-1--, I I

Cuvfint inainte,

Fcnomenelc si procele de ordin bancar din economia contemporana, )J'(~zilll!i uncle dintrc cdc mai spinoase problcmc dar iorodau ~i uncle dintrc cclc

Ii importantc.

Prin urmarc, 0 band rcprezinta 0 firma particulara, 0 societate in nume lectiv, 0 societate anonima sau a statului care are scopul de a concentra oilalurile disponibilc din economic si a Ie pune la dispozitia finnclor, inclusiv rsoan I or fizice sau statului sub forma creditelor.

Multi economisti pornesc de la ideea di bancile se limiteaza in esenta lor la iple organisme intermediare intre cei care dispun de capitaluri ~i cei care au wie de capitaluri suplirnentare, iar altii au afirmat ca rolul principal al bancilor Ii numai acela de a crea moneda nelimitat.

Asemenca puncte de vedere, dupa opinia noastra, nu reflecta esenta '~i itinutu! notiunii de credit ~i de banca, ele avand la baza studii incomplete.

Prezenta bancilor intr-o economic este justificata de necesitatea ca activitatea mornica sa fie alimentata cu fonduri (capital uri) pe de-o parte, iar pe de alta, .ste capital uri temporar libere trebuie integrate in economie, orientate in scopuri cise ale proceselor economice, iar banca prin managementul pe care iI practice

firma specailizata in cele mai diverse operatiuni monetare), creaza 0 intrega osofie" si atitudinc in relatiile dintre posesorii de capital uri ~i beneficiarii

-stora.

Bancilc, ca firme spccializate, se ocupa de organizarea ~i realizarea mnnuturilor. obicctul principal de activitate constituindu-I gestionarea acestuia, scopul final fiind obiinerea profitului bancar.

Universitatea "ALMA MATER" din Si81U

~~.~~~~:~~.~~.~ .~:'~.!.I.· i ,

11 •

Ansamhlul operatiilor privind atragcrea de fond uri disponibile de la p in conturile eu numerar sau titluri negociabile platibile la vedere sau la term vcdcrea pastrarii ~i functionarii lor, iar pc de alta parte acordarea de c solicirantilor, consituie fenomenul de gestiune sau gcstionare bancara. Ea are concilierii functiilor si activitatiilor diferite, respeetiind totodata anumite eell menite sa asigure pcrenitatca unitatii, in acest context, bancile, ca toate firme apar:'! propriile interese se drepturile dobandite.

Lucrarea se adrescaza xlcopotriva studentilor de Ia Facultatea de ~ eeonomiee ~i oricarei alte persoane care este interesata in descifrarea al domeniu de activitate. putcrnic mcdiatizat, al economici romanesti.

Deoarece lucrarea trateaza un dorneniu deosebit de compex, sugesti observatiile dumneavoastra vor f bine primite ~i vor constitui suport pentru intr-o editie urmatoare.

Doresc pe aceasta calc sa-rni exprim multumirea fala de cei care sprijinit intr-o forma sau alta in aparitia acestei lucrari.

Sibiu, decernbrie - Auton

re sau la termq .ordarca de en ~ncarii. Ea are I al anumite echi

CAPITOLUL I

BANCA, ORCANIZARE SI FUNCTIONARE

mibilc de la pu

ca toate firmeh

1.1. COlleep'lIl dc balld si fUlle'iilc accs'cia in cconomia de piata

icultatca de ~t

Q_12ill.lea ~ulctinc~l£ ca 0 firma care mobilizeaza mijloace banesti

descifrarea aClisponibile, finanteaza si crediteaza persoanele fizice si juridice, organizeaza si sti. -fectucazfi dccontarile ~i pli\lile in cadrul economiei nationale ~i in relatiile cu mpex, sugestiitelelalte state, in scopul obtinerii unui profit. De aici, desprindem un earacter suport pentru aomplex al rolului pe care-I are banea in economie, atat din punetul de vedere al

erviciilor pe care Ie efectueaza, cat ~i din punctul de vedere al relatiilor in spatiul de cei care ~eografic.

Functiile unci banci pot fi urmatoarele :

.:. Functia de depozit care permite bancii efectuarea de operatiuni de

iu, decembrie 4epozit la vedere si la termen, cu numerar ~i cu titluri, con stand in atragerea - Autorlilesurselor banesti de la persoane fizice ~i juridice pentru pastrarea si folosirea lor . . )e asernenea functia aceasta consta ~i in efectuarea de operatiuni de depozitare '~i Ie trezorerie pcntru obiccte de valoare aflate in proprietatea persoanelor fizice ~i uridice .

• :. Funclia de invcslitii se defineste prin :

- acordarea de crcdite in lei ~i in val uta persoanelor fizice ~i juridice din tara ~i strainatatc;

- participarea in calitate de actionar la infiintarea unor firme (fie ele bancare sau ncbancare) in lara sau strainatatc;

- achizijionarcn unor active financiare in numc propriu.

.:. Fllllt'lia ('olll"rt'i:ll:i sc caractcrizcaza prin :

rcalizarca tie incasari si pl[qi (in II:i ~i in vulutii) generate de div activitiili (vdnzarca bunurilor la import sau export. prcstari scrvicii, tu intern si international), opcratiuni cu caractcr tinanciar, nccomerci:

altc opcratiuni legate de incasari si pli'ili intre pcrsoanc fizice ~i juri din lara ~i strainatate;

cumpararea ~i vinderea din lara si striiindtatc de valuta si efecte de COl exprimate in lei si in valuta;

efectuarea operatiunilor de scontare ~i rescontare a efectelor de comer! efectuarea operatiunilor de schirnb valutar si a celor de arbitraje pe pit monetare internationale, pe cont propriu sau in numele clientilor; participarea la tranzactii externe financiare de plati ~i de credit, inchei, cu banci ~j institutii financiare straine de angajamente ~i conventii

plali;

curnpararea si vinderea in lara si strainatate de meta Ie pretioase, monede:

emiterea de efecte de comer! : bilete la ordin, cambii sau trate, cecur favoarea unor beneficiari din tara ~i strainatate;

cfcctuarea unor operatiuni de vanzare-cumparare si a altor operatiuni titluri emise de stat;

prestarea unor servicii bancare, de expertiza tehnica, econornica financiara a diferitelor propiecte. Acorda consultanja si asistenta problerne de gestiune financiara si evaluare.

organizarea lansarii de obligatiuni, asigurarca mobilizirii imprumutur prin cmisiunca de obligatiuni, garantarea emisiunii si plasa obligatiunilor pc pinta secundara.

4

..

mcrate de dive

1.2. Orl!aniZarc~1 ~i functionarc;l unci banci

•

lnri scrvicii, tur] ar, nccomcrcial d fizicc si juri

v Bancile isi desfasoara activitatea, din punet de vedere organizatoric, in

Iii nsemanatoare cu cele ale unei socictati comerciale pe actiuni, iar sub Iii cfecte de COI1\tul functional sunt ncccsarc retincrca ciitorva particularitati.

Organizatoric, conducerea, administrarea ~i controlul bancii sunt la fel ca la ielor de eomert;liitile pe actiuni. Astfel ele dispun de un for suprem de condueere (adunara arbitraje pe piet.nlii), de structuri care ii asigura gestiunea curentli (presedinte, consiliu de .lientilor;

iistratie, comitet de direcjie), de organe proprii de control (comisie de cenzori .'credit, inchciCltrolul intern al bancii),

te ~i conventii In Romania, structura organizatorica, conduccerea si administrarea

talilor bancarc se stabilesc prin statute proprii conform art. 24 din Legea nr. tlie pretioase, a

198 (privind activitatea bancara), iar infiintarea comitetului de rise, a

etului de administrare a aetivelor si pasivelor, a comitetului de credite sunt

au trate, cecuri ..

. atom.

Functional insa, bancile, conform art. 38 din legea mai sus rnentionata,

Itor operatiuni. ., . ilor emi

. te sa se supunii 111 acnvitatea lor reglernentari or emise de Banea Nationala a

iniei in vederea aplicarii politicii monetare, de credit, valutare, de plati, de

:ii, economics .. . .

rare a prudentei bancare ~l de supraveghere a societatilor bancare, cu toate cli

Ii ~i asistenta . d d I' laborarea oronri I .

1 III epen cilia tota ii III e a orarea propnu Ul management.

Ca persoane juridice rornane, bancile pot functiona numai pe baza

ii imprumuturil .. . d Ccrcrca dc autori ., . bui

zauc: ernisa c B.N.R. crerca c autonzarc se inainteaza B.N.R. ~l tre ure

mii si plasm. '. d d . • . d- r" •• I

insotua co ocumcntaue care sa cupnn a rercnn cu pnvire a:

- calificarea si cxpericnta profcsionala a conducatorilor bancii;

- nivelul minim al capitalului social subscris (100 miliarde lei), care tl

\'''Ir~at. in t~)rm;) hanc:lsca. in totalitatc, la momcntul constituirii; - studiul de fezabilitate al bancii;

- acjionarii scmnificativi ~i actionarii bi'lIlcii;

- structura actionariatului;

- scdiul bancii;

- auditorul independent (conf art. 61 din Legea nr. 5811998).

Totodata, B.N.R .• prin functiile de indrumare ~i control, de constitu functionare, include ~i transformarea si lichidarea societatilor comerciale ba romanesti, cat si a sucursalclor ~i reprezentantclor in Romania ale bancilc strainatate,

Bancile (societati bancare), in. desfasurarea activitatii i~i pot des sucursale si agentii cu respectarea procedurilor corespunzatoare, De asemenea obligatorie inregistrarea bancii ca societate bancara in Registrul societatilor ba care este tinut la sediul B.N.R. Actiunile ernise de aceste societati nu pot fi nominative conform nonnelor legale.

COnf0n11 art.3 din Legea nr5811998 si a standardelor intemationale, til din Romania ale unei societati bancare sunt considerate persoame juridic. sucursalele sunt considerate reprezentante ale societatilor bancare.

Deci, filiala posed a pe de 0 parte. un patrimoniu propriu delimit ansamblul patrimoniului societatii bancare, iar pe de alta parte, are eprsona juridica proprie.

Sucursala, se infiinteaza si organizeaza la initiativa b5ncii din fonc proprii carc-: afectcaza capitalul nccesar, dar ca nu are personalitate juridic sine ,:atiitoare.

rde lei), care trel

Spre deoscbirc de filialii, sucursala are 0 dubla subordonare fal[1 de banca:

198).

)cndcnta din punct de vedcrc economic pc de 0 parte ~i dependcnta din punct de Ierc juridic pc de alta parte,

Sucursnla poate inchcia contracte cu terte persoane in numele bancii, in itatc de mandatar, sau in numc propriu, in calitatc de comisionar.

Tot din initiative bancii se pot infiinta ~i organiza agentii, care exercita ibutii fie de mandatar, fie de comisionar.

)1, de constituir cornerciale ban 1141 ale bancilor

1.3. Organigrama (strnctura organizatorica) uncibiinci

i i~i pot descl 1

. De asemenea.: Structura organizatorica sau orginigrama este 0 reprezentare grafica a

societatilor ban(ivitiililor pe care banca Ie desfasoara. Practica cunoaste doua tipuri de

I. . fi d

:ltatJ nu pot J \anigrame: una ierarhica si alta functionala,

• Organigrama ierarhica ne da 0 structura de ansamblu a bancii, unde

1

ernationa!e, filialt cvidcntiatc subdiviziunilc organizatoricc si raporturile dintrc ele, nurnarul

soame juridice,·clurilor ierarhice. Organigrarna respectiva da posibilitatea izolarii

ponsabilitatilor prin idcntificarca factorilor de decizie si a modului de

-opriu delimita\'smitcre a deciziilor si ne ponte arata 0 imagine de ansarnblu asupra functionarii e, are eprsonnl~ill1cnsiunii bancii (a se vedca fisa alaturata),

1

• Organigrama funclionali'i ne dii posibilitatea identificarii activitatii

incii din fond~cii si nivclurilc icrarhicc de cxcrcitarc a accstor acrivitati, care pot fi grupate nalitate juridiciircl:

7

Ik'I'Hrtamt'nt ~fudU nll.'I("""

O"partlnlf'nt rclltii nltrnt

()l'parllmf'nt in"l'Slitii rinanrillrr

Drpartlml'nt un-leii blnclre

Ucparlaml"nl Ilil.'tc tit' uniCal

Orpart3mrnt ins:inrriC! rinanciar41

Otr .. rllmrnl conlibifitaCc
I (') I")
0 e
Dcpartamcnt opc'raliuni E. §.
"alullrr ~. :!
Q. ~
0m ..
., .,
Dcpartamcnt inrorma1ion:ll .. ;;
"
... ~
g.
Dcpartament marL.rtinJ:, i

Co .. ..

~

- nctivitaten de exploatarc, care sc realizcaza, in principal prin unitatile sale itorinlc ale biincii, asigurand relatiile directe eu clientcla.Scopul acestei activitliti cdc a vinde produsc si scrvicii clientilor bancii,

- activitatea de productic trateaza opcratiilc initiate de exploatare: evidenta nturilor clientilor. calculul dobanzilor, comisoanelor,

- activitatca de asistarc, sccondcaza exploatarea. Ea vizeaza: probleme de rsonal si resursele materiale; acorda asistenta de specialitate (marketing. juridic. nlii cxternc, picte de capital); acorda asistenta tehnica (trezorerie, inginerie

nnciara).

o posibila organigrama functionala a unei banci po ate arata in felul urmator:

Nivele

ierarhice

Unitati teritorilale

- Altele--

..

Asistare Productie Exploatare

Activitati

AI:'11 orguuigram., il'rarhidl dl ;;i cca funqionalol permit rcprczcntaro,

, \" " \ 'I '1.\ \

:1 orgaiuzaru a~tl\'ltall lll' unci oancr.

intr-o structura organizatorica, centrale ocupii un loc aparte, ea fiind vital al bancii, datorita rolului ~i functiilor pc Carl! Ie del inc in cadrul bancii.

Printre fllnctiile exercitate de centralii amintim:

elaboreaza strategia de dezvoltare a bancii;

stabilcste politico de crcditare, dezvoltare in lara ~i striiiniitate

fuziune ~i achizitii;

cfcctueaza studii de marketing;

acorda servici de consultanta, audit;

organizeaza actiuni de pregatire a cadrelor; initiaza colaborari eu banci din' tara si strainatate;

- asigura lichiditati ~i fonduri de creditare unitatilor subordonate ( sut agentii):

stabileste nivelul dobdnzilor si comisioanelor;

stabileste plafoane de credite pentru unitatile subordonate; contacteaza irnprurnuturi ~i plasamente pe plata interbancara; asigura eehilibrul intre resurse si plasamente;

elaboreaza norrne pentru fiecare activitate si serviciu in parte (dec opcratiuni de casa, incasari si pliili, creditare, etc.)

- angajeaza, prornoveaza, concediaza personalul de condueere din Ui

subordonate:

intre centrala si unitatile teritoriale (sucursale, agcntii), se stabilesc rei subordonarc. reprezcntand un atribut determinant al rnanagcmcntului centr dcsfasurarca tuturor activitajilor in tcritoriu,

10

I rcprczcnturca g

104. Strut'ura organizatorica ~I sucursalci $i agcntici unci hanci

parte, ea fiind CI

SlIcursalelc si agcnjiile ca lInitiili subordonate ccntralci, actioncaza in

cadrul bancii, . .

ritoriu ca rcprczcntantc ale accstcia, aplicand politica ~i strategia centralei bancii.

tructura organizatoricil cuprinde compartimcntc care asigura desfasurarea :tivitillii la nivelul teritoriului un de ele actioneza. Conducerea acestor unitati este

:~I strainiitate s;

;igllrata de director, director adjunct, scf agcntic, contabil scf ~i comitctul de

-cdite constituit din cadrclc de conducere ale unitatii,

Yom prczenta mai jos 0 posibila organigrarna a unei sucursale sau agentii: .

;'I~ stabilesc rcla

Director I
I
Comitet de credite]

+ +
irector adjunct! ~ontabil ~ef!
1 1
,.L_ y_ + + + +
erv. Servo de Servo Servo Servo Servo Servo
.cdite urrnanre juridic personal contab casierie informa-
I
- a creantcloi administrativ tic

bancii
, iordonate ( sucu

mate; oancara;

I in parte (deco

nducere din un

nentului central

II

2.3. Cntcgoriilc de c.·cditc

in functie de perioada de aeordare, distingem trei eategorii de eredite : .:. creditepe tennen seurt ;

.:. eredite pe termen mediu ;

.:. credite pe termen lung.

-:- Creditele pe tennen seurt. Prin aeeste eredite intelegem operatiunile de imprurnut de sume de bani, pe 0 perioada ee nu depaseste I an (12 luni). Caracteristica de baza a ereditelor pe tennen seurt (eredite aeordate firmelor de productie, comerciale sau credite de consum) 0 reprezinta rambursarea integrals la scadenta.

Dobanda pentru ereditele pe termen seurt variaza ~i in functie de destinatia creditului si se plateste de catre beneficiarul ereditului, eonfonn conventiei de credite, fie lunar, fie trimestrial, fie la scadenta,

Creditul pe termen seurt este forma curenta a creditului la banca intrucat convine in mai mare masura exigentelor de lichiditati eerute bancilor de catre autoritatile monetar~. De exemplu, rezerva minima obligatorie de la BNR trebuie sa fie minim 30 % din media soldurilor eonturilor de disponibilitati ale clientilor, calculate de-a Jungul zilelor Iucratoare ale unei luni.

in Franta, spre exemplu, durata credituJui merge de la 0 luna la trei luni si, in mod exceptional, pana la noua luni, pentru creditele acordate sectorului agricol.

-:- Crecitele pe tennen mijlociu(mediu). Acestea sunt imprumuturi a carer rambursare are loc intre I an si 5 ani. Ele se acorda pentru activitati de importexport. pe baza unor contracte ferme in acest sens, pentru activitatile de investitii (a carer eficicnta trebuie dovcdita). Rambursarea se produce, de obicei, in transe

2&

oedite:

. c'IU tril1lcstrialc, La accstc transc sc calculcuza si dobanda sumci mai mari, n:llc ",

accst caz, dobiinda estc mai mare dedit in cazul imprumuturilor pe termen scurt.

Tipul accsta de crcditc sc acorda de bancile specializate pe nceste feluri de

)cralii .

• :. Crcdiklc pc tcnncn lung, Accstc credite rcprczima imprumuturilc a carer

Irata de rambursare depaseste 5 ani, Ele se acorda pentru bunurile cu durata de investitiile pe term en lung, pentru constructiile de

,Iosinlii indelungata, pentru peratiunile de

: cuinlc (de excmplu).

an (12 luni),

Crcdilclc pe Icrmcn mijlociu ~i lung implica adesca rambursarca esalonata,

e firmelor de • • I I bili (I ' , I )

, • pt ce inseanma ca, pe parcurs, a termene e sta nne unare, tnrnestna e, etc, , 0

ea mtegrala la , ' d banzi b -" din nri I

Ita cu plliple cuvcrutc pcntru 0 anzi se ram urscaza 0 parte m pnncipa ,

Suma care se ramburseaza (R) este compusa in cele din urma din doua

de destinatia , , , di d' I

. Imponcnle: principal (P), adica 0 parte In ere ItU acordat, la care se adauga

convenjiel de

, )banda cuvenita pentru perioada respectiva (d) :

R= P+ d.

anca intrucdt

Creditul care se acorda de 0 banca, de obicei, trebuie sa fie pe 0 duratli. relativ

.ilor de catre

I . urta, mai intiii datorita originii fondurilor pe care banea Ie intrebuinteaza (care

NR trebuie sa

ovin din resursele mentionate mai sus), apoi, siguranta rambursarii ereditului este ale clientilor,

vers proportional a cu durata acestuia, Banca este obligata sa se asigure ea

mbursarea se face ell certitudine la scadenta, deoarece in caz contrar sunt afectate trei luni si, in

opriile angajamente ce ~i le-a luat fa Iii de cei care au adus fondurile spre pastrare,

il agricol.

Literatura de special itate mai cunoaste ~i alte c1asi ficari ale ereditelor ~i

iuturi a carer

IUI1lC : ti de import-

"

e investitii (a I

.ei, in transe

.:. creditele bancare acordate dupa debitorul bancii ; .:. crcditclc acordatc in functic de destinatie ;

.:. crcditcle 111 functie de calitatea lor,

29

4..1. Princillaldc IIlmhllitii.i de pl:ltii illtl'l"nalionalc ~i cficil'II':a lor

* ORDlNllL DE PLATA.

Aspecte generale

Ordinul de platii extern este cea mai simpla modalitate de plata comull' ,

a In

comertul international, care este de fapt 0 simpla dispozitie data de 0 personna,

denumita ORDONATOR, unei banci de a plati 0 suma de bani (in valuta) in favoarea altei persoane, denumita BENEFICIAR, in vederea stingerii unei obligat"

~ ,II

banesti de natura comerciala. Plata propriu-zisa se desfasoara prin circuit bancar

intre biinci corespondente ~i intre conturi deoarece se doreste a se respecta principiul operarivitatii.

~

Ordinul de plata este prin natura lui revoeabil de catre ordonator, deci poate

fi anulat inaintea incasarii acestuia de catre beneficial'.

In lara noastra, bancile vor asigura controlul bancar in cazul platilor ext erne in valuta ~i in lei, in conformitate cu prevederile Regulamentului Nr.3/1997 ernis de Banca Nationala a Romaniei.

Bancile vor executa ordine de plata la extern pentru importul de marfun, cxecuturi de servicii dispuse prin fonnularul "Dispozitie de plata valutara externg' (DPVE) sau formularul "Cerere de deschidere acreditiv" (CDA), pe baza de documeutc, respectiv contractul extern sau orice alt document eu 0 astfel de

valoare.

Pl.uilc dispuse de finnele ordouatori-clienti ai unci banci cornerciale - vor f cxccutate cu conditio ca instructiunile sa tic autentice, complete si dactilografiate clar. COII!ill;lnd anumitc clemente obligatorii CUIIl sunt:

J I~

_ Numelc ~i adrcsa com pi eta a ordonatorului - titular de cont In banca lerci:lla respective;

,~il

_ Semnt\tllrile persoanelor autorizate a angaja plilli din contul ordonatorului-

li~llt al buncii - conform specimenelor semnaturii depuse la deschiderea coruului. n c~zul in care, prin telex se dispun atat plati, cat ~i orice alte instructiuni care "aj'caza patrimonial firma, clientul este solicirat a contractu in prealabil n~

ldillinistratorul sau de cont pentru a stabili impreuna eu aeesta un cod care sa

'!1lliti'i identificarea mesajelor sale;

- Numele si telefonul reprezentantului ordonatorului care urmeaza a fi cont3etat de catre banca pentru orice c1arificare ce ar fi necesara;

- Autorizarea de debitarea contuJui din care urmeaza a se efectua plata, cont JI carui numar trebuie sa fie indicat ~i alimentat corespunzator cu suma necesara efectuarii platii si acoperirii spezelor ~i comisioanelor bancii/bancilor implicate. In cazul in care la data primirii ordinului de plata nu exista disponibil in cont sau in

linia de credit, ordinul de plata, de regula, se executa de in data ce contul respectiv a

lor externe fost alimentat tara un preaviz din partea bancii,

t:ii COll1l1na' . ill

: : 0 persoann. '111 valtna) .

I In

Inei oblignt"

I ...., ,II

rcuir bancar

se respecta

, dec] poate

n emis de - Numele si adresa completa a beneficiarului platii, si in mod obligatoriu,

I

banea sa ~i adresa completa a acesteia precurn si numarul contului beneficiarului la

~, marfllri~

I

i externa"

baza de astfel de

I

! - vor II

)gratlate

aceasta band (de regula aceste date se gasesc inscrise pe facturile beneficiarului platii). Lipsa acestor detalii poate conduce la intarzierea sau chiar neexecutarea ordinului de plata catre banca platitoare (banca beneficiarului).

- Ohiectul platii, respectiv pretentia bcneficiarului care se stinge odata cu plata efectuata de ordonator. De regula, aceasta se defineste cu numarul Iacturii sau cu numarul contractului. In orice caz, aceste detalii trebuie sa fie complete, astfel lncat S3 dea posibilitatea bcneficiarului pliltii sa identifice obiectul pli'itii in propria sa gestiune. Platile se pot efcctua fie inainte de livrarea rnarfii, acestea fiind considerate, pl5li in avans. fie dllpa livrare, in cazul platilor in avans, bancile VOl'

Ill)