IMPORTANȚA RESPECTĂRII DREPTULUI LA

PROTECȚIE ȘI SIGURANȚĂ

A COPILULUI

ONEL CRISTIAN

Elev Școala Gimnazială Nr. 22 Galați

Prof. Îndrumător BARBU LUDMER CHARLOTTE

Toți copiii au dreptul să le fie respectată viața de familie, să fie protejați împotriva oricăror
forme de violență pentru a se dezvolta armonios și de a fi un exemplu pentru societate.
Relația cu părinții
Ai dreptul să locuieşti cu părinţii tăi și să menții legătura cu ei. Separarea de părinţi nu poate
avea loc decât atunci când ei nu pot avea grijă de tine, îţi fac rău sau îţi pun viaţa în pericol.
Dacă părinții tăi s-au despărțit, ai dreptul să păstrezi relația cu amândoi; numai dacă unul dintre
ei ți-a făcut rău și legea a stabilit că nu are dreptul să te mai vadă, atunci relația ta cu unul dintre ei
poate înceta.
Dacă unul dintre părinți sau ambii locuiesc în altă ţară, ai dreptul să ţii legătura cu ei prin
diferite metode: să vă vizitaţi unii pe alţii, să vorbiţi la telefon sau prin internet. De asemenea, părinţii
tăi au dreptul să se întoarcă acasă pentru a fi alături de tine.
Dacă ești separat(ă) de familie, ai dreptul să crești într-o altă familie sau într-un mediu
asemănător cu familia. Adulții care au grijă de tine trebuie să te crească ca pe oricare alt copil și să îți
asigure toate drepturile care ți se cuvin: dreptul la viață, la sănătate, la educație, la timp liber, la
libertatea de exprimare, la libertatea de religie și altele. Cu alte cuvinte, trebuie să îți asigure mâncare,
haine, să se îngrijească de sănătatea ta, să te înscrie la școală, să îți dea voie să te joci sau să faci alte
activități relaxante și să îți respecte religia.
Răpirea și vânzarea
Nimeni, inclusiv părinţii tăi, nu are dreptul să te scoată din ţară, fără ca părinții sau celălalt
părinte sau adult care te are în grijă să fie de acord.
Nimeni nu are dreptul să te reţină cu forța sau să te împiedice să te întorci acasă.
Nimeni, nici chiar părinţii tăi, nu are dreptul să te vândă în ţară sau în străinătate.
Viața privată
Ai dreptul la viață privată, adică ai dreptul să ai lucruri personale, un loc al tău, unde să-ţi faci
temele şi să te poți relaxa.
 Nimeni nu are dreptul, fără voia ta, să-ţi citească jurnalul personal, scrisorile, mesajele în
telefon sau pe internet şi să-ţi asculte convorbirile telefonice.
Atenție, însă! Poți să ai secrete în măsura în care aceasta nu dăunează sănătății şi viitorului tău.
Ziarele, televiziunea şi radioul nu au dreptul să-ţi arate fața, să-ţi publice adresa, numele şi alte date
personale, fără permisiunea ta şi a familiei tale sau altor adulți care te au în grijă.
Violenţa, abuzul și neglijarea
Nimeni, nici chiar părinţii, nu are dreptul să te lovească, jignească sau înjure, să te numească
urât sau să țipe la tine nici la școală, nici în afara ei.
Nimeni nu are dreptul să te țină fără mâncare, haine potrivite anotimpului, să nu te trimită la
școală sau să nu se asigure că ești sănătos (sănătoasă), prin controale la medic și tratament și îngrijire
atunci când te îmbolnăvești.
Ești refugiat(ă)
Dacă ești refugiat(ă) şi ai venit să locuieşti în România pentru că viaţa ta a fost pusă în pericol,
ai aceleaşi drepturi ca şi copiii din România, de exemplu: să mergi la şcoală, să beneficiezi de îngrijire
medicală, să stai cu familia, să te joci, să te informezi despre ceea ce te interesează etc.
Faci parte dintr-o minoritate (ești de etnie romă, maghiară, turcă sau oricare alta)
Dacă aparții unei minorități etnice sau religioase, ai aceleași drepturi ca toți copiii: dreptul la
viață, la sănătate, la educație, la timp liber, la libertatea de exprimare, și altele. Ai dreptul să ai aceeași
religie ca şi familia ta, să cunoști şi să folosești limba şi obiceiurile familiei tale, chiar dacă acestea nu
sunt împărtășite de alții.
Munca
Începând de la 15 ani, ai dreptul de munci și de a fi plătit(ă) pentru munca ta.
La această vârstă, pentru a te angaja, ai nevoie de acordul scris al părinților tăi sau al adulților care te
cresc.
De la 16 ani te poți angaja fără acordul părinților și trebuie să știi că la această vârstă:
 durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi și de 30 de ore pe săptămână.
 nu trebuie și nu ai dreptul să faci ore suplimentare
 nu trebuie să ți se ceară și nu trebuie să accepți muncă de noapte, între orele 22.00-06.00
 ai dreptul la o pauză de masă de cel puțin 30 de minute, dacă durata, în fiecare zi a timpului de
muncă este mai mare de 4 ore și jumătate.
 nu trebuie să ți se ceară sau să accepți activități care te pun în pericol, grele pentru tine sau în
medii toxice, care te pot îmbolnăvi.
Exploatarea
Ai dreptul să fii protejat(ă) faţă de orice formă de exploatare, adică orice activitate care ar putea
dăuna dezvoltării tale.
Nimeni nu poate profita de tine, de rezultatele muncii tale, lucrările tale şi de corpul tău.
Nimeni, în familie, la şcoală, în cercul de prieteni, nu te poate pedepsi şi nu se poate comporta
cu tine într-un fel care are consecințe pe termen lung, fizic sau emoțional.
Ai dreptul la protecție împotriva abuzului sexual. Nimeni nu poate face cu corpul tău ceva ce îți
provoacă neplăcere şi dezgust, să te filmeze, să te fotografieze sau să posteze imaginile tale pe internet.
 Drogurile
Ai dreptul să fii protejat(ă), împotriva consumului, producerii şi vânzării drogurilor.
Ai dreptul să stai într-un mediu în care nu se consumă şi nu se vând droguri, atât acasă, cât și la școală
sau în alte locuri.
Îngrijirea pentru recuperare
Dacă ai trecut printr-o experiență de violență, abuz, neglijare, exploatare ai dreptul să primești
ajutor special (psihologic, medical, al asistentului social) pentru a depăși experiența.
Problemele cu legea
Dacă încalci legea, ai dreptul să fii tratat (ă) cu demnitate, nu cu violență sau să fii umilit(ă).
Ai dreptul să fii informat(ă), în cel mai scurt timp, despre acuzațiile care ți se aduc, prin intermediul
părinților sau adulților care te au în grijă. Poliţia şi judecătorii trebuie să îți explice despre ce e vorba
astfel încât să fie siguri că tu înţelegi situaţia în care te afli.
Nu trebuie să fii constrâns(ă) să depui mărturie sau să mărturisești că ești vinovat(ă).
Pe parcursul investigațiilor (cercetărilor) legate de lucrul pentru care se presupune că ești acuzat(ă), ai
dreptul să ți se respecte viața privată.
Ai dreptul la asistență juridică, medicală, psihologică.
La discuţiile cu poliţistul sau judecătorul trebuie să asiste avocatul, părinţii, un profesor sau psiholog!

Ce trebuie să se mai știe:

În legi, pentru copil și adolescent, se folosește termenul de minor, care desemnează orice
persoană care nu a împlinit 18 ani.
Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal adică în fața legii, dar răspund
părinții sau adulții care îl au în grijă, adică aceștia pot fi condamnați pentru ceva ce a făcut copilul sau
adolescentul.
Minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedește că a făcut
ceva cu discernământ, adică știa ce face.
Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii.

BIBLIOGRAFIE
1. www.adolescenten.ro
2. www.fra.europa.eu
3. www.salvaticopiii.ro