Modific ri de protocol ERC 2010

Suportului Vital de Baza (SVB) la adult Cele mai importante schimbari n Ghidurile ERC 2010 cuprind: 1. Persoanele de la dispeceratul pentru urgente trebuiesc instruite n modul de a adresa ntrebari apelan ilor pentru a ob ine informa iile necesare. Aceste informa ii se refera la recunoasterea lipsei de constien a si calitatea respira iilor. n asociere cu lipsa constien ei, absen a respira iilor spontane, sau orice alta anormalitate n respira ia victimeiar trebui sa determine activarea unui circuit de interven ie rapida pentru suspiciune de stop cardiac. Se accentueaza importan a gaspurilor ca semn de stop cardiac. 2. Toti salvatorii, cu pregatire anterioara sau fara, trebuie sa faca compresii toracice victimelor aflate n stop cardiac. Se sublinieaza improtan a deosebita a compresii lor toracice corect efectuate, ce sunt esen .iale. Obiectivul este comprimarea torace lui cu cel putin 5 cm la o frecven a de cel putin 100 compresii min-1, permiterea revenirii toracelui la forma ini iala si minimalizarea timpilor de ntrerupere a compresiilor toracice. Salvatorii instrui i n resuscitare ar trebui sa administreze si ventila ii victimei, la o rata compresii - ventila ii de 30:2. 3. Se ncurajeaza ghidarea prin telefon a salvatorilor neinstruiti n RCP pentru a realiza resuscitarea bazata doar pe compresii toracice. 4. Se ncurajeaza utilizarea dispozitivelor ce ofera instrunc iuni si feedback salvatorului n timpul manevrelor de resuscitare. Datele nregistrate de acestea pot fi folosite pentru a analiza si a mbunata i calitatea resuscitarii, prin feedback oferit echipelor profesioniste de salvatori.

Terapii bazate pe electricitate: defibrilatoare externe automate, defibrilarea, cardioversia si pacing-ul Cele mai importante schimbari n Ghidurile ERC 2010 cuprind: 1. n cazul terapiei stopului cardiac n pre-spital, personalul serviciului medical de urgen (SMU) trebuie sa realizeze manevre RCP corect n tot timpul necesar pentru conectarea si ncarcarea defibrilatorului. 2. Rutina de a efectua manevre RCP pentru o perioada de timp prestabilita (doua-trei minute) nainte de analiza ritmului cardiac si administrarea socului electric nu se mai recomanda. Avnd n vedere lipsa datelor concrete care sa sprijine sau sa infirme aceasta strategie, acele echipaje SMU care au implementat deja algoritmi de interven ie ce cuprind efectuarea manevrelor RCP pentru o perioada pre-stabilita pot continua utilizand rutina respectiva. 3. Utilizarea a pna la 3 socuri electrice, unul dupa altul, poate fi o optiune n cazul FV/TV n timpul cateterismului cardiac sau n perioada post-operatorie precoce n chirurgia cardiaca. 4. Aceasta strategie cu 3 socuri poate fi folosita si n cazul stopului cardiac cu ritm de FV/TV la un pacient monitorizat si cu defibrilatorul manual conectat. 5. Se ncurajeaza dezvoltarea programelor pentru DEA, precum si amplasarea acestora n mai multe zone, att publice, ct si reziden iale.

Modific ri de protocol ERC 2010

Suportul vital avansat (SVA) la adult Cele mai importante modificari n ghidurile ERC 2010 cuprind: 1. Se subliniaza importan a ntreruperii la minimum a compresiilor toracice corect administrate n cursul procedurilor specifice SVA: compresiile toracice se opresc pentru foarte putin timp (5s) si doar pentru a facilita interven ii specifice. 2. Se subliniaza importan a folosirii sistemelor track and trigger pentru a identific a orice alterare in starea pacientului si a putea administra terapia necesara prevenirii stopului cardiac intraspitalicesc. 3. Aten ie sporita fa de semnele asociate cu risc de moarte cardiaca subita n afara mediului spitalicesc. 4. Se renun la recomandarea pentru manevre RCP cu timp prestabilit nainte de defibrilare la pacien ii afla i n stop cardiac, n afara spitalului, si fara martori din cadrul SMU la instalarea stopului 5. Continuarea compresiilor toracice n timpul necesar ncarcarii defibrilatorului - acest fapt va determina scaderea la minimum a pauzei pre-soc. 6. Lovitura precordiala este considerata mai putin importanta. 7. Utilizarea a pna la 3 socuri electrice, unul dupa altul, pentru FV/TV instalate n timpul cateterismului cardiac, sau precoce n post-operator, n chirurgia cardiaca. 8. Administrarea drogurilor prin sonda de intubatie oro-traheala nu mai este recomandata; daca nu se poate asigura acces intravenos, drogurile trebuie administrate intraosos. 9. n terapia stopului cardiac cu FV/TV, adrenalina, 1mg, este administrata dupa cel de-al treilea soc electric, odata cu reluarea compresiilor toracice, si se continua administrarea ei la fiecare 3-5 minute (n timpul ciclurilor de RCP). Amiodarona, 300 mg, se administreaza, de asemenea, dupa cel ce-al treilea soc electric. 10. Atropina nu mai este recomandata n terapia de rutina pentru asistola sau DEM. 11. Se reduce importan a intuba iei oro-traheale (IOT) precoce, cu excep ia cazului n care este efectuata de o persoana experimentata, cu o minima ntrerupere a compresiilor toracice. 12. Se recunoaste poten ialul rolului ultrasonografiei n timpul SVA. 13. Se recunosc posibilele probleme pe care le poate pune hiperoxemia dupa momentul RCS: odata ce este restabilita circula ia spontana si se poate masura cu acurate e nivelul satura iei n oxigen (prin pulsoximetrie sau analiza gazelor din sngele arterial), SaO2 n oxigenul inspirat se stabileste la 94-98%. 14. Se accentueaza improtan a tratamentului sindromului post-stop cardiac. 15. Se admite ca prin implementarea unui protocol bine structurat si explicat de terapie postresuscitare se poate creste rata supravie uirii pacien ilor afla i n RCS dupa un stop cardiac. 16. Se revizuiesc recomandarile referitoare la nivelul glucozei n sange: la adul ii cu RCS sus inuta post stop cardiac, glicemia >10 mmol-1 (>180 mgdl-1) ar trebui tratata, dar hipoglicemia trebuie sa fie evitata. 17. n utilizarea hipotermiei induse terapeutic se pot include si pacien ii afla i n coma ce au supravie uit unui stop cardiac cu ritm cu, sau fara, indica ie de soc electric. Se recunoaste nivelul scazut de cercetare a utilizarii acestei tehnici pentru stopurile cardiace asociate cu ritm fara indica ie de soc electric. 18. Se admite ca mul i dintre factorii de prognostic care stabilesc sanse slabe de recuperare la pacien ii ce au suferit stop cardiac si se afla n coma sunt neconcludenti, mai ales daca pacientului i s-a indus hipotermie terapeutica

Modific ri de protocol ERC 2010

Abordul terapeutic ini ial n sindroamele coronariene acute Modificarile fa.a de ghidurile din 2005, cuprind: 1. Termenul de infarct miocardic fara supradenivelare de segment ST-sindrom coronarian acut (NSTEMI-SCA) se va folosi att pentru NSTEMI, ct si pentru angina instabila deoarece diagnosticul diferen.ial dintre acestea doua se face pe baza de markere biologice, ce pot fi detectate doar dupa un numar de ore, iar decizia asupra tratamentului se face n func.ie de semnele clinice la prezentare. 2. Anamneza, examenul clinic, markerele biologice, criteriile ECG si scorurile n func.ie de factorii de risc sunt considerate neconcludente pentru selec.ia pacien.ilor ce pot fi externa.i devreme, n condi.ii de siguran.a. 3. Rolul unita.ilor pentru .inerea sub observa.ie a pacien.ilor cu durere toracica este de a identifica, prin repetarea examenului clinic, a electrocardiogramei si a biomarkerelor, acei pacien.i care necesita internare pentru proceduri invazive. Aceste proceduri pot include testul de efort, si, la anumi.i pacien.i, proceduri de imagerie precum CT cardiac, RMN etc. 4. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) trebuie evitate. 5. Nitra.ii nu trebuiesc folosi.i ca metoda de diagnostic. 6. Oxigen trebuie administrat doar pacien.ilor cu hipoxemie, dispnee sau congestive pulmonara. Hiperoxemia poate dauna n infarctul necomplicat. 7. Recomandarile pentru administrarea aspirinei s-au modificat: aspirina poate fi administrate de orice salvator, cu sau fara asisten.a din partea dispecerului SMU 8. S-au revizuit recomandarile pentru administrarea tratamentului cu antiagregant plachetar si antitrombinic pentru pacientii cu STEMI si non-STEMI-SCA, pe baza strategiei terapeutice. 9. Se descurajeaza administrarea de inhibitori Gp IIb/IIIa nainte de angiografie/ in terven.ie coronariana percutana (PCI). 10. Strategia de reperfuzare n STEMI a fost actualizata: 11. -Interven.ia coronariana percutana per primam (PPCI) este strategia de reperfuzie de prima inten.ie, daca exista la dispozi.ie o echipa experimentata care o poate efectua n timp util. 12. -SMU poate decide sa duca pacientul la un spital la care PPCI se poate face n cel mai scurt timp, si nu la cel mai apropiat spital de urgenta. 13. -Timpul acceptabil ntre nceperea fibrinolizei si montarea primului balon poate varia ntre 45 si 180 minute, n func.ie de localizarea zonei de infarct, vrsta pacientului si durata simptomelor. 14. -PCI de urgen.a trebuie efectuat imediat daca fibrinoliza esueaza. 15. -Este descurajata PCI de rutina, realizata imediat dupa fibrinoliza (PCI facilitata). 16. -Pacien.ii pentru care fibrinoliza s-a realizat cu succes, dar care nu se afla ntr-un spitalcu posibilitate de PCI, ar trebui transfera.i pentru angiografie si eventual PCI, proceduri 17. optime n 6, pna la 24 ore de la fibrinoliza (abordarea farmacologico-invaziva 18. -Angiografia, si, daca se considera necesar, PCI, se pot efectua la pacien.ii cu restabilirea circulatiei spontane (RCS) dupa un stop cardiac si pot face parte din protocolul standardizat de terapie post-stop cardiac. 19. Pentru a atinge aceste obiective este utila crearea unei re.ele care sa cuprinda SMU si spitalele, att cele ce pot realiza PCI, ct si cele care nu pot. 20. Recomandarile pentru utilizarea beta-blocantelor sunt mult mai stricte: nu exista nici o dovada pentru folosirea de rutina a beta-blocantelor invravenos cu excep.ia unor situa.ii speciale, cum ar fi tratamentul tahiaritmiilor; n rest, beta-blocantele ar trebui administrate initial n doze mici, si doar dupa ce starea pacientului este stabila. 21. Recomandarile pentru utilizarea profilactica antiaritmica a blocan.ilor receptor ilor angiotensinei, sau a inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei si a statinelor, raman neschimbate.

Modific ri de protocol ERC 2010

Suportul vital pediatric Principalele modificari n aceste noi ghiduri pentru suportul vital pediatric includ: 1. Prezen a sau absen a pulsului n mai pu in de 10 secunde la sugari si copii. 2. Personalul medical ar trebui sa caute semnele vitale, si, doar daca tehnica utilizata prezinta un nivel ridicat de ncredere, sa adauge palparea pulsului ca metoda de diagnostic a stopului cardiac si sa decida nceperea sau nu a compresiilor toracice. 3. Decizia de a ncepe RCP trebuie sa fie luata n mai pu in de 10 secunde. 4. n func ie de vrsta copilului se poate palpa pulsul: a. carotidian (copii), b. brahial (sugar) c. femural (copii si sugarii).