_.

- ,.

J~~ ~ ~ ~\!.~_., 2.00,3. ~ ~'~~ca..tt.. 10. ~i- ,i?~tc~ - .

. '

". ' _~, ,CAPI'J10LUL 9

"

I

l

'.'

-I

Ideologie ~i, semnifieatii

..

c-

~' I

Semnificatie ~i cultura

.. , ' .

'.:: I

. ~'n ,cap]tohd 5: ne",llinl ocuJ:a:t de cele dana Fllv,elud ale semnificl1rH. Am. Hisal in mod de]ibe:r!li~ uaele pl'QbleIDEl!e deo:paue ~i l"ul:ele]]ltreb~]'irnJiili [lsp!.l~" Cea mfliimporuuUa d i ntre aceste mU,eQ,ari e s te cum reu~eSiQ aeeste tl~]e:sui de graduJ dci 8~, sesrmonizeze cu cultura in care opereiillz.li?' ![J~dellin1!!,meSlpt3!r IIIlluU §ii CQl;lOlavi1li?'

- Am. mai ad,HtE c! 1nt~les.]l1] !OVi'l!l] re'i;id.a in te'lUtlJl hl sino. A ei t'~ nu esee 0 a~tivi~:illile ech~vah:.JliIt! Ctl ,S! fQ~osi un d~$chi:z:!1tor die cons erve PC:fIUl! 8! re]evll~n~desl.d anui mesa], ~rI.e: urile siU.lupwduse in interacliullea dintre tex [ ~i alild:ienI~L PrQd~.ci ra lesu lui este un act din<'!mic: ]]1 c .. :reambete ,el,emen1e comribu le in ~Jodegll]_ C1in~ te;':'l[ul ~i aJ.!di~I"IIUI S~[l[ membrii unei clli]l[,~rJ S!'lU sui:lcuhuri strtiif!$ '~.mi.~e, in~erl"lcl1l! neal se face ij~.or,rnli~ efo:n; C·O[lO r:il~ii]e §i. miu.u:Ue d ill care se inspirit cextelese 3.(mouiz:eaJL:ii destul de bine, dOllc~ nu c:h!iar perfeet ell celeale mem br iJ er

;'Iudientet '

In alte eaznri ,.¥!llele51'1dle Stu]E produse eeva mai fmtaL Lecture pl"'efe[a:t3i a futogra.fiJei de la N o/Uing mn peate- s~ fie mai ev ide-n'ta pentru uail, in vremece pen~m@lll]] pO:3!te CO]1lstilul motiv destres sau deza:cord. Ei 0 pol decoda CH aju~o:nJ:] un:~l cod opDzlticm~l sau negcciat, ~i lillill Co ajullOm~ ,ce]ul mai,.l!!l~o'r". dQmi'03![lJt. Cu alte euvinte, rninuiJ,e PflH care ei lnteiegpoHIla. negri,[, tinerii ,V]1l1:ii1 urbana ~i v i.olenta., pemru <I! le nurni numai pe eele pr.i I1'cipa1e., SI1~t difer he de eele pe care '1J~g Obsuver prespurn:e ea le-ar deline nlj;3Jjorila.~e<l cl Ut!o,iklr. El ar pU~eaii!Tgumeltl\a, dt The Obse'rver 1,[!!1 n!llJm3!.i.~m::sup une c:1 c hi lOrE .s~i

2,HI

tmpi!iJ.it~~e:sc ace]e~~J rh~£l]esurI de g~a.d'ul do], dar ]1 ~:i lrnusform1i]rHr-l(UI "alb liberal demecrar", i:~i i.nvIl!! d'~h()irlil s.\t-~l asume a.ce:asl.1iidenUUI~e soc~aUi, ftid de care FlU U p1J,~ea s! d,ecodez.e imaginea ]n runctie de oodudle do'mi~aJn~e san, ell a]re GiIlvjnte, pentru a, n in stare sa aju!"Iga la ]nn·le]es.l![rile pe cafe irnllginea in sine le pre$e.r1i. C]I[i~OHal ~] t!'D;:ml. lm,preunl. piC!duC' aces.~:][l~eles prefera t, ]:u t~ ace ~st~cjolab ora,re e itilOf~~ se c:onsli.ll]~e inu:·{1 pe,!'"soanl!, care are un anume set de: relalii C!lI s i:s~~m!ll dorrdIDLant de V\a]ori ~l-cureSh:d soc,ie;r,tijlii. Aeeasra este ideo[o gia

:>( ~ • ,~~ -

pu~,.. !:Ill '.pracltl!C<:i.

Ideologic

lli::is[l.lnl:l i m.uhe def!JWhii ale ideQlogJd Diferili 3:!]I[or i furO®esic termeuu] in diwfs'e m,odni. astfe[ inc:§.[ nUpUh}fi1 iTi s[gUt1 desp re l]pul de utilizare a 3iCe~l.u1ia in [lid U]ll Clontext Raymond Wim~ms (1977) a gllsit lrd marl [i~l!Ld de u!tUilfid:

- -

L, Un sJnem de credln~e csraeteristlce une~ llil!u:rn.hecl~Sie seeiale S<lU

, -

g~p. .

2. Unslstem de, c~ediLlt.e iluzorl i. ~ false ~dJe,i. sau 0 fa~s~. oof.l~riillia _ care pot ,eonU"llSla. eli c1!II,I;IOa$le:rea rldevarallti S~1i:! §ti i [IFfi.c;~ .a ,

:3. PLO~Std general die predueere 8! inle~enJ."ilor §~ ideilor,

Aocs(e;a. [Ill Sll!nl in [uod neeesar co:r:ltra.diclOrii sifiecare 1lltiUza.re poa:te im.p.[jea ~1em.eIlle din ceJela][e. [),H eletdentl fica numai putilill. dif'ei~lellliu:clee de ~ml!lmca~Jt s.a. ]e luam in ordiae,

UliNmt-ea 1". ~sllemaii3!p:wp1atll.de~elul.incare[Jisi.fiQ]O.!l:i~ fo,~o$eslc termenel, Ace~ti.sJ apeleaza ]a cl.lv3!Uyl ~ideo.logie" PU~[U a sri: refe,!;~ ]a rn;o~ul in care !uhudinilesufjJt, ,ol.'g!lrllzate ]mf~O form~ coe~e:nliL oS! t~l1'.lli, de: exe:m!p]~., lIin Gnll care <lire un <llll.!m.e Sle'[ dea~i~u:di]1lifala d~ ~~I:1ie:[Lltil crede eli, vreo dol an~ de ;aII!1l1tj ii vor da I]lITI.1Ld t§;oJ:r eeva "co]Oll:iThaJ verrebrala" ~i vor relolva.m:uhe. di~problem.ele nO;Ulre soclale, h~em. ]ll'ez:ice ell sigtlratl~i care este llput3tH~d InHo:rai\i'iJltte, deacest om fall de !lubiec:te pmcumi]JJmct~lI]TJ.He §:i pedeps,irea. acessera, c];asa.. ra s~ ~,i r-digie .. .Daca pre;vi::dl;lni1e~Oagtre S.urU coreere, atu[lci plillem; spune (;-.11. a:re 0 ideologie de dreapla. a:lIllDritaris ~1L Aceasta d1i. f'OlTm~ ~i cQeren~a

I

,]

I

2B

a~i;E!id~~dlor sale .~i it :ilIjUil3 :sal!e: im.b]ne eficient, Sa:lI. dupa ,clim:prel;l]]t~ .$iI!l(;ci:r:1l ~l,lcrurne!8'[odrndde (1968" ~ atl ll1dinJi le j~i au d.daid f'il1e:iFl

~d~otogji". .

Su·bj.eclUl asupra clrui~ psiho.logi i Inca se ceana este dac~. tdeo]ogia este dietermninata de SJoc,ietMe sau de serul, probsbil unic, de1l1hl!l!dhd ~l ex:perie:nle ale in[iividullli·. Marxi~!li, cafe lind Sa viI.da termenul C fl. <lpa:r~ifham:lu-le i:nex(;,hliS~vil;fde, ]eag~" lJ:u:otrC!e1funtli ~deologjEl.· de re]a~me $adale~bf pe[ltmma,rx i~t:i. ]l'I.pm] seeial 'care determina ideologiai e~re

dasa" di y~zj:l!n:ea munell, .

r

Ulilrzo,T-ea 2. Aceasttli. u~tim.~. ccnslderatie ne dnee direct la a d01llJO!!

ut~n~re.<I t:ermenuJui, dupa WHllam8.fllltr-.1'lde'llar, WH!iSims sngere:az~ ca. in fi£acitid ,. UlmZ~:r~rue 1 !Zi 2. se vor ()ombi.Qa.. Ideolog1<11 dev lne as[~~I. c:ah~g:oda ilniiloli ~i ~ false! ton~m]Ite prin C!!:£te cl asa conG.lldware i'S~ mellt~~e do:m.[nal[a II!sruupl'<! cl8!sei ][l1[l!'u::iwa:r-e.Deoa rece clasa 001;].d!l.!d~mlre de:tine prlnc ipa]e!e m~j]Q,i3Jce prln care ideologia, este propagall1 §~ d~semirHlt~ in 8ode:[a;[e., ea poa~e apoi s~ [!Ita as[feI inciH elasa ml:mdhla~·e ti~.-$~vadl S1iD.hOMQ~liIre:S! ea fiindl ,,1l:lltll1[1da'" ~i dBC~ co,reCl~. in acest ponCE HlZ~d~, falsitatea. Aces'~e m.edii ideologi.c:e inchld S'isle:me]e ed!uc!'Itjo'llale;, poUti.ce ~i ju!!"idk,e., da:!:' ~i mass media ~i .iIlidusti:~a

,[;a'ftii.. .

o astfd. de ~edllrii.lI. {'O~og;r.afiei. noastre de; ~a N ott ing H ill expUc~ fe:]ild inc,3ire se_lJJific-.ati:a fOlOgrafid deplnQe de l([eolog1:1! domj~l,s.nll1 1n caire fQtografiaJ[oGaJizea1:a chlt~rnt Aceastm: liClJeo.logie imp]i.L~. presupI.U'litm::a di ~ o~~l;ia repK'Zi]]!la <Ipa;r:atoml de dre:pll. Il,Qn'll~O;lelu, al leg.U ~i oroilliii in $Qc~etarrt:a.ll@ama .• d'S. polili:a ne re~p[~Zillt:a.- 'Iiuerii de euloere, pe de aWl [la!n'e, sum i\g:resi:vi e : 3nlisodali,. SUf:rl ei: Luata in. sine.ca un tex~ unie §i wnd.i vidu;S!]i~3!l. fQlognrfi.lI<1E ]?lIte<l sa! nu ne i Dvite eu neee:s~l:at.e .'13, gel1e.dim ,exact aceste rntelc,su rl - Dar, bhleiln.eJes, ea mJl P o.at!e f:i g;!n.d:i!i:i eajezt.independent, pemru (:~ este pi'!:rle aexperienjei ncastre cldtltrale: Iectura pe ease ,0 d~m acesle'i fl)W'gTafH esteafectara de lec:tIilR oelor!:ahe :CQto,grnfH C!!l)e [ep.re~!l[alil: poU~:i.a, c(mtroUmd demonstl3!lJJti slu rebel], In.~e]esu]''Ue generare de oriee ~e-x[ sunt determinate p:lIF'llill] de ce.!.elaUe lextt'; c,u care acesta pare a sem!'lna. Acest luc ru se ~he:ama~jIil~e;r[C~:x,uJaU!;ate ", eilhonda.ccstie~ dni poate Sa faca 0 colecIie de !llo~IIe~e ale pO]l]~ei~n sHuaUi de acest g.en pentma vedeacum forta ideQl.ogic2i. e~ Ie darificati.i de i,nteruxtuaHl.!ltea oferlta de tm num at de fD(.o.gr~fii. Sw,an :tI:aU O.913b} face O!'lna]jl~ detal]ata ~i cOI1lv.ingaloare

212

<I.. 1Il:I1ei fo;logram de pres.a. Este fotogmfra uoui p~Htis;t lovh de un '; - dem(m.slum:]Il timpul unei m.anifes!a[H lmpon iva ritizboiului di u \i1e;lrul:m, din Gro\Sveno.r Square, Din PlUlll:t de ~dere ideologic,. fotografia a]easa de HaU 1j] fQtogrllfi 11. :!lQaSU'a su['n~Jenlke.

UlUizaroa 3 este cea mai cuprlfiL:aWiare. iritr-i!ldev:ar. celt: trelulLU:z!ri pOI fi. imaginaEe ca ni~le ct.u]u~e .c~lne.7..eSll -primaesl.e ~1;I.pritl.Sa in eea de-a douacere, 11'1. dndul ei ,. este euprlnsa in CC:EI de-a treia. Aiei. ideologia este un termen folml1! pentrua descrie prodlil:cerell sodal~.3 inleJesnrilor. Acesta esse modnl tn care Bartllie:s il fL')Ioo~tecfi[1d 'Ii\CIrbe~le despre cenotarori ,. adk-a semniflcanji! co!'lc.l'taliei., ca. fjj[ld"retorica ideoleglel" .. kleologia fQ]osili1 as:t.fel este SllIS3.U!l!Qr infelesur] de graClul dol. M it!lJ:ri1e ~i '\I3i]Qrile concrete s.unt ceea ce stun d,lt.odtl1 ideolo<gk:i ate c:Jrd man]fes~d vi:z:ibUe ~:u:nL

- ..

Semne, ideologie, mtelesnri

UrmatOfIi1[ exempln ne va a. juta .s~ cJarHlcttm. modtll lncareideQlogia op.ereazf pentru a p1roduce !nle]e3i.dcu ajuroml Slerrme~OLMske- (1979) a amllizat nn progum de televi1:iune ed.utallva transmis de BBC la 1 martie 1 ~'19. Emislanea se numee Food aud Ptl'P!~laJi'cm (,. Hrana !]l popul.ada"). tar Meea cenU:'llHi em, ][1 euvintele mfll!J.eIltarr[ul[1i :~AsUjzi slim cum sa prudaeem destule alimeere pentrua h.rll]1Ll 0' populatie in ooDltiul[la cfe4u:re, ~i tDru~i multi oameni inc-~ mor de !oame decareee so]upUe ~tiLtllinc.e lID srunt p1Jse in pta!c[~ca .,." Argl]][le{llii<l~ia este COMI]mitA de u~ material nlm;at In Peru care ad.ul contraatnl din:lle~gr!.cl,llwr8. :primitivall unui sat andin ~1 ultimele euceriri ale ~lUnrd ~i tehnici i In oro§'e ~i io. zona ,eva mal dez voha:!.Ii.lI. eeastei, D3iI ,u)east31 idee esre, de as:em.ene3!, ide'Ologi,ca: dedarilli a de rna i sus estes,enmlfica.tiy,a. duar daclI.cei Care 0 fa.c.e ~] andienta sum. membrii unei cuJruri care. pune pre] pe ~l~hl£1':i. AceaSla ern i sluni:': este SU1.!lctl.lram In ju:ndm:lO_i .nl'Umile opo.dtii manifesje :

~dinla agriculturii : agricultura lrnd il]011,1I[3. ecocomie de piata : eeonomie de S:!llb::d$teIii.~ ora§ : sat

copUca gurl de hi~fiil : copii ea mana. de lueru progres : c(l]tura st:<ltit1i..cl:dka sen im bare :. ira.d]~.ie

213

Profunda OJIozitie bh1ara care stmc'~1i,l,rea:za1JJc,eas_(;; .em]siu~e.e s.l.e a~a,dar awe a dhl~l1e g,liin$ii :si rwn~iainJii. Strucll:lnlp.rofund~ a emrsn .. inn, cadrul s~u ideoiogic pO:lIte fi exprimat asifel:

Hoi .SNlntem. fa~~. de ei a~;13! cum ~tH~Ja este f-a~.:! de nan~§!liltJ'a"

·1

I

. ~],I!ls:tr;3!tiaM 1l14[!1caleva manif~stlir] ale aeeste] 8tFiIctn[i aJ e:mfsiu~ii

. EacS[ere~]i~ra d~,~i ?~mrrn eel dJI'l sta,fig1! siCbemel:. ad[c£nois!llY~l'ibl1~: dar s:' ~efe:d,Jn plmclpal~:a cei din dreapta, <ldjc~ei S<l1iI non-.ft.iinJt1. ~'Il prnctlca. acest laeru se real izeaza eel ,m.ai cla.1' ell. ajurrorull!lllor inlltmme:~te :(;I]]n ar' fl ~O~l1] in G~re comemariut ~pJ kii: pe depHo, daciil. nu chiar ifllr-Omlll1l:(~ra dZYn'JJlnl.wa~, valorile ~1 a1tdby~ele unei cll.]turi a

2.IS

non-~(ji~~;ei, dar l;sandit!~Ie peeele.ale Ii::ullmi:i care valoriz.~azi ~li~nla $~ fiepresepuse ,]i ]u8i~e caatare. AceasHi. presU'punere cum d respec Ii ~eh;: va[o',ii ar fi inn~at3i't de fu[ldamenn.t~e. de larg i~pan:a:!l]le. de naturale, :in.c1it R!1!. mai este' nevoie ,sil: se' ffac~, referire ~a ele repFeZ]nt.aJ eeea ce ~;larth.e-s (1913) m,:!tne~ul; "exnominare" , adid ]deologie pus1'i. in pracUd .

-o . r'

J -'. I

'i

De fapt, in emisiunea ale,a:s~. de nol esteverba despre ]deO]Qg]~ ~tiin~e:i Sii ruua:m d~e,pl ex.emp]u HuMn~me 1:5~~] 15b. E]e reprez.inla sem:ru.fi.cO'imil dl.f\f;rh~, dar c are ~y a.celili~i semnificar, cO]1L'Lfeprul pe care, [rebuie s ij~l det.inem deja daca ll.fem sl Iote]egem semoul ,,§[i]nla". E:dst;, evldente di~ere.[J~e m<:'lIll.ln:aie ~n(:>ee!'l ce pdv.e~re 5tmniflic,anli.i, ~<I:l:[!ude:~l s;e:mnificS!til'ore'sle CO!ll!lI!1! amlJe]or semne, Un ffieim.bm a~ eulturii non-sti ~n~a. die ]adir~pta structurll noasne, va avea, .inevtl!libil • .0 c(J!ficle{l~ie d]feri~ de a. [loi!ls.uli. Se.wtifkarm.rl va fi I"lce]a~i ~nambel.e c,tdru:ri > daf semruficatu~ va Cli!e.ri SllOOtanJ.i:1!t ~:a:f d]fe:l'ie:llI1i· sem.[IJifi.cat]]Oi~este d'iferellta de Ideo1ogie,

'I

Laird. do]]ea nivelal sem:nificl3jI~i. ~iiillla este ]niekasi1 prin mitul barthesian careinelude coneepte precnm aeela conform caru]1! §,tii r111,111 va fl ldd]l.la ure de a rezcl YlI dileme[e" :s!l.iI.flUci ar reprezenra abilitete ill ~rnanc~ de a ]~IDde,g;e ~i dom]i'la fl:rlItli,u:a. at duee 1.;'1, cresrerea prosperitli1H miill!.e:n!lle ~i a :sjg~~!l.tei noasrre ~i ar r:epre,z.elJlta unul d intre ddo[ He r-eaUz3:lF'ilor umane, c~~oU!tme sale Slltlllt. pdn urn!8!!)e, legate de morala ~pOZ.ni!v3 §j valorile funqion:de ~ ~(iint8! esie Inl!n~ ~] ~.una. Bine]ntdes, eld~;ta~i un. c:li1rent i.m:poui va ace.smi ~H, ell centra- conotati i adecvate, l!'!t~Lfl~~ in subcu]flllr1l lecollogl.,ti ler, ms~. mi u,l!] nosnu dominant il:OI11I i ne exaCi[ 'tip~l de ceaeepte preze;nU,te. mai sus,

216

-' . Ate,s lie ]nle]cs~d de glTad~~ dOl ale: ~tiin:tej 's~u'lt pro ~:lllse de ,citlFe

',:]deoJogia do.mhllJld, a cuUI.I:rU. 11011Istre. care vede lstoda ~i3J pe un prcgres, s,cbjm~a:rea ca fiiml h:uwit.abiHi. ~i. ~Ildr-epta£a hUprellfJ.1I1 binfl, ca~ iilCOrd,1ij,o mare pri'oriullt-e im.bu:fJ:~ta~~ir~~ plcl}~pe:rit';aJtii ma'[:eriale ~i care, in fond, esee. capital i$~~" ~I C'o~pe li tivi..~'nsl penlru 0 CQm(!~ irate

. :agricoUli tradi ~iO_Ilal~ cum e ste eea priille.ntaMi tn nhn, i1Iices~e semne asociate .~mn~] pot ~a fc;l de hine sil ,conODej\l'J:::il1st~a]narea,. eeva lllt care est~ b.il:'le sii n;~ te 1ncrelj. me:fljF ];mIearOlaFrre ~lil1Je sa actieeze ua .m]~l1l il]i~~ei ea repreZe:!];~and "i[lslrumenu:d1l'l1'lgic!!] ce;]o'll:a.ll]; puterniea, rns~, 11.1:1"11 noastIai"; <lslfel. ~~@j:r psrea ca ~ce/J~en' sa! nuse inca.d!rcze d,efeJ ~n ideologia care v;a]o:du:az!:i !I'!(r:~o DEli :m;f:I!ro I:'I:IiSIU,~ c~i1e [estate - ~~ iflce:n::ate,. a:utQlflla!:ea sn'abl,'!llUor ~ la i]i:lIbu;a~ Hm~, ,eonUnu.it!ue;a.unei oomtinH~U ~~ :11. UJ1l.III~ anum.em:od de vi;;UI dlt:c;:!ii schlmbarea ~l i,mbY:l'1!:i.[~~iroa- vlIzand ]S~orii3! Cit fifl.1d ceva eicl ~~,. ~i IJ~ 0 deZ;vOlmre FlI[~lgre:sivii.

I

Sel:tUilj(i.Caf~e Figu.[ll 28

hes[ p,mgr1.lm, ~1[l este iU.Qld special sau indrn.at.subfe.cltiv spire 0 poziUe. Elf3.ce parte, eateate ~e]ela:ltie acre de cQmunica.re. dim:r·,1J.tIl- p'(nces jd~o]ogic de se.m[lifica:re obi~,nuit i'n 'care esenl~al~ Sl!Il:t '\Iilli]od]e eonetare ~i Il1!rnuile eo.m;u.ne 1[I!:l.lu:rot rn.e.mbrHo.r ace]ei c!.dtu[[j. Si1og\!rul mod Tn, care pOllte' fi CQnsaCml ~i menli.llill( ceea ce le este Iorecmun este ~rifJI uliU.Z1I:rea frocvenia <I acestor valof.i ~i ][li~.urI In oomunicare. De flecare dall1 carld. este forQs:j~l un semn. el dm:e ~~m.eIl:1inef~ in ~ialall .semrufK:<lJtii]or sale de grad ttl dOl ,ad:E ptntflJ! cuhura respecli v!'i, cam .~ i. pe.mm uti liz:uor; ASlfe] , pU!t~ concepe Un modi:;:] ~r]lIngJl.h,dar al inlellie]aliiJot C,lIre :s;e s;ta.hHesc, COl ~?f:igwrn :2:8. ~IIDH:nei3~i i~e d]~Ulle deme:nrrejnd]~;3Jle dJe 8igel]le dubre ~e~l_fid. wale, de 0 lI1[JUzare f~ec:y,ent~i pentm ;;!!. e;d-!l~ilI \j:] a se deli7olta .. UUl~~mmI se..m!lJ.:i]l..li ]] pasfieaza as~fel ~n cireui[ ~i me.I1i~]ne mrnuile ~i wJanle CJonota:meal.e urlei cu~~d 1l11JJilHli reaq.i.o1:l5ndi ]a foJo8irea lor in

217

oo:muni.care.Rela~,ia, dimresemn ~i milW!rne sa~ ,conoUltme sale, pe de I) ~!ilIrre. !Ii dintre se.mn ~i aUt': semne, pe de aHa pOlrte"eSle ideQlog lea;.

Seml'le]e d.aJul"!1itu:riIOi.f, ii valoriler Q fcu,'rna oortcFeUi, legithIlandu~]e §l tl!d~du.':.le pub]ke. U"liHzj:nd se:m:n:e]e" no~ rn:ell~i!1em 0 iCloolQgile. ii dam vjaiii!. d®f $IUIHl]['l la rhd:!JJ:t ucstru r\')rI1l3~i de: acea ]deologje priu Jraspul'lsu] noetru dal semnelor id:eologke. Cafld' semnele fae piU bliee unele mitur! ~~w]Gfi. de faplle ajurrSi ite acestea s!~~i pe:rfot:me:ze funclia d~i~eJlt]Acare C1lllhil!l.M~a ~ ailic!1 Ii abHi!~azi1 pe memorU 'lU'l.ei cuu,m] 8ag~i idemiflce apOO:le!re!lltiSi ra culw~are.::ipl:c~iv1i. prin jrl!tern~ed!i:!lll ;8icceptarli unor mimrl ~i \i'ai[O[~ imtPain!j~j~e C~ eel b,l~L EII,B ~~iu ell suat file:mibrlilal eiv]l~Z1Itiei me]~ ocddieliu:ale deoareee, pentrua da !'Iulliai una dlmre m.uhe]eidenlmcih"i. rn.~e]e.g ~d iIlla eu ajutorul aeeloras i mituri ~] c) lrrz;e~trez, cu aceleasi valod leOM~al[e ca. majorila,tea [oc:y'uoritof ]ymH eceidentale, [mpa:rlhesc ooeeali id:eolog.iJe C1ll. com:paLr~o~ii mel, in [erffi.enl cO[lcreti. dau Uusual.ii1or 1.5a:§1 15]) valori po:zJt:ive" a,co:rdam.1u-le un S!1lIt.1lU. ~i 0' 'cled]hmti'lb~ mart .Nu dan aparatula] ~tHn~.i.fiG min i~lI$tra~ia t5;b,a~a cum a~ purea :5.11. (I me ell u~!.!.dl1J.t!; i(:OflO[a.~~a cai §.liinla $UPI.]:!1.e om.u] > ]1 cople§~~[e. lclJe:Qilogia mea este detC:tn'lil'lanlil in Jcee:~ ce prive§,te ~emniri'ca~me pe Icare ]c g,asesc ill in~em(;t.illllli]e ell respecf~.wle SellHe. CO!~o~8i[.orli ~] mimrlle mele reprezi~rr1i~' cum afipaa BlInt~~. "re.iorica Ide:ologiel meie", •

'A~<iJdar in aC1easUi a irela ut iUzal:e.. ideologia ]ft:1 eSlt: un set static de va10fi~i mo;di'ud de a; vedea ]l!I.me.a, Ii: i op.r.iiI('ilic;a._ IdJeologiLl m.acottS Utl).lie pe m[!l!~ ea u~ membrtl io_d:ividua] aru tldt.l!lrH me]e occidental]e bazalepe ,~ti;~nt,llOcm.aj prin ffa:ptul ca slim capabB s1t ytm~l semnele,conolilt i ne ~imiruri]e ~i sa re;;'lJi:ti.QI1.e:z ad!ecvrr~ la aeestea. Par~icip'arid. Ia prncticUe de Stl'!lll'llific:aJre <I[e t"~],tillTjj ~~ .. e]e:. eu :(-eprezj~n mijtocul Prlfi c::weideorogia se pe.rperu.em. intelesllrHe pe Care le g~esc i.nJtI-41n semn derivil, (liniJp,eo]ogla dl~11 cafe r~e pane at~l~(,;;mnel:e., cal §i eu: g~s]nd aoes~ern~fJJlesuri., m ~ d'efil),e~c pe mi]lJe IIl!SUm.] in re:1a.lia cu societates d~n care faJe pa~le.

Acea:sta !u1J!liz; a id.eo:lo giei ~Ui [ltd PQ8J(e t1 vlzuW. ~.] ca~mp]iciind fapwl c§, ~ol~ lufm parte la ·e:a.F~ ~Qdeg!ll. cit ~EUnta es ~e neu[rli din ~UHCl d.e..-ei(]]]e.re so cia] ~] Ccll. beneficiile pe care le are socletatea bazll1~ p~ ~U~~Jl~ sum egal distribuite, Tmtli] aeest lueru nu este . .:lde:v1inu. $liin(a :§i tehnologiasent legate in rood intim de capi ralismul pan~i.a.rha.t A'l.'iElllls(a, mseJm:_!l!~ rI!~ d.oa:r·~ ~,lljrni! '!tste ll.umiZ'3!la. :pe!Ul1l a cre~te [lw.fiturile mari]or aface.rri ~l :ale c1asei (Ie rnijioc, care bcncfi.ciaza eel mai mu It de eJ!, ci ~i cas[i~n1a reprezim:m: I.u:u.tl dinlre .modu61.e de ,exerc:hs!(e !'t. une] pul~diSioc;i.rde cev'a mi!i gren de defl~ll. Oa:me:~H d·e SlHn.Ui sunt educ ali in l!I~iver.s.ila~L ia f cei 'ClIre lind $11. reu~eascii cd mal b il.le ]fi S I.s te.mul I:Iniver8~tar SI1!lt cei p~l)v¢fli~l din fJimiHi aie dasei@r de m ij loc: eEl i. CU

I .1

I

'I

.,ed~cade sll!ped@arl [II.! m.!flulli ca devin cl\1lisa dO!nlRawt1>:I- ei$i pr-ov]!l . 'din aeeasta, Asdel. ~[i i nlaajma lamentinerea. stru.C:lurii depU!~ere aCNale.

S~lBntl'l este ,u::Ud lILM 10 poUdca. ge:llillirHor. dt ~i in poJitic:a claselor scciale. In societatea !loa.s,na., o.3!m.e:nii de :~dhHil se rec~:iI!Ueala III m.uU mai mare rn1isurn. dilJllre 1lli8Jrliltali docal dlltUre fe:m.e:i: :acelJ:~rn.pE nu il,f~ nicj 00 leg!m:ra cu dj ~e:rentel.e inMscllIte Mu ]1;alura~e: dfn[re ba:r!baii ~l fe~m.ej!, cl este 0 p.1lirte lntegral.1'[~ a dlierenielo]'- socia]e - §ru deei ideelogice ~ dil"1ltre, masculiaitare si fem]J![itam:e_ In ulE~m! iMtil,['I~~ ,. §liitUa. este un mjjlQt de ,eXiercHar,e a p1.,Ued:i a:su~r.<li ~1J]1]lii filice; asdel, dacll b.rirba:t~] ex~Kh~ puterea in lumea sodalli'i. pare .. ~.<Ilurai" ea ~ce$S~ putere s.~ fhl exro.i:ms:IJ ill] a_supra ]ulnU flzice. ilercepl.ia. d!orn~f!a_ma a fern;eilor care se oCUipii eu ~l]il!1t3 ,(cu e.xJ:;epltaJ C!!11iu'ilor ill care este:vom\8! de~ti~n:~ Cl:I SC()~ri le:rapeuHc~ sau legate de ed.uta.tIe, [:lrec~m m.e(UCilll:aJ) [:),;-eS1l1PllUU::, in eeea ce le priveste,' (I lip~.a de fenJ!nJiare sau ~e]put·i~ - o!'lJ.n~ de ilWsoli t, Aoeasta 'i[l~eamna ideo]o'gi-e ~i :acli:~l1ea el dea face dimiblJlH,ill. ~:lluerii exis:temaocn ::i,Qcieta:~e rtaf!e .. fire:aSJca "~:i "oamrn~a~.· .

Co!t.cepe:reaide'Ologl~i lIM'l:] cudnd C1I. Cl rO:f~. po]il.k;:Jj aC[i:v3. in sOti.etiillt.e decam ea un s]s:rem die idei san un modi de g~ndlrte este re.h~~:Il~ J¥lai ];Ie ]~rg in sec~.]lliru:a In:n1JailO'are. Oid, J"nvreme ce ideornogia eee un mmil de a da un 5e~s~ sensul :pe car-e !!.ce!!s:~a ][ oonferii<li:re ·~IJILI!)'~deau.a 0 dimeDs]-un:e soc:irui ~i :P9']ir~"lL Fblrivi( vbjuiJ.ii. evocate, ideologia e8~e 0 practlC~ sod!!]~.

Siintelegem ideologia

'i'e(lfia ~d!co~ogiei ea 0 pmcti.(:~. a fi:l£t d!ezc:vo][;:u:a de Louis .A1tbrllisser 't 1971), lUI m1lluin dea dona. ge['l.er::3J~ie ill:l'lueflla:f de :id~i~e hd Sal!l~sl!lltt ~~ Freud §icare a adus aSlfe:] teorille st:n.lcmri.~ ~~a[e inoon;:licllt,Mh.li lnspre le<illr~Ue mai econemice ale lui Marx. Pe]![lrU Malr1i.. ideorogia reIJfe~e]ttiol! ua ooncjep'[ dcsllIl de simplu, ·Eacjl1]lr.in@le'<I mij~oaoele prrnl1 cllreidJeUe cl;1!~dor (;o'IJJdudHoaTei3.jI.lIl.ge~u sa! fie ~oce"U!tt in.socktaJ[e ca l1ind no~m!l!l,e ~;i. narurale. Orice C1il,I1,Q!l,!}lereesl.e ro.ma.t!i pe crile~[ii de chul :aoo iRcr~sie. in sifl:c"odgini le s ate de cl.3sa ~i QJle:reaz:1i ~n SieJil:SU~. preferirii iJ:il~reselor respecti vel clase 80d1l1e.. Mar.N. fll~degea c1i. memfulrii clasei . $lIbOrrd:onate,. a.dic~a fIJi elasei mlulc.i[oare. enli!':!coi[ldu~;i spre a tn,teIege

ex[\lede[lie1e lor sod ale ,lda£Hio lor SQcilllt ~i d~d pe - ei f~i~i pdf! i I:ue:l:'medilil~ un~ ~et de ~de.i care !.'II:! s,~na~ ale lor" d Carre p~ilW die la 0 da.s~. ale carel lnt>erese Clco:nomic.e, ~i dec:i. pciHtlce ~i sociaLe" nil numai cd diferai de ale ]Oir. d<lr Ii se QPuIIil'l mod act1v:

-,

SpW! S.miQJi-a JflU ~m~ 10.0.11

Gonfonn ,ht]] Marx, itieologj:a b'ul1~ezid l-a ~]ru.up e mlJnc~.r[lr.d! <lid k~ proletariaml, mir-o stare defalsu cOI1:;Jtff.7l1i'i. COIli~tiin~a oameailor d1 slim ceva 3:Illit:tme. d se le>liiirunu"'_una:[Ul]m]~ maGI de restul s,odet~[U - adli e ~ sensul ,0 care .~~ rut!] e~eJ(peri~I;e]olr ruo:r seciale - este pfOOu~ilii de: SJodc:tate, nl.l de llinu.r.al sl'l,\}b]o~o'Sie. eo~m_fl'la noastdi 'e$i:e d~!.ermina~a de socJela.t:ea in caR! ne-sm nasciU[. ~i [II] de nf'llUU3. sau de psiho.lQgi.i1I r10iELstTli. individy:all1.

III farogmfia CSiFe repre:dru1'i eieenisile d'inlre: negri ~i politk. din c:api,~ w]ll] 6" ~Il'1e:mregasi ~fI ~mfllu al a.aes~eile@:rii PUS!! ]ll prnctlcll .. MemliJrii unei clase s,ulmrooil;;ue, fie el !J!egd saD a]bi ,. (are :aiU dat. 8';:118 8IceMei fm'Qgrnfii pdn inte4T.l1:edill] "id.ei[o[ dase]o[ demlnaore" (adica rrutu:rHe ai.llilm: dm elssa de JID1J.ijloc). ajuwg la (I "fahaicQIlIt~t~ill~:a'" nu doar refetlrer 131 fo~ogmfie: :si hI. ew;l[lmte1Wlek peclIre le pOFllreU~a:;!;l! aeeasta, dar §l in oeea ee-l p.ri:ve:~te pe e] in~.i~i ~i ~Jalii~e lor &fiCia]ie .. AoeSle . ., idei ~]e dasel oond:li.ciUoa:re" ]).wpt:lQ. ca. se;mo1ficatia. ir!ddemului. slf1e chtat~ 11"11 aamra ti~.eriloil: neg:rj - '1':] smrnl; iilg~!esiv], nesupusi r~l~ de: [ege ~;i (j,rdinc ]n moo "n a tmili~" ~ oS] c.a po]jtj~aTrepl'eze[lJta age-1'I.!iiiHpiarti;aH ai unelleg] care es~e Qfuiiecliva ~l ega! apUcaMUi lU!llIfflr due]OI ~ocieHillii. COI1}1iinla lor este ded j'>bllug~.eza.", ii.!yf"Otogmfla i~i ~.[lrOO1],oe" dliEorH ea fUnd ~,U:biectB 'b~l'gre.eli care i:j;] accep[ili re.latme 01,1 .sjsl~n:ud socfo-economic C8i fi ind co(-ee~e ~~ oonu-a]e,cre~du-~i astfe:l l[Jtelestlr.i]e~ "s.imlu]ul cQITIun" ale experiel'llelor lor sod41e,cum ae fi aeest incident, Aceasta.reprezintl1 0 fal$1i 'cOlil$tii.Ei:];a, deoeeee ea neaga ·]n~elesw.l .. 3'[J:ev:arnl~ cum d. acest 'co:nl!1l.tt este: (:a.uzat de re]lI~:ii].e de das.~, ~l !til de mltJUfa n:eg~j]()r: disperarea lor este C3U211ll die poz;itl<l. 10:1: lntF'"O secietate care it deza:va[L~[lje1iz1.i. in mod consecvenE §i. ,care fi3J'!I'GrJze1l!Zi astfcl alM~ dasei de mlj loco Ac;[;:~"s!ii cJon§t.iinta ml! poare: ~de~ poUI~a a~lI oum este "en a(l~'I.~tat" -a.didi age[!)~i ai 1I1nei le,gi desli:nale ~ii OOrlserve irue:re,.se:le oe]or cuowere ~i putere - ~i deci sa ~uel'lll~ statu qUG-'-u[aeesto:tol in dud a._ ori.drei for1e de scbim bare .social~"

" I

'I

'i

I i

220

,COl:'lcepl1!ll de IdeoJog~e ca. falsi!. con~lih1L.~~. a fos[ <l!la~ ,ere im.poHilirit in

'. ideQLogi!1l. lu~ Marx dieoa(ece p~rea sii eKp1]c'e de C{: maj:oih!:!~ea Oanl(;nUQll din sccietatea Ciilp:il;i! isdJ accc.praM unslsreta socilll~ care ~~ de:'Ullv!lnlaj:a . Marx credea lo1u~i d "ooaIHa~ea" economlcaera mil i innuen~~, Del pUlin pe termea lung. dec:aJt~~~o~o,g~a ~i .~;1i mundwri1 M[ .. eaJz1i in mod ~nev.ha:b]] Sa. [as~oari!1l~ bmgbezi 1I.$i sa :pMldud. 0. siocjeUte ~nc1l!re nw. va: domhlx:I 0 d1l8a care sa e:)!;ploateze majerltatea ~i pe c~re s~ 0< I~M astfle] ]fitr~o stare de fab~. ,c()i.f.l~ti.klll3J.~[Iu:-ios()de;Ll'I!h~ (:loretta $] ,eg:aU'!3:ra nueste nevole de i9.'E\@]ogi.e, deoa:rwe ffIDecllre: membru va avea QC.Q~(]ln~ .,;'!dJ~~r.aU!." refelltQ'lIre la sine ~l ]a[1ehlt iUe:: sale seciale. Supl~a;rea [illerUo r negri ar putea fi v.b!Jl3 .. , inl.um]lm.lII.8Jces[ei (~odi .. , ea lill"l semn ,c~ "n':al.iltare:m:" _lQr $ocio=econO'mic 11 e~rJ;il. mal pillemi.d decal ]fic;ereiiitUe ideo'lQgie~ dOrnlna[lte de: 3J=rufil!ce ~a tlCJCeprei3:CeaE~a ~cille(llogi,e,

Fe m~sud ce secelal XX a progres at, a d.e'!!e:nH wtu~i d lnee ~n ee m!:d elar ci'l: nu urma S1I. alba. ~oc 0 :rbhilmre a WlpiL1l!~ismu]u~ C~ ajulQili:'Ul line] revo.ltllH i.IUer!f!e,§i c~.[evo]1lttia ::;ociaUsd. din Ru.siaDIl Urm,a !l:1i. Sf: riisp:li~dJe,asd ]n restul Europei, t~ Iumea o cddelull~a. 'foln~] ,. eapitansm!'d~ncll ~] dezavant:aj,a pezmaJor]~[.e<'!lmem.li:tr]~o'f' sai~J n expklal8J trn! be;v!efidul unei milllu:im.ti Pentrua expl ica.llCe<st laeru, gafldHori m.arx]~U prec'l.lm Allhusstr (1971), au ,d'ezvoha ~ ,0 ]:eorie mal soflsticll~ a h'loologiei, care a eli,be:rnt aCI:;!>l. cQInJ:!e~t de rehl~i,lI delipcaumler'eCE1.d:~ deiilpmphUa :pe ca:r~ '0 ave!:!. C1i.a! ban. ecoElonlica 11 s,clI;ie~~ii, redefiaind-o mai degla1ila ca fliJld unset de prac[id C(H!'J:li.llJUe §ialm~CILl;p.ri]u!z3!toare 1111 care pa,rHc]~:a. Wale clasele seciale, ~i flu dear u ~ set de klei lmpuse: de ,can'e 0 das~ OlI]reill. fil]Jlul C3. teate elasele paHic[pa la aeeste praC:[lcl nn jfiSe~,mlfl!~ c:1i prnclidle re~:pec[j.ve ~u mai serves.; imereselor d3selof ,dO'lll i [IaIlle, pe!lllnl(;a maJO'lhalea 10.[ face e'x:acl acest lueru: ceea ce lrlSeam:oa {:ii kleQ~ogia.e;nem,~i efi!cieI1Hl. ehiar ded] :1lJ preslI!p1J;!l M;~rx, p enu~ ca ea filmcUon.eazii din iFllter.igr -est:e 'tl1sc[]sa adi1'inc Tn m~d:!llrne de gindiife; ~i ill modul deviala al (Il'l~r[l]" clll.selor.

~IildiWl:d]eflli ~oc ~Ilah. deexemplu, m.1 :S!JIl!t ~mpuse f~m.e.i~or din afara aCC51lill.i .sl$l:em al sel:ului <l!fl:aL la pu~e,Jre {hj~HD; i[ls:!'i~ purla p.anlQfl cu~oc 'inaU repFCZ]n1!:i'f (I prnctid icleo'h)gk~. a p:u:rbrhamh.li la. care fe.m.eile c.JQrlsim[ prill ])iarlici.pa.re :poa;t.e ceV!lJ rn.:aj mJ!lit ded:t Ie-at oere ideologia ... Ptirtare<lIQ[ lI:ccel1tu;eaza a nlJ Ftl in: p~rEi. a]e corp~hd femeH p e C~re ]J1i3ilfI]arihall:ll[!)e~a lllVli.t1'lt sa Ie oO!Jls]de~l:I'JJa. f]J alrllctive pen{[[I bilirDiilti - fesde, ~:o]dl.uile ~i siinii. Fem(lla partidpa in aces't. mod. 1<1 ()o[lSlnli:reru Sa! ca. ob]ect lItraCI]V pemm p[ivjre1l.00i:rb<!ltlLlhl~, shiY~!ldu"se astfel sub pu:rerea .lllIllSCld.irlJ1i (aceea. de :!)j 1 se a.oord:a .s:3iuretrage aprob:a!lnea actelor sak) .. PUmtf,ea h)r Hlim~t:eaz!i, de aseme:nea. actlvitaW;f) flzid1 ~i

221

puterea - '0 fat s;1 Sf: clatine ~[ Sa se jrJJ~te cu dif1tuha~e ~ astfet, <Ii=i puna inse.a:m_:_ij~ a pUIliein prac[ic!i subor.(lonareafe.rneii j]1! p'8!lri8lTh.aL .a f:emeie eu r1amo.fii ell me in:ah es,te!:!cUva. Til!. ditectia rep.ro'CiucerU ~ i reC]lC'ld.arTI ~ Illtele5;ill.F"Hor pat:riarh1'l]e ale ]deH de gen, care prepun m:ai5ci.dinit8i[(l~ ca. lI'l:i~ mal [Ilillu.ern:ica .~Im:<li acti Va ,iar ~eiITd~itareaJ, rna] Slaba ~i pas;iv.a.

Una diIliU'e prac(idk:ideolo'_gjce eele mal prc;2!em.e ~i mfliinsidiQas;e estecea.· denumWl de' Ahhus~er "interpelare~ s!'!u "ape] are ", Acest eQ[Joep~e'ste n~ilevaJilJt tn mcd special pentru 1 uerarea die fata j deoareee se r~fer.a la oeYi3! pracUc1!Iil in fiecare act de eomanieare .. O:dce eomnnicare se ad:re5~:1I:za c11liva, i Ill]" a,d'resdnd".H:e C~l'li\i3!, n pla.5ellll~. p~ aee ~ i] re>t;ei,j [oli tntr-o rela .. tle sociala.. Cal1d nere.c1!l~oa~h~:rI! pe noi tn§hleca. fiind des linat<lrij umli act deeemunicare ~i. dJiPundem Ia acesta, p",njcip~m. la propri:!! noam:! ,cons:(["JI].mll'e 30ciaHi~i deci ideologica. .Daca .auzJti. pe gu~ad~,._ ."Hei, m.~ ", fie va i[!t.oa~Qe~.i d veld)~I] cine este, eli crec:lh:n.a c~ l:I~j ~)il.ue!li n .l:!.pelaE, fie ~g~orali chemarea. con'!{hl~i ,e!! nimeni, dar <li1J",O.hli(' li'imeni nu d poaie sufg1.\ a.nfel, respingmd. in acest ulLim caz, rd3i~i<l pe. care 0 imp~]c1li. respectiw. ehemare, o.rke act de comunlcare ne hu.~efpe.ka:zlli S~1Jl ne~.ape~eaza" inu~u[l fel S9!1Il ahu]: 0 pe:r>E:cbe de pal1!loflJ Ol!!. tee inaU. de exem.p[u.]i 31r:i1ge pe femeie s~u pebarbat; eare dS])lnl!lildaces~d "dl:em~ri" - PlT~!l fapuu~ c~ it pO!'lH11 SRU le pl<lce _. ca :s~.b]ec~ patri arhal. Femela CIlII'e se reclnl~a~te pe sine ca desU !J!~U<l[ pl]uii:llcliu=i se pozil]oneazili eu ,obe-dilenli in. eadrul Ie]aUiloI ..-Unlro s:e'ol'i~ ; haTband canlia i~ p~aee :si~ru vada purtati de citre femei se PQ~~~i.on:eala. ~1 e], fud di lerit; fHnd .~apeli1l.~~'(;a deti n.and purerea.

. Inexact .ai~da§] .mod, daea ne 18isam ~pe&ali de reelama din ]lus.lr<'lti.a. 9 '(p. 130" \IIOrn adopta po:~i~la soeialaa s1!J,ilieCiUlui de sex. masculm ap:ar~inanc:l clasei de mij]oc" A accepta ideeS! femininului ca PUf ~i a nnllstuUnU~.lIi. ca ~~rpe eare corupe s~ 3. ]u.a, d.rep'E ,o~(]eell 8:im~1llhli OOUIlIl"l faplul c~. bi\rbaml este seClud.lorut j. iar femeia esle sedu,s ~ reprezl n:[~ 0 p.r.i!C~] iea piiu[il'Irlta].~. mmza rea u!le] bb.w:ri soflulca!e, exotic;e (;11 Semn a~ .ro]ulul und:a dhure plkll in <l!ceste praJ:;!iJci dll reclamei 0 :anu.mitli n:uant:a bllrg.~eila. Reclama ne j fiV[tai > :fiie c~ s:unt.em h1ilbll·ti sal] ferm::i. sa. ne i~elJ!lif:ic~m (1)1 :ID!OdlLIJ m.lIsculin de a da ~e,ii.s §lIrpeh,d., aJcQohdui IS] seduct ie~ §i dele!. nou8 vn~.i!lei; deve:nim. 3istfe] dtirrori apebq i tie re cbma ~ Acesta en~ un ama[lllnl ]mpOrC;iL[lt,. deo:arece ara.tta. d ime!T.P'~lare.aJ tlC poate poz:itiofl:a illlr-Of:~(egoikideO]Qg,jdi difeTh:~ de c~uegoria nOiilslra s[lC1aUi clnen!1L AstfH, femeUe pot 11 pozitionate: ~ca b1!irbali"! pentru a [e fl!oe sa S:f: t~~eleaga;. pe sine ~i lie4:l1~me lor s(lcia]e ill mod m.asc:u'Un; negrii pot fi poZ]tkm.fli~i cam:nd. albi, 'e] asa .mun'Clware cO\'! fiin.d cb s!i. mlj]ode ,. a. m.. d. Coro:unlcarea feprezil'lt! unproces sodal ~i tre bui.e.

:J

I'

222

pdn aceasta, Sa Fie ideo]ogidi: interpelarea reprezinm. 0PllJite: esenlffiaJ:a . - 3! procesnlui ide'ofogk.

Teoria lui Alt]JliIEser despre ideologie esre 0 dezvohare :S1 teoriei lai Marx conform care.i3j ideoiQgiarepr'eZhll.ll (I fabacoJl~,EHi'iIli,. tnsa accentlJ)eatZa rolul ace.steia in Illenlinerea puled] minQritalii asupea maj odtiti~ prin lntermedial HOOT rnijlcace non-eoereltfve. Un alt marxist e'lltro,pe.~n de it dona ge:ne(a(iI; Antoni,!) Gramsel, a iDutldus· in acest demeniu un alt termen - hegemcmia, pe care Ii phlce Sa (I coasidere ca reprezel:!tar~d ide;Qlogiac;a lup1a. Fe SCUll, be~emonia im.plk:a permanenta cil~tigare ~~ re:c~tigl!re a consensulul majOfjta~ji fa~ de sistemul cami3. aceasta majo;dt:ate ] se subomonea,i5. Cele douielememeasupra caror<l aceenmeaza GraJDsd, mai mull dec~ta.u fth:::;llt-o, Marx StiU AUhusser. surut re:zislel'lta ~~ i:['Is:labil ilattll.

Hegernonia este necesara ~i U'ebu~e siiaCIh:meze atii.t de plilc,ernie peDlmd: expeaierqa sociaHi. a grupurilor sl,lbordQRate (fie pecriteri] de clasl. sex, (asa. varsfa sal!! dup~,oricare alt factor) eonnselce CQ11lst'BI!:t poruetu] pe care 'ideolo,gJi domllilaflUi U-I faoe mereu, poil''U':e:r care fi

• repreriliJUi, pe ace~d supu§i ~.i re:l<1ltiile lor scciale, Cu alte cuVmlt. ideotogia: domjna:nti se .intetsec:teaza constaru ell rez.islen.te pecase treooie sa le infr.lngiipenlm 3. c~tiga eonseasul camenilor la ordlaea sociaUi pe COIle i~eQlogia respectlva o promoveaza, Aceste Jez.iste:nte pM fi de~§:ite.~ ins:a IlU pot fi nici'odatl elimi nate CU[Otl:!J •. Astfe], orice vletorie hegemonid" QriceCO'IISem; care :mvj~ este neaparat lns~bil;. d lin va putea fi ]ua;[ de bun, ~a mclJt va trebui sli fie rec~ltjga,t IJleIeU prin Juptii.

Una dintre stmr,eg:ii.le hegemonice-cheie esse constrairea "simNlu~ co:mun". Dadi ideile clasei condud1toare ]lot fiacceprate ca. apar1:inan'rli simtuIul .c;Omu1J (~i na bazaie pe crherll de c1aS'a), anmel obiectivul ~O.f id:eo~(lgic este a[~ns,. munca ideo]ogic~, mad bin~ deghizalri. De exemplu., este (I ehestiuae a :Ilimtuillil eomun ea, in societa!tea noastra, infrncmdi sa fie considerat.i indiviz;i rn] sau en defic~ente"cl!lre necesltll pedepse saacerectie, Un a.g;ufel de simi comun deghi.zeaza fafl1:u~ eli cei care lneatJ>c~ legea me parle. in mod dlspr-oporUonar. din ,gropu:d]e seciale d~vantajale s.au lipsire d.e pl:!vere _, ei facpa:rte din rnS:I,. tlasa S'8f!l grupa de v~rsta ,,,g~h:! ". Simt,ul contun exclude dee,j posibUilldea de >! cOBllidern. caurele infrn'c~joll.alitatn c.a f]iud soci:;de. ,Si tlu. lod:i:vidurue;. c3i . S{u;:iela~e·a i-ar invlita pe bli.rbari dji maSCllT]nital~a, lor depinde de stlcce:sul pe,rformllurelor lor (ear'e SllllJt masurate in mod dpk·.pdn fel::::Qmpense mate~:iale ~] sHma sociala), ptlUnl ca <1!poi sa Ie r1egern.lldto:r<l. m.ijIQ1l!ce]e £Ie <Ii "'tinge acele Slmcese. "CeUi~ujj supU§I ]egii"', care,.se intil_mpl~" ~~ apar(ma. in general" acelor dase ca.1e delin maJlOflralea d[UG'1

spre pe:rfurmanta cu sueces soci al, SUIU. a.$:lfel1il~,ural] de respcnsabiiitatea de a se gandidi. ]lIllraclion::!liEa.tea ar purea fl produsa de;' slstemul care le fu:rnizeaza lor a~t~U demulte ,a:vantaje ~l d sol u~ia ]a ace asta probleml . i-ar patea costa anumlre privllegll. Idee-a simtulul comun c~ lnfraetiona-

nU'Ile;a ar fi mai deg:raM. un rezululit a] earacterulul malefic al unor indivizi, ~i nu al sQci,e'llii~ij lnechitabile este astfel (I parte a ldeologieI burgheze ~i> in masuIa :in. care este 3!!DCepLatii de elasele subordonate (§i C:biar de c1iJtre jnfmctol'i~. care at putea erede eil [G,t meritji pedepsele ~i c5 sj~aenw.l justitiei este eorect fata de toti), reprezinta. hegemenia in ac:tiu-r.e. Consimlam:anlu] lor la, inlelepcillne.a simruhli comun 'Consti'~uk~. ViC:l!Orl3, hegemoniei, chiar dacii una de moment.

. -Teeriile referireare [<I. ideologte accentueaza asupra fsptului d orice act de eomanicare §i oriee s,emoific.atie au edlmens lune socio~poUticit, neputliml, n intekse iIi afara contextului kif social, Acei:list~ operajie ideologic~ va fu.vClIi:rn statu quo- ul > deoarece clasele cu putere dominfi nu numai proch~c~ia §i dist:rjbu~,i.a de bunori, ci ~j de idei§,i. se:mnificlll,ii. Sistemul economic este org.anizat In interesul aeestora, jar slstemul ideologic dedv1i. din eel e,cQflomic.pn:lmcwa.f.ldu~l" na ruraUz§ndu-i ~i deghlzandu-l. in c:iuda diferenjelor dintre. ele, toare teoriile' referltoare la ideologie sunt de acoroci1 aceasta fune lionead penrru a menUile d.Qm.inll!ia de clasa; diferen,tele dintre ele ccnstau in modurile inc are expUca teIuI in care se exercila aceasta dorainajie, care este masura eficadtilU domirUi,]e~ ~i a amplorli reZ;iSleo.te]Q'f pe 'care ]e trez.e~te. .'

P~n[ru a rezuma, am putea spume c-ft, teoria lui Ma.rx. despre ldeologie (:<1 falsi ,c9n~lii [Ita are 0 legtitura st]"ans~ cu. baza economics a. socielalH ~~ cd ea postuleaza ca fals itatea ideoQlogid I'n raport ell conditiil.e materia-leah: clasei numdtoare at duce inevitabil ];3 rnstUfni'll'lea. orditlH eeonemlce care, (I produce. EI a. dzut ~ideQIQgia ca reprezentand impunerea ideUoif unei rninmiHlti dominante asupra majQr~tl'itii subordonate, Aceasla majmitate ar trebni, 'in cele din urma. sa v,ada. prin aceasta falsa cOfl~,tUrr11i. ~i s,~, sehlmbe ord i nea SQc!aUi care n este tmpusa ..

Teoda lui Althusser des:preideologie ca practica pare IoIusi Sa IlU v:ada uiici 0 ~imhJ[ a .ideolo gieL nic,i din perspect'iva lmplorIi pe care 0 poate a¥e3 in vielile nOflstre. nk i dinpul1ctde vedere iswrk. FUlerea id,eologi,ei SIe pse~te In ,abUitatea sa de a-i anlrena pe cd snbordonati in prnct:icUe s~de., flc§,nd[l-i asrfe] sa~~i const:rrn,:'Isc5 ld.efitil~,tUe sociale sau propdHe subiectivi'Hiti dr,ept. compUce aIe .ideologiei. impotrivairrtereseror lor socio=p'O]Uice. Contluzi.a logicii a ~ctwd ttorU es[e aceea cii nu exis,ti nici I) l'IlodaUta.te dea. le .sustrage rdeoJogiei,pentru ca, de§i e.x.perienHl [Io<l.st.d srOC]a,I-l1llliedah'1I ar putea sa 0 con~razicii. si.ngurele

I

'I

, I

INTRODUCERIE IN STnNTElECOMUNrcA;RU

.insllUmenle eu ajutOfll] ca.[\Q~. purem da sens acesror experieaje sant ',indht-8ih:: i(illeologic :1IiSl.re[, s.inglIful mod hl! 'care fie pute:mJi!'lte~ege siaele ~1', re1<ltiU~ rI{I~SrEe- sociare. d!!!i ~]expe!ii,enta,' ]l]CI<lSU~ "s.od~]a Iep[e~ird 00 ]J'fiilcticl a id~()log iei d omi.l"lanle:. ~ , ." ~ ~ f

. 'read .. , ~Ili Gramsd despre hegemOimLle,- sau ideo1ogi.a 'ca. [I,]P[~' :: ptm.e un accent import3m:lasopr.a,co[}()epmlu] de real stenta. De~i nu se: glise~:~e~ll~d!e:Z1iJc'Q"d euteoria lui Alltlliussier in ceea' c:e.Pli'[~,~~te·ideea d SotIIDo.rdol'la[U ar p1l11:ea censi Ilil~~ laideologia domhial:u;1 ~ i panicip!'l astfer

. b.propagarea a~es~,ema~; ~eQrjili hid Grnmscl ~[lsi$(! ~i .[lstipra , faJp[u[u J ,ea:

OQ[ld]~jj]e: s;ocill~e ;;;1 mate:rial'e ~res'l.i,boro.olUtt]]()r ax eontraziceaeel sens domini1l~t, pfO,duc~[Id '0 rezigtellt~ faI~ de ;3.c(:&[1I.. Ex.pficaU~ dal~ ~de ~I struc:[lolrdor- domj]l:a~ie:l este [a ret de sulJtit1i. §,i de 'co:fivingaito3I)e ca -si aceea a luj Ahh:lills,fi~r; ill~ii! dooa:r,ece· ~~ 3iCe:rlluead mal :ln1.l1t as.up~ re~s.[e']iJJd:lirpe (are ideQ[ij·gia ]e ate de ]Ilft.~nt. dar pe car-e [J!~ ]e po-ate dU!lllla ,total !'l idod.aJt:a j. teorla sa este, i]il eele din lIfm1'i jcea Ina i s<l.tis;flcj~oaf,e. pe~"-~rn. d ia lint ,cQlI1Is[dern.fe ma~ wl.Il!Ihe dbnre 'con~:r8idicti~le ca:re~o]lcl1reazili I~ crearea experien(el noastre seeiale, Teoria h~i Gramsci fa0:-,ca, ~cli~m~aliea sod 1.I],1i·:sa PJlr.~ posJbU.1f; 11 lui Marx (I f~.Ioe s,1ipar~

i~t::vhabiU'i. iar a lui Alth:u:s,~e[~ .improbabih1. .

n!:l!sua~ia 1,0 este IU!I,bi din I~V~SU 'sevemeen: ~re are cia Unt[i, .3!~a '()l.U]lJJ ~e melJJiJoneaza §i pc cope:na.~'zon1'l, i:ucare dispar.e CQPUa~l tnce]J'e feme~il,~:.Pe,llIlru ~·~Ias]sta chitoa~lie hll p:roces;l!l~ d:e trnV'err:sare a granite~Q[, de la fala ~a funte.le, revisla punt: rll dttu]al~e: un set de inlelesu,d aJfe. ,rlemi~i~~tji care SUnil Ei,cl]te s~ ]e pad line.re1or femd atractive ~;i re:ahst.e,. dar care servesc h~_ fi.lla l Intereselorceler careau pute~a, ad i.ca biiirhSllii d i 1:'1 clasa de m~jloc. un giU]) ale d1rui interese tie OPlliH celer ale

cJ:IiIU'[~[Oi ac~k:i pag,ifd. .

S:ai Im:<epem 8!md lZl1 C,M QbserwllHe cele m:3:ievideme - deo,al"e(>e semiotica. ne:"I'"~fi'l'atatc,iiIl m;')[me: $eJllll]fica~U cullmIDral!e $e g~sesc le:x.aC[r!'l ceca c:e e;st:elnaie'l,l![~e:1'Il ~,~ COl1ll1!iIl" AhbiusS!e·.' ~i OramsG[ f!!Nl:U ana .... a~e[ll!aasupra Ee]I]],ui in COIn: aCl~~l!lea:il:!l. idoeo,]og]a pfi rl i:rue:rmed~u] ~S]mtllIll i.C(JlIHl.I.!l". ac~illlne pe.rform;ali1prln c:h:iar acell$[,1[ e:xpresle,.pr.in fapw.lc~ 1).1.1 leste vorba de u~ Slm1~ (XlmUn" bi.l'leh*,~,le8> c.i ]]nu~ C~lt pc; niter]] de cLasa. ,dJeg.hi.dfldu~$] lOtlll§.i d esml de biDe (l1,rigJni le dec,l,lI:sa in

ID.BOLOO IE S~ S EMN Iflo\ in

ldeile claselconducareare. Cel mai evidenE aspeet 811 acestei pagini de :revjsta! H reprezi n~a accen~e]ie puse pe <1Ispecndfizic: ~i c aracteml casnle, domestie, da.r ~i felul Tn care cele dot!1i aSjpecte sum.lmbinllle. ~g]r!J~ ne spune eli, femeile 8urU ceea ce ne !lraJ'[;~ .aJ fl ,iar cum aJI1It:li. el~e ne este p rezeerat pr.in @chU lU'D.~i barbaE, In ulUnl,a i~.ist.:anIa so~uL fe:m.eik S!.lVJ.l deei 'im;::U!ro.jal,ea:s~fel s,~ se lI'adi'i. pe sine (sa Sf: h*.I,eag;~) prin .ilneImed!hi~ p.rivi:ril ce]ui~alt ge:E1J, eel afl .. u ]:aP1J.te.:rc.. CO]OlllIl.a centralaa acestei paglni ne dJrUcaz~p:rivIrea 'in [os, di,[lspre reprezentarea fa.mill.ei (ide!li]e)., 0 fOi~o'gm.m~ d [!'IU-UIII serial TV de IS! inc.epuluri> nut WaUo.ns" pdn lUiflml,ediul unei ciiqi de buc<:ltege~l]' "Ret.elel e bunicii" ~ tnspre J!me Cleavt.r fe~'€r '("nebuuia: ce po.arHi [llImd;: June C1e~I'!I'~r") ~ 0' l§:n!ra tm.b[itcat~ i!'.ltr~o[ocbi,e de C8isa dlntr-un ffifll:tetlal trll{jjjlional, ell un sort de tU.I.catalfi.o :!I],~ ~.~aprelah darcare d~ o,jrnpres1e de abandon sex.1i.lJa.~ prill §llvlle1.e: rebele ale parnlni. ~i prin :mj~ca.re:a ~o]dudlo][. Legend a accenmeaaa aSlJpm.cl!il v.~nml1ill ,,~~n" ea fiind semnul-cheie a] fblaogr'afiel; ... $'Qrlnril.e de [H:u;;a~arie~1I1 m8Ji SI.lRl doar pentru g~th. Ca ~i ~oltulete.le pentru co!]>H. ele SUI}~: mei, eeehete, eibinc; ~ i riO~ne ~emin~f!e ", VI~ulele Um[de. ezitaete, re'proal.]c ~~sigu ranta ~:] ·eZ][<1Ilfe<1l t]nerelo:r femei, dar §~ h!J:~erp.ehrea cititoarei (;11 fiin:d! o ada lescenta, S·olpd:~liC:h~ ~I .SIOI~!ui1efepre.:2:jnt~ aoelasi tip die aece soriu, i:nsa primele sunt versiunile pentru co'pli. iar ultime:le, pentm adiulU: se faJce astfel l.e~glHurll, ~[Jltre ,c01Itegoriile fum/feme]e. Fnnc~~a §iOt:~ri1.0rr este s~ ]e .!'Ijule pe femei s~ se pasn .. eze curae (bl1i:elHor leeste p ennis 8a se rnurd1in:asd. peoU'u cii m.~roarill e,SEe aso(u::;~ala attivhatilot ]]lll~cl!lUn~ :}i nep,~slri[ fa~a de aJspecot., rnasculiaitatea fiind d,efiD:il:~ Prlfi ceea ee rille bSiie~]j. ~] IlU prin felulcum arallt Mizer! a este decl eeea ee b~ [batH produc ~i eeea eli: ~e;_meik: cu.dla).. Un ~oFluleol pfOi~e je:a:za fei~t.a de mi zerie dnd se joac:a; un §iOII. fere1jte femeia de mizerie Ia iucru ~ l[lSa ambele p~stread .1 maginea C;luata a femjnll1u]ui, astfel ~I1iCii[ joacr:lr:eli~e]OF 1I1~neca lU!§or inspre mYI'I~.~ femei]Qr (a.~a. cum se in'tampHi pc eeperta revistei, prin i m:ermedliulc3!Ilii debucste). .M lfel, f,etele devin Til mod "nannal" femei a cliI10r mHl:'ld a p~()dus CarllJlatea il1ll~'1l5iJi de buc1l.~e neceS!'Lra penu:u. a lu~n~ fu.1;l)iUa din prima fQlogmJ]je 1l! gwp~ului. 'Ac,tlast1lJ hranE! \i'a Ii apoi disl:dhul~a, de b~rba,t c,a ,aparJi.naJu.iu~i, mu.rlca· femdi deverdlThcl :astf-el i:llvizibn~: nll!il:l'l.C:i1J femeii up.rezliltli ,ace] lucnl cm: H ab.iUwa:z! poe b~rbat s~ prezic.e;ze. ]n cap!.! I mesd, intreaga fam]]ie. A.sp eClul de ,.,.Hir[" din j osnl p.lIg inii selil Wi tl.colo :Vu( ~i s implu p en!.tu a atra.l!ie b.milibatuI pe It:aJre femeii!l ilva h:rbi~i :sen i pe:ntru tot Iestul vie~H ei.

II

I,

i

'!

[I

226

Pe eoloaaa dill slanga. trei rlnere femei se definesc pesine prin as:p>ecHd hn:. Piecare se prezlllUi ;l],l<J:T3.rutui, die f"O'Logrnfi,at ci1nos.ca!1du~~i rolui, careeste acela de a ij "ceeace este fotografiat'"; [lid una dintre

]DEOI..OG1E S[ SEMINlf:ICATI!

227

ele nu f~C,f1 nimic - toate trei suns; pur ~,i simpJu. aspectul tor. Iar acest aspect este unul de pasi II ltate, c()pH~reala ~i supnnere, Tr:asiHurHe faciale sun~ reduse la oehi ~i g,ura; fatografla d in josul paginii este real iza~a;, Co o i]um.in1!lre care "arde" toate celelalte t ras ~Uuri .Ier machiajul ~ i expresia ru'h'uor oe·]QI trei modeleacliQneaza in acelasi mod." Accentuarea asupra ochilcr ~] agurii reprezinla un mod de "l.nfanrrilizaFe i' a subiectului, exact 3§:<"lJ cum. desenele ddgut:e cu bebelugi, pisieuje, "'~tle.i. §i pasareie abia le:sj~e din ga,oace :semnifidi neajutorarea acestora prln atasarea de och~ i01e~i ~i gUldte simpatice. M:!licbi~JIil] ~] cOllV'ent,iHefQtografice reproduc serrmlflcajille arasate copilarki pe fete de femei, Posturile corpului ,acl]Qneiilza. in acelasl moo, pentru d in. toate aceste fotografii eorpulesre aeoperit seu miqm3tin direqi a a ceea ce Go;ffman (1979). ~n analiza detaliata a porlret.idrii genului in reclame, caracteriza drept submissive body cant [ .. Incllnarea su.bm]si'l',~ a corpului"; 'ins!!. cam poate iU$emF.lll ~i jargon, Iimbaj secrer » n.tr.], Aeeste posturi se adreseazii. barbalu]ui putemic, cafe sUi drept, dint:r-o pozitie de s:u.punel'e ..

fotografia din centrul grupajului de pe partea st!ug.ii esre In mod deosebic infllntiUzaUt Inslgna happy face (.~.f~ta-\I'esem") este un desen de copil care, ca ~ ifot.ografia., reduce [ala 11.1 (Jell] ~] gura, iar - modelul caruia ise ata§eaza desenul este eel carearetacel mal t~Jlllr ~j mai baietesc dintre 'EOiille. Celelalte doua pr,e2':Jnta semnel e unei mai mari malm[it5~,i gexua~e~ grefate pe Jonaul tr3si'Uudlor oopiHire~t,i, astfel inca,t laserarea modei insignel prezenta 13: modelul central ah:med lnspre D10da "adult!" a ca:rna!iii in culorl vii. purtate pe deasupra, iar par!.!J li".iv:.\ii~it devIne eoafura sofistj,catrebe:Hi din fotOtg~flfia de J os, Aceasta reproduce fuzionarea, ·In coloana din stjng,i'll, dlntre j oaca fete] lji munca femeii; astfe], i:mp].icali.lI. este c~ moda (san aspectul) este munea (m:upi1lpa) fe:m.eH - ell trebuie sa hraneasc.1i privirile b~rbatul ui. a:raul[Jd sti1.ullipe~.!::llru el exact in aceea1}] rnaisuli in care Ii bdine§le corpul, gii[~l1dUai .

. Co)oailla din dreepta este mai complexa §i mal contradic torie. Una dintre hflq~He sale id;eologicees le- aceea die a rransfera semnifieajla tuvinte,lor din titlu: N3!rural-Con-~ljent-Adevarat-Real (Natur:a.l ~ Aware-:Trull, - R£(;!f) inspre semnjficat:i!1e femiru'ti'1.ln propuse de celelalte celoane. Preocuperea pr]'II'iod eoo]ogia :§ii poluarea este "c,g:n~,lienta'" de ,.,realil31,ea adevjr.rLii" a "nalurW' (SjU de. "adev1il"at.<l naturii a realWitii", sau de "adevliml real, natura]" - CQfueaZa asocierea eoneeptelor, ~i nuordines groamaticala). Grija nedeclarata ~ i reprhn<lla a acestei pagini este ca citituriiar purea considera ell maehiajul ~i moda sunt ne-naturale ~i di

.i

·'

JNTlitODUCERB .iN :j:TllNIELB COMUI'·nCAR.U

ar pu;t,ea gandi ehiar di polueaUi astfel corpul ~devill:at; rea] at femeii,

.. Preocuparea porenliaHi. pe care un cititor ar putea-o desprinde de aid este disi(lcat~ inspee 0 preoeupare pentru me-diu! inconjuFator;, (".Dis]o~ carea", este uu t,errne:i} pe care teori He d,espre i<;leolog;ii ~-au fmpil1ffiu:t:al din 'teo!l'ia freud i<l[Ji[ a viiu]ui: .cand laID! snbiect sau 0 anxietate SI.]H'l reprimate, fie djn punet (Ie vedere psi.ho]ogic. fie ideelogic, preocuparea pelltru acestea pcare fi exp rimata mnnal prin dislocana sa. asuprn. unui subiecrlallxietale [eghimit ;iiacC<eptabil.a din perspecti v~, soci:d:i.) Preocuparea pentru mediul inconj uraror este U~Oif de: admis, iar acceptabiUtatea sa sodaili duce b. 0 d~slocareatlt de efieienta, ACJeas,UI relatie di.sloca(1 lntre machia] §.i peluare se ana in subtemil aspectulai gen "Eu filli rna machiez niciodata "al noilor :farduri scnmpe, p-emru c.ii de sunt ioviz.ibHe ~i' nu polueazii: natura felei - ele snnt sana.blase din punet de vmere ecologic !

Alt 'mermen utilizat in ana liza ideologica esteaeela de incorpo.mr:e ,.

A-cesla se referni·]a procesul prin lntermediul diruia. elasele dominaate ian elemente din rezisterqa opusa de clasele sllibolidoIlille §,i le l.ui]ize:az~ penn:uil-~~. mentine statu quO-'ll], in loc s,i lnceree sa-l s;chimbe. Ele incO'IllQre:aza rezistenleie in. ideologia dominanta. p'flvalld elasele dominate~ deapozifia pe care ar putea-o aduce ... Nu-'l~ face griji, fll hippy. Atitudinea anilar '60 este din nou la moda,. in tee-a. ee pri1fe~te vesri-

~ .

m.enta~ia; ,. maziea, alhl].ien~ali,i'I § i cou~m nta ::;ochl!m" - aeestaeste un

e:x,emp]u de incerporare .. Mi~dd]e socisle ale anilor '60, d.e la marsurile ilupotdva rasismului din sudu] Slatelor Unite pana la protestele d~l!I. mala lumea impou:iV'll dizbuh:JJu] din Vk:ln:a:m. ~l hl. d.eul.olls£rnlUie antiguv.eroam.entale ale smdenjilor care au str1ib1illltl EUl10pa - ~i SUA, am lost, toate, reduse la 0 uiioda, un stil muzical ~i la eonstientizarea soci~~a. at:fit de respeclaJMh' ~i sigu.ra a problemelor ecologice .. N u gAsim nim.~c in acestea care sa ne s:punii Ca. aceasta COR§tiemizare sochda ;!I! anUor'60 ar fl dus 130 deschiderea focului, de ,clilre Garda Nationala, impotriva manifestantller ncinarmati de la Kent, State Univcl8ity. [ucru care a cuhni[lal eu omorare:a a palm studenri. OpQ.zitila polil;idi pe ,e,are ;apresupus-o acea dec.ad.ii. a fost deturnata ~I ]nco:rporaUi in ideologia dom~nanlii..

IIlhmca rock ,aM roU presupunea ~] ea mesOlje d.e opoziPe trallsm ise fanUor, ins:! a fos[. ]a ril1du l ei ,. detur llat11 §i inc:oFjp'Orn.la in preOCUpaI]],e ceva ma.i acceplabi]e soc,i9l] ale ecoiogiei ~imi~lcarUor antipo]uare. Leg.and aceSEe mbc1iri sociaIe de grij a p'entrn natura. im::orporarea deghizeaza SaD· ma,schealll [i:lptul.poHtic - ca,piralismul care Ci!uze3za

mOOLOGI E ~J SEMNJFICA.111

<

I

poluarea -. tucru de cste hippiotii anUor'60 erau foarte cOflstie,I1ii. jnd care Ii.pse~[e 1n mod semnificatlv din mesaiul transmls de pagina revistei SIt'IIen.u!en (mascareo. ~] absen/a ,semni/ic(J,tivii {·e:pre:dnt:! ,a1li dol termeni clb]liI.1Jl:i~i. in anatizele idcologice). Trupa Grateful Dead a fost lji ea im'orporati. Pentru p:rimIi ler filfil §] pentru majeritarea eeler din p~ent. aceasll fO~]};lfliie en una cuun mesaJopOl.itiomtJ. promovsnd stl luri de viatii alternative, va] erl opuse celor considerate earacteris tice epocil §oi. mesaje aeticapitaliste. in aceasts pagin1'i de revista lOtu~j, contrar culturii anilor '60 ~i a trupei .. originate" Grateful Dead. la care se [,efe.ra, un artlcol §i pe care 0 tnccrporeaza astfel, nu este nimic in neregula cu capitalismul : intr-adlevar, capltalismul, departe de a consHtui problema. este eel care aduee solutia, pentru taacest slstem produce bunurile de care are nevoie 0 fat~pefitiilll.~§i schimba in:f:a~j§area (,,:5 lnele" )de 1111 cea a nne i fete la cea 3! nnei feme), produse de care va avea I'Ie'II''Oh:: pentru ;:3: t ine 0 clIsa pentru 50tU] ei ~ i 'cop iii ler; hu::mtl care 0 VOJ abnita Sa devinii, femeia ,.care este :lntr~.adevaJr ", A masea eeolagla sub preceuparea pent.TIl natura in toe de a 0 rnobiliza ca prot.esE impotdv1I! capltalismului reprezintae aha, practicji ideolcgica a acestei pag:in~ de revisra.

Tou~j> mai eocistlto, practica, ~j amnne mereaetillsmul, Capltalismnl estesistemul care. mati prestis de oricare altu), produce m~rfurj. astfel incit a face ea rM!Iflirile 55. pad naturale rep rezintJ!i preocnparea p ti neipa Ui a majodtliIii practieiloc ideolegiee, inv1.itfun sa ne inleJegem dorintete in rennenii m!rfurHor prcdnse in 8copul de ,81 ]e preimlmpina; inv,;tilim s~ ne ~.fldirn.l9i probjemele nossrre in termeniimarfurilor prlnintermed iui drorn le-am putea rezo Iva , Astfel, problemele matnrizarii de la fat.a la femeie sum lnclId:rale §i rezolvate tn termenll unor produse - ~ort de bucatilrje. carte de bucate, insigne hazlii, stiluri de coaturl.westimenratie, maehiaj, Preblemele legale' de canectarea socreUilii noastre anifici'al!e. la. n:uurJi pentru a 0 face sa parii ea[nsi!si llaturall1 sum Ii1:en::allliUzate - irn.pra~t]elll pede, cocl:lilii de melc sau dHui1 d'e mare tn bijuteri:t iar pubHcit:ate.a (forl'lla suprem.ai de ,1Irla dedicati bunurilor de con sum) SeIye~W preQ<Cuparilo:r ec.olo,gice prin intennediul :reclam,do:l' de: 'te~cvb:~un'e denumite "Soh.l~ia bnpOlrlva poluarii". Fotogrnm.a d]n serialu~ l1J'e WallO'itS care apare peoope:rra re-viM.e] defitie~te flu-n.ina priil inteTmediu] uno:r bunlld de C(m8:t~m - masa, imend, scump~. care exprliM urliute-a fu.m.mei prin f.a'PI:I1] ca Ie permite tllturor sa stea ],01. mas-a io ace:l~i [:imp ;casa mare. clonfortabi]ii ~ hainele respec 1:3 'One ;, flori]e, farfuriile ~i argintiLrii!. de pe ll.UliSlt - intregul ulbloll aJ prosperhatij

clasei die mij loc devll1.e esenlill pentru :selI!nifk:al~a famiHeJ ineapitalism. ,(Dad scoatelUlO(QgJama din ccntextul e ~ initial., mase 11m fa.plU] ca 'serlaJ]lI] se ij:esTa§ur.t jn perjo~da marii crizeecenemice, iar U]1a dj OJ mari]e l:e~e_ ale se;rlall.llkd era fehd in care oameniiflic:e;:lu fata sariiGiel. For.ograflia, ep ereaza pe:ntIlIiiI nega IeclufUe de QPoz;il]e ptdi lka ale 5.efilamirru TheWaltans ~a ior;;orporammilill. in :ca:pita].is;m:ul ne-problemaiic cemr;3il pe bunurj.) ,

. R.e,s~ul revistei este, desig!u.r, plin de redame,.8!:!1ico[e despre meda ~] m.acl\i,aj, rubriei de sfaturi §! p,at!.][[i de fiCiiuof:caFe pwmoveaz:~ djferhe m.itrfuri ~i decl hnerese]e eeter care le prodillc fl.i d]st11blli!]$. Corpiu:rUe femeilor ~] vie-ti.~e larsunt eonstruite ea UR set de preblerne penml: care apar ni~w prodase ca. solutU: O'jce~sUi pagina reprez[nt;a un microccsmes a~ revisret Iar revlsta hlJ: slne este, bi1'le:iny;1es, cea mai imp o]"lanla" marfi1 d~mtretoale.· Preecupaeea sa l1iim.bi~tii sus ~f tare pentru lnteresele tineretor chitoare reprezitU~ de: fup~ un mod de a CQ[lS.~rujll.cecs!iEl interese ell fi:i",rn! lmele ce pOl fi rezol vale de banurile corespYm~;WafeineJuz;i;ndil.l!-se aid ~i pe ai ne, Astfel, cilitQ3fdesale tlnere sum COlldUMil spre a~~~ COIlSlJ."'1;Jj ~n;t.eIesde ea fiind cele pn:rprii revistei •. cam tIl ac.e1a~i ¥el in c a re aFgIJ.me][la . Marx ca ideelogla Ii faee p~ munciw:ds8i adopte COD~liir1lta b~rghe~lej saa tnoduJ in. care Mmley <I cone-hisca <II adopta femeUe valorile masenline pentru a~~l discredila. prcprf le g:usm:r.i ~n

materie de _l>eleli']ziune. ,

Ceeace ]3arm~$ a num:it mifuri ale femirutlitii ~[ ate fi3!m.i]ie~a.ctiollieazh,. a~~ (:,1!l11lj me; toate mitartle, pentru a tranSlflil2, istoda ~i socletatea ]N, nhn::i:ii. Astfe] > m£n:IlUe ~as1i. la 0p<lfle dikre!l~,e[e dintte '[he WilitORS §i o famIHea vremurilor ueastre, dinln: cititoaeea de <lsl1izi a revistei ~] ge:I!.eralita. p1idnlilorei_ in anH'60, dinrre ]llam~. ~i mc~ tl'! eeea ee pri.ve~te eartea de bucate sau dintre fellie ~i fe:md rn:pagjnHe revis~ei. $1. ill eele d~n l!lr:m.i'i. au lin seama nit] de di.ferell!ia de interese d intre ].m;nm:ditorU ~J citi[OIiI acesrel pagioi Ace.ste diferen~e sunt prodnse is:k1rk .!$~ social ,. fii:iilldlasit.fel mascate de modal tn care rniW.rile naturaHz.eaz~ -uneie f!'ll{elesurt in eonsecinta, mitul spune d. fe~~eJe' deviullil :modl ... llillu:rnJ" fezaei, iar aeestea devi n in m.od "nrlJlUtO'l]" c(":lsnice, d~cand la a~nta s.el'llnificativ~. a Ori.Carol illtreo,3!rl degeoul ce Fel de f:emei devin ~i aJe cui il1!le:res;e leservesc ]IiLaCeSt mod. Nalundjz;area on:! i ali sodate; exist.en~e face Ca. <Ioeasla s,a P~M'il. unjveu!li]A ~l ded de neschhubat (c-a ~j na.mra): aid problema nu este Cum sa. scJilmbam s]stemuIso<cial., ci oum.s:1i. ne iITsedim pe nor IIl~ine In aces:ta (cllIljul:orul bunrullor iHlIec!o1Jte}. ajul~nd astfel l.a menti [Ie:rea h:d.

231

I

Pii[cedk~ feme ilnr (de-a Ili rta cand s:u:nt tinere ~i de a fi materne c 1ind irnbaml.nes.c) ~i blilfllIrl]e en ajutorul droIt! pot fi atinse aceste placeri sun! prodllLSfl decatre siste:m.ul c,apitaU:sm,uhd patriarhal, carel§i asigur~ Olstfd sub ordonarea femeHm:; in in maslJIa in care femeia accepta acesse pUked mercafltiUz:a~e, comerel <lliza[)e ~I ]eex.perim.el1tea:di COl fiirn:l rea~e. ea promQ'lle<tz! activo ~de.olo<gie care <lctiolleaza imp otriva [m.l6rese.lor ei : P(,utk:~p~ astfell a begemoI11e:.Reeunosc'iindu-,se pesi~e: ca. deS~~llatar "iru.e-rpeJ<lt" de aceasta ~J!}gin1i, cititoare.a pr.1ctid ideo lngia patTiarbaJa, 1111 pri a acceptarea simLl,du[ co.mull at n:pr,ezenla rUo~ d.e~?~ siDe :sI despre vflterul ei, ea ajut~ la c;!lJ.c-enre:aconsim~~,m§.m.uilHe,l~l :f:II asemeaea in favoarea unui slstem d~n care fill: "Yor beneficia pe termen ]J:,mg. dedit biilba~i i clasei de mij loc,

il

Resistente

Acea~ua pag,ina dill revista Sevenl,tZen reprezillUt un bun· e;()ern'-plu de hegenlOllle in aqhl]1J~ IrlSa hegemonia u'I':-buitsi ~.cllQneZ!e Inaip".nen'lic dat:od~faptuhd ca. foarte multe di]lt~e .c,;perienlde cm~diene ale Unerelor femeie cont:rn~ic. Hegemoiru:arepil'ez;[[lta mijLO<Lceie prln care se otl~~ne: OO!.1s1mlamam.ul tinerelor ]a sis;te:rn:u] care le dezavanta je~:z;a. inMi acea.8~ vietorie nu este niciodatiii ~wmplet1i ssu sta hila: dm cauza caracle:ru]u~ cornrrndh;wIlU al expe:rientdo<[ vie~U de z] cu ;d. aceasts iupti m se tnchele D]ciodala, iar fiecare biJ;.!!cilka de teren cii~tiga7 de id!eo,logia deminanta u,ebiliea.pal"at:1i §1 me:nl1mltj eenstant,

1'eor]i]e despre jde.olog1e i3i.h~ lui Marx §l Allbusser 8~nE utile pentru revelaraa modului ubiC"tlU ~i insh.'liQs]F1 care QPe:r-ea£~. ideo~ogia dnminauta. frlsa accentussea acestui aspect duee 111 ign.om:re:a s ali subestimarea amp~Qr~i [lcestej. ]upte ~i 'a' re;ds~e~l_elor pe~ care kl'ntampi~~'~m.b.d~ Et:Qifli Nad sa presupun.a d!. pute;rea lclie,olog1d estea proape rreais U bi Hi, In I(;OillS~dnla, -ana.1iza irleologica dude s~aDeent!1eze coerenja (~M~r'. felul tl'l~;,uewale d~entel~ sunt legale Intr~~n lntreg pentru a istomn ac.eea~~ pove:ste,. 'C:e$ iii ca.pit~li$muhli pa'td~rhl3J1 11] albllQI. Teoria heg:· m.o]l!id ex:li]]}dewt1ill~i ace:astli foc::!]imr·e.lnspre fo:rtele de domi.nalie, pnn fup'Nl d. ne' hWlil.raje!l!1.a s2i. c~ulaD1 m.omentele de slabicione din texle, CQn~r3dic:tiUe din .structlU·13, §l coerenla id'Elo:]ogidL De~.] se rec:[lnoa~te d :acesterorle VOl inc;e-Ica Tnwtdeauna 3~ rnC@qlOre.1:~ rezlstenta, encien~a. finaiW. a acestei .swnegii es te pos-:~ la indoi.aHi, argmn.entandu-se ca

"

il

"

I

~ i

c

a:!l!~m~le ll;tm.E: de re:z:]ste:fI~li V>OiIi r~m!['Je iwtoildeaulil:a. Ace$~e conlr3J~iqii

~~~rme ale semninc31i~](H' Caire seopun (reziMente~.e aduse ideo!I.@gi'e:i)

I _ - -

pell fi idle;lll]fic3[e, pdntr~o an,a1.iz.1i hegeu1onic;i. a textelor, In:s~. dac~ sum

SaUDilll: !l1\lie]Ui3ite ~i da:ea oa:m.eni] .ii1qionea.Z1i S:!IlI nu J[I con[ormllaucliiI ,e]c !]UI poaoo fi srabflir doar Cll! aJtlrtow] sn.!cUHo:r 'emograliloe,

Prillirea care sp~~ .. nu port n:i.ciodaUi. machia]" r,epr·ezint.a 0 s.trallegie de ·h1to.qJofare a In:isteJli~~l muhoif tlnere r:em~] la practic:ai(]):eolog.k;tiJ de ,..VopsiN:"a fetei. Mulle: d~flne de :slm~. d ffi:.liChiajlil] rep'f\ez~nt1i 0' tr5d!li~e iR fa'l,\'Oarea' ~[ste:m.u]ui~i ca, pr:ilclidndlll-I. se val:ld~e ftill., prin acoept'trea unel ]dem.H:@J~i. soeia le sau a unu i sens ~ 1 sinelui can': nu l~ este propdu. Ulroe Wl(gi ale ate:'l,w'] punet devedeee, eu re:zi81~n~ a:lii[ f3~~ de: caphaUsm.. ledl ~~ f.'3j~:3J de p\aui~rhat. ra:mo@J]!I h)t1ti:~~ in ,pagi na rev~$tei S:ev:er£te.en.fli:~d d~8panibUe pentn1 p'fO~OV;;l!:rea U IliOf lec,mFl opo:z~~iQi]liale ale revistel.

in aGda.si nlod.ll1J.od:elM.] din .fotografi.a di:i:l. St~l1gaJ.~SW. poada '0 perec.1lle de, iThlugi r~Pt:i.. Bl~gi i n.l'pti pet fi un semnde rezls IDenll'i la ideo]QgI@l momin3.rlila - eisunt pasUSili. mai mul t dec,~t. este normsl ,!Is~fel i'ncil Cl,:m:lparnrell uaei .11 He perechi este intatzi Sita, 0 ~eiZi$~cn~~ nl~flfl~l1i, iru.s ~ s.efn[J]fieat~d. ~i3. oOIDlsu.met~5m..Ei OpUIiI. de: asemeaes, idee<!. ca fetele .. respectabile" (ee]e bune de: m.5:dt.at. en bli:rbad la fel dere~pec,· l.:l.bUi) ~relbuie s.af1e cYr.S!te~ i'ngrijHe §:i biIre t!llbdt:3~e'.. Ace§tJ blug i ,ofer~ eel putln. orn:rw d~R ~emnific'a!HUeCil!re se lOP un celer pref~nue ,ci11lalsi.d~~une de les,t~l paglfl il.

in rdt~ pane (F1shl!. 1989a.) am prezenlS!t :!.'e'ZuHalele unulsmd i.1i.l e:m,o'graJfic d,e~Ie prncticl1e ioooi~gice ]]1l1pHcca[e 10 acnil die 11. purta b:l!.:lgi. Re'Zl]]ta diiilic~!u act opera jemru a ])ij.ne :in mi~ca:re trei mad sen:!rI S3n elusteei de SJem:l'lllfic:a~ii. P[.lmul set se referea la llsociere,<11 blygib;n:cu munca GUi~' §] C,lil distmc~i ilebrute, eu :ilctivl tatea ~i ell ,QJe:m.nlt;l!(~ fl'.!1l~di.m. .special :m.UIlCaJ. in foiOSIJ;!i prop.ri.l!1: Gel de-al doU~a e;st:e 'Ulll set de ~socieii a.dtln3J[e In j1iuiI;Il Vesl!i!h:1i Sll]batic - Ilbertate,

. . ~

~;atu:mlel~, d1i.u:ilal~. eamCler .infu.rmill, a~,u:osuflclellt.3!,· u<ldilie. ]['1 celt;!

din 1Jl.(rn~, maj ave!]! se:mfdfka~iBe ·din jUl:lI,Il cQll.ceplului de "america~iL~te!' ~i de CO:i1lisel"lS sodaL BlugU :rep'.reIil:l[~. slogura oo:nldbll~i!e 3. SU!telOt U ni te pe s.oe;oo ~n~~m3.li onam a mode]. E~ sum cons'e!lsu8J]i pd 11 ~c,eeJJci. P'OI fl pl.I na:ti deambele se:xe, de c!'iue oam.eni. din t.o'~t:e da~\eh:. de [oa:le usral!e §~ vM?lde - el. tmnscjend ~o~ue ,ca.legoifiik soci .. le ~~ pel'p~w.eaza mitlll cli.~[JJ Am.e[i.ca {:\}l~sullt inOlhdz] iiDeri ~~ 'egaJi . .M;lfel,. pentrn e,e] al.e caJior !lie){ ~i".5Is~a (ca sa nu nl<li menIionam d<"l.s a ~i I~.5~)

233

]e spun c~ Ill!.:! sunt ]:a ~el deegall ~.i UberI ca.~o~i eellal~i ~i Ii c.(luCluc spre a-ji dQr[ s!i c{)I.rlitr<'lzlc:!i. uuele c.lintre !i;em.fiifici3i~me dominante ale blugiJor. a-i sfa~i8i poate fi 1.'1[1 semn de rez:is!!enFi Ia ideologia dom]nall[~L Bi l1ie;i1l~e.l,e8,. ]]fC]usu.i:il. re:ilcl]cl![le<'lzJi 1<':1. aces [ lucrusi lnee lIIClI. sa jnlc@rpo~ reze re:zi~(entere de acest lei pr~ducaJld modele de blugI ruplf (s~lY. deoo]ofaiU) - ins1i aeesre modele "origina1e" sunt tom~l diJe;rHe, far d ife ren:lde suntrecuacscuie de cam: consu materd fiecttmi tip : une]e

reline]l;.~vor :rlmine ne-tnee r~orabne paM ]", CaJpl~L ~

·~u fotogrtlfie,. fula din eentrul eoloaaei din sliinga PQarla. un cosnim de blu.g]~lJn]8e{X~! b1'iie~esc - ]UCltI oerecumacecvst dal:.orit.; :fapm.lui d. eSH: cea mal tiina:ra. (linlfe femeil e a]"at.:!Ih~ ~ i :cea mal apro:8ipe. de ,Pl'e"'pill.benate:, atlLu;u;:i ,d!'!d difefe!l~e].e de geu slilm~elrnaj PUI]Jli mar(i;S!~e, Ins! e:s~:e W~U~[ 0 t~fi~r~ fem~~je. lar as:t~eJ, semuele sate de refuzarea djf-ennt;el[lf de genar ]J,ulea eontlue :indl]cll de rezi s~en~5 la sem [lifica~me resuic,~muHe idleolog](; ]e,gate de~emJllltate pie care Ie pn1)moY'eu! res rut

I • ~ •

pa,ginU. ,

Daca.llcjeasta pa:ginii jnte:lIt,iofie~bJ .sllfi!e PQPlJllIra. dad, vrea ~~~~i .~ii:lterpeleze" c,u[p!re!Cizie cititoarele vizat:e. ea. va trebul s; con~jnit ~ll uue]e :5IeliIme ale atit!udl]JJij scciale de Opo!l]tje.,pI-eI:~m .. ~I'!IIoCJe8! kleologiei dOffilnl:aJnre. F1'iri .1Istfel de o(lrmhadlclj].,. mtdte dintre cititearele sale ~illita: at pll!1ea .s~I1![Is,e recunoasca in destinatari i revisrei; ~le ar refuza atunei d fie ime:rpelate. larcornUlltC;;!!)e;1l! ar e~1i1a. Pa_g~naJ trebeie s1i.s,eC"Q~h11~ :z,id p:e shu: rill ace]a~i mod ]n care e,x:pedeflla social~ a eelcr sub(mJlonali va eontrsslee se:mmfic:adHe pee Sire ideo]ogJa dQm]n~nUi le pr-opu ne ,lIDeS'MJl1l. Thad:!!. hegem.on]e] aIgum.ent.ea.la C-~ opefa~ii le ideolcgice dln a.ce,asti p<ligl[lili de rev.iSl~. 'ell scopul de:d§tigLlilf: .11. cOI1sh~l~mal;nU!]ui t]nerdo·], femei la capitaJism1!l.l p:'l triarhal nu n~'p]"e:dnUi doar 0 praer i.c~ ideo.I.ogkili, ei 0 In pta Ideologidl.., iar semnele rezisteujclor pe c are le suscitmi ]til pot fi §:merse niciodata in tJl;lla'Uuue, unele dlnrre ele r1'lma~:and! d .ailbnel:Uez..e slte reZ]Slelli~e l'n vUuor. COllsim~~m§:n:~ul celor S:!llboroon~Hi la. si$:L~mul dmn.in:ant nu eSle C:lJ!cer Il aida d1a.tl in totaiitMe; 'ii'or rlmane intotd~flut:la demen~:e: d(; cdrcoleaHi saxi rez~ s~enUi.. iar graciu[ de, con~ simt:amllnr v:il. Yaria~On8]deubjJ prlrllre: ci~itoa:r1flre p'''ginii die revistiL l'eoria begemoniei ill ill cakui ~i sernJmificlIlme C;e\lOl mal pUlin traditiomlle •. ma.l rebele ale tine.rei femei, pe][tru a le provoea. §i po,a~e: dti .... r modi.fi.ca pe cele d.om:imune. t·o acest :fel, te!Q:rri.a. es~e. deopolri.vll ceva. mal @ptimista. ~.i IT11l.i prog l,1estva d.edi! ae,e]e teorU care, accenmea'l~ e;<;dlilslvid,eologi.a domina nUl,

\

'!

,

:1

\ ·1