Forma radiala a orbitalilor hidrogenoizi

Deoarece energia coulombiana a nucleului este de simetrie sferica, orbitalii sunt reprezentati matematic in termenii coordonatelor polare sferice r, si .

Ecuatia care descrie forma orbitalilor este :

n ,l ,ml = Rn ,l ( r )Yl ,ml ( , )

R=functie radiala Y=functie de coordonatele unghiulare Pentru reprezentarea functiilor de unda ce descriu orbitalii, in general se utilizeaza reprezentari grafice. Toate functiile de unda descresc exponential la distante suficient de mari fata de nucleu. Unele functii radiale oscileaza si trec prin zero in apropiere de nucleu avand una sau mai multe suprafete radiale nodale. De exmplu orbitalul 3s trece de doua ori prin zero si are doua plane nodale radiale.

Functia de distributie radiala 2 reprezinta probabilitatea de a gasi electronul intr-un nivel sferic la o distanta r fata de nucleu. Reprezenatrea acestei functii este redata cu rosu.

functiile de unda pentru n = 1 si n=3

3

NUMERE CUANTICE

Nivel energetic
1 2 1 2

n
0 0 1

m
0 0 -1 0 1 0 -1 0 1 -2 -1 0 1 2 +1/2 +1/2 +1/2 +1/2 +1/2 +1/2 +1/2 +1/2 +1/2 +1/2 +1/2 +1/2 +1/2 +1/2

s
-1/2 -1/2 -1/2 -1/2 -1/2 -1/2 -1/2 -1/2 -1/2 -1/2 -1/2 -1/2 -1/2 -1/2

Z (2n2)
2 8

0 1

18

Regula lui Slater

Constanta de ecranare Reprezinta Interactiunile dintre electronii unui orbital sau ai unui nivel energetic Pentru a calcula constanta de ecranare pentru un electron din nivelul n trebuie tinut cont de contributia fiecarui electron in functie de pozitia lui. Astfel: -Contribuie cu 0 electronii de energie superioara electronului considerat; -Cu 0.35 electronii din acelasi tip de orbital caracterizati de acelasi n; -Cu 0.85 electronii din orbitali s sau p din nivelul n-1; -Cu 1 electronii de tip d sau f din nivelul n-1; -Cu 1 toti electronii din nivel n-2 si inferioare acestuia.

Regula lui Slater Permite evaluarea sarcinii efective resimtita de un electron din invelisul electronic.

Exemplu de calcul al constantei de ecranare

Exemplu de calcul Zefectiv in cazul Zn

Efectul de ecranare asupra unui electron 4s = (10 x 1,00) + (18 x 0,85) + (1 x 0,35) = 25,65 De unde Zefectiv = 30 - 25,65 = 4,35 Efectul de ecranare asupra unui electron 3d =(18 x 1,00) + (9 x 0,35) = 21,15 Z* = 30 - 21,15 = 8,85 Efectul de ecranare asupra unui electron s este superior celui asupra unui electron d. Prin urmare sarcina efectiva pentru 4s va fi mai mica decat in cazul 3d. In general un electron ns din nivelul de valenta este mai putin ecranat decat un electron np, iar un electron np este mai putin ecranat decat un electron nd. Ca rezultat al penetrarii si ecranarii ordinea nivelelor de energie in atomi este ns<np<nd<nf
7

Ocuparea cu electroni a nivelelor energetice

Denumire Nr de e- max Z=2n2 2 8 18 Denumire Nr max de eZ=4l+2 2 2 6 2 6 10 2 6 10 14

1 2 3

1s 2s 2p 3s 3p 3d 4s 4p 4d 4f

32

Ordinea cresterii energiei nivelelor si subnivelelor intr-un atom este redata in schema urmatoare:

10

4 3

4f 4d 4p 3d 4s 3p

3s 2p

2s 1 1s

11

Regula de ocupare a nivelelor energetice cu electroni propusa de Klechkowski

Principiul de constructie Aufbau

Ordinea de completare a orbitalilor urmeaz riguros ordinea cresctoare a energiei acestora, care este dat de succesiunea sumei (n+1) a diferiilor orbitali. In cazul n care doi sau mai muli orbitali au aceeai sum (n+1), se completeaz mai nti orbitalul cu n minim.

12

Configuratii electronice Distributia electronilor pe straturi, substraturi si orbitali poarta numele de configuratie electronica. In realizarea configuratiilor electronice corecte se tine cont de principiul lui Pauli si de regula lui Hund. Printr-un aport energetic, electronii pot trece de pe un nivel energetic pe altul ; spunem ca atomul respectiv trece din stare fundamentala in stare excitata. Configuratia electronica pentru un anumit atom se poate scrie fie completand toate nivelele energetice in ordinea cresterii lui n, cu subnivele si orbitali, fie trecand explicit doar configuratia stratului de valenta sau a ultimului nivel energetic avand in fata, intre paranteze drepte trecut simbolul gazului rar care il precede.

13

Configuraia electronic a unui element dat, este omoloag cu a elementului precedent din sistemul periodic al elementelor, la care se adaug un nou electron numit electron distinctiv. Pauli (1925), afirm c ntr-un atom nu pot exista 2 electroni cu aceleai valori pentru toate numerele cuantice, electronii trebuie s difere cel puin printr-un numr cuantic. Un orbital nu poate fi ocupat dect de maximum 2 electroni care trebuie s aib spin opus. Numrul maxim de electroni pe un substrat este 2(2 l + 1), iar pe un strat 2n2.

Orbitalii de energie egal (orbitalii degenerati ai unui subnivel), se ocup pe rnd, nti cu un electron, apoi cu al doilea, astfel ca numrul electronilor necuplai s fie maxim. Semiocuparea orbitalilor de acelai tip, duce la o configuraie electronic stabil, fapt evideniat de energiile de ionizare, mult mai mari pe care le au atomii acestor elemente (exemplu azotul: 7N: 1s22s22p3). Datorit stabilitii mari obinute prin semiocuparea ( p3, d5, f7) sau ocuparea complet (p6, d10, f14) cu electroni a orbitalilor atomici, se pot explica i abaterile de la regulile generale ntlnite n cazul configuraiilor electronice ale Cr, Mo, Cu etc.

1s1 1s2 1s2, 2s1 1s2, 2s2 1s2, 2s2, 2p1 1s2, 2s2, 2p2 1s2, 2s2, 2p3 1s2, 2s2, 2p4 1s2, 2s2, 2p5 1s2, 2s2, 2p6

He Li Be B C N O F Ne

15

Configuratii electronice - exemple 21Sc [Ar] 3d1 4s2 21Sc

18Ar

1s2 2s2 2p6 3s2 3p6

1s2 2s2 2p6 3s2 3p6 3d1 4s2

23V

[Ar] 3d3 4s2

24Cr [Ar] 3d5 4s1 25Mn [Ar] 3d5 4s2 28Ni [Ar] 3d8 4s2 [Ar] 3d9 [Ar] 3d10 [Ar] 3d10 4s1

29Cu [Ar] 3d10 4s1 30Zn [Ar] 3d10 4s2

16

Sc Ti V Cr

1s22s22p63s23p63d14s2 1s22s22p63s23p63d24s2 1s22s22p63s23p63d34s2 1s22s22p63s23p63d54s1

Mn Fe Co Ni

1s22s22p63s23p63d54s2 1s22s22p63s23p63d64s2 1s22s22p63s23p63d74s2 1s22s22p63s23p63d84s2

Cu

1s22s22p63s23p63d104s1

Zn

1s22s22p63s23p63d104s2

Sistemul periodic al elementelor dupa un anumit numar de elemente proprietatile acestora Eb se repeta periodic E1 E1 Ea E2 E2 proprietatile unui element se pot deduce dupa cele Ec ale vecinilor sai de ordinul I sau de ordinul II

Eb

Ec

CONTRIBUTII SP 1869 Mendeleev-prima varianta a SP alcatuita din linii verticale si orizontale 1905 se definitiveaza forma scurta a SP Forma lunga a SP se datoreaza lui Rang si Werner. Elementele sunt asezate in blocuri de elemente dupa electronii de valenta. Cele 4 blocuri de elemente din SP sunt Blocul s Blocul p (grupele 16-18 din SP) Blocul d electronul de valenta se afla intr-un orbital d interior Blocul f electornul distinctif se gaseste intr-un substrat (n-2)f
18

19

7
Numarul de ordine = numarul atomic Z = numarul de electroni din invelisul electronic = numarul de protoni din nucleu

Azot

14

Numarul de masa A=Z+N

Denumirea elementului

20

21

Elementele din sistemul periodic sunt aranjate in : -grupe -perioade Grupele : sirurile verticale din sistemul periodic. Se impart in grupe principale si grupe secundare. Grupele principale contin elemente care au electronul distinctiv intr-un orbital de simetrie s sau p. Grupele secundare au electronul distinctiv intr-un orbital de simetrie d iar lantanoidele si actinoidele intr-un orbital de simetrie f. Elementele unei grupe principale contin acelasi numar de electroni pe stratul de valenta. Numarul electronilor din ultimul strat este egal cu numarul grupei . De exemplu daca luam grupa 6-a : O 1s2, 2s2 2p4 ; S 1s2, 2s2 2p6, 3s2 3p4 Se 1s2, 2s2 2p6, 3s2 3p6 3d10, 4s2 4p4 Te 1s2, 2s2 2p6, 3s2 3p6 3d10, 4s2 4p6 4d10, 5s2 5p4 Po 1s2, 2s2 2p6, 3s2 3p6 3d10, 4s2 4p6 4d10 4f14, 5s2 5p6 5d10, 6s2 6p4
22

Perioada: Sirul orizontal din sistemul periodic care cuprinde elemente care au acelasi numar de straturi electronice ocupate, sau care au stratul exterior, in curs de completare, caracterizat de acelasi n. Ex : Consideram elementele :

toate elementele au stratul al 4-lea in curs de completare ceea ce inseamna ca aceste elemente apartin perioadei 4

23

Numarul grupei principale si valenta acestora Valenta maxima a atomilor elementelor din grupele principale fata de oxigen corespunde numarului grupei principale cu exceptia oxigenului, fluorului si a gazelor rare. Fata de hidrogen valenta elementelor din grupele principale 1 4 este egala cu numarul grupei, iar pentru grupele 4-8 este egala cu 8 - numarul grupei.

Atomii elementelor din grupele principale prefera numerele de oxidare in care se realizeaza configuratii electronice de energie scazuta.

24

25

SP-Proprietati periodice
Legea periodicitatii. Proprietati periodice Proprietatile chimice ale unui element depind esential de electronii de valenta care sunt cei mai energetici, deci cei mai reactivi. Cum in SP , elementele sunt asezate in functie de structura lor electronica este normal ca elementele aceleasi grupe sa aiba proprietati chimice similare; dar ca aceste proprietati sa varieze (periodic) de-a lungul unei perioade.

26

Raza atomica RM RM a unui element este definita ca mijlocul distantei dintre doi atomi vecini a aceluiasi element in conditii standard.

RM scade de a lungul unei perioade de la stanga la dreapta si creste pe masura ce coboram in grupe.

27

Raza atomica

Grupa
28

La elementele din grupele principale razele atomice in cadrul unei perioade scad odata cu cresterea numarelui de ordine Z iar in grupe cresc odata cu cresterea acestuia. Odata cu razele atomice variaza si volumele atomice. Valorile cele mai mari ale volumelor atomice se gasesc la elementele alcaline. Ex: Cum creste volumul si raza atomica in grupa. Li )) Na))) K )))) Rd))))) Cs)))))) Fr)))))))) Raza atomica creste odata cu numarul de straturi. La fel si volumul unui atom.

29

Raza ionica dupa Pauling pentru speciile alcaline M+ - in picometri 10 -12 m

Raza ionica dupa Pauling pentru speciile tranzitionale M 2+ - in picometri Raza ionica scade cu cresterea lui Z Raza covalenta perioada a doua in picometri

30

Potentialul de ionizare Potentialul de ionizare I1 reprezinta energia care se furnizeaza unui atom in stare gazoasa pentru smulgerea unui elentron. Energia de ionizare are valoare pozitiva si se exprima in eV sau kJ/mol.

31

La elementele din blocul s si p energia de ionizare a atomilor in cadrul unei perioade care este necesara pentru eliberarea unui sau mai multor electroni creste odata cu Z iar in grupe scade in acelasi sens

Se observa cresterea energiei primei stari ionizate, in fiecare peroada,cu mici iregularitati legate de modul de ocupare cu electroni a orbitalilor in nivele si subnivele energetice.

32

Energia de ionizare (I) pentru primele 10 elemente ale SP

Elementele situate in partea stanga ionizeaza usor (pierde electroni cu usurinta) in timp ce gazele nobile ionizeaza foarte greu.

33

Afinitatea electronica
Afinitatea electronica Ae a unui element este energia libera consumata cand acest atom capteaza un electron. Ae are valoare negativa in general deoarece reactia de atasare de electroni este exoterma. Se exprima in eV sau kJ/mol.

Ae creste de la stanga la dreapta de a lungul unei perioade dar variaza foarte putin in grupe. Pentru captarea celui de al doilea electron exista o alta valaore a afinitatii electronice (la fel ca si in cazul potentialului de ionizare).

Grupa
34

Exemple de valori ale Ae

35

Electronegativitatea Electronegativitatea unui element reprezinta tendinta pe care o posed acest element de a atrage electroni. Notiunea de potential de ionizare si afinitate electronica sunt legate de un singur atom. Electronegativitatea se utilizeaza in cazul in care atomul in cauza se gaseste asociat de alti atomi. Elementele chimice participante la formarea unei legaturi chimice nu au aceasi electronegativitate. Se produce o polarizare a legaturilor datorata nesimetriei norului electronic. Un element va avea excedent de sarcina negativa in timp ce, celalalt va fi partial incarcat pozitiv. Electronegativitatea creste in perioada cu numarul atomic Z, in timp ce in grupa scade cu cresterea lui Z. Elementul cu electronegativitatea cea mai mare este F, iar cel mai electropozitiv este Fr. Elementele cu electronegativitate scazuta sunt cele tipic metalice iar cele cu electronegativitatea mai mare de 2.0 sunt nemetalele sau semimetalele. Consideram ca o legatura este polara daca diferenta de electronegativitate dintre elementele participante este mai mare de 0.5; daca este inferioara acestei valori legatura este considerata ca fiind nepolara sau slab polara, deci covalenta. Daca acesta valoare este peste 1.50, legatura este considerata ca fiind ionica. 36

Formula de calcul a electronegativitatii, introduisa de Mulliken este : = 0.168 (I1 + Ae) - 0.207 (Calculeaza electronegativitatea ca fiind o valoare teoretica in functie de potentialul de ionizare si afinitatea electronica) Acesta formula permite stabilirea unei scale a electronegativitatii elemetelor. Diferenta de electronegativitate intre doi atomi A si B : = (A) - (B)

Electronegativitatea se mai poate exprima dupa Pauling - energia de legatura A-B este superioara in valoare absoluta mediei aritmetice sau geometrice a legaturilor A-A si B-B, deci |EAB|>1/2|EAA+EBB| sau | EAB|>|EAAxEBB| 0.5 (ital.in tab) ] dupa Allred si Rochow - tin seama de contributiile electronilor situati intre electronul periferic si nucleu (bold in tab)]

37

38

Concluzii

1) creste de la stanga la dreapta intr-o periada si scade pe masura

ce coboram in grupa. 2) Elementele situate in coltul din stanga, jos al SP au tendinta de a ceda usor electronii de valenta la un partener in timpul formarii legaturii chimice. Spunem despre ele ca sunt electropozitive. 3) Elementele situate in coltul din dreapta , sus al SP au tendinta de a accepta usor electroni in timpul formarii legaturii chimice. Aceste elemente se numesc electronegative.

39

Consecinta a electronegativitatii -polarizarea legaturii chimice- prezenta momentului de dipol . Momentul de dipol este reprezentat printr-un vector orientat dinspre polul pozitiv al legaturii spre cel negativ. Pentru o molecula poliatomica momentul dipolar al legaturii este dat de suma vectorilor momentelor dipolare a legaturilor. Caracterul ionic al unei legaturi se determina prin compararea momentului de dipol determinat experimental cu valaorea ipotetica de 4.8 considerata pentru o legatura 100% ionica. Lungimea unei legaturi se masoara in angstrom (A) iar momentul dipolar in debye D.

40

Variatia caracterului metalic si nemetalic Caracterul metalic al elementelor in grupe creste odata cu cresterea lui Z, iar caracterul nemetalic scade in acelasi sens. In perioada caracterul metalic al substantelor scade o data cu cresterea lui Z iar caracterul nemetalic creste in perioade cu cresterea lui Z. La tranzitia dintre metale si nemetale se afla substantele care prezinta caracter atat metalic cat si nemetalic. Aceste elemente se numesc semi-metale. Proprietatile oxizilor elementelor din grupele principale Proprietatile bazice ale oxizilor cresc in grupa de sus in jos odata cu cresterea caracterului metalic. In perioada caracterul bazic al oxizilor creste de la grupa VII spre grupa I. Caracterul acid al oxizilor creste in grupa de jos in sus si in perioada de la grupa I spre grupa VII.

41