0

V argV =

0

= V

faza ini ialã

j =

1 unitatea complexã 1 unitatea complexã

(6)

Complexul (imaginea complexã) unei mãrimi sinusoidale este un numãr complex cu

modulul cât valoarea efectivã a mãrimi sinusoidale i argumentul cât faza ini ialã a acesteia. Observa ie:

În imaginea complexã nu se reflectã frecven a mãrimi sinusoidale sau variabila timp.

1 1 1 2 j = 1 = = = j = = 1; 1
1
1
1
2
j =
1
=
=
=
j
= =
1;
1
1
1
1
j
j
V
= Ve
0
=
V (
cos
+
j
sin
)
=
V
cos
+
jV
sin
= +
a
jb
0
0
0
0
Exemplu:
v t
()
= 100 sin 100
t
+ 3
100
j
100
1
3
V
=
e
3
=
+
j
2
2
2
2

Exemplu:

f =400Hz

i

2 2 I = 10 j 2 2 () t = 2 10sin 800 t
2
2
I
=
10
j
2
2
()
t
=
2 10sin 800
t
4

3

Observa ie:

O mãrime sinusoidalã de forma

v (

)

t =

Im

{ 2
{
2

(

e

2V sin t +

0

V

j

t

}

)

este identicã cu

(7)

Teoremele reprezentãrii în complex

T 1 (teorema multiplicãrii cu o constantã) Im{ v(t)} = V

Demonstra ie (pentru A > 0): C{ v(t)}

=

Ve

j

0

=

V

(C- complexul)

“Imaginea complexã a produsului dintre o constantã realã &i o mãrime sinusoidalã este egalã cu constanta înmul itã cu imaginea complexã a mãrimii sinusoidale.”

T 2

C

{ ()

v

1

t

+ v

2

()}

t

=V +V

1

2

“Imaginea complexã a unei sume de mãrimi sinusoidale este egalã cu suma imaginilor complexe ale mãrimilor respective.”

v

1

T 3

() t

+

v

2

()

t

=

Im

{

j 2 C v [ () t + v ()] t } { j t
j
2
C v
[ ()
t
+
v
()]
t
}
{
j
t
e
=
Im
2
V
e
1
2
1
V
+V
=C v + v
{
}
1
2
1
2
C {
v
()
t
+ v
()}
t
= V
+ V 2
1
1
2
2
1
1
1
1

t

}

+

Im

V 2 2
V
2
2

e j

t

“Imaginea complexã a unei combina ii liniare cu constante reale a unor mãrimi sinusoidale este egalã cu combina ia liniarã cu aceia&i coeficien ii constan i a imaginilor complexe ale mãrimilor sinusoidale respective.” T 4 (teorema derivãrii)

Demonstra ie:

dv

dt

C

=

C

{

2
2

T 5 (teorema integrãrii)

dv t () C = j V dt cos ( )} t + = 2
dv t
()
C
=
j
V
dt
cos
(
)}
t
+
=
2
VC
sin
0
1
+
0
=
2 V
e
j
2
2
j
j
=
Ve
0
e
2
=
j
V
C {
1
v t dt
() }
=
V
j

t

+

0

+

2

=

v () t = 2V sin t + ( ) 0 j V =Ve 0
v
()
t =
2V sin t +
(
)
0
j
V =Ve
0
n
n
C
!
v
() t
= !
V
k
k
k
k =
1
k =
1
Cv
C
=
j
V
Ct
{
}
1
C
vdt
=
V
j

4

k

Dipolul liniar pasiv în regim sinusoidal

i u U
i
u
U

Z =

I U
I
U

I

este impedan ã echivalentã complexã

U

=

Ue

j

u

0

I

=

Ie

i

0

(1)

U U ( ) U j j " Z = = e u i 0
U
U
(
)
U
j
j
"
Z =
=
e
u
i
0
0
=
e
[Z]=1#
I
I
I
U
Z
=
= Z
- impedan a dipolului
I
U
j"
j"
Z
=
e
=
Ze
I
" =
defazajul tensiune curent
u
i
0
0

Z =

U sin")
I

(cos"

+

j

=

U

I

cos"

+ j

U

I

sin"

) I ( cos " + j = U I cos " + j U I

Re

Xe

Re – rezisten a echivalentã, Xe- reactan a echivalentã, Re =Re{Z}, Xe =Im ag{Z}

Z =Re+ jXe

 

Y =

1

=

Ge

 

Z

1

1

Re

 
 

=

=

Z

Re +

jXe

 

R

2

+

X

2

   

e

e

R

e

$ 0

,

X

e

> 0

sau

jBe

Ge- conductan a echivalentã Be = Im ag{Y} - susceptan a echivalentã

Y =

Xe

j

R

X

e

e

2

+ X

.

< 0

2

e

Pentru dipolii pasivi i liniari,

+j F Z jXe O +F Re
+j F
Z
jXe
O
+F
Re

5

(2)

(3)

Puteri în regim sinusoidal

i =

UI

UI

1. Puterea instantanee

p =u i

Dacã presupunem tensiunea sub formã canonicã

u =

2
2

U

2
2

I

sin

(

t +

i

)
0

p

=2

UI

(

sin +

t

0

u

)

(

sin +

t

0

i

)

sin

=2

UI

1

2

[

p

=

cos

UI

(

cos 2

t

+

0

u

+

0

i

cos

UI

(

cos 2 +

t

0

u

cos - componentã constantã

(

cos 2 +

t

0

u

+

0

i

)

- puterea pulsatorie

)]

+

0

2. Puterea activã

(

t +

u

i

)

0

 

(4)

)

iar intensitatea

(5)

Puterea activã în regim sinusoidal se define! te ca valoarea medie pe o perioadã a puterii instantanee. Aceasta caracterizeazã puterea disipatã sub formã de cãldurã în rezistoarele dintr-un circuit electric sau puterea mecanicã a motoarelor electrice.

P =

1

T

T

0

pdt

[P] =1W (watt)

(6)

Din rela& ia (5) ! i (6) deducem puterea pentru un dipol oarecare:

P

=UI cos

(7)

- defazajul dintre tensiune ! i curent În cazul unui dipol liniar pasiv puterea activã poate fi explicitatã sub forma:

2 P =UI cos =I Z cos 2 P =RI Z
2
P =UI
cos
=I Z
cos
2
P =RI
Z

3. Puterea reactivã

Caracterizeazã schimbul de energie dintre generatoarele din circuit ! i elementele de

circuit acumulatoare de energie electromagneticã (bobine ! i condensatoare).

Dacã

Q =UI sin

[Q] =1VAR

Q

2

=I Z sin =XeI

2

pentru un dipol pasiv P 0 atunci Q > 0 sau Q < 0 .

4. Puterea aparentã complexã

S

=

Ue

j

u

0

Ie

j

i

0

*

S =U I [S] =1VA

=

UIe

j

= S =P + jQ

UI

cos

+

jUI

6

 

(8)

(9)

(10)

sin

=

P

+

jQ

 

(11)

5.

2 S =ZI 6 P = ReI 2
2
S =ZI
6
P = ReI 2

Puterea aparentã

Z jQ = jXeI 2 jXe 6 Re 2 2 S = S = P
Z
jQ = jXeI 2
jXe
6
Re
2
2
S =
S =
P
+
Q

[S] =1VA

Elemente ideale de circuit în regim sinusoidal

a)

b)

c)

Rezistorul ideal: este un dipol pasiv

R i u u =R i U U =R I Z = = R I
R
i
u
u =R i
U
U
=R I Z =
= R
I
2
P =UI cos O =RI
Q
= UI
sin 0
=0
S =RI
2 =P
Condensatorul ideal 1 = jX C C C I i U u dq du i
Condensatorul ideal
1
= jX
C
C
C
I
i
U
u
dq
du
i =
= C
dt
dt
I
= j CU
U
1 j
=
=
=
Z c
I j
C
C
N
1
X
=
;
= X
X C
C
C
C

Bobina idealã

Z C = jX C = arg Z C = P =0 1 2 Q
Z
C = jX
C
=
arg Z
C =
P =0
1
2
Q
=
UI
sin
=
I
2
C
L
i
u
u

7

2

2 = CU 0 jX = j L I Z L = L
2
=
CU
0
jX
=
j
L
I Z
L =
L
U
U

Q

=

L =

L

di

dt

u

U

Z

+

L

=

P

=

L

UI

=

L =

cos

j

=j L = jX

arg Z

LI

L

2

= 0

UI

sin

2

=

2

LI

2

=

U

2

L

0

Condiderãm douã bobine ideale cuplate magnetic

U u 1 1 I i 1 1 j ; L 11 L 11 *
U
u
1
1
I
i 1
1
j
; L 11
L 11
*
*
j
; M
M
*
*
I
j
; L
2
22
i 2
L 22
U
u
d
2
2
i1
d i2
u
=
L
+ M
1
11
dt
dt
d
i
1
d i2
M
+ L
u 2 =
dt
22 dt
= j L
I
+ j M I
U 1
11
1
2
U
= j M I
+ j L
I
2
1
22
2
Teoremele lui Kirchhoff în complex
T1.
k
i
=0
k nj
(
)
i 1
i 2
i
3
k
I
=0
(12)
k nj
(
)
Pentru
un
nod
oarecare
de
circuit
suma
algebricã
a
imaginilor
complexe
ale

intensitã , ilor curen, ilor din laturile incidente nodului este nulã.

T2.

e

=

(

u

1

Eds

)

=

+ u +u

2

s

3

dt

= 0

d

8

=0

e

i 1 e i 1 3 R 1 R 3 u u 1 3 *
i
1
e
i
1
3
R
1
R
3
u
u 1
3
*
L
3
1
u
2
*
i 2
R
2
L 2
C 2
U
+U
+U
= 0
1
2
3
k
U
= 0
k
(
0 j
)

(13)

Suma algebricã a imaginilor complexe ale tensiunilor la bornele laturilor unei bucle oarecare a unui circuit electric este nulã. Vom considera o laturã generalã de circuit.

u k

U

k

L jj L * jk e k i k R k * C L kk
L jj
L
*
jk
e k
i k
R
k
*
C
L kk
k
u k
1
d
ij
d ik
=R i +
i dt
+
L
±
e
k
k
k
kk
L kj
k
C
dt
dt
k
1
R
+
+
j
L
I
j
L
I
E
k ±
k
kk
kj
j
k
j
C
=
k

Z

Z k
Z
k

k - impedan& a proprie a laturii respective

(14)

Observa, ie: Dacã latura k nu este cuplatã magnetic cu alte laturi atunci rela& ia (14) se particularizeazã în:

(15)

U

k

=Z I ± j L I E

k

k

kj

j

k

U =Z I E k k k k I Z E k k k U
U
=Z I E
k
k
k
k
I
Z
E k
k
k
U
k

Înlocuind rela& ia (14) în (13) ob& inem:

k

k

(

bj

)

Z

k

I

k

±

j L

kj

I

j

=

k

(

bj

E

)

(

)

Pentru bucla considerate în figura anterioarã,

R I

1

Aplica ie

1 + j

L I

1

1 j

L

12 I

2 j

L

2 I

2 + j

L

12 I

1

1

j

C

2

I

2

R

2 I

2 +

R

3 I

3

=

E

1

+

E

3

Având parametrii unui circuit ! i mãrimile de excita& ie sã determinãm cu ajutorul

teoremelor lui Kirchhoff ecua& iile circuitului:

R

1

=

R

3

=10

9

L = 0,3mH 1 L = 0,2mH 2 L = 0,05mH 12 C = 1µF
L
=
0,3mH
1
L
=
0,2mH
2
L
=
0,05mH
12
C
=
1µF
2
e
=220 2 sin100 t
J
= 10
2 sin 100
t
+ 2
.
J
4 + I
=I
+ I
1
2
3
R I
1 + j
1

L I

1

R

3 I

i i 1 3 * i 2 R L 1 2 L 12 * C
i
i
1
3
*
i
2
R
L
1
2
L 12
*
C
R 3
J 4
L
2
1
(II)
(I)
e
1
1
1 j
L
L
2 j
L
= E
12 + j
2 I
1 +
12 I
12 I
1
j
C
2
1
I
j
L
2 + j
L
1 = 0
2 I
2
12 I
3 j
C
2
I
=10(1+ j)
1
I
5 j
2 =
1
3
I
7
+
j
3 =
2
2
i 1 =
2
10
2 sin 100
t
+ 4
i
=
5sin 100
t
+
2
2
i
=
7 sin 100
t
+
3
3

Teoremele de conservare a puterilor în regim sinusoidal

Presupunem o laturã oarecare de circuit determinatã de nodurile ! i n : n I
Presupunem o laturã oarecare de circuit determinatã de nodurile
! i n
:
n
I
I
j !
B
C
(
)
*
I
= 0
I
=
0
n
V
*
I
= 0
- pentru un nod
V
n
n
*
V
I
= 0
- pentru toate nodurile
j
=
1
=
1

(17)

În suma dublã din rela& ia (17) se pot grupa perechi de termini de forma:

V

I

*

+V

A! adar rela& ia (17) devine:

(

I

*

)

(

= V

l

j

1

=

10

V

S

j

=

)

I

0

*

=U I

j

*

j

sau

l

k = 1

S

j

=

0

(18)

Suma puterilor aparente complexe transmise pe la bornele tuturor laturilor unui circuit electric este nulã. Observa ie: Se considerã aceea! i regulã de la receptoare respectiv de la generatoare de asociere a sensurilor de referin& ã tensiune – curent.

S

j

=P + jQ

j

j

%

"

"

$

"

"

#

l

j

P

j = 1

l

j

Q

j = 1

=

=

0

0

(19)

În rela& ia (19) putem separa puterile reactive ! i puterile active ale elementelor receptoare ! i generatoare.

(

(

P

rj

Q

rj

%

"

$

"

#

P

r

Q

r

P )=0

gj

Q )=0

gj

=

=

P

g

Q

g

(20)

Suma puterilor active debitate de generatoarele dintr-un circuit electric este egalã cu suma puterilor active disipate pe elementele resistive ale circuitului. Suma algebricã a puterilor reactive debitate de generatoarele dint-un circuit electric este egalã cu suma puterilor reactive transmise pe la bornele elementelor reactive (bobine ! i condensatoare).

Aplica ie

e

= 100 2 sin100 t

=100 2 sin100 t

R =10

X

L

=

X

C

=10

(rezonan& ã)

Sã efectuãm bilan& ul puterilor în circuit

Y

e

=

Y

L

+

Y

R

+

Y

C

=

=R

E

=

2 R

Ze

I

100

=

20

*

=

5 A

*

S

g

=U I =EI =

g

P g = 500 W

Q g

P r

= = 2RI 2 = 500 W

0

VAR

1

1

1

1

+

+

=

jX

L

R

jX

C

R

500

+ j

0

e

R X L R X C Y e
R
X L
R
X C
Y
e
R E
R
E

R

Teoremele de transfigurare în complex

a) Conexiunea serie

I Z 1 Z 2
I
Z
1 Z
2
U 11
U
11
I Z S
I Z
S
U
U
U = (Z + Z )I 1 2 n Z = k Z s k
U
=
(Z
+
Z
)I
1
2
n
Z
=
k
Z
s
k = 1
U
= Z
e I
Dacã existã ! i surse rezultã:
E
E
Z
Z
1
2
2
1

b)

Conexiunea deriva , ie

Z Z + Z E E + E S = S = 1 2 1
Z
Z
+
Z
E
E
+
E
S =
S =
1
2
1

2

E Z 1 1 E Z P P E Z 2 2 1 1 =
E
Z
1
1
E
Z
P
P
E
Z
2
2
1
1
=
;
Y
=
Y
p
k
Z
Z
p
k
E
/ Z
Y
E
k
k
k
k
E
=
=
p
1/ Z
k
Y
k

c)

Transfigurarea cuplajelor magnetice Considerãm douã bobine înseriate:

L e = L 1 + L 2 ± 2M i i * * L
L e = L 1 + L 2 ± 2M
i
i
* *
L 1
L 2
u
u
di
di
di
di
u =L
+
+
M
+
L
+ M
1
2
dt
dt
dt
dt
di
u
=
(
L
+
L
+
2M
1
1
) dt
L
e
di
u
=
L
e
dt

Cazul când bobinele sunt pe laturi distincte ce formeazã o stea (cu 3 laturi).

1

M i 1 * i 2 * 2 L 1 L 2 i 3 R
M
i
1
*
i 2
*
2
L
1
L 2
i 3
R
u
u
13
23

3

L 1 +M L 2 +M i 1 * i 2 * 1 2 i
L 1 +M
L 2
+M
i
1
*
i 2
*
1
2
i 3
-M
u
23
u 13
R

12

3

u

13

=L

1

di

1

M

di

2

dt dt

+ Ri

3

di 2 di 1 =L M + Ri u 23 2 3 dt dt di
di 2
di 1
=L
M
+ Ri
u 23
2
3
dt
dt
di
di
u
= L + M
(
)
1
3
M
+ Ri
13
1
3
dt dt
di
di
u
= L + M
(
)
2
3
M
+ Ri
23
2
3
dt dt
Observa ie:
i
+i =i
1
2
3
Pentru cuplaj diferen & ial avem:
L 1 -M
L 2
-M
* *
L 1
L 2
+M
Exemplu:

1

* L 13 = L 31 L 12 = L 1 L 3 L 2
*
L 13 =
L 31
L 12 =
L
1
L
3
L
2
*
*
3
2
L 23 =
L 32
1 * L 1 = L 31 L 12 L 2 -L 12 * L
1
*
L 1 =
L 31
L 12
L
2 -L 12
*
L 3 +L 12
*
3
2

L 21

1 * L 1 - L 12 +L 23 L 13 L 2 - L
1
*
L 1 - L 12 +L 23
L 13
L 2 - L 12 -L 23
*
*
L 3 + L 12 -L 23
3
2

L 23

1

* L 1 - L 12 +L 23 -L 31 L 3 + L 12
*
L 1 - L 12 +L 23 -L 31
L 3 + L 12 -L 23 -L 31
L 2 - L 12 -L 23 +L 31
*
*
3
2

Douã bobine în deriva& ie cuplate magnetic pot fi înlocuite cu a 3 a.

a)

L 1 * i 1 i M i 2 * L 2 u di di
L
1
*
i
1
i
M
i
2
*
L
2
u
di
di 1
di
2
i
= i +
i
=
+
1
2
dt
dt dt
i L e
i
L e
u
u

b)

% di di 1 2 u = L + M L " $ 2 1
%
di
di
1
2
u
= L
+ M
L
"
$
2
1 dt
dt
di
di
"
2
1
u
= L
+ M
M
#
2 dt
dt
di
( L
(
1
M
)
)
u
=
=
L L
M 2
2
1
2
dt
13

a)

b)

di

=

L

1

+

L

2

2

M

dt

di

L L

1

1

2

M

2

dt

=

L

e

u

u

di

1

=

L

2

 

M

 

dt

 

L

1

L

2

M

2

u

di

2

=

L

1

 

M

dt

L

L

 

M

2

u

L

=

1

2

L L

1

2

M

2

 

e

L

1

+

L

2

2

M

Metoda poten# ialelor nodurilor în complex

Aceastã metodã este aplicabilã circuitelor electrice aflate în regim sinusoidal care nu au laturile cuplate magnetic. Ea presupune precizarea poten& ialului unui nod al circuitului ce se va

considera poten& ial de referin& ã (

determinabile dintr-un sistem algebric în corpul numerelor complexe ale cãrui ecua& ii sunt deduse pe baza teoremei I a lui Kirchhoff. În cazul circuitelor electrice fãrã cuplaje magnetice aflate în regim sinusoidal ecua& iile corespunzãtoare teoremelor lui Kirchhoff sunt formal identice când sunt scrise în complex cu ecua& iile respective pentru circuitele aflate în current continuu ! i anume:

, poten& ialele complexe ale celorlalte n-1 noduri fiind

V

0

=

0)

Regim sinusoidal

k

(

nj

)

I

k

=0

k

(

bj

Z

)

k

I

=

k

(

bj

E

)

k

Z S

1

Z

p

E

E S

E S

P

=

Z

Y

Z

I

E

k

k

k

=

=

=

Z

k

1

Z

E

k

k

Y

k

E

k

Y

k

=

1

3

Z

&

Regim în curent continu

k

(

nj

)

I

R

k

I

k

=0

=

E

k

R

S

R

I

E

k

k

k

=

R

k

14

V

1 1 = R R p k E = E S k G E k
1
1
=
R
R
p
k
E
=
E
S
k
G E
k
k
E
=
P
G
k
1
R
=
R
Y
&
3
(
)
(
V
G
V G
+
E
G
+
J
)=0
- în curent continu
k
kj
j
kj
kj
kj
kj
(
)
Ykj
V
(
Y
+
E
Y
+
J
)=0
-în regim sinusoidal
k
j
kj
kj
kj
kj
J
kj
E kj
Z kj
I kj
k
j
u kj
V
V
k
j
 

U

kj

=V

k

V

j

 

U

kj

+ E

kj

=Z

kj

I

kj

 

I

kj

=

U

kj

+

E

kj

=

V

k

Y

kj

V Y

kj

+

E

kj

Y

kj

 

Z

kj

 

j

 

(

n

k

)

( kj

I

+

J

kj

)

=

0

 
 

j

 

( kj

Y

V

k

Y

kj

V

j

+

Y

kj

E

kj

+

J

kj

)

=

0

j

(

n

k

)

V

k

Y

kj

Y

kj

V

j

+

(

Y

kj

E

kj

+

J

kj

)=0

(1)

j

Rela& ia (1) care poate fi scrisã pentru n-1 noduri ale circuitului, permite ob& inerea unui

sistem algebric în corpul numerelor complexe în care necunoscutele sunt cele n-1 poten& iale complexe. Intensitã& ile curen& ilor din laturi se determinã cu rela& ii de forma:

(2)

j

j

=

V

k

V

j

+

E

kj

Z kj

I kj

deduse pe baza legii lui Ohm în formã complexã. Utilizãnd defini & ia imaginii complexe a unei mãrimi sinusoidale se face trecerea inverse, ob& inând valorile instantanee ale intensitã& ilor curen& ilor.

Exemplu:

V

3

V 1 L 4 J 4 R 3 I C 3 R 4 3 e
V
1
L 4
J 4
R 3
I
C 3
R 4
3
e 1
L 1
= 0
I
V
1
R 2
2
I
2

15

Dacã I

3

V

V

2

, L ,C R k k k = 2E sin 2 ft + ( e
, L
,C
R k
k
k
=
2E sin 2 ft +
(
e 1
1
01
j =
2J
sin 2 ft +
(
4
04

)

)

1 =E e

E

J 4

1

j

01

=J e

4

j

04

V

V

1

1

1

1

1

R

3

j

C

3

+

R

4

+

j

L

4

1

1

1

j

L

1

R +

3

1

j

C

3

R

2

+

+

2

2

R +

3

j

C

3

'

3

1

R +

3

j

C

E

1

j

L

1

+

J

4

+

=10(1 + j)

, atunci:

i

3

=

0 V E 2 + 1 I = 1 j L 1 0 V 2
0
V
E
2 +
1
I
=
1
j
L
1
0 V
2
=
I 2
R
2
V
V
2
1
I
=
3
1
+
R 3
j
C
3
0 V
1
=
I 4
j
L
+ R
4
4
2
10
2 sin
t
+ 4

=

J

4

0

=

0

(3)

Metoda curen# ilor ciclici în complex

Este aplicabilã atât pentru circuitele cu cuplaje magnetice cât ! i pentru cele fãrã.

I

E S L 4 * III II L R S 3 R 4 I 3
E
S
L 4
* III
II
L
R S
3
R 4
I
3
L
4
2
R 2
*
I
2 I
R
I
1
1
E
1
I 1 =I
C1
I
2 =I
I
C1
C 2
= I
I
I 3
C2
C3
I
4 =I
C2

16

I

S

R I

1

1

+ R

2

I

2

=I

+ j L I

I

5

2

C3

2

j L

23

I

3

=E

1

(

L

4

1 R I + j L I I j L I + j L I
1
R
I
+
j
L
I
I
j
L
I
+ j
L
I
j
L
I
+ j
L
I
R
I
= 0
4
4
4
3
3
3
23
2
2
2
23
3
2
2
4 j
C
3
1
R
I
j
L
I
+ j
L
= E
5 I
3
3
3
23 I
2
5
5 j
C
3
R I
1 + (
R
j
L
)(
I
I
)
+
j
L
I
I
)
=
E
2 +
1
C
2
2
C
1
C
2
23 (
C
C
3
1
1
+ R
)
I
(
+
I
)
+
j
L
3 (
I
+
I
)
+
j
L
I
I
)
j
L
2 (
I
I
)
2 +
I C
4
C
2
C
3
C
2
C
3
23 (
C
1
C
2
C
1
C
2
j
C
3
+
j L
(
I
I
)