I.

Viata si activitatea literar

Ioan Slavici s-a nscut la 18 ianuarie 1848 n comuna Siria de lng Arad. Urmeaz scoala primar n Siria, liceul la Arad si Timisoara, iar studiile universitare de drept si stiinte la Budapesta si Viena. La Viena este presedintele Societtii Studentilor Romni Romnia Jun . l cunoaste pe Eminescu si ntlnirea lor se transform ntr-o prietenie pe viat. Debuteaz n 1871 cu o comedie, Fata de biru, publicat n revista Convorbiri literare , dar vocatia lui e de prozator si se va concretiza n 1881 cu volumul Novele din popor , moment de seam n evolutia prozei romnesti. ntre timp, poposeste la Iasi pentru scurt vreme ( 1874 ), apoi vine la Bucuresti, unde este secretar al unei comisii de documente istorice ( colectia Hurmuzachi ), profesor la Liceul Matei Basarab si redactor la Timpul ( coleg de redactie cu Eminescu si Caragiale ntre 1877-1881 ). n 1882 e ales membru corespondent al Academiei, sectia istoric. n 1884 se stabileste la Sibiu. ntemeiaz ziarul Tribuna , fiind un jurnalist de rar fecunditate. Aici ndrum primii pasi n literatur si nlesneste debutul poetului George Cosbuc. Din 1890 revine n Bucuresti. Lucreaz n nvtmnt, editeaz ziare si reviste ( Vatra , mpreun cu Caragiale si Cosbuc ), public volume de nuvele si romane, precum si volume cu caracater memorialistic. Moare la 17 august 1925 n casa fiicei sale, Lavinia, din Crucea de Jos, Panciu. E nmormntat la schitul Brazi din Panciu.

II. Portretul scriitorului

Asezat alturi de Eminescu, Creang, Caragiale, scriitori cu stil fascinant, mari creatori de limb, Ioan Slavici, cu limbajul lui sobru, meticulos, poate s par un autor din alt clas valoric. n realitate el este un ntemeietor ca si ceilalti trei, prin opera lui ptrunznd n literatura romn filonul popular al povestirii si universul satului romnesc transilvnean. El a creat n epica romneasc nuvela si romanul de tip realist si, mai ales, a adus analiza psihologic a sufletului individual, dar si colectiv, element definitoriu al prozei moderne. Creator de personaje memorabile si constructor epic, observator ascutit si moralist cu vocatie de pedagog, Ioan Slavici este cel dinti mare scriitor pe care Transilvania i druie literaturii romne la sfrsitul secolului al XIX-

lea. Cu Ion Creang, din Moldova si cu I. L. Caragiale, din Muntenia, alturi, se alctuieste un adevrat triunghi simbolic al spiritualittii romnesti, n mijlocul cruia se nalt ca o coloan a infinitului simbolul lui Eminescu.

III. Proza lui I. Slavici

Printre marii clasici, dintre care fiecare reprezint superioara nflorire a unui gen sau a unei specii n literatura romn ( M. Eminescu fiind prin excelent poetul, I.L.Caragiale-dramaturgul si I.Creang-povestitorul ), I. Slavici este cunoscut ndeosebi ca nuvelist de exceptie. Prin opere ca Moara cu Noroc , Pdureanca , Popa Tanda ori Budulea Taichii , scriitorul se afirm n calitate de creator al unei lumi animate de mari energii, de patimi puternice si de dramatice probleme morale n cadrul, schitat cu mn de maestru, al satului si trgului transilvnean, cu vechile lor legi nescrise, pstrate si transmise de opinia public ( gura satului ), ori al ntinsei cmpii de vest, unde legea o fceau oamenii puternici si lipsiti de scrupule, precum Lica Smdul. Valoarea nuvelisticii a pus mult timp n umbr importanta operei de romancier a lui I. Slavici, care prin Mara realizeaz Un pas mare n istoria genului, dup aprecierea lui G. Clinescu.