P. 1
Dictionar geografic

Dictionar geografic

5.0

|Views: 442|Likes:
Published by Ion Zainea Aurelia

More info:

Published by: Ion Zainea Aurelia on Jul 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/01/2014

pdf

text

original

Dicţionar geografic

Áachen [´aahh¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-West-falia). 248 mii loc. Centru carbonifer. Industrii (chimică, textilă, constructoare de maşini). Sta iune balneoclimaterică. A fost capitala imperiului lui Carol cel Mare, rege al francilor (768–800), împărat roman (800-814). Catedrală (sec. VIII). Muzee. oraş în N Danemarcei (Iutlanda). 155,5 mii loc. Centru industrial. Port. Catedrală (sec. XIV–XVIII). oraş în partea centrală a Belgiei (Flandra Orientală). 77 mii loc. Centru economic şi cultural. Colegii din sec. XV. oraş în N Elve iei (Aargau), pe rîul Aare. 17 mii loc. Industrii (instrumente de precizie, textile, produse alimentare). Turism. ( Áar) [ar], rîu în Elve ia, afluent al Rinului. Lungime: 295 km. canton în N Elve iei. Suprafa a: 1,4 mii km 2. Popula ia: 519 mii loc. Pomicultură. Creşterea animalelor. oraş în S-V Iranului, port pe fluviul Shatt al’ Arab. 360 mii loc. Export de petrol. Aeroport. oraş în Federa ia Rusă, capitala Republicii Hakasia. 159 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Nod feroviar. oraş în Marea Britanie (Sco ia), port la Marea Nordului. 220 mii loc. Construc ii navale. Industrie metalurgică. Pescuit intens. Universitate din 1494. oraş în Côte d’Ivoire, pe laguna Ebré, capitala legislativă a ării. 2,6 mil. loc. Centru industrial. Port. Aeroport. Universitate. Export de cacao, banane, nuci de cocos. oraş în SUA (Texas). 109 mii loc. Expl. de petrol şi gaze naturale. Întreprinderi industriale. oraş în România (jud. Alba), situat în Mun ii Apuseni. 7 mii loc. Bogate zăcăminte aurifere. Întreprinderi de prelucrare a lemnului, textile, alimentare. At. doc. în 1271 ( Abruth ). [a´bruttzi] [´abuu d´abi] [ab´ud¦a] [a´bukir] mun i în Italia, în partea centrală a Mun ilor Apenini. Alt. max.: 2914 m (vf. Corno ). capitala Emiratelor Arabe Unite şi a emiratului cu acelaşi nume. 243 mii loc. Prelucrarea petrolului. Aeroport. actuala capitală a Nigeriei (pînă în 1983 s-a numit Lagos ), oraş recent construit (308 mii loc.). Centru economic şi cultural. golf la gura Nilului şi localitate istorică în Egipt. Victoria amiralului Nelson asupra escadrei franceze (1798), victoria lui Napoleon Bonaparte asupra turcilor (1799) ş. a. oraş în Mexic, port la Oceanul Pacific. 593 mii loc. Turism. capitala Ghanei, port la Golful Guineii. 739 mii loc. Centru industrial. Export de cacao, nuci de cocos, aur, diamante. Universitate. At. doc. în sec. XVII. vulcan stins, punct culminant al Anzilor, în Argentina. Alt. max.: 6959 m. rîu în Italia, afluent al Padului. Lungime: 313 km. Hidrocentrale.

Áalborg (Álborg) Áalst (Álost) Aarau Áare Áargau Abadán Abakán Aberdéen Abidján

[´oolbor] [alst] [a´ro] [´ar¬] [´aargau]

[æb¬´diin] [abid¦´an]

Ábilene Abrúd

[´æb¬lin]

Abrúzzi Abu Dhabi Abúja Abúkir

Acapúlco Accrá Aconcágua Adaá

[akap´ulko] [akr´aa] [akonk´aagua]

Ádana Addís-Abéba

oraş în S Turciei. 1,07 mil. loc. Cultivarea bumbacului. Industrie textilă. Universitate. Moschee din sec. XVI. capitala Etiopiei. 1,25 mil. loc. Centru comercial şi industrial (întreprinderi textile, meşteşugăreşti, alimentare). Aeroport interna ional. Universită i. Muzee. Sediul Organiza iei Uniunii Africane. [æd¬l´eid] [ade´li] oraş în Australia (Australia de Sud), port la Oceanul Indian. 1,07 mil. loc. Şantiere navale. Metalurgie. Universitate. ára ~, por iune a coastei Antarctice (cca 350 mii km 2). Teritoriu descoperit de Dumont d’Urville în 1840, poartă denumirea so iei lui. Sta iuni ştiin ifice franceze. golf în N-V Oceanului Indian, între Peninsula Arabă şi Somalia. Comunică cu Marea Roşie prin strîmtoarea Bab elMandeb. oraş şi port la golful cu acelaşi nume, în Yemen. 400 mii loc. Centru industrial şi cultural. Şantiere navale. Rafinării de petrol. fluviu în N-E Italiei. Lungime: 410 km. Izvorăşte din Alpii Retici, traversează oraşul Verona şi se varsă în Marea Adriatică. Hidrocentrale. República Adîghée , republică în Federa ia Rusă. Su-prafa a: 7,6 mii km 2. Popula ia: 438,5 mii loc. Capitala: Maikop . Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului. Expl. de petrol. República Autonómă Adjária , republică autonomă în Georgia (Gruzia), pe ărmul Mării Negre. Suprafa a: 3 mii km2. Popula ia: 393 mii loc. Capitala: Batumi . Industrie petrolieră. Se cultivă ceai, citrice, tutun. oraş în România (jud. Vrancea). 21 mii loc. Industrie alimentară. Nod feroviar şi rutier. At. doc. în 1433. fluviu în S-V Fran ei. Lungime: 335 km. Izvorăşte din mun ii Pirinei şi se varsă în golful Biscaya. Navigabil pe o distan ă de cca 130 km. Hidrocentrale. Marea ~, mare în S Europei, în bazinul Mării Mediterane, cuprinsă între Peninsula Italică şi Peninsula Balcanică. Suprafa a:132 mii km2. Ad. max.: 1235 m. Porturi importante: Bari , Vene ia , Trieste , Rijeka , Split , Durrës , Dubrovnik . Státul Islámic ~, stat în S-V Asiei, situat între Iran, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, China şi Pakistan. Suprafa a: 648 mii km2. Popula ia: 24 mil. loc. Capitala: Kabul . Limbi oficiale: puştu/pachto (afgana) şi dari/farsi – kabuli (persana). Relief: mun ii Hindukuch , deşertul Registan . Climă temperatconti-nentală. Industrii (îngrăşăminte chimice, ciment, textile, covoare, încăl ăminte). Expl. de gaze naturale, huilă, cromit, minereuri neferoase, pietre semipre ioase, sare. Pomicultură, viticultură, legumicultură. Creşterea animalelor, în special a oilor caracul. Importă automobile, produse petroliere, textile, alimentare. Căi ferate: 25 km. Căi rutiere: 19,2 mii km. Admis în ONU la 19 noiembrie 1946.

Adelaíde Adelíe

Áden Áden Ádige Adîghéea

[´aden] [´aden] [´aadid¦e]

Adjária (Ageária)

Adjúd Adour Adriáticã [a´duur]

Afghanistán

África

al doilea mare continent (după Asia) de pe glob. Este situat între Oceanul Atlantic, Marea Roşie şi Oceanul Indian. Suprafa a: 30,3 mil. km2. Popula ia: 779 mil. loc. Cuprinde mai multe insule, dintre care cea mai mare este Madagascar . Relief variat: platouri şi mun i, cîmpii extinse în zonele de litoral. Alt. max.: 5895 m (vf. Kilimanjaro ). Climă ecuatorială, tropicală şi subtropicală. Rîuri: Nil , Zair , Niger , Zambezi , Orange , Senegal ş.a. Lacuri: Victoria , Tanganyka , Malawi , Ciad , Turkana ş.a. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, aur, diamante, minereuri de fier, cupru, mangan, zinc, crom, cobalt.

África de Nord Spaniólã África de Sud

teritoriu pe ărmul african al Mării Mediterane (Maroc). Suprafa a: 32,5 km2. Popula ia: 140 mii loc. Relief de cîmpie. Climă subtropicală. Repara ii navale. Pescuit. Creşterea animalelor (ovine). Administrat de Spania. República ~, stat în extremitatea sudică a Africii, situat între Namibia, Botswana, Zimbabwe, Mozambic, Swaziland, Lesotho, Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian. Suprafa a: 1,225 mil. km 2. Popula ia: 44,5 mil. loc. Capitale: Cape Town (legislativă), Pretoria (administrativă). Limbi oficiale: afrikaans, engleza. Relief: podişuri şi deşerturi muntoase (alt. max. 3657 m), cîmpii litorale. Climă tropicală în N şi subtropicală în celelalte regiuni. Industrie dezvoltată (energie electrică, fontă, o el, automobile, tractoare, maşini agricole, nave maritime, ciment, hîrtie). Se cultivă porumb, grîu, cartofi, vi ă de vie, tutun. Creşterea animalelor. Planta ii de citrice, bananieri, ananaşi. Exportă cărbune, produse siderurgice, aur, diamante. Importă utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 19,6 mii km. Căi rutiere: 188,7 mii km. Admis în ONU la 7 noiembrie 1945.

Agadír Agápia Agra

[aghaa´diir]

Agrigénto

oraş în Maroc, port la Oceanul Atlantic. 137,5 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare. Aeroport. Sta iune balneară. comună în România (jud. Neam ). Pe teritoriul localită ii se află Mănăstirea Agapia (sec. XVII). Picturi interioare de Nicolae Grigorescu. [´aagraa], oraş în India (Uttar Pradesh), pe rîul Yamunâ. 956 mii loc. Centru comercial, industrial şi cultural. Monumente arhitectonice (sec. XV–XVII). A fost capitala Imperiului mongol din India (1527–1658). oraş în Italia (Sicilia). 54,8 mii loc. Important centru economic şi cultural, cunoscut şi prin organizarea festivalurilor folclorice interna ionale. Fostă colonie grecească (sec. VI–V î. Hr.). oraş în Kuwait. 285,5 mii loc. Exploatări de petrol. Centru industrial. oraş în V Indiei (Gujarat). 3,3 mii loc. Întreprinderi industriale (textile, de pielărie, de covoare). Nod de cale ferată. Monumente (sec. XV-XVI). Universitate. oraş în România (jud. Alba). 29 mii loc. Localitate istorică: cetate urbană (sec. XII–XVI), biserică reformată (sec. XV–XVI), înăl ată pe locul unei bazilici romane, palat voievodal (sec. XVI–XVII). At. doc. în 1293. oraş în Fran a (Corsica), port la Marea Mediterană, centru adm. al insulei Corsica. 59,7 mii loc. Şantiere navale. Pescuit. Turism. Aici s-a născut Napoleon Bonaparte (1769–1821).

Ahmadí Ahmedabád (Ahmadabád) Aiúd

Ajaccio

[fr.: azak´sjo; it.: a´jatt¿o]

Ákron Alabáma Alabáma

[´ækr¬n] [æl¬´bæm¬] [æl¬´bæm¬]

oraş în SUA (Ohio). 237,8 mii loc. Industrii (produc ia cauciucului, locul întîi în lume; maşini agricole, aparate electronice ş. a.). Universitate. fluviu navigabil în S SUA. Lungime: 1064 km. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în golful Mexic, unde formează o deltă. stat în S-E SUA. Suprafa a: 133,9 mii km2. Popula ia: 4,06 mil. loc. Capitala: Montgomery . Expl. de cărbuni şi de minereu de fier. Industrii (chimică, textilă, forestieră). stat federal în N-E Braziliei. Popula ia: 2,6 mil. loc. Capitala: Maceió . Se cultivă trestie de zahăr, bumbac. Complexe zootehnice. peninsulă în N-V Americii de Nord. Relief muntos (mun ii Aleutini). Alt. max.: 3100 m. golf în Oceanul Pacific, pe coastele Americii de Nord, între peninsula Alaska şi golful Vancouver. Ad. max.: 5660 m. stat în SUA, situat în extremitatea N-V a continentului american. Suprafa a: 1,5 mil. km2. Popula ia: 552 mii loc. Capitala: Juneau . Resurse de subsol: petrol, cărbune, aur, cupru, argint. Prelucrarea lemnului. Pescuit. Turism. jude în România, situat în bazinul Mureşului de mijloc. Suprafa a: 6,2 mii km 2. Popula ia: 407 mii loc. Centru adm.: Alba-Iulia . Relief de munte, cu depresiuni adînci în V şi de podiş în E. Zăcăminte de aur, argint, cupru, sare. Expl. forestiere. Întreprinderi industriale (constructoare de maşini, de prelucrare a metalelor, a lemnului, a blănurilor, de faian ă şi por elanuri). Pomicultură. Viticultură. Creşterea animalelor. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice din epocile dacică şi romană.

Alagóas Aláska Aláska Aláska

Álba

Álba-Iúlia

municipiu în România, centrul adm. al jud. Alba. 70 mii loc. Întreprinderi industriale (alimentare, de pielărie şi de încăl ăminte). Nod de comunica ii (rutier şi feroviar). Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice (catedrale, palate, sec. XIII–XVIII). Fostă aşezare dacică, colonie romană (Apulum ). La Alba-Iulia, în 1600, Mihai Viteazul a înfăptuit prima unire politică a ărilor române: Moldova, Transilvania şi ara Românească. República ~, stat în Europa de Sud, situat în partea de V a Peninsulei Balcanice, între Jugoslavia, Macedonia, Grecia, Marea Adriatică şi Marea Ionică. Suprafa a: 28,7 mii km 2. Popula ia: 2,5 mil. loc. Capitala: Tirana . Limba oficială: albaneza. Relief muntos (Mun ii Dinarici , alt. 2000–2770 m) şi de cîmpie în zona centrală. Climă temperat-conti-nentală în E şi mediteraneană în V. Industrie producătoare de o el, tractoare, ciment, cherestea, hîrtie, textile, zahăr, conserve de fructe, igări etc. Hidrocentrale. În zonele rurale predomină agricultura (cereale, sfeclă de zahăr, bumbac, vi ă de vie, floarea-soarelui, tutun, citrice, măslini). Se cresc animale (ovine, caprine, bovine). Exportă minereu de crom, cupru, fier, tutun, citrice. Importă maşini agricole, mijloace de transport, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 720 km. Căi rutiere: 7 450 km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Albánia

Álbany

[´oolb¬ni]

fluviu în Canada. Lungime: 982 km. Izvorăşte din cîmpia Marilor Lacuri şi se varsă în golful James (Hudson).

Albérta

[æl´b¬¬t¬]

Albertvílle Albión Albuquérque Alcedár Aldán Alép Aleutíne

[alber´vil]

provincie în V Canadei. Suprafa a: 662 mii km2. Popula ia: 2,54 mil. loc. Centru adm.: Edmonton . Resurse de subsol: petrol, cărbune, gaze naturale. Industrie forestieră, chimică. Se cultivă cereale. Zootehnie. oraş în Fran a (Savoia). 18,3 mii loc. În 1992 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă. astfel se numea în antichitate Anglia, astăzi nume folosit în limbajul figurat. oraş în SUA (New Mexico). 414 mii loc. Centru economic şi cultural. Universitate. comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1300 loc. Monumente arheologice (sec. IV-III î. Hr.). At. doc. în 1616. rîu în Federa ia Rusă (Iakutia), afluent al fluviului Lena. Lungime: 2273 km. Izvorăşte din mun ii Stanovoi. Navigabil în mare parte. oraş în N Siriei. 1,7 mil. loc. Centru comercial şi industrial (textile, covoare, obiecte de artizanat). Aeroport. Muzee. At. doc. în sec. XX î. Hr. Ínsulele ~, arhipelag în N-V Americii de Nord (SUA), situat între peninsula Alaska şi peninsula Kamceatka. Suprafa a: 37,8 mii km 2. Popula ia: 16 mii loc. Pescuit. Vînătoare de foci. municipiu în România, centrul adm. al jud. Teleorman, situat pe rîul Videa. 50,5 mii loc. Centru agroindustrial. Întemeiat de domnul Alexandru Ghica în 1834. Catedrală ortodoxă (sec. XIX). Biserica Sf. Apostoli (1842–1846). oraş în Egipt, portul principal al ării la Marea Mediterană. 2,7 mil. loc. Industrii (textilă, chimică, metalurgică, alimentară). Şantiere navale. Aeroport. Fondat de Alexandru Macedon în 332–331 î. Hr. Renumit prin: Farul (279 î. Hr.–1326), considerat una dintre cele “şapte minuni“ ale lumii; Biblioteca antică (700 mii de volume); “Museum“ , străvechi centru de cercetare ştiin ifică şi învă ămînt. capitala Algeriei, port la Marea Mediterană. 1,5 mil. loc. Centru industrial, comercial şi cultural. Muzee. Universitate (1859). Străvechi oraş al lumii arabe. República Algeriánă Democrátică şi Populáră , stat în N-V Africii, situat între Maroc, Marea Mediterană, Tunisia, Libia, Niger, Mali şi Mauritania. Suprafa a: 2,4 mil. km2. Popula ia: 32,3 mil. loc. Capitala: Alger . Limba oficială: araba (uzuale: berbera, franceza). Relief: mun ii Atlas în N, mun ii Ahaggar în S-E, podişul Sahara în S-V. Climă medi-teraneană în N şi tropical-deşertică în S. Expl. de petrol, gaze naturale, minereu de fier, plumb, zinc, uraniu, fosforite, sare. Culturi agricole: vi ă de vie, tutun, smochini, măslini, citrice, grîu, sfeclă de zahăr, legume. Exportă petrol şi produse petroliere, gaze naturale, fosforite, vin. Importă vehicule, utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 4,7 mii km. Căi rutiere: 95,6 mii km. Admis în ONU la 8 octombrie 1962.

[´ælb¬´k¬rki]

Alexandría

Alexandría

Algér Algéria

Alicánte Almá-Atá

[alik´ante]

oraş în S-E Spaniei (Valencia), port la Marea Mediterană. 265,6 mii loc. Metalurgie. Export de vinuri. Turism. oraş în Kazahstan, capitala statului pînă în 1997. 1,16 mil. loc. Industrii (constructoare de maşini, textilă, alimentară). Academie de ştiin e. Universită i. At. doc. în 1854.

56 mil. Populată în trecut de cel i. Fran ei. Lungime: 6400 km. Vegeta ie montană. 8. Ghe ari. minereu de fier). afluent al Jiului . 4810 m. Industrie petrolieră şi forestieră. 54 mii loc.3 mii loc. Catedrală Gotică (sec. Lungime: 2000 km. I î. situată între fluviul Rin şi mun ii Vasgi . Alt. max. km2. Álpii Australiéni Alsácia (Alsáce) [alz´as] Altái Áltdorf Áltenburg Amagasáki [´alt¬nburk] oraş în E Germaniei (Saxonia). Lă ime: 60-260 km. Păduri ecuatoriale. med. Industrii (metalurgică. Faună bogată. cartofi). Constau din Alpii Occidentali (alt. oraş şi port pe insula Niue din Pacificul de Sud (Noua Zeelandă). Export de copră. Capitala: Manaus . loc.64 mil. Alt. metalurgică. Alpii Orientali (Austrieci). argint. Uzine şi fabrici. component al Cordilierei australiene.Hr. Institu ii de cultură şi de învă ămînt. oraş în Japonia (Honshû). provincie în N-E Fran ei. miniere (cărbune brun). de săruri de potasiu. Izvorăşte din mun ii Anzi. 554 mii loc. XVI).2 km2. Întreprinderi ale industriei uşoare. Oraş principal: Strasbourg . Amaradía Amaríllo Amazón [æm¬´rilou] oraş în S SUA (Texas). port la Marea Mediterană. Popula ia: 2. Monumente. sistem muntos în Asia Centrală. Beluha ). Provincie romană (sec.: 2228 m. Popula ia: 1.5 mii loc. orz.: 200 m. stat în N-V Braziliei. 8 mii loc. vi ă de vie. Amazónas . Zăcăminte (aur.8 mii loc. cel mai mare fluviu în America de Sud. loc.: 4506 m (vf. Mont Blanc ). 7020 km împreună cu Ucayali. Izvorăşte din Subcarpa ii Olteniei. Alt. sistem muntos în Europa. Lungime: 103 km. Expl. Păduri de conifere. Lungime: 1300 km. Suprafa a: 1. pe teritoriul Italiei. alimentară). banane. lan muntos în S-E Australiei. Centru economic şi comercial. Elve iei. Regiune agrară (grîu. Muzeu de istorie. Navigabil pe o distan ă de 4300 km. port la golful Osaka. Monumente istorice. al cantonului Uri . Trecători. trece prin Perú. situat în bazinul mijlociu şi superior al Amazonului. Industrii (constructoare de maşini. Muzee. textilă. Columbia şi Brazilia şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. 190. Turism. Mongolia şi China. max. rîu în România. Planta ii de bananieri. Industrie constructoa-re de maşini. Fondat în 1887. petrolieră).5 mil. Rezerva ii naturale.). chimică.Almería Alófi Alpi [almer´ia] oraş în S Spaniei (Andaluzia). – V d. Ghe ari. Suprafa a: 8. situat la hotarul dintre Kazahstan. chimică. Pajişti alpine. Tunele. În bazinul mijlociu şi inferior al rîului este situată Cîmpia Amazonului (3000 km în lungime şi 300–2000 km în lă ime). vf. Alpii Centrali (Elve ieni). max. centru adm. Hr. textilă. Germaniei şi Austriei. Lungime: 450 km. 155. Expl. oraş în Elve ia.

Universitate. km2. negri. eschimoşi) şi colonizatori. Universită i. cauciuc). Antilele Mari şi Antilele Mici.: 6193 m) şi în E. Popula ia: metişi. Colonizată de spanioli. Aeroport. a. Lungime: 18 mii km (de la N la S). Descoperită de Cristofor Columb în timpul călătoriilor sale (1492). textilă. Muzee. Vegeta ie ecuatorială şi tropicală (arbori de cacao. argint. Industrie constructoare de maşini. alimentară. partea nordică a continentului american. 1 mil. creoli. km 2. Şantiere navale. km 2. Ad. Muzeu. Suprafa a: 21 mil. chimică. Popula ia : băştinaşi (indieni. cuprinsă între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. [a´mj˜e] oraş în Fran a (Picardia). hîrtie. francezi. cu podişuri înalte şi cîmpie joasă (Mississippi ). km2. Popula ii băştinaşe: maya. format din America de Nord . Márea ~. podişuri şi cîmpii întinse în centru şi în E. Izvorăşte din Pamir. grup numeros (150) de insule coraligene în Oceanul Indian.4 mil. al XVIlea. Fabrici de şlefuit diamante. America de Sud . străbate Kîrgîzstanul şi se varsă în lacul Aral.2 mil. Popula ia: 803. fluviu în Asia Centrală. cacao. km2. în apropierea Antarctidei.2 mil. Resurse de subsol (petrol. Relief muntos în V (alt. tutun. oraş la N-E de Marea Moartă. Este folosit la irigarea planta iilor de bumbac. englezi. situată între Marea Caraibilor şi Oceanul Antarctic. situat pe fluviul Somme . Cuprinde teritoriile insulare din arhipelagurile Bahamas. loc. doc. portughezi. în care predomină limbile de comunicare spaniola şi portugheza. capitala Olandei. bauxită.2 mil. banane. [amm´aan] capitala Iordaniei. Monumente de artă gotică (sec. Produse industriale: textile. Suprafa a: 1. aztecii. de peste 1000 m. tutun. Suprafa a: 21 mil. loc. Popula ia: 200 loc. cupru. 1. citrice. Muzee. Dependent de statul Seychelles. port legat printr-un canal de Marea Nordului. XIII). partea sudică a continentului american. de ulei. unite printr-un istm denumit America Centrală . mare în partea sudică a Oceanului Pacific. europeni. Culturi agricole: trestie de zahăr. Universitate. América Centrálã América de Nord regiune istmică între America de Nord şi America de Sud. Suprafa a: cca 10 km2. la N-E de insula Madagascar . minereu de fier) şi hidroenergetice. situată între Oceanul Arctic şi America Centrală. 155 mii loc. At. Cuprinde 33 de state şi cîteva teritorii dependente. Lungime: 1415 km (2540 km de la izvoarele rîului Piandj). incaşii ş. Relief: muntos în V. începînd cu sec. Acoperită în permanen ă de ghe ari. ciment. comunitate a ărilor din America de Sud şi America Centrală. loc. Popula ia : băştinaşi ( indieni) şi colonizatori.América continent în emisfera vestică. Suprafa a: 24. América de Sud América Latínã Amíens Amiránte Ammán Ámsterdam Amudariá Ámundsen . de chinină. Servicii financiare. Casa-muzeu Rembrandt . băuturi spirtoase.5 mil. în 1275. igări. Suprafa a: 42. max. cafea. Serveşte ca hotar între Tadjikistan şi Afghanistan.

max. Suprafa a: 468 km2. Navigabil între Irkutsk şi Bratsk. Importantă regiune economică. Limbi oficiale: catalana. bunuri de larg consum. Suprafa a: 130. XI-XIII). loc. Popula ia : 280 mii loc. tutun. franceza. Ad. Lungime: 1779 km. Navigabil în cea mai mare parte. Suprafa a: 8. : 4200 m. Popula ia: 69 mii loc. împreună cu Şilka şi Argun. capitala principatului Andorra. la hotarul dintre Fran a şi Spania. Numeroase centre culturale: Londra . 11.65 mii km2. mijloace de transport. cocos.6 mii loc. situat în zona estică a mun ilor Pirinei. Popula ia: 66. Habarovsk. Popula ia: 175 mii loc.5 mii loc. Navigabil pe cursul inferior. 146. produse lactate. max. Întreprinderi ale industriei alimentare. mangan). Admis în ONU la 28 iulie 1993. în 1731. teritoriu autonom indian constituit din arhipelagurile cu acelaşi nume din Oceanul Indian. 2975 m). Márea ~. din marea Bering.: Port Blair . Centru economic şi comercial.6 mii km 2. arhipelagurile Andaman. loc. mare în Oceanul Indian situată între penin-sula Malacca . parte din Marea Britanie. Popula ia 47. Monumente istorice (sec. vi ă de vie. At. regiune în S Spaniei. industrială şi agricolă. Centru comercial de vinuri. arhipelag în Oceanul Indian. Nod feroviar.Amúr fluviu în N-E Asiei.5 mii loc. Hidrocentrale. Centru adm. Suprafa a: 276. utilaje industriale. Oxford . Nicobar şi insula Sumatera . Izvorăşte din lacul Baikal şi se varsă în Enisei .5 mil. sfeclă de zahăr.situat pe rîul Bîc. mică.3 mii km 2. Cursul mijlociu al fluviului formează grani a între Federa ia Rusă şi China. în antichitate –numele Asiei Mici. citrice. 16. stat în S-V Europei. Anádîr Anatólia Andalúzia Ándaman Ándaman Ándaman ºi Nicobár Ándhra Pradésh Andórra la Vélla Andórra Anénii Noi oraş în Republica Moldova. doc. Principátul ~. Căi rutiere: 269 km. Industrie prelucrătoare de materie primă agricolă. reşedin ă a raionului Anenii Noi. legume. vi ă de vie. cuprinsă între Sco ia şi ara Galilor. tutun. denumirea păr ii asiatice a Turciei. apar inînd Indiei. Oraş principal: Port Blair . Lungime: 1145 km. de încăl ăminte. Relief în general muntos (alt. Importă produse petroliere. Creşterea animalelor. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia). Exportă cherestea. Industrie constructoare de maşini agricole. Suprafa a: 602 mii km2. Pescuit. textilă. Se varsă în Marea Ohotsk. Se cultivă orez. Se produce cărbuni din lemn. Universitate. Culturi agricole: orez. rîu în S-E Federa iei Ruse (Siberia). Culturi agricole: grîu. Popula ia: 9. Turism (95% din venitul na ional). Porturi principale: Blagoveşcensk. Industrie minieră (cărbune. Creşterea animalelor (ovine.5 mii km2.7 mil. oraş în V Fran ei (Anjou). bumbac. Lungime: 4440 km.8 mii km 2. Suprafa a: 87.3 mii loc. situat între golful Bengal şi marea Andaman . Climă temperat-montană. Angará Angérs [¾´…e] Ánglia . port pe rîul Maine. Cambridge . [´andr¬ pr¬´de¿] stat în S-E Indiei. spaniola. igări. Se cultivă cereale. Izvorăşte din mun ii Anadîr şi se varsă în golful cu acelaşi nume. bovine). Suprafa a: 6. Suprafa a: 500 mii km 2. Turism. la 32 km S de Chişinău. Capitala: Andorra la Vella. citrice.

a mătăsii. Zambia şi Namibia.). cuprinzînd extremită ile de S ale oceanelor Pacific. 1000 m şi 1500 – 2000 m). aerian). Servicii de transport. mangan. Faună acvatică: balene. continent în emisfera sudică. Sta iune balneară. produse chimice. capitala Republicii Madagascar. Turism.4 mii loc. Turism. Acoperită permanent cu ghea ă şi zăpezi. oraş în E SUA. Ghe ari şi zăpezi permanente pe continentul Antarctida. port la Marea Mediterană. Relief muntos. insule din componen a grupului insular Noua Siberie (Federa ia Rusă. textile şi alimentare. Vestigii antice. bumbac. oraş în S-V Turciei. 1. făină de peşte. Administrat de Marea Britanie. loc. trestie de zahăr. cu arhipelagurile din această zonă. [¾´tib] oraş în S Fran ei. oraş în N-E Algeriei. alimentară. Planta ii de cafea. Căi rutiere: 72.25 mil. Industrie a cimentului. Academie. port la Marea Mediterană. capitala Turciei. arahide. Pescuit. Popula ia: 8 mii loc. Iakutia). Suprafa a: 96 km2. Popula ia: 11. Centru economic şi cultural. Se cultivă bumbac. 256. pe coasta Oceanului Atlantic. 2. Climă tropicală. oraş situat pe rîul Ankara . port la Marea Mediterană. Centru economic şi cultural. cherestea. km 2. Ruine din epoca romană.56 mil. bumbac. 378. Creşterea animalelor. Export de produse agricole şi de cherestea. Limba oficială: portugheza. Suprafa a: 1. Centru adm. Conservator. tutun. Expl. economic şi cultural. stat în V Africii. cîmpie joasă nisipoasă de-a lungul ărmului oceanic.6 mii km. minereu de fier. Climă subtropicală. capitala statului Maryland. Parfumerie. æh´wil¬] teritoriu insular în America Centrală (Marea Caraibilor). Relief muntos. Universitate. Climă polară şi subantarctică. activitate financiar-bancară. Industrie textilă şi alimentară. uraniu. Admis în ONU la 1 decembrie 1976. bananieri.Angóla República ~. de petrol. Ínsulele ~.3 mil. Muzee (Picasso. Căi ferate: 2. Moschee. Şantiere navale. Suprafa a: 29 mii km2. Crescătorii de bovine. regiune polară în emisfera sudică a globului pămîntesc. loc. Universitate. [an´gilja.58 mil. Universitate.: The Waley (2. pe coasta de Azur. sisal. Importă maşini şi utilaje industriale. mijloace de transport. 80 mii loc. km2. arheologic). ecuatorial-musonică şi tropical-ali-zeică.97 mil.8 mii loc. Capitala: Luanda . în centrul Podişului Anatoliei. Suprafa a: 13.8 mii km. situat între Republica Democrată Congo. foci. provincie istorică în N-V Fran ei. trestie de zahăr. pomicultură. situat în centrul regiunii polare Antarctica. 68 mii loc. petrol şi produse petroliere. Vestigii romane şi bizantine. Culturi florale. Anguílla Anjou Anjou Ánkara [¾´…u] Annába Annápolis Antálya Antananarívo Antárctica [antanna´ivu] Antarctída Antíbes . Atlantic şi Indian. ananaşi. Centru adm. loc. pinguini. peşti. Regiune agricolă: viticultură. Nod de comunica ii (rutier. Climă polară.2 mii loc. feroviar.. institu ii navale. Exportă cafea. Relief: podişuri în centrul şi V ării (alt. cupru.

capitala statului Samoa. Universitate. constînd din două culmi paralele. pe insulele cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici. Limba oficială: engleza. Antíle Antílele Olandéze Antitáurus Antofagásta Antofálla Ántwerpen Ánzi Apaláºi Apeníni Ápia Apollónia Appenezéll [ap¬n´tsel] . VI î. argint. [´antverp¬n] (Anvers) provincie în Belgia şi oraş în această provincie. Turism. Monumente medievale (sec. Importă produse petroliere. Climă tropical-oceanică. Suprafa a: 416 km2. zahăr. teritoriu insular în arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Activitate financiar-bancară. sistem muntos în E Americii de Nord. port maritim la estuarul fluviului Schelde. a. max. Planta ii de tutun. Administrate de Olanda.). bata i. mijloace de transport.: 2037 m (vf. mun i în Turcia asiatică. [antof´aja] cel mai înalt vulcan activ de pe pămînt. petrol. Anzii Centrali (alt. Jamaica) şi Antilele Mici la E (Insulele Virgine. Centru agricol. actualmente port la Marea Neagră. Dominica ş. fostă colonie grecească în Turcia (sec. max. fier. oraş în N insulei Upolu din Oceanul Pacific. Metalurgia şi exploatarea cuprului. Haitti. max. Aeroport.2 mii loc. situat între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. 227 mii loc. denumirea antică a localită ii Sozopol din Bulgaria. Alt. Popula ia: 66. Suprafa a: 240 mii km2. arbori de cafea. Popula ia: 214 mii loc.7 mii loc. Capitala: Saint John ´s . Lungime: 9000 km. Climă tropicală umedă. bananieri. Pescuit maritim. Centru adm. max. Antigua. cafea.: 2914 m (vf. Universitate. mărfuri de larg consum. sistem muntos în Peninsula Italică. Rafinării de petrol. Monsterrat. trestie de zahăr. Relief muntos (alt. rom. trestie de zahăr. echipament industrial. canton în N-E Elve iei. Căi rutiere: 1161 km. Industrie bazată pe exploatări de fosfa i naturali. oraş în Chile. Admis în ONU la 11 noiembrie 1981. Lungime: 1190 km. XIV-XVI). 6370 m. Popula ia: 36. Este situat în mun ii Anzi . Constau din Antilele Mari la V (Cuba. Suprafa a: 442 km 2. Alt. marmură.). 467.: 3917 m. arhipelag în Marea Caraibilor. Formează teritoriul Americii Centrale Insulare . fabricarea produselor alimentare (zahăr. manioc. port pe ărmul Oceanului Pacific. Zăcăminte: bauxită. sistem muntos în America de Sud. Relief vulcanic pe insula Antigua şi coraligen pe insula Barbuda . Se cultivă bumbac. peste 6000 m). Acancagua ). dispus pe ărmul Oceanului Atlantic în lungime de cca 2600 km. trestie de zahăr. max.Antígua ºi Barbúda stat în America Centrală. legume. 6959 m. Creşterea vitelor. Exportă produse chimice.: Willemstad (71. Alt. Turism. 3175 m). Culturi agricole: bumbac. Hr. Corno Grande ). uleiuri vegetale). Alt. Metalurgia neferoaselor. loc. Suprafa a: 800 km2. max. Resurse de subsol: cărbune. Puerto Rico. Anzii Sudici (alt. în N-V Argentinei. citrice. Barbuda. Constă din trei sectoare: Anzii Nordici (alt. Turism. Cordiliéra Andínă .). Climă subtropicală. 34 mii loc. o continuare a mun ilor Taurus. Centru economic şi comercial. 6272 m). Ínsulele ~. Mitchell ). maşini şi utilaje industriale. vf. situa i de-a lungul Mării Mediterane. max. Relief muntos. cupru.2 mil. Popula ia: 68 mii loc.2 mii loc. Şantiere navale. Rafinării de petrol.

Oraş pr. Întreprinderi producătoare de îngrăşăminte chimice. peninsulă în S-V Asiei. Arábia Saudítã Arábiei Arád Márea ~. sare. Suprafa a: 47. jude în V României. sulf. cupru. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. chihlimbar.24 mil. Golful Persic şi Marea Arabiei. Suprafa a: 1 mil. cafea. situat pe rîul Mureş . Popula ia: 23. Resurse de subsol: huilă. argint. de petrol. cereale. ciment. Muinak . gaze naturale.6 mil. gaze naturale. Se cultivă grîu. Irak.5 mii loc. Monumente istorice. Alt. Relief variat: mun i în V. Curcubăta Mare ). textile. loc. la hotarul Kazahstanului cu Uzbekistanul. smochini. Format din Masivul Mare şi Masivul Mic. Saragosa şi Teruel. Relief de podiş şi cîmpie joasă.: 5205 m. mare în Oceanul Indian.: 68 m. Bahrain. între Marea Roşie. Kuwait. km2. Măslini. max. Căi rutiere: 46 mii km.65 mii km 2. stat în S-V Asiei. Rafinării de petrol. Suprafa a: 1036 km 2. mare în Oceanul Indian. de petrol. porumb. gaze naturale.: 1849 m (vf. în 1123. Acumulează apele rîurilor Amudaria şi Sîrdaria. lac sărat în Asia Centrală. max. Suprafa a: 3. km 2. Márea ~. Importă mijloace de transport. produse alimentare. Suprafa a: 3 mil. Universitate. Turism. minereu de fier. rodii. uraniu. minereu de fier. cupru. Popula ia: 480 mii loc. forestieră.: 5165 m. Zonă turistică. Regátul Arab Saudít . Alt. Suprafa a: 2. Climă tropicală în S şi subtropicală în N. Expl. cuprinzînd provinciile Huesca. Exportă petrol şi produse petroliere. bauxită. gaze naturale. Resurse de subsol: aur. situat între Iordania. Mún ii ~. cîmpii de-a lungul ărmului Mării Roşii şi ale Golfului Persic. Hidrocentrale. Este denumită şi Marea Oman . municipiu în România. marmură. Limba oficială: araba. Căi ferate: 1254 km. km2. doc. Suprafa a: 7. Expl. Este acoperit de ghe ari. Ad. Lungime: 180 km şi lă ime de 28 km. Oman. Emiratele Arabe Unite. Muzee. Capitala: Saragosa. loc.7 mii km2. citrice. produse chimice. Viticultură. km 2. coral negru.7 mil. max.: Baku . At. Industrie constructoare de maşini. Pescuit. Arád Arafúra Aragón [arag´on] Arál Ararát . masiv muntos vulcanic în E Turciei (Armenia). Capitala: Riyadh . reşedin ă a jude ului cu acelaşi nume.Apºerón Apuséni Áqaba Arábia [´akaba] peninsulă în Marea Caspică. situată între peninsula Arabia şi India. Climă tropicală. sistem muntos în Carpa ii Occidentali din România. E şi S-E.5 mil.: 3680 m. chimică. bauxită.2 mil. Qatar. Arad . argint. max. Suprafa a: 64. de petrol. Viticultură. Expl. Culturi cerealiere. mase plastice. Reşedin ă: mun. orez. loc. regiune autonomă în N-E Spaniei. Popula ia: 1. max. aur. pustiuri nisipoase în N. Porturi: Aralsk .5 mii km 2. Aragón şi Castilia au format în 1479 Regatul Spaniei. golf în N-E Mării Roşii. Ad. Yemen. Marea Roşie şi Golful Persic. Păduri de răşinoase şi foioase. produse siderurgice. Popula ia: 32. legumicultură. situată între Australia şi insula Noua Guinee. Monumente istorice. Ad. sorg. Centru industrial şi agricol. 180. alimentară. orez. în E Azerbaidjanului. Pescuit de perle. textilă.

Brazilia şi Uruguay. rîu în Federa ia Rusă şi China. Industrie textilă. Izvorăşte din mun ii Hinganul Mare .: 3734 m) şi de podişuri joase. oraş în S-V Perului. stat în America de Sud. Pescuit. Se cultivă cereale. viticultură). situat la 2370 m alt. maşini şi utilaje industriale. km2. Paraguay. Climă tropicală în N. constructoare de maşini. formînd pe o por iune a cursului său grani a dintre cele două state. morse. plante furajere. cîmpii în E şi N. ciment. Turism. orez. Importă materii prime industriale. floarea-soarelui. regiunea polară de nord a pămîntului. Lungime: 1520 km. Barents (1594-1597). Árctic Árctica Ardéni Arequípa Argentína [are´kipa] masiv muntos în Belgia. pe teritoriul Columbiei şi Venezuelei. Vegeta ie de tundră. Acoperit în cea mai mare parte de ghe ari. km2. gaze naturale. Zonă turistică. vehicule. Pescuit maritim. Sta iuni balneare. Denumirea antică: Ordessos . Industrie chimică. Exportă echipament industrial. tutun. colinar cu depresiuni subcarpatice în partea centrală şi de cîmpie în S.6 mii km. hîrtiei şi celulozei. de pielărie. de petrol. cărbune. rîu în România. afluent pe stînga al Dunării. mijloace de transport. Vestigii arheologice geto-dacice şi romane. Fran a şi Luxemburg.8 mii loc. Faună: urşi polari. Zăcăminte: huilă. cel mai mic ocean de pe glob. Zăcăminte: cărbune. Bolivia. Popula ia: 38 mil. metale neferoase şi rare. Păduri. Industrie a lemnului.1 mil. Explorată de W. bumbac. Comunică cu Oceanul Atlantic şi cu Oceanul Pacific.8 mii km 2. Relief muntos (alt. Relief: Mun ii Anzi în V. Suprafa a: 27 mil. 751 mii loc. Căi ferate: 34 mii km. păsări. afluent al fluviului Orinoco . Popula ia: 681. km2. şi maritim. Árgeº jude în România. textile. alimentară. cuprinzînd teritoriile continentale şi insulare ale extremită ilor Eurasiei şi Americii de Nord. Şantiere navale. Universitate. Árgeº Argún Arhánghelsk . sare. Întemeiat în 1540. Muzee. Climă boreală (temperaturi pînă la -52°C). staniu. Viticultură. subtropicală şi temperată în S. Climă aspră. situat pe Dvina de Nord . Ad. situat în bazinul inferior al rîului Argeş. max. aproape de Marea Albă. sare. minereuri de fier. Limba oficială: spaniola. Zonă agricolă productivă (pomicultură. Relief variat: muntos în N. oraş în Federa ia Rusă. Export de lemn şi de produse din lemn. Podişul Patagoniei în S. pomicultură. Suprafa a: 2. Piteşti .: 400–700 m. Suprafa a: 6. alimentînd fluviul Amur. alimentare. formînd pe o distan ă a cursului său grani a dintre cele două state. Oceánul ~. Lungime: 350 km. loc. Expl. Chile. produse chimice. Lungime: 900 km. Industrii (ener-gie electrică. minereu de fier. port fluvial. 422 mii loc. República ~. textile).Aráuca rîu în America de Sud. alimentară. Sistem hidroenergetic. situat între Oceanul Atlantic. Suprafa a: 13. metalurgie. max. foci. forestieră. textilă. Resurse de subsol: petrol. între America de Nord şi Eurasia. Capitala: Buenos Aires. Izvorăşte din Mun ii Făgăraşului şi trece prin Curtea de Argeş şi Piteşti. Reşedin ă: mun.8 mil. Alt. Pescuit. bunuri de larg consum. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. argint. Căi rutiere: 215. situat în regiunea polară nordică a pămîntului.: 5220 m.

cunoscut din evul mediu prin manufactura de tapiserii. Muzee. port în golful Arhus . în cuprinsul Podişului Armeniei. Popula ia: 3. coniac. [a´ras] oraş în N Fran ei (Artois). produse chimice. Se cultivă banane. Turism. a hîrtiei. Administrat de Olanda. Azerbaidjan. Pescuit. Climă subtropicală.2 mii loc. afluent al fluviului Mississippi. conserve. Culturi agricole: porumb.: Oranjestad . produse petroliere. XIII-XV). teritoriu insular în Ameri -ca Centrală. oraş în Chile. vin. vehicule. produse chimice. plumb. Turism. legume. sudul Transcaucaziei. vi ă de vie. Centru industrial (textile. alimente.4 mii loc. forestieră. Centru comercial şi industrial. Industrie extractivă (minereu de cupru şi polimetalice. Suprafa a: 88 km 2. Universitate. legume. 1000-4000 m). caprine. Creşterea vitelor (ovine. orez.8 mii km 2. loc. culturi tehnice. Aríca Arizóna [æri´z¬un¬] stat în S-V SUA. Centru adm. Suprafa a: 138 mii km 2. Suprafa a: 295 mii km 2. Climă tropicală. de hîrtie). Arrás Arúba Ascensión . alimentară. 169. Creşterea animalelor. stat în centrul SUA. Suprafa a: 29. Industrie metalurgică. mecanică). Arkánsas Arkánsas [ar´k¬nsoo] Árles [arl] Arménia Árno fluviu în partea centrală a Italiei. port în golful Arica (Oceanul Pacific). Suprafa a: 193 km2. între Georgia (Gruzia). Întreprinderi producătoare de ciment. constructoare de maşini electrice. Monumente arhitectonice (sec. Admis în ONU la 2 martie 1992. Popula ia: 85 mii loc. port la fluviul Ron. Izvorăşte din Mun ii Apenini şi se varsă în Marea Ligurică. cca 90% din produc ia ării). legume). de aluminiu. loc. legume. zinc. încăl ăminte. Capitala: Erevan . Căi rutiere: 7. Iran şi Turcia.7 mii km. mase plastice. Rafinării de petrol. teritoriu insular în S Oceanului Atlantic.37 mil. Climă temperat-continentală uscată. de cupru. rîu în SUA. activitate financiar-ban-cară. Relief muntos. Centru adm. Monumente arhitectonice (sec. Relief muntos. oraş în Danemarca (Iutlanda). Pe fluviul Arno sunt situate oraşele Floren a şi Pisa . ovine). stat în Asia de V. cu regiuni de cîmpie în depresiunile rîurilor şi lacului Sevan . Importă materii prime şi semifabricate industriale.Århus [´orhuus] (Aarhus) . metalurgică (cupru. 272 mii loc.8 mii loc. vin.67 mil. Expl. Industrie extractivă (bauxită. loc. tutun. 43 mii loc. Ínsula ~. Administrat de Marea Britanie. chimică. bazalt). Exportă aparataj electric şi electrotehnic. Capitala: Little Rock . aur. oraş în S Fran ei (Provence).: Georgetown . citrice. 52. Limba oficială: armeana. aluminiu). Popula ia: 1. cocos. alimentară.8 mil. Relief în general muntos (alt. textile. bumbac. marmură. Popula ia: 2. Servicii de transport. Lungime: 248 km. textile. Popula ia: 3. Creşterea animalelor (bovine. Căi ferate: 823 km. Centru industrial (siderurgie. Monumente arhitectonice din epoca romană. Capitala: Phoenix . Agricultură irigată (bumbac. citrice. Muzee. bovine). Agricultură specializată în cereale. República ~. Lungime: 2410 km. Turism. cauciuc sintetic. XVII–XVIII). coniac.

Şantiere navale. Oceanul Pacific. trestie de zahăr. Altai. Muzee. Suprafa a: 6 mil.). Aeroport. materiale de construc ie. de cărbune.). între Oceanul Arctic. Deccan ş. de la Marea Caspică pînă la China. Expl. situat pe malul Nilului. Expl.6 miliarde loc. continentală. Planta ii de ceai. Şantiere navale. 512 mii loc. deşert în Chile. Teatre. Centru industrial (maşini agricole. 730 mii loc. Popula ia: cca 3. Kîrgîzstan.a. Cîmpia Chinei de Nord ş. Kremlin (sec. cărbune. Caucaz. Oceanul Indian. Nod feroviar. capitala statului Turkmenistan. Muzee. de pielărie. la alt. se întinde de-a lungul ărmului Oceanului Pacific pe o distan ă de 1000 km. Suprafa a: cca 506 mii km 2.: asun´ssjon] capitala Republicii Paraguay.Ásia cel mai mare continent al Pămîntului (cca 30%). Mănăstire din sec. chimică. Formează partea asiatică a Turciei. de sare şi de săruri de potasiu. [it. Marea Roşie. Forme de relief diverse: mun i (Ural.9 mii km 2. XIII. oraş în Egipt. Uzbekistan. situată la S de Marea Neagră. aur. Marea Caspică. bumbac. musonică. Expl. Turkmenistan. Teatre. minereu de fier. ass´iizi] oraş în partea centrală a Italiei (Umbria). de 3200 m. Industrie constructoare de maşini. Centru comercial (export. Aeroport interna ional. Industrie textilă. Muzee. Himalaia. oraş în Federa ia Rusă.: Oviedo . capitala Kazahstanului (din iunie 1998). cîmpii (Cîmpia Siberiei de Vest. Industrie a lemnului. tropicală. Marea Neagră. stat în S Indiei. Centru religios şi turistic. [sp. Barajul Sadd al-Ali. Centru comercial şi industrial (conserve de carne. podişuri (Anatolia. Popula ia: cca 1 mil. alimentară. capitala statului Eritreea. Tian-Shan ş.4 mii km2. km2. Academie de ştiin e. cel mai mare din lume. Nod feroviar. piei de astrahan). electrotehnică. cupru. loc. Marea Mediterană. oraş situat în regiunea premuntoasă a masivului Kopet-Dag din Asia Centrală. Cîmpia Turanică. Universită i. rîul şi mun ii Ural.a. Industrie metalurgică. loc. 278 mii loc. hîrtiei şi celulozei. Capitala: Dispur . Tibet. de petrol. Francisco d´Assisi. Port fluvial. repara ia vagoanelor. import).). de granit. Patria Sf. Universită i. Centru adm. produse ale industriei uşoare şi alimentare). mun ii Caucaz. situat aproape în întregime în emisfera nordică. XIII). Ásia Centrálã partea inferioară a Asiei. km 2. Tadjikistan. textilă.5 mii loc. Aeroport. oraş în E Africii. 220 mii loc. Institu ii de învă ămînt superior. Resurse de subsol: salpetru. port pe fluviul Paraguay . Zonă agricolă (cereale). Universită i. Climă variată: arctică. de prelucrare a peştelui. Muzee. Este străbătut de fluviul Brahmaputra . oraş pe rîul Işim . prelucrarea cafelei). Expl. regiune autonomă în N Spaniei. Ásia Mícã Asmára Assám Assísi Assuán Astaná Ástrahan Astúria Asunción Aºhabád Atacáma [atak´aama] .a. Suprafa a: 10. 24 mii loc. cuprinzînd statele Kazahstan. situat în delta Volgăi. formează lacul de acumulare Nasser . Popula ia: 22 mil. Suprafa a: 78. tutun. 408 mii loc. alimentară. argint. Suprafa a: 44 mil. 374. Centru comercial (icre negre. partea occidentală a Asiei.

cu principalul munte Athos . pentru mobile (din sec.: denumirea germană a localită ii Slavkov din Cehia (Moravia). la 2 decembrie 1805. max. Oceánul ~. Pînă în 1863 aceste mănăstiri stăpîneau moşii în ările româneşti. hîrtie. Servicii bancare. Universită i. capitala Greciei. XVI). condusă de Napoleon I. oraş în sudul Germaniei (Bavaria). comercial şi cultural. sistem muntos în N-V Africii. Muzee. armata oster´lits] franceză. situat între America de Nord şi America de Sud (la V). Academie de ştiin e. Monumente istorice (sec. XI–XV). pe care le închinase Sfîntului Munte unii domni şi boieri.: 9218 m. unele datînd din sec. 5. La gurile rîului este situat oraşul Atbara (Sudan). Muzeu. Suprafa a: 106. Şantiere navale. textilă. Alt. al doilea mare ocean de pe glob. Turism. Centru industrial (metalurgie. Par ial navigabil. unde se află umeroase mănăstiri ortodoxe. la V de strîmtoarea Gibraltar şi care s-a scufundat în urma unui mare cutremur. 911 mii loc. Toubkal ). Rafinării de petrol. Aeroport interna ional. max. Cercetări arheologice. 265 mii loc. km2. oraş în S-E SUA. pielărie). fr. Monumente antice. 775 mii loc. Muzeu de tapiserii.). Vestigii romane. continent legendar. Şantiere navale. produse chimice). Algeria şi Tunisia. confec ii. capitala statului Georgia. Universitate. cel mai mare oraş al statului. Centru industrial. Oceanul Arctic (la N) şi Antarctida (la S). afluent al Nilului.: 4165 m (vf. max. Nod feroviar.: 2033 m. textile. regiune muntoasă în Grecia. [germ. Centru industrial (avioane. construc ia maşinilor. Ad. port la Oceanul Pacific. textile. Europa şi Africa (la E). Lungime: 1231 km.Átbara Aténa [´atbara] rîu pe teritoriul Etiopiei şi Sudanului.: ´aust¬rlits. localitate în Fran a (Marche). pe teritoriul statelor Maroc. Lungime: 1120 km. Este renumit prin manufacturile sale de tapiserii pentru decorarea pere ilor. (în conurba ie – cca 4 mil. Alt. loc. X. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în lacul Athabáska (7900 km2). . siderurgică. Industrie mecanică. Athabáska Áthos [atab´aska] [´aqos] Atlánta [¬t´lænt¬] Atlántic Atlantída Átlas Aubussón [obu´sõ] Áuckland Áugsburg Áusterlitz oraş în Noua Zeelandă. fluviu în V Canadei. Opera ii bancare. cu o lungime de 2000 km. a ob inut o mare victorie asupra armatei ruso-aus-triece. prelucrarea lemnului.6 mil. unde.7 mii loc. 415 mii loc. care potrivit scrierilor antice s-ar fi aflat în Oceanul Atlantic. Muzee.

I î. por elan. Prealpii Austrieci . maşini şi utilaje industriale. staniu.7 mii Áustria República ~. produse alimentare. uraniu. chimică. constructoare de maşini. instrumente muzicale. Importă combustibili. max. Relief variat: în E mun ii Alpii Australiei şi ai Marii Cumpene de Ape (alt. constructoare de maşini). 89. alt. material rulant. celuloză. Suprafa a : 2. produse farmaceutice. Cîmpii joase. Culturi agricole: grîu. materii prime şi semifabricate. minereuri de fier. aur. stat cuprinzînd teritoriul continentului Australia. alimentară. Sta iuni balneare. maşini şi utilaje. celuloză. Relief în general muntos (Alpii Orientali . Industrie dezvoltată (energetică.loc. al teritoriului Cook. Căi ferate: 5. Pescuit maritim şi oceanic. ciment. plumb. administrat de Noua Zeelandă. mărfuri prime şi semifabricate. Turism. maşiniunelte. siderurgică. situat pe fluviul Ron . 2996 m şi 3797 m). ciment. îngrăşăminte chimice. aluminiu. nave. metale rare. între Italia şi Elve ia. centru adm. ovăz. vehicule. material rulant. esături din bumbac. Popula ia: 8. Întreprinderi producătoare de o eluri. Capitala: Viena . Se produc motoare. cauciuc sintetic. Export de copră şi fructe. situat pe cursul mediu al Dunării. orz. în V Podişul Australiei (alt. Auvérgne [o´verp] provincie istorică în centrul Fran ei.86 mii km2.). coloran i. : Clermont-Ferrand . hîrtie. hîrtie. în partea centrală.Austrália Uniúnea Australiánă. insula Tasmania şi alte insule mici din împrejurime. Avarúa Avignón [avi¤õ] .6 mii km. 400–500 m) cu pustiurile Victoria. Turism intensiv. Centru adm. Turism.a. Importă maşini şi utilaje industriale.6 mii km 2. textile. Capitala: Canberra. Popula ia 1. Căi rutiere: 210 mii km.7 mii loc. loc.54 mil. secară. Suprafa a: 7. maşini agricole. Suprafa a: 83. Centru de vinifica ie. Gibson ş. combustibili.Hr. 11 mii loc. cupru. zinc.7 mil. Fostă provincie romană (sec. Popula ia: 19. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Crescătorii de animale pentru carne şi lapte (bovine. loc. Căi ferate: 36. extractivă. oraş şi port pe insula Cook (Oceanul Pacific). Industrie metalurgică. Exportă textile. oraş în sudul Fran ei (Venaissin). sticlărie.3 mil. metalurgică.2 mil. toate acestea fiind şi exportate în mare parte. Limba oficială: engleza. energetică. argint. 2234 m). porcine). Clima ecuatorial-musonică în N şi subtropicală în S. max. Fostă reşedin ă papală (1309–1377). încăl ăminte. Zăcăminte mari de cărbune. Climă temperatcontinentală. Limba oficială: germana. sfeclă de zahăr. stat în centrul Europei. km2. cartofi.

legată de Marea Neagră prin strîmtoarea Kerci . Turism. Sta iune climaterică. Ad.3 mii loc. Importă minereuri neferoase. Admis în ONU la 2 martie 1992. 18. tuf. de petrol. maşini agricole). Ruine antice. 52 mii loc. bunuri de larg consum. cereale. loc. chimică. alimentară. Taganrog (Rusia). Popula ia: 7. Lungime max. Prahova). 6 mii loc. Planta ii de vi ă de vie. Centru adm. Centru turistic.1 mii km. de gresie. legume). situat la 1770 km V de strîmtoarea Gibraltar. Relief muntos în V şi deluros în restul teritoriului. textile. covoare.7 mii km. Industrie metalurgică. azi oraş. Industrii (ciment. maşiniunelte. strîmtoare care leagă Marea Roşie de golful Aden şi desparte peninsula Arabia de continentul Africa. cherestea. Porturi: Mariupol . Bacău. Hidrocentrale şi termocentrale. citrice. doc. fostă colonie romană. bere. energetică. Lă ime min. Întreprinderi industriale (construc ii de avioane. sta iune balneară în mun ii Pădurea Neagră . Azúga Baálbec Bábele Bab el-Mándeb [bab æl´mandeb] [ba´albek] Bac´ãu Bac´ãu Báden-Báden [´baad¬n-´baad¬n] municipiu în E României (Moldova). ceai.5 m. textile. Sericicultură. Suprafa a: 39 mii km2. bumbac. în 1408. stat situat în partea estică a Transcaucaziei. cupru. situat la E de Carpa ii Orientali. trestie de zahăr. denumită de greci Heliopolis . Pomicultură. Márea ~. Păstrăvărie.24 mii km2. cu depresiuni în bazinul rîurilor Siret. al jud. legume. Universitate. pielărie-încăl ăminte. Turism. Popula ia: 745 mii loc.: 60 m. între Rusia. Suprafa a: 87 mii km2. Clima temperat-conti-nentală şi subtropicală. Industrie constructoare de maşini (utilaj petrolier. Muzee. sfeclă de zahăr. Kerci (Ucraina). gaze naturale. Căi ferate: 2. confec ii). Pescuit. brînzeturi).: 109 km. orez. Capitala: Baku . Georgia (Gruzia).: 2292 m. Suprafa a: 6. Mari expl. sta iune climaterică. Turism. Zonă agricolă (cereale. produse chimice. Popula ia: 242 mii loc. Turism. citrice. Culturi agricole: bumbac.: 26. vîrf de munte în masivul Bucegi (România).66 mil. cu cîmpii înguste în partea centrală şi de-a lungul ărmului Mării Caspice. în partea centrală a Moldovei. 209 mii loc. min. localitate istorică în Liban. chimică. Creşterea animalelor. Armenia. Ape termale. situat pe rîul Bistri a . Forme tipice de eroziune a gresiei.6 mii km2. orez. roci de construc ie. minereuri de fier.Azerbaidján República ~. Viticultură. Expl. alimentară (vin. max. At. ananaşi. sticlă. ulei. forestieră. constructoare de maşini. Exportă maşini şi utilaje industriale. Hidrocentrale. ceai). Suprafa a: 2. metalurgie. oraş în S-V Germaniei (Baden-Wür-ttemberg). Alt. Pescuit. Azóre Azóv arhipelag portughez în Oceanul Atlantic. textilă.: Bacău . Izvoare minerale şi termale. oraş în România (jud. Centru turistic.: 9–14 m. centrul adm. Teatre. jude în România. Caucazul Mic ). Relief muntos în N (Caucazul Mare . Ad. vehicule. . Trotuş şi Bistri a. produse chimice. Căi rutiere: 36. ceai. conserve. calcare. sare. Iran şi Marea Caspică. mare în S Ucrainei.

moschei (sec. Vestigii arhitectonice din sec. Exportă produse petroliere şi chimice. Căi rutiere: 2400 km. produse chimice. Climă tropicală. Culturi agricole: grîu. minereuri de fier. Viticultură şi pomicultură. Suprafa a: 567 mii km2. Suprafa a: 35. Báffin [´bæfin] Báffin Bagdád Bahámas Bahía [b¬´i¬] stat în E Braziliei. rutier). Mausolee. Admis în ONU la 18 septembrie 1973. Universită i. Lungime: 110 km. diamante. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. porumb. 120 m). Ínsula ~. titan. Capitala: Manama . . Pescuitul de perle. Limba oficială: araba. max. pe ărmul Oceanului Atlantic.5 mii loc. Industrie extractivă (petrol. Importă maşini şi utilaje industriale. de produse alimentare. Creşterea animalelor. capitala Irakului. Suprafa a: 13. Suceava). ananaşi. Culturi principale: palmieri. Industrie constructoare de maşini. comercial şi cultural. mărfuri de larg consum. vechi centru administrativ. confec ii. chimică. Zăcăminte: cărbune. textilă. Capitala: Salvador .Báden-Württemberg [´baadn-´vürtemerk] land în S-E Germa-niei. Exportă petrol şi produse petroliere. forestieră. Centru adm. Resurse de subsol: petrol. rîu în E României (Moldova). Academie de ştiin e. 3. stat insular în Oceanul Atlantic. Admis în ONU la 21 septembrie 1971. mijloace de transport. secară. orz. tutun. Suprafa a: cca 476 mii km 2. Rafinării de petrol. Culturi agricole: bumbac. feroviar. Întreprinderi industriale (textile. situat în apropierea ărmului Arabiei. trestie de zahăr. Turism. afluent pe dreapta al Jijiei. aluminiu. Culturi agricole: bumbac. rom. Importă mijloace de transport. electrotehnică. legume. recoltarea bure ilor de mare. produse alimentare. Suprafa a: 530 mii km2. Produc ie de diamante. mărfuri de larg consum.: 2414 m. capitală a Moldovei în timpul lui Bogdan I (1359–1365). Este populată de eschimoşi. pescuit. curmali. Suprafa a: 660 km2. vi ă de vie. Relief relativ accidentat (alt. loc. Păduri. arbori de cafea. Popula ia: 3. fabrici de ciment. Popula ia: 320 mii loc. Turism. Státul (Şeicátul) ~. rafinării petroliere. Ad. Bahlúi Bahráin Báia comună în România (jud. gaze naturale). format de insula Bahrain şi alte 34 de insule. Popula ia: 660 mii loc. Climă tropicală şi subtropicală. Uniúnea ~. Popula ia: 12 mil. trestie de zahăr. XV–XVII. planta ii de culturi citrice. Întreprinderi forestiere. mare în N-E Americii de Nord. Izvorăşte din Podişul Sucevei şi trece prin Iaşi. Popula ia: 10 mii loc. format din cca 700 insule (21 locuite). stat insular în Golful Persic. la V de Groenlanda. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole. Creşterea animalelor. curmali.: Stutgart . zahăr. farmaceutice. port pe fluviul Tigru .8 mii km 2. orez.9 mii km2. Relief deşertic. Márea (Gólful) ~. Pod rutier între Bahrain şi continent (Arabia Saudită) în lungime de 25 km. situat la S-E de Florida. Limba oficială: engleza. Muzee. minereuri de fier. XIII–XVI). legume. cea mai mare insulă în Arhipelagul Arctic Canadian.87 mil. Centru de comunica ii (aerian. plumb. pielărie). minarete. cu oaze cultivabile. banane. citrice. Căi rutiere: 2767 km. articole de marochinărie. nichel. Capitala: Nassau . loc. max.

Marea Mediterană. Mici întreprinderi alimentare. Relief muntos.77 mil. Lungimea: 78 km.: Sankt-Petersburg. Păduri. lac sărat în România. At. Lă ime: 20–50 km. Riga.: 470 m. Lungime: 555 km. Parc na ional. Croa ia. cuprinsă între Marea Neagră. Resurse hidroenergetice. Suprafa a: 505 mii km2. păşuni. Marea Ionică şi Marea Adriatică. Turism. de prelucrare a lemnului. mare în N Europei. Baikál Baimaclía Bairiki Bákony Bakú [´bokon] Bálaton Balcáni Balcánicã Baleáre BalhẠBálta Álbã Bálticã Báltice . situat pe insula coraligenă Trawa (arhipelagul Gilbert). Monumente arhitectonice din sec. Suprafa a: 596 km2. Suprafa a: cca 10 km2. mangan. în 1327.: 1620 m (după unele surse 1970 m). Centru industrial (metalurgie a neferoaselor. Bosnia şi Her egovina.: 27 m. Rafinărie de cupru. Viticultură.3 mii loc.Báia Máre municipiu în România. denumire istorică pentru ările din zona Mării Baltice: Estonia. Marea Egee.: 11 m. Copenhaga. ările ~. Aeroport. situat pe cursul inferior al rîului Buzău . 1. Suprafa a: 5 mii km 2. loc. Porturi pr. capitala Azerbaidjanului. Letonia. lac sărat în V Ungariei . XVIII. Turism. max. Climă mediteraneană şi temperat-continentală. Universitate. Alt. Popula ia: 740 mii loc.: Palma de Mallorca . Malmö. max. Muzee. doc. la N de lacul Balaton . Industrie chimică. Pescuit. capitala statului Kiribati. Zăcăminte de metale feroase şi neferoase. 2. lac în S-E Kazahstanului. max. Aeroport. Suprafa a: 380 mii km2. Cel mai adînc lac de pe glob. Ad. Macedonia şi par ial România (Dobrogea) şi Turcia (europeană). max. reşedin ă a jud. Alt. doc. Este alimentat de 336 rîuri.: 2376 m (vf. Botev ). Metrou. masiv muntos în Ungaria. Suprafa a: 17 mii km2 (după unele surse 19 mii km2). Ad. Păduri de foioase. Marea Marmara. Monumente arhitectonice (sec. Ad.: 4 m. comună în Republica Moldova (rn. 151 mii loc. Ínsulele ~. bauxită. max. Lituania. Şantiere navale. între rîul Timok şi Marea Neagră. Muzee. Ad. sistem muntos în Bulgaria. în sec. XI–XV). Suprafa a: 31. Pomicultură (măslini). Navigabil. Universită i. Sta iune balneoclimaterică. max. Centru adm. alimentară. situat în apropierea mun ilor Bakony . Export de fosfa i naturali şi copră. Maramureş. Zăcăminte de cărbune. construc ii de maşini.5 mii km 2. lac de apă dulce în Federa ia Rusă. constructoare de maşini. Centru petrolier. Stockholm. fîne e. Tallinn.: 713 m. Expl. Península ~. Gda ñsk. max. Ad. arhipelag spaniol în V Mării Mediterane. În această peninsulă se află statele: Albania. port la Marea Caspică. Cantemir). XV–XVIII. Academie de ştiin e. situat în S-E Siberiei. Climă mediteraneană. Bulgaria. Szczecin. Márea ~. legată de Oceanul Atlantic prin strîmtorile daneze şi M area Nordului. peninsulă în S Europei. Grecia. Sta iune balneoclimaterică. de utilaj minier). At. de gaze naturale. Lungime: 636 km.

Turism. Exportă iută. Academie de ştiin e. cărbune. port la Oceanul Atlantic. 2. minereuri de fier. XIII – XVI). situat în insula Iava . mangan. (2. situat între India. Întemeiat în 1882.8 mii km 2. Carpa ii Meridionali. port fluvial pe canalul Rin–Main–Dunăre . Muzee. cupru. Universitate. produse textile. Se cultivă iută. Căi de comunica ii: aeriană. [´bæhg¬lour] [´bæhkok] oraş în S Indiei. autovehicule. peşte etc. porumb. Relief reprezentat de zone muntoase. sare. al statului Karnataka. Mare centru industrial şi cultural. stat în Asia de Sud.1 mil. Aeroport. produc ia uleiului de cocos. cocotieri. Observator astronomic. Păduri.9 mil. Serbia şi Muntenegru. Monumente arhitectonice de cult (sec. centrul adm. textile. Comunica ii: aeroport interna ional. tutun. cromit. în evul mediu (sec. Păduri de mangrove. Bamakó Bámberg Banát Bándung oraş în Indonezia. Industrie electrotehnică şi radiotehnică. port la rîul Oubangui . grîu. plumb. colinare şi de cîmpie. de prelucrare a cauciucului. Institu ii bancare. maritimă (în oraş pe canale. nuci de cocos. 4. fiind locuită de daci. construc ii navale. orez. hîrtie. Cercetări aeronautice şi cosmice. s-au constituit primele forma iuni politice româneşti. hidroenergie. Aeroport. combustibili. produse alimentare. Fabrici de cherestea. de aceea este supranumit Vene ia Orientului ). Admis în ONU la 17 septembrie 1974. 598 mii loc. Nod feroviar. piei şi articole din piele. Prelucrarea lemnului. textilă. loc. ceai.38 mil. prelucrarea petrolului.2 mil. loc. textilă.5 mil. Ramuri industriale: siderurgie. maşini şi utilaje industriale. Planta ii de ceai şi trestie de zahăr. fabricarea hîrtiei şi cimentului. Universitate. Birmania şi golful Bengal. feroviară. 659 mii loc. loc. cuprinsă între Dunăre. centrul adm. Expl. Bángalore Bángkok Bangladésh [bahgl¬´de¿] Banguí [b¾g´ii] capitala Republicii Centrafricane. Universitate. Universitate. Limba oficială: bengali. . construc ii de maşini. Centru de cercetări nucleare. esături de iută şi bumbac. Şantiere navale. Turism. sticlă. cale ferată. Suprafa a: 143 mii km2. capitala Thailandei. în conurba ie). loc. Tisa şi Mureş. Importă materii prime. Universitate. de conserve. Centru industrial. Centru industrial şi cultural. alimentară. Turism. construc ii navale şi de avioane. produse chimice. Universită i. electronică. bumbac. República Populáră ~. 71 mii loc. Export de bumbac. IX – XI). tutun. Ramuri industriale: prelucrarea iutei. Relief predominant de cîmpie plană. Industrie dezvoltată: siderurgie. Capitala: Dhâkâ . port pe fluviul Niger . Popula ia: 134 mil. chimică. Căi rutiere: 193283 km. Căi ferate: 2. oraş în partea central-sudică a Germaniei (Bavaria).746 km. utilaj electrotehnic. legume. Climă mediteraneană şi continentală. de petrol. loc. Climă tropicală musonică. Muzee. Suprafa a: 21. În antichitate a făcut parte din provincia romană Dacia. Zăcăminte: huilă. orez. al districtului Iava . Turism. bovine). păşuni şi fîne e. capitala statului Mali. Aeroport. Creşterea animalelor (ovine. loc. orz. Aici. provincie istorică în S-V României. 5. la grani a cu Ungaria. comercial şi cultural. alimentare etc. Centru industrial şi cultural. port la fluviul Menam . Popula ia: 1. marmură. 738 mii loc.Báltimore [´boolt¬mour] oraş în N-E SUA (Maryland).

constructoare de maşini (vehicule. textilă.5 mii km2. Popula ia: 276 mii loc. stat insular în Arhipelagul Antilele Mici. al regiunii autonome Catalonia . Mari întreprinderi ale industriei constructoare de maşini (avioane. Pescuit. Verde (Norvegia). melasă. Şantiere navale. Păduri cu arbori de esen ă pre ioasă. Suprafa a: 66. automobile. Creşterea oilor. Relief colinar (alt. max.8 mil. chibrituri). Capitala: Bridgetown . Universitate. Relief de podiş şi de cîmpie. max. navigator olandez din sec. combustibili. chimice. Observator astronomic. Ad.: Murmansk (Federa ia Rusă). port pe fluviul Obi . Márea ~. ulei de palmier. mare situată în partea de V a Oceanului Arctic. XIII – XIV). Turism. textile. bata i. 918 mii loc. Industrie metalurgică. Culturi principale: trestie de zahăr. Aeroport interna ional. Fránz Joseph şi coastele Europei de Nord. legume. maşini şi utilaje industriale. Şantiere navale. Suprafa a: 431 km 2. confec ii. Climă tropicală. produse alimentare. Suprafa a: 1. Banks Barbádos [bæhks] Barcelóna [barqe´lona] oraş în N-E Spaniei. Aeroport interna ional.Bánjul [´band…ul] capitala statului Gambia. de pielărie.: 600 m. 1. Naviga ie intensă. Exportă zahăr. de prelucrare a lemnului (mobilă. 200 mii loc. Bárents Barnaúl Barranquílla [barran´kija] Bárrow [´bærou] . capul nordic al Americii de Nord. Porturi pr. Este unul din cele mai bogate bazine de pescuit din lume. XV. chimică. Limba oficială: engleza. Climă subarctică. Denumită după numele lui W.42 mil. electrotehnice. manioc. Monumente arhitectonice de cult (sec. XVI. arahide. Aeroport interna ional. insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. 762 m). port la Marea Caraibilor. Căi rutiere: 1573 km. km2. centrul adm. între arhipelagurile Svalbard. Pînă în 1973 se numea Bathurst . în Alaska. strunguri). la N-V de insula Victoria. Întreprinderi producătoare de zahăr. port la Marea Mediterană. Universitate din sec. textile. Albă şi Kara. oraş în N Columbiei. 675 mii loc. oraş în Federa ia Rusă. Export de cafea. aparate electrotehnice. Industrie chimică. motociclete). pe ărmul Oceanului Arctic. produse petroliere. Barents. Comunică cu mările Norvegiei. Export de cauciuc. port la fluviul Gambia. Importă mijloace de transport. Admis în ONU la 9 decembrie 1966. alimentare. rom. alimentară. loc.

cu statut de regiune pînă în 1873 şi apoi de gubernie pînă în 1917. În perioada 1941–1944 se află sub administra ia românească. República ~. al Guadelupei. care prin votul parlamentului (Sfatul ării).8 mii loc. capitala statului Sfîntul Cristofor şi Nevis. Se cultivă grîu. În partea de N-V a insulei se află polul magnetic nordic al Pămîntului. gaze naturale. ceasuri. Popula ia: 18 mii loc. Suprafa a: 144 mii km2. Monumente arhitectonice de cult (sec. ovăz. .S. Port comercial. Export de bumbac. port la Marea Tiraniană. copră. 14. Port comercial. cafea. pînă la începutul sec. centrul adm. Nod de cale ferată. parte componentă a statului feudal Moldova. Universitate. floarea-soarelui. oraş în Fran a. XI–XV). bauxită. După Pacea de la Bucureşti (16/28 mai 1812) întreg teritoriul interfluvial prutonistrean este anexat de Rusia aristă. în partea de S-E a teritoriului european.R. Muzee. Întreprinderi industriale (maşini. dar în 1878 le anexează din nou. simbol al tiraniei absolutismului monarhic. Fortărea ă. Lungime: 419 km. 179 mii loc. strîmtoare situată între Australia şi insula Tasmania. în 1918 se uneşte cu România. par ial (fără jude ele Hotin. cacao. pe insula Corsica. cabaline). Centru comercial şi turistic. alimentare). 19 mii loc. Aeroport interna ional. port pe fluviul Shatt al’Arab . secară. ovine. cînd îşi declară independen a de stat. Universitate. Monumente arhitectonice de cult (sec. XV – XVIII). XVII). Popula ia: 4 mil. Zăcăminte: petrol. centrul adm. republică în Federa ia Rusă. alimentară.S. La 28 iunie 1940 este ocupată de U. produse chimice. situat pe fluviul Rin . Cetatea Albă şi Ismail). Capitala: Ufa . porcine. Ad. Baºkíria Báthurst [´bæq¬rst] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. În 1917 este proclamată independen a Republicii Demo-cratice Moldoveneşti (Basarabia). intră în componen a R. Export de banane. Básra Bass Bassetérre Basse-Tére Bastía Bastília [bas´teer] [bas´teer] [bas´tiia] oraş situat pe insula Sfîntul Cristofor . cărbune. Lă ime: 213 km. sub denumirea Republica Moldo Básel [´baz¬l] oraş în N Elve iei. Aeroport interna ional. A fost cucerită de orăşenii răscula i şi demolată în 1790. XIX constituind doar zona de S a teritoriului dintre Prut şi Nistru. În 1856 Rusia retrocedează Moldovei jude ele sudice Cahul. fostă fortărea ă.S. comercial şi industrial (maşini. monument istoric în Paris. fiind denumită oficial Basarabia. cartofi. Turism. Moldo-veneşti. De la 24 august 1940. prin care Oceanul Indian comunică cu Oceanul Pacific (prin marea Tasman). devenită închisoare de stat (sec. băuturi spirtoase. oraş în Irak. max. Ziua cuceririi Bastiliei – 14 iulie 1789 – a fost proclamată în 1880 sărbătoare na ională a Fran ei. sfeclă de zahăr. loc. construită între anii 1370 şi 1382. Nod feroviar şi rutier. Industrie petrolieră.: 94 m. Creşterea vitelor (bovine. zahăr.Basarábia regiune istorică românească. al semicantonului Bâleville. Important centru bancar. În 1944 Basarabia redevine republică sovietică.S. textile. Ismail şi Bolgrad. produse petroliere şi chimice). 51 mii loc. Export de curmale. oraş în insula cu acelaşi nume. 618 mii loc. pînă la 27 august 1991.

al departamentului Oise . 160 mii loc. XVIII.5 mii loc. cuprinsă între valea Dunării. capitala Republicii Autonome Adjaria. Ruine de fortifica ii romane. uzine de alumină. electrotehnică. Serbia şi Muntenegru.: baj´rout] Bãile Herculáne Bãlãnéºti Bãlþi Bãrãgán Beáufort Béaumont Béauvoir Beérsheba Béga [´boufort] [´boum¬nt] [bo´uwaar] [bier´geba] mare în bazinul Oceanului Arctic. Teatre. Palate (sec. Catedrală (1785). 139. max. Muzee. în conurba ie. Biserică gotică (sec. Pomicultură. Şantiere navale.2 mii loc. Universitate. orez. situat pe fluviul Main. regiunea subcarpatică şi valea rîului Mostişte. Culturi agricole: citrice. de prelucrare a lemnului). Sta iune balneoclimaterică. grafit. XVI–XVIII). coniacuri). chimică. 74 mii loc.: 3750 m. Teatru. afluent pe stînga al Dunării. Agricultură specializată în produc ia grîului şi porumbului. blănuri. Se mai cultivă floarea-soarelui. Universitate. Centru industrial (metalurgie.6 mii km2. zonă geografică în E Cîmpiei Române. cel mai înalt deal din Republica Moldova. Terenuri irigate. ceai. Timişoara. XIII-–XVI. Mormîntul lui Fr. Centru adm. cu numele Ad aquas Herculis sacras . 136 mii loc. XV). Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. land în S-E Germaniei. Caraş-Severin). Nod de cale ferată. port pe fluviul Adour . Export de mărfuri industriale şi alimentare. Întemeiat de coloniştii francezi la începutul sec. Industrie constructoare de automobile. 42 mii loc. capitala statului Louisiana. loc. la N-V de America de Nord. rîu în România. tutun. renumit prin vestigiile sale preistorice şi din epoca elenistică şi romană. vinuri. Universitate. Centru comercial şi cultural. electronică. Relief: cîmpie cu lacuri sărate. Atestată în anul 153 î. oraş în Georgia (Gruzia). Suprafa a: 70. cu ape termale. Industrie uşoară (aparate electrotehnice. XVII).: München . conserve. Catedrală din sec. Muzee. Fabrici de sticlă şi por elanuri. Popula ia: 12 mil. oraş în Germania (Bavaria). oraş în SUA (Texas). Bălăneşti (rn. port pe fluviul Mississippi . XIII – XVI). Altitudine: 429. alimentară. Muzee. textile. 220 mii loc.Báton Rouge [´bætn´ruu…] oraş în S SUA. textilă. între marea Ciukotsk şi insula Banks. Industrie petrolieră. 6. oraş în Israel. dune.Hr. Nisporeni). mobilă. Batúmi Bavária Bayónne [baj´on] oraş în S-V Fran ei. oraş în România (jud. 115 mii loc. Báyreuth [germ. situat pe rîul Răut. valea Buzăului. oraş în Fran a. Catedrală gotică (sec. Universitate. situat pe rîul Cerna . centrul adm. Suprafa a: 481 mii km2. port la golful Mexic. Pe Bega este situat or.5 m. situat la N-E de com. Manufactură de tapiserii (încă din sec. sare). port la Marea Neagră. sfeclă de zahăr. Ad. . 57 mii loc. petrol. Creşterea animalelor. Sta iune balneară. Deálul ~. Industrie dezvoltată (rafinării de petrol. chimie). Zăcăminte (cărbune. municipiu în Republica Moldova. medievale şi clasice. Liszt. crovuri. de cauciuc sintetic. Oraş din 1818. Industrie petrochimică. Culturi cerealiere. Lungime: 255 km (180 km pe teritoriul României).

germana (local). Regátul ~ . doc. cereale. plumb. Păduri de foioase (stejar. loc. XVI. gaze naturale. Rusia şi Ucraina. alimentară. Căi rutiere: 49300 km. textile. Lă ime: 5. Export de fructe. cupru. situat între Polonia. tractoare. chimice.5 mil. echipamente electrotehnice. capitala ării. stat federal în Europa Occidentală. Exportă tractoare. fag. orz. Lituania. aluminiu). Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Suprafa a: 208 mii km2.5 km. Admis în ONU la 27 decembrie 1945. loc. Climă maritimă temperată. mobilă. Întreprinderi industriale (prelucrarea metalelor. Limbi oficiale: olandeza (flamanda). Suprafa a: 30. stat în E Europei. mijloace de transport. Universitate. locomotive. gaze naturale. citrice. între Fran a. Temple. textile din in) şi comercial. Teatre. mărfuri de larg consum. Căi ferate: 3 410 km. ovăz). energie electrică. Ad. Climă temperat-con-tinentală şi maritimă (în vest). sfeclă de zahăr. Văleni (rn. legume. de podişuri joase şi de masivul muntos Ardeni. Moschee (din 1291). Nod de comunica ii (feroviar. port la Marea Mediterană. oraş în Marea Britanie. Teatre. in. Fabrici de pielărie şi încăl ăminte. Nod de comunica ii. mesteacăn). rusa. Institu ii academice. Culturi principale: cereale (grîu. fluvial pe Marele Canal ). vagoane. lînă. Importă materii prime. Numeroase lacuri şi mlaştini. loc. capitala Libanului. Industrie variată: autocamioane. Se cultivă sfeclă de zahăr. Muzeu. Parcuri. Beirút [bej´ruut] Belarús Beléu Bélfast [engl. mănăstiri.3 mil. port la Marea Irlandei. produc ia conservelor de legume şi fructe). Capitala: Bruxelles . mătase. At. televizoare. República ~. petrol. Creşterea vitelor. petrol. XIV–XVI). situat pe rîul Done . construc-toare de maşini. pagode (sec. poligrafică. Luxemburg. aparate radio şi electrotehnice. loc. Căi rutiere: 137 876 km.8 mil. Hidrocentrale şi termocentrale. Limbi oficiale: belorusa. capitala Irlandei de Nord. Important centru economic şi cultural. Relief de cîmpie joasă în S şi colinară în S-E. bel´faast] lac în Republica Moldova. Muzee.Beijíng [bej´dzih] oraş în N-E Chinei. Lungime: 6 km. Cahul). franceza (valona). situat pe ărmul de S al Mării Nordului. . Muzee. textile). nave maritime. Muzee. 1. produse alimentare vegetale. max. produse chimice. mijloace de transport. Rafinării de petrol. Germania şi Olanda. material rulant. petrolieră. Centru industrial (construc ii navale. XIII. Importă combustibili. Universită i. Capitala: Minsk . textile. Industrie puternic dezvoltată: siderurgică. Popula ia: 10.5 mii km 2. situat la S-V de com. 9. automobile. Popula ia: 10. alimentare. maşiniunelte. lactate. armament. in. hîrtie. Industrie dezvoltată: extractivă (zinc. cartofi. conserve. Relief reprezentat de cîmpii. Letonia. Bélgia Bélgorod oraş în Federa ia Rusă. covoare. în sec.16 mil. strunguri. cherestea. cartofi. Universită i. cînepă. secară. fructe. încăl ăminte. 325 mii loc. Universită i. Căi ferate: 5567 km. Fortărea ă din sec. Exportă produse industriale (metalurgice. electrochimică. Păduri de foioase şi de conifere. aerian. confec ii.: 3 m. pomi fructiferi. sticlărie. 311 mii loc. plante pomicole.

km2. textile.).2 mii loc.2 mii loc. Relief de podiş. chimice.1 mil. loc. insulă în Indonezia. între Mexic şi Guatemala. Universitate. Climă tropicală umedă. Export de copră. 30 mii loc. Bélgrad Bélitung Belíze [be´liiz] Béllingshausen [´biljingz´gau-zin] Márea ~. centrul adm. golf în Oceanul Indian. Suprafa a: 23 mii km2. de mobilă. piscicole. 2. în Federa ia Rusă. Izvorăşte la S-E de or. Monumente antice şi medievale. oraş în S Italiei.P. port la Marea Albă. capitala statului Belize. Colonie milesiană – Tyras (sec. oraş în Federa ia Rusă (Karelia). aerian). . porumb. mărfuri de larg consum. Suprafa a: 2. Bellinzóna Belmopán Béloci [belints´oona] Bélo Horizónte Belomórsk Belucistán (Belugistán) Belúha Bénevento Bengál [´belu ori´zõti] oraş în E Braziliei. vinuri. Alt. alimentare. Popula ia: 6 mil. Bangladesh şi Birmania. de aur. Exportă materiale şi produse textile. denumită Cetatea Albă (sec. afluent pe stînga al Nistrului. Colonie comercială genoveză – Mourocastron. Bellingshausen şi M. legume.: 4506 m.Hr. Suprafa a: 4. Muzee. 64 mii loc. orez. Vinni a. între ara Graham. Păduri cu arbori de lemn pre ios. Admis în ONU la 25 septembrie 1981. situat pe ărmul vestic al Mării Caraibilor. Vestigii şi monumente istorice. în Iran ş i Pakistan. diamante. Universitate. Capitala: Belmopan . oraş în Elve ia. combustibili. Pescuit. regiune muntoasă în Asia. 5. de construc ie. Centru economic şi cultural. stat în America Centrală. Suprafa a: 490 mii km2.9 mii km2. mijloace de transport. 1. Lazarev în timpul expedi iei antarctice (1819–1821). Întreprinderi de prelucrare a lemnului. Turism. capitala Serbiei şi Muntenegru. medie: 2586 m. 17. Nod feroviar.Bélgorod-Dnestróvski oraş în Ucraina. F. Rîbni a). port la Dunăre. alimentare (de prelucrare a cărnii şi peştelui. produse alimentare.1 mil.2 mil. Prelucrarea bumbacului. Importă maşini şi utilaje industriale. Centru industrial i cultural. Pişceanka (reg. Cetate în sistemul defensiv al statului medieval Moldova. Monumente arhitectonice de cult din evul mediu. coastele Antarctidei şi ara Ellsworth. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. VI î. cu masive muntoase. Ad. Nod de cale ferată. Moncastro (sec. între India. loc. Limba oficială: engleza. Întreprinderi ale industriei constructoare de maşini. Gólful (Márea) ~. situată între insulele Sumatera şi Kalimantan .: 4470 m. capitala statului Minas Gerais. Nod de comunica ii (feroviar. lîngă com. banane. Beloci (din rn. textile. Căi rutiere: 2710 km. Popula ia: 103. Ucraina). Întreprinderi mecanice.3 mii. Turism. mare în extremitatea sudică a Oceanului Pacific. Lungime: 50 km. max. XIII). Expl.). loc. Creşterea animalelor. Versan i acoperi i de ghea ă şi zăpezi. cel mai înalt vîrf al mun ilor Altai. loc. 55 mii loc. piper. Se cultivă trestie de zahăr. al cantonului Ticino. XV–XVII). a materiei prime agricole. al provinciei Compa-nia. oraş în peninsula Yucatan . Ad. de confec ii. Suprafa a: 530 mii km2. port la limanul Nistrului. Popula ia: 262 mii loc. Muzee. Este acoperită de ghea ă şi aisberguri. centrul adm. de carton. sucuri etc. Fabrici de cherestea. A fost descoperită de navigatorii şi exploratorii ruşi F. la 20 km de Marea Neagră.

Pinacoteca Academiei Carrara. Biserica Santa Maria Maggiore (sec. Pe ărmul golfului e situat oraşul angolez Benguela . combustibili. afluent al Nigerului. centrul adm. XIII – XVIII). poligrafică. Universitate. XV). Universită i. 45 mii loc. bata i. Strîmtoárea ~. República ~. aur. textilă. Meşteşugărit. 3. Centru industrial. Universitate. încăl ăminte. Întreprinderi de cherestea. Activitate financiar-bancară. Industrie puternică: constructoare de maşini. Popula ia: 75. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Climă tropicală umedă. optică. Burkina Faso. constructoare de maşini. mare în partea de N a Oceanului Pacific. capitala Elve iei situată pe rîul Aare . încăl ăminte. castele.: Hamilton . ciment. textile. oraş în Italia. Centru adm. capitala Germaniei. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. minereu de fier. fosfa i naturali. legume (destinate în mare parte exportului). Nod de comunica ii (aerian. bananieri. Palate (sec. Muzee. Lă ime: 35–86 km. cocotieri. palate (sec. Limba oficială: franceza. Suprafa a: 113 km2. Monumente arhitectonice medievale. comercial şi cultural. Teatre. la 960 km E de ărmul Americii de Nord. loc. automobile. Întreprinderi siderurgice. Centru industrial. Turism. max. Lungime: 1400 km. Márea ~. Galerii de pictură. alimentară. At. fluvial). Benín [be´niin] Bénue Bérgamo Béring Béring Berlín [berl´iin] Bermúde Bérna . Relief muntos. Exportă bumbac. Bogate resurse de subsol: petrol. oraş situat pe rîurile Spree şi Havel. Relief de cîmpie şi de coline. teritoriu insular în Oceanul Atlantic. electronică.: 42 m. 485. alimentare).3 mil.5 mii loc. situată între Asia şi America de Nord. Suprafa a: 2. min. Niger şi Nigeria.). Parcuri. între Togo. Aeroport. financiar şi cultural. Important nod de comunica ii. mărfuri de larg consum. Ad. Popula ia: 5.4 mii loc. ulei de palmier. Ad. feroviar. Turism. XII–XIV). Climă tropicală şi subtropicală. 117 mii loc. aparate şi utilaje electrotehnice. Capitala: Porto-Novo . Centru comercial şi cultural. Importă maşini şi utilaje industriale. Insulele ~. centrul adm. km2. situat la ărmul golfului Benin.5 mil.9 mil. Păduri cu arbori de lemn pre ios. titan. format de cca 360 insule şi insuli e de origine coraligenă şi vulcanică.: 4773 m. port la Marea Mediterană. Catedrală. al cantonului Berna. textile. Planta ii principale: arbori de palmieri. strîmtoare care desparte Asia de America de Nord şi uneşte Oceanul Pacific cu Oceanul Arctic. tutun. savane. Bază aeronavală a SUA. bumbac. cafea. al provinciei Lombardia. Creşterea animalelor.7 mii loc. comercial şi cultural în Europa. Administrat de Marea Britanie. Muzee. Academii. produse chimice. Căi ferate: 578 km. (în conurba ie 155. doc. Suprafa a: 54 km2. rîu în V Africii. pe coasta Angolei. textile. în 1244. Centru comercial şi industrial. golf în Oceanul Atlantic. Culturi agricole: banane. de laminat. electrotehnice. 130 mii loc. Mari întreprinderi industriale (metalurgie. produse ale meşteşugăritului. pe teritoriul statelor Camerun şi Nigeria. loc.Bengházi Benguéla [ben´gel¬] oraş în N Libiei. construc ii de maşini. stat în Africa Occidentală. important centru economic. Căi rutiere: 6 070 km. citrice. Fortăre e medievale. chimică.

370 mii loc. esături de lînă. Meşteşugărit. cabaline). Resurse naturale: cărbune. porumb. covoare. colinară şi de cîmpie. Creşterea animalelor. gresii etc. mei. la grani a cu Ucraina. masiv muntos în Carpa ii nord-vestici. Suprafa a: 2 mii km2. siderurgice. fluvial şi maritim). textilă). Mún ii Bihórului . Sta iuni balneoclimaterice. XII–XIV). max. Rezerva ii naturale. Alt. Agricultură. obiecte de meşteşugărit. Importă maşini şi utilaje industriale. Regiune muntoasă. Termocentrală. Popula ia: 1. chimice. Lac de acumulare. produse alimentare. oraş în Cisiordania.: 1848 m (vf. loc. feroviar. Sta iune balneoclimaterică. Climă tropicală şi tropical-musoni-că. la S de Ierusalim.2 mii loc. port pe canalul Nervión . Curcubăta Mare ). Industrii (metalurgică. Întreprinderi metalurgice. Zăcăminte: petrol. grîu. Important nod de comunica ii (aerian. afluent pe dreapta al Bistri ei . Căi rutiere: 2 418 km. Păduri tropicale şi de conifere.: mun. Pomicultură. Bethléhem Bhután [´betl´ehhem] [bhu´taan] Bicáz Bihár [bih´aar] Bihór stat în N-E Indiei. în apropierea coastelor Africii (Golful Guineii Ecuatoriale). banane. Monumente arhitectonice de cult. la grani a dintre Slovacia. Regatul ~. construc ii de maşini agricole. 1400 m sunt acoperi i de păduri. constructoare de maşini. Nod de comunica ii. între India şi China. cocos. Hidrocentrală. Centru financiar. Alt. electrotehnică. Universitate. insulă în Oceanul Atlantic. produse chimice. Popula ia: 100 mii loc. porumb. Biserica Nativită ii. cupru. Culturi agricole: cafea. La confluen a Bistri ei cu Bicazul este situat oraşul Bicaz (jud. Suprafa a: 7. Suprafa a: 47 mii km2. 9. trestie de zahăr. 24 mii loc. minereuri de fier. oraş în N Spaniei. bumbac. Suprafa a: 174 mii km 2. Muzee. Întreprinderi de ciment. în Carpa ii Orientali. cărbune. tutun. Capitala: Thimphu . Pe cursul superior al rîului se află Cheile Bicazului şi Lacul Roşu . chimică. bauxită etc. de cherestea). Catedrală romană şi gotică (sec. textile. siderurgică.9 mil. rîu în România. Admis în ONU la 21 septembrie 1971. situat pe rîul Doubs . grîu. Creşterea animalelor (ovine. 120 mii loc. Bihór Bilbáo [bil´ßao] Bióko . jude în N-V României.: 1725 m. bovine. max.5 mii km 2. Pînă la alt. Exportă materiale de cherestea. potrivit Bibliei . stat în Asia de Sud. Pescuit. Industrie mecanică (ceasuri. Păduri. aparate de precizie). minereu de cupru. autovehicule. în apropiere de golful Biscaya . Oradea . s-a născut Isus Hristos.5 mii loc. Popula ia: 631. mărfuri de larg consum. Zonă turistică. grafit. situat în partea centrală a Mun ilor Apuseni. Limba oficială: tibetana (dzongkha). Lungime: 42 km. Aici. Neam .). Culturi agricole: orez. Capitala: Patna .Besançón [bæz¾´sõ] Beschízi oraş în E Fran ei (Franche-Comité). Universitate. Muzee. Centru adm. iută. cherestea. textile. Expl. Culturi agricole: orez. legumicultură. orz. de cărbune. Industrii (metalurgie. situat în partea estică a mun ilor Himalaia. orez. Relief muntos cu depresiuni adînci ale marilor rîuri. alimentare. masiv muntos în V României. Polonia şi Ucraina. marmură. Popula ia: 87 mii loc.

Arhipelágul ~. nuci de cocos.: 5120 m. arhipelag în Oceanul Pacific (Melanezia). situat pe rîul cu acelaşi nume. Bistri a-Nă-săud. Pînă în 1989 – Birmania . ramifica ii ale mun ilor Himalaya . ciment. textilă. ghips. Expl. de confec ii. Important centru industrial (automobile. Piatra-Neam . Laos şi Thailanda. porumb. 650 mii loc. piei. Resurse naturale: cărbune. în conurba ie. mei. situat pe rîul Bira . aparate electrotehnice. minereu de fier. aeroport. porumb. Dispune de bogate zăcăminte (petrol. Bírmingham Bírmingham Birobidján (Birobigeán) Biscáya Bísmarck Bissáu [bi´sau] Bístriþa Bístriþa . nichel.: New Britain.). Culturi agricole: arbori de cacao.Birmánia Uniúnea ~. zinc. soia. Relief muntos. Muzee. capitala statului Guineea-Bissau. bubaline. China. sticlărie. cabaline). cuprinzînd între ele depresiunea fluviului Irrawaddy . rîu în România. Insule pr. centrul adm. cocotieri. max. Suprafa a : 50. pietre pre ioase. Pescuit. 127. tractoare. Ad. Capitala: Yangôn . Popula ia: 47 mii loc. aparataj electric. trestie de zahăr. cupru. cauciuc sintetic. plumb. produse alimentare. Nod feroviar. Fortifica ii. porcine. constructoare de maşini (montaj de automobile şi tractoare. Industrie de prelucrare a materiei prime. Culturi agricole: orez. cocotieri. de savană şi mangrove. [biq´kaja] [´bismark] golf în Oceanul Atlantic. Popula ia: 350 mii loc. Relief format din două masive muntoase paralele (în V şi E). esături. Exportă materii prime. Bacău ş. Este divizat în 7 “state na ionale” şi 7 provincii. tutun. de cafea. Limba oficială: birmana. Trece prin oraşele Vatra Dornei. Suprafa a: 677 mii km2. gaze naturale. Fran a). Oraş din 1349. Hidrocentrale. XIV–XVII). în zona mun ilor Apalaşi . sare). argint. stat federal în Asia de Sud-Est. India. oraş în Federa ia Rusă ( inutul Habarovsk). Monumente arhitectonice (sec. ruinele unei cetă i (sec. Suprafa a: 194 mii km2. pu in valorificate. afluent pe dreapta al Siretului. posesiune a statului Papua-Noua Guinee. bumbac. al jud. alimentară. 82 mii loc. Export de arahide. forestiere. Industrie constructoare de maşini agricole. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. New Ireland (dintre cele cca 200). produse chimice etc. legume. Zăcăminte: cărbune. minereu de fier ş. Plutărit. a. Universitate. cu ieşire la Golful Bengal. arbori de cauciuc. la ărmul vestic al Europei (Spania. Planta ii de bananieri. ulei de palmier.5 mii loc. Climă tropicală musonică. produse de lemn. care se prelungesc pînă la marea Andaman . lemn şi produse din [´b¬mih¬m] oraş în Marea Britanie (Midlands). ovine. Centru economic şi comercial. constructoare de maşini şi utilaje textile.5 mii loc. 88. a. cărbune. Nod feroviar. 1 mil. motociclete. Lungime: 279 km. aparate de radio). caprine. oraş în SUA (Alabama). staniu. de cherestea. avioane. loc. grîu. port la Oceanul Atlantic. Lacul de acumulare Izvorul Muntelui . Vegeta ie: păduri tropicale (lemn pre ios). Nod de comunica ii. Universitate. ceai. animale vii. Centru industrial şi cultural. municipiu în România. între Bangladesh. tutun. trestie de zahăr. Întreprin-deri metalurgice.5 mii km2. XV – XVI).

Institu ii de cercetări ştiin ifice şi de învă ămînt. chimică. Teatre. afluent al Nistrului. [blæn´tair] oraş în Malawi. Expl. afluent pe stînga al Timişului (129 km pe teritoriul României). Întreprinderi industriale (de rulmen i. capitala statului. Turism. oraş situat în mun ii Anzi . Între anii 1926–1991 denumit Frunze . denumirea Cehiei în cadrul Imperiului Habsburgic (1526–1918). textile. Teatru. Turism. provincie istorică în centrul Europei. al provinciei Orange Free State. Rafinării de petrol. municipiu în România (jud. din V Cehiei. Muzeu. formează teritoriul Republicii Cehia. situat la confluen a celor două Tîrnave (Mare şi Mică). alimentare). Centru adm. 300 mii loc. textilă). Şcoala latinească. Centru de comunica ii (feroviar. rutier). Anenii Noi). 5 mil. Uzine metalurgice. Popula ia: 329 mii loc. Pomicultură. Zăcăminte: cărbune. de cărbune. de prelucrare a lemnului. Industria lemnului (mobilă. legumicultură. Lungime: 155 km. tipografii (sec. ctitorie a lui Ştefan cel Mare (din 1496).: mun. Relief muntos şi de podiş. situat pe rîul cu acelaşi nume. minereuri neferoase. Alba). Aeroport interna ional. produse de panifica ie). Turism. nichel). Important centru economic şi cultural. rîu în Republica Moldova. Biºkék Bizérta Bîc Bîrlád Bîrzava Blaj Blantýre Blóemfontein [´bluumf¬ntein] Bóchum [´bohum] Boémia Bogotá . zinc. placaj). Seminarul teologic. Nod feroviar. Suprafa a: 5. Monumente de artă arhitectonică şi comemorative (Adunarea de la Blaj). Nod feroviar. în special de automobile Opel . Vechi centru de cultură şi învă ămînt românesc: Şcoala de obşte.3 mii km 2. Şantiere navale. 632 mii loc. construc ii de maşini. Întreprinderi constructoare de maşini agricole şi utilaje tehnice. Orezării (pe cursul inferior). Vaslui). Muzee. Rezerva ii naturale. Muzee. Universitate. de confec ii. Chişinău. Teatru. Muzee. wolfram. Gheorghe . vinuri. maşini electrice etc. Industria sticlei. centrul adm. chimică. Institu ii de învă ămînt. Monumente arhitectonice de cult. aerian. municipiu în România (jud. 95 mii loc. 404 mii loc. de peste 2640 m.Bístriþa-Nãsãúd jude în N României.). textilă. Anenii Noi. 402 mii loc. plumb. loc. 22. siderurgic. Industrie alimentară. Turism. este deosebit de bogat în resurse naturale (minereuri de cupru. Viticultură. oraş în Germania (Renania de Nord-West-falia). Industrii (metalurgică. Biserica Sf. gaze naturale. Bistri a . XVIII–XIX). constructoare de maşini.5 mii loc. Pe Bîc sunt situate oraşele Călăraşi. apicultură. Podişul Boemiei. Turism. oraş în Tunisia. textile. Hidrocentrale. Muzee. Sta iuni balneoclimaterice. Gura Bîcului (rn. port la Marea Mediterană. la o alt. Termocentrală. oraş în Republica Africa de Sud. Centru industrial (metalurgic. Străşeni. oraş în N Kîrgîzstanului. 77 mii loc. uraniu. grafit. Vestigii arheologice. capitala Columbiei. lîngă com. rîu în România. Pomicultură. alimentare (conserve de carne. Universită i. Universitate. Serbia şi Muntenegru. Muzee. Astăzi împreună cu Moravia. Important centru comercial şi cultural. produc ia cristalului colorat. situat în partea de S a ării.

Institu ii de învă ămînt preuniversitare. Soroca). Climă temperatcontinentală şi tropicală. alimentară). sec II î. Grădină zoologică. República ~. Industrie constructoare de maşini agricole. Argentina şi Chile. grîu. cultural şi universitar. textilă. bovine. oraş în V Indiei. 405 mii loc. Limbi oficiale: spaniola. wolfram. Exportă minereuri neferoase. situat pe rîul Rin . Casa-muzeu “Beethoven“. Universitate. prelucrătoare de materie primă agricolă. Studiouri cinematografice. Căi rutiere: 42 438 km. trestie de zahăr. situat la vărsarea rîului Ialpug în lacul Ialpug. capitala statului Mahârâshtra. Muzeu. Popula ia: 8. 600 m). plumb. Export de vinuri. Întreprinderi textile. situat pe o insulă din V Mării Arabiei. A fost reşedin ă a emigran ilor bulgari din Basarabia (sec. Lungime: 45 km. (640 mii loc. Muzee. cereale. Păduri tropicale. loc. biserici. Turism. savane. Întreprinderi industriale (prelucrătoare de petrol şi de lemn. Centru industrial. citrice. manioc. quechua. chimice.). a bumbacului. Universitate. Monumente arhitectonice de cult (sec. Vechi oraş etrusc ( Felsina ). conserve.45 mil. banane. Căi ferate: 3694 km. port pe fluviul Garonne. cafea. Centru de comunica ii (feroviar. Şantiere navale. situată între insulele Victoria şi Baffin. Bolgrad. Tundră.1 mil. Port. în conurba ie). Capitale: La Paz (executivă) şi Sucre (legislativă). cartofi. XI–XII). turnuri). Se cultivă cereale (porumb. 202 mii loc. situat între Perú. Odesa). lame alpaca). 277 mii loc. cupru. Creşterea animalelor (ovine. numite Tabacu . Întemeiat în 1818 pe locul unei aşezări mai vechi. gaze naturale. cafea. Căinarii Vechi (rn. Nod feroviar şi rutier. caprine. petrol. aymara. km 2. Importă maşini şi utilaje industriale. Întreprinderi ale industriei uşoare. Relief de podiş (alt. comercial şi cultural. (570 mii loc. oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). vehicule. de prelucrare a petrolului. aerian). Muzee.Bóise Boláta Bolgrád [´boisi] oraş în SUA. oraş în Ucraina (reg. de automobile şi de motociclete. al rn. . stibiu. alimentare. argint. loc. lîngă com. de cherestea. aur. produse chimice. în apropierea Oceanului Atlantic. Aeroport. Suprafa a: 1. Monumente de artă arhitectonică medievală (palate. Brazilia. Industrie extractivă (staniu. oraş în S-V Fran ei. orez). cîmpie joasă. Reactor atomic. XIX). centrul adm. Universitate. Muzee. Turism. rîu în Republica Moldova. alimentare). mun i. 25 mii loc. 11 mil. Hr. de pielărie. afluent pe stînga al Căinarului. în conurba ie). chimică. Relief: podiş. capitala statului Idaho. Industrii (constructoare de maşini. 126 mii loc. stat în partea Centrală a Americii de Sud. Bombáy [bom´bei] Bonn Boothia Bordeaux [´buuqi¬] [bor´do] peninsulă în N Canadei. max. gaze naturale). Admis în ONU la 14 noiembrie 1945. Universitate. Monumente antice şi medievale. colonie romană (Bononia . prelucrătoare a metalelor. Vestigii arheologice. Aeroport. Centru industrial. Bolívia Bológna [bo´lo¤¤a] oraş în N Italiei (Emilia-Romagna).

conduse de Napoleon I. Muzee. Popula ia: 470 mii loc. 574 mii loc. În 1941 aici au avut loc lupte crîncene între armatele ruseşti şi cele germane. între Europa şi Asia. Popula ia: 4 mil. Ialoveni).Borodinó localitate în Federa ia Rusă.4 mii km2. produse alimentare. în conurba ie). Meşteşugărit. rîu în Republica Moldova.13 mii km2. Bosfór Bósnia ºi Herþegovína Bóston [´bostn] oraş în N-E SUA. a. la 124 km V de Moscova. Ad. golf situat în N Mării Baltice. Gólful ~. Muzeu. (4 mil. Muzee. Ramuri agricole: viticultura. aparate electrotehnice.: 33 m. stat în Africa de Sud. Relief constituit din zone muntoase şi de cîmpie. bovine). confec ii. Climă temperat-continen-tală montană şi par ial mediteraneană. minereuri de fier. Lungime: 688 km. mei. Suprafa a: 51. maşini şi utilaje. Zimbabwe şi Africa de Sud. silvicultura. Relief reprezentat de o depresiune deşertică. lînă. . Industrii (maşini şi utilaje textile. Admis în ONU la 17 octombrie 1966. legume. Climă tropicală şi subtropicală. porumb. conduse de M. Turism. Universită i (Boston. Culturi cerealiere. autovehicule. Căi rutiere: 21168 km. Monumente arhitectonice. strîmtoare care leagă Marea Neagră de Marea Marmara. aur. loc. Lungime: 152 km. floarea-soarelui. esături de bumbac. Capitala: Gaborone . produse textile şi alimentare. capitala statului Massachusetts. Vegeta ie forestieră. Ad. Lă ime: 660–3800 m. Lungime: 30 km. Popula ia: 1. Exportă diamante. bovine). produse alimentare). carne. Kutuzov. Căi ferate: 887 km. între Suedia şi Finlanda. argint. Izvorăşte la N de satul Horodca (rn. Importă maşini şi utilaje industriale. max. au învins armatele franceze. plumb) şi producătoare de energie electrică. Lă ime: 240 km. “Nicolae Iorga“ (Botoşani) ş. Căi ferate: 1093 km. Creşterea animalelor. Industrie extractivă (cărbune. stat în Europa. Zăcăminte: minereuri de mangan. Se extrag diamante. Suprafa a: cca 5 mii km2. Capitala: Sarajevo. înconjurată de podişuri. carne. rezerva ii de vînătoare. jude în N-E României (Moldova). mărfuri de larg consum. Poduri rutiere. legume. Export de petrol. Creşterea animalelor (ovine.). cereale. Zambia. Centru adm. cauciuc. cărbune.: 290 m. Căi rutiere: 19204 km. zinc. Bótna Bótnic Botoºáni Botswána [bot´swaan¬] República ~. trupele ruseşti. Parcuri na ionale.: Botoşani . lîngă comuna Chi cani (rn. Suprafa a: 600. Se cultivă grîu. Vestigii arheologice. electrotehnică. setswana (na ională). Centru industrial (şantiere navale. Admis în ONU la 22 mai 1992. citrice. huilă. Case memoriale: “Mihai Eminescu“ (Ipoteşti). Vegeta ie preponderent de savană. Căuşeni). pomicultura. afluent pe dreapta al Nistrului. max. textile. situat în partea nord-vestică a Peninsulei Balcanice. nichel. Turism. pielărie şi încăl ăminte etc. “George Enescu“ (Liveni). Limba oficială: sîrbo-croata. Creşterea animalelor (ovine. La 26 august /7 septembrie 1812.55 mil. situat între Namibia. piei. cupru. Pomicultură. loc. Culturi agricole: porumb. situată pe rîul Colocea . Monumente istorice comemorative. Limbi oficiale: engleza. între Croa ia. Serbia şi Muntenegru şi Marea Adriatică. Prelucrarea lemnului. în apropiere de Borodino. loc. port la Oceanul Atlantic. República ~. Harvard).

Palat (sec. Industrii (armament. Suprafa a: 29 mii km 2. Popula ia: cca 3 mil. cu acelaşi nume.: Braşov . în V Oceanului Pacific. Turism. loc. Suprafa a: 10. mobilă. oraş în Fran a (Berry). loc. legume). Siderurgie. fluviu în Asia. lipsită de vegeta ie. maşini-unelte. Centru industrial. Pomicultură: plante tehnice. Se varsă în Golful Bengal. Industrii (constructoare de maşini. Construc ii de maşini. Popula ia: 129 mii loc. A fost descoperită (1768) de navigatorul francez Louis Antonie de Bougainville. Monumente. Muzee. At. XII). construc ii de maşini. Catedrală (sec. al jud. de prelucrare a lemnului. Zonă industrială şi agricolă. Oraşul a fost construit în anii 1956–1960. a. Important nod de comunica ii. Teatru. 99 mii loc. materiale de construc ie etc. Universitate.toare. textilă. Lungime: 2900 km. Braºóv Braºóv . produse chimice şi de pielărie. Serveşte ca bază pentru flota maritimă de vînătoare (balene. XVII provincia Brandenburg a constituit nucleul statului prusac. Muzee. 95. India (în partea de N-E) şi Bangladesh. municipiu în România. Expl. Turism. Universitate. XIII – XV).[bu’lo¤] sur-Mer) Bourbonnais [burbo´ne] Bourges Bourgét Bouvét [bur…] [bur´…e] [bu´ve] Brádford Brahmapútra [´brædf¬d] Brándenburg Brándenburg Brasília [br¬z´iilj¬] capitala Braziliei. Capitală din 1960.: 145 m. port la Marea Mînecii. Arhitect Oscar Niemeyer. aur. Vestigii arheologice. doc. Administrat de Norvegia. în 1234 ( Corona ). Par ial navigabil. Vegeta ie alpină. provincie istorică în partea centrală a Fran ei. autocamioane. situată în centrul Podişului Brazilian. la Potsdam. Boulógne (Boulogne. Insula ~. Monumente de artă arhitectonică (sec. X – XII). land în E Germaniei cu centrul adm. Turism. în timpul călătoriei sale în jurul lumii din 1766–1769.8 mii loc. cel mai mare lac al Fran ei. Muzee. Relief muntos. comercial şi cultural. Centru adm. Ad. fabrici textile şi de produse alimentare. arbori de cafea şi de cacao. jude în România. Fabrici textile (lînă.Boúgainville [´buug¬nvil] cea mai mare insulă din arhipelagul Solomon . 93 mii loc. XV). oraş în Marea Britanie (Anglia). Este o insulă de origine vulcanică. pe teritoriul statelor China. Popula ia: 641 mii loc. la o alt. Fără o popula ie stabilă. situat în mun ii Alpi. Nod feroviar.8 mil. pe cursul mijlociu al Oltului. fructe. Turism. Biserică (sec XV). acoperită în întregime de zăpadă şi ghea ă. centrul adm. chimică. textile. oraş în partea de E a Germaniei. În sec. Catedrală gotică (sec. alimentară ş. Muzee. păduri de conifere şi de foioase. de 1200 m. Filarmonică. Creşterea animalelor. Vestigii arheologice. 483 mii loc. max. de 231 m. Resurse de subsol: cositor. Suprafa a: 44 km2. Suprafa a: 5 362 km 2. situat pe rîul Havel . Important centru industrial: trac. Zonă agricolă (cereale.6 mii km2. Sta iune climaterică. situat la cca 2500 km S-V de Capul Bunei Speran e (Africa de Sud). Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală. forestiere. la 226 km S de Paris. teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. mătase). Universitate. Suprafa a: 59 km2. oraş în N Fran ei. printr-o deltă formată împreună cu fluviul Gange. comercial şi cultural. în bazinul fluviului Elba .). foci) şi pescuit. Industrie uşoară. anvelope). maşini. Zonă montană şi depresionară. Planta ii de bananieri. Centru industrial. 323 mii loc. 1. Şantiere navale. la alt.

soia. Nod de cale ferată. alimentare. Expl. Fabrici de încăl ăminte. zahăr. Centru piscicol. Monumente istorice şi de artă arhitectonică. cu acelaşi nume. oraş situat pe fluviul Zair. de calcare. Climă tropicală şi ecuatorială. cafea. Suprafa a: 8. Întreprinderi constructoare de maşini. petrochimică. al jud. Centru industrial (locomotive. orez. în 1350. grîu. situat pe rîul Oker . floarea-soarelui. de prelucrare a lemnului. bauxită. km. produse textile. feroviar. textile. legume. Fondat în sec. Uruguay. XVII–XVIII). . de prelucrare a petrolului. textilă. minereuri de fier. vagoane. maşini agricole). Se cultivă bumbac. Export de cauciuc. ananaşi. situat la confluen a Prutului cu Dunărea. Argentina. trestie de zahăr. 500 mii loc. stat în centrul şi estul Americii de Sud. XII). Ad. Relief predominant de cîmpie.). Este dezvoltată creşterea animalelor (ovine. Culturi agricole: porumb. prelucrarea lemnului. hîrtie. textilă. arahide. Popula ia: 176 mil. Limba oficială: portugheza. IX. comercial şi cultural. capitala Slovaciei.). textile. Căi ferate: 30400 km. port pe fluviul Dunărea. cîmpii. Important centru industrial (metalurgia laminatelor. tractoare. Centru de comunica ii (aerian. zahăr. de prelucrare a lemnului. Filarmonică. rutier). Universită i. Agricultură specializată în produc ia de cafea (ocupă primul loc în lume) şi de cacao (locul al treilea). în 1429. doc. Industrii (constructoare de maşini. Teatru. Paraguay. Academie de ştiin e. jude în România. Suprafa a: 7420 ha.). Pescuit. fluvial. Întreprinderi de producere a aluminiului. Relief variat: podişuri. alimentare etc. Universitate. Guyana. Venezuela. Orhei). grîu. chibrituri. Pescuit. Capitala: Brasilia . textile. Universitate. Muzee. nichel. conserve.5 mil. Teatru. Muzee. Teatru.). 596. construc ii de maşini şi utilaj greu. chimică. aur.5 mii loc. Universitate. afluent al fluviului Weser . 236 mii loc. medie: 3 m. doc. Repara ii navale. cuprins între Surinam. municipiu în România. produse siderurgice şi petroliere. 259 mii loc. bere. oraş în Federa ia Rusă. Suprafa a: 4 766 km 2. loc. Monumente arhitectonice de cult (sec. conserve. doc. construc ii de maşini. At. Importă maşini şi utilaje industriale. oraş în N Germaniei (Saxonia Inferioară). repara ii navale. bere etc. combustibili. Complex de monumente arheologice din sec XII–XIV. Catedrală (sec. Perú. producerea celulozei şi hîrtiei. afluent al Niprului. Centru adm. porumb. At. Turism intens. pe cursul inferior al Dunării. centrul adm. Centru industrial. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.: Brăila . Muzee. Brãíla Brãnéºti Breánsk comună în Republica Moldova (rn. constructoare de maşini (autovehicule. citrice. în sec. aparate optice. Columbia. Muzeu. autogredere. Re ea navigabilă internă: 35 000 km. cacao etc. de încăl ăminte. At. bovine). forestiere. alimentară etc. confec ii etc. Centru industrial (siderurgie. chimice. produse alimentare. Meşteşugărit. situat pe rîul Desna. Exportă mijloace de transport. port pe malul stîng al Dunării. Guyana Franceză şi Oceanul Atlantic. República Federatívă ~. Popula ia: 405 mii loc. Creşterea animalelor.Bráteº Brátislava Bráunschweig [´braun¿vaik] lac în România (Moldova).68 mil. de mangan. Bolivia. produse chimice. diamante. Turism. km 2. Expl. alimentară. banane. Căi rutiere: 1. Industrie siderurgică. XII. metalurgică. Brazília Brazzavílle [braza´vil] Brãíla capitala Republicii Congo. 452 mii loc.

Statele cuprinse: Marea Britanie. Industrii (metalurgică. Centru industrial. oraş în S-V Marii Britanii (Anglia). Universitate. Bricéni Brídgetown Bríghton [´brid…taun] [´braitn] capitala statului Barbados.). şantiere navale).6 mii loc. 153 mii loc. Turism. trecătoare în Alpii Orientali. textilă.8 mii loc. feroviar. oraş în N-V Fran ei (Bretagne). oraş în E Australiei. XV–XVII) şi de cult (Domul. maritim). alimentară). Principalele insule: Marea Britanie. Brénner [´bren¬r] Bréscia [´bre¿¿a] Brest Brest Bretágne [br¬´ta¤] peninsulă franceză. cuprinsă între Oceanul Atlantic şi Marea Mînecii. automobile. Şantiere navale. 258 mii loc. fluvial). Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (1888). Important centru industrial (construc ii aeronautice. Turism. Universitate. Irlanda. azbest. port comercial şi militar la Oceanul Atlantic. locomotive. vapoare. oraş în N Republicii Moldova. Centru de comunica ii (aerian. rom. XI–XIII). al landului cu acelaşi nume. port la Oceanul Pacific. Centru de comunica ii (feroviar. şantiere navale. oraş în Italia (Lombardia). Zonă agricolă. navală. reşedin ă a raionului Briceni. oraş în Belarus. Monumente arhitectonice edilitare (sec. Important centru industrial (avioane. rutier). XVIII). Sta iune balneară. fabrici de hîrtie. Industrie constructoare de maşini. Întreprinderi industriale (armament. Brísbane [´brizb¬n] Brístol [´bristl] Británic . alimentară. încăl ăminte). produse alimentare). Fondat în 787. At. 550 mii loc. textile. Industrii ( constructoare de maşini. situat pe rîul Bug . de zahăr. Arhipelágul ~. Rafinării de petrol. Turism. Hebride. loc. textilă. Mici întreprinderi industriale (materiale de construc ii. Relief muntos. 121 mii loc. capitala statului Queensland. rafinării de petrol. sec. în 1019. produse chimice. doc. alimentară. Pescuit. Suprafa a: 315 mii km2. situat pe rîul Avon . Turism. chimică. între Oceanul Atlantic şi Marea Nordului. arhipelag în N-V Europei.5 mil. Suprafa a peninsulei: 24 mii km2. 1. Export de melasă. Muzee. textile etc. Universitate. Muzeu. Universitate. Popula ia: 60 mil. situat pe rîul Lopatnic. port la Oceanul Atlantic. provincie istorică în peninsula cu acelaşi nume. Industria lemnului şi alimentară. Nod feroviar. de automobile. 197. Nod de comunica ii (aerian. textile. 145 mii loc. Pescuit. loc. Muzeu. zahăr. alimentare). la grani a dintre Italia şi Austria. Şosea (din 1772) şi cale ferată (din 1864–1867) care leagă oraşele Innsbruck (Austria) şi Bolzano (Italia). la 230 km de Chişinău. Pinacotecă. Republica Irlanda. port pe fluviul Weser . Muzeu. 396. Muzee. aparate electrotehnice. comercial şi cultural. Universitate. Muzee. în 1576. At. XIV–XV) şi edilitare (sec. oraş în Marea Britanie (Anglia).. Universitate. Turism. Turism. chimică. la 1370 m alt. centrul adm. doc. port la Marea Mînecii. în apropiere de golful Bristol . Monumente istorice. Monumente arhitectonice de cult (sec.Brémen [´breem¬n] oraş în N Germaniei.

autovehicule. ridicat în 1958. doc. Universitate. colinar şi de cîmpie. textile. Alt. Universită i. XIII–XVIII). cabane. Relief muntos. Vechi centru al industriei textile (broderii). Omul ). palate (sec. Brúges Brunéi Bruxélles [fr.: 2 505 m (vf. ~ Darussalám . [brüü3] oraş în N-V Belgiei. 221 mii loc. prosper în sec. stat situat în S-E Asiei. automobile. Important centru industrial.S. produse alimentare) şi comercial. petroliere şi forestiere. Păduri luxuriante. cauciuc. în 1243. intră în componen a R. legume. regiune istorică în România. Importă maşini şi utilaje industriale.S. de produse chimice. Peşteri. Căi rutiere: 2 417 km. Aici au fost ucişi peste 50 mii de prizonieri.Brno oraş în Cehia (Moravia de Sud). Creşterea animalelor. Muzee. Capitala: Bandar Seri Begawan . gaze naturale. financiar şi cultural. pe ărmul Mării Chinei de Sud.R. fructe. port legat prin canale de Marea Nordului. Institu ii de cercetări ştiin ifice. cînd a fost ocupată de Austria. motoare electrice. Nod feroviar şi rutier. primărie (sec. confec ii. situată în N-E Carpa ilor Orientali. Popula ia: 351 mii loc. XIII). Important centru industrial (construc ii de maşini-unelte. arbori de cauciuc.).S. Turism. XVIII). Pescuit. Căi ferate: 19 km. Exportă petrol şi produse petroliere. Parc na ional. Monument în memoria eroilor extermina i. strunguri. XV). Se mai cultivă manioc. Bucégi Búchenwald [´buuh¬nvalt] lagăr nazist de concentrare şi exterminare în Germania. Ucraina (din 1991 – Ucraina). produse alimentare.S. Uzine constructoare de maşini şi utilaje (tractoare. masiv muntos în România (Carpa ii Meridionali). A fost anexată în 1940 la U. Bucovína . Turism. Muzee. partea de nord a Bucovinei. 391 mii loc.R. textile. chei. Climă ecuatorială. S-a aflat în componen a statului feudal Moldova pînă 1775. clădiri administrative (sec.. max. port pe un canal navigabil legat de Marea Nordului. Admis în ONU la 21 septembrie 1984. partea de N a Moldovei. cînd a fost din nou anexată la U. rulmen i). textile. Expl. Monumente arhitectonice medievale: catedrală (sec. insula Kalimantan. împreună cu oraşul Cernău i. În 1947. orez. înfiin at în 1937 şi lichidat în 1945.S. Limba oficială: malaieza. locomotive.: brü´sel] capitala Belgiei. de mobilă. comercial şi cultural. alimentare etc. XII–XVI. At.S. Suprafa a: 58 mii km2. întreprinderi poligrafice. Monumente arhitectonice medievale. Biserici. sagon. Din 1918 pînă în 1940 a făcut parte din Regatul României. apoi eliberată în 1941 şi reintegrată în hotarele României pînă în 1944. Planta ii întinse de cocotieri. Centru industrial (metalurgie. situat între văile rîurilor Prahova şi Dîmbovi a. produse chimice etc. material lemnos.

Turism. capitala Argentinei. chimică. avioane. Biblioteci.3 mil. At. Muzee. poligrafică.). Sta iune balneară. elicoptere. în 1459. Institute. autobuze şi troleibuze etc. de pielărie. alimentară). rn. municipiu în S ării. Operă. Odesa.Bucuréºti capitala României. Chişinău). Lă ime: 2–3 km. 329 mii loc. împreună cu întreg teritoriul Basarabiei. BelgorodDnestrovski). Export de cafea. doc. port principal la Oceanul Pacific. port în golful La Plata . 3 mil. provincie în partea central-estică a Argentinei. Industrii (chimică. de prelucrare a lemnului. economic şi cultural. 1. XIX a fost dominat de turci.9 mil. Centru industrial (avioane. aluminiu. ca sat în 1455. Important centru de comunica ii al continentului American. divizat în 6 sectoare administrative. loc. situat pe malurile rîului Dîmbovi a. Urme de vechi construc ii şi fortifica ii.). doc. Popula ia: 2. Din sec. Muzeu. de confec ii. Turism. a fost anexat la imperiul Rusiei. cînd a făcut parte din componen a României. Bugeacul. Universită i. regiune în partea de sud a Basarabiei. germani. După 1940. Centru economic. loc. Turism. textile. loc. Grădină zoologică. constructoare de maşini. Navigabil (par ial pe cursul inferior). Mari întreprinderi industriale: metalurgie.24 mil. capitala Ungariei. ucraineni. vagoane. Popula ia: 12. În sec. XIII–XV).97 mil. constructoare de maşini (locomotive. produse chimice şi alimentare etc. care i-a aşezat aici pe tătarii nohaici. alimentară. XVI pînă la începutul sec. chimice. minereuri. Biblioteci. alimentare. Fostă colonie romană. comercial şi cultural. Universitate. feroviar. Universitate. creşterea bovinelor). Centru de comunica ii (aerian. II–IV). Înfiin at de coloniştii spanioli în 1535. textilă. Principal centru politic. Teatru Na ional. Lungime: 15 km. Oraş din 1533. (10. Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec. găgăuzi. cu excep ia anilor 1941–1944. la S-V de localitatea Zatoka (reg. fluvial). Parcuri. Bugeacul de S-E revine Ucrainei (reg. ruşi. Academia Română. XIV s-a aflat în componen a ării Româneşti. Lungime: 806 km. textilă. alcătuit din zonele urbane principale Buda (pe malul drept) şi Pesta (pe malul stîng). Suprafa a: 226 km 2. Muzee. Metrou. Academie de ştiin e. Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală şi contemporană. siderurgie. comună în Republica Moldova (mun. At. În 1812 tătarii au fost strămuta i în Crimeea. de pielărie şi încăl ăminte. Vestigii arheologice geto-dace şi romane. Odesa). După întemeierea statului feudal al Moldovei (1359). Cetate. Vestigii arheologice din perioada romană tîrzie (sec.: La Plata . optică. se varsă în Marea Neagră printr-un liman. Turism. Muzee. Centru adm. loc. Suprafa a: 308 mii km 2. lac în Ucraina. [´buf¬lou] oraş în SUA (New York). Zonă industrială şi agricolă (cereale. În apropiere se află cascada Niagara . situat pe malul lacului Erie . după colonizarea lui cu bulgari. situat pe ărmul Mării Negre. Universită i. Teatre. oraş în V Columbiei. face parte din teritoriul acestei ări. Filarmonică. farmaceutice. Industrii: siderurgică. loc. Poduri peste Dunăre. Hidrocentrale. electronică şi electrotehnică. fluviu în S-V Ucrainei. Budapésta Budéºti Buénaventúra Búenos Áires [´bwenos´aires] Búenos Áires Búffalo Bugáz Bugeác Búgul de Sud . Comunica ii interna ionale. situat pe ambele maluri ale Dunării. 167 mii loc. în conurba ie). zahăr.

A fost creată la 30 mai 1923. nichel. Lungime: 772 km. situat pe rîul Arlanson . Popula ia: 8. Turism.8 mil. Belarus şi Polonia. echipamente industriale. republică în componen a Federa iei Ruse. produse petroliere. textilă). Universitate. plumb. Culturi cerealiere. oraş în N Spaniei (Castilia León). textile. port pe malul lacului Tanganyika . Grecia. zinc. Bureátia República ~. Capitala: Ulan-Ude . floareasoarelui. a lemnului. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. bauxită. situată în S Siberiei Orientale. Pescuit. Popula ia: 1. textile.3 mii km2. alimentară. orz. Industria bumbacului şi mătasei. Legumicultură. siderurgică. trandafir. textilă. wolfram. Centru industrial şi cultural. Serbia şi Muntenegru. stejar) şi conifere. lactate). Relief muntos. metale laminate. biserici (sec. Suprafa a: 351. Monumente arhitectonice medievale (sec. fabrici de covoare. bovine. 330 mii loc. Bujumbúra [bud3um´bura] Bulgária capitala statului Burundi. Capitala: Sofia . Întreprinderi de prelucrare a cărnii şi blănurilor de caracul. peşte. industrial. oraş în Uzbekistan. loc. Industrii (energetică. tutun. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. aur.: Eisenstadt . Creşterea animalelor (ovine. situat în valea rîului Zeravşan . vagoane. Relief reprezentat de masive muntoase şi cîmpii deluroase. Centru comercial. maritim). Creşterea animalelor (bovine. ovăz. situat în Peninsula Balcanică. conserve. fructe. Muzee. 212 mii loc. Suprafa a: 111 km2. de produse alimentare (vinuri. porcine. Fondat în 884. Angara şi lacul Baikal. mănăstire. Capitala regatului Castiliei în sec. Resurse naturale: molibden. Centru industrial şi cultural. sfeclă de zahăr. fructe. Întreprinderi de prelucrare a lînei. constructoare de maşini. porcine). XI–XV. Pescuit. Macedonia. Întreprinderi prelucrătoare a bumbacului. Creşterea animalelor (bovine.Búgul de Vest Buhará rîu în E Europei. República ~.1 mil. 225 mii loc. Exportă materii prime minerale. Culturi agricole: grîu. formînd par ial grani a dintre Ucraina. Centru adm. Mauzoleul lui Ismail Samani (sec. de mobilă. Pomicultură. Turcia şi Marea Neagră. Burgás Búrgenland Búrgos . Căi ferate: 6508 km. electrotehnică. Universitate. Culturi agricole: cereale. Zăcăminte: huilă. Teatre. legume. Păduri de foioase (fag. Popula ia: 275. tutun. legume. Industrie variată (construc ii navale. forestiere. de textile şi confec ii. XII–XIII). lignit. crom. bauxită. Export de tutun. la grani a cu Ungaria. IX). bumbac. între România.2 mii loc. Navigabil. alimentare. produse alimentare). minereuri de fier. 162 mii loc. port la Marea Neagră. Importă maşini şi utilaje industriale. cupru. cărbune. stat în S-E Europei. Suprafa a: 4 mii km2. Climă temperat-continentală în nord şi semimediteraneană în sud. Monumente arhitectonice de cult: catedrală (1221). porcine). Limba oficială: bulgara. a peştelui. mijloace de transport. Expl. afluent al fluviului Duero . Denumirea veche: Usumbura . de celuloză. mazăre. oraş în E Bulgariei. alimentare. Căi rutiere: 36 925 km. textile. alimentare. păsări). Centru interna ional de comunica ii (aerian. legumicultură. IX–X şi XVI–XIX). mangan. de pielărie. petrol. Naviga ie pe rîurile Selenga. Muzeu. Industrie forestieră. Pescuit. Vînatoare. loc. forestieră. de produse chimice. [´burg¬nlant] provincie în Austria.

comer . Niger. alimentare. porumb. Tatarbunar). Exportă vite. Capitala: Dijon . bumbac. d. Hr. stat în Africa Occidentală. textilă. castru roman şi aşezare civilă din sec. Rwanda şi Tanzania. Butucéni comună în Republica Moldova (rn. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Se cultivă mei. localizate pe teritoriul comunei Stolniceni (mun. sorg. aur. Zonă agricolă (vinuri de Burgundia). Buzău . gaze naturale. Vegeta ie preponderent de savană. la S de localitatea Tuzla (reg. Rîmnicul-Vîlcea). max. prelucrarea metalelor şi lemnului. nichel. Benin. arahide. Suprafa a: 275 mii km2. Pescuit. Climă ecuatorială musonică. ceai. Popula ia: 522 mii loc. azi regiune administrativă şi economică. Nicolae (1675). Zonă industrială (metalurgia feroasă. Vechi complex monastic. combustibili. trestie de zahăr.: 1500–2600 m).6 mil. autovehicule. bumbac. XVII–XVIII). II – III. loc. Lă ime: 2 . Ghana şi Côte d’Ivoire... peşte. pescuit. Relief muntos şi colinar subcarpatic. tutun. Capitala: Bujumbura . arahide. República ~. în 1616. încăl ăminte.Burgúndia veche provincie istorică în E Fran ei.6 mil. República ~. pe ărmul Mării Negre. bovine). construc ii de maşini. Parcuri na ionale. cartofi. Suprafa a: cca 6 mii km2. cereale. Togo. stat în Africa Centrală. Lungime: 5 km. ape minerale. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. produse alimentare. ovine. wolfram. Turism. Vestigii arheologice geto-dacice şi romane. Limbi oficiale: franceza. textile şi alimentare) şi agricolă (culturi cerealiere. I î. numele unor străvechi aşezări pe teritoriul României: aşezare geto-dacică în cuprinsul com. porumb. Popula ia: 6.Hr.5 km 2. Fabrici de ciment. Popula ia: 1. At. Buridáva Burkína Fáso Burnás Burúndi lac sărat în S-V Ucrainei. produse alimentare. calcare. străbătut de rîul Buzău . Buz´ãu . În anii 1960–1984 se numea Volta Superioară .: mun. Exportă cafea. de pînă la 750 m). Provincie franceză din 1477. Climă ecuatorial-musonică.: 3 m.3 km. Limba oficială: franceza. Capitala: Ouagadougou . Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. mijloace de transport. Relief de podiş (alt. Ocni a (jud. Suprafa a: 28 mii km2. grîu. Relief muntos (alt. Păduri de foioase şi conifere. jude în S-E României. de staniu. textile. Suprafa a: 31. Se cultivă sorg. loc. Odesa. orez. Mănăstire rupestră (sec. Expl. Reproduce numele neamului germanic al burgunzilor. manioc. Ad.7 mil. Vîlcea). Centru adm. Alte surse economice: creşterea animalelor. V. Căi rutiere: 13 120 km. alimentară. produse chimice. Căi ferate: 495 km. Vegeta ie de savană şi pajişti. rundi/kirundi. doc. tantal. Căi rutiere: 14 500 km. Popula ia: 12. creşterea animalelor). Resurse naturale: petrol. orez. stabili i aici în sec. loc. bunuri de larg consum. bumbac. învecinat cu Republica Democrată Congo. Creşterea animalelor (caprine. situat între Mali. datînd din sec. rn. Importă maşini şi utilaje industriale. Orhei). columbit. Biserica Sf. fasole. viticultură.

strîmtoare în V Oceanului Atlantic. Catedrală (sec. XIX). Important centru economic şi cultural. Industrie chimică. Centrul zonei de cultură a orezului. de jude . Universită i. Centru vamal de frontieră. XII). Şantiere navale. Monumente arhitectonice (sec. Turism. Pod peste Prut. oraş în Italia.: 100 m. în conurba ie. alimentară. cu acelaşi nume. biserici. Teatrul "B. Industrie alimentară. 1502 ca sat ( Şcheia ). doc. între insula Terra Nova şi Cape Breton . Este legat printr-un canal de Marea Mînecii. Aeroport.: 101 m. situat în apropierea rîului Buzău. Amfiteatru roman. de conserve din peşte. între capul Trafalgar şi capul Santa Maria. At. 308 mii loc. Muzee. centrul adm. măsline. palate). port la Oceanul Atlantic. Biblioteci. Ad. reşedin ă a raionului Cahul. la 173 km de Chişinău. Industrie metalurgică. Nod de comunica ii (feroviar.P. 24 mii loc. constructoare de maşini. cu statut de oraş. Muzee. Cuprindea jude ele Durostor şi Caliacra. edilitare (episcopie. în 1234. alimentară. tutun. Zăcăminte de petrol. Cabanatuán Cabínda Cábot Cádiz Cádiz [´kæb¬t] [´kadiq] [´kadiq] Cadrilatér Caen [k¾] Cágliari [´kalijari] Cahúl . Hasdeu". Universitate. În 1940 a fost cedată Bulgariei. Lă ime max. Sta iunea balneoclimaterică “Nufărul Alb“. Industrie de prelucrare a lemnului. Ad. regiune istorică în S României (Dobrogea). iar din 1835 – Cahul . doc. în conurba ie. bisericile Sf. Industrie aeronautică. administrative. fiind denumit apoi Frumoasa . Export de peşte. Vechi centru tipografic. oraş în S-V Republicii Moldova.: 107 km. cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine . rutier). XVIII). chimică. electrotehnică. al jud. Fortifica ii (sec. în insula Sardinia. a României (1918–1940. Monumente arhitectonice de cult. Monumente istorice. 242 mii loc. Nod feroviar. de mase plastice. XIII). Meşteşuguri. Muzee. Lungime: 195 km. oraş în N Angolei. A fost centru adm. alimentară. Teatru. a Principatului Moldova (1856–1878). min. max. Arhanghel Mihail (1850). 147 mii loc. At. V–XI). oraş în Luzon. Industrie uşoară şi alimentară.Buz´ãu municipiu în S-E României.. 183. de ciment.). Industrie metalurgică. în componen a provinciei Basarabia (1835–1856). port la golful cu acelaşi nume (Marea Mediterană). Existent la 1452 ca aşezare umană. în conurba ie. biserică (sec. Şantiere navale. Dumitru (1899). Export de produse petroliere. Universitate (1432).5 mii loc. Întemeiat de finicieni (cca 1100 î. oraş în N-V Fran ei (Normandia). Maree puternice (3 m. între Dunăre şi Marea Neagră. chimică. Fabrici textile. 1941–1944) şi în cadrul Republicii Moldova (din 30 decem-brie 1998). oraş în S-V Spaniei (Andaluzia). Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. port la Oceanul Atlantic. 173 mii loc.). Catedrala Sf. de prelucrare a lemnului.Hr. golf în Oceanul Atlantic. 45 mii loc. textilă.

Centru comercial şi financiar interna ional. situată între golful Orfani (la E) şi golful Salonic (la V). Culturi de măslini. loc. Calábria [ka´laabria] regiune în S Italiei. Monumente antice (moschei). Lungime: 40 km. Aeroport interna ional. maşini-unelte). vite). chimică. Metrou. păstrat pînă astăzi. port pe Nil. Filatură şi esătorie de bumbac. chimică. port în delta Gangelui şi Brahmaputrei . în apropierea deltei fluviului. în peninsula cu acelaşi nume. 7 mil. Viticultură. lîngă com. Universită i. textilă. Dolj). Muzee. 3069 m). electrotehnice. de confec ii. lapte praf. port pe stînga Dunării. Muzeu. conserve. Califórnia [´kæl¬´fornj¬] . At. produse electrotehnice şi chimice. i-au învins pe turci. Relief muntos (vf. de mobilă. loc. încăl ăminte. în 1424 ( Vadul Diuliu ). Pelinei (rn. Mare nod de comunica ii. sticlă. doc. 11. Etulia. În epoca romano-bizantină aici s-a aflat or. Suprafa a: 15. oraş în N Indiei. În cadrul armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. 730 mii loc. Zăcăminte de pirite. în frunte cu contele P. strunguri. în anii 1844–1849.1 mii km2. Nod de comunica ii. citrice. care erau mult mai numeroşi. municipiu în România (jud. numit apoi (în anul 641) Al-Fustat. a fost înăl at un monument în formă de coloană (22 m). loc. între Oceanul Pacific şi Golful cu acelaşi nume. În 1988 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă (edi ia a XIII-a). în conurba ie. Izvoare minerale.5 mii loc. Climă tropicală şi subtropicală. Se cultivă măslini. citrice. Monumentul memorial 1877 . alimentară. automobile. Industrie poligrafică şi cinematografică. Muzee. alimentară. alimentare (zahăr. Creşterea animalelor. Grădină botanică.7 mil. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. a orezului. minereuri de fier şi de mangan. în conurba ie. La 21 iulie 1770.Cahúl rîu în Republica Moldova. Oraş din 1855. Industrie metalurgică. Oraş pr. Centru industrial (construc ii de material rulant. vi ă de vie. Întreprinderi de prelucrare a iutei. între strîmtoarea Messina şi golful Taranto . peninsulă în N-V Mexicului. Suprafa a: 144 mii km 2. Punct de vamă. capitala statului Bengalul de Vest. Cerro de la Encantada . Rumean ev. 21. Universită i. poligrafică. Lă ime: 50-250 km. la poalele Mun ilor Stîncoşi . de prelucrare a lemnului. Climă mediteraneană. Academie de ştiin e. Industrie chimică.: Catanzaro . construc-toare de maşini (avioane. Creşterea caprinelor şi ovinelor. Relief muntos cu cîmpii de litoral. Aeroport interna ional. Expl. hîrtie. Nod de comunica ii. Numele antic – Brutium . Popula ia: 2. Pe locul luptei. Universitate. de petrol şi gaze naturale. Pe teritoriul peninsulei se află republica monastică Athos . Península ~. Industrie metalurgică. a cărnii. Parc na ional. A. Hidrocentrale. Centru comercial (grîu. a bumbacului. Calafát Calcídicã Calcútta Cálgary [´kælg¬ri] oraş în S Canadei (Alberta). automobile. tractoare. Lungime: 1200 km. unt). Caíro capitala Egiptului. Babilon. pe rîul Cahul (lîngă actualul oraş Vulcăneşti) oştirile ruseşti. Cahul) şi se varsă în lacul cu acelaşi nume. Izvorăşte la N de com.2 mil. Cel mai mare oraş din Africa. peninsulă muntoasă în N Greciei.

între golful Siam.: 3 292 m. Lungime: 1240 km. Întreprinderi agroindustriale. Alt. minereuri de fier. Nod de comunica ii. Fondat în 1515. minereuri de fier. autovehicule.9 mil. Ad. în conurba ie. oraş în Republica Moldova (Transnistria). 285 mii loc. metale. Cámbridge Cambriéni Cámenca . bata i.: 220 km. Ad. max. citrice. Lungime: cca 150 km. Centru industrial (metalurgie. argint. aur.: 818 m. în lungul coastelor de V ale SUA. iută. Capitala: Phnom-Penh . Industrii (electronică. masiv muntos în Marea Britanie (pen.5 mii loc. Laos şi Vietnam. Pescuit. Popula ia: 10. în partea de N. Creşterea animalelor (bovine). Suprafa a: cca 180 mii km 2. la 14 km de Lima.9 mii km2. Pescuit. arbori de cauciuc. manioc. XIII). aur. Căi rutiere: 15 mii km. cupru. porumb. loc. Institut de Tehnologie (1861). produse chimice. suburbie a or. a cimentului). de cherestea. trestie de zahăr. oraş în E Cubei. Vegeta ie: păduri de esen e pre ioase.Califórnia stat în S-V SUA. cherestea. Califórniei Calláo [ka´jao] Camagüéy [kama´gwei] Cambódgia Cámbridge [´keimbrid…] oraş în E Marii Britanii. Thailanda. Universitate. Lungime: 550–600 km. alimentară. Viticultură. prelucrarea peştelui). N) şi mun i (la S). max. pe malul stîng al Nistrului.: 1085 m (vf. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Popula ia: 29. Muzee. industrie constructoare de maşini (avioane. Creşterea animalelor (bivoli. Industrie: extrac ie de pietre pre ioase. cărbune. peşte. iută. rom). Importă maşini şi utilaje industriale. situat în sudul peninsulei Indochina. Mún ii ~.. între peninsula California şi coastele Mexicului. Califórniei Gólful ~. wolfram. Universitatea Harvard (1636). orez. magneziu etc. minereuri de fier şi polimetalice. banane. pe ărmul Oceanului Pacific. în conurba ie. Lă ime max. Suprafa a: 181. combustibili. gaze naturale. med. Boston. Sanatoriul “Nistru“. Regátul ~. de petrol. Se cultivă cereale. se produce ciment. golf în Oceanul Pacific. textile. la 160 km N de Chişinău. Păduri de foioase şi parcuri naturale. poligrafică. poligrafică. Fondat în 1630. Wales ). Curéntul ~. curent marin rece (minus 12 °–26°C) în E Oceanului Pacific. Limba oficială: khmera (uzuală – franceza). de confec ii. se varsă fluviul Colorado . alimentară (zahăr. Căi ferate: 1400 km. Pomicultură. cinematografică. Turism. Snowdon). Relief de cîmpie cu podişuri (în E. tutun. produse chimice. nave aerospa iale). 120 mii loc.9 mil. Parcuri na ionale. Economie puternic dezvoltată: expl. Culturi agricole: arbori de cafea. bumbac. Capitala: Sacra-mento . V. oraş în N-E SUA (Massachusetts). loc. stat în S-E Asiei. Climă tropicalmu-sonică. textilă. Suprafa a: 424 mii km 2. În acest golf. 12. încăl ăminte. porci). Universitate. orez. esături. chimică. cafea. Capela Colegiului regal (sec. Exportă cauciuc. 570 mii loc. Universitate (din sec. oraş în V statului Perú. Bază de submarine. port la Oceanul Pacific. în conurba ie. Industrie constructoare de maşini. Nod de comunica ii. Nave de pescuit. cherestea. 106 mii loc. XV–XVI). Industrie constructoare de maşini. Fondat în 1537. bumbac. Zăcăminte de huilă.

Denumit şi Languedoc .8 mii km2. Guineea Ecuatorială şi Golful Guineii. cereale. Culturi agricole: măslini. 4070 m). km2. hîrtie. Căi ferate: 1200 km. Industrie metalurgică. med. A fost construit în sec. cauciuc natural. materiale din lemn. ovine. Importă maşini şi utilaje industriale. centrul adm. platină. Limbi oficiale: franceza. Nod de comunica ii. sisal. alimentară. Parcuri na ionale. Relief de cîmpie. Popula ia: 5. aluminiu. 152 mii loc. Centru adm. Climă continental-moderată. Exportă produse petroliere. aur. Suprafa a: 50. de petrol. mangan etc. traversat de masivele muntoase Adamaoua în centru şi Camerun în SV (alt. cositor. Culturi agricole: trestie de zahăr. arahide. Importă produse chimice. Fondat de spanioli în 1540. Admis în ONU la 20 septem-brie 1960. Turism. minereuri. Creşterea animalelor (bovine. cupru. între Nigeria. citrice. Pescuit. loc. Industrie extractivă (petrol.. plumb. produse din lemn. nave. de cafea. porcine). Ycatán . aur. orz. Pomicultură. a energiei electrice. uraniu. Suprafa a: 475. azbest. între oraşele Toulouse şi S ète. Republica Centrafricană. Benevento . Expl. tutun. bumbac. Suprafa a: 9. Climă ecuatorială cu precipita ii abundente. Centru comercial (bumbac. bunuri de larg consum. minereuri de fier. Popula ia: 614 mii loc. molibden. Popula ia: 31 mil. stat în S-E Mexicului. tutun. Gabon. zahăr. huilă. engleza.a.Camerún República ~. alimentară (conserve de carne. Are 200 ecluze.6 mil. lemn). Se cultivă grîu. [kam´pet¿e] oraş în S-E Mexicului. Industrie a tutunului. în nord polară. de ciment. autovehicule.: Napoli . Planta ii de bananieri. înconjurat de apele oceanelor Atlantic. al statului Campeche. uleiuri vegetale). Admis în ONU la 9 noi [ka´nal dy mi´di] canal navigabil în S Fran ei. Ciad. port la golful cu acelaşi nume. sfeclă de zahăr. avioane. Viticultură. aparatură electronică.: Campeche . Pescuit. Include provinciile Avellino . stat în Africa Centrală. Ad. Exportă mijloace de transport. cărbuni. nichel. loc.97 mil. Pescuit. Capitala: Ottawa . Pacific şi Arctic. celuloză. situat pe ărmul Golfului Guineii. automobile. Căi rutiere: 849404 km. cafea. de cacao. materii prime. precum şi insulele Newfoundland. manioc. Căi ferate: 71 104 km. cobalt.). Se cultivă orez. Turism. hîrtie. Limbi oficiale: franceza. Vegeta ie tropicală şi de savană (N). Capitala: Yaoundé . cartofi. în partea de V a pen. fontă. Întreprinderi forestiere.2 mil. Relieful ării reprezintă un podiş întins. wolfram. combustibili. Se produce o el. Uneşte Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană prin fluviuil Garonne . de podiş (E) şi de munte (V). textile. la Marea Tireniană. Lungime: 241 km. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. vînătoare. gaze naturale. titan. km 2. cacao. uraniu. engleza. ovăz. Vestigii ale civiliza iei maya. loc. Campéche Campéche Canáda stat în America de Nord. Pomicultură. Caserta . secară. radiu. maşini şi utilaje industriale. Centru adm. textile. Suprafa a: 13. Salerno . sorg. porumb.8 mil. Agricultură specializată în produc ia de cereale şi creşterea animalelor pentru carne şi lapte. cuprinzînd şi insulele Arhipelagului Arctic Canadian. XVII.: 2 m. Vancouver ş. Canál du Midí . wolfram. Republica Populară Congo. Popula ia: 16. Creşterea animalelor. porumb. Căi rutiere: 67 mii km. chimică.4 mii km2. Campánia regiune în partea de S a Italiei. metalurgică. zinc. arbori de cauciuc.

a uleiurilor eterice şi de esen e de flori. Universitate. capitala federală a Australiei. Lungime: 64. textilă. Popula ia: 5. Industrii (materiale de construc ii. max. Întreprinderi forestiere. Canárelor Canbérra [´kænb¬r¬] Curéntul ~. Academie de ştiin e. la golful Biscaya . care uneşte fluviul Dunăre şi Marea Neagră. Popula ia: 529 mii loc. produse alimentare). Popula ia: 1. porumb. Este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Angliei. citrice. Expl.: 7 m. Agricultură (grîu. Pomicultură. Fuerteventura. cartofi. Parcuri na ionale. minereuri radioactive. Are 2 ecluze. Pod peste Prut. Catedrală celebră (sec. oraş în S-E Marii Britanii. loc. Universitate. Aeroport interna ional. Centru adm. la Cernavodă şi Agigea . caprine). cupru. tutun. Sta iune balneară şi turistică. Este traversat de 7 poduri. Ad. Muzeu regal. Suprafa a: 641. oraş în S-E Fran ei (Provance). Nod de comunica ii. Culturi: banane. Tenerife ). Agigea. tutun.: 3718 m (vlc. Este o comunitate autonomă a Spaniei.5 mii loc. Relief muntos (Cordilléra Cantabrica . Creşterea animalelor. 73 mii loc. cu vitralii medievale engleze (sec. la suprafa ă: 110–140 m. 35 mii loc. Biserică (sec. Alt.1 mil. Viticultură. citrice. arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic.4 mil. Rămăşi e de ziduri ale oraşului roman. curent marin rece în largul coastelor de N-V ale Africii (Oceanul Atlantic). pe ărmul Mării Mediterane.: Santander . Basarabi. bananieri. XVI). mangan. max. Medgidia. Centru al festivalurilor anuale cinematografice interna ionale. în conurba ie. în conurba ie). nichel. poligrafie. Pescuit. provincie în S-V Republicii Africa de Sud. Climă tropicală. fosforite. XII–XIII). Pescuit. Suprafa a: 5. ananaşi).6 mil. la 100–120 km de ărmul Africii. Nod de comunica ii. Porturi: Cernavodă. Suprafa a: 7.2 km. Centru adm. 310 mii loc. Lungime: 400–600 km. Relief muntos cu cîmpii înguste pe litoral. Sta ie de cale ferată. Oraş a cărei construc ie s-a început în 1913. Creşterea animalelor (ovine. A fost dat în folosin ă la 26 mai 1984. XI–XV). Cannes [kan] Cantávria Cantemír Cánterbury [´kænt¬b¬ri] Cape [keip] . cărbuni.Canálul Dúnãre–Márea Neágrã Canáre canal navigabil în S-E României. vi ă de vie. siderurgică. diamante. la 125 km S-V de Chişinău. Tenerife ş. în ins. Şantiere navale. Centru turistic. la E de Londra. Industrie aeronautică.4 mii km2. oraş în Republica Moldova.3 mii km2. 2648 m). Include insulele Gran Canaria. în apropierea localită ii Cania . în conurba ie). Lă ime la bază: 70 m. Turism. loc. regiune autonomă în N Spaniei. situată în S-E ării. Reşedin ă a Parlamentului şi Guvernului din 1927. alt. Pico de Teide . azbest. km 2. reşedin ă a raionului Cantemir.: Cape Town. Muzeu al civiliza iei antice mediteranene. Fondat în 1973.: Las Palmas . Este denumită şi Capul Bunei Speran e. Expl. Întreprinderi agroindustriale. Reşedin a arhiepiscopului primat al bisericii anglicane. de minereuri de fier. Centru adm. de minereuri de fier. a. Salinitate sporită. (131 mii loc. (295. 7 mii loc. situat pe rîul Tigheci.

Nod de comunica ii. Climă tropicală.7 mii loc. capitala legislativă a Republicii Africa de Sud. E. aur. Planta ii de măslini şi citrice. Coordonate: 14 °45´ lat. Universitate. punctul cel mai de sud al continentului. şlefuirea diamantelor) şi comercial (export de lînă. Catedrală (1614). al provinciei Cape. sticlărie). Grădină botanică. Turism. bananieri. manioc. tutun. adesea secetoasă. Turism. mijloace de transport. situat pe coasta Senegalului (Oceanul Atlantic). vf. hîrtie. sare. de huilă. Carácas .: Sydney . încăl ăminte. Popula ia: 418 mii loc.92 mil. Centru de cercetări spa iale. formînd un district federal. Relief muntos (alt. stat în arhipelagul vulcanic Capul Verde . Pescuit. Relief muntos (alt. tricotaje. produse de panifica ie). [kar´akas] capitala Venezuelei. a. Capitala: Praia (pe insula Săo Tiago . Centru industrial (prelucrarea metalelor. cap situat pe coasta de E a peninsulei Florida . Ini ial (1488) s-a numit Cabo Tormentoso (Capul Furtunilor ). produse farmaceutice. aur. E. situat la 155 km S-E de Capul Bunei Speran e . insulă italiană în Marea Tireniană. cap în N Europei. 3. Regiune turistică şi climaterică. În apropiere se află capul Almadies . N şi 25°48´ long. Monte Solaro ). în SUA.3 mii km2. la S de golful Napoli . la 950 m alt. Fondat în 1567.2 mil. cap în S Africii.. anvelope. la N-E de peninsula Noua Sco ie . sateli ilor artificiali şi a navelor spa iale. fructe. la 600 km V de Dakar. situat în Oceanul Atlantic. Căi rutiere: 2 250 km. argint. Culturi agricole: trestie de zahăr. S şi la 18°30´ long. Coordonate: 71°11´ lat. loc. Suprafa a: 4 mii km2. max. Biserica domnească. 40. În anii 1963–1973 s-a numit Cape Kénnedy . preparate din peşte. Suprafa a: 10. Fondat în 1652. lîngă coastele Africii. Admis în ONU la 16 septembrie 1975. centrul adm. conserve din fructe şi legume. banane.Cape Bréton [keip´bretn] insulă canadiană în Oceanul Atlantic. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. material rulant. Observator astronomic. 532 m). situat pe insula norvegiană Mageröy . Expl. minereuri de fier. cap în V Africii. Casa lui Iancu Jianu (sec. Relief muntos în principalele insule. bata i. import de petrol ş.). brînzeturi. Viticultură. situat la 34 °24´ lat. 1. produse alimentare. max. V. Floricultură. aloe. 589 m. în conurba ie. Exportă zahăr. port la Oceanul Atlantic. Popula ia: 12. Popula ia: 170 mii loc. XVI). Importă maşini şi utilaje industriale. oraş situat în N ării. Centru industrial (montaj de automobile. ciment. cap în S Africii. Nod feroviar. Muzeu. mărfuri de larg consum. în conurba ie. confec ii.5 mii loc. Oraş pr. N şi 17°33´ long. textile. diamante. Vegeta ie: agave. Limba oficială: portugheza. Olt). Suprafa a: 10. Aeroport interna ional. XVIII).4 km2. produse petroliere. şantiere navale. Două universită i. loc. Centru industrial (vagoane de cale ferată. cereale. Peşteri. Meridianul acestui punct geografic desparte apele Oceanului Atlantic de cele ale Oceanului Indian. cauciuc. Parc na ional. ctitorie a lui Mihai Viteazul (sec. Bază de lansare a rachetelor. Cape Canáveral [keip ka´navaral] Cape Town [´keiptaun] Cápri [´kapri] Cápul Ácelor Cápul Búnei Speránþe Cápul Nord Cápul Vérde Cápul Vérde Carácal oraş în România (jud. iar din ocean corali. Se extrage sare.

Sector zootehnic. Capitala: Columbia . huilă. situată în mun ii Bucegi . constructoare de maşini (motoare. în memoria eroilor căzu i în primul război mondial. Universitate. Capitala: Raleigh . Muzeul ării Galilor. la confluen a Sebeşului cu Timişul .9 mii km 2. Creşterea animalelor. Caraş-Severin). în 1585.: 2384 m. cărbune brun. chimică. porumb. zinc. mare în Oceanul Atlantic. Suprafa a: 2. Popovă . Oraş cunoscut din epoca romană.5 mii km 2. Caraíbilor Caraimán Caransébeº Cáraº-Severín Cárdiff Caríntia Carolína de Nord Carolína de Sud . în 1290 ( Sebeş ). Ruinele oraşului roman Tibiscum . placaje. bere). Agricultură (bumbac. Ad.6 mil. Şantiere navale. Aici a locuit scriitorul basarabean Constantin Stamati-Ciurea (1828–1890). caprine. macarale-turn). Aeroport. bor. loc. de materiale pentru construc ii. lignit. de prelucrare a lemnului. 34. magneziu. port la Oceanul Atlantic (golful Bristol). Edine ). Monumente ale naturii: Cheile Caraşului . Situri tripoliene în peşterile din malurile stîncoase ale rîului Lopatnic . stat în S-E SUA. cereale. Creşterea animalelor. stat în E SUA. Popula ia: 6. cupru. chimică (hîrtie). generatoare pentru termocentrale. Culturi agricole: porumb. jude în S-V României. Suprafa a: 9. Muzeu. Relief predominant muntos. Monument de forma unei cruci (din o el. Avicultură. bumbac. Popula ia: 542 mii loc. sericicultură. chimică. alimentară. legume. Industria aluminiului. plumb. Termocentrale. Reşi a . America de Sud (la N) şi lan ul Insulelor Antile . cabaline). Pomicultură.). în conurba ie). Suprafa a: 139. alimentară. XI). a hîrtiei). Industrie metalurgică. soia. grîu. Parcuri na ionale. oraş în România (jud. orz. cartofi). a. land în S Austriei. culme muntoasă în România. mangan. Se mai numeşte şi Marea Antilelor . plumb. Márea ~. Comarnic . loc.: mun. Castel (sec. Industrie extractivă (cărbune). a bumbacului. Nod de comunica ii. între America Centrală (la V şi S). [´kaadif] oraş în S-V Marii Britanii ( ara Galilor). max. pe stînga Dunării.Caracuºénii Vechi comună în Republica Moldova (jud. apicultură. Se extrag minereuri de fier.2 mii loc. Sta iunea balneoclimaterică Băile Herculane . minereuri de fier. Industrie a lemnului (mobilă. 300 mii loc (626 mii loc. Centru adm.. Întreprinderi forestiere. Casamuzeu şi monumentul scriitorului. Popula ia: 400 mii loc. Climă temperat-continentală. Turism. max. grîu. dogărie etc. At. zinc. alimentară (brînzeturi. turbine. porcine.5 mil. Centru adm. hidrocentrale. Liliecilor ş. doc. Suprafa a: 82. Turism. ridicat în 1926–1928 din ini iativa reginei Maria. doc.: 7238 m. azbest. medie: 2491 m. metalurgică. 33 m înăl ime). ovăz. Sector zootehnic (bovine. Suprafa a: 8503 km 2. tutun). textilă. Se cultivă tutun (primul loc în SUA). ad. la grani a cu Serbia şi Muntenegru. secară. Popula ia: 3. Păduri.4 mii km 2.: Klagenfurt . Alt. constructoare de maşini (macarale). constructoare de maşini. Industrii (atomică. Viticultură.78 mil km2. Zăcăminte de huilă. At. Agricultură (cereale. peşterile Buhui .

în apropierea Mării Mediterane. Ucraina. Aeroport interna ional. Pescuit. max. cupru. Turism. Fondat în 227 î. Zăcăminte de petrol. Fostă colonie romană.: 1025 m. port la Marea Caraibilor. Lungime: 1126 km. Industrie alimentară. vf. Fondat în 1851. port la Oceanul Atlantic. argint. alimentară. Palat ducal (sec. Şantiere navale. şantiere navale. Industrie extractivă (minereuri argentifere). Polonia. Pescuit. Viticultură. Federa ia Rusă. alimentară (zahăr. grafit. medie: 184 m. minereuri de fier. Turism. Şantiere navale. Universitate (1824). cel mai mare lac sărat de pe glob. Carpentária Carrára cel mai mare golf din nordul Australiei. de confec ii. vf. cărbuni. 2663 m. Alt. chimică (hîrtie). 70 mii loc. loc.9 m sub nivelul Oceanului Planetar. Numeroşi vulcani stinşi. Lucia. Export de petrol şi cafea. de mangan. [´kars¬n ´siti] [karta´hena] oraş în V SUA. în conurba ie. Industrie siderurgică. în conurba ie. aur. citrice. max.: 71 m. Turkmenistan şi Iran. prezentîndu-se sub formă de arc. oraş în Italia centrală (Toscana).: 4392 m (vf. Aeroport interna ional. Se mai numeşte Canalul Casiquiare . Se împarte în trei grupe de mun i: Carpa ii NordVestici (alt. de-a lungul ărmului Oceanului Pacific. 176 mii loc. în N-V insulei. Industrie chimică. Fondat în 1533. Turism. port comercial şi militar la Marea Mediterană. fabrici. 564 mii loc. Ad. Mún ii ~. oraş în N-V Columbiei. Ad. lînă. mercur. Lungime: 600 km. Aeroport interna ional. Acade-mie de arte.5 mii loc. Popula ia: 8. chimice. situat la limita dintre Europa şi Asia. Hr. Suprafa a: 138. lan muntos în V SUA şi Canadei. conserve). Parcuri na ionale. a cimentului. Lungime: cca 1600 km. loc. 2305 m. Rainier ). Agricultură dezvoltată (cereale. fosforite. Ad. XIII). între Azerbaidjan. Expl. porumb. 2. Nod de comunica ii. Centre industriale (metalurgie. Cárson Cíty Cartagéna Cartagéna [karta´heena] Casablánca Cascádelor Casiquiáre Cáspicã Castília Cástries . max. Dom (sec. max. culturi tehnice. sucuri. Fondat în sec. România. Uneşte cursul superior al fluviului Orinoco cu Rio Negro . Prelucrarea petrolului. [port. oraş în Maroc. Resurse naturale: petrol. Export de cereale. Lungime: 410 km.9 mil. Creşterea bovinelor şi ovinelor. XVI). regiune în centrul Peninsulei Iberice (Spania). mică. grîu. între Pirinei (N) şi Sierra Morena (S). 54 mii loc. situat între peninsula Cape York (E) şi Arnhem (V). Export de zahăr. Climă continentală. Industrie variată: siderurgică. XII–XIV). de pielărie. sfeclă de zahăr.Carpáþi sistem muntos european. Nivelul său este cu 27. port la Oceanul Atlantic. legume). cacao. Carpa ii Sud-Estici (alt. de esături. pe teritoriile statelor Slovacia. [kasi´kjaare] rîu în S Venezuelei. sfeclă de zahăr). banane. în conurba ie. în conurba ie.3 mil. Carpa ii Centrali (alt. zinc.5 km2. electrotehnică. Pietrosu Rodnei ). forestiere. Muzeu. Ungaria. alimentare). Extragerea şi prelucrarea marmurii. mangan. XVI. 700–1000 m). Catedrală (sec. Agricultură (cereale. max. Suprafa a: 376 km 2. oraş în S-E Spaniei (Murcia). Pomicultură.: ´kastris] capitala statului Sf. capitala statului Nevada. construc ii de maşini. textile. textilă. 40. Gerlachovka ). bauxită. rom. Are numeroase insule. Márea ~.

centrul adm. Lungime: 113 km. format din trei insule ( Grand Caiman .: George Town . Suprafa a: peste 500 mii km2. sector al defileului Dunării la trecerea prin Carpa i. Lungime: 1350 km. Azerbaidjan şi Armenia. (552 mii loc. Climă temperată (N) şi subtropicală (S). XIII). Casa-muzeu A. cacao. Popula ia: 6. Turism.: Barcelona . lîngă localitatea Suvorovo (anterior ŞecherliChitai): Catlabugul Mare şi Catlabugul Mic . Ştefan cel Mare a învins o numeroasă armată turcească. vi ă de vie). În noiembrie 1485. arhipelag britanic în Marea Caraibilor. loc. Floreşti). Centru adm. port la Oceanul Atlantic. Lă ime: 6 km. Produse alimentare. Centru industrial (construc ii de maşini agricole. Little Cayman . rîu în Republica Moldova. oraş în Republica Moldova. port la Marea Ionică. Turism. la N-E de or. al provinciei cu acelaşi nume. Industrie extractivă (cărbune. cartofi. materiale lemnoase. afluent pe stînga al fluviului Magdalena . lac cu apă dulce în Ucraina (reg. avînd pere i verticali stîncoşi. Odesa).Catalónia regiune autonomă în N-E Spaniei. Insulele ~. petrol.9 mii km 2. Aeroport. Catedrală (sec. între localită ile Dubova şi Ogradena. max. În acest lac se varsă două rîuri. Cayman Brac ). Universitate (1434). prelucrarea petrolului şi a lemnului).2 mil. centrul adm. Georgia (Gruzia). Export de aur. pielărie. Ocni a). materiale de construc ie. Agricultură (grîu. lîngă com. Catánia Catlabúg Cáuca Caucáz Cayénne Cáyman [´keim¬n] Cazáne Cãinár Cãinári . Biserica Sf. Suprafa a: 65 km2. Resurse de subsol: minereuri polimetalice. în două sectoare). Nod feroviar. Gura Căinarului (rn. Fondat de greci în 729 î. mangan. Alt. Izvorăşte la S-V de localitatea Sauca (rn. plumb). la 50 km S de Chişinău. produse chimice. Izvoare minerale. Creşterea animalelor. Hr. Nod de comunica ii. la poalele vulcanului Etna. Climă tropicală. 42 mii loc. Activitate bancară. Aici albia fluviului se îngustează. ciment. Oraş pr. Pia ă agricolă. Aeroport interna ional. Popula ia: 27 mii loc. Institut de vulcanologie. masiv muntos la hotarul de sud dintre Europa şi Asia. alimentară. oraş italian în E Siciliei. XIX). Lungime: 20 km. Industria lemnului. Rezerva ie naturală. Întreprinderi agroindustriale. XI). 365 mii loc. Vestigii romane. Arhanghel Mihail (sec. între Marea Neagră şi Marea Caspică. Limbă de comunicare: catalana. Castel (sec. Pescuit. Vegeta ie bogată. Descoperit de Cristofor Columb în 1503. rîu în Columbia. Suprafa a: 31. Navigabil par ial (pe 600 km. Muzee. pe coastele Mării Mediterane.2 mii loc. Turism. 5. Zonă turistică. în conurba ie). lîngă lacul Catlabug. Matee-vici. Turism. Viteza apei: 5 m/s. Suprafa a: 259 km2. cărbune. Alpinism. Lungime: 1500 km. Cocotieri. afluent pe stînga al Răutului. Lungime: 9 km. al teritoriului Guyana Franceză. Elbrus ).: 5642 m (vf. [ka´jen] oraş pe insula cu acelaşi nume. pe teritoriile statelor Rusia. Ismail.

8 mii loc. doc. Mitro-fan (1853). Zăcăminte: gaze naturale. Vîlcea). În apropierea localită ii se află Mănăstirea Călărăşeuca (sec. Alt. cu acelaşi nume. At. 78. XVIII–XIX). Lungime: 144 km. Rezerva ie naturală. Biserică. Ilfov). Sf. floareasoarelui. Peşteri. Turism. în 1432 (1433). Alt. Centru adm. Industrie metalurgică. Pietrosu ). în partea central-sudică a Carpa ilor Meridionali. Lungime: 37 km. Treime (1888. manuscrise). Siderurgie. considerat o veche albie a Buzăului . doc. Izvorăşte la N de mun ii Buzău şi străbate Bărăganul Ialomi ei. Biserică din epoca lui Neagoe Basarab. ca sat în sec. comună în Republica Moldova (rn. Culturi agricole: porumb. Combinat de celuloză şi hîrtie. Muzeu de artă religioasă (icoane. chimică. Industrie alimentară. oraş în Republica Moldova. 9 mii loc.Cãlãráºi jude în S-E României. pe stînga Dunării. situat pe rîul Bîc. Piscicultură. Turism. Muzeu. Creşterea animalelor (bovine. 3000 loc. oraş în România (jud. nisipuri. cu bisericile Adormirea Maicii Domnului (1782) şi Sf. situat pe rîul Olt . Cãlãráºi municipiu în România. XVII (Lichireşti ). Monument în memoria strălucitei victorii a lui Mihai Viteazul în 1595 asupra armatelor turceşti conduse de Sinan-Paşa. zidită în anii 1520–1522. Mún ii ~. conserve. conac (sec. XIX). mănăstire în România (jud. rîu în România. Avicultură. XVII). 21 mii loc. afluent pe stînga al Dunării. Muzeu. pe o insulă din mijlocul Oltului. de celuloză şi hîrtie. At. În apropiere este situată mănăstirea Cozia . Sta ie de cale ferată. argile. izvorăşte din cîmpia Boianului. secară. Păduri de molid.: mun. Nedela ). Industrie alimentară (zahăr.9 mii loc. Mănăstírea ~. Vestigii daco-romane. de ciment. constructoare de maşini (nave fluviale). Vestigii romane. tutun. tablouri. Sta iune balneoclimaterică cu ape minerale. Picturi de N. grîu. afluent pe stînga al Dunării.: 2100 m ( vf. băuturi alcoolice). Călăraşi . Lungime: 134 km. preparate din carne şi lapte. înte cursul superior al Mureşului şi depresiunea Valea Dornei . sfeclă de zahăr. 1992). Mún ii ~. la 50 km N-V de Chişinău. max. Popula ia: 341 mii loc. max. Bisericile Sf. reşedin ă a jud. Cãlãráºi Cãlãrãºéuca Cãldãruºáni Cãlimáni Cãlimãnéºti Cãlmãþúi Cãlugãréni Cãpãþînii . comună în România (jud. 6.Ocni a). Alexandru Nevski (1885). Grigorescu.: 2130 m (vf. de mobilă. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de Matei Basarab în 1638 şi refăcută în sec. în N-V Carpa ilor Orientali. la grani a cu Bulgaria. Izvoare carbogazoase. XIX. Şcoală de pictură (sec. Suprafa a: 5074 km 2. culme muntoasă în România. Hidrocentrală. ovine. Giurgiu). masiv muntos în România. Urme de aşezări geto-dacice. lactate). Un alt rîu Călmă ui . alimentară (zahăr. plante furajere. caprine). reşedin ă a raionului Călăraşi. de tricotaje şi confec ii. situată la confluen a Neajlovului cu Cîlniştea . l a S-V de Ploieşti.

Turism. de cărbune. doc.3 mii km2. loc. sta iunea Durău . Capitala: Groznîi . Industrie alimentară. 24 mii loc. Obiective turistice: cascada Duruitoarea .2 mil. Relief muntos vulcanic. XVII–XVIII). Popula ia: 1. Dispune de trei biserici: Adormirea Maicii Domnului . Anastasie (1867). tutun. copra.27 mil. Sf. şi reconstruită de Petru Rareş în 1545. în 1816. Universitate. 22 mii loc. creată la 15 ianuarie 1934. República Cecénă Icikéria/Cecéno-Inguşétia . [siar´a] stat în N-E Braziliei. alimentară. vi ă de vie. Administrată de SUA. Culturi agricole: porumb. Muzeu. Voicu). Pe teritoriul localită ii se află Mănăstirea Căpriana . Expl. de produse chimice şi alimentare. Planta ii de măslini. cocos. Capitala: Fortaleza . Parc na ional. Sta ie de cale ferată. Viticultură. în N mun ilor Caucaz. de petrol şi gaze naturale. Suprafa a: 148 mii km 2. Agricultură (bumbac. loc. situat pe rîul Botna. Căuşeni) şi se varsă în Cogîlnic la V de localitatea Ar iz (reg. între insulele Negros şi Bohol . Ateliere meşteşugăreşti.1 mii km2. Stanciu. Descoperită de Magellan în 1521. la 83 km S-E de Chişinău. Fresce murale (zugravi Radul. 444 mii loc. Biserica Adormirea Maicii Domnului. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Pe acest loc a existat o aşezare medievală (Tiraspo ). înainte de 1470. Industrie constructoare de maşini (tractoare). ridicată de Ştefan cel Mare. Alpinism. Sta ie de cale ferată. pe rîul Lunga .: 1907 m (vf. banane). a Bistricioarei (la N) şi Bicazului (la S). At. Bisericile Sf. Cãuºéni Ceadîr-Lúnga Ceága Ceahl´ãu Ceará Ceboksárî Cebú [seb´uu] Cecénia Cefalonía . cea mai mare dintre Insulele Ionice. Gheorghe (1903). orez. în Carpa ii Orientali. Culturi cerealiere.. Popula ia: 32 mii loc. Izvorăşte în apropierea com. la intrarea în golful Patras . XVII–XVIII. a materialelor de construc ii. Dumitru (1911). Lungime: 120 km. Suprafa a: 781 km2. Împăra i Constantin şi Elena (1829). oraş în Federa ia Rusă. Termocentrală. Popula ia: 6. oraş în Republica Moldova (UTA Găgăuză). trestie de zahăr. ca aşezare rurală. Suprafa a: 1 9. manioc. Sf. reşedin ă a raionului Căuşeni. Parc na ional. tutun.Cãpriána comună în Republica Moldova (rn. electrotehnică. Pomicultură. At. Alt. Centru adm. la 130 km S de Chişinău. cafea. insulă în arhipelagul Filipine (grupul Visayan ). Apostoli Petru şi Pavel (1870). Ucraina). în 1420. Nicolae (1840). Nod de comunica ii. Chircăieşti (rn. textilă. republică autonomă în Federa ia Rusă. situat între văile Bistri ei (la E). doc. Industrie uşoară.). Edificii din sec. Bisericile Sf. zahăr. Apar ine Greciei. Industrie uşoară şi alimentară. port pe Volga . în 1470. At. Suprafa a: 5. oraş în Republica Moldova.42 mil. Popula ia: 2. Sf. Muzee. Toaca ). Străşeni). afluent pe stînga al Cogîlnicului . Teatre. bumbac. alimentară. Sf. Export de copră. Creşterea animalelor. loc. monument de arhitectură şi artă de cult medievală (sec. Odesa. Întreprinderi de prelucrare a petrolului. Fondat în 1469.: Cebu (625 mii loc. max. la Oceanul Atlantic. capitala Republicii Ciuvaşe (din 1925). doc. masiv muntos în România. Terenuri agricole. nuci de cocos. textilă. cabane. Expl.

Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Geamie (sec. arbori de cafea. Popula ia: 10. N şi 104°20´ long. la Orşova. Importă materii prime industriale. Se cultivă arahide. Sta iune polară. din perioada elenistică şi romană. afluent pe stînga al Dunării. Relief variat: mun i (în N şi V). Republica Democrată Congo şi Republica Congo. în lungime de 13 660 m. loc. banane. masiv muntos în Alpii Savoiei. Capitala: Praga . sorg. Capitala: Bangui . Poduri feroviare peste Dunăre. textile. podişuri (în V). diamante. porcine). produse chimice. Creşterea animalelor (bovine. situat la confluen a Dunării cu Canalul Dunăre–Marea Neagră. lacuri de baraje. rezerva ii naturale. República ~. laminate. Parcuri. secară. siderurgică. Căi ferate: 9441 km. Popula ia: 3. în peninsula Taimîr . Export de cafea. produse de sticlă şi por elan. încăl ăminte. Relief reprezentat de un podiş colinar ( Azande ) şi o regiune de mun i nu prea înal i în N (alt. porcine. Suprafa a: 623 mii km2.Céhia República ~. loc. Limbi oficiale: franceza. Func ionează din 1871. Trece prin sta iunea balneoclimaterică Băile Herculane. orz. max. care uneşte oraşele Modane (Fran a) şi Bardonécchia (Italia). ovine. Păduri tropicale. Sudan. XVIII). Alt. Climă subtropicală. Planta ii de bumbac. 1420 m). constructoare de maşini. [s¬´ni] Mont Cenís [mõs¬´ni]. manioc. Celiúskin cap în N Asiei. lemn şi materiale din lemn. situat între Camerun. aur) şi de prelucrare a produselor agricole. Constan a). ovăz) şi de plante industriale (sfeclă de zahăr. produse alimentare. caprine). bumbac. Climă temperat-continentală. Lungime: 84 km. Centrală atomoelectrică. materiale de construc ii.26 mil. la grani a franco-italiană. E. fontă. Importă maşini şi utilaje industriale. produse de sticlă. port pe dreapta Dunării. Vestigii preistorice. produse chimice şi agroalimentare. Complexe hidroener-getice. Coordonate: 77°45´ lat. igname. stat în centrul Africii. rîu în România.: 3378 m. Polonia. Prelucrarea lemnului. sangho. tutun. stat în Europa Centrală. savane. o el. Ciad. Căi rutiere: 55 912 km. Păduri de foioase şi conifere. cîmpii (în centru). mijloace de transport. Exportă maşini şi utilaje. citrice. Numele antic: Axiopolis . Întreprinderi forestiere. între Germania. Suprafa a: 78. mobilă. Industrie extractivă (diamante. hamei). combustibili. mei. Admis în ONU la 19 ianuarie 1993. Căi rutiere: 40 mii km. vanadiu. Pescuit. legumicultură. Turism. materii prime şi confec ii.8 mii km2. Cenís Centrafricánã Cérna Cernavódã . porumb. utilaje. Descoperit de navigatorul polar rus Semion Ivanovici Celiuskin (1700–1764). oraş în România (jud. creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. În agricultură predomină produc ia de cereale (grîu. producătoare de energie electrică. Industrie puternic dezvoltată: extractivă. Este străbătut de tunelul de cale ferată Fréjus . max. Limba oficială: ceha. pomicultură. Slovacia şi Austria.5 mil. 21 mii loc.

Iaşi. ilmenit. vagoane. pe rîul Pripet . la S-E de India. al regiunii cu acelaşi nume. orez. produse din lemn. Colec ie de artă religioasă. 2 mil. XV–XVI). Popula ia: 838 mii loc. Sta ie de cale ferată. tractoare. ovine). oraş în N-V Africii. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. minereu de fier. Mún ii ~. 68 mii loc. forestiere. bumbac). Termocentrală. centrul adm. în conurba ie). oraş în S-V Belgiei. Complex turistic. Mănăstírea ~. Creşterea animalelor. Turism. trestie de zahăr. farmaceutice şi alimentare). Industrie de prelucrare a lemnului. 2524 m). Zăcăminte de grafit. Catedrală (sec. Cérnei Cerníca Cernígov Cernóbîl Cetãþúia Ceúta [´qeuta] Ceylón Cháco [´t¿ako] Chambéry [¿¾be´i] Champágne Changchún [¿¾´pa¤] [t¿ahtsun] Charleroi [¿arl¬´rwa] . produse alimentare). 206. Sta ie de cale ferată. Cernica). Capitala : Resistencia.2 mii loc. loc. Şantiere navale. provincie istorică în N-E Fran ei. Muzee. la grani a cu Paraguay. oraş în Ucraina. afluent al Dunării.7 mil. chimică (hîrtie). IX–XIII). Sf. Agricultură (ceai. mănăstire în România (jud. în conurba ie.6 mii km2. Expl. situat pe rîul Desna . în 1408. Muzee. chimică. oraş în N-E Chinei. Nod de comunica ii. între 1700 şi 1928 m.6 mii km2. 97 mii loc. în conurba ie). pe rîul Sambre . constructoare de maşini. (490 mii loc. mănăstire în România. doc. provincie în N Argentinei. biserici (sec. max. pietre pre ioase. Universitate. Zonă agricolă şi de creştere a animalelor (bovine. culme muntoasă în România. Alt. al provinciei Jilin. A fost reintegrat României. Universitate. Climă musonică. textilă. În 1775. împreună cu Bucovina.Cernãúþi oraş în Ucraina. centrul adm. loc. At. Culturi cerealiere. Renumită reg. pe teritoriul căreia se află statul Sri Lanka. viticolă (sec. Suprafa a: 99. Zăcăminte: cărbune. Bisericile Sf. ciment. centrul adm. la E de Lyon. Ctitorie a vornicului Cernica Ştirbei (1608). port la Marea Mediterană. 263 mii loc. 306 mii loc. oraş în S-E Fran ei (Savoia). Construc ii de maşini. cu acelaşi nume. Centru industrial (camioane. XVII). Muzee. Muzee. Mănăstírea ~. Castelul ducilor de Savoia (1232). Universitate. al reg. Catedrală. ciment. Posesiune spaniolă. situată în partea de S a mun. pe Prut. aparataj electrotehnic. a fost cedat Austriei. alimentară. com. Muzeu de artă religioasă. Ctitorie (1669–1672) a domnului Gheorghe Duca. pe teritoriul Marocului. textile. Ilfov. Pomicultură. insulă în Oceanul Indian. aparataj electronic. Industrie siderurgică. Nicolae (1815). Suprafa a: 65. alimentară. produse chimice şi alimentare. Apostoli a fost repictată în 1827–1834. în V Carpa ilor Meridionali. instrumente muzicale. Centru industrial (prelucrarea metalelor şi lemnului. loc. oraş în Ucraina. Biserica Sf. Relief de podiş şi mun i (alt. în lungul văii rîului Cerna . metalurgia aluminiului. situate la 18 km de oraş. Popula ia: 17 mil. Urmele unei puternice cetă i medievale e in . Restaurări în 1827–1834. (5. În 1986 popula ia oraşului a fost evacuată în urma avariei la unul dintre reactoarele centralei atomoelectrice. Pescuit. Gheorghe (1831–1842).

în conurba ie. Monumente. prelucrarea petrolului. celuloză. Chihuáhua [t¿iw´aawa] . în conurba ie. mobilă. port la lacul Michigan. Nod de comunica ii. oraş în N SUA (Illinois). Construc ii de avioane. Muzeu. oraş în N Mexicului. oraş în SUA. Rafinării de petrol. (450 mii loc. aparataj electronic şi electrotehnic. în conurba ie). îngrăşăminte) şi alimentare (conserve de carne). în conurba ie. 78 mii loc. petrol. construc ii de maşini (vagoane. Fondat în 1709. forestieră. Aeroport. capitala statului Wyoming. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. locomotive. la 1432 m alt. Poligrafie. loc. cu vitralii şi sculpturi. Pelerinaj. 81 mii loc. chimică (îngrăşăminte). 269 mii loc.8 mil. aparataj electronic. la S de Orléans. produse alimentare. a sticlei. Pia ă mondială pentru grîu şi animale. în conurba ie. Universitate. Industrie extractivă (aur.. Muzeu de artă. siderurgie. constructoare de maşini agricole şi echipament electronic.4 mil. Centru industrial (automobile. Universitate. construc-toare de maşini. în conurba ie). Centru comercial. Industrie puternic dezvoltată: siderurgie. motoare Diesel). textile. A fost capitala Chinei. prelucrarea orezului). plumb). Institut de arte frumoase. în conurba ie). Important centru de comunica ii (9 aeroporturi). textilă. 62 mii loc. produse alimentare). pe coasta Oceanului Pacific. confec ii. Biserică (sec. Nod de comunica ii. Fondat în 1670. XII. Fondat în sec. Industrie metalurgică. Muzeu. uraniu. Turism. XVIII). rafinării de petrol. Nod de comunica ii. hîrtie. chimică. la S-V de Paris. Export de orez. alimentară (bere). oraş în partea de V a SUA. Castel (sec. Industrie siderurgică. Universită i. pe rîul Indre . al provinciei Sichuan . textile. Universitate. 2. XI–XIII). biciclete. al statului Virginia de Vest. (511 mii loc. de prelucrare a lemnului. Nod de comunica ii. centrul adm. 302 mii loc. oraş în N-E Chinei. chimică. loc. la N-E de Beijing. încăl ăminte. zahăr. Centru industrial (şantiere navale. Institu ii financiar-bancare. cărbune. 75 mii loc.Chárleston [t¿´aarlst¬n] Chárleston oraş în E SUA (Carolina de Sud). oraş în Germania (Saxonia). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. produse chimice şi alimentare).6 mil. de pielărie. alimentară. XV). 3. Muzee. Centru comercial (lemn. (8. 530 mii loc. produse chimice (mase plastice. port la Oceanul Atlantic. bumbac. loc. capitala statului cu acelaşi nume. hîrtie. oraş în centrul Fran ei (Berry). în conurba ie. 420 mii loc. sare). Catedrală gotică (sec. argint. centrul adm. oraş în partea centralnordică a Fran ei (Orléanais). Industrie siderurgică. Chártres [´¿artr] Châteauroux [´¿ató´ru] Chémnitz [´kemnits] Chengdú [t¿æh´duu] Cheyénne [¿a´jenn] Chicágo [¿¬´kaagou] Chicláyo [t¿i´klajo] oraş în N-V statului Perú. XII – XVI). Catedrală (sec.

Muzeu. Bogate resurse naturale: cărbune. Denumirile vechi: genov. trestie de zahăr. esături de lînă şi bumbac. lame). Culturi agricole: grîu. gaze naturale. Suprafa a: 9. Marea Galbenă. Suprafa a: 757 mii km 2. por elanuri). República Populáră Chinéză . lîngă ărmul de V al Asiei Mici. aur. caprine.5 mii loc. plumb. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Zăpezi. Exportă minereuri. al raionului cu acelaşi nume. Vestigii ale culturii egeene. subtropicală (în centru) şi temperat-oceanică (S). centrul adm. produse chimice. Nepal. India. aur. Păduri de foioase şi conifere. Monumente de arhitectură grecească (veche şi medievală). Bolivia şi Perú. hîrtie. cupru (locul I pe glob). alimentară. Capitala: Santiago . Principalele culturi agricole: cereale (orez. guano (locul I în lume). vehicule). constructoare de maşini (tractoare. Industrie metalurgică (cupru. Relief muntos. pomi fructiferi. Rusia. Laos. tutu insula grecească în Marea Egee. Relief muntos (alt.6 mil. a. cu o depresiune închisă în centru şi pustiul Atacama în N. Popula ia: 15. Creşterea animalelor (bovine. gaolean. floarea-soarelui. Climă oceanică umedă. km 2. cărbune. Coreea de Nord. vulcan stins în Cordiliera Vestică (Anzii Ecuadorieni). Suprafa a: 8 mii km2. situat pe malul stîng al Dunării (bra ul Chilia). creşterea animalelor). Importă mijloace de transport. Climă deşertică (N). Suprafa a: 850 km2. nichel. Limba oficială: spaniola. produse siderurgice. orez. maşini agricole. ciment. rom. Popula ia: 1 274 mil. Vietnam. ghe ari. Relief predominant muntos. viticultură. Cunoscut în evul mediu ca punct vamal la trecerea peste Dunăre. Odesa). Industrie atomică şi aerospa ială. porumb – locul 2 pe glob. pielărie. Căi rutiere: 79 200 km. Kîrgîzstan. Meşteşuguri (sticlă. anvelope. vinifica ie etc. minereuri de fier. sare ş. crom. Chilia Nouă . bumbac. argint. Licostomo . minereuri de fier. petrol. specii de stepă şi de deltă. cupru. plumb. stat în Asia Centrală şi Orientală. Climă temperat-conti-nentală. Urme ale unei cetă i medievale. echipament electrotehnic şi electronic. Popula ia: 57 mii loc. Chilía Chillán [t¿i´jan] Chiloé [t¿ilo´e] Chimborázo Chína [t¿imbo´raso] oraş în partea centrală a statului Chile. sare). ciment. separată de continent prin golfurile Ancud şi Corcovado . învecinat cu Tadjikistan. Nod de comunica ii. Limba oficială: chineza. Kazahstan. 159 mii loc. de esături şi covoare. wolfram. mangan. 1297 m). Industrie dezvoltată: energie electrică. textilă. grîu – locul I pe glob. de celuloză. Port fluvial. stibiu. Pînă în 1812 apar inea Moldovei. porcine. Chíos [´çios] . citrice. gaze naturale. Capitala: Beijing . Căi ferate: 10 800 km. stat în S-V Americii de Sud. sfeclă de zahăr. Creşterea animalelor. Bhutan. hîrtie. zinc.) şi agricol (pomicultură. cositor. aparataj electronic şi electrotehnic. porumb. încăl ăminte. oraş în Ucraina (reg. loc. Legumicultură. Alt. o el. Pakistan. bauxită. în S-V tropicală. Vegeta ie: păduri montane de foioase şi conifere. vi ă de vie. cartofi. loc. Birmania. Relief muntos. Întreprinderi agroindustriale.Chíle [´t¿ile] República ~ . cobalt. învecinat cu Argentina. molibden. Pescuit.: 6227 m. Centru industrial (prelucrarea lemnului. Popula ia: 150 mii loc. insulă chiliană. 28. nave. stibiu). Viticultură (vinuri celebre). la V de coastele Americii de Sud.02 mil. la N-E de Concepción. Industrie extractivă (petrol. pe ărmul de E al Oceanului Pacific. Afghanistan. Pescuit. ovine. chimică (fosfa i naturali). fontă. Mongolia. Escaladat în 1880. Marea Chinei de Est şi Marea Chinei de Sud. Fondat în 1580. celuloză. măslini. fosfa i.

hîrtie. At. doc.5 mii loc. Academie de ştiin e. bibliotecă cu căr i şi manuscrise din sec. Catedrale: Naşterea Domnului (1836). oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud). Camerun şi Niger. XV–XIX. În apropierea localită ii se află Mănăstirea Chi cani . Teatre. Nod de comunica ii. I î. ca sat în 1429 ( Zahorna ). Ghe ari şi zăpezi. Nod de comunica ii (aerian. Universitate. construc ii de maşini. Pescuit. Căuşeni). prelucrarea petrolului. 1. Clopotni ă (55. coniacuri. lemnului. Cucerit la 29 mai 1953 de neozeelandezul Edmund Hillary şi nepalezul Tenzing Norgay. Muzee. Aeroport interna ional. bere. a. Nod de comunica ii. max. tipografie. Izvorăşte la N de com. textilă. max. Chongjín [t¿h¬ngd…´in] Chrístchurch [´kraistt¿t¬t¿] Ciad . Denumit şi Everest . Sf. ca oraş în 1812. Biserici: Naşterea Maicii Domnului (1757). Mucenic Teodor Tiron (1858). oraş în N-E Republicii Populare Democrate Coreene. At. Suprafa a: variază între 10 şi 26 mii km2 (în dependen ă de precipita ii). Cel mai înalt vîrf de munte de pe glob. loc.: 11 m. Tvardi a (rn. frigidere. brînzeturi. comună în Republica Moldova (rn. situat pe rîul Bîc .6 m înăl ime). 750 mii loc. maşini de spălat. şantiere navale. port la Oceanul Pacific. Centru industrial: metalurgie. Universită i. ciment. doc. Şantiere navale. Industrie metalurgică şi constructoare de maşini. de materiale de construc ii. Chittagóng [t¿it¬gong] oraş în Bangladesh. lac cu apă dulce în partea centrală a Africii Ecuatoriale. Universitate. Denumită şi Mănăstirea Noul Neam . Taraclia) şi se varsă în lacul Chitai (reg. Vestigii arheologice geto-dacice. Ad. Hr.: 8848 m. Export de iută şi ceai. 520 mii loc. alimentară. la 240 m alt. 9. aparataj electronic şi electrotehnic). feroviar. Industrie constructoare de maşini (pentru transport). Ciad. de esături (covoare). mun. întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. ctitorie a ieromonahului Andronic Popovici (1864). ca aşezare rurală în 1436. dulciuri). la grani a dintre Nepal şi China. şantiere navale. Principalul centru industrial şi cultural al republicii. Industrie constructoare de maşini (tractoare. Împăra i Constantin şi Elena (1777) ş. Odesa). Lungime: 51 km. Sf. port la Marea Japoniei. seminar teologic.Chirghíj–Chitái Chiºin´ãu rîu în Republica Moldova şi Ucraina.5 mil. produse farmaceutice şi de parfumerie. tricotaje) şi alimentare (vinuri. Nod de comunica ii. port la golful Bengal . Alt. 322 mii loc. Chiþcáni Chomolúngma [t¿omo´lungma] vîrf muntos în Himalaia. pe teritoriile statelor Nigeria. Biblioteci. Fondat în sec. capitala Republicii Moldova. ca tîrg de provincie în 1677. rutier). Fondat în 1850. produse chimice. Aici se varsă rîurile Chari şi Logone . Cinci biserici. alimentară.

cedru.Ciad República ~. Exportă bumbac. Nod de comunica ii (rutier. Centru industrial (siderurgie. format din 211 insule ( Andros. tutun. manioc. Teatru. bauxită. alimen-tare (carne. în conurba ie. a materialelor de construc ii. reşedin ă a raionului Cimişlia.57 mii km2. stat în Africa Centrală. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Exportă citrice. oraş în Tadjikistan. Popula ia: 781 mii loc. Popula ia: 9. ovine. Industrie agroindustrială. Popula ia: 89 mii loc. Capitala: Nicosia . Capitala: N’Djamena . Fabrici de zahăr. produse din piele. confec ii. República ~. ulei de arahide. cereale.1 mil. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1865). cămile). Thira ş. Muzee. (2 mil. oraş în Kazahstan. Expl. de minereu de fier. aparatură electrică. stat în insula cu acelaşi nume. arhipelag grecesc în Marea Egee. învecinat cu Nigeria. metalelor. ulei de măsline. Întreprinderi ale industriei uşoare: chimice. uraniu. porumb. carne. Muzeu. 18 mii loc. lemnului. Creşterea animalelor. Limbi oficiale: greaca. turca. 497 mii loc. Tínos. arahide. Libia. bata i. staniu. marmură. loc. textile.284 mil. 117 mii loc. Viticultură. conserve). arahide. legume. struguri. Limbi oficiale: araba.). produse alimentare). Se cultivă orez. Muzee. km 2. 170 mii loc. 400 mii loc. Ciardjóu Cicláde Cienfúegos Cimiºlía Cimként Cincinnáti Cípru . pe rîul Amudaria . lînă). încăl ăminte. maşini şi utilaje industriale. combustibili. la N-E de Aşhabad. Nod de comunica ii. Relief de mun i. Vegeta ie: păduri de pin. port la Marea Caraibilor. măslini. Institu ii de învă ămînt superior. Industrie de prelucrare a petrolului. fructe. oraş în Republica Moldova. construc ii de maşini. combustibili. de zone ale deşertului Sahara . produse din piele. esături. produse alimentare. Meşteşuguri. [sins¬´næti] oraş în SUA (Ohaio). bumbac. măsline. Náxos. sorg. esături de bumbac. Măslini. chiparoşi. de confec ii. Pescuit. Importă mijloace de transport. Creşterea animalelor (ovine. materii prime şi semifabricate. textile. materiale de construc ii. caprine). Climă subtropicală (mediteraneană). Niger. loc. confec ii. Viticultură. Mare centru industrial (prelucrarea plumbului. Suprafa a: 2. de încăl ăminte. caprine. din 1924 pînă în 1927 – Leninsk . textile (mătase. citrice. Climă tropicală deşertică în N şi ecuatorială musonică în S. bauxită. cartofi. Vegeta ie tropicală. conserve de peşte. Páros. Căi rutiere: 9200 km. Institut pedagogic. aeronautică. situat pe rîul Cogîlnic. Nod feroviar. Viticultură şi vinifica ie. tutun). Culturi agricole: bumbac. Creşterea animalelor (bovine. de podişuri şi cîmpii. Pescuit. Export de zahăr. feroviar). franceza. XII. bumbac. mărfuri de larg consum. Suprafa a: 9521 km 2. Pescuit. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Republica Centrafricană şi Camerun. Pînă în 1924 se numea Ceardjui . de sare. Expl. mei. Căi rutiere: 40 000 km. financiar şi comercial. Sudan. din estul Mării Mediterane. la N de Taşkent. produse chimice şi alimentare). Relief muntos şi de cîmpie. Importă autovehicule. de savană şi de pustiuri. Atestat în sec. Întreprinderi de ciment. citrice. Căi ferate: 35 km. ciment. Industrie uşoară (textile. maşini şi utilaje industriale.a. în conurba ie). produse chimico-farmaceutice. [sjen´fuegos] oraş în partea centrală a Cubei. igarete. Suprafa a: 1.

port pe fluviul Orinoco . Pescuit. Institu ii de învă ămînt superior. 260 mii loc. mobilă). de prelucrare a lemnului. Termoelectrocentrală. înconjurată de marea Ciukotsk (la N) şi de marea Bering (la S). oraş în N Mexicului (Chihuahua). Buzău (spre E) şi Doftana (spre V). Relief muntos. masiv muntos în partea de S a Carpa ilor Orientali. Izvorăşte lîngă satul Ciuluc (rn. Nod de comunica ii (rutier. Alt. Rîşcani). de cărbune. peninsula Ciukotsk şi peninsula Alaska. Turism. Teatre. Expl. Teleneşti).). în conurba ie. Suprafa a: 3. afluent pe stînga al Ciulucului Mic . Verejeni (rn. max. prin strîmtoarea Bering. Turism. afluent pe stînga al Prutului. centrul adm. Lungime: 62 km. Industrie a lemnului (cherestea. Teleneşti). alimentară. afluent pe dreapta al Ciulucului Mare . Sărătenii Vechi (rn. situat între rîurile Teleajen. Nod de comunica ii. În lac se varsă rîul Velikaia . Mún ii Ciúcului . Lungime: 57 km. Lungime: 44 km. Făleşti ). din apropierea com. Ciucaş ). lîngă Costeşti (rn. Acoperită cu ghe ari din octombrie pînă în mai. feroviar). Suprafa a: 49 mii km2. de mobilă. între Depresiunea Ciucului (la V). masiv muntos împădurit în grupa centrală a Carpa ilor Orientali.: 1256 m.55 mii km2. peninsulă în extremitatea N-E a Asiei. mare în bazinul Oceanului Arctic. Ad. al statului Bolívar. Ocni a. Izvorăşte din apropierea or. produse lactate şi de panifica ie etc. alimentară. max. Expl. hornuri. al regiunii Cita. Vînătoare. Muzee. Industrie alimentară (spirt. Făleşti). Lă ime max.: 14. rîu în Republica Moldova. Rezerva ii naturale. Ciuc Ciúcaº Ciud Ciudád Bolívar Ciudád Juárez [sju´dad ´hwares] Ciuhúr Ciukótsk Ciukótsk Ciulúcul Máre Ciulúcul Mic Ciulúcul de Míjloc . în S Siberiei. coloane. 372 mii loc. port pe Rio Grande . În S. a materialelor de construc ie. Stînci izolate în formă de ciuperci uriaşe. În N-E se află capul Dejnev.: 1565 m (vf. max.: 47 km. Şoiu ). Lacul se mai numeşte Peispi . Mîndreşti (rn. din el izvorăşte fluviul Narva . Izvorăşte din apropierea comunei Pietrosu (rn. max.6 m. rîul Trotuş (la E) şi valea Uzului (la S). lac pe teritoriul Estoniei şi Federa iei Ruse. Vegeta ie de tundră. rîu în Republica Moldova. Pescuit. Naviga ie. Alt. Atestat în 1764 cu numele Angostura . Făleşti).: 1 954 m (vf. rîu în Republica Moldova. Ad. lîngă com. Suprafa a: 595 mii km2. Atestat în 1653. între insula Vranghel. turnuri. centrul adm. Climă polară. comunică cu Oceanul Pacific. Márea ~. [sju´dad bo´lißar] oraş în N-E Venezuelei. cel mai estic punct al Asiei. 720 mii loc.Citá oraş în Federa ia Rusă. Creşterea renilor. de minereu de fier.: 140 km. Industrie constructoare de maşini. lîngă com. Izvorăşte din apropierea comunelor Beleu i şi Comarovca (rn. afluent pe dreapta al Răutului . Lungime: 90 km. rîu în Republica Moldova. Lungime max. Turism. Teleneşti).

Enisei ş. Alt. At. care include şi S-V reg. fragmentat de văi largi şi întinse. Filatură de bumbac. gaze naturale. în depresiunea cu acelaşi nume. Creşterea animalelor (bovine. Argeş). Industrie constructoare de maşini. Zăcăminte de petrol. taiga şi stepă. ovăz. Naviga ie pe Volga şi Sura . mun ii Altai (la S). XIV). cîmpie în extremitatea de S a Republicii Moldova. Capitala: Ceboksarî . Cîmpia Germano-Poloneză şi Cîmpia Est-Europeană. fragmentat de văi şi vîlcele largi şi întinse. medie: 100 m. Suceava). în 1411. înso ite de culmi şi dealuri cu altitudini de pînă la 200 m. largi şi întinse. mun ii Ural (la V) şi Podişul Siberiei Centrale (la E). cuprinsă între cursurile inferioare ale Prutului (la V) şi Nistrului (la E) şi ărmul Mării Negre (la S). cherestea). produse de panifica ie). 44. cărbune. municipiu în România (jud. Industrie a lemnului (mobilă. cîmpie în S României. cu interfluvii relativ plane. între Prut (la V). Suprafa a: 3 mil. 23 mii loc. textilă. fructe etc. Suprafa a: 18. doc. tutun. Alt. de prelucrare a lemnului (mobilă. orz).35 mil. Reprezintă un complex de forme colinare. Este principala zonă agricolă a României.Ciuváºia República Ciuváşă . Pomicultură. secară. chimică. Ruinele unei biserici romanice (sec. Tîrg din 1774. Relief de cîmpie joasă vălurată. creată la 21 aprilie 1925. hamei. electrotehnică. situat în depresiunea cu acelaşi nume. Muzeu etnografic. Relief relativ plan. hîrtie). Podişul Ciuhurului (la N). la poalele masivului Rarău . de încăl ăminte. completată de bogate planta ii de pomi fructiferi. Vegeta ie de stepă şi silvostepă. pe cursul superior al rîului Moldova . a palatului domnesc (sec. Popula ia: 1. motoare). Industrie constructoare de maşini (automobile. municipiu în România (jud. a. celuloză.: 200–250 m. cîmpie în S Republicii Moldova. de cherestea.8 mii loc. în regiunea oraşului Băl i. lacuri sărate. cu văi şi vîlcele mai pu in adînci. Podişul Nistrului (la E) şi Podişul Codrilor (la S). alimentară (lapte praf. Vegeta ie de tundră. situată între Prut şi Nistru (cursurile medio-inferioare) şi grani a de S cu Ucraina (reg. Subcarpa i şi Podişul Moldovei. pe teritoriul Federa iei Ruse. de blănuri. alimentară. Relief predominant plan. planta ii de vii şi livezi. oraş din 1806. Vegeta ie de stepă şi silvostepă. loc. Cîmpía Bãlþilor Cîmpía Deluroásã de Sud a Basarábiei cîmpie în N Republicii Moldova. Alt. Odesa (Ucraina). Este străbătută de numeroase rîuri ( Obi. a materialelor de construc ii (var). Sta iune climaterică. pe cursul mijlociu al fluviului Volga . Cuprinde numeroase crovuri. Cîmpía de Stépã a Bugeácului Cîmpía Europeánã Cîmpía Românã Cîmpía Sibériei de Vest Cîmpulúng Cîmpulúng Moldovenésc . dune de nisip. cîmpie în Europa. porcine. Odesa). Combinat de fibre şi fire sintetice. XVII). Culturi cerealiere (grîu. cartofi. Vegeta ie de stepă. cuprinsă între marea Kara (la N).: 50–300 m. Climă excesiv-continentală. ovine. mare cîmpie în Asia Occidentală. păsări). Irtîş. Muzee. Climă continentală. km2. sfeclă de zahăr. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere (30% din suprafa ă). de încăl ăminte.3 mii km2. republică în componen a Federa iei Ruse. între Piemontul Getic. Alt. situată pe stînga Dunării.: 200–250 m. energetică.). cuprinzînd Cîmpia Franceză (în V). de ciment. care se întinde de la Oceanul Atlantic pînă la mun ii Ural.

Universită i. Climă temperat-continentală. Centru industrial: combinat de utilaj greu. 507 mii loc. Cîmpia Turzii. cartofi. Centru adm. Huedin. Oraşe pr. Pescuit. Două academii. copră. Culturi: nuci de cocos. Nod de comunica ii. material rulant. insulă coraligenă în E Oceanului Pacific. tutun. textile. lîngă or. Suprafa a: 150 mii km2. Institut politehnic.8 mil. sfeclă de zahăr. forestieră. Cişmea (rn. ghips. sfeclă de zahăr. Centru adm. Rezina). Nelocuită. XIV–XV). lîngă com. regiune păduroasă la S de Cernău i. Tatarbunar (reg. arhipelag în E Oceanului Indian. por iune a litoralului francez al Mării Mediterane. “General Motors“). afluent al Răutului. Administrată de Australia (din 1955). Lungime: 243 km. de muzică). Gherla. grîu. material rulant (feroviar. electrotehnică. de coline şi podişuri cu depresiuni intramontane. Lungime: 50km. Odesa. rutier).: Turda. Hidrocentrale. blănărie. Monte Carlo. alimentare.a. Orhei). în 1497.2 km2. plumb. Monumente. Subordonată Polineziei Franceze. a înfrînt armata polonă care invadase Moldova. loc. Basarabeasca . cărbune). construc ii de maşini. Suprafa a: 6. Pomicultură. loc. plante furajere. întreprinderi de pielărie. Centru industrial: siderurgie. granit. Mihail (sec. Descoperit de William Keeling în 1609. Lungime: cca 80 km. Biserica Sf. Nisa ş. Turism. Ucraina).65 mii km2. Industrii: construc ii de maşini. oastea moldovenească. Pe Cogîlnic sunt situate oraşele Hînceşti . Culturi agricole: bumbac. Sta iuni balneoclimaterice. gaze naturale. poligrafie. Izvorăşte la V de comuna Pecişte (rn. colegii. Descoperită de John Clipperton în sec XVIII. Menton. Întemeiat în 1796. institute academice de cercetare.: Saltillo . Clípperton Cluj Cluj-Napóca municipiu. Nod de comunica ii. Muzee.: Cluj-Napoca. Suprafa a: 7. Vestigii arheologice. port la lacul Erie . Coahuíla [koa´wila] Coásta de Azúr stat în N-E Mexicului. produse chimice. ciment. Aici. în conurba ie). electronică. mobilă. Zonă de munte. materiale de construc ii. Zăcăminte: minereu de fier. Industrie extractivă (argint. prelucrarea metalelor. între oraşele Cassis şi Menton. al jude ului Cluj. 332 mii loc. prelucrarea lemnului. XVI–XVIII). Nisporeni) şi se varsă în lacul Cunduc. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. condusă de Ştefan cel Mare. cărbune brun.Cléveland [´kliivl¬nd] oraş în SUA (Ohio). Sta iuni balneoclimaterice: Cannes. centrul ad m.2 km2. în bazinul Someşului Mic (Transilva-nia). Cocós Códrul Cosmínului Cogîlnic Cogîlnic . situat la cca 1100 km S-V de ărmurile Indoneziei. rîu în Republica Moldova. prelucrarea petrolului. Popula ia: 2 mil. Bursuc (rn. jude în N-V României. Cimişlia . Aeroport (Someşeni ). secară. Grădină botanică. Monaco. cuar . Suprafa a: 14. (2. nisipuri. textile şi alimentare. construc ii de automobile (companiile “Ford“. încăl ăminte. Universită i. Popula ia: 744 mii loc. Culturi agricole: porumb. Aeroport interna ional. Creşterea animalelor. Clădiri vechi (sec. situat pe rîul Someşul Mic . Două academii (de arte. Popula ia: 625 mii loc. farmaceutice. Izvorăşte din apropierea com. Teatre. metalurgie feroasă. calcare.

în S Caucazu-lui. Navigabil în cursul inferior. alimentară. situat între Oceanul Pacific. Hidrocentrale. banane. Universitate (1537).4 mil. 475 mii loc.: Denver . Export de cauciuc. fosfa i) şi prelucrătoare (de petrol. mijloace de transport. argint. Locul spre care argonau ii au pornit în căutarea lînii de aur. Universită i. Popula ia: 3.Cognác [ko´¤ak] oraş în V Fran ei. Centru industrial (echipament electronic. în conurba ie). alimentare. alimentară. stat în N-V Americii de Sud. minereuri de fier. centrul adm. Se varsă în Oceanul Pacific (Golful Californiei). Industrie extractivă (huilă. Vegeta ie: păduri ecuatoriale (50% din suprafa a ării) şi de savană. centrul adm. de hîrtie. Căi ferate: 3 400 km. Suprafa a: 270 mii km2. Manufacturi de ceramică şi sticlă (sec. loc. loc. XVIII). Relief muntos (în V şi N). Brazilia. alimentară. 31 mii loc. Muzee. XVI). chimică. oraş în Portugalia central-vestică. pe 320 km. Panamá. vanadiu. textile. constructoare de vagoane şi automobile. Resurse naturale: cărbune. Turism. Climă ecuatorială şi subtropicală. inut legendar pe ărmul de E al Mării Negre. Exportă petrol. cărbuni. platină. Lungime: 2 740 km. în conurba ie. textile. întreprinderi de pielărie. stat în partea central-vestică a SUA. electrotehnică. situat pe fluviul Charente . situat pe fluviul Mondego . Perú şi Ecuador. tutun. Aeroport interna ional. fluviu în America de Nord. porumb. Lungime: 2 240 km. Navigabil pe 228 km. textilă. Venezuela. gaze naturale. poligrafică. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Bahia Blanca ). Importă produse siderurgice. de ceramică. Centru adm. Capitala: Bogotá . Renumite băuturi alcoolice (coniac). Colúmbia [k¬´lambi¬] Colúmbia Colúmbus [k¬´lamb¬s] oraş în N-E SUA. mase plastice. Institut de tehnologie. Palat episcopal (sec. creşterea animalelor. Întemeiat în 1517. Întrerprinderi textile. fluviu în Argentina. Hidrocentrale. de hîrtie. loc. de cacao. Căi rutiere: 106200 km. Muzee. Agricultură: cartofi. capitala administrativă a Republicii Sri Lanka. cafea. ceai. soia. gaze naturale). alimentare. 625 mii loc. Planta ii de arbori de cafea. manioc. străbătînd Marele Canion . Popula ia: 43 mil. petrol. prelucrarea petrolului şi a cauciucului.50 mil. al statului Ohio. 149 mii loc. (2 mil. minereu de fier. metalurgică. aur. cupru. Se cultivă orez. Marea Caraibilor. Industrie extractivă (petrol. 1. Suprafa a: 1140 km 2. . Limba oficială: spaniola. Lungime: 1 100 km. Muzeu arheologic. în conurba ie. Pescuit. port la Oceanul Indian. molibden. sticlărie). în Canada şi SUA. Monumente din epoca Renaşterii. cacao. construc ii navale. copră. bumbac. República ~. trestie de zahăr. Universitate. al statului Carolina de Sud. cartofi. în SUA şi Mexic. Creşterea animalelor pentru carne. în S-V insulei Ceylon . maşini şi utilaje industriale. loc. argint. oraş în E SUA. Catedrală (sec XII–XVI). Se varsă în Oceanul Pacific printrun estuar. Coímbra [´kw˜ibr¬] Colhída Colómbo [kol´õmbo] Colorádo [kal¬r´ædou] Colorádo Colorádo Colúmbia [k¬´lambi¬] fluviu în America de Nord. Navigabil pe cursul inferior (450 km). aur. chimică. Muzeu. sare. Industrii: siderurgie. sfeclă de zahăr. cherestea). cărbune. chimică. Aeroport interna ional. în conurba ie. Industrie forestieră. Admis în ONU la 5 noiembrie 1945. de cîmpie (în E).

manioc. Zambia. bauxită. caprine. caprine. stat în Africa Centrală. Limbi oficiale: franceza. 28 mii loc. biciclete. igarete. Industrie uşoară şi agroalimentară. utilaje. Muzeu. Principalele produse agricole: cafea. cacao. loc. aur. alimentare (conserve de fructe şi peşte). uraniu. Tanzania. Produse industriale: autoturisme. Suprafa a: 2. ananaşi. Export de minereuri de fier. manioc. culmi şi piscuri muntoase. porumb. cobalt. Bogate şi variate resurse naturale (diamante.345 mil. arahide. conserve. E şi S-E). ovine. la 105 km S de Chişinău. băuturi răcoritoare. Biserica Sf. cărbune. manioc. nuci de cocos. Se mai cultivă: porumb. orez. Pescuit. în conurba ie.24 mil. Admis în ONU la 12 noiembrie 1975. forestiere. palmieri. esături. care după volumul de extrac ie asigură ării unul dintre primele locuri în lume. Vegeta ie: păduri de palisandru. Importă ech . Industrie producătoare de ciment. Popula ia: 676 mii loc. bumbac. textile) şi alimentare. Relief variat: podişuri (în partea centrală). pajişti. Se cultivă orez. plante aromatice (vanilie). Capitala: Kinshasa . cositor. Vegeta ie: păduri tropicale (3/4 din teritoriu). zahăr. Sta iune climaterică. după alte surse). Atestat în sec. XIX). Climă tropical-oceanică. comoriana. Creşterea animalelor: bovine. XVIII. ridicată pe locul unui schit de lemn din sec. situat pe malul lacului Como. ulei de palmier. fabricarea mătăsii. arbori de cafea şi cacao. Biserici romane. At. alumină. Relief: platouri vulcanice. Pescuit intensiv. XVIII. mijloace de transport. tutun. bata i. cupru. mase plastice. Planta ii de bananieri. araba. bata i. Comóre Comrát municipiu în Republica Moldova (UTA Găgăuză). Expl. situată pe insula Tumbo .2 mii km2. ciment.9 mii km2 (2. Burundi. portocale. Chişinău). mangrove. ovine. mun i (în N-E. parcuri na ionale. Catedrală (sec. sec. staniu. diamante. XIV–XVI). Sudan. pe locul unei aşezări mai vechi (sec. în conurba ie. încăl ăminte. cîmpii aluviale (în N-V). rom. plumb. XV). Climă ecuatorială umedă şi subecuatorială. Turism. Prelucrarea lemnului. trestie de zahăr. cauciuc şi produse de cauciuc. Nicolae (încep. prelucrarea metalului şi lemnului. porcine. Popula ia: 55. condimente. Căi rutiere: 765 km. ceai. Importă produse industriale (maşini. rutier). Universitate. situat pe rîul Ialpug . km2. textile şi de confec ii.Cómo oraş în N Italiei (Lombardia). minereuri de fier. Rwanda. zinc. República Democrátă ~. Construc ii de automobile. petrol). Exportă cupru. la N-V de insula Madagascar . situat între Republica Centrafricană. Pe teritoriul ei se află Mănăstirea Condri a . mango. argint. de cafea şi banane. doc. abanoşi. mangan. petrol brut. Fondat în 1884. Aeroport interna ional. República Federálă Islámică a Comórelor . uleiuri vegetale aromate. Angola şi Republica Populară Congo. Uganda. cobalt. Limba oficială: franceza. radiu. port la Oceanul Atlantic. pneuri. stat insular în V Oceanului Indian (arhipelagul Comore ). în 1657 (Condreşti ). Cónakry Condríþa Cóngo localitate în Republica Moldova (mun. păsări). trestie de zahăr. Capitala: Moroni . 800 mii loc. Întreprinderi chimice. Creşterea animalelor (bovine. [´konakri] capitala Republicii Guineea. Suprafa a: 1. cafea. 168 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar.

Cóngo

República ~, stat în Africa Centrală, situat între Gabon, Camerun, Republica Centrafricană, Republica Democratică Congo şi Angola. Suprafa a: 342 mii km2. Popula ia: 3 mil. loc. Capitala: Brazzaville. Limba oficială: franceza. Relief: zonă depresionară în bazinul rîului Congo, mărginită de podişuri întinse (alt. max. 1 040 m), şi de o cîmpie litorală umedă în S-V. Climă ecuatorială umedă. Păduri tropicale bogate în esen e pre ioase (70% din teritoriu). Resurse naturale: cupru, aur, argint, diamante, plumb, zinc, radiu, uraniu, wolfram, petrol, cărbune. Întreprinderi care produc îngrăşăminte chimice, ciment, textile, igarete. Culturi agricole: arbori de cafea şi cacao, palmieri de ulei, bananieri, arahide, trestie de zahăr, tutun, orz, porumb, manioc. Pomicultură, legumicultură, pescuit. Creşterea animalelor (caprine, ovine, bovine). Export de petrol şi produse petroliere, lemn şi produse de lemn, tutun, zahăr, citrice. Importă maşini şi utilaje industriale, automobile, produse alimentare. Căi ferate: 1 040

Connécticut Connécticut

[k¬´netik¬t]

fluviu în N-E SUA. Lungime: 650 km. Se varsă în Oceanul Atlantic (strîmtoarea Long Island ). Par ial navigabil (120 km). Hidrocentrale. stat în N-E SUA, la Oceanul Atlantic. Suprafa a: 13 mii km 2. Popula ia 3,5 mil. loc. Capitala: Hartford . Industrie constructoare de avioane, aparate de precizie, electrotehnică, chimică. Zonă agricolă: pomicultură, tutun, creşterea animalelor, avicultură. străvechi oraş pe coasta europeană a strîmtorii Bosfor , astăzi cartier ( Uskiidar “Scutari“) al or. Istanbul (Turcia). A fost întemeiat de împăratul roman Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii greceşti Byzantion , devenit în 330 capitala Imperiului Roman, apoi a imperiului Bizantin. Cucerit de turci în 1453, devine capitala Imperiului Otoman pînă în 1923, cu denumirea Istanbul . Aici au fost semnate numeroase tratate de pace. jude în S-E României, la grani a cu Bulgaria, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafa a: 7 070 km2. Popula ia: 759 mii loc. Reşedin ă: mun. Constan a . Relief predominant de podiş. Climă temperatcontinen-tală. Resurse naturale: minereu de fier, fosforite, caolin, cretă, calcare, nisipuri, ape minerale sulfuroase. Produse industriale: utilaje tehnologice, maşini agricole, ciment, prefabricate din beton, mobilă, textile, confec ii, tricotaje, uleiuri vegetale, conserve. Şantiere navale, rafinării de petrol. Agricultură: porumb, grâu, secară, plante furajere, sfeclă de zahăr, floa-rea-soarelui, legume; pomicultură, viticultură; creşterea animalelor. Institu ii de învă ămînt şi de cultură. Turism.

Constantinópol

Constánþa

Constánþa

municipiu în S-E României, centrul adm. al jud. Constan a, cel mai mare port maritim al ării la Marea Neagră. 360 mii loc. Aeroport interna ional. Centru industrial: construc ii şi repara ii de nave maritime, prelucrarea metalelor şi lemnului, fabricarea mobilei, celulozei şi hîrtiei, poligrafie, textile, confec ii, produse alimentare. Universitatea “Ovidiu“. Institute de marină (civilă şi militară). Teatre. Muzee. Vestigii arheologice. Monumente istorice. Oraşul a fost construit pe locul vechii colonii greceşti Tomis .

Constánþa

oraş în S Germaniei (Baden–Württemberg), situat pe malurile lacului cu acelaşi nume. 76 mii loc. Centru industrial: metalurgie, construc ii de maşini, echipament electronic, prelucrarea lemnului, produse chimice, textile şi alimentare. Universitate. Catedrală (sec. XI–XVI). Biserică gotică (sec. XV). Sta iune balneoclimaterică. Turism. [kuk] strîmtoare între Insula de Nord şi Insula de Sud a Noii Zeelande, unind Marea Tasman cu Oceanul Pacific. Lungime: 107 km. Lă ime: 22–91 km. Ad. max.: 97 m. A fost descoperită de J. Cook în 1770. capitala Danemarcii, situată pe insulele Seeland şi Amager , port la strîmtoarea Ø resund . 626 mii loc. (1,7 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Mare centru industrial: montaj de automobile, construc ii de nave, de echipament şi aparataj electrotehnic, de motoare; întreprinderi chimice, de mobilă şi hîrtie, alimentare. Academie de ştiin e. Universitate (1479). Muzee. Palate (sec. XVII). Catedrală neoclasică (1811–1829). Turism.

Cook

Copenhága (Cópenhaga)

Corálilor Cordiléri

Córdoba

Márea ~, mare a Oceanului Pacific, între coasta de N-E a Australiei şi Melanezia. Suprafa a: 4,1 mil. km2. Ad. medie: 2 394 m. Ad. max.: 9 174 m. Mún ii ~, cel mai lung lan muntos de pe glob (cca 18 000 km), situat în vestul Americii de Nord, de la Alaska pînă în Mexic, şi în America de Sud, din Venezuela pînă în ara de Foc. Alt. max.: 6 193 m (vf. McKinley , în America de Nord) şi 6959 m (vf. Aconcagua , în America de Sud). Cca 80 de vulcani activi. oraş în S Spaniei (Andaluzia), situat pe fluviul Guadalquivir . 311 mii loc. Nod de comunica ii. Industrii: expl. minereului de cupru, întreprinderi chimice, textile, alimentare. Vestigii romane. Fortifica ii maure. Moschee (sec. VIII–X). Muzee. República Populáră Democrátă Coreeánă , stat situat în partea de N a peninsulei Coreea, între China, Federa ia Rusă, Coreea de Sud, Marea Japoniei şi Marea Galbenă. Suprafa a: 120,5 mii km 2. Popula ia: 23,7 mil. loc. Capitala: Phenian . Limba oficială: coreeana. Relieful este format de masive muntoase şi regiuni de cîmpie litorală. Climă subtropicală musonică. Vegeta ie: păduri de conifere şi foioase (80% din teritoriu), păşuni alpine. Bogate resurse naturale: cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram, fosfa i, sare. Industrie energetică (hidrocenrale), siderurgică, constructoare de maşini, textilă, alimentară. Se produce o el, fontă, tractoare, aparataj electrotehnic, îngrăşăminte chimice, ciment, celuloză, hîrtie, conserve. Se cultivă orez, grîu, orz, porumb, soia, bumbac, tutun. Creşterea animalelor (bovine, porcine). Pescuit. Exportă minereuri, metale, produse agricole. Importă maşini şi utilaje industriale, combustibili, mijloace de transport. Căi ferate: 10 800 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991.

Coréea de Nord

Coréea de Sud

República Coréea , stat în estul Asiei, situat în partea de S a peninsulei Coreea , între Coreea de Nord, Marea Galbenă şi Marea Japoniei. Suprafa a: 99 mii km 2. Popula ia: 48,3 mil. loc. Capitala: Seul . Limba oficială: coreeana. Relief în cea mai mare parte muntos, cu cîmpii în lungul ărmului apusean. Clima temperat-continentală, cu caracter musonic şi tropical. Industrie dezvoltată: extractivă (cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram), siderurgică (fontă, o el, cupru rafinat, zinc), constructoare de maşini şi utilaje, automobile, nave, aparate electronice şi electrotehnice, producătoare de anvelope, hîrtie, ciment, produse chimice, textile, conserve de peşte. Culturi agricole principale: orez, grîu, ovăz, porumb, soia, bata i, tutun. Pomicultură. Sericicultură, pescuit. Creşterea animalelor. Exportă echipament industrial, mijloace de transport, aparate electronice, produse chimice, textile, alimentare. Importă materii prime, automobile, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 8500 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. insulă în Marea Ionică. Suprafa a: 593 km 2. Popula ia: cca 100 mii loc. Oraş pr.: Corfu (port). Relief muntos. Climă mediteraneană. Pescuit. Turism. Administrată de Grecia. renumit oraş din Grecia antică (sec. VII–VI î. Hr.). În prezent port în golful cu acelaşi nume. 30 mii loc. Rafinărie de petrol. Centru comercial (export de stafide, ulei de măsline). Relicve arheologice. Muzeu. Turism. peninsulă în S-V Marii Britanii, între Marea Mînecii şi canalul Bristol. Lungime: 150 km. Lă ime max.: 72 km. Relief muntos. Industrie extractivă (cositor, cupru, argint, zinc, plumb, mangan), prelucrătoare de materii prime. Creşterea vitelor. Pescuit. Turism. oraş în N-E Argentinei, centrul adm. al provinciei Corrientes, port pe fluviul Paraná . 270 mii loc. Aeroport interna ional. Centru industrial şi comercial (export de cereale). Universitate. Muzeu. Fondat în 1588. insulă în N Mării Mediterane. Suprafa a: 8,7 mii km 2. Popula ia: 252 mii loc. Relief muntos (alt. max. 2 710 m, vf. Monte Cinto ). Expl. de minereuri de fier, cupru, mercur, zinc, plumb, marmură. Planta ii de citrice, măslini. Viticultură. Turism. Creşterea animalelor (ovine, caprine). Administrată de Fran a. [kor´u¤a] oraş în N-V Spaniei (Galicia), port la Oceanul Atlantic. 245 mii loc. Industria aluminiului, de prelucrare a lemnului, tutunului şi peştelui, chimică, textilă, de hîrtie. Şantiere navale. Pescuit. comună în Republica Moldova (rn. Soroca). Expl. de calcare. Prelucrarea artistică a pietrei. At. doc. în 1509.

Córfu

Corínt

Córnwall

[´koonw¬l]

Corriéntes

Córsica

Corúña

Cosãúþi

Cósta Ríca

República ~, stat în America Centrală, între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor, învecinat cu Nicaragua (în N) şi Panamá (în S-E). Suprafa a: 51 mii km2. Popula ia: 3,9 mil. loc. Capitala: San José . Limba oficială: spaniola. Relief predominant muntos, cu un podiş intramontan şi cîmpii litorale. Climă tropicală cu precipita ii bogate pe litoralul Mării Caraibilor. Vegeta ie tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 45% din teritoriul ării. Industrie slab dezvoltată: mici întreprinderi de prelucrare a materiei extractive şi a produc iei agricole. Resurse naturale bogate (aur, argint, mangan, petrol, bauxită, ape geotermale), dar pu in exploatate. Planta ii de arbori de cafea, de cacao, bananieri, ananaşi, trestie de zahăr. Se mai cultivă orez, porumb, manioc. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit. Exportă cafea, banane, carne, lemn şi produse de lemn, textile. Importă maşini şi utilaje industriale, autovehicule, combustibili, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 950 km. Căi rutiere: 35 541 km. Admis în ONU la 3 noiembrie 1945. República ~ (Coásta de Fíldeş) , stat în Africa de Vest, la N-V de Golful Guineii, între Liberia, Guineea, Mali, Burkina Faso şi Ghana. Suprafa a: 322,5 mii km 2. Popula ia: 16,8 mil. loc. Capitala: Yamoussoukro (administrativă) şi Abidjan (legislativă). Relief de podiş înalt (la N) şi de cîmpie litorală (la S), culmi muntoase şi piscuri. Climă subtropicală umedă. Vegeta ie tropicală şi de savană. Expl. de petrol, diamante, aur, minereu de mangan. Rafinării de petrol, fabrici de cherestea, de ciment, textile, de produse alimentare. Se cultivă arbori de cafea, de cacao, banane, precum şi orez, porumb, mei, sorg, manioc, bata i. Ramuri economice tradi ionale: creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine), pescuitul, vînătoarea, meşteşugăritul. Exportă cafea, cacao, banane, petrol, produse petroliere, lemn şi produse de lemn, ulei de palmier. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili. Căi ferate: 660 km. Căi rutiere: 70 000 km. Limba oficială: franceza. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. [kot¾´te] peninsula în N-V Fran ei (Normandia), între golful Saint-Malo şi estuarul Senei (Marea Mînecii). Lungime: cca 100 km. Relief de coline. Climă oceanică. Creşterea animalelor (bovine, ovine, cabaline). comună în România (jud. Iaşi). 9 mii loc. Centru pomicol. Podgorii renumite (vinul “Cotnari“). Expl. de gresii. Sta ie de cale ferată. Cetate geto-dacică (sec. V–III î. Hr.). Pod de piatră (sec. XV). Biserici (sec. XV şi XVI). Beciuri ale caselor domneşti (sec. XV). At. doc. ca tîrg în 1448. [koto´nu] oraş în Benin, port la golful Guineea . 490 mii loc. în conurba ie. Mici întreprinderi mecanice, textile, de încăl ăminte, alimentare. Export de ulei de palmier şi bumbac. vulcan activ în Mun ii Anzi (Ecuador), unul dintre cei mai mari din lume. Alt.: 5 896 m. Parc na ional. oraş în E Germaniei (Brandenburg), pe rîul Spree . 130 mii loc. Nod de comunica ii. Centru industrial (siderurgie, echipament electric, covoare, postavuri, tricotaje, produse alimentare) şi comercial. Biserică (sec. XIV), castel (sec. XVIII). Muzeu. At. doc. în 1156.

Côte d'Ivoire

Cotentín

Cotnári

Cotonou

Cotopáxi Cóttbus

[kotop´ahhi] [´kotbus]

Covásna

jude în partea central-estică a României, în bazinul Oltului superior. Suprafa a: 3,7 mii km 2. Popula ia: 240 mii loc. Centru adm: mun. Sfîntul Gheorghe . Relief muntos şi de coline. Climă temperat-con-tinentală. Resurse naturale: lignit, minereu de fier, calcare, gresii, ape minerale. Industrie constructoare de maşini, agregate, motoare, echipament electric auto, piese pentru tractoare şi maşini agricole. Întreprinderi alimentare. Zonă agricolă: plante tehnice, cartofi, sfeclă de zahăr, grîu, secară; creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine); avicultură. Teatre. Muzee. Turism.

Covásna

oraş în România (jud. Covasna), la poalele mun ilor Vrancea . 14 mii loc. Întreprinderi de mobilă şi cherestea, de materiale de construc ii, de îmbuteliere a apelor minerale. Sta iune balneoclimaterică. Vestigii arheologice. Biserică (sec. XIII–XIV). At. doc. în 1567. [´kov¬ntri] oraş în Marea Britanie (Anglia). 295 mii loc. (648 mii loc., în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru industrial: construc ii de avioane, automobile, tractoare, motociclete, maşini unelte, aparataj electronic, optică; întreprinderi textile (mătase), alimentare. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice. Ruinele unei fortifica ii (sec. XIV). masiv muntos în S-V mun ilor Făgăraş , între rîurile Olt şi Topolog . Alt. max.: 1 668 m. Parc na ional. Mănăstírea ~ , mănăstire pe malul drept al Oltului. Ctitorie (1387 – 1388) a domnului Mircea cel Bătrîn. Mormîntul domnitorului. Monumente istorice. S-a mai numit şi Mănăstirea Nucet . oraş în Polonia, situat pe fluviul Vistula . 830 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Aeroport interna ional. Centru industrial: siderurgie, construc ii de maşini, materiale de construc ii, întreprindri textile, alimentare. Academie de ştiin e. Universitate. Catedrală (sec. XII–XIV). Biserica Notre-Dame (sec. XIII–XV). Observator astronomic (1792). municipiu în S României, situat pe rîul Jiu , centrul adm. al jud. Dolj. 303 mii loc. Sta ie de cale ferată. Aeroport. Centru industrial: construc ii de avioane, locomotive, tractoare, automobile, maşini agricole, aparataj electric, prelucrarea lemnului, întreprinderi textile, alimentare. Universitate. Teatru. Filarmonică. Clădiri vechi (sec. XVI – XVII). At. doc. în 1475. insulă în Marea Mediterană. Suprafa a: 8,3 km 2. Popula ia: 540 mii loc. Relief muntos (alt. max.: 2 456 m). Zăcăminte : minereuri de fier, mangan, azbest, ghips. Culturi agricole: grîu, porumb, citrice, măslini, tutun, legume. Viticultură. Creşterea animalelor. Vestigii arheologice. Turism. Administrată de Grecia. mare în bazinul Mării Egee, cuprinsă între arhipelagul Ciclade, Pelopones şi insula Creta . oraş în Republica Moldova (mun. Chişinău). Centru de vinifica ie, depozit de vinuri (construit în subteranele fostelor mine de calcare), expozi ii de vinuri clasice şi spumante (şampanie “Cricova“). At. doc. ca aşezare rurală în 1431.

Cóventry

Cózia Cózia

Cracóvia

Craióva

Créta

Créta Crícova

Suprafa a: 56. comună în Republica Moldova (rn. de prelucrare a lemnului. bauxită. At. Nod de comunica ii. produse alimentare. Industrie extractivă (cărbune. Aeroport. stat în Europa. Relief predominant muntos. maşini şi echipament de transport. vf. Climă temperat-continentală (în N) şi mediteraneană (în S). Ungaria. la S de Londra. Sta iuni balneoclimaterice: Ialta. Ataşată Ucrainei în 1954. Căi rutiere: 26 930 km.Hr. apoi de turci (1475). a citricelor şi măslinilor. Pomicultură. Popula ia: 4. Mai este denumită Chersonesul Tauric şi Taurida . 1545 m. Aluşta . oraş în Republica Moldova. Mici întreprinderi agroindustriale.). Marea Adriatică. Navigabil pe cursul inferior (258 km). alimentare. Minereu de fier. Viticultură. Eupatoria. max. Roman Koš ) şi de platou în interior. Ramuri agricole principale: cultivarea cerealelor (porumb. Căi ferate: 2 700 km. grîu). în 1607. 322 mii loc. una dintre cele mai mari de pe teritoriul Basarabiei. specii ierboase de cîmpie. Popula ia: 2. Bosnia şi Her egovina. Crişul Negru (144 km). Serbia şi Muntenegru. Anexată la Imperiul Rus în 1783.). loc. Muzeu. Colonizată de greci (sec.. Hr. At. Se varsă în Oceanul Atlantic. textile. Exportă produse industriale. porcine. Suprafa a: 27 mii km 2. construc-toare de maşini. în 1520. Importă materii prime. minereu de fier. Se cresc bovine. între Slovenia. afluent pe stînga al Tisei . Briceni). Cróydon [´kroidn] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia). Hidrocentrale.5 mil. petrol. Cuánza (Kwanza) . VII î. Vegeta ie: păduri de foioase (30% din teritoriu). loc. Capitala: Zagreb . situat pe malul drept al Nistrului. Criº Criuléni Críva Croáþia rîu în România.7 mil. Floricultură. gaze naturale. tutun. fluviu în partea centrală a Angolei. Turism. format prin unirea celor trei Crişuri: Crişul Repede (148 km). aparataj electrotehnic). Lungime: 960 km. Crişul Alb (238 km). viticultură. echipament electric. 11 mii loc. reşedin ă a raionului Criuleni. situat în N-V Peninsulei Balcanice. Cucerită de tătari (1430). doc. Industrie metalurgică. instrumente şi aparatură pentru cercetările ştiin ifice. Cereale. combustibili. Protectorat roman (631 î. Peştera “Emil Racovi ă“.Criméea peninsulă în S Ucrainei. la S de Luanda. Pescuit. a sfeclei de zahăr şi florii-soarelui. Pod peste Nistru. scăldată de apele Mării Negre. sare marină). doc. Relief muntos în lungul litoralului (alt. República ~. la 43 km N-E de Chişinău. Pescuit. Admis în ONU la 22 mai 1992. de produse petroliere. pomicultură. mărfuri de larg consum. chimice. constructoare de maşini (nave.5 mii km2.

rîu în Republica Moldova. XVII–XVIII). porumb. nichel. siderurgică. mangan crom. comună în România (jud. Izvorăşte din apropierea com. al statului Mato Crosso. bata i) şi creşterea animalelor (bovine. bauxită). Universitate. Floreşti). afluent pe stînga al Răutului. constructoare de maşini (autovehicule. Industrie dezvoltată: extractivă (minereuri de fier. 402 mii loc. Praguri. Hr. întreprinderi ale materialelor de construc ii. fluviu în Namibia.) – Cultura Cucuteni – răspîndită în Moldova (inclusiv Basarabia). Iaşi).). rîu în Africa central-sudică. IV–III î. a fost descoperit un tezaur de obiecte şi 600 de monede de argint din sec. Biserica Sf. textile. tutun. limitată în S-E de masivul muntos Sierra Maestra (alt. îngrăşăminte chimice. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. wolfram. în N-E Munteniei şi SE Transilvaniei. Cubángo (Okavango) Cubólta Cuciurgán Cucuténi Cuhuréºtii de Sus Cuiabá Cúla Cunéne (Kunene) . Lungime: 1600 km. Căi rutiere: 46 555 km. Casele familiei Cantacuzino (sec. Floreşti). Lungime: cca 100 km. esături. Formează grani a cu Namibia.8 m). bra al Nistrului . bunuri de larg consum. Condi ii favorabile culturilor agricole (trestie de zahăr. Şciusev). Putineşti (rn.Cúba República ~. stat în America Centrală. cupru. Lungime: cca 123 km. combustibili. izvoarele lui fiind situate la alt. mango. loc. Hr. arhitect A. Popula ia: 11. manioc. Hidrocentrală. Odesa. lîngă com. afluent pe dreapta al Răutului . Vegeta ie tropicală montană şi de savană. Lungime: 66 km. cobalt. lîngă com. 2000–2560 m). utilaje şi aparataj electrotehnic). minereuri de nichel. Importă mijloace de transport. ciment. Făleşti). Climă tropicală cu precipita ii abundente. Capitala: Havana . Se varsă în Oceanul Atlantic. într-un mormînt preistoric. renumită prin vestigiile arheologice din perioada neolitică (milen. Praguri. Pescuit intensiv. IV î. Navigabil pe cursul inferior. cascade. diamante). situat pe insula cu acelaşi nume şi în numeroase insule mai mici din Arhipelagul Antilelor Mari. Izvorăşte din apropierea localită ii Marianovka (reg. de 132 m (rn. Relief de cîmpie joasă. În 1957. bananieri. rîu în Republica Moldova. Lipnic (rn. lîngă această localitate. Izvorăşte de sub dealul Măgura (alt. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. produse alimentare. la grani a cu Angola. Limba oficială: spaniola. alcool. zahăr brut. Căi ferate: 4 881 km. orez. Aici. Aeroport. Centru minier (aur. Ocni a). citrice. de prelucrare a lemnului. argint. igarete. afluent pe stînga al Nistrului . Admis în ONU la 24 octombrie 1945. 388.18 mil. argint. conserve. comună în Republica Moldova (rn. Se pierde în deşertul Kalahari . anvelope. între care şi o monedă moldovenească emisă de Alexandru cel Bun. Suprafa a: 111 mii km 2. centrul adm. Nezavertailovca. Produce energie electrică. doc. At. în 1437. XV. cupru. Treime (1913–1914. Ucraina) şi se varsă în Turunciuc . cascade. arbori de cafea. s-a găsit un tezaur de aur traco-getic (sec. oraş în S-V Braziliei. porcine). Exportă produse petroliere.

rămasă în locurile de baştină. Administrată de Olanda. pe teritoriul Daciei. ctitorie a domnului Neagoe Basarab. Centru industrial (întreprinderi mecanice. ciment. îi învinge pe macedonenii conduşi de regele Lisimah (300–292 î. în Marea Caraibilor. Culturi agricole: trestie de zahăr. în Mun ii Anzi. Curchi Curcub´ãta Máre Curitíba Cúrtea de Árgeº Cúzco (Cusco) [´kusko] oraş în Perú. cel mai înalt din Carpa ii Occidentali. Industrie extractivă (petrol. localitate în Republica Moldova (rn. Oraş pr. sub conducerea lui Burebista. textile. Hr. sub presiunea triburilor barbare.9 mil. Reşedin ă domnească pe vremea lui Basarab I (1310–1352).Hr. Muzeu. dar în urma războaielor din 101–102 şi 105–106 sunt înfrîn i. Mănăstirea La Merced (sec. oraş în S-E Braziliei. Turism. cherestea. În sec I î. Orhei. 257 mii loc. sisal.: 1 849 m. Forma iuni de triburi geto-dacice opune rezisten ă armatelor lui Alexandru cel Mare (335 î. alimentare) şi comercial (export de produse ale industriei uşoare). situat pe rîul Argeş . Mănăstirea Curtea de Argeş .) Mănăstirea Curchi.. Nod de comunica ii. Popula ia: 154 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar. Două universită i. Aeroport interna ional. centrul adm. biserica Naşterea Maicii Domnului (1808–1810). capitala statului dac. Hr. în 1499. oraş în România (jud. Capitala: Mahacikala . vîrf în mun ii Bihor . Catedrală (sec. În timpul lui Decebal (87–106). Alt. de celuloză şi hîrtie. Suprafa a: 472 km2. devine centrul provinciei Dacia Romana . Dácia teritoriul populat în antichitate de geto-daci. XIII–XVIII). Popula ia: 1. Hr. armata şi administra ia romană părăsesc Dacia. pentru a-şi fortifica pozi iile la Dunăre. . porumb. iar regatul Dacia este transformat într-o provincie romană. Industrii (mobilă. Temple. în conurba ie. plante tehnice). portocale. Argeş). a păstrat legăturile econo Daghestán República ~. constructoare de maşini. At. alimentare). Expl. ovine).). legume. care corespunde aproximativ teritoriului locuit apoi de români. Universitate (1597). Ge ii sînt men iona i încă de Herodot cu prilejul conflictului lor cu regele persan Darius I (514 î. însuşind limba latină şi civiliza ia romană. II î. alimentară. Dumitru (1775). aerian). doc.4 mil. vestită prin legenda “Meşterul Manole“. Popula ia daco-romană.). Relief cu aspect colinar. În 271. At. Pe teritoriul acestei localită i: biserica Sf. 37 mii loc. ge ii şi dacii ob in unele victorii asupra armatelor romane. Hr. obiecte din ceramică şi por elan). la 3 650 m alt. sorg. Suprafa a: 50. ia fiin ă primul stat centralizat al geto-dacilor. Pomicultură. Biserici (sec. forestieră.Curaçaó [küra´sou] insulă în arhipelagul Antilelor Mici. Biserica Domnească (1352).: Wilemstad . biserică din 1512–1517. arahide. XVII). agricol şi comercial. XVIII). Sub stăpînirea Imperiului Roman popula ia autohtonă s-a romanizat.). Rafinării de petrol (importat). Culturi agricole (cereale. de mobilă. Centru industrial (produse textile. Creşterea animalelor (bovine. gaze naturale). Curtea Argeş (1330) şi Curtea de Argeş (1510). luptă împotriva bastarnilor (sec. loc.3 mii km2. chimică. Fondat în 1654. chimice. situată în N mun ilor Caucaz.). 1. doc. XVI–XVII). complex monastic (sec. loc. republică autonomă în Federa ia Rusă. de fosforite. Sarmizegetusa. de ciment. Viticultură. al statului Paraná. aparataj electric.

se află strîmtoarea Dampier . Monumente istorice. Pescuit. în Croa ia şi Serbia şi Muntenegru.6 mil. ulei). regiune istorică pe litoralul estic al Mării Adriatice. Suprafa a: 5 mii km2. Nod de comunica ii. în conurba ie). hîrtie. XIV). (4. electronică. 1 mil. 1900 m). Suprafa a: 544 km 2.08 mil. alimentară (conserve de peşte). capitala Siriei. Ad ~. port în Golful Persic . [´dael¬s] oraş în S SUA (Texas). Universitate. Expl. avînd în apropiere numeroase insule. produse farmaceutice. de prelucrare a pielei. maşini agricole). loc. Industria bumbacului şi mătăsii. [da´mjeta] oraş în N Egiptului. Industrie constructoare de maşini (avioane. bitum. chimică. port la Oceanul Atlantic. textilă. esături. Creşterea animalelor (ovine). Au fost descrise de navigatorul englez William D. Dállas Dalmáþia Damanhûr Damásc Damiétta Dammám Dámpier [´dæmpj¬] . la N-E de coastele Australiei. în conurba ie. situată la poalele mun ilor Antiliban . Dampier (1652–1715). Artizanat (covoare. Aici. alimentară). marmură. 1. produse chimice). a fost asasinat J.7 mil. Artizanat. În acest oraş. Centru comercial şi de transport. Muzee. 122 mii loc. Acvariu. aparatură telefonică). arhipelag din 20 de insule în Oceanul Indian. Centru financiar-ban-car. Moschee (sec. Viticultură.Dakár capitala Senegalului. loc. loc. sticlă. alimentare. sticlă. max. Universitate. Industrie textilă (bumbac). Întreprinderi textile. 215 mii loc. Industrii (chimică. Terminal al conductelor de petrol. de formă alungită ( ărm dalmatic). Şantiere navale. ărmul Dalma iei. Monumente arhitectonice. pe rîul Barada . Turism. utilaj petrolier. Resurse naturale: bauxită. cărbuni.F. Pescuit. este foarte crestat. Muzee. Turism. situată pe peninsula Capul Verde . alimentară. 1. 600 mii loc. Universitate. la 22 noiembrie 1963. de ciment. oraş în N Arabiei Saudite. alimentară (orez. loc. Relief muntos (alt. Planta ii de măslini şi citrice. automobile. Planetariu. Centru industrial (televizoare. între insulele Umboi şi Noua Britanie . în lungime de 1400 km. obiecte din aur şi argint). de petrol. Universitate. a tutunului. în conurba ie. Muzeu. Institutul Africii Negre. cu lungimea de 120 km şi lă imea de 25 km. Punct de tranzit interna ional. port în Delta Nilului . de încăl ăminte. situat în Delta Nilului . preşedintele SUA. Mare pia ă a bumbacului. oraş în Egipt. Centru industrial (ciment. a lemnului. Kenedy.

Seacă pe timp secetos.3–18. Ad. în sec. rutier).: 287 km. oraş în Marea Britanie (Anglia). conserve de carne. alimentară. constructoare de maşini (locomotive). Exportă maşini şi echipament pentru transport. Lungime: 2740 km. golf în Marea Caraibilor.: 227 m. mase plastice). Danemárca Dardanéle (Hellespont) Dar es-Salaam Darfúr Darién Dárling [´daalih] regiune muntoasă în V Sudanului. Uneşte Oceanul Arctic cu Oceanul Atlantic. trece prin Riga şi se varsă printr-o deltă în Marea Baltică. Zăcăminte de plumb şi antimoniu. Turism. Climă temperat-oceanică. între depresiunea lacului Ciad şi Nilul Alb . În N şi N-E se desparte de Peninsula Scandinavică prin strîmtorile Skagerrak .9 mii km. sfeclă de zahăr. Grădină botanică. Ad. Uneşte Marea Marmara cu Marea Egee. Nod de comunica ii. oraş în S-V Germaniei (Hessen). XVI). construc ii navale). insula Bornholm şi par ial în Insulele Frisce de Nord . max. îmbrăcăminte. Lungime: 120. cultivarea cerealelor (orz. Limba oficială: daneza. textile. afluent pe dreapta al fluviului Murray . vopsele). Kattegat şi Øresund . 173 m). 138 mii loc. produse alimentare. port la Marea Timor. oraş în E Tanzaniei. maritim. bumbac. Centru industrial şi comercial. produse chimice (lacuri. port la Oceanul Indian. alimentară. poligrafică. Biserică (sec.3 mil. stat în Europa de V. Muzeu. flori. XII). Izvorăşte din podişul Valdai . Recoltarea perlelor.: 70–200 m. Dárlington [´daaliht¬n] Dármstadt [´darm¿tat] Dárwin [´daawin] Dáugava (Dvína de Vest) . Suprafa a: 43 mii km2. Lă imea min. Lungime: 1020 km. Se mai cultivă cartofi. extractivă (petrol. Export de copră. Pescuit. Oraş din 1330. Gudena. fluviu în Belarus şi Letonia. Lă ime: 1. chimico-farmaceu-tică. 86 mii loc. Terminal petrolier. plante decorative. Nod de comunica ii (aerian. Industrie a lemnului şi a cărnii. Industrie dezvoltată: constructoare de maşini (motoare. pe peninsula Iutlanda . Omme ). textilă. rîu în S-E Australiei. strîmtoare între peninsula Balcanică şi Asia Mică. max.Danemárca Regátul ~.5 km. Industrie siderurgică. gaze naturale). sisal. Numele vechi: Port Darwin. chimică (îngrăşăminte. Turism. Căi ferate: 2. Este folosit în iriga ie. Pescuit. Aeroport interna ional. Lungime: 165 km. Alt. secară. textilă. (316 mii loc. Se învecinează cu Germania. At. Agricultură intensivă. Par ial navigabil. 79 mii loc. ciment. Palat (sec. sticlă. Universitate. silvicultură. Este cuprins între Marea Nordului şi Marea Baltică. mobilă. porcine). Căi rutiere: 71 mii km. loc. Primărie (sec. doc. mobilă.: 3088 m. combustibili. Importă materii prime industriale. Fabrici de tutun. încăl ăminte. accidentată în urma glacia iei cuaternare. centrul adm. XI. Institut politehnic. în conurba ie). Aici se varsă fluviul Atrato . Şantiere navale. strîmtoare între insulele Groenlanda şi Islanda . oraş în N Australiei. Capitala: Copenhaga . Între Darlington şi Stockton a fost construită prima cale ferată din lume (1823). cafea. Industrie constructoare de maşini. Arhipelagul Danez. max.: 153 m. al Teritoriului de Nord. aparate electrice. Relief de cîmpie joasă (alt. feroviar. XVIII). 2 mil. Denumit pe cursul superior Macintyre sau Barwon . în conurba ie. în S istmului Panama .5 km. maşini agricole. loc. Muzee. străbătută de numeroase rîuri (Stora. max. electrotehnică. Ad. ovăz). bazată pe creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. Popula ia: 5. Admis în ONU la 24 octombrie Strîmtoárea Danemárcii .

Este străbătut de rîurile Mahanadi. nurci. i ei. XIII). Popula ia: 666. Zăcăminte: cărbuni. Davós Dãrmãnéºti [da´voos] Débreþin (Debrecen) Déccan (Dekkan) Délaware Délaware [´del¬we¬r] Delft Délhi [´deli] Délos (Dhílos) Délta Dúnãrii [´dilos] insulă grecească în Marea Egee. Rafinărie de petrol.4 mii km 2. Universită i. XIII. 9. med. Şantiere navale. faian ă). At. lemn. Fabrici de cherestea. oraş în E Elve iei. grîu. Centru financiar şi comercial. Lă ime: 360 km. Capitala: Dover . În E şi V se înal ă Mun ii Ga i (alt. Important nod de comunica ii. plante oleaginoase. grinduri. textilă. Institut politehnic. strîmtoare în Oceanul Atlantic. Muzee. ra e şi gîşte sălbatice. Explorată de John Davis în 1585 şi 1587. 14. Industrie variată: construc ii de maşini. mangan. pe teritoriul României (4340 km2) şi pe teritoriul Ucrainei (710 km2). zone inundabile. în Alpii Retici . orez.8 mii loc. Industrie construc-toare de maşini (vagoane. Lă ime: 65 km. Faună variată: berze. produse chimice şi farmaceutice. Suprafa a: 5. Godavari. 850 mii loc.2 mii loc. Relief stîncos (alt. alimentare. Institut de cercetări nucleare. Rezerva ii naturale. maşini agricole. . vulpi. Universitate. Legumicultură. Creşterea animalelor. poligrafie. Păduri rare. de cărbune brun. situat în depresiunea cu acelaşi nume. hermine etc. Teatre. diamante. 216 mii loc. podiş în zona interioară a peninsulei Hindustan. oraş în România (jud. minereu de fier. Vegeta ie bogată (stufărişuri. loc. Termocentrală. max. în conurba ie. Lungime: 1170 km. Izvorăşte din mun ii Catskil (Apalaşi) şi se varsă în golful cu acelaşi nume. Pomicultură. Lungime: 660 km. Monumente gotice (sec. orez. oraş în N Indiei. km2. Zonă piscicolă. Lungime: 129 km. Suprafa a: 1 mil. Industrie a lemnului şi a plantelor textile. prelucrarea lemnului. încăl ăminte. Universitate. Este format din oraşul vechi Shâhjahânâbâd şi oraşul nou New Delhi (întemeiat în 1911). Aeroport interna ional. Sta iune climaterică. între Groenlanda şi partea de S-E a insulei Baffin . Cunoscut din 1075. Bacău). Suprafa a: 3.6 mil. spa iu deltaic la vărsarea fluviului Dunărea în Marea Neagră. Muzeu. Expl. Turism. în sec. Aici este situat oraşul cu acelaşi nume. Muzeu. min. Vestigii arheologice. Navigabil. Culturi irigate: bumbac.2 mii loc. savane. stat în SUA. Narbada . pelicani etc. oraş în V Olandei. Ad. oraş în E Ungariei.: 104 m. ostroave.5 km 2. cacao. textile. la 1550 m alt. Muzee. Export de copră. Monumente arhitectonice şi istorice. Universitate. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. Include mai multe bra e şi ramifica ii ale fluviului. 11. pe rîul Uz .: 107 m).5 mii loc. în teritoriul cu acelaşi nume. Centru industrial (construc ii de maşini. mistre i..Daváo Davis [´deiv¬s] golf în Oceanul Indian în S insulei Mindanao (Filipine). produse chimice şi farmaceutice. rulmen i). lebede. Hidrocentrală. tricotaje. 700 m). alimentară. fluviu în SUA. Nod de comunica ii. Sporturi de iarnă. rogozuri). Universitate. în conurba ie. farmaceutică. Krishna. cablu. 8. şantiere navale. confec ii. port principal în insulă. care îndeplineşte func ia de capitală a ării.

Demavénd (Demâvánd) Dénver

[´denv¬r]

vulcan stins, cel mai înalt vîrf în masivul Elbrus , în N Podişului Iranian. Alt.: 5604 m (după alte informa ii – 5671 m). Zăpezi, ghe ari. Izvoare termale. Turism. oraş în V SUA, centrul adm. al statului Colorado. 2,29 mil. loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie constructoare de maşini (avioane, utilaj minier), electronică, alimentară (conserve de carne, zahăr). Expl. de cărbune şi minereuri polimetalice. Universitate. Muzeu de artă. Grădină botanică. Turism. oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia). 220 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (automobile, motoare pentru avioane), chimică, textilă (mătase), por elan. Catedrală (sec. XVI), edificii (sec. XVI–XVIII). Muzeul mătăsii. oraş în centrul SUA, centrul adm. al statului Iowa. 198 mii loc. (393 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport. Industrie constructoare de maşini agricole, aeronautică, chimică, de ciment, alimentară (conserve de carne). Centru comercial (porumb, vite). Universitate. rîu, afluent pe stînga al Niprului , Ucraina. Lungime: 1130 km. Navigabil pe o distan ă de 535 km.

Dérby

[´daabi]

Des Moines

[di´moin]

Desná Dessáu [´desau]

oraş în E Germaniei (Halle), situat pe rîul Mulde. 105 mil. loc. Industrie variată: metalurgie, construc ii de maşini (vagoane, maşini-unelte, echipament electric), instrumente de precizie, esături, produse alimentare. Muzeu de artă. Palat (sec. XVII). oraş în N SUA (Michigan), situat pe ărmul lacului Erie . 1,3 mil. loc. (5,2 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Important centru industrial (concernele de automobile “Ford“, “Chrysler“, “General Motors“), siderurgie, construc ii de maşini-unelte, produse chimice. Şantiere navale. Rafinării de petrol. Universită i. Muzeul de istorie a automobilelor. Comunitate românească în SUA. municipiu în România, centrul adm. al jud. Hunedoara, situat pe valea Mureşului. 77,5 mii loc. Industrie extractivă (aur, argint, cupru, pirită, andezit), constructoare de maşini, de ciment, sticlă, por elanuri şi faian ă, de prelucrare a lemnului, de produse alimentare. Teatru. Muzeu. Sta iune balneoclimaterică. Monumente arhitectonice şi istorice (sec. XIII–XVII). Turism.

Detróit

[di´troit]

Déva

Dévon Dezfül Dhâkâ (Dácca)

[´devn]

insulă nepopulată în Arhipelagul Arctic Canadian. Suprafa a: 55,3 mii km2. Relief montan. Ghe ari. (Dizfúl) [diz´ful], oraş în S-V Iranului. 122 mii loc. Întreprinderi de pielărie, morărit, covoare. Centru comercial (bumbac, orez). Vestigii antice. capitala statului Bangladesh, port în delta Gange–Brahmaputra. 6,55 mil. loc. în conurba ie. Centru industrial şi comercial. Întreprinderi de prelucrare a metalelor, textile (bumbac, iută), de produse chimice, alimentare. Meşteşugărit textil, giuvaiergerie. Cercetări nucleare. Universitate. Muzee. Monumente de arhitectură (sec. XVII).

Dhaulagíri

[dh¬wlaa´giri]

vîrf în mun ii Himalaia, unul dintre cele mai înalte din lume (al şaselea). Alt.: 8 172 m. Acoperit de zăpezi şi ghe ari.

Diéppe

[djep]

oraş în N Fran ei (Normandia), port la Marea Mînecii. 44 mii loc. în conurba ie. Şantiere navale. Industrie chimică. Prelucrarea fildeşului. Pescuit. Sta iune balneară. Biserică (sec. XIII–XVI). Castel (sec. XV–XVII), astăzi muzeu. Turism. oraş în E Fran ei (Burgundia). 152 mii loc. (231 mii loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru industrial (locomotive, echipament optic şi electric, produse chimico-farma-ceutice şi alimentare). Pia ă viticolă (vinuri de Burgundia). Universitate. Monumente arhitectonice de cult şi istorice (sec. XIII–XV). Muzee. Vestigii arheologice. Alpii ~, lan muntos dispus în lungul litoralului Mării Adriatice, în S Sloveniei, Croa iei, Bosniei şi Her egovinei, pînă în Albania. Lungime: 1000 km. Alt. max.: 2522 m. Păduri de conifere şi foioase. Se mai numesc Alpii Ilirici sau Dalmatici . jude în partea central-sudică a României, în zona Subcarpa ilor. Suprafa a: 4,05 km2. Popula ia: 558 mii loc. Centru adm.: oraşul Tîrgovişte. Relief muntos şi de cîmpie. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, lignit, sare, gresie, ghips, calcare. Păduri de conifere şi de foioase. Ramuri industriale: construc ii de maşini, materiale de construc ii, energie electrică, aparataj electric, produse ceramice, mobilă, produse textile şi alimentare. Culturi cerealiere. Pomicultură. Creşterea animalelor. Sta iuni balneoclimaterice. Mănăstiri. Monumente arhitectonice şi istorice. Turism.

Dijón

[dí´…õ]

Dinárici

Dîmboviþa

Dîmboviþa

Djiboúti

[d…i´buuti]

rîu în S României, afluent pe stînga al Argeşului , la Budeşti. Lungime: 268 km. Izvorăşte din N mun ilor Iezer , trece prin mai multe localită i, inclusiv prin capitala ării Bucureşti, unde are cursul canalizat. capitala Republicii Djibouti, port în golful Aden . 383 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea petrolului, repara ii navale, întreprinderi de pielărie). Export de cafea, piei, semin e oleaginoase. República ~, stat în E Africii, situat între Eritreea, Etiopia, Somalia, golful Aden şi strîmtoarea Bâb el-Mandeb . Pînă în 1977 s-a numit Somalia Franceză . Suprafa a: 23 mii km2. Popula ia: 473 mii loc. Capitala: Djibouti . Limbi oficiale: araba, franceza. Relieful ării este format de platouri joase (alt. 400–500 m) şi de reg. muntoase (Massif de Goda, Mousa Ali ). Climă tropicală aridă. Vegeta ie de semideşert. Industrie bazată pe exploatarea petrolului, extrac ia sării de mare, recoltarea perlelor şi a bure ilor de mare. Mici întreprinderi industriale (de pielărie, materiale de construc ii, textile, confec ii) şi alimentare (produse lactate, ape minerale). Centrale electrice. Ocupa ia principală a locuitorilor este creşterea animalelor (oi, capre, cămile) şi pescuitul. Planta ii de cafea. Exportă piei, blănuri, cafea, sare, produse din carne şi peşte. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, produse alimentare. Căi ferate: 106 km. Căi rutiere: 3067 km. Admis în ONU la 20 septembrie 1977.

Djiboúti

Dobrógea

provincie istorică în S-E României, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafa a: 15,46 mii km2. Popula ia: 600 mii loc. Populată din antichitate de geto-daci, a făcut parte din statul lui Burebista. A intrat în componen a Imperiului Roman şi a celui Bizantin. În sec. XIV, aici s-a constituit o forma iune politică, condusă succesiv de Balica, Dobrotici (din 1348), Ivanco (din 1348). A fost cucerită de turci (1417), pe cînd făcea parte din ara Românească. În 1878 este retrocedată României. Din 1940 partea de S a provinciei (Cadrilaterul) intră în componen a Bulgariei.

Dobrúºa

Mănăstírea ~, mănăstire în Republica Moldova, situată pe teritoriului satului cu acelaşi nume (rn. Teleneşti). Construită în 1822 pe lîngă un schit de lemn din 1772. Are trei biserici, cea principală cu hramul Sf. Nicolae . Dispunea de o bogată bibliotecă cu căr i laice şi religioase. grup de insule în arhipelagul grecesc Sporadele de Sud , în Marea Egee, situat în apropierea ărmului sud-vestic al Asiei Mici. Suprafa a: 2,7 mii km2. Popula ia: 163 mii loc. Relief muntos. Legumicultură. Citrice, măslini, vi ă de vie. Pescuit. Turism. capitala Tanzaniei (din 1974), situată la 1130 m alt. 46,2 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, aerian, rutier). Industrie uşoară, de prelucrare a materiei prime agricole (arahide, hrişcă, struguri), de cherestea, de pielărie. Pia ă agricolă. Muzeu geologic. capitala statului Qatar, port în golful Persic. 237 mii loc. în conurba ie. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, rafinării de petrol) şi comercial (export de peşte şi perle). Artizanat. Universitate. jude în S şi S-V României, pe cursul inferior al Jiului . Suprafa a: 7,41 mii km2. Popula ia: 757 mii loc. Centru adm.: Craiova . Relief colinar în N şi de cîmpie în S. Resurse: petrol, gaze naturale, materiale de construc ii. Industrie constructoare de maşini (locomotive, tractoare, automobile), electrotehnică, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb, secară), floareasoarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Avicultură. Mănăstiri. Castre. Muzee. Turism. Uniunea ~, stat insular, situat în arhipelagul Antilele Mici , între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 751 km2. Popula ia: 75 mii loc. Capitala: Roseau . Limba oficială: engleza. Relief muntos şi de cîmpie joasă. Climă tropicală umedă. Vegeta ie specifică zonelor tropicale. Economie bazată pe industria uşoară (forestieră, de prelucrare a materiei prime agricole) şi pe cea alimentară. Planta ii de bananieri, citrice, arbori de cafea, trestie de zahăr, tutun. Pescuit. Turism. Exportă banane, citrice, rom, sucuri. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, mărfuri de larg consum, produse alimentare. Căi rutiere: 750 km. Admis în ONU la 18 septembrie 1978.

Dodecanéz

Dodóma

Dóha (Al-Dawhah)

Dolj

Dominíca

Dominicánã

República ~, stat insular în America Centrală, situat în partea de E a insulei Hispaniola (din arhipelagul Antilele Mari), între Haiti, Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 48,4 mii km2. Popula ia: 8,98 mil. loc. Capitala: Santo Domingo . Limba oficială: spaniola. Relieful este format de culmi muntoase, cu înăl imi de pînă la 3175 m ( Pico Duarte ), şi de cîmpii interioare fertile. Climă tropicală umedă. Vegeta ie montană tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 25% din teritoriul ării. Industrie extractivă (bauxită, minereuri de fier, cupru, aur, cobalt, titan) şi prelucrătoare a produc iei agricole. Se cultivă trestie de zahăr, banane, orez, cacao, cafea, tutun, exportate în cantită i mari. Importă maşini şi utilaje industriale, produse petroliere, chimice, textile. Căi ferate: 1 670 km. Căi rutiere: 11400 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. fluviu în Federa ia Rusă. Lungime: 1870 km. Izvorăşte din Podişul Central Rusesc, trece prin Voronej şi Rostov pe Don şi se varsă în Marea Azov. Navigabil pe 1355 km. Este unit cu Volga printr-un canal navigabil. Denumit în antichitate Tanais . oraş în Republica Moldova, reşedin ă a raionului Donduşeni. 12 mii loc. Industrii (materiale de construc ii, repara ii mecanice, produse alimentare). Biserica Sf. Ierarh Nicolae . Întemeiat în 1897. rîu în Ucraina şi Federa ia Rusă, afluent pe dreapta al Donului . Lungime: 1053 km. Navigabil pe 222 km. bazin carbonifer (huilă) în Ucraina şi în Federa ia Rusă, situat de o parte şi de alta a Done ului . Suprafa a: 60 mii km2. Important centru industrial (energetică, siderurgie, construc ii de maşini, produse chimice şi cocsochimice, materiale de construc ii). Denumirea mai veche: Donbass . comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1890 loc. Casa memorială “Alexandru Donici“. Pînă în 1966 s-a numit Bezin . At. doc. în 1436. rîu în România, afluent pe dreapta al Bistri ei , la Vatra Dornei. Lungime: 50 km. Izvorăşte din N mun ilor Călimani . municipiu în România (jud. Botoşani), situat pe rîul Jijia. 35,5 mii loc. Uzine şi fabrici (construc ii de maşini-unelte, prelucrarea lemnului, confec ii, tricotaje, sticlărie, por elan). Muzeele memoriale “Mihai Eminescu“, “George Enescu“. Biserici (sec. XV, XVIII). At. doc. ca tîrg în 1407 şi ca punct de vamă în 1408. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord–Westfalia), port pe canalul Dortmund–Ems . 603 mii loc. Centrul industrial al Ruhrului: siderurgie, construc ii de maşini (vagoane, armament), aparatură electrotehnică, produse chimice. Expl. de cărbune (huilă). Fabrici de bere. Universitate. Muzee. Monumente edilitare şi istorice (sec. XIII–XV). At. doc. în 885. oraş în V Marii Britanii, port la Marea Irlandei, centrul adm. al insulei Man . 23 mii loc. Ape minerale. Sta iune balneară. Turism. oraş în S-E Marii Britanii (Anglia), port la strîmtoarea cu acelaşi nume. 35 mii loc. Industrie siderurgică, constructoare de maşini. Şantier naval. Pescuit. Muzeu. Turism. Denumit în epoca romană Dubris . oraş în E SUA, centrul adm. al statului Delaware. 28 mii loc. Comer extern. Muzeu.

Don

Donduºéni

Donéþ Donéþk

Dónici Dórna Dorohói

Dórtmund

[´dortmunt]

Doúglas Dóver

[´dugl¬s] [´douv¬]

Dóver

Drághiºte (Drábiºte) Dragomírna

rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al Racovă ului . Lungime: 66 km. Izvorăşte din apropierea localită ii Romancău i (Ucraina, reg. Cernău i). Mănăstirea ~, mănăstire de maici în România, situată în com. Mitocul Dragomirnei (jud. Suceava), ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimca. Două biserici de la începutul sec. XVII. Picturi murale. Incintă fortificată. Muzeu de artă veche. rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al Dunării . Lungime: 898 km. Izvorăşte din Mun ii Alpi (Italia), traversează Austria şi formează pe o por iune grani a Ungariei cu Croa ia. Hidrocentrale. oraş în E Germaniei (Saxonia), port pe fluviul Elba . 485 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, fluvial, aerian). Important centru industrial (construc ii de maşini electrice, de aparate fotografice şi de filmat, mecanică fină, optică, aparataj electronic, utilaj industrial, por elanuri, faian ă, produse alimentare) şi cultural (institu ii de cercetări ştiin ifice, universitate, teatre, biblioteci, muzee, pinacotecă). Monumente de artă arhitectonică şi istorice. At. doc. în 1216. rîu în Albania, format prin unirea Drinului Alb şi a Drinului Negru . Lungime: 280 km. Se varsă în golful cu acelaşi nume al Mării Adriatice. rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al fluviului Sava . Lungime: 320 km. Străbate teritoriul Muntenegrului şi formează, pe cursul inferior, grani a Bosniei şi Her egovinei cu Serbia. Hidrocentrală. municipiu în S-V României, centrul adm. al jud. Mehedin i, port pe partea stîngă a Dunării. 120 mii loc. Nod hidroenergetic şi de naviga ie Por ile de Fier I , cu cea mai mare hidrocentrală din România. Centru industrial (vagoane, aparate de măsurat şi control, anvelope, materiale de construc ie, prelucrarea lemnului, celuloză, hîrtie, mobilă, placaje, produse alimentare). Şantier naval. Monumente: ruinele castrului roman Drobeta , ale Podului lui Traian , vestigiile unei cetă i medievale, ale unor străvechi aşezări omeneşti (sec. XIII–XVI) ş.a. At. doc. în 1233 cu denumirea Severin . Actualul nume a fost atribuit mun. în 1972.

Dráva

Drésda (Drésden)

Drin (Dríni) Drína

Drobéta-TúrnuSeverín

Dróchia

oraş în Republica Moldova, situat la 178 km N-V de Chişinău, reşedin ă a raionului Drochia. 22 mii loc. Nod de comunica ii. Mici întreprinderi industriale (repara ii mecanice, materiale de construc ie, produse alimentare). Catedrala Adormirea Maicii Domnului. Muzeu. Întemeiat în 1895. emirat în Emiratele Arabe Unite, situat pe ărmul S-E al Golfului Persic . Suprafa a: 3,9 mii km2. Popula ia: 586 mii loc. Centru adm.: Dubai . Expl. de petrol. Pescuit de perle. oraş în Emiratele Arabe Unite, centrul adm. al emiratului cu acelaşi nume, port în Golful Persic . 350 mii loc. Aeroport interna ional. Pescuit. Lácul de acumuláre ~, lac în E Republicii Moldova, pe cursul mediu al Nistrului, format prin construirea barajului hidrocentralei de la Dubăsari (1954). Lungime: 128 km. Lă ime: 0,2–2 km. Suprafa a: 6750 ha. Ad. max.: 7,5 m.

Dubái

Dubái Dubãsári

gotic şi renascentist (palate. situat pe rîul Tîrnava Mare . sucuri naturale). în sec. 86 mii loc. port de mare trafic la Lacul Superior . doc. doc. produse chimice. oraş în România (jud. Hidrocentrală. Catedrală armenească (sfîrşitul sec. morărit. cel mai înalt vîrf al Alpilor Pennini. construc ii de locomotive şi automobile. Biserica Sf. În 1908 astrofizicianul N. XI–XIII). port pe rîul Ruhr . de argile. Alt.: 4638 m. textile. At.Dubãsári oraş în E Republicii Moldova. Mici întreprinderi industriale (fermentarea tutunului. VII. XVIII). Sibiu). 50 mii loc. Muzeu de artă. pe malul stîng al Nistrului. Centru de cercetări nucleare (din 1956). Castel (sec. grîu. Grădină zoologică. 68 mii loc. Donici a instalat aici primul observator astronomic din Basarabia. Dubãsárii Vechi Dúblin [´dublin] Dubná Dubróvnik Dúero [´dwero] Dufourspitze Duisburg [dü´fur¿pitse] [´düisburk] Dulúth [d¬´luq] Dumbrãvéni . Catedrală (sec. Lungime: 938 km. port la Marea Irlandei. Industrie siderurgică şi constructoare de maşini. Navigabil pe cca 200 km. în anul 291. 538 mii loc. Uzine metalurgice. constructoare de maşini grele şi navale. în apropiere de oraşul portughez Porto. Criuleni). cauciuc.5 mii loc. Important centru turistic şi balneoclimateric pe coasta Dalma iei. 9 mii loc. Industrie locală: prelucrarea lemnului. la 128 km N de Moscova. Centru industrial (şantiere navale. Export de petrol. în 1702. Universitate. la confluen a cu Rinul. de cărbuni. Şantiere navale. (240 mii loc. produse alimentare). fluviu în Spania şi Portugalia. Cuvioasa Parascheva (sec. biserici). At. Cunoscut din sec. ca aşezare rurală în 1332. bere. în masivul Monte Rosa . doc. Expl. Academie de ştiin e şi de artă. oraş în SUA (Minnesota). At. Fabrici de conserve. doc. XIX). în conurba ie). materiale de construc ii. topitorie de in. XVI). la grani a dintre Italia şi Elve ia. Monumente arhitectonice în stil romanic. Grădină zoologică. port la Marea Adriatică. Nod de comunica ii. Hidrocentrală. expl. mănăstiri. Două universită i. Aeroport interna ional. situată pe malul drept al Nistrului. confec ii. At. cocsochimice şi de prelucrare a petrolului. Muzee. comună în Republica Moldova (rn. confec ii. Escaladat în 1855 de o expedi ie britanică. oraş în Federa ia Rusă. capitala Irlandei. Teatre. Muzeu. Se varsă în Oceanul Atlantic. hîrtie.5 mii loc. minereu de fier. 478 mii loc. Universitate. fabrici de produse alimentare. 36. Mare centru industrial şi cultural. sticlărie. Hidrocentrale. situat pe fluviul Volga . XVII. oraş în Croa ia. siderurgie. 6. oraş în V Germaniei (Renania de Nord–West-falia).

port la Oceanul Pacific. zahăr. Sava. port la Oceanul Indian. Capitala: Durango . Argeş. oraş în V Albaniei. România şi Republica Moldova.Dúnãrea fluviu în Europa Centrală. Linz. Timiş. ulei de măsline. port la Marea Nordului. Sulina. produse de cauciuc. Călăraşi. ( Dyrrachium ). Culturi principale: porumb. Este numit şi Victoria de Durango . oraş în V Mexicului. oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud).4 mil. şi se varsă în Marea Neagră prin trei guri (Chilia. mangan. alimentară. Ialomi a. (Epidamos ). oraş roman în sec. Brăila. Váh. loc. Şantiere navale. Lă imea Dunării oscilează între 20 şi 100 m şi între 100 şi 350 m. in). Budapesta. maritime. Creşterea animalelor. Aeroport. antimoniu. Prin canalele Rin–Main–Dunăre şi Dunărea–Marea Neagră asigură o legătură fluvială navigabilă între Marea Nordului şi Marea Neagră (3500 km) Dundée [dun´dii] oraş în N-E Marii Britanii (Sco ia). uzine chimice. 86 mii loc. România. fabrici de zahăr) şi comercial (export de cărbune. mobilă). 416 mii loc. Industrie minieră. prelucrarea peştelui. Nod de comunica ii aeriene. traversează teritoriile ărilor: Germania. Centru industrial: şantiere navale. textile. Navigabil de la Ulm (Germania) şi pînă la vărsare. plumb. Viena. Industrie poligrafică. III î. Construc ii navale şi de maşini.Hr. Drava. a. zinc. Belgrad. România şi Bulgaria. Nod de comunica ii. Centru industrial (prelucrarea petrolului şi lemnului. prelucrarea tutunului şi pieilor. Pe teritoriul României are lungimea de 1075 km. Austria. argint. loc. Slovacia şi Ungaria. Industrie a mineritului (minereuri de fier. textilă. tutun. Ucraina). România şi Serbia şi Muntenegru. Popula ia: 1. Pescuit. Bază pentru vînatul de balene. Lungime: 2 860 km. textilă (iută. Prelucrarea petrolului. Suprafa a: 123. fabrici de conserve din peşte. chimică. Olt. oraş în N Fran ei (Flandra). Sta iune balneoclimaterică. Hron. a. port la Marea Nordului. Croa ia şi Serbia şi Muntenegru. Resurse naturale: minereuri de fier. port la Marea Adriatică. bumbac. argint). în conurba ie.2 km 2. Muzeu de istorie naturală. Jiu. în conurba ie. XIV). Morava. Sta iune balneoclimate-rică.Hr. al statului cu acelaşi nume. aur. textilă. antimoniu.2 mil. Universitate. Ismail ş. Afluen ii principali: Inn. aparataj electrotehnic. Export de cereale. Industrie siderurgică. Colonie grecească în sec. cromit. încăl ăminte. Gheorghe). Siret. 175 mii loc. petrochimică. Porturi: Ulm. Tisa. lînă). Tulcea. Dunédin [du´niidin] Dúnkerque [´dõkerk] Durángo Durángo Dúrban [´d¬¬b¬n] oraş în Republica Africa de Sud (Natal). a lemnului. Întreprinderi de prelucrare a petrolului. VII î. Izvorăşte din E mun ilor Pădurea Neagră (Schwarzwald). Dúrrës [´dur¬s] . Ungaria. Fondat în 1556. formînd pe parcurs grani a dintre unele state (Slovacia şi Austria. Giurgiu. Gala i. Bratislava. 117 mii loc. feroviare. stat în Mexic. sf. Muzee de artă. 1. produse chimice. aur. în conurba ie. Prut ş. în special a bovinelor. 201 mii loc. Universitate. centrul adm. alimentară (bere). Centru industrial (construc ii navale şi de maşini. Drobeta-Turnu-Se-verin. Biserica Sain Mary (sec.

Suprafa a: 300 m2. A fost capitala Regatului Armeniei (184–344). Centru sportiv şi turistic. IV–VII). stat în N-V Americii de Sud. cafea. alimentară). comună în Republica Moldova (rn. Academie de ştiin e. Grotă în malul stîncos al rîului. oraş în V Armeniei. Se cresc animale (bovine. traversat de ecuator. Universitate. Se formează prin unirea rîurilor Suhona şi Iug şi se varsă printr-o deltă în Marea Albă. República ~. Industrie extractivă. de sticlărie. savane. alimentară. Lungime: 18 m. chimice. al landului Renania de Nord–Westfalia. trestie de zahăr. situată în valea Ghissara. lame). 578 mii loc. XIII–XVIII). Este legat prin canale de fluviul Volga . Pescuit. bumbac. situat între Oceanul Pacific. orez. de pielărie. port pe fluviul Rin. 595 mii loc. XI. construc ii de maşini. de pielărie. Columbia şi Perú. produse petroliere. chimică. Biserici (sec. Iriga ii (orezării).5 mil. electronice. fluviu în Federa ia Rusă. Capitala: Quito . Exportă petrol. fluviu în N-E Spaniei. VII). constructoare de maşini. Aero-port interna ional. manioc. platină. Parcuri na ionale. Relief de cîmpie. Catedrală (sec. Sta iune balneară. Pescuit. arbori de cafea şi de cacao. Centru industrial şi comercial. Vestigii arheologice cu vechime de cca 300 mii de ani. întreprinderi textile. Uzine siderurgice. la 1 200 m alt. mărfuri de larg consum. banane. alimentare. Institu ii financiar-bancare. constructoare de vagoane. coline. Muzee. Industrie constructoare de maşini. Fondat în sec. mase plastice. Obiectiv turistic. Pînă în 1945 s-a numit Vagarşapat. pe ărmul Mării Mînecii. textilă (combinat de bumbac). Înăl ime: 7–10 m. Resurse naturale: petrol. Importă maşini şi mijloace de transport. de utilaj minier şi de automobile (firma “Auto–Union“). Muzee. cupru. loc. Tîrguri interna ionale. [´iistboon] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia). Popula ia: 13. Navigabil pe cca 525 km. Căi ferate: 965 km. zinc. Nod de comunica ii. Industrii (constructoare de maşini. aur. Cascadă pe rîul Ciuhur . Nod de comunica ii. de materiale de construc ii. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (50% din teritoriu). Lungime: 928 km. la 20 km de Erevan. Meşteşuguri. argint. Denumită în anii 1929–1961 Stalinabad . Hidrocentrale. ovine. cacao. Limba oficială: spaniola. centrul adm. în apropiere de Arhanghelsk. Se varsă în Marea Mediterană. de confec ii. turism. cartofi. alimentară. Aeroport. Lungime: 750 km. Reşedin ă a mitropoliei armene. admis în ONU la 21 decembrie 1945. Rîşcani). Căi rutiere: 45 mii km. peşte. Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec. textilă. de hîrtie. Nod de cale ferată. oraş în V Germaniei. Universitate. Climă tropicală umedă. Duºanbé capitala Tadjikistanului.Duruitoárea Duruitoárea Düsseldorf [´düs¬ldorf] cascadă în două trepte (30 m înăl ime) pe versantul de N-V al masivului Ceahlău (România). Navigabil în aval de Saragosa. podiş şi mun i. Se mai cultivă grîu. Planta ii de bananieri. 60 mii loc. Suprafa a: 384 mii km2. porumb. crevete. 90 mii loc. la S de Londra. Dvína de Nord Éastbourne Ébru Ecimiadzín Ecuadór .

Se cresc animale pentru carne. Ad. trestie de zahăr. învecinat cu Libia. Suprafa a: 191 km2. textile. Márea ~. petrolieră. centrul adm. lac tectonic în E Africii. Muzee. bumbac. morărit. Centru industrial (siderurgie. hîrtie). chimică (îngrăşăminte de fosfa i). produse alimentare. aur. Pescuit. Institute de cercetări. în 1785. 850 mii loc. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. stat în N-E Africii. 9 800 loc. Izmir. [´edm¬nt¬n] oraş în Canada. Édineþ oraş în Republica Moldova. la 1913 m alt. vanilie. la 202 km N-V de Chişinău.: 111 m. Vasile cel Mare (1870). At. în bazinul Nilului . Ad. manioc. piper. bata i. XI). Pescuit. Turism. trestie de zahăr. XI). marmură). Universitate. în conurba ie. Pireu . prelucrarea cărnii. zahăr. produse alimentare). Suprafa a: 1 mil. capitală a Sco iei (1437–1707). aparataj electronic. Parc na ional.). Muzee. Centru balneoclimateric. At. Climă tropical-umedă (în E). At. construc ii de maşini. Catedrală gotică (sec. petrol. uraniu. Exportă grafit şi alte minereuri. Capitala: Cairo . pe traseul Băl i–Briceni. alimentară (ulei.15 mii km2. cuişoare. . repara ii mecanice. deşerturi. Turism. Baze de tratament. Căi rutiere: 47387 km. conserve de carne etc. Grădină botanică. km 2. tropical-de-şertică (în V) şi mediteraneană (în N). Édmonton Édward [´edw¬d] (Éduard) Eforíe Egée Egípt Éindhoven [´einhoov¬] oraş în S Olandei. sticlărie. Importă maşini şi utilaje industriale. XII). Suprafa a: 2. cuprinzînd şi peninsula Sinai din Asia. comercial şi cultural. mare la E de Marea Mediterană. max.8 mil. cîmpii de litoral. fasole. uzine chimice.: 2 561 m. cafea. porumb. reşedin a raionului cu acelaşi nume. la grani a dintre Republica Democrată Congo şi Uganda. Biblioteci. Reşedin ă regală (sec. prelucrarea lemnului. grîu. Popula ia: 70. între peninsula Balcanică. Aeroport. Sudan. în conurba ie. Universitate. al provinciei Alberta . 635 mii loc. Căi ferate: 8 800 km. Biblioteci. doc. între lacul Techirghiol şi Marea Neagră . Relief: regiuni muntoase şi de podiş. în 1431. Marea Mediterană şi Marea Roşie. Nod de comunica ii. mijloace de transport. Aeroport interna ional. Muzee. Culturi principale: orez. mărfuri de larg consum. Rafinării de petrol. fier. ca oraş din 1232. Naviga ie intensă. Porturi: Salonic. Muzee. Turism. 21 mii loc. produse din sticlă. Vegeta ie săracă. Comunică cu Marea Marmara prin strîmtoarea Dardanele . Limba oficială: araba. República Arábă ~. zahăr. doc. bumbac.Édinburgh [´edinb¬r¬] oraş-port în N-E Marii Britanii (Sco ia). Israel. prelucrarea lemnului. Sanatorii. textile. Industrie extractivă (grafit. Centru industrial: siderurgie. tutun. celuloză. Asia Mică şi insula Creta . constînd din două sta iuni: Eforie Nord şi Eforie Sud . textile. max. doc. Castelul ducilor de Edinburgh (sec. loc. 260 mii loc. Nod de comunica ii. oraş în S-E României. Industrii (materiale de construc ii. Biserica Sf.

aparataj electronic. Ekaterinosláv Elán Élba Elbasán (Elbasani) Élbrus Elistá Elizabéth Éllesmere [´elzmi¬] . 85 mii loc. palate neoclasice. Lungime: 68 km. Aplinism. Nod de comunica ii. Între anii 1924 şi 1991 sa numit Sverdlovsk . loc. 1. vulcan stins. textile. situat pe Nipru . Muzeu. loc. Teatre.38 mil. cel mai înalt vîrf din mun ii Caucaz (Caucazul Mare). Suprafa a: 200. la N-V de insula Groenlanda . electrotehnice. Relief muntos (alt. S-a mai numit Stepnoi (1944–1957). la S-E de Tirana. afluent pe dreapta al Prutului . Elsterul Negru . pe rîul Iset . Catedrală. 5 642 m (la V) şi 5595 m (la E). Universitate. Universitate. XVIII). Muzee. oraş în Federa ia Rusă. material feroviar. 93 mii loc. insulă în N Arhipelagului Arctic Canadian. medicamente. Acoperit în mare parte cu ghea ă (1/3 din teritoriu). pînă la 3000 m). Saale. Fondat în 1865. Străbate regiunea colinară a Fălciului şi depresiunea Elanului . alimentare. de ciment. uzine de materiale de construc ii. fabrică de mobilă. materiale de construc ii. construc ii de maşini grele. poligrafice. Muzeu.5 mii km2. construc ii de maşini. Fondat în 1664. [i´liz¬b¬q] oraş în N-E SUA (New Jersey). suburbia oraşului New York. produse alimentare. mobilă. mase plastice. Havel. turism. Afluen i: Vltava. chimice. în partea de E a mun ilor Ural . Muzee. Palatul Potiomkin (sec. Ruinele unei cetă i medievale. fluviu în partea centrală a Europei (Cehia. Nod feroviar. Nod de comunica ii. Observator astronomic la 4250 m alt. S-a mai numit Novorossiisk (1796–1802) şi Dnepropetrovsk (1927–1991). construc ii de maşini agricole. cu două cratere la alt. Întemeiat în 1723. întreprinderi de prelucrare a petrolului. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. capitala Republicii Autonome Kalmîkia. rîu în E României. Centru industrial: siderurgie. Sta iuni meteorologice. Universitate. şantiere navale. oraş în Albania.Ekaterinbúrg oraş în Federa ia Rusă. Teatre. Este legat prin canale cu alte sisteme hidrografice. Navigabil pe 947 km. oraş în S Ucrainei. uşoară şi alimentară. rulmen i. Ghe ari. Industrie grea (siderurgie. de produse alimentare (ulei de măsline). Industria lemnului şi tutunului. Mare centru industrial: siderurgie. port la Oceanul Atlantic. Germania). Aeroport.19 mil. Izvorăşte din Mun ii Sude i şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. 1. 110 mii loc. de material feroviar). Lungime: 1 165 km.

Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. perle. Recoltarea perlelor. gaze naturale). sfeclă de zahăr. Relief predominant muntos şi de podiş. Honduras şi Oceanul Pacific. Popula ia: 2. Sta iune balneologică. construc ii de maşini (turbine. mărfuri de larg consum. Suprafa a: 152–200 km2. limitată în E de mun i. porumb. Export intensiv de capital. loc. susan. porumb.38 mil. ciment. Creşterea animalelor (ovine. cartofi. bumbac. aluminiu. autovehicule. bumbac. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Se cultivă grîu. Popula ia: 6. stat în S-E Peninsulei Arabe. produse chimice. Creşterea animalelor de rasă superioară (vaci. măslini. Căi rutiere: 12 539 km. Suprafa a: 83. trestie de zahăr. loc. sfeclă de zahăr. Limbi oficiale: germana. minereuri neferoase şi de sulf). produse alimentare. Germania. Capitala: Berna . Păşuni şi fîne e naturale bogate.3 mii km 2. Austria. Capitala: Abu Dhabi . îngrăşăminte. Expl. Căi ferate: 5 029 km Emília–Romágna [e´miilja ro´maha] regiune în N Italiei. legume. orz. orez. forestiere şi subterane (aur. cereale. Popula ia: 4 mil.6 mii km2. Flotă comercială. producătoare de aluminiu.El Salvadór República ~. Popula ia: 7. Limba oficială: spaniola. aparate electronice. instrumente de precizie). tutun. fibre de bumbac. Industrie energetică.4 mil. Centru adm. stat în America Centrală. mătăsuri. ceasuri. Sta iuni balneare renumite. italiana. situat pe ărmul estic al Oceanului Pacific. îngrăşăminte chimice. Ramuri industriale: hidroenergetică. Admis în ONU la 9 decembrie 1971. legume. mărfuri de larg consum. Suprafa a: 21 mii km2. Turism dezvoltat. ceasornice. Hidrocentrale. secară. Vegeta ie deşertică şi de oaze. fibre de agave. brînzeturi. caprine. balsam de Perú. Suprafa a: 41. aparate de precizie. esături de bumbac şi de mătase. Căi rutiere: 4360 km. franceza. combustibili. Capitala: San Salvador . grîu. în deosebi brînzeturi. Importă maşini şi utilaje industriale. centrale termice. Vegeta ie: arbori de esen e pre ioase (30% din teritoriu). Climă temperată (montană). cu o cîmpie îngustă pe litoral. coloran i. pomi fructiferi. În oaze se cultivă curmali.4 mil. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Exportă cafea. Liechtenstein şi Italia. produse farmaceutice. porcine). Construc ii de automobile şi maşini agricole. Climă tropicală deşertică. retoromana (na ională). lapte praf). porumb. porci). Exportă produse petroliere. păşuni alpine. extractivă (petrol. produse alimentare. piei. Élton Elvéþia [´elt¬n] lac sărat (de origine tectonică) în Federa ia Rusă. Activită i financiar-ban-care. Exportă maşini şi utilaje industriale. loc. Culturi agricole: cafea. Pescuit. peşte. mei. prelucrătoare şi de produc ie (mase plastice. gaz lichefiat.1 mii km2.: Bologna. combustibili. fibre sintetice. Căi ferate: 602 km. Relieful este reprezentat de o cîmpie de litoral şi deşertică. Emirátele Arábe Uníte . stat în Europa centrală. lînă. Limba oficială: araba. Importă materii prime industriale. Climă tropicală. Confederá ia Elve iánă . Întreprinderi textile şi alimentare. situat pe ărmul Golfului Persic şi al golfului Oman . motoare. zahăr. produse alimentare. Izvoare minerale sărate. suprafa a: 22. situat între Fran a. Relief predominant muntos. Importă maşini şi utilaje industriale. material rulant. în bazinul Volgăi inferioare. loc. între Guatemala. Creşterea vitelor (bovine. mijloace de transport. Culturi agricole: citrice. cămile).

: 64 m . loc. situat pe rîul Gera . Nod de comunica ii. stat în N-E Africii. Relief muntos. Universitate. A fost ocupată de turci în 1430. la 174 m alt. oraş situat pe rîul Razdan . Străvechea patrie a grecilor. constructoare de maşini de precizie şi instrumente optice. Aeroport interna ional. piei. la grani a dintre SUA şi Canada. Se varsă printr-un estuar în marea Kara. Hr. Popula ia: 4. 218 mii loc. de hîrtie. locomotive. Se cresc animale (bovine. ovăz. Parcuri şi rezerva ii naturale. alimentară. Expl. Admis în ONU la 28 mai 1993. platină. araba. XV). în special zebu. al landului Thuringia. Academie de Ştiin e. în 724. produse petroliere. produse de cauciuc sintetic. Centru industrial: metalurgie. cereale (porumb. generatoare. căi rutiere: 1 000 km. alimentară. Exportă cafea. grîu). Cetate din 782 î. vi ă de vie. mărfuri de larg consum. nichel. Muzee. Capitala: Asmara.: Ianina. Căi ferate: 350 km. cabaline. loc. crom. Pescuit. Etiopia. 276 mii loc. Industrie metalurgică. Limbi oficiale: tigrigna. Suprafa a: 9. de pielărie. max. uleiuri vegetale. de prelucrare a lemnului. IV î. mei. ovine. XIII). chimică. cereale. VI–VII). a devenit provincie romană. siderurgie. situat între Sudan. regiune istorică în N-V Greciei şi S Albaniei. Hr. electronică. textilă. Afluen i: Angara. Din 1913 apar ine Greciei. mase plastice. În 148 î. Biserică (sec. apoi bizantină în 395 d. Catedrală gotică (sec. bumbac. de încăl ăminte. de confec ii. esături de mătase. constructoare de maşini (automobile. capitala Armeniei. aparataj electrotehnic). Teatre. Suprafa a: 120 mii km2 (după unele surse 93. Hidrocentrale. [´iiri] lac în America de Nord. siderurgică. Tunguska. Navigabil pe 2 870 km. Sediu episcopal (742). Popula ia: 340 mii loc. cupru. azbest. produse din lemn. Aeroport. Industrie extractivă (minereuri de fier. Oraş pr. constructoare de maşini. Se cultivă cafea. Ad. Universitate. Nod de comunica ii. motoare. titan. Nod de comunica ii. construc ie de maşini (maşini-unelte. aparataj electrotehnic). Industrie extractivă (petrol). Epír Ereván Érfurt oraş în partea centrală a Germaniei. turbine.28 mil. pe ărmul Mării Ionice. Filarmonică. oraş în E Turciei. sare).2 mii km2. doc. produse alimentare. Hidrocentrală. Port cu acelaşi nume la lacul Erie . Vegeta ie: păduri de-a lungul rîurilor. Érie Eritréea Erzurúm .7 mii km2). 243 mii loc. Suprafa a: 25. 1. la V de mun ii Pind .5 mil. Climă tropicală. cîmpii (în E şi N-E). Moschee (sec. Colegii. Importă maşini şi echipamente industriale. chimică.7 mii km 2. Regat în sec. Relief predominant înalt: mun i (în S-E). savane. Universitate. Creşterea animalelor (ovine). Hr. plante oleaginoase. Catedrală (sec. Industrie electrometalurgică. împreună cu Macedonia. cămile). Navigabil. caprine. At. institute de învă ămînt superior. de instrumente muzicale. centrul adm. (Erebuni ). orz.Eniséi fluviu în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). XIII). aur. Zăcăminte de petrol. Hr. Djibouti şi Marea Roşie. Lungime: 4 102 km. de gresii şi calcare.

cel mai înalt din Europa: 3 340 m. Siria. cereale (mei. Regiunea dintre Eufrat şi Tigru. Admis în ONU la 13 noiembrie 1945. bumbac. combustibili. trestie de zahăr. de prelucrare a lemnului. stat în N-E Europei. Kenya. Se cresc vite cornute mari (zebu). temperată. materiale de construc ii. de pielărie. Parcuri na ionale. Exportă cafea. Căi rutiere: 28 mii km. Limba oficială: amhara. produse chimice (mase plastice. textilă. Capitala: Addis–Abeba . Climă temperată. Diametrul craterului principal: 400 m. păduri. situat pe litoralul Mării Baltice.5 mil. Vegeta ie: păduri de conifere (circa 40% din teritoriu). Suprafa a: 1. turbării. 1964 şi 1993. Popula ia: 67. Relief predominant înalt. Ramuri agricole: creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. Căi ferate: 1 030 km. porumb. Exportă aparate şi utilaje electrotehnice. sare de caliu). Turism. traversează Turcia. îngrăşăminte). vulcan activ în N-E Siciliei. 1928. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. Întreprinderi textile. km2. mărfuri de larg consum. XV). Vestigii arheologice. 1950. lemn. fosforite. República ~. Se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. ocupînd şi numeroase insuli e în Marea Baltică. utilaj industrial. IX. ciment. cu podişuri în S-E şi N-V. Relief de cîmpie cu zone mai înalte în S şi S-E. esături. loc.. situat la N de ecuator. Produce energie electrică. Capitala: Tallinn. aridă). între Federa ia Rusă şi Letonia. Vegeta ie: savane. sorg). textile.2 mii km2. cu particularită i maritime în V. piele şi produse din piele. 2 943 m).14 mil. e cunoscut din timpuri străvechi cu denumirea Mesopotamia . Popula ia: 1. fluviu în S-V Asiei. cămile. 1908. gaze naturale. hîrtie. Culturi agricole: arbori de cafea. Industrie în dezvoltare: energetică. stat în E Africii. 1200 m). Eritreea. Importă materii prime industriale. alimentară. fluviu în N Americii de Sud (Guyana). Catedrală (sec. Limba oficială: estona. produse de larg consum. Industrie extractivă (minereuri aurifere. împreună cu Tigru . Pescuit de perle. platină. Căi rutiere: 14 820 km. păşuni alpine. prelucrătoare a materiei prime industriale şi agricole. porcine). Mare centru industrial: metalurgia cositorului. mijloace de transport. Importă maşini şi utilaje industriale. uleiuri vegetale. Navigabil. Produce ciment. Somalia.Éssen [´es¬n] oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). Turism. textile. doc. de prelucrare a lemnului.7 mil. Sta iune de observa ie vulcanologică (la alt. Essequíbo Estónia [ese´kibo] Etiópia Étna Eufrát . Lungime: 3 065 km. cai. Erup ii puternice în anii 475 şi 396 î. Iran şi se varsă. în sec. autovehicule. Djibouti. oi. tricotaje. în Italia. plante oleaginoase. Izvorăşte din podişul Armeniei . constructoare de maşini (excavatoare. legumicultură. format prin unirea a două rîuri mari: Murat şi Karasu . 628 mii loc. turbă. cultivarea cerealelor. aparate şi utilaje electrotehnice şi radiotehnice). îngrăşăminte chimice. Resurse naturale de subsol: şisturi bituminoase. 1669. 1169. Iriga ii. loc. Climă tropicală diferen iată după regiuni (răcoroasă. Pescuit. materiale din lemn pre ios. cu o depresiune în E şi unele zone sub nivelul mării (–166 m). chimică. Suprafa a: 45. tantal. construc ii de maşini şi armament. cu păduri (pînă la 2000 m). produse alimentare. grîu. Navigabil par ial (80 km). Acoperit cu vii şi livezi (pînă la alt. Lungime: 1010 km. Căi ferate: 782 km. între Sudan. sticlărie. Hr. de forma unui culuar lung de cca 200 km. At. produse agricole. în Golful Persic. ovăz. specii de mlaştini. produse petroliere.

vf. [´ev¬nzvil] oraş în partea centrală a SUA (Indiana). Sta iune balneoclimaterică. oraş în Portugalia central-sudică. Centru comercial. 280 mii loc. de la Peninsula Scandinavică ( Capul Nord . alt. frigidere) produse chimice. Monumente de arhitectură cultă (biserici. 36° lat. Suprafa a: 12. încăl ăminte. pe 6 000 km. Eurásia Európa Évansville Everést Évora [´evura] Éxeter [´eks¬t¬] Éyre Faénza [´e¬] [fa´entsa] Faisalabád Fálkland [´foolkl¬nd] Fálkland Famagústa . alimentară. port la Marea Mediterană. Nod de comunica ii. la E şi S-E de ărmul Americii de Sud. şi de la V spre E. Vînătoare de balene. oraş în S-V Marii Britanii (Anglia). catedrală. Catedrală (sec. Universitate.2 mii loc. 1. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. 56 mii loc. în conurba ie. de aici denumirea produselor de faian ă). de hîrtie. Viteza: 1–2 km/h. Catedrală (1474). pe 4 000 km. textile. textile. XIV. Industrie textilă. loc. Popula ia: 728 mil. ocupînd 36. Chomolungma. 35 mii loc. Centru agricol. Universitate. ovine. Suprafa a: 8. produse chimice şi alimentare). Centru adm.4 mil. Mont Blanc ). mănăstiri.85 miliarde loc. oraş în E Ciprului. Davis în 1592. arhipelag în S-V Oceanului Atlantic. Vestigii romane.: Port Stanley . km2. 4 807 m. curent marin rece în S-V Oceanului Atlantic. Universitate. Muzeu etnografic. alimentare. km2). Descoperit de navigatorul englez J. de pielărie şi încăl ăminte. care se întinde de la N spre S. mobilă. vin. între continent şi arhipelagul Falkland. Climă oceanică. denumire recentă pentru ansamblul continental. V) pînă în N-E mun ilor Ural (67°20´ long. 71°11´ lat. oraş în N-E Pakistanului. Relief variat (alt. Pînă în 1979 s-a numit Lyalipur . format de Europa şi Asia. mase plastice. lîngă ărmul de E al Americii de Sud. la S-V de Ravenna. Nod de comunica ii. oraş în N-E Italiei (Emilia–Romagna). sticlărie. Suprafa a: 10. Pescuit. Administrat de Marea Britanie. Centru industrial (metalurgie.2 mil.3 mii loc. N) pînă la Peninsula Iberică ( Capul Tarifa . port la Marea Neagră. Vîrful ~. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Muzeu de ceramică (1908).2 km2. Popula ia: 2. v. Străvechi centru de ceramică (sec. E). 118 mii loc. tutun. Relief muntos. măsline.2–15 mii km2. (cca 3/4 din popula ia globului). Vegeta ie de tundră.7% din suprafa a uscatului (54. medie 300 m. de la Peninsula Iberică (Capul Roca . situat pe Ohio . XII–XIV). Turism. Industrie extractivă (huilă). comercial (export de cereale. produse alimentare). în conurba ie. Este populat de cca 3. 101. loc. max. 9°30´ long. biserici). uleiuri vegetale) şi cultural (muzeu de artă. lac sărat în S Australiei. Pescuit. Întreprinderi ale industriei uşoare (textile. Izvoare cu ape termale. Nod de comunica ii. metalurgică (aluminiu). de produse alimentare (bere). În cuprinsul ei se află 44 de state. Se cresc bovine. port la Marea Mînecii. Temperatura apei: 4–15 °C. constructoare de maşini (automobile. continent în emisfera nordică. 40 mii loc. N).Eupatória oraş în Ucraina (Crimeea). moschee). în peninsula cu acelaşi nume.5 mil. Export de citrice.

[´ferœ] arhipelag (22 in-sule) în N Oceanului Atlantic. încăl ăminte. Păstorit. Ad. Relief vulcanic. 86 mii loc. Muzeu. peşte. Braşov). Hidrocentrală. Popula ia: 80 mii loc. XV–XVIII). Suprafa a: 2000 km2. Alt. Industrie de prelucrare a metalelor. Centru industrial (construc ii de maşini. în bazinul rîului Sîrdaria . Zăcăminte de petrol. Pomicultură. VII. produse alimentare) şi comercial. produse chimice). la V de Kerci. între arhipelagul Fiji.: 2 544 m (vf. Noua Caledonie. Industrie de prelucrare a metalelor. păşuni alpine. Suprafa a: 2. Andijan. K. Cetate-cas-tel (sec. Creşterea ovinelor. Popula ia: 50 mii loc. biserici (sec. Centru industrial (mobilă. [´fid…i] Márea ~. Păduri de conifere. XIV). Mún ii ~. castel (1385). vin). Climă umedă.: 1961 m. cel mai înalt din România). mobilă. port la Marea Neagră. textile. Vestigii arheologice. sticlărie. Provincie romană din anul 19 î. textile. 150 mii loc. alimentară (conserve de peşte. 45. : 6638 m. oraş în N Marocului. Alt. Hr.: 170 km. Hr. chimică. Aeroport interna ional. de pielărie.Farc´ãu Fayetteville [´fejetvil] cel mai înalt vîrf din Mun ii Maramureşului. situat pe rîul Cape Fear . Vînătoare de balene. Suprafa a: 1. Industrie chimică (mase plastice. la grani a cu Ucraina. Lungime: cca 300 km. Sta iuni balneare.. Universitate (din anul 859). Teritoriu danez cu autonomie internă. max.: Sebha . Tadjikistan. Din 1951 administrată de Libia. FãgãrẠFãgãrẠFeodósia Ferganá Feroe Ferrára [ferr´ara] Fes [fèss] Fézzan Fíji . palate. Pescuit. orez. masiv muntos în Carpa ii Meridionali. Export de lînă. Aivazovski“. oraş în N Italiei (Emilia–Romagna). Lă ime max.6 mii km2. Galeria de artă “I. Suprafa a: 550 mii km 2. Noua Zeelandă şi Kermadec . Turism. mase plastice. situat pe fluviul Pad . oraş în Ucraina (Crimeea). Monumente de arhitectură cultă (musulmană). Muzee. Oraşe pr.max. oraş în E SUA (Carolina de Nord). depresiune intramontană în Asia Centrală (Uzbekistan. Păşuni alpine. vopsele. textilă. XVII–XVIII). Oraş pr. municipiu în România (jud. Nod de comunica ii. alimentară. situat pe rîul Olt . produse alimentare. ocupată de arabi în 665. de mobilă. între Islanda şi Marea Britanie. 275 mii loc în conurba ie. Turism. Muzeu. Moldoveanu .4 mii km2. a materialelor de construc ii. Termocentrală. îngrăşă-minte). 550 mii loc. Universitate (sec. Universitate (1867). între rîurile Olt şi Dîmbovi a . Nod de comunica ii. de parfumuri. regiune de deşert şi oaze în S-V Libiei. mare în S-V Oceanului Pacific. Namangan. Kîrgîzstan).: Fergana. Climă continentală excesivă. VI î. Culturi irigate: bumbac. Fondat în sec. de cherestea. Catedrală (1135). Turism. Viticultură. aluminiu. Fondat în sec. Nod de comunica ii.5 mii loc. Pescuit.

: 10 265 m. Climă tropicală umedă. două dintre ele fiind cele mai mari: Viti Levu şi Vanua Levu. Se mai cultivă sorg. Capitala: Manila . Limbi oficiale: tagalog (filipineza). majoritatea de origine vulcanică. între arhipelagul Japoniei. parcuri na ionale. Suprafa a: 300 mii km2. Produce energie electrică. Importă maşini şi utilaje industriale. zahăr. mobilă. Rezerva ii naturale. produse din lemn. Pescuit. ceai. Limbi oficiale: engleza. km 2. arahide. Popula ia: 84. tutun. televizoare. în arhipelagul Fiji. lactate). pălării de paie. fijiana. de cafea. mercur. frigidere. mobilă. abaca (cînepă de Manila). spaniola. Capitala: Suva. produse chimice şi alimentare (zahăr.: 115 m. Păduri cu arbori de esen e pre ioase (45% din teritoriu). Turism. loc. mare în V Oceanului Pacific. parcuri na ionale. Porturi: Sankt-Petersburg. max. Relief de coline şi mun i. încăl ăminte. crom. Vegeta ie tropicală şi de savană. peşte. aur. Tallinn. autovehicule. broderii). porumb. Importă petrol. stat insular în S-V Oceanului Pacific. între Finlanda. Rusia şi Estonia. Păduri (70% din teritoriu). golf la Marea Baltică.5 mil. rezerva ii naturale. mangan). maşini şi utilaje industriale. mangan. uleiuri vegetale. Planta ii mari de trestie de zahăr. cu cîmpii intramontane şi de litoral. Exportă zahăr. platină. República ~. cu cîmpii aluviale. engleza. Relief în general muntos. lemn şi materiale de lemn. bananieri. Helsinki. conserve de peşte. Şantiere navale. orez. echipamente electronice. insula Taiwan şi Filipine. producătoare de materiale de construc ii. de natură vulcanică. Se cresc bovine.5 mil. mijloace de transpor Filipíne Márea Filipínelor . cuprinzînd insulele arhipelagului Filipine (cca 7 100). Popula ia: 856 mii loc. cereale. Ad. ulei de copră. Meşteşugărit (ceramică. ulei de cocos. minereuri de fier şi crom. orez. de cacao. Suprafa a: 30 mii km2. argint. cupru. porcine. ovine. Exportă cafea.Fíji República ~. textile). Ad.3 mii km2. Ad. Industrie extractivă (minereu de fier. uleiuri. de prelucrare a materiei prime industriale (a metalelor şi petrolului) şi agricole (fabrici de zahăr. Suprafa a: 18. Pescuit. produse chimice. animale. min. zinc. aur.: 5 860 m. ciment. Filipíne Fínic Gólful ~. Suprafa a: 5. tutun. ananaşi. . echipamente electrice şi electronice. bata i. mijloace de transport. max. banane. care cuprinde cca 800 de insule. argint. minereu de fier. Industrie extractivă (aur. constructoare de maşini. Climă tropicală şi subecuatorială musonică. cupru). cărbuni. cocotieri. arbori de cauciuc. stat în S-E Asiei. Lungime: 400 km.

XIII–XVI). Suprafa a: 115 mii km2. Vînătoare. utilaje pentru industria forestieră. Popula ia: 5. cu zone muntoase în N şi cu cîmpii litorale. Nod de comunica ii (feroviar. fabrici de hîrtie. Relief relativ neted. constructoare de maşini electrice. chimică. Importă maşini şi utilaje industriale. Suprafa a: 152 mii km 2. de produse alimentare. Popula ia: 14 mil. orz. biblioteci. Muzeu. Oraş pr. cu numeroase lacuri. Federa ia Rusă şi Marea Baltică (Golful Finic şi Golful Botnic). păsări) Se cultivă secară. parcuri na ionale (peste 1000). între insulele Flores şi Sulawesi (Indonezia). doc. porcine. Important centru industrial (metalurgie. Industrie agroalimentară. Aeroport interna ional. mare în bazinul Oceanului Pacific. Ierarh Nicolae (1807). tutun.: Odense. Turism. plante tehnice). ciment. Celebră şcoală de artă (în sec. Nod de comunica ii. Rezerva ii naturale. conserve). în conurba ie. cereale. celuloză şi hîrtie. cuprinzînd teritoriile statelor Belgia. produse lactate (unt. fructe. trestie de zahăr. hidroenergetice. Este centrul adm. cobalt. 20000 loc. Mitrofan (1853). muzee. între golful Mexic şi Oceanul Atlantic. În agricultură predomină creşterea vitelor pentru carne şi lapte (bovine. de ceramică şi sticlă. bumbac. produse chimice. loc. chimice. încăl ăminte). forestiere. Păduri întinse (72% din teritoriu). Întreprinderi de prelucrare a metalelor şi a materiei prime agricole (zahăr. Suprafa a: 338. textile. XI–XIII). Florianópolis Florída (Flórida) Florída . Universitate. biserica Sf.: Tallahassee. Agricultură (cereale. la 127 km N de Chişinău. şi de coline. vanadiu. stat în N Europei. între Suedia. Suprafa a: 115 mii km2. Se cresc bovine. Sta iuni balneare. Relief de cîmpie joasă. Vechiul nume: Destêrro . reni. port la Oceanul Atlantic. Climă subtropicală (în N) şi tropicală umedă (în S. XIII–XV). cartofi. automobile. Export de cereale. oraş în Republica Moldova. 420 mii loc. reşedin ă a raionului Floreşti.) stat în S-E SUA. situat pe rîul Arno . blănuri. peninsulă în S-E Americii de Nord. aparate de precizie şi electronice.1 mii km2. Capitala: Helsinki . loc.Finlánda República ~. com insulă daneză în Marea Baltică. Universitate (1321). alimentare. ovăz. Centru adm. suedeza. Pescuit. Catedrala Sf. palate (sec. Fiónia Flándra Florénþa Flóres Floréºti Márea ~. Culturi agricole: citrice. ovine. Norvegia. rutier). Ramuri industriale: extractivă (fosforite). materiale şi produse lemnoase. oraş în S-E Braziliei. Produce echipamente electronice şi electrotehnice. legume. Pescuit.5 mii km 2.19 mil. Ramuri industriale: construc ii de maşini. crom.: 5140 m. sfeclă de zahăr. de marochinărie. piei. oraş în N Italiei (Toscana). Olanda şi Fran a (partea de N). Este locuită predominant de flamanzi. nichel. Pescuit. hîrtie. şantiere navale. At. regiune naturală în V Europei. max. Agricultură intensivă (cereale. 642 mii loc. medie: 1 830 m. al statului Santa Catarena. porcine. fabricarea produselor textile. tutun. caşcaval). Relief de cîmpie. Climă boreală. tutun. Biserici (sec. Turism. por elan. Exportă produse electronice. Suprafa a: 3. Ad. mobilă. Bogate resurse naturale: minereuri de fier. Ferme de animale cu blănuri pre ioase. Este separată de Cuba prin strîmtoarea Florida . prelucrarea lemnului. creşterea animalelor). situat pe rîul Răut. Limbi oficiale: finlandeza. în 1580. mobilă. Popula ia: 466 mii loc. Ad. titan. în conurba ie.

bumbac. alimentară. de pielărie. Industrie electronică. Primărie (sec. centru adm. 170 mii loc. Biserici. zahăr. doc. oraş în N-V insulei Martinica . aparate electrotehnice. 88 mii loc. alimentară. Teatru. Academie de artă. Colegiu (1886). Lungime: 65 km. Amapala. 101 mii loc. oraş în partea centrală a Italiei (Emilia–Romagna). al statului Ceará. al statului Kentucky. At. alimentară. port pe rîul Paraguay. Centru industrial (construc ii de maşini. Construc ii de utilaj greu. ca tîrg în 1546. rom. XI. între El Salvador. de mase plastice. textilă. Nod de comunica ii. Catedrală. Fabrici de încăl ăminte. Vrancea. industrie electronică. Industria lemnului. Pescuit. centrul adm. alimentară (whisky). Nod de comunica ii. Centru industrial (construc ii de maşini. centru adm. 110 mii loc. Centru industrial (aparate electrice. repara ii de maşini agricole. cafea) şi comercial (export de cafea. Honduras i Nicaragua. al jud. motoare electrice. Nod de comunica ie. Aeroport interna ional. Muzeu arheologic. Nod de comunica ii. (1. oraş în N-E Argentinei. zahăr). textile. oraş în S-E Italiei (Puglia). Monumente istorice. XV–XVII). Muzeu. pe coasta Americii Centrale. încăl ăminte. Foggia Fonséca [fõ´seka] Forli Formósa Fortaléza [forta´leza] Fort-de-France [for-d¬-fr´¾¾s] Fránkfort [´fræhkf¬rt] Fránkfurt pe Main Fránkfurt pe Óder oraş în E Germaniei (Brandenburg). în conurba ie. port la Oceanul Atlantic. zahăr. în conurba ie.Focºáni municipiu în E României. chimico-farmaceutică. Universită i. textilă. Aeroport interna ional. port pe fluviul Oder . oraş în E păr ii centrale a SUA. loc. Ad. al provinciei Formosa. Catedrală (sec. fructe. Monumente istorice.4 mil. textile. Teatre. Porturi: La Unión. conserve. Bazilica San Mercuriale (sec. loc. Important centru industrial: construc ii de maşini. Întemeiat în 1604 şi denumit ini ial Fort-Royal . Galerie de pictură. Industria hîrtiei. Palatul comunal (sec.: 27 m. produse chimice şi alimentare). Aeroport interna ional. Muzee. turnătorie de fontă. port la Marea Caraibilor. oraş în N-E Braziliei. Pia ă de cereale şi lînă. Universitate. mobilă.95 mil. Tîrguri interna ionale. fabrici de confec ii şi tricotaje. la S de Ravenna. centru adm. Casa Goethe. oraş în partea centrală a Germaniei (Hessen). mecanică. încăl ăminte. max. XII). Muzeu arheologic. tricotaje. doc. 1. XII–XIII). produse chimice şi alimentare). Universitate. port pe fluviul Main . At. XV). . în conurba ie). golf la Oceanul Pacific. Turism. poligrafică. în sec. 104 mii loc. 160 mii loc. laminator de sîrmă. 660 mii loc. Fondat în 1609. a cauciucului. textile. de mobilă. situat pe rîul Milcov . chimică. 30 mii loc.

Suprafa a: 16 mii km2.Fránþa República ~. vulcan stins în Japonia la 90 km S-V de Tokio. Nod de comunica ii. în N mării Barents . Ínsulele ~. Fondat în 1787. oraş în V Elve iei. păşuni alpine. produse chimice şi alimentare (ciocolată). XIX) construită pe locul unui schit de lemn (din sec. Sta iuni meteorologice. constructoare de maşini (automobile. vulcan activ în Guate-mala. alimentară (ulei de palmier). în S-V ării. vagoane. stat în V Europei. aparatură electrotehnică. Italia. Centru industrial (construc ii de maşini. a cauciucului. Mun ii Alpi în S-E. Marea Mînecii. Parc na ional. 1.: 3763 m. 2. port la strîmtoarea Tsushima. Mun ii Jura în E. Turism. artizanat (por elan).8 mii loc. locomotive. max. la S-V de Berna. Suprafa a: 551. metale rare. elicoptere. 530 mii loc. Popula ia: 59. Luxemburg. În agricultură predomină creşterea vitelor (bov Franz Jóseph [frants´jozef] arhipelag în Antarctica. oraş în Japonia (Kyûshû). Export de copră.: 3776 m.3 mil. Turism. a hîrtiei. alimentară. Pescuit. 36 mii loc. Şantiere navale. produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (orez. textilă şi de confec ii. Freetown [´friitaun] Fribourg [fri´buur] Frísce Frumoása Fuégo Fúji [´fudji] Fúji Yáma Fúkui Fúkuoka Funafúti Gabès . Capitala: Paris. diamante. Biserică (sec. hidroenergetică. Marea Nordului. pe atolul cu acelaşi nume. sateli i etc. Sta iuni balneare. Relief cu caracter divers: Mun ii Pirinei în S-V. Lă ime: 50 m. Alt.: 620 m. cauciuc). golf în Marea Mediterană. cu zone colinare. Complex monastic. loc. Industrie chimică. cîmpii pe ărmurile maritime şi oceanice etc. oceanică şi mediteraneană.). Ultima erup ie: în 1707–1708. Ultima erup ie: în 1991. ară puternic dezvoltată. comună în Republica Moldova (rn. lan de insule în S şi în S-E Mării Nordului. situat între Spania. 260 mii loc. pe ărmul de N al Africii (Tunisia). Prelucrarea metalelor şi lînei. Popula ia 20 mii loc. Lungime: cca 100 km. Turism. Universitate. prelucrarea pielei. Universitate. Industrie extractivă (minereuri de fier. loc. al cantonului Fribourg. Călăraşi). Vegeta ie: păduri (25% din teritoriu). Universitate. petrol. cărbune. săruri de potasiu. Acoperit de ghea ă. capitala statului Sierra Leone. Alt. cacao. centrul adm. bauxită. siderurgică. Alt. Suprafa a: 480 km 2.). hîrtie. oraş în Japonia (Honshû). Este cea mai mare ară din Europa Occidentală. legume). constructoare de maşini. Posesiune a Federa iei Ruse. oraş în Japonia la poalele vulcanului Fuji Yama . textilă. 228 mii loc. electrotehnică. Universitate. Temple. fîne e (25%). format din 187 insule.9 mil. capitala statului Tuvalu. Climă temperată. în conurba ie. XVIII). Industrie extractivă (huilă). mase plastice.5 mii km2. Oceanul Atlantic. Belgia. Germania. Aeroport interna ional. la N-V de Nagoya. Produse din mătase naturală şi artificială. Monaco şi Marea Medite-rană. nave. citrice. textilă. port la Oceanul Atlantic. în conurba ie. Muzee. hîrtie. Export de minereu de fier. Este considerat munte sacru. Limba oficială: franceza. XIII–XV). Muzeu etnografic. siderurgică. Elve ia. chimică (fibre sintetice. huilă. avioane. podişul Ardeni în N şi N-V. Catedrală (sec. port la Oceanul Pacific. gaze naturale etc.

Santa Cruz ş. prelucrarea metalelor şi lemnului (mobilă). Admis în ONU la 20 septembrie 1960. produse alimentare. Universitate.3 mil. produse alimentare. Creşterea animalelor (bovine. Industrie extractivă (petrol. Climă temperat-continentală. bata i. Centru pomicol. 139 mii loc. confec ii. Popula ia: 645 mii loc. Climă ecuatorială. ovine). unul dintre principalele oraşe din S ării. traversat de ecuator. petrol). Turism. Catedrală. Industrie extractivă (minereuri de fier. Gala i . Relief de podiş şi mun i (în centru. conserve. stat în V Africii Centrale. Vegeta ie: păduri dese (4/5 din teritoriu) şi de savană. Siret şi Prut (cursurile inferioare). bere. aur. la 111 m alt. Republica Congo şi Oceanul Atlantic. cacao. petrol. Camerun. port la Marea Neagră. Sta ie de cale ferată. Sta iuni balneoclimaterice. Poligrafie. rutier). Grădină zoologică. chimică (lacuri. Popula ia: 1. textile. textilă. bananieri. Turism. arahide. uleiuri. al jud. confec ii. Căi rutiere: 7518 km. aur. în N şi E) şi de cîmpie litorală mlăştinoasă (în V). între Dunăre. uraniu. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. situat în N peninsulei Eyre . Viticultură. port pe stînga Dunării. Capitala: Libreville . fontă. Muzee. Suprafa a: 267. . Nod de comunica ii (fluvial. textile. Aeroport. oraş în Bulgaria. Fernandina. arahide. Apicultură. oraş în Georgia (Gruzia). floarea-soarelui. Pescuit. 91 mii loc. la 950 km de ărmurile Ecuadorului. plante furajere). cafea. gaze naturale). XVII). laminate). legumicultură. de maşini şi utilaje industriale. Se produce ciment. la grani a cu republica Moldova. Gábrovo Gágra Gairdner Galálapagos Galáþi Galáþi municipiu în E României. Importă maşini şi utilaje industriale. unt. produse de lemn. Suprafa a: 7. alimentară. (1999).a. Căi ferate: 668 km. ananaşi. mijloace de transport. arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific. [´ge¬dn¬] lac sărat în S Australiei. loc. vopsele). mobilă. Aparatură electronică şi electrotehnică. centru adm. Piscicultură. Parc na ional. căruia îi apar ine din 1832. miniere). Pescuit. încăl ăminte. Întreprinderi meşteşugăreşti. Nod de comunica ii. Popula ia: 10 mii loc. Planta ii de trestie de zahăr. combustibili. construc ii navale. Teatre. Suprafa a: 8 mii km2. cosmetice şi alimentare. Exportă materiale prime industriale. Limba oficială: franceza (uzuală: bantu/fang). Siderurgie. situat pe rîul Iantra . porumb.).5 mii loc. Zonă agricolă (grîu. siderurgică (o el. cacao. produse chimice. Muzeu. porumb. Se învecinează cu Guineea Ecuatorială. Relief vulcanic. Centru adm. Culturi agricole: manioc. mangan. Turism. Gala i. Monumente. Festival interna ional de umor (anual). feroviar. Suprafa a: 4466 km2. Turism. orez. 27. jude în E României. produse din piele. forestieră şi de prelucrare a lemnului. Relief de cîmpie şi de podiş. Universită i. 330 mii. constructoare de maşini (agricole.7 mii km 2. fildeş. Gaboróne capitala Botswanei.: mun. Termocentrală. trestie de zahăr.Gabón República Gobonéză. loc.7 mii km2. Biserici (sec. Comer intensiv. Alcătuit din 61 de insule şi insuli e ( Isabela.

Universitate (la Comrat). Monumente. textilă. mei. Produse agricole: arahide (50% din venitul na ional). Zonă agricolă (citrice. pe ărmul Oceanului Atlantic. Popula ia: 1. porumb. savane. Centru adm. provincie istorică în S-V Fran ei. Creşterea animalelor (bovine.: Auch .: Santiago de Compostela . culme muntoasă în S Mun ilor Bihorului. plumb. oraş în S SUA (Texas). Pescuit. iar apa lui – miraculoasă şi purificătoare. orez. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. VI de basci. Expl. a cimentului. Viticultură. Suprafa a: 1. fluviu în Africa Occidentală. de prelucrare a petrolului. Expl. República ~. Culturi agricole: grîu. regiune istorică în partea centrală a Europei. Populată din sec. Întreprinderi agroalimentare. Relief de cîmpie. XII–XIV). Exportă arahide. Popula ia: 3 mil. Popula ia: 675 mii loc. Admis în ONU la 21 septembrie 1965. porumb. Importă maşini şi utilaje industriale. Se varsă în Oceanul Atlantic. Vegeta ie specifică tropicală: păduri-galerii. Tîrguri anuale de animale (iulie). Senegalului şi Gambiei. Considerat rîu sacru. fabrici de covoare. Planta ii de cocotieri. în N-V mun ilor Carpa i (Polonia. Unitátea Teritoriál-Administrativã ~ regiune în S Republicii Moldova. Lungime: 650 km.85 mii km2. Turism. mărfuri de larg consum. Căi rutiere: 2 386 km. Zonă agricolă (grîu. ovine).3 mii km2.4 mil. Suprafa a: 29. Pescuit. Oraş pr. se uneşte cu Brahmaputra şi se varsă în Golful Bengal. ceară. loc. Pomicultură. Capitala: Banjul . Izvorăşte din mun ii Himalaya. Garónne Gascónia Gáza Gãgãuzã Gãína Múntele ~. stat în V Africii. produse alimentare. Limba oficială: engleza. aflată mai tîrziu în componen a Poloniei (din 1352) şi a Austriei (1772–1918). Galíþia Gálveston [´gælvistn] Gámbia Gámbia Gánge fluviu în S Asiei. Principat al Rusiei Kievene. Muzee.: Gaza . bumbac. Universitate. formînd estuarul Gironde . Lungime: 1200 km. la N-E de peninsula Sinai şi la V de Israel. Ucraina). formînd o comunitate autonomă. porumb.: Comrat. de cupru. alimentară. . mijloace de transport. cereale). Popula ia: 165 mii loc. orz. [ga´ron] fluviu în S-V Fran ei. staniu. secară. ovine). între Senegal şi Oceanul Atlantic. Lungime: 2 700 km (3 090 km după alte surse). combustibili. ovăz. 64 mii loc. Pescuit. Suprafa a: 11. Relief de cîmpie şi coline. pe teritoriul Guineii. Creşterea animalelor (bovine. Centru adm.Galícia [ga´liqia] regiune în N-V Spaniei. Climă tropicală. fîşie litorală pe ărmul Mării Mediterane. cartofi. la izvoarele rîului Arieşul Mic . Centru adm. manioc. Industrie metalurgică.: 1 486 m. legume). măslini. populată în mare parte de găgăuzi. Şantiere navale. sorg.4 mii km2. plante tehnice. port la golful Mexic. forestiere. forestiere. loc. se uneşte cu fluviul Dordogne şi se varsă în Oceanul Atlantic. nuci de cocos. Suprafa a: 378 km2. Alt. Izvorăşte din mun ii Pirinei. apoi independent (sec. floarea-soarelui. pe teritoriul Indiei şi Bangladeshului. Viticultură. ilmenit. Industrie agroalimentară.

15 mii loc. 808 mii loc. în special de locomotive. Castel (sec. Catedrală (sec. Muzee. Export de cărbune şi cocs. în sec. în valea Ronului . X. cacao. capitala Guyanei. doc. iută). Aeroport.: 309 m. în conurba ie. Universitate. Construc ii de maşini. Muzee. Turism. Institu ii de învă ămînt superior. pe ărmul lacului cu acelaşi nume. Şantiere navale. mare biserică de lemn. cu vechi tradi ii (bumbac. XIII–XV). constructoare de maşini şi utilaje. Bază militară. centrul adm. doc. textile şi alimentare) şi cultural (academie de arte.Gdañsk oraş în N Poloniei. Suprafa a: 153 mii km 2. institut de muzică.: Atlanta . Nod de comunica ii. mare port în golful Genova. IX–XII). max.5 mii loc. produse chimice şi alimentare) şi bancar interna io-nal. textilă. comercial (export de cafea. Export de produse alimentare. Nod de comunica ii. în sec. Nod de comunica ii. Nod de comunica ii. arahide. Culturi agricole: porumb. [´gdinja] oraş în N Poloniei. Industrie alimentară (conserve de peşte). 174 mii loc. 253 mii loc. Centru industrial (siderurgie. Pescuit. Aeroport interna ional. a hîrtiei şi postavurilor. 200 mii loc. prelucrarea lemnului. textile. Suprafa a: 582 km2. Turism. in. Turism. cînepă. zahăr. Biserici gotice (sec. Şantiere navale. muzee. stat în S-E SUA. 469. port important situat pe canalul Leie şi fluviul Schelde. în conurba ie. oraş în insula Grand Cayman (Marea Caraibilor). tutun. palate). Turism. Industrie extractivă (bauxită). Sta iuni climaterice. al cantonului Geneva. oraş în N-V Italiei (Liguria). port în golful Gdañsk (Marea Baltic ă). petrochimică. electrotehnică. At. la grani a dintre Elve ia şi Fran a. a celulozei şi hîrtiei. Turism. produse chimice. port la golful Gdañsk. textile. orez. Industrie textilă. bumbac. Lungime: 70 km. lac în Mun ii Alpi. Monumente de arhitectură. port la Oceanul Atlantic. grădină botanică). chimică. Centru adm. Popula ia: 6. Ad. catedrală. XIV). At. catedrală. produse alimentare). Palatul Artushof (sec. aparataj electrotehnic. Centru industrial (ceasornice. [hent] oraş în N-V Belgiei. 232 mii loc. Centru industrial (prelucrarea lemnului. loc. diamante) şi cultural (universitate. construc ii de maşini. tractoare şi nave. produse chimice şi alimentare. oraş în S-V Elve iei. Grădină botanică.92 mil. XII–XIII). Gdýnia Genéva Genéva Genóva Gent Geórgetown [´d…ood…taun] Geórgetown Geórgia . instrumente de precizie. monumente istorice. VII. Aeroport interna ional. de prelucrare a lemnului.

stat în Europa Centrală. ovăz). Armenia. fibre sintetice. Sînt dezvoltate creşterea animalelor (bovine. Catedrală gotică (sec. legume. Geróna . produse alimentare (conserve.2 mil. Pesc [he´rona] oraş în N-E Spaniei (Catalonia). vinuri. de mangan. constructoare de maşini (autocamioane. esături de lînă. alimentară. zona prealpină şi alpină ( Cîmpia Rinului. Cîmpia Germaniei Centrale .). Limba oficială: georgiana/gruzina. chimice. situat la cca 2 275 km S-E de Falkland. Suprafa a: 69. Azerbaidjan. produse farmaceutice). Fran a. Vîrf marcant: Kazbek (5033 m alt. Alazan ). porumb. Vegeta ie: păduri de foioase (41% din teritoriu). a. Biserici (sec. energetică. XI–XIV). electronice.8 mil. Polonia. cu masive muntoase ce depăşesc rar alt. de ciment. Caucazul Mic ). Vegeta ia: păduri de conifere (28% din teritoriu). stat în S-V Asiei. vopsea. Principalele ramuri industriale: extractivă (lignit. XII–XIV). Relief predominant muntos ( Caucazul Mare. secară. Viticultură. celuloză. ovine) şi produc ia de cereale (grîu. ovine. de 1000 m. citrice. format dintr-un grup de insule vulcanice. hîrtie). tutun. constructoare de maşini (aparataj şi utilaj electronic. produse ale industriei constructoare de maşini. Suprafa a: 357 mii km 2. Relieful ării este reprezentat de trei mari zone naturale: Cîmpia Germaniei de Nord . ape minerale). situat între Danemarca. siderurgie. chimică (coloran i. energetică (centrale electrice nucleare). Cehia. Luxemburg. În agricultură predomină creşterea animalelor (bovine. Olanda şi Marea Nordului. Exportă ceai. 71 mii loc. loc. Marea Baltică. strunguri. porcine. primul loc în lume). tricotaje. alimentare. Climă subtropicală şi temperată. de stepă şi subtropicală. maşini-unelte. zinc. Austria. Turcia şi Marea Neagră. Popula ia: 83. mătase şi bumbac. Întreprinderi ale industriei textile. chimice. învecinat cu Federa ia Rusă. vi ă de vie. Muzeu arheologic. República Federálă ~. Importă maşini şi utilaje industriale. cu regiuni plane (în V) şi şiruri de coline morenice (în E). Popula ia: 5. avicultura.). nave). cartofi. vinuri. textilă. mijloace de transport. produse chimice (îngrăşăminte de azot. Climă de tranzi ie de la temperatoceanică (în N-V) la cea continentală (în S-E). Administrat de Marea Britanie. Viticultură şi vinifica ie. hîrtie. ceai. Capitala: Tbilisi . mase plastice. Capitala: Berlin . coniacuri. Ramuri industriale: expl. cereale. pomicultură. Cahetia. maşini electrice). Fără popula ie stabilă. cu cîmpii depresionare (Colhida. Alpii Bavariei ş. Elve ia. Rafinării de petrol. plumb. Principalele culturi agricole: ceai. siderurgică. Limba oficială: germana. încăl ăminte. combustibili. Belgia.7 mii km2. Relief muntos. loc. sfeclă de zahăr. (1996). păşuni montane (25%).Geórgia (Gruzia) República ~. Climă oceanică. Suprafa a: 3750 km2. citrice. Căi ferate: 1 570 Geórgia de Sud Germánia teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. caprine). metalurgică (ocupă locul al treilea în produc ia mondială de o el). sericicultura. orz.

Suprafa a: 238. muzee. Gílbert [´gilb¬t] Giúrgiu . bauxită. vestigii arheologice). Popula ia: 68 mii loc. Universită i. porcine. Întreprinderi de asamblare a automobilelor. Relief de cîmpie. port în golful Biscaya (Oceanul Atlantic). galerie de pictură. Capitala: Accra . bananieri. Exportă cacao-boabe (30% din produc ia mondială). Lă ime: 800 m. Nod de comunica ii (feroviar. monumente arhitectonice. max. Admis în ONU la 8 martie 1957.Ghána República ~. Relief de podiş (alt. Limba oficială: engleza (na ională – akan). Relief în mare parte de şes. Petrol. Ad. între Marele Deşert de Nisip (în N) şi deşertul Victoria (în S). creşterea animalelor). Posesiune a statului Kiribati. produse petroliere. confec ii. de diamante. plante oleaginoase. materiale de construc ii.: 200 m. Centru industrial (construc ii de maşini. produse alimentare) şi cultural (institu ii de învă ămînt superior. ovine. mobilă. de ciment. în 1840–1924 –Aleksandropol . textile. oraş în N Spaniei (Asturia). Creşterea animalelor (bovine.: 1 180 m. de laminare a aluminiului. între 300–500 m). monumente istorice. Suprafa a: 286 km2. loc.: 9. Turism. Turism. lemn de esen e pre ioase. Ad. Giurgiu . Togo şi Golful Guineii. Export de copră. lîngă com. XIV–XVI). sticlărie. Creşterea animalelor. arahide. Palate (sec. Culturi agricole: arbori de cacao şi de cauciuc. Zonă agricolă (cereale.5 m. arhipelag în partea central-vestică a Oceanului Pacific (Micronezia).25 mil. format prin construirea unui baraj în 1963. de prelucrare a lemnului şi pieilor. Se mai cultivă manioc. teatre. 263 mii loc. Centru industrial (siderurgie. păsări). porumb. Lă ime: 14–45 km. pe ărmul Golfului Guineii. Pînă în 1840 s-a numit Kumairi . tutun. Căi ferate: 953 km. cereale. deşert în V Australiei. Sta iune balneară. Vatra (pînă în 1991 s-a numit Ghidighici ). lac de acumulare în Republica Moldova. Construc ii de nave fluviale.5 mii km2. cu păduri ecuatoriale (în S-E). Căi rutiere: 40 mii km. gaze naturale. mangan. textile. pe cursul mediu al rîului Bîc . Suprafa a: 3 526 km2. 123 mii loc. Lácul de acumuláre ~. în N Dunării. Vegeta ie de savană. aur. oraş în N-V Armeniei. Institu ii de învă ămînt. mărfuri de larg consum. în 1924–1991 – Leninakan . Burkina Faso. Centru adm. ciocolată. Climă temperat-continentală. produse alimentare. minereu de mangan. Pescuit. Expl. materiale de construc ie. Importă maşini şi utilaje industriale. legumicultură. Lungime: 8. muzeu etnografic. sorg. jude în S României. por elanuri.: mun. produse alimentare. rutier). cu podişuri (în N şi V) şi o cîmpie litorală (în S). repara ii navale. Ghidighíci Ghiumrí Gibraltár Gíbson Gijón [hi´hon] strîmtoare între Europa (Spania) şi Africa (Maroc). Ad. Se învecinează cu Coasta de Fildeş. diamante. Popula ia: 20. care leagă Oceanul Atlantic cu Marea Mediterană. igarete). min. stat în V Africii Centrale. două teatre. Oraşul a fost puternic afectat de cutremurul din 1988. Climă tropicală. textile. de aur (de aici denumirea ării dată de englezi – Gold Coast (Coasta de Aur ). caprine. Lungime: 65 km. Popula ia: 303 mii loc. la grani a cu bulgaria. Denumirea antică: Coloanele lui Hercule . bumbac.5 km. max. mei. apicultură.

Biserica Sf. mobilă. Climă continentală excesivă. Galerie de artă. Întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă. situat pe fluviul Clyde . Arhanghel Mihail (1895). încăl ăminte. Pînă în 1932 s-a numit Ulala . At. fluviu în India. centrul adm. mare regiune deşertică şi semideşertică în partea central-estică a Asiei (Mongolia. Iriga ii. textilă. Centru vamal de frontieră. electrotehnică. gaze naturale. Industrie agroalimen-tară. Suprafa a: cca 2 mil. 48 mii loc. confec ii. Cahul). medie: 900–1200 m.Giurgiuléºti Glásgow [´glæsgou] comună în S-V Republicii Moldova (rn.: 2 500 m). km2. aparate electroteh-nice) şi alimentare (carne). Sector zootehnic. At. petrochimică. Culturi agricole: cereale. Apicultură. cca 2 200 m). Nod de comunica ii (feroviar. legume. Podiş pietros şi nisipos (alt. unde. Institu ii de învă ămînt. maşini-unelte. situat pe rîul Glodeanca . Produse industriale: energie electrică. jude în S-V României. 688 mii loc. Institut pedagogic. max. Centru adm. XII–XVI). colină lîngă Ierusalim. oraş în S-E Republicii Belarus. Gorj Górno-Altáisk . 505 mii loc. Catedrală gotică (sec. pe cursul de mijloc al Jiului. de suprafa ă (24°–28°C). rutier). confec ii. reşedin ă a raionului Glodeni.6 mii km2. Lungime: 1 465 km. al regiunii Gomel. formînd o deltă. Construc ii de maşini (locomotive. eliberată de trupele siriene în 1973 şi anexată de Israel în 1981. Viteza medie: 3–9 km/h. Cunoscut din 1513. Relief de podiş înalt (alt. Relief muntos (în N şi N-V). capitala Republicii Autonome Altai. tamarix).: Tîrgu-Jiu. doc. Glodéni Góbi (Shámo) Godávari Golán Gólfstrom [´golf¿trom] Golgóta Gómel (Hómel) curent oceanic cald. tricotaje. Teatre. At. 14 mii loc. Ocupată de Israel în 1967. fructe. Se varsă în golful Bengal (Oceanul Indian). Climă temperat-continentală. doc. izvoare minerale. Pod peste Prut. Par ial navigabil. Rar populată. Înăl ímile ~. textile. cherestea. Este considerat fluviu sacru. Suprafa a: 5. Resurse naturale: cărbune. Mari şantiere navale. 3500 loc. Muzeu etnografic. alt. Lă ime: 75–250 km. ciment. conform religiei creştine. doc. alimentară. cultură şi artă. în N Oceanului Atlantic. pînă în 1948 – Oirot-Tura . Repara ii navale. metalurgie. Port. în 1527. Turism. aparataj electrotehnic). calcare. de prelucrare a metalelor şi lemnului. Oaze (în V). oraş în V Republicii Moldova. în 1616. în 1142. Popula ia: 398 mii loc. port pe rîul Soj . Universitate (1451). maşini-unelte). China). Institu ii de învă ămînt superior. chimică. Vegeta ie săracă (saxaul. regiune în S-V Siriei. Suprafa a bazinului: 290 mii km 2. la 168 km N-V de Chişinău. cu zone subcarpatice (în partea centrală) şi sectoare de cîmpie colinară (în S). petrol. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. a fost răstignit Isus Hristos. Aeroport interna ional. Grădină botanică. oraş în Federa ia Rusă. situat pe rîul Maima . frigidere. Influen ează clima unor ări litorale din N-V Europei. oraş în N-E Marii Britanii (Sco ia). Direc ia principală: S-V–N-E.

textilă. Principalele culturi agricole: grîu. Vegeta ia: păduri montane sărăcăcioase (15% din teritoriu). Mare centru industrial: şantiere navale. chibrituri. porumb. vi ă de vie. situat pe rîul Genil . Industrie cinematografică. Grădină botanică. argint. chimică. XVII–XVIII). Muzee. Granáda [gra´naada] Grãdiºtea Muncélului Grécia República Elénă . Orăştioara de Sus. XIII–XVIII). Exportă bauxită. loc pe teritoriul satului Grădiştea de Munte din România (com. unde au fost descoperite vestigiile Sarmizegetusei Regia. caprine. Universitate. 444 mii loc. Edificii din sec. stat în S-E Europei. învecinat cu Albania. Popula ia: 60 mii loc. bumbac. Grădină botanică. Vechi observator astronomic (1675–1958). citrice. Pescuit intensiv. combustibili. în apropierea Londrei. Marea Cretei şi Marea Ionică. situat pe fluviul Tamisa . Aeroport interna ional. situat în partea sudică a Peninsulei Balcanice.1 mii km2. militar. Bulgaria. Turcia. aluminiu. oraş în S-E Spaniei (Andaluzia). Metalurgia aluminiului. frigidere. insulă suedeză în Marea Baltică. Suprafa a: 3. Macedonia. Creşterea animalelor (bovine. alimentară. 228 mii loc. Limba oficială: greaca. Operă (1859). Institut politehnic. hîrtie. la S-E de ărmul Scandinaviei. principalul centru politic. Gótland Göttingen [´gœtihg¬n] oraş în partea centrală a Germaniei (Saxonia Inferioară). jud. stafide. autovehicule.–I d. cărbune. mangan. televizoare. Relief predominant muntos (4/5 din teritoriu). Capitala: Atena . în conurba ie). 135 mii loc. textile. sfeclă de zahăr. orez. cu zone de cîmpie în N. vinuri. Greenwich . esături. loc. de tutun. (716 mii loc. sfeclă de zahăr. metalurgică. Marea Ionică şi Marea Mediterană. Centru cultural şi artistic. XVII–XVIII. Cuprinde şi numeroase insule (cca 2000) din Marea Egee. Importă maşini şi utilaje industriale. încăl ăminte. Industrie extractivă (lignit. Suprafa a: 132 mii km2. Păduri de conifere.). textilă. ulei de măsline. Muzee. port la strîmtoarea Kattegat . bauxită. Se cultivă cereale. Hunedoara). coniac. cartofi.: Visby . Monumente arhitectonice (sec. conserve. Instrumente optice şi aparatură fotografică. chimică. XV–XVI). Marea Egee. [´grinid3] oraş în Marea Britanie (Anglia). esături. Climă tropicală şi mediteraneană. Clădiri gotice (sec. alimentară (zahăr). Turism. Popula ia: 11 mil. 258 mii loc. Parcuri na ionale. nichel.Hr. cartofi. crom. I î. Monumente arhitectonice (sec. Centru adm. Universitate. Planta ii de măslini. aparataj electric. Rezerva ii naturale. petrol. Pe aici trece meridianul zero (primul meridian). Aşezarea a fost distrusă de romani în timpul ultimului război daco-roman (105–106). Industrie metalurgică.Hr. Se cresc ovine. măsline şi ulei de măsline. Turism.Götebórg [gœt¬´borj] oraş în S-V Suediei. ovine). Produce o el. Fondat în 1619. plumb. electroenergetică. marmură. bumbac. ară agrar-industrială. Climă temperat-ma-ritimă. construc ii de automobile (firma "Volvo"). tutun. magnezit). păşuni (39%). bovine. Universitate. zinc. citrice. economic şi religios al statului dac (sec. tutun.

Catedrală (sec. nucşoară. capitala republicii Autonome Cecene. Hidrocentrale. ciment. Grenóble [gr¬´nobl] oraş în S-E Fran ei (Dauphiné). ovine). Industrie metalurgică. Fondat în 1792 pe locul fostei aşezări rurale Ciorna . petrochimie. Centru industrial (construc ii de automobile. în conurba ie. nuci de cocos. max. 405 mii loc. ceramică. Par ial navigabil. cacao.Grenáda stat insular în arhipelagul Antilele Mici. combustibili. bunuri materiale de larg consum. Admis în ONU la 17 septembrie 1974. constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi electronice).5 mii loc. Muzee. Centru de cercetări nucleare. (1996). între insulele Groenlanda. Suprafa a: 2. muzee). Suprafa a: 344 km2. Popula ia: 55 mii loc. km2. Limba oficială: engleza (uzuale: creolo-engleza. Iriga ii. Întreprinderi agroindustriale. textile. cunoscute cu denumirea Grenadinele meridionale. Aeroport. banane. mare în bazinul Oceanului Arctic. Palat (sec. Pescuit intens. Vegeta ie de tundră. situat pe rîul Henares . Universitate (1792). Aeroport. Exportă nuci de cocos. la 60 km E de Chişinău. Importă maşini şi utilaje industriale.. Comuni-că cu Oceanul Atlantic şi Marea Norvegiei. grafit. Lungime: 657 km. oraş în Republica Moldova. km2. Monumente arhitectonice (sec. sticlă. oraşul a fost distrus în mare parte. loc. XV.2 mil. întreprinderi alimentare. mijloace de transport. XIII. încăl ăminte. Se cultivă banane. XVIII). Climă oceanică subtropicală. rutier). zinc. 2. textile. Capitala: Saint George ´s . În urma opera iunilor militare. cacao-boabe. Ad. citrice. Ad. textile. trestie de zahăr. Func ionează mici întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole (textile. situat între Oceanul Atlantic şi Marea Caraibilor.24 mil. Vegeta ie: păduri tropicale. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ). pe o insulă de origine vulcanică – Grenada (suprafa a: 305 km2) – şi altele mai mici. Aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă în 1968. XI–XVI). 11. criolit. aparataj electrotehnic.2 mil. fluviu în S Spaniei. esături. bumbac. insulă în N Oceanului Atlantic (cea mai mare de pe glob). acoperit în mare parte cu ghe ari (cca 80%). Produse industriale: chimice. alimentare). Popula ia: 100 mii loc. Climă arctică şi subarctică. creolo-portugheza). Construc ii de maşini. Universitate. Nod de comunica ii (aerian. hîrtie. Creşterea animalelor (reni. declanşate de Rusia împotriva cecenilor. Podiş mărginit de lan uri muntoase (în E şi V). biserică din sec. Expl. de petrol.: 1 445 m. Zăcăminte de cărbune. produse din piele şi alimentare) şi cultural (palat din sec. Márea ~. situat pe rîul Isère . 401 mii loc. plumb. de ciment. Căi rutiere: 1 050 km. situat pe malul stîng al Nistrului. în special eschimoşi. Suprafa a: 1. Fondat în 1531. Pod roman şi apeduct. alimentară. Guadalajára Guadalquivír [gwadalki´biir] . med. Universitate. Relief muntos. nucşoară. la N-E de Madrid.: 4845 m. Turism. oraş în partea central-vestică a Mexicului. XVI). hîrtie. al statului Jalisco. Islanda şi arhipelagul Spitsbergen. oraş în Federa ia Rusă. Grigoriópol Groenlánda Groenlándei Gróznîi Guadalajára [gwadala´hara] oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia-La Mancha). Nod de comunica ii. centrul adm. 63 mii loc.

3 mil. ovine. Importă combustibili. zahăr. bunuri de larg consum. Bază maritimă şi aeriană. porumb. trestie de zahăr. bananieri. cupru. cafea. Culturi agricole: cocotieri. bata i. ananaşi. igarete. Se cultivă trestie de zahăr. manioc. Portugalia). zahăr. Turism. lemn şi materiale din lemn pre ios. Guadiána Guám Guantánamo Guatemála oraş în S-E Cubei. República ~. cafea. Exportă banane. Turism. textile. Guayaquíl [gwaja´kil] oraş în Ecuador. mercur. mijloace de transport. arbori de cafea şi de cacao. Belize. Climă tropicală. loc.: 1780 km2. Se cresc bovine. banane. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ). Industrie uşoară (textile. Se cultivă arbori de cafea şi de cacao. Aeroport interna ional. Universitate (1867). loc. manioc. Catedrală. Iriga ii. Rafinării de petrol. trestie de zahăr.: Agaña . Lungime: 840 km. Pescuit. Pescuit. Căi rutiere: 2 384 km. El Salvador şi Oceanul Pacific. port la Oceanul Pacific. bananieri. Centru adm. produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de cafea. Limba oficială: spaniola. Căi rutiere: 1690 km.3 mii km. Vegeta ie bogată: păduri de esen e pre ioase (50% din teritoriu) şi de savană. Marea Caraibilor. Centru industrial (metalurgie. tutun. Nod de comunica ii. Suprafa a: 549 km2. wolfram. (1998). . Vegeta ie bogată. şi de cîmpie litorală. cacao. Supr. bumbac. cu subsol vulcanic. [guadi´ana] fluviu în Peninsula Iberică (Spania. legume. bananieri. Administrată de Fran a. Admis în ONU la 21 noiembrie 1945. Căi ferate: 1 139 km. Popula ia: 13. teritoriu insular în V Oceanului Pacific. Relief de platou. ananaşi. argint. Capitala: Guatemala . aur.Guadelúpa teritoriu insular în Oceanul Atlantic. rafinării de petrol. stibiu. situată la 2 200 km S de Tokio (Japonia). vanilie. utilaje industriale. Suprafa a: 109 mii km2. bumbac. citrice. zinc. tricotaje. prelucrarea lemnului. alimentară (zahăr. Climă tropicală. Exportă cafea. Fondat în 1530. Popula ia: 440 mii loc. banane). 218 mii loc. bata i. 1. Popula ia: 145 mii loc. Honduras. format de insula cu acelaşi nume din Arhipelagul Marianelor . cu cîmpii litorale relativ înguste şi joase. Industrie extractivă (petrol. ceasuri) şi alimentară. biserică (sec. cacao. porumb. ciocolată). Par ial navigabil (93 km). crom) şi de prelucrare a materiei prime agricole. situat între Mexic.6 mil. orez.: Basse-Terre . Antilele Mici (Marea Caraibilor). format de un grup de insule din arhipelagul. Relief predominant muntos. porcine. rom. Vegeta ie silvică şi de savană. Fabrici de zahăr. XVI). Centru adm. Căi rutiere: 13. Fondat în 1819. Climă tropicală umedă. Administrat de SUA. rom. stat în America Centrală. Industrie textilă.

ovine. ulei de palmier.Guinéea República ~. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. porumb. Admis în ONU la 12 decembrie 1958. Senegal. Sierra Leone şi Oceanul Atlantic. străbătută de rîuri şi acoperită de numeroase mlaştini. Se cresc animale. Suprafa a: 1. Exportă minereu de fier. bunuri de larg consum. bananieri. Popula ia: 498 mii loc. în lungul ărmului de V al Africii Ecuatoriale. Căi rutiere: 4 150 km.5 mii km. În componen a sa intră teritoriul continental Rio Muni şi insulele Fernando Póo. stat în Africa de Vest. Elobey. forestiere.5 mil. palmieri. Mali. caprine. loc. Exportă peşte (2/3 din tot exportul). banane. păduri de podiş. uşoară şi de prelucrare a materiei prime agricole. Pescuit. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime vegetale şi animale. produse alimentare. Se cresc bovine. manioc. banane. . alt. Climă tropicală umedă. Admis în ONU la 17 Guinéea Ecuatoriálã República ~. nuci de cocos. Ad. învecinat cu Guineea-Bisau. peşte. la ărmul Golfului Guineii. creşterea animalelor şi opera ii bancare. bata i. Predomină produc ia de cafea. Limba oficială: franceza. produse agroalimentare. legume. golf al Oceanului Atlantic. max. Côte d'Ivoire.: 1 500 m). Industrie extractivă (minereu de fier.9 mii km 2. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (mahon. lemn. Căi rutiere: 2 682 km. arahide. max.: 240 m). bunuri de larg consum. cafea. pe coasta Oceanului Atlantic. Annobón. materiale lemnoase. manioc. arahide. diamante. Liberia. max. Capitala: Malabo. citrice. km2. mei. aur. porumb. Guineea şi Oceanul Atlantic.1 mii km2. cafea. arbori de cauciuc. Exportă cacao-boabe. combustibili. de podiş (în S) şi de cîmpie litorală (în V). Economie slab dezvoltată. de cîmpie pe litoral şi de mun i vulcanici pe insule (alt. în special ovine. Suprafa a: 36 125 km2. Importă maşini şi utilaje industriale. Relief variat: regiuni de munte. combustibili. arahide. Căi rutiere: 28. citrice. cocotieri. stat în V Africii. susan. Guinéii Gólful ~.78 mil. bananieri. abanos. Suprafa a: 28. între Camerun şi Gabon. Relief de podiş (în partea continentală. Se învecinează cu Senegal. orez. tutun. Capitala: Conakry . vi ă de vie. mobilă. Climă ecuatorială umedă. Vegeta ie bogată: păduri tropicale. Climă tropicală.35 mil. Suprafa a: 245. Expl. orez. de ciment şi alimentară. Industrie de prelucrare a lemnului (cherestea. loc. textile. bovine. Pescuit. 3008 m). okoumé). Se cultivă orez. Căi ferate: 662 km. Limba oficială: portugheza. Importă maşini şi utilaje industriale. autovehicule. produse de alumină. alt. 600–900 m. Principalele ramuri economice sunt agricultura şi exploatările forestiere. Relieful ării reprezintă o cîmpie continentală joasă (alt. tutun. orez. Popula ia: 1. Cuprinde şi grupul de insule Bijagos (cca 60) din apropierea litoralului. cafea. mijloace de transport. stat în Africa de Vest. bauxită. utilaje industriale. Popula ia: 7. Guinéea-Bissáu República ~. bazată pe agricultură. Pescuit. bauxită. Limba oficială: spaniola. Se cultivă cacao. banane. Capitala: Bissau. diamante). combustibili. manioc. placaje). max. caprine. Corisco. mei. Se mai cultivă trestie de zahăr. Importă mijloace de transport. arbori şi plante de savană. produse alimentare.: 6360 m.

o zonă muntoasă în V (alt. Parfumuri. XIV). textile. Centru industrial (şantiere navale. produse alimentare. Popula ia: 115 mii loc. port la Marea Nordului. electronică şi electrotehnică. rutier). mobilă). în conurba ie). [gai´aana] República (Cooperatístă) ~. în sec. forestiere. strunguri. Industrii (metalurgică. Muzee. Administrat de Fran a. XIII–XVII). construc ii şi repara ii navale. crevete. utilaje şi semifabricate industriale. Nod de comunica ii (feroviar. Produce motoare. Muzeu etnografic. Pescuit. bunuri de larg consum. Brazilia. situat pe rîul Moldova . oraş în V olandei. reşedin ă regală şi a administra iei de stat. lactate). Guyána Guyána Francézã Háarlem Habárovsk Hága . Ramuri industriale: metalurgie. doc. automobile. Relief de podiş colinar (alt. At. porcine. mangan. Climă subtropicală umedă. columbit. Monumente arhitectonice vechi (sec. construc ii de maşini. Vegeta ie: păduri (3/4 din teritoriu). alimentare). de produse farmaceutice. Suceava). zahăr. Vegeta ie: păduri de lemn pre ios. Turism. orez. citrice. În apropiere se află mănăstirile Vorone (1488) şi Humor (1530). Parc dendrologic. Turism. X. tutun. combustibili. rom etc. chimică. manioc. de bauxită (locul al treilea în lume). Sediul mai multor organisme interna ionale. Capitala: Georgetown . (686 mii loc.: Cayénne . doc. Întreprinderi de prelucrare a lemnului de esen e pre ioase. ananaşi. de prelucrare a lemnului. Relief variat: o cîmpie joasă pe litoral. teritoriu în N-E Americii de Sud. Pescuit. alumină. aparataj şi echipament electronic. aur. chimică. Culturi agricole: trestie de zahăr. port pe fluviul amur . Teatre. poligrafică. În regiunile de savană se practică creşterea vitelor (bovine. ovine). turbă. Monumente: biserică gotică (sec. 17 mii loc. orez. în 1097. alimentară (conserve de fructe şi legume. Fondat în 1652. alimentară). Muzee. produse chimico-far-maceutice. mobilă etc. Admis în ONU la 20 septembrie 1966. 447 mii loc. Venezuela şi Oceanul Atlantic. în 1490. orez. planta ii de bata i. stat în N Americii de Sud. învecinat cu Surinam. Popula ia: 857 mii loc. lemn şi materiale lemnoase pre ioase.). Limba oficială: engleza. porumb. doc. oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient). un podiş străbătut de rîuri în S (alt. 300–500 m). construc ii de maşini de transport. între Brazilia şi Surinam. Căi ferate: 187 km (după unele surse numai 88 km). Căi rutiere: 7 200 km (după alte surse 5 700 km). prelucrarea lemnului şi petrolului. 615 mii loc. At. Suprafa a: 91 mii km2. diamante. 152 mii loc. Exportă bauxită. cacao. minereuri de fier. mangan. bananieri. materiale de construc ii. Expl. Aeroport. În cîmpia litorală se mai cultivă trestie de zahăr. Centru floricol (din sec. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. XVII). XIV–XVII). a materiei prime agricole (zahăr. porumb. planta ii de arbori şi plante tropicale. Suprafa a: 215 mii km2. 2 771 m). Centru adm. Oraş din 1905. Industria lemnului (cherestea. textilă. At. 300–500 m) şi de cîmpie litorală. [´haarlem] oraş în V Olandei. textilă. Importă maşini. Expl. peşte. palate (sec. calcare). cabluri. la 7 km E de ărmul Mării Nordului. tutun.Gúra Humórului oraş în România (jud. cafea. extractivă (cupru. rom. alimentară. Fabrici de sticlărie. Nod de comunica ii.

ciment. Căi ferate: 354 km. bumbac. de prelucrare a petrolului. uleiuri eterice. fosforite etc. tutun). conteinere). Se cultivă cafea. Important centru industrial (metalurgie. zahăr. utilaje. primărie din sec. Căi rutiere: 4 000 km. minereuri de fier. zahăr. filatură de bumbac. 332 mii loc. sticlă) şi cultural (universitate. porumb. Construc ii de maşini (strunguri) şi utilaje electrotehnice. Suprafa a: 61. argint (nevalorificate). resurse bogate de cupru. de cărbuni. bunuri de larg consum. plumb. sticlă. ovine). port la strîmtoarea Tsugaru . automobile şi aeronautice. Centru industrial (metalurgie. construc ii de ma-şini-unelte. Expl. constructoare de maşini (vagoane. lemn de esen e pre ioase. 1. Climă tropicală. molibden. produse alimentare. Nod de comunica ii. cacao. confec ii. Muzeu. 320 mii loc.7% din teritoriu) şi savane. Industrie alimentară (conserve de peşte). situat în V insulei Haiti . Importă produse industriale finite (maşini. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Industrie metalurgică. Academie de Arte frumoase. biserică (1750). porumb. forestiere. ară agrară. 115 mii loc. rom. textile) şi prelucrătoare de materii prime agricole (uleiuri eterice. Capitala: Port-auPrince. cîmpii şi podişuri (în partea centrală) şi cîmpii de litoral (în V). creola haitiană. rom. Pescuit. Popula ia: 7. conserve de peşte) şi comercial (export de cereale. Rafinării de petrol. ceramică. tricotaje. textile. prelucrarea cauciucului. Mici întreprinderi industriale (de alumină. Creşterea animalelor şi păstorit în mun i.Háifa oraş în N-V Israelului. Vegeta ie: păduri de pini şi de esen e pre ioase (3. macarale. oraş în S-E Canadei. Sta iune balneoclimaterică. montaj de automobile. [haj´oh] oraş în N-E Vietnamului. Centru adm. Popula ia: 586 mii loc. Aeroport. doc. Muzeu. bananieri. de încăl ăminte. República ~ (Hakásă) . XIV–XVI). loc.9 mii km2 . combustibili. port la Marea Mediterană. cupru. Aeroport. 88 mii loc. XIX). produse chimice şi alimentare. constructoare de nave. în 806. Turism. Universitate(1694). montaj de automobile. Catedrală (1749). República ~. republică în Federa ia Rusă. Relief: masive muntoase (în S-E). filatură şi esătorii de lînă şi bumbac. aparataj electronic. Suprafa a: 27 750 km2. Hai Phong Haíti Hakásia Hákodate Hálifax [´hælifæks] Hálifax Hálle . cărbune. 250 mii loc. port pe fluviul Saale . Creşterea animalelor (bovine. [´hal¬] oraş în Germania (Saxonia Superioară). Industrie metalurgică. confec ii. oraş în Marea Britanie (Anglia). produse chimice. produse alimentare). stat în America Centrală. Monumente arhitectonice (sec. Pescuit. de confec ii. bata i. ciment. încăl ăminte. port în delta fluviului Hong Ha. la 50 km N-V de Leipzig. muzeu maritim etc. Construc ii navale. esături. Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. porcine. institut politehnic.: Abakan. At.55 mil. aur. Pescuit.47 mil. rafinării de petrol. (1998). trestie de zahăr. plante furajere. port la Oceanul Atlantic. Exportă cafea. alimentară. oraş în N Japoniei (Hokkaidô). loc. aparataj electric.). Se cultivă grîu. XV. Monumente arhitectonice (biserică din sec. Limbi oficiale: franceza. orez. aur. cacao. Aeroport. construc ii şi repara ii navale. echipamente). tutun. molibden.). Muzeu maritim. în S-E Siberiei. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. Centru industrial (metalurgie. între Republica Dominicană. Universită i. textilă. Universitate.

fier.: or.: mun. situat pe fluviul Elba . Mausoleul lui Hô şi Min. pagode (sec.2 mil. lactate). oraş-land în N Germaniei. loc. Zăcăminte de fier. Nod de comunica ii. textile. centru adm. pirite. Creşterea animalelor. (2. Academie de muzică şi teatru. tricotaje. Climă temperat-continentală. Universitate.8 mil. constructoare de maşini grele. locomotive şi vagoane. cartofi. Monumente arhitectonice (sec. medie: 1110 m. construc ii de automobile. 527 mii loc. Mare port interna ional. capitala Republicii Zimbabwe. Aeroport. hîrtie. Universitate. Licee. maşini-unel-te. construc ii de maşini. Miercurea-Ciuc . financiar (opera ii bancare) şi comercial. Expl. ceramică.: 3 225 m. oraş în N Germaniei. 1. Se cultivă cereale. Universitate tehnică. electrotehnică şi electronică. Muzee. Turism.59 mil. avioane. lignit.Halmahéra Hámburg mare de origine tectonică în v Oceanului Pacific. al landului Saxonia Inferioară. Grădină botanică. Fondat în 1890. Muzee. . alimentare).5 mil.. port pe fluviul Leine . chimicofarmaceutice. prelucrarea lemnului. rulmen i. Centru industrial (siderurgie. (1998). 3. grădină zoologică. Ad. bere. produse chimice şi alimentare). 320 mii loc. capitala Vietnamului. în conurba ie). Întreprinderi industriale (de prelucrare a metalelor. Se produce mobilă. Suprafa a: 523 mii km 2. regiune autonomă în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). operă. Nod de comunica ii. Mare centru industrial (construc ii de tractoare. rafinării de petrol. Nod de comunica ii. XI–XV). produse chimice şi alimentare) şi cultural (universitate. Centru adm. loc. Suprafa a: 6639 km2.35 mil. plante furajere. Industrie metalurgică. Popula ia: 345 mii loc. textile. poligrafie. muzee. port la lacul Ontario . Aeroport. comer . prelucrarea lemnului. Aeroport. monumente arhitectonice din sec. pe cursurile superioare ale rîurilor Olt. Popula ia: 1. port pe rîul Songhua Jiang . Popula ia: 1. oraş în N-E Chinei. Nod de comunica ii. textile. aparataj electrotehnic. mobilă. Expl. Grădina botanică. avioane. textile. de petrol şi gaze naturale. suprafa a: 75 mii km2. Mureş şi Tîrnave . institute de cercetări. max. Muzee. Relief în mare parte muntos.7 mil. Universitate. de automobile. loc. marmură. XV–XVIII). Aeroport. Temple. Important centru industrial (metalurgia neferoaselor. Grădină botanică. XVI–XIX). cauciucului. Ramuri industriale: metalurgie. tractoare. Expl. Suprafa a: 755 km2. construc ii de maşini. de autovehicule. de aur. produse alimentare (alcool. Hanói Hanóvra Hántî-Mansíisk Haráre Harbín Harghíta jude în România. pe platoul Matabele (la 1 473 m alt. lemnului. prelucrarea metalelor şi a lemnului. loc.). 2. de huilă. Ad. Aeroport. încăl ăminte. Aeroport. Catedrale. şcoli generale. gaze metan. aparataj electrotehnic şi instrumente de precizie. între insula Halmahera şi Noua Guinee . Important centru industrial (metalurgie şi siderurgie. Nod de comunica ii. produse chimice şi alimentare. Hámilton [´hæmilt¬n] oraş în S-E Canadei. produse alimentare). cupru. Centru adm. oraş situat pe fluviul Hong Ha . textile. montaj de automobile. poligrafie. plumb. produse chimice şi alimentare). sare gemă. Hantî-Mansíisk .

de esături de bumbac. al regiunii Harkov. cafea. XIII). Pescuit.7 mii km2. Muzee. sisal. Relief muntos. Pescuit. locomotive. rutier). produse alimentare (zahăr. Nod de comunica ii. la 68 km E de Bruxelles. oraş în Cisiordania. alimentară. XI–XV). Ramuri industriale: şantiere navale. cupru. Institut oceanografic. Muzee. Muzee.: ´aselt. oraş în N-E Belgiei. alimentare) şi comercial (pia ă pentru zahăr. iudaic şi arab. 100 mii loc. Grădină botanică.: ´has¬lt] localitate în Marea Britanie (Anglia). Pescuit. Turism. de ceramică. Hátanga Havána Hável Hávre [´haf¬l] [´aavr] rîu n N-E Germaniei. Se varsă în Marea Laptev. Navigabil. rom). Primul reactor nuclear din Marea Britanie (1947). Teatre. Resurse naturale: minereuri de fier. electronice. alimentare. Universitate (1805). Centru industrial (maşini agricole. confec ii. Trece prin Berlin. construc ii navale şi de automobile. Climă temperat-oceanică. flam. Vestigii arheologice. Fondat în 1517. Relief muntos vulcanic. de piele. 1. prelucrarea petrolului. Biserici (sec.6 mii loc. ananaşi.2 mil. pe rîul Necka. arhipelag în partea central-nordică a Oceanului Pacific. igarete. Observator astronomic. orez. Nod de comunica ii. rafinării de petrol. aparataj electrotehnic). Nod de comunica ii (aerian. . 2. bananieri. poligrafie. oraş în N-V ării. cafea.Hárkov oraş în E Ucrainei. la S de Oxford. Universitate (1386). XVII). Păstorit. 1. Suprafa a: 7. prelucrarea lemnului şi pielei. de ciment. strunguri. 68 mii loc. loc. avioane.: Honolulu. XVIII). Brandenburg. port la strîmtoarea Florida. Conform tradi iilor creştine. Vechi centru religios. Produce mobilă. Popula ia: 1. textilă. XVII–XIX). Culturi agricole: trestie de zahăr.5 km 2. capitala Cubei.22 mil. poligrafică. XVII. aici se află mormîntul lui Avraam. Centru de cercetări atomice. Turism. aparataj electroteh-nic şi electronic). încăl ăminte. vagoane. Suprafa a: 16. format din cca 500 de insule. oraş în N-V Fran ei (Normandia). conserve de fructe. Fondat în sec. cafea. produse textile. Popula ia: 100 mii loc. Palatul Ekaterinei (sec. Biserici (sec. Potsdam. format prin unirea rîurilor Heta şi Kotui . la 29 km S-V de Ierusalim. Construc ii de maşini (vagoane. primărie (sec. farmaceutice. în conurba ie. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia). XVII). loc. alimentare) şi comercial. situat la vărsarea Senei în Marea Mînecii. Universitate (1728). centru adm. Monumente arhitectonice: biserică (sec. plumb. loc. de tutun. Institut de astronomie şi fizică nucleară. Artizanat. instrumente de precizie.63 mil. Lungime: 341 km. 140 mii loc. metalurgie. Climă subtropicală oceanică. Navigabil. arhipelag britanic în Oceanul Atlantic (Sco ia). Industrie constructoare de maşini (tractoare. afluent pe dreapta al Elbei . Hawáii Hebríde Hébron Heidelberg [´haid¬lberk] oraş în S-V Germaniei. bumbac). Aeroport interna ional. Lungime: 1636 km. Academie de ştiin e. produse chimice. utilaj minier. chimică. constituind cel de-al 5-lea stat al SUA. Centru industrial (metalurgia neferoaselor. Catedrală (sec. feroviar. întreprinderi electrotehnice. Centru adm. pe rîul Demer. Turism. Oraş din 1232. Hárwell Hásselt [´haawl] [fr. port comercial şi pentru călători.

motoare. max.: Wiesbaden. rutier). forestieră.: 8848 m (vf. gaze naturale. porcine). Suprafa a acoperită de ghe ari: 6 200 km2. vi ă de vie. 123 mii loc. Lă ime: 50–350 km. max. Pînă în 1940 a făcut parte din România. Tirich-Mir ). alimentară. aparataj electrotehnic). întreprinderi chimice.: 1749 m. port fluvial pe Neckar . Monumente arhitectonice (sec. Alt. port în Golful Finic. situat pe dreapta Prutului. Fondat în 1550. XIII–XV). tutun. 525 mii loc. Centru adm. sistem muntos asiatic pe teritoriul Afghanistanului şi Pakistanului.: 7 690 m (vf. minereuri de fier. cartofi. oraş în S Ucrainei. Grădină botanică de floră alpină. Centru industrial (şantier naval. Fondat în 1778 ca fortărea ă. Aeroport interna ional. 1980. At. Lungime: 2 800 km. Pia ă pentru oi caracul. Asachi. Izvoare termale. vulcan activ în S-V Islandei. constructoare de maşini (automobile. materiale de construc ii. Industrie extractivă (cărbune. Suprafa a: 21.: 1 191 m. Catedrală (1786). Erup ii în 1300. Chomolungma. pe rîul Hari Rud . Lungime: 800 km. Alt. de hîrtie. loc. 1776. 1947. Pakistan şi Bhutan. rafinării de petrol. Lă ime: 180–350 km. oraş în Ucraina (reg. de încăl ăminte. Metrou. Culturi agricole: cereale. Institut politehnic. denumit şi Everest ). XVIII–XIX). la 43 km N de Stuttgart. Biserică (1780). de confec ii. Alt. Creşterea animalelor (bovine. hîrtie. max. în 1408. alimentare). textilă. Nod de comunica ii. Alt. cupru). capitala Finlandei. aparataj electrotehnic). Universitate (1828). doc. Popula ia: cca 13 mii loc. Artizanat. săruri de potasiu. XIII–XIV)). construc ii de maşini agricole. Locul legendar al întîlnirii muzelor.: 1491 m. land în partea cen-tral-vestică a Germaniei. Hékla Helicón Hélsinki [´hehkla] Herât [he´raat] oraş în N-V Afghanistanului. în 741. construc ii de maşini auto şi electrotehnice. chimică. Nod de comunica ii (aerian. Teatre. 367 mii loc. chimică.1 mii km2. Academii (de arte frumoase. farmaceutică. al raionului Her a.Heilbronn [´hajlbronn] oraş în S-V Germaniei. China. Hindukúsh (Hindukuº) . Monumente de arhitectură (sec. alimentară. Monumente arhitectonice (sec. 178 mii loc. textilă. Muzeu na ional. Hersón Hérþa Héssen Hibíni Himaláia masiv muntos în N-V Federa iei Ruse (peninsula Kola ). Aici s-a născut Gh. Oraş din 1281. centru adm. Industrie constructoare de maşini (nave. Produse ale industriei uşoare ( esături de mătase şi lînă. Centru industrial (o elării. produse alimentare). situat în N Indiei şi în Nepal. covoare). masiv muntos în Grecia. Popula ia: 6 mil. Muzeu. cel mai înalt sistem muntos de pe glob. muzică). Nod de comunica ii. doc. At. Cernău i). situat pe fluviul Nipru . de aparataj electronic. Alt. Zăcăminte de apatit (cele mai mari în lume). textile.

stat în America Centrală. Căi rutiere: 18 630 km. Importă maşini şi utilaje industriale. XVIII: un schit de lemn (sec. Se mai cultivă porumb. Mănăstírea ~. în 1500. pe rîul Cogîlnic . alimentară. Industrie extractivă (plumb. trestie de zahăr. 19. zahăr. Asahi ) . tutun. port în golful cu acelaşi nume. Culturi principale: bananieri. Universitate. Monument de arhitectură. Datează din sec. Suprafa a: 112. Ctitorie (1678) a serdarului Mihalcea Hîncu. Orhei). poligrafică. zinc. Turism. crom. La 6 august 1945 a fost distrus în propor ie de 75% de către americani. Oceanul Pacific şi El Salvador. manioc. XVIII. Mănăstírea ~. Nod de comunica ii. Călăraşi). Păduri de conifere şi foioase (60% din teritoriu). argint. doc. Hírova Hîncéºti Hîncu Hîrbovãþ Hîrjáuca Hokkáidô Hondúras [sp. Căi ferate: 1.: 2 290 m (vf. loc. Hong Ha [´hong ´haa] fluviu în Asia. pe teritoriul Chinei şi Vietnamului. Lungime: 1 183 km. în apropierea localită ii Neculăieuca (rn. fasole.5 mii loc. aur. orez. textilă. XIX). Muzeu. mănăstire în Republica Moldova. Relief predominant muntos. Muzeul Memorial al Păcii.5 km2. pe teritoriul localită ii Hîrbovă (rn. la care s-au mai adăugat biserica de lemn Sf. Alt. . a hîrtiei. după insula Honshû). situată în codrii Lăpuşnei. XVIII). Pescuit. maşiniunelte). petrol. Călăraşi). reşedin ă a rn. mijloace de transport. minereuri de plumb. Hînceşti. îngrăşăminte. în urma lansării asupra oraşului a unei bombe atomice. învecinat cu Guatemala. carne. zidită din piatră în 1828. Climă tropicală umedă. la izvoarele rîului Cogîlnic . Vegeta ie: păduri de foioase şi de conifere. At. Marea Caraibilor. citrice. caprine). Limba oficială: spaniola. savane. Pescuit. zinc. la v ărsarea fluviului Otagawa. Muzeu de Artă. S-a mai numit Ciurova. Biserica Înăl area Domnului a fost zidită în 1848. Datează din sec.: on´duras] República ~. minereuri de fier. arbori de cafea. Şantiere navale. Aşezămînt monastic din sec.1 mii km2. Biserica Înăl area Domnului a fost zidită în 1848. la 33 km S-V de Chişinău.3 mii km. Exportă banane. sorg. Suprafa a: 83. Admis în ONU la 17 decembrie 1945. Parcul Păcii. ovine. max. loc. insulă japoneză în N Arhipelagului Japonez (a doua ca mărime. Nisporeni). cu vulcani activi. păstorit. peşte. Relief muntos. automobile. Capitala: Tegucigalpa . în apropierea comunei Hîrjauca (rn. Mănăstírea ~. Localitatea datează documentar din 1730. Industrie construc-toare de maşini (camioane. Par ial navigabil. lemn. Popula ia: 6. 1. oraş în Republica Moldova. Întreprinderi agroindustriale.08 mil. XVIII. Nicaragua. mănăstire în Republica Moldova. sare) şi de prelucrare a materiei prime agricole. produse petroliere. petrol. Zăcăminte de cărbuni. Mănăstírea ~. Nicolae (1805) şi biserica de piatră Sf. mănăstire în Republica Moldova.63 mil. Creşterea animalelor (bovine. Parcuri na ionale. Se varsă în Marea Chinei de Sud. Biserica Adormirea Maicii Domnului . a sec.Hiróshima [hir´o¿ima] oraş în Japonia (Honshû). chimică. mangan. Simion Stîlpnicul (din a doua jum. mănăstire în Republica Moldova (rn.

bumbac. Cetate medievală a Moldovei (sec. fier. fabrici de prelucrare a bumbacului şi cărnii). IV î. Denumirea veche: Nova Lisboa. de cărbune. Întreprinderi agroindustriale. 4. Hr.). Nod de comunica ii. precum şi o por iune din insula Kówloon . Întreprinderi miniere. Port interna ional. construc ii de utilaj petrolier. [´hwah´h¬] fluviu în E Chinei. ortodoxă). port pe fluviul Dong Nai . loc. Opera ii financiar-bancare. Industrii: construc ii navale. Hidrocentrale. Pescuit. Aeroport.1 mil. Teatre. 820 mii loc. 405 mii loc. regiune istorică în asia Centrală.). Turism. apoi integrat în hotarele Ucrainei. Monumente de arhitectură. Navigabil pe o distan ă de 1600 km. integrat în Imperiul Kuşanilor (sec. Biserici (catolică. Centru comercial. comerciale (pia ă de cereale. s-a aflat în componen a României (1918–1940). în partea de S-E a insulei Oahu . Climă temperată. la 84 km de golful Mexic. chimică. prelucrarea lemnului. Hr. populată în antichitate (sec. pe teritoriul de astăzi al Uzbekistanului. textilă. port la Oceanul Pacific (golful Mamala ). Huáng He Húdson [´hudsn] . zahăr.a. situată între Marea Japoniei şi Oceanul Pacific. Lungime: 492 km. A fost cucerit de turci (1713).5 mil. Universitate. Aeroport. feldspat. fructe. Industrii (siderurgică. Suprafa a bazinului: 771 mii km2.) de triburile est-iranieie ale horezmilor. loc. Cercetări spa iale. conserve de fructe. loc. Climă subtropical-mu-sonică. At. Se varsă în Oceanul Atlantic. la cca 1800 m alt. 4 mil. de biciclete. Relief muntos (alt. şantiere navale. centrul adm. Aeroport. peşte) şi comercial. alimentare. VI î. flotă comercială. fortificată de Alexandru cel Bun. cucerit de Califatul arab (712). loc.Hong Kong teritoriu în S-E Chinei. în aglomera ie.5 mil. fluviu în SUA. 14 mii loc. Muzee. Hr. Iriga ii. Resurse naturale: minereuri de fier.). Se cultivă orez. doc. Turism. Universită i. de aparataj electric şi electrotehnic. important port pe canalul navigabil Houston . Popula ia: 100. poligrafie. alimentară). Ştefan cel Mare. Honolúlu Hónshû [´honsjuu] Horézm Hô ªi Min Hotín Houston Huámbo oraş în partea central-vestică a Angolei. de biciclete. XVII. feroviare.). apoi anexat la Rusia. Aeroport. Relief colinar. muzee. Hidrocentrale. constructoare de nave. săpun. Suprafa a: 231 km 2. Vegeta ie luxuriantă. Popula ia: 6. animale). Centru adm: Hong Kong (Victoria). situat pe rîul Nistru. max. uraniu. împreună cu toată Basarabia (1812). (cca 230). produse ale industriei uşoare şi alimentare (chimice. oraş în S Vietnamului. Fondat de portughezi în 1912. Lama ş. Întemeiat în 1836. Se varsă în Marea Galbenă (golful Bohai ). [´hjuust¬n] oraş în S SUA (Texas). Satrapie persană (sec. Hr. a fost reanexat la URSS. 3 776 m). I–II d. al statului Hawaii. cea mai mare insulă japoneză. Astrodrom. wolfram. VII î. Suprafa a: 1. Universitate. Lungime: 4 845 km. petrol. Petru Rareş. Lantau.12 mii km2. armenească. textile. Expl. Centru industrial (şantiere navale. stat independent (din sec. în sec. polimetale. Nod de comunica ii. de aparataj electronic. cuprinzînd insulele Hong Kong. XIV). cauciuc etc. oraş în S-V Ucrainei. teatre. financiar şi industrial (prelucrarea petrolului. ceai. [hon¬´luulu] oraş în SUA. forestiere.

Odesa. porumb. Húdson Humór Hunedoára Hunedoára Hurézu Húron Hyderabád (Haiderabad) Iagorlîc rîu în Ucraina şi Republica Moldova. Lă ime: 115–240 km. Centru industrial (construc ii de maşini şi utilaj energetic şi electrotehnic. marmură. confec ii. chimică (mase plastice. de echipament aeronautic. Ad. de pielărie. de maşini pentru transport. mangan. lîngă com. schitul Sf. Facultă i de inginerie. Naviga ie. Uneşte apele Oceanului Atlantic cu cele ale golfului Hudson. XIX). Suceava). Lungime: 826 km.: Deva . Centru adm. Biserică (1456). strîmtoare între peninsula Labrador şi insula ara lui Baffin. Culturi agricole: grîu. prelucrarea metalelor şi lemnului.Húdson golf în N-V Oceanului Atlantic.6 mii km2. textile. . Mănăstírea ~. produse alimentare). At. ceramică). XIV). Mănăstírea ~ (Humórului) . Resurse naturale: cărbune brun. municipiu în România (jud. pe teritoriul com. doc. Turism. în 1265. Climă temperat-con-tinentală. Vîlcea). Teatre. Suprafa a: 7 063 km2. Ad. de pielărie şi încăl ăminte. Vestigii arheologice. oraş în India. jude în România central-vestică. Pescuit. situat pe rîul Musi . ctitorie a logofătului Teodor Bubuiog. Ucraina). XVI–XVII). materiale de construc ii. XVIII). Hunedoara). 4. mănăstire în România. Relief predominant muntos. Fondat în 1590. pe teritoriul oraşului Horezu (jud. Oraş din 1415. Suprafa a: 1. Aici s-a aflat o renumită şcoală de pictură (sec. încăl ăminte. Artizanat (în metal. la grani a dintre SUA şi Canada. Muzee. 81 mii loc. produse chimicofarmaceutice. Căr i vechi. colec ie de icoane. textile. Izvorăşte din apropierea localită ii Borşci (reg. Humor (jud. max. la ărmul Canadei. secară. argintărie. Popula ia: 548 mii loc. [´hjuur¬n] [haidara´bad] lac în America de Nord. pe cursul inferior al Mureşului . de prelucrare a metalelor şi lemnului. complex monastic în România. centrul adm. Centru industrial (siderurgie. Biserică din 1530.35 mil. Muzee.: 867 m. Suprafa a: 59. Castel (sec. plante textile. Aeroport interna ional. alimentară. Ad. Industrie metalurgică. schitul Sfin ii Apostoli – în 1698. minereuri de fier. Turism. zinc. Nod de comunica ii. Institu ii de învă ămînt superior. Termocentrală. fibre artificiale). situat pe rîul Cerna . Picturi din 1535. lemn. al statului Andhra Pradesh. Muzee. plumb.23 mil. Colec ie de icoane vechi. Catedrală (sec. Comunică cu oceanul prin strîmtoarea omonimă. loc. Teatru dramatic şi de estradă.: 141–988 m. Monumente de arhi-tectură medievală (sec. de armament. Mănăstirea a fost construită (1690–1697) în timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu. medie: 128 m. calcare. A fost întemeiată de vornicul Oană (pe la 1415). afluent pe stînga al Nistrului. Ştefan – în 1703. max. Goian (Transnistria). huilă. pomicultură. în sistemul Marilor Lacuri. constructoare de maşini. Ad. hîrtie). cartofi.: 228 m. Lungime: 73 km. km 2. Universită i.

Lungime: 142 km. Lungime: 417 km. în aval de Sviştov. Suprafa a: 122 mii km2. băuturi alcoolice şi răcoritoare). Iakútsk Iálomiþa Iálomiþa Ialovéni Ialpúg Ialpúg Iálta Iamál Iántra . capitala Iakutiei. textile. cărbune). oraş în E Federa iei Ruse. Lă ime: 1–6 km. doc. Culturi cerealiere (grîu. hidrocentrală). Cuvioasa Parascheva (1897). Climă temperat-continentală. aur. la S de oraşul Bolgrad (reg. Hidrocentrale. licee. tricotaje. Climă aspră (polară). secară. Turism. alimentare (vinuri Xeres ). pe cursul inferior al rîului Ialomi a . Denumirea antică: Naparis . Odesa. At. loc. Popula ia: 1. feroviar. Izvorăşte din masivul Stara Planina . Pe rîul Ialpug este situat oraşul Comrat. 700 mii loc. Centru industrial (mobilă. comercial (blănuri) şi cultural (universitate. Javgur (rn. viticol. lac în Ucraina. rîu în N Bulgariei. Şcoli generale. alimentară. între golful Baidara k şi estuarul fluviului Obi . Ad. Ucraina). sfeclă de zahăr. Centru adm. textilă. Industrie extractivă (diamante.P. prelucrarea pielei. plante furajere. floarea-soarelui. ovăz). Suprafa a: 134 km 2. Industrie uşoară şi alimentară (conserve de peşte. Creşterea animalelor (reni). cositor. peninsulă în N-V Siberiei. produse alimentare.a. legume.). Iriga ii. Lungime: 700 km. Sector zootehnic. afluent pe stînga al Dunării . lactate. afluent pe dreapta al Dunării. în 1502. Sta iune balneoclimaterică. teatre. Legumicultură. Lungime: 286 km. la 13 km S-V de Chişinău. rîu în România. la com. Teatre. a avut loc Conferin a de la Ialta a conducătorilor celor trei mari puteri aliate în cel de-al doilea război mondial.: Slobozia . rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Centru pomicol.: Iakutsk . forestieră (cherestea. în peninsula Crimeea. port pe fluviul Lena . oraş în Republica Moldova. Relief în cea mai mare parte de cîmpie. Animale cu blană pre ioasă. Apicultură. mobilă). Nod de comunica ii (aerian. Aici. Muzee (“A.: 6 m. port la Marea Neagră. confec ii. Grădină botanică. Lă imea max. reşedin ă a raionului Ialoveni.). rutier). Centru adm. Culturi agricole: porumb. Numeroase lacuri. situat pe rîul Işnovă . Biserica Aleksandr Nevski (1890). Hidrocentrale. în partea de N a Federa iei Ruse. max. Comunică cu lacul Cuhurlui. în bazinul fluviului Lena (Siberia Orientală). Izvorăşte la N de com. Giurgeni. materiale de construc ii. Iriga ii. pe stînga Dunării. Suprafa a: 4 450 km2. oraş în S Ucrainei. la 79 km de Simferopol. mănăstire din 1604. Biserica Sf. a materialelor de construc ii. de arte ş. Turism. Suprafa a: 3. Fondat în 1632. biserică din 1852 etc. km2. Cehov“. jude în S-E României. Cimişlia) şi se varsă în lacul Ialpug lîngă oraşul Bolgrad (reg. Popula ia: 304 800 loc. grîu.09 mil. Limanuri. Lungime: 42 km. orz. 14 mii loc.Iakútia República Sahá . în 1945 (4–11 februarie). Fabrici de confec ii. republică în Federa ia Rusă.: 240 km. Industrie chimică.1 mil. Odesa). în Cîmpia Bărăganului.

349 550 loc.: mun. floarea-soarelui. Universitate (1860). centrul adm. Popula ia: 826 310 loc. cu masive muntoase şi cîmpii. rutier). orz. băuturi alcoolice şi răcoritoare etc. biserici (sec. Iaşi. fibre sintetice). afluent pe dreapta al Nistrului. Criuleni). Teatre. la 23 km N-E de Ierusalim. de încăl ăminte. şcoli generale şi profesionale. legumicultură. Centru adm. aparate electrotehnice şi de radio). 635 mii loc. Iaşi . Ibéricã (Pirinéicã) Ibérici Íchel Ierihón . XVIII). Nod de comunica ii (aerian.şul Tula. unde se află muzeul-conac “L. lan muntos în N-E Spaniei. port pe Volga. textilă. motoare. istorie. VII î. sfeclă de zahăr. laminate. Păduri de foioase. Vestigii arheologice. catedrală (sec. lîngă com. fluvial. peninsulă în extremitatea de S. ştiin e naturale). 13 mii loc. Filiala Academiei Române. Teatre. la grani a cu Republica Moldova. creşterea animalelor. Suprafa a: 5 746 km2. Edituri. Nod de comunica ii (aerian. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Lungime: 440 km (orientare N-V spre S-E). soia). mase plastice. Relief de coline şi văi largi. max. preparate din carne şi lapte. Hr.V a Europei. al jud. Lungime: 100 km. rîu în Republica Moldova.Iaroslávl oraş în Federa ia Rusă. la 14 km de ora. Rezerva ie paleontologică. Minereu de fier. produse chimice. tipografii. strunguri. viticultură. Alt. biserici. Coşerni a (rn. textile. VIII. situat pe Bahlui . la N-V de Moscova. constructoare de maşini (material rulant feroviar. Suprafa a: 594. case memoriale). Centru turistic. Mún ii ~. Industrie metalurgică. Ungheni). între Oceanul Atlantic. Muzee. Agricultură: cereale (porumb.7 mii km2. catedrală. rutier). feroviar. Portugalia şi Andorra. Grădina publică “Copou“. mobilă. XVII). XII). Se editează reviste. Izvorăşte din apropierea com. Relief de podiş. Iaºi Iaºi municipiu în N-E României. Mînzăteşti (rn. Radioteleviziune. jude în N-E României (Moldova). localitate în Israel. Cuprinde teritoriile statelor Spania. confec ii. secară.). fibre sintetice. Península ~. Centru industrial (nave fluviale. Climă temperat-conti-nentală. licee. aparate radio. alimentară. Tolstoi“. produse farmaceutice şi alimentare (conserve de legume şi carne. golful Biscaya şi Marea Mediterană. aparataj electrotehnic şi de radio. Iásnaia Poleána localitate în Federa ia Rusă. Teatre. Climă temperat-oceanică (în N şi N-V) şi mediteraneană (în S şi E). grîu. chimică (mase plastice. Fondat în 1010. Monumente de arhitectură şi istorie (palate. Muzeu de arte.: 2393 m. Filarmonică. N. mănăstiri. Vestigiile uneia dintre cele mai vechi aşezări urbane din lume (milen. Produse industriale: maşini agricole. a creat cca 60 de ani şi aici a fost înmormîntat în parcul Conacului (1910). Ruinele unui palat arab din sec. Aici scriitorul s-a născut (1828). ziare. esături. Universitate. a mobilei şi pielei. frigidere. Muzee (de artă. feroviar. pomicultură. Mănăstire (sec.). alimentare). Turism.

Monumente de arhitectură cultă (biserici. Universitate.4 mii km2. Pomicultură. Pescuit. esături. poligrafică. mobilă. grîu. fluviu în Asia de Sud. materiale de construc ii. construc ii de maşini. [igua´su] rîu în S-E Braziliei. Cascade. Bucureşti. Teatre. astăzi unitate administrativ-terito-rială cu centru la Paris. Institu ii de învă ămînt superior. Suprafa a variază între 733 şi 2090 km2. Iguaçú Ijévsk Ijsselmeer Île-de-France [´eis¬lmeer] [il d¬ fr¾¾s] Ílfov Ílmen lac în N-V păr ii europene a Federa iei Ruse.16 mil. Turism. km 2. aparate şi instrumente de măsurat. Pescuit. moschei. Oraş sfînt pentru creştini. în partea central-estică a Cîmpiei Române. Industrie electrotehnică. legumicultură. Centru industrial: metalurgie. capitala Udmurtiei. Lă ime: 35 km. Universitate. Muzee. cherestea. Pomicultură. produse alimentare. aparate radio. Iriga ii. Lungime: 2 900 km.: 10 m. de sticlărie. Popula ia: 11 mil. max. Comunică cu lacul Ladoga prin rîul Volhov . secară. tricotaje. Leagănul constituirii statului francez. catedrale. jude în S României. pe teritoriul statelor China. Cereale. situat pe rîul Ij . provincie în partea de N a Fran ei. India. Meşteşuguri. Turism. utilaje pentru transport. Muzee. Suprafa a: 3. Nod de comunica ii. capitala statului Israel.Ierusalím oraş în Israel. Ind . alimentară. Baraje. Iriga ii. feroviar). Pe Ilmen este situat or. Ad. legumicultură. Între anii 1984–1987 s-a numit Ustinov. Popula ia: 300 400 loc. Centru turistic. Climă temperat-conti-nentală. Zonă agrarindustrială. băuturi alcoolice şi răcoritoare. confec ii. la 25 km V de ărmul Mării Moarte. armament. evrei şi musulmani. situat la vărsarea rîului Ijssel . Suprafa a: 12 mii km2. Novgorod. materiale de construc ie. conserve de legume şi fructe. Sector zootehnic. pielărie şi încăl ăminte. lac în V Olandei. loc. locuri legate de via a lui Isus Hristos). Hidrocentrale. Suprafa a: 1 593 km 2.: mun. Se produce energie electrică. Vestigii arheologice. Teatre. strunguri. Culturi agricole: porumb. Lungime: 45 km. Termocentrală. Navigabil. Lungimea: 1320 km. motociclete. Parcuri na ionale. de cultură şi artă. afluent pe stînga al fluviului Paraná . Relief de cîmpie. de prelucrare a metalelor şi diamantelor. viticultură. Pakistan. Centru adm. Izvorăşte din Podişul Tibetului şi se varsă în Marea Arabiei. Monumente de arhitectură. Suprafa a bazinului: 1. 579 mii loc. Nod de comunica ii (aerian. automobile. oraş în Federa ia Rusă.

Suprafa a: 3. celuloză. mangan. cîmpii întinse. între Marea Chinei de Sud. echipament şi utilaje de transport. marea Andaman şi Golful Bengal. mobilă. al statului Indiana. produse electronice. zahăr. jungle. a orezului (locul 2 pe glob). constructoare de maşini (şantiere navale. deşerturi. aur. Vietnam şi Malaysia. cîne Oceánul ~. îngrăşăminte). farmaceutice şi alimentare). de ciment. motociclete. monumente de arhitectură). Suprafa a: 73.). de mătase şi iută. Australia (în E) şi Antarctica (în S). bauxită etc. cupru). muzee. arbori de cauciuc. Thailanda. de automobile. Lungime: 1726 km. Popula ia: 1 miliard loc.05 mil. savane. Ad. Marea Arabiei). magneziu. Fondat în 1820. Nod de comunica ii. Suprafa a bazinului: 360 mii km2. Bhutan. Climă subecuatorialămusonică. Comunică cu Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific. savane. de prelucrare a pielei şi a lemnului. coloran i. încăl ăminte. zinc. km 2. mei. Meşteşuguri. igarete. printr-o deltă. Climă tropical-musonică. alimentară.). petrol. Suprafa a: 2. Agricultura este specializată în producerea cerealelor (locul 3 în lume). televizoare. uraniu. Indochína . Laos. km2. textile. cupru. 1. Limba oficială: hindi. construc ii aeronautice. strîmtoarea Malacca. metalurgică (aluminiu. China. cartofi. comercial (pia ă agricolă) şi cultural (universită i. max. unt. minereuri de fier. biciclete. jungle. situat între Pakistan. Nepal. stat în Asia de Sud. Centru industrial (metalurgie.4 mil. Navigabil pe o distan ă de 1154 km. ocean între Africa (în V). Uniúnea Indiána . Zăcăminte de staniu. tractoare. Myanmar. Relief variat: lan uri montane. ulei. utilaj energetic. bere. Vegeta ie: păduri dese. wolfram. ara agrar-industrială. centru adm. cărbune brun. Cambodgea.: 7 450 m. diamante. km2. loc. in. avioane.Índia República ~. Păduri tropicale. chimică (mase plastice.27 mil. Asia (în N). de podiş şi de cîmpie. Bangladesh şi Oceanul Indian (Golful Bengal. autoturisme. aparate radio etc.2 mil. Capitala: New Delhi . hîrtie. situat pe White River. Aeroport. Industrie diversificată: extractivă (huilă. plumb. Aici se află situate statele Birmania. sorg. a ceaiului (locul 1 pe glob). Se produc esături de bumbac şi lînă. argint. A fost traversat de Vasco de Gama în 1497. maşini agricole. oraş în N SUA. Planta ii de orez. conserve. Indián Indianápolis [indi¬´næplis] Indighírka fluviu în Federa ia Rusă (Siberia Orientală). Sporturi. Se mai cultivă bumbac. podişuri colinare. peninsulă în S-E Asiei. Relief muntos. prelucrarea lemnului. Se varsă în Marea Siberiei Orientale.

arbori de cauciuc. Exportă petrol şi produse petroliere. conserve. în lungul coastelor de V ale Greciei.6 mil. legumicultură.3 mii km2. 119 mii loc. Ad. centrul adm. 3 764 m) şi de cîmpie. îngrăşăminte chimice. forestieră (mahon. măslini. savane. Ínsulele ~. max. bauxită. pe ins. sfeclă de zahăr. în apa Iordanului a fost botezat Isus Hristos. bauxită. Austria. Hidroenergie. nave. sorg). peşte. max. Universitate. cafea. planta ii de bananieri. gaze naturale lichefiate. minereuri de mangan. afluent pe dreapta al Dunării.2 mii km2. televizoare. Turism.: 5 121 m. Popula ia: 882 mii loc. ulei de palmier República ~. Industrie extractivă (petrol. Grădină botanică. farmaceutică. pe teritoriul statelor Liban. Inguºétia Inn Ínnsbruck Ínsula de Nord Ínsula de Sud Ínsula ªérpilor Iónicã Iónice Iordán . ceai. Se varsă în Marea Moartă. Se cultivă cereale. Turism. sfeclă de zahăr. partea de E a Mării Mediterane. autoturisme. Márea ~. loc. insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. cositor. Grecia şi Albania. motociclete. Limba oficială: bahasa indoneziană. porumb. pomicultură. Popula ia: 230. Suprafa a: 3. mangrove. de prelucrare a metalelor şi a lemnului.9 mii km2. santal. Suprafa a: 1. cămile. Produce energie electrică. de prelucrare a materiei prime agricole. ulei. cuprinsă între Italia. km2. textile. poligrafică. de podiş şi de cîmpie. Pînă în 1945 a apar inut României. nichel. de cafea şi de cacao. nu departe de vărsarea bra ului Chilia al Dunării în mare. Parcuri na ionale. chimică. citrice. al landului Tirol. Gheizere. zahăr. arhipelag grecesc în Marea Ionică. Centru adm. Industrie extractivă (petrol). fluviu în Orientul Apropiat. la Passau. între Indochina şi Australia şi între Oceanul Indian şi Oceanul Pacific. loc. caprine.). cabaline). insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. Suprafa a: 2. [´insbruk] oraş în V Austriei. situată în partea centrală a Caucazului. Lacuri. alimentară. stat în S-E Asiei. situat pe rîul Inn. orz. diamante etc. Suprafa a: 153. Iriga ii. Capitala: Jakarta . Israel şi Iordania. republică în Federa ia Rusă. Aeroport. zahăr. ovine. rezerva ii naturale. Suprafa a: 114. Muzeu de artă. Parcuri na ionale. ciment. Numele antic: Aenus. Creşterea animalelor. Popula ia: 193 mii loc. Industrie electrotehnică. Fondat în 1180. Hidrocentrale. Suprafa a: 250 mii km2. Nod de comunica ii. Se cultivă vi ă de vie. rîu în partea centrală a Europei (Elve ia. bubaline. 1976). a hîrtiei. teck). Lungime: 252 km. Ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu. max.92 mil. Pescuit. Creşterea extensivă a animalelor (ovine. orez. Vînătoare. huilă.7 mii km 2. acumulatoare. alimentară. Lacuri. Popula ia: 2. aparate radio. Lungime: 517 km. Potrivit Bibliei . Relief muntos (alt.Indonézia República ~. Climă ecuatorială. biserici). de prelucrare a gazelor naturale şi a metalelor. Pescuit. aur. Siria. de tricotaje.: Nazran. cartofi. Monumente de arhitectură (palate. Se cresc animale (bovine. max. Popula ia: 316 mii loc. Parcuri na ionale. Relief muntos (alt. Turism. Relief muntos. măslini. insulă în Marea Neagră. gaze naturale. porcine). lemn şi produse din lemn. Germania). 1 628 m. argint. Cefalonia ). Pescuit. Pescuit.3 mil. pe insulele Arhipelagului Malaez. cauciuc natural. de ceai. separată de Insula de Nord prin strîmtoarea Cook . mirodenii. floarea-soarelui. Relief muntos vulcanic (alt. cupru. Jocuri Olimpice (1964. viticultură. 2 796 m). Vegeta ie: păduri de pini şi stejăriş.

În agricultură predomină cultivarea curmalelor şi a cerealelor. plumb. măslini. metalurgică (o el). ciment. Turcia. tutun. vi a de vie. chimică. Popula ia: 6. sisal. bumbac. Exportă fosfa i.). Creşterea animalelor (ovine. gaze naturale. Căi rutiere: 6. Căi ferate: 619 km. situat între Arabia Saudită. fontă. farmaceutică. vi ă de vie. Turism. constructoare de maşini (autovehicule. crom. situat între Israel. curmale. dominat de culmi înalte (alt. Suprafa a: 1. sare gemă. porumb. îngrăşăminte chimice. nichel. cupru. pielărie. lactate etc.). păsări). orz. legume. păduri dese în mun i.3 mil. frigidere.64 mil. km2. Se cresc ovine. Resurse naturale: petrol. de confec ii. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Produce electricitate. mangan). caprine. bere etc. cîmpie (în partea centrală). bovine. Irak şi Turcia. floarea-soa-relui. Principalele culturi agricole: grîu. Relief în cea mai mare parte muntos. Relief de podiş. băuturi alcoolice. zinc. Afghanistan. tractoare. Industrie petrolieră dezvoltată (locul 2 în lume după volumul de expl. piei. max. Se mai cultivă bumbac. Azerbaidjan. Exportă petrol şi produse petroliere. chimică. Culturi agricole: grîu. Industrie extractivă (petrol. 1 734 m). Exportă petrol. Căi rutiere: 25. azbest. cupru. textilă ( esături de bumbac. maşini şi utilaje industriale. fasole. Industrie extractivă. perle). Popula ia: 68. citrice. Capitala: Amman . aparate radio). televizoare. Siria. Nod de comunica ii (aerian. oraş în Federa ia Rusă. mărfuri de larg consum. Vegeta ie de deşert şi de stepă. piei. sfeclă de zahăr. de prelucrare a pielei. stat în S-V Asiei (pînă în 1935 – Persia ). săruri de potasiu. orez. de covoare.45 mil. al Republicii Mari. măslini. trestie de zahăr. Arabia Saudită şi Marea Roşie. vi ă de vie. mătase şi in). Kuwait. Universitate. Importă echipamente. ghips. huilă. de frigidere. Turism. Vegeta ie de stepă şi deşert. Limba oficială: persana. caprine. Importă maşini şi echipamente industriale. curmale. sfeclă de zahăr. curmali. măslini. loc. citrice. citrice. mei. o el. învecinat cu Armenia. îngrăşăminte chimice. loc. carne. b . legume. smochini. Capitala: Teheran. fier. lînă. hîrtie. bumbac. stat în S-V Asiei. ciment. fosfa i. centrul adm. rutier). porumb. cu deşerturi întinse. lactate. Muzeu de artă. autovehicule. cupru. Iran. mazăre. mărfuri de larg consum.5 Irán República Islámică ~. orz. Siria. Popula ia: 24. combustibili. Pescuit (peşte. feroviar. sare gemă. tutun. de ciment. Relief variat: masive muntoase (în N-E). loc. Irak. mijloace de transport. ulei de măsline.48 mil. Suprafa a: 97. lînă. cereale. crom. aparate radio. Limba oficială: araba. Marea Arabiei. fasole. Turkmenistan. aluminiu. medicamente.7 mii km2. tractoare. laminate). săruri de potasiu. alimentară. lînă. metalurgică (o el. Căi ferate: 2 403 km. Meşteşuguri (covoare persane. mijloace de transport. sare. alimentară (ulei de măsline. Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). ceramică). produse chimice şi alimentare. Capitala: Bagdad. cămile. Climă subtropicală şi continentală. Industrie constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte. Fondat în 1584. televizoare. Se practică creşterea nomadă a oilor şi caprelor. calculatoare. stat în S-V Asiei. Limba oficială: araba. de ciment.Iordánia Regátul Haşimít al Iordániei . tutun etc. 250 mii loc. zone colinare (în V şi S-V). Climă subtropicală uscată. a esăturilor de bumbac şi lînă. autovehicule. alimentară (zahăr.). Golful Persic şi Kuwait. situat pe rîul Kokşaga . Vegeta ie de deşert şi semideşert. Iordania. porumb.9 mii km. minereuri de fier. gaze naturale. Suprafa a: 435 mii km2. de prelucrare a pielei. Importă maşini şi utilaje industriale. Zăcăminte de gaze naturale. citrice. carne. minereuri de mangan. piei. trestie de zahăr. argint. fructe. Golful Persic. covoare. Ioºkár-Olá Irák República ~. tutun. cupru. soia. Pakistan.

aluminiu. Lungime max. Limbi oficiale: irlandeza. nave. porcine. care produc energie electrică. medicamente. farmaceutice şi alimentare. la 550 m alt. Pescuit. În lunca rîului este situat or. loc. plante furajere). loc. construc ii de maşini. Zonă industrială (construc ii navale şi aeronautice. Ocupă cea mai mare parte a insulei Irlanda. la S de peninsula Asia Mică. catolică şi protestantă. lactate etc. Nod de comunica ii. ceapă. cupru. se cultivă cereale. Principalele ramuri agricole: creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. textile.6 mil. Suprafa a: 47 mii km 2. Popula ia: 1. feroviar. Suprafa a: 14. păşuni. Irlánda de Nord Irlánda Irtîº Ískãr Iskenderún Islámabad Islánda . prelucrarea lemnului. chimice şi alimentare). echipament de calcul. o el. Ad. argint. Vegeta ie de tundră. Teatre.: Belfast. pe teritoriul Federa iei Ruse şi a Kazahstanului. Iriga ii. situată în N insulei Irlanda . stat în N Europei Occidentale.Irkútsk oraş în Federa ia Rusă. plumb. cultivarea cerealelor (ovăz. Suprafa a bazinului: 1. Lungime: 410 km. Irlánda República ~.8 mii km2. turbă. Relief reprezentat de platouri vulcanice (alt.64 mil. Hidrocentrale. mase plastice. Se extrag cărbuni. utilaje pentru întreprinderile textile) şi agricolă (creşterea animalelor pentru carne şi lapte. produse textile. fiind situată între Marea Britanie. echipament electronic şi electrotehnic. situată în N-E ării. între insula Irlanda şi Marea Britanie. Vegeta ie: păduri. max. in. bere. Ad. pirite. fîne e.: 99 m. golf la Marea Mediterană. minereuri de zinc. engleza.1 mii km2. mare în Oceanul Atlantic. Centru cultural (universitate. orz). s-a declanşat o criză social-politică. Suprafa a: 102. Exportă echipamente industriale. Nod de comunica ii (aerian. Universitate. legumicultură (cartofi. îngrăşăminte. din 1968. rîu în Asia Centrală. la confluen a cu rîul Irkut (în S Siberiei Centrale). tomate). Relieful ării reprezintă o cîmpie (cu lacuri şi mlaştini. produse chimice.). Suprafa a: 70 285 km 2. Muzee. rîu în Bulgaria. Oceanul Atlantic şi Marea Irlandei. cartofi. Capitala: Dublin. Centru industrial (metalurgie.: 272 m. Popula ia: 3. În cea mai mare parte navigabil (3 785 km). cauciuc. max. 204 mii loc. Ghe ari. insulă în N Oceanului Atlantic. Márea ~. grîu. Hidrocentrale. Importă maşini şi ut provincie autonomă a Marii Britanii. mercur. km2. Comer cu piei şi blănuri. afluent pe dreapta al Dunării.93 mil. capitala Pakistanului (din 1967). Pescuit. conserve de peşte. Sofia. Climă temperată oceanică. institut de cercetări nucleare) şi comercial. Iriga ii. Pescuit. capitala Bulgariei. Între comunită ile religioase.: 46 km. maşini agricole. Lungime: 4 248 km. ciment. la S-E de Groenlanda . Centru adm. afluent pe stînga al fluviului Obi . mărginită de coline şi mun i nu prea înal i. produse alimentare (zahăr. Func ionează întreprinderi mari. dar şi păşuni bogate). 2 119 m). automobile. rutier). situat pe rîul Angara . textile. 635 mii loc. Turism dezvoltat. ovine). avicultură. max. confec ii.

Pescuit intens. uzina de prelucrare a metalelor. Popula ia: 279 mii loc. combustibili. păduri de conifere.Port fluvial. citrice. Siria. Lungime: 178 km. Cuprinde şi alte insule mai mici din apropiere. Se mai cultivă măsline. stat în N-V Europei Occidentale. arahide. mase plastice. la 80 km V de Marea Neagră. Căi rutiere: 12. bere). Capitala: Reykjavik. Nicolae (sec. Suprafa a: 103 mii km2. minereuri de fier. lactate. Şantier de repara ii navale. Institut pedagogic. stat în S-V Asiei. Industrie dezvoltată: extractivă (diamante. o el. domn al ării Româneşti.). fosfa i. fontă. motoare electrice. cu numeroşi vulcani şi piscuri. tutun. ceramică. de confec ii. Lă ime max. legume. ovine. esături de lînă şi bumbac. Ismaíl Ismailía Israél oraş în N-E Egiptului. Ramuri principale ale economiei: pescuitul (locul 1 pe glob) şi prelucrarea peştelui. Marea Roşie şi Egipt. Climă mediteraneană şi subtropicală. la 1608 m alt. automobile asamblate. Ad. Exportă peşte şi produse din peşte. 1688–1714). Construieşte nave. Cruce (fosta geamie turcească). produce ciment. Agricultura este specializată în cultivarea citricelor şi a cerealelor (grîu. vi ă de vie. îngrăşăminte. Turism de amploare. combustibili. Popula ia: 6. cu ghe ari masivi. legume. Climă temperat-oceanică. Vegeta ie de stepă şi deşert. conserve. producătoare de deriva i petrolieri. Flotă comercială maritimă. caprine. gaze naturale. situat pe insula Islanda din N Oceanului Atlantic. constructoare de maşini (avioane.: 668 m. mase plastice. Capitala: Ierusalim.: 60 km. Fondat în 1863. XVII). centrale geotermice).Islánda República ~. loc. conserve etc. hîrtie. creşterea animalelor pentru carne şi lapte (ovine. Centru industrial (construc ii de maşini. Limba oficială: islandeza. magneziu. Vegeta ie de tundră. Vînătoare. Relief: podişuri bazaltice. Nod de comunica ii. centru adm.3 mii km. A făcut parte din componen a Moldovei. îngrăşăminte chimice. Liban.5 mii loc. păsări de curte). ca oraş şi cetate (Smil ) în sec. mijloace de transp lac în Asia Centrală (Kîrgîztan). Importă echipamente. brom). Rezerva ii naturale. max. industria energetică.24 mii km2. Issîk-Kul . Iordania. Suprafa a: 21 mii km2. produse chimice şi alimentare) şi comercial. ulei de balenă. cu gheizere şi izvoare termale. textile. cupru. fructe şi legume. At. aparate radio şi televizoare. Bisericile Sf. produse agricole. doc. banane. vin. port la Canalul Suez . maşini şi utilaje industriale. lînă. de mun i (în N) şi de un deşert (în S-V). 95. 260 mii loc. ciment. Importă materii prime. săruri de potasiu. bovine) şi pentru blănuri. lactate. influen ată de curentul cald Golfstrom . Sf. orz). Limbi oficiale: ivrit (neo-ebraica) şi araba. confec ii. aparate radio). curmali. port pe malul stîng al bra ului Chilia. de produse alimentare (conserve de peşte. rutier). oraş în S-V Ucrainei (reg. mijloace de transport. Relief format de un podiş central. bumbac. Turism. piei şi blănuri. Adormirea Maicii Domnului (ctitorie a lui Constantin Brîncoveanu. conserve din carne şi peşte). combinat de celuloză şi carton. industria metalurgică (pentru neferoase). bunuri de larg consum. produse alimentare (carne. situat între Marea Mediterană.3 mil. Suprafa a: 6. Státul ~. Se practică legumicultura în sere. Odesa). petrol. porcine. echipament electric. afluient al Dunării. Admis în ONU la 10 noiembrie 1946. fructe. situat într-o depresiune intramontană a mun ilor Tian-Shan . al raionului Ismail. anvelope. conserve. aluminiu. vinuri. Exportă diamante prelucrate. XV–XVI. bazată pe resurse naturale (hidrocentrale. Nod de comunica ii (feroviar. Creşterea animalelor (bovine. fabrici de cărămizi şi igle. cupru. Pescuit.

rîu în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). ovăz. Străşeni). 7. Clima mediteraneană. Se produc maşini de scris şi de calcul. Fortărea ă din 1695. Teatre. Industrie constructoare de maşini. Monumente bizantine. provincie a Imperiului German (sec. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. sfeclă de zahăr. II î. coloran i. Suprafa a: 149 mii km2. Marea Adriatică. mobilă. Suprafa a: 3. Agricultură specializată în produc ia cerealelor. nave maritime. Península ~. Iºím Iºnovãþ Itália Itálicã Iutlánda Iváno-Frankóvsk .a. Construc ii de maşini (automobile.7 mil. aluminiu). oraş în S-V Ucrainei. Elba ş. ceramică. cauciuc sintetic. avioane. Nod de comunica ii. Muzee. Izvorăşte în apropierea com. biciclete. între Marea Baltică şi Marea Nordului. insulele Sardinia. laminate. în N-E cu înăl imi pînă la 1 400 m. Sicilia. zinc. Limba oficială: italiana. Lungime: 59 km. de prelucrare a lemnului. mangan. 238 mii loc. electronică şi electrotehnică (televizoare. Ístria (Ístra) peninsulă pe ărmul de N-E al Mării Adriatice (Croa ia. a pielei şi încăl ămintei. Sta iuni balneoclimaterice (Pula. Teatre. dominată de Vene ia (sec. Se cultivă grîu. poligrafice. Suprafa a: 301. mercur. partea iugoslavă partajată în 1999 între Croa ia şi Slovenia.Hr. peninsulă în N Europei Centrale. textile. aparatură electrotehnică). întreprinderi chimice. peninsulă în S Europei. de mobilă. cu podişuri. a vinului. Formează cea mai mare parte a Danemarcii şi o parte din Germania. alimentară. medicamente. stejar. Colonie romană (sec. loc. motoare. Slovenia). Formează o mare parte a teritoriului Italiei. Marea Mediterană şi Marea Ligurică. Muzee. orz. Relief de coline. instrumente şi aparatură de precizie). între mările Tireniană. metalurgică şi siderurgică (o el. Universită i. maşini agricole. Se cultivă bumbac. Vegeta ie montană şi de litoral subtropicală. X). Slovenia. comercial şi cultural. Denumirea antică – Bizantion . gaze naturale). Lungime: 2450 km. Opatija ). Relief de podiş. a materialelor de construc ii. produse din sticlă şi por elan. Planta ii de măslini. Climă maritimă umedă. Marea Ionică. textilă. extractivă (minereuri de fier. frigidere). castani.91 mil. Turism. chimică. tractoare. ocupînd Peninsula Italică. fructelor (măsline. Căpriana (rn. Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. Se cresc animale pentru carne şi lapte. bauxită. citrice) şi legumelor. XV–XVIII). Fondat în 1662. situat pe malurile Bosforului. Austria. petrol.3 mii km2. între golfurile Triest şi Rijeka . loc. fontă. Se învecinează cu Fran a. cea medievală – Constantinopol . Capitala: Roma. aparate radio. Relief predominant muntos. Ionică şi Adriatică. Pînă în 1962 s-a numit Stanislav. Important centru economic. Popula ia: 57. stat în S Europei. Chişinău). afluent pe dreapta al Bîcului . petrochimică. alimentară. Turism. de unde provine şi altă denumire Peninsula Apeninică. lîngă localitatea Sîngera (mun. încăl ăminte. păduri de fag. República ~. la limita dintre Europa şi Asia. plumb. Par ial navigabil (270 km pe cursul inferior). energetică. Suprafa a: 39. afluent pe stînga al rîului Irtîş . rîu în Republica Moldova.9 mii km2. împăr ită între Italia şi Iugoslavia (1954). Moschei. sulf. zone colinare şi cîmpii riverane şi litorale.5 mii km2.). păşuni alpine. Elve ia. la E de Carpa i. Industrie puternic dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile.Istanbúl cel mai mare oraş al Turciei. cedată Austriei (1797). anexată la Italia (1920). Este străbătută de mun ii Apenini. secară.

planta ii de citrice). întreprinderi petrochimice. Industria bumbacului şi mătăsii. comercial (lemn. Nod de comunica ii. Universitate. Artizanat (produse de esătorie manuală). textilă.2 mil. Port la strîmtoarea Sunda (Marea Java). Industrie extractivă (marmură). electrotehnică. Turism. Institu ii financiar-bancare şi comerciale. 130 mii loc. port la golful Izmir (Marea Egee). cărbuni. Fondat de greci în sec. oraş în India. Localitate istorică. textile. Turism. universitate etc. alimentare. loc. Industrie electronică. de bauxită. la confluen a rîului Kabul cu Chitral .8 mii km 2. Creşterea animalelor. Nod de comunica ii (aerian. struguri. Universitate. feroviar).) şi comercial.1 mil. Turism. Izmír Jábalpur Jáckson [´d3æks¬n] Jáffa Jáfna Jáipur [´d…aipur] Jakárta [d3a´karta] Jalâlâbâd [d3alaala´baad] Jalísco [ha´lisko] . construc ii navale şi asamblarea automobilelor. textilă. bumbac. Nod de comunica ii. Pînă în 1932 s-a numit Ivanovo-Voznesensk . oraş în V Turciei. purtînd numele Aeolians . Nod de comunica ii. covoare. Aeroport. Centru industrial (şantiere navale. alimentară. oraş în E Afghanistanului. bumbac. mercur).5 mil. Sta iune balneară. Universitate (1877). Aeroport. Nod de comunica ii. Observator astronomic (sec. loc. Important centru industrial (siderurgie. sticlei şi ceramicii. chimică. institu ii de învă ămînt profesional. de prelucrare a lemnului (mobilă). Industrie extractivă (metale pre ioase. Suprafa a: 80. Popula ia: 5. forestieră. centrul adm. 478 mii loc. alimentare). XI î. port pe rîul Peari River . produse chimice. oraş în N-V insulei Iava . II î. Pescuit. [´d3ab¬lpur] oraş în partea centrală a Indiei. textilă. de prelucrare a pielei. Export de tutun. port la strîmtoarea Palk .Hr. prelucrarea cauciucului şi a lemnului. Muzee. produse chimice şi alimentare). fructe. 69 mii loc. cultural (academie de ştiin e. oraş în Israel. chimică (vopsele). Culturi agricole: cereale. Centru adm. constructoare de maşini (macarale. alimentară. tutun. [´jaf¬ne] oraş în N Republicii Sri Lanka. Universitate. care desparte teritoriul insular al ării de India. 9. citrice. Fondat în 1560. metalurgie. muzee). capitala Indoneziei. Pescuit. Filarmonică. centru adm. de prelucrare a lemnului. Parcuri. loc. situat pe rîul Narmada . oraş în S SUA. 1. Denumirea conurba iei: Tel Aviv(Jaffa). men ionată în Biblie şi cunoscută în antichitate (milen. strunguri). la 318 km N-E de Moscova.4 mil. Pescuit. situat pe rîul Uvodi . cafea. a sticlei. de confec ii. Nod de comunica ii (feroviar. pe coasta Oceanului Pacific. loc. XVIII). Aeroport. a hîrtiei.Ivánovo oraş în Federa ia Rusă. fluvial. institut de oceanografie. Pia ă pentru lemn.).Hr. legume. a materialelor de construc ie. Teatre. de sticlă şi ceramică). smochine. Centrul unei zone agricole (orez. construc ii de maşini. Centru industrial (expl. 890 mii loc. textile. trestie de zahăr. stat în V Mexicului. rutier). poligrafie.. la S-V de Delhi. Muzeu de arheologie. Nod de comunica ii. mobilă) şi cultural (universitate. de prelucrare a metalelor. 198 mii loc. Universitate.: Guadalajara . Fondat în 1819. Fondat ca oraş în 1727. de cherestea. XVI–XVII). Muzeu de artă. bumbac. făcînd parte din conurba ia Tel Aviv. al statului Mississippi. 2. alimentară. al statului Râjâsthân . Moschei (sec.

rom etc. Capitala: Kingston .2 mii km2. de huilă. insula Sahalin şi Arhipelagul Japonez. mărginit de culmi muntoase (în N şi E) şi de cîmpii litorale (în S şi V).5 mii km2. terestre. nave. cocotieri. tropicală şi subtropicală: păduri de foioase şi conifere (67. Kyûshû . produse chimice. zinc. situat în partea centrală a Oceanului Pacific. trestie de zahăr. Vegeta ie bogată. cafea. Shikoku . alumină.: pînă la 100 m. cupru. televizoare. rom. sare. influen ată de curentul cald Kuro Shivo . de bauxită (locul 3 în lume). derivate petroliere. loc. zahăr. ciment. ghips. hîrtie şi carton. Limba oficială: engleza (se vorbeşte şi spaniola).5 mil. Căi ferate: 400 km. Relief muntos şi colinar. Soroca). Relief: podiş calcaros. Cîmpiile ocupă teritorii restrînse pe ărmul Mării Japoniei. între ărmul de E al Asiei. banane. ceai. mangan. uraniu. locul 3 – fontă şi feroaliaje. ocupînd pe scara economiei mondiale al doilea loc. max. încăl ăminte. Popula ia: 2. cauciuc sintetic..a.. Cruci . insulă indoneziană în S arhipelagului Sondele Mari . chiparoşi. lignit. Popula ia: 126.7 mil. Arbori de cauciuc. esături de bumbac. Suprafa a: 4. anvelope. James Jápca [´d…eimz] golf pe ărmul Canadei. tra Japóniei Jarvs Márea ~.3% din teritoriu). aşezămînt monastic din sec. după SUA. Climă maritimă. biciclete. Popula ia: 108 mii loc. cu vîrfuri de peste 3 000 m alt. Expl. calcare. Relief muntos şi de podiş. Se produc energie electrică. loc. aur. staniu. Moose. argint. molibden. sulf. de petrol. Se mai cultivă porumb. Suprafa a: 373. Ad. porcine. Ínsula ~. planta ii de magnolii. ară industrială puternic dezvoltată. Naviga ie intensă. Albany. minereuri de fier. medie: 1 752 m. caprine). a. Înăl area Domnului (1825) şi Sf. de cacao. bananieri. În el se varsă rîurile Ekwan. Ad. Exportă bauxită. benzină. motociclete ş. situat pe insula Jamaica (arhipelagul Antilele Mari). mare în bazinul de V al Oceanului Pacific.1 km 2.Jamáica [d…¬´meik¬] stat în America Centrală. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. legume. De ine primul loc din lume în producerea de autovehicule. Importă combustibili. Suprafa a: 1 mil. Pescuit intens. materii prime. de cafea. Fără o popula ie permanentă. Expl. conserve. Administrat de Statele Unite ale Americii. Limba oficială: japoneza (nipona). XVIII. Ad. În apropierea ei se află Mănăstirea Japca. zahăr.: 3 742 m. Suprafa a: 132. Japónia stat în E Asiei. fructe. textile. mangan. comună în Republica Moldova (rn. Expl. Jáva . orez. Climă ecuatorial-musonică. Mihail (1849). metale colorate.7 mii km2. Rezerva ii naturale. Parcuri na ionale. o el. petrol. X – XIII). care dispune de trei biserici: Înăl area Sf. Pescuit. rupestră (sec. Nottaway ş. aluminiu. a. crom. fibre sintetice ş. şi numeroşi vulcani activi. maşini şi utilaje industriale. Creşterea animalelor (bovine. gaze naturale. anvelope. km 2. locul 2 – cupru brut şi rafinat. Suprafa a: 11. teritoriu dependent. Vegeta ie montană şi de savană. situat pe insulele Arhipelagului Japonez. plumb. prelungirea spre S a golfului Hudson . aparate foto. aur. Climă tropicală. dintre care patru sunt cele mai mari: Hokkaidô. mangan. Căi rutiere: 16 635 km. minereuri de fier. arbori de camfor. Honshû. Capitala: Tokio .

Jáva

Márea ~, mare în V Oceanului Pacific, cuprinsă între insulele Sumatera, Java şi Kalimantan . Suprafa a: 552 mii km2. Ad. max.: 1 272 m. Ad. medie: 45 m. Expl. de petrol. [´d…¬¬zi] cea mai mare insulă în arhipelagul Anglo-Nor-mand, situată în Marea Mînecii. Suprafa a: 117 km 2. Popula ia: 87 mii loc. Centru adm.: Saint Helier . Relief de coline. Legumicultură, floricultură. Creşterea ovinelor. Sta iuni balneoclimaterice. Pescuit. Turism. rîu în România, afluent pe dreapta al Prutului. Lungime: 307 km. Oraş situat pe Jijia: Dorohoi . Piscicultură. Iriga ii. oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Teterev . 305 mii loc. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (strunguri), chimică, a materialelor de construc ii, a în-căl ămintei şi confec iilor, a produselor de cherestea (mobilă) şi alimentare, a instrumentelor muzicale. Teatre. Muzee. Fondat în 884. rîu în România, afluent pe stînga al Dunării. Lungime: 339 km. Baraj de protec ie în amonte, la Rovinari. Trece prin Tîrgul Jiu şi Craiova. Iriga ii. oraş în N-E Republicii Africa de Sud, important centru economic, comercial şi cultural al ării. 715 mii loc. (1,95 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Expl. de uraniu, metale rare, aur. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (utilaj minier, aparataj electrotehnic, material feroviar şi auto), de şlefuire a diamantelor şi de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Universită i, colegii. Muzee. Observator astronomic. Fondat în 1886. Oraş din 1928.

Jérsey

Jíjia Jitómir

Jíu Johánnesburg [jo´han¬sburk]

Jungária

[d3un´garia]

depresiune în N Chinei, între mun ii Tian-Shan, Alatau şi Altaiul Mongol . Suprafa a: cca 700 mii km2. Climă temperat-continentală, cu precipita ii scăzute. Vegeta ie de stepă. Pe terenuri irigate se cultivă grîu, porumb, bumbac. Expl. de petrol. Mún ii ~, mun i în Europa de Vest, pe teritoriile statelor Fran a, Elve ia şi Germania. Lungime: 400 km. Lă ime: 80 km. Păduri întinse. Expl. forestiere. oraş în Letonia central-nordică, situat pe stînga rîului Lielupe , la 44 km V de Riga. 60 mii loc. Fabrici de celuloză şi hîrtie. Muzeu de istorie. Sta iune balneoclimaterică. Turism. [3u´rwa], Rio ~, rîu în N-V Americii de Sud, pe teritoriile statelor Perú şi Brazilia, afluent pe dreapta al Amazonului . Lungime: 3 283 km. Par ial navigabil (1000 km). República Kabardíno-Balkáră , republică în Federa ia Rusă, situată în N mun ilor Caucaz. Suprafa a: 12,5 mii km2. Popula ia: 790 mii loc. Capitala: Nalcik . Resurse naturale: molibden, crom, plumb, nichel, zinc, mangan. Agricultură specializată în produc ia cerealelor, legumelor (cartofi). Pomicultură. Creşterea animalelor (ovine, bovine). Întemeiată în 1921 ca regiune autonomă. Republică din 1957.

Jurá Jurmala [´iuurmala] (Iurmala)

Juruá

Kabardíno-Balkária

Kabúl

capitala Afghanistanului, oraş situat pe rîul Kabul. 1,42 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (maşini agricole, repara ii mecanice, prelucrarea pieilor, ciment, textile, confec ii, produse alimenta-re) şi comercial (pentru piei de caracul, esături, stofe). Academie de ştiin e. Monumente istorice şi de arhitectură (sec. XVI – XVII). Oraş distrus în mare parte în timpul războiului civil din 1979. [ka´fu¬] rîu în Zambia, afluent pe stînga al fluviului Zambezi . Lungime: 970 km. Parc na ional pe cursul mijlociu. regiune semideşertică în S Africii, între fluviile Orange şi Zambezi , pe teritoriul statelor Botswana, Africa de Sud şi Namibia. Lungime: 1500 km. Lă ime: 800 km. Nisipuri, cîmpii de dune. Climă tropical-continentală aridă. Vegeta ie de savană şi deşertică. insulă în Arhipelagul Malaez, între Marea Chinei de Sud, marea Sulu, marea Sulawesi şi marea Java. Apar ine Indoneziei, Malaysiei şi sultanatului Brunei. Suprafa a: 734 mii km2. Popula ia: 8,4 mil. loc. Relief muntos, de coline şi cîmpii litorale. Climă ecuatorială. Expl. de petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri de fier. Arbori de cauciuc şi de cafea, cocotieri. Orez, porumb. Export de lemn, cauciuc, cafea. oraş, enclavă rusă la Marea Baltică, între Polonia şi Lituania. 420 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial: şantier naval, construc ii de vagoane, fabrici de cherestea, de celuloză şi hîrtie, de produse chimice şi alimentare (conserve de peşte). Universitate (1544). Institut de cercetări oceanografice. Teatre. Filarmonică. Monumente de arhitectură. Grădină botanică. Muzee. Fondat în 1255. Capitala Prusiei între 1525 şi 1618. A apar inut Germaniei până în 1945. Aici s-a născut Immanuel Kant. Pînă în 1946 s-a numit Königsberg .

Kafúe Kalahári

Kalimantán (Bornéo)

Kaliningrád

Kalmîkia

República ~, republică în S-V Federa iei Ruse, pe dreapta cursului inferior al Volgăi . Suprafa a: 76 mii km2. Popula ia: 324 mii loc. Centru adm.: elista . Expl. de gaze naturale. Cereale. Creşterea animalelor. Pescuit. A fost întemeiată în 1920. peninsulă în partea asiatică a Federa iei Ruse, înconjurată de Oceanul Pacific (la S-E), marea Bering (la E) şi marea Ohotsk (la V). Lungime: cca 1200 km. Lă ime max.: 450 km. Suprafa a: 370 mii km2. Relief muntos şi de cîmpie. Vulcani: 160, dintre care 28 activi. Izvoare termale, gheizere. Ghe ari. Climă temperat-maritimă. Vegeta ie de tundră şi pajişti alpine. Păduri de răşinoase. Zăcăminte: cărbune, petrol, aur, mică, sulf. Pescuit. Vînătoare de animale. oraş în S-V Ucrainei, situat pe rîul Smotrici , afluent pe stînga al Nistrului . 107 mii loc. Construc ii de maşini, prelucrarea metalelor, materiale de construc ii. Produc ie de celuloză şi hîrtie, de mobilă, produse alimentare (zahăr, preparate din carne). Teatru. Muzeu de istorie. Mănăstire (sec. XIV). Biserici ortodoxe, catolice, armene. Cetate (sec. XV). At. doc. în 1196. Cunoscut în istoriografia românească cu numele Cameni a .

Kamceátka

Kamenéþ–Podólski

Kampála

capitala Ugandei, oraş situat pe ărmul de N al lacului Victoria . 1 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, a lemnului, a cafelei, pielărie, ciment, produse chimice, farmaceutice, textile, alimentare), cultural şi financiar-bancar. Universitate. Teatru. Muzee. Fondat în 1890. [´kanazawa] oraş în Japonia (Honshû), port la Marea Japoniei. 435 mii loc. Nod de comunica ii. Centru industrial ( esături de mătase, por elanuri; artizanat) şi turistic. Universitate. Cetate (sec. XVI – XVII). Fondat în 1583. oraş în S Afghanistanului, la 1 020 m alt. 230 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial ( esături de mătase şi lînă) şi comercial (piei de caracul, lînă, mătase, fructe). Mausoleu (sec. XVIII). Fondat în 330 î. Hr. Capitală a statului afgan în sec. XVIII. oraş în Sri Lanka (ins. Ceylon ), situat pe cursul superior al rîului Mahaweli , la 100 km de Colombo. 125 mii loc. Centru de pelerinaj budist. Temple. Grădină botanică. Fondat în sec. XIV. În 1592–1815 a fost capitala Ceylonului. oraş în N-V Malaysiei (pen. Malacca ), centru adm. al statului Perlic. 15 mii loc. Pia ă de produse agricole. rîu în SUA, afluent pe dreapta al rîului Missouri . Lungime: 278 km (1200 km de la izvoarele confluentului Republican). Iriga ii. oraş în S-V Ungariei, la S de lacul Balaton . 72 mii loc. Nod de comunica ii. Produse industriale: transformatoare, ciment, textile, zahăr, lactate. Mănăstire (sec. XI). Márea ~, mare în S Oceanului Arctic, între Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea şi ărmul continentului asiatic al Federa iei Ruse (Siberia de Vest). Suprafa a: 885 mii km2. Ad. medie: 118 m. Ad. max.: 620 m. Acoperită cu ghe ari. Port pr.: Dikson. lac sărat în V Turkmenistanului, care comunică cu Marea Caspică printr-o strîmtoare îngustă. Suprafa a: 13 mii km2. Ad.: 4–7 m. Salinizare sporită. Pe ărmuri depuneri de săruri. Expl. de mirabilit. República Karaceáevo-Cerchéză , republică în Federa ia Rusă, în N Caucazului. Suprafa a: 14,1 mii km2. 435 mii loc. Centru adm.: Cerkessk . Zăcăminte: cărbune, zinc, plumb. Expl. forestiere. Culturi cerealiere. Creşterea animalelor (bovine, ovine). S-a format în 1991. [k¬´raat¿i] oraş în Pakistan, port la Marea Arabiei. 5,15 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie constructoare de maşini (nave, automobile asamblate), siderurgică, petrochimică, a cimentului şi tutunului, a încăl ămintei şi esăturilor de bumbac, alimentară. Rafinării de petrol. Export de cereale, bumbac, lînă, piei. Institu ii financiar-ban-care. Universitate. Fondat în 1725. În 1947–1959 a fost capitala statului. República Karakalpakstán , republică în Uzbekistan. Suprafa a: 164,9 mii km 2. Popula ia: 1,32 mil. loc. Capitala: Nukus . Industrie dezvoltată: prelucrarea metalelor, producerea materialelor de construc ii, a conservelor şi untului. Culturi agricole irigate: bumbac, orez, legume. Creşterea animalelor (oi de caracul, bovine).

Kánazawa

Kandahár

Kándy

[´kændi]

Kángar Kánsas Káposvar [kænz¬s] [´kapo¿vaar]

Kára

Kará-Bogáz-Gol

Karaceáevo-Cerkésia

Karáchi

Karakalpákia

Karakorúm

Karakúm

sistem muntos în Asia Centrală, în India, China şi Pakistan, la S-E de Pamir. Lungime: 800 km. Alt. medie: 6000 m. Alt. max.: 8 611 m. Ghe ari şi zăpezi persistente. Păduri pe versantul sudic (pînă la 3 500 m alt.). deşert în Asia Centrală, pe teritoriul Turkmenistanului. Suprafa a: 350 mii km 2. Barcane, dune, sărături. Climă excesiv-continen-tală. Culturi irigate (în oaze). Păstorit. Zăcăminte de sulf. Este străbătut de canalul Amudaria-Marea Caspică . República ~, republică autonomă în N-V Federa iei Ruse. Suprafa a: 172,4 mii km 2. Popula ia: 800 mii loc. Centru adm.: Petrozavodsk . Industrie forestieră, extractivă (fosforite, minereuri de fier, cupru, nichel). Creşterea renilor. Pescuit. Vînătoare. [´karlovats] oraş în Croa ia, situat pe rîul Kupa (afluent al rîului Sava ), la 48 km S-V de Zagreb. 71 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (turbine, motoare), chimică, de prelucrare a lemnului, pielei şi alimentară. Ateliere de ceramică. Hidrocentrală. Catedrală roma-nocatolică. Fortărea ă (1579). oraş în V Cehiei, situat pe rîul Teplá . 58 mii loc. Nod de comunica ii. Producere de por elanuri, cristaluri, textile. Sta iune balneoclimaterică mondială. Galerie de artă. Muzee. Turism. Fondat în 1358. oraş în Serbia şi Muntenegru, situat pe fluviul Dunăre . 8,2 mii loc. Aici, în 1699, a avut loc Congresul de pace de la sfîrşitul războiului (1698–1699) dintre Liga Sfîntă (Rusia, Austria, Vene ia, Polonia) şi Imperiul Otoman. insulă grecească în S-E Mării Egee, în arhipelagul Sporadele de Sud . Suprafa a: 303 km2. Popula ia: 7,8 mii loc. Relief muntos (alt. max. 1 215 m). oraş în E Germaniei (Hessen), pe cursul inferior al rîului Fulda . 203 mii loc. Nod de comunica ii (fluvial, feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (locomotive, automobile, aparataj electrotehnic, de precizie şi optic), textilă (iută şi bumbac), alimentară. Muzeu de artă. Castele. Monumente de arhitectură medievală. Grădină botanică. Fostă colonie romană ( Castelum Cattorum ). At. doc. în 913 (Chassala ). regiune colinară în N Poloniei (Pomerania), în vecinătatea deltei Vistulei şi a golfului Gdañsk . Alt. max.: 329 m. capitala Nepalului, oraş situat pe cursul superior al rîului Bagmâti . 420 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie extractivă (marmură), de prelucrare a pieilor şi iutei, a materialelor de construc ii (ciment, cărămizi), textilă, alimentară. Universitate. Palate, temple, sanctuare. Muzeu na ional. Centru de pelerinaj. Fondat în 723. oraş în S Poloniei (Silezia), centrul adm. al voievodatului cu acelaşi nume. 370 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial: expl. de zinc şi huilă, siderurgie, metalurgie (a metalelor neferoase), construc ii de maşini grele; uzine chimice şi cocsochimice. Universitate. Fondat în 1598. strîmtoare între peninsulele Iutlanda şi Scandinavia, care leagă Marea Baltică cu Marea Nordului. Lungime: 270 km. Lă ime: 60–122 km. Ad.: 17–124 m. Pescuit.

Karélia

Kárlovac

Kárlovy Váry

[´karlovi´vari]

Kárlowitz

[´karlovits]

Kárpathos Kássel

[´karpaqos]

Kaszuby Kâtmândú

[ka´¿ubõ]

Katowíce

[kato´vitse]

Kattegát

Káunas

oraş în Lituania, la 90 km V de Vilnius, port pe Nemunas. 424 mii loc. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, electrotehnică, a hîrtiei, chimică, textilă, alimentară. Hidrocentrală. Pescuit. Universitate. Teatre. Muzee. Catedrală (sec. XV–XVII). Cetate (sec. XV–XVII). Numele vechi: Kovno (pînă în 1917). [kawa´saki] oraş în Japonia (Honshû), port pe ărmul de V al golfului Tokio. 1,2 mil. loc. Centru industrial: şantiere navale, siderurgie, construc ii de maşini (automobile), prelucrarea petrolului, electrotehnică, produse chimice şi alimentare. Templu (sec. XII). República ~, stat în partea central-vestică a Asiei, situat între Rusia, China, Kîrgîzstan, Turkmenistan, Uzbekistan şi Marea Caspică. Suprafa a: 2,71 mil. km 2. Popula ia: 17 mil. loc. Capitala: Astana . Limba oficială: kazaha. Relief variat: cîmpii, podişuri, mun i, zone colinare. Climă temperatcontinentală. Vegeta ie de stepă şi deşert. Păduri de foioase şi conifere. Industrie diversificată: extractivă (lignit, cărbune brun, petrol, gaze naturale, minereu de fier, fosfa i, bauxită, crom, nichel, mangan), metalurgică, siderurgică, constructoare de maşini, chimică, alimentară. Agricultură pe terenuri irigate. Se cultivă cereale (grîu, secară, orz, ovăz, orez, porumb), bumbac, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi, tutun, fructe. Se cresc animale pentru carne şi lînă (vite cornute mari, oi, capre, cămile). Exportă materii prime industriale, produse alimentare. Importă maşini şi utilaje, mijloace de transport, bunuri de larg consum. Căi ferate: 21 200 km. Căi rutiere: 165 mii km. Admis în ONU la 2 martie 1992.

Kawasáki

Kazahstán

Kazán

oraş în Federa ia Rusă, port pe fluviul Volga , capitala Republicii Tătare (Tatarstan). 1,1 mil. loc. Nod de comunica ii. Întreprinderi constructoare de maşini, de prelucrare a blănurilor şi de încăl ăminte, chimice, poligrafice, textile, alimentare. Prelucrarea petrolului. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice (sec. XVI–XVIII). Fondat în 1117. oraş în Bulgaria, în N-V depresiunii Kazanlîk. 65,2 mii loc. Cultivarea şi prelucrarea trandafirilor (parfumuri). Ape termale. Mormînt tumular tracic (sec. IV–III î. Hr.), cu picturi murale. vîrf vulcanic în mun ii Caucazului Mare (Georgia). Alt.: 5047 m. Acoperit de ghe ari şi zăpezi persistente, sub 3300 m alt. – păşuni subalpine. oraş în Federa ia Rusă (bazinul Kuzbass ), situat pe rîul Tom . 518,5 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Industrie extractivă (huilă), metalurgică (o el), siderurgică, constructoare de maşini şi utilaj minier, chimică (mase plastice, cauciuc sintetic), de mobilă, alimentară. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Între anii 1925–1932 s-a numit Şceglovsk . [ke´nitra] oraş în N-V Marocului, la N de Rabat, pe fluviul Sebu . 140 mii loc. Centru industrial (filaturi de bumbac, conserve de peşte, uleiuri vegetale) şi comercial (export de produse agricole). Fondat în 1913. Pînă în 1956 s-a numit Port Lyautey.

Kazanlîk

Kazbék Kémerovo

Kenítra

citadelă (sec. Fondat în sec. la S de Varşovia. ovine. XI –XII). 930 mii loc. Ioan Botezătorul (sec. combustibili. Căi rutiere: 63 400 k oraş în Ucraina (Crimeea). Climă ecuatorială musonică. alimentară. Universitate. Pescuit. cupru. Vegeta ie de savană şi de semideşert. produse alimentare) şi cultural. Nepopulat. cu masive muntoase (în V) şi de cîmpii litorale (în E). capitala Ucrainei. argint. palate. Studiouri cinematografice.: 10 047 m. bumbac. cafea. carne. XII). Academie de ştiin e. Se mai cultivă porumb. 214 mii loc. doc. Industrie de prelucrare a metalelor. arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific. textile. oraş situat la confluen a Nilului Alb cu Nilul Albastru. aur. loc. Nod de comunica ii. Fondat în 1820 ca tabără militară egipteană. caprine. a cimentului. bunuri de larg consum. Rezerva ia Masai Mara . produse farmaceutice şi alimentare). biserici. Muzeu istorico-arheologic. Parcuri na ionale. Fondat în sec. XV – XVIII). încăl ăminte. produse alimentare. chimică. În apropierea arhipelagului se află fosa oceanică Kermadec. Suprafa a: 7 mii km2. metalurgică. loc. oraş în Polonia. derivate petroliere. Palat episcopal (sec. At. hîrtie. oraş în partea central-sudică a Iranului. în conurba ie). Aeroport interna ional.. Uganda. fluvial. Universitate. textilă. grafit. Sudan. Monumente istorice şi de arhitectură. siderurgică. Kerci Kerguelén Kermádec [ker´madek] Kermán (Kirmán) Khartoum [khar´tum] Kíelce [´kjeltse] Kíev . 350 mii loc. Capitala: Nairobi . îngrăşăminte chimice. siderurgică. şcoli profesionale şi de cultură generală. max. rutier). Climă subpolară. Teatru. situat între Tanzania. port pe fluviul Nipru. Import de echipament de transport auto şi utilaje industriale. Nod de comunica ii (aerian. covoare. XI–XIV).64 mil. feroviar. Suprafa a: 583 mii km2. Important centru industrial (construc ii navale şi de maşini-unelte. VI î. televizoare. Moschei (sec. ciment. bumbac. sisal. trestie de zahăr). de asamblare a mijloacelor de transport. bananieri. Popula ia: 31 mil. poligrafie. la N-E de Noua Zeelandă. mătase. Baze de cercetări ştiin ifice. electrotehnică. Fondat în 1173. V. marmură). produse petroliere. Nod de comunica ii.7 km2. Muzee. Biserica Sf. citrice. Hr. sare. Planta ii de ananaşi. Etiopia. Pescuit. alimentară. Şantiere navale. Export de cafea. poligrafic. Teatre. în 860. magnezit. 180 mii loc. covoare). Climă tropicală. stat în Africa de Est ecuatorială. capitala Sudanului. (1 mil. Nod de comunica ii. comercial şi financiar-bancar.Hr. XVII). Somalia şi Oceanul Indian. X–XIII). port la strîmtoarea cu acelaşi nume. Ghe ari. loc. Industrie extractivă (cupru. Vînătoare. Se produc electricitate. 2. [kergel´en] arhipelag vulcanic în S Oceanului Indian (cca 300 insule). ciment. arahide. plumb. Catedrale (sec. Industrie extractivă (minereu de fier). alimentară (ulei vegetal.Kénya República ~. ceai. Export de lînă. engleza. Ad. prelucrarea lemnului. Suprafa a: 33. cocotieri. textile. Administrat de Noua Zeelandă. conserve de peşte). Catedrală (sec. purtînd numele Panticapaion. Bogate resurse de materii prime: aur. încăl ăminte. Limbi oficiale: swahili. Vînătoare de balene şi de foci. Administrat de Fran a. Agricultura este bazată pe creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. cherestea. Întreprinderi textile ( esături de bumbac. XVIII). Alte institu ii de învă ămînt superior. Fondat de milesieni în sec. III d. Muzee. Centru industrial (construc ii de maşini şi nave fluviale. cămile. Căi ferate: 3 000 km. clădiri vechi (sec. Relief de podiş. sorg. porcine) şi pe cultivarea plantelor comerciale (ceai. constructoare de maşini.

Prelucrarea coprei. Colegiu regal militar. Escaladat pentru prima dată în 1889. Cel mai înalt de pe continent. Mawenzi (5150 m). Aeroport interna ional. Exportă copră. Grădină botanică. Universitate. Teatru. engleza. Kilimanjáro Kímberley [´kimb¬li] Kíngston [´kihst¬n] Kíngston [´kihst¬n] Kíngstown Kinshása [´kihstaun] [kin´¿asa] Kíribati Kirkúk . Fondat în 1871. lemnului. stat insular în Oceania (Pacificul Central). capitala statului Sfîntul Vincen iu şi Grenadine. Aeroport. Oraş fondat în 1861. Planta ii de cocotieri. [kir´kuuk] oraş în N-E Irakului. Export de bauxită. Turism. de pielărie şi încăl ăminte. Universitate. format din trei conuri: Kibo (5 895 m). Fabrici de ciment. în S-V insulei Sf. Centru industrial (construc ii navale. construc ii navale. Catedrală. Phoenix. Căi rutiere: 640 km. la 1540 m alt. 80 m). XVII–XVIII). alimentare. mobilă. Popula ia: 96 mii loc. Întreprinderi de prelucrare a pielei. produse agroalimentare. Pădurile de cocotieri şi pandanus ocupă 50% din teritoriul ării. la poalele mun ilor Zagros . Fondat în 1693. zăpezi (la peste 5 300 m). materiale de construc ii. Climă ecuatorială. produse alimentare. ceramică). Aeroport. Artizanat (olărit. pe teritoriile arhipelagurilor Gilbert. 156 mii loc. 107 mii loc. Nod de comunica ii. 30 mii loc. Industrie metalurgică (o el). Mare centru de exploatare şi prelucrare a diamantelor. oraş în Republica Africa de Sud (Cape). 420 mii loc. Nod de comunica ii. Se cresc porcine. alimentară. păduri tropicale şi podişuri alpine (de la 2 000 m în sus). port pe fluviul Congo (Zair). Muzee. de locomotive şi motoare Diesel. Economia este bazată pe exploatări miniere (fosfa i). Nod de comunica ii. Vincen iu (Antilele Mici). Academie de arte plastice. capitala Republicii Democratice Congo. Expl. [kiliman´d3aaro] masiv muntos în E Africii. oraş situat în partea central-estică a ării. de prelucrare a metalelor. port la Marea Caraibilor. bananieri.9 mil. loc. Relief insular de origine coraligenă şi vulcanică (alt. peşte. Universitate. Pia ă pentru cereale (grîu). mobilă. capitala Jamaicăi. Universitate. Limbi oficiale: gilbertana. papaya. 633 mii loc. situat pe ărmul de N-E al lacului Ontario . la N-E de Tuvalu.). petrolului. Line şi al insulei Banaba (Ocean) . Grădină botanică. Ghe ari. República ~. Muzee. oraş în S-E Canadei (Ontario). textilă. de confec ii. pescuit. şi prelucrarea petrolului. 158 mii loc. Capitală din 1962. Suprafa a: 861 km2. cherestea. arbori de pîine. Monumente arhitectonice (sec. Păduri ecuatoriale (pînă la 1 000 m alt. cărămizi). Aeroport. produse alimentare. Şi-a declarat independen a la 12 iulie 1979. Important centru industrial: metalurgia fierului şi cositorului. de ciment. 3. Vegeta ie reprezentată de arbori şi plante ierboase tropicale. Aeroport. max.Kigáli capitala Rwandei. în partea de N-E a Tanzaniei. lînă. savane (pînă la 2 000 m). produse chimice şi alimentare) şi cultural. tutun. Catedrală romano-catolică. turism şi agricultură. de încăl ăminte. de confec ii. bunuri de larg consum. Importă maşini şi utilaje industriale. de produse alimentare. Capitala: Bairiki . Materiale de construc ii (ciment. Aeroport. Pia ă pentru cafea şi animale. taro. produse chimice şi farmaceutice. Shira (4006 m).

farmaceutică. Relief predominant muntos. Centru de vinifica ie. constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte. mijloace de transport. cărbune). Erup ii vulcanice pe fundul lacului. electronică. Centru industrial şi comercial. Capitala: Bişkek . China. porcine). a sticlei. biserica iezui ilor (sec. situat între Republica Democrată Congo şi Rwanda. loc. creşterea animalelor (ovine. produse chimice. între Amudaria şi Sîrdaria. petrol. textile. Industrie extractivă (minereu de fier. Sta iune balneoclimaterică. port pe fluviul Congo . Popula ia: 4. port la Oceanul Indian. ară agrar-in-dustrială. 73 mii loc. Primele descoperiri în anii 1894–1896. Centru pr. zinc. Industrie diversificată: extractivă. At. Tadjikistan şi Uzbekistan. la 800–1 200 m alt.: 496 m. Industrie constructoare de maşini (avioane). Castel (sec. de prelucrare a lemnului. Hidrocentrală. cu depresiunile Ciuisk şi Fergana în S-V şi Issîk-Kul în E. Izvoare cu apă minerală. Limba oficială: kirghiza. metalurgică. Întreprinderi de materiale de construc ii. produse alimentare (zahăr. tutun. afluent pe stînga al rîului Oka .Kisangáni oraş în N-E Republicii Democratice Congo. Importă maşini şi utilaje industriale. Muzee. max. Fondat în 1872. 120 mii loc. carne. sfeclă de zahăr. Kazahstan). plumb. Se mai cultivă bumbac. República ~. floarea-soarelui. Fabrici de mobilă. metalurgică (o eluri). legumicultura. la poalele de N ale mun ilor Caucaz. 73 mii loc. stat în N-E Asiei Centrale. max. XVII). Principalele ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu. 355 mii loc. Nod de comunica ii. Universitate. Admis în ONU la 2 martie 1992. Kovrov. Suprafa a: 2. ciment. siderurgică (laminate). Catedrală (sec. plante ierboase. oraş în Cehia. Lipsa vie uitoarelor. Nod de comunica ii. siderurgică. tutun. 114 mii loc.: 4 750 m. energetică. Lungime: 686 km. minereuri de cupru. [kism´aajo] oraş în S-E somaliei. Oraş din 1254. deşert în Asia Centrală (Uzbekistan. Kislovódsk Kismáayo Kívu Kîrgîzstán (Kirghizstán) Kîzîlkúm Kládno Kliázma Kliucévski Klóndike Kóblenz [‘kooblents] . la 1460 m alt. pomicultura. rîu în Federa ia Rusă. Aeroport interna ional. Suprafa a: 2100 km2. vulcan activ în E peninsulei Kamceatka . bere. Zăcăminte de cărbune. de mobilă. [´klondaik] renumită regiune auro-argentiferă în N-V Canadei. textilă. oraş în S-V Federa iei Ruse. în mun ii Ogilvie . gaze naturale.: Dawson. în 1803. produse de pielărie.83 mil. căi rutiere: 28 400 km. Vladimir. mătase. de produse chimice şi alimentare. de confec ii şi textile. doc. Trece prin oraşele OrehovoZuevo. Turism. Alt. textile (din bumbac şi lînă). Climă continentală. Căi ferate: 376 km. Vegeta ie sărăcăcioasă. alimentară. sericicultura. lînă. caprine. Ad. alimentară. lactate). porumb). plante aromate. de produse alimentare. fructe. Exportă bumbac.69 mii km2. constructoare de utilaje. la 24 km N-V de Praga. oraş în V Germaniei (Renania–Palatinat). port la confluen a Rinului cu Moselle . Suprafa a: cca 300 mii km2. lac tectonic în Africa Orientală. Vegeta ia: păduri montane pe suprafe e reduse. Suprafa a: 199 mii km2. mărfuri de larg consum. Muzee. situat între Kazahstan. chimică. bovine. de pielărie. Pînă în 1966 s-a numit Stanleyville . Dune. XII–XV). Ultima erup ie în anii 1972–1974. pe rîul Klondike . XVIII).

electrotehnică. Muzeu de artă. lac în S-V Canadei (Columbia britanică). Relief muntos (în V). nisipuri. forestiere. străbătută de rîul Kolîma .9 mii km2. Baze militare. regiune fizico-geo-grafică în partea central-vestică a Sudanului. grîu.: Sîktîvkar . Vegeta ie de tundră. 68 mii loc. deluros (în centru) şi vălurat (în S). cu cascade. oraş în Estonia. silvotundră şi de conifere. (în majoritate eschimoşi). izvoare cu ape minerale. lan muntos în Asia Centrală. Rîzeh ). automobile ale firmei “Ford“). Oraşe pr. oraş în Uzbekistan. porcine). în sec. diferite specii de animale. Suprafa a: 415. Industrie petrochimică. textilă şi alimentară. Popula ia: 5 mii loc. Climă aspră. farmaceutică. 1460 m). pe rîul Karasu . Centru adm. 75 mii loc. Monumente istorice şi arhitectonice. Bază navală şi aeriană. în depresiunea Fergana . Industrie extractivă.: Murmansk. petrol. pe ărmul Golfului Finic. Creşterea animalelor (reni. República ~. republică autonomă în Federa ia Rusă. de cherestea şi mobilă. oraş în S-E Albaniei. Severomorsk . la S de lacul Ohrida. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Muzee. Suprafa a: 170 mii km2. At. max. Aeroport interna ional. a pielăriei. Suprafa a: 14 mii km2. 965 mii loc.4 mil. oraş în V Germaniei. Kómi Kootenay Kopetdág Kórçë Kordofán [´kort¿¬] .Kódiak [‘koudiæk] Kóhtla-Járve insulă americană în N-E Oceanului Pacific. fier. Fondat în anul 38 d. Conservator. loc. Pescuit (somn). Alt. vagoane. Zăcăminte: cărbune. ovăz. alimentară. vînătoare. păduri. port pe fluviul Rin .: 2942 (vf. la V de valea Nilului Alb . textile. Expl. În acest lac se varsă rîul cu acelaşi nume (655 km). sticlei şi tutunului. în N-E Siberiei. 178 mii loc. Lungime: 450 km. doc. Teatre. la E de peninsula Kamceatka . Industrie extractivă (cărbune brun). Vînătoare. Zăcăminte: apatite. Centru industrial (metalurgie. Climă caldă (sub influen a Golfstromu-lui). Nod de comunica ii. max. Kokánd Kóla Kolîmá Köln [kœln] Komandór arhipelag în N-V Oceanului Pacific (marea Bering). Institu ii financiar-ban-care. Apar ine Federa iei Ruse. Suprafa a: 435 km 2. în N-V mun ilor Ural . orz. cupru. între Marea Albă şi marea Barents. gaze naturale. Nod de comunica ii. poligrafică. Relief de dealuri şi mun i. Hr. la sud de peninsula Alaska . alebastru. Relief vulcanic. cîmpie în Federa ia Rusă. În mun ii Kolîma se află bogate zăcăminte de aur. bovine. prelucrarea metalelor. Înăl imi stîncoase (alt. nichel. Popula ia: 1. Se cultivă secară. chimică. X. constructoare de maşini (locomotive. textilă. Pe cursul superior al rîului se află parcul na ional Kootenay . Grădină botanică. siderurgică. Suprafa a: 1 848 km2. la 150 km E de Tallinn. Suprafa a: 100 mii km2. defilee. Lă ime: 40 km. tractoare. alimentară. la grani a dintre Iran şi Turkmenistan. Pescuit. peninsulă în N-V Federa iei Ruse. Materiale de construc ii. Pia ă agricolă. legume. textilă şi de confec ii. produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (bumbac). electrotehnică. Universitate.

zinc. Ruinele unei cetă i din sec. Industrie metalurgică. păşuni alpine. Muzee. Important centru economic şi cultural. Pomicultură. 920 mii loc. constructoare de maşini (strunguri. 250 mii loc. Fondat în 1793. Relief muntos. situat pe rîul Hernád . Nod de comunica ii (aerian. Creşterea ovinelor. de încăl ăminte. siderurgie. insulă în Marea Baltică (Golful Finic). Sporturi de iarnă. Pe această insulă se află fortărea a Kronştadt . aparate radio şi electrotehnice. mobilă. Administrată de Federa ia Rusă. feroviar. XV. alimentară.: Palana . Iriga ii. rutier). arbuşti. Mare centru industrial: metalurgie. Universită i. Popula ia: 39 mii loc. Muzeu de artă contemporană. Muzee. A fost par ial distrusă în 1883 în urma erup iei vulcanului Krakatau . insulă vulcanică în strîmtoarea Sunda . Climă subarctică. Vegeta ie de tundră. [´kri¿na] fluviu în partea central-sudică a Indiei. produse alimentare. Suprafa a: 16 km2. Pînă în 1920 s-a numit Ekaterinodar . fluvial. Creşterea renilor. minereuri de plumb.5 mii km2. Teatre. de prelucrare a lemnului. Nod de comunica ii (feroviar. compresoare). doc. ciment. Muzeul tehnicii. a por elanului. confec ii. max. în partea de sud a Siberiei de Est. oraş în S-E Finlandei. de cărbune. XIV). siderurgie (uzină de aluminiu). Catedrală (sec. Se produc televizoare. Conflict interetnic declanşat în 1997. de măsurat. Industrie petrolieră. în N peninsulei Kamceatka .: 2 228 m (cel mai înalt vîrf de pe continent). prelucrarea peştelui.Koreák Distríctul Autonóm~ (Koreakia). At. Centru adm. de esături şi confec ii.9 mii km2. catifea). Popula ia: 1. Cereale. institute). Suprafa a: 10. situat pe o mică insulă din Golful Finic. Vînătoare. Fondat în 1628. chimică. XII. provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru. oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). Ultima erup ie a avut loc în 1972–1973. poligrafie. XII). Teatre. 639 mii loc. Institu ii de învă ămînt superior (universită i.5 mii loc. textile (mătase. farmaceutică. Košciúszko Kóšice Kósovo (Metóhia) Kótka Kótlin Krakatáu Krasnodár Krasnoiársk Kréfeld Krishna . loc. construită în 1703. hîrtie. hîrtie. Păduri de eucalipt. Suprafa a: 301. At. Centru adm. doc. Industrie siderurgică. 241 mii loc. Expl. Denumirea veche: Kistnâ . [ko¿´tsu¿ko] [´ko¿itse] masiv muntos în N-E Alpilor Australieni. Alt. Centru industrial: şantiere navale. Castel de apă (sec. 56.7 mil. port pe fluviul Rin . Filarmonică. oraş în S-V Federa iei Ruse. situat pe rîul Kuban . alimentară (vinuri). produse alimentare. rutier). Lungime: 1 285 km. textilă. de maşini agricole şi utilaj greu. Se varsă în golful Bengal. între insulele Yava şi Sumatera . Fabrici de cherestea. district în Federa ia Rusă. de prelucrare a lemnului şi pielei. în 1241. Zăcăminte: lignit. situat pe fluviul Enisei . Biserica Buna-Vestire (1804–1812). rutier). Universitate. oraş în Federa ia Rusă. construc ii de maşini şi aparatură electronică. celuloză. Navigabil pe cursul inferior.5 km2. oraş în E Slovaciei. produse chimice. Suprafa a: 10. textile. Nod de comunica ii (feroviar. Pescuit. în sec. alimentară. textilă. Nod de comunica ii. Fondat în 1878.: Priština . construc ii navale. Hidrocentrală.

Fondat în 1857. 1. de-a lungul coastelor de E ale Japoniei. XVI). petrol. sistem muntos în S-V Asiei. Climă temperată musonică. loc. alimentare. Păşuni alpine (pînă la alt. Iriga ii în cursul inferior. Fondat în sec. Zăcăminte de cărbune. Lungime: 1515 km. situat pe fluviul Shira . cu direc ia N-E. Construc ii de avioane. Temperatura apei: 28°C în august şi 18°C în februarie. textile. Alt. între peninsula Kamceatka (la N) şi insula Hokkaidô (la S). Djilo ). cîmpie în S-V Rusiei europene. Castel (sec. Suprafa a: 15. limita de N şi de S a podişului Tibet .: 7723 m (vf. oştirile ruseşti. în preajma vîrfului Elbrus . la grani a Iranului cu Turcia şi Irak.2 mii loc. Pescuit. max. Izvorăşte din ghe arii Caucazului. Pelerinaj budist. Nod de comunica ii.Kuála Lúmpur oraş în S-V peninsulei Malacca . curent marin cald în Oceanul Pacific. Zăcăminte de cărbune. Muzeu. vînătoare. pe teritoriul Chinei. Ghe ari.: 4168 m (vf. alimentare. XVI. a fost semnat Tratatul de pace ruso-turc. apar inînd Federa iei Ruse. la 8 septembrie 1380. a înfrînt hoardele mongolo-tătare. Fabrici de cherestea. Iriga ii. cupru şi aur. Lungime: 2700 km. între fluviul Don şi rîul Nepriadva . arhipelag format din 56 de insule. industria por elanului. 631. dar a fost nevoită să recunoască independen a Hanatului Crimeii. Lă ime: 170 km. de 3500–3800 m). Viteză: 2–6 km/h. apropiind în acest mod eliberarea ării de sub domina ia mongolo-tă-tară. Vulcani. minereuri de fier. unde. Lungime: 907 km. fabrici textile. sistem muntos în Asia Centrală. Moschee (1873). Repara ii ale materialului rulant. Nod de comunica ii. trece prin oraşele Gori. Aici. Izvorăşte din Podişul Armeniei (Turcia). Kubán Kuciúk-Kainargí Kulikóvo Kumamóto Kunlún Kurá Kurdistán Kuríle Kuroshio (Kuro-ªivo) . Aerodrom interna ional. Muztag ). Relief muntos. Regiunea cu acelaşi nume este populată în cea mai mare parte de curzi. printr-o deltă. oraş în Japonia (Ky-ush-u). fluviu pe teritoriul statelor Turcia. în urma războiului din 1768–1774. Hidrocentrale. Construc ii de maşini (automobile asamblate).1 mil. Navigabil pe cursul inferior. situat în N-V Oceanului Pacific. trece prin Armavir şi Krasnodar şi se varsă în Marea Azov. Influen ă puternică asupra regiunilor învecinate. la 10/21 iulie 1774. Insulele ~.6 mii km2. localitate în N-E Bulgariei. chimice (îngrăşăminte). mai sus – zăpezi permanente şi ghe ari. fluviu în S-V Federa iei Ruse. max. Climă subtropicală. Georgia (Gruzia) şi Azerbaidjan. Universită i. capitala Malaysiei. argint. Alt. Lungime: 1200 km. conduse de marele cneaz Dimitri Donskoi. Universitate. Tbilisi şi Rustavi şi se varsă printr-o deltă în Marea Caspică. Conform tratatului Rusia a ob inut teritorii în N şi N-E Mării Negre şi dreptul la naviga ie comercială în mare şi prin strîmtori.

Industrie extractivă (aur). farmaceutică. Aeroport interna ional. Státul ~ . de cărbune. la 536 km S de Moscova. 1. Se cresc ovine. stat în Asia de S-V. tutun. de ciment. confec ii. (900 mii loc. de cărbune. de mobilă.7 mii km2. frigiderelor şi televizoarelor. Vegeta ie săracă. alimentară. Fondat în sec. curmali. Pia ă pentru cereale. Dispune de rezerve mari de gaze naturale. fabrici de desalinizare a apei de mare. fontă. prelucrarea pieilor. Nod feroviar. Fondat în 788. lînă. temple. fabrici textile.11 mil. Prokopievsk ş. Flotă comercială maritimă. Culturi agricole pe terenuri irigate şi de oază: cereale. construc ii de maşini. fabrici de produse alimentare. caprine. o el. doc. în 1032. mare bazin carbonifer în Federa ia Rusă. perle. de prelucrare a metalelor şi pielei. aparatură electrotehnică. 239 mii loc. mătase) şi de produse alimentare. alimentară. situat pe rîul Seim . situat pe rîul Rioni . chimică. 30 mii loc. At. Nod de comunica ii. Muzee. Institu ii de învă ămînt superior. aparataj electrotehnic). la 274 km E de Magnitogorsk. situat pe ărmul de N-V al Golfului Persic.7 mii km. Suprafa a: 26. Exportă petrol şi produse petroliere.: Kemerovo. sticlărie. gaze lichefiate. localizată în regiunile cu oaze. Aeroport. Expl. între Irak şi Arabia Saudită. Important centru economic şi cultural. acumulatoare. Treime (sec. 235 mii loc. Industrie extractivă (minereu de fier).82 mii km2. Capitala Kuwait . V–VI. Industrie chimică. Universitate. Importantă zonă industrială: expl. Kuwait (Al-Kuwait) Kuzbáss Kyóto [kj´ooto] oraş în Japonia (Honsh¦). capitala statului Kuwait. Pescuit intens (peşte. a. Centrală atomoelectrică. cămile. Climă tropical-de-şertică. Mănăstirea Sf. fabrici textile (bumbac. sanctuare). Vestigii arheologice. Muzee. alimentară. Nod de comunica ii. legume. produse chimice. siderurgică. Mare centru industrial: construc ii aeronautice. oraş în Georgia (Gruzia). loc. XVIII). Străvechi monumente de arhitectură (palate. siderurgie. artizanat (obiecte din bronz. . bovine. Turism. utilaj minier). por elanuri). Oraşe pr. Limba oficială: araba. de produse alimentare. Catedrală în ruine (sec. crevete). textile. Centru industrial: construc ii de maşini (autobasculante. 440 mii loc. XVII.Kursk oraş în Federa ia Rusă. de desalinizare a apei de mare. Teatre. Catedrală (sec. uzine electrotehnice şi chimice. Fondat în 1879. cuprinzînd şi cîteva insuli e din apropierea ărmului golfic. tractoare. produse agro-alimentare. Suprafa a: 17. Kustanái Kutaísi Kuwait [ku´wait] oraş în N Kazahstanului . Relief de podiş deşertic (în V). igări. loc. situat pe rîul Tobol . constructoare de maşini (utilaj minier. zahăr. electrotehnică. XI). asamblarea automobilelor. Pescuit (peşte. Muzee.5 mil. cu cîmpii litorale (în restul teritoriului). în partea de S-V a Siberiei. Popula ia: 2. mijloace de transport. utilaje şi echipament industrial. de confec ii. mărfuri de larg consum. Economie bazată pe extrac ia şi prelucrarea petrolului (locul 2 în lume). în conurba ie). Sta ie de cale ferată. perle). la N-E de –Osaka. Importă maşini. port la Golful Persic. Căi rutiere: 4. Principal centru industrial: construc ii şi repara ii de nave. Novokuzne k. piei.

moschee. lac de baraj natural în România. În apropiere se află mari zăcăminte de uraniu.: 4 316 m. Márea ~. păduri de conifere (în rest).: 140 m. XVII). Ad. Suprafa a: 82. max. lac de origine glaciară în partea centrală a Canadei. Străbate cîmpia Murray . Suprafa a: 6. Kumamoto . max. Muzeu de istorie şi etnografie. situat pe rîul Ravi . între peninsula Labrador . între golfurile Hudson şi Sf. insula ara lui Baffin şi Groenlanda . Alt. lac de origine tectono-glaciară în N-E Canadei.1 mil.07 mil. Este cel mai mare lac din Europa. Vegeta ie abundentă.6 km2.: 397 m. Relief muntos (alt. nichel. centrul sporturilor de iarnă. Oraşe pr.1 mii km 2. la E de Sankt-Petersburg. ceai. max. Este cel mai mare lac cu apă dulce din lume.3 mii km 2. de produse alimentare. Suprafa a: 1. Lake Placid [´lejk´plæsid] . km2. Monumente arhitecturale din perioada marilor mongoli (palate. Culturi agricole: orez. Ad.: 1676 m. Sta ie de cale ferată. la grani a dintre SUA şi Canada. Pia ă agricolă. electrotehnică. max.: 137 m. Marea Albă şi bazinul fluviului Volga .3 mii km 2. Climă subtropicală musonică. în mun ii Adirondack. Lungime: 1 500 km.7 mii km 2.7 mii km 2. Vegeta ie de tundră (în N). textile. artizanat. 1787 m pe vf. loc. Zăcăminte de cărbune. pe ărmul lacului Placid. Kzîl-Ordá Labradór Labradórului Lachlan Lácul Rénilor Lácul Róºu [´lækl¬n] Lácul Sclávilor Lácul Superiór Lácul Úrºilor Ládoga Lahóre [la´h¬or] oraş în N-E Pakistanului. Fukuoka. Ad. Din acest lac izvorăşte fluviul Mackenzie .). Kujû ). 3. lac de origine tectono-glaciară în V Canadei. de încăl ăminte şi textile. lac în America de Nord. Relief deluros (200 – 800 m alt. Suprafa a: 31. situat pe rîul Sîrdaria . Climă subtropicală (în N) şi temperată (în S). max. prelucrarea metalelor. peninsulă în N-E Americii de Nord. trestie de zahăr. Sta iu-nea climaterică Lacul Roşu . km2. Prin rîuri şi canale comunică cu Marea Baltică. mauzolee). sta iune balneoclimaterică în N-E SUA (New York). Popula ia: 13. Centru industrial: metalurgie.4 mii loc. 167 mii loc. afluent al rîului Murrumbidgee . max. Vînatul animalelor de blană. Fondat în 1820. situată în partea de S a acestuia. Nod de comunica ii. rîu în S-E Australiei. Din el izvorăşte rîul Neva . Grădina Châlimar Bâgh (sec. Alt. cupru. pe teritoriul Canadei.: Nagasaki. mare în N-V Oceanului Atlantic.4 mil. Institut pedagogic. Ad. Turism. Zăcăminte: minereuri de fier. lac în N-V Federa iei Ruse. pînă în 1925 – Petrovsk . Ad. format în 1837 prin surparea unei por iuni a muntelui Piatra Ghilcoşului . max. Pescuit.: 230 m. Aici au avut loc Olimpiadele de Iarnă din 1932 şi din 1980. fabrici de celuloză şi hîrtie. Suprafa a: 42. Lauren iu .: 350 m. Universitate. Pînă în 1853 s-a numit Ak-Meceti . Suprafa a: 1. Centru industrial: materiale de construc ie.Kyushu [´kju¿uu] una dintre cele mai mari insule ale Arhipelagului Japonez. pe cursul superior al rîului Bicaz . Suprafa a: 30. Suprafa a: 17. oraş în Kazahstan.

carne. Muzee. produse alimentare.76 mil. Lă ime max. Pomicultură. Relief predominant muntos. bumbac. Suprafa a: 236. Capitala: Vientiane . Creşterea animalelor. bunuri de larg consum. piei. plumb). prelucrarea lemnului. Universitate. pe teritoriul statelor Norvegia. în sud păduri de conifere. centrul adm.5 mil. care uneşte marea Ohotsk cu Marea Japoniei. Lapónia Láptev .: 100 km.1 mii km 2. petrochimie. materiale şi produse din lemn. Vegeta ie de tundră. al provinciei Buenos Aires. Relief muntos şi de podiş. Centru industrial şi comercial: rafinării de petrol. citrice. sticlărie. porcine). în special a oilor. arahide. Se cultivă orez. Popula ia: 5. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime agricole.8 mii km2. Pescuit.: 520 m.: Toulouse . oraş în E Argentinei. alimentare (prepararea cărnii). aur. Exportă orez. Lungime max. Climă tropicală. porumb. Creşterea animalelor (bovine. cu podişuri şi cîmpii de-a lungul rîului Mekong (în V). mahon. Nod de comunica ii. centrul adm. Meşteşugărit. max. Centru industrial: rafinării de petrol. sericicultură. Finlanda şi par ial în Federa ia Rusă. Popula ia: cca 2. între China. combustibili. în partea de N a peninsulei Scandinavia şi în V peninsulei Kola .: Arrecife . export de cereale. Vînătoare. insulă în V arhipelagului Canare . Căi rutiere: 18. 1. cuprinsă între ărmurile Asiei şi insulele Severnaia Zemlea şi Novosibirsk . Vegeta ie: păduri cu arbori de lemn pre ios (teck. construc ii de maşini pentru transport şi minierit. huilă. Márea ~. al provinciei Gansu . construc ii navale. loc. cupru. Suprafa a: 400 mii km2. XIII pînă în 1790. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Popula ia: 44 mii loc. Climă arctică. Expl. Relief muntos vulcanic (alt. Ad. nichel. Centrală nucleară. Lanzaróte [lanqa´rote] Lanzhou [lan´dzou] oraº în partea centralã a Chinei Láos La Pérouse La Pláta [la pe´ruuz] [la´plaata] strîmtoare între insulele Sahalin şi Hokkaido . Suprafa a: 973 km2. bumbac. stat în Asia de S-E. fabrici textile şi de produse alimentare. regiune în N Europei. Ad. tutun. electrotehnică. 88% din teritoriu). viticultură. În marea Laptev se varsă fluviul Lena .5 mil. 670 m). Suprafa a: 42. Turism. Resurse naturale: minereuri de fier.Languedóc [l¾g´dok] provincie istorică în S Fran ei. Creşterea animalelor. situat pe fluviul Huanghe . med. Ad. loc. ghips. Popula ia: 45 mii loc. bivoli. forestiere. Industrie extractivă (bauxită. Climă tropicală musonică. staniu. loc.: 50–118 m. Importă maşini şi utilaje industriale. Numeroase lacuri şi mlaştini. apatită. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Pomicultură. max. pietre scumpe. República Democrátică Populară ~. alimentară. cafea. Nod de comunica ii. Bogate resurse naturale: minereuri de fier şi de metale neferoase. Cambodgia. 560 mii loc. ovine. Aeroport. Suprafa a: 660 mii km2.2 mii km. Oraş pr.: 43 km. Limba oficială: lao. Centru adm. situat în peninsula Indochina.: 3385 m. Suedia. fabrici textile şi de încăl ăminte. port la Oceanul Atlantic. Poten ial hidroenergetic. lînă. forestieră. Statut de provincie a ării: din sec. Thailanda şi Birmania. mare în bazinul Oceanului Arctic.

Centru comercial (trafic de mărfuri). Popula ia: 5 mil. Centru comercial şi turistic. alimentară. de încăl ăminte. Cercetări nucleare. XIV–XVI: tîrg. străbate partea de S-V a Bavariei şi trece prin Augsburg. XV–XVIII).2 mii km 2. citrice. Catedrală (sec. Catedrală (sec. Industrie constructoare de maşini (motoare electrice. Centru comercial (export de tutun). Ad. 115 mii loc. Lungime: 263 km. port la Marea Mediterană. Izvorăşte din Alpii Austriei. Lárga Lárissa Las Pálmas Las Végas Latákia [la´taakia] Látium Lausánne Lãpúºna Lãpúºna (Lãpuºniþa) Lecce [´let¿e] Lech [leç] . a materialelor de construc ie. centrul adm. XV). Hînceşti). Nod de comunica ii (rutier. în 1430 (1431). Tîrguri agricole anuale. afluent pe stînga al Prutului. Rumean ev. A fost descoperită în 1740 de navigatorul şi exploratorul rus D. I. Muzeu. alimentară. regiune în partea centrală a Italiei. farmaceutică. Lungime: 30 km. vi ă de vie. oraş în Spania. Cantemir). Muzeu arheologic. comercial şi turistic. Ruinele unui amfiteatru roman. Izvorăşte la E de com. 139 mii loc. În sec. loc. măslini. Izvorăşte în apropierea com. alimentară (ulei de măsline. [lo´zan] oraş în S-V Elve iei. Zonă industrială şi agricolă (cereale. rîu în Republica Moldova. situat pe malul lacului Geneva. bazilică (1548). aparatură electrotehnică). În rîndurile armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. Ruine antice. Suprafa a: 17. alimentară (vinuri. afluent al Dunării. a hîrtiei. Lă ime: 50–62 km. în Austria şi Germania. Lungime: 70 km. fluvial. în conurba ie). Lărgu a (rn. situat pe rîul Piniós . doc. Universitate. Centru financiarbancar. Ungheni). medie: 11–16 m. Universitate. în insula Gran Canaria (Insulele Canare) . ulei vegetal etc. 202 mii loc. conserve). Monumente de arhitectură: biserică (1180). XII–XIII). oraş în V Siriei. Universitate. al cantonu-lui Vaud. rîu în Republica Moldova. Hidrocentrale. Laptev (1701–1767). Vărzăreşti (rn. oraş în V SUA (Nevada). textilă. comună în Republica Moldova (rn. 197 mii loc. textilă ( esături de mătase). (252 mii loc. în f runte cu mareşalul P. al inutului Lăpuşna. At. La 2 iulie 1770.). alimentară (conserve de fructe). Castel episcopal (sec. Străveche aşezare romană (Lausonna). Industrie electrotehnică. Universitate. centru adm. aerian). de prelucrare a lemnului. rîu în Europa Centrală. Industrie textilă. [´larissa] oraş în Grecia (Tesalia). Repara ii navale. Leagă Marea Laptev cu Marea Siberiei Orientale. i-au învins pe turci. 101 mii loc. Aeroport interna ional. 361 mii loc. Muzee. afluent pe stînga al Prutului. alimentară. pe rîul Larga. Sta iune balneoclimaterică. oştirile ruseşti. Lungime: 1154 km. Industrie constructoare de maşini. Industrie textilă.: Roma . Sta iune balneoclimate-rică. A. Centru adm. Sta iune balneoclimaterică. palat episcopal (1420–1428). pomi fructiferi). strîmtoare între continentul Asiei şi insula Leahovski . oraş în S-E Italiei (Puglia). port în N insulei. de prelucrare a metalelor. feroviar. punct vamal.Láptev Strîmtoárea ~. Turism. Industrie uşoară. produse din ceramică.

XII). Léeuwarden [´leewarda] Lefkás Legnano [le¤´¤aano] oraş în N-V Italiei (Lombardia). Suprafa a bazinului: 2. Pescuit. Tîrguri interna ionale. situat pe rîul Se . Şantiere navale. XIII–XIV). Izvorăşte din mun ii de la vest de lacul Baikal şi se varsă printr-o deltă în marea Laptev. XVI–XVI). primărie (sec. chimică. locomotive. Afluen i: Kirenga. Catedrală (sec. Industrie uşoară. poligrafie. citrice. 89 mii loc. fluviu în America Centrală. Muzeu.Leeds [´liidz] oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia).1 mil. de prelucrare a metalelor. port în delta Rinului . Resurse hidroenergetice. construc ii de maşini-unelte şi aparataj electric. 530 mii loc. motoare pentru avioane etc. doc. Muzee. Oraş pr. aparatură electrotehnică. rutier). ca oraş ( Lipsk ) în sec. Templul lui Apolo în ruine. At. Nod de comunica ii. oraş în S-V Olandei. Aeroport. aerian). alimentare. încăl ăminte. situat pe fluviul Weisse . industrie electrotehnică. biserici (sec. Vitim. Centru industrial: metalurgie. Academii (de ştiin e. vi ă de vie. XI. “Rembrandt“. militar. a lemnului şi a pielei. Biserică (1518–1529). Castel (1250. 146 mii loc. prelucrarea lemnului. alimentară. mase plastice. oraş în N Olandei. Nod de comunica ii (feroviar. Popuila ia: 25 mii loc. comercial şi cultural. km2. situat pe malul Prutului. în 1489. reşedin ă a raionului Leova. Aldan. doc. Universitate.: Lefkás . Castel (sec. (2. oraş în N-V Spaniei. Se varsă în Oceanul Pacific. Aeroport. Universitate. Monumente de arhitectură (primărie. XII). metalurgică. 55 mii loc. Navigabil pe cursul inferior. X. 120 mii loc. XIX). Biserica Sf. Biserici (sec. textile. clădiri vechi). Nod de comunica ii (rutier. Biserică (sec. Pescuit. insulă grecească în Marea Ionică. Relief muntos (alt. pe teritoriul statelor Guatemala. Industrie extractivă (antracit). feroviar. produse chimice. XVI). Observator astronomic. în apropierea oraşului San Rafael Tasajera. la 15 km de Haaga. mobilă şi hîrtie. farmaceutică. El Salvador. Suprafa a: 303 km 2. Important centru industrial: construc ii de maşini (avioane. Centru industrial (mase plastice. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia de Est). Lungime: 4 400 km. hîrtie. mobilă. textilă. de arte grafice). oraş în Republica Moldova.5 mil. primărie (sec. Mănăstire (sec. Poten ial hidroenergetic. Aeroport. Universitate (1904). al provinciei Friesland . Fondat în 882. hîrtie. cosmetice (parfumuri) şi alimentare. la 97 km S-V de Chişinău. automobile. în conurba ie). Fabrici alimentare. Honduras. Cuvioasa Parascheva (1818). textile. textilă. Turism. situat pe canalul Aire . încăl ăminte. XI–XII). textile. Monumente istorice şi de arhitectură. loc. fabrici de produse chimice. 495 mii loc. Vechi centru tipografic. Important centru industrial. Muzee: etnografic. 1158 m). Fondat în sec. instrumente muzicale. poligrafică. max. de pielărie. produse alimentare. Construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. Lungime: 325 km. sec. alimentară. oraş în E Germaniei (Sachsen). Viliui. XVII–XIX). Măslini.). Leiden [leid¬] Leipzig [´laipsiç] Lémpa Léna León Leóva . XVI–XVII). At. centrul adm. produse alimentare). 13 mii loc. Muna .

lînă. Exportă maşini şi utilaje industriale. la grani a Italiei cu Elve ia. încăl ăminte.6 mii km2. Climă maritimă şi temperat-con-tinentală. XVI–XVIII. chimică. plumb. situat între Estonia. Suprafa a: 30. Planta ii de citrice. Regátul ~. biserici (sec. fructe. Popula ia: 116 mii loc.2 mil. stat în N-E Europei Centrale. Lungime: 130 km. loc. de aparate electronice şi electrotehnice. Pasurile Simplon şi Saint-Gothard . alimentară). engleza. Climă temperat-con-tinentală şi subtropicală. de mobilă. grîu. lapte). Dispune de materii prime (dolomit. picturi rupestre din milen. loc. Suprafa a: 1. fabrici de prelucrare a lemnului şi pielei. frigidere. Vegeta ie: păduri de conifere (45% din teritoriu). Importă mijloace de transport.6 mil. Este organizat în 26 de districte şi 7 oraşe de rang republican. chimică. Apar ine Greciei. Economie bazată pe agricultură şi industrie dezvoltată (constructoare de maşini: maşini agricole. turbă. Parc din sec. . castorul. roci de construc ie. de produse chimice. în special se cresc caprine. Leuvén Levánt [l¬´v¾] regiune geografică în Spania orientală. crom. Căi ferate: 2. bovine. de hîrtie. Este dezvoltată creşterea animalelor. Climă mediteraneană. legume. de telefon. marmoră. cartofi. Se practică apicultura. max. max. Vegeta ie predominant de stepă. Pînă în 1868 – protectorat britanic denumit Basutoland . Viticultură. produse petroliere. Limba oficială: letona. alimentară (carne. plante furajere. tutun. max. roci de construc ie). lîngă ărmurile Turciei. Culturi de măslini şi vi ă de vie. Universitate. Culturi agricole: cereale (orz. turbării. Capitala: Riga . porumb. Pescuit intens. ondatra. sfeclă de zahăr. lemn). vagoane. 2 000–3 000 m) în V şi de Mun ii Scorpiei (alt. cabaline. legume. ursul brun. Relief format de podişul Basuto (alt. 3482 m) în E şi S. aparatură electrică şi electro [lu´ve] (Louvain) oraş în partea central-nordică a Belgiei. de mobilă şi încăl ăminte. avînd frontiere din toate păr ile cu statul Africa de Sud. [´lesvos] insulă în E Mării Egee. energetică. IX.: 3570 m. motoare electrice. Zăcăminte de magneziu. mohair. măslini. străbătute de şosele şi căi ferate. Hr. produse industriale şi alimentare. situat în S Africii. Pescuit. Capitala Masseru . porcine). aparate de radio. Alt. Industrie extractivă (diamante. Suprafa a: 64. Faună relativ săracă. sub 100 m) şi de cîmpie colinară (alt. Lésbos Lesótho [l¬´soto] Letónia República ~. la ărmul Mării Baltice. XV). Admis în ONU la 17 octombrie 1966. culme muntoasă în mun ii Alpi . Străvechi adăposturi săpate în stîncă. piei. ghips. Izvoare termale.6 km. Rusia. Oraş pr. Relief de cîmpie joasă în lungul litoralului (alt. de tricotaje. sorg. XVII). Uzine constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. Popula ia: 2. Fondat în sec. Culturi agricole: grîu. Popula ia: 2. Centrale termoelectrice.61 mii km2. 114 mii loc. Relief predominant muntos. Căi rutiere: 5 324 km. Limbi oficiale: sotho. vite. Belarus şi Lituania. VII î. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. calcar. de televiziune. Turism. secară). de încăl ăminte şi textile. Clădiri în stil gotic: primărie (sec. Faună variată: zimbrul. Exportă confec ii. diamante.Lepontíni Mún ii ~. Majoritatea popula iei active este angajată în industria minieră din Africa de Sud.: Mytilene . 150–300 m). 968 m). Relief deluros (alt. Numeroase rîuri şi deosebit de numeroase lacuri (cca 3000).35 mii km2. mobilă. Pescuit. de produse alimentare. situat pe rîul Dyle . mijloace de transport.

batate). minereu de fier. ovine. Ramuri agricole: pomicultura. opera ii financiare. metalurgică. creşterea animalelor (ovine. orz. Divizat în 13 comitate. Denumit după numele lui Carl Leverkus (1804–1889). şi de stepă. Suprafa a: 8 mii km2. Pescuit şi recoltarea de bure i. filme fotografice). Planta ii de cocotieri. citrice. 400–600 m). produc ia de cereale (grîu. insulă în E arhipelagului Filipine. 9% din teritoriul ării). bananieri. mijloace de transport. Relief vulcanic (alt. banane. caprine. uraniu. A . rezerva ii naturale. mangan.3 mii km2. industria uşoară (de ciment. grafit. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. 3088 m) în V şi mun ii Antiliban şi Hermon (alt. Relief de podiş (alt. între Siria şi Israel. Pescuit. diamante. între Sierra Leone. Economia (în parte ruinată de războiul civil) este bazată pe agricultură. produse lactate). cimpanzei. Climă tropicalmusonică. exploatări forestiere. mare producător de vopsea. pescuitul. Exportă cauciuc. lemn şi produse din lemn. Faună bogată: leoparzi. loc. Dispune de resurse naturale: cărbune. Guineea şi Côte d’Ivoire. Climă oceanică. A luat fiin ă prin comasarea mai multor localită i cu oraşul Wiesdorf . din N-E Oceanului Atlantic. situat pe ărmul estic al Mării Mediterane. manioc. Flotă comercială maritimă (cea mai mare din lume. titan. constructoare de maşini. Oraş pr. Suprafa a: 10. ovăz. străbătută de rîurile Orontes şi Litani . cea mai mare insulă din arhipelagul Hebride .4 mii km2. textilă.9 mil. agricultura (arbori de cauciuc. Întreprinderi ale industriei uşoare (de ciment şi asfalt. palmieri. Meşteşugărit. cauciuc natural. porumb. porumb). Suprafa a: 2. Léwis [´luu¬s] Léyte [´leiti] Libán República ~. Pescuit. la 12 km N de Köln . Popula ia: 1. max. citrice. Păduri tropicale. turism şi comer . stat în Asia de Sud-Vest. max. Relief predominant muntos: mun ii Liban (alt. iar în S-V de o cîmpie litorală joasă. Limba oficială: araba. lînă. Climă mediteraneană. antilope. produse chimice şi alimentare. Vegeta ie montană (păduri de cedru. cafea. Importă maşini şi utilaje industriale. max. orez. Relief muntos. Popula ia: 28 mii loc. citrice. cuprinzînd între ei depresiunea fertilă Bekáa . viticultura. aur). Popula ia: 3. port pe fluviul Rin . Turism. max. sare. uleiuri vegetale. Turism intens. combustibili. bovine). Creşterea animalelor (caprine. de cafea şi de cacao. textile. Climă subecuatorială. 1752 m). Exportă animale vii. Importă maşini şi echipamente de transport. alimentare). Faună relativ săracă.: Tacloban . datorită taxelor mici). zahăr. mobilă. Căi ferate: 493 km. loc. Capitala: Beirut . hipopotami. Limba oficială: engleza. aur. mangan. legumicultura. Parcuri na ionale. situată între insulele Samar (la N) şi Mindanao (la S). loc. Organizat în 5 guvernorate şi capitala. Oraş pr. măsline.3 mii km. Principalele ramuri economice: industrie extractivă (minereu de fier. Căi rutiere: 10. Suprafa a: 11. minereuri de fier. trestie de zahăr.: Stornoway . mărginit în N de o zonă muntoasă (mun ii Nimba .3 mil. ghips. stat în Africa de Vest. alt.4 mii km2.Léverkusen [´leev¬rkuuz¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). Rafinării de petrol.5 mil. Popula ia: 3. metale şi produse din me Libéria República ~. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. roci de construc ie. alimentară. diamante. încăl ăminte. 2814 m) în E. porcine). 1349 m). Capitala: Monrovia . (2000). 168 mii loc. Creşterea animalelor. Industrie chimico-far-maceutică (medicamente.

colinare şi de cîmpie în N-E. textilă. bunuri de larg consum. Muzeu memorial. minereu de fier. Suprafa a: 1. construc ii navale. alt. produse chimice. produse din metal şi chimice. At. la 16 km N-V de Praga. Relief de pustiuri şi semipustiuri. ghips. siderurgică. electrotehnică. arahide. produse electrotehnice. Este dezvoltat meşteşugăritul.3% din teritoriu). Centru financiar mondial. cu zone de podiş pietros în V. Popula ia: 5. Căi ferate: 19 km. Fondat în 1849. Observator astronomic. lemnului şi tutunului. bovine. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere (35% din teritoriu). Suprafa a: 5. constructoare de maşini (automobile. Capitala: Vaduz . batate. Produce cabluri electrice. de ciment. materiale de construc ie. 2599 m). esături şi confec ii. km2. 212 mii loc. Limba oficială: araba. Climă subtropicală şi tropical-deşertică. aparate electronice şi optice. citrice. biciclete). Admis în ONU la 18 septembrie 1990. port la Golful Guineii (Oceanul Atlantic). cu Deşertul Libiei în E şi reg. în oaze – citrice. gaze naturale. Universitate. arahide. la ărmul golfului Genova . al prvinciei Liége . 2 286 m). Nod de comunica ii (feroviar. legume. Limba oficială: germana. cu masive muntoase în N-V (alt. localitate în N-V Republicii Cehe. Pe terenuri irigate se cultivă cereale (grîu. oraş situat în V ării. Aeroport. textilă. bumbac. fluvial). Ciad.9 mil. Popula ia: 1. vi ă de vie. Industrie puternic dezvoltată (autovehicule. centru adm. în 721. măslini.98 mil. chimică. migdali. Exportă maşini şi mijloace de transport. de artă). alimentară. alimentară. Pescuit Librevílle [libr¬´vil] Lídice Liechtenstein [´lidjitse] [´liht¬n´¿tain] capitala statului Gabon. max.: Genova . Principátul ~.4 mii km2. precum şi muntos în E (alt. Universitate (1970). doc. cafea. tutun. loc. produse alimentare. Vegeta ie semideşertică: păşuni. păşuni alpine (30%). Importă maşini şi echipamente industriale. uraniu. chimică. Algeria şi Tunisia. Bogate resurse în subsol: petrol. loc. palat episcopal). păduri mici (0. situat la ărmul Mării Mediterane. rutier. maşini-unelte. Climă temperat-con-tinentală. situat pe stînga fluviului Meuse . Culturi agricole: măslini. Industrie de prelucrare a metalelor. biserici. stat în N Africii. Se cresc animale pentru lapte şi carne. Turism. îngrăşăminte azotoase. Suprafa a: 160 km 2. cacao. Relief de cîmpie în bazinul rîului Rin şi colinar în V (alt. combustibili. Sudan. Viticultură. 420 mii loc. Căi navigabile interne. Rezerva ii naturale.Líbia Jamahiría Arábă Libiánă Populáră Socialístă . sulf. Muzee (arheologic. Metalurgie. Monumente (catedrală. max. alimentare). Căi rutiere: 323 km. regiune în N-V Italiei. Industrie siderurgică. Prin port se exportă lemn. sare. calcar. învecinat cu Elve ia şi Austria. vi ă de vie. încăl ăminte. alimentară. hîrtie. Este divizat în 11 comune. textile şi alimentare. produse agricole. Capitala: Tripoli . textilă. Se cresc animale pentru lapte şi carne. ovăz). Niger. stat în partea central-sudică a Europei. lînă şi covoare. Se practică apicultura. 400–600 m). caprine. cămile. textile. Centru adm. chimică. Industrie extractivă. curmali. învecinat cu Egipt. Se cresc ovine. Popula ia: 33 mii loc. Liége [lj´ee…] oraş în E Belgiei. Ligúria .7 mil. În iunie 1942 popula ia a fost exterminată de hitleriştii germani. sub 1000 m) şi în S (prelungirea mun ilor Tibesti . în mun ii Alpi. Este divizat în 13 regiuni (baladiyat). chimice. Centru carbonifer.

Aeroport. Rafinării de petrol. alimentară. Universitate. Odesa. XV–XVIII). Nod de comunica ii (aerian. port la vărsarea fluviului Tajo în Oceanul Atlantic. catedrală (1147). Metalurgie. Nod de comunica ii. Fortifica ii (sec. fluvial). în sec. apar inînd Italiei. prefect de Tighina şi Cetatea Albă. lîngă Lipnic. Pînă la confluen a cu Marico poartă numele Rîul Crocodililor . hîrtiei şi sticlăriei. 820 mii loc.: peste 1000 m. XVII). constructoare de nave şi vagoane. Industrie metalurgică. biserici). Castel (sec. Biserici (sec. arhipelag vulcanic în S-E Mării Tiraniene. capitala Portugaliei. Centru industrial (pielărie. Grădină botanică. situată pe rîul cu acelaşi nume. Academie de ştiin e (din 1779). Salina. fabrici de pielărie şi încăl ăminte. armata moldoveană condusă de Ştefan cel Mare a învins hoardele tătarilor care invadase ara. Lă ime (la intrare): 245 km.Ligúricã Lille [lil] Márea ~. Paris. Muzee. Biblioteca Na ională. de produse alimentare (conserve de peşte). 6. la S de oraşul Xai-Xai . fluviu în S-E Africii. loc. 250 mii loc. Aeroport.: 2 650 m. electrotehnică. XIV–XVI). XVIII). port în golful Akrotiri . construc ii de maşini. Universită i (cea mai veche din 1551). Fondat în sec. Eugen Adamovici (1876–?). între ărmurile Italiei. textile. Ocni a). pe coasta de S a Fran ei. Muzee. XII). pod suspendat (în lungime de 2770 m). Suprafa a: 30 mii km2. Briceni). Ad. Academie de ştiin e. situată pe rîul Rimac . de textile şi confec ii. tenor. autor de studii militare. igarete) şi cultural (muzee. 180 mii loc. Lungime: 1600 km. capitala statului Perú. Fondată în 1535. de prelucrare a lemnului. Industria tutunului. Festivalul vinului. prelucrarea lemnului (mobilă). pilot român. XVII). Universită i (cea mai veche din 1288). textilă. Se mai numesc Insulele Eoliene . Iriga ii pe cursul inferior. XI. a celulozei. Navigabil pe aproximativ 130 km. Aeroport. Monumente de arhitectură (catedrală. Iaşi. Monumente: castel (sec. de încăl ăminte şi prelucrarea tutunului. constructoare de maşini agricole şi aparate electrotehnice. Centru vamal de frontieră. mobilei.5 mil. Viticultură. Academie. Muzee. XV. biserici (sec. Muzee. care a evoluat pe scenele multor teatre (Chişinău. Lungime: 93 km. Vulcano . oraş în Republica Moldova (rn. max. At. Moscova. Industrie metalurgică. Palatul Regal (sec. catedrală (sec. golf al Mării Mediterane. 144 mii loc. Suprafa a: 115 km 2. doc. capitala statului Malawi (din 1975). Planta ii de măslini şi smochini. Roma. mare în bazinul mediteranean. XIV –XIX). alimentară. parfumuri. Insule pr. Aici s-au născut Iacov Gorski (1866–1934). confec iilor şi produselor alimentare. localitate în Republica Moldova (rn. oraş în S insulei Cipru. Ínsulele ~. la 218 km de Paris. Pescuit. chimică. chimică. Fran ei şi insulele Corsica şi Elba. oraş în N Fran ei. Ad. turism). La 20 august 1470. Teatre (dintre care cel mai vechi datează din 1563). Parcuri. Se varsă în Oceanul Indian. Turism. Lilóngwe [li´lohgwei] Líma [´liima] Limassól Limpópo Lion Lipáre (Lipári) [ljõ] Lipcáni Lípnic Lisabóna . Pod peste Prut. Viena).: Lipari.

Cercetări nucleare. construc ii de maşini. prin golful Biscaya . biserici (sec. situat între Letonia. XVII–XVIII). televizoare). Este divizat în 10 provincii. produse lactate). Faună: numeroase specii de păsări (300) şi peşti. de prelucrare a lemnului şi chihlimbarului. frigidere. Oraş din 1207. produse chimice. aerian). Universitate. de automobile şi de aparatură electrotehnică. Lungime: 1 020 km. la peste 1100 m alt. At. Lobámba Locárno Lód´z . Pescuit intens. de încăl ăminte. aparate electrotehnice. Agricultură specializată în creşterea animalelor pentru carne şi lapte. în produc ia cerealelor (orz. sub 300 m). muzee). cretă). Resurse de subsol: roci de construc ie (calcar. Limba oficială: lituaniana. lemn.Lituánia República ~. Aeroport. primărie (1718). capitala Sloveniei. cereale. Universitate. Centru industrial (construc ii de motoare) şi cultural (teatre. teatre. 492 mii loc. Muzeu Na ional. poligrafică. a celulozei şi hîrtiei. oraş situat pe rîul Sava . alimentară (conserve. produse animaliere. 16 mii loc. nave. Numeroase rîuri şi lacuri.3 mil. sub 90 m) şi de zone colinare în E şi S-E (alt. produse chimice şi alimentare). biserici (sec. situată în partea central-vestică a ării. Suprafa a: 65. în 789. Turism. (1. în 1144. rafinării de petrol. Belarus. muzee. capitala legislativă a statului Swaziland. cultural (galerii. alimentară. Teatre. aparataj electrotehnic. Polonia. Este legat prin canale cu Sena şi Saône . Economie bazată pe industrie şi agricultură. zahăr. XV–XVIII). la 290 m alt. Centru industrial (construc ii de maşini textile. doc. Academie de ştiin e şi de arte. Sta iune climaterică şi turistică. în conurba ie).3 mii km2. Federa ia Rusă şi Marea Baltică. de ciment. dolomită. sediul Parlamentului şi reşedin a regală.8 mil. chimică. Centru cultural comercial şi industrial. la 120 km S-V de Varşovia. XV–XVI. monumente) şi industrial (metalurgie. situat la vărsarea fluviului Mersey în Marea Irlandei. pe malul de N al lacului Maggiore . Muzee. Monumente: castel (sec. motoare Diesel şi pentru avioane. a încăl ămintei. cînepă) şi furajere. [´wud…] oraş în partea central-sudică a Poloniei. Climă temperată cu nuan e maritime în V. 852 mii loc. secară). stat în N-E Europei Centrale. At. textile. Par ial navigabil de vase oceanice şi fluviale. grîu. chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice). plante textile (in. Imp [´liv¬puul] oraş în V Marii Britanii (Anglia). şantiere navale. Izvorăşte din mun ii Ceveni şi se varsă în Oceanul Atlantic. Monumente: cetate (sec. Monumente. X). încăl ăminte. fructe). Se mai cultivă sfeclă de zahăr. textile şi alimentare). Líverpool Ljubljána [liub´liana] Loára cel mai mare fluviu al Fran ei. cartofi. ghips. Industria lemnului (mobilă). Nod de comunica ii (feroviar. loc. hîrtie. 335 mii loc. Muzee. echipament electric. doc. aparate de filmat. loc. textilă. textilă. Industrie constructoare de maşini (utilaje şi maşini-unelte. Vegeta ie: păduri predominant de conifere (30. Relief format de o cîmpie în centru şi pe litoral (alt. Important centru comercial (bumbac. XII). Construc ii de turbine şi maşini grele. 12 mii loc. transformatoare. Universitate. Exportă maşini şi utilaje industriale. oraş în S-E Elve iei (Ticino). Fondat în sec. Pe malurile Loarei se află numeroase castele construite în sec. Capitala: Vilnius .5% din teritoriul ării). Turbării. rutier. X. Popula ia: 3. filarmonică. castel (1342).

Lungime: 965 km. în conurba ie. şantiere de repara ii navale: produse chimice. Edine ). [lo´mee] capitala statului Togo. Populată în antichitate de cel i. Brescia . minereu de fier. biserici (sec. Sectoare mlăştinoase. Teatre. cosmetice şi parfumuri. suburbii şi oraşe-satelit. provincie istorică în N-E Fran ei. la Germania în 1871. 368 mii loc. teritoriu dependent.: Milano. cucerită de romani. clădiri vechi. Mare centru ştiin ific şi cultural. Cel mai mare centru industrial al ării: avioane. a devenit centrul provinciei romane Britannia . loc. aerian). cunoscut cu numele latin Londinium . Fondat de spanioli în 1781. coloran i. Lungime: 57 km. Resurse naturale: forestiere. Monumente: Turnul Londrei (sec. Muzee. constructoare de maşini. Zonă industrială (metalurgie. În antichitate a existat ca aşezare celtică. Cercetări spa iale. textilă. apoi. revenind Fran ei în 1919. de textile şi confec ii. Parcuri celebre. vopsele şi lacuri. Centrul produc iei cinematografice (Hollywood). În sec. port pe Tamisa . Administrat de Australia. Hr. motoare electrice. Centru comercial (pentru marmură. catedrală (sec. situat în partea de S–V a Oceanului Pacific. rîu în Republica Moldova. Ínsula ~. chimică. Sta iuni balneare. loc. Aeroporturi. Nod de comunica ii (rutier. alimentară. Suprafa a: 23. Izvorăşte la N de Grimăncău i (rn. în mare parte. XVII). Se cultivă grîu. Universitate. confec ii. produse chimice. aparate de radio şi televiziune. Rafinării de petrol. XII – capitala Angliei. Aeroporturi. regiune în N Italiei. textilă. 7. Universitate. 10 mil. în sec. XII–XVIII). Anexată la Fran a în 1648.9 mii km2. instrumente de măsurat. de produse alimentare. Popula ia: 375 loc. produse alimentare. cacao. de nave şi echipamente electronice şi electrotehnice. Observator astronomic. orez. Navigabil în sezonul ploios. maşini-unelte. alimentară. VII – centru al regatului anglo-saxon. Suprafa a: 17 km2. Industrie metalurgică. palate (sec. Briceni). cafea. Termocentrală. Mare centru industrial (siderurgie. Lomé Lóndra Lopátnic Lord Howe Loréna Los Ángeles [los´æhg¬l¬s] oraş în V SUA (California). afluent pe stînga al Prutului. lîngă comuna Lopatnic (rn. esături de lînă şi bumbac. construc ii de avioane. cărbuni. Culturi cerealiere. Oraş pr. mobilă. Universitate. Oraşe pr. XV–XIX).Logóne Lombárdia rîu în partea central-nor -dică a Africii (Ciad). textile şi alimentare). I d. Se cresc animale pentru carne şi lapte. la 45 km de vărsare în Marea Nordului. capitala Marii Britanii (Anglia). . Include zona centrală City of London şi numeroase cartiere. Bergamo. fructe. port la golful Benin . locomotive şi vagoane. bumbac. Institu ii comerciale şi bancare interna ionale. Industrie poligrafică şi cinematografică. situat la 25 km de ărmul Oceanului Pacific. din sec. fabrici de ciment. automobile. prelucrarea şi chimizarea petrolului. Popula ia: 9 mil. Industrie de prelucrare a marmurei. Creşterea animalelor. aparate optice. Pomicultură. loc. Muzee. maşini agricole. XI). Rafinării de petrol. maritim. a încăl ămintei. cauciuc. medicamente. ulei de palmier). construc ii de avioane.: Metz. lemnului şi bumbacului. apoi de franci.1 mil. afluent de stînga al rîului Chari .

minereu de fier. Popula ia: 4. electrotehnică. Nod de comunica ii. Muzee. Monumente (moschee. centrul adm. Fondat în sec. biserici (sec. Fondat în sec. Por elanuri. 1. situat la golful Mexic . Fondat în 1704. reconstruită şi transformată). textilă. situat pe ărmul de N-V al Lacului celor Patru Cantoane . biserici (sec. Suprafa a: 135 km2. produse alimentare. Aeroporturi.: Baton Rouge . Aeroport. Centru industrial: metalurgie. ára Lóviştei . constructoare de maşini-unelte. spital (sec. Se cultivă bumbac. Lúdwigsburg . prelucrarea lemnului. X–XIII. VIII. cafea. oraş situat pe ărmul golfului Bengo (Oceanul Atlantic). produse chimice. Vi ă de vie.5 mil. IX. capitala Angolei. Universitate. soia. Industrie metalurgică (cupru).Louisiána [luizi´æn¬] stat în S SUA. Universitate. produse chimice. XIII–XIV). Forma iune statală românască în sec. XIII–XIV). port pe rîul Ohio . primărie. Louisville [´luuisvil] Lóviºtea Luánda Lübeck [´ljubek] oraş în partea de N a Germaniei. 243 mii loc. textile.8 mil. 264 mii loc. 700 mii loc. Industrii (prelucrarea petrolului şi aluminiului. Muzeu arheologic. XVIII). construc ii de automobile şi maşini electrice. depresiune intramontană în Carpa ii Meridionali. poligrafică. electrotehnică. Centru industrial: metalurgie. XVI. Monumente istorice şi de arhitectură: catedrală (1173. situat pe rîul Bystrzyca . al statului Uttar Pradesh . produse chimice şi alimentare. Nod de comunica ii. aparataj electrotehnic. chimică. prelucrarea lemnului şi sticlei. Teatre. sare gemă. Aeroport. At. palate. la 56 km N-E de Hamburg. mănăstire (sec. Oraş din 1178. castel (sec. pomi fructiferi. prelucrarea lemnului. aparatură electrotehnică. încăl ăminte. centrul adm. primărie (1389). Monumente: biserici (sec. al cantonului Lucerna . prelucrarea lemnului. Muzee. oraş în S-V Germaniei. textilă. la 160 km S-E de Varşovia. Se cresc animale pentru carne şi lapte. XIV). Monumente arhitectonice: catedrală (1317). pe rîul Gomati. Suprafa a: 134 mii km2. trestie de zahăr. XII–XVII). 85 mii loc. hîrtie. produse textile şi alimentare). oraş în E SUA (Kentucky). textile şi alimentare). textile şi alimentare. Nod de comunica ii. ghips. Nod de comunica ii. XVI). constructoare de maşini. 150 mii loc. Fondat de portughezi în 1576. doc. loc. Fondat în 1779. şantiere navale. Construc ii de maşini şi utilaje de transport. în 1233. Universitate. ciment. Universitate. poduri (sec. chimică. Industrie metalurgică. 362 mii loc. situat pe rîul Neckar . Centru adm. gaze naturale. Resurse naturale: petrol. Sta iune turistică. Muzee. Fondat în sec. Institu ii comerciale. construc ii de avioane. Monumente: castel regal (1704–1733). instrumente muzicale. XIV–XVII). construc ii de maşini. maşini agricole. loc. oraş în Elve ia central-nordică. palate). pe cursul Oltului . Centru industrial (metalurgie. Se exportă bumbac. de încăl ăminte. automobile şi tractoare. Centru industrial (autocamioane. alimentară. Fondat în 1143. produse chimice şi alimentare). oraş în E Poloniei. alimentară. Lublin [´ljublin] Lucérna Lucknow [´l¬khn¬u] oraş în N Indiei. Muzee.

palate. catedrală. jucării. a fost semnat un tratat între Dimitrie Cantemir şi Petru cel Mare privind alian a antiotomană. rîu în Republica Moldova. la 17 km N-E de Malmö. Centru industrial (textile. Oraş din 1244. produse chimice. afluent pe dreapta al rîului Lunga . afluent pe stînga al Ialpugului . hîrtie. textilă. Universitate. oraş în N-E Fran ei (Lorena). mase plastice. Izvorăşte la N de Ciucur-Mingir (rn. alimentară. lîngă com. Taraclia). Timiş). oraş situat în S ării. produse alimentare). produse alimentare. situat pe rîul Lippe . Institut etnografic. Aluatu (rn. Centru industrial (asamblarea autovehiculelor. capitala statului Luxemburg. Lungime: 60 km. Centru industrial (o elării. situat pe valea rîului Timiş . Nod de comunica ii. Centru industrial: automobile. igarete.Lúgoj municipiu în România (jud. aparate electrice. rutier). în 1334. de aparate electrice. Universitate (1668). 5 mii loc. oraş în N-V Ucrainei. Filatură de mătase. lîngă com. electrotehnică. Oraş din 1210. At. în apropiere de grani a cu Polonia. Aici se află sediile Parlamentului Uniunii Europene şi al Cur ii Europene de Justi ie. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-West-falia). utilaje pentru transport). Industrie extractivă (cărbune). mobilă. alimentară. 25 mii loc. Industrie constructoare de maşini şi material rulant feroviar. Basarabeasca). Muzeul Na ional. Lungime: 85 km. loc. Produce faian ă. al faian ei). Universitate. ceramică. de încăl ăminte. de încăl ăminte.6 mii loc. 85 mii loc. mobilă. încăl ăminte. fabrici textile. Muzeu. Catedrală anglicană. At. la 2 aprilie 1711. mobilă. Cimişlia). cupru). 1 mil. produse alimentare) şi comercial. Catedrala Sankt Peters (1080–1145). Institu ii financiare şi comerciale interna ionale. Fondat în 1020.8 mii loc. dantelării. doc. la 1300 m alt. 97 mii loc. Nod feroviar. Industrie constructoare de maşini (caroserii. Taraclia). Teatru. Teatru. la S-V de Leipzig. metalurgică (aluminiu. Muzee. Muzeu de istorie. Teatre. [´ljuts¬n] localitate în E Germaniei. Nod de comunica ii (feroviar. oraş în S-V Suediei. chimico-farmaceutică. în 963. capitala Zambiei. Lund Lünen [ljunen] Lunévílle [ljune´vil] Lúnga Lungúþa Lusáka Lützen Luþk Luxembúrg . remorci. pe rîurile Alzette şi Pétrusse. Biserica Sankt Georg (1360–1366). esătorii de bumbac. Corten (rn. Izvorăşte la S-V de Abaclia (rn. doc. textile şi alimentare). Castel (1702–1706). rîu în Republica Moldova. fabrici de ciment. Aeroport. situat pe rîul Meurthe . oraş situat în S ării. Tradi ii militare istorice. 49. Fondat în 1905. 78. produse de pielărie şi alimentare. mase plastice. textilă. Aici. 220 mii loc. Monumente: biserici. tricotaje. Muzee (istoric.

Întemeiat de romani în anul 43 î.. Climă temperată. Mare centru industrial: metalurgie.). Căi rutiere: 5 160 km. Centrul unei zone agricole. porumb. confec ii. Importă materii prime minerale. a. Culturi agricole: cereale (grîu. Relief format în N de podişul Ardeni (alt. port în delta Amazonului. între rîurile Duda. în regiunile muntoase ale Peninsulei Balcanice. Transformat în provincie romană. Monumente: biserici (sec. cărbune. Aeroport. cauciuc. Hr. Muzee. doc. tutun. cocotieri. Expl. cu nuan e maritime. 1875). aur. Turism intens. mangan. cartofi. max. Muzee. mobilă. Belgia şi Germania. Este divizat în 12 cantoane (grupate în 3 districte). Căi navigabile interne. Palatul Artelor (muzeu. la 674 km S-E de Cairo. Lucena ş. de mangan. devenit deosebit de puternic pe timpul lui Alexandru Macedon (336–323 î. Monumente istorice şi de arhitectură: bazilică (sec. tricotaje. ciment. automobile. Silvicultură. XIX). Aeroport. XVII–XVIII). Industria lemnului. petrol. Vegeta ie: păduri de stejar şi fag (34% din teritoriu). Aeroport. lemn. XIV–XIII î. Suprafa a: 2 586 km 2. rutier. lan muntos în Columbia central-sudică. primărie (sec. Turism. At. XII–XIX). sticlărie.: Manila. încăl ăminte. 221 mii loc. Centru comercial pentru produse agricole. şi cunoscut cu numele Lugdunum . hîrtie.26 mil. situat între Fran a. Două universită i (1809. VI–VII. Populat de slavi în sec. Parc na ional. aerian). la 460 km S-E de Paris. Expl. Cunoscut din sec. mangan. situat pe fluviul Ron . vi ă de vie. Păduri şi savane. tutun. 811 mii loc. Căi ferate: 275 km. Nod de comunica ii (feroviar. Nod de comunica ii (feroviar. Siderurgie. Suprafa a: 108 mii km2. cărbune. XII–XIII). Exportă maşini şi echipament de transport. produse alimentare. Lúxor Luzón Lvov Lyon Macapá oraş în N Braziliei. Culturi: trestie de zahăr. lapte.1. 2928 m). anvelope. Centru industrial: automobile. cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine . ovăz). produse alimentare (carne. Baguio. Vechea denumire românească: Liov . Limbi oficiale: franceza. Relief muntos vulcanic (alt. Hr. prelucrarea lemnului. Economie dezvoltată. energie electrică. [ljõ] oraş în partea central-estică a Fran ei (Lyonnais). 400–500 m) şi în S de cîmpia întinsă Moselle . produse chimice. fluvial). hîrtie. [´luksor] oraş în S-E Egiptului. Hr. construc ii de maşini. maşini agricole. Popula ia: 428 mii loc. V–IV î. Oraşe pr. XII). Vestigiile templului Amon (sec. 160 mii loc. XVII). bazată pe industrie şi opera ii bancare. stat antic în N Greciei. aparate electrotehnice. teatru (sec. XIII–XVII). mase plastice. germana. plante furajere. situat pe fluviul Nil . catedrală dominicană (sec. sec. conserve). clădiri în stil baroc (sec. rutier. Hr. cauciuc sintetic.). catedrală (sec. Climă subecuatorială. Floricultură. Alt. XVIII). XVII). Popula ia: 35 mii loc. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte. Expl. cabluri. de cupru. minereu de fier. în 1256. Guejar şi Guayabero . roci de construc ii. Fondat în 1752. materiale plastice. de ghips. oraş în V Ucrainei.: 3 050 m. vopsele. produse petroliere. loc. biserici (sec. vopsele. vin. orz. produse textile şi alimentare. instru-mente medicale. medicamente. Macaréna Macedónia . crom. Universitate. produse alimentare. minereu de fier. gaze naturale. Capitala: Luxemburg .Luxembúrg stat în Europa de Vest. max. cu regiuni colinare (Gutland ). maşini textile. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.

biserici (sec. zahăr. forestieră. orez. sodă caustică).4 mil. mangan. Exportă minereuri de grafit. separa i de vasta cîmpie a depresiunii rîului Vardar . Climă tropicală umedă. VIII). Industrie textilă. ghips. loc. orz). alimentară şi de prelucrare a tutunului. Muzee. banane. cartofi. stat în S Europei. beriliu. cartofi. Suprafa a. Căi ferate: 1095 km. vin. Suprafa a: 648 km 2. uraniu. Muzee. Suprafa a: 797 km 2. Culturi agricole: planta ii de trestie de zahăr. Resurse subterane: lignit. Limbi oficiale: malgaşa. Comunică printr-un rîu cu lacul Aylmer şi prin alte lacuri şi rîuri mici cu Marele Lac al Sclavilor . Nod de comunica ii. XVI–XIX). bere). pietre pre ioase. Teatru. utilaje şi echipamente industriale. Importă maşini şi uti [m¬´kaj] [m¬´kenzi] Mackay Mackénzie Madagascár lac în N Canadei. ovine). Pescuit intens. combustibili. grafit. max.: Funchal . metale. aur. cărbune. bumbac). Trestie de zahăr. Relief format de un platou central (alt. 25. Pia ă agricolă (pentru cafea. Divizat în 30 de districte. energetică. bata i. Suprafa a: 587 mii km2. loc. textile şi confec ii. de ciment şi hîrtie. stat în V Oceanului Indian. Importă maşini. textilă. Se cultivă cereale (în special grîu. Serbia şi Muntenegru. cromite. santal) şi de savană. situat pe insula Madagascar din S-E Africii. cacao. columbit.Macedónia República ~. ovine. Lungime: 4 600 km. situat pe insula Java. Sta iuni balneoclimaterice. al doilea ca lungime din America de Nord. conserve de carne şi peşte). porcine. de produse alimentare (zahăr. 2 886 m) şi de o cîmpie litorală în E. zinc. Centru industrial (construc ii de vagoane. mei. Industrie metalurgică. la cca 150 km S–V de Surabaya. Viticultură (renumitele vinuri de Madeira). mirodenii. Creşterea animalelor (bovine. bumbac. tutun. arahide. Capitala: Antananarivo . 5. nichel. 2 251 m). Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. Teatre. arbori de cafea. República ~. Popula ia: 16. Navigabil pe o distan ă de cca 2 000 km. minereu de fier. Exportă maşini şi utilaj de transport. Aeroport. citrice. pielărie. cafea. Relief format în E de mun ii Alpii Dinarici (alt. sfeclă de zahăr. păşuni montane. Popula ia: 2. Căi rutiere arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic. Universitate. situat în N Peninsulei Balcanice. oraş în Indonezia. Centru adm. Pescuit în lacuri. 100–1 500 m). motociclete. zahăr. bananieri. bumbac. crom. catedrale (sec. poligrafie. produse alimentare). chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice. între Albania. minereu de fier. alimentară (ulei. Dispune de bogate resurse de subsol: cromite. vanilie. montaj de automobile. marmură. tutun. Popula ia: 265 mii loc. XVII). loc. Se cresc animale: bovine. Monumente istorice şi de arhitectură: temple (sec. de prelucrare a tutunului. de pielărie. mică. produse chimice şi manufacturiere. Limba oficială: macedoneană. Este organizat în 6 provincii. piei. sorg. Repara ii feroviare. Vegeta ie: păduri de foioase (39% din teritoriu). Madéira Madiun Madrás . mangotieri. cu zone muntoase (alt. al statului Tamil Nadu. manioc. caprine. porumb. max. Se mai cultivă orez. care străbate teritoriul ării de la N-V spre S-E. orez. port la Oceanul Indian. Climă subtropicală. viticultură. porcine. porumb. constructoare de maşini. esături. Capitala: Skopje . Conservator.7 mii km 2. Faună bogată. oraş în S-E Indiei. Economie predominant agrară. Vegeta ie: păduri tropicale (esen e pre ioase: abanos. franceza.5 mil. Industrie extractivă. siderurgică. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în marea Beaufort (Oceanul Arctic). mijloace de transport. Bulgaria şi Grecia. Se practică meşteşugăritul.01 mil. după Mississippi . cu varia ii în regiunile montane. lîngă coasta de N-V a Africii. centru adm. Popula ia: 108 mii loc. fluviu în N-V Canadei. Pomicultură.

tutun. oraş în Federa ia Rusă. cocsochimică. Creşterea animalelor (bovine).: 1170 m.: Angusta . Monumente: templu. Centru industrial şi cultural. XVII). studiouri cinematografice. XI). XVIII) etc. produse alimentare. construc ii de maşini grele. Metalurgie. palate.5 mii km2. de petrol. minaret. Pescuit. confec ii. Numele vechi: Verbano . în conurba ie. Centru adm. 288. în 805. pe ărmul golfului Maine (Oceanul Atlantic). rîu în partea central-su-dică a Germaniei. XVIII). Bangkalan . la 131 km S-V de Berlin. pe rîul Belaia . Academie de ştiin e (1713) şi de muzică (1830). Turism. Suprafa a: 92 mii km2. sticlă. Muzee. centrul adm. Institu ii de învă ămînt superior. locomotive. max. produse alimentare. Nod feroviar. produse farmaceutice şi alimentare. industrial şi cultural. construc ii de utilaje petroliere. oraş în S Indiei (Tamil Nadu). Industrie extractivă (magnetită). Suprafa a: 5. manioc. tipografii.1 mil. port pe Elba . Monumente istorice şi arhitectonice: fortărea ă (sec. Şantiere navale. prelucrarea lemnului. 445 mii loc. Se cultivă cereale. 471 m).: 372 m. celuloză. prelucrarea lemnului. Lă ime: 38–1170 km. Nod feroviar. 3. max. Izvoare minerale. Suprafa a: 212 km 2. Metalurgie. cartofi.: Punta Arenas . Izvorăşte din Mun ii Bavariei. Ad. aparate de precizie. Popula ia: 1. Construc ii de automobile. Teatre.5 mii loc. lac alpin la grani a dintre Italia şi Elve ia. loc. Catedrală gotică (1220–1240). afluent pe dreapta al Rinului . Lungime: 524 km. siderurgică. statui ecvestre. produse chimice şi farmaceutice. palate. Comunică (pe cursul superior) cu Dunărea prin canalul Main–Dunăre . Muzeu. de pielărie şi încăl ăminte. prelucrarea pielei (încăl ăminte) şi a lemnului (mobilă).02 mil. moschee. textile şi alimentare. Fabrici de încăl ăminte. Ad. situat pe fluviul Ural . Lágo ~. Industrie forestieră. Se cultivă orez. biserici (sec. textile. constructoare de utilaje miniere şi de transport. Aeroport.9 mil. Produce ciment. Climă ecuatorială musonică. vi ă de vie. Relief colinar (alt. în 932. aparataj electronic şi optic. Fondat în 1857. Popula ia: 1.25 mil. Păduri ecuatoriale şi de savană. 168 mii loc. situată pe rîul Manzanares . At. Magellán Maggióre Magnitogórsk Maikóp Main Maine . Turism. Pescuit. porumb. al regiunii cu acelaşi nume. loc. strîmtoare între extremitatea sudică a Americii de Sud şi insula ara de Foc . la 435 km S de Madras . loc. Important centru comercial.Madríd capitala Spaniei. doc. Nod de comunica ii. catedrală (sec. oraş în Germania (Saxonia Superioară). Avicultură. la 194 m alt. Filarmonică. Turism. Teatre. oraş în Federa ia Rusă. Turism. pomi fructiferi. Muzee. Lungime: 563 km. încăl ăminte. [mejn] stat în N-E SUA. al Republicii Adîghee. 1.: Sumenep. sticlărie. Madúra Mádurai Mágdeburg insulă în Arhipelagul Indonezian. Port pr. Institut politehnic. doc. max. At. Oraşe pr. produse alimentare. loc. Expl. situată în partea de S a mării Java . avioane. Universitate. hîrtie. Aeroport. centru adm. Arcul de Triumf (sec. care uneşte Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. pagode. produse textile şi alimentare. Universitate (1508). de instala ii şi utilaje industriale.

Universitate. Exportă tutun. peninsulă în S-E Asiei. Climă ecuatorială. Păduri de esen e pre ioase şi de savană. vin. Suprafa a: 2. castel (sec. la S–E de insula Tasmania. Economie slab dezvoltată. República ~. bauxită. alimentară. măsline. porumb. energetică.: 200 m. minereu de fier. [´malaga] oraş în S Spaniei (Andaluzia). arahide). Pescuit în lacul Malawi. bauxită. arhipelag în V Oceanului Pacific. Industrie extractivă (cărbune. zahăr. port la Marea Mediterană. format de cca 10 mii de insule. XIII–XIV). 3 003 m). wolfram. Centru industrial: siderurgie. capitala Guineii Ecuatoriale. materiale de construc ii. Relief muntos (alt.5 mii km2. fortărea ă maură (sec. 555 mii loc. Admis în ONU la 1 decembrie 1964. Ad. 60 mii loc. uraniu. Monumente: ruinele unui amfi-teatru roman. biserică (sec. Capitală din 1968. bumbac. bovine. extremitatea de S a peninsulei Indochina. geologice). Numărul popula iei este variabil. 2 190 m). produse alimentare (ulei. Suprafa a: 237 mii km 2. arahide. km2. situat în partea de S–V a Oceanului Pacific.7 mil. teritoriu dependent. În agricultură predomină culturile destinate exportului (tutun. XVII). chichewa. situat între Asia şi Australia. pietre pre ioase). bazată pe agricultură. port în golful Guineea. Turism. combustibili. max. Sta iuni de cercetări ştiin ifice (meteorologice.Maquarie Insula ~. şantier naval. max. situat între Zambia. ovine. cocotieri. forestieră. strîmtoare între peninsula Malacca şi insula Sumatera. Relief muntos (alt. Relief predominant de podiş înalt (alt. Aeroport. Este organizat în 3 provincii. Capitala: Lilongwe . Climă tropicală. stat în S-E Africii. max. Limbi oficiale: engleza. Fondat în 1827. medicamente. Sta iune balneară. ceai. Popula ia: 10. Malábo Malácca Malácca Malaéz Málaga Maláwi . lemn. porcine). Denumirea anterioară: Nyassaland . Tanzania şi Mozambic. Resurse de subsol: staniu. Aeroport. cel mai mare de pe glob. piei. IX–XI). situată între Marea Andaman şi strîmtoarea Malacca. Suprafa a: 176 km 2. Pia ă pentru vinuri. max. Creşterea animalelor (caprine. Lungime: 800 km. bunuri de larg consum. ceai. Administrat de Australia. bere). Arhipelágul ~. 5 030 m). loc. Lă ime: 64–480 km. Planta ii de orez. Prelucrarea lemnului şi a produselor agricole. de fructe şi cherestea.5 mil. Suprafa a: 118. Climă ecuatorială şi subecuatorială. arbori de cauciuc. Importă mijloace de transport. 330 vulcani. bumbac. Căi rutiere: 27 880 km. Căi navigabile interne. confec ii. Export de cacao şi cafea. divizate în 24 de districte. Căi ferate: 789 km.

grîu. ulei de palmier. Industrie producătoare de energie electrică. Turism dezvoltat. cu păduri în valea Nigerului. Pescuit dezvoltat. Aeroport. Popula ia: 320 mii loc. stat federal în S-E Asiei. mangan. a. pescuit. încăl ăminte. bauxită. avînd alt. port la Oceanul Indian. Admis în ONU la 17 septembrie 1957. combustibili. cherestea. sorg. de conserve de fructe. produse alimentare (conserve de peşte). Capitala: Kuala Lumpur . caprine. Produce energie electrică. trestie de zahăr.Maláysia Federá ia ~. Insulele reprezintă culmile mai înalte ale unui platou submarin de origine coraligenă. anvelope. Côte d'Ivoire. forestieră. Exportă maşini şi utilaje de transport. taro. unt. Faună bogată: maimu e. ovine. petrol. Organizat în 20 de districte (atoli) şi capitala. Guineea. minereu de fier. Se mai cultivă mei. Vegeta ie tropicală bogată. Niger. manioc. agricultură specializată (planta ii de cocotieri. bumbac. legume. orez. aparate de radio. componente electronice. Climă ecuatorială musonică. Suprafa a: 302 km2. arbori de pîine). Limba oficială: franceza. fosforite. Admis în ONU la 21 septembrie 1965. gaze naturale). Întreprinderi de prelucrare a peştelui. diamante. Maldíve República ~. carne. Căi ferate: 2 200 km.25 mil. Vegeta ie de pustiu şi semipustiu (în N) şi de savană (în S). de cacao şi de cafea. Economie bazată pe turism. sector al deşertului Sahara. Flotă comercială maritimă. cea mai joasă de pe glob – 2 m. lapte). Culturi agricole: arbori de hevea. Industrie energetică. Dispune de bogate resurse naturale (staniu. Teritoriul ării este străbătut de rîurile Niger şi Senegal. soia. Resurse de subsol: aur. Suprafa a: 1. situat între Algeria. Suprafa a: 332 mii km2. cauciuc. cositor. Popula ia: 11. Climă ecuatorial-musonică. Turism. textile. Limba oficială: malaeza. sare. ciment. citrice. ovine. Importă mijloace de transport. mangan. bauxită. manioc. plante citrice. Căi rutiere: 94. lemn. de ulei de cocos. stat în sudul Asiei. textile şi de produse alimentare (zahăr. caprine. copra. Burkina Faso. stat în Africa de Vest. Mále Malí capitala Republicii Maldive. Produce cauciuc natural. legume. confec ii. situat pe Insulele Maldive din Oceanul Indian.4 mil. de prelucrare a metalelor şi a petrolului. servicii balneocurative. produse chimice şi alimentare. ulei de arahide. orez. Se cultivă mei. bubaline. zahăr. artizanat. Se cresc animale (bovine. Climă tropicală de deşert (în N) şi musonică (în S). produse agricole. Este împăr it în 8 regiuni şi un district al capitalei. km2. mirodenii. Se cresc bovine. Exportă peşte şi produse din peşte. Capitala: Bamako. porcine. fructe exotice. Senegal şi Mauritania. Popula ia: 22. Capitala: Male . Pescuit. de ciment. fructe. loc. Relief predominant muntos. minereuri de fier. componente electronice. República ~. alimentară. Limba oficială: divehi. 65 mii loc. cămile ş. Faună: specii de păsări şi peşti (tonul). arahide. cocotieri.85 mil. uleiuri. bananieri. 500–1000 m). ca . tutun. situat în partea sudică a peninsulei Malacca – sectorul continental şi în N insulei Borneo (Kalimantan ) – sectorul insular. Importă produse industriale. Relief în cea mai mare parte de podiş (alt. situată pe insula Male . loc. Este organizat în 13 state şi 2 teritorii federale. de produse meşteşugăreşti. porumb. maşini şi echipament de transport.2 mii km. Vegeta ie tropicală exotică.

zinc. Pescuit. Popula ia: 398 mii loc. animale vii. Aeroport. XX). produse alimentare (vin. fragmentat de văi şi coline.6 mii km2. legume. Plajă în lungime de 10 km.2 mil. port la Golful Persic . construc ii de vagoane şi de utilaj electrotehnic. roşcovi. XV–XVI). Capitala: La Valletta . Fabrici de încăl ăminte. Popula ia: 73 mii loc. Zăcăminte de fier. pielei şi iutei. Se cresc ovine. Este divizat în 6 regiuni. Creşterea animalelor. Prelucrarea petrolului. Posesiune spaniolă. maşini şi semifabricate industriale. Climă subtropicală şi mediteraneană. Naviga ie maritimă. port la strîmtoarea Øresund . situat în arhipelagul Malta (pe insulele Malta. între insula Sicilia (distan ă 90 km) şi continentul Africii (distan ă 290 km).: Palma de Mallorca . lemnului. caprine. XVI. oraş în N-V Braziliei. Oraş pr. se produce textile. Pescuit. Fondat în sec. 1. mobilă. XII. República ~. Pescuit. capitala statului Nicaragua. prelucrarea lemnu-lui şi a cimentului. Căi rutiere: 1600 km. Relief muntos şi de cîmpie. XVI). Fondat în 1660. Pescuit de perle. Aeroport. Creşterea animalelor (bovine. Aeroport. 250 mii loc. Aeroport. cauciucului. legume. Admis în ONU la 1 decembrie 1964. Centru industrial: şantiere navale. bumbac. măslini. sta iune balneoclimaterică în România. Filfla ) din Marea Mediterană. Turism dezvoltat. loc. bovine. mase plastice. hîrtie. alimentare. Pe terenuri irigate se cultivă cereale. Turism. ciment. plumb. textile. Export de petrol adus din Arabia Saudită. asamblarea mijloacelor de transport. ciment. tutun. Suprafa a: 3. Grădină botanică. situată pe insula Bahrain . tutun. Málmö [´malmœ] Málta Mamáia Man [´mæn] Manágua Manáma Manáus .Mallorca [ma´ljorka] cea mai mare insulă a arhipelagului Baleare . conserve de peşte). confec ii. Popula ia: 600 mii loc. 1 mil. porcine). cartofi. Se produce aluminiu. stat în S Europei. produc ia aparatajului electric şi electronic. 150 mii loc. Vegeta ie: smochini. Culturi: ovăz. ciment. Gozo. situată pe ărmul lacului Managua. Importă materii prime. Exportă vehicule. piei. Ramuri industriale: construc ii navale. Rafinărie de petrol. textile şi alimentare. Monumente: biserică în stil gotic (sec. în Marea Irlandei. al statului Amazonas . Turism. Universitate. Postul de radio local “Radio Vacan a“. produse chimice. castel-muzeu (sec. Festival anual de muzică uşoară românească. carne. Statut de autonomie. Universitate. capitala statului Bahrain. la cca 50 km V de ărmul Angliei. Relief deluros. fructe. Suprafa a: 316 km2. Comino. oraş în S Suediei. Climă temperat-oceanică.: Douglas . plante cultivate. Fondat în sec. Relief de podiş calcaros. produse alimentare. Termocentrală. Turism. Muzeu. situată în partea de V a Mării Mediterane. situată pe litoralul Mării Negre. Rafinărie de petrol. XIV). Suprafa a: 572 km2. citrice. produse chimice. Catedrală (sec. Oraş din 1846. produse chimice şi alimentare. centru de turism. Iriga ii. Limbi oficiale: malteza. centrul adm. ovine. primărie (sec. engleza. Pescuit. port pe Rio Negro . insulă în Arhipelagul Britanic. loc. Teatre. Oraş pr.

Venus. Fondat în sec. XVI). centrul adm. de încăl ăminte. prelucrarea petrolului şi a lemnului. Repara ii navale. Port fluvial. Muzee. Universitate. automobile. loc. Industrie de prelucrare a petrolului şi a metalelor. Hr. capitala statului Mozambic. 2 mil. Localitate fondată în 1571. lînă) şi alimentare. cacao. alimentare (cafea. Fondat în 1857. municipiu în România (jud. de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole. zahăr. textile (cînepă). farmaceutică. Şantier naval. Aeroport. constructoare de maşini agricole. Industrie constructoare de nave. situată în partea de S-V a insulei Luzon . Port maritim. de aparataj electrotehnic şi de precizie. capitala Republicii Filipine. construc ii de maşini (automobile). Catedrală (sec. de încăl ăminte. XVIII). VI î. încăl ăminte. Universită i. biserici (sec. al districtului Mandalay . Pescuit. hîrtie. Fondat în 1571. situat pe rîul Maracay . 45 mii loc.Mánchester [´mænt¿est¬(r)] oraş în centrul Marii Britanii (Anglia). pe rîul Pasig . Muzee. Olimp ş. Monumente: fragmente ale unei fortifica ii (sec. orez decorticat. XV). Centru industrial: construc ii de maşini. textile. aerian). 1. Sta iunile balneoclimaterice Saturn. Important centru industrial: construc ii de avioane. Manitóba Mánnheim [mæn¬´toub¬] [´manhaim] Mapúto [ma´puutu] Maracáibo Maracáy . oraş în N-V Venezuelei. port la Marea Neagră. textilă. centrul adm. 318 mii loc. de produse alimentare. port pe fluviul Ýrrawaddy. Industrie siderurgică. Centru religios (mănăstiri. produse chimice. Muzeu. electrotehnică. alimentară. Mangália Mangalóre [mang¬´luur] Maníla oraş în S-V Indiei (Karnâtaka). Fondat în 1596. situat pe ărmul golfului Delagoa (Oceanul Atlantic). Universitate. şantiere navale. loc. de celuloză şi hîrtie. Produce ciment. XVII. port fluvio-maritim pe canalul Liverpool–Manchester . uleiuri vegetale). situat la confluen a Rinului cu Neckar . Fondat în sec. XVI–XVII). Festivaluri folclorice anuale. Aeroport. conserve de peşte. Nod de comunica ii. cauciuc. Nod de comunica ii (rutier. Turism. Lungime: 225 km. repara ii navale. Monumente. loc. Centru turistic. chimică. 923 mii loc. Universitate. produse alimentare. tutun. Aeroport. Servicii financiare şi comerciale. Constan a). Pia ă agricolă pentru cafea.5 mil. port la Marea Arabiei (Oceanul Indian). alimentară. temple budiste). primărie (1877). al statului Aragua . Jupiter. Teatre. de cosmetică. fabrici de produse textile (bumbac. Metalurgie. 535 mii loc. legat prin rîul Dauphin cu lacul Winnipeg . produse chimice. poligrafie. Centru industrial: prelucrarea pielei şi a lemnului. Aeroport. hîrtie. Universitate. Muzee. a. 1. Monumente: catedrală (sec. textilă. al statului Zulia . utilaje miniere şi textile. alimentare (zahăr. ulei). oraş în S-V Germaniei. locomotive. centrul adm. 305 mii loc.73 mil. de produse textile şi alimentare. igarete. Aeroport. prelucrarea petrolului şi a lemnului. fabrici de textile şi confec ii. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (mobilă). 450 mii loc. Universitate. Pescuit. Neptun. încăl ăminte. lac în S Canadei. Teatre. de ciment. oraş în N Venezuelei. biserică (1709). Aeroport. Mandaláy [mænd¬´lej] oraş în Birmania. textile.

În apropiere de Maraton. şi. Economie puternic dezvoltată. Zăcăminte: aur. orz. Zone naturale ocrotite. cartofi. prelucrarea lemnului. palmieri de ulei. pentru a anun a victoria. trestie de zahăr. a căzut mort. păduri de foioase. plumb. Relief predominant muntos. Limba oficială: engleza. Ad. zinc. de marmură. mică. de podiş. Produce celuloză şi hîrtie. opera ii bancare. Comunică cu marea Barents şi Marea Baltică prin lacul Onega . Climă temperatcontinentală. gaze naturale. aparate electrice şi optice). Turism. condusă de Miltiade. între peninsulele Kola şi Kanin . Unul din atenieni (Filipides) a alergat pînă la Atena. max. Pescuit intens. De aici denumirea probei olimpice de alergare. mare în bazinul Oceanului Arctic. Industrie constructoare de maşini agricole. Apicultură. rîul Neva şi un canal navigabil. Creşterea animalelor (bovine. cupru. în anul 490 î. situat pe insula Marea Britanie şi în partea de N a insulei Irlanda .: Săo Luis . [mar¬´¤¾u] stat în N-E Braziliei. Parcuri na ionale.. Suprafa a: 90 mii km2.2 km. Industrie extractivă (petrol). Pescuit. Planta ii de castan comestibil. la grani a cu Ucraina. Este divizat în 35 de comitate. construc ii de maşini (nave. conserve de legume şi fructe). med. Pomicultură. 22 de districte unitare în Walles. a învins oştirile persane ale lui Darius. petrol. arahide. potasiu. Popula ia: 5. Principalele ramuri industriale: metalurgie. la 42. turism. max. staniu. km2. cu zone de dealuri şi podişuri. Centru adm. autovehicule. Monumente şi locuri istorice. bovine). în 1199. cafea. medie: 349 m. am învins". Se cresc animale (ovine. ghips. 6 co-mitate metropolitane şi Marea Londră în Anglia. de încăl ăminte.2 mil. Filarmonică. Expl. Suprafa a: 333 mii km 2. Bogate resurse de cărbune. calcar. textile mare în V Oceanului Pacific. Se cultivă porumb. după ce a rostit cuvintele "Bucura i-vă. minereuri de fier. Márea Chínei de Est . Vegeta ie: păşuni. avînd distan a de 42. textilă. Izvoare cu ape minerale. siderurgie. grîu. 27 districte unitare. loc. de produse alimentare (preparate din carne şi lapte. Se cultivă bumbac. Climă temperat-oceanică. bazată în fond pe industrie. Popula ia: 535 mii loc. alimentară. Hr. Înghea ă în perioada septembrie–mai. sare. At. Capitala: Londra . stat în Europa Occidentală.: 67 m. localitate în N Aticii (Grecia). Relieful ării este diversificat după insule şi regiuni: muntos. cuprinzând şi numeroase insule şi arhipelaguri mici din Oceanul Atlantic. porumb.2 km N-E de Atena. porcine. centrale atomice. Suprafa a: 1. argint. maşini agricole.: Baia Mare . caprine. fiind răpus de oboseală. plumb. ovine). Viticultură. gresie. dar şi pe comer .: 350 m. Suprafa a: 6300 km 2. Marea Irlandei şi Marea Nordului. Teatru. a avut loc o bătălie în care armata ateniană. între ărmurile orientale ale Chinei şi insulele Ryukyu şi Kyûshû (Japonia).25 mil. avioane. 32 de districte unitare în Sco ia şi 26 districte unitare în Irlanda de Nord. cacao. Popula ia: 60 mil. de prelucrare a lemnului. Maranháo Maratón Márea Álbã Márea Británie Regátul Unít al Márii Británii şi Irlándei de Nord . Ad. Ad. Veche provincie românească. materiale de construc ie. Suprafa a: 244 mii km2. utilaje miniere. Institu ii de învă ămînt superior şi mediu. produse chimice. Ad.Maramúreº jude în N-V României. prelucrătoare a materiei prime agricole. Centru adm. de cîmpii litorale. cositor. manioc. doc. loc. Sta iuni balneoclimaterice.: 2 717 m.

mare în bazinul Oceanului Atlantic. Ad. Turciei şi Bulgariei. insulă în S-V arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor). Lă ime: 6–29 km. Ad. Georgiei. mare în V Oceanului Pacific. mare intercontinentală în bazinul Oceanului Indian. Dune. Comunică cu Marea Meidterană şi cu golful Aden (Marea Arabiei). Parc na ional. Comunică cu marea Marmara prin strîmtoarea Bosfor . Scandinavia. Ad. deşert în S-V Australiei. lac sărat între Israel şi Iordania. la 408 m sub nivelul mării (cea mai joasă de pe glob). Ad. max. care trece prin mările Oceanului Arctic şi leagă între ele oceanele Atlantic şi Pacific. a fost construit un tunel rutier şi feroviar lung de 50 km. max.: 140 m. Lungime: 351 km (cel mai lung din lume). medie: 491 m.: 2 245 m.: 720 m. cale maritimă navigabilă. Suprafa a: 417 mii km2.: 810 m.: 172 m. Sta iuni balneoclimaterice. medie: 1140 m. Comunică cu Marea Nordului prin strîmtoarea Pas de Calais . Ad. Marea Baltică şi Marea Mînecii. Ad. medie: 1 282 m. Pescuit. max.: 16 m. situat într-o zonă deşertică a Podişului Marelui Bazin. scaldă ărmurile României. Suprafa a: 78 mii km2. medie: 40 m.9 mii km 2. max. medie: 94 m. Suprafa a: 1 072 km2. Ucrainei. Climă subecuatorială. Ad. Rusiei. între Arhipelagul Britanic. cu Marea Egee prin strîmtoarea Dardanele şi cu Marea Azov prin strîmtoarea Kerci . în S Australiei. în 1984–1994. Turism. Ad. Suprafa a: 450 mii km2. Ad.Márea Chínei de Sud Márea Gálbenã mare în V Oceanului Pacific.: 5080 m. de săruri de potasiu. Suprafa a: 300 mii km2.: 2 039 m.: 5420 m. Uneşte porturile din partea europeană a Federa iei Ruse cu cele din Extremul Orient. Planta ii de arbori de cafea şi de cacao. Suprafa a: 1020 km2. Ad. golf al Oceanului Indian.54 mil. max. Pescuit de perle. insula Borneo . între peninsula Coreea şi ărmul continentului asiatic de la N de vărsarea fluviului Chang Jiang . pe cursul mijlociu al fluviului Colorado .5 mii km 2. Pe sub această mare. Ad. km2. medie: 86 m. Ad. între capurile Pasley (în V) şi Carnot (în E). Expl. Ad.: 1 800 m. Denumirea antică: Pontus Euxinus . max. 1 160 m). Comunică cu Marea Norvegiei. Suprafa a: 484 mii km2. Ad. Suprafa a: 575 mii km2. arhipelagul Filipine şi insula Taiwan . Relief muntos (alt. Depuneri de sare. între ărmul de S-E al Asiei. max. Este declarat monument al naturii. între ărmul sudic al Marii Britanii şi litoralul nordic al Fran ei. peninsula Iutlanda şi ărmul Olandei. max. lac în V SUA. Ad. canion în SUA (Arizona).7–5. între Africa şi peninsula Arabia . Suprafa a: 413. Márea Mînecii Márea Moártã Márea Neágrã Márea Nórdului mare în bazinul Oceanului Atlantic. max. Ad. max. apar inînd Venezuelei. mare între Europa de Sud-Est şi Asia Mică. max. Márea Róºie Márele Canión Márele Deºért Victória Márele Drum Marítim de Nord Márele Golf Australián Márele Lac Sãrát Margaríta . peninsula Malacca . Suprafa a: 2. Suprafa a: 3.

asamblare de autovehicule. cînepă. Mariáne Marianské Lázn¸ [´marjanske laaynje] Márile Lácuri Maríþa Mármara Márna Maróc rîu navigabil în N-E Fran ei. Suprafa a: 245. medie: 357 m. Lauren iu şi o re ea de canale lacurile sunt legate de oceanul Atlantic şi de bazinele fluviilor Mississippi şi Hudson . Comunică cu Marea Egee şi Marea Neagră. igarete şi tutun. Numele german (pînă în 1918) – Marienbad. grup de cinci lacuri (Superior. Muzeu. divizate în 41 de provincii şi 25 de prefecturi. Huron. celuloză. bumbac. Fondat în 1062. Popula ia: 768 mii loc. secară. ovăz. articole din mătase naturală. Este legat prin canale cu Rinul şi Saône . Capitala: Rabat . Climă oceanică. Sta iune balneoclimaterică (izvoare minerale sulfuroase. în N-V Microneziei. ciment. nichel. republică în Federa ia Rusă.Marí República ~. conserve de peşte şi legume). Vegeta ie sărăcăcioasă: păduri restrînse. Márea ~. cartofi. Climă tropical-ocea-nică. Se cultivă porumb. Erie. Suprafa a: 23. gaze naturale. arhipelag în V Oceanului Pacific. Păduri tropicale şi savane. Ontario ) în E Americii de Nord. populată de etnicii marí. max. Suprafa a: 11. Ad. mare între Asia Mică şi Peninsula Balcanică.5 mii km2. Lungime: 720 km. Creşterea animalelor (bovine. loc. subtropicală mediteraneană şi deşertică. situat pe ărmul Oceanului Atlantic în N-V şi al Mării Mediterane în N. de pielărie. minereuri de fier. cartofi. format din 15 insule mari vulcanice şi numeroase insuli e coraligene. Popula ia: 31. hîrtie. sorg. Pescuit.: 1 355 m. stat în N-V Africii. porcine). anvelope. prelucrarea lemnului. sfeclă de zahăr. esături de lînă şi bumbac. Lungime: 525 km. Monumente: mausolee.2 mii km 2. Viticultură. Culturi agricole: grîu. zinc. Prin fluviul Sf. oraş în partea central-vestică a Marocului. Prelucrarea lemnului şi a pielei. mangan. Limba oficială: araba. Regátul ~. dominat de mun ii Atlas şi Antiatlas . Relief variat. . Ad. Izvorăşte din masivul muntos Rila Planina şi se varsă în Marea Egee. Lungime: 490 km. curmale.2 mil. la grani a dintre SUA şi Canada. carne. mase plastice. măslini. moschei. staniu. Capitala: Ioşkar-Ola . oraş în V Cehiei. palat. in. la grani a dintre Surinam şi Guyana Franceză. Ínsulele ~. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. trestie de zahăr. cupru. Pescuit. Popula ia: 18 mii loc. Denumirea antică: Hebrus . afluent pe dreapta al Senei . arahide. produc ie de covoare. alcaline). Biserica Sf. pirite. Expl. plumb. Michigan. Se varsă în Oceanul Atlantic. petrol. fluviu navigabil în Peninsula Balcanică. banane. despăr it de Spania prin strîmtoarea Gibraltar . Suprafa a: 1018 km2. situat la 40 km S–V de Karlovy Vary. Creşterea extensivă a animalelor (bovi Maroni Marrakéch [mara´ke¿] fluviu în N Americii de Sud. Aeroport. uraniu) şi pe cea prelucrătoare şi producătoare (energie electrică. textile. Naviga ie intensă. Suprafa a: 459 mii km2. XIX). Maria (sec. 746 mii loc. covoare. citrice. Cuprinde 16 regiuni. forestiere. alimentare. varietă i de plante de stepă şi de semideşert. Aeroport. între Algeria şi Sahara Occidentală.3 mii km2. produse alimentare. cherestea. Economie axată pe industria extractivă (fosfa i naturali. îngrăşăminte azotoase. porumb. Izvorăşte din podişul Langres .

prelucrarea petrolului. Popula ia: 399 mii loc. financiar şi comercial. Vegeta ie tropicală arborescentă: cocotieri.: Fort-de-France . Legumicultură. Aeroport. bananieri. copra. Muzee. 808 mii loc. de cafea. pe coasta Oceanului Atlantic. bazată pe asisten a financiară străină şi pe surse proprii (pescuit. max. Pescuit. Se cresc bovine. Fondat în 1868. Suprafa a: 1. Hr. fructe. capitala statului african Lesotho. Fondat în sec. Produc ie meşteşugărească. manioc. Pomicultură. Ínsulele ~. Prelucrarea diamantelor. electrotehnică. Relief vulcanic (alt. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. Produc ie de cereale. Produse textile şi alimentare. trestie de zahăr. Importă maşini şi utilaje de transport. la E de insula Madagascar .. Fondat în sec. la N de ecuator. trestie de zahăr. situată pe rîul Caledon . loc. insulă în arhipelagul Antilele Mici . Export de curmale. Meşteşuguri. Arbori de cafea. (1. Monumente: ruinele unor edificii termale. A fost descoperită în 1502 de Cristofor Columb. Teritoriul ării ocupă cîteva sute de insule (32 de atoli şi 867 de recifi coraligeni). în conurba ie). Climă ecuatorială. de fosfa i naturali.6 mii km2.2 mil. dom. Suprafa a: 4. Capitala: Dalap-Uliga-Darrit (pe atolul Majuro ). Planta ii de ceai. fructe. servicii bancare). 110 mii loc. constructoare de maşini şi utilaj de transport. loc. Metalurgie (cupru. Marsília Martiníca Maryland Mascaréne Mascát (Masquat) Másseru [´mæz¬ru] . XII–XIII. Nu are căi ferate şi nici căi rutiere importante. Climă tropicală umedă. Centru adm. 81 mii loc. Creşterea animalelor. [´me¬r¬l¬nd] stat în E SUA. Industrie extractivă (cărbune). 30 mii loc. situat în V insulei Sicilia . port pe ărmul golfului Oman . Pescuit. Climă tropicală umedă.Marsála Márshall oraş în Italia. IV î. arhipelag vulcanic în Oceanul Indian. Exportă peşte.5 km 2. primărie (sec. Monumente: biserici (sec. Produce zahăr. Oraş pr. Economie slab dezvoltată. Centru adm. legume şi fructe. biserică (sec. vanilie.: Port Louis (pe insula Mauritius ). Este divizat în 26 de districte. Vestigii romane. Metrou. Turism. Nod de comunica ii. Popula ia: 5. stat insular în Oceanul Pacific (Micronezia). aluminiu). XIX). port la Marea Mediterană. Pia ă pentru vinuri. (298 mii loc. Sta iune turistică şi balneoclimaterică. Popula ia: cca 1 mil. Universitate. Suprafa a: 32 mii km2. Turism. legume. Se cultivă bata i. în conurba ie). Viticultură. legume. peşte uscat.: Annapolis . XV. XVIII). metalurgică. Important centru industrial. departament al Fran ei. dispuse în două şiruri insulare: Ralik în V şi Ratak în E. arbori de cafea şi de piper.1 mii km2. marshalleza. República ínsulelor Márshall . Port şi aeroport pe atolul Majuro. Aeroport. chimică. în S-E peninsulei Arabia. bananieri. produse manufacturate şi alimentare. alimentară. agricultură. Suprafa a: 200. Aeroport. Limbi oficiale: engleza. Nod caravanier. XVI). Expl. loc. Popula ia: 63 mii loc. XVII). capitala sultanatului Oman. cel mai mare port al ării la Marea Mediterană. construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. rom. castel (sec. 1397 m). ulei de cocos. Academie de ştiin e. la S-V de arhipelagul Hawaii. în conurba ie). Păduri (24% din teritoriu). şantiere navale. oraş în S Fran ei (Provence). fructe. (380 mii loc. Creşterea animalelor (porcine). turism.2 mil. Ínsulele ~.

copra. porumb. Climă tropicală aridă. bata i. stat în S-E Africii. ovine. Economie în dezvoltare. Industrie constructoare de maşini şi utilaje electrice. Se recoltează guma arabică. Exportă zahăr. carne. bata i. rafinării de petrol. Mateúþi Máto Grósso [´matu´grossu] Mátsuyama [´matsujama] stat în V Braziliei. arahide. nuci de cocos) şi pe creşterea vitelor (caprine. zahărului. IV–III î. curmale. bunuri de larg consum. de stepă şi de savană. Căi rutiere: 7 635 km. Suprafa a: 21. Zăcăminte: minereuri de fier şi de mangan. brînzeturilor. vite. stat în N-V Africii. igname. oraş în Japonia (pe insula Shikoku). Include 9 districte şi 2 municipalită i. Capitala: Port Louis . Importă maşini şi utilaje industriale. copra. Centru adm. Meşteşugărit. dominat de platouri nu prea înalte (alt. mei. artizanat) şi comercial (pia ă agricolă). Produc ie de cereale. confec ii. Relief deşertic (un sector al Saharei Occidentale). metalelor şi pielei. piei. diamante. Capitala: Nouakchott . peşte sărat şi conservat. Monumente. ceai.: Cuiaba . tutun. alimentară. rom. Centru industrial (metalurgie. arahide. sorg. caprine.9 mii km. comună în Republica Moldova (rn. sare). Creşterea animalelor. Turism. Suprafa a: 2040 km2. energetică. 200–500 m). produse chimice şi alimentare. Monument arheologic: La Şan uri (fortifica ie de pămînt de formă rotundă apar inînd geto-dacilor. cabaline). combustibili. fire şi fibre textile. Legumicultură. piei. Căi ferate: 705 km. Mali şi Senegal. loc. orez. îngrăşăminte azotoase. Suprafa a: 907 mii km 2. Maurítius . construc ii de maşini agricole. la ărmul estic al Oceanului Atlantic. pe insula Mauritius din arhipelagul Mascarene . Popula ia: 6. tutun. ilmenit. curmali. fabrici de hîrtie. gumă arabică. loc. de încăl ăminte. Climă subtropicală musonică. Limba oficială: araba (uzuală – franceza). Industrie extractivă (minereuri de fier. manioc. Exportă minereu de fier. Aeroport. în 1550. 469 mii loc. loc. poligrafică. Flotă comercială maritimă.08 mil. Pescuit. Mauritánia República Islámică ~. pe agricultură (trestie de zahăr. între Sahara Occidentală. porcine). trestie de zahăr. Vegeta ie: păduri tropicale (acoperă 22% din teritoriul ării). Algeria. Hr. cafea. Pescuit. bovine. mărginit în N şi E de cîmpii litorale înguste. km2. Relief reprezentat de un podiş vulcanic mai ridicat în S-V (826 m). At. Vegeta ie de deşert. pe coasta Oceanului Atlantic. Pescuit intens.9 mil. manioc. Admis în ONU la 27 República ~. Rezina). Creşterea animalelor (ovine. coborînd în trepte spre N. Popula ia: 1. în podişul cu acelaşi nume. covoarelor.4 mii km2. de produse textile şi alimentare. Turism. Popula ia: 2. rom. orez. tutun. ceasuri. Pomicultură. Este divizat în 12 regiuni şi districtul capitalei. prelucrătoare a petrolului. Popula ia: 2. Importă mijloace şi utilaj de transport. cupru. cu o cîmpie litorală acoperită de numeroase bancuri de nisip. Faună: diverse specii de păsări şi peşti. Admis în ONU la 24 aprilie 1968. wolfram. aparate optice. combustibili.Massachúsetts [mæss¬´t¿uussits] stat în N-E SUA. produse alimentare.).1 mil. bunuri de larg consum. bovine. situat în V Oceanului Indian. de produc ie a cimentului. doc. cafea. loc. la E de Madagascar . de aparatură electronică. cămile. legume. S uprafa a: 1. Muzeu. sec. Limba oficială: engleza.4 mil. Căi rutiere: 1. port la Marea Japoniei. legume. igarete). bazată pe industria de prelucrare şi de producere (derivate petroliere. ghips. Culturi agricole: porumb. zahăr. Centru adm. textilelor.15 mil. Culturi agricole: orez. ceai. fosfa i naturali. Flotă comercială maritimă. textile. porumb.: Boston. diamante.

Centru comercial. Industrie extractivă (aur. detergen i). de prelucrare a lemnului şi a bumbacului. conserve de fructe). a sticlăriei şi ceramicii. Monumente: catedrală (sec. Mazúria Mãgura Mãrãºéºti Mãrãºti localitate în România (jud. doc. XVI). municipiu în România (jud. textilă. ceasuri) şi comercial (pia ă pentru legume). biserică (sec. Arhiepiscopie. produc ie de alcool. Centru comercial şi turistic. arahide. XIII–XV). Mbabáne Mécca Méchelen Medellín [mede´ljin] Medgidía . maşini de transport. din 1995). Fondat în sec. Nod de comunica ii (feroviar. Lac de acumulare.2 mii loc. între Vistula şi cîmpia litorală baltică. Turism. oraş în partea de V a Arabiei Saudite. Centru industrial (metalurgie. Repara ii feroviare. azbest). în care armatele româneşti şi ruseşti au învins armata germană. Vrancea). Muzeu de artă. Produse ale industriei uşoare (sticlărie. Numeroase lacuri (cca 2 700). palat (sec. Constan a). metalurgică. la 1 500 m alt. Agricultură (trestie de zahăr. constructoare de maşini. deal în Republica Moldova (rn.4 mil. Industrie extractivă (minereuri de fier şi de staniu. construc ii de remorci. a hîrtiei. port pe canalul Dunăre – Marea Neagră . oraş în N-V Columbiei. ulei. At. mun. situat pe Rio Porce . capitala statului Swaziland. piei) şi religios islamic (pelerinaj). de pielărie şi încăl ăminte. a avut loc “Bătălia de la Mărăşti“. Vrancea). alimentară. Muzee. Universitate. mausoleu în memoria “Bătăliei de la Mărăşeşti“ (24 iulie / 5 august – 6/19 august 1917) în care Armata Română a zdrobit ofensiva germană. din 1994. Expl. vopsele. chimice şi alimentare. poligrafică. la 70 km E de ărmul Mării Roşii. Centru adm. rutier). 2. Hidrocentrală (la Călimăneşti. Suprafa a: 375 km2. Pomicultură. Se cultivă secară. arbori de vanilie. Este administrată de Fran a. argint).Mayótte [ma´jot] insulă vulcanică în arhipelagul Comore din Oceanul Indian. Geamie. regiune geografică în N-E Poloniei. oraş în România (jud. Oraş din 1908. animale. Aeroport. cultural şi religios. îngrăşăminte. Aeroport. bauxită. 13. Pescuit. chimică. de maşini agricole. loc.: Dzaoudzi . la 1150 m alt. în 1455. [´mehh¬l¬] (Malines) oraş în partea de N a Belgiei. biserici. financiar. la 11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917. cartofi şi se cresc animale. viticultură. rutier. Ansamblu comemorativ. XVI). Centru industrial (metalurgie. Oraş din 1968. Făleşti). alimentară (zahăr. brînzeturi). produse de pielărie. prelucrarea lemnului şi a tutunului. drojdie. 966 mii loc. Popula ia: 132 mii loc. Nod de comunica ie (feroviar. fluvial-maritim). Important centru comercial (cafea. XI. situat pe valea rîului Siret . 52 mii loc. Aici. 76 mii loc. de ciment. material rulant. situată în N-V ării. cocotieri). avînd cea mai mare altitudine (388 m) în Podişul Ciulucului. de aparate pentru uz casnic. forestiere. 47 mii loc. siderurgie. port pe rîul Dyle . Biserică.

formată din mai multe arhipelaguri şi insule (Noua Guinee. Relief muntos. Expl. Popula ia: cca 4 mil. VII) adăposteşte mormîntul Profetului Mahomed. pirite. Marea Moschee (sec. financiar. mare intercontinentală situată între Europa. Vestigii romane. comercial (mare pia ă a lînii) şi cultural. Universitate. Ronul. fructe. produc ie de pielărie şi încăl ăminte. la 800 m alt. Medína Mediteránã Mehedínþi Mekóng Melanézia fluviu în S-E Asiei. secară. Suprafa a: 63 mii km2. bananieri. motoare. 62 mii loc. Căi ferate: 129 km. Pescuit şi naviga ie intensă. medie: 1498 m. curmale. Acelaşi nume îl poartă o insulă nelocuită în V Arhipelagului Arctic Canadian (42. Fabrici de textile. al statului Victoria . construc ii de automobile. grupare insulară în S-V Oceanului Pacific (Oceania). Pia ă agricolă. Complexul hidroenergetic Por ile de Fier .Médiaº municipiu în România (jud. transformatoare electrice. XVI–XVII). Drobeta-Turnu-Severin . maşini-unelte. material rulant. calcare. Avicultură şi apicultură. orz. la grani a cu Bulgaria. loc.5 mil.: mun. argile. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Sud. Ad. Suprafa a: 4933 km 2. maşini agricole. Pescuit. în peninsula Labrador (2930 km2). 5030 m). de podiş şi cîmpie. în special pe Coasta de Azur . Aeroport. primărie (sec. Fiji. Mari a ş.4 mii km2). din 1968.). Noua Caledonie. Relief predominant muntos (alt. a celulozei şi hîrtiei. de esături şi confec ii. alimentare. ovine. clădiri vechi (sec. caprine. 200–250 m). Aeroport. XVII). Par ial navigabil. Industrie constructoare de maşini (autocisterne. Suprafa a: 967 mii km2. În ea se varsă Nilul. Port pe ărmul golfului Port Phillip . Oraş din 1319. de pielărie şi încăl ăminte. XIV–XV). furgonete). km 2. At. granit. Mélbourne Mélville [´melvil] . Produc ie de cereale. în 1267. Centru adm. de produse alimentare. Serbia şi Muntenegru. Obiective turistice. între golfurile Foxe şi Committee . aparate de măsurat). În 1956 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Vară. de sticlărie şi de produse alimentare). max. mun. cabaline). Iriga ii. Climă temperat-con-tinentală. porcine. Climă ecuatorială şi tropicală. cartofi. max. Sta iuni balneoclimaterice. Suprafa a: 2. un golf al mării Baffin şi un lac situat în N Canadei. Universită i. de ceramică. Nod feroviar. Tibrul. Zăcăminte: huilă. Industrie constructoare de maşini (nave fluviale. Viticultură şi pomicultură. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică fortificată (sec. azbest. Solomon. Relief colinar (alt. Ad. remorci. grîu. ovăz. a. Márea ~. situat pe rîul Tîrnava Mare . Sector zootehnic (bovine. Centru industrial (şantiere navale. Centru turistic şi de pelerinaj. de cherestea şi mobilă. Conservator. Vanuatu. Lungime: 4 500 km. Africa şi Asia. Sibiu). rafinării de petrol. doc. Popula ia: cca 300 loc. 607 mii loc. peninsulă în N Canadei. textilă. Vegeta ie tropicală (cocotieri. alimentară. de gaze naturale. de prelucrare a lemnului (mobilă) şi a sticlei. Se cultivă porumb.a. Căi rutiere: 1 874 km. Muzeu. Popula ia: 322 mii loc. floarea-soarelui. jude în S-V României. arbori de cauciuc). Muzee.: 5120 m. Santa Cruz ş. Ebrul. [´melb¬n] oraş în S-E Australiei. Comunică cu Oceanul Atlantic. Marea Marmara şi cu Marea Roşie. centru adm. oraş în V Arabiei Saudite.

produse textile şi alimentare (conserve. Lungime: 129 km. XIII–XVI). rutiere). II î. Catedrală (sec. chimică. staniu. Izvorăşte din podişul Langres (Fran a) şi se varsă în delta Rinului . Industrie extractivă (minereu de fier). Alt. Turism. 50 mii loc. la grani a Cehiei cu Germania. Centru industrial (şantiere navale.). alimentară. XVI a fost cucerită de turci. a intrat în componen a Rusiei. 124 mii loc. pe teritoriul statelor Fran a. dopuri de plută. centru adm. masiv muntos hercinic în Europa Centrală. wolfram. max. Turism. a încăl ămintei. constructoare de maşini (automobile. Hr. ( Summer. Relief predominant muntos (alt. Mún ii ~. 2859 m). Universitate. Pia ă agricolă (pentru animale şi bumbac). biserică (sec. Izvorăşte din mun ii Pennini şi se varsă în Marea Irlandei. Meshéti Mesopotámia Messína Metálici Metz [mes] oraş în N-E Fran ei (Lorena). Muzeu. Institut de biologie marină. centrul adm. Babilon. În 1829 o parte a reg. Aeroport. în Orientul Apropiat şi Mijlociu. Aeroport. al statului Mérida . Tunele pe sub fluviu (feroviar. VII). pielărie. alimentară. Hr. produse alimentare. Fondat în sec. textile. ciment. plumb. 612 mii loc. Vestigii romane. 600 mii loc. între Tigru şi Eufrat . Fondat în 1542. Relief: masive muntoase. al statului Yucatán . Meuse [mœœz] . Lungime: 1 000 km. Imperiu Seleucid (anul 321 î. 273 mii loc. Se produce ciment. Institu ii financiar-ban-care. Aeroport.Hr. Universitate.Hr. loc. aparataj electrotehnic). 1. produse alimentare). rîu în V Europei. Populată de triburi semitice în milen. VIII î. Lungime: 950 km.Hr. centrul adm. Colonie romană în anul 25 î. pieilor şi a tutunului. uraniu. Iriga ii. textile. Belgia şi Olanda. zinc. Hr. Universitate. la 1 640 m alt.). a cimentului. XIII). produse chimi-co-farmaceutice. Forma iuni statale în milen. Pia ă agricolă (zahăr. IV î. regiune istorică în S Georgiei (Gruziei). cafea). Hr. Menám Mérida Mérida Mérida Mérsey [´m¬¬zi] fluviu în partea de V a Marii Britanii (Anglia). în conurba ie. Monumente: catedrală (sec. cînepă. chimică. oraş în Italia (Sicilia). Teatru de balet. În sec. Prelucrarea lemnului. Izvorăşte din mun ii Den-Lao şi se varsă în golful Siam al Mării Chinei de Sud. animale). situat pe fluviul Guadiana . Par ial navigabil (pe 400–750 km).Mémphis [´memfis] oraş în SUA (Tennessee). al provinciei Estremadura . oraş în N-V Venezuelei. oraş în Spania.: 1 244 m. Provincie romană (anul 117 d.06 mil. Zăcăminte: minereuri de fier. oraş în S-E Mexicului. Lă ime: cca 200 km. XII). cucerită de arabi (sec. V î. siderurgică. Muzeu. Metalurgie. max. Centru industrial (prelucrarea metalelor. fluviu în Thailanda. regiune în V şi S-V Asiei. Aeroport. Lungime: 1 200 km. zone joase inundabile. alimen-tare). Păduri de foioase şi conifere. Universitate. Nod feroviar. Industrie de prelucrare a metalelor şi a lemnului. Fondat în 1558. port pe fluviul Mississippi . Nod de comunica ie. Turism. prelucrarea bumbacului. Civiliza ie umană în milen. Asiria ). port pe rîul Moselle . port la strîmtoarea Messina .

igarete. (3. îngrăşăminte azotoase şi fosfatice. minereuri de fier. Important centru de comunica ii. electrotehnică.: 4 375 m. marmură). uraniu. metalurgică. Mare centru industrial: metalurgie neferoasă. gaze naturale. Aeroport interna ional. biciclete. Catedrală (sec. 360 mii loc. între SUA.: 282 m. loc. Capitala: Mexico . în conurba ie). Al doilea mare oraş din lume. construc ii de maşini (automobile. Muzeu de mineralogie. Industrie variată: extractivă (huilă. loc. Centru comercial şi financiar-bancar. Ad. Guatemala şi Oceanul Pacific. petrol. Turism. avioane. Numeroase institu ii comerciale şi bancare. Suprafa a: 250. Marea Caraibilor. zahăr. Aeroport. Din acest golf se formează curentul marin Golfstrom . max. sare. siderurgică. petrochimică. 175 mii loc. stat în N-E SUA. Suprafa a: 58 mii km2. vin. sfeclă de zahăr. oraş în Federa ia Rusă. forestieră. port la Oceanul Atlantic (golful Biscayne ). în conurba ie). care cuprind în interior Podişul Mexican . Teatre. argint. prelucrarea petrolului. hîrtie. loc. maşini de spălat). Importantă zonă industrială. Popula ia: 9. plumb. montaj de automobile. Legumicultură. aur. loc. ghips. Universită i. Suprafa a: 1. Metalurgie. alimentară. la 2200 m alt. Este divizat în 31 de state federale şi un district federal. Industrie electronică.5 mil. Turism. Fondat de spanioli în 1567. aparatură electrotehnică). siderurgie. energetică. cupru.: Lansing . Opt universită i (cea mai veche din 1551). cauciuc sintetic. Méxic Státele Uníte Mexicáne . la E de mun ii Ural . pescuit. Nod de comunica ii. situată în partea centrală a ării. cupru. km2. vagoane. Economie dezvoltată. carne. ciment. constructoare de maşini şi agregate (automobile. produse chimice şi alimentare etc. textilă. tractoare. constructoare de maşini (automobile). Relieful ării reprezintă un sector al mun ilor Cordilieri . México (Ciudád de México) Miámi [mai´ æm¬] oraş în S-E SUA (Florida). Expl. încăl ăminte. Centru adm. Pescuit. Pescuit. Parcuri na ionale. comer . mangan. (20. Produce anvelope. Industrie extractivă (aur. Limba oficială: spaniola. Ad. ciment. Cereale. de petrol. aparatură electrotehnică. Suprafa a: 1. talc.Méxic Golful ~. Belize. Golful Mexic. golf al Oceanului Atlantic. Miáss Míchigan Míchigan [´mi¿¬g¬n] [´mi¿¬g¬n] . zinc. Climă temperată tropicală şi subtropicală. maşini agricole. Muzee. mercur. max. Academie de ştiin e (1884). stat în sudul Americii de Nord. alimentară. de prelucrare a lemnului. celuloză. Rezerva ii naturale. Locul de desfăşurare a Jocurilor Olimpice (1968).25 mil.85 mil. lac în America de Nord. aparate de radio şi televizoare.5 mil. Muzee. minereuri de fier. 9. Produse chimice şi alimentare. situat între SUA. sare). ghips. Sta iuni balneoclimaterice. la 178 m alt. agricultură. în sistemul Marilor Lacuri (SUA). A capitala Mexicului. în peninsula Lower . bazată pe industrie. cu cîmpii în zonele de litoral. chimică. XVI–XIX). Mexic şi Arhipelagul Antilelor. loc. Teatre. gaze naturale. specii de ierburi de stepă şi de savană.8 mil. Vegeta ie: păduri tropicale. textile. frigidere. Popula ia: 103 mil.97 mil.5 mii km2. Pomicultură. km2. sulf.

utilaje) şi alimentare. Se cultivă cocotieri. Industrie extractivă (aur. Căi rutiere: 226 km. 1. Harghita. în arhipelagul Ciclade . asisten ă financiară. Relief muntos (alt. cupru. loc. motociclete. alimentare. Culturi agricole: grîu. trestie de zahăr. motoare. Izvorăşte din Subcarpa ii Vrancei . Popula ia: 2. textile. Produce energie electrică. max. Administrat de SUA. Suprafa a: 707. Nu are căi ferate. la 800 km E de arhipelagul Filipine . trestie de zahăr. Existent din sec. cărbune). piper. Creşterea animalelor (porcine. copra. Muzee. Pînă la Unirea Principatelor (24 ianuarie/5 februarie 1859) a servit drept hotar între ara Românească şi Moldova. orez. municipiu în România. 2585 m). Climă subecuatorială. esături. bărci de pescuit. produc ia micilor întreprinderi industriale. Popula ia: 5 mii loc. insulă grecească în Marea Egee. Suprafa a: 99 km2. porumb. Climă tropical-oceanică. aparataj electrotehnic). siderurgie. tricotaje. al regiunii Lombardia. cînepă de Manila. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. prelucrarea lemnului. banane. bata i. Mílos Mindanáo Mindóro . Suprafa a: 9. arbori de piper. produse chimice. Economie slab dezvoltată. Pescuit. XIV–XIX). cupru. banane. Nod de comunica ie. poligrafie. la 2 100 km N-V de arhipelagul Hawaii. Lungime: 68 km. Teatrul de operă La Scala . 42 mii loc. Popula ia: 110 mii loc. avioane. biserici (sec. cacao. Sta iuni balneoclimaterice. Monumente: Domul (sec. produse alimentare.4 mil. la S-V de insula Luzon . Aeroport. IV–XV). loc. Renumita Bibliotecă Ambrosiană . Popula ia: 14 mil. 2 965 m). grup de insule în Oceanul Pacific. combustibili. insulă în arhipelagul Filipine . afluent pe dreapta al rîului Putna . Hr. Industria lemnului. biciclete. platină. centru adm. avînd un relief predominant muntos. Monumente istorice şi arhitectonice. centru adm. confec ii. Muzeu. porumb. 5 km2. ulei de palmier. cu vulcani activi (alt. Pescuit. de aur. Relief muntos. pescuit. Galerie de artă modernă. Orez. oraş în N Italiei. Aeroport. Suprafa a: 5. Popula ia: 475 mii loc. al jud. Vegeta ie bogată: palmieri.5 mii loc. Izvoare termale. Academie de ştiin e. pe partea stîngă a Oltului. Importă produse industriale (maşini. îmbutelierea apelor minerale. păsări). Relief muntos. Metalurgie. Este divizat în 4 state.7 mii km2. Suprafa a: 158 km2. Miércurea-Ciuc Miláno Mílcov rîu în România. măslini. Cuprinde numeroase insule şi insuli e (peste 500) vulcanice şi coraligene. articole artizanale. Exportă produse textile şi confec ii. Universită i. XVI). construc ii de tractoare. Expl. V–IV î. Mídway [´midwei] Ínsulele ~. în depresiunea Ciuc. stat insular în V Oceanului Pacific. Pescuit. At.2 km2. din 1979. ananas. fier. confec ii. palate (sec. bazată pe agricultură. de la 720 m alt. doc. Mun. max. Pinacoteci.Micronézia Státele Federáte ale Micronéziei . insulă în S arhipelagului Filipine . Capitala: Palikir (pe insula Pohnpei ). poligrafie. porumb. tractoare. în 1427. bananieri. construc ii de maşini (automobile. Climă mediteraneană. peşte. Culturi agricole: orez. Important centru industrial: metalurgie.

45 mil. forestieră. loc.7 mil. situat pe fluviul Enisei. de produse chimice.Mínna Minneápolis [mini´æplis] oraş în partea central-vestică a Nigeriei. Centru adm. porcine). bumbac. Popula ia: 2. port pe fluviul Mississippi . Mínsk Minusínsk Mississíppi Mississíppi oraş în Federa ia Rusă. Creşterea animalelor (bovine. Muzeu. afluent al Berezinei . doc. Capitala: Jackson . soia).2 mii km2. Teatre. Se cultivă bumbac. Se varsă în golful James prin rîul Rupert . aparatură electrotehnică). sfeclă de zahăr. lac în S-E Canadei (Québec). Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi .8 mil. în conurba ie cu Saint Paul . centrul adm. arahide). de ciment. Industrie extractivă (minereuri de zinc şi plumb. poligrafică. petrol). creşterea animalelor. Muzee. [m¬´zuri] rîu în partea central-nordică a SUA. cel mai înalt vîrf (alt. loc. Suprafa a: 2 176 km 2. Suprafa a: 225. stat în partea centrală a SUA. Nod de comunica ie. chimică. porumb. ovăz. orez. al statului Niger . bata i. porumb. avicultură). alimentară. a hîrtiei. Izvorăşte din Lacul Superior şi se varsă în golful Mexic . 1. stat în S SUA. alimentară. Zonă agricolă (grîu. Muntele ~. constructoare de maşini şi utilaj de transport. între fluviul Mississippi şi golful Mexic . 2 034 m) al mun ilor Apalaşi . situată pe rîul Svisloci . Aeroport. Nod de comunica ie.6 mil. loc. cultural şi comercial. Industrie extractivă (minereu de fier). Universitate. Teatre. tractoare. Industrie forestieră. Industrie constructoare de automobile. poligrafică.: Saint Paul . grîu. textilă. alimentară. Creşterea animalelor. Păduri pe pante.5 mii km 2. 2. Popula ia: 4. Provoacă mari inunda ii. în 1067. a încăl ămintei. Lungime: 4 740 km. Hidrocentrale. constructoare de maşini. Monumente.: Jefferson City . Suprafa a: 180. porumb. fluviu în SUA. motociclete. Zonă agricolă (grîu. de utilaje electrotehnice. Industrie constructoare de maşini agricole şi de transport. Popula ia: 5. constructoare de maşini şi de prelucrare a produselor agricole. în America de Nord. textilă. soia. Minnesota [mini´sout¬] stat în N SUA.7 mil. Academie de ştiin e. a celulozei şi hîrtiei. loc. Turism. Missouri Missouri Mistassíni Mítchell [´mit¿¬l] . de prelucrare a lemnului. cărbuni. Universitate. Suprafa a: 125. la grani a cu Canada. Descoperit în 1672. Parc na ional. capitala Republicii Belarus. Studiou cinematografic. 78 mii loc. aparate electronice şi de precizie (ceasuri). 138 mii loc. forestieră. Aeroport. Navigabil pe cursul inferior şi mijlociu. chimico-farmaceutică. At.4 mii km2. Centru adm. Parcuri na ionale. loc. Pia ă agricolă (pentru bumbac. afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . a instrumentelor de precizie. pajişti alpine pe culmi. alimentară. avînd lungimea de 3 950 km (de la izvoarele rîului Missouri – 6420 km). Important centru economic. de la 1 220 m alt. Navigabil. Centru financiar şi comercial (pia ă pentru grîu şi porumb). textile şi alimentare. Este legat prin canale de Marile Lacuri . Industrie extractivă (petrol. oraş în N SUA (Minnesota). Fondat în 1739. gaze naturale).

Economie bazată pe agricultură şi industrie. orz. Port. argint. Expl.).. prelucrarea lemnului. textilă. Lungime: 216 km.45 mil. Vegeta ie bogată şi variată: păduri de codru (stejar. situat pe fluviul Nipru. Capitala: Chişinău . plop). (477 mii loc. Pomicultură. sare. Fondat în 1267. zahăr. regiune deşertică în S-V SUA (California). materiale de construc ii. X. Mócca Moesia Mogadíshu [moga´di¿u] Moghilév oraş în Belarus. capitala statului Somalia. Hr. port la Oceanul Indian. bumbac. situat pe ărmul de N-V al golfului Mobile . 368 mii loc. República ~. Resurse de subsol destinate construc iei (argile. Relief constituit din podişuri. ciment. în conurba ie). fabrici textile şi de produse alimentare. oraş în N-V Marocului.a. Suprafa a: 64. confec ii. alimentară. loc. Export de cafea (“Mocca“). afluent pe dreapta al Siretului. Humor. Construc ii de maşini agricole. frasin. Industrie metalurgică. loc. de gaze naturale (Baimaclia). Limba oficială: româna. nisip. 10 mii loc. Topli a ş. Afluen i: Moldovi a. fructe). conserve din legume şi fructe. I d. 22 mii loc. 171 mii loc. de produse chimice. Zăcăminte: aur. Rîuri: Prut. port la Marea Roşie. Muzeu. Dispune de suprafe e agricole însemnate. la 23 km N de Casablanca. devenită provincie romană (sec. tei) şi de luncă (salcie. Centrală electrică ( Cuciurgan Móhacs Mohammedía Moháve Moldóva Moldóva . arbuşti şi plante de stepă şi silvostepă. Denumirea veche: Fédala . Nod de comunica ii (rutier. constructoare de maşini (nave). Centru comercial (cunoscut încă din sec. palatul sultanilor (sec. textile şi alimentare) şi comercial (pia ă pentru cereale. frigidere. Turism. tutun.8 mii km2. Aeroport. Vegeta ie de specii xerofite. cultivate cu cereale (grîu. Viticultură. Nistru. covoare. Popula ia: 4. Centru industrial (rafinării de petrol. oraş în S-V Republicii Yemen. sfeclă de zahăr. ulm. încăl ăminte. de sub vîrful Lucina (Carpa i). Teatru. alimentară. Sta iune balneoclimaterică. produc ie de ciment. ovine). tractoare. stat în S-E Europei Centrale. 210 mii loc. animale. legume. Avicultură. metalurgie. Creşterea animalelor (bovine. constructoare de maşini. Industrie metalurgică (aluminiu). de pielărie şi cherestea. divizată apoi (în anul 86) în Moesia Superior şi Moesia Inferior . fag. produse lactate. învecinat cu România şi Ucraina. textile. mobilă.Mobíle [mou´biil] oraş în S-E SUA (Alabama). de prelucrare a petrolului şi lemnului. port pe Dunăre. chimică. floarea-soarelui. Climă temperat-continentală. XIII). de ciment. zone colinare şi cîmpii. Pia ă agricolă (cereale. Fondat în sec. peşte. Aeroport. potasiu. [´mohaat¿] oraş în S Ungariei. de celuloză şi hîrtie. Răut . 1 mil. chimică. Suha . Pescuit. fluvial). pompe submersibile. banane). Universitate. Rafinării de petrol. XIX). Universitate. calcare). Izvorăşte de la 1200 m alt. port la Oceanul Atlantic. Principalele produse industriale: televizoare. regiune istorică între Balcani şi Dunăre. igări. care îngloba şi teritoriul de azi al Dobrogei. populată în antichitate de moesi. de plăci fibro-lemnoase. XVI). electrotehnică. fabrici textile. Muzee. Suprafa a: 33840 km2. motoare şi aparataj electric. Monumente: moschee (sec. de produse alimentare. ulei vegetal. Nod rutier. rîu în România. Se produc: vinuri. chimică. maşini de spălat. ovăz. de pielărie şi încăl ăminte. Nod de comunica ii. prelucrarea metalelor. porumb).

Căi rutiere: 50 km. Climă ecuatorială.7 mii km2. Rafinării de petrol. Sta iune balneoclimaterică. materii prime. de cosmetică. Exportă materii capitala Liberiei. prin cîmpii deşertice şi deluroase în S-E. Se cultivă grîu. stat în S Europei. XI. Faună: dropii. Zăcăminte: fluorite. caprine. de prelucrare a metalelor şi petrolului. opera ii bancare. oraş în S-E Kenyei. Popula ia: 2. capitala statului cu acelaşi nume.57 mil. păşuni şi specii de plante de stepă şi xerofite. Capitala: Ulan-Bator . 4 mii loc. Limba oficială: mongola. Metalurgie. Sector principal în agricultură – creşterea animalelor (bovine. înconjurat pe continent de teritoriul Fran ei. lignit. orz. muzeu oceanografic). chimice şi alimentare. port la Oceanul Atlantic. alimentară (lactate. între insulele Sulawesi şi Noua Guinee . situat între Federa ia Rusă şi China. bumbac). repara ii navale. cupru. parfumuri. cămile). zinc.2 km2. aparate electronice. textilă. arhipelag în V Oceanului Pacific (Indonezia). de cosmetică. Muzeu de antichită i. Industrie electronică. oraş situat în N-V ării. benefice renumitelor sta iuni balneare de pe Coasta de Azur. cu ierni calde şi veri însorite. sare. produc ie de ciment. ovăz. 1 000–2 000 m) în centru şi în E. Artizanat. Centru comercial (export de cafea. lemn. Expl. Bogat poten ial hidroenergetic. plante furajere. Principátul ~. minereu de fier. Şantiere navale. energie electrică. aur. cămile etc. 600 mii loc. Mombása Monáco Monáco Mongólia stat în Asia Centrală. uraniu. situat pe un promontoriu al Mării Mediterane. molibden. Fondat în 1822. pe Coasta de Azur . Industrie extractivă. situată pe Coasta de Azur (Marea Mediterană). cocotieri. farmaceutică.62 mil. 4 374 m) şi Hangai (alt. Popula ia: 2. a materialelor de construc ie. Climă subtropicală. Exportă medicamente. materiale de construc ie. Weda. Universitate. biserici. Produse chimico-farmaceu-tice. pe insula Mombasa . loc. Muzeu oceanografic. ghips. textile. Centru financiar şi turistic.7 km. Monumente: fort (sec. ovine. 4031 m). Principalele surse de venit: turism. fazani. Sta iune balneară. max. huilă. XIII–XVII). Este divizat în 21 de reg.: Ambon. ciment. Căi ferate: 1. forestiere (lemn roşu. activită i ştiin ifice (cercetări oceanografice. antilope. cabaline. port la Oceanul Indian. Nod de comunica ii. Produc ie de aluminiu. produse alimentare. loc. chimică. şi municipalitatea capitalei. Relief muntos (alt. moschee. Suprafa a: 1. Climă excesiv continentală. a cimentului şi hîrtiei.1 mil. Centru industrial (prelucrarea petrolului şi a lemnului. de pielărie şi încăl ăminte.). max. de covoare şi esături. construc ii navale. Popula ia: 32 mii loc. Zonă vulcanică activă. arbori de cuişoare şi de piper. Dispune de variate resurse naturale. 1 mil. cartofi. pînă la 3 000 m). Importă combustibili. Este organizat în 4 districte. Culturi agricole: orez. Relief diversificat prin mun ii Altaiului Mongol (alt. Capitala: Monaco . Palat princiar (sec. brînzeturi. culani. petrol. alimentare. Fondat în sec. Namela . Monróvia . XVI). prin deşertul Gobi (alt. Aeroport. produse farmaceutice şi alimentare). flori. hîrtie.Molúce Ínsulele ~. ceai. dar insuficient valorificate. Oraşe pr. Suprafa a: 2. loc. conserve de carne etc. alimentară. Vegeta ie: păduri de conifere. Aeroport. produse de sticlărie. servicii comerciale. emisiuni de timbre. încăl ăminte. km2. abanos). Admis în ONU la 28 mai 1993. Suprafa a: 83. Teritoriul ării reprezintă un sector terminal al mun ilor Alpii Maritimi . Limba oficială: franceza.

secară. carne). Planta ii de arbori de cafea. 4 807 m). Produc ie de mobilă. încăl ăminte. Universită i. Aeroporturi. centrul adm. Renumită prin romanul “Contele de Monte-Cristo“ de Alexandre Dumas-tatăl. Lungime: 358 km. fier. alimentară etc. Monumente: catedrală. Fondat în sec. Universitate. ciment. Fondat în 1781. Alt. Aeroport. Industrie constructoare de maşini (nave. sfeclă de zahăr. Renumit centru turistic. ceramică. Industrie extractivă (minereuri de cupru. Rafinării de petrol. Suprafa a: 10. Turism.Monserrát Montána insulă britanică în Arhipelagul Antilelor Mici.5 mii loc. de prelucrare a lemnului. vagoane).: Plymouth . tractoare. al statului Nuevo-León .8 mii km 2. metalurgică (a neferoaselor). loc. Navigabil pe distan a de 125 km. oraş în Principatul Monaco. textile. max. Popula ia: 15 mii loc. 8. Aeroport. Ghe arul Gorner . 282 mii loc. gaze naturale). Muzee. Sta iune balneoclimaterică. Se cresc animale pentru carne şi lapte. între Fran a şi Italia. chimică. 2. produc ie de mase plastice. 1.5 mil. Popula ia: 879 mii loc. Aparataj electronic. produse chimice.: Helena . port pe ărmul estuarului La Plata . Alpinism. plumb. cel mai înalt din Europa (alt. Teatre. Observator astronomic şi meteorologic. petrol. Grădină botanică.9 mil. în conurba ie). la 15 km de Nisa . Muzeu. alimentară. capitala Urugu-ayului. bumbac.: mõtri´ool] Moráva . grădini publice.: 4 634 m. Aeroport. situat pe Coasta de Azur . Monumente. Raliu automobilistic. Important centru industrial (metalurgie. alimentare (vinuri). zinc.5 km2. loc. produse alimentare). crom. Monumente: catedrală (sec. max. Turism. granit). stat în N-V SUA. la S de insula Elba . confec ii. centru adm. VIII. Parcuri. masiv muntos în Alpii Pennini . port pe fluviul Sf. Monumente: catedrală (1364). [mõp¬´lje] oraş în S Fran ei (Languedoc). avioane. Centru adm. porumb. Fondat în 1726. (3. Culturi agricole: grîu. Fondat în 1642. de prelucrare şi chimizare a petrolului. Turism. hîrtie. alimentară. mangan. de faian ă. produse chimice şi alimentare (vinuri. loc. Mont Blanc Mónte-Cárlo Montecrísto Mónte Rósa Monterréy [´monte´rooza] [monte´rrei] Montevidéo Montpelliér Montpelier Montréal [mont´pili¬r] [fr. Industrie extractivă (fosfa i. ciment. oraş în S-E Canadei (Québec). [mõn bl¾] masiv muntos în Alpii Occidentali . XIX). 16 mii loc. electrotehnică. Nod de comunica ii. asamblare de automobile. engl. Nod de comunica ii. Climă tropical-oceanică. la grani a dintre Italia şi Elve ia. insulă în Marea Tiraniană. Izvorăşte din mun ii Sude i . clădiri (sec. Nod de comunica ii. textile. textilă. bananieri. Tunel rutier între Fran a şi Italia. oraş în N-E SUA. la 124 km de Marsilia. siderurgie. Acoperit de ghe ari. Capitoliu. palat. aparate electrotehnice şi electronice. Fondat în 1579. oraş în N-E Mexicului. Universitate. marchează grani a dintre Cehia şi Slovacia şi între Slovacia şi Austria.: mõre´aal. Suprafa a 380. trestie de zahăr. 1 mil. Turism. al statului Vermont . XVII). Aeroport. Produc ie industrială. Suprafa a: 104 km2. loc. încăl ăminte. locomotive.5 mil. sticlărie. Lauren iu . Centru industrial: construc ii de maşini-unelte. apar inînd Italiei. afluent pe stînga al Dunării. Universitate. biserică (sec. rîu. Centru adm. XV–XVIII).

Aeroport.S. Fondat în sec. capitala Federa iei Ruse. sfeclă de zahăr. Este străbătut de curentul Mozambic . secară. XV). comercial şi cultural. alimentară. din 1922. hîrtie. Industrie electro-nică. a cimentului. în conurba ie. Suprafa a: 26. Suprafa a: 26 mii km2. fructe). Hidrocentrale. de pielărie şi încăl ăminte. de pielărie şi încăl ăminte. Luxemburg.S. Industrie de prelucrare a metalelor şi lemnului. Universitate. de produse alimentare. chimică. loc. oraş în N-V Algeriei. XVI). 115 mii loc. de textile şi confec ii. situat pe rîul Neretva . Ad. Navigabil (14 ecluze). cartofi). textilă. produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de vinuri. Centru industrial: rafinării de petrol. Aeroport. Germania). biserici.9 mil. cartofi. Men ionat în 1147. chimică. a U. alimentară. Mosúl Mozambíc . Capitală a R. rîu în V Europei (Fran a. port la Marea Mediterană. textilă. XIII). 127 mii loc.F.S.: Brno. afluent pe stînga al Rinului .S. Centru comercial (vanilie. Turism. cereale. Capitala: Saransk. Monumente: Kremlinul. centrul Marelui Cnezat al Moscovei (1328). Muzeu. 1.: 1 000 km. Lungime: 1 670 km. Aeroport. Monumente: moschee. mănăstiri (sec. cacao). poligrafică. Universită i (13). Centru industrial (aparataj electro-tehnic. Popula ia: 965 mii loc. situată pe rîul Moscova. Lungime: 502 km.Morávia Mordóvia regiune la E de Boemia (Cehia. XVI–XVII).R. siderurgică. palate. Creşterea animalelor. Lungime: 550 km. traversată de rîul Morava. Oraşe pr. XI. Nucleul cnezatului moscovit (sec. doc. de mobilă. Slovacia). 8. loc. alimentară. Turism. cafea. port pe fluviul Tigru . Pelerinaj. Pescuit. tutun. Academie de ştiin e. afluent pe stînga al rîului Oka . avioane. Pia ă de fructe şi vinuri.2 mii km2. Aeroport. de prelucrare a lemnului şi tutunului. oraş în N Irakului. Biblioteci (20). At. fructe. Industrie siderurgică. Studioul cinematografic “Mosfilm“. ciment. animale şi fructe. tutun. Lă ime max. Moróni Móscova oraş în S-V insulei Ngazidja . Pia ă pentru cereale. Móscova Móselle Mostaganém [mo´zel] Móstar rîu în partea europeană a Rusiei. Nod de comunica ii. Ostrava . biserici (sec. capitala statului Comore. República ~. maşini-unelte. de ciment. Canálul ~. Culturi agricole: grîu. palat. Construc ii de maşini (automobile. Popula ia: 4 mil. Navigabil. republică în Federa ia Rusă. oraş în Bosnia şi Her egovina. loc. Mare centru industrial. strîmtoare între ărmul de S-E al Africii şi insula Madagascar.: 2 000–3 000 m. Legat cu Volga prin canalul Moscova . a Federa iei Ruse din 1991. la 80 km S-V de Sarajevo. chimico-farmaceutică. industrie textilă (covoare). sfeclă de zahăr. Nod de comunica ii. aparataj electrotehnic). Izvorăşte din mun ii Vosgi . Teatre (60). electrotehnică. Industrie extractivă (bauxită). de ceasuri şi instrumente muzicale. Ruse din 1918. Muzee (75). în 1452. Agricultură (cereale. 32 mii loc.3 mil. nave fluviale. porumb. catedrale (sec.

Culturi agricole: măslini. alimentară. chimică. Institute de cercetări. Izvorăşte din Mun ii Metalici (Cehia). textilă. staniu. Relief variat: cîmpii pe cursurile inferioare ale fluviilor Zambezi şi Limpopo şi în lungul litoralului. max. Zambia. de aparataj electrotehnic şi de optică. cartofi. aur. Muzee. autovehicule asamblate. stat în S-E Africii. energetică. port pe canalul Dortmund-Ems.3 mil. Studiouri cinematografice. Întreprinderi de produse textile (din bumbac şi lînă). XVIII). XIII). bananieri. podişul Mozambic în N. arahide. mahon. Climă tropicală şi subecuatorială. podişul Matabele în V. Zimbabwe. Popula ia: 19. Nod de comunica ii. Căi ferate: 3130 km. Relief muntos (alt. Monumente: Domul (sec. afluent pe stînga al Elbei . ceai. Popula ia: 645 mii loc. Industrie extractivă (bauxită. cuprinsă între Carpa i şi Dunăre şi între rîurile Olt şi Milcov. poligrafie. situat pe rîul Isar . Zăcăminte: minereu de fier. Múlde Mulhouse [mju´luuz] München [´mjunhen] Münster [´mjunst¬r] Múntenégru Munténia . C rîu în Germania. abanos). biciclete). Muzeu de arte frumoase. Universitate. XV). biserica Saint étienne (sec. Planta ii: cocotieri. Suprafa a: 812 mii km2. chimice. citrice. VIII. citrice. palat episcopal (sec. siderurgică. Fondat în 1158. Vegeta ie: păduri cu esen e pre ioase (cedru. Oraş din 1273. republică în S-V statului Serbia şi Muntenegru. Muzee. Malawi şi Tanzania. de mobilă. Nod de comunica ii. floarea-soarelui. igarete. vi ă de vie. trestie de zahăr. primărie (sec. Centru industrial: construc ii de avioane şi automobile. denumirea veche a păr ii de E a ării Româneşti. Aeroport. a materialelor de construc ii. al landului Bavaria. de ciment. bumbac. Suprafa a: 13. 273 mii loc. biserici (sec. Se cresc animale (ovine. XIX). At. primărie (1551). 2 522 m). Tipografii. bere. Capitala: Maputo . loc. orez. sisal. tantalit. alimentară. Teatru Na ional. lemn. de cherestea şi hîrtie. Lungime: 124 km. Construc ii de maşini şi utilaje pentru industria textilă. dominat de culmi muntoase spre S. alimentare. Castel în ruine (sec. pielărie şi încăl ăminte. sorg. biserici (sec. Popula ia: 112 mii loc. bauxită. Industrie extractivă. nuci de cocos. Poten ial hidroenergetic bogat. XIII. specii de savană şi de stepă. zahăr. cu ieşire la Oceanul Indian. produse petroliere şi alimentare. constructoare de maşini (vagoane.3 mil. fabrici textile. Exportă crevete. arahide. 1. Este divizat în 10 provincii şi districtul capitalei. Monumente: Domul (sec. Metrou. centrul adm. port pe canalul dintre Rin şi Ron . Climă mediteraneană. uraniu. în sec. ceai. alimentară. Universitate. caprine). Aeroport. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). hîrtie. XIX). XVI–XVII). cupru. Capitala: Podgorica . de produse chimi-cofarmaceutice şi alimentare. Turism. Culturi agricole: porumb. Industrie constructoare de maşini (agricole şi textile) şi aparataj electrotehnic. textilă. plumb). Importă maşini şi echipament de transport. Hidrocentrală. bumbac. de hîrtie. oraş în S-E Germaniei. Plutărit. Limba oficială: portugheza. mei. tutun. Turism. loc.Mozambíc República ~. Se mai produce esături de bumbac. doc. învecinat cu Africa de Sud.8 mii km 2. copra. de prelucrare a lemnului şi pielei. oraş în N-E Fran ei (Alsacia). beriliu. XIII). petre pre ioase. XII–XIV).

Industrie grea (automobile. 225 mii loc. între Republica Congo şi Zambia.Múreº jude în partea central-nordică a României. Apicultură. ape minerale. încăl ăminte. rîu în Asia Centrală (Afghanistan. Tipografii. Culturi agricole: porumb. Turism. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. afluent pe stînga al Tisei . [´mwanza] oraş în N-V Tanzaniei. utilaje de pescuit. constructoare de nave. Muzee. la 160 km N-V de Tokio . Centrul catolicismului japonez. Iriga ii. de pielărie şi sticlărie. Izvorăşte din masivul muntos Hăşmaşu Mare (Carpa ii Orientali). prelucrarea lemnului. în bazinul superior al rîului Mureş . grîu. Pescuit. Universitate. Ungaria. porcine. max. Prelucrarea lemnului. a materialelor de construc ie. Fondat în 1916. roci de construc ie. Murgáb Múrmansk Mwánza Mwéru Náberejnie Celnî [´mweru] Nágano Nagasáki . Industrie metalurgică. mobilă. 535 mii loc. lac în Africa Centrală. port la Marea Chinei de Est. Ad. Oraşul a fost distrus aproape în întregime de o bombă atomică lansată de avia ia SUA la 9 august 1945. fructe. instrumente muzicale. produse alimentare. chimizarea petrolului. Insule ( Kilwa ). alimentară. textilă. situat pe partea stîngă a rîului Kama . Jocurile Olimpice de Iarnă (edi ia a 18-a) în 1998. Denumirea antică: Maris (Marisia) . orz. Se cresc animale (bovine. produse chimice şi alimentare) şi comercial. 360 mii loc. produse alimentare) şi comercial. fabrici de frigidere. 469 mii loc. Teatre. Hidrocentrală. Aeroport. Centru industrial (maşini-unelte. Institu ii de învă ămînt superior.: 26 m. camioane. Pescuit. oraş în Japonia. oraş în Japonia (Honshû). Lungime: 803 km (761 km pe teritoriul României). Aeroport. materiale de construc ii. instrumente muzicale. a materialelor de construc ii. în peninsula Kola . Centru adm. Industrie extractivă (aur. în V insulei Kyûshû . Artizanat. Turkmenistan). ovăz. legume. electrotehnică. produc ie de confec ii. de mobilă. Mlaştini (în S). Reconstruit în deceniile următoare. oraş în Federa ia Rusă. Aeroport. Suprafa a: 6 714 km2. Rafinării de petrol. Teatru. Universitate. păduri. Suprafa a: 4 920 km2. ovine. În perioada 1982–1988 se numea Brejnev . port la lacul Victoria . de maşini şi aparataj electronic. oraş în Federa ia Rusă (Republica Tătară). diamante). de prelucrare a lemnului. Múreº rîu în Europa Centrală (România. 445 mii loc. caprine). Port în golful Kola (marea Barents). Serbia şi Muntenegru). alimentară. Climă temperatcontinentală. plante textile şi furajere. dealuri şi podişuri. secară. Lungime: 978 km. Popula ia: 602 mii loc.: Tîrgu-Mureş . Prelucrarea lemnului. Relief de coline. situat în mun ii Mitumba . alimentară. Izvorăşte din mun ii Paropamiz şi se pierde în deşertul Karakum . tutun. motoare Diesel). Resurse naturale: gaze naturale. Centru industrial (şantiere navale. Universită i.

textile. XV. avioane. Asamblare de automobile. capitala Kenyei. XVIII). maşini unelte.5 mil. loc. Expl. 1. sulf. Mausoleu (sec. oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient). Construc ii mecanice. oraş în Japonia (Honshû). oraş în V Kenyei.: Stepanakert . textile. Agricultură (cereale. bovine). molibden. port la Marea Japoniei (golful Nahodka ). Principal centru industrial (metalurgie. produse chimice şi alimentare). A fost creată în 1923 (80% armeni).4 mii km 2. mătăsii. construc ii de maşini. Universitate.5 mii loc. tutun. Prelucrarea metalelor. sticlărie. ciment. textilă. Expl. Culturi agricole: cereale. oraş în Federa ia Rusă. încăl ăminte. Temple. Turism. 125 mii loc. la 1 675 m alt. materiale de construc ii. Mare centru industrial (metalurgie. port la Oceanul Pacific (golful Ise ). biciclete. la 120 km N-E de Kyôto . Centru adm. bumbac. situat la 1 860 m alt. lemnului.5 mii km2. textile. viticultură. Sta ie de cale ferată. Capitala: Nahicevan . Industrie chimică (îngrăşăminte). produse alimentare. materiale de construc ie. textile şi alimentare. republică în Azerbaidjan. Industria lemnului. loc.Nagórnîi Karabáh regiune autonomă în Azerbaidjan. oraş situat pe platoul Athi. ceramică. Aeroport interna ional. manufactură. Parc na ional. oraş în Uzbekistan. Popula ia 306. Centru comercial. mobilă. material feroviar. Creşterea animalelor (ovine. forestiere. 363 mii loc. pomicultură). Muzeu. repara ii navale. Suprafa a: 4. Creşterea animalelor. Pescuit. Fondat în sec. bumbac. Teatre.4 mil. bumbacului. pielei. electrotehnică. 243 mii loc. electrotehnică. Universitate. la grani a cu Turcia. vi ă de vie. Popula ia: 194. Zăcăminte: sare. bumbacului. produse alimentare). Muzee. 2. zinc. produse alimentare). 166 mii loc. automobile. Capitală din 1964.5 mii loc. textile. tutunului şi cafelei. prelucrarea lemnului. petroliere şi forestiere. şantiere navale. República Autonómă ~. Conflictul armat din 1992–1993 între Armenia şi Azerbaidjan s-a încheiat prin declararea autonomiei acestei enclave armene. Institut politehnic. Nagóya Nahiceván Nahódka Nairóbi Nakúru Nálcik Namangán . Catedrală. capitala Republicii Kabardino-Bal-kare. produse chimice. Fondat în 1817. produse alimentare. Fondat în 1899. Centru industrial (metalurgie. plumb. XVII). a materialelor de construc ii. mobilă. Turism. castel (sec. Aeroport. Suprafa a: 5. confec ii. prelucrarea lemnului. alimentară. Universitate. situat în N depresiunii Fergana . tutun.

Hr. Se extrag zinc. Este organizat în 13 regiuni. biserici. Monumente istorice şi de arhitec-tură. al Districtului Na ional Nene k. Muzee. centrul adm. alimentare etc. mobilă. 1. Meşteşugărit. Catedrală (sec. oraş în Federa ia Rusă. cu precipita ii mai bogate în regiunile înalte. Industrie metalurgică. lactate). de produse chimice. automobile. uraniu (locul 5 pe glob). aparate electrotehnice. porumb. Biserică (sec. al provinciei Jiangsu. Limba oficială: engleza (limbi vorbite: bantu şi afrikaans). aparataj electrotehnic). de produse alimentare. centrul adm. aerian). de mobilă. 2. de prelucrare a petrolului. constructoare de maşini. Reşedin a ducilor de Lorena din sec. At. port la golful Napoli . XV). Popula ia: 1. Nod de comunica ii. Suprafa a: 825 mii km2. Nod de comunica ii (rutier. Mănăstiri. Capitala: Windhoek. forestiere. alimentară. XIII. predominant semiaridă. Reşedin ă a procuratorului Daciei. chimică (îngrăşăminte). Relief format de platouri tectonice. legume. palate. loc. Hr. max. cu ieşire la Oceanul Atlantic. Universitate. Lungime: 1000 km.6 mil. germaniu (50% din rezervele mondiale). Împreună cu Africa de Sud administrează un teritoriu de 1 124 km 2 în zona Walvis Bay . tractoare. Alt.15 mil.Namíbia República ~. castel (sec. doc. catedrală (sec. loc. Fondat în 472 î. blănuri de caracul. străbătute de rîuri sezoniere şi dominate de mun i izola i în partea centrală. de ciment. Aeroport. Pescuit. XVIII). fluvio-maritim. oraş în E Chinei. feroviar. aur. Universitate (1224). între Angola. alimentare (carne. Fondat în anul 600 î. produse petroliere şi chimice. ora în V Fran ei (Bretagne). Industrie metalurgică. cupru. Centru industrial (metalurgie. Aeroport. 254 mii loc.75 mil. Se cultivă mei. XVII–XVIII). constructoare de maşini (autocamioane. situat la 383 km S-V de Paris şi la 54 km de ărmul Oceanului Atlantic. Muzee. Importă echipamente industriale şi de transport. centrul adm. Vegeta ie: păduri pe teritorii restrînse. clădiri (sec. plante erbacee de savană şi de stepă. construc ii de maşini-unelte. Cluj-Napo-ca de azi (România). Palatul ducal (sec. mărfu [ná´si] oraş în N-E Fran ei (Lorena). [nan´¿an] [n¾¾t] sistem muntos în centrul Asiei (China). diamante. XV). Zăpezi. XVI). peşte. Fabrici de cherestea. produse textile. poligrafică. sorg. metalurgia neferoaselor. situat pe rîul Peciora . şantiere navale. 22 mii loc. Exportă materii prime industriale. bovine). chimică. plumb. port pe canalul Marna–Rin . Monumente. oraş în Dacia romană. Universitate. constructoare de maşini (nave. locomotive. diamante. loc. produse chimice şi alimentare). stat în S-V Africii. bazilici. electrotehnică. ghe ari. Climă tropicală. prelucrarea petrolului. prelucrarea peştelui. alimentară. Industrie siderurgică. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. produse alimentare. Pescuit intens. Muzeu. de confec ii. în 947. maşini de transport. Universitate. al regiunii Campania . Turism intens. XVI). Nancy Nanjíng (Nankíng) Nanshán Nántes Napóca Nápoli Narián-Mar . Port fluvio-ma-ritim. textile. oraş în S Italiei. 103 mii loc.: 6 346 m. situat pe teritoriul mun. fructe. Observator astronomic. Rafinării de petrol. încăl ăminte. castele. Botswana şi Africa de Sud. aparataj electrotehnic). de deşertul Kalahari în E şi de deşertul Namib în V. În agricultură predomină creşterea vitelor (ovine. Lă ime: 250–400 km. Expl. argint. a cimentului. Muzee.

oraş în partea de N a Norvegiei. Institu ii financiare şi turistice. la N-E de Papua-Noua Guinee. Exportă fosfa i. Lungime: 1 289 km. constructoare de avioane. Este divizat în 14 districte. Navara franceză a fost încorporată în Regatul francez în 1607. în partea de N a peninsulei Hindustan . centrul adm. Planta ii de palmieri. Importă produse alimentare. Oraş din 1729. max. Navarra spaniolă e comunitate autonomă din 1512. XVII–XVIII. Vegeta ie în special de cocotieri şi pandanus. Forturi din sec. Şantiere navale. [´næ¿vil] oraş în SUA. comer . conserve). Limbi oficiale: engleza. combustibili. dar şi a francilor. Universită i. Sta iune balneară. avînd în interior o depresiune restrînsă (Buaada ). situată în N-E insulei New Providence . 512 mii loc.3 km2. Alt. 50 mii loc. lînei. Centru comercial. bananieri.Narîn rîu în Asia Mijlocie (Kîrgîzstan. Aeroport. fluviu în India. Prelucrarea lemnului. Sta iune balneară. la 12 km de vărsarea acestuia în Golful Finic . 175 mii loc. nuci de cocos. Centru muzical (festivaluri anuale din 1979). Drenează depresiunea Fergana . de mobilă. oraş în N-E Estoniei. Lungime: 807 km. Fondat în 1779. Uzbekistan). conserve de peşte). Se practică creşterea vitelor (porcine. Planta ii de măslini şi mandarini. ananaşi. port la Oceanul Atlantic. Regat autonom în sec. Popula ia: 12 mii loc. 85 mii loc. turistic şi cultural. Monumente istorice şi arhitectonice. maşini şi utilaje pentru industria forestieră. Industria laminatelor. Navigabil pe cursul inferior. servicii în turism. IX. Relief format de un platou (alt. Export de minereu de fier (din Suedia) şi de lemn (din Finlanda). Biserica Buna-Vestire (1730). nauruana. 56 mii loc. Suprafa a: 21. Economie bazată pe extrac ia şi prelucrarea fosfa ilor naturali. Capitala: Yeren . Fabrici de prelucrare a bumbacului. Fondat în 1223. chimică. Hidrocentrale. stat insular în vestul Oceanului Pacific. Industrie alimentară (zahăr. Industrie textilă şi alimentară. Hidrocentrale. 60 m) înconjurat de înăl imi. Izvorăşte din mun ii Tian-Shan şi se varsă în Sîrdaria . Căi ferate: 5 km. port la Marea Norvegiei. Este considerat fluviu sacru.: 1 895 m. cel mai înalt vîrf din mun ii Ural (în N masivului). oraş în N Israelului (Galileea). poligrafică. Men ionat în Vechiul şi Noul Testament. de produse alimentare. mijloace de transport. pescuit. locuit de basci. rom. Pescuit. Căi rutiere: 28 km. inului. bovine). de pielărie şi încăl ăminte. A opus rezisten ă în fa a expansiunii musulmane. situat pe rîul Cumberland . capitala statului Bahamas. Nazarét . a sticlăriei şi materialelor de construc ie. al statului Tennessee. textilă. Narmáda Naródnaia Nárva Nárvik Náshville Nássau [´næssoo] Náuru Navárra regiune istorică în N-E Spaniei şi S-V Fran ei. Climă ecuatorială umedă. de produse alimentare (în special. materiale de construc ii. Iriga ii. apă potabilă. Se cultivă legume. Izvorăşte din mun ii Maikala şi se varsă în Marea Arabiei (golful Khambhât ). Aeroport. a materialelor de construc ii. República ~. port pe fluviul Narva . Şi-a proclamat independen a la 31 ianuarie 1968. Iriga ii.

Lungime: 256 km. sfeclă de zahăr. mobilă.: Narian-Mar . Leagă marea Ohotsk de Oceanul Pacific. Zăcăminte: săruri de potasiu. Siret şi Moldova . situat pe Someşul Mare . Catedrală catolică. Apicultură. sfeclă de zahăr. Metalurgie. Popula ia: 54 mii loc. 595 mii loc. esături.Nazrán Nãsãúd N’Djaména [nd¦a´mina] oraş în Federa ia Rusă. construc ii de piese şi utilaje pentru transporturile feroviare şi rutiere. Expl.: Lincoln . tricotaje. Alt. cherestea. Suprafa a: 5 895 km2. rîu în S-V Germaniei. Bistri a-Năsăud). afluent pe dreapta al Rinului . Canalizat. biblioteci. rîu în Belarus şi Lituania. Centru adm. ca sat în 1264. constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. argile. în partea central-nordică a Moldovei. Navigabil pe cursul inferior. ciment. plante furajere. legume). Néckar Negóiul Neisse Néman [´najse] [´njem¬n] Nemúro Nenéþk . vîrf în Mun ii Făgăraşului (România). de tricotaje şi produse alimentare. Casa memorială "Ion Creangă" (Humuleşti) ş. licee. Rezerva ii naturale: Codrii de Aramă. Muzeu. Popula ia: 1. Industrie extractivă (petrol). Muzeu. Izvorăşte din mun ii Jizera (Cehia). produse alimentare. capitala Republicii Ciad. Navigabil. cartofi. pentru industria forestieră. Fondat în 1900. Bistri a. textile. port la confluen a rîului Chari cu Logone . Popula ia: 586 mii loc. Universitate. Hidrocentrală. Industrie extractivă (petrol. în bazinele rîurilor Bistri a. Piatra-Neam . Suprafa a: 177 mii km2. Climă temperat-continentală. Relief: zone montane subcarpatice. covoare. Industrie constructoare de ma-şini-unelte. mase plastice. încăl ăminte. loc. Vînătoare. materiale de construc ii.: mun. Văratec . gaze naturale). a. bovine).: 2 535 m. strîmtoare între insula Hokkaidô (Japonia) şi insulele Kurile (Federa ia Rusă). orz. Secu. jude în România. de gaze naturale. Muzeu na ional. muntele Ceahlău . produse alimentare. Vistula şi Pripet. ovine). capitala Inguşetiei. 21 mii loc. pomi fructiferi. Par ial navigabil. 90 mii loc. Pădurea de Argint . district autonom în Federa ia Rusă. Aeroport.75 mil. vi ă de vie. produc ie de celuloză şi hîrtie. Minsk şi se varsă în golful Kursk (Marea Baltică). oraş în România (jud. Industrie uşoară (mobilă. stat în partea central-nordică a SUA. moschee. Sihăstria. Filatură de bumbac. Izvorăşte din mun ii Pădurea Neagră . repara ii şi prelucrarea metalelor. confec ii. Lungime: 938 km. produse alimentare). Creşterea animalelor (bovine.4 km 2. Obiective turistice: Cheile Bicazului . izvoare cu ape minerale. At. gresie. Agricultură (cereale. în partea de N a bazinului Peciora . Este al doilea munte ca altitudine din Carpa ii Româneşti. Şcoli generale şi profesionale. Hidrocentrale. doc. Agapia. Suprafa a: 200. secară. gaze naturale. podiş în trepte de la V spre E. Este legat prin canale de Nipru. rîu la grani a dintre Polonia şi Germania. Centru adm. 12 mii loc. porumb. Izvorăşte din apropierea or. Cetatea Neam ului . Culturi agricole: grîu. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. Hidrocentrală. porcine). Centru adm. mănăstirile Neam . Prelucrarea bumbacului şi a orezului. afluent pe stînga al Odrei . Pescuit. Creşterea animalelor (reni. cămine culturale. Lungime: 370 km. porcine. Neamþ Nebitdág Nebráska [n¬´bræsk¬] oraş în Turkmenistan. covoare.

plante furajere. Biserică (sec. Popula ia. XIII. La mari altitudini mun ii sunt acoperi i cu zăpezi şi ghe ari. Suprafa a: 286. Relief predominant muntos. XII–XVI). situat între China şi India. max. Hidrocentrală. mercur). XIII). Universitate. situat pe ărmul nordic al lacului omonim. grafit. Se cresc şi bovine (bivoli). Include 5 regiuni. Statut de oraş din 1214. loc. al cantonului cu acelaşi nume. Păstorit transhumant (ovine. secară. metalurgică (pentru neferoase). Popula ia: 25. Fabrici de hîrtie.4 mii km 2. constructoare de nave şi de automobile. alimentară. Fondat în sec. Rezerva ie naturală (pentru păsări migratoare). plumb. textilă. situat pe limba de pămînt Kurşski a Mării Baltice. XVIII). stat în V SUA. Capitala: Kâthmându . Industrie reprezentată de mici întreprinderi de extrac ie şi prelucrare a minereurilor (fier. de textile. Industrie extractivă (aur. subecuatorială în depresiunea centrală şi tropicală musonică în S. stat în partea central-sudică a Asiei. Turism intens. mangan. Turism. loc. Biserică (sec. de prelucrare a lemnului. alimentară. Ad. Pescuit. chimică. Suprafa a: 56. XV). Pescuit. Agricultură (cereale. grîu. XII. aur. Aparataj electronic. iută.: 4 m. sulf). argint.75 mil. Sticlărie. parte din vasta Cîmpie a Gangului . produse alimentare. Lac de acumulare.4 km2.: 230 m. Edificii (sec. cupru. de ciment. Lungime: 74 km. cu numeroase vîrfuri ce depăşesc 7000–8000 m alt. Fondat în 1801. iar la cele mai coborîte – de păduri şi păşuni alpine. Ruinele unor fortifica ii. orz. ovine). lac în N-V Sco iei. 32 mii loc. Ad. Izvorăşte din Alpii Dinarici şi se varsă în Marea Adriatică. ceai. 1. mecanică de precizie (ceasornice). Climă temperată şi rece în N. 150 mii loc. chimică. Este practic Néretva Néringa Ness Neuchâtél [nœ¿a´tel] rîu în Bosnia-Her ego-vina şi Croa ia. 467 mii loc. Sta iune balneară.: Carson City . Centru adm. Industrie siderurgică. fluviu în N-V păr ii europene a Federa iei Ruse. cuprinzînd în nord lan urile mun ilor Himalaia . cărbune. Dom în stil baroc (sec. max. care coboară spre sud în trepte montane şi colinare pînă în cîmpia aluvionară Terai . oraş în S-E Australiei. XII. A fost construit în 1873–1895.9 mil. oraş în V Germaniei. de cherestea. zinc. tutun. wolfram. legume). port la Oceanul Pacific. cartofi. Muzeu de artă. centrul adm. Legat prin canale cu Marea Albă şi cu fluviul Volga. Lungime: 218 km. XVI–XVIII). Se cresc animale (bovine. chimică. textilă. trestie de zahăr. Turism. cu 14 zone administrative. Limba oficială: nepaleza. alimentară. Neusiedler [´nouziidl¬r] Neuss [nois] Nevá Neváda [n¬´væd¬] Newcástle [njuu´kaasl] . porumb. Suprafa a: 320–356 km 2.Nepál Regátul ~. Izvorăşte din lacul Ladoga şi se varsă în Golful Finic al Mării Baltice la V de Sankt-Petersburg. Castel (sec. Universitate. Lungime: 36 km. Industrie constructoare de maşini agricole. cupru. Agricultură bazată pe terenuri irigate şi pe creşterea animalelor. Se cultivă orez. lac tectonic în Europa Centrală. caprine).. oraş în V Elve iei. în depresiunea Glen More . inclusiv cel mai înalt pisc de pe glob – Chomolungma (Everest ) (8848 m). Lungime: 37 km. alimentare. Suprafa a: 147 mii km 2. oraş în V Lituaniei. la frontiera Austriei cu Ungaria. situat pe partea stîngă a fluviului Rin .

de automobile. chimică. chimi-co-farmaceutică. Oraş fondat în 1931. metalurgie. 7. alimentare. Observator astronomic. insulă vulcanică în arhipelagul Bismarck (Melanezia). Fondat în 1718. moschee. de pielărie. produc ie de textile. alimentară. alimentare.8 mil. Universită i. Suprafa a: 21. Turism. mobilă.: Santa Fe . Popula ia: 66 mii loc. Aeroport. plumb.2 mii km 2. Relief muntos (alt. Catedrală. în componen a statului Papua-Noua Guinee. Aeroport. Centru adm. biserici. Industrie constructoare de maşini. Muzeu na ional. prelucrarea petrolului. loc. Edificii monumentale: catedrală. zinc). 302 mii loc.5 mil. textilă. Muzee. situat pe dreapta rîului Yamuna . Culturi agricole: porumb. Hidrocentrale. de pielărie. gaze naturale. Popula ia: 128 mii loc. argint. cupru. Teatru. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. Industrie extractivă (petrol. Popula ia: 1. metalurgică. navale. Industrie extractivă (minereu de fier. loc. textile. Universită i. porcine). creşterea animalelor). Niaméy [nja´me] . Popula ia: 8. de hîrtie. oraş în N-E SUA (Connecticut). 425 mii loc. Fondat în 1626. Aeroporturi. Agricultură (grîu. Climă ecuatorială. palate. aparate electrotehnice. Pescuit. pomi fructiferi. Lungime: 56 km. Aeroport. loc. port pe fluviul Niger . Centru adm. Sediul ONU. produse alimentare (zahăr). aparate electrotehnice. textile. max.2 mil. Construc ii aeronautice şi de motoare navale. capitala statului Niger. prelucrarea lemnului şi a petrolului. produse chimice. alimentară. în conurba ia Delhi . Turism dezvoltat. poligrafie. motoare. Uneşte lacurile Erie şi Ontario . hîrtie. port la Oceanul Atlantic. aparate electrotehnice). Mare centru industrial: construc ii aeronautice. Universitate (1701). Întreprinderi ale industriei textile. zinc).6 km2. Muzeu. Palat preziden ial. legume. Suprafa a: 9. constructoare de maşini (automobile. stat în N-E SUA. Materiale de construc ii. utilaje.New Délhi [njuu´deli] capitala federală a Indiei. produse de sticlărie. Fabrică de ceasuri. alimentare etc. stat în S-V SUA. aur.: 2399 m). produse chimice. Construc ii aeronautice navale. precum şi pe insulele Long Island şi Staten Island . 477 mii loc. porumb. Universitate.: Trenton . secară. Monumente. oraş în S-E SUA (Louisiana). Creşterea animalelor (bovine. la frontiera dintre SUA şi Canada. oraş în N-E SUA (pe teritoriul statelor New York şi New Jersey). Suprafa a: 315 mii km 2. New Haven [njuu´heiv¬n] New Ireland [njuu´aj¬l¬nd] (Noua Irlandã) [njuu´d3¬rzi] New Jérsey New México [njuu´meksikou] New Orleáns [njuu´oorli¬nz] New York [njuu' jork] Niagára [naj´ægr¬] rîu în E Americii de Nord. Pe cursul mijlociu se află cele două cascade: americană (51 m înăl ime şi 300 m lă ime) şi canadiană (49 m înăl ime şi 800 m lă ime). chimică. bumbac.

sare). urmat în S-V de o vastă cîmpie (alt. Produce textile. cacao. Relief marcat de trei zone naturale: un podiş dominat de culmi muntoase (alt. Economie bazată pe exportul de uraniu. în N şi în partea centrală. Se cultivă arahide. Limba oficială: franceza. susan. Centru comercial şi cultural. în special pe creşterea animalelor (ovine. zahăr. Resurse naturale reduse (aur. Nicobár Nícopole Nicosía Níger capitala statului Cipru. de covoare. învecinat cu Algeria. Pescuit în lacul Ciad . Capitala: Managua . cherestea. în N insulei Cipru . 2 000 m). Bogate resurse de subsol. Capitala Niamey . Vegeta ie: păduri întinse. Faună bogată: crocodili. Este divizat în 15 departamente şi 2 regiuni autonome. sorg. veşnic verzi. hîrtie. Culturi agricole: orez. fibre de bumbac. bata i. învecinat cu El Salvador. cu masive muntoase în zona centrală şi nordică a ării (alt. loc. Căi rutiere: 17 mii k Ínsulele ~. produse petroliere. caldă şi umedă. Este format din 19 insule (Great Nicobar. Limba oficială: spaniola. piei. Relieful reprezintă un vast podiş semideşertic. produse de carne. alimentare. sorg. Suprafa a: 1. Popula ia: 14. bovine) şi pe industria de prelucrare a produselor agricole (ulei de arahide. peşte. Climă tropicală. manioc. a. cămile. loc. de încăl ăminte. 182 mii loc. Ciad. iaguari. fabrici de ciment. caprine. textile. Monumente. Honduras şi Costa Rica. Suprafa a: 148 mii km2. Culturi agricole destinate exportului (cafea. pe agricultură. cocotieri. situat pe dreapta Dunării. Este divizat în 7 departamente şi o comunitate urbană. staniu. Prelucrarea lemnului. 200–500 m) drenată de fluviul Niger şi de alte rîuri intermitente ( Tarna. Benin. wolfram. între insulele Andaman şi Sumatera .27 mil. Căi ferate: 300 km. max. mei. fosfa i. Vegeta ie de deşert. 2 107 m). lemn şi materiale lemnoase. situat între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor. stat în America Centrală. Climă tropicală umedă. cu vulcani activi. Importă materii prime industriale. bumbac. păsări ş. în care se află marile lacuri Nicaragua şi Managua . arhipelag indian în S golfului Bengal . piei. km2. fasole. Vestigii arheologice. oraş în N Bulgariei.7 mil. Turism. ciment. iguane. Popula ia: 10. porcine). Creşterea animalelor pentru carne (bovine. Ruinele unor fortifica ii. carne. Oraş roman fondat de Traian (102). max. Exportă uraniu. arahide. cupru. Popula ia: 5 mil. plumb. orez). trestie de zahăr. fabrici de ciment. minereuri de fier. Climă tropicală de deşert. Hidrocentrale. trestie de zahăr. a. Importă echipament te . vite. manioc. Industrie de prelucrare a produc iei agricole. bumbac) şi consumului intern (porumb. Relief vulcanic. o cîmpie joasă litorală în E. 17 mii loc. bunuri de larg consum. maşini şi utilaje. par ial valorificate (uraniu – locul 5–6 pe glob.Nicarágua República ~. carne. bumbac. Ahzar ). Burkina Faso şi Mali. în V şi S-V.). carne. aur.6 mii loc. pielei şi tutunului. întreprinderi alimentare. República ~. sare). Muzeu. banane. Aeroport. Nigeria. o depresiune tectonică. Katchall ş. Libia. textile ş. Camorta. pume. stat în Africa Occidentală. Exportă vite.). Suprafa a: 1. a. Pescuit. de stepă şi de savană. argint.6 mii km2.

trestie de zah oraş în Federa ia Rusă. Industrie extractivă (minereu de mangan). aur. alimentară. bumbac. Nilul Alb şi Nil . Muzee. orez. textilă. Relief format de o zonă montană în partea centrală a ării (alt. de prelucrare a lemnului. chimică. produc ie de mobilă. produse alimentare. Cursul superior poartă denumirea Abay . mase plastice. termocentrale. Mausolee. Fondat în 1721. sorg. oraş în S Ucrainei. Construc ii de maşini (nave fluviale. Baraje. loc. petrol. de peste 2 000 m). Capitala: Abuja . Nod de comunica ii. Climă ecuatorială cu bogate precipita ii în S şi subecuatorială musonică. Pelerinaj. Include un teritoriu federal şi 36 de state federale. Albert Nil. metalurgie. la N-V de Tokio. Economie bazată pe industrie (grea. de ciment.9 mil. VIII). aur. Suprafa a: 924 mii km2. produse alimentare. cupru. încăl ăminte. textilă. esături. constructoare de maşini (macarale electrice). Niger. cacao. Sta iune climaterică. în S mun ilor Ural . afluent pe dreapta al Nilului (la Khartoum). maşini agricole). alimentară. prelucrarea petrolului şi a lemnului. minereu de fier. textilă. Limba oficială: engleza. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. electrotehnică. Rafinării de petrol. între Benin. Teatre. mei. manioc. extractivă) şi pe agricultură. fluviu în E şi N-E Africii. Statut de oraş din 1917.5 mil. Lungime: 957 km. stat în V Africii Centrale. XIV–XVI). Universită i. uşoară. Industrie constructoare de maşini şi utilaje (pompe). 514 mii loc. de încăl ăminte. Izvorăşte din lacul Tana (Etiopia). minereu de fier. port în limanul Bugul de Sud la Marea Neagră. Gorki“. oraş în Federa ia Rusă. Biserici (sec. Victoria Nil. de o vastă cîmpie pe cursul inferior al fluviului Niger în S şi de cîmpii litorale în S şi S-V. Fondat în 1221. textile. argint. Hidrocentrală. port pe ărmul lacului de acumulare Kahovka de pe fluviul Nipru . denumirea Nilului pe cursul lui mijlociu (Sudan). XVII). metalurgică (laminate). columbit (de ine unul din primele locuri în lume). loc. avioane. în N. Kremlin (sec. constructoare de maşini. situat la ărmul Golfului Guineii. Turism. Popula ia: 130. Navigabil pe 500 km. cel mai lung din lume – 6 671 km. arahide. Iriga ii. mănăstire (sec. material feroviar. Expl. Agricultură pentru export: cauciuc natural. wolfram. 1 800 m) şi de lan uri muntoase în S-E (alt. Par ial navigabil (pe por iuni). XIII). oraş în Japonia (Honshû). 410 mii loc. Pentru uz intern se cultivă porumb. Industrie metalurgică. plumb. 24 mii loc. Port fluvial. 158 mii loc. confec ii. Teatre. produse alimentare. lacuri de acumulare. Pînă în 1782 s-a numit Nikitino . Níjni Nóvgorod Níjni Taghíl Nikkô Nikoláev Níkopol Nil Nílul Alb Nílul Albástru . Fondat în 1630. 1. Fondat în 1788. Zăcăminte: huilă. Vegeta ie variată: tropicală. În anii 1932–1990 se numea Gorki . nuci de cocos. Aeroport. oraş în S-E Ucrainei. materiale de construc ii. Parc na ional. Mănăstire budistă (sec. Bahr el-Jabal. Siderurgie. automobile. taro. rîu în Etiopia şi Sudan. Ciad şi Camerun. situat la confluen a rîului Oka cu Volga . de la confluen a cu Rîul Gazelelor pînă la confluen a lui cu Nilul Albastru . cărbune. Lungime: 1368 km. pielărie. de staniu. de savană şi de stepă. forestieră. zinc. Muzeu. alimentară. Muzeul “M. mase plastice.Nigéria República Federálă a Nigériei . cu precipita ii mai reduse. În cursul său poartă mai multe denumiri: Kagera .

Construc ii de maşini.: Kingston . alimentară. situat între insulele Tonga şi Cook . Norílsk Normánde . Cuciurgan . Camenca. Cereale. Grigoriopol. cel mai nordic punct al continentului Europa. după Volga şi Dunăre). format de patru insule mai mari ( Jersey. Centru adm. Sta iuni balneare. fluviu în Ucraina şi Republica Moldova. Navigabil pe 1 677 km. Popula ia: 3 mii loc. Turism. Lungime: 2 200 km (ca lungime al treilea în Europa. Criuleni. Belarus şi Ucraina. Biblioteci.5 mii loc. Cafea. Administrată de Australia (din 1914). Sta iune balneoclimaterică. Nísa Nisporéni Nístru Niúe Nórdkynn Nórfolk [´nuurt´gyn] [´noof¬k] cap pe ărmul de N al Peninsulei Scandinavia. Sisteme de iriga ie. Bîc. Guernsey. Afluen i pr. textile. citrice. Administrat de Noua Zeelandă. metalurgică. Suprafa a: 195 km2. Lungime: 1352 km. Autonomie internă administrată de Marea Britanie. Pescuit. Hidrocentrale. taro. a materialelor de construc ii. Izvorăşte din N Carpa ilor şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. banane. Industrie alimentară. Bistri a. oraş în S-E Fran ei. Slobozia ş. biserică (sec. produse alimentare. Pescuit. la aproximativ 1 500 km N-E de Sydney (Australia). la 655 km de Samoa. 160 mii loc. Otaci. Svicea. 168 mii loc. 16 mii loc. port la Marea Mediterană. Pe Nistru sunt situate oraşele Hotin. Ocni a. Rîbni a. cupru. oraş în Republica Moldova. doc. Produse de export: miere. XVII). Muzee. pescuit. Catedrală (sec. Centru adm. 1901). reşedin ă a raionului Nisporeni. XVII). Agricultură. E. combustibili. Vegeta ie: păduri şi planta ii de palmieri. Camenca. Observator astronomic. Suprafa a: 263 km2. Beloci. oraş în Federa ia Rusă. N şi 27°45´ long. Centru adm. Centru viticol. între Noua Caledonie şi Noua Zeelandă . Industrie extractivă (nichel. Alderney şi Sark ) şi altele mai mici. Culturi: bananieri. Dubăsari. nuci de cocos. Tighina (Bender). Ínsulele ~. în apropiere de vărsarea fluviului Enisei în marea Kara . Par ial navigabil. legume.: Strîi. la 70 km N-V de Chişinău. opera ii bancare. Popula ia: 2. Botna. Izvorăşte din podişul Valdai şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. Moghiliov-Podolski. Soroca. cobalt. cărbuni). [ni´uuee] teritoriu insular în Oceanul Pacific. Relieful reprezintă un platou cu înăl imi de pînă la 70 m.Nípru fluviu în Federa ia Rusă. Lomni a. insulă vulcanică în Oceanul Pacific. electronică. Suprafa a: 36 km2. Conductă de gaze naturale. Iagorlîc.: Saint Helier . Rîbni a. cauciuc sintetic. Importă maşini şi utilaje industriale. Muzeu. Ichel. Rezina. Neman şi Bugul de Vest. Coordonate: 71°08´01" lat. citrice. Denumirea latină: Nicaia. At. Climă tropicală oceanică. arhipelag în S Mării Mînecii. Legat prin canale cu Dvina de Vest. situat pe rîul Nîrnova . 346 mii loc. cocotieri. Creşterea animalelor. Arhangheli Mihail şi Gavriil (1817. flori. pomicol. în 1618. apicultură. Teatre. care coboară spre litoral pînă la 27 m alt.: Alofi . Tiraspol. autovehicule. Universitate. cosmetică (parfumuri). Aeroport. Biserica Sf. produse alimentare. în Norvegia. a. manioc. bata i. de prelucrare a metalelor. Răut.

loc. argint. orez. pomi fructiferi. Mont Panié ). arbori de cafea. trestie de zahăr. Feroe. în S-V. situat pe rîul Trent . porumb). Federa ia Rusă. cupru. 299. Centru comercial (pia ă agricolă). Ad. XII (la 1155). bananieri. porumb. scăzînd în înăl ime spre N-E şi coborînd brusc spre V. Industrie constructoare de maşini de transport şi utilaje. max. separată de aceasta prin strîmtoarea Torres . porcine). cocotieri. situate la N-E de Australia ( Melanezia ). at. Este străbătută de Curentul Norvegiei . Galdhopinggen) .4 mil. în sec. Popula ia: 4. Norvégiei Nóttingham [´notih¬m] Nóua Caledónie Nóua Guinée (Irián) Nouakchótt . IX. cupru. fabrici de produse chimice şi alimentare. 201 mii loc. Culturi agricole: bumbac. Femunden. Creşterea animalelor. alimentară. Suprafa a: 324. Capitala: Oslo . Dispune de boga Márea ~. manioc. Limba oficială: norvegiana. ară cu economie puternic dezvoltată. caprine. 4. Norvégia Regátul Norvégiei . Climă temperată oceanică influen ată de apele calde ale Curentului Norvegiei . teritoriu insular în S-V Oceanului Pacific. cobalt. formînd aici ărmuri abrupte şi crestate de fiorduri. Castel (sec. Partea occidentală apar ine Indoneziei. max. cu piscuri înalte (alt. mun i vechi. minereu de fier.2 mii km2. stat în Europa de Nord. aur. Este divizat în 19 districte. mare insulă în V Oceanului Pacific. Suprafa a: 1.: Nouméa . Creşterea intensivă a animalelor (bovine. Oraş pr. nichel. Vegeta ie forestieră şi de savană. Vegeta ie: păduri de conifere (la altitudini mai joase). chimico-farmaceu-tică. Pescuit. Expl. metalurgică. pe servicii în transporturi şi comer . în mare parte eroda i. max. Pe litoral cîmpiile ocupă suprafe e foarte restrînse. sorg. vlc. XV). Păduri ecuatoriale şi savane. cabaline. Relief muntos (alt. vf. de crom.2 mii loc. parcuri na ionale. Culturi agricole (grîu. după Groenlanda – 884. segment al curentului Gulf Stream . oraş în Marea Britanie (Anglia). max. cîmpie mlăştinoasă în S. [nwak´¿ot] oraş în N-V Africii. cu aspect de platouri în zona centrală.Culmi muntoase (alt. Azi este constituită din două regiuni: Base-Normandie şi Haute-Normandie . Universitate. Climă ecuatorială (în N) şi subecuatorială (în S). XIV). Fondat în 1903. la N de Australia.8 mii km2. Islanda şi Jan Mayen . bazată pe industrie diversificată. constituit din insula omonimă şi un grup de insule mai mici. mangan. Administrat de Fran a. dominate de culmi muntoase. 5 030 m). Climă tropicală umedă. între Oceanul Atlantic (Marea Nordului). Căi rutiere: 5 762 km. 1 628 m. textilă. 19 mii km2. Prelucrarea metalelor şi a lemnului.: Rouen . ovine. 736 mii loc. loc. Industrie extractivă (minereu de fier). 2 469 m. situat la 8 km de ărmul Oceanului Atlantic.Normándia provincie istorică în N-V Fran ei. Aeroport. Teritoriul ării este străbătut de Alpii Scandinavici . puternic accidentate de văi adînci. mare în bazinul Oceanului Arctic. Zăcăminte: petrol. Mun ii sunt acoperi i la mari înăl imi de ghe ari şi zăpezi persistente. de mobilă şi încăl ăminte.3 mil. uzine de desalinizare a apei de mare. cărbune. situat în vestul Peninsulei Scandinavia.54 mil. taro. Fondat în sec. capitala Mauritaniei. între Peninsula Scandinavia şi insulele Shetland. Finlanda şi Suedia. iar în E se află statul Papua-Noua Guinee.: 3 970 m. Hornindalsvatnet (cel mai adînc din Europa – 514 m). Oceanul Arctic (marea Barents şi Marea Norvegiei). doc. Este a doua insulă din lume ca suprafa ă. Centru adm. şantiere navale. biserică (sec. Muzeu de artă. Numeroase lacuri: Mjosa. km2. Teatru.

Fondat în 1838. citrice. orz. alimentară. Lă ime: 80–160 km. Lungime: 605 km. Climă temperat-oceanică. oraş în Federa ia Rusă. Suprafa a: 82. construc ii de maşini (avioane. porumb).65 mil. chimică. Suprafa a: 270. Se cultivă cereale (grîu. Industrie extractivă (cărbune). Muzeu. 3 764 m). ciment. Suprafa a: 44 mii km 2. Divizat în 16 districte. Vegeta ie de tundră. Academie marină. Popula ia: 3. gaze naturale. por elanuri. Insula Nordică. Se extrage petrol. Teatre. 600 mii loc. Universitate. metalurgică (aluminiu). metalelor şi lemnului. port la Marea Neagră. medie 200 m). S-a mai numit Kuzne k-Sibirsk (în 1622–1931) şi Stalinsk-Kuzne k (în 1932–1961). al reg. Universitate. centrul adm. port pe fluviul Obi . Muzee. porcine. vlc. hidroenergetică. 1. oraş în N Serbia şi Muntenegru. 350–1000 m). Suprafa a: 64. separat de continentul Europei prin strîmtoarea Kara . constructoare de maşini (maşini agricole.44 mil. între marea Kara şi marea Barents . Fondat în 1618. produse farmaceutice şi alimentare. prelucrarea petrolului. cultural şi ştiin ific. specii de stepă (Insula Sudică). Ruapehu ) şi numeroase lacuri. Creşterea animalelor.: Monterrey . Centru adm. Capitala: Wellington . forestieră. max. Agricultură irigată în valea Nilului. Industrie forestieră. În anii 1903–1925 s-a numit Novonikolaevsk . doc. material rulant. argint. citrice. ovine – locul 4 pe glob). Şantiere navale. Relief muntos. alimentară. Centru industrial. a materialelor de construc ii. Teatre. [nu´eevo le´on] stat în N-E Mexicului. pielărie. Păduri. aur. şantiere navale. chimică.Nóua Scóþie peninsulă în S-E Canadei. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. de pielărie şi încăl ăminte. în 1526. Vegeta ie: păşuni şi fîne e. Insula Sudică are relief predominant muntos (muntele Cook . mobilă. At. tex arhipelag în Oceanul Arctic. utilaj minier). constructoare de maşini (utilaj minier). porumb). cu mul i vulcani activi şi stinşi (alt. maşini agricole. deşert în N-E Africii (Sudan. creşterea animalelor. reprezintă un podiş mai pu in înalt. Fondat în 1893 (Gusevka ). Pescuit. plante furajere.9 mii km 2. Climă arctică. Zone protejate de stat. Muzee. Vojvodina . Regiune istorică cunoscută cu denumirea ara Kuş . produse alimentare. Aeroport. Egipt). unelte agricole). 180 mii loc. oraş în Federa ia Rusă. Nóua Zeelándã stat în Oceania (sistem insular din S-V Oceanului Pacific).5 mii km2. completat în E de cîmpia litorală Canterbury . port pe Dunăre. oraş în Federa ia Rusă. 203 mii loc. maşini agricole. lignit. cratere. loc. aparate electrotehnice). Şantiere navale. Muzee. minereu de fier. situat pe insulele South Island (Insula Sudică) şi North Island (Insula Nordică) şi pe alte cîteva insule mai mici. chimică. Industrie în dezvoltare: constructoare de maşini (asamblări de automobile. max. Relief de podiş (alt. Popula ia: 3. Ghe ari.2 mii km2. maşini-unelte. alt. despăr ită de cea sudică prin strîmtoarea Cook. loc. textilă. cartofi. păduri mixte (Insula Nordică) şi de fag (Insula Sudică). loc. Economie de tip agro-industrial. pomi fructiferi. Agricultură: cereale (grîu. Industrie metalurgică (cositor). 2989 m. gheizere. încăl ăminte. Nóvaia Zemleá Nóvi Sad Novokuznéþk Novorossíisk Novosibírsk Núbia Nuévo León . Limba oficială: engleza (uzuală – maori). Relief colinar (alt. textile.93 mil.

Monumente. motoare navale. XVIII. aparataj electro-tehnic). oraş situat în insula Tongatapu .6 mii km2. 5 570 km de la izvorul afluentului său principal Irtîş ). insulă vulcanică în Oceanul Pacific. 108 mii loc. OẠOaxáca [wa´haka] Óberhausen [´oob¬rhauzen] Óbi Óbninsk . Utilaje şi aparataj industrial. Palat regal (sec. Cercetări ştiin ifice. Universitate. 250 mii loc. Fabrici de mobilă. confec ii şi produse alimentare. Sta ie de cale ferată. banane). Lungime: 580 km. Aeroport. pe valea Turului .Nuku’alofa [nukua´lofa] capitala statului Tonga. de jucării. fluviu în Federa ia Rusă. Relief muntos (alt. Izvorăşte din mun ii Altai. Ad. Universitate. Şantiere navale. max. maşini-unelte. Mún ii Oáşului .: Honolulu . între rîul Talna şi afluentul său Lechin a . loc. XIX). XIV). 373 mii loc. 1233 m). sticlărie. Zonă etnografică cunoscută cu denumirea ara Oaşului . şi se varsă în marea Kara (Oceanul Arctic). Nukús Nürnberg [´njúrnberk] Nyása [´njæs¬] Oáhu Oakland [´oukl¬nd] oraş în V SUA (California). la 472 m alt. lac tectonic în S-E Africii. Centrală atomoelectrică. printr-un estuar denumit golful Obi .05 mil. Popula ia: 3. oraş în S Germaniei (Bavaria). oraş în Federa ia Rusă. oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). Turism. argint. alimentară. oraş în Uzbekistan. capitala Republicii Karakalpakstan. Este legat de oraşul San Francisco printr-un pod lung de 13 km. Navigabil. Pescuit. Suprafa a: 95. Industrie constructoare de maşini (autocamioane. max. alimentară. Minereuri neferoase. Pescuit. trestie de zahăr. Industrie constructoare de maşini. Tanzania şi Mozambic. forestieră.: 704 m. textilă. Navigabil. Pescuit. construc ii de maşini. max. Institu ii de cercetări ştiin ifice în domeniul energiei atomice. Centru comercial (pentru copră. în Siberia de Vest . Muzeu. 36 mii loc. aur. Lă ime max. port pe ărmul estic al golfului San Francisco (Oceanul Pacific). e situată Depresiunea Oaş . doc. textilă. Popula ia: 837 mii loc. Între Mun ii Oaşului şi mun ii Gutîi . situat pe rîul Pegnitz .4 mii km2. Muzee. Institu ii de învă ămînt superior. în componen a arhipelagului Hawaii . prelucrarea petrolului.6 mii km2. 869 m. 187 mii loc. Vîrful Obîrşiei ). fiind format prin unirea rîurilor Biia şi Katun . Izvoare cu ape minerale. situat pe rîul Protva . Teatre. în sec. 493 mii loc. Siderurgie. At. Aeroport. vanilie. în bazinul carbonifer Ruhr . Artizanat. Vestigii ale vechii culturi aztece. situată pe dreapta fluviului Amudaria . Oraş pr. Hidrocentrală (la Novosibirsk). Port pe canalul RinHerne . Monumente istorice şi arhitectonice.: 80 km. Muzee. Planta ii de ananaşi. stat în Mexic. Suprafa a: 29. sare). între Malawi. Fortărea ă (sec. alimentară. produse chimice şi alimentare. Turism. Turism. Fabrică de creioane. cu capitala Oaxaca . Industrie extractivă (antimoniu. vf. Suprafa a: 1. culme muntoasă joasă (alt. chimico-farmaceutică. chimică. Lungime: 3 680 km (de la confluen a celor două rîuri.

alimentară. Vegeta ie: păduri tropicale (palmieri. Fondat în 1794 (pe locul vechii aşezări turco-tă-tare Hagibei ). Muzee. oraş în S Ucrainei. Vrancea). Cuprinde subdiviziunile Melanezia (în V). denumită şi Ozu . Pe aici trecea hotarul dintre Moldova şi ara Românească. port la limanul Niprului. în insula Fionia . Muzeu. Edificii în stil neoclasic. coloran i). Muzee. constructoare de maşini (maşini grele. Monumente din sec. A existat ca cetate ( Kara-Kermen . Aici s-a aflat Episcopatul Milcovei (distrus de tătari în 1241). Relief în general muntos. se varsă în Marea Baltică. doc. Centru pomicol. Nod de comunica ii (feroviar. rutier). 20 mii loc. la 232 km N-V de Chişinău. Sta iune balneoclimaterică. electrotehnică. Centru industrial. XII–XIV. Biserici (romanică din sec. Este legat prin canale cu Elba şi Vistula . loc. servind ca bază navală turcească împotriva Rusiei. Popula ia: cca 11 mil. Ch. situat pe rîul Milcov . chimică (îngrăşăminte. în 1521 a descoperit Insulele Mariane . 12 mii loc. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior şi de cercetări ştiin ifice. reşedin ă a raionului Ocni a. fluviu în Europa Centrală.11 mil. 171 mii loc. Industrie siderurgică. Teatre. Universitate. Şantiere navale. apoi Aci-Kale ). a cauciucului. ferigi arborescente). Monumente. şi Noua Zeelandă (în S-V). Din 1791 cetatea şi regiunea din împrejurimea sa revine Rusiei. XIII). 1. Ódense Óder (Ódra) Odésa Odobéºti oraş în România (jud. Andersen“. textilă. XII şi gotică din sec. poligrafică. XV). XVII–XVIII au efectuat cercetări serioase olandezul Tasman. XIX). Industrie alimentară. cultural şi turistic. fabrici de produse alimentare).Oceákov oraş în S Ucrainei. englezul Cook şi francezul La Pérouse. Micronezia (în NV). de unde rom. mase plastice. Renumit centru viticol. Rafinării petroliere. Oceánia Ocníþa oraş în Republica Moldova. Primul european care a pătruns în Oceania a fost Magellan. a. Port. după confluen a cu rîul Neisse . situat pe ărmul Mării Negre. strunguri. savane (în V Oceaniei). Izvorăşte din Cehia (Moravia). bananieri. Industrii (utilaj tehnologic. doc.3 mil. 8. la 69 km de sta ia de cale ferată Nikolaev . . Monumente istorice şi de cult religios: Cetatea Crăciuna în ruine (sec. Casa memorială “H. totalitatea insulelor din partea centrală şi S-V a Oceanului Pacific (pe o suprafa ă de apă de cca 70 mil. În sec. coraligen sau vulcanic.5 mii loc. textilă. Climă caldă şi umedă. străbate partea de S-V a Poloniei şi apoi. bambus. km2). biserica Mănăstirea (sec. Polinezia (în centru şi în E). Şantiere navale. beci domnesc din epoca lui Ştefan cel Mare. Aeroport. [´odz¬ns¬] oraş în Danemarca. Navigabil. At. materiale de construc ii. XVIII). alimentară ş. Gheorghe (sec. utilaj frigoriferic). loc. Vozia . Biserica Sf. Lungime: 912 km. km2. Stamati. At. în 1897. Monumentul scriitorului C. Suprafa a insulelor: 1. în 1288. la 10 km N-V de Focşani. Industrie siderurgică. Faună săracă. Operă.

sare. Creşterea animalelor (bovine). Comunică cu Marea Japoniei prin strîmtorile Tătară şi La Pérouse . Suprafa a: 1. chimică. afluent pe dreapta al fluviului Volga . între rîul Ohio şi lacul Erie. rezerva ii naturale. max. la grani a dintre Albania şi Macedonia. Óhrid Oia-ªívo Oitúz Oká Ókayama [´okajama] Ókinava Oklahóma . între culmile sudice ale mun ilor Nemira şi cele N-V ale Mun ilor Vrancei . de-a lungul coastelor estice ale insulelor Kurile şi Hokkaido . avioane. Popula ia: 11.34 mil. porcine). loc. a. Ad. loc. Suprafa a: 1. Pescuit. gaze naturale. Face trecerea dintre Moldova (depresiunea Tazlău–Caşin) şi Transilvania (depresiunea Braşov).: 3 521 m. Izvorăşte din Podişul Central Rusesc. Mai este denumit şi Curentul Kurilelor . culmi muntoase. cu direc ia de la N spre S.1 km2. peninsula Kamceatka . Oraş pr. petrol.: Naha . Cereale. Suprafa a: 350 km2. 596 mii loc. alimentară. trecătoare în Carpa ii orientali. podişuri. Industrie constructoare de maşini (avioane. XVIII). max. aparataj electrotehnic ş. esături). Parcuri. alimentare. bumbac. fructe). Suprafa a: 116.Ohio [u´hajou] stat în N-E SUA. Ad. Hokkaido şi Sahalin . Ad. rîu în partea europeană a Rusiei. situată la 875 m alt. medie: 850 m. citrice. Relief: cîmpii. Navigabil. oraş în N Japoniei (Honshû).). Expl. Relief de cîmpie şi dealuri. Parc na ional (sec. Popula ia: 3. Centru adm. situată între Oceanul Pacific şi Marea Chinei de Est. chimică. minereu de zinc şi de plumb. Aeroport. Pe ărmul de N-E al lacului este situat oraşul Ohrid (Macedonia). grîu.2 mil. mare în bazinul Oceanului Pacific.: 285 m. Lungime: 1 480 km.6 mil. Universitate. Turism. Suprafa a: 181 mii km2.: Columbus . constructoare de maşini (automobile. Din lac izvorăşte Drinul Negru . a hîrtiei. Pescuit de corali şi perle. Centru adm. minereu de fier. Centru de artizanat (ceramică. Popula ia: 1. [oukl¬´houm¬] stat în partea central-sudică a SUA. cea mai mare insulă din arhipelagul japonez Ryukyu . de cărbune. Creşterea animalelor (bovine. Industrie siderurgică. Port pr. [Ohrída] lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică. de prelucrare a petrolului. trestie de zahăr.3 mii km2. 265 mii loc. km2. Ohótsk Márea ~. legume. Fabrici textile. alimentară. Resurse naturale: petrol. cărbune. Relief de podiş (în E) şi de cîmpie (în rest). În Marea Ohtotsk se varsă fluviul Amur . insulele Kurile. Climă subtropicală musonică. curent marin rece în Oceanul Pacific. loc. Culturi: orez. Sta iune climaterică. Agricultură (porumb. utilaj petrolier).: Oklahoma City . între ărmul N-E al Asiei.24 mil.: Magadan . bata i.

Universitate. materiale de construc ii. Aeroport. petrolieră. Exportă produse industriale (mijloace de masiv muntos în Grecia. pînă la 50 m). şi de podiş în S ării (alt. Reşedin ă regală şi a guvernului se află la Haga . Faună: bîtlanul purpuriu. Turism dezvoltat. bazată pe o industrie puternic dezvoltată şi pe o agricultură specializată. porcine. Teritoriu intens colonizat de romani. max. Metalurgia neferoaselor. în partea de N-E a Peloponesului (Elida). cormoranul. Aici se desfăşurau. Aici au apărut primele forma iuni politice statale româneşti: voievodate. XIII). Economie în plină ascensiune. Export de animale. orz. jude în România. situat pe fluviul Missouri . basoreliefuri. Dispune de cea mai performantă agricultură din lume. Centru adm. 321 m). Pescuit. între Germania.1 mil. pe alocuri sub nivelul mării (–6 şi –7 m). popular – Aluta . la 29 noiembrie 1850. cnezate (sec. 106 mii loc. fabrici textile. Este organizat în 12 pro-vincii. Aici. alimentară. era condusă de un ban (sec. Monumente.53 mii km2. Venit considerabil asigurat de creşterea animalelor (vite cornute mari. grîu. Sta iuni balneoclimaterice. loc. Jocurile Olimpice. Luxemburg şi Belgia. Popula ia: 520 mii loc. cultural şi comercial. 619 mii loc. Aeroport. Izvorăşte din Carpa ii Orientali. Popula ia: 16. biciclete). Alt. maşini-unelte). situată între Dunăre. centrul adm. port la Oceanul Pacific. În mitologia greacă era considerat lăcaşul zeilor. Integrată în ara Românească. Vestigii arheologice: stadion (sec. Turism. Climă temperat-oceanică. legume. rîu în România. Creşterea animalelor (bovine. petrochimică. de produse chimice şi alimentare. Predomină industria metalurgică. turbării. Muzee. Construc ii de maşini (avioane. Capitala: Amsterdam . oraş în SUA (Nebraska). Suprafa a: 41. străbătute de canale de desecare. ovine. IV î. sfeclă de zahăr.: 2 918 m. electrotehnică. Viticultură. lopătarul. Vegeta ie: păduri de stejar şi de fag (9% din teritoriu). tutun. Industria aluminiului şi a lemnului. Centru industrial. statui.5 mii km2. construc ii de maşini (utilaje tehnologice). Parcuri. Suprafa a: 5. porcine). Relief în cea mai mare parte de cîmpie joasă (alt. Relief: dealuri (în N) şi cîmpie (în S). Se extrag gaze naturale (locul 4 pe glob). [ou´limpi¬] oraş în N-V SUA. din patru în patru ani. Olt şi Carpa ii Meridionali.Olánda stat în Europa de Vest. constructoare de maşini (nave. în bazinul rîului Olt . XIV). Pomicultură. alimentară. a fost semnat un acord între Prusia şi Austria. Zone cu umiditate excesivă. Nod feroviar. prin care Prusia a renun at la politica hegemonică în Germania. afluent pe stînga al Dunării. Climă temperat-continentală. Turism. Olímp Olímpia Ólomouc Olt Olt Olténia Olýmpia Ómaha [´oum¬h¬] . inscrip ii. al statului Washington. constructoare de maşini agricole. Se cultivă cartofi. textilă.: Slatina . produse alimentare. 39 mii loc. [´olomouts] oraş în Cehia (Moravia de Nord). Rezerva ii naturale. avioane. Vestigii arheologice.). păsări). Limba oficială: olandeza. Pescuit intens. oraş antic în Grecia. În antichitate – Alutus . rom. provincie istorică în România. plante floricole. Monumente. produse chimice şi alimentare. situat la ărmul Mării Nordului. max. obiecte din bronz. autovehicule. Rafinării de petrol. Produc ie de cereale. Lungime: 615 km. Universitate. în cinstea lui Zeus Olimpianul. situat în depresiunea Tesalia . Hr. siderurgie. Sta iuni balneoclimaterice. poligrafică.

Hamilton (Canada). situat pe Crişul Repede . Suprafa a: 312 mii km2. Ad. Nod feroviar. Lungime: 2 250 km. Centru industrial şi cultural. bumbac. max. Turism. Şantiere navale. Comunică prin canale cu lacurile Erie şi Huron . Importă mijloace de transport. vinuri. Suprafa a: 18 965 km 2. Limba oficială: araba. între Canada şi SUA. chimică. tutun. aur. Pielărie. Export de minereuri.: 115 m.61 mii km 2. textile şi alimentare. Industrie constructoare de maşini (utilaje tehnologice). [´oorand…] fluviu în S Africii. Pia ă agricolă. între Yemen. Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. încăl ăminte. textile. palmieri. de deşerturi nisipoase în S-E şi N-V. Industrie constructoare de maşini şi utilaje tehnologice. aparataj electrotehnic ş. trestie de zahăr. Rochester. lînă. fructe. max. lac în Federa ia Rusă. Vegeta ie săracă deşertică. Culturi pr. Căi rutiere: 26 349 km.: citrice. prelucrarea petrolului.75 mil. carne. de blănărie şi confec ii de blănuri. 527 mii loc. grîu. Muzee. port la Marea Mediterană. vite. de prelucrare a lemnului. Formează grani a dintre Namibia şi Republica Africa de Sud. Omdurmán Ómsk Onéga Ontário Orádea Orán Oránge . de masive muntoase în N şi S-V (alt. mărfuri de larg consum. Teatre.16 mil. Face parte din conurba ia Khartoum . mei. Port. Universitate. Aeroport. Ad max. În oaze cresc curmali. Prelucrarea metalelor. legume.: 237 m. Iriga ii. Pe malurile lacului sunt situate oraşele: Toronto. Universitate. loc. Institu ii de învă ămînt superior şi de cercetări. Turism. Pelerinaj (la mormîntul lui Mahdi). la ărmul Mării Arabiei şi al golfului Oman . fabrici de produse chimice. Economie bazată pe exploatarea petrolului şi a gazelor naturale. caprine. argint. 1. Suprafa a: 9. metale şi aliaje. Este organizat în 7 districte şi o provincie. Monumente de arhitectură. centrul adm. sorg. animale. banane. Admis în O oraş în Sudan. Capitala: Mascat . situat pe malul stîng al Nilului Alb . Monumente de arhitectură. produse din cauciuc sintetic. succedate de cîmpii nisipoase de litoral în E şi S. chimică. a. Oswego (SUA). Aeroport. Pescuit. Aeroport. 224 mii loc. Bihor .Omán Sultanátul ~. produse alimentare. Faună săracă. de pielărie şi încăl ăminte. loc. fabrici de produse alimentare. alimentară. municipiu în N-V României. al jud. Fondat în 903. după Alger. Teatre. legume. situat în S-E peninsulei Arabia . Izvorăşte din Mun ii Scorpiei şi se varsă în Oceanul Atlantic. cu rîurile Hudson şi Ottawa . cămile). stat în Asia. bovine. textilă. Popula ia: 2. 3 353 m). Muzeu. Construc ii de maşini (maşini agricole. la confluen a cu Nilul Albastru . lac în America de Nord. Se mai extrage cupru.). 664 mii loc. Navigabil. al doilea oraş al ării ca mărime şi importan ă economică. Climă tropicală aridă. cereale. alimentară. Relief format de podişuri în partea centrală a ării. Fortărea ă (sec. textilă. cu lacul Ladoga. maşini şi aparate electrotehnice. Nu este navigabil. Este legat prin canale şi afluen i cu Marea Albă. XVIII). mango. Hidrocentrală. textile şi alimentare. oraş în Federa ia Rusă (Siberia). Praguri. oraş în N-V Algeriei. Muzee. Creşterea animalelor (ovine. Exportă petrol şi produse petroliere. situat pe rîul Irtîş .

textile. la ărmul Oceanului Pacific. Muzeu. legume. XIV–XV). construc ii de maşini. pe baza materialelor arheologice descoperite. de gaze naturale.: Salem . produse alimentare. Institu ii de învă ămînt superior.2 mii km 2. Popula ia: 3. Par ial navigabil. pe rîul Răut. siderurgie. Muzee. Creşterea animalelor (bovine. de calcare. Orenbúrg Orhéi Orhéiul Vechi rezerva ie arheologică în Republica Moldova (jud. metalurgică (aluminiu). chimică (vopsele.: 5748 m. între localită ile Trebujeni şi Butuceni. un oraş din perioada Hoardei de Aur (sec. epoca de bronz). mercur. Aici pe locul numit Peştera . Ultima erup ie a avut loc în 1941. Distrus de tătari în sec. pielărie şi încăl ăminte. obiecte de uz casnic. Dumitru (1632). argint. Industrie alimentară. Şi-a strămutat locul de aşezare după ce vechea localitate a fost arsă şi ruinată de turci şi tătari. alimentară. Zăcăminte: aur. XVI. Alt. a fost creat un muzeu. la 35 km S-E de actualul oraş. Construc ii de maşiniunelte. sticlărie. oraş în Republica Moldova. XIV–XVI). 320 mii loc. unelte agricole.Orãºtíe Óregon [´œrig¬n] municipiu în România (jud. în fa a insulei Trinidad . produse alimentare. arme şi podoabe. oraş în Federa ia Rusă. Hunedoara). Catedrala Sf. At. Expl. Ierarh Nicolae (1793.3 mil. Muzeu. Şcoli. Păduri extinse. [oris´aba] vulcan activ în S-E Podişului Mexican. stat în N-V SUA. Născătoare de Dumnezeu (1903). 38 mii loc. În prezent pe teritoriul vechiului Orhei se efectuează cercetări ştiin ifice şi lucrări de restaurare. Izvorăşte din Podişul Guyanelor şi se varsă în Oceanul Atlantic. În comuna Butuceni. 547 mii loc. la 48 km N de Chişinău. Monumente. doc. un oraş medieval moldovenesc (sec. loc. pe fluviul Ural . pe teritoriul căruia s-au găsit fundamentele unei cetă i de piatră şi două mari construc ii (caravansaraiuri). XIV). Oriól Orizába . Cetatea Orăştiei (sec. colegii. a lemnului. textile. pomi fructiferi. Industria energiei electrice. Licee. Centru adm. tripolie. ctitorie a domnului Vasile Lupu. Se cultivă grîu. monede emise în sec. 25 mii loc. cel mai înalt vîrf din Mexic. situat pe dreapta Răutului. Fondat ca cetate în 1566. Mare centru industrial. pe teritoriul Orheiului Vechi . Lungime: 2 750 km. situat pe valea rîului Grădişte . în 1437. Suprafa a: 254. Turism. sfeclă de zahăr. O elării. doc. În anii 1938–1957 s-a numit Cikalov . Biserică fortificată (sec. fortificat cu două valuri de pămînt şi şan uri. 1880) şi Sf. Bisericile Sf. XV–XIX) şi de jude (din 1835). ovine). XV–XVI. XVI se afla situat pe Răut. Expl. tipografie unde s-a tipărit Palia de la Orăştie (1582). oraş în Federa ia Rusă. At. situat pe rîul Oka . Orinóco fluviu în America de Sud. de blănărie. Orhei). au fost descoperite situri din cele mai vechi epoci ale istoriei omenirii (paleolitic. A fost centru de inut (sec. Pescuit. Pînă la mijlocul sec. cupru. în 1224. coloran i). Industrie a lemnului. Monumentul lui Vasile Lupu (în curtea Catedralei). celulozei şi hîrtiei. încăl ăminte. vestigii ale culturii materiale getice. alimentară. funda iile a două biserici ortodoxe. XIV).

Orléans Ormúz (Hormúz) órºova Ósaka Osétia de Nord Osétia de Sud Ósijek ['osijek] Óslo [´uslu] oraş în Croa ia. (6 mil. produse chimice. Industrie dezvoltată: construc ii de maşini (nave. orz. la vărsarea rîului Lo în fiordul Oslo . Rezerva ie naturală. Export de maşini. Suprafa a: 3. Sta iune de cercetări geografice. Port. castel (sec. Lungime: 150 km. República ~. electrotehnică. Centru adm. situat pe malul drept al rîului Drava . 695 mii loc. Climă temperat-continentală. Pescuit. Teatre. Aeroport. Climă temperat-oceanică. alimentare. Pomicultură. strîmtoare între peninsula Arabia şi ărmul sudic al Iranului. Ad. Universitate. Muzee. XV–XVI). Teatre. Uneşte golful Oman cu Golful Persic . pe Loara. aparataj electrotehnic). al naviga iei. Mare centru economic şi cultural. Popula ia: 99. Climă temperat-continentală. fabrici de produse alimentare. la N de Sco ia. situată în S-E ării. Industrie uşoară. loc. siderurgie. situat în S insulei Honshû . Palatul regal (sec.9 mii km 2. Import de materii prime. cunoscut cu numele Naniwa . esătorie de bumbac. Capitala: Vladikavkaz . Relief muntos. A existat ca aşezare daco-romană Dierna . Regiúnea Autonómă ~. Oraş vechi. Monumente. Port la Dunăre.7 mil. Muzee (de artă. 16 mii loc. materiale de construc ii. Centru industrial şi comercial. Lă ime min. Academie de ştiin e. Nod de comunica ii. prelucrarea metalelor. . fabrici de confec ii şi de produse alimentare. port la Oceanul Pacific (golful Osaka ). textile. miniere (neferoase) şi forestiere. 166 mii loc. prelucrarea lemnului.: hinvali . oraş în Japonia. oraş în România (jud. la S de Paris. situat pe malul lacului de acumulare Por ile de Fier I . construc ii de maşini (navale. confec ii. Cetate medievală. XV). Relief muntos. Muzee.6 mii loc. Universitate. Universitate. textile. Suprafa a: 975 km2. Aeroport. de transport). Creşterea animalelor (ovine). Strîmtoarea ~. Sporturi de iarnă. XIII–XVIII). în conurba ie). biserici (sec. Culturi agricole: cereale (grîu. Vestigii romane. 108 mii loc. etnografic). Construc ii şi repara ii navale.Órkney Insulele Orkney . Muzee. Academie. fortărea ă (sec. Viticultură. Construc ii de maşini agricole. 2. fabrici de produse alimentare. Construc ii de maşini. construc ii de maşini (utilaje tehnologice). Expl. textile şi alimentare. sfeclă de zahăr. Creşterea animalelor. porumb). Popula ia: 655 mii loc. produse textile şi alimentare. Teatre. fabrici textile şi alimentare. XIX). Nod feroviar. uzine mecanice.: 71 m. case memoriale. republică în S-V Federa iei Ruse. Mehedin i). Popula ia: 20 mii loc. XIV–XV). loc. Universitate. Turism. capitala Norvegiei. utilaj energetic. Monumente valoroase: catedrală (sec. fabrici de produse chimice. arhipelag britanic în Oceanul Atlantic. legume. min. casa Janna d’Arc. produse alimentare. Monumente de arhitectură: biserică (sec. Denumirea istorică Alania . Industrie diversificată: metalurgia neferoaselor. XII). Suprafa a: 800 mii km 2. [orle´¾] oraş în partea centrală a Fran ei. Sta iuni balneoclimaterice. Monumente arhitectonice în stil baroc. Cuprinde cca 90 de insule.: 56 km. regiune în Republica Georgia (Gruzia).

iar cu Oceanul Indian prin mările Arhipelagului Malaez şi zona oceanică de la S de Tasmania. a materialelor de construc ii. Industrie extractivă (cărbune). oraş în N Spaniei (Asturia). Institu ii financiare. XIV–XV). medie: 4282 m. la poalele Mun ilor Cantabrici . prelucrarea metalelor. Muzee. la Montreal. Adesea provoacă mari inunda ii. 442 mii loc. mănăstire (sec. 120 mii loc. XV–XVIII). situată pe rîul Ottava . alimentară. Port pescăresc la Marea Nordului. cocsochimică. produse chimice şi alimentare) şi cultural. Centru religios. XII). separă Republica Democrată Congo de Republica Centrafricană şi apoi de Republica Populară Congo. Suprafa a: 165. textilă. pe fluviul Tamisa . textilă. construc ii de maşini (autovehicule. constructoare de maşini. Lungime: 1 120 km. Oraş din 1267. poligrafie. Ad. Muzee. oraş în Republica Burkina Faso. textile. Muzee. Lauren iu . Importante căi de naviga ie. Biblioteci. celulozei şi a hîrtiei. Universitate (din 1608). Turism. alimentară. delimitat de peninsulele Alaska şi Ciukotsk la N. afluent pe stînga al fluviului Sf. Universitate (sec. Meşteşugărit. cel mai întins şi mai adînc ocean de pe glob.: 567 m. Pescuit intens. [´oksf¬d] oraş în Marea Britanie (Anglia). strîmtoare între Italia şi Peninsula Balcanică. Industria lemnului. Industrie mecanică.2 mil. Nod de comunica ii. Izvorăşte din apropierea lacului Albert . Centru industrial (construc ii şi repara ii navale. min. Navigabil par ial (650 km). Izvorăşte din Alpii vestici şi se varsă în Marea Adriatică printr-o deltă întinsă.Osténde Óstrava Otránto Óttawa oraş în Belgia (Flandra de Vest). textilă. 315 mii loc. Iriga ii. Lă ime: 75 km. Aeroport. metalurgică. fabrici de hîrtie. XII). Universitate. Lungime: 1 160 km. Muzee. rîu în Africa Ecuatorială. capitala ării. Oceánul ~. km2. Sta iune balneoclimaterică. alimentară. Antarctida la S. chimică. Óttawa Ouagadougou [waga´dugu] Oubángui [ub´¾gi] Oviédo Óxford Pacífic Pad (Po) . Monumente istorice. Lungime: 652 km. Universită i. Capitala statului din 1867. Navigabil. afluent pe dreapta al fluviului Zair (Congo ). Ad. aparataj electrotehnic). Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. Aeroport. situat pe Oder (Odra). care uneşte Marea Adriatică cu Marea Ionică. cu Oceanul Atlantic prin strîmtoarea Drake. Par ial navigabil. Lungime: 105 km. Colegii. fluviu în N Italiei. Industrie constructoare de maşini (automobile). alimentară. capitala federală a Canadei (Ontario). Centrul unei regiuni carbonifere şi siderurgice. Fondat în 1800. Este străbătut de puternici curen i oceanici. Metalurgie. Hidrocentrale. Turism. situat la N-V de Londra. Ad. 203 mii loc. Comunică printr-un canal cu lacul Ontario . biserici (sec.: 11 034 m. Aeroport. poligrafică. America la E şi Asia şi Australia la V. 333 mii loc. Catedrală gotică (sec. Comunică cu Oceanul Arctic prin strîmtoarea Bering. alimentare. Teatre. XII–XVI). 69 mii loc. oraş în Cehia (Moravia de Nord). rîu în Canada. max.

mărfuri de larg consum. Căi rutiere: 64 km. chimică. 1545). cea mai populată însă fiind Coror (8 km2. Admis în ONU la 15 decembrie 1994. Pe terenuri irigate (75% din suprafa a pămînturilor lucrate) se cultivă plante comerciale (bumbac. Pescuit intens. Se practică artizanatul. República ~. textilă. păşuni. mango. 11 mii loc. cromit. a lemnului. alimentară. produse alimentare.8 mil. Climă ecuatorială. Popula ia: 20 mii loc. Relief muntos (alt. Ştefan-Vodă). Creşterea extensivă a animalelor pentru carne şi lapte (porcine. Industrie de prelucrare a produselor agricole. stat insular în Oceanul Pacific. engleza. Culturi: cocotieri. iută. alimentară. XIII–XVI). Faună bogată în partea de nord. 225 mii loc. Vegeta ie: păduri. sare. Organizat în 4 provincii şi 2 unită i administrative federale. arbori de pîine. 11 mii loc. Aeroport interna ional. textilă. Culturi de orez. nuci de cocos. în apropiere de ărmul Mării Adriatice. Muzee. Importă echipamente industriale şi de transport. Capitala: Coror . Vegeta ie de stepă şi deşert. Cuprinde cca 300 insule vulcanice şi coraligene. centrul adm. una dintre cele mai mari din lume). stat în Asia de Sud. cu păduri montane în N. XIV). format de cca 100 de insule. Monumente arhitectonice: biserică (sec. Popula ia: 147. 2 084 m). cupru. care în sec. catedrală (sec. fosfa i. Se extrage bauxită. Resurse bogate de petrol şi cărbuni. capelă (sec. energetică. al teritoriului Samoa Americană. Climă tropicală uscată. Suprafa a: 498 km2. or Págo Págo Pakistán Palánca Paláu comună în Republica Moldova (rn. Se cultivă manioc. Industrie extractivă. situată pe malul drept al Nistrului. Suprafa a: 487 km 2. Economie bazată pe agricultură. dintre care cea mai mare este Babelthuap . de petrol. Afgha-nistan şi India. Centru comercial şi cultural. energetică (hidrocentrala Tarbela. Suprafa a: 14 mii km2. Relieful reprezintă zone fizicogeo-grafice şi naturale diverse: Cîmpia Indului (în E şi S-E). cînepă. situat la nord de Australia. Aici a existat o străveche fortifica ie de pămînt. trestie de zahăr. curmali) şi pentru consum intern (grîu. nichel. textilă. ovine. República Islámică ~. oraş în insula Tutuila (arhipelagul Samoa din partea centrală a Oceanului Pacific). Exportă materii prime agricole. Turism. bata i. Expl. combustibili. Păduri tropicale. XIII–XVI).94 mii km2. Universitate (din 1222). . Turism dezvoltat.Pádova oraş în N Italiei (Veneto). produse manufacturiere. Grădină botanică (cea mai veche din Europa. Limbi oficiale: palauana. Industrie constructoare de maşini şi utilaje agricole. loc. caprine). la V de Vene ia. de prelucrare a metalelor. Se extrage bauxită. a hîrtiei. chimică. de produc ie a cimentului. Suprafa a: 803. max. Capitala: Islamabad. între Iran. situat la ărmul Mării Arabiei. legume.). Popula ia: 15 mii loc. Limba oficială: urdu. XV–XVI a fost reconstruită din piatră şi utlizată de localnici ca cetate. Podişul Belucistanului (în V şi S-V). arhipelag în V Oceanului Pacific. ramifica iile mun ilor Himalaia şi Hindukush (în N şi N-V). bovine. Paláu (Beláu) Paláuan insulă în S-V arhipelagului Filipine .

Căi ferate: 354 km. República ~. loc. Se mai cultivă orez. cafea. situat pe coasta nordică a Siciliei . Importă produse industriale. 309 mii loc. Alt. Afghanistan). produse alimentare. China. Hr. mangan. slavi (sec. limitată de Marea Mediterană la V. Construit în anii 1904–1914.). 1829 m). max.: 7719 m (vf.: Iloilo . Ad. Turism. palate (sec. specii de plante de stepă şi de semideşert. Oraş pr. între mun ii Hindukush. IV–VIII). este ocupată apoi de huni. XII. Limba oficială: spaniola. Popula ia: 2. Universitate. IV–III î. Aeroport. XVII). Zăcăminte: aur. cuprinzînd şi numeroase insule din apropierea ărmurilor. Prin hotărîrea ONU din 1947 s-a convenit să se creeze pe acest teritoriu două state: Israel şi Iordania. Creşterea animalelor este slab dezvoltată. a petrolului importat. Lungime: 79. Lă ime: 91–300 m. între Costa Rica. Marea Caraibilor. pescuit. Hr. servicii în transportul de tranzit prin canalul Panamá . I î. Cunoscută din milen. porumb. Monumente: biserică (sec. min.5 m. Relief muntos. Păduri tropicale. canal pe teritoriul statului Panamá. [´palma de ma´ljorka] oraş în Spania. palate (sec. Muzee. cînepă de Manila. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. banane. turism. Columbia şi Oceanul Pacific. Vegeta ie: păduri tropicale umede (peste 50% din teritoriu) şi de savană. Karakorum. construc ii de maşini. care leagă Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. Este divizat în 9 provincii şi 3 dis-tricte. zahăr. Palestína Palma de Mallorca Palmýra Pamír Panamá Panamá Panáy Panónia . Culturi: orez. loc. Vegeta ie: păşuni alpine. trestie de zahăr. port la Marea Tireniană. Muzee. catedrală (sec. XV).91 mil. Exportă produse petroliere. Planta ii mari de bananieri. întreprinderi ale industriei uşoare. podiş muntos în Asia Centrală. Naviga ie de canal (87 [pa´nai] insulă în V arhipelagului Filipine . boboase. iar în S-E de Cordilierii Chioco (alt. În trecut – provincie romană. Monumente de valoare: biserici (sec. – I d. de cîmpie joasă litorală. locuită de triburile ilirice şi celtice. avari. Climă subecuatorială umedă. Kunlun şi Altai (Tadjikistan. Climă continentală rece şi foarte aridă. Universitate. Liban la N. stat în America Centrală. Popula ia: 1. Serbiei şi Muntenegru şi României. 3478 m). Centru industrial. crom. max. Centru turistic şi balneoclimateric. Şantiere navale. Rafinării de petrol. Deşertul Sirie la E şi Marea Moartă la S. legume. tutun. IX–X). reprezentat în V de Cordilierii Veraguas (alt. Hr. port la Marea Mediterană. insulă coraligenă în partea centrală a Oceanului Pacific. Ghe ari. Căi rutiere: 10146 km. trestie de zahăr.Palérmo oraş în Italia. Suprafa a: 12. Capitala: Panamá City . pe teritoriul Ungariei. cîmpie pe cursul mijlociu al Dunării. la S-V de arhipelagul Hawaii . Suprafa a: 2. regiune istorică în Orientul Apropiat. situat în insula Mallorca . Popula ie rară. devenind în cele din urmă nucleul statului feudal maghiar. agricultură. mijloace de transport. Fără popula ie. Encluze. XII–XIII). a lemnului. XIV). Ramuri economice: opera ii bancare. cacao. Kongur Tagh ). situat pe istmul Panamá . XV–XVIII). crevete. cocotieri. fructe. Relief muntos. Şantiere navale.5 mii km2. 732 mii loc. unguri (sec. comercial şi balneoclimateric.: 12. cupru. Romanizată (sec.6 km2.6 mil.6 km. Administrată de SUA. Aeroport interna ional. Suprafa a: 76 mii km2. combustibili. arbori de cacao şi de cafea. Cîmpía Panónică .

cobalt.: Joâo Pessoa . învecinat cu Bolivia. Lungime: 2500 km. în cuprinsul Cîmpiei Amazonului. bumbac. cacao. centrul adm. Se cresc animale (bovine. Pescuit de perle. Climă tropicală cu precipita ii abundente în E şi mai uscată în V.4 mil. Climă ecuatorială. prelucrătoare de materii prime agricole. brăzdat de afluen ii fluviului Paraná . arahide. Suprafa a: 56. crom. petrol. trestie de zahăr. energetică. .75 mii km 2. al Polineziei Franceze. beril. tutun. Centru adm. orez. cauciuc. străbătută de fluviul Paraguay . de cauciuc. forestieră. de cacao. 79 mii loc. Este divizat în 20 de provincii şi un district al capitalei. banane. Bază aeronavală. arbori de cafea. Bogate resurse de subsol: cupru. bumbac. guarani. exploatări forestiere şi comer .7 mil. Culturi: trestie de zahăr. orez. citrice. Industrie extractivă (minereu de fier). caprine. oraş în Federa ia Rusă. produse de larg consum. columbit. Suprafa a: 1. Popula ia: 5. inclusiv pe două din arhipelagul Solomon (Buka . În partea de S a insulei Noua Guinee se extind cîmpii mlăştinoase. argint. Limbi oficiale: spaniola. República ~. Vegeta ie: păduri pe aproximativ 2/3 din teritoriul ării. Pápua-Nóua Guinée Pará Paraguáy Paraguáy stat în N Braziliei.: Belém .Panticapaíon Papeéte fostă colonie grecească pe ărmul nordic al Mării Negre. manioc. Izvorăşte din N Podişului Brazilian.25 mil. Centru adm. şi un podiş deluros (alt. Zăcăminte: minereuri de cupru. ghips). stat în America de Sud. Admis în ONU la 10 octombrie 1975. tutun şi. Se cresc bovine.37 mii km2. Se cultivă trestie de zahăr. 680 m). Relief muntos în cea mai mare parte a insulei principale (alt. cacao. Economia ării este bazată pe agricultură. sisal. una dintre ele Itaipú fiind cea mai mare din lume. Importă maşini şi utilaje industriale. alimentară. forestieră. Export de cafea. porcine. rîu în Brazilia şi Paraguay. mangan. Industrie extractivă. de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole (zahăr Paraíba stat în N-E Braziliei. Pescuit intens. zinc. Capitala: Asunción . Popula ia: 3. mai cu seamă. Capitala: Port Moresby . km 2. Azi Kerci . Popula ia: 5. ceai. wolfram. Se cultivă orez. Planta ii de cocotieri.7 mil. ovine. autovehicule. Pescuit. Căi rutiere: 19736 km. 12 600 MW). loc. ovine). uraniu. afluent pe dreapta al fluviului Paraná . Pădurile tropicale ocupă 51% din teritoriu. bumbac. copră. Suprafa a: 462. Brazilia şi Argentina. Port. partea de E constă dintr-o cîmpie joasă. max. cafea. Limba oficială: engleza. Popula ia: 5. situat în partea de E a insulei Noua Guinee şi pe mai multe insule vulcanice din apropiere. porumb. la ărmul Oceanului Atlantic. caolin. cu pu ină vegeta ie. max. precum şi în insulele vulcanice ale Pacificului. manioc. Exportă cupru. aur. Suprafa a: 406.8 mii km2. ovine). Hr. Par ial navigabil.3 mii loc. cărbune. Turism. Teritoriul ării cuprinde două regiuni geografice separate de fluviul Paraguay : partea de V reprezintă o cîmpie înaltă ( Chaco ). cu păduri ecuatoriale. întemeiată de milesieni în sec. trestie de zahăr. Creşterea animalelor. loc. 4694 m). nichel. grîu. Vînătoare. porumb. copră. Industrie extractivă (petrol. oraş situat în N insulei Tahiti . stat insular în Oceanul Pacific. tutun. bumbac şi soia (locul 1 în lume). trestie de zahăr. Este divizat în 17 departamente şi un district al capitalei. arbori de cauciuc. Creşterea animalelor (bovine. loc. energetică (două mari hidrocentrale. VI î. Bougainville ).

max. străbate S Braziliei. stepe. Observator astronomic. Monumente: catedrală romano-ca-tolică (sec. Creşterea animalelor (bovine. XVI–XVII). Universitate. masiv muntos în Carpa ii Meridionali (România). 2. Centru comercial (pentru bauxită. de prelucrare a lemnului. produse cosmetice etc. Aeroport. biserici gotice (sec. Universită i. marchează o por iune a grani ei dintre Paraguay şi Argentina.18 mil. Parîngul Mare sau Mîndra ). loc. constructoare de maşini. centrul adm. strîmtoare între Fran a şi Marea Britanie. Climă arctică. Centru adm. Vegeta ie: păduri tropicale. manioc. aparataj electronic. avioane. XVI). Universitate. arhipelag în Arctica canadiană. oraş în N-E Italiei. uneşte Marea Mînecii cu Marea Nordului. Academii. Suprafa a: 100 mii km2. Muzee. coloran i. chimică (mase plastice. Lă ime min. poligrafică. Era considerat de vechii greci drept reşedin ă a Muzelor şi loc sacru al poe ilor. de parfumuri. porcine). 2519 m (vf. alimentară. fluviu în America de Sud. de bijuterii şi de articole de lux. palate. situat pe rîul Parma . max. Popula ie rară. rom etc. 175 mii loc. orez. Aşezare etruscă şi romană.). Prelucrarea lemnului. afluent pe dreapta al Padului . care l-a descoperit în anul 1818. Parnás Párry Pas de Calais [pa d¬ ka´le] . Parcuri şi grădini. comercial şi cultural al ării. loc. de servicii în transport şi turism. forestiere. lemn. XII).: 24–64 m. Monumente: catedrale (sec. bumbac. Port. a cimentului şi sticlei. Păşuni alpine. soia.Paramáribo Paraná oraş în Republica Surinam. Alt. Suprafa a: 199. (9. tractoare. fasole. de confec ii. Muzee.: 2 457 m. palate (sec. Relief de podiş. capitala ării. Naviga ie intensă. mănăstire. Zăcăminte bogate în aur. XII–XIII). curge apoi pe teritoriul Argentinei şi se varsă în Oceanul Atlantic prin estuarul La Plata . în apropiere de confluen a cu Marna . arbori de cafea. Alt. Climă montană cu precipita ii abundente. pe partea stîngă a fluviului Paraná (cursul mijlociu). Aerodromuri. Paraná París capitala Fran ei. argint. Par ial navigabil. biserici (sec. Se cultivă cereale (grîu. fabrici alimentare (zahăr.). Muzee. 152 mii loc. porumb).32 mil.: Curitiba . trestie de zahăr.).: 29 km. în conurba ie). medicamente. Lungime: 185 km. alimentară. Turism. rom). chimică. Biblioteci. maşini de precizie etc. XV–XVI). diamante. Industrie petrolieră. A fost denumit după exploratorul polar englez William Parry (1790–1855). Expl. Cel mai mare centru economic. port pe fluviul Sena . Institu ii financiar-bancare.5 mii km2. Ad. zahăr. Parîng Párma Mún ii Par´îngului . Lungime: 4 700 km. masiv muntos în S-E Greciei. păduri de conifere şi fag. Popula ia: 8. loc. Se formează prin unirea rîurilor Paranaiba şi Rio Grande . cafea. textilă. stat în S Braziliei. al reg. Localitatea a luat fiin ă în preajma unei cetă i celtice (parisi ) în antichitate. Relief muntos şi deluros. cacao. Industrie dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile. Île-deFrance .75 mil.

Climă mediteraneană. . Popula ia: 600 mii loc. medicamente. în 1419. Muzee. mun i în S-V Germaniei. At. Izvorăşte din Uralul de N şi se varsă în marea Barents printr-o deltă. Grădină botanică. Produc ie de cereale. Bogate zăcăminte de bauxită. extremitatea sudică a Peninsulei Balcanice. alimentare. Álpii ~. Lungime: 1 809 km. XVII). max. Chile). culme muntoasă situată în N-V Mun ilor Apuseni (România). fabrici textile. Turism. alimentare. Iaşi).88 mil. Alt. Repara ii de locomotive şi vagoane. hîrtie. max. Relief predominant muntos. Muzeu. mobilă. peninsulă în S Greciei. 555 mii loc. Navigabil. Alt. Industrie constructoare de maşini. Fabrici de produse chimice. electrotehnică şi electronică. cărbune. regiune în S Americii de Sud (Argentina. produse chimice şi alimentare. Popula ia: 11. În 1940-1957 s-a numit Molotov . Alt. castel în stil renascentist în România (or. Pãdúrea Boémiei Pãdúrea Cráiului Pãdúrea Neágrã Pecióra Pelendáva Péleº Peloponés Penníni Pennsylvánia Pénza oraş în Federa ia Rusă. de prelucrare a lemnului. piane. petrol.: 1 004 m. Alt. Peşteri. Expl. Nod de comunica ii. loc. max. Turism. Construc ii de maşini.: 4 634 m. max. avînd direc ia de la V la E. Mún ii ~. Lungime: 80 km.: 1457 m.: Harrisburg . citrice. 1. aşezare dacă şi castru roman. Creşterea vitelor (ovine). Voievozi (1664). Creşterea animalelor. textilă. Industrie puternic dezvoltată. cu ieşire largă la Oceanul Atlantic. Construc ii de maşini.2 mii km2. masiv muntos la grani a dintre Germania şi Cehia. Pomicultură. de confec ii. electrotehnică.4 mii km 2. Craiova (România). gaze naturale. Suprafa a: 785 mii km2. Fondat ca cetate în 1663. Turism. ceasuri. situată între Rio Colorado şi Rio Negro la N şi strîmtoarea Magellan la S. chimică. Suprafa a: 117. Teatre. biciclete. alimentară. Fondat în 1681. De aici izvorăşte fluviul Dunărea . Suprafa a bazinului: 322 mii km2. loc. Feldberg ). pe teritoriul Italiei şi Elve iei. Institu ii de învă ămînt superior. textile. Perm oraş în Federa ia Rusă.Paºcáni Patagónia municipiu în România (jud. A fost reşedin ă de vară a familiei regale române. măslini. situat pe valea Siretului . max. Universitate. Centru adm. Culturi agricole: cereale. cu cîmpii litorale înguste în zona golfurilor. Acoperită cu ghe ari. petrol.: 2 404 m. compresoare. de cărbuni. doc. Pescuit. stat în N-E SUA. Importante resurse energetice. Zăcăminte: minereuri de fier. vi ă de vie. Alt. Produce motoare. Acoperi i cu păduri în mare parte. energetică. Mecanică. prin rîurile Brigach şi Brege . materiale de construc ie. Relief muntos. metalurgie. Predeal).: 1 495 m (vf. Suprafa a: 22. culme muntoasă în Alpii de vest. situat pe rîul Kama . Castélul ~. 46 mii loc. situate în antichitate pe locul actualului mun. Monumente istorice şi arhitectonice: biserica Sf. prelucrarea petrolului şi a lemnului. Astăzi muzeu. situată între Marea Egee şi Marea Ionică. situat pe rîul Sura . fluviu în N-E păr ii europene a Federa iei Ruse. Fondat în 1760.04 mil. Legumicultură. maşini de calculat. casa memorială “Mihail Sadoveanu“. Climă temperată aridă. conacul Cantacuzino (sec.

în zona oraşului Piatra-Neam de astăzi. Muzeu de artă khmeră. financiar. XIII–XVI). situată pe fluviul Mekong . aşezare dacă. Sta iune climaterică de iarnă. navale. cu alt.3 mil. max. Activitate artizanală. Cerro de Huascaran.Pérsic Perú Gólful ~. Societă i şi institu ii ştiin ifice şi artistice. XIV). Pesháwar Petrodáva Phenián Philadélphia Phnóm-Penh [´phnom´pen] Phoenix [´fiiniks] . situată pe valea fluviului Tedongan . capitala Coreii de Nord. Limbi oficiale: spaniola.285 mil. 149 mii loc. mai mari de 4 000 m. piemontul andin La Montaña (2/3 din teritoriu). alimentară. o vastă cîmpie aluvială la obîr şia fluviului Amazon. construc ii de maşini (aparataj electronic). Brazilia. al statului Arizona.64 mil. XII. (2. stat în V Americii de Sud. În 1776 aici a fost proclamată independen a SUA. localizată în N Moldovei (Româ-nia). centrul adm. Turism. Între anii 1790–1800 a fost capitala SUA. Organizat în 12 departamente şi o provincie constitu ională. în conurba ie). de automobile). Academie de ştiin e. între Ecuador. fabrici de produse textile şi alimentare. comercial şi turistic. [pe´¿aaw¬r] oraş în N Pakistanului. Monumente istorice şi arhitectonice. Muzee. În extremitatea de S. Meşteşugărit. Monumente istorice şi arhitectonice. 2. Valoroase monumente medievale şi renascentiste: biserici (sec. Lungime: 926 km. la grani a cu Bolivia. loc. oraş în SUA. Economie dominată de industria minieră şi agricultură. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Capitala: Lima. Centru industrial. Universitate. alimentară. Vechi centru comercial. VI–VII. loc. ce reprezintă platouri înalte (punas).: 25–104 m. quecha. golf în N-V Oceanului Indian. Relief variat: în V o cîmpie îngustă de coastă cu peisaj deşertic. 1. Industrie constructoare de maşini (aeronautice. Moschee (1630). situat pe rîul Salt . desparte peninsula Arabia de Iran. Port. Muzee. Turism.85 mil. Climă ecuatorială în cîmpiile din E. capitala Cambodgiei. aymará. Muzee. chimică. Prelucrarea bumbacului şi a mătăsii.15 mil. loc.23 mil. în centru lan urile muntoase ale Anzilor (Sierra). Activitate comercială. Universită i (sec. 985 mii loc. centrul adm. la N de Roma. situat la coasta vestică a Oceanului Pacific. Port fluvio-maritim. Palatul Comunal (sec. situat pe rîul Delaware . 994 mii loc. Siderurgie. 6768 m. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. deşertică şi semideşertică. Vestigii etrusce şi romane. Universitate. fabrici textile şi alimentare. se află cel mai mare lac din America de Sud – Titicaca. Suprafa a: 1. 1. km2. [fil¬´delfj¬] oraş în E SUA (Pennsylvania]. deasupra cărora se înal ă creste paralele cu vîrfuri ce depăşesc 6 000 m (alt. Ad. tropicală aridă în regiunile de coastă. X–XVI). Universitate. Mari exploatări de argi Perúgia oraş în Italia. textilă. Popula ia: 28. Vegeta ie ecuatorială. Industrie constructoare de maşini (electrotehnică). Galerie na ională. República ~. în apropiere de lacul Trasimene . Aeroport. vf. al regiunii Umbria . Muzee. loc. farmaceutică. Rafinării de petrol. loc. Columbia. poligrafică. Bolivia şi Chile. textilă. Teatre. Lă ime: 180–230 km. Institu ii financiare şi comerciale.

Institu ii de învă ămînt superior. Se cultivă cereale.: 3 404 m. mun i în V Greciei. sistem muntos în S-V Europei. Metalurgie. Stavropol). biserică (sec. textilă. Oraş pr. centrul adm. Alt. Muzee. Monumente de arhitectură: Turnul înclinat (sec. Iu. masiv muntos în E Carpa ilor Meridionali (România). Vestigii geto-dacice. Industrie constructoare de maşini (utilaj agricol). Alt. export de mărfuri industriale şi alimentare. situat pe rîul Arno. Piátra-Neamþ Picardía Piérre Pietrósul Pind Piréu Pirinéi Piroboridáva Písa [´piisa] . Alt.: Amiens . Popula ia: 1. sfeclă de zahăr. Institu ii de învă ămînt. XI–XIV). sticlă). textile. Păduri conifere. Rezerva ie ştiin ifică. a sticlei. Se cresc animale pentru carne şi lapte. nichel. cobalt. Universitate (1338–1343). fabrici chimice. a. bauxită. sticlărie. Lungime: 798 km. Monumente: biserica Sf. vîrf în Mun ii Rodnei (România). XV). Alt. Sta ie meteorologică de altitudine. identificată cu aşezarea întărită de la Poiana (com.8 mil. produc ia materialelor de construc ii (ciment. Turism. max. Suprafa a: 19. aşezare geto-dacă. situat pe rîul Missouri . Nicoreşti. Turnul-clopotni ă (1499). Turism. XIV) ş. Lungime: 435 km. alimentară.: 2 239 m (vf.Hogaş". Zăcăminte: minereuri de fier. Alpinism. al statului Dakota de Sud. Ioan (sec. Lermontov". Hr. Centru comercial. municipiu în România. a materialelor de construc ii. farmaceutică.4 mii km 2. alimentară. jud. loc. por elanului şi ceramicii. Muzee. construc ii de maşini. care datează din sec. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. La Om ). Nod feroviar. a celulozei şi hîrtiei. Industrie constructoare de maşini (aeronave). reşedin a jud. Casa memorială "C. situat pe valea Bistri ei . oraş în S Greciei. situată pe Siret. Climă montană temperată.Piatigórsk Piátra Cráiului oraş în Federa ia Rusă (reg. Nod feroviar. Domul (sec. Gala i. Mún ii ~. Teatru. mangan. IV–II î. Mare centru industrial şi comercial: construc ii navale. Muzeu. Muzeu. Vegeta ie: păduri. textilă. 135 mii loc. Monumente arhitectonice. Turism. clădiri vechi. 105 mii loc. Sta iune balneoclimaterică. Formează cumpăna de ape dintre Marea Egee şi Marea Ionică.: 2 303 m. chimică. Mún ii Píndului . Izvoare minerale (mai cu seamă în N). floristică şi faunistică (capre negre). de prelucrare a lemnului (cherestea. Casa memorială "M. alimentare. [´pi¬r] oraş în SUA. 170 mii loc. pe ărmul Mării Egee (golful Egina ). în conurba ia Atenei. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Lă ime: 50 km. provincie în N Fran ei. mobilă). Neam . XI–XII). cartofi. 128 mii loc. între golful Biskaya şi Marea Mediterană . la grani a dintre Fran a şi Spania. păşuni alpine. oraş în Italia (Toscana). marmură. România). max. fabrici de produse textile şi alimentare. max.: 2 650 m. Este cel mai important port al ării. 13 mii loc.

siderurgică. a. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt. chimică. Teatru. Aeroport. a sticlei. Argeş. centrul adm. X. Monumente: biserici (sec. chimică. partea de V Prusiei (1772). Curtea Voievodală (în ruine. Muzee. locomotive electrice. a sticlei şi ceramicii. localitate de tip urban în Republica Georgia (Abhazia). de pielărie şi hîrtie. XVII). Climă tropicală. situat pe fluviul Mari a . fabrici de mobilă. Prelucrarea tutunului. constructoare de maşini. Suprafa a: 37. Institu ii de cercetări ştiin ifice. fabrici de cherestea. Industrie siderurgică. În 1945 a fost încorporată în componen a Ucrainei. 254 mii loc. Aeroport. alimentare. Grădină zoologică. al jud. A apar inut Polo-niei (sec. 186 mii loc. oraş în partea de S a Bulgariei. iar partea de E Rusiei (din 1793). Industrie de prelucrare a petrolului şi lemnului. alimentară (bere). Monumente de arhitectură. municipiu în România. Universită i. textile. Tîrg interna ional de mostre. Institute de învă ă-mînt superior. 12 mii loc. 175 mii loc. XVI–XVII). Prahova. în jurul cetă ii Halici.4 km 2. grup de insule în S Oceanului Pacific. XVIII). Monumente istorice şi arhitectonice. Vestigii tracice şi romane. situat în Cîmpia Ploieştiului. Monumente arhitectonice (sec. Teatru. statuile lui Mihai Viteazul. În anii 1949–1992 s-a numit Titograd . Stăpînită de Petru Muşat (sec. sec. al jud. Biblioteci. alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Metalurgie. sta iune balneoclimaterică pe ărmul Mării Negre. alimentară. Pitéºti Píttsburgh [´pitsb¬rg] oraş în SUA. 375 mii loc. regiune istorică în V Ucrainei. doc. XV–XVIII). prelucrarea tutunului. municipiu în România. Aeroport. XIV). At. construc ii de automobile (Dacia ). Caragiale ş. Muzee. I. Monumente arhi-tectonice: biserici (sec. situat pe valea Argeşului . Denumit după cea mai mare insulă Pitcairn . Turism. Celelalte insule sînt nelocuite. At. Monumente istorice: ruinele unei cetă i antice şi bazilici bizantine.Pítcairn [´pitke¬n] Ínsulele ~. loc. la 22 km S de Gagra . Muzee. clădiri vechi. de fibre şi esături de bumbac. 120 mii loc. Muzee. Universitate. la S-V de Praga. Rezerva ie naturală de pini. vestigii greceşti. restituită Poloniei în 1436.25 mil. regiune istorică în V Ucrainei. case vechi. Muzeu regional. Vestigii dacice şi vechi româneşti. situată în N interfluviului bugonistrean. 2. Turciei (sec. doc. Nod de comunica ii. Pocúþia Pódgorica [´podgoritsa] Podólia . Industrie constructoare de maşini (“škoda“. utilaj industrial şi minier). în 1503. Nod de comunica ii. clădiri vechi. de încăl ăminte. oraş în Serbia şi Muntenegru. Piþúnda Ploiéºti Plóvdiv Plze² [plzeñ] oraş în V Cehiei. fabrici textile şi alimentare (conserve de legume). de produse alimentare. maşini textile). Universitate. Monumente: moschee (sec. Teatru. aceasta avînd suprafa a de cca 4. situat în S-V statului Pennsylvania. textilă. port pe canalul Ohio . capitala Republicii Muntenegru. XV). L. Construc ii de maşini (utilaj electrotehnic. electrotehnică. XV). Descoperit în 1767 de navigatorul Robert Pitcairn. XVI–XVII). Centrală atomoelectrică. constructoare de maşini. în sec. Centru industrial şi cultural.5 km2 şi o popula ie de numai 60–70 loc. centrul adm.

situat între Rusia. arbori de pîine.: Papeete . grup de arhipelaguri ( Hawaii. sare. Economie dinamică. Industrie textilă. la 1 030 m alt. Cehia. loc. Relief predominant de cîmpie relativ plană. produse chimice. Administrat de Fran a. gaze naturale. sta iune climaterică în România (jud. alt. 2499 m) şi de podişuri în N-V. catolici. trestie de zahăr. Capitala: Varşovia. Insule vulcanice şi coraligene. Climă temperată de tranzi ie de la oceanică la continentală. regiune istorică între Vistula şi Marea Baltică. Popula ia: 227 mii loc. Popula ia: 38.) şi insule dispersate în partea centrală a Oceanului Pacific. Cocotieri.7 mil. bananieri. max. Germania şi Marea Baltică. sulf (1/5 din rezervele mondiale. Muzee. Creşterea animalelor (bovine. locul 2 pe glob ca producător). loc în apropiere de municipiul Vaslui (România). Recoltarea perlelor negre. textile şi alimentare. Căi rutiere: 792 km. Pódul Înált Poiána-Braºóv Polinézia Polinézia Francézã Polónia República ~. a. situat pe rîul Pahra . carne. europeni. Sporturi de iarnă. Muzeu. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Lituania. orientată spre cea de pia ă. ovine). Slovacia. vile. asiatici. încăl ăminte. Vegeta ie bogată şi variată. maşini agricole. bumbac. Suprafa a: 4 mii km 2. Turism. Pomeránia . alimentară (ulei de cocos. materiale de construc ii (ciment). por elanuri. situată la poalele masivului Postăvarul . Zone ocrotite: parcuri na ionale. Carpa i. Metalurgie.Podólsk oraş în Federa ia Rusă. Teatre. bata i. Relief muntos. pe teritoriul de astăzi al Germaniei şi Poloniei. condusă de Carol al XII-lea. în 1709. petrol. Creştinism (protestan i. Institu ii de învă ămînt superior. Vegeta ie de păduri montane (pini). bazată pe industrie şi agricultură. cu zone montane în S (Sude i. Constuc ii de maşini. cabane. maşini de cusut). 210 mii loc. inclusiv 3 de tip urban. mormoni). Belarus. manioc. 320 mii loc. Pescuit. la S-V de Harkov. Este dezvoltată industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime miniere. Suprafa a: 312 685 km2. citrice. sticlărie. format de peste 150 de insule (din 5 arhipelaguri). Braşov). colinar şi de cîmpie. zahăr. Hoteluri. teritoriu insular în partea central-sudică a oceanului Pacific. situat pe rîul Vorskla . Petru I a ob inut o mare victorie asupra armatei suedeze. Pescuit. conserve de peşte). Cocotieri. Samoa. rezerva ii naturale. Tonga ş. Centru adm. Ucraina. construc ii de maşini (acumulatoare. unde în 1475 Ştefan cel Mare a repurtat o strălucită victorie asupra armatei turceşti conduse de Soliman-Paşa. stat în N Europei Centrale. În ascen Poltáva oraş în Ucraina. pajişti alpine. Se extrag cărbuni (locul 5 pe glob la lignit şi 7 la huilă). Turism. Aeroport. Polinezieni. Limba oficială: poloneza. Climă tropicală. drenată de fluviul Vistula şi afluen ii săi. Climă ecuatorială şi tropicală oceanică. instrumente muzicale. metale neferoase (mai ales argint – locul 1 pe continent şi cupru – locul 2). Divizat în 16 voievodate. La Poltava.

cauciucului şi lemnului. 185 mii loc. port pe fluviul Columbia . loc. 1. oraş în N-V Portugaliei. Sta iune balneară. Póntici Port-au-Prince Pórtland [´poo(r)tl¬nd] Port Louis [´poo(r)t´luuis] Port Móresby [´poo(r)t ´moo(r)zbi] Pórto [´portu] Pôrto Alégre [´portu ¬´legri] Pórto-Nóvo Port of Spain Port Saíd Pórtsmouth [´poo(r)tsm¬q] . chimică. alimentare. Industrie metalurgică. Muzee. Fondat de romani în 138 d. temple. fabrici de produse chimice şi alimentare. Mare port de tranzit. de prelucrare a lemnului. artizanat. În urma săpăturilor arheologice au fost scoase la suprafa ă ruinele unor edificii (amfiteatru. max. Aeroport. ulei de palmier. oraş situat în S-E insulei Noua Guinee. Universitate. cărbune. Centru industrial (prelucrarea lemnului). Centru comercial (export de cauciuc. capitala statului Papua-Noua Guinee. în lungul coastei de S a Mării Negre. [porto´pres] capitala statului Haiti. Aeroport. statui. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Turism. în conurba ie). centrul adm. oraş în N-E Egiptului. textilă. prelucrarea lemnului (cherestea. de confec ii. locuin e). constructoare de maşini. textilă. Muzeu. lemn de esen e pre ioase) şi cultural.Hr. loc. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. 220 mii loc. oraş în S-E Braziliei. comercial (export de zahăr. mobilă. fabrici textile. Alt. XII–XIII). situată pe ărmul vestic al insulei Haiti. Export de zahăr. Teatre. port la Marea Mînecii. Mún ii ~. bazilică.1 mil. construc ii navale. 1. Construc ii de avioane. port la Oceanul Atlantic. obiecte de artă decorativă etc. Centru comercial pentru vinurile de Porto. Industrie metalurgică. 384 mii loc. cafea. 337 mii loc. lan muntos în partea asiatică a Turciei. cafea. port la Oceanul Atlantic. Sta iuni balneare. în timpul unei erup ii violente a vulcanului Vezuviu. Universitate. loc. (1. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Fondat în 1749. şantiere navale. a hîrtiei. rom. [´poo(r)t ¬v´spejn] capitala statului Trinidad–Tobago. Port la Marea Caraibilor. Universitate. hîrtie). terme. Hr. oraş în N-V SUA (Oregon). Muzee.: 3 937 m. şantiere navale. arahide. alimentară. Aeroport. În 79 î. 195 mii loc. al statului Rio Grande do Sul. Vegeta ie montană. Aeroport. Turism. la golful cu acelaşi nume. Export de copra. 180 mii loc.Pompéii oraş antic în apropiere de Napoli (Italia). situată în N-V insulei Trinidad . Aeroport. electronică. oraş în Marea Britanie. copra). Universitate. Lungime: 1000 km. Universitate. alimentară. 160 mii loc. Muzee. Grădină botanică. port la Marea Mediterană. Lă ime: 130 km. capitala Republicii Benin. Rafinării de petrol. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Aeroport. port la Oceanul Indian. palat episcopal în stil baroc. bumbac.2 mil. a fost acoperit de lavă. cacao. Universitate. Port la Marea Caraibilor. 440 mii loc. constructoare de maşini (navale). cacao. Industrie petrochimică. Se extrag polimetale. Aeroport. situat pe fluviul Douro. Metalurgia aluminiului. Aeroport. împreună cu Herculanum şi Stabiae .1 mil. capitala statului Mauritius. de prelucrare a petrolului.

În S predomină podişurile şi cîmpiile relativ accidentate. oraş în Germania. Este divizat în 22 districte (18 continentale şi 4 insulare) şi 2 reg. 590 mii loc. Monumente: castel (sec. de produse chimice. uraniu. max. caolin. ară industrial-agra-ră în rapidă dezvoltare. Palatul reziden ial. centrul adm. Muzee. Universitate. XVIII). . Capitala: Lisabona . Arhipelagurile atlantice sînt de origine vulcanică. chimică.1 mil. Centru industrial. Portugália República Portughéză . autonome.: 1 799 m. staniu. max. Palatul de Marmură ş. Export de lînă. Teatre. pe rîul Havel . Industrie constructoare de maşini (locomotive. prelucrarea cauciucului. Altitudinile joase de litoral au favorizat scurgerea în Atlantic a marilor fluvii ce pornesc din Spania: Douro.3 mil. aur. construc ii de maşini (motoare. situat pe insula Efate (Vaté ). (vf. Tejo. situat la S-V de Berlin. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Postăvarul ). culme muntoasă în S-V Carpa ilor Occidentali. Cuprinde şi arhipelagurile insulelor Azore şi Madeira . 1991 m). fiindu-le caracteristice erup ii frecvente.Port Stánley [´poo(r)t´stænli] oraş în insula Falkland . cărbuni. Aeroport. textilă. La N de Tejo se desfăşoară lan urile muntoase paralele Serra da Estrela (alt. Ritmuri de dezvoltare accentuată în metalurgia neferoaselor şi rafin Port Víla capitala Republicii Vanuatu. loc. electrotehnică. Turism. Mai este cunoscut şi cu denumirea Cristianul Mare . teleferic. poligrafică. farmaceutice şi alimentare. situat între Spania şi Oceanul Atlantic. Vechea reşedin ă a regilor Prusiei. vagoane). istoric şi cultural. Importantă bază turistică. pirite. Noul Palat (1763). făcînd parte din grupul Mun ilor Bîrsei (România). Popula ia: 10. fabrici de confec ii. pîrtii de schi). Muzee. argint. Nod rutier şi port fluvial. loc. al arhipelagului Falkland . întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. fluviu în N-E SUA. Monumente arhitectonice: Domul (sec. Postãvárul Potómac Pótsdam Póznañ [´poznañ] oraş în S-V Poloniei. Important centru industrial: metalurgie. primăria (sec. Aeroport. situat pe rîul Warta . ulei de balenă. Climă temperat-oceanică. păşuni naturale (16%). în special pe insulele Azore . Serra de Caramulo . Comer extern. ocupînd S-V Penisulei Iberice. alimentară (conserve). Alt. XV–XVII). Guadiana . Suprafa a: 92 389 km2. Limba oficială: portugheza. Serra de Marăo . Lungime: 459 km. stat în Europa Occidentală. Sporturi de iarnă (hoteluri. Vegeta ie: păduri de stejar şi de pin (28% din teritoriu). zinc. material rulant. Platourile constituie forma principală de relief al ării. cabane. biserici (în stil gotic şi baroc). 1. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în golful Chesapeake (Oceanul Atlantic) printr-un estuar. Port fluvial. Navigabil. 143 mii loc. maşini agricole). 20 mii loc. a. XVI). poligrafie. Repara ii navale. Dispune de zăcăminte de wolfram. port la Oceanul Pacific. strunguri.

Industrie dezvoltată: siderurgică. Nod interna ional de comunica ii (rutier. biserică (sec. capitala Republicii Capul Verde. Export de produse tropicale (citrice. oraş în România (jud.). poligrafică. 65 mii loc. textilă. reprezentat de insula cu acelaşi nume (din apele antarctice). Muzee. Turism. XIX). catedrală (sec. Industrie siderurgică. Teatre. Suprafa a: 4. centrul adm. textilă. textilă. coline şi cîmpie. Muzeu geologic. Industrie de prelucrare a petrolului şi a lemnului. constructoare de maşini (utilaj petrolier). Pia ă agricolă. pe cumpăna de ape între bazinele rîurilor Prahova şi Timiş. XIV).6 mii km2. utilaj minier. muzee memoriale. Fondat în 1855. constructoare de maşini (asamblare de automobile. doc. Casa Domnească a lui Matei Basarab (1641. A fost capitala Cehoslovaciei în anii 1919–1992. feroviar. [´wejlz] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Numeroase monumente: Domul (sec. palate. Climă aspră subpolară. teritoriu insular în Oceanul Indian. Viticultură. XV) ş. lignit. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. situat la trecătoarea Predeal . a materialelor de construc ii. Centru adm. Universitate. situată între insulele Somerset şi Victoria . utilaje. pe rîul Vltava .Prága capitala Republicii Cehia. X). 7 mii loc. situată la N-E de Capul Bunei Speran e . XIII). loc.: mun. XIII–XV). Popula ia: 870 mii loc. Teatre. Institu ii de cercetări ştiin ifice. Monumente: castel (sec. a produselor de meşteşugărit (ceramică) şi alimentare. Suprafa a: 47 km2. Sta iuni climaterice. Pomicultură. Biserică (sec. petrochimică şi chimică. chimică.2 mil. oraş în Serbia şi Muntenegru.7 mii km2. Produc ie de cereale. Universitate (1348). edificii vechi. La V de insulă se află polul magnetic al Terrei. Zăcăminte: petrol. Castelul Peleş (Sinaia). în bazinul superior al rîului Prahova . ghips. aerian). Relief de mun i. 250 mii loc. port în insula Săo Tiago . Reşedin ă a ducilor de Boemia (1061–1140). Suprafa a: 35. Braşov). sare. alimentară. Studiouri cinematografice. cafea etc. 1. Lipsit de popula ie permanentă. Academie de ştiin e. Relief muntos. alimentară. poligrafică. aparataj electrotehnic). Sporturi de iarnă. At. a Republicii Africa de Sud. Industrie textilă. Sta iune climaterică. 166 mii loc. Punct de tranzit în naviga ia transatlantică. Pescuit intens. catedrală romano-gotică (sec. situată în partea de S a ării. alimentară. Ploieşti . oraş în Italia (Toscana). Creşterea animalelor. Turism. Aeroport. gaze naturale. Institu ii de învă ămînt mediu şi superior: universită i la Ploieşti şi Vălenii de Munte. constructoare de maşini (automobile. capitala adm. a cimentului şi sticlei. Práia Práto Predeál Pretória Prínþul de Wales Prínþul Édward Príština . aparate de precizie). 825 mii loc. Monumente: mănăstiri. Operă. în 1805. podul Carol. biserică (1703). electrotehnică şi radioelectronică. XIII). Administrat de Africa de Sud. statui. Práhova jude în partea central-sudică a României.a. al regiunii autonome Kosovo . Păduri. Galerie na ională. Breb). situată în partea centrală a ării. Mănăstirea Predeal . la N-V de Floren a. Nelocuită. bazilică (sec.

Centru adm. fabrici textile. Izvorăşte de sub vîrful Lăcău (Mun ii Vrancei). în N-V Cîmpiei Ruse. doc. în 903. Mănăstírea ~. ananas. loc. Provence Providénce [prov¬´d¬ns] Prúsia Prut Pskov Puébla Puérto Ríco Uniúnea ~. Pe valea Prutului se află lacul de acumulare Stînca–Cos-teşti . electrotehnică. orez. fabrici de ciment. de prelucrare a pielei. banane. cu capitala Berlin . Popula ia: 3. Muzee. Ctitorie a domnului Petru Rareş (1530). Prima ctitorie a domnului Ştefan cel Mare. Vrancea.Próbota Mănăstírea ~. Universitate (1764). Vegeta ie tropicală silvică. construc ii de maşini. Biserică construită în anii 1466–1469. Marchează grani a dintre România. [pu´eebla] oraş în Mexic. de produse textile (bumbac) şi alimentare. al statului Rhode Island.13 mil. constructoare de maşini (maşini-unelte. alimentară. fluviu. XVI–XVII). meşteşugărit (obiecte din piele. 210 mii loc. Hr. liguri. VI î. Centru industrial: metalurgie. în jud. biserici în stil baroc (sec. Lungime: 144 km. numele vechiului stat în Germania de Nord. Culturi agricole: trestie de zahăr. capitala statului Puebla. Administrat de SUA. citrice. Academie teologică (1759–1779). A fost locuită de foceeni (sec. Centre piscicole. Căi rutiere: 22 588 km. legume. chimică. loc. Căi ferate: 96 km. oraş în Federa ia Rusă. mulatri. oraş în N-E SUA. negri. Creoli (majoritatea). Sisteme de iriga ie. 180 mii loc. Creştinism (catolici). Centru industrial şi comercial. industrie electronică. Din 1481 apar ine Fran ei. Monumente: catedrală (sec. At. . Monumente medievale. afluent pe stînga al Dunării. Climă tropicală oceanică. care s-a desprins în 1525 din componen a fostelor posesiuni ale Ordinului teutonic. cel i. port la Oceanul Atlantic. Ucraina şi Republica Moldova. textilă. Pútna Pútna rîu în România. Izvorăşte din N mun ilor Carpa i (la alt. 1. Muzeu de manuscrise. situat pe rîul Velikaia . mănăstire în România. A fost constituit în 1618 prin unirea mărcii de Brandenburg cu ducatul Prusiei. de confec ii. În 1918 a devenit stat-membru al Republicii Germane. Institu ii de învă ămînt. Vame de frontiere. materiale de construc ii. Probota. Relief muntos şi de cîmpie litorală. Suprafa a: 9 mii km2.). situat în S podişului Mexican. apoi ocupată de romani şi transformată în provincie romană. petrochimică. mănăstire în România. de 1600 m) şi se varsă în Dunăre la 15 km E de Gala i (România). Rafinării de petrol. Muzee. centrul adm. ceasuri). reprezentat de insula omonimă şi de alte insule mai mici din cadrul arhipelagului Antilele Mari (Marea Caraibilor). produc ie de bijuterii. pe teritoriul jud. Aeroport.: San Juan . com. Universită i. Lungime: 967 km. alimentară. situat între Vistula şi Niemen.83 mil. Denumirea antică: Pyretus . Mormîntul lui Petru Rareş (1546). Turism. teritoriu insular în America Centrală. afluent pe dreapta al Siretului. A fost desfiin at în 1947. de produse alimentare. XVII–XVIII). [pro´vããs] regiune istorică în S-E Fran ei. Construc ii de automobile. Suceava (com. Dolhasca). broderii şi obiecte de cult. argintărie. în jud. Putna). ceramică). Teatru. sticlărie. Suceava (s. Industrie de prelucrare a petrolului. Turism. albi.

Lungime: 400 km. 1. între Emiratele Arabe Unite. pe teritoriul Austriei şi Ungariei. ghips. pescuitul în golf. prelucrarea lemnului. Capitala: Doha . sulfuri. Turism. porumb. perle. Climă tropicală aridă. Export de cereale şi lemn. Meşteşugărit. maşini şi utilaje.: ke´bek] Quétta ['kweetaa] Quezon City Quito [keson´siti] [´kito] Raab (Rába) . XVIII). Este divizat în 9 municipalită i. pe teritoriul statelor Columbia. situat pe fluviul Nil . capitala Ecuadorului. X. Industrie petrolieră şi chimică. Se cultivă curmali. Centru industrial: metalurgie. chimică (fabrici de chibrituri). de fosforite (în apropiere). Sta iune balneară. Centrul cultural al canadienilor de limbă franceză. textile. porcine. oraş în Filipine. port la Marea Galbenă. Vegeta ie săracă (curmali. rîu în Europa Centrală. Navigabil în cursul inferior. Monumente istorice din timpul domina iei spaniole. oraş situat în mun ii Anzi. cu oaze rare în zona de litoral. Se practică recoltarea perlelor. fabrici textile. textilă. textilă. în sec. situat în E peninsulei Arabia. Státul ~. ovine. al provinciei cu acelaşi nume. avînd un relief de podişuri joase calcaroase şi de cîmpii deşertice. Lă ime max. peşte. 180 mii loc. oraş în E Chinei. Importă materii prime şi semifabricate. Izvorăşte din E mun ilor Anzii Columbieni. chimice şi de produse alimentare. produse chimice şi alimentare). 140 mii loc. Ecuador. Crescătorii de gazele ( oryx . doc. confec ii. Centru industrial (textile. Perú şi Brazilia. Izvorăşte din Alpii Stiriei .Putumáyo Qátar Qátar rîu în America de Sud. la 2 890 m alt. Monumente arhitectonice (sec. mei. de prelucrare a cauciucului. Prelucrarea metalelor. Monumente istorice (sec. Pescuit intens. gaze naturale. centrul adm. Limba oficială: araba. Căi rutiere: 1 [kéna] oraş în Egipt. situat în insula Luzon . de pielărie. Muzee. Mai dezvoltat este sectorul zootehnic. Mari exploatări de petrol şi gaze naturale (după rezerve situîndu-se pe locul 5 pe glob). loc. Popula ia: 793 mii loc. Lungime: 186 km. Muzee. afluent pe stînga al Amazonului. singura crescătorie de gazele din lume).12 mil. Artizanat. afluent pe dreapta al Dunării. cocos. păsări). Relief predominant de cîmpie (cu dune). meşteşugărit. cocotieri). Tranzit de mărfuri. Expl. 1.5 mil. stat în Asia. Suprafa a: 11. Centru comercial. prelucrătoare a produc iei agricole.4 mii km2. produse alimentare. al provinciei Belucistan . piscicolă. mijloace de transport. oraş în V Pakistanului. construc ii navale. loc. loc.: kwi'bek. Qéna Qingdáo [tsih´dau] Québec [engl.: 88 km. fabrici de hîrtie. Institu ii de cercetări marine. Universită i. Teatre. Navigabil în cursul inferior. 1. Universitate. curmale. At. situat pe ărmul estuarului Sf. Exportă petrol şi produse petroliere. Teritoriul ării cuprinde peninsula cu acelaşi nume din Golful Persic . XVII–XIX). A fost capitala Republicii Filipine (1948–1976). centrul adm. Suprafa a: 11 437 km 2. fr. Universită i. Fabrici textile. Industrie constructoare de maşini (inclusiv şantiere navale). 286 mii loc. Observator astronomic.66 mil. peninsulă în partea de S-V a Golfului Persic. Lauren iu . alimentară. Universitate. Lungime: 1580 km. specializat în creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. oraş în S-E Canadei. alimentare. precum şi de cărbune. alimentare. Arabia Saudită şi Golful Persic.

comună în Republica Moldova (UATSN). 522 mii loc. Industrie chimică. sta iuni paleontologice. Prelucrarea metalelor. Alt. Institu ii de învă ământ. Hr. situat în apropiere de ărmul Mării Adriatice. oraş în S-E SUA. Monumente. Tursim. aşezămînt monastic în Republica Moldova. plumb. centrul adm. al statului Carolina de Nord. la S-E de oraşul Ruse . zinc. de produse farmaceutice. Universită i.: Avarua . port la Oceanul Atlantic. construită în stil baroc est-euro-pean în sec. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Industrie constructoare de maşini şi aparataj electrotehnic. Izvorăşte la S de localitatea Serbiceni (reg.29 mil. oraş în partea centrală a statului Chile. Culturi agricole: cereale. masiv muntos în Carpa ii Orientali (România). Caetan . XVII şi reconstruită în 1742–1740. loc. Păşuni întinse în zona alpină. chimice. situat pe rîul Tisa . alimentară. Biserica Naşterea Maicii Domunlui . XII–XIV). alimentară. Sta iune balneară.). Prelucrarea metalelor. de confec ii. citrice. textile. 194 mii loc. IV–III î.1 km2. Muzee. Capitala: Jaipur . oraş în Israel. a. 237 mii loc. Centru industrial (radiotehnică. Arhiepiscopie. afluent pe stînga al Prutului. Turism. Catedrala romano-catolică Sf. 136 mii loc.2 mii km 2. chiliile şi încăperile auxiliare au fost construite în prima jumătate a sec. al reg. Libertador . Sta iune meteorologică de altitudine. max. Cernău i. de produse alimentare. cărbuni. Popula ia: 44 mil. Fondat în 1150. centrul adm. Numeroase monumente romane. al districtului omonim. Construc ii de maşini. rîu în Republica Moldova. textilă. alimentare) şi comercial. Vestigii arheologice: aşezări tripoliene. Turism. Racov´ãþ Ráhov Rajasthán [rad…es´than] Raleigh [´rooli] Ramát Gan Rancágua Rar´ãu Rarotónga Ráºcov Ravénna Rázgrad Rãciúla . alimentare. stat în N-V Indiei. Centru minier (cupru). Monumente arabe (sec. Aeroport. Călăraşi). Răciula (rn. Prelucrarea lemnului. cocotieri. Popula ia: 9.Muzee. cuprins între văile Moldovei şi Bistri ei. Suprafa a: 342. Ucraina). Turism. la E de Tel Aviv-(Jaffa). Aeroport interna ional. oraş în N Italiei (Emilia-Romagna). Rarău ). loc. bumbac. de confec ii. centrul adm. XIX. oraş în N-E Bulgariei. de pielărie şi încăl ăminte. Creşterea animalelor. Universitate. Planta ii de bananieri. Rezerva ia forestieră şi ştiin ifică Slătioara . Suprafa a: 67. textilă. grădişte getică (sec. în Pacificul de Sud. fabrici de prelucrare a tutunului. Centru adm. situat pe teritoriul com. Muzee.Rabát capitala Marocului. oraş în V Ucrainei. trestie de zahăr. cea mai mare insulă în arhipelagul Cook . 17 mii loc. Moschee (1614). alimentară. bizantine ş. Fost tîrg şi centru vamal la trecerea peste Nistru (sec. a materialelor de construc ii. fabrici textile. XVI–XVIII). XVIII. 120 mii loc. chimică. Industrie extractivă (petrol. argint). Turism. Aeroport interna ional. Sta iune climaterică. Mănăstírea ~. Fabrici de carton.: 1 651 m (vf. Monument al naturii: Pietrele Doamnei . în conurba ie). (1. Turism. 52 mii loc. Muzee. Datează din sec. textilă. Lungime: 68 km. Universitate. fabrici de sticlărie şi por elanuri.2 mii loc.

afluent pe dreapta al Nistrului. în bazinul Ruhr . oraş în N-E Fran ei. Ialoveni). om politic. XVII–XVIII). Donduşeni). Centru adm. Rediul Mare (rn. alimentare. membru al Academiei Române (1919). oraş în Federa ia Rusă. Muzee. În timpul apelor mari se desparte în două bra e: Atchafalaya şi Old River . Termocentrală. automobile. Expl. max. forestiere şi de cărbuni.Rãdãúþi oraş în N-E României (jud. În memoria celor căzu i în luptă aici a fost ridicată (1496) o biserică. aparatură electronică). în conurba ie. Popula ia: 17 mil. maşini-unelte. Industrie siderurgică. Expl. port la Oceanul Atlantic. Suprafa a: 34. ovine). Produc ie de cereale. Turism. prelucrarea petrolului. Nod de comunica ii (feroviar. 32. aparataj electric).: Düsseldorf . minereuri de fier şi neferoase). Teatre. loc. textilă. afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . textile. Sta iuni termale. Monumente arhitectonice (sec. XVII). constructoare de maşini (nave. om politic. Prelucrarea lemnului (mobilă). Hidrocentrale. aparate electrotehnice).9 mil. Suprafa a: 10. arhipelag în Oceanul Pacific. Vechi centru de vinifica ie (vinuri. rîu în S SUA. În 1476. situat pe rîul Topli a . publicist. 1202 m). automobile. 185 mii loc. Nicolae (1359–1365). Aici s-au născut Ion Incule (1884–1940). 2. Universitate. fabrici de produse textile şi alimentare. Popula ia: 2. rutier). rîu în Republica Moldova. Relief predominant de cîmpie. a avut loc o bătălie a oştirilor moldoveneşti cu turcii. Institu ii de învă ămînt superior. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. At. în provincia istorică Champagne. Lungime: 1 640 km.5 mii loc. Mari zăcăminte de cărbuni. port pe Aisne-Marna . Iriga ii. 535 mii loc. Pescuit.5 mii loc. Academie. Turism. la Ustia (rn. Aeroport. comună în Republica Moldova (rn. pierdută de Ştefan cel Mare. în 1484/1485. Numeroase monumente arhitectonice. Relief muntos (alt. produse alimentare). XVIII–XIX). chimice. loc. Lungime: 286 km. Legumicultură. fabrici de ciment. textile. Centru industrial (construc ii de maşini. Lacuri de acumulare. Suceava). fluvial. Construc ii de maşini (aeronautice. clădiri vechi (sec. Rãut Rãzboiéni Rãzéni Reazán Recífe [re´siife] oraş în N-E Braziliei. Muzee. chimică. Creşterea animalelor (bovine. Red Ríver [red´riv¬ (r)] Regina Charlotte Reims [´rees] Renánia de NordWestfália . ctitorită de marele voievod. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. alimentară. de-a lungul coastelor canadiene. XVII–XVIII). animator al vie ii publice din Basarabia. Navigabil pe cursul inferior (560 km). utilaj pentru automobile. Universitate. Ioan Pelivan (1876–1954). Muzeu etnografic. lîngă Războieni. şampanie). comună în România (jud. Centru viticol şi de vinifica ie. Izvorăşte la S-E de com. land în V Germaniei. artizanat. biserici (sec. Dubăsari). fabrici de produse chimice.3 mii km 2. Biserica Sf. mici întreprinderi industriale (confec ii. miniere (cărbuni.1 mii km2. pomicultură. maşini de calcul. primul preşedinte al Sfatului ării. situat pe valea rîului Oka . Neam ). Insulele ~. alimentare). la Valea Albă. una dintre cele mai vechi localită i din Basarabia. doc.

Universită i. calcare). oraş în Ucraina (reg. Aeroport. Relief muntos şi de cîmpie litorală. porumb. utilaj petrolier. Faună: zimbrul. oraş în Republica Moldova. oraş în S-V ării. textilă. Suprafa a: 19. situat pe malul stîng al Dunării . Retezat ) ş.: Mainz . 97 mii loc. reşedin ă a raionului Rezina. centrul adm. Fabrici de ciment. chimică. Căi rutiere: 2 710 km. chimică. 917 mii loc. păduri de conifere şi de fag. minereu de fier.). XVI. Centru adm. încăl ăminte. vanilie. întreprinderi industriale (ciment. textilă. legume. Universitate. al jud. pomi fructiferi. alimentară (vin. loc. Alte oraşe: Le Port.8 mil. Capitală din 1944. Mún ii ~. în 1470. manioc. tutun. situat pe rîul Bîrzava . Industrii (confec ii. port la Oceanul Atlantic. Neiges (3069 m). chimică. produse alimentare. 2 500 m (vf. sfeclă de zahăr. a pielei (încăl ăminte). a. Muzee. savane. Popula ia: 685 mii loc. Caraş-Severin . Popula ia: 3. Vegeta ie: păşuni alpine.: Saint-Denis. Şantiere navale. rom. ovăz). Se cultivă cereale (secară. Centru bancar şi comercial. al raionului cu acelaşi nume. doc. de prelucrare a lemnului. în sec. Altitudini: 2 509 m (vf. Monumente arhitectonice (sec. a. Repara ii navale. Muzee. doc. Tăul Negru. capitala statului Virginia. Reni Réºiþa Retezát Réunion Réykjavik [´reikjaviik] capitala Islandei. 15 mii loc. Suprafa a: 2512 km2. situat pe malul drept al Nistrului. textile. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Turism. Industrie siderurgică (fontă. Transporturi auto. Piscuri: Fournaise (2 366 m). 122 mii loc. Păpuşa ). zahăr). . Termocentrală.Renánia-Palatinát land în S-V Germaniei. 2 484 m (vf. Odesa). masiv în V Carpa ilor Meridionali. la 101 km N de Chişinău. laminate). Saint-Pierre. Port fluvial. mirodenii).8 mii km2. Relief în cea mai mare parte muntos. Parc na ional. Centru adm. 30 mii loc. tutun. Este unul din vechile oraşe ale Moldovei. Rezína Ríchmond [´rit¿m¬nd] oraş în E SUA. Saint-André. plante aromate. o el. Fondat în 874. constructoare de maşini (turbine. XVI–XVIII). Le Tampon. textile. Lacuri glaciare (Bucura. la V de lacul Cahul . Climă tropicală maritimă. Expl. produse alimen-tare). Industria tutunului. Vegeta ie: păduri tropicale. miniere (huilă. Peleaga ). Teatre. alimentară. At. municipiu în România. Institu ii de învă ămînt superior. în conurba ie. Industrie prelucrătoare de produc ie agricolă (zahăr. [reju´njõ] teritoriu dependent reprezentat de o insulă de origine vulcanică din componen a arhipelagului Mascarene (Oceanul Indian). Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). alimentară. de calcare. Se cultivă trestie de zahăr. centrul adm. Turism. Pescuit. Important nod orohidrografic. arbori de cafea. Expl. Muzee. ovine). Industrie constructoare de maşini. Zănoaga ş. material rulant). Creşterea animalelor (bovine. Administrat de Fran a. situat pe rîul James. At. caprele negre. îndeosebi conserve de peşte).

Hidrocentrale. Ad. Suprafa a: 1. port la Marea Adriatică. Între anii 1889 şi 1960 a fost capitala Braziliei. formînd pe un segment grani a dintre SUA şi Mexic. pe teritoriul Georgiei (Abhazia). Muzee. în conurba ie). Mare centru industrial: prelucrarea metalelor. Industrie constructoare de maşini (maşini de transport.). Cascade (în cursul superior). Navigabil în aval de Presidio. cuprinsă între oraşele Cannes (Fran a) şi Spezia (Italia). Turism intens. Par ial navigabil. Turism. biserici (sec. XIV–XVII). Muzee. [´riu´negru] fluviu în America de Sud. clădiri. rîu în America de Sud. Lungime: 3060 km. alimentară. produc ie de hîrtie. max. Cascade. Sta iune balneară (celebra plajă Copacabana ). Río Négro Río Négro Ríþa Riviéra [ri´vjeera] . palate. iriga ii (în cursul inferior). 167 mii loc.7 mil.: 116 m.5 km2. mangan. Ad.: 64 m. fluviu în V Europei. Universitate. iar cea italiană include Riviera di Ponente şi Riviera de Levante . vi ă de vie etc. Lungime: 1 000 km. Elba . Hidrocentrale. (11 mil. Export de cafea. 918 mii loc. Marna. petrochimie. construc ii de maşini. palate). Nisa. biserici. Navigabil de la Basel în aval (886 km). San Remo. Lungime: 2300 km. chimică. Vechea denumire: Fiume . Import de petrol şi produse petroliere. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în golful Mexic . Valoroase monumente vechi: castel. Por iunea franceză se mai numeşte şi Coasta de Azur . Pe teritoriul Columbiei se numeşte Guainia . Izvorăşte din Preanzii Columbieni. Celebre sta iuni balneoclimaterice (Cannes. denumire a unei păr i a litoralului Mării Mediterane. textile. Centru financiar interna ional. minereu de fier. loc. Ronul. carne. Germaniei şi Olandei. pe teritoriul statelor Columbia şi Brazilia.Ríga capitala Letoniei. Suprafa a: 18 mii km 2. Izvorăşte din Alpii Lepontini (Elve ia) şi se varsă în Marea Nordului. oraş în S-E Braziliei. XIV). Par ial navigabil (1000 km). a pielei.). Rapallo. de prelucrare a lemnului. port la Oceanul Atlantic. Turism. textile şi alimentare. capitala statului Rio de Janeiro. Teatre. pe teritoriul Argentinei (Patagonia). loc. Aeroport. prelucrarea petrolului. pe teritoriul Elve iei. Vestigii romane. Lungime: 1 320 km. produse alimentare. oraş în Croa ia. Teatre. catedrală (sec. Aeroport. lac în vestul Caucazului. 5. XIII). Este legat prin canale cu Dunărea. Monumente arhitectonice (mănăstire. Ríga Rijéka Rin Río de Janéiro Río Gránde fluviu în America de Nord. Climă mediteraneană.). Imperia etc. între Letonia şi Estonia. Turism. Vegeta ie abundentă (măslini. afluent pe stînga al Amazonului. XVI). Izvorăşte din Anzi şi se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. Monumente: catedrală (sec. Fran ei. Academie de ştiin e. golf la Mării Baltice. aparataj electronic şi electrotehnic etc. port pe fluviul Daugava . citrice. Grădină botanică. în apropiere de vărsarea acestuia în Marea Baltică. produse chimice. Sta iune balneară. C onstruc ii moderne. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. la 950 m alt. max. primărie (sec. a lemnului. Centru industrial: şantiere navale. bumbac.

utilaje mecanice şi optice). Buzău). doc. Universitate. max. Rîbinsk Rîbniþa oraş în Republica Moldova. Prelucrarea petrolului (uleiuri. clădiri vechi). At. Teatru. Şcerbakov (1946–1957). Parcul Zăvoi . Vîlcea. loc.7 mil. Alt. Hidrocentrală pe malul lacului de acumulare Rîbinsk . Ucraina). prelucrarea lemnului (mobilă. la N de Moscova. urşi. chibrituri). Turism. alimentară). strunguri. Institu ii de învă ămînt. reşedin ă a raionului Rîşcani. S-a mai numit: Rîbnaia Sloboda (1504–1779). fabrici de confec ii şi produse alimentare. Sta iune meteorologică de altitudine. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). Mún ii Ródnei . situat pe rîul Copăceanca . At. doc. Alt. placaje. Rîbniþa Rîmnicul Sãrát Rîmnicu-Vîlcea Rîºcáni Rockford Ródna Rodópi . alimentare. 145 mii loc. la 104 km N de Chişinău. situat pe malul stîng al Nistrului. [´rakf¬rd] oraş în partea centralnordică a SUA (Illinois). Industrie chimică. a hîrtiei etc. situat pe rîul Rîmnic . Vegeta. masiv muntos în Carpa ii Orientali (România). Industrii: rafinării de petrol. pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. Centru comercial. Biserici (sec.: 2 191 m (vf. masiv muntos în Peninsula Balcanică. fabrici textile. Faună bogată: cerbi. Pietrosul Mare ). crom. 43 mii loc.ie: păşuni alpine (în E masivului). Monumente arhitectonice (sec. max. Andropov (1984–1989). Industrii (metalurgică. Odesa. alimentară. păduri subalpine. Izvorăşte la NV de localitatea Slobodka (reg. Vestigii arheologice. 2. lîngă oraşul Rîbni a . petrochimie. parafine). At. Muzeu. strunguri). Monumente istorice şi arhitectonice (biserici. oraş în Federa ia Rusă. situat pe valea Oltului . Culturi agricole: tutun. de pielărie şi încăl ăminte. centrul adm. la confluen a cu rîul Rîbni a . Mún ii ~. At. forestiere. Cunoscut din 1071 cu denumirea Ust-Şeksna . afluent pe stînga al Nistrului.: 2 303 m (vf. zinc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 62 mii loc. Aeroport. 600–700 m). municipiu în România. Centru pomicol şi viticol. Muzee. a cimentului. pe fluviul Volga . Zăcăminte: minereuri de plumb. păstrăvi. de igarete. Centru piscicol. Climă montană. cel mai mare oraş al ării. XVII). Muzeu. în 1574. poligrafie. Rezerva ie ştiin ifică. XVIII–XIX). de prelucrare a lemnului (mobilă). de confec ii. Goljam Perelik ). la 166 km N-V de Chişinău. al jud. Fondat în 1834. municipiu în România (jud. 19 mii loc. Muzee. Centru industrial: construc ii de maşini (nave. doc. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. alimentară. motoare. în 1388. Turism. Pescuit. Turism. în 1657. oraş în Republica Moldova. de confec ii. 255 mii loc. Institu ii de învă ămînt superior. rîu în Ucraina şi Republica Moldova.Riyádh [rij'aad] capitala Arabiei Saudite. Lungime: 45 km. de confec ii. 119 mii loc. doc. vi ă de vie (pînă la alt. chimică. textile. Centru comercial. Teatre. cocoşi-de-munte. în 1602. cu precipita ii abundente. furnire). Expl. de prelucrare a lemnului (mobilă. textilă.

Monumente istorice şi arhitectonice (biserici. Creşterea animalelor (ovine. stejar.). edificii vechi. măslini. Carpa ii Meridionali (alt. Industrie cinematografică. Universită i. a fost întemeiat în 753 î. alimentare. textile şi confec ii. a. II–III d. arcuri de triumf. Capitala: Bucureşti . bazilici.72 mil. loc. Se cultivă cereale. Podişul Transilvaniei. statui etc. hanul Vi i ). Vestigii antice. max. Vestigii arheologice (temple. Muzee. Valoroase monumente istorice şi arhitectonice: temple. Edificat pe timpul domniei lui Roman I (1391–1394). devenit capitala provinciei Dacia Malvensis . fabrici chimice. edificii publice. bovine). Cuprinde şi oraşul-stat Vatican . Carpa ii Occidentali . Vegeta ie: păduri de pin. comercial. caprine. produse alimentare. produc ie a materialelor de construc ii. 2. Institu ii de învă ămînt. Republica Moldova. Partea centrală este ocupată de Podişul Transilvaniei . max. Neam ). Aeroporturi. în conurba ie. oraş situat pe cursul inferior al fluviului Tibru . Pietrosul). de confec ii. Climă mediteraneană. Sta iuni balneoclimaterice. Teatre. Relief deluros. radiotehnică. vi ă de vie. . distrus în mare parte în 1467 şi apoi refăcut de Ştefan cel Mare. prelucrarea metalelor. un sector al marii Cîmpii Panonice . citrice. Suprafa a: 1. În interiorul şi exteriorul Carpa ilor se disting mai multe zone colinare şi culmi deluroase: Podişul Someşean. Conservator (din 1570). România). al regiunii Lazio . Suprafa a: 238. Curcubăta Mare ) şi Mun ii Poiana Ruscăi . Subcarpa ii Orientali şi Subcarpa ii Moldovei. alcătui i din Mun ii Banatului şi Mun ii Apuseni (alt. Bulgaria.4 mii km 2. capitala Italiei şi centrul adm. Dobrosloveni. Principalul oraş-port: Rodos . Hr. situat între Ucraina. Popula ia: 22. construc ii de maşini. Teritoriul ării este caracterizat prin diverse forme de relief şi zone naturale: mun i. Biblioteci. Róma Róman municipiu în România (jud. 2 544 m – vf.Hr. prelucrarea metalelor. Potrivit legendei. cîmpii. Românía stat în S-E Europei. tutun. situată în apropierea ărmului Asiei Mici. La vărsarea sa în Marea Neagră. Mare centru politic. Serbia şi Muntenegru şi Ungaria. terme. Moldoveanul ).Ródos insulă grecească în Marea Egee.). În sec.4 mil. cu cîmpii acumulative în lungul ărmurilor. Popula ia: 94 mii loc. Localizat pe teritoriul satului Reşca (com. terme. În S şi S-E se întinde Cîmpia Dunării . iar în V Cîmpia de Vest . 2 307 m – vf. Centru industrial: siderurgie (laminor de evi). Este divizat în 41 de jude e (şi municipiul Bucureşti). panteon. Limba oficială: româna. financiar şi cultural. max. Academie de ştiin e. Marea Neagră. 1 848 m – vf.4 mii km2. chiparos. Este cea mai mare insulă din arhipelagul Sporadele de Sud . I î. dealuri. Muzee. înconjurat de masivele muntoase ale Carpa ilor: Carpa ii Orientali (alt. loc. Industrie dezvoltată şi diversificată: metalurgie. de Romulus şi Remus . palate. Dunărea form Rómula oraş roman (sec. Podişul Moldovei. textile. construc ii de maşini. pielărie (încăl ăminte). case vechi. inscrip ii ş. devine capitala Imperiului Roman. Popula ia: 83 mii loc. podişuri. fondat pe locul vechii aşezări dacice Malva . Podişul (cu mun ii) Dobrogei . Hr. situat la confluen a râului Moldova cu Siretul .

capitala statului Dominica (arhipelagul Antilele Mici ). Administrat de Noua Zeelandă. Muzee. Turism. engl. în afară de echipele sta iunilor antarctice de cercetări ştiin ifice. Vegeta ie de pustiu. Mare trafic de mărfuri. fabrici textile şi alimentare. Aeroport. [´rœn¬] oraş în Danemarca. confec ii. Hidrocentrale. oraş în Federa ia Rusă. materiale de construc ii. rafinării de petrol. Monumente arhitectonice. chimice. Turism. Creşterea animalelor (cămile). fabrici textile (cu vechi tradi ii). acoperit de ghe ari. XIV–XVII). Centru comercial. [rw´¾] oraş în N-V Fran ei (Normandia). între 500 şi 1000 m. Muzee. Climă tropicală. construc ii de maşini. oraş în S-V Olandei. Ad. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime. cel mai înalt masiv din Podişul Guyanei . Descoperită în 1841 de J. 15. electrotehnică. produse alimentare. Aeroport. 16. teritoriu insular dependent în Antarctica. provincie istorică în S Fran ei (Pirineii Orientali).2 mii loc. Izvorăşte din mun ii Alpi şi se varsă printr-o deltă în Marea Mediterană. Guyana şi Venezuela. Vînătoare. a fost ucis de turci. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Moselle. Aeroport. Hr.: 2 810 m. situat pe rîul Don . Rønne Roráima Roseau [rou´zou. max. în 1574. biserici (sec. Lungime: cca 1 200 km. construc ii navale. Loara . Universitate.: r¬u´z¬u] Ross Ross Rostóv pe Don Roºcáni Rótterdam Rouen Roussillon [rusi´jõ] Rub al KhãlÆ . max. Expl. Cuprinde sectoare din continent şi insula Ross. petroliere. Muzee. Márea ~. Vegeta ie extrem de săracă (muşchi. Cîmpie cu alt. V d. Ross. la ărmul Antarcticii. prelucrarea petrolului. Celebre monumente de arhitectură: Catedrala Notre-Dame (sec. XIII–XVI). Climă aspră. Fără popula ie stabilă. Aeroport. unde. Este legat prin canale de Rin. Şlefuirea diamantelor. 1 mil. Relief muntos. palate. Suprafa a: 650 mii km2. Alt. pe teritoriul Elve iei şi Fran ei. 730 000 km2. Viticultură. Denumirea veche: Charlotte . Aici voievodul. trădat de boieri. loc. Centru industrial: metalurgie. cetate etc. 4 023 m) şi Terror (alt. 106 mii loc. la grani a dintre Brazilia. situat în delta Rinului. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. de faian ă şi de por elanuri. Expl.5 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (uleiuri vegetale). Aeroport. veche localitate lîngă lacul Cahul (Republica Moldova). mare în Oceanul Pacific. 3 277 m). licheni). situat pe cursul inferior al Senei . Institu ii financiar-bancare. Centru comercial şi industrial. Siderurgie. alimentare. forestiere şi de minereu de fier. în America de Sud. pustiu în S-E peninsulei Arabia . Teatru. Suprafa a: 960 mii km 2. Ceramică. Navigabil. Port pentru mărfuri de tranzit. Teatre. în insula Bornholm. Culturi legumicole. Teatre. încăl ăminte. la 30 km de Marea Nordului. mecanică. Lă ime: pînă la 500 km. cu vulcanii activi Erebus (alt. Cunoscut din sec. oastea condusă de Ioan-Vodă cel Viteaz a fost învinsă de otomani. Şantiere navale. Port fluvialmaritim. C.: 2 972 m.Ron fluviu în V Europei. mobilă. construc ii de maşini (în special agricole). 590 mii loc.

XV. Aeroport. Suprafa a: 17 075 mil. Mari (Ioşkar-Ola). Başkiria (Ufa). Biserica Sf. Farfuria Turcească . Georgia. 2 oraşe de rang federal (Moscova. Mongolia. maşini agricole). Inguşetia (Nazran). Muzee. Tătaria (Kazan). Universită i. marea Ohotsk. Finlanda. la grani a dintre Republica Democrată Congo şi Uganda. Centru comercial.2 mii km2. II–III d.: 5 119 m (vf. Denumirea veche: Rusciuc . fabrici de pielărie. Soroca). Localitate at. X–XIII. ştiin ifice şi de cultură. situat în bazinul rîurilor Ruhr . feroviare. Acoperit cu zăpezi persistente şi ghe ari la alt. port la Dunăre. Complex de monumente arheologice: Grădiştea . Osetia de Nord (Vladikavkaz). Vîlcea). Karaceae-vo-Cerkesia (Cerkassk). Mordovia (Saransk). Azerbaidjan. rafinării de petrol. Kazahstan. doc. situat la ărmurile Oceanului Arctic (marea Barents. alimentare. 193 mii loc. . în sec. o regiune autonomă. masiv muntos în E Africii. Kalmîkia (Elista). China. Ucraina şi Polonia. 10 districte autonome. Stanley ). Parcul Na ional Albert. textile. Suprafa a: 6. construită în stil vechi moldovenesc (1777). constructoare de maşini. Udmurtia (Ijevsk). Norvegia. Iakutia (Iakutsk). marea Laptev. ale căror urme au fost descoperite la S de municipiul Drăgăşani din România (jud. Are ieşire la Marea Baltică.Rúdi Mănăstirea ~. Marea Japoniei). 49 de regiuni. chimică etc. Lituania. Altai (Gorno-Altaisk). Republicile autonome (şi capitalele lor): Karelia (Petrozavodsk). Bureatia (Ulan-Ude).. max. Institu ii de învă ământ. Kabardino-Balkaria (Nalcik). Parcuri. aşezări getice din sec. reprezentînd o fortifica ie de pămînt inelară din sec. Marea Siberiei de Est. Alt. Ciuvaşia (Ceboksarî). Federa ia Rusă . joase – păduri tropicale şi montane ecuatoriale (pe versan ii vestici). Hakasia (Abakan).Hr. Construc ii de maşini (navale. VII–V şi IV–III î.. Ruhr Rúse Rúsia Rusidáva Ruwenzóri [ruw¬n´zori] castru şi aşezare civică romană din sec. Daghestan (Mahacikala). situată în apropierea comunei Rudi (rn. Estonia. electrotehnică. oraş în N Bulgariei. Emscher şi Lippe . de peste 4 600 m. La alt. Industrie puternic dezvoltată: extractivă. 6 inuturi. Komi (Sîktîvkar). [´ruur] bazin carbonifer în Germania (cel mai mare din Europa Occidentală). Marea Caspică şi Marea Neagră. marea Kara. marea Ciukotsk) şi Oceanul Pacific (marea Bering. stat în Europa Orientală şi Asia Septentrională. Teatre. Include 20 de republici autonome. SanktPetersburg). Tuva (Kîzîl). Treime . Letonia. mănăstire în Republica Moldova. cocsochimică. Hr. siderurgică. Cecenia (Groznîi). savane şi păduri rare (pe versan ii estici). mecanică. Este învecinată cu Belarus.

leoparzi. minereuri. Odesa). vite. Climă musonică.Rwánda República ~. Turism. Vegeta ie: molid. cafea. Faună: lei. de ciment.4 mil. textilă. petrol. a. porcine). Suprafa a: 87. zadă. Sta iuni balneoclimaterice. cartofi. Relief de podiş înalt (alt. aur.7 mii km 2. centrul adm.: Naha (în insula Okinawa ). rîu în Republica Moldova şi Ucraina (reg. alimentară. wolfram. max. Terase litorale. tutun. Port fluvial. Lungime: 427 km. Alt. rîu în Europa Occidentală. Suprafa a: 13 km2. Popula ia: 1000 loc. Popula ia: 40 mii loc. Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). Suprafa a: 26 338 km 2. echipamente de transport. Suprafa a: 2250 km2. Capitala: Kigali . de pielărie. Ryûkyû Saale Saar Sáaremaa Sába Sáca Sacraménto Sahalín . Oraş pr. de cărbuni. textilă. stat în Africa Centrală. afluent pe dreapta al rîului Ceaga . Vegeta ie de savană. Pescuit. alimentară (conserve. Creşterea animalelor extensivă (bovine. gaze naturale). situat pe fluviul cu acelaşi nume. Administrată de Federa ia Rusă. zahăr). Izvorăşte din mun ii Fichtel . brad. între Kyûshû şi Taiwan. Suprafa a: 2. Gisenyi . Admis în ONU la 18 septembrie 1962. Aeroport.1 mii km2. Există planta ii de ceai. pe teritoriul Fran ei şi Germaniei. Par ial navigabil (175 km). Batîr (rn. de materiale de construc ii. ovine. Planta ii de bumbac. Importă maşini şi utilaje industriale. Pia ă de legume şi fructe. Se cultivă bata i. culturi de orez. străbate reg. pînă la 50 m. Frontiera de V trece prin apele lacului Kivu . 370 mii loc. Muzeu de artă. produse alimentare. ananas. strîmtoarea La Pérouse şi marea Ohotsk . Climă ecuatorială musonică. Creşterea animalelor. Industrie constructoare de maşini. Administrată de Olanda. insulă în Oceanul Pacific. piei. porumb. Industrie extractivă (minereuri de staniu. beriliu. Lungime: 246 km. Parcuri na ionale. loc. Vegeta ie: păduri tropicale. Tanzania. fasole. Turism. învecinat cu Uganda. 1500–2000 m) dominat de mun i vulcanici (alt. trestie de zahăr. Izvorăşte la N de com. afluent pe dreapta al Mosellei . insulă de origine vulcanică în Arhipelagul Antilelor Mici (Marea Caraibilor). zebre. bata i. Relief predominant muntos. Centru adm. sorg. înşirate pe 1 200 km. Căi rutiere: 13 173 km. afluent pe stînga al Elbei. arhipelag japonez în V Oceanului Pacific. Alte oraşe: Butare. Popula ia: 8160 000 loc. arbori de cafea. combustibili. constituit din 73 de insule. Pescuit.: Kingisepp . Saar . Burundi şi Republica Democrată Congo. [´zaal¬] [zaa¬r] rîu în E Germaniei. Expl. ară agrară slab dezvoltată (antrenează 80% din popula ia activă). Exportă ceai. 4 507 m – Muntele Karisimbi ). rinoceri. situată între Strîmtoarea Tătară . Este organizat în 11 prefecturi. arhipelag în Marea Baltică. trestie de zahăr. Relief în general deluros. manioc. apar ine Estoniei. grîu. Par ial navigabil (120 km). Lungime: 52 km. al statului California . Izvorăşte din masivul Donon . banane ş. Popula ia: 1. Cimişlia). oraş în V SUA. Ruhengeri. păduri pe teritorii restrânse.

complex monastic în Republica Moldova. uraniu. Mănăstirea ~. Baimaclia (rn. Izvorăşte din Podişul Anatoliei şi se varsă în Marea Neagră. Relief muntos în centru şi în N. Climă tropicală deşertică. 38 mii loc. Din acest masiv izvorăsc fluviile Rin şi Ron. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile. hiene. O autostradă (la alt.: 3196 m (vf. XIII–XIV). Centru comercial (produse agricole). Monumente arhitectonice. capitala statului Grenada. cu podişuri pietroase şi nisipoase. As-Smava . caprinelor. textile. Izvorăşte lîngă com. Păstorit nomad. rîu în Republica Moldova. Lungime: 825 km. al statului Minnesota. Construc ii de maşini. Universitate. fabrici de produse alimentare (morărit. Alt. Climă tropicală aridă. Prelucrarea peştelui. 2112 m) leagă Italia cu Elve ia prin strîmtoarea Saint-Gothard. Expl. ocupînd aproape în întregime partea de N a Africii. Turism. masiv muntos. Rezina). afluent al fluviului Duero . prelucrarea metalelor. Climă continentală rece. Administrat de Maroc şi Mauritania. oraş în Spania. pe teritoriul Federa iei Ruse. Sta iune balneoclimaterică.). tunel rutier (16. 353 mii loc. pe litoral moderată. 273 mii loc. afluent de dreapta al Ialpugului . Centru adm. Vegeta ie xerofită. Suprafa a: 266 mii km 2. Muzee. de la Oceanul Atlantic la Marea Roşie. Zăcăminte: petrol. Vegeta ie săracă de pustiu. Rotondo ). Format din două lan uri muntoase. de confec ii etc. creşterea ovinelor. poligrafie.Sahára cel mai mare deşert de pe glob. Faună săracă (specii rare: antilope. Muzee. de cărbuni. Popula ia: 240. port la Marea Caraibilor. conserve de carne). Vegeta ie: păduri de cedru siberian. Universitate. Saharna (rn. Monumente.: 3 491 m. Produse petroliere. fluviu în partea de N-V a Turciei. Industrie de pielărie.9 km). max. teritoriu în N-V Africii. Tunel feroviar (15 km). 202 mii loc. oraş în N SUA.. minereu de fier. Alte oraşe: Dakhla . Exploatări de fosfa i. Muzee. Sahára Occidentálã Sahárna Saián Saint-Étienne Saint George’s [s¬nt'd…ood…] Saint-Gothárd [sego'taar] Saint John’s [sent´d3onz] Saint Paul [sent´pool] Sakárya Salamánca Sálcia Máre . textilă. oraş în insula Antigua. Cantemir).: ElAaiún /Lâayoun . minereu de fier. Rîuri principale: Nilul şi Nigerul . sare marină. bisericile Sf. port la Marea Caraibilor. gazele. Iriga ii. care cuprind în interior depresiunile Tuvinsk şi Minusinsk . zadă etc. situat în Alpii Leopontini (Elve ia). 32 mii loc. bovinelor. km 2. Relief colinar deşertic. situat pe rîul Tormes . chimică. Turism.8 mii loc. Suprafa a: 8. molid. Turism. Aeroport interna ional. Nisipurile ocupă 17% din suprafa ă. pe teritoriul com. capitala statului Antigua şi Barbuda. situat în Masivul Central . în conurba ie). alimentare (zahăr. între izvoarele fluviului Obi şi lacul Baical . Aeroport.5 mil. Universitate. port pe fluviul Mississippi. Alt. max. reptile). fosfa i. Relief glaciar. utilaje de cale ferată etc. gaze naturale. sistem muntos în Asia. [sete'tjen] oraş în S-E Fran ei (Lyonnais). (300 mii loc. Constă din schitul rupestru Buna-Vestire (sec. centrul adm. pe litoral cîmpii joase cu dune de nisip.). rom). Universitate. Treime (1812–1821) şi Adormirea Maicii Domnului (1863). Hidrocentrală. Lungime: 53 km. Industrii (alimentară. alimentară.

biserici (sec. al statului Bahia . zahăr. Universitate. Cunoscut printr-o şcoală de medicină încă din sec. loc.Salem [´seil¬m] oraş în N-V SUA. în 1962. format din 16 insule vulcanice. Popula ia: 65 mii loc. oraş în N Greciei (Macedonia). Turism. situat pe rîul Salzach . 154 mii loc. (740 mii loc. Teatre. tutun. Climă tropicală oceanică. centrul adm. 397 mii loc. arhipelag în Oceanul Pacific. Vegeta ie bogată şi variată. al statului Oregon . frigidere. Aeroport. 2 mil. în conurba ie). chimică. oraş în E Braziliei. Centru adm. Expl. catedrală (sec. Universitate. Muzee (Casa Mozart). Monumente arhitectonice romane şi bizantine. 144 mii loc. situat pe rîul Willamette . în Polinezia. Teatre. televizoare. Relief colinar. Universitate. Monumente: fortărea ă (sec. gaze naturale. palate (sec. teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific. de diamante. Universitate şi alte institu ii de învă ământ. manioc. Universitate (1842). XI–XVI). oraş în S Italiei (Campania). centrul adm. XII–XIII. Muzee. Administrat de SUA. Relief în general muntos. s-a constituit statul Samoa de Vest . Vegeta ie: păduri tropicale. citrice. alimentară. port la Oceanul Atlantic. 108 mii loc. confec ii) şi alimentare.: Pago Pago . textile. Fortifica ii (sec. Aeroport. Salérno Saloníc (Salónic) Salvadór Sálzburg [´zaltsburg] oraş în N-V Austriei. situat la vărsarea fluviului Varder în golful Salonic . situate în E arhipelagului Samoa . bananieri. diamante etc. de confec ii. Industrie a hîrtiei. cu cîmpii litorale înguste. medrese etc. Tîrguri anuale de mostre. Suprafa a: 197 km2. cafea. Muzee. textilă. al landului cu acelaşi nume. Pe teritoriul de V al arhipelagului. Industrii: şantiere navale. centrul adm. fabrici de încăl ăminte. Universitate. iar pe cel de E – teritoriul dependent Samoa Americană . Aeroport. aparate cinematografice). XVII–XVIII). XVII). 378 mii loc. XVI). Suprafa a: 3 mii km 2. de prelucrare a lemnului. prelucrarea lemnului (mobilă). textilă. port la Marea Tireniană. Culturi agricole: cocotieri. format de un grup din 7 insule vulcanice şi coraligene. Muzeu. Construc ii de maşini (ascensoare. Centru comercial (pia ă agricolă). Pescuit intens. biserici (sec. Sta iune balneară. port la Marea Egee. Muzee. Samarkánd Samóa (Samoá) Samóa Americanã . Climă subecuatorială şi tropicală umedă. jambu. taro. constructoare de maşini. Muzee. construc ii de maşini. XVI–XVIII). petrol. alimentară. XVIII). Industrie constructoare de maşini. Export de cacao. Centru industrial: şantiere navale. situat pe valea rîului Zeravşan . a instrumentelor muzicale. Teatre. întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. Monumente: moschee. Industrie metalurgică. alimentară. alimentare. oraş în E Uzbekistanului. mormîntul lui Timur Lenk. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. esături.

teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. industria forestieră şi de prelucrare a produselor agricole. Climă tropicală. foci. Lipsit de popula ie permanentă. Relief stîncos. Meşteşugărit. arbori de pîine (50% din suprafa ă). Faună bogată (pinguini. Capitală din 1821. oraş situat într-un podiş. Capitala: Apia. Fondat în 1776. cacao. Popula ia: 179 mii loc. la 1 169 m alt. în conurba ie). Turism. şi utilaje electronice. Fondat în 1736. Export de zahăr. Mauga).5 mii loc. Se cultivă taro. Suprafa a: 2 842 km2. Turism. chimice. constituit din 11 insule vulcanice. Sta iune climaterică. din care 4 locuite: Savaii (alt. în conurba ie). max. banane. nuci de cocos. lemn Sánaa San António Sandwích de Sud capitala Republicii Arabe Yemen. San Francísco San José San Juán [san´hwan] San Juán [san´hwan] . (3. Marchează un segment al grani ei dintre Nicaragua şi Costa Rica. cacao. cu precipita ii abundente şi temperaturi moderate. XVII–XVIII). Pe alocuri se întîlnesc podişuri deluroase. taro. oraş în America Centrală. 927 mii loc. rom). 936 mii loc. tutun etc. centrul adm. 1858 m.). Suprafa a: 311 km2. 43. engleza. Manono. Academie de ştiin e. în întregime acoperit cu un strat gros de ghea ă. port la Oceanul Atlantic. textile. Universitate. Climă subpolară. vf. Aeroporturi. Monumente: catedrală (sec. vf. fabrici ale industriei uşoare şi alimentare. oraş în V SUA (California). alimentare. Principalele ramuri economice: agricultura. construc ii de maşini (aparatură. trestie de zahăr. situată într-o zonă muntoasă. Întreprinderi meşteşugăreşti. în Polinezia. 500 mii loc. loc. cîmpii litorale joase şi plane. porcine. Upolu (alt. Muzeu. turismul. situate la S-E de Georgia de Sud. Apolime. Catedrală (sec. textile. alimentare. cu relief în mare parte muntos. Se practică creşterea animalelor (bovine. max. (900 mii loc. Administrat de Marea Britanie. 1100 m. XVIII). în conurba ie. Universită i. Aeroport. Rafinării de petrol. Universită i. Universitate. Centru industrial: rafinării de petrol. port la golful cu acelaşi nume. Muzee. Limbi oficiale: samoana. pe teritoriul statului Nicaragua. stat insular în S-V Oceanului Pacific. [san ho´se] capitala Republicii Costa Rica. Este organizat în 11 districte. Mici întreprinderi de pielărie. oraş în S SUA (Texas). Vegeta ie bogată: păduri de palmieri. Aeroport. leoparzi de mare). Izvorăşte din lacul Nicaragua şi se varsă în Marea Caraibilor. situat la cca 3 000 km N-E de Noua Zeelandă. păşuni (2%). Fabrici ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. întreprinderi poligrafice. Ínsulele ~. la 2 400 m alt. Este dezvoltată industria de tip artizanal. Centru comercial. 725 mii loc. Centru comercial. Exportă copră.25 mil. Moschee. Capitală din 1918. XVI–XVII). Fito). nave etc. cafea. al insulei Puerto Rico . fluviu în America Centrală. mici rîuri cu izvoare în mun i. Lungime: 225 km. Ocupă 9 insule de origine vulcanică. Aeroport interna ional. Aeroport. fortărea ă (sec. cabaline) şi pescuitul.Samóa (Samóa de Vest) Státul Independént ~.

57 km 2. centrul adm. textilă. Capitală din 1821. Florentino Domagnano . Borgo Maggiore. Muzeu. XII–XIII). porumb). 195 mii loc. Universită i. arhipelag de origine vulcanică în Oceanul Pacific (Melanezia). Turism. Port la Marea Mediterană. [san sevasti´an] oraş în N Spaniei. utilaje şi aparate electrotehnice şi radioelectronice etc. alimentară. Nod feroviar. Fondat în 1703 de Petru cel Mare. exploatări de cărbune. Monumente: catedrală (sec. emisiuni de timbre poştale. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 1 mil. Universită i. biserici. loc. Exportă vin. majolică. carne. Suprafa a: 60. Prelucrarea lemnului. Popula ia: 27 mii loc. orz. pielărie. situată la poalele vulcanului cu acelaşi nume. Muzee. alimentară. capitala statului El Salvador. lemn. Numeroase monumente istorice şi arhitectonice. Aeroport. San Rémo San Salvadór San Sebastián Sánta Clára Sánta Cruz [´sænt¬ ´kruuz] . Centru comercial (pentru cereale. vi ă de vie. Principalele culturi: cereale (grîu. XVI). centrul adm. agricultură. între provinciile Forli şi Pesaro-Urbino. capitala Republicii San Marino. Teritoriul ării reprezintă un sector al Apeninilor Nordici . Festival anual de muzică uşoară. Muzee. oraş în N-V Federa iei Ruse. alimentare (conserve de fructe). Sta iune balneară. a pieilor. Numeroase cutremure. Muzee. Leningrad (1924–1991). Vestită sta iune balneară. piatră pentru construc ii. Aeroport interna ional. produs oraş în N Italiei (Liguria). por elanuri. Mare centru industrial: construc ii de maşini grele. 5. a hîrtiei. Industrie textilă. sticlă. Muzeu. Componentele de bază ale economiei: turism (2/3 din venitul ării). textilă. Capitala Rusiei între 1712 şi 1918. marmură). mobilă. loc. poligrafie. XIII–XVI). tutun). Popula ia cca 6 mii loc. Artizanat. Industrie constructoare de maşini. astăzi fiind recunoscut ca cea mai veche republică din lume. Centru comercial (pentru produse agricole). Include 9 districte comunale (castelli). Monumente arhitectonice. 174 mii loc. a tutunului. Sankt-Pétersburg San Maríno San Maríno República ~. max. pe Riviera . Mănăstire fondată în 301. port la golful Biskaya (Oceanul Atlantic). fabrici textile (bumbac). Din 1862 – protectorat al Italiei. Monumente: fortifica ii (sec. Muzee: Ermitaj. industrie chimică. dominat de Monte Titano (alt.2 mil.Sankt Gállen [zahkt´gal¬n] oraş în N-E Elve iei. a cimentului. Devine stat independent în 1263. Suprafa a: 938 km 2. Alte oraşe: Serravalle. cuprins în interiorul Italiei. porcine). textile. 76 mii loc.). textile. Vegeta ie constituită în mare parte de păduri. cu relief de coline argiloase şi calcaroase. cauciuc. Metrou. Climă mediteraneană. alimentare. de confec ii. Capitala: San Marino . port pe Neva. Se practică artizanatul (obiecte din metal. Turism. la S-V de Genova. fabrici de produse chimice. stat în S Europei. Mănăstire (sec. 738 m). metalurgie. Universitate. Fondat în 1689. Denumiri anterioare: Sankt Petersburg (1703–1914). Construc ii de maşini. alimentară. Creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. în ara bascilor. al cantonului cu acelaşi nume. esături din lînă. 60 mii loc. 5 mii loc. roci de construc ie. Institu ii de cercetări ştiin ifice. în conurba ie. măslini. A fost întemeiat în jurul oraşului San Marino în anul 301. chimică. citrice. Func ionează întreprinderi de ciment. Fondat în 1524. oraş în Cuba. Administrat de statul Solomon. alimentare. Muzeul Rus etc. Limba oficială: italiana. Petrograd (1914–1924). al provinciei Villa Clara .

de cafea. materiale de construc ii. a. alimentare. afluent al Ronului . Sena. República Democrátică ~. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. Aeroport interna ional. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. Se cultivă porumb. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Aeroport. textile. de fabricare a hîrtiei. în conurba ie. rafinării de petrol. biserici. din care cele mai mari sunt Săo Tomé şi Príncipe. Relief în general muntos (respectiv cu altitudini max. alimentare. situată la poalele Anzilor. loc. Impor Santiágo de Cúba Sánto Domíngo São Miguel [s¬u mi´gel] Saône [´soon] São Páulo [s˜¬u´paulu] São Tomé ºi Príncipe Sápporo oraş în N Japoniei (Hokkaidô). Universitate. Vegeta ie forestieră bogată. lînă. Par ial navigabil (de la vărsare). stat insular în Oceanul Atlantic (Golful Guineii). Capitala: Săo Tomé. manioc. . Muzee. Monumente arhitectonice: catedrală. ovine. băuturi alcoolice).67 mil. Centru comercial. Sporturi de iarnă. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Aici au avut loc Jocurile Olimpice din 1972. uleiuri vegetale. Exportă cacao (ocupă unul dintre primele locuri pe glob). Muzee. Turism. XVI. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. Izvoare termale şi minerale.Santiágo (Santiágo de Chile) capitala statului Chile. Pia ă mondială a cafelei. textile. Limba oficială: portugheza. Şantiere navale. Construc ii de maşini (nave). Ramuri industriale: construc ii de maşini. Climă ecuatorială. Suprafa a: 1000 km2.13 mil. oraş în S-E Cubei. chimice. Citrice. Teatre. Comunică prin canale cu Rinul. Suprafa a: 747 km 2. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. Popula ia: 150 mii loc. 6 mil. întreprinderi ale industriei uşoare (textile. Teatre. Fondat în 1554. în conurba ie). maimu e. mătase). cea mai mare insulă din arhipelagul Azore (Portugalia). oraş în S-E Braziliei. de prelucrare a tutunului. capitala statului Săo Paulo. Industria este reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. Izvorăşte din mun ii Faucilles (Lorena). porcine. clădiri în stil colonial spaniol. Popula ia: 175 mii loc. bananieri. de 2 024 m şi sub 1 000 m). conserve).2 mil. XVI–XVII). bere). 365 mii loc. situat la cca 300 km de ărmul vestic al Africii. ciocolată.5 mil. capitala Republicii Dominicane. loc. Faună: reptile. rom. biserici (sec. Moselle. păsări exotice. de produse chimice. copră. Loara ş. Din teritoriul ării fac parte cîteva insule de origine vulcanică. Cresc bovine. cocotieri. rîu în Fran a. esături) şi alimentare (morărit. Muzee. (18. Universită i. port la Marea Caraibilor. textile (bumbac. alimentare. XVI). cafea. Există planta ii de arbori de cacao. 2. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. Lungime: 480 km. de confec ii. port la Marea Caraibilor. Aeroporturi. cu mormîntul lui Cristofor Columb). 9. Se practică pescuitul. conserve. de transport). Universită i. metalurgie (aluminiu). de cherestea. Muzee. Prelucrarea lemnului. loc. Universitate. Este divizat în 2 dis-tricte. Universitate. Aeroport interna ional. meşteşugurile. loc. plante leguminoase. Sta iune balneară. 1. caprine.

Artizanat.Saragósa [qara´goqa] oraş în N-E Spaniei (Aragón). legume. Relief muntos. 615 mii loc. Industrie extractivă. Rezerva ii naturale. sare etc. Expl. material feroviar. Universitate. afluent pe dreapta al Dunării. XVI–XVII). cereale). Suprafa a: 4. metalurgică. denumit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa . mare în Oceanul Atlantic. Culturi: cereale. Popula ia: 396 mii loc. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în Oceanul Atlantic. porcine). a hîrtiei. centrul politic. Muzee. forestieră. Creşterea animalelor (bovine. Hidrocentrale.50 mil. vi ă de vie. Construc ii de maşini (avioane. Industrie metalurgică. în bazinul rîurilor Spree Mulde. Saale şi al fluviului Elba . I d. Climă mediteraneană secetoasă. Popula ia: cca 6 mil. andezit. alimentară. textile. Lungime: 725 km. XVII) ş. minereuri de plumb şi zinc. Popula ia: 7. fabrici de covoare. bazilică (sec.). automobile). Izvorăşte din Alpii Julieni. pomi fructiferi. alimentară. Monumente istorice şi ahitectonice. Suprafa a: 47. jude în N-V României. Márea ~. Aeroport. km2. economic. Se cultivă cereale. Resurse: petrol. plumb. Hunedoara). Turism. Suprafa a: 8. insulă în bazinul vestic al Mării Mediterane. alimentare. miniere (argint. [s¬'vœn¬] fluviu în E şi S-E SUA. 448 mii loc. Centru adm.4 mii km2. Creşterea animalelor (bovine. pe teritoriul statelor Serbia şi Munte-negru. rîu în S Europei.5 mii km2. Zăcăminte: cărbuni. Popula ia: 1.: Satu-Mare .Hr. Zonă etnografică: ara Oaşului . utilaje). ovine. măslini. sfeclă de zahăr. aparatură electrotehnică). vi ă de vie. Turism. XI. Aeroport. Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. de produse textile şi alimentare. de podiş în V şi de cîmpie în S-V. localitate în România (jud. troleibuze. fier). fabrici de produse chimice. situat pe fluviul Ebru . Turism. zinc. loc. oraş întemeiat de romani (108–110). Centru comercial (vinuri. Relief muntos în E. Zăcăminte: minereuri de fier. prelucrarea lemnului şi a plutei. constructoare de maşini. ovine. Centru adm. Oraş pr. a tutunului. porcine). Hidrocentrale. Muzee. regiune istorică în E Germaniei. Vestigii arheologice. XII–XVI). Croa ia. Agricultură: cereale. plumb. aur. Este bogată în peşte. Relief de cîmpie. loc. petrochimică. Aici au fost descoperite ruinele principalei aşezări dacice din Mun ii Orăştiei. catedrală (sec. Universitate.4 mii km 2.: Cagliari . Slovenia. vagoane. sfeclă de zahăr. Sardínia Sargásselor Sarmizegetúsa Sátu-Máre Sáva Savánnah Saxónia Saxónia Inferioarã . militar şi religios al statului dac (sec.a. Navigabil pe 600 km. Industrii (constructoare de maşini. argint. situată în N-E Arhipelagului Antilelor . gaze naturale. Sarájevo capitala statului Bosnia şi Her egovina. citrice. de prelucrare a lemnului. creşterea animalelor. zinc. Navigabil. betonite.65 mii loc. textilă. Centru industrial: construc ii de maşini (maşini-unel-te. Mari cantită i de alge sargassacee (de aici şi denumirea mării). Lungime: 945 km. textilă. de dealuri premontane (în S-E) şi muntos (în N-E). Construc ii de maşini (automobile. caprine. textilă etc.: Hanovra . Suprafa a: 6–7 mil.). Suprafa a: 24 mii km 2. land în N-V Germaniei.

alimentare (conserve. cartofi. afluent pe stânga al Cogîlnicului. Versan i împăduri i. Pomicultură. Lacuri glaciare şi tectonice. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. peninsulă în N-E Europei. Hidrocentrală. construc ii de maşini (în aeronautică). Este cea mai mare peninsulă din Europa: cca 800 mii km 2. Relief: mun ii Alpii Scandinavici (în V). Nod feroviar. Lungime: 59 km. Muzee. Muzee. Mún ii Semenícului. primărie). Brezoaia (rn. minereuri de fier. textile. Vestigii arheologice. cartofi. textilă şi de confec ii. pajişti pe înăl imi. Lungime: 54 km. Pescuit. Climă temperată. catedrală. 35 mii loc. Fondat în 1718. 1892). Nod feroviar.: Edinburgh . prelucrarea lemnului. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Teatre. Popula ia: 263 mii loc. port pe rîul Irtîş . podişul Småland (în S). Lungime: 75 km. cuprinsă între Marea Baltică. Relief constituit din mun i (în N-V) şi din zone joase (în S-E). loc. Ungheni). metalurgică. oraş în Kazahstan. Izvorăşte din apropierea localită ii SărataMereşeni (rn. lactate). avînd orientarea de la N la S. Creşterea ovinelor. afluent pe stânga al Prutului. tundră (în N). Turism. Pod peste Prut.Sãláj jude în N-V României. sfeclă de zahăr. 350 mii loc. Legumicultură. Relief muntos în S-V. doc. Alt.85 mii km 2. Cimişlia). prelucrarea metalelor. 517 mii loc. Cascada de pe Rin. centrul adm. de podiş deluros şi cîmpii în rest. Muzee. Culturi: cereale. Se cresc bovine. masiv muntos în Carpa ii Occi-dentali (Mun ii Banatului).: Zalău . Suprafa a: 3. în 1437 (Şendreni ). Centru vamal de frontieră. Lipoveni (rn. orz.8 mii km2. bovinelor. Industrie extractivă. Centru agricol. plumb. în conurba ie). Monumente istorice şi arhitectonice medievale (fortifica ii. Popula ia: 5. Centru adm. vi ă de vie. alimentară. rîu în Republica Moldova. între valea Nerei şi culoarul Timiş-Cerna. Izvorăşte din apropierea com. porcine. plante tehnice. parte din teritoriul Marii Britanii. materiale de construc ie. ovine. produse textile şi de confec ii. Suedia şi Finlanda (par ial). Semeníc Semipalátinsk . ghips. Turism.: 1 445 m. Turism. oraş în N-V SUA (Washington). Se cultivă grîu. separată de Anglia prin mun ii Cheviot . Construc ii de maşini. andezit. Sãráta Sãráta Scandinávia Schaffháusen Schinoása Scóþia Sculéni Seattle [sii´ætl] comună în Republica Moldova (rn. Suprafa a: 78. Dostoevski". Universită i (1861. Aeroport. porumb. Şantiere navale. Hînceşti). At. max. Climă temperat-oceanică.6 mil. Se produc ceasuri de mare precizie. de confec ii şi alimentare.13 mil. Vegeta ie: păduri de conifere. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. rîu în Republica Moldova. Izvorăşte la N de com. alabastru. situat pe fluviul Rin . Casa memorială "F. cărbune brun. zone de cîmpie. [¿aaf´hauz¬n] oraş în N Elve iei. Pescuit. M. Centru adm. situată în N insulei britanice. siderurgie. al cantonului cu acelaşi nume. fabrici de produse chimice. Zăcăminte: cărbuni. port la Oceanul Pacific. Şantiere navale. (2. Marea Norvegiei şi Oceanul Arctic. Marea Nordului. cupru. Zăcăminte: lignit. Institu ii de învă ământ superior. Locuri istorice (cîmpul de luptă de la Guruslău ). Ştefan-Vodă). Cetate (1776). Pe teritoriul peninsulei sunt situate statele Norvegia.

port pe fluviul Hangang . bumbac. România. Alt. învecinat cu Mauritania. crocodili. parcuri na ionale. zinc. esături. peşte. păşuni montane. a produselor textile. Este împăr it în 10 regiuni. stibiu. Muzee. electrotehnică. Culmi şi vîrfuri netezite. Industria Serbiei: minieră. turbine. Sunt dezvoltate pescuitul. celuloză. echipamente industriale etc. hipopotami. Locul desfăşurării Jocurilor Olimpice din 1988. Industrie metalurgică. loc. Saône şi Loara . alimentară. trece prin Paris şi Rouen şi se varsă în Marea Mînecii printr-un estuar. palmieri. fabricarea hîrtiei. XVII). motociclete. ovine. Macedonia. Vegeta ie de stepă. Relief predominant de cîmpie (alt. chimică. Popula ia: 11. ulei de arahide. constructoare de maşini (tractoare. Sendái Sénegal oraş în Japonia. de ciment. Suprafa a: 196. articole manufactu-riere.Séna fluviu în Fran a.). caprine. versan i abrup i. Universitate. de savană. uleiuri vegetale. Agricultura reprezintă principala ramură a economiei (antrenează cca 75% din popula ia activă). păşuni. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Păduri. stat în Africa Occidentală. Aeroport. Monumente arhitectonice (sec. Teatre. Gambia. Universitate. Izvorăşte din platoul Langres . mercur. porcine.8 mil. alimentară (zahăr. 5 mii loc. ulei de arahide. Capitala: Belgrad . Guineea-Bisau. hîrtie). Se extrag şi se prelucrează minereu de fier şi metale neferoase (cupru. sub 150 m). metalurgică. max. conserve etc. Muzeu. sare. Zăcăminte de wolfram. drenat de numeroase rîuri şi rîule e sezoniere. cabaline). Dispune de variate resurse de subsol (minereuri de fier. Climă subecuatorială musonică. mun i puternic accidenta i în S. fiind format în baza republi-cilor Serbia şi Muntenegru din componen a fostei Republici Federative Iugoslavia . Exportă arahide. nave.7 mii km2. Albania şi Marea Adriatică. situat în N-E insulei Honshû . Sérra da Estréla Seúl . poligrafie. Cuprinde provinciile autonome Kosovo . loc. în conurba ie. produse petroliere. autocare. antilope. vinuri. de pielărie şi încăl ăminte. prelucrarea metalelor şi a cauciucului. Bulgaria. medie 450 m). Complexe de relief: cîmpii pe cursul Dunării şi Moravei. Aeroport. încăl ăminte. de confec ii şi alimentare. Im Sérbia ºi Muntenégru stat proclamat cu această denumire în 2002. Rezerve importante de cărbune şi petrol. cărbune. păşuni. Ungaria. între Bosnia şi Her egovina. Lungime: 776 km. fosfa i. Este legat prin afluen ii săi şi prin numeroase canale navigabile cu Rinul.1 mil. Faună: lei. Institu ii financiare. cocotieri. Mali. Industrie de prelucrare a produselor agricole (zahăr. mai umedă în S şi mai uscată în N. República ~. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. capitala Coreii de Sud. îngrăşăminte chimice. orez. Parc natural. trestie de zahăr. a. bauxită). creşterea animalelor (bovine. Monumente istorice şi arhitectonice (sec. reg. 918. forestieră şi de cherestea. loc. În agricultură pre [´serr¬ d¬ i¿trel¬] masiv muntos în centrul Portugaliei. textilă. fosfa i ş. porumb. Suprafa a: 102 200 km2. plumb. în N-V peninsulei Balcanice.). chimică (coloran i. XIV–XV). Este situat în S Europei. şi Vojevodina . Guineea. Se cultivă mei. arahide. Croa ia. textilă şi de confec ii. cu masive muntoase şi colinare în partea de E (alt. Popula ia: 10. pielărie. Climă temperat-continentală şi mediteraneană. 10.8 mil. Capitala: Dakar . autoturisme. cel mai înalt din ară). Rezerva ii naturale.). de podişuri deluroase interfluviale. din care suficient valorificate sunt fosforitele. Centru industrial: construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. Limba oficială: sîrba. conserve din carne şi peşte). Rezerva ii naturale. Estrela . parcuri na ionale. Navigabil. maşini agricole.: 1991 m (vf.

Alt. 250 mii loc. Teritoriul ării cuprinde un mare număr (peste 100) de insule şi insuli e de origine vulcanică şi coraligenă. maritim). forestieră. Exportă copră. Popula ia: 80 mii loc. Ad. Aeroport. textilă. max. Relieful lor este accidentat. fabrici de produse alimentare. Faună: broaşte. Acoperită de ghea ă (48% din teritoriu). uleiuri). cu înăl imi relativ reduse: Mahé (alt. Vegeta ie de păduri ecuatoriale (palmieri. Turism. Muzee. oraş în Ucraina (Crimeea). Suprafa a: 1. combustibili. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Importă produse industriale (maşini. prelucrarea lemnului. oraş în Federa ia Rusă. pe rîul Sena . 368 mii loc.Seván Sevastópol lac de origine tectonică în Armenia (cel mai mare din Caucaz). engleza. situat la 1 903 m alt. XV–XVI).41 mii km2. Căi rutiere: 323 . Suprafa a: 455 km2. Universitate. Construc ia oraşului modern a început în 1783. în conurba ia Parisului.estoase. 912 m). [sei¿elz] Sévernaia Zemléa Severodvínsk Sevílla Sévres Seychélles Republica ~. În agricultură predomină culturile tehnice (ceai. Institu ii de cercetări biologice marine. franceza. alimentară (conserve. XIII–XVIII). Silhouette (alt. vanilie. palate (sec. de prelucrare a tutunului. tutun) şi creşterea animalelor (bovine. Celebră manufactură de por elanuri (din 1756). Muzeu. Industrie militară. port la Marea Albă. devenită proprietate regală. Industrie de prelucrare a produselor agricole. Sta iune balneară. Pia ă agricolă. Institu ii de învă ămînt. Parcul natural Sevan . mirodenii. 744 m).: 965 m. bumbac). trestie de zahăr. Capitala: Victoria . arhipelag în Oceanul Arctic. porcine). Industrie metalurgică. maimu e. La completarea venitului contribuie serviciile de comer şi turism în porturile maritime şi în aeroportul interna ional Victoria (din 1971). Teatre. utilaje. max. bunuri de larg consum. Ruinele cetă ii Chersones . Praslin. Port din 1804. Limbi oficiale: creola. Suprafa a: 37. Celebre monumente arhitectonice: moschei. navale). Teatru. Nod de comunica ii (rutier. Teatre. Şantiere navale. 679 mii loc. cocotieri. Muzee.6 mii km2. max. prelucrarea lemnului. Economie bazată pe turism. Numele antic: Hispalis . Acumulează apele a 30 de rîuri. piese de schimb). [se´Bilja] oraş în S-V Spaniei (Andaluzia).: 99 m. stat insular în Oceanul Indian. biserici (sec. catedrală (sec. agricultură şi pescuit. Muzeu na ional de ceramică. situat la 1100 km N-E de insula Madagascar. textilă (iută. 22 mii loc. mobilă. oraş în Fran a. chimică. XV–XVII). între marea Kara şi marea Laptev . Artizanat. constructoare de maşini (aeronautice. port la Marea Neagră. Climă arctică. scor işoară. dugongi. ferigi arbores-cente). Hidrocentrală. Climă ecuatorială oceanică. Curieuse (alt. 550–600 m). Locul de existen ă a coloniei antice greceşti Chersones . conserve de peşte. Apar ine Federa iei Ruse. situat pe fluviul Guadalquivir .

bovine). eucalip i ş. bata i. Se practică pescuitul şi prelucrarea peştelui. Se mai cultivă arbori de cafea. Vegeta ie: păduri tropicale în zonele muntoase. străbătută de lan uri muntoase: Canaries Mountains (alt. ovine. Lungime: 109 km. forestieră. Se practică creşterea animalelor (ovine. caprine.: Jamestown . mijloace de transport. 786 m. hîrtie. articole de tutungerie. Cristofor . 1 200 m. pescuitul maritim. reprezentat de o insulă vulcanică. Suprafa a: 269. Este organizat în 10 de. electronică. de produse alimentare. banane. combustibili. cedri. Relief colinar. ulei de cocos rafinat. Teatre. cereale. Administrat de Marea Britanie. Cresc ovine. cartofi. porcine. max. Nevis şi Sombrero . 68 mii loc. ale industriei electronice. Insulă de origine vulcanică. serviciile de turism.5 mii loc. ananaşi. Monumente. Muntele Misery ). Vegeta ie formată de păduri cu arbori de esen e pre ioase. industria uşoară. Func ionează mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. Popula ia: 48. cu vînturi permanente şi ploi frecvente. manufacturiere. Exploatări forestiere. Vegeta ie abundentă (bambuşi. . Agricultură bazată pe produc ia de cereale (ovăz. centrul adm. Se cultivă trestie de zahăr. Faună săracă. Artizanat. Industrie prelucrătoare a produselor agricole. mai numeroase fiind păsările marine. melasă. situat pe trei insule ale arhipelagului Antilele Mici din Oceanul Atlantic. comer şi transport. Popula ia: 6 800 loc. max. Suprafa a: 122 km 2. caprine. porumb) şi de legume. copră. Sfîntul Cristofór ºi Névis stat insular în America Centrală. Produce hîrtie. mijloace de transport. bananieri. 738 m) în S-V. Teritoriul ării cuprinde insulele de origine vulcanică Saint Kitts (Sf. produse manufacturiere. de igarete. industria uşoară şi turism. Exportă zahăr. situat pe valea Oltului . 1 156 m. vlc. bananieri. între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. cocotieri. Se cresc bovine. legume. combustibili. aparate electronice. Navigabil pentru vase mici. de confec ii. al jud. alt. Suprafa a: 617 km2.). alimentară. Este divizat în 2 state. Soufrière ) în S. Importă maşini şi utilaje.Sfînta Eléna teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. Climă subtropicală şi tropicală moderată. Climă tropical-oceanică. îmbrăcăminte. tutun. situat pe insula cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici. Principalele culturi: trestie de zahăr. Se practică pescuitul. Alte oraşe: Sandy Point Town. bovine. Pe această insulă a fost exilat (1815–1821) şi a murit împăratul Napoleon Bonaparte. Newcastle . Sfînta Lucía (Santa Lucia) stat insular în America Centrală. Admis în ONU la 18 septembrie 1979. cocotieri. Principalele ramuri ale economiei: agricultura. produse alimentare.partamente. a. toate avînd relief înalt şi puternic fragmentat de văi intramontane şi cursuri rapide de apă. îmbrăcăminte. pro Sfîntul Gheórghe Sfîntul Gheórghe bra ul de S al Dunării. max. rom. prelucrarea lemnului (mobilă). Muzee. Faună: diverse specii de păsări. situată la 1850 km V de ărmul Africii. Construc ii de maşini. Căi rutiere: 805 km. uleiuri vegetale. Exportă zahăr. Comunică cu complexul lacustru Razelm prin canalele Dranov şi Dunavă . Turism. municipiu în partea centrală a României.6 km2. Capitala: Basseterre . Importă maşini şi utilaje industriale. fabrici textile. Covasna. care se desparte de bra ul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră prin alte două bra e. Limba oficială: engleza. Popula ia: 160 mii loc. Capitala: Castries . alimentare. Economia ării este bazată pe agricultură. Centru adm. Pitons (alt. Climă tropicală oceanică. Charlestown.

laminate). Pescuit maritim. Climă temperată umedă. Faună: diverse specii de păsări. Relief: mun i cu vulcani vechi eroda i. de minereuri de cupru. situat în N Angliei.3 km2. oraş în Marea Britanie. turismul. SUA. Monumente medievale. tutun. mlaştini. Suprafa a: 18. arhipelag în Oceanul Atlantic.: 42 m. Aeroport.8 mii km2. Principalele surse economice: agricultura. Cursuri de apă mici. 1165 m). Suprafa a: 1. Capitala: Kingstown . Relief în cea mai mare parte muntos. nuci de cocos. max. forestiere. Suprafa a: 250–375 km2. Climă tropicală cu precipita ii abundente. Centru comercial (tutun. Admis în ONU la 16 septembrie 1 Shásta [´¿æst¬] masiv muntos în V SUA. maşini şi utilaje miniere. Popula ia: 4. A fost escaladat pentru prima dată în 1854. situat în partea de N-E a Marii Britanii. Se formează din lacul Ontario şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. Shéffield [´¿effiild] Shétland [´¿etl¬nd] Shíkoku [´¿ikoku] Shkódër [´¿kod¬r] Shkódër [´¿kod¬r] . a. Climă subtropicală musonică. situat pe malul sudic al lacului omonim. Vegeta ie tropicală bogată (pădurile ocupă ½ din suprafa ă). Păduri de stejar. golf al Ocenului Atlantic.: 65–1 000 m.: Kôchi . aparate electrice. Popula ia: 25 mii loc. alimentară. 82 mii loc. situat între Marea Caraibilor şi Oce-anul Atlantic. îmbrăcăminte. textilă.4 mii km2. textilă. banane. max. Muzee. Industrie extractivă (cărbune). a. alimentară. ulei de cocos. lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică. Limba oficială: engleza.: Lerwick . bunuri de larg consum. trestie de zahăr. format de peste 100 de insule. situat între Oceanul Pacific şi insula Honshû. Se produce zahăr. Monumente: cetate (sec. Pajişti. siderurgică (o eluri superioare. Teritoriul ării cuprinde insula Sfîntul Vincen iu şi grupul insular Grenadinele de Nord . umedă. de pielărie. Suprafa a: 263 mii km2. textile.25 mii loc. Ad. toate de origine vulcanică. produse alimentare. Comer extern cu Marea Britanie. cacao. XV). 531 mii loc. Oraş pr. Exportă produse ale industriei uşoare.: 1 981 m. Fondat la începutul sec. Zăpezi veşnice şi ghe ari pe vîrfuri şi pe pantele de altitudini mari. în Mun ii Cascadelor . catedrală. chimică. Este divizat în 11 cir-cumscrip ii. băuturi din fructe. nuci de cocos. Pescuit. max. oraş în N Albaniei. Encluze. Galerii de artă. lînă) şi turistic. ovine). alt. Căi rutiere: 943 km. Alt. Industrii: de ciment. Navigabil. Lungime 1224 km. Aeroport. Pescuit.Sfîntul Laurénþiu Sfîntul Laurénþiu Sfîntul Vincénþiu ºi Grenadíne fluviu în N-E Americii de Nord. Alt. Popula ia: 125 mii loc. Pescuit. Suprafa a: 389. insulă în S-E Arhipelagului Japonez.: 4 317 m. dar numeroase. XII. la frontiera dintre Albania şi Serbia şi Muntenegru. igarete. Oraş pr. zahăr. electrotehnice). Universitate. ările din bazinul Mării Caraibilor ş. Navigabil. Se cultivă banane. Importă mijloace de transport. textile. Creşterea animalelor (cabaline. cîmpii litorale. constructoare de maşini (maşini grele. rom. maşini agricole. arahide. dominat de conuri vulcanice ( Soufrière . brad alb ş. industria uşoară. Expl. Ad. stat insular în America Centrală.

Amur. constructoare de maşini şi utilaje. citrice. migdale. XV). alimentară (vinuri). biserici (sec. a sticlei. max.2 mil. păşuni alpine. ovine. temperată (în S). Villa Germani ). Climă mediteraneană. diamante.Sibéria regiune în partea de N a Asiei. Viticultură. pomi fructiferi. chimică. Nod de comunica ii. Grădină zoologică. Universită i. ovine. gaze naturale. XIII–XIV). forestiere. Popula ia: 5. Muzee. Rîuri: Obi. XVIII) etc. Climă variată: arctică şi subarctică (în N). max. cuprinsă între mun ii Ural (în V) şi Oceanul Pacific (în E). palate (sec. Universitate. Enisei. Sibiu. Lena . Suprafa a: 936 mii km2. Centru adm. activ Etna ). Celebre monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec. Monumente istorice şi arhitectonice: fortifica ii (sec. Este una din primele colonii germane din Transilvania. plante tehnice. Pomicultură. Teatru. Relief: mun i (în S). Zăcăminte: cărbune. al jud. centrul adm.4 mii km 2. porcine). Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Suprafa a: 13 mil. Produse industriale: maşini şi utilaje pentru industria uşoară. Industrie extractivă (marmură). Irtîş. Străveche şcoală de pictură (sec. minereu de fier. 172 mii loc. Suprafa a: 25. Culturi agricole: cereale. 70 mii loc. în Federa ia Rusă. de gaze naturale şi de marmură. At. XIV–XV). mobilă etc. Muzee. Comunică cu marea Laptev şi marea Ciukotsk. metale pre ioase. Filarmonică. mare în bazinul Oceanului Arctic. Creşterea animalelor (bovine.7 mii km2. Taiga (70% din suprafa ă). por elanului şi faian ei. Siberia Orientală. Teatru. textilă. separată de Italia prin strîmtoarea Messina . Parcul natural “Dumbrava“. la S de Floren a. Monumente istorice şi arhitectonice. în 1192–1196 ( Cibinium. Vulcani noroioşi.: 160 m. instrumente muzicale. între ărmul de N-E al Asiei şi insulele Novosibirsk şi Vranghel . XII–XIV). petrol. situat pe rîul Cibin . XIII–XV) ş. vi ă de vie. Păduri. XIV–XVI). Se cultivă cereale. 3 340 m. În partea de N-E se întind mun ii Apeninii Sicilieni (alt. Muzee. jude în partea centrală a României. turnuri (sec. Suprafa a: 5. Creşterea animalelor (bovine. Extremul Orient . aparate de măsurat. Aeroport. Popula ia: 447 mii loc. catedrală ortodoxă (sec. Este divizată în cîteva sectoare: Siberia Occidentală. municipiu în România. măslini. textile. Cîmpiile ocupă zonele litorale. Sibériei Orientále Sibíu Sibíu Sicília cea mai mare insulă italiană din Marea Mediterană. doc. Márea ~. sare etc. de prelucrare a metalelor. Filarmonică. Sibiu .: mun. porcine). Ad. vlc. . loc. Izvoare termice. km 2. a. Expl. Resurse: petrol. Universită i. tricotaje. sulf. cartofi. Siéna oraş în partea centrală a Italiei (Toscana). zonă depresionară (în N).

Lungime: 750 km. At. Suprafa a: 71 740 km 2. Climă ecuatorială. Se practică pescuitul. XIV–XVII).699 mil. stat în Africa Occidentală. max. pomi fructiferi. clădiri în stil baroc (sec. Vestigii arheologice. meşteşugurile. 45. biserici (sec. masiv muntos în Federa ia Rusă.: 1948 m. vf. XVIII). masiv muntos în S Spaniei. Vulcani noroioşi.: 2 078 m. minereuri brute. cafea. Este divizat în 13 districte şi Western Area. case (sec. Whitney . vf. cu bogate precipita ii vara. Monumente istorice şi arhitectonice: ziduri ale unei cetă i cu 14 turnuri (sec. de cacao. Importă petrol şi derivate petroliere. între Guineea şi Liberia. arbori de cafea. vi ă de vie. XVII–XVIII). izvoare termale. Exportă diamante. minereu de fier. regiune istorică în Europa Centrală. Maramureş). în 1224 şi în 1280 (cu denumirea Castrum Sex ). Climă de tip mediteranean-mon-tan. lignit. Reg. arahide. 37 mii loc. în 1329. păduri rare de pin (în E). mijloace de transport. Muzee. municipiu în România (jud.: 3 478 m. Căi ferat lan muntos în V SUA. max. cu mai multe vîrfuri ascu ite. doc. Lungime: 150 km. cu precipita ii iarna. Zăcăminte: pirite. Sude i (în S şi S-V). Mari zăcăminte de huilă. parte din mun ii Carpa i. aur) şi de întreprinderi prelucrătoare ale materiei prime. porumb. situat pe coasta estică a Oceanului Atlantic. Majoritatea popula iei (2/3 din totalul celei active) este ocupată în agricultură. Capitala: Freetown . bauxită. X. Alt. Turism. Construc ii de maşini. punctul culminant al Africii Occidentale ). Păduri de foioase şi conifere (în V). XVII–XVIII). Limba oficială: engleza. trestie de zahăr. Siérra Neváda Siérra Neváda Sighétul Marmáþiei Sighiºoára Sihoté-Alín Silézia . municipiu în România (jud. pe teritoriul statelor Polonia. forestiere. Muzee. max. diamante. industria sticlei şi por elanului. Prelucrarea lemnului (mobilă. utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară. vf. XIV. At.5 mii loc. textilă şi alimentară. Rezerva ii naturale. polimetale. cacao. situat între Marea Japoniei şi cursul inferior al fluviului Amur . Se mai cultivă orez. produse textile (tricotaje. legume. mercur. Func ionează mici întreprinderi alimentare. doc. cu seismicitate ridicată. manioc. covoare) şi alimentare. max. materiale de construc ii. Dispune de bogate resurse de subsol (minereuri de fier. cherestea). mănăstire (sec.Siérra Leóne República ~. o zonă deluroasă (în E şi N-E). situat pe valea Tisei . de şlefuire a diamantelor. Alt. Popula ia: 5. bauxită. Monumente: biserici (sec. loc. cromite. între fluviile Odra (cursul superior) şi Vistula . textile. Există planta ii mari de cocotieri.: 4 418 m. Bintimane . Vegeta ie tropicală în cîmpie (păduri de esen ă) şi de savană în zonele montane şi de podişuri. Cunoscută din sec. sorg. Mulhacén . bunuri de larg consum. Vechi centru cultural. Lungime: 1 200 km. situat pe rîul Tîrnava Mare . Cehia şi Germania. Cuprinde Cîmpia Sileziei (în centru şi în N-V). Alt. cuprins între depresiunea internă a Californiei şi Podişul Marelui Bazin. Relief format de cîmpii plane litorale în V şi S şi de podişuri şi mun i în E şi N-E (alt. Pajişti alpine la înăl imile de peste 3 000 m. Mureş). sare gemă. Culturi: măslini. trestie de zahăr. utilaje şi piese de schimb. XIII–XV). XVIII). mei.

mobilă). Crescătorii de porci şi păsări. Muzeu. Rafinării. staniu). Căi rutiere: 2989 km.: 2 637 m. Zăcăminte: petrol.Simferópol oraş în Ucraina (Crimeea). cu o depresiune în centru. Popula ia: 4. oraş situat în S insulei cu acelaşi nume. Admis în ON Sinóp oraş în N Turciei. al provinciei cu acelaşi nume. Exportă cauciuc. Castelele Peleş. Aeroport. doc. electronică şi electrotehnică. Industrie prelucrătoare a materiei prime importate. textile şi alimentare (conserve. stat în Asia de Sud. Marea Roşie . Cunoscut cu denumirea tătară Ak-Mechet (sec. Teatru. metale. produse petroliere. de produse chimice. VIII î. chineza. situat pe valea rîului Prahova . Mănăstirea Sinaia . Katherina . se afla reşedin a suveranului David. Aeroportul şi porturile maritime leagă între ele ările de pe cele trei continente: Asia. utilaje şi aparate de precizie. Port la strâmtoarea Singapore . Creşterea animalelor (ovine. loc. max. caprine). Múntele Sión (Siónului) . Parcuri. capitala statului Singapore. Climă tropicală uscată. precum şi templul lui Iahve (numele lui Dumnezeu în Vechiul Testament ). produse industriale. produse textile (tricotaje. Relief de podiş (în N). de parfumerie şi cosmetică. Economie dezvoltată bazată pe industrie. minereuri. alt. situată între golful şi canalul Suez. medie 60 m. la poalele mun ilor Bucegi . de încăl ăminte. Fondat în 1819. arbori de cauciuc. Nod de comunica ii. oraş în România (jud. Hr. vinuri). Sporturi de iarnă. tutun. Teleferic. unde. Climă ecuatorială. max. colină fortificată în vechiul Ierusalim. covoare) şi alimentare. Suprafa a: 693 km2. 355 mii loc. Aeroport. Întemeiat în sec. pomi fructiferi. repara ii navale. Grădină botanică. 2. mangan ş. situat pe insula cu acelaşi nume şi pe numeroase alte 54 insule mici din strîmtoarea Malacca (Johore) şi Marea Chinei de Sud . Centru industrial şi comercial (pia ă a cauciucului). Pelişor şi Foişor . Universitate. servicii de transporturi şi retransport interna ional. loc. textilă. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Căi ferate: 67 km. Africa şi America. Complex muzeistic. vf. Prahova). Planta ii de cocotieri. Electrotehnică. Importă petrol brut.98 mil. petrol. 26 mii loc. engleza şi tamil. XV–XVIII). prelucrarea metalelor şi a lemnului (cherestea. Rezerva ia Ariniş . mirodenii. Universită i. ca sat (Izvorul ) în 1690.4 mil. Industrie uşoară şi alimentară. Capitala: Singapore . potrivit Bibliei. situat pe rîul Salghir . Şantiere navale. Suprafa a: 60. Agricultură în zonele de oaze. centrul adm. Sinái Sináia Singapóre Singapóre República ~. port la Marea Neagră. plante legumicole şi floricole. de coloniştii din Milet. Construc ii de maşini şi utilaje. 177 m). Alt. At. Industrie dezvoltată de prelucrare a materiei prime importate (cauciuc. Relieful insulei principale reprezintă o cîmpie granitică deluroasă (alt. 16 mii loc. Păduri ecuatoriale pe suprafe e restrînse. Pescuit intens. a. golful Aqaba şi Marea Mediterană . Sión . Turism. montan (în S). de cherestea. peninsulă în V Asiei. Sta iune climaterică.7 mii km2. de construc ii şi repara ii navale. Limbi oficiale: malaieza.

Construc ii de maşini şi utilaje.: 800 m. Hidrocentrale.9 km2). În ascensiune industria petrolieră. Ad. 1 803 m). cabaline. V î. Fondat în sec. Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. Izvorăşte din Carpa ii Păturoşi (Ucraina). palate (sec. bovine. alimentară. doc. 9.Siracúsa oraş în S Italiei (Sicilia). Iriga ii. ghips). Aeroport. VIII î. electrotehnică) şi alimentare. Vestigii greceşti şi romane: teatru (sec. 244 mii loc. de mun ii Liban şi Antilibian în S-V (alt. Hr. temple (sec. Suceava). O ramură economică importantă constituie creşterea animalelor (ovine. situat pe rîul Ciulucul Mare . Are cel mai mare bazin hidro-grafic din România (43. Denumirea antică: Seretos . Teatre. Lungime: 740 km (576 km pe teritoriul României). amfiteatru roman. Licee. loc. Prelucrarea lemnului. oraş în Republica Moldova. Sîktîvkár Sîngeréi Sîrdariá Skagerrák Skópje . Limba oficială: araba. legume. Bacău . Cunoscut din 1586. Faună: jderul. Monumente istorice şi arhitectonice: bisericile Sf. între Peninsula Scandinavă (Norvegia) şi peninsula Iutlanda (Danemarca). Şantiere navale. stat în S-V Asiei. Gheorghe (1870). Nod feroviar. de podişuri calcaroase şi nisipoase în S (alt. doc. port la Marea Ionică. păsări migratoare. tricotaje) şi alimentară. Universitate. textilă (covoare). Lă ime: 130–145 km. metalurgică. Treime (sec. capitala Republicii Macedonia. XIV). cereale. Muzee. Ion (sec. sfeclă de zahăr. format prin confluen a rîurilor Narîn şi Karadaria . a materialelor de construc ii. industria cimentului. At. Iordania. situat pe rîul Sîsola . Irak. în 1340. a. constructoare oraş în Federa ia Rusă. pisica sălbatică. XVII). chimică.. prelucrarea lemnului. reşedin ă a raionului Sîngerei. care uneşte Marea Nordului cu Marea Baltică. capitala Republicii Komi. Turism. At. max. Biserica Sf. Popula ia: 17. la 108 km N-V de Chişinău. Sf. Castel. Pe terenuri irigate se cultivă bumbac. Industrie metalurgică. în 1586. alimentară. fosfa i. Pe valea rîului Siret sunt situate oraşele Siret. poligrafică. moschei. Industrie uşoară (covoare.. Sunt dezvoltate viticultura şi pomicultura. Relief determinat de cîmpia îngustă de litoral în V şi cea din valea Eufratului în partea centrală. pe valea Siretului superior. Se varsă printr-o deltă în lacul Aral . República Arábă Siriánă . Israel şi Liban. situat în apropierea frontierei cu Ucraina. pe alocuri silvică. Hr. situat pe ărmul estic al Mării Mediterane. fluviu în Asia Centrală. Centru de pomicultură. Hr. oraş situat pe fluviul Vardar . orz.). mănăstire. Suprafa a: 185 180 km2. 508 mii loc. Climă mediteraneană în partea de V şi subtropicală deşertică în cea de E. Lungime: 2212 km (3 078 km cu rîul Narîn) . Muzee. şcoli. oraş în România (jud. în depresiunea Fergana . max. XIII–XIV). fabrici ale industriei uşoare şi alimentare. XVI–XV î. strîmtoare în N Europei. Muzee. Lungime: 300 km. 127 mii loc. max. XIV) ş. 15 mii loc. Par ial navigabil. Universitate.9 mii loc. căprioara. 1 387 m). Vegeta ie de stepă şi deşertică. Capitala: Damasc . 2 814 m). Roman. Muzeu. caprine. prelucrarea petrolului. Monumente: cetate. grîu. între Turcia. cămile). cărbune brun. Mai dezvoltată este industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime (petrol. ară industrial-agrară. Este divizat în 13 districte (guvernorate) şi capitala.333 mil. de prelungirile mun ilor Torus în N (alt. Turism. Sirét Sirét Síria rîu în România.). cetate domnească (sec. afluent pe stînga al Dunării (la S de Gala i).

6 mii loc. XVI–XVII). Teritoriul este drenat de trei rîuri principale: Sava. Climă temperat-con-tinentală moderată. Cunoscut din 862. Mur . zinc. aparate de precizie. Văile afluen ilor Dunării (Vah. de cîmpiile centrale Ljubljana şi Celjé . 2 655 m. păsări. forestieră) şi uşoară (textilă. 123 mii loc. ovine. Prahova). a. Prešov. calculatoare. Veliki Triglav ). electronic şi microelectronic. Ucraina. în 1757.). alimentară) şi cea constructoare de maşini (refrigeratoare. Turism de amploare. Polonia. mercur. grafit ş. Baza economiei o constituie industria extractivă (cărbuni. Ungaria şi Austria. Slãníc-Moldóva Slíven Slovácia República ~. Principalele culturi agricole: cereale (grîu. doc. 2864 m. 768 m) şi Carpa ilor Albi (alt. cartofi. 354 mii loc. bauxită. Laborec ş. stat în Europa Centrală. Universită i. Limba oficială: slovena. At. vi ă de vie. situat la intersec ia principalelor căi de comunica ii între ările continentului. Ape minerale.Slãníc oraş în România (jud. Parcul Na ional Triglav . Este dezvoltată industria prelucrătoare (metalurgică. oraş în E Bulgariei. Zilina. Relief format de prelungirile Alpilor în N-V (alt. Austria. mangan. Construc ii de maşini şi utilaje (frigidere. pomi fructiferi (mai ales meri. loc. Nitra. chimică (în special farmaceutică). oraş în România (jud. Teatre. congelatoare ş.43 mil. Popula ia: 2 mil.) şi Tisei (Horuad. vf. în apropierea frontierei cu Belarus. aparatură electrotehnică etc. Limba oficială: slovaca. Expl.) sunt înso ite de cîmpii cultivabile. de culmile Mun ilor Dinarici în S (alt. În agricult Slovénia República ~. Alte oraşe: Košice. Vegeta ie silvică bogată (conifere. alimentară. la poalele mun ilor Nemira . prelucrătoare (siderurgică. foioase). În apropiere se află sta iunea balneoclimaterică Sliven . situat pe fluviul Nipru . pruni). de pielărie. Dumbier ) şi Tatra Înaltă (alt. XII). XVII–XVIII). detergen i. stat în sudul Europei. Trnava . de pielărie. kremlin (sec. Turism. Capitala: Ljubljana. Ocupînd extremitatea N-V a Carpa ilor. de mobilă). Sta iune balneoclimaterică în lungul ărmului mării (140 km). a. Industrie textilă. utilaje şi aparataj electrotehnic. plumb. a sticlei. Importă echipament industrial şi de transport. Banská. orz). stibiu.). teritoriul Slovaciei reprezintă un complex de podişuri şi cîmpii premontane. port la Marea Neagră. Sta iune balneoclimaterică. Climă mediteraneană şi tempe-ratcontinentală. Suprafa a: 20 256 km2. industrie alimentară. porumb. Include 3 regiuni (krai) şi oraşul autonom Bratislava. sfeclă de zahăr. Ungaria. Vegeta ie: păduri de conifere şi foioase (1/3 din teritoriu). 7. de prelucrare a lemnului. max. 1 000 m). chimică. Exportă produse din metal. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică (sec. cupru. 355 mii loc. păşuni alpine. învecinat cu Republica Cehă. forestieră. max. textile. constructoare de maşini. Croa ia şi Marea Mediterană. 2 043 m. 1 181 m). vf. Muzeul sării. prelucrarea lemnului. Hron ş. a. loc. iar în V în ramifica iile montane ale Carpa ilor Mici (alt. care în N trec în masivele muntoase Tatra Joasă (alt. Capitala: Bratislava . com oraş în Federa ia Rusă. Dispune de neînsemnate resurse de subsol: minereuri de fier. catedrală (sec. Popula ia: 5.). de sare. a. Aeroport. oraş în Federa ia Rusă. Sta iune balneoclimaterică. Turism. situat pe valea Slănicului . cu vestita peşteră Postojna . situat între Italia. Muzee. minereuri de fier. Parcul Na ional Tatra . Suprafa a: 49 mii km2. Gerlachovka ). Nitra. Creşterea animalelor: porcine. situat pe rîul Slănic . Bacău).8 mii loc. Sanatorii. Drava. în Subcarpa ii de Curbură. Muzee. Smolénsk Sóci . mobilă. în cîmpia Tundja . vf.

Djibouti. Este organizat în 7 provincii şi municipiul capitalei. Admis în ONU . Importă echipamente industriale şi de transport. Include teritoriul a cca 100 insule din arhipelagul Melanezia. 1. bananieri. bata i. Este împăr it în 16 regiuni. Climă tropicală. Lungime: 648 km. Limbi oficiale: araba. argint. plante legumicole. Capitala: Honiara . Popula ia: 496 mii loc. bumbac. max. Exportă lemn şi produse din lemn. caprine şi îndeosebi cămile (ocupă locul I în lume). Relief muntos (alt. cele mai mari. Func ionează mici întreprinderi alimentare şi ale industriei uşoare. Pescuit de peşte şi perle. Suprafa a: 638 mii km2. alimentară. Climă tropicală uscată. produse alimentare. Vegeta ie de semideşert. Pescuit dezvoltat. Centru comercial (pia ă pentru produsele agricole). Academie de ştiin e. clei vegetal). Creşterea animalelor. rinoceri. Exportă banane. a. foarte umedă. Turism. pescuit şi industria de prelucrare a produselor agricole. XIX) ş. Exploatări forestiere. produse petroliere. combustibili. XIII–XVI). grădini. 500–1500 m). susan. pînă la 1 505 m). 2515 m). ovine. Universitate. zebre. cacao.15 mil. copra. azbest). păsări exotice. hipopotami. Faună: crocodili. articole manufacturiere. Ínsulele ~.5% din teritoriu). Industrie variată: constructoare de maşini. oraş situat în partea central-vestică a ării. Se colectează răşini aromatice (smirnă. fosfa i. bazată pe creşterea nomadă a animalelor. Culturi: curmali. Aeroport. stat insular în vestul Oceanului Pacific. Parcuri. în depresiunea Sofia. Vestigii romane. a bumbacului şi mătăsii. Economie slab dezvoltată. Capitala: Mogadishu . bazată pe agricultură. Economie slab dezvoltată. Se mai cultivă porumb. Encluze. catedrală (sec. de încăl ăminte. igname. unele însă nevalorificate. cupru. zahăr. Santa Isabel. de prelucrare a cauciucului. cacao. tutun. chimică.Socótra insulă în N-V Oceanului Indian.6 mii km2. în S peninsulei Arabia . a. Studii cinematografice. cu o cîmpie în S-E care se desfăşoară în lungul litoralului pe o distan ă de peste 3000 km. sorg. tutun. Veche aşezare tracică (Serdica ) din sec. de mobilă. Climă subecuatorială. Vella Lavella ş. trestie de zahăr. zimbri. mei. de tricotaje şi confec ii. Suprafa a: 30 mii km2. de origine vulcanică. biserici (sec. textilă. pomi fructiferi. capitala Bulgariei. peşte. VIII î. orez. Cresc bovine. între Kenya. agricultură pe suprafe e de teren irigate şi pescuit maritim. Teatre. VI). conserve din carne şi peşte. dominate în N de mun ii Ogo şi Carcar (alt. Există planta ii de bananieri. tămîie. În subsol bogate resurse minerale (aur. New Georgia. avînd relief muntos: Guadalcanal (alt. Malaita. stat în Africa de Est. Faună: lei. Cresc porcine. tutun. Se cultivă taro. Vegeta ie de stepă şi savană (păduri 9. situat la E de Noua Guinee. mistre i. max. Admis în ONU la 19 septembrie 1978.68 mil. Monumente istorice şi arhitectonice: bazilică (sec. Sófia Soj Sólomon Somália República Democrátică ~. Izvorăşte din podişul SmolenskMóscova . Navigabil pe cursul de 373 km de la vărsare. Popula ia: 17 mii loc. bovine. Mari suprafe e acoperite cu păduri tropicale (90% din teritoriu). 2 331 m). somaleza. golful Aden şi Oceanul Indian. bauxită. Muzee. loc. Importă maşini şi utilaje. ulei de palmier. Etiopia. mijloace de transport. electrotehnică. Popula ia: 10. Face parte din Republica Yemen. cocotieri. situat în peninsula Somalia. Relief format de podişuri relativ joase (alt. Suprafa a: 3. San Cristóbal. Hr. cu cicloni. afluent pe dreapta al Niprului. Limba oficială: engleza. răşini aromatice (ocupă unul din primele locuri în lume). rîu în Federa ia Rusă şi Belarus. loc.

Pitiuze (Marea Mediterană) şi Insulele Canare (Oceanul Atlantic). Unit printr-un canal cu Oder . Izvorăşte din mun ii Sude i şi se varsă în lacul Havel . plante ierboase de păşune şi de stepă. ziduri în ruine. strîmtoare între insulele Sumatera şi Java . Popula ia: 39.78 mil. 3 404 m. oraş în Republica Moldova. XIX). Popula ia totală: 200 mii loc. Monumente vechi: templu. grupate în 17 reg. Climă mediteraneană. Centru comercial (pia ă pentru cereale). Lungime: 403 km. loc. al raionului Soroca. Sierra de Guadarrama. Muzee. Se împarte în Sondele Mari . [´¿pitsb¬rg¬n] arhipelag în Oceanul Arctic. dominat de mun ii Cordillera Central (alt. Popula ia: 4.5 mii loc. Navigabil pe cca 100 km. şi Sondele Mici . catedrală (1842). Industrii: aparatură electrotehnică. Andaluziei. arhipelag grecesc în Marea Egee. Formează numeroase bra e şi lacuri. Relief muntos. colegii. Turism. Cuprinde cea mai mare parte a teritoriului norvegian Svalbard . 12 mii loc. Sierra Morena.a. Licee. Include 50 de provincii. Lă ime med. stat în S-V Europei. Lungime: 433 km (388 km pe teritoriul României). la 161 km N de Chişinău. sta iune balneară pe litoralul Mării Baltice. Capitala: Madrid . Festival interna ional anual de muzică uşoară. Sierra de Gredos ş. format de podişul central Meseta (alt. Se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Spárta Spítsbergen Sporáde Sprée . Climă maritimă arctică. Suprafa a totală: 543. Cataloniei. 43 mii loc. în apropiere de Gda ñsk.: Longyearbyen . oraş în N Poloniei. uneşte Oceanul Indian cu marea Java. 52 mii loc. 3 478. At. Climă temperat-oceanică. Citrice. trecînd prin Berlin. Strîmtoárea ~. a. Lombok. în Arhipelagul Malajez. Cordillera Subetica. Sónde Sópot Soróca Spánia Regátul Spániei . Insulele au în cea mai mare parte un relief muntos. Faună diversă. Vînătoare. temperat-continentală şi mediteraneană. care cuprinde insulele Sumatera. Vegeta ie: păduri de stejar şi fag în mun i (10% din teritoriu). Timor ş. tricotaje. Centrul adm. Sumbava. precum şi de cîmpiile de litoral şi cele de la vărsare a rîurilor în mare şi ocean. Cordillera Ibérica (alt. arhipelag în V Oceanului Pacific. biserici (sec. biserici etc. Limba oficială: spaniola. 2 592 m).5 mil km2. Flores. XIX–XX). Java. afluent pe stînga al Tisei . [´¿pree] rîu în E Germaniei. înconjura i de lan urile muntoase Cordillera Cantábrica (alt. 2313 m) şi Pirinei (alt. situat la ărmurile Oceanului Atlantic în N şi ale Mării Mediterane în S-E. León. Relief de platou acoperit cu ghea ă. situat pe malul drept al Nistrului. Arhipelágul ~. în Peninsula Iberică. cereale. în 1499. produse alimentare. 600–1 000 m). centrul adm. Pescuit. tutun. Suprafa a: 65 mii km 2. vf. format din două grupuri de insule: Sporadele de Nord (77 de insule) şi Sporadele de Sud (Rodos – cea mai mare insulă). Toledo. 2 613 m) în N. XVI). Cordillera Betica (alt. Industrie uşoară şi alimentară. vf. Suprafa a: 1. Denumirea antică: Samus . Mulhacén ) în S-E. care cuprinde insulele Bali. doc. între Fran a. Cuprinde şi Insulele Baleare .: 26 km. Monumente: Cetatea Soroca (sec. Pescuit. Andorra şi Portugalia. Vestigii arheologice.5 mii km2. sinagogă (începutul sec. Pico d’Aneto ) în N-V. Suprafa a: 505 mii km2. Alte masive muntoase: Sierra Nevada. confec ii. Kalimantan şi Sulavesi . cu n oraş în Grecia (Pelopones).Sómeº Sónde rîu în România. Relief în general muntos.

oraş în Federa ia Rusă. alimentară (vinuri. oraş în centrul Bulgariei. despăr it de India prin strîmtoarea Palk . Academii şi institute de cercetări ştiin ifice. de produse alimentare etc. 55 mii loc. max. loc. Nod feroviar. tutun. fibre şi esături de bumbac. alimentară.: 2 412 m. arbori de cauciuc. Nod feroviar. minereuri de metale rare. chimică. Economie bazată pe agricultură. bata i. Monumente de arhitectură medievală şi modernă (catedrală. esături de mătase. Institu ii de învă ă-mînt superior. întreprinderi de sticlărie. sistem muntos în Federa ia Rusă. Muzee.). stat în Asia de Sud. textilă. Popula ia: 18. Lungime: cca 700 km. textilă (covoare. biserici. confec ii). trestie de zahăr. sare. minereu de fier. Pînă în 1972 se numea Ceylon . Fondat în 1252. Pidurutala-gala ). culminat de mun i riziduali (alt. caprine). În anii 1935–1943 s-a numit Voroşilovsk. uleiuri vegetale etc. comercial şi cultural. Vestigii romane. Faună: urşi. Pescuit int Mún ii ~. aparataj electrotehnic etc. Industrie chimică. Construc ii de maşini (aparate de precizie. Alt. Gole -Skalistîi . Vegeta ie tropicală în S şi de savană în N (păduri cu arbori de lemn pre ios: santal. situat la poalele mun ilor Sredna Gora . la S de peninsula Industan. poligrafie. mahon). financiar. arahide. vf. Centru comercial. 743 mii loc.). Industrie extractivă (gaze naturale. nuci de cocos. Teatre. oraş situat pe cîteva insule şi peninsule ale lacului Mälaren . 163 mii loc. tutun. pielărie. Se cresc animale (bovine. Muzee. întreprinderi care produc ciment. pe exploatări miniere şi pe industria de prelucrare a materiei prime.66 mil. Universitate.). Zăcăminte: aur. aparataj electrotehnic şi electronic). ceai. materiale feroviare. cacao. leoparzi. pietre pre ioase (rubin. Limbi oficiale: singhaleza. numeroase specii de păsări. a materialelor de construc ii.). Centru comercial. elefan i. a. cărbune. al Regiunii Autonome Nagorno-Karabah. topaz ş. vf. Relieful ării reprezintă în partea centrală un podiş. Teatre. Muzeu na ional. Se extrag grafit. manioc. Aeroport interna ional. [´stokholm] capitala Suediei. situat în Siberia Orientală. petrochimie. aparatură electrotehnică etc. Este divizat în 9 provincii. de pielărie şi încăl ăminte. cafea. instrumente. şantiere navale. Climă subecuatorială musonică. 2 524 m. 335 mii loc. alimentară (carne. zahăr. tamila. macarale. petrol). situat la poalele Caucazului de Nord. Centru industrial. textilă. Func ionează rafinării de petrol. max. Capitala: Colombo .Sri Lánka República Demo-crátică Socialístă ~. lactate). Suprafa a: 66 mii km2. uleiuri vegetale. safir. constructoare de maşini (strunguri. Stanovói Stára Zagóra Stávropol Stepanakért Stóckholm . palate etc. conserve de carne. centrul adm. la Marea Baltică.). oraş în Azerbaid-jan. care spre litoral trec în dealuri şi apoi în cîmpii joase pe alocuri mlăştinoase. conserve din peşte. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. porcine. situat pe insula Sri Lanka din Oceanul Indian. a mobilei. Principalele culturi: orez.

textile şi alimentare. Colorado. a produselor chimice. Louisiana. S. Georgia. Academie de arte frumoase. max. Virginia. alimentare. XII–XIII). Alabama. Minnesota. case memoriale. Vestigii romane. Idaho. Suprafa a: 12. forma i din lan urile distincte Mun ii Stîncoşi (alt. XIII–XVI). Valoroase monumente arhitectonice: catedrală (sec. Dakota de Nord. New Jersey. ale industriei uşoare şi alimentare. mănăstiri. cînepă. cartofi. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (celuloză. (Alsacia).2 mii loc. situat pe rîul Neckar . aparate de precizie. Aeroport. al landului Baden-Würt-temberg. centrul adm. prefectură. primărie.: Suceava . New Mexico. Zăcăminte: minereuri de mangan. vf. optice şi electrotehnice). [´¿tutgart] oraş în Germania. Relief determinat de cîteva complexe fizico-geografice şi naturale: în V Mun ii Cordilieri . Muzee. New Hampshire. poduri. Relief muntos (în V şi în centru) şi de podiş (în E).6 km2. New York. Florida. învecinat cu Canada şi Mexic. Státele Uníte ale Américii. calcare. construc ii de maşini şi utilaje (automobile. Mississippi. Dakota de Sud. Carolina de Nord. pirită. Oklahoma. Delaware.). între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. întreprinderi textile.Strasburg [stras´buur] oraş în N-E Fran ei. Lungime: 430 km. stat federal în America de Nord. Connecticut. pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. Montana. Missouri. Kansas. 4 418 m. Nevada. care încadrează Podişul Columbiei . Pennsylvania. Strúma Stúttgart Suceáva jude în N-E României. industria hîrtiei şi poligrafiei. Kentucky. castel (sec. Michigan. Carolina de Sud. Izvoare minerale. Creşterea animalelor. XIII–XV). vagoane. Virginia de Vest. Vermont.. sfeclă de zahăr. nave fluviale etc. Wisconsin. Arizona. maşini-unelte. Suprafa a: 8. port pe fluviul Rin . XIII–XV). Universită i. Nebraska. palate. rafinării de petrol. 4 329 m. Massachusetts. rîu în Peninsula Balcanică. Texas. Alaska. Muzee. Indiana. Ohio. State: Maine. sare. Arkansas. XVIII) etc. Illinois. case vechi etc. Whitney ). palat (sec. vf. Tennessee. Oregon. 264 mii loc. Rhode Island. Turism. Podişul Marelui Bazin şi Podişul Colorado Strómboli insulă italiană în Marea Tireniană.U. Centru adm. Produse de faian ă. Aeroport interna ional. Utah. Culturi agricole: cereale. Monumente istorice (cetă i. hîrtie. 592 mii loc. şantiere navale. Muzee. Numeroase monumente arhitectonice: biserică (sec. biserici. De aici denumirea vulcanului Farul Mării Mediterane . Turism. Wyoming. Teatre. max. situat în partea centrală a continentului. Pomicultură. Viticultură. Popula ia: 1. Vulcanul activ Stromboli (926 m alt. Cuprinde 50 de state şi un district federal (Columbia). Washington. biserici (sec.A. Sediul Consiliului Europei (din 1949) şi al Adunării Europene (din 1979). Universitate. Izvorăşte de pe versantul de S-V al masivului Vitoşa şi se varsă în Marea Egee . Studiouri cinematografice. Popula ia: 710 mii loc. Hawaii. statui). Institu ii financiarbancare şi comerciale. Centru industrial: metalurgie. mobilă). Maryland. Mun ii Cascadelor şi Sierra Nevada (alt. Teatre. California. la frontiera cu Ucraina. Pomicultură. . erupe la intervale de 20 de minute).6 mii km 2. cea mai nordică din grupul Insulelor Eoliene . Elbert). Centru industrial: construc ii de maşini (automobile. Institu ii bancare şi comerciale. Nod feroviar. Iowa.

Climă ecuatorială musonică în S şi tropicală deşertică în N. Este organizat în 8 state federale şi capitala na ională. Sucevi a (jud. lignit ş. Păşuni alpine. mei. Sudéþi . crocodili ş. Produse industriale: maşini şi utilaje. Poloniei şi Germaniei. Kenyeti ) şi reg. 3088 m. cu industrie în dezvoltare. apoi cetate romană pe malul stîng al Dunării. doc. Turism. la extremitatea de NV a mun ilor Boemiei . Jur. mănăstire în N-E României. pe teritoriul actualului oraş Corabia din România (jud. produse de pielărie. mănăstire. Sn¸¿ka ). ctitorie a mitropolitului Gheorghe Movilă şi a fra ilor săi. antilope. alt. Picturi. Kenya. Olt). orez. mango masiv muntos în E Europei Centrale. porumb. vf. un pod peste Dunăre. nichel.Suceáva municipiu în N-E României (jud. Turism. în 1388. Suceáva Sucevíþa Sucidáva Sudán República ~. Zăcăminte: aur. centrul adm. în com. Alt. Păduri de foioase şi conifere. grîu. celuloză. feroviar). domnii Ieremia şi Simion Movilă. Mănăstírea ~. Incintă fortificată. Atelier de covoare şi broderii. 3 187 m. Sobat ş. Republica Centrafricană. Lungime: 170 km. situat între Egipt. Nod de comunica ie (rutier. vf. Pe terenuri irigate (2 mil. Suprafa a: 2. Universitate. loc. afluent pe dreapta al Siretului . A fost construită în 1581–1606. a. rîu în România. aşezare geto-dacă. susan. km2.5 mil. Climă temperată montană. Vegeta ie: păduri tropicale. Mormintele familiei Movileştilor. arahide. pe teritoriul Cehiei. Lungime: 300 km. ha) se cultivă bumbac (principala cultură de export. Bahr el-Ghazal. Suceava. sorg. At. Limba oficială: araba. bata i. savane care trec în păşuni de stepă şi în deşert. Ciad. Labal Marrah ). cu zone de podiş şi cu mun i înal i în V ( Dorfur şi Kordofan . Teritoriul ării este puternic segmentat de fluviul Nil şi afluen ii săi Nilul Alb şi Nilul Albastru . ară agrară (antrenează ¾ din popula ia activă). hipopotami. han. Popula ia: 37 mil. Aici a existat o cetate. în care se varsă o mul ime de alte rîuri ( Atbara. 118 mii loc. străbate Podişul Sucevei şi trece prin mun.: 1 603 m (vf. situat pe rîul cu acelaşi nume. max. aparate de măsurat. biserici.a. Capitala: Khartoum . Relieful reprezintă o vastă cîmpie. Aeroport. de stepă şi deşertice în N. max. Suceava). Uganda. hîrtie. Libia. Etiopia şi Marea Roşie. case vechi. Suceava). Monumente istorice şi arhitectonice: cetate. Izvorăşte din Obcinele Bucovinei . maimu e.). Republica Democrată Congo. Muzee. Faună: lei. Lol. ocupă locul 2 între ările din Africa). Suceava. textile şi alimentare. stat în N-E Africii. Podişul Etiopean (alt. a. al jud.

în deltă. vf. uneşte Marea Mediterană cu Marea Roşie. stat în N Europei. Sulitjelma (1 914).Suédia Regátul Suédiei . urmată de podişul Smoland (alt. cauciuc. mangan. zinc.a.: 3645–8547 m. insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian).6 mii km2. medie 500 m). cărbuni. mare în Oceanul Pacific. nichel. aluminiu ş. Climă subecuatorială maritimă. de produse alimentare (conserve din fructe şi de peşte. a. öland ş. Márea ~. în partea centrală zone colinare (alt. cafea. Popula ia: cca 37 mil. cu următoarele particularită i: în V şi N-V Mun ii Scandinavi (alt. Ad. Construc ii de maşini (aparate de precizie). cons Canálul ~.: Waingapu . Creşterea animalelor. uraniu. Relief preponderent muntos (alt. Creşterea animalelor (inclusiv cai pentru export). Lă ime: 180 m. Suprafa a: 473. Vîrfuri: Sarek (2090 m). între insulele Kalimantan. apar ine Indoneziei. mare în Oceanul Pacific. Se cultivă orez. oraş în Georgia (Gruzia). la S-V de insula Flores . Popula ia: 13 mii loc. Climă ecuatorială. Kebnecajse ). învecinat cu Norvegia şi Finlanda. Culturi: cafea. între arhipelagul Filipine (în N-E) şi insula Kalimantan (în S-V). Márea ~. plante de tundră montană. orez. Grădină botanică. în E cîmpii înguste de litoral. argint. zinc. max. loc. Teatre. max. plumb. Suéz Suhúmi Sulawési (Célebes) Sulawési Sulína Súlu Sumatéra (Sumátra) Súmba . Dispune de însemnate zăcăminte de minereuri de fier.8 km. Popula ia: 352 mii loc. metalurgică (fontă. Oraş pr. Este divizat în 24 de provincii. Relief de cîmpie şi mun i (cu numeroşi vulcani activi). insulă în Arhipelagul Malaiez. 2 117 m. Muzee.5 mii km2. Vegeta ie: păduri de conifere şi de foioase (50% din suprafa ă). wolfram. vinuri). Descoperită în 1667. o el. la ărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). la E de insula Kaliman-tan . întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. canal navigabil pe istmul Suez. port la Marea Neagră. Numeroase rezerva ii naturale şi parcuri na ionale. Industrie avansată: extractivă. Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland. Suprafa a: 348 mii km2. [´s¬leb¬s] Ínsula ~. Lungime: 83.: 20 m.). în S o depresiune centrală acoperită de foarte multe lacuri mari şi mici.89 mil. Suprafa a: 11. Climă ecuatorială.). tutun. cupru. 377 m) şi de cîmpia Skania . Culturi: orez. tutun. aur. 125 mii loc. porumb. Lungime: 162 km. Pescuit. Expl.: 1590–5575 m. capitala Republicii Autonome Abhazia. Zăcăminte: petrol. situat în partea estică a peninsulei Scandinavia . Climă temperat-maritimă în S şi aspră în N. Suprafa a: 450 mii km2. aur. de petrol. porumb. Ad. Sulawesi şi arhipelagul Filipine . fragmente de numeroase rîuri care se varsă în Marea Baltică (Golful Botnic). Păduri tropicale. ceai. Turism. Sta iune balneoclimaterică. situată la S-V de peninsula Malacca . Suprafa a: 435 mii km2. de prelucrare a tutunului. Economie bazată pe industrie şi servicii. Institu ii de învă ămînt superior. insulă indoneziană în arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). Popula ia: 8. gaze naturale. Supra-fa a: 189 mii km2. bumbac. 1 225 m). Relief predominat de platou şi de cîmpie. Întreprinderi forestiere. Ad. trestie de zahăr. Capitala: Stockholm . tutun ş. loc. Limba oficială: suedeza. Relief muntos. bra ul central al Dunării. cărbuni. care se desparte de bra ul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră lîngă oraşul Sulina (România). a.

Alte oraşe. Suprafa a: 15. porumb. Komati. Este divizat în 4 districte. Swáziland Regátul ~. oraş situat pe insula Viti Levu . esături de bumbac şi de lînă. Şantiere navale. cu excep ia cîtorva cîmpii aluviale. Căi ferate: 301 km. copră. orez. 1 800 m) coboară în pante line din V spre E. produse alimentare. centru legislativ şi reşedin ă regală: Lobamba . oraş în Indonezia. loc. Oraş pr. Suprafa a: 163 mii km 2. minereuri. a. îmbrăcăminte. bumbac. orez. azbest. dominat de culmi muntoase. Exploatări de bauxită (ocupă unul din primele locuri în lume). între Guyana. bata i. Centru adm. Universitate. max. Vegeta ie de savană. rafinării de petrol. ciment. învecinat cu Africa de Sud şi Mozambic. Căi rutiere: 9 153 km. situat la ărmul Oceanului Atlantic. aluminiu. alt. Administrat de Norvegia. uleiuri vegetale. Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. medie 1200 m. la V de insula Flores . Se cresc animale.: Longyearbyen . Popula ia: 440 mii loc. vînătoare. Brazilia şi Guyana Franceză. Ngwavuna. legume. aur. Expl. cu unele culmi muntoase (alt. Păduri tropicale cu arbori de esen ă pre ioase. fabrici de produse chimice. cu temperaturi înalte şi precipita ii bogate. vite. Popula ia: 980 mii loc. Popula ia: 4 200 loc. Aeroport. alumină. 71 mii loc. 2 851 m. cocotieri. Exportă zahăr. max. situate la 600 km N de coastele Norvegiei. 2. Raba . şi de o vastă cîmpie de litoral în N şi N-E. stat în S Africii. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. lemn şi produse din lemn. República ~. Păduri tropicale. pescuitul. carne. banane. legume. Surabája Surinám Súva Sválbard [´svaalbard] teritoriu insular în Oceanul Arctic. la strîmtoarea Surabaja . Usuti. bumbac. sorg. cărbune ş. citrice. Suprafa a: 17 363 km2.Sumbáwa [sum´baua] insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian).4 mil. echipamente industriale. ovine. citrice. Climă subtropicală şi temperată. 1280 m) în S-V. Suprafa a: 62 900 km2. mijloace de transport. porcine. nuci de cocos. Admis în ONU la 4 decembrie 1975. Importă cereale. Se cultivă trestie de zahăr (ocupă unul din primele locuri pe glob la producerea de zahăr pe cap de locuitor). Limba oficială: olandeza. Importă echipamente şi utilaje industriale. Vegeta ie de savană. Produce zahăr. Relief format de un podiş deluros. păsări. savane. Dispune de bogate şi variate resurse de subsol (cărbune. Aeroport. diamante). Universitate. produse chimice. Relief de podiş. de minereu de fier. Usushwana ş. Climă subecuatorială maritimă. format din arhipelagul Spitzbergen şi Insula Urşilor. Func ionează mici întreprinderi care produc electricitate. diamante. textile. Se cresc bovine. textile. lemn şi produse din lemn. Planta ii de cafea. max. Tambora ). Export de zahăr. agricultura. minereu de fier. Climă ecuatorială. pînă în cîmpia Mozambic. Limba oficială: swazi şi engleza. Relief muntos (alt. alimentare. Capitala: Paramaribo . zahăr. situat în N-E insulei Java . zinc. Climă arctică.a. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Ny Alesund . Norvegieni. Se cultivă orez. capitala statului Fiji. Lan urile muntoase (alt. materiale de construc ii. stat în N-E Americii de Sud. Turism. Exportă bauxită. vlc. care se întind în văile rîurilor Umbuluzi. Popula ia: 720 mii loc. combustibili. caprine. Barentsburg.4 mii km2. Piramiden. trestie de zahăr. Muzee. Pescuit. Relief de platou. trestie de zahăr. fructe tropicale. păduri şi păşuni montane. articole din lemn. cupru. Capitala administrativă: Mbabane . banane. combustibili . azbest. Organizat în 10 districte.

situată între Balcanii Centrali şi Balcanii de Est. reşedin ă a raionului Ştefan-Vodă. masiv muntos în Carpa ii Meridionali (România). în sec. carne. Port la Marea Baltică. 10 mii loc.Sýdney [´sidni] oraş în S-E Australiei. constructoare de maşini (nave. localitate subordonată mun. Aeroport. fluviu în Irak. întreprinderi ale materialelor de construc ii. Arhanghel Mihail (1879). Mún ii ~. siderurgică. pe teritoriul Bulgariei. rîu în România. Numeroase monumente de arhitectură: biserică gotică (sec. metalurgie. 9 mii loc. de pielărie. situat pe malul drept al rîului Ciorna . cucerind astfel Transilvania. trecătoare în mun ii Balcani. construc ii de maşini. maşini agricole. Centru silvic. Nod de comunica ie (feroviar. lac în Ucraina.: 2 130 m (vf. Industrie siderurgică. Industrie extractivă (huilă). Lă ime: 8 km. principele Transilvaniei. doc. Ad. textilă. motoare electrice. Sibiu. Muzeu. rutier). trece prin Fălticeni . Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. Hidrocentrale. chimice. confec ii. Industrie uşoară şi alimentară. 4 mil. Se varsă în Golful Persic . Tatarbunar). la 118 km N de Chişinău. material rulant). în centrul României. utilaje. 230 mii loc. mobilă) şi alimentară. max. Teatru. Monumente arhitectonice. chimică (superfosfa i). XIV–XV) etc. textile. piei. alimentară. făcînd parte din grupa mun ilor Parîng . Izvorăşte din zona vîrfului Poiana Ciungilor . Vîrful lui Pătru ). At. la 116 km S-E de Chişinău. fructe etc. aici a avut loc o mare bătălie între armatele ruseşti şi cele turceşti. Gheorghe (1873). Lungime: 51 km. Iriga ii. oraş în Republica Moldova. Face legătura rutieră între oraşele Gabrovo şi Kazanlîk . Centru industrial: şantiere navale. oraş în Federa ia Rusă (reg. Institu ii de învă ămînt superior. loc. la N-E de localitatea Primorskoe (reg. afluent pe dreapta al Siretului . în 1573. com-binat de fermentare a tutunului. Denumirea veche: Cîzîl . Lungime: 195 km. uşoară (încăl ăminte.). Fabrică a materialelor de construc ii. Muzee. Alt. textile. XIX. unde în 1599 (18/28 oc-tombrie) Mihai Viteazul l-a învins pe Andrei Báthory. alimentare. Lungime: 11 km. lînă. doc. Formează un segment din grani a dintre Irak şi Iran. oraş în Republica Moldova. rn. oraş în N-V Poloniei. Rostov). Biserica Sf. străbate Podişul Sucevei . castel (sec. constructoare de maşini. Muzee. XVI). Nod de comunica ie. palate (sec. medie: 2 m. situat pe fluviul Odra . 415 mii loc. Odesa. în bazinul carbonifer Done k . Biserica Sf. la 1330 m alt. At. Centru comercial (export de grîu.ial navigabil. XIV–XV). port la Oceanul Pacific (Marea Tasman). Turism. Szczécin [´¿tet¿in] ªagán ªáhtî ªatt el Arab (Shatt al 'Arab) ªélimbãr ªípka ªoldãnéºti ªomúzul Máre ªtéfan-Vódã ªureánu . Teatre. reşedin ă a raionului Şoldăneşti. În 1877. situat în bazinul Dunării inferioare. Se mai numesc şi Mun ii Sebeşului . marcînd prin aceasta prima etapă în unirea celor trei ări româneşti. format prin confluen a Tigrului şi Eufratului . Universită i. Par. Teatru.

vanilie etc. Relief mai coborît în depresiunea Fergana (în N-V). al provinciei Taiwan (China). 7495 m). Se cresc ovine. trestie de zahăr. Climă aspră. vf. Lungime: 68 km. alimentară. Vestigii arheologice. Orohena ). Universitate. Include 3 provincii. loc. valea Zeravşan (în partea central-vestică). afluent pe dreapta al Siretului .: Papeete . max. făcînd parte din Polinezia Franceză .6 mil. cocotieri. Kafirnigan ). între marea Kara şi marea Laptev. construc ii navale. alimentare. insulă în Oceanul Pacific. dropii.ªuºíþa Tabásco rîu în România. República ~. minereuri neferoase. oraş în insula Taiwan (Oceanul Pacific). Suprafa a: 25. Centru miner: cupru. peninsulă în Federa ia Rusă. Se cultivă bumbac. Suprafa a: 1 042 km2. Capitala: Villa Hermosa . Muzeu de artă. Relief muntos (alt. fr. loc.3 mil.: thaip´ei] Taimîr . Industrie de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. 1. China şi Afghanistan. centrul adm. a. caprine. Centru adm. produse de pielărie) şi alimentare. Vegeta ie ierboasă şi silvică (în mun i). stat în S-E Mexicului. situată în extremitatea nordică a continentului asiatic. În zona de cîmpie litorală se cultivă citrice. Limba oficială: tadjika.şi radiotehnică). bovine.8 mil. Piandj. Capitala: Duşanbe . a.3 mii km 2. Suprafa a: 400 mii km 2. la S de Mărăşeşti. Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. fazani ş. Nod de comunica ii. şacali. Tabríz Tadjikistán oraş în N-V Iranului. max. aparatură electro. Zeravşan şi Hissar în N-V şi în partea vestică (alt. cafea. 972 mii loc. Dinamică este industria energetică (hidrocentrala Nurek de pe Vahş). loc. Universitate. de hîrtie. textilă. loc. (5 mil. Relief constituit de masive muntoase (în centru şi N) şi de cîmpii joase (în S şi V). Popula ia: 6. fabrici de ciment. Taegú Tahiti [tai´iti. Popula ia: 1. a camforului. Climă temperat-continentală şi continentală aridă. 2 237 m.1 mii km2. textile. Popula ia: 132 mii loc. Pia ă agricolă. În partea centrală a peninsulei se află lacul Taimîr . Tundră. Faună: lupi. 2.: tai´ti] Taibéi [chin. Vara adesea seacă. Turkestan. cea mai mare din arhipelagul Insulele Societă ii . situat între Uzbekistan. în conurba ie). 7134 m). Aeroport interna ional. textile. străbătute de afluen ii rîului Amudaria (Vahş. o republică autonomă şi capitala. stat în Asia Centrală. Suprafa a: 143. Kîrgîzstan. Exploatări de cărbune. Turism. loc. capre de munte. Pescuit. 4 000–5 000 m) ş. de încăl ăminte. (Taipei) . petrol. max. Aeroport. prelucrarea lemnului. constructoare de maşini. Centru comercial. banane. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime şi pe agricultură (concentrează cca 40% din popula ia activă). Climă tropicală umedă. Surhandaria. Turism. Numele antic: Tauris . Meşteşugărit. Izvorăşte din Mun ii Vrancei . ară cu cei mai numeroşi şi cei mai înal i mun i din Asia Centrală: Alai şi Transalai în N (alt. Pamir în S (alt. Important centru industrial (metalurgie. Se produc esături de bumbac şi mătăsu [te´gu] oraş în S-E Coreii de Sud. wolfram.5 mil. Aeroport. Doar în regiunea S-V se profilează cîteva cîmpii premontane cultivabile. Ghe ari.

alimentară. cupru ş. Pescuit. citrice. Sporturi de iarnă. Port. a. 1. În văile unor rîuri şi în oaze se practică agricultura. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. Denumirea veche: Formosa . oraş în E Chinei. Aeroport. Climă continentală uscată. lac tectonic în Africa de Est. capitala Estoniei. aparate de radio.). Dune. Lungime: 1 120 km. Naviga ie. 219 mii loc. Se cultivă trestie de zahăr. a celulozei şi hîrtiei.9 mii km2. Industrie constructoare de maşini (excavatoare. Muzee. despăr ită de continentul Asiei prin strîmtoarea cu acelaşi nume. palate). Monumente. max. Academie de ştiin e. Industrie minieră. centrul adm. X.9 mil. Aeroport. textilă. textile. Climă tropical-musonică umedă. Lungime: 338 km. a materialelor de construc ii. loc. [t¾´…e] oraş în N Marocului. de încăl ăminte. Monumente arhitectonice: biserici (sec. Relief predominant muntos (alt. Tanzania şi Zambia. 3 997 m). a celulozei şi hîrtiei. de textile şi confec ii. de prelucrare a lemnului (mobilă). 394 mii loc. situat între Republica Democrată Congo. pe teritoriul Spaniei şi Portugaliei. apoi colonie romană. Ad. siderurgică. max. aur. în V Oceanului Pacific. produse alimentare). textilă. Pescuit. Suprafa a: 345 mii km2. chimică. Navigabil. Hidrocentrale. Izvorăşte din mun ii Sierra de Cuenca (Spania) şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. trece prin Oxford şi Londra şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. Zăcăminte: cărbuni. petrol. chimică. Străveche aşezare cartagineză. Izvorăşte din zona dealurilor Cotswold . barcane. Teatre. Universitate. Taiyán Tájo Tákla-Makán Tállinn Tamísa cel mai mare fluviu din Marea Britanie. Industrie constructoare de maşini (locomotive). oraş în S-V Finlandei. la intrarea în strîmtoarea Gibraltar . de pielărie. maşini şi utilaje electrice. Oraş pr.Taiwán insulă a Chinei.1 mii km2. cabluri ş. constructoare de maşini. în partea de S a Angliei. Támpere Tanganyika Tangér . Suprafa a: 31. Burundi. al provinciei Shanxi . 485 mii loc. Aeroport. a. bananieri. Conservator. în depresiunea Kaşgaria . Universitate. alimentară. Este legat prin canale cu golful Bristol şi cu Marea Irlandei. Aeroport. Universitate. Monumente arhitectonice (moschee. confec ii. situat pe ărmul lacului Näsijärvi . fluviu în V Europei. Popula ia: cca 21 mil. de pielărie şi încăl ăminte. alimentară. XII–XV). Vegeta ie tropicală. Fondat în sec. loc. Muzee. Nod feroviar. cetate (sec.: Taibei . gaze naturale. Altitudini între 800 şi 1 500 m. Centru comercial şi industrial (materiale de construc ii.: 1435 m. Navigabil. (XIV–XVI). port la Golful Finic (Marea Baltică). Suprafa a: 36. Numele vechi: Reval (Revel). deşert nisipos în V Chinei. cocotieri.

oraş în N-E Spaniei (Catalonia). siderurgie. XII–XIV). între Australia. Muzee. ară agrară în curs de dezvoltare. Nod feroviar. Muzee. Numele antic: Tarent . Relieful este format de un podiş central (alt. Include şi teritoriul insulelor din apropiere: Zanzibar.: 5 604 m. produse chimice. Dispune de variate resurse naturale (diamante. între Mozambic. max. plumb. cuprins între văile Bicazului şi Trotuşului. în N (5 895 m. a. ce [tapa´3os] rîu în Brazilia. rinoceri. uraniu). 3175 m). afluent pe dreapta al fluviului Amazon . 116 mii loc. Márea ~. Şantiere navale. Rezerva ii naturale şi parcuri na ionale. centrul adm. Pescuit. Zambia. staniu. Faună: lei.). al raionului Taraclia. Centru industrial şi cultural. Mănăstire (sec. întreprinderi petrochimice. de igarete. situat pe ărmul nordic al golfului Taranto . Culmi împădurite. Gheorghe (1874). mare în S-V Oceanului Pacific. antilope. situat la 162 km S-V de Chişinău. de gresie. oraş în Estonia. Cascade. tutun. Vestigii arheologice. Cunoscut din sec. traversează deşertul Takla-Makan şi se pierde în nisipurile din E deşertului. confec ii) şi alimentare (conserve de carne şi de peşte ş. XI. şi mun ii Livingstone în sud (alt. Universitate. Rwanda. Alt. Izvorăşte din mun ii Karakorum şi TianShan . Climă ecuatorială musonică.). Nod de comunica ii. Port comercial. Observator astronomic. clădiri vechi.Tanzánia República Unítă ~. crocodili. prelucrarea metalelor. Expl. Popula ia: 38. cafea. doc. masiv muntos în Carpa ii Orientali. Dorpat . wolfram. de produse alimentare (conserve). cel mai mare rîu din Asia Centrală. Vegeta ie tropicală şi de savană (păduri – 45% din teritoriu). Lungime: 2200 km. situate în N-V. V şi S-V şi de cîmpiile riverane şi de litoral în E ării. Vestigii arheologice romane. construc ii de maşini şi utilaje.7 mii loc.1 mii km2. Ad. 112. cu masive muntoase vulcanice de mare alt. Pescuit marin. Relief de cîmpie au şi insulele Zanzibar şi Pemba . 16 mii loc. a. 1 000–1 500 m). XII–XIII). Suprafa a: 945. Industrie uşoară şi alimentară. Academie agricolă. Tanganyuka şi Malawi . întreprinderi ale industriei uşoare (pielărie. piscul Kilimanjaro . Navigabil pe cursul inferior (280 km). de fabricare a hîrtiei. textile. textile şi alimentare (ulei de măsline). de depresiunile marilor lacuri africane Victoria. Limba oficială: swahili. Majoritatea popula iei este ocupată în agricultură. Teatre. Numele vechi: Iuriev. insula Tasmania. Republica Democrată Congo. Centru industrial şi comercial. în 1811. Noua Zeelandă şi insulele Norfolk şi Noua Caledonie. aparataj electrotehnic şi electronic ş. Construc ii de maşini (maşini agricole. Mún ii Tarcăului . stat în E Africii. loc. Grinduşul ). Prelucra-rea petrolului. vulcan activ mereu. unele însă pu in valorificate. Capitala: Dar es-Sa-laam (capitala desemnată: Dodoma ). a. Monumente arhitectonice. Uganda şi Kenya. elefan i. 245 mii loc. Pemba ş.2 mil. At. Pentru export produce bumbac. cărbune. oraş în S Italiei (Puglia).: 1664 m (vf. Malawi. situat la ărmul Oceanului Indian. port la Marea Mediterană. catedrală (sec. oraş în Republica Moldova. aur. poligrafie. Lungime: 2180 km. max. Biserica Sf. încăl ăminte. a lemnului. Este divizat în 25 de regiuni. Burundi. Tapajós Taraclía Táranto Tarc´ãu Tarím Tarragóna Tártu Tasmán .

şampanie. cărbune. gaze naturale). de por elanuri şi faian ă. farmaceutice.Tasmánia insulă la S-E de ărmurile Australiei. Zăcăminte: crom. Táurus Tãtária Tbilísi Tecuci municipiu în România (jud. strunguri ş. plante furajere. Teatre. max. pe teritoriul Slovaciei (alt. Suprafa a: 68 mii km2. Capitala: Kazan. Dumbier ). Gerlachovka ). capitala Georgiei (Gruziei). energetică. sistem muntos în Turcia. Grădină botanică. 2 663 m. Universitate. cupru. Turism. Climă subtropicală în N şi temperată în S. rutier). Centru adm. Studiouri cinematografice. Universită i. ulei. Taºként Tátra masiv muntos în Carpa i. rutier). moschee etc. Academie de ştiin e. Numele vechi: Tiflis (pînă în 1936). 2. vf. bazilică (sec. Descoperită de navigatorul olandez A.: 3 734 m. loc. At.3 mil. Academie de ştiin e. Centru comercial. Institu ii de învă ămînt. vinuri etc. . Universită i.). constînd din Tatra Înaltă . oraş situat pe fluviul Kura . textile şi de confec ii. Relief de podişuri vulcanice (alt. şi Tatra Joasă . capitala Uzbekistanului. aparatură electronică şi electrotehnică ş. loc. industrial şi cultural. XII. Păduri veşnic verzi.: Hobart. zinc. acestea fiind separate între ele printr-o depresiune tectonică. Muzeu. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate şi castel (sec. în cuprinsul Podişului Anatoliei . VI–VII). poligrafie.a. savane. constructoare de maşini (automobile. stepe montane. catedrală (sec. Repara ii metalice. Tasman în 1642. Zăcăminte: cupru.).). max. aparatură şi utilaje electrotehnice etc. zinc. excavatoare. de produse alimentare (conserve de legume.). Gala i). Industrie extractivă (petrol. semipustiuri. República Tatarstán . Popula ia: 459 mii loc. Muzee. fabrici de mobilă. Nod feroviar şi rutier.). 2 045 m. Ala Dað . ceai. cartofi. Teatre. vf. plumb. Monumente arhitectonice (mausoleu. nichel. situat pe valea Bîrladului . Parc na ional. zahăr. Climă mediteraneană. Popula ia: 3. separată de continent prin strîmtoarea Bass . loc. de încăl ăminte. biserici. 48 mii loc. oraş situat pe valea rîului Circik . republică în Federa ia Rusă. în zona de frontieră dintre Slovacia şi Polonia (alt. IV. Muzee. a pielei şi a tutunului. Aeroport. max. Nod de comunica ii (feroviar. maşini agricole. Construc ii de maşini (locomotive electrice. legume. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. chimică şi chimico-farmaceu-tică. în bazinul mijlociu al Volgăi . Alt. max. textilă şi de confec ii. de fructe şi de carne. vf.13 mil. Capitala Gruziei din sec. Aeroport. 1. vin etc. întreprinderi chimice. plumb.). a. Agricultură (cereale. la poalele mun ilor Tian-Şhan .8 mil. Din 1901 apar ine Australiei. de produse textile ( esături de bumbac) şi alimentare. prelucrarea lemnului. creşterea bovinelor şi ovinelor). Muzee. medresa Barak-Han ş. Suprafa a: 68 mii km2. alimentare (ulei. doc. de confec ii. XIII). Conservator. Galerie de artă plastică. în sec. fabrici de produse chimice şi chimico-farmaceutice. a. Nod de comunica ii (feroviar. maşini-unelte. Hidro-centrală. VI). 1 617 m). alimentară. Păduri de conifere.

3718 m. miniere (cărbune. Climă temperat-oceanică. Capitala: Nashville-Davidson. Suprafa a: 5 760 km 2. Universitate. Centru comercial. argint). de şlefuire a diaman-telor. Aeroport interna ional. Se cultivă cereale (grîu. pomi fructiferi. oraş situat la poalele muntelui Elbrus . max. ovine). Muzee. a sticlei. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. licheni). textilă. în sec. secară. feroaliaje). alimentară. Monumente arhitectonice: Moscheea de aur. străbătut de rîul cu acelaşi nume (1600 km). Important centru industrial. Suprafa a: 109 mii km2. a pieilor. Transport fluvial şi rutier. loc. chimică. pe o vale între înăl imile vulcanice din S-E ării. chimică. XIII–XIX). Teatre. conserve). vlc. fosfa i). activ Pico de Teyde ). Popula ia: 625 mii loc. la grani a cu Bulgaria. de pielărie şi încăl ăminte. port la Marea Mediteraneană. capitala Iranului. Suprafa a: 2. [tene´sii] stat în partea centrală şi S-E a SUA. textilă. 1. Se cultivă tutun. Climă tropicală uscată. insulă de origine vulcanică din Arhipelagul Canarelor .: Alexandria . Aeroporturi. XVIII). oraş situat la 1100 m alt. loc. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. poligrafică.9 mil. Viticultură. electrică. Relief predominant muntos (alt. constructoare de maşini şi utilaje. At. textile (covoare persane.75 mil. Administrat de Fran a. Nod de Comunica ii (feroviar. Turism. alcool. în conurba ie. Muzee. orz). Turism. Planta ii de bumbac. jude în S României. de podiş în centru şi de cîmpie în V. alimentară. Pomicultură. alimentare (zahăr. Universitate. clădiri vechi (sec. Centru adm. Turism. În 1948 a fost comasat cu oraşul din apropiere Jáffa . subpolară. a tutunului. legume. porumb. Teatre. Ghe ari veşnici. gaze naturale). Grădini publice. Muzee. loc. vi ă de vie. Prelucrarea metalelor. Relief predominant de cîmpie (Cîmpia Română ). Creşterea animalelor (bovine. Industrie extractivă (petrol.1 mii km2. Industrie de prelucrare a metalelor. Popula ia: 4. Culturi: cereale. Relief muntos în E (mun ii Apalaşi ). Administrată de Spania. Export de citrice. Teherán Tel Avív (-Jáffa) oraş în Israel. Teatre. Capitală (a Persiei) din 1788. ambasade. Tennessee Teritóriile Austrále ºi Antárctice Francéze teritoriu în Oceanul Indian (insular) şi Antarctica ( ara Adéliei). textilă. Fără popula ie permanentă. Teatre.Tegucigálpa [tegusi´galpa] capitala Hondurasului. floarea-soarelui. constructoare de maşini şi utilaje. sfeclă de zahăr. XII. Universită i. Muzee. Popula ia: 475 mii loc. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Téleorman Tenerífe Ínsula ~. Industrie metalurgică (aluminiu. întreprinderi ale materialelor de construc ie (ciment). alimentară (ulei. . Avicultură. în care au rămas sediile multor institu ii de stat. XVIII–XIX). energetică. Fostă capitală a ării. rutier). Fondat în 1909. alimentară. Palatul soarelui (sec. chimică şi chimico-farmaceutică.: Santa Cruz de Tenerife . legume.25 mil. Floră săracă (muşchi. de mobilă. 535 mii loc. Turism.. Industrie extractivă (aur. 7. bere). Expl. Relief în cea mai mare parte muntos. bere. doc. minereuri de fier şi de zinc. Aeroport. Centru adm. Fondat de spanioli în 1579. esături din lînă şi bumbac). Suprafa a: 396 117 km2. comercial şi cultural al ării.

max. porumb. romană (sec. Climă subpolară. [´tekses] stat în S SUA. Creşterea animalelor. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. maimu e. păşuni.). Shetland de Sus şi insulele Orkney. alimentară. Popula ia: 3000 loc. orez. Suprafa a: 382 500 km2. Se cultivă bumbac. Suprafa a: 514 mii km2. constituit dintr-un sector continental şi cîteva insule din apropiere.). Hr. leoparzi. bananieri). chimică. metalurgică. Relief de platou şi muntos (alt. electronică. Suprafa a: 60 km2. Popula ia: 735 mii loc. În 1881 a revenit Greciei. Principalele ramuri ale economiei: industrie în dezvoltare. ierburi xerofite.). Popula ia: 17 mil. Vegeta ie bogată (cocotieri. între cursul inferior al Indului şi mun ii Aravalli . wolfram. caprine. Teritóriul Antárctic Británic Teritóriul Británic din Oceánul Indián Tesália Téxas Thailánda Regátul ~. teritoriu în Antarctica. a. crocodili. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. a Imperiului Otoman. acesta situat la S de insulele Maldive . care include sectoarele continentale ara lui Graham.1 mii km 2. masive muntoase în sectorul thailandez al peninsulei Malacca (alt. Laos. golful Siam. turismul.). diverse specii de păsări.Teritóriul Antárctic Australián teritoriu în Antarctica de Est. textilă. forestieră.). constituit din mai multe insule ce in de arhipe-lagul Chagos . de produc ie a cauciucului sintetic. loc. de prelucrare primară a produselor agricole. Suprafa a: 250 mii km2. Climă tropicală. petrol. agricultura. Climă tropicală musonică. situat în peninsula Indochina şi peninsula Malacca. între Birmania. de asamblare a automobilelor. Este organizat administrativ în 71 de provincii (grupate în 6 regiuni) şi o metropolă (capitala). s-a aflat sub do-mina ia Macedoniei (352–196 î. exploatarea lemnului. grîu. cărbune.4 mil. e. 3 000–4 000 m). n. elefan i. Lacuri sărate.9 mii km2. acoperit de ghea ă şi zăpadă. regiune în Grecia. Relief muntos. a Serbiei. Capitala: Bangkok . de ciment. podişul Korat în N-E (alt. Malaysia şi marea Andaman. Iriga ii din apele Indului. fier. II î. Teritoriul ării include cîteva regiuni geografice: cîmpia fluviului Menam în partea centrală. Administrat de Australia. Reg. II î. Popula ia: 62. constructoare de maşini (avioane. Industrie extractivă (petrol. Fără popula ie permanentă. alimentară. În agricultură sunt a Deşértul ~. pescuitul. plumb. Lipsit de popula ie permanentă. Limba oficială: thai. loc. 1 793 m). Altitudini între 100 şi 200 m. Ghe ari veşnici. Dune de nisip. teritoriu insular în V Oceanului Indian. Creşterea nomadă a vitelor (ovine. Lucrări şi servicii în cadrul bazei navale anglo-americane. Suprafa a: 692. cu cele mai scăzute temperaturi de pe glob. utilaj petrolier ş. bizantină (pînă în 1348). Administrat de Marea Britanie. pomi fructiferi. textilă. Thar . Suprafa a: 6. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (60% din teritoriu). Climă tropicală uscată. km 2. arahide. săruri de brom. pînă la 2000 m). deşert în India şi Pakistan. cîmpia fluviului Mekong în E şi cîmpiile de litoral în S. electrică. Faună: tigri.4 mil. stat în S-E Asiei. Cambodgia. Administrat de Marea Britanie.Hr. de prelucrare a petrolului. A fost invadată de dorieni (sf. Dispune de bogate zăcăminte: minereu de staniu. cărbuni ş. milen. Păduri de acacia. cămile). a. savane. dealuri şi lan uri muntoase în N-V (alt. gaze naturale. magneziu. 2 576 m). Capitala: Austin . Industrie extractivă. la S de mun ii Olimp . legume. Suprafa a: 13.

Popula ia: cca 18 mii loc. Băiuş (rn. de artizanat. Alt. Huanghe ş. rutier). Suprafa a: 16. Popula ia: 2. Creşterea animalelor (ovine. la 58 km S-E de Chişinău. Adormirea Maicii Domnului. ocupînd cea mai mare parte a Podişului Tibet .: 3 415 m. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. Monumente istorice şi arhitectonice: Cetatea Tighina. pe teritoriul Ciadului şi a Libiei. Climă aspră şi uscată. doc. Expl. Construc ii de maşini şi utilaje. Zăpezi permanente. Lungime: 405 km. în sec. Podíşul ~. păşuni alpine. În depresiuni se cultivă orz. 132 mii loc. Centru comercial şi meşteşugăresc. încăl ăminte. loc. doc. Lacuri şi izvoare termale. Suprafa a: 398 km2. Zăcăminte: cărbuni. masiv muntos în Sahara. loc. a. Relief de mun i şi podişuri înalte. Predomină vegeta ia erbacee. la N de mun ii Himalaya . Climă mediteraneană. în sec. 1203 m). medii cuprinse între 4000 şi 5000 m. Izvorăşte din mun ii Apeninii Toscano-Emi-lieni . rîu în Republica Moldova. (ca vamă cu o mică fortifica ie din pămînt şi lemn) în 1408. legume. Vîrful Victoriei . cupru ş. Nod de comunica ii (feroviar. Prelucrarea lemnului. oraş situat pe o vale intramontană din Himalaia Orientală. textile) şi alimentare. capitala regatului Bhutan. vi ă de vie. cu precipita ii reduse. sare ş. caprine. Este străbătut de numeroase lan uri muntoase cu înăl imi de peste 6 000 m.62 mil. în S-E mai temperată. Suprafa a: 1. Muzee. separată de continent prin strîmtoarea Thasos . bovine. XV (Chigheci ). Administrată de Grecia. Zăcăminte: minereuri de fier. pe teritoriul Chinei şi Kîrgîzstanului. situat pe malul drept al fluviului Nistru. Climă aspră şi uscată. de pielărie. Centru adm.: Erfurt . Alt max. Planta ii de măslini. Climă continentală aspră. fluviu în Peninsula Italică. 22 mii loc. întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă. Vegeta ie săracă.: Lhasa . land în Germania. Catedrala Episcopală (cu trei hramuri): Schimbarea la fa ă.25 km 2. max. cărbuni ş. doc. Climă deşertică. de minereuri de fier. km2. repara ii navale. regiune în S-V Chinei. At. cel mai înalt podiş din lume. trecînd prin Roma. situat pe teritoriul Chinei şi Indiei.a. petrol. Brahmaputra. Sf.a. Vegeta ie de pustiu.4 mil.: 7 439 m.Thássos [´qaasos] insulă în N Mării Egee. Reşedin ă regală. Navigabil în cursul inferior. iaci). afluent pe stînga al Prutului. Leova). Popula ia: 2. sistem muntos în Asia Centrală. de semipustiu şi de stepă montană. cartofi. Prelucrarea metalelor. a. De aici izvorăsc fluviile Ind. At. minereu de fier. At. Thímphu (Tímbu) Thuríngia Tian-Shan Tibésti Tibét Tibét Tíbru Tighéci Tighína (Bendér) . km2. Păduri de conifere. Centru adm. străbate Cîmpia Romei . Lungime: 2 500 km. XIX). întreprinderi ale industriei alimentare.22 mil. de aur. În mun i se întîlnesc numeroşi ghe ari. max. întreprinderi de repara ii auto. Alt. sare. VII. Lungime: 35 km. Ierarh Nicolae (1825). Izvorăşte în apropierea com. Suprafa a: 2 mil. Numeroşi ghe ari. şi se varsă în Marea Tireniană printr-o deltă. Relief muntos (alt. pomi fructiferi. municipiu în Republica Moldova.

încăl ăminte. maşini agricole.: Timişoara . Din 1812 şi-a pierdut importan a militară. catedrala ortodoxă (sec. Trece prin oraşele Mosul şi Bagdad . Lungime: 1 950 km. fortărea ă pe malul drept al Nistrului. porcine). Culturi cereale (grîu. XX) ş. Trece prin oraşele Caransebeş şi Lugoj. Izvorăşte din mun ii Balcani. la grani a cu Ungaria şi Serbia şi Muntenegru. de marochinărie. numele ini ial al cetă ii fiind Tighina .). municipiu în S-V României. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. afluent pe dreapta al Dunării. Timeses . loc. oraş fluvial“). Universitate. Teatre. Administrată de Indonezia.a. Izvorăşte din Mun ii Semenicului şi se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei. Numele antice: Tibiscus. mobilă. medie: 406 m. autoturisme. poligrafie. Tímiº Tímiº rîu în S-V României. textile. legume. Timiş. între coastele de N-V ale Australiei şi insula Timor . întreprinderi ale industriei uşoare (produse de pielărie şi încăl ăminte. de cazacii zaporojeni. At. Timiºoára Timók rîu în Peninsula Balcanică. cu zone de dealuri în N şi S şi de mun i în N-E. monument medieval de arhitectură militară. de confec ii etc. Timór Timór . Apicultură. ape minerale. Centru industrial: construc ii de maşini (excavatoare. Observator astronomic. XIV–XV). max. Monumente arhitectonice: castel (sec. insulă în E Arhipelagului Malaiez. al jud. Filarmonică. secară). Operă. port. de material rulant. Românilor basarabeni le-a servit ca loc de refugiu şi apărare contra invaziilor străine. Creşterea animalelor (bovine. arbori de cauciuc ş. Ad. tutun. Se cultivă: orez. se varsă în Golful Persic . Popula ia: 1. politehnic ş. centrul adm. pe cursul inferior marcînd frontiera dintre Serbia şi Muntenegru şi Bulgaria. catedrala catolică (sec. minereu de fier. Popula ia: 694 mii loc. Monumente istorice şi arhitectonice. Muzee. material rulant. Suprafa a: 615 mii km2. A fost construită în anii 1538–1541 pe locul unei întărituri de pămînt şi lemn mai vechi (sec. situat pe malurile canalului Bega . Centru adm. sfeclă de zahăr. Operă. mare în E Oceanului Indian. Izvorăşte din mun ii Taurusul Armean . 2960 m). Relief de cîmpie. după ce se uneşte cu Eufratul . institutele de medicină. Lungime: 350 km (244 km pe teritoriul României). Lungime: 183 km. Vegeta ie de savană.9 mil. Suprafa a: 8 692 km 2. orz. Relief muntos (alt. Zăcăminte: petrol. a. produse chimice. situat la E de insulele Flores şi Sumba. catedrala sîrbească (sec. de agronomie.Tighína Cetátea ~. a. Suprafa a: 33. atestat în 1408. în aval de Belgrad. Muzee. motoare Diesel ş. XVIII). Creşterea animalelor. Siria şi Irak. confec ii. XVIII).2 mii km 2. Filarmonică. Vestigii arheologice.) şi alimentare. Teatre. doc. a. de armatele ruseşti. străbate Cîmpia Mesopotamiei şi. Aeroport interna ional. A fost atacată şi asediată de turci şi tătari. plante uleioase. 335 mii loc. afluent pe dreapta al Dunării. Construc ii de maşini şi utilaje. care păzea o vamă la trecerea peste Nistru. manioc. lignit. Comunică cu marea Arafura. Denumită de turci Bender (“chei. XIV–XV). tramvaie. Climă subecuatorială. Teaghinea cheaci . Viticultură. în 1212. Tígru fluviu în Asia. pe teritoriul statelor Turcia. jude în V României. Pomicultură.

Monumente arhitectonice. Dilor. ovine. lac tectonic situat în Anzii Cordilieri . de vinuri şi coniacuri etc. Industrie constructoare de maşini (nave fluviale. Aeroport.a. Fresce din sec. situat pe malul stîng al Nistrului. max. Climă tropicală musonică. pe litoral – cîmpii înguste. utilaje electrotehnice etc. Suprafa a: 15 007 km2. Laclo. bumbac. Fondat în 1792. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. XV. Universitate. cerbi. cu vulcani stinşi şi gheizere noroioase. a. stat insular în Oceania. Aeroport. textilă şi de confec ii. At. Economie bazată pe agricultură şi industria prelucrătoare a produc iei agricole. porcine. Ad. cunoscută din sec. Porturi: Neapole.). strunguri. Karau ş. alimentară. Muzee. Institu ii de învă ămînt superior. de conserve. Iriga ii. de prelucrare a metalelor. XIX). în sec. Tirána Tiráspol Tireniánã Márea ~. 2 936 m. Şi-a proclamat independen a în mod oficial la 20 mai 2002. şerpi ş. Lungime: 960 km. Resurse de subsol: petro capitala Albaniei. textilă. Nod de comunica ii. cafea. Tísa Tismána Titicáca Tiumén . Izvorăşte din Carpa ii Păduroşi (Ucraina). de pielărie şi încăl ăminte. doc. Alte oraşe: Aileu. Relief muntos (alt. cocotier). com. chimică. crocodili. cuprinzînd şi enclava Okussi din partea de V a insulei principale (indoneziană). anterior fiind un teritoriu dependent. tutun. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Construită din lemn de tisă (1375–1378). Planta ii de arbori de cauciuc. ceai.: 364 m. Aeroport. cartofi. XVI. Se cresc bovine. Capitala: Dili . Palermo . porumb. Întreprinderi industriale: uzine constructoare de maşini şi utilaje. teck. Navigabil. Edificii moderne. Teatre. la 3812 m alt. mistre i. situat în partea de răsărit a insulei Timor . a lemnului. Ermera. Popula ia:. Mănăstírea ~. Gorj. Suprafa a: 8330 km2 (cel mai mare lac alpin de pe glob). Tata Mailau ). Teatre. Sardinia şi Corsica. situat pe rîul Tura . la grani a dintre Perú şi Bolivia. alimentară. şi pe două insule mai mici Palau Atauro şi Palau Jaco . Muzeu de artă religioasă. mănăstire în România (jud. Ainaro. XVIII. max.: 2630 m. parte a Mării Mediterane. fabrici de mobilă. 183 mii loc. a. Renovată de mai multe ori. Bancau. situată în partea centrală a ării. municipiu în Republica Moldova. Se cultivă orez. puternic accidentat. Vegeta ie de savană şi păduri de arbori tropicali (eucalipt. la 71 km S-E de Chişinău. Important centru industrial şi cultural. cabaline. vf. Fondat în 1586 pe locul unei aşezări mai vechi Cinghi-Tura . de esături din bumbac şi de confec ii. 496 mii loc. 925 618 loc. Universitate. picturi din sec. max. Capitală din 1920. Faună: maimu e. Ad. rîu. Muzee. Bogat în peşte. cuprinsă între Peninsula Italică şi insulele Sicilia. Hidrocentrală. de aparate electrice. Este divizat în 13 districte administrative. Tismana). Muzee. aparate de măsurat. formează pe o por iune de 62 km grani a dintre România şi Ucraina şi se varsă în Dunăre în amonte de Belgrad. 238 mii loc. santal. Monumente istorice. Rîuri scurte şi repezi: Lois. Teatru.Timórul de Est/Timórul Orientál Republica Democratică a Timorului de Est/ Republica Democratică a Timorului Oriental . XIV. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. Manatuto ş. cea mai mare insulă din arhipelagul Sondele Mici . afluent pe dreapta al Dunării. oraş în Federa ia Rusă. administrat de Indonezia. Pescuit intens. Studiouri cinematografice.

Tîrgu-Neamþ oraş în România (jud. Se cultivă pentru export cacao. At. XIV). 99. Turism. în sec. XIV–XVII. textile. 1 020 m) şi Atakora . 25 mii loc. a materialelor de construc ie. At. Universită i. doc. alimentară. Monumente: cetate (sec. biserici. care coboară treptat spre S pînă în cîmpia litorală. minereuri de fier. clădiri vechi. Muzee. Zăcăminte: fosforite. max. utilaje industriale. cafea. Suprafa a: 56 785 km2. doc. porcine. Muzee. în N-E insulei Trinidad. case vechi. petrol. Grădină zoologică. Filarmonică. poligrafică. sorg. Construc ii de maşini şi utilaj petrolier. în 1406. Dîmbovi a. palate. Cascade. prelucrarea lemnului. Popula ia: 45 mii loc. alimentare. cu 21 de prefecturi. izvorăşte din Podişul Braziliei şi se varsă în estuarul Amazonului. Este divizat în 5 regiuni. Popula ia: 5. bauxită. fabrici de produse chimice şi alimentare. Neam ). Supra-fa a: 301 km2. a materialelor de construc ie. XVI). jambu. de pielărie. iar pentru consumul intern porumb. Universitate. Muzee. Tîrgu-Jiu Tîrgu-Múreº municipiu în partea centrală a României. Lungime: 2 850 km. al jud. case vechi. XV). Universitate. biserici. aceasta urmată de un ărm cu lagune şi bancuri de nisip. Teatre. Exportă fosfa i. realizat de C. Par ial navigabil (pe 350 km de la vărsare). 168 mii loc. între Ghana. Brân-cuşi ( Coloana infinitului. Fostă aşezare dacică. Climă subecuatorială musonică şi tropicală. centrul adm. situat la ărmul Golfului Guineii. placaje. Func ionează întreprinderi de cherestea. Casa memorială “Ion Creangă“ (la Humuleşti). centrul adm. situat pe rîul Ialomi a . împreună cu care formează teritoriul Republicii Trinidad-Tobago. XI. cocotieri. Muzee. XV–XVII). Prelucrarea metalelor şi a lemnului (mobilă). fluviu în Brazilia. 98. textilă. Vestigii arheologice. Turnul Chindiei (sec. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. de prelucrare a lemnului. Circa 85% din popula ia activă sunt antrenate în agricultură. grafit. stat în vestul Africii. Gorj. Aeroport.3 mil. al jud. Industrie constructoare de maşini. Monumente istorice şi arhitectonice: Curtea Domnească (sec. Tobágo insulă în Oceanul Atlantic (arhip elagul Antilele Mici). caprine. situat pe valea Mureşului. Turism. centrul adm. produse petroliere. ciment. Biserica Domnească (sec.Tîrgóviºte municipiu în partea central-sudică a României. Principalele ramuri economice: agricultura. Cetatea Neam (în ruine. Mureş. Vegeta ie formată de păduri tropicale şi de savană. Rafinării de petrol. mei. igname. cherestea etc. al jud. Poarta sărutului. Burkina Faso şi Benin. cacao. în 1332. At. repara ii auto. străbătut în N-E de lan urile muntoase Togo (alt. păsări). arahide. Pescuit maritim. ovine. ateliere de meşteşugărit. bumbac. cromite. Industrie de prelucrare a lemnului (mobilă. Hidrocentrale. cafea. bunuri de larg consum. C . industria extractivă şi de prelucrare a produselor agricole.8 mii loc. doc. transporturile de tranzit. manioc. situat pe valea rîului Neam . Tocantíns Tógo República Togoléză . în ruine). Sector zootehnic productiv (bivoli. municipiu în S-V României.8 mii loc. materiale de construc ie. textilă. loc. Relief de podiş. orez. biserici. sec. Capitala: Lomé . Masa tăcerii ). ciment. Monumente: ansamblul monumental. alimentară.). copră.

a materialelor de construc ie.: Fakaofo . de prelucrare a lemnului. sinagogi. alimentară. moschei etc. Hidrocentrală. Climă tropicală. XII. sanctuare. Popula ia: 1870 loc. capitala Japoniei. alimentară. 333 mii loc. 665 mii loc. sare. Denumirea veche. aparatură electronică. în sec. Vestigii romane. doc. Centru comercial (pia ă pentru grîne. Teatre. cocotieri. aparataj electric etc. situat pe fluviul Tajo . Relief cu altitudini reduse. oraş în Federa ia Rusă. Aeroport. Industrie constructoare de maşini (mijloace de transport.Tókaj Tokeláu [´tokai] oraş în N-E Ungariei. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate (sec. Administrat de Noua Zeelandă. At.8 mii loc. Centru adm. a. textilă şi de confec ii. Fondat în sec. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Renumitele vinuri de Tokaj. Ínsulele ~. XI. în conurba ie). Grădină zoologică. clădiri (sec. Muzee. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile). constructoare de maşini (avioane. Universită i. Viticultură şi vinifica ie. XVI). loc. Universitate. XV–XVI). Suprafa a: 210 km2. Institu ii de cercetări ştiin ifice.). de prelucrare a lemnului. Stavropol . format din 3 in-sule situate la N de arhipelagul Samoa . Prelucrarea metalelor (tradi ii în produc ia de săbii şi de armuri). aparate de măsurat şi de control. 64 mii loc. Muzee. utilaj electrotehnic. XVIII–XIX). XIX). fabrici de produse chimice. (30 mil. metalurgică. Teatru. de pînă la 1964. textile şi alimentare. situat pe rîul Tom . port la golful Tokio (Oceanul Pacific). 506 mii loc. loc. textilă. automobile. Parcuri. port pe ărmul S-V al lacului Erie . nave. temple. Monumente arhitectonice: biserici (sec. artizanat (ceramică). de sticlărie. XIII–XVIII). Academie de ştiin e. tutun). Centru comercial. poligrafică. situată în E insulei Honshû . de ciment. afluent al fluviului Obi . Turism. 7. Turism. biserici (sec. Aeroport. chimică. alimentară. Muzee. Aeroporturi. Artizanat. 11. pagode. la 516 m alt.8 mil. Industrie constructoare de maşini (rulmen i. oraş în Federa ia Rusă (Siberia Occidentală). 35 mii loc. utilaje electrotehnice ş. de prelucrare a petrolului. teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific.). citrice.). Pescuit dezvoltat. . chimică. Monumente: palat imperial. Artizanat. cinematografică. situat în valea fluviului Niger . prelucrarea metalelor. catedrală gotică (sec. Nod caravanier. mecanică fină etc. Culturi agricole: bananieri. oraş în SUA (Ohio). Universitate. Industrie siderurgică. situat pe Tisa . Tókio [´tookio] Tolédo [t¬´liid¬u] Tolédo Toliátti Tombouctou Tomsk [tõmbuk´tu] oraş în Mali. oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia Nouă). situat pe Volga.

plante aromatice. Oraş pr. maşini agricole. Vava´u. biserici. vize şi comer . oraş în N-V Italiei. Piemonte . Vegeta ie de păduri tropicale umede (cca 11% din teritoriu). Aeroport. Suprafa a: 750 km2. V. Mare centru industrial: construc ii de maşini (automobile “FIAT“. Limba oficială: engleza şi tongana. Conservator. 3. loc. situat pe ărmul N-V al lacului Ontario . al provinciei Ontario . ajutoarele externe.ei: 4 iunie 1970. cu precipita ii abundente şi uragane puternice. Toríno Torónto [t¬´rontou] oraş în Canada. Tongatápu Topeka [t¬´pik¬] insulă coraligenă în S Oceanului Pacific. Suprafa a: 257 km2. Importă produse industriale (maşini. capitala statului Kansas .). XV–XVI). de Torres. automobile. stat în S-V Oceanului Pacific.Tónga Regátul ~. Ad. bananieri. 1. citrice. aeronautice. citrice. centrul adm. comercial şi cultural. case vechi. Fondat de francezi în 1720. oraş în partea centrală a SUA. Pescuit maritim. Teatru. Institut politehnic (1859). fabrici de produse chimice. Întreprinderi constructoare de maşini (navale. catedrală (sec. turismul. situat în arhipelagul Tonga . Muzee.4 mil. Tórres . 120 mii loc.9 mil. alimentară. Climă tropicală oceanică. Organizat în 23 de districte. făcînd parte din arhipelagul Tonga . Teatre.). cu suprafa a totală de aproximativ 670 km2. metalurgice (aluminiu). Institu ii financiare şi bancare. Eua ş. XII–XVII). Fondat în 1854. Industrie extractivă (cărbuni). centrul adm. Aeroport. Relief muntos. max. Universitate. textile. Exportă copră. Lă ime: 85–160 km. tractoare. În cuprinsul ei se întîlnesc numeroase insule coraligene şi vulcanice (cca 70). produse electrotehnice şi radiotehnice. constructoare de maşini şi utilaje. Baza economiei o constituie agricultura. a. situat pe valea rîului Pad . cocotieri. în insula Kao ). aparatură electronică şi optică etc. serviciile de transport. animale). Capitala: Nuku´alofa . chimice. material feroviar. legume. cu numeroşi vulcani activi (alt. Leagă apele Mării de Corali (Oceanul Pacific) şi ale mării Arafura (Oceanul Indian). pe lîngă fortul Toronto. avioane. Climă tropicală. a. Vegeta ia: planta ii de bananieri. Vestigii romane. Pescuit. loc. din care numai 45 sunt populate (Tongatapu.: 9 m.). Descoperită în 1606 de navigatorul spaniol L. Popula ia: 106 mii loc. Centru comercial (cereale. Universitate (1404). Transport naval şi aerian. combustibili. Căi rutiere: 675 km. Cuprinde cca 170 de insule. Culturi agricole: bata i (principal producător pe glob). textile şi alimentare. poligrafie. max. al reg. maşini-unelte ş. cocotieri. Pescuit de perle. Academie de arte. Denumirea antică: Taurasia . Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. utilaje) şi alimentare. Muzee. avînd ca surse complementare industria.. Centru industrial. capitala statului Tonga: Nuku´alofa . 1 033 m. Aeroport. strîmtoare între peninsula australiană York şi insula Noua Guinee . fructe tropicale. Proclamarea independen. Universită i. vanilie. textilă. la 2 200 km N-E de Noua Zeelandă. alimentare.

întreprinderi chimice. catedrală (sec. primărie (sec. oraş în S-V Fran ei (Languedoc). Climă tropicală umedă. Industrie constructoare de maşini (material rulant). Popula ia: 1. produse textile şi alimentare. XII–XVII). Monumente: mănăstire rupestră. Vestigii romane. catedrală (sec. biserici (sec. Creşterea animalelor (bovine. Suprafa a: 164 km 2. a. Culturi cerealiere. Touamótou Toubouaï Toulón [tu´lõ] Toulouse [tu´luuz] Tours [´tuur] Trabzón Trácia denumire dată teritoriului locuit de traci. Turism. obiecte de artizanat. chimică. Turism. a. prelucrarea metalelor. cap în S Peninsulei Iberice (Spania). Popula ia: 3. Port fluvial. Aeroport. Monumente istorice şi arhitectonice. Industrie extractivă (petrol. Construc ii de avioane. alimentare. la E de insula Tahiti . metale neferoase. alimentară. situat pe malul drept al Loarei . palate (sec. 435 m). XIII). situat pe flu-viul Garonne . Pescuit. la V de strîm-toarea Gibraltar . port la Marea Neagră. max. XIII) ş. Muzee. Trafalgár . Muzee. XI–XIII). Monumente: biserici (sec.5 mil. port la Marea Mediterană. arbori de cafea şi de vanilie. XVII–XVIII) ş. Relief vulcanic (alt. palate. în urma căreia flota engleză (condusă de amiralul Nelson) a repurtat o strălucită victorie asupra flotei franco-spaniole. Hr. construc ii de maşini.: Floren a . Este administrată de Polinezia Franceză. Universitate (1229). Cocotieri. situată în partea central-vestică a ării. arbori de cafea şi vanilie. metalurgie. Suprafa a: 23 mii km2. a. de produse chimice şi alimentare. Şantiere navale. catedrală (sec. textile. oraş în partea de V a Fran ei (Touraine). [tubwa'i] (Tubuaí) arhipelag în S Oceanului Pacific. În antichitate a fost colonie greacă. 145 mii loc. textilă. Institut politehnic. Centru comercial. 359 mii loc. XIII). loc. care se învecina cu Marea Neagră. în special vinuri). Pescuit. Pia ă agricolă (produse agricole. întreprinderi producătoare de ciment. ovine). Trebizond .Toscána regiune în Italia. Viticultură. ['twamo'tu] (Tuamotú) arhipelag în S Oceanului Pacific. oraş în S-E Fran ei.8 mii loc. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. provincie romană. devenit în anul 46 d. Turism. Suprafa a: 915 km2. Monumente: biserici (sec. Oraş. Vestigii romane şi bizantine. pr. între Marea Tireniană şi Marea Ligurică. Pomicultură. Valoroase monumente arhitectonice: biserică (sec. XIII–XVI). fabrici de mobilă. Cocotieri. Aeroport. Popula ia: 12 mii loc. Denumirile vechi: Trapezunt. XVII) ş. provincia Moesia. Şantiere navale. oraş în N-E Turciei. marmură). Aici a avut loc bătălia navală din 21 octombrie 1805. a. Macedonia şi Marea Egee. prefectură ş. Muzee. 130 mii loc. de hîrtie. mercur. 168 mii loc. făcînd parte din Polinezia Franceză. XII–XIII).

245 mii loc.S. Aici. Port de tranzit interna ional pentru mărfuri. Suprafa a: 128 km 2. XV–XVII). în anul 217 î. În evul mediu devine culoar de trecere spre V a popoarelor migratoare orientale (go i. La sfârşitul sec. Glad. Transilvania şi-a păstrat în cursul secolelor identitatea na ională. La 24 octom-brie 1924 în Transnistria este formată R. Carpa ii Meridionali şi Mun ii Apuseni.S.S.Transilvánia provincie istorică în România.S. Vestigii romane. XVII). Moldovenească. de ciment. limba. Transnístria Trasiméne Lácul ~. a. Triéste (Triést) . chimică. Aşezările româneşti în Transnistria sporesc numeric în sec. A fost nucleul statului geto-dac Dacia .. huni. apoi anexată Imperiului Habsburgic.R. a.S. tirage i). X–XI. Hr. cultura şi credin a pînă la independen a deplină şi la crearea în 1918 a statului na ional unitar România.S. pe care U. XVI–XVIII.A. pecenegi. regiune istorică la E de Nistru. în componen a R. la 2 au-gust 1940. Moldoveneşti. unguri. aici sunt men ionate primele forma iuni statale (voievodate) româneşti: Gelu. Monumente arhitectonice de valoare: catedrală (sec. teritoriu cuprins astăzi între Carpa ii Orientali. Este teritoriul de formare a poporului şi limbii române. ucrai-neni. Colonie romană ( Tergeste ). cucerită de romani în 106 şi transformată în provincie romană. În sec. poligrafică. alimentară. cumani ş. XVIII şi în cursul sec. Este cel mai mare lac din Penin-sula Italică. Sta iune balneară. biserici (sec. oraş în N-E Italiei. germani ş. colonizată cu saşi şi secui (sec. Aeroport. At. lac în partea centrală a Italiei (Umbria). XI–XIV). În antichitate a fost locuit de triburile geto-dace (carpi. constructoare de maşini. Teatru. o include. După proclamarea independen ei de stat a Republicii Moldova (27 august 1991) liderii separatişti proruşi de la Tiraspol declară Transnistria drept stat aparte. port la golful Trieste (Marea Adriatică). avari. textilă. la 259 m alt. cunoscut şi cu denumirea Ardeal . XIX teritoriul dintre Nistru şi Bug este colonizat de Imperiul arist cu ruşi. armata cartagineză (condusă de Hannibal) a învins armata romană condusă de consulul Cains Flaminius. XIII). Menumorut . Ocupată de unguri (sec. bulgari. castel (sec. doc. XI–XIII). Muzee. Universitate. Industrie de prelucrare a petrolului. În 1992 au avut loc lupte violente pentru întregirea teritoriului Republicii Moldova. IX–XV. în 52 î. Hr. în Republica Moldova.).

max. doc. orez. 245 mii loc. produse alimentare. prozator. Tobago ). Punct terminus al unei conducte de petrol. Importă petrol. arhipelag japonez în S Mării Japoniei. Aeroport. Industrie extractivă (pirite. alimentare. Muzeu polar. Climă oceanică musonică.5 mil.Trinidád-Tobágo República ~. Muzee. păsări. port la Marea Mediterană. Centru pomicol. Pescuitul şi prelucrarea peştelui. păşuni. Trípoli Trípoli Tristán da Cúnha Trómsø [´trumsœ] oraş în Norvegia. Cresc bovine. Construc ii navale. ovăz. comună suburbană a mun. textilă. ovine. alimentară. Monumente: catedrală (sec. 54 mii loc. bananieri. Industrie de pielărie şi încăl ăminte. situat pe insulele Trinidad şi Tobago din arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). clădiri în stil colonial. Industrie extractivă şi de prelucrare a hidrocarburilor. Monumente.: Edinburg . Aeroport. în curs de dezvoltare. alimentară (conserve de peşte). Fondat în 1534. 532 mii loc. Centru adm. a materialelor de construc ii. Popula ia: 1 365 000 loc. vlc. Căi rutiere: 8 000 km. Popula ia: 400 loc. tutun. Muzee. Principalele culturi agricole: trestie de zahăr. Aeroport. folclorist. minereuri). Denumirea veche: Nidaros . 3239 m. arbori de cafea şi de cacao. viticol şi de vinifica ie. Hr. Climă tropicală oceani-că. Administrat de Marea Britanie. chimică. textilă. în Republica Moldova. situat între Coreea şi Japonia. Întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. oraş în V Norvegiei. de prelucrare a lemnului. port pe ărmul insulei Tromsø . animator al vie ii publice din Basarabia. format din cinci insule. Suprafa a: 209 km2. cacao. oraş în Perú. 140 mii loc. XVI. biserici baroce (sec. forestieră. a obiectelor de artizanat. A fost locuit de finicieni (sec. Suprafa a: 5 128 km2. metalurgică. chimico-farmaceutică. savane. Fondat în 997. XVIII). Relieful insulelor reprezintă zone de cîmpii deluroase. 1. Include 7 comitate şi 2 oraşe cu statut special. Exportă produse petroliere. port la Oceanul Atlantic. Institu ii de cercetări. capitala Libiei. albatroşi etc. Turism în proces de reorganizare. Vegeta ie formată în cea mai mare parte de arbori şi plante cultivate. Popula ia: 60 mii loc. Trinidad şi 576 m. Rafinării de petrol. Faună: păsări (pinguini. Vestigii romane. Capitala: Port of Spain . activ Eons). Admis în ONU la 18 septembrie 1962. Relief muntos (alt. max. încăl ăminte) şi alimentare. loc. Exploatări de petrol şi gaze naturale. întreprinderi ale industriei uşoare (textile. constructoare de maşini.). ară industrial-agrară. citrice. XII–XIV). Pescuit. (după unele izvoare – 104 km2). în sec. citrice. oraş în N Libanului. teritoriu insular în sudul Oceanului Atlantic. textile. alimentară. legume. zahăr. Aici s-a născut Gheorghe Madan (1872–1944). în ins. cocotieri. Universitate. Se cultivă secară. banane. Pescuit maritim intens. dominate de lan uri muntoase nu prea înalte (alt. situat la S-V de insula Sfînta Elena . important port la Marea Mediterană. 940 m. maşini şi utilaje industriale. XVII). Universitate (1824). Suprafa a: 709 km2. Universitate. Catedrală gotică (sec. Observator. mamifere marine. Chişinău. At. Tróndheim [´trunheim] Trujillo [tru´hijo] Truºéni Tsushíma [tsu´¿ima] . Faună bogată (îndeosebi păsări). stat în America Centrală.). Vegeta ie: păduri de esen e pre ioase (45% din teritoriu). în ins. IV î.

Capitala: Tunis . Universitate. Vestigii arheologice. Şantiere navale. Suprafa a: 8. Cerealele (grîu.4 mil. Centru industrial: metalurgie. de uleiuri vegetale. Relief variat: în N lan uri ale mun ilor Atlas (alt. minereuri de fier. orz. minaret (sec. X î. Port pe bra ul Tulcea al Dunării. confec ii. Aeroport. construc ii de maşini (maşini agricole. arme ş. motociclete. centrul adm. instrumente muzicale. Func ionează o uzină metalurgică. uleiuri vegetale. legume. palate etc. Exportă fosforite. Cunoscut din sec. Sector zootehnic productiv (vite cornute mari. Relief de deal şi de munte. industria extractivă (fosfa i. Lă ime: 130 km. alimentare. Se recoltează bure i de mare. Tulcea . Aeroport interna ional. Aici. chimice. porumb. Lacuri fluviale şi de litoral. pescuit. 1. Suprafa a: 164 mii km 2.). sub 500 m). măsline. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. XI–XVI). care leagă Marea Japoniei cu Marea Chinei. Hr. Piscicultură. Include 23 de guvernorate. de legume şi fructe. în 1657 (Tulcea ). cărbune brun. Vegeta ie: păduri cu arbori de pin. mei) ocupă circa ¾ din suprafe ele lucrate. cu întreprinderi metalurgice.1 mil. Im . în partea centrală stepă deluroasă (alt. 82 mii loc.: mun. textile. Popula ia: 270 mii loc. produse alimentare (conserve de peşte. capitala Tunisiei. întreprinderi care produc materiale de construc ii. 542 mii loc. curmali. Universitate (1477). loc. vin. textile. plante ierboase de stepă şi de deşert. zinc. comer . alimentară. de instrumente muzicale. Mare centru industrial. legumicultură. între Algeria şi Libia. afluen i ai fluviului Enisei (Siberia Centrală). la 27–28 mai 1905. IX). XVI). 1544 m). Institu ii de cercetări ştiin ifice. gaze naturale) şi de prelucrare a materiei prime. situat pe fluviul Neckar . vi ă de vie. stejar. Túla Túlcea Túlcea Tungúska Tunís Tunísia República Tunisiánă .a. maşini şi utilaje de transport. situat pe ărmul Mării Mediterane. Industrie metalurgică (feroase). Centru adm. caprine. cămile). 98 mii loc. condusă de amiralul Tôgô. Muzee. Principalul cultivator de măslini şi producător de ulei de măsline din Africa. Fondat în sec. poligrafică. Limba oficială: araba. turism. Materiale de construc ii. biserică şi primărie (sec. stat în N Africii. Principalele ramuri economice: agricultura.). At. tutun. Zonă agricolă: viticultură. creşterea animalelor. loc. Bibliotecă bogată de literatură arabă. de zahăr. grîu. plumb. pe ărmul Mării Mediterane. doc. numele a două rîuri din Federa ia Rusă: Tunguska Inferioară (2 989 km) şi Tunguska Mijlocie (1 685 km). municipiu în România (Dobrogea). ulei etc. mausolee. În antichitate s-a numit Aegussus . alimentară. XII (anul 1146). sorg. textile. Muzeu. Popula ia: 9. textilă. situat pe rîul Upa . citrice.4 mii km 2. XIII). Cetate (sec. secară). oraş în S-V Germaniei. port la golful cu acelaşi nume. în E cîmpii litorale cu lacuri sărate. in. afluent al rîului Oka . în S un sector al deşertului Sahara . mobilă. chimică. plută (6% din teritoriu). pomicultură. fabrici de ciment. al jud. flota rusă a fost înfrîntă de flota japoneză. Valoroase monumente arhitectonice: castel (sec. Valoroase monumente: moschee (sec. Vestigii arheologice. ovine. produse chimice şi alimentare. citrice. Climă mediteraneană în N şi tropicală deşertică în S.Tsushíma [tsu´¿ima] Tübingen strîmtoare între arhipelagul cu acelaşi nume şi ărmul de N-V al insulei Kyûshû . produc ie de cereale (porumb. Se mai cultivă curmali. jude în S-E României. Muzee. Universitate. XV). Turism. oraş în Federa ia Rusă. Tulcea.

ciment. Func ionează întreprinderi de produse chimice. max. medie 900 m). a sticlei. Rezerva ie naturală. Irak. stat în V Asiei Centrale. Grecia şi Bulgaria. În anii 1924–1925. 2942 m) şi E ( Kughitang-tau . Túrda Turkestán Turkmenistán regiune istorică în Asia Centrală. Popula ia: 5. a materialelor de construc ii. Climă temperat-continentală şi mediteraneană. păşuni montane. gaze naturale. Exploatări de petrol. agricultura. max. alimentară.Turá Túrcia rîu în Federa ia Rusă (Siberia Occidentală). Economie axată pe agricultură şi industrie avansată. partea sa vestică. 3 937 m) şi lan ul Taurus (alt. Tadjikistan şi Turkmenistan . alimentare. XV–XVIII) ş. 3 756 m) şi Antitaurus (alt. În lungul litoralului se întind cîmpii înguste. Uzbekistan. República ~. Cluj). Suprafa a: 488. calcare. lan ul Pontic din N (alt. păduri rare în regiunile muntoase (3% din teritoriu). Lungime: 1 042 km. Uzbekistan. afluent al Tobolului . în E ării). a. Climă continentală aridă. metalurgică. a. marne). fazani. fosforite. Este divizat în 5 re-giuni (şi capitala). acestea cuprinzând între ele Podişul Anatoliei (alt. Industrie extractivă (ghips. Afghanistan. împreună cu teritoriile Buhara şi Khiva .5 mil. 3189 m) şi cu regiuni colinare în S-E ( Karabil . cu două şiruri de mun i şi cîmpia drenată de rîul Ergene . Limba oficială: turca. doc. Faună: jderul. max. Partea europeană a Turciei. At. sare gemă.3 mil. Limba oficială: turkmena. reprezintă un sector al Podişului Traciei Orientale . dropii. Monumente: Palatul voievodal (sec. Relieful ării este predominat de două lan uri muntoase. înconjurat de Marea Neagră. care se desprind în E de Podişul Armeniei . 980 m). textile. mai extinse în zonele de vărsare în mare a rîurilor. alt. Iran şi Marea Caspică. afluent al Mari ei . XV–XVI). căprioara. Pustiul Karakum este traversat de canalul cu acelaşi nume (de la V spre E). Include 76 de departamente (provincii). Capitala: Aşhabad . Faună bogată. alt. Iran. Suprafa a: 780 mii km 2. minereuri de fier. por elanului şi faian ei. care comunică cu fluviul Amudaria printr-un afluent al acestuia. loc. blănărie. bentonit ş. Armenia.R. Siria. max. alt. Capitala: Ankara . în 1197. Sta iune balneară. au fost reorganizate în patru republici ale U. Dispune de bogate resurse naturale (cărbuni. Popula ia: 67. Relief predominat de cîmpia deşertică Karakum (80% din teritoriu).S. situat pe valea Argeşului . industria energetică şi constructoare de maşini. cupr municipiu în România (jud. mirabilit.S. Agricultura este specializată în cultivarea bumbacului şi creşterea animalelor (în special a oilor de caracul) .1 mii km2. 3 917 m) din S.: Kîrgîzstan. chimică. max. Izvorăşte din zona de mijloc a mun ilor Ural. max. textilă. apoi oraş roman (Potaissa ). plante de stepă. Aşezare dacică. Vegeta ie: păduri de foioase. Marea Egee şi Marea Mediterană. Vegeta ie xerofită de pustiu şi semipustiu. Termocentrală. învecinat cu Kazahstan. biserici (sec. pielărie. Cel mai înalt vîrf. 63 mii loc. avînd un teritoriu cu aspect peninsular. stat în S-V Asiei şi în S-E Europei. extremitatea estică a Peninsulei Balcanice. Ararat (5 165 m. Se învecinează cu Georgia (Gruzia). Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime. arharul. cu masive muntoase în S (Kopet Dag . loc.

a. Lungime: 58 km. situat pe ărmul golfului Botnic . Monumente arhitectonice: catedrală romană şi gotică (sec. A fost capitala ării pînă în 1812. 38 mii loc. port fluvial. Func ionează mici întreprinderi textile. citrice. 206 mii loc. Turism. legume.tare. Vînătoare. de prelucrare a metalelor. teritoriu insular în Oceanul Atlantic. afectată de cicloane (uragane). Pescuit.5 mii km2. rîu în Republica Moldova. Aeroport. emisiunile de mărci filatelice. Climă tropicală oceanică. bananieri ş. produse alimentare. max. avînd relief de cîmpie joasă (alt. jambu. Limbi oficiale: tuvaluana şi engleza.Turks ºi Cáicos Ínsulele ~. Nanumanga ş. constituit din cele două insule omonime şi o serie de insule din componen a arhipelagului Bahamas (Marea Caraibilor). Activitate financiarbancară. a materialelor de construc ii. republică în Federa ia Rusă. XIII–XV). nisipuri. Ruinele cetă ii Turnu . alimentare. Relief variat: accidentat. servicii de transport. Suprafa a: 430 km2. Suprafa a: 170.a. Ucraina). Climă ecuatorială oceanică. Principalele surse de venituri: pescuitul. taro. Popula ia: 17 mii loc. Industrie extractivă (azbest. Centru adm.: Cockburn Town . constructoare de maşini (nave. Administrat de Marea Britanie. de produse chimice (îngrăşăminte) şi alimen.: Kîzîl . Cuprinde 9 insule de origine coraligenă (Nanumea. Centru industrial şi cultural. stat insular în S-V Oceanului Pacific. textilă. castel (sec. República ~. de materiale pentru construc ii. sisal. alimentară. manioc. Odesa.a. bra pe stînga al Nistrului. cu excep ia păsărilor şi peştilor. 25 m). Vegeta ie: păduri de palmieri. Întreprinderi ale materialelor de construc ii. Industrie siderurgică. municipiu în România (jud. Creşterea animalelor (bovine. Popula ia: 11 mii loc. mercur ş.). Proclamarea independen ei: 1 octombrie 1978. de cîmpie litorală. chimică. Capitala: Vaiacu . de pielărie şi încăl ăminte. Aici ar fi existat cetatea romano-bizantină Turris . biciclete). Universitate. Se cultivă bananieri. ovine). combustibili. Importă maşini şi utilaje industriale. a cimentului. impozite. cobalt. Faună săracă. banane. Túrnu-Mãguréle Turunciúc Tuvá Tuvalú . Popula ia: cca 314 mii loc. Teleorman). Exploatări de sare (din apa mării). motoare. Muzee. Port la Marea Baltică. XIII–XVII) ş. Cioburciu şi se varsă iar în Nistru lîngă oraşul Bileaevka (reg. cultivarea pomilor şi a plantelor tropicale. colectări de bure i de mare. Se cultivă cocos. situat pe malul stîng al Dunării. cu temperaturi ridicate şi precipita ii abundente. planta ii de cocotieri. porumb. Teatru. Centru adm. textilă. Exportă copră. Se separă de acesta la S de com. fructe. forestieră. situat în Polinezia (partea estică a Oceaniei). peşte şi produse din peşte. Căi rutiere: 8 km. alimentară. a. stîncos. Túrku oraş în S-V Finlandei.). Turism de amploa-re. trestie de zahăr. Pînă în 1975 s-a numit Elleice. cărbuni. de prelucrare a lemnului. ananaşi. Niutao. în bazinul superior al fluviului Enisei (Siberia de Sud). Suprafa a: 25 mii km2. bunuri de larg consum.

Denumirea a pătruns şi în folclorul românesc. petrol. chimică.6 mii km 2. Hr. Belgorod . Climă subpolară. cu vînturi puternice. Teatre. stăpînită din 1436 de Iliaş. Pescuit. Suprafa a: 72 mii km2. numele antic al Nistrului . XIV în urma unirii forma iunilor statale româneşti din stînga şi din dreapta Oltului. Argeş (Curtea de Argeş). Sta iuni de cercetări ştiin ifice. s-a mai numit Maurocastron . fiul lui Alexandru cel Bun.: Vitoria . Oraşul medieval. sărături. XII. Cărbuni. constituit la începutul sec. Muzee. semideşerturi. teritoriu în Antarctica. aflate pe teritoriul dintre Carpa i. minereuri de aur şi argint. situat pe Volga. comunitate autonomă în N Spaniei. denumirea istorică a păr ii de sud-est a Moldovei. Týras Þaidám Þára Báscilor Þára de Foc Þára de Jos Þára de Sus Þára Regínei Máud Þára Româneáscã Þárigrad numele oraşului Constantinopol (azi Istanbul). apoi cucerit de romani şi ataşat provinciei romane Moesia Inferior (sec. azi Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). constructoare de maşini.Tver oraş în Federa ia Rusă. 2704 m). Vegeta ie de deşert şi sărătură. Capitala statului a fost succesiv la Cîmpulung. locuită de basci. în care din 1436 şi-a exercitat puterea de “voievod“ Ştefan al II-lea. Cunoscut din sec. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. textilă.5 mil. Dunăre.). depresiune tectonică în N-E podişului Tibet . sare. A fost stăpînit de Burebista (82–44 î. II–III). folosit în documentele slave şi în literatura veche românească pînă în sec. Creşterea vitelor. Climă temperată oceanică rece. alimentară. de tundră şi silvică montană. fiul mai mare al lui Alexandru cel Bun. Relief de platou şi masive muntoase (alt. Vegeta ie de stepă. Descoperit de Magellan în 1520. Centrală nucleară. Suprafa a: 7. întemeiat la începutul sec. Turism. la ărmurile Oceanului Atlantic şi ale Oceanului Indian. metalurgică. Lungime: 700 km. Primul domn al ării Româneşti a fost Basarab I (1330–1352). precum şi al unui oraş grecesc. Relief muntos (în SV) şi de cîmpie (în N-E). Lipsit de popula ie permanentă. Resurse naturale. denumirea istorică a păr ii de N-V a Moldovei. Popula ia: 2. Climă temperat-continentală uscată. la gurile Nistrului de colonişti milesieni. 462 mii loc. marmură). iar cea de E Argentinei. 3630 m. Industrie extractivă (minereu de fier. excavatoare. aparatură electrotehnică etc. Industrie constructoare de maşini (vagoane. arhipelag în S Americii de Sud. Centru industrial şi cultural. apoi Cetatea Albă. Siret şi Milcov. Bucureşti (alternativ la Tîrgovişte ). Lă ime: 300 km. Tîrgovişte. a materialelor de construc ii. alimentară. stat feudal românesc. pe teritoriul Chinei. avînd ca oraş de scaun Suceava. Galerie de arte plastice. înăl at pe ruinele străvechiului Tyras . VI î.). Administrat de Norvegia. XVIII. Centrul adm. avîndu-şi reşedin a la Vaslui. În anii 1931–1990 s-a numit Kalinin . la N-V de Moscova. loc. separată de continent prin strîmtoarea Magellan. Partea de V a arhipelagului apar ine statului Chile. Deşerturi nisipoase. Hr. Port fluvial. .

de prelucrare a lemnului. situat între Rusia. Pe teritoriul com. republică în Federa ia Rusă. Climă temperat-conti-nentală. secară. România. Expl. alt. XVIII. denumirea istorică a regiunii europene.Þárskoe Seló denumirea istorică a oraşului Puşkin din Federa ia Rusă. a petrolului. vulpea. Avicultură. de cărbuni. constructoare de maşini (automobile. Capitala: Kiev . de cîmpie ( Cîmpia Polesiei.). Olanda. Colinele Done ului ş. Industrie constructoare de maşini şi utilaje (aparatură electrotehnică). Izvorăşte în zona mun ilor Cordiliera Orientală . . se află Mănăstirea ipova . sub 200 m. alimentară. stepă şi silvostepă. a ob inut o victorie asupra cazacilor. loc. aparatură electrotehnică etc. de la V de lacul Albert . max. vf. Polonia şi Belarus. Teritoriul Ucrainei reprezintă un sector al Cîmpiei Europei de Est. Sevastopol) şi o republică autonomă (Crimeea). în Ucraina. oastea moldoveană. 98 mii loc. cetate în ruine. rezerva ii naturale. condusă de Petru Şchiopul. Aproximativ 5% din teritoriu este ocupat de mun i. Rezina). Creşterea animalelor (bovine. XIII). S-a numit arskoe Selo (pînă în 1937). în V Uralului . cu industrie şi agricultură avansate. avînd şi relief predominant de podiş (Podişul Volîn. 1545 m. alimentară. dropii. loc. Þãrile de Jos Þéþina Þípova Þuþóra Ucayáli Ucraína stat în Europa Orientală. Parcuri na ionale. petrol şi gaze naturale (Subcarpa ii Orientali). minereu de fier (Krivoi R República Udmúrtă ~. textilă. Faună: lupul. Fondat în 1708. Podişul Podoliei. în S Mun ii Crimeii (alt. Udmúrtia Uéle rîu în Africa. chimică. max.66 mil. 2061 m. unul dintre izvoarele rîului Oubangui . unul din izvoarele fluviului Amazon . Limba oficială: ucraineana. motociclete. ursul. Centru adm. Aici. At. care cuprinde teritoriul statelor Belgia. Sericicultură. At. Culturi agricole: grîu. Slovacia. Lungime: 1650 km. iar în V Carpa ii Păduroşi (segmentul de nord al Carpa ilor Orientali . Popula ia: 1. Cîmpia Niprului. Cîmpia Mării Negre ) cu alt. Hoverla ). de confec ii. Luxemburg şi partea de N-E a Fran ei. Popula ia: 53 mil. în 1587. vf. Fostă reşedin ă de vară a arilor ruşi. parcuri. Suprafa a: 603. Roman Koş ). de jucării. mistre ul. Industrie extractivă (cupru. Este divizat în 24 de regiuni. în 1395. a. ară cu bogate resurse naturale. metalurgică. în 1746. cu două biserici (principala cu hramul Adormirea Maicii Domnului ). Izvorăşte din zona Mun ilor Albaştri . Moldova. situat la 30 km S de Sankt-Petersburg. pe teritoriul căreia s-au aflat vechile branişti ale cur ii domneşti de la Iaşi. care alternează cu reg. coborîte (sub 500 m). a. Cetátea ~. la E de masivul Coropuna . pe teritoriul Republicii Democrate Congo. un segment al Cîmpiei Panonice . cu alt. Lungime: 1 300 km. porcine). pe Kama . cu clopotni ă veche. cerbul. comună în România (jud. Ungaria. minereu de fier).1 km2. in. legume ş.). comună în Republica Moldova (rn.7 mii km2. Vegeta ie de pădure. rîu în Perú.: Ijevsk . strunguri. începînd din a doua jumătate a sec. situată în apropiere de Cernău i. Suprafa a: 42. cu încăperi auxiliare şi chilii săpate în maluri de rîu stîncoase (sec. Navigabil pe cursul inferior. Palate. 2 teritorii metropolitane (Kiev. hrişcă. Ucraina Transcarpatică apar ine cîmpiei omonime. doc. rîsul. Iaşi). doc.

înso it de masivele muntoase Ruwenzori în V (alt. Tanzania. Teatre. Pînă în 1924 s-a numit Simbirsk . Relieful este reprezentat de un vast podiş (alt. max. motoare. Rwanda. capitala Mongoliei. aparate electrice etc.). Limbi oficiale: engleza şi swahili. iar pentru consumul intern manioc. situat pe valea rîului Tola . fasole. chimică. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Dispune de resurse naturale (minereuri de cupru. Fondat în 1648. 684 mii loc. pomicultură. cartofi). Fondat în 1639. Hidrocentrală. orz. Muzee.82 mil. loc.5 mii km2. la 1300 m alt. Pînă în 1934 s-a numit Verhneudinsk . ceai. loc. textile şi confec ii. George. grupate în 4 pro-vincii. de prelucrare a lemnului. dar insuficient valorificate. regiune în partea centrală a Italiei. Aeroport. Institu ii de învă ămînt superior. viticultură. Căi ferate: 1241 km. 692 mii loc. Sudan. Muntele Margherita ). a materialelor de construc ii. Pentru export se cultivă arbori de cafea. stat în partea central-estică a Africii. creşterea animalelor (ovine. vagoane. între Republica Democrată Congo. utilaje petroliere etc. 1000–15000 m). Suprafa a: 8. Suprafa a: 241 mii km2. trestie de zahăr. Economie axată în fond pe agricultură. Centru industrial: construc ii de maşini (maşini energetice. apatite).Ufá oraş în Federa ia Rusă. de încăl ăminte. textilă. Teatre. de produse textile şi alimentare. Albert . Fondat în 1574. Centru adm. maşini-unelte. Nod feroviar. pe rîul Selenga . Universitate. întreprinderi ale materialelor de construc ii. bata i. rutier). Nod de comunica ii (feroviar. capitala Başkiriei. Industrie constructoare de maşini (automobile.). esături. 1. Teatre. sorg. bananieri. bumbac. 370 mii loc. alimentară. Popula ia: 828 mii loc. Muzee. Aeroport. 5119 m. alimentară. bovine). Popula ia: 24. Universitate. Este divizat în 39 de districte. Fondat în 1666. de sticlărie. în Uralul de Mijloc. cel mai mare oraş al ării. 4321 m). Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Muzee. oraş în Federa ia Rusă. cu depresiuni ocupate de cîteva lacuri mari: Victoria. mun ii Virunga în S-V (alt. Aerodrom. Teatre. plante arborescente de savană şi ierboase de stepă. Aeroport interna ional. 4260 m). vulcanul Elgon în E (alt. max. Se importă echipamente şi utilaje industriale. industrie chimică. mei.: Perugia .09 mil. Hidrocentrale. Climă ecuatorială şi subecuatorială. Port fluvial. Muzee. utilaje şi aparate electrice. situat pe fluviul Volga . textilă. Industrie constructoare de maşini (locomotive. a lemnului. wolfram. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. alimentară. Căi rutiere: 28 660 km. staniu. Zonă agricolă (grîu. situat la ecuator. nave fluviale etc. oraş în Federa ia Rusă. cobalt. Rezerva ii naturale. a materialelor de construc ii. Capitala: Kampala . prelucrarea petrolului. República ~. străbătută de fluviul Tibru . Predomină exportul de cafea. Ugánda Ulán Bátor Ulán-Udé Uliánovsk Úmbria . porumb. Vegeta ie constînd din păduri montane (32% din teritoriu). Kenya. Edward. capitala Bureatiei.).

Muzee. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Balaton din S mun ilor Bakony. situat pe malul stîng al Prutului. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. cea uşoară şi constructoare de maşini. lignit. Navigabil pe cursul inferior. mangan. cupru. vf. alimentară. încăl ăminte din piele naturală. limită geografică între Europa şi Asia. bauxită ş.a. Licee.7 mil. Unghéni Úppsala Urál fluviu pe teritoriul Federa iei Ruse şi Kazahstanului. aluminiu. Teatru. chimică. Institu ii de învă ămînt superior. chimice. situat pe fluviul Ural . Capitala: Budapesta . max.Ungária República Ungáră . Monumente: catedrală gotică (sec. Nod de comunica ii (feroviar. Vechi centru politic. a. 216 mii loc. minereuri de mangan. Lungime: 2428 km. At. situat între Slovacia. Kékes ). Dispune de resurse naturale de subsol: bauxită. Narodnaia . reg. în 1430. îngrăşăminte minerale. pe cursul mediu şi inferior formează grani a dintre Argentina şi Uruguay şi se varsă în Oceanul Pacific prin estuarul La Plata . reşedin a raionului Ungheni. Navigabil pe cursul inferior. minereuri de fier. Aeroport. 185 mii loc. oraş în partea cen-tral-sudică a Suediei. de fier. maşini-unelte ş. rutier). secară). poligrafice. Climă temperat-continen-tală moderată. loc. alimentare. Muzeu etnografic. fontă. mun ii Bakony în V (alt. drenată de fluviul Dunărea şi afluentul ei Tisa . Lungime: 1 580 km. petrol. Industrie constructoare de maşini (utilaje şi aparate electrotehnice. şcoli de cultură generală. Uni-versitate (1477). Suprafa a: 93 mii km2. castel (sec. Alt. Pînă în 1775 s-a numit Yaík . Ucraina. Izvorăşte din mun ii Ural şi se varsă prin două bra e în Marea Caspică. a. Urál Urálsk Uruguáy . stat în Europa Centrală.: 1894 m. vf. gaze naturale. 43 mii loc. o el laminat şi brut. Popula ia: 10. Izvorăşte din mun ii Sera do Mar (Brazilia). cultural şi religios. Principalele culturi agricole: cereale (grîu. Bisericile Sf. Bogate resurse de subsol: cărbuni. esături de bumbac. huilă. produse alimentare. refrigeratoare. Slovenia şi Austria. Biblioteca "Carolina rediviva". textilă. În proces de revigorare se află industria metalurgică. de repara ii navale. fluviu în America de Sud. plante tehnice (sfe oraş în Republica Moldova. orz. Climă continentală (aspră în N şi mai blîndă în S). Muzee. România. Ierarh Nicolae (1882). Relief caracterizat de cîteva zone fizico-geografice şi naturale: un sector al mun ilor Carpa i în N-E (alt. economic. Faună tipică Europei Centrale. 5 oraşe autonome şi capitala.). 705 m). sistem muntos în federa ia Rusă. Nod de comunica ii. 1015 m. ciment. care divizează Cîmpia Panonică în Mica Cîmpie în N-V şi Marea Cîmpie în S-E. porumb. Lungime: 2000 km (de la marea Kara pînă la Marea Caspică). Croa ia. doc. constructoare de utilaje şi aparate electrotehnice. XVI–XVII) ş. mobilă. Include 19 comitate. Alexandru Nevski (1905). XIII–XV). textile şi de confec ie. Sf. ale căror produse sunt bine cunoscute: autobuze. vagoane. Fondat în 1584. oraş în Kazahstan. Vegeta ie formată din păduri de foioase (16% din teritoriu) şi din plante de stepă şi silvostepă.

pomi fructiferi. loc. orz. Climă subtropicală oceanică. constructoare de maşini. XIII–XVII). a. Nikolsk (pînă în 1926). NikolskUssuriiski (pînă în 1935) şi Voroşilov (pînă în 1957). chimică.42 mil. Nod feroviar. Muzeu. XIV). oraş în Federa ia Rusă ( inutul Primorsk). fortărea ă (anul 48 î. Climă continentală excesivă. Pescuit maritim. Func ionează mici fabrici şi uzine constructoare de maşini şi utilaje. Centru comercial şi meşteşugăresc cu tradi ii. Expl. Vegeta ie deşertică.). Limba oficială: spaniola. oraş în Olanda. in. Capitala: Salt Lake City . de uleiuri vegetale. între Marea Caspică şi lacul Aral. pădurile ocupînd doar 2% din suprafa ă. Aeroport. Suprafa a: cca 200 mii km2. plumb. chimică. porumb. podiş în Asia. centrul adm. Monumente: catedrală gotică (sec. Muzee. constructoare de maşini. Fondat în 1866. caprine). 235 mii loc. Popula ia: 3. Ussúri Ussuríisk Ust-Ilímsk Ustiúrt Utah [´juuta] Útrecht [´juju´trect] . alimentară. între Argentina şi Brazilia. situat la ărmul Oceanului Atlantic. situat pe valea rîului ürümqi . lînă. lînă şi lapte: bovine. Exportă piei. chimică. Industrie extractivă (cărbune). pe teritoriul Federa iei Ruse. Creşterea animalelor (bovine. al provinciei Utrecht . 1. Se cultivă grîu. Este divizat în 19 depar-tamente. stat în S-E Americii de Sud. de cărbune. Universitate. textilă. Suprafa a: 177. Denumirile vechi: Nikolskoe (pînă în 1898). loc. 115 mii loc. biserică romanică (sec. aur. Nod de comunica ii. alimentară. chimice. rîu în Asia. afluent pe dreapta al Amurului . Industrie siderurgică. floarea-soarelui. Hr. Teritoriul reprezintă o vastă cîmpie deluroasă (alt. combustibili. textilă. Aeroport. Vegeta ie ierboasă de păşune. 513 m). sfeclă de zahăr.2 mil. Lungime: 897 km. legume. esături. de zahăr. Se modernizează căile de comunica ii. de ciment. Universitate (1636). ulei. textilă. loc. pe teritoriul Kazahstanului şi Uzbekistanului.Uruguáy República Orientálă a Uruguáyului . de congelare şi conservare a cărnii. legume. echipamente şi utilaje industriale. situat pe rîul Angara . petrol. Complex silvic. minereuri de cupru. Culturi agricole: cereale. Importă materii prime. Nod feroviar. alimentară. de prelucrare a lînii. argint ş. carne şi produse din carne. vi ă de vie. Izvorăşte din mun ii Sihote Alin . stat în partea central-vestică a SUA. gaze naturale. Căi f Ürümqi [jurjum´t¿i] oraş în V Chinei. Capitala: Montevideo . Industrie metalurgică. constructoare de maşini. Institu ii de învă ămînt superior. zinc.74 mil. Suprafa a: 220 mii km2. Industrie extractivă (cărbune). oraş în Federa ia Rusă (reg. străbătută de rîul Rio Negro . textile ş. metalurgică. în Mun ii Stîncoşi . a. Teatru. Formează un segment al grani ei cu China. situat pe rîul Razdolnaia . porcine).5 mii km2. în Extremul Orient. alimentară. Oraş antic. Irkutsk). Hidrocentrală. max. de pielărie. 164 mii loc. ovine. automobile. Hidrocentrală pe fluviul Uruguay (Salto Grande ). Zăcăminte: petrol. ară agrară. specializată mai cu seamă în creşterea animalelor (pentru carne. Relief cu altitudini mici. constructoare de maşini. situat în delta Rinului . Popula ia: 1. afluent al fluviului Uruguay .

Industrie constructoare de maşini. situat la poalele mun ilor Himalaia . Popula ia: 140 mii loc. Industrie constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi de precizie. Climă continentală uscată. Universită i. de pielărie şi încăl ăminte. situat în N-V Cîmpiei Ruse . plumb. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. constructoare de maşini. cărbune. agricolă (cereale. a. port la golful Botnic. alimentară. Aerodrom. Sta iune balneoclimaterică. Suprafa a: 295 mii km2. orez. situată pe malul stîng al Prutului. porumb. trestie de zahăr. Uzbekistán República ~. denumire veche pe care străinii au dat-o ării Româneşti şi Moldovei (uneori) după etnonimul românilor din evul mediu valahi (vlahi ).). sucuri ş. leg [´vaasa] oraş în S-V Finlandei. arahide etc. din depresiunea intermontană Fergana (în E) şi din alte zone deşertice. Turism. Meşteşugărit.Úttar Pradésh [´ut¬r pr¬´de¿] stat în N Indiei. dropii. băl i. În acest loc a existat tîrgul medieval moldovenesc Troian (sec. Include Republica Autonomă Karakalpakstan (autonomă) şi 12 re-giuni. păşuni alpine. Kîrgîzstan. Suprafa a: 3. textilă. Lacuri. Păduri de conifere. porumb.). la izvoarele Volgăi. bumbac. Vegeta ie de tundră. comună în Republica Moldova (rn. orz. Suprafa a: 447 400 km2. pomicole. Capitala: Taşkent . situat la vărsarea rîului Turia în Marea Mediterană. Faună: urşi. Institu ii financiare. mangan ş. şacali. capitala statului Liechtenstein. Exploatări de petrol. insulă în Oceanul Arctic. XV–XVI). situată între arhipelagul Novaia Zemlea şi peninsula Iugorski . Popula ia: 25. medie 150 m). maşini-unelte ş.5 mil. XVI). Centrul unei regiuni viticole. aur. chimică. textilă şi de confec ii. Capitala: Lucknow . de peste 4000 m) şi Pamir (alt. de prelucrare a lemnului. în cîmpia Gangelui . 57 mii loc. Alt. oraş în E Spaniei. orez). a. Repara ii navale. palat etc. învecinat cu Kazahstan. fazani. situat pe fluviul Rin . alimentară (conserve de legume şi fructe. Afghanistan şi Turkmenistan. podişul deşertic Ustiurt . minereuri de cupru. Posesiune a Federa iei Ruse. Relieful constă din marea Cîmpie a Turanului (în partea central-vestică). antilope. Industrie alimentară. Reg. Monumente arhitectonice arabe şi spaniole (catedrală. Muzeu. cerealiere (grîu. alimentară. 5 mii loc. Numeroase lacuri. muzeul poştei (de mărci). 2000–5000 m) (în E şi S-E). stat în Asia Centrală. chimică. zinc. Relief deluros (alt. Nod feroviar.).). cîmpia fluviului Amudaria şi regiunea mării Aral . Galerii de tablouri. Vegeta ie de pustiu şi semipustiu. castel (sec. a materialelor de construc ie. Muzeu de arte. textilă. Port. Industrie constructoare de maşini agricole. Climă aspră. Váasa Vádul lui Isác Vadúz [fa´duts] Vaigáci Valáhia Valdái Valéncia . Fără popula ie stabilă. vinuri). care cuprinde pustiul Kîzîlkum . medie: 343 m. podiş în Federa ia Rusă. chimică. a. viticole. din masivele muntoase din V mun ilor Tian-Shan (alt. Tadjikistan.4 mii km2. Turism. Industrie mecanică. de prelucrare a lemnului. 778 mii loc. Cahul). textilă. Limba oficială: uzbeka. Institu ii de învă ămînt superior. Niprului şi Dvinei de Vest. gaze naturale. a hîrtiei. chimică. a hîrtiei. fluoritice. Artizanat. loc. alimentară (conserve. În agricultură (concentrează 1/3 din popula ia activă) predomină culturile tehnice (îndeosebi bumbacul). textilă şi de confec ii.

Ucraina) şi Valul lui Traian de Sus (în raioanele. Cahul şi în reg. Capitală din 1570. Universită i. bumbac. măslini. vf. Şi-au pierdut importan a militară după 246. construite după cucerirea Daciei de către împăratul Traian (106). Valoroase monumente arhitectonice (catedrală. Popula ia: 3. Suprafa a: 23. Climă temperată maritimă umedă. max. conserve de carne. construc ii de maşini. Căuşeni). prelucrarea lemnului. cînd romanii au părăsit Dacia. Şantiere navale. atestat cu numele latin Limes Transalutanus .Cimişlia. Castellón de la Plana . în apropierea ărmului nord-american. rafinării de petrol. Port maritim. Oraş pr. loc. Apele lacului se varsă în strîmtoarea Kattegat prin rîul Götta älv . oraş în Chile. max. Centru comercial şi industrial: şantiere navale. Centru comercial şi industrial: şantiere navale. rafinării de petrol. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.5 mil. Ad. Teleorman). Relief muntos (alt. (600 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 16 mii loc. Muzeu arheologic. prelucrarea lemnului. legume. Industrie de prelucrare a materiei prime agricole. La ~. a hîrtiei. Suprafa a: 5. situat într-un golf al oceanului Pacific. Muzee. 280 mii loc.: 98 m. Oraşe pr.: Victoria . de lîngă Turnu-Măgurele (jud. produse alimentare: zahăr. Vancouver [væn´kuuv¬] Vänern [´veen¬rn] . Centru comercial şi turistic. de la Dunăre pînă la pasul Bran din E Carpa ilor Meridionali. metalurgia cuprului. de fructe şi legume. Fondat în 1536.3 mii km2. Leova. Victoria ). Popula ia: 400 mii loc. citrice. 2200 m. Aeroport. Sta iune balneoclimaterică.59 mii km2.9 mil. Zăcăminte de cărbuni. Turism. Pe t eritoriul Basarabiei sunt cunoscute: Valul lui Traian de Jos (în rn. în conurba ie). Odesa. Vallétta Valparaíso Válul lui Traián Vancouver [væn´kuuv¬(r)] insulă canadiană în Oceanul Pacific. Port. 473 mii loc. Bază militară maritimă. situat pe ărmul Oceanului Pacific (golful Baurrard). vi ă de vie.: Valencia. de peşte.Valéncia [va´lenqja] regiune în E Spaniei. (1. Valul lui Traian din România. capitala statului Malta. în conurba ie). oraş în S-V Canadei. port la Marea Mediterană. Suprafa a: 34 mii km2. Cf. Aeroport. Culturi agricole: cereale. Sta iune climaterică. Universitate. Păduri. loc. clădiri). în lungime de cca 235 km. Alicante. Expl. biserici. Turism. denumirea străvechilor fortifica ii de pămînt din cuprinsul spa iului dacoroman. lac tectonic în S-V Suediei (cel mai mare din peninsula Scandinavia). forestiere.

loc. Universitate.: mun. Climă continentală. Vaslui.1 mil. Nod feroviar şi rutier. XIV). Numeroase monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec. arbori de cafea. băuturi. pe ins. Centru adm. Pescuit. Muzee. Climă tropicală umedă. Industrie constructoare de maşini (automobile). ovine). edificii vechi şi noi.Vanuátu República ~. XIII. textilă. Port maritim. Exportă copră. situat pe malul stîng al Gangelui. palate. porumb. Sta iune balneară interna ională. pe cursul superior şi mijlociu al Bîrladului . format din culmi şi piscuri înalte (alt. Centru turistic. éfaté ş. Pînă în 1957 s-a numit Benares . În anii 1949–1957 s-a numit Stalin . textile şi de confec ii. carne. Malalkula. 312 mii loc. sfeclă de zahăr. prelucrarea metalelor şi a lemnului. 1879 m. palate). At. Popula ia: 465 mii loc. Locuri istorice (Podul Înalt ). de tricotaje şi confec ii. Teatre. oraş situat pe Vistula . stat insular în S-V Oceanului Pacific. alimentare. Creşterea animalelor (bovine. şerpi. bananieri. arbori de cacao. Relieful insulelor este predominant muntos (de origine vulcanică). Turism. situat pe ărmul Mării Negre. chimică. Erromango. 1. Se cultivă fructe. Centru comercial şi industrial (produse textile. Biblioteci. diamante). . loc. afectată de vînturi şi uragane puternice în timpul verii australe. alimentară. din care 12 sunt mai mari: Santo. Suprafa a: 14760 km2. Suprafa a: 5. Vestigii antice. Tabwemasana. produse chimice. biserici (sec. oraş în N Indiei (Uttar Pradesh). în sec. Economie bazată pe agricultură. Universitate. Varánasi Vardár Várna Varºóvia Vaslúi jude în E României (Moldova). Vegeta ie: pădurile tropicale acoperă 90% din suprafa a ării. Căi rutiere: 1 130 km. capitala Poloniei. Academie de ştiin e. aur. fluviu în Peninsula Balcanică. ovine). Rezerva ii naturale. Capitala: Port Vila . cafea-boabe. 1..67 mil. alimentare. cocotieri. situat la N-E de Australia. porcine. oraş în N-E Bulgariei. diverse specii de păsări. farmaceutică. cu văi intramontane şi podişuri cu pante line. Santo ). Cuprinde teritoriul a peste 70 de insule. Fostă colonie gre-cească Odessos . doc. de artizanat). servicii de turism. Industrie slab dezvoltată: extractivă (mangan. întreprinderi de produse chimice. arahide. pescuit. aparatură fină şi optică etc. Aeroport interna ional.3 mii km2. Universită i. Importă produse industriale (echipamente şi utilaje tehnice). castel regal (sec. economic şi cultural.a. Se cultivă cereale. floarea-soarelui. Port fluvial. vi ă de vie. Navigabil pentru vase mici pe cursul inferior. Divizat în 6 districte. max. Lungime: 420 km. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Şantiere navale. pomi fructiferi. Popula ia: 197 mii loc. Mare centru politic. Relief de dealuri şi coline. de sticlărie. Aeroport. Admis în ONU la 15 septembrie 1981. textilă. Izvorăşte din Mun ii Macedoniei (masivul Dobra Voda ) şi se varsă în golful Salonic (Grecia). creşterea animalelor (bovine. XVII–XVIII). combustibili. poligrafică. Muzee. alimentară. legume. Aeroport. XIII–XVIII). Faună: crocodili. argint. Centru religios al hinduşilor (temple. moschei. Trece prin Skopje . produse electrotehnice şi radiotehnice. copră.

Vátra Dórnei Vättern Vaud [´voo] Vãrátec Vãrzãréºti . Agapia. jud. Sta iune balneoclimaterică (ape minerale. Dispune de ac iuni ale renum oraş în România (jud. situat pe teritoriul oraşului Roma (Italia). Zonă agricolă (viticultură). Turism.44 km2. Capitala: Vatican . Fondată în 1785. Suprafa a: 1. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. doc. bazilica San Pietro. mănăstire în România. Popula ia: 602 mii loc. la confluen a cu rîul Vaslui . Este unul din cele mai vechi aşezăminte monastice din Basarabia. XV. Limbi oficiale: latina şi italiana. Creşterea animalelor (bovine. rn. grădini şi străzi din interiorul cartierului Vatican. Muzeu: icoane argintate (sec. Face parte din sistemul navigabil care leagă oraşele Stockholm şi Göteborg. Biserici (sec. Suprafa a: 3. At. canton în S-V Elve iei. Fondat în 1803. de inut şi de jude . ctitorie a lui Ştefan cel Mare (1490). Suceava). Ad. stat în S Europei. Vărzăreşti. Suprafa a: 0. textile şi de confec ii. Stat independent. Mănăstírea ~.: Lausanne . situat pe valea Bistri ei . de prelucrare a lemnului (mobilă). ale industriei uşoare şi alimentare. max.: 119 m. Muzee. în com. Mormîntul Veronicăi Micle.2 mii km2. cîteva muzee. Vaticanul îşi finan ează activitatea din contul veniturilor depuse de organiza iile bisericii catolice. Popula ia 1000 loc. alimentare (uleiuri vegetale. obiecte de valoare. Teatru. Muzeu. din propriile venituri şi din cele provenite în urma opera iilor bancare. mausoleul lui Peneş Curcanul şi al doroban ilor eroi din Vaslui. pe malul nordic al lacului Geneva (Leman). Activitatea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de papa. în 1375.9 km2. Biserica Naşterea Maicii Domnului . Neam ). broderii (sec. Biserică construită (1841) pe locul uneia de lemn. pe teritoriul satului Văratec (com.). Prin rîul Motala apele lacului se varsă în Marea Baltică. a. la 76 m alt. cînd Roma devine centrul politic şi religios al bisericii catolice. porcine). [´vet¬rn] lac tectonic în partea centrală a Suediei. Státul ~. Este unul dintre cei mai mari ac ionari şi investitori din lume. al VIII-lea. centrul administrativ al jud. Este cel de al 266-lea papă al Vaticanului şi primul papă suveran neitalian. Nisporeni. Întreprinderi ale materialelor de construc ii. 82 mii loc. Institu ii de învă ămînt superior. zidită în 1863 pe locul uneia mai vechi. Turism. Palatul Vatican. Izvorăşte din N-E Podişului Central Moldovenesc. XVI–XVIII). Local numit şi Vasluie . Cuprinde pia a San Pietro. anterior cardinalul Karol Iosef Wojty/la. căzu i la Plevna în 1877. încheiate la 11 februarie 1929. situat pe valea Bîrladului . mănăstire în Republica Moldova. unde Ştefan cel Mare i-a învins pe otomani. XVIII–XIX). Podul Înalt (la S de Vaslui). Vaslúi Vaticán rîu în România. edificii administrative. Secretar de stat este cardinalul Angelo Sodano (din 1990). nămol de turbă). 20 mii loc. Vaslui. produse lactate şi de panifica ie ş. Ion . XVIII). fiind amplasat pe colina Vatican . Întemeiată în sec. Actualul papă Ioan Paul II a fost ales de Conclavul Vaticanului la 16 octombrie 1978. Atelier pentru esut covoare. Reşedin ă a lui Ştefan cel Mare. Ob ine suveranitatea prin Acordurile de la Laterano. Mănăstírea ~. vechi centru adm. A luat fiin ă în sec. Locuri şi monumente istorice: biserica Sf.Vaslúi municipiu în E României. afluent pe stînga al Bîrladului . Lungime: 66 km. arhiepiscop de Cracovia (Polonia). Centru adm.

Academie de arte. între Guyana. XII–XIV). alimentară. farmaceutică. Canale (în loc de străzi). textilă. situat pe rîul cu acelaşi nume. alimentară. 78 mii loc. Columbia şi Marea Caraibilor.). Turism. Vegeta ie de pădure şi de savană. instrumente electrotehnice. case de locuit ş.). textilă. Pînă în 1965 s-a numit Tărnovo . Capitala celui de-al doilea arat bulgar (1187–1393). forestieră. XVIII–XIX). esături etc. Din 1934 pînă în 1990 s-a numit Kirov . 2 teritorii federale. Monumente: cetate în ruine (sec. în S-E podişul Macizo de Guyana (alt. Industrie constructoare de maşini. textilă şi de confec ii. Sta iune balneară (Lido ). concentrate în Canal Grande . Relieful ării este format din trei zone geografice distincte: în N-V şi N lan urile mun ilor Cordiliera Anzilor (alt. bumbac. oraş în N Bulgariei. Pescuit maritim. afluent pe dreapta al Kamei . Nod de comunica ii (feroviar. afluent pe stînga al Niprului . Suprafa a: 917 mii km2. Nod de comunica ii (feroviar. banane. cacao. faian ă şi por elanuri. Centru comercial. chimică. 5 007 m. Lacul principal – Maracaibo . alimentară. Ansambluri arhitecturale: bazilici. oraş în Federa ia Rusă. Institu ii de învă ămînt superior. Construc ii de maşini. a. vf. XVII). Smolensk.Veátka oraş în Federa ia Rusă. alimentară. Cunoscut din 1239. Muzee. clădiri vechi (sec. palate. Meta ş. loc. Bolivar ). Limba oficială: spaniola. Muzeu arheologic. din metale.7 mil. Port fluvial. de prelucrare a metalelor. biserici. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. Navigabil vara pe cursul inferior (1 000 km). Mestre. Lungime: 147 km. Teatre. Artizanat (obiecte de artă din sticlă. Climă ecuatorială umedă în S şi ecuatorială musonică în rest. siderurgică. vf. Roraima ). XIV–XVII). constructoare de maşini. cacao. Principalele culturi agricole: porumb. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. [venesw´ela] Veázma Velíko T´ãrnovo Venéþia Venezuéla República ~. rîu în Federa ia Rusă. cafea. Monumente: catedrală (sec. Murano. rutier. textile. biserici (sec. Se cresc animale pentru carne şi lapte. în reg. Ceramică artistică. max. Capitala: Caracas . a hîrtiei. situat pe rîul cu acelaşi nume. în centru o cîmpie vastă drenată de fluviul Orinoco şi afluen ii săi (Caroni. chimică. a construc iilor navale. dantele. Brazilia. XIII). a materialelor de construc ie. max. manioc. Industrie metalurgică (neferoase). 62 mii loc. Cartiere urbane: Marghera. Trece prin oraşul Veatka . situat pe un grup de insule din laguna Vene ia a Mării Adriatice. Turism. Muzee. tutun. Importă maşini şi util . trestie de zahăr. Veátka Veázma rîu în Federa ia Rusă. Catedrală (sec. bauxită. a. alimentare. 495 mii loc. Popula ia: 24. palat regal (sec. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Exportă petrol şi produse petroliere. orez. de prelucrare a lemnului. cafea. de prelucrare a inului. situat pe fluviul Iantra . electrotehnică şi electronică. 340 mii loc. Caura. aparate radio şi electronice). Faună bogată. textilă. minereuri de fier. minereu de fier. Lungime: 1 367 km. Cunoscut din 1374. Teatre. a petrolului. de prelucrare a lemnului. por elanuri şi din lemn încrustat. rutier). Dispune de bogate resurse de subsol: petrol. Apure. Numeroase poduri (cca 400). Include 22 de state. 1 district federal. XVII). Burano ş. la N-E de Smolensk. maritim). Universitate. de sticlărie. situat la ărmul Oceanului Atlantic. 2772 m. Industrie constructoare de maşini (strunguri. aluminiu. a. stat în N Americii de Sud. oraş în N-E Italiei. Muzee.

Erup ii puternice: în 63 şi 79 î. maşini-unelte. automobile asamblate. În primul război mondial (21 februarie –18 decembrie 1916) aici a avut loc principala bătălie între armatele franceze şi germane. Centru religios şi turistic. pie e. Numeroase lacuri (cca 400). pe ărmul golfului Napoli . făcînd parte din conurba ia capitalei. . Muzee.: 1277 m. din 1783. Culturi agricole: grîu. port la golful Mexic . primărie (sec. de produse chimice şi alimentare. Relief muntos în partea centrală (mun ii Green din lan ul Apalaşilor .5 mii loc. 1 340 m). VIII). cartofi. Capitala: Montpelier. Pe versan i se practică viticultura şi pomicultura. Export de zahăr. Popula ia: 563 mii loc. talc. catedrală. Aeroport. alimentară. Centru comercial. alt. aparatură electrotehnică). Construc ii de maşini. Fondat în 1519. plante furajere. 470 mii loc. Construc ii de maşini (maşini-unelte. Centru comercial şi turistic. porumb. din 1919. Valoroase monumente arhitectonice: palate. textilă şi de confec ii. catedrală (sec. utilaje). Alt. situat pe rîul Meuse . max. a. Locul de încheiere a unor tratate interna ionale: Tratatul de pace de la ~ . a tutunului. castel (sec. Fondat în 1638. Verdún [ver´dœ˜¤ Verhoiánsk oraş în Federa ia Rusă. cafea. prin care se recunoaşte independen a a 30 de state ale Americii. Tratatul de pace de la ~. XI–XII). max. produc ia materialelor de construc ie. în Italia meridională. constructoare de maşini (nave. situat pe rîul Iana . Zăcăminte: roci de construc ie. care s-a terminat cu victoria armatei franceze. Monumente antice şi medievale: arene romane (sec. Hr. Nod de comunica ii. Versáilles Vezúviu vulcan activ în peninsula Italică. cu vîrfuri muntoase izolate. alimentară. a hîrtiei. [v¬r´mant] stat în N-E SUA. a articolelor de textile şi confec ii. Suprafa a: 25 mii km 2. azi muzeu de artă). Nod de comunica ii (feroviar. în urma cărora au fost distruse oraşele Herculaneum.: Connecticut . bumbac. de dealuri în V şi de podiş în E. [ver´saai] oraş în Fran a. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. Industrie constructoare de maşini. chimică. Aici a fost înregistrată cea mai scăzută temperatură absolută în emisfera de N a Pămîntului (–71°C). 270 mii loc. pomi fructiferi. produse alimentare (lactate. XIV). oprind ofensiva armatei germane spre Paris ( Bătălia de la Verdun ). oraş în N-E Fran ei (Lorena). teatre etc. în N-E Siberiei. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.. situat pe rîul Adige . Vermónt Veróna oraş în N Italiei (Veneto). la 15 km S-V de Paris. XVI–XVIII). în 1906. Industrie metalurgică (aluminiu). sucuri. 30 mii loc. palate. I). textilă şi de confec ii. clădiri în stil baroc etc. prelucrarea lemnului. Expl. Pompei şi Stabiae . azbest. Observator permanent. XIV. forestiere. porcine. aerian). Academie. catedrală (sec. Fostă reşedin ă regală. de prelucrare a petrolului.Veracrúz [vera´krus] oraş în E Mexicului. ovine). Monumente istorice şi arhitectonice: fortifica ii în ruine (sec. 2. prin care se pune capăt primului război mondial. Stat federal din 1791. fabrici textile. banane etc. 96 mii loc. Monumente de arhitectură (sec. Vestigii romane. care a produs modificări în configura ia conului. biserici. XVII) ş. Sta iune balneară. Turism. conserve). Rîu pr. prelucrarea lemnului. de hîrtie. petrochimică.

într-o cîmpie din apropierea Alpilor . Industrie constructoare de maşini (locomotive. Tanzania şi Uganda. constructoare de maşini. situată pe Dunăre. apeduct). aparatură medicală şi optică). utilaje şi aparataj electrotehnic. lac în Africa Ecuatorială. de pielărie şi încăl ăminte. Industrie cinematografică. chimică. Monumente istorice şi arhitectonice: palate. temple). Industrie uşoară. Turism. 101 mii loc. între insulele Banks şi Prin ul Wales . Universitate (1365). Nod de comunica ii (feroviar. . Nod feroviar şi rutier. Parc na ional.Vicénza [vit¿entsa] oraş în N Italiei (Veneto). pe teritoriul statelor Kenya. Hidrocentrală. Centru comercial. alimentare (decorticării de orez). poligrafică. Aeroport. alimentară. Monumente arhitectonice (pagode. Înăl ime: 122 m. pe fluviul Zambezi . situat în insula Mahoré . Monumente arhitectonice: Domul (sec. de instrumente muzicale. biserici. situată pe fluviul Mekong . Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Turism. capitala Austriei.: 80 m. la poalele mun ilor Wienerwald (Pădurea Vieneză). Produse de artizanat. alimentară. alimentară. şaluri). biserică gotică (sec. loc. de prelucrare a petrolului şi a lemnului (mobilă). Suprafa a: 69. Pescuit. Mare centru economic şi cultural. port la Oceanul Indian. 112 mii loc. 443 mii loc. mare cascadă în S Africii. textilă şi de confec ii. a hîrtiei. Este cel mai mare lac din Africa. palate (sec. rutier). Este bîntuit de furtuni. Port fluvial. XIV–XVI). Vegeta ie de tundră. Aeroport. castele. capitala Republicii Seychelles. Opera din Viena. max. 600 m). la grani a dintre Zambia şi Zimbabwe. Relief deluros (alt.2 mii km2. Turnul de televiziune (cca 300 m). Port fluvial. Teatre. Întreprinderi de pielărie. Popula ia: 1. XVI).5 mii km 2. Institu ii financiar-bancare interna ionale. Climă subarcti-că. Aeroport interna ional. (eschimoşi). Victória Victória Victória Victória Victória Viéna Vientiáne [vje´tjan] capitala statului Laos.1 mii loc. Lă ime: cca 1800 m. Academia de arte. Vestigii romane (ruinele unui teatru roman. Turism. Academie de ştiin e. Denumirea antică (latină): Vindobona .64 mil. de prelucrare a cauciucului. Port. Centru comercial. Capitala Republicii Laos din 1975. 1. Industrie metalurgică. automobile. textilă şi de confec ii. Parcuri. Denumit după regina Angliei. catedrală. XIII–XIV). Pescuit. de prelucrare a lemnului. Turism. Posesiune canadiană. 26 mii loc. textile ( esături din bumbac şi din lînă. Suprafa a: 217. Universitate. insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Navigabil. Nod de comunica ii. Universitate. Ad. în S-E insulei Vancouver . max. Muzee. oraş în Canada. Vestigii romane. Fondat în 1843.

Vietnám

República Socialístă ~, stat în S-E Asiei, situat în partea de E a peninsulei Indochina, pe ărmul Mării Chinei de Sud, între Cambodgia, Laos şi China. Este divizat în 7 provincii şi 3 oraşe cu statut special. Suprafa a: 335 mii km2. Popula ia: 81 mil. loc. Capitala: Hanoi . Limba oficială: vietnameza. Relieful este reprezentat de masive muntoase şi podişuri: în N mun ii Truong (alt. max. 3 143 m, vf. Fan Si Pan ), în centru şi în S mun ii Annam (alt. max. 3 285 m, vf. Ngokan ) şi zone de podişuri pe alocuri puternic fragmentate. Cîmpiile ocupă regiunile de litoral şi văile fluviilor Sông Hong şi Mekong . Climă tropical-musonică. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase – 44% din teritoriu, savane. Faună: tigri, leoparzi, maimu e, păuni, fazani ş.a. Dispune de bogate şi variate resurse miniere, din care numai unele sunt suficient exploatate (huilă, petrol, fosfa i, sare). Subsolul mai con ine minereuri de cupru, cositor, zinc, plumb, mangan, apatite, bauxită, metale rare. Industria este reprezentată de întreprinderi de prelucrare a materiei prime şi producătoare de maşini şi utilaje (mijloace de transport, inclusiv biciclete, motociclete), de asamblare a aparatelor electrice, de ciment, laminate, îngrăşăminte minerale, textile. Produse de elec Nearis) , rîu în Ucraina şi Republica Moldova, aflu-ent pe stînga al Prutului , la Te cani (rn. Briceni). Izvorăşte în apropie-rea localită ii Burdiug (reg. Cer-nău i, Ucraina). Lungime: 50 km. capitala Lituaniei, situată pe rîul Vilia. 595 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Aerodrom. Centru industrial, comercial şi cultural. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte, electromotoare, aparataj electrotehnic, aparate radio şi de precizie, produse electronice ş. a.), de prelucrare a lemnului (mobilă), textilă, de confec ii şi tricotaje, alimentară (lactate, produse din carne). Academie de ştiin e. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Monumente arhitectonice: castel (sec. XIV, în ruine), biserici, clădiri vechi (în stil gotic, baroc). Fondat în sec. X.

Viliia (Neris

Vílnius

Víña del Mar

[´vi¤a del´mar]

Vínniþa

oraş în Chile, în aglomera ia urbană Valparaiso , port la oceanul Pacific. 310 mii loc. Rafinării de petrol, fabrici de zahăr, de produse chimice şi textile. Sta iune balneară. Cazinouri. Grădini, parcuri. Turism. oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Bug . 385 mii loc. Nod feroviar. Industrie constructoare de maşini (agregate şi piese pentru tractoare, rulmen i, maşini-unelte, aparataj electrotehnic, aparate radio ş. a.), de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, de confec ii şi tricotaje, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură (teatre, muzee). Grădini, parcuri. Fondat în sec. XIV. Ínsulele ~, grup de insule mari (7) şi mici (cca 90) în bazinul Mării Caraibilor. Suprafa a: 497km2. Popula ia: 132 mii loc. Cuprinde Insulele Virgine Americane şi Insulele Virgine Britanice . Administrate de SUA şi Marea Britanie. Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, constituit din cca 60 de insule şi insuli e din componen a arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 350 km 2. Popula ia: 118 mii loc. Centru adm.: Charlotte Amalie . Turism de amploare. Servicii de transport şi călătorii. Alte ramuri economice: rafinării de petrol, industria aluminiului, cultivarea trestiei de zahăr, creşterea animalelor (porcine, bovine). Pescuit. Relief colinar şi muntos. Climă tropicală oceanică. Administrat de SUA.

Virgíne

Virgíne Americáne

Virgíne Británice

Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, alcătuit din numeroase insule vulcanice (30, după unele izvoare – 36) din Arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 153 km 2. Popula ia: 19 mii loc. Centru adm.: Road Town . Planta ii de bananieri, cocotieri, citrice, trestie de zahăr. Turism de amploare (locul I pe glob, circa 70% din venitul na ional). Relief colinar. Climă tropicală oceanică. Vegeta ie: păduri de palmieri, plante tropicale. Adminstrat de Marea Britanie.

Virgínia

[v¬r´d3inj¬]

stat în E SUA, situat pe coasta Oceanului Atlantic. Suprafa a: 110,7 mii km 2. Popula ia: 6,20 mil. loc. Capitala: Richmond . Relief: zonă muntoasă din lan ul Apalaşilor (alt. max. 1740 m) în V, cîmpie piemontică în partea centrală, care continuă spre E cu o cîmpie litorală joasă. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Industrie constructoare de maşini (construc ii navale, mijloace de transport), forestieră, a hîrtiei şi celulozei, de prelucrare a tutunului, textilă, alimentară. Se cultivă bumbac, grîu, porumb, tutun, cartofi. Legumicultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, păsări). Pescuit intens. A fost denumită în onoarea reginei Angliei.

Virgínia de Vest

stat în partea de E a SUA, în mun ii Apalaşi. Suprafa a: 62,75 km 2. Popula ia: 1,85 mil. loc. Capitala: Charleston . Relieful reprezintă o parte a podişului Alegani , cu văi şi culmi muntoase în E. Zăcăminte: cărbune, petrol, gaze naturale, minereu de fier. Industrie extractivă, siderurgică, cocsochimică, a materialelor de construc ii, de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb ş. a.), bumbac, cartofi, pomi fructiferi, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Universită i. Muzee. Turism. Parcuri na ionale.

Vístula

fluviu în Polonia. Lungime: 1 091 km. Izvorăşte din partea de N a Beskizilor Silezieni (mun ii Carpa i) şi se varsă în Marea Baltică (golful Gdañsk ). Trece prin Cracovia şi Varşovia . Este legat prin canale cu sistemele hidrografice ale Odrei şi Niprului. Navigabil. oraş în Belarus, situat pe Daugava . 370 mii loc. Nod feroviar. Port fluvial. Industrie de maşini (strunguri, aparataj electrotehnic, maşini-unelte, aparate de radio, televizoare, piese pentru ceasuri), chimică, de încăl ăminte, textilă, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. Cunoscut din 974. masiv muntos în Bulgaria, la S de Sofia (alt. max. 2290 m, vf. Cerni Vrăh ). Este acoperit de păduri de foioase şi de conifere, precum şi de pajişti alpine. Parc na ional. jude în România, în partea central-sudică a ării, la S de Carpa ii Meridionali. Suprafa a: 5,7 mii km 2. Popula ia: 437 mii loc. Centru adm.: mun. Rîmnicu-Vîlcea . Relief muntos în N şi deluros în S. Zăcăminte: petrol, sare, cuar , mică, ape minerale. Industrie extractivă, de prelucrare a lemnului, chimică, producătoare de energie electrică, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, ovăz, porumb), sfeclă de zahăr, tutun, in, legume. Viticultură. Pomicultură. Se cresc animale (bovine, ovine, porcine). Rezerva ii naturale. Vestigii arheologice. Mănăstirile Hurez, Cozia, Arnota, Govora . În antichitate – cetatea dacică Buridava .

Vítebsk

Vítoºa

Vîlcea

Vladikavkáz

oraş în Federa ia Rusă, în mun ii Caucaz , centrul adm. al Osetiei de Nord – Alania, situat pe rîul Terek . 327 mii loc. Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic, maşini-unelte), metalurgică (neferoase), de prelucrare a lemnului, chimică, de sticlărie, textilă şi de confec ii, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. Fondat în 1784. Denumirile anterioare: Dzaudjikau (1931–1944) şi Ordjonikidze (1954–1990). oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient), port la Marea Japoniei. 650 mii loc. Punct terminus al magistralei feroviare transsiberiene. Aeroport. Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului, alimentară. Repara ii navale. Bază de pescuit şi vînătoare. Universitate. Institute (politehnic, de medicină). Teatre. Filarmonică. Muzee. Fondat în 1860. provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru, la grani a cu România. Suprafa a: 21,5 mii km2. Popula ia: 2 mil. loc. Centru adm.: Novi Sad . Ramuri industriale: extractivă (petrol, gaze naturale), construc ii de maşini şi utilaje; întreprinderi textile şi de confec ii, alimentare. Se cultivă grîu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cînepă, tutun, vi ă de vie, pomi fructiferi. Creşterea animalelor (bovine, porcine, păsări). Pia ă agricolă. fluviu în Federa ia rusă. Este cel mai lung fluviu din europa – 3 530 km. Izvorăşte din podişul Valdai , străbate Cîmpia Europei de Est şi se varsă printr-o deltă întinsă în Marea Caspică. Afluen i: Oka, Kostroma , Kama ş.a. Pe Volga sunt situate oraşele: Iaroslavl, Nijni Novgorod, Kazan, Samara, Saratov, Volgograd, Astrahan. Prin afluen i şi canale uneşte Marea Albă cu Marea Baltică şi Marea Azov cu Marea Neagră. Principală arteră navigabilă. oraş în Federa ia Rusă, situat pe malul drept al Volgăi . 1,05 mil. loc. Nod de comunica ii (feroviar, aerian, fluvial, rutier). Mare centru economic, comercial şi cultural. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (nave fluviale, tractoare, utilaj petrolier ş. a.), de prelucrare a petrolului, a lemnului, chimică, textilă, alimentară ş. a. Hidrocentrală. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost aproape în întregime distrus, apoi în următorii ani complet restabilit. Denumirile anterioare: arí în (pînă în 1925), Stalingrád (pînă în 1961). regiune în N-V Ucrainei. Suprafa a: 20,2 mii km2. 1,08 mil. loc. Oraş pr.: Lu k . Zonă agricolă şi forestieră. Cunoscută ca principat kievean din sec. X (cu denumirea Vladimir-Volînski ). oraş în Federa ia Rusă, situat pe valea rîului Vologda . 292 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Port fluvial. Construc ii de maşini (nave fluviale, utilaj forestier), prelucrarea lemnului, a inului; întreprinderi textile, alimentare. Pia ă pentru cereale şi animale. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. XVI), biserici (sec. XVII–XVIII), mănăstire (sec. XVII), case vechi (sec. XVIII–XIX). Cunoscut din 1147. fluviu în Africa de Vest. Lungime: 1 400 km. Se formează pe teritoriul Ghanei, prin confluen a a trei rîuri: Volta Neagră, Volta Albă şi Volta Roşie , care izvorăsc din Burkina Faso. Se varsă în Golful Guineii. Navigabil pe o distan ă de 400 km de la vărsare. Hidrocentrală.

Vladivostók

Vojvódina

Vólga

Volgográd

Volînia

Vólogda

Vólta

Vorónej

oraş în Federa ia Rusă, situat pe valea rîului Voronej. 905 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Port fluvial. Aeroport. Mare centru industrial, comercial şi cultural. Construc ii de maşini (avioane, excavatoare, strunguri, aparatură radioelectronică ş. a.), prelucra-rea lemnului; întreprinderi chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Pia ă pentru cereale. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice: biserică (sec. XVIII), palatul Potiomkin (sec. XVIII), clădiri vechi. Fondat ca cetate în 1585. Mănăstírea ~, mănăstire în România, pe teritoriul localită ii Vorone , subordonată oraşului Gura Humorului (jud. Suceava). Biserica mănăstirii este ctitorie a lui Ştefan cel Mare, zidită în 1488. Moaştele Sf. Daniil Sihastrul. Aici au fost descoperite Codicele vorone ean şi Psaltirea vorone eană (manuscrise din sec. XVI). Monument UNESCO. Mún ii ~, masiv muntos în N-E Fran ei, cuprins între Rin şi Moselle . Lungime: 125 km (orientat de la N spre S). Se împarte în Vosgii Înal i , în S (alt. max. 1 424 m, vf. Guebwiller ) şi Vozgii Joşi (Scunzi ), în N (cu înăl imi între 300 şi 600 m), în mare parte împăduri i. Trecători înalte. Parc natural. Turism. jude în E României, în zona de curbură a Carpa ilor. Suprafa a: 4 863 km 2. Popula ia: cca 395 mii loc. Centru adm.: municipiu Focşani . Zonă seismică. Resurse naturale: sare, cărbune brun, roci de construc ie, păduri. Industrie constructoare de maşini, de exploatare şi prelucrare a lemnului, chimică, textilă. Se cultivă cereale (grîu, porumb, secară), floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Monumente istorice (mausoleele de la Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja ). Sta iuni balneoclimaterice. Turism.

Voronéþ

Vosgi

Vráncea

Vráncei

Mún ii ~, sistem muntos în Carpa ii de Curbură , cuprins între Depresiunea Vrancei (în E) şi cursurile superioare ale rîurilor Caşin (în N), Oituz (în V) şi Rîmnic (în S). Văi adînci, culmi şi masive înalte (pînă la 1 657 m). Rezerva ii naturale. Situri arheologice. insulă în Oceanul Arctic, situată între Marea Siberiei de Est şi marea Ciukotsk, fiind despăr ită de continent prin strîmtoarea De Long . Suprafa a: 7,3 mii km2. Relief muntos (alt. max. 1 100 m) şi de cîmpie (pe litoral). Vegeta ie de tundră. Denumită astfel în memoria navigatorului rus. F. P. Vranghel (1796–1870). Apar ine Rusiei. oraş în Serbia şi Muntenegru, port pe Dunăre. 32 mii loc. (86 mii loc. în conurba ie). Fabrici de încăl ăminte, textile, alimentare. insulă italiană în arhipelagul Lipare din S Mării Tiraniene. Suprafa a: 30 km2. Popula ia: cca 500 loc. Cuprinde trei conuri vulcanice (alt. max. 499 m). Erup ii în 1888, 1890, 1906. Turism. [´weik] Ínsula ~, teritoriu insular în zona centrală a Oceanului Pacific, format din trei insule de origine coraligenă, situate la V de arhipelagul Hawaii. Suprafa a: cca 8 km 2. Popula ia: 300 loc. Lucrări şi servicii în cadrul bazei militare americane. Relief cu subsol coraligen. Climă tropical-oceanică. Vegeta ie: palmieri de cocos. Administrat de SUA.

Vránghel

Vúkovar Vulcáno

Wake

Wales

[´wejlz]

peninsulă pe ărmul de S-V al Marii Britanii, cuprinsă între golful Bristol , canalul Sf. George şi Marea Irlandei . Relief muntos în cea mai mare parte ( Mun ii Cambrieni , alt. max. 1 085 m). Climă temperată oceanică. Păduri de foioase. Pajişti. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Turism. Prín ul de ~, cap pe ărmul american al strîmtorii Bering , la extremitatea vestică a peninsulei Seward (Alaska). Este punctul cel mai de vest al continentului nord-american (65°35´ lat. N şi 168°05´ long. V). capitala federală a SUA, situată în E ării, pe rîul Potomac (districtul Columbia). 608 mii loc. (3,95 mil. în conurba ie). Cel mai important centru politic, economic şi cultural al SUA. Nod feroviar. Aeroport. Port la Oceanul Atlantic. Şantiere navale. Întreprinderi de construc ie, poligrafice, electronice, alimentare. Marea industrie lipseşte în acest oraş. Predomină sediile administrative, institu iile culturale, financiare: Capitoliul, Casa Albă , teatre, muzee, clădiri memoriale, monumente. Şapte universită i, două institute politehnice. Fondat în 1791 şi numit astfel în memoria lui George Washington (1732–1799), om politic american, cel dintîi preşedinte al SUA (1789–1797).

Wales

Wáshington

[´wo¿iht¬n]

Wáshington

stat în N-V SUA, cu ieşire la Oceanul Pacific. Suprafa a: 176,5 mii km2. Popula ia: 4,87 mil. loc. Centru adm.: Olympia . Relief predominant muntos. Păduri de conifere. Zăcăminte: cărbune, minereuri de metale neferoase. Industrii puternic dezvoltate: metalurgică, energetică, aeronautică, construc ii de nave, atomică, de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Pia ă agricolă. Se cultivă cereale, pomi fructiferi, legume, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit fluvial şi marin. Stat în componen a SUA din 1889. [waat¬r´loo] loca-litate în Belgia, unde, la 18 iunie 1815, a avut loc bătălia decisivă între armata franceză şi coali ia militară anglo-prusiană, condusă de Wellington şi Blücher, în urma căreia Napoleon I Bonaparte, suferind înfrîngerea definitivă, a fost înlăturat de la tronul Fran ei. Márea ~, mare în S Oceanului Atlantic, la ărmul Antarcticii, între peninsulele ara lui Graham, ara Prin esa Martha şi insula Orkney de Sud . Suprafa a: 2,89 mii km2. Ad. max.: 8 268 m. Vînătoare de balene. A fost descoperită în 1823 de naviga-torul britanic J. Weddell. capitala Noii Zeelande, situată în S Insulei de Nord , la strîmtoarea Cook . 345 mii loc. Principalul port al ării. Aeroport. Şantiere navale, întreprinderi de prelucrare a lemnului, de produse chimice, textile, alimentare. Universitate. Institu ii de cercetări ştiin ifice. Muzee. Galerie de artă. Edificii în stil neoclasic. Turism. Fondat în 1840. Capitală a ării din 1931 . oraş în Germania, situat pe Rin , la poalele mun ilor Taunus , centrul adm. al landului Hessen. 273 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, fluvial, rutier). Construc ii de maşini, întreprinderi de ciment, poligrafice, chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Centru comercial şi turistic. Renumită sta iune balneară (ape termale). Clădiri vechi (sec. XVII–XIX). Ínsula ~, insulă în Marea Mînecii. Suprafa a: 381 km2. Popula ia: 128 mii loc. Oraş pr.: Newport . Turism. Posesiune a Marii Britanii

Waterlóo

Wéddell

[´wedl]

Wéllington

[´weliht¬n]

Wíesbaden

[´viisbaad¬n]

Wight

[´wait]

chimico-farmaceutecă. constructoare de maşini (locomotive. Pescuit. alimentară. Nod de comunica ii (feroviar. Culturi agricole: porumb. alimentară. Numeroase monumente arhitectonice: catedrală. Wínnipeg [´winipeg] Wínnipeg Wiscónsin [wis´kansn] stat în N-E SUA.). Fondat în 1738 (cu denumirea Fort Ronge ). Apele lacului se varsă prin rîul Nelson în golful Hudson . Industrie textilă (lînă). centrul adm. plante furajere. a. Suprafa a: 253. preparate din carne ş. Turism. oraş în S-V Poloniei. Monumentul lui Luther (1868). legume). textilă. Centru comercial. XIII-XIV). de prelucrare a petrolului şi a lemnului. minereuri de fier. alimentară (zahăr. maşini şi aparate electronice). . mecanică. rutier). ovăz. între Lacul Superior. situat pe Oder (Odra). Popula ia: 5 mil. Industrie extractivă. aur. rutier). a hîrtiei. alimentară. Muzeu. Turism. administrat de acest stat pînă în 1990.6 mii km2. Creşterea animalelor (bovine. afluent al Rinului . 382 mii loc. Muzeu. maşini agricole. XIV–XVI). primărie (sec. Industrie constructoare de maşini. Nod de comunica ii (feroviar. Centru comercial. gaze naturale. Universită i. port pe fluviul Rin. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior (institut de medicină. Port pe Oder. oraş în S Canadei. XI). Aeroport. 127 mii loc. Navigabil. poligrafică. Teatre. Centru adm. Wyoming Xánthi (Xánthe) oraş în Grecia (Tracia). Stat federal din 1890. loc. Universitate. fructe. [wai´oumih] stat în partea central-estică a SUA. Domul.Windhoek [´vinthuk] capitala Namibiei. Popula ia: cca 500 mii loc. textilă (lînă). Industrie textilă şi de confec ii. porcine). Worms [vorms] Wroc/law [´vrotswaf] Wúppertal oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). zinc).7 mii km2. Zăcăminte: petrol. oraş în Germania (Renania – Palatinat). alimentară. sfeclă de zahăr. Muzeu. Nod de comunica ii. financiar şi cultural. Relief de podiş (în E) şi muntos (în V.). XII–XIII). lacul Michigan şi fluviul Mississippi . Muzee. Teatre.: Cheynne . Capitala statului Africa de Sud (1892). alimentară. electromotoare. 645 mii loc. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte. Nod feroviar şi rutier.: 28 m. a. situat pe valea rîului Wupper . rutier). biserici (sec. Suprafa a: 24. biserici (sec. legume. motoare. Ad.). Aeroport interna ional. tutun. al provinciei Monitoba . sinagogă (sec. Turism. Industrie extractivă (minereuri de fier. Relief deluros şi de cîmpie. textilă. bauxită ş. Aeroport. în bazinul Sileziei . Centru comercial (pentru grîu). de pielărie. Turism.6 mii km2. Capitala: Madison . textilă şi de confec ii. Mun ii Stîncoşi ). 76 mii loc. a. aparate de radio s. XI–XIV). de prelucrare a lemnului. cînd Namibia şi-a declarat independen a. Valoroase monumente arhitectonice: catedrală în stil roman (sec. Centru comercial. lac tectono-glaciar în S Canadei (Monitoba). utilaje şi aparate electronice ş. vagoane. de confec ii. politehnic). porcine). a materialelor de construc ii. cupru. alimentară. 618 mii loc. Industrie metalurgică. Suprafa a: 169. Nod de comunica ii (feroviar. Creşterea animalelor (bovine. constructoare de maşini (mijloace de transport. max. Fondat de germani în 1890. a. chimică. 38 mii loc. Teatru. Prelucrarea materiei primei agricole (tutun.

în conurba. urşi negri. berbeci sălbatici. Lungimea: 1 370 km.ie. textile şi de confec ii. Parc na ional. de prelucrare a lemnului. cel mai lung fluviu din această ară – 5980 km. Aeroport interna ional. Întreprinderi producătoare de utilaje şi unelte agricole. centrul adm. Muzeu. Lungime: 813 km. fluviu în China. la grani a dintre China şi Córeea. textilă. Pescuit. Fondat în sec. a. Canion. Port fluvio-maritim. capitala Republicii Nauru. Centru comercial. textile. lemn. Centru comercial. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. IV î. 238 mii loc. Fondat în 1895. Cascade. 292 mii loc.8 mil. Export de fosfa i. Popula ia: cca 700 loc. moschee). Xingú Xinning Xinzhú [si'nih] (Si-Ning) Yalujiáng Yámagata Yámunâ [´jamuna] Yangôn [jœh´gon] Yangtze (Changjiang Yangzhóu Yaoundé [jaun´de] Yáren Yéllowstone [´jaren] [´jeloustoun] Yéllowstone [jeloustoun] . Hr. Muzee. Centru comercial (export de orez. Izvorăşte din masivul Changbai şi se varsă în Golful Coreii (Marea Galbenă). preparate din carne ş. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi. Relief fragmentat de văi adînci (canioane). chimice. loc. anterior – Okkala (pînă în 1955). Prelucrarea metalelor şi a lemnului. castori etc. Aeroport. Izvorăşte din Serra do Roncador . Universitate. afluient pe dreapta al Amazonului . Universitate. port la strîmtoarea Taiwan . 4 mil. platou vulcanic în N-V SUA. port la Marele Canal Chinez . Monumente: pagode. fluviu în Asia Orientală. 800 mii loc. Aeroport interna ional. rîu în N-V SUA. Numeroase gheizere cu apă clocotită şi vapori. Rafinării de petrol. Faună bogată: bizoni. la 2500 m alt. capitala Republicii Camerun. situat între culmile Mun ilor Stîncoşi . lupi albi. apoi – Dagon . Păduri întinse. În 1872 teritoriul platoului a fost declarat parc na ional. alimentare. situată în S-V insulei omonime. rîu în India. Lungime: 1 980 km.). port în delta fluviului Irrawaddi . capitala Birmaniei. afluent pe dreapta al fluviului Missouri. Centru comercial. alimentare. al provinciei Qinghai . 315 mii loc. alimentară.Xi´án (Sián) oraş în China. chimică. Izvorăşte din mun ii Himalaia şi trece prin Delhi şi Agra. afluent pe dreapta al Gangelui. Suprafa a: cca 8850 km2. uleiuri vegetale. la N-E de Nügata . oraş în N-V insulei Taiwan . centrul adm. Nod feroviar şi rutier. al provinciei Shaanxi . Pînă în 1989 s-a numit Rangoon . întreprinderi textile şi alimentare. loc. bumbac. Fluviul Albástru ) . Par ial navigabil. oraş în China. Cascade. Fostă capitală (din 1886) a coloniei britanice şi apoi a statului independent Birmania (din 1948). 302 mii loc. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Est . de produse textile şi alimentare (decorticări. Nod feroviar şi rutier. 2. rîu în Brazilia. Considerat fluviu sacru al hinduşilor. Întreprinderi de repara ii navale. Par ial navigabil. Întreprinderi siderurgice. Artizanat. temple. Lungime: 1080 km.a. Monumente arhitectonice (pagode. oraş în Japonia (Honshû). zinc ş. Universitate. Industrie metalurgică. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. [jah'd…ou] oraş în partea de E a Chinei.).

oaze. de savană şi silvică în mun i. de gaze naturale. Relief în cea mai mare parte muntos şi de podiş: în V Mun ii Yemenului (alt. Suprafa a: 555 mii km2. Climă tropicală uscată. În cel mai nordic punct al peninsulei se află capul York (10°42´ lat. textile. metalurgică. construc ii de automobile. teritoriu în N-V Canadei. caprine. a. Suprafa a: cca 180 mii km2. Suprafa a: 483. alimentară. Relief muntos. Yucatán [juka´tan] Yucatán Yúkon [juka´tan] [´juukon] Yúkon [´juukon] Yunnán [jun´nan] . în N deşertul Rub-alKhâlî . cu multe ramuri tradi ionale. Economie în dezvoltare.: Kunming . Mare centru industrial: şantiere navale. strîmtoare între peninsula Yucatan şi insula Cuba . Yokoháma York [´jook] peninsulă în N-E Australiei. minereu de fier). Aeroport. peninsulă în N Americii Centrale. sunt valorificate în parte cele de petrol. Faună: şacali. cămile). trestie de zahăr.2 mii km 2. argint. Se formează prin confluen a rîurilor Lewes şi Pelly (Canada) şi se varsă printr-o deltă în marea Bering . situat în S-V peninsulei Arabia. bumbac. Universită i. Situri arheologice (cultura maya). maimu e. financiar şi cultural. Lă ime: 200–220 km. Turism. cărbune. Func ionează întreprinderi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. pe teritoriul Canadei şi SUA (Alaska). Relief de cîmpie joasă. fluviu în America de Nord. păsări migratoare. Capitala: Sanaa . siderurgie. Popula ie rară. Lungime: 3 185 km. S şi 142°32´ long. legume. orz. zinc. vulturi. Principal port al Japoniei. Relief muntos şi de cîmpie litorală. ovine. Limba oficială: araba. 3. max. pe coasta Oceanului Atlantic. pe ărmul vestic al golfului Tokio . cai arabi. aur). plumb. În agricultură este concentrată majoritatea popula iei active (60–65%). Este divizat în 17 provincii. bauxită ş. Popula ia: 32 mii loc. utilaj electroener-getic. Zăcăminte: aur. Suprafa a: 436. textilă şi de confec ii. la grani a cu SUA (Alaska). Centru comercial. Monumente. petrochimie. hiene. Oman şi Marea Roşie.2 mil. Popula ia: 18. Climă tropicală. cupru. Resurse de subsol: aur. plumb. Ad.8 mil. Dispune de variate zăcăminte (cupru. 3760 m). Vegeta ie xerofită. Climă tropicală secetoasă. Centru adm. între Arabia Saudită. Climă tropicală de altitudine. Kamaran (din S Mării Roşii) şi Socotora (din Golful Aden). situat în insula Honshû . Principalele culturi: mei.5 mii km2. loc.: 90–1 270 m. grîu. Păduri la altitudini nu prea mari. loc. plumb. situată între golful Carpentaria şi Marea Coralilor . sorg. Vegeta ie deşertică. cafea. zinc. stat în Asia de Sud-Vest. înso i i de o cîmpie îngustă de litoral. Biblioteca “Kanzawa“ (1275). şerpi. Relief muntos şi de cîmpie. E). Include şi insulele Perim. produse din sticlă şi ceramică. O componentă de bază a economiei o constituie creşterea animalelor (bovine. în E podişul Hadramaut . Industrie extractivă (cărbune. Pescuit intens. provincie în S Chinei. Centru adm. Păşuni. alimentare. pe suprafe e reduse. Popula ia: 41 mil loc.Yémen República Arabă ~. Zonă agricolă. între golful Mexic şi Marea Caraibilor . precum şi p oraş în Japonia. molibden.: White horse . material rulant. fructe.

în 1094. Popula ia: 662 mii loc. Poten ial hidroenergetic bine valorificat (cascada Victoria Zágreb Zagrós Zaír Zambézi Zámbia Zamo. República ~. Popula ia: 10 mil. întreg teritoriul fiind drenat de afluen ii fluviului Zambezi . Climă tropicală. max. a hîrtiei. arahide. Specii de plante de pustiu şi de stepe montane. tutun. Suprafa a: 1. Economie bazată pe industria minieră şi agricultură. alimentară. Climă subtropicală continentală. Par ial navigabil. întreprinderi textile şi de confec ii. Tîrguri interna ionale de mostre. huilă. Fortifica ii din sec.7 mil.: Zanzibar . Alt.s. doc. textile. Monumente: fortifica ii în ruine (sec. Izvorăşte din podişul Ba-Lunda şi se varsă în strîmtoarea Mozambic (Oceanul Indian). Oraş-model din epoca Renaşterii poloneze. Fondat în 1579. soia. textilă. stat în S Africii. Aeroport interna ional. km2. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte. IX–XI). uraniu. zinc. trestie de zahăr. Botswana. Lungime: cca 1800 km. sistem muntos pe teritoriul Iranului şi Irakului. Zimbabwe. 2 100 m – mun ii Muchinga ). Cele mai înalte vîrfuri sunt acoperite cu ghe ari. forestiere. Oraş pr. Hidrocentrală (Kariba ). cu deosebire în E ării (alt. oraş situat pe partea stîngă a rîului Sava . Aeroport. Sioma Ngwesi. situat între Republica Democrată Congo. cu bogate precipita ii. XIII). Lungime: 4 700 km. 53 mii loc. pe teritoriul Angolei. de asamblare a vehiculelor. porumb. Muzee. de pielărie. Teatre. Construc ia maşinilor de transport. Func ionează întreprin-deri metalurgice. Construc ii de maşini. bumbac. Mozambic. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. insulă tanzaniană în Oceanul Indian. Zambiei şi Mozambicului. 868 mii loc. Alte denumiri: Congo. Se dezvoltă turismul. Parcuri na ionale: Luangwa. aparataj electric. max. Lualaba (pînă la Kisangani ).a. Capitala: Lusaka . condi ionată de altitudini şi precipita ii musonice. Include 9 provincii. arbori de cuişoare. . rutier). Muzeu. Se extrag minereuri de cupru. centrul adm. Universitate (1669). Se practică creşterea animalelor (bovine. cobalt. izolat păduri de foioase. porcine. al districtului cu acelaşi nume. 1 000–1 400 m) şi masive muntoase. At. alimentare. XIII). Tanzania.Zádar oraş în Croa ia. Grădină botanică. Nod de comunica ii (feroviar. a sticlei. Port maritim. 78 mii loc. Climă ecuatorială. Izvorăşte din zona Marilor Lacuri Africane şi se varsă în Oceanul Atlantic. biserici (sec. conserve de peşte). citrice. Suprafa a: 752 mii km2.c Zanzibár oraş în S-E Poloniei. Malawi. Academie de ştiin e şi de arte. caprine. Navigabil. argint. prelucrarea lemnului (mobilă). capitala Croa iei. loc. Lungime: 2 660 km. de prelucrare a lemnului. XIII–XV) ş. Turism. în apropierea coastei de E a Africii. aur. Pescuit. fluviu în Africa Ecuatorială. plumb. material feroviar). de produse alimentare (vinuri. Relief de cîmpie joasă. chimică. Monumente medievale: biserică (sec. Cocotieri. păsări). vestigii romane. XVI.: 4 548 m. de ciment. fluviu în S-E Africii. Sta iune turistică. În agricultură predomină producerea de cereale (grîu. sorg). Cascada Victoria . Namibia şi Angola. Relieful reprezintă un complex de podişuri înalte (alt. catedrală (sec. situat pe ărmul Mării Adriatice.

2593 m – mun ii Jnvanga ). îmbrăcăminte şi încăl ăminte. Izvorăşte din zona sudică a mun ilor Stanovoi . creşterea animalelor. soia. Centru comercial şi cultural. alimentară. Port comercial. electronică. păşuni. chimică şi cocsochimică. cupru. aur. caprine. energetică. constructoare de maşini (automobile. la N-V de Varna. Rezerva ii naturale. chimică. minereu de fier. Navigabil pe cursul inferior. Aeroport. 15 mii loc. a. textilă şi de confec ii. situat pe ărmul de V al insulei Zanzibar . loc. Monumente. max. alimentară. banane.). Port fluvial. 700–1 400 m) şi de masive muntoase în E (alt. alimentară. oraş în S-E Ucrainei. Industrie siderurgică. agregate electroenergetice ş. Industrie extractivă (cărbuni. Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic).Zanzibár oraş în Tanzania. Bacău). max. fontă. oraş în N-V Slovaciei. Păduri de foioase. Sta iune balneară interna ională. a. Suprafa a bazinului: 233 mii km2. Turism intens. Include 8 pro-vincii şi 2 oraşe cu statut de provincie. Vegeta ie formată de păduri tropicale (50% din teritoriu) şi de savană. 86 mii loc. cuprins între Mureş şi Crişul Alb. pe ărmul Mării Negre. Nod de comunica ii (feroviar. porumb. Hidrocentrală. nichel. mangan). ară agrar-industrială în dezvoltare. Turism. 160 mii loc. vf. Lungime: 1242 km. Zonă agricolă: legumicultură. Praguri. Pînă în 1921 s-a numit Alexandrovsk . Institu ii de învă ămînt. Pescuit. Industrie alimentară. grîu. situat între Zambia. Fondat în 1770. În ascensiune industria metalurgică. Mozambic. arahide. de celuloză şi hîrtie. Dispune de bogate resurse naturale de subsol (crom. Suprafa a: 390 757 km2. sorg. ovine [´zlatni ´pjassetsi] oraş în Bulgaria. precum şi de întreprinderi prelucrătoare eficiente.: Middelburg . Popula ia: 12 mil. Suprafa a: 1. bumbac.). 898 mii loc. îngrăşăminte de azot. ciment. staniu. alimentară. Se cresc bovine. fostă aşezare dacică pe malul Siretului. în România (Moldova). Mún ii ~. uşoară. Zaporójie Zarándului Zárgidava Zéeland (Zelánda) Zéia Zénica ¾ílina [´3ilina] Zimbábwe República ~. siderurgică. ceai. bauxită. Limba oficială: engleza. Alt. Alonim: Mun ii Highiş-Drocea . afluent pe dreapta al Amurului . Negri (jud. masiv muntos în S-V Mun ilor Apuseni . Muzee. Institu ii de învă ămînt superior. în România. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 148 mii loc.. Highiş .: 860 m. Capitala: Harare . argint. Relief caracterizat printr-un complex de podişuri în partea centrală (alt. provincie în S-V Olandei. parcuri na ionale. probabil lîngă com. situat pe fluviul Nipru . stat în S Africii. trestie de zahăr. [´zenitsa] oraş în Bosnia şi Her egovina. Faună: zebre. Produce o el. zahăr. Muzeul mijloacelor de transport. Popula ia: 360 mii loc. de cuişoare şi de ulei de cuişoare. din care izvorăsc afluen ii marilor fluvii Zambezi şi Limpopo . Zlátni Pjásãci . rîu în Federa ia Rusă (Extremul Orient). rutier). chimică. Se cultivă tutun. Centru adm. elefan i. fosfa i ş. situat pe rîul Bosna . cocsochimică. wolfram. antilope. Nod feroviar. azbest. Hidrocentrală. Republica Africa de Sud şi Botswana.8 mii km 2. Climă tropicală. Export de copră. rinoceri negri. minereu de fier. Teatre. situat pe rîul Váh . Pînă în 1980 s-a numit Rhodesia de Sud şi Republica Rhodesia . huilă.

345 mii loc. Monumente arhitectonice: Domul Romanic (sec. XI–XIII). Aeroport. constructoare de maşini (construc ii metalice. Industrii: construc ii de aparataj optic şi electrotehnic. 97 mii loc. textilă. oraş în Georgia (Gruzia). Institu ii financiar-bancare. Muzeu. Grădină botanică. Apele lacului se scurg în Rin prin rîul Limmat . max.Zlatoúst oraş în Federa ia Rusă. în S Uralului.: 143 m. prelucrarea lemnului. lac glaciar în partea de N a Elve iei. Industrie extractivă (cărbune). edificii urbane (sec. chimică. Canale navigabile.5 km2. primărie (sec. Fondat în 1754. Centru comercial (pia ă pentru cereale şi animale). textile. XVI–XIX). centrul adm. poligrafie. Muzeul Schumann . XV–XVI). primărie (sec. . în conurba ie). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Muzee. pe malul căruia este situat oraşul Amsterdam .). ceasuri etc. Ad. 210 mii loc. alimentare. palat (sec. Aeroport. Teatru. constructoare de maşini (automobile. capitala constitu ională a Olandei. [zœjder´zee] [´tsjurih] golf în Marea Nordului. la 160 km V de Celeabinsk. Muzeu etnografic. Institu ii de învă ămînt. textile şi alimentare. Suprafa a: 88. Zugdídi Zuiderzee Zürich Zürich [´tsjurih] Zwíckau [´tsvikau] oraş în S Germaniei (Saxonia). afluent al Elbei . XV). Teatru. produse chimice. XV). tractoare. Nod de comunica ii (feroviar. a produselor de ceramică. în Podişul Elve ian . XVII). primărie (sec. rutier). Artizanat. alimentară. al provinciei Overijssel . situat în depresiunea Colhida . 124 mii loc. Industrie a celulozei şi hîrtiei. instrumente şi aparate de precizie. XVIII–XIX). Zwólle [´zwol¬] oraş în Olanda. al c antonului cu acelaşi nume. Universitate (1833). case de locuit (sec. (940 mii loc. Monumente arhitectonice medievale: biserici (sec. Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. la 410 m alt. alimentară. Industrie metalurgică (o eluri superioare). oraş în N Elve iei. XIII–XV). de faian ă şi por elanuri. centrul adm. maşini-unelte. port pe rîul Ijssel . aparate de precizie). situat pe rîul Mulde . 55 mii loc. Pescuit. rutier). Nod feroviar. Muzeu. XVI). textilă (mătase). Nod de comunica ii (feroviar.

You're Reading a Free Preview

Download