Analiza Circuitelor Monofazate

Analiza circuitelor monofazate f r cuplaje magnetice în regim permanent sinusoidal
1. ANALIZA CIRCUITELOR MONOFAZATE

F R CUPLAJE MAGNETICE ÎN REGIM
PERMANENT SINUSOIDAL
1.1. GENERALIT I
În cele ce urmeaz vom analiza circuitele monofazate în care bobinele sunt

necuplate magnetic (fluxul lor magnetic depinde doar de curentul propriu).
Elementele acestor circuite pot fi conectate în serie, paralel, mixt, stea, triunghi
sau complex. Vom considera în continuare doar cazul circuitelor electrice
monofazate simple (cu conexiuni serie sau paralel).
La alimentarea cu o tensiune sinusoidal , circuitele cu elemente liniare sunt
str b tute de un curent sinusoidal. Circuitele de tensiune alternativ pot fi
caracterizate prin oricare din parametrii: rezisten a R, inductan a L sau capacitatea
C. Fiecare din ace ti parametri contribuie la limitarea curentului în circuit. Problema
const în determinarea valorii efective a curentului care str bate circuitul respectiv, a
defazajului dintre tensiunea aplicat i curent i scrierea bilan ului de puteri.
Pentru rezolvarea circuitelor cu elemente conectate în serie, se porne te de la
ecua ia integro-diferen ial a circuitului, scris pe baza aplic rii celei de a doua
teoreme a lui Kirchhoff. În cazul circuitelor cu elemente conectate în paralel ecua ia
se scrie aplicând prima teorem a lui Kirchhoff într-unul din nodurile comune ale
elementelor conectate în paralel.
Obi nuit, rezolvarea ecua iei nu se face direct ci prin intermediul imaginii
acestei ecua ii, fie pe cale reprezent rii geometrice – în care caz ecua iei rezultate îi
corespunde o diagram fazorial care permite determinarea necunoscutei din
rela iile ob inute din construc ia geometric respectiv – , fie pe care reprezent rii în
complex – în care caz ecua iei rezultate îi corespunde o ecua ie algebric în m rimi
complexe ceea ce permite determinarea necunoscutei pe cale analitic .
Ambele metode permit determinarea, cu ajutorul teoremei lui Ohm scris pentru
cazul regimului permanent sinusoidal
U
I= = Y ⋅U (1.1)
Z
a valorii efective a curentului ca raport dintre valoarea efectiv a tensiunii aplicate i
impedan a circuitului:
U
I = = Y ⋅U (1.2)
Z
1
CIRCUITE ELECTRICE
în care Z = f (R, L, C, ω) . De asemenea, ambele metode permit determinarea

defazajului ϕ dintre tensiune i curent ca fiind o func ie de parametrii circuitului i
frecven a sursei de alimentare ϕ = f (R, L, C, ω) .
Expresia impedan ei complexe depinde de schema electric a circuitului.
În cele ce urmeaz se va considera cazul general un circuit electric în care au
loc toate cele trei fenomene electromagnetice (pierderi de energie electromagnetic
prin disipare de c ldur pe rezistori, înmagazinare de energie electromagnetic în
câmpul magnetic al bobinelor, înmagazinare de energie electromagnetic în câmpul
electric al condensatorilor), fenomene caracterizate prin parametrii rezisten R,
inductan a L, respectiv capacitate C. Schema electric a acestui circuit va con ine
toate cele trei elemente ideale de circuit: rezistor, bobin i condensator ideal.
Func ie de modul de conectare a acestor elemente schema echivalent poate fi serie
sau paralel.
Pentru cazurile particulare ale circuitelor electrice în care unele fenomene sunt
neglijate, fiind considerate preponderente altele, schemele electrice ale circuitului vor
con ine doar acele elemente corespunz toare parametrului ce caracterizeaz
fenomenele preponderente. Ecua iile de func ionare ale acestor circuite se vor ob ine
din ecua iile de func ionare ale circuitului ce corespunde cazului general (când sunt
considerate toate fenomenele electromagnetice) prin particulariz ri corespunz toare.
Se va analiza, în continuare un circuit electric reprezentat printr-o schem
echivalent serie (circuit RLC serie) sau printr-o schem echivalent paralel (circuit
RLC paralel), analiza realizându-se prin mai multe metode:
- metoda rezolv rii utilizând valorile instantanee,
- metoda utiliz rii reprezent rii simbolice geometrice,
- metoda reprezent rii simbolice analitice
i se vor compara rezultatele.
1.2. ANALIZA CIRCUITELOR ELECTRICE

REPREZENTATE PRIN SCHEME ECHIVALENTE SERIE
FUNC IONÂND ÎN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
i(t)
1.2.1. CIRCUITUL RLC SERIE
uR(t) R
Se consider în fig.1.1 un circuit format dintr-un
rezistor având rezisten a R, o bobin de inductan L i
u(t) un condensator de capacitate C, conectate în serie
uL(t) L (circuit RLC serie) i alimentat de la o surs de tensiune
sinusoidal de pulsa ie ω (se presupune c rezisten a R
include i rezisten ele proprii ale bobinei i
uC(t) C condensatorului). Circuitul este str b tut de un curent, de
asemenea sinusoidal, care produce la bornele rezistorului
Figura 1.1
2
R o c dere de tensiune uR (t ) , în bobina de inductan L o tensiune electromotoare

de autoinduc ie eL (t ) echilibrat de o parte uL (t ) a tensiunii aplicate (uL (t ) = −eL (t ))
i, înc rcând condensatorul, o tensiune la bornele condensatorului uC (t ) , egal de
asemenea cu partea corespunz toare din tensiunea aplicat .
În orice moment tensiunea aplicat trebuie s fie egal cu suma tensiunilor la
bornele celor trei elemente de circuit.
u (t ) = uR (t ) + uL (t ) + uC (t ) (1.3)
sau, inând seama de dependen a de curent a fiec reia dintre tensiunile de la
bornele elementelor, se ob ine ecua ia integro-diferen ial :
di (t ) 1
u (t ) = R ⋅ i (t ) + L ⋅ + ⋅ i (t )dt , (1.4)
dt C
în care necunoscuta este i (t ) .
Rezolvarea ecua iei (1.4) este relativ dificil , necesitând artificii de calcul
incomode, de aceea ecua ia se rezolv indirect prin una din metodele cunoscute:
prin intermediul reprezent rii geometrice sau analitice (în complex).
*
Pentru rezolvarea pe cale geometric (polar ) se consider curentul
sinusoidal necunoscut drept origine de faz , deoarece este comun celor elemente de
circuit, adic :
i (t ) = 2I ⋅ sin(ωt + γ i ) . (1.5)
Introducând expresia curentului, ecua ia (1.4) devine:
I
u (t ) = 2RI ⋅ sin(ωt + γ i ) + 2ωLI ⋅ sin ωt + γ i + + 2 ⋅ sin ωt + γ i − . (1.6)
2 ωC 2
Ecua ia fazorial corespunz toare este:
U = U R + UL + UC , (1.7)
în care fazorii reprezentând tensiunile de la bornele elementelor de circuit sunt
cunoscu i, putând scrie:
I
U R = RI 0 , U L = ωLI + , UC = −
2 ωC 2
.
Diagrama fazorial , reprezentat în fig.1.2, se construie te luând curentul I
drept origine de faz . Se traseaz : fazorul reprezentând tensiunea la bornele
rezistorului U R în faz cu curentul I , vectorul reprezentând tensiunea la bornele
bobinei U L decalat cu unghiul înaintea curentului, iar fazorul reprezentând
2
tensiunea la bornele condensatorului U C decalat cu în urma curentului. Fazorul
2
3
CIRCUITE ELECTRICE
care une te originea primului cu extremitatea ultimului fazor al sumei reprezint

tensiunea U aplicat . Se observ c în func ie de lungimile fazorilor corespunz tori
1
tensiunilor la bornele bobinei i condensatorului – ωL ⋅ I respectiv ⋅ I – se disting
ωC
trei cazuri, reprezentate în diagramele fazoriale din fig.1.2.a, b, c:
UL UL UL UL
U U U
UC UL
I UR A I
B O O A≡B
ϕ<0 UR ≡ U
U
U L +UC U L +UC
ϕ>0 U
UC UC
O
A B
I UR
ϕ=0
UC UC UL UC U L +UC = 0
a b c
Figura 1.2
1
- dac ωL > – reactan a inductiv este preponderent ( X L > X C ) – defazajul
ωC
tensiunii la bornele circuitului în raport cu curentul este pozitiv ϕ > 0 (curentul este
defazat cu ϕ radiani în urma tensiunii), circuitul având caracter inductiv (fig.1.2.a);
1
- dac ωL < – reactan a capacitiv este preponderent ( X C > X L ) – defazajul
ωC
tensiunii la bornele circuitului în raport cu curentul este negativ ϕ < 0 (curentul
este defazat cu ϕ radiani înaintea tensiunii), circuitul având caracter capacitiv
(fig.1.2.b);
1
- dac ωL = – reactan a inductiv este egal cu reactan a capacitiv
ωC
( X L = X C ) – defazajul tensiunii la bornele circuitului în raport cu curentul este nul
ϕ = 0 (curentul este în faz cu tensiunea), circuitul având caracter rezistiv.
Deci unghiul ϕ poate avea valori pozitive sau negative dup cum reactan a
inductiv este mai mare sau mai mic decât reactan a capacitiv .
Din triunghiul tensiunilor OAB rezult :
2 2
1 1
U = U R2 + (U L − UC ) = (R ⋅ I )2 +
2
ωL ⋅ I − ⋅I = I ⋅ R 2 + ωL − = Z ⋅I ,
ωC ωC
(1.8)
4
unde Z reprezint impedan a circuitului, putându-se exprima sub una din formele de
mai jos:
2
1
= R 2 + (X L − XC ) = R 2 + X 2 .
2
Z = R 2 + ωL − (1.9)
ωC
1
În rela ia impedan ei s-a notat cu X = X L − X C = ωL − reactan a total
ωC
(echivalent ) a circuitului.
Valoarea efectiv a curentului (egal cu lungimea fazorului I ) se deduce din
rela iile de mai sus:
U U U
I= = = . (1.10)
Z R 2 + (X L − XC )
2 2
1
R 2 + ωL −
ωC
Rela ia (1.10) reprezint teorema lui Ohm în curent alternativ în cazul circuitului
complet, cu rezistor, bobin i condensator conectate în serie.
Unghiul de defazaj al tensiunii în raport cu curentul
b rezult din acela i triunghi, sau din triunghiul impedan ei
(fig.1.3) ob inut prin împ r irea laturilor primului prin
Z
XC valoarea efectiv a curentului curentul I (reprezentarea
ϕ a fost f cut doar pentru primul caz, al circuitelor cu
o a caracter inductiv):
R 1
ωL −
Figura 1.3 X − X ωC ,
tanϕ = L C
=
R R
respectiv:
1
ωL −
X − XC ωC .
ϕ = arctan L = arctan (1.11)
R R
Astfel, faza ini ial a curentului va fi:
1
ωL −
γ i = γ u − ϕ = γ u - arctan ωC (1.12)
R
Diagramele din fig.1.2 au fost trasate admi ând curentul drept origine de faz . În
mod obi nuit, drept origine de faz trebuie considerat tensiunea.
Din rela iile (1.10) i (1.12) i utilizând regula de reprezentare fazorial rezult
fazorul corespunz tor curentului:
5
CIRCUITE ELECTRICE
1
ωL −
U ωC
I= 2 γ u − arctan
1
2 R
. (1.13)
R 2 + ωL −
ωC
Prin urmare, utilizând regula de reprezentare invers (fazor – valoare
instantanee), valoarea instantanee a intensit ii curentului va avea expresia:
1
ωL −
U ωC
i (t ) = 2 ⋅ sin ωt + γ u − arctan (1.14)
1
2 R
R 2 + ωL −
ωC
Curbele de varia ie în timp a semnalelor sinusoidale i(t) i u(t) sunt reprezentate
în fig.1.4.
u(t) u(t) u(t)
i(t) i(t) i(t)
ωt ωt ωt
ϕ=0
ϕ<0
a b c
Figura 1.4
*
Expresia valorii instantanee a intensit ii curentului necunoscut se poate
determina u or utilizând reprezentarea în complex a ecua iei integro-diferen iale.
Pornind de la imaginea în complex nesimplificat a ecua iei (1.4) care se scrie:
1
u = R ⋅ i + j ωL ⋅ i + ⋅i , (1.15)
j ωC
se deduce:
1
u = R + j ωL − ⋅ i = (R + jX ) ⋅ i = Z ⋅ i , (1.16)
ωC
în care
1
Z = R + j ωL − = R + j( X L − X C ) = R + jX = Z ⋅ e jϕ (1.17)
ωC
cu modulul
6
2
1
Z = R + (X L − XC )
2 2 2
= R + ωL −
ωC
i argumentul
1
ωL −
X − XC ωC .
ϕ = arctan L = arctan
R R
Valoarea instantanee complex a intensit ii curentului (forma exponen ial )
rezult :
u 2U ⋅ e j(ωt + γu ) U
i= = jϕ
= 2 ⋅ e j(ωt + γu − ϕ ) = 2I ⋅ e j(ωt + γ i ) (1.18)
Z Z ⋅e Z
în care:
U U U
I= = = ,
Z R 2 + (X L − XC )
2 2
1
R 2 + ωL −
ωC
1
ωL −
γ i = γ u − ϕ = γ u − arctan ωC .
R
Trecând la forma trigonometric ,
i = 2I ⋅ cos(ωt + γ u − ϕ) + j 2I ⋅ sin(ωt + γ u − ϕ) (1.21)
se deduce expresia valorii instantanee a intensit ii curentului i (t ) , aplicând regula de
trecere de la imaginea în complex la valoarea instantanee corespunz toare:
1
ωL −
U ωC .
i (t ) = Im{}
i = 2 ⋅ sin ωt + γ u − arctan (1.22)
1
2 R
R 2 + ωL −
ωC
Se constat c s-a ob inut aceea i expresie pentru valoarea instantanee a
intensit ii curentului ca i în cazul rezolv rii problemei utilizând reprezent rile
simbolice geometrice (prin fazori).
*
La aceea i expresie se ajunge utilizând reprezentarea în complex simplificat:
1
U = R ⋅ I + jωL ⋅ I + ⋅I . (1.23)
jωC
1
U = R + j ωL − ⋅ I = [R + j( X L − X C )] ⋅ I = (R + jX ) ⋅ I = Z ⋅ I , (1.24)
ωC
în care
7
CIRCUITE ELECTRICE
Z = R + jX = R + j( X L − X C ) = Z ⋅ e jϕ
cu modulul
2
2 1
Z = R + ωL −
ωC
i argumentul
1
ωL −
ϕ = arctan ωC .
R
Valoarea efectiv complex a curentului rezult :
U U ⋅ e jγu U j( γu − ϕ )
I= = jϕ
= ⋅e = I ⋅ e j( γ u − ϕ ) (1.25)
Z Z ⋅e Z
în care:
U U
I= = .
Z 1
2
R 2 + ωL −
ωC
Regula de trecere de la imaginea în complex la valoarea instantanee este în
acest caz:
{
i (t ) = Im 2e jωt ⋅ I . } (1.26)
Dar, observând c 2e jωt ⋅ I = 2I ⋅ e j(ωt + γu − ϕ ) = i , rezult c expresia

curentului c utat i (t ) este cea determinat mai sus:
1
ωL −
U ωC .
i (t ) = Im{}
i = 2 ⋅ sin ωt + γ u − arctan (1.27)
1
2 R
2
R + ωL −
ωC
Din cele expuse se observ c oricare ar fi metoda de rezolvare a circuitului, se

ajunge la acela i rezultat. Metoda de rezolvare grafo-analitic bazat pe
reprezentarea geometric este mai laborioas dar prezint avantajul c permite
compararea valorilor i defazajelor diferi ilor termeni ai ecua iei, pe când metoda
reprezent rii simbolice prezint avantajul unei determin ri rapide a m rimii
necunoscute, care nu necesit construc ii grafice.
*
Puterea activ corespunz toare circuitului RLC serie are expresia:
P = UI cos ϕ = ZI 2 cos ϕ = RI 2 ≥ 0 , (1.28)
i este pozitiv sau, la limit , nul , indiferent de valoarea defazajului ϕ, ceea ce
înseamn c , în general, circuitul RLC serie consum putere reactiv .
8
Puterea reactiv :
1 2
Q = UI sin ϕ = ZI 2 sin ϕ = XI 2 = ωL − I (1.29)
ωC
este:
- pozitiv în cazul circuitelor cu caracter inductiv (circuitul consum putere reactiv ),
- negativ în cazul circuitelor cu caracter capacitiv (circuitul consum , de
asemenea, putere reactiv )
- nul în cazul circuitelor cu caracter rezistiv (circuitul nu consum i nici nu
absoarbe putere reactiv ).
Astfel, puterea aparent complex :
1
S = P + jQ = UI ⋅ cos ϕ + jUI ⋅ sin ϕ = R ⋅ I 2 + jX ⋅ I 2 = Z ⋅ I 2 = R + j ωL − ⋅I2
ωC
(1.30)
având modulul
2
1
S = P 2 + Q 2 = I 2 ⋅ R 2 + ωL − (1.31)
ωC
poate fi:
- real în cazul circuitelor cu caracter rezistiv,
- pur imaginar , în cazul circuitelor cu caracter pur reactiv, având partea imaginar :
- pozitiv în cazul circuitelor cu caracter inductiv,
- negativ în cazul circuitelor cu caracter capacitiv).
Prin urmare un circuit RLC serie func ionând în regim permanent sinusoidal
consum atât putere activ cât i puterea reactiv .
În concluzie, în cazul unui circuit RLC serie func ionând în regim permanent
sinusoidal se ob ine:
1
- impedan a complex : Z = R + j ωL −
ωC
2
2 1
- impedan a: Z = R + ωL −
ωC
1
ωL −
- defazajul tensiunii în raport cu curentul: ϕ = arctan ωC
R
U
- valoarea efectiv a intensit ii curentului: I =
2
1
R 2 + ωL −
ωC
9
CIRCUITE ELECTRICE
1
ωL −
- faza ini ial a intensit ii curentului: γ i = γ u − arctan ωC
R
- valoarea instantanee a intensit ii curentului:
1
ωL −
U ωC
i (t ) = 2 ⋅ sin ωt + γ u − arctan
1
2 R
R 2 + ωL −
ωC
- puterea activ : P = RI 2
1 2
- puterea reactiv : Q = ωL − I
ωC
1
- puterea aparent complex : S = P + jQ = R + j ωL − ⋅I2
ωC
2
1
- puterea aparent : S = P 2 + Q 2 = I 2 ⋅ R 2 + ωL − .
ωC
Un exemplu de circuit RLC serie este o bobin la care rezisten a proprie i
capacitatea echivalent a spirelor nu sunt neglijate.
1.2.2. CIRCUITUL RL SERIE

Se consider în fig.1.5 schema echivalent a unui circuit format dintr-un rezistor
i o bobin de inductan L (rezisten a proprie a bobinei se consider înglobat în
rezisten a R).
i(t) Conform celei de a doua teoreme a lui Kirchhoff
în orice moment:
u R (t ) R u (t ) + eL (t ) = Ri (t )
sau, întrucât:
u(t) +
di (t )
u L (t ) L uL (t ) = −eL (t ) = L i uR (t ) = Ri (t ) ,
dt
se poate scrie: u (t ) = uR (t ) + uL (t ) , sau:
di (t )
Figura 1.5 u (t ) = Ri (t ) + L . (1.32)
dt
Curentul i (t ) poate fi determinat pe cale analitic integrând ecua ia diferen ial
(1.32). Se prefer calea indirect , dar mai comod , a metodei geometrice (polare)
10
bazat pe reprezentarea simbolic a semnalelor prin fazori i trasarea diagramei

fazoriale sau a metodei analitice, bazat pe rezolvarea imaginii în complex a ecua iei
circuitului.
*
Circuitul RL serie este o particularizare a circuitului RLC serie ob inut prin
scurtcircuitarea condensatorului (anularea tensiunii la bornele acestuia).
Având în vedere c
1
uC (t ) = i (t )dt
C
rezult c scurtcircuitarea condensatorului este echivalent cu o valoarea C = ∞ a
capacit ii acestuia.
F când C = ∞ în rela iile (1.9 ÷ 1.12), (1.14), (1.17) i (1.28 ÷ 1.31) se ob ine:
- impedan a complex : Z = R + jωL
- impedan a: Z = R 2 + (ωL )
2
ωL π
- defazajul tensiunii în raport cu curentul: ϕ = arctan ∈ 0,
R 2
U
R 2 + (ωL )
2
ωL
- faza ini ial a intensit ii curentului: γ i = γ u − arctan < γu
R
U ωL
i (t ) = I 2 ⋅ sin ωt + γ u − arctan
R 2 + (ωL ) R
2
- puterea activ : P = RI 2 > 0

- puterea reactiv : Q = ωL ⋅ I 2 > 0
- puterea aparent complex : S = P + jQ = (R + jωL ) ⋅ I 2
- puterea aparent : S = P 2 + Q 2 = I 2 ⋅ R 2 + (ωL ) .

2
Prin urmare, în cazul unui circuit RL serie func ionând în regim permanent
sinusoidal se pot face urm toarele observa ii:
- impedan a este complex
- defazajul ϕ al tensiunii în raport cu curentul este pozitiv (circuitul are caracter
inductiv)
π
- curentul este defazat în urma tensiunii cu un unghi ϕ < radiani
2
- circuitul consum putere activ i reactiv
11
CIRCUITE ELECTRICE
- puterea aparent complex are atât parte real (egal cu puterea activ ) cât i
parte imaginar (egal cu puterea reactiv ).
u(t)
UL B
i(t) U
U
UL
ϕ>0
O A
ϕ I UR
a b
O Figura 1.6
În fig.1.6.a se reprezint curbele de varia ie în timp a semnalelor sinusoidale
i(t), u(t), iar în fig.1.6.b diagrama lor fazorial (pentru cazul particular γ i = 0 –
curentul este origine de faz ).
Un exemplu de circuit RL serie este o bobin la care rezisten a proprie nu este
neglijat .
1.2.3. CIRCUITUL RC SERIE
i(t) Se consider în fig.1.7 schema echivalent a unui

+
circuit format dintr-un condensator de capacitate C, în
serie cu un rezistor, rezisten a R considerându-se c
uR(t) R înglobeaz i rezisten a echivalent pierderilor în
u(t) condensator. Circuitul este alimentat de o surs de
uC(t) C tensiune sinusoidal , de pulsa ie ω, care între ine
circula ia unui curent sinusoidal i (t ) .
Conform legii a doua a lui Kirchhoff tensiunea
Figura 1.7
aplicat u (t ) echilibreaz c derea de tensiune la bornele
rezisten ei uR (t ) i tensiunea la bornele condensatorului
uC (t ) :
u (t ) = uR (t ) + uC (t ) .
Exprimând tensiunile la bornele elementelor de circuit în func ie de curentul
i (t ) se ob ine ecua ia:
1
u (t ) = Ri (t ) + i (t )dt ,
C
în care necunoscuta este curentul i (t ) .
Problema se rezolv prin una din metodele expuse anterior.
12
*
Circuitul RC serie este o particularizare a circuitului RLC serie ob inut prin
scurtcircuitarea bobinei (anularea tensiunii la bornele acesteia).
Având în vedere c
di (t )
uL (t ) = L
dt
rezult c scurtcircuitarea bobinei este echivalent cu o valoarea L = 0 a inductan ei
acesteia.
F când L = 0 în rela iile (1.9 ÷ 1.12), (1.14), (1.17) i (1.28 ÷ 1.31) se ob ine:
1
- impedan a complex : Z = R − j
ωC
2
1
- impedan a: Z = R 2 +
ωC
1 π
- defazajul tensiunii în raport cu curentul: ϕ = −arctan ∈ − ,0
ωRC 2
U
2
1
R2 +
ωC
1
- faza ini ial a intensit ii curentului: γ i = γ u + arctan > γu
ωRC
U 1
i (t ) = 2 ⋅ sin ωt + γ u + arctan
1
2 ωRC
R2 +
ωC

1 2
- puterea reactiv : Q = − I <0
ωC
1
- puterea aparent complex : S = P + jQ = R − j ⋅I2
ωC
2
1
- puterea aparent : S = P 2 + Q 2 = I 2 ⋅ R 2 + .
ωC
Prin urmare, în cazul unui circuit RC serie func ionând în regim permanent
- impedan a este complex
13
CIRCUITE ELECTRICE
- defazajul ϕ al tensiunii în raport cu curentul este negativ (circuitul are caracter

capacitiv)
π
- curentul este defazat înaintea tensiunii cu un unghi ϕ < radiani
2
u(t)
I UR
i(t) O A
ϕ<0
ωt UC
U
UC
B
ϕ
a b
Figura 1.8
În fig.1.8.a se reprezint curbele de varia ie în timp a semnalelor sinusoidale i(t)
i u(t), iar în fig.1.8.b diagrama lor fazorial (pentru cazul particular γ i = 0 –
tensiunea este origine de faz ).
Un exemplu de circuit RC serie este un condensator la care rezisten a proprie
nu este neglijat .
1.2.4. CIRCUITUL LC SERIE

Circuitul LC (fig.1.9) serie este o particularizare a circuitului
i(t) RLC serie ob inut prin scurtcircuitarea rezistorului (anularea
tensiunii la bornele acestuia).
Având în vedere c
uL(t) u R (t ) = Ri (t )
L
u(t) rezult c scurtcircuitarea rezistorului este echivalent cu o valoarea
R = 0 a rezisten ei acestuia.
uC(t) C F când R = 0 în rela iile (1.9 ÷ 1.12), (1.14), (1.17) i (1.28 ÷
1.31) se ob ine:
Figura 1.9 1
- impedan a complex : Z = j ωL −
ωC
1
- impedan a: Z = ωL −
ωC
14
1
ωL −
- defazajul tensiunii în raport cu curentul: ϕ = arctan ωC = arctan(± ∞ ) = ± π
0 2
U
1
ωL −
ωC
π
- faza ini ial a intensit ii curentului: γ i = γ u ±
2
U π
- valoarea instantanee a intensit ii curentului: i (t ) = 2 ⋅ sin ωt + γ u ±
1 2
ωL −
ωC
- puterea activ : P = 0
1
- puterea reactiv : Q = ωL − ⋅I2
ωC
1
- puterea aparent complex : S = jQ = j ωL − ⋅I2
ωC
1
- puterea aparent : S = Q = ωL − ⋅I2 .
ωC
Prin urmare, în cazul unui circuit LC serie func ionând în regim permanent sinusoidal se pot
face urm toarele observa ii:
1
- impedan a este pur imaginar sau nul (pentru ωL = )
ωC
- defazajul ϕ al tensiunii în raport cu curentul este:
1
- pozitiv (pentru circuite cu caracter inductiv, la care ωL > )
ωC
1
- negativ (pentru circuite cu caracter capacitiv, la care ωL < )
ωC
1
- nedeterminat (pentru ωL = )
ωC
- curentul este:
π 1
- defazat în urma tensiunii cu un unghi ϕ = radiani (pentru ωL > )
2 ωC
π 1
- defazat înaintea tensiunii cu un unghi ϕ = radiani (pentru ωL < )
2 ωC
1
- i are valoarea efectiv infinit pentru ωL = (în acest caz circuitul reprezentând un
ωC
scurtcircuit)
- circuitul nu consum putere activ , de aceea aceste circuite se numesc f r pierderi
1
- circuitul consum putere reactiv (nul în cazul ωL = )
ωC
- puterea aparent complex este pur imaginar
- puterea aparent este egal cu puterea reactiv .
Pentru acest circuit este valabil diagrama fazorial din fig.1.10.
15
CIRCUITE ELECTRICE
UL UL UL
U U U
∞
I O I
U = U L +UC
π
ϕ=
2 U = U L +UC UC
O I
U = U L +UC = 0
UC UC
a b c
Figura 1.10
Un astfel de circuit, numit circuit f r pierderi sau supraconductor nu poate exista în practic
deoarece nu exist bobine i condensatori ideali (având rezisten ele proprii nule). Circuitul, prezint
importan doar din punct de vedere teoretic.
1.2.5. REZISTORUL IDEAL
i Rezistorul ideal (fig.1.11) este caracterizat de un

singur parametru, rezisten a electric R, iar schema
acestuia reprezint o particularizare a circuitului RLC
serie ob inut prin scurtcircuitarea bobinei i
u + uR R condensatorului (anularea tensiunilor la bornele
acestora).
Având în vedere c
di (t ) 1
uL (t ) = L i uC (t ) = i (t )dt
dt C
Figura 1.11
rezult c scurtcircuitarea bobinei i condensatorului
sunt echivalente cu valorile L = 0 i C = ∞ ale
inductan ei respectiv capacit ii acestora.
F când L = 0 i C = ∞ în rela iile (1.9 ÷ 1.12), (1.14), (1.17) i (1.28 ÷ 1.31) se
ob ine:
- impedan a complex : Z = R
- impedan a: Z = R
- defazajul tensiunii în raport cu curentul: ϕ = 0
U
R
- faza ini ial a intensit ii curentului: γ i = γ u
16
U
- valoarea instantanee a intensit ii curentului: i (t ) = 2 ⋅ sin(ωt + γ u )
R
- puterea reactiv : Q = 0
- puterea aparent complex : S = P = R ⋅ I 2
- puterea aparent : S = P = R ⋅ I 2 .
Prin urmare, în cazul unui rezistor ideal func ionând în regim permanent
- impedan a este real , egal cu rezisten a
- defazajul ϕ al tensiunii în raport cu curentul este nul (circuitul are caracter rezistiv)
- curentul este în faz cu tensiunea
- circuitul consum doar putere activ
- puterea aparent complex este real .
Curbele de varia ie în timp a semnalelor sinusoidale i(t) i u(t) sunt reprezentate
în fig.1.12.
u(t)
i(t)
I UR
ωt O A
ϕ=0 ϕ=0
a b
Figura 1.12
Prin urmare la aplicarea unei tensiuni sinusoidale la bornele unui rezistor ideal,
în circuit apare un curent sinusoidal, în faz cu tensiunea, a c rui valoare efectiv
este egal cu raportul dintre valoarea efectiv a tensiunii aplicate i rezisten a
U
rezistorului. Rela ia I = exprim teorema lui Ohm în curent alternativ aplicat unui
R
circuit cu rezistor ideal.
În fig.1.12.a se reprezint curbele de varia ie în timp a celor dou semnale
sinusoidale, iar în fig.1.12.b diagrama lor fazorial (pentru cazul particular γ i = 0 –
curentul este origine de faz ).
1.2.6. BOBINA IDEAL

Vom numi bobin ideal o bobin care, teoretic, are rezisten nul i prin
urmare este caracterizat numai prin inductan a ei L.
17
CIRCUITE ELECTRICE
i Se men ioneaz c nu exist bobin lipsit de

rezisten deoarece orice bobin este realizat dintr-un
conductor, de o anumit lungime i sec iune, care are o
anume rezisten . Exist îns bobine caracterizate
u + eL L printr-o rezisten foarte mic în raport cu inductan a
bobinei.
Se consider în fig.1.13 un circuit format dintr-o
bobin de inductan L, lipsit de rezisten , alimentat
de la o surs de tensiune sinusoidal
Figura 1.13 u (t ) = 2U sin(ωt + γ u ) . Tensiunea aplicat produce un
curent alternativ care circul prin bobin i produce un
flux alternativ ΨL, dependent de curent i inductan a
bobinei ( L = LI ) . Fiind str b tut de un flux variabil în timp, în bobin se induce o
tensiune electromotoare de induc ie proprie
di (t )
eL (t ) = −L .
dt
Aplicând a doua teorem a lui Kirchhoff circuitului închis format de inductan a i
sursa de alimentare, vom scrie c în orice moment suma tensiunilor electromotoare
care ac ioneaz în circuitul închis trebuie s fie nul , deoarece am presupus c
rezisten a circuitului este neglijabil , respectiv:
di (t )
u (t ) + eL (t ) = 0 sau u (t ) = −eL (t ) = L .
dt
Prin urmare, tensiunea aplicat echilibreaz în orice moment tensiunea
electromotoare de induc ie proprie. Expresia curentului în circuit se deduce din rela ia
precedent :
1
di (t ) = u (t )dt de unde:
L
1 U
i (t ) = u (t )dt = 2 sin(ωt + γ u )dt ,
L L
Bobina ideal este caracterizat de un singur parametru, inductanta electric L,
iar schema acesteia reprezint o particularizare a circuitului RLC serie ob inut prin
scurtcircuitarea rezistorului i condensatorului (anularea tensiunilor la bornele
acestora).
Având în vedere c
1
u R (t ) = Ri (t ) i uC (t ) = i (t )dt
C
rezult c scurtcircuitarea rezistorului i condensatorului sunt echivalente cu valorile
R = 0 i C = ∞ ale rezisten ei respectiv capacit ii acestora.
F când R = 0 i C = ∞ în rela iile (1.9 ÷ 1.12), (1.14), (1.17) i (1.28 ÷ 1.31) se
ob ine:
- impedan a complex : Z = jωL
18
- impedan a: Z = ωL
ωL π
- defazajul tensiunii în raport cu curentul: ϕ = arctan = arctan(+ ∞ ) = +
0 2
U
ωL
π
- faza ini ial a intensit ii curentului: γ i = γ u −
2
U π
- valoarea instantanee a intensit ii curentului: i (t ) = 2 ⋅ sin ωt + γ u −
ωL 2
- puterea reactiv : Q = ωL ⋅ I 2
- puterea aparent complex : S = jQ = jωL ⋅ I 2
- puterea aparent : S = Q = ωL ⋅ I 2 .
Prin urmare, în cazul unei bobine ideale func ionând în regim permanent
- impedan a este pur imaginar
inductiv) i egal cu un sfert de perioad
- curentul este defazat cu un sfert de perioad în urm tensiunii
- circuitul consum doar putere reactiv
- puterea aparent complex este pur imaginar .
Prin urmare, la aplicarea unei tensiuni sinusoidale la bornele unei bobine ideale,
aceasta este str b tut de un curent sinusoidal, defazat în urm în raport cu
tensiunea aplicat cu un sfert de perioad , a c rui valoare efectiv este dat de
raportul dintre valoarea efectiv a tensiunii aplicate i reactan a inductiv a circuitului.
U
Rela ia I = exprim teorema lui Ohm în curent alternativ, aplicat unui circuit cu
ωL
bobin ideal .
u(t)
UL
i(t) U
π
ϕ=
2
π O I
2
a b
O Figura 1.14
19
CIRCUITE ELECTRICE
În fig.1.14.a se reprezint curbele de varia ie în timp a celor dou semnale (u (t )

i i (t )) , iar în fig.1.14.b diagrama fazorial a lor.
1.2.7. CONDENSATORUL IDEAL

i(t) Condensatorul al c rui dielectric prezint o
rezisten infinit de mare (conductan a dielectricului
nul ) se nume te condensator ideal sau
condensator f r pierderi1. Asemenea condensatori
u(t) + uC(t C sunt aceia care au, drept dielectric, între arm turi
vid, aer sau gaz.
Condensatorul ideal se caracterizeaz
printr-un singur parametru – capacitatea C.
Figura 1.15 Se consider în fig.1.15 un circuit electric
format dintr-un condensator ideal alimentat de la o
surs de tensiune sinusoidal . La aplicarea tensiunii (se consider tensiunea
cresc toare) condensatorul se încarc cu sarcina electric q (t ) i, corespunz tor, la
bornele condensatorului apare o tensiune uC (t ) ; sarcina electric q (t ) la un moment
dat este legat de tensiunea corespunz toare uC (t ) de la bornele condensatorului
prin rela ia:
q (t ) = CuC (t ) .
Tensiunea uC (t ) la bornele condensatorului urm re te permanent valorile
tensiunii alternative aplicate u (t ) , astfel încât se poate considera c cele dou
tensiuni sunt egale în orice moment, respectiv:
u (t ) = uC (t ) .
Sarcina electric este transportat spre arm turi de curentul de conduc ie i (t )
care, prin defini ie, reprezint sarcina electric ce str bate circuitul conductor în
unitatea de timp, respectiv:
dq (t )
i (t ) = .
dt
Sarcina electric elementar dq (t ) transportat de curentul i (t ) în timpul
elementar dt este legat de varia ia corespunz toare a tensiunii prin rela ia:
1
Condensatorii ale c ror dielectric prezint o rezisten foarte mare (dar nu infinit ) constituie
categoria condensatori cu pierderi, denumit astfel datorit faptului c la aplicarea tensiunii
alternative prin rezisten a mare a dielectricului trece un curent mic de conduc ie înso it de
transformarea ireversibil a energiei electromagnetice în c ldur , aceasta constituind pierderi
de energie. Condensatorii cu pierderi se caracterizeaz prin capacitatea lor i prin rezisten a
echivalent pierderilor; ele se reprezint de obicei printr-un condensator ideal în paralel cu o
rezisten mare sau printr-un condensator ideal în serie cu o rezisten mic .
20
dq (t ) = Cdu (t )
(dedus din rela iile de leg tur precedente).
Prin urmare curentul care str bate circuitul condensatorului se poate exprima
prin rela ia:
du (t )
i (t ) = C .
dt
Conform principiului continuit ii curentului electric, curentul de conduc ie prin
circuitul conductor este continuat de un curent de deplasare egal, prin dielectric.
Existen a curentului de deplasare în dielectric se datore te existen ei tensiunii
variabile între arm turi, respectiv câmpului electric variabil în timp corespunz tor,
care polarizeaz 2 dielectricul dintre arm turi în ritmul frecven ei tensiunii aplicate.
Condensatorul ideal este caracterizat de un singur parametru, capacitatea
electric C, iar schema acestuia reprezint o particularizare a circuitului RLC serie
ob inut prin scurtcircuitarea rezistorului i bobinei (anularea tensiunilor la bornele
acestora).
Având în vedere c
di (t )
uR (t ) = Ri (t ) i u L (t ) = L
dt
rezult c scurtcircuitarea rezistorului i bobinei sunt echivalente cu valorile R = 0 i
L = 0 ale rezisten ei respectiv inductan ei acestora.
F când R = 0 i L = 0 în rela iile (1.9 ÷ 1.12), (1.14), (1.17) i (1.28 ÷ 1.31) se
ob ine:
1
- impedan a complex : Z = − j
ωC
1
- impedan a: Z =
ωC
1
−
π
- defazajul tensiunii în raport cu curentul: ϕ = arctan ωC = arctan(− ∞ ) = −
0 2
- valoarea efectiv a intensit ii curentului: I = ωC ⋅ U
π
- faza ini ial a intensit ii curentului: γ i = γ u +
2
π
- valoarea instantanee a intensit ii curentului: i (t ) = 2ωCU ⋅ sin ωt + γ u +
2
2
Polarizarea electric const în separarea (par ial ) a sarcinilor electrice pozitive de cele
negative ale unui corp sau sistem fizic (atom, molecul etc.), sub ac iunea unui câmp electric
extern.
21
CIRCUITE ELECTRICE
1 2
- puterea reactiv : Q = − ⋅I
ωC
1 2
- puterea aparent complex : S = jQ = − j ⋅I
ωC
1 2
- puterea aparent : S = Q = ⋅I .
ωC
Prin urmare, în cazul unui condensator ideal func ionând în regim permanent
- impedan a este pur imaginar
capacitiv) i egal cu un sfert de perioad
- curentul este defazat cu un sfert de perioad înaintea tensiunii
- circuitul consum doar putere reactiv
- puterea aparent complex este pur imaginar .
Prin urmare, la aplicarea unei tensiuni sinusoidale la bornele unui condensator
ideal, în circuit se stabile te un curent sinusoidal, defazat înainte în raport cu
tensiunea aplicat cu un sfert de perioad , a c rui valoare efectiv este egal cu
raportul dintre valoarea efectiv a tensiunii aplicate i reactan a capacitiv a
circuitului. Rela ia I = ωC ⋅ U exprim legea lui Ohm în curent alternativ aplicat unui
circuit cu condensator ideal.
u(t)
I
i(t) O
π
ϕ=−
ωt 2
π
UC
2
a b
Figura 1.16
În fig.1.16.a se reprezint curbele de varia ie în timp a celor dou semnale, iar
în fig.1.16.b diagrama fazorial a acestora.
Aspectul curbelor din fig.1.16.a reflect procesele fizice ale fenomenelor care
au loc în circuit.
Folosind fig.1.17, în cele ce urmeaz se va explica procesul de înc rcare i
desc rcare periodic a condensatorului care are loc în decursul unei perioade.
Explica ia justific circula ia în sensuri alternative a curentului prin circuitul cu
condensator i existen a defazajului curentului în raport cu tensiunea aplicat la
bornele condensatorului.
22
uC (t ) = 0 uC (t ) uC (t ) = U m uC (t ) uC (t ) = 0 uC (t ) uC (t ) = −U m u (t )
+ - + - + - - + - + - +
i(t ) = I m i(t ) > 0 i(t ) = 0 i (t ) < 0 i(t ) = − I m i (t ) < 0 i(t ) = 0 i(t ) > 0
u (t ) = 0 u (t ) u (t ) = U m u (t ) u (t ) = 0 u (t ) u (t ) = −U m u (t )
u (t ) , i (t ) u (t ) = U m
du (t ) du (t )
>0 <0
i (t ) = I m dt dt
T T 3T i (t ) > 0
i (t ) > 0 T ωt
4 2 4
t
i (t ) < 0 i (t ) < 0
du (t ) du (t )
i (t ) = − I m <0 >0
dt dt
u (t ) = −U m
înc rcat
desc rcat înc rcat desc rcat (sens invers) desc rcat
Figura 1.17
Urm rind fig.1.17 se observ :

T
În primul sfert de perioad t ∈ 0, tensiunea aplicat cre te, varia ia ei
4
du (t )
este pozitiv > 0 , curentul i (t ) > 0 are sensul de la sursa de energie c tre
dt
condensator i serve te pentru înc rcarea acestuia cu cantitatea de electricitate q (t )
corespunz toare tensiunii u (t ) aplicate la un moment dat. Când tensiunea atinge
T du (t )
valoarea maxim t = varia ia ei este nul = 0 i curentul de înc rcare se
4 dt
anuleaz (i (t ) = 0 ) , înc rcarea condensatorului fiind terminat .
23
CIRCUITE ELECTRICE
T T
În al doilea sfert de perioad t∈ , tensiunea aplicat scade, varia ia ei
4 2
du (t )
devine negativ <0 i curentul schimb de sens (i (t ) < 0 ) ; prin urmare
dt
condensatorul se descarc , curentul având sensul de la condensator c tre sursa de
T
energie. La anularea tensiunii t = curentul de desc rcare atinge valoarea
2
maxim .
T 3T
În al treilea sfert de perioad t ∈ , tensiunea aplicat schimb de sens
2 4
i începe procesul de desc rcare în sens invers a condensatorului, proces care se
petrece la fel ca în primul sfert de perioad . Astfel, la cre terea în valoare absolut a
du (t )
tensiunii negative varia ia acestuia este negativ < 0 . Ca urmare curentul de
dt
desc rcare p strând sensul negativ (i (t ) < 0 ) se transform în curent de înc rcare a
condensatorului în sens invers (în noul sens al tensiunii aplicate). Când tensiunea
3T
(negativ ) atinge valoarea maxim t= varia ia ei devine nul i înc rcarea
4
condensatorului este terminat .
3T
În ultimul sfert de perioad t ∈ , T tensiunea aplicat (negativ ) scade în
4
du (t )
valoare absolut , varia ia ei devine pozitiv > 0 i curentul schimb de sens
dt
(i (t ) > 0) ; prin urmare condensatorul se descarc , curentul devine pozitiv circulând de
la condensator c tre sursa de energie. În momentul când tensiunea la bornele
condensatorului se anuleaz (t = T ) condensatorul este complet desc rcat, curentul
de desc rcare trecând prin valoarea maxim .
Odat cu schimbarea sensului tensiunii în sfertul de perioad urm tor curentul
de desc rcare se transform în curent de înc rcare a condensatorului în noul sens al
tensiunii aplicate, dup care ciclul se repet .
A adar, prin circuitul cu condensator circul un curent alternativ, reprezentând
curentul de înc rcare i desc rcare a condensatorului prin dielectricul
condensatorului dar este continuat de c tre curentul de deplasare din dielectric.
24
1.3. ANALIZA CIRCUITELOR ELECTRICE

REPREZENTATE PRIN SCHEME ECHIVALENTE
PARALEL FUNC IONÂND ÎN REGIM PERMANENT
SINUSOIDAL
1.3.1. CIRCUITUL RLC PARALEL
i(t) Se consider în fig.1.18 un circuit care

cuprinde un rezistor având rezisten a R, respectiv
iG(t) iL(t) iC(t) 1
conductan a G G = , o bobin de inductan L i
R
u(t) G L C
un condensator de capacitate C, conectate în
paralel (circuit RLC paralel) i alimentat de la o
surs de tensiune sinusoidal de pulsa ie ω (se
presupune c rezisten a R include i rezisten ele
Figura 1.18 proprii ale bobinei i condensatorului).
Cele trei ramuri, fiind alimentate de aceea i
tensiune u (t ) sunt str b tute de curen i diferi i care se pot exprima în func ie de
tensiunea comun u (t ) i parametrii ramurilor.
Curentul care trece prin rezistor este propor ional cu conductan a G a sa:
iG (t ) = Gu (t ) . (1.33)
Curentul prin bobin creeaz fluxul magnetic variabil L (t ) = Li L (t ) i o tensiune
electromotoare de autoinduc ie care în orice moment este compensat de tensiunea
d L (t )
u (t ) aplicat , respectiv: u (t ) = −eL (t ) = .
dt
Se deduce i L (t ) = L
(t ) i (t ) = u (t )dt i prin urmare:
L
L
1
iL (t ) = u (t )dt . (1.34)
L
Curentul prin condensator este exprimat de rela ia:
dq (t )
iC (t ) = . (1.35)
dt
Aplicând prima teorem a lui Kirchhoff într-unul din noduri rezult :
i (t ) = iG (t ) + iC (t ) + i L (t ) . (1.36)
25
CIRCUITE ELECTRICE
Înlocuind în rela ia (1.35) curen ii deriva i, exprima i prin rela iile (1.33), (1.34) i
(1.35) func ie de tensiunea aplicat , se ob ine ecua ia integro-diferen ial a
circuitului:
du (t ) 1
i (t ) = Gu (t ) + C + u (t )dt , (1.37)
dt L
în care necunoscuta este curentul i (t ) .
Admi ând tensiunea sinusoidal de forma:
u (t ) = 2U ⋅ sin(ωt + γ u )
i f când înlocuirile în rela ia precedent se ob ine:
U
i (t ) = 2GU ⋅ sin(ωt + γ u ) + 2ωCU ⋅ sin ωt + γ u + + 2 ⋅ sin ωt + γ u − ,(1.38)
2 ωL 2
rela ie din care se pot deduce valorile efective i fazele ini iale ale curen ilor deriva i
în situa ia în care tensiunea este considerat origine de faz .
Pentru a aduce expresia valorii instantanee a intensit ii curentului sub forma:
i (t ) = 2I ⋅ sin(ωt + γ i )
sunt necesare artificii de calcul relativ dificile, de aceea rezolvarea circuitului se face
utilizând reprezent rile simbolice ale semnalelor sinusoidale.
*
Aplicând metoda de reprezentare geometric a semnalelor sinusoidale se
scrie ecua ia fazorial corespunz toare:
I = IG + IC + I L , (1.39)
în care fazorii reprezentând curen ii deriva i sunt cunoscu i prin modulul lor – egal cu
valoarea efectiv a curen ilor respectivi – i argumentul lor – egal cu faza ini ial a
curen ilor – , respectiv:
I G = GU 0 , I C = ωCU + , I C = ωCU + . (1.40)

2 2
Se construie te diagrama fazorial luând fazorul tensiunii aplicate drept origine
de faz i trasând fazorii reprezentativi astfel încât lungimile i orient rile lor s
corespund modulelor, respectiv argumentelor, indicate de rela iile (1.40).
Din ecua ia (1.38) precum i din diagrama fazorial trasat în fig.1.19, se
observ c curen ii din ramurile con inând bobina i condensatorul sunt decala i cu
în urm , respectiv înainte, în raport cu tensiunea; prin urmare ace ti curen i sunt
2
în opozi ie, ei circul în sensuri opuse.
Din triunghiul curen ilor OAB rezult :
2
1
+ (I L − IC ) = (G ⋅ U )
2 2
I= IG2 + ⋅ U − ωC ⋅ U ,
ωL
26
IC IC IC
IC IL IC
U
IR A U
O U B O
ϕ>0 A≡B
IR ≡ I
I
IL + IC IL + IC
I
ϕ<0 IL IL
B O U
A
IR > ϕ=0
IL IC IL I L + IC = 0
IL
a b c
Figura 1.19
de unde se deduce valoarea efectiv a curentului nederivat:
2
1
I = U ⋅ G2 + − ωC = Y ⋅U (1.41)
ωL
în care m rimea
2
I 1
Y = = G2 + − ωC
U ωL
este admitan a circuitului. Admitan a este format din doi termeni: conductan a G a
1
circuitului i m rimea B = − ωC numit susceptan a circuitului. La rândul ei
ωL
1
susceptan a circuitului este format din doi termeni: BL = , numit susceptan
ωL
inductiv , i BC = ωC , numit susceptan capacitiv . Cu aceste nota ii admitan a
circuitului se poate exprima prin rela ia:
2
1
Y = G + B = G + (BL − BC )
2 2 2 2 2
= G + − ωC . (1.42)
ωL
Prin urmare, valoarea efectiv a curentului nederivat poate fi exprimat func ie
de admitan a circuitului prin rela ia:
2
1
I = Y ⋅ U = U ⋅ G + B = U ⋅ G + (BL − BC )
2 2 2 2 2
=U ⋅ G + − ωC . (1.43)
ωL
Defazajul curentului nederivat în raport cu tensiunea rezult din triunghiul
curen ilor OAB sau din triunghiul admitan elor oab, reprezentat în fig.1.20, ob inut
27
CIRCUITE ELECTRICE
G a prin împ r irea laturilor triunghiului curen ilor

o prin tensiunea U care este factorul comun al
ϕ
celor trei curen i. Se ob ine:
B = BL − BC
Y 1
− ωC
B BL − BC ω L
b tanϕ = = = , prin urmare:
G G G
Figura 1.20
1
− ωC
BL − BC ω L
ϕ = arctan = arctan . (1.44)
G G
Faza ini ial a intensit ii curentului este:
1
− ωC
γ i = γ u − ϕ = γ u − arctan ωL (1.45)
G
Din rela iile (1.43) i (1.44) i utilizând regula de reprezentare fazorial rezult
fazorul corespunz tor curentului:
1
2 − ωC
1
I = 2U G 2 + − ωC γ u − arctan ωL
ωL G
. (1.46)
Prin urmare, utilizând regula de reprezentare invers (fazor – valoare

instantanee), valoarea instantanee a intensit ii curentului va avea expresia:
1
2 − ωC
1 ω
i (t ) = 2U G + 2
− ωC ⋅ sin ωt + γ u − arctan L . (1.47)
ωL G
Din rela ia (1.44) se observ c unghiul ϕ poate avea valori pozitive sau
negative dup cum susceptan a inductiv este mai mare sau mai mic decât
susceptan a capacitiv :
- în cazul în care susceptan a inductiv este preponderent (BL > BC ) circuitul se
nume te inductiv i se caracterizeaz printr-un curent decalat în urm în raport cu
tensiunea aplicat (ϕ > 0 ) – fig.1.19.a;
- în cazul în care susceptan a capacitiv este preponderent (BC > BL ) circuitul este
capacitiv fiind caracterizat printr-un curent defazat înaintea tensiunii (ϕ < 0 ) –
fig.1.19.b;
- în cazul în care susceptan a capacitiv este egal cu susceptanta capacitiv
(BC > BL ) circuitul este rezistiv fiind caracterizat printr-un curent în faz cu
tensiunea (ϕ = 0 ) – fig.1.19.c.
28
Formele de und ale tensiunii i intensit ii curentului sunt identice cu cele

reprezentate în fig.1.4.
*
Rezolvarea circuitului se poate face i pe calea utiliz rii reprezent rii în complex
a rela iei (1.37).
Astfel, utilizând reprezentarea în complex nesimplificat, imaginea ecua iei
circuitului se scrie:
1
i = G ⋅ u + jωC ⋅ u − j ⋅u (1.48)
ωL
de unde rezult :
1
i = G−j − ωC ⋅ u = [G − j(BL − BC )] ⋅ u = (G − jB ) ⋅ u = Y ⋅ u
ωL
în care
1
Y =G− j − ωC = G − j(BL − BC ) = (G − jB ) = Y ⋅ e − jϕ (1.49)
ωL
este admitan a complex cu modulul
2
1
Y = G 2 + (BL − BC ) = G 2 +
2
− ωC
ωL
i argumentul
1
− ωC
BL − BC
ϕ = arctan = arctan ωL .
G G
Valoarea instantanee complex a curentului rezult :
i = Y ⋅ u = 2U ⋅ e j(ωt + γu ) ⋅ Ye − iϕ = 2YU ⋅ e j(ωt + γu − ϕ ) = 2I ⋅ e j(ωt + γ i )
unde
2
1
I = Y ⋅ U = U ⋅ G + (BL − BC )
2 2 2
=U ⋅ G + − ωC .
ωL
sau, sub form trigonometric :
i = 2I cos(ωt + γ i ) + j 2I sin(ωt + γ i ) .
Din ultima rela ie se deduce expresia curentului aplicând regula de trecere de la
imaginea în complex la valoarea instantanee a semnalului sinusoidal corespunz tor:
1
2 − ωC
1
i (t ) = Im{i } = 2U G 2 + − ωC ⋅ sin ωt + γ u − arctan ωL .
ωL G
29
CIRCUITE ELECTRICE
*
Utilizând metoda reprezent rii în complex simplificat imaginea ecua iei
circuitului se scrie:
1
I = G ⋅ U + j ωC ⋅ U + ⋅U (1.50)
j ωL
de unde se deduce:
1
I = G−j − ωC ⋅ U = [G − j(BL − BC )] ⋅ U = (G − jB ) ⋅ U = Y ⋅ U
ωL
în care U = U ⋅ e jγu , deoarece orientarea fazorului reprezentativ coincide cu axa

real , iar Y = Y ⋅ e − jϕ , dup cum rezult din rela iile precedente. Prin urmare:
I = Y ⋅ U = Ue jγu ⋅ Ye −iϕ = YU ⋅ e -j(γ u −ϕ ) = I ⋅ e jγ i

unde:
2
1
I = Y ⋅ U = U ⋅ G + (BL − BC )
2 2 2
=U ⋅ G + − ωC
ωL
i
1
− ωC
BL − BC ω L
ϕ = arctan = arctan .
G
Având valoarea efectiv i argumentul m rimii sinusoidale se poate scrie
expresia curentului sinusoidal:
1
2 − ωC
1 ω
i (t ) = 2U G + 2
− ωC ⋅ sin ωt + γ u − arctan L .
ωL G
La aceea i rela ie se ajunge utilizând regula de trecere de la imaginea în

complex la valoarea instantanee corespunz toare observând c :
{ } { }
i (t ) = Im 2e jωt ⋅ I = Im 2YU ⋅ e j(ωt + γu − ϕ ) = 2YU ⋅ sin(ωt + γ u − ϕ) .
Din cele expuse se observ c oricare ar fi metoda de rezolvare a circuitului, se

ajunge la acela i rezultat. Metoda de rezolvare grafo-analitic bazat pe
reprezentarea geometric este mai laborioas dar prezint avantajul c permite
compararea valorilor i defazajelor diferi ilor termeni ai ecua iei, pe când metoda
reprezent rii simbolice prezint avantajul unei determin ri rapide a m rimii
necunoscute, care nu necesit construc ii grafice.
30
*
Puterea activ corespunz toare circuitului RLC paralel are expresia:
P = UI cos ϕ = YU 2 cos ϕ = GU 2 ≥ 0 , (1.51)
i este pozitiv sau, la limit , nul , indiferent de valoarea defazajului ϕ, ceea ce
înseamn c , în general, circuitul RLC paralel consum putere reactiv .
Puterea reactiv :
1
Q = UI sin ϕ = YU 2 sin ϕ = BU 2 = − ωC I 2 (1.52)
ωL
este:
- pozitiv în cazul circuitelor cu caracter inductiv (circuitul consum putere reactiv ),
- negativ în cazul circuitelor cu caracter capacitiv (circuitul consum , de
asemenea, putere reactiv )
- nul în cazul circuitelor cu caracter rezistiv (circuitul nu consum i nici nu
absoarbe putere reactiv ).
Astfel, puterea aparent complex :
1
S = P + jQ = UI ⋅ cos ϕ + jUI ⋅ sin ϕ = G ⋅ U 2 + jB ⋅ U 2 = Y ⋅ U 2 = G + j − ωC ⋅U2
ωL
(9.53)
având modulul
2
2 2 21 2
S = P +Q =U ⋅ G + − ωC (9.54)
ωL
poate fi:
- real în cazul circuitelor cu caracter rezistiv,
- pur imaginar , în cazul circuitelor cu caracter pur reactiv, având partea imaginar :
- pozitiv în cazul circuitelor cu caracter inductiv,
- negativ în cazul circuitelor cu caracter capacitiv).
Prin urmare un circuit RLC serie func ionând în regim permanent sinusoidal
consum atât putere activ cât i puterea reactiv .
În concluzie, în cazul unui circuit RLC paralel func ionând în regim permanent
sinusoidal se ob ine:
1
- admitan a complex : Y = G + j − ωC
ωL
2
1 2
- admitan a: Y = G + − ωC
ωL
1
− ωC
- defazajul tensiunii în raport cu curentul: ϕ = arctan ωL
G
31
CIRCUITE ELECTRICE
2
1 2
- valoarea efectiv a intensit ii curentului: I = U ⋅ G + − ωC
ωL
1
− ωC
- faza ini ial a intensit ii curentului: γ i = γ u − arctan ω L
G
1
2 − ωC
1
i (t ) = 2U G 2 + − ωC ⋅ sin ωt + γ u − arctan ωL
ωL G
- puterea activ : P = GU 2
1
- puterea reactiv : Q = − ωC ⋅ U 2
ωL
1
- puterea aparent complex : S = P + jQ = G + j − ωC ⋅U2
ωL
2
2 2 1 2 2
- puterea aparent : S = P + Q = U ⋅ G + − ωC .
ωL
1.3.2. CIRCUITUL RL PARALEL

Circuitul RL paralel (fig.1.21) este o particularizare a
i(t) circuitului RLC paralel ob inut prin întreruperea ramurii ce
iL(t) con ine condensatorul (anularea curentului prin acesta).
iG(t)
Având în vedere c
u(t) G L du (t )
iC (t ) = C
dt
rezult c întreruperea ramurii ce con ine condensatorul
este echivalent cu o valoarea C = 0 a capacit ii acestuia.
Figura 1.21
F când C = 0 în rela iile (1.42) (1.44), (1.45), (1.47),
(1.41) i (1.51 ÷ 1.54) se ob ine:
1
- admitan a complex : Y = G + j
ωL
32
2
12
- admitan a: Y = G +
ωL
1 π
- defazajul tensiunii în raport cu curentul: ϕ = arctan ∈ 0,
ωLG 2
2
1 2
- valoarea efectiv a intensit ii curentului: I = U ⋅ G +
ωL
1
- faza ini ial a intensit ii curentului: γ i = γ u − arctan ωL < γ u
G
1
2
1
i (t ) = 2U G 2 + ⋅ sin ωt + γ u − arctan ωL
ωL G
- puterea activ : P = GU 2 ≥ 0
1
- puterea reactiv : Q = ⋅U2 ≥ 0
ωL
1
- puterea aparent complex : S = P + jQ = G + j ⋅U2
ωL
2
2 2 1 2 2
- puterea aparent : S = P + Q = U ⋅ G + .
ωL
Prin urmare, în cazul unui circuit RL paralel func ionând în regim permanent
- admitan a este complex
inductiv)
π
- curentul este defazat în urma tensiunii cu un unghi ϕ < radiani
2
Formele de und pentru tensiune i intensitatea curentului precum i diagrama
fazorial corespunz toare sunt prezentate în fig.1.22.
33
CIRCUITE ELECTRICE
u(t)
B
i(t)
IR A
O U
ϕ>0
IL I IL
ϕ
U
a b
O Figura 1.22
1.3.3. CIRCUITUL RC PARALEL

Circuitul RC paralel (fig.1.23) este o particularizare a
i(t) circuitului RLC paralel ob inut prin întreruperea ramurii ce
iC(t) con ine bobina (anularea curentului prin aceasta).
iG(t)
Având în vedere c
1
u(t) G C i L (t ) = u (t )dt
L
rezult c întreruperea ramurii ce con ine bobina este
echivalent cu o valoarea L = ∞ a inductan ei acesteia.
Figura 1.23 F când L = ∞ în rela iile (1.42) (1.44), (1.45), (1.47),
(1.41) i (1.51 ÷ 1.54) se ob ine:
- admitan a complex : Y = G − jωC
- admitan a: Y = G 2 + (ωC )
2
ωC π
- defazajul tensiunii în raport cu curentul: ϕ = −arctan ∈ − ,0
G 2
- valoarea efectiv a intensit ii curentului: I = U ⋅ G 2 + (ωC )

2
ωC
- faza ini ial a intensit ii curentului: γ i = γ u + arctan > γu
G
ωC
i (t ) = 2U G 2 + (ωC ) ⋅ sin ωt + γ u + arctan
2
G
- puterea activ : P = GU 2 ≥ 0
- puterea reactiv : Q = ωC ⋅ U 2 ≥ 0
34
- puterea aparent complex : S = P + jQ = (G − jωC ) ⋅ U 2
- puterea aparent : S = P 2 + Q 2 = U 2 ⋅ G 2 + (ωC ) .

2
Prin urmare, în cazul unui circuit RC paralel func ionând în regim permanent
- admitan a este complex
capacitiv)
π
- curentul este defazat înaintea tensiunii cu un unghi ϕ < radiani
2
u(t)
B
i(t) IC IC
I
ωt ϕ<0
O A
U
IR
ϕ
a b
Figura 1.24
Formele de und pentru tensiune i intensitatea curentului precum i diagrama
fazorial corespunz toare sunt prezentate în fig.1.24.
1.3.4. CIRCUITUL LC PARALEL

Circuitul LC paralel (f r pierderi sau supraconductor) este o
i(t) particularizare a circuitului RLC paralel ob inut prin întreruperea
ramurii ce con ine rezistorul (anularea curentului prin acesta).
iL(t) iC(t) Având în vedere c
iR (t ) = Gu (t )
u(t) L C rezult c întreruperea ramurii ce con ine rezistorul este echivalent cu
o valoarea G = 0 a conductan ei acestuia.
F când G = 0 în rela iile (1.41) (1.43), (1.44), (1.46), (1.48) i
(1.50 ÷ 1.53) se ob ine:
Figura 1.25 - admitan a complex : Y = j
1
− ωC
ωL
35
CIRCUITE ELECTRICE
1
- admitan a: Y = − ωC
ωL
1
− ωC
ωL π
- defazajul tensiunii în raport cu curentul: ϕ = arctan =+
0 2
1
- valoarea efectiv a intensit ii curentului: I = − ωC ⋅ U
ωL
π
- faza ini ial a intensit ii curentului: γ i = γ u −
2
1 π
i (t ) = 2 − ωC U ⋅ sin ωt + γ u −
ωL 2
1
- puterea reactiv : Q = − ωC ⋅ U 2
ωL
1
- puterea aparent complex : S = P + jQ = j − ωC ⋅ U 2
ωL
1
- puterea aparent : S = P 2 + Q 2 = − ωC ⋅ U 2 .
ωL
Prin urmare, în cazul unui circuit LC paralel func ionând în regim permanent sinusoidal se pot
face urm toarele observa ii:
1
- admitan a este pur imaginar sau nul (pentru = ωC )
ωL
- defazajul ϕ al tensiunii în raport cu curentul este:
1
- pozitiv (pentru circuite cu caracter inductiv, la care > ωC )
ωL
1
- negativ (pentru circuite cu caracter capacitiv, la care < ωC )
ωL
1
- nedeterminat (pentru = ωC )
ωL
- curentul este:
π 1
- defazat în urma tensiunii cu un unghi ϕ = radiani (pentru > ωC )
2 ωL
π 1
- defazat înaintea tensiunii cu un unghi ϕ = radiani (pentru < ωC )
2 ωL
1
i are valoarea efectiv infinit pentru = ωC (în acest caz circuitul reprezentând un scurtcircuit)
ωL
- circuitul nu consum putere activ , de aceea aceste circuite se numesc f r pierderi
1
- circuitul consum putere reactiv (nul în cazul = ωC )
ωL
- puterea aparent complex este pur imaginar
- puterea aparent este egal cu puterea reactiv .
Pentru acest circuit este valabil diagrama fazorial din fig.1.26.
36
IC IC IC
U U U
∞
O U O U
π I = I L + IC
ϕ=
2 π
ϕ=
I = I L + IC 2 IL
O U
I = I L + IC =0
IL IL
a b c
Figura 1.26
S consider m c la un moment dat întrerupem alimentarea circuitului. În momentul întreruperii

1
curentul în circuit are valoarea instantanee i, energia câmpului magnetic este W m = Li 2 , iar a celui
2
1
electric We = CuC2 . Chiar dup întreruperea aliment rii, procesul electromagnetic în acest circuit va
2
continua pe seama energiei câmpurilor. Altfel spus, în circuit va continua s circule un curent i, de i
circuitul nu mai este alimentat de la surs . Energia câmpului electric va trece în câmpul magnetic, iar
de aici în câmpul electric i a a mai departe, prin intermediul unui curent i alternativ de pulsa ie
1
ω= . Deoarece circuitul nu are rezisten a care s transforme energia câmpurilor în c ldur i s
LC
o cedeze mediului exterior, procesul ar continua la infinit, f r ca valoarea efectiv a curentului s
scad (proces neamortizat).
Un astfel de circuit, numit circuit oscilant, nu poate exista în practic deoarece nu exist bobine
i condensatori ideali (având rezisten ele proprii nule). Circuitul, numit circuit f r pierderi sau
supraconductor, prezint importan doar din punct de vedere teoretic.
În ceea ce prive te rezistorul, bobina i condensatorul ideal, pentru a ob ine
rela iile corespunz toare în func ie de parametrii conductan i susceptan se fac
urm toarele transform ri în rela iile corespunz toare din paragrafele 1.2.5, 1.2.6,
1.2.7:
- impedan ele complexe în admitan e complexe
- impedan ele în admitan e
- rezisten a în conductan
- reactan ele în suseptan e
- curen ii în tensiuni i invers
Astfel, rela iile scrise în func ie de parametrii conductan i susceptan se
scriu sub forma:
1
Y G = G , Y L = −j , Y C = jωC ;
ωL
1
YG = G , YL = , YC = ωC ;
ωL
37
CIRCUITE ELECTRICE
1
IG = G ⋅ U , I L = ⋅ U , IC = ωC ⋅ U ;
ωL
1
PG = G ⋅ U 2 , PL = ⋅ U 2 , PC = ωC ⋅ U 2 .
ωL
1.4. REZONAN E ÎN CIRCUITE LINIARE F R

CUPLAJE MAGNETICE
În general sursele de energie electric care alimenteaz circuitele electrice

furnizeaz acestora atât putere activ , necesar diverselor utiliz ri, cât i putere
reactiv , corespunz toare varia iei energiei înmagazinate în câmpurile electrice i
magnetice ale re elei. În anumite cazuri particulare este posibil ca în timp ce în unele
din aceste câmpuri se acumuleaz energie, în celelalte câmpuri energia s scad cu
o cantitate egal , câmpurile electrice i magnetice furnizându- i reciproc energia
necesar , a a încât, schimbul de energie între surs i câmpurile din circuit este nul
în orice moment i – corespunz tor – puterea reactiv furnizat de surs este de
asemenea nul . De i circuitul are elemente reactive el va absorbi de la surs numai
putere activ . În acest caz se spune c în circuit au loc fenomene de rezonan .
A a cum s-a v zut în §.1.2.1 i §.1.3.1 este posibil ca, la func ionarea circuitelor
RLC (serie sau paralel), în anumite condi ii, defazajul tensiunii în raport cu curentul
s fie nul de i circuitele con in elemente reactive care defazeaz curentul în raport cu
tensiunea.
Având în vedere expresia defazajului corespunz tor circuitelor RLC serie i
paralel, condi ia de rezonan poate fi scris , dup caz:
1
• ωL = X L = XC X e = 0 Q = 0 – în cazul circuitelor reprezentate prin
ωC
scheme echivalente serie,
1
• = ωC BL = BC Be = 0 Q = 0 – în cazul circuitelor reprezentate prin
ωL
scheme echivalente paralel.
Condi ia de rezonan poate fi ob inut :
• la varia ia pulsa iei, respectiv a frecven ei tensiunii de alimentare, p strând
constante inductan a L i capacitatea C:
1 1
ωr = respectiv fr = ,
LC 2π LC
ωr i fr numindu-se pulsa ie, respectiv frecven de rezonan ;
• la varia ia inductan ei, alimentând circuitul de la o surs de frecven fix i
p strând constant capacitatea C:
38
1
Lr = ,
ω2C
Lr numindu-se inductan de rezonan ;
• la varia ia capacit ii, alimentând circuitul de la o surs de frecven fix i
p strând constant inductan a L:
1
Cr = ,
ω2 L
Cr numindu-se capacitate de rezonan .
În cele ce urmeaz vom analiza consecin ele regimului de rezonan ,
comparativ pentru cele dou circuite: RLC serie i RLC paralel, considerând c s-a
ob inut condi ia de rezonan prin varia ia pulsa iei.
1.4.1. REZONAN A ÎN CIRCUITE RLC SERIE
În cazul unui circuit RLC serie func ionând în regim permanent sinusoidal, în
condi ii de rezonan , pornind de la rela iile (1.9 ÷ 1.12), (1.14), (1.17) i (1.28 ÷ 1.31)
se ob ine:
1
- impedan a complex : Z r = R + j ωr L − =R
ωr C
2
1
- impedan a: Z r = R 2 + ωr L − = R = Zmin
ωr C
1
ωr L −
ωr C
- defazajul tensiunii în raport cu curentul: ϕr = arctan = 0 , cos ϕ r = 1
R
U U U U
- valoarea efectiv a intensit ii curentului: I r = = , Ir = = = Imax
Zr R Zr R
1
ωr L −
ωr C
- faza ini ial a intensit ii curentului: γ i r = γ u − arctan = γu
R
- tensiunea la bornele rezistorului ideal:
U
URr = R ⋅ I r = R ⋅ = U , UR r = U (1.55)
R
- tensiunea la bornele bobinei ideale:
39
CIRCUITE ELECTRICE
U ωL ωL
U L r = j ωr L ⋅ I r = j ωr L ⋅ = j r U , UL r = r U (1.56)
R R R
- tensiunea la bornele condensatorului ideal:
1 1 U 1 ωL 1
UCr = −j ⋅ Ir = −j ⋅ = −j U = − j r U , UC r = U (1.57)
ωr C ωr C R ωr RC R ωr RC
U2
- puterea activ : Pr = R ⋅ I r2 = = Pmax
R
1
- puterea reactiv : Qr = ωr L − I r2 = 0 .
ωr C
Curbele de varia ie în timp a semnalelor sinusoidale u(t) i i(t) i diagramele

fazoriale ale tensiunilor în condi ii de rezonan au fost prezentate în fig.1.4.c.
respectiv fig.1.2.c.
În concluzie, în regim de rezonan :
- impedan a (real ), egal cu rezisten a circuitului, are valoare minim ,
- factorul de putere este maxim,
- curentul, în faz cu tensiunea, are valoare maxim ,
- tensiunea pe bobin i condensator sunt egale în valori efective, i de semn
contrar i pot dep i tensiunea aplicat circuitului, adic în circuit apar
supratensiuni. Din acest motiv rezonan a serie se mai nume te i rezonan de
tensiuni.
Condi ia de apari ie a supratensiunilor este ca tensiunea pe bobin sau
condensator (egale între ele) s fie mai mare decât tensiunea pe rezisten , egal cu
tensiunea de alimentare a circuitului:
ωr L 1
= >1
R ωr RC
1 1 L
Dar cum în regim de rezonan ωr = , rezult > 1.
LC R C
L 1
Notându-se ρ = = ωr L = – impedan a caracteristic a circuitului RLC
C ωr C
serie, condi ia de apari ie a supratensiunilor se poate scrie i sub forma:
UL r ρ
> 1⇔ > 1⇔ ρ > R .
UR r R
Supratensiunile de rezonan pot determina arderea spirelor bobinei sau
str pungerea dielectricului condensatorului.
Dac se define te factorul de calitate al circuitului q, numeric egal cu raportul de
amplificare al tensiunilor la rezonan :
40
U L r UC r ρ
q= = = (1.58)
U U R
i factorul de amortizare al circuitului:
1 R L
d= = =R (1.59)
q ρ C
condi ia de apari ie a supratensiunilor se mai poate scrie:
q > 1 sau d < 1.
La rezonan circuitul RLC serie nu consum i nu debiteaz putere reactiv .
Dac într-un circuit electric unul din parametrii R, L, C sau pulsa ia ω este
variabil , pentru anumite valori se atinge condi ia de rezonan . În timpul acestei
varia ii, semnalele electrice din circuit (tensiuni, curen i) i factorul de putere variaz
dup curbe caracteristice, denumite curbe de rezonan . De cele mai multe ori
intereseaz curbele de rezonan ob inute prin varia ia pulsa iei ω astfel încât în cele
ce urmeaz vor fi analizate unele din aceste curbe, în cazul circuitului RLC serie, f r
a efectua calculele matematice corespunz toare, acestea fiind elementare.
Se noteaz :
R 1 C 1 ω
= R =d r
ωL ω L LC ω
R C ω
= RCω = ωR LC = d
1 L ωr
ωC
Intensitatea curentului în circuit
U
I=
2
2 1
R + ωL −
ωC
• pentru ω = 0 are valoarea I 0 = 0 ,

U
• pentru ω ∈ (0, ωr ] cre te pân la Imax = ,
R
• pentru ω ∈ [ωr , ∞ ) scade din nou pân la I ∞ = 0 (fig.1.27).
Tensiunea la bornele bobinei
U U
U L = ωL ⋅ I = ωL ⋅ = (1.60)
2 2
1 ω2 ω2r
R 2 + ωL − d 2 2r + 1−
ωC ω ω2
• pentru ω = 0 are valoarea U L 0 = 0 ,
41
CIRCUITE ELECTRICE
2
• pentru ω ∈ (0, ωL ] unde ωL = ωr > ωr cre te pân la valoarea maxim
2 −d2
U
U L max = ,
d2
d 1−
4
• pentru ω ∈ [ωL , ∞ ) , scade pân la valoarea U L ∞ = U (fig.1.27).
Tensiunea la bornele condensatorului
1 1 U U
UC = ⋅I = ⋅ = (1.61)
ωC ωC 1
2
2 2
2
R 2 + ωL − ω ω
d2 + 2 −1
ωC ωr2
ωr
• pentru ω = 0 are valoarea UC 0 = U ,

2 − d2
• pentru ω ∈ (0, ωC ] unde ωC = ωr < ωr cre te pân la valoarea
2
U
UC max = = U L max
d2
d 1−
4
• pentru ω ∈ [ωC , ∞ ) scade pân la valoarea UC ∞ = 0 (fig.1.27).
Pentru ω = ωr , adic la rezonan , tensiunile UL i UC sunt egala i au valoarea
efectiv
U
U L r = UC r = .
d
Se observ c pentru d > 2 , valorile ωL i ωC sunt imaginare, deci UL cre te
continuu, iar UC scade continuu, f r a trece prin maxime.
Din rela iile precedent, rezult clar i condi iile în care apar supratensiuni în
circuitele RLC serie i anume: pentru d ≥ 2 nu apar supratensiuni la nici o pulsa ie;
pentru d < 2 apar supratensiuni la pulsa i diferite de pulsa ia de rezonan , dar în
general apropiate de aceasta.
Unghiul de defazaj ϕ între tensiunea u(t) i intensitatea curentului i(t) rezult din
rela ia:
1
ωL −
tan ϕ = ωC = 1 ω − ωr . (1.62)
R d ωr ω
π π
• pentru ω = 0 tan ϕ = ∞ , ϕ = − , deci curentul este defazat capacitiv cu
2 2
înaintea tensiunii u(t) (fig.1.27),
42
• pentru ω ∈ (0, ωr ] unghiul ϕ scade în valoare absolut i pentru ω = ωr , adic la

rezonan , tan ϕ = 0 , ϕ = 0 , deci curentul este în faz cu tensiunea, iar factorul de
putere cos ϕ = 1 ,
• pentru ω ∈ [ωr , ∞ ) defazajul cre te în sens inductiv i pentru ω = ∞ , tan ϕ = ∞ ,
π π
ϕ = , adic curentul este defazat cu în urma tensiunii.
2 2
Pentru a putea compara mai u or diferite circuite între ele, se obi nuie te ca
m rimile I, UL i UC s fie reprezentate nu în valorile absolute, ci prin m rimile
relative
I U U
i= , u L = L , uC = C ,
Imax U U
ω
considerând ca variabil pulsa ia relativ η=
. În cele ce urmeaz se va ar ta
ωr
numai varia ia intensit ii relative i a curentului. inând seama de expresia intensit ii
maxime a curentului rezult :
I U R 1 1
i= = ⋅ = = (1.63)
Imax 1
2 U ωL 1
2 2
1 1
R 2 + ωL − 1+ − 1+ η−
ωC R ωRC d 2
η
Din aceast expresie rezult :
• pentru η = 0 (ω = 0 ) intensitatea relativ i a curentului are valoarea zero (I = 0) ,
• pentru η = 1 (ω = ωr ) intensitatea relativ i a curentului are valoarea maxim i = 1
(I = Imax ) ,
• pentru η → ∞ i → 0 (fig.1.28).
I, UL, UC, ϕ i
ULmax = UCmax 1
U UL
U
Imax
I
π
2
0 ω 0
ωC ωr ωL
ω 2
−
π
ϕ η=
2 ω0
Figura 1.27 Figura 1.28
43
CIRCUITE ELECTRICE
Forma exact a curbei depinde îns de valoarea factorului de amortizare d. Cu

cât factorul de amortizare este mai mare, cu atât curba de rezonan este mai plat
i invers, cu cât factorul de amortizare este mai mic, cu atât curba curentului este mai
ascu it , deci rezonan a apare mai puternic în eviden .
1.4.2. REZONAN A ÎN CIRCUITE RLC PARALEL
În cazul unui circuit RLC paralel func ionând în regim permanent sinusoidal, în
condi ii de rezonan , pornind de la rela iile (1.42) (1.44), (1.45), (1.47), (1.49) i
(1.51 ÷ 1.54) se ob ine:
1
- admitan a complex : Y r = G + j − ωr C = G
ωr L
2
1 2
- admitan a: Y = G + − ωr C = G = Ymin
ωr L
1
− ωr C
ωr L
- defazajul tensiunii în raport cu curentul: ϕr = arctan = 0 , cos ϕ r = 1
G
1
- valoarea efectiv a intensit ii curentului: I r = G − j − ωr C ⋅U = G ⋅U ,
ωr L
I r = G ⋅ U = Imin
1
− ωr C
ωr L
- faza ini ial a intensit ii curentului: γ i r = γ u − arctan = γu
G
- intensitatea curentului prin rezistor: I R r = G ⋅ U = I r , I R r = G ⋅ U = I r
1 1
- intensitatea curentului prin bobin : I L r = − j ⋅ U , IL r = ⋅U
ωr L ωr L
1 1
- intensitatea curentului prin condensator: I C r = jωr C ⋅ U = j ⋅ U , IL r = ⋅U
ωr L ωr L
- puterea activ : Pr = GU 2
1
- puterea reactiv : Qr = − ωr C ⋅ U 2 = 0
ωr L
În concluzie, în regim de rezonan :

- admitan a (real ), egal cu conductan a circuitului, are valoare minim ,
44
- factorul de putere este maxim,

- curentul, în faz cu tensiunea, are valoare minim ,
- intensit ilor curen ilor prin bobin i condensator sunt egale în valori efective de
semn contrar i pot avea valori efective mai mari decât cea a intensit ii curentului
total furnizat de sursa de alimentare. În aceast situa ie pot apare supracuren i, iar
rezonan a în circuitul RLC paralel se mai nume te i rezonan de curen i.
Condi ia de apari ie a supracuren ilor este:
1
= ωr C > G
ωr L
1 C
Deoarece la rezonan ωr = , rezult >G.
LC L
C
Notând γ = – admitan a caracteristic a circuitului RLC paralel, condi ia de
L
apari ie a supracuren ilor se mai poate scrie:
γ
γ > G sau > 1.
G
Dac se define te factorul de calitate al circuitului q, numeric egal cu raportul de
amplificare al curen ilor la rezonan :
IL r I γ
q= = Cr = (1.64)
IR r I R r G
i factorul de amortizare
G
δ=
γ
condi ia de apari ie a supratensiunilor se mai poate scrie:
q > 1 sau δ < 1.
La rezonan circuitul RLC paralel nu consum i nu debiteaz putere reactiv .
În cazul circuitelor RLC paralel, curbele de rezonan reprezint varia ia
curen ilor I, IR, IL, IC i a defazajului ϕ în func ie de pulsa ia ω (fig.1.29).
Curentul total
2
21
I =U ⋅ G + − ωC
ωL
• pentru ω = 0 este infinit,

• pentru ω ∈ (0, ωr ] scade la valoarea Imin = G ⋅ U ,
• pentru ω ∈ (ωr , ∞ ) cre te tinzând c tre infinit.
Curentul prin rezistor
U
IR = = G ⋅ U
R
este constant.
45
CIRCUITE ELECTRICE
I, IR, IR, IC, ϕ Curentul prin bobin

IC U
IL = (1.65)
I ωL
• pentru ω = 0 este infinit,
• pentru ω → ∞ , tinde c tre zero.
Deci curentul prin bobin scade invers
propor ional cu pulsa ia ω (curba de varia ie
IR = Imin descriind o hiperbol echilater ).
π Curentul prin condensator
2
IL IC = ωC ⋅ U (1.66)
0
ω
• pentru ω = 0 este zero,
ωr
ϕ • pentru ω → ∞ , tinde c tre infinit.
−
π Deci curentul prin condensator
2
variaz propor ional cu pulsa ia ω (curba de
Figura 1.29 varia ie descriind o dreapt ).
Unghiul de defazaj ϕ dintre tensiune i
intensitatea curentului, determinat de rela ia
1
− ωC
tan ϕ = ωL
G
π
• pentru ω = 0 , tan ϕ = ∞ , ϕ = ,
2
• pentru ω = ωr , tan ϕ = 0 , ϕ = 0 ,
π
• pentru ω → ∞ , tan ϕ → −∞ , ϕ → − .
2
Curbele de rezonan studiate mai sus pot fi reprezentate i în m rimi relative,
a a cum s-a ar tat pentru circuitul RLC serie.
1.4.3. REZONAN A ÎN CIRCUITE F R PIERDERI

În cazul circuitelor f r pierderi LC serie, func ionând la rezonan :
1 1
- impedan a complex are expresia i modulul: Z = j ω0 L − = 0 , Z = ω0 L − = 0 (circuitul
ω 0C ω 0C
fiind echivalent cu o ramur scurtcircuitat )

U
- valoarea efectiv a intensit ii curentului: I = = ∞ , ceea ce înseamn c un astfel de
1
ω0 L −
ω 0C
circuit nu poate func iona la rezonan
În cazul circuitelor f r pierderi LC paralel, func ionând la rezonan :
46
1 1
- admitan a complex are expresia i modulul: Y = j − ω 0C = 0 , Y = − ω0C = 0 (circuitul
ω0 L ω0 L
fiind echivalent cu o ramur întrerupt )
1
- valoarea efectiv a intensit ii curentului: I = − ω0C ⋅ U = 0 , ceea ce înseamn c un circuit
ω0 L
LC paralel la rezonan nu permite trecerea semnalelor sinusoidale de pulsa ie de rezonan ; acest
circuit reprezint un filtru de frecven .
1.4.4. REZONAN A ÎN CIRCUITE MIXTE

Am v zut în §.1.3.4 c , în cazul unui circuit format dintr-o bobin i un
condensator conectate în paralel ( i considerate ideale – cu rezisten e proprii nule) ,
chiar dup întreruperea aliment rii circuitului, în circuit va exista un curent de
instantanee i, deoarece procesul electromagnetic în acest circuit va continua pe
seama energiei câmpurilor, circula ia curentului continuând la infinit.
În practic , circuitul din fig.1.25 nu poate fi lipsit de rezisten , astfel încât
energia câmpurilor se transform , treptat, în c ldur iar valoarea efectiv a curentului
scade (proces amortizat), iar pulsa ia scade de asemenea (fig.1.30). Pentru a
men ine valoarea curentului din circuit acesta trebuie alimentat cu energie din
exterior.
S consider m circuitul mixt din fig.1.31.
Condi ia de rezonan se poate ob ine pe diferite c i:
a) folosind diagrama fazorial ,
b) separând elementele active i reactive ale circuitului,
c) prin calcul cu ajutorul reprezent rii simbolice analitice.
i(t)
i(t)
i1(t) i2(t)
R1 R2
u(t)
t
L C
Figura 1.30 Figura 1.31
U
a) În ramura R1L serie curentul are valoarea efectiv I1 = i este defazat cu
Z1
unghiul ϕ1 în urma tensiunii (fig.1.32); acest curent are o component reactiv cu
valoarea efectiv I r 1 = I1 sin ϕ1 . În ramura R2C serie curentul are valoarea efectiv
47
CIRCUITE ELECTRICE
U
I2 = i este defazat cu unghiul ϕ2 înaintea tensiunii; acest curent are o
Z2
componenta reactiv cu valoarea efectiv I r 2 = I 2 sin ϕ2 . Pentru a ob ine rezonan ,
factorul de putere trebuie s aib valoarea unu, deci componenta reactiv a
curentului total trebuie s fie nul i, în consecin :
U X1 U X 2
R2 I 2 I r 1 + I r 2 = I1 ⋅ sin ϕ1 + I 2 ⋅ sin ϕ2 = ⋅ + ⋅ =0
Z1 Z1 Z 2 Z 2
U
I2 sau
X1 X 2
+ =0
Ir2 Z12 Z 22
ϕ2 I
ϕ1 U U 1
Ir1 Deoarece X 1 = ωL , X2 = − ,
ωC
1
Z12 = R12 + ω2L2 , Z 22 = R22 + , condi ia
I1 ω C2
2
precedent devine
R1 I1
U ωL 1
Figura 1.32 − = 0. (1.67)
R22 + ω2L2 1
ωC R22 + 2 2
ωC
b) Cele dou ramuri au urm toarele susceptan e echivalente
X1 ωL X 1
B1 = 2
= 2 2 2
, B2 = 22 = .
Z1 R1 + ω L Z2 1
ωC R22 + 2 2
ωC
La rezonan susceptan a total trebuie s fie nul , deci
ωL 1
B = B1 + B2 = − =0 (1.68)
R12 + ω2L2 1
ωC R22 + 2 2
ωC
d) Admitan a complex a circuitului este
1 1 1 1
Y = Y1 +Y 2 = + = +
Z 1 Z 2 R1 + jωL 1
R2 − j
ωC
sau
1
R2 + j
R1 − jωL ωC .
Y = 2 +j
R1 + ω2L2 2 1
R2 + 2 2
ωC
Condi ia de rezonan devine:
48
ωL 1
B= − =0 (1.69)
R12 + ω2L2 1
ωC R22 + 2 2
ωC
În consecin , indiferent de metoda folosit , condi ia de rezonan , dat de
rela iile (1.67), (1.68), (1.69) are aceea i form . Din rela iile precedente, prin
transform ri simple, se deduce pulsa ia la care are loc rezonan a
1 ρ 2 − R12
ωr = (1.70)
LC ρ 2 − R22
L
în care ρ = . Din expresia precedent se deduc urm toarele cazuri particulare:
C
1. Pentru R1 = R2 ≠ ρ
1
ωr =
LC
deci condi ia de rezonan are aceea i form ca în circuitele RLC serie sau deriva ie
2. Pentru R1 = R2 = ρ , condi ia de rezonan sub forma (1.70) devin o
nedeterminare, deci rezonan a se produce la orice pulsa ie.
3. Pentru R1 > ρ , R2 < ρ sau R1 < ρ , R2 < ρ pulsa ia ωr din rela ia (1.70) este
imaginar , deci rezonan a nu este posibil .
4. Un alt caz particular, cu aplica ii practice, îl constituie cazul R2 = 0 , când ramura
a doua se reduce numai la o capacitate (într-adev r, dac ramura a doua
reprezint un condensator, neglijând pierderile sale de putere activ , rezisten a
sa echivalent poate fi de asemenea neglijat ).
Condi ia de rezonan devine
ωL
− ωC = 0
R12 + ω2L2
de unde
L
C= .
R12 + ω2 L2
Rela ia precedent d valoarea capacit i C a condensatorului care trebuie
montat în paralel cu un circuit inductiv compus dintr-un rezistor de rezisten R1 în
serie cu o bobin de inductan L, pentru ca ansamblul s aib factor de putere egal
cu unitatea.
1.4.5. REZONAN A ÎN CIRCUITE DE ORDIN SUPERIOR

În circuitele RLC serie i paralel se ob ine câte un singur regim de rezonan . În
circuite complexe con inând mai multe elemente reactive (bobine i condensatori)
num rul de rezonan e este cu unu mai mic decât num rul acestor elemente.
49
CIRCUITE ELECTRICE
Una dintre condi iile de rezonan este ca intensitatea curentului absorbit de

circuit s fie în faz cu tensiunea de la borne. Dac circuitul este reprezentat sub
forma unui dipol liniar pasiv (fig.1.33), pentru care tensiunea i intensitatea curentului
sunt exprimate în form exponen ial , condi ia ca cele dou semnale s fie în faz
conduce la un defazaj nul între acestea.
I U = U ⋅ e jγu
D.L.P U I = I ⋅ e jγ i , ϕ = γu − γ i = 0 ϕ=0
Figura 1.33 γu = γ i
Cea mai general condi ie de rezonan este: ϕ = 0 .
Puterea reactiv corespunz toare dipolului, calculat pe baza rela iei sale de
defini ie, conduce la:
Q = UI ⋅ sin ϕ = UI ⋅ sin 0 = 0
Deci un circuit în regim de rezonan nu produce i nu consum putere
reactiv .
S = P 2 + Q2
I S = P , k = cosϕ = 1
Q=0
U
Ze Dac circuitul este reprezentat sub forma unui dipol liniar
pasiv, el poate fi echivalat printr-o impedan complex Ze
(fig.1.34)
Figura 1.34
Z e = Re + jX e = Z e ⋅ e jϕ
Xe
cu modulul Z e = Re2 + X e2 i argumentul ϕ = arctan .
Re
Deoarece la rezonan ϕ = 0 , rezult X e = 0 sau Im(Z e ) = 0 reprezentând
condi ia de rezonan când circuitul este redus la o impedan .
În mod asem n tor, dac circuitul este de tip paralel i se reduce la o admitan
echivalent complex ,
Y = Ge − jBe = Y e − jϕ
Be
unde argumentul este: ϕ = arctan
Ge
condi ia de rezonan se scrie:
Be = 0 sau Im(Y e ) = 0 .
În cazul circuitelor cu rezonan e multiple se constat c pulsa iile de rezonan
serie i paralel alterneaz , deci nu se poate trece dintr-un regim de rezonan serie
în altul decât printr-un regim de rezonan paralel.
50
1.4.6. ASPECTE ENERGETICE ÎN

FENOMENUL DE REZONAN
Dup cum am ar tat anterior, în cazul rezonan ei nu exist schimb de energie
între surs i câmpurile magnetice sau electrice ale elementelor reactive. Rezult de
aici c , în anumite cazuri, energia total înmagazinat în câmpurile electrice i
magnetice trebuie s r mân constant . În cele ce urmeaz vom verifica aceast
afirma ie în cazul circuitelor simple RLC serie sau paralel.
Se va observa mai întâi c , în ambele cazuri, chiar dac nu este satisf cut
π
condi ia de rezonan , curentul iL în bobin este defazat cu fa de tensiunea uC la
2
bornele condensatorului. Într-adev r, în cazul circuitului serie, curentul iL este acela i
π
cu curentul iC în condensator i se tie c iC, deci iL, este defazat cu înaintea
2
tensiunii uC; în cazul circuitului paralel tensiunea uL la bornele bobinei este acela i cu
π
tensiunea uC la bornele condensatorului iar iL este defazat cu în urm fa de uL,
2
deci i fa de uC. În consecin , dac valoarea instantanee a curentului iL este
i L (t ) = 2I L sin(ωt + γ ) , valoarea instantanee a tensiunii uC se va scrie sub forma
π
uC (t ) = 2UC sin ωt + γ + = 2UC cos(ωt + γ ) .
2
Suma energiilor celor dou câmpuri este
1 2 1 2
W = Wm + We = Li L + CuC = LI L2 sin2 (ωt + γ ) + CUC2 cos 2 (ωt + γ ) (1.71)
2 2
Observând c , în ambele cazuri, la rezonan , UC = U L = ωL ⋅ I L deci
1
CUC2 = C (ωL ) I L2 = LI L2 ⋅ LC ⋅ ω2 = LI L2 ⋅ LC ⋅
2
= LI L2
LC
În consecin , rela ia (1.71) devine
[ ]
W = LI L2 sin2 (ωt + γ ) + cos 2 (ωt + γ ) = LI L2 = CUC2 = const.
adic energia înmagazinat în câmpurile circuitului este constan în orice moment.
Fenomenul se explic fizic în modul urm tor: Deoarece curentul iL i tensiunea
π
uC sunt defazate cu , când curentul iL cre te în valoare absolut , tensiunea uC
2
scade în valoare absolut i invers. În acela i timp energia Wm în câmpul magnetic
cre te, iar energia We în câmpul electric scade cu aceea i cantitate, astfel c suma
Wm + We r mâne constant i egal cu valoarea maxim a lui Wm sau We (fig.1.35).
51
CIRCUITE ELECTRICE
Wm We W = Wm + We
Între surs i circuit nu exist decât
circula ia corespunz toare energiei
consumate de rezistor, adic sursa furnizeaz
circuitului numai energie activ .
În circuitele complexe fenomenele
energetice sunt de asemenea mai complexe.
t
iL(t)
1.4.7. IMPORTAN A PRACTIC A
uL(t)
FENOMENELOR DE REZONAN ÎN
uC(t) ELECTROTEHNIC
Figura 1.35 Fenomenele de rezonan este mult
utilizat în electrotehnic , având numeroase
aplica ii utile în electrotehnic , în special în tehnica frecven elor înalte, dar în unele
cazuri ele au efecte d un toare i trebuie evitate. Dintre aplica iile utile vom
enumera: circuitele Boucherot utilizate în alimentarea cuptoarelor cu rezisten e,
circuitele defazoare, unele aparate de m surare, emisia-recep ia în radiotehnic i
telefonia multipl , îmbun t irea factorului de putere.
• Circuite Boucherot
În circuitele unor instala ii speciale este necesar ca intensitatea curentului
printr-o ramur s nu depind de impedan a ramurii respective. O condi ie de acest
fel intervine în circuitele de alimentare a cuptoarelor electrice în care curentul prin
rezisten a de înc lzire a cuptorului trebuie s fie independent de valoarea rezisten ei.
Aceste circuite se numesc circuite Boucherot.
Un circuit simplu care realizeaz aceast condi ie este constituit din trei
impedan e conectate în montaj mixt ca în fig.1.36.a. Tensiunea U se aplic la bornele
montajului, iar curentul I3 trebuie s fie independent de impedan a Z3.
I I I
Z1 L C
I3 I3 I3
U U U
Z2 Z3 C Z3 L Z3
a b c
Figura 1.36
Impedan a echivalent complex Ze a circuitului este
Z2Z3
Z e = Z1 + , (1.72)
Z2 + Z3
iar curentul I are expresia
52
Z2 + Z3
I= ⋅U . (1.73)
Z 1 Z 2 + Z 3 (Z 1 + Z 2 )
Curentul I3 are expresia:
Z2 Z2
I3 = I1 = ⋅U (1.74)
Z2 + Z3 Z 1 Z 2 + Z 3 (Z 1 + Z 2 )
fiind independent de Z3 dac
Z1 + Z 2 = 0 (1.75)
adic dac sunt satisf cute condi iile
R1 + R2 = 0 i X 1 + X 2 = 0 (1.76)
Deoarece rezisten ele sunt pozitiv definite, din prima condi ie rezult c
R1 = R2 = 0 . A doua condi ie este îndeplinit dac una dintre reactan e este
1
inductiv , iar cealalt capacitiv : de exemplu, dac Z 1 = jωL i Z 2 = − j
ωC
(fig.1.36.b) rela ia (1.75) devine
1
ωL − =0
ωC
1
adic o condi ie de rezonan . Aceea i condi ie este îndeplinit dac Z 1 = − j i
ωC
Z 2 = jωL i (fig.1.36.c)
I I I
Z1 L1 L3 L1 C3
I5 Z5 I5 Z5 I5 Z5
U U U
Z2 Z4 C2 C4 L2 C4
a b c
Figura 1.37
În circuitul din fig.1.37.a, curentul I5 este independent de impedan a Z5 dac
sunt satisf cute condi iile
Z1 + Z 2 = 0 i Z 3 + Z 4 = 0 (1.77)
1 1
adic dac : Z 1 = jωL1 , Z 2 = − j (sau Z 1 = − j i Z 2 = jωL2 ) – fig.1.37.b – i
ωC2 ωC1
1 1
Z 3 = jωL3 , Z 4 = − j (sau Z 3 = − j i Z 4 = jωL4 ) – fig.1.37.c.
ωC 4 ωC 3
53
CIRCUITE ELECTRICE
• Circuite defazoare
Fie circuitul din fig.1.36.a în care
1
Z 1 = R1 + jωL1 , Z 2 = − j , Z 3 = R3 + jωL3 unde L1 = L3 = L
ωC2
Se cere s se stabileasc condi ia ca tensiunea aplicat circuitului s fie în
cvadratur cu curentul I3 pentru orice valori ale rezisten elor R1 i R3.
Impedan a echivalent Ze i curentul I au expresiile (1.72) i (1.73). Introducând
expresia curentului I din (1.74)
Z + Z3
I1 = 2 I3
Z2
în ecua ia (1.74) , se ob ine
Z Z
U = Z1 + Z 3 + 1 3 ⋅ I 3 .
Z3
Înlocuind impedan ele cu expresiile lor dezvoltate rezult

[( ) ( )]
U = 1 − ω2LC 2 (R1 + R3 ) + j 2ωL + ωR1R3C2 − ω3 L2C2 ⋅ I 3 (1.78)
În rela ia (1.78) tensiunea U i curentul I3 sunt în cvadratur dac
1 − ω2LC = 0 (1.79)
adic o condi ie de rezonan .
Dac în circuitul anterior se înlocuiesc bobinele cu condensatori identici i
condensatorul cu o bobin , se ob ine un circuit similar, condi ia ca tensiunea U s fie
în cvadratur cu curentul I3 fiind similar cu (1.79).
• M surarea inductan elor
Fenomenul de rezonan este de asemenea utilizat în multe alte scopuri
practice, ca, de exemplu, în instala ii de m surare a m rimilor electrice i neelectrice,
în automatiz ri, .a.
Dup cum s-a v zut, într-un circuit RLC serie la rezonan curentul este maxim
i simultan este satisf cut rela ia ω2LC = 1 . Folosind aceste propriet i, se pot
construii aparate industriale pentru m surarea rapid a rezisten elor, inductan elor,
capacit ilor sau frecven elor – respectiv pulsa iilor (ultimele aparate se numesc i
undametre, deoarece la o anumit frecven corespunde o anumit lungime de und
electromagnetic ).
De exemplu, un aparat pentru m surarea inductan elor con ine, în principiu în
serie cu un rezistor de rezisten R, un condensator etalonat i un ampermetru.
Inductan a de m surat se monteaz în serie cu acest circuit. Aparatul este alimentat
cu o tensiune care trebuie s aib frecven a pentru care a fost etalonat aparatul.
Variind continuu capacitatea condensatorului se aduce circuitul la rezonan , ceea ce
se obsrv la trecerea curentului prin maxim. Din rela ia ω2LC = 1 , în care se
cunoa te ω i C, se poate deduce inductan a L. Condensatorul poate fi gradat astfel
încât s se citeasc direct valoarea inductan ei. Alte scheme, mai perfec ionate,
54
caut s reduc sau s elimine influen a frecven ei tensiunii cu care este alimentat
aparatul. Bineîn eles, determin rile f cute cu asemenea aparate sunt mai pu in
exacte decât cele ob inute prin metodele clasice de laborator.
• Comunica ii radio
Oscilatoarele de înalt frecven utilizate în radiotehnic sunt alc tuite în
principiu din circuite LC, acordate la rezonan , în care se produc oscila ii puternice
ale tensiunii sau curentului având frecven a de rezonan .
În tehnica comunica iilor radio, fiec rui emi tor îi corespunde o anumit
frecven înalt , denumit frecven purt toare. Peste curentul cu frecven a purt toare
se suprapun oscila ii cu frecven a sunetelor ce trebuie emise (corespunz tor
cuvintelor sau muzicii), prin procesul denumit de modula ie. În consecin , postul
emi tor produce un câmp electromagnetic modulat, caracterizat de frecven a
purt toare, deosebit de la un post la altul.
În antena aparatului de radiorecep ie (care con ine de asemenea circuite
oscilante ce pot fi acordate pe frecven a unui post de radioemisie, prin manevrarea
din exterior a unui condensator variabil, pân ce parametrii circuitului îndeplinesc
condi ia de rezonan ) se induc tensiuni electromotoare de c tre toate posturile
emi toare. Pentru a putea asculta (separa) un anumit post, antena este introdus
într-un circuit care (cu ajutorul capacit ilor variabile) este „acordat” la rezonan
pentru frecven a purt toare a postului dorit. Se asigur astfel posibilitatea de a
separa în aparatul de radiorecep ie un anume post de radioemisie dintr-un num r
foarte mare de posturi care lucreaz concomitent (tensiunile electromotoare induse
de postul cu care s-a f cut acordul, produc curen i maximi ceea ce face posibil
audi ia; curen ii produ i de celelalte tensiuni electromotoare fiind mici, nu perturb
audi ia).
• Telefonia multipl
În mod analog, în telefonia multipl , se folose te un singur circuit cu dou fire,
pentru a efectua simultan mai multe convorbiri. Ca i în transmisiile radio convorbirile
se efectueaz pe o anumit frecven purt toare, deosebit de a celorlalte posturi.
Pentru a pune dou posturi în leg tur , f r a perturba sau a fi perturba i de celelalte
convorbiri, este suficient ca posturile în leg tur s fie acordate pe aceea i frecven
purt toare, ceea ce se realizeaz tot cu ajutorul unor dispozitive de rezonan ,
denumite filtre.
• Îmbun t irea factorului de putere
Rezonan a curen ilor este folosit mult i la frecven a industrial pentru
îmbun t irea factorului de putere al instala iilor care cuprind receptoare inductive
consumatoare de energie reactiv , dat fiind c , prin aducerea la rezonan a
circuitului, unghiul de defazaj dintre tensiune i curent se anuleaz . În acest scop, în
paralel cu receptoarele inductive se cupleaz condensatori sau compensatoare
sincrone care, absorbind un curent defazat înaintea tensiunii (curent reactiv
capacitiv) compenseaz în parte sau total, componenta reactiv inductiv a
curentului absorbit de receptor. Prin aceasta curentul absorbit este adus în faz (sau
aproape în faz ) cu tensiunea i deci factorul de putere (cosϕ) mult îmbun t it.
55
CIRCUITE ELECTRICE
Exemplele enumerate mai sus se refer la cazurile în care fenomenul de

rezonan are un efect util.
Trebuie îns remarcat c exist îns i cazuri în care fenomenele de rezonan
pot avea i efecte d un toare, mai ales când se produc f r a fi prev zute.
Un exemplu, deosebit de periculos, în constituie cuplarea în serie a unor
elemente de circuit inductive i capacitive când rezisten a circuitului este foarte mic
în raport cu reactan ele circuitului. În acest caz, dac reactan ele sunt apropiate ca
ordin de m rime, reactan a total se anuleaz , apare rezonan a tensiunilor,
caracterizat prin apari ia supratensiunilor la bornele reactan elor i apari ia curen i
de intensit i foarte mari; în acela i timp amortizarea d este mic i se produc
supratensiuni importante.
Un asemenea fenomen are loc în cazul unor anumite linii aeriene (sau în
cablu), puse sub tensiune la un cap t de c tre un transformator sau un generator de
curent alternativ, cap tul cel lalt fiind în gol (f r receptori de putere activ ). În acest
caz rezisten a liniei este mic i este posibil ca reactan a total 3 s fie nul ;
generatorul sau transformatorul se caracterizeaz printr-o inductan mare, iar
cablul, func ionând în gol, printr-o capacitate mare, ansamblul lor constituind un
circuit echivalent cu parametrii L, C lega i în serie.
Dac la frecven a re elei sau a unei armonici superioare4 reactan ele celor dou
elemente sunt apropiate ca valoare, la bornele generatorului i între conductoarele
cablului apar, prin fenomenul de rezonan , tensiuni cu mult mai mari decât
tensiunea aplicat (tensiunea la cap tul nealimentat este mut mai mare decât
tensiunea la cap tul alimentat) care, întrecând tensiunile nominale ale elementelor,
pot produce str pungerea izola iei dintre spirele înf ur rilor generatorului
(transformatorului) sau str pungerea izola ie cablului. Curentul de mers în gol este,
de asemenea mare putând conduce la deteriorarea înf ur rilor generatorului
datorit for elor electrodinamice mari ce rezult .
3
Inductan a L este determinat de elementele obi nuite; capacitatea C este capacitatea
condensatorului format de cele dou conductoare, inând seama eventual de influen a
p mântului (influen a mantalei cablului).
4
A se vedea în Introducere „Semnale periodice nesinusoidale”
56

Analiza Circuitelor Monofazate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Circuitelor Monofazate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza circuitelor monofazate f r cuplaje magnetice în regim permanent sinusoidal

1. ANALIZA CIRCUITELOR MONOFAZATE

În cele ce urmeaz vom analiza circuitele monofazate în care bobinele sunt

în care Z = f (R, L, C, ω) . De asemenea, ambele metode permit determinarea

1.2. ANALIZA CIRCUITELOR ELECTRICE

R o c dere de tensiune uR (t ) , în bobina de inductan L o tensiune electromotoare

care une te originea primului cu extremitatea ultimului fazor al sumei reprezint

u(t) u(t) u(t)

i(t) i(t) i(t)

Dar, observând c 2e jωt ⋅ I = 2I ⋅ e j(ωt + γu − ϕ ) = i , rezult c expresia

Din cele expuse se observ c oricare ar fi metoda de rezolvare a circuitului, se

1.2.2. CIRCUITUL RL SERIE

bazat pe reprezentarea simbolic a semnalelor prin fazori i trasarea diagramei

- puterea activ : P = RI 2 > 0

- puterea aparent complex : S = P + jQ = (R + jωL ) ⋅ I 2

- puterea aparent : S = P 2 + Q 2 = I 2 ⋅ R 2 + (ωL ) .

1.2.3. CIRCUITUL RC SERIE

i(t) Se consider în fig.1.7 schema echivalent a unui

- puterea activ : P = RI 2 > 0

- defazajul ϕ al tensiunii în raport cu curentul este negativ (circuitul are caracter

1.2.4. CIRCUITUL LC SERIE

1.2.5. REZISTORUL IDEAL

i Rezistorul ideal (fig.1.11) este caracterizat de un

1.2.6. BOBINA IDEAL

i Se men ioneaz c nu exist bobin lipsit de

- puterea aparent complex : S = jQ = jωL ⋅ I 2

În fig.1.14.a se reprezint curbele de varia ie în timp a celor dou semnale (u (t )

1.2.7. CONDENSATORUL IDEAL

Urm rind fig.1.17 se observ :

1.3. ANALIZA CIRCUITELOR ELECTRICE

1.3.1. CIRCUITUL RLC PARALEL

i(t) Se consider în fig.1.18 un circuit care

I G = GU 0 , I C = ωCU + , I C = ωCU + . (1.40)

G a prin împ r irea laturilor triunghiului curen ilor

Prin urmare, utilizând regula de reprezentare invers (fazor – valoare

Formele de und ale tensiunii i intensit ii curentului sunt identice cu cele

în care U = U ⋅ e jγu , deoarece orientarea fazorului reprezentativ coincide cu axa

I = Y ⋅ U = Ue jγu ⋅ Ye −iϕ = YU ⋅ e -j(γ u −ϕ ) = I ⋅ e jγ i

La aceea i rela ie se ajunge utilizând regula de trecere de la imaginea în

Din cele expuse se observ c oricare ar fi metoda de rezolvare a circuitului, se

1.3.2. CIRCUITUL RL PARALEL

1.3.3. CIRCUITUL RC PARALEL

- valoarea efectiv a intensit ii curentului: I = U ⋅ G 2 + (ωC )

- puterea aparent complex : S = P + jQ = (G − jωC ) ⋅ U 2

- puterea aparent : S = P 2 + Q 2 = U 2 ⋅ G 2 + (ωC ) .

1.3.4. CIRCUITUL LC PARALEL

S consider m c la un moment dat întrerupem alimentarea circuitului. În momentul întreruperii

1.4. REZONAN E ÎN CIRCUITE LINIARE F R

În general sursele de energie electric care alimenteaz circuitele electrice

1.4.1. REZONAN A ÎN CIRCUITE RLC SERIE

Curbele de varia ie în timp a semnalelor sinusoidale u(t) i i(t) i diagramele

• pentru ω = 0 are valoarea I 0 = 0 ,

• pentru ω = 0 are valoarea U L 0 = 0 ,

• pentru ω = 0 are valoarea UC 0 = U ,

• pentru ω ∈ (0, ωr ] unghiul ϕ scade în valoare absolut i pentru ω = ωr , adic la

Forma exact a curbei depinde îns de valoarea factorului de amortizare d. Cu

1.4.2. REZONAN A ÎN CIRCUITE RLC PARALEL

În concluzie, în regim de rezonan :

- factorul de putere este maxim,

• pentru ω = 0 este infinit,

I, IR, IR, IC, ϕ Curentul prin bobin

1.4.3. REZONAN A ÎN CIRCUITE F R PIERDERI

fiind echivalent cu o ramur scurtcircuitat )