ÎNVĂŢAŢI SĂ SPUNEŢI NU!

- cinci idei pentru diminuarea stresului

întocmit de Ficz Antal

Cu două săptămâni în urmă am scris despre stres, ca fenomen. Unul dintre motivele
stresului este faptul că în multe situaţii nu putem să spunem „NU”. Vi se par
cunoscute situaţiile de mai jos? Puteţi să spuneţi „NU” în toate aceste situaţii?

· Sunteţi rugaţi tot timpul să faceţi lucruri pe care nu vreţi,

· De dragul cuiva trebuie să preluaţi sarcini neplăcute,
· Cineva în mod repetat împrumută bani de la dumneavoastră, dar uită să vă
dee înapoi,
· Sunteţi presat de un vânzător să cumpăraţi ceva,
· Copii dumneavoastră vor tot timpul un avans din banii de buzunar,
· Nu vreţi să participaţi la o masă în familie, despre care ştiţi sigur că se va
termina cu ceartă, cu scandal.

Desigur, fiecare dintre noi suntem gata să renunţăm la interesele proprii pentru a
ajuta pe ceilalţi din când în când. Însă, odată vine momentul pentru fiecare dintre noi,
când trebuie să refuzăm o rugăminte, o dorinţă. Dacă aveţi greutăţi cu refuzarea
diferitelor dorinţe/cereri, vă oferim, în continuare, cinci idei pentru a spune mai uşor
„NU“.

Ideea nr. 1: Analizaţi pe scurt situaţia

Recunoaşteţi situaţia, când vreţi să spuneţi „NU”. Identificaţi sentimentele negative,

care ar apărea în cazul în care a-ţi spune „DA”. Decideţi care sunt rezultatele la care
aţi dori să ajungeţi, care este poziţia ideală, cea reală şi cea acceptabilă.
De multe ori spuneţi „DA” pentru că vă lăsaţi surprinşi. Acest „DA” vă costă mult timp
şi pe deasupra nu vă face nici o plăcere.
Poate fi de mare ajutor dacă vă permiteţi să analizaţi, chiar şi pentru câteva
secunde, situaţia. Răspundeţi la următoarele întrebări:

· Ce trebuie să fac? Este o muncă sau o favoare?

· Vreau să fac acest lucru? Îmi place sau nu-mi place?
· Am timpul, energia, puterea şi motivaţia necesară pentru a face acest lucru?
· La ce trebuie să renunţ sau care sunt consecinţele satisfacerii dorinţei?
· Cine mă roagă? Acel om este important pentru mine? În ce relaţie suntem?
· De câte ori am făcut ceva pentru această persoană şi dacă am făcut deja de
multe ori, vreau să fac încă odată?
· şi multe altele.

Pentru a răspunde sincer la întrebările de mai sus, trebuie să aveţi scopuri bine
stabilite în viaţă, dar şi pentru perioada actuală a vieţii dumneavoastră. Odată ce
aveţi scopurile bine stabilite, nu trebuie decât să aveţi la îndemână un „checklist” cu
întrebările de mai sus. Acest „checklist” este un instrument bun pentru a nu mai
spune „DA” sau „NU” în mod automat, ci într-un mod mai sincer şi mai conştient faţă
de propria persoană şi faţă de ceilalţi.

Ideea nr. 2: Clarificaţi consecinţele răspunsului „DA”

Această idee apare deja în primul punct, dar este important să accentuăm încă
odată. Faceţi un calcul cam cât vă costă faptul că spuneţi mereu „DA”. Dacă faceţi
acest calcul, ar putea ca rezultatul să vă dea o porţie mare de motivaţie, ca din acest
moment să reflectaţi puţin mai adânc despre ideea refuzării unor dorinţe/cereri.

Costurile răspunsului „DA” forţat:

· Mai puţină energie, forţă şi timp pentru scopurile şi proiectele personale,
respectiv pentru persoanele importante pentru dumneavoastră
· Stres frecvent, pentru că numărul mare a sarcinilor asumate duce la
nerespectarea unor dintre termene,
· Sentimentul de a fi exploatat,
· şi multe altele.

Dacă pe termen lung daţi mai mult decât primiţi, apare nemulţumirea, şi acest lucru
este valabil atât în viaţa profesională, cât şi în viaţa personală.
Numai în cazul în care realizaţi că daţi atenţie numai pentru celorlalţi, intraţi în
contact cu nevoile personale. De multe ori, oamenii care au greutăţi să spună „NU”,
pun nevoile personale la o parte. Pe termen lung acest lucru duce la nemulţumire.

DUMNEAVOASTRĂ SUNTEŢI CEL MAI IMPORTANT! Timpul dumneavoastră este

la fel de important ca timpul celorlalţi, forţele dumneavoastră sunt la fel de limitate.
Ca şi ceilalţi, dumneavoastră aveţi nevoie de timp şi energie pentru a avea grijă de
sănătate.

Ideea nr. 3: Identificaţi motivul, pentru care vă este atât de greu să spuneţi NU

Motivele, care ne fac să refuzăm cu greu o dorinţă, pot fi multiple. Clarificarea

acestor motive ne ajută să trecem de aceste sentimente şi să spunem mai clar şi
mai sincer ceea ce dorim cu adevărat.
Aici sunt câteva exemple de motive „interne”, din cauza cărora spunem de multe ori
„DA”:
· Frica de respingere şi de neacceptare
Este un sentiment care apare atât în cercul de cunoscuţi şi de prieteni, cât şi
în familie, dar şi la locul de muncă. Aţi învăţat deja în copilărie că unii ne
iubesc numai dacă le suntem, într-un fel sau alta, de folos. Ca adulţi, trebuie
să recunoaşteţi acestă interacţiune şi să nu mai participăm în astfel de jocuri.
Este un lucru sigur că nu puteţi fi iubit de toată lumea, chiar dacă faceţi totul
în acest sens. Alegeţi cu prudenţă prietenii şi oamenii importanţi din viaţa
dumneavoastră.

· Frica de consecinţe
Este un sentiment just. Nu toţi reacţionează fericit la un refuz. Se poate
ajunge chiar la conflicte în viaţa profesională, iar pe plan profesional poate că
va trebui să vă fie frică de pierderea locului de muncă. Aici este foarte
important ca să evaluaţi situaţia cât mai obiectiv şi real posibil. Există situaţii
 când este mai bine să spuneţi „DA”, dar în general aceste situaţii sunt mai
rare. Dar aduceţi-vă aminte că în viaţă aţi trecut de multe conflicte, iar aceştia
reprezintă o parte a vieţii noastre. Puteţi să pierdeţi independenţa dacă faceţi
mereu lucruri în funcţie de dorinţa celorlalţi.

· Nu vreţi să fiţi egoişti şi nici nemiloşi

Această cauză îşi are rădăcinile în valorile noastre. Să nu vă fie frică că o să
fiţi consideraţi egoişti în cazul în care nu săriţi din prima pentru a satisface
dorinţa celorlalţi. Doar faptul că vă preocupă acest lucru, dă dovadă de lipsă
de egoism. Egoiştii nu sunt preocupaţi de acest lucru. În profida acestora
puteţi fi acuzat de egoism. Nu deveniţi egoist din cauza faptului că cineva vă
ceartă pe acest motiv. Este foarte eficient să folosim etichetarea cu egoismul
dacă dorim să forţăm pe cineva într-o direcţie. Să nu acceptaţi această
încercare de manipulare! Dumneavoastră ştiţi cel mai bine cât faceţi pentru
ceilalţi şi cât sunteţi o persoană nemiloasă. Dacă nu sunteţi sigur de acest
lucru, puteţi să întrebaţi o persoană apropiată şi bine intenţionată faţă de
dumneavoastră.

· Nevoia de a ajuta pe ceilalţi

Această cauză se află în inconştientul nostru şi tocmai de aceea greu de
recunoscut. Mulţi oameni se simt bine dacă pot să ajute pe ceilalţi, dacă sunt
în folosul celorlalţi. Desigur, este un lucru frumos şi nobil dacă puteţi să faceţi
ceva pentru ceilalţi. Aici este important să menţineţi un echilibru şi să nu vă
dezvoltaţi sindromul „Helfer”. În caz contrar veţi ajunge repede la burn-out.

· Frica de a scăpa ceva

Este un aspect neglijat de multe ori, deşi este decisiv. Atât în viaţa privată, cât
şi în cea profesională mulţi sunt antrenaţi de presiunea să nu rămână „în
afară”. Vor să ajungă la fiecare eveniment, la fiecare sărbătoare, la fiecare
întâlnire. Mulţi preiau sarcini pentru că astfel se simt „la zi” cu toate
evenimentele. Aici ajută numai un lucru: stabiliţi-vă priorităţile! Găsiţi în
viaţa dumneavoastră lucrurile care vă aduc cu adevărat bucurie şi să exersaţi
pas cu pas să spuneţi „NU” la o invitaţie, şi să renunţaţi la un eveniment. Veţi
vedea că viaţa va merge mai departe, chiar dacă nu participaţi tot timpul la tot
feluri de evenimente, iar timpul câştigat astfel puteţi folosi într-un alt mod.

La aceste cauze „interne” se adaugă şi cauzele „externe”, adică faptul că ceilalţi, de

multe ori, nu vă ajută să spuneţi „NU”. Desigur, este un lucru de înţeles pentru că ei
vor să le satisfacem dorinţele. În continuare vă prezentăm câteva strategii folosite de
aceste persoane în acest sens:

· Trezirea sentimentului de vinovăţie

· Şantaj
· Presiune
· Surprindere
· Linguşire
· Părere de rău
· Şi multe altele.
Aici ajută un singur lucru: recunoaşterea strategiei şi anihilarea acestuia. Uitaţi-vă
bine cine ce vrea de la dumneavoastră şi care sunt metodele folosite ca să vă
convingă. Dacă aţi recunoscut una dintre strategiile de mai sus, puteţi să vă
exprimaţi clar şi prietenos folosind limbajul „EU”:
· "În acest moment mă simt surprins, pentru că vrei de la mine o decizie sub
presiunea timpului. Aş dori să-mi dai 10 minute ca timp de gândire."
· "Eu înţeleg situaţia ta şi îmi pare rău că trebuie să-ţi spun „NU”. Însă din
această cauză n-aş dori să am sentiment de vinovăţie."
· "Lauda dumneavoastră mă bucură şi totuşi nu mai pot să rezolv această
problemă astăzi. Vă ajută dacă o să rezolv mâine?"
· şi multe altele

Ideea nr. 4: Permiteţi-vă să spuneţi NU!

Această idee se leagă direct de cele precedente. Dacă aveţi o imagine clară despre
preţul pe care trebuie să plătiţi pentru fiecare „NU” neexprimat, este posibil că o să
vă fie mai uşor să vă gândiţi la propria persoană şi nu la ceilalţi.
Nu sunteţi o persoană rea dacă refuzaţi pe cineva. Nimeni nu poate să stea la
dispoziţia tuturor. Vi se reproşează că sunteţi egoist? Se poate întâmpla repede, dar
nu este egoism dacă aveţi grijă de propria persoană, ci este o autoîntreţinere
necesară. Puteţi să oferiţi ajutor celorlalţi numai în cazul când aveţi destulă energie
şi forţă şi în deosebi atunci când acest lucru vă bucură şi vă dă satisfacţie.
Permiteţi-vă să spuneţi „NU” pentru că este dreptul dumneavostră. Să nu aşteptaţi
acordul celorlalţi în acest sens, mai ales acelor persoane care vor ceva de la
dumneavoastră. Ei sunt puţin interesaţi de grija pe care aveţi dumneavoastră faţă de
propria persoană.

Ideea nr. 5: Învăţaţi să spuneţi NU într-un mod mai blând

Cel mai important este să vă exprimaţi clar, dar în nici un caz brutal. Dacă nu vreţi să
faceţi ceva, ar trebui să spuneţi acest lucru foarte clar, ca cealaltă persoană să nu
interpreteze greşit. Acest lucru puteţi face pe un ton prietenos, fără să răniţi pe
cineva.
Cum să spuneţi în mod respectuos „NU”? În continuare vă înşirăm câteva metode:

· Motivaţi refuzul!
Puteţi să motivaţi de ce aţi spus „NU”. Acest lucru ajută pe celălalt să accepte
mai uşor decizia dumneavoastră. De exemplu: O colegă vrea să se aşeze
lângă dumneavoastră, în timp ce sunteţi implicat într-o conversaţie importantă
cu o altă persoană. Îi puteţi spune: „M-aş bucura să stai lângă mine, dar acum
discutăm ceva personal.” Dacă motivaţi decizia luată, explicaţi în acest mod
că refuzul nu este cauzat de persoana ei, ci de condiţiile actuale sau alte
motive.

· Exprimaţi-vă sentimentele!
Exprimaţi sentimentele legate de refuzarea cererii, dorinţei. Astfel puteţi să-i
transmiteţi interlocutorului că decizia luată trezesc şi în dumneavoastră
sentimente neplăcute. De exemplu: „Nu-mi face o plăcere să vă refuz, dar
acum nu pot să preiau alte sarcini.”
 · Exprimaţi înţelegere!
Odată cu exprimarea înţelegerii faţă de problema celuilalt, refuzul devine mai
„moale”. Spuneţi de exemplu: "Văd că echipa dumneavoastră se află chiar
sub presiunea timpului, dar din păcate este imposibil ca să vă transferăm o
persoană ca ajutor temporar la firma dumneavoastră.”

· Mulţumiţi pentru încredere!

Este un gest frumos să le mulţumiţi încredinţarea unei responsabilităţi sau
încrederea în noi. De exemplu: „Mă simt onorat că v-aţi gândit la mine, dar
programul meu este deja încărcat cu alte treburi.”

· „NU” parţial, un compromis realizabil

Nu trebuie să spuneţi mereu un „NU” hotărât, ajunge şi un compromis, un
„NU” parţial. De exemplu, dacă nu aveţi timp astăzi, dar puteţi să preluaţi fără
nici o problemă mâine această sarcină, puteţi să exprimaţi direct acest lucru.
Sau dacă sunteţi pregătiţi să vă implicaţi pentru rezolvarea parţială a
problemei, atunci puteţi să propuneţi acest lucru.

· Oferiţi alternative
Puteţi să faceţi o ofertă alternativă, puteţi veni cu noi idei care pot duce la
rezolvarea dorinţei celuilalt. Astfel arătaţi că nu sunteţi indiferenţi faţă de
problema celuilalt, dar exprimaţi că nu puteţi să îi staţi la dispoziţie.

· Tehnica discului stricat

Dacă aveţi sentimentul, că interlocutorul încearcă să vă convingă şi chiar să
vă manipuleze, folosiţi tehnica discului stricat. Repetaţi mesajul de câte ori
este necesar. Spre exemplu: "Acum nu vreau să intru în alt proiect." Puteţi să
combinaţi exprimarea sentimentelor cu tehnica discului stricat: "Am
sentimentul că mă puneţi sub presiune ca să intru în acest proiect, dar eu
acum nu vreau să intru.”

Un gând de încheiere

Verificaţi-vă odată comportamentul, când cineva vă spune „NU”.

· Puteţi să acceptaţi refuzul?
· Vi se pare acceptabil că şi ceilalţi nu îndeplinesc mereu cerinţele
dumneavoastră sau vă simţiţi rănit şi jignit din această cauză?
· Puteţi să treceţi uşor de dezamăgiri sau vă enervaţi?

Dacă aţi răspuns sincer la întrebările de mai sus şi aţi lucrat în acceptarea „dreptului
de a spune „NU” pentru toţi”, va fi mai uşor şi pentru dumneavoastră să aplicaţi acest
drept.