Dicţionar geografic

Áachen [´aahh¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-West-falia). 248 mii loc. Centru carbonifer. Industrii (chimică, textilă, constructoare de maşini). Sta iune balneoclimaterică. A fost capitala imperiului lui Carol cel Mare, rege al francilor (768–800), împărat roman (800-814). Catedrală (sec. VIII). Muzee. oraş în N Danemarcei (Iutlanda). 155,5 mii loc. Centru industrial. Port. Catedrală (sec. XIV–XVIII). oraş în partea centrală a Belgiei (Flandra Orientală). 77 mii loc. Centru economic şi cultural. Colegii din sec. XV. oraş în N Elve iei (Aargau), pe rîul Aare. 17 mii loc. Industrii (instrumente de precizie, textile, produse alimentare). Turism. ( Áar) [ar], rîu în Elve ia, afluent al Rinului. Lungime: 295 km. canton în N Elve iei. Suprafa a: 1,4 mii km 2. Popula ia: 519 mii loc. Pomicultură. Creşterea animalelor. oraş în S-V Iranului, port pe fluviul Shatt al’ Arab. 360 mii loc. Export de petrol. Aeroport. oraş în Federa ia Rusă, capitala Republicii Hakasia. 159 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Nod feroviar. oraş în Marea Britanie (Sco ia), port la Marea Nordului. 220 mii loc. Construc ii navale. Industrie metalurgică. Pescuit intens. Universitate din 1494. oraş în Côte d’Ivoire, pe laguna Ebré, capitala legislativă a ării. 2,6 mil. loc. Centru industrial. Port. Aeroport. Universitate. Export de cacao, banane, nuci de cocos. oraş în SUA (Texas). 109 mii loc. Expl. de petrol şi gaze naturale. Întreprinderi industriale. oraş în România (jud. Alba), situat în Mun ii Apuseni. 7 mii loc. Bogate zăcăminte aurifere. Întreprinderi de prelucrare a lemnului, textile, alimentare. At. doc. în 1271 ( Abruth ). [a´bruttzi] [´abuu d´abi] [ab´ud¦a] [a´bukir] mun i în Italia, în partea centrală a Mun ilor Apenini. Alt. max.: 2914 m (vf. Corno ). capitala Emiratelor Arabe Unite şi a emiratului cu acelaşi nume. 243 mii loc. Prelucrarea petrolului. Aeroport. actuala capitală a Nigeriei (pînă în 1983 s-a numit Lagos ), oraş recent construit (308 mii loc.). Centru economic şi cultural. golf la gura Nilului şi localitate istorică în Egipt. Victoria amiralului Nelson asupra escadrei franceze (1798), victoria lui Napoleon Bonaparte asupra turcilor (1799) ş. a. oraş în Mexic, port la Oceanul Pacific. 593 mii loc. Turism. capitala Ghanei, port la Golful Guineii. 739 mii loc. Centru industrial. Export de cacao, nuci de cocos, aur, diamante. Universitate. At. doc. în sec. XVII. vulcan stins, punct culminant al Anzilor, în Argentina. Alt. max.: 6959 m. rîu în Italia, afluent al Padului. Lungime: 313 km. Hidrocentrale.

Áalborg (Álborg) Áalst (Álost) Aarau Áare Áargau Abadán Abakán Aberdéen Abidján

[´oolbor] [alst] [a´ro] [´ar¬] [´aargau]

[æb¬´diin] [abid¦´an]

Ábilene Abrúd

[´æb¬lin]

Abrúzzi Abu Dhabi Abúja Abúkir

Acapúlco Accrá Aconcágua Adaá

[akap´ulko] [akr´aa] [akonk´aagua]

Ádana Addís-Abéba

oraş în S Turciei. 1,07 mil. loc. Cultivarea bumbacului. Industrie textilă. Universitate. Moschee din sec. XVI. capitala Etiopiei. 1,25 mil. loc. Centru comercial şi industrial (întreprinderi textile, meşteşugăreşti, alimentare). Aeroport interna ional. Universită i. Muzee. Sediul Organiza iei Uniunii Africane. [æd¬l´eid] [ade´li] oraş în Australia (Australia de Sud), port la Oceanul Indian. 1,07 mil. loc. Şantiere navale. Metalurgie. Universitate. ára ~, por iune a coastei Antarctice (cca 350 mii km 2). Teritoriu descoperit de Dumont d’Urville în 1840, poartă denumirea so iei lui. Sta iuni ştiin ifice franceze. golf în N-V Oceanului Indian, între Peninsula Arabă şi Somalia. Comunică cu Marea Roşie prin strîmtoarea Bab elMandeb. oraş şi port la golful cu acelaşi nume, în Yemen. 400 mii loc. Centru industrial şi cultural. Şantiere navale. Rafinării de petrol. fluviu în N-E Italiei. Lungime: 410 km. Izvorăşte din Alpii Retici, traversează oraşul Verona şi se varsă în Marea Adriatică. Hidrocentrale. República Adîghée , republică în Federa ia Rusă. Su-prafa a: 7,6 mii km 2. Popula ia: 438,5 mii loc. Capitala: Maikop . Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului. Expl. de petrol. República Autonómă Adjária , republică autonomă în Georgia (Gruzia), pe ărmul Mării Negre. Suprafa a: 3 mii km2. Popula ia: 393 mii loc. Capitala: Batumi . Industrie petrolieră. Se cultivă ceai, citrice, tutun. oraş în România (jud. Vrancea). 21 mii loc. Industrie alimentară. Nod feroviar şi rutier. At. doc. în 1433. fluviu în S-V Fran ei. Lungime: 335 km. Izvorăşte din mun ii Pirinei şi se varsă în golful Biscaya. Navigabil pe o distan ă de cca 130 km. Hidrocentrale. Marea ~, mare în S Europei, în bazinul Mării Mediterane, cuprinsă între Peninsula Italică şi Peninsula Balcanică. Suprafa a:132 mii km2. Ad. max.: 1235 m. Porturi importante: Bari , Vene ia , Trieste , Rijeka , Split , Durrës , Dubrovnik . Státul Islámic ~, stat în S-V Asiei, situat între Iran, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, China şi Pakistan. Suprafa a: 648 mii km2. Popula ia: 24 mil. loc. Capitala: Kabul . Limbi oficiale: puştu/pachto (afgana) şi dari/farsi – kabuli (persana). Relief: mun ii Hindukuch , deşertul Registan . Climă temperatconti-nentală. Industrii (îngrăşăminte chimice, ciment, textile, covoare, încăl ăminte). Expl. de gaze naturale, huilă, cromit, minereuri neferoase, pietre semipre ioase, sare. Pomicultură, viticultură, legumicultură. Creşterea animalelor, în special a oilor caracul. Importă automobile, produse petroliere, textile, alimentare. Căi ferate: 25 km. Căi rutiere: 19,2 mii km. Admis în ONU la 19 noiembrie 1946.

Adelaíde Adelíe

Áden Áden Ádige Adîghéea

[´aden] [´aden] [´aadid¦e]

Adjária (Ageária)

Adjúd Adour Adriáticã [a´duur]

Afghanistán

África

al doilea mare continent (după Asia) de pe glob. Este situat între Oceanul Atlantic, Marea Roşie şi Oceanul Indian. Suprafa a: 30,3 mil. km2. Popula ia: 779 mil. loc. Cuprinde mai multe insule, dintre care cea mai mare este Madagascar . Relief variat: platouri şi mun i, cîmpii extinse în zonele de litoral. Alt. max.: 5895 m (vf. Kilimanjaro ). Climă ecuatorială, tropicală şi subtropicală. Rîuri: Nil , Zair , Niger , Zambezi , Orange , Senegal ş.a. Lacuri: Victoria , Tanganyka , Malawi , Ciad , Turkana ş.a. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, aur, diamante, minereuri de fier, cupru, mangan, zinc, crom, cobalt.

África de Nord Spaniólã África de Sud

teritoriu pe ărmul african al Mării Mediterane (Maroc). Suprafa a: 32,5 km2. Popula ia: 140 mii loc. Relief de cîmpie. Climă subtropicală. Repara ii navale. Pescuit. Creşterea animalelor (ovine). Administrat de Spania. República ~, stat în extremitatea sudică a Africii, situat între Namibia, Botswana, Zimbabwe, Mozambic, Swaziland, Lesotho, Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian. Suprafa a: 1,225 mil. km 2. Popula ia: 44,5 mil. loc. Capitale: Cape Town (legislativă), Pretoria (administrativă). Limbi oficiale: afrikaans, engleza. Relief: podişuri şi deşerturi muntoase (alt. max. 3657 m), cîmpii litorale. Climă tropicală în N şi subtropicală în celelalte regiuni. Industrie dezvoltată (energie electrică, fontă, o el, automobile, tractoare, maşini agricole, nave maritime, ciment, hîrtie). Se cultivă porumb, grîu, cartofi, vi ă de vie, tutun. Creşterea animalelor. Planta ii de citrice, bananieri, ananaşi. Exportă cărbune, produse siderurgice, aur, diamante. Importă utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 19,6 mii km. Căi rutiere: 188,7 mii km. Admis în ONU la 7 noiembrie 1945.

Agadír Agápia Agra

[aghaa´diir]

Agrigénto

oraş în Maroc, port la Oceanul Atlantic. 137,5 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare. Aeroport. Sta iune balneară. comună în România (jud. Neam ). Pe teritoriul localită ii se află Mănăstirea Agapia (sec. XVII). Picturi interioare de Nicolae Grigorescu. [´aagraa], oraş în India (Uttar Pradesh), pe rîul Yamunâ. 956 mii loc. Centru comercial, industrial şi cultural. Monumente arhitectonice (sec. XV–XVII). A fost capitala Imperiului mongol din India (1527–1658). oraş în Italia (Sicilia). 54,8 mii loc. Important centru economic şi cultural, cunoscut şi prin organizarea festivalurilor folclorice interna ionale. Fostă colonie grecească (sec. VI–V î. Hr.). oraş în Kuwait. 285,5 mii loc. Exploatări de petrol. Centru industrial. oraş în V Indiei (Gujarat). 3,3 mii loc. Întreprinderi industriale (textile, de pielărie, de covoare). Nod de cale ferată. Monumente (sec. XV-XVI). Universitate. oraş în România (jud. Alba). 29 mii loc. Localitate istorică: cetate urbană (sec. XII–XVI), biserică reformată (sec. XV–XVI), înăl ată pe locul unei bazilici romane, palat voievodal (sec. XVI–XVII). At. doc. în 1293. oraş în Fran a (Corsica), port la Marea Mediterană, centru adm. al insulei Corsica. 59,7 mii loc. Şantiere navale. Pescuit. Turism. Aici s-a născut Napoleon Bonaparte (1769–1821).

Ahmadí Ahmedabád (Ahmadabád) Aiúd

Ajaccio

[fr.: azak´sjo; it.: a´jatt¿o]

Ákron Alabáma Alabáma

[´ækr¬n] [æl¬´bæm¬] [æl¬´bæm¬]

oraş în SUA (Ohio). 237,8 mii loc. Industrii (produc ia cauciucului, locul întîi în lume; maşini agricole, aparate electronice ş. a.). Universitate. fluviu navigabil în S SUA. Lungime: 1064 km. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în golful Mexic, unde formează o deltă. stat în S-E SUA. Suprafa a: 133,9 mii km2. Popula ia: 4,06 mil. loc. Capitala: Montgomery . Expl. de cărbuni şi de minereu de fier. Industrii (chimică, textilă, forestieră). stat federal în N-E Braziliei. Popula ia: 2,6 mil. loc. Capitala: Maceió . Se cultivă trestie de zahăr, bumbac. Complexe zootehnice. peninsulă în N-V Americii de Nord. Relief muntos (mun ii Aleutini). Alt. max.: 3100 m. golf în Oceanul Pacific, pe coastele Americii de Nord, între peninsula Alaska şi golful Vancouver. Ad. max.: 5660 m. stat în SUA, situat în extremitatea N-V a continentului american. Suprafa a: 1,5 mil. km2. Popula ia: 552 mii loc. Capitala: Juneau . Resurse de subsol: petrol, cărbune, aur, cupru, argint. Prelucrarea lemnului. Pescuit. Turism. jude în România, situat în bazinul Mureşului de mijloc. Suprafa a: 6,2 mii km 2. Popula ia: 407 mii loc. Centru adm.: Alba-Iulia . Relief de munte, cu depresiuni adînci în V şi de podiş în E. Zăcăminte de aur, argint, cupru, sare. Expl. forestiere. Întreprinderi industriale (constructoare de maşini, de prelucrare a metalelor, a lemnului, a blănurilor, de faian ă şi por elanuri). Pomicultură. Viticultură. Creşterea animalelor. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice din epocile dacică şi romană.

Alagóas Aláska Aláska Aláska

Álba

Álba-Iúlia

municipiu în România, centrul adm. al jud. Alba. 70 mii loc. Întreprinderi industriale (alimentare, de pielărie şi de încăl ăminte). Nod de comunica ii (rutier şi feroviar). Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice (catedrale, palate, sec. XIII–XVIII). Fostă aşezare dacică, colonie romană (Apulum ). La Alba-Iulia, în 1600, Mihai Viteazul a înfăptuit prima unire politică a ărilor române: Moldova, Transilvania şi ara Românească. República ~, stat în Europa de Sud, situat în partea de V a Peninsulei Balcanice, între Jugoslavia, Macedonia, Grecia, Marea Adriatică şi Marea Ionică. Suprafa a: 28,7 mii km 2. Popula ia: 2,5 mil. loc. Capitala: Tirana . Limba oficială: albaneza. Relief muntos (Mun ii Dinarici , alt. 2000–2770 m) şi de cîmpie în zona centrală. Climă temperat-conti-nentală în E şi mediteraneană în V. Industrie producătoare de o el, tractoare, ciment, cherestea, hîrtie, textile, zahăr, conserve de fructe, igări etc. Hidrocentrale. În zonele rurale predomină agricultura (cereale, sfeclă de zahăr, bumbac, vi ă de vie, floarea-soarelui, tutun, citrice, măslini). Se cresc animale (ovine, caprine, bovine). Exportă minereu de crom, cupru, fier, tutun, citrice. Importă maşini agricole, mijloace de transport, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 720 km. Căi rutiere: 7 450 km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Albánia

Álbany

[´oolb¬ni]

fluviu în Canada. Lungime: 982 km. Izvorăşte din cîmpia Marilor Lacuri şi se varsă în golful James (Hudson).

Albérta

[æl´b¬¬t¬]

Albertvílle Albión Albuquérque Alcedár Aldán Alép Aleutíne

[alber´vil]

provincie în V Canadei. Suprafa a: 662 mii km2. Popula ia: 2,54 mil. loc. Centru adm.: Edmonton . Resurse de subsol: petrol, cărbune, gaze naturale. Industrie forestieră, chimică. Se cultivă cereale. Zootehnie. oraş în Fran a (Savoia). 18,3 mii loc. În 1992 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă. astfel se numea în antichitate Anglia, astăzi nume folosit în limbajul figurat. oraş în SUA (New Mexico). 414 mii loc. Centru economic şi cultural. Universitate. comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1300 loc. Monumente arheologice (sec. IV-III î. Hr.). At. doc. în 1616. rîu în Federa ia Rusă (Iakutia), afluent al fluviului Lena. Lungime: 2273 km. Izvorăşte din mun ii Stanovoi. Navigabil în mare parte. oraş în N Siriei. 1,7 mil. loc. Centru comercial şi industrial (textile, covoare, obiecte de artizanat). Aeroport. Muzee. At. doc. în sec. XX î. Hr. Ínsulele ~, arhipelag în N-V Americii de Nord (SUA), situat între peninsula Alaska şi peninsula Kamceatka. Suprafa a: 37,8 mii km 2. Popula ia: 16 mii loc. Pescuit. Vînătoare de foci. municipiu în România, centrul adm. al jud. Teleorman, situat pe rîul Videa. 50,5 mii loc. Centru agroindustrial. Întemeiat de domnul Alexandru Ghica în 1834. Catedrală ortodoxă (sec. XIX). Biserica Sf. Apostoli (1842–1846). oraş în Egipt, portul principal al ării la Marea Mediterană. 2,7 mil. loc. Industrii (textilă, chimică, metalurgică, alimentară). Şantiere navale. Aeroport. Fondat de Alexandru Macedon în 332–331 î. Hr. Renumit prin: Farul (279 î. Hr.–1326), considerat una dintre cele “şapte minuni“ ale lumii; Biblioteca antică (700 mii de volume); “Museum“ , străvechi centru de cercetare ştiin ifică şi învă ămînt. capitala Algeriei, port la Marea Mediterană. 1,5 mil. loc. Centru industrial, comercial şi cultural. Muzee. Universitate (1859). Străvechi oraş al lumii arabe. República Algeriánă Democrátică şi Populáră , stat în N-V Africii, situat între Maroc, Marea Mediterană, Tunisia, Libia, Niger, Mali şi Mauritania. Suprafa a: 2,4 mil. km2. Popula ia: 32,3 mil. loc. Capitala: Alger . Limba oficială: araba (uzuale: berbera, franceza). Relief: mun ii Atlas în N, mun ii Ahaggar în S-E, podişul Sahara în S-V. Climă medi-teraneană în N şi tropical-deşertică în S. Expl. de petrol, gaze naturale, minereu de fier, plumb, zinc, uraniu, fosforite, sare. Culturi agricole: vi ă de vie, tutun, smochini, măslini, citrice, grîu, sfeclă de zahăr, legume. Exportă petrol şi produse petroliere, gaze naturale, fosforite, vin. Importă vehicule, utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 4,7 mii km. Căi rutiere: 95,6 mii km. Admis în ONU la 8 octombrie 1962.

[´ælb¬´k¬rki]

Alexandría

Alexandría

Algér Algéria

Alicánte Almá-Atá

[alik´ante]

oraş în S-E Spaniei (Valencia), port la Marea Mediterană. 265,6 mii loc. Metalurgie. Export de vinuri. Turism. oraş în Kazahstan, capitala statului pînă în 1997. 1,16 mil. loc. Industrii (constructoare de maşini, textilă, alimentară). Academie de ştiin e. Universită i. At. doc. în 1854.

2 km2. Popula ia: 2.5 mil.: 4506 m (vf. Tunele. Lungime: 2000 km. rîu în România.3 mii loc. Export de copră. XVI). Lă ime: 60-260 km. sistem muntos în Asia Centrală. Institu ii de cultură şi de învă ămînt. argint. vi ă de vie. cartofi). Păduri ecuatoriale.: 2228 m. – V d. Rezerva ii naturale. al cantonului Uri . provincie în N-E Fran ei. banane. Pajişti alpine.Hr. Provincie romană (sec. miniere (cărbune brun). Mont Blanc ). Industrii (metalurgică. max. textilă. med. trece prin Perú. Popula ia: 1. chimică. Muzee. cel mai mare fluviu în America de Sud. situată între fluviul Rin şi mun ii Vasgi . Păduri de conifere. Navigabil pe o distan ă de 4300 km. Alt. Hr. 7020 km împreună cu Ucayali. Izvorăşte din Subcarpa ii Olteniei. Întreprinderi ale industriei uşoare. max. Alt. Expl. Amaradía Amaríllo Amazón [æm¬´rilou] oraş în S SUA (Texas). Izvorăşte din mun ii Anzi.5 mii loc. centru adm. oraş în Japonia (Honshû). 4810 m. minereu de fier). 8. Uzine şi fabrici. Regiune agrară (grîu. Trecători. Alt.56 mil.8 mii loc. de săruri de potasiu. Turism. afluent al Jiului .64 mil. oraş în Elve ia. 554 mii loc. Suprafa a: 1. Amazónas . Faună bogată. loc. Populată în trecut de cel i. 8 mii loc. Beluha ). loc. Monumente istorice. Álpii Australiéni Alsácia (Alsáce) [alz´as] Altái Áltdorf Áltenburg Amagasáki [´alt¬nburk] oraş în E Germaniei (Saxonia). Monumente. 155. Alpii Orientali (Austrieci). Industrie petrolieră şi forestieră. max. alimentară). Lungime: 103 km. port la Marea Mediterană. Fondat în 1887. textilă. port la golful Osaka. orz. Columbia şi Brazilia şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. Catedrală Gotică (sec. Mongolia şi China. Planta ii de bananieri. pe teritoriul Italiei. Lungime: 6400 km. 190. situat în bazinul mijlociu şi superior al Amazonului. Alpii Centrali (Elve ieni). component al Cordilierei australiene. Muzeu de istorie. km2.: 200 m. Elve iei. În bazinul mijlociu şi inferior al rîului este situată Cîmpia Amazonului (3000 km în lungime şi 300–2000 km în lă ime). Expl. Suprafa a: 8. Industrie constructoa-re de maşini.). chimică. Germaniei şi Austriei. Fran ei. vf. Capitala: Manaus . Lungime: 1300 km. Industrii (constructoare de maşini. Centru economic şi comercial. metalurgică. oraş şi port pe insula Niue din Pacificul de Sud (Noua Zeelandă). Ghe ari. Ghe ari. situat la hotarul dintre Kazahstan. I î. 54 mii loc. petrolieră). Oraş principal: Strasbourg . Lungime: 450 km. Zăcăminte (aur. Vegeta ie montană. Constau din Alpii Occidentali (alt. sistem muntos în Europa.Almería Alófi Alpi [almer´ia] oraş în S Spaniei (Andaluzia). stat în N-V Braziliei. lan muntos în S-E Australiei.

Suprafa a: 21 mil. Acoperită în permanen ă de ghe ari. de ulei. Muzee. cauciuc). în apropierea Antarctidei. América de Sud América Latínã Amíens Amiránte Ammán Ámsterdam Amudariá Ámundsen . situat pe fluviul Somme . Universitate. englezi.2 mil. loc. Izvorăşte din Pamir. Popula ia: 803. cuprinsă între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. chimică. Serveşte ca hotar între Tadjikistan şi Afghanistan. Şantiere navale. igări. Popula ia : băştinaşi ( indieni) şi colonizatori. América Centrálã América de Nord regiune istmică între America de Nord şi America de Sud. de peste 1000 m. Colonizată de spanioli.2 mil. Muzeu. Universitate.2 mil. km 2. tutun. cacao. partea sudică a continentului american. Industrie constructoare de maşini. grup numeros (150) de insule coraligene în Oceanul Indian. argint. max. băuturi spirtoase. Culturi agricole: trestie de zahăr. cafea. Suprafa a: 1. citrice. al XVIlea. incaşii ş. port legat printr-un canal de Marea Nordului. America de Sud . în care predomină limbile de comunicare spaniola şi portugheza. europeni. Vegeta ie ecuatorială şi tropicală (arbori de cacao. km2. eschimoşi) şi colonizatori. cupru. textilă. Lungime: 1415 km (2540 km de la izvoarele rîului Piandj). km2. At. Este folosit la irigarea planta iilor de bumbac. Popula ia: 200 loc. Produse industriale: textile. Popula ia : băştinaşi (indieni. Muzee. a. străbate Kîrgîzstanul şi se varsă în lacul Aral. km2. negri. XIII). în 1275. Universită i. podişuri şi cîmpii întinse în centru şi în E. loc. Relief: muntos în V. Antilele Mari şi Antilele Mici. aztecii.: 6193 m) şi în E. partea nordică a continentului american. creoli. Suprafa a: 21 mil. Monumente de artă gotică (sec. banane. francezi. Márea ~. hîrtie. de chinină. Casa-muzeu Rembrandt . ciment. fluviu în Asia Centrală. alimentară. Descoperită de Cristofor Columb în timpul călătoriilor sale (1492). km 2. Suprafa a: cca 10 km2. [a´mj˜e] oraş în Fran a (Picardia).América continent în emisfera vestică. Ad. 155 mii loc. Cuprinde teritoriile insulare din arhipelagurile Bahamas. unite printr-un istm denumit America Centrală . Suprafa a: 24.5 mil. oraş la N-E de Marea Moartă. Servicii financiare. bauxită. Fabrici de şlefuit diamante.4 mil. Resurse de subsol (petrol. loc. Dependent de statul Seychelles. 1. Relief muntos în V (alt. situată între Oceanul Arctic şi America Centrală. Suprafa a: 42. Cuprinde 33 de state şi cîteva teritorii dependente. comunitate a ărilor din America de Sud şi America Centrală. Lungime: 18 mii km (de la N la S). începînd cu sec. capitala Olandei. minereu de fier) şi hidroenergetice. doc. Aeroport. Popula ia: metişi. la N-E de insula Madagascar . Popula ii băştinaşe: maya. mare în partea sudică a Oceanului Pacific. 1 mil. [amm´aan] capitala Iordaniei. cu podişuri înalte şi cîmpie joasă (Mississippi ). portughezi. situată între Marea Caraibilor şi Oceanul Antarctic. format din America de Nord . tutun.

2975 m). Industrie minieră (cărbune.max.8 mii km 2. Izvorăşte din lacul Baikal şi se varsă în Enisei . Capitala: Andorra la Vella. situat în zona estică a mun ilor Pirinei. Exportă cherestea.5 mii km2. Universitate. bunuri de larg consum.65 mii km2. igări. la 32 km S de Chişinău. bumbac. regiune în S Spaniei. Turism. industrială şi agricolă.: Port Blair . Admis în ONU la 28 iulie 1993.Amúr fluviu în N-E Asiei. Lungime: 1145 km. Suprafa a: 500 mii km 2. Navigabil pe cursul inferior. Oraş principal: Port Blair . Centru economic şi comercial. împreună cu Şilka şi Argun. în 1731. mijloace de transport. Centru adm. Popula ia: 69 mii loc. Nicobar şi insula Sumatera .6 mii loc. Suprafa a: 468 km2. denumirea păr ii asiatice a Turciei. Se cultivă orez. Cursul mijlociu al fluviului formează grani a între Federa ia Rusă şi China. Creşterea animalelor. Turism (95% din venitul na ional). fluviu în Federa ia Rusă (Siberia).7 mil. 146. arhipelagurile Andaman. 11. At. Suprafa a: 130. tutun. Industrie constructoare de maşini agricole. parte din Marea Britanie. Oxford . situat între golful Bengal şi marea Andaman . Cambridge . cocos. franceza. Angará Angérs [¾´…e] Ánglia . tutun. Navigabil între Irkutsk şi Bratsk.3 mii km 2. Habarovsk. Suprafa a: 6. Nod feroviar. Întreprinderi ale industriei alimentare. Culturi agricole: grîu. arhipelag în Oceanul Indian. port pe rîul Maine. oraş în V Fran ei (Anjou). : 4200 m. reşedin ă a raionului Anenii Noi. Se varsă în Marea Ohotsk. vi ă de vie. [´andr¬ pr¬´de¿] stat în S-E Indiei. rîu în S-E Federa iei Ruse (Siberia). Importă produse petroliere. apar inînd Indiei. textilă. Popula ia 47. Navigabil în cea mai mare parte. teritoriu autonom indian constituit din arhipelagurile cu acelaşi nume din Oceanul Indian. max. mangan). Suprafa a: 276. Anádîr Anatólia Andalúzia Ándaman Ándaman Ándaman ºi Nicobár Ándhra Pradésh Andórra la Vélla Andórra Anénii Noi oraş în Republica Moldova. Lungime: 1779 km. Creşterea animalelor (ovine. Monumente istorice (sec.5 mil. Popula ia: 9. citrice. Popula ia : 280 mii loc.5 mii loc. Culturi agricole: orez. Se cultivă cereale. bovine). 16. Izvorăşte din mun ii Anadîr şi se varsă în golful cu acelaşi nume. Numeroase centre culturale: Londra . Importantă regiune economică. vi ă de vie. Hidrocentrale. Márea ~. Se produce cărbuni din lemn. cuprinsă între Sco ia şi ara Galilor. stat în S-V Europei. Căi rutiere: 269 km. din marea Bering. Ad. produse lactate. Lungime: 4440 km. Relief în general muntos (alt. în antichitate –numele Asiei Mici. de încăl ăminte. Pescuit. la hotarul dintre Fran a şi Spania. Limbi oficiale: catalana.3 mii loc. spaniola.6 mii km 2. legume. sfeclă de zahăr.5 mii loc. capitala principatului Andorra. mare în Oceanul Indian situată între penin-sula Malacca . Centru comercial de vinuri. Popula ia: 66. utilaje industriale. Suprafa a: 8. loc. Suprafa a: 87.situat pe rîul Bîc. XI-XIII). Suprafa a: 602 mii km2. Climă temperat-montană. citrice. Industrie prelucrătoare de materie primă agricolă. doc. mică. Porturi principale: Blagoveşcensk. Popula ia: 175 mii loc. Principátul ~. loc.

Crescătorii de bovine. oraş în S-V Turciei. Centru adm. bumbac. mangan. pe coasta de Azur. arahide. loc. Nod de comunica ii (rutier. pe coasta Oceanului Atlantic. port la Marea Mediterană. minereu de fier. trestie de zahăr. cuprinzînd extremită ile de S ale oceanelor Pacific.3 mil. capitala statului Maryland. petrol şi produse petroliere. Limba oficială: portugheza. Popula ia: 11. port la Marea Mediterană. Industrie textilă şi alimentară.). loc. Ínsulele ~. Relief muntos.56 mil. Climă subtropicală. textile şi alimentare. cîmpie joasă nisipoasă de-a lungul ărmului oceanic. bananieri. provincie istorică în N-V Fran ei. bumbac. regiune polară în emisfera sudică a globului pămîntesc.8 mii loc. Regiune agricolă: viticultură. Acoperită permanent cu ghea ă şi zăpezi. economic şi cultural. stat în V Africii.58 mil. Iakutia). Capitala: Luanda . Vestigii antice. Admis în ONU la 1 decembrie 1976.2 mii loc. Relief muntos. Sta iune balneară.8 mii km. peşti. Universitate.25 mil. uraniu.Angóla República ~. km2. Căi rutiere: 72. Faună acvatică: balene. km 2. Căi ferate: 2. Climă tropicală.4 mii loc. Suprafa a: 1. mijloace de transport. Suprafa a: 13. Expl. Suprafa a: 29 mii km2. Culturi florale.97 mil. feroviar. [an´gilja. 378. Climă polară şi subantarctică. continent în emisfera sudică. Turism. Conservator. 80 mii loc. Importă maşini şi utilaje industriale. sisal. Ghe ari şi zăpezi permanente pe continentul Antarctida. 2. oraş situat pe rîul Ankara . de petrol. Creşterea animalelor. Pescuit. Universitate. alimentară. Universitate. Turism. 1000 m şi 1500 – 2000 m). aerian). 1. Exportă cafea. port la Marea Mediterană. în centrul Podişului Anatoliei. Administrat de Marea Britanie. Ruine din epoca romană. arheologic). Centru adm. oraş în N-E Algeriei. situat între Republica Democrată Congo. insule din componen a grupului insular Noua Siberie (Federa ia Rusă. ananaşi. a mătăsii. Centru economic şi cultural. cupru. Anguílla Anjou Anjou Ánkara [¾´…u] Annába Annápolis Antálya Antananarívo Antárctica [antanna´ivu] Antarctída Antíbes . Centru economic şi cultural.: The Waley (2. ecuatorial-musonică şi tropical-ali-zeică. æh´wil¬] teritoriu insular în America Centrală (Marea Caraibilor). Industrie a cimentului. Parfumerie. produse chimice. Se cultivă bumbac. cu arhipelagurile din această zonă. foci. Şantiere navale. loc. făină de peşte. activitate financiar-bancară. Zambia şi Namibia. Servicii de transport. Vestigii romane şi bizantine. oraş în E SUA.. situat în centrul regiunii polare Antarctica. [¾´tib] oraş în S Fran ei. 256. pinguini. Relief: podişuri în centrul şi V ării (alt. capitala Republicii Madagascar. Planta ii de cafea. Academie. Climă polară. cherestea. tutun. Moschee. institu ii navale. Export de produse agricole şi de cherestea. trestie de zahăr. Atlantic şi Indian.6 mii km. pomicultură. Popula ia: 8 mii loc. 68 mii loc. Muzee (Picasso. capitala Turciei. Suprafa a: 96 km2.

oraş în N insulei Upolu din Oceanul Pacific. Căi rutiere: 1161 km. Rafinării de petrol. Este situat în mun ii Anzi . max. Creşterea vitelor. cafea. Formează teritoriul Americii Centrale Insulare . trestie de zahăr. 6272 m). situa i de-a lungul Mării Mediterane. petrol. Aeroport. bananieri. 227 mii loc. Climă tropical-oceanică. Industrie bazată pe exploatări de fosfa i naturali. Ínsulele ~. Planta ii de tutun. Antigua. arbori de cafea. echipament industrial. maşini şi utilaje industriale. sistem muntos în America de Sud. oraş în Chile. Dominica ş. citrice.Antígua ºi Barbúda stat în America Centrală. Cordiliéra Andínă . Metalurgia neferoaselor. Lungime: 9000 km. Popula ia: 68 mii loc. Se cultivă bumbac. peste 6000 m). fabricarea produselor alimentare (zahăr. dispus pe ărmul Oceanului Atlantic în lungime de cca 2600 km. Haitti. mărfuri de larg consum. max. trestie de zahăr. Constă din trei sectoare: Anzii Nordici (alt. Culturi agricole: bumbac. max. Exportă produse chimice. Turism. legume. uleiuri vegetale).: Willemstad (71. Admis în ONU la 11 noiembrie 1981. Şantiere navale. Limba oficială: engleza. Centru economic şi comercial. canton în N-E Elve iei. 6370 m. Suprafa a: 800 km2. Pescuit maritim. Monsterrat. Turism. Popula ia: 66. Metalurgia şi exploatarea cuprului. constînd din două culmi paralele. Alt. Acancagua ). sistem muntos în Peninsula Italică. Activitate financiar-bancară.). Puerto Rico. situat între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Alt. fier. Centru agricol.: 2037 m (vf. max. Climă subtropicală. capitala statului Samoa. Importă produse petroliere. trestie de zahăr. Corno Grande ).2 mii loc. Universitate. actualmente port la Marea Neagră. Antíle Antílele Olandéze Antitáurus Antofagásta Antofálla Ántwerpen Ánzi Apaláºi Apeníni Ápia Apollónia Appenezéll [ap¬n´tsel] . Centru adm. Universitate. o continuare a mun ilor Taurus. [antof´aja] cel mai înalt vulcan activ de pe pămînt. Relief muntos. Alt. [´antverp¬n] (Anvers) provincie în Belgia şi oraş în această provincie. cupru. vf. 34 mii loc. Anzii Sudici (alt. Mitchell ).: 2914 m (vf. Popula ia: 36. 467. rom. bata i. XIV-XVI). 3175 m). argint.: 3917 m. Rafinării de petrol. Hr. port pe ărmul Oceanului Pacific. Lungime: 1190 km. manioc. Zăcăminte: bauxită. denumirea antică a localită ii Sozopol din Bulgaria. mun i în Turcia asiatică. Turism. max. loc.7 mii loc. pe insulele cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici. Suprafa a: 240 mii km2. 6959 m. mijloace de transport. Climă tropicală umedă.).). Barbuda. Suprafa a: 442 km 2. arhipelag în Marea Caraibilor. Capitala: Saint John ´s . Administrate de Olanda.2 mil. Relief muntos (alt. a. Alt. Suprafa a: 416 km2. Resurse de subsol: cărbune. în N-V Argentinei. Relief vulcanic pe insula Antigua şi coraligen pe insula Barbuda . Constau din Antilele Mari la V (Cuba. max. port maritim la estuarul fluviului Schelde. Popula ia: 214 mii loc. VI î. fostă colonie grecească în Turcia (sec. sistem muntos în E Americii de Nord. Monumente medievale (sec. Anzii Centrali (alt. marmură. zahăr. max. teritoriu insular în arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Jamaica) şi Antilele Mici la E (Insulele Virgine.2 mii loc.

max.65 mii km 2. ciment. Alt. stat în S-V Asiei. minereu de fier. de petrol. Turism. produse chimice. Resurse de subsol: aur. Saragosa şi Teruel. loc. Golful Persic şi Marea Arabiei.2 mil. Monumente istorice. Viticultură. Marea Roşie şi Golful Persic. jude în V României. sistem muntos în Carpa ii Occidentali din România. E şi S-E. uraniu. Márea ~. Suprafa a: 3. legumicultură. Arád Arafúra Aragón [arag´on] Arál Ararát . porumb. argint. gaze naturale. pustiuri nisipoase în N. Expl. Zonă turistică. Suprafa a: 47. aur. gaze naturale. minereu de fier. Expl. Viticultură.5 mil. Alt. cuprinzînd provinciile Huesca. km 2. Este denumită şi Marea Oman . max. Kuwait. chimică. în E Azerbaidjanului. Rafinării de petrol. km2. Limba oficială: araba. 180. max. Se cultivă grîu. Climă tropicală în S şi subtropicală în N. bauxită. cupru. Bahrain. Suprafa a: 1 mil. loc.5 mii km 2.6 mil. citrice. situat între Iordania. Mún ii ~.5 mii loc.24 mil. Muinak . Emiratele Arabe Unite.: 68 m. Suprafa a: 64. Format din Masivul Mare şi Masivul Mic. de petrol. Centru industrial şi agricol. Curcubăta Mare ). Qatar. orez. smochini. cupru. marmură. Universitate. Arad . Relief de podiş şi cîmpie joasă.: 3680 m. golf în N-E Mării Roşii. Este acoperit de ghe ari. gaze naturale. Reşedin ă: mun. Suprafa a: 3 mil.: 1849 m (vf. Climă tropicală. situat pe rîul Mureş . Relief variat: mun i în V. Ad. peninsulă în S-V Asiei. Arábia Saudítã Arábiei Arád Márea ~. textilă. textile.: 5205 m. între Marea Roşie. Popula ia: 480 mii loc. alimentară.Apºerón Apuséni Áqaba Arábia [´akaba] peninsulă în Marea Caspică. km 2. Suprafa a: 7. Ad. At. în 1123. reşedin ă a jude ului cu acelaşi nume. coral negru. la hotarul Kazahstanului cu Uzbekistanul. forestieră. orez. Căi ferate: 1254 km. gaze naturale. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. chihlimbar. Aragón şi Castilia au format în 1479 Regatul Spaniei. regiune autonomă în N-E Spaniei. Oman. masiv muntos vulcanic în E Turciei (Armenia).: Baku . Pescuit de perle. Capitala: Riyadh . Capitala: Saragosa. produse siderurgice. Ad. argint. Păduri de răşinoase şi foioase. Monumente istorice. Porturi: Aralsk . situată între Australia şi insula Noua Guinee. municipiu în România. Regátul Arab Saudít . mase plastice. Importă mijloace de transport. Muzee. Oraş pr. mare în Oceanul Indian. situată între peninsula Arabia şi India. bauxită. Culturi cerealiere. Întreprinderi producătoare de îngrăşăminte chimice. produse alimentare. max. km2. Exportă petrol şi produse petroliere. Popula ia: 1. Industrie constructoare de maşini. de petrol. rodii. Pescuit. mare în Oceanul Indian. Suprafa a: 1036 km 2. Popula ia: 32. Resurse de subsol: huilă. doc. Măslini. cafea. Hidrocentrale. cîmpii de-a lungul ărmului Mării Roşii şi ale Golfului Persic. Irak. Lungime: 180 km şi lă ime de 28 km. Expl. Yemen. Suprafa a: 2. cereale. lac sărat în Asia Centrală. sorg. max.7 mil.: 5165 m. loc.7 mii km2. sare. Căi rutiere: 46 mii km. Acumulează apele rîurilor Amudaria şi Sîrdaria. sulf. Popula ia: 23.

morse. 422 mii loc. Întemeiat în 1540. cel mai mic ocean de pe glob. staniu. Comunică cu Oceanul Atlantic şi cu Oceanul Pacific. Climă aspră. constructoare de maşini. Viticultură. mijloace de transport. Paraguay. hîrtiei şi celulozei. rîu în România. stat în America de Sud. Suprafa a: 27 mil. Acoperit în cea mai mare parte de ghe ari. Limba oficială: spaniola. km2. bunuri de larg consum. Fran a şi Luxemburg. forestieră. aproape de Marea Albă. plante furajere. Relief variat: muntos în N. Árctic Árctica Ardéni Arequípa Argentína [are´kipa] masiv muntos în Belgia. Denumirea antică: Ordessos . Universitate. Şantiere navale. Suprafa a: 2.6 mii km. Industrie chimică. Izvorăşte din mun ii Hinganul Mare . Reşedin ă: mun. Oceánul ~. Sistem hidroenergetic. Vegeta ie de tundră. regiunea polară de nord a pămîntului.: 3734 m) şi de podişuri joase. situat la 2370 m alt. pomicultură. cărbune. argint. alimentară. tutun. Chile. alimentară. formînd pe o por iune a cursului său grani a dintre cele două state. oraş în Federa ia Rusă. de pielărie. Industrie textilă. Vestigii arheologice geto-dacice şi romane.: 5220 m. Piteşti .: 400–700 m. textile). max. Capitala: Buenos Aires. Lungime: 350 km.8 mil. km2. Zăcăminte: huilă. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. alimentare.8 mii loc. minereu de fier. Pescuit. gaze naturale. Resurse de subsol: petrol. Zonă agricolă productivă (pomicultură. República ~. între America de Nord şi Eurasia. foci. Căi ferate: 34 mii km. Popula ia: 38 mil. Export de lemn şi de produse din lemn. ciment. max. Árgeº jude în România. situat în bazinul inferior al rîului Argeş. afluent al fluviului Orinoco . 751 mii loc. şi maritim. Industrie a lemnului. port fluvial. Importă materii prime industriale. metalurgie. Alt. orez. textilă. Climă boreală (temperaturi pînă la -52°C). de petrol. Se cultivă cereale. textile. Podişul Patagoniei în S. vehicule. bumbac. minereuri de fier. Muzee. metale neferoase şi rare. cîmpii în E şi N. Explorată de W. Barents (1594-1597). floarea-soarelui. Ad. Pescuit maritim. Expl. Pescuit. situat pe Dvina de Nord .8 mii km 2. Popula ia: 681. Izvorăşte din Mun ii Făgăraşului şi trece prin Curtea de Argeş şi Piteşti. Sta iuni balneare. Climă tropicală în N.Aráuca rîu în America de Sud. Suprafa a: 6. Căi rutiere: 215. Zăcăminte: cărbune. Exportă echipament industrial. formînd pe o distan ă a cursului său grani a dintre cele două state. Bolivia. Turism. păsări. viticultură). afluent pe stînga al Dunării. Brazilia şi Uruguay. cuprinzînd teritoriile continentale şi insulare ale extremită ilor Eurasiei şi Americii de Nord. Lungime: 1520 km. rîu în Federa ia Rusă şi China. oraş în S-V Perului. Árgeº Argún Arhánghelsk . Relief muntos (alt. situat între Oceanul Atlantic. alimentînd fluviul Amur. Suprafa a: 13. Zonă turistică. colinar cu depresiuni subcarpatice în partea centrală şi de cîmpie în S. Păduri.1 mil. pe teritoriul Columbiei şi Venezuelei. produse chimice. sare. km2. maşini şi utilaje industriale. loc. Faună: urşi polari. Relief: Mun ii Anzi în V. sare. Lungime: 900 km. situat în regiunea polară nordică a pămîntului. Industrii (ener-gie electrică. subtropicală şi temperată în S.

oraş în Danemarca (Iutlanda). Întreprinderi producătoare de ciment. textile. República ~. afluent al fluviului Mississippi. Creşterea animalelor.8 mil. textile. port în golful Arhus . Agricultură specializată în cereale.37 mil. culturi tehnice. alimente. Ínsula ~. Popula ia: 1. Arkánsas Arkánsas [ar´k¬nsoo] Árles [arl] Arménia Árno fluviu în partea centrală a Italiei. Muzee. Centru adm. a hîrtiei. legume. Suprafa a: 295 mii km 2. loc.: Georgetown . Creşterea vitelor (ovine. mase plastice. activitate financiar-ban-cară. cca 90% din produc ia ării). Căi rutiere: 7. cu regiuni de cîmpie în depresiunile rîurilor şi lacului Sevan . loc. plumb. Servicii de transport. Muzee. cauciuc sintetic. Creşterea animalelor (bovine. Expl. Relief muntos. Capitala: Little Rock . port în golful Arica (Oceanul Pacific). Arrás Arúba Ascensión . Pe fluviul Arno sunt situate oraşele Floren a şi Pisa . loc. teritoriu insular în Ameri -ca Centrală. Lungime: 2410 km. Industrie metalurgică. Universitate. Iran şi Turcia. Centru industrial (siderurgie.: Oranjestad . Popula ia: 85 mii loc. 169. 1000-4000 m). Monumente arhitectonice (sec. legume). forestieră. constructoare de maşini electrice. de cupru. Centru industrial (textile. coniac. Monumente arhitectonice din epoca romană. Capitala: Phoenix . Culturi agricole: porumb. Centru adm. stat în centrul SUA. port la fluviul Ron. aur.7 mii km. oraş în S Fran ei (Provence). Turism. teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. stat în Asia de V. sudul Transcaucaziei. aluminiu). între Georgia (Gruzia). zinc. marmură. Izvorăşte din Mun ii Apenini şi se varsă în Marea Ligurică. Agricultură irigată (bumbac. Lungime: 248 km. vi ă de vie. citrice. Relief muntos. rîu în SUA. metalurgică (cupru.2 mii loc. mecanică). Suprafa a: 138 mii km 2. [a´ras] oraş în N Fran ei (Artois). bazalt). ovine). 43 mii loc. Industrie extractivă (minereu de cupru şi polimetalice. alimentară. Suprafa a: 29. Climă temperat-continentală uscată.67 mil. caprine. Popula ia: 3. orez. Turism. citrice.8 mii loc. chimică. Centru comercial şi industrial. tutun. Suprafa a: 193 km2. conserve. Popula ia: 2. Rafinării de petrol. de aluminiu. cunoscut din evul mediu prin manufactura de tapiserii. Importă materii prime şi semifabricate industriale. XIII-XV). vin. în cuprinsul Podişului Armeniei. Monumente arhitectonice (sec. Administrat de Marea Britanie. Limba oficială: armeana. Relief în general muntos (alt. 272 mii loc. cocos.8 mii km 2. legume. Azerbaidjan. Se cultivă banane. Admis în ONU la 2 martie 1992. Popula ia: 3. de hîrtie). Climă tropicală. bumbac. oraş în Chile. legume. Administrat de Olanda. XVII–XVIII). Capitala: Erevan . Pescuit. 52. vin. Climă subtropicală. produse chimice. Căi ferate: 823 km.4 mii loc. încăl ăminte. Aríca Arizóna [æri´z¬un¬] stat în S-V SUA. Suprafa a: 88 km 2. bovine). coniac.Århus [´orhuus] (Aarhus) . Industrie extractivă (bauxită. vehicule. alimentară. produse petroliere. Exportă aparataj electric şi electrotehnic. Turism. produse chimice.

Teatre. 278 mii loc. Centru industrial (maşini agricole. Expl. Suprafa a: cca 506 mii km 2. situat aproape în întregime în emisfera nordică. Universită i. Universită i. Patria Sf. Suprafa a: 10. Forme de relief diverse: mun i (Ural. Centru comercial (export. de granit.9 mii km 2. de la Marea Caspică pînă la China. piei de astrahan). electrotehnică. Academie de ştiin e. 512 mii loc. Industrie constructoare de maşini. km 2. Kîrgîzstan. Popula ia: cca 1 mil. Planta ii de ceai. materiale de construc ie. Ásia Mícã Asmára Assám Assísi Assuán Astaná Ástrahan Astúria Asunción Aºhabád Atacáma [atak´aama] . Kremlin (sec.6 miliarde loc. Muzee. produse ale industriei uşoare şi alimentare). Institu ii de învă ămînt superior. chimică. Aeroport. deşert în Chile. Francisco d´Assisi. Expl. import). Nod feroviar. Mănăstire din sec. podişuri (Anatolia. Tadjikistan. Teatre. km2. bumbac. rîul şi mun ii Ural. minereu de fier. Formează partea asiatică a Turciei. situată la S de Marea Neagră. Deccan ş.4 mii km2. cel mai mare din lume. Oceanul Indian. argint. Muzee. Caucaz.a. partea occidentală a Asiei. Zonă agricolă (cereale). Şantiere navale. de 3200 m. oraş în Federa ia Rusă.a. Cîmpia Turanică. Suprafa a: 44 mil. Centru religios şi turistic. formează lacul de acumulare Nasser . Tian-Shan ş. prelucrarea cafelei). Marea Roşie. Marea Neagră. port pe fluviul Paraguay . cuprinzînd statele Kazahstan. situat în delta Volgăi. Marea Mediterană. Industrie a lemnului. Barajul Sadd al-Ali. 408 mii loc. de sare şi de săruri de potasiu. Climă variată: arctică. tutun. Expl. oraş pe rîul Işim .: Oviedo . Popula ia: 22 mil. 24 mii loc. repara ia vagoanelor. oraş în Egipt. între Oceanul Arctic.). Uzbekistan. Port fluvial. de prelucrare a peştelui. alimentară. capitala statului Eritreea. Industrie metalurgică. trestie de zahăr. Turkmenistan. Tibet. cîmpii (Cîmpia Siberiei de Vest. Muzee. Oceanul Pacific. Aeroport. XIII.Ásia cel mai mare continent al Pămîntului (cca 30%). XIII). Muzee. mun ii Caucaz. Popula ia: cca 3. oraş situat în regiunea premuntoasă a masivului Kopet-Dag din Asia Centrală. Este străbătut de fluviul Brahmaputra . [sp. Altai. de pielărie. alimentară. Himalaia. ass´iizi] oraş în partea centrală a Italiei (Umbria). hîrtiei şi celulozei. 220 mii loc. regiune autonomă în N Spaniei. la alt.5 mii loc.: asun´ssjon] capitala Republicii Paraguay.a. Industrie textilă. textilă. cărbune. Şantiere navale. Resurse de subsol: salpetru.). aur. situat pe malul Nilului. de petrol. Expl. loc. loc. continentală. Aeroport interna ional. capitala Kazahstanului (din iunie 1998). capitala statului Turkmenistan. oraş în E Africii. stat în S Indiei. Marea Caspică. Centru adm. se întinde de-a lungul ărmului Oceanului Pacific pe o distan ă de 1000 km. Ásia Centrálã partea inferioară a Asiei. Universită i. Nod feroviar. [it. cupru. tropicală. musonică. Centru comercial (icre negre. Centru comercial şi industrial (conserve de carne. Suprafa a: 6 mil. 374. Suprafa a: 78. Cîmpia Chinei de Nord ş. de cărbune. 730 mii loc. Capitala: Dispur .).

265 mii loc. Muzeu.Átbara Aténa [´atbara] rîu pe teritoriul Etiopiei şi Sudanului.6 mil. Universitate. port la Oceanul Pacific. max.: ´aust¬rlits.: 4165 m (vf. Algeria şi Tunisia. pe teritoriul statelor Maroc. Suprafa a: 106. capitala statului Georgia. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în lacul Athabáska (7900 km2). Lungime: 1231 km. Muzee. Turism. 775 mii loc. armata oster´lits] franceză. afluent al Nilului. textile. Oceanul Arctic (la N) şi Antarctida (la S). Este renumit prin manufacturile sale de tapiserii pentru decorarea pere ilor. unele datînd din sec. regiune muntoasă în Grecia. cu o lungime de 2000 km. max.7 mii loc. max. 5. . la V de strîmtoarea Gibraltar şi care s-a scufundat în urma unui mare cutremur. Industrie mecanică. Rafinării de petrol. produse chimice). Vestigii romane. textilă. Toubkal ). siderurgică. Şantiere navale. Athabáska Áthos [atab´aska] [´aqos] Atlánta [¬t´lænt¬] Atlántic Atlantída Átlas Aubussón [obu´sõ] Áuckland Áugsburg Áusterlitz oraş în Noua Zeelandă. pielărie). 911 mii loc. prelucrarea lemnului. Monumente istorice (sec. oraş în S-E SUA.: 2033 m. Ad. oraş în sudul Germaniei (Bavaria). km2. 415 mii loc. loc. Monumente antice. X. Opera ii bancare. comercial şi cultural. la 2 decembrie 1805. Muzee. Lungime: 1120 km. Centru industrial. confec ii. textile. pentru mobile (din sec. continent legendar. XI–XV). condusă de Napoleon I. Servicii bancare. Par ial navigabil.: 9218 m. Universită i. unde. Centru industrial (metalurgie. pe care le închinase Sfîntului Munte unii domni şi boieri. Muzeu de tapiserii. Nod feroviar.: denumirea germană a localită ii Slavkov din Cehia (Moravia). cu principalul munte Athos .). Centru industrial (avioane. cel mai mare oraş al statului. Pînă în 1863 aceste mănăstiri stăpîneau moşii în ările româneşti. care potrivit scrierilor antice s-ar fi aflat în Oceanul Atlantic. unde se află umeroase mănăstiri ortodoxe. Alt. Europa şi Africa (la E). Oceánul ~. Aeroport interna ional. a ob inut o mare victorie asupra armatei ruso-aus-triece. localitate în Fran a (Marche). fr. [germ. (în conurba ie – cca 4 mil. situat între America de Nord şi America de Sud (la V). Academie de ştiin e. Alt. Şantiere navale. al doilea mare ocean de pe glob. hîrtie. XVI). sistem muntos în N-V Africii. construc ia maşinilor. La gurile rîului este situat oraşul Atbara (Sudan). capitala Greciei. Cercetări arheologice. fluviu în V Canadei.

km2. mărfuri prime şi semifabricate. Industrie dezvoltată (energetică. în partea centrală. maşini şi utilaje industriale. zinc. argint. celuloză.54 mil. oraş şi port pe insula Cook (Oceanul Pacific). maşini agricole. Popula ia: 19. Fostă provincie romană (sec. Turism. Centru adm. orz. ciment. material rulant. Se produc motoare. insula Tasmania şi alte insule mici din împrejurime. Importă combustibili. Sta iuni balneare. 11 mii loc. esături din bumbac.Austrália Uniúnea Australiánă.7 mii Áustria República ~. Avarúa Avignón [avi¤õ] . instrumente muzicale. chimică. Industrie metalurgică. ciment. aur. situat pe fluviul Ron . Prealpii Austrieci .3 mil. combustibili. sfeclă de zahăr. loc. încăl ăminte. toate acestea fiind şi exportate în mare parte. metale rare.loc. aluminiu. minereuri de fier.a. Turism intensiv. Limba oficială: germana. celuloză. materii prime şi semifabricate. Limba oficială: engleza. Căi rutiere: 210 mii km. ovăz. porcine). al teritoriului Cook. Culturi agricole: grîu. Căi ferate: 36. Importă maşini şi utilaje industriale. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. loc. staniu. Zăcăminte mari de cărbune. Clima ecuatorial-musonică în N şi subtropicală în S.2 mil. stat în centrul Europei. cauciuc sintetic. cartofi. Climă temperatcontinentală. Popula ia: 8. 2234 m). Exportă textile. 89. textile. energetică. constructoare de maşini. sticlărie. alt.). Relief în general muntos (Alpii Orientali . între Italia şi Elve ia. Întreprinderi producătoare de o eluri. în V Podişul Australiei (alt. maşiniunelte. plumb.7 mii loc. Auvérgne [o´verp] provincie istorică în centrul Fran ei. administrat de Noua Zeelandă. maşini şi utilaje.Hr. extractivă. produse alimentare. Suprafa a : 2. Popula ia 1. max. produse farmaceutice. I î. centru adm. Căi ferate: 5. constructoare de maşini). Export de copră şi fructe.7 mil. Capitala: Viena . nave.6 mii km 2. Suprafa a: 83. Capitala: Canberra. Centru de vinifica ie. Gibson ş. Suprafa a: 7. secară. hîrtie.86 mii km2. Relief variat: în E mun ii Alpii Australiei şi ai Marii Cumpene de Ape (alt.6 mii km. Cîmpii joase. stat cuprinzînd teritoriul continentului Australia. uraniu. Turism. situat pe cursul mediu al Dunării. coloran i. : Clermont-Ferrand . alimentară. max. material rulant. Crescătorii de animale pentru carne şi lapte (bovine. Fostă reşedin ă papală (1309–1377). oraş în sudul Fran ei (Venaissin). Pescuit maritim şi oceanic. siderurgică. îngrăşăminte chimice. hîrtie. 400–500 m) cu pustiurile Victoria. cupru. 2996 m şi 3797 m). vehicule. metalurgică. por elan.

ceai. chimică. Georgia (Gruzia). orez. cupru. sta iune climaterică. Popula ia: 745 mii loc. Prahova). chimică. calcare. legume. centrul adm.Azerbaidján República ~. 52 mii loc. confec ii). textile. situat la E de Carpa ii Orientali. mare în S Ucrainei. loc. Relief muntos în V şi deluros în restul teritoriului.66 mil. Lungime max. bumbac. forestieră. Alt. citrice. oraş în România (jud. constructoare de maşini. legată de Marea Neagră prin strîmtoarea Kerci . ananaşi. textilă. pielărie-încăl ăminte. . 209 mii loc. al jud. produse chimice. Kerci (Ucraina). Relief muntos în N (Caucazul Mare . denumită de greci Heliopolis . în partea centrală a Moldovei. Suprafa a: 2.: 2292 m. Clima temperat-conti-nentală şi subtropicală. Popula ia: 242 mii loc. de gresie. Expl. roci de construc ie. Industrie constructoare de maşini (utilaj petrolier. ceai).: 26. Popula ia: 7. strîmtoare care leagă Marea Roşie de golful Aden şi desparte peninsula Arabia de continentul Africa. Admis în ONU la 2 martie 1992. între Rusia. Ad. Universitate. Ruine antice. Pomicultură.: 60 m. Turism. sticlă. Bacău. metalurgie. Exportă maşini şi utilaje industriale.1 mii km. localitate istorică în Liban. orez. Creşterea animalelor. Căi ferate: 2. cu cîmpii înguste în partea centrală şi de-a lungul ărmului Mării Caspice. Căi rutiere: 36. Mari expl. de petrol. energetică. cereale. Taganrog (Rusia). Turism. Izvoare minerale şi termale. bunuri de larg consum. sfeclă de zahăr. Sta iune climaterică. Importă minereuri neferoase. Ad. Hidrocentrale.6 mii km2. Forme tipice de eroziune a gresiei. Centru adm. oraş în S-V Germaniei (Baden-Wür-ttemberg). conserve. maşiniunelte. vehicule. Armenia. Capitala: Baku . vîrf de munte în masivul Bucegi (România). 6 mii loc. produse chimice. Zonă agricolă (cereale. Culturi agricole: bumbac. citrice.3 mii loc. maşini agricole). situat pe rîul Bistri a . doc. ulei. jude în România. azi oraş.: 9–14 m.7 mii km. sare. At. fostă colonie romană. min. textile. gaze naturale. Lă ime min. tuf. alimentară (vin. Suprafa a: 39 mii km2. Turism. în 1408. Teatre. Suprafa a: 6. Ape termale. max. minereuri de fier. alimentară. Pescuit. Industrii (ciment. Viticultură. cherestea. Iran şi Marea Caspică. legume).: 109 km. situat la 1770 km V de strîmtoarea Gibraltar. Hidrocentrale şi termocentrale. Azúga Baálbec Bábele Bab el-Mándeb [bab æl´mandeb] [ba´albek] Bac´ãu Bac´ãu Báden-Báden [´baad¬n-´baad¬n] municipiu în E României (Moldova). brînzeturi). trestie de zahăr. covoare. Trotuş şi Bistri a. Porturi: Mariupol . Sericicultură. stat situat în partea estică a Transcaucaziei. Pescuit. Planta ii de vi ă de vie. Márea ~. Păstrăvărie. Industrie metalurgică. Muzee. Centru turistic.: Bacău .5 m. Suprafa a: 87 mii km2. Azóre Azóv arhipelag portughez în Oceanul Atlantic. cu depresiuni în bazinul rîurilor Siret. Caucazul Mic ). Întreprinderi industriale (construc ii de avioane. Centru turistic. 18.24 mii km2. sta iune balneară în mun ii Pădurea Neagră . ceai. Turism. bere.

Importă maşini şi utilaje industriale. produse alimentare. Suprafa a: cca 476 mii km 2. Suprafa a: 35.87 mil. Admis în ONU la 21 septembrie 1971. format de insula Bahrain şi alte 34 de insule. Întreprinderi forestiere. Limba oficială: engleza. Popula ia: 12 mil. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole. Vestigii arhitectonice din sec. Suprafa a: 660 km2. Státul (Şeicátul) ~. mijloace de transport.: 2414 m. forestieră. Ad. cea mai mare insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. moschei (sec. de produse alimentare. Căi rutiere: 2400 km. Produc ie de diamante. Márea (Gólful) ~. Suprafa a: 567 mii km2. rafinării petroliere.Báden-Württemberg [´baadn-´vürtemerk] land în S-E Germa-niei. diamante. Creşterea animalelor. Suceava). Climă tropicală. rutier). mărfuri de larg consum. Viticultură şi pomicultură. vi ă de vie. pescuit. capitala Irakului. afluent pe dreapta al Jijiei. nichel. curmali. Popula ia: 3. . la V de Groenlanda. 120 m). Centru adm. Uniúnea ~. Întreprinderi industriale (textile. 3. Culturi principale: palmieri. Este populată de eschimoşi. Limba oficială: araba.8 mii km 2. cu oaze cultivabile. fabrici de ciment. legume. Pod rutier între Bahrain şi continent (Arabia Saudită) în lungime de 25 km. stat insular în Golful Persic. recoltarea bure ilor de mare. pielărie). mare în N-E Americii de Nord. Bahlúi Bahráin Báia comună în România (jud. Culturi agricole: bumbac. loc. Ínsula ~. Muzee. Suprafa a: 530 mii km2. banane. Izvorăşte din Podişul Sucevei şi trece prin Iaşi. Importă mijloace de transport. plumb. orez. port pe fluviul Tigru . XIII–XVI). Báffin [´bæfin] Báffin Bagdád Bahámas Bahía [b¬´i¬] stat în E Braziliei.: Stutgart . mărfuri de larg consum. Lungime: 110 km. Capitala: Nassau . citrice. Admis în ONU la 18 septembrie 1973. Climă tropicală şi subtropicală. Industrie extractivă (petrol. Zăcăminte: cărbune. farmaceutice. Suprafa a: 13. Turism. planta ii de culturi citrice. Creşterea animalelor. loc. Capitala: Salvador . max. produse chimice. Culturi agricole: grîu. situat în apropierea ărmului Arabiei. aluminiu. feroviar. Universită i. Popula ia: 320 mii loc. tutun.5 mii loc. Relief deşertic. rîu în E României (Moldova). stat insular în Oceanul Atlantic. confec ii. orz. Popula ia: 10 mii loc. Turism. Exportă petrol şi produse petroliere. minarete. Pescuitul de perle. trestie de zahăr. Rafinării de petrol. pe ărmul Oceanului Atlantic. legume. porumb. Căi rutiere: 2767 km. trestie de zahăr. titan. Resurse de subsol: petrol. Centru de comunica ii (aerian. vechi centru administrativ. XV–XVII. Popula ia: 660 mii loc. max. Industrie constructoare de maşini. Exportă produse petroliere şi chimice. Relief relativ accidentat (alt. arbori de cafea. ananaşi. Capitala: Manama . format din cca 700 insule (21 locuite). zahăr.9 mii km2. Păduri. chimică. comercial şi cultural. electrotehnică. gaze naturale). curmali. secară. Academie de ştiin e. Mausolee. Culturi agricole: bumbac. textilă. minereuri de fier. situat la S-E de Florida. rom. articole de marochinărie. capitală a Moldovei în timpul lui Bogdan I (1359–1365). Sta iuni de cercetări ştiin ifice. minereuri de fier.

2. de prelucrare a lemnului. constructoare de maşini. doc. Ad. At. Monumente arhitectonice din sec. legată de Oceanul Atlantic prin strîmtorile daneze şi M area Nordului. situat în apropierea mun ilor Bakony . loc. mangan. port la Marea Caspică. între rîul Timok şi Marea Neagră. păşuni. denumire istorică pentru ările din zona Mării Baltice: Estonia. Lă ime: 20–50 km. XVIII. de gaze naturale. max. max. Academie de ştiin e. max. Păduri.: 2376 m (vf. Centru adm. Navigabil. Este alimentat de 336 rîuri. În această peninsulă se află statele: Albania. ările ~.: 1620 m (după unele surse 1970 m). fîne e. max.3 mii loc. Viticultură. bauxită.: Palma de Mallorca . lac de apă dulce în Federa ia Rusă. Metrou. Baikál Baimaclía Bairiki Bákony Bakú [´bokon] Bálaton Balcáni Balcánicã Baleáre BalhẠBálta Álbã Bálticã Báltice . Gda ñsk. masiv muntos în Ungaria. Muzee. Suprafa a: 5 mii km 2. Suprafa a: 596 km2. Turism. Aeroport. Turism. max. Parc na ional. Pescuit. Croa ia. peninsulă în S Europei. Península ~. Monumente arhitectonice (sec. lac sărat în România.: 4 m. comună în Republica Moldova (rn. capitala Azerbaidjanului. la N de lacul Balaton . sistem muntos în Bulgaria. Cantemir). doc. Marea Mediterană. At. Porturi pr. max. Botev ). situat în S-E Siberiei. Suprafa a: 31. Suprafa a: 380 mii km2. Cel mai adînc lac de pe glob. Suprafa a: 17 mii km2 (după unele surse 19 mii km2). Aeroport. XI–XV). Ad. Lungime: 555 km. Ad. Bulgaria. lac sărat în V Ungariei . Ínsulele ~. Relief muntos. Marea Ionică şi Marea Adriatică. Macedonia şi par ial România (Dobrogea) şi Turcia (europeană). Stockholm. situat pe insula coraligenă Trawa (arhipelagul Gilbert). 151 mii loc. în 1327. Şantiere navale. Malmö. de utilaj minier). Păduri de foioase. Márea ~. Muzee. Pomicultură (măslini). Zăcăminte de metale feroase şi neferoase. Riga. Letonia. Sta iune balneoclimaterică. Marea Marmara. Climă mediteraneană şi temperat-continentală. Suprafa a: 505 mii km2. Lungime: 636 km. Export de fosfa i naturali şi copră. Universită i. Mici întreprinderi alimentare.: 713 m. în sec. XV–XVIII. Rafinărie de cupru. Resurse hidroenergetice. mare în N Europei.77 mil.Báia Máre municipiu în România. Grecia. arhipelag spaniol în V Mării Mediterane. Marea Egee. reşedin ă a jud. Ad. Climă mediteraneană. Tallinn. max.: Sankt-Petersburg. Popula ia: 740 mii loc. Ad. Szczecin. Lituania. Lungimea: 78 km. lac în S-E Kazahstanului. Zăcăminte de cărbune.: 11 m. Sta iune balneoclimaterică. Bosnia şi Her egovina. alimentară. Copenhaga. Suprafa a: cca 10 km2. Maramureş.: 470 m. cuprinsă între Marea Neagră. Expl.: 27 m. Centru industrial (metalurgie a neferoaselor. Alt. Industrie chimică.5 mii km 2. capitala statului Kiribati. construc ii de maşini. 1. Alt. Universitate. Centru petrolier. situat pe cursul inferior al rîului Buzău .

produse alimentare. IX – XI). 71 mii loc. ceai. produse textile. sticlă. Capitala: Dhâkâ . maritimă (în oraş pe canale. loc. Planta ii de ceai şi trestie de zahăr.746 km. cale ferată. stat în Asia de Sud. Popula ia: 1. Centru de cercetări nucleare. Aeroport. Universitate. Muzee. cocotieri. nuci de cocos. Climă mediteraneană şi continentală. Nod feroviar. Exportă iută. capitala statului Mali. Centru industrial şi cultural. marmură. bovine). Căi ferate: 2. sare. colinare şi de cîmpie. hidroenergie. Şantiere navale. Limba oficială: bengali.Báltimore [´boolt¬mour] oraş în N-E SUA (Maryland).2 mil. de aceea este supranumit Vene ia Orientului ). tutun. în conurba ie). utilaj electrotehnic. cărbune. Industrie dezvoltată: siderurgie. capitala Thailandei. Universită i. loc. port la rîul Oubangui . Admis în ONU la 17 septembrie 1974. Căi de comunica ii: aeriană. feroviară. 2. cromit. Aici. maşini şi utilaje industriale. situat între India. Aeroport. Universitate. al statului Karnataka. 4. [´bæhg¬lour] [´bæhkok] oraş în S Indiei.5 mil. fiind locuită de daci. Bamakó Bámberg Banát Bándung oraş în Indonezia. Institu ii bancare. Turism. fabricarea hîrtiei şi cimentului. 598 mii loc. Centru industrial şi cultural. Comunica ii: aeroport interna ional. alimentare etc. Relief predominant de cîmpie plană. Monumente arhitectonice de cult (sec. Birmania şi golful Bengal. al districtului Iava . piei şi articole din piele. Export de bumbac. XIII – XVI). oraş în partea central-sudică a Germaniei (Bavaria). construc ii de maşini. Universitate. la grani a cu Ungaria.8 mii km 2. port la fluviul Menam . tutun. situat în insula Iava . construc ii navale. textile. cupru. chimică. orez. autovehicule. República Populáră ~. Întemeiat în 1882. Mare centru industrial şi cultural. porumb. s-au constituit primele forma iuni politice româneşti. centrul adm. Observator astronomic.9 mil. legume. Relief reprezentat de zone muntoase. Universitate. de conserve. minereuri de fier. esături de iută şi bumbac. păşuni şi fîne e. Păduri. Importă materii prime. Ramuri industriale: prelucrarea iutei. hîrtie. produc ia uleiului de cocos. produse chimice. port pe fluviul Niger . orz. 5. centrul adm. Suprafa a: 143 mii km2. Expl. combustibili. cuprinsă între Dunăre. port fluvial pe canalul Rin–Main–Dunăre . Turism. (2. plumb. loc. Se cultivă iută. Academie de ştiin e. comercial şi cultural. construc ii navale şi de avioane. provincie istorică în S-V României. port la Oceanul Atlantic. Carpa ii Meridionali. 659 mii loc. grîu. orez. Tisa şi Mureş. Climă tropicală musonică. prelucrarea petrolului. Păduri de mangrove. în evul mediu (sec. Aeroport. mangan. Zăcăminte: huilă. Turism. loc. 738 mii loc. Fabrici de cherestea. Industrie electrotehnică şi radiotehnică. de prelucrare a cauciucului. de petrol. Creşterea animalelor (ovine. Turism. electronică. Popula ia: 134 mil. În antichitate a făcut parte din provincia romană Dacia. Centru industrial. Muzee. Prelucrarea lemnului. Bángalore Bángkok Bangladésh [bahgl¬´de¿] Banguí [b¾g´ii] capitala Republicii Centrafricane. Suprafa a: 21. bumbac. Universitate. Cercetări aeronautice şi cosmice.1 mil. . textilă. alimentară. Căi rutiere: 193283 km. Serbia şi Muntenegru. Ramuri industriale: siderurgie. textilă. loc. peşte etc. loc.38 mil.

melasă. Pescuit. 918 mii loc.8 mil. Albă şi Kara. Suprafa a: 1. XV. Aeroport interna ional. Export de cafea. Aeroport interna ional. Denumită după numele lui W. Şantiere navale. km2. rom. chimică. între arhipelagurile Svalbard. Mari întreprinderi ale industriei constructoare de maşini (avioane. Fránz Joseph şi coastele Europei de Nord. Pînă în 1973 se numea Bathurst . max. Suprafa a: 431 km 2. motociclete). 1.Bánjul [´band…ul] capitala statului Gambia. chimice. de prelucrare a lemnului (mobilă. loc. manioc. Suprafa a: 66. alimentară. Aeroport interna ional. port la Marea Caraibilor. confec ii. Bárents Barnaúl Barranquílla [barran´kija] Bárrow [´bærou] .: Murmansk (Federa ia Rusă). la N-V de insula Victoria. max. Verde (Norvegia). 200 mii loc. maşini şi utilaje industriale. Climă tropicală. 762 m). electrotehnice. Culturi principale: trestie de zahăr. pe ărmul Oceanului Arctic. în Alaska. Ad. bata i. insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Relief colinar (alt. produse alimentare. textile. Şantiere navale. centrul adm. Comunică cu mările Norvegiei. strunguri). Porturi pr. port la fluviul Gambia. alimentare. de pielărie. Creşterea oilor. Barents. Universitate din sec. port la Marea Mediterană. Industrie metalurgică. Observator astronomic. Monumente arhitectonice de cult (sec. al regiunii autonome Catalonia .: 600 m. oraş în N Columbiei. legume. mare situată în partea de V a Oceanului Arctic. Márea ~.5 mii km2.42 mil. Limba oficială: engleza. capul nordic al Americii de Nord. Naviga ie intensă. stat insular în Arhipelagul Antilele Mici. chibrituri). constructoare de maşini (vehicule. Păduri cu arbori de esen ă pre ioasă. ulei de palmier. Banks Barbádos [bæhks] Barcelóna [barqe´lona] oraş în N-E Spaniei. oraş în Federa ia Rusă. Export de cauciuc. Admis în ONU la 9 decembrie 1966. Este unul din cele mai bogate bazine de pescuit din lume. Universitate. Capitala: Bridgetown . arahide. textile. combustibili. XVI. Exportă zahăr. 675 mii loc. Importă mijloace de transport. automobile. Climă subarctică. Întreprinderi producătoare de zahăr. navigator olandez din sec. textilă. Popula ia: 276 mii loc. aparate electrotehnice. XIII – XIV). produse petroliere. Relief de podiş şi de cîmpie. port pe fluviul Obi . Industrie chimică. Turism. Căi rutiere: 1573 km.

în 1918 se uneşte cu România. ceasuri. ovăz. capitala statului Sfîntul Cristofor şi Nevis. Moldo-veneşti. Cetatea Albă şi Ismail). sfeclă de zahăr. republică în Federa ia Rusă. Popula ia: 18 mii loc.: 94 m. Nod de cale ferată. Básra Bass Bassetérre Basse-Tére Bastía Bastília [bas´teer] [bas´teer] [bas´tiia] oraş situat pe insula Sfîntul Cristofor . construită între anii 1370 şi 1382. Turism. floarea-soarelui. port la Marea Tiraniană. Port comercial.S. centrul adm. produse chimice. Aeroport interna ional. max. care prin votul parlamentului (Sfatul ării). XIX constituind doar zona de S a teritoriului dintre Prut şi Nistru. Nod feroviar şi rutier. În 1856 Rusia retrocedează Moldovei jude ele sudice Cahul. În 1944 Basarabia redevine republică sovietică. cărbune. ovine. pînă la 27 august 1991. prin care Oceanul Indian comunică cu Oceanul Pacific (prin marea Tasman). al Guadelupei. Universitate. fiind denumită oficial Basarabia. Port comercial. Fortărea ă. Monumente arhitectonice de cult (sec. Export de curmale. Capitala: Ufa . gaze naturale. cînd îşi declară independen a de stat. situat pe fluviul Rin . băuturi spirtoase. pînă la începutul sec. cabaline). La 28 iunie 1940 este ocupată de U. cartofi. intră în componen a R.Basarábia regiune istorică românească. cu statut de regiune pînă în 1873 şi apoi de gubernie pînă în 1917. fostă fortărea ă. alimentară. centrul adm. copră. secară.8 mii loc. República ~. parte componentă a statului feudal Moldova. Ad. XVII). Ziua cuceririi Bastiliei – 14 iulie 1789 – a fost proclamată în 1880 sărbătoare na ională a Fran ei. A fost cucerită de orăşenii răscula i şi demolată în 1790.S. Zăcăminte: petrol. În partea de N-V a insulei se află polul magnetic nordic al Pămîntului. 179 mii loc. 618 mii loc. În perioada 1941–1944 se află sub administra ia românească. devenită închisoare de stat (sec. Universitate. alimentare). loc. comercial şi industrial (maşini. oraş în insula cu acelaşi nume. Lă ime: 213 km. dar în 1878 le anexează din nou. Creşterea vitelor (bovine. oraş în Fran a. al semicantonului Bâleville. 14. Aeroport interna ional. Ismail şi Bolgrad. produse petroliere şi chimice). În 1917 este proclamată independen a Republicii Demo-cratice Moldoveneşti (Basarabia). Baºkíria Báthurst [´bæq¬rst] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. simbol al tiraniei absolutismului monarhic. sub denumirea Republica Moldo Básel [´baz¬l] oraş în N Elve iei. Export de banane. 51 mii loc. Monumente arhitectonice de cult (sec. cacao. Suprafa a: 144 mii km2. cafea.R. Întreprinderi industriale (maşini. zahăr. pe insula Corsica. Centru comercial şi turistic. Industrie petrolieră. port pe fluviul Shatt al’Arab . textile. 19 mii loc. Se cultivă grîu. strîmtoare situată între Australia şi insula Tasmania. monument istoric în Paris.S. . porcine. bauxită. Popula ia: 4 mil. De la 24 august 1940. Lungime: 419 km. par ial (fără jude ele Hotin. Export de bumbac. XI–XV). Muzee. oraş în Irak. Important centru bancar. XV – XVIII).S. După Pacea de la Bucureşti (16/28 mai 1812) întreg teritoriul interfluvial prutonistrean este anexat de Rusia aristă. în partea de S-E a teritoriului european.

Sta iune balneară. între marea Ciukotsk şi insula Banks. textilă. al departamentului Oise . Muzee. rîu în România. grafit. în conurba ie. petrol. Palate (sec. Nisporeni). port pe fluviul Mississippi . Fabrici de sticlă şi por elanuri. XVI–XVIII). XIII – XVI). Întemeiat de coloniştii francezi la începutul sec.5 m. Suprafa a: 70. Culturi agricole: citrice. port la Marea Neagră. situat pe rîul Răut. 74 mii loc. oraş în Fran a. Muzee. situat pe fluviul Main. blănuri. uzine de alumină. situat pe rîul Cerna .: baj´rout] Bãile Herculáne Bãlãnéºti Bãlþi Bãrãgán Beáufort Béaumont Béauvoir Beérsheba Béga [´boufort] [´boum¬nt] [bo´uwaar] [bier´geba] mare în bazinul Oceanului Arctic. XVII). Suprafa a: 481 mii km2. ceai. cu numele Ad aquas Herculis sacras .: 3750 m. municipiu în Republica Moldova. Universitate. Teatru. vinuri. Catedrală din sec. Timişoara. 136 mii loc. Relief: cîmpie cu lacuri sărate. Centru industrial (metalurgie. chimie). de cauciuc sintetic. situat la N-E de com. capitala Republicii Autonome Adjaria. port la golful Mexic. Culturi cerealiere. Universitate. Bălăneşti (rn. Oraş din 1818. centrul adm. Terenuri irigate. Export de mărfuri industriale şi alimentare. XIII-–XVI. alimentară. cuprinsă între valea Dunării. Popula ia: 12 mil. Báyreuth [germ. medievale şi clasice. Ad. Batúmi Bavária Bayónne [baj´on] oraş în S-V Fran ei. conserve. 6. 139. Nod de cale ferată. Altitudine: 429. oraş în Georgia (Gruzia). oraş în Israel. 42 mii loc. coniacuri). Deálul ~.6 mii km2. Manufactură de tapiserii (încă din sec. Ruine de fortifica ii romane. port pe fluviul Adour . Industrie dezvoltată (rafinării de petrol. afluent pe stînga al Dunării. Industrie petrochimică. Zăcăminte (cărbune. la N-V de America de Nord. chimică. electronică. 57 mii loc. Pomicultură. electrotehnică. Sta iune balneoclimaterică. sfeclă de zahăr. sare). loc. Creşterea animalelor. Teatre. textile. XV). crovuri. cu ape termale.Hr. Caraş-Severin). Centru adm. orez. land în S-E Germaniei. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. Atestată în anul 153 î. 160 mii loc.Báton Rouge [´bætn´ruu…] oraş în S SUA. Mormîntul lui Fr. tutun. Catedrală (1785). Industrie constructoare de automobile. max. Liszt. oraş în Germania (Bavaria). Şantiere navale. de prelucrare a lemnului). Industrie petrolieră.: München . Catedrală gotică (sec. dune. valea Buzăului. capitala statului Louisiana. Industrie uşoară (aparate electrotehnice. Muzee. cel mai înalt deal din Republica Moldova. Se mai cultivă floarea-soarelui. Lungime: 255 km (180 km pe teritoriul României). 220 mii loc. XVIII. mobilă. Biserică gotică (sec.2 mii loc. Serbia şi Muntenegru. Agricultură specializată în produc ia grîului şi porumbului. zonă geografică în E Cîmpiei Române. oraş în România (jud. . oraş în SUA (Texas). Universitate. Universitate. renumit prin vestigiile sale preistorice şi din epoca elenistică şi romană. Centru comercial şi cultural. Pe Bega este situat or.5 mii loc. regiunea subcarpatică şi valea rîului Mostişte. 115 mii loc.

conserve. franceza (valona). mătase. legume. de podişuri joase şi de masivul muntos Ardeni. Rafinării de petrol. produse chimice. Cahul).8 mil. in. Industrie puternic dezvoltată: siderurgică. Important centru economic şi cultural. lactate. automobile. Teatre. Teatre. textile. orz. pomi fructiferi. Se cultivă sfeclă de zahăr. între Fran a. material rulant. cherestea. cînepă. XIV–XVI). ovăz). Temple. construc-toare de maşini. textile din in) şi comercial. Universită i. República ~. Creşterea vitelor. Exportă tractoare. Climă temperat-con-tinentală şi maritimă (în vest). Suprafa a: 208 mii km2. doc. Universită i. Admis în ONU la 27 decembrie 1945. Importă combustibili. petrolieră. plante pomicole.16 mil. Luxemburg. Industrie variată: autocamioane. produc ia conservelor de legume şi fructe). Importă materii prime. rusa. Întreprinderi industriale (prelucrarea metalelor. petrol. Limbi oficiale: belorusa. Industrie dezvoltată: extractivă (zinc. port la Marea Irlandei. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Căi ferate: 5567 km. Letonia. bel´faast] lac în Republica Moldova. Lituania. Hidrocentrale şi termocentrale. Muzeu. At.5 mii km 2. 9. Exportă produse industriale (metalurgice. poligrafică. hîrtie. Nod de comunica ii (feroviar. Relief de cîmpie joasă în S şi colinară în S-E. energie electrică. Lungime: 6 km. Universitate. Popula ia: 10. aerian. echipamente electrotehnice. Climă maritimă temperată. Suprafa a: 30. Văleni (rn. situat între Polonia. Institu ii academice. mobilă. Muzee. Centru industrial (construc ii navale.Beijíng [bej´dzih] oraş în N-E Chinei. alimentare. cartofi. confec ii. Moschee (din 1291). vagoane. Fortărea ă din sec. maşiniunelte. port la Marea Mediterană. mijloace de transport. Muzee. alimentară. chimice. petrol. Muzee. tractoare. secară. Căi ferate: 3 410 km. capitala Libanului. pagode (sec. mijloace de transport. loc. încăl ăminte. fag. Culturi principale: cereale (grîu. gaze naturale. capitala Irlandei de Nord. XIII. Bélgia Bélgorod oraş în Federa ia Rusă. Universită i. 311 mii loc. loc. cupru. fructe. oraş în Marea Britanie.: 3 m. armament. produse alimentare vegetale. aluminiu). Germania şi Olanda. Păduri de foioase şi de conifere. Regátul ~ . XVI. sfeclă de zahăr. situat la S-V de com. Rusia şi Ucraina. in. stat federal în Europa Occidentală. mesteacăn). Fabrici de pielărie şi încăl ăminte. . germana (local). Limbi oficiale: olandeza (flamanda). Export de fructe.3 mil. Nod de comunica ii. Parcuri. cartofi. max. Popula ia: 10. Căi rutiere: 49300 km. locomotive. Ad. Beirút [bej´ruut] Belarús Beléu Bélfast [engl. Lă ime: 5. covoare. textile). Numeroase lacuri şi mlaştini. plumb. mănăstiri. aparate radio şi electrotehnice. situat pe ărmul de S al Mării Nordului. capitala ării. cereale. 1. stat în E Europei. 325 mii loc. gaze naturale. Relief reprezentat de cîmpii. Capitala: Minsk . nave maritime. strunguri. Capitala: Bruxelles . loc. televizoare. textile. mărfuri de larg consum. sticlărie. loc. citrice. în sec. fluvial pe Marele Canal ). electrochimică. Păduri de foioase (stejar. lînă.5 mil. Căi rutiere: 137 876 km. situat pe rîul Done .5 km.

Ad. max. Colonie comercială genoveză – Mourocastron.). Întreprinderi ale industriei constructoare de maşini. vinuri. loc. oraş în S Italiei. Monumente antice şi medievale. Limba oficială: engleza. loc. Izvorăşte la S-E de or. Creşterea animalelor. denumită Cetatea Albă (sec. Rîbni a). diamante. combustibili. banane. capitala statului Belize. Cetate în sistemul defensiv al statului medieval Moldova. la 20 km de Marea Neagră.9 mii km2. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. km2. Versan i acoperi i de ghea ă şi zăpezi. cu masive muntoase. 30 mii loc. VI î. Pescuit. Nod de comunica ii (feroviar. mare în extremitatea sudică a Oceanului Pacific. situat pe ărmul vestic al Mării Caraibilor. Climă tropicală umedă. mijloace de transport. în Federa ia Rusă. piscicole. Expl.Hr.3 mii. piper. orez. F. lîngă com. A fost descoperită de navigatorii şi exploratorii ruşi F. loc. Ucraina). centrul adm. Popula ia: 262 mii loc. între India. loc. textile. 55 mii loc. Export de copră. Nod de cale ferată. de confec ii. Turism. Bellingshausen şi M.2 mil. produse alimentare. de carton. Bélgrad Bélitung Belíze [be´liiz] Béllingshausen [´biljingz´gau-zin] Márea ~. Lazarev în timpul expedi iei antarctice (1819–1821). Capitala: Belmopan . sucuri etc. Întreprinderi mecanice. legume.P. mărfuri de larg consum. Prelucrarea bumbacului. porumb. aerian). Căi rutiere: 2710 km. afluent pe stînga al Nistrului. golf în Oceanul Indian. de mobilă. Suprafa a: 490 mii km2. Suprafa a: 23 mii km2. Bellinzóna Belmopán Béloci [belints´oona] Bélo Horizónte Belomórsk Belucistán (Belugistán) Belúha Bénevento Bengál [´belu ori´zõti] oraş în E Braziliei. Se cultivă trestie de zahăr. Suprafa a: 2. textile. Moncastro (sec. a materiei prime agricole. port la Dunăre. Păduri cu arbori de lemn pre ios. de construc ie. stat în America Centrală. . Centru industrial i cultural. în Iran ş i Pakistan. între ara Graham. Popula ia: 103. al cantonului Ticino. situată între insulele Sumatera şi Kalimantan . între Mexic şi Guatemala. alimentare. Turism. centrul adm. 64 mii loc.Bélgorod-Dnestróvski oraş în Ucraina. Exportă materiale şi produse textile. Admis în ONU la 25 septembrie 1981. medie: 2586 m. Universitate. de aur. oraş în peninsula Yucatan . capitala Serbiei şi Muntenegru.1 mil. Muzee. Gólful (Márea) ~. 2. Lungime: 50 km. Colonie milesiană – Tyras (sec. Nod feroviar. XV–XVII). alimentare (de prelucrare a cărnii şi peştelui. Este acoperită de ghea ă şi aisberguri. Vestigii şi monumente istorice.2 mii loc. port la limanul Nistrului. XIII). 1. Fabrici de cherestea. Muzee. Beloci (din rn. 17. al provinciei Compa-nia. Importă maşini şi utilaje industriale.1 mil. Pişceanka (reg. coastele Antarctidei şi ara Ellsworth. Suprafa a: 530 mii km2. insulă în Indonezia.: 4506 m.2 mii loc. oraş în Federa ia Rusă (Karelia). capitala statului Minas Gerais. Suprafa a: 4. Vinni a. 5. Popula ia: 6 mil. Alt. regiune muntoasă în Asia. chimice. Ad.: 4470 m. oraş în Elve ia. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. cel mai înalt vîrf al mun ilor Altai. Relief de podiş. Bangladesh şi Birmania. Centru economic şi cultural. Universitate. Monumente arhitectonice de cult din evul mediu. port la Marea Albă.).

poligrafică. electronică. Industrie puternică: constructoare de maşini. port la Marea Mediterană. legume (destinate în mare parte exportului). Relief de cîmpie şi de coline. Burkina Faso. min. combustibili. financiar şi cultural. Turism. pe coasta Angolei. comercial şi cultural. de laminat. loc. Muzee. situat la ărmul golfului Benin. constructoare de maşini. Important nod de comunica ii. Întreprinderi de cherestea. Bogate resurse de subsol: petrol. cafea. km2. Relief muntos. cocotieri. Exportă bumbac. capitala Elve iei situată pe rîul Aare . bananieri. Popula ia: 5. Universită i. rîu în V Africii. format de cca 360 insule şi insuli e de origine coraligenă şi vulcanică. Lungime: 1400 km. Academii. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. strîmtoare care desparte Asia de America de Nord şi uneşte Oceanul Pacific cu Oceanul Arctic. Importă maşini şi utilaje industriale. pe teritoriul statelor Camerun şi Nigeria. Păduri cu arbori de lemn pre ios. minereu de fier. Monumente arhitectonice medievale. tutun. Meşteşugărit. XII–XIV). fluvial). Biserica Santa Maria Maggiore (sec.7 mii loc. alimentară. afluent al Nigerului. Bază aeronavală a SUA. Capitala: Porto-Novo . în 1244. Centru industrial. Strîmtoárea ~.: 42 m. XIII – XVIII). Limba oficială: franceza. alimentare). Parcuri.Bengházi Benguéla [ben´gel¬] oraş în N Libiei. citrice. Centru industrial. automobile. textilă.3 mil. bumbac. Planta ii principale: arbori de palmieri. max. teritoriu insular în Oceanul Atlantic. centrul adm. Administrat de Marea Britanie. castele. Universitate. XV). aur. Lă ime: 35–86 km. golf în Oceanul Atlantic. Căi ferate: 578 km. Căi rutiere: 6 070 km. optică. textile. Popula ia: 75. 117 mii loc. palate (sec. Creşterea animalelor. mare în partea de N a Oceanului Pacific. Catedrală. doc. Activitate financiar-bancară. Universitate. oraş în Italia. Teatre. Ad. 3. fosfa i naturali. al cantonului Berna. Climă tropicală şi subtropicală. încăl ăminte.9 mil.). mărfuri de larg consum. Aeroport. loc. Centru comercial şi industrial. important centru economic. Climă tropicală umedă. bata i. Pinacoteca Academiei Carrara. electrotehnice. la 960 km E de ărmul Americii de Nord.4 mii loc. oraş situat pe rîurile Spree şi Havel. Muzee. 130 mii loc. stat în Africa Occidentală.: Hamilton . República ~. Fortăre e medievale. aparate şi utilaje electrotehnice. ulei de palmier. ciment.5 mil. Insulele ~. textile. între Togo. produse ale meşteşugăritului. capitala Germaniei.: 4773 m. Turism. Întreprinderi siderurgice. 485. At. Centru adm. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. titan. Galerii de pictură. (în conurba ie 155. Suprafa a: 2. al provinciei Lombardia. Benín [be´niin] Bénue Bérgamo Béring Béring Berlín [berl´iin] Bermúde Bérna . Nod de comunica ii (aerian. Palate (sec. Suprafa a: 54 km2. produse chimice. încăl ăminte. Suprafa a: 113 km2. 45 mii loc. Niger şi Nigeria. Centru comercial şi cultural. textile.5 mii loc. centrul adm. chimică. Pe ărmul golfului e situat oraşul angolez Benguela . Culturi agricole: banane. Ad. situată între Asia şi America de Nord. comercial şi cultural în Europa. Mari întreprinderi industriale (metalurgie. feroviar. construc ii de maşini. savane. Márea ~.

constructoare de maşini. Important nod de comunica ii (aerian. alimentare. situat în partea estică a mun ilor Himalaia. Alt. oraş în N Spaniei. jude în N-V României. 9. Agricultură. insulă în Oceanul Atlantic. Neam . oraş în Cisiordania. cherestea. Curcubăta Mare ). Căi rutiere: 2 418 km. loc. în Carpa ii Orientali. aparate de precizie). Admis în ONU la 21 septembrie 1971.9 mil. chimică. Bihór Bilbáo [bil´ßao] Bióko . Termocentrală. Exportă materiale de cherestea. Resurse naturale: cărbune. textile. Industrie mecanică (ceasuri. produse alimentare. Popula ia: 1. max. bauxită etc. grafit. mei. textilă). cupru. Aici. Regiune muntoasă. Culturi agricole: cafea.). Rezerva ii naturale. textile. cabaline).5 mii km 2. Lungime: 42 km. marmură. cărbune.5 mii loc. feroviar. Alt. siderurgice. Meşteşugărit. bovine. Culturi agricole: orez. Oradea . Nod de comunica ii. în apropierea coastelor Africii (Golful Guineii Ecuatoriale). Hidrocentrală. 24 mii loc. Creşterea animalelor. Suprafa a: 47 mii km2. masiv muntos în V României. obiecte de meşteşugărit. Pînă la alt. Limba oficială: tibetana (dzongkha). minereuri de fier.: 1725 m. colinară şi de cîmpie. Suprafa a: 2 mii km2.: mun. Expl. porumb. bumbac.: 1848 m (vf. grîu. esături de lînă. la grani a dintre Slovacia.Besançón [bæz¾´sõ] Beschízi oraş în E Fran ei (Franche-Comité). Relief muntos cu depresiuni adînci ale marilor rîuri. situat în partea centrală a Mun ilor Apuseni. Climă tropicală şi tropical-musoni-că. produse chimice. Catedrală romană şi gotică (sec. stat în Asia de Sud. între India şi China. legumicultură. Universitate. max. Sta iune balneoclimaterică. electrotehnică. Monumente arhitectonice de cult. iută. Întreprinderi de ciment. fluvial şi maritim). Industrii (metalurgie. Întreprinderi metalurgice. rîu în România. XII–XIV). banane. Centru financiar. Sta iuni balneoclimaterice. porumb. orz. de cărbune. Lac de acumulare. siderurgică. Capitala: Thimphu . mărfuri de larg consum. potrivit Bibliei . Biserica Nativită ii. la grani a cu Ucraina. 120 mii loc. Păduri. Capitala: Patna . 370 mii loc. Mún ii Bihórului . Popula ia: 100 mii loc. trestie de zahăr. Pe cursul superior al rîului se află Cheile Bicazului şi Lacul Roşu . Culturi agricole: orez. covoare. Importă maşini şi utilaje industriale. Pomicultură. Suprafa a: 174 mii km 2. minereu de cupru. Bethléhem Bhután [´betl´ehhem] [bhu´taan] Bicáz Bihár [bih´aar] Bihór stat în N-E Indiei. Zonă turistică. autovehicule. afluent pe dreapta al Bistri ei . situat pe rîul Doubs . Creşterea animalelor (ovine. La confluen a Bistri ei cu Bicazul este situat oraşul Bicaz (jud. chimice. Zăcăminte: petrol. Regatul ~. la S de Ierusalim. grîu. Popula ia: 87 mii loc. 1400 m sunt acoperi i de păduri. Centru adm. Muzee. Popula ia: 631. Muzee. în apropiere de golful Biscaya . Universitate. masiv muntos în Carpa ii nord-vestici. de cherestea). s-a născut Isus Hristos. orez. gresii etc. construc ii de maşini agricole. Polonia şi Ucraina. tutun. Pescuit. Suprafa a: 7. Păduri tropicale şi de conifere. cocos. Industrii (metalurgică. port pe canalul Nervión .2 mii loc.

situat pe rîul Bira . constructoare de maşini şi utilaje textile. la ărmul vestic al Europei (Spania. minereu de fier. aeroport. între Bangladesh. Oraş din 1349. Suprafa a: 677 mii km2.5 mii loc. a. sticlărie. arhipelag în Oceanul Pacific (Melanezia).5 mii km2. Monumente arhitectonice (sec. plumb. ciment. staniu. Expl. Resurse naturale: cărbune. Pînă în 1989 – Birmania . nuci de cocos. max. Vegeta ie: păduri tropicale (lemn pre ios). Hidrocentrale. cărbune. ruinele unei cetă i (sec. arbori de cauciuc. Bistri a-Nă-săud. pu in valorificate. Centru economic şi comercial. Culturi agricole: orez. porcine. Capitala: Yangôn . Bírmingham Bírmingham Birobidján (Birobigeán) Biscáya Bísmarck Bissáu [bi´sau] Bístriþa Bístriþa . Piatra-Neam . nichel. ramifica ii ale mun ilor Himalaya . Suprafa a : 50. gaze naturale. XIV–XVII). Ad. de confec ii. 88. Dispune de bogate zăcăminte (petrol. porumb. Lungime: 279 km. capitala statului Guineea-Bissau. Zăcăminte: cărbune. de cafea. avioane. soia. Fran a). tractoare. motociclete. lemn şi produse din [´b¬mih¬m] oraş în Marea Britanie (Midlands). cocotieri. Fortifica ii. New Ireland (dintre cele cca 200). pietre pre ioase. [biq´kaja] [´bismark] golf în Oceanul Atlantic. legume. porumb. Nod feroviar. Nod feroviar. India. a. Pescuit. loc. cuprinzînd între ele depresiunea fluviului Irrawaddy .: 5120 m. animale vii. alimentară. produse de lemn. 1 mil. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. aparate electrotehnice. produse chimice etc. cauciuc sintetic. cu ieşire la Golful Bengal. Planta ii de bananieri. port la Oceanul Atlantic. Plutărit. Important centru industrial (automobile. Suprafa a: 194 mii km2. trestie de zahăr. ceai. XV – XVI). Exportă materii prime. Este divizat în 7 “state na ionale” şi 7 provincii. grîu. Climă tropicală musonică. Limba oficială: birmana. Bacău ş. care se prelungesc pînă la marea Andaman . în zona mun ilor Apalaşi . aparate de radio). Centru industrial şi cultural. Universitate. esături. China. 82 mii loc. tutun. oraş în SUA (Alabama). afluent pe dreapta al Siretului. cabaline). forestiere. Export de arahide. rîu în România. ghips. tutun. Nod de comunica ii. în conurba ie. Relief format din două masive muntoase paralele (în V şi E). Laos şi Thailanda. Relief muntos. Popula ia: 350 mii loc. situat pe rîul cu acelaşi nume. piei. municipiu în România. textilă. Muzee. caprine. posesiune a statului Papua-Noua Guinee. aparataj electric. Industrie de prelucrare a materiei prime. trestie de zahăr. 650 mii loc. ovine. Arhipelágul ~. 127. bumbac. de cherestea. argint. oraş în Federa ia Rusă ( inutul Habarovsk). sare). Întreprin-deri metalurgice. Industrie constructoare de maşini agricole. mei. Universitate. ulei de palmier. minereu de fier ş.Birmánia Uniúnea ~. constructoare de maşini (montaj de automobile şi tractoare. Trece prin oraşele Vatra Dornei. bubaline. de savană şi mangrove. zinc. stat federal în Asia de Sud-Est.). produse alimentare. Culturi agricole: arbori de cacao. Insule pr. Lacul de acumulare Izvorul Muntelui .: New Britain. cocotieri. al jud. Popula ia: 47 mii loc. centrul adm.5 mii loc. cupru.

capitala statului. Nod feroviar. denumirea Cehiei în cadrul Imperiului Habsburgic (1526–1918). XVIII–XIX). Zăcăminte: cărbune. rîu în Republica Moldova. Viticultură. Vestigii arheologice. Pomicultură. Gura Bîcului (rn. ctitorie a lui Ştefan cel Mare (din 1496). Centru de comunica ii (feroviar. siderurgic. oraş în Germania (Renania de Nord-West-falia). oraş în Republica Africa de Sud. Pe Bîc sunt situate oraşele Călăraşi. 632 mii loc. din V Cehiei. Muzee. situat în partea de S a ării. apicultură. oraş situat în mun ii Anzi . Chişinău. 22. Teatre. de peste 2640 m. Sta iuni balneoclimaterice. 402 mii loc. uraniu. chimică. capitala Columbiei. Anenii Noi). Aeroport interna ional. Uzine metalurgice. Muzee. Centru industrial (metalurgic. Muzee. aerian. în special de automobile Opel . Teatru. Nod feroviar. loc. Teatru. formează teritoriul Republicii Cehia. Vechi centru de cultură şi învă ămînt românesc: Şcoala de obşte. Turism. Muzee. textilă). oraş în Tunisia.). [blæn´tair] oraş în Malawi. Şcoala latinească. grafit. Industrie alimentară. wolfram. tipografii (sec. Serbia şi Muntenegru. al provinciei Orange Free State. situat la confluen a celor două Tîrnave (Mare şi Mică). Turism. Rafinării de petrol. oraş în N Kîrgîzstanului. minereuri neferoase. Industria lemnului (mobilă. de prelucrare a lemnului. Universită i. Relief muntos şi de podiş. produc ia cristalului colorat. constructoare de maşini. de confec ii. Important centru comercial şi cultural. nichel). Expl. Turism. placaj). Astăzi împreună cu Moravia. lîngă com. este deosebit de bogat în resurse naturale (minereuri de cupru. Universitate. Industria sticlei. Turism. chimică. Pomicultură. port la Marea Mediterană. Industrii (metalurgică. zinc. Termocentrală. rutier). centrul adm. textile. Important centru economic şi cultural. municipiu în România (jud. gaze naturale. Muzee. rîu în România. textile. Vaslui). Suprafa a: 5. 404 mii loc. Podişul Boemiei. Biºkék Bizérta Bîc Bîrlád Bîrzava Blaj Blantýre Blóemfontein [´bluumf¬ntein] Bóchum [´bohum] Boémia Bogotá . 95 mii loc. provincie istorică în centrul Europei. Hidrocentrale. Orezării (pe cursul inferior). la o alt. Anenii Noi.3 mii km 2. Gheorghe . maşini electrice etc. Muzeu.5 mii loc. legumicultură. Turism. de cărbune. municipiu în România (jud. Universitate. Biserica Sf. Alba). Între anii 1926–1991 denumit Frunze .: mun. afluent pe stînga al Timişului (129 km pe teritoriul României). Şantiere navale. 77 mii loc. textilă. Rezerva ii naturale. produse de panifica ie). alimentare (conserve de carne. Întreprinderi constructoare de maşini agricole şi utilaje tehnice. Monumente arhitectonice de cult. 5 mil. alimentare). vinuri. 300 mii loc.Bístriþa-Nãsãúd jude în N României. situat pe rîul cu acelaşi nume. Seminarul teologic. plumb. Monumente de artă arhitectonică şi comemorative (Adunarea de la Blaj). Popula ia: 329 mii loc. Institu ii de învă ămînt. Institu ii de cercetări ştiin ifice şi de învă ămînt. Străşeni. Centru adm. Bistri a . Lungime: 155 km. construc ii de maşini. afluent al Nistrului. Întreprinderi industriale (de rulmen i.

sec II î. Universitate. Căinarii Vechi (rn. vehicule. Universitate. oraş în S-V Fran ei. caprine. situat pe o insulă din V Mării Arabiei. produse chimice. Odesa). Vechi oraş etrusc ( Felsina ). Aeroport. oraş în Ucraina (reg. Popula ia: 8. conserve. a bumbacului. Căi rutiere: 42 438 km. 405 mii loc. cîmpie joasă. de cherestea. Institu ii de învă ămînt preuniversitare. Aeroport. alimentare. Muzee. Muzee. quechua. Importă maşini şi utilaje industriale. 202 mii loc. Monumente antice şi medievale. aur. 11 mil. 25 mii loc. de prelucrare a petrolului. Casa-muzeu “Beethoven“. savane. situat la vărsarea rîului Ialpug în lacul Ialpug. loc. Exportă minereuri neferoase. Centru de comunica ii (feroviar. prelucrătoare de materie primă agricolă. Industrie extractivă (staniu. citrice. Muzeu. (570 mii loc. Întemeiat în 1818 pe locul unei aşezări mai vechi. situat între Perú. Limbi oficiale: spaniola. Turism. cafea. în conurba ie). de automobile şi de motociclete. Brazilia. Universitate. max. plumb. cartofi. rîu în Republica Moldova. Întreprinderi textile. Export de vinuri.1 mil. Capitale: La Paz (executivă) şi Sucre (legislativă). banane. Universitate. Suprafa a: 1. Admis în ONU la 14 noiembrie 1945. Şantiere navale. km 2. Întreprinderi industriale (prelucrătoare de petrol şi de lemn.).Bóise Boláta Bolgrád [´boisi] oraş în SUA. cupru. argint. 126 mii loc. mun i. alimentară). Centru industrial. A fost reşedin ă a emigran ilor bulgari din Basarabia (sec. Se cultivă cereale (porumb. Centru industrial. cereale. stibiu. trestie de zahăr. Întreprinderi ale industriei uşoare. . loc. cultural şi universitar. textilă. oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). capitala statului Mahârâshtra. bovine. Nod feroviar şi rutier. situat pe rîul Rin . Bombáy [bom´bei] Bonn Boothia Bordeaux [´buuqi¬] [bor´do] peninsulă în N Canadei. Monumente de artă arhitectonică medievală (palate. alimentare). cafea. situată între insulele Victoria şi Baffin. Bolgrad. Industrie constructoare de maşini agricole. petrol. (640 mii loc. Bolívia Bológna [bo´lo¤¤a] oraş în N Italiei (Emilia-Romagna). chimice. Căi ferate: 3694 km. în apropierea Oceanului Atlantic. Păduri tropicale. wolfram. Creşterea animalelor (ovine. lame alpaca). Tundră. Relief de podiş (alt. Soroca). Muzee. XI–XII). capitala statului Idaho. al rn. biserici. manioc. Industrii (constructoare de maşini. Vestigii arheologice. Monumente arhitectonice de cult (sec. prelucrătoare a metalelor. Lungime: 45 km. Hr. Port. numite Tabacu . Argentina şi Chile. gaze naturale. comercial şi cultural. de pielărie. colonie romană (Bononia . República ~. grîu. Reactor atomic. aymara. gaze naturale). Studiouri cinematografice. afluent pe stînga al Căinarului. 600 m). stat în partea Centrală a Americii de Sud.45 mil. aerian). în conurba ie). XIX). Climă temperatcontinentală şi tropicală. 277 mii loc. turnuri). oraş în V Indiei. Relief: podiş. port pe fluviul Garonne. chimică. Turism. centrul adm. orez). Grădină zoologică. lîngă com.

Suprafa a: 600. Zambia. Industrie extractivă (cărbune. pielărie şi încăl ăminte etc. Importă maşini şi utilaje industriale. cereale. minereuri de fier. Vegeta ie forestieră. Lă ime: 660–3800 m. Căi rutiere: 21168 km. lîngă comuna Chi cani (rn. Ad. Ramuri agricole: viticultura. stat în Europa. între Suedia şi Finlanda. Admis în ONU la 22 mai 1992. Culturi cerealiere. Lungime: 152 km. Bótna Bótnic Botoºáni Botswána [bot´swaan¬] República ~. Climă temperat-continen-tală montană şi par ial mediteraneană. piei. “George Enescu“ (Liveni). legume. pomicultura. rezerva ii de vînătoare. Lă ime: 240 km. golf situat în N Mării Baltice. porumb. Izvorăşte la N de satul Horodca (rn. Suprafa a: 51. Limba oficială: sîrbo-croata. mei. Turism. plumb) şi producătoare de energie electrică. Harvard). esături de bumbac. floarea-soarelui. Exportă diamante. Se extrag diamante. maşini şi utilaje. citrice. conduse de Napoleon I. cauciuc. silvicultura. Kutuzov. Căi rutiere: 19204 km. Căi ferate: 1093 km. Capitala: Gaborone . Limbi oficiale: engleza. cărbune. a. Suprafa a: cca 5 mii km2. în conurba ie). carne. Căuşeni). jude în N-E României (Moldova). Centru adm. (4 mil.Borodinó localitate în Federa ia Rusă. textile. huilă. Ad. Muzee. nichel. au învins armatele franceze. Creşterea animalelor. Muzeu.55 mil. Lungime: 688 km. Prelucrarea lemnului. la 124 km V de Moscova. La 26 august /7 septembrie 1812. situată pe rîul Colocea . Vegeta ie preponderent de savană. Creşterea animalelor (ovine. Relief reprezentat de o depresiune deşertică.). electrotehnică. produse alimentare. Vestigii arheologice. loc.13 mii km2. între Croa ia. Admis în ONU la 17 octombrie 1966. Gólful ~. situat între Namibia. produse textile şi alimentare. bovine). “Nicolae Iorga“ (Botoşani) ş. Popula ia: 470 mii loc. Lungime: 30 km. Case memoriale: “Mihai Eminescu“ (Ipoteşti). Meşteşugărit.4 mii km2. 574 mii loc. autovehicule. Popula ia: 4 mil. setswana (na ională). Bosfór Bósnia ºi Herþegovína Bóston [´bostn] oraş în N-E SUA. max. port la Oceanul Atlantic. Monumente istorice comemorative. Capitala: Sarajevo. argint. legume. produse alimentare). Monumente arhitectonice. Industrii (maşini şi utilaje textile.: Botoşani . loc. Popula ia: 1. lînă. carne. Universită i (Boston. mărfuri de larg consum. în apropiere de Borodino. situat în partea nord-vestică a Peninsulei Balcanice. capitala statului Massachusetts. trupele ruseşti. Se cultivă grîu. Pomicultură. Parcuri na ionale. aur. bovine). strîmtoare care leagă Marea Neagră de Marea Marmara. conduse de M. Căi ferate: 887 km. Ialoveni). cupru. . între Europa şi Asia. Zimbabwe şi Africa de Sud. Turism. confec ii. Culturi agricole: porumb. Serbia şi Muntenegru şi Marea Adriatică. República ~. înconjurată de podişuri. zinc. Muzee. Poduri rutiere.: 290 m. Centru industrial (şantiere navale. afluent pe dreapta al Nistrului. stat în Africa de Sud.: 33 m. Climă tropicală şi subtropicală. Relief constituit din zone muntoase şi de cîmpie. max. aparate electrotehnice. În 1941 aici au avut loc lupte crîncene între armatele ruseşti şi cele germane. Creşterea animalelor (ovine. Zăcăminte: minereuri de mangan. loc. rîu în Republica Moldova. Export de petrol.

Catedrală (sec. Fără o popula ie stabilă. Monumente. fructe. Şantiere navale. 99 mii loc. Par ial navigabil. de prelucrare a lemnului. Palat (sec. Planta ii de bananieri.toare. Serveşte ca bază pentru flota maritimă de vînătoare (balene. în 1234 ( Corona ). situat la cca 2500 km S-V de Capul Bunei Speran e (Africa de Sud). Suprafa a: 5 362 km 2. Suprafa a: 10. Universitate. provincie istorică în partea centrală a Fran ei. Teatru. India (în partea de N-E) şi Bangladesh. Turism. în timpul călătoriei sale în jurul lumii din 1766–1769. mătase). oraş în N Fran ei. lipsită de vegeta ie. Vestigii arheologice. At. Vegeta ie alpină. Filarmonică. Catedrală gotică (sec. Este o insulă de origine vulcanică. doc. Relief muntos. Universitate. Popula ia: 129 mii loc. aur. situată în centrul Podişului Brazilian. loc. comercial şi cultural. Zonă montană şi depresionară. Lungime: 2900 km. cel mai mare lac al Fran ei. jude în România. textile. Insula ~. materiale de construc ie etc. Oraşul a fost construit în anii 1956–1960. printr-o deltă formată împreună cu fluviul Gange. Centru industrial. situat pe rîul Havel . oraş în partea de E a Germaniei. port la Marea Mînecii. A fost descoperită (1768) de navigatorul francez Louis Antonie de Bougainville. 95. Pomicultură: plante tehnice. la o alt. Vestigii arheologice.Boúgainville [´buug¬nvil] cea mai mare insulă din arhipelagul Solomon . Turism. Important nod de comunica ii. Monumente de artă arhitectonică (sec. Resurse de subsol: cositor. XIII – XV). Centru adm. Zonă agricolă (cereale. land în E Germaniei cu centrul adm. 483 mii loc. Nod feroviar. Suprafa a: 44 km2. Fabrici textile (lînă. la alt. Administrat de Norvegia. chimică. Industrii (armament. anvelope).: Braşov . pe teritoriul statelor China. Expl. pe cursul mijlociu al Oltului. loc. Industrii (constructoare de maşini. mobilă.: 145 m. centrul adm. XVII provincia Brandenburg a constituit nucleul statului prusac. Boulógne (Boulogne. maşini-unelte. Centru industrial. Popula ia: cca 3 mil. 1. În sec. oraş în Fran a (Berry). Zonă industrială şi agricolă. Braºóv Braºóv . fabrici textile şi de produse alimentare. în V Oceanului Pacific. maşini. oraş în Marea Britanie (Anglia). al jud. de 231 m. forestiere. construc ii de maşini. Se varsă în Golful Bengal. Turism. la 226 km S de Paris. Universitate. fluviu în Asia. 93 mii loc. cu acelaşi nume. Muzee.8 mil. max. XII). Construc ii de maşini. Muzee. legume). situat în mun ii Alpi.6 mii km2. Turism. produse chimice şi de pielărie. XV). foci) şi pescuit. municipiu în România. Important centru industrial: trac.). teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. textilă. Suprafa a: 59 km2.[bu’lo¤] sur-Mer) Bourbonnais [burbo´ne] Bourges Bourgét Bouvét [bur…] [bur´…e] [bu´ve] Brádford Brahmapútra [´brædf¬d] Brándenburg Brándenburg Brasília [br¬z´iilj¬] capitala Braziliei. Creşterea animalelor. comercial şi cultural. Siderurgie. Sta iune climaterică. Muzee. alimentară ş. Ad. Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală. Biserică (sec XV). Muzee. Capitală din 1960.8 mii loc. în bazinul fluviului Elba . a. Popula ia: 641 mii loc. Industrie uşoară. X – XII). autocamioane. păduri de conifere şi de foioase. acoperită în întregime de zăpadă şi ghea ă. arbori de cafea şi de cacao. 323 mii loc. Arhitect Oscar Niemeyer. Suprafa a: 29 mii km 2. la Potsdam. de 1200 m.

Centru industrial (locomotive. Universitate. bauxită. Nod de cale ferată.: Brăila . medie: 3 m. Monumente arhitectonice de cult (sec. textile. Capitala: Brasilia . Fabrici de încăl ăminte. 500 mii loc. situat pe rîul Desna. oraş situat pe fluviul Zair. Academie de ştiin e. 259 mii loc. chimice. Întreprinderi de producere a aluminiului. Re ea navigabilă internă: 35 000 km. diamante. Monumente istorice şi de artă arhitectonică. cuprins între Surinam. al jud. Limba oficială: portugheza. combustibili. Relief predominant de cîmpie. cafea. zahăr. loc. At. în 1429. Suprafa a: 7420 ha. jude în România. în 1350. Muzee. Climă tropicală şi ecuatorială. situat la confluen a Prutului cu Dunărea. Guyana Franceză şi Oceanul Atlantic. comercial şi cultural. Argentina. situat pe rîul Oker . arahide. Universitate. afluent al Niprului. prelucrarea lemnului.Bráteº Brátislava Bráunschweig [´braun¿vaik] lac în România (Moldova). km 2. Este dezvoltată creşterea animalelor (ovine. banane. Paraguay. metalurgică. de mangan. cu acelaşi nume. Teatru. porumb. capitala Slovaciei. ananaşi. Universită i. Culturi agricole: porumb. Uruguay. Importă maşini şi utilaje industriale. Fondat în sec.5 mil. stat în centrul şi estul Americii de Sud. chimică. IX. doc. produse chimice. forestiere. Columbia. Popula ia: 405 mii loc. Pescuit. alimentară. produse textile. 236 mii loc. autogredere. 452 mii loc. port pe malul stîng al Dunării. de prelucrare a lemnului. Muzee. Centru piscicol. Brazília Brazzavílle [braza´vil] Brãíla capitala Republicii Congo. textilă.68 mil. bere etc. construc ii de maşini. aparate optice.). Perú. soia. de calcare. aur. 596. municipiu în România. Meşteşugărit. vagoane. feroviar. Muzee. petrochimică. conserve. Universitate. produse alimentare. doc. pe cursul inferior al Dunării. Suprafa a: 4 766 km 2. rutier). chibrituri. Căi rutiere: 1. Orhei).5 mii loc. grîu. Turism intens. Industrie siderurgică. XII. Bolivia. Suprafa a: 8. Guyana. floarea-soarelui. Centru adm. . Important centru industrial (metalurgia laminatelor. de prelucrare a lemnului. Centru industrial. Exportă mijloace de transport. alimentară etc.). oraş în N Germaniei (Saxonia Inferioară). de prelucrare a petrolului. Agricultură specializată în produc ia de cafea (ocupă primul loc în lume) şi de cacao (locul al treilea). tractoare. Creşterea animalelor. Venezuela. Brãíla Brãnéºti Breánsk comună în Republica Moldova (rn. Filarmonică. maşini agricole). minereuri de fier. Centru industrial (siderurgie. conserve. legume. oraş în Federa ia Rusă. XII). trestie de zahăr. port pe fluviul Dunărea. At. Întreprinderi constructoare de maşini. orez. citrice. confec ii etc. Repara ii navale. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. República Federatívă ~. produse siderurgice şi petroliere. afluent al fluviului Weser . Pescuit. km. textile. producerea celulozei şi hîrtiei. de încăl ăminte. fluvial. Turism. grîu. cîmpii. XVII–XVIII). textilă. hîrtie. Relief variat: podişuri. Export de cauciuc. zahăr. Teatru. Complex de monumente arheologice din sec XII–XIV. Catedrală (sec. centrul adm. Popula ia: 176 mil. în sec. Expl.). At. constructoare de maşini (autovehicule. Expl. alimentare. repara ii navale. doc. construc ii de maşini şi utilaj greu. Ad. alimentare etc.). bere. Teatru. textile. Industrii (constructoare de maşini. nichel. bovine). cacao etc. Centru de comunica ii (aerian. Căi ferate: 30400 km. Se cultivă bumbac. Muzeu.

în apropiere de golful Bristol . Muzee. Industrii ( constructoare de maşini. şantiere navale. Popula ia: 60 mil. Muzee. Important centru industrial (avioane. rom.). port la Oceanul Atlantic. oraş în N Republicii Moldova. textilă. Muzeu. produse alimentare). Sta iune balneară. comercial şi cultural. Universitate. Universitate. oraş în N-V Fran ei (Bretagne). Şantiere navale. Suprafa a: 315 mii km2. fabrici de hîrtie. port comercial şi militar la Oceanul Atlantic. Muzeu. maritim). Turism. chimică. automobile. Turism. fluvial). 258 mii loc. sec. Industria lemnului şi alimentară. XV–XVII) şi de cult (Domul. 396. Centru de comunica ii (feroviar. Nod de comunica ii (aerian. Muzee. Monumente arhitectonice de cult (sec. Republica Irlanda. Turism. textile. produse chimice. At. situat pe rîul Bug . Brísbane [´brizb¬n] Brístol [´bristl] Británic . Industrii (metalurgică. Şosea (din 1772) şi cale ferată (din 1864–1867) care leagă oraşele Innsbruck (Austria) şi Bolzano (Italia). situat pe rîul Avon . Centru industrial. reşedin ă a raionului Briceni.6 mii loc. Irlanda. Rafinării de petrol. rutier). Pescuit. navală. alimentară. Turism. Turism. la grani a dintre Italia şi Austria. XIV–XV) şi edilitare (sec. oraş în E Australiei. feroviar. XI–XIII). alimentare). textile etc. aparate electrotehnice. Suprafa a peninsulei: 24 mii km2. şantiere navale). oraş în S-V Marii Britanii (Anglia). Statele cuprinse: Marea Britanie. Industrie constructoare de maşini. Important centru industrial (construc ii aeronautice. doc. zahăr. Universitate. în 1576. Întreprinderi industriale (armament.. Principalele insule: Marea Britanie. loc. centrul adm. 121 mii loc. Universitate. Zonă agricolă. rafinării de petrol. alimentară. la 230 km de Chişinău. arhipelag în N-V Europei. Brénner [´bren¬r] Bréscia [´bre¿¿a] Brest Brest Bretágne [br¬´ta¤] peninsulă franceză. Centru de comunica ii (aerian. Mici întreprinderi industriale (materiale de construc ii. oraş în Belarus. Pinacotecă. al landului cu acelaşi nume. At. Relief muntos.8 mii loc. XVIII). între Oceanul Atlantic şi Marea Nordului.Brémen [´breem¬n] oraş în N Germaniei. încăl ăminte). Muzeu. Arhipelágul ~. Bricéni Brídgetown Bríghton [´brid…taun] [´braitn] capitala statului Barbados. vapoare. Universitate. Export de melasă. la 1370 m alt.5 mil. de zahăr. textilă. de automobile. port pe fluviul Weser . alimentară). Turism. situat pe rîul Lopatnic. Fondat în 787. azbest. Universitate. 1. locomotive. capitala statului Queensland. cuprinsă între Oceanul Atlantic şi Marea Mînecii. 197. oraş în Italia (Lombardia). 145 mii loc. 550 mii loc. în 1019. trecătoare în Alpii Orientali. port la Marea Mînecii. doc. Monumente istorice. Pescuit. provincie istorică în peninsula cu acelaşi nume. Hebride. 153 mii loc. Monumente arhitectonice edilitare (sec. oraş în Marea Britanie (Anglia). Nod feroviar. textile. chimică. loc. port la Oceanul Pacific. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (1888).

întreprinderi poligrafice. 221 mii loc. Peşteri. port legat prin canale de Marea Nordului. Universită i. XIII–XVIII). XVIII).Brno oraş în Cehia (Moravia de Sud). Monumente arhitectonice medievale: catedrală (sec. înfiin at în 1937 şi lichidat în 1945. Monument în memoria eroilor extermina i.: brü´sel] capitala Belgiei. textile. Uzine constructoare de maşini şi utilaje (tractoare. Centru industrial (metalurgie. locomotive. Climă ecuatorială. Important centru industrial. de mobilă. Creşterea animalelor.: 2 505 m (vf. în 1243. Turism. Bucovína .S. 391 mii loc. Relief muntos. orez. clădiri administrative (sec. fructe. comercial şi cultural. palate (sec. situată în N-E Carpa ilor Orientali. produse alimentare) şi comercial. regiune istorică în România. Suprafa a: 58 mii km2. legume. produse chimice etc. max. At. XII–XVI. Muzee. textile. Planta ii întinse de cocotieri. Păduri luxuriante. ridicat în 1958. Bucégi Búchenwald [´buuh¬nvalt] lagăr nazist de concentrare şi exterminare în Germania. Parc na ional. alimentare etc. Pescuit. Alt. XV). automobile. Important centru industrial (construc ii de maşini-unelte.S. primărie (sec. Biserici. gaze naturale. Brúges Brunéi Bruxélles [fr. chei. Din 1918 pînă în 1940 a făcut parte din Regatul României. motoare electrice. Ucraina (din 1991 – Ucraina). Universitate. Importă maşini şi utilaje industriale. Popula ia: 351 mii loc. S-a aflat în componen a statului feudal Moldova pînă 1775. cînd a fost din nou anexată la U.S. situat între văile rîurilor Prahova şi Dîmbovi a. strunguri. XIII). material lemnos. insula Kalimantan. Expl. Exportă petrol şi produse petroliere. Aici au fost ucişi peste 50 mii de prizonieri.S. Capitala: Bandar Seri Begawan . arbori de cauciuc. intră în componen a R. colinar şi de cîmpie.R. A fost anexată în 1940 la U. masiv muntos în România (Carpa ii Meridionali). financiar şi cultural. Căi rutiere: 2 417 km. Nod feroviar şi rutier. partea de nord a Bucovinei. autovehicule. Omul ). împreună cu oraşul Cernău i. produse alimentare. petroliere şi forestiere. [brüü3] oraş în N-V Belgiei. cauciuc. Vechi centru al industriei textile (broderii).S. doc. cabane. Limba oficială: malaieza. cînd a fost ocupată de Austria. sagon. Monumente arhitectonice medievale. rulmen i).. Institu ii de cercetări ştiin ifice.S. prosper în sec. Se mai cultivă manioc. de produse chimice. ~ Darussalám .R. stat situat în S-E Asiei. pe ărmul Mării Chinei de Sud. apoi eliberată în 1941 şi reintegrată în hotarele României pînă în 1944. port pe un canal navigabil legat de Marea Nordului. partea de N a Moldovei. În 1947. textile. confec ii.). Căi ferate: 19 km. Muzee. Admis în ONU la 21 septembrie 1984. Turism.

În 1812 tătarii au fost strămuta i în Crimeea. Grădină zoologică. constructoare de maşini. Vestigii arheologice geto-dace şi romane. Odesa). situat pe ărmul Mării Negre. Biblioteci. 167 mii loc. Mari întreprinderi industriale: metalurgie. farmaceutice. doc. Industrii: siderurgică. optică. ruşi. Popula ia: 12. comună în Republica Moldova (mun. port în golful La Plata . Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec. Universitate.). Muzee. creşterea bovinelor). electronică şi electrotehnică. Odesa.Bucuréºti capitala României. [´buf¬lou] oraş în SUA (New York). de pielărie.). de prelucrare a lemnului. Navigabil (par ial pe cursul inferior). divizat în 6 sectoare administrative. Universită i. Urme de vechi construc ii şi fortifica ii. textilă. găgăuzi.9 mil. Lă ime: 2–3 km. Parcuri. produse chimice şi alimentare etc. la S-V de localitatea Zatoka (reg.: La Plata . Turism. cînd a făcut parte din componen a României. Budapésta Budéºti Buénaventúra Búenos Áires [´bwenos´aires] Búenos Áires Búffalo Bugáz Bugeác Búgul de Sud . Înfiin at de coloniştii spanioli în 1535. Operă. Muzee. în 1459. Centru adm. Fostă colonie romană. Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală şi contemporană. Popula ia: 2. Oraş din 1533. At. fluviu în S-V Ucrainei.97 mil. port principal la Oceanul Pacific. germani. se varsă în Marea Neagră printr-un liman. fluvial). XVI pînă la începutul sec. comercial şi cultural. loc. Bugeacul de S-E revine Ucrainei (reg. situat pe malurile rîului Dîmbovi a. Biblioteci. Din sec. împreună cu întreg teritoriul Basarabiei. Teatre. de confec ii. capitala Argentinei. provincie în partea central-estică a Argentinei. Academia Română. loc. a fost anexat la imperiul Rusiei. Turism. După întemeierea statului feudal al Moldovei (1359). zahăr. Sta iune balneară. face parte din teritoriul acestei ări. Centru industrial (avioane. Muzeu. poligrafică. oraş în V Columbiei. ucraineni. care i-a aşezat aici pe tătarii nohaici. loc. Lungime: 806 km. loc. textilă. doc. BelgorodDnestrovski). Vestigii arheologice din perioada romană tîrzie (sec. Chişinău). Universită i. Industrii (chimică. situat pe ambele maluri ale Dunării. constructoare de maşini (locomotive. economic şi cultural. chimică. Turism. Metrou. În sec. alimentară). alimentară. capitala Ungariei.24 mil. vagoane. Poduri peste Dunăre.3 mil. regiune în partea de sud a Basarabiei. (10. ca sat în 1455. siderurgie. Suprafa a: 308 mii km 2. Hidrocentrale. Muzee. Export de cafea. Comunica ii interna ionale. chimice. în conurba ie). elicoptere. rn. textile. Principal centru politic. Bugeacul. feroviar. Centru economic. Institute. XIII–XV). XIV s-a aflat în componen a ării Româneşti. municipiu în S ării. Centru de comunica ii (aerian. lac în Ucraina. Suprafa a: 226 km 2. Teatru Na ional. alimentare. după colonizarea lui cu bulgari. minereuri. aluminiu. Lungime: 15 km. 3 mil. În apropiere se află cascada Niagara . Cetate. Turism. avioane. II–IV). alcătuit din zonele urbane principale Buda (pe malul drept) şi Pesta (pe malul stîng). autobuze şi troleibuze etc. Universitate. Filarmonică. de pielărie şi încăl ăminte. At. loc. După 1940. 1. Zonă industrială şi agricolă (cereale. 329 mii loc. Academie de ştiin e. cu excep ia anilor 1941–1944. XIX a fost dominat de turci. situat pe malul lacului Erie . Important centru de comunica ii al continentului American.

echipamente industriale. mazăre.1 mil. Căi ferate: 6508 km. de produse alimentare (vinuri.3 mii km2. port la Marea Neagră. minereuri de fier. Fondat în 884. Suprafa a: 111 km2. Denumirea veche: Usumbura . loc. Centru comercial. de celuloză. tutun. de pielărie. între România. situat pe rîul Arlanson . XII–XIII). Culturi agricole: cereale. bauxită. tutun. Universitate. mijloace de transport. Naviga ie pe rîurile Selenga. fructe. alimentare. Bujumbúra [bud3um´bura] Bulgária capitala statului Burundi. siderurgică. legume. Muzee. Centru industrial şi cultural. mangan. forestiere. crom. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Turism. textile. aur. de produse chimice. 330 mii loc. stejar) şi conifere. electrotehnică. orz. afluent al fluviului Duero . porcine. IX–X şi XVI–XIX). Exportă materii prime minerale. Importă maşini şi utilaje industriale. Culturi cerealiere. Muzeu. floareasoarelui. Creşterea animalelor (bovine. Turcia şi Marea Neagră. 225 mii loc. mănăstire. Burgás Búrgenland Búrgos . Industrii (energetică. Universitate. Capitala: Ulan-Ude . Popula ia: 8. port pe malul lacului Tanganyika . păsări). Creşterea animalelor (bovine. Pescuit. textilă). Pescuit. Păduri de foioase (fag. vagoane. oraş în N Spaniei (Castilia León). wolfram. Navigabil. Vînatoare. lactate). zinc. Centru industrial şi cultural. legume. Căi rutiere: 36 925 km. bovine. legumicultură. Export de tutun. textile. Angara şi lacul Baikal. conserve. textilă. cupru. loc. sfeclă de zahăr. fructe. cărbune. Bureátia República ~. produse petroliere. Expl. Centru adm. Creşterea animalelor (ovine. a peştelui. alimentare. Resurse naturale: molibden. situat în valea rîului Zeravşan . Serbia şi Muntenegru.Búgul de Vest Buhará rîu în E Europei. alimentară. Suprafa a: 4 mii km2. 212 mii loc. Relief reprezentat de masive muntoase şi cîmpii deluroase. Belarus şi Polonia. Zăcăminte: huilă. fabrici de covoare. oraş în Uzbekistan. de textile şi confec ii. Macedonia. biserici (sec. constructoare de maşini. Culturi agricole: grîu. textile. trandafir. oraş în E Bulgariei.8 mil. Centru interna ional de comunica ii (aerian. Lungime: 772 km. formînd par ial grani a dintre Ucraina. metale laminate. situată în S Siberiei Orientale. de mobilă. A fost creată la 30 mai 1923. Legumicultură. lignit. Întreprinderi de prelucrare a lînei. Popula ia: 1. peşte. Monumente arhitectonice medievale (sec. stat în S-E Europei. Limba oficială: bulgara. industrial. Relief muntos. republică în componen a Federa iei Ruse. bumbac. Grecia. Pescuit. Capitala: Sofia . Pomicultură. porcine). situat în Peninsula Balcanică. forestieră. Industrie variată (construc ii navale. 162 mii loc. petrol. produse alimentare).: Eisenstadt . Mauzoleul lui Ismail Samani (sec. bauxită. XI–XV. Climă temperat-continentală în nord şi semimediteraneană în sud. Întreprinderi prelucrătoare a bumbacului. maritim). Capitala regatului Castiliei în sec. nichel. [´burg¬nlant] provincie în Austria. porcine). a lemnului. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.2 mii loc. la grani a cu Ungaria. Întreprinderi de prelucrare a cărnii şi blănurilor de caracul. Monumente arhitectonice de cult: catedrală (1221). IX). alimentare. República ~. Popula ia: 275. plumb. Industria bumbacului şi mătasei. Teatre. Industrie forestieră. Suprafa a: 351. ovăz.

Căi rutiere: 14 500 km. Ghana şi Côte d’Ivoire. doc. Hr. produse alimentare. aur.7 mil. pescuit. localizate pe teritoriul comunei Stolniceni (mun. Ad. textilă. În anii 1960–1984 se numea Volta Superioară . XVII–XVIII). columbit. străbătut de rîul Buzău . porumb. sorg. construc ii de maşini. Biserica Sf. Centru adm. Benin. Turism. arahide. pe ărmul Mării Negre. ceai. stat în Africa Occidentală. Exportă vite. Suprafa a: cca 6 mii km2. Rwanda şi Tanzania. loc. azi regiune administrativă şi economică. nichel. stat în Africa Centrală. V. Climă ecuatorială musonică. autovehicule. peşte. în 1616. comer . Suprafa a: 31. învecinat cu Republica Democrată Congo. At. Importă maşini şi utilaje industriale. I î. Vestigii arheologice geto-dacice şi romane. creşterea animalelor). jude în S-E României. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. Exportă cafea. porumb. alimentară. II – III. Resurse naturale: petrol. Capitala: Ouagadougou . bumbac. Parcuri na ionale. textile şi alimentare) şi agricolă (culturi cerealiere. loc. combustibili.. de staniu. orez. Vegeta ie preponderent de savană. Se cultivă sorg. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. Ocni a (jud. tantal. Buzău . prelucrarea metalelor şi lemnului. d. ape minerale. Zonă agricolă (vinuri de Burgundia). Popula ia: 6. trestie de zahăr. Suprafa a: 28 mii km2.5 km 2. Butucéni comună în Republica Moldova (rn. max. Popula ia: 1. Capitala: Bujumbura . Căi ferate: 495 km. arahide. Lungime: 5 km. Provincie franceză din 1477. orez.6 mil. loc. Păduri de foioase şi conifere. calcare. cereale. încăl ăminte. manioc. Lă ime: 2 . Tatarbunar). castru roman şi aşezare civilă din sec. Vegeta ie de savană şi pajişti. Capitala: Dijon . Relief muntos şi colinar subcarpatic. Mănăstire rupestră (sec. Reproduce numele neamului germanic al burgunzilor. Suprafa a: 275 mii km2. wolfram. alimentare. Zonă industrială (metalurgia feroasă. Relief muntos (alt. Căi rutiere: 13 120 km. Buridáva Burkína Fáso Burnás Burúndi lac sărat în S-V Ucrainei. República ~. Togo. mijloace de transport. Popula ia: 522 mii loc.: 1500–2600 m). textile. viticultură. Fabrici de ciment. gaze naturale. fasole. Rîmnicul-Vîlcea). Se cultivă mei. Popula ia: 12.: mun. Nicolae (1675).3 km. Vîlcea). bumbac. stabili i aici în sec. Pescuit. rundi/kirundi.Burgúndia veche provincie istorică în E Fran ei.. Limbi oficiale: franceza. Creşterea animalelor (caprine. Orhei). bumbac. bovine). Buz´ãu . produse alimentare. datînd din sec. Alte surse economice: creşterea animalelor.: 3 m. Climă ecuatorial-musonică. Niger. numele unor străvechi aşezări pe teritoriul României: aşezare geto-dacică în cuprinsul com. ovine. la S de localitatea Tuzla (reg. de pînă la 750 m). Vechi complex monastic. bunuri de larg consum. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. tutun. Odesa.Hr. grîu. situat între Mali. Relief de podiş (alt. Expl. produse chimice. Limba oficială: franceza. rn.6 mil. República ~. cartofi.

a Principatului Moldova (1856–1878). de jude . Industrie chimică. 1502 ca sat ( Şcheia ). Fabrici textile. Monumente istorice. Industrie de prelucrare a lemnului. Existent la 1452 ca aşezare umană. XII). Monumente arhitectonice (sec. Important centru economic şi cultural. regiune istorică în S României (Dobrogea). Arhanghel Mihail (1850). Nod feroviar. măsline. între capul Trafalgar şi capul Santa Maria. 183. 45 mii loc. Şantiere navale. administrative. În 1940 a fost cedată Bulgariei. Industrie alimentară. textilă. At. golf în Oceanul Atlantic. Amfiteatru roman. At. max. al jud. iar din 1835 – Cahul . oraş în Italia. oraş în N Angolei. Muzee. electrotehnică. Catedrala Sf. în conurba ie. alimentară. Industrie uşoară şi alimentară. bisericile Sf. a României (1918–1940. de prelucrare a lemnului. XVIII). Aeroport. Cabanatuán Cabínda Cábot Cádiz Cádiz [´kæb¬t] [´kadiq] [´kadiq] Cadrilatér Caen [k¾] Cágliari [´kalijari] Cahúl . Universitate (1432). Lungime: 195 km. chimică. centrul adm. 173 mii loc. Pod peste Prut. Turism. biserici. Industrie metalurgică.). Vechi centru tipografic. 1941–1944) şi în cadrul Republicii Moldova (din 30 decem-brie 1998). A fost centru adm. cu acelaşi nume. Dumitru (1899). de conserve din peşte. 242 mii loc. Monumente arhitectonice de cult. strîmtoare în V Oceanului Atlantic. alimentară. cu statut de oraş. Teatru. reşedin ă a raionului Cahul. XIII). între Dunăre şi Marea Neagră. Cuprindea jude ele Durostor şi Caliacra. Catedrală (sec. Lă ime max.P. în conurba ie. Meşteşuguri. 147 mii loc. tutun. Este legat printr-un canal de Marea Mînecii. chimică. 24 mii loc. în insula Sardinia.. Întemeiat de finicieni (cca 1100 î. Industrie aeronautică. oraş în S-V Republicii Moldova. Maree puternice (3 m. 308 mii loc. Muzee. Zăcăminte de petrol. port la Oceanul Atlantic. de mase plastice. Fortifica ii (sec.5 mii loc. Industrie metalurgică. rutier). Şantiere navale. oraş în Luzon. port la golful cu acelaşi nume (Marea Mediterană). Ad. constructoare de maşini. biserică (sec. Ad. Export de produse petroliere. Centrul zonei de cultură a orezului. palate). Export de peşte. între insula Terra Nova şi Cape Breton .Buz´ãu municipiu în S-E României. edilitare (episcopie. V–XI). XIX). fiind denumit apoi Frumoasa .: 100 m.: 101 m. în conurba ie. Muzee. Universitate. Universită i. de ciment.). în 1234. Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. la 173 km de Chişinău.Hr. Centru vamal de frontieră. Hasdeu". port la Oceanul Atlantic. doc. oraş în N-V Fran ei (Normandia). cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine .: 107 km. Biblioteci. Sta iunea balneoclimaterică “Nufărul Alb“. în componen a provinciei Basarabia (1835–1856). doc. min. Nod de comunica ii (feroviar. alimentară. situat în apropierea rîului Buzău. Teatrul "B. oraş în S-V Spaniei (Andaluzia).

citrice. Centru industrial (construc ii de material rulant. Creşterea animalelor. Mare nod de comunica ii. în 1424 ( Vadul Diuliu ). port pe stînga Dunării. în conurba ie. 11. vi ă de vie. În epoca romano-bizantină aici s-a aflat or. în apropierea deltei fluviului. vite). capitala statului Bengalul de Vest. Expl. păstrat pînă astăzi. construc-toare de maşini (avioane. alimentară.Cahúl rîu în Republica Moldova. automobile. în frunte cu contele P. de confec ii. Relief muntos (vf. peninsulă în N-V Mexicului. Pe teritoriul peninsulei se află republica monastică Athos . care erau mult mai numeroşi. lîngă com. Dolj). citrice. Zăcăminte de pirite. Parc na ional. Izvoare minerale. textilă. Babilon. Izvorăşte la N de com. de mobilă. Universită i. Universitate. strunguri. Lungime: 40 km. loc. chimică. pe rîul Cahul (lîngă actualul oraş Vulcăneşti) oştirile ruseşti. Muzee. La 21 iulie 1770. de prelucrare a lemnului. Creşterea caprinelor şi ovinelor. Monumente antice (moschei). Punct de vamă. Academie de ştiin e. minereuri de fier şi de mangan. poligrafică. Rumean ev. 730 mii loc. 21. între strîmtoarea Messina şi golful Taranto . 7 mil. A. municipiu în România (jud. în conurba ie.5 mii loc. de petrol şi gaze naturale.7 mil. Suprafa a: 15. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. doc. Oraş pr. Cahul) şi se varsă în lacul cu acelaşi nume. Industrie poligrafică şi cinematografică. 3069 m). Grădină botanică. Numele antic – Brutium . Calafát Calcídicã Calcútta Cálgary [´kælg¬ri] oraş în S Canadei (Alberta). Pe locul luptei. Califórnia [´kæl¬´fornj¬] . oraş în N Indiei. a orezului. conserve. Industrie metalurgică. i-au învins pe turci. alimentară. Cerro de la Encantada . În 1988 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă (edi ia a XIII-a). peninsulă muntoasă în N Greciei. Cel mai mare oraş din Africa. alimentare (zahăr. Etulia. Lă ime: 50-250 km. hîrtie. între Oceanul Pacific şi Golful cu acelaşi nume. Aeroport interna ional. Centru comercial şi financiar interna ional. Relief muntos cu cîmpii de litoral. sticlă. maşini-unelte). a fost înăl at un monument în formă de coloană (22 m). Nod de comunica ii. Întreprinderi de prelucrare a iutei. port în delta Gangelui şi Brahmaputrei . tractoare.1 mii km2. a bumbacului. Península ~. Universită i. Nod de comunica ii. Hidrocentrale. Popula ia: 2. lapte praf. Suprafa a: 144 mii km 2. Oraş din 1855.2 mil. unt). Se cultivă măslini. în peninsula cu acelaşi nume. la poalele Mun ilor Stîncoşi . Monumentul memorial 1877 . în anii 1844–1849. Viticultură. At. Metrou. loc. În cadrul armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. Calábria [ka´laabria] regiune în S Italiei. numit apoi (în anul 641) Al-Fustat. Aeroport interna ional. încăl ăminte. automobile. Climă tropicală şi subtropicală. a cărnii. Centru comercial (grîu. Culturi de măslini. chimică. Muzee. electrotehnice. Caíro capitala Egiptului. Pelinei (rn. Filatură şi esătorie de bumbac. situată între golful Orfani (la E) şi golful Salonic (la V). Lungime: 1200 km. produse electrotehnice şi chimice. loc.: Catanzaro . Industrie chimică. Muzeu. Climă mediteraneană. port pe Nil. Industrie metalurgică.

Universitate. chimică. alimentară (zahăr. textile. Nod de comunica ii. Viticultură. poligrafică. porumb. loc. Suprafa a: 181. suburbie a or. banane. Fondat în 1630. 570 mii loc. cherestea. poligrafică. produse chimice. port la Oceanul Pacific. porci). în lungul coastelor de V ale SUA. pe ărmul Oceanului Pacific. cinematografică. orez.9 mil. Păduri de foioase şi parcuri naturale. În acest golf. prelucrarea peştelui).: 818 m. Universitate (din sec. în conurba ie. Economie puternic dezvoltată: expl. în partea de N. Suprafa a: cca 180 mii km 2.. Creşterea animalelor (bivoli. N) şi mun i (la S). Califórniei Calláo [ka´jao] Camagüéy [kama´gwei] Cambódgia Cámbridge [´keimbrid…] oraş în E Marii Britanii. aur. pe malul stîng al Nistrului.: 3 292 m. Fondat în 1515. Snowdon). minereuri de fier. Regátul ~. Importă maşini şi utilaje industriale. Parcuri na ionale. Institut de Tehnologie (1861). masiv muntos în Marea Britanie (pen. curent marin rece (minus 12 °–26°C) în E Oceanului Pacific. Universitate. max. esături. Curéntul ~. iută. încăl ăminte. orez. Căi rutiere: 15 mii km. Bază de submarine. 106 mii loc. cărbune. de confec ii. la 160 km N de Chişinău. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. tutun. citrice. se produce ciment. Thailanda. minereuri de fier şi polimetalice. max. Culturi agricole: arbori de cafea. Căi ferate: 1400 km. Popula ia: 10. XIII). Relief de cîmpie cu podişuri (în E. a cimentului). între peninsula California şi coastele Mexicului. loc. Pomicultură. Lă ime max. cafea. XV–XVI). Nod de comunica ii. de cherestea. oraş în Republica Moldova (Transnistria). Ad. Turism. Laos şi Vietnam. Capitala: Sacra-mento . iută. combustibili. Lungime: cca 150 km. Exportă cauciuc. Fondat în 1537. între golful Siam. Industrie constructoare de maşini. în conurba ie. Creşterea animalelor (bovine). Ad. textilă. Industrie: extrac ie de pietre pre ioase. Lungime: 1240 km. argint. se varsă fluviul Colorado . Pescuit. Industrie constructoare de maşini. Muzee. Popula ia: 29. industrie constructoare de maşini (avioane. gaze naturale. Industrii (electronică. Universitatea Harvard (1636). produse chimice. magneziu etc. Capitala: Phnom-Penh . Wales ). bumbac. aur. cupru. Sanatoriul “Nistru“.9 mil. arbori de cauciuc. Lungime: 550–600 km. autovehicule. situat în sudul peninsulei Indochina. Cámbridge Cambriéni Cámenca . oraş în E Cubei. metale. golf în Oceanul Pacific.: 220 km. în conurba ie. Întreprinderi agroindustriale. cherestea. Limba oficială: khmera (uzuală – franceza). Mún ii ~. trestie de zahăr.5 mii loc.Califórnia stat în S-V SUA. med. Capela Colegiului regal (sec. minereuri de fier. manioc. Pescuit. V.: 1085 m (vf. rom). Climă tropicalmu-sonică. Boston. 12. Vegeta ie: păduri de esen e pre ioase.9 mii km2. bata i. alimentară. stat în S-E Asiei. wolfram. 285 mii loc. oraş în V statului Perú. Alt. oraş în N-E SUA (Massachusetts). Califórniei Gólful ~. Se cultivă cereale. 120 mii loc. bumbac. Zăcăminte de huilă. peşte. Centru industrial (metalurgie. Nave de pescuit. la 14 km de Lima. Suprafa a: 424 mii km 2. nave aerospa iale). de petrol.

uleiuri vegetale). ovine. zinc. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. Culturi agricole: măslini. Nod de comunica ii. bunuri de larg consum. Popula ia: 5. plumb. materiale din lemn. înconjurat de apele oceanelor Atlantic. Are 200 ecluze. engleza. huilă. hîrtie. Importă maşini şi utilaje industriale. Vancouver ş. Industrie extractivă (petrol. avioane. celuloză. Pescuit. între Nigeria. Climă ecuatorială cu precipita ii abundente. cereale. Creşterea animalelor (bovine. uraniu. Vestigii ale civiliza iei maya. porcine). aparatură electronică. Republica Populară Congo. Ycatán . bumbac. platină. Guineea Ecuatorială şi Golful Guineii.). de cafea. Turism. cacao. Căi rutiere: 849404 km.: Napoli . al statului Campeche. centrul adm. arbori de cauciuc. cositor.8 mii km2. Centru adm. wolfram. Campánia regiune în partea de S a Italiei. Pescuit. combustibili. Capitala: Ottawa . Centru adm. cafea. Uneşte Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană prin fluviuil Garonne . alimentară. ovăz. stat în Africa Centrală. de cacao. minereuri de fier. XVII.. în nord polară. km2. de petrol. textile.2 mil. între oraşele Toulouse şi S ète. Salerno . Importă produse chimice. Centru comercial (bumbac. Admis în ONU la 9 noi [ka´nal dy mi´di] canal navigabil în S Fran ei. Pomicultură. fontă. Relieful ării reprezintă un podiş întins. minereuri. cupru. alimentară (conserve de carne. Ad.: 2 m. Capitala: Yaoundé . hîrtie. de ciment. Popula ia: 16. orz. Viticultură. maşini şi utilaje industriale. sisal. Pacific şi Arctic. aluminiu. radiu. în partea de V a pen. km 2. Exportă produse petroliere. de podiş (E) şi de munte (V). Vegeta ie tropicală şi de savană (N). Benevento . Suprafa a: 9. Limbi oficiale: franceza. traversat de masivele muntoase Adamaoua în centru şi Camerun în SV (alt. mangan etc. [kam´pet¿e] oraş în S-E Mexicului. situat pe ărmul Golfului Guineii. molibden. Căi ferate: 71 104 km. Relief de cîmpie. Lungime: 241 km. Caserta . Campéche Campéche Canáda stat în America de Nord. stat în S-E Mexicului. metalurgică. Se cultivă orez. cuprinzînd şi insulele Arhipelagului Arctic Canadian. porumb. port la golful cu acelaşi nume. titan. produse din lemn. automobile. Denumit şi Languedoc . Culturi agricole: trestie de zahăr. Fondat de spanioli în 1540. Admis în ONU la 20 septem-brie 1960. gaze naturale. nave. chimică. 4070 m). la Marea Tireniană. cobalt. Republica Centrafricană.8 mil. autovehicule. aur.: Campeche . tutun. materii prime. Turism. Întreprinderi forestiere. uraniu. cartofi. manioc. sorg. A fost construit în sec. Parcuri na ionale. azbest. Canál du Midí .97 mil. Popula ia: 614 mii loc. Gabon. citrice. engleza. Include provinciile Avellino . nichel. sfeclă de zahăr. 152 mii loc. Pescuit. Popula ia: 31 mil. Ciad. Industrie a tutunului. Căi ferate: 1200 km. Planta ii de bananieri. aur. porumb. Climă continental-moderată.Camerún República ~. cărbuni. Exportă mijloace de transport. loc. Se produce o el. arahide. med. secară. Suprafa a: 13. Agricultură specializată în produc ia de cereale şi creşterea animalelor pentru carne şi lapte.a. loc. Suprafa a: 50. zahăr. Limbi oficiale: franceza. vînătoare. wolfram. lemn). textile. Suprafa a: 475.4 mii km2. tutun. Căi rutiere: 67 mii km. a energiei electrice. Industrie metalurgică. cauciuc natural. Expl. Pomicultură. loc. Creşterea animalelor. Se cultivă grîu. precum şi insulele Newfoundland.6 mil.

textilă. Nod de comunica ii. situată în S-E ării. Întreprinderi forestiere. poligrafie. Nod de comunica ii. la 125 km S-V de Chişinău. Sta ie de cale ferată. Muzeu regal. Este traversat de 7 poduri. Universitate. Pico de Teide . Pescuit. Muzeu al civiliza iei antice mediteranene. în conurba ie). Lă ime la bază: 70 m. Viticultură. 310 mii loc. la 100–120 km de ărmul Africii. Are 2 ecluze. azbest. Relief muntos cu cîmpii înguste pe litoral. care uneşte fluviul Dunăre şi Marea Neagră. porumb. Suprafa a: 641. Agricultură (grîu. 7 mii loc. XII–XIII). în conurba ie. Canárelor Canbérra [´kænb¬r¬] Curéntul ~. Este o comunitate autonomă a Spaniei. 35 mii loc. Reşedin a arhiepiscopului primat al bisericii anglicane. Fuerteventura. nichel.3 mii km2. Pescuit. XVI). loc.Canálul Dúnãre–Márea Neágrã Canáre canal navigabil în S-E României. pe ărmul Mării Mediterane. Industrii (materiale de construc ii. Centru al festivalurilor anuale cinematografice interna ionale. Salinitate sporită. Şantiere navale. loc. mangan. Centru adm.: Cape Town. Agigea. în conurba ie). km 2. Alt. provincie în S-V Republicii Africa de Sud. Rămăşi e de ziduri ale oraşului roman. fosforite.: 7 m.5 mii loc. a. Basarabi. regiune autonomă în N Spaniei. oraş în S-E Marii Britanii. Suprafa a: 5. Fondat în 1973. Tenerife ). tutun. alt. produse alimentare). Este denumită şi Capul Bunei Speran e. minereuri radioactive.1 mil.: 3718 m (vlc. max. vi ă de vie. Sta iune balneară şi turistică. Creşterea animalelor (ovine. la Cernavodă şi Agigea . Ad. citrice. Lungime: 400–600 km. Relief muntos (Cordilléra Cantabrica . Culturi: banane. cupru. bananieri. Reşedin ă a Parlamentului şi Guvernului din 1927. ananaşi). Expl. Industrie aeronautică. curent marin rece în largul coastelor de N-V ale Africii (Oceanul Atlantic). Centru adm. Cannes [kan] Cantávria Cantemír Cánterbury [´kænt¬b¬ri] Cape [keip] . în ins. Universitate. la golful Biscaya . oraş în Republica Moldova. de minereuri de fier. Pomicultură. Centru adm.6 mil.4 mil. tutun. cărbuni. Academie de ştiin e. 2648 m). Climă tropicală. max. (131 mii loc.2 km. Popula ia: 5. de minereuri de fier. Suprafa a: 7. oraş în S-E Fran ei (Provance). Catedrală celebră (sec. Centru turistic. arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic. cartofi. la E de Londra. Aeroport interna ional. Este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Angliei. în apropierea localită ii Cania . cu vitralii medievale engleze (sec. Oraş a cărei construc ie s-a început în 1913. Popula ia: 1. 73 mii loc. Creşterea animalelor. capitala federală a Australiei. diamante. Pod peste Prut. a uleiurilor eterice şi de esen e de flori. Include insulele Gran Canaria. XI–XV). Turism. Medgidia.4 mii km2. reşedin ă a raionului Cantemir. Porturi: Cernavodă. Biserică (sec.: Santander . Tenerife ş. situat pe rîul Tigheci. (295.: Las Palmas . caprine). Lungime: 64. A fost dat în folosin ă la 26 mai 1984. la suprafa ă: 110–140 m. Parcuri na ionale. Popula ia: 529 mii loc. citrice. Întreprinderi agroindustriale. siderurgică. Expl.

de huilă. loc. mărfuri de larg consum. al provinciei Cape. Popula ia: 418 mii loc. şlefuirea diamantelor) şi comercial (export de lînă. Se extrage sare. la 600 km V de Dakar. situat în Oceanul Atlantic. Centru industrial (vagoane de cale ferată. Relief muntos în principalele insule. Nod feroviar. Relief muntos (alt. tricotaje. cap în N Europei. 40. V. Meridianul acestui punct geografic desparte apele Oceanului Atlantic de cele ale Oceanului Indian. argint. XVI). Fondat în 1567. aur. situat la 155 km S-E de Capul Bunei Speran e . Vegeta ie: agave. Viticultură. a. în SUA. Observator astronomic. max. în conurba ie. Coordonate: 71°11´ lat. Nod de comunica ii. ctitorie a lui Mihai Viteazul (sec. Exportă zahăr. Centru industrial (montaj de automobile. anvelope. Grădină botanică. punctul cel mai de sud al continentului. textile. Turism. adesea secetoasă. sare. cauciuc. Nod de comunica ii. Suprafa a: 4 mii km2. lîngă coastele Africii. Importă maşini şi utilaje industriale. Parc na ional. fructe. sticlărie). Bază de lansare a rachetelor. XVIII). Casa lui Iancu Jianu (sec. produse alimentare. import de petrol ş. capitala legislativă a Republicii Africa de Sud. S şi la 18°30´ long. produse de panifica ie). Cape Canáveral [keip ka´navaral] Cape Town [´keiptaun] Cápri [´kapri] Cápul Ácelor Cápul Búnei Speránþe Cápul Nord Cápul Vérde Cápul Vérde Carácal oraş în România (jud. la 950 m alt.7 mii loc. formînd un district federal. Monte Solaro ). confec ii. mijloace de transport. insulă italiană în Marea Tireniană. Popula ia: 12. brînzeturi.2 mil. max. ciment. Floricultură. iar din ocean corali. produse farmaceutice. port la Oceanul Atlantic. Relief muntos (alt. cap în S Africii. produse petroliere. sateli ilor artificiali şi a navelor spa iale. în conurba ie. Carácas . Centru industrial (prelucrarea metalelor. 1. Olt). aloe. şantiere navale. Admis în ONU la 16 septembrie 1975. cereale. Culturi agricole: trestie de zahăr. la S de golful Napoli . Biserica domnească. încăl ăminte. 589 m. Pescuit. Climă tropicală. Planta ii de măslini şi citrice. stat în arhipelagul vulcanic Capul Verde . preparate din peşte. În anii 1963–1973 s-a numit Cape Kénnedy . cap situat pe coasta de E a peninsulei Florida . banane. Expl. N şi 17°33´ long. Două universită i. minereuri de fier. Centru de cercetări spa iale. Fondat în 1652. E. vf. centrul adm. N şi 25°48´ long. Regiune turistică şi climaterică. situat pe coasta Senegalului (Oceanul Atlantic). situat pe insula norvegiană Mageröy . [kar´akas] capitala Venezuelei. Capitala: Praia (pe insula Săo Tiago . Peşteri. Coordonate: 14 °45´ lat. diamante. oraş situat în N ării. tutun. E. aur. 532 m). material rulant. loc. manioc. cap în V Africii. Suprafa a: 10. În apropiere se află capul Almadies . Ini ial (1488) s-a numit Cabo Tormentoso (Capul Furtunilor ). Aeroport interna ional. Popula ia: 170 mii loc. Muzeu.5 mii loc. Turism. la N-E de peninsula Noua Sco ie . hîrtie. cap în S Africii. Universitate. bata i. Aeroport interna ional.: Sydney . Catedrală (1614). Limba oficială: portugheza.3 mii km2. Suprafa a: 10.92 mil. 3..Cape Bréton [keip´bretn] insulă canadiană în Oceanul Atlantic. situat la 34 °24´ lat. Căi rutiere: 2 250 km. bananieri. conserve din fructe şi legume. Oraş pr.).4 km2.

ridicat în 1926–1928 din ini iativa reginei Maria. porumb. Industrie extractivă (cărbune). Edine ). în conurba ie).: Klagenfurt . zinc. ovăz.5 mil. tutun). Castel (sec. Se mai numeşte şi Marea Antilelor .). Ruinele oraşului roman Tibiscum . Liliecilor ş. jude în S-V României. situată în mun ii Bucegi . At. a hîrtiei). Popovă . bere). în memoria eroilor căzu i în primul război mondial.78 mil km2. [´kaadif] oraş în S-V Marii Britanii ( ara Galilor).. Termocentrale. Monumente ale naturii: Cheile Caraşului . a bumbacului. lignit. azbest. Industria aluminiului. Monument de forma unei cruci (din o el. chimică. bumbac. Nod de comunica ii. Se extrag minereuri de fier. placaje. la grani a cu Serbia şi Muntenegru. Márea ~. secară. Viticultură. cabaline). America de Sud (la N) şi lan ul Insulelor Antile . Turism. Popula ia: 3. Suprafa a: 82.6 mil. a. Creşterea animalelor. hidrocentrale. port la Oceanul Atlantic (golful Bristol). doc. caprine. medie: 2491 m. land în S Austriei. Agricultură (cereale. 33 m înăl ime). generatoare pentru termocentrale. Popula ia: 542 mii loc. textilă.9 mii km 2. în 1585.: 2384 m. max. Aici a locuit scriitorul basarabean Constantin Stamati-Ciurea (1828–1890). Şantiere navale. alimentară (brînzeturi. max. Universitate. cărbune brun. dogărie etc. Agricultură (bumbac. Centru adm. stat în E SUA. peşterile Buhui . 34. apicultură. loc. Caraş-Severin). Industrie metalurgică. porcine. ad. Capitala: Columbia . Suprafa a: 139. Suprafa a: 2. Pomicultură. chimică (hîrtie). doc. cartofi).: mun. Capitala: Raleigh . sericicultură. Aeroport. alimentară. Situri tripoliene în peşterile din malurile stîncoase ale rîului Lopatnic . Turism. turbine. constructoare de maşini (macarale). constructoare de maşini (motoare. la confluen a Sebeşului cu Timişul .Caracuºénii Vechi comună în Republica Moldova (jud. cereale. Caraíbilor Caraimán Caransébeº Cáraº-Severín Cárdiff Caríntia Carolína de Nord Carolína de Sud . mare în Oceanul Atlantic. cupru. Întreprinderi forestiere. plumb. Suprafa a: 8503 km 2. Popula ia: 400 mii loc. chimică. Popula ia: 6. Alt. în 1290 ( Sebeş ). metalurgică. Industrie a lemnului (mobilă. constructoare de maşini. de materiale pentru construc ii. de prelucrare a lemnului. Sector zootehnic (bovine. At. Comarnic . Casamuzeu şi monumentul scriitorului. Climă temperat-continentală. Păduri. Parcuri na ionale. Culturi agricole: porumb. legume. soia. Centru adm. plumb. oraş în România (jud. Suprafa a: 9. grîu. huilă. Ad. mangan.: 7238 m. minereuri de fier. Relief predominant muntos. orz. Muzeul ării Galilor. culme muntoasă în România. Muzeu. Reşi a . între America Centrală (la V şi S). magneziu. grîu. macarale-turn). Sta iunea balneoclimaterică Băile Herculane . XI). Zăcăminte de huilă. zinc. Creşterea animalelor. loc. alimentară. Oraş cunoscut din epoca romană. Avicultură. pe stînga Dunării. bor. Sector zootehnic. stat în S-E SUA. Se cultivă tutun (primul loc în SUA).5 mii km 2.4 mii km 2. 300 mii loc (626 mii loc. Industrii (atomică.2 mii loc.

Parcuri na ionale. Rainier ). Turism. minereuri de fier. Acade-mie de arte. Fondat în 227 î. Alt. Popula ia: 8. Lungime: cca 1600 km.: 71 m. oraş în Maroc. bauxită. cărbuni. Centre industriale (metalurgie. în N-V insulei.5 mii loc. Agricultură (cereale. [´kars¬n ´siti] [karta´hena] oraş în V SUA. banane. între Azerbaidjan. Industrie siderurgică. Fostă colonie romană. în conurba ie. 2305 m. Hr. Ad. Extragerea şi prelucrarea marmurii. prezentîndu-se sub formă de arc. Nod de comunica ii. textilă. Uneşte cursul superior al fluviului Orinoco cu Rio Negro . Resurse naturale: petrol. fosforite. vf. România. cacao. culturi tehnice.: 1025 m. max. 176 mii loc. mangan. Numeroşi vulcani stinşi. Nivelul său este cu 27. alimentară (zahăr. fabrici. Carpa ii Centrali (alt. situat între peninsula Cape York (E) şi Arnhem (V). oraş în Italia centrală (Toscana). mercur. regiune în centrul Peninsulei Iberice (Spania). Ad. 564 mii loc. de confec ii. Polonia. max. Lucia. Carpa ii Sud-Estici (alt. Muzeu. Mún ii ~. Suprafa a: 376 km 2. max.9 mil. [port. oraş în N-V Columbiei. 2.Carpáþi sistem muntos european. Industrie alimentară. Pomicultură. XVI. conserve). Aeroport interna ional. Prelucrarea petrolului. în apropierea Mării Mediterane. electrotehnică. Ucraina. Carpentária Carrára cel mai mare golf din nordul Australiei. de mangan. Gerlachovka ). Agricultură dezvoltată (cereale. Industrie extractivă (minereuri argentifere). Pescuit. Lungime: 410 km. între Pirinei (N) şi Sierra Morena (S). vf. în conurba ie. mică. Climă continentală. în conurba ie. Pietrosu Rodnei ). construc ii de maşini. alimentară. [kasi´kjaare] rîu în S Venezuelei. a cimentului. Lungime: 600 km. capitala statului Nevada. Expl. Zăcăminte de petrol. medie: 184 m. 54 mii loc. situat la limita dintre Europa şi Asia. Márea ~. Turism. Dom (sec. Fondat în 1533. Pescuit. citrice. chimice. Export de zahăr. XII–XIV). argint. de esături. în conurba ie. Palat ducal (sec. Federa ia Rusă. cel mai mare lac sărat de pe glob. Industrie variată: siderurgică. port comercial şi militar la Marea Mediterană. aur. Şantiere navale.: ´kastris] capitala statului Sf. grafit.5 km2. textile. Are numeroase insule. Suprafa a: 138. Se împarte în trei grupe de mun i: Carpa ii NordVestici (alt. porumb. Ungaria. XVI). Fondat în 1851. Turkmenistan şi Iran. sfeclă de zahăr. sfeclă de zahăr). lînă. loc. port la Oceanul Atlantic. legume).: 4392 m (vf. pe teritoriile statelor Slovacia. cupru. de pielărie. port la Marea Caraibilor. 70 mii loc. sucuri. Creşterea bovinelor şi ovinelor. Turism. zinc. loc. 40. Viticultură. Ad. Se mai numeşte Canalul Casiquiare .9 m sub nivelul Oceanului Planetar.3 mil. Aeroport interna ional. Industrie chimică. max. chimică (hîrtie). de-a lungul ărmului Oceanului Pacific. Universitate (1824). grîu. Aeroport interna ional. Fondat în sec. şantiere navale. Şantiere navale. Export de petrol şi cafea. rom. 2663 m. Cárson Cíty Cartagéna Cartagéna [karta´heena] Casablánca Cascádelor Casiquiáre Cáspicã Castília Cástries . port la Oceanul Atlantic. oraş în S-E Spaniei (Murcia). Lungime: 1126 km. alimentare). forestiere. lan muntos în V SUA şi Canadei. XIII). 700–1000 m). max. Catedrală (sec. Export de cereale.

sector al defileului Dunării la trecerea prin Carpa i. oraş italian în E Siciliei. Suprafa a: 65 km2. Industria lemnului. produse chimice. Activitate bancară. În acest lac se varsă două rîuri. Centru industrial (construc ii de maşini agricole. Nod de comunica ii. lac cu apă dulce în Ucraina (reg. la 50 km S de Chişinău. Întreprinderi agroindustriale. Ştefan cel Mare a învins o numeroasă armată turcească. Elbrus ). 5. Pescuit. între localită ile Dubova şi Ogradena. rîu în Columbia. cacao. Catánia Catlabúg Cáuca Caucáz Cayénne Cáyman [´keim¬n] Cazáne Cãinár Cãinári . pielărie. Popula ia: 27 mii loc. Gura Căinarului (rn. lîngă lacul Catlabug. al provinciei cu acelaşi nume. Catedrală (sec. Zonă turistică. arhipelag britanic în Marea Caraibilor. Floreşti). Lungime: 113 km. Lungime: 1350 km. Izvoare minerale. alimentară. materiale de construc ie. Aici albia fluviului se îngustează. Suprafa a: 31. (552 mii loc. masiv muntos la hotarul de sud dintre Europa şi Asia. max. Casa-muzeu A. Aeroport interna ional. Azerbaidjan şi Armenia. Resurse de subsol: minereuri polimetalice. Odesa). la N-E de or.2 mil. Turism. prelucrarea petrolului şi a lemnului). Izvorăşte la S-V de localitatea Sauca (rn.2 mii loc. avînd pere i verticali stîncoşi. Oraş pr.Catalónia regiune autonomă în N-E Spaniei. Insulele ~. cărbune. Navigabil par ial (pe 600 km. Alpinism. cartofi. loc. Turism. port la Marea Ionică. Rezerva ie naturală. afluent pe stînga al fluviului Magdalena . Georgia (Gruzia). 365 mii loc. Descoperit de Cristofor Columb în 1503. Lă ime: 6 km. Nod feroviar. Arhanghel Mihail (sec. Popula ia: 6. XIII). în două sectoare). ciment. petrol. centrul adm. pe teritoriile statelor Rusia. Aeroport. Vegeta ie bogată. Suprafa a: 259 km2. Universitate (1434). Suprafa a: peste 500 mii km2. Ismail. Hr. Climă tropicală. Climă temperată (N) şi subtropicală (S). Lungime: 20 km. Cocotieri. centrul adm. Limbă de comunicare: catalana.: 5642 m (vf. lîngă com. Muzee. Turism. Biserica Sf. Industrie extractivă (cărbune. Vestigii romane. Ocni a). port la Oceanul Atlantic. Lungime: 9 km. în conurba ie). Produse alimentare. Agricultură (grîu.: George Town . vi ă de vie). oraş în Republica Moldova. Viteza apei: 5 m/s. Cayman Brac ). Matee-vici. În noiembrie 1485. Turism. Castel (sec. lîngă localitatea Suvorovo (anterior ŞecherliChitai): Catlabugul Mare şi Catlabugul Mic . format din trei insule ( Grand Caiman .: Barcelona . la poalele vulcanului Etna. Centru adm. rîu în Republica Moldova. Creşterea animalelor. afluent pe stînga al Răutului. Fondat de greci în 729 î. Pia ă agricolă. 42 mii loc. Lungime: 1500 km. XIX). Export de aur. între Marea Neagră şi Marea Caspică.9 mii km 2. Alt. materiale lemnoase. mangan. XI). al teritoriului Guyana Franceză. Little Cayman . plumb). [ka´jen] oraş pe insula cu acelaşi nume. Institut de vulcanologie. pe coastele Mării Mediterane.

mănăstire în România (jud. At. Vestigii romane. Lungime: 144 km. situat pe rîul Bîc. în N-V Carpa ilor Orientali. preparate din carne şi lapte.Cãlãráºi jude în S-E României. alimentară (zahăr. Peşteri. Şcoală de pictură (sec. În apropierea localită ii se află Mănăstirea Călărăşeuca (sec. Centru adm. afluent pe stînga al Dunării. Sta iune balneoclimaterică cu ape minerale. Muzeu de artă religioasă (icoane. înte cursul superior al Mureşului şi depresiunea Valea Dornei . ovine. Biserică din epoca lui Neagoe Basarab. doc. Industrie alimentară (zahăr. la grani a cu Bulgaria.: 2100 m ( vf.9 mii loc. Siderurgie. At. doc. situată la confluen a Neajlovului cu Cîlniştea . max. conac (sec. oraş în România (jud. XVII). Alt. Industrie alimentară. Treime (1888. Lungime: 37 km. Sf. floareasoarelui. ca sat în sec. Industrie metalurgică. Cãlãráºi Cãlãrãºéuca Cãldãruºáni Cãlimáni Cãlimãnéºti Cãlmãþúi Cãlugãréni Cãpãþînii . Vîlcea). constructoare de maşini (nave fluviale). Nedela ). Cãlãráºi municipiu în România. în 1432 (1433). Mún ii ~.: 2130 m (vf. pe stînga Dunării. XVII (Lichireşti ). izvorăşte din cîmpia Boianului. Zăcăminte: gaze naturale. Alt. manuscrise). 3000 loc. Mitro-fan (1853). Monument în memoria strălucitei victorii a lui Mihai Viteazul în 1595 asupra armatelor turceşti conduse de Sinan-Paşa. Creşterea animalelor (bovine. lactate). grîu. Picturi de N. cu acelaşi nume. zidită în anii 1520–1522. comună în România (jud. 6. Ilfov). caprine). l a S-V de Ploieşti. Mún ii ~. de tricotaje şi confec ii. XIX. Pietrosu ). Giurgiu). 21 mii loc. Suprafa a: 5074 km 2. Combinat de celuloză şi hîrtie. Lungime: 134 km. Grigorescu. la 50 km N-V de Chişinău. conserve. tablouri. Vestigii daco-romane. situat pe rîul Olt . Muzeu. argile. XIX). Un alt rîu Călmă ui . Izvorăşte la N de mun ii Buzău şi străbate Bărăganul Ialomi ei. oraş în Republica Moldova. 1992). Rezerva ie naturală. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de Matei Basarab în 1638 şi refăcută în sec. max. Izvoare carbogazoase. Hidrocentrală. Călăraşi . plante furajere. 78. Avicultură. în partea central-sudică a Carpa ilor Meridionali. Culturi agricole: porumb. În apropiere este situată mănăstirea Cozia . masiv muntos în România. de ciment. Alexandru Nevski (1885).: mun. Popula ia: 341 mii loc. XVIII–XIX). 9 mii loc. pe o insulă din mijlocul Oltului. reşedin ă a raionului Călăraşi. considerat o veche albie a Buzăului . Păduri de molid. de mobilă. Mănăstírea ~. comună în Republica Moldova (rn. Turism. Bisericile Sf. culme muntoasă în România. nisipuri. tutun.8 mii loc. de celuloză şi hîrtie. Biserică. Muzeu. reşedin ă a jud. Piscicultură. băuturi alcoolice). Urme de aşezări geto-dacice.Ocni a). rîu în România. secară. chimică. afluent pe stînga al Dunării. Sta ie de cale ferată. sfeclă de zahăr. cu bisericile Adormirea Maicii Domnului (1782) şi Sf. Turism.

în 1420. Centru adm. alimentară. Terenuri agricole. textilă. pe rîul Lunga . Popula ia: 1. At. Alt. Sf. Fresce murale (zugravi Radul. Întreprinderi de prelucrare a petrolului. Bisericile Sf.42 mil. Bisericile Sf.27 mil.. vi ă de vie. Suprafa a: 1 9. bumbac. de produse chimice şi alimentare. doc. Anastasie (1867). a materialelor de construc ii. Suprafa a: 781 km2. la Oceanul Atlantic. orez. ca aşezare rurală. Parc na ional. Lungime: 120 km. Chircăieşti (rn. oraş în Republica Moldova (UTA Găgăuză). şi reconstruită de Petru Rareş în 1545. Sta ie de cale ferată. Capitala: Groznîi . alimentară. tutun. Dispune de trei biserici: Adormirea Maicii Domnului . în 1816. port pe Volga . trestie de zahăr. doc. Universitate. oraş în Republica Moldova. Edificii din sec. situat pe rîul Botna. Export de copră. în N mun ilor Caucaz. loc. Culturi cerealiere. 24 mii loc. Dumitru (1911). capitala Republicii Ciuvaşe (din 1925). Sta ie de cale ferată. Suprafa a: 5. de cărbune. masiv muntos în România. manioc. Apar ine Greciei. Biserica Adormirea Maicii Domnului. în 1470. Toaca ). Parc na ional. nuci de cocos. Creşterea animalelor. Voicu). Turism. Ateliere meşteşugăreşti. Muzeu. republică autonomă în Federa ia Rusă. Agricultură (bumbac. Expl. Relief muntos vulcanic. Sf. Industrie uşoară. Gheorghe (1903). 22 mii loc.1 mii km2. înainte de 1470. la intrarea în golful Patras . la 130 km S de Chişinău. oraş în Federa ia Rusă. Ucraina). Alpinism. Teatre. Pomicultură. textilă. Pe acest loc a existat o aşezare medievală (Tiraspo ). Muzee. Industrie uşoară şi alimentară. Străşeni). Expl.). a Bistricioarei (la N) şi Bicazului (la S). Obiective turistice: cascada Duruitoarea .Cãpriána comună în Republica Moldova (rn. Planta ii de măslini. 444 mii loc.: Cebu (625 mii loc. Apostoli Petru şi Pavel (1870). Viticultură. Capitala: Fortaleza . Industrie alimentară. Pe teritoriul localită ii se află Mănăstirea Căpriana . Descoperită de Magellan în 1521. Administrată de SUA. loc. Căuşeni) şi se varsă în Cogîlnic la V de localitatea Ar iz (reg. între insulele Negros şi Bohol . Termocentrală.2 mil. cocos. max. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Culturi agricole: porumb. Suprafa a: 148 mii km 2. Sf. electrotehnică. de petrol şi gaze naturale. cabane. cafea. monument de arhitectură şi artă de cult medievală (sec. tutun. insulă în arhipelagul Filipine (grupul Visayan ). Popula ia: 2. Nicolae (1840). afluent pe stînga al Cogîlnicului . loc. [siar´a] stat în N-E Braziliei. Popula ia: 32 mii loc. At. copra. Împăra i Constantin şi Elena (1829). Popula ia: 6. doc.3 mii km2. Sf. la 83 km S-E de Chişinău. zahăr. XVII–XVIII). situat între văile Bistri ei (la E). XVII–XVIII. República Cecénă Icikéria/Cecéno-Inguşétia . Izvorăşte în apropierea com. Nod de comunica ii.: 1907 m (vf. Cãuºéni Ceadîr-Lúnga Ceága Ceahl´ãu Ceará Ceboksárî Cebú [seb´uu] Cecénia Cefalonía . cea mai mare dintre Insulele Ionice. sta iunea Durău . At. Stanciu. ridicată de Ştefan cel Mare. Odesa. Fondat în 1469. creată la 15 ianuarie 1934. reşedin ă a raionului Căuşeni. Industrie constructoare de maşini (tractoare). banane). în Carpa ii Orientali.

Slovacia şi Austria. textile. Lungime: 84 km. ovine. Păduri de foioase şi conifere. în peninsula Taimîr . stat în Europa Centrală. producătoare de energie electrică. mei. Limbi oficiale: franceza.5 mil. produse de sticlă şi por elan. diamante. E. Cenís Centrafricánã Cérna Cernavódã . XVIII). masiv muntos în Alpii Savoiei. Constan a). încăl ăminte.: 3378 m. Turism. savane. oraş în România (jud. Admis în ONU la 19 ianuarie 1993. care uneşte oraşele Modane (Fran a) şi Bardonécchia (Italia). la grani a franco-italiană. Se cultivă arahide. max. utilaje. hamei). mobilă. Numele antic: Axiopolis . creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. Complexe hidroener-getice. Suprafa a: 78. Vestigii preistorice. Prelucrarea lemnului. mijloace de transport. Capitala: Praga . produse de sticlă. materii prime şi confec ii. legumicultură. arbori de cafea. porumb. loc. produse chimice şi agroalimentare. În agricultură predomină produc ia de cereale (grîu. siderurgică. Descoperit de navigatorul polar rus Semion Ivanovici Celiuskin (1700–1764). Trece prin sta iunea balneoclimaterică Băile Herculane. caprine). Planta ii de bumbac.8 mii km2. Relief variat: mun i (în N şi V). Sudan. Republica Democrată Congo şi Republica Congo. tutun. Coordonate: 77°45´ lat. Creşterea animalelor (bovine. Căi rutiere: 55 912 km. [s¬´ni] Mont Cenís [mõs¬´ni]. Exportă maşini şi utilaje. Industrie puternic dezvoltată: extractivă. Importă maşini şi utilaje industriale. igname. Parcuri. o el. ovăz) şi de plante industriale (sfeclă de zahăr. podişuri (în V). Popula ia: 10. bumbac. situat între Camerun. N şi 104°20´ long. din perioada elenistică şi romană.26 mil. materiale de construc ii. la Orşova. secară. Poduri feroviare peste Dunăre.Céhia República ~. stat în centrul Africii. Alt. combustibili. max. Suprafa a: 623 mii km2. banane. Limba oficială: ceha. Este străbătut de tunelul de cale ferată Fréjus . Admis în ONU la 20 septembrie 1960. vanadiu. Căi rutiere: 40 mii km. República ~. lemn şi materiale din lemn. produse alimentare. Popula ia: 3. Polonia. rezerva ii naturale. constructoare de maşini. situat la confluen a Dunării cu Canalul Dunăre–Marea Neagră. port pe dreapta Dunării. lacuri de baraje. pomicultură. aur) şi de prelucrare a produselor agricole. laminate. produse chimice. între Germania. Geamie (sec. Centrală atomoelectrică. sangho. 1420 m). afluent pe stînga al Dunării. cîmpii (în centru). rîu în România. în lungime de 13 660 m. manioc. Căi ferate: 9441 km. Relief reprezentat de un podiş colinar ( Azande ) şi o regiune de mun i nu prea înal i în N (alt. fontă. Export de cafea. Industrie extractivă (diamante. orz. Celiúskin cap în N Asiei. loc. Importă materii prime industriale. porcine. porcine). Întreprinderi forestiere. Ciad. citrice. 21 mii loc. Climă subtropicală. Climă temperat-continentală. sorg. Sta iune polară. Capitala: Bangui . Func ionează din 1871. Păduri tropicale. Pescuit.

insulă în Oceanul Indian. 206. Nicolae (1815). Ilfov. Renumită reg. Mún ii ~. în conurba ie). A fost reintegrat României. trestie de zahăr. minereu de fier. Culturi cerealiere. aparataj electronic. Zonă agricolă şi de creştere a animalelor (bovine.6 mii km2. 97 mii loc. Cernica). Pomicultură. Urmele unei puternice cetă i medievale e in . forestiere. ilmenit. loc. Biserica Sf. oraş în N-V Africii. produse alimentare). oraş în Ucraina. Universitate. Pescuit. mănăstire în România. ciment. Iaşi. Castelul ducilor de Savoia (1232). Climă musonică. în conurba ie). întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Muzee. Ctitorie (1669–1672) a domnului Gheorghe Duca. port la Marea Mediterană. ovine). la S-E de India. Zăcăminte: cărbune. Catedrală. Centru industrial (prelucrarea metalelor şi lemnului. Muzeu de artă religioasă. Termocentrală. pe Prut. Industrie de prelucrare a lemnului. Muzee. Sta ie de cale ferată. Industrie siderurgică. vagoane. Alt. al reg. în lungul văii rîului Cerna . centrul adm. centrul adm.6 mii km2. Complex turistic. al regiunii cu acelaşi nume. Suprafa a: 65. Catedrală (sec. În 1986 popula ia oraşului a fost evacuată în urma avariei la unul dintre reactoarele centralei atomoelectrice. Capitala : Resistencia. Mănăstírea ~. produse chimice şi alimentare. Posesiune spaniolă. Restaurări în 1827–1834. Centru industrial (camioane. loc. mănăstire în România (jud. Şantiere navale. pietre pre ioase. constructoare de maşini. Muzee. a fost cedat Austriei. oraş în N-E Chinei. Bisericile Sf. XV–XVI). 263 mii loc. în conurba ie.Cernãúþi oraş în Ucraina. XVII). 2524 m). oraş în Ucraina. Construc ii de maşini. Creşterea animalelor. farmaceutice şi alimentare). (490 mii loc. situată în partea de S a mun. pe rîul Pripet . pe teritoriul căreia se află statul Sri Lanka. chimică. culme muntoasă în România. în 1408. instrumente muzicale. Colec ie de artă religioasă. Cérnei Cerníca Cernígov Cernóbîl Cetãþúia Ceúta [´qeuta] Ceylón Cháco [´t¿ako] Chambéry [¿¾be´i] Champágne Changchún [¿¾´pa¤] [t¿ahtsun] Charleroi [¿arl¬´rwa] . Popula ia: 838 mii loc. Muzee. doc. (5. Expl. loc. Relief de podiş şi mun i (alt. al provinciei Jilin. situate la 18 km de oraş. Mănăstírea ~.2 mii loc. Universitate. Turism. alimentară. max. Sf. provincie în N Argentinei. aparataj electrotehnic. oraş în S-E Fran ei (Savoia). orez. Popula ia: 17 mil. afluent al Dunării. provincie istorică în N-E Fran ei. bumbac). între 1700 şi 1928 m. At. 68 mii loc. la E de Lyon. 2 mil. alimentară. centrul adm. pe teritoriul Marocului. Zăcăminte de grafit. împreună cu Bucovina. chimică (hîrtie). com. În 1775. metalurgia aluminiului. Gheorghe (1831–1842). biserici (sec. IX–XIII). Sta ie de cale ferată. produse din lemn. tractoare.7 mil. situat pe rîul Desna . Apostoli a fost repictată în 1827–1834. textilă. oraş în S-V Belgiei. în V Carpa ilor Meridionali. 306 mii loc. viticolă (sec. Nod de comunica ii. ciment. la grani a cu Paraguay. textile. Universitate. Suprafa a: 99. Ctitorie a vornicului Cernica Ştirbei (1608). pe rîul Sambre . cu acelaşi nume. Agricultură (ceai.

port la lacul Michigan. în conurba ie. Institu ii financiar-bancare. cu vitralii şi sculpturi. produse chimice şi alimentare). produse chimice (mase plastice. prelucrarea petrolului. Monumente. (8. Fondat în 1670. la 1432 m alt. Muzeu de artă. Chihuáhua [t¿iw´aawa] . oraş în N SUA (Illinois). Universită i. construc ii de maşini (vagoane. aparataj electronic şi electrotehnic. port la Oceanul Atlantic. în conurba ie. 75 mii loc. 78 mii loc. produse alimentare. A fost capitala Chinei. chimică. Rafinării de petrol. bumbac. oraş în SUA.4 mil. la S-V de Paris. loc. Fondat în sec. rafinării de petrol. loc. alimentară (bere). confec ii. oraş în partea centralnordică a Fran ei (Orléanais). siderurgie. Important centru de comunica ii (9 aeroporturi). Catedrală gotică (sec. centrul adm. în conurba ie. produse alimentare). XV). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Industrie siderurgică. Muzee. hîrtie. 81 mii loc. zahăr. de prelucrare a lemnului. în conurba ie). constructoare de maşini agricole şi echipament electronic. 269 mii loc. îngrăşăminte) şi alimentare (conserve de carne). 3. Castel (sec. Muzeu. plumb). uraniu. textile. de pielărie. chimică. capitala statului Wyoming. XVIII). în conurba ie). Fondat în 1709. la S de Orléans. Centru industrial (şantiere navale. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. Pia ă mondială pentru grîu şi animale. prelucrarea orezului). XI–XIII). 420 mii loc. XII. centrul adm. la N-E de Beijing. XII – XVI). Universitate. 530 mii loc. Nod de comunica ii. Nod de comunica ii. sare). încăl ăminte. al provinciei Sichuan . pe rîul Indre . cărbune. (450 mii loc. Muzeu. (511 mii loc. hîrtie. Construc ii de avioane. Catedrală (sec. oraş în Germania (Saxonia). 62 mii loc. Universitate. Aeroport. Universitate. locomotive. Export de orez. Centru comercial (lemn. în conurba ie). forestieră. al statului Virginia de Vest. textilă.8 mil. construc-toare de maşini. a sticlei. capitala statului cu acelaşi nume. pe coasta Oceanului Pacific.Chárleston [t¿´aarlst¬n] Chárleston oraş în E SUA (Carolina de Sud). Institut de arte frumoase. biciclete. Industrie metalurgică.. 302 mii loc. motoare Diesel).6 mil. oraş în N-E Chinei. Nod de comunica ii. Centru comercial. Chártres [´¿artr] Châteauroux [´¿ató´ru] Chémnitz [´kemnits] Chengdú [t¿æh´duu] Cheyénne [¿a´jenn] Chicágo [¿¬´kaagou] Chicláyo [t¿i´klajo] oraş în N-V statului Perú. alimentară. Centru industrial (automobile. oraş în centrul Fran ei (Berry). oraş în partea de V a SUA. Poligrafie. chimică (îngrăşăminte). Turism. în conurba ie. Industrie siderurgică. Industrie extractivă (aur. oraş în N Mexicului. petrol. textile. loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. celuloză. aparataj electronic. mobilă. Industrie puternic dezvoltată: siderurgie. Pelerinaj. argint. 2. Biserică (sec.

viticultură.5 mii loc. pomi fructiferi. cartofi. ciment. Suprafa a: 9. cobalt. minereuri de fier. Alt. por elanuri). Capitala: Santiago . vi ă de vie. creşterea animalelor). Birmania. stibiu). pielărie. sfeclă de zahăr. Popula ia: 15. Bhutan. Marea Galbenă. Vegeta ie: păduri montane de foioase şi conifere. nichel. Port fluvial. plumb.Chíle [´t¿ile] República ~ . Viticultură (vinuri celebre). Chilia Nouă . Chilía Chillán [t¿i´jan] Chiloé [t¿ilo´e] Chimborázo Chína [t¿imbo´raso] oraş în partea centrală a statului Chile. hîrtie. zinc. gaolean. Centru industrial (prelucrarea lemnului. Coreea de Nord. textilă. maşini agricole. Industrie dezvoltată: energie electrică. minereuri de fier. floarea-soarelui. echipament electrotehnic şi electronic. argint. Limba oficială: spaniola. Muzeu. gaze naturale. măslini. 159 mii loc. învecinat cu Tadjikistan. Monumente de arhitectură grecească (veche şi medievală). cositor. Legumicultură. plumb. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. cu o depresiune închisă în centru şi pustiul Atacama în N. Întreprinderi agroindustriale. o el. Fondat în 1580. Urme ale unei cetă i medievale. trestie de zahăr. Odesa). lame). loc. Culturi agricole: grîu. Industrie extractivă (petrol. Pînă în 1812 apar inea Moldovei. Mongolia. Bogate resurse naturale: cărbune. hîrtie. Meşteşuguri (sticlă. fosfa i. Vietnam. anvelope. chimică (fosfa i naturali). vehicule). Importă mijloace de transport. Căi rutiere: 79 200 km. Licostomo . vinifica ie etc. citrice. cupru. celuloză. Climă deşertică (N). la V de coastele Americii de Sud. rom. porumb.6 mil. Bolivia şi Perú. aparataj electronic şi electrotehnic. esături de lînă şi bumbac. ciment. lîngă ărmul de V al Asiei Mici. 28. Cunoscut în evul mediu ca punct vamal la trecerea peste Dunăre. vulcan stins în Cordiliera Vestică (Anzii Ecuadorieni). a. Popula ia: 1 274 mil. orez. India. stibiu. porumb – locul 2 pe glob. porcine. Vestigii ale culturii egeene. Suprafa a: 8 mii km2. Pakistan. în S-V tropicală. Climă oceanică umedă. petrol. 1297 m).02 mil. Climă temperat-conti-nentală. Pescuit. Relief muntos. Industrie atomică şi aerospa ială. gaze naturale. Relief predominant muntos. Pescuit. ghe ari. Exportă minereuri. mangan. constructoare de maşini (tractoare. tutu insula grecească în Marea Egee. Marea Chinei de Est şi Marea Chinei de Sud. stat în S-V Americii de Sud. sare ş. Afghanistan. Relief muntos (alt. Zăpezi. cupru (locul I pe glob). Capitala: Beijing . Laos. Păduri de foioase şi conifere. situat pe malul stîng al Dunării (bra ul Chilia). oraş în Ucraina (reg. de esături şi covoare. Creşterea animalelor. Escaladat în 1880.: 6227 m. Kazahstan. alimentară. produse chimice. separată de continent prin golfurile Ancud şi Corcovado . bauxită. molibden. wolfram. loc. Kîrgîzstan. Căi ferate: 10 800 km.) şi agricol (pomicultură. ovine. caprine. stat în Asia Centrală şi Orientală. Creşterea animalelor (bovine. aur. nave. km 2. Relief muntos. cărbune. Popula ia: 150 mii loc. sare). bumbac. Industrie metalurgică (cupru. pe ărmul de E al Oceanului Pacific. grîu – locul I pe glob. insulă chiliană. República Populáră Chinéză . aur. încăl ăminte. crom. subtropicală (în centru) şi temperat-oceanică (S). centrul adm. Principalele culturi agricole: cereale (orez. fontă. Popula ia: 57 mii loc. Nod de comunica ii. al raionului cu acelaşi nume. de celuloză. Rusia. Nepal. Suprafa a: 850 km2. produse siderurgice. la N-E de Concepción. guano (locul I în lume). Limba oficială: chineza. Chíos [´çios] . specii de stepă şi de deltă. Denumirile vechi: genov. Suprafa a: 757 mii km 2. învecinat cu Argentina.

doc. textilă. hîrtie. a. produse chimice. 9. rutier).Chirghíj–Chitái Chiºin´ãu rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Cinci biserici. ca sat în 1429 ( Zahorna ). Ciad. XV–XIX. Chiþcáni Chomolúngma [t¿omo´lungma] vîrf muntos în Himalaia. prelucrarea petrolului. bibliotecă cu căr i şi manuscrise din sec. Industrie constructoare de maşini (pentru transport). Împăra i Constantin şi Elena (1777) ş. Industrie metalurgică şi constructoare de maşini. Lungime: 51 km. oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud). Nod de comunica ii. alimentară. la 240 m alt. Centru industrial: metalurgie. 520 mii loc. Hr. ciment. Fondat în 1850. Nod de comunica ii. Cucerit la 29 mai 1953 de neozeelandezul Edmund Hillary şi nepalezul Tenzing Norgay. Catedrale: Naşterea Domnului (1836). ca oraş în 1812. brînzeturi. bere. întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. Universitate. doc. Pescuit. coniacuri. Ghe ari şi zăpezi. seminar teologic. pe teritoriile statelor Nigeria. Denumit şi Everest . de esături (covoare). produse farmaceutice şi de parfumerie. Biblioteci. lac cu apă dulce în partea centrală a Africii Ecuatoriale. În apropierea localită ii se află Mănăstirea Chi cani . port la Marea Japoniei.5 mii loc. feroviar. comună în Republica Moldova (rn. şantiere navale. Principalul centru industrial şi cultural al republicii. Denumită şi Mănăstirea Noul Neam . Sf. Alt.: 8848 m. Nod de comunica ii. Universitate. max. mun. Aici se varsă rîurile Chari şi Logone . loc. ctitorie a ieromonahului Andronic Popovici (1864). Universită i. Chongjín [t¿h¬ngd…´in] Chrístchurch [´kraistt¿t¬t¿] Ciad . Şantiere navale.5 mil.6 m înăl ime). Muzee. aparataj electronic şi electrotehnic). Chittagóng [t¿it¬gong] oraş în Bangladesh. Camerun şi Niger.: 11 m. oraş în N-E Republicii Populare Democrate Coreene. max. Nod de comunica ii (aerian. I î. Teatre. 1. Izvorăşte la N de com. 750 mii loc. port la golful Bengal . Căuşeni). Suprafa a: variază între 10 şi 26 mii km2 (în dependen ă de precipita ii). şantiere navale. 322 mii loc. At. Tvardi a (rn. Ad. Clopotni ă (55. Cel mai înalt vîrf de munte de pe glob. situat pe rîul Bîc . ca tîrg de provincie în 1677. de materiale de construc ii. Sf. ca aşezare rurală în 1436. Mucenic Teodor Tiron (1858). lemnului. capitala Republicii Moldova. Academie de ştiin e. Taraclia) şi se varsă în lacul Chitai (reg. Export de iută şi ceai. tricotaje) şi alimentare (vinuri. Biserici: Naşterea Maicii Domnului (1757). Vestigii arheologice geto-dacice. Fondat în sec. tipografie. frigidere. port la Oceanul Pacific. Odesa). alimentară. Industrie constructoare de maşini (tractoare. maşini de spălat. At. construc ii de maşini. Aeroport interna ional. la grani a dintre Nepal şi China. dulciuri).

km 2. Suprafa a: 2. manioc. din estul Mării Mediterane. Suprafa a: 9521 km 2. Teatru. Ciardjóu Cicláde Cienfúegos Cimiºlía Cimként Cincinnáti Cípru .a. Pescuit. Thira ş. stat în insula cu acelaşi nume. Popula ia: 9. franceza. Vegeta ie: păduri de pin. construc ii de maşini. lînă). Centru industrial (siderurgie. maşini şi utilaje industriale. Niger. bumbac. staniu. din 1924 pînă în 1927 – Leninsk . de sare. chiparoşi. fructe. la N-E de Aşhabad. legume. 18 mii loc. Relief de mun i. Muzeu. textile (mătase. Institu ii de învă ămînt superior. Expl. Export de zahăr. de încăl ăminte. carne. Industrie uşoară (textile. turca. Republica Centrafricană şi Camerun. ciment. loc. oraş în Kazahstan. Importă mijloace de transport. financiar şi comercial. Căi rutiere: 9200 km. (2 mil. încăl ăminte. Întreprinderi de ciment. confec ii. citrice. Tínos. arahide. Întreprinderi ale industriei uşoare: chimice. 117 mii loc. Pînă în 1924 se numea Ceardjui . Expl. [sins¬´næti] oraş în SUA (Ohaio). Atestat în sec. metalelor. de podişuri şi cîmpii. Vegeta ie tropicală. stat în Africa Centrală. Sudan. ulei de arahide. Climă tropicală deşertică în N şi ecuatorială musonică în S. maşini şi utilaje industriale.1 mil. arhipelag grecesc în Marea Egee. alimen-tare (carne. cedru. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. caprine. de minereu de fier. lemnului. porumb. format din 211 insule ( Andros. Popula ia: 89 mii loc. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Industrie de prelucrare a petrolului. bumbac. Suprafa a: 1. de confec ii. citrice. Institut pedagogic. marmură. cereale. Exportă bumbac. bata i. [sjen´fuegos] oraş în partea centrală a Cubei. a materialelor de construc ii.). produse alimentare. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1865). oraş în Republica Moldova. mei. Relief muntos şi de cîmpie. Náxos. 497 mii loc. materiale de construc ii. textile. cartofi. mărfuri de larg consum. XII. Limbi oficiale: greaca. Muzee. combustibili.57 mii km2. combustibili. Viticultură şi vinifica ie. Căi ferate: 35 km. 170 mii loc. bauxită. loc. Creşterea animalelor (bovine. esături. Nod de comunica ii. Capitala: Nicosia . Limbi oficiale: araba. Mare centru industrial (prelucrarea plumbului. esături de bumbac. Popula ia: 781 mii loc. măslini. uraniu. Capitala: N’Djamena . Importă autovehicule. situat pe rîul Cogîlnic. igarete. produse din piele. Căi rutiere: 40 000 km. Industrie agroindustrială. Creşterea animalelor (ovine. caprine). în conurba ie). aeronautică. tutun). materii prime şi semifabricate. textile.Ciad República ~. tutun. la N de Taşkent. port la Marea Caraibilor. arahide. de savană şi de pustiuri. produse chimico-farmaceutice. reşedin ă a raionului Cimişlia. Nod feroviar. Viticultură. Fabrici de zahăr.284 mil. Pescuit. Nod de comunica ii (rutier. ovine. Muzee. Meşteşuguri. República ~. conserve). produse alimentare). conserve de peşte. Climă subtropicală (mediteraneană). pe rîul Amudaria . Măslini. Páros. oraş în Tadjikistan. feroviar). de zone ale deşertului Sahara . Libia. ulei de măsline. învecinat cu Nigeria. în conurba ie. Culturi agricole: bumbac. aparatură electrică. bauxită. Se cultivă orez. măsline. produse chimice şi alimentare). cămile). produse din piele. 400 mii loc. Exportă citrice. Viticultură. sorg. struguri. Creşterea animalelor. confec ii. Pescuit.

Suprafa a: 595 mii km2. Atestat în 1764 cu numele Angostura . afluent pe stînga al Ciulucului Mic . afluent pe stînga al Prutului. mobilă). port pe Rio Grande . rîu în Republica Moldova. Buzău (spre E) şi Doftana (spre V).55 mii km2. max. Mún ii Ciúcului . Industrie constructoare de maşini. lîngă Costeşti (rn. al regiunii Cita. Alt. Ocni a. Lacul se mai numeşte Peispi . Verejeni (rn. în conurba ie. Sărătenii Vechi (rn. afluent pe dreapta al Ciulucului Mare .6 m. centrul adm. rîul Trotuş (la E) şi valea Uzului (la S). Vegeta ie de tundră. max. Rezerva ii naturale. de prelucrare a lemnului. Nod de comunica ii. Acoperită cu ghe ari din octombrie pînă în mai. de minereu de fier. centrul adm. peninsulă în extremitatea N-E a Asiei. Rîşcani). prin strîmtoarea Bering. între Depresiunea Ciucului (la V). rîu în Republica Moldova. hornuri. Turism. lac pe teritoriul Estoniei şi Federa iei Ruse. Termoelectrocentrală. coloane. Turism. Lungime max.: 14. Teatre. Ad. turnuri. lîngă com. Institu ii de învă ămînt superior. Atestat în 1653. Făleşti). Muzee. Lă ime max. Izvorăşte din apropierea or.: 47 km. Suprafa a: 3. masiv muntos împădurit în grupa centrală a Carpa ilor Orientali. Industrie a lemnului (cherestea. Teleneşti). peninsula Ciukotsk şi peninsula Alaska. Climă polară. Creşterea renilor. Izvorăşte din apropierea comunelor Beleu i şi Comarovca (rn.). alimentară. rîu în Republica Moldova. Lungime: 62 km. Ad.: 1256 m. în S Siberiei. Lungime: 44 km. În S. Pescuit. rîu în Republica Moldova. oraş în N Mexicului (Chihuahua). Expl. a materialelor de construc ie. comunică cu Oceanul Pacific. mare în bazinul Oceanului Arctic. max. produse lactate şi de panifica ie etc. Mîndreşti (rn. Lungime: 57 km. max. înconjurată de marea Ciukotsk (la N) şi de marea Bering (la S). Suprafa a: 49 mii km2. În lac se varsă rîul Velikaia .: 1 954 m (vf. între insula Vranghel. Stînci izolate în formă de ciuperci uriaşe. de cărbune.Citá oraş în Federa ia Rusă. Făleşti). 260 mii loc. din el izvorăşte fluviul Narva . Teleneşti). Márea ~. Relief muntos. Industrie alimentară (spirt. de mobilă. 372 mii loc.: 1565 m (vf. din apropierea com. Ciucaş ). lîngă com. Pescuit. Făleşti ). cel mai estic punct al Asiei. situat între rîurile Teleajen. Naviga ie. Alt. 720 mii loc. port pe fluviul Orinoco . al statului Bolívar. feroviar). În N-E se află capul Dejnev. [sju´dad bo´lißar] oraş în N-E Venezuelei. masiv muntos în partea de S a Carpa ilor Orientali. Turism. Vînătoare. Expl. Izvorăşte din apropierea comunei Pietrosu (rn. Şoiu ). alimentară. Nod de comunica ii (rutier. Izvorăşte lîngă satul Ciuluc (rn.: 140 km. Ciuc Ciúcaº Ciud Ciudád Bolívar Ciudád Juárez [sju´dad ´hwares] Ciuhúr Ciukótsk Ciukótsk Ciulúcul Máre Ciulúcul Mic Ciulúcul de Míjloc . afluent pe dreapta al Răutului . Teleneşti). Lungime: 90 km.

At. cuprinzînd Cîmpia Franceză (în V).). lacuri sărate. cu interfluvii relativ plane. situat în depresiunea cu acelaşi nume. cîmpie în extremitatea de S a Republicii Moldova. înso ite de culmi şi dealuri cu altitudini de pînă la 200 m. de prelucrare a lemnului (mobilă. Zăcăminte de petrol. Vegeta ie de stepă şi silvostepă. Relief predominant plan. Naviga ie pe Volga şi Sura . porcine. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere (30% din suprafa ă). Tîrg din 1774. 23 mii loc. Climă continentală. între Prut (la V). Culturi cerealiere (grîu. municipiu în România (jud. de încăl ăminte. medie: 100 m. mun ii Altai (la S). între Piemontul Getic. Irtîş. în depresiunea cu acelaşi nume. sfeclă de zahăr. Subcarpa i şi Podişul Moldovei. hamei. Vegeta ie de tundră. Industrie constructoare de maşini (automobile. pe teritoriul Federa iei Ruse.8 mii loc. de încăl ăminte. pe cursul mijlociu al fluviului Volga . Sta iune climaterică.Ciuváºia República Ciuváşă . cuprinsă între cursurile inferioare ale Prutului (la V) şi Nistrului (la E) şi ărmul Mării Negre (la S). celuloză. km2. Popula ia: 1. hîrtie). cartofi. Climă excesiv-continentală. cîmpie în S Republicii Moldova. alimentară (lapte praf. Vegeta ie de stepă. cîmpie în Europa. Alt. a palatului domnesc (sec. Alt.35 mil. Cîmpia Germano-Poloneză şi Cîmpia Est-Europeană. Alt. XVII). dune de nisip. gaze naturale. Este străbătută de numeroase rîuri ( Obi. de cherestea. motoare). Argeş). situată între Prut şi Nistru (cursurile medio-inferioare) şi grani a de S cu Ucraina (reg.: 200–250 m. de ciment. Combinat de fibre şi fire sintetice. Cîmpía Bãlþilor Cîmpía Deluroásã de Sud a Basarábiei cîmpie în N Republicii Moldova. Odesa). fragmentat de văi şi vîlcele largi şi întinse. alimentară. completată de bogate planta ii de pomi fructiferi. ovăz. chimică. Cîmpía de Stépã a Bugeácului Cîmpía Europeánã Cîmpía Românã Cîmpía Sibériei de Vest Cîmpulúng Cîmpulúng Moldovenésc . oraş din 1806. care include şi S-V reg. Odesa (Ucraina). Creşterea animalelor (bovine. ovine. planta ii de vii şi livezi. Capitala: Ceboksarî . Relief de cîmpie joasă vălurată. Alt. orz). tutun. Suprafa a: 3 mil. Vegeta ie de stepă şi silvostepă. mare cîmpie în Asia Occidentală. fructe etc. cărbune. mun ii Ural (la V) şi Podişul Siberiei Centrale (la E). cuprinsă între marea Kara (la N). în regiunea oraşului Băl i. Filatură de bumbac. creată la 21 aprilie 1925. largi şi întinse. Podişul Nistrului (la E) şi Podişul Codrilor (la S). Muzee. Enisei ş. la poalele masivului Rarău . Suprafa a: 18. electrotehnică. produse de panifica ie). energetică. 44. Relief relativ plan. Cuprinde numeroase crovuri. Este principala zonă agricolă a României. cu văi şi vîlcele mai pu in adînci. fragmentat de văi largi şi întinse. Podişul Ciuhurului (la N). taiga şi stepă.: 50–300 m.3 mii km2. care se întinde de la Oceanul Atlantic pînă la mun ii Ural. a materialelor de construc ii (var). XIV). cîmpie în S României. Ruinele unei biserici romanice (sec. municipiu în România (jud. republică în componen a Federa iei Ruse. secară. cherestea). situată pe stînga Dunării. Industrie a lemnului (mobilă. Suceava). păsări). doc. loc. de blănuri. Pomicultură. în 1411.: 200–250 m. Reprezintă un complex de forme colinare. Industrie constructoare de maşini. pe cursul superior al rîului Moldova . textilă. Muzeu etnografic. a.

tutun. Pomicultură.65 mii km2. Aeroport interna ional. de coline şi podişuri cu depresiuni intramontane.2 km2. Rezina). de muzică). textile şi alimentare. electronică. Biserica Sf. Gherla. Suprafa a: 150 mii km2. în bazinul Someşului Mic (Transilva-nia). Industrii: construc ii de maşini. port la lacul Erie . Cimişlia . Menton. metalurgie feroasă. alimentare. Clădiri vechi (sec. Coahuíla [koa´wila] Coásta de Azúr stat în N-E Mexicului.a. Grădină botanică. Două academii. rutier). Izvorăşte din apropierea com. jude în N-V României. ciment. Centru adm. Zonă de munte. mobilă. în conurba ie). Vestigii arheologice. “General Motors“). Pescuit. blănărie. Popula ia: 744 mii loc. lîngă com. construc ii de maşini. prelucrarea metalelor. nisipuri. cărbune). Clípperton Cluj Cluj-Napóca municipiu. ghips. materiale de construc ii. Nod de comunica ii. Climă temperat-continentală. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. sfeclă de zahăr. material rulant. Ucraina). regiune păduroasă la S de Cernău i.2 km2. Întemeiat în 1796. Lungime: 50km. Descoperită de John Clipperton în sec XVIII. por iune a litoralului francez al Mării Mediterane. Suprafa a: 6. plante furajere. calcare. Sta iuni balneoclimaterice: Cannes. Odesa. centrul ad m. rîu în Republica Moldova. 507 mii loc. copră. construc ii de automobile (companiile “Ford“. Monaco. Sta iuni balneoclimaterice. produse chimice. Cocós Códrul Cosmínului Cogîlnic Cogîlnic . Universită i. situat la cca 1100 km S-V de ărmurile Indoneziei. Pe Cogîlnic sunt situate oraşele Hînceşti .Cléveland [´kliivl¬nd] oraş în SUA (Ohio). Popula ia: 625 mii loc. loc. electrotehnică. prelucrarea petrolului. Culturi agricole: porumb. textile. Monte Carlo. Culturi agricole: bumbac. gaze naturale. prelucrarea lemnului. Monumente. granit. Aici. Huedin. XIV–XV). Centru industrial: combinat de utilaj greu. grîu. cartofi. (2. Tatarbunar (reg. Hidrocentrale. Zăcăminte: minereu de fier. în 1497.: Turda. Cişmea (rn. Industrie extractivă (argint. Nelocuită. poligrafie. între oraşele Cassis şi Menton. Nisporeni) şi se varsă în lacul Cunduc. Turism. situat pe rîul Someşul Mic . Institut politehnic. a înfrînt armata polonă care invadase Moldova. încăl ăminte. sfeclă de zahăr. Bursuc (rn. Izvorăşte la V de comuna Pecişte (rn. Mihail (sec. Două academii (de arte. institute academice de cercetare. colegii. Administrată de Australia (din 1955). lîngă or. Popula ia: 2 mil. Nod de comunica ii. plumb. cărbune brun.8 mil. loc. Teatre. cuar . Creşterea animalelor. Oraşe pr. arhipelag în E Oceanului Indian. forestieră. Centru industrial: siderurgie. Nisa ş.: Saltillo . secară. 332 mii loc. material rulant (feroviar. Cîmpia Turzii. Descoperit de William Keeling în 1609. întreprinderi de pielărie. Lungime: 243 km. insulă coraligenă în E Oceanului Pacific. al jude ului Cluj. Centru adm. afluent al Răutului.: Cluj-Napoca. Aeroport (Someşeni ). XVI–XVIII). Culturi: nuci de cocos. Universită i. Basarabeasca . Muzee. farmaceutice. Orhei). Subordonată Polineziei Franceze. oastea moldovenească. condusă de Ştefan cel Mare. Lungime: cca 80 km. Suprafa a: 7. Suprafa a: 14.

în conurba ie). platină. Marea Caraibilor. Popula ia: 43 mil. minereuri de fier. sfeclă de zahăr. Muzee. Limba oficială: spaniola. construc ii navale. Centru industrial (echipament electronic. textile. Resurse naturale: cărbune. Panamá. argint. Monumente din epoca Renaşterii. mijloace de transport. prelucrarea petrolului şi a cauciucului. Suprafa a: 1140 km 2. Catedrală (sec XII–XVI). . Universitate. în conurba ie. Industrie forestieră. pe 320 km. loc. molibden. Suprafa a: 270 mii km2.: Denver . alimentară. metalurgică. chimică. cherestea). Întemeiat în 1517. Industrie extractivă (petrol. Muzee. Exportă petrol. Coímbra [´kw˜ibr¬] Colhída Colómbo [kol´õmbo] Colorádo [kal¬r´ædou] Colorádo Colorádo Colúmbia [k¬´lambi¬] fluviu în America de Nord. Pescuit. stat în N-V Americii de Sud. petrol. Lungime: 1 100 km. în Canada şi SUA. alimentare. Industrii: siderurgie. Capitala: Bogotá . Colúmbia [k¬´lambi¬] Colúmbia Colúmbus [k¬´lamb¬s] oraş în N-E SUA. ceai. Navigabil pe cursul inferior (450 km). Admis în ONU la 5 noiembrie 1945. copră. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Bahia Blanca ). fluviu în Argentina. situat pe fluviul Charente . de cacao. 475 mii loc. cupru. mase plastice. de ceramică. 149 mii loc. 1. Planta ii de arbori de cafea. XVI). Se cultivă orez. soia. aur. maşini şi utilaje industriale. Se varsă în Oceanul Pacific printrun estuar. loc. al statului Ohio. cartofi. alimentară. Palat episcopal (sec. 625 mii loc. (2 mil. cărbuni. în S-V insulei Ceylon . gaze naturale). Căi rutiere: 106200 km. Renumite băuturi alcoolice (coniac). oraş în E SUA. fosfa i) şi prelucrătoare (de petrol. Lungime: 2 740 km. alimentară. sare. trestie de zahăr. Locul spre care argonau ii au pornit în căutarea lînii de aur. Universită i. gaze naturale. Universitate (1537). Industrie extractivă (huilă. República ~. Muzeu. străbătînd Marele Canion . manioc. Aeroport interna ional. Relief muntos (în V şi N). de cîmpie (în E). poligrafică. în conurba ie. Lungime: 2 240 km. Brazilia. în conurba ie. porumb. Muzeu arheologic. loc. bumbac. Climă ecuatorială şi subtropicală. Centru adm. minereu de fier. chimică. Căi ferate: 3 400 km.Cognác [ko´¤ak] oraş în V Fran ei. port la Oceanul Indian. sticlărie).4 mil. creşterea animalelor. banane. cafea. stat în partea central-vestică a SUA. textile. de hîrtie. Export de cauciuc. Importă produse siderurgice. Creşterea animalelor pentru carne. cacao. inut legendar pe ărmul de E al Mării Negre. Agricultură: cartofi. 31 mii loc. Navigabil pe 228 km. centrul adm. tutun. Aeroport interna ional. aur. Institut de tehnologie. în S Caucazu-lui. de hîrtie. al statului Carolina de Sud. Hidrocentrale. vanadiu. centrul adm. în SUA şi Mexic. situat pe fluviul Mondego .50 mil. loc. chimică. Hidrocentrale. oraş în Portugalia central-vestică. Popula ia: 3. capitala administrativă a Republicii Sri Lanka. Turism. fluviu în America de Nord. cărbune. Venezuela. Se varsă în Oceanul Pacific (Golful Californiei). textilă. constructoare de vagoane şi automobile. electrotehnică. Întrerprinderi textile. Vegeta ie: păduri ecuatoriale (50% din suprafa a ării) şi de savană. alimentare. Manufacturi de ceramică şi sticlă (sec. întreprinderi de pielărie. Perú şi Ecuador. Navigabil în cursul inferior. XVIII). argint. situat între Oceanul Pacific.

băuturi răcoritoare. radiu. Export de minereuri de fier. mun i (în N-E. República Federálă Islámică a Comórelor . Nod de comunica ii (feroviar. fabricarea mătăsii. pajişti. km2. uraniu. port la Oceanul Atlantic. Relief: platouri vulcanice. Vegeta ie: păduri de palisandru. de cafea şi banane. cacao. staniu. Turism. Popula ia: 55. ciment. ceai. XVIII. tutun. esături. forestiere.2 mii km2. comoriana. ovine. Uganda. bumbac. Fondat în 1884. mijloace de transport. portocale. Expl. situat pe rîul Ialpug . E şi S-E). República Democrátă ~. biciclete. cărbune. araba. XIX). manioc. trestie de zahăr. Climă tropical-oceanică. XIV–XVI). 800 mii loc. pe locul unei aşezări mai vechi (sec. Exportă cupru. pneuri. situată pe insula Tumbo . la 105 km S de Chişinău.9 mii km2 (2. Vegeta ie: păduri tropicale (3/4 din teritoriu). stat insular în V Oceanului Indian (arhipelagul Comore ). Planta ii de bananieri. Se cultivă orez. Creşterea animalelor: bovine. argint.345 mil. aur. Capitala: Kinshasa . loc. Pescuit. uleiuri vegetale aromate. trestie de zahăr. cauciuc şi produse de cauciuc. Rwanda. Creşterea animalelor (bovine. Importă produse industriale (maşini. care după volumul de extrac ie asigură ării unul dintre primele locuri în lume. în conurba ie. păsări). 28 mii loc. caprine. utilaje. Relief variat: podişuri (în partea centrală). XV). situat între Republica Centrafricană. diamante. Cónakry Condríþa Cóngo localitate în Republica Moldova (mun. Industrie uşoară şi agroalimentară. textile şi de confec ii. [´konakri] capitala Republicii Guineea. Pe teritoriul ei se află Mănăstirea Condri a . manioc. orez. în 1657 (Condreşti ). Importă ech . ulei de palmier. Muzeu. Căi rutiere: 765 km. bata i. Atestat în sec. cafea. porcine. zahăr. Sudan. Tanzania. Limba oficială: franceza. cupru. 168 mii loc. Biserica Sf. alimentare (conserve de fructe şi peşte). porumb. petrol). condimente. abanoşi. doc. mangan. cîmpii aluviale (în N-V). palmieri. prelucrarea metalului şi lemnului. Burundi. Principalele produse agricole: cafea. conserve.24 mil. situat pe malul lacului Como. rutier). Suprafa a: 1. petrol brut. bauxită. după alte surse). Prelucrarea lemnului. At. stat în Africa Centrală. rom. Întreprinderi chimice. cobalt. alumină. Bogate şi variate resurse naturale (diamante. plumb. bata i. igarete. încăl ăminte. cobalt. manioc. ovine. arahide. Pescuit intensiv. mango. Zambia. caprine. plante aromatice (vanilie). la N-V de insula Madagascar . Universitate. în conurba ie. Construc ii de automobile. Admis în ONU la 12 noiembrie 1975. ridicată pe locul unui schit de lemn din sec. XVIII. cositor. Industrie producătoare de ciment. culmi şi piscuri muntoase. mangrove. Catedrală (sec. arbori de cafea şi cacao. Chişinău). parcuri na ionale. Popula ia: 676 mii loc. Capitala: Moroni . zinc. textile) şi alimentare. Aeroport interna ional. Biserici romane. minereuri de fier. Se mai cultivă: porumb. Limbi oficiale: franceza. ananaşi. Sta iune climaterică. mase plastice. Produse industriale: autoturisme.Cómo oraş în N Italiei (Lombardia). Comóre Comrát municipiu în Republica Moldova (UTA Găgăuză). Nicolae (încep. Climă ecuatorială umedă şi subecuatorială. sec. Suprafa a: 2. Angola şi Republica Populară Congo. nuci de cocos.

Cóngo

República ~, stat în Africa Centrală, situat între Gabon, Camerun, Republica Centrafricană, Republica Democratică Congo şi Angola. Suprafa a: 342 mii km2. Popula ia: 3 mil. loc. Capitala: Brazzaville. Limba oficială: franceza. Relief: zonă depresionară în bazinul rîului Congo, mărginită de podişuri întinse (alt. max. 1 040 m), şi de o cîmpie litorală umedă în S-V. Climă ecuatorială umedă. Păduri tropicale bogate în esen e pre ioase (70% din teritoriu). Resurse naturale: cupru, aur, argint, diamante, plumb, zinc, radiu, uraniu, wolfram, petrol, cărbune. Întreprinderi care produc îngrăşăminte chimice, ciment, textile, igarete. Culturi agricole: arbori de cafea şi cacao, palmieri de ulei, bananieri, arahide, trestie de zahăr, tutun, orz, porumb, manioc. Pomicultură, legumicultură, pescuit. Creşterea animalelor (caprine, ovine, bovine). Export de petrol şi produse petroliere, lemn şi produse de lemn, tutun, zahăr, citrice. Importă maşini şi utilaje industriale, automobile, produse alimentare. Căi ferate: 1 040

Connécticut Connécticut

[k¬´netik¬t]

fluviu în N-E SUA. Lungime: 650 km. Se varsă în Oceanul Atlantic (strîmtoarea Long Island ). Par ial navigabil (120 km). Hidrocentrale. stat în N-E SUA, la Oceanul Atlantic. Suprafa a: 13 mii km 2. Popula ia 3,5 mil. loc. Capitala: Hartford . Industrie constructoare de avioane, aparate de precizie, electrotehnică, chimică. Zonă agricolă: pomicultură, tutun, creşterea animalelor, avicultură. străvechi oraş pe coasta europeană a strîmtorii Bosfor , astăzi cartier ( Uskiidar “Scutari“) al or. Istanbul (Turcia). A fost întemeiat de împăratul roman Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii greceşti Byzantion , devenit în 330 capitala Imperiului Roman, apoi a imperiului Bizantin. Cucerit de turci în 1453, devine capitala Imperiului Otoman pînă în 1923, cu denumirea Istanbul . Aici au fost semnate numeroase tratate de pace. jude în S-E României, la grani a cu Bulgaria, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafa a: 7 070 km2. Popula ia: 759 mii loc. Reşedin ă: mun. Constan a . Relief predominant de podiş. Climă temperatcontinen-tală. Resurse naturale: minereu de fier, fosforite, caolin, cretă, calcare, nisipuri, ape minerale sulfuroase. Produse industriale: utilaje tehnologice, maşini agricole, ciment, prefabricate din beton, mobilă, textile, confec ii, tricotaje, uleiuri vegetale, conserve. Şantiere navale, rafinării de petrol. Agricultură: porumb, grâu, secară, plante furajere, sfeclă de zahăr, floa-rea-soarelui, legume; pomicultură, viticultură; creşterea animalelor. Institu ii de învă ămînt şi de cultură. Turism.

Constantinópol

Constánþa

Constánþa

municipiu în S-E României, centrul adm. al jud. Constan a, cel mai mare port maritim al ării la Marea Neagră. 360 mii loc. Aeroport interna ional. Centru industrial: construc ii şi repara ii de nave maritime, prelucrarea metalelor şi lemnului, fabricarea mobilei, celulozei şi hîrtiei, poligrafie, textile, confec ii, produse alimentare. Universitatea “Ovidiu“. Institute de marină (civilă şi militară). Teatre. Muzee. Vestigii arheologice. Monumente istorice. Oraşul a fost construit pe locul vechii colonii greceşti Tomis .

Constánþa

oraş în S Germaniei (Baden–Württemberg), situat pe malurile lacului cu acelaşi nume. 76 mii loc. Centru industrial: metalurgie, construc ii de maşini, echipament electronic, prelucrarea lemnului, produse chimice, textile şi alimentare. Universitate. Catedrală (sec. XI–XVI). Biserică gotică (sec. XV). Sta iune balneoclimaterică. Turism. [kuk] strîmtoare între Insula de Nord şi Insula de Sud a Noii Zeelande, unind Marea Tasman cu Oceanul Pacific. Lungime: 107 km. Lă ime: 22–91 km. Ad. max.: 97 m. A fost descoperită de J. Cook în 1770. capitala Danemarcii, situată pe insulele Seeland şi Amager , port la strîmtoarea Ø resund . 626 mii loc. (1,7 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Mare centru industrial: montaj de automobile, construc ii de nave, de echipament şi aparataj electrotehnic, de motoare; întreprinderi chimice, de mobilă şi hîrtie, alimentare. Academie de ştiin e. Universitate (1479). Muzee. Palate (sec. XVII). Catedrală neoclasică (1811–1829). Turism.

Cook

Copenhága (Cópenhaga)

Corálilor Cordiléri

Córdoba

Márea ~, mare a Oceanului Pacific, între coasta de N-E a Australiei şi Melanezia. Suprafa a: 4,1 mil. km2. Ad. medie: 2 394 m. Ad. max.: 9 174 m. Mún ii ~, cel mai lung lan muntos de pe glob (cca 18 000 km), situat în vestul Americii de Nord, de la Alaska pînă în Mexic, şi în America de Sud, din Venezuela pînă în ara de Foc. Alt. max.: 6 193 m (vf. McKinley , în America de Nord) şi 6959 m (vf. Aconcagua , în America de Sud). Cca 80 de vulcani activi. oraş în S Spaniei (Andaluzia), situat pe fluviul Guadalquivir . 311 mii loc. Nod de comunica ii. Industrii: expl. minereului de cupru, întreprinderi chimice, textile, alimentare. Vestigii romane. Fortifica ii maure. Moschee (sec. VIII–X). Muzee. República Populáră Democrátă Coreeánă , stat situat în partea de N a peninsulei Coreea, între China, Federa ia Rusă, Coreea de Sud, Marea Japoniei şi Marea Galbenă. Suprafa a: 120,5 mii km 2. Popula ia: 23,7 mil. loc. Capitala: Phenian . Limba oficială: coreeana. Relieful este format de masive muntoase şi regiuni de cîmpie litorală. Climă subtropicală musonică. Vegeta ie: păduri de conifere şi foioase (80% din teritoriu), păşuni alpine. Bogate resurse naturale: cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram, fosfa i, sare. Industrie energetică (hidrocenrale), siderurgică, constructoare de maşini, textilă, alimentară. Se produce o el, fontă, tractoare, aparataj electrotehnic, îngrăşăminte chimice, ciment, celuloză, hîrtie, conserve. Se cultivă orez, grîu, orz, porumb, soia, bumbac, tutun. Creşterea animalelor (bovine, porcine). Pescuit. Exportă minereuri, metale, produse agricole. Importă maşini şi utilaje industriale, combustibili, mijloace de transport. Căi ferate: 10 800 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991.

Coréea de Nord

Coréea de Sud

República Coréea , stat în estul Asiei, situat în partea de S a peninsulei Coreea , între Coreea de Nord, Marea Galbenă şi Marea Japoniei. Suprafa a: 99 mii km 2. Popula ia: 48,3 mil. loc. Capitala: Seul . Limba oficială: coreeana. Relief în cea mai mare parte muntos, cu cîmpii în lungul ărmului apusean. Clima temperat-continentală, cu caracter musonic şi tropical. Industrie dezvoltată: extractivă (cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram), siderurgică (fontă, o el, cupru rafinat, zinc), constructoare de maşini şi utilaje, automobile, nave, aparate electronice şi electrotehnice, producătoare de anvelope, hîrtie, ciment, produse chimice, textile, conserve de peşte. Culturi agricole principale: orez, grîu, ovăz, porumb, soia, bata i, tutun. Pomicultură. Sericicultură, pescuit. Creşterea animalelor. Exportă echipament industrial, mijloace de transport, aparate electronice, produse chimice, textile, alimentare. Importă materii prime, automobile, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 8500 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. insulă în Marea Ionică. Suprafa a: 593 km 2. Popula ia: cca 100 mii loc. Oraş pr.: Corfu (port). Relief muntos. Climă mediteraneană. Pescuit. Turism. Administrată de Grecia. renumit oraş din Grecia antică (sec. VII–VI î. Hr.). În prezent port în golful cu acelaşi nume. 30 mii loc. Rafinărie de petrol. Centru comercial (export de stafide, ulei de măsline). Relicve arheologice. Muzeu. Turism. peninsulă în S-V Marii Britanii, între Marea Mînecii şi canalul Bristol. Lungime: 150 km. Lă ime max.: 72 km. Relief muntos. Industrie extractivă (cositor, cupru, argint, zinc, plumb, mangan), prelucrătoare de materii prime. Creşterea vitelor. Pescuit. Turism. oraş în N-E Argentinei, centrul adm. al provinciei Corrientes, port pe fluviul Paraná . 270 mii loc. Aeroport interna ional. Centru industrial şi comercial (export de cereale). Universitate. Muzeu. Fondat în 1588. insulă în N Mării Mediterane. Suprafa a: 8,7 mii km 2. Popula ia: 252 mii loc. Relief muntos (alt. max. 2 710 m, vf. Monte Cinto ). Expl. de minereuri de fier, cupru, mercur, zinc, plumb, marmură. Planta ii de citrice, măslini. Viticultură. Turism. Creşterea animalelor (ovine, caprine). Administrată de Fran a. [kor´u¤a] oraş în N-V Spaniei (Galicia), port la Oceanul Atlantic. 245 mii loc. Industria aluminiului, de prelucrare a lemnului, tutunului şi peştelui, chimică, textilă, de hîrtie. Şantiere navale. Pescuit. comună în Republica Moldova (rn. Soroca). Expl. de calcare. Prelucrarea artistică a pietrei. At. doc. în 1509.

Córfu

Corínt

Córnwall

[´koonw¬l]

Corriéntes

Córsica

Corúña

Cosãúþi

Cósta Ríca

República ~, stat în America Centrală, între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor, învecinat cu Nicaragua (în N) şi Panamá (în S-E). Suprafa a: 51 mii km2. Popula ia: 3,9 mil. loc. Capitala: San José . Limba oficială: spaniola. Relief predominant muntos, cu un podiş intramontan şi cîmpii litorale. Climă tropicală cu precipita ii bogate pe litoralul Mării Caraibilor. Vegeta ie tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 45% din teritoriul ării. Industrie slab dezvoltată: mici întreprinderi de prelucrare a materiei extractive şi a produc iei agricole. Resurse naturale bogate (aur, argint, mangan, petrol, bauxită, ape geotermale), dar pu in exploatate. Planta ii de arbori de cafea, de cacao, bananieri, ananaşi, trestie de zahăr. Se mai cultivă orez, porumb, manioc. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit. Exportă cafea, banane, carne, lemn şi produse de lemn, textile. Importă maşini şi utilaje industriale, autovehicule, combustibili, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 950 km. Căi rutiere: 35 541 km. Admis în ONU la 3 noiembrie 1945. República ~ (Coásta de Fíldeş) , stat în Africa de Vest, la N-V de Golful Guineii, între Liberia, Guineea, Mali, Burkina Faso şi Ghana. Suprafa a: 322,5 mii km 2. Popula ia: 16,8 mil. loc. Capitala: Yamoussoukro (administrativă) şi Abidjan (legislativă). Relief de podiş înalt (la N) şi de cîmpie litorală (la S), culmi muntoase şi piscuri. Climă subtropicală umedă. Vegeta ie tropicală şi de savană. Expl. de petrol, diamante, aur, minereu de mangan. Rafinării de petrol, fabrici de cherestea, de ciment, textile, de produse alimentare. Se cultivă arbori de cafea, de cacao, banane, precum şi orez, porumb, mei, sorg, manioc, bata i. Ramuri economice tradi ionale: creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine), pescuitul, vînătoarea, meşteşugăritul. Exportă cafea, cacao, banane, petrol, produse petroliere, lemn şi produse de lemn, ulei de palmier. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili. Căi ferate: 660 km. Căi rutiere: 70 000 km. Limba oficială: franceza. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. [kot¾´te] peninsula în N-V Fran ei (Normandia), între golful Saint-Malo şi estuarul Senei (Marea Mînecii). Lungime: cca 100 km. Relief de coline. Climă oceanică. Creşterea animalelor (bovine, ovine, cabaline). comună în România (jud. Iaşi). 9 mii loc. Centru pomicol. Podgorii renumite (vinul “Cotnari“). Expl. de gresii. Sta ie de cale ferată. Cetate geto-dacică (sec. V–III î. Hr.). Pod de piatră (sec. XV). Biserici (sec. XV şi XVI). Beciuri ale caselor domneşti (sec. XV). At. doc. ca tîrg în 1448. [koto´nu] oraş în Benin, port la golful Guineea . 490 mii loc. în conurba ie. Mici întreprinderi mecanice, textile, de încăl ăminte, alimentare. Export de ulei de palmier şi bumbac. vulcan activ în Mun ii Anzi (Ecuador), unul dintre cei mai mari din lume. Alt.: 5 896 m. Parc na ional. oraş în E Germaniei (Brandenburg), pe rîul Spree . 130 mii loc. Nod de comunica ii. Centru industrial (siderurgie, echipament electric, covoare, postavuri, tricotaje, produse alimentare) şi comercial. Biserică (sec. XIV), castel (sec. XVIII). Muzeu. At. doc. în 1156.

Côte d'Ivoire

Cotentín

Cotnári

Cotonou

Cotopáxi Cóttbus

[kotop´ahhi] [´kotbus]

Covásna

jude în partea central-estică a României, în bazinul Oltului superior. Suprafa a: 3,7 mii km 2. Popula ia: 240 mii loc. Centru adm: mun. Sfîntul Gheorghe . Relief muntos şi de coline. Climă temperat-con-tinentală. Resurse naturale: lignit, minereu de fier, calcare, gresii, ape minerale. Industrie constructoare de maşini, agregate, motoare, echipament electric auto, piese pentru tractoare şi maşini agricole. Întreprinderi alimentare. Zonă agricolă: plante tehnice, cartofi, sfeclă de zahăr, grîu, secară; creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine); avicultură. Teatre. Muzee. Turism.

Covásna

oraş în România (jud. Covasna), la poalele mun ilor Vrancea . 14 mii loc. Întreprinderi de mobilă şi cherestea, de materiale de construc ii, de îmbuteliere a apelor minerale. Sta iune balneoclimaterică. Vestigii arheologice. Biserică (sec. XIII–XIV). At. doc. în 1567. [´kov¬ntri] oraş în Marea Britanie (Anglia). 295 mii loc. (648 mii loc., în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru industrial: construc ii de avioane, automobile, tractoare, motociclete, maşini unelte, aparataj electronic, optică; întreprinderi textile (mătase), alimentare. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice. Ruinele unei fortifica ii (sec. XIV). masiv muntos în S-V mun ilor Făgăraş , între rîurile Olt şi Topolog . Alt. max.: 1 668 m. Parc na ional. Mănăstírea ~ , mănăstire pe malul drept al Oltului. Ctitorie (1387 – 1388) a domnului Mircea cel Bătrîn. Mormîntul domnitorului. Monumente istorice. S-a mai numit şi Mănăstirea Nucet . oraş în Polonia, situat pe fluviul Vistula . 830 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Aeroport interna ional. Centru industrial: siderurgie, construc ii de maşini, materiale de construc ii, întreprindri textile, alimentare. Academie de ştiin e. Universitate. Catedrală (sec. XII–XIV). Biserica Notre-Dame (sec. XIII–XV). Observator astronomic (1792). municipiu în S României, situat pe rîul Jiu , centrul adm. al jud. Dolj. 303 mii loc. Sta ie de cale ferată. Aeroport. Centru industrial: construc ii de avioane, locomotive, tractoare, automobile, maşini agricole, aparataj electric, prelucrarea lemnului, întreprinderi textile, alimentare. Universitate. Teatru. Filarmonică. Clădiri vechi (sec. XVI – XVII). At. doc. în 1475. insulă în Marea Mediterană. Suprafa a: 8,3 km 2. Popula ia: 540 mii loc. Relief muntos (alt. max.: 2 456 m). Zăcăminte : minereuri de fier, mangan, azbest, ghips. Culturi agricole: grîu, porumb, citrice, măslini, tutun, legume. Viticultură. Creşterea animalelor. Vestigii arheologice. Turism. Administrată de Grecia. mare în bazinul Mării Egee, cuprinsă între arhipelagul Ciclade, Pelopones şi insula Creta . oraş în Republica Moldova (mun. Chişinău). Centru de vinifica ie, depozit de vinuri (construit în subteranele fostelor mine de calcare), expozi ii de vinuri clasice şi spumante (şampanie “Cricova“). At. doc. ca aşezare rurală în 1431.

Cóventry

Cózia Cózia

Cracóvia

Craióva

Créta

Créta Crícova

Briceni). Ungaria. Serbia şi Muntenegru.Hr. Se cresc bovine. în 1607. Crişul Negru (144 km). Aeroport. situat în N-V Peninsulei Balcanice. Suprafa a: 56.Criméea peninsulă în S Ucrainei. a citricelor şi măslinilor. maşini şi echipament de transport. Roman Koš ) şi de platou în interior. bauxită. format prin unirea celor trei Crişuri: Crişul Repede (148 km). pomicultură. produse alimentare. specii ierboase de cîmpie. Climă temperat-continentală (în N) şi mediteraneană (în S). Peştera “Emil Racovi ă“. comună în Republica Moldova (rn. 11 mii loc. Hr. porcine. minereu de fier. loc. mărfuri de larg consum. Eupatoria. VII î. Mici întreprinderi agroindustriale.. oraş în Republica Moldova. Relief muntos în lungul litoralului (alt. la S de Londra. alimentare. instrumente şi aparatură pentru cercetările ştiin ifice. Popula ia: 4. At. Exportă produse industriale. loc.5 mii km2. scăldată de apele Mării Negre. Pescuit. la 43 km N-E de Chişinău. 1545 m. combustibili. apoi de turci (1475). Căi ferate: 2 700 km. 322 mii loc. în 1520. sare marină). textile. Importă materii prime. Pomicultură. Căi rutiere: 26 930 km. gaze naturale. Popula ia: 2.). una dintre cele mai mari de pe teritoriul Basarabiei. la S de Luanda. Muzeu. Industrie extractivă (cărbune. Pescuit. max. reşedin ă a raionului Criuleni. Se varsă în Oceanul Atlantic. a sfeclei de zahăr şi florii-soarelui. Cucerită de tătari (1430). Suprafa a: 27 mii km 2. viticultură. Navigabil pe cursul inferior (258 km). Crişul Alb (238 km). situat pe malul drept al Nistrului. Admis în ONU la 22 mai 1992. construc-toare de maşini. Minereu de fier. de prelucrare a lemnului. tutun.5 mil. Colonizată de greci (sec. Turism. doc. Industrie metalurgică. doc. Aluşta . Cróydon [´kroidn] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia). stat în Europa.). Floricultură. Bosnia şi Her egovina. Sta iuni balneoclimaterice: Ialta. echipament electric. Cereale. República ~. grîu). petrol. At. chimice. Cuánza (Kwanza) . Ataşată Ucrainei în 1954. aparataj electrotehnic). Criº Criuléni Críva Croáþia rîu în România. fluviu în partea centrală a Angolei. Ramuri agricole principale: cultivarea cerealelor (porumb. de produse petroliere. afluent pe stînga al Tisei . Hidrocentrale. Viticultură. Lungime: 960 km. Nod de comunica ii. Anexată la Imperiul Rus în 1783. Mai este denumită Chersonesul Tauric şi Taurida . Marea Adriatică. între Slovenia. Vegeta ie: păduri de foioase (30% din teritoriu). Protectorat roman (631 î.7 mil. Capitala: Zagreb . Relief predominant muntos. vf. Pod peste Nistru. constructoare de maşini (nave.

Se varsă în Oceanul Atlantic. Hidrocentrală. Vegeta ie tropicală montană şi de savană. izvoarele lui fiind situate la alt. 388.18 mil. Ucraina) şi se varsă în Turunciuc . Lungime: cca 123 km. Importă mijloace de transport. întreprinderi ale materialelor de construc ii. oraş în S-V Braziliei. centrul adm. Universitate. Ocni a). Iaşi). manioc. la grani a cu Angola. fluviu în Namibia. cupru. Cubángo (Okavango) Cubólta Cuciurgán Cucuténi Cuhuréºtii de Sus Cuiabá Cúla Cunéne (Kunene) . Biserica Sf. afluent pe stînga al Nistrului . Navigabil pe cursul inferior. citrice. combustibili. anvelope. Lungime: 66 km. argint. Hr. a fost descoperit un tezaur de obiecte şi 600 de monede de argint din sec. porcine). Condi ii favorabile culturilor agricole (trestie de zahăr. Praguri. Odesa. Popula ia: 11. cascade. Industrie dezvoltată: extractivă (minereuri de fier. igarete. XV. Centru minier (aur. Şciusev). Aici. Izvorăşte de sub dealul Măgura (alt. Floreşti). IV–III î. Floreşti). Izvorăşte din apropierea localită ii Marianovka (reg. între care şi o monedă moldovenească emisă de Alexandru cel Bun. Formează grani a cu Namibia. Suprafa a: 111 mii km 2. renumită prin vestigiile arheologice din perioada neolitică (milen. cupru. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole.8 m). Climă tropicală cu precipita ii abundente. de 132 m (rn. Lungime: cca 100 km. Se pierde în deşertul Kalahari . lîngă această localitate. Produce energie electrică. Praguri. Hr. bra al Nistrului . bata i) şi creşterea animalelor (bovine. 402 mii loc.) – Cultura Cucuteni – răspîndită în Moldova (inclusiv Basarabia). constructoare de maşini (autovehicule. limitată în S-E de masivul muntos Sierra Maestra (alt. Lungime: 1600 km. comună în Republica Moldova (rn. Căi rutiere: 46 555 km. afluent pe stînga al Răutului. diamante). Exportă produse petroliere. ciment. într-un mormînt preistoric. alcool. Putineşti (rn. utilaje şi aparataj electrotehnic). Făleşti). Izvorăşte din apropierea com. bunuri de larg consum. al statului Mato Crosso. 2000–2560 m). bauxită). Treime (1913–1914. zahăr brut.). comună în România (jud. Capitala: Havana . în N-E Munteniei şi SE Transilvaniei. îngrăşăminte chimice. argint. rîu în Africa central-sudică. IV î. mango. arbori de cafea. în 1437. XVII–XVIII). Căi ferate: 4 881 km. de prelucrare a lemnului. Nezavertailovca. cobalt. bananieri.Cúba República ~. situat pe insula cu acelaşi nume şi în numeroase insule mai mici din Arhipelagul Antilelor Mari. lîngă com. s-a găsit un tezaur de aur traco-getic (sec. produse alimentare. arhitect A. mangan crom. În 1957. Limba oficială: spaniola. rîu în Republica Moldova. Lipnic (rn. siderurgică. minereuri de nichel. Aeroport. rîu în Republica Moldova. orez. porumb. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. loc. Casele familiei Cantacuzino (sec. lîngă com. At. afluent pe dreapta al Răutului . cascade. tutun. textile. Pescuit intensiv. stat în America Centrală. doc. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Relief de cîmpie joasă. esături. conserve. wolfram. nichel.

însuşind limba latină şi civiliza ia romană. XVII). de mobilă. Suprafa a: 50. Curtea Argeş (1330) şi Curtea de Argeş (1510). pentru a-şi fortifica pozi iile la Dunăre. al statului Paraná. Oraş pr. Hr. Biserici (sec. Capitala: Mahacikala . chimice. ctitorie a domnului Neagoe Basarab. Creşterea animalelor (bovine. Dácia teritoriul populat în antichitate de geto-daci. 37 mii loc. În timpul lui Decebal (87–106). Sub stăpînirea Imperiului Roman popula ia autohtonă s-a romanizat. alimentare) şi comercial (export de produse ale industriei uşoare).: Wilemstad .). Hr. în Mun ii Anzi. vestită prin legenda “Meşterul Manole“. Ge ii sînt men iona i încă de Herodot cu prilejul conflictului lor cu regele persan Darius I (514 î. Turism. Centru industrial (produse textile. în 1499. complex monastic (sec. Industrii (mobilă. Popula ia: 154 mii loc. At. de ciment. dar în urma războaielor din 101–102 şi 105–106 sunt înfrîn i. Muzeu. Centru industrial (întreprinderi mecanice. aparataj electric. în conurba ie. de celuloză şi hîrtie. 257 mii loc. porumb. Forma iuni de triburi geto-dacice opune rezisten ă armatelor lui Alexandru cel Mare (335 î. Popula ia: 1. sisal. Orhei. Culturi agricole: trestie de zahăr. Fondat în 1654.: 1 849 m.. Dumitru (1775).3 mii km2. sub conducerea lui Burebista. situat pe rîul Argeş . Industrie extractivă (petrol. Expl. situată în N mun ilor Caucaz. la 3 650 m alt. portocale. Aeroport interna ional. Argeş).) Mănăstirea Curchi. XVIII). Mănăstirea Curtea de Argeş . Relief cu aspect colinar. Viticultură. biserica Naşterea Maicii Domnului (1808–1810).). legume. . 1. a păstrat legăturile econo Daghestán República ~.9 mil. Nod de comunica ii (feroviar. centrul adm. cel mai înalt din Carpa ii Occidentali. arahide. Biserica Domnească (1352). forestieră. Alt. doc. Rafinării de petrol (importat). XIII–XVIII). iar regatul Dacia este transformat într-o provincie romană. Mănăstirea La Merced (sec. pe teritoriul Daciei. textile. În sec I î. ciment. sub presiunea triburilor barbare. Hr. Pe teritoriul acestei localită i: biserica Sf. plante tehnice). Culturi agricole (cereale. aerian). chimică. alimentară. armata şi administra ia romană părăsesc Dacia.Curaçaó [küra´sou] insulă în arhipelagul Antilelor Mici. Nod de comunica ii. ovine). loc. Pomicultură. republică autonomă în Federa ia Rusă. II î. Sarmizegetusa. oraş în România (jud.).). Catedrală (sec. îi învinge pe macedonenii conduşi de regele Lisimah (300–292 î. Universitate (1597). în Marea Caraibilor. XVI–XVII). ge ii şi dacii ob in unele victorii asupra armatelor romane. Două universită i. gaze naturale). ia fiin ă primul stat centralizat al geto-dacilor. Suprafa a: 472 km2. care corespunde aproximativ teritoriului locuit apoi de români. vîrf în mun ii Bihor . At. alimentare). capitala statului dac. Hr. Temple. agricol şi comercial. cherestea. biserică din 1512–1517.Hr. În 271. de fosforite. luptă împotriva bastarnilor (sec. obiecte din ceramică şi por elan).4 mil. doc. devine centrul provinciei Dacia Romana . loc. rămasă în locurile de baştină. Administrată de Olanda. oraş în S-E Braziliei. sorg. localitate în Republica Moldova (rn. constructoare de maşini. Popula ia daco-romană. Reşedin ă domnească pe vremea lui Basarab I (1310–1352). Curchi Curcub´ãta Máre Curitíba Cúrtea de Árgeº Cúzco (Cusco) [´kusko] oraş în Perú.

chimică. de încăl ăminte. 1 mil. Industrie textilă (bumbac). loc. Industrie constructoare de maşini (avioane. 1. alimentare. Turism. Terminal al conductelor de petrol. ulei). XIV). Au fost descrise de navigatorul englez William D. Centru comercial şi de transport. loc. în conurba ie. situată la poalele mun ilor Antiliban . textilă. Dállas Dalmáþia Damanhûr Damásc Damiétta Dammám Dámpier [´dæmpj¬] . port la Oceanul Atlantic. a fost asasinat J. oraş în N Arabiei Saudite.7 mil. de ciment. Universitate. pe rîul Barada .08 mil. Aici.F. la N-E de coastele Australiei. Suprafa a: 544 km 2. Creşterea animalelor (ovine). produse farmaceutice. situată pe peninsula Capul Verde . Institutul Africii Negre. Resurse naturale: bauxită. de formă alungită ( ărm dalmatic). Universitate. automobile. Viticultură. în lungime de 1400 km. maşini agricole). marmură.Dakár capitala Senegalului. 1900 m). port în Golful Persic . Suprafa a: 5 mii km2. Planta ii de măslini şi citrice. Turism. Acvariu. de prelucrare a pielei. electronică. Muzee. Monumente arhitectonice. a lemnului. alimentară. în Croa ia şi Serbia şi Muntenegru. 122 mii loc. Moschee (sec. esături. Punct de tranzit interna ional. obiecte din aur şi argint). de petrol. oraş în Egipt. a tutunului. Industrii (chimică. hîrtie. Pescuit. 215 mii loc. sticlă. Industria bumbacului şi mătăsii. 600 mii loc. Ad ~. loc. Întreprinderi textile. produse chimice). loc. alimentară (conserve de peşte). capitala Siriei. la 22 noiembrie 1963. Monumente istorice. cu lungimea de 120 km şi lă imea de 25 km. Expl. Dampier (1652–1715). bitum. Centru industrial (ciment. preşedintele SUA. Muzeu. între insulele Umboi şi Noua Britanie . În acest oraş. Universitate. în conurba ie. [´dael¬s] oraş în S SUA (Texas). aparatură telefonică). Pescuit. Muzee. se află strîmtoarea Dampier . Planetariu. situat în Delta Nilului . Kenedy. arhipelag din 20 de insule în Oceanul Indian. avînd în apropiere numeroase insule. Centru industrial (televizoare. este foarte crestat. Relief muntos (alt. în conurba ie). Nod de comunica ii. [da´mjeta] oraş în N Egiptului. utilaj petrolier. alimentară). cărbuni. Artizanat. Universitate. alimentară (orez. port în Delta Nilului . 1. max. (4. sticlă. Mare pia ă a bumbacului. ărmul Dalma iei. Artizanat (covoare.6 mil. Centru financiar-ban-car. Şantiere navale. regiune istorică pe litoralul estic al Mării Adriatice.

173 m). Izvorăşte din podişul Valdai . 86 mii loc. fluviu în Belarus şi Letonia. Dárlington [´daaliht¬n] Dármstadt [´darm¿tat] Dárwin [´daawin] Dáugava (Dvína de Vest) . între depresiunea lacului Ciad şi Nilul Alb . conserve de carne. Grădină botanică. Recoltarea perlelor. Zăcăminte de plumb şi antimoniu. produse alimentare. în conurba ie).: 3088 m. doc. strîmtoare între insulele Groenlanda şi Islanda . maşini agricole. Nod de comunica ii. Numele vechi: Port Darwin. Aici se varsă fluviul Atrato .: 153 m. Turism. 138 mii loc. Centru industrial şi comercial. Limba oficială: daneza. sticlă. mobilă. Denumit pe cursul superior Macintyre sau Barwon . în S istmului Panama .: 227 m. încăl ăminte. (316 mii loc. chimică (îngrăşăminte. Lungime: 165 km. XVI). sisal. mase plastice). rutier). golf în Marea Caraibilor. construc ii navale). Industrie dezvoltată: constructoare de maşini (motoare. At. oraş în S-V Germaniei (Hessen). Suprafa a: 43 mii km2. XVIII). cafea. Este folosit în iriga ie. Şantiere navale.: 70–200 m. oraş în Marea Britanie (Anglia). Căi rutiere: 71 mii km. constructoare de maşini (locomotive). textilă. accidentată în urma glacia iei cuaternare. textilă. În N şi N-E se desparte de Peninsula Scandinavică prin strîmtorile Skagerrak . max. Oraş din 1330. Institut politehnic. Lă imea min. extractivă (petrol. max. Ad. Uneşte Marea Marmara cu Marea Egee. secară. Popula ia: 5. Export de copră. XI. Industrie constructoare de maşini. Danemárca Dardanéle (Hellespont) Dar es-Salaam Darfúr Darién Dárling [´daalih] regiune muntoasă în V Sudanului. Muzeu. XII). max. loc. 2 mil. centrul adm. feroviar. port la Marea Timor. Exportă maşini şi echipament pentru transport. Muzee. textile. Admis în ONU la 24 octombrie Strîmtoárea Danemárcii . Climă temperat-oceanică. rîu în S-E Australiei.9 mii km. Lungime: 120.: 287 km.3–18.Danemárca Regátul ~. străbătută de numeroase rîuri (Stora. oraş în N Australiei. Gudena. alimentară. chimico-farmaceu-tică. maritim. max. alimentară. plante decorative. Kattegat şi Øresund .5 km. Între Darlington şi Stockton a fost construită prima cale ferată din lume (1823). ovăz). Agricultură intensivă. bumbac. Se mai cultivă cartofi. în sec. mobilă. vopsele). bazată pe creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. Omme ). în conurba ie. Biserică (sec.3 mil. Palat (sec. silvicultură. Universitate. 79 mii loc. cultivarea cerealelor (orz. Alt. Ad. sfeclă de zahăr. afluent pe dreapta al fluviului Murray . Terminal petrolier.5 km. Arhipelagul Danez. Pescuit. pe peninsula Iutlanda . aparate electrice. flori. Primărie (sec. Căi ferate: 2. Fabrici de tutun. Ad. Par ial navigabil. Lungime: 2740 km. Aeroport interna ional. Relief de cîmpie joasă (alt. gaze naturale). trece prin Riga şi se varsă printr-o deltă în Marea Baltică. Lungime: 1020 km. produse chimice (lacuri. Este cuprins între Marea Nordului şi Marea Baltică. Capitala: Copenhaga . poligrafică. îmbrăcăminte. combustibili. ciment. Pescuit. strîmtoare între peninsula Balcanică şi Asia Mică. porcine). Uneşte Oceanul Arctic cu Oceanul Atlantic. loc. Nod de comunica ii (aerian. Industrie a lemnului şi a cărnii. stat în Europa de V. Se învecinează cu Germania. Seacă pe timp secetos. insula Bornholm şi par ial în Insulele Frisce de Nord . Lă ime: 1. Turism. Importă materii prime industriale. oraş în E Tanzaniei. port la Oceanul Indian. al Teritoriului de Nord. Industrie siderurgică. electrotehnică.

cacao. Ad. textilă. XIII). Universitate. oraş în România (jud. Expl. Hidrocentrală. Şantiere navale. podiş în zona interioară a peninsulei Hindustan. oraş în N Indiei. Universită i. Centru industrial (construc ii de maşini. Industrie construc-toare de maşini (vagoane. Davós Dãrmãnéºti [da´voos] Débreþin (Debrecen) Déccan (Dekkan) Délaware Délaware [´del¬we¬r] Delft Délhi [´deli] Délos (Dhílos) Délta Dúnãrii [´dilos] insulă grecească în Marea Egee. care îndeplineşte func ia de capitală a ării. km2. Sta iune climaterică. Universitate. Capitala: Dover . Este străbătut de rîurile Mahanadi. Teatre. grinduri. orez. Creşterea animalelor. At. Export de copră. orez. Lungime: 129 km. Relief stîncos (alt. în sec. 850 mii loc. alimentară. i ei. Industrie a lemnului şi a plantelor textile. produse chimice şi farmaceutice. 11. faian ă). cablu.5 mii loc. Narbada . încăl ăminte. Cunoscut din 1075. Pomicultură. Navigabil. minereu de fier. confec ii. Rafinărie de petrol. de cărbune brun. alimentare. Muzee. min. Monumente arhitectonice şi istorice. între Groenlanda şi partea de S-E a insulei Baffin . lebede. Muzee. pelicani etc. 14. Fabrici de cherestea. zone inundabile. plante oleaginoase. max. Universitate. Suprafa a: 5. Krishna. Zonă piscicolă. Industrie variată: construc ii de maşini. Lungime: 1170 km. lemn. ostroave. oraş în V Olandei. savane. Important nod de comunica ii. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. vulpi. hermine etc. şantiere navale. Include mai multe bra e şi ramifica ii ale fluviului.2 mii loc. Muzeu.4 mii km 2. rogozuri). Popula ia: 666. pe teritoriul României (4340 km2) şi pe teritoriul Ucrainei (710 km2). Nod de comunica ii. poligrafie. 8. 700 m). Institut de cercetări nucleare. grîu. tricotaje. 9. Godavari. Izvorăşte din mun ii Catskil (Apalaşi) şi se varsă în golful cu acelaşi nume. stat în SUA. strîmtoare în Oceanul Atlantic. textile. Legumicultură.6 mil. Este format din oraşul vechi Shâhjahânâbâd şi oraşul nou New Delhi (întemeiat în 1911). pe rîul Uz . Faună variată: berze. la 1550 m alt. În E şi V se înal ă Mun ii Ga i (alt. situat în depresiunea cu acelaşi nume. Suprafa a: 1 mil. fluviu în SUA. farmaceutică. Turism. loc. Vegeta ie bogată (stufărişuri.5 km 2. în Alpii Retici . Lă ime: 360 km. Rezerva ii naturale. Vestigii arheologice. nurci. în teritoriul cu acelaşi nume. Zăcăminte: cărbuni. în conurba ie. med. mangan. maşini agricole.. Suprafa a: 3. Păduri rare.Daváo Davis [´deiv¬s] golf în Oceanul Indian în S insulei Mindanao (Filipine). produse chimice şi farmaceutice. Explorată de John Davis în 1585 şi 1587. ra e şi gîşte sălbatice. Universitate. Institut politehnic. diamante. Lă ime: 65 km. Lungime: 660 km.8 mii loc. rulmen i). mistre i. Muzeu. prelucrarea lemnului. 216 mii loc. XIII. . în conurba ie.: 107 m). port principal în insulă. Sporturi de iarnă. oraş în E Ungariei. Termocentrală.2 mii loc. Monumente gotice (sec. Centru financiar şi comercial. oraş în E Elve iei.: 104 m. Culturi irigate: bumbac. Aeroport interna ional. Aici este situat oraşul cu acelaşi nume. Bacău). spa iu deltaic la vărsarea fluviului Dunărea în Marea Neagră.

Demavénd (Demâvánd) Dénver

[´denv¬r]

vulcan stins, cel mai înalt vîrf în masivul Elbrus , în N Podişului Iranian. Alt.: 5604 m (după alte informa ii – 5671 m). Zăpezi, ghe ari. Izvoare termale. Turism. oraş în V SUA, centrul adm. al statului Colorado. 2,29 mil. loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie constructoare de maşini (avioane, utilaj minier), electronică, alimentară (conserve de carne, zahăr). Expl. de cărbune şi minereuri polimetalice. Universitate. Muzeu de artă. Grădină botanică. Turism. oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia). 220 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (automobile, motoare pentru avioane), chimică, textilă (mătase), por elan. Catedrală (sec. XVI), edificii (sec. XVI–XVIII). Muzeul mătăsii. oraş în centrul SUA, centrul adm. al statului Iowa. 198 mii loc. (393 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport. Industrie constructoare de maşini agricole, aeronautică, chimică, de ciment, alimentară (conserve de carne). Centru comercial (porumb, vite). Universitate. rîu, afluent pe stînga al Niprului , Ucraina. Lungime: 1130 km. Navigabil pe o distan ă de 535 km.

Dérby

[´daabi]

Des Moines

[di´moin]

Desná Dessáu [´desau]

oraş în E Germaniei (Halle), situat pe rîul Mulde. 105 mil. loc. Industrie variată: metalurgie, construc ii de maşini (vagoane, maşini-unelte, echipament electric), instrumente de precizie, esături, produse alimentare. Muzeu de artă. Palat (sec. XVII). oraş în N SUA (Michigan), situat pe ărmul lacului Erie . 1,3 mil. loc. (5,2 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Important centru industrial (concernele de automobile “Ford“, “Chrysler“, “General Motors“), siderurgie, construc ii de maşini-unelte, produse chimice. Şantiere navale. Rafinării de petrol. Universită i. Muzeul de istorie a automobilelor. Comunitate românească în SUA. municipiu în România, centrul adm. al jud. Hunedoara, situat pe valea Mureşului. 77,5 mii loc. Industrie extractivă (aur, argint, cupru, pirită, andezit), constructoare de maşini, de ciment, sticlă, por elanuri şi faian ă, de prelucrare a lemnului, de produse alimentare. Teatru. Muzeu. Sta iune balneoclimaterică. Monumente arhitectonice şi istorice (sec. XIII–XVII). Turism.

Detróit

[di´troit]

Déva

Dévon Dezfül Dhâkâ (Dácca)

[´devn]

insulă nepopulată în Arhipelagul Arctic Canadian. Suprafa a: 55,3 mii km2. Relief montan. Ghe ari. (Dizfúl) [diz´ful], oraş în S-V Iranului. 122 mii loc. Întreprinderi de pielărie, morărit, covoare. Centru comercial (bumbac, orez). Vestigii antice. capitala statului Bangladesh, port în delta Gange–Brahmaputra. 6,55 mil. loc. în conurba ie. Centru industrial şi comercial. Întreprinderi de prelucrare a metalelor, textile (bumbac, iută), de produse chimice, alimentare. Meşteşugărit textil, giuvaiergerie. Cercetări nucleare. Universitate. Muzee. Monumente de arhitectură (sec. XVII).

Dhaulagíri

[dh¬wlaa´giri]

vîrf în mun ii Himalaia, unul dintre cele mai înalte din lume (al şaselea). Alt.: 8 172 m. Acoperit de zăpezi şi ghe ari.

Diéppe

[djep]

oraş în N Fran ei (Normandia), port la Marea Mînecii. 44 mii loc. în conurba ie. Şantiere navale. Industrie chimică. Prelucrarea fildeşului. Pescuit. Sta iune balneară. Biserică (sec. XIII–XVI). Castel (sec. XV–XVII), astăzi muzeu. Turism. oraş în E Fran ei (Burgundia). 152 mii loc. (231 mii loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru industrial (locomotive, echipament optic şi electric, produse chimico-farma-ceutice şi alimentare). Pia ă viticolă (vinuri de Burgundia). Universitate. Monumente arhitectonice de cult şi istorice (sec. XIII–XV). Muzee. Vestigii arheologice. Alpii ~, lan muntos dispus în lungul litoralului Mării Adriatice, în S Sloveniei, Croa iei, Bosniei şi Her egovinei, pînă în Albania. Lungime: 1000 km. Alt. max.: 2522 m. Păduri de conifere şi foioase. Se mai numesc Alpii Ilirici sau Dalmatici . jude în partea central-sudică a României, în zona Subcarpa ilor. Suprafa a: 4,05 km2. Popula ia: 558 mii loc. Centru adm.: oraşul Tîrgovişte. Relief muntos şi de cîmpie. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, lignit, sare, gresie, ghips, calcare. Păduri de conifere şi de foioase. Ramuri industriale: construc ii de maşini, materiale de construc ii, energie electrică, aparataj electric, produse ceramice, mobilă, produse textile şi alimentare. Culturi cerealiere. Pomicultură. Creşterea animalelor. Sta iuni balneoclimaterice. Mănăstiri. Monumente arhitectonice şi istorice. Turism.

Dijón

[dí´…õ]

Dinárici

Dîmboviþa

Dîmboviþa

Djiboúti

[d…i´buuti]

rîu în S României, afluent pe stînga al Argeşului , la Budeşti. Lungime: 268 km. Izvorăşte din N mun ilor Iezer , trece prin mai multe localită i, inclusiv prin capitala ării Bucureşti, unde are cursul canalizat. capitala Republicii Djibouti, port în golful Aden . 383 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea petrolului, repara ii navale, întreprinderi de pielărie). Export de cafea, piei, semin e oleaginoase. República ~, stat în E Africii, situat între Eritreea, Etiopia, Somalia, golful Aden şi strîmtoarea Bâb el-Mandeb . Pînă în 1977 s-a numit Somalia Franceză . Suprafa a: 23 mii km2. Popula ia: 473 mii loc. Capitala: Djibouti . Limbi oficiale: araba, franceza. Relieful ării este format de platouri joase (alt. 400–500 m) şi de reg. muntoase (Massif de Goda, Mousa Ali ). Climă tropicală aridă. Vegeta ie de semideşert. Industrie bazată pe exploatarea petrolului, extrac ia sării de mare, recoltarea perlelor şi a bure ilor de mare. Mici întreprinderi industriale (de pielărie, materiale de construc ii, textile, confec ii) şi alimentare (produse lactate, ape minerale). Centrale electrice. Ocupa ia principală a locuitorilor este creşterea animalelor (oi, capre, cămile) şi pescuitul. Planta ii de cafea. Exportă piei, blănuri, cafea, sare, produse din carne şi peşte. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, produse alimentare. Căi ferate: 106 km. Căi rutiere: 3067 km. Admis în ONU la 20 septembrie 1977.

Djiboúti

Dobrógea

provincie istorică în S-E României, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafa a: 15,46 mii km2. Popula ia: 600 mii loc. Populată din antichitate de geto-daci, a făcut parte din statul lui Burebista. A intrat în componen a Imperiului Roman şi a celui Bizantin. În sec. XIV, aici s-a constituit o forma iune politică, condusă succesiv de Balica, Dobrotici (din 1348), Ivanco (din 1348). A fost cucerită de turci (1417), pe cînd făcea parte din ara Românească. În 1878 este retrocedată României. Din 1940 partea de S a provinciei (Cadrilaterul) intră în componen a Bulgariei.

Dobrúºa

Mănăstírea ~, mănăstire în Republica Moldova, situată pe teritoriului satului cu acelaşi nume (rn. Teleneşti). Construită în 1822 pe lîngă un schit de lemn din 1772. Are trei biserici, cea principală cu hramul Sf. Nicolae . Dispunea de o bogată bibliotecă cu căr i laice şi religioase. grup de insule în arhipelagul grecesc Sporadele de Sud , în Marea Egee, situat în apropierea ărmului sud-vestic al Asiei Mici. Suprafa a: 2,7 mii km2. Popula ia: 163 mii loc. Relief muntos. Legumicultură. Citrice, măslini, vi ă de vie. Pescuit. Turism. capitala Tanzaniei (din 1974), situată la 1130 m alt. 46,2 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, aerian, rutier). Industrie uşoară, de prelucrare a materiei prime agricole (arahide, hrişcă, struguri), de cherestea, de pielărie. Pia ă agricolă. Muzeu geologic. capitala statului Qatar, port în golful Persic. 237 mii loc. în conurba ie. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, rafinării de petrol) şi comercial (export de peşte şi perle). Artizanat. Universitate. jude în S şi S-V României, pe cursul inferior al Jiului . Suprafa a: 7,41 mii km2. Popula ia: 757 mii loc. Centru adm.: Craiova . Relief colinar în N şi de cîmpie în S. Resurse: petrol, gaze naturale, materiale de construc ii. Industrie constructoare de maşini (locomotive, tractoare, automobile), electrotehnică, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb, secară), floareasoarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Avicultură. Mănăstiri. Castre. Muzee. Turism. Uniunea ~, stat insular, situat în arhipelagul Antilele Mici , între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 751 km2. Popula ia: 75 mii loc. Capitala: Roseau . Limba oficială: engleza. Relief muntos şi de cîmpie joasă. Climă tropicală umedă. Vegeta ie specifică zonelor tropicale. Economie bazată pe industria uşoară (forestieră, de prelucrare a materiei prime agricole) şi pe cea alimentară. Planta ii de bananieri, citrice, arbori de cafea, trestie de zahăr, tutun. Pescuit. Turism. Exportă banane, citrice, rom, sucuri. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, mărfuri de larg consum, produse alimentare. Căi rutiere: 750 km. Admis în ONU la 18 septembrie 1978.

Dodecanéz

Dodóma

Dóha (Al-Dawhah)

Dolj

Dominíca

Dominicánã

República ~, stat insular în America Centrală, situat în partea de E a insulei Hispaniola (din arhipelagul Antilele Mari), între Haiti, Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 48,4 mii km2. Popula ia: 8,98 mil. loc. Capitala: Santo Domingo . Limba oficială: spaniola. Relieful este format de culmi muntoase, cu înăl imi de pînă la 3175 m ( Pico Duarte ), şi de cîmpii interioare fertile. Climă tropicală umedă. Vegeta ie montană tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 25% din teritoriul ării. Industrie extractivă (bauxită, minereuri de fier, cupru, aur, cobalt, titan) şi prelucrătoare a produc iei agricole. Se cultivă trestie de zahăr, banane, orez, cacao, cafea, tutun, exportate în cantită i mari. Importă maşini şi utilaje industriale, produse petroliere, chimice, textile. Căi ferate: 1 670 km. Căi rutiere: 11400 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. fluviu în Federa ia Rusă. Lungime: 1870 km. Izvorăşte din Podişul Central Rusesc, trece prin Voronej şi Rostov pe Don şi se varsă în Marea Azov. Navigabil pe 1355 km. Este unit cu Volga printr-un canal navigabil. Denumit în antichitate Tanais . oraş în Republica Moldova, reşedin ă a raionului Donduşeni. 12 mii loc. Industrii (materiale de construc ii, repara ii mecanice, produse alimentare). Biserica Sf. Ierarh Nicolae . Întemeiat în 1897. rîu în Ucraina şi Federa ia Rusă, afluent pe dreapta al Donului . Lungime: 1053 km. Navigabil pe 222 km. bazin carbonifer (huilă) în Ucraina şi în Federa ia Rusă, situat de o parte şi de alta a Done ului . Suprafa a: 60 mii km2. Important centru industrial (energetică, siderurgie, construc ii de maşini, produse chimice şi cocsochimice, materiale de construc ii). Denumirea mai veche: Donbass . comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1890 loc. Casa memorială “Alexandru Donici“. Pînă în 1966 s-a numit Bezin . At. doc. în 1436. rîu în România, afluent pe dreapta al Bistri ei , la Vatra Dornei. Lungime: 50 km. Izvorăşte din N mun ilor Călimani . municipiu în România (jud. Botoşani), situat pe rîul Jijia. 35,5 mii loc. Uzine şi fabrici (construc ii de maşini-unelte, prelucrarea lemnului, confec ii, tricotaje, sticlărie, por elan). Muzeele memoriale “Mihai Eminescu“, “George Enescu“. Biserici (sec. XV, XVIII). At. doc. ca tîrg în 1407 şi ca punct de vamă în 1408. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord–Westfalia), port pe canalul Dortmund–Ems . 603 mii loc. Centrul industrial al Ruhrului: siderurgie, construc ii de maşini (vagoane, armament), aparatură electrotehnică, produse chimice. Expl. de cărbune (huilă). Fabrici de bere. Universitate. Muzee. Monumente edilitare şi istorice (sec. XIII–XV). At. doc. în 885. oraş în V Marii Britanii, port la Marea Irlandei, centrul adm. al insulei Man . 23 mii loc. Ape minerale. Sta iune balneară. Turism. oraş în S-E Marii Britanii (Anglia), port la strîmtoarea cu acelaşi nume. 35 mii loc. Industrie siderurgică, constructoare de maşini. Şantier naval. Pescuit. Muzeu. Turism. Denumit în epoca romană Dubris . oraş în E SUA, centrul adm. al statului Delaware. 28 mii loc. Comer extern. Muzeu.

Don

Donduºéni

Donéþ Donéþk

Dónici Dórna Dorohói

Dórtmund

[´dortmunt]

Doúglas Dóver

[´dugl¬s] [´douv¬]

Dóver

Drághiºte (Drábiºte) Dragomírna

rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al Racovă ului . Lungime: 66 km. Izvorăşte din apropierea localită ii Romancău i (Ucraina, reg. Cernău i). Mănăstirea ~, mănăstire de maici în România, situată în com. Mitocul Dragomirnei (jud. Suceava), ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimca. Două biserici de la începutul sec. XVII. Picturi murale. Incintă fortificată. Muzeu de artă veche. rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al Dunării . Lungime: 898 km. Izvorăşte din Mun ii Alpi (Italia), traversează Austria şi formează pe o por iune grani a Ungariei cu Croa ia. Hidrocentrale. oraş în E Germaniei (Saxonia), port pe fluviul Elba . 485 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, fluvial, aerian). Important centru industrial (construc ii de maşini electrice, de aparate fotografice şi de filmat, mecanică fină, optică, aparataj electronic, utilaj industrial, por elanuri, faian ă, produse alimentare) şi cultural (institu ii de cercetări ştiin ifice, universitate, teatre, biblioteci, muzee, pinacotecă). Monumente de artă arhitectonică şi istorice. At. doc. în 1216. rîu în Albania, format prin unirea Drinului Alb şi a Drinului Negru . Lungime: 280 km. Se varsă în golful cu acelaşi nume al Mării Adriatice. rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al fluviului Sava . Lungime: 320 km. Străbate teritoriul Muntenegrului şi formează, pe cursul inferior, grani a Bosniei şi Her egovinei cu Serbia. Hidrocentrală. municipiu în S-V României, centrul adm. al jud. Mehedin i, port pe partea stîngă a Dunării. 120 mii loc. Nod hidroenergetic şi de naviga ie Por ile de Fier I , cu cea mai mare hidrocentrală din România. Centru industrial (vagoane, aparate de măsurat şi control, anvelope, materiale de construc ie, prelucrarea lemnului, celuloză, hîrtie, mobilă, placaje, produse alimentare). Şantier naval. Monumente: ruinele castrului roman Drobeta , ale Podului lui Traian , vestigiile unei cetă i medievale, ale unor străvechi aşezări omeneşti (sec. XIII–XVI) ş.a. At. doc. în 1233 cu denumirea Severin . Actualul nume a fost atribuit mun. în 1972.

Dráva

Drésda (Drésden)

Drin (Dríni) Drína

Drobéta-TúrnuSeverín

Dróchia

oraş în Republica Moldova, situat la 178 km N-V de Chişinău, reşedin ă a raionului Drochia. 22 mii loc. Nod de comunica ii. Mici întreprinderi industriale (repara ii mecanice, materiale de construc ie, produse alimentare). Catedrala Adormirea Maicii Domnului. Muzeu. Întemeiat în 1895. emirat în Emiratele Arabe Unite, situat pe ărmul S-E al Golfului Persic . Suprafa a: 3,9 mii km2. Popula ia: 586 mii loc. Centru adm.: Dubai . Expl. de petrol. Pescuit de perle. oraş în Emiratele Arabe Unite, centrul adm. al emiratului cu acelaşi nume, port în Golful Persic . 350 mii loc. Aeroport interna ional. Pescuit. Lácul de acumuláre ~, lac în E Republicii Moldova, pe cursul mediu al Nistrului, format prin construirea barajului hidrocentralei de la Dubăsari (1954). Lungime: 128 km. Lă ime: 0,2–2 km. Suprafa a: 6750 ha. Ad. max.: 7,5 m.

Dubái

Dubái Dubãsári

Mare centru industrial şi cultural. situat pe fluviul Volga . în sec. confec ii. Catedrală (sec. produse alimentare). Biserica Sf. 86 mii loc. doc. Fabrici de conserve. Mici întreprinderi industriale (fermentarea tutunului. Navigabil pe cca 200 km. XVII. Lungime: 938 km. în apropiere de oraşul portughez Porto. XI–XIII). Muzeu. Hidrocentrală. Două universită i. 68 mii loc. (240 mii loc. constructoare de maşini grele şi navale. oraş în SUA (Minnesota). 6. 36. Dubãsárii Vechi Dúblin [´dublin] Dubná Dubróvnik Dúero [´dwero] Dufourspitze Duisburg [dü´fur¿pitse] [´düisburk] Dulúth [d¬´luq] Dumbrãvéni . fluviu în Spania şi Portugalia. în anul 291. ca aşezare rurală în 1332. pe malul stîng al Nistrului. Universitate. materiale de construc ii. la confluen a cu Rinul. în conurba ie). 538 mii loc. port la Marea Irlandei. Expl. la 128 km N de Moscova. At. XVI). la grani a dintre Italia şi Elve ia.: 4638 m. hîrtie. doc. 9 mii loc. port la Marea Adriatică. cel mai înalt vîrf al Alpilor Pennini. Alt. sticlărie. XVIII). construc ii de locomotive şi automobile. Teatre. situată pe malul drept al Nistrului. fabrici de produse alimentare. Monumente arhitectonice în stil romanic. Universitate. expl. At. textile. Criuleni). Donici a instalat aici primul observator astronomic din Basarabia. morărit. Academie de ştiin e şi de artă. Centru de cercetări nucleare (din 1956). Export de petrol. cauciuc. Hidrocentrale. minereu de fier.5 mii loc. grîu. oraş în V Germaniei (Renania de Nord–West-falia). Cunoscut din sec. în masivul Monte Rosa . Uzine metalurgice. Centru industrial (şantiere navale. comună în Republica Moldova (rn. port de mare trafic la Lacul Superior . Escaladat în 1855 de o expedi ie britanică. Muzee. 478 mii loc. biserici). gotic şi renascentist (palate. Castel (sec.5 mii loc. produse chimice. At. Catedrală armenească (sfîrşitul sec. oraş în Federa ia Rusă. bere. Important centru turistic şi balneoclimateric pe coasta Dalma iei. Se varsă în Oceanul Atlantic. Aeroport interna ional. oraş în Croa ia. doc. XIX). VII. Nod de comunica ii. Cuvioasa Parascheva (sec. siderurgie. port pe rîul Ruhr . Şantiere navale. confec ii. de argile. Sibiu). Hidrocentrală. At. sucuri naturale).Dubãsári oraş în E Republicii Moldova. topitorie de in. capitala Irlandei. Grădină zoologică. mănăstiri. Industrie siderurgică şi constructoare de maşini. doc. de cărbuni. În 1908 astrofizicianul N. Muzeu de artă. în 1702. Industrie locală: prelucrarea lemnului. situat pe rîul Tîrnava Mare . cocsochimice şi de prelucrare a petrolului. Grădină zoologică. oraş în România (jud. 50 mii loc.

Centru industrial (prelucrarea petrolului şi lemnului. în conurba ie. feroviare. a. Creşterea animalelor. traversează teritoriile ărilor: Germania. Siret. Linz. port la Marea Nordului. Resurse naturale: minereuri de fier. prelucrarea tutunului şi pieilor. chimică. oraş în V Albaniei. textilă (iută.4 mil. III î. loc. Biserica Sain Mary (sec. Slovacia şi Ungaria. Prin canalele Rin–Main–Dunăre şi Dunărea–Marea Neagră asigură o legătură fluvială navigabilă între Marea Nordului şi Marea Neagră (3500 km) Dundée [dun´dii] oraş în N-E Marii Britanii (Sco ia). oraş roman în sec. Drobeta-Turnu-Se-verin. încăl ăminte. Olt. petrochimică. Universitate. Viena. Jiu. Gheorghe). Belgrad. 1. loc. tutun. aur. fabrici de conserve din peşte. Prelucrarea petrolului. Izvorăşte din E mun ilor Pădurea Neagră (Schwarzwald). Ialomi a. zinc. plumb. VII î. Construc ii navale şi de maşini. Nod de comunica ii aeriene. Argeş. Dúrrës [´dur¬s] . port la Oceanul Indian. Prut ş. oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud). argint. antimoniu. Lungime: 2 860 km. sf. România şi Republica Moldova. prelucrarea peştelui. România. Pe teritoriul României are lungimea de 1075 km. fabrici de zahăr) şi comercial (export de cărbune. oraş în N Fran ei (Flandra). Centru industrial: şantiere navale. Capitala: Durango . port la Oceanul Pacific. Croa ia şi Serbia şi Muntenegru. cromit. al statului cu acelaşi nume. Porturi: Ulm. aur. Tisa. Centru industrial (construc ii navale şi de maşini. Lă imea Dunării oscilează între 20 şi 100 m şi între 100 şi 350 m. produse de cauciuc.2 km 2. argint). Muzee de artă. in). mangan. Afluen ii principali: Inn. Şantiere navale. formînd pe parcurs grani a dintre unele state (Slovacia şi Austria. Export de cereale. Giurgiu. Bază pentru vînatul de balene. stat în Mexic. Ismail ş. Váh. Pescuit. Colonie grecească în sec. Dunédin [du´niidin] Dúnkerque [´dõkerk] Durángo Durángo Dúrban [´d¬¬b¬n] oraş în Republica Africa de Sud (Natal). Industrie poligrafică. Sta iune balneoclimate-rică. Gala i. Industrie a mineritului (minereuri de fier. centrul adm. Universitate. Fondat în 1556. alimentară (bere). Industrie siderurgică. textilă. 201 mii loc. textile. a.Dúnãrea fluviu în Europa Centrală. Sulina. România şi Serbia şi Muntenegru. România şi Bulgaria. port la Marea Nordului.Hr. Nod de comunica ii. aparataj electrotehnic. alimentară. Suprafa a: 123. Ungaria. maritime. Ucraina). Călăraşi. Aeroport. produse chimice. uzine chimice. Sta iune balneoclimaterică. a lemnului. Brăila. Este numit şi Victoria de Durango . Drava. bumbac. lînă). în conurba ie. 175 mii loc. în special a bovinelor. ulei de măsline. Muzeu de istorie naturală. Tulcea. Industrie minieră. oraş în V Mexicului. Popula ia: 1. 86 mii loc. Sava. zahăr. Morava. Întreprinderi de prelucrare a petrolului. 416 mii loc. Navigabil de la Ulm (Germania) şi pînă la vărsare. 117 mii loc.2 mil. Austria. Bratislava. port la Marea Adriatică. textilă. şi se varsă în Marea Neagră prin trei guri (Chilia. ( Dyrrachium ). antimoniu. Culturi principale: porumb. în conurba ie.Hr. XIV). (Epidamos ). Timiş. Budapesta. Hron. mobilă).

cacao.5 mil. turism. Obiectiv turistic. Fondat în sec. Climă tropicală umedă. construc ii de maşini. Resurse naturale: petrol. Uzine siderurgice. [´iistboon] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia). Rîşcani). Parcuri na ionale. Industrie extractivă. textilă. Exportă petrol. savane. Nod de comunica ii. Industrii (constructoare de maşini. Lungime: 750 km. Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec. Sta iune balneară. Navigabil în aval de Saragosa. Planta ii de bananieri. Muzee. oraş în V Armeniei. República ~. fluviu în Federa ia Rusă. Suprafa a: 300 m2. de pielărie. de utilaj minier şi de automobile (firma “Auto–Union“). chimice. VII). lame). de confec ii. mărfuri de larg consum. Vestigii arheologice cu vechime de cca 300 mii de ani. A fost capitala Regatului Armeniei (184–344). Se formează prin unirea rîurilor Suhona şi Iug şi se varsă printr-o deltă în Marea Albă. Centru industrial şi comercial. Grotă în malul stîncos al rîului. Lungime: 928 km. orez. porumb. podiş şi mun i. alimentară). Dvína de Nord Éastbourne Ébru Ecimiadzín Ecuadór . oraş în V Germaniei. cafea. de pielărie. Căi ferate: 965 km. comună în Republica Moldova (rn. la 20 km de Erevan. Reşedin ă a mitropoliei armene. Cascadă pe rîul Ciuhur . manioc. Suprafa a: 384 mii km2. aur. Institu ii financiar-bancare. coline.Duruitoárea Duruitoárea Düsseldorf [´düs¬ldorf] cascadă în două trepte (30 m înăl ime) pe versantul de N-V al masivului Ceahlău (România). port pe fluviul Rin. peşte. centrul adm. Universitate. Se varsă în Marea Mediterană. loc. mase plastice. Este legat prin canale de fluviul Volga . de materiale de construc ii. în apropiere de Arhanghelsk. întreprinderi textile. cupru. stat în N-V Americii de Sud. alimentară. Biserici (sec. Academie de ştiin e. Se mai cultivă grîu. la 1 200 m alt. cartofi. traversat de ecuator. Pescuit. Capitala: Quito . Duºanbé capitala Tadjikistanului. Căi rutiere: 45 mii km. Aeroport. argint. Înăl ime: 7–10 m. Se cresc animale (bovine. al landului Renania de Nord–Westfalia. Tîrguri interna ionale. ovine. constructoare de maşini. situat între Oceanul Pacific. constructoare de vagoane. Popula ia: 13. Pînă în 1945 s-a numit Vagarşapat. Aero-port interna ional. XI. banane. alimentară. situată în valea Ghissara. Meşteşuguri. Muzee. crevete. Limba oficială: spaniola. Nod de comunica ii. Nod de cale ferată. Relief de cîmpie. Hidrocentrale. electronice. Catedrală (sec. Industrie constructoare de maşini. 60 mii loc. admis în ONU la 21 decembrie 1945. Importă maşini şi mijloace de transport. 578 mii loc. produse petroliere. Navigabil pe cca 525 km. chimică. fluviu în N-E Spaniei. Lungime: 18 m. IV–VII). textilă (combinat de bumbac). bumbac. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (50% din teritoriu). Iriga ii (orezării). Centru sportiv şi turistic. arbori de cafea şi de cacao. platină. pe ărmul Mării Mînecii. Universitate. Columbia şi Perú. zinc. la S de Londra. de sticlărie. 595 mii loc. Denumită în anii 1929–1961 Stalinabad . 90 mii loc. trestie de zahăr. de hîrtie. alimentare. XIII–XVIII). Pescuit.

lac tectonic în E Africii. Relief: regiuni muntoase şi de podiş. Capitala: Cairo . Căi rutiere: 47387 km. pe traseul Băl i–Briceni. Centru industrial (siderurgie. Sudan. Reşedin ă regală (sec. trestie de zahăr. Vasile cel Mare (1870). sticlărie. [´edm¬nt¬n] oraş în Canada. stat în N-E Africii. República Arábă ~. celuloză. Turism. uzine chimice. conserve de carne etc. 9 800 loc. petrolieră. constînd din două sta iuni: Eforie Nord şi Eforie Sud . al provinciei Alberta . Limba oficială: araba. At. între peninsula Balcanică. în 1431. Rafinării de petrol. tutun. Suprafa a: 2. Nod de comunica ii. loc. cafea. petrol. km 2. mijloace de transport. textile. XI). Castelul ducilor de Edinburgh (sec. Institute de cercetări. cîmpii de litoral. grîu. Exportă grafit şi alte minereuri. Ad. textile. vanilie. Vegeta ie săracă. Pescuit. aparataj electronic. Universitate. tropical-de-şertică (în V) şi mediteraneană (în N). în 1785. doc. Biserica Sf. Se cresc animale pentru carne. la 202 km N-V de Chişinău. Grădină botanică. Muzee. centrul adm. construc ii de maşini. Muzee. Aeroport. aur. doc. fasole. max. 21 mii loc. învecinat cu Libia. Parc na ional. Pescuit.15 mii km2. Suprafa a: 1 mil.). morărit. Muzee. Baze de tratament. cuişoare.: 111 m. marmură). Sanatorii. în conurba ie. porumb.: 2 561 m. trestie de zahăr. Biblioteci. reşedin a raionului cu acelaşi nume. At. manioc. mărfuri de larg consum. Centru industrial: siderurgie.Édinburgh [´edinb¬r¬] oraş-port în N-E Marii Britanii (Sco ia). Suprafa a: 191 km2. At. la grani a dintre Republica Democrată Congo şi Uganda. Industrie extractivă (grafit. produse din sticlă. oraş în S-E României. cuprinzînd şi peninsula Sinai din Asia. XI). capitală a Sco iei (1437–1707). Muzee.8 mil. Édineþ oraş în Republica Moldova. Importă maşini şi utilaje industriale. între lacul Techirghiol şi Marea Neagră . Catedrală gotică (sec. chimică (îngrăşăminte de fosfa i). alimentară (ulei. Pireu . repara ii mecanice. Porturi: Salonic. 635 mii loc. Comunică cu Marea Marmara prin strîmtoarea Dardanele . ca oraş din 1232. uraniu. . comercial şi cultural. în bazinul Nilului . Căi ferate: 8 800 km. produse alimentare). max. mare la E de Marea Mediterană. bumbac. Édmonton Édward [´edw¬d] (Éduard) Eforíe Egée Egípt Éindhoven [´einhoov¬] oraş în S Olandei. doc. zahăr. Universitate. Marea Mediterană şi Marea Roşie. Izmir. la 1913 m alt. textile. Nod de comunica ii. prelucrarea lemnului. Turism. 850 mii loc. în conurba ie. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Asia Mică şi insula Creta . hîrtie). Aeroport interna ional. Biblioteci. piper. Industrii (materiale de construc ii. Turism. Israel. deşerturi. Climă tropical-umedă (în E). zahăr. XII). prelucrarea lemnului. 260 mii loc. Popula ia: 70. Naviga ie intensă. Ad. produse alimentare. Márea ~. bata i. bumbac. Culturi principale: orez. prelucrarea cărnii. Centru balneoclimateric. fier.

Lungime: 1 165 km. S-a mai numit Novorossiisk (1796–1802) şi Dnepropetrovsk (1927–1991). Germania). Afluen i: Vltava. textile. Universitate. materiale de construc ii. Industria lemnului şi tutunului. uşoară şi alimentară. şantiere navale. material feroviar.19 mil. rîu în E României.38 mil. Acoperit în mare parte cu ghea ă (1/3 din teritoriu). Străbate regiunea colinară a Fălciului şi depresiunea Elanului . Universitate. poligrafice. port la Oceanul Atlantic. 85 mii loc. Navigabil pe 947 km. XVIII). insulă în N Arhipelagului Arctic Canadian. mase plastice. mobilă. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Teatre. Teatre. uzine de materiale de construc ii. Catedrală. chimice. turism. alimentare. electrotehnice. suburbia oraşului New York. Nod de comunica ii. cel mai înalt vîrf din mun ii Caucaz (Caucazul Mare). 93 mii loc. Ghe ari. palate neoclasice. Relief muntos (alt. construc ii de maşini agricole. Palatul Potiomkin (sec. afluent pe dreapta al Prutului . Muzeu. oraş în S Ucrainei. construc ii de maşini. S-a mai numit Stepnoi (1944–1957). oraş în Federa ia Rusă. cu două cratere la alt. Industrie grea (siderurgie. Centru industrial: siderurgie. capitala Republicii Autonome Kalmîkia. Ruinele unei cetă i medievale. întreprinderi de prelucrare a petrolului. Izvorăşte din Mun ii Sude i şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. Universitate.Ekaterinbúrg oraş în Federa ia Rusă. de produse alimentare (ulei de măsline). Între anii 1924 şi 1991 sa numit Sverdlovsk . Observator astronomic la 4250 m alt. la S-E de Tirana. Nod feroviar. oraş în Albania. 1. în partea de E a mun ilor Ural . rulmen i. loc. produse alimentare. construc ii de maşini grele. medicamente. Muzee. Aeroport. Aplinism. la N-V de insula Groenlanda . Muzeu. Havel. de material feroviar). situat pe Nipru . Fondat în 1865. pe rîul Iset . de ciment. Mare centru industrial: siderurgie. 1. 110 mii loc. Muzee. Întemeiat în 1723. Suprafa a: 200. aparataj electronic. Ekaterinosláv Elán Élba Elbasán (Elbasani) Élbrus Elistá Elizabéth Éllesmere [´elzmi¬] .5 mii km2. Lungime: 68 km. loc. fabrică de mobilă. 5 642 m (la V) şi 5595 m (la E). Fondat în 1664. [i´liz¬b¬q] oraş în N-E SUA (New Jersey). vulcan stins. Elsterul Negru . Este legat prin canale cu alte sisteme hidrografice. fluviu în partea centrală a Europei (Cehia. pînă la 3000 m). Nod de comunica ii. Sta iuni meteorologice. Saale.

cartofi. caprine. porumb. Limba oficială: araba. Suprafa a: 152–200 km2. produse farmaceutice. îngrăşăminte chimice. produse alimentare. fibre de bumbac. Germania. lapte praf). Austria. Relief predominant muntos şi de podiş. lînă. gaze naturale). peşte. cămile). bumbac. Climă tropicală. aparate de precizie. Honduras şi Oceanul Pacific. autovehicule. păşuni alpine. Suprafa a: 21 mii km2. perle. prelucrătoare şi de produc ie (mase plastice. Popula ia: 2. Căi ferate: 602 km. Capitala: Abu Dhabi . Turism dezvoltat. măslini. porumb. Izvoare minerale sărate. Flotă comercială. În oaze se cultivă curmali. Căi rutiere: 12 539 km. Creşterea animalelor de rasă superioară (vaci. sfeclă de zahăr. Ramuri industriale: hidroenergetică. stat în S-E Peninsulei Arabe. esături de bumbac şi de mătase. loc. Exportă cafea. Capitala: San Salvador . susan. pomi fructiferi.6 mii km2. Sta iuni balneare renumite. mei. cu o cîmpie îngustă pe litoral. bumbac. Emirátele Arábe Uníte . porumb. secară. piei. Importă maşini şi utilaje industriale. porcine). Activită i financiar-ban-care. Creşterea animalelor (ovine. Culturi agricole: citrice. Centru adm. situat pe ărmul estic al Oceanului Pacific. Expl. Popula ia: 6. forestiere şi subterane (aur. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. grîu. aparate electronice.4 mil. îngrăşăminte. material rulant. Exportă produse petroliere. stat în America Centrală. Sta iune balneologică. Admis în ONU la 9 decembrie 1971. loc. legume. aluminiu. tutun. cereale. Suprafa a: 41. loc. ceasornice. în deosebi brînzeturi. Capitala: Berna . orz. Importă maşini şi utilaje industriale. Vegeta ie: arbori de esen e pre ioase (30% din teritoriu). suprafa a: 22. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. zahăr. minereuri neferoase şi de sulf). instrumente de precizie). loc. situat pe ărmul Golfului Persic şi al golfului Oman . Construc ii de automobile şi maşini agricole. construc ii de maşini (turbine. Confederá ia Elve iánă .3 mii km 2. Relief predominant muntos. Recoltarea perlelor. fibre de agave. Relieful este reprezentat de o cîmpie de litoral şi deşertică. Importă materii prime industriale. combustibili. mătăsuri. Căi ferate: 5 029 km Emília–Romágna [e´miilja ro´maha] regiune în N Italiei. situat între Fran a. centrale termice. fibre sintetice. Industrie energetică. stat în Europa centrală. Se cultivă grîu. sfeclă de zahăr. între Guatemala.38 mil. franceza. Vegeta ie deşertică şi de oaze. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Întreprinderi textile şi alimentare. produse alimentare. Popula ia: 4 mil. mărfuri de larg consum. combustibili. Limba oficială: spaniola. Liechtenstein şi Italia. porci). Élton Elvéþia [´elt¬n] lac sărat (de origine tectonică) în Federa ia Rusă. Creşterea vitelor (bovine. Limbi oficiale: germana. Căi rutiere: 4360 km. Pescuit.1 mii km2. Export intensiv de capital. orez. Păşuni şi fîne e naturale bogate. Exportă maşini şi utilaje industriale. ciment. Suprafa a: 83. Climă tropicală deşertică. trestie de zahăr. produse chimice. Popula ia: 7. coloran i.4 mil.El Salvadór República ~. Hidrocentrale. mijloace de transport. brînzeturi. legume. producătoare de aluminiu. retoromana (na ională). limitată în E de mun i. italiana.: Bologna. Climă temperată (montană). balsam de Perú. extractivă (petrol. gaz lichefiat. ceasuri. motoare. mărfuri de larg consum. în bazinul Volgăi inferioare. Culturi agricole: cafea. produse alimentare.

Industrie extractivă (petrol). Admis în ONU la 28 mai 1993. Se cresc animale (bovine. aparataj electrotehnic). 1. la grani a dintre SUA şi Canada. Industrie extractivă (minereuri de fier. Navigabil. situat între Sudan. Capitala: Asmara. 243 mii loc. nichel. Limbi oficiale: tigrigna. XV). Epír Ereván Érfurt oraş în partea centrală a Germaniei. ovăz. Relief predominant înalt: mun i (în S-E). Hr. Zăcăminte de petrol. Afluen i: Angara. centrul adm. cabaline. Muzee. Popula ia: 4. produse din lemn. constructoare de maşini (automobile. At. de pielărie. Industrie metalurgică. cîmpii (în E şi N-E). Climă tropicală. institute de învă ămînt superior. Din 1913 apar ine Greciei. aur. cămile). chimică. XIII). Port cu acelaşi nume la lacul Erie . Hr. produse alimentare. doc. cupru.28 mil. constructoare de maşini. platină. Industrie electrometalurgică. sare). mărfuri de larg consum. de încăl ăminte. turbine. Hr. Vegeta ie: păduri de-a lungul rîurilor. de gresii şi calcare. Navigabil pe 2 870 km. Nod de comunica ii. Catedrală (sec.Eniséi fluviu în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). loc. alimentară. siderurgie. esături de mătase. caprine. oraş în E Turciei. Exportă cafea. Universitate. apoi bizantină în 395 d. Ad. 276 mii loc. cereale. loc. Djibouti şi Marea Roşie. de hîrtie. Importă maşini şi echipamente industriale. siderurgică. savane. Biserică (sec. de confec ii. capitala Armeniei. Catedrală gotică (sec. regiune istorică în N-V Greciei şi S Albaniei. Universitate. Tunguska.: Ianina. pe ărmul Mării Ionice. construc ie de maşini (maşini-unelte. Suprafa a: 9. [´iiri] lac în America de Nord.2 mii km2. grîu). în special zebu. mase plastice. Hidrocentrale. Regat în sec. orz. Hr. Suprafa a: 120 mii km2 (după unele surse 93. Universitate.5 mil. Popula ia: 340 mii loc. aparataj electrotehnic). motoare. la V de mun ii Pind . uleiuri vegetale. Relief muntos. 218 mii loc. Centru industrial: metalurgie. bumbac. Teatre. Aeroport interna ional. (Erebuni ). Aeroport. În 148 î. Se varsă printr-un estuar în marea Kara. la 174 m alt. piei. locomotive. Oraş pr. titan. textilă. ovine. crom. Academie de Ştiin e. plante oleaginoase. Moschee (sec.: 64 m . constructoare de maşini de precizie şi instrumente optice. căi rutiere: 1 000 km. în 724. XIII). Creşterea animalelor (ovine). Hidrocentrală. chimică. Sediu episcopal (742). oraş situat pe rîul Razdan . generatoare. max. stat în N-E Africii. Expl. Nod de comunica ii. Căi ferate: 350 km. mei. situat pe rîul Gera . VI–VII). Parcuri şi rezerva ii naturale. vi ă de vie.7 mii km 2. A fost ocupată de turci în 1430. împreună cu Macedonia. alimentară. electronică. produse de cauciuc sintetic. de instrumente muzicale. Lungime: 4 102 km. Străvechea patrie a grecilor. de prelucrare a lemnului. al landului Thuringia. Nod de comunica ii. Se cultivă cafea. Pescuit. Colegii. Etiopia. Cetate din 782 î. Suprafa a: 25. cereale (porumb. a devenit provincie romană. Érie Eritréea Erzurúm . Filarmonică. produse petroliere.7 mii km2). azbest. IV î. araba.

sare de caliu). Essequíbo Estónia [ese´kibo] Etiópia Étna Eufrát . tricotaje. Eritreea. lemn. Lungime: 1010 km. bumbac. Sta iune de observa ie vulcanologică (la alt. Iriga ii. tantal. porumb. între Sudan. Diametrul craterului principal: 400 m. uleiuri vegetale. Popula ia: 1. Izvorăşte din podişul Armeniei . Căi rutiere: 28 mii km. gaze naturale. At. Climă temperată. República ~. Acoperit cu vii şi livezi (pînă la alt. Se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. e cunoscut din timpuri străvechi cu denumirea Mesopotamia . păduri. Erup ii puternice în anii 475 şi 396 î. textile. aparate şi utilaje electrotehnice şi radiotehnice). 1169. produse de larg consum. legumicultură. vulcan activ în N-E Siciliei. îngrăşăminte chimice. ciment. Admis în ONU la 13 noiembrie 1945.. mărfuri de larg consum. produse petroliere. produse agricole. 1964 şi 1993. loc. Limba oficială: estona. în Golful Persic. Lungime: 3 065 km. situat la N de ecuator. Limba oficială: amhara. de forma unui culuar lung de cca 200 km. trestie de zahăr. de prelucrare a lemnului. Hr. Vestigii arheologice. produse alimentare. fosforite.5 mil. Produce ciment. temperată. constructoare de maşini (excavatoare. plante oleaginoase. în sec. cultivarea cerealelor. km2. Parcuri na ionale.14 mil. Kenya. Navigabil. cămile. cu păduri (pînă la 2000 m). Vegeta ie: păduri de conifere (circa 40% din teritoriu). cereale (mei. turbă. IX. combustibili. oi. construc ii de maşini şi armament. Popula ia: 67. Suprafa a: 45. 628 mii loc. traversează Turcia. materiale din lemn pre ios. 2 943 m). chimică. stat în N-E Europei. cai. specii de mlaştini. 1928. Căi ferate: 782 km. Pescuit de perle. turbării. produse chimice (mase plastice. hîrtie. în Italia. doc. grîu. autovehicule. 1908. cel mai înalt din Europa: 3 340 m. Exportă cafea. îngrăşăminte). textile. de prelucrare a lemnului. 1950. Iran şi se varsă. Turism. Regiunea dintre Eufrat şi Tigru. Relief de cîmpie cu zone mai înalte în S şi S-E. fluviu în S-V Asiei. fluviu în N Americii de Sud (Guyana). Importă materii prime industriale. porcine). între Federa ia Rusă şi Letonia. cu particularită i maritime în V. Djibouti. mijloace de transport. format prin unirea a două rîuri mari: Murat şi Karasu . ocupînd şi numeroase insuli e în Marea Baltică. textilă. situat pe litoralul Mării Baltice. ovăz. Importă maşini şi utilaje industriale. păşuni alpine. Industrie în dezvoltare: energetică. 1669. materiale de construc ii. Catedrală (sec. XV).7 mil. Siria. Întreprinderi textile. esături.Éssen [´es¬n] oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). de pielărie. stat în E Africii. 1200 m). platină. Suprafa a: 1. Culturi agricole: arbori de cafea. prelucrătoare a materiei prime industriale şi agricole. cu o depresiune în E şi unele zone sub nivelul mării (–166 m). alimentară. Se cresc vite cornute mari (zebu). loc. Pescuit.2 mii km2. Climă tropicală diferen iată după regiuni (răcoroasă. piele şi produse din piele. aridă). Relief predominant înalt. Mare centru industrial: metalurgia cositorului. Somalia. sticlărie. Resurse naturale de subsol: şisturi bituminoase. Capitala: Addis–Abeba . Turism. împreună cu Tigru . utilaj industrial. Căi rutiere: 14 820 km. sorg). Exportă aparate şi utilaje electrotehnice. Produce energie electrică. cu podişuri în S-E şi N-V. Vegeta ie: savane. Capitala: Tallinn. Navigabil par ial (80 km). Admis în ONU la 17 septembrie 1991. Căi ferate: 1 030 km. Ramuri agricole: creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. Industrie extractivă (minereuri aurifere.

Vîrful ~. frigidere) produse chimice. 40 mii loc. XIV. Davis în 1592. vf. Catedrală (sec. de hîrtie. continent în emisfera nordică. Popula ia: 728 mil. Viteza: 1–2 km/h. în peninsula cu acelaşi nume. între continent şi arhipelagul Falkland. Nod de comunica ii. oraş în N-E Italiei (Emilia–Romagna). la S-V de Ravenna.Eupatória oraş în Ucraina (Crimeea). Monumente de arhitectură cultă (biserici. Descoperit de navigatorul englez J.2 mil. comercial (export de cereale. Vegeta ie de tundră.7% din suprafa a uscatului (54. moschee).5 mil. 71°11´ lat. metalurgică (aluminiu). în conurba ie. încăl ăminte. Este populat de cca 3.2–15 mii km2. loc. 101. În cuprinsul ei se află 44 de state. Centru comercial. Relief muntos. oraş în N-E Pakistanului. de pielărie şi încăl ăminte. XII–XIV). Industrie extractivă (huilă). Întreprinderi ale industriei uşoare (textile. Se cresc bovine. Centru agricol. format de Europa şi Asia. 9°30´ long. mobilă.2 mii loc. în conurba ie. Turism. pe 4 000 km. Eurásia Európa Évansville Everést Évora [´evura] Éxeter [´eks¬t¬] Éyre Faénza [´e¬] [fa´entsa] Faisalabád Fálkland [´foolkl¬nd] Fálkland Famagústa . uleiuri vegetale) şi cultural (muzeu de artă. curent marin rece în S-V Oceanului Atlantic. Export de citrice. Relief variat (alt. Nod de comunica ii. Universitate. lac sărat în S Australiei. Străvechi centru de ceramică (sec. Muzeu etnografic. pe 6 000 km. de la Peninsula Scandinavică ( Capul Nord . Chomolungma.4 mil. alt. E). Mont Blanc ). ocupînd 36. tutun. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Pescuit. port la Marea Neagră. biserici). v. 1. Centru adm. Vestigii romane. Climă oceanică. Nod de comunica ii. Popula ia: 2. vin. port la Marea Mediterană. care se întinde de la N spre S. Suprafa a: 12. Izvoare cu ape termale. port la Marea Mînecii.: Port Stanley . Muzeu de ceramică (1908). N).2 km2. Catedrală (1474). mase plastice. Pînă în 1979 s-a numit Lyalipur . Vînătoare de balene. km2). lîngă ărmul de E al Americii de Sud. constructoare de maşini (automobile. 280 mii loc. Centru industrial (metalurgie. produse alimentare).85 miliarde loc. (cca 3/4 din popula ia globului). situat pe Ohio . Suprafa a: 8. oraş în E Ciprului. Sta iune balneoclimaterică. 56 mii loc.3 mii loc. textile. V) pînă în N-E mun ilor Ural (67°20´ long. alimentare. max. sticlărie. Universitate. ovine. textile. de la Peninsula Iberică (Capul Roca . 35 mii loc. N) pînă la Peninsula Iberică ( Capul Tarifa . km2. alimentară. Universitate. catedrală. 118 mii loc. mănăstiri. produse chimice şi alimentare). 4 807 m. oraş în Portugalia central-sudică. de produse alimentare (bere). de aici denumirea produselor de faian ă). Industrie textilă. Temperatura apei: 4–15 °C. medie 300 m. Pescuit. loc. 36° lat. şi de la V spre E. Suprafa a: 10. oraş în S-V Marii Britanii (Anglia). Administrat de Marea Britanie. arhipelag în S-V Oceanului Atlantic. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. [´ev¬nzvil] oraş în partea centrală a SUA (Indiana). măsline. denumire recentă pentru ansamblul continental. la E şi S-E de ărmul Americii de Sud.

XV–XVIII). Andijan. peşte. oraş în E SUA (Carolina de Nord). între Islanda şi Marea Britanie.: 1961 m. Universitate (sec. Centru industrial (mobilă.4 mii km2. Braşov). mase plastice. Vestigii arheologice. Suprafa a: 1. Termocentrală. de parfumuri. mobilă. la grani a cu Ucraina. XIV). Export de lînă.Farc´ãu Fayetteville [´fejetvil] cel mai înalt vîrf din Mun ii Maramureşului.6 mii km2. Hr. vopsele. Universitate (din anul 859). Vînătoare de balene. Noua Zeelandă şi Kermadec .: 2 544 m (vf. oraş în N Italiei (Emilia–Romagna). Nod de comunica ii. biserici (sec. depresiune intramontană în Asia Centrală (Uzbekistan. municipiu în România (jud. Hidrocentrală. Lă ime max. la V de Kerci. Pescuit. Oraş pr. produse alimentare) şi comercial. Aivazovski“. între arhipelagul Fiji. Muzeu. alimentară. de cherestea.: Fergana. produse alimentare. oraş în Ucraina (Crimeea). Hr. Climă continentală excesivă. Fondat în sec. Noua Caledonie. [´fid…i] Márea ~. VI î. Suprafa a: 550 mii km 2. Industrie chimică (mase plastice. chimică. regiune de deşert şi oaze în S-V Libiei. : 6638 m. Din 1951 administrată de Libia. [´ferœ] arhipelag (22 in-sule) în N Oceanului Atlantic. Nod de comunica ii. încăl ăminte. Moldoveanu . masiv muntos în Carpa ii Meridionali. 550 mii loc. castel (1385).5 mii loc. Industrie de prelucrare a metalelor. textile. orez. Climă umedă. situat pe rîul Olt . port la Marea Neagră.. ocupată de arabi în 665. Oraşe pr. Turism. cel mai înalt din România). îngrăşă-minte). de pielărie. mare în S-V Oceanului Pacific. Universitate (1867). Alt.: 170 km. Popula ia: 50 mii loc. Fondat în sec. K. Provincie romană din anul 19 î. în bazinul rîului Sîrdaria . Suprafa a: 2000 km2. VII. Monumente de arhitectură cultă (musulmană). Industrie de prelucrare a metalelor. Catedrală (1135). Muzeu. Galeria de artă “I. Lungime: cca 300 km. Culturi irigate: bumbac. Creşterea ovinelor. Relief vulcanic. situat pe rîul Cape Fear . textilă. Namangan. a materialelor de construc ii. Nod de comunica ii. Păşuni alpine. păşuni alpine. alimentară (conserve de peşte. Zăcăminte de petrol. Ad. Aeroport interna ional. 150 mii loc. aluminiu. Pescuit. Mún ii ~. textile. Sta iuni balneare. situat pe fluviul Pad . Turism.: Sebha . Viticultură. Tadjikistan. Muzee. Suprafa a: 2. Popula ia: 80 mii loc. oraş în N Marocului. produse chimice). Păduri de conifere. de mobilă. 45. Pomicultură. Kîrgîzstan). între rîurile Olt şi Dîmbovi a . Turism.max. FãgãrẠFãgãrẠFeodósia Ferganá Feroe Ferrára [ferr´ara] Fes [fèss] Fézzan Fíji . vin). Alt. Teritoriu danez cu autonomie internă. 86 mii loc. Cetate-cas-tel (sec. XVII–XVIII). Păstorit. sticlărie. Centru industrial (construc ii de maşini. max. 275 mii loc în conurba ie. palate.

Rezerva ii naturale. Industrie extractivă (aur. orez. aur. Helsinki. mercur. max. Produce energie electrică. argint. ceai. mobilă. Tallinn. stat în S-E Asiei. zahăr. uleiuri vegetale. Şantiere navale. Capitala: Manila . Planta ii mari de trestie de zahăr. ulei de cocos. echipamente electronice. argint. de prelucrare a materiei prime industriale (a metalelor şi petrolului) şi agricole (fabrici de zahăr. Se mai cultivă sorg. mijloace de transport. aur. porcine. Capitala: Suva. lactate). loc. parcuri na ionale. încăl ăminte. Turism. . Industrie extractivă (minereu de fier. cupru. Climă tropicală şi subecuatorială musonică. mobilă. Vegeta ie tropicală şi de savană. cu cîmpii intramontane şi de litoral. km 2. minereu de fier. peşte.: 5 860 m. cu cîmpii aluviale. rezerva ii naturale. mijloace de transpor Filipíne Márea Filipínelor . Importă maşini şi utilaje industriale.3 mii km2. Păduri cu arbori de esen e pre ioase (45% din teritoriu). Limbi oficiale: tagalog (filipineza). tutun. abaca (cînepă de Manila). două dintre ele fiind cele mai mari: Viti Levu şi Vanua Levu. ananaşi. Importă petrol. tutun. echipamente electrice şi electronice. Lungime: 400 km. bananieri. produse din lemn. Relief de coline şi mun i. Suprafa a: 5. majoritatea de origine vulcanică. bata i. Meşteşugărit (ceramică. Relief în general muntos. cuprinzînd insulele arhipelagului Filipine (cca 7 100). arahide. constructoare de maşini. Suprafa a: 300 mii km2. parcuri na ionale. min. între arhipelagul Japoniei. broderii). arbori de cauciuc. televizoare. porumb. mare în V Oceanului Pacific. zinc. Pescuit.: 10 265 m. cupru). lemn şi materiale de lemn. Ad. produse chimice. spaniola. Ad. platină. animale. Popula ia: 84. max.: 115 m. Climă tropicală umedă. textile). mangan). uleiuri.Fíji República ~. Ad. mangan. crom. pălării de paie. între Finlanda. produse chimice şi alimentare (zahăr. Rusia şi Estonia. de cacao. fijiana. Popula ia: 856 mii loc. maşini şi utilaje industriale. Exportă zahăr. în arhipelagul Fiji. Suprafa a: 18.5 mil. autovehicule. República ~. care cuprinde cca 800 de insule. minereuri de fier şi crom. Suprafa a: 30 mii km2. producătoare de materiale de construc ii. Exportă cafea. cereale. insula Taiwan şi Filipine. ciment. frigidere. ovine. orez. Se cresc bovine. stat insular în S-V Oceanului Pacific. cărbuni. de cafea. conserve de peşte.5 mil. Limbi oficiale: engleza. de natură vulcanică. Pescuit. engleza. banane. ulei de copră. golf la Marea Baltică. Filipíne Fínic Gólful ~. Păduri (70% din teritoriu). cocotieri. Porturi: Sankt-Petersburg.

situat pe rîul Arno . Climă boreală. biblioteci. Relief de cîmpie joasă. Biserici (sec. fructe. rutier). păsări) Se cultivă secară. Suprafa a: 338. Vînătoare. com insulă daneză în Marea Baltică. trestie de zahăr. Produce echipamente electronice şi electrotehnice. încăl ăminte). porcine. utilaje pentru industria forestieră. cuprinzînd teritoriile statelor Belgia. în conurba ie. Bogate resurse naturale: minereuri de fier. în conurba ie. ovine. Ramuri industriale: construc ii de maşini. între golful Mexic şi Oceanul Atlantic. şi de coline.1 mii km2. produse chimice. Mitrofan (1853). piei. sfeclă de zahăr. bumbac. Exportă produse electronice. fabricarea produselor textile. palate (sec. Celebră şcoală de artă (în sec. Se cresc bovine. tutun. titan. stat în N Europei. Popula ia: 466 mii loc. loc. nichel. At. legume. mare în bazinul Oceanului Pacific. de produse alimentare. Ad. 642 mii loc. Suprafa a: 115 mii km2.: 5140 m. porcine. reni. Florianópolis Florída (Flórida) Florída .19 mil.5 mii km 2. Pescuit. Suprafa a: 152 mii km 2. Olanda şi Fran a (partea de N). oraş în S-E Braziliei. între insulele Flores şi Sulawesi (Indonezia). chimică.: Odense. chimice. Muzeu. oraş în N Italiei (Toscana). Turism. aparate de precizie şi electronice. fabrici de hîrtie. Întreprinderi de prelucrare a metalelor şi a materiei prime agricole (zahăr. de ceramică şi sticlă. parcuri na ionale (peste 1000). Ad. Ramuri industriale: extractivă (fosforite). Este separată de Cuba prin strîmtoarea Florida . peninsulă în S-E Americii de Nord. XIII–XV). 420 mii loc. Oraş pr. Ferme de animale cu blănuri pre ioase. Relief de cîmpie. Aeroport interna ional. port la Oceanul Atlantic. Centru adm. cu numeroase lacuri. mobilă. caşcaval). Agricultură intensivă (cereale. constructoare de maşini electrice. ciment. Climă subtropicală (în N) şi tropicală umedă (în S. Suprafa a: 115 mii km2. forestiere. plante tehnice). Popula ia: 14 mil. în 1580. suedeza. Este centrul adm. Importă maşini şi utilaje industriale. XI–XIII). produse lactate (unt. hîrtie. al statului Santa Catarena. cartofi. 20000 loc. medie: 1 830 m.Finlánda República ~. între Suedia. hidroenergetice. textile. ovăz. Relief relativ neted. Industrie agroalimentară. oraş în Republica Moldova. Sta iuni balneare. automobile. de marochinărie. Turism. Culturi agricole: citrice. loc. Capitala: Helsinki . prelucrarea lemnului. Vechiul nume: Destêrro . orz. Pescuit. crom. Agricultură (cereale. celuloză şi hîrtie. mobilă. Important centru industrial (metalurgie. alimentare. În agricultură predomină creşterea vitelor pentru carne şi lapte (bovine. regiune naturală în V Europei. por elan. cu zone muntoase în N şi cu cîmpii litorale. şantiere navale. conserve). Popula ia: 5. situat pe rîul Răut. Catedrala Sf. Păduri întinse (72% din teritoriu). Universitate. Ierarh Nicolae (1807). Universitate (1321). Limbi oficiale: finlandeza. max. cobalt. Norvegia. vanadiu. la 127 km N de Chişinău. Este locuită predominant de flamanzi. cereale. Pescuit. creşterea animalelor). tutun. blănuri. Nod de comunica ii. reşedin ă a raionului Floreşti. Rezerva ii naturale. XIII–XVI). biserica Sf. Federa ia Rusă şi Marea Baltică (Golful Finic şi Golful Botnic). tutun.) stat în S-E SUA. Fiónia Flándra Florénþa Flóres Floréºti Márea ~. Export de cereale. doc. Suprafa a: 3. materiale şi produse lemnoase.: Tallahassee. muzee. Nod de comunica ii (feroviar.

încăl ăminte.Focºáni municipiu în E României. centru adm. al statului Kentucky. oraş în N-E Braziliei. industrie electronică. Muzee. zahăr. port pe rîul Paraguay. de mase plastice. Biserici. oraş în S-E Italiei (Puglia). conserve. chimică. situat pe rîul Milcov . încăl ăminte. textilă. mecanică. At.: 27 m. Teatru. în conurba ie. Porturi: La Unión. Casa Goethe. Primărie (sec. a cauciucului. produse chimice şi alimentare). al provinciei Formosa. At. Catedrală (sec. Industria hîrtiei. XII). Muzeu arheologic. Întemeiat în 1604 şi denumit ini ial Fort-Royal . turnătorie de fontă. Aeroport interna ional. oraş în N-E Argentinei. cafea) şi comercial (export de cafea. Tîrguri interna ionale. Industrie electronică. Nod de comunica ii. Centru industrial (construc ii de maşini. (1. zahăr). centrul adm. max. fabrici de confec ii şi tricotaje. Fabrici de încăl ăminte. Nod de comunica ie. Construc ii de utilaj greu. textilă. rom. Muzeu arheologic. . Lungime: 65 km. port la Marea Caraibilor. XV–XVII). Pia ă de cereale şi lînă. Foggia Fonséca [fõ´seka] Forli Formósa Fortaléza [forta´leza] Fort-de-France [for-d¬-fr´¾¾s] Fránkfort [´fræhkf¬rt] Fránkfurt pe Main Fránkfurt pe Óder oraş în E Germaniei (Brandenburg). textile. ca tîrg în 1546. XV). la S de Ravenna. 104 mii loc. fructe. doc. 160 mii loc. repara ii de maşini agricole. 101 mii loc. Nod de comunica ii. alimentară (whisky). Centru industrial (aparate electrice. tricotaje. Teatre. oraş în partea centrală a Germaniei (Hessen). Centru industrial (construc ii de maşini. Palatul comunal (sec. golf la Oceanul Pacific. Galerie de pictură.95 mil. Monumente istorice. Universitate. Industria lemnului. în conurba ie). Turism. port pe fluviul Oder . Colegiu (1886). loc. port la Oceanul Atlantic. Important centru industrial: construc ii de maşini. pe coasta Americii Centrale. 170 mii loc. chimico-farmaceutică. Catedrală. port pe fluviul Main . Nod de comunica ii. motoare electrice. textile. centru adm. Honduras i Nicaragua. între El Salvador. Fondat în 1609. Muzeu. bumbac. Aeroport interna ional.4 mil. în sec. în conurba ie. textile. 110 mii loc. oraş în E păr ii centrale a SUA. al jud. de mobilă. XI. al statului Ceará. oraş în partea centrală a Italiei (Emilia–Romagna). oraş în N-V insulei Martinica . Monumente istorice. zahăr. Amapala. Bazilica San Mercuriale (sec. Ad. Universitate. mobilă. doc. aparate electrotehnice. Academie de artă. produse chimice şi alimentare). XII–XIII). poligrafică. loc. 30 mii loc. 88 mii loc. Pescuit. Vrancea. alimentară. centru adm. Aeroport interna ional. Universită i. alimentară. laminator de sîrmă. 660 mii loc. de pielărie. 1. alimentară.

cacao. legume). Muzee. capitala statului Tuvalu. Climă temperată. ară puternic dezvoltată. hîrtie. a cauciucului. păşuni alpine. Turism.). Este considerat munte sacru. loc. textilă. Marea Mînecii. XIX) construită pe locul unui schit de lemn (din sec. textilă şi de confec ii. Biserică (sec. pe ărmul de N al Africii (Tunisia). Industrie extractivă (minereuri de fier. Pescuit. prelucrarea pielei. Export de minereu de fier. fîne e (25%). în conurba ie. Fondat în 1787. 2. alimentară (ulei de palmier). al cantonului Fribourg. citrice. Catedrală (sec. cîmpii pe ărmurile maritime şi oceanice etc. golf în Marea Mediterană. Alt. textilă. Freetown [´friitaun] Fribourg [fri´buur] Frísce Frumoása Fuégo Fúji [´fudji] Fúji Yáma Fúkui Fúkuoka Funafúti Gabès . avioane. Acoperit de ghea ă. Muzeu etnografic. produse chimice şi alimentare (ciocolată). cărbune. Centru industrial (construc ii de maşini. Universitate. sateli i etc. Alt. Suprafa a: 480 km 2. Italia. 260 mii loc. lan de insule în S şi în S-E Mării Nordului. siderurgică. format din 187 insule. Temple. 530 mii loc. Mun ii Alpi în S-E. centrul adm. Luxemburg. Popula ia 20 mii loc. aparatură electrotehnică. vagoane. oraş în Japonia (Honshû). podişul Ardeni în N şi N-V. bauxită. în S-V ării. Belgia. Şantiere navale. Universitate. în conurba ie. stat în V Europei. XVIII). a hîrtiei. Industrie chimică. 1. Parc na ional. Vegeta ie: păduri (25% din teritoriu). Lă ime: 50 m. hidroenergetică. Industrie extractivă (huilă).Fránþa República ~. Turism. alimentară. Relief cu caracter divers: Mun ii Pirinei în S-V. capitala statului Sierra Leone. loc.3 mil.: 620 m. Universitate. Alt. Este cea mai mare ară din Europa Occidentală. port la Oceanul Pacific. Produse din mătase naturală şi artificială. Prelucrarea metalelor şi lînei. comună în Republica Moldova (rn. în N mării Barents . port la strîmtoarea Tsushima. Limba oficială: franceza. artizanat (por elan). port la Oceanul Atlantic. produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (orez. constructoare de maşini (automobile. Germania. oraş în V Elve iei. Ultima erup ie: în 1991. Posesiune a Federa iei Ruse. hîrtie. 36 mii loc. Nod de comunica ii. chimică (fibre sintetice. oraş în Japonia (Kyûshû). Sta iuni balneare. vulcan stins în Japonia la 90 km S-V de Tokio.9 mil. constructoare de maşini. Capitala: Paris. Monaco şi Marea Medite-rană. Elve ia. Ínsulele ~. cu zone colinare. locomotive. Suprafa a: 16 mii km2. mase plastice. Turism. Mun ii Jura în E. la N-V de Nagoya. diamante. elicoptere. Suprafa a: 551. max.5 mii km2. În agricultură predomină creşterea vitelor (bov Franz Jóseph [frants´jozef] arhipelag în Antarctica. Aeroport interna ional. Marea Nordului. petrol. la S-V de Berna. vulcan activ în Guate-mala. cauciuc). siderurgică. Sta iuni meteorologice. oceanică şi mediteraneană. Ultima erup ie: în 1707–1708. Popula ia: 59. pe atolul cu acelaşi nume. 228 mii loc. săruri de potasiu. XIII–XV).: 3763 m. Oceanul Atlantic. Export de copră.8 mii loc. Călăraşi). electrotehnică. metale rare. huilă. Universitate. situat între Spania. gaze naturale etc. Lungime: cca 100 km.: 3776 m. Complex monastic.). nave. oraş în Japonia la poalele vulcanului Fuji Yama .

căruia îi apar ine din 1832. Festival interna ional de umor (anual). la grani a cu republica Moldova. Alcătuit din 61 de insule şi insuli e ( Isabela.3 mil. Muzee. situat pe rîul Iantra . Planta ii de trestie de zahăr. Relief de cîmpie şi de podiş. gaze naturale). forestieră şi de prelucrare a lemnului. Biserici (sec. porumb. cafea. Aparatură electronică şi electrotehnică. Climă ecuatorială. Universitate. construc ii navale. fildeş. Suprafa a: 7. mangan. Pescuit. Termocentrală. Creşterea animalelor (bovine. Vegeta ie: păduri dese (4/5 din teritoriu) şi de savană. Limba oficială: franceza (uzuală: bantu/fang). Aeroport. fontă. arahide. Fernandina. siderurgică (o el. Relief vulcanic. mijloace de transport. arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific. Turism. la 950 km de ărmurile Ecuadorului. Exportă materiale prime industriale. Gala i. aur. oraş în Bulgaria. Industrie extractivă (petrol. Piscicultură. 330 mii. Gábrovo Gágra Gairdner Galálapagos Galáþi Galáþi municipiu în E României. cosmetice şi alimentare. Universită i. produse chimice. traversat de ecuator. Popula ia: 1. trestie de zahăr. stat în V Africii Centrale. Gala i . Muzeu. Turism. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. [´ge¬dn¬] lac sărat în S Australiei. Catedrală. Nod de comunica ii (fluvial. feroviar. conserve. ananaşi. Suprafa a: 267. Sta ie de cale ferată. petrol. uleiuri. loc. textile. al jud. Climă temperat-continentală. Santa Cruz ş. port pe stînga Dunării. produse alimentare. prelucrarea metalelor şi lemnului (mobilă). în N şi E) şi de cîmpie litorală mlăştinoasă (în V). Centru pomicol. Întreprinderi meşteşugăreşti. cacao. arahide. porumb. plante furajere). confec ii. ovine). Turism. bata i. Comer intensiv. chimică (lacuri. Camerun. unt. produse alimentare. de maşini şi utilaje industriale. Sta iuni balneoclimaterice. Căi rutiere: 7518 km. (1999). Turism. Popula ia: 10 mii loc. mobilă. port la Marea Neagră. textile. produse din piele. unul dintre principalele oraşe din S ării.7 mii km2. Relief de podiş şi mun i (în centru. rutier). Capitala: Libreville . miniere). între Dunăre. Nod de comunica ii. Siderurgie. aur. Grădină zoologică. alimentară. confec ii. cacao. Industrie extractivă (minereuri de fier. Admis în ONU la 20 septembrie 1960.7 mii km 2. Se învecinează cu Guineea Ecuatorială. bananieri. centru adm. Pescuit. situat în N peninsulei Eyre . 139 mii loc. Viticultură. Popula ia: 645 mii loc. vopsele). Parc na ional. produse de lemn. bere.Gabón República Gobonéză. Gaboróne capitala Botswanei. 27. orez.). Monumente. Centru adm.5 mii loc.: mun. textilă. . Teatre.a. loc. XVII). Siret şi Prut (cursurile inferioare). Apicultură. Căi ferate: 668 km. legumicultură. Poligrafie. Suprafa a: 4466 km2. floarea-soarelui. jude în E României. Culturi agricole: manioc. Importă maşini şi utilaje industriale. Zonă agricolă (grîu. Se produce ciment. la 111 m alt. constructoare de maşini (agricole. uraniu. laminate). combustibili. Republica Congo şi Oceanul Atlantic. oraş în Georgia (Gruzia). petrol). Suprafa a: 8 mii km2. 91 mii loc. încăl ăminte.

Galíþia Gálveston [´gælvistn] Gámbia Gámbia Gánge fluviu în S Asiei. ovine). pe teritoriul Indiei şi Bangladeshului. formînd o comunitate autonomă. mijloace de transport. Relief de cîmpie şi coline. Se varsă în Oceanul Atlantic. Creşterea animalelor (bovine. provincie istorică în S-V Fran ei. alimentară. Pomicultură. Relief de cîmpie. Populată din sec. Centru adm. Lungime: 1200 km. manioc. Importă maşini şi utilaje industriale. măslini. Pescuit. staniu. la N-E de peninsula Sinai şi la V de Israel. se uneşte cu Brahmaputra şi se varsă în Golful Bengal. . textilă. Lungime: 650 km. produse alimentare. Centru adm. Culturi agricole: grîu. forestiere. Industrie metalurgică. Exportă arahide. Zonă agricolă (grîu. Universitate (la Comrat). cartofi.4 mii km2. [ga´ron] fluviu în S-V Fran ei. orz. de prelucrare a petrolului. Pescuit.: Comrat. iar apa lui – miraculoasă şi purificătoare. fabrici de covoare.: 1 486 m. Ucraina). Capitala: Banjul . Limba oficială: engleza. porumb. formînd estuarul Gironde . Căi rutiere: 2 386 km. legume). apoi independent (sec. fluviu în Africa Occidentală. mărfuri de larg consum. Admis în ONU la 21 septembrie 1965. sorg. Viticultură. Industrie agroalimentară.: Auch . Planta ii de cocotieri. Popula ia: 3 mil. Vegeta ie specifică tropicală: păduri-galerii. oraş în S SUA (Texas). Izvorăşte din mun ii Himalaya. porumb. aflată mai tîrziu în componen a Poloniei (din 1352) şi a Austriei (1772–1918). Popula ia: 675 mii loc. Produse agricole: arahide (50% din venitul na ional). populată în mare parte de găgăuzi. între Senegal şi Oceanul Atlantic. nuci de cocos. Universitate. porumb. mei. Popula ia: 165 mii loc. pe teritoriul Guineii. port la golful Mexic. forestiere. plumb. regiune istorică în partea centrală a Europei. Alt. ceară. ovăz. ovine). floarea-soarelui. de cupru. loc.3 mii km2. Suprafa a: 29. Monumente. Creşterea animalelor (bovine. República ~. stat în V Africii. loc. Suprafa a: 378 km2. Izvorăşte din mun ii Pirinei. la izvoarele rîului Arieşul Mic . Lungime: 2 700 km (3 090 km după alte surse). Garónne Gascónia Gáza Gãgãuzã Gãína Múntele ~. Suprafa a: 1. XII–XIV). combustibili. Zonă agricolă (citrice.4 mil. bumbac. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Muzee. Oraş pr. Turism. pe ărmul Oceanului Atlantic. Întreprinderi agroalimentare. Expl.85 mii km2. se uneşte cu fluviul Dordogne şi se varsă în Oceanul Atlantic. savane. Şantiere navale. orez. Viticultură. Centru adm. în N-V mun ilor Carpa i (Polonia. Considerat rîu sacru. Expl. Climă tropicală. 64 mii loc. culme muntoasă în S Mun ilor Bihorului. Unitátea Teritoriál-Administrativã ~ regiune în S Republicii Moldova.Galícia [ga´liqia] regiune în N-V Spaniei. Principat al Rusiei Kievene.: Santiago de Compostela .: Gaza . Pescuit. secară. a cimentului. plante tehnice. VI de basci. Suprafa a: 11. ilmenit. fîşie litorală pe ărmul Mării Mediterane. cereale). Tîrguri anuale de animale (iulie). Popula ia: 1. Senegalului şi Gambiei.

Centru industrial (siderurgie. Nod de comunica ii. Castel (sec. oraş în insula Grand Cayman (Marea Caraibilor). la grani a dintre Elve ia şi Fran a. a celulozei şi hîrtiei. XIV). muzee. Lungime: 70 km. Bază militară. Culturi agricole: porumb. centrul adm. Centru adm. Nod de comunica ii. Industrie textilă. 200 mii loc. diamante) şi cultural (universitate.Gdañsk oraş în N Poloniei. în special de locomotive. Industrie extractivă (bauxită). cu vechi tradi ii (bumbac. Turism. Export de cărbune şi cocs. Turism. produse alimentare). în sec. 808 mii loc. a hîrtiei şi postavurilor. doc. IX–XII).: 309 m. port la golful Gdañsk. Nod de comunica ii. produse chimice şi alimentare) şi bancar interna io-nal. grădină botanică). Nod de comunica ii. Ad. pe ărmul lacului cu acelaşi nume. tutun. Suprafa a: 582 km2. produse chimice. Catedrală (sec. catedrală. cînepă. Pescuit. 174 mii loc. Monumente de arhitectură. Suprafa a: 153 mii km 2. tractoare şi nave. Muzee. Palatul Artushof (sec. stat în S-E SUA. oraş în N-V Italiei (Liguria). 253 mii loc. in. XIII–XV). Turism. instrumente de precizie. textile. textile şi alimentare) şi cultural (academie de arte. textilă. oraş în S-V Elve iei. constructoare de maşini şi utilaje. port important situat pe canalul Leie şi fluviul Schelde. comercial (export de cafea. iută). construc ii de maşini. At. [´gdinja] oraş în N Poloniei. loc. Turism. electrotehnică. 469. doc. în valea Ronului . 232 mii loc. Construc ii de maşini.5 mii loc. chimică. al cantonului Geneva. Grădină botanică. Şantiere navale. palate). At. Aeroport interna ional. arahide. de prelucrare a lemnului. monumente istorice. mare biserică de lemn. aparataj electrotehnic. VII. Turism. capitala Guyanei. în sec. în conurba ie. port la Oceanul Atlantic. Şantiere navale. lac în Mun ii Alpi.92 mil. zahăr. port în golful Gdañsk (Marea Baltic ă). în conurba ie. Industrie alimentară (conserve de peşte). X. institut de muzică. catedrală. Aeroport. produse chimice şi alimentare. Muzee. bumbac. Aeroport interna ional. Biserici gotice (sec. Popula ia: 6. Universitate. [hent] oraş în N-V Belgiei. prelucrarea lemnului. Centru industrial (ceasornice. textile. cacao. Export de produse alimentare. Centru industrial (prelucrarea lemnului. orez. max. XII–XIII). mare port în golful Genova.: Atlanta . Gdýnia Genéva Genéva Genóva Gent Geórgetown [´d…ood…taun] Geórgetown Geórgia . Sta iuni climaterice. Institu ii de învă ămînt superior. 15 mii loc. petrochimică.

textilă. primul loc în lume). Suprafa a: 3750 km2. Alazan ). mătase şi bumbac. produse ale industriei constructoare de maşini. învecinat cu Federa ia Rusă. a. Exportă ceai. Vegeta ie: păduri de foioase (41% din teritoriu). Limba oficială: georgiana/gruzina. XII–XIV). Capitala: Tbilisi . XI–XIV). vinuri. Climă de tranzi ie de la temperatoceanică (în N-V) la cea continentală (în S-E). de stepă şi subtropicală. de 1000 m. coniacuri. combustibili. Pesc [he´rona] oraş în N-E Spaniei (Catalonia). porcine.Geórgia (Gruzia) República ~.). plumb. ovine. Muzeu arheologic. Relief predominant muntos ( Caucazul Mare. vi ă de vie. Sînt dezvoltate creşterea animalelor (bovine. produse chimice (îngrăşăminte de azot. încăl ăminte. produse farmaceutice). pomicultură. Vîrf marcant: Kazbek (5033 m alt. maşini-unelte.). Popula ia: 5. República Federálă ~. mase plastice. mijloace de transport. Climă oceanică. porumb. alimentare. sericicultura. vopsea. Olanda şi Marea Nordului. Turcia şi Marea Neagră. sfeclă de zahăr. Rafinării de petrol. ceai. Polonia. metalurgică (ocupă locul al treilea în produc ia mondială de o el). Relief muntos. Limba oficială: germana. În agricultură predomină creşterea animalelor (bovine. Cehia. cu cîmpii depresionare (Colhida. Ramuri industriale: expl. siderurgică. ovine) şi produc ia de cereale (grîu. cartofi. stat în Europa Centrală. caprine). format dintr-un grup de insule vulcanice. Vegeta ia: păduri de conifere (28% din teritoriu).8 mil. Cahetia. Marea Baltică. Geróna . fibre sintetice. stat în S-V Asiei. Fran a. citrice. cu regiuni plane (în V) şi şiruri de coline morenice (în E). hîrtie. Popula ia: 83. energetică (centrale electrice nucleare). zona prealpină şi alpină ( Cîmpia Rinului. Întreprinderi ale industriei textile. loc.2 mil. loc. nave). electronice. secară. chimică (coloran i. ovăz). (1996). Biserici (sec. Catedrală gotică (sec. produse alimentare (conserve. Viticultură. Elve ia. alimentară. esături de lînă. Principalele ramuri industriale: extractivă (lignit. vinuri. avicultura. tricotaje. Luxemburg. orz. Căi ferate: 1 570 Geórgia de Sud Germánia teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. păşuni montane (25%). celuloză. Climă subtropicală şi temperată. zinc. Suprafa a: 357 mii km 2. Viticultură şi vinifica ie. Alpii Bavariei ş. 71 mii loc. Cîmpia Germaniei Centrale . constructoare de maşini (aparataj şi utilaj electronic. constructoare de maşini (autocamioane. situat între Danemarca. chimice. Fără popula ie stabilă. maşini electrice). chimice. de mangan. situat la cca 2 275 km S-E de Falkland. citrice. tutun. Armenia. Relieful ării este reprezentat de trei mari zone naturale: Cîmpia Germaniei de Nord . Administrat de Marea Britanie. legume.7 mii km2. Importă maşini şi utilaje industriale. Capitala: Berlin . cu masive muntoase ce depăşesc rar alt. de ciment. Belgia. energetică. Principalele culturi agricole: ceai. hîrtie). Austria. siderurgie. cereale. strunguri. Caucazul Mic ). ape minerale). Suprafa a: 69. Azerbaidjan.

mei. rutier). Giurgiu . XIV–XVI). max. mobilă. Ad. Pînă în 1840 s-a numit Kumairi . materiale de construc ii. Se mai cultivă manioc. bauxită. Vegeta ie de savană. bumbac. Posesiune a statului Kiribati. stat în V Africii Centrale. Climă temperat-continentală. de aur (de aici denumirea ării dată de englezi – Gold Coast (Coasta de Aur ). Oraşul a fost puternic afectat de cutremurul din 1988. oraş în N-V Armeniei. Popula ia: 68 mii loc. igarete). produse petroliere. Turism. Export de copră. porumb. vestigii arheologice). Pescuit. produse alimentare) şi cultural (institu ii de învă ămînt superior. bananieri. Suprafa a: 238. min. Turism. Togo şi Golful Guineii. teatre.: 1 180 m. cu podişuri (în N şi V) şi o cîmpie litorală (în S). oraş în N Spaniei (Asturia). în 1924–1991 – Leninakan . lemn de esen e pre ioase. Centru industrial (construc ii de maşini. Popula ia: 303 mii loc. Culturi agricole: arbori de cacao şi de cauciuc. Lă ime: 14–45 km. max. Capitala: Accra . cu păduri ecuatoriale (în S-E). Ad. Popula ia: 20. mangan. gaze naturale. port în golful Biscaya (Oceanul Atlantic). textile. care leagă Oceanul Atlantic cu Marea Mediterană.5 km. creşterea animalelor). lac de acumulare în Republica Moldova. tutun. format prin construirea unui baraj în 1963. pe ărmul Golfului Guineii. Relief în mare parte de şes. în N Dunării. Lă ime: 800 m. Burkina Faso. plante oleaginoase.: mun. cereale.5 m. sticlărie. Ghidighíci Ghiumrí Gibraltár Gíbson Gijón [hi´hon] strîmtoare între Europa (Spania) şi Africa (Maroc). de diamante. Exportă cacao-boabe (30% din produc ia mondială). arhipelag în partea central-vestică a Oceanului Pacific (Micronezia). porcine. ovine.Ghána República ~. Denumirea antică: Coloanele lui Hercule . apicultură. Zonă agricolă (cereale.: 9. Creşterea animalelor. galerie de pictură. Petrol. sorg. Climă tropicală. minereu de mangan. muzeu etnografic. monumente arhitectonice. repara ii navale. Căi rutiere: 40 mii km. pe cursul mediu al rîului Bîc . loc. 123 mii loc. Vatra (pînă în 1991 s-a numit Ghidighici ). diamante. aur. arahide. Creşterea animalelor (bovine. Lungime: 8. produse alimentare. monumente istorice. păsări). Construc ii de nave fluviale. Sta iune balneară. Întreprinderi de asamblare a automobilelor. între 300–500 m). de ciment. ciocolată. mărfuri de larg consum. 263 mii loc. muzee. Institu ii de învă ămînt. Expl. Suprafa a: 3 526 km2. Universită i. Admis în ONU la 8 martie 1957. jude în S României. Lácul de acumuláre ~. Căi ferate: 953 km. materiale de construc ie. lîngă com. textile. legumicultură. por elanuri. la grani a cu bulgaria. deşert în V Australiei. de prelucrare a lemnului şi pieilor. Centru adm. între Marele Deşert de Nisip (în N) şi deşertul Victoria (în S).25 mil. Importă maşini şi utilaje industriale. Relief de cîmpie. caprine.5 mii km2. Se învecinează cu Coasta de Fildeş. Relief de podiş (alt.: 200 m. Limba oficială: engleza (na ională – akan). de laminare a aluminiului. în 1840–1924 –Aleksandropol . Nod de comunica ii (feroviar. Suprafa a: 286 km2. două teatre. confec ii. Lungime: 65 km. Centru industrial (siderurgie. Ad. Gílbert [´gilb¬t] Giúrgiu . produse alimentare. Palate (sec. textile.

regiune în S-V Siriei. 688 mii loc. Biserica Sf. Relief de podiş înalt (alt. formînd o deltă. Universitate (1451). Centru adm. Repara ii navale. port pe rîul Soj . de suprafa ă (24°–28°C). Teatre. situat pe fluviul Clyde . doc. oraş în N-E Marii Britanii (Sco ia). Institu ii de învă ămînt. frigidere. Suprafa a: cca 2 mil. Climă continentală excesivă. calcare. cherestea. Este considerat fluviu sacru. alt. în N Oceanului Atlantic. oraş în V Republicii Moldova. medie: 900–1200 m. cultură şi artă. fluviu în India. capitala Republicii Autonome Altai. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. Turism. confec ii. mare regiune deşertică şi semideşertică în partea central-estică a Asiei (Mongolia. Produse industriale: energie electrică. situat pe rîul Maima . Glodéni Góbi (Shámo) Godávari Golán Gólfstrom [´golf¿trom] Golgóta Gómel (Hómel) curent oceanic cald. colină lîngă Ierusalim. petrochimică. Cahul). 3500 loc. Culturi agricole: cereale. Suprafa a bazinului: 290 mii km 2. tricotaje. aparate electroteh-nice) şi alimentare (carne). încăl ăminte.: 2 500 m). unde. tamarix). 14 mii loc. situat pe rîul Glodeanca . cu zone subcarpatice (în partea centrală) şi sectoare de cîmpie colinară (în S). metalurgie. în 1142. Mari şantiere navale. XII–XVI). Port. 505 mii loc. Grădină botanică. Suprafa a: 5. Iriga ii. Lă ime: 75–250 km. Construc ii de maşini (locomotive. Institut pedagogic. Vegeta ie săracă (saxaul.Giurgiuléºti Glásgow [´glæsgou] comună în S-V Republicii Moldova (rn. Popula ia: 398 mii loc. cca 2 200 m). electrotehnică. Rar populată. oraş în Federa ia Rusă. Galerie de artă. rutier). Apicultură. Aeroport interna ional. At. doc. fructe. Oaze (în V). Institu ii de învă ămînt superior. reşedin ă a raionului Glodeni. la 168 km N-V de Chişinău. Par ial navigabil. Arhanghel Mihail (1895). în 1527. Se varsă în golful Bengal (Oceanul Indian). At. în 1616.: Tîrgu-Jiu. Muzeu etnografic. Viteza medie: 3–9 km/h. Resurse naturale: cărbune. Pînă în 1932 s-a numit Ulala . alimentară. oraş în S-E Republicii Belarus. textile. eliberată de trupele siriene în 1973 şi anexată de Israel în 1981. Climă temperat-continentală. al regiunii Gomel. maşini-unelte. de prelucrare a metalelor şi lemnului. jude în S-V României. confec ii. 48 mii loc. conform religiei creştine. max. At. mobilă. centrul adm. Catedrală gotică (sec. Influen ează clima unor ări litorale din N-V Europei. Ocupată de Israel în 1967. chimică. China). Cunoscut din 1513. Întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă. a fost răstignit Isus Hristos. legume. Sector zootehnic. Industrie agroalimen-tară. Podiş pietros şi nisipos (alt. textilă. Înăl ímile ~. Pod peste Prut.6 mii km2. Direc ia principală: S-V–N-E. pe cursul de mijloc al Jiului. Lungime: 1 465 km. ciment. aparataj electrotehnic). pînă în 1948 – Oirot-Tura . gaze naturale. maşini-unelte). Centru vamal de frontieră. doc. Relief muntos (în N şi N-V). Nod de comunica ii (feroviar. Gorj Górno-Altáisk . km2. petrol. izvoare minerale.

). tutun. chimică. Exportă bauxită. zinc. Industrie cinematografică.–I d. Granáda [gra´naada] Grãdiºtea Muncélului Grécia República Elénă . aparataj electric. I î. chibrituri. bauxită. 228 mii loc. Marea Ionică şi Marea Mediterană. principalul centru politic. Vegeta ia: păduri montane sărăcăcioase (15% din teritoriu). Suprafa a: 132 mii km2. loc. Vechi observator astronomic (1675–1958). Suprafa a: 3. Industrie extractivă (lignit. argint. Grădină botanică. militar.: Visby . aluminiu. Orăştioara de Sus. oraş în S-E Spaniei (Andaluzia). marmură. crom. Popula ia: 60 mii loc. cartofi. Pescuit intensiv. bovine.Götebórg [gœt¬´borj] oraş în S-V Suediei. citrice. bumbac. vinuri. alimentară (zahăr). Universitate. alimentară. ulei de măsline.Hr. în conurba ie). învecinat cu Albania. port la strîmtoarea Kattegat . Creşterea animalelor (bovine. Turcia. Hunedoara). Turism. Capitala: Atena . loc pe teritoriul satului Grădiştea de Munte din România (com. ovine). electroenergetică. construc ii de automobile (firma "Volvo"). cu zone de cîmpie în N. Planta ii de măslini. 258 mii loc. Macedonia. 135 mii loc. orez. Marea Egee. (716 mii loc. textilă. Clădiri gotice (sec. [´grinid3] oraş în Marea Britanie (Anglia). stafide. Aşezarea a fost distrusă de romani în timpul ultimului război daco-roman (105–106). citrice.Hr. XV–XVI). Păduri de conifere. Industrie metalurgică. Popula ia: 11 mil. Turism. mangan. jud. nichel. Edificii din sec. conserve. Importă maşini şi utilaje industriale. Universitate. Limba oficială: greaca. frigidere. la S-E de ărmul Scandinaviei. tutun. ară agrar-industrială. unde au fost descoperite vestigiile Sarmizegetusei Regia. XIII–XVIII). Universitate. Marea Cretei şi Marea Ionică. Parcuri na ionale. plumb. Operă (1859). Monumente arhitectonice (sec. situat pe fluviul Tamisa . hîrtie. păşuni (39%). sfeclă de zahăr. insulă suedeză în Marea Baltică. Centru cultural şi artistic. Aeroport interna ional. situat pe rîul Genil . economic şi religios al statului dac (sec. sfeclă de zahăr. Principalele culturi agricole: grîu. în apropierea Londrei. Rezerva ii naturale.1 mii km2. Se cultivă cereale. Muzee. Gótland Göttingen [´gœtihg¬n] oraş în partea centrală a Germaniei (Saxonia Inferioară). Cuprinde şi numeroase insule (cca 2000) din Marea Egee. porumb. magnezit). XVII–XVIII). televizoare. Climă temperat-ma-ritimă. petrol. Institut politehnic. Greenwich . stat în S-E Europei. vi ă de vie. Bulgaria. bumbac. Grădină botanică. situat în partea sudică a Peninsulei Balcanice. chimică. Centru adm. Climă tropicală şi mediteraneană. Se cresc ovine. 444 mii loc. Pe aici trece meridianul zero (primul meridian). de tutun. cartofi. Instrumente optice şi aparatură fotografică. XVII–XVIII. autovehicule. Produce o el. Relief predominant muntos (4/5 din teritoriu). Metalurgia aluminiului. Muzee. esături. măsline şi ulei de măsline. Monumente arhitectonice (sec. metalurgică. combustibili. cărbune. textile. Fondat în 1619. coniac. esături. textilă. încăl ăminte. caprine. Mare centru industrial: şantiere navale.

situat pe rîul Isère . Islanda şi arhipelagul Spitsbergen. nucşoară. biserică din sec. Turism. Importă maşini şi utilaje industriale. (1996). Aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă în 1968. ovine). cacao. max. Muzee. Aeroport.: 1 445 m. ceramică. textile.. 2. mare în bazinul Oceanului Arctic. Márea ~.Grenáda stat insular în arhipelagul Antilele Mici. Nod de comunica ii (aerian.5 mii loc. insulă în N Oceanului Atlantic (cea mai mare de pe glob). Construc ii de maşini. Exportă nuci de cocos. Universitate. plumb. Fondat în 1531. criolit. 401 mii loc. grafit. esături. Climă oceanică subtropicală. Comuni-că cu Oceanul Atlantic şi Marea Norvegiei. zinc. capitala republicii Autonome Cecene. În urma opera iunilor militare. Universitate (1792). Întreprinderi agroindustriale. Pod roman şi apeduct. Creşterea animalelor (reni. petrochimie. Popula ia: 55 mii loc. Căi rutiere: 1 050 km. km2. Lungime: 657 km. Relief muntos. Hidrocentrale. situat între Oceanul Atlantic şi Marea Caraibilor. nuci de cocos.2 mil. textile. declanşate de Rusia împotriva cecenilor. muzee). Fondat în 1792 pe locul fostei aşezări rurale Ciorna .2 mil. oraş în Federa ia Rusă. XVI). Suprafa a: 1. încăl ăminte. Centru industrial (construc ii de automobile. cacao-boabe. Grigoriópol Groenlánda Groenlándei Gróznîi Guadalajára [gwadala´hara] oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia-La Mancha). Expl. oraş în Republica Moldova. acoperit în mare parte cu ghe ari (cca 80%). rutier). în special eschimoşi. banane. Centru de cercetări nucleare. fluviu în S Spaniei. între insulele Groenlanda. loc. med. cunoscute cu denumirea Grenadinele meridionale. Vegeta ie de tundră. Aeroport. bunuri materiale de larg consum. situat pe malul stîng al Nistrului. Admis în ONU la 17 septembrie 1974. Popula ia: 100 mii loc. Universitate. Guadalajára Guadalquivír [gwadalki´biir] . la 60 km E de Chişinău. XVIII). alimentară. constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi electronice). produse din piele şi alimentare) şi cultural (palat din sec. ciment. creolo-portugheza). 63 mii loc. al statului Jalisco. XI–XVI). nucşoară. Iriga ii. alimentare). la N-E de Madrid. Catedrală (sec.24 mil. întreprinderi alimentare. Se cultivă banane. trestie de zahăr. Monumente arhitectonice (sec. Industrie metalurgică. hîrtie. Limba oficială: engleza (uzuale: creolo-engleza. în conurba ie. Produse industriale: chimice. Podiş mărginit de lan uri muntoase (în E şi V). mijloace de transport. Zăcăminte de cărbune. de ciment. oraşul a fost distrus în mare parte. Capitala: Saint George ´s . citrice. XV. textile. Ad. Grenóble [gr¬´nobl] oraş în S-E Fran ei (Dauphiné). Ad. Suprafa a: 2. km2. Nod de comunica ii. pe o insulă de origine vulcanică – Grenada (suprafa a: 305 km2) – şi altele mai mici. oraş în partea central-vestică a Mexicului.: 4845 m. XIII. Climă arctică şi subarctică. centrul adm. 405 mii loc. Vegeta ie: păduri tropicale. Func ionează mici întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole (textile. bumbac. Palat (sec. Pescuit intens. Par ial navigabil. Suprafa a: 344 km2. sticlă. de petrol. 11. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ). hîrtie. combustibili. aparataj electrotehnic. situat pe rîul Henares .

rom. Se cresc bovine. Se cultivă trestie de zahăr. Universitate (1867). [guadi´ana] fluviu în Peninsula Iberică (Spania. igarete. format de un grup de insule din arhipelagul. bata i. bata i. Industrie textilă. Industrie extractivă (petrol. situat între Mexic. Centru adm. ananaşi. Pescuit. Turism. Climă tropicală umedă. Vegeta ie bogată. teritoriu insular în V Oceanului Pacific. bumbac. Rafinării de petrol. produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de cafea. format de insula cu acelaşi nume din Arhipelagul Marianelor . Admis în ONU la 21 noiembrie 1945.6 mil. loc. Fondat în 1530. Honduras. Climă tropicală. Guadiána Guám Guantánamo Guatemála oraş în S-E Cubei.Guadelúpa teritoriu insular în Oceanul Atlantic. Popula ia: 13. zahăr. trestie de zahăr. crom) şi de prelucrare a materiei prime agricole. Popula ia: 145 mii loc. Climă tropicală. bananieri. Exportă cafea. situată la 2 200 km S de Tokio (Japonia). prelucrarea lemnului. tricotaje. . Suprafa a: 549 km2. Nod de comunica ii. Portugalia). lemn şi materiale din lemn pre ios. manioc. cacao. orez. vanilie. mercur. loc. Administrat de SUA. manioc. Căi ferate: 1 139 km. banane). bunuri de larg consum. textile. ceasuri) şi alimentară. Supr. cu cîmpii litorale relativ înguste şi joase. Exportă banane.3 mii km. argint. stat în America Centrală. Turism. rom. wolfram. Fabrici de zahăr. tutun. XVI). Limba oficială: spaniola. ananaşi. trestie de zahăr. bananieri. Căi rutiere: 13. Centru adm. Suprafa a: 109 mii km2. Căi rutiere: 1690 km. Capitala: Guatemala . Culturi agricole: cocotieri. bumbac. Popula ia: 440 mii loc. Administrată de Fran a. Se cultivă arbori de cafea şi de cacao. Centru industrial (metalurgie. rafinării de petrol. zinc. Vegeta ie bogată: păduri de esen e pre ioase (50% din teritoriu) şi de savană. 1. biserică (sec. cafea. Relief de platou. Pescuit. cacao. mijloace de transport. şi de cîmpie litorală. porcine. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ). port la Oceanul Pacific. utilaje industriale. alimentară (zahăr. Belize. porumb. Industrie uşoară (textile.3 mil. Lungime: 840 km. Fondat în 1819. Importă combustibili. arbori de cafea şi de cacao. Relief predominant muntos. Marea Caraibilor. Aeroport interna ional. ovine. Guayaquíl [gwaja´kil] oraş în Ecuador. Catedrală. Par ial navigabil (93 km). República ~. cu subsol vulcanic. Căi rutiere: 2 384 km. cafea. citrice. ciocolată). El Salvador şi Oceanul Pacific.: Basse-Terre . Iriga ii. Bază maritimă şi aeriană. aur. stibiu. zahăr.: 1780 km2. bananieri. Vegeta ie silvică şi de savană. cupru. porumb. (1998). legume. 218 mii loc. Antilele Mici (Marea Caraibilor). banane.: Agaña .

arahide. bazată pe agricultură. cocotieri. legume. Pescuit. Suprafa a: 1. Căi ferate: 662 km. Guinéea-Bissáu República ~. textile. Climă ecuatorială umedă. Guineea şi Oceanul Atlantic. Côte d'Ivoire. Se cultivă orez. tutun. arbori şi plante de savană. golf al Oceanului Atlantic. autovehicule. în lungul ărmului de V al Africii Ecuatoriale.35 mil. km2. Se cresc bovine. porumb. stat în Africa de Vest. Elobey. Vegeta ie bogată: păduri tropicale. placaje). citrice. porumb. cafea. străbătută de rîuri şi acoperită de numeroase mlaştini. arahide. manioc. Principalele ramuri economice sunt agricultura şi exploatările forestiere. materiale lemnoase. produse alimentare. Industrie de prelucrare a lemnului (cherestea. produse de alumină. Cuprinde şi grupul de insule Bijagos (cca 60) din apropierea litoralului. orez. Importă maşini şi utilaje industriale. Se învecinează cu Senegal. banane. Relief de podiş (în partea continentală. Capitala: Bissau. max. produse agroalimentare. Climă tropicală. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (mahon. de ciment şi alimentară. ovine. Căi rutiere: 2 682 km. bauxită. Expl. Limba oficială: franceza. ulei de palmier. Suprafa a: 36 125 km2. Se cresc animale. bovine. Climă tropicală umedă.: 240 m). 600–900 m. alt. Admis în ONU la 12 decembrie 1958. de cîmpie pe litoral şi de mun i vulcanici pe insule (alt. la ărmul Golfului Guineii. caprine. caprine. combustibili. abanos. bananieri. Capitala: Malabo. Sierra Leone şi Oceanul Atlantic. susan. aur.1 mii km2. bauxită. mei. mobilă. Importă mijloace de transport. Se mai cultivă trestie de zahăr. Pescuit. palmieri. Suprafa a: 28. max. arbori de cauciuc. Liberia. max. banane. loc. de podiş (în S) şi de cîmpie litorală (în V).: 6360 m.78 mil. Senegal. Economie slab dezvoltată. Mali. orez. max. combustibili. între Camerun şi Gabon.: 1 500 m). 3008 m). Limba oficială: portugheza. stat în V Africii. vi ă de vie. cafea. bunuri de larg consum. în special ovine. banane. Capitala: Conakry . peşte. orez. stat în Africa de Vest. pe coasta Oceanului Atlantic. bunuri de larg consum. Corisco. Relief variat: regiuni de munte. mijloace de transport. Industrie extractivă (minereu de fier. combustibili. Predomină produc ia de cafea. Exportă minereu de fier. produse alimentare. Exportă peşte (2/3 din tot exportul). Popula ia: 498 mii loc.5 mil. cafea.Guinéea República ~. bananieri. Popula ia: 1. Exportă cacao-boabe. diamante).5 mii km. manioc. nuci de cocos. lemn. Suprafa a: 245. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime vegetale şi animale. Importă maşini şi utilaje industriale. loc. Se cultivă cacao. alt. uşoară şi de prelucrare a materiei prime agricole. diamante. Căi rutiere: 4 150 km. forestiere. Popula ia: 7. . păduri de podiş. bata i. Pescuit. arahide. Căi rutiere: 28. În componen a sa intră teritoriul continental Rio Muni şi insulele Fernando Póo. creşterea animalelor şi opera ii bancare. Limba oficială: spaniola. învecinat cu Guineea-Bisau. Annobón. Relieful ării reprezintă o cîmpie continentală joasă (alt. citrice. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. Admis în ONU la 17 Guinéea Ecuatoriálã República ~.9 mii km 2. Ad. utilaje industriale. manioc. tutun. mei. okoumé). Guinéii Gólful ~.

teritoriu în N-E Americii de Sud. At. produse alimentare. În apropiere se află mănăstirile Vorone (1488) şi Humor (1530). 447 mii loc. Exportă bauxită. (686 mii loc. Centru industrial (şantiere navale. Capitala: Georgetown . [´haarlem] oraş în V Olandei. prelucrarea lemnului şi petrolului. Întreprinderi de prelucrare a lemnului de esen e pre ioase. combustibili. tutun. peşte. a materiei prime agricole (zahăr. oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient). minereuri de fier. Monumente: biserică gotică (sec. crevete. bananieri. orez. cacao. Muzeu etnografic. în 1490. de produse farmaceutice. rom etc. doc. tutun. port pe fluviul amur . poligrafică. în 1097. cafea. alimentară (conserve de fructe şi legume. XIV–XVII). forestiere. de bauxită (locul al treilea în lume). electronică şi electrotehnică. Turism. Fondat în 1652. alimentară). reşedin ă regală şi a administra iei de stat. Culturi agricole: trestie de zahăr. Popula ia: 857 mii loc. o zonă muntoasă în V (alt. în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru adm. Produce motoare. 615 mii loc. Climă subtropicală umedă. Fabrici de sticlărie. At. alimentare). orez. aur. columbit. calcare). Sediul mai multor organisme interna ionale. Pescuit. porcine. bunuri de larg consum. 2 771 m). Limba oficială: engleza. Brazilia. XIV). mangan. XIII–XVII). în sec. Importă maşini. zahăr. planta ii de bata i. porumb. Relief de podiş colinar (alt. rutier). extractivă (cupru. planta ii de arbori şi plante tropicale. Parfumuri. construc ii de maşini de transport. Suceava). Guyána Guyána Francézã Háarlem Habárovsk Hága . utilaje şi semifabricate industriale. porumb. mobilă etc. mobilă). Muzee. Căi rutiere: 7 200 km (după alte surse 5 700 km). port la Marea Nordului. diamante. Venezuela şi Oceanul Atlantic. produse chimico-far-maceutice. Monumente arhitectonice vechi (sec. strunguri. între Brazilia şi Surinam. Oraş din 1905. stat în N Americii de Sud. rom. la 7 km E de ărmul Mării Nordului. XVII). textilă. palate (sec. chimică. lemn şi materiale lemnoase pre ioase. învecinat cu Surinam. 300–500 m). construc ii şi repara ii navale. În regiunile de savană se practică creşterea vitelor (bovine. Nod de comunica ii (feroviar. aparataj şi echipament electronic. mangan. Expl. În cîmpia litorală se mai cultivă trestie de zahăr. Parc dendrologic. lactate). Vegeta ie: păduri de lemn pre ios. Pescuit. citrice. Ramuri industriale: metalurgie. Suprafa a: 91 mii km2.: Cayénne . Suprafa a: 215 mii km2. [gai´aana] República (Cooperatístă) ~. manioc. Turism. Relief variat: o cîmpie joasă pe litoral. At. automobile. 300–500 m) şi de cîmpie litorală. ananaşi. Popula ia: 115 mii loc. textile. Vegeta ie: păduri (3/4 din teritoriu). situat pe ărmul Oceanului Atlantic. turbă. Admis în ONU la 20 septembrie 1966. construc ii de maşini. alumină. doc. situat pe rîul Moldova .Gúra Humórului oraş în România (jud. orez. materiale de construc ii. oraş în V olandei. Muzee. cabluri. un podiş străbătut de rîuri în S (alt. Aeroport. X. Centru floricol (din sec. chimică. Industrii (metalurgică. Căi ferate: 187 km (după unele surse numai 88 km). textilă. Teatre. Expl. doc. Industria lemnului (cherestea. 17 mii loc. ovine).). de prelucrare a lemnului. Administrat de Fran a. 152 mii loc. alimentară.

fosforite etc. Rafinării de petrol. doc. Vegeta ie: păduri de pini şi de esen e pre ioase (3. Muzeu maritim. ceramică. resurse bogate de cupru. Academie de Arte frumoase. textile. stat în America Centrală. Centru adm. Industrie metalurgică. Căi ferate: 354 km. produse chimice. republică în Federa ia Rusă. conserve de peşte) şi comercial (export de cereale. XIV–XVI). 250 mii loc. XV. uleiuri eterice. molibden. de încăl ăminte. la 50 km N-V de Leipzig. Relief: masive muntoase (în S-E). Universitate(1694). Monumente arhitectonice (sec. textile) şi prelucrătoare de materii prime agricole (uleiuri eterice. sticlă) şi cultural (universitate. rafinării de petrol. muzeu maritim etc. construc ii şi repara ii navale. porumb. utilaje. 332 mii loc. aparataj electronic. de prelucrare a petrolului. Centru industrial (metalurgie. zahăr. Catedrală (1749). institut politehnic. Aeroport. bumbac. 1. bunuri de larg consum. confec ii. argint (nevalorificate). automobile şi aeronautice. [haj´oh] oraş în N-E Vietnamului. filatură de bumbac. aur.47 mil. (1998). cîmpii şi podişuri (în partea centrală) şi cîmpii de litoral (în V). Construc ii de maşini (strunguri) şi utilaje electrotehnice. Construc ii navale. între Republica Dominicană. Expl. Important centru industrial (metalurgie. porumb. ciment. loc. combustibili. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. port la Marea Mediterană. oraş în S-E Canadei. Nod de comunica ii. Suprafa a: 27 750 km2. port la strîmtoarea Tsugaru .Háifa oraş în N-V Israelului. situat în V insulei Haiti . aur. conteinere). Turism. rom. [´hal¬] oraş în Germania (Saxonia Superioară). textilă.: Abakan. Pescuit. port pe fluviul Saale . Aeroport. ovine). Monumente arhitectonice (biserică din sec. produse chimice şi alimentare. Muzeu. Universită i. Se cultivă grîu. Centru industrial (metalurgie. Pescuit. oraş în N Japoniei (Hokkaidô). Pescuit. Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. esături. Exportă cafea. cupru. lemn de esen e pre ioase. de cărbuni. prelucrarea cauciucului.). Aeroport. orez. produse alimentare). Popula ia: 7. cacao. Climă tropicală. molibden. loc. Mici întreprinderi industriale (de alumină. alimentară. confec ii. montaj de automobile.). Sta iune balneoclimaterică. Creşterea animalelor (bovine. República ~. Căi rutiere: 4 000 km. plante furajere. Popula ia: 586 mii loc. Importă produse industriale finite (maşini. sticlă.7% din teritoriu) şi savane. ară agrară. construc ii de ma-şini-unelte. 115 mii loc. filatură şi esătorii de lînă şi bumbac. ciment. constructoare de maşini (vagoane. constructoare de nave. bata i. trestie de zahăr. porcine. primărie din sec. Industrie alimentară (conserve de peşte). bananieri. Limbi oficiale: franceza. cacao. de confec ii. zahăr. 88 mii loc. rom. Capitala: Port-auPrince. montaj de automobile. Industrie metalurgică. produse alimentare. forestiere. în 806. încăl ăminte. Creşterea animalelor şi păstorit în mun i. República ~ (Hakásă) . At. Hai Phong Haíti Hakásia Hákodate Hálifax [´hælifæks] Hálifax Hálle . 320 mii loc. macarale. plumb. creola haitiană. port în delta fluviului Hong Ha. tutun). în S-E Siberiei. tutun. minereuri de fier. oraş în Marea Britanie (Anglia). XIX). aparataj electric. tricotaje. Muzeu. Suprafa a: 61.9 mii km2 . cărbune. Se cultivă cafea. Universitate. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. port la Oceanul Atlantic. biserică (1750). echipamente).55 mil.

oraş în N Germaniei. pagode (sec. între insula Halmahera şi Noua Guinee . Aeroport. oraş-land în N Germaniei. Hantî-Mansíisk . Muzee. Expl.2 mil. Muzee. ceramică. Industrie metalurgică. 2. port pe rîul Songhua Jiang . Suprafa a: 6639 km2. aparataj electrotehnic. sare gemă. tricotaje. lemnului. 1.8 mil. construc ii de maşini. oraş în N-E Chinei. monumente arhitectonice din sec. oraş situat pe fluviul Hong Ha . produse alimentare). Universitate. max. loc. al landului Saxonia Inferioară. Nod de comunica ii. Ramuri industriale: metalurgie. loc.7 mil. XVI–XIX). pe cursurile superioare ale rîurilor Olt. Catedrale. Centru adm. încăl ăminte. marmură. rafinării de petrol. de huilă. muzee. situat pe fluviul Elba . avioane. (1998). tractoare. lignit. construc ii de automobile. fier. montaj de automobile. aparataj electrotehnic şi instrumente de precizie. Mausoleul lui Hô şi Min. cupru. loc. în conurba ie). Turism. loc. 3.). Popula ia: 1. de petrol şi gaze naturale. Grădină botanică. Nod de comunica ii. Universitate. 527 mii loc. Climă temperat-continentală. prelucrarea lemnului. Important centru industrial (metalurgie şi siderurgie. de autovehicule. Suprafa a: 523 mii km 2. Suprafa a: 755 km2. Hámilton [´hæmilt¬n] oraş în S-E Canadei. Mare centru industrial (construc ii de tractoare. textile. port pe fluviul Leine . poligrafie. Aeroport. Zăcăminte de fier.: mun. 320 mii loc. Monumente arhitectonice (sec. Centru industrial (siderurgie. Academie de muzică şi teatru.5 mil. suprafa a: 75 mii km2. produse chimice şi alimentare). Aeroport. operă. produse chimice şi alimentare). plante furajere. Ad. rulmen i. Întreprinderi industriale (de prelucrare a metalelor. avioane. port la lacul Ontario . prelucrarea metalelor şi a lemnului. pirite.. hîrtie. cauciucului. alimentare). constructoare de maşini grele. gaze metan. Mare port interna ional. de automobile.35 mil.: or. Se produce mobilă. Grădină botanică. construc ii de maşini. Popula ia: 345 mii loc. Licee. locomotive şi vagoane. grădină zoologică. maşini-unel-te. produse alimentare (alcool. comer . textile. XV–XVIII). .: 3 225 m. Expl. pe platoul Matabele (la 1 473 m alt. produse chimice şi alimentare) şi cultural (universitate. lactate). Creşterea animalelor. Nod de comunica ii. Relief în mare parte muntos. medie: 1110 m. Aeroport. Temple. bere. Aeroport. textile. Expl. Important centru industrial (metalurgia neferoaselor. cartofi. Popula ia: 1. Muzee. Mureş şi Tîrnave . electrotehnică şi electronică. Universitate tehnică. Centru adm. plumb. prelucrarea lemnului. Fondat în 1890. poligrafie. financiar (opera ii bancare) şi comercial. textile. mobilă. institute de cercetări. regiune autonomă în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). chimicofarmaceutice. Miercurea-Ciuc . (2. capitala Vietnamului. Ad. de aur. Universitate. produse chimice şi alimentare.Halmahéra Hámburg mare de origine tectonică în v Oceanului Pacific. Aeroport. Grădina botanică. Hanói Hanóvra Hántî-Mansíisk Haráre Harbín Harghíta jude în România. capitala Republicii Zimbabwe. textile. XI–XV). Nod de comunica ii. Se cultivă cereale. centru adm. Nod de comunica ii. şcoli generale.59 mil.

Suprafa a: 7. Catedrală (sec. Muzee. avioane. Fondat în sec. Navigabil. cafea. rom). Centru industrial (maşini agricole. Industrie constructoare de maşini (tractoare. XVII). Institut oceanografic. Construc ii de maşini (vagoane. Nod de comunica ii (aerian. oraş în N-E Belgiei. Brandenburg. întreprinderi electrotehnice. XVII). Universitate (1728). Nod de comunica ii. Observator astronomic. Hátanga Havána Hável Hávre [´haf¬l] [´aavr] rîu n N-E Germaniei. Păstorit. Centru industrial (metalurgia neferoaselor. Fondat în 1517. Aeroport interna ional. Potsdam. Palatul Ekaterinei (sec. în conurba ie. oraş în Cisiordania. 68 mii loc. . de tutun. construc ii navale şi de automobile. XVII. Artizanat. aici se află mormîntul lui Avraam. Academie de ştiin e. rafinării de petrol. produse chimice. confec ii. Relief muntos vulcanic. aparataj electrotehnic). pe rîul Necka. alimentare) şi comercial. rutier). aparataj electroteh-nic şi electronic). Trece prin Berlin. Resurse naturale: minereuri de fier. Grădină botanică. Popula ia: 1. Se varsă în Marea Laptev. plumb. poligrafie.2 mil.5 km 2. Teatre. cupru. orez. Turism. format din cca 500 de insule. electronice. produse alimentare (zahăr. loc. Biserici (sec. Pescuit. Universitate (1805). Climă subtropicală oceanică. pe rîul Demer. al regiunii Harkov. oraş în N-V Fran ei (Normandia). situat la vărsarea Senei în Marea Mînecii. vagoane. Suprafa a: 16. Hawáii Hebríde Hébron Heidelberg [´haid¬lberk] oraş în S-V Germaniei. feroviar. chimică. Pescuit. Muzee. la 68 km E de Bruxelles. Relief muntos. Lungime: 1636 km. port comercial şi pentru călători. utilaj minier. Lungime: 341 km. metalurgie. iudaic şi arab. poligrafică. port la strîmtoarea Florida. Oraş din 1232. Popula ia: 100 mii loc. 140 mii loc. Turism. Nod de comunica ii. Universitate (1386). Produce mobilă. textilă. Primul reactor nuclear din Marea Britanie (1947). XVII–XIX). conserve de fructe. prelucrarea lemnului şi pielei. Institut de astronomie şi fizică nucleară. arhipelag britanic în Oceanul Atlantic (Sco ia).: ´aselt.7 mii km2. Conform tradi iilor creştine. arhipelag în partea central-nordică a Oceanului Pacific. XVIII). format prin unirea rîurilor Heta şi Kotui . igarete. afluent pe dreapta al Elbei . Turism. locomotive. cafea.22 mil. Navigabil. de piele. Hárwell Hásselt [´haawl] [fr. Ramuri industriale: şantiere navale. capitala Cubei. loc. strunguri. Centru adm. 2. Biserici (sec. centru adm.Hárkov oraş în E Ucrainei. instrumente de precizie. ananaşi. Climă temperat-oceanică. Vechi centru religios. bumbac).: ´has¬lt] localitate în Marea Britanie (Anglia). de esături de bumbac.6 mii loc. bananieri. alimentare) şi comercial (pia ă pentru zahăr.: Honolulu. farmaceutice. încăl ăminte.63 mil. sisal. Muzee. primărie (sec. la 29 km S-V de Ierusalim. Pescuit. alimentare. Vestigii arheologice. oraş în N-V ării. 1. alimentară. de ceramică. Centru de cercetări atomice. cafea. XIII). XI–XV). produse textile. 1. Culturi agricole: trestie de zahăr. loc. de ciment. 100 mii loc. la S de Oxford. Monumente arhitectonice: biserică (sec. flam. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia). constituind cel de-al 5-lea stat al SUA. prelucrarea petrolului.

Erup ii în 1300. Asachi. Oraş din 1281. Centru industrial (şantier naval. motoare. textile. săruri de potasiu. tutun. în 741.: 8848 m (vf. 1980. Suprafa a acoperită de ghe ari: 6 200 km2. pe rîul Hari Rud . chimică. forestieră. construc ii de maşini agricole. de încăl ăminte. alimentară. Teatre. 123 mii loc. alimentară. capitala Finlandei. At. China. loc. constructoare de maşini (automobile. rutier). XIII–XV). aparataj electrotehnic). Aeroport interna ional.: Wiesbaden. Hékla Helicón Hélsinki [´hehkla] Herât [he´raat] oraş în N-V Afghanistanului. Alt. porcine). Nod de comunica ii. cartofi. aparataj electrotehnic). Nod de comunica ii (aerian. Centru industrial (o elării. construc ii de maşini auto şi electrotehnice. întreprinderi chimice. vulcan activ în S-V Islandei. covoare). Alt. Artizanat.: 1 191 m. Biserică (1780). situat pe fluviul Nipru . Muzeu na ional. Industrie extractivă (cărbune. la 43 km N de Stuttgart. sistem muntos asiatic pe teritoriul Afghanistanului şi Pakistanului.Heilbronn [´hajlbronn] oraş în S-V Germaniei. Cernău i). Lungime: 2 800 km. Culturi agricole: cereale. masiv muntos în Grecia. centru adm. XVIII–XIX).1 mii km2. Monumente de arhitectură (sec. Zăcăminte de apatit (cele mai mari în lume). doc. Lungime: 800 km. gaze naturale. port fluvial pe Neckar . Pakistan şi Bhutan. Alt. Popula ia: cca 13 mii loc. Monumente arhitectonice (sec. Monumente arhitectonice (sec. max. hîrtie. max. Lă ime: 50–350 km. denumit şi Everest ). Hersón Hérþa Héssen Hibíni Himaláia masiv muntos în N-V Federa iei Ruse (peninsula Kola ). de confec ii.: 1749 m. produse alimentare). Popula ia: 6 mil. 1776. 367 mii loc. muzică). Industrie constructoare de maşini (nave. XIII–XIV)). Pia ă pentru oi caracul. al raionului Her a. materiale de construc ii. oraş în Ucraina (reg. 525 mii loc. 1947. Nod de comunica ii. în 1408. Lă ime: 180–350 km. Institut politehnic. chimică. rafinării de petrol. alimentare). textilă. Metrou. Muzeu. vi ă de vie. minereuri de fier. Fondat în 1778 ca fortărea ă. Aici s-a născut Gh. Alt. Academii (de arte frumoase. doc. 178 mii loc. port în Golful Finic. Chomolungma. Pînă în 1940 a făcut parte din România. Alt. Universitate (1828). de aparataj electronic. oraş în S Ucrainei. de hîrtie. Catedrală (1786). Suprafa a: 21. Centru adm. Izvoare termale. land în partea cen-tral-vestică a Germaniei. At.: 7 690 m (vf. Creşterea animalelor (bovine. textilă. Tirich-Mir ). Hindukúsh (Hindukuº) . cel mai înalt sistem muntos de pe glob. situat pe dreapta Prutului. farmaceutică. max. cupru). situat în N Indiei şi în Nepal.: 1491 m. Grădină botanică de floră alpină. Produse ale industriei uşoare ( esături de mătase şi lînă. Locul legendar al întîlnirii muzelor. Fondat în 1550.

automobile. Industrie extractivă (plumb. păstorit. mănăstire în Republica Moldova (rn. orez. 1. lemn. pe teritoriul Chinei şi Vietnamului. Relief muntos. mangan. Importă maşini şi utilaje industriale. XVIII). Suprafa a: 83.08 mil. loc. Muzeu de Artă. Oceanul Pacific şi El Salvador. Muzeu. în apropierea comunei Hîrjauca (rn. la izvoarele rîului Cogîlnic . Suprafa a: 112. învecinat cu Guatemala. Marea Caraibilor. Culturi principale: bananieri. Capitala: Tegucigalpa . Vegeta ie: păduri de foioase şi de conifere. Nod de comunica ii. Creşterea animalelor (bovine. Pescuit. minereuri de plumb. Mănăstírea ~. S-a mai numit Ciurova. Alt. doc. Muzeul Memorial al Păcii. citrice. . Parcuri na ionale. chimică. Întreprinderi agroindustriale.5 mii loc. tutun. reşedin ă a rn.: on´duras] República ~. Ctitorie (1678) a serdarului Mihalcea Hîncu. pe teritoriul localită ii Hîrbovă (rn. după insula Honshû). Călăraşi). Turism. Simion Stîlpnicul (din a doua jum. mănăstire în Republica Moldova. în urma lansării asupra oraşului a unei bombe atomice. Nisporeni). 19.1 mii km2. Orhei).: 2 290 m (vf. Zăcăminte de cărbuni. At. Localitatea datează documentar din 1730. Limba oficială: spaniola. a sec. stat în America Centrală. sare) şi de prelucrare a materiei prime agricole. Datează din sec. Popula ia: 6. Asahi ) . zahăr. Hírova Hîncéºti Hîncu Hîrbovãþ Hîrjáuca Hokkáidô Hondúras [sp. crom. XVIII. manioc. Parcul Păcii. a hîrtiei. Mănăstírea ~. poligrafică. loc. Căi rutiere: 18 630 km. maşiniunelte). Monument de arhitectură.Hiróshima [hir´o¿ima] oraş în Japonia (Honshû). trestie de zahăr. Se varsă în Marea Chinei de Sud. Pescuit. Biserica Adormirea Maicii Domnului . Nicaragua. Biserica Înăl area Domnului a fost zidită în 1848. Relief predominant muntos. Hînceşti. Universitate. în apropierea localită ii Neculăieuca (rn. aur. XVIII. produse petroliere. max. Admis în ONU la 17 decembrie 1945. mănăstire în Republica Moldova. Lungime: 1 183 km.5 km2. caprine). zinc. minereuri de fier. în 1500. Călăraşi). XVIII: un schit de lemn (sec. Exportă banane. textilă. sorg.3 mii km. Se mai cultivă porumb. arbori de cafea. peşte. carne. fasole. ovine. Aşezămînt monastic din sec. Climă tropicală umedă. la care s-au mai adăugat biserica de lemn Sf. Şantiere navale. pe rîul Cogîlnic . petrol. situată în codrii Lăpuşnei. Mănăstírea ~. Hong Ha [´hong ´haa] fluviu în Asia. Căi ferate: 1. zinc. argint. cu vulcani activi. Nicolae (1805) şi biserica de piatră Sf. insulă japoneză în N Arhipelagului Japonez (a doua ca mărime. zidită din piatră în 1828. îngrăşăminte. port în golful cu acelaşi nume. Datează din sec.63 mil. Par ial navigabil. la 33 km S-V de Chişinău. XIX). Biserica Înăl area Domnului a fost zidită în 1848. oraş în Republica Moldova. La 6 august 1945 a fost distrus în propor ie de 75% de către americani. mănăstire în Republica Moldova. savane. la v ărsarea fluviului Otagawa. Mănăstírea ~. mijloace de transport. Industrie construc-toare de maşini (camioane. petrol. alimentară. Păduri de conifere şi foioase (60% din teritoriu).

alimentară). XVII. Nod de comunica ii. în aglomera ie.). textilă. bumbac. oraş în S-V Ucrainei. Port interna ional. situată între Marea Japoniei şi Oceanul Pacific. doc. loc. fabrici de prelucrare a bumbacului şi cărnii).5 mil. forestiere. 405 mii loc. Aeroport. Honolúlu Hónshû [´honsjuu] Horézm Hô ªi Min Hotín Houston Huámbo oraş în partea central-vestică a Angolei. integrat în Imperiul Kuşanilor (sec. Lungime: 492 km. centrul adm. Petru Rareş. port pe fluviul Dong Nai . a fost reanexat la URSS. Hidrocentrale. Opera ii financiar-bancare. alimentare. textile. Aeroport. Astrodrom. Hr. la cca 1800 m alt. Se varsă în Marea Galbenă (golful Bohai ).5 mil.) de triburile est-iranieie ale horezmilor. stat independent (din sec.12 mii km2. Expl. Universitate. fructe. Biserici (catolică. de biciclete. Centru adm: Hong Kong (Victoria). Teatre. port la Oceanul Pacific (golful Mamala ). (cca 230). zahăr. Relief muntos (alt. săpun. uraniu. ceai. Suprafa a: 1. loc. Suprafa a bazinului: 771 mii km2. Întreprinderi agroindustriale. important port pe canalul navigabil Houston . Denumirea veche: Nova Lisboa.). poligrafie. Resurse naturale: minereuri de fier. Lungime: 4 845 km. A fost cucerit de turci (1713). Aeroport. loc. Industrii (siderurgică. cea mai mare insulă japoneză. prelucrarea lemnului. animale). Nod de comunica ii. în partea de S-E a insulei Oahu . Hidrocentrale. 4. în sec.).). financiar şi industrial (prelucrarea petrolului. Relief colinar. polimetale. Pescuit. peşte) şi comercial. construc ii de utilaj petrolier.Hong Kong teritoriu în S-E Chinei. Se cultivă orez. Cetate medievală a Moldovei (sec. feroviare. apoi integrat în hotarele Ucrainei. Cercetări spa iale. Aeroport. chimică. 14 mii loc. Climă temperată. fortificată de Alexandru cel Bun.1 mil. [hon¬´luulu] oraş în SUA. Universită i. Popula ia: 100. Hr. Hr. precum şi o por iune din insula Kówloon . de aparataj electronic. Industrii: construc ii navale. Climă subtropical-mu-sonică. al statului Hawaii. la 84 km de golful Mexic. s-a aflat în componen a României (1918–1940). populată în antichitate (sec. teatre. Lantau. ortodoxă). Universitate. conserve de fructe. Centru comercial. IV î. 3 776 m). comerciale (pia ă de cereale. Huáng He Húdson [´hudsn] . 820 mii loc. fier. Suprafa a: 231 km 2. fluviu în SUA. Iriga ii. max. de aparataj electric şi electrotehnic. împreună cu toată Basarabia (1812). [´hwah´h¬] fluviu în E Chinei. de biciclete. muzee. Turism. constructoare de nave. Fondat de portughezi în 1912. cauciuc etc. XIV). Satrapie persană (sec. oraş în S Vietnamului. I–II d. Ştefan cel Mare. petrol. Se varsă în Oceanul Atlantic. cuprinzînd insulele Hong Kong. loc. şantiere navale. cucerit de Califatul arab (712). Lama ş. armenească. de cărbune. situat pe rîul Nistru. VI î. Monumente de arhitectură. Navigabil pe o distan ă de 1600 km. feldspat. apoi anexat la Rusia. [´hjuust¬n] oraş în S SUA (Texas). Întemeiat în 1836. wolfram. Vegeta ie luxuriantă.a. Muzee. Întreprinderi miniere. regiune istorică în asia Centrală. pe teritoriul de astăzi al Uzbekistanului. flotă comercială. Popula ia: 6. Centru industrial (şantiere navale. VII î. 4 mil. Hr. Turism. At. produse ale industriei uşoare şi alimentare (chimice.

Aici s-a aflat o renumită şcoală de pictură (sec. Ad. secară. schitul Sfin ii Apostoli – în 1698. Mănăstírea ~ (Humórului) . de maşini pentru transport. [´hjuur¬n] [haidara´bad] lac în America de Nord. Centru industrial (siderurgie. Colec ie de icoane vechi. la ărmul Canadei. Hunedoara). de armament. Climă temperat-con-tinentală. Universită i. confec ii. Popula ia: 548 mii loc. Ştefan – în 1703. loc. Izvorăşte din apropierea localită ii Borşci (reg. ctitorie a logofătului Teodor Bubuiog. Centru adm. al statului Andhra Pradesh. Vîlcea).: 228 m. situat pe rîul Cerna . lemn. pe cursul inferior al Mureşului . alimentară. jude în România central-vestică. de pielărie. Suprafa a: 59. Lă ime: 115–240 km. Vestigii arheologice. Teatru dramatic şi de estradă. chimică (mase plastice. textile. argintărie. Muzee. Suprafa a: 1. materiale de construc ii. plumb. afluent pe stînga al Nistrului. Industrie metalurgică. Centru industrial (construc ii de maşini şi utilaj energetic şi electrotehnic. Fondat în 1590. Resurse naturale: cărbune brun. mănăstire în România. oraş în India. Turism. constructoare de maşini. cartofi. Húdson Humór Hunedoára Hunedoára Hurézu Húron Hyderabád (Haiderabad) Iagorlîc rîu în Ucraina şi Republica Moldova. Ucraina). Suceava). porumb. huilă. A fost întemeiată de vornicul Oană (pe la 1415).23 mil. Termocentrală. Biserică din 1530. strîmtoare între peninsula Labrador şi insula ara lui Baffin. max. XIX). Muzee. plante textile. produse chimicofarmaceutice. minereuri de fier. centrul adm. Muzee. Relief predominant muntos. Teatre. de prelucrare a metalelor şi lemnului. de echipament aeronautic. situat pe rîul Musi . km 2. max. Ad. doc. marmură. Nod de comunica ii. Lungime: 826 km.6 mii km2. medie: 128 m. Lungime: 73 km. zinc. Institu ii de învă ămînt superior. Comunică cu oceanul prin strîmtoarea omonimă. XVI–XVII). Goian (Transnistria). prelucrarea metalelor şi lemnului. Mănăstírea ~. colec ie de icoane. Odesa. At.: 867 m. mangan. fibre artificiale). Uneşte apele Oceanului Atlantic cu cele ale golfului Hudson.: 141–988 m.35 mil. Mănăstirea a fost construită (1690–1697) în timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu. XVIII). Biserică (1456). Facultă i de inginerie. hîrtie). încăl ăminte. Căr i vechi. Ad. Artizanat (în metal. ceramică). calcare. XIV). Oraş din 1415. 4.: Deva . pe teritoriul com. pe teritoriul oraşului Horezu (jud. de pielărie şi încăl ăminte. lîngă com. Turism. Aeroport interna ional. Suprafa a: 7 063 km2. 81 mii loc. Pescuit. municipiu în România (jud. textile. complex monastic în România. Picturi din 1535. Naviga ie. Culturi agricole: grîu. Catedrală (sec. Humor (jud. în 1265. Monumente de arhi-tectură medievală (sec. .Húdson golf în N-V Oceanului Atlantic. în sistemul Marilor Lacuri. schitul Sf. la grani a dintre SUA şi Canada. Ad. pomicultură. Castel (sec. produse alimentare).

: 6 m. Hidrocentrale. Iriga ii. capitala Iakutiei. max.: 240 km. afluent pe dreapta al Dunării. km2.: Slobozia . orz. Lungime: 286 km. în Cîmpia Bărăganului. Javgur (rn. Cuvioasa Parascheva (1897). lactate. port pe fluviul Lena . produse alimentare. în bazinul fluviului Lena (Siberia Orientală). Ucraina). Industrie extractivă (diamante. Lungime: 42 km. Cehov“.Iakútia República Sahá . Lungime: 417 km. Denumirea antică: Naparis . Suprafa a: 122 mii km2. Lungime: 700 km. în 1502. Relief în cea mai mare parte de cîmpie. Turism. Apicultură. Giurgeni. Turism. feroviar. Legumicultură. la 79 km de Simferopol. Fondat în 1632. licee. Popula ia: 1. oraş în E Federa iei Ruse.1 mil. Biserica Sf. Teatre. textilă. plante furajere.). Fabrici de confec ii. Izvorăşte la N de com. legume. lac în Ucraina. Comunică cu lacul Cuhurlui. Aici. la com. Hidrocentrale. biserică din 1852 etc. afluent pe stînga al Dunării . rîu în Republica Moldova şi Ucraina. a avut loc Conferin a de la Ialta a conducătorilor celor trei mari puteri aliate în cel de-al doilea război mondial. sfeclă de zahăr. Creşterea animalelor (reni). Popula ia: 304 800 loc. teatre. situat pe rîul Işnovă . hidrocentrală). Centru adm. textile. Muzee (“A. în 1945 (4–11 februarie). 700 mii loc. Lă ime: 1–6 km. ovăz). jude în S-E României. la S de oraşul Bolgrad (reg. Şcoli generale. tricotaje. Odesa). oraş în S Ucrainei. loc. Culturi agricole: porumb. mănăstire din 1604. Suprafa a: 3. rîu în N Bulgariei. Sta iune balneoclimaterică. Ad. peninsulă în N-V Siberiei. Cimişlia) şi se varsă în lacul Ialpug lîngă oraşul Bolgrad (reg. mobilă).: Iakutsk . Industrie uşoară şi alimentară (conserve de peşte. viticol. confec ii. materiale de construc ii. Iakútsk Iálomiþa Iálomiþa Ialovéni Ialpúg Ialpúg Iálta Iamál Iántra . floarea-soarelui. Suprafa a: 134 km 2. Limanuri. Sector zootehnic. rutier). Biserica Aleksandr Nevski (1890). grîu. la 13 km S-V de Chişinău. în peninsula Crimeea. între golful Baidara k şi estuarul fluviului Obi . forestieră (cherestea. cositor. doc. a materialelor de construc ii. Izvorăşte din masivul Stara Planina . oraş în Republica Moldova. de arte ş. Grădină botanică. Pe rîul Ialpug este situat oraşul Comrat. cărbune).09 mil. Lă imea max.a. Numeroase lacuri. Centru adm. Lungime: 142 km. Centru pomicol.). port la Marea Neagră. Animale cu blană pre ioasă. pe cursul inferior al rîului Ialomi a . alimentare (vinuri Xeres ). Odesa. Climă temperat-continentală. pe stînga Dunării. în partea de N a Federa iei Ruse. secară. aur. At. Centru industrial (mobilă. republică în Federa ia Rusă. Industrie chimică. prelucrarea pielei. Iriga ii. rîu în România. comercial (blănuri) şi cultural (universitate. 14 mii loc. în aval de Sviştov. alimentară. băuturi alcoolice şi răcoritoare). Nod de comunica ii (aerian.P. Culturi cerealiere (grîu. Suprafa a: 4 450 km2. reşedin ă a raionului Ialoveni. Climă aspră (polară).

VII î. pomicultură. Península ~. aparate radio. rutier). Alt. Iaşi. orz. Popula ia: 826 310 loc. fluvial. Climă temperat-conti-nentală. port pe Volga. 635 mii loc. licee. Ibéricã (Pirinéicã) Ibérici Íchel Ierihón . chimică (mase plastice. strunguri. feroviar. confec ii. esături. alimentare). Izvorăşte din apropierea com. Coşerni a (rn. Teatre. Universitate (1860). mănăstiri. Produse industriale: maşini agricole. Iásnaia Poleána localitate în Federa ia Rusă. Muzee (de artă. feroviar. Radioteleviziune. la 14 km de ora. Centru industrial (nave fluviale. secară. Muzeu de arte. alimentară. viticultură. Filarmonică. biserici. laminate. între Oceanul Atlantic.: 2393 m. Grădina publică “Copou“. la 23 km N-E de Ierusalim.: mun. Iaºi Iaºi municipiu în N-E României.). ziare. situat pe Bahlui . Turism. XII). Ruinele unui palat arab din sec. 13 mii loc. XVIII). Minereu de fier. textile.7 mii km2. catedrală (sec. Aici scriitorul s-a născut (1828). tipografii. motoare. golful Biscaya şi Marea Mediterană. constructoare de maşini (material rulant feroviar. Mînzăteşti (rn. Tolstoi“. max. Agricultură: cereale (porumb. produse chimice. case memoriale). Monumente de arhitectură şi istorie (palate. sfeclă de zahăr. Hr. Relief de podiş. Nod de comunica ii (aerian. Rezerva ie paleontologică. mase plastice. creşterea animalelor. catedrală. preparate din carne şi lapte. Criuleni). unde se află muzeul-conac “L. soia). Mún ii ~. localitate în Israel. Păduri de foioase. Mănăstire (sec. cu masive muntoase şi cîmpii. Fondat în 1010. Ungheni).Iaroslávl oraş în Federa ia Rusă. Muzee. fibre sintetice). rutier). fibre sintetice.şul Tula. de încăl ăminte. VIII. N.). floarea-soarelui. legumicultură. Lungime: 100 km. băuturi alcoolice şi răcoritoare etc. Iaşi . Portugalia şi Andorra. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. textilă. frigidere. Vestigiile uneia dintre cele mai vechi aşezări urbane din lume (milen. lan muntos în N-E Spaniei. peninsulă în extremitatea de S. Cuprinde teritoriile statelor Spania. mobilă. Edituri. afluent pe dreapta al Nistrului. produse farmaceutice şi alimentare (conserve de legume şi carne. Universitate. a mobilei şi pielei. Nod de comunica ii (aerian. Climă temperat-oceanică (în N şi N-V) şi mediteraneană (în S şi E). la N-V de Moscova. XVII). jude în N-E României (Moldova). Vestigii arheologice. centrul adm. Suprafa a: 594. Teatre. lîngă com. rîu în Republica Moldova. a creat cca 60 de ani şi aici a fost înmormîntat în parcul Conacului (1910). Lungime: 440 km (orientare N-V spre S-E). aparate electrotehnice şi de radio). istorie. aparataj electrotehnic şi de radio. Centru turistic. Filiala Academiei Române. şcoli generale şi profesionale. Industrie metalurgică.V a Europei. Suprafa a: 5 746 km2. grîu. ştiin e naturale). 349 550 loc. Teatre. Se editează reviste. biserici (sec. Centru adm. al jud. Relief de coline şi văi largi. la grani a cu Republica Moldova.

evrei şi musulmani. Turism. secară. Zonă agrarindustrială. poligrafică. utilaje pentru transport. Popula ia: 11 mil.Ierusalím oraş în Israel. Suprafa a: 12 mii km2. Suprafa a: 1 593 km 2. armament. legumicultură. provincie în partea de N a Fran ei. băuturi alcoolice şi răcoritoare. Teatre. Baraje. materiale de construc ie. Ind . Popula ia: 300 400 loc. legumicultură. Monumente de arhitectură. km 2. produse alimentare. grîu. Universitate. Navigabil. cherestea. astăzi unitate administrativ-terito-rială cu centru la Paris. situat la vărsarea rîului Ijssel . motociclete. Pescuit. de prelucrare a metalelor şi diamantelor. Novgorod. Nod de comunica ii. loc. Vestigii arheologice. în partea central-estică a Cîmpiei Române. Institu ii de învă ămînt superior. Iriga ii. Meşteşuguri. Relief de cîmpie. alimentară. Suprafa a bazinului: 1. Teatre. Pomicultură. Climă temperat-conti-nentală. Leagănul constituirii statului francez. Iriga ii.: 10 m. Termocentrală. Cereale. Monumente de arhitectură cultă (biserici. esături. max. Suprafa a: 3. Parcuri na ionale. [igua´su] rîu în S-E Braziliei. feroviar). de cultură şi artă. Centru industrial: metalurgie. lac în V Olandei. de sticlărie. capitala Udmurtiei. mobilă. Comunică cu lacul Ladoga prin rîul Volhov . Lungimea: 1320 km. afluent pe stînga al fluviului Paraná . pe teritoriul statelor China. Centru turistic. tricotaje. Iguaçú Ijévsk Ijsselmeer Île-de-France [´eis¬lmeer] [il d¬ fr¾¾s] Ílfov Ílmen lac în N-V păr ii europene a Federa iei Ruse. strunguri.16 mil. Se produce energie electrică. conserve de legume şi fructe. la 25 km V de ărmul Mării Moarte. materiale de construc ii. Sector zootehnic. 579 mii loc. automobile. Lungime: 45 km. viticultură. capitala statului Israel. construc ii de maşini. Culturi agricole: porumb. Hidrocentrale. Muzee. fluviu în Asia de Sud. Turism. Între anii 1984–1987 s-a numit Ustinov. aparate radio. India. Pomicultură. Nod de comunica ii (aerian. situat pe rîul Ij . aparate şi instrumente de măsurat. Cascade. pielărie şi încăl ăminte. Pakistan. locuri legate de via a lui Isus Hristos). Bucureşti. Pe Ilmen este situat or. jude în S României. Oraş sfînt pentru creştini. Pescuit. catedrale. oraş în Federa ia Rusă.: mun. Suprafa a variază între 733 şi 2090 km2. confec ii. Universitate. Centru adm. Izvorăşte din Podişul Tibetului şi se varsă în Marea Arabiei. Muzee. Ad. moschei. Industrie electrotehnică.4 mii km2. Lă ime: 35 km. Lungime: 2 900 km.

autoturisme. Suprafa a: 3. între Marea Chinei de Sud. chimică (mase plastice. Nod de comunica ii. Se produc esături de bumbac şi lînă. Industrie diversificată: extractivă (huilă. diamante. igarete. jungle. produse electronice. muzee. Ad. jungle. Meşteşuguri. mangan. km 2. cărbune brun. printr-o deltă. avioane. cupru. mei. uraniu. Lungime: 1726 km. bere. ara agrar-industrială. zinc. farmaceutice şi alimentare). China. podişuri colinare. Myanmar. km2.Índia República ~. de automobile. situat pe White River. marea Andaman şi Golful Bengal. savane. ocean între Africa (în V). Suprafa a: 73. Păduri tropicale. savane. petrol. arbori de cauciuc. Navigabil pe o distan ă de 1154 km. aparate radio etc.4 mil. de podiş şi de cîmpie. hîrtie. oraş în N SUA. A fost traversat de Vasco de Gama în 1497. Capitala: New Delhi . strîmtoarea Malacca. cupru). îngrăşăminte). biciclete. alimentară. motociclete. Bhutan. ulei. construc ii aeronautice. echipament şi utilaje de transport. minereuri de fier. Comunică cu Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific. Aici se află situate statele Birmania. conserve. Popula ia: 1 miliard loc. Climă tropical-musonică. utilaj energetic. constructoare de maşini (şantiere navale. de prelucrare a pielei şi a lemnului. loc. magneziu. Zăcăminte de staniu. Suprafa a bazinului: 360 mii km2. Limba oficială: hindi. Relief variat: lan uri montane. cîne Oceánul ~. 1. tractoare. cîmpii întinse. Marea Arabiei).). zahăr.2 mil. argint.05 mil. stat în Asia de Sud. plumb. unt. Suprafa a: 2. mobilă. Climă subecuatorialămusonică. Agricultura este specializată în producerea cerealelor (locul 3 în lume).). aur. Bangladesh şi Oceanul Indian (Golful Bengal. de ciment. Asia (în N). Planta ii de orez. prelucrarea lemnului. sorg. Se varsă în Marea Siberiei Orientale. textile. peninsulă în S-E Asiei. Cambodgea. situat între Pakistan. maşini agricole. Centru industrial (metalurgie. televizoare. Nepal. Aeroport. Vietnam şi Malaysia. monumente de arhitectură). Laos. in. Indochína . încăl ăminte. deşerturi. bauxită etc. max. comercial (pia ă agricolă) şi cultural (universită i. centru adm. Thailanda. Australia (în E) şi Antarctica (în S). cartofi.27 mil.: 7 450 m. a orezului (locul 2 pe glob). al statului Indiana. Fondat în 1820. wolfram. Vegeta ie: păduri dese. de mătase şi iută. km2. Indián Indianápolis [indi¬´næplis] Indighírka fluviu în Federa ia Rusă (Siberia Orientală). Relief muntos. Uniúnea Indiána . Sporturi. Se mai cultivă bumbac. a ceaiului (locul 1 pe glob). metalurgică (aluminiu. coloran i. celuloză.

pomicultură. ulei. fluviu în Orientul Apropiat. diamante etc. sorg). Pescuit. viticultură. Se cresc animale (bovine. nave. Parcuri na ionale. Nod de comunica ii. Hidroenergie. sfeclă de zahăr. între Indochina şi Australia şi între Oceanul Indian şi Oceanul Pacific. Relief muntos (alt. cafea. Suprafa a: 250 mii km2. peşte. 1 628 m. alimentară. Se cultivă vi ă de vie. 119 mii loc. teck). autoturisme. porcine). ceai. forestieră (mahon. partea de E a Mării Mediterane. îngrăşăminte chimice. pe teritoriul statelor Liban. Relief muntos (alt. Industrie electrotehnică. arhipelag grecesc în Marea Ionică. Turism. Ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu. Parcuri na ionale.3 mil. Produce energie electrică. Popula ia: 230. Suprafa a: 3. Pescuit. Popula ia: 193 mii loc.). de prelucrare a materiei prime agricole. insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. gaze naturale lichefiate.3 mii km2. savane. cositor. de prelucrare a metalelor şi a lemnului.: 5 121 m. Capitala: Jakarta . gaze naturale. Vegeta ie: păduri de pini şi stejăriş.6 mil. [´insbruk] oraş în V Austriei. de podiş şi de cîmpie. aur. Industrie extractivă (petrol. aparate radio. zahăr. cuprinsă între Italia. Universitate. max. televizoare. cupru. Climă ecuatorială. lemn şi produse din lemn. 3 764 m) şi de cîmpie. Numele antic: Aenus. pe ins. Fondat în 1180. măslini. Parcuri na ionale. Se cultivă cereale. Márea ~. Jocuri Olimpice (1964. Turism. Centru adm. pe insulele Arhipelagului Malaez. loc. chimică. la Passau. alimentară. Pescuit. Monumente de arhitectură (palate. Suprafa a: 1. Suprafa a: 153. floarea-soarelui. de ceai. Ad. planta ii de bananieri. Popula ia: 316 mii loc. textile. Suprafa a: 114.92 mil. de prelucrare a gazelor naturale şi a metalelor. caprine. insulă în Marea Neagră. măslini. bauxită. acumulatoare. Gheizere.9 mii km2. Muzeu de artă. Cefalonia ). Austria. Creşterea extensivă a animalelor (ovine. ovine. loc. orz. porumb. Iriga ii. cabaline). poligrafică. Grădină botanică. Inguºétia Inn Ínnsbruck Ínsula de Nord Ínsula de Sud Ínsula ªérpilor Iónicã Iónice Iordán . Siria. afluent pe dreapta al Dunării. minereuri de mangan. Lacuri. în apa Iordanului a fost botezat Isus Hristos. Relief muntos vulcanic (alt. Popula ia: 882 mii loc. bauxită. 2 796 m). Popula ia: 2. max. Suprafa a: 2. Aeroport. Limba oficială: bahasa indoneziană. citrice. de cafea şi de cacao. huilă. argint. ciment. Pescuit.Indonézia República ~. rezerva ii naturale.2 mii km2. 1976). separată de Insula de Nord prin strîmtoarea Cook . situat pe rîul Inn. stat în S-E Asiei. zahăr. Lungime: 252 km. legumicultură. rîu în partea centrală a Europei (Elve ia. în lungul coastelor de V ale Greciei. mirodenii. Israel şi Iordania.7 mii km 2. max. Vînătoare. km2. Pînă în 1945 a apar inut României. biserici). Industrie extractivă (petrol). mangrove. nichel. nu departe de vărsarea bra ului Chilia al Dunării în mare. insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. de tricotaje. Relief muntos. Potrivit Bibliei . sfeclă de zahăr. bubaline. max. al landului Tirol. Creşterea animalelor. cămile. Turism. orez.: Nazran. Se varsă în Marea Moartă. republică în Federa ia Rusă. cartofi. Hidrocentrale. situată în partea centrală a Caucazului. santal. cauciuc natural. Ínsulele ~. Germania). motociclete. a hîrtiei. Lungime: 517 km. conserve. farmaceutică. arbori de cauciuc. Grecia şi Albania. Exportă petrol şi produse petroliere. centrul adm. ulei de palmier República ~. Lacuri.

cupru. Nod de comunica ii (aerian. centrul adm. tractoare. Turcia. metalurgică (o el. Se practică creşterea nomadă a oilor şi caprelor. cupru. televizoare. mijloace de transport. bovine. Exportă petrol. caprine. îngrăşăminte chimice. bumbac. porumb. Marea Arabiei. produse chimice şi alimentare. Azerbaidjan. bumbac. Industrie constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte. nichel. Importă maşini şi echipamente industriale.). azbest. Climă subtropicală şi continentală. fosfa i. Popula ia: 68. Căi ferate: 2 403 km. laminate). Vegeta ie de deşert şi de stepă. cupru. situat pe rîul Kokşaga . chimică. Căi rutiere: 6. îngrăşăminte chimice. cereale. minereuri de mangan. Climă subtropicală uscată. Capitala: Bagdad. porumb. cupru. Afghanistan. porumb. Siria. Limba oficială: araba. orez. stat în S-V Asiei (pînă în 1935 – Persia ). televizoare. crom. oraş în Federa ia Rusă. o el. curmale. carne. situat între Arabia Saudită. constructoare de maşini (autovehicule. orz. floarea-soa-relui. Principalele culturi agricole: grîu. Industrie extractivă (petrol. 1 734 m). măslini. Produce electricitate. b . Golful Persic şi Kuwait. Relief variat: masive muntoase (în N-E). Vegeta ie de deşert şi semideşert. vi a de vie. frigidere. lactate. tractoare. citrice. măslini. ceramică). sare gemă. aparate radio). bere etc. legume. vi ă de vie. Suprafa a: 1. mărfuri de larg consum. cu deşerturi întinse. lactate etc. tutun. Zăcăminte de gaze naturale. medicamente. lînă. mangan). de ciment. Căi rutiere: 25. Fondat în 1584. al Republicii Mari. loc. de confec ii. Căi ferate: 619 km. citrice. Irak. Relief în cea mai mare parte muntos. Iordania. huilă. Kuwait. Capitala: Amman . argint. loc. autovehicule. trestie de zahăr. situat între Israel. Capitala: Teheran. hîrtie. stat în S-V Asiei. legume. Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). chimică. pielărie. Exportă petrol şi produse petroliere.64 mil. ciment. max.9 mii km. zinc. băuturi alcoolice. Turkmenistan. fier. stat în S-V Asiei.48 mil. minereuri de fier. Ioºkár-Olá Irák República ~. farmaceutică. Golful Persic. Resurse naturale: petrol. Irak şi Turcia. crom. 250 mii loc. zone colinare (în V şi S-V). Siria. mătase şi in). Arabia Saudită şi Marea Roşie.Iordánia Regátul Haşimít al Iordániei . de frigidere. lînă. Relief de podiş. Turism. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Industrie extractivă. piei. ulei de măsline. Suprafa a: 97. cămile. piei. tutun etc. gaze naturale. loc.5 Irán República Islámică ~. săruri de potasiu. fasole. mijloace de transport. tutun. plumb. Importă maşini şi utilaje industriale. citrice. citrice. Pescuit (peşte. autovehicule. dominat de culmi înalte (alt. păduri dese în mun i. curmali. ciment. sisal. alimentară (zahăr. Culturi agricole: grîu. fontă. alimentară (ulei de măsline. Iran. gaze naturale. vi ă de vie. Vegeta ie de stepă şi deşert. Popula ia: 24. Universitate. Muzeu de artă. de prelucrare a pielei. calculatoare. metalurgică (o el). Pakistan. Se mai cultivă bumbac. trestie de zahăr. de prelucrare a pielei. a esăturilor de bumbac şi lînă. tutun. sfeclă de zahăr. aparate radio. fructe. În agricultură predomină cultivarea curmalelor şi a cerealelor. rutier). mărfuri de larg consum. Creşterea animalelor (ovine. Turism. orz. mei. sare gemă. combustibili. păsări). Meşteşuguri (covoare persane. Limba oficială: persana. piei. covoare. săruri de potasiu.). fasole.3 mil. Suprafa a: 435 mii km2. sare. de ciment. feroviar. lînă. aluminiu. curmale. de covoare. soia. cîmpie (în partea centrală). perle). carne. ghips. măslini. alimentară. Exportă fosfa i. Limba oficială: araba. caprine. smochini. sfeclă de zahăr.45 mil. Importă echipamente.7 mii km2. mazăre. Industrie petrolieră dezvoltată (locul 2 în lume după volumul de expl. km2.). învecinat cu Armenia. Se cresc ovine. textilă ( esături de bumbac. maşini şi utilaje industriale. Popula ia: 6.

Pescuit. situat pe rîul Angara . max. ceapă. porcine. textile. Relieful ării reprezintă o cîmpie (cu lacuri şi mlaştini.64 mil. catolică şi protestantă. lactate etc. la S de peninsula Asia Mică. la S-E de Groenlanda . rîu în Bulgaria. in. din 1968. cultivarea cerealelor (ovăz. pe teritoriul Federa iei Ruse şi a Kazahstanului. turbă. afluent pe stînga al fluviului Obi . Turism dezvoltat. golf la Marea Mediterană. cartofi. Centru adm. construc ii de maşini. loc.1 mii km2. textile. medicamente. produse chimice. la 550 m alt. Func ionează întreprinderi mari. Suprafa a: 102. max. mare în Oceanul Atlantic. Vegeta ie: păduri. grîu. rîu în Asia Centrală. 635 mii loc. Relief reprezentat de platouri vulcanice (alt. Centru cultural (universitate. Muzee. Irlánda República ~.: 272 m.: 46 km. produse alimentare (zahăr.). Ad. se cultivă cereale. insulă în N Oceanului Atlantic. Suprafa a: 14. Climă temperată oceanică. mărginită de coline şi mun i nu prea înal i. dar şi păşuni bogate). legumicultură (cartofi. Lungime: 4 248 km. capitala Pakistanului (din 1967). fiind situată între Marea Britanie. maşini agricole. max. Pescuit. Se extrag cărbuni. capitala Bulgariei. Principalele ramuri agricole: creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Centru industrial (metalurgie. nave. ciment. Teatre. farmaceutice şi alimentare. utilaje pentru întreprinderile textile) şi agricolă (creşterea animalelor pentru carne şi lapte. Comer cu piei şi blănuri.6 mil. Zonă industrială (construc ii navale şi aeronautice. institut de cercetări nucleare) şi comercial. Între comunită ile religioase. Popula ia: 1. În lunca rîului este situat or. plumb. cauciuc. mercur. Iriga ii. Universitate. mase plastice. Hidrocentrale. Lungime: 410 km. Suprafa a: 70 285 km 2. pirite. stat în N Europei Occidentale. prelucrarea lemnului. ovine). Ad. km2.93 mil. la confluen a cu rîul Irkut (în S Siberiei Centrale).Irkútsk oraş în Federa ia Rusă. 204 mii loc. Hidrocentrale. conserve de peşte. între insula Irlanda şi Marea Britanie. feroviar. argint.: 99 m. orz). minereuri de zinc. Nod de comunica ii. Suprafa a bazinului: 1. Vegeta ie de tundră. echipament de calcul. fîne e. păşuni. s-a declanşat o criză social-politică. Márea ~. Exportă echipamente industriale. care produc energie electrică. produse textile. În cea mai mare parte navigabil (3 785 km). afluent pe dreapta al Dunării. 2 119 m). Irlánda de Nord Irlánda Irtîº Ískãr Iskenderún Islámabad Islánda . rutier). avicultură. Capitala: Dublin. loc.8 mii km2. Pescuit. bere. Popula ia: 3. Ghe ari. confec ii. engleza. situată în N insulei Irlanda . o el. Ocupă cea mai mare parte a insulei Irlanda. cupru. Nod de comunica ii (aerian.: Belfast. situată în N-E ării. Sofia. Lungime max. Iriga ii. aluminiu. tomate). îngrăşăminte. Suprafa a: 47 mii km 2. Importă maşini şi ut provincie autonomă a Marii Britanii. Oceanul Atlantic şi Marea Irlandei. chimice şi alimentare). automobile. echipament electronic şi electrotehnic. Limbi oficiale: irlandeza. plante furajere).

3 mii km. mijloace de transport. cupru. cu gheizere şi izvoare termale. legume. stat în S-V Asiei. Vegeta ie de stepă şi deşert. fosfa i. Capitala: Ierusalim.24 mii km2. o el. Relief format de un podiş central. mase plastice. automobile asamblate. afluient al Dunării. Relief: podişuri bazaltice. porcine. citrice. combustibili. Pescuit. petrol. Popula ia: 6. influen ată de curentul cald Golfstrom . Flotă comercială maritimă. Odesa). curmali.5 mii loc. Popula ia: 279 mii loc. ca oraş şi cetate (Smil ) în sec. centrale geotermice). vinuri. port la Canalul Suez . loc. păsări de curte). cupru. bumbac. bazată pe resurse naturale (hidrocentrale. maşini şi utilaje industriale. minereuri de fier. producătoare de deriva i petrolieri. Suprafa a: 6. anvelope. motoare electrice. vi ă de vie. Climă temperat-oceanică. Sf. bere). banane. At. Nod de comunica ii. Vînătoare. lactate. situat pe insula Islanda din N Oceanului Atlantic. aparate radio şi televizoare. Ramuri principale ale economiei: pescuitul (locul 1 pe glob) şi prelucrarea peştelui. caprine. Admis în ONU la 10 noiembrie 1946.: 668 m. uzina de prelucrare a metalelor. produse agricole. săruri de potasiu. Şantier de repara ii navale. fructe. Iordania. magneziu. Nicolae (sec.: 60 km. 95. Turism. rutier). Ismaíl Ismailía Israél oraş în N-E Egiptului. de mun i (în N) şi de un deşert (în S-V). Capitala: Reykjavik. Creşterea animalelor (bovine. domn al ării Româneşti. conserve etc. Căi rutiere: 12. Cruce (fosta geamie turcească). creşterea animalelor pentru carne şi lapte (ovine. conserve.). oraş în S-V Ucrainei (reg. Limba oficială: islandeza. păduri de conifere. îngrăşăminte. aparate radio). Issîk-Kul . doc. de produse alimentare (conserve de peşte. Ad. ceramică. îngrăşăminte chimice. conserve din carne şi peşte). Bisericile Sf. Turism de amploare. Exportă diamante prelucrate.Port fluvial. A făcut parte din componen a Moldovei. confec ii. Marea Roşie şi Egipt. centru adm. Exportă peşte şi produse din peşte. XV–XVI. Lungime: 178 km. conserve. Importă echipamente. fructe şi legume. Adormirea Maicii Domnului (ctitorie a lui Constantin Brîncoveanu. ovine. hîrtie. arahide. Se practică legumicultura în sere. Liban. Centru industrial (construc ii de maşini. gaze naturale. Vegeta ie de tundră. ulei de balenă. 260 mii loc. Climă mediteraneană şi subtropicală. Fondat în 1863. al raionului Ismail. piei şi blănuri. situat într-o depresiune intramontană a mun ilor Tian-Shan . Industrie dezvoltată: extractivă (diamante. Rezerva ii naturale. brom). fontă. Cuprinde şi alte insule mai mici din apropiere.Islánda República ~. Nod de comunica ii (feroviar. port pe malul stîng al bra ului Chilia.3 mil. stat în N-V Europei Occidentale. ciment. esături de lînă şi bumbac. mijloace de transp lac în Asia Centrală (Kîrgîztan). bovine) şi pentru blănuri. cu numeroşi vulcani şi piscuri. produce ciment. situat între Marea Mediterană. orz). produse chimice şi alimentare) şi comercial. constructoare de maşini (avioane. echipament electric. fabrici de cărămizi şi igle. Siria. textile. industria metalurgică (pentru neferoase). cu ghe ari masivi. la 1608 m alt. vin. Suprafa a: 21 mii km2. lactate. 1688–1714). Se mai cultivă măsline. Pescuit intens. Státul ~. de confec ii. mase plastice. Suprafa a: 103 mii km2. XVII). Institut pedagogic. max. lînă. tutun. combinat de celuloză şi carton. Construieşte nave. bunuri de larg consum. Limbi oficiale: ivrit (neo-ebraica) şi araba. legume. aluminiu. combustibili. Lă ime max. industria energetică. la 80 km V de Marea Neagră. Importă materii prime. produse alimentare (carne. Agricultura este specializată în cultivarea citricelor şi a cerealelor (grîu.

Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. peninsulă în S Europei. Suprafa a: 3. de prelucrare a lemnului. Marea Mediterană şi Marea Ligurică. loc. Formează o mare parte a teritoriului Italiei. Fondat în 1662. a pielei şi încăl ămintei. motoare. alimentară. Relief predominant muntos. anexată la Italia (1920). nave maritime. alimentară. Elba ş. loc. aparatură electrotehnică). XV–XVIII). întreprinderi chimice. Limba oficială: italiana. Agricultură specializată în produc ia cerealelor. mangan. de unde provine şi altă denumire Peninsula Apeninică. Izvorăşte în apropierea com. Muzee. între golfurile Triest şi Rijeka . Turism. Slovenia. maşini agricole. dominată de Vene ia (sec. electronică şi electrotehnică (televizoare. a materialelor de construc ii. Austria. X). fontă. Iºím Iºnovãþ Itália Itálicã Iutlánda Iváno-Frankóvsk . situat pe malurile Bosforului. împăr ită între Italia şi Iugoslavia (1954). instrumente şi aparatură de precizie). extractivă (minereuri de fier. Muzee. Relief de podiş. cauciuc sintetic. Universită i. cu podişuri.5 mii km2. avioane. Suprafa a: 39. peninsulă în N Europei Centrale. păşuni alpine. provincie a Imperiului German (sec. Sicilia. zinc. afluent pe stînga al rîului Irtîş . stejar. Important centru economic. coloran i. Denumirea antică – Bizantion . produse din sticlă şi por elan. 7. la E de Carpa i. República ~. plumb. oraş în S-V Ucrainei. insulele Sardinia. în N-E cu înăl imi pînă la 1 400 m. Moschei. orz. ovăz. tractoare. Capitala: Roma. Construc ii de maşini (automobile. rîu în Republica Moldova. petrochimică. între mările Tireniană. poligrafice. chimică. Căpriana (rn. Planta ii de măslini. Sta iuni balneoclimaterice (Pula. sulf. Lungime: 2450 km. aparate radio. citrice) şi legumelor. Turism.9 mii km2.91 mil. lîngă localitatea Sîngera (mun. Elve ia. fructelor (măsline. Străşeni). energetică. Nod de comunica ii. stat în S Europei. Colonie romană (sec. ceramică. Lungime: 59 km. Teatre. Se învecinează cu Fran a. Pînă în 1962 s-a numit Stanislav. afluent pe dreapta al Bîcului . sfeclă de zahăr. Industrie puternic dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile. Par ial navigabil (270 km pe cursul inferior). petrol. Marea Ionică. comercial şi cultural. Marea Adriatică. laminate. 238 mii loc. Chişinău). mobilă. Clima mediteraneană. medicamente. zone colinare şi cîmpii riverane şi litorale. aluminiu). Slovenia). II î. Este străbătută de mun ii Apenini. de mobilă. Relief de coline. cea medievală – Constantinopol . Se cresc animale pentru carne şi lapte. de prelucrare a metalelor şi a lemnului.7 mil. Fortărea ă din 1695.Hr. Se cultivă bumbac. gaze naturale). partea iugoslavă partajată în 1999 între Croa ia şi Slovenia. metalurgică şi siderurgică (o el. Formează cea mai mare parte a Danemarcii şi o parte din Germania. Península ~. biciclete. castani. Opatija ). încăl ăminte.). Se cultivă grîu. frigidere). ocupînd Peninsula Italică. Vegeta ie montană şi de litoral subtropicală. cedată Austriei (1797). textilă. Popula ia: 57. bauxită. Industrie constructoare de maşini. Ístria (Ístra) peninsulă pe ărmul de N-E al Mării Adriatice (Croa ia. Climă maritimă umedă. Teatre. Monumente bizantine.3 mii km2. a vinului. Suprafa a: 301.Istanbúl cel mai mare oraş al Turciei. mercur. Se produc maşini de scris şi de calcul. rîu în Federa ia Rusă (Siberia de Vest).a. Ionică şi Adriatică. la limita dintre Europa şi Asia. textile. între Marea Baltică şi Marea Nordului. secară. păduri de fag. Suprafa a: 149 mii km2.

textile. Izmír Jábalpur Jáckson [´d3æks¬n] Jáffa Jáfna Jáipur [´d…aipur] Jakárta [d3a´karta] Jalâlâbâd [d3alaala´baad] Jalísco [ha´lisko] . alimentare. 478 mii loc.5 mil. Turism. institut de oceanografie. oraş în India. al statului Râjâsthân .Ivánovo oraş în Federa ia Rusă. Turism. metalurgie. trestie de zahăr. Moschei (sec. al statului Mississippi. institu ii de învă ămînt profesional. care desparte teritoriul insular al ării de India. Universitate. a sticlei. purtînd numele Aeolians .. oraş în N-V insulei Iava . 2. fructe. Creşterea animalelor. bumbac. port la strîmtoarea Palk . textilă. cărbuni. 69 mii loc. XVIII).4 mil. oraş în S SUA.8 mii km 2. de sticlă şi ceramică). loc. alimentară. construc ii de maşini. Pescuit. Suprafa a: 80. alimentară. situat pe rîul Uvodi . covoare. Fondat în 1819.). rutier). Artizanat (produse de esătorie manuală). 1. Centru industrial (şantiere navale. de prelucrare a pielei. Industrie extractivă (marmură). pe coasta Oceanului Pacific. Institu ii financiar-bancare şi comerciale. Nod de comunica ii (aerian. cultural (academie de ştiin e. 890 mii loc. electrotehnică. struguri. Teatre. Nod de comunica ii. Fondat ca oraş în 1727. Important centru industrial (siderurgie. men ionată în Biblie şi cunoscută în antichitate (milen. Universitate. Nod de comunica ii. Port la strîmtoarea Sunda (Marea Java). 198 mii loc. universitate etc.: Guadalajara . de prelucrare a metalelor. Observator astronomic (sec.) şi comercial. a materialelor de construc ie. forestieră. stat în V Mexicului. tutun. alimentară. Pînă în 1932 s-a numit Ivanovo-Voznesensk .Hr. loc. constructoare de maşini (macarale. la S-V de Delhi. Aeroport. Denumirea conurba iei: Tel Aviv(Jaffa). Muzeu de arheologie.1 mil. centru adm. capitala Indoneziei. 9. smochine. de prelucrare a lemnului. Pescuit. întreprinderi petrochimice. comercial (lemn. chimică (vopsele). Localitate istorică. planta ii de citrice). Nod de comunica ii (feroviar. XVI–XVII). fluvial. prelucrarea cauciucului şi a lemnului. sticlei şi ceramicii. textilă. oraş în Israel. poligrafie. [´d3ab¬lpur] oraş în partea centrală a Indiei. Fondat de greci în sec. de cherestea. Popula ia: 5. alimentare). Nod de comunica ii. de confec ii. port pe rîul Peari River . centrul adm. cafea. feroviar). Centru adm. oraş în V Turciei. Nod de comunica ii. port la golful Izmir (Marea Egee). construc ii navale şi asamblarea automobilelor. la 318 km N-E de Moscova. mercur). Turism. strunguri). Universitate. [´jaf¬ne] oraş în N Republicii Sri Lanka. mobilă) şi cultural (universitate. bumbac. Industrie electronică. la confluen a rîului Kabul cu Chitral . Fondat în 1560. de bauxită. a hîrtiei. 130 mii loc. loc. Industria bumbacului şi mătăsii. situat pe rîul Narmada . oraş în E Afghanistanului. Pia ă pentru lemn. citrice. Sta iune balneară. muzee). Culturi agricole: cereale. II î. Nod de comunica ii. produse chimice. legume.Hr. loc. Aeroport. chimică. produse chimice şi alimentare). Filarmonică. de prelucrare a lemnului (mobilă). Industrie extractivă (metale pre ioase. Centrul unei zone agricole (orez. Universitate. Muzeu de artă. Pescuit. textilă. textile. făcînd parte din conurba ia Tel Aviv.2 mil. Parcuri. Export de tutun. XI î. Muzee. Centru industrial (expl. Universitate (1877). Aeroport. bumbac.

situat pe insula Jamaica (arhipelagul Antilele Mari). crom. Popula ia: 126. anvelope. Ad. Suprafa a: 373. Pescuit. Pescuit intens. tropicală şi subtropicală: păduri de foioase şi conifere (67. textile. zahăr. Fără o popula ie permanentă. rom. teritoriu dependent. gaze naturale. Vegeta ie montană şi de savană. uraniu. Suprafa a: 1 mil. Soroca). Căi rutiere: 16 635 km. max. Înăl area Domnului (1825) şi Sf.5 mii km2. Vegeta ie bogată. de huilă.5 mil. materii prime.a. staniu.7 mii km2. Moose. zahăr. aur. loc. Relief muntos şi colinar.3% din teritoriu). mare în bazinul de V al Oceanului Pacific. aşezămînt monastic din sec. situat pe insulele Arhipelagului Japonez. loc. locul 3 – fontă şi feroaliaje. Se mai cultivă porumb. chiparoşi.. James Jápca [´d…eimz] golf pe ărmul Canadei. televizoare. aluminiu. rom etc. Suprafa a: 11. cafea.1 km 2. care dispune de trei biserici: Înăl area Sf. Jáva . terestre. ciment. Creşterea animalelor (bovine.7 mil. molibden. bananieri. Importă combustibili. km 2. mărginit de culmi muntoase (în N şi E) şi de cîmpii litorale (în S şi V). plumb. Cîmpiile ocupă teritorii restrînse pe ărmul Mării Japoniei. XVIII. trestie de zahăr. conserve. Relief muntos şi de podiş. Ad. ghips. Kyûshû . Naviga ie intensă. cupru. Nottaway ş. Limba oficială: japoneza (nipona). mangan. de bauxită (locul 3 în lume). legume. Relief: podiş calcaros. Arbori de cauciuc. insula Sahalin şi Arhipelagul Japonez. Albany. cocotieri. încăl ăminte. medie: 1 752 m. minereuri de fier. a. de cacao. ocupînd pe scara economiei mondiale al doilea loc. alumină. hîrtie şi carton. şi numeroşi vulcani activi. tra Japóniei Jarvs Márea ~. calcare. cu vîrfuri de peste 3 000 m alt. X – XIII). Popula ia: 2. insulă indoneziană în S arhipelagului Sondele Mari . zinc. Suprafa a: 132. În el se varsă rîurile Ekwan. benzină. Expl. rupestră (sec.. ară industrială puternic dezvoltată. porcine. locul 2 – cupru brut şi rafinat. ceai. fibre sintetice ş. Capitala: Kingston . În apropierea ei se află Mănăstirea Japca. caprine). mangan. dintre care patru sunt cele mai mari: Hokkaidô. Se produc energie electrică. aparate foto. sulf. fructe. derivate petroliere. Japónia stat în E Asiei. Parcuri na ionale. Climă maritimă. a. Shikoku . cauciuc sintetic. aur. mangan. o el. Ad. Suprafa a: 4. De ine primul loc din lume în producerea de autovehicule.2 mii km2. situat în partea centrală a Oceanului Pacific. Exportă bauxită. Expl. între ărmul de E al Asiei. anvelope. argint. minereuri de fier. Limba oficială: engleza (se vorbeşte şi spaniola). Administrat de Statele Unite ale Americii. prelungirea spre S a golfului Hudson . lignit. sare. influen ată de curentul cald Kuro Shivo . după SUA. comună în Republica Moldova (rn. planta ii de magnolii. Capitala: Tokio . Climă ecuatorial-musonică. biciclete. nave. maşini şi utilaje industriale. de cafea. Rezerva ii naturale. orez. banane. produse chimice. Honshû. metale colorate.Jamáica [d…¬´meik¬] stat în America Centrală. esături de bumbac. de petrol. petrol. Popula ia: 108 mii loc.: 3 742 m. Expl. Cruci . arbori de camfor. Căi ferate: 400 km. Admis în ONU la 18 septembrie 1962.: pînă la 100 m. motociclete ş. Ínsula ~. Climă tropicală. Mihail (1849).

Jáva

Márea ~, mare în V Oceanului Pacific, cuprinsă între insulele Sumatera, Java şi Kalimantan . Suprafa a: 552 mii km2. Ad. max.: 1 272 m. Ad. medie: 45 m. Expl. de petrol. [´d…¬¬zi] cea mai mare insulă în arhipelagul Anglo-Nor-mand, situată în Marea Mînecii. Suprafa a: 117 km 2. Popula ia: 87 mii loc. Centru adm.: Saint Helier . Relief de coline. Legumicultură, floricultură. Creşterea ovinelor. Sta iuni balneoclimaterice. Pescuit. Turism. rîu în România, afluent pe dreapta al Prutului. Lungime: 307 km. Oraş situat pe Jijia: Dorohoi . Piscicultură. Iriga ii. oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Teterev . 305 mii loc. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (strunguri), chimică, a materialelor de construc ii, a în-căl ămintei şi confec iilor, a produselor de cherestea (mobilă) şi alimentare, a instrumentelor muzicale. Teatre. Muzee. Fondat în 884. rîu în România, afluent pe stînga al Dunării. Lungime: 339 km. Baraj de protec ie în amonte, la Rovinari. Trece prin Tîrgul Jiu şi Craiova. Iriga ii. oraş în N-E Republicii Africa de Sud, important centru economic, comercial şi cultural al ării. 715 mii loc. (1,95 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Expl. de uraniu, metale rare, aur. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (utilaj minier, aparataj electrotehnic, material feroviar şi auto), de şlefuire a diamantelor şi de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Universită i, colegii. Muzee. Observator astronomic. Fondat în 1886. Oraş din 1928.

Jérsey

Jíjia Jitómir

Jíu Johánnesburg [jo´han¬sburk]

Jungária

[d3un´garia]

depresiune în N Chinei, între mun ii Tian-Shan, Alatau şi Altaiul Mongol . Suprafa a: cca 700 mii km2. Climă temperat-continentală, cu precipita ii scăzute. Vegeta ie de stepă. Pe terenuri irigate se cultivă grîu, porumb, bumbac. Expl. de petrol. Mún ii ~, mun i în Europa de Vest, pe teritoriile statelor Fran a, Elve ia şi Germania. Lungime: 400 km. Lă ime: 80 km. Păduri întinse. Expl. forestiere. oraş în Letonia central-nordică, situat pe stînga rîului Lielupe , la 44 km V de Riga. 60 mii loc. Fabrici de celuloză şi hîrtie. Muzeu de istorie. Sta iune balneoclimaterică. Turism. [3u´rwa], Rio ~, rîu în N-V Americii de Sud, pe teritoriile statelor Perú şi Brazilia, afluent pe dreapta al Amazonului . Lungime: 3 283 km. Par ial navigabil (1000 km). República Kabardíno-Balkáră , republică în Federa ia Rusă, situată în N mun ilor Caucaz. Suprafa a: 12,5 mii km2. Popula ia: 790 mii loc. Capitala: Nalcik . Resurse naturale: molibden, crom, plumb, nichel, zinc, mangan. Agricultură specializată în produc ia cerealelor, legumelor (cartofi). Pomicultură. Creşterea animalelor (ovine, bovine). Întemeiată în 1921 ca regiune autonomă. Republică din 1957.

Jurá Jurmala [´iuurmala] (Iurmala)

Juruá

Kabardíno-Balkária

Kabúl

capitala Afghanistanului, oraş situat pe rîul Kabul. 1,42 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (maşini agricole, repara ii mecanice, prelucrarea pieilor, ciment, textile, confec ii, produse alimenta-re) şi comercial (pentru piei de caracul, esături, stofe). Academie de ştiin e. Monumente istorice şi de arhitectură (sec. XVI – XVII). Oraş distrus în mare parte în timpul războiului civil din 1979. [ka´fu¬] rîu în Zambia, afluent pe stînga al fluviului Zambezi . Lungime: 970 km. Parc na ional pe cursul mijlociu. regiune semideşertică în S Africii, între fluviile Orange şi Zambezi , pe teritoriul statelor Botswana, Africa de Sud şi Namibia. Lungime: 1500 km. Lă ime: 800 km. Nisipuri, cîmpii de dune. Climă tropical-continentală aridă. Vegeta ie de savană şi deşertică. insulă în Arhipelagul Malaez, între Marea Chinei de Sud, marea Sulu, marea Sulawesi şi marea Java. Apar ine Indoneziei, Malaysiei şi sultanatului Brunei. Suprafa a: 734 mii km2. Popula ia: 8,4 mil. loc. Relief muntos, de coline şi cîmpii litorale. Climă ecuatorială. Expl. de petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri de fier. Arbori de cauciuc şi de cafea, cocotieri. Orez, porumb. Export de lemn, cauciuc, cafea. oraş, enclavă rusă la Marea Baltică, între Polonia şi Lituania. 420 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial: şantier naval, construc ii de vagoane, fabrici de cherestea, de celuloză şi hîrtie, de produse chimice şi alimentare (conserve de peşte). Universitate (1544). Institut de cercetări oceanografice. Teatre. Filarmonică. Monumente de arhitectură. Grădină botanică. Muzee. Fondat în 1255. Capitala Prusiei între 1525 şi 1618. A apar inut Germaniei până în 1945. Aici s-a născut Immanuel Kant. Pînă în 1946 s-a numit Königsberg .

Kafúe Kalahári

Kalimantán (Bornéo)

Kaliningrád

Kalmîkia

República ~, republică în S-V Federa iei Ruse, pe dreapta cursului inferior al Volgăi . Suprafa a: 76 mii km2. Popula ia: 324 mii loc. Centru adm.: elista . Expl. de gaze naturale. Cereale. Creşterea animalelor. Pescuit. A fost întemeiată în 1920. peninsulă în partea asiatică a Federa iei Ruse, înconjurată de Oceanul Pacific (la S-E), marea Bering (la E) şi marea Ohotsk (la V). Lungime: cca 1200 km. Lă ime max.: 450 km. Suprafa a: 370 mii km2. Relief muntos şi de cîmpie. Vulcani: 160, dintre care 28 activi. Izvoare termale, gheizere. Ghe ari. Climă temperat-maritimă. Vegeta ie de tundră şi pajişti alpine. Păduri de răşinoase. Zăcăminte: cărbune, petrol, aur, mică, sulf. Pescuit. Vînătoare de animale. oraş în S-V Ucrainei, situat pe rîul Smotrici , afluent pe stînga al Nistrului . 107 mii loc. Construc ii de maşini, prelucrarea metalelor, materiale de construc ii. Produc ie de celuloză şi hîrtie, de mobilă, produse alimentare (zahăr, preparate din carne). Teatru. Muzeu de istorie. Mănăstire (sec. XIV). Biserici ortodoxe, catolice, armene. Cetate (sec. XV). At. doc. în 1196. Cunoscut în istoriografia românească cu numele Cameni a .

Kamceátka

Kamenéþ–Podólski

Kampála

capitala Ugandei, oraş situat pe ărmul de N al lacului Victoria . 1 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, a lemnului, a cafelei, pielărie, ciment, produse chimice, farmaceutice, textile, alimentare), cultural şi financiar-bancar. Universitate. Teatru. Muzee. Fondat în 1890. [´kanazawa] oraş în Japonia (Honshû), port la Marea Japoniei. 435 mii loc. Nod de comunica ii. Centru industrial ( esături de mătase, por elanuri; artizanat) şi turistic. Universitate. Cetate (sec. XVI – XVII). Fondat în 1583. oraş în S Afghanistanului, la 1 020 m alt. 230 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial ( esături de mătase şi lînă) şi comercial (piei de caracul, lînă, mătase, fructe). Mausoleu (sec. XVIII). Fondat în 330 î. Hr. Capitală a statului afgan în sec. XVIII. oraş în Sri Lanka (ins. Ceylon ), situat pe cursul superior al rîului Mahaweli , la 100 km de Colombo. 125 mii loc. Centru de pelerinaj budist. Temple. Grădină botanică. Fondat în sec. XIV. În 1592–1815 a fost capitala Ceylonului. oraş în N-V Malaysiei (pen. Malacca ), centru adm. al statului Perlic. 15 mii loc. Pia ă de produse agricole. rîu în SUA, afluent pe dreapta al rîului Missouri . Lungime: 278 km (1200 km de la izvoarele confluentului Republican). Iriga ii. oraş în S-V Ungariei, la S de lacul Balaton . 72 mii loc. Nod de comunica ii. Produse industriale: transformatoare, ciment, textile, zahăr, lactate. Mănăstire (sec. XI). Márea ~, mare în S Oceanului Arctic, între Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea şi ărmul continentului asiatic al Federa iei Ruse (Siberia de Vest). Suprafa a: 885 mii km2. Ad. medie: 118 m. Ad. max.: 620 m. Acoperită cu ghe ari. Port pr.: Dikson. lac sărat în V Turkmenistanului, care comunică cu Marea Caspică printr-o strîmtoare îngustă. Suprafa a: 13 mii km2. Ad.: 4–7 m. Salinizare sporită. Pe ărmuri depuneri de săruri. Expl. de mirabilit. República Karaceáevo-Cerchéză , republică în Federa ia Rusă, în N Caucazului. Suprafa a: 14,1 mii km2. 435 mii loc. Centru adm.: Cerkessk . Zăcăminte: cărbune, zinc, plumb. Expl. forestiere. Culturi cerealiere. Creşterea animalelor (bovine, ovine). S-a format în 1991. [k¬´raat¿i] oraş în Pakistan, port la Marea Arabiei. 5,15 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie constructoare de maşini (nave, automobile asamblate), siderurgică, petrochimică, a cimentului şi tutunului, a încăl ămintei şi esăturilor de bumbac, alimentară. Rafinării de petrol. Export de cereale, bumbac, lînă, piei. Institu ii financiar-ban-care. Universitate. Fondat în 1725. În 1947–1959 a fost capitala statului. República Karakalpakstán , republică în Uzbekistan. Suprafa a: 164,9 mii km 2. Popula ia: 1,32 mil. loc. Capitala: Nukus . Industrie dezvoltată: prelucrarea metalelor, producerea materialelor de construc ii, a conservelor şi untului. Culturi agricole irigate: bumbac, orez, legume. Creşterea animalelor (oi de caracul, bovine).

Kánazawa

Kandahár

Kándy

[´kændi]

Kángar Kánsas Káposvar [kænz¬s] [´kapo¿vaar]

Kára

Kará-Bogáz-Gol

Karaceáevo-Cerkésia

Karáchi

Karakalpákia

Karakorúm

Karakúm

sistem muntos în Asia Centrală, în India, China şi Pakistan, la S-E de Pamir. Lungime: 800 km. Alt. medie: 6000 m. Alt. max.: 8 611 m. Ghe ari şi zăpezi persistente. Păduri pe versantul sudic (pînă la 3 500 m alt.). deşert în Asia Centrală, pe teritoriul Turkmenistanului. Suprafa a: 350 mii km 2. Barcane, dune, sărături. Climă excesiv-continen-tală. Culturi irigate (în oaze). Păstorit. Zăcăminte de sulf. Este străbătut de canalul Amudaria-Marea Caspică . República ~, republică autonomă în N-V Federa iei Ruse. Suprafa a: 172,4 mii km 2. Popula ia: 800 mii loc. Centru adm.: Petrozavodsk . Industrie forestieră, extractivă (fosforite, minereuri de fier, cupru, nichel). Creşterea renilor. Pescuit. Vînătoare. [´karlovats] oraş în Croa ia, situat pe rîul Kupa (afluent al rîului Sava ), la 48 km S-V de Zagreb. 71 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (turbine, motoare), chimică, de prelucrare a lemnului, pielei şi alimentară. Ateliere de ceramică. Hidrocentrală. Catedrală roma-nocatolică. Fortărea ă (1579). oraş în V Cehiei, situat pe rîul Teplá . 58 mii loc. Nod de comunica ii. Producere de por elanuri, cristaluri, textile. Sta iune balneoclimaterică mondială. Galerie de artă. Muzee. Turism. Fondat în 1358. oraş în Serbia şi Muntenegru, situat pe fluviul Dunăre . 8,2 mii loc. Aici, în 1699, a avut loc Congresul de pace de la sfîrşitul războiului (1698–1699) dintre Liga Sfîntă (Rusia, Austria, Vene ia, Polonia) şi Imperiul Otoman. insulă grecească în S-E Mării Egee, în arhipelagul Sporadele de Sud . Suprafa a: 303 km2. Popula ia: 7,8 mii loc. Relief muntos (alt. max. 1 215 m). oraş în E Germaniei (Hessen), pe cursul inferior al rîului Fulda . 203 mii loc. Nod de comunica ii (fluvial, feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (locomotive, automobile, aparataj electrotehnic, de precizie şi optic), textilă (iută şi bumbac), alimentară. Muzeu de artă. Castele. Monumente de arhitectură medievală. Grădină botanică. Fostă colonie romană ( Castelum Cattorum ). At. doc. în 913 (Chassala ). regiune colinară în N Poloniei (Pomerania), în vecinătatea deltei Vistulei şi a golfului Gdañsk . Alt. max.: 329 m. capitala Nepalului, oraş situat pe cursul superior al rîului Bagmâti . 420 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie extractivă (marmură), de prelucrare a pieilor şi iutei, a materialelor de construc ii (ciment, cărămizi), textilă, alimentară. Universitate. Palate, temple, sanctuare. Muzeu na ional. Centru de pelerinaj. Fondat în 723. oraş în S Poloniei (Silezia), centrul adm. al voievodatului cu acelaşi nume. 370 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial: expl. de zinc şi huilă, siderurgie, metalurgie (a metalelor neferoase), construc ii de maşini grele; uzine chimice şi cocsochimice. Universitate. Fondat în 1598. strîmtoare între peninsulele Iutlanda şi Scandinavia, care leagă Marea Baltică cu Marea Nordului. Lungime: 270 km. Lă ime: 60–122 km. Ad.: 17–124 m. Pescuit.

Karélia

Kárlovac

Kárlovy Váry

[´karlovi´vari]

Kárlowitz

[´karlovits]

Kárpathos Kássel

[´karpaqos]

Kaszuby Kâtmândú

[ka´¿ubõ]

Katowíce

[kato´vitse]

Kattegát

Káunas

oraş în Lituania, la 90 km V de Vilnius, port pe Nemunas. 424 mii loc. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, electrotehnică, a hîrtiei, chimică, textilă, alimentară. Hidrocentrală. Pescuit. Universitate. Teatre. Muzee. Catedrală (sec. XV–XVII). Cetate (sec. XV–XVII). Numele vechi: Kovno (pînă în 1917). [kawa´saki] oraş în Japonia (Honshû), port pe ărmul de V al golfului Tokio. 1,2 mil. loc. Centru industrial: şantiere navale, siderurgie, construc ii de maşini (automobile), prelucrarea petrolului, electrotehnică, produse chimice şi alimentare. Templu (sec. XII). República ~, stat în partea central-vestică a Asiei, situat între Rusia, China, Kîrgîzstan, Turkmenistan, Uzbekistan şi Marea Caspică. Suprafa a: 2,71 mil. km 2. Popula ia: 17 mil. loc. Capitala: Astana . Limba oficială: kazaha. Relief variat: cîmpii, podişuri, mun i, zone colinare. Climă temperatcontinentală. Vegeta ie de stepă şi deşert. Păduri de foioase şi conifere. Industrie diversificată: extractivă (lignit, cărbune brun, petrol, gaze naturale, minereu de fier, fosfa i, bauxită, crom, nichel, mangan), metalurgică, siderurgică, constructoare de maşini, chimică, alimentară. Agricultură pe terenuri irigate. Se cultivă cereale (grîu, secară, orz, ovăz, orez, porumb), bumbac, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi, tutun, fructe. Se cresc animale pentru carne şi lînă (vite cornute mari, oi, capre, cămile). Exportă materii prime industriale, produse alimentare. Importă maşini şi utilaje, mijloace de transport, bunuri de larg consum. Căi ferate: 21 200 km. Căi rutiere: 165 mii km. Admis în ONU la 2 martie 1992.

Kawasáki

Kazahstán

Kazán

oraş în Federa ia Rusă, port pe fluviul Volga , capitala Republicii Tătare (Tatarstan). 1,1 mil. loc. Nod de comunica ii. Întreprinderi constructoare de maşini, de prelucrare a blănurilor şi de încăl ăminte, chimice, poligrafice, textile, alimentare. Prelucrarea petrolului. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice (sec. XVI–XVIII). Fondat în 1117. oraş în Bulgaria, în N-V depresiunii Kazanlîk. 65,2 mii loc. Cultivarea şi prelucrarea trandafirilor (parfumuri). Ape termale. Mormînt tumular tracic (sec. IV–III î. Hr.), cu picturi murale. vîrf vulcanic în mun ii Caucazului Mare (Georgia). Alt.: 5047 m. Acoperit de ghe ari şi zăpezi persistente, sub 3300 m alt. – păşuni subalpine. oraş în Federa ia Rusă (bazinul Kuzbass ), situat pe rîul Tom . 518,5 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Industrie extractivă (huilă), metalurgică (o el), siderurgică, constructoare de maşini şi utilaj minier, chimică (mase plastice, cauciuc sintetic), de mobilă, alimentară. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Între anii 1925–1932 s-a numit Şceglovsk . [ke´nitra] oraş în N-V Marocului, la N de Rabat, pe fluviul Sebu . 140 mii loc. Centru industrial (filaturi de bumbac, conserve de peşte, uleiuri vegetale) şi comercial (export de produse agricole). Fondat în 1913. Pînă în 1956 s-a numit Port Lyautey.

Kazanlîk

Kazbék Kémerovo

Kenítra

Ioan Botezătorul (sec. Nod de comunica ii. feroviar. la N-E de Noua Zeelandă. produse alimentare) şi cultural. Administrat de Noua Zeelandă. Uganda. cocotieri. comercial şi financiar-bancar. 350 mii loc. clădiri vechi (sec. covoare. mătase. Important centru industrial (construc ii navale şi de maşini-unelte. Pescuit. Bogate resurse de materii prime: aur. Suprafa a: 33. alimentară. ciment. engleza. aur. Catedrale (sec. siderurgică. bumbac. Nod de comunica ii. arahide. doc. sisal. şcoli profesionale şi de cultură generală. cherestea. Popula ia: 31 mil. (1 mil. At. Industrie extractivă (minereu de fier). Kerci Kerguelén Kermádec [ker´madek] Kermán (Kirmán) Khartoum [khar´tum] Kíelce [´kjeltse] Kíev . [kergel´en] arhipelag vulcanic în S Oceanului Indian (cca 300 insule). siderurgică. Climă tropicală. sorg. Suprafa a: 7 mii km2. a cimentului. Rezerva ia Masai Mara . XV – XVIII).64 mil. Ghe ari. Fondat în 1820 ca tabără militară egipteană. VI î. Nod de comunica ii. Teatru.7 km2. televizoare. Muzee. poligrafie. Se mai cultivă porumb.: 10 047 m. XVIII). electrotehnică. Muzee. 930 mii loc. oraş în Polonia. ceai. cafea. Climă ecuatorială musonică. Fondat în 1173. prelucrarea lemnului. palate. Parcuri na ionale. bunuri de larg consum. Somalia şi Oceanul Indian. Industrie extractivă (cupru. Aeroport interna ional. Studiouri cinematografice. Alte institu ii de învă ămînt superior. Catedrală (sec. alimentară (ulei vegetal. Limbi oficiale: swahili. situat între Tanzania. hîrtie. grafit. Capitala: Nairobi . oraş situat la confluen a Nilului Alb cu Nilul Albastru. în conurba ie). biserici. XI–XIV). citadelă (sec. Nod de comunica ii (aerian. produse farmaceutice şi alimentare). încăl ăminte. Etiopia. III d. Vînătoare de balene şi de foci. stat în Africa de Est ecuatorială. magnezit. XI –XII). Hr. Monumente istorice şi de arhitectură. Teatre. Import de echipament de transport auto şi utilaje industriale. derivate petroliere. 180 mii loc. Nepopulat. Export de lînă. Sudan. Vegeta ie de savană şi de semideşert. caprine. XVII). Planta ii de ananaşi. sare. Muzeu istorico-arheologic. textilă. max. Administrat de Fran a. Centru industrial (construc ii de maşini şi nave fluviale. V. metalurgică. Fondat de milesieni în sec. constructoare de maşini. loc. combustibili. arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific. XII). Moschei (sec. purtînd numele Panticapaion. produse petroliere. Se produc electricitate. Palat episcopal (sec. Relief de podiş. încăl ăminte. citrice. covoare). port la strîmtoarea cu acelaşi nume. alimentară. textile.. Universitate. Baze de cercetări ştiin ifice. conserve de peşte). 2. Ad. Întreprinderi textile ( esături de bumbac. Universitate.Kénya República ~. Fondat în sec. marmură). rutier). 214 mii loc. plumb. În apropierea arhipelagului se află fosa oceanică Kermadec. porcine) şi pe cultivarea plantelor comerciale (ceai. textile. cu masive muntoase (în V) şi de cîmpii litorale (în E). argint. cupru. în 860. loc. Academie de ştiin e. cămile. de asamblare a mijloacelor de transport. Şantiere navale. Export de cafea. Pescuit. îngrăşăminte chimice. capitala Ucrainei. port pe fluviul Nipru. bumbac. Climă subpolară. Suprafa a: 583 mii km2. oraş în partea central-sudică a Iranului. capitala Sudanului. poligrafic. Biserica Sf. Vînătoare. bananieri. X–XIII). Căi rutiere: 63 400 k oraş în Ucraina (Crimeea). la S de Varşovia. ovine. produse alimentare. ciment. carne. Industrie de prelucrare a metalelor. Fondat în sec. Căi ferate: 3 000 km.Hr. fluvial. trestie de zahăr). loc. chimică. Agricultura este bazată pe creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine.

Exportă copră. Fabrici de ciment. savane (pînă la 2 000 m). Aeroport. max.9 mil. Kilimanjáro Kímberley [´kimb¬li] Kíngston [´kihst¬n] Kíngston [´kihst¬n] Kíngstown Kinshása [´kihstaun] [kin´¿asa] Kíribati Kirkúk . [kir´kuuk] oraş în N-E Irakului. loc. Shira (4006 m). turism şi agricultură. pescuit. 156 mii loc. Păduri ecuatoriale (pînă la 1 000 m alt. în partea de N-E a Tanzaniei. Capitală din 1962. şi prelucrarea petrolului. Importă maşini şi utilaje industriale. de confec ii. 158 mii loc. Pia ă pentru cereale (grîu). la N-E de Tuvalu. Export de bauxită. 107 mii loc. bananieri. Universitate. República ~. Fondat în 1693. XVII–XVIII). Important centru industrial: metalurgia fierului şi cositorului. mobilă. construc ii navale. Limbi oficiale: gilbertana. Mawenzi (5150 m). port pe fluviul Congo (Zair). alimentară. peşte. Line şi al insulei Banaba (Ocean) . cărămizi). Universitate. Catedrală. Vegeta ie reprezentată de arbori şi plante ierboase tropicale. la 1540 m alt. 80 m). produse alimentare. Nod de comunica ii. pe teritoriile arhipelagurilor Gilbert. de locomotive şi motoare Diesel. produse alimentare. Aeroport. Capitala: Bairiki . Planta ii de cocotieri.). de confec ii. Climă ecuatorială. [kiliman´d3aaro] masiv muntos în E Africii. produse agroalimentare. engleza. Monumente arhitectonice (sec. Popula ia: 96 mii loc. cherestea. Muzee. Muzee. papaya. Şi-a declarat independen a la 12 iulie 1979. zăpezi (la peste 5 300 m). Se cresc porcine. 633 mii loc. lînă. Fondat în 1871. păduri tropicale şi podişuri alpine (de la 2 000 m în sus). Escaladat pentru prima dată în 1889. port la Marea Caraibilor. 30 mii loc. de pielărie şi încăl ăminte. Prelucrarea coprei. de produse alimentare. 3. Grădină botanică. Artizanat (olărit. Oraş fondat în 1861. textilă. Cel mai înalt de pe continent. Phoenix. Pia ă pentru cafea şi animale. Catedrală romano-catolică. Industrie metalurgică (o el). lemnului. oraş în S-E Canadei (Ontario). situat pe ărmul de N-E al lacului Ontario . Centru industrial (construc ii navale. Economia este bazată pe exploatări miniere (fosfa i). Materiale de construc ii (ciment. Căi rutiere: 640 km. materiale de construc ii. alimentare. petrolului. Expl. Turism. Grădină botanică. oraş situat în partea central-estică a ării. Nod de comunica ii. de prelucrare a metalelor. Universitate. Aeroport. Vincen iu (Antilele Mici). stat insular în Oceania (Pacificul Central). oraş în Republica Africa de Sud (Cape). arbori de pîine. Nod de comunica ii. Întreprinderi de prelucrare a pielei. Aeroport interna ional. ceramică). taro. Teatru. bunuri de larg consum. Pădurile de cocotieri şi pandanus ocupă 50% din teritoriul ării. capitala Republicii Democratice Congo. la poalele mun ilor Zagros . Universitate. în S-V insulei Sf. Relief insular de origine coraligenă şi vulcanică (alt. produse chimice şi alimentare) şi cultural. de ciment. Aeroport. 420 mii loc. tutun. capitala Jamaicăi. format din trei conuri: Kibo (5 895 m).Kigáli capitala Rwandei. de încăl ăminte. Ghe ari. mobilă. Mare centru de exploatare şi prelucrare a diamantelor. capitala statului Sfîntul Vincen iu şi Grenadine. Academie de arte plastice. Colegiu regal militar. produse chimice şi farmaceutice. Suprafa a: 861 km2. Aeroport.

constructoare de utilaje. la 24 km N-V de Praga. Primele descoperiri în anii 1894–1896. petrol. de mobilă. plumb. ciment. Principalele ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu. Castel (sec. minereuri de cupru. Sta iune balneoclimaterică. constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte. Popula ia: 4. Turism. mătase. Industrie extractivă (minereu de fier. între Amudaria şi Sîrdaria. legumicultura. de produse chimice şi alimentare. Alt. Vladimir.: Dawson. siderurgică (laminate). port pe fluviul Congo .69 mii km2. oraş în Cehia. Kovrov. port la Oceanul Indian. situat între Republica Democrată Congo şi Rwanda. oraş în S-V Federa iei Ruse. metalurgică. biserica iezui ilor (sec. [kism´aajo] oraş în S-E somaliei.83 mil. Climă continentală. farmaceutică. ară agrar-in-dustrială. Limba oficială: kirghiza. tutun. Vegeta ia: păduri montane pe suprafe e reduse. floarea-soarelui. tutun. metalurgică (o eluri). zinc. căi rutiere: 28 400 km. doc. stat în N-E Asiei Centrale. Ad. a sticlei. vulcan activ în E peninsulei Kamceatka . Muzee. Erup ii vulcanice pe fundul lacului. Vegeta ie sărăcăcioasă. [´klondaik] renumită regiune auro-argentiferă în N-V Canadei. Suprafa a: 2. lînă. Suprafa a: 2100 km2. porcine). mijloace de transport. Centru industrial şi comercial.: 4 750 m. 73 mii loc. República ~. 120 mii loc. Suprafa a: cca 300 mii km2. mărfuri de larg consum. de pielărie. la 800–1 200 m alt. Centru de vinifica ie. Catedrală (sec. textile (din bumbac şi lînă). bovine. Universitate. Dune. Muzee. China. plante ierboase. în mun ii Ogilvie . rîu în Federa ia Rusă. Aeroport interna ional.Kisangáni oraş în N-E Republicii Democratice Congo. Nod de comunica ii. la poalele de N ale mun ilor Caucaz. produse chimice. port la confluen a Rinului cu Moselle . Hidrocentrală. creşterea animalelor (ovine. textile. de prelucrare a lemnului. Suprafa a: 199 mii km2. sericicultura. pomicultura. la 1460 m alt. At. bere. Tadjikistan şi Uzbekistan. Admis în ONU la 2 martie 1992. Centru pr. Kazahstan). energetică. pe rîul Klondike . fructe. textilă. Trece prin oraşele OrehovoZuevo. 114 mii loc. în 1803. Fondat în 1872. de confec ii şi textile. Capitala: Bişkek . carne. cărbune). produse alimentare (zahăr. plante aromate. Întreprinderi de materiale de construc ii. cu depresiunile Ciuisk şi Fergana în S-V şi Issîk-Kul în E. Izvoare cu apă minerală. de produse alimentare. 355 mii loc. alimentară. Lungime: 686 km. Se mai cultivă bumbac. siderurgică. lactate). Fabrici de mobilă. porumb). chimică. max. caprine. max. Nod de comunica ii. afluent pe stînga al rîului Oka . Căi ferate: 376 km. Kislovódsk Kismáayo Kívu Kîrgîzstán (Kirghizstán) Kîzîlkúm Kládno Kliázma Kliucévski Klóndike Kóblenz [‘kooblents] . electronică. Relief predominant muntos. produse de pielărie. XII–XV). Ultima erup ie în anii 1972–1974. XVII).: 496 m. Zăcăminte de cărbune. Exportă bumbac. Importă maşini şi utilaje industriale. loc. XVIII). gaze naturale. situat între Kazahstan. Industrie diversificată: extractivă. Pînă în 1966 s-a numit Stanleyville . deşert în Asia Centrală (Uzbekistan. Oraş din 1254. lac tectonic în Africa Orientală. Lipsa vie uitoarelor. 73 mii loc. alimentară. oraş în V Germaniei (Renania–Palatinat). Industrie constructoare de maşini (avioane). sfeclă de zahăr.

poligrafică. Vînătoare. În mun ii Kolîma se află bogate zăcăminte de aur. Suprafa a: 415. Popula ia: 1. Suprafa a: 14 mii km2. alimentară. Severomorsk . electrotehnică. Alt. max. Se cultivă secară. Monumente istorice şi arhitectonice. 178 mii loc. lan muntos în Asia Centrală. a pielăriei. în sec. doc. farmaceutică. defilee. grîu. Relief muntos (în V). Lungime: 450 km. Kómi Kootenay Kopetdág Kórçë Kordofán [´kort¿¬] . Institu ii financiar-ban-care. În acest lac se varsă rîul cu acelaşi nume (655 km). Lă ime: 40 km. peninsulă în N-V Federa iei Ruse. prelucrarea metalelor. República ~. Materiale de construc ii. izvoare cu ape minerale.9 mii km2. Suprafa a: 435 km 2. oraş în V Germaniei. Universitate. Aeroport interna ional. Suprafa a: 1 848 km2. nisipuri. la S de lacul Ohrida. oraş în S-E Albaniei. la sud de peninsula Alaska . textilă. Expl. Zăcăminte: cărbune. bovine. Industrie petrochimică. forestiere. 75 mii loc. oraş în Uzbekistan. Hr. Suprafa a: 170 mii km2. cîmpie în Federa ia Rusă. Muzee. textile. Relief vulcanic. cu cascade. Centru adm. la V de valea Nilului Alb . Teatre. Nod de comunica ii. cupru. Climă aspră. Pe cursul superior al rîului se află parcul na ional Kootenay . Pescuit (somn). nichel. Bază navală şi aeriană. 1460 m). Popula ia: 5 mii loc. în N-E Siberiei. Relief de dealuri şi mun i. porcine). pe ărmul Golfului Finic. regiune fizico-geo-grafică în partea central-vestică a Sudanului. fier. Fondat în anul 38 d. la grani a dintre Iran şi Turkmenistan. Oraşe pr. în N-V mun ilor Ural . constructoare de maşini (locomotive. gaze naturale. de cherestea şi mobilă. Industrie extractivă. orz. Conservator. siderurgică. legume. Apar ine Federa iei Ruse. Kokánd Kóla Kolîmá Köln [kœln] Komandór arhipelag în N-V Oceanului Pacific (marea Bering). Centru industrial (metalurgie.: 2942 (vf.: Murmansk. la E de peninsula Kamceatka . sticlei şi tutunului. port pe fluviul Rin . Industrie extractivă (cărbune brun). 965 mii loc. Climă caldă (sub influen a Golfstromu-lui).Kódiak [‘koudiæk] Kóhtla-Járve insulă americană în N-E Oceanului Pacific. Vegeta ie de tundră. X. vînătoare. vagoane. deluros (în centru) şi vălurat (în S). textilă şi alimentară. ovăz. alimentară. Pescuit. At. Suprafa a: 100 mii km2. silvotundră şi de conifere. Pia ă agricolă. la 150 km E de Tallinn. automobile ale firmei “Ford“).: Sîktîvkar . (în majoritate eschimoşi). Înăl imi stîncoase (alt. străbătută de rîul Kolîma . electrotehnică. max. Nod de comunica ii. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Grădină botanică. lac în S-V Canadei (Columbia britanică). între Marea Albă şi marea Barents. chimică. oraş în Estonia. Creşterea animalelor (reni. alebastru. Baze militare. păduri. Rîzeh ). loc. diferite specii de animale. textilă şi de confec ii. Zăcăminte: apatite. republică autonomă în Federa ia Rusă. petrol.4 mil. în depresiunea Fergana . pe rîul Karasu . produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (bumbac). tractoare. Muzeu de artă. 68 mii loc.

Creşterea renilor. textile (mătase. Centru adm. At. Fabrici de cherestea. Alt. Pomicultură. Relief muntos. Industrie petrolieră. Teatre. Suprafa a: 10. de esături şi confec ii. Ultima erup ie a avut loc în 1972–1973. Se produc televizoare. minereuri de plumb. At. ciment. Nod de comunica ii. Catedrală (sec. în partea de sud a Siberiei de Est. de măsurat. constructoare de maşini (strunguri. de cărbune. Ruinele unei cetă i din sec. Castel de apă (sec. Industrie siderurgică. în 1241. situat pe rîul Hernád . Hidrocentrală. Pînă în 1920 s-a numit Ekaterinodar . catifea). construc ii de maşini şi aparatură electronică. XII). situat pe rîul Kuban . situat pe o mică insulă din Golful Finic. [ko¿´tsu¿ko] [´ko¿itse] masiv muntos în N-E Alpilor Australieni. a por elanului.: Priština . Pescuit. Muzeul tehnicii. Industrie metalurgică. Important centru economic şi cultural. Mare centru industrial: metalurgie. Muzee. feroviar. de prelucrare a lemnului şi pielei. A fost par ial distrusă în 1883 în urma erup iei vulcanului Krakatau . port pe fluviul Rin . poligrafie. XIV). Nod de comunica ii (feroviar. textile.7 mil.5 mii loc. loc. Cereale. 56. compresoare).9 mii km2. produse alimentare. Vegeta ie de tundră. Fondat în 1793. provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru. confec ii. oraş în Federa ia Rusă. Suprafa a: 10. hîrtie. farmaceutică. oraş în S-E Finlandei. fluvial. construită în 1703. alimentară. oraş în S-V Federa iei Ruse. rutier). Denumirea veche: Kistnâ . construc ii navale. Iriga ii. de încăl ăminte. rutier). institute). Centru industrial: şantiere navale. Košciúszko Kóšice Kósovo (Metóhia) Kótka Kótlin Krakatáu Krasnodár Krasnoiársk Kréfeld Krishna . oraş în E Slovaciei. Fondat în 1878. Navigabil pe cursul inferior.Koreák Distríctul Autonóm~ (Koreakia). produse alimentare. oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). Biserica Buna-Vestire (1804–1812). Popula ia: 39 mii loc. mobilă.: 2 228 m (cel mai înalt vîrf de pe continent). doc. Nod de comunica ii (feroviar. max. aparate radio şi electrotehnice. [´kri¿na] fluviu în partea central-sudică a Indiei. Conflict interetnic declanşat în 1997. arbuşti. prelucrarea peştelui. Pe această insulă se află fortărea a Kronştadt . situat pe fluviul Enisei . Popula ia: 1. Climă subarctică. doc. în N peninsulei Kamceatka . 639 mii loc.5 mii km2.: Palana . Universită i. Fondat în 1628. 920 mii loc. în sec. Administrată de Federa ia Rusă. XII. Suprafa a: 16 km2. Muzee. textilă. insulă vulcanică în strîmtoarea Sunda . hîrtie. de maşini agricole şi utilaj greu. Filarmonică. celuloză. Teatre. 241 mii loc. Muzeu de artă contemporană. alimentară. Institu ii de învă ămînt superior (universită i. Păduri de eucalipt. Expl. Se varsă în golful Bengal. Lungime: 1 285 km. chimică. alimentară (vinuri). de prelucrare a lemnului. rutier). siderurgie. Suprafa a: 301. siderurgie (uzină de aluminiu). insulă în Marea Baltică (Golful Finic).5 km2. produse chimice. district în Federa ia Rusă. Universitate. Sporturi de iarnă. Zăcăminte: lignit. Nod de comunica ii (aerian. Vînătoare. Centru adm. păşuni alpine. XV. textilă. Creşterea ovinelor. zinc. între insulele Yava şi Sumatera . 250 mii loc.

mai sus – zăpezi permanente şi ghe ari. Muztag ). printr-o deltă. de-a lungul coastelor de E ale Japoniei. Alt. oraş în Japonia (Ky-ush-u).1 mil. cîmpie în S-V Rusiei europene. Climă temperată musonică. Fabrici de cherestea. la 10/21 iulie 1774. apar inînd Federa iei Ruse. max. fluviu pe teritoriul statelor Turcia. Conform tratatului Rusia a ob inut teritorii în N şi N-E Mării Negre şi dreptul la naviga ie comercială în mare şi prin strîmtori. petrol. industria por elanului. Vulcani. Universită i. Climă subtropicală. între peninsula Kamceatka (la N) şi insula Hokkaidô (la S). Pelerinaj budist. Castel (sec.6 mii km2. situat în N-V Oceanului Pacific. 631. Pescuit. sistem muntos în Asia Centrală. limita de N şi de S a podişului Tibet . cupru şi aur. loc. Lungime: 907 km. chimice (îngrăşăminte). Influen ă puternică asupra regiunilor învecinate. localitate în N-E Bulgariei. Temperatura apei: 28°C în august şi 18°C în februarie. Navigabil pe cursul inferior. Hidrocentrale. Fondat în sec. Georgia (Gruzia) şi Azerbaidjan. Tbilisi şi Rustavi şi se varsă printr-o deltă în Marea Caspică. Izvorăşte din Podişul Armeniei (Turcia). în urma războiului din 1768–1774. Muzeu. Lă ime: 170 km. Universitate. max. Păşuni alpine (pînă la alt. XVI). Djilo ). Kubán Kuciúk-Kainargí Kulikóvo Kumamóto Kunlún Kurá Kurdistán Kuríle Kuroshio (Kuro-ªivo) . Repara ii ale materialului rulant. alimentare. textile. argint. Construc ii de maşini (automobile asamblate). Iriga ii în cursul inferior. fluviu în S-V Federa iei Ruse. curent marin cald în Oceanul Pacific. Iriga ii. Fondat în 1857. Lungime: 1515 km. trece prin oraşele Gori. între fluviul Don şi rîul Nepriadva . Zăcăminte de cărbune. la 8 septembrie 1380. Suprafa a: 15.: 4168 m (vf. arhipelag format din 56 de insule. a înfrînt hoardele mongolo-tătare. sistem muntos în S-V Asiei. Ghe ari. Aici.: 7723 m (vf. unde.Kuála Lúmpur oraş în S-V peninsulei Malacca . Lungime: 2700 km. Zăcăminte de cărbune. conduse de marele cneaz Dimitri Donskoi. cu direc ia N-E. Lungime: 1200 km. vînătoare. Aerodrom interna ional. fabrici textile. Relief muntos. alimentare. Alt. Construc ii de avioane. Nod de comunica ii. trece prin Armavir şi Krasnodar şi se varsă în Marea Azov. Izvorăşte din ghe arii Caucazului. minereuri de fier. 1. Regiunea cu acelaşi nume este populată în cea mai mare parte de curzi. Insulele ~. pe teritoriul Chinei. Nod de comunica ii. de 3500–3800 m). Viteză: 2–6 km/h. apropiind în acest mod eliberarea ării de sub domina ia mongolo-tă-tară. Moschee (1873). dar a fost nevoită să recunoască independen a Hanatului Crimeii.2 mii loc. capitala Malaysiei. în preajma vîrfului Elbrus . oştirile ruseşti. a fost semnat Tratatul de pace ruso-turc. situat pe fluviul Shira . XVI. la grani a Iranului cu Turcia şi Irak.

Economie bazată pe extrac ia şi prelucrarea petrolului (locul 2 în lume).Kursk oraş în Federa ia Rusă. Aeroport interna ional. stat în Asia de S-V. Teatre. aparataj electrotehnic). constructoare de maşini (utilaj minier. artizanat (obiecte din bronz. mărfuri de larg consum. Climă tropical-de-şertică. crevete). electrotehnică. XVIII). Nod de comunica ii. de ciment. frigiderelor şi televizoarelor. siderurgie. Centru industrial: construc ii de maşini (autobasculante. bovine. alimentară. o el. Aeroport. tractoare. a. situat pe ărmul de N-V al Golfului Persic. Pescuit intens (peşte. de prelucrare a metalelor şi pielei. temple. Suprafa a: 26. textile. la 536 km S de Moscova. Capitala Kuwait . fabrici textile (bumbac. Státul ~ . Culturi agricole pe terenuri irigate şi de oază: cereale. utilaje şi echipament industrial. port la Golful Persic. 235 mii loc. cu cîmpii litorale (în restul teritoriului). Se cresc ovine. Suprafa a: 17.: Kemerovo.7 mii km. Kuwait (Al-Kuwait) Kuzbáss Kyóto [kj´ooto] oraş în Japonia (Honsh¦). la 274 km E de Magnitogorsk. Vegeta ie săracă.7 mii km2. . Fondat în 1879. Importantă zonă industrială: expl. Prokopievsk ş. Nod de comunica ii. Catedrală în ruine (sec. utilaj minier). situat pe rîul Seim . Sta ie de cale ferată. Căi rutiere: 4. în 1032. Limba oficială: araba. situat pe rîul Tobol . (900 mii loc. Mănăstirea Sf. perle. curmali. cuprinzînd şi cîteva insuli e din apropierea ărmului golfic. siderurgică. fabrici textile. farmaceutică. Popula ia: 2. în conurba ie). de desalinizare a apei de mare. alimentară. Flotă comercială maritimă. Industrie extractivă (minereu de fier). sticlărie. capitala statului Kuwait. Important centru economic şi cultural. Relief de podiş deşertic (în V). Expl. 440 mii loc. lînă. cămile.5 mil. Importă maşini. la N-E de –Osaka. Străvechi monumente de arhitectură (palate. piei. doc. XI). Pescuit (peşte. zahăr. 239 mii loc. Universitate. uzine electrotehnice şi chimice. construc ii de maşini. caprine. produse agro-alimentare. fontă. Nod feroviar. Industrie extractivă (aur).82 mii km2. Novokuzne k. confec ii. 1. mijloace de transport. Pia ă pentru cereale. Fondat în 788. fabrici de desalinizare a apei de mare. sanctuare). în partea de S-V a Siberiei. aparatură electrotehnică. Vestigii arheologice. asamblarea automobilelor. Catedrală (sec. Exportă petrol şi produse petroliere. V–VI. situat pe rîul Rioni . produse chimice.11 mil. de cărbune. localizată în regiunile cu oaze. Treime (sec. fabrici de produse alimentare. Kustanái Kutaísi Kuwait [ku´wait] oraş în N Kazahstanului . acumulatoare. Mare centru industrial: construc ii aeronautice. mătase) şi de produse alimentare. loc. alimentară. de cărbune. por elanuri). Principal centru industrial: construc ii şi repara ii de nave. At. Muzee. de confec ii. între Irak şi Arabia Saudită. gaze lichefiate. Dispune de rezerve mari de gaze naturale. Muzee. Institu ii de învă ămînt superior. oraş în Georgia (Gruzia). Turism. tutun. chimică. de produse alimentare. Centrală atomoelectrică. de mobilă. Muzee. legume. 30 mii loc. mare bazin carbonifer în Federa ia Rusă. XVII. prelucrarea pieilor. Industrie chimică. perle). Oraşe pr. Fondat în sec. igări. loc.

fabrici de celuloză şi hîrtie.3 mii km 2. 1787 m pe vf. Kujû ). Relief muntos (alt. max. Suprafa a: 82. Monumente arhitecturale din perioada marilor mongoli (palate. Institut pedagogic. Sta iu-nea climaterică Lacul Roşu . la E de Sankt-Petersburg. max. Aici au avut loc Olimpiadele de Iarnă din 1932 şi din 1980. max. Oraşe pr. pe ărmul lacului Placid. max. Universitate. Vegeta ie abundentă. lac în N-V Federa iei Ruse. sta iune balneoclimaterică în N-E SUA (New York). Suprafa a: 42. lac de origine tectono-glaciară în N-E Canadei. situat pe rîul Sîrdaria .: 397 m. Lake Placid [´lejk´plæsid] . Grădina Châlimar Bâgh (sec. Suprafa a: 1.: 140 m. lac de origine glaciară în partea centrală a Canadei. lac de baraj natural în România.: Nagasaki. Ad. Din acest lac izvorăşte fluviul Mackenzie . Márea ~. lac de origine tectono-glaciară în V Canadei. Nod de comunica ii.: 230 m. Fukuoka. rîu în S-E Australiei.: 350 m. Suprafa a: 1. electrotehnică.4 mii loc. km2. Centru industrial: metalurgie. Din el izvorăşte rîul Neva . Pia ă agricolă. mauzolee). Fondat în 1820. textile.7 mii km 2.: 137 m. Ad. mare în N-V Oceanului Atlantic. la grani a dintre SUA şi Canada. Kzîl-Ordá Labradór Labradórului Lachlan Lácul Rénilor Lácul Róºu [´lækl¬n] Lácul Sclávilor Lácul Superiór Lácul Úrºilor Ládoga Lahóre [la´h¬or] oraş în N-E Pakistanului. Zăcăminte: minereuri de fier. Vînatul animalelor de blană. Alt. situat pe rîul Ravi . Suprafa a: 6. Ad. pe cursul superior al rîului Bicaz . păduri de conifere (în rest). XVII). max. În apropiere se află mari zăcăminte de uraniu. pînă în 1925 – Petrovsk . Ad.1 mii km 2. de încăl ăminte şi textile. centrul sporturilor de iarnă. Sta ie de cale ferată. Este cel mai mare lac din Europa. Centru industrial: materiale de construc ie. lac în America de Nord. Kumamoto .7 mii km 2. Pînă în 1853 s-a numit Ak-Meceti . situată în partea de S a acestuia. Prin rîuri şi canale comunică cu Marea Baltică. între golfurile Hudson şi Sf.4 mil. Suprafa a: 30.1 mil.07 mil. Climă subtropicală (în N) şi temperată (în S). insula ara lui Baffin şi Groenlanda . Străbate cîmpia Murray . Pescuit. Marea Albă şi bazinul fluviului Volga . Alt. Suprafa a: 17. Lungime: 1 500 km. Relief deluros (200 – 800 m alt. km2. nichel. format în 1837 prin surparea unei por iuni a muntelui Piatra Ghilcoşului . prelucrarea metalelor.).Kyushu [´kju¿uu] una dintre cele mai mari insule ale Arhipelagului Japonez. pe teritoriul Canadei. Zăcăminte de cărbune. max. artizanat. Ad. peninsulă în N-E Americii de Nord. afluent al rîului Murrumbidgee . oraş în Kazahstan.: 4 316 m. Turism. Vegeta ie de tundră (în N). ceai. loc. Climă subtropicală musonică.3 mii km 2. trestie de zahăr. Lauren iu . cupru. max. între peninsula Labrador .: 1676 m. Suprafa a: 31. Muzeu de istorie şi etnografie. 3. Culturi agricole: orez.6 km2. în mun ii Adirondack. moschee. Este cel mai mare lac cu apă dulce din lume. de produse alimentare. 167 mii loc. Popula ia: 13.

petrochimie. Lapónia Láptev . export de cereale. situat în peninsula Indochina. Lanzaróte [lanqa´rote] Lanzhou [lan´dzou] oraº în partea centralã a Chinei Láos La Pérouse La Pláta [la pe´ruuz] [la´plaata] strîmtoare între insulele Sahalin şi Hokkaido . Suprafa a: 400 mii km2.: 100 km. mahon.: 43 km. centrul adm. oraş în E Argentinei. Ad. 670 m).: 520 m. Suedia. Thailanda şi Birmania. pietre scumpe. materiale şi produse din lemn. XIII pînă în 1790. sericicultură.5 mil. staniu. Universitate. carne. Exportă orez. Ad. Climă arctică. Suprafa a: 236. Centrală nucleară. Capitala: Vientiane . În marea Laptev se varsă fluviul Lena . Vegeta ie: păduri cu arbori de lemn pre ios (teck. Nod de comunica ii. construc ii de maşini pentru transport şi minierit. Expl. arahide. bumbac. Relief predominant muntos. piei. centrul adm. Popula ia: 44 mii loc. Poten ial hidroenergetic. nichel. Oraş pr. situat pe fluviul Huanghe . cupru. Centru industrial: rafinării de petrol. ovine. Statut de provincie a ării: din sec.2 mii km. al provinciei Buenos Aires. Numeroase lacuri şi mlaştini. sticlărie.: 50–118 m. Ad. max. cuprinsă între ărmurile Asiei şi insulele Severnaia Zemlea şi Novosibirsk . Limba oficială: lao. regiune în N Europei. Turism. Bogate resurse naturale: minereuri de fier şi de metale neferoase. Cambodgia. electrotehnică. fabrici textile şi de produse alimentare. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime agricole. Meşteşugărit. insulă în V arhipelagului Canare . Centru adm. Nod de comunica ii.1 mii km 2. Vegeta ie de tundră. Popula ia: 5. Suprafa a: 42. Climă tropicală musonică.: Arrecife . loc. max. 88% din teritoriu). Suprafa a: 660 mii km2. Popula ia: 45 mii loc. în partea de N a peninsulei Scandinavia şi în V peninsulei Kola . mare în bazinul Oceanului Arctic.8 mii km2. port la Oceanul Atlantic. 1. stat în Asia de S-E.76 mil. Creşterea animalelor (bovine. pe teritoriul statelor Norvegia. în sud păduri de conifere. în special a oilor. Pomicultură. Se cultivă orez.Languedóc [l¾g´dok] provincie istorică în S Fran ei. combustibili. Aeroport. plumb). bumbac. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. al provinciei Gansu . lînă. fabrici textile şi de încăl ăminte. Relief muntos şi de podiş. Relief muntos vulcanic (alt. forestieră. Centru industrial şi comercial: rafinării de petrol. med. Finlanda şi par ial în Federa ia Rusă. construc ii navale. 560 mii loc. citrice. Căi rutiere: 18. Vînătoare. care uneşte marea Ohotsk cu Marea Japoniei. alimentare (prepararea cărnii). cafea. Creşterea animalelor.: 3385 m. Márea ~. Suprafa a: 973 km2. produse alimentare. bunuri de larg consum. Resurse naturale: minereuri de fier. Popula ia: cca 2. porumb. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. între China.: Toulouse . ghips. bivoli. forestiere. Lă ime max. República Democrátică Populară ~. loc. apatită. cu podişuri şi cîmpii de-a lungul rîului Mekong (în V). Industrie extractivă (bauxită. Muzee. tutun. Creşterea animalelor. Importă maşini şi utilaje industriale. Lungime max.5 mil. viticultură. porcine). loc. Pescuit. prelucrarea lemnului. huilă. aur. alimentară. Pomicultură. Climă tropicală.

alimentară. I. textilă. Ruinele unui amfiteatru roman. Monumente de arhitectură: biserică (1180).2 mii km 2. alimentară (conserve de fructe). (252 mii loc. aerian). Industrie textilă.). de prelucrare a metalelor. A fost descoperită în 1740 de navigatorul şi exploratorul rus D. Leagă Marea Laptev cu Marea Siberiei Orientale. în 1430 (1431). XII–XIII). oştirile ruseşti. Hînceşti). port la Marea Mediterană. La 2 iulie 1770. măslini. Industrie constructoare de maşini. Lungime: 70 km. loc. Ruine antice. rîu în Europa Centrală. oraş în V Siriei. alimentară (ulei de măsline. 197 mii loc. În sec. citrice. Sta iune balneoclimaterică. Laptev (1701–1767). Catedrală (sec. Vărzăreşti (rn. afluent al Dunării. situat pe rîul Piniós . regiune în partea centrală a Italiei. străbate partea de S-V a Bavariei şi trece prin Augsburg. Izvorăşte la E de com. 139 mii loc. i-au învins pe turci. Lárga Lárissa Las Pálmas Las Végas Latákia [la´taakia] Látium Lausánne Lãpúºna Lãpúºna (Lãpuºniþa) Lecce [´let¿e] Lech [leç] . produse din ceramică. Lungime: 1154 km. textilă ( esături de mătase). Muzeu arheologic. Rumean ev. În rîndurile armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. Centru comercial (export de tutun). Ungheni). fluvial. al cantonu-lui Vaud. Centru comercial şi turistic. a materialelor de construc ie. Popula ia: 5 mil. alimentară (vinuri. situat pe malul lacului Geneva. afluent pe stînga al Prutului. de încăl ăminte. Industrie textilă. Industrie uşoară. comună în Republica Moldova (rn. al inutului Lăpuşna.: Roma . [´larissa] oraş în Grecia (Tesalia). Muzeu. Industrie constructoare de maşini (motoare electrice. în Austria şi Germania. în conurba ie). Turism. Aeroport interna ional. palat episcopal (1420–1428). Tîrguri agricole anuale. XV–XVIII). Lă ime: 50–62 km. Repara ii navale. Centru financiarbancar. feroviar. Izvorăşte în apropierea com. afluent pe stînga al Prutului. Centru comercial (trafic de mărfuri). Sta iune balneoclimaterică. Universitate. alimentară. XV). doc. 202 mii loc. Izvorăşte din Alpii Austriei. 101 mii loc. A. punct vamal. comercial şi turistic. At. strîmtoare între continentul Asiei şi insula Leahovski . Zonă industrială şi agricolă (cereale. Suprafa a: 17. alimentară. oraş în V SUA (Nevada). Lungime: 263 km. XIV–XVI: tîrg. Hidrocentrale. conserve). în f runte cu mareşalul P. Castel episcopal (sec. în insula Gran Canaria (Insulele Canare) . de prelucrare a lemnului. port în N insulei. pe rîul Larga. Catedrală (sec. bazilică (1548). 361 mii loc. oraş în S-E Italiei (Puglia). Nod de comunica ii (rutier. centru adm. vi ă de vie. pomi fructiferi). ulei vegetal etc. 115 mii loc. centrul adm. Ad. Industrie electrotehnică. Cercetări nucleare. rîu în Republica Moldova. Lungime: 30 km. Muzee. rîu în Republica Moldova. Universitate. medie: 11–16 m. Centru adm. [lo´zan] oraş în S-V Elve iei. Universitate. Universitate.Láptev Strîmtoárea ~. Cantemir). farmaceutică. aparatură electrotehnică). Lărgu a (rn. oraş în Spania. a hîrtiei. Sta iune balneoclimate-rică. Străveche aşezare romană (Lausonna).

port în delta Rinului . X. Lungime: 4 400 km. At. 495 mii loc. al provinciei Friesland . la 97 km S-V de Chişinău. Suprafa a bazinului: 2.Leeds [´liidz] oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia). Fondat în sec. textile. Biserică (sec. locomotive. 530 mii loc. Pescuit. în conurba ie). Important centru industrial: construc ii de maşini (avioane. oraş în E Germaniei (Sachsen). Izvorăşte din mun ii de la vest de lacul Baikal şi se varsă printr-o deltă în marea Laptev. Fondat în 882. la 15 km de Haaga. încăl ăminte. 1158 m). XI. Centru industrial: metalurgie.). Lungime: 325 km. clădiri vechi). Centru industrial (mase plastice. Mănăstire (sec. citrice. Monumente istorice şi de arhitectură. Turism. Honduras. produse alimentare). vi ă de vie. a lemnului şi a pielei. reşedin ă a raionului Leova. XIX). Castel (sec. chimică. Nod de comunica ii (feroviar. XIII–XIV). 13 mii loc. biserici (sec. XVI–XVII). Construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. textilă. poligrafică. textile. primărie (sec. alimentare. produse chimice. sec. textile. situat pe malul Prutului. Relief muntos (alt. Cuvioasa Parascheva (1818). automobile. Universitate (1904). ca oraş ( Lipsk ) în sec. militar. oraş în N-V Spaniei. Vechi centru tipografic. situat pe canalul Aire . situat pe rîul Se . Aeroport. XII). Şantiere navale. Muna . Navigabil pe cursul inferior. centrul adm. Castel (1250. farmaceutică. km2. Muzee. produse alimentare. de pielărie. Industrie uşoară. Catedrală (sec. Muzeu. Pescuit. rutier). XVI). prelucrarea lemnului. aerian). doc. oraş în N Olandei. 146 mii loc. Aeroport. Nod de comunica ii. At. hîrtie. Măslini.: Lefkás . Biserici (sec. oraş în S-V Olandei. feroviar. motoare pentru avioane etc. Resurse hidroenergetice. construc ii de maşini-unelte şi aparataj electric. pe teritoriul statelor Guatemala. hîrtie. XVII–XIX). instrumente muzicale. Suprafa a: 303 km 2. Important centru industrial. Aldan. Biserică (1518–1529). Industrie extractivă (antracit). textilă. în apropierea oraşului San Rafael Tasajera. Léeuwarden [´leewarda] Lefkás Legnano [le¤´¤aano] oraş în N-V Italiei (Lombardia). (2. 55 mii loc. cosmetice (parfumuri) şi alimentare. Poten ial hidroenergetic. situat pe fluviul Weisse . aparatură electrotehnică. mobilă şi hîrtie. El Salvador. Universitate. 89 mii loc. loc. Vitim. alimentară. poligrafie. “Rembrandt“. oraş în Republica Moldova. 120 mii loc. insulă grecească în Marea Ionică. Leiden [leid¬] Leipzig [´laipsiç] Lémpa Léna León Leóva .1 mil. fabrici de produse chimice. Aeroport. Popuila ia: 25 mii loc. Universitate. XVI–XVI). de prelucrare a metalelor. alimentară. Viliui. metalurgică. mase plastice.5 mil. încăl ăminte. XII). mobilă. Muzee: etnografic. Observator astronomic. Afluen i: Kirenga. Fabrici alimentare. Se varsă în Oceanul Pacific. în 1489. XI–XII). Templul lui Apolo în ruine. comercial şi cultural. de arte grafice). Academii (de ştiin e. Oraş pr. Monumente de arhitectură (primărie. industrie electrotehnică. Tîrguri interna ionale. Biserica Sf. primărie (sec. fluviu în America Centrală. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia de Est). doc. max. Nod de comunica ii (rutier.

Exportă confec ii. situat în S Africii. Faună variată: zimbrul. cabaline. Parc din sec. lapte).6 mii km2. Culturi agricole: grîu. Leuvén Levánt [l¬´v¾] regiune geografică în Spania orientală. fructe. Admis în ONU la 17 octombrie 1966. 150–300 m). Limba oficială: letona. Oraş pr. tutun. în special se cresc caprine. stat în N-E Europei Centrale. de produse alimentare. mijloace de transport. cartofi. Industrie extractivă (diamante. Capitala: Riga . crom. de produse chimice. Apar ine Greciei. piei. Relief deluros (alt. Turism. Uzine constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. Universitate. Este dezvoltată creşterea animalelor. VII î. frigidere. castorul. lîngă ărmurile Turciei. produse industriale şi alimentare. marmoră.6 km. Centrale termoelectrice. Pescuit. Alt. Vegeta ie: păduri de conifere (45% din teritoriu). Climă maritimă şi temperat-con-tinentală. situat între Estonia.6 mil. IX. culme muntoasă în mun ii Alpi . turbării. situat pe rîul Dyle . Relief de cîmpie joasă în lungul litoralului (alt. Străvechi adăposturi săpate în stîncă. legume. Clădiri în stil gotic: primărie (sec. motoare electrice. 3482 m) în E şi S. aparatură electrică şi electro [lu´ve] (Louvain) oraş în partea central-nordică a Belgiei. de televiziune. engleza. ursul brun. lînă. plante furajere. bovine. Dispune de materii prime (dolomit. de telefon. Pînă în 1868 – protectorat britanic denumit Basutoland . [´lesvos] insulă în E Mării Egee. avînd frontiere din toate păr ile cu statul Africa de Sud. Este organizat în 26 de districte şi 7 oraşe de rang republican. mohair. roci de construc ie). 114 mii loc. sfeclă de zahăr. de hîrtie.: 3570 m. Climă temperat-con-tinentală şi subtropicală. biserici (sec. sub 100 m) şi de cîmpie colinară (alt. Importă mijloace de transport.: Mytilene . Regátul ~. chimică. 968 m). max. Vegeta ie predominant de stepă. loc. Se practică apicultura. max. străbătute de şosele şi căi ferate. lemn). energetică. de mobilă şi încăl ăminte. Pescuit. Popula ia: 2. Suprafa a: 64. încăl ăminte.35 mii km2. Capitala Masseru . XVI–XVIII. Economie bazată pe agricultură şi industrie dezvoltată (constructoare de maşini: maşini agricole. legume. de aparate electronice şi electrotehnice. măslini. XVII). XV). max. Limbi oficiale: sotho. vagoane. Viticultură. la ărmul Mării Baltice. Lungime: 130 km. Lésbos Lesótho [l¬´soto] Letónia República ~. aparate de radio. turbă. produse petroliere. Fondat în sec. Majoritatea popula iei active este angajată în industria minieră din Africa de Sud. plumb.2 mil. Culturi agricole: cereale (orz. Relief format de podişul Basuto (alt. Exportă maşini şi utilaje industriale. Faună relativ săracă. picturi rupestre din milen. alimentară). alimentară (carne. Popula ia: 2. secară). Climă mediteraneană. roci de construc ie. loc. grîu. de încăl ăminte şi textile. Planta ii de citrice. Căi ferate: 2. 2 000–3 000 m) în V şi de Mun ii Scorpiei (alt. la grani a Italiei cu Elve ia. ondatra. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Pasurile Simplon şi Saint-Gothard . ghips. Numeroase rîuri şi deosebit de numeroase lacuri (cca 3000). calcar. Relief predominant muntos. Pescuit intens. sorg. mobilă. de tricotaje.Lepontíni Mún ii ~.61 mii km2. Suprafa a: 1. Zăcăminte de magneziu. vite. de mobilă. chimică. fabrici de prelucrare a lemnului şi pielei. porcine). Suprafa a: 30. Popula ia: 116 mii loc. diamante. Rusia. Hr. . Belarus şi Lituania. porumb. Culturi de măslini şi vi ă de vie. Căi rutiere: 5 324 km. Izvoare termale.

Dispune de resurse naturale: cărbune. Ramuri agricole: pomicultura. Guineea şi Côte d’Ivoire. grafit. situat pe ărmul estic al Mării Mediterane. cauciuc natural. uraniu. porumb. max. Denumit după numele lui Carl Leverkus (1804–1889). Flotă comercială maritimă (cea mai mare din lume. opera ii financiare.4 mii km2. citrice. 1752 m). cea mai mare insulă din arhipelagul Hebride . bananieri. străbătută de rîurile Orontes şi Litani . Climă tropicalmusonică. caprine. Climă oceanică. mare producător de vopsea. Păduri tropicale. Limba oficială: engleza. aur). Exportă cauciuc. 400–600 m). Divizat în 13 comitate. trestie de zahăr. Creşterea animalelor. manioc. metalurgică. datorită taxelor mici). Relief de podiş (alt. stat în Asia de Sud-Vest. textilă. textile. Oraş pr. porcine). uleiuri vegetale. mijloace de transport. alt. Organizat în 5 guvernorate şi capitala. Popula ia: 3. combustibili. 1349 m). batate). mangan. Climă mediteraneană.5 mil. Capitala: Monrovia . metale şi produse din me Libéria República ~. Suprafa a: 10. Suprafa a: 11. Limba oficială: araba. A luat fiin ă prin comasarea mai multor localită i cu oraşul Wiesdorf . minereu de fier. Suprafa a: 8 mii km2. Oraş pr. bovine). orez. lînă. Faună relativ săracă. lemn şi produse din lemn. Climă subecuatorială. loc. stat în Africa de Vest. între Siria şi Israel. Suprafa a: 2. rezerva ii naturale. iar în S-V de o cîmpie litorală joasă. creşterea animalelor (ovine. Faună bogată: leoparzi. Pescuit şi recoltarea de bure i.3 mii km. zahăr. şi de stepă. Principalele ramuri economice: industrie extractivă (minereu de fier.3 mil. diamante. Industrie chimico-far-maceutică (medicamente.Léverkusen [´leev¬rkuuz¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). max. Pescuit. loc. măsline. minereuri de fier. ovăz. legumicultura. produc ia de cereale (grîu. Turism. port pe fluviul Rin . Creşterea animalelor (caprine.: Tacloban . 3088 m) în V şi mun ii Antiliban şi Hermon (alt. titan. constructoare de maşini. Exportă animale vii. porumb). 9% din teritoriul ării). ovine. produse chimice şi alimentare. viticultura. sare. ghips. max. citrice. Vegeta ie montană (păduri de cedru. citrice. Léwis [´luu¬s] Léyte [´leiti] Libán República ~. Relief vulcanic (alt. mangan. exploatări forestiere. mobilă. industria uşoară (de ciment. Relief muntos. 168 mii loc. cafea. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. Rafinării de petrol. Meşteşugărit. alimentară. din N-E Oceanului Atlantic. pescuitul. de cafea şi de cacao. 2814 m) în E.4 mii km2. produse lactate). Importă maşini şi echipamente de transport. palmieri.: Stornoway . diamante. Popula ia: 28 mii loc. încăl ăminte. Popula ia: 3. aur. filme fotografice).9 mil. situată între insulele Samar (la N) şi Mindanao (la S). (2000). insulă în E arhipelagului Filipine. Economia (în parte ruinată de războiul civil) este bazată pe agricultură. antilope. cuprinzînd între ei depresiunea fertilă Bekáa . A . agricultura (arbori de cauciuc. loc. cimpanzei. la 12 km N de Köln . hipopotami. mărginit în N de o zonă muntoasă (mun ii Nimba . Parcuri na ionale.3 mii km2. Capitala: Beirut . Întreprinderi ale industriei uşoare (de ciment şi asfalt. Planta ii de cocotieri. turism şi comer . Importă maşini şi utilaje industriale. Pescuit. Relief predominant muntos: mun ii Liban (alt. orz. între Sierra Leone. alimentare). roci de construc ie. Turism intens. banane. Căi ferate: 493 km. max. Popula ia: 1. Căi rutiere: 10.

Rezerva ii naturale. Admis în ONU la 18 septembrie 1990. textilă. Ligúria . bunuri de larg consum. cămile. electrotehnică. Centru financiar mondial. Relief de cîmpie în bazinul rîului Rin şi colinar în V (alt. maşini-unelte. sulf. Bogate resurse în subsol: petrol. legume. Căi ferate: 19 km. Exportă maşini şi mijloace de transport. Centru adm. Monumente (catedrală. de artă). Suprafa a: 5. Pescuit Librevílle [libr¬´vil] Lídice Liechtenstein [´lidjitse] [´liht¬n´¿tain] capitala statului Gabon. combustibili. arahide. At. gaze naturale. bumbac. citrice. Pe terenuri irigate se cultivă cereale (grîu. Ciad. Fondat în 1849. învecinat cu Elve ia şi Austria. calcar. Prin port se exportă lemn. chimice. loc. batate. km2. biserici. oraş situat în V ării. caprine. Principátul ~. cacao. în oaze – citrice.7 mil. produse chimice. rutier. 212 mii loc. biciclete). ghips. Climă subtropicală şi tropical-deşertică. produse electrotehnice. constructoare de maşini (automobile. Muzeu memorial. Niger. alimentare). doc. arahide. bovine. colinare şi de cîmpie în N-E. Se cresc animale pentru lapte şi carne. sare. esături şi confec ii.98 mil. cafea. în mun ii Alpi. Aeroport. încăl ăminte.4 mii km2. textile şi alimentare. Culturi agricole: măslini. la 16 km N-V de Praga. precum şi muntos în E (alt. Suprafa a: 1. construc ii navale. 2599 m). Centru carbonifer. textilă. Limba oficială: germana. fluvial). sub 1000 m) şi în S (prelungirea mun ilor Tibesti . la ărmul golfului Genova . în 721. max. Este dezvoltat meşteşugăritul. port la Golful Guineii (Oceanul Atlantic). vi ă de vie. Turism. loc. Universitate. Observator astronomic. Popula ia: 1. situat la ărmul Mării Mediterane. Industrie de prelucrare a metalelor. textile. produse alimentare. produse din metal şi chimice. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere (35% din teritoriu). În iunie 1942 popula ia a fost exterminată de hitleriştii germani. păduri mici (0. măslini. chimică. minereu de fier. păşuni alpine (30%). Este divizat în 13 regiuni (baladiyat). localitate în N-V Republicii Cehe. palat episcopal). 2 286 m). Relief de pustiuri şi semipustiuri. 420 mii loc. alimentară. Liége [lj´ee…] oraş în E Belgiei. învecinat cu Egipt. Capitala: Tripoli . Produce cabluri electrice. Se practică apicultura. al prvinciei Liége . Sudan. îngrăşăminte azotoase. Popula ia: 5. Algeria şi Tunisia. Se cresc animale pentru lapte şi carne.9 mil. Căi rutiere: 323 km. stat în N Africii. Importă maşini şi echipamente industriale. chimică. ovăz). Climă temperat-con-tinentală. cu masive muntoase în N-V (alt. Industrie extractivă. Viticultură. textilă. regiune în N-V Italiei. cu zone de podiş pietros în V. max. Industrie siderurgică.: Genova . Universitate (1970). chimică. Vegeta ie semideşertică: păşuni. alimentară. migdali.3% din teritoriu). centru adm. cu Deşertul Libiei în E şi reg. materiale de construc ie. Nod de comunica ii (feroviar. siderurgică. vi ă de vie. curmali. aparate electronice şi optice. lînă şi covoare. Limba oficială: araba. Muzee (arheologic. Industrie puternic dezvoltată (autovehicule. hîrtie. Capitala: Vaduz . Se cresc ovine.Líbia Jamahiría Arábă Libiánă Populáră Socialístă . 400–600 m). Suprafa a: 160 km 2. Căi navigabile interne. tutun. uraniu. alimentară. Popula ia: 33 mii loc. Este divizat în 11 comune. alt. de ciment. stat în partea central-sudică a Europei. produse agricole. Metalurgie. lemnului şi tutunului. situat pe stînga fluviului Meuse .

la 218 km de Paris. Turism. Iriga ii pe cursul inferior. max. catedrală (sec. lîngă Lipnic. Industrie metalurgică. Roma. între ărmurile Italiei. Palatul Regal (sec. At. 180 mii loc. turism). Ad. capitala statului Malawi (din 1975). Centru vamal de frontieră. electrotehnică. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică. La 20 august 1470. Muzee. Planta ii de măslini şi smochini. oraş în S insulei Cipru. oraş în Republica Moldova (rn. Fondată în 1535. Fondat în sec. alimentară. Aeroport. Vulcano . Iaşi. apar inînd Italiei. textile. Suprafa a: 115 km 2. alimentară. XII). Lungime: 1600 km. Muzee. Ínsulele ~. Moscova. prefect de Tighina şi Cetatea Albă. Viena). situată pe rîul cu acelaşi nume. Festivalul vinului. Teatre (dintre care cel mai vechi datează din 1563). Academie de ştiin e. Industria tutunului. Lilóngwe [li´lohgwei] Líma [´liima] Limassól Limpópo Lion Lipáre (Lipári) [ljõ] Lipcáni Lípnic Lisabóna . 820 mii loc. biserici (sec. Lungime: 93 km. constructoare de maşini agricole şi aparate electrotehnice. chimică. Universitate. XV–XVIII). Muzee. prelucrarea lemnului (mobilă). la S de oraşul Xai-Xai . oraş în N Fran ei. biserici). Biserici (sec. de produse alimentare (conserve de peşte). Briceni). XVII). Monumente: castel (sec. port în golful Akrotiri . pilot român. chimică. Odesa. golf al Mării Mediterane. fabrici de pielărie şi încăl ăminte. Pod peste Prut.: 2 650 m. în sec. Universită i (cea mai veche din 1551). catedrală (1147). localitate în Republica Moldova (rn. loc. Insule pr. arhipelag vulcanic în S-E Mării Tiraniene. Aeroport. Se varsă în Oceanul Indian. fluviu în S-E Africii. Aeroport. Lă ime (la intrare): 245 km.: Lipari. Paris. XVII). armata moldoveană condusă de Ştefan cel Mare a învins hoardele tătarilor care invadase ara. Academie de ştiin e (din 1779). Academie. 250 mii loc. mobilei. Grădină botanică. XIV–XVI). Ocni a). constructoare de nave şi vagoane. Viticultură. tenor. Aici s-au născut Iacov Gorski (1866–1934). pe coasta de S a Fran ei.Ligúricã Lille [lil] Márea ~. 144 mii loc. Suprafa a: 30 mii km2. Fran ei şi insulele Corsica şi Elba. igarete) şi cultural (muzee. XV. Rafinării de petrol. confec iilor şi produselor alimentare. Se mai numesc Insulele Eoliene . hîrtiei şi sticlăriei. care a evoluat pe scenele multor teatre (Chişinău. de prelucrare a lemnului. de textile şi confec ii. Ad. mare în bazinul mediteranean. Pescuit. 6. capitala statului Perú. XIV –XIX). XI. doc. Parcuri. Fortifica ii (sec. Muzee. Pînă la confluen a cu Marico poartă numele Rîul Crocodililor . Eugen Adamovici (1876–?). XVIII). pod suspendat (în lungime de 2770 m). capitala Portugaliei. Salina. construc ii de maşini. port la vărsarea fluviului Tajo în Oceanul Atlantic. a celulozei.5 mil. Monumente de arhitectură (catedrală. Universită i (cea mai veche din 1288). de încăl ăminte şi prelucrarea tutunului. textilă. situată pe rîul Rimac . Navigabil pe aproximativ 130 km.: peste 1000 m. Centru industrial (pielărie. parfumuri. Castel (sec. Nod de comunica ii (aerian. Metalurgie. Biblioteca Na ională. autor de studii militare. fluvial).

XVII–XVIII). rafinării de petrol. Universitate.3 mii km2. Universitate. sediul Parlamentului şi reşedin a regală. poligrafică. chimică. de prelucrare a lemnului şi chihlimbarului. Aeroport. biserici (sec. (1. Popula ia: 3. stat în N-E Europei Centrale. produse chimice. în 789. a celulozei şi hîrtiei. Industrie constructoare de maşini (utilaje şi maşini-unelte. Lungime: 1 020 km. ghips. Numeroase rîuri şi lacuri. Izvorăşte din mun ii Ceveni şi se varsă în Oceanul Atlantic. frigidere. încăl ăminte. Vegeta ie: păduri predominant de conifere (30. în 1144. Academie de ştiin e şi de arte. echipament electric. Belarus. At. textilă. cretă). primărie (1718). Pe malurile Loarei se află numeroase castele construite în sec. televizoare). Polonia. castel (1342). Economie bazată pe industrie şi agricultură. biserici (sec. Construc ii de turbine şi maşini grele. Imp [´liv¬puul] oraş în V Marii Britanii (Anglia). Muzee.8 mil. Monumente: cetate (sec. monumente) şi industrial (metalurgie. 16 mii loc. Monumente. cultural (galerii. XV–XVIII). doc. produse chimice şi alimentare). Exportă maşini şi utilaje industriale. în conurba ie). fructe). aparataj electrotehnic. Turism. Muzeu Na ional. de ciment.3 mil. Turbării. Universitate. At. oraş situat pe rîul Sava . rutier. a încăl ămintei. 335 mii loc. capitala Sloveniei. Lobámba Locárno Lód´z . aparate electrotehnice. doc. la 290 m alt. Relief format de o cîmpie în centru şi pe litoral (alt. Centru industrial (construc ii de motoare) şi cultural (teatre. Climă temperată cu nuan e maritime în V. lemn. Industria lemnului (mobilă). oraş în S-E Elve iei (Ticino). XV–XVI. secară). transformatoare. Agricultură specializată în creşterea animalelor pentru carne şi lapte. Fondat în sec. Limba oficială: lituaniana. Nod de comunica ii (feroviar.Lituánia República ~. Monumente: castel (sec. textile şi alimentare). Se mai cultivă sfeclă de zahăr. şantiere navale. Resurse de subsol: roci de construc ie (calcar. Par ial navigabil de vase oceanice şi fluviale. X. Federa ia Rusă şi Marea Baltică. loc. plante textile (in. nave. Cercetări nucleare. cereale. cînepă) şi furajere. cartofi. Suprafa a: 65. alimentară (conserve. aerian). textilă. situată în partea central-vestică a ării. Pescuit intens. sub 90 m) şi de zone colinare în E şi S-E (alt. chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice). Este legat prin canale cu Sena şi Saône . Faună: numeroase specii de păsări (300) şi peşti. aparate de filmat. alimentară. textile. situat la vărsarea fluviului Mersey în Marea Irlandei. hîrtie. de automobile şi de aparatură electrotehnică. [´wud…] oraş în partea central-sudică a Poloniei. zahăr. la 120 km S-V de Varşovia. muzee). în produc ia cerealelor (orz. sub 300 m). teatre. Este divizat în 10 provincii. dolomită. prin golful Biscaya . produse animaliere. capitala legislativă a statului Swaziland. Oraş din 1207. loc. situat între Letonia. 852 mii loc. Centru industrial (construc ii de maşini textile. Centru cultural comercial şi industrial. construc ii de maşini. 12 mii loc. motoare Diesel şi pentru avioane. la peste 1100 m alt. produse lactate). X). pe malul de N al lacului Maggiore . muzee. 492 mii loc. Muzee. Líverpool Ljubljána [liub´liana] Loára cel mai mare fluviu al Fran ei. XII). filarmonică. Capitala: Vilnius . Teatre. grîu.5% din teritoriul ării). Sta iune climaterică şi turistică. Important centru comercial (bumbac. de încăl ăminte.

Termocentrală. Centru comercial (pentru marmură. a încăl ămintei. Nod de comunica ii (rutier. construc ii de avioane. Culturi cerealiere. Navigabil în sezonul ploios. revenind Fran ei în 1919. catedrală (sec. Brescia . maşini-unelte. fabrici de ciment. cărbuni. în sec. cucerită de romani. Aeroporturi. XVII). regiune în N Italiei. maritim. Briceni). în mare parte. cafea. Cercetări spa iale. provincie istorică în N-E Fran ei. Pomicultură. ulei de palmier). loc. din sec. textilă. chimică. locomotive şi vagoane. Populată în antichitate de cel i. suburbii şi oraşe-satelit. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Bergamo. Cel mai mare centru industrial al ării: avioane. Izvorăşte la N de Grimăncău i (rn. bumbac. şantiere de repara ii navale: produse chimice. Universitate. Monumente: Turnul Londrei (sec. XII–XVIII). aerian).: Milano. Zonă industrială (metalurgie. Industrie metalurgică. XII – capitala Angliei. Se cultivă grîu. port pe Tamisa . Resurse naturale: forestiere. biserici (sec. Popula ia: 9 mil. capitala Marii Britanii (Anglia).9 mii km2. aparate optice. minereu de fier. de textile şi confec ii. [lo´mee] capitala statului Togo. constructoare de maşini. Rafinării de petrol. Anexată la Fran a în 1648. Industrie de prelucrare a marmurei. cacao. . în conurba ie. a devenit centrul provinciei romane Britannia . Centrul produc iei cinematografice (Hollywood). alimentară. În antichitate a existat ca aşezare celtică. automobile. instrumente de măsurat. Edine ). de nave şi echipamente electronice şi electrotehnice. XV–XIX). coloran i. Muzee. Universitate. rîu în Republica Moldova. fructe. Administrat de Australia. apoi de franci. orez. medicamente. la 45 km de vărsare în Marea Nordului. la Germania în 1871. de produse alimentare. Industrie poligrafică şi cinematografică. esături de lînă şi bumbac. clădiri vechi. I d. situat în partea de S–V a Oceanului Pacific. Rafinării de petrol. cunoscut cu numele latin Londinium . Suprafa a: 23. VII – centru al regatului anglo-saxon. Oraşe pr. teritoriu dependent. apoi. În sec. mobilă. Popula ia: 375 loc. prelucrarea şi chimizarea petrolului. produse chimice. afluent pe stînga al Prutului. loc. motoare electrice. Hr. 10 mil. Creşterea animalelor. Observator astronomic. cauciuc. Lungime: 57 km. cosmetice şi parfumuri. Ínsula ~. textile şi alimentare). Parcuri celebre. Sta iuni balneare. afluent de stînga al rîului Chari . Institu ii comerciale şi bancare interna ionale. Fondat de spanioli în 1781. XI). Aeroporturi. Sectoare mlăştinoase.Logóne Lombárdia rîu în partea central-nor -dică a Africii (Ciad). Lomé Lóndra Lopátnic Lord Howe Loréna Los Ángeles [los´æhg¬l¬s] oraş în V SUA (California).1 mil. port la golful Benin . 368 mii loc. Universitate. produse alimentare. 7. textilă. situat la 25 km de ărmul Oceanului Pacific. Mare centru industrial (siderurgie. Include zona centrală City of London şi numeroase cartiere. palate (sec. loc.: Metz. alimentară. lemnului şi bumbacului. Oraş pr. lîngă comuna Lopatnic (rn. aparate de radio şi televiziune. maşini agricole. vopsele şi lacuri. Muzee. construc ii de avioane. Lungime: 965 km. Mare centru ştiin ific şi cultural. Teatre. Suprafa a: 17 km2. confec ii.

chimică. situat pe ărmul de N-V al Lacului celor Patru Cantoane . Institu ii comerciale. biserici (sec. Se cultivă bumbac. instrumente muzicale. textile. hîrtie. 362 mii loc. chimică. Monumente (moschee. soia. electrotehnică. 150 mii loc.5 mil. Vi ă de vie. al cantonului Lucerna . Fondat în 1704. castel (sec. Fondat de portughezi în 1576. Nod de comunica ii. textile şi alimentare). Fondat în sec. textilă. prelucrarea lemnului şi sticlei. Industrie metalurgică. situat pe rîul Bystrzyca . produse alimentare. Monumente: castel regal (1704–1733). XII–XVII). produse chimice şi alimentare. Forma iune statală românască în sec. IX. Nod de comunica ii. construc ii de avioane. XVI). Monumente: biserici (sec. pomi fructiferi. textilă. produse chimice. Sta iune turistică. Fondat în sec. Nod de comunica ii. cafea. produse chimice şi alimentare). poduri (sec. 264 mii loc. Se exportă bumbac. Universitate. Muzee. Muzee. automobile şi tractoare. situat la golful Mexic . Muzeu arheologic. Construc ii de maşini şi utilaje de transport. mănăstire (sec. sare gemă. palate). Se cresc animale pentru carne şi lapte. XVI. Centru industrial (metalurgie. depresiune intramontană în Carpa ii Meridionali. 700 mii loc. al statului Uttar Pradesh . XIV). Por elanuri. spital (sec. port pe rîul Ohio . şantiere navale. constructoare de maşini. XIV–XVII). Muzee. Fondat în 1779. încăl ăminte. Centru adm. alimentară. Industrie metalurgică (cupru). Monumente arhitectonice: catedrală (1317). primărie (1389). electrotehnică. minereu de fier. 1. construc ii de maşini. loc. ghips. Teatre. reconstruită şi transformată). Centru industrial (autocamioane. ára Lóviştei . centrul adm. trestie de zahăr. biserici (sec. la 56 km N-E de Hamburg. Aeroporturi. oraş situat pe ărmul golfului Bengo (Oceanul Atlantic). aparataj electrotehnic. Centru industrial: metalurgie. oraş în E Poloniei. prelucrarea lemnului. Universitate. construc ii de automobile şi maşini electrice. loc. Nod de comunica ii. Louisville [´luuisvil] Lóviºtea Luánda Lübeck [´ljubek] oraş în partea de N a Germaniei. Universitate. primărie. Popula ia: 4. Centru industrial: metalurgie. Resurse naturale: petrol. pe cursul Oltului . ciment. aparatură electrotehnică. Universitate. At.Louisiána [luizi´æn¬] stat în S SUA. palate. prelucrarea lemnului. doc. Lublin [´ljublin] Lucérna Lucknow [´l¬khn¬u] oraş în N Indiei. Suprafa a: 134 mii km2. textile şi alimentare. Aeroport. alimentară. Muzee. gaze naturale. Industrii (prelucrarea petrolului şi aluminiului. oraş în Elve ia central-nordică.8 mil. VIII. produse chimice. Fondat în 1143. centrul adm.: Baton Rouge . Suprafa a: 135 km2. prelucrarea lemnului. Aeroport. Oraş din 1178. 85 mii loc. oraş în E SUA (Kentucky). Monumente istorice şi de arhitectură: catedrală (1173. XVIII). în 1233. produse textile şi alimentare). X–XIII. situat pe rîul Neckar . constructoare de maşini-unelte. pe rîul Gomati. XIII–XIV). de încăl ăminte. Fondat în sec. XIII–XIV). maşini agricole. 243 mii loc. capitala Angolei. Lúdwigsburg . la 160 km S-E de Varşovia. poligrafică. oraş în S-V Germaniei.

mobilă. de aparate electrice. Taraclia). Basarabeasca). oraş situat în S ării. situat pe rîul Lippe .6 mii loc. 97 mii loc. textilă. esătorii de bumbac. textile şi alimentare). alimentară. capitala statului Luxemburg. 1 mil. Aeroport. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-West-falia). At. Produce faian ă. Fondat în 1020. Muzeu de istorie. capitala Zambiei. Fondat în 1905. 85 mii loc. Izvorăşte la N de Ciucur-Mingir (rn. [´ljuts¬n] localitate în E Germaniei. Centru industrial (o elării. Catedrală anglicană. rîu în Republica Moldova. produse chimice. Biserica Sankt Georg (1360–1366). Aici. doc. Muzeu. Centru industrial (asamblarea autovehiculelor. mase plastice. Muzee. cupru). igarete. Cimişlia). pe rîurile Alzette şi Pétrusse. Institu ii financiare şi comerciale interna ionale. de încăl ăminte. în apropiere de grani a cu Polonia. produse alimentare. Timiş). utilaje pentru transport). fabrici textile. Lund Lünen [ljunen] Lunévílle [ljune´vil] Lúnga Lungúþa Lusáka Lützen Luþk Luxembúrg . Castel (1702–1706). 220 mii loc. al faian ei). Teatru. 49. la 2 aprilie 1711. la 17 km N-E de Malmö. alimentară. loc. Filatură de mătase. Universitate. lîngă com.8 mii loc. încăl ăminte. Nod de comunica ii. jucării. At. Corten (rn. mase plastice. la 1300 m alt. mobilă. remorci. Catedrala Sankt Peters (1080–1145). produse de pielărie şi alimentare. Institut etnografic. Oraş din 1210. metalurgică (aluminiu. în 963. Aici se află sediile Parlamentului Uniunii Europene şi al Cur ii Europene de Justi ie. electrotehnică. Oraş din 1244. 25 mii loc. Aluatu (rn. textilă. a fost semnat un tratat între Dimitrie Cantemir şi Petru cel Mare privind alian a antiotomană. palate. Centru industrial: automobile. Lungime: 60 km. produse alimentare). afluent pe stînga al Ialpugului . Industrie extractivă (cărbune).Lúgoj municipiu în România (jud. doc. oraş situat în S ării. oraş în S-V Suediei. Nod de comunica ii (feroviar. Monumente: biserici. Teatru. rîu în Republica Moldova. Universitate. Universitate (1668). Lungime: 85 km. oraş în N-E Fran ei (Lorena). lîngă com. 5 mii loc. situat pe rîul Meurthe . catedrală. Industrie constructoare de maşini (caroserii. mobilă. fabrici de ciment. hîrtie. de încăl ăminte. tricotaje. Industrie constructoare de maşini şi material rulant feroviar. în 1334. Izvorăşte la S-V de Abaclia (rn. Centru industrial (textile. Taraclia). Nod feroviar. Teatre. situat pe valea rîului Timiş . chimico-farmaceutică. Muzee (istoric. afluent pe dreapta al rîului Lunga . oraş în N-V Ucrainei. ceramică. 78. la S-V de Leipzig. aparate electrice. dantelării. Tradi ii militare istorice. Muzeul Na ional. rutier). produse alimentare) şi comercial.

Culturi: trestie de zahăr. aur. Suprafa a: 2 586 km 2. Vegeta ie: păduri de stejar şi fag (34% din teritoriu). situat pe fluviul Nil . Nod de comunica ii (feroviar. catedrală dominicană (sec. [ljõ] oraş în partea central-estică a Fran ei (Lyonnais). Silvicultură. Belgia şi Germania. Oraşe pr.Luxembúrg stat în Europa de Vest. [´luksor] oraş în S-E Egiptului. cărbune. Limbi oficiale: franceza. XVII). devenit deosebit de puternic pe timpul lui Alexandru Macedon (336–323 î. minereu de fier. Vestigiile templului Amon (sec. materiale plastice. Vechea denumire românească: Liov . mangan. Aeroport. Păduri şi savane. a. energie electrică. biserici (sec. vi ă de vie. Transformat în provincie romană. 160 mii loc. produse alimentare. cauciuc. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte. de mangan. XVIII). Expl. XII). Centru industrial: automobile. Climă subecuatorială. Macaréna Macedónia . orz. produse petroliere. Climă temperată. roci de construc ii. produse alimentare. Popula ia: 35 mii loc. Centru comercial pentru produse agricole. Căi rutiere: 5 160 km. anvelope. confec ii. produse alimentare (carne. lapte. gaze naturale. încăl ăminte. 400–500 m) şi în S de cîmpia întinsă Moselle . bazată pe industrie şi opera ii bancare. Este divizat în 12 cantoane (grupate în 3 districte). XIX). XIV–XIII î. sec. 811 mii loc. mobilă. catedrală (sec. XVII–XVIII). 221 mii loc. ovăz). în 1256.. cauciuc sintetic. Fondat în 1752. Lúxor Luzón Lvov Lyon Macapá oraş în N Braziliei. Monumente: biserici (sec. Aeroport. Centrul unei zone agricole. Economie dezvoltată. fluvial).: 3 050 m. 2928 m). cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine .: Manila. VI–VII. port în delta Amazonului. automobile. mase plastice. sticlărie. între rîurile Duda. Baguio. rutier. Capitala: Luxemburg . ciment. Turism intens. XVII). Hr. Alt. produse textile şi alimentare. lan muntos în Columbia central-sudică. Hr. Monumente istorice şi de arhitectură: bazilică (sec. hîrtie. Turism. XII–XIX). max. situat între Fran a. lemn. Culturi agricole: cereale (grîu. Expl. tutun. Parc na ional. teatru (sec. Relief muntos vulcanic (alt. Palatul Artelor (muzeu. instru-mente medicale. 1875). produse chimice. la 460 km S-E de Paris. Importă materii prime minerale. Nod de comunica ii (feroviar. crom. oraş în V Ucrainei. la 674 km S-E de Cairo. Popula ia: 428 mii loc. cu nuan e maritime. Expl. rutier. Floricultură. germana. petrol. clădiri în stil baroc (sec. hîrtie. primărie (sec. vin. de ghips. aerian). tutun. Universitate. Căi ferate: 275 km. Aeroport. aparate electrotehnice. plante furajere. max. Căi navigabile interne. XIII–XVII). Relief format în N de podişul Ardeni (alt. tricotaje. în regiunile muntoase ale Peninsulei Balcanice. maşini textile. Hr. Exportă maşini şi echipament de transport. maşini agricole. conserve). minereu de fier. Două universită i (1809. vopsele.26 mil.1. cu regiuni colinare (Gutland ). loc. porumb. Industria lemnului.). construc ii de maşini. Siderurgie. Guejar şi Guayabero . doc. XII–XIII). de cupru. şi cunoscut cu numele Lugdunum . Lucena ş. medicamente. stat antic în N Greciei. cocotieri. At. cartofi. Cunoscut din sec. Întemeiat de romani în anul 43 î. Suprafa a: 108 mii km2. Hr. cabluri.). Muzee. mangan. V–IV î. Populat de slavi în sec. prelucrarea lemnului. cărbune. vopsele. situat pe fluviul Ron . Mare centru industrial: metalurgie. Muzee. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

mangan. Lungime: 4 600 km. bere). păşuni montane. porumb. citrice. Popula ia: 265 mii loc. Suprafa a. cartofi. după Mississippi . care străbate teritoriul ării de la N-V spre S-E. Exportă minereuri de grafit. metale. ovine). loc. de produse alimentare (zahăr. mică. Economie predominant agrară. Pescuit în lacuri. Bulgaria şi Grecia. XVII). santal) şi de savană. pielărie. montaj de automobile. stat în S Europei. Suprafa a: 797 km 2. textilă. Centru adm. orz). între Albania. Este organizat în 6 provincii. República ~. Trestie de zahăr.01 mil. zahăr. al statului Tamil Nadu. Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. 5. bumbac. Serbia şi Muntenegru. Relief format în E de mun ii Alpii Dinarici (alt. ovine. sorg. Viticultură (renumitele vinuri de Madeira). Vegeta ie: păduri tropicale (esen e pre ioase: abanos. Căi rutiere arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic. Repara ii feroviare. Se cultivă cereale (în special grîu. vin. 25. Madéira Madiun Madrás . Popula ia: 16. oraş în Indonezia. arahide. Industrie metalurgică. minereu de fier.4 mil. porcine. orez. mei. Capitala: Skopje . Importă maşini şi uti [m¬´kaj] [m¬´kenzi] Mackay Mackénzie Madagascár lac în N Canadei. poligrafie. Se mai cultivă orez. Vegeta ie: păduri de foioase (39% din teritoriu).7 mii km 2. sodă caustică). viticultură. biserici (sec. Popula ia: 108 mii loc. siderurgică. bananieri. Pescuit intens. Dispune de bogate resurse de subsol: cromite. Comunică printr-un rîu cu lacul Aylmer şi prin alte lacuri şi rîuri mici cu Marele Lac al Sclavilor . mangotieri. porcine. bumbac. max. Pomicultură. de pielărie. mijloace de transport. cu varia ii în regiunile montane. Monumente istorice şi de arhitectură: temple (sec. max. loc. alimentară (ulei. orez. Pia ă agricolă (pentru cafea. Climă subtropicală. grafit. franceza. zinc. loc. Nod de comunica ii. lîngă coasta de N-V a Africii. Faună bogată. de prelucrare a tutunului. Teatru. textile şi confec ii. Creşterea animalelor (bovine. cafea. caprine. Suprafa a: 648 km 2. Se practică meşteşugăritul. Resurse subterane: lignit. la cca 150 km S–V de Surabaya. constructoare de maşini. Sta iuni balneoclimaterice. zahăr. bumbac). Climă tropicală umedă. fluviu în N-V Canadei. Importă maşini. catedrale (sec. arbori de cafea. Culturi agricole: planta ii de trestie de zahăr. Muzee. columbit. Navigabil pe o distan ă de cca 2 000 km. banane. bata i. utilaje şi echipamente industriale. conserve de carne şi peşte). porumb. tutun. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în marea Beaufort (Oceanul Arctic).Macedónia República ~. energetică.: Funchal . Exportă maşini şi utilaj de transport. aur. alimentară şi de prelucrare a tutunului. XVI–XIX). 2 886 m) şi de o cîmpie litorală în E. nichel. Muzee. Centru industrial (construc ii de vagoane. vanilie. situat pe insula Java. chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice. uraniu. Limbi oficiale: malgaşa. centru adm. manioc. 2 251 m). tutun. pietre pre ioase. cu zone muntoase (alt. cacao. beriliu. separa i de vasta cîmpie a depresiunii rîului Vardar . Relief format de un platou central (alt. marmură. Se cresc animale: bovine. mirodenii. stat în V Oceanului Indian. VIII). Aeroport. port la Oceanul Indian. de ciment şi hîrtie. ghips. produse chimice şi manufacturiere. cărbune. Divizat în 30 de districte. Limba oficială: macedoneană. forestieră. al doilea ca lungime din America de Nord. Teatre. piei. crom. 100–1 500 m). Industrie extractivă. cromite. oraş în S-E Indiei. Căi ferate: 1095 km. situat în N Peninsulei Balcanice. esături. combustibili. Suprafa a: 587 mii km2. situat pe insula Madagascar din S-E Africii. sfeclă de zahăr. Universitate. Conservator. Popula ia: 2. Industrie textilă.5 mil. produse alimentare). minereu de fier. Capitala: Antananarivo . motociclete. cartofi.

industrial şi cultural. studiouri cinematografice. Madúra Mádurai Mágdeburg insulă în Arhipelagul Indonezian. Teatre. Păduri ecuatoriale şi de savană. confec ii.: 372 m. Climă ecuatorială musonică. Suprafa a: 212 km 2. de pielărie şi încăl ăminte. manioc. Pescuit. Port pr. constructoare de utilaje miniere şi de transport. siderurgică. Avicultură. Metalurgie. tipografii. Creşterea animalelor (bovine). afluent pe dreapta al Rinului . Turism. 168 mii loc. prelucrarea lemnului. XVII). doc. XVIII) etc. tutun. Produce ciment. aparate de precizie. în conurba ie. vi ă de vie. Institut politehnic. cartofi. Relief colinar (alt. avioane. Industrie extractivă (magnetită). în 805. Industrie forestieră. centrul adm. 471 m). Izvorăşte din Mun ii Bavariei. Metalurgie. Expl. XVIII). XI). Turism. loc.Madríd capitala Spaniei. Magellán Maggióre Magnitogórsk Maikóp Main Maine . textile şi alimentare. Muzee. strîmtoare între extremitatea sudică a Americii de Sud şi insula ara de Foc . Universitate. oraş în Germania (Saxonia Superioară). loc.: 1170 m.25 mil. Filarmonică. Monumente istorice şi arhitectonice: fortărea ă (sec. sticlărie. biserici (sec. Popula ia: 1.5 mii km2. produse chimice şi farmaceutice.9 mil.: Angusta . Institu ii de învă ămînt superior. pe ărmul golfului Maine (Oceanul Atlantic). oraş în Federa ia Rusă. Ad. loc. celuloză. pagode. Şantiere navale. Oraşe pr. Construc ii de automobile. de instala ii şi utilaje industriale. 288. care uneşte Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. Universitate (1508). situată în partea de S a mării Java . construc ii de utilaje petroliere. Se cultivă cereale. al regiunii cu acelaşi nume. [mejn] stat în N-E SUA. produse alimentare. max. loc. 1. Bangkalan . Important centru comercial. Lă ime: 38–1170 km. Fabrici de încăl ăminte.02 mil. situat pe fluviul Ural . locomotive. Centru adm. centru adm. prelucrarea pielei (încăl ăminte) şi a lemnului (mobilă). Nod feroviar. Catedrală gotică (1220–1240). 3. Se cultivă orez. Ad.: Sumenep. At. produse farmaceutice şi alimentare. Lágo ~. max. prelucrarea lemnului. doc. Lungime: 524 km. statui ecvestre. 445 mii loc.: Punta Arenas . moschee. sticlă. Arcul de Triumf (sec. Numele vechi: Verbano . Turism. textile. palate.1 mil.5 mii loc. al Republicii Adîghee. situată pe rîul Manzanares . port pe Elba . Academie de ştiin e (1713) şi de muzică (1830). Turism. Centru industrial şi cultural. Comunică (pe cursul superior) cu Dunărea prin canalul Main–Dunăre . At. produse alimentare. palate. Popula ia: 1. max. rîu în partea central-su-dică a Germaniei. de petrol. pomi fructiferi. încăl ăminte. Nod de comunica ii. produse alimentare. aparataj electronic şi optic. Muzee. minaret. produse textile şi alimentare. porumb. Aeroport. pe rîul Belaia . Nod feroviar. cocsochimică. la 435 km S de Madras . lac alpin la grani a dintre Italia şi Elve ia. Teatre. Suprafa a: 5. la 131 km S-V de Berlin. la 194 m alt. Monumente: templu. Fondat în 1857. hîrtie. Pescuit. construc ii de maşini grele. Lungime: 563 km. oraş în S Indiei (Tamil Nadu). oraş în Federa ia Rusă. Suprafa a: 92 mii km2. Izvoare minerale. Muzeu. catedrală (sec. în 932. Aeroport.

stat în S-E Africii. geologice). pietre pre ioase). zahăr. capitala Guineii Ecuatoriale. Căi rutiere: 27 880 km. Popula ia: 10. XIII–XIV). confec ii. Este organizat în 3 provincii. situată între Marea Andaman şi strîmtoarea Malacca. bauxită. Capitală din 1968. ceai. bazată pe agricultură. strîmtoare între peninsula Malacca şi insula Sumatera. castel (sec. 3 003 m). Industrie extractivă (cărbune. porcine). wolfram. Malábo Malácca Malácca Malaéz Málaga Maláwi . În agricultură predomină culturile destinate exportului (tutun. Arhipelágul ~. Pescuit în lacul Malawi. Resurse de subsol: staniu. Export de cacao şi cafea. Climă tropicală. Climă ecuatorială şi subecuatorială. cel mai mare de pe glob. arahide. Suprafa a: 118. chichewa. ceai. vin. şantier naval. cocotieri. Exportă tutun. arhipelag în V Oceanului Pacific. Suprafa a: 2. IX–XI). produse alimentare (ulei. fortărea ă maură (sec. arbori de cauciuc. port în golful Guineea. uraniu. Lungime: 800 km. bunuri de larg consum. bauxită. port la Marea Mediterană.5 mii km2. Turism. divizate în 24 de districte. Prelucrarea lemnului şi a produselor agricole. de fructe şi cherestea. Tanzania şi Mozambic. extremitatea de S a peninsulei Indochina. XVII). bumbac. Importă mijloace de transport. situat între Asia şi Australia. forestieră. Planta ii de orez. combustibili.5 mil. lemn. Relief predominant de podiş înalt (alt. Suprafa a: 237 mii km 2. bovine. medicamente. situat între Zambia. Numărul popula iei este variabil. Centru industrial: siderurgie. Relief muntos (alt. situat în partea de S–V a Oceanului Pacific. 330 vulcani. max. Lă ime: 64–480 km. Economie slab dezvoltată. Căi ferate: 789 km. Universitate. Relief muntos (alt. materiale de construc ii. Climă ecuatorială. [´malaga] oraş în S Spaniei (Andaluzia). Denumirea anterioară: Nyassaland . format de cca 10 mii de insule. teritoriu dependent. măsline. Admis în ONU la 1 decembrie 1964. Căi navigabile interne. Sta iuni de cercetări ştiin ifice (meteorologice. max. Suprafa a: 176 km 2. km2. Fondat în 1827. Sta iune balneară. República ~. biserică (sec. piei. alimentară. Limbi oficiale: engleza. energetică. arahide). Aeroport. 5 030 m). Ad. minereu de fier. la S–E de insula Tasmania. Păduri de esen e pre ioase şi de savană. Aeroport. porumb. peninsulă în S-E Asiei. Monumente: ruinele unui amfi-teatru roman. max.7 mil.: 200 m. 2 190 m). ovine. 555 mii loc. max. Capitala: Lilongwe . bere).Maquarie Insula ~. Pia ă pentru vinuri. Creşterea animalelor (caprine. Administrat de Australia. 60 mii loc. bumbac. loc.

confec ii. ulei de palmier. lemn.4 mil. ciment. km2. Căi rutiere: 94. Teritoriul ării este străbătut de rîurile Niger şi Senegal. citrice. Exportă maşini şi utilaje de transport. Este împăr it în 8 regiuni şi un district al capitalei. Popula ia: 22. port la Oceanul Indian. fosforite. de prelucrare a metalelor şi a petrolului. situat în partea sudică a peninsulei Malacca – sectorul continental şi în N insulei Borneo (Kalimantan ) – sectorul insular. produse alimentare (conserve de peşte). cositor. tutun. petrol. produse chimice şi alimentare. Limba oficială: malaeza. República ~. Economie bazată pe turism. de ulei de cocos. Capitala: Kuala Lumpur . Vegeta ie de pustiu şi semipustiu (în N) şi de savană (în S). Suprafa a: 332 mii km2. Se cresc animale (bovine. mangan. pescuit. Se cresc bovine. minereu de fier. combustibili. situat pe Insulele Maldive din Oceanul Indian. artizanat. orez. textile şi de produse alimentare (zahăr. Importă produse industriale. servicii balneocurative. legume. legume. Pescuit dezvoltat. diamante. Vegeta ie tropicală exotică. mangan. Senegal şi Mauritania. ca . copra. cauciuc. Este organizat în 13 state şi 2 teritorii federale. componente electronice. de produse meşteşugăreşti. Limba oficială: franceza. ovine. cocotieri. situată pe insula Male . manioc. Mále Malí capitala Republicii Maldive. porcine. ovine. Organizat în 20 de districte (atoli) şi capitala. caprine.Maláysia Federá ia ~. Suprafa a: 302 km2. fructe exotice. uleiuri. bauxită.25 mil. bauxită. stat în sudul Asiei. Limba oficială: divehi. loc. de conserve de fructe. grîu. Admis în ONU la 21 septembrie 1965. încăl ăminte. soia. de ciment. sare. Aeroport. manioc. ulei de arahide. alimentară. Dispune de bogate resurse naturale (staniu. Turism dezvoltat. Climă tropicală de deşert (în N) şi musonică (în S). zahăr. cea mai joasă de pe glob – 2 m.2 mii km. bananieri. forestieră. aparate de radio. Suprafa a: 1. Capitala: Bamako. fructe. Vegeta ie tropicală bogată. maşini şi echipament de transport. Admis în ONU la 17 septembrie 1957. de cacao şi de cafea. agricultură specializată (planta ii de cocotieri. Importă mijloace de transport. Niger. Produce cauciuc natural. gaze naturale). 65 mii loc. mirodenii. Burkina Faso.85 mil. Popula ia: 320 mii loc. carne. Relief în cea mai mare parte de podiş (alt. Întreprinderi de prelucrare a peştelui. cu păduri în valea Nigerului. stat în Africa de Vest. 500–1000 m). bumbac. Se mai cultivă mei. sorg. Maldíve República ~. Produce energie electrică. Flotă comercială maritimă. Climă ecuatorial-musonică. sector al deşertului Sahara. Industrie energetică. Guineea. Pescuit. Insulele reprezintă culmile mai înalte ale unui platou submarin de origine coraligenă. avînd alt. componente electronice. orez. Côte d'Ivoire. Relief predominant muntos. Se cultivă mei. Faună: specii de păsări şi peşti (tonul). Exportă peşte şi produse din peşte. a. bubaline. Faună bogată: maimu e. Capitala: Male . Industrie producătoare de energie electrică. cămile ş. Culturi agricole: arbori de hevea. loc. Climă ecuatorială musonică. lapte). stat federal în S-E Asiei. unt. porumb. trestie de zahăr. minereuri de fier. produse agricole. textile. Popula ia: 11. arahide. taro. caprine. anvelope. Resurse de subsol: aur. arbori de pîine). plante citrice. situat între Algeria. cherestea. Turism. Căi ferate: 2 200 km.

plante cultivate. Oraş din 1846. Popula ia: 398 mii loc. ciment. port la strîmtoarea Øresund . Gozo. plumb. produse chimice şi alimentare. Teatre. XX). Suprafa a: 316 km2. 1 mil. textile şi alimentare. situată pe insula Bahrain . Oraş pr. Fondat în sec. Catedrală (sec. tutun. produse alimentare. Málmö [´malmœ] Málta Mamáia Man [´mæn] Manágua Manáma Manáus . Capitala: La Valletta . Aeroport. Relief de podiş calcaros. Export de petrol adus din Arabia Saudită. Ramuri industriale: construc ii navale. Pescuit de perle. Suprafa a: 572 km2. bumbac. Centru industrial: şantiere navale. capitala statului Bahrain. piei. Termocentrală. Vegeta ie: smochini. Statut de autonomie. Monumente: biserică în stil gotic (sec. produc ia aparatajului electric şi electronic. Fabrici de încăl ăminte. cartofi. Pescuit. Căi rutiere: 1600 km. XII. Zăcăminte de fier. cauciucului. XV–XVI). Climă temperat-oceanică. Popula ia: 73 mii loc. maşini şi semifabricate industriale. oraş în S Suediei. situat în arhipelagul Malta (pe insulele Malta. roşcovi. XVI). República ~. Oraş pr. Culturi: ovăz. 1. Popula ia: 600 mii loc. bovine. loc. Pe terenuri irigate se cultivă cereale. Aeroport. engleza. Turism.: Douglas .: Palma de Mallorca . oraş în N-V Braziliei. Prelucrarea petrolului. insulă în Arhipelagul Britanic. Turism. ciment. Plajă în lungime de 10 km. 150 mii loc. legume. Turism. Exportă vehicule. situată pe ărmul lacului Managua. hîrtie. legume. Relief deluros. Posesiune spaniolă. Grădină botanică. mase plastice. Limbi oficiale: malteza. Festival anual de muzică uşoară românească. Suprafa a: 3. port pe Rio Negro . Rafinărie de petrol. Muzeu. citrice. situată în partea de V a Mării Mediterane. castel-muzeu (sec. la cca 50 km V de ărmul Angliei. Postul de radio local “Radio Vacan a“. situată pe litoralul Mării Negre. sta iune balneoclimaterică în România. confec ii. stat în S Europei. carne. în Marea Irlandei. ovine. 250 mii loc. Creşterea animalelor. fragmentat de văi şi coline. între insula Sicilia (distan ă 90 km) şi continentul Africii (distan ă 290 km).Mallorca [ma´ljorka] cea mai mare insulă a arhipelagului Baleare . Iriga ii. tutun. Universitate. centrul adm.6 mii km2. măslini. mobilă. zinc. loc. ciment. produse alimentare (vin. Pescuit. primărie (sec. Creşterea animalelor (bovine. conserve de peşte). Comino. Filfla ) din Marea Mediterană. produse chimice. animale vii. Aeroport. Importă materii prime. produse chimice. Pescuit. al statului Amazonas . Admis în ONU la 1 decembrie 1964. XVI. Se cresc ovine. se produce textile. Este divizat în 6 regiuni.2 mil. caprine. Fondat în 1660. Aeroport. Pescuit. Rafinărie de petrol. construc ii de vagoane şi de utilaj electrotehnic. Naviga ie maritimă. porcine). centru de turism. port la Golful Persic . Se produce aluminiu. textile. Turism dezvoltat. lemnului. XIV). fructe. pielei şi iutei. Relief muntos şi de cîmpie. alimentare. prelucrarea lemnu-lui şi a cimentului. Universitate. capitala statului Nicaragua. Climă subtropicală şi mediteraneană. Fondat în sec. asamblarea mijloacelor de transport.

Mánchester [´mænt¿est¬(r)] oraş în centrul Marii Britanii (Anglia). Aeroport. Monumente: fragmente ale unei fortifica ii (sec. Industrie de prelucrare a petrolului şi a metalelor. Universitate. uleiuri vegetale). hîrtie. pe rîul Pasig . încăl ăminte. Universitate. de încăl ăminte. Muzeu. temple budiste). Centru religios (mănăstiri. primărie (1877). de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole. automobile. de ciment. textile (cînepă). Monumente. prelucrarea petrolului şi a lemnului. a. centrul adm. situată în partea de S-V a insulei Luzon . oraş în S-V Germaniei. Localitate fondată în 1571. 318 mii loc. legat prin rîul Dauphin cu lacul Winnipeg . repara ii navale. Centru industrial: prelucrarea pielei şi a lemnului. al districtului Mandalay . loc. orez decorticat. 2 mil. produse alimentare. Aeroport. VI î. situat pe rîul Maracay . Port fluvial. 305 mii loc. XVIII). de cosmetică. Jupiter. Aeroport. Universită i. hîrtie. Universitate. Industrie siderurgică. XV). XVI–XVII). Venus. prelucrarea petrolului şi a lemnului. 1. produse chimice. Teatre. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (mobilă). port la Marea Neagră. Centru industrial: construc ii de maşini. 923 mii loc. textile. 1. 535 mii loc. alimentare (cafea. Catedrală (sec. lînă) şi alimentare. Manitóba Mánnheim [mæn¬´toub¬] [´manhaim] Mapúto [ma´puutu] Maracáibo Maracáy . Muzee. Muzee. municipiu în România (jud. ulei). Important centru industrial: construc ii de avioane. Turism. constructoare de maşini agricole. tutun. lac în S Canadei. de celuloză şi hîrtie. loc. Repara ii navale. Pescuit. locomotive. Festivaluri folclorice anuale. cacao. de produse alimentare. loc. port la Marea Arabiei (Oceanul Indian). capitala statului Mozambic. oraş în N-V Venezuelei. Metalurgie. Aeroport. Pescuit. de aparataj electrotehnic şi de precizie. port fluvio-maritim pe canalul Liverpool–Manchester . Fondat în sec.5 mil. Olimp ş. situat pe ărmul golfului Delagoa (Oceanul Atlantic). Aeroport. Nod de comunica ii. Muzee. construc ii de maşini (automobile). Fondat în 1571.73 mil. aerian). situat la confluen a Rinului cu Neckar . fabrici de textile şi confec ii. de încăl ăminte. Fondat în sec. Monumente: catedrală (sec. Constan a). Produce ciment. şantiere navale. textilă. textilă. Teatre. port pe fluviul Ýrrawaddy. Fondat în 1596. Universitate. XVI). 450 mii loc. biserici (sec. Mandaláy [mænd¬´lej] oraş în Birmania. Aeroport. alimentare (zahăr. Pia ă agricolă pentru cafea. igarete. Industrie constructoare de nave. textile. Mangália Mangalóre [mang¬´luur] Maníla oraş în S-V Indiei (Karnâtaka). capitala Republicii Filipine. utilaje miniere şi textile. Hr. încăl ăminte. Lungime: 225 km. fabrici de produse textile (bumbac. zahăr. poligrafie. de produse textile şi alimentare. alimentară. al statului Aragua . conserve de peşte. Universitate. chimică. alimentară. Sta iunile balneoclimaterice Saturn. Centru turistic. produse chimice. electrotehnică. centrul adm. biserică (1709). Şantier naval. cauciuc. al statului Zulia . centrul adm. oraş în N Venezuelei. Servicii financiare şi comerciale. Neptun. Nod de comunica ii (rutier. Port maritim. 45 mii loc. XVII. farmaceutică. Fondat în 1857.

centrale atomice. Hr. grîu. între ărmurile orientale ale Chinei şi insulele Ryukyu şi Kyûshû (Japonia). Vegeta ie: păşuni. ovine). Suprafa a: 1. conserve de legume şi fructe). Pomicultură. Bogate resurse de cărbune. mare în bazinul Oceanului Arctic. Centru adm. a căzut mort. bovine). potasiu. Comunică cu marea Barents şi Marea Baltică prin lacul Onega . Creşterea animalelor (bovine. caprine. medie: 349 m. zinc. materiale de construc ie. cacao. calcar. Zăcăminte: aur. Este divizat în 35 de comitate. turism. Popula ia: 60 mil. Turism. Înghea ă în perioada septembrie–mai. Centru adm. Suprafa a: 244 mii km2. în anul 490 î. rîul Neva şi un canal navigabil. a învins oştirile persane ale lui Darius. Climă temperatcontinentală. Pescuit. loc. plumb. Planta ii de castan comestibil. aparate electrice şi optice). gresie. dar şi pe comer . [mar¬´¤¾u] stat în N-E Braziliei. sare. mică. cositor. minereuri de fier. Sta iuni balneoclimaterice. autovehicule. avioane. Apicultură. Ad. At.. 27 districte unitare.2 km N-E de Atena. condusă de Miltiade. Limba oficială: engleza. petrol. în 1199. Maranháo Maratón Márea Álbã Márea Británie Regátul Unít al Márii Británii şi Irlándei de Nord . produse chimice. stat în Europa Occidentală. argint. Se cresc animale (ovine. Monumente şi locuri istorice. Marea Irlandei şi Marea Nordului. Industrie extractivă (petrol). Suprafa a: 6300 km 2. med. Ad. Popula ia: 5. Filarmonică. la grani a cu Ucraina. 22 de districte unitare în Walles.: 2 717 m. Relieful ării este diversificat după insule şi regiuni: muntos. Zone naturale ocrotite.2 mil. avînd distan a de 42. de încăl ăminte. păduri de foioase. la 42. după ce a rostit cuvintele "Bucura i-vă. loc. de cîmpii litorale. situat pe insula Marea Britanie şi în partea de N a insulei Irlanda . utilaje miniere. Parcuri na ionale. Suprafa a: 90 mii km2. Ad. de prelucrare a lemnului. Climă temperat-oceanică. de marmură. 6 co-mitate metropolitane şi Marea Londră în Anglia. cu zone de dealuri şi podişuri. Institu ii de învă ămînt superior şi mediu. porcine. opera ii bancare. a avut loc o bătălie în care armata ateniană.25 mil. cartofi. cuprinzând şi numeroase insule şi arhipelaguri mici din Oceanul Atlantic. textilă. De aici denumirea probei olimpice de alergare. Produce celuloză şi hîrtie. Popula ia: 535 mii loc.: Săo Luis . orz. În apropiere de Maraton. ghips. cupru. Unul din atenieni (Filipides) a alergat pînă la Atena. alimentară. 32 de districte unitare în Sco ia şi 26 districte unitare în Irlanda de Nord. Se cultivă porumb. Veche provincie românească. max. prelucrarea lemnului. Relief predominant muntos. porumb. palmieri de ulei.: 350 m. plumb. Capitala: Londra . de podiş. între peninsulele Kola şi Kanin . siderurgie. Expl. Márea Chínei de Est . Ad. bazată în fond pe industrie. Teatru. manioc. Se cultivă bumbac. Pescuit intens. maşini agricole. Industrie constructoare de maşini agricole. Suprafa a: 333 mii km 2. doc. textile mare în V Oceanului Pacific. Izvoare cu ape minerale. staniu. pentru a anun a victoria.: 67 m. km2. max.2 km. Viticultură. prelucrătoare a materiei prime agricole. şi. cafea. Principalele ramuri industriale: metalurgie. localitate în N Aticii (Grecia). fiind răpus de oboseală. construc ii de maşini (nave. am învins". trestie de zahăr.: Baia Mare . Economie puternic dezvoltată. arahide. de produse alimentare (preparate din carne şi lapte.Maramúreº jude în N-V României. gaze naturale.

Ad. Ad. situat într-o zonă deşertică a Podişului Marelui Bazin. Suprafa a: 1 072 km2. a fost construit un tunel rutier şi feroviar lung de 50 km. Suprafa a: 484 mii km2. Ad. Rusiei. mare în bazinul Oceanului Atlantic. max. Ad. Ad. Ad. Comunică cu Marea Meidterană şi cu golful Aden (Marea Arabiei). Suprafa a: 575 mii km2. max. medie: 86 m. Ad. Ad. medie: 40 m. pe cursul mijlociu al fluviului Colorado .: 2 245 m. Márea Róºie Márele Canión Márele Deºért Victória Márele Drum Marítim de Nord Márele Golf Australián Márele Lac Sãrát Margaríta . între capurile Pasley (în V) şi Carnot (în E). Suprafa a: 1020 km2. Turism. max. mare intercontinentală în bazinul Oceanului Indian. lac în V SUA. medie: 1 282 m. Suprafa a: 450 mii km2. Pe sub această mare. scaldă ărmurile României. Dune.: 810 m. Ad. Comunică cu Marea Norvegiei. max. Marea Baltică şi Marea Mînecii. Ad.5 mii km 2. max. peninsula Iutlanda şi ărmul Olandei.: 720 m. Turciei şi Bulgariei. 1 160 m). Pescuit de perle. Scandinavia. Suprafa a: 2. Ucrainei. Ad. insulă în S-V arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor).: 140 m.Márea Chínei de Sud Márea Gálbenã mare în V Oceanului Pacific.: 5080 m. la 408 m sub nivelul mării (cea mai joasă de pe glob). Comunică cu marea Marmara prin strîmtoarea Bosfor . Márea Mînecii Márea Moártã Márea Neágrã Márea Nórdului mare în bazinul Oceanului Atlantic.: 16 m. Uneşte porturile din partea europeană a Federa iei Ruse cu cele din Extremul Orient.: 2 039 m. Expl. Depuneri de sare. canion în SUA (Arizona). medie: 491 m. Ad.: 5420 m. Ad. Lă ime: 6–29 km. km2. apar inînd Venezuelei. în 1984–1994.7–5. Lungime: 351 km (cel mai lung din lume). medie: 1140 m. care trece prin mările Oceanului Arctic şi leagă între ele oceanele Atlantic şi Pacific. medie: 94 m. peninsula Malacca . max. max. Suprafa a: 78 mii km2. Ad. cale maritimă navigabilă. între Africa şi peninsula Arabia . Suprafa a: 417 mii km2. Comunică cu Marea Nordului prin strîmtoarea Pas de Calais . deşert în S-V Australiei. cu Marea Egee prin strîmtoarea Dardanele şi cu Marea Azov prin strîmtoarea Kerci . mare între Europa de Sud-Est şi Asia Mică. Suprafa a: 413. Georgiei. insula Borneo . între Arhipelagul Britanic.54 mil. Denumirea antică: Pontus Euxinus . Climă subecuatorială. Sta iuni balneoclimaterice. mare în V Oceanului Pacific. Este declarat monument al naturii. max.: 172 m.9 mii km 2. golf al Oceanului Indian. Pescuit. între peninsula Coreea şi ărmul continentului asiatic de la N de vărsarea fluviului Chang Jiang . lac sărat între Israel şi Iordania. Ad. între ărmul sudic al Marii Britanii şi litoralul nordic al Fran ei. între ărmul de S-E al Asiei. Ad.: 1 800 m. de săruri de potasiu. max. Suprafa a: 300 mii km2. arhipelagul Filipine şi insula Taiwan . max. Suprafa a: 3. Relief muntos (alt. Planta ii de arbori de cafea şi de cacao. Parc na ional. max. în S Australiei.

în N-V Microneziei. Ad. mare între Asia Mică şi Peninsula Balcanică. Pescuit. Suprafa a: 245. Ontario ) în E Americii de Nord. esături de lînă şi bumbac. format din 15 insule mari vulcanice şi numeroase insuli e coraligene. arhipelag în V Oceanului Pacific.2 mii km 2. Naviga ie intensă. Popula ia: 18 mii loc. Denumirea antică: Hebrus . Popula ia: 768 mii loc. zinc. oraş în V Cehiei. stat în N-V Africii. Suprafa a: 1018 km2. porcine). medie: 357 m. nichel. Culturi agricole: grîu. Întreprinderi de prelucrare a lemnului.: 1 355 m. la grani a dintre Surinam şi Guyana Franceză. Mariáne Marianské Lázn¸ [´marjanske laaynje] Márile Lácuri Maríþa Mármara Márna Maróc rîu navigabil în N-E Fran ei. Ínsulele ~. textile. Sta iune balneoclimaterică (izvoare minerale sulfuroase. carne. Relief variat. Este legat prin canale cu Rinul şi Saône . staniu. Păduri tropicale şi savane. Suprafa a: 23. conserve de peşte şi legume).3 mii km2. varietă i de plante de stepă şi de semideşert. subtropicală mediteraneană şi deşertică. Suprafa a: 459 mii km2. prelucrarea lemnului. Capitala: Ioşkar-Ola . Regátul ~. arahide. hîrtie. dominat de mun ii Atlas şi Antiatlas . Michigan. Huron. Maria (sec. in. Pescuit. cînepă. Se cultivă porumb. Fondat în 1062. grup de cinci lacuri (Superior. uraniu) şi pe cea prelucrătoare şi producătoare (energie electrică. anvelope. . situat la 40 km S–V de Karlovy Vary. alcaline). pirite. cherestea. Economie axată pe industria extractivă (fosfa i naturali. Prin fluviul Sf. Cuprinde 16 regiuni. articole din mătase naturală. banane. petrol. Creşterea extensivă a animalelor (bovi Maroni Marrakéch [mara´ke¿] fluviu în N Americii de Sud. secară. plumb. Erie. sorg. cartofi. Aeroport. Muzeu. celuloză. populată de etnicii marí. oraş în partea central-vestică a Marocului. Vegeta ie sărăcăcioasă: păduri restrînse. asamblare de autovehicule. cartofi. republică în Federa ia Rusă. max. loc. Márea ~. Lungime: 720 km. Popula ia: 31. fluviu navigabil în Peninsula Balcanică. minereuri de fier.Marí República ~. produc ie de covoare. bumbac. Lungime: 525 km. palat. la grani a dintre SUA şi Canada. Monumente: mausolee. Creşterea animalelor (bovine. cupru. divizate în 41 de provincii şi 25 de prefecturi. mase plastice. mangan. Biserica Sf. Lungime: 490 km. despăr it de Spania prin strîmtoarea Gibraltar . porumb. curmale. situat pe ărmul Oceanului Atlantic în N-V şi al Mării Mediterane în N. între Algeria şi Sahara Occidentală. Se varsă în Oceanul Atlantic. Climă tropical-ocea-nică. moschei. îngrăşăminte azotoase.2 mil. Limba oficială: araba. Izvorăşte din masivul muntos Rila Planina şi se varsă în Marea Egee. Suprafa a: 11. măslini. forestiere. Comunică cu Marea Egee şi Marea Neagră. Expl. trestie de zahăr. Izvorăşte din podişul Langres . Ad. Capitala: Rabat . de pielărie. produse alimentare. ovăz. 746 mii loc. alimentare. Aeroport. Prelucrarea lemnului şi a pielei. citrice.5 mii km2. Numele german (pînă în 1918) – Marienbad. Lauren iu şi o re ea de canale lacurile sunt legate de oceanul Atlantic şi de bazinele fluviilor Mississippi şi Hudson . afluent pe dreapta al Senei . Viticultură. covoare. Climă oceanică. XIX). gaze naturale. ciment. sfeclă de zahăr. igarete şi tutun.

capitala sultanatului Oman. turism. trestie de zahăr. la N de ecuator. constructoare de maşini şi utilaj de transport. Planta ii de ceai. Legumicultură. Produc ie de cereale. 81 mii loc. manioc. peşte uscat. ulei de cocos. marshalleza. Pomicultură. metalurgică. XVIII). max. bananieri. Climă ecuatorială. Este divizat în 26 de districte. Viticultură.1 mii km2. Export de curmale. Se cresc bovine. loc. legume. legume. 1397 m). loc. IV î. în conurba ie). Nod de comunica ii.2 mil. Pia ă pentru vinuri.: Port Louis (pe insula Mauritius ). insulă în arhipelagul Antilele Mici . dispuse în două şiruri insulare: Ralik în V şi Ratak în E. Exportă peşte. [´me¬r¬l¬nd] stat în E SUA. Popula ia: cca 1 mil. de fosfa i naturali. Important centru industrial. Centru adm. Monumente: biserici (sec. Suprafa a: 1. la E de insula Madagascar . Metalurgie (cupru. aluminiu). de cafea. Produse textile şi alimentare. Sta iune turistică şi balneoclimaterică. trestie de zahăr. XVI). Nu are căi ferate şi nici căi rutiere importante. dom. Metrou. Pescuit. bananieri. Importă maşini şi utilaje de transport. în S-E peninsulei Arabia.Marsála Márshall oraş în Italia. Creşterea animalelor (porcine). Creşterea animalelor. Aeroport. fructe. Turism. în conurba ie). Popula ia: 399 mii loc. Păduri (24% din teritoriu). în conurba ie). Suprafa a: 200. Popula ia: 63 mii loc. oraş în S Fran ei (Provence). biserică (sec. República ínsulelor Márshall . Produce zahăr. Arbori de cafea. Centru adm. XVII). construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. Port şi aeroport pe atolul Majuro. Meşteşuguri. rom. (380 mii loc. Ínsulele ~. situată pe rîul Caledon . agricultură. stat insular în Oceanul Pacific (Micronezia). Aeroport. loc. Relief vulcanic (alt. 110 mii loc. capitala statului african Lesotho. Turism. servicii bancare). A fost descoperită în 1502 de Cristofor Columb. situat în V insulei Sicilia . financiar şi comercial. Climă tropicală umedă. bazată pe asisten a financiară străină şi pe surse proprii (pescuit. Capitala: Dalap-Uliga-Darrit (pe atolul Majuro ). produse manufacturate şi alimentare. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. Industrie extractivă (cărbune). Economie slab dezvoltată. Oraş pr. vanilie. şantiere navale. fructe. (298 mii loc. 30 mii loc. Teritoriul ării ocupă cîteva sute de insule (32 de atoli şi 867 de recifi coraligeni). pe coasta Oceanului Atlantic.2 mil. copra.: Fort-de-France .: Annapolis . Muzee. Aeroport. Nod caravanier. Monumente: ruinele unor edificii termale. Fondat în sec. port pe ărmul golfului Oman . Se cultivă bata i. arhipelag vulcanic în Oceanul Indian. Suprafa a: 4. Popula ia: 5. Vestigii romane. Fondat în sec. primărie (sec. la S-V de arhipelagul Hawaii. XIX). (1. fructe. Fondat în 1868. Vegeta ie tropicală arborescentă: cocotieri. XII–XIII. Suprafa a: 32 mii km2.6 mii km2. XV. prelucrarea petrolului. 808 mii loc. Pescuit. Produc ie meşteşugărească. chimică. Limbi oficiale: engleza. Hr. Ínsulele ~.. arbori de cafea şi de piper. port la Marea Mediterană. electrotehnică. Universitate. alimentară. departament al Fran ei. cel mai mare port al ării la Marea Mediterană. Academie de ştiin e. Climă tropicală umedă. Marsília Martiníca Maryland Mascaréne Mascát (Masquat) Másseru [´mæz¬ru] . Prelucrarea diamantelor. Expl. castel (sec. legume şi fructe.5 km 2.

bovine. Limba oficială: araba (uzuală – franceza).9 mil. bata i. port la Marea Japoniei. mărginit în N şi E de cîmpii litorale înguste. Industrie constructoare de maşini şi utilaje electrice. Popula ia: 2. Turism. carne. curmale. Suprafa a: 2040 km2. de produse textile şi alimentare. Mali şi Senegal. îngrăşăminte azotoase. orez. Pescuit. loc. Industrie extractivă (minereuri de fier. trestie de zahăr. Muzeu.15 mil. energetică.4 mii km2. Vegeta ie: păduri tropicale (acoperă 22% din teritoriul ării). pe insula Mauritius din arhipelagul Mascarene . Capitala: Nouakchott . Legumicultură. vite. Centru adm. Turism. coborînd în trepte spre N. Culturi agricole: porumb. în 1550. bata i. copra. Căi ferate: 705 km. bazată pe industria de prelucrare şi de producere (derivate petroliere. igname.9 mii km. Popula ia: 2. Centru industrial (metalurgie. loc. la ărmul estic al Oceanului Atlantic. Pomicultură. comună în Republica Moldova (rn. Aeroport. combustibili. stat în N-V Africii. aparate optice. zahăr. oraş în Japonia (pe insula Shikoku). Creşterea animalelor. Mauritánia República Islámică ~. rafinării de petrol. cămile. Exportă zahăr. Suprafa a: 21. arahide. rom. ghips. piei.). poligrafică. Suprafa a: 907 mii km 2. Importă mijloace şi utilaj de transport. Monument arheologic: La Şan uri (fortifica ie de pămînt de formă rotundă apar inînd geto-dacilor. Flotă comercială maritimă. diamante. tutun. orez. Faună: diverse specii de păsări şi peşti. gumă arabică. Se recoltează guma arabică. prelucrătoare a petrolului. produse alimentare. Include 9 districte şi 2 municipalită i. Centru adm. ilmenit. de încăl ăminte. covoarelor. loc. produse chimice şi alimentare. Căi rutiere: 1. caprine. în podişul cu acelaşi nume. Monumente. textile. Algeria. fabrici de hîrtie. bunuri de larg consum. km2. arahide. Creşterea animalelor (ovine. Pescuit. legume. mei. Culturi agricole: orez. între Sahara Occidentală. brînzeturilor. situat în V Oceanului Indian. tutun. diamante. Climă tropicală aridă.Massachúsetts [mæss¬´t¿uussits] stat în N-E SUA. cafea. Climă subtropicală musonică. porumb. Admis în ONU la 24 aprilie 1968. cupru. porumb. S uprafa a: 1. metalelor şi pielei. loc. cabaline). bovine. Meşteşugărit. rom. Hr. Vegeta ie de deşert. sec. ovine. ceasuri. peşte sărat şi conservat. de stepă şi de savană. pe agricultură (trestie de zahăr. sare). IV–III î. fosfa i naturali. de aparatură electronică. Este divizat în 12 regiuni şi districtul capitalei. Mateúþi Máto Grósso [´matu´grossu] Mátsuyama [´matsujama] stat în V Braziliei. artizanat) şi comercial (pia ă agricolă). Zăcăminte: minereuri de fier şi de mangan. Rezina). doc. Importă maşini şi utilaje industriale. manioc. cu o cîmpie litorală acoperită de numeroase bancuri de nisip. pe coasta Oceanului Atlantic. porcine). textilelor. Admis în ONU la 27 República ~. igarete).1 mil. fire şi fibre textile. combustibili. Pescuit intens. Limba oficială: engleza. cafea. construc ii de maşini agricole.: Boston. Căi rutiere: 7 635 km. 200–500 m).: Cuiaba . Economie în dezvoltare. At. nuci de cocos) şi pe creşterea vitelor (caprine. wolfram. Produc ie de cereale. copra. Flotă comercială maritimă. stat în S-E Africii. sorg. alimentară. la E de Madagascar . legume. zahărului. tutun. Maurítius . de produc ie a cimentului. ceai. Capitala: Port Louis .4 mil. bunuri de larg consum. piei. 469 mii loc. Relief reprezentat de un podiş vulcanic mai ridicat în S-V (826 m). ceai. manioc. Popula ia: 1. confec ii. curmali. Exportă minereu de fier. Popula ia: 6. Relief deşertic (un sector al Saharei Occidentale).08 mil. dominat de platouri nu prea înalte (alt.

metalurgică. produc ie de alcool. îngrăşăminte. Centru adm. Popula ia: 132 mii loc. 52 mii loc.Mayótte [ma´jot] insulă vulcanică în arhipelagul Comore din Oceanul Indian.4 mil. constructoare de maşini. Centru comercial şi turistic. situată în N-V ării. Constan a). în care armatele româneşti şi ruseşti au învins armata germană. maşini de transport.2 mii loc. XVI). la 70 km E de ărmul Mării Roşii. construc ii de remorci. la 1 500 m alt. din 1995). de pielărie şi încăl ăminte. între Vistula şi cîmpia litorală baltică. capitala statului Swaziland. Industrie extractivă (minereuri de fier şi de staniu. material rulant. de ciment. Centru industrial (metalurgie. Fondat în sec. piei) şi religios islamic (pelerinaj). de prelucrare a lemnului şi a bumbacului. prelucrarea lemnului şi a tutunului. palat (sec. siderurgie. detergen i). chimică. din 1994. conserve de fructe). rutier). brînzeturi). Universitate. Mazúria Mãgura Mãrãºéºti Mãrãºti localitate în România (jud. cultural şi religios. 13. Arhiepiscopie. rutier. alimentară (zahăr. XI. XVI). Vrancea). arahide. Repara ii feroviare. la 11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917. Produse ale industriei uşoare (sticlărie. Industrie extractivă (aur. 76 mii loc. oraş în N-V Columbiei. financiar. bauxită. Aici. animale. Pescuit. Biserică. Centru comercial. Pomicultură. viticultură. Oraş din 1908. Vrancea). a sticlăriei şi ceramicii. mun. azbest). poligrafică. oraş în România (jud. 47 mii loc. oraş în partea de V a Arabiei Saudite. situat pe Rio Porce . 2. ceasuri) şi comercial (pia ă pentru legume). mausoleu în memoria “Bătăliei de la Mărăşeşti“ (24 iulie / 5 august – 6/19 august 1917) în care Armata Română a zdrobit ofensiva germană. Aeroport. port pe rîul Dyle . Geamie. textilă. drojdie. Nod de comunica ii (feroviar. 966 mii loc. Făleşti). Aeroport. avînd cea mai mare altitudine (388 m) în Podişul Ciulucului. municipiu în România (jud. Centru industrial (metalurgie. Important centru comercial (cafea.: Dzaoudzi . ulei. Monumente: catedrală (sec. la 1150 m alt. Agricultură (trestie de zahăr. în 1455. argint). Se cultivă secară. a hîrtiei. Este administrată de Fran a. doc. produse de pielărie. cartofi şi se cresc animale. biserici. de maşini agricole. Hidrocentrală (la Călimăneşti. Lac de acumulare. XIII–XV). port pe canalul Dunăre – Marea Neagră . At. arbori de vanilie. vopsele. Numeroase lacuri (cca 2 700). de aparate pentru uz casnic. cocotieri). situat pe valea rîului Siret . forestiere. Muzee. deal în Republica Moldova (rn. alimentară. a avut loc “Bătălia de la Mărăşti“. [´mehh¬l¬] (Malines) oraş în partea de N a Belgiei. Nod de comunica ie (feroviar. Muzeu de artă. fluvial-maritim). Ansamblu comemorativ. Suprafa a: 375 km2. Mbabáne Mécca Méchelen Medellín [mede´ljin] Medgidía . chimice şi alimentare. loc. Expl. Oraş din 1968. regiune geografică în N-E Poloniei. biserică (sec. Turism.

Popula ia: cca 4 mil. Comunică cu Oceanul Atlantic. În 1956 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Vară. Sibiu). max. al statului Victoria . maşini-unelte. floarea-soarelui. Muzee. Universitate. în 1267. Avicultură şi apicultură. cabaline). Universită i. 5030 m). Lungime: 4 500 km. maşini agricole. Par ial navigabil. grupare insulară în S-V Oceanului Pacific (Oceania). Vestigii romane. Marea Moschee (sec. doc. granit. Relief predominant muntos (alt. Produc ie de cereale. Pescuit şi naviga ie intensă. calcare. Mélbourne Mélville [´melvil] . alimentare. Marea Marmara şi cu Marea Roşie. de prelucrare a lemnului (mobilă) şi a sticlei. medie: 1498 m. VII) adăposteşte mormîntul Profetului Mahomed. material rulant. în peninsula Labrador (2930 km2). argile. azbest. Zăcăminte: huilă. orz. Climă temperat-con-tinentală. centru adm. Pescuit. caprine. Suprafa a: 967 mii km2. peninsulă în N Canadei.: mun. XVI–XVII).: 5120 m. jude în S-V României. Popula ia: 322 mii loc.5 mil. financiar.4 mii km2). oraş în V Arabiei Saudite. Ronul. de produse alimentare. motoare. porcine. Suprafa a: 63 mii km2. transformatoare electrice. Vanuatu. de sticlărie şi de produse alimentare). Industrie constructoare de maşini (autocisterne. Iriga ii. de esături şi confec ii. de pielărie şi încăl ăminte. Muzeu. ovine.). primărie (sec. alimentară. situat pe rîul Tîrnava Mare . Aeroport. bananieri. formată din mai multe arhipelaguri şi insule (Noua Guinee. clădiri vechi (sec. Industrie constructoare de maşini (nave fluviale. Sta iuni balneoclimaterice. grîu. În ea se varsă Nilul. At. Nod feroviar. aparate de măsurat). pirite. rafinării de petrol. produc ie de pielărie şi încăl ăminte. mare intercontinentală situată între Europa. a. Noua Caledonie. comercial (mare pia ă a lînii) şi cultural.a. Obiective turistice. Fiji. un golf al mării Baffin şi un lac situat în N Canadei. Serbia şi Muntenegru. Port pe ărmul golfului Port Phillip . Santa Cruz ş. de gaze naturale. secară. din 1968. de podiş şi cîmpie. construc ii de automobile. Márea ~. Vegeta ie tropicală (cocotieri. Pia ă agricolă. Climă ecuatorială şi tropicală. Drobeta-Turnu-Severin . remorci. Suprafa a: 4933 km 2. 62 mii loc. în special pe Coasta de Azur . 607 mii loc. Ad. Suprafa a: 2. Centru adm. a celulozei şi hîrtiei.Médiaº municipiu în România (jud. Medína Mediteránã Mehedínþi Mekóng Melanézia fluviu în S-E Asiei. Relief muntos. Tibrul. max. Ebrul. Africa şi Asia. km 2. loc. Căi rutiere: 1 874 km. arbori de cauciuc). furgonete). fructe. Expl. XVII). Se cultivă porumb. Ad. la 800 m alt. cartofi. Conservator. Popula ia: cca 300 loc. Centru industrial (şantiere navale. Acelaşi nume îl poartă o insulă nelocuită în V Arhipelagului Arctic Canadian (42. curmale. de ceramică. Viticultură şi pomicultură. mun. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică fortificată (sec. Sector zootehnic (bovine. Centru turistic şi de pelerinaj. Relief colinar (alt. Aeroport. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Sud. XIV–XV). la grani a cu Bulgaria. de cherestea şi mobilă. Solomon. Mari a ş. Căi ferate: 129 km. Fabrici de textile. [´melb¬n] oraş în S-E Australiei. între golfurile Foxe şi Committee . ovăz. 200–250 m). Complexul hidroenergetic Por ile de Fier . Oraş din 1319. textilă.

produse alimentare. Turism. a intrat în componen a Rusiei. al statului Mérida .Hr. În 1829 o parte a reg. Universitate. 124 mii loc. textile. produse alimentare). Hr. centrul adm. Hr. regiune în V şi S-V Asiei. port pe fluviul Mississippi . chimică. între Tigru şi Eufrat . XVI a fost cucerită de turci. Institu ii financiar-ban-care. la grani a Cehiei cu Germania. 1. al statului Yucatán . Muzeu. Lungime: 129 km. 600 mii loc. Babilon. Monumente: catedrală (sec. Iriga ii. al provinciei Estremadura . Populată de triburi semitice în milen. Institut de biologie marină.06 mil. biserică (sec.). Centru industrial (şantiere navale. Se produce ciment. plumb. textile. Universitate. fluviu în Thailanda. Muzeu. Alt. chimică. Fondat în 1558. pieilor şi a tutunului. Aeroport. XIII). centru adm.Hr. Turism. Metalurgie. siderurgică. Lungime: 950 km. produse textile şi alimentare (conserve. constructoare de maşini (automobile. Zăcăminte: minereuri de fier. Colonie romană în anul 25 î. Păduri de foioase şi conifere. Centru industrial (prelucrarea metalelor. Izvorăşte din mun ii Den-Lao şi se varsă în golful Siam al Mării Chinei de Sud. Meuse [mœœz] . Industrie de prelucrare a metalelor şi a lemnului. Industrie extractivă (minereu de fier). port la strîmtoarea Messina . Universitate. ( Summer. Relief predominant muntos (alt. Pia ă agricolă (pentru animale şi bumbac). Belgia şi Olanda. max. regiune istorică în S Georgiei (Gruziei). Lă ime: cca 200 km. oraş în N-V Venezuelei. zone joase inundabile. VII). Aeroport. Mún ii ~. dopuri de plută. ciment. Nod feroviar. Aeroport. 612 mii loc. Menám Mérida Mérida Mérida Mérsey [´m¬¬zi] fluviu în partea de V a Marii Britanii (Anglia). oraş în Spania. masiv muntos hercinic în Europa Centrală. Izvorăşte din mun ii Pennini şi se varsă în Marea Irlandei. 2859 m). Lungime: 1 200 km. Hr. Provincie romană (anul 117 d. uraniu. staniu. IV î. port pe rîul Moselle . Imperiu Seleucid (anul 321 î. loc. max. Par ial navigabil (pe 400–750 km). a încăl ămintei. cafea). Tunele pe sub fluviu (feroviar. În sec. Fondat în sec. prelucrarea bumbacului. 273 mii loc. VIII î.). Catedrală (sec. II î. 50 mii loc. Fondat în 1542. Aeroport.Hr. Turism. pe teritoriul statelor Fran a. V î. cucerită de arabi (sec. situat pe fluviul Guadiana . Pia ă agricolă (zahăr. Izvorăşte din podişul Langres (Fran a) şi se varsă în delta Rinului .Mémphis [´memfis] oraş în SUA (Tennessee). produse chimi-co-farmaceutice. zinc. Civiliza ie umană în milen. Nod de comunica ie. alimentară. animale). pielărie. Universitate. XII). Lungime: 1 000 km. alimentară. oraş în Italia (Sicilia). Vestigii romane. Forma iuni statale în milen. centrul adm. wolfram. Asiria ). Teatru de balet. rutiere). Hr. alimen-tare). în conurba ie. a cimentului. Relief: masive muntoase. XIII–XVI). aparataj electrotehnic). cînepă. în Orientul Apropiat şi Mijlociu. Prelucrarea lemnului. oraş în S-E Mexicului.: 1 244 m. rîu în V Europei. Meshéti Mesopotámia Messína Metálici Metz [mes] oraş în N-E Fran ei (Lorena). la 1 640 m alt.

Méxic Státele Uníte Mexicáne . Universită i. hîrtie. Important centru de comunica ii. Pomicultură. sfeclă de zahăr. Belize. ghips.5 mil. Locul de desfăşurare a Jocurilor Olimpice (1968). aparatură electrotehnică. km2. cupru. petrol.8 mil. gaze naturale. Sta iuni balneoclimaterice. minereuri de fier. mercur. Golful Mexic. plumb. loc. marmură). sare. electrotehnică.25 mil. bazată pe industrie. Marea Caraibilor. Limba oficială: spaniola. celuloză. Numeroase institu ii comerciale şi bancare. alimentară. Centru adm. uraniu. oraş în Federa ia Rusă. forestieră. aur. între SUA. siderurgie. sulf. talc. Cereale. ciment. Suprafa a: 1. Muzeu de mineralogie. (3. în sistemul Marilor Lacuri (SUA). constructoare de maşini şi agregate (automobile. vagoane. Pescuit. cupru. alimentară. Teatre. ciment. Climă temperată tropicală şi subtropicală. aparatură electrotehnică). Nod de comunica ii. gaze naturale. Aeroport. igarete. la 178 m alt. metalurgică. km2.: Lansing . Ad. minereuri de fier. Relieful ării reprezintă un sector al mun ilor Cordilieri . specii de ierburi de stepă şi de savană. Centru comercial şi financiar-bancar. XVI–XIX). constructoare de maşini (automobile). 9.Méxic Golful ~. siderurgică.5 mii km2. de petrol. avioane. argint. loc. Importantă zonă industrială. la 2200 m alt. México (Ciudád de México) Miámi [mai´ æm¬] oraş în S-E SUA (Florida). petrochimică. sare). carne. Industrie extractivă (aur. Aeroport interna ional. energetică. aparate de radio şi televizoare. Legumicultură. max. Teatre. comer . Mare centru industrial: metalurgie neferoasă. Este divizat în 31 de state federale şi un district federal. lac în America de Nord. Suprafa a: 250. Produce anvelope. biciclete. Popula ia: 9. chimică. tractoare. încăl ăminte. loc. Produse chimice şi alimentare. stat în sudul Americii de Nord. Catedrală (sec. Industrie variată: extractivă (huilă. Muzee. pescuit. frigidere. produse chimice şi alimentare etc. Pescuit. mangan. maşini de spălat). prelucrarea petrolului. Ad. Al doilea mare oraş din lume. Guatemala şi Oceanul Pacific. A capitala Mexicului. situat între SUA. golf al Oceanului Atlantic. Din acest golf se formează curentul marin Golfstrom . Muzee. în conurba ie).85 mil. Fondat de spanioli în 1567. textile. Expl. Economie dezvoltată. stat în N-E SUA. port la Oceanul Atlantic (golful Biscayne ). 360 mii loc.: 282 m. cauciuc sintetic. Vegeta ie: păduri tropicale. Miáss Míchigan Míchigan [´mi¿¬g¬n] [´mi¿¬g¬n] . cu cîmpii în zonele de litoral.: 4 375 m. zahăr. Rezerva ii naturale. îngrăşăminte azotoase şi fosfatice. situată în partea centrală a ării. (20. montaj de automobile. vin. Mexic şi Arhipelagul Antilelor. zinc.97 mil. Suprafa a: 1. Turism.5 mil. în conurba ie). Suprafa a: 58 mii km2. max. loc. construc ii de maşini (automobile. Popula ia: 103 mil. Metalurgie. Academie de ştiin e (1884). Capitala: Mexico . loc. agricultură. la E de mun ii Ural . textilă. de prelucrare a lemnului. Parcuri na ionale. care cuprind în interior Podişul Mexican . Turism. ghips. 175 mii loc. maşini agricole. în peninsula Lower . Industrie electronică. Opt universită i (cea mai veche din 1551).

biciclete. Industria lemnului. Hr.5 mii loc. îmbutelierea apelor minerale. textile. 42 mii loc. porumb. loc. centru adm. Popula ia: 5 mii loc. Aeroport. esături. Creşterea animalelor (porcine.7 mii km2. cacao. Metalurgie. al regiunii Lombardia. fier. Muzee. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. insulă în S arhipelagului Filipine . Culturi agricole: grîu. 1. Climă tropical-oceanică. Relief muntos. pe partea stîngă a Oltului. copra. combustibili. Orez. cupru. Izvorăşte din Subcarpa ii Vrancei . motoare. alimentare. construc ii de maşini (automobile. Nu are căi ferate. măslini. bazată pe agricultură. pescuit. Popula ia: 14 mil. ulei de palmier. Capitala: Palikir (pe insula Pohnpei ). articole artizanale. oraş în N Italiei. produse chimice. tractoare. Suprafa a: 99 km2. bananieri. Importă produse industriale (maşini. platină. aparataj electrotehnic). trestie de zahăr. al jud.4 mil. utilaje) şi alimentare. Mun. produse alimentare. max. centru adm. Cuprinde numeroase insule şi insuli e (peste 500) vulcanice şi coraligene. orez. Expl. poligrafie. piper. stat insular în V Oceanului Pacific. insulă grecească în Marea Egee. Existent din sec. Exportă produse textile şi confec ii. Popula ia: 110 mii loc. XVI). Căi rutiere: 226 km. grup de insule în Oceanul Pacific. motociclete. păsări). în depresiunea Ciuc. în 1427. Pescuit. Important centru industrial: metalurgie. Relief muntos (alt. IV–XV). porumb. ananas. tricotaje. cînepă de Manila. Miércurea-Ciuc Miláno Mílcov rîu în România. XIV–XIX). doc. confec ii. Pînă la Unirea Principatelor (24 ianuarie/5 februarie 1859) a servit drept hotar între ara Românească şi Moldova. Produce energie electrică. Aeroport. 2 965 m). Pinacoteci. Lungime: 68 km. Monumente: Domul (sec. Suprafa a: 9. porumb. Universită i. insulă în arhipelagul Filipine . bata i. bărci de pescuit. max. V–IV î. Este divizat în 4 state. banane. cu vulcani activi (alt. Mílos Mindanáo Mindóro . Renumita Bibliotecă Ambrosiană . biserici (sec. Economie slab dezvoltată. avioane. produc ia micilor întreprinderi industriale. Popula ia: 2. Teatrul de operă La Scala . Suprafa a: 158 km2. Industrie extractivă (aur. Suprafa a: 707. banane. de aur.Micronézia Státele Federáte ale Micronéziei . Pescuit. la 2 100 km N-V de arhipelagul Hawaii. 2585 m). Vegeta ie bogată: palmieri. cărbune). din 1979.2 km2. Nod de comunica ie. Harghita. peşte. Culturi agricole: orez. At. Relief muntos. asisten ă financiară. afluent pe dreapta al rîului Putna . Se cultivă cocotieri. Izvoare termale. Sta iuni balneoclimaterice. Administrat de SUA. trestie de zahăr. loc. Pescuit. Climă subecuatorială. Mídway [´midwei] Ínsulele ~. Muzeu. palate (sec. la S-V de insula Luzon . 5 km2. în arhipelagul Ciclade . poligrafie. Popula ia: 475 mii loc. Suprafa a: 5. de la 720 m alt. Academie de ştiin e. cupru. confec ii. siderurgie. construc ii de tractoare. prelucrarea lemnului. arbori de piper. Galerie de artă modernă. municipiu în România. Climă mediteraneană. la 800 km E de arhipelagul Filipine . Monumente istorice şi arhitectonice. avînd un relief predominant muntos.

Studiou cinematografic. Nod de comunica ie. loc. stat în S SUA.7 mil.4 mii km2. soia. constructoare de maşini. petrol). în conurba ie cu Saint Paul . Important centru economic. la grani a cu Canada. Industrie forestieră. Industrie constructoare de automobile. Izvorăşte din Lacul Superior şi se varsă în golful Mexic . gaze naturale). Universitate. chimico-farmaceutică. Navigabil pe cursul inferior şi mijlociu. aparatură electrotehnică). Păduri pe pante. Muzee. alimentară. de produse chimice. constructoare de maşini şi utilaj de transport. de prelucrare a lemnului. porumb. Teatre. Hidrocentrale. Centru financiar şi comercial (pia ă pentru grîu şi porumb). avicultură). Zonă agricolă (grîu.Mínna Minneápolis [mini´æplis] oraş în partea central-vestică a Nigeriei. Industrie extractivă (minereu de fier). Suprafa a: 125. chimică. Industrie constructoare de maşini agricole şi de transport. a celulozei şi hîrtiei. centrul adm. stat în partea centrală a SUA. de la 1 220 m alt. între fluviul Mississippi şi golful Mexic . soia). bata i. aparate electronice şi de precizie (ceasuri). Popula ia: 4. Universitate. Aeroport. afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi . alimentară. Centru adm. cărbuni. port pe fluviul Mississippi . porcine). loc. Capitala: Jackson . capitala Republicii Belarus. oraş în N SUA (Minnesota). în America de Nord. textilă.8 mil. Descoperit în 1672. Creşterea animalelor (bovine. a încăl ămintei. Mínsk Minusínsk Mississíppi Mississíppi oraş în Federa ia Rusă. fluviu în SUA. afluent al Berezinei . ovăz. de ciment. Aeroport. grîu. Muzeu. Suprafa a: 180. forestieră. situat pe fluviul Enisei. situată pe rîul Svisloci . 1. Teatre. Este legat prin canale de Marile Lacuri . 138 mii loc.5 mii km 2. în 1067. 2 034 m) al mun ilor Apalaşi . Minnesota [mini´sout¬] stat în N SUA. [m¬´zuri] rîu în partea central-nordică a SUA. Industrie extractivă (minereuri de zinc şi plumb.7 mil.45 mil. Se varsă în golful James prin rîul Rupert . poligrafică. 2. orez. arahide). porumb. tractoare. a instrumentelor de precizie. textilă. Lungime: 4 740 km. Zonă agricolă (grîu.6 mil. cultural şi comercial. Fondat în 1739.: Saint Paul . Academie de ştiin e. creşterea animalelor.: Jefferson City . Nod de comunica ie. Monumente. Centru adm. forestieră. Popula ia: 5. motociclete. Pia ă agricolă (pentru bumbac. lac în S-E Canadei (Québec). loc. Missouri Missouri Mistassíni Mítchell [´mit¿¬l] . Muntele ~. Parcuri na ionale. Se cultivă bumbac. Navigabil. Suprafa a: 2 176 km 2. Provoacă mari inunda ii. sfeclă de zahăr. loc. alimentară. 78 mii loc. Parc na ional. de utilaje electrotehnice. Creşterea animalelor. bumbac. Popula ia: 2. loc.2 mii km2. Suprafa a: 225. porumb. cel mai înalt vîrf (alt. a hîrtiei. Turism. pajişti alpine pe culmi. doc. avînd lungimea de 3 950 km (de la izvoarele rîului Missouri – 6420 km). Industrie extractivă (petrol. al statului Niger . poligrafică. textile şi alimentare. constructoare de maşini şi de prelucrare a produselor agricole. At. alimentară.

Nod de comunica ii (rutier. Aeroport. alimentară. motoare şi aparataj electric. [´mohaat¿] oraş în S Ungariei. de celuloză şi hîrtie. divizată apoi (în anul 86) în Moesia Superior şi Moesia Inferior . Denumirea veche: Fédala . igări. Răut .Mobíle [mou´biil] oraş în S-E SUA (Alabama). (477 mii loc. Muzeu. Universitate. XIII). textilă. situat pe ărmul de N-V al golfului Mobile . cultivate cu cereale (grîu.8 mii km2. sare. Lungime: 216 km. zahăr.). Zăcăminte: aur. peşte. fluvial). de prelucrare a petrolului şi lemnului. legume. Rafinării de petrol. rîu în România. confec ii. 22 mii loc. Capitala: Chişinău . ulei vegetal. Industrie metalurgică (aluminiu). Topli a ş. la 23 km N de Casablanca. tei) şi de luncă (salcie. banane). Pia ă agricolă (cereale. ciment. Pomicultură. textile şi alimentare) şi comercial (pia ă pentru cereale. loc. Relief constituit din podişuri. oraş în S-V Republicii Yemen. XIX). Teatru. Construc ii de maşini agricole. Viticultură. Izvorăşte de la 1200 m alt. Hr. prelucrarea metalelor. chimică. Vegeta ie bogată şi variată: păduri de codru (stejar. Se produc: vinuri. de plăci fibro-lemnoase. Centru industrial (rafinării de petrol. Nod rutier. fabrici textile şi de produse alimentare. plop). Pescuit. populată în antichitate de moesi. constructoare de maşini (nave). Dispune de suprafe e agricole însemnate. de ciment. zone colinare şi cîmpii. Universitate. de pielărie şi cherestea. situat pe fluviul Nipru. floarea-soarelui. textile. nisip.a. 1 mil. Sta iune balneoclimaterică. Fondat în sec. Economie bazată pe agricultură şi industrie. Limba oficială: româna. palatul sultanilor (sec. Fondat în 1267. 368 mii loc. devenită provincie romană (sec. calcare). fructe). Nod de comunica ii. port la Oceanul Indian. Expl. învecinat cu România şi Ucraina. potasiu. 210 mii loc. stat în S-E Europei Centrale. conserve din legume şi fructe. regiune deşertică în S-V SUA (California). 10 mii loc. I d. port pe Dunăre. chimică. loc. X.. port la Marea Roşie. fabrici textile. oraş în N-V Marocului. Export de cafea (“Mocca“). frigidere. Monumente: moschee (sec. Resurse de subsol destinate construc iei (argile. Suprafa a: 64. argint. fag. afluent pe dreapta al Siretului. Centru comercial (cunoscut încă din sec. Centrală electrică ( Cuciurgan Móhacs Mohammedía Moháve Moldóva Moldóva . alimentară. orz. Principalele produse industriale: televizoare. Port. Climă temperat-continentală. materiale de construc ii. arbuşti şi plante de stepă şi silvostepă. Creşterea animalelor (bovine. produse lactate. sfeclă de zahăr. produc ie de ciment. de produse alimentare. Aeroport. de produse chimice. de gaze naturale (Baimaclia). frasin. metalurgie. regiune istorică între Balcani şi Dunăre. Humor. în conurba ie). covoare. animale. de pielărie şi încăl ăminte. electrotehnică. porumb). Avicultură. bumbac. chimică. Mócca Moesia Mogadíshu [moga´di¿u] Moghilév oraş în Belarus. încăl ăminte. mobilă. port la Oceanul Atlantic. ovine). capitala statului Somalia. Vegeta ie de specii xerofite. tractoare. Suprafa a: 33840 km2. Muzee. care îngloba şi teritoriul de azi al Dobrogei. Industrie metalurgică. maşini de spălat. Nistru. prelucrarea lemnului. República ~. Popula ia: 4. Afluen i: Moldovi a. 171 mii loc. pompe submersibile.45 mil. constructoare de maşini. Suha . Turism. tutun. ovăz. ulm. Rîuri: Prut. XVI). de sub vîrful Lucina (Carpa i).

). plante furajere. Monumente: fort (sec. molibden. încăl ăminte. Admis în ONU la 28 mai 1993. situat între Federa ia Rusă şi China. Rafinării de petrol. Exportă materii capitala Liberiei. lignit. Produc ie de aluminiu. Capitala: Ulan-Bator . materiale de construc ie. Zonă vulcanică activă. 1 000–2 000 m) în centru şi în E. muzeu oceanografic). parfumuri. Suprafa a: 83. Relief muntos (alt. oraş în S-E Kenyei. chimică. uraniu. de cosmetică. dar insuficient valorificate. 4 374 m) şi Hangai (alt. pînă la 3 000 m). conserve de carne etc. Sta iune balneoclimaterică. textilă. sare. Şantiere navale. Aeroport. Este divizat în 21 de reg.7 km. huilă. produse farmaceutice şi alimentare). fazani. antilope. Dispune de variate resurse naturale. farmaceutică. culani. cu ierni calde şi veri însorite. XIII–XVII). produc ie de ciment.7 mii km2. de covoare şi esături. cupru. zinc. Exportă medicamente. 1 mil. alimentară (lactate. aur. Bogat poten ial hidroenergetic.2 km2. ceai. aparate electronice. Principátul ~. Centru comercial (export de cafea. port la Oceanul Atlantic. Căi ferate: 1. de pielărie şi încăl ăminte. arbori de cuişoare şi de piper. activită i ştiin ifice (cercetări oceanografice. 4 mii loc. repara ii navale. Produse chimico-farmaceu-tice. şi municipalitatea capitalei. Climă subtropicală. XVI). cartofi.57 mil. Climă excesiv continentală. servicii comerciale. chimice şi alimentare. oraş situat în N-V ării. Mombása Monáco Monáco Mongólia stat în Asia Centrală. Aeroport. Nod de comunica ii. stat în S Europei. Climă ecuatorială. flori. înconjurat pe continent de teritoriul Fran ei. caprine. construc ii navale. Culturi agricole: orez. energie electrică. moschee. Fondat în sec. loc. Este organizat în 4 districte. emisiuni de timbre. Popula ia: 2. XI. textile. Namela .Molúce Ínsulele ~. Monróvia .: Ambon. cabaline. lemn. ghips. Centru industrial (prelucrarea petrolului şi a lemnului. Popula ia: 2. Artizanat. ovăz. km2. hîrtie. 600 mii loc. capitala statului cu acelaşi nume. bumbac). Relief diversificat prin mun ii Altaiului Mongol (alt. Oraşe pr. produse alimentare.1 mil. minereu de fier. brînzeturi. Popula ia: 32 mii loc. Centru financiar şi turistic. produse de sticlărie. max. orz. Palat princiar (sec. Metalurgie. pe Coasta de Azur . abanos). prin cîmpii deşertice şi deluroase în S-E. Se cultivă grîu. Suprafa a: 1. Teritoriul ării reprezintă un sector terminal al mun ilor Alpii Maritimi . între insulele Sulawesi şi Noua Guinee . Expl. biserici. Faună: dropii. cămile etc. port la Oceanul Indian. Limba oficială: mongola. situat pe un promontoriu al Mării Mediterane. benefice renumitelor sta iuni balneare de pe Coasta de Azur. Importă combustibili. max. situată pe Coasta de Azur (Marea Mediterană). Sector principal în agricultură – creşterea animalelor (bovine. ovine. petrol. alimentare. Weda. Muzeu de antichită i. Zăcăminte: fluorite. Căi rutiere: 50 km. de prelucrare a metalelor şi petrolului. cămile). Fondat în 1822. loc. loc. Industrie electronică. ciment. Vegeta ie: păduri de conifere. cocotieri. Industrie extractivă. materii prime. de cosmetică. Limba oficială: franceza.62 mil. Suprafa a: 2. Sta iune balneară. Capitala: Monaco . prin deşertul Gobi (alt. opera ii bancare. a materialelor de construc ie. arhipelag în V Oceanului Pacific (Indonezia). Universitate. 4031 m). Muzeu oceanografic. pe insula Mombasa . a cimentului şi hîrtiei. Principalele surse de venit: turism. forestiere (lemn roşu. păşuni şi specii de plante de stepă şi xerofite. alimentară.

tractoare. Important centru industrial (metalurgie. masiv muntos în Alpii Pennini . Nod de comunica ii. alimentară. 16 mii loc. Centru adm. Lauren iu . Renumită prin romanul “Contele de Monte-Cristo“ de Alexandre Dumas-tatăl. crom. locomotive. plumb. 282 mii loc. produse chimice. de faian ă. Monumente: catedrală. Aeroport. la 15 km de Nisa . (3. la 124 km de Marsilia. Ghe arul Gorner . Planta ii de arbori de cafea. marchează grani a dintre Cehia şi Slovacia şi între Slovacia şi Austria. loc. rîu. al statului Vermont . de prelucrare a lemnului. port pe fluviul Sf. Grădină botanică. Universitate. metalurgică (a neferoaselor). Aeroporturi. afluent pe stînga al Dunării. petrol. Turism. Universită i. [mõn bl¾] masiv muntos în Alpii Occidentali . confec ii. Fondat în 1781. Turism. Universitate. clădiri (sec. Raliu automobilistic. Muzeu. granit). oraş în N-E Mexicului. Centru adm. 1. Produc ie industrială. ciment. Monumente. Popula ia: 15 mii loc. Universitate. în conurba ie).: Helena . sticlărie. vagoane). Alt. Suprafa a: 10. Centru industrial: construc ii de maşini-unelte.8 mii km 2. insulă în Marea Tiraniană. sfeclă de zahăr. Observator astronomic şi meteorologic.Monserrát Montána insulă britanică în Arhipelagul Antilelor Mici.: 4 634 m. Tunel rutier între Fran a şi Italia. capitala Urugu-ayului.5 km2. fier. XVII).9 mil. alimentară. max. Aeroport.5 mii loc. Fondat în 1642. bumbac. [mõp¬´lje] oraş în S Fran ei (Languedoc). carne). ceramică. textile. centrul adm. Industrie extractivă (fosfa i. secară.: Plymouth . la grani a dintre Italia şi Elve ia. stat în N-V SUA. aparate electrotehnice şi electronice. Sta iune balneoclimaterică. Nod de comunica ii.: mõtri´ool] Moráva . alimentare (vinuri). avioane. 2. port pe ărmul estuarului La Plata . Mont Blanc Mónte-Cárlo Montecrísto Mónte Rósa Monterréy [´monte´rooza] [monte´rrei] Montevidéo Montpelliér Montpelier Montréal [mont´pili¬r] [fr. porumb. Aeroport. Izvorăşte din mun ii Sude i . Fondat în 1579. grădini publice. al statului Nuevo-León . bananieri. centru adm. gaze naturale). Suprafa a: 104 km2. Fondat în sec. Turism. trestie de zahăr. textile. încăl ăminte. XIX). alimentară etc. Suprafa a 380. Culturi agricole: grîu. între Fran a şi Italia. produc ie de mase plastice. loc. la S de insula Elba . Se cresc animale pentru carne şi lapte. situat pe Coasta de Azur . Rafinării de petrol. asamblare de automobile. 1 mil. Renumit centru turistic. Fondat în 1726. XV–XVIII). Monumente: catedrală (1364). Turism. oraş în S-E Canadei (Québec). Popula ia: 879 mii loc. Alpinism. Muzee. Nod de comunica ii.5 mil. de prelucrare şi chimizare a petrolului. 4 807 m). produse chimice şi alimentare (vinuri. loc. Industrie constructoare de maşini (nave. Acoperit de ghe ari. zinc. chimică. Produc ie de mobilă. electrotehnică. palat. textilă. Aeroport. Monumente: catedrală (sec. încăl ăminte. hîrtie. max. produse alimentare). oraş în Principatul Monaco. Industrie extractivă (minereuri de cupru. apar inînd Italiei. Aparataj electronic. cel mai înalt din Europa (alt. Navigabil pe distan a de 125 km. Parcuri.: mõre´aal.5 mil. oraş în N-E SUA. biserică (sec. Lungime: 358 km. 8. Climă tropical-oceanică. loc. siderurgie. engl. Teatre. ciment. mangan. Capitoliu. VIII.

capitala Federa iei Ruse. palat. Suprafa a: 26 mii km2. Aeroport. textilă. Monumente: Kremlinul. a U. Capitala: Saransk. Teatre (60). capitala statului Comore.: 2 000–3 000 m. de produse alimentare. Lungime: 1 670 km. animale şi fructe. Este străbătut de curentul Mozambic . strîmtoare între ărmul de S-E al Africii şi insula Madagascar. Popula ia: 4 mil. Legat cu Volga prin canalul Moscova . At. República ~. Turism. Construc ii de maşini (automobile. Pia ă de fructe şi vinuri. Aeroport.F. secară. Móscova Móselle Mostaganém [mo´zel] Móstar rîu în partea europeană a Rusiei. de prelucrare a lemnului şi tutunului. rîu în V Europei (Fran a.2 mii km2. port la Marea Mediterană. tutun. republică în Federa ia Rusă. Hidrocentrale. hîrtie. Agricultură (cereale. 115 mii loc. Ad. alimentară. XVI).: 1 000 km. Navigabil. palate.S. Nod de comunica ii.3 mil. sfeclă de zahăr. Pescuit. Ruse din 1918. fructe).Morávia Mordóvia regiune la E de Boemia (Cehia. situată pe rîul Moscova. electrotehnică. Turism. avioane. oraş în N Irakului. Industrie electro-nică. XV). în 1452. Lungime: 502 km. Pia ă pentru cereale. a cimentului. 32 mii loc. Universitate. 8. Centru comercial (vanilie. Suprafa a: 26. biserici. alimentară. Men ionat în 1147. tutun.S. Muzee (75). ciment. poligrafică. oraş în Bosnia şi Her egovina. de ceasuri şi instrumente muzicale. XVI–XVII). cacao). Canálul ~. Industrie extractivă (bauxită). catedrale (sec. de textile şi confec ii. Lungime: 550 km. a Federa iei Ruse din 1991. Oraşe pr. situat pe rîul Neretva . fructe. Navigabil (14 ecluze). de pielărie şi încăl ăminte. oraş în N-V Algeriei. Germania). Ostrava . la 80 km S-V de Sarajevo. Lă ime max. siderurgică.9 mil. Nucleul cnezatului moscovit (sec. Mare centru industrial. Monumente: moschee. Aeroport. maşini-unelte. Aeroport. traversată de rîul Morava. Luxemburg. aparataj electrotehnic). cartofi. Centru industrial (aparataj electro-tehnic. Universită i (13). textilă. Studioul cinematografic “Mosfilm“. Fondat în sec. Industrie de prelucrare a metalelor şi lemnului. din 1922. loc. XIII). Biblioteci (20). cafea. Centru industrial: rafinării de petrol.: Brno. Creşterea animalelor. produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de vinuri. biserici (sec. chimică. de mobilă. în conurba ie. Popula ia: 965 mii loc. Izvorăşte din mun ii Vosgi . Mosúl Mozambíc . industrie textilă (covoare). Nod de comunica ii. de pielărie şi încăl ăminte.R. sfeclă de zahăr. afluent pe stînga al rîului Oka . de ciment.S. centrul Marelui Cnezat al Moscovei (1328). chimică. mănăstiri (sec. comercial şi cultural. Industrie siderurgică. 127 mii loc. Academie de ştiin e. Moróni Móscova oraş în S-V insulei Ngazidja .S. XI. nave fluviale. doc. loc. cartofi). chimico-farmaceutică. Culturi agricole: grîu. Capitală a R. alimentară. loc. afluent pe stînga al Rinului . cereale. Pelerinaj. 1. porumb. Muzeu. Slovacia). port pe fluviul Tigru .

floarea-soarelui. Se cresc animale (ovine. Izvorăşte din Mun ii Metalici (Cehia). autovehicule asamblate. staniu. Este divizat în 10 provincii şi districtul capitalei. învecinat cu Africa de Sud. Industrie constructoare de maşini (agricole şi textile) şi aparataj electrotehnic. VIII.3 mil. orez. Industrie extractivă (bauxită. cuprinsă între Carpa i şi Dunăre şi între rîurile Olt şi Milcov. cartofi. de prelucrare a lemnului şi pielei. 1. Muzee. caprine). XIX). loc. Planta ii: cocotieri. tutun. Culturi agricole: porumb. textilă. Exportă crevete. XIX). dominat de culmi muntoase spre S. Oraş din 1273. biserici (sec. oraş în S-E Germaniei. petre pre ioase. aur. de ciment. oraş în N-E Fran ei (Alsacia). de mobilă. de produse chimi-cofarmaceutice şi alimentare. alimentară. Popula ia: 112 mii loc. Capitala: Podgorica . chimică. Studiouri cinematografice. Fondat în 1158. mei. Tipografii. Turism. Capitala: Maputo . Metrou. mahon. bumbac. Aeroport. Muzee. în sec. Zimbabwe. Poten ial hidroenergetic bogat. Zăcăminte: minereu de fier. Se mai produce esături de bumbac. Întreprinderi de produse textile (din bumbac şi lînă). afluent pe stînga al Elbei . 273 mii loc. Monumente: Domul (sec. cupru. XII–XIV). Popula ia: 645 mii loc. arahide. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). Teatru Na ional. Universitate. Căi ferate: 3130 km. Relief variat: cîmpii pe cursurile inferioare ale fluviilor Zambezi şi Limpopo şi în lungul litoralului. beriliu. Popula ia: 19. Muzeu de arte frumoase. al landului Bavaria. Universitate. loc. ceai. Múlde Mulhouse [mju´luuz] München [´mjunhen] Münster [´mjunst¬r] Múntenégru Munténia . alimentară. XIII). stat în S-E Africii. cu ieşire la Oceanul Indian. trestie de zahăr. uraniu.8 mii km 2. Turism. Aeroport. Centru industrial: construc ii de avioane şi automobile. At. textilă.Mozambíc República ~. centrul adm. Zambia. produse petroliere şi alimentare. biciclete). zahăr. Hidrocentrală. XIII. republică în S-V statului Serbia şi Muntenegru. palat episcopal (sec. biserici (sec. max. Limba oficială: portugheza. constructoare de maşini (vagoane. specii de savană şi de stepă. Importă maşini şi echipament de transport. Nod de comunica ii. Climă mediteraneană. bere. igarete. Suprafa a: 812 mii km2. biserica Saint étienne (sec. citrice. alimentară. bumbac. podişul Matabele în V. C rîu în Germania. Industrie extractivă. a materialelor de construc ii. ceai. bauxită. chimice. de cherestea şi hîrtie. XVIII). vi ă de vie. bananieri. Lungime: 124 km. citrice. alimentare. 2 522 m). pielărie şi încăl ăminte. port pe canalul dintre Rin şi Ron . XV). copra. sorg. Relief muntos (alt. lemn. Climă tropicală şi subecuatorială. abanos). nuci de cocos. Plutărit. plumb). de hîrtie. tantalit. primărie (1551). Vegeta ie: păduri cu esen e pre ioase (cedru. XVI–XVII). Monumente: Domul (sec. de aparataj electrotehnic şi de optică. Culturi agricole: măslini. primărie (sec. situat pe rîul Isar . Malawi şi Tanzania. Nod de comunica ii. siderurgică. doc. hîrtie. poligrafie. Suprafa a: 13. energetică. Construc ii de maşini şi utilaje pentru industria textilă. Institute de cercetări. XIII). fabrici textile. denumirea veche a păr ii de E a ării Româneşti. Castel în ruine (sec. sisal. arahide. podişul Mozambic în N.3 mil. port pe canalul Dortmund-Ems.

Lungime: 803 km (761 km pe teritoriul României). max. a materialelor de construc ie. Ad. produse chimice şi alimentare) şi comercial. roci de construc ie. Muzee. de mobilă. 469 mii loc. Tipografii. motoare Diesel). plante textile şi furajere. rîu în Asia Centrală (Afghanistan. [´mwanza] oraş în N-V Tanzaniei. Aeroport. oraş în Japonia. dealuri şi podişuri. tutun. prelucrarea lemnului. secară. Jocurile Olimpice de Iarnă (edi ia a 18-a) în 1998. Murgáb Múrmansk Mwánza Mwéru Náberejnie Celnî [´mweru] Nágano Nagasáki . Suprafa a: 6 714 km2. alimentară. Centru industrial (maşini-unelte. Lungime: 978 km. încăl ăminte. Centru industrial (şantiere navale. electrotehnică. Institu ii de învă ămînt superior. a materialelor de construc ii. Popula ia: 602 mii loc. de pielărie şi sticlărie. Denumirea antică: Maris (Marisia) . Industrie metalurgică. ape minerale. Industrie extractivă (aur. Pescuit. Turism. Hidrocentrală. Prelucrarea lemnului. Universită i. port la lacul Victoria . Insule ( Kilwa ). lac în Africa Centrală. 535 mii loc. Aeroport. fructe. Climă temperatcontinentală. produse alimentare) şi comercial. în bazinul superior al rîului Mureş . între Republica Congo şi Zambia. materiale de construc ii. mobilă. Prelucrarea lemnului. Teatre. fabrici de frigidere. Centrul catolicismului japonez. 360 mii loc. Izvorăşte din masivul muntos Hăşmaşu Mare (Carpa ii Orientali). constructoare de nave. Port în golful Kola (marea Barents). păduri. Resurse naturale: gaze naturale. Ungaria. oraş în Japonia (Honshû). În perioada 1982–1988 se numea Brejnev . instrumente muzicale. Mlaştini (în S). Culturi agricole: porumb. Fondat în 1916. camioane. situat pe partea stîngă a rîului Kama . Aeroport. utilaje de pescuit. diamante). la 160 km N-V de Tokio . Universitate. porcine. ovăz. Pescuit. oraş în Federa ia Rusă. produc ie de confec ii. Artizanat. legume. Se cresc animale (bovine. ovine. 445 mii loc. oraş în Federa ia Rusă (Republica Tătară). Reconstruit în deceniile următoare.: 26 m. caprine). Universitate. chimizarea petrolului. Múreº rîu în Europa Centrală (România.Múreº jude în partea central-nordică a României. în peninsula Kola . Centru adm. Oraşul a fost distrus aproape în întregime de o bombă atomică lansată de avia ia SUA la 9 august 1945. Relief de coline. Iriga ii. Teatru. Apicultură. instrumente muzicale. Rafinării de petrol. Industrie grea (automobile. alimentară. produse alimentare. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. grîu. Turkmenistan). textilă. de maşini şi aparataj electronic. Suprafa a: 4 920 km2.: Tîrgu-Mureş . de prelucrare a lemnului. Izvorăşte din mun ii Paropamiz şi se pierde în deşertul Karakum . orz. în V insulei Kyûshû . Serbia şi Muntenegru). port la Marea Chinei de Est. alimentară. afluent pe stînga al Tisei . situat în mun ii Mitumba . 225 mii loc.

oraş în V Kenyei. la 1 675 m alt. Teatre. zinc. Nagóya Nahiceván Nahódka Nairóbi Nakúru Nálcik Namangán . Centru adm. Centru comercial. viticultură. tutunului şi cafelei. Capitală din 1964. oraş situat pe platoul Athi. ciment. bumbacului. Temple. situat la 1 860 m alt. 1.5 mii loc. Asamblare de automobile. bumbac. textile. Agricultură (cereale.4 mil. Turism. plumb. oraş în Japonia (Honshû). bovine). republică în Azerbaidjan. 2. textilă. XVIII). materiale de construc ii. produse alimentare. alimentară. Universitate. oraş în Uzbekistan. Industrie chimică (îngrăşăminte). Industria lemnului. petroliere şi forestiere. Sta ie de cale ferată. Mausoleu (sec. capitala Kenyei. port la Oceanul Pacific (golful Ise ). sulf. loc. tutun.5 mii loc. biciclete. mobilă. República Autonómă ~.: Stepanakert . textile. Principal centru industrial (metalurgie. 243 mii loc. electrotehnică. A fost creată în 1923 (80% armeni). oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient). Turism.5 mii km2. molibden. Expl. capitala Republicii Kabardino-Bal-kare. Fondat în 1817. produse chimice şi alimentare). Universitate. produse chimice. Culturi agricole: cereale. Fondat în 1899. materiale de construc ie. Prelucrarea metalelor. Popula ia: 194. construc ii de maşini. Aeroport. maşini unelte. şantiere navale. repara ii navale. Aeroport interna ional. automobile. mobilă. la 120 km N-E de Kyôto . produse alimentare.Nagórnîi Karabáh regiune autonomă în Azerbaidjan. manufactură. bumbac. Suprafa a: 4. vi ă de vie. ceramică.5 mil. Creşterea animalelor. electrotehnică. Creşterea animalelor (ovine. Universitate. Construc ii mecanice. Institut politehnic. oraş în Federa ia Rusă. bumbacului. material feroviar. loc. pielei. situat în N depresiunii Fergana . port la Marea Japoniei (golful Nahodka ). XV. avioane. 363 mii loc. 166 mii loc.4 mii km 2. Pescuit. 125 mii loc. lemnului. forestiere. sticlărie. mătăsii. Muzee. Fondat în sec. XVII). produse alimentare). castel (sec. la grani a cu Turcia. Catedrală. textile. prelucrarea lemnului. încăl ăminte. Muzeu. textile. a materialelor de construc ii. Popula ia 306. Conflictul armat din 1992–1993 între Armenia şi Azerbaidjan s-a încheiat prin declararea autonomiei acestei enclave armene. tutun. pomicultură). confec ii. Zăcăminte: sare. textile şi alimentare. Capitala: Nahicevan . produse alimentare). Expl. prelucrarea lemnului. Parc na ional. Suprafa a: 5. Centru industrial (metalurgie. Mare centru industrial (metalurgie.

alimentară. prelucrarea peştelui. mărfu [ná´si] oraş în N-E Fran ei (Lorena). Fondat în 472 î. Port fluvio-ma-ritim. Pescuit intens. Se extrag zinc. loc. Centru industrial (metalurgie. fructe. Se cultivă mei. Pescuit. fluvio-maritim. germaniu (50% din rezervele mondiale). aur. centrul adm. Alt. 22 mii loc. aparataj electrotehnic). construc ii de maşini-unelte. de mobilă. de deşertul Kalahari în E şi de deşertul Namib în V. argint. Limba oficială: engleza (limbi vorbite: bantu şi afrikaans). XV). blănuri de caracul. Monumente. Observator astronomic. Reşedin a ducilor de Lorena din sec. oraş în Dacia romană. Importă echipamente industriale şi de transport.75 mil. XVIII). produse alimentare. Vegeta ie: păduri pe teritorii restrînse. al provinciei Jiangsu. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Mănăstiri. peşte. constructoare de maşini. Muzee. produse petroliere şi chimice. Exportă materii prime industriale. porumb. situat pe rîul Peciora . diamante. de produse alimentare. de produse chimice. cu precipita ii mai bogate în regiunile înalte. XVI). cupru. Muzeu. de prelucrare a petrolului. locomotive. Industrie metalurgică. Expl. centrul adm. mobilă. port pe canalul Marna–Rin . 2. alimentară. Suprafa a: 825 mii km2. feroviar. constructoare de maşini (autocamioane. oraş în S Italiei. cu ieşire la Oceanul Atlantic. Monumente istorice şi de arhitec-tură. ora în V Fran ei (Bretagne). Universitate (1224). constructoare de maşini (nave. catedrală (sec. străbătute de rîuri sezoniere şi dominate de mun i izola i în partea centrală.Hr. Capitala: Windhoek. XVII–XVIII). Muzee. biserici. oraş în E Chinei. al Districtului Na ional Nene k. Muzee. de confec ii. a cimentului. lactate). situat la 383 km S-V de Paris şi la 54 km de ărmul Oceanului Atlantic. loc.15 mil. şantiere navale. Biserică (sec. Universitate. Împreună cu Africa de Sud administrează un teritoriu de 1 124 km 2 în zona Walvis Bay . Universitate. chimică. Botswana şi Africa de Sud. legume. XVI). Popula ia: 1. Fondat în anul 600 î. Industrie metalurgică. centrul adm. port la golful Napoli . În agricultură predomină creşterea vitelor (ovine. castele. Relief format de platouri tectonice. electrotehnică. situat pe teritoriul mun. al regiunii Campania . sorg. predominant semiaridă. Aeroport. Zăpezi. produse chimice şi alimentare). uraniu (locul 5 pe glob). Reşedin ă a procuratorului Daciei. 254 mii loc. între Angola. XIII. Nod de comunica ii. aparate electrotehnice. doc. poligrafică. Lungime: 1000 km. aerian). bovine). plante erbacee de savană şi de stepă. stat în S-V Africii. tractoare. Nancy Nanjíng (Nankíng) Nanshán Nántes Napóca Nápoli Narián-Mar . Palatul ducal (sec. plumb. max. loc. în 947. 103 mii loc. Meşteşugărit. maşini de transport. forestiere. castel (sec.Namíbia República ~. palate. aparataj electrotehnic). alimentare etc. încăl ăminte.: 6 346 m. bazilici. Rafinării de petrol. automobile. metalurgia neferoaselor. de ciment. Este organizat în 13 regiuni. ghe ari. alimentare (carne. Climă tropicală. Turism intens. Cluj-Napo-ca de azi (România). prelucrarea petrolului. 1. Catedrală (sec. Industrie siderurgică. Universitate. diamante. clădiri (sec. Aeroport. Lă ime: 250–400 km. [nan´¿an] [n¾¾t] sistem muntos în centrul Asiei (China).6 mil. Nod de comunica ii (rutier. produse textile. Hr. oraş în Federa ia Rusă. chimică (îngrăşăminte). textile. Fabrici de cherestea. XV). At.

Popula ia: 12 mii loc. Industria laminatelor. Nazarét . în partea de N a peninsulei Hindustan . Industrie alimentară (zahăr. lînei. constructoare de avioane. bananieri. comer . mijloace de transport. Izvorăşte din mun ii Tian-Shan şi se varsă în Sîrdaria . ananaşi. Pescuit. 85 mii loc. Se cultivă legume. oraş în N-E Estoniei. Importă produse alimentare. Suprafa a: 21. 56 mii loc. Regat autonom în sec. 60 m) înconjurat de înăl imi. locuit de basci. Centru muzical (festivaluri anuale din 1979). Navarra spaniolă e comunitate autonomă din 1512. cel mai înalt vîrf din mun ii Ural (în N masivului). Hidrocentrale. Aeroport. stat insular în vestul Oceanului Pacific. Monumente istorice şi arhitectonice. Iriga ii. max. a sticlăriei şi materialelor de construc ie. Şantiere navale. 512 mii loc. port la Oceanul Atlantic. de produse alimentare (în special. combustibili. apă potabilă. rom. servicii în turism. Forturi din sec. Sta iune balneară. la 12 km de vărsarea acestuia în Golful Finic . port pe fluviul Narva . turistic şi cultural. oraş în partea de N a Norvegiei. Capitala: Yeren . XVII–XVIII. Men ionat în Vechiul şi Noul Testament. al statului Tennessee. Institu ii financiare şi turistice. Căi rutiere: 28 km. Climă ecuatorială umedă. Planta ii de palmieri. de pielărie şi încăl ăminte. conserve). Navara franceză a fost încorporată în Regatul francez în 1607. situat pe rîul Cumberland . Industrie textilă şi alimentară. situată în N-E insulei New Providence . Navigabil pe cursul inferior. Şi-a proclamat independen a la 31 ianuarie 1968. Fondat în 1779. Este considerat fluviu sacru. Lungime: 1 289 km.3 km2. pescuit. Export de minereu de fier (din Suedia) şi de lemn (din Finlanda). Limbi oficiale: engleza. Fondat în 1223.: 1 895 m. Aeroport. chimică. de mobilă. avînd în interior o depresiune restrînsă (Buaada ). 175 mii loc. Centru comercial. Narmáda Naródnaia Nárva Nárvik Náshville Nássau [´næssoo] Náuru Navárra regiune istorică în N-E Spaniei şi S-V Fran ei. dar şi a francilor. Căi ferate: 5 km. de produse alimentare. poligrafică. Drenează depresiunea Fergana . nuci de cocos. Iriga ii. Economie bazată pe extrac ia şi prelucrarea fosfa ilor naturali. Izvorăşte din mun ii Maikala şi se varsă în Marea Arabiei (golful Khambhât ). maşini şi utilaje pentru industria forestieră. capitala statului Bahamas. Sta iune balneară. 50 mii loc. Planta ii de măslini şi mandarini. IX. Universită i. A opus rezisten ă în fa a expansiunii musulmane. centrul adm. Alt. Exportă fosfa i. Fabrici de prelucrare a bumbacului. textilă. bovine). Este divizat în 14 districte. Vegeta ie în special de cocotieri şi pandanus. nauruana.Narîn rîu în Asia Mijlocie (Kîrgîzstan. República ~. [´næ¿vil] oraş în SUA. Hidrocentrale. port la Marea Norvegiei. oraş în N Israelului (Galileea). Se practică creşterea vitelor (porcine. Oraş din 1729. conserve de peşte). materiale de construc ii. Relief format de un platou (alt. inului. fluviu în India. la N-E de Papua-Noua Guinee. Lungime: 807 km. Prelucrarea lemnului. Uzbekistan). a materialelor de construc ii. Biserica Buna-Vestire (1730).

covoare. Universitate. Lungime: 938 km. Neamþ Nebitdág Nebráska [n¬´bræsk¬] oraş în Turkmenistan. cherestea. Canalizat. Fondat în 1900.: mun. Industrie constructoare de ma-şini-unelte. afluent pe stînga al Odrei . strîmtoare între insula Hokkaidô (Japonia) şi insulele Kurile (Federa ia Rusă). Siret şi Moldova . afluent pe dreapta al Rinului . Secu. situat pe Someşul Mare . 90 mii loc. tricotaje. bovine).: Narian-Mar . Catedrală catolică. 12 mii loc. a. Néckar Negóiul Neisse Néman [´najse] [´njem¬n] Nemúro Nenéþk . Lungime: 370 km. 21 mii loc. gaze naturale). port la confluen a rîului Chari cu Logone . Minsk şi se varsă în golful Kursk (Marea Baltică). Industrie uşoară (mobilă. Vînătoare. muntele Ceahlău . district autonom în Federa ia Rusă.Nazrán Nãsãúd N’Djaména [nd¦a´mina] oraş în Federa ia Rusă. Leagă marea Ohotsk de Oceanul Pacific. jude în România. Par ial navigabil. constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. 595 mii loc. gresie. mobilă. sfeclă de zahăr. produse alimentare). Este legat prin canale de Nipru. orz. loc.: 2 535 m. secară. de gaze naturale. biblioteci. Muzeu. Creşterea animalelor (reni. textile. At. rîu în Belarus şi Lituania. legume). Centru adm. ca sat în 1264. Apicultură. Muzeu na ional. Industrie extractivă (petrol. moschee. încăl ăminte. cămine culturale. porumb. argile. Culturi agricole: grîu. în bazinele rîurilor Bistri a. porcine). Prelucrarea bumbacului şi a orezului. capitala Republicii Ciad. gaze naturale.4 km 2. Văratec . Rezerva ii naturale: Codrii de Aramă. de tricotaje şi produse alimentare.75 mil. podiş în trepte de la V spre E. vîrf în Mun ii Făgăraşului (România). Metalurgie. Relief: zone montane subcarpatice. Popula ia: 586 mii loc. Navigabil pe cursul inferior. Expl. Muzeu. Alt. materiale de construc ii. Bistri a. produse alimentare. rîu în S-V Germaniei. Filatură de bumbac. Agapia. ovine). doc. Lungime: 256 km. sfeclă de zahăr. Creşterea animalelor (bovine. stat în partea central-nordică a SUA. construc ii de piese şi utilaje pentru transporturile feroviare şi rutiere. mănăstirile Neam . Suprafa a: 5 895 km2. capitala Inguşetiei. Pescuit. Popula ia: 1. Suprafa a: 177 mii km2. Zăcăminte: săruri de potasiu. Cetatea Neam ului . în partea central-nordică a Moldovei. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. oraş în România (jud. Climă temperat-continentală. licee. Navigabil. Suprafa a: 200. pomi fructiferi. esături. Izvorăşte din apropierea or. Hidrocentrală. Vistula şi Pripet. Centru adm. Pădurea de Argint . în partea de N a bazinului Peciora . pentru industria forestieră. produc ie de celuloză şi hîrtie. plante furajere. Popula ia: 54 mii loc. Şcoli generale şi profesionale. produse alimentare. Bistri a-Năsăud). vi ă de vie. rîu la grani a dintre Polonia şi Germania. izvoare cu ape minerale. Este al doilea munte ca altitudine din Carpa ii Româneşti. Hidrocentrale.: Lincoln . cartofi. Casa memorială "Ion Creangă" (Humuleşti) ş. ciment. repara ii şi prelucrarea metalelor. Sihăstria. Centru adm. covoare. Piatra-Neam . confec ii. Hidrocentrală. mase plastice. Aeroport. porcine. Agricultură (cereale. Industrie extractivă (petrol). Izvorăşte din mun ii Jizera (Cehia). Obiective turistice: Cheile Bicazului . Izvorăşte din mun ii Pădurea Neagră .

wolfram. Industrie siderurgică. legume). grîu.4 mii km 2. de prelucrare a lemnului.: Carson City . orz. aur. max. 150 mii loc. lac în N-V Sco iei. zinc. Edificii (sec. Castel (sec. loc. Pescuit. cuprinzînd în nord lan urile mun ilor Himalaia . cu 14 zone administrative. oraş în V Germaniei. mecanică de precizie (ceasornice). Izvorăşte din lacul Ladoga şi se varsă în Golful Finic al Mării Baltice la V de Sankt-Petersburg. plumb. cărbune. lac tectonic în Europa Centrală. Rezerva ie naturală (pentru păsări migratoare). alimentară. plante furajere. Fabrici de hîrtie. caprine). A fost construit în 1873–1895. XVI–XVIII). Agricultură bazată pe terenuri irigate şi pe creşterea animalelor. Statut de oraş din 1214. iută. Lungime: 36 km. Aparataj electronic. inclusiv cel mai înalt pisc de pe glob – Chomolungma (Everest ) (8848 m). Lungime: 37 km. situat pe limba de pămînt Kurşski a Mării Baltice. parte din vasta Cîmpie a Gangului . situat pe partea stîngă a fluviului Rin . oraş în V Elve iei. XVIII).. Turism. cu numeroase vîrfuri ce depăşesc 7000–8000 m alt. Lac de acumulare. trestie de zahăr. oraş în V Lituaniei. Turism. Se cultivă orez. Lungime: 74 km. alimentară. cartofi. Capitala: Kâthmându . Centru adm. Biserică (sec. 467 mii loc. centrul adm. ovine). XIII. loc. Este practic Néretva Néringa Ness Neuchâtél [nœ¿a´tel] rîu în Bosnia-Her ego-vina şi Croa ia.Nepál Regátul ~. 32 mii loc. sulf). situat între China şi India. iar la cele mai coborîte – de păduri şi păşuni alpine. Izvorăşte din Alpii Dinarici şi se varsă în Marea Adriatică. în depresiunea Glen More . situat pe ărmul nordic al lacului omonim. Neusiedler [´nouziidl¬r] Neuss [nois] Nevá Neváda [n¬´væd¬] Newcástle [njuu´kaasl] . mercur). Ad. argint. Relief predominant muntos. alimentară. textilă.75 mil. Industrie extractivă (aur. Universitate. Universitate. Turism intens.: 4 m. Include 5 regiuni. 1. fluviu în N-V păr ii europene a Federa iei Ruse. Hidrocentrală. Biserică (sec. de ciment. chimică.: 230 m. ceai. Dom în stil baroc (sec. Limba oficială: nepaleza. Suprafa a: 320–356 km 2. chimică. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de extrac ie şi prelucrare a minereurilor (fier. mangan. textilă. XII. metalurgică (pentru neferoase). Legat prin canale cu Marea Albă şi cu fluviul Volga. de textile. Suprafa a: 147 mii km 2. oraş în S-E Australiei. Muzeu de artă. Industrie constructoare de maşini agricole. al cantonului cu acelaşi nume. XII–XVI). la frontiera Austriei cu Ungaria. Ruinele unor fortifica ii. subecuatorială în depresiunea centrală şi tropicală musonică în S. Se cresc animale (bovine.9 mil. Sticlărie. cupru. tutun. La mari altitudini mun ii sunt acoperi i cu zăpezi şi ghe ari. chimică. alimentare. Suprafa a: 286. Lungime: 218 km. port la Oceanul Pacific. Popula ia. Pescuit. de cherestea. cupru.4 km2. Climă temperată şi rece în N. Sta iune balneară. Fondat în sec. stat în V SUA. care coboară spre sud în trepte montane şi colinare pînă în cîmpia aluvionară Terai . Păstorit transhumant (ovine. Se cresc şi bovine (bivoli). Agricultură (cereale. XV). XII. max. XIII). Ad. produse alimentare. stat în partea central-sudică a Asiei. Suprafa a: 56. Popula ia: 25. Fondat în 1801. grafit. constructoare de nave şi de automobile. secară. porumb.

Construc ii aeronautice navale. Turism. Catedrală. zinc). legume. prelucrarea petrolului.: 2399 m). Climă ecuatorială. porumb. aparate electrotehnice. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. poligrafie. Culturi agricole: porumb.6 km2. Popula ia: 128 mii loc. produse de sticlărie. textile. Aeroport. utilaje. Hidrocentrale. Industrie constructoare de maşini. produse chimice. chimică. Universitate (1701).8 mil. Aeroporturi. Muzee. secară. Observator astronomic. aparate electrotehnice). Lungime: 56 km. alimentare. plumb. Oraş fondat în 1931. Sediul ONU. produc ie de textile. motoare. Întreprinderi ale industriei textile. Creşterea animalelor (bovine. în componen a statului Papua-Noua Guinee. oraş în N-E SUA (Connecticut). Edificii monumentale: catedrală. loc. Fabrică de ceasuri. pomi fructiferi. argint. textile. navale. Centru adm. Turism dezvoltat. Agricultură (grîu. cupru. Monumente. palate. Universită i. produse chimice. situat pe dreapta rîului Yamuna . Industrie extractivă (petrol. stat în S-V SUA. Industrie extractivă (minereu de fier. biserici. 477 mii loc. de pielărie. Relief muntos (alt. New Haven [njuu´heiv¬n] New Ireland [njuu´aj¬l¬nd] (Noua Irlandã) [njuu´d3¬rzi] New Jérsey New México [njuu´meksikou] New Orleáns [njuu´oorli¬nz] New York [njuu' jork] Niagára [naj´ægr¬] rîu în E Americii de Nord. Popula ia: 1. alimentare. aur. precum şi pe insulele Long Island şi Staten Island . Suprafa a: 9. Aeroport. produse alimentare (zahăr). Popula ia: 8. Uneşte lacurile Erie şi Ontario . 7.2 mil. Mare centru industrial: construc ii aeronautice. chimi-co-farmaceutică. stat în N-E SUA.5 mil. alimentară. Universitate. de hîrtie. port la Oceanul Atlantic. 302 mii loc. în conurba ia Delhi . alimentare etc. zinc). prelucrarea lemnului şi a petrolului. de pielărie. insulă vulcanică în arhipelagul Bismarck (Melanezia). gaze naturale. bumbac. oraş în S-E SUA (Louisiana). textilă.New Délhi [njuu´deli] capitala federală a Indiei. moschee. Universită i. mobilă. constructoare de maşini (automobile. Popula ia: 66 mii loc. aparate electrotehnice. port pe fluviul Niger . Construc ii aeronautice şi de motoare navale. Muzeu na ional. Suprafa a: 315 mii km 2. metalurgică. Fondat în 1626. loc.: Trenton . Aeroport. Palat preziden ial. chimică. Muzeu.: Santa Fe . alimentară. porcine).2 mii km 2. 425 mii loc. oraş în N-E SUA (pe teritoriul statelor New York şi New Jersey). Pe cursul mijlociu se află cele două cascade: americană (51 m înăl ime şi 300 m lă ime) şi canadiană (49 m înăl ime şi 800 m lă ime). la frontiera dintre SUA şi Canada. Suprafa a: 21. Centru adm. hîrtie. capitala statului Niger. creşterea animalelor). Fondat în 1718. Materiale de construc ii. Pescuit. Teatru. loc. metalurgie. Niaméy [nja´me] . max. de automobile.

Importă materii prime industriale. vite. carne. sare). banane. cămile. carne. cupru. piei. Pescuit. Suprafa a: 1. staniu. Căi ferate: 300 km. 2 000 m). Pescuit în lacul Ciad . stat în Africa Occidentală. Hidrocentrale. caldă şi umedă. de stepă şi de savană. sorg. cocotieri. zahăr. Se cultivă arahide. cu vulcani activi.). Ahzar ). 182 mii loc. Suprafa a: 148 mii km2. de încăl ăminte. Faună bogată: crocodili. ciment. a. textile. alimentare. bovine) şi pe industria de prelucrare a produselor agricole (ulei de arahide. lemn şi materiale lemnoase. manioc. Benin. Libia. Limba oficială: spaniola. sare). Culturi agricole destinate exportului (cafea. Ciad. iguane. Nigeria. textile ş. Capitala: Managua . Monumente. caprine. par ial valorificate (uraniu – locul 5–6 pe glob. Capitala Niamey . trestie de zahăr. km2. Katchall ş. Căi rutiere: 17 mii k Ínsulele ~. în N insulei Cipru . pe agricultură.Nicarágua República ~. produse petroliere. oraş în N Bulgariei. plumb.7 mil. Ruinele unor fortifica ii. orez). fabrici de ciment. arhipelag indian în S golfului Bengal . în V şi S-V. păsări ş. bunuri de larg consum. Resurse naturale reduse (aur. susan. Vestigii arheologice. max. învecinat cu Algeria. loc. mei. Importă echipament te . între insulele Andaman şi Sumatera . în special pe creşterea animalelor (ovine. Popula ia: 14. loc. în care se află marile lacuri Nicaragua şi Managua . iaguari. Centru comercial şi cultural. Honduras şi Costa Rica. stat în America Centrală. sorg. maşini şi utilaje. carne. Popula ia: 10. Oraş roman fondat de Traian (102). cherestea. Exportă uraniu. bumbac. República ~. Este divizat în 7 departamente şi o comunitate urbană. trestie de zahăr. pielei şi tutunului. a. Suprafa a: 1. bata i. Relief marcat de trei zone naturale: un podiş dominat de culmi muntoase (alt. hîrtie. bumbac. Relief vulcanic. o cîmpie joasă litorală în E. Este format din 19 insule (Great Nicobar. întreprinderi alimentare. urmat în S-V de o vastă cîmpie (alt. cu masive muntoase în zona centrală şi nordică a ării (alt. a. cacao. Vegeta ie: păduri întinse. o depresiune tectonică. Exportă vite. de covoare. în N şi în partea centrală. peşte. Bogate resurse de subsol. Turism. veşnic verzi. argint.6 mii km2. Camorta. pume. Industrie de prelucrare a produc iei agricole. Prelucrarea lemnului. Limba oficială: franceza. max. Climă tropicală de deşert. Popula ia: 5 mil. produse de carne. Nicobár Nícopole Nicosía Níger capitala statului Cipru. manioc. wolfram. fabrici de ciment. Creşterea animalelor pentru carne (bovine. Climă tropicală umedă. Climă tropicală.). minereuri de fier. arahide. Burkina Faso şi Mali. piei. Produce textile. fosfa i. bumbac) şi consumului intern (porumb. situat între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor.27 mil. 2 107 m). Este divizat în 15 departamente şi 2 regiuni autonome. Aeroport. Culturi agricole: orez. fasole. Economie bazată pe exportul de uraniu. Vegeta ie de deşert. învecinat cu El Salvador. aur. porcine). Relieful reprezintă un vast podiş semideşertic.6 mii loc. Muzeu. 17 mii loc. 200–500 m) drenată de fluviul Niger şi de alte rîuri intermitente ( Tarna. fibre de bumbac. situat pe dreapta Dunării.

Fondat în 1221. loc. încăl ăminte. Niger. rîu în Etiopia şi Sudan. Ciad şi Camerun. Zăcăminte: huilă. confec ii. constructoare de maşini (macarale electrice).Nigéria República Federálă a Nigériei . Relief format de o zonă montană în partea centrală a ării (alt. termocentrale. automobile. de prelucrare a lemnului. Níjni Nóvgorod Níjni Taghíl Nikkô Nikoláev Níkopol Nil Nílul Alb Nílul Albástru . aur. Universită i. materiale de construc ii. nuci de cocos. argint. cupru. În anii 1932–1990 se numea Gorki . produc ie de mobilă. Economie bazată pe industrie (grea. textile. de încăl ăminte. Muzeu. Industrie extractivă (minereu de mangan). trestie de zah oraş în Federa ia Rusă. Limba oficială: engleza. mei. lacuri de acumulare. forestieră. mase plastice. Biserici (sec. minereu de fier. XIV–XVI). de la confluen a cu Rîul Gazelelor pînă la confluen a lui cu Nilul Albastru . Prelucrarea metalelor şi a lemnului. Nilul Alb şi Nil . Victoria Nil. 514 mii loc. Statut de oraş din 1917.9 mil. Muzee. loc. Lungime: 1368 km. taro. esături. Baraje. XVII). Mănăstire budistă (sec. 158 mii loc. metalurgie. Hidrocentrală. situat la confluen a rîului Oka cu Volga . de peste 2 000 m). la N-V de Tokio. Vegeta ie variată: tropicală. alimentară. pielărie. de staniu. Gorki“.5 mil. Par ial navigabil (pe por iuni). petrol. port în limanul Bugul de Sud la Marea Neagră. alimentară. Pelerinaj. chimică. Muzeul “M. în S mun ilor Ural . mase plastice. Albert Nil. Capitala: Abuja . Expl. Cursul superior poartă denumirea Abay . de ciment. avioane. sorg. textilă. Agricultură pentru export: cauciuc natural. denumirea Nilului pe cursul lui mijlociu (Sudan). Sta iune climaterică. bumbac. Teatre. textilă. aur. Include un teritoriu federal şi 36 de state federale. oraş în S-E Ucrainei. Aeroport. Parc na ional. Mausolee. arahide. Pentru uz intern se cultivă porumb. Industrie metalurgică. afluent pe dreapta al Nilului (la Khartoum). de savană şi de stepă. VIII). oraş în Federa ia Rusă. manioc. XIII). constructoare de maşini. Navigabil pe 500 km. Fondat în 1788. extractivă) şi pe agricultură. port pe ărmul lacului de acumulare Kahovka de pe fluviul Nipru . cacao. textilă. 410 mii loc. orez. Teatre. Construc ii de maşini (nave fluviale. zinc. minereu de fier. Iriga ii. fluviu în E şi N-E Africii. În cursul său poartă mai multe denumiri: Kagera . Rafinării de petrol. de o vastă cîmpie pe cursul inferior al fluviului Niger în S şi de cîmpii litorale în S şi S-V. Lungime: 957 km. 1. Izvorăşte din lacul Tana (Etiopia). Siderurgie. Suprafa a: 924 mii km2. produse alimentare. oraş în S Ucrainei. 24 mii loc. între Benin. maşini agricole). Port fluvial. produse alimentare. mănăstire (sec. situat la ărmul Golfului Guineii. Fondat în 1721. material feroviar. Nod de comunica ii. cărbune. prelucrarea petrolului şi a lemnului. Popula ia: 130. Fondat în 1630. în N. Pînă în 1782 s-a numit Nikitino . oraş în Japonia (Honshû). Climă ecuatorială cu bogate precipita ii în S şi subecuatorială musonică. Kremlin (sec. columbit (de ine unul din primele locuri în lume). 1 800 m) şi de lan uri muntoase în S-E (alt. cel mai lung din lume – 6 671 km. cu precipita ii mai reduse. electrotehnică. metalurgică (laminate). alimentară. wolfram. stat în V Africii Centrale. plumb. Turism. Bahr el-Jabal. Industrie constructoare de maşini şi utilaje (pompe). uşoară. produse alimentare.

cupru. Lomni a. 346 mii loc. Bistri a. flori. Lungime: 2 200 km (ca lungime al treilea în Europa. combustibili. între Noua Caledonie şi Noua Zeelandă . banane. cel mai nordic punct al continentului Europa. citrice. doc. cobalt. de prelucrare a metalelor. Rîbni a. Afluen i pr. Slobozia ş. opera ii bancare. Muzee. Centru viticol. Tiraspol. pescuit. cocotieri. Sisteme de iriga ie. electronică. oraş în Republica Moldova. Turism. Centru adm. Vegeta ie: păduri şi planta ii de palmieri. 160 mii loc. Importă maşini şi utilaje industriale. Cuciurgan . [ni´uuee] teritoriu insular în Oceanul Pacific. 16 mii loc. Nísa Nisporéni Nístru Niúe Nórdkynn Nórfolk [´nuurt´gyn] [´noof¬k] cap pe ărmul de N al Peninsulei Scandinavia. Creşterea animalelor. Coordonate: 71°08´01" lat. E. Industrie extractivă (nichel. care coboară spre litoral pînă la 27 m alt. Observator astronomic. Universitate. textile. Ichel. după Volga şi Dunăre).: Strîi. N şi 27°45´ long. Moghiliov-Podolski. Teatre. Catedrală (sec. Criuleni. Culturi: bananieri. autovehicule. Pe Nistru sunt situate oraşele Hotin. Centru adm. Botna.: Kingston . situat între insulele Tonga şi Cook . Ínsulele ~. Dubăsari. Suprafa a: 263 km2. citrice. Alderney şi Sark ) şi altele mai mici. Biblioteci. Conductă de gaze naturale. cărbuni). situat pe rîul Nîrnova . la 655 km de Samoa. 168 mii loc.: Alofi . Belarus şi Ucraina.5 mii loc. pomicol. Arhangheli Mihail şi Gavriil (1817. Suprafa a: 36 km2. Norílsk Normánde . cosmetică (parfumuri). Camenca. manioc. Aeroport. Svicea. la 70 km N-V de Chişinău. Lungime: 1352 km. format de patru insule mai mari ( Jersey. Autonomie internă administrată de Marea Britanie. Rezina. insulă vulcanică în Oceanul Pacific. Administrat de Noua Zeelandă. Popula ia: 2. Răut. apicultură. în 1618. Iagorlîc. Produse de export: miere. Denumirea latină: Nicaia. nuci de cocos. Cereale. taro. Pescuit. 1901). Suprafa a: 195 km2. Sta iuni balneare. Izvorăşte din podişul Valdai şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. Agricultură. Construc ii de maşini.Nípru fluviu în Federa ia Rusă. alimentară. At. produse alimentare. legume. XVII). Rîbni a. Beloci. port la Marea Mediterană. arhipelag în S Mării Mînecii. Izvorăşte din N Carpa ilor şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. XVII). Climă tropicală oceanică. Sta iune balneoclimaterică. cauciuc sintetic. a. a materialelor de construc ii. Muzeu. Centru adm. Legat prin canale cu Dvina de Vest. Neman şi Bugul de Vest. Cafea.: Saint Helier . Camenca. Guernsey. Popula ia: 3 mii loc. Administrată de Australia (din 1914). produse alimentare. Grigoriopol. în apropiere de vărsarea fluviului Enisei în marea Kara . Hidrocentrale. în Norvegia. oraş în S-E Fran ei. la aproximativ 1 500 km N-E de Sydney (Australia). Biserica Sf. Industrie alimentară. metalurgică. Soroca. Navigabil pe 1 677 km. Bîc. Relieful reprezintă un platou cu înăl imi de pînă la 70 m. Par ial navigabil. fluviu în Ucraina şi Republica Moldova. biserică (sec. Tighina (Bender). Otaci. reşedin ă a raionului Nisporeni. Ocni a. Pescuit. bata i. oraş în Federa ia Rusă.

cărbune. Suprafa a: 324. Zăcăminte: petrol. trestie de zahăr. capitala Mauritaniei. Căi rutiere: 5 762 km. Suprafa a: 1. fabrici de produse chimice şi alimentare.: Nouméa . km2. iar în E se află statul Papua-Noua Guinee. ovine. manioc. Femunden. taro. Climă temperată oceanică influen ată de apele calde ale Curentului Norvegiei . Partea occidentală apar ine Indoneziei. uzine de desalinizare a apei de mare. Pescuit. max. Federa ia Rusă. 736 mii loc. Hornindalsvatnet (cel mai adînc din Europa – 514 m).: 3 970 m. Norvégia Regátul Norvégiei . XV). doc. Climă ecuatorială (în N) şi subecuatorială (în S). Este a doua insulă din lume ca suprafa ă. formînd aici ărmuri abrupte şi crestate de fiorduri. situat pe rîul Trent . separată de aceasta prin strîmtoarea Torres . alimentară. Teatru. mun i vechi. Este divizat în 19 districte. Mont Panié ). scăzînd în înăl ime spre N-E şi coborînd brusc spre V. porumb). Fondat în sec. de crom. situat la 8 km de ărmul Oceanului Atlantic. Feroe. 19 mii km2. cobalt. de mobilă şi încăl ăminte. cocotieri. mare insulă în V Oceanului Pacific. Mun ii sunt acoperi i la mari înăl imi de ghe ari şi zăpezi persistente. loc. mangan. vf. Norvégiei Nóttingham [´notih¬m] Nóua Caledónie Nóua Guinée (Irián) Nouakchótt . Păduri ecuatoriale şi savane. cupru. Centru adm. arbori de cafea. sorg. Teritoriul ării este străbătut de Alpii Scandinavici . Limba oficială: norvegiana. Centru comercial (pia ă agricolă). orez. oraş în Marea Britanie (Anglia).Culmi muntoase (alt. Oraş pr. Industrie constructoare de maşini de transport şi utilaje.: Rouen . puternic accidentate de văi adînci. XII (la 1155). XIV). Industrie extractivă (minereu de fier). Oceanul Arctic (marea Barents şi Marea Norvegiei). în mare parte eroda i.2 mii loc. bananieri. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. 5 030 m). Pe litoral cîmpiile ocupă suprafe e foarte restrînse. ară cu economie puternic dezvoltată. situate la N-E de Australia ( Melanezia ). Numeroase lacuri: Mjosa. mare în bazinul Oceanului Arctic. Administrat de Fran a. după Groenlanda – 884. Castel (sec. at. metalurgică.3 mil. Relief muntos (alt. Universitate. Culturi agricole (grîu. nichel. Culturi agricole: bumbac.2 mii km2. Fondat în 1903. loc. în S-V. minereu de fier. între Peninsula Scandinavia şi insulele Shetland. dominate de culmi muntoase. Finlanda şi Suedia. Este străbătută de Curentul Norvegiei .Normándia provincie istorică în N-V Fran ei. Galdhopinggen) . Creşterea animalelor. pe servicii în transporturi şi comer . porcine).54 mil.4 mil. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. Muzeu de artă. vlc. cu piscuri înalte (alt. şantiere navale. stat în Europa de Nord. cîmpie mlăştinoasă în S. 299. 1 628 m. Climă tropicală umedă. argint. max. Capitala: Oslo .8 mii km2. chimico-farmaceu-tică. la N de Australia. în sec. textilă. parcuri na ionale. aur. 201 mii loc. Azi este constituită din două regiuni: Base-Normandie şi Haute-Normandie . pomi fructiferi. caprine. constituit din insula omonimă şi un grup de insule mai mici. 2 469 m. teritoriu insular în S-V Oceanului Pacific. max. Dispune de boga Márea ~. Vegeta ie forestieră şi de savană. Popula ia: 4. cu aspect de platouri în zona centrală. Expl. situat în vestul Peninsulei Scandinavia. Ad. bazată pe industrie diversificată. Aeroport. max. 4. porumb. IX. Islanda şi Jan Mayen . Vegeta ie: păduri de conifere (la altitudini mai joase). [nwak´¿ot] oraş în N-V Africii. cabaline. cupru. între Oceanul Atlantic (Marea Nordului). biserică (sec. segment al curentului Gulf Stream .

maşini agricole. cratere. gheizere. chimică. textilă. port pe Dunăre.: Monterrey . Fondat în 1893 (Gusevka ). centrul adm. Suprafa a: 64. porumb). Divizat în 16 districte. Suprafa a: 270. chimică. cu mul i vulcani activi şi stinşi (alt. ciment. Fondat în 1838. maşini agricole. At.93 mil. por elanuri. orz. produse alimentare. argint. max. Şantiere navale. Se cultivă cereale (grîu. Şantiere navale. cartofi. Suprafa a: 44 mii km 2. încăl ăminte. cultural şi ştiin ific. Egipt). specii de stepă (Insula Sudică). porcine. Centru adm. Nóvaia Zemleá Nóvi Sad Novokuznéþk Novorossíisk Novosibírsk Núbia Nuévo León . şantiere navale. Popula ia: 3. citrice. minereu de fier. Insula Sudică are relief predominant muntos (muntele Cook . Industrie extractivă (cărbune). 180 mii loc. al reg. păduri mixte (Insula Nordică) şi de fag (Insula Sudică). a materialelor de construc ii. Teatre. 3 764 m). În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Pescuit. Relief muntos. citrice. Muzeu. Insula Nordică. Aeroport. Centru industrial.9 mii km 2. Universitate. S-a mai numit Kuzne k-Sibirsk (în 1622–1931) şi Stalinsk-Kuzne k (în 1932–1961). Păduri. Muzee. porumb). 203 mii loc. Climă temperat-oceanică. 2989 m. situat pe insulele South Island (Insula Sudică) şi North Island (Insula Nordică) şi pe alte cîteva insule mai mici. aur. Vegeta ie: păşuni şi fîne e. Zone protejate de stat. Se extrage petrol. metalelor şi lemnului. 1. Lă ime: 80–160 km.5 mii km2. oraş în Federa ia Rusă. mobilă. oraş în Federa ia Rusă.Nóua Scóþie peninsulă în S-E Canadei. produse farmaceutice şi alimentare. port la Marea Neagră. Ruapehu ) şi numeroase lacuri. despăr ită de cea sudică prin strîmtoarea Cook. reprezintă un podiş mai pu in înalt. Climă arctică. creşterea animalelor. deşert în N-E Africii (Sudan. gaze naturale.65 mil. tex arhipelag în Oceanul Arctic. pomi fructiferi. completat în E de cîmpia litorală Canterbury . Economie de tip agro-industrial. lignit. Muzee. vlc. Industrie forestieră. loc.44 mil. Lungime: 605 km. alimentară. Suprafa a: 82. Fondat în 1618. construc ii de maşini (avioane. de pielărie şi încăl ăminte. loc.2 mii km2. Regiune istorică cunoscută cu denumirea ara Kuş . metalurgică (aluminiu). Vojvodina . Muzee. alimentară. Academie marină. oraş în N Serbia şi Muntenegru. În anii 1903–1925 s-a numit Novonikolaevsk . chimică. în 1526. Ghe ari. între marea Kara şi marea Barents . Limba oficială: engleza (uzuală – maori). Agricultură irigată în valea Nilului. constructoare de maşini (utilaj minier). loc. Creşterea animalelor. Agricultură: cereale (grîu. medie 200 m). Industrie în dezvoltare: constructoare de maşini (asamblări de automobile. Universitate. doc. prelucrarea petrolului. oraş în Federa ia Rusă. Nóua Zeelándã stat în Oceania (sistem insular din S-V Oceanului Pacific). port pe fluviul Obi . unelte agricole). forestieră. pielărie. 350–1000 m). hidroenergetică. Relief de podiş (alt. separat de continentul Europei prin strîmtoarea Kara . Vegeta ie de tundră. alt. [nu´eevo le´on] stat în N-E Mexicului. Industrie metalurgică (cositor). max. Relief colinar (alt. textile. aparate electrotehnice). constructoare de maşini (maşini agricole. plante furajere. 600 mii loc. Popula ia: 3. utilaj minier). Capitala: Wellington . Teatre. maşini-unelte. ovine – locul 4 pe glob). material rulant.

chimico-farmaceutică. Relief muntos (alt. argint. Pescuit. XIV). Hidrocentrală (la Novosibirsk). alimentară. Navigabil. OẠOaxáca [wa´haka] Óberhausen [´oob¬rhauzen] Óbi Óbninsk .: Honolulu . Este legat de oraşul San Francisco printr-un pod lung de 13 km. oraş în S Germaniei (Bavaria). forestieră. Suprafa a: 29. Universitate. Tanzania şi Mozambic. max. Teatre. Lungime: 3 680 km (de la confluen a celor două rîuri. Planta ii de ananaşi. 493 mii loc.4 mii km2. Nukús Nürnberg [´njúrnberk] Nyása [´njæs¬] Oáhu Oakland [´oukl¬nd] oraş în V SUA (California). Suprafa a: 95. şi se varsă în marea Kara (Oceanul Arctic). textilă. aur. insulă vulcanică în Oceanul Pacific.: 80 km. Monumente. XVIII. max. Aeroport. Muzeu. prelucrarea petrolului. Suprafa a: 1. Turism. maşini-unelte. Muzee.6 mii km2. Şantiere navale. At. Fortărea ă (sec. Industrie extractivă (antimoniu. Institu ii de învă ămînt superior. lac tectonic în S-E Africii. vf. 250 mii loc. chimică. Pescuit. Monumente istorice şi arhitectonice. Palat regal (sec. între Malawi.6 mii km2. oraş în Uzbekistan. Mún ii Oáşului . capitala Republicii Karakalpakstan. de jucării. loc. Popula ia: 837 mii loc. fiind format prin unirea rîurilor Biia şi Katun . Minereuri neferoase. Sta ie de cale ferată. XIX). motoare navale. oraş în Federa ia Rusă. port pe ărmul estic al golfului San Francisco (Oceanul Pacific). cu capitala Oaxaca . banane). trestie de zahăr. e situată Depresiunea Oaş . Zonă etnografică cunoscută cu denumirea ara Oaşului . Ad. situat pe rîul Protva . Industrie constructoare de maşini.: 704 m. stat în Mexic. Fabrică de creioane. sticlărie. Izvorăşte din mun ii Altai.05 mil. max. printr-un estuar denumit golful Obi . confec ii şi produse alimentare. Utilaje şi aparataj industrial. în sec. Institu ii de cercetări ştiin ifice în domeniul energiei atomice. culme muntoasă joasă (alt. Universitate. aparataj electro-tehnic). alimentară. în bazinul carbonifer Ruhr . Lungime: 580 km. Între Mun ii Oaşului şi mun ii Gutîi . 869 m. oraş situat în insula Tongatapu . Popula ia: 3. fluviu în Federa ia Rusă. Industrie constructoare de maşini (autocamioane. situat pe rîul Pegnitz . Lă ime max. Turism. textilă. Oraş pr. pe valea Turului . 108 mii loc. 373 mii loc. 1233 m). Izvoare cu ape minerale. în Siberia de Vest . Muzee. situată pe dreapta fluviului Amudaria . alimentară. 187 mii loc. oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). Vîrful Obîrşiei ). Aeroport. în componen a arhipelagului Hawaii . sare). la 472 m alt. Cercetări ştiin ifice. Fabrici de mobilă. Siderurgie. Centrală atomoelectrică. vanilie. Centru comercial (pentru copră. Navigabil. 36 mii loc. 5 570 km de la izvorul afluentului său principal Irtîş ). Artizanat. între rîul Talna şi afluentul său Lechin a .Nuku’alofa [nukua´lofa] capitala statului Tonga. produse chimice şi alimentare. Pescuit. construc ii de maşini. Turism. Port pe canalul RinHerne . doc. Vestigii ale vechii culturi aztece.

textilă. Izvorăşte din Cehia (Moravia). loc. se varsă în Marea Baltică. Lungime: 912 km. Centru pomicol. 1. Muzee. coloran i). Centru industrial. reşedin ă a raionului Ocni a. At. Teatre. situat pe rîul Milcov . Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior şi de cercetări ştiin ifice. Industrii (utilaj tehnologic. Pe aici trecea hotarul dintre Moldova şi ara Românească. XIII). Vrancea). Ch. Industrie alimentară. Renumit centru viticol. XV). Polinezia (în centru şi în E). englezul Cook şi francezul La Pérouse. strunguri. biserica Mănăstirea (sec. mase plastice. 171 mii loc. XVII–XVIII au efectuat cercetări serioase olandezul Tasman. Muzee. Biserici (romanică din sec. Monumente. de unde rom. coraligen sau vulcanic. servind ca bază navală turcească împotriva Rusiei. bambus. Relief în general muntos. Gheorghe (sec. Ódense Óder (Ódra) Odésa Odobéºti oraş în România (jud. km2. şi Noua Zeelandă (în S-V). Suprafa a insulelor: 1. Cuprinde subdiviziunile Melanezia (în V). Din 1791 cetatea şi regiunea din împrejurimea sa revine Rusiei. Fondat în 1794 (pe locul vechii aşezări turco-tă-tare Hagibei ). 12 mii loc. electrotehnică. Vozia . Oceánia Ocníþa oraş în Republica Moldova. materiale de construc ii. 8. Biserica Sf. totalitatea insulelor din partea centrală şi S-V a Oceanului Pacific (pe o suprafa ă de apă de cca 70 mil. Andersen“. Rafinării petroliere. la 232 km N-V de Chişinău.3 mil. În sec. [´odz¬ns¬] oraş în Danemarca. Sta iune balneoclimaterică. Climă caldă şi umedă. bananieri. Micronezia (în NV). a cauciucului. km2). Faună săracă. utilaj frigoriferic). rutier). Monumente istorice şi de cult religios: Cetatea Crăciuna în ruine (sec. Stamati. port la limanul Niprului. străbate partea de S-V a Poloniei şi apoi. situat pe ărmul Mării Negre. a. Şantiere navale. constructoare de maşini (maşini grele. alimentară. Navigabil.5 mii loc. Monumentul scriitorului C.Oceákov oraş în S Ucrainei. savane (în V Oceaniei). Edificii în stil neoclasic. Primul european care a pătruns în Oceania a fost Magellan. în 1288. Este legat prin canale cu Elba şi Vistula . XII şi gotică din sec. Aeroport. At. XVIII). Şantiere navale. în insula Fionia . chimică (îngrăşăminte. la 10 km N-V de Focşani. Industrie siderurgică. poligrafică. textilă. Casa memorială “H. la 69 km de sta ia de cale ferată Nikolaev . XIX). Muzeu. Aici s-a aflat Episcopatul Milcovei (distrus de tătari în 1241). 20 mii loc. fluviu în Europa Centrală. alimentară ş. cultural şi turistic. Monumente din sec. în 1521 a descoperit Insulele Mariane . fabrici de produse alimentare). Universitate. loc. XII–XIV. Vegeta ie: păduri tropicale (palmieri. doc. doc. Operă. Industrie siderurgică.11 mil. A existat ca cetate ( Kara-Kermen . . oraş în S Ucrainei. Port. ferigi arborescente). beci domnesc din epoca lui Ştefan cel Mare. denumită şi Ozu . Popula ia: cca 11 mil. Nod de comunica ii (feroviar. în 1897. după confluen a cu rîul Neisse . apoi Aci-Kale ).

Oraş pr. mare în bazinul Oceanului Pacific. 265 mii loc. Creşterea animalelor (bovine).: Columbus . Industrie siderurgică. alimentară. a. Suprafa a: 1. alimentare.: 3 521 m. Pescuit.: Naha . cea mai mare insulă din arhipelagul japonez Ryukyu . situată între Oceanul Pacific şi Marea Chinei de Est. Creşterea animalelor (bovine. Relief: cîmpii.6 mil. afluent pe dreapta al fluviului Volga . În Marea Ohtotsk se varsă fluviul Amur .1 km2. între ărmul N-E al Asiei. Navigabil. Relief de cîmpie şi dealuri. Resurse naturale: petrol. Comunică cu Marea Japoniei prin strîmtorile Tătară şi La Pérouse . Sta iune climaterică. situată la 875 m alt. Expl. grîu. Popula ia: 11. bata i. Pe ărmul de N-E al lacului este situat oraşul Ohrid (Macedonia).Ohio [u´hajou] stat în N-E SUA. Industrie constructoare de maşini (avioane.24 mil. Centru adm. de cărbune. Relief de podiş (în E) şi de cîmpie (în rest). bumbac. constructoare de maşini (automobile. Port pr. Lungime: 1 480 km. max. porcine). Agricultură (porumb.: Magadan . 596 mii loc. loc. la grani a dintre Albania şi Macedonia. legume. Culturi: orez. medie: 850 m.). petrol. loc. minereu de fier. Suprafa a: 350 km2. rîu în partea europeană a Rusiei. a hîrtiei. Mai este denumit şi Curentul Kurilelor . trestie de zahăr. trecătoare în Carpa ii orientali. Turism. între rîul Ohio şi lacul Erie. gaze naturale. Parc na ional (sec. cărbune. Cereale. sare. între culmile sudice ale mun ilor Nemira şi cele N-V ale Mun ilor Vrancei . Aeroport. loc. Óhrid Oia-ªívo Oitúz Oká Ókayama [´okajama] Ókinava Oklahóma . aparataj electrotehnic ş. minereu de zinc şi de plumb. utilaj petrolier). oraş în N Japoniei (Honshû).34 mil. de-a lungul coastelor estice ale insulelor Kurile şi Hokkaido . max. avioane. rezerva ii naturale. Ad. Fabrici textile. esături). Popula ia: 1. Climă subtropicală musonică. Ad.: Oklahoma City .3 mii km2. Popula ia: 3. chimică. culmi muntoase. km2. chimică. cu direc ia de la N spre S. Centru adm. Hokkaido şi Sahalin . Din lac izvorăşte Drinul Negru . alimentară. Parcuri. [Ohrída] lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică. Suprafa a: 181 mii km2. de prelucrare a petrolului. Ohótsk Márea ~. Universitate. Suprafa a: 116. curent marin rece în Oceanul Pacific. Centru de artizanat (ceramică. Ad.2 mil. insulele Kurile. XVIII).: 285 m. fructe). peninsula Kamceatka . citrice. Pescuit de corali şi perle. podişuri. Suprafa a: 1. [oukl¬´houm¬] stat în partea central-sudică a SUA. Face trecerea dintre Moldova (depresiunea Tazlău–Caşin) şi Transilvania (depresiunea Braşov). Izvorăşte din Podişul Central Rusesc.

Vestigii arheologice: stadion (sec. Pescuit. [ou´limpi¬] oraş în N-V SUA. oraş antic în Grecia. [´olomouts] oraş în Cehia (Moravia de Nord). Capitala: Amsterdam . Aeroport. Export de animale. în bazinul rîului Olt . Economie în plină ascensiune. Rafinării de petrol. IV î. În mitologia greacă era considerat lăcaşul zeilor. XIII). Aici. poligrafică. Venit considerabil asigurat de creşterea animalelor (vite cornute mari. biciclete).1 mil. Vegeta ie: păduri de stejar şi de fag (9% din teritoriu). cultural şi comercial. Rezerva ii naturale. Faună: bîtlanul purpuriu. centrul adm. pînă la 50 m). XIV). Climă temperat-oceanică. de produse chimice şi alimentare. 619 mii loc. era condusă de un ban (sec. alimentară. produse alimentare.: Slatina . în cinstea lui Zeus Olimpianul. afluent pe stînga al Dunării. străbătute de canale de desecare. Suprafa a: 41. porcine). port la Oceanul Pacific. Parcuri. statui. Exportă produse industriale (mijloace de masiv muntos în Grecia. grîu. Alt. popular – Aluta . lopătarul. max. construc ii de maşini (utilaje tehnologice). obiecte din bronz. Aeroport. jude în România. Suprafa a: 5. plante floricole. alimentară. tutun. situat în depresiunea Tesalia . al statului Washington. bazată pe o industrie puternic dezvoltată şi pe o agricultură specializată. constructoare de maşini agricole.). Metalurgia neferoaselor. Creşterea animalelor (bovine. Pomicultură. Monumente. Construc ii de maşini (avioane. siderurgie. Teritoriu intens colonizat de romani. max. Muzee.5 mii km2. porcine. cormoranul. Predomină industria metalurgică. situat pe fluviul Missouri . Popula ia: 520 mii loc. în partea de N-E a Peloponesului (Elida). Este organizat în 12 pro-vincii. a fost semnat un acord între Prusia şi Austria. Relief: dealuri (în N) şi cîmpie (în S). În antichitate – Alutus . Lungime: 615 km. păsări). pe alocuri sub nivelul mării (–6 şi –7 m). 106 mii loc. Luxemburg şi Belgia. Sta iuni balneoclimaterice. între Germania. turbării. Produc ie de cereale. Centru adm. Aici se desfăşurau. Climă temperat-continentală. Turism. electrotehnică. petrochimică. Viticultură. Zone cu umiditate excesivă. orz. sfeclă de zahăr. Pescuit intens.: 2 918 m. Nod feroviar.Olánda stat în Europa de Vest. prin care Prusia a renun at la politica hegemonică în Germania. Hr. Relief în cea mai mare parte de cîmpie joasă (alt. Vestigii arheologice. Industria aluminiului şi a lemnului. la 29 noiembrie 1850. 321 m). Olímp Olímpia Ólomouc Olt Olt Olténia Olýmpia Ómaha [´oum¬h¬] . 39 mii loc. produse chimice şi alimentare.53 mii km2. loc. petrolieră. constructoare de maşini (nave. cnezate (sec. Se extrag gaze naturale (locul 4 pe glob). Turism. Jocurile Olimpice. rîu în România. fabrici textile. situat la ărmul Mării Nordului. şi de podiş în S ării (alt. basoreliefuri. Reşedin ă regală şi a guvernului se află la Haga . Centru industrial. provincie istorică în România. Se cultivă cartofi. Olt şi Carpa ii Meridionali. materiale de construc ii. textilă. Popula ia: 16. Integrată în ara Românească. Limba oficială: olandeza. rom. Monumente. Dispune de cea mai performantă agricultură din lume. din patru în patru ani. autovehicule. Izvorăşte din Carpa ii Orientali. Universitate. legume. inscrip ii. avioane. Aici au apărut primele forma iuni politice statale româneşti: voievodate. ovine. oraş în SUA (Nebraska). maşini-unelte). Sta iuni balneoclimaterice. Universitate. Turism dezvoltat. situată între Dunăre.

de pielărie şi încăl ăminte. Vegeta ie săracă deşertică. de blănărie şi confec ii de blănuri. situat pe rîul Irtîş . Pelerinaj (la mormîntul lui Mahdi). alimentară. la confluen a cu Nilul Albastru . Muzee. Hamilton (Canada). Aeroport. Căi rutiere: 26 349 km. bovine. Popula ia: 2. animale. Admis în O oraş în Sudan. trestie de zahăr.: citrice. de deşerturi nisipoase în S-E şi N-V. Teatre. Comunică prin canale cu lacurile Erie şi Huron . centrul adm.Omán Sultanátul ~. Suprafa a: 18 965 km 2. Monumente de arhitectură. legume. Exportă petrol şi produse petroliere. Port. Rochester. Face parte din conurba ia Khartoum . încăl ăminte. Export de minereuri. tutun. Creşterea animalelor (ovine. Hidrocentrală. metale şi aliaje. Pe malurile lacului sunt situate oraşele: Toronto. aparataj electrotehnic ş. loc. Culturi pr. situat pe Crişul Repede . Praguri. fabrici de produse alimentare. de masive muntoase în N şi S-V (alt. 3 353 m). lînă. alimentară. Iriga ii. textile şi alimentare. Aeroport. al jud.: 115 m. fructe. lac în Federa ia Rusă. carne. argint. Fortărea ă (sec. vite. Lungime: 2 250 km. Capitala: Mascat . bumbac. textilă. la ărmul Mării Arabiei şi al golfului Oman . chimică. 224 mii loc. produse din cauciuc sintetic. cămile). Turism. palmieri. Institu ii de învă ămînt superior şi de cercetări. cereale. Se mai extrage cupru. Pia ă agricolă. max. chimică. Muzeu. mei. Şantiere navale. max. Construc ii de maşini (maşini agricole. oraş în N-V Algeriei. al doilea oraş al ării ca mărime şi importan ă economică. lac în America de Nord. stat în Asia. fabrici de produse chimice. Industrie constructoare de maşini (utilaje tehnologice). Omdurmán Ómsk Onéga Ontário Orádea Orán Oránge . Suprafa a: 312 mii km2. Universitate. Faună săracă. Nu este navigabil. mango. 664 mii loc. Nod feroviar. cu lacul Ladoga. port la Marea Mediterană. Izvorăşte din Mun ii Scorpiei şi se varsă în Oceanul Atlantic.75 mil. [´oorand…] fluviu în S Africii. Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. textilă. caprine. Navigabil. Este legat prin canale şi afluen i cu Marea Albă. Oswego (SUA). sorg. situat în S-E peninsulei Arabia . În oaze cresc curmali. Pescuit.61 mii km 2. de prelucrare a lemnului. Centru industrial şi cultural. Monumente de arhitectură. Aeroport. Este organizat în 7 districte şi o provincie. municipiu în N-V României. succedate de cîmpii nisipoase de litoral în E şi S. Formează grani a dintre Namibia şi Republica Africa de Sud. prelucrarea petrolului. textile şi alimentare. grîu. Ad. Muzee. a. Limba oficială: araba. produse alimentare. între Canada şi SUA. situat pe malul stîng al Nilului Alb . Pielărie. Suprafa a: 9. 527 mii loc. Importă mijloace de transport. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. oraş în Federa ia Rusă (Siberia). legume. banane. între Yemen. Ad max. Bihor . Industrie constructoare de maşini şi utilaje tehnologice. Universitate. 1. Fondat în 903. Turism. după Alger. maşini şi aparate electrotehnice.16 mil.: 237 m. mărfuri de larg consum.). loc. Climă tropicală aridă. cu rîurile Hudson şi Ottawa . Economie bazată pe exploatarea petrolului şi a gazelor naturale. aur. Teatre. Prelucrarea metalelor. textile. Relief format de podişuri în partea centrală a ării. vinuri. XVIII).

fortificat cu două valuri de pămînt şi şan uri. Monumente. pe rîul Răut. loc. cel mai înalt vîrf din Mexic. Oriól Orizába . mercur. pielărie şi încăl ăminte. la ărmul Oceanului Pacific. Pînă la mijlocul sec. alimentară. Popula ia: 3. Aici pe locul numit Peştera . Hunedoara). Industrie alimentară.: Salem . Turism. Biserică fortificată (sec. la 35 km S-E de actualul oraş. obiecte de uz casnic. XVI. situat pe valea rîului Grădişte . au fost descoperite situri din cele mai vechi epoci ale istoriei omenirii (paleolitic. de blănărie. Distrus de tătari în sec. Pescuit. textile. situat pe dreapta Răutului. în fa a insulei Trinidad . siderurgie. Catedrala Sf. Licee. Muzee. a lemnului. tipografie unde s-a tipărit Palia de la Orăştie (1582). [oris´aba] vulcan activ în S-E Podişului Mexican. în 1437. legume. 547 mii loc. În prezent pe teritoriul vechiului Orhei se efectuează cercetări ştiin ifice şi lucrări de restaurare. tripolie. pe teritoriul Orheiului Vechi . Născătoare de Dumnezeu (1903). între localită ile Trebujeni şi Butuceni. epoca de bronz). Institu ii de învă ămînt superior. Centru adm.: 5748 m. doc. ctitorie a domnului Vasile Lupu. Zăcăminte: aur. O elării. chimică (vopsele. metalurgică (aluminiu). încăl ăminte. 1880) şi Sf.3 mil. 25 mii loc. în 1224. În comuna Butuceni. Creşterea animalelor (bovine. stat în N-V SUA. Industrie a lemnului. funda iile a două biserici ortodoxe. Par ial navigabil. At. Bisericile Sf. Muzeu. coloran i). pe teritoriul căruia s-au găsit fundamentele unei cetă i de piatră şi două mari construc ii (caravansaraiuri). Mare centru industrial. pomi fructiferi. 320 mii loc. de gaze naturale. Şi-a strămutat locul de aşezare după ce vechea localitate a fost arsă şi ruinată de turci şi tătari. arme şi podoabe.Orãºtíe Óregon [´œrig¬n] municipiu în România (jud. pe baza materialelor arheologice descoperite. oraş în Federa ia Rusă. un oraş medieval moldovenesc (sec. Cetatea Orăştiei (sec. Monumentul lui Vasile Lupu (în curtea Catedralei). sfeclă de zahăr. Orenbúrg Orhéi Orhéiul Vechi rezerva ie arheologică în Republica Moldova (jud. XIV–XV). a fost creat un muzeu. argint. sticlărie. de calcare. oraş în Federa ia Rusă.2 mii km 2. 38 mii loc. Ierarh Nicolae (1793. Lungime: 2 750 km. Suprafa a: 254. Construc ii de maşiniunelte. Muzeu. În anii 1938–1957 s-a numit Cikalov . Expl. cupru. XV–XVI. At. pe fluviul Ural . Orhei). alimentară. Dumitru (1632). XIV). Alt. Izvorăşte din Podişul Guyanelor şi se varsă în Oceanul Atlantic. Păduri extinse. Şcoli. Expl. produse alimentare. colegii. la 48 km N de Chişinău. XV–XIX) şi de jude (din 1835). vestigii ale culturii materiale getice. situat pe rîul Oka . XIV–XVI). A fost centru de inut (sec. doc. Industria energiei electrice. Fondat ca cetate în 1566. celulozei şi hîrtiei. ovine). oraş în Republica Moldova. XVI se afla situat pe Răut. unelte agricole. produse alimentare. monede emise în sec. XIV). Ultima erup ie a avut loc în 1941. construc ii de maşini. Orinóco fluviu în America de Sud. un oraş din perioada Hoardei de Aur (sec. Se cultivă grîu. textile.

Regiúnea Autonómă ~. Industrie dezvoltată: construc ii de maşini (nave. Palatul regal (sec. materiale de construc ii. utilaj energetic. al naviga iei. fabrici de produse chimice. Monumente de arhitectură: biserică (sec. Centru industrial şi comercial. situată în S-E ării. situat pe malul drept al rîului Drava . Teatre. Mehedin i).: 71 m. fabrici de produse alimentare. la S de Paris. Academie. oraş în Japonia.Órkney Insulele Orkney . produse alimentare. Muzee (de artă. Monumente valoroase: catedrală (sec. Climă temperat-oceanică. pe Loara. strîmtoare între peninsula Arabia şi ărmul sudic al Iranului. Ad. regiune în Republica Georgia (Gruzia). Muzee. Teatre. etnografic). XIV–XV). (6 mil. Sta iuni balneoclimaterice. Popula ia: 655 mii loc. XIX). Academie de ştiin e. Port. construc ii de maşini (utilaje tehnologice). siderurgie. Industrie uşoară. Uneşte golful Oman cu Golful Persic . Cuprinde cca 90 de insule. fabrici de produse alimentare. Rezerva ie naturală. cunoscut cu numele Naniwa . la N de Sco ia. Sta iune de cercetări geografice. Cetate medievală. textile. Climă temperat-continentală. min. XII). miniere (neferoase) şi forestiere. Expl. porumb). . Creşterea animalelor (ovine). A existat ca aşezare daco-romană Dierna . 16 mii loc. Suprafa a: 800 mii km 2. Import de materii prime. Oraş vechi. Construc ii de maşini. Aeroport. biserici (sec. Muzee. legume. Nod de comunica ii.7 mil. în conurba ie). Aeroport. aparataj electrotehnic). capitala Norvegiei. Universitate. Muzee. uzine mecanice. Relief muntos. fabrici textile şi alimentare. XIII–XVIII). Universitate. XV–XVI). la vărsarea rîului Lo în fiordul Oslo . República ~. loc. Export de maşini.: 56 km. Popula ia: 99. Universitate. Monumente. construc ii de maşini (navale. orz. 2. Construc ii şi repara ii navale. XV). produse chimice. port la Oceanul Pacific (golful Osaka ). Lă ime min. prelucrarea lemnului. 166 mii loc. Nod feroviar. de transport). confec ii. produse textile şi alimentare. textile.: hinvali . prelucrarea metalelor. Industrie diversificată: metalurgia neferoaselor. 695 mii loc. Universitate. case memoriale. Pomicultură. Capitala: Vladikavkaz . Creşterea animalelor. situat în S insulei Honshû . Viticultură. oraş în România (jud. castel (sec. Lungime: 150 km. alimentare. Orléans Ormúz (Hormúz) órºova Ósaka Osétia de Nord Osétia de Sud Ósijek ['osijek] Óslo [´uslu] oraş în Croa ia. republică în S-V Federa iei Ruse.6 mii loc. sfeclă de zahăr. Denumirea istorică Alania . electrotehnică. Pescuit. Sporturi de iarnă. situat pe malul lacului de acumulare Por ile de Fier I . Suprafa a: 975 km2. Teatre. esătorie de bumbac. Turism. Vestigii romane. fortărea ă (sec. arhipelag britanic în Oceanul Atlantic. Centru adm. Mare centru economic şi cultural. fabrici de confec ii şi de produse alimentare. 108 mii loc. Climă temperat-continentală. Monumente arhitectonice în stil baroc. casa Janna d’Arc. Culturi agricole: cereale (grîu.9 mii km 2. Suprafa a: 3. Construc ii de maşini agricole. Port la Dunăre. Relief muntos. loc. Popula ia: 20 mii loc. textile şi alimentare. Strîmtoarea ~. [orle´¾] oraş în partea centrală a Fran ei.

Antarctida la S. alimentară. Centrul unei regiuni carbonifere şi siderurgice. 333 mii loc. chimică. metalurgică. medie: 4282 m. cocsochimică. a materialelor de construc ii.Osténde Óstrava Otránto Óttawa oraş în Belgia (Flandra de Vest). textilă. Aeroport. poligrafică. Sta iune balneoclimaterică. care uneşte Marea Adriatică cu Marea Ionică. Óttawa Ouagadougou [waga´dugu] Oubángui [ub´¾gi] Oviédo Óxford Pacífic Pad (Po) . situat la N-V de Londra. Navigabil. cu Oceanul Atlantic prin strîmtoarea Drake. Ad.: 567 m.: 11 034 m. Universitate (sec. Meşteşugărit. pe fluviul Tamisa . Suprafa a: 165. XV–XVIII). Metalurgie. oraş în N Spaniei (Asturia). Port pescăresc la Marea Nordului. Lă ime: 75 km. Universitate. celulozei şi a hîrtiei. fabrici de hîrtie. Lungime: 652 km. Nod de comunica ii. poligrafie. Biblioteci. Izvorăşte din apropierea lacului Albert . XIV–XV). iar cu Oceanul Indian prin mările Arhipelagului Malaez şi zona oceanică de la S de Tasmania. situat pe Oder (Odra). Teatre. 442 mii loc. afluent pe stînga al fluviului Sf. capitala federală a Canadei (Ontario). construc ii de maşini (autovehicule. Industrie extractivă (cărbune). Universitate (din 1608). separă Republica Democrată Congo de Republica Centrafricană şi apoi de Republica Populară Congo. Adesea provoacă mari inunda ii. Centru religios. Izvorăşte din Alpii vestici şi se varsă în Marea Adriatică printr-o deltă întinsă. Industrie mecanică. rîu în Canada. oraş în Cehia (Moravia de Nord). Muzee. oraş în Republica Burkina Faso. Iriga ii. Catedrală gotică (sec. Capitala statului din 1867. Centru industrial (construc ii şi repara ii navale. alimentară. situată pe rîul Ottava . Hidrocentrale. Aeroport. 203 mii loc. prelucrarea metalelor. Par ial navigabil. fluviu în N Italiei. strîmtoare între Italia şi Peninsula Balcanică. Turism. Navigabil par ial (650 km). Oraş din 1267. Ad. produse chimice şi alimentare) şi cultural. mănăstire (sec. Oceánul ~. Pescuit intens. constructoare de maşini. Comunică cu Oceanul Arctic prin strîmtoarea Bering. 315 mii loc. Industria lemnului. alimentare. delimitat de peninsulele Alaska şi Ciukotsk la N. Aeroport. Comunică printr-un canal cu lacul Ontario . XII). biserici (sec. alimentară. Industrie constructoare de maşini (automobile). Lungime: 1 160 km. la poalele Mun ilor Cantabrici . capitala ării. rîu în Africa Ecuatorială. km2. Muzee. Ad. textilă. Lungime: 1 120 km. XII). cel mai întins şi mai adînc ocean de pe glob. America la E şi Asia şi Australia la V. Fondat în 1800. 120 mii loc. textilă. Lungime: 105 km. min. XII–XVI). Colegii. Lauren iu . aparataj electrotehnic). afluent pe dreapta al fluviului Zair (Congo ). max. Este străbătut de puternici curen i oceanici. Turism. 69 mii loc. Muzee. alimentară. Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. Monumente istorice. la Montreal. Universită i. Importante căi de naviga ie. [´oksf¬d] oraş în Marea Britanie (Anglia).2 mil. textile. Institu ii financiare. Muzee.

curmali) şi pentru consum intern (grîu. energetică. 11 mii loc. situată pe malul drept al Nistrului. Ştefan-Vodă).94 mii km2. Climă tropicală uscată. bata i. XIII–XVI). textilă. cînepă. capelă (sec. Se extrage bauxită. oraş în insula Tutuila (arhipelagul Samoa din partea centrală a Oceanului Pacific). Vegeta ie: păduri. Creşterea extensivă a animalelor pentru carne şi lapte (porcine. de prelucrare a metalelor. Climă ecuatorială. Aeroport interna ional. ramifica iile mun ilor Himalaia şi Hindukush (în N şi N-V). Afgha-nistan şi India. Se cultivă manioc. 11 mii loc. Grădină botanică (cea mai veche din Europa. República ~. catedrală (sec. Se practică artizanatul. or Págo Págo Pakistán Palánca Paláu comună în Republica Moldova (rn. mango. cea mai populată însă fiind Coror (8 km2. Faună bogată în partea de nord. Muzee. stat în Asia de Sud. loc. Păduri tropicale. 225 mii loc. Admis în ONU la 15 decembrie 1994. păşuni. Industrie extractivă. fosfa i. Pescuit intens. iută. trestie de zahăr. dintre care cea mai mare este Babelthuap .). cu păduri montane în N. stat insular în Oceanul Pacific. Relief muntos (alt. Resurse bogate de petrol şi cărbuni.8 mil.Pádova oraş în N Italiei (Veneto). Monumente arhitectonice: biserică (sec. Căi rutiere: 64 km. la V de Vene ia. cromit. República Islámică ~. Suprafa a: 498 km2. nuci de cocos. combustibili. . între Iran. situat la ărmul Mării Arabiei. Suprafa a: 487 km 2. max. Industrie de prelucrare a produselor agricole. caprine). Centru comercial şi cultural. Relieful reprezintă zone fizicogeo-grafice şi naturale diverse: Cîmpia Indului (în E şi S-E). alimentară. Limbi oficiale: palauana. Aici a existat o străveche fortifica ie de pămînt. situat la nord de Australia. a hîrtiei. produse alimentare. Organizat în 4 provincii şi 2 unită i administrative federale. centrul adm. Paláu (Beláu) Paláuan insulă în S-V arhipelagului Filipine . Culturi de orez. Expl. energetică (hidrocentrala Tarbela. Cuprinde cca 300 insule vulcanice şi coraligene. legume. Universitate (din 1222). XV–XVI a fost reconstruită din piatră şi utlizată de localnici ca cetate. a lemnului. alimentară. Capitala: Islamabad. 1545). Popula ia: 20 mii loc. Economie bazată pe agricultură. arhipelag în V Oceanului Pacific. chimică. Turism. 2 084 m). XIII–XVI). Turism dezvoltat. Vegeta ie de stepă şi deşert. una dintre cele mai mari din lume). care în sec. Limba oficială: urdu. Podişul Belucistanului (în V şi S-V). arbori de pîine. Suprafa a: 803. nichel. mărfuri de larg consum. textilă. Popula ia: 147. chimică. de petrol. Se extrage bauxită. Suprafa a: 14 mii km2. Exportă materii prime agricole. XIV). al teritoriului Samoa Americană. Capitala: Coror . ovine. în apropiere de ărmul Mării Adriatice. sare. produse manufacturiere. bovine. Industrie constructoare de maşini şi utilaje agricole. Popula ia: 15 mii loc. textilă. Pe terenuri irigate (75% din suprafa a pămînturilor lucrate) se cultivă plante comerciale (bumbac. Culturi: cocotieri. de produc ie a cimentului. engleza. cupru. Importă echipamente industriale şi de transport. format de cca 100 de insule.

Climă continentală rece şi foarte aridă. XII. XV). IV–VIII). Ramuri economice: opera ii bancare. fructe. Administrată de SUA. Deşertul Sirie la E şi Marea Moartă la S. Alt. Hr. IV–III î. Căi ferate: 354 km. Căi rutiere: 10146 km. banane. cupru. Muzee. limitată de Marea Mediterană la V.: Iloilo . Capitala: Panamá City . Şantiere navale. Universitate. Exportă produse petroliere. de cîmpie joasă litorală. cafea. Monumente de valoare: biserici (sec. situat în insula Mallorca . cîmpie pe cursul mijlociu al Dunării. trestie de zahăr. Construit în anii 1904–1914. care leagă Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. slavi (sec. Monumente: biserică (sec.5 m. Kongur Tagh ).6 mil. palate (sec.5 mii km2. produse alimentare. situat pe coasta nordică a Siciliei . Liban la N. Turism. unguri (sec. cocotieri. Kunlun şi Altai (Tadjikistan. Lă ime: 91–300 m. arbori de cacao şi de cafea. I î. China. loc. port la Marea Tireniană. cuprinzînd şi numeroase insule din apropierea ărmurilor. porumb. Oraş pr. Marea Caraibilor. loc. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. Hr.: 7719 m (vf. este ocupată apoi de huni. Şantiere navale. Palestína Palma de Mallorca Palmýra Pamír Panamá Panamá Panáy Panónia . Cîmpía Panónică . – I d. Popula ia: 1. 732 mii loc. insulă coraligenă în partea centrală a Oceanului Pacific. max.: 12. catedrală (sec. XV–XVIII). Vegeta ie: păşuni alpine. max. legume. min. întreprinderi ale industriei uşoare. IX–X). Romanizată (sec. Relief muntos. crom. Serbiei şi Muntenegru şi României. zahăr. specii de plante de stepă şi de semideşert. situat pe istmul Panamá .). reprezentat în V de Cordilierii Veraguas (alt. În trecut – provincie romană. Rafinării de petrol. Muzee. mijloace de transport. XIV). Păduri tropicale. Encluze. Suprafa a: 76 mii km2. Zăcăminte: aur. crevete. Afghanistan). 1829 m). devenind în cele din urmă nucleul statului feudal maghiar. între mun ii Hindukush.6 km2. Se mai cultivă orez. 309 mii loc. comercial şi balneoclimateric.6 km. cacao. boboase. Importă produse industriale. Limba oficială: spaniola. servicii în transportul de tranzit prin canalul Panamá . trestie de zahăr. pescuit. XVII). combustibili. República ~. Climă subecuatorială umedă. Fără popula ie. Aeroport interna ional. Ghe ari. iar în S-E de Cordilierii Chioco (alt. Vegeta ie: păduri tropicale umede (peste 50% din teritoriu) şi de savană. Karakorum. port la Marea Mediterană. Centru industrial. a petrolului importat. palate (sec. canal pe teritoriul statului Panamá. Creşterea animalelor este slab dezvoltată. Popula ia: 2. construc ii de maşini. Lungime: 79. Hr. Naviga ie de canal (87 [pa´nai] insulă în V arhipelagului Filipine . mangan. Este divizat în 9 provincii şi 3 dis-tricte. Culturi: orez. Aeroport. 3478 m). tutun. stat în America Centrală. turism. Ad. podiş muntos în Asia Centrală. regiune istorică în Orientul Apropiat. Suprafa a: 2. Columbia şi Oceanul Pacific. avari. Universitate. pe teritoriul Ungariei. cînepă de Manila. la S-V de arhipelagul Hawaii .Palérmo oraş în Italia.91 mil. Suprafa a: 12. a lemnului. [´palma de ma´ljorka] oraş în Spania. Popula ie rară. agricultură. Prin hotărîrea ONU din 1947 s-a convenit să se creeze pe acest teritoriu două state: Israel şi Iordania. Cunoscută din milen. Planta ii mari de bananieri. locuită de triburile ilirice şi celtice. Relief muntos. XII–XIII). Centru turistic şi balneoclimateric. între Costa Rica.

de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole (zahăr Paraíba stat în N-E Braziliei. Suprafa a: 56.: Joâo Pessoa . autovehicule. km 2. de cauciuc. stat insular în Oceanul Pacific. al Polineziei Franceze. Par ial navigabil. argint. porcine. Pescuit. 4694 m). inclusiv pe două din arhipelagul Solomon (Buka . ovine. Căi rutiere: 19736 km. porumb. VI î. grîu.4 mil. Industrie extractivă (minereu de fier). aur. Importă maşini şi utilaje industriale. . forestieră. stat în America de Sud. partea de E constă dintr-o cîmpie joasă. mangan. caolin.37 mii km2. Popula ia: 5. copră. Azi Kerci . arbori de cauciuc. prelucrătoare de materii prime agricole. brăzdat de afluen ii fluviului Paraná . max. precum şi în insulele vulcanice ale Pacificului. tutun şi. Se cultivă trestie de zahăr. Suprafa a: 406. arahide. Pescuit de perle. Limba oficială: engleza. Bougainville ). Este divizat în 17 departamente şi un district al capitalei. Turism. afluent pe dreapta al fluviului Paraná . beril. Exportă cupru. caprine. Popula ia: 3.7 mil. Centru adm.3 mii loc. bumbac. cacao. energetică (două mari hidrocentrale. una dintre ele Itaipú fiind cea mai mare din lume. loc. Hr. tutun. în cuprinsul Cîmpiei Amazonului. copră. bumbac. cu pu ină vegeta ie.: Belém . ghips). cacao. întemeiată de milesieni în sec. mai cu seamă. Bază aeronavală. Se cultivă orez. tutun. Bogate resurse de subsol: cupru. bumbac şi soia (locul 1 în lume).75 mii km 2. manioc. Culturi: trestie de zahăr. Climă ecuatorială. Vînătoare. oraş în Federa ia Rusă. loc. Suprafa a: 462. Creşterea animalelor (bovine. energetică. 12 600 MW). Suprafa a: 1. bumbac. columbit. Creşterea animalelor. cărbune. max. Se cresc animale (bovine. Zăcăminte: minereuri de cupru. uraniu. Capitala: Port Moresby . manioc.7 mil. Capitala: Asunción . centrul adm. trestie de zahăr. 79 mii loc. wolfram. Izvorăşte din N Podişului Brazilian. produse de larg consum. Pápua-Nóua Guinée Pará Paraguáy Paraguáy stat în N Braziliei.8 mii km2. cu păduri ecuatoriale. Pădurile tropicale ocupă 51% din teritoriu. ovine). oraş situat în N insulei Tahiti . Centru adm. Admis în ONU la 10 octombrie 1975. Popula ia: 5. Relief muntos în cea mai mare parte a insulei principale (alt. petrol. sisal. la ărmul Oceanului Atlantic. alimentară. de cacao. În partea de S a insulei Noua Guinee se extind cîmpii mlăştinoase. exploatări forestiere şi comer . Este divizat în 20 de provincii şi un district al capitalei. situat în partea de E a insulei Noua Guinee şi pe mai multe insule vulcanice din apropiere. nichel. Brazilia şi Argentina. şi un podiş deluros (alt. orez. străbătută de fluviul Paraguay . 680 m). Popula ia: 5. Industrie extractivă (petrol. forestieră. cobalt. Limbi oficiale: spaniola. loc. trestie de zahăr. citrice. guarani. Lungime: 2500 km. cauciuc. ovine). ceai. República ~. cafea. Industrie extractivă.Panticapaíon Papeéte fostă colonie grecească pe ărmul nordic al Mării Negre. Planta ii de cocotieri. învecinat cu Bolivia. rîu în Brazilia şi Paraguay. Pescuit intens. Se cresc bovine. porumb. Port. Teritoriul ării cuprinde două regiuni geografice separate de fluviul Paraguay : partea de V reprezintă o cîmpie înaltă ( Chaco ). Climă tropicală cu precipita ii abundente în E şi mai uscată în V. crom. banane. orez. Vegeta ie: păduri pe aproximativ 2/3 din teritoriul ării. zinc.25 mil. trestie de zahăr. Export de cafea. Economia ării este bazată pe agricultură. arbori de cafea.

de bijuterii şi de articole de lux. zahăr.). trestie de zahăr.: 24–64 m. a cimentului şi sticlei. Ad. Monumente: catedrale (sec. tractoare. Industrie dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile. fabrici alimentare (zahăr.Paramáribo Paraná oraş în Republica Surinam. 152 mii loc. Popula ia: 8. masiv muntos în Carpa ii Meridionali (România). Parcuri şi grădini. Era considerat de vechii greci drept reşedin ă a Muzelor şi loc sacru al poe ilor. păduri de conifere şi fag. Suprafa a: 199.: Curitiba . loc. Se cultivă cereale (grîu. medicamente.18 mil.5 mii km2. rom etc. de parfumuri. al reg.32 mil. max. aparataj electronic. produse cosmetice etc. Creşterea animalelor (bovine. Biblioteci. Parnás Párry Pas de Calais [pa d¬ ka´le] . oraş în N-E Italiei. Universitate. Centru comercial (pentru bauxită. de servicii în transport şi turism. avioane. Naviga ie intensă. Aerodromuri. Lă ime min. coloran i. stepe. Paraná París capitala Fran ei. biserici gotice (sec. loc. arhipelag în Arctica canadiană. stat în S Braziliei. cafea. Suprafa a: 100 mii km2. pe partea stîngă a fluviului Paraná (cursul mijlociu). 2. diamante. comercial şi cultural al ării. care l-a descoperit în anul 1818. în conurba ie). palate (sec. A fost denumit după exploratorul polar englez William Parry (1790–1855). manioc. bumbac. Aşezare etruscă şi romană. în apropiere de confluen a cu Marna . forestiere. Île-deFrance . Localitatea a luat fiin ă în preajma unei cetă i celtice (parisi ) în antichitate. strîmtoare între Fran a şi Marea Britanie. uneşte Marea Mînecii cu Marea Nordului. mănăstire. max. Alt. Climă montană cu precipita ii abundente. Port. Muzee. poligrafică. soia. masiv muntos în S-E Greciei. XVI). Lungime: 4 700 km. Institu ii financiar-bancare. XII). Vegeta ie: păduri tropicale. Muzee. Universită i. alimentară. alimentară. (9. XV–XVI).: 29 km. Academii. lemn. porcine). de prelucrare a lemnului. Parîng Párma Mún ii Par´îngului . fluviu în America de Sud. afluent pe dreapta al Padului . de confec ii. Popula ie rară. chimică. argint. constructoare de maşini. Aeroport. Par ial navigabil. palate. maşini de precizie etc. port pe fluviul Sena . situat pe rîul Parma . Relief de podiş. fasole. străbate S Braziliei. textilă. Observator astronomic. Lungime: 185 km.: 2 457 m. 175 mii loc. Parîngul Mare sau Mîndra ). biserici (sec. 2519 m (vf. Alt. Climă arctică. capitala ării. orez. Păşuni alpine.75 mil.). Universitate. Expl. Prelucrarea lemnului. centrul adm. curge apoi pe teritoriul Argentinei şi se varsă în Oceanul Atlantic prin estuarul La Plata . Zăcăminte bogate în aur. rom). chimică (mase plastice.). Relief muntos şi deluros. XVI–XVII). loc. Monumente: catedrală romano-ca-tolică (sec. Turism. Muzee. arbori de cafea. Se formează prin unirea rîurilor Paranaiba şi Rio Grande . XII–XIII). porumb). cacao. marchează o por iune a grani ei dintre Paraguay şi Argentina. Industrie petrolieră. Cel mai mare centru economic. Centru adm.

max. petrol. piane. Climă temperată aridă. energetică. vi ă de vie. Construc ii de maşini. XVII). situată între Marea Egee şi Marea Ionică. Chile). Relief muntos. situat pe rîul Kama . ceasuri. măslini. prin rîurile Brigach şi Brege . Fabrici de produse chimice. situată între Rio Colorado şi Rio Negro la N şi strîmtoarea Magellan la S. masiv muntos la grani a dintre Germania şi Cehia. aşezare dacă şi castru roman. alimentare. Navigabil.Paºcáni Patagónia municipiu în România (jud. Climă mediteraneană. Universitate. 555 mii loc. culme muntoasă situată în N-V Mun ilor Apuseni (România). A fost reşedin ă de vară a familiei regale române. Iaşi). fluviu în N-E păr ii europene a Federa iei Ruse. materiale de construc ie. situat pe valea Siretului . Alt. Fondat în 1760. Zăcăminte: minereuri de fier.: 2 404 m.2 mii km2. Astăzi muzeu. 1. conacul Cantacuzino (sec. Relief predominant muntos. situate în antichitate pe locul actualului mun. mun i în S-V Germaniei. Produc ie de cereale. Acoperi i cu păduri în mare parte. Muzee. Grădină botanică. de prelucrare a lemnului. Pãdúrea Boémiei Pãdúrea Cráiului Pãdúrea Neágrã Pecióra Pelendáva Péleº Peloponés Penníni Pennsylvánia Pénza oraş în Federa ia Rusă. Turism. Popula ia: 600 mii loc. situat pe rîul Sura . prelucrarea petrolului şi a lemnului. 46 mii loc. cărbune. Industrie puternic dezvoltată.88 mil. Popula ia: 11. Izvorăşte din Uralul de N şi se varsă în marea Barents printr-o deltă. fabrici textile. At.: 1 495 m (vf. Industrie constructoare de maşini. avînd direc ia de la V la E. max. Suprafa a: 117. Alt. Perm oraş în Federa ia Rusă. alimentară. Álpii ~.: Harrisburg . stat în N-E SUA. biciclete. Alt. culme muntoasă în Alpii de vest. Suprafa a bazinului: 322 mii km2. Importante resurse energetice. Suprafa a: 22. mobilă. max. Nod de comunica ii. Pomicultură. în 1419. de cărbuni. cu ieşire largă la Oceanul Atlantic. Produce motoare. Creşterea vitelor (ovine). Acoperită cu ghe ari. de confec ii. Centru adm. textilă. În 1940-1957 s-a numit Molotov . Mún ii ~. Bogate zăcăminte de bauxită. electrotehnică şi electronică. extremitatea sudică a Peninsulei Balcanice. loc. medicamente. Alt. cu cîmpii litorale înguste în zona golfurilor. Teatre. Expl. gaze naturale. metalurgie. max. casa memorială “Mihail Sadoveanu“. Legumicultură. Craiova (România). Suprafa a: 785 mii km2. Monumente istorice şi arhitectonice: biserica Sf. Construc ii de maşini. loc. electrotehnică. Turism. Fondat în 1681. petrol. regiune în S Americii de Sud (Argentina. chimică. Turism. castel în stil renascentist în România (or. compresoare. Muzeu. Fondat ca cetate în 1663.: 4 634 m. Culturi agricole: cereale. citrice. max.04 mil. Feldberg ). Peşteri. Mecanică. produse chimice şi alimentare. maşini de calculat. .: 1 004 m. Predeal). alimentare. Institu ii de învă ămînt superior. pe teritoriul Italiei şi Elve iei.: 1457 m. Repara ii de locomotive şi vagoane. hîrtie. De aici izvorăşte fluviul Dunărea . peninsulă în S Greciei. Creşterea animalelor. textile. doc. Voievozi (1664). Pescuit. Lungime: 80 km. Alt.4 mii km 2. Castélul ~. Lungime: 1 809 km.

în apropiere de lacul Trasimene . aymará. 1. situat la coasta vestică a Oceanului Pacific. Activitate artizanală. Vegeta ie ecuatorială. Moschee (1630). Monumente istorice şi arhitectonice. mai mari de 4 000 m. loc. [pe´¿aaw¬r] oraş în N Pakistanului. Muzeu de artă khmeră. Prelucrarea bumbacului şi a mătăsii. se află cel mai mare lac din America de Sud – Titicaca. Centru industrial. vf. Columbia. situată pe valea fluviului Tedongan . Meşteşugărit. farmaceutică. aşezare dacă. chimică. Universită i (sec. loc. în zona oraşului Piatra-Neam de astăzi. situat pe rîul Salt . localizată în N Moldovei (Româ-nia).85 mil. loc. navale. Muzee. Suprafa a: 1.23 mil. comercial şi turistic. Brazilia. Rafinării de petrol. fabrici de produse textile şi alimentare. deşertică şi semideşertică. Universitate. Universitate. XII. textilă. o vastă cîmpie aluvială la obîr şia fluviului Amazon. la grani a cu Bolivia. Industrie constructoare de maşini (aeronautice. deasupra cărora se înal ă creste paralele cu vîrfuri ce depăşesc 6 000 m (alt. Turism. În extremitatea de S. Cerro de Huascaran. VI–VII. 985 mii loc. 149 mii loc. tropicală aridă în regiunile de coastă. financiar. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Lă ime: 180–230 km.: 25–104 m. Între anii 1790–1800 a fost capitala SUA. piemontul andin La Montaña (2/3 din teritoriu).Pérsic Perú Gólful ~. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Teatre. 994 mii loc. Monumente istorice şi arhitectonice.64 mil. (2. situat pe rîul Delaware . Popula ia: 28. 6768 m. alimentară. Vestigii etrusce şi romane. al regiunii Umbria . Societă i şi institu ii ştiin ifice şi artistice. Economie dominată de industria minieră şi agricultură. ce reprezintă platouri înalte (punas). textilă. capitala Cambodgiei. între Ecuador. Galerie na ională. 1. XIV). golf în N-V Oceanului Indian. XIII–XVI). Limbi oficiale: spaniola. centrul adm. Valoroase monumente medievale şi renascentiste: biserici (sec. max. República ~.3 mil. Siderurgie. Turism. 2. Aeroport. Bolivia şi Chile. Port. Muzee. Organizat în 12 departamente şi o provincie constitu ională. Lungime: 926 km. Activitate comercială. Academie de ştiin e. Port fluvio-maritim. în conurba ie). Industrie constructoare de maşini (electrotehnică). Ad. stat în V Americii de Sud. desparte peninsula Arabia de Iran. poligrafică. Sta iune climaterică de iarnă. cu alt. capitala Coreii de Nord. oraş în SUA. loc. [fil¬´delfj¬] oraş în E SUA (Pennsylvania]. loc. În 1776 aici a fost proclamată independen a SUA. Climă ecuatorială în cîmpiile din E. Relief variat: în V o cîmpie îngustă de coastă cu peisaj deşertic. quecha. Muzee. Palatul Comunal (sec. la N de Roma. Universitate. Vechi centru comercial. centrul adm. Muzee. Pesháwar Petrodáva Phenián Philadélphia Phnóm-Penh [´phnom´pen] Phoenix [´fiiniks] .15 mil. X–XVI). Capitala: Lima.285 mil. km2. fabrici textile şi alimentare. Institu ii financiare şi comerciale. situată pe fluviul Mekong . de automobile). în centru lan urile muntoase ale Anzilor (Sierra). al statului Arizona. Mari exploatări de argi Perúgia oraş în Italia. construc ii de maşini (aparataj electronic). alimentară.

sticlărie. max. Stavropol). a. reşedin a jud. centrul adm. fabrici chimice. 13 mii loc. Lermontov". Turism. alimentară. 105 mii loc. Lungime: 435 km. max. Monumente de arhitectură: Turnul înclinat (sec. situat pe valea Bistri ei . cartofi. Mún ii Píndului . export de mărfuri industriale şi alimentare. Sta ie meteorologică de altitudine. Ioan (sec. textile. biserică (sec. a sticlei. Popula ia: 1. IV–II î. Iu. Muzee. alimentare. Gala i. Monumente: biserica Sf. Muzeu. Se cresc animale pentru carne şi lapte. mangan. aşezare geto-dacă. Alt. Este cel mai important port al ării. farmaceutică. cobalt. loc.: 2 303 m. Teatru. la grani a dintre Fran a şi Spania. XI–XII). chimică. România). masiv muntos în E Carpa ilor Meridionali (România). sfeclă de zahăr. Institu ii de învă ămînt. municipiu în România.: 3 404 m. por elanului şi ceramicii.: 2 650 m. Turism. Muzee. Vegeta ie: păduri. 135 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Oraş pr. provincie în N Fran ei. Casa memorială "M. al statului Dakota de Sud. XV). fabrici de produse textile şi alimentare.: Amiens . Industrie constructoare de maşini (aeronave). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Nod feroviar. Muzeu. 170 mii loc. Domul (sec. Formează cumpăna de ape dintre Marea Egee şi Marea Ionică. mun i în V Greciei. Hr. Rezerva ie ştiin ifică. jud. Metalurgie. Industrie constructoare de maşini (utilaj agricol). Neam . La Om ). textilă. Alt. Mún ii ~. nichel. pe ărmul Mării Egee (golful Egina ). construc ii de maşini. bauxită. identificată cu aşezarea întărită de la Poiana (com. în conurba ia Atenei. situată pe Siret. Mare centru industrial şi comercial: construc ii navale. Nod feroviar. care datează din sec. Casa memorială "C. XI–XIV). păşuni alpine. alimentară. [´pi¬r] oraş în SUA. clădiri vechi. 128 mii loc.Piatigórsk Piátra Cráiului oraş în Federa ia Rusă (reg. Alt. Institu ii de învă ămînt superior. Păduri conifere. de prelucrare a lemnului (cherestea. sticlă). textilă. Nicoreşti. Vestigii geto-dacice. produc ia materialelor de construc ii (ciment. Centru comercial.8 mil. Sta iune balneoclimaterică. sistem muntos în S-V Europei. Izvoare minerale (mai cu seamă în N).: 2 239 m (vf. Universitate (1338–1343). situat pe rîul Arno. Se cultivă cereale. între golful Biskaya şi Marea Mediterană . Lă ime: 50 km. marmură. oraş în Italia (Toscana). Turism. Piátra-Neamþ Picardía Piérre Pietrósul Pind Piréu Pirinéi Piroboridáva Písa [´piisa] . XIV) ş. Alt. Alpinism.4 mii km 2. max. Zăcăminte: minereuri de fier. vîrf în Mun ii Rodnei (România). Monumente arhitectonice. Suprafa a: 19.Hogaş". mobilă). Turnul-clopotni ă (1499). oraş în S Greciei. a celulozei şi hîrtiei. situat pe rîul Missouri . a materialelor de construc ii. floristică şi faunistică (capre negre). Lungime: 798 km. Climă montană temperată.

XVII). Muzee. Muzee. textilă. la 22 km S de Gagra . Aeroport. Denumit după cea mai mare insulă Pitcairn . Construc ii de maşini (utilaj electrotehnic. XIV). utilaj industrial şi minier). Monumente: moschee (sec. constructoare de maşini. regiune istorică în V Ucrainei. Monumente istorice şi arhitectonice. Aeroport. chimică. al jud. prelucrarea tutunului. chimică. 375 mii loc. alimentare. Institu ii de învă ămînt superior. Pocúþia Pódgorica [´podgoritsa] Podólia . a sticlei. A apar inut Polo-niei (sec. alimentară. Biblioteci. port pe canalul Ohio . XVI–XVII). Industrie siderurgică. municipiu în România. 254 mii loc. XV).5 km2 şi o popula ie de numai 60–70 loc. în sec. Caragiale ş. textile. X. Monumente istorice: ruinele unei cetă i antice şi bazilici bizantine. locomotive electrice. Nod de comunica ii. centrul adm. Monumente arhi-tectonice: biserici (sec. Industrie de prelucrare a petrolului şi lemnului. 120 mii loc. XVI–XVII). XV). constructoare de maşini. Turciei (sec. 2. case vechi. statuile lui Mihai Viteazul. Teatru. XVIII).Pítcairn [´pitke¬n] Ínsulele ~. Monumente arhitectonice (sec. alimentară. Industrie constructoare de maşini (“škoda“. fabrici textile şi alimentare (conserve de legume). Stăpînită de Petru Muşat (sec. de încăl ăminte. Argeş. municipiu în România. de pielărie şi hîrtie. la S-V de Praga. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt. în jurul cetă ii Halici. centrul adm. iar partea de E Rusiei (din 1793). maşini textile). Vestigii dacice şi vechi româneşti. Teatru. Climă tropicală. electrotehnică. Teatru. situat în S-V statului Pennsylvania. Institute de învă ă-mînt superior. Universitate. Universitate. grup de insule în S Oceanului Pacific. Muzeu regional. siderurgică. Pitéºti Píttsburgh [´pitsb¬rg] oraş în SUA. doc. Nod de comunica ii. Tîrg interna ional de mostre. doc. oraş în partea de S a Bulgariei. în 1503. fabrici de mobilă. Monumente de arhitectură. fabrici de cherestea. situat în Cîmpia Ploieştiului. capitala Republicii Muntenegru. alimentară (bere). loc. Prelucrarea tutunului. At. a.4 km 2. În 1945 a fost încorporată în componen a Ucrainei. At. Muzee. Rezerva ie naturală de pini. Grădină zoologică. a sticlei şi ceramicii. Vestigii tracice şi romane. aceasta avînd suprafa a de cca 4. L. partea de V Prusiei (1772). Celelalte insule sînt nelocuite. 186 mii loc.25 mil. 175 mii loc. XV–XVIII). Piþúnda Ploiéºti Plóvdiv Plze² [plzeñ] oraş în V Cehiei. situat pe valea Argeşului . 12 mii loc. Aeroport. situat pe fluviul Mari a . Institu ii de cercetări ştiin ifice. Centru industrial şi cultural. construc ii de automobile (Dacia ). sec. regiune istorică în V Ucrainei. Universită i. Monumente: biserici (sec. clădiri vechi. al jud. Prahova. Descoperit în 1767 de navigatorul Robert Pitcairn. situată în N interfluviului bugonistrean. de fibre şi esături de bumbac. Metalurgie. restituită Poloniei în 1436. Curtea Voievodală (în ruine. de produse alimentare. clădiri vechi. localitate de tip urban în Republica Georgia (Abhazia). Muzee. I. În anii 1949–1992 s-a numit Titograd . vestigii greceşti. sta iune balneoclimaterică pe ărmul Mării Negre. Suprafa a: 37. oraş în Serbia şi Muntenegru. Centrală atomoelectrică. Turism.

max. sta iune climaterică în România (jud. bumbac. Centru adm. Limba oficială: poloneza.: Papeete . situată la poalele masivului Postăvarul . sulf (1/5 din rezervele mondiale.) şi insule dispersate în partea centrală a Oceanului Pacific. cabane. pajişti alpine. Popula ia: 38. por elanuri. a. vile. la S-V de Harkov. Este dezvoltată industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime miniere. 2499 m) şi de podişuri în N-V. Institu ii de învă ămînt superior. situat între Rusia. 320 mii loc. Braşov). Climă tropicală. Sporturi de iarnă. Popula ia: 227 mii loc. catolici. Recoltarea perlelor negre. Cocotieri. loc în apropiere de municipiul Vaslui (România). Ucraina. sare. Teatre. trestie de zahăr. Cehia. loc. La Poltava. situat pe rîul Pahra . Industrie textilă. pe teritoriul de astăzi al Germaniei şi Poloniei. Suprafa a: 312 685 km2. condusă de Carol al XII-lea. alimentară (ulei de cocos. instrumente muzicale. Relief predominant de cîmpie relativ plană. maşini agricole. 210 mii loc. Germania şi Marea Baltică. maşini de cusut). orientată spre cea de pia ă. Creştinism (protestan i. Turism. Metalurgie. conserve de peşte). la 1 030 m alt. produse chimice. mormoni). Turism. Carpa i. cu zone montane în S (Sude i. Insule vulcanice şi coraligene. Slovacia. bata i. Muzee. Administrat de Fran a. stat în N Europei Centrale. citrice. încăl ăminte. alt. Economie dinamică. gaze naturale.Podólsk oraş în Federa ia Rusă. Zone ocrotite: parcuri na ionale. grup de arhipelaguri ( Hawaii. teritoriu insular în partea central-sudică a oceanului Pacific. carne. drenată de fluviul Vistula şi afluen ii săi. inclusiv 3 de tip urban. format de peste 150 de insule (din 5 arhipelaguri). Belarus. Muzeu. metale neferoase (mai ales argint – locul 1 pe continent şi cupru – locul 2). Pescuit. Constuc ii de maşini. Pomeránia . Divizat în 16 voievodate. Capitala: Varşovia. zahăr. arbori de pîine. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. În ascen Poltáva oraş în Ucraina. Cocotieri. Polinezieni. Climă ecuatorială şi tropicală oceanică. Aeroport. Hoteluri. Pódul Înált Poiána-Braºóv Polinézia Polinézia Francézã Polónia República ~. Suprafa a: 4 mii km 2. Relief muntos. colinar şi de cîmpie. Se extrag cărbuni (locul 5 pe glob la lignit şi 7 la huilă). Vegeta ie de păduri montane (pini). Climă temperată de tranzi ie de la oceanică la continentală. Lituania. ovine). textile şi alimentare. materiale de construc ii (ciment). manioc. Creşterea animalelor (bovine. construc ii de maşini (acumulatoare. situat pe rîul Vorskla . unde în 1475 Ştefan cel Mare a repurtat o strălucită victorie asupra armatei turceşti conduse de Soliman-Paşa. Samoa. petrol. Căi rutiere: 792 km. rezerva ii naturale. Vegeta ie bogată şi variată. Petru I a ob inut o mare victorie asupra armatei suedeze.7 mil. Tonga ş. Pescuit. bazată pe industrie şi agricultură. europeni. locul 2 pe glob ca producător). asiatici. regiune istorică între Vistula şi Marea Baltică. bananieri. în 1709. sticlărie.

împreună cu Herculanum şi Stabiae . în conurba ie). oraş în S-E Braziliei. Universitate. alimentare. chimică. Industrie metalurgică. Mare port de tranzit. Industrie metalurgică. Port la Marea Caraibilor. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Universitate. Muzee. Fondat în 1749. port la Oceanul Indian. situată pe ărmul vestic al insulei Haiti. Fondat de romani în 138 d. Aeroport.1 mil. 384 mii loc. 440 mii loc. [´poo(r)t ¬v´spejn] capitala statului Trinidad–Tobago. 160 mii loc. cacao. Industrie petrochimică. lemn de esen e pre ioase) şi cultural. Export de copra. oraş în N-E Egiptului. În 79 î. alimentară. Mún ii ~. alimentară. oraş în N-V Portugaliei. palat episcopal în stil baroc. Construc ii de avioane. bazilică. capitala statului Mauritius. Port la Marea Caraibilor. hîrtie). Turism. Teatre. port pe fluviul Columbia . terme. prelucrarea lemnului (cherestea. (1. Rafinării de petrol. arahide. Sta iuni balneare. temple. 1. fabrici de produse chimice şi alimentare.Hr. a fost acoperit de lavă. Aeroport. comercial (export de zahăr. XII–XIII). Hr. port la Marea Mediterană. port la Oceanul Atlantic. în lungul coastei de S a Mării Negre. cărbune. cauciucului şi lemnului. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. cafea. Metalurgia aluminiului. Sta iune balneară. Centru comercial (export de cauciuc. În urma săpăturilor arheologice au fost scoase la suprafa ă ruinele unor edificii (amfiteatru. Lă ime: 130 km. port la Oceanul Atlantic. 185 mii loc. Universitate. oraş în N-V SUA (Oregon).2 mil. Aeroport. de prelucrare a petrolului. şantiere navale.Pompéii oraş antic în apropiere de Napoli (Italia). Export de zahăr. 220 mii loc. a hîrtiei. Lungime: 1000 km. 1. [porto´pres] capitala statului Haiti. 337 mii loc. lan muntos în partea asiatică a Turciei. Alt. 180 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. la golful cu acelaşi nume. mobilă. Centru industrial (prelucrarea lemnului). max. Póntici Port-au-Prince Pórtland [´poo(r)tl¬nd] Port Louis [´poo(r)t´luuis] Port Móresby [´poo(r)t ´moo(r)zbi] Pórto [´portu] Pôrto Alégre [´portu ¬´legri] Pórto-Nóvo Port of Spain Port Saíd Pórtsmouth [´poo(r)tsm¬q] . construc ii navale.1 mil. Aeroport. capitala Republicii Benin. Se extrag polimetale. ulei de palmier. oraş situat în S-E insulei Noua Guinee. oraş în Marea Britanie. Vegeta ie montană. Aeroport. al statului Rio Grande do Sul. loc. situat pe fluviul Douro. Muzee. în timpul unei erup ii violente a vulcanului Vezuviu. Universitate. Aeroport. statui. Aeroport. bumbac.: 3 937 m. de confec ii. port la Marea Mînecii. locuin e). Muzeu. Grădină botanică. constructoare de maşini. fabrici textile. Aeroport. Turism. loc. situată în N-V insulei Trinidad . Universitate. şantiere navale. centrul adm. cafea. constructoare de maşini (navale). capitala statului Papua-Noua Guinee. Centru comercial pentru vinurile de Porto. Muzee. de prelucrare a lemnului. copra). electronică. Universitate. cacao. artizanat. 195 mii loc. loc. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. obiecte de artă decorativă etc. textilă. rom. textilă.

staniu. Platourile constituie forma principală de relief al ării. strunguri. Postăvarul ). istoric şi cultural. Mai este cunoscut şi cu denumirea Cristianul Mare . textilă. Portugália República Portughéză . . argint. Sporturi de iarnă (hoteluri. Palatul reziden ial. cabane. Muzee. Comer extern. loc. 143 mii loc. Noul Palat (1763). Repara ii navale. (vf. Este divizat în 22 districte (18 continentale şi 4 insulare) şi 2 reg. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. pirite. Guadiana . XVI). În S predomină podişurile şi cîmpiile relativ accidentate. Centru industrial. 1991 m). Aeroport. poligrafie. în special pe insulele Azore . Export de lînă. Serra de Caramulo . Cuprinde şi arhipelagurile insulelor Azore şi Madeira .: 1 799 m. Tejo.1 mil. biserici (în stil gotic şi baroc). Aeroport. poligrafică. Suprafa a: 92 389 km2. Monumente: castel (sec. Vechea reşedin ă a regilor Prusiei. culme muntoasă în S-V Carpa ilor Occidentali. pe rîul Havel . aur. max. Dispune de zăcăminte de wolfram. zinc. cărbuni. XV–XVII). maşini agricole). Postãvárul Potómac Pótsdam Póznañ [´poznañ] oraş în S-V Poloniei. Nod rutier şi port fluvial. chimică. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. ulei de balenă. loc. Popula ia: 10. situat pe insula Efate (Vaté ). Serra de Marăo . 590 mii loc. fluviu în N-E SUA. XVIII). autonome. Lungime: 459 km. situat la S-V de Berlin. situat pe rîul Warta . Vegeta ie: păduri de stejar şi de pin (28% din teritoriu). construc ii de maşini (motoare. Palatul de Marmură ş. al arhipelagului Falkland . Teatre. vagoane). centrul adm. situat între Spania şi Oceanul Atlantic. primăria (sec. 20 mii loc. Navigabil. Arhipelagurile atlantice sînt de origine vulcanică. Altitudinile joase de litoral au favorizat scurgerea în Atlantic a marilor fluvii ce pornesc din Spania: Douro. Monumente arhitectonice: Domul (sec.Port Stánley [´poo(r)t´stænli] oraş în insula Falkland . Ritmuri de dezvoltare accentuată în metalurgia neferoaselor şi rafin Port Víla capitala Republicii Vanuatu. Turism. Industrie constructoare de maşini (locomotive. a. Port fluvial. La N de Tejo se desfăşoară lan urile muntoase paralele Serra da Estrela (alt. de produse chimice. păşuni naturale (16%). max. electrotehnică. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în golful Chesapeake (Oceanul Atlantic) printr-un estuar. Alt. Universitate. Climă temperat-oceanică. fiindu-le caracteristice erup ii frecvente. Important centru industrial: metalurgie.3 mil. material rulant. Muzee. stat în Europa Occidentală. pîrtii de schi). prelucrarea cauciucului. făcînd parte din grupul Mun ilor Bîrsei (România). Limba oficială: portugheza. ară industrial-agra-ră în rapidă dezvoltare. teleferic. port la Oceanul Pacific. caolin. 1. fabrici de confec ii. uraniu. farmaceutice şi alimentare. oraş în Germania. Capitala: Lisabona . ocupînd S-V Penisulei Iberice. alimentară (conserve). Importantă bază turistică.

situată în partea de S a ării. X). XIII). electrotehnică şi radioelectronică. edificii vechi. situată în partea centrală a ării. Monumente: castel (sec. Relief de mun i. Aeroport. bazilică (sec. Pescuit intens. La V de insulă se află polul magnetic al Terrei. oraş în Serbia şi Muntenegru. textilă. petrochimică şi chimică. a cimentului şi sticlei. capitala adm. doc. aparataj electrotehnic). Fondat în 1855. lignit. Produc ie de cereale. XIII). a Republicii Africa de Sud. reprezentat de insula cu acelaşi nume (din apele antarctice).6 mii km2. Industrie de prelucrare a petrolului şi a lemnului. Ploieşti . Casa Domnească a lui Matei Basarab (1641. 65 mii loc. Punct de tranzit în naviga ia transatlantică. Reşedin ă a ducilor de Boemia (1061–1140). pe rîul Vltava . Biserică (sec. în bazinul superior al rîului Prahova . poligrafică. 825 mii loc. Turism. al regiunii autonome Kosovo . ghips. Muzee. Industrie dezvoltată: siderurgică. constructoare de maşini (automobile. Sporturi de iarnă. Práia Práto Predeál Pretória Prínþul de Wales Prínþul Édward Príština .2 mil. port în insula Săo Tiago . Teatre. podul Carol. Monumente: mănăstiri. XIX).a. constructoare de maşini (asamblare de automobile. centrul adm. a materialelor de construc ii. Suprafa a: 35. poligrafică. Institu ii de învă ămînt mediu şi superior: universită i la Ploieşti şi Vălenii de Munte. A fost capitala Cehoslovaciei în anii 1919–1992. Nod interna ional de comunica ii (rutier. XIV). Breb). alimentară. aerian).7 mii km2. 7 mii loc. Academie de ştiin e. Export de produse tropicale (citrice. Industrie textilă. biserică (sec. coline şi cîmpie. chimică. Zăcăminte: petrol. Mănăstirea Predeal . 166 mii loc. Práhova jude în partea central-sudică a României. Climă aspră subpolară. Creşterea animalelor. At. Teatre. [´wejlz] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Suprafa a: 4. Universitate (1348). catedrală (sec. Relief muntos. capitala Republicii Capul Verde. Viticultură. Numeroase monumente: Domul (sec.Prága capitala Republicii Cehia. Industrie siderurgică. Păduri. la N-V de Floren a. Lipsit de popula ie permanentă. Pia ă agricolă. textilă. oraş în România (jud. Sta iuni climaterice.: mun. loc. pe cumpăna de ape între bazinele rîurilor Prahova şi Timiş. Sta iune climaterică. Studiouri cinematografice. textilă. teritoriu insular în Oceanul Indian. feroviar. Nelocuită. Suprafa a: 47 km2. oraş în Italia (Toscana). biserică (1703). situată la N-E de Capul Bunei Speran e . a produselor de meşteşugărit (ceramică) şi alimentare. palate.). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. XIII–XV). XV) ş. Turism. 1. sare. Galerie na ională. utilaj minier. Universitate. catedrală romano-gotică (sec. Administrat de Africa de Sud. cafea etc. statui. Operă. alimentară. situat la trecătoarea Predeal . constructoare de maşini (utilaj petrolier). utilaje. situată între insulele Somerset şi Victoria . aparate de precizie). Centru adm. gaze naturale. Popula ia: 870 mii loc. Braşov). muzee memoriale. Institu ii de cercetări ştiin ifice. în 1805. 250 mii loc. Muzeu geologic. alimentară. Pomicultură. Castelul Peleş (Sinaia).

Din 1481 apar ine Fran ei. loc. Vrancea.: San Juan . afluent pe stînga al Dunării. Sisteme de iriga ie. argintărie. Centru adm. mănăstire în România. fabrici de ciment. Centru industrial: metalurgie. [pro´vããs] regiune istorică în S-E Fran ei. Lungime: 967 km. ceasuri). A fost locuită de foceeni (sec. cu capitala Berlin . mulatri. de prelucrare a pielei. Universită i. Mănăstírea ~. Putna). de produse alimentare. Suceava (s. Marchează grani a dintre România. Aeroport. produc ie de bijuterii. legume. alimentară. Creoli (majoritatea). Turism. chimică. . de confec ii. fluviu. port la Oceanul Atlantic. doc. banane. capitala statului Puebla. Pe valea Prutului se află lacul de acumulare Stînca–Cos-teşti . Monumente: catedrală (sec. Izvorăşte de sub vîrful Lăcău (Mun ii Vrancei). Creştinism (catolici). ananas. Industrie de prelucrare a petrolului. Turism. VI î. XVI–XVII). numele vechiului stat în Germania de Nord. Hr. Ctitorie a domnului Petru Rareş (1530). de 1600 m) şi se varsă în Dunăre la 15 km E de Gala i (România). Vegeta ie tropicală silvică. Academie teologică (1759–1779). construc ii de maşini. în 903. Administrat de SUA. Dolhasca). Construc ii de automobile. Căi rutiere: 22 588 km. pe teritoriul jud. Probota. situat pe rîul Velikaia . alimentară.Próbota Mănăstírea ~. care s-a desprins în 1525 din componen a fostelor posesiuni ale Ordinului teutonic. A fost constituit în 1618 prin unirea mărcii de Brandenburg cu ducatul Prusiei. Lungime: 144 km. Muzee. At. oraş în N-E SUA. Izvorăşte din N mun ilor Carpa i (la alt. afluent pe dreapta al Siretului. Mormîntul lui Petru Rareş (1546). orez. Culturi agricole: trestie de zahăr. biserici în stil baroc (sec. ceramică). liguri. broderii şi obiecte de cult. negri. Rafinării de petrol. electrotehnică. reprezentat de insula omonimă şi de alte insule mai mici din cadrul arhipelagului Antilele Mari (Marea Caraibilor). 1. XVII–XVIII). situat între Vistula şi Niemen. Pútna Pútna rîu în România. Relief muntos şi de cîmpie litorală. petrochimică. În 1918 a devenit stat-membru al Republicii Germane. în jud. Căi ferate: 96 km. de produse textile (bumbac) şi alimentare. com. Suceava (com.). constructoare de maşini (maşini-unelte. Centre piscicole. 210 mii loc. loc. Muzee. Ucraina şi Republica Moldova. citrice. Prima ctitorie a domnului Ştefan cel Mare. Climă tropicală oceanică. Provence Providénce [prov¬´d¬ns] Prúsia Prut Pskov Puébla Puérto Ríco Uniúnea ~. situat în S podişului Mexican. meşteşugărit (obiecte din piele. Muzeu de manuscrise. Biserică construită în anii 1466–1469. Vame de frontiere. al statului Rhode Island. Monumente medievale. 180 mii loc. Centru industrial şi comercial. în jud. Popula ia: 3. albi. apoi ocupată de romani şi transformată în provincie romană. materiale de construc ii. oraş în Federa ia Rusă. Institu ii de învă ămînt. teritoriu insular în America Centrală. Teatru. mănăstire în România. A fost desfiin at în 1947. Suprafa a: 9 mii km2. industrie electronică. Universitate (1764).83 mil.13 mil. centrul adm. Denumirea antică: Pyretus . [pu´eebla] oraş în Mexic. în N-V Cîmpiei Ruse. fabrici textile. sticlărie. cel i. textilă.

în sec. situat în insula Luzon . Tranzit de mărfuri. piscicolă. Arabia Saudită şi Golful Persic. loc. mijloace de transport. al provinciei cu acelaşi nume. chimice şi de produse alimentare. Universită i. 140 mii loc. Universitate. 1. Institu ii de cercetări marine. Este divizat în 9 municipalită i. mei. maşini şi utilaje. Suprafa a: 11. Popula ia: 793 mii loc. Sta iune balneară. Limba oficială: araba. Universitate. Ecuador. XVII–XIX). Navigabil în cursul inferior. al provinciei Belucistan . textilă. rîu în Europa Centrală. Centru industrial (textile. afluent pe dreapta al Dunării. ovine. Muzee. A fost capitala Republicii Filipine (1948–1976). chimică (fabrici de chibrituri). sulfuri. fabrici de hîrtie. Relief predominant de cîmpie (cu dune). Monumente istorice din timpul domina iei spaniole. Se cultivă curmali. pe teritoriul statelor Columbia. cu oaze rare în zona de litoral. situat pe fluviul Nil . Monumente arhitectonice (sec. Climă tropicală aridă. Căi rutiere: 1 [kéna] oraş în Egipt. Lauren iu . situat în E peninsulei Arabia. alimentare. păsări). oraş în E Chinei. doc. Perú şi Brazilia.4 mii km2. pe teritoriul Austriei şi Ungariei. Teatre. prelucrătoare a produc iei agricole. de fosforite (în apropiere). Se practică recoltarea perlelor. ghips. peşte. Prelucrarea metalelor. gaze naturale. Muzee. loc. produse chimice şi alimentare). specializat în creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. afluent pe stînga al Amazonului. Centru comercial. Navigabil în cursul inferior. peninsulă în partea de S-V a Golfului Persic. 1.Putumáyo Qátar Qátar rîu în America de Sud. curmale. Lungime: 186 km. loc. oraş în V Pakistanului. Centrul cultural al canadienilor de limbă franceză. port la Marea Galbenă. Meşteşugărit. Capitala: Doha . Expl. meşteşugărit. textilă. centrul adm.: 88 km. 286 mii loc. fr.: ke´bek] Quétta ['kweetaa] Quezon City Quito [keson´siti] [´kito] Raab (Rába) . Centru industrial: metalurgie. Izvorăşte din Alpii Stiriei . Státul ~. XVIII). la 2 890 m alt. X. porcine. precum şi de cărbune. Mai dezvoltat este sectorul zootehnic. fabrici textile. Exportă petrol şi produse petroliere. Universită i. oraş în Filipine. 1. Export de cereale şi lemn. Observator astronomic. stat în Asia. Turism.: kwi'bek. cocotieri).12 mil. produse alimentare. confec ii. cocos. pescuitul în golf. situat pe ărmul estuarului Sf. de prelucrare a cauciucului. alimentare. singura crescătorie de gazele din lume). prelucrarea lemnului. Crescătorii de gazele ( oryx . perle. Pescuit intens. avînd un relief de podişuri joase calcaroase şi de cîmpii deşertice. Vegeta ie săracă (curmali. oraş situat în mun ii Anzi. porumb. Izvorăşte din E mun ilor Anzii Columbieni. Fabrici textile. textile. Mari exploatări de petrol şi gaze naturale (după rezerve situîndu-se pe locul 5 pe glob). Industrie constructoare de maşini (inclusiv şantiere navale). At. Suprafa a: 11 437 km 2. capitala Ecuadorului. între Emiratele Arabe Unite. Industrie petrolieră şi chimică. Lă ime max. construc ii navale. Lungime: 400 km. oraş în S-E Canadei. Lungime: 1580 km. de pielărie. 180 mii loc. Teritoriul ării cuprinde peninsula cu acelaşi nume din Golful Persic . Monumente istorice (sec. centrul adm. Importă materii prime şi semifabricate.5 mil.66 mil. alimentară. Qéna Qingdáo [tsih´dau] Québec [engl. Artizanat.

Institu ii de învă ământ. citrice. construită în stil baroc est-euro-pean în sec. Industrie constructoare de maşini şi aparataj electrotehnic. trestie de zahăr. oraş în V Ucrainei.Muzee. Muzee. Turism. Alt. afluent pe stînga al Prutului. zinc. Popula ia: 44 mil. Fabrici de carton. Muzee. loc. textilă. Biserica Naşterea Maicii Domunlui . Aeroport. al reg. Suprafa a: 342. Hr. Fost tîrg şi centru vamal la trecerea peste Nistru (sec. Turism. situat în apropiere de ărmul Mării Adriatice. Mănăstírea ~. loc. Muzee. de confec ii. bizantine ş. Creşterea animalelor. Culturi agricole: cereale. Centru adm. Popula ia: 9. 136 mii loc. oraş în Israel. rîu în Republica Moldova.). Tursim. port la Oceanul Atlantic.: 1 651 m (vf. argint). la E de Tel Aviv-(Jaffa). chimică. aşezămînt monastic în Republica Moldova. Rarău ). chimice. Monument al naturii: Pietrele Doamnei . Industrie extractivă (petrol. 194 mii loc. fabrici textile. sta iuni paleontologice. Racov´ãþ Ráhov Rajasthán [rad…es´than] Raleigh [´rooli] Ramát Gan Rancágua Rar´ãu Rarotónga Ráºcov Ravénna Rázgrad Rãciúla . cuprins între văile Moldovei şi Bistri ei. oraş în S-E SUA. a. 522 mii loc. Suprafa a: 67. situat pe teritoriul com. Centru minier (cupru). alimentară. centrul adm. textile. alimentare) şi comercial. alimentare. al districtului omonim.2 mii km 2. Călăraşi). cocotieri. 237 mii loc. Prelucrarea lemnului. Lungime: 68 km. Universitate. masiv muntos în Carpa ii Orientali (România). Moschee (1614). bumbac. Datează din sec. Arhiepiscopie. la S-E de oraşul Ruse . Universită i. Centru industrial (radiotehnică. Planta ii de bananieri. chiliile şi încăperile auxiliare au fost construite în prima jumătate a sec. de produse alimentare. Capitala: Jaipur . Sta iune balneară. Vestigii arheologice: aşezări tripoliene. cărbuni. în Pacificul de Sud. oraş în partea centrală a statului Chile. grădişte getică (sec. Numeroase monumente romane. Catedrala romano-catolică Sf. Libertador . XVIII. oraş în N Italiei (Emilia-Romagna). al statului Carolina de Nord. stat în N-V Indiei. oraş în N-E Bulgariei. Aeroport interna ional. XII–XIV). XVII şi reconstruită în 1742–1740. Industrie chimică. IV–III î.29 mil. a materialelor de construc ii. situat pe rîul Tisa . 17 mii loc. Sta iune meteorologică de altitudine. 52 mii loc. Prelucrarea metalelor. alimentară.2 mii loc.1 km2. max. Cernău i. Construc ii de maşini. Izvorăşte la S de localitatea Serbiceni (reg. Aeroport interna ional. Rezerva ia forestieră şi ştiin ifică Slătioara . fabrici de sticlărie şi por elanuri. fabrici de prelucrare a tutunului. Fondat în 1150. 120 mii loc. XIX. Caetan . XVI–XVIII). alimentară. Monumente. centrul adm. de confec ii. Ucraina). Monumente arabe (sec. textilă. Răciula (rn. (1. de pielărie şi încăl ăminte. Păşuni întinse în zona alpină. plumb. Sta iune climaterică.: Avarua . centrul adm. Prelucrarea metalelor. Turism.Rabát capitala Marocului. în conurba ie). de produse farmaceutice. Turism. textilă. Turism. cea mai mare insulă în arhipelagul Cook . întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Universitate. comună în Republica Moldova (UATSN).

afluent pe dreapta al Nistrului. Academie. fluvial. Donduşeni). biserici (sec. Turism. Popula ia: 17 mil. Rãut Rãzboiéni Rãzéni Reazán Recífe [re´siife] oraş în N-E Braziliei. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. primul preşedinte al Sfatului ării. Mari zăcăminte de cărbuni. Aeroport. Sta iuni termale. At. XVII–XVIII). Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. Popula ia: 2. în bazinul Ruhr . în provincia istorică Champagne. membru al Academiei Române (1919). aparate electrotehnice). Centru industrial (construc ii de maşini. Pescuit. Navigabil pe cursul inferior (560 km). minereuri de fier şi neferoase). textile. produse alimentare). În memoria celor căzu i în luptă aici a fost ridicată (1496) o biserică. Centru viticol şi de vinifica ie. pierdută de Ştefan cel Mare.5 mii loc. Rediul Mare (rn. Suprafa a: 34. Lungime: 1 640 km. Ialoveni). Muzee. XVII–XVIII).: Düsseldorf . alimentară. lîngă Războieni. land în V Germaniei. fabrici de ciment. afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . Hidrocentrale. Iriga ii. Termocentrală. În timpul apelor mari se desparte în două bra e: Atchafalaya şi Old River . Creşterea animalelor (bovine. Lungime: 286 km. în conurba ie. la Valea Albă. Ioan Pelivan (1876–1954). maşini-unelte. Muzeu etnografic. aparatură electronică). arhipelag în Oceanul Pacific. rîu în Republica Moldova.5 mii loc. om politic. doc. În 1476. Construc ii de maşini (aeronautice.1 mii km2. comună în Republica Moldova (rn. Institu ii de învă ămînt superior. 535 mii loc. XVII). 32. constructoare de maşini (nave. artizanat.3 mii km 2. automobile. Prelucrarea lemnului (mobilă). textile. fabrici de produse chimice. max. Industrie siderurgică. maşini de calcul. Red Ríver [red´riv¬ (r)] Regina Charlotte Reims [´rees] Renánia de NordWestfália .Rãdãúþi oraş în N-E României (jud. Vechi centru de vinifica ie (vinuri. una dintre cele mai vechi localită i din Basarabia. şampanie). oraş în N-E Fran ei. chimică. Dubăsari). ctitorită de marele voievod. Produc ie de cereale. Teatre. Nicolae (1359–1365). Suceava). oraş în Federa ia Rusă. la Ustia (rn. în 1484/1485. ovine). prelucrarea petrolului. a avut loc o bătălie a oştirilor moldoveneşti cu turcii. automobile. rîu în S SUA. chimice. alimentare). port la Oceanul Atlantic. Suprafa a: 10. de-a lungul coastelor canadiene. comună în România (jud. Numeroase monumente arhitectonice. clădiri vechi (sec. utilaj pentru automobile. loc. XVIII–XIX). Lacuri de acumulare. Monumente arhitectonice (sec. Universitate. Biserica Sf. pomicultură. Relief muntos (alt. publicist. 1202 m). Centru adm. alimentare. Insulele ~. 2. Legumicultură. Aici s-au născut Ion Incule (1884–1940). rutier). mici întreprinderi industriale (confec ii. Expl. loc.9 mil. miniere (cărbuni. Relief predominant de cîmpie. animator al vie ii publice din Basarabia. situat pe rîul Topli a . om politic. Turism. aparataj electric). situat pe valea rîului Oka . Nod de comunica ii (feroviar. Universitate. textilă. forestiere şi de cărbuni. Muzee. port pe Aisne-Marna . 185 mii loc. fabrici de produse textile şi alimentare. Izvorăşte la S-E de com. Neam ). Expl.

caprele negre. încăl ăminte. masiv în V Carpa ilor Meridionali. a pielei (încăl ăminte). Reni Réºiþa Retezát Réunion Réykjavik [´reikjaviik] capitala Islandei. 2 484 m (vf. Este unul din vechile oraşe ale Moldovei. Muzee. Pescuit. Port fluvial. XVI–XVIII). . Transporturi auto. Turism. ovine). Suprafa a: 2512 km2. centrul adm. alimentară. situat pe malul drept al Nistrului. porumb. 122 mii loc. chimică. întreprinderi industriale (ciment. Important nod orohidrografic. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. textilă. rom. alimentară. Faună: zimbrul. Industrie siderurgică (fontă. al jud.8 mil. produse alimentare. de calcare. 30 mii loc. situat pe rîul Bîrzava . Industrie prelucrătoare de produc ie agricolă (zahăr. Institu ii de învă ămînt superior. în 1470. Neiges (3069 m). Teatre. capitala statului Virginia. Relief în cea mai mare parte muntos. Alte oraşe: Le Port. Vegeta ie: păşuni alpine. Fabrici de ciment. Industrie constructoare de maşini. XVI. al raionului cu acelaşi nume. Centru bancar şi comercial. plante aromate. Expl. utilaj petrolier. Universitate. o el. Caraş-Severin . Centru adm. vanilie. Centru adm. situat pe malul stîng al Dunării . centrul adm. oraş în Ucraina (reg. Relief muntos şi de cîmpie litorală. Căi rutiere: 2 710 km. 917 mii loc. doc. Termocentrală. Popula ia: 3. la 101 km N de Chişinău. a. Peleaga ). Universită i. textile. Climă tropicală maritimă. Muzee.: Mainz . Aeroport. Saint-Pierre. ovăz). At. Se cultivă cereale (secară. Se cultivă trestie de zahăr. Repara ii navale. legume. Retezat ) ş. minereu de fier. Suprafa a: 19. mirodenii).Renánia-Palatinát land în S-V Germaniei. Muzee. situat pe rîul James. Saint-André. oraş în Republica Moldova. Capitală din 1944. Administrat de Fran a. Mún ii ~. material rulant). Tăul Negru. Vegeta ie: păduri tropicale. la V de lacul Cahul . Parc na ional. savane. de prelucrare a lemnului. Monumente arhitectonice (sec.: Saint-Denis. Şantiere navale. [reju´njõ] teritoriu dependent reprezentat de o insulă de origine vulcanică din componen a arhipelagului Mascarene (Oceanul Indian). Industrii (confec ii. Le Tampon. municipiu în România. Turism. 97 mii loc. calcare). produse alimen-tare). reşedin ă a raionului Rezina. Odesa). alimentară (vin. Creşterea animalelor (bovine. pomi fructiferi. Popula ia: 685 mii loc. tutun. tutun. textile. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). sfeclă de zahăr.). chimică. manioc.8 mii km2. Păpuşa ). At. chimică. Fondat în 874. Industria tutunului. oraş în S-V ării. a. Piscuri: Fournaise (2 366 m). 2 500 m (vf. Expl. 15 mii loc. Zănoaga ş. Altitudini: 2 509 m (vf. port la Oceanul Atlantic. arbori de cafea. în sec. îndeosebi conserve de peşte). laminate). loc. miniere (huilă. în conurba ie. Lacuri glaciare (Bucura. doc. constructoare de maşini (turbine. Rezína Ríchmond [´rit¿m¬nd] oraş în E SUA. zahăr). păduri de conifere şi de fag. textilă.

Academie de ştiin e. Cascade (în cursul superior). Vegeta ie abundentă (măslini. de prelucrare a lemnului. oraş în S-E Braziliei. a pielei. Centru financiar interna ional. max. produse chimice. Industrie constructoare de maşini (maşini de transport. formînd pe un segment grani a dintre SUA şi Mexic. XVI).7 mil. palate). Izvorăşte din Alpii Lepontini (Elve ia) şi se varsă în Marea Nordului. mangan. iriga ii (în cursul inferior). Río Négro Río Négro Ríþa Riviéra [ri´vjeera] . Hidrocentrale. Cascade. între Letonia şi Estonia. Este legat prin canale cu Dunărea. Elba . fluviu în V Europei. Ad.5 km2. Ríga Rijéka Rin Río de Janéiro Río Gránde fluviu în America de Nord. Navigabil de la Basel în aval (886 km). Lungime: 1 000 km. Izvorăşte din Anzi şi se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. chimică. Par ial navigabil (1000 km). Centru industrial: şantiere navale. 5.). denumire a unei păr i a litoralului Mării Mediterane. Aeroport. port la Oceanul Atlantic. Turism. cuprinsă între oraşele Cannes (Fran a) şi Spezia (Italia). Sta iune balneară. pe teritoriul Georgiei (Abhazia). Navigabil în aval de Presidio. Export de cafea. Ad. Universitate. Marna. clădiri. Nisa. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în golful Mexic . textile.: 116 m. XIV–XVII). Suprafa a: 18 mii km 2. port la Marea Adriatică. primărie (sec. (11 mil. San Remo. Aeroport. catedrală (sec. palate. Teatre. carne. alimentară. Turism intens. produc ie de hîrtie. Sta iune balneară (celebra plajă Copacabana ). în conurba ie). minereu de fier. Celebre sta iuni balneoclimaterice (Cannes. la 950 m alt. Suprafa a: 1. petrochimie. Par ial navigabil. Lungime: 3060 km. XIV). biserici. Por iunea franceză se mai numeşte şi Coasta de Azur . loc. Vechea denumire: Fiume . prelucrarea petrolului. Monumente: catedrală (sec. Rapallo. afluent pe stînga al Amazonului. Turism.). oraş în Croa ia. Grădină botanică. lac în vestul Caucazului. produse alimentare. Izvorăşte din Preanzii Columbieni. bumbac. max. 167 mii loc. C onstruc ii moderne. rîu în America de Sud.Ríga capitala Letoniei. Climă mediteraneană. aparataj electronic şi electrotehnic etc. vi ă de vie etc.). pe teritoriul statelor Columbia şi Brazilia. în apropiere de vărsarea acestuia în Marea Baltică. Fran ei. Valoroase monumente vechi: castel. biserici (sec. Hidrocentrale. Teatre. citrice. XIII). a lemnului. pe teritoriul Elve iei. loc. Lungime: 1 320 km. Ronul. iar cea italiană include Riviera di Ponente şi Riviera de Levante . Lungime: 2300 km. Muzee. Vestigii romane. Monumente arhitectonice (mănăstire. Între anii 1889 şi 1960 a fost capitala Braziliei. [´riu´negru] fluviu în America de Sud. 918 mii loc. Germaniei şi Olandei. Mare centru industrial: prelucrarea metalelor. port pe fluviul Daugava . capitala statului Rio de Janeiro. Import de petrol şi produse petroliere. Pe teritoriul Columbiei se numeşte Guainia . Muzee. golf la Mării Baltice. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. pe teritoriul Argentinei (Patagonia). textile şi alimentare. Turism. Imperia etc. construc ii de maşini.: 64 m.

fabrici de confec ii şi produse alimentare. masiv muntos în Carpa ii Orientali (România). prelucrarea lemnului (mobilă. Muzee. oraş în Republica Moldova. Vestigii arheologice. Industrii: rafinării de petrol. Izvorăşte la NV de localitatea Slobodka (reg. XVIII–XIX). Centru comercial. Pietrosul Mare ). doc. textilă. 2. păduri subalpine. oraş în Federa ia Rusă. situat pe valea Oltului . poligrafie. la confluen a cu rîul Rîbni a . Rîbinsk Rîbniþa oraş în Republica Moldova. max. municipiu în România. Turism. situat pe malul stîng al Nistrului. la N de Moscova. Expl.: 2 303 m (vf. Alt. Cunoscut din 1071 cu denumirea Ust-Şeksna . Centru industrial: construc ii de maşini (nave. Universitate. al jud. utilaje mecanice şi optice). Climă montană. 19 mii loc. Lungime: 45 km. Vegeta. At. petrochimie. centrul adm. [´rakf¬rd] oraş în partea centralnordică a SUA (Illinois). Industrii (metalurgică. motoare. clădiri vechi). Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). rîu în Ucraina şi Republica Moldova. de pielărie şi încăl ăminte. lîngă oraşul Rîbni a . furnire). alimentară. Biserici (sec. Monumente arhitectonice (sec. Rezerva ie ştiin ifică. la 104 km N de Chişinău. Odesa. Buzău). în 1657. doc. de confec ii. cu precipita ii abundente. alimentare. parafine). municipiu în România (jud. masiv muntos în Peninsula Balcanică. Centru comercial. strunguri). de prelucrare a lemnului (mobilă. S-a mai numit: Rîbnaia Sloboda (1504–1779). Prelucrarea petrolului (uleiuri. în 1574. Şcerbakov (1946–1957). Faună bogată: cerbi. placaje. Sta iune meteorologică de altitudine. max. Muzee. Mún ii Ródnei . reşedin ă a raionului Rîşcani. Aeroport. Teatre. vi ă de vie (pînă la alt. Alt. 43 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. alimentară). cocoşi-de-munte. Mún ii ~. crom. cel mai mare oraş al ării. Muzeu. Zăcăminte: minereuri de plumb. Goljam Perelik ).7 mil. situat pe rîul Rîmnic . doc. forestiere. de igarete. Centru piscicol. chibrituri). loc. de prelucrare a lemnului (mobilă). doc. textile. la 166 km N-V de Chişinău. Vîlcea. strunguri. afluent pe stînga al Nistrului. fabrici textile. Ucraina). Parcul Zăvoi . Monumente istorice şi arhitectonice (biserici. 119 mii loc. 62 mii loc. 145 mii loc. Culturi agricole: tutun. Hidrocentrală pe malul lacului de acumulare Rîbinsk . Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. XVII). a hîrtiei etc. Rîbniþa Rîmnicul Sãrát Rîmnicu-Vîlcea Rîºcáni Rockford Ródna Rodópi . 255 mii loc. zinc. pe fluviul Volga .ie: păşuni alpine (în E masivului).Riyádh [rij'aad] capitala Arabiei Saudite. Institu ii de învă ămînt.: 2 191 m (vf. Pescuit. situat pe rîul Copăceanca . păstrăvi. Institu ii de învă ămînt superior. în 1602. At. urşi. pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. At. Turism. 600–700 m). Turism. Andropov (1984–1989). Muzeu. de confec ii. în 1388. alimentară. Teatru. chimică. Centru pomicol şi viticol. a cimentului. de confec ii. Industrie chimică. At. Fondat în 1834.

fondat pe locul vechii aşezări dacice Malva . în conurba ie. Conservator (din 1570). Dunărea form Rómula oraş roman (sec. Róma Róman municipiu în România (jud. oraş situat pe cursul inferior al fluviului Tibru . Suprafa a: 238. de confec ii. arcuri de triumf. pielărie (încăl ăminte). al regiunii Lazio .4 mii km 2. II–III d. Suprafa a: 1. Muzee. edificii vechi. stejar. textile şi confec ii.). Podişul Transilvaniei.72 mil. Subcarpa ii Orientali şi Subcarpa ii Moldovei. Popula ia: 22. devenit capitala provinciei Dacia Malvensis . Monumente istorice şi arhitectonice (biserici. caprine. comercial. tutun. Vestigii antice. În sec. textile. Academie de ştiin e. construc ii de maşini. Republica Moldova. Cuprinde şi oraşul-stat Vatican . Carpa ii Occidentali . Capitala: Bucureşti . cîmpii.Ródos insulă grecească în Marea Egee. În S şi S-E se întinde Cîmpia Dunării . un sector al marii Cîmpii Panonice . de Romulus şi Remus . max. palate. bazilici. alcătui i din Mun ii Banatului şi Mun ii Apuseni (alt. capitala Italiei şi centrul adm. statui etc. 2. Relief deluros. Industrie dezvoltată şi diversificată: metalurgie. terme. 2 544 m – vf. Podişul Moldovei. dealuri.4 mil. Universită i. Hr. Serbia şi Muntenegru şi Ungaria. Popula ia: 83 mii loc. Popula ia: 94 mii loc. 1 848 m – vf. podişuri. bovine). citrice. I î. Podişul (cu mun ii) Dobrogei . Neam ). produc ie a materialelor de construc ii. a fost întemeiat în 753 î. Vegeta ie: păduri de pin. Teritoriul ării este caracterizat prin diverse forme de relief şi zone naturale: mun i. loc. România). Curcubăta Mare ) şi Mun ii Poiana Ruscăi . max. situată în apropierea ărmului Asiei Mici. alimentare. edificii publice.Hr. a. case vechi. Mare centru politic. distrus în mare parte în 1467 şi apoi refăcut de Ştefan cel Mare. Valoroase monumente istorice şi arhitectonice: temple. Partea centrală este ocupată de Podişul Transilvaniei . Se cultivă cereale. iar în V Cîmpia de Vest . 2 307 m – vf. Creşterea animalelor (ovine. Industrie cinematografică. situat între Ucraina. Potrivit legendei. Românía stat în S-E Europei. Localizat pe teritoriul satului Reşca (com. Bulgaria. Climă mediteraneană. Hr. terme. Edificat pe timpul domniei lui Roman I (1391–1394). prelucrarea metalelor. devine capitala Imperiului Roman. loc. Vestigii arheologice (temple. Teatre. Biblioteci. panteon. Moldoveanul ).4 mii km2. Marea Neagră. hanul Vi i ).). cu cîmpii acumulative în lungul ărmurilor. produse alimentare. Este divizat în 41 de jude e (şi municipiul Bucureşti). construc ii de maşini. vi ă de vie. inscrip ii ş. înconjurat de masivele muntoase ale Carpa ilor: Carpa ii Orientali (alt. În interiorul şi exteriorul Carpa ilor se disting mai multe zone colinare şi culmi deluroase: Podişul Someşean. Este cea mai mare insulă din arhipelagul Sporadele de Sud . Aeroporturi. Dobrosloveni. max. financiar şi cultural. prelucrarea metalelor. La vărsarea sa în Marea Neagră. fabrici chimice. Limba oficială: româna. radiotehnică. Pietrosul). Centru industrial: siderurgie (laminor de evi). Sta iuni balneoclimaterice. . situat la confluen a râului Moldova cu Siretul . Muzee. măslini. Carpa ii Meridionali (alt. chiparos. Institu ii de învă ămînt. Principalul oraş-port: Rodos .

Muzee. alimentare. Rønne Roráima Roseau [rou´zou. pustiu în S-E peninsulei Arabia . Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Hr. Aeroport. Vegeta ie extrem de săracă (muşchi. produse alimentare. Navigabil. XIV–XVII). Aeroport. capitala statului Dominica (arhipelagul Antilele Mici ). Alt. Climă tropicală. oraş în S-V Olandei. de faian ă şi de por elanuri. Este legat prin canale de Rin. situat pe rîul Don . electrotehnică. 590 mii loc. 730 000 km2. max. Turism. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (uleiuri vegetale). Relief muntos.5 mii loc. mobilă.2 mii loc. Vegeta ie de pustiu. Muzee. teritoriu insular dependent în Antarctica. mecanică. Guyana şi Venezuela. la 30 km de Marea Nordului. Monumente arhitectonice. biserici (sec. acoperit de ghe ari. engl. Muzee. materiale de construc ii. încăl ăminte. Cîmpie cu alt. Teatru. veche localitate lîngă lacul Cahul (Republica Moldova). la grani a dintre Brazilia. Creşterea animalelor (cămile). Întreprinderi de prelucrare a materiei prime. 15. Administrat de Noua Zeelandă. C. Mare trafic de mărfuri. Suprafa a: 960 mii km 2. 106 mii loc. cetate etc. în afară de echipele sta iunilor antarctice de cercetări ştiin ifice. Lungime: cca 1 200 km. cel mai înalt masiv din Podişul Guyanei . Ad. cu vulcanii activi Erebus (alt. construc ii de maşini.: r¬u´z¬u] Ross Ross Rostóv pe Don Roºcáni Rótterdam Rouen Roussillon [rusi´jõ] Rub al KhãlÆ . Culturi legumicole. Viticultură. Suprafa a: 650 mii km2. construc ii navale. Márea ~. în insula Bornholm. Centru industrial: metalurgie. provincie istorică în S Fran ei (Pirineii Orientali). unde. Siderurgie. între 500 şi 1000 m. Universitate. fabrici textile (cu vechi tradi ii). forestiere şi de minereu de fier.: 2 972 m. V d. Ross. Centru comercial. Ceramică. Vînătoare. Teatre. Cuprinde sectoare din continent şi insula Ross. Denumirea veche: Charlotte . Aici voievodul. 4 023 m) şi Terror (alt. în 1574. Institu ii financiar-bancare. max. Fără popula ie stabilă. rafinării de petrol. petroliere. Turism. oraş în Federa ia Rusă. Port pentru mărfuri de tranzit.Ron fluviu în V Europei. Loara . XIII–XVI). trădat de boieri.: 2 810 m. a fost ucis de turci. Expl. loc. Celebre monumente de arhitectură: Catedrala Notre-Dame (sec. Cunoscut din sec. Şantiere navale. Aeroport. Aeroport. [rw´¾] oraş în N-V Fran ei (Normandia). la ărmul Antarcticii. 3 277 m). Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Şlefuirea diamantelor. Centru comercial şi industrial. Lă ime: pînă la 500 km. fabrici textile şi alimentare. prelucrarea petrolului. mare în Oceanul Pacific. Climă aspră. licheni). [´rœn¬] oraş în Danemarca. Aeroport. Expl. Hidrocentrale. chimice. situat pe cursul inferior al Senei . Izvorăşte din mun ii Alpi şi se varsă printr-o deltă în Marea Mediterană. confec ii. 16. 1 mil. pe teritoriul Elve iei şi Fran ei. Descoperită în 1841 de J. în America de Sud. situat în delta Rinului. construc ii de maşini (în special agricole). Teatre. oastea condusă de Ioan-Vodă cel Viteaz a fost învinsă de otomani. Port fluvialmaritim. palate. Moselle.

max. Hakasia (Abakan). Hr. Parcuri. Iakutia (Iakutsk). Cecenia (Groznîi). Altai (Gorno-Altaisk). Emscher şi Lippe . fabrici de pielărie. 6 inuturi. mănăstire în Republica Moldova. stat în Europa Orientală şi Asia Septentrională. Tătaria (Kazan). mecanică.: 5 119 m (vf. situat la ărmurile Oceanului Arctic (marea Barents. Estonia. Parcul Na ional Albert. Suprafa a: 6. Alt. II–III d. Localitate at. Biserica Sf. Ciuvaşia (Ceboksarî). o regiune autonomă. Finlanda. XV.Hr. maşini agricole). în sec. X–XIII. Aeroport. port la Dunăre. de peste 4 600 m. Centru comercial. Komi (Sîktîvkar). Kazahstan. Marea Siberiei de Est. marea Ciukotsk) şi Oceanul Pacific (marea Bering. Kalmîkia (Elista). siderurgică. situat în bazinul rîurilor Ruhr . Treime . Inguşetia (Nazran).. electrotehnică. constructoare de maşini. Industrie puternic dezvoltată: extractivă. Azerbaidjan. Marea Caspică şi Marea Neagră. Universită i. Complex de monumente arheologice: Grădiştea . construită în stil vechi moldovenesc (1777). marea Laptev. Başkiria (Ufa). Institu ii de învă ământ. Are ieşire la Marea Baltică.2 mii km2. Udmurtia (Ijevsk). VII–V şi IV–III î. ale căror urme au fost descoperite la S de municipiul Drăgăşani din România (jud. oraş în N Bulgariei. savane şi păduri rare (pe versan ii estici). aşezări getice din sec. la grani a dintre Republica Democrată Congo şi Uganda. Bureatia (Ulan-Ude). Construc ii de maşini (navale. Stanley ). marea Kara. Denumirea veche: Rusciuc . Kabardino-Balkaria (Nalcik). . ştiin ifice şi de cultură. Norvegia. Letonia. textile. Osetia de Nord (Vladikavkaz). 2 oraşe de rang federal (Moscova. marea Ohotsk. reprezentînd o fortifica ie de pămînt inelară din sec. Daghestan (Mahacikala). Lituania. Ucraina şi Polonia. alimentare. La alt. 193 mii loc. Vîlcea). Mongolia. Muzee. Federa ia Rusă . 10 districte autonome. Mari (Ioşkar-Ola). cocsochimică. Karaceae-vo-Cerkesia (Cerkassk). chimică etc. rafinării de petrol. Soroca). Teatre. Farfuria Turcească . masiv muntos în E Africii. doc. Tuva (Kîzîl). Suprafa a: 17 075 mil. [´ruur] bazin carbonifer în Germania (cel mai mare din Europa Occidentală). Acoperit cu zăpezi persistente şi ghe ari la alt. 49 de regiuni. Marea Japoniei). SanktPetersburg). China. Georgia. situată în apropierea comunei Rudi (rn. Republicile autonome (şi capitalele lor): Karelia (Petrozavodsk). Ruhr Rúse Rúsia Rusidáva Ruwenzóri [ruw¬n´zori] castru şi aşezare civică romană din sec. feroviare.Rúdi Mănăstirea ~. joase – păduri tropicale şi montane ecuatoriale (pe versan ii vestici). Include 20 de republici autonome.. Este învecinată cu Belarus. Mordovia (Saransk).

Pescuit. fasole. al statului California . alimentară. de materiale de construc ii. Climă ecuatorială musonică. Terase litorale. între Kyûshû şi Taiwan. Expl. Importă maşini şi utilaje industriale. culturi de orez. porcine). constituit din 73 de insule. Administrată de Olanda. cafea. Parcuri na ionale. apar ine Estoniei. piei. insulă de origine vulcanică în Arhipelagul Antilelor Mici (Marea Caraibilor). 370 mii loc. Oraş pr. [´zaal¬] [zaa¬r] rîu în E Germaniei. vite.7 mii km 2. păduri pe teritorii restrânse.1 mii km2. leoparzi. Ruhengeri. Odesa). afluent pe dreapta al rîului Ceaga . rîu în Europa Occidentală. Căi rutiere: 13 173 km. Suprafa a: 87. trestie de zahăr. Vegeta ie de savană. porumb. alimentară (conserve. Administrată de Federa ia Rusă. Suprafa a: 2. arhipelag japonez în V Oceanului Pacific. Creşterea animalelor extensivă (bovine. Lungime: 246 km. arhipelag în Marea Baltică. Tanzania.Rwánda República ~. cartofi. gaze naturale). bata i. banane ş. situată între Strîmtoarea Tătară . zadă. arbori de cafea. Popula ia: 1000 loc.: Naha (în insula Okinawa ). Par ial navigabil (120 km). de pielărie. Burundi şi Republica Democrată Congo. Relief predominant muntos. Există planta ii de ceai. textilă. Alte oraşe: Butare. Popula ia: 8160 000 loc. Izvorăşte din masivul Donon . manioc. Planta ii de bumbac. Suprafa a: 2250 km2. ovine. Suprafa a: 13 km2. Capitala: Kigali . de ciment. Saar . rinoceri. Turism. a. zahăr). Creşterea animalelor. produse alimentare. minereuri. 4 507 m – Muntele Karisimbi ). Se cultivă bata i. brad. Izvorăşte din mun ii Fichtel . zebre. ară agrară slab dezvoltată (antrenează 80% din popula ia activă). stat în Africa Centrală. Izvorăşte la N de com. Frontiera de V trece prin apele lacului Kivu . Industrie constructoare de maşini. echipamente de transport. Suprafa a: 26 338 km 2. 1500–2000 m) dominat de mun i vulcanici (alt.: Kingisepp . Par ial navigabil (175 km). textilă. Sta iuni balneoclimaterice. Aeroport. Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). înşirate pe 1 200 km. Pia ă de legume şi fructe. Popula ia: 40 mii loc. situat pe fluviul cu acelaşi nume. Pescuit. Ryûkyû Saale Saar Sáaremaa Sába Sáca Sacraménto Sahalín . Este organizat în 11 prefecturi. insulă în Oceanul Pacific. beriliu. Popula ia: 1. Faună: lei. sorg. Turism. Gisenyi . Climă musonică. Lungime: 427 km. Lungime: 52 km. Relief de podiş înalt (alt. petrol. aur. de cărbuni. oraş în V SUA. Cimişlia). Vegeta ie: păduri tropicale. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. tutun. Exportă ceai. wolfram. Alt. afluent pe stînga al Elbei. afluent pe dreapta al Mosellei . centrul adm. combustibili. max. Batîr (rn. ananas. pînă la 50 m. Industrie extractivă (minereuri de staniu.4 mil. trestie de zahăr. străbate reg. rîu în Republica Moldova şi Ucraina (reg. Relief în general deluros. grîu. pe teritoriul Fran ei şi Germaniei. Muzeu de artă. Centru adm. Port fluvial. Vegeta ie: molid. învecinat cu Uganda. strîmtoarea La Pérouse şi marea Ohotsk . loc.

Suprafa a: 8. fabrici de produse alimentare (morărit. XIII–XIV). situat pe rîul Tormes . Baimaclia (rn. port la Marea Caraibilor. afluent al fluviului Duero . Izvorăşte din Podişul Anatoliei şi se varsă în Marea Neagră. Vegeta ie săracă de pustiu. minereu de fier. prelucrarea metalelor. 273 mii loc. gaze naturale. Hidrocentrală. textilă. sistem muntos în Asia. Mănăstirea ~.). Turism.. pe litoral moderată. max. bovinelor.9 km). Lungime: 53 km. ocupînd aproape în întregime partea de N a Africii. Popula ia: 240. Relief colinar deşertic. rom). Rotondo ). Produse petroliere. Expl. hiene. Aeroport interna ional. max. pe teritoriul com. rîu în Republica Moldova. afluent de dreapta al Ialpugului . Turism. gazele. Nisipurile ocupă 17% din suprafa ă. conserve de carne). Suprafa a: 266 mii km 2. Relief glaciar. Alt. Zăcăminte: petrol. centrul adm. masiv muntos. complex monastic în Republica Moldova. O autostradă (la alt. teritoriu în N-V Africii. Lungime: 825 km. Muzee. Rîuri principale: Nilul şi Nigerul . sare marină. molid. Vegeta ie xerofită. Faună săracă (specii rare: antilope. km 2. Cantemir). situat în Alpii Leopontini (Elve ia). Aeroport. pe litoral cîmpii joase cu dune de nisip. fluviu în partea de N-V a Turciei. 32 mii loc. utilaje de cale ferată etc. alimentară. cu podişuri pietroase şi nisipoase. textile. capitala statului Grenada. Industrie de pielărie. Tunel feroviar (15 km). Universitate. Rezina). uraniu.: 3 491 m. Climă continentală rece.Sahára cel mai mare deşert de pe glob. de confec ii etc. Constă din schitul rupestru Buna-Vestire (sec. oraş în N SUA. port la Marea Caraibilor. port pe fluviul Mississippi.5 mil. Muzee. Muzee.8 mii loc. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile. oraş în insula Antigua. Universitate.: ElAaiún /Lâayoun . de cărbuni. Monumente. Sahára Occidentálã Sahárna Saián Saint-Étienne Saint George’s [s¬nt'd…ood…] Saint-Gothárd [sego'taar] Saint John’s [sent´d3onz] Saint Paul [sent´pool] Sakárya Salamánca Sálcia Máre . reptile). (300 mii loc. Vegeta ie: păduri de cedru siberian. alimentare (zahăr. situat în Masivul Central . Treime (1812–1821) şi Adormirea Maicii Domnului (1863).). tunel rutier (16. Administrat de Maroc şi Mauritania. Prelucrarea peştelui. Format din două lan uri muntoase. Turism. Exploatări de fosfa i. Universitate. Industrii (alimentară. As-Smava . Alte oraşe: Dakhla . pe teritoriul Federa iei Ruse. Păstorit nomad. Monumente arhitectonice. fosfa i. bisericile Sf. Climă tropicală deşertică. capitala statului Antigua şi Barbuda. Centru comercial (produse agricole). caprinelor. care cuprind în interior depresiunile Tuvinsk şi Minusinsk . oraş în Spania. Relief muntos în centru şi în N. Universitate. 38 mii loc. 2112 m) leagă Italia cu Elve ia prin strîmtoarea Saint-Gothard. Saharna (rn. poligrafie. Climă tropicală aridă. în conurba ie). Alt. creşterea ovinelor. de la Oceanul Atlantic la Marea Roşie. 202 mii loc. între izvoarele fluviului Obi şi lacul Baical . al statului Minnesota. Construc ii de maşini. minereu de fier. chimică. zadă etc. Sta iune balneoclimaterică. Din acest masiv izvorăsc fluviile Rin şi Ron. [sete'tjen] oraş în S-E Fran ei (Lyonnais). 353 mii loc.: 3196 m (vf. Iriga ii. Izvorăşte lîngă com. Centru adm.

Samarkánd Samóa (Samoá) Samóa Americanã . teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific. Industrie a hîrtiei. zahăr. Muzee. s-a constituit statul Samoa de Vest . Suprafa a: 3 mii km 2. în conurba ie). frigidere. de confec ii. biserici (sec. situat pe valea rîului Zeravşan . alimentară. de diamante. textilă. Tîrguri anuale de mostre. Cunoscut printr-o şcoală de medicină încă din sec. situate în E arhipelagului Samoa . XI–XVI). medrese etc. a instrumentelor muzicale. Monumente: fortărea ă (sec. 2 mil. 144 mii loc. centrul adm. construc ii de maşini. oraş în N Greciei (Macedonia). taro. cu cîmpii litorale înguste. cafea. Turism. situat pe rîul Willamette . XII–XIII. Aeroport. loc. prelucrarea lemnului (mobilă). oraş în E Braziliei. situat la vărsarea fluviului Varder în golful Salonic . chimică. Relief colinar. oraş în S Italiei (Campania). al landului cu acelaşi nume. Centru comercial (pia ă agricolă). (740 mii loc. 397 mii loc. Climă subecuatorială şi tropicală umedă. alimentară. Relief în general muntos. 108 mii loc. citrice. Aeroport. Universitate şi alte institu ii de învă ământ. Universitate. manioc. XVI). Teatre. 378 mii loc. al statului Oregon . iar pe cel de E – teritoriul dependent Samoa Americană . întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. catedrală (sec. XVII–XVIII). Universitate (1842). Industrii: şantiere navale.Salem [´seil¬m] oraş în N-V SUA. constructoare de maşini. Export de cacao. Aeroport. Universitate. port la Marea Tireniană. Monumente arhitectonice romane şi bizantine. confec ii) şi alimentare. Centru adm. Fortifica ii (sec. Administrat de SUA. Industrie constructoare de maşini. petrol. Expl. aparate cinematografice). Industrie metalurgică. Culturi agricole: cocotieri. format din 16 insule vulcanice. Monumente: moschee. oraş în E Uzbekistanului. mormîntul lui Timur Lenk. întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. Salérno Saloníc (Salónic) Salvadór Sálzburg [´zaltsburg] oraş în N-V Austriei. al statului Bahia . 154 mii loc. gaze naturale. XVII). Vegeta ie: păduri tropicale. palate (sec. Sta iune balneară. biserici (sec. Pescuit intens. Muzee. televizoare. Muzee. Muzee (Casa Mozart). Suprafa a: 197 km2. diamante etc. esături. de prelucrare a lemnului. XVI–XVIII). Muzee. Muzeu. Universitate. Vegeta ie bogată şi variată. port la Oceanul Atlantic. XVIII). centrul adm. Pe teritoriul de V al arhipelagului. Popula ia: 65 mii loc. centrul adm.: Pago Pago . format de un grup din 7 insule vulcanice şi coraligene. textilă. textile. jambu. Teatre. Teatre. Construc ii de maşini (ascensoare. arhipelag în Oceanul Pacific. Universitate. alimentare. situat pe rîul Salzach . alimentară. în 1962. Climă tropicală oceanică. fabrici de încăl ăminte. tutun. în Polinezia. port la Marea Egee. Centru industrial: şantiere navale. bananieri.

Pe alocuri se întîlnesc podişuri deluroase. Turism. Este dezvoltată industria de tip artizanal. Climă subpolară. Monumente: catedrală (sec. mici rîuri cu izvoare în mun i. [san ho´se] capitala Republicii Costa Rica. Fondat în 1736. întreprinderi poligrafice. 927 mii loc.25 mil. stat insular în S-V Oceanului Pacific. industria forestieră şi de prelucrare a produselor agricole. nuci de cocos. porcine. Mauga). şi utilaje electronice. centrul adm. leoparzi de mare). Rafinării de petrol. Marchează un segment al grani ei dintre Nicaragua şi Costa Rica. XVIII). Turism. turismul. Universită i. 725 mii loc. Vegeta ie bogată: păduri de palmieri. max. Fondat în 1776. fortărea ă (sec. situat la cca 3 000 km N-E de Noua Zeelandă. teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. oraş în V SUA (California). Universită i. port la Oceanul Atlantic. Lungime: 225 km. cabaline) şi pescuitul. rom). Catedrală (sec. fluviu în America Centrală. la 2 400 m alt. cacao. cîmpii litorale joase şi plane. textile. 1100 m. pe teritoriul statului Nicaragua. Meşteşugărit. Popula ia: 179 mii loc. la 1 169 m alt. oraş în S SUA (Texas). alimentare. Academie de ştiin e. Universitate. XVI–XVII). Aeroport. tutun etc. Sta iune climaterică. Lipsit de popula ie permanentă. loc. Centru industrial: rafinării de petrol. cu precipita ii abundente şi temperaturi moderate. foci. în conurba ie). 43. Export de zahăr. max. Aeroport interna ional. 500 mii loc. Climă tropicală. păşuni (2%). constituit din 11 insule vulcanice. cacao. nave etc. Limbi oficiale: samoana. din care 4 locuite: Savaii (alt. port la golful cu acelaşi nume. lemn Sánaa San António Sandwích de Sud capitala Republicii Arabe Yemen. Aeroport. Izvorăşte din lacul Nicaragua şi se varsă în Marea Caraibilor. Muzee. Administrat de Marea Britanie. oraş situat într-un podiş. textile.5 mii loc. construc ii de maşini (aparatură. vf. alimentare. Fito). Relief stîncos. fabrici ale industriei uşoare şi alimentare. (3. Manono. Capitala: Apia. Ocupă 9 insule de origine vulcanică. Se cultivă taro. 1858 m. Centru comercial. Aeroporturi. Capitală din 1918. Principalele ramuri economice: agricultura. chimice. în conurba ie). Întreprinderi meşteşugăreşti. vf. Exportă copră. Suprafa a: 2 842 km2. taro. Este organizat în 11 districte. Muzeu. Suprafa a: 311 km2. Universitate. al insulei Puerto Rico . engleza. Apolime. cu relief în mare parte muntos. în conurba ie. Capitală din 1821. arbori de pîine (50% din suprafa ă).). XVII–XVIII). banane. cafea. Fabrici ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. situată într-o zonă muntoasă. Faună bogată (pinguini. Mici întreprinderi de pielărie. în întregime acoperit cu un strat gros de ghea ă. Centru comercial. trestie de zahăr. Ínsulele ~. în Polinezia.Samóa (Samóa de Vest) Státul Independént ~. Moschee. 936 mii loc. oraş în America Centrală. San Francísco San José San Juán [san´hwan] San Juán [san´hwan] . Upolu (alt. Aeroport. situate la S-E de Georgia de Sud. (900 mii loc. Se practică creşterea animalelor (bovine.

oraş în N-V Federa iei Ruse. Muzeul Rus etc. XII–XIII). textilă. Aeroport. textilă. textile. 5. Artizanat. Universită i. A fost întemeiat în jurul oraşului San Marino în anul 301. San Rémo San Salvadór San Sebastián Sánta Clára Sánta Cruz [´sænt¬ ´kruuz] . Alte oraşe: Serravalle.Sankt Gállen [zahkt´gal¬n] oraş în N-E Elve iei. Teritoriul ării reprezintă un sector al Apeninilor Nordici . Prelucrarea lemnului. Componentele de bază ale economiei: turism (2/3 din venitul ării). carne. Vestită sta iune balneară. a pieilor. Muzee. Nod feroviar. majolică. Universită i. Sankt-Pétersburg San Maríno San Maríno República ~. emisiuni de timbre poştale. port la golful Biskaya (Oceanul Atlantic). XVI). 5 mii loc. oraş în Cuba. alimentare. Vegeta ie constituită în mare parte de păduri. max. Administrat de statul Solomon. măslini. por elanuri. 76 mii loc. al provinciei Villa Clara . Denumiri anterioare: Sankt Petersburg (1703–1914). alimentară. agricultură. chimică. XIII–XVI). piatră pentru construc ii. stat în S Europei. capitala Republicii San Marino. Muzee. în ara bascilor. Centru comercial (pentru cereale. Industrie textilă. Universitate. exploatări de cărbune. Monumente: fortifica ii (sec. Suprafa a: 938 km 2. marmură). Institu ii de cercetări ştiin ifice.2 mil. Capitala Rusiei între 1712 şi 1918. Turism.). Fondat în 1703 de Petru cel Mare. cuprins în interiorul Italiei. Fondat în 1689. Popula ia cca 6 mii loc.57 km 2. citrice. Industrie constructoare de maşini. porumb). utilaje şi aparate electrotehnice şi radioelectronice etc. Numeroase cutremure. la S-V de Genova. cu relief de coline argiloase şi calcaroase. 60 mii loc. 738 m). Monumente: catedrală (sec. mobilă. Climă mediteraneană. Devine stat independent în 1263. capitala statului El Salvador. astăzi fiind recunoscut ca cea mai veche republică din lume. Construc ii de maşini. Turism. pe Riviera . a tutunului. Mănăstire (sec. Muzeu. Creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. metalurgie. Borgo Maggiore. Suprafa a: 60. alimentară. 1 mil. industrie chimică. lemn. porcine). Muzeu. Leningrad (1924–1991). Petrograd (1914–1924). Din 1862 – protectorat al Italiei. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Fondat în 1524. Numeroase monumente istorice şi arhitectonice. Port la Marea Mediterană. Se practică artizanatul (obiecte din metal. centrul adm. între provinciile Forli şi Pesaro-Urbino. biserici. Popula ia: 27 mii loc. 174 mii loc. sticlă. alimentare. poligrafie. 195 mii loc. Aeroport interna ional. Mare centru industrial: construc ii de maşini grele. Sta iune balneară. arhipelag de origine vulcanică în Oceanul Pacific (Melanezia). Festival anual de muzică uşoară. Muzee. a hîrtiei. pielărie. Monumente arhitectonice. textile. a cimentului. esături din lînă. al cantonului cu acelaşi nume. Capitala: San Marino . fabrici textile (bumbac). tutun). Metrou. dominat de Monte Titano (alt. Centru comercial (pentru produse agricole). orz. centrul adm. Florentino Domagnano . loc. Muzee: Ermitaj. Capitală din 1821. produs oraş în N Italiei (Liguria). Limba oficială: italiana. Include 9 districte comunale (castelli). loc. Principalele culturi: cereale (grîu. vi ă de vie. [san sevasti´an] oraş în N Spaniei. alimentară. Mănăstire fondată în 301. fabrici de produse chimice. în conurba ie. situată la poalele vulcanului cu acelaşi nume. port pe Neva. de confec ii. roci de construc ie. alimentare (conserve de fructe). Exportă vin. Func ionează întreprinderi de ciment. cauciuc.

Sta iune balneară. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. Teatre. Impor Santiágo de Cúba Sánto Domíngo São Miguel [s¬u mi´gel] Saône [´soon] São Páulo [s˜¬u´paulu] São Tomé ºi Príncipe Sápporo oraş în N Japoniei (Hokkaidô). de 2 024 m şi sub 1 000 m). conserve. de transport). Industria este reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole.2 mil. Relief în general muntos (respectiv cu altitudini max. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. XVI). întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. Limba oficială: portugheza. XVI–XVII). Sporturi de iarnă. Izvorăşte din mun ii Faucilles (Lorena). întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte.5 mil. Universită i. oraş în S-E Braziliei. . Universită i. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. esături) şi alimentare (morărit. lînă. Muzee. textile. biserici (sec. textile. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. metalurgie (aluminiu). alimentare. cea mai mare insulă din arhipelagul Azore (Portugalia). XVI. Şantiere navale. rîu în Fran a. clădiri în stil colonial spaniol. oraş în S-E Cubei. Turism. biserici. capitala Republicii Dominicane. uleiuri vegetale. alimentare. stat insular în Oceanul Atlantic (Golful Guineii). Sena. Este divizat în 2 dis-tricte. Muzee. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Universitate. plante leguminoase. chimice. Climă ecuatorială. Din teritoriul ării fac parte cîteva insule de origine vulcanică. loc. băuturi alcoolice). capitala statului Săo Paulo. Aeroport interna ional. Aeroporturi. Suprafa a: 1000 km2. întreprinderi ale industriei uşoare (textile. Cresc bovine. de confec ii. afluent al Ronului . Exportă cacao (ocupă unul dintre primele locuri pe glob). Se practică pescuitul. de cafea. Moselle. Faună: reptile. Universitate. a. (18. Pia ă mondială a cafelei. loc. textile (bumbac. mătase). Se cultivă porumb. din care cele mai mari sunt Săo Tomé şi Príncipe. Vegeta ie forestieră bogată. situată la poalele Anzilor. bananieri. maimu e. 9. 365 mii loc. de cherestea. Izvoare termale şi minerale. Ramuri industriale: construc ii de maşini. ciocolată. 1.67 mil. Muzee. 6 mil. Muzee. de fabricare a hîrtiei. Prelucrarea lemnului. Capitala: Săo Tomé. Există planta ii de arbori de cacao. manioc. de produse chimice. port la Marea Caraibilor. República Democrátică ~. Aici au avut loc Jocurile Olimpice din 1972. copră. Construc ii de maşini (nave). Centru comercial. loc. meşteşugurile. Comunică prin canale cu Rinul. Universitate. cocotieri. porcine. în conurba ie). Aeroport. Citrice. alimentare. Fondat în 1554. cafea. Par ial navigabil (de la vărsare). în conurba ie. Monumente arhitectonice: catedrală. Lungime: 480 km. materiale de construc ii. de prelucrare a tutunului. ovine. loc. bere). Aeroport interna ional.Santiágo (Santiágo de Chile) capitala statului Chile. Popula ia: 150 mii loc. păsări exotice. Popula ia: 175 mii loc. port la Marea Caraibilor. Teatre. situat la cca 300 km de ărmul vestic al Africii. Suprafa a: 747 km 2. rafinării de petrol. caprine. cu mormîntul lui Cristofor Columb). rom. conserve). 2. Loara ş.13 mil.

gaze naturale. Universitate. forestieră. vi ă de vie. andezit. alimentară. Hidrocentrale. 615 mii loc. Monumente istorice şi ahitectonice. Muzee. Márea ~. aur. de podiş în V şi de cîmpie în S-V. plumb.: Satu-Mare . mare în Oceanul Atlantic. Este bogată în peşte. de produse textile şi alimentare. Expl. petrochimică. XVII) ş.4 mii km 2. betonite. zinc. Aeroport. [s¬'vœn¬] fluviu în E şi S-E SUA. miniere (argint.). Agricultură: cereale. centrul politic. Popula ia: cca 6 mil. ovine. Mari cantită i de alge sargassacee (de aici şi denumirea mării). Navigabil pe 600 km. fabrici de covoare. caprine. Suprafa a: 6–7 mil. argint. fier). Creşterea animalelor (bovine. Turism. bazilică (sec. jude în N-V României. vagoane. Industrii (constructoare de maşini. Lungime: 945 km.Hr. Muzee. Popula ia: 396 mii loc. Popula ia: 7. zinc. Relief de cîmpie. insulă în bazinul vestic al Mării Mediterane. constructoare de maşini. Navigabil.Saragósa [qara´goqa] oraş în N-E Spaniei (Aragón). XII–XVI). Suprafa a: 8. loc.4 mii km2. sare etc. plumb. Aeroport. aparatură electrotehnică). Croa ia. situat pe fluviul Ebru . textilă. Hunedoara). cereale). Sarájevo capitala statului Bosnia şi Her egovina. textilă etc. Hidrocentrale. troleibuze. minereuri de plumb şi zinc. Centru industrial: construc ii de maşini (maşini-unel-te. automobile). citrice. Centru comercial (vinuri. Resurse: petrol. I d. Popula ia: 1.: Cagliari . Lungime: 725 km. km2. de dealuri premontane (în S-E) şi muntos (în N-E). textilă.). rîu în S Europei. pomi fructiferi. porcine). material feroviar. creşterea animalelor.5 mii km2. Universitate. pe teritoriul statelor Serbia şi Munte-negru. Centru adm. 448 mii loc. localitate în România (jud. Suprafa a: 47. Saale şi al fluviului Elba . vi ă de vie. oraş întemeiat de romani (108–110).a.65 mii loc. Vestigii arheologice. Izvorăşte din Alpii Julieni. land în N-V Germaniei. a hîrtiei. textile. porcine). Climă mediteraneană secetoasă. denumit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa . Oraş pr. sfeclă de zahăr. a tutunului. în bazinul rîurilor Spree Mulde. Suprafa a: 4. Se cultivă cereale. fabrici de produse chimice. loc. Culturi: cereale. regiune istorică în E Germaniei. Rezerva ii naturale. XI. militar şi religios al statului dac (sec. Industrie extractivă. ovine. Zăcăminte: minereuri de fier. Relief muntos. legume. prelucrarea lemnului şi a plutei. Construc ii de maşini (avioane. Turism. Aici au fost descoperite ruinele principalei aşezări dacice din Mun ii Orăştiei. Construc ii de maşini (automobile. Creşterea animalelor (bovine. Zăcăminte: cărbuni. Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. Suprafa a: 24 mii km 2. Artizanat. Relief muntos în E. metalurgică.: Hanovra . măslini. Zonă etnografică: ara Oaşului . alimentară.50 mil. economic. XVI–XVII). alimentare. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în Oceanul Atlantic. Sardínia Sargásselor Sarmizegetúsa Sátu-Máre Sáva Savánnah Saxónia Saxónia Inferioarã . catedrală (sec. utilaje). Turism. Industrie metalurgică. de prelucrare a lemnului. situată în N-E Arhipelagului Antilelor . afluent pe dreapta al Dunării. Centru adm. sfeclă de zahăr. Slovenia.

porumb. Lungime: 75 km. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. în 1437 (Şendreni ). Relief muntos în S-V. Izvorăşte din apropierea com. Fondat în 1718. Muzee. peninsulă în N-E Europei.: Edinburgh . Relief: mun ii Alpii Scandinavici (în V). Hînceşti). Pescuit. Turism. max. Industrie extractivă. Centru vamal de frontieră. Se cultivă grîu. Brezoaia (rn. Climă temperată. oraş în Kazahstan. Nod feroviar.: 1 445 m. Centru agricol. Popula ia: 263 mii loc. Semeníc Semipalátinsk . andezit.Sãláj jude în N-V României. Zăcăminte: cărbuni. metalurgică. afluent pe stânga al Prutului.85 mii km 2. Cimişlia). între valea Nerei şi culoarul Timiş-Cerna. în conurba ie). Creşterea ovinelor. Izvorăşte din apropierea localită ii SărataMereşeni (rn. tundră (în N). Universită i (1861.6 mil. primărie). Legumicultură. Popula ia: 5. Se produc ceasuri de mare precizie. Şantiere navale. Lacuri glaciare şi tectonice. alabastru. textilă şi de confec ii. doc. Ungheni). Pescuit. Este cea mai mare peninsulă din Europa: cca 800 mii km 2. lactate). sfeclă de zahăr. de confec ii şi alimentare.: Zalău . Pe teritoriul peninsulei sunt situate statele Norvegia. Zăcăminte: lignit. Versan i împăduri i. zone de cîmpie. Vegeta ie: păduri de conifere. prelucrarea metalelor. 517 mii loc. Muzee. Locuri istorice (cîmpul de luptă de la Guruslău ). de podiş deluros şi cîmpii în rest. Muzee. ovine. situată în N insulei britanice. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. cuprinsă între Marea Baltică. Turism. oraş în N-V SUA (Washington). Aeroport. cupru. Ştefan-Vodă). vi ă de vie. rîu în Republica Moldova. Institu ii de învă ământ superior. catedrală. Lungime: 59 km. M. Relief constituit din mun i (în N-V) şi din zone joase (în S-E). Teatre. centrul adm. Suedia şi Finlanda (par ial). Suprafa a: 78. Lipoveni (rn. Monumente istorice şi arhitectonice medievale (fortifica ii. Centru adm. [¿aaf´hauz¬n] oraş în N Elve iei. port la Oceanul Pacific. Cetate (1776). afluent pe stânga al Cogîlnicului. Culturi: cereale. cartofi. situat pe fluviul Rin . Vestigii arheologice.13 mil. prelucrarea lemnului. podişul Småland (în S). alimentară. Se cresc bovine. Cascada de pe Rin. Mún ii Semenícului. Casa memorială "F. (2. minereuri de fier. bovinelor. produse textile şi de confec ii. Alt. parte din teritoriul Marii Britanii. Climă temperat-oceanică. port pe rîul Irtîş . Marea Norvegiei şi Oceanul Arctic. Dostoevski". rîu în Republica Moldova. Marea Nordului. masiv muntos în Carpa ii Occi-dentali (Mun ii Banatului). textile. avînd orientarea de la N la S. pajişti pe înăl imi. 1892). plante tehnice. separată de Anglia prin mun ii Cheviot . Hidrocentrală. Sãráta Sãráta Scandinávia Schaffháusen Schinoása Scóþia Sculéni Seattle [sii´ætl] comună în Republica Moldova (rn. porcine. alimentare (conserve. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. ghips. construc ii de maşini (în aeronautică). orz. cărbune brun. Construc ii de maşini.8 mii km2. 35 mii loc. Izvorăşte la N de com. 350 mii loc. materiale de construc ie. plumb. Pomicultură. Lungime: 54 km. Suprafa a: 3. Şantiere navale. Pod peste Prut. cartofi. al cantonului cu acelaşi nume. Centru adm. At. loc. siderurgie. Turism. Nod feroviar. fabrici de produse chimice.

Monumente istorice şi arhitectonice (sec. uleiuri vegetale. Estrela . Mali. cabaline). turbine. Sendái Sénegal oraş în Japonia. parcuri na ionale. textilă şi de confec ii. Popula ia: 10. vinuri. peşte. Limba oficială: sîrba.1 mil. de confec ii şi alimentare. Lungime: 776 km. versan i abrup i. Parc natural. În agricultură pre [´serr¬ d¬ i¿trel¬] masiv muntos în centrul Portugaliei. medie 450 m). zinc. Suprafa a: 196. constructoare de maşini (tractoare.). mun i puternic accidenta i în S. cărbune. esături. situat în N-E insulei Honshû . bauxită). hîrtie). Rezerve importante de cărbune şi petrol. cel mai înalt din ară). caprine.8 mil. Se cultivă mei. de ciment. Climă subecuatorială musonică. loc. păşuni. textilă. arahide. Centru industrial: construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. între Bosnia şi Her egovina. forestieră şi de cherestea. bumbac. alimentară (zahăr. reg. mai umedă în S şi mai uscată în N. fosfa i. Croa ia. celuloză. XIV–XV). Guineea. alimentară. Complexe de relief: cîmpii pe cursul Dunării şi Moravei. conserve din carne şi peşte). echipamente industriale etc. autoturisme. trece prin Paris şi Rouen şi se varsă în Marea Mînecii printr-un estuar. port pe fluviul Hangang . pielărie. Muzee. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. metalurgică. şi Vojevodina . nave. Muzeu. capitala Coreii de Sud. trestie de zahăr. Cuprinde provinciile autonome Kosovo . Vegeta ie de stepă. Capitala: Belgrad . Capitala: Dakar .). motociclete. Bulgaria.). învecinat cu Mauritania. Ungaria. a. Monumente arhitectonice (sec. Sunt dezvoltate pescuitul. Agricultura reprezintă principala ramură a economiei (antrenează cca 75% din popula ia activă). poligrafie. Teatre. chimică (coloran i. Popula ia: 11. păşuni. sub 150 m). Navigabil. Gambia. Păduri. stibiu. de podişuri deluroase interfluviale. Alt. parcuri na ionale.7 mii km2. drenat de numeroase rîuri şi rîule e sezoniere. fiind format în baza republi-cilor Serbia şi Muntenegru din componen a fostei Republici Federative Iugoslavia . Rezerva ii naturale. produse petroliere.8 mil. República ~. Aeroport. ulei de arahide. Albania şi Marea Adriatică. 918. din care suficient valorificate sunt fosforitele. în N-V peninsulei Balcanice. loc. 10. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Se extrag şi se prelucrează minereu de fier şi metale neferoase (cupru. ovine. maşini agricole. Este împăr it în 10 regiuni. Im Sérbia ºi Muntenégru stat proclamat cu această denumire în 2002. de pielărie şi încăl ăminte. hipopotami. stat în Africa Occidentală. cocotieri. a produselor textile.: 1991 m (vf. Macedonia. Exportă arahide. Este situat în S Europei.Séna fluviu în Fran a. palmieri. România. în conurba ie. de savană. Climă temperat-continentală şi mediteraneană. îngrăşăminte chimice. chimică. XVII). Sérra da Estréla Seúl . porumb. prelucrarea metalelor şi a cauciucului. Izvorăşte din platoul Langres . fabricarea hîrtiei. loc. electrotehnică. sare. Saône şi Loara . Dispune de variate resurse de subsol (minereuri de fier. Rezerva ii naturale. Aeroport. Culmi şi vîrfuri netezite. Industria Serbiei: minieră. Este legat prin afluen ii săi şi prin numeroase canale navigabile cu Rinul. ulei de arahide. fosfa i ş. antilope. max. Industrie de prelucrare a produselor agricole (zahăr. orez. plumb. Industrie metalurgică. păşuni montane. Institu ii financiare. Suprafa a: 102 200 km2. porcine. creşterea animalelor (bovine. Universitate. conserve etc. încăl ăminte. crocodili. articole manufactu-riere. mercur. Universitate. Zăcăminte de wolfram. cu masive muntoase şi colinare în partea de E (alt. Faună: lei. 5 mii loc. Guineea-Bisau. autocare. Locul desfăşurării Jocurilor Olimpice din 1988. Relief predominant de cîmpie (alt.

Climă ecuatorială oceanică. 250 mii loc. Celebră manufactură de por elanuri (din 1756). tutun) şi creşterea animalelor (bovine. Vegeta ie de păduri ecuatoriale (palmieri. Alt. Importă produse industriale (maşini. max.Seván Sevastópol lac de origine tectonică în Armenia (cel mai mare din Caucaz). Teatre. Ruinele cetă ii Chersones . Pia ă agricolă. La completarea venitului contribuie serviciile de comer şi turism în porturile maritime şi în aeroportul interna ional Victoria (din 1971). bumbac). Căi rutiere: 323 . constructoare de maşini (aeronautice. Parcul natural Sevan . port la Marea Neagră.41 mii km2. pe rîul Sena . 912 m). textilă. 744 m). piese de schimb). Universitate. Suprafa a: 37. biserici (sec. cu înăl imi relativ reduse: Mahé (alt. Exportă copră. situat la 1100 km N-E de insula Madagascar. Suprafa a: 1. Muzeu. Celebre monumente arhitectonice: moschei. [se´Bilja] oraş în S-V Spaniei (Andaluzia). Popula ia: 80 mii loc. Institu ii de cercetări biologice marine. 22 mii loc. forestieră. palate (sec. Silhouette (alt. Teatre. port la Marea Albă. cocotieri. Numele antic: Hispalis . oraş în Fran a.estoase. Praslin.6 mii km2. maimu e. XIII–XVIII). Suprafa a: 455 km2. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.: 99 m. 550–600 m). combustibili.: 965 m. Turism. Teritoriul ării cuprinde un mare număr (peste 100) de insule şi insuli e de origine vulcanică şi coraligenă. utilaje. Climă arctică. Muzee. XV–XVII). 368 mii loc. navale). în conurba ia Parisului. vanilie. Institu ii de învă ămînt. prelucrarea lemnului. Relieful lor este accidentat. Faună: broaşte. [sei¿elz] Sévernaia Zemléa Severodvínsk Sevílla Sévres Seychélles Republica ~. trestie de zahăr. scor işoară. Aeroport. Teatru. Limbi oficiale: creola. franceza. Acumulează apele a 30 de rîuri. prelucrarea lemnului. max. Port din 1804. Industrie metalurgică. maritim). uleiuri). Nod de comunica ii (rutier. între marea Kara şi marea Laptev . XV–XVI). Locul de existen ă a coloniei antice greceşti Chersones . Capitala: Victoria . Industrie militară. Şantiere navale. fabrici de produse alimentare. agricultură şi pescuit. dugongi. stat insular în Oceanul Indian. textilă (iută. Acoperită de ghea ă (48% din teritoriu). Muzee. engleza. porcine). Apar ine Federa iei Ruse. catedrală (sec. mobilă. Hidrocentrală. Industrie de prelucrare a produselor agricole. oraş în Federa ia Rusă. situat la 1 903 m alt. ferigi arbores-cente). de prelucrare a tutunului. arhipelag în Oceanul Arctic. Ad. Artizanat. bunuri de larg consum. Curieuse (alt. chimică. oraş în Ucraina (Crimeea). mirodenii. 679 mii loc. devenită proprietate regală. Economie bazată pe turism. situat pe fluviul Guadalquivir . Muzeu na ional de ceramică. max. alimentară (conserve. Sta iune balneară. Construc ia oraşului modern a început în 1783. În agricultură predomină culturile tehnice (ceai. conserve de peşte.

max. Exportă zahăr. melasă. manufacturiere. Teatre. max. mai numeroase fiind păsările marine. care se desparte de bra ul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră prin alte două bra e. situat pe trei insule ale arhipelagului Antilele Mici din Oceanul Atlantic. forestieră. fabrici textile. Lungime: 109 km. combustibili. Vegeta ie abundentă (bambuşi. Capitala: Castries . Climă tropical-oceanică. Muzee. Industrie prelucrătoare a produselor agricole. Produce hîrtie. al jud. porcine. reprezentat de o insulă vulcanică. cu vînturi permanente şi ploi frecvente. Se cresc bovine. cartofi. Climă subtropicală şi tropicală moderată. Vegeta ie: păduri tropicale în zonele muntoase. Suprafa a: 617 km2. de confec ii. banane. ananaşi. Suprafa a: 122 km 2. Pe această insulă a fost exilat (1815–1821) şi a murit împăratul Napoleon Bonaparte. de igarete. rom. Faună: diverse specii de păsări. uleiuri vegetale. între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Sfîntul Cristofór ºi Névis stat insular în America Centrală.). Climă tropicală oceanică. comer şi transport. Insulă de origine vulcanică. ale industriei electronice. Artizanat. Principalele culturi: trestie de zahăr. Cristofor . caprine. Construc ii de maşini. Exportă zahăr. străbătută de lan uri muntoase: Canaries Mountains (alt. 786 m. . alimentare. Căi rutiere: 805 km. ulei de cocos rafinat. Popula ia: 6 800 loc. Monumente. Turism. Navigabil pentru vase mici.6 km2.Sfînta Eléna teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. Pitons (alt. Admis în ONU la 18 septembrie 1979.: Jamestown . serviciile de turism. bata i. Exploatări forestiere. Suprafa a: 269. pescuitul maritim. eucalip i ş. cedri. de produse alimentare. Relief colinar. Soufrière ) în S.partamente. Este organizat în 10 de. industria uşoară şi turism. bananieri. max. 68 mii loc.5 mii loc. cocotieri. Popula ia: 48. pro Sfîntul Gheórghe Sfîntul Gheórghe bra ul de S al Dunării. Nevis şi Sombrero . hîrtie. Faună săracă. situată la 1850 km V de ărmul Africii. îmbrăcăminte. Covasna. copră. Func ionează mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. situat pe insula cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici. a. bovine). Popula ia: 160 mii loc. Este divizat în 2 state. Administrat de Marea Britanie. caprine. Se practică pescuitul şi prelucrarea peştelui. articole de tutungerie. Centru adm. produse alimentare. Newcastle . Se practică creşterea animalelor (ovine. electronică. Economia ării este bazată pe agricultură. combustibili. toate avînd relief înalt şi puternic fragmentat de văi intramontane şi cursuri rapide de apă. tutun. alimentară. Importă maşini şi utilaje industriale. mijloace de transport. mijloace de transport. Cresc ovine. Se mai cultivă arbori de cafea. vlc. Importă maşini şi utilaje. Agricultură bazată pe produc ia de cereale (ovăz. centrul adm. Capitala: Basseterre . bovine. municipiu în partea centrală a României. prelucrarea lemnului (mobilă). Muntele Misery ). bananieri. Alte oraşe: Sandy Point Town. ovine. Se cultivă trestie de zahăr. Limba oficială: engleza. aparate electronice. Principalele ramuri ale economiei: agricultura. Charlestown. Teritoriul ării cuprinde insulele de origine vulcanică Saint Kitts (Sf. Sfînta Lucía (Santa Lucia) stat insular în America Centrală. alt. Comunică cu complexul lacustru Razelm prin canalele Dranov şi Dunavă . cereale. situat pe valea Oltului . 738 m) în S-V. îmbrăcăminte. produse manufacturiere. 1 200 m. Vegeta ie formată de păduri cu arbori de esen e pre ioase. porumb) şi de legume. industria uşoară. 1 156 m. Se practică pescuitul. legume. cocotieri.

alt. Climă temperată umedă.8 mii km2. Faună: diverse specii de păsări. Exportă produse ale industriei uşoare. Teritoriul ării cuprinde insula Sfîntul Vincen iu şi grupul insular Grenadinele de Nord . zahăr. format de peste 100 de insule. Universitate. Expl. chimică. mlaştini. Relief: mun i cu vulcani vechi eroda i. Industrie extractivă (cărbune). îmbrăcăminte. catedrală. Cursuri de apă mici. laminate). Capitala: Kingstown . de minereuri de cupru. situat între Marea Caraibilor şi Oce-anul Atlantic. max. Oraş pr. cacao. Pajişti. cîmpii litorale. Navigabil. Principalele surse economice: agricultura. Lungime 1224 km. Păduri de stejar.: 42 m. Pescuit. Popula ia: 25 mii loc. Ad. trestie de zahăr. dar numeroase. situat între Oceanul Pacific şi insula Honshû. Zăpezi veşnice şi ghe ari pe vîrfuri şi pe pantele de altitudini mari. aparate electrice. lînă) şi turistic. maşini şi utilaje miniere. Suprafa a: 1. Alt. Se formează din lacul Ontario şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. stat insular în America Centrală. turismul. Aeroport. tutun. Monumente: cetate (sec. Muzee. forestiere. Pescuit. la frontiera dintre Albania şi Serbia şi Muntenegru. arhipelag în Oceanul Atlantic. Suprafa a: 389. Navigabil. situat în partea de N-E a Marii Britanii.: 65–1 000 m. Căi rutiere: 943 km. Galerii de artă.: 1 981 m. max. Creşterea animalelor (cabaline. alimentară. Monumente medievale. max. Aeroport. industria uşoară. insulă în S-E Arhipelagului Japonez. oraş în Marea Britanie. Suprafa a: 263 mii km2.4 mii km2. Se produce zahăr. Admis în ONU la 16 septembrie 1 Shásta [´¿æst¬] masiv muntos în V SUA. de pielărie. Shéffield [´¿effiild] Shétland [´¿etl¬nd] Shíkoku [´¿ikoku] Shkódër [´¿kod¬r] Shkódër [´¿kod¬r] . textile. ulei de cocos. Se cultivă banane. 82 mii loc. umedă. Climă subtropicală musonică. 531 mii loc. Ad. XV). SUA. rom. textile. Suprafa a: 250–375 km2. dominat de conuri vulcanice ( Soufrière . Popula ia: 125 mii loc. Centru comercial (tutun. Industrii: de ciment. arahide. A fost escaladat pentru prima dată în 1854. Popula ia: 4. a. XII. băuturi din fructe. Fondat la începutul sec. Limba oficială: engleza. Importă mijloace de transport. Pescuit. bunuri de larg consum. textilă. brad alb ş. oraş în N Albaniei. siderurgică (o eluri superioare. 1165 m). nuci de cocos.3 km2. Comer extern cu Marea Britanie. Climă tropicală cu precipita ii abundente.: Kôchi . produse alimentare. textilă. situat pe malul sudic al lacului omonim. igarete. nuci de cocos. Pescuit maritim. golf al Ocenului Atlantic. Este divizat în 11 cir-cumscrip ii. lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică. în Mun ii Cascadelor . situat în N Angliei.Sfîntul Laurénþiu Sfîntul Laurénþiu Sfîntul Vincénþiu ºi Grenadíne fluviu în N-E Americii de Nord. Alt.: 4 317 m. Encluze. Relief în cea mai mare parte muntos. a. Vegeta ie tropicală bogată (pădurile ocupă ½ din suprafa ă).: Lerwick . electrotehnice). alimentară. constructoare de maşini (maşini grele. Oraş pr.25 mii loc. banane. Suprafa a: 18. toate de origine vulcanică. ovine). ările din bazinul Mării Caraibilor ş. maşini agricole.

zonă depresionară (în N). Suprafa a: 5. Ad. Teatru. forestiere. petrol. Filarmonică. XVIII) etc. Produse industriale: maşini şi utilaje pentru industria uşoară. Lena . Rîuri: Obi. At. Creşterea animalelor (bovine. Comunică cu marea Laptev şi marea Ciukotsk. Nod de comunica ii. cuprinsă între mun ii Ural (în V) şi Oceanul Pacific (în E). metale pre ioase. Universitate. Relief: mun i (în S). Taiga (70% din suprafa ă). Este una din primele colonii germane din Transilvania. Centru adm. textile. Popula ia: 447 mii loc. a. Celebre monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec. XIII–XV) ş. Siéna oraş în partea centrală a Italiei (Toscana). Climă mediteraneană. minereu de fier. Irtîş. XIV–XV). Este divizată în cîteva sectoare: Siberia Occidentală. chimică. ovine.7 mii km2. Enisei. Suprafa a: 13 mil. sare etc. Creşterea animalelor (bovine. Suprafa a: 25. mobilă etc. Sibériei Orientále Sibíu Sibíu Sicília cea mai mare insulă italiană din Marea Mediterană. la S de Floren a. km 2. catedrală ortodoxă (sec. situat pe rîul Cibin . Viticultură. sulf. 172 mii loc. porcine).: mun. Străveche şcoală de pictură (sec. vlc. Aeroport. citrice. Se cultivă cereale. . jude în partea centrală a României. instrumente muzicale. municipiu în România. Sibiu . turnuri (sec. în 1192–1196 ( Cibinium. al jud. Cîmpiile ocupă zonele litorale. 70 mii loc. cartofi. pomi fructiferi. ovine. Teatru. Filarmonică. în Federa ia Rusă.Sibéria regiune în partea de N a Asiei. max. alimentară (vinuri). centrul adm. plante tehnice. vi ă de vie. Villa Germani ). Parcul natural “Dumbrava“. constructoare de maşini şi utilaje. Monumente istorice şi arhitectonice. măslini. XV). Vulcani noroioşi. Popula ia: 5. Amur. Izvoare termice. În partea de N-E se întind mun ii Apeninii Sicilieni (alt. Universită i. Muzee. Extremul Orient . de prelucrare a metalelor. diamante. Márea ~. loc. biserici (sec. XIII–XIV). XII–XIV). migdale.2 mil. Siberia Orientală. 3 340 m. max. gaze naturale. porcine). textilă. activ Etna ). Industrie extractivă (marmură).4 mii km 2. Suprafa a: 936 mii km2. Monumente istorice şi arhitectonice: fortifica ii (sec. separată de Italia prin strîmtoarea Messina . de gaze naturale şi de marmură. Muzee. a sticlei. Sibiu. Expl. între ărmul de N-E al Asiei şi insulele Novosibirsk şi Vranghel .: 160 m. XIV–XVI). Pomicultură. Resurse: petrol. Muzee. mare în bazinul Oceanului Arctic. temperată (în S). Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Climă variată: arctică şi subarctică (în N). Păduri. păşuni alpine. tricotaje. doc. aparate de măsurat. Grădină zoologică. Zăcăminte: cărbune. por elanului şi faian ei. palate (sec. Universită i. Culturi agricole: cereale.

izvoare termale. municipiu în România (jud. XIII–XV). cafea.: 3 478 m. Maramureş). porumb. masiv muntos în S Spaniei. arahide. textile. de cacao. Majoritatea popula iei (2/3 din totalul celei active) este ocupată în agricultură. Rezerva ii naturale. Mari zăcăminte de huilă. At. Există planta ii mari de cocotieri. Mulhacén . X. Climă ecuatorială. cromite. Vegeta ie tropicală în cîmpie (păduri de esen ă) şi de savană în zonele montane şi de podişuri. cu mai multe vîrfuri ascu ite. bauxită. minereuri brute. Culturi: măslini. polimetale. Muzee. Vulcani noroioşi. Func ionează mici întreprinderi alimentare. vf. de şlefuire a diamantelor. o zonă deluroasă (în E şi N-E). XVII–XVIII). utilaje şi piese de schimb. bunuri de larg consum. Vechi centru cultural. Alt. pomi fructiferi. Dispune de bogate resurse de subsol (minereuri de fier. punctul culminant al Africii Occidentale ). Cehia şi Germania. Importă petrol şi derivate petroliere. bauxită. aur) şi de întreprinderi prelucrătoare ale materiei prime. între fluviile Odra (cursul superior) şi Vistula . Este divizat în 13 districte şi Western Area. Cunoscută din sec. industria sticlei şi por elanului. XVIII). doc. Capitala: Freetown . Construc ii de maşini. cu bogate precipita ii vara. situat pe rîul Tîrnava Mare . Lungime: 150 km. utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară. Climă de tip mediteranean-mon-tan. situat pe valea Tisei . covoare) şi alimentare. arbori de cafea. Limba oficială: engleza. masiv muntos în Federa ia Rusă. max. 37 mii loc. trestie de zahăr.699 mil. Se mai cultivă orez. regiune istorică în Europa Centrală. cacao. vf. max. trestie de zahăr. Sude i (în S şi S-V). vi ă de vie.: 1948 m. situat între Marea Japoniei şi cursul inferior al fluviului Amur . biserici (sec. XVII–XVIII). în 1224 şi în 1280 (cu denumirea Castrum Sex ). loc. Căi ferat lan muntos în V SUA. Alt.5 mii loc. Turism. situat pe coasta estică a Oceanului Atlantic. Vestigii arheologice.: 2 078 m. Se practică pescuitul. Muzee. Whitney . doc. Lungime: 1 200 km. materiale de construc ii. Pajişti alpine la înăl imile de peste 3 000 m. Alt. clădiri în stil baroc (sec.Siérra Leóne República ~. XIV. Prelucrarea lemnului (mobilă. cuprins între depresiunea internă a Californiei şi Podişul Marelui Bazin. Popula ia: 5. stat în Africa Occidentală. păduri rare de pin (în E). Siérra Neváda Siérra Neváda Sighétul Marmáþiei Sighiºoára Sihoté-Alín Silézia . 45. între Guineea şi Liberia. textilă şi alimentară. Suprafa a: 71 740 km 2. vf. cherestea). At. Monumente istorice şi arhitectonice: ziduri ale unei cetă i cu 14 turnuri (sec. Zăcăminte: pirite. parte din mun ii Carpa i. produse textile (tricotaje. case (sec. mercur. Mureş). sorg. pe teritoriul statelor Polonia. Lungime: 750 km. lignit. diamante. meşteşugurile. Relief format de cîmpii plane litorale în V şi S şi de podişuri şi mun i în E şi N-E (alt. Exportă diamante. mijloace de transport. Monumente: biserici (sec. în 1329.: 4 418 m. sare gemă. Cuprinde Cîmpia Sileziei (în centru şi în N-V). XVIII). max. municipiu în România (jud. Reg. Bintimane . minereu de fier. max. XIV–XVII). forestiere. legume. cu precipita ii iarna. mei. mănăstire (sec. cu seismicitate ridicată. manioc. Păduri de foioase şi conifere (în V).

Complex muzeistic. Mănăstirea Sinaia . Aeroport. mobilă). Teleferic. stat în Asia de Sud. ca sat (Izvorul ) în 1690. petrol. Capitala: Singapore . electronică şi electrotehnică. al provinciei cu acelaşi nume. produse petroliere. produse industriale. Parcuri. oraş situat în S insulei cu acelaşi nume. metale. la poalele mun ilor Bucegi . Aeroportul şi porturile maritime leagă între ele ările de pe cele trei continente: Asia.7 mii km2. Prahova). centrul adm. Crescătorii de porci şi păsări. colină fortificată în vechiul Ierusalim. Hr. Relief de podiş (în N).98 mil. vf. doc. max. Creşterea animalelor (ovine. engleza şi tamil. alt. Sión . staniu). 26 mii loc. montan (în S). Universită i. Katherina . Pescuit intens. se afla reşedin a suveranului David. covoare) şi alimentare. loc. 355 mii loc. medie 60 m. port la Marea Neagră. Teatru. golful Aqaba şi Marea Mediterană . prelucrarea metalelor şi a lemnului (cherestea. Construc ii de maşini şi utilaje. Şantiere navale. Suprafa a: 60. Popula ia: 4. situat pe valea rîului Prahova . Africa şi America. unde. Industrie prelucrătoare a materiei prime importate. precum şi templul lui Iahve (numele lui Dumnezeu în Vechiul Testament ). situat pe insula cu acelaşi nume şi pe numeroase alte 54 insule mici din strîmtoarea Malacca (Johore) şi Marea Chinei de Sud . Sinái Sináia Singapóre Singapóre República ~. textilă. Muzeu. textile şi alimentare (conserve. Cunoscut cu denumirea tătară Ak-Mechet (sec. servicii de transporturi şi retransport interna ional. XV–XVIII). Agricultură în zonele de oaze. caprine). repara ii navale. Universitate. Turism. 177 m). Sta iune climaterică. de încăl ăminte. capitala statului Singapore. produse textile (tricotaje. chineza. Rezerva ia Ariniş . Zăcăminte: petrol. oraş în România (jud. mangan ş. Importă petrol brut. Climă ecuatorială. potrivit Bibliei. plante legumicole şi floricole. Întemeiat în sec. de parfumerie şi cosmetică.Simferópol oraş în Ucraina (Crimeea). Căi rutiere: 2989 km. pomi fructiferi. Castelele Peleş. de cherestea. Exportă cauciuc. max. de coloniştii din Milet. Alt. Rafinării. Electrotehnică. Múntele Sión (Siónului) . Industrie dezvoltată de prelucrare a materiei prime importate (cauciuc. Port la strâmtoarea Singapore . Industrie constructoare de maşini şi utilaje. situată între golful şi canalul Suez. vinuri). Centru industrial şi comercial (pia ă a cauciucului). Planta ii de cocotieri. mirodenii. 16 mii loc. Nod de comunica ii. At.4 mil. minereuri. Căi ferate: 67 km. tutun. Marea Roşie . Admis în ON Sinóp oraş în N Turciei. VIII î. Sporturi de iarnă. Păduri ecuatoriale pe suprafe e restrînse. Pelişor şi Foişor . a. de produse chimice. Industrie uşoară şi alimentară. Aeroport.: 2 637 m. utilaje şi aparate de precizie. Fondat în 1819. cu o depresiune în centru. Limbi oficiale: malaieza. de construc ii şi repara ii navale. Economie dezvoltată bazată pe industrie. 2. loc. Climă tropicală uscată. peninsulă în V Asiei. Relieful insulei principale reprezintă o cîmpie granitică deluroasă (alt. Grădină botanică. arbori de cauciuc. situat pe rîul Salghir . Suprafa a: 693 km2.

Turism. a materialelor de construc ii. Popula ia: 17. pe alocuri silvică. XVI–XV î. Climă mediteraneană în partea de V şi subtropicală deşertică în cea de E. Hr..333 mil. Cunoscut din 1586. XIV). palate (sec. stat în S-V Asiei. Hr. Aeroport. ghips). V î. Limba oficială: araba. Este divizat în 13 districte (guvernorate) şi capitala. cereale. între Turcia. Universitate. Gheorghe (1870). reşedin ă a raionului Sîngerei. Lungime: 740 km (576 km pe teritoriul României). VIII î. a. 2 814 m). Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. afluent pe stînga al Dunării (la S de Gala i). situat pe ărmul estic al Mării Mediterane. max. Lă ime: 130–145 km. constructoare oraş în Federa ia Rusă. cetate domnească (sec. tricotaje) şi alimentară. alimentară. format prin confluen a rîurilor Narîn şi Karadaria . oraş în România (jud. prelucrarea petrolului. chimică.9 mii loc. de prelungirile mun ilor Torus în N (alt. În ascensiune industria petrolieră. Hidrocentrale. de mun ii Liban şi Antilibian în S-V (alt. Sîktîvkár Sîngeréi Sîrdariá Skagerrák Skópje . Suceava).: 800 m. Turism. Licee. 244 mii loc. Hr. prelucrarea lemnului. XIII–XIV). Israel şi Liban. situat în apropierea frontierei cu Ucraina. la 108 km N-V de Chişinău. Lungime: 2212 km (3 078 km cu rîul Narîn) . mănăstire. poligrafică. República Arábă Siriánă . 1 803 m). moschei. cămile). bovine. fosfa i. alimentară. Universitate. Castel. orz. Monumente istorice şi arhitectonice: bisericile Sf. electrotehnică) şi alimentare. port la Marea Ionică. Muzee. Nod feroviar.9 km2). fabrici ale industriei uşoare şi alimentare. situat pe rîul Sîsola . cabaline. care uneşte Marea Nordului cu Marea Baltică.. Sunt dezvoltate viticultura şi pomicultura. ară industrial-agrară. 127 mii loc. metalurgică. Suprafa a: 185 180 km2. Prelucrarea lemnului. Ion (sec. Capitala: Damasc . fluviu în Asia Centrală. Vestigii greceşti şi romane: teatru (sec. în 1340. Iriga ii. Muzee. Pe valea rîului Siret sunt situate oraşele Siret. Pe terenuri irigate se cultivă bumbac. Mai dezvoltată este industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime (petrol. pe valea Siretului superior. oraş situat pe fluviul Vardar . în depresiunea Fergana . Irak. 1 387 m). max. Muzee. Par ial navigabil. păsări migratoare. Şantiere navale. Sf.Siracúsa oraş în S Italiei (Sicilia). Muzeu. doc. cărbune brun. în 1586. Teatre. 9. sfeclă de zahăr. O ramură economică importantă constituie creşterea animalelor (ovine. şcoli. situat pe rîul Ciulucul Mare . Roman. Denumirea antică: Seretos . Treime (sec. Iordania. Biserica Sf. Ad. At. Relief determinat de cîmpia îngustă de litoral în V şi cea din valea Eufratului în partea centrală. amfiteatru roman. max. capitala Republicii Macedonia. legume. Industrie uşoară (covoare. loc. At. doc. caprine. Monumente: cetate. Fondat în sec. Industrie metalurgică. Are cel mai mare bazin hidro-grafic din România (43.). 508 mii loc. Vegeta ie de stepă şi deşertică. Se varsă printr-o deltă în lacul Aral . de podişuri calcaroase şi nisipoase în S (alt. XIV) ş. Centru de pomicultură. Faună: jderul. XVII). Sirét Sirét Síria rîu în România. între Peninsula Scandinavă (Norvegia) şi peninsula Iutlanda (Danemarca). capitala Republicii Komi. Bacău . oraş în Republica Moldova. pisica sălbatică. temple (sec. căprioara. grîu. Izvorăşte din Carpa ii Păturoşi (Ucraina).). strîmtoare în N Europei. Construc ii de maşini şi utilaje. Lungime: 300 km. 15 mii loc. textilă (covoare). industria cimentului.

Exportă produse din metal.8 mii loc. Zilina. 355 mii loc. Teatre. Ocupînd extremitatea N-V a Carpa ilor. 6 mii loc. Parcul Na ional Tatra . a sticlei. oraş în Federa ia Rusă. Climă temperat-con-tinentală moderată. Bacău). 768 m) şi Carpa ilor Albi (alt. Vegeta ie: păduri de conifere şi foioase (1/3 din teritoriu). Sta iune balneoclimaterică. Smolénsk Sóci . Parcul Na ional Triglav . vi ă de vie. Popula ia: 2 mil. cupru. grafit ş.) sunt înso ite de cîmpii cultivabile. 354 mii loc. Capitala: Bratislava . Nitra. care în N trec în masivele muntoase Tatra Joasă (alt. învecinat cu Republica Cehă. Teritoriul este drenat de trei rîuri principale: Sava. Turism de amploare. 123 mii loc. doc. porumb. Relief format de prelungirile Alpilor în N-V (alt. Industrie textilă. sfeclă de zahăr. Turism. În agricult Slovénia República ~. Austria. XVII–XVIII). a. forestieră. de culmile Mun ilor Dinarici în S (alt. textile. stibiu. stat în sudul Europei. Aeroport. Trnava . utilaje şi aparataj electrotehnic. de cîmpiile centrale Ljubljana şi Celjé . situat la intersec ia principalelor căi de comunica ii între ările continentului. Polonia. Croa ia şi Marea Mediterană. kremlin (sec. mercur. Sta iune balneoclimaterică. a. Muzee. a. mobilă. loc.) şi Tisei (Horuad. Mur . de pielărie. în 1757. în apropierea frontierei cu Belarus. alimentară. stat în Europa Centrală. Include 3 regiuni (krai) şi oraşul autonom Bratislava. pomi fructiferi (mai ales meri. Dumbier ) şi Tatra Înaltă (alt. Nitra. catedrală (sec. 2 043 m. vf. com oraş în Federa ia Rusă. cu vestita peşteră Postojna . aparate de precizie. ovine. Dispune de neînsemnate resurse de subsol: minereuri de fier. Suprafa a: 49 mii km2. Văile afluen ilor Dunării (Vah. Importă echipament industrial şi de transport. max. Ungaria. păşuni alpine. foioase). minereuri de fier. Baza economiei o constituie industria extractivă (cărbuni. la poalele mun ilor Nemira .). Principalele culturi agricole: cereale (grîu. situat pe fluviul Nipru . Turism. Prešov. alimentară) şi cea constructoare de maşini (refrigeratoare. Universită i. situat pe rîul Slănic . mangan. constructoare de maşini. 7. zinc. Slãníc-Moldóva Slíven Slovácia República ~. XII). calculatoare. pruni). plumb.43 mil. de prelucrare a lemnului. loc. păsări. în cîmpia Tundja . orz). bauxită. Ape minerale. Sanatorii. Alte oraşe: Košice. de sare.). oraş în E Bulgariei. Ungaria şi Austria.). 1 181 m). Este dezvoltată industria prelucrătoare (metalurgică. Creşterea animalelor: porcine. iar în V în ramifica iile montane ale Carpa ilor Mici (alt. chimică. Popula ia: 5. Vegeta ie silvică bogată (conifere. de pielărie. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică (sec. Prahova). cartofi. Gerlachovka ). vf. chimică (în special farmaceutică). Climă mediteraneană şi tempe-ratcontinentală. Capitala: Ljubljana. situat pe valea Slănicului . în Subcarpa ii de Curbură. Drava. At. 1 000 m). Ucraina. În apropiere se află sta iunea balneoclimaterică Sliven . 2 655 m. Limba oficială: slovena. congelatoare ş. port la Marea Neagră. 2864 m. aparatură electrotehnică etc. vf. forestieră) şi uşoară (textilă. de mobilă). Hron ş. electronic şi microelectronic. prelucrătoare (siderurgică. situat între Italia. Construc ii de maşini şi utilaje (frigidere. Laborec ş. industrie alimentară. a. detergen i. Banská. teritoriul Slovaciei reprezintă un complex de podişuri şi cîmpii premontane. Veliki Triglav ). Expl. Sta iune balneoclimaterică în lungul ărmului mării (140 km). oraş în România (jud. Muzee. Cunoscut din 862.Slãníc oraş în România (jud. Limba oficială: slovaca. Muzeul sării. prelucrarea lemnului. XVI–XVII). Suprafa a: 20 256 km2. max.

Parcuri. Muzee. Climă tropicală uscată. cupru. Pescuit de peşte şi perle. Popula ia: 17 mii loc. cele mai mari. de tricotaje şi confec ii. în S peninsulei Arabia . de încăl ăminte. Importă echipamente industriale şi de transport. susan. Encluze. VI). stat insular în vestul Oceanului Pacific. Capitala: Mogadishu . Popula ia: 496 mii loc. Cresc porcine. de mobilă. copra. bazată pe creşterea nomadă a animalelor. Academie de ştiin e. Studii cinematografice. Relief muntos (alt. Există planta ii de bananieri. Admis în ONU la 19 septembrie 1978. Face parte din Republica Yemen. Popula ia: 10. max. plante legumicole. Capitala: Honiara . bauxită. Vella Lavella ş. Func ionează mici întreprinderi alimentare şi ale industriei uşoare. a bumbacului şi mătăsii. electrotehnică. dominate în N de mun ii Ogo şi Carcar (alt. Veche aşezare tracică (Serdica ) din sec. 2515 m). tutun. Admis în ONU . produse petroliere. Exportă lemn şi produse din lemn. a. Teatre. Faună: lei.6 mii km2. zahăr. sorg. 1. grădini. rinoceri. în depresiunea Sofia. mistre i. Hr. textilă. argint. San Cristóbal. XIII–XVI). Izvorăşte din podişul SmolenskMóscova . zebre. Se colectează răşini aromatice (smirnă. 2 331 m). Include teritoriul a cca 100 insule din arhipelagul Melanezia. Turism. Pescuit dezvoltat. tutun. bata i. Suprafa a: 3. zimbri. bovine. bananieri. ovine. Suprafa a: 30 mii km2. cocotieri. XIX) ş. Etiopia. avînd relief muntos: Guadalcanal (alt. cacao. 500–1500 m). articole manufacturiere. În subsol bogate resurse minerale (aur. tutun. pescuit şi industria de prelucrare a produselor agricole. situat în peninsula Somalia. de prelucrare a cauciucului. situat la E de Noua Guinee. afluent pe dreapta al Niprului. catedrală (sec. Exploatări forestiere. Malaita. Ínsulele ~. stat în Africa de Est. răşini aromatice (ocupă unul din primele locuri în lume). Industrie variată: constructoare de maşini. rîu în Federa ia Rusă şi Belarus. a. Universitate. Creşterea animalelor. Climă subecuatorială. clei vegetal). alimentară. loc. bumbac. cu cicloni. Economie slab dezvoltată. golful Aden şi Oceanul Indian. Vegeta ie de stepă şi savană (păduri 9. unele însă nevalorificate. Relief format de podişuri relativ joase (alt. hipopotami.5% din teritoriu). biserici (sec. Importă maşini şi utilaje. Santa Isabel. mei. tămîie. bazată pe agricultură. Mari suprafe e acoperite cu păduri tropicale (90% din teritoriu). mijloace de transport. Culturi: curmali. max. Centru comercial (pia ă pentru produsele agricole). produse alimentare. Aeroport.Socótra insulă în N-V Oceanului Indian. peşte. igname. Cresc bovine.15 mil. Suprafa a: 638 mii km2. ulei de palmier. de origine vulcanică. Monumente istorice şi arhitectonice: bazilică (sec. capitala Bulgariei. pomi fructiferi. fosfa i. Vestigii romane.68 mil. Djibouti. Faună: crocodili. Este împăr it în 16 regiuni. agricultură pe suprafe e de teren irigate şi pescuit maritim. Este organizat în 7 provincii şi municipiul capitalei. trestie de zahăr. Limba oficială: engleza. Sófia Soj Sólomon Somália República Democrátică ~. pînă la 1 505 m). Se mai cultivă porumb. loc. Se cultivă taro. combustibili. foarte umedă. azbest). oraş situat în partea central-vestică a ării. cacao. conserve din carne şi peşte. somaleza. cu o cîmpie în S-E care se desfăşoară în lungul litoralului pe o distan ă de peste 3000 km. păsări exotice. Climă tropicală. orez. Exportă banane. Lungime: 648 km. caprine şi îndeosebi cămile (ocupă locul I în lume). Navigabil pe cursul de 373 km de la vărsare. Limbi oficiale: araba. Vegeta ie de semideşert. Economie slab dezvoltată. New Georgia. între Kenya. VIII î. chimică.

care cuprinde insulele Sumatera. stat în S-V Europei. Suprafa a: 505 mii km2. Climă mediteraneană. cereale. Relief muntos. Navigabil pe cca 100 km. situat pe malul drept al Nistrului. Relief de platou acoperit cu ghea ă. Industrie uşoară şi alimentară. Lungime: 403 km. vf. Pitiuze (Marea Mediterană) şi Insulele Canare (Oceanul Atlantic). între Fran a. Vînătoare. Vegeta ie: păduri de stejar şi fag în mun i (10% din teritoriu). Vestigii arheologice. Industrii: aparatură electrotehnică. Sónde Sópot Soróca Spánia Regátul Spániei . afluent pe stînga al Tisei . catedrală (1842).: Longyearbyen . Popula ia: 39. plante ierboase de păşune şi de stepă. produse alimentare. doc. Include 50 de provincii. în Peninsula Iberică. precum şi de cîmpiile de litoral şi cele de la vărsare a rîurilor în mare şi ocean. Se împarte în Sondele Mari . Pico d’Aneto ) în N-V. [´¿pree] rîu în E Germaniei. [´¿pitsb¬rg¬n] arhipelag în Oceanul Arctic. 600–1 000 m). înconjura i de lan urile muntoase Cordillera Cantábrica (alt. Licee. 2313 m) şi Pirinei (alt. centrul adm. Climă temperat-oceanică. Suprafa a: 1. Climă maritimă arctică. Se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. în 1499. şi Sondele Mici . Spárta Spítsbergen Sporáde Sprée . Limba oficială: spaniola. Sumbava. Faună diversă.Sómeº Sónde rîu în România. Strîmtoárea ~. oraş în Republica Moldova. Lombok. arhipelag grecesc în Marea Egee. Andorra şi Portugalia. strîmtoare între insulele Sumatera şi Java . oraş în N Poloniei. Turism. Unit printr-un canal cu Oder . Denumirea antică: Samus . Citrice. Andaluziei. 3 478. dominat de mun ii Cordillera Central (alt. cu n oraş în Grecia (Pelopones). Centru comercial (pia ă pentru cereale).5 mii km2. la 161 km N de Chişinău. confec ii. Sierra de Guadarrama. biserici (sec. Kalimantan şi Sulavesi . în Arhipelagul Malajez. León. Insulele au în cea mai mare parte un relief muntos. Alte masive muntoase: Sierra Nevada. arhipelag în V Oceanului Pacific. al raionului Soroca.a. Formează numeroase bra e şi lacuri. temperat-continentală şi mediteraneană. 52 mii loc. Java. Sierra Morena. Popula ia: 4.78 mil. 2 592 m). 3 404 m. ziduri în ruine. trecînd prin Berlin. Cordillera Subetica. Monumente: Cetatea Soroca (sec. Pescuit. Cuprinde şi Insulele Baleare . Cuprinde cea mai mare parte a teritoriului norvegian Svalbard . XVI). Muzee. Centrul adm. Flores. Popula ia totală: 200 mii loc. uneşte Oceanul Indian cu marea Java. Toledo. grupate în 17 reg. a. Cordillera Betica (alt. 43 mii loc. vf. XIX–XX). Arhipelágul ~. XIX). Lă ime med. colegii. 12 mii loc. Lungime: 433 km (388 km pe teritoriul României). Izvorăşte din mun ii Sude i şi se varsă în lacul Havel . format din două grupuri de insule: Sporadele de Nord (77 de insule) şi Sporadele de Sud (Rodos – cea mai mare insulă). Pescuit. care cuprinde insulele Bali. At.: 26 km. Timor ş. Capitala: Madrid . în apropiere de Gda ñsk. tricotaje. Mulhacén ) în S-E. Relief în general muntos. Cataloniei. situat la ărmurile Oceanului Atlantic în N şi ale Mării Mediterane în S-E. sta iune balneară pe litoralul Mării Baltice.5 mil km2.5 mii loc. Suprafa a: 65 mii km 2. Suprafa a totală: 543. Sierra de Gredos ş. tutun. sinagogă (începutul sec. Cordillera Ibérica (alt. 2 613 m) în N. loc. Monumente vechi: templu. biserici etc. Festival interna ional anual de muzică uşoară. format de podişul central Meseta (alt.

Teatre. uleiuri vegetale etc. oraş în Federa ia Rusă. 335 mii loc. pe exploatări miniere şi pe industria de prelucrare a materiei prime. la Marea Baltică. conserve de carne. Academii şi institute de cercetări ştiin ifice. alimentară (carne. Climă subecuatorială musonică. vf. Pînă în 1972 se numea Ceylon . centrul adm. Stanovói Stára Zagóra Stávropol Stepanakért Stóckholm . alimentară. Vegeta ie tropicală în S şi de savană în N (păduri cu arbori de lemn pre ios: santal. caprine).: 2 412 m.). cacao. poligrafie. despăr it de India prin strîmtoarea Palk . petrochimie. Teatre. Pidurutala-gala ).).). oraş situat pe cîteva insule şi peninsule ale lacului Mälaren . cafea. instrumente. a. pietre pre ioase (rubin. leoparzi.66 mil. Fondat în 1252. În anii 1935–1943 s-a numit Voroşilovsk. biserici. Industrie extractivă (gaze naturale. 2 524 m. oraş în Azerbaid-jan. Popula ia: 18. oraş în centrul Bulgariei. elefan i. 163 mii loc. confec ii). topaz ş. stat în Asia de Sud. 743 mii loc. safir. întreprinderi care produc ciment. Industrie chimică. tutun. de pielărie şi încăl ăminte. Vestigii romane. cărbune. Limbi oficiale: singhaleza. macarale. aparataj electrotehnic etc. bata i. Faună: urşi. conserve din peşte. Muzeu na ional. Universitate. chimică. sistem muntos în Federa ia Rusă. situat pe insula Sri Lanka din Oceanul Indian. ceai. nuci de cocos. şantiere navale. arahide. situat în Siberia Orientală. petrol). palate etc. Construc ii de maşini (aparate de precizie. minereuri de metale rare. Gole -Skalistîi . a materialelor de construc ii.). Relieful ării reprezintă în partea centrală un podiş. Lungime: cca 700 km. textilă (covoare. textilă. Economie bazată pe agricultură. vf. Centru industrial.). numeroase specii de păsări. financiar. manioc. alimentară (vinuri. aparatură electrotehnică etc. Se extrag grafit. Aeroport interna ional. Func ionează rafinării de petrol. de produse alimentare etc. mahon). Alt. zahăr. care spre litoral trec în dealuri şi apoi în cîmpii joase pe alocuri mlăştinoase. comercial şi cultural. a mobilei. întreprinderi de sticlărie. Capitala: Colombo . Pescuit int Mún ii ~. al Regiunii Autonome Nagorno-Karabah.Sri Lánka República Demo-crátică Socialístă ~. Institu ii de învă ă-mînt superior. esături de mătase. tamila. situat la poalele Caucazului de Nord. sare. Zăcăminte: aur. lactate). Nod feroviar. Monumente de arhitectură medievală şi modernă (catedrală. uleiuri vegetale. constructoare de maşini (strunguri. 55 mii loc. pielărie. loc. Centru comercial. tutun. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. porcine. textilă. trestie de zahăr. minereu de fier. Este divizat în 9 provincii. Nod feroviar. max. materiale feroviare. Principalele culturi: orez. Se cresc animale (bovine. situat la poalele mun ilor Sredna Gora . aparataj electrotehnic şi electronic). Muzee. arbori de cauciuc. max. [´stokholm] capitala Suediei. fibre şi esături de bumbac. culminat de mun i riziduali (alt. Centru comercial. la S de peninsula Industan. Suprafa a: 66 mii km2. Muzee.

Numeroase monumente arhitectonice: biserică (sec. XIII–XVI). 4 418 m. Státele Uníte ale Américii. vf. Missouri. Illinois. Universitate.6 mii km 2. . Studiouri cinematografice. Idaho. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (celuloză. Strúma Stúttgart Suceáva jude în N-E României. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile. Nod feroviar. primărie. Maryland.). rîu în Peninsula Balcanică. XII–XIII). hîrtie. port pe fluviul Rin . biserici (sec. Rhode Island. Iowa. ale industriei uşoare şi alimentare. cea mai nordică din grupul Insulelor Eoliene . Georgia. Cuprinde 50 de state şi un district federal (Columbia). vagoane. XVIII) etc. palat (sec. Pennsylvania. Muzee. Creşterea animalelor. Dakota de Sud. Minnesota. la frontiera cu Ucraina. Zăcăminte: minereuri de mangan. Valoroase monumente arhitectonice: catedrală (sec. a produselor chimice. Suprafa a: 8. Colorado. Montana. New York. Vulcanul activ Stromboli (926 m alt. max. Monumente istorice (cetă i. industria hîrtiei şi poligrafiei. Sediul Consiliului Europei (din 1949) şi al Adunării Europene (din 1979). Michigan. optice şi electrotehnice). Nebraska. Relief determinat de cîteva complexe fizico-geografice şi naturale: în V Mun ii Cordilieri . poduri. Kentucky. Dakota de Nord. alimentare. Izvorăşte de pe versantul de S-V al masivului Vitoşa şi se varsă în Marea Egee .: Suceava . cartofi. mobilă). (Alsacia). nave fluviale etc. Arkansas. Vermont. New Hampshire. între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. vf.A. al landului Baden-Würt-temberg. XIII–XV).U.Strasburg [stras´buur] oraş în N-E Fran ei. Virginia. Izvoare minerale. 4 329 m. Relief muntos (în V şi în centru) şi de podiş (în E). pirită. max. Carolina de Sud. care încadrează Podişul Columbiei . sare. şantiere navale. Nevada.. Mississippi. Institu ii financiarbancare şi comerciale. Kansas. aparate de precizie. XIII–XV). California. situat în partea centrală a continentului. Viticultură. Teatre. calcare. Muzee. Florida. [´¿tutgart] oraş în Germania. case vechi etc. Vestigii romane. 592 mii loc. Turism. biserici. centrul adm. Wyoming. Popula ia: 1. Delaware. Massachusetts. Podişul Marelui Bazin şi Podişul Colorado Strómboli insulă italiană în Marea Tireniană. construc ii de maşini şi utilaje (automobile. State: Maine. maşini-unelte. Connecticut. Institu ii bancare şi comerciale. Texas. Indiana. Alabama. Popula ia: 710 mii loc. 264 mii loc. Tennessee. forma i din lan urile distincte Mun ii Stîncoşi (alt. Culturi agricole: cereale. mănăstiri. textile şi alimentare. Academie de arte frumoase. Muzee. Ohio. Oklahoma. Oregon. Alaska. Virginia de Vest. Carolina de Nord. situat pe rîul Neckar . rafinării de petrol. New Mexico. erupe la intervale de 20 de minute). De aici denumirea vulcanului Farul Mării Mediterane . Aeroport. Universită i. Turism. S. învecinat cu Canada şi Mexic. prefectură. Produse de faian ă. Elbert). Aeroport interna ional. Whitney ). cînepă. Arizona. sfeclă de zahăr.6 km2. întreprinderi textile. Washington. pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. Hawaii.2 mii loc. Wisconsin. statui). Pomicultură. case memoriale. Centru industrial: metalurgie. Teatre. stat federal în America de Nord. palate. Mun ii Cascadelor şi Sierra Nevada (alt. New Jersey. Suprafa a: 12. Louisiana. Utah. Pomicultură. castel (sec. Lungime: 430 km. Centru adm.

Uganda. Sucevi a (jud. mănăstire în N-E României. Păduri de foioase şi conifere. mango masiv muntos în E Europei Centrale. mei. Suprafa a: 2. în com. Suceava. Capitala: Khartoum . loc. Mănăstírea ~. han. produse de pielărie. susan. Suceáva Sucevíþa Sucidáva Sudán República ~. situat pe rîul cu acelaşi nume. stat în N-E Africii. Turism. maimu e. nichel. Jur. Bahr el-Ghazal. A fost construită în 1581–1606. de stepă şi deşertice în N. Lungime: 170 km. porumb. Republica Centrafricană. rîu în România. Poloniei şi Germaniei. feroviar). bata i. Climă ecuatorială musonică în S şi tropicală deşertică în N. Etiopia şi Marea Roşie. Este organizat în 8 state federale şi capitala na ională. Izvorăşte din Obcinele Bucovinei . Republica Democrată Congo. în care se varsă o mul ime de alte rîuri ( Atbara. Aici a existat o cetate.Suceáva municipiu în N-E României (jud. în 1388. doc. vf. Incintă fortificată. aşezare geto-dacă. Vegeta ie: păduri tropicale. Popula ia: 37 mil. pe teritoriul actualului oraş Corabia din România (jud. cu industrie în dezvoltare.: 1 603 m (vf. sorg. situat între Egipt. Limba oficială: araba. domnii Ieremia şi Simion Movilă.5 mil. case vechi. Picturi. Zăcăminte: aur. cu zone de podiş şi cu mun i înal i în V ( Dorfur şi Kordofan . alt. Teritoriul ării este puternic segmentat de fluviul Nil şi afluen ii săi Nilul Alb şi Nilul Albastru . Suceava. Olt). ară agrară (antrenează ¾ din popula ia activă). apoi cetate romană pe malul stîng al Dunării. Pe terenuri irigate (2 mil. a. hipopotami. Mormintele familiei Movileştilor. 118 mii loc. hîrtie. At.). un pod peste Dunăre. grîu. ctitorie a mitropolitului Gheorghe Movilă şi a fra ilor săi. Lol.a. Muzee. orez. al jud. Nod de comunica ie (rutier. 3 187 m. Ciad. vf. ocupă locul 2 între ările din Africa). Turism. Suceava). afluent pe dreapta al Siretului . Climă temperată montană. Produse industriale: maşini şi utilaje. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate. centrul adm. biserici. Kenya. străbate Podişul Sucevei şi trece prin mun. Podişul Etiopean (alt. Sobat ş. la extremitatea de NV a mun ilor Boemiei . Libia. Lungime: 300 km. crocodili ş. Labal Marrah ). Aeroport. Sn¸¿ka ). Atelier de covoare şi broderii. pe teritoriul Cehiei. ha) se cultivă bumbac (principala cultură de export. celuloză. Universitate. aparate de măsurat. 3088 m. Kenyeti ) şi reg. Relieful reprezintă o vastă cîmpie. a. antilope. max. savane care trec în păşuni de stepă şi în deşert. mănăstire. Alt. km2. Suceava). Sudéþi . textile şi alimentare. max. Faună: lei. arahide. lignit ş. Păşuni alpine.

Ad.). Institu ii de învă ămînt superior. zinc. cons Canálul ~. la E de insula Kaliman-tan . 1 225 m). canal navigabil pe istmul Suez. Supra-fa a: 189 mii km2. insulă indoneziană în arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). Dispune de însemnate zăcăminte de minereuri de fier. Suprafa a: 473. urmată de podişul Smoland (alt.a. Oraş pr. porumb. Zăcăminte: petrol.5 mii km2. de produse alimentare (conserve din fructe şi de peşte. Se cultivă orez. mare în Oceanul Pacific. Popula ia: 352 mii loc. la ărmurile Mării Baltice (Golful Botnic).6 mii km2. Suprafa a: 450 mii km2. Capitala: Stockholm . care se desparte de bra ul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră lîngă oraşul Sulina (România). uneşte Marea Mediterană cu Marea Roşie. bra ul central al Dunării. Sulawesi şi arhipelagul Filipine . Muzee.: 1590–5575 m. [´s¬leb¬s] Ínsula ~.: Waingapu . nichel. Relief de cîmpie şi mun i (cu numeroşi vulcani activi). învecinat cu Norvegia şi Finlanda. aur. de petrol. situată la S-V de peninsula Malacca . între insulele Kalimantan. Vîrfuri: Sarek (2090 m). max. Suprafa a: 348 mii km2. în deltă. Márea ~. mare în Oceanul Pacific. Relief preponderent muntos (alt. Sulitjelma (1 914). gaze naturale. Culturi: orez. Popula ia: 13 mii loc. între arhipelagul Filipine (în N-E) şi insula Kalimantan (în S-V). Întreprinderi forestiere. cărbuni. Suprafa a: 435 mii km2. în partea centrală zone colinare (alt. Márea ~. Păduri tropicale.: 3645–8547 m. insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). în E cîmpii înguste de litoral. vf. tutun ş.Suédia Regátul Suédiei . fragmente de numeroase rîuri care se varsă în Marea Baltică (Golful Botnic). mangan. în S o depresiune centrală acoperită de foarte multe lacuri mari şi mici. Creşterea animalelor. Economie bazată pe industrie şi servicii. stat în N Europei. Teatre. Climă ecuatorială. Suprafa a: 11. insulă în Arhipelagul Malaiez. Relief muntos. Ad. Suéz Suhúmi Sulawési (Célebes) Sulawési Sulína Súlu Sumatéra (Sumátra) Súmba .: 20 m. cauciuc. Kebnecajse ). Popula ia: cca 37 mil. aluminiu ş. bumbac. wolfram. Lungime: 162 km.89 mil. Ad. apar ine Indoneziei. Climă subecuatorială maritimă. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. loc. ceai. Limba oficială: suedeza. a. Climă temperat-maritimă în S şi aspră în N. uraniu. Turism. port la Marea Neagră. metalurgică (fontă. Pescuit. Construc ii de maşini (aparate de precizie). cărbuni. tutun. Lungime: 83. Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland. Popula ia: 8. la S-V de insula Flores . zinc. Climă ecuatorială. trestie de zahăr. Culturi: cafea. porumb. öland ş. tutun. plumb. Descoperită în 1667. Numeroase rezerva ii naturale şi parcuri na ionale.). vinuri). Sta iune balneoclimaterică. Expl. aur. de prelucrare a tutunului. cupru.8 km. Relief predominat de platou şi de cîmpie. Creşterea animalelor (inclusiv cai pentru export). situat în partea estică a peninsulei Scandinavia . argint. plante de tundră montană. a. Lă ime: 180 m. Este divizat în 24 de provincii. oraş în Georgia (Gruzia). orez. Industrie avansată: extractivă. Vegeta ie: păduri de conifere şi de foioase (50% din suprafa ă). 125 mii loc. 2 117 m. Grădină botanică. 377 m) şi de cîmpia Skania . medie 500 m). cu următoarele particularită i: în V şi N-V Mun ii Scandinavi (alt. loc. capitala Republicii Autonome Abhazia. max. o el. cafea.

Administrat de Norvegia. fructe tropicale. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Se cresc animale. legume. Relief de platou. Aeroport. 1280 m) în S-V. uleiuri vegetale. azbest. max. stat în N-E Americii de Sud. fabrici de produse chimice. produse alimentare. 71 mii loc. Se cultivă trestie de zahăr (ocupă unul din primele locuri pe glob la producerea de zahăr pe cap de locuitor). Export de zahăr. lemn şi produse din lemn. păduri şi păşuni montane. Relief muntos (alt.Sumbáwa [sum´baua] insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). medie 1200 m. Climă subecuatorială maritimă. minereuri. Suprafa a: 17 363 km2. Raba . Ngwavuna. ovine.4 mil. Planta ii de cafea. Limba oficială: olandeza. Se cresc bovine. Usuti. ciment. Exportă bauxită. îmbrăcăminte. vlc. Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime. situate la 600 km N de coastele Norvegiei. alimentare. diamante. a. situat în N-E insulei Java .4 mii km2. Suprafa a: 163 mii km 2. Piramiden. Limba oficială: swazi şi engleza. Alte oraşe. bata i. Organizat în 10 districte. Muzee. 2. aur. diamante). Centru adm. loc. zahăr. Se cultivă orez. dominat de culmi muntoase. Relief format de un podiş deluros. alumină. Vegeta ie de savană. Func ionează mici întreprinderi care produc electricitate. Turism. Pescuit. cu unele culmi muntoase (alt. Relief de podiş. de minereu de fier. Popula ia: 980 mii loc. între Guyana. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. Universitate. echipamente industriale. banane. vînătoare. Usushwana ş. Capitala administrativă: Mbabane . vite. citrice. cu temperaturi înalte şi precipita ii bogate. oraş situat pe insula Viti Levu . copră. Suprafa a: 15. care se întind în văile rîurilor Umbuluzi. Surabája Surinám Súva Sválbard [´svaalbard] teritoriu insular în Oceanul Arctic. mijloace de transport. Climă subtropicală şi temperată. Căi ferate: 301 km. combustibili. Expl. combustibili . agricultura. textile. minereu de fier.: Longyearbyen . situat la ărmul Oceanului Atlantic. porcine. rafinării de petrol. produse chimice. lemn şi produse din lemn. trestie de zahăr. stat în S Africii. alt. orez. Căi rutiere: 9 153 km. Importă cereale. Popula ia: 4 200 loc. Aeroport. păsări. azbest. Climă ecuatorială. Vegeta ie de savană. Ny Alesund . Lan urile muntoase (alt. Păduri tropicale. capitala statului Fiji. învecinat cu Africa de Sud şi Mozambic. porumb. zinc.a. legume. materiale de construc ii. format din arhipelagul Spitzbergen şi Insula Urşilor. Dispune de bogate şi variate resurse de subsol (cărbune. pînă în cîmpia Mozambic. oraş în Indonezia. Popula ia: 440 mii loc. sorg. textile. Barentsburg. Climă arctică. esături de bumbac şi de lînă. Brazilia şi Guyana Franceză. pescuitul. orez. Popula ia: 720 mii loc. Universitate. Admis în ONU la 4 decembrie 1975. caprine. Păduri tropicale cu arbori de esen ă pre ioase. banane. cărbune ş. centru legislativ şi reşedin ă regală: Lobamba . cocotieri. Komati. 2 851 m. Swáziland Regátul ~. cu excep ia cîtorva cîmpii aluviale. bumbac. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. savane. aluminiu. Capitala: Paramaribo . Suprafa a: 62 900 km2. Importă echipamente şi utilaje industriale. Este divizat în 4 districte. trestie de zahăr. Produce zahăr. bumbac. Oraş pr. la strîmtoarea Surabaja . 1 800 m) coboară în pante line din V spre E. Norvegieni. Exploatări de bauxită (ocupă unul din primele locuri în lume). Exportă zahăr. carne. cupru. República ~. max. articole din lemn. max. şi de o vastă cîmpie de litoral în N şi N-E. nuci de cocos. la V de insula Flores . citrice. Tambora ). Şantiere navale.

XIV–XV). cucerind astfel Transilvania. Teatru. motoare electrice. aici a avut loc o mare bătălie între armatele ruseşti şi cele turceşti. Nod de comunica ie (feroviar. XIX. Lungime: 195 km. medie: 2 m. Sibiu. Ad. com-binat de fermentare a tutunului. reşedin ă a raionului Ştefan-Vodă. chimice. mobilă) şi alimentară. At. chimică (superfosfa i). de pielărie.Sýdney [´sidni] oraş în S-E Australiei. piei. Se varsă în Golful Persic .). întreprinderi ale materialelor de construc ii. fructe etc. Muzeu. Teatru.: 2 130 m (vf. Rostov). Tatarbunar). Biserica Sf. în 1573. 415 mii loc. Institu ii de învă ămînt superior. alimentare. unde în 1599 (18/28 oc-tombrie) Mihai Viteazul l-a învins pe Andrei Báthory. rn. trecătoare în mun ii Balcani. Lă ime: 8 km. carne. situat în bazinul Dunării inferioare. Numeroase monumente de arhitectură: biserică gotică (sec. la 1330 m alt. situată între Balcanii Centrali şi Balcanii de Est. castel (sec. textilă. Face legătura rutieră între oraşele Gabrovo şi Kazanlîk . Monumente arhitectonice. Formează un segment din grani a dintre Irak şi Iran. Port la Marea Baltică. masiv muntos în Carpa ii Meridionali (România). în sec. Lungime: 51 km. Aeroport. pe teritoriul Bulgariei. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. palate (sec. străbate Podişul Sucevei . În 1877. lac în Ucraina. făcînd parte din grupa mun ilor Parîng . Se mai numesc şi Mun ii Sebeşului . lînă. Industrie uşoară şi alimentară. metalurgie. utilaje. max. situat pe fluviul Odra . Centru industrial: şantiere navale. Teatre. port la Oceanul Pacific (Marea Tasman). fluviu în Irak. Szczécin [´¿tet¿in] ªagán ªáhtî ªatt el Arab (Shatt al 'Arab) ªélimbãr ªípka ªoldãnéºti ªomúzul Máre ªtéfan-Vódã ªureánu . Muzee. loc. 10 mii loc. material rulant). Centru silvic. rutier). principele Transilvaniei. XVI). localitate subordonată mun. Hidrocentrale. situat pe malul drept al rîului Ciorna . Denumirea veche: Cîzîl . Odesa. Universită i. trece prin Fălticeni . format prin confluen a Tigrului şi Eufratului . Biserica Sf. doc. oraş în Republica Moldova. alimentară. la N-E de localitatea Primorskoe (reg. oraş în Federa ia Rusă (reg. Iriga ii. Centru comercial (export de grîu. textile. Izvorăşte din zona vîrfului Poiana Ciungilor . Industrie extractivă (huilă). Lungime: 11 km. Gheorghe (1873). Nod de comunica ie. afluent pe dreapta al Siretului . Alt. în centrul României. Turism. Industrie siderurgică. doc. în bazinul carbonifer Done k . oraş în N-V Poloniei. At. marcînd prin aceasta prima etapă în unirea celor trei ări româneşti. 230 mii loc. 9 mii loc. Muzee. Fabrică a materialelor de construc ii. constructoare de maşini (nave. uşoară (încăl ăminte. construc ii de maşini. reşedin ă a raionului Şoldăneşti. confec ii.ial navigabil. rîu în România. XIV–XV) etc. la 116 km S-E de Chişinău. maşini agricole. Par. 4 mil. oraş în Republica Moldova. Arhanghel Mihail (1879). la 118 km N de Chişinău. constructoare de maşini. Mún ii ~. siderurgică. textile. Vîrful lui Pătru ).

alimentară. Kîrgîzstan. produse de pielărie) şi alimentare. minereuri neferoase. Centru adm. Vara adesea seacă. Lungime: 68 km. Nod de comunica ii. centrul adm. 7134 m). a. vanilie etc.6 mil.ªuºíþa Tabásco rîu în România. loc. Popula ia: 1. capre de munte. Tundră. în conurba ie). textile. între marea Kara şi marea Laptev. Aeroport. o republică autonomă şi capitala. Se cresc ovine. Orohena ). Pescuit. insulă în Oceanul Pacific. caprine. Doar în regiunea S-V se profilează cîteva cîmpii premontane cultivabile. Pamir în S (alt. Turism. afluent pe dreapta al Siretului . Aeroport. fr. Se produc esături de bumbac şi mătăsu [te´gu] oraş în S-E Coreii de Sud. 2. Suprafa a: 1 042 km2. peninsulă în Federa ia Rusă. Aeroport interna ional. loc. stat în S-E Mexicului.3 mil. loc.: thaip´ei] Taimîr . În zona de cîmpie litorală se cultivă citrice. Climă temperat-continentală şi continentală aridă. Capitala: Villa Hermosa . la S de Mărăşeşti. valea Zeravşan (în partea central-vestică). Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare.1 mii km2. Popula ia: 132 mii loc. Suprafa a: 400 mii km 2. a camforului. Tabríz Tadjikistán oraş în N-V Iranului. străbătute de afluen ii rîului Amudaria (Vahş. Se cultivă bumbac. petrol. Ghe ari. Muzeu de artă. fabrici de ciment. Surhandaria. Capitala: Duşanbe . Izvorăşte din Mun ii Vrancei . Pia ă agricolă. República ~. Include 3 provincii. Important centru industrial (metalurgie. Turism. Suprafa a: 143. (Taipei) . banane. Climă tropicală umedă. loc. prelucrarea lemnului. Centru comercial.8 mil. oraş în insula Taiwan (Oceanul Pacific). fazani ş. textilă. Faună: lupi. vf. 7495 m). bovine. al provinciei Taiwan (China). cocotieri. de încăl ăminte. În partea centrală a peninsulei se află lacul Taimîr .: Papeete . loc. Meşteşugărit. Relief constituit de masive muntoase (în centru şi N) şi de cîmpii joase (în S şi V). max. făcînd parte din Polinezia Franceză . constructoare de maşini. construc ii navale. cafea.5 mil. alimentare. 2 237 m. cea mai mare din arhipelagul Insulele Societă ii . de hîrtie. Turkestan. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime şi pe agricultură (concentrează cca 40% din popula ia activă). Dinamică este industria energetică (hidrocentrala Nurek de pe Vahş). Limba oficială: tadjika. max. situat între Uzbekistan.şi radiotehnică). dropii. Relief muntos (alt. Vegeta ie ierboasă şi silvică (în mun i). Climă aspră. Suprafa a: 25. Numele antic: Tauris . şacali. textile. Vestigii arheologice. 972 mii loc. 1.3 mii km 2. Zeravşan şi Hissar în N-V şi în partea vestică (alt. stat în Asia Centrală. situată în extremitatea nordică a continentului asiatic. wolfram. Piandj. Universitate.: tai´ti] Taibéi [chin. (5 mil. China şi Afghanistan. trestie de zahăr. Exploatări de cărbune. ară cu cei mai numeroşi şi cei mai înal i mun i din Asia Centrală: Alai şi Transalai în N (alt. Centru miner: cupru. Popula ia: 6. Taegú Tahiti [tai´iti. Industrie de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Universitate. Kafirnigan ). max. 4 000–5 000 m) ş. Relief mai coborît în depresiunea Fergana (în N-V). aparatură electro. a.

Denumirea veche: Formosa . Port. petrol. cocotieri. Aeroport. Taiyán Tájo Tákla-Makán Tállinn Tamísa cel mai mare fluviu din Marea Britanie. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. a materialelor de construc ii. a. XII–XV). Suprafa a: 36. Numele vechi: Reval (Revel). Academie de ştiin e. situat între Republica Democrată Congo. Industrie constructoare de maşini (locomotive). Muzee. chimică. Suprafa a: 345 mii km2. a. Monumente. aparate de radio. port la Golful Finic (Marea Baltică). Universitate. cetate (sec. max.). Aeroport. X. deşert nisipos în V Chinei. siderurgică. Dune. Se cultivă trestie de zahăr. Tanzania şi Zambia. gaze naturale. apoi colonie romană. de prelucrare a lemnului (mobilă). Este legat prin canale cu golful Bristol şi cu Marea Irlandei. la intrarea în strîmtoarea Gibraltar . Universitate. [t¾´…e] oraş în N Marocului. aur. barcane. Oraş pr. Fondat în sec.: 1435 m. Zăcăminte: cărbuni. de pielărie şi încăl ăminte. 394 mii loc. Relief predominant muntos (alt.Taiwán insulă a Chinei. palate). Industrie minieră. despăr ită de continentul Asiei prin strîmtoarea cu acelaşi nume. Ad. a celulozei şi hîrtiei. în V Oceanului Pacific. Aeroport. Nod feroviar. 1. Climă continentală uscată.1 mii km2. textilă. centrul adm.9 mil. pe teritoriul Spaniei şi Portugaliei. constructoare de maşini. alimentară. alimentară. cabluri ş. situat pe ărmul lacului Näsijärvi . produse alimentare). lac tectonic în Africa de Est. bananieri. Conservator. (XIV–XVI). Pescuit. alimentară. 3 997 m). Monumente arhitectonice: biserici (sec. 485 mii loc. trece prin Oxford şi Londra şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. Centru comercial şi industrial (materiale de construc ii. Burundi. 219 mii loc. Vegeta ie tropicală. Izvorăşte din zona dealurilor Cotswold . Muzee. fluviu în V Europei. confec ii. Străveche aşezare cartagineză. max. Popula ia: cca 21 mil. loc. textile. Navigabil. maşini şi utilaje electrice. Navigabil. oraş în S-V Finlandei. capitala Estoniei. Teatre. loc. în depresiunea Kaşgaria . Climă tropical-musonică umedă. În văile unor rîuri şi în oaze se practică agricultura. Naviga ie. Pescuit. al provinciei Shanxi . de textile şi confec ii. de pielărie.9 mii km2. chimică. Altitudini între 800 şi 1 500 m. Universitate. Hidrocentrale. Lungime: 338 km. Sporturi de iarnă. în partea de S a Angliei. textilă. Monumente arhitectonice (moschee. Aeroport. Industrie constructoare de maşini (excavatoare. oraş în E Chinei. de încăl ăminte. a celulozei şi hîrtiei. Lungime: 1 120 km. Suprafa a: 31. citrice. cupru ş.: Taibei . Izvorăşte din mun ii Sierra de Cuenca (Spania) şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. Támpere Tanganyika Tangér .

clădiri vechi. construc ii de maşini şi utilaje. Lungime: 2200 km. Mún ii Tarcăului . Culmi împădurite.Tanzánia República Unítă ~. de produse alimentare (conserve). 245 mii loc. Vestigii arheologice. Relief de cîmpie au şi insulele Zanzibar şi Pemba . confec ii) şi alimentare (conserve de carne şi de peşte ş. Tanganyuka şi Malawi . de igarete. întreprinderi ale industriei uşoare (pielărie. afluent pe dreapta al fluviului Amazon . cărbune. max. loc. a lemnului. Capitala: Dar es-Sa-laam (capitala desemnată: Dodoma ). Márea ~. Mănăstire (sec. a. 1 000–1 500 m). în 1811. Teatre. întreprinderi petrochimice. XI. oraş în Republica Moldova. Ad. Navigabil pe cursul inferior (280 km). stat în E Africii. Port comercial. încăl ăminte. Universitate. Lungime: 2180 km. siderurgie. rinoceri. vulcan activ mereu. cuprins între văile Bicazului şi Trotuşului. insula Tasmania. XII–XIII). în N (5 895 m. de fabricare a hîrtiei. Pescuit marin. Burundi. Industrie uşoară şi alimentară.). Numele antic: Tarent . 16 mii loc. unele însă pu in valorificate. situat pe ărmul nordic al golfului Taranto . Republica Democrată Congo. port la Marea Mediterană. ce [tapa´3os] rîu în Brazilia. traversează deşertul Takla-Makan şi se pierde în nisipurile din E deşertului. cafea. Alt. staniu. cel mai mare rîu din Asia Centrală. oraş în Estonia. Expl. de gresie. Centru industrial şi comercial.2 mil. Gheorghe (1874). Limba oficială: swahili. Tapajós Taraclía Táranto Tarc´ãu Tarím Tarragóna Tártu Tasmán . Grinduşul ). Suprafa a: 945. At. Cascade. Nod de comunica ii. Monumente arhitectonice. Nod feroviar. Pescuit. Vestigii arheologice romane. cu masive muntoase vulcanice de mare alt. Pemba ş. wolfram. piscul Kilimanjaro . plumb. Muzee. XII–XIV). antilope. Muzee. centrul adm. Dispune de variate resurse naturale (diamante. Malawi.: 1664 m (vf. Zambia. Rwanda. Şantiere navale. doc. 3175 m). aur. Observator astronomic. textile. Pentru export produce bumbac.: 5 604 m. prelucrarea metalelor. Este divizat în 25 de regiuni. aparataj electrotehnic şi electronic ş. Dorpat . între Mozambic. catedrală (sec. oraş în S Italiei (Puglia). masiv muntos în Carpa ii Orientali. textile şi alimentare (ulei de măsline). Faună: lei. Izvorăşte din mun ii Karakorum şi TianShan . V şi S-V şi de cîmpiile riverane şi de litoral în E ării. 112. a. poligrafie. elefan i. Cunoscut din sec. Include şi teritoriul insulelor din apropiere: Zanzibar. şi mun ii Livingstone în sud (alt. ară agrară în curs de dezvoltare. Rezerva ii naturale şi parcuri na ionale. 116 mii loc. Relieful este format de un podiş central (alt. a.7 mii loc. Prelucra-rea petrolului. Popula ia: 38. Vegeta ie tropicală şi de savană (păduri – 45% din teritoriu). Numele vechi: Iuriev. situate în N-V. Majoritatea popula iei este ocupată în agricultură. uraniu). mare în S-V Oceanului Pacific.1 mii km2. crocodili. Climă ecuatorială musonică. tutun. de depresiunile marilor lacuri africane Victoria. Uganda şi Kenya. oraş în N-E Spaniei (Catalonia). Academie agricolă. Biserica Sf. situat la 162 km S-V de Chişinău. al raionului Taraclia.). produse chimice. situat la ărmul Oceanului Indian. max. între Australia. Noua Zeelandă şi insulele Norfolk şi Noua Caledonie. Centru industrial şi cultural. Construc ii de maşini (maşini agricole.

strunguri ş.13 mil. republică în Federa ia Rusă. la poalele mun ilor Tian-Şhan . medresa Barak-Han ş. max. Institu ii de învă ămînt. Taºként Tátra masiv muntos în Carpa i. Aeroport. 2 045 m. República Tatarstán . Ala Dað . fabrici de mobilă. loc. capitala Georgiei (Gruziei). Academie de ştiin e. Centru comercial. Păduri veşnic verzi. vf. a. IV. excavatoare. Popula ia: 459 mii loc. ulei. aparatură şi utilaje electrotehnice etc. Grădină botanică. zahăr. cartofi. loc. maşini agricole. de încăl ăminte. Industrie extractivă (petrol. VI–VII).3 mil. constînd din Tatra Înaltă . de por elanuri şi faian ă. Din 1901 apar ine Australiei. Descoperită de navigatorul olandez A.8 mil. alimentară. Teatre. vinuri etc.: 3 734 m. în cuprinsul Podişului Anatoliei . Hidro-centrală. 1 617 m). Táurus Tãtária Tbilísi Tecuci municipiu în România (jud. Muzee. max. pe teritoriul Slovaciei (alt. bazilică (sec. de fructe şi de carne. moschee etc. şi Tatra Joasă . 1. constructoare de maşini (automobile. Construc ii de maşini (locomotive electrice. Numele vechi: Tiflis (pînă în 1936). în bazinul mijlociu al Volgăi . Suprafa a: 68 mii km2. savane. 2 663 m. Dumbier ). Zăcăminte: crom. întreprinderi chimice. de confec ii. nichel. a. semipustiuri. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. plumb. Muzee. acestea fiind separate între ele printr-o depresiune tectonică. prelucrarea lemnului. de produse alimentare (conserve de legume. a pielei şi a tutunului. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate şi castel (sec. zinc. cărbune. Păduri de conifere.: Hobart. Climă mediteraneană.). Universitate. vin etc.). Studiouri cinematografice. biserici. în sec. textile şi de confec ii. Gala i). ceai. Teatre. max. 48 mii loc. At. situat pe valea Bîrladului . Universită i. Tasman în 1642. Parc na ional. . Alt. Relief de podişuri vulcanice (alt. Climă subtropicală în N şi temperată în S. loc.). vf.). Nod feroviar şi rutier. zinc. chimică şi chimico-farmaceu-tică. textilă şi de confec ii. VI). separată de continent prin strîmtoarea Bass . Repara ii metalice. plumb. XII. poligrafie. Agricultură (cereale. Muzee. fabrici de produse chimice şi chimico-farmaceutice. Zăcăminte: cupru. în zona de frontieră dintre Slovacia şi Polonia (alt. sistem muntos în Turcia. Galerie de artă plastică. Turism. Capitala: Kazan. gaze naturale).). Popula ia: 3. stepe montane. oraş situat pe valea rîului Circik . plante furajere. catedrală (sec.a. XIII). Capitala Gruziei din sec.). vf. Universită i. şampanie. Conservator. rutier). industrial şi cultural. 2. max. creşterea bovinelor şi ovinelor). aparatură electronică şi electrotehnică ş. doc. farmaceutice. Academie de ştiin e. cupru. Centru adm. Aeroport. Nod de comunica ii (feroviar. alimentare (ulei. Suprafa a: 68 mii km2. Muzeu. de produse textile ( esături de bumbac) şi alimentare. oraş situat pe fluviul Kura . Gerlachovka ). rutier). legume.Tasmánia insulă la S-E de ărmurile Australiei. maşini-unelte. energetică. capitala Uzbekistanului. Nod de comunica ii (feroviar. Monumente arhitectonice (mausoleu.

Important centru industrial. Popula ia: 4. Muzee. Suprafa a: 2. loc. doc. alcool. 1. conserve). constructoare de maşini şi utilaje. bere. feroaliaje). activ Pico de Teyde ). Planta ii de bumbac. [tene´sii] stat în partea centrală şi S-E a SUA. jude în S României. Turism.25 mil. chimică. minereuri de fier şi de zinc. poligrafică. argint). sfeclă de zahăr. electrică. Fondat în 1909. Popula ia: 625 mii loc. . Expl. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Se cultivă tutun. Universitate. Export de citrice. 535 mii loc. Suprafa a: 396 117 km2. 7. Administrat de Fran a. Téleorman Tenerífe Ínsula ~. Floră săracă (muşchi. energetică. Turism. gaze naturale). Relief în cea mai mare parte muntos. Se cultivă cereale (grîu. Popula ia: 475 mii loc. oraş situat la 1100 m alt.Tegucigálpa [tegusi´galpa] capitala Hondurasului. Ghe ari veşnici. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. subpolară. Pomicultură. loc. oraş situat la poalele muntelui Elbrus . Aeroporturi. textilă. Centru comercial. XVIII). 3718 m. de pielărie şi încăl ăminte. întreprinderi ale materialelor de construc ie (ciment). Capitală (a Persiei) din 1788. de podiş în centru şi de cîmpie în V. a sticlei. a tutunului. chimică. alimentară. chimică şi chimico-farmaceutică. fosfa i).. în conurba ie. Turism. Muzee. constructoare de maşini şi utilaje. XII. clădiri vechi (sec. în care au rămas sediile multor institu ii de stat. Avicultură. Creşterea animalelor (bovine. pomi fructiferi. secară. Teatre. de mobilă. port la Marea Mediteraneană. În 1948 a fost comasat cu oraşul din apropiere Jáffa . Monumente arhitectonice: Moscheea de aur. Climă tropicală uscată.1 mii km2. textilă. Administrată de Spania. comercial şi cultural al ării. pe o vale între înăl imile vulcanice din S-E ării. Muzee. Universitate. insulă de origine vulcanică din Arhipelagul Canarelor . loc.: Alexandria . textile (covoare persane. Teatre. Nod de Comunica ii (feroviar. Centru adm. Prelucrarea metalelor. Centru adm.9 mil. capitala Iranului. Universită i. At. Muzee. Suprafa a: 109 mii km2. Climă temperat-oceanică. alimentară (ulei. Teatre.75 mil. legume. străbătut de rîul cu acelaşi nume (1600 km). Viticultură. de şlefuire a diaman-telor. Aeroport interna ional. vi ă de vie. Teherán Tel Avív (-Jáffa) oraş în Israel. porumb. licheni). legume. Teatre. esături din lînă şi bumbac). max. textilă. Palatul soarelui (sec. Fostă capitală a ării. a pieilor. bere). alimentară. miniere (cărbune. Relief predominant muntos (alt. XIII–XIX). Relief muntos în E (mun ii Apalaşi ). ovine).: Santa Cruz de Tenerife . Industrie metalurgică (aluminiu. floarea-soarelui. la grani a cu Bulgaria. Culturi: cereale. Fără popula ie permanentă. Tennessee Teritóriile Austrále ºi Antárctice Francéze teritoriu în Oceanul Indian (insular) şi Antarctica ( ara Adéliei). Aeroport. vlc. alimentare (zahăr. Turism. orz). rutier). Suprafa a: 5 760 km 2. Industrie extractivă (aur. în sec. Fondat de spanioli în 1579. alimentară. ambasade. XVIII–XIX). Industrie extractivă (petrol. Grădini publice. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. Transport fluvial şi rutier. Industrie de prelucrare a metalelor. Relief predominant de cîmpie (Cîmpia Română ). Capitala: Nashville-Davidson.

electrică. orez. Păduri de acacia. a Serbiei. Altitudini între 100 şi 200 m. 1 793 m). Limba oficială: thai. Relief muntos. Se cultivă bumbac. km 2. cu cele mai scăzute temperaturi de pe glob. forestieră. a Imperiului Otoman. Administrat de Australia. Popula ia: 17 mil.4 mil. Ghe ari veşnici. deşert în India şi Pakistan. loc. Relief de platou şi muntos (alt.9 mii km2. masive muntoase în sectorul thailandez al peninsulei Malacca (alt. turismul. agricultura. Teritóriul Antárctic Británic Teritóriul Británic din Oceánul Indián Tesália Téxas Thailánda Regátul ~. savane. wolfram. pomi fructiferi.). Creşterea animalelor. Fără popula ie permanentă. loc. Industrie extractivă (petrol. golful Siam.Hr. [´tekses] stat în S SUA. stat în S-E Asiei. Dispune de bogate zăcăminte: minereu de staniu. utilaj petrolier ş. fier. Creşterea nomadă a vitelor (ovine. II î.). Lipsit de popula ie permanentă. Principalele ramuri ale economiei: industrie în dezvoltare. constructoare de maşini (avioane. Este organizat administrativ în 71 de provincii (grupate în 6 regiuni) şi o metropolă (capitala). cămile). Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (60% din teritoriu). constituit dintr-un sector continental şi cîteva insule din apropiere. e. a. leoparzi. crocodili. metalurgică. între Birmania.). În agricultură sunt a Deşértul ~. de prelucrare primară a produselor agricole. Suprafa a: 6. de ciment. păşuni. situat în peninsula Indochina şi peninsula Malacca. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. ierburi xerofite. chimică. Teritoriul ării include cîteva regiuni geografice: cîmpia fluviului Menam în partea centrală. grîu. pescuitul. A fost invadată de dorieni (sf. care include sectoarele continentale ara lui Graham. textilă. Suprafa a: 60 km2. II î. Industrie extractivă. podişul Korat în N-E (alt. caprine. Faună: tigri. magneziu.Teritóriul Antárctic Australián teritoriu în Antarctica de Est. max. petrol. acesta situat la S de insulele Maldive . Reg.). s-a aflat sub do-mina ia Macedoniei (352–196 î. între cursul inferior al Indului şi mun ii Aravalli . Vegeta ie bogată (cocotieri. n. Cambodgia. acoperit de ghea ă şi zăpadă. Suprafa a: 692. porumb. Hr. maimu e. legume. exploatarea lemnului. Popula ia: 735 mii loc. pînă la 2000 m).1 mii km 2. teritoriu insular în V Oceanului Indian. electronică. Suprafa a: 13. Iriga ii din apele Indului. cîmpia fluviului Mekong în E şi cîmpiile de litoral în S. Laos. săruri de brom. Popula ia: 3000 loc. constituit din mai multe insule ce in de arhipe-lagul Chagos . Lucrări şi servicii în cadrul bazei navale anglo-americane. diverse specii de păsări.4 mil. Suprafa a: 514 mii km2. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. teritoriu în Antarctica. Shetland de Sus şi insulele Orkney. de asamblare a automobilelor. Suprafa a: 382 500 km2. Climă tropicală. Administrat de Marea Britanie. la S de mun ii Olimp . Popula ia: 62. Suprafa a: 250 mii km2. a. dealuri şi lan uri muntoase în N-V (alt.). gaze naturale. Malaysia şi marea Andaman. Climă subpolară. 2 576 m). Lacuri sărate. Dune de nisip. de prelucrare a petrolului. textilă. cărbune. regiune în Grecia. cărbuni ş. milen. arahide. alimentară. plumb. Capitala: Bangkok . bananieri). Thar . romană (sec. Administrat de Marea Britanie. de produc ie a cauciucului sintetic. Capitala: Austin . alimentară. Climă tropicală uscată. Climă tropicală musonică. În 1881 a revenit Greciei. 3 000–4 000 m). elefan i. bizantină (pînă în 1348).

Lungime: 35 km. cel mai înalt podiş din lume. regiune în S-V Chinei. Muzee. municipiu în Republica Moldova. 1203 m). Climă aspră şi uscată. Vîrful Victoriei . pe teritoriul Chinei şi Kîrgîzstanului. cupru ş. fluviu în Peninsula Italică. cu precipita ii reduse. textile) şi alimentare. Numeroşi ghe ari. Suprafa a: 16. medii cuprinse între 4000 şi 5000 m. de pielărie. Lacuri şi izvoare termale. Izvorăşte în apropierea com. În depresiuni se cultivă orz. At. max. şi se varsă în Marea Tireniană printr-o deltă. Băiuş (rn.22 mil. oraş situat pe o vale intramontană din Himalaia Orientală. situat pe malul drept al fluviului Nistru. Catedrala Episcopală (cu trei hramuri): Schimbarea la fa ă. Administrată de Grecia.4 mil. de minereuri de fier. legume. în S-E mai temperată. (ca vamă cu o mică fortifica ie din pămînt şi lemn) în 1408. în sec. Zăcăminte: cărbuni. At. XIX). Thímphu (Tímbu) Thuríngia Tian-Shan Tibésti Tibét Tibét Tíbru Tighéci Tighína (Bendér) . cartofi. cărbuni ş. întreprinderi ale industriei alimentare. max. Reşedin ă regală. Relief de mun i şi podişuri înalte.: Erfurt . Alt. rutier). Leova). Centru adm. Climă continentală aspră.: 7 439 m. Construc ii de maşini şi utilaje. masiv muntos în Sahara. Lungime: 405 km. de artizanat. Alt. doc. Lungime: 2 500 km. sare ş. Prelucrarea lemnului. Expl. Brahmaputra. separată de continent prin strîmtoarea Thasos . VII. Podíşul ~. Sf. 22 mii loc. loc. Creşterea animalelor (ovine.: Lhasa . Climă aspră şi uscată. doc. capitala regatului Bhutan.a. Climă deşertică. Păduri de conifere. străbate Cîmpia Romei . Climă mediteraneană. 132 mii loc. Adormirea Maicii Domnului. km2. caprine. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. Izvorăşte din mun ii Apeninii Toscano-Emi-lieni . sistem muntos în Asia Centrală. încăl ăminte. Popula ia: cca 18 mii loc. repara ii navale. Alt max. de aur.25 km 2. Zăcăminte: minereuri de fier. loc. XV (Chigheci ). sare. de semipustiu şi de stepă montană.a. vi ă de vie. întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă. Popula ia: 2. pomi fructiferi. rîu în Republica Moldova. Navigabil în cursul inferior. Suprafa a: 2 mil. Monumente istorice şi arhitectonice: Cetatea Tighina. la 58 km S-E de Chişinău. Vegeta ie săracă.62 mil. Nod de comunica ii (feroviar. Centru adm. At. Este străbătut de numeroase lan uri muntoase cu înăl imi de peste 6 000 m. pe teritoriul Ciadului şi a Libiei. Vegeta ie de pustiu. a.: 3 415 m. în sec. petrol. păşuni alpine. land în Germania. Centru comercial şi meşteşugăresc. Suprafa a: 1. bovine. Planta ii de măslini.Thássos [´qaasos] insulă în N Mării Egee. Suprafa a: 398 km2. iaci). la N de mun ii Himalaya . De aici izvorăsc fluviile Ind. Relief muntos (alt. Popula ia: 2. a. Ierarh Nicolae (1825). Predomină vegeta ia erbacee. situat pe teritoriul Chinei şi Indiei. Prelucrarea metalelor. doc. În mun i se întîlnesc numeroşi ghe ari. minereu de fier. km2. Zăpezi permanente. întreprinderi de repara ii auto. ocupînd cea mai mare parte a Podişului Tibet . trecînd prin Roma. afluent pe stînga al Prutului. Huanghe ş.

335 mii loc. XX) ş. Creşterea animalelor. Românilor basarabeni le-a servit ca loc de refugiu şi apărare contra invaziilor străine.a. Muzee. Popula ia: 694 mii loc. max. Creşterea animalelor (bovine. Monumente istorice şi arhitectonice. XIV–XV). oraş fluvial“). catedrala ortodoxă (sec. Lungime: 350 km (244 km pe teritoriul României). a. Muzee. atestat în 1408. Numele antice: Tibiscus. Teatre. lignit. al jud. A fost construită în anii 1538–1541 pe locul unei întărituri de pămînt şi lemn mai vechi (sec. cu zone de dealuri în N şi S şi de mun i în N-E. Lungime: 1 950 km. autoturisme. catedrala sîrbească (sec.: Timişoara . Vegeta ie de savană. monument medieval de arhitectură militară. afluent pe dreapta al Dunării. Centru industrial: construc ii de maşini (excavatoare. produse chimice. textile. pe teritoriul statelor Turcia. Denumită de turci Bender (“chei. Pomicultură.) şi alimentare. Filarmonică. material rulant. Timiş. municipiu în S-V României.). medie: 406 m. în aval de Belgrad. insulă în E Arhipelagului Malaiez. de marochinărie. Tímiº Tímiº rîu în S-V României. Vestigii arheologice. maşini agricole. doc. Universitate. secară). Zăcăminte: petrol. de agronomie. Construc ii de maşini şi utilaje. legume. mobilă. între coastele de N-V ale Australiei şi insula Timor . Comunică cu marea Arafura. arbori de cauciuc ş. Monumente arhitectonice: castel (sec. Izvorăşte din mun ii Balcani. Centru adm. Viticultură. după ce se uneşte cu Eufratul . fortărea ă pe malul drept al Nistrului. XIV–XV). Tígru fluviu în Asia. Se cultivă: orez. Suprafa a: 33. Teatre. confec ii. de cazacii zaporojeni. politehnic ş. Climă subecuatorială. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. Timór Timór . care păzea o vamă la trecerea peste Nistru. Relief de cîmpie. pe cursul inferior marcînd frontiera dintre Serbia şi Muntenegru şi Bulgaria. Timiºoára Timók rîu în Peninsula Balcanică. Operă. XVIII).Tighína Cetátea ~. sfeclă de zahăr. Administrată de Indonezia. Trece prin oraşele Mosul şi Bagdad . în 1212. încăl ăminte. Izvorăşte din mun ii Taurusul Armean . catedrala catolică (sec. străbate Cîmpia Mesopotamiei şi. situat pe malurile canalului Bega . motoare Diesel ş. plante uleioase. la grani a cu Ungaria şi Serbia şi Muntenegru. Ad. Suprafa a: 8 692 km 2. port. mare în E Oceanului Indian. institutele de medicină. orz. Culturi cereale (grîu. poligrafie. centrul adm. jude în V României. Apicultură. Din 1812 şi-a pierdut importan a militară. de material rulant. Izvorăşte din Mun ii Semenicului şi se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei. minereu de fier. Observator astronomic. Lungime: 183 km. situat la E de insulele Flores şi Sumba. porcine). Timeses . de armatele ruseşti. 2960 m). tramvaie. A fost atacată şi asediată de turci şi tătari. manioc. a.9 mil. Filarmonică. Trece prin oraşele Caransebeş şi Lugoj. afluent pe dreapta al Dunării. Siria şi Irak. XVIII). At. Operă. Relief muntos (alt. tutun. se varsă în Golful Persic . Suprafa a: 615 mii km2. Teaghinea cheaci . ape minerale. a.2 mii km 2. Popula ia: 1. întreprinderi ale industriei uşoare (produse de pielărie şi încăl ăminte. de confec ii etc. numele ini ial al cetă ii fiind Tighina . loc. Aeroport interna ional.

Bogat în peşte. crocodili. de prelucrare a metalelor. utilaje electrotehnice etc. porumb. Universitate. Renovată de mai multe ori. com.: 364 m. şerpi ş. Laclo. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. Tísa Tismána Titicáca Tiumén . Industrie constructoare de maşini (nave fluviale. Se cultivă orez. Izvorăşte din Carpa ii Păduroşi (Ucraina). Iriga ii. Aeroport. Important centru industrial şi cultural. XV.a. situat pe rîul Tura . Tata Mailau ). 183 mii loc. Construită din lemn de tisă (1375–1378). cafea. situată în partea centrală a ării. Manatuto ş. Gorj. Capitală din 1920. Relief muntos (alt. cu vulcani stinşi şi gheizere noroioase. Institu ii de învă ămînt superior. Studiouri cinematografice. parte a Mării Mediterane. şi pe două insule mai mici Palau Atauro şi Palau Jaco . Bancau. Nod de comunica ii. rîu. 925 618 loc. teck. Capitala: Dili . de vinuri şi coniacuri etc. cunoscută din sec. ovine. cocotier). formează pe o por iune de 62 km grani a dintre România şi Ucraina şi se varsă în Dunăre în amonte de Belgrad. Suprafa a: 15 007 km2. cartofi. Dilor. Economie bazată pe agricultură şi industria prelucrătoare a produc iei agricole. vf. Sardinia şi Corsica. max. Alte oraşe: Aileu. Suprafa a: 8330 km2 (cel mai mare lac alpin de pe glob). Faună: maimu e. ceai. alimentară. alimentară. Hidrocentrală. la grani a dintre Perú şi Bolivia. Climă tropicală musonică. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. de esături din bumbac şi de confec ii. de conserve. Este divizat în 13 districte administrative. aparate de măsurat.). Fondat în 1792. municipiu în Republica Moldova. Karau ş. la 3812 m alt. Lungime: 960 km. XIX). chimică. 238 mii loc. Ad. max. Fresce din sec. Teatre. la 71 km S-E de Chişinău. Monumente arhitectonice. administrat de Indonezia. de aparate electrice.Timórul de Est/Timórul Orientál Republica Democratică a Timorului de Est/ Republica Democratică a Timorului Oriental . Fondat în 1586 pe locul unei aşezări mai vechi Cinghi-Tura . pe litoral – cîmpii înguste. Teatru. a lemnului. Vegeta ie de savană şi păduri de arbori tropicali (eucalipt. mistre i. cabaline. Muzee. Navigabil. afluent pe dreapta al Dunării. situat pe malul stîng al Nistrului. santal. Resurse de subsol: petro capitala Albaniei. de pielărie şi încăl ăminte. Planta ii de arbori de cauciuc. Pescuit intens. Teatre. Întreprinderi industriale: uzine constructoare de maşini şi utilaje. XVI. oraş în Federa ia Rusă. 496 mii loc. Muzeu de artă religioasă. Muzee. Ainaro. fabrici de mobilă. cuprinzînd şi enclava Okussi din partea de V a insulei principale (indoneziană). XVIII. mănăstire în România (jud. Porturi: Neapole. Edificii moderne. a. Şi-a proclamat independen a în mod oficial la 20 mai 2002. Popula ia:. cuprinsă între Peninsula Italică şi insulele Sicilia. Muzee. Universitate. At. textilă. Tirána Tiráspol Tireniánã Márea ~. 2 936 m. în sec. Aeroport. Ad. situat în partea de răsărit a insulei Timor . tutun. Mănăstírea ~. lac tectonic situat în Anzii Cordilieri . bumbac. max. cea mai mare insulă din arhipelagul Sondele Mici . Se cresc bovine. a. puternic accidentat. stat insular în Oceania. anterior fiind un teritoriu dependent. textilă şi de confec ii. porcine. strunguri. Palermo . picturi din sec. Tismana). Ermera. doc. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. Monumente istorice. Rîuri scurte şi repezi: Lois. Aeroport. cerbi. XIV.: 2630 m.

placaje. în 1406. Turism. cocotieri. ciment. igname. transporturile de tranzit. străbătut în N-E de lan urile muntoase Togo (alt. Casa memorială “Ion Creangă“ (la Humuleşti). Masa tăcerii ). aceasta urmată de un ărm cu lagune şi bancuri de nisip. copră. Rafinării de petrol. cromite. între Ghana. Zăcăminte: fosforite. orez. max. de prelucrare a lemnului. Muzee. Universitate. Universită i. clădiri vechi. XV–XVII). produse petroliere. Se cultivă pentru export cacao. mei. palate. Gorj. porcine. Tîrgu-Jiu Tîrgu-Múreº municipiu în partea centrală a României. petrol. jambu. împreună cu care formează teritoriul Republicii Trinidad-Tobago. ateliere de meşteşugărit. Hidrocentrale. situat pe rîul Ialomi a . Burkina Faso şi Benin. Climă subecuatorială musonică şi tropicală. în sec. caprine. Este divizat în 5 regiuni. Turnul Chindiei (sec. repara ii auto. Universitate. bunuri de larg consum. Popula ia: 5. Tîrgu-Neamþ oraş în România (jud.Tîrgóviºte municipiu în partea central-sudică a României. grafit. case vechi. Par ial navigabil (pe 350 km de la vărsare).8 mii loc. sec. At. 98. bumbac. bauxită. situat la ărmul Golfului Guineii.3 mil. prelucrarea lemnului. biserici. textilă. Industrie constructoare de maşini. Turism. XI. alimentară. de pielărie. sorg. XIV). Construc ii de maşini şi utilaj petrolier. a materialelor de construc ie. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. cafea. case vechi. Mureş. Neam ). Suprafa a: 56 785 km2. a materialelor de construc ie. Muzee. Monumente: ansamblul monumental. Tobágo insulă în Oceanul Atlantic (arhip elagul Antilele Mici). alimentare. doc. biserici. Fostă aşezare dacică. utilaje industriale. Cetatea Neam (în ruine. Industrie de prelucrare a lemnului (mobilă. iar pentru consumul intern porumb. Grădină zoologică. situat pe valea Mureşului. Filarmonică.8 mii loc. materiale de construc ie. Aeroport. al jud. în 1332. în N-E insulei Trinidad. Lungime: 2 850 km. poligrafică. în ruine). 25 mii loc. Vegeta ie formată de păduri tropicale şi de savană. centrul adm. al jud. izvorăşte din Podişul Braziliei şi se varsă în estuarul Amazonului. Func ionează întreprinderi de cherestea. biserici. Cascade. arahide. cherestea etc. fabrici de produse chimice şi alimentare. fluviu în Brazilia. ovine. cu 21 de prefecturi. At. XVI). Capitala: Lomé . Muzee. At. centrul adm. Popula ia: 45 mii loc. XV). Muzee. Teatre. Supra-fa a: 301 km2. doc. ciment. minereuri de fier. Relief de podiş. industria extractivă şi de prelucrare a produselor agricole. Tocantíns Tógo República Togoléză . care coboară treptat spre S pînă în cîmpia litorală. municipiu în S-V României. 168 mii loc. centrul adm. Monumente: cetate (sec. textile. cacao. Pescuit maritim. Monumente istorice şi arhitectonice: Curtea Domnească (sec. păsări). Dîmbovi a. Prelucrarea metalelor şi a lemnului (mobilă). Principalele ramuri economice: agricultura. Brân-cuşi ( Coloana infinitului. cafea. situat pe valea rîului Neam . alimentară. 1 020 m) şi Atakora . 99. Poarta sărutului. Circa 85% din popula ia activă sunt antrenate în agricultură. Vestigii arheologice. Biserica Domnească (sec. al jud. Sector zootehnic productiv (bivoli. stat în vestul Africii. textilă. C .). XIV–XVII. doc. Exportă fosfa i. loc. realizat de C. manioc.

de prelucrare a petrolului. catedrală gotică (sec. situat pe fluviul Tajo . cinematografică. Monumente arhitectonice: biserici (sec.Tókaj Tokeláu [´tokai] oraş în N-E Ungariei. Administrat de Noua Zeelandă. Popula ia: 1870 loc. XIX). oraş în Federa ia Rusă (Siberia Occidentală). textilă şi de confec ii. sinagogi. Renumitele vinuri de Tokaj. 333 mii loc. 506 mii loc. clădiri (sec. pagode. Grădină zoologică. Artizanat. în sec. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate (sec. automobile. tutun). teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific. Artizanat. de prelucrare a lemnului. situat pe Tisa . Universitate. Tókio [´tookio] Tolédo [t¬´liid¬u] Tolédo Toliátti Tombouctou Tomsk [tõmbuk´tu] oraş în Mali. prelucrarea metalelor. aparatură electronică. biserici (sec. Industrie constructoare de maşini (mijloace de transport. situat pe rîul Tom . Vestigii romane. Industrie constructoare de maşini (rulmen i. situat pe Volga. Institu ii de cercetări ştiin ifice.8 mii loc. chimică. port la golful Tokio (Oceanul Pacific). Denumirea veche. Turism. XIII–XVIII). (30 mil. Monumente: palat imperial. textile şi alimentare. 64 mii loc. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile). a. Relief cu altitudini reduse. 665 mii loc. Culturi agricole: bananieri. port pe ărmul S-V al lacului Erie .). artizanat (ceramică).: Fakaofo . Universitate. 11. Turism. Aeroporturi. 7. Prelucrarea metalelor (tradi ii în produc ia de săbii şi de armuri). de ciment. . citrice. a materialelor de construc ie. fabrici de produse chimice.8 mil. doc. utilaj electrotehnic. situat în valea fluviului Niger . Nod caravanier. temple. utilaje electrotehnice ş. Parcuri. Ínsulele ~. oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia Nouă). XVI). XII. sare. la 516 m alt. situată în E insulei Honshû . Muzee. capitala Japoniei. moschei etc. Industrie siderurgică. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. sanctuare. Teatre. Suprafa a: 210 km2. în conurba ie). Climă tropicală. alimentară. loc. Centru adm. alimentară. Pescuit dezvoltat. XVIII–XIX). XV–XVI). Teatru.). XI. constructoare de maşini (avioane. de prelucrare a lemnului. Universită i. cocotieri. 35 mii loc. poligrafică. Hidrocentrală. Centru comercial. Stavropol . Aeroport. At. format din 3 in-sule situate la N de arhipelagul Samoa . alimentară. de sticlărie. textilă. afluent al fluviului Obi . chimică. Viticultură şi vinifica ie. loc. Fondat în sec. aparate de măsurat şi de control. Muzee. mecanică fină etc. oraş în Federa ia Rusă. nave.). oraş în SUA (Ohio). Aeroport. aparataj electric etc. de pînă la 1964. Centru comercial (pia ă pentru grîne. Muzee. metalurgică. Academie de ştiin e.

aparatură electronică şi optică etc. din care numai 45 sunt populate (Tongatapu. Institut politehnic (1859). poligrafie. la 2 200 km N-E de Noua Zeelandă. catedrală (sec. avioane. Capitala: Nuku´alofa . Oraş pr. tractoare. capitala statului Tonga: Nuku´alofa . în insula Kao ). cu suprafa a totală de aproximativ 670 km2. Tongatápu Topeka [t¬´pik¬] insulă coraligenă în S Oceanului Pacific. Relief muntos. centrul adm. situat pe valea rîului Pad . Transport naval şi aerian. făcînd parte din arhipelagul Tonga . Vegeta ie de păduri tropicale umede (cca 11% din teritoriu). Muzee. alimentare.4 mil. În cuprinsul ei se întîlnesc numeroase insule coraligene şi vulcanice (cca 70). Căi rutiere: 675 km. a. de Torres. cu numeroşi vulcani activi (alt. aeronautice. produse electrotehnice şi radiotehnice.. pe lîngă fortul Toronto. plante aromatice. Pescuit de perle. material feroviar. Academie de arte. Aeroport. a. legume. Culturi agricole: bata i (principal producător pe glob). textilă. Universitate. 3. Importă produse industriale (maşini. Piemonte . Suprafa a: 750 km2. al provinciei Ontario . Descoperită în 1606 de navigatorul spaniol L. Aeroport. Teatre. stat în S-V Oceanului Pacific.9 mil. Vestigii romane. loc. Lă ime: 85–160 km. XV–XVI). avînd ca surse complementare industria. oraş în partea centrală a SUA. Denumirea antică: Taurasia .).ei: 4 iunie 1970. Organizat în 23 de districte. cocotieri. situat pe ărmul N-V al lacului Ontario . citrice. maşini-unelte ş. turismul. Climă tropicală. Vegeta ia: planta ii de bananieri. Aeroport. Pescuit. Mare centru industrial: construc ii de maşini (automobile “FIAT“. fabrici de produse chimice. Întreprinderi constructoare de maşini (navale. Conservator. textile. centrul adm. animale). Popula ia: 106 mii loc. Cuprinde cca 170 de insule. metalurgice (aluminiu). Exportă copră. Institu ii financiare şi bancare.). biserici. vanilie.: 9 m. 1 033 m. Fondat în 1854. Teatru. cocotieri. constructoare de maşini şi utilaje. case vechi. maşini agricole. Universitate (1404). Proclamarea independen.). Eua ş. Climă tropicală oceanică. vize şi comer . 120 mii loc. Tórres . Pescuit maritim. oraş în N-V Italiei. max. loc. citrice. bananieri. fructe tropicale. ajutoarele externe. chimice. Ad. max. utilaje) şi alimentare. V. Centru industrial. capitala statului Kansas . situat în arhipelagul Tonga . Suprafa a: 257 km2. alimentară. automobile. serviciile de transport. Leagă apele Mării de Corali (Oceanul Pacific) şi ale mării Arafura (Oceanul Indian). cu precipita ii abundente şi uragane puternice. Vava´u. 1. Toríno Torónto [t¬´rontou] oraş în Canada. Centru comercial (cereale. textile şi alimentare. combustibili. Universită i. XII–XVII). Industrie extractivă (cărbuni). al reg. Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. Limba oficială: engleza şi tongana. Muzee.Tónga Regátul ~. strîmtoare între peninsula australiană York şi insula Noua Guinee . Baza economiei o constituie agricultura. Fondat de francezi în 1720. comercial şi cultural.

de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. catedrală (sec. întreprinderi chimice. situată în partea central-vestică a ării. a. Suprafa a: 164 km 2. Industrie extractivă (petrol. Cocotieri. Institut politehnic. produse textile şi alimentare.5 mil. Şantiere navale. palate (sec. Pomicultură. ['twamo'tu] (Tuamotú) arhipelag în S Oceanului Pacific. metale neferoase. 130 mii loc. a. XVII) ş. Viticultură. 168 mii loc. Vestigii romane şi bizantine. XII–XVII). Muzee. Relief vulcanic (alt. Port fluvial. XII–XIII). oraş în partea de V a Fran ei (Touraine). marmură). Popula ia: 12 mii loc. la E de insula Tahiti . primărie (sec. întreprinderi producătoare de ciment. alimentare. Şantiere navale. textile. Construc ii de avioane. Aici a avut loc bătălia navală din 21 octombrie 1805. oraş în S-V Fran ei (Languedoc). între Marea Tireniană şi Marea Ligurică. situat pe malul drept al Loarei . pr.8 mii loc. Pescuit. devenit în anul 46 d. Turism. Touamótou Toubouaï Toulón [tu´lõ] Toulouse [tu´luuz] Tours [´tuur] Trabzón Trácia denumire dată teritoriului locuit de traci. textilă. oraş în N-E Turciei.: Floren a . cap în S Peninsulei Iberice (Spania). Turism. Monumente: biserici (sec. Monumente: biserici (sec. Aeroport. biserici (sec. XIII). max. făcînd parte din Polinezia Franceză. a. obiecte de artizanat. Turism. Pescuit. Macedonia şi Marea Egee. XVII–XVIII) ş. la V de strîm-toarea Gibraltar . În antichitate a fost colonie greacă. situat pe flu-viul Garonne . 359 mii loc. Culturi cerealiere. XIII) ş. catedrală (sec. Suprafa a: 915 km2. prelucrarea metalelor. Monumente: mănăstire rupestră. palate. loc. Denumirile vechi: Trapezunt. Climă tropicală umedă. de produse chimice şi alimentare. Hr.Toscána regiune în Italia. Vestigii romane. de hîrtie. 435 m). Valoroase monumente arhitectonice: biserică (sec. Popula ia: 1. construc ii de maşini. chimică. Este administrată de Polinezia Franceză. metalurgie. alimentară. Industrie constructoare de maşini (material rulant). XIII). ovine). Suprafa a: 23 mii km2. mercur. Centru comercial. port la Marea Mediterană. Aeroport. Creşterea animalelor (bovine. Muzee. Universitate (1229). a. prefectură ş. catedrală (sec. oraş în S-E Fran ei. Monumente istorice şi arhitectonice. XIII–XVI). Cocotieri. arbori de cafea şi vanilie. Trafalgár . Oraş. fabrici de mobilă. XI–XIII). provincie romană. în urma căreia flota engleză (condusă de amiralul Nelson) a repurtat o strălucită victorie asupra flotei franco-spaniole. Pia ă agricolă (produse agricole. provincia Moesia. în special vinuri). Muzee. port la Marea Neagră. 145 mii loc. Popula ia: 3. care se învecina cu Marea Neagră. arbori de cafea şi de vanilie. Trebizond . [tubwa'i] (Tubuaí) arhipelag în S Oceanului Pacific.

regiune istorică la E de Nistru. X–XI.A. După proclamarea independen ei de stat a Republicii Moldova (27 august 1991) liderii separatişti proruşi de la Tiraspol declară Transnistria drept stat aparte. biserici (sec. în anul 217 î. XI–XIII). huni. la 259 m alt. în Republica Moldova. constructoare de maşini. Glad. XV–XVII). unguri. At. port la golful Trieste (Marea Adriatică). a. Este cel mai mare lac din Penin-sula Italică.Transilvánia provincie istorică în România. Menumorut .S. apoi anexată Imperiului Habsburgic. ucrai-neni. XVI–XVIII.R. chimică. pe care U. tirage i). În evul mediu devine culoar de trecere spre V a popoarelor migratoare orientale (go i. cucerită de romani în 106 şi transformată în provincie romană. XVII). Monumente arhitectonice de valoare: catedrală (sec. la 2 au-gust 1940. În antichitate a fost locuit de triburile geto-dace (carpi. 245 mii loc.S. colonizată cu saşi şi secui (sec. poligrafică. Triéste (Triést) . XVIII şi în cursul sec. o include. IX–XV. La sfârşitul sec. În sec. Moldovenească. Moldoveneşti. avari. Muzee. armata cartagineză (condusă de Hannibal) a învins armata romană condusă de consulul Cains Flaminius. Transnístria Trasiméne Lácul ~. Port de tranzit interna ional pentru mărfuri. Carpa ii Meridionali şi Mun ii Apuseni. XIX teritoriul dintre Nistru şi Bug este colonizat de Imperiul arist cu ruşi. Ocupată de unguri (sec. castel (sec. cumani ş. Colonie romană ( Tergeste ). Suprafa a: 128 km 2. textilă. Aici. La 24 octom-brie 1924 în Transnistria este formată R.). Universitate. oraş în N-E Italiei. în 52 î. În 1992 au avut loc lupte violente pentru întregirea teritoriului Republicii Moldova. pecenegi. doc. XIII). în componen a R. Aşezările româneşti în Transnistria sporesc numeric în sec. Aeroport.S. Hr. cultura şi credin a pînă la independen a deplină şi la crearea în 1918 a statului na ional unitar România.S. Sta iune balneară. Vestigii romane.S.. alimentară. bulgari. Industrie de prelucrare a petrolului. lac în partea centrală a Italiei (Umbria). Transilvania şi-a păstrat în cursul secolelor identitatea na ională. aici sunt men ionate primele forma iuni statale (voievodate) româneşti: Gelu. Teatru. germani ş. Hr. A fost nucleul statului geto-dac Dacia . XI–XIV). Este teritoriul de formare a poporului şi limbii române. teritoriu cuprins astăzi între Carpa ii Orientali. cunoscut şi cu denumirea Ardeal . limba. a. de ciment.S.

textilă. clădiri în stil colonial. port la Oceanul Atlantic. Vestigii romane. Hr. teritoriu insular în sudul Oceanului Atlantic. A fost locuit de finicieni (sec. orez. păşuni. 54 mii loc. Căi rutiere: 8 000 km. alimentară. produse alimentare. constructoare de maşini. textile. comună suburbană a mun. Fondat în 1534.: Edinburg . tutun. Institu ii de cercetări. păsări. 140 mii loc. doc. Aeroport.5 mil. ovine. Întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. Catedrală gotică (sec. At. cocotieri. Faună bogată (îndeosebi păsări). Capitala: Port of Spain .). folclorist. Observator. Turism în proces de reorganizare.). Universitate. format din cinci insule. cacao. activ Eons). max. ovăz. citrice. prozator. Include 7 comitate şi 2 oraşe cu statut special. Suprafa a: 209 km2. mamifere marine. Fondat în 997. port pe ărmul insulei Tromsø . biserici baroce (sec. animator al vie ii publice din Basarabia. legume. Chişinău. Tróndheim [´trunheim] Trujillo [tru´hijo] Truºéni Tsushíma [tsu´¿ima] . Vegeta ie formată în cea mai mare parte de arbori şi plante cultivate. Punct terminus al unei conducte de petrol. întreprinderi ale industriei uşoare (textile. Tobago ). 245 mii loc. în sec. (după unele izvoare – 104 km2). Se cultivă secară. Relief muntos (alt. zahăr. Climă oceanică musonică. Faună: păsări (pinguini. Monumente. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. 532 mii loc. Muzee. minereuri). Suprafa a: 709 km2. Popula ia: 1 365 000 loc. XVI. Importă petrol. forestieră. de prelucrare a lemnului. 1. Aeroport. 3239 m. capitala Libiei. Industrie extractivă (pirite. viticol şi de vinifica ie. Monumente: catedrală (sec. dominate de lan uri muntoase nu prea înalte (alt. Centru pomicol. în ins. Centru adm. Trinidad şi 576 m. Exploatări de petrol şi gaze naturale. chimică. maşini şi utilaje industriale. alimentară (conserve de peşte). alimentară. textilă. max. Cresc bovine.Trinidád-Tobágo República ~. arhipelag japonez în S Mării Japoniei. situat între Coreea şi Japonia. Principalele culturi agricole: trestie de zahăr. în curs de dezvoltare. situat pe insulele Trinidad şi Tobago din arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). citrice. port la Marea Mediterană. Industrie de pielărie şi încăl ăminte. Relieful insulelor reprezintă zone de cîmpii deluroase. Muzee. IV î. Construc ii navale. Muzeu polar. XII–XIV). Denumirea veche: Nidaros . în ins. situat la S-V de insula Sfînta Elena . stat în America Centrală. savane. Universitate. important port la Marea Mediterană. XVII). oraş în V Norvegiei. Popula ia: 60 mii loc. Vegeta ie: păduri de esen e pre ioase (45% din teritoriu). arbori de cafea şi de cacao. Trípoli Trípoli Tristán da Cúnha Trómsø [´trumsœ] oraş în Norvegia. Exportă produse petroliere. Aeroport. Administrat de Marea Britanie. ară industrial-agrară. încăl ăminte) şi alimentare. banane. alimentare. Suprafa a: 5 128 km2. în Republica Moldova. Universitate (1824). oraş în Perú. XVIII). a materialelor de construc ii. metalurgică. Pescuitul şi prelucrarea peştelui. Aici s-a născut Gheorghe Madan (1872–1944). loc. Rafinării de petrol. vlc. Popula ia: 400 loc. Industrie extractivă şi de prelucrare a hidrocarburilor. albatroşi etc. chimico-farmaceutică. Pescuit maritim intens. oraş în N Libanului. bananieri. a obiectelor de artizanat. Pescuit. 940 m. Climă tropicală oceani-că.

Lă ime: 130 km. Func ionează o uzină metalurgică. cămile). situat pe rîul Upa . secară). minaret (sec. minereuri de fier. Centru industrial: metalurgie. legume. jude în S-E României. 98 mii loc. Vestigii arheologice. Muzeu. mausolee. tutun. alimentară. curmali. Popula ia: 270 mii loc. Suprafa a: 8. mobilă. XII (anul 1146). afluen i ai fluviului Enisei (Siberia Centrală). cu întreprinderi metalurgice. IX). între Algeria şi Libia. textile. mei) ocupă circa ¾ din suprafe ele lucrate. confec ii. legumicultură. numele a două rîuri din Federa ia Rusă: Tunguska Inferioară (2 989 km) şi Tunguska Mijlocie (1 685 km).: mun. At. Túla Túlcea Túlcea Tungúska Tunís Tunísia República Tunisiánă . de zahăr. centrul adm. ovine. Aeroport. 1. oraş în Federa ia Rusă. in.). în S un sector al deşertului Sahara . 1544 m). textilă. Institu ii de cercetări ştiin ifice. XI–XVI). Universitate. oraş în S-V Germaniei. 82 mii loc. Bibliotecă bogată de literatură arabă. Relief variat: în N lan uri ale mun ilor Atlas (alt. Port pe bra ul Tulcea al Dunării. uleiuri vegetale. maşini şi utilaje de transport. Tulcea. turism. stat în N Africii. ulei etc. în 1657 (Tulcea ). XIII).Tsushíma [tsu´¿ima] Tübingen strîmtoare între arhipelagul cu acelaşi nume şi ărmul de N-V al insulei Kyûshû .1 mil. palate etc. cărbune brun. Industrie metalurgică (feroase). Cetate (sec. condusă de amiralul Tôgô. Climă mediteraneană în N şi tropicală deşertică în S. doc. textile. în E cîmpii litorale cu lacuri sărate. măsline. Hr. Aici. arme ş. alimentară. sorg. Se recoltează bure i de mare. al jud. municipiu în România (Dobrogea). textile. Sector zootehnic productiv (vite cornute mari. motociclete. plumb. Mare centru industrial. situat pe fluviul Neckar . pe ărmul Mării Mediterane. Suprafa a: 164 mii km 2. întreprinderi care produc materiale de construc ii. produse alimentare (conserve de peşte. flota rusă a fost înfrîntă de flota japoneză. comer . orz. caprine. pomicultură. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Vestigii arheologice. Şantiere navale. Universitate. Se mai cultivă curmali. Cunoscut din sec. Universitate (1477). Valoroase monumente: moschee (sec. vi ă de vie. chimică. Tulcea . porumb. fabrici de ciment. grîu. citrice. Centru adm. Cerealele (grîu. gaze naturale) şi de prelucrare a materiei prime. industria extractivă (fosfa i. Principalele ramuri economice: agricultura. XV). XVI). produc ie de cereale (porumb. Exportă fosforite. Materiale de construc ii. X î. de instrumente muzicale. afluent al rîului Oka . plante ierboase de stepă şi de deşert. de uleiuri vegetale. Aeroport interna ional. alimentare.4 mii km 2. construc ii de maşini (maşini agricole. citrice. Popula ia: 9.). biserică şi primărie (sec. 542 mii loc. zinc. Piscicultură.4 mil. de legume şi fructe. Fondat în sec. situat pe ărmul Mării Mediterane. Zonă agricolă: viticultură.a. Muzee. creşterea animalelor. pescuit. Include 23 de guvernorate. Capitala: Tunis . sub 500 m). Turism. Lacuri fluviale şi de litoral. Principalul cultivator de măslini şi producător de ulei de măsline din Africa. produse chimice şi alimentare. plută (6% din teritoriu). Limba oficială: araba. Vegeta ie: păduri cu arbori de pin. care leagă Marea Japoniei cu Marea Chinei. la 27–28 mai 1905. în partea centrală stepă deluroasă (alt. stejar. Muzee. loc. instrumente muzicale. poligrafică. chimice. Im . Relief de deal şi de munte. În antichitate s-a numit Aegussus . Valoroase monumente arhitectonice: castel (sec. vin. port la golful cu acelaşi nume. loc. capitala Tunisiei.

sare gemă.: Kîrgîzstan. acestea cuprinzând între ele Podişul Anatoliei (alt. max. textilă. alt. Tadjikistan şi Turkmenistan . Grecia şi Bulgaria. Termocentrală. Climă continentală aridă. înconjurat de Marea Neagră. care se desprind în E de Podişul Armeniei . au fost reorganizate în patru republici ale U. lan ul Pontic din N (alt. XV–XVIII) ş. avînd un teritoriu cu aspect peninsular. în 1197. Suprafa a: 780 mii km 2. Agricultura este specializată în cultivarea bumbacului şi creşterea animalelor (în special a oilor de caracul) . Climă temperat-continentală şi mediteraneană. Uzbekistan. 980 m). Func ionează întreprinderi de produse chimice. Popula ia: 67. Irak. pielărie. împreună cu teritoriile Buhara şi Khiva . Faună bogată. mirabilit. a. a sticlei. marne). alt. 3 937 m) şi lan ul Taurus (alt. fosforite. 2942 m) şi E ( Kughitang-tau . dropii. Economie axată pe agricultură şi industrie avansată. textile. Sta iune balneară. metalurgică. Rezerva ie naturală. Aşezare dacică. căprioara. Este divizat în 5 re-giuni (şi capitala). Limba oficială: turkmena. 3189 m) şi cu regiuni colinare în S-E ( Karabil . Uzbekistan. por elanului şi faian ei. Include 76 de departamente (provincii).3 mil. reprezintă un sector al Podişului Traciei Orientale . Vegeta ie xerofită de pustiu şi semipustiu. În anii 1924–1925. max. Iran şi Marea Caspică. calcare. păşuni montane. max. Exploatări de petrol. Marea Egee şi Marea Mediterană. Ararat (5 165 m. agricultura. medie 900 m). fazani. afluent al Mari ei . blănărie. 3 917 m) din S. Afghanistan. situat pe valea Argeşului . partea sa vestică. Monumente: Palatul voievodal (sec. stat în V Asiei Centrale. loc. plante de stepă. Popula ia: 5. República ~. Lungime: 1 042 km. max. 3 756 m) şi Antitaurus (alt. minereuri de fier. Armenia. Cluj). în E ării). doc. a materialelor de construc ii. alimentară. Túrda Turkestán Turkmenistán regiune istorică în Asia Centrală. afluent al Tobolului . chimică. Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Cel mai înalt vîrf. ciment.R. Vegeta ie: păduri de foioase. XV–XVI). arharul. alt. gaze naturale. păduri rare în regiunile muntoase (3% din teritoriu). Se învecinează cu Georgia (Gruzia). Siria. industria energetică şi constructoare de maşini. apoi oraş roman (Potaissa ). a. At. mai extinse în zonele de vărsare în mare a rîurilor. loc. max.Turá Túrcia rîu în Federa ia Rusă (Siberia Occidentală). extremitatea estică a Peninsulei Balcanice. învecinat cu Kazahstan.S.S. max. biserici (sec. În lungul litoralului se întind cîmpii înguste. Relieful ării este predominat de două lan uri muntoase. Limba oficială: turca. cu două şiruri de mun i şi cîmpia drenată de rîul Ergene .1 mii km2. Izvorăşte din zona de mijloc a mun ilor Ural. Relief predominat de cîmpia deşertică Karakum (80% din teritoriu). Capitala: Aşhabad .5 mil. cu masive muntoase în S (Kopet Dag . care comunică cu fluviul Amudaria printr-un afluent al acestuia. 63 mii loc. cupr municipiu în România (jud. Faună: jderul. Capitala: Ankara . alimentare. Pustiul Karakum este traversat de canalul cu acelaşi nume (de la V spre E). Industrie extractivă (ghips. stat în S-V Asiei şi în S-E Europei. Suprafa a: 488. Dispune de bogate resurse naturale (cărbuni. bentonit ş. Iran. Partea europeană a Turciei.

sisal. Activitate financiarbancară. Teleorman). alimentare. cu temperaturi ridicate şi precipita ii abundente. Teatru. manioc. Pescuit. Industrie extractivă (azbest. Centru industrial şi cultural. taro. avînd relief de cîmpie joasă (alt. a. banane. Niutao. textilă.Turks ºi Cáicos Ínsulele ~. 206 mii loc. port fluvial. castel (sec. cărbuni. biciclete).a. nisipuri. de materiale pentru construc ii. Ruinele cetă ii Turnu . Ucraina). cu excep ia păsărilor şi peştilor.a. Func ionează mici întreprinderi textile.tare. motoare. 38 mii loc. cultivarea pomilor şi a plantelor tropicale. Cioburciu şi se varsă iar în Nistru lîngă oraşul Bileaevka (reg. Limbi oficiale: tuvaluana şi engleza.5 mii km2. constituit din cele două insule omonime şi o serie de insule din componen a arhipelagului Bahamas (Marea Caraibilor). bra pe stînga al Nistrului. Turism de amploa-re. situat pe ărmul golfului Botnic . Climă ecuatorială oceanică. Universitate. impozite. max. trestie de zahăr. fructe. de produse chimice (îngrăşăminte) şi alimen. Nanumanga ş. Aici ar fi existat cetatea romano-bizantină Turris . municipiu în România (jud. Industrie siderurgică. Se separă de acesta la S de com. Proclamarea independen ei: 1 octombrie 1978. Popula ia: cca 314 mii loc. a materialelor de construc ii. Capitala: Vaiacu .: Kîzîl . situat în Polinezia (partea estică a Oceaniei). legume. Exploatări de sare (din apa mării). stat insular în S-V Oceanului Pacific. citrice. República ~. Vînătoare. 25 m). Popula ia: 11 mii loc. forestieră. rîu în Republica Moldova. de pielărie şi încăl ăminte. de cîmpie litorală. produse alimentare. constructoare de maşini (nave. ovine). Creşterea animalelor (bovine. ananaşi. XIII–XVII) ş. XIII–XV).). servicii de transport. stîncos. Administrat de Marea Britanie. teritoriu insular în Oceanul Atlantic. alimentară. Suprafa a: 430 km2. A fost capitala ării pînă în 1812. colectări de bure i de mare. textilă. Centru adm. Suprafa a: 170. alimentară. situat pe malul stîng al Dunării. Túrku oraş în S-V Finlandei. Port la Marea Baltică. Relief variat: accidentat. chimică. Climă tropicală oceanică. emisiunile de mărci filatelice. de prelucrare a lemnului. jambu. Întreprinderi ale materialelor de construc ii. Odesa. Se cultivă cocos. bananieri ş. Monumente arhitectonice: catedrală romană şi gotică (sec. republică în Federa ia Rusă. în bazinul superior al fluviului Enisei (Siberia de Sud). bunuri de larg consum. Principalele surse de venituri: pescuitul. Suprafa a: 25 mii km2.). Cuprinde 9 insule de origine coraligenă (Nanumea. a. mercur ş. Muzee. Se cultivă bananieri. Exportă copră. Lungime: 58 km. Importă maşini şi utilaje industriale. planta ii de cocotieri. porumb. Aeroport. de prelucrare a metalelor. combustibili. Túrnu-Mãguréle Turunciúc Tuvá Tuvalú . Pînă în 1975 s-a numit Elleice. Turism. peşte şi produse din peşte. Căi rutiere: 8 km. Popula ia: 17 mii loc. Vegeta ie: păduri de palmieri.: Cockburn Town . afectată de cicloane (uragane). Centru adm. a cimentului. cobalt. Faună săracă.

la N-V de Moscova. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. Centrul adm.: Vitoria . la ărmurile Oceanului Atlantic şi ale Oceanului Indian. marmură). Turism. Relief muntos (în SV) şi de cîmpie (în N-E). stat feudal românesc. locuită de basci. Hr. Denumirea a pătruns şi în folclorul românesc.). Partea de V a arhipelagului apar ine statului Chile. iar cea de E Argentinei. azi Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). XIV în urma unirii forma iunilor statale româneşti din stînga şi din dreapta Oltului. semideşerturi. Creşterea vitelor. XVIII. aflate pe teritoriul dintre Carpa i. Galerie de arte plastice. Hr. Tîrgovişte. textilă. . Climă temperat-continentală uscată. II–III). s-a mai numit Maurocastron . Port fluvial.). Oraşul medieval. avînd ca oraş de scaun Suceava. A fost stăpînit de Burebista (82–44 î. Capitala statului a fost succesiv la Cîmpulung. folosit în documentele slave şi în literatura veche românească pînă în sec. precum şi al unui oraş grecesc. constructoare de maşini. Dunăre. Belgorod . separată de continent prin strîmtoarea Magellan. petrol.Tver oraş în Federa ia Rusă. comunitate autonomă în N Spaniei. Primul domn al ării Româneşti a fost Basarab I (1330–1352). Industrie extractivă (minereu de fier. Centrală nucleară. Týras Þaidám Þára Báscilor Þára de Foc Þára de Jos Þára de Sus Þára Regínei Máud Þára Româneáscã Þárigrad numele oraşului Constantinopol (azi Istanbul). aparatură electrotehnică etc. alimentară.6 mii km 2. constituit la începutul sec. Industrie constructoare de maşini (vagoane. avîndu-şi reşedin a la Vaslui. Cunoscut din sec. excavatoare. teritoriu în Antarctica. alimentară. întemeiat la începutul sec. la gurile Nistrului de colonişti milesieni. 462 mii loc. de tundră şi silvică montană. 3630 m. sare.5 mil. Descoperit de Magellan în 1520. apoi Cetatea Albă. Climă subpolară. Relief de platou şi masive muntoase (alt. Pescuit. 2704 m). Vegeta ie de deşert şi sărătură. stăpînită din 1436 de Iliaş. chimică. Climă temperată oceanică rece. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Lungime: 700 km. depresiune tectonică în N-E podişului Tibet . Argeş (Curtea de Argeş). denumirea istorică a păr ii de N-V a Moldovei. pe teritoriul Chinei. VI î. Bucureşti (alternativ la Tîrgovişte ). denumirea istorică a păr ii de sud-est a Moldovei. Teatre. înăl at pe ruinele străvechiului Tyras . Suprafa a: 7. a materialelor de construc ii. Siret şi Milcov. fiul mai mare al lui Alexandru cel Bun. sărături. Muzee. fiul lui Alexandru cel Bun. în care din 1436 şi-a exercitat puterea de “voievod“ Ştefan al II-lea. arhipelag în S Americii de Sud. cu vînturi puternice. loc. Resurse naturale. XII. Popula ia: 2. numele antic al Nistrului . minereuri de aur şi argint. Deşerturi nisipoase. Centru industrial şi cultural. Administrat de Norvegia. În anii 1931–1990 s-a numit Kalinin . Cărbuni. Lipsit de popula ie permanentă. Suprafa a: 72 mii km2. Lă ime: 300 km. Vegeta ie de stepă. situat pe Volga. metalurgică. apoi cucerit de romani şi ataşat provinciei romane Moesia Inferior (sec.

dropii. motociclete. Palate. iar în V Carpa ii Păduroşi (segmentul de nord al Carpa ilor Orientali . aparatură electrotehnică etc. denumirea istorică a regiunii europene. Udmúrtia Uéle rîu în Africa. textilă.66 mil. metalurgică. unul dintre izvoarele rîului Oubangui . Ucraina Transcarpatică apar ine cîmpiei omonime. Parcuri na ionale. Olanda. Faună: lupul. un segment al Cîmpiei Panonice . cerbul. constructoare de maşini (automobile. Pe teritoriul com. cu clopotni ă veche. Expl. loc. pe teritoriul căreia s-au aflat vechile branişti ale cur ii domneşti de la Iaşi. S-a numit arskoe Selo (pînă în 1937). Limba oficială: ucraineana. Aici. în Ucraina. Popula ia: 1. Teritoriul Ucrainei reprezintă un sector al Cîmpiei Europei de Est. 2 teritorii metropolitane (Kiev. rîu în Perú. cu industrie şi agricultură avansate. Culturi agricole: grîu. vf. Climă temperat-conti-nentală. porcine). alt. Hoverla ). care alternează cu reg. Luxemburg şi partea de N-E a Fran ei.1 km2. de prelucrare a lemnului. cu două biserici (principala cu hramul Adormirea Maicii Domnului ). situată în apropiere de Cernău i. hrişcă. Cîmpia Mării Negre ) cu alt. Centru adm. a. de cîmpie ( Cîmpia Polesiei. Lungime: 1650 km. cu încăperi auxiliare şi chilii săpate în maluri de rîu stîncoase (sec. oastea moldoveană. în V Uralului . Suprafa a: 42.).7 mii km2. Rezina). în 1587. republică în Federa ia Rusă. rîsul. XVIII. Sevastopol) şi o republică autonomă (Crimeea). Podişul Podoliei. România. pe teritoriul Republicii Democrate Congo. situat la 30 km S de Sankt-Petersburg. Slovacia. 98 mii loc. comună în Republica Moldova (rn. coborîte (sub 500 m). Sericicultură. 2061 m. Moldova. secară. în 1746. sub 200 m. At. Aproximativ 5% din teritoriu este ocupat de mun i. Fondat în 1708. a. cetate în ruine. rezerva ii naturale. Capitala: Kiev . Polonia şi Belarus. petrol şi gaze naturale (Subcarpa ii Orientali). alimentară. Popula ia: 53 mil. în 1395. se află Mănăstirea ipova . Suprafa a: 603. legume ş. Izvorăşte din zona Mun ilor Albaştri . Iaşi). unul din izvoarele fluviului Amazon . 1545 m. Colinele Done ului ş. Avicultură. Fostă reşedin ă de vară a arilor ruşi. a ob inut o victorie asupra cazacilor. care cuprinde teritoriul statelor Belgia. vf.Þárskoe Seló denumirea istorică a oraşului Puşkin din Federa ia Rusă. de la V de lacul Albert . în S Mun ii Crimeii (alt. Navigabil pe cursul inferior. At. ară cu bogate resurse naturale. minereu de fier). situat între Rusia. Cetátea ~. vulpea. Cîmpia Niprului. strunguri. Este divizat în 24 de regiuni. mistre ul. Roman Koş ). Creşterea animalelor (bovine. minereu de fier (Krivoi R República Udmúrtă ~. de jucării. comună în România (jud. condusă de Petru Şchiopul.: Ijevsk . parcuri. de confec ii. ursul. Industrie constructoare de maşini şi utilaje (aparatură electrotehnică). in. Industrie extractivă (cupru. chimică. începînd din a doua jumătate a sec. loc. . pe Kama . max. Þãrile de Jos Þéþina Þípova Þuþóra Ucayáli Ucraína stat în Europa Orientală. la E de masivul Coropuna . alimentară. de cărbuni. Izvorăşte în zona mun ilor Cordiliera Orientală . max.). Lungime: 1 300 km. Vegeta ie de pădure. doc. stepă şi silvostepă. doc. XIII). Ungaria. a petrolului. cu alt. avînd şi relief predominant de podiş (Podişul Volîn.

în Uralul de Mijloc. 4321 m). Centru adm. 4260 m). Vegeta ie constînd din păduri montane (32% din teritoriu).82 mil. pe rîul Selenga . utilaje petroliere etc. Kenya. iar pentru consumul intern manioc. Aeroport. textile şi confec ii. Institu ii de învă ămînt superior. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Muzee. Rwanda. între Republica Democrată Congo. de sticlărie. max. de încăl ăminte. Sudan. apatite). Industrie constructoare de maşini (locomotive. aparate electrice etc. prelucrarea petrolului. Nod feroviar. nave fluviale etc. maşini-unelte. textilă. staniu. loc. Capitala: Kampala . creşterea animalelor (ovine. Fondat în 1574. cartofi). Nod de comunica ii (feroviar. grupate în 4 pro-vincii. regiune în partea centrală a Italiei. Port fluvial. Aerodrom. Predomină exportul de cafea. textilă. oraş în Federa ia Rusă. Popula ia: 828 mii loc. viticultură. cu depresiuni ocupate de cîteva lacuri mari: Victoria. max. Este divizat în 39 de districte. Fondat în 1648.). plante arborescente de savană şi ierboase de stepă. capitala Mongoliei. Teatre. oraş în Federa ia Rusă. orz. bananieri. Căi ferate: 1241 km. Pînă în 1924 s-a numit Simbirsk . pomicultură. loc. sorg. alimentară. fasole. Pentru export se cultivă arbori de cafea. Popula ia: 24. a lemnului. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. República ~. bovine). Hidrocentrale. chimică. Muzee. Se importă echipamente şi utilaje industriale.09 mil. Muzee. Căi rutiere: 28 660 km. Fondat în 1666. capitala Bureatiei. Centru industrial: construc ii de maşini (maşini energetice. de prelucrare a lemnului. 1. 1000–15000 m). mun ii Virunga în S-V (alt. a materialelor de construc ii. bata i. Zonă agricolă (grîu. trestie de zahăr. Aeroport. Suprafa a: 241 mii km2. Fondat în 1639. porumb. 684 mii loc. înso it de masivele muntoase Ruwenzori în V (alt. Teatre. Teatre. wolfram. Muzee. motoare. Edward. Aeroport interna ional. dar insuficient valorificate. 5119 m. mei. cel mai mare oraş al ării. vulcanul Elgon în E (alt. Hidrocentrală. Rezerva ii naturale. la 1300 m alt. Suprafa a: 8. utilaje şi aparate electrice. situat la ecuator. Pînă în 1934 s-a numit Verhneudinsk . Universitate. Climă ecuatorială şi subecuatorială. ceai. alimentară. bumbac. alimentară.). Ugánda Ulán Bátor Ulán-Udé Uliánovsk Úmbria . capitala Başkiriei. străbătută de fluviul Tibru .: Perugia . Limbi oficiale: engleza şi swahili. cobalt. Economie axată în fond pe agricultură. Muntele Margherita ). Relieful este reprezentat de un vast podiş (alt. Dispune de resurse naturale (minereuri de cupru. industrie chimică.5 mii km2. Albert . Tanzania.). Industrie constructoare de maşini (automobile. Universitate. 692 mii loc. de produse textile şi alimentare. stat în partea central-estică a Africii. situat pe valea rîului Tola . situat pe fluviul Volga . rutier). Teatre. vagoane.Ufá oraş în Federa ia Rusă. întreprinderi ale materialelor de construc ii. George. a materialelor de construc ii. 370 mii loc. esături.

Institu ii de învă ămînt superior. situat pe malul stîng al Prutului. Muzee. în 1430. cea uşoară şi constructoare de maşini. economic. 216 mii loc. oraş în Kazahstan. textile şi de confec ie. alimentare. bauxită ş. sistem muntos în federa ia Rusă. Industrie constructoare de maşini (utilaje şi aparate electrotehnice. Balaton din S mun ilor Bakony. Unghéni Úppsala Urál fluviu pe teritoriul Federa iei Ruse şi Kazahstanului. constructoare de utilaje şi aparate electrotehnice. Monumente: catedrală gotică (sec. o el laminat şi brut. poligrafice. Navigabil pe cursul inferior. Nod de comunica ii.: 1894 m. 1015 m. lignit. Dispune de resurse naturale de subsol: bauxită. 185 mii loc. petrol. fluviu în America de Sud. Relief caracterizat de cîteva zone fizico-geografice şi naturale: un sector al mun ilor Carpa i în N-E (alt. Licee. secară). Faună tipică Europei Centrale. 5 oraşe autonome şi capitala. produse alimentare. Bisericile Sf. orz. esături de bumbac. situat între Slovacia. XIII–XV). loc. stat în Europa Centrală. ciment. Izvorăşte din mun ii Sera do Mar (Brazilia). Urál Urálsk Uruguáy . vf. Navigabil pe cursul inferior. huilă. refrigeratoare. plante tehnice (sfe oraş în Republica Moldova. Vegeta ie formată din păduri de foioase (16% din teritoriu) şi din plante de stepă şi silvostepă. a. Fondat în 1584. România. minereuri de mangan. Narodnaia . îngrăşăminte minerale. Popula ia: 10. Capitala: Budapesta . minereuri de fier. situat pe fluviul Ural .Ungária República Ungáră . Teatru. şcoli de cultură generală. Aeroport. Kékes ). Uni-versitate (1477). 43 mii loc. Izvorăşte din mun ii Ural şi se varsă prin două bra e în Marea Caspică. cupru.a. reg. mangan. Suprafa a: 93 mii km2. Muzeu etnografic. aluminiu. Lungime: 2000 km (de la marea Kara pînă la Marea Caspică). porumb. ale căror produse sunt bine cunoscute: autobuze. oraş în partea cen-tral-sudică a Suediei. Sf. Climă temperat-continen-tală moderată. alimentară. At. textilă. Nod de comunica ii (feroviar. chimice. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Alexandru Nevski (1905). care divizează Cîmpia Panonică în Mica Cîmpie în N-V şi Marea Cîmpie în S-E. Biblioteca "Carolina rediviva". gaze naturale. mun ii Bakony în V (alt. Include 19 comitate. Ucraina. a. Lungime: 1 580 km. În proces de revigorare se află industria metalurgică. Climă continentală (aspră în N şi mai blîndă în S). Pînă în 1775 s-a numit Yaík . drenată de fluviul Dunărea şi afluentul ei Tisa .). doc. XVI–XVII) ş. fontă. Bogate resurse de subsol: cărbuni. max. Muzee. Alt. Vechi centru politic. Principalele culturi agricole: cereale (grîu. rutier). limită geografică între Europa şi Asia. Croa ia. Slovenia şi Austria. reşedin a raionului Ungheni. Lungime: 2428 km. pe cursul mediu şi inferior formează grani a dintre Argentina şi Uruguay şi se varsă în Oceanul Pacific prin estuarul La Plata . vagoane. Ierarh Nicolae (1882). 705 m). cultural şi religios.7 mil. vf. chimică. de fier. de repara ii navale. încăl ăminte din piele naturală. castel (sec. maşini-unelte ş. mobilă.

a. stat în partea central-vestică a SUA. chimică. constructoare de maşini. loc.Uruguáy República Orientálă a Uruguáyului . Suprafa a: 220 mii km2. orz. Teatru. chimice. legume.42 mil. echipamente şi utilaje industriale. Limba oficială: spaniola. Func ionează mici fabrici şi uzine constructoare de maşini şi utilaje. Institu ii de învă ămînt superior. XIV). Universitate. Suprafa a: cca 200 mii km2. Hidrocentrală pe fluviul Uruguay (Salto Grande ). situat pe rîul Razdolnaia . între Marea Caspică şi lacul Aral. 235 mii loc. XIII–XVII). Expl. Universitate (1636). NikolskUssuriiski (pînă în 1935) şi Voroşilov (pînă în 1957). minereuri de cupru. Vegeta ie ierboasă de păşune. textilă. argint ş. floarea-soarelui. Hr. oraş în Federa ia Rusă (reg. Industrie extractivă (cărbune). podiş în Asia. Culturi agricole: cereale. Capitala: Montevideo . zinc. Industrie extractivă (cărbune). Muzee. metalurgică. Pescuit maritim. Climă subtropicală oceanică. rîu în Asia. lînă. pe teritoriul Kazahstanului şi Uzbekistanului. Vegeta ie deşertică. combustibili. Climă continentală excesivă. Aeroport. centrul adm. situat în delta Rinului . pomi fructiferi. chimică. Industrie metalurgică. automobile. Creşterea animalelor (bovine. Denumirile vechi: Nikolskoe (pînă în 1898). de uleiuri vegetale. Exportă piei. 513 m). esături. 1. afluent pe dreapta al Amurului . Zăcăminte: petrol. pădurile ocupînd doar 2% din suprafa ă. alimentară. Nod feroviar. plumb. alimentară. Teritoriul reprezintă o vastă cîmpie deluroasă (alt. max. Muzeu.2 mil. Irkutsk). Popula ia: 3. petrol.5 mii km2. Fondat în 1866. Hidrocentrală. în Mun ii Stîncoşi . textilă. Complex silvic. străbătută de rîul Rio Negro . loc. caprine). constructoare de maşini. Este divizat în 19 depar-tamente. de zahăr. textilă. ară agrară. de congelare şi conservare a cărnii. carne şi produse din carne. Se modernizează căile de comunica ii. oraş în Federa ia Rusă ( inutul Primorsk). Capitala: Salt Lake City . ulei. 115 mii loc. Oraş antic. Aeroport. situat pe valea rîului ürümqi . oraş în Olanda. afluent al fluviului Uruguay . pe teritoriul Federa iei Ruse. situat pe rîul Angara . chimică. Căi f Ürümqi [jurjum´t¿i] oraş în V Chinei. fortărea ă (anul 48 î. de ciment. loc. porcine). în Extremul Orient. aur. sfeclă de zahăr. Ussúri Ussuríisk Ust-Ilímsk Ustiúrt Utah [´juuta] Útrecht [´juju´trect] . constructoare de maşini. Lungime: 897 km. stat în S-E Americii de Sud. specializată mai cu seamă în creşterea animalelor (pentru carne. textile ş.74 mil. Centru comercial şi meşteşugăresc cu tradi ii. Se cultivă grîu. 164 mii loc. Formează un segment al grani ei cu China. biserică romanică (sec. alimentară. legume. Izvorăşte din mun ii Sihote Alin . al provinciei Utrecht .). alimentară. de pielărie. lînă şi lapte: bovine. a. Nod de comunica ii. Nikolsk (pînă în 1926). situat la ărmul Oceanului Atlantic. de cărbune. de prelucrare a lînii. Relief cu altitudini mici. gaze naturale. Importă materii prime. Suprafa a: 177. constructoare de maşini. între Argentina şi Brazilia. porumb. Monumente: catedrală gotică (sec. in. ovine. Nod feroviar. Industrie siderurgică. Popula ia: 1. vi ă de vie.

Aerodrom. arahide etc. situat pe fluviul Rin . textilă şi de confec ii. Lacuri. Limba oficială: uzbeka. port la golful Botnic.). Turism. sucuri ş. XVI). Include Republica Autonomă Karakalpakstan (autonomă) şi 12 re-giuni. de pielărie şi încăl ăminte. orz. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Afghanistan şi Turkmenistan. de peste 4000 m) şi Pamir (alt. situată pe malul stîng al Prutului. Suprafa a: 295 mii km2. Monumente arhitectonice arabe şi spaniole (catedrală. Artizanat. Meşteşugărit. Industrie constructoare de maşini agricole. din depresiunea intermontană Fergana (în E) şi din alte zone deşertice. Posesiune a Federa iei Ruse.4 mii km2. podiş în Federa ia Rusă. Climă continentală uscată. cerealiere (grîu. Alt. antilope. dropii. Centrul unei regiuni viticole. situat în N-V Cîmpiei Ruse . Turism. porumb. zinc. În agricultură (concentrează 1/3 din popula ia activă) predomină culturile tehnice (îndeosebi bumbacul). vinuri). situată între arhipelagul Novaia Zemlea şi peninsula Iugorski . loc. fluoritice. insulă în Oceanul Arctic. Nod feroviar. textilă. alimentară (conserve. cîmpia fluviului Amudaria şi regiunea mării Aral . 57 mii loc. gaze naturale. care cuprinde pustiul Kîzîlkum . învecinat cu Kazahstan. chimică.5 mil. Sta iune balneoclimaterică. maşini-unelte ş. medie 150 m). textilă. orez. Cahul). Relieful constă din marea Cîmpie a Turanului (în partea central-vestică). textilă. Faună: urşi. agricolă (cereale. chimică. în cîmpia Gangelui . 5 mii loc.). alimentară. situat la poalele mun ilor Himalaia . Industrie constructoare de maşini. Fără popula ie stabilă. Muzeu. muzeul poştei (de mărci). de prelucrare a lemnului. Port. orez). Uzbekistán República ~. Reg. Tadjikistan. minereuri de cupru. Relief deluros (alt. Păduri de conifere.Úttar Pradésh [´ut¬r pr¬´de¿] stat în N Indiei. textilă şi de confec ii. comună în Republica Moldova (rn. Repara ii navale.). Institu ii de învă ămînt superior. şacali. Industrie constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi de precizie. denumire veche pe care străinii au dat-o ării Româneşti şi Moldovei (uneori) după etnonimul românilor din evul mediu valahi (vlahi ). Muzeu de arte. Vegeta ie de pustiu şi semipustiu. stat în Asia Centrală. Industrie mecanică. oraş în E Spaniei. castel (sec. păşuni alpine. aur. 2000–5000 m) (în E şi S-E). a hîrtiei. Vegeta ie de tundră. Universită i. bumbac. Váasa Vádul lui Isác Vadúz [fa´duts] Vaigáci Valáhia Valdái Valéncia . cărbune. Niprului şi Dvinei de Vest. Popula ia: 25. capitala statului Liechtenstein. leg [´vaasa] oraş în S-V Finlandei. pomicole. Galerii de tablouri. Capitala: Lucknow . chimică. plumb. 778 mii loc. de prelucrare a lemnului. constructoare de maşini.). Industrie alimentară. mangan ş. Numeroase lacuri. În acest loc a existat tîrgul medieval moldovenesc Troian (sec. a. Suprafa a: 447 400 km2. din masivele muntoase din V mun ilor Tian-Shan (alt. Popula ia: 140 mii loc. alimentară (conserve de legume şi fructe. băl i. alimentară. la izvoarele Volgăi. palat etc. podişul deşertic Ustiurt . a hîrtiei. chimică. XV–XVI). Kîrgîzstan. situat la vărsarea rîului Turia în Marea Mediterană. a. fazani. trestie de zahăr. Suprafa a: 3. a. a materialelor de construc ie. Climă aspră. porumb. Institu ii financiare. viticole. medie: 343 m. Capitala: Taşkent . Exploatări de petrol.

Vancouver [væn´kuuv¬] Vänern [´veen¬rn] . Zăcăminte de cărbuni.5 mil. Cahul şi în reg.59 mii km2. Centru comercial şi industrial: şantiere navale. Popula ia: 3. Popula ia: 400 mii loc. în conurba ie). Relief muntos (alt. Aeroport. prelucrarea lemnului. Expl. produse alimentare: zahăr. Muzee.Valéncia [va´lenqja] regiune în E Spaniei. La ~. Şi-au pierdut importan a militară după 246. Apele lacului se varsă în strîmtoarea Kattegat prin rîul Götta älv . Vallétta Valparaíso Válul lui Traián Vancouver [væn´kuuv¬(r)] insulă canadiană în Oceanul Pacific. Valoroase monumente arhitectonice (catedrală. Castellón de la Plana . Oraşe pr. situat pe ărmul Oceanului Pacific (golful Baurrard).: Victoria . capitala statului Malta.Cimişlia. Sta iune balneoclimaterică.: 98 m. Aeroport.9 mil. 2200 m. bumbac. clădiri). Ad. Alicante. în apropierea ărmului nord-american. Port maritim. vf. Universitate. Suprafa a: 23. vi ă de vie. oraş în S-V Canadei. max. lac tectonic în S-V Suediei (cel mai mare din peninsula Scandinavia). 16 mii loc. prelucrarea lemnului. măslini. în lungime de cca 235 km. Pe t eritoriul Basarabiei sunt cunoscute: Valul lui Traian de Jos (în rn. rafinării de petrol. oraş în Chile. conserve de carne. Leova. situat într-un golf al oceanului Pacific. Şantiere navale. atestat cu numele latin Limes Transalutanus . Muzeu arheologic. Păduri. rafinării de petrol. (600 mii loc.: Valencia. Centru comercial şi industrial: şantiere navale. a hîrtiei. (1. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. metalurgia cuprului. construite după cucerirea Daciei de către împăratul Traian (106). construc ii de maşini. Victoria ). Cf. biserici. Odesa. Industrie de prelucrare a materiei prime agricole. Turism. forestiere. loc. Ucraina) şi Valul lui Traian de Sus (în raioanele. Climă temperată maritimă umedă. legume. Oraş pr. 280 mii loc. Culturi agricole: cereale. de fructe şi legume. Fondat în 1536. Universită i. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Centru comercial şi turistic. de la Dunăre pînă la pasul Bran din E Carpa ilor Meridionali. Teleorman). Suprafa a: 5. 473 mii loc. Căuşeni). Suprafa a: 34 mii km2. Port. Sta iune climaterică. Turism. port la Marea Mediterană.3 mii km2. de lîngă Turnu-Măgurele (jud. Valul lui Traian din România. Capitală din 1570. cînd romanii au părăsit Dacia. în conurba ie). denumirea străvechilor fortifica ii de pămînt din cuprinsul spa iului dacoroman. citrice. Bază militară maritimă. max. de peşte. loc.

Aeroport interna ional. oraş în N-E Bulgariei. sfeclă de zahăr. Navigabil pentru vase mici pe cursul inferior. Se cultivă cereale. Cuprinde teritoriul a peste 70 de insule. Sta iune balneară interna ională. combustibili. din care 12 sunt mai mari: Santo. diamante). Universitate. Fostă colonie gre-cească Odessos . Turism. doc. Capitala: Port Vila . Vestigii antice. Exportă copră. Centru comercial şi industrial (produse textile.a. ovine). Port maritim. alimentare. Suprafa a: 5. prelucrarea metalelor şi a lemnului. aparatură fină şi optică etc. Locuri istorice (Podul Înalt ). alimentară. Lungime: 420 km. Izvorăşte din Mun ii Macedoniei (masivul Dobra Voda ) şi se varsă în golful Salonic (Grecia). economic şi cultural. creşterea animalelor (bovine. arbori de cacao. situat la N-E de Australia. de artizanat). oraş în N Indiei (Uttar Pradesh). farmaceutică. stat insular în S-V Oceanului Pacific. Relief de dealuri şi coline. Academie de ştiin e. de tricotaje şi confec ii. situat pe malul stîng al Gangelui. Popula ia: 465 mii loc. Aeroport. Economie bazată pe agricultură.1 mil. ovine). Divizat în 6 districte. pescuit. legume. Suprafa a: 14760 km2. Pescuit. At. alimentară.Vanuátu República ~. bananieri. Popula ia: 197 mii loc. loc. Industrie constructoare de maşini (automobile). arahide. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. alimentare.3 mii km2. Pînă în 1957 s-a numit Benares . oraş situat pe Vistula . în sec. biserici (sec. chimică. Centru religios al hinduşilor (temple. 1. pe ins. pomi fructiferi. XIII. poligrafică. diverse specii de păsări. Malalkula. Varánasi Vardár Várna Varºóvia Vaslúi jude în E României (Moldova). Numeroase monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec. cu văi intramontane şi podişuri cu pante line. edificii vechi şi noi. Rezerva ii naturale. format din culmi şi piscuri înalte (alt. fluviu în Peninsula Balcanică. Importă produse industriale (echipamente şi utilaje tehnice). Vegeta ie: pădurile tropicale acoperă 90% din suprafa a ării. 312 mii loc. întreprinderi de produse chimice. Muzee. Erromango. éfaté ş. castel regal (sec. Mare centru politic. Şantiere navale. max. Creşterea animalelor (bovine. palate. Teatre. XIII–XVIII). textile şi de confec ii. vi ă de vie. Climă tropicală umedă. argint. XIV). porcine. Climă continentală. Biblioteci. Trece prin Skopje . copră. floarea-soarelui. Relieful insulelor este predominant muntos (de origine vulcanică). Vaslui. Universitate. Tabwemasana. Nod feroviar şi rutier. Centru adm. 1. pe cursul superior şi mijlociu al Bîrladului . Admis în ONU la 15 septembrie 1981. produse chimice. cocotieri. Aeroport. Santo ). loc. situat pe ărmul Mării Negre. textilă. XVII–XVIII). Centru turistic. afectată de vînturi şi uragane puternice în timpul verii australe. şerpi. băuturi. produse electrotehnice şi radiotehnice. aur. Port fluvial. capitala Poloniei. carne. Universită i. de sticlărie. cafea-boabe.: mun. textilă. Căi rutiere: 1 130 km. palate). Se cultivă fructe. 1879 m. Faună: crocodili. arbori de cafea. servicii de turism. Muzee. porumb. moschei. Industrie slab dezvoltată: extractivă (mangan.. În anii 1949–1957 s-a numit Stalin .67 mil. .

: 119 m. ale industriei uşoare şi alimentare. Local numit şi Vasluie . mausoleul lui Peneş Curcanul şi al doroban ilor eroi din Vaslui. Prin rîul Motala apele lacului se varsă în Marea Baltică. Mănăstírea ~. în 1375.2 mii km2. jud. Cuprinde pia a San Pietro. Atelier pentru esut covoare. Biserica Naşterea Maicii Domnului . stat în S Europei. Este unul dintre cei mai mari ac ionari şi investitori din lume. căzu i la Plevna în 1877. cînd Roma devine centrul politic şi religios al bisericii catolice. 82 mii loc. obiecte de valoare. anterior cardinalul Karol Iosef Wojty/la. unde Ştefan cel Mare i-a învins pe otomani. de inut şi de jude . afluent pe stînga al Bîrladului . situat pe valea Bîrladului . ctitorie a lui Ştefan cel Mare (1490). Popula ia: 602 mii loc.Vaslúi municipiu în E României. Palatul Vatican. Nisporeni. Locuri şi monumente istorice: biserica Sf. Centru adm. edificii administrative. arhiepiscop de Cracovia (Polonia). Institu ii de învă ămînt superior. din propriile venituri şi din cele provenite în urma opera iilor bancare. mănăstire în Republica Moldova. mănăstire în România. 20 mii loc. doc. produse lactate şi de panifica ie ş. grădini şi străzi din interiorul cartierului Vatican. Biserici (sec. Muzeu. XV. Este cel de al 266-lea papă al Vaticanului şi primul papă suveran neitalian. de prelucrare a lemnului (mobilă). Mormîntul Veronicăi Micle. pe teritoriul satului Văratec (com. Întreprinderi ale materialelor de construc ii. Este unul din cele mai vechi aşezăminte monastice din Basarabia. Muzee. Státul ~. Biserică construită (1841) pe locul uneia de lemn. Fondat în 1803.9 km2. Suceava). Vărzăreşti. XVIII–XIX). Actualul papă Ioan Paul II a fost ales de Conclavul Vaticanului la 16 octombrie 1978. Turism. Ad. Dispune de ac iuni ale renum oraş în România (jud. Face parte din sistemul navigabil care leagă oraşele Stockholm şi Göteborg. Limbi oficiale: latina şi italiana. Sta iune balneoclimaterică (ape minerale. Secretar de stat este cardinalul Angelo Sodano (din 1990). A luat fiin ă în sec. situat pe teritoriul oraşului Roma (Italia). Fondată în 1785. Teatru. Întemeiată în sec. Podul Înalt (la S de Vaslui). centrul administrativ al jud. Izvorăşte din N-E Podişului Central Moldovenesc. max. Creşterea animalelor (bovine. XVIII). nămol de turbă). a. al VIII-lea. At. Muzeu: icoane argintate (sec. fiind amplasat pe colina Vatican .44 km2. porcine). zidită în 1863 pe locul uneia mai vechi. alimentare (uleiuri vegetale. Mănăstírea ~. Activitatea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de papa. Vaslúi Vaticán rîu în România. Popula ia 1000 loc. Reşedin ă a lui Ştefan cel Mare. încheiate la 11 februarie 1929. Vátra Dórnei Vättern Vaud [´voo] Vãrátec Vãrzãréºti . Neam ). Suprafa a: 0. cîteva muzee. Lungime: 66 km. Vaslui. Zonă agricolă (viticultură).: Lausanne . Întreprinderi de prelucrare a lemnului. canton în S-V Elve iei. la confluen a cu rîul Vaslui . Stat independent. [´vet¬rn] lac tectonic în partea centrală a Suediei. Ob ine suveranitatea prin Acordurile de la Laterano. pe malul nordic al lacului Geneva (Leman). la 76 m alt. Turism. Capitala: Vatican . vechi centru adm. situat pe valea Bistri ei . Suprafa a: 1.). Agapia. bazilica San Pietro. în com. Suprafa a: 3. XVI–XVIII). Ion . textile şi de confec ii. Vaticanul îşi finan ează activitatea din contul veniturilor depuse de organiza iile bisericii catolice. broderii (sec. rn.

Muzeu arheologic. Turism. loc. în reg. palat regal (sec. Lacul principal – Maracaibo . Se cresc animale pentru carne şi lapte. situat pe rîul cu acelaşi nume. concentrate în Canal Grande . Principalele culturi agricole: porumb. 5 007 m. chimică. vf. Universitate. [venesw´ela] Veázma Velíko T´ãrnovo Venéþia Venezuéla República ~. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. 2772 m. Industrie metalurgică (neferoase). oraş în N Bulgariei. Columbia şi Marea Caraibilor. Artizanat (obiecte de artă din sticlă. Trece prin oraşul Veatka . Industrie constructoare de maşini. Academie de arte. situat pe fluviul Iantra . bauxită. Murano. Capitala: Caracas . Muzee. XVII). case de locuit ş. Nod de comunica ii (feroviar. Muzee. între Guyana. constructoare de maşini. 495 mii loc. Lungime: 147 km. bumbac. cacao. Turism. Lungime: 1 367 km. 2 teritorii federale. Port fluvial. Construc ii de maşini. orez. textilă. rutier. Meta ş. textile. de prelucrare a lemnului. max. Teatre. electrotehnică şi electronică. tutun. Cunoscut din 1239. biserici. Exportă petrol şi produse petroliere. farmaceutică. 62 mii loc. Apure. minereu de fier. XVII). oraş în Federa ia Rusă. siderurgică. Vegeta ie de pădure şi de savană. esături etc. Cunoscut din 1374. Limba oficială: spaniola. Pînă în 1965 s-a numit Tărnovo . faian ă şi por elanuri. Ceramică artistică. de prelucrare a inului. XIV–XVII).).7 mil. în centru o cîmpie vastă drenată de fluviul Orinoco şi afluen ii săi (Caroni. Popula ia: 24. dantele. Monumente: cetate în ruine (sec. cacao. cafea. alimentară. Industrie constructoare de maşini (strunguri. Dispune de bogate resurse de subsol: petrol. maritim). a petrolului. Include 22 de state. trestie de zahăr. aparate radio şi electronice). manioc. Pescuit maritim. cafea. Canale (în loc de străzi).). palate. Din 1934 pînă în 1990 s-a numit Kirov . forestieră. la N-E de Smolensk. Cartiere urbane: Marghera. XVIII–XIX). chimică. alimentară. max. Burano ş. 340 mii loc. a. XII–XIV). Veátka Veázma rîu în Federa ia Rusă. oraş în N-E Italiei. de prelucrare a lemnului. Relieful ării este format din trei zone geografice distincte: în N-V şi N lan urile mun ilor Cordiliera Anzilor (alt. por elanuri şi din lemn încrustat. Mestre. de sticlărie. Bolivar ). Teatre. aluminiu. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. a. a hîrtiei. XIII). situat pe un grup de insule din laguna Vene ia a Mării Adriatice. alimentară. Capitala celui de-al doilea arat bulgar (1187–1393). rutier). Navigabil vara pe cursul inferior (1 000 km). alimentară. de prelucrare a metalelor. Climă ecuatorială umedă în S şi ecuatorială musonică în rest. situat pe rîul cu acelaşi nume. Importă maşini şi util . Muzee. instrumente electrotehnice.Veátka oraş în Federa ia Rusă. textilă. vf. minereuri de fier. Institu ii de învă ămînt superior. Caura. afluent pe dreapta al Kamei . Ansambluri arhitecturale: bazilici. textilă. Sta iune balneară (Lido ). textilă şi de confec ii. rîu în Federa ia Rusă. Centru comercial. stat în N Americii de Sud. din metale. Nod de comunica ii (feroviar. afluent pe stînga al Niprului . a materialelor de construc ie. situat la ărmul Oceanului Atlantic. a construc iilor navale. alimentare. a. banane. în S-E podişul Macizo de Guyana (alt. Roraima ). Smolensk. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Numeroase poduri (cca 400). Monumente: catedrală (sec. Faună bogată. Brazilia. 1 district federal. Catedrală (sec. biserici (sec. clădiri vechi (sec. Suprafa a: 917 mii km2. 78 mii loc.

max. în 1906. castel (sec. conserve). 2. textilă şi de confec ii. Culturi agricole: grîu. automobile asamblate. pie e. Observator permanent. aparatură electrotehnică). Verdún [ver´dœ˜¤ Verhoiánsk oraş în Federa ia Rusă. de prelucrare a petrolului. de hîrtie. din 1783. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. bumbac. cafea. Muzee. oprind ofensiva armatei germane spre Paris ( Bătălia de la Verdun ). 270 mii loc. Alt. catedrală. alimentară. Monumente antice şi medievale: arene romane (sec. Expl. Popula ia: 563 mii loc.: 1277 m. banane etc. utilaje). Fondat în 1638. azi muzeu de artă). alt. 470 mii loc. Valoroase monumente arhitectonice: palate. a articolelor de textile şi confec ii. XVII) ş.5 mii loc. Aeroport. Pompei şi Stabiae . Capitala: Montpelier. a tutunului. port la golful Mexic . porcine. pe ărmul golfului Napoli . Locul de încheiere a unor tratate interna ionale: Tratatul de pace de la ~ ..Veracrúz [vera´krus] oraş în E Mexicului. prin care se recunoaşte independen a a 30 de state ale Americii. Suprafa a: 25 mii km 2. ovine). Vermónt Veróna oraş în N Italiei (Veneto). Centru religios şi turistic. textilă şi de confec ii. în urma cărora au fost distruse oraşele Herculaneum. în Italia meridională. maşini-unelte. Hr. din 1919. catedrală (sec. petrochimică. XIV). făcînd parte din conurba ia capitalei. constructoare de maşini (nave. care s-a terminat cu victoria armatei franceze. palate. [ver´saai] oraş în Fran a. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. I). aerian). Relief muntos în partea centrală (mun ii Green din lan ul Apalaşilor . XVI–XVIII). prelucrarea lemnului. alimentară. Fondat în 1519. XIV. plante furajere. Export de zahăr. a. porumb. primărie (sec. sucuri. Turism. 1 340 m). Numeroase lacuri (cca 400). prin care se pune capăt primului război mondial. de produse chimice şi alimentare. Centru comercial. teatre etc. 96 mii loc. Industrie constructoare de maşini. clădiri în stil baroc etc. Rîu pr. Fostă reşedin ă regală. fabrici textile. chimică. Monumente de arhitectură (sec. Monumente istorice şi arhitectonice: fortifica ii în ruine (sec. situat pe rîul Adige . în N-E Siberiei. cartofi. Erup ii puternice: în 63 şi 79 î. Construc ii de maşini (maşini-unelte. cu vîrfuri muntoase izolate. azbest. Tratatul de pace de la ~. la 15 km S-V de Paris. XI–XII). Construc ii de maşini.: Connecticut . de dealuri în V şi de podiş în E. . Zăcăminte: roci de construc ie. 30 mii loc. [v¬r´mant] stat în N-E SUA. prelucrarea lemnului. Industrie metalurgică (aluminiu). Centru comercial şi turistic. biserici. situat pe rîul Iana . Sta iune balneară. Versáilles Vezúviu vulcan activ în peninsula Italică. VIII). catedrală (sec. care a produs modificări în configura ia conului. Pe versan i se practică viticultura şi pomicultura. a hîrtiei. produc ia materialelor de construc ie. Stat federal din 1791. forestiere. situat pe rîul Meuse . max. Nod de comunica ii (feroviar. pomi fructiferi. Nod de comunica ii. produse alimentare (lactate. Vestigii romane. oraş în N-E Fran ei (Lorena). Aici a fost înregistrată cea mai scăzută temperatură absolută în emisfera de N a Pămîntului (–71°C). talc. În primul război mondial (21 februarie –18 decembrie 1916) aici a avut loc principala bătălie între armatele franceze şi germane. Academie.

Nod de comunica ii. Denumit după regina Angliei. Industrie metalurgică. şaluri). Fondat în 1843. într-o cîmpie din apropierea Alpilor . alimentară. textile ( esături din bumbac şi din lînă. alimentară.Vicénza [vit¿entsa] oraş în N Italiei (Veneto). Navigabil. Universitate. Industrie uşoară. Întreprinderi de pielărie. Denumirea antică (latină): Vindobona . XVI). Aeroport. biserică gotică (sec. automobile.1 mii loc. Academia de arte. Opera din Viena. la poalele mun ilor Wienerwald (Pădurea Vieneză). Suprafa a: 217. Monumente arhitectonice (pagode. Relief deluros (alt. Tanzania şi Uganda. Capitala Republicii Laos din 1975. Nod feroviar şi rutier. temple). în S-E insulei Vancouver . de prelucrare a petrolului şi a lemnului (mobilă). Teatre. Nod de comunica ii (feroviar. Turism. 1. situată pe Dunăre. poligrafică. Centru comercial. Parcuri. 26 mii loc. situat în insula Mahoré . Este cel mai mare lac din Africa. de prelucrare a cauciucului. insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Turism. max. Hidrocentrală. Vestigii romane. Este bîntuit de furtuni. Turism. Port fluvial. între insulele Banks şi Prin ul Wales . Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Centru comercial. Suprafa a: 69. 112 mii loc. utilaje şi aparataj electrotehnic. aparatură medicală şi optică). Vegeta ie de tundră. castele. capitala Republicii Seychelles. biserici. port la Oceanul Indian. 600 m). 101 mii loc. textilă şi de confec ii. rutier). palate (sec. Victória Victória Victória Victória Victória Viéna Vientiáne [vje´tjan] capitala statului Laos. XIV–XVI). Înăl ime: 122 m. Muzee. la grani a dintre Zambia şi Zimbabwe. loc. Pescuit. Parc na ional. Ad. XIII–XIV). lac în Africa Ecuatorială. situată pe fluviul Mekong . catedrală. capitala Austriei. de pielărie şi încăl ăminte. Lă ime: cca 1800 m. Monumente istorice şi arhitectonice: palate. Posesiune canadiană. Aeroport. Turism. Popula ia: 1. max. pe fluviul Zambezi . Aeroport interna ional. Produse de artizanat. Mare centru economic şi cultural. de instrumente muzicale. de prelucrare a lemnului. Port fluvial. mare cascadă în S Africii.: 80 m. Universitate (1365). 443 mii loc. . Turnul de televiziune (cca 300 m). constructoare de maşini. (eschimoşi).2 mii km2. alimentară. textilă şi de confec ii. Universitate. Pescuit. a hîrtiei. Vestigii romane (ruinele unui teatru roman. Industrie cinematografică. Climă subarcti-că. Academie de ştiin e. alimentare (decorticării de orez).64 mil. Industrie constructoare de maşini (locomotive.5 mii km 2. pe teritoriul statelor Kenya. Port. Institu ii financiar-bancare interna ionale. apeduct). chimică. Monumente arhitectonice: Domul (sec. oraş în Canada.

Vietnám

República Socialístă ~, stat în S-E Asiei, situat în partea de E a peninsulei Indochina, pe ărmul Mării Chinei de Sud, între Cambodgia, Laos şi China. Este divizat în 7 provincii şi 3 oraşe cu statut special. Suprafa a: 335 mii km2. Popula ia: 81 mil. loc. Capitala: Hanoi . Limba oficială: vietnameza. Relieful este reprezentat de masive muntoase şi podişuri: în N mun ii Truong (alt. max. 3 143 m, vf. Fan Si Pan ), în centru şi în S mun ii Annam (alt. max. 3 285 m, vf. Ngokan ) şi zone de podişuri pe alocuri puternic fragmentate. Cîmpiile ocupă regiunile de litoral şi văile fluviilor Sông Hong şi Mekong . Climă tropical-musonică. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase – 44% din teritoriu, savane. Faună: tigri, leoparzi, maimu e, păuni, fazani ş.a. Dispune de bogate şi variate resurse miniere, din care numai unele sunt suficient exploatate (huilă, petrol, fosfa i, sare). Subsolul mai con ine minereuri de cupru, cositor, zinc, plumb, mangan, apatite, bauxită, metale rare. Industria este reprezentată de întreprinderi de prelucrare a materiei prime şi producătoare de maşini şi utilaje (mijloace de transport, inclusiv biciclete, motociclete), de asamblare a aparatelor electrice, de ciment, laminate, îngrăşăminte minerale, textile. Produse de elec Nearis) , rîu în Ucraina şi Republica Moldova, aflu-ent pe stînga al Prutului , la Te cani (rn. Briceni). Izvorăşte în apropie-rea localită ii Burdiug (reg. Cer-nău i, Ucraina). Lungime: 50 km. capitala Lituaniei, situată pe rîul Vilia. 595 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Aerodrom. Centru industrial, comercial şi cultural. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte, electromotoare, aparataj electrotehnic, aparate radio şi de precizie, produse electronice ş. a.), de prelucrare a lemnului (mobilă), textilă, de confec ii şi tricotaje, alimentară (lactate, produse din carne). Academie de ştiin e. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Monumente arhitectonice: castel (sec. XIV, în ruine), biserici, clădiri vechi (în stil gotic, baroc). Fondat în sec. X.

Viliia (Neris

Vílnius

Víña del Mar

[´vi¤a del´mar]

Vínniþa

oraş în Chile, în aglomera ia urbană Valparaiso , port la oceanul Pacific. 310 mii loc. Rafinării de petrol, fabrici de zahăr, de produse chimice şi textile. Sta iune balneară. Cazinouri. Grădini, parcuri. Turism. oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Bug . 385 mii loc. Nod feroviar. Industrie constructoare de maşini (agregate şi piese pentru tractoare, rulmen i, maşini-unelte, aparataj electrotehnic, aparate radio ş. a.), de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, de confec ii şi tricotaje, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură (teatre, muzee). Grădini, parcuri. Fondat în sec. XIV. Ínsulele ~, grup de insule mari (7) şi mici (cca 90) în bazinul Mării Caraibilor. Suprafa a: 497km2. Popula ia: 132 mii loc. Cuprinde Insulele Virgine Americane şi Insulele Virgine Britanice . Administrate de SUA şi Marea Britanie. Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, constituit din cca 60 de insule şi insuli e din componen a arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 350 km 2. Popula ia: 118 mii loc. Centru adm.: Charlotte Amalie . Turism de amploare. Servicii de transport şi călătorii. Alte ramuri economice: rafinării de petrol, industria aluminiului, cultivarea trestiei de zahăr, creşterea animalelor (porcine, bovine). Pescuit. Relief colinar şi muntos. Climă tropicală oceanică. Administrat de SUA.

Virgíne

Virgíne Americáne

Virgíne Británice

Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, alcătuit din numeroase insule vulcanice (30, după unele izvoare – 36) din Arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 153 km 2. Popula ia: 19 mii loc. Centru adm.: Road Town . Planta ii de bananieri, cocotieri, citrice, trestie de zahăr. Turism de amploare (locul I pe glob, circa 70% din venitul na ional). Relief colinar. Climă tropicală oceanică. Vegeta ie: păduri de palmieri, plante tropicale. Adminstrat de Marea Britanie.

Virgínia

[v¬r´d3inj¬]

stat în E SUA, situat pe coasta Oceanului Atlantic. Suprafa a: 110,7 mii km 2. Popula ia: 6,20 mil. loc. Capitala: Richmond . Relief: zonă muntoasă din lan ul Apalaşilor (alt. max. 1740 m) în V, cîmpie piemontică în partea centrală, care continuă spre E cu o cîmpie litorală joasă. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Industrie constructoare de maşini (construc ii navale, mijloace de transport), forestieră, a hîrtiei şi celulozei, de prelucrare a tutunului, textilă, alimentară. Se cultivă bumbac, grîu, porumb, tutun, cartofi. Legumicultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, păsări). Pescuit intens. A fost denumită în onoarea reginei Angliei.

Virgínia de Vest

stat în partea de E a SUA, în mun ii Apalaşi. Suprafa a: 62,75 km 2. Popula ia: 1,85 mil. loc. Capitala: Charleston . Relieful reprezintă o parte a podişului Alegani , cu văi şi culmi muntoase în E. Zăcăminte: cărbune, petrol, gaze naturale, minereu de fier. Industrie extractivă, siderurgică, cocsochimică, a materialelor de construc ii, de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb ş. a.), bumbac, cartofi, pomi fructiferi, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Universită i. Muzee. Turism. Parcuri na ionale.

Vístula

fluviu în Polonia. Lungime: 1 091 km. Izvorăşte din partea de N a Beskizilor Silezieni (mun ii Carpa i) şi se varsă în Marea Baltică (golful Gdañsk ). Trece prin Cracovia şi Varşovia . Este legat prin canale cu sistemele hidrografice ale Odrei şi Niprului. Navigabil. oraş în Belarus, situat pe Daugava . 370 mii loc. Nod feroviar. Port fluvial. Industrie de maşini (strunguri, aparataj electrotehnic, maşini-unelte, aparate de radio, televizoare, piese pentru ceasuri), chimică, de încăl ăminte, textilă, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. Cunoscut din 974. masiv muntos în Bulgaria, la S de Sofia (alt. max. 2290 m, vf. Cerni Vrăh ). Este acoperit de păduri de foioase şi de conifere, precum şi de pajişti alpine. Parc na ional. jude în România, în partea central-sudică a ării, la S de Carpa ii Meridionali. Suprafa a: 5,7 mii km 2. Popula ia: 437 mii loc. Centru adm.: mun. Rîmnicu-Vîlcea . Relief muntos în N şi deluros în S. Zăcăminte: petrol, sare, cuar , mică, ape minerale. Industrie extractivă, de prelucrare a lemnului, chimică, producătoare de energie electrică, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, ovăz, porumb), sfeclă de zahăr, tutun, in, legume. Viticultură. Pomicultură. Se cresc animale (bovine, ovine, porcine). Rezerva ii naturale. Vestigii arheologice. Mănăstirile Hurez, Cozia, Arnota, Govora . În antichitate – cetatea dacică Buridava .

Vítebsk

Vítoºa

Vîlcea

Vladikavkáz

oraş în Federa ia Rusă, în mun ii Caucaz , centrul adm. al Osetiei de Nord – Alania, situat pe rîul Terek . 327 mii loc. Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic, maşini-unelte), metalurgică (neferoase), de prelucrare a lemnului, chimică, de sticlărie, textilă şi de confec ii, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. Fondat în 1784. Denumirile anterioare: Dzaudjikau (1931–1944) şi Ordjonikidze (1954–1990). oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient), port la Marea Japoniei. 650 mii loc. Punct terminus al magistralei feroviare transsiberiene. Aeroport. Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului, alimentară. Repara ii navale. Bază de pescuit şi vînătoare. Universitate. Institute (politehnic, de medicină). Teatre. Filarmonică. Muzee. Fondat în 1860. provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru, la grani a cu România. Suprafa a: 21,5 mii km2. Popula ia: 2 mil. loc. Centru adm.: Novi Sad . Ramuri industriale: extractivă (petrol, gaze naturale), construc ii de maşini şi utilaje; întreprinderi textile şi de confec ii, alimentare. Se cultivă grîu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cînepă, tutun, vi ă de vie, pomi fructiferi. Creşterea animalelor (bovine, porcine, păsări). Pia ă agricolă. fluviu în Federa ia rusă. Este cel mai lung fluviu din europa – 3 530 km. Izvorăşte din podişul Valdai , străbate Cîmpia Europei de Est şi se varsă printr-o deltă întinsă în Marea Caspică. Afluen i: Oka, Kostroma , Kama ş.a. Pe Volga sunt situate oraşele: Iaroslavl, Nijni Novgorod, Kazan, Samara, Saratov, Volgograd, Astrahan. Prin afluen i şi canale uneşte Marea Albă cu Marea Baltică şi Marea Azov cu Marea Neagră. Principală arteră navigabilă. oraş în Federa ia Rusă, situat pe malul drept al Volgăi . 1,05 mil. loc. Nod de comunica ii (feroviar, aerian, fluvial, rutier). Mare centru economic, comercial şi cultural. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (nave fluviale, tractoare, utilaj petrolier ş. a.), de prelucrare a petrolului, a lemnului, chimică, textilă, alimentară ş. a. Hidrocentrală. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost aproape în întregime distrus, apoi în următorii ani complet restabilit. Denumirile anterioare: arí în (pînă în 1925), Stalingrád (pînă în 1961). regiune în N-V Ucrainei. Suprafa a: 20,2 mii km2. 1,08 mil. loc. Oraş pr.: Lu k . Zonă agricolă şi forestieră. Cunoscută ca principat kievean din sec. X (cu denumirea Vladimir-Volînski ). oraş în Federa ia Rusă, situat pe valea rîului Vologda . 292 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Port fluvial. Construc ii de maşini (nave fluviale, utilaj forestier), prelucrarea lemnului, a inului; întreprinderi textile, alimentare. Pia ă pentru cereale şi animale. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. XVI), biserici (sec. XVII–XVIII), mănăstire (sec. XVII), case vechi (sec. XVIII–XIX). Cunoscut din 1147. fluviu în Africa de Vest. Lungime: 1 400 km. Se formează pe teritoriul Ghanei, prin confluen a a trei rîuri: Volta Neagră, Volta Albă şi Volta Roşie , care izvorăsc din Burkina Faso. Se varsă în Golful Guineii. Navigabil pe o distan ă de 400 km de la vărsare. Hidrocentrală.

Vladivostók

Vojvódina

Vólga

Volgográd

Volînia

Vólogda

Vólta

Vorónej

oraş în Federa ia Rusă, situat pe valea rîului Voronej. 905 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Port fluvial. Aeroport. Mare centru industrial, comercial şi cultural. Construc ii de maşini (avioane, excavatoare, strunguri, aparatură radioelectronică ş. a.), prelucra-rea lemnului; întreprinderi chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Pia ă pentru cereale. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice: biserică (sec. XVIII), palatul Potiomkin (sec. XVIII), clădiri vechi. Fondat ca cetate în 1585. Mănăstírea ~, mănăstire în România, pe teritoriul localită ii Vorone , subordonată oraşului Gura Humorului (jud. Suceava). Biserica mănăstirii este ctitorie a lui Ştefan cel Mare, zidită în 1488. Moaştele Sf. Daniil Sihastrul. Aici au fost descoperite Codicele vorone ean şi Psaltirea vorone eană (manuscrise din sec. XVI). Monument UNESCO. Mún ii ~, masiv muntos în N-E Fran ei, cuprins între Rin şi Moselle . Lungime: 125 km (orientat de la N spre S). Se împarte în Vosgii Înal i , în S (alt. max. 1 424 m, vf. Guebwiller ) şi Vozgii Joşi (Scunzi ), în N (cu înăl imi între 300 şi 600 m), în mare parte împăduri i. Trecători înalte. Parc natural. Turism. jude în E României, în zona de curbură a Carpa ilor. Suprafa a: 4 863 km 2. Popula ia: cca 395 mii loc. Centru adm.: municipiu Focşani . Zonă seismică. Resurse naturale: sare, cărbune brun, roci de construc ie, păduri. Industrie constructoare de maşini, de exploatare şi prelucrare a lemnului, chimică, textilă. Se cultivă cereale (grîu, porumb, secară), floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Monumente istorice (mausoleele de la Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja ). Sta iuni balneoclimaterice. Turism.

Voronéþ

Vosgi

Vráncea

Vráncei

Mún ii ~, sistem muntos în Carpa ii de Curbură , cuprins între Depresiunea Vrancei (în E) şi cursurile superioare ale rîurilor Caşin (în N), Oituz (în V) şi Rîmnic (în S). Văi adînci, culmi şi masive înalte (pînă la 1 657 m). Rezerva ii naturale. Situri arheologice. insulă în Oceanul Arctic, situată între Marea Siberiei de Est şi marea Ciukotsk, fiind despăr ită de continent prin strîmtoarea De Long . Suprafa a: 7,3 mii km2. Relief muntos (alt. max. 1 100 m) şi de cîmpie (pe litoral). Vegeta ie de tundră. Denumită astfel în memoria navigatorului rus. F. P. Vranghel (1796–1870). Apar ine Rusiei. oraş în Serbia şi Muntenegru, port pe Dunăre. 32 mii loc. (86 mii loc. în conurba ie). Fabrici de încăl ăminte, textile, alimentare. insulă italiană în arhipelagul Lipare din S Mării Tiraniene. Suprafa a: 30 km2. Popula ia: cca 500 loc. Cuprinde trei conuri vulcanice (alt. max. 499 m). Erup ii în 1888, 1890, 1906. Turism. [´weik] Ínsula ~, teritoriu insular în zona centrală a Oceanului Pacific, format din trei insule de origine coraligenă, situate la V de arhipelagul Hawaii. Suprafa a: cca 8 km 2. Popula ia: 300 loc. Lucrări şi servicii în cadrul bazei militare americane. Relief cu subsol coraligen. Climă tropical-oceanică. Vegeta ie: palmieri de cocos. Administrat de SUA.

Vránghel

Vúkovar Vulcáno

Wake

Wales

[´wejlz]

peninsulă pe ărmul de S-V al Marii Britanii, cuprinsă între golful Bristol , canalul Sf. George şi Marea Irlandei . Relief muntos în cea mai mare parte ( Mun ii Cambrieni , alt. max. 1 085 m). Climă temperată oceanică. Păduri de foioase. Pajişti. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Turism. Prín ul de ~, cap pe ărmul american al strîmtorii Bering , la extremitatea vestică a peninsulei Seward (Alaska). Este punctul cel mai de vest al continentului nord-american (65°35´ lat. N şi 168°05´ long. V). capitala federală a SUA, situată în E ării, pe rîul Potomac (districtul Columbia). 608 mii loc. (3,95 mil. în conurba ie). Cel mai important centru politic, economic şi cultural al SUA. Nod feroviar. Aeroport. Port la Oceanul Atlantic. Şantiere navale. Întreprinderi de construc ie, poligrafice, electronice, alimentare. Marea industrie lipseşte în acest oraş. Predomină sediile administrative, institu iile culturale, financiare: Capitoliul, Casa Albă , teatre, muzee, clădiri memoriale, monumente. Şapte universită i, două institute politehnice. Fondat în 1791 şi numit astfel în memoria lui George Washington (1732–1799), om politic american, cel dintîi preşedinte al SUA (1789–1797).

Wales

Wáshington

[´wo¿iht¬n]

Wáshington

stat în N-V SUA, cu ieşire la Oceanul Pacific. Suprafa a: 176,5 mii km2. Popula ia: 4,87 mil. loc. Centru adm.: Olympia . Relief predominant muntos. Păduri de conifere. Zăcăminte: cărbune, minereuri de metale neferoase. Industrii puternic dezvoltate: metalurgică, energetică, aeronautică, construc ii de nave, atomică, de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Pia ă agricolă. Se cultivă cereale, pomi fructiferi, legume, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit fluvial şi marin. Stat în componen a SUA din 1889. [waat¬r´loo] loca-litate în Belgia, unde, la 18 iunie 1815, a avut loc bătălia decisivă între armata franceză şi coali ia militară anglo-prusiană, condusă de Wellington şi Blücher, în urma căreia Napoleon I Bonaparte, suferind înfrîngerea definitivă, a fost înlăturat de la tronul Fran ei. Márea ~, mare în S Oceanului Atlantic, la ărmul Antarcticii, între peninsulele ara lui Graham, ara Prin esa Martha şi insula Orkney de Sud . Suprafa a: 2,89 mii km2. Ad. max.: 8 268 m. Vînătoare de balene. A fost descoperită în 1823 de naviga-torul britanic J. Weddell. capitala Noii Zeelande, situată în S Insulei de Nord , la strîmtoarea Cook . 345 mii loc. Principalul port al ării. Aeroport. Şantiere navale, întreprinderi de prelucrare a lemnului, de produse chimice, textile, alimentare. Universitate. Institu ii de cercetări ştiin ifice. Muzee. Galerie de artă. Edificii în stil neoclasic. Turism. Fondat în 1840. Capitală a ării din 1931 . oraş în Germania, situat pe Rin , la poalele mun ilor Taunus , centrul adm. al landului Hessen. 273 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, fluvial, rutier). Construc ii de maşini, întreprinderi de ciment, poligrafice, chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Centru comercial şi turistic. Renumită sta iune balneară (ape termale). Clădiri vechi (sec. XVII–XIX). Ínsula ~, insulă în Marea Mînecii. Suprafa a: 381 km2. Popula ia: 128 mii loc. Oraş pr.: Newport . Turism. Posesiune a Marii Britanii

Waterlóo

Wéddell

[´wedl]

Wéllington

[´weliht¬n]

Wíesbaden

[´viisbaad¬n]

Wight

[´wait]

textilă. Muzee. Industrie constructoare de maşini. 127 mii loc. Aeroport interna ional. textilă (lînă). Centru comercial (pentru grîu). Turism. aur. administrat de acest stat pînă în 1990. motoare. alimentară. Valoroase monumente arhitectonice: catedrală în stil roman (sec. financiar şi cultural. a. mecanică. Centru comercial. Turism. Universitate. lac tectono-glaciar în S Canadei (Monitoba). porcine). Industrie extractivă. a hîrtiei. a. oraş în S-V Poloniei. Wyoming Xánthi (Xánthe) oraş în Grecia (Tracia). XIII-XIV). Turism. Ad. alimentară. aparate de radio s. textilă şi de confec ii. alimentară. fructe. sfeclă de zahăr. de prelucrare a petrolului şi a lemnului. max.Windhoek [´vinthuk] capitala Namibiei. constructoare de maşini (locomotive. Relief deluros şi de cîmpie. 38 mii loc. Port pe Oder. legume). Apele lacului se varsă prin rîul Nelson în golful Hudson . 382 mii loc. textilă. Muzeu. port pe fluviul Rin. XI). de pielărie. în bazinul Sileziei . Popula ia: cca 500 mii loc. Aeroport. gaze naturale. Teatre. 645 mii loc. Popula ia: 5 mil. constructoare de maşini (mijloace de transport. Suprafa a: 253. Universită i. Suprafa a: 24. Nod de comunica ii (feroviar. vagoane. situat pe Oder (Odra). Suprafa a: 169. Numeroase monumente arhitectonice: catedrală. Centru comercial. Prelucrarea materiei primei agricole (tutun. rutier). Fondat în 1738 (cu denumirea Fort Ronge ). Nod de comunica ii. Nod de comunica ii (feroviar. alimentară. 76 mii loc. poligrafică.: 28 m. Zăcăminte: petrol. Nod de comunica ii (feroviar. Worms [vorms] Wroc/law [´vrotswaf] Wúppertal oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). preparate din carne ş. Domul. cupru. Muzeu. XIV–XVI). Teatru. Culturi agricole: porumb. Nod feroviar şi rutier.6 mii km2. chimico-farmaceutecă. Fondat de germani în 1890. porcine). între Lacul Superior. cînd Namibia şi-a declarat independen a. Creşterea animalelor (bovine. Navigabil. al provinciei Monitoba . Teatre. bauxită ş. rutier). oraş în S Canadei. de prelucrare a lemnului. [wai´oumih] stat în partea central-estică a SUA. utilaje şi aparate electronice ş. maşini şi aparate electronice). Monumentul lui Luther (1868). a. Industrie textilă (lînă). a. legume. biserici (sec.7 mii km2.). electromotoare. loc. centrul adm. Aeroport. Stat federal din 1890. Muzeu. Capitala: Madison . oraş în Germania (Renania – Palatinat). alimentară. maşini agricole. Turism. a materialelor de construc ii. Wínnipeg [´winipeg] Wínnipeg Wiscónsin [wis´kansn] stat în N-E SUA. XII–XIII). Centru adm. alimentară. chimică. ovăz. Relief de podiş (în E) şi muntos (în V. plante furajere. primărie (sec. de confec ii. XI–XIV). Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte. Capitala statului Africa de Sud (1892). sinagogă (sec. Creşterea animalelor (bovine. Industrie metalurgică. politehnic). zinc). Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior (institut de medicină. rutier). biserici (sec. Centru comercial.). minereuri de fier. lacul Michigan şi fluviul Mississippi . Pescuit. Industrie textilă şi de confec ii. Mun ii Stîncoşi ). Industrie extractivă (minereuri de fier.). situat pe valea rîului Wupper . afluent al Rinului .: Cheynne .6 mii km2. alimentară (zahăr. 618 mii loc. tutun. .

a. de prelucrare a lemnului. loc. afluient pe dreapta al Amazonului . alimentară. chimice. loc. Centru comercial (export de orez. Centru comercial. berbeci sălbatici. situată în S-V insulei omonime.Xi´án (Sián) oraş în China. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. [jah'd…ou] oraş în partea de E a Chinei. de produse textile şi alimentare (decorticări. IV î. platou vulcanic în N-V SUA. la 2500 m alt.). port în delta fluviului Irrawaddi . 238 mii loc. Rafinării de petrol. Aeroport. 800 mii loc. în conurba. Întreprinderi siderurgice. chimică. Aeroport interna ional. Faună bogată: bizoni.a. Întreprinderi de repara ii navale. capitala Republicii Nauru. 2. rîu în India. întreprinderi textile şi alimentare. Par ial navigabil. În 1872 teritoriul platoului a fost declarat parc na ional. urşi negri. Parc na ional. textile şi de confec ii. moschee). port la Marele Canal Chinez . Port fluvio-maritim. 292 mii loc. 302 mii loc. Lungime: 1 980 km. Hr.). Lungime: 813 km. oraş în N-V insulei Taiwan . preparate din carne ş. bumbac. lemn. rîu în Brazilia. Universitate. Canion. 315 mii loc. Întreprinderi producătoare de utilaje şi unelte agricole. Universitate. temple. situat între culmile Mun ilor Stîncoşi . Fondat în sec. afluent pe dreapta al Gangelui. anterior – Okkala (pînă în 1955). Fondat în 1895.8 mil. Monumente arhitectonice (pagode. al provinciei Qinghai . zinc ş. Lungimea: 1 370 km. al provinciei Shaanxi . Muzee. alimentare. Centru comercial. Export de fosfa i. Par ial navigabil. Centru comercial. Relief fragmentat de văi adînci (canioane). Izvorăşte din masivul Changbai şi se varsă în Golful Coreii (Marea Galbenă). Considerat fluviu sacru al hinduşilor. oraş în China. Fluviul Albástru ) . Popula ia: cca 700 loc. Industrie metalurgică. Pînă în 1989 s-a numit Rangoon . 4 mil. oraş în Japonia (Honshû). Universitate. Aeroport interna ional. castori etc. Numeroase gheizere cu apă clocotită şi vapori. lupi albi. Artizanat. Suprafa a: cca 8850 km2. Cascade. Păduri întinse. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. la grani a dintre China şi Córeea. centrul adm. rîu în N-V SUA. cel mai lung fluviu din această ară – 5980 km. Lungime: 1080 km. uleiuri vegetale. textile. Fostă capitală (din 1886) a coloniei britanice şi apoi a statului independent Birmania (din 1948). capitala Republicii Camerun. Nod feroviar şi rutier. afluent pe dreapta al fluviului Missouri. Xingú Xinning Xinzhú [si'nih] (Si-Ning) Yalujiáng Yámagata Yámunâ [´jamuna] Yangôn [jœh´gon] Yangtze (Changjiang Yangzhóu Yaoundé [jaun´de] Yáren Yéllowstone [´jaren] [´jeloustoun] Yéllowstone [jeloustoun] . fluviu în Asia Orientală. la N-E de Nügata . Muzeu. Nod feroviar şi rutier. capitala Birmaniei. Izvorăşte din Serra do Roncador . port la strîmtoarea Taiwan . fluviu în China.ie. alimentare. Izvorăşte din mun ii Himalaia şi trece prin Delhi şi Agra. centrul adm. Cascade. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Est . apoi – Dagon . textilă. Pescuit. Monumente: pagode.

Lă ime: 200–220 km. teritoriu în N-V Canadei. Include şi insulele Perim. textilă şi de confec ii.Yémen República Arabă ~. ovine. 3760 m). Este divizat în 17 provincii. cărbune. pe suprafe e reduse. Faună: şacali. bauxită ş. cupru. între Arabia Saudită. Mare centru industrial: şantiere navale. Păşuni. produse din sticlă şi ceramică. Pescuit intens. alimentară. S şi 142°32´ long. zinc. situat în insula Honshû . pe coasta Oceanului Atlantic. alimentare. Păduri la altitudini nu prea mari. de savană şi silvică în mun i. Centru comercial. loc. situată între golful Carpentaria şi Marea Coralilor . argint. între golful Mexic şi Marea Caraibilor .5 mii km2. Suprafa a: 555 mii km2. material rulant.2 mii km 2. O componentă de bază a economiei o constituie creşterea animalelor (bovine. minereu de fier). loc. în E podişul Hadramaut . zinc. bumbac. Limba oficială: araba. Principal port al Japoniei. Relief de cîmpie joasă. la grani a cu SUA (Alaska). Economie în dezvoltare. situat în S-V peninsulei Arabia. Climă tropicală. hiene. textile. Dispune de variate zăcăminte (cupru. Universită i.: White horse . max. E). cămile). Industrie extractivă (cărbune.: 90–1 270 m. Zăcăminte: aur. Popula ie rară. financiar şi cultural. petrochimie. Climă tropicală secetoasă. plumb. Biblioteca “Kanzawa“ (1275). metalurgică. Vegeta ie xerofită. Suprafa a: 483. Yucatán [juka´tan] Yucatán Yúkon [juka´tan] [´juukon] Yúkon [´juukon] Yunnán [jun´nan] . Monumente. şerpi. strîmtoare între peninsula Yucatan şi insula Cuba . Climă tropicală uscată. legume. de gaze naturale.8 mil. Centru adm. Relief muntos şi de cîmpie litorală. cafea. 3. trestie de zahăr. cu multe ramuri tradi ionale. orz. precum şi p oraş în Japonia. Popula ia: 18. plumb. stat în Asia de Sud-Vest. Situri arheologice (cultura maya). Kamaran (din S Mării Roşii) şi Socotora (din Golful Aden). Vegeta ie deşertică. Oman şi Marea Roşie. provincie în S Chinei. utilaj electroener-getic. fructe. Ad. în N deşertul Rub-alKhâlî .: Kunming . Zonă agricolă. Yokoháma York [´jook] peninsulă în N-E Australiei. înso i i de o cîmpie îngustă de litoral. Se formează prin confluen a rîurilor Lewes şi Pelly (Canada) şi se varsă printr-o deltă în marea Bering . Centru adm. molibden. cai arabi. Turism. Suprafa a: cca 180 mii km2. a.2 mil. Principalele culturi: mei. Aeroport. caprine. Lungime: 3 185 km. grîu. În agricultură este concentrată majoritatea popula iei active (60–65%). Relief muntos. siderurgie. oaze. plumb. aur). Suprafa a: 436. Capitala: Sanaa . Popula ia: 32 mii loc. vulturi. peninsulă în N Americii Centrale. Relief muntos şi de cîmpie. Resurse de subsol: aur. construc ii de automobile. Func ionează întreprinderi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. păsări migratoare. sunt valorificate în parte cele de petrol. fluviu în America de Nord. pe teritoriul Canadei şi SUA (Alaska). maimu e. În cel mai nordic punct al peninsulei se află capul York (10°42´ lat. Popula ia: 41 mil loc. sorg. Climă tropicală de altitudine. pe ărmul vestic al golfului Tokio . Relief în cea mai mare parte muntos şi de podiş: în V Mun ii Yemenului (alt.

2 100 m – mun ii Muchinga ). Popula ia: 10 mil. alimentară.c Zanzibár oraş în S-E Poloniei. zinc. XIII–XV) ş. Se dezvoltă turismul. max. Namibia şi Angola. Poten ial hidroenergetic bine valorificat (cascada Victoria Zágreb Zagrós Zaír Zambézi Zámbia Zamo. Monumente medievale: biserică (sec. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. Lungime: 2 660 km. forestiere. Zimbabwe. Se practică creşterea animalelor (bovine. textilă. IX–XI). Monumente: fortifica ii în ruine (sec. 78 mii loc. caprine. alimentare. Include 9 provincii. Alte denumiri: Congo. material feroviar). sistem muntos pe teritoriul Iranului şi Irakului. catedrală (sec. insulă tanzaniană în Oceanul Indian. Nod de comunica ii (feroviar. km2. Fondat în 1579. Aeroport. Construc ia maşinilor de transport. oraş situat pe partea stîngă a rîului Sava . Muzeu. Parcuri na ionale: Luangwa. în apropierea coastei de E a Africii. cobalt. Cele mai înalte vîrfuri sunt acoperite cu ghe ari. condi ionată de altitudini şi precipita ii musonice. citrice. Mozambic. tutun. fluviu în Africa Ecuatorială. Oraş-model din epoca Renaşterii poloneze. . Economie bazată pe industria minieră şi agricultură. Suprafa a: 752 mii km2. chimică. Tîrguri interna ionale de mostre. arahide. Cocotieri. XIII). Sioma Ngwesi. uraniu. Lungime: 4 700 km. Aeroport interna ional. rutier). soia. Fortifica ii din sec. Climă tropicală. Teatre. a sticlei. Lualaba (pînă la Kisangani ). aparataj electric. prelucrarea lemnului (mobilă). Hidrocentrală (Kariba ). În agricultură predomină producerea de cereale (grîu. Relief de cîmpie joasă. 53 mii loc. Universitate (1669). Par ial navigabil. a hîrtiei. situat între Republica Democrată Congo. Se extrag minereuri de cupru. de asamblare a vehiculelor. max. Izvorăşte din podişul Ba-Lunda şi se varsă în strîmtoarea Mozambic (Oceanul Indian). argint. 1 000–1 400 m) şi masive muntoase. Zambiei şi Mozambicului. textile. de prelucrare a lemnului. Capitala: Lusaka . Tanzania. Cascada Victoria . Lungime: cca 1800 km. Port maritim. întreg teritoriul fiind drenat de afluen ii fluviului Zambezi . bumbac. centrul adm. Alt. Muzee. de produse alimentare (vinuri. doc. în 1094. Grădină botanică. sorg). pe teritoriul Angolei. Construc ii de maşini.Zádar oraş în Croa ia.a. Academie de ştiin e şi de arte.7 mil. Sta iune turistică. fluviu în S-E Africii. 868 mii loc. porumb. Botswana. XIII). Specii de plante de pustiu şi de stepe montane. aur. Suprafa a: 1. huilă. trestie de zahăr. capitala Croa iei. Relieful reprezintă un complex de podişuri înalte (alt. Popula ia: 662 mii loc. Izvorăşte din zona Marilor Lacuri Africane şi se varsă în Oceanul Atlantic. Pescuit. plumb. Navigabil. izolat păduri de foioase. cu bogate precipita ii. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte. XVI. vestigii romane.s. stat în S Africii. întreprinderi textile şi de confec ii. Climă subtropicală continentală.: Zanzibar . porcine. Oraş pr. conserve de peşte).: 4 548 m. loc. At. păsări). arbori de cuişoare. Func ionează întreprin-deri metalurgice. biserici (sec. cu deosebire în E ării (alt. Malawi. de ciment. República ~. Turism. de pielărie. al districtului cu acelaşi nume. situat pe ărmul Mării Adriatice. Climă ecuatorială.

Sta iune balneară interna ională. Muzee. arahide. 160 mii loc. Monumente. Turism. masiv muntos în S-V Mun ilor Apuseni . rinoceri negri. situat pe ărmul de V al insulei Zanzibar . Zlátni Pjásãci . Alonim: Mun ii Highiş-Drocea . oraş în S-E Ucrainei. chimică. constructoare de maşini (automobile. Hidrocentrală. Pînă în 1980 s-a numit Rhodesia de Sud şi Republica Rhodesia . Industrie extractivă (cărbuni. Aeroport. soia. alimentară. vf. Relief caracterizat printr-un complex de podişuri în partea centrală (alt. Faună: zebre. huilă. ciment. Muzeul mijloacelor de transport. provincie în S-V Olandei. Climă tropicală. fosfa i ş. Praguri. zahăr. Turism intens. chimică şi cocsochimică. fostă aşezare dacică pe malul Siretului. nichel. oraş în N-V Slovaciei. Fondat în 1770.: Middelburg . în România (Moldova). Dispune de bogate resurse naturale de subsol (crom. mangan).. afluent pe dreapta al Amurului . ceai. păşuni. Pescuit. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Export de copră. aur. cupru. alimentară. situat pe rîul Váh . minereu de fier. azbest. Vegeta ie formată de păduri tropicale (50% din teritoriu) şi de savană. Lungime: 1242 km. îngrăşăminte de azot. 86 mii loc. Negri (jud. siderurgică. precum şi de întreprinderi prelucrătoare eficiente. alimentară. stat în S Africii. Suprafa a bazinului: 233 mii km2. a. loc. ovine [´zlatni ´pjassetsi] oraş în Bulgaria. 15 mii loc. Suprafa a: 390 757 km2. electronică. alimentară. textilă şi de confec ii. argint. grîu. Teatre. Popula ia: 360 mii loc. sorg. Port fluvial. Se cultivă tutun. max. bauxită. Se cresc bovine. Institu ii de învă ămînt superior. Institu ii de învă ămînt. cocsochimică. Centru comercial şi cultural. agregate electroenergetice ş. 700–1 400 m) şi de masive muntoase în E (alt. creşterea animalelor. Nod feroviar. din care izvorăsc afluen ii marilor fluvii Zambezi şi Limpopo .8 mii km 2. caprine. 2593 m – mun ii Jnvanga ). cuprins între Mureş şi Crişul Alb. Rezerva ii naturale. rutier). Industrie siderurgică. Alt. Limba oficială: engleza.: 860 m. elefan i. [´zenitsa] oraş în Bosnia şi Her egovina. energetică. Include 8 pro-vincii şi 2 oraşe cu statut de provincie. antilope. Suprafa a: 1. uşoară. îmbrăcăminte şi încăl ăminte. 148 mii loc. situat pe fluviul Nipru . Popula ia: 12 mil. staniu. Mún ii ~. porumb. situat pe rîul Bosna . chimică. bumbac. Navigabil pe cursul inferior. Produce o el. Republica Africa de Sud şi Botswana. probabil lîngă com. Port comercial. max. de celuloză şi hîrtie. parcuri na ionale. wolfram. la N-V de Varna. Hidrocentrală.). rîu în Federa ia Rusă (Extremul Orient). a. fontă. Zonă agricolă: legumicultură. banane. Pînă în 1921 s-a numit Alexandrovsk . În ascensiune industria metalurgică. Păduri de foioase. Mozambic.). pe ărmul Mării Negre. ară agrar-industrială în dezvoltare. 898 mii loc. Bacău). de cuişoare şi de ulei de cuişoare. situat între Zambia. Zaporójie Zarándului Zárgidava Zéeland (Zelánda) Zéia Zénica ¾ílina [´3ilina] Zimbábwe República ~. Centru adm. Industrie alimentară. în România.Zanzibár oraş în Tanzania. Highiş . minereu de fier. Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic). Nod de comunica ii (feroviar. Capitala: Harare . trestie de zahăr. Izvorăşte din zona sudică a mun ilor Stanovoi .

chimică. XVII). situat pe rîul Mulde . Fondat în 1754. Teatru. Zugdídi Zuiderzee Zürich Zürich [´tsjurih] Zwíckau [´tsvikau] oraş în S Germaniei (Saxonia). constructoare de maşini (automobile. 55 mii loc. Industrie metalurgică (o eluri superioare). textile şi alimentare. de faian ă şi por elanuri. XI–XIII). Canale navigabile. constructoare de maşini (construc ii metalice. 97 mii loc. Artizanat. instrumente şi aparate de precizie. a produselor de ceramică. Centru comercial (pia ă pentru cereale şi animale). XVI). Institu ii de învă ămînt. centrul adm. Aeroport. 124 mii loc. alimentară. Muzeu. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. al c antonului cu acelaşi nume. XV–XVI). în conurba ie). în Podişul Elve ian . la 410 m alt. situat în depresiunea Colhida . Industrie extractivă (cărbune). XV). Muzee. la 160 km V de Celeabinsk. max. aparate de precizie). Monumente arhitectonice: Domul Romanic (sec. prelucrarea lemnului. Ad. case de locuit (sec. rutier). alimentară. Aeroport.Zlatoúst oraş în Federa ia Rusă. XIII–XV). lac glaciar în partea de N a Elve iei.). palat (sec. Teatru. Monumente arhitectonice medievale: biserici (sec. Industrie a celulozei şi hîrtiei. capitala constitu ională a Olandei. afluent al Elbei . Industrii: construc ii de aparataj optic şi electrotehnic. centrul adm. XVI–XIX). Muzeu. pe malul căruia este situat oraşul Amsterdam . Nod feroviar. port pe rîul Ijssel . (940 mii loc. 345 mii loc. poligrafie. Pescuit. Nod de comunica ii (feroviar. edificii urbane (sec. Apele lacului se scurg în Rin prin rîul Limmat . Universitate (1833). Suprafa a: 88. Grădină botanică. oraş în Georgia (Gruzia). alimentare. maşini-unelte. Institu ii financiar-bancare. XV). textilă (mătase). Zwólle [´zwol¬] oraş în Olanda. tractoare. Muzeu etnografic. Muzeul Schumann . în S Uralului. produse chimice. primărie (sec.: 143 m. Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. primărie (sec. XVIII–XIX). 210 mii loc. ceasuri etc. oraş în N Elve iei. primărie (sec. rutier). Nod de comunica ii (feroviar. . textilă. textile.5 km2. [zœjder´zee] [´tsjurih] golf în Marea Nordului. al provinciei Overijssel .