Efectele consumului hranei “gatite” (prelucrate termic)

asupra organismelor vii

EXPERIMENTELE POTTENGER

Poate cel mai important din toate experimentele pe animale cu alimente crude si gatite,
sint cele ale doctorului Francis Pottenger Jr, unul din cei mai mari medici si oameni de
stiinta. Acestea s-au desfasurat la cunoscutul Pottenger Sanitarium in Monrovia,
California, si au acoperit o perioada de zece ani. Atit sobolani cit si pisici au fost folosite.
Sobolanii carora li s-a administrat lapte incalzit au suferit multiple degenerari, dintre care
alterarile structurii osoase au fost remarcabile cu adevarat.

Cu pisicile, experimentele au fost raportate in mare detaliu si au acoperit un mare numar

de animale. Un total de 900 de pisici au fost studiate si inregistrari complete au fost
pastrate pentru aproape 600 dintre ele. Animalele au fost studiate generatie dupa
generatie, si Dr. Pottenger a publicat rezultate detaliate ale experimentelor, in ce priveste
cresterea, reproducerea si toate aspectele starii de sanatate a animalelor. In aceste teste,
animalele au fost hranite cu resturi de carne (incluzind muschi, oase si organe), lapte si
ulei de ficat de cod. Animalele au fost impartite in diverse grupe, in functie de conditia
hranei – gatita sau cruda – care li se administra. Unele pisici au fost hranite in totalitate
cu carne si lapte crude, altora li s-au oferit doua treimi din hrana gatita si o treime cruda.
In unele cazuri s-au folosit carne cruda si lapte pasteurizat. Un numar de pisici au fost de
asemeni hranite cu lapte indulcit si condensat, lapte praf, sau lapte fortificat cu vitamina
D si carne cruda. Toate grupele au beneficiat de ulei de ficat de cod.

Pisicile hranite in intregime cu carne si lapte crude au ramas intr-o stare de sanatate
excelenta in toate cazurile. Dezvoltarea fizica a fost practic perfecta si toate pisicile s-au
reprodus omogen de la o generatie la alta, mentinindu-si forma craniului si a toracelui
larga, fete late cu arcade molare si orbitale proeminente, arcade dentale bine formate,
cavitati nazale adecvate si corpuri lungi. Pisicile nu au suferit de viermi, infectii sau
paraziti. Membranele erau ferme si avind o culoare roz sanatoasa. Nu s-a gasit nici o
forma de degenerare. Avorturile spontane au avut loc extrem de rare, numarul mediu de
pui a fost cinci si toate pisicile femele si-au ingrijit puii intr-o maniera normala. Pisicile
posedau un echilibru excelent, dezvoltarea organica era completa si facultatile fizice si
psihice normale erau o regula. Moartea rezulta doar ca rezultat al virstei inaintate sau
ranilor sustinute in lupte. Nici o pisica nu a murit de boala.

Pisicile hranite cu carne gatita au suferit multiple defectiuni. Ca aspect erau mult mai
mici, cu oase mai subtiri si mai fragile. In unele cazuri oasele cresteau disproportionat, cu
picioarele din spate depasind cu mult marimea celor din fata (proportional). Animalele nu
se reproduceau omogen, fiecare pui afisind un tipar scheletal diferit. Existau variatii de
structura faciala similare cu cele intilnite in oameni. Configuratia craniului era diferita la
fiecare individ. Deseori se observa o pronuntata atrofie a buzei superioare si in unele
cazuri mandibula proeminenta. Conditiile dentale ramineau relativ acceptabile la prima
generatie, desi ocazional se manifesta gingivita; a doua generatie de obicei avea dinti
mult mai mici decit normal si distribuiti in mod neregulat pe intinderea arcelor dentale.
Singerarea gingiilor se marea considerabil. Unii dinti puteau fi pierduti (cadeau). La a
treia generatie pierderea majoritatii dintilor prin decalcifiere si carii devenea o regula.
Distributia spatiala a dintilor era atit de neregulata incit era afectat intregul aspect facial.
Alterari ale structurii osoase severe apareau in toate cazurile. Continutul de calciu scadea
de la un normal 12-18 % din greutatea osului la primele generatii, la 3.5-7 % in a doua
generatie, si in final la 1,5-3 % in a treia generatie. Continutul de fosfor scadea de
asemeni progresiv, si pina la a treia generatie oasele ajungeau sa aiba un aspect poros si
se inmuiau ca si cauciucul. Asta rezulta in picioare arcuite, coloane deformate, si alte
diformitati.

Eficienta reproductiva era mult scazuta. Avortul crestea de la 25% in prima generatie la
70% in a doua generatie. Nasterile deveneau dificile (dureroase) si multe pisici mureau in
chinurile facerii. Deseori mama era incapabila de lactatie. Rata de mortalitate a puilor era
foarte mare, multi fiind prea fragili ca sa fie hraniti. In unele cazuri sanatatea mamei
decadea progresiv dupa nastere, dupa aproximativ trei luni survenind moartea. Alte
femele aveau dificultati din ce in ce mai mari in a fi fecundate, in unele cazuri nereusind
deloc. La masculi se observa perturbarea dezvoltarii genitale si lasarea testiculelor.

Sterilitatea era atit de comuna incit masculi din grupele alimentate cu mincare cruda
trebuiau sa fie folositi in scopul fecundarii. Dezvoltarea caracteristicilor sexuale
secundare era incompleta. Gradul de masculinitate si respectiv feminitate scadea si
pisicile din ambele sexe capatau aparente mult mai neutre. Radiografii ale craniilor celei
de-a treia generatii hranita cu mincare gatita arata profile neutre, in contrast cu
dimorfismul sexual pronuntat evident la pisicile hranite cu hrana cruda. In acelasi timp,
interesul sexual scadea foarte mult la pisicile “gatite”; in multe cazuri era pervertit,
unele pisici manifestind comportamente homosexuale.

Majoritatea pisicilor hranite cu carne gatita erau foarte iritabile si ocazional muscau
agresiv ingrijitorul. Parazitii intestinali erau comuni. Leziuni ale pielii si alergii deveneau
tot mai grave de la o generatie la alta. Pneumonia si emfizemul pulmonar erau cauze
comune ale mortii adultilor; un mare numar deceda datorita diareei urmate de preumonie.
Nici o pisica nu a supravietuit virstei de sase luni in a treia generatie. Printre cauzele
mortii identificate la autopsie au fost: osteomielita, leziuni cardiace, hiperopie, leziuni
tiroidale, hepatita, nefrita, paralizie, meningita, cistita, artrita, colon marit, bronsita,
infiltrarea muschilor cu tesust gras, rahitismul cutiei toracice, vezica urinara marita,
osteoporoza.

Pisicile hranite cu o combinatie de doua treimi lapte pasteurizat si o treime carne cruda,
prezentau majoritatea degenerarilor celorlalte animale. Eficienta reproductiva a fost
scazuta, structurile scheletale sever afectate, iregularitatile dentale si gingivitele au fost
comune, si toati puii sufereau de o forma sau alta de deficienta in dezvoltare.

Pisicile hranite cu lapte condensat au fost afectate chiar si mai mult, iar laptele condensat
indulcit a produs rezultatele cele mai marcate din toate. Chiar si laptele fortificat cu
vitamina D s-a dovedit nociv. Masculii au prezentat diformitati osoase, iar masculii adulti
mureau in 10 luni, in timp ce puii nu supravietuiau nici macar 2 luni. In unele cazuri
pisicile care fusesera hranite cu carne gatita sau lapte fiert erau trecute la o alimentatie
cruda care continua in generatiile urmatoare. Se remarca imbunatatirea rezistentei la boli
in prima si cea de-a doua generatie la pisicile in proces de “regenerare”, desi inca existau
manifestari alergice si reproducerea era eratica. In cea de-a treia generatie apareau
imbunatatiri considerabile si pina la cea de-a patra generatie, pisicile se intorceau aproape
complet la forma normala a scheletului si tesuturilor.

Din aceste experimente, si multe altele care au fost publicate, rezultatele hranei crude si
ale celei gatite in conditii de laborator devin evidente. Rezulta ca, aproape fara exceptie,
animlele exerimentale au o viata sanatoasa in conditiile unei diete exclusiv neprelucrate
termic. In toate cazurile ele sufera imediat diferite forme de degenerare – fizica, sexuala
si mentala – atunci cind sint furnizate cu alimente gatite. S-a aratat ca membrii anumitor
specii nu reusesc sa atinga maturitatea si sa se reproduca daca suficiente cantitati de
mincare gatita le sint incluse in dieta. Gradul de degenerare poate varia de la un animal la
altul, dar in toate cazurile cantitati mari de hrana prelucrata termic consumate consistent,
produc transformari majore de nedorit. Contrastul intre cele doua forme de alimentatie
este observabil in toate cazurile, si plaja mare de animale folosite in experimente arata ca
rezultatele nu depind de o anumita specie ci reprezinta un principiu fundamental al
nutritiei in general.

[Sursa: Arnaud de Vries - Elixirul Vietii]