A aQUA FONOARE A HISTRIEI

Aiexandru Suceveanu

Ar fi norma! ca 0 contribute la un voturn omaqlal, ca cei care I se dedic~ bunet mele prietene, protesoara Doina Benea, sa fie cat mal senina, pe cat posibil Hpsita de accents critice, inevitabile In profesiunea noastra. S·a lntarnplat insa ca 0 afirma~e cam cateqonca dintr-o teza de doctorat - de aiiminteri exceienta - a D~!ui Remus Mihai Feraru, din parohia antiehizantilor timisoreni - de care ma simt atat de apropiat, In masura In care in orasul de pe 8egs mi-arn trait lnceputurile adolescentel - s~ rna ~o(;heze, ceea ce m-a obHgat sa-f IflVestighez sursele sale informationale ~i interpretative. A rezultat 0 contribute cu multe accente critice -uneori chiar dure dar, soer, justiticate, asa cum se va vedea ~ sjtua~e tn care singura circurnstanta atenuanta ar fi aceea ca in finallncerc sa repreclzez - pentru a cats oara? - momentul dar rna! cu seam a sensul evenimentului pe c.are doua inscrtplil histriene TI denumesc ,,8 doua fondare a cetatii"- Incheindumi In acest fet contributia, socotesc ca aduc un omagiu de fond Doinei Benea, cea care daca s~a impus in peisaju! arheoloqic romanesc, pe ianga 0 indiscutabiia competenta ~tiin~ifica, a facut-o tocmai prin dorlnta de a crea, de a fonda sau refcnda, de a lasa ceva trainic 'in urrna ~L

Afirmafia in cauza se refera la un personaJ din plOsopografia histriana, Cahistratos, flul lui Demetrios, rnennonat i-n doua inscnpni' ~i considerat de Feraru "Tara IndoiaJa fondatorui gerusiei histriene (conditor gerousiae)"_ E! nu face rnsa decat sa reia, cu aceleasi cuvinte, 0 asertiune a mal tanarulul nostru fast coleg, Alexandru Avram din ISM iii, o. 62, unde se spune "sans doute le conditor gerousiae" numai ca, inexplicabil pentru 0 lucrare in aparenta impecabila, macer din acest punct de vedere, !I .botesza" aitfei pe omul nostru: Callistratos, fiul lui Dlonysios [corect "flul lui Demetrios"] In connnuarea demonstra~ej sale, Avram ajunge sa discute 0 conttibu~e a noastra - asupra careia, evident, vom reveni - despre care afirma2: "Faire de quelques lettres des

restitutions aventureuses, identifier ensuite d'une rnaniere aussi precise l'hypothetique MapKwc;; de la face B, afin de dater les seules lettres conservees sur ta face A (KTI2:TH) de l'epoque d'Hadrien et de les attribuer. en plus, a un titre accords a cet empereur {pourquoi pas, par example "HpU)~ KncrTl1C;:; ?) tout cala me semble simp!ement transgresser les limites de 18 rigueur sdentifigue (sublinierea noastra)". Avand In vedere faptul ca In textul meu spuneam: woo, siamo di opinions che un altro documento istriano-it quale menziona un K}TtcrT-n[C; accanto ad un

[ Inscripttones Scythiae Minoris, In continuare, ISM_ 1, 67. 68 si 193 '1 Loc. cit _, nota 251.

Alexandru Suceveanu

----- ------.--,,---.----~.-~--.---.--.- - .... ---~---.-.- .... -----

;\1ulpKlou ;) e che potrebbe essere non i1 qovernatore della MesiC! de! 155 d.C. a.Marcio Turbone, rna il suo omonimo Q. Marcia Turbone Frontone Publicio Severo. prefetto del pretorio all 'epoca di Adriano - potrebbe indicara l'imperatora Adriano, onorato ad I stria, come in tanH aitrl luoghL col titolo di Kri0Tq~"4, prima observa1le care sa impune este ca. mai tanarul rneu

preopinent are cunostmte cam sumare de hmba italiana, "potrebbe" msemnand .ar outea" ~j nu .pcate" (;;;: in ltallana .ouo"), acuzatia de a f facut respectiva propunere de identficare .d'une maniere aussi precise" fiind deci incorecta, in al doilea rand trebuie precizat ca interpretarea mea o are partial la baza pe cea a iui Parvan, care anrrna: "E asa de pu1in pastrat, Ineat nu se poate completa -in S! rnrmc sigut d.p. peste fi citit [Kr}ia-r(nQ, dar tot asa d~ brne ~i aitceva. Pe fata Q pcate ar fj de eitlt in r 2 [Mulpxio» ~i atune ni s'ar impune nurnele lui Marcius Turbo, pe care lam inta!nit mal sus sub nr. 22 ~i 23. In acest caz ~i literele din r. 1 ar putea fi utiiizate pentru numete lui, iar in L 3 am avea poate de acmis atrioutul unei cohorte, d.p. Bai(tBtK~B, pomenite aid pentru militaru! p!ecat din ee ca veteran on concediat ~i ajuns Is Histria sa taca dedicatla

respsctiva:

? T. ¢! alolJi[m! /\on{vou ?

? Mcdpxiou [Toup]3u)vo<;; ?

? Bata]{31K~[<:,_.- _ _ .. 1

Uterele frumoase ale lnscnptiilor de pe cele doua fe,e nu numal permit, dar chiar indeanma la 0 datare cat mai timpurie In sec. ii p. Chr."€. Cu observatia ca uneie din iecturiie iui Parvan nu tin

seama de cesenul inscriptiei (pe fata A se poate cit! K]-d.Cf"f'n[C;], jar pe fats B sigur? Brn]ct!3tKl1[~, cred ca daca Avram - devenit cam de timpuriu maestru in arta selectarf cltatelor -l-ar 1i citat !?i pe PaNan, macar 0 parte din gravele acuzatii pe care m! le aduce ar fi putut f trecute ~i in contut marelu: nostru tnalntas. Mai prudent decat aqresivut sail epigon, D.M. Pippid? se multume:;>te cu un comentariu mai curand evazlv, dupa cum urmeaza: "putinele mere pastrate, pe 0 fata sau alta,

nu dau un sens, cu exceptia celor de pe fata A, wide s-ar putea clti [K]"[tcrT11~, (ziditor, fondator). Pe fata 8, in ultimul rand, poate CAp]ai3uol", Marturisind ca. atata vreme cat chesnunea una! K1;{ms; hadrianeice ramane - cricate eforturi s-ar face pentru a 0 marginalize - 0 aiternativa damna de rennut In spmosul dosar 81 .cete: de-a doua fondari a cetalii", Tmi este mal greu sa jn~eleg eludarea tmportantel fnscriptiei in discutie (placa de marmura, groasa de 3,5 em, cu Iitere de 5,5 em pe fats A), trebuie sa recunosc ca tntre practice minimalizari, semnificatiei docurnentelor

-3 -·V'. PUrvun~ H;Sifia~ rv; p_ 611 ~ nr, 25 -- L)}'\i., I, 157

4 Ouaderni Catanesi .+ Siudi "1,.-,.,,,;,,. ",!/,·Jh·w·']; ? 'ngn 4 ,.., 41-;':>

.;..... .$ h.!t,.. 1 I ,,\.-~ 'let it:,,_H .... ,·t~' a,a \ ,['"'.",.;!/ ..... ~ t:: ... !-:n;:("-h .. , n"'H~~ ....... ) 1.7 ...... , ',,..,." ,~,.

;, Cf. Pape-Benseler, s.v. £(/..1;0'.1301.. D 'l. Parvan, 0jl. cit; p. 621 =622.

7 ts« I, 157.

362

------------

A doua fondare a Histriei

deranjante - frecventa, dar oricurn preferabila trecerii tor sub tacere - si aceea a incriminarii - cu arqurnente pe care le-arn V8ZUt - foiosffii lor, este 0 distan~a destul de mare, pe care sunt tentat so pun pe seama unel indiscutabile difen:mte de expeden~a intre magistru 91 epigonu! saw.

Considerand asadar pe de 0 parte ca pdn calificativui pe care S-8 simtit Tndreptatii sa-l acorde ipotezei noastre (sunt onorat sa mi-l asoclez pe Parvan 'rn aceasta ipoteza), Avrarn a transgresat lirrntele bunei cuvnnte, pe de alta ca mal are multe de tnvatat, atat ca epiqrafist cat mai ell seama ca lstoric, imi voi perrnite ca, Inainte de a reveni la cnestiunea .celel de-a doua fondari a cetatii". sa tree 'in revista, pe scurt 1?i fara citarea exhaustive a intregii docurnentafii, cateva din cele mai rasunatosre inadvertente din gandirea tanaruiui epigrafist romano-francez, a98 cum apar ele in publica~ia mentionata (iSM, IIi) dar mal cu seama In ~I rnai recenta smteza, Gotonlile gmce§ti o'in Dobrogea .. din fstofia Rom§nilor, I, Bucuresfi, 2001, p. 533~614 (= rn connnuare IR IJ. VoiIncepe totusi prm a mentiona doua din luarile mete de poziue fata de unele opinii ale lui Avram, anterioare celor dauB pubHcatJi mai sus mentionate. Este vorba mat Yntai de regretabiia inovane a mal tanarului nostru coieg de a combina iimita de nord a terttoriului histrian, asa cum a fost ea postutata !ntr-un studiu ramas inedit a1 iui P. Nicorescu, ell cea pe care Parvan 0. stabiiise8 pentru Iimita su(iica a aceiu1a~j teritorlu9. Trecand peste aceasta dorinta (Ie originaHtate CI) once pre\. 11 mal alrag~arn aienfia ca slnqurul lucru cert care se poate afirma despre cetatea d@ ia Capu Dolojrnan, Argarnum, este ca ea se afia in afafa limitelor teritoriuiui histrian, din rHornen!: ce este pomenita In enumerarea grani1elor acestuia" ~i nu Tn interiorut lor, cum credea Avram" , Intr~o contnoute ulterioara", mi-am manltestat dezacordul ra1a de 0 aita interpretare a lui Avrarn", care, mai putin famillarizat cu literatura gromatica, respingea fara tsmst opinia justificata a iui Sc. Larnbrino g potrivit caruia teritoriul cailatian ar fi test parcelat dupa sisternul clasic a! unei centuriatio romans,

in continuars imi voi permite sa splcuiesc cateva din smintitele inadvertente fn chiar ordlnea in care ere spar in iR, L Astfel, To ceea ce priveste fonoarea Histriei, dup~ prezentarea celor doua tradi~i (Eusebius: ,,65716 a.Chr."; Pseudo Skymnos: "anii '30 al veacului al VII-lea") suntem asigura1i ca "evidenta arheologica pare sa favorizeze 0 datare timpune" (p. 537), oentru ca la pagina urmatoare (538) sa ni se explice ca fondarea din anil '30 ar aves 0 "deplina acoperire arheoloqica". Contradictia mi se pare evidenta ~L In rnasura In care rezoivarea nu ar putea venl decat de la adevarati specialisti In ceramics greaca - ceea ce nu este cazul retonnui nostru - grays este obedlenta ancilara pe care e! 0 dovedsste fata de autorii pe care nu lndrazneste sa-i

E V. Parvau, op. cit; p. 580~58S.

9 Al.Avram. Histria.Eine Griechenstadt an del' rumanischen Schwartzmeerkusie, in Xenia. 25. 1980. P 11-14 H) tsu. I, 57? 6~t

1 -: .. A..L Suceveanu, Famanele. Comribuiii fa studiul vietii rurale in Dobrogea tomttna1 Bucure~tij 1998, p. ! 57-159. l!. Dacia .r., " n J.'" 1 9"<:. l 09\1 - "1; Q 1. .~ 810

~~,,_-,..,...~ !¥.), "1"'.,:- ,~> r : 7~:-< .#". """'l 1:. ,_fV'_'-L~~ ~_.

13 Dacia N'l, 35, 1991, p. 103~137.

l.i .... ..., . ~... ~'_ > _.. ~~ __ • _ _ _ _

.. ttommages a Atoert Grenier, !::InJ){eHes. ! 91/2, p. Y2~-9:N.

Alexandru Suceveanu

.. ~- .. ----- .. ----._-----~ - ..... __ ._

~----- ..... ---

contrazica (In cazul de rata D.M. Pippidi ?i P. Alexandrescu). In ceea ce priveste data de fondare a Tomis-ului voi reveni mai jos, atunci cand Avram considera ca a~ezarea de la Constanta ar f capatat statutut de polis, dar pan a atunci sa ne Intoarcem III timp Tn secolul V e. Chr, pentru a tncerca sa-i i'ntelegem opiniile 'In iegaiura cu posibHa includere a cetati!or vest-pontice In Uga de lei! Deios. Partea din decret care mentioneaza cetatile din Marea Neagra este foarte mutilata asttel ineat Tn locul vechiior conjecturi (in spe\i3 Olbia, Callatis 9i, fara indoiaia, Histrla: aceasta era eel putio parerea lui D.M, Pippidi, Din isione Dobrogei; I; Bucuresti, H164 , p. 180-183), Avram se crede !ndrepH~~t sa propuna altele not in locu' Olbiei ni se propune cetatea de la Capu Dolojman, 'O[pyajxnl ';n vreme e.9 pentru Callans - admisa dear din respect pentru magistrul sau - se postuleaza posibila revenue la mai vechea coruectura Karkinitis". lntreqirea 'OtPY(L~nlj; cetate din tentoriul histrian, In opinia sa rldic~ Ii1Sa un grav senm de Tntfebare, cc!liA vreme des pre Histria, cetatea-capitala, "singura posibHitate teorenca rarnane aceea ca cetatea sa fi fast men~lonata In partea pierduta din respective coloana"!", Intarita de 0 alta afirmatie de la aceeast pagina ("Nu rarnane, asadar, nicl 0 certitudine cu pnvire la integrarea vreunei cetati din Dobrogea In iiga celloatica"), aceasta oplnie vine in contradtctie nu numai cu propria-l conjectura referitoare fa cetatea Orgame; cat rnai cu seama cu cetebrul text al lui Aristotel" - citat de alttel la p, 592 - dar, QUP2 cum se vede, nelnteles. Sa nu fi 8VUt care nk:i 0 iegaturb '-t;'l'votutia care a dUB la instituirea reqlmului democratic Ia Histria, evocat~ de A!istotei, eli includerea ei - (;ea mai imoortanta cetate din Pontut Stang !a acea data -1n Uga de ta Delos?

Lasandu-I pe cnnor sa judece amplosrea acestor scurt-clrcuite de lnterpretare, tree ta nu rna: pu~n faimoasa expecitie a lui Zopyrion In Pontui Stang din vremea lui Alexandru cel Mare, tratata de Avram in jR, i, p. 596-597. Nu rna surprmde respinqerea ipotezei me-Ie's, dar este regretabi!~ necitarea replicii melet!') la interventia lui Vi. l!iescu;:'v in care aratam ca Zopyrien, lnainte de a fi strateg ai Thraciei, ar f putut sa de~ina, asemenea altor generali ai lui Alexandre (Fiioxerios, Menes). cOlnandamentul unei zone de coaste. Neseslz~nd aceasta nuan~, Avram se pfiveazA, dar ceea ce este mal grav II pnveaza pe cititor, de tntelegetea acestei genlale constructii pe care a rnarcat-o regatullui Alexandru eel Mare.

Nici pentru perioada elenistica nu lipsesc uneie iucruri demne de sernnalat, Astfel - relu€md o idee pe cat constant exprimata de rnaqistrul S8U D.ivt Pippidi, pe ata! de greu de susfinut - Avram afirma: "De acum inainte (i.e. 281 a.Chr.), pana in epoca lui l'viithridates, zona de vest a Pontului Euxin nu va mal constitui deloe sau, in eel mai bun C8Z, va fi doaf un obiect periteric de

l~ (R, I, p. 593. itS JbIL/e/it.

17 Aristotel, Politico, 8(5)~ 5~ 1.

!~ A1 S"",-""" nen 'in ,;·,,"!V '7'0(,(' 4 " h'<;-{~44

f"1.. ~ ._.!,,==,'I;;i .. eI-!.,~!!l; ',' .--,\fi' '\; ~,~ ; ~"_''I-)~ ~ IE. \J-_~ •....... ,

1<) Idem. in Pontica, 5_ 1972_ p 89,93

2',) Vi. Iliescu, in Pontica, 4, 1971, p_ 57·73.

364

A doua fondare a Histriei

------~-~------ -~- .. -- ......•. _--

interes pentru fegii elenistici, fie et din Macedonia. Regatui seleucid sau Egfptu! ptolernaic,,21. Lectura aprofundata a un or contnbutll precum cele ale lui G Mihaiiov; Chr. M. Danov ?i. rnal recent H.H, Schmitf2, ca sa nu rna! vorbesc de mereu utila sinteza a lui K,j. 8eioch23, contribufii pe care - ca sa-l trnprumut una din prezumnoasete formulari din capitolul mtroductiv la iSM, Iii ·-le~ ar putea consulta cu folos, a!" fi de natura sa~i modifice radical SUS~cftata oolnte. Dar, ceea este mal gray, Avram i~i contrazice Tn continuare propria parere, vorbindu-ne despre irnplicarea Seleucizuor ~j a Pto!emeilor In conflictui dintre bizantini pe de 0 parte, caitatieni ~i histrieni pe de alta in legatura eu empodon-ui Tomis-ului tees 256/5-253 e.chr.), oespre mscnpta appoloruata", care face menfiunea unui trimis (? strateq) al unui dinast seleucid, probabil Antiochos al ll-lea Theos (261-246) ~L Tn fine, desprs orezenta navei-amiral "Isis" a flotel ptolemaice in Marea Neagdi, asa cum este ea atestata pe 0 fresca de la Nymphaion. A!? mai ad~uga dear ca 0 mal bun8 cunoastere a lstoriei eqeeo-mediteraneene Iil perioada elenistica t-ar fj putut conduce nu ta ideea unei "iipse de lrneres" a puterilor sudiee pentru litoralul vest-pontic, ci la aceea mult mal verosirrula a

inceputuiui declinului, Inca de la inceputui secclului ai ll-lea a.Chr., a Antigonfzilor macedoneni l?i Seleucizilor micro-asiatic! in fate ofensivei rornane. Niei solutia aleasa de mai tanarul nostru coleg pentru data de fondare a ceh~~i (poils) tomitane nu mi se pare mai fnsplrat'-:':I, Pornind de la prernisa ca textul lui Memnon25 trebuie tradus "In iegatura cu emporion-ui Tornis'', Avram crede ca aces! empotion a fast a ctitorie maesiana, ridicata !a rang de polis de catre nistrieni de abia dupa mchererea amlntitului razbor". Las la a parte faptui ca ldsea unei ctitorf histriene a Tomis-uiui a mai fast formulata de Vi. !!!escu27 - necitat tnsa - dar rna tntreb daca 0 traducere rnai nuantata a passjului din Memnon ("in iegatura cu emponon-ui Tomis-ului"), neirnpusa dar perrnisa de textul

grecesc Crspt T6lJ.Zro~ 1:0U s!lTropiou) nu ar stabili normaHtatea, 'In sensei c.a razboiu! respecfiv sa purtat pentru vrso tactorie (emporion) a orasulul Tornis, fondat de miiesienl ina!ntea distrugerH madi metropole d@ catre persi in anul 494 a. Chr., Chiar daca nespdjinita inca de 0 documentaue epigrafic~ sau numismatica, cea arheoloqica pare soIl dea credit acestel datc'lri. Tot din cateqoria contrtoutalor neeitate face parte, evident, ~i cea pe care am dedtcet-o "Marelui Zeu" de la Histria ~ databil in prima jumatate a secolulul a! ill-lea a.Chr", dar pe care 0 cunoaste din moment ce combate asimiiarea iui cu Sarapis, pe care am sustinut-o, cu argumente, pentru prima oara - Insa '!niocuirea lui Sarapis cu Dionysos2S este de-a dreptul ridicota. lnamtea epoeh rom-ane nu exists la Histria rlicJi 0 n'!lihltiune a lui Dionysos nici macar ca un cult privat, necum public. Tn sUu~jt, pentru a

21 T1"'I. T .- .~"'i"_~

lK, 1, p. ::>Ol~'

22 t-I.:H.SctiniU, Kleines Worterbuch i).~~S Helienismus, Wicsbadcn, 1 ~gS1 p. 7 Us .. 719~ s.v, Thrakien. -~3 K,J.f!eloch~ Griechische Geschichse, ~\/~ 11 Berlin ... Leipzig, 1927: p. 346o!347.

14 r'f1St;Til7ti(mr~.,· Un:H?fYH? in Butvan« r~rWl1m> 1n c. cnrinuare [(i8 1 1~~

...... ~ •..• •• .L ••••• _.. • - .- _. _ ..•.• _. - _ •.. , • c_"- . .. . -.i. '..., - - - . ~ . - . :1 ~ •

~_. F. Jacoby, Die Fragmente dt:r griechischen Historiker. Beriin-Leiden, HI. R P 347~348. 25 IR I, p. 541-542.

7.1 Vi. Iliescu, Pontica, 3, 1970, p. 92 28 Ktema, 24, 1999, p. 271-281

365

Alexandru Suceveanu

lncheia cu perioada elenistica (rnai exact spus, pre-romana), constat CU mahnire ca (I-a ratinut nimic din criticile arnicale pe care le-arn formu!at I'ntr-o comuntcare (ramasa ind inedita) tlnuM 161 Muteul National de tstorte a Romania! In legatura eLI mat mult decat discutabihrl cola] lntre importantul deere! in cinstea unui strateg al lui Mithridates Eupator (descoperit Tn anul 1995 In sectorut Ocmus) ~i alto doua inscriotn histriene fragmentars, una pubiicata;JO, alta inecHta (oescoperita Tn anul 1990 In acelasl sector; spre oeoseb\re de inscriptia din 1995, care nu se lipeste cu celelalte doua fragmenta, acestea din urma apartin siqur aceleiasi inscripiii) Tn publicatia Intocmita tmoreuna cu o. Bouneqru". $~ asttel aflam, cu stuocare. ca .un decret recent descoperft la tstros Tn dnstea lui Dlogenes flul lui Dioqenes (originar dintr-o estate at carei flume incepe cu

Am, prvbabll Arnastris sau Amiscs), I! prezinta pe titular chiar drept strateq al cela1ii [tUTOcrTCXJ"St<;

ce oovedeste ca, tmpotnva uzantelor, rnaqistratura strateqiel era ocupata, Tn astfei de condit!! excepnonate de Wi strarn?2. Tree peste traducerea inexacta a primai titulaturi (corect ar fi fest: .trimis de cstre acesta - i.e. Mithridates - strateg in orasul nostru'') ~ aiel Avram a crezut ca ocate

sa prc,fite de ignoranta majotitatH cititorilor Tratatului In materie de lirnba greaca - dar rna Intreb

cate analogii ar f necesare pentru a ad mite convertirea unui rnercenar strateg a! unei garnitoane de ocupafie - oricat de blnevoitor s-arfl aratatfata de cetatea respectlva - fntr-o magistratura in eel rna! inOla grad dtadina, aceea de strateq a! orasului? Dupa ~Hinta mea - confinnat<il ~i de Avram ?i Bounegru33 ~ nu exista nici 0 ana!ogie In acest sens.

Tn legatura ell foeduso·ul Romei eu orasui Callatis" ar fi prea rnuite de spus in aceasta sumara trecere in revista a lnadvertentetor din viziunea tstcnca a mat tanaruiul nostru preopinent, Las la 0 parte restitutia propriu-zisa a textulul, care, spre deosebire de rezonabila restitutie a lui A. Passerini35, poate - din pricina dimensiunilor pe care ar fi trebuit sa Ie aiba lespedea respectiva - fj rnai gft~U ecceptata, ~i tTli~ inton:: la datarea lui, Punand In dfscutie datarea tradition8is, LI§L dopa campania lui Lucuilus din anii 72/1 a.Chr. (datare sustinuta de Sc, Lamorino, G. De Sanctls, A. Degrassi, D.ivi. Pippidl $\, In vremea din urrna, Ug!a Ruscu), acurn exact 35 de an! ?ntr~o modesta nota36 nu realizam ca voi deschide 0 adevarata cutie a Pandorei. Citata, dar mai ales necitata, rnodesta mea nota a declansat un val de luari de pozitle In tavoarea unei datari tlmpuni a acestul document (dintre acestea rna rnultumesc sa Ie citez pe cete ale romaniior Avram ;;i V. Lica). Nu exdudeam nici au aceasta posibilitate, dar atrageam atentia eEl 0 datare timpurie, coerent

2~) I~ I;. p. 575-576 .-;0 ISJ'v/, I~ 45.

~~ Ponrica, 30~ 1997:_ p.155 - "l65.

~; ;:n!i~:, ;~~'U)97 p. 157.

,4 151f tu 1'0 m, t, p~ 609, 6 j 5

010 Athenaeum, 23, 1935~ P 57 - 72. y, Pontica /., 1969, p. 26() -274.

366

A dona fondare a Histriei

sustsruta de un Dem. St. Marin:l7 pe temeiuri lingvistice, ar trebui rnsot~ta de 0 scrutare rnai clrcumspecta a pnmelor contacts dintre Roma ~! coast a vest- pontica. Cand vad rnsa astazt cum pretinsul control roman al zone! este oretunqlt fix pfma In anul 101 - psntru a Iasa loc Incheierii acestui foedus tntre 1 06~ 101 a, chr. ~ adica exact in momentul In care Mithridates ai Vi-lea Eupator (120~63 a.Chr.) nu tacea dedit sa-~i consohdeze pozitiile din Pont cat;'tigate de t3t31 sau, Mithridates a! v-lea Euerqetes (149-120 a,Chr,)3B, rna intreb daca mal tinerii mel competitor! - nict UI1U! fi!oiog la oriqine - n-au cazut In capcana acordarii unui credit exaqerat caractensncsor paleoqratice ale respectivei inscriptji In fond este verba de un tormular care s-a putut pastra neschimbat tirrlp de deeefiH; daca nu chiar seeDI€:, cu cat mat vechi fiind primul {oedu$ (cu(n ar f

eel din anul ?138 a.Chr, dintre Roma !}i Cibyra), eu atat rnai arhalca mod llrnba acestor toeder«. Oricum ideea ca Ariston, fiul lui Artstorr" ar f obtinut de la Rome copra vechiului tratat, pentru 8-1 expune la Callatis tmpreuna cu 0 tpotetica cope greceasca, in uttimii ani ai erei pagane40 - aceasta pentru a explica exlstenta nemaiinu\!nfta a unei vartants latinesti lntr-o civitas tceoereie, eel putin din vremea Republicii - ea mi se pare de-a drsptut hi!ara, Tree mai recede peste pretinsa distrugere a Histriei de crura Burebtsta, chestiune in care Avrarn I?! urmeaza neabatut rnentorii, obsunandu-se pe de 0 parte sa utilizeze pentru demonstrarea acestei dlstruqeri inscriptia !n cinstea lui Aristagorss, fiui lui Apatorios" chiar caca numele iui Burebista nu este pomenit in aceasta inscripfie (explicatia nementlonant numelui lui Bureoista, pentru ca era un nomen odiosum, este reslrnente savuroasa), pe de alta sa ignore faptul ca, 8§8 cum rezulta si din ultlmele cercetan din zona sacra a Htstrlel, "distrugerea Burebista" este unenoara unei muIr mal vechi dezafectari a acestela", Tn rnasura In care voi rnai reveni asupra acestei probleme 'i'n cursui

conmbunet de fa1~1. Din aceleasl motive, acord mai putina lmportanta ideli ca de-abia din anii 3/2 a.Chr. orasele vest-pontice intra sub control roman, odata eu onorarea lui p Vinicius" ca patron ai orasului Callatis, ratlune pentru care eponlmia lui Octavian, databila ¥ntre 29-27 a.cnr, - aq8 cum cu dreptate a sustinut-o Alexandra 9tefan44 - este inlocuita cu aceea mun rna! putin probabiia a lui Tibenus"'. N-a~ putea trece To sa la fel de user peste vlziunea lui Avram despre anexarea Dobrogei40, pe care 0 cons!dera fmptinita tn anul 46 p.Chr., dar admite c.a pnmete trupe stabile au aparut if'! Dobrogea aota tn vrernea Flaviilor.

Uisand ciUtorHor dreptu! sa judece aceasta ultima €normitate (precizez, pentru cei rna! putin

37 Epigraphica io, 1948, p. U)3- L30,

38 '/ezll!JLSchtnitt~ DjJ.cit'Tr P> 559=!<563'f s. v. I'omos

3Y ! ,"\.j TF "' (\_11') .r.1 A <: -

r:)f .. ~, '-~.' ~,' ,-, -r-t , ~c-

4'J IR_ L D. (;15 41 JS!',i i_ 54

·12 in a("~-~S' , .. ",,_ .... , S, V" _Z_.)-. "t:"',"';; 0' e a::u 1-,., ','. '. _l :-:. ,,~ a-, .1-., .,', I' . , '~ - - - -

__ '0'-" . '-_ !'"... .~" _' _ ',', rr, At. S, Stefan, .Revista Muzcelor ~1. Monumentelor. Monumcnte rstonce .,?l

de arta", 43~ 1974~ 2., p. 39-51.

4,\ !SA!, HI, 57.

,;\ Dada. i'v::; 19_ 1975, D. 16"

·lj '~'l1 lJI .:h· , -

.J. >"~1 ,.r. ~ _"to-

367

--------------- - - --- -----------

Alexandru Suceveanu

.-----.-.---""---.~-.---- .. - ..... ~.----- .... ,,----,,--"".------

avizatL ca Dobrogea reprezenta cea mal vulnerabita zona din sisternul defensiv roman de la Dunarea de- .los), Inchei ell rnahnire acest fforifegium controversietum. fara a-mi face vreun moment nuzta ca mal tfmarul nostru fast coleg va !nvata vreodata ceva din aceste critici, dar cu speranta ca cei care ne 'Jar urma 'Jar ~t! - avertizati - sa puna ¥n practice sfatul unuia din eel mai man epigrafi~ti al tuturor timpunlor, Louis Robert, anume acela de ,,8 nu crede 1n nirnic din ceea ce s-a scris lnalntea lor".

Revenind ta chestiunea "ce!ei de-a doua fondari a cetapi" de ts Hislria, vom tncepe prin a mentiona ca pentru V, PaNan47 expresia .onorabilii gerusjej dupe a doua tondare"

(rBpouda~ (pl)"(1"'rSl~lm 01 gsn:':{ TitV oal)t~pav K'tlmv) trebuie inteleasa ca referindu-se la .a

doua tundare a qerusiel din Hlstrla. prima gerusie,,, desfiintata prln vitregla timpurllor" trebuind sa existe ~i la Histria, precum cea de la Catlatis. nNu e imposibil" continua Parvan "ca chlar direct trnparatu: (Hadrian In 8, 124 ?,.) sa fi luat §tire ~i aprobat personal tnterneierea din nou a gerusiei (p. 611)". Intr-atat de convins va f fost Parvan de aceasta interpretare, inc.at lntr-o publicatie uiterroara:,j8 credea a f putut identifica intr-un ail. album iista prirnei gefusii. Numai ca, din pacate centro marele eplgrafist roman (dovada ca. citandu-I pe Horatius 9i Homer rna! motaie din c.and 10 cand) acest album este ulterior qeruslei, asa cum a demonstrat-e mai tarziu LL RUSSU49, in sfar~it pentru a lnchela ell opinHle lui Parvan despre gerusla hlstrlana, trsbule precizat ca docurnentul care 0 menncneaza dateaza 'f11 mod sigur din anul 138 p.Chr., din moment ce alfrturi de Hadrian este rnentionat ~i succesorul sau, Antonlnus Pius (asociat la domnie ca Caesar din 25 reoruane 9i urcat pe tronul imperial pe 10 iulie al aceiuia~i an, 138).

Exceptionala descoperire epiqrafica din pnrnavara anulul 1966 avea sa consntuie temeiul unei aoevarate revolulH, nu nurnai in ceea ce pnveste soarta gerusiei histriene, ci chiar a cetatii In

bl I • 1 v d I bl· 50· ~ ~ 1 lti , dit "1 D M Pi 'd' t a out

ansam Ul et. ,nea sa pu fcarEr $1 pana a U Ima €I! ree u;!re', ' , 10 PI 1 a crezu a pUtes

consldsra ca precizarea care urmeaza dupa mennunea binefacatorilor tribului Borels !?j anume "dupe a doua fenders a cetatH" {psm Trl\' OSll1'SpaV K1:tcnv 1~C; n()~\~(t)<;)j se refers la retacerea ceta~i dupa distrugerea ei de catre Burebista, Spre aoeasta incheiere duceau cele mal multe din ccntrlbutiile sale anterioare, fie atunci cand utiliza inscriptia In cinstea lui Aristaqoras, flul lui Aoaturios" Intru demonstrarea acestor evenimente, fie sftuatia arheoloqlca din zona sacra a Histriei, Am vazut mai sus care esta pertinenta scestora in dosarul "celei de-a doua fondari a ceta1ii", dar chiar ~i facand abstracfie de ele, ne intrebam in ce ma-sura absente numelor romane ar putea consntut un argument pentru 0 datare atat de tirnpurle a listei binefacatori!or tributui Borers

46 ISI'vI, III, p, 57-GO

47 Histria f\/, p. 596, IIL 20=1!J~lyl~ I; 193

48 H' '\T'T .• ,', ., ~ r("~ J T "n 1

_.,_!stna r !.-tI-~ p. ~'7~ nr. :h .. ~_.:~:.t.i_'::~ i~ ..:....J L

49 scrv 9, 19.'iS, p. 1t_L'):6

50 Studii Clasice 9, 1967, p. 153,,166

51 JSJ.{ I, 191' .

368

A doua fondare a Histriei

(era yorba totusi de un trib grecesc, romanii fiind inclusi tn tribul rornanllor"), ca sa nu mai vorbim de caracterele paleografice ale inscriptiei, care-si qasesc analogii In inscriptiile histriene din tot secolul I p. Chr. Mult mai la obiect mi s-a parut tnsa precizarea aceluiasi Tnvatat potrivit caruia rnentiunea din gerusia histriana nu mai trebuie inteleasa ca referindu-se la "a doua fondare a gerusiei", care se va fi constituit abia In zilele lui Hadrian, ci, evident, la a "daua fondare a cetatii,,54. In masura In care Inteleqearn mai greu cum 0 inscriptie din anul 138 p. Chr. face referire la un eveniment petrecut cu aproximativ 200 de ani In urma (§I, adaug acum, tara ca vreun document precis datat sa-l mai mentioneze Intre timp) mi-am permis, la sugestia bunului meu prieten Gh. Poenaru Bordea, sa rna lntreb55 daca "a doua fondare a cetatii" nu trebuie apropiata In timp de anul 138 p. Chr., an precis mentlonat In album-ul geruisiei, ordine de idei In care aduceam ca argument suplimentar ~i inscriptia rnentionata la lnceputul acestei contributli'".

In sfarsit, inaintea contributiilor lui Avram mai trebuie rnentionata si aceea a Alexandrei $tefan57, care pornind de la desemnarea callatianului Ariston, fiul lui Anston'" drept .fondator pentru a doua oara a cetatll", credea ca poate lega aceasta mentlune de cea a .celei de-a doua fondari" a Histriei, datandu-le pe amandoua In epoea lui Augustus. N-am acordat prea mult credit nici acestei opinii'", cata vreme Tiberius este onorat la Odessos ca fondator al noii incinte,,60, la Tyras noua era Ineepe In anii 56/7 p.Chr.?' iar la Apollonia un personaj, Metokos al lui Tarulas, este mentlonat ca .fondand orasul dupa distrugere" (distrugere de plasat dupa invazia costobocilor din anul 170 p.Chr.), concluzia fiind ca numai zona vest-pontica prezinta multe momente cand se considera ca au avut lac aceste .fondari" sau .refondari", nu numai aceea a lui Augustus.

Tn prezentarea propriei sale viziuni despre acest eveniment, Avram62 porneste §i el de la datele oferite de inscriptia care mentioneaza gerusia histriana'". Constatand CEI inaintea lui

Artemidoros al lui Herodoros, presedintele (cmvaycoyc:uS") In functie din anul 138 p.Chr., lnscrlptia .rnentionne, outre trois (de fapt dol) (cruvaycoyds-) anterieurs, au mains une personne dont on peut situer Je ttotuit vers Ie milieu du I-er siecle ap. J.-C. II est question du premier cruvaycoyc:os- (sans doute Ie conditor gerousiae). Ko:.AA.lcr'tpaTos- Atovucio» (corect All~t'l'tP{ot) qui est de toute evidence Ie rnerne que l'un des deux ambassadeurs histriens aupres du gouverneur Ti. Plautius

52 ISM, I, 54

53 ISM, I, 142, 145

54 in ultima instants in ISM, I, p. 337-338

55 Viata economicii in Dobrogea remand, Bucuresti, 1977, p. 24, nota 132. 56 ISM, I, 157

57 Op.cit, p. 162-165. S8 ISM, III, 45.

S9 Histria. Eine griechenstadt ... , Xenia 25, 1990, p. 236-237 601GB, 12, 57

61 en, III 781

62 ISMIIJ: p. 61"63; IR, I, p. 616 63 ISM, I, 193

369

Alexandru Suceveanu

Silvanus Aelianus64 dans les annees soixante du premier siecle. D'autre part, a compter a partir des trois sunagwgc-j jusqu'au premier porteur de gentilice ernprunte a Trajan'", on ne trouve chez les 30 personnes que des noms grecs et deux Flevit", Ceci etant, la date de la fondation de la gerousie d'Histria a toutes les chances de remonter a une epoque suivant de pres I'annexion de la rip a Thraciae par Claude en 46; et alors la OE\)'"u~pa KTlcns- ne saurait etre ni la refection de la ville apres la destruction subie a l'epoque de Burebista, ni une allusion a une quelconque liberalite de la part d'Hadrien, comme on l'a propose au til du temps, mais plutot une reference au statut de cite libre que la ville avait recu a l'epoque d'Auguste. Une autre inscription d'Histrta'" qui mentionne les

[T~S' ~OPEQ)]V cpuA 1lS- EDEPYETat ~lC:TCt 'C~v oEtnep<xv KTlcH v 'C~S- 716AEw s- et qui, pour des raisons onomastiques et prosopographiques, est non seulement sOrement anterfeure a 138, mais sans doute eontemporaine de l'epoque des premiers filOtimoi de la gerousie, pourrait etre datee, elle aussi, d'une epoque des environs de 46 au plus tard".

Cum se tntarnpta adesea - chiar :;;1 unor eplqraflsf mai experirnentati - dupa un prim ratlonarnent qresit, urrneaza 0 serie de concluzii, aparent acceptabile, dar care nu au nici 0 baza. Este vorba despre opinia potrivit careia Callistratos al lui Demetrios ar fi fost, nici mai mult nici mai putln, "sans doute" Tntemeietorul gerusiei histriene. Avram T~i insuseste aiel, fara ezitare - ca de obicei - opinia lui D.M. Pippidi, dupa care eel trei presedlnti (csuv<xycoyc:l's-) mentionatl In fruntea Iistei onorabililor qerusiei'" ar fi fost In realitate fosti presedinti, fara precizarea daca mal erau sau nu inca In viata, precizare pe care atat de clara lirnba qreaca veche ar fi putut s-o of ere. Las la 0 parte judicioasa opinie a lui Parvan'" potrivit careia eei trei, lrnpreuna cu Artemidoros al lui Herodoros, formau un colegiu prezidential - opinie evident iqnorata de Avram 9i rna lntorc la ratlonarnentul sau initial. Asadar fie Callistratos al lui Demetrios - prezumtiv ambasador la Plautius Aelianus (57-67 p.Chr.) - era inca In viata ln anul 138 p.Chr. cane ar ti trebuit sa numere eel putin 100 de ani, fie el iiii daduse intre timp obstescul sfar~it, dar atunci devine de netnteles mentionerea lui tntr-o lista (mereu rmbogaVta ?) din anul 138 p.Chr. sau, pentru a-l eita din nou pe Parvan: .Aceasta a doua fundatie a gerusiei din Histria (am vazut ca in realitate este vorba de lista gerusiei de dupa a doua fondare a cetatti) nu poate fi mull mal veche ca data inscriptiei, caci in acest caz aratarea fundarii colegiului n'ar mai ave a nlci un rest". Contlnuand acest rationament de bun simt-

, ,

concept filozoftc cartezian pe cale de disparitie ln zilele noastre §i cu atat mal mult la tanarul nostru preopinent - n-are nici un rost sa-l mai reamintese ea tn prosopografia histriana exista 6 personaje care se numesc Callistratos si nu mai putln de 22 care se numesc Demetrios (identificarea dintre

64 ISM, I, 67, 1.38 = 68, 1. 40-41

65 ISM, I, 193!col. A, 1.38: OUA.J1l0~ 6'lIl~tPLO~ uio~ 'Apn;IlCi 66 ISM, I, J 93/col. A, 1.31, 36.

67 IS?v[, I, 191.

68 ISM, I, 193, f. 8-10; Callistratos al lui Demetrios, Arternidoros allui Euxenides ~i Herodotos al lui Dionysios. 69 Histria, IV, p. 602, 606-607

370

A doua fondare a Histriei

eei dol ornonirni fiind de-a dreptul puerlla), sa mai semnalez ea prin aceasta stravezie inginerie epiqrafica se revine In fapt la 0 alta teza, constant sustinuta de D.M. Pippidi - aceea a acordarf statutului de civitas Ubera et immunis Histriei inca din zilele lui Augustus (teza la fel de greu de demonstrat) si, ln fine, sa-l mai semnalez ca dintre toti Irnparatf romani, Hadrian este ereditat eel mai adesea cu titlul de K'rtcr11lS- (motiv pentru care .ar fi putut consulta cu profit" lucrarile clasice ale unui W. Weber, B. d'Orgeval sau chiar D. Magie).

Are In schimb rost - in rnasura in aceasta contributie ornaqiala vine de la un arheolog pentru un alt arheolog - sa atrag atentia ca spre deosebire de dovezile unei refondan augustane (tot ceea ce se poate spune In acest moment este ca peste ruinele monumentelor din zona sacra a cetatii se lnstaleaza treptat un modest cartier de locuinte particulare; cam putin pentru ,,0 a doua fondare a eetatii !"), inceputul secolului al It-lea p.Chr, ne prezinta 0 docurnentatie mult mai consistenta. Fata de vechea incinta elenistica, care lrnprejmuia cca 10 ha, suprafata aparata a ceta~ii se tripleaza, ea fiind tnconiurata de 0 incinta la plinta careia a fost descoperita 0 moneda de la Hadrian (comunicare din pacate lnedita a Mariei Coja). ln interiorul acestui nou spatiu urban a putut fi identiflcata 0 noua retea stradala, In care s-a recunoscut un model htppodamlc'", dintre cladirile nou construite, cea mal preclsa inforrnatie fiind oferlta de 0 moneda de la Hadrian" descoperita ln mortarul unuia din canalele de la edificiul conventional numit T erme II.

Nici astazi, dupa In curand 30 de ani, nu pot sa afirm ca cele de mai sus reprezinta "sans doute" solutia definitiva. Pana la descoperirea fericita a unui document epigrafic, astept cu Incredere derularea cercetarilor arheologice, lncepand cu cele ale Vloricai Rusu-Bolindet din Sectorul Bazilicii Extra-Muros, continuand cu cele ale lui Paul Damian §i Adela Baltac din Sectorul Extra-Muros §i sfarsind cu cele ale Irinei Achim de la Bazilica "Florescu". De la aceste cercetari este de asteptat verdictul final In controversatul dosar al .celei de-a doua fondari a cetatii" de pe malul lacului cu unde albastre.

Die zweite GrOndung Histriens (Zusammenfassung)

Die Arbeit behandelt eine Reihe umstrittener Problema aus dar Geschichte der Festunq Histria. Von diesen ist jenes der .zweiten Grundung Histriens" bemerkenswert (osu1"tpa KCtcrtS' 1"11S' 1tO/cECOS'). Alexandru Suceveanu behauptet dass oW1"tpa X'tlCHS" 't115" n:OAc(()S' sich auf einige Rechte beziehe, die Histrien vom Kaiser Hadrian gewahrt worden waren, wahrend dessert Regierungszeit die Festung eine wirtschaftliche Entfaltung erfahren hatte. 1m Vergleich zur alten hellenistischen Umwallung, die 10 ha umfasste, verdreifachte sich zu jenem Zeitpunkt die befestigte Hache der Stadt. Inmitten dieses neuen Stadtraumes wurde eln neues Strafsennetz mit einem hyppodamischen Muster entdeckt. Der Wohlstand Histriens wahrend der Herrschaft Hadrians (Anfang des 2. Jh. 11. Chr.) ist als eine echte NeugrOndung der Festung empfunden worden. Hadrian selbst wurde von den Bewohnern Histriens der Titel X't{GTT]S' - Stifter, Grunder

70 AI. S. Stefan, loco cit ..

71 Gh. Poenaru Bordea, Histria Vi. Les thermes romains, Bucuresti-Paris, 1982, p. 163, nr. 55: t25-128 p.Chr ..

371

Alexandru Suceveanu

verliehen worden (ISM, I, 157).

Wahrend der Herrschaftszeit Hadrians ist die histrische gerusia gegrundet worden, wie dem genauen. auf den 25. Februar 138 n. Chr. datierten Beleg eines Albums dieses Vereins zu entnehmen ist.

372