Dicţionar geografic

Áachen [´aahh¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-West-falia). 248 mii loc. Centru carbonifer. Industrii (chimică, textilă, constructoare de maşini). Sta iune balneoclimaterică. A fost capitala imperiului lui Carol cel Mare, rege al francilor (768–800), împărat roman (800-814). Catedrală (sec. VIII). Muzee. oraş în N Danemarcei (Iutlanda). 155,5 mii loc. Centru industrial. Port. Catedrală (sec. XIV–XVIII). oraş în partea centrală a Belgiei (Flandra Orientală). 77 mii loc. Centru economic şi cultural. Colegii din sec. XV. oraş în N Elve iei (Aargau), pe rîul Aare. 17 mii loc. Industrii (instrumente de precizie, textile, produse alimentare). Turism. ( Áar) [ar], rîu în Elve ia, afluent al Rinului. Lungime: 295 km. canton în N Elve iei. Suprafa a: 1,4 mii km 2. Popula ia: 519 mii loc. Pomicultură. Creşterea animalelor. oraş în S-V Iranului, port pe fluviul Shatt al’ Arab. 360 mii loc. Export de petrol. Aeroport. oraş în Federa ia Rusă, capitala Republicii Hakasia. 159 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Nod feroviar. oraş în Marea Britanie (Sco ia), port la Marea Nordului. 220 mii loc. Construc ii navale. Industrie metalurgică. Pescuit intens. Universitate din 1494. oraş în Côte d’Ivoire, pe laguna Ebré, capitala legislativă a ării. 2,6 mil. loc. Centru industrial. Port. Aeroport. Universitate. Export de cacao, banane, nuci de cocos. oraş în SUA (Texas). 109 mii loc. Expl. de petrol şi gaze naturale. Întreprinderi industriale. oraş în România (jud. Alba), situat în Mun ii Apuseni. 7 mii loc. Bogate zăcăminte aurifere. Întreprinderi de prelucrare a lemnului, textile, alimentare. At. doc. în 1271 ( Abruth ). [a´bruttzi] [´abuu d´abi] [ab´ud¦a] [a´bukir] mun i în Italia, în partea centrală a Mun ilor Apenini. Alt. max.: 2914 m (vf. Corno ). capitala Emiratelor Arabe Unite şi a emiratului cu acelaşi nume. 243 mii loc. Prelucrarea petrolului. Aeroport. actuala capitală a Nigeriei (pînă în 1983 s-a numit Lagos ), oraş recent construit (308 mii loc.). Centru economic şi cultural. golf la gura Nilului şi localitate istorică în Egipt. Victoria amiralului Nelson asupra escadrei franceze (1798), victoria lui Napoleon Bonaparte asupra turcilor (1799) ş. a. oraş în Mexic, port la Oceanul Pacific. 593 mii loc. Turism. capitala Ghanei, port la Golful Guineii. 739 mii loc. Centru industrial. Export de cacao, nuci de cocos, aur, diamante. Universitate. At. doc. în sec. XVII. vulcan stins, punct culminant al Anzilor, în Argentina. Alt. max.: 6959 m. rîu în Italia, afluent al Padului. Lungime: 313 km. Hidrocentrale.

Áalborg (Álborg) Áalst (Álost) Aarau Áare Áargau Abadán Abakán Aberdéen Abidján

[´oolbor] [alst] [a´ro] [´ar¬] [´aargau]

[æb¬´diin] [abid¦´an]

Ábilene Abrúd

[´æb¬lin]

Abrúzzi Abu Dhabi Abúja Abúkir

Acapúlco Accrá Aconcágua Adaá

[akap´ulko] [akr´aa] [akonk´aagua]

Ádana Addís-Abéba

oraş în S Turciei. 1,07 mil. loc. Cultivarea bumbacului. Industrie textilă. Universitate. Moschee din sec. XVI. capitala Etiopiei. 1,25 mil. loc. Centru comercial şi industrial (întreprinderi textile, meşteşugăreşti, alimentare). Aeroport interna ional. Universită i. Muzee. Sediul Organiza iei Uniunii Africane. [æd¬l´eid] [ade´li] oraş în Australia (Australia de Sud), port la Oceanul Indian. 1,07 mil. loc. Şantiere navale. Metalurgie. Universitate. ára ~, por iune a coastei Antarctice (cca 350 mii km 2). Teritoriu descoperit de Dumont d’Urville în 1840, poartă denumirea so iei lui. Sta iuni ştiin ifice franceze. golf în N-V Oceanului Indian, între Peninsula Arabă şi Somalia. Comunică cu Marea Roşie prin strîmtoarea Bab elMandeb. oraş şi port la golful cu acelaşi nume, în Yemen. 400 mii loc. Centru industrial şi cultural. Şantiere navale. Rafinării de petrol. fluviu în N-E Italiei. Lungime: 410 km. Izvorăşte din Alpii Retici, traversează oraşul Verona şi se varsă în Marea Adriatică. Hidrocentrale. República Adîghée , republică în Federa ia Rusă. Su-prafa a: 7,6 mii km 2. Popula ia: 438,5 mii loc. Capitala: Maikop . Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului. Expl. de petrol. República Autonómă Adjária , republică autonomă în Georgia (Gruzia), pe ărmul Mării Negre. Suprafa a: 3 mii km2. Popula ia: 393 mii loc. Capitala: Batumi . Industrie petrolieră. Se cultivă ceai, citrice, tutun. oraş în România (jud. Vrancea). 21 mii loc. Industrie alimentară. Nod feroviar şi rutier. At. doc. în 1433. fluviu în S-V Fran ei. Lungime: 335 km. Izvorăşte din mun ii Pirinei şi se varsă în golful Biscaya. Navigabil pe o distan ă de cca 130 km. Hidrocentrale. Marea ~, mare în S Europei, în bazinul Mării Mediterane, cuprinsă între Peninsula Italică şi Peninsula Balcanică. Suprafa a:132 mii km2. Ad. max.: 1235 m. Porturi importante: Bari , Vene ia , Trieste , Rijeka , Split , Durrës , Dubrovnik . Státul Islámic ~, stat în S-V Asiei, situat între Iran, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, China şi Pakistan. Suprafa a: 648 mii km2. Popula ia: 24 mil. loc. Capitala: Kabul . Limbi oficiale: puştu/pachto (afgana) şi dari/farsi – kabuli (persana). Relief: mun ii Hindukuch , deşertul Registan . Climă temperatconti-nentală. Industrii (îngrăşăminte chimice, ciment, textile, covoare, încăl ăminte). Expl. de gaze naturale, huilă, cromit, minereuri neferoase, pietre semipre ioase, sare. Pomicultură, viticultură, legumicultură. Creşterea animalelor, în special a oilor caracul. Importă automobile, produse petroliere, textile, alimentare. Căi ferate: 25 km. Căi rutiere: 19,2 mii km. Admis în ONU la 19 noiembrie 1946.

Adelaíde Adelíe

Áden Áden Ádige Adîghéea

[´aden] [´aden] [´aadid¦e]

Adjária (Ageária)

Adjúd Adour Adriáticã [a´duur]

Afghanistán

África

al doilea mare continent (după Asia) de pe glob. Este situat între Oceanul Atlantic, Marea Roşie şi Oceanul Indian. Suprafa a: 30,3 mil. km2. Popula ia: 779 mil. loc. Cuprinde mai multe insule, dintre care cea mai mare este Madagascar . Relief variat: platouri şi mun i, cîmpii extinse în zonele de litoral. Alt. max.: 5895 m (vf. Kilimanjaro ). Climă ecuatorială, tropicală şi subtropicală. Rîuri: Nil , Zair , Niger , Zambezi , Orange , Senegal ş.a. Lacuri: Victoria , Tanganyka , Malawi , Ciad , Turkana ş.a. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, aur, diamante, minereuri de fier, cupru, mangan, zinc, crom, cobalt.

África de Nord Spaniólã África de Sud

teritoriu pe ărmul african al Mării Mediterane (Maroc). Suprafa a: 32,5 km2. Popula ia: 140 mii loc. Relief de cîmpie. Climă subtropicală. Repara ii navale. Pescuit. Creşterea animalelor (ovine). Administrat de Spania. República ~, stat în extremitatea sudică a Africii, situat între Namibia, Botswana, Zimbabwe, Mozambic, Swaziland, Lesotho, Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian. Suprafa a: 1,225 mil. km 2. Popula ia: 44,5 mil. loc. Capitale: Cape Town (legislativă), Pretoria (administrativă). Limbi oficiale: afrikaans, engleza. Relief: podişuri şi deşerturi muntoase (alt. max. 3657 m), cîmpii litorale. Climă tropicală în N şi subtropicală în celelalte regiuni. Industrie dezvoltată (energie electrică, fontă, o el, automobile, tractoare, maşini agricole, nave maritime, ciment, hîrtie). Se cultivă porumb, grîu, cartofi, vi ă de vie, tutun. Creşterea animalelor. Planta ii de citrice, bananieri, ananaşi. Exportă cărbune, produse siderurgice, aur, diamante. Importă utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 19,6 mii km. Căi rutiere: 188,7 mii km. Admis în ONU la 7 noiembrie 1945.

Agadír Agápia Agra

[aghaa´diir]

Agrigénto

oraş în Maroc, port la Oceanul Atlantic. 137,5 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare. Aeroport. Sta iune balneară. comună în România (jud. Neam ). Pe teritoriul localită ii se află Mănăstirea Agapia (sec. XVII). Picturi interioare de Nicolae Grigorescu. [´aagraa], oraş în India (Uttar Pradesh), pe rîul Yamunâ. 956 mii loc. Centru comercial, industrial şi cultural. Monumente arhitectonice (sec. XV–XVII). A fost capitala Imperiului mongol din India (1527–1658). oraş în Italia (Sicilia). 54,8 mii loc. Important centru economic şi cultural, cunoscut şi prin organizarea festivalurilor folclorice interna ionale. Fostă colonie grecească (sec. VI–V î. Hr.). oraş în Kuwait. 285,5 mii loc. Exploatări de petrol. Centru industrial. oraş în V Indiei (Gujarat). 3,3 mii loc. Întreprinderi industriale (textile, de pielărie, de covoare). Nod de cale ferată. Monumente (sec. XV-XVI). Universitate. oraş în România (jud. Alba). 29 mii loc. Localitate istorică: cetate urbană (sec. XII–XVI), biserică reformată (sec. XV–XVI), înăl ată pe locul unei bazilici romane, palat voievodal (sec. XVI–XVII). At. doc. în 1293. oraş în Fran a (Corsica), port la Marea Mediterană, centru adm. al insulei Corsica. 59,7 mii loc. Şantiere navale. Pescuit. Turism. Aici s-a născut Napoleon Bonaparte (1769–1821).

Ahmadí Ahmedabád (Ahmadabád) Aiúd

Ajaccio

[fr.: azak´sjo; it.: a´jatt¿o]

Ákron Alabáma Alabáma

[´ækr¬n] [æl¬´bæm¬] [æl¬´bæm¬]

oraş în SUA (Ohio). 237,8 mii loc. Industrii (produc ia cauciucului, locul întîi în lume; maşini agricole, aparate electronice ş. a.). Universitate. fluviu navigabil în S SUA. Lungime: 1064 km. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în golful Mexic, unde formează o deltă. stat în S-E SUA. Suprafa a: 133,9 mii km2. Popula ia: 4,06 mil. loc. Capitala: Montgomery . Expl. de cărbuni şi de minereu de fier. Industrii (chimică, textilă, forestieră). stat federal în N-E Braziliei. Popula ia: 2,6 mil. loc. Capitala: Maceió . Se cultivă trestie de zahăr, bumbac. Complexe zootehnice. peninsulă în N-V Americii de Nord. Relief muntos (mun ii Aleutini). Alt. max.: 3100 m. golf în Oceanul Pacific, pe coastele Americii de Nord, între peninsula Alaska şi golful Vancouver. Ad. max.: 5660 m. stat în SUA, situat în extremitatea N-V a continentului american. Suprafa a: 1,5 mil. km2. Popula ia: 552 mii loc. Capitala: Juneau . Resurse de subsol: petrol, cărbune, aur, cupru, argint. Prelucrarea lemnului. Pescuit. Turism. jude în România, situat în bazinul Mureşului de mijloc. Suprafa a: 6,2 mii km 2. Popula ia: 407 mii loc. Centru adm.: Alba-Iulia . Relief de munte, cu depresiuni adînci în V şi de podiş în E. Zăcăminte de aur, argint, cupru, sare. Expl. forestiere. Întreprinderi industriale (constructoare de maşini, de prelucrare a metalelor, a lemnului, a blănurilor, de faian ă şi por elanuri). Pomicultură. Viticultură. Creşterea animalelor. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice din epocile dacică şi romană.

Alagóas Aláska Aláska Aláska

Álba

Álba-Iúlia

municipiu în România, centrul adm. al jud. Alba. 70 mii loc. Întreprinderi industriale (alimentare, de pielărie şi de încăl ăminte). Nod de comunica ii (rutier şi feroviar). Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice (catedrale, palate, sec. XIII–XVIII). Fostă aşezare dacică, colonie romană (Apulum ). La Alba-Iulia, în 1600, Mihai Viteazul a înfăptuit prima unire politică a ărilor române: Moldova, Transilvania şi ara Românească. República ~, stat în Europa de Sud, situat în partea de V a Peninsulei Balcanice, între Jugoslavia, Macedonia, Grecia, Marea Adriatică şi Marea Ionică. Suprafa a: 28,7 mii km 2. Popula ia: 2,5 mil. loc. Capitala: Tirana . Limba oficială: albaneza. Relief muntos (Mun ii Dinarici , alt. 2000–2770 m) şi de cîmpie în zona centrală. Climă temperat-conti-nentală în E şi mediteraneană în V. Industrie producătoare de o el, tractoare, ciment, cherestea, hîrtie, textile, zahăr, conserve de fructe, igări etc. Hidrocentrale. În zonele rurale predomină agricultura (cereale, sfeclă de zahăr, bumbac, vi ă de vie, floarea-soarelui, tutun, citrice, măslini). Se cresc animale (ovine, caprine, bovine). Exportă minereu de crom, cupru, fier, tutun, citrice. Importă maşini agricole, mijloace de transport, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 720 km. Căi rutiere: 7 450 km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Albánia

Álbany

[´oolb¬ni]

fluviu în Canada. Lungime: 982 km. Izvorăşte din cîmpia Marilor Lacuri şi se varsă în golful James (Hudson).

Albérta

[æl´b¬¬t¬]

Albertvílle Albión Albuquérque Alcedár Aldán Alép Aleutíne

[alber´vil]

provincie în V Canadei. Suprafa a: 662 mii km2. Popula ia: 2,54 mil. loc. Centru adm.: Edmonton . Resurse de subsol: petrol, cărbune, gaze naturale. Industrie forestieră, chimică. Se cultivă cereale. Zootehnie. oraş în Fran a (Savoia). 18,3 mii loc. În 1992 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă. astfel se numea în antichitate Anglia, astăzi nume folosit în limbajul figurat. oraş în SUA (New Mexico). 414 mii loc. Centru economic şi cultural. Universitate. comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1300 loc. Monumente arheologice (sec. IV-III î. Hr.). At. doc. în 1616. rîu în Federa ia Rusă (Iakutia), afluent al fluviului Lena. Lungime: 2273 km. Izvorăşte din mun ii Stanovoi. Navigabil în mare parte. oraş în N Siriei. 1,7 mil. loc. Centru comercial şi industrial (textile, covoare, obiecte de artizanat). Aeroport. Muzee. At. doc. în sec. XX î. Hr. Ínsulele ~, arhipelag în N-V Americii de Nord (SUA), situat între peninsula Alaska şi peninsula Kamceatka. Suprafa a: 37,8 mii km 2. Popula ia: 16 mii loc. Pescuit. Vînătoare de foci. municipiu în România, centrul adm. al jud. Teleorman, situat pe rîul Videa. 50,5 mii loc. Centru agroindustrial. Întemeiat de domnul Alexandru Ghica în 1834. Catedrală ortodoxă (sec. XIX). Biserica Sf. Apostoli (1842–1846). oraş în Egipt, portul principal al ării la Marea Mediterană. 2,7 mil. loc. Industrii (textilă, chimică, metalurgică, alimentară). Şantiere navale. Aeroport. Fondat de Alexandru Macedon în 332–331 î. Hr. Renumit prin: Farul (279 î. Hr.–1326), considerat una dintre cele “şapte minuni“ ale lumii; Biblioteca antică (700 mii de volume); “Museum“ , străvechi centru de cercetare ştiin ifică şi învă ămînt. capitala Algeriei, port la Marea Mediterană. 1,5 mil. loc. Centru industrial, comercial şi cultural. Muzee. Universitate (1859). Străvechi oraş al lumii arabe. República Algeriánă Democrátică şi Populáră , stat în N-V Africii, situat între Maroc, Marea Mediterană, Tunisia, Libia, Niger, Mali şi Mauritania. Suprafa a: 2,4 mil. km2. Popula ia: 32,3 mil. loc. Capitala: Alger . Limba oficială: araba (uzuale: berbera, franceza). Relief: mun ii Atlas în N, mun ii Ahaggar în S-E, podişul Sahara în S-V. Climă medi-teraneană în N şi tropical-deşertică în S. Expl. de petrol, gaze naturale, minereu de fier, plumb, zinc, uraniu, fosforite, sare. Culturi agricole: vi ă de vie, tutun, smochini, măslini, citrice, grîu, sfeclă de zahăr, legume. Exportă petrol şi produse petroliere, gaze naturale, fosforite, vin. Importă vehicule, utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 4,7 mii km. Căi rutiere: 95,6 mii km. Admis în ONU la 8 octombrie 1962.

[´ælb¬´k¬rki]

Alexandría

Alexandría

Algér Algéria

Alicánte Almá-Atá

[alik´ante]

oraş în S-E Spaniei (Valencia), port la Marea Mediterană. 265,6 mii loc. Metalurgie. Export de vinuri. Turism. oraş în Kazahstan, capitala statului pînă în 1997. 1,16 mil. loc. Industrii (constructoare de maşini, textilă, alimentară). Academie de ştiin e. Universită i. At. doc. în 1854.

chimică.2 km2. Constau din Alpii Occidentali (alt. Hr. Muzee. max. Întreprinderi ale industriei uşoare. 54 mii loc. Izvorăşte din mun ii Anzi. XVI). textilă. sistem muntos în Europa. Turism. alimentară). Vegeta ie montană.: 4506 m (vf. Lungime: 450 km. Lungime: 6400 km. argint. Popula ia: 1. Rezerva ii naturale. Alt. component al Cordilierei australiene. Industrii (metalurgică. 8 mii loc. chimică. Trecători. de săruri de potasiu. Alt. Izvorăşte din Subcarpa ii Olteniei. Alpii Centrali (Elve ieni). Alpii Orientali (Austrieci). max. petrolieră). Amaradía Amaríllo Amazón [æm¬´rilou] oraş în S SUA (Texas). cartofi). Catedrală Gotică (sec. Ghe ari.Almería Alófi Alpi [almer´ia] oraş în S Spaniei (Andaluzia). Amazónas . Columbia şi Brazilia şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. Industrii (constructoare de maşini. Germaniei şi Austriei. provincie în N-E Fran ei. med.: 2228 m. miniere (cărbune brun).). Monumente. oraş în Japonia (Honshû). oraş în Elve ia. Pajişti alpine. port la Marea Mediterană. Mont Blanc ). Industrie petrolieră şi forestieră. loc. Regiune agrară (grîu. loc. Mongolia şi China. Beluha ). Fondat în 1887. afluent al Jiului . Álpii Australiéni Alsácia (Alsáce) [alz´as] Altái Áltdorf Áltenburg Amagasáki [´alt¬nburk] oraş în E Germaniei (Saxonia). Planta ii de bananieri. pe teritoriul Italiei. Institu ii de cultură şi de învă ămînt. 554 mii loc. Oraş principal: Strasbourg . Lungime: 1300 km. Suprafa a: 1. Capitala: Manaus . Export de copră. al cantonului Uri . 8. Navigabil pe o distan ă de 4300 km. centru adm. trece prin Perú.5 mii loc.8 mii loc. situat în bazinul mijlociu şi superior al Amazonului. rîu în România. situată între fluviul Rin şi mun ii Vasgi . Lă ime: 60-260 km. Zăcăminte (aur. Provincie romană (sec. Uzine şi fabrici. Popula ia: 2. port la golful Osaka. Centru economic şi comercial. lan muntos în S-E Australiei. oraş şi port pe insula Niue din Pacificul de Sud (Noua Zeelandă). Lungime: 103 km. 155. situat la hotarul dintre Kazahstan. Lungime: 2000 km.: 200 m. km2.64 mil. stat în N-V Braziliei. Expl. max. Elve iei.Hr. Fran ei. I î. Păduri ecuatoriale. Tunele. Industrie constructoa-re de maşini. Muzeu de istorie. cel mai mare fluviu în America de Sud. În bazinul mijlociu şi inferior al rîului este situată Cîmpia Amazonului (3000 km în lungime şi 300–2000 km în lă ime).5 mil. 7020 km împreună cu Ucayali. orz. Monumente istorice.56 mil. textilă.3 mii loc. Expl. vf. Alt. minereu de fier). Faună bogată. – V d. Ghe ari. Populată în trecut de cel i. banane. 190. Păduri de conifere. metalurgică. vi ă de vie. sistem muntos în Asia Centrală. Suprafa a: 8. 4810 m.

unite printr-un istm denumit America Centrală . At. Popula ia : băştinaşi (indieni. minereu de fier) şi hidroenergetice. Cuprinde teritoriile insulare din arhipelagurile Bahamas. englezi. Vegeta ie ecuatorială şi tropicală (arbori de cacao. Universitate. Popula ia: 803. hîrtie. Produse industriale: textile. América Centrálã América de Nord regiune istmică între America de Nord şi America de Sud. loc. cauciuc). km 2. alimentară. 1. de peste 1000 m. fluviu în Asia Centrală. Muzee. 1 mil. situată între Oceanul Arctic şi America Centrală. Muzee. km2. Descoperită de Cristofor Columb în timpul călătoriilor sale (1492). doc. Şantiere navale. partea nordică a continentului american. Serveşte ca hotar între Tadjikistan şi Afghanistan. la N-E de insula Madagascar . Suprafa a: 1. grup numeros (150) de insule coraligene în Oceanul Indian. Suprafa a: 21 mil. în care predomină limbile de comunicare spaniola şi portugheza. negri. tutun. textilă. format din America de Nord . eschimoşi) şi colonizatori. Lungime: 18 mii km (de la N la S). străbate Kîrgîzstanul şi se varsă în lacul Aral. Popula ia: metişi. Universitate. Este folosit la irigarea planta iilor de bumbac. Universită i. cuprinsă între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. al XVIlea. ciment. cacao. banane.2 mil. XIII). creoli. tutun. Culturi agricole: trestie de zahăr. francezi. Suprafa a: 21 mil. km2. Popula ii băştinaşe: maya. oraş la N-E de Marea Moartă. Popula ia : băştinaşi ( indieni) şi colonizatori. bauxită. Antilele Mari şi Antilele Mici. comunitate a ărilor din America de Sud şi America Centrală. Fabrici de şlefuit diamante. capitala Olandei. portughezi.4 mil. podişuri şi cîmpii întinse în centru şi în E. Lungime: 1415 km (2540 km de la izvoarele rîului Piandj). Resurse de subsol (petrol. América de Sud América Latínã Amíens Amiránte Ammán Ámsterdam Amudariá Ámundsen . Márea ~. [amm´aan] capitala Iordaniei. Suprafa a: 24. de ulei.: 6193 m) şi în E. Industrie constructoare de maşini. situată între Marea Caraibilor şi Oceanul Antarctic. Casa-muzeu Rembrandt . partea sudică a continentului american. Relief muntos în V (alt. Popula ia: 200 loc. chimică. max. europeni. de chinină. argint. loc. 155 mii loc. Ad. Cuprinde 33 de state şi cîteva teritorii dependente. Monumente de artă gotică (sec. Muzeu. aztecii.2 mil. km 2. a.América continent în emisfera vestică. mare în partea sudică a Oceanului Pacific. începînd cu sec. igări. situat pe fluviul Somme . cupru. Izvorăşte din Pamir. Suprafa a: cca 10 km2. în 1275. km2. Aeroport. Dependent de statul Seychelles. cu podişuri înalte şi cîmpie joasă (Mississippi ). Acoperită în permanen ă de ghe ari. cafea. America de Sud . [a´mj˜e] oraş în Fran a (Picardia). citrice. port legat printr-un canal de Marea Nordului. în apropierea Antarctidei. Colonizată de spanioli. băuturi spirtoase. Suprafa a: 42. Servicii financiare.5 mil. loc.2 mil. Relief: muntos în V. incaşii ş.

Amúr fluviu în N-E Asiei. Monumente istorice (sec. Lungime: 1145 km. arhipelagurile Andaman. în antichitate –numele Asiei Mici. Cursul mijlociu al fluviului formează grani a între Federa ia Rusă şi China. Navigabil între Irkutsk şi Bratsk. capitala principatului Andorra. Industrie constructoare de maşini agricole. la hotarul dintre Fran a şi Spania. Porturi principale: Blagoveşcensk. franceza. 2975 m). 11. parte din Marea Britanie. Ad. Numeroase centre culturale: Londra . mangan). Popula ia: 66. Centru economic şi comercial. Anádîr Anatólia Andalúzia Ándaman Ándaman Ándaman ºi Nicobár Ándhra Pradésh Andórra la Vélla Andórra Anénii Noi oraş în Republica Moldova. Se cultivă cereale. bunuri de larg consum.7 mil. arhipelag în Oceanul Indian. Culturi agricole: grîu. Suprafa a: 468 km2. Oxford . 146. situat între golful Bengal şi marea Andaman . Márea ~. bovine).max. Lungime: 1779 km.5 mii loc. rîu în S-E Federa iei Ruse (Siberia). Universitate. legume. Centru adm. reşedin ă a raionului Anenii Noi. Suprafa a: 8. port pe rîul Maine. Industrie minieră (cărbune. Se varsă în Marea Ohotsk. XI-XIII). vi ă de vie. max. At. Izvorăşte din mun ii Anadîr şi se varsă în golful cu acelaşi nume. mijloace de transport.3 mii km 2. Navigabil pe cursul inferior. Creşterea animalelor (ovine. situat în zona estică a mun ilor Pirinei. Relief în general muntos (alt. mică. Izvorăşte din lacul Baikal şi se varsă în Enisei . cocos. Navigabil în cea mai mare parte. tutun. spaniola. Nicobar şi insula Sumatera .65 mii km2. regiune în S Spaniei. Întreprinderi ale industriei alimentare. denumirea păr ii asiatice a Turciei. sfeclă de zahăr. împreună cu Şilka şi Argun. igări.3 mii loc. Suprafa a: 130. mare în Oceanul Indian situată între penin-sula Malacca . utilaje industriale. Capitala: Andorra la Vella.6 mii loc. doc. în 1731.5 mii km2. textilă. Hidrocentrale. Angará Angérs [¾´…e] Ánglia . citrice. la 32 km S de Chişinău. Popula ia: 69 mii loc. de încăl ăminte. Popula ia 47. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia). Oraş principal: Port Blair . Exportă cherestea. Suprafa a: 276. Suprafa a: 602 mii km2.5 mil. Se produce cărbuni din lemn. Nod feroviar. stat în S-V Europei. tutun. 16. Creşterea animalelor. bumbac. Industrie prelucrătoare de materie primă agricolă. Limbi oficiale: catalana. Admis în ONU la 28 iulie 1993. teritoriu autonom indian constituit din arhipelagurile cu acelaşi nume din Oceanul Indian. Lungime: 4440 km. Cambridge . apar inînd Indiei. Popula ia : 280 mii loc. Principátul ~. [´andr¬ pr¬´de¿] stat în S-E Indiei. loc. Habarovsk.6 mii km 2. Popula ia: 9. Centru comercial de vinuri. : 4200 m. Turism (95% din venitul na ional). Suprafa a: 500 mii km 2. oraş în V Fran ei (Anjou). din marea Bering.: Port Blair .8 mii km 2. Importantă regiune economică. Importă produse petroliere. Turism.5 mii loc. loc. Culturi agricole: orez. vi ă de vie. Suprafa a: 87. Pescuit. produse lactate. Suprafa a: 6.situat pe rîul Bîc. industrială şi agricolă. citrice. cuprinsă între Sco ia şi ara Galilor. Se cultivă orez. Căi rutiere: 269 km. Climă temperat-montană. Popula ia: 175 mii loc.

Export de produse agricole şi de cherestea. Parfumerie. Universitate. loc.56 mil. petrol şi produse petroliere. 68 mii loc. economic şi cultural. Industrie textilă şi alimentară. Universitate.Angóla República ~.2 mii loc. oraş în E SUA. Suprafa a: 29 mii km2. cu arhipelagurile din această zonă. mijloace de transport. 2. Iakutia). Sta iune balneară. sisal. stat în V Africii.). Suprafa a: 96 km2. ananaşi. Acoperită permanent cu ghea ă şi zăpezi. regiune polară în emisfera sudică a globului pămîntesc. textile şi alimentare. oraş în N-E Algeriei. Suprafa a: 13. [¾´tib] oraş în S Fran ei. în centrul Podişului Anatoliei. bananieri. 378. Centru economic şi cultural. Relief: podişuri în centrul şi V ării (alt. port la Marea Mediterană. situat în centrul regiunii polare Antarctica. æh´wil¬] teritoriu insular în America Centrală (Marea Caraibilor). Zambia şi Namibia. activitate financiar-bancară. Căi ferate: 2.8 mii km.6 mii km.8 mii loc. Climă subtropicală. trestie de zahăr. alimentară. km 2. tutun. pomicultură. capitala Turciei. pe coasta Oceanului Atlantic. arheologic). Industrie a cimentului. port la Marea Mediterană. Academie. Ínsulele ~. Relief muntos. Importă maşini şi utilaje industriale. arahide. Muzee (Picasso. Expl. Relief muntos. bumbac.4 mii loc. provincie istorică în N-V Fran ei. Turism. institu ii navale. minereu de fier. Vestigii romane şi bizantine. Admis în ONU la 1 decembrie 1976. [an´gilja. Centru adm. Exportă cafea.58 mil.97 mil. făină de peşte. Conservator. Centru economic şi cultural. Servicii de transport. de petrol. Universitate. Pescuit. cherestea. feroviar. loc. Centru adm. Popula ia: 8 mii loc. aerian). Ruine din epoca romană. Administrat de Marea Britanie. a mătăsii. Regiune agricolă: viticultură. 256. Căi rutiere: 72. Faună acvatică: balene. Nod de comunica ii (rutier. pinguini. cuprinzînd extremită ile de S ale oceanelor Pacific. Ghe ari şi zăpezi permanente pe continentul Antarctida. Şantiere navale. Moschee. ecuatorial-musonică şi tropical-ali-zeică. mangan. Capitala: Luanda . foci. Turism. insule din componen a grupului insular Noua Siberie (Federa ia Rusă. Vestigii antice. Atlantic şi Indian. Crescătorii de bovine. bumbac.3 mil. loc. Climă polară şi subantarctică. oraş în S-V Turciei. Climă tropicală. situat între Republica Democrată Congo. capitala statului Maryland. Se cultivă bumbac. oraş situat pe rîul Ankara . capitala Republicii Madagascar. cîmpie joasă nisipoasă de-a lungul ărmului oceanic. trestie de zahăr. Creşterea animalelor.: The Waley (2. Planta ii de cafea. pe coasta de Azur. produse chimice. Limba oficială: portugheza. Climă polară. 1. cupru.25 mil. 1000 m şi 1500 – 2000 m). Culturi florale.. port la Marea Mediterană. uraniu. Anguílla Anjou Anjou Ánkara [¾´…u] Annába Annápolis Antálya Antananarívo Antárctica [antanna´ivu] Antarctída Antíbes . 80 mii loc. Popula ia: 11. peşti. Suprafa a: 1. continent în emisfera sudică. km2.

Rafinării de petrol. trestie de zahăr.2 mii loc. Industrie bazată pe exploatări de fosfa i naturali. Pescuit maritim. Turism. Puerto Rico. fostă colonie grecească în Turcia (sec. Zăcăminte: bauxită. Suprafa a: 416 km2. dispus pe ărmul Oceanului Atlantic în lungime de cca 2600 km. 467. situa i de-a lungul Mării Mediterane. Alt. VI î. Anzii Sudici (alt. cupru. trestie de zahăr. trestie de zahăr.2 mii loc. Turism. max. sistem muntos în America de Sud.). Şantiere navale. port pe ărmul Oceanului Pacific.). sistem muntos în Peninsula Italică. Suprafa a: 240 mii km2. Centru agricol. Acancagua ). Formează teritoriul Americii Centrale Insulare . Jamaica) şi Antilele Mici la E (Insulele Virgine. Lungime: 1190 km. Antigua.). Importă produse petroliere.: Willemstad (71. max.: 2914 m (vf. [antof´aja] cel mai înalt vulcan activ de pe pămînt. Anzii Centrali (alt. Corno Grande ). Relief vulcanic pe insula Antigua şi coraligen pe insula Barbuda . uleiuri vegetale). Este situat în mun ii Anzi . citrice. Constă din trei sectoare: Anzii Nordici (alt. Antíle Antílele Olandéze Antitáurus Antofagásta Antofálla Ántwerpen Ánzi Apaláºi Apeníni Ápia Apollónia Appenezéll [ap¬n´tsel] . 3175 m). Monumente medievale (sec. peste 6000 m). bata i. vf.: 2037 m (vf. teritoriu insular în arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). max. Relief muntos. maşini şi utilaje industriale. oraş în N insulei Upolu din Oceanul Pacific. Popula ia: 68 mii loc. Suprafa a: 442 km 2. Alt. petrol. 6272 m). Lungime: 9000 km. 227 mii loc. mun i în Turcia asiatică. Căi rutiere: 1161 km. loc. Admis în ONU la 11 noiembrie 1981. Relief muntos (alt. rom. argint.2 mil. pe insulele cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici. legume. Metalurgia şi exploatarea cuprului. cafea. marmură. 6959 m. Climă tropical-oceanică. port maritim la estuarul fluviului Schelde. Capitala: Saint John ´s .7 mii loc. capitala statului Samoa. Popula ia: 36. sistem muntos în E Americii de Nord. mărfuri de larg consum. Alt.Antígua ºi Barbúda stat în America Centrală. Popula ia: 214 mii loc. Constau din Antilele Mari la V (Cuba. în N-V Argentinei. arbori de cafea. manioc. Exportă produse chimice. Creşterea vitelor. Culturi agricole: bumbac. Suprafa a: 800 km2. Activitate financiar-bancară. situat între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. fier. Administrate de Olanda. canton în N-E Elve iei. Climă subtropicală. oraş în Chile. bananieri. max. Centru economic şi comercial. fabricarea produselor alimentare (zahăr. Mitchell ). Universitate. Aeroport. Metalurgia neferoaselor. Planta ii de tutun. o continuare a mun ilor Taurus. Haitti. Rafinării de petrol. Alt. arhipelag în Marea Caraibilor. Cordiliéra Andínă . Ínsulele ~. 6370 m. [´antverp¬n] (Anvers) provincie în Belgia şi oraş în această provincie. Popula ia: 66. Climă tropicală umedă. actualmente port la Marea Neagră. max. Dominica ş. constînd din două culmi paralele. XIV-XVI). Universitate. max. Monsterrat.: 3917 m. max. Barbuda. Limba oficială: engleza. Resurse de subsol: cărbune. mijloace de transport. Turism. a. echipament industrial. zahăr. 34 mii loc. denumirea antică a localită ii Sozopol din Bulgaria. Hr. Se cultivă bumbac. Centru adm.

7 mil. Emiratele Arabe Unite. gaze naturale. ciment. chimică. Este denumită şi Marea Oman . Pescuit. minereu de fier. Suprafa a: 1036 km 2. Ad. Format din Masivul Mare şi Masivul Mic. Bahrain. textilă. Expl. mare în Oceanul Indian. Mún ii ~. Arad . Monumente istorice. Resurse de subsol: aur. Curcubăta Mare ). citrice. situată între Australia şi insula Noua Guinee. sistem muntos în Carpa ii Occidentali din România. porumb. de petrol. Márea ~.: 3680 m. Alt. Alt. Aragón şi Castilia au format în 1479 Regatul Spaniei. golf în N-E Mării Roşii. coral negru. max. situată între peninsula Arabia şi India. Căi rutiere: 46 mii km. uraniu. stat în S-V Asiei.: Baku . pustiuri nisipoase în N.5 mii km 2. Suprafa a: 2. km2. Qatar. orez. Suprafa a: 3 mil. Resurse de subsol: huilă. mare în Oceanul Indian. Marea Roşie şi Golful Persic.5 mil. rodii. cafea. loc. Climă tropicală în S şi subtropicală în N. Saragosa şi Teruel.: 68 m. Kuwait. regiune autonomă în N-E Spaniei. cuprinzînd provinciile Huesca. Se cultivă grîu. Oraş pr. Ad. Arád Arafúra Aragón [arag´on] Arál Ararát . Porturi: Aralsk . Regátul Arab Saudít . argint. reşedin ă a jude ului cu acelaşi nume. km2. Oman. marmură. situat pe rîul Mureş . Rafinării de petrol. bauxită. km 2. Climă tropicală.7 mii km2. Relief variat: mun i în V. Suprafa a: 1 mil. Suprafa a: 64. de petrol. Golful Persic şi Marea Arabiei. Limba oficială: araba. produse alimentare. Întreprinderi producătoare de îngrăşăminte chimice. 180.65 mii km 2. în 1123. jude în V României. sare. Căi ferate: 1254 km. Viticultură. Măslini. Popula ia: 1. produse siderurgice. Culturi cerealiere. max. Relief de podiş şi cîmpie joasă. Popula ia: 32.24 mil. Lungime: 180 km şi lă ime de 28 km. Universitate. Hidrocentrale. max.: 5165 m.Apºerón Apuséni Áqaba Arábia [´akaba] peninsulă în Marea Caspică. km 2. gaze naturale. Suprafa a: 7. E şi S-E.2 mil. Muzee. între Marea Roşie. peninsulă în S-V Asiei.6 mil. max. Ad. în E Azerbaidjanului. Industrie constructoare de maşini. Pescuit de perle. loc. Reşedin ă: mun. alimentară. situat între Iordania. Importă mijloace de transport. textile. mase plastice. minereu de fier. At. cîmpii de-a lungul ărmului Mării Roşii şi ale Golfului Persic. lac sărat în Asia Centrală. argint. Arábia Saudítã Arábiei Arád Márea ~. Expl. aur. cereale. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Este acoperit de ghe ari. Popula ia: 480 mii loc. smochini. orez. Yemen. gaze naturale. Monumente istorice. Exportă petrol şi produse petroliere.5 mii loc. la hotarul Kazahstanului cu Uzbekistanul. Acumulează apele rîurilor Amudaria şi Sîrdaria. Viticultură. bauxită. Capitala: Riyadh . Expl. chihlimbar. loc. Păduri de răşinoase şi foioase.: 1849 m (vf. municipiu în România. Capitala: Saragosa. masiv muntos vulcanic în E Turciei (Armenia). sorg.: 5205 m. doc. Zonă turistică. max. de petrol. legumicultură. forestieră. cupru. cupru. Irak. Popula ia: 23. gaze naturale. Turism. Suprafa a: 47. Muinak . Centru industrial şi agricol. Suprafa a: 3. sulf. produse chimice.

Climă tropicală în N. Relief muntos (alt. morse. minereuri de fier. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Árctic Árctica Ardéni Arequípa Argentína [are´kipa] masiv muntos în Belgia. floarea-soarelui. vehicule. Muzee. metale neferoase şi rare. cărbune.Aráuca rîu în America de Sud. Limba oficială: spaniola.8 mil. Popula ia: 681. Zăcăminte: huilă. Relief: Mun ii Anzi în V. Resurse de subsol: petrol. subtropicală şi temperată în S. alimentînd fluviul Amur. situat la 2370 m alt. Se cultivă cereale. Zonă agricolă productivă (pomicultură. hîrtiei şi celulozei. produse chimice. alimentară. stat în America de Sud. plante furajere. Climă boreală (temperaturi pînă la -52°C). Popula ia: 38 mil. Vestigii arheologice geto-dacice şi romane. Industrie chimică. Paraguay. foci. Vegeta ie de tundră. Fran a şi Luxemburg. Căi ferate: 34 mii km.6 mii km. Reşedin ă: mun. 751 mii loc. 422 mii loc. Pescuit maritim.: 3734 m) şi de podişuri joase. formînd pe o distan ă a cursului său grani a dintre cele două state. situat în regiunea polară nordică a pămîntului. Comunică cu Oceanul Atlantic şi cu Oceanul Pacific. Industrie a lemnului. afluent pe stînga al Dunării. maşini şi utilaje industriale. alimentară. Podişul Patagoniei în S. Importă materii prime industriale. Denumirea antică: Ordessos . Suprafa a: 2. viticultură). situat pe Dvina de Nord . rîu în Federa ia Rusă şi China. Lungime: 350 km. de petrol. km2. cîmpii în E şi N. pe teritoriul Columbiei şi Venezuelei. Păduri. cel mai mic ocean de pe glob. Chile. Întemeiat în 1540. Exportă echipament industrial. Sta iuni balneare. păsări. situat în bazinul inferior al rîului Argeş. oraş în S-V Perului. şi maritim. Lungime: 1520 km. Acoperit în cea mai mare parte de ghe ari. Pescuit. textilă. Expl. Turism. Lungime: 900 km. colinar cu depresiuni subcarpatice în partea centrală şi de cîmpie în S. Faună: urşi polari. rîu în România.8 mii loc. Industrie textilă. bumbac. República ~.1 mil. max. tutun. metalurgie. alimentare. Izvorăşte din Mun ii Făgăraşului şi trece prin Curtea de Argeş şi Piteşti. Zonă turistică. Export de lemn şi de produse din lemn. Universitate. Suprafa a: 6. Piteşti . textile. afluent al fluviului Orinoco . Şantiere navale. orez. max. pomicultură. staniu.8 mii km 2. Sistem hidroenergetic. regiunea polară de nord a pămîntului. constructoare de maşini. situat între Oceanul Atlantic. km2. Suprafa a: 27 mil. forestieră. Ad. mijloace de transport. port fluvial. Capitala: Buenos Aires. Suprafa a: 13. Brazilia şi Uruguay. bunuri de larg consum. Industrii (ener-gie electrică. formînd pe o por iune a cursului său grani a dintre cele două state. Viticultură. Oceánul ~. Árgeº jude în România. textile). Explorată de W. Alt. Zăcăminte: cărbune. aproape de Marea Albă.: 5220 m. gaze naturale. Barents (1594-1597). ciment. Climă aspră. Árgeº Argún Arhánghelsk . sare. minereu de fier. Relief variat: muntos în N. între America de Nord şi Eurasia.: 400–700 m. argint. Bolivia. Căi rutiere: 215. loc. de pielărie. km2. sare. Izvorăşte din mun ii Hinganul Mare . Pescuit. oraş în Federa ia Rusă. cuprinzînd teritoriile continentale şi insulare ale extremită ilor Eurasiei şi Americii de Nord.

Climă tropicală. 52. Climă subtropicală. Industrie extractivă (bauxită. Întreprinderi producătoare de ciment. loc.Århus [´orhuus] (Aarhus) . citrice. marmură. Se cultivă banane. Popula ia: 3.4 mii loc. între Georgia (Gruzia). teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. Relief în general muntos (alt. culturi tehnice. Admis în ONU la 2 martie 1992. Centru comercial şi industrial. Arkánsas Arkánsas [ar´k¬nsoo] Árles [arl] Arménia Árno fluviu în partea centrală a Italiei. port la fluviul Ron. Expl. alimentară. Lungime: 2410 km. Centru adm. Lungime: 248 km. República ~.: Oranjestad . Muzee. produse chimice. Exportă aparataj electric şi electrotehnic. Arrás Arúba Ascensión . oraş în Danemarca (Iutlanda). port în golful Arica (Oceanul Pacific). Creşterea vitelor (ovine.67 mil. orez. cauciuc sintetic. Creşterea animalelor. Rafinării de petrol. chimică. cu regiuni de cîmpie în depresiunile rîurilor şi lacului Sevan .8 mii loc. Monumente arhitectonice (sec. Popula ia: 2. Ínsula ~. legume. Azerbaidjan. alimentară. vin.7 mii km. legume. Suprafa a: 88 km 2. ovine). Universitate. de cupru. Iran şi Turcia. Creşterea animalelor (bovine. rîu în SUA. 43 mii loc. stat în centrul SUA. mecanică). Centru industrial (siderurgie. de hîrtie). produse petroliere. Popula ia: 1. Capitala: Erevan . bumbac. a hîrtiei. Industrie metalurgică. aluminiu). bazalt). teritoriu insular în Ameri -ca Centrală. vi ă de vie. produse chimice. vin. Administrat de Marea Britanie. cca 90% din produc ia ării). Monumente arhitectonice (sec. Climă temperat-continentală uscată. Capitala: Phoenix . 1000-4000 m). Suprafa a: 138 mii km 2. metalurgică (cupru. coniac. Centru adm. Relief muntos. coniac. de aluminiu. forestieră. Relief muntos. XIII-XV). în cuprinsul Podişului Armeniei. zinc. Popula ia: 3. textile. 272 mii loc. cunoscut din evul mediu prin manufactura de tapiserii.: Georgetown . Căi ferate: 823 km. XVII–XVIII). oraş în Chile. Pe fluviul Arno sunt situate oraşele Floren a şi Pisa . Capitala: Little Rock . Turism. tutun. Agricultură specializată în cereale. legume).37 mil. Centru industrial (textile. Culturi agricole: porumb. mase plastice. Limba oficială: armeana. Popula ia: 85 mii loc. alimente. activitate financiar-ban-cară. afluent al fluviului Mississippi. Monumente arhitectonice din epoca romană. stat în Asia de V. încăl ăminte. [a´ras] oraş în N Fran ei (Artois). 169.8 mii km 2. legume. Servicii de transport. Turism. Muzee.8 mil. port în golful Arhus . vehicule. Agricultură irigată (bumbac. Turism. Aríca Arizóna [æri´z¬un¬] stat în S-V SUA. oraş în S Fran ei (Provence). constructoare de maşini electrice. loc. Administrat de Olanda. cocos. caprine.2 mii loc. Pescuit. sudul Transcaucaziei. loc. Suprafa a: 29. bovine). Suprafa a: 295 mii km 2. Industrie extractivă (minereu de cupru şi polimetalice. conserve. textile. citrice. Căi rutiere: 7. Izvorăşte din Mun ii Apenini şi se varsă în Marea Ligurică. aur. plumb. Importă materii prime şi semifabricate industriale. Suprafa a: 193 km2.

Muzee. oraş în Federa ia Rusă. Oceanul Indian. Expl. piei de astrahan). oraş în Egipt. Marea Neagră. Suprafa a: 10. Este străbătut de fluviul Brahmaputra . Tibet. [it. Nod feroviar. 278 mii loc. Zonă agricolă (cereale). Teatre. Caucaz. Barajul Sadd al-Ali. Cîmpia Turanică. Industrie constructoare de maşini. Oceanul Pacific.5 mii loc. capitala statului Turkmenistan. textilă. Universită i. Centru religios şi turistic. Muzee. Centru comercial şi industrial (conserve de carne. trestie de zahăr. situat în delta Volgăi.). situată la S de Marea Neagră. de 3200 m. cîmpii (Cîmpia Siberiei de Vest. formează lacul de acumulare Nasser . regiune autonomă în N Spaniei. podişuri (Anatolia. argint. alimentară. Teatre. Uzbekistan.: asun´ssjon] capitala Republicii Paraguay. Patria Sf. Kîrgîzstan. tutun. Expl. musonică. Marea Mediterană. Popula ia: cca 1 mil. Industrie metalurgică. Centru comercial (export. oraş în E Africii. produse ale industriei uşoare şi alimentare). rîul şi mun ii Ural. oraş pe rîul Işim . se întinde de-a lungul ărmului Oceanului Pacific pe o distan ă de 1000 km. 220 mii loc. capitala statului Eritreea. km2. Expl. tropicală. continentală. Şantiere navale. Francisco d´Assisi. situat aproape în întregime în emisfera nordică. [sp. deşert în Chile. cel mai mare din lume. Formează partea asiatică a Turciei. Altai. 408 mii loc. Kremlin (sec.). chimică. loc.Ásia cel mai mare continent al Pămîntului (cca 30%).6 miliarde loc. de pielărie. XIII). Suprafa a: 78. Marea Caspică. oraş situat în regiunea premuntoasă a masivului Kopet-Dag din Asia Centrală. materiale de construc ie. Industrie textilă. Cîmpia Chinei de Nord ş. repara ia vagoanelor. Suprafa a: cca 506 mii km 2. Capitala: Dispur . de la Marea Caspică pînă la China. 512 mii loc.4 mii km2. Institu ii de învă ămînt superior. cupru. Marea Roşie. cărbune. Nod feroviar. Suprafa a: 44 mil. loc. port pe fluviul Paraguay . XIII. Turkmenistan. Popula ia: cca 3. stat în S Indiei. Deccan ş. 24 mii loc. Universită i. Muzee. cuprinzînd statele Kazahstan. Centru comercial (icre negre. hîrtiei şi celulozei. situat pe malul Nilului. între Oceanul Arctic. 730 mii loc. Şantiere navale. Suprafa a: 6 mil. ass´iizi] oraş în partea centrală a Italiei (Umbria). alimentară. Resurse de subsol: salpetru. Himalaia. de prelucrare a peştelui.: Oviedo . de sare şi de săruri de potasiu. Aeroport interna ional. Muzee. Tadjikistan. km 2. Centru industrial (maşini agricole. Universită i. Tian-Shan ş. Aeroport.a. aur. Ásia Centrálã partea inferioară a Asiei. minereu de fier. Academie de ştiin e. capitala Kazahstanului (din iunie 1998). Ásia Mícã Asmára Assám Assísi Assuán Astaná Ástrahan Astúria Asunción Aºhabád Atacáma [atak´aama] . Popula ia: 22 mil.a. import).). Aeroport. Centru adm.a. de cărbune. mun ii Caucaz. Forme de relief diverse: mun i (Ural. Mănăstire din sec. bumbac. 374. Industrie a lemnului. Expl. Port fluvial. Planta ii de ceai. de petrol. partea occidentală a Asiei. electrotehnică. prelucrarea cafelei). Climă variată: arctică. la alt. de granit.9 mii km 2.

).7 mii loc. Muzee. max. condusă de Napoleon I.: 9218 m. pielărie). Europa şi Africa (la E). Industrie mecanică. Cercetări arheologice. Algeria şi Tunisia. X. Universitate. Pînă în 1863 aceste mănăstiri stăpîneau moşii în ările româneşti. Este renumit prin manufacturile sale de tapiserii pentru decorarea pere ilor. Muzee. Aeroport interna ional.6 mil. la 2 decembrie 1805. unde. Monumente antice. 775 mii loc. Athabáska Áthos [atab´aska] [´aqos] Atlánta [¬t´lænt¬] Atlántic Atlantída Átlas Aubussón [obu´sõ] Áuckland Áugsburg Áusterlitz oraş în Noua Zeelandă. Centru industrial. XVI). situat între America de Nord şi America de Sud (la V). Oceánul ~. capitala statului Georgia. sistem muntos în N-V Africii. Par ial navigabil. regiune muntoasă în Grecia. textile. la V de strîmtoarea Gibraltar şi care s-a scufundat în urma unui mare cutremur. hîrtie. a ob inut o mare victorie asupra armatei ruso-aus-triece.: 4165 m (vf.: ´aust¬rlits. max. cel mai mare oraş al statului. Centru industrial (metalurgie. prelucrarea lemnului. afluent al Nilului. confec ii. pe care le închinase Sfîntului Munte unii domni şi boieri. La gurile rîului este situat oraşul Atbara (Sudan). 5. pe teritoriul statelor Maroc. Rafinării de petrol. oraş în sudul Germaniei (Bavaria). Centru industrial (avioane. Academie de ştiin e. loc.Átbara Aténa [´atbara] rîu pe teritoriul Etiopiei şi Sudanului. 415 mii loc. comercial şi cultural. capitala Greciei. XI–XV). al doilea mare ocean de pe glob. . unde se află umeroase mănăstiri ortodoxe. oraş în S-E SUA. Nod feroviar. max. Servicii bancare. Alt. Alt. Vestigii romane. continent legendar. Şantiere navale. care potrivit scrierilor antice s-ar fi aflat în Oceanul Atlantic. pentru mobile (din sec. fr. port la Oceanul Pacific. km2. Şantiere navale. localitate în Fran a (Marche). Lungime: 1231 km. siderurgică. armata oster´lits] franceză. Oceanul Arctic (la N) şi Antarctida (la S). (în conurba ie – cca 4 mil. construc ia maşinilor. Suprafa a: 106. Turism. textilă. unele datînd din sec. cu principalul munte Athos . textile. 911 mii loc.: denumirea germană a localită ii Slavkov din Cehia (Moravia). Universită i. cu o lungime de 2000 km. produse chimice). Monumente istorice (sec. Opera ii bancare.: 2033 m. 265 mii loc. Lungime: 1120 km. Ad. Muzeu de tapiserii. [germ. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în lacul Athabáska (7900 km2). Toubkal ). Muzeu. fluviu în V Canadei.

Turism. maşini agricole. Popula ia: 19. minereuri de fier. orz.). Relief variat: în E mun ii Alpii Australiei şi ai Marii Cumpene de Ape (alt. stat în centrul Europei. Prealpii Austrieci . Climă temperatcontinentală. ovăz. al teritoriului Cook. : Clermont-Ferrand . celuloză. Auvérgne [o´verp] provincie istorică în centrul Fran ei. maşini şi utilaje industriale. Exportă textile. administrat de Noua Zeelandă. celuloză. Turism. toate acestea fiind şi exportate în mare parte. Cîmpii joase. 400–500 m) cu pustiurile Victoria. cauciuc sintetic. siderurgică. Fostă reşedin ă papală (1309–1377). Limba oficială: germana. mărfuri prime şi semifabricate. por elan. Avarúa Avignón [avi¤õ] . stat cuprinzînd teritoriul continentului Australia.7 mil. 2234 m). Importă maşini şi utilaje industriale. loc. argint. Capitala: Viena . cartofi. extractivă. situat pe cursul mediu al Dunării.3 mil. aluminiu. nave. oraş în sudul Fran ei (Venaissin). Întreprinderi producătoare de o eluri. în V Podişul Australiei (alt. Export de copră şi fructe.loc.6 mii km 2. vehicule. hîrtie. Industrie dezvoltată (energetică. între Italia şi Elve ia. constructoare de maşini). Căi rutiere: 210 mii km. cupru. în partea centrală. situat pe fluviul Ron . Gibson ş. max. Centru de vinifica ie.Austrália Uniúnea Australiánă.7 mii Áustria República ~. hîrtie. metale rare. oraş şi port pe insula Cook (Oceanul Pacific).a.Hr. îngrăşăminte chimice. insula Tasmania şi alte insule mici din împrejurime. sfeclă de zahăr. Centru adm. Se produc motoare. Clima ecuatorial-musonică în N şi subtropicală în S. Turism intensiv.2 mil. km2. Suprafa a : 2. Suprafa a: 83. încăl ăminte. sticlărie. Industrie metalurgică. Zăcăminte mari de cărbune. secară. coloran i. maşini şi utilaje. material rulant.7 mii loc. energetică. produse farmaceutice. Limba oficială: engleza. Suprafa a: 7. uraniu. combustibili. aur. textile. instrumente muzicale. Popula ia: 8. 11 mii loc. produse alimentare. chimică. Relief în general muntos (Alpii Orientali . alimentară. metalurgică. maşiniunelte. staniu. Culturi agricole: grîu. loc. Căi ferate: 5. ciment. ciment. Crescătorii de animale pentru carne şi lapte (bovine. constructoare de maşini. Popula ia 1. Pescuit maritim şi oceanic. Capitala: Canberra. 2996 m şi 3797 m).54 mil.86 mii km2. Importă combustibili. alt. porcine). plumb. materii prime şi semifabricate. esături din bumbac. material rulant. Sta iuni balneare. max. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. 89. centru adm.6 mii km. Căi ferate: 36. Fostă provincie romană (sec. I î. zinc.

Muzee. min. mare în S Ucrainei. Ad. textile. Popula ia: 242 mii loc. Popula ia: 7. sta iune balneară în mun ii Pădurea Neagră .5 m. Hidrocentrale. Porturi: Mariupol . textile. Viticultură. strîmtoare care leagă Marea Roşie de golful Aden şi desparte peninsula Arabia de continentul Africa. doc. cupru. legată de Marea Neagră prin strîmtoarea Kerci . fostă colonie romană. situat pe rîul Bistri a . de petrol. Márea ~. Pescuit. cu cîmpii înguste în partea centrală şi de-a lungul ărmului Mării Caspice. orez. stat situat în partea estică a Transcaucaziei. Lungime max. Clima temperat-conti-nentală şi subtropicală. Sta iune climaterică. trestie de zahăr.: Bacău . sta iune climaterică. Industrie constructoare de maşini (utilaj petrolier. conserve.1 mii km. energetică. tuf. citrice. Creşterea animalelor. Centru turistic. localitate istorică în Liban. 6 mii loc. Relief muntos în N (Caucazul Mare . Industrii (ciment. citrice.Azerbaidján República ~. vehicule. chimică. Suprafa a: 39 mii km2. bumbac. Bacău. Izvoare minerale şi termale. Turism. situat la 1770 km V de strîmtoarea Gibraltar. Taganrog (Rusia). cherestea. Lă ime min. ceai). Centru turistic. Exportă maşini şi utilaje industriale. situat la E de Carpa ii Orientali. produse chimice. Popula ia: 745 mii loc. alimentară (vin. bere. Industrie metalurgică. gaze naturale. alimentară.: 2292 m. loc. Georgia (Gruzia).: 60 m. textilă. Suprafa a: 2. Întreprinderi industriale (construc ii de avioane. minereuri de fier. denumită de greci Heliopolis . produse chimice. oraş în S-V Germaniei (Baden-Wür-ttemberg). Păstrăvărie. Trotuş şi Bistri a. Zonă agricolă (cereale. Turism.: 26. Caucazul Mic ). în 1408. ulei. sfeclă de zahăr. vîrf de munte în masivul Bucegi (România). At. metalurgie. de gresie. 18. Hidrocentrale şi termocentrale. Teatre. 209 mii loc. Ruine antice. ceai. maşini agricole). cu depresiuni în bazinul rîurilor Siret. Ape termale. Ad. brînzeturi). calcare. legume. Pescuit. Admis în ONU la 2 martie 1992. oraş în România (jud.7 mii km.24 mii km2.: 9–14 m. între Rusia. Forme tipice de eroziune a gresiei. Azúga Baálbec Bábele Bab el-Mándeb [bab æl´mandeb] [ba´albek] Bac´ãu Bac´ãu Báden-Báden [´baad¬n-´baad¬n] municipiu în E României (Moldova). Armenia.6 mii km2. Căi ferate: 2. Turism. bunuri de larg consum. jude în România. Planta ii de vi ă de vie. sare. Azóre Azóv arhipelag portughez în Oceanul Atlantic.: 109 km. centrul adm. în partea centrală a Moldovei. Alt. Culturi agricole: bumbac. constructoare de maşini. roci de construc ie. covoare. Suprafa a: 87 mii km2. azi oraş. max. forestieră. Căi rutiere: 36. Kerci (Ucraina). Importă minereuri neferoase. confec ii). ceai. Centru adm. Turism. sticlă. Pomicultură. . Sericicultură. Mari expl. chimică. legume).3 mii loc. Suprafa a: 6. ananaşi. Iran şi Marea Caspică. Universitate. Capitala: Baku . Relief muntos în V şi deluros în restul teritoriului. 52 mii loc. orez. cereale. Expl. al jud. Prahova).66 mil. pielărie-încăl ăminte. maşiniunelte.

Turism. Viticultură şi pomicultură. minereuri de fier. legume. format de insula Bahrain şi alte 34 de insule. XIII–XVI). secară. Culturi principale: palmieri. Suprafa a: 530 mii km2. Culturi agricole: grîu. Centru de comunica ii (aerian. tutun. confec ii. electrotehnică. Exportă produse petroliere şi chimice. XV–XVII. porumb.8 mii km 2. trestie de zahăr. situat la S-E de Florida. capitală a Moldovei în timpul lui Bogdan I (1359–1365). max. Limba oficială: araba. Climă tropicală şi subtropicală. la V de Groenlanda. port pe fluviul Tigru . Vestigii arhitectonice din sec. Centru adm. capitala Irakului. Popula ia: 10 mii loc. rîu în E României (Moldova). recoltarea bure ilor de mare. Státul (Şeicátul) ~. Admis în ONU la 21 septembrie 1971. Popula ia: 660 mii loc. de produse alimentare. Suprafa a: cca 476 mii km 2. moschei (sec. Căi rutiere: 2767 km. Relief relativ accidentat (alt. Suprafa a: 35. Suprafa a: 13. orz. forestieră. Turism. loc. Rafinării de petrol. Capitala: Salvador . Întreprinderi forestiere. cu oaze cultivabile. feroviar. aluminiu. zahăr. Zăcăminte: cărbune. Popula ia: 3. situat în apropierea ărmului Arabiei. stat insular în Golful Persic. Întreprinderi industriale (textile. planta ii de culturi citrice. farmaceutice. Pod rutier între Bahrain şi continent (Arabia Saudită) în lungime de 25 km. curmali. vechi centru administrativ. Produc ie de diamante. Creşterea animalelor. ananaşi. Muzee. Báffin [´bæfin] Báffin Bagdád Bahámas Bahía [b¬´i¬] stat în E Braziliei. curmali. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. mărfuri de larg consum. textilă. banane. Creşterea animalelor. Ínsula ~. Climă tropicală.87 mil. Universită i. trestie de zahăr. citrice. pielărie). produse alimentare.: Stutgart . Capitala: Manama . max. Industrie extractivă (petrol. format din cca 700 insule (21 locuite). Admis în ONU la 18 septembrie 1973. Izvorăşte din Podişul Sucevei şi trece prin Iaşi. Uniúnea ~. Pescuitul de perle. arbori de cafea. Popula ia: 320 mii loc. Resurse de subsol: petrol. Păduri. pe ărmul Oceanului Atlantic. Importă mijloace de transport. rom. Relief deşertic. plumb. minarete. Suprafa a: 660 km2. Popula ia: 12 mil. fabrici de ciment. comercial şi cultural. Industrie constructoare de maşini. orez. loc. Bahlúi Bahráin Báia comună în România (jud. stat insular în Oceanul Atlantic. Lungime: 110 km. mijloace de transport. legume. Capitala: Nassau . Márea (Gólful) ~.5 mii loc. rutier).Báden-Württemberg [´baadn-´vürtemerk] land în S-E Germa-niei.: 2414 m. cea mai mare insulă în Arhipelagul Arctic Canadian.9 mii km2. Căi rutiere: 2400 km. Mausolee. articole de marochinărie. mare în N-E Americii de Nord. mărfuri de larg consum. Importă maşini şi utilaje industriale. afluent pe dreapta al Jijiei. . Suceava). Limba oficială: engleza. vi ă de vie. Ad. Culturi agricole: bumbac. diamante. Este populată de eschimoşi. Suprafa a: 567 mii km2. pescuit. chimică. titan. Academie de ştiin e. 3. nichel. minereuri de fier. rafinării petroliere. Culturi agricole: bumbac. 120 m). Exportă petrol şi produse petroliere. gaze naturale). produse chimice.

între rîul Timok şi Marea Neagră. XV–XVIII. Navigabil. Tallinn. Centru adm. Suprafa a: 5 mii km 2.: 27 m. Lungime: 555 km. Turism. Expl.: Palma de Mallorca . Industrie chimică. max. mare în N Europei. Universită i. arhipelag spaniol în V Mării Mediterane. Popula ia: 740 mii loc. At. de utilaj minier). Monumente arhitectonice din sec. max. Muzee. Cel mai adînc lac de pe glob. Macedonia şi par ial România (Dobrogea) şi Turcia (europeană). Península ~. la N de lacul Balaton . situat pe cursul inferior al rîului Buzău . Centru industrial (metalurgie a neferoaselor. max. Lă ime: 20–50 km. situat în S-E Siberiei. XI–XV). legată de Oceanul Atlantic prin strîmtorile daneze şi M area Nordului. Stockholm. Croa ia. max. comună în Republica Moldova (rn. Suprafa a: cca 10 km2. Alt. în 1327. 2. Marea Marmara. Lungime: 636 km.3 mii loc. Aeroport. Malmö. lac sărat în V Ungariei . sistem muntos în Bulgaria. În această peninsulă se află statele: Albania. Bosnia şi Her egovina. Lituania. Relief muntos. construc ii de maşini. constructoare de maşini. Marea Ionică şi Marea Adriatică. în sec. Păduri de foioase. Baikál Baimaclía Bairiki Bákony Bakú [´bokon] Bálaton Balcáni Balcánicã Baleáre BalhẠBálta Álbã Bálticã Báltice . de prelucrare a lemnului. lac în S-E Kazahstanului.: 4 m. 1. Păduri. Muzee.: 470 m.Báia Máre municipiu în România. Academie de ştiin e. lac sărat în România. Lungimea: 78 km. Alt. Zăcăminte de cărbune. max. Suprafa a: 380 mii km2. masiv muntos în Ungaria.: 1620 m (după unele surse 1970 m). capitala statului Kiribati. Suprafa a: 17 mii km2 (după unele surse 19 mii km2). Zăcăminte de metale feroase şi neferoase. denumire istorică pentru ările din zona Mării Baltice: Estonia. de gaze naturale.77 mil.: 2376 m (vf. Export de fosfa i naturali şi copră. Universitate. Maramureş. max. Szczecin. max. cuprinsă între Marea Neagră. Ínsulele ~. Grecia. Riga. mangan. Marea Egee. loc. alimentară.5 mii km 2. Pescuit. Ad. lac de apă dulce în Federa ia Rusă. Copenhaga. At. Centru petrolier. port la Marea Caspică. Suprafa a: 505 mii km2. doc. Ad. păşuni. Porturi pr. Metrou.: 713 m. Ad.: Sankt-Petersburg. reşedin ă a jud. Gda ñsk. ările ~. Aeroport. Turism. peninsulă în S Europei. Botev ). Marea Mediterană. Mici întreprinderi alimentare. Ad. Cantemir). Viticultură. fîne e. Bulgaria. Pomicultură (măslini). Resurse hidroenergetice. Márea ~. Sta iune balneoclimaterică. Climă mediteraneană şi temperat-continentală. Climă mediteraneană. XVIII. Şantiere navale. situat în apropierea mun ilor Bakony . Ad. doc. Suprafa a: 596 km2. Rafinărie de cupru. bauxită. Sta iune balneoclimaterică. Monumente arhitectonice (sec. 151 mii loc. capitala Azerbaidjanului.: 11 m. Letonia. Parc na ional. situat pe insula coraligenă Trawa (arhipelagul Gilbert). Suprafa a: 31. Este alimentat de 336 rîuri.

Muzee. maşini şi utilaje industriale. capitala Thailandei. Păduri.1 mil. Nod feroviar.5 mil. 2. Se cultivă iută. tutun. marmură. 659 mii loc. în evul mediu (sec. produse textile. textile. Exportă iută. porumb. port la fluviul Menam .8 mii km 2. esături de iută şi bumbac. Turism. plumb. comercial şi cultural. cupru.Báltimore [´boolt¬mour] oraş în N-E SUA (Maryland). produse alimentare. Centru industrial şi cultural. Importă materii prime. bovine). hidroenergie. loc. centrul adm. de petrol. stat în Asia de Sud. Creşterea animalelor (ovine. Academie de ştiin e. Popula ia: 1. păşuni şi fîne e. al statului Karnataka. orez. al districtului Iava . Suprafa a: 21. Bángalore Bángkok Bangladésh [bahgl¬´de¿] Banguí [b¾g´ii] capitala Republicii Centrafricane. Universitate. Aeroport. produc ia uleiului de cocos. Industrie dezvoltată: siderurgie. de conserve. situat în insula Iava . Birmania şi golful Bengal. Suprafa a: 143 mii km2. cromit. . 4. Limba oficială: bengali. centrul adm. orez. Fabrici de cherestea. (2. cocotieri. Expl. IX – XI). Carpa ii Meridionali. de prelucrare a cauciucului. 738 mii loc. sare.38 mil. loc. Institu ii bancare. Universitate. cale ferată. Industrie electrotehnică şi radiotehnică. Climă mediteraneană şi continentală. loc. Aeroport. construc ii navale. port pe fluviul Niger . produse chimice. Capitala: Dhâkâ . Căi ferate: 2. Relief predominant de cîmpie plană. tutun. loc. cuprinsă între Dunăre. autovehicule. port la Oceanul Atlantic. Aeroport. bumbac. în conurba ie). alimentară. loc. Climă tropicală musonică. Universitate. colinare şi de cîmpie. Centru industrial şi cultural. loc. nuci de cocos.746 km. Relief reprezentat de zone muntoase. Cercetări aeronautice şi cosmice. textilă. construc ii navale şi de avioane. Turism. piei şi articole din piele. combustibili. de aceea este supranumit Vene ia Orientului ). Şantiere navale. Căi rutiere: 193283 km. Tisa şi Mureş. Zăcăminte: huilă. mangan. Monumente arhitectonice de cult (sec. Centru de cercetări nucleare. 71 mii loc. situat între India. Aici. Centru industrial. feroviară. port fluvial pe canalul Rin–Main–Dunăre . Turism. XIII – XVI). 5.2 mil. alimentare etc. legume. maritimă (în oraş pe canale. construc ii de maşini. cărbune. În antichitate a făcut parte din provincia romană Dacia. sticlă. orz. fabricarea hîrtiei şi cimentului. Comunica ii: aeroport interna ional. Bamakó Bámberg Banát Bándung oraş în Indonezia. Întemeiat în 1882. fiind locuită de daci. Planta ii de ceai şi trestie de zahăr. la grani a cu Ungaria. s-au constituit primele forma iuni politice româneşti. Turism. República Populáră ~. Păduri de mangrove. Prelucrarea lemnului. Export de bumbac. Observator astronomic. capitala statului Mali. chimică. prelucrarea petrolului. Universitate. Mare centru industrial şi cultural. provincie istorică în S-V României.9 mil. Universitate. oraş în partea central-sudică a Germaniei (Bavaria). 598 mii loc. Popula ia: 134 mil. textilă. Admis în ONU la 17 septembrie 1974. electronică. ceai. Căi de comunica ii: aeriană. port la rîul Oubangui . hîrtie. grîu. Muzee. Ramuri industriale: prelucrarea iutei. Serbia şi Muntenegru. Ramuri industriale: siderurgie. peşte etc. [´bæhg¬lour] [´bæhkok] oraş în S Indiei. utilaj electrotehnic. Universită i. minereuri de fier.

la N-V de insula Victoria. loc. Relief colinar (alt. manioc. navigator olandez din sec. Bárents Barnaúl Barranquílla [barran´kija] Bárrow [´bærou] . chibrituri).Bánjul [´band…ul] capitala statului Gambia. Export de cafea. Suprafa a: 431 km 2. Universitate din sec. 918 mii loc. km2. Albă şi Kara. pe ărmul Oceanului Arctic. Pînă în 1973 se numea Bathurst . oraş în N Columbiei. Banks Barbádos [bæhks] Barcelóna [barqe´lona] oraş în N-E Spaniei. oraş în Federa ia Rusă.42 mil. textile. Şantiere navale. strunguri). port la Marea Caraibilor. stat insular în Arhipelagul Antilele Mici. 200 mii loc. Fránz Joseph şi coastele Europei de Nord. Suprafa a: 1. automobile. între arhipelagurile Svalbard. Turism. Denumită după numele lui W. chimice. XV. în Alaska.: Murmansk (Federa ia Rusă). Importă mijloace de transport. alimentare. Comunică cu mările Norvegiei. 762 m). Culturi principale: trestie de zahăr. motociclete). Pescuit. textilă. Industrie metalurgică. Creşterea oilor. Capitala: Bridgetown .: 600 m. alimentară. ulei de palmier. Barents. Păduri cu arbori de esen ă pre ioasă. Observator astronomic. confec ii. Universitate. textile. max. XIII – XIV). Ad. Limba oficială: engleza. XVI. Porturi pr.5 mii km2. de pielărie. Mari întreprinderi ale industriei constructoare de maşini (avioane. al regiunii autonome Catalonia . Naviga ie intensă. 675 mii loc. produse alimentare. constructoare de maşini (vehicule. Monumente arhitectonice de cult (sec. Admis în ONU la 9 decembrie 1966. Industrie chimică. Aeroport interna ional. Márea ~. arahide. port la Marea Mediterană. melasă. insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Căi rutiere: 1573 km. Relief de podiş şi de cîmpie. centrul adm. Aeroport interna ional. Exportă zahăr. Aeroport interna ional. rom. electrotehnice.8 mil. Suprafa a: 66. Export de cauciuc. mare situată în partea de V a Oceanului Arctic. Şantiere navale. combustibili. capul nordic al Americii de Nord. aparate electrotehnice. port pe fluviul Obi . Este unul din cele mai bogate bazine de pescuit din lume. Climă tropicală. Verde (Norvegia). 1. legume. produse petroliere. chimică. bata i. Popula ia: 276 mii loc. maşini şi utilaje industriale. de prelucrare a lemnului (mobilă. max. port la fluviul Gambia. Întreprinderi producătoare de zahăr. Climă subarctică.

Básra Bass Bassetérre Basse-Tére Bastía Bastília [bas´teer] [bas´teer] [bas´tiia] oraş situat pe insula Sfîntul Cristofor . strîmtoare situată între Australia şi insula Tasmania. Export de banane. capitala statului Sfîntul Cristofor şi Nevis. Aeroport interna ional. După Pacea de la Bucureşti (16/28 mai 1812) întreg teritoriul interfluvial prutonistrean este anexat de Rusia aristă. cacao. cafea. porcine. 618 mii loc. alimentară. A fost cucerită de orăşenii răscula i şi demolată în 1790. care prin votul parlamentului (Sfatul ării). port la Marea Tiraniană. Monumente arhitectonice de cult (sec. simbol al tiraniei absolutismului monarhic. Se cultivă grîu. República ~. textile. pînă la începutul sec. Capitala: Ufa . oraş în Fran a. al semicantonului Bâleville. parte componentă a statului feudal Moldova. centrul adm. zahăr. sfeclă de zahăr. Creşterea vitelor (bovine. Centru comercial şi turistic. republică în Federa ia Rusă. Popula ia: 18 mii loc. oraş în Irak. comercial şi industrial (maşini.8 mii loc.: 94 m.S. cartofi. Suprafa a: 144 mii km2. Export de curmale. ovăz. Lungime: 419 km. Cetatea Albă şi Ismail). . Baºkíria Báthurst [´bæq¬rst] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. devenită închisoare de stat (sec.S. max. Întreprinderi industriale (maşini. floarea-soarelui. Zăcăminte: petrol. sub denumirea Republica Moldo Básel [´baz¬l] oraş în N Elve iei. fiind denumită oficial Basarabia.S. Industrie petrolieră. Aeroport interna ional. bauxită. pînă la 27 august 1991. situat pe fluviul Rin . cărbune. monument istoric în Paris. 179 mii loc. port pe fluviul Shatt al’Arab . Nod feroviar şi rutier. Fortărea ă. cabaline). cînd îşi declară independen a de stat. fostă fortărea ă. Nod de cale ferată. La 28 iunie 1940 este ocupată de U. XIX constituind doar zona de S a teritoriului dintre Prut şi Nistru. XVII). oraş în insula cu acelaşi nume. ceasuri. par ial (fără jude ele Hotin.Basarábia regiune istorică românească. În partea de N-V a insulei se află polul magnetic nordic al Pămîntului. XV – XVIII). XI–XV). intră în componen a R. Muzee. Popula ia: 4 mil. Important centru bancar. Moldo-veneşti.R. pe insula Corsica. Port comercial. centrul adm. 19 mii loc. dar în 1878 le anexează din nou. Export de bumbac. al Guadelupei. loc. 14. De la 24 august 1940.S. construită între anii 1370 şi 1382. 51 mii loc. Ad. băuturi spirtoase. Ziua cuceririi Bastiliei – 14 iulie 1789 – a fost proclamată în 1880 sărbătoare na ională a Fran ei. Turism. ovine. Lă ime: 213 km. Ismail şi Bolgrad. produse petroliere şi chimice). Universitate. Monumente arhitectonice de cult (sec. prin care Oceanul Indian comunică cu Oceanul Pacific (prin marea Tasman). alimentare). cu statut de regiune pînă în 1873 şi apoi de gubernie pînă în 1917. În 1944 Basarabia redevine republică sovietică. În 1856 Rusia retrocedează Moldovei jude ele sudice Cahul. În perioada 1941–1944 se află sub administra ia românească. Universitate. copră. secară. în 1918 se uneşte cu România. în partea de S-E a teritoriului european. Port comercial. produse chimice. gaze naturale. În 1917 este proclamată independen a Republicii Demo-cratice Moldoveneşti (Basarabia).

160 mii loc. Se mai cultivă floarea-soarelui. al departamentului Oise . Catedrală gotică (sec.Hr. de prelucrare a lemnului). Teatru. max. Pe Bega este situat or. renumit prin vestigiile sale preistorice şi din epoca elenistică şi romană. uzine de alumină. Relief: cîmpie cu lacuri sărate. Industrie dezvoltată (rafinării de petrol.6 mii km2. oraş în Israel. Liszt. port la Marea Neagră. oraş în Germania (Bavaria). Deálul ~. afluent pe stînga al Dunării. textilă. coniacuri). situat pe rîul Cerna . . cu numele Ad aquas Herculis sacras . Ad. 136 mii loc. Timişoara. oraş în România (jud. Industrie uşoară (aparate electrotehnice. Biserică gotică (sec. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. municipiu în Republica Moldova. situat la N-E de com. electronică. Universitate. vinuri. la N-V de America de Nord. Terenuri irigate. sare). Universitate. de cauciuc sintetic. Agricultură specializată în produc ia grîului şi porumbului. Culturi agricole: citrice. XVII). 57 mii loc. Pomicultură. Altitudine: 429. zonă geografică în E Cîmpiei Române. 115 mii loc. Industrie petrochimică. orez. cu ape termale. medievale şi clasice. rîu în România. regiunea subcarpatică şi valea rîului Mostişte. Zăcăminte (cărbune. petrol. 139. XVI–XVIII). Muzee. textile.5 m. între marea Ciukotsk şi insula Banks. Muzee. Catedrală (1785). conserve. Lungime: 255 km (180 km pe teritoriul României). XV). loc. Industrie petrolieră. Universitate. chimie). Ruine de fortifica ii romane. Culturi cerealiere. valea Buzăului. grafit. Manufactură de tapiserii (încă din sec. alimentară. 74 mii loc. Suprafa a: 70. Centru adm. Popula ia: 12 mil. sfeclă de zahăr. situat pe fluviul Main. capitala Republicii Autonome Adjaria. Creşterea animalelor. Oraş din 1818. Nod de cale ferată. cuprinsă între valea Dunării. Mormîntul lui Fr. Palate (sec. port pe fluviul Adour . chimică. Caraş-Severin). oraş în Georgia (Gruzia). Şantiere navale. dune.: München . capitala statului Louisiana. port la golful Mexic. Suprafa a: 481 mii km2. 220 mii loc. centrul adm. oraş în SUA (Texas). 6. Batúmi Bavária Bayónne [baj´on] oraş în S-V Fran ei. Export de mărfuri industriale şi alimentare. Teatre. blănuri. land în S-E Germaniei. Fabrici de sticlă şi por elanuri. Catedrală din sec. Nisporeni). port pe fluviul Mississippi . XIII – XVI). Serbia şi Muntenegru. oraş în Fran a. mobilă. Universitate. situat pe rîul Răut. tutun. Întemeiat de coloniştii francezi la începutul sec. Sta iune balneoclimaterică. în conurba ie. Atestată în anul 153 î. Industrie constructoare de automobile. XIII-–XVI. Centru industrial (metalurgie. electrotehnică.5 mii loc.Báton Rouge [´bætn´ruu…] oraş în S SUA. Muzee. 42 mii loc. Bălăneşti (rn. crovuri.: 3750 m. cel mai înalt deal din Republica Moldova. XVIII. Báyreuth [germ.2 mii loc.: baj´rout] Bãile Herculáne Bãlãnéºti Bãlþi Bãrãgán Beáufort Béaumont Béauvoir Beérsheba Béga [´boufort] [´boum¬nt] [bo´uwaar] [bier´geba] mare în bazinul Oceanului Arctic. Sta iune balneară. ceai. Centru comercial şi cultural.

nave maritime. mobilă. rusa. stat în E Europei. Rafinării de petrol. XVI. Suprafa a: 30. Regátul ~ . conserve. aparate radio şi electrotehnice. Întreprinderi industriale (prelucrarea metalelor. Creşterea vitelor. Nod de comunica ii. aluminiu). televizoare. Climă temperat-con-tinentală şi maritimă (în vest). Letonia. Muzee. textile). Temple.: 3 m. strunguri. capitala Libanului. Muzeu. lînă. Universită i. Teatre. hîrtie. Germania şi Olanda. stat federal în Europa Occidentală. Bélgia Bélgorod oraş în Federa ia Rusă. fag.5 mil. Export de fructe. cereale. Institu ii academice. in. automobile. Universită i. Culturi principale: cereale (grîu. Văleni (rn. maşiniunelte. Se cultivă sfeclă de zahăr. germana (local). lactate. Căi rutiere: 137 876 km. cupru. Industrie puternic dezvoltată: siderurgică. tractoare. loc. Muzee.5 mii km 2. loc. alimentară. Lungime: 6 km. Lituania. echipamente electrotehnice. între Fran a. situat la S-V de com. Centru industrial (construc ii navale. loc. capitala Irlandei de Nord. produc ia conservelor de legume şi fructe). confec ii. textile din in) şi comercial.3 mil. port la Marea Mediterană. Luxemburg. max. energie electrică. pomi fructiferi. Popula ia: 10. Căi rutiere: 49300 km. Relief de cîmpie joasă în S şi colinară în S-E. franceza (valona). oraş în Marea Britanie. Relief reprezentat de cîmpii. Exportă produse industriale (metalurgice. Limbi oficiale: belorusa.5 km. gaze naturale. sticlărie. mijloace de transport. 9. Capitala: Bruxelles . Limbi oficiale: olandeza (flamanda). Moschee (din 1291). XIV–XVI). mesteacăn). Hidrocentrale şi termocentrale. situat pe rîul Done . mărfuri de larg consum. locomotive. Admis în ONU la 27 decembrie 1945. Climă maritimă temperată. mijloace de transport. Păduri de foioase (stejar. Căi ferate: 5567 km. secară. mănăstiri. cînepă. electrochimică. capitala ării. At. fructe. 311 mii loc. petrol. Importă combustibili. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. produse alimentare vegetale. Suprafa a: 208 mii km2. construc-toare de maşini. Industrie dezvoltată: extractivă (zinc. Universitate. petrol. Păduri de foioase şi de conifere. Nod de comunica ii (feroviar. XIII. pagode (sec. citrice. petrolieră. sfeclă de zahăr. cartofi. chimice. legume. Ad. loc. in. textile. Capitala: Minsk . Rusia şi Ucraina. cherestea. alimentare. Cahul).8 mil. Muzee. ovăz). Căi ferate: 3 410 km. Lă ime: 5. Popula ia: 10. covoare. în sec. aerian. Fortărea ă din sec. textile.16 mil. Exportă tractoare. fluvial pe Marele Canal ). orz. Parcuri. Universită i. Numeroase lacuri şi mlaştini.Beijíng [bej´dzih] oraş în N-E Chinei. Industrie variată: autocamioane. doc. armament. Teatre. . Importă materii prime. poligrafică. material rulant. gaze naturale. port la Marea Irlandei. 1. 325 mii loc. Fabrici de pielărie şi încăl ăminte. cartofi. mătase. plante pomicole. Beirút [bej´ruut] Belarús Beléu Bélfast [engl. bel´faast] lac în Republica Moldova. produse chimice. vagoane. República ~. încăl ăminte. situat între Polonia. plumb. situat pe ărmul de S al Mării Nordului. Important centru economic şi cultural. de podişuri joase şi de masivul muntos Ardeni.

Beloci (din rn. loc. Muzee. Creşterea animalelor. port la Dunăre. Suprafa a: 2. Prelucrarea bumbacului. F. 64 mii loc. la 20 km de Marea Neagră. loc. de aur. textile. 55 mii loc.Bélgorod-Dnestróvski oraş în Ucraina.3 mii. port la Marea Albă. Centru industrial i cultural. Întreprinderi mecanice. Muzee.1 mil. centrul adm. 17. Căi rutiere: 2710 km. capitala statului Belize. capitala statului Minas Gerais. VI î. centrul adm. porumb. stat în America Centrală. Popula ia: 103. A fost descoperită de navigatorii şi exploratorii ruşi F. Întreprinderi ale industriei constructoare de maşini. Expl. Vinni a. coastele Antarctidei şi ara Ellsworth. piscicole. alimentare. . Lungime: 50 km. Importă maşini şi utilaje industriale.9 mii km2. mare în extremitatea sudică a Oceanului Pacific. Lazarev în timpul expedi iei antarctice (1819–1821). situată între insulele Sumatera şi Kalimantan . oraş în Federa ia Rusă (Karelia). Centru economic şi cultural. Ad. golf în Oceanul Indian. Vestigii şi monumente istorice. diamante. Bellingshausen şi M. regiune muntoasă în Asia. afluent pe stînga al Nistrului. de carton. Nod feroviar. XIII). Cetate în sistemul defensiv al statului medieval Moldova. Export de copră. 30 mii loc. sucuri etc. Izvorăşte la S-E de or.Hr. în Federa ia Rusă. oraş în S Italiei. max. mijloace de transport. Ad. piper. Monumente arhitectonice de cult din evul mediu.P.: 4506 m. Este acoperită de ghea ă şi aisberguri. combustibili. Fabrici de cherestea. legume. Suprafa a: 23 mii km2. Versan i acoperi i de ghea ă şi zăpezi. produse alimentare. Colonie comercială genoveză – Mourocastron. 5. Admis în ONU la 25 septembrie 1981. capitala Serbiei şi Muntenegru.). Rîbni a). 1. Turism. Suprafa a: 530 mii km2. Popula ia: 262 mii loc. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. Se cultivă trestie de zahăr. de mobilă. Turism. denumită Cetatea Albă (sec. al cantonului Ticino. între India. vinuri. între ara Graham. Colonie milesiană – Tyras (sec. Bangladesh şi Birmania. Universitate. Bellinzóna Belmopán Béloci [belints´oona] Bélo Horizónte Belomórsk Belucistán (Belugistán) Belúha Bénevento Bengál [´belu ori´zõti] oraş în E Braziliei. cel mai înalt vîrf al mun ilor Altai. de confec ii. aerian). 2. cu masive muntoase. situat pe ărmul vestic al Mării Caraibilor. Popula ia: 6 mil. Exportă materiale şi produse textile. Nod de cale ferată.2 mil. XV–XVII). Pişceanka (reg. Suprafa a: 4. Păduri cu arbori de lemn pre ios. medie: 2586 m.).2 mii loc. Pescuit. banane. alimentare (de prelucrare a cărnii şi peştelui. Nod de comunica ii (feroviar. între Mexic şi Guatemala. Suprafa a: 490 mii km2. Limba oficială: engleza. port la limanul Nistrului. orez. Gólful (Márea) ~. Alt. Ucraina). rîu în Ucraina şi Republica Moldova. Relief de podiş. Universitate. insulă în Indonezia. km2. Bélgrad Bélitung Belíze [be´liiz] Béllingshausen [´biljingz´gau-zin] Márea ~. Moncastro (sec. loc. oraş în Elve ia. chimice. textile.2 mii loc. Monumente antice şi medievale. a materiei prime agricole. în Iran ş i Pakistan. lîngă com. al provinciei Compa-nia.1 mil. loc. Capitala: Belmopan . de construc ie. oraş în peninsula Yucatan . mărfuri de larg consum. Climă tropicală umedă.: 4470 m.

Creşterea animalelor. Benín [be´niin] Bénue Bérgamo Béring Béring Berlín [berl´iin] Bermúde Bérna . Academii. Universită i. la 960 km E de ărmul Americii de Nord. Relief muntos. Palate (sec. Pinacoteca Academiei Carrara.5 mil. Biserica Santa Maria Maggiore (sec. Parcuri. fosfa i naturali. electronică. tutun. pe coasta Angolei. afluent al Nigerului. Ad. format de cca 360 insule şi insuli e de origine coraligenă şi vulcanică. max. Administrat de Marea Britanie. construc ii de maşini. Culturi agricole: banane. optică. chimică. textilă. savane. Meşteşugărit. feroviar. República ~. Suprafa a: 113 km2. loc. Lungime: 1400 km. At.). Pe ărmul golfului e situat oraşul angolez Benguela . centrul adm. încăl ăminte. Strîmtoárea ~. Universitate. situat la ărmul golfului Benin. Niger şi Nigeria. Muzee.: 42 m. comercial şi cultural în Europa. loc. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Burkina Faso. Turism. XV).: 4773 m. Întreprinderi de cherestea. Turism. constructoare de maşini. Păduri cu arbori de lemn pre ios. Industrie puternică: constructoare de maşini. golf în Oceanul Atlantic.Bengházi Benguéla [ben´gel¬] oraş în N Libiei. rîu în V Africii. situată între Asia şi America de Nord. centrul adm. important centru economic. 45 mii loc. alimentare). Important nod de comunica ii. produse chimice.4 mii loc. fluvial). bumbac.: Hamilton . Căi rutiere: 6 070 km. automobile. combustibili. Galerii de pictură. Lă ime: 35–86 km.7 mii loc. Centru comercial şi cultural. capitala Germaniei. 117 mii loc. Fortăre e medievale. Popula ia: 5. oraş în Italia. Activitate financiar-bancară. palate (sec. Exportă bumbac. (în conurba ie 155. bananieri. oraş situat pe rîurile Spree şi Havel. mare în partea de N a Oceanului Pacific. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Universitate. capitala Elve iei situată pe rîul Aare . minereu de fier. titan. Aeroport. bata i. Popula ia: 75. Relief de cîmpie şi de coline. 485. încăl ăminte. 130 mii loc. Bogate resurse de subsol: petrol. electrotehnice. Centru industrial. Importă maşini şi utilaje industriale. teritoriu insular în Oceanul Atlantic. Centru comercial şi industrial. al provinciei Lombardia. Climă tropicală şi subtropicală. Climă tropicală umedă. mărfuri de larg consum.3 mil. Căi ferate: 578 km. în 1244. Planta ii principale: arbori de palmieri. textile. pe teritoriul statelor Camerun şi Nigeria. XII–XIV). al cantonului Berna. textile. cocotieri. financiar şi cultural. Márea ~. Limba oficială: franceza. stat în Africa Occidentală. alimentară. strîmtoare care desparte Asia de America de Nord şi uneşte Oceanul Pacific cu Oceanul Arctic. de laminat. castele. Insulele ~. Ad. Întreprinderi siderurgice. Centru adm. produse ale meşteşugăritului. Centru industrial.5 mii loc. aur. legume (destinate în mare parte exportului). 3. poligrafică. Capitala: Porto-Novo . Monumente arhitectonice medievale. Mari întreprinderi industriale (metalurgie. Suprafa a: 54 km2. Catedrală. port la Marea Mediterană. comercial şi cultural. între Togo. Nod de comunica ii (aerian. citrice.9 mil. aparate şi utilaje electrotehnice. Teatre. ciment. textile. doc. cafea. min. Suprafa a: 2. Bază aeronavală a SUA. ulei de palmier. Muzee. XIII – XVIII). km2.

situat în partea estică a mun ilor Himalaia. 1400 m sunt acoperi i de păduri. Popula ia: 1. insulă în Oceanul Atlantic. chimică.: 1725 m.2 mii loc. Popula ia: 631. Polonia şi Ucraina. între India şi China. Muzee. Suprafa a: 2 mii km2. covoare. La confluen a Bistri ei cu Bicazul este situat oraşul Bicaz (jud. Agricultură. trestie de zahăr. Culturi agricole: orez. Monumente arhitectonice de cult. bauxită etc. Important nod de comunica ii (aerian. Muzee. în Carpa ii Orientali. cabaline). la grani a dintre Slovacia.Besançón [bæz¾´sõ] Beschízi oraş în E Fran ei (Franche-Comité). Exportă materiale de cherestea. textile. marmură. Industrii (metalurgică. stat în Asia de Sud. cocos.5 mii km 2. minereu de cupru. Bihór Bilbáo [bil´ßao] Bióko . porumb. Culturi agricole: cafea. potrivit Bibliei . 9. Culturi agricole: orez. masiv muntos în Carpa ii nord-vestici. cupru. Întreprinderi metalurgice. situat pe rîul Doubs . feroviar. Bethléhem Bhután [´betl´ehhem] [bhu´taan] Bicáz Bihár [bih´aar] Bihór stat în N-E Indiei. Universitate. Lungime: 42 km. port pe canalul Nervión . construc ii de maşini agricole.: mun. chimice. Creşterea animalelor. siderurgice. Păduri.: 1848 m (vf. Zăcăminte: petrol. loc. porumb. Întreprinderi de ciment. Capitala: Thimphu . fluvial şi maritim). Centru adm. max. Pescuit. electrotehnică. tutun. Importă maşini şi utilaje industriale. mărfuri de larg consum. Nod de comunica ii. cărbune.). Termocentrală. în apropiere de golful Biscaya . alimentare. iută. aparate de precizie). masiv muntos în V României. Industrii (metalurgie. grafit. textilă). Climă tropicală şi tropical-musoni-că. Curcubăta Mare ). Popula ia: 100 mii loc. banane. produse chimice. Suprafa a: 47 mii km2. Sta iune balneoclimaterică. Sta iuni balneoclimaterice. Zonă turistică. grîu. Universitate.9 mil. oraş în N Spaniei. Meşteşugărit. 24 mii loc. la S de Ierusalim. Centru financiar. oraş în Cisiordania. produse alimentare. orez. Admis în ONU la 21 septembrie 1971. Rezerva ii naturale. legumicultură. Hidrocentrală. bovine. esături de lînă. Catedrală romană şi gotică (sec. Pomicultură. Alt. s-a născut Isus Hristos. siderurgică. gresii etc. Relief muntos cu depresiuni adînci ale marilor rîuri. Alt. Mún ii Bihórului . Regatul ~. Capitala: Patna . grîu. Suprafa a: 174 mii km 2. jude în N-V României. cherestea. bumbac. Popula ia: 87 mii loc. la grani a cu Ucraina. textile. Aici. rîu în România. Căi rutiere: 2 418 km. Biserica Nativită ii. orz. obiecte de meşteşugărit. Lac de acumulare. de cărbune. Suprafa a: 7. constructoare de maşini.5 mii loc. situat în partea centrală a Mun ilor Apuseni. max. Pe cursul superior al rîului se află Cheile Bicazului şi Lacul Roşu . Neam . Oradea . colinară şi de cîmpie. Pînă la alt. Păduri tropicale şi de conifere. XII–XIV). Creşterea animalelor (ovine. de cherestea). 120 mii loc. în apropierea coastelor Africii (Golful Guineii Ecuatoriale). mei. Limba oficială: tibetana (dzongkha). Regiune muntoasă. Expl. autovehicule. afluent pe dreapta al Bistri ei . Industrie mecanică (ceasuri. minereuri de fier. 370 mii loc. Resurse naturale: cărbune.

Plutărit. ceai. 82 mii loc. trestie de zahăr. Export de arahide. loc. ruinele unei cetă i (sec.: New Britain. Relief format din două masive muntoase paralele (în V şi E). cocotieri. constructoare de maşini (montaj de automobile şi tractoare. constructoare de maşini şi utilaje textile.Birmánia Uniúnea ~. Arhipelágul ~. ciment. Popula ia: 47 mii loc. tractoare. produse alimentare. Industrie constructoare de maşini agricole. al jud. Trece prin oraşele Vatra Dornei. grîu. mei. Relief muntos. cauciuc sintetic. Capitala: Yangôn . de cafea. piei. 88. caprine. Resurse naturale: cărbune. aeroport. ulei de palmier. Universitate. cabaline). cărbune. Industrie de prelucrare a materiei prime. a. pu in valorificate. Bírmingham Bírmingham Birobidján (Birobigeán) Biscáya Bísmarck Bissáu [bi´sau] Bístriþa Bístriþa . XV – XVI). Oraş din 1349. la ărmul vestic al Europei (Spania. Culturi agricole: arbori de cacao. în zona mun ilor Apalaşi . soia. Culturi agricole: orez. staniu. lemn şi produse din [´b¬mih¬m] oraş în Marea Britanie (Midlands). produse de lemn. Dispune de bogate zăcăminte (petrol. Popula ia: 350 mii loc. Insule pr. stat federal în Asia de Sud-Est. Piatra-Neam . XIV–XVII). porumb. Centru industrial şi cultural. plumb. Fortifica ii. Monumente arhitectonice (sec. aparate de radio). Zăcăminte: cărbune. Nod feroviar. Important centru industrial (automobile. [biq´kaja] [´bismark] golf în Oceanul Atlantic. forestiere. China. Ad. 127. Bistri a-Nă-săud. de savană şi mangrove. port la Oceanul Atlantic. Planta ii de bananieri. situat pe rîul Bira . cu ieşire la Golful Bengal. Nod de comunica ii. textilă. aparataj electric. Laos şi Thailanda. pietre pre ioase. porcine. trestie de zahăr. New Ireland (dintre cele cca 200). esături. minereu de fier. Suprafa a : 50. capitala statului Guineea-Bissau. India. aparate electrotehnice. oraş în Federa ia Rusă ( inutul Habarovsk). Creşterea intensivă a animalelor (bovine. nuci de cocos. Bacău ş. zinc. ghips. 1 mil. Vegeta ie: păduri tropicale (lemn pre ios). ovine.: 5120 m. de cherestea. animale vii. Fran a). Expl.5 mii loc.5 mii loc. Suprafa a: 677 mii km2. minereu de fier ş. produse chimice etc. Climă tropicală musonică. gaze naturale. porumb. Nod feroviar. Centru economic şi comercial. de confec ii. centrul adm. sticlărie. Lacul de acumulare Izvorul Muntelui . max. bubaline. Universitate. arbori de cauciuc. Hidrocentrale. Pînă în 1989 – Birmania . Lungime: 279 km. tutun. situat pe rîul cu acelaşi nume. legume. 650 mii loc. ramifica ii ale mun ilor Himalaya . avioane. oraş în SUA (Alabama). Exportă materii prime. motociclete. Este divizat în 7 “state na ionale” şi 7 provincii.5 mii km2.). rîu în România. a. în conurba ie. care se prelungesc pînă la marea Andaman . între Bangladesh. municipiu în România. sare). cocotieri. Muzee. alimentară. arhipelag în Oceanul Pacific (Melanezia). Întreprin-deri metalurgice. nichel. Suprafa a: 194 mii km2. Pescuit. cupru. tutun. Limba oficială: birmana. argint. cuprinzînd între ele depresiunea fluviului Irrawaddy . afluent pe dreapta al Siretului. bumbac. posesiune a statului Papua-Noua Guinee.

XVIII–XIX). Serbia şi Muntenegru. Expl. Centru adm. Teatre. textile. 632 mii loc. 77 mii loc. Bistri a . Muzeu. Muzee. minereuri neferoase. din V Cehiei. gaze naturale. Vestigii arheologice. oraş în N Kîrgîzstanului. municipiu în România (jud. apicultură. de peste 2640 m. Teatru. textilă. Industria lemnului (mobilă. Între anii 1926–1991 denumit Frunze . Nod feroviar. în special de automobile Opel . oraş în Germania (Renania de Nord-West-falia). provincie istorică în centrul Europei. Lungime: 155 km. de cărbune. nichel). chimică. 404 mii loc.: mun.3 mii km 2. Monumente arhitectonice de cult. Relief muntos şi de podiş. Industrie alimentară. Şantiere navale. Industria sticlei. Întreprinderi constructoare de maşini agricole şi utilaje tehnice. Pomicultură. port la Marea Mediterană. la o alt.5 mii loc. Centru de comunica ii (feroviar. oraş în Republica Africa de Sud. plumb. Universitate. Rafinării de petrol. oraş în Tunisia. situat la confluen a celor două Tîrnave (Mare şi Mică). Alba). Nod feroviar. produc ia cristalului colorat. Biserica Sf. Anenii Noi). loc. Industrii (metalurgică. Rezerva ii naturale. grafit. maşini electrice etc. aerian. Institu ii de cercetări ştiin ifice şi de învă ămînt. 300 mii loc. Pomicultură. denumirea Cehiei în cadrul Imperiului Habsburgic (1526–1918). uraniu. Turism. Pe Bîc sunt situate oraşele Călăraşi. vinuri. tipografii (sec.). Străşeni. Astăzi împreună cu Moravia. Turism. lîngă com. municipiu în România (jud. produse de panifica ie). Biºkék Bizérta Bîc Bîrlád Bîrzava Blaj Blantýre Blóemfontein [´bluumf¬ntein] Bóchum [´bohum] Boémia Bogotá . alimentare). este deosebit de bogat în resurse naturale (minereuri de cupru. Muzee. Viticultură. legumicultură. Teatru. situat pe rîul cu acelaşi nume. 5 mil. de prelucrare a lemnului. Gura Bîcului (rn. Muzee. 402 mii loc. textile. Sta iuni balneoclimaterice. Turism. 22. Zăcăminte: cărbune. rutier). Muzee. zinc. Şcoala latinească. situat în partea de S a ării. Institu ii de învă ămînt. oraş situat în mun ii Anzi . 95 mii loc. Centru industrial (metalurgic. Podişul Boemiei.Bístriþa-Nãsãúd jude în N României. Universită i. wolfram. centrul adm. constructoare de maşini. afluent pe stînga al Timişului (129 km pe teritoriul României). de confec ii. capitala Columbiei. Întreprinderi industriale (de rulmen i. construc ii de maşini. formează teritoriul Republicii Cehia. Important centru economic şi cultural. Turism. Popula ia: 329 mii loc. placaj). Turism. rîu în Republica Moldova. Uzine metalurgice. Vechi centru de cultură şi învă ămînt românesc: Şcoala de obşte. [blæn´tair] oraş în Malawi. siderurgic. Anenii Noi. Seminarul teologic. Important centru comercial şi cultural. Vaslui). al provinciei Orange Free State. Suprafa a: 5. Termocentrală. Hidrocentrale. chimică. textilă). Universitate. Gheorghe . ctitorie a lui Ştefan cel Mare (din 1496). Aeroport interna ional. capitala statului. Monumente de artă arhitectonică şi comemorative (Adunarea de la Blaj). Orezării (pe cursul inferior). alimentare (conserve de carne. Chişinău. rîu în România. afluent al Nistrului. Muzee.

Centru industrial. de automobile şi de motociclete. 277 mii loc. Limbi oficiale: spaniola. Soroca). banane. Grădină zoologică. Monumente de artă arhitectonică medievală (palate. capitala statului Idaho. Argentina şi Chile. situat pe rîul Rin . situat la vărsarea rîului Ialpug în lacul Ialpug. citrice. Admis în ONU la 14 noiembrie 1945. de pielărie. Întreprinderi textile. chimică. sec II î. 126 mii loc. Universitate. gaze naturale.). Lungime: 45 km. grîu. plumb. República ~. Se cultivă cereale (porumb. al rn. Capitale: La Paz (executivă) şi Sucre (legislativă). wolfram. Tundră. Centru de comunica ii (feroviar. A fost reşedin ă a emigran ilor bulgari din Basarabia (sec. Aeroport. Importă maşini şi utilaje industriale. manioc. Export de vinuri. comercial şi cultural. Brazilia. Nod feroviar şi rutier. Bolívia Bológna [bo´lo¤¤a] oraş în N Italiei (Emilia-Romagna). Căi ferate: 3694 km. biserici. Industrii (constructoare de maşini. lame alpaca). 11 mil. Casa-muzeu “Beethoven“. 25 mii loc.Bóise Boláta Bolgrád [´boisi] oraş în SUA. lîngă com. rîu în Republica Moldova. în conurba ie). Popula ia: 8. Suprafa a: 1. Muzee. numite Tabacu . Şantiere navale. caprine. afluent pe stînga al Căinarului. situat pe o insulă din V Mării Arabiei. loc. Relief de podiş (alt. savane. oraş în Ucraina (reg. alimentare). situat între Perú. în apropierea Oceanului Atlantic. Păduri tropicale. cupru. Centru industrial. Hr. XIX). petrol. centrul adm. trestie de zahăr. capitala statului Mahârâshtra. Studiouri cinematografice. Muzee. km 2. alimentare. Reactor atomic. Port. Căinarii Vechi (rn. aerian). prelucrătoare de materie primă agricolă. Creşterea animalelor (ovine. în conurba ie). Bolgrad. produse chimice. aur. Vechi oraş etrusc ( Felsina ). bovine. max. (640 mii loc. cereale. Relief: podiş.45 mil. Industrie constructoare de maşini agricole. orez). oraş în S-V Fran ei. Institu ii de învă ămînt preuniversitare. (570 mii loc. Odesa). gaze naturale). textilă. de prelucrare a petrolului. Aeroport. Întreprinderi industriale (prelucrătoare de petrol şi de lemn. a bumbacului. argint. Monumente antice şi medievale. Muzee. cafea. alimentară). Căi rutiere: 42 438 km. Muzeu. . turnuri). cafea. cartofi. Climă temperatcontinentală şi tropicală. conserve. Întreprinderi ale industriei uşoare. colonie romană (Bononia . Turism. mun i. 405 mii loc. aymara. oraş în V Indiei. cultural şi universitar. chimice. Monumente arhitectonice de cult (sec. quechua. de cherestea. stat în partea Centrală a Americii de Sud. Industrie extractivă (staniu. port pe fluviul Garonne. 600 m). XI–XII). Exportă minereuri neferoase. situată între insulele Victoria şi Baffin. Bombáy [bom´bei] Bonn Boothia Bordeaux [´buuqi¬] [bor´do] peninsulă în N Canadei. loc. vehicule. Universitate. 202 mii loc. Vestigii arheologice. stibiu. prelucrătoare a metalelor. cîmpie joasă. Întemeiat în 1818 pe locul unei aşezări mai vechi. Universitate. oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). Universitate. Turism.1 mil.

Creşterea animalelor. Lă ime: 660–3800 m. Pomicultură.: Botoşani . între Europa şi Asia. Industrii (maşini şi utilaje textile. conduse de M. pielărie şi încăl ăminte etc. Ramuri agricole: viticultura. setswana (na ională). a.: 290 m. Muzee. textile.13 mii km2. bovine). Culturi agricole: porumb. Gólful ~.: 33 m. afluent pe dreapta al Nistrului. silvicultura. Export de petrol. lînă. argint. Relief reprezentat de o depresiune deşertică. Zăcăminte: minereuri de mangan. Izvorăşte la N de satul Horodca (rn. cărbune. Suprafa a: cca 5 mii km2. la 124 km V de Moscova. autovehicule. Căuşeni). în conurba ie). Vegeta ie forestieră. rîu în Republica Moldova. Muzee. Lungime: 688 km.4 mii km2. Prelucrarea lemnului. bovine). Poduri rutiere. situată pe rîul Colocea . max. Parcuri na ionale. Universită i (Boston. porumb. Căi ferate: 1093 km. cauciuc. Vegeta ie preponderent de savană. piei. Căi ferate: 887 km. Turism. produse alimentare. legume. loc. situat între Namibia. República ~. mei. port la Oceanul Atlantic. nichel. maşini şi utilaje. Bótna Bótnic Botoºáni Botswána [bot´swaan¬] República ~. Creşterea animalelor (ovine. În 1941 aici au avut loc lupte crîncene între armatele ruseşti şi cele germane. Ialoveni). produse alimentare). Ad. Relief constituit din zone muntoase şi de cîmpie. Muzeu. conduse de Napoleon I. floarea-soarelui. aparate electrotehnice. max. lîngă comuna Chi cani (rn. în apropiere de Borodino. minereuri de fier. citrice. Suprafa a: 600. 574 mii loc. Kutuzov. plumb) şi producătoare de energie electrică. Admis în ONU la 17 octombrie 1966. electrotehnică. Case memoriale: “Mihai Eminescu“ (Ipoteşti). situat în partea nord-vestică a Peninsulei Balcanice. capitala statului Massachusetts. Popula ia: 4 mil. Lungime: 152 km. La 26 august /7 septembrie 1812. Se extrag diamante. carne. huilă. Vestigii arheologice. Lă ime: 240 km.Borodinó localitate în Federa ia Rusă. Capitala: Sarajevo. Climă temperat-continen-tală montană şi par ial mediteraneană. golf situat în N Mării Baltice. stat în Europa. Exportă diamante. Se cultivă grîu. Harvard). mărfuri de larg consum. esături de bumbac. aur. Importă maşini şi utilaje industriale. Ad.). Industrie extractivă (cărbune. Căi rutiere: 19204 km. pomicultura. Monumente arhitectonice. Zambia. între Croa ia. confec ii. Creşterea animalelor (ovine. zinc. trupele ruseşti. Popula ia: 470 mii loc. loc.55 mil. Capitala: Gaborone . Serbia şi Muntenegru şi Marea Adriatică. Limbi oficiale: engleza. Turism. înconjurată de podişuri. Suprafa a: 51. Bosfór Bósnia ºi Herþegovína Bóston [´bostn] oraş în N-E SUA. Climă tropicală şi subtropicală. Lungime: 30 km. produse textile şi alimentare. Zimbabwe şi Africa de Sud. “George Enescu“ (Liveni). strîmtoare care leagă Marea Neagră de Marea Marmara. (4 mil. Meşteşugărit. loc. între Suedia şi Finlanda. rezerva ii de vînătoare. Monumente istorice comemorative. jude în N-E României (Moldova). carne. Centru adm. Culturi cerealiere. Admis în ONU la 22 mai 1992. legume. . Popula ia: 1. “Nicolae Iorga“ (Botoşani) ş. Centru industrial (şantiere navale. au învins armatele franceze. stat în Africa de Sud. Limba oficială: sîrbo-croata. cereale. Căi rutiere: 21168 km. cupru.

XVII provincia Brandenburg a constituit nucleul statului prusac. oraş în partea de E a Germaniei. situat la cca 2500 km S-V de Capul Bunei Speran e (Africa de Sud). Important centru industrial: trac. Siderurgie. 1. Pomicultură: plante tehnice. la Potsdam. X – XII). cu acelaşi nume. Serveşte ca bază pentru flota maritimă de vînătoare (balene. oraş în N Fran ei. land în E Germaniei cu centrul adm. În sec. A fost descoperită (1768) de navigatorul francez Louis Antonie de Bougainville. 93 mii loc. Industrie uşoară. fluviu în Asia. Şantiere navale. foci) şi pescuit. Centru adm. de 231 m. XV). Catedrală gotică (sec. Universitate. Zonă agricolă (cereale. India (în partea de N-E) şi Bangladesh. Resurse de subsol: cositor. Industrii (armament. Administrat de Norvegia. textilă. materiale de construc ie etc. oraş în Marea Britanie (Anglia). max. port la Marea Mînecii. Este o insulă de origine vulcanică. în bazinul fluviului Elba . printr-o deltă formată împreună cu fluviul Gange. Relief muntos. XII). Suprafa a: 29 mii km 2. pe cursul mijlociu al Oltului. centrul adm. alimentară ş. fructe. Turism. legume). Turism. Par ial navigabil. Oraşul a fost construit în anii 1956–1960. Construc ii de maşini. Creşterea animalelor. Important nod de comunica ii.8 mil.: Braşov . autocamioane. Turism. jude în România. oraş în Fran a (Berry). Muzee. Vestigii arheologice. XIII – XV). de prelucrare a lemnului. Se varsă în Golful Bengal. Fabrici textile (lînă. al jud. Vestigii arheologice. Zonă industrială şi agricolă. Popula ia: cca 3 mil. textile. Insula ~. Ad. acoperită în întregime de zăpadă şi ghea ă. doc. 95. anvelope). Zonă montană şi depresionară. produse chimice şi de pielărie. Lungime: 2900 km.toare. Industrii (constructoare de maşini. Boulógne (Boulogne. Muzee. situat în mun ii Alpi. Biserică (sec XV). comercial şi cultural.: 145 m.6 mii km2. Monumente. Suprafa a: 44 km2. Muzee. 323 mii loc. Monumente de artă arhitectonică (sec. la o alt. situată în centrul Podişului Brazilian. Braºóv Braºóv . municipiu în România. mătase). provincie istorică în partea centrală a Fran ei. fabrici textile şi de produse alimentare. situat pe rîul Havel . arbori de cafea şi de cacao. Teatru. maşini-unelte. Nod feroviar. mobilă. Universitate. construc ii de maşini. Turism. Suprafa a: 10.Boúgainville [´buug¬nvil] cea mai mare insulă din arhipelagul Solomon . Suprafa a: 59 km2. Sta iune climaterică.). maşini. comercial şi cultural. Filarmonică. At. Vegeta ie alpină. cel mai mare lac al Fran ei. Centru industrial. Planta ii de bananieri. aur. loc. a. Arhitect Oscar Niemeyer. păduri de conifere şi de foioase. Centru industrial. la 226 km S de Paris. teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. Expl. de 1200 m. Universitate. Capitală din 1960. în V Oceanului Pacific. Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală. Palat (sec. Popula ia: 129 mii loc.8 mii loc. în 1234 ( Corona ). forestiere. pe teritoriul statelor China. Suprafa a: 5 362 km 2. în timpul călătoriei sale în jurul lumii din 1766–1769. Popula ia: 641 mii loc.[bu’lo¤] sur-Mer) Bourbonnais [burbo´ne] Bourges Bourgét Bouvét [bur…] [bur´…e] [bu´ve] Brádford Brahmapútra [´brædf¬d] Brándenburg Brándenburg Brasília [br¬z´iilj¬] capitala Braziliei. 483 mii loc. Fără o popula ie stabilă. lipsită de vegeta ie. loc. la alt. 99 mii loc. chimică. Muzee. Catedrală (sec.

doc. de calcare. Relief predominant de cîmpie. produse alimentare. IX. Important centru industrial (metalurgia laminatelor. afluent al Niprului. 452 mii loc. textile. Este dezvoltată creşterea animalelor (ovine. . oraş în Federa ia Rusă. arahide. în 1350. Industrie siderurgică. Centru industrial.). Climă tropicală şi ecuatorială. Suprafa a: 8. Agricultură specializată în produc ia de cafea (ocupă primul loc în lume) şi de cacao (locul al treilea). km 2. zahăr.5 mil. zahăr. loc. grîu. textile. pe cursul inferior al Dunării. Repara ii navale. Brazília Brazzavílle [braza´vil] Brãíla capitala Republicii Congo. orez. comercial şi cultural. aur. Fondat în sec. Expl. cuprins între Surinam. Teatru. alimentare etc. medie: 3 m. cîmpii. de mangan. cafea. textilă. Muzee. Centru piscicol. aparate optice. XVII–XVIII). Teatru. autogredere. Monumente arhitectonice de cult (sec. Centru industrial (locomotive. Expl. Muzee. Centru de comunica ii (aerian. Exportă mijloace de transport. construc ii de maşini. Popula ia: 176 mil.). vagoane. Guyana Franceză şi Oceanul Atlantic. combustibili. Universitate. Industrii (constructoare de maşini. doc. Ad. Creşterea animalelor. jude în România. Teatru. bere etc. At. Catedrală (sec. situat la confluen a Prutului cu Dunărea. diamante.). constructoare de maşini (autovehicule. Căi ferate: 30400 km. Universitate.5 mii loc. Monumente istorice şi de artă arhitectonică. citrice. Universită i. stat în centrul şi estul Americii de Sud. Relief variat: podişuri. Turism. legume. km. Capitala: Brasilia . oraş situat pe fluviul Zair. Importă maşini şi utilaje industriale. cacao etc. Întreprinderi de producere a aluminiului. Brãíla Brãnéºti Breánsk comună în Republica Moldova (rn. cu acelaşi nume. repara ii navale. în sec. textilă. Culturi agricole: porumb. Limba oficială: portugheza. alimentară etc. alimentară. forestiere. Uruguay. Perú. Pescuit. confec ii etc.). banane. conserve. bauxită. Argentina. Nod de cale ferată. Muzee. Căi rutiere: 1. Pescuit. Guyana. Export de cauciuc. Filarmonică. tractoare. rutier). de prelucrare a lemnului. Se cultivă bumbac. bere. 236 mii loc. oraş în N Germaniei (Saxonia Inferioară). trestie de zahăr. în 1429. metalurgică. At. al jud. minereuri de fier. de prelucrare a lemnului. Întreprinderi constructoare de maşini. Popula ia: 405 mii loc. chimice. maşini agricole). capitala Slovaciei. grîu. Academie de ştiin e. Muzeu. alimentare. Centru adm. 259 mii loc. XII). chibrituri. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. producerea celulozei şi hîrtiei. produse siderurgice şi petroliere. República Federatívă ~. Venezuela. municipiu în România. Suprafa a: 4 766 km 2. chimică.Bráteº Brátislava Bráunschweig [´braun¿vaik] lac în România (Moldova). Orhei). nichel. Re ea navigabilă internă: 35 000 km. Columbia. porumb. Bolivia. hîrtie. Meşteşugărit. Fabrici de încăl ăminte. port pe fluviul Dunărea. prelucrarea lemnului. Paraguay. situat pe rîul Desna. 500 mii loc.: Brăila . port pe malul stîng al Dunării. XII. conserve. feroviar. situat pe rîul Oker . Universitate. 596. doc. Turism intens. Complex de monumente arheologice din sec XII–XIV. At. afluent al fluviului Weser . fluvial. de încăl ăminte. centrul adm. bovine). Suprafa a: 7420 ha. produse textile. textile. de prelucrare a petrolului. Centru industrial (siderurgie. produse chimice. soia. petrochimică.68 mil. construc ii de maşini şi utilaj greu. ananaşi. floarea-soarelui.

alimentară). At. situat pe rîul Avon . 153 mii loc. trecătoare în Alpii Orientali. Important centru industrial (avioane. port la Marea Mînecii. chimică. aparate electrotehnice. 396. feroviar. port la Oceanul Atlantic. chimică. 145 mii loc. Universitate. XI–XIII). Muzee. textile. Şantiere navale. la 230 km de Chişinău. Turism. Pinacotecă. 258 mii loc. Muzeu. Industrii (metalurgică. Muzee. Şosea (din 1772) şi cale ferată (din 1864–1867) care leagă oraşele Innsbruck (Austria) şi Bolzano (Italia). automobile. Nod de comunica ii (aerian. Republica Irlanda. Popula ia: 60 mil. produse alimentare). oraş în N Republicii Moldova. Bricéni Brídgetown Bríghton [´brid…taun] [´braitn] capitala statului Barbados. situat pe rîul Bug . Muzeu. încăl ăminte). 550 mii loc. fabrici de hîrtie. situat pe rîul Lopatnic. doc. textilă. reşedin ă a raionului Briceni. fluvial). între Oceanul Atlantic şi Marea Nordului. arhipelag în N-V Europei.8 mii loc. Statele cuprinse: Marea Britanie. în apropiere de golful Bristol . loc. port pe fluviul Weser . în 1576. navală. Universitate. al landului cu acelaşi nume. Mici întreprinderi industriale (materiale de construc ii. XVIII). Turism. port la Oceanul Pacific. Universitate. oraş în Italia (Lombardia). vapoare. oraş în Belarus. textile. Pescuit. Turism. locomotive. cuprinsă între Oceanul Atlantic şi Marea Mînecii. Industrie constructoare de maşini. Zonă agricolă. Industria lemnului şi alimentară. Universitate.). în 1019. Pescuit. Brénner [´bren¬r] Bréscia [´bre¿¿a] Brest Brest Bretágne [br¬´ta¤] peninsulă franceză. Turism. Monumente arhitectonice de cult (sec. Centru de comunica ii (aerian. şantiere navale). produse chimice. rafinării de petrol. capitala statului Queensland. 197. At. centrul adm. provincie istorică în peninsula cu acelaşi nume.. Suprafa a: 315 mii km2. 1. Relief muntos. XIV–XV) şi edilitare (sec. alimentară. Muzee. Rafinării de petrol. oraş în N-V Fran ei (Bretagne). textilă. maritim). XV–XVII) şi de cult (Domul. la grani a dintre Italia şi Austria. Monumente istorice. Industrii ( constructoare de maşini. rutier). 121 mii loc. Important centru industrial (construc ii aeronautice. Fondat în 787. Arhipelágul ~. sec. Turism. Universitate. oraş în Marea Britanie (Anglia). port comercial şi militar la Oceanul Atlantic. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (1888). Brísbane [´brizb¬n] Brístol [´bristl] Británic .Brémen [´breem¬n] oraş în N Germaniei. Întreprinderi industriale (armament. la 1370 m alt. de automobile. Monumente arhitectonice edilitare (sec. şantiere navale. Nod feroviar. comercial şi cultural. oraş în E Australiei. doc. loc. Universitate. de zahăr.5 mil. Centru de comunica ii (feroviar. Export de melasă. Turism. Principalele insule: Marea Britanie. textile etc. Sta iune balneară. rom. Muzeu. Irlanda. zahăr. Centru industrial. Hebride. alimentară.6 mii loc. azbest. Suprafa a peninsulei: 24 mii km2. alimentare). oraş în S-V Marii Britanii (Anglia).

intră în componen a R. insula Kalimantan. XIII–XVIII). max. motoare electrice. XVIII). regiune istorică în România. ~ Darussalám . Importă maşini şi utilaje industriale. Bucégi Búchenwald [´buuh¬nvalt] lagăr nazist de concentrare şi exterminare în Germania. Expl. autovehicule.: 2 505 m (vf. Universită i. Popula ia: 351 mii loc. ridicat în 1958. A fost anexată în 1940 la U. financiar şi cultural. Nod feroviar şi rutier. Ucraina (din 1991 – Ucraina). Monumente arhitectonice medievale. 391 mii loc. palate (sec..S. Exportă petrol şi produse petroliere. gaze naturale.S. Păduri luxuriante.R. Admis în ONU la 21 septembrie 1984. doc.: brü´sel] capitala Belgiei. port legat prin canale de Marea Nordului. produse alimentare. 221 mii loc.S. petroliere şi forestiere. port pe un canal navigabil legat de Marea Nordului. confec ii. Biserici. orez.S. Alt. textile. apoi eliberată în 1941 şi reintegrată în hotarele României pînă în 1944. Parc na ional. partea de nord a Bucovinei.S.). XIII).Brno oraş în Cehia (Moravia de Sud). împreună cu oraşul Cernău i. textile. comercial şi cultural. primărie (sec. În 1947. situată în N-E Carpa ilor Orientali. Din 1918 pînă în 1940 a făcut parte din Regatul României. locomotive. produse alimentare) şi comercial. de mobilă. Monument în memoria eroilor extermina i. produse chimice etc. XII–XVI. Se mai cultivă manioc. Peşteri. chei. Climă ecuatorială. rulmen i). Relief muntos. Planta ii întinse de cocotieri. S-a aflat în componen a statului feudal Moldova pînă 1775. legume. situat între văile rîurilor Prahova şi Dîmbovi a. înfiin at în 1937 şi lichidat în 1945. Bucovína .S. Suprafa a: 58 mii km2. At. strunguri. automobile. în 1243. Uzine constructoare de maşini şi utilaje (tractoare. Muzee. Important centru industrial (construc ii de maşini-unelte. XV). arbori de cauciuc. Monumente arhitectonice medievale: catedrală (sec. [brüü3] oraş în N-V Belgiei. Muzee. material lemnos. Omul ). fructe. Turism. alimentare etc. clădiri administrative (sec. Brúges Brunéi Bruxélles [fr. Universitate. masiv muntos în România (Carpa ii Meridionali). de produse chimice. Vechi centru al industriei textile (broderii). textile. Limba oficială: malaieza. Căi rutiere: 2 417 km. Pescuit. Centru industrial (metalurgie. pe ărmul Mării Chinei de Sud. cabane. cînd a fost ocupată de Austria. Capitala: Bandar Seri Begawan . Turism. stat situat în S-E Asiei. Căi ferate: 19 km. partea de N a Moldovei. întreprinderi poligrafice. cînd a fost din nou anexată la U. Institu ii de cercetări ştiin ifice. Aici au fost ucişi peste 50 mii de prizonieri.R. prosper în sec. Creşterea animalelor. cauciuc. sagon. colinar şi de cîmpie. Important centru industrial.

Turism. fluvial).Bucuréºti capitala României. farmaceutice. În 1812 tătarii au fost strămuta i în Crimeea. loc. Centru industrial (avioane. Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec. chimică. de prelucrare a lemnului. rn. minereuri. XVI pînă la începutul sec. Centru de comunica ii (aerian. provincie în partea central-estică a Argentinei. Biblioteci. Teatre. constructoare de maşini (locomotive. Fostă colonie romană. At.). Metrou. textilă. Turism. feroviar. în conurba ie). germani. constructoare de maşini. cînd a făcut parte din componen a României. Sta iune balneară. Universitate. At.). textilă. Oraş din 1533. Academie de ştiin e. XIV s-a aflat în componen a ării Româneşti. După întemeierea statului feudal al Moldovei (1359). economic şi cultural. Biblioteci. situat pe malurile rîului Dîmbovi a. Mari întreprinderi industriale: metalurgie. găgăuzi. loc. Parcuri. comună în Republica Moldova (mun. 3 mil. Bugeacul. de pielărie şi încăl ăminte. lac în Ucraina. municipiu în S ării. Universitate. comercial şi cultural. Teatru Na ional. Odesa. siderurgie. XIII–XV). Operă. Universită i. 329 mii loc. Muzeu. ucraineni. la S-V de localitatea Zatoka (reg. Budapésta Budéºti Buénaventúra Búenos Áires [´bwenos´aires] Búenos Áires Búffalo Bugáz Bugeác Búgul de Sud . capitala Argentinei. a fost anexat la imperiul Rusiei. Centru economic. de pielărie.9 mil. Navigabil (par ial pe cursul inferior). Odesa).3 mil. doc. alimentară). electronică şi electrotehnică.97 mil. se varsă în Marea Neagră printr-un liman. optică. ca sat în 1455. [´buf¬lou] oraş în SUA (New York). Suprafa a: 308 mii km 2. În apropiere se află cascada Niagara . fluviu în S-V Ucrainei. Turism. avioane. Muzee. Zonă industrială şi agricolă (cereale. alimentare.24 mil. Industrii: siderurgică. După 1940. Grădină zoologică. Principal centru politic. Universită i. de confec ii. situat pe ambele maluri ale Dunării. loc. port principal la Oceanul Pacific. II–IV). divizat în 6 sectoare administrative. Suprafa a: 226 km 2. poligrafică. Industrii (chimică.: La Plata . Centru adm. oraş în V Columbiei. Popula ia: 2. elicoptere. Vestigii arheologice din perioada romană tîrzie (sec. Popula ia: 12. Hidrocentrale. Muzee. Înfiin at de coloniştii spanioli în 1535. Lungime: 15 km. aluminiu. în 1459. vagoane. Cetate. Turism. după colonizarea lui cu bulgari. Institute. XIX a fost dominat de turci. loc. alcătuit din zonele urbane principale Buda (pe malul drept) şi Pesta (pe malul stîng). Comunica ii interna ionale. În sec. BelgorodDnestrovski). capitala Ungariei. loc. Din sec. port în golful La Plata . Important centru de comunica ii al continentului American. Muzee. doc. face parte din teritoriul acestei ări. Poduri peste Dunăre. situat pe malul lacului Erie . Lungime: 806 km. autobuze şi troleibuze etc. împreună cu întreg teritoriul Basarabiei. (10. care i-a aşezat aici pe tătarii nohaici. Chişinău). 1. Vestigii arheologice geto-dace şi romane. produse chimice şi alimentare etc. Lă ime: 2–3 km. Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală şi contemporană. situat pe ărmul Mării Negre. Export de cafea. cu excep ia anilor 1941–1944. Urme de vechi construc ii şi fortifica ii. Filarmonică. Bugeacul de S-E revine Ucrainei (reg. regiune în partea de sud a Basarabiei. textile. alimentară. Academia Română. ruşi. 167 mii loc. zahăr. creşterea bovinelor). chimice.

orz. Denumirea veche: Usumbura . legume. Relief reprezentat de masive muntoase şi cîmpii deluroase. Teatre. Monumente arhitectonice de cult: catedrală (1221). situat în valea rîului Zeravşan . mangan. IX). textile. fructe. lactate). Întreprinderi de prelucrare a metalelor. trandafir. Suprafa a: 4 mii km2. produse alimentare). Păduri de foioase (fag. Creşterea animalelor (bovine.1 mil. porcine. legumicultură. crom. Angara şi lacul Baikal. Capitala: Sofia . la grani a cu Ungaria. Turcia şi Marea Neagră. Resurse naturale: molibden. stejar) şi conifere. Suprafa a: 111 km2. de produse chimice. Burgás Búrgenland Búrgos . Pescuit. cărbune. de produse alimentare (vinuri. Culturi agricole: cereale. Centru interna ional de comunica ii (aerian. conserve. siderurgică. Întreprinderi de prelucrare a lînei. produse petroliere. Pomicultură. Capitala: Ulan-Ude . alimentare. zinc. constructoare de maşini. tutun. Universitate. Lungime: 772 km. Naviga ie pe rîurile Selenga. [´burg¬nlant] provincie în Austria. între România. Creşterea animalelor (bovine. Centru comercial.: Eisenstadt . Căi ferate: 6508 km. Importă maşini şi utilaje industriale. textile. Turism. Serbia şi Muntenegru. loc. República ~. Muzee. Industria bumbacului şi mătasei. afluent al fluviului Duero . Belarus şi Polonia. Vînatoare. Navigabil. porcine). Întreprinderi prelucrătoare a bumbacului. aur. biserici (sec. Căi rutiere: 36 925 km. A fost creată la 30 mai 1923. ovăz. Relief muntos. industrial. păsări). Climă temperat-continentală în nord şi semimediteraneană în sud. oraş în E Bulgariei. 330 mii loc. Capitala regatului Castiliei în sec. sfeclă de zahăr. oraş în Uzbekistan.Búgul de Vest Buhará rîu în E Europei. Industrii (energetică.3 mii km2. nichel. de celuloză.8 mil. 225 mii loc. bovine. Întreprinderi de prelucrare a cărnii şi blănurilor de caracul. peşte. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. vagoane. Zăcăminte: huilă. Centru adm. stat în S-E Europei. port pe malul lacului Tanganyika . formînd par ial grani a dintre Ucraina. 212 mii loc. Popula ia: 8. textilă). floareasoarelui. situat în Peninsula Balcanică. echipamente industriale. Centru industrial şi cultural. Grecia. mijloace de transport. bumbac. situat pe rîul Arlanson . mănăstire. electrotehnică. XI–XV. Pescuit. Macedonia. Industrie variată (construc ii navale. Mauzoleul lui Ismail Samani (sec. Export de tutun. IX–X şi XVI–XIX). Culturi cerealiere. cupru. XII–XIII). de pielărie. Bujumbúra [bud3um´bura] Bulgária capitala statului Burundi. Industrie forestieră. forestiere. lignit. metale laminate. petrol. a lemnului. Centru industrial şi cultural. fructe. Legumicultură. Limba oficială: bulgara. de textile şi confec ii. Popula ia: 275. Universitate. forestieră. bauxită. republică în componen a Federa iei Ruse. minereuri de fier. Monumente arhitectonice medievale (sec. alimentară. Exportă materii prime minerale. Fondat în 884. wolfram. Expl. fabrici de covoare. legume. alimentare. tutun. Bureátia República ~. oraş în N Spaniei (Castilia León). situată în S Siberiei Orientale. Culturi agricole: grîu. porcine). 162 mii loc. Muzeu. textile. Pescuit. Popula ia: 1. Creşterea animalelor (ovine. port la Marea Neagră. plumb. textilă. a peştelui. bauxită. Suprafa a: 351. de mobilă. loc. mazăre. alimentare.2 mii loc. maritim).

: 1500–2600 m). Tatarbunar). prelucrarea metalelor şi lemnului. bunuri de larg consum. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Căi rutiere: 14 500 km. I î. Zonă agricolă (vinuri de Burgundia). d. stabili i aici în sec. construc ii de maşini. fasole. Hr. numele unor străvechi aşezări pe teritoriul României: aşezare geto-dacică în cuprinsul com. creşterea animalelor). Importă maşini şi utilaje industriale. textile. jude în S-E României. produse chimice. stat în Africa Centrală. Căi rutiere: 13 120 km. Limbi oficiale: franceza. încăl ăminte. gaze naturale. calcare. localizate pe teritoriul comunei Stolniceni (mun. Se cultivă sorg. străbătut de rîul Buzău . II – III. República ~. Reproduce numele neamului germanic al burgunzilor. Nicolae (1675). Expl.: mun. ape minerale. Ocni a (jud. grîu. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. bumbac. Capitala: Ouagadougou . cereale. Niger. Păduri de foioase şi conifere. bumbac. Provincie franceză din 1477. XVII–XVIII). Relief muntos (alt. la S de localitatea Tuzla (reg. mijloace de transport. produse alimentare. Climă ecuatorială musonică. Relief de podiş (alt. Biserica Sf. trestie de zahăr. Exportă vite. Pescuit. aur. ovine. Ghana şi Côte d’Ivoire. ceai. Alte surse economice: creşterea animalelor.6 mil. Climă ecuatorial-musonică. de pînă la 750 m). autovehicule. Lungime: 5 km. Popula ia: 12. Vîlcea).. alimentare. loc.Burgúndia veche provincie istorică în E Fran ei. Resurse naturale: petrol. de staniu. Fabrici de ciment. Rîmnicul-Vîlcea). Popula ia: 522 mii loc. República ~. arahide. Vechi complex monastic.7 mil. loc. Popula ia: 1. Butucéni comună în Republica Moldova (rn. max. Buzău . textilă. rundi/kirundi. Creşterea animalelor (caprine. loc. peşte. porumb. Se cultivă mei. textile şi alimentare) şi agricolă (culturi cerealiere. rn. Zonă industrială (metalurgia feroasă. tutun. în 1616. nichel. tantal. castru roman şi aşezare civilă din sec. At. pescuit.5 km 2. cartofi. azi regiune administrativă şi economică. columbit. Popula ia: 6. orez. Rwanda şi Tanzania. Ad. alimentară.3 km. Exportă cafea. Vestigii arheologice geto-dacice şi romane. situat între Mali. arahide. manioc. Capitala: Bujumbura . Buridáva Burkína Fáso Burnás Burúndi lac sărat în S-V Ucrainei. wolfram. comer . viticultură. stat în Africa Occidentală. Mănăstire rupestră (sec. Suprafa a: 31.Hr. Orhei). Admis în ONU la 18 septembrie 1962. bovine). Vegeta ie de savană şi pajişti. Parcuri na ionale. Buz´ãu . sorg. Centru adm. porumb. învecinat cu Republica Democrată Congo. Căi ferate: 495 km. produse alimentare. doc. Capitala: Dijon .: 3 m. datînd din sec. V. Turism. Suprafa a: 28 mii km2. bumbac. Limba oficială: franceza.6 mil. orez. Relief muntos şi colinar subcarpatic. În anii 1960–1984 se numea Volta Superioară . combustibili. pe ărmul Mării Negre. Vegeta ie preponderent de savană. Benin. Odesa. Lă ime: 2 . Togo. Suprafa a: cca 6 mii km2.. Suprafa a: 275 mii km2.

iar din 1835 – Cahul . port la Oceanul Atlantic. Teatru. Monumente arhitectonice (sec. strîmtoare în V Oceanului Atlantic. Este legat printr-un canal de Marea Mînecii. 242 mii loc. Export de peşte. 173 mii loc. 1941–1944) şi în cadrul Republicii Moldova (din 30 decem-brie 1998). în conurba ie.5 mii loc. între Dunăre şi Marea Neagră. At. în 1234. rutier). Fortifica ii (sec. Muzee. Export de produse petroliere.Buz´ãu municipiu în S-E României. Zăcăminte de petrol. biserici. 24 mii loc. Industrie de prelucrare a lemnului.: 107 km. fiind denumit apoi Frumoasa . al jud. Şantiere navale. Ad. în insula Sardinia. XIX). doc. cu statut de oraş. Existent la 1452 ca aşezare umană. oraş în N Angolei. Monumente istorice. de ciment. biserică (sec. golf în Oceanul Atlantic. Pod peste Prut. Important centru economic şi cultural. 1502 ca sat ( Şcheia ). Fabrici textile. bisericile Sf. Industrie alimentară. Turism.). regiune istorică în S României (Dobrogea). Dumitru (1899). Nod de comunica ii (feroviar. oraş în Luzon. max. constructoare de maşini. Centru vamal de frontieră. în componen a provinciei Basarabia (1835–1856). Universitate.). Universită i. Hasdeu". port la golful cu acelaşi nume (Marea Mediterană). Amfiteatru roman. 45 mii loc. alimentară.: 100 m. între insula Terra Nova şi Cape Breton . Centrul zonei de cultură a orezului. În 1940 a fost cedată Bulgariei. 308 mii loc. Nod feroviar. la 173 km de Chişinău. oraş în N-V Fran ei (Normandia). alimentară. cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine . edilitare (episcopie. tutun. XVIII). A fost centru adm. oraş în S-V Republicii Moldova. 147 mii loc. Catedrala Sf. Muzee. Cabanatuán Cabínda Cábot Cádiz Cádiz [´kæb¬t] [´kadiq] [´kadiq] Cadrilatér Caen [k¾] Cágliari [´kalijari] Cahúl .Hr. Meşteşuguri. chimică. textilă.. chimică. centrul adm. Maree puternice (3 m. oraş în S-V Spaniei (Andaluzia). At. palate). de conserve din peşte. Aeroport. între capul Trafalgar şi capul Santa Maria. în conurba ie. V–XI). Biblioteci. XII). 183. reşedin ă a raionului Cahul. Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. Muzee. în conurba ie. port la Oceanul Atlantic. a României (1918–1940. doc. Industrie uşoară şi alimentară. Arhanghel Mihail (1850). măsline. Universitate (1432). cu acelaşi nume. XIII). Sta iunea balneoclimaterică “Nufărul Alb“. administrative. Industrie chimică. Lă ime max. electrotehnică. Monumente arhitectonice de cult. de prelucrare a lemnului. Şantiere navale. Industrie metalurgică. Teatrul "B. oraş în Italia. Catedrală (sec. Industrie metalurgică. Industrie aeronautică. Lungime: 195 km. Ad. de jude . a Principatului Moldova (1856–1878). situat în apropierea rîului Buzău.P. Cuprindea jude ele Durostor şi Caliacra. Vechi centru tipografic.: 101 m. de mase plastice. min. Întemeiat de finicieni (cca 1100 î. alimentară.

La 21 iulie 1770. Industrie poligrafică şi cinematografică. Suprafa a: 144 mii km 2. 21. unt). 730 mii loc. situată între golful Orfani (la E) şi golful Salonic (la V). Muzeu. poligrafică. Oraş pr. port în delta Gangelui şi Brahmaputrei . de confec ii.2 mil. alimentară. hîrtie. Parc na ional. Pe teritoriul peninsulei se află republica monastică Athos . Centru industrial (construc ii de material rulant. Industrie chimică. Zăcăminte de pirite. numit apoi (în anul 641) Al-Fustat. 7 mil.Cahúl rîu în Republica Moldova. În epoca romano-bizantină aici s-a aflat or. Cahul) şi se varsă în lacul cu acelaşi nume. Lungime: 40 km. a fost înăl at un monument în formă de coloană (22 m). de mobilă. în 1424 ( Vadul Diuliu ). a bumbacului. Creşterea animalelor. Relief muntos (vf. Întreprinderi de prelucrare a iutei. citrice. Viticultură. Nod de comunica ii. Universitate.: Catanzaro .7 mil. care erau mult mai numeroşi. Suprafa a: 15. Pelinei (rn. Calafát Calcídicã Calcútta Cálgary [´kælg¬ri] oraş în S Canadei (Alberta). Etulia. Mare nod de comunica ii. Califórnia [´kæl¬´fornj¬] . chimică. în frunte cu contele P. Popula ia: 2. lîngă com. Nod de comunica ii. Izvoare minerale. i-au învins pe turci. Relief muntos cu cîmpii de litoral. în peninsula cu acelaşi nume. tractoare. Aeroport interna ional. Climă tropicală şi subtropicală. încăl ăminte. municipiu în România (jud. minereuri de fier şi de mangan. Muzee. sticlă. alimentară. Culturi de măslini. peninsulă în N-V Mexicului. textilă. port pe Nil.5 mii loc. A. Rumean ev. peninsulă muntoasă în N Greciei. capitala statului Bengalul de Vest. Pe locul luptei. produse electrotehnice şi chimice. vite). a cărnii. Numele antic – Brutium . Punct de vamă. vi ă de vie. Universită i. Expl. alimentare (zahăr. În cadrul armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. 3069 m). în conurba ie. de petrol şi gaze naturale. Hidrocentrale. Centru comercial şi financiar interna ional. Industrie metalurgică. conserve. între Oceanul Pacific şi Golful cu acelaşi nume. Filatură şi esătorie de bumbac.1 mii km2. Caíro capitala Egiptului. în anii 1844–1849. Climă mediteraneană. Industrie metalurgică. la poalele Mun ilor Stîncoşi . strunguri. Oraş din 1855. Península ~. Centru comercial (grîu. Lungime: 1200 km. în conurba ie. loc. pe rîul Cahul (lîngă actualul oraş Vulcăneşti) oştirile ruseşti. Academie de ştiin e. Calábria [ka´laabria] regiune în S Italiei. automobile. loc. chimică. de prelucrare a lemnului. electrotehnice. Cerro de la Encantada . Muzee. Babilon. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Cel mai mare oraş din Africa. port pe stînga Dunării. Monumente antice (moschei). Dolj). 11. lapte praf. oraş în N Indiei. Lă ime: 50-250 km. Grădină botanică. Monumentul memorial 1877 . între strîmtoarea Messina şi golful Taranto . Metrou. Universită i. Se cultivă măslini. citrice. Creşterea caprinelor şi ovinelor. construc-toare de maşini (avioane. maşini-unelte). automobile. în apropierea deltei fluviului. a orezului. În 1988 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă (edi ia a XIII-a). doc. loc. Aeroport interna ional. At. păstrat pînă astăzi. Izvorăşte la N de com.

golf în Oceanul Pacific. med. 285 mii loc.: 818 m. aur. Capitala: Phnom-Penh . peşte. porumb. Capela Colegiului regal (sec. masiv muntos în Marea Britanie (pen. produse chimice. orez. Universitate (din sec. Fondat în 1537. combustibili. Wales ). XIII). XV–XVI). la 14 km de Lima. Lă ime max. de cherestea.Califórnia stat în S-V SUA. Cámbridge Cambriéni Cámenca . Limba oficială: khmera (uzuală – franceza). iută. a cimentului). între golful Siam. Alt. încăl ăminte. Creşterea animalelor (bivoli. Lungime: 550–600 km. cupru. nave aerospa iale). rom). Industrii (electronică. Thailanda. poligrafică. Turism. cafea. oraş în N-E SUA (Massachusetts). orez. alimentară (zahăr. pe malul stîng al Nistrului. banane. metale. Industrie constructoare de maşini. pe ărmul Oceanului Pacific. Pescuit. Lungime: cca 150 km. între peninsula California şi coastele Mexicului. arbori de cauciuc. Universitatea Harvard (1636). bumbac. în conurba ie. Mún ii ~. porci). de confec ii. Păduri de foioase şi parcuri naturale. Universitate. minereuri de fier. port la Oceanul Pacific. Fondat în 1630. oraş în Republica Moldova (Transnistria). în partea de N. citrice. bumbac. prelucrarea peştelui). se varsă fluviul Colorado . 12. la 160 km N de Chişinău. Relief de cîmpie cu podişuri (în E. chimică. loc. 106 mii loc. Economie puternic dezvoltată: expl. 120 mii loc. Centru industrial (metalurgie. bata i. Pescuit.9 mil. manioc. loc. Bază de submarine. Parcuri na ionale. Căi rutiere: 15 mii km. în lungul coastelor de V ale SUA. gaze naturale. Industrie: extrac ie de pietre pre ioase.9 mil. Viticultură. Ad. Curéntul ~. trestie de zahăr. Se cultivă cereale.. minereuri de fier. Fondat în 1515. Climă tropicalmu-sonică. în conurba ie. oraş în V statului Perú. iută. în conurba ie. N) şi mun i (la S). aur. Exportă cauciuc. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. oraş în E Cubei.: 220 km. Suprafa a: 181. Capitala: Sacra-mento . Sanatoriul “Nistru“. cinematografică. Pomicultură. Nave de pescuit. Vegeta ie: păduri de esen e pre ioase. autovehicule. Suprafa a: cca 180 mii km 2. situat în sudul peninsulei Indochina. 570 mii loc. Nod de comunica ii. Popula ia: 10. Institut de Tehnologie (1861). Ad. Muzee. argint. Nod de comunica ii. Industrie constructoare de maşini.5 mii loc. cherestea. curent marin rece (minus 12 °–26°C) în E Oceanului Pacific. stat în S-E Asiei. alimentară. industrie constructoare de maşini (avioane. textile. max. Zăcăminte de huilă. Laos şi Vietnam. Califórniei Gólful ~. Boston. Întreprinderi agroindustriale.9 mii km2. se produce ciment. poligrafică. minereuri de fier şi polimetalice. Regátul ~. wolfram. Universitate.: 3 292 m. Lungime: 1240 km. Suprafa a: 424 mii km 2. max. Califórniei Calláo [ka´jao] Camagüéy [kama´gwei] Cambódgia Cámbridge [´keimbrid…] oraş în E Marii Britanii. Popula ia: 29. tutun. de petrol. Importă maşini şi utilaje industriale. Creşterea animalelor (bovine). esături. produse chimice. magneziu etc. cherestea. Snowdon). textilă. În acest golf. Căi ferate: 1400 km. V. Culturi agricole: arbori de cafea. cărbune. suburbie a or.: 1085 m (vf.

Uneşte Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană prin fluviuil Garonne . Relief de cîmpie. Denumit şi Languedoc . loc. Căi ferate: 71 104 km. uraniu. Popula ia: 31 mil. Include provinciile Avellino . Campánia regiune în partea de S a Italiei. Gabon. Pomicultură. zahăr. Capitala: Ottawa . aluminiu. Suprafa a: 50. porumb. Importă maşini şi utilaje industriale. 152 mii loc. Se cultivă grîu. Centru adm. sorg. celuloză. km 2. Ciad. Căi rutiere: 67 mii km. Republica Centrafricană. în partea de V a pen. chimică. Suprafa a: 475.a. Culturi agricole: măslini. Republica Populară Congo. maşini şi utilaje industriale. Lungime: 241 km. Benevento . Climă ecuatorială cu precipita ii abundente. Culturi agricole: trestie de zahăr. Se cultivă orez. în nord polară. Admis în ONU la 9 noi [ka´nal dy mi´di] canal navigabil în S Fran ei. loc. Ycatán . Creşterea animalelor (bovine. textile. de cafea. huilă. între Nigeria. Caserta . Capitala: Yaoundé . cuprinzînd şi insulele Arhipelagului Arctic Canadian. materiale din lemn. stat în S-E Mexicului. tutun. Are 200 ecluze. port la golful cu acelaşi nume. Nod de comunica ii. metalurgică. plumb. Se produce o el. gaze naturale. engleza. precum şi insulele Newfoundland. Fondat de spanioli în 1540. orz. Industrie a tutunului. titan. minereuri de fier. Parcuri na ionale. de podiş (E) şi de munte (V). Turism.8 mii km2. Salerno . [kam´pet¿e] oraş în S-E Mexicului. wolfram. cositor. XVII. Canál du Midí . lemn). stat în Africa Centrală.8 mil. Climă continental-moderată. cauciuc natural. uraniu.: 2 m.2 mil. Pomicultură. ovăz. cărbuni. Popula ia: 614 mii loc. hîrtie. Limbi oficiale: franceza. Industrie extractivă (petrol. Întreprinderi forestiere. Căi rutiere: 849404 km. Pescuit. la Marea Tireniană. zinc. citrice. Vegeta ie tropicală şi de savană (N).: Campeche . aur. platină. azbest. cartofi. cafea. aparatură electronică. cereale. Căi ferate: 1200 km. Suprafa a: 13. Relieful ării reprezintă un podiş întins. Limbi oficiale: franceza. engleza. între oraşele Toulouse şi S ète. sisal. alimentară (conserve de carne. Vestigii ale civiliza iei maya. tutun. km2. A fost construit în sec. Campéche Campéche Canáda stat în America de Nord. Vancouver ş. al statului Campeche. automobile. Planta ii de bananieri. cacao. wolfram. Creşterea animalelor. nave.4 mii km2. Centru adm. arahide. Admis în ONU la 20 septem-brie 1960. textile. Ad.Camerún República ~. nichel. bunuri de larg consum. secară. Importă produse chimice. centrul adm. situat pe ărmul Golfului Guineii. mangan etc. fontă. Pacific şi Arctic. înconjurat de apele oceanelor Atlantic. sfeclă de zahăr. Exportă mijloace de transport. de ciment. Popula ia: 16. Centru comercial (bumbac. molibden. aur.97 mil. de cacao. hîrtie. Turism. cobalt. produse din lemn.: Napoli . Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere.6 mil. ovine. avioane. Guineea Ecuatorială şi Golful Guineii. traversat de masivele muntoase Adamaoua în centru şi Camerun în SV (alt. Industrie metalurgică. porcine). loc. radiu. bumbac. Expl. cupru. uleiuri vegetale). Suprafa a: 9. 4070 m). vînătoare.. minereuri. porumb. de petrol. manioc. a energiei electrice. Pescuit. autovehicule. Agricultură specializată în produc ia de cereale şi creşterea animalelor pentru carne şi lapte. materii prime. Viticultură. med. combustibili. Popula ia: 5. alimentară.). Pescuit. Exportă produse petroliere. arbori de cauciuc.

oraş în Republica Moldova. oraş în S-E Marii Britanii. a. Fuerteventura. Tenerife ş. A fost dat în folosin ă la 26 mai 1984. Pescuit. Rămăşi e de ziduri ale oraşului roman. cu vitralii medievale engleze (sec. tutun.: 3718 m (vlc. Catedrală celebră (sec. Nod de comunica ii. în conurba ie.3 mii km2. km 2. azbest. pe ărmul Mării Mediterane. 310 mii loc. Agigea. Industrii (materiale de construc ii. Cannes [kan] Cantávria Cantemír Cánterbury [´kænt¬b¬ri] Cape [keip] . citrice. Alt.6 mil. Turism. Sta ie de cale ferată. Relief muntos (Cordilléra Cantabrica . la Cernavodă şi Agigea . capitala federală a Australiei. în conurba ie). la suprafa ă: 110–140 m. Porturi: Cernavodă. Culturi: banane. diamante. cartofi. fosforite. porumb.: Las Palmas . Include insulele Gran Canaria. Pico de Teide .: 7 m.: Cape Town. Universitate. Este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Angliei. Este o comunitate autonomă a Spaniei. situată în S-E ării. XII–XIII). cărbuni. max. provincie în S-V Republicii Africa de Sud. loc. Oraş a cărei construc ie s-a început în 1913. Ad. 2648 m). la golful Biscaya . Reşedin ă a Parlamentului şi Guvernului din 1927. la E de Londra. XVI). nichel. arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic. de minereuri de fier. Aeroport interna ional. Relief muntos cu cîmpii înguste pe litoral. Este traversat de 7 poduri. textilă.Canálul Dúnãre–Márea Neágrã Canáre canal navigabil în S-E României. Salinitate sporită. caprine). Pod peste Prut.2 km. Reşedin a arhiepiscopului primat al bisericii anglicane. tutun. Centru turistic. 73 mii loc. loc. bananieri. oraş în S-E Fran ei (Provance). a uleiurilor eterice şi de esen e de flori. Climă tropicală. Centru adm. situat pe rîul Tigheci. Suprafa a: 641. Lungime: 64. Fondat în 1973. poligrafie. 35 mii loc. curent marin rece în largul coastelor de N-V ale Africii (Oceanul Atlantic). Are 2 ecluze. în conurba ie). Este denumită şi Capul Bunei Speran e. regiune autonomă în N Spaniei. Agricultură (grîu. Centru adm. reşedin ă a raionului Cantemir. Lă ime la bază: 70 m. minereuri radioactive. Academie de ştiin e. mangan. Creşterea animalelor. Centru adm. Sta iune balneară şi turistică. la 125 km S-V de Chişinău. Expl. Întreprinderi agroindustriale. Întreprinderi forestiere. siderurgică. Popula ia: 1. Şantiere navale. 7 mii loc. Lungime: 400–600 km.5 mii loc. Industrie aeronautică. produse alimentare). Centru al festivalurilor anuale cinematografice interna ionale. cupru. Muzeu al civiliza iei antice mediteranene. Muzeu regal. Universitate. Nod de comunica ii. vi ă de vie. Creşterea animalelor (ovine.1 mil. citrice. care uneşte fluviul Dunăre şi Marea Neagră. de minereuri de fier. Tenerife ).4 mil. Expl. Pescuit. la 100–120 km de ărmul Africii. Popula ia: 5. Canárelor Canbérra [´kænb¬r¬] Curéntul ~. Medgidia. în ins. Biserică (sec. Suprafa a: 7.4 mii km2. în apropierea localită ii Cania . alt. max. Viticultură. XI–XV). Pomicultură. (131 mii loc.: Santander . Parcuri na ionale. Suprafa a: 5. Popula ia: 529 mii loc. (295. Basarabi. ananaşi).

Parc na ional. brînzeturi. minereuri de fier. cereale. Carácas . Muzeu. Bază de lansare a rachetelor. a. sateli ilor artificiali şi a navelor spa iale. produse farmaceutice. cap în S Africii. Centru industrial (prelucrarea metalelor. Popula ia: 12.2 mil. situat în Oceanul Atlantic. punctul cel mai de sud al continentului. Suprafa a: 10. XVIII). Nod de comunica ii. Cape Canáveral [keip ka´navaral] Cape Town [´keiptaun] Cápri [´kapri] Cápul Ácelor Cápul Búnei Speránþe Cápul Nord Cápul Vérde Cápul Vérde Carácal oraş în România (jud. ciment. vf. V. situat la 155 km S-E de Capul Bunei Speran e . Centru de cercetări spa iale. bananieri. N şi 25°48´ long. Peşteri. port la Oceanul Atlantic. max. şantiere navale.: Sydney . preparate din peşte. Căi rutiere: 2 250 km.4 km2. 3.3 mii km2. centrul adm. manioc. Pescuit. lîngă coastele Africii. fructe. Oraş pr. Climă tropicală.Cape Bréton [keip´bretn] insulă canadiană în Oceanul Atlantic. max. E. situat pe coasta Senegalului (Oceanul Atlantic). insulă italiană în Marea Tireniană. Casa lui Iancu Jianu (sec. Admis în ONU la 16 septembrie 1975. mărfuri de larg consum. situat la 34 °24´ lat.92 mil. produse de panifica ie). argint. S şi la 18°30´ long. Meridianul acestui punct geografic desparte apele Oceanului Atlantic de cele ale Oceanului Indian. loc. sticlărie). cap în S Africii. Culturi agricole: trestie de zahăr. în conurba ie. Viticultură. cap situat pe coasta de E a peninsulei Florida . Exportă zahăr. Fondat în 1567. Turism. Planta ii de măslini şi citrice. În anii 1963–1973 s-a numit Cape Kénnedy . Popula ia: 170 mii loc. aloe. Se extrage sare. aur. Olt). Expl. Regiune turistică şi climaterică. Catedrală (1614). N şi 17°33´ long. mijloace de transport. adesea secetoasă. Nod feroviar. hîrtie. Monte Solaro ). cap în N Europei. 40. 532 m). anvelope. Turism. situat pe insula norvegiană Mageröy . Aeroport interna ional. oraş situat în N ării.. Grădină botanică. confec ii. Biserica domnească. la 950 m alt. de huilă. Coordonate: 14 °45´ lat. diamante. în conurba ie. cap în V Africii. Fondat în 1652. la N-E de peninsula Noua Sco ie . la S de golful Napoli . cauciuc. ctitorie a lui Mihai Viteazul (sec. produse alimentare. stat în arhipelagul vulcanic Capul Verde . [kar´akas] capitala Venezuelei. Centru industrial (montaj de automobile. E. Floricultură. Relief muntos în principalele insule. Observator astronomic.7 mii loc. 589 m. Vegeta ie: agave. Nod de comunica ii. conserve din fructe şi legume. Aeroport interna ional. Popula ia: 418 mii loc. Suprafa a: 10. Coordonate: 71°11´ lat. Importă maşini şi utilaje industriale. bata i. sare. tricotaje. produse petroliere. Două universită i. la 600 km V de Dakar. al provinciei Cape. 1. tutun. Centru industrial (vagoane de cale ferată. şlefuirea diamantelor) şi comercial (export de lînă. material rulant. în SUA. Ini ial (1488) s-a numit Cabo Tormentoso (Capul Furtunilor ). Universitate. Suprafa a: 4 mii km2. Limba oficială: portugheza. banane. Capitala: Praia (pe insula Săo Tiago . XVI). capitala legislativă a Republicii Africa de Sud. aur. încăl ăminte. iar din ocean corali.). În apropiere se află capul Almadies . formînd un district federal. loc. textile. Relief muntos (alt.5 mii loc. import de petrol ş. Relief muntos (alt.

. a bumbacului. Monument de forma unei cruci (din o el. Popula ia: 6. Alt. lignit. Agricultură (cereale. pe stînga Dunării. Suprafa a: 2. a. în 1290 ( Sebeş ). Sta iunea balneoclimaterică Băile Herculane . turbine. de materiale pentru construc ii. Culturi agricole: porumb. în memoria eroilor căzu i în primul război mondial. Muzeul ării Galilor. 300 mii loc (626 mii loc. Suprafa a: 9. max. constructoare de maşini. cereale. ovăz. orz. bor. Edine ). grîu. secară. la confluen a Sebeşului cu Timişul . cabaline). Ad. Turism. în 1585. Industrie metalurgică. Industrie extractivă (cărbune). Pomicultură. bumbac. Liliecilor ş. Capitala: Columbia . bere). ridicat în 1926–1928 din ini iativa reginei Maria.2 mii loc. Nod de comunica ii. cupru. [´kaadif] oraş în S-V Marii Britanii ( ara Galilor). Centru adm. constructoare de maşini (motoare. Termocentrale. Popula ia: 3. Aici a locuit scriitorul basarabean Constantin Stamati-Ciurea (1828–1890). Păduri. Reşi a . Climă temperat-continentală. macarale-turn).5 mii km 2. oraş în România (jud. Popula ia: 400 mii loc.: mun.Caracuºénii Vechi comună în Republica Moldova (jud. chimică (hîrtie). Castel (sec. azbest. apicultură. Creşterea animalelor. mangan. Sector zootehnic (bovine. Centru adm. minereuri de fier. grîu.9 mii km 2. land în S Austriei. Popovă . placaje. At. soia. Creşterea animalelor. caprine. Se mai numeşte şi Marea Antilelor . Universitate. sericicultură. Márea ~. constructoare de maşini (macarale). legume. Capitala: Raleigh . porcine. chimică. At. mare în Oceanul Atlantic. max. tutun). Zăcăminte de huilă. generatoare pentru termocentrale. stat în S-E SUA. 34. chimică. cartofi). alimentară. peşterile Buhui . America de Sud (la N) şi lan ul Insulelor Antile . Ruinele oraşului roman Tibiscum . XI). Parcuri na ionale. huilă. între America Centrală (la V şi S). stat în E SUA. port la Oceanul Atlantic (golful Bristol). în conurba ie).: Klagenfurt . Agricultură (bumbac. Industrii (atomică. Caraş-Severin). dogărie etc. Comarnic . ad. Suprafa a: 82. zinc.6 mil. de prelucrare a lemnului. Turism. cărbune brun. la grani a cu Serbia şi Muntenegru. Sector zootehnic. 33 m înăl ime). Aeroport. Suprafa a: 139. doc. alimentară (brînzeturi. culme muntoasă în România.5 mil. Se cultivă tutun (primul loc în SUA). textilă. Se extrag minereuri de fier. Relief predominant muntos. plumb. Monumente ale naturii: Cheile Caraşului . Şantiere navale. alimentară. Situri tripoliene în peşterile din malurile stîncoase ale rîului Lopatnic . loc.: 7238 m. hidrocentrale. Industria aluminiului. plumb. zinc. Suprafa a: 8503 km 2. Muzeu. metalurgică. Caraíbilor Caraimán Caransébeº Cáraº-Severín Cárdiff Caríntia Carolína de Nord Carolína de Sud . doc.78 mil km2. magneziu. Viticultură. situată în mun ii Bucegi . loc. Oraş cunoscut din epoca romană. jude în S-V României. Avicultură.: 2384 m. a hîrtiei). porumb. medie: 2491 m. Întreprinderi forestiere. Industrie a lemnului (mobilă. Popula ia: 542 mii loc. Casamuzeu şi monumentul scriitorului.).4 mii km 2.

Carpentária Carrára cel mai mare golf din nordul Australiei. Turkmenistan şi Iran. Suprafa a: 138. citrice. în conurba ie. Resurse naturale: petrol. între Pirinei (N) şi Sierra Morena (S). Muzeu. Márea ~. Industrie chimică. între Azerbaidjan. max. Carpa ii Centrali (alt.: 1025 m. Are numeroase insule. Zăcăminte de petrol. Viticultură. Lungime: 600 km. cărbuni. max. capitala statului Nevada. Pomicultură.Carpáþi sistem muntos european. cacao.: ´kastris] capitala statului Sf. de-a lungul ărmului Oceanului Pacific. Carpa ii Sud-Estici (alt. Şantiere navale. şantiere navale. Turism. fosforite. Gerlachovka ). Industrie alimentară. în N-V insulei. Aeroport interna ional.5 km2. Pietrosu Rodnei ). port comercial şi militar la Marea Mediterană. Industrie extractivă (minereuri argentifere). Pescuit. în conurba ie. Turism. Universitate (1824). Cárson Cíty Cartagéna Cartagéna [karta´heena] Casablánca Cascádelor Casiquiáre Cáspicã Castília Cástries . Industrie siderurgică. Lungime: cca 1600 km. alimentară (zahăr. zinc. loc. 40. Extragerea şi prelucrarea marmurii. port la Oceanul Atlantic. textile. sfeclă de zahăr). Lucia. Prelucrarea petrolului. Acade-mie de arte. Se împarte în trei grupe de mun i: Carpa ii NordVestici (alt. Fondat în sec. chimică (hîrtie). situat între peninsula Cape York (E) şi Arnhem (V). Mún ii ~. XVI. XIII). Catedrală (sec. conserve). Şantiere navale. Fondat în 227 î. oraş în N-V Columbiei. port la Oceanul Atlantic. Popula ia: 8. 564 mii loc. de pielărie. sfeclă de zahăr. Agricultură (cereale. construc ii de maşini. Parcuri na ionale. Aeroport interna ional. prezentîndu-se sub formă de arc. Ad.3 mil.9 mil. Palat ducal (sec. a cimentului. aur. Export de zahăr. 70 mii loc. de esături. Dom (sec. minereuri de fier. Centre industriale (metalurgie. forestiere. 54 mii loc. Expl. cel mai mare lac sărat de pe glob. 2663 m. mică. Fondat în 1851. Rainier ). oraş în Italia centrală (Toscana). Export de petrol şi cafea. situat la limita dintre Europa şi Asia. max. Turism. electrotehnică. mercur.: 71 m. Ad. Export de cereale. Hr. de mangan. 2. Pescuit. [port. banane.: 4392 m (vf. oraş în Maroc. Agricultură dezvoltată (cereale. sucuri. de confec ii. port la Marea Caraibilor. Nod de comunica ii. Fostă colonie romană. 2305 m. XII–XIV). culturi tehnice. Suprafa a: 376 km 2. în conurba ie. [´kars¬n ´siti] [karta´hena] oraş în V SUA. Uneşte cursul superior al fluviului Orinoco cu Rio Negro . chimice. în apropierea Mării Mediterane. 700–1000 m). Creşterea bovinelor şi ovinelor. Nivelul său este cu 27. [kasi´kjaare] rîu în S Venezuelei. oraş în S-E Spaniei (Murcia). Fondat în 1533. rom. Climă continentală. România. în conurba ie. max. fabrici. medie: 184 m. lînă. cupru. alimentară. 176 mii loc. regiune în centrul Peninsulei Iberice (Spania).5 mii loc. mangan. legume). Federa ia Rusă. Industrie variată: siderurgică. textilă. max. loc. Lungime: 1126 km.9 m sub nivelul Oceanului Planetar. Ad. porumb. Aeroport interna ional. Se mai numeşte Canalul Casiquiare . grîu. lan muntos în V SUA şi Canadei. Lungime: 410 km. vf. alimentare). grafit. Ungaria. vf. Alt. XVI). Numeroşi vulcani stinşi. Ucraina. Polonia. bauxită. pe teritoriile statelor Slovacia. argint.

Navigabil par ial (pe 600 km. sector al defileului Dunării la trecerea prin Carpa i. Lungime: 20 km. Popula ia: 6. port la Oceanul Atlantic. între Marea Neagră şi Marea Caspică. Matee-vici. între localită ile Dubova şi Ogradena. Lungime: 9 km.: George Town . Alpinism. Ismail. max. Cayman Brac ). Ştefan cel Mare a învins o numeroasă armată turcească. Turism. rîu în Columbia. Zonă turistică. Muzee. Industrie extractivă (cărbune. oraş italian în E Siciliei. cartofi. Institut de vulcanologie. vi ă de vie). al provinciei cu acelaşi nume. Pia ă agricolă. Aeroport interna ional. [ka´jen] oraş pe insula cu acelaşi nume. Lungime: 1350 km. Suprafa a: peste 500 mii km2. Descoperit de Cristofor Columb în 1503. pielărie. Insulele ~. 5. materiale lemnoase. Alt. al teritoriului Guyana Franceză. produse chimice. oraş în Republica Moldova. afluent pe stînga al Răutului. Centru industrial (construc ii de maşini agricole. ciment. cărbune. Oraş pr. Limbă de comunicare: catalana. pe teritoriile statelor Rusia. Castel (sec. Turism. arhipelag britanic în Marea Caraibilor.9 mii km 2. XIII). mangan. Aici albia fluviului se îngustează. Gura Căinarului (rn. rîu în Republica Moldova. Centru adm. Casa-muzeu A.: 5642 m (vf. Pescuit. 42 mii loc. masiv muntos la hotarul de sud dintre Europa şi Asia. Hr. avînd pere i verticali stîncoşi. Universitate (1434). port la Marea Ionică. lîngă lacul Catlabug. XIX). în conurba ie). Export de aur.: Barcelona . la poalele vulcanului Etna. loc. Suprafa a: 259 km2. Viteza apei: 5 m/s. petrol. Lungime: 1500 km. în două sectoare). afluent pe stînga al fluviului Magdalena . Izvorăşte la S-V de localitatea Sauca (rn. (552 mii loc.Catalónia regiune autonomă în N-E Spaniei. Elbrus ). Climă temperată (N) şi subtropicală (S). Agricultură (grîu. la N-E de or. prelucrarea petrolului şi a lemnului). Industria lemnului. Lă ime: 6 km. Cocotieri. Suprafa a: 65 km2. Lungime: 113 km. Azerbaidjan şi Armenia. Turism. lîngă com. Vegeta ie bogată. Popula ia: 27 mii loc. Fondat de greci în 729 î. Floreşti). Climă tropicală. centrul adm. Odesa). Biserica Sf. XI). lac cu apă dulce în Ucraina (reg. Catedrală (sec. cacao. Întreprinderi agroindustriale. Izvoare minerale. Rezerva ie naturală. Aeroport. Little Cayman . materiale de construc ie. plumb). Georgia (Gruzia). la 50 km S de Chişinău. Resurse de subsol: minereuri polimetalice. Creşterea animalelor. Suprafa a: 31.2 mil. În noiembrie 1485. Nod feroviar. format din trei insule ( Grand Caiman . Activitate bancară. pe coastele Mării Mediterane. centrul adm. Ocni a). Vestigii romane. Catánia Catlabúg Cáuca Caucáz Cayénne Cáyman [´keim¬n] Cazáne Cãinár Cãinári . Produse alimentare. Nod de comunica ii. Turism.2 mii loc. Arhanghel Mihail (sec. alimentară. 365 mii loc. lîngă localitatea Suvorovo (anterior ŞecherliChitai): Catlabugul Mare şi Catlabugul Mic . În acest lac se varsă două rîuri.

XVII (Lichireşti ).8 mii loc. reşedin ă a raionului Călăraşi. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de Matei Basarab în 1638 şi refăcută în sec. Culturi agricole: porumb. nisipuri. Suprafa a: 5074 km 2. Industrie metalurgică. secară. XVIII–XIX). plante furajere. preparate din carne şi lapte. 1992). Cãlãráºi Cãlãrãºéuca Cãldãruºáni Cãlimáni Cãlimãnéºti Cãlmãþúi Cãlugãréni Cãpãþînii .: mun. în partea central-sudică a Carpa ilor Meridionali. max. 6. ovine. situat pe rîul Olt . 78. 3000 loc. XIX). doc.Cãlãráºi jude în S-E României. considerat o veche albie a Buzăului . Turism. izvorăşte din cîmpia Boianului. Rezerva ie naturală. la 50 km N-V de Chişinău. doc. Lungime: 37 km. Pietrosu ). Creşterea animalelor (bovine. oraş în Republica Moldova. Păduri de molid. chimică. comună în România (jud. Zăcăminte: gaze naturale. Siderurgie. situat pe rîul Bîc. manuscrise). ca sat în sec. pe stînga Dunării. argile. În apropiere este situată mănăstirea Cozia . Turism. XVII). Muzeu. Vîlcea). max. sfeclă de zahăr. constructoare de maşini (nave fluviale). Treime (1888. Biserică din epoca lui Neagoe Basarab. mănăstire în România (jud. Ilfov). Muzeu de artă religioasă (icoane. lactate). la grani a cu Bulgaria. grîu. Picturi de N. cu bisericile Adormirea Maicii Domnului (1782) şi Sf. comună în Republica Moldova (rn. Peşteri. alimentară (zahăr. Lungime: 144 km. oraş în România (jud. Şcoală de pictură (sec. în N-V Carpa ilor Orientali. culme muntoasă în România. înte cursul superior al Mureşului şi depresiunea Valea Dornei . tutun. în 1432 (1433). Mún ii ~.: 2100 m ( vf. de mobilă. Sf. Avicultură. Piscicultură. Centru adm. 9 mii loc. Industrie alimentară. Combinat de celuloză şi hîrtie. Nedela ). conserve. Alexandru Nevski (1885). Izvorăşte la N de mun ii Buzău şi străbate Bărăganul Ialomi ei. l a S-V de Ploieşti. cu acelaşi nume. caprine). Lungime: 134 km. de tricotaje şi confec ii. At. Vestigii romane. rîu în România. Muzeu. Sta ie de cale ferată. Vestigii daco-romane. Cãlãráºi municipiu în România. situată la confluen a Neajlovului cu Cîlniştea . Alt. Biserică. Un alt rîu Călmă ui . At. reşedin ă a jud. Mitro-fan (1853).: 2130 m (vf. Grigorescu. XIX. Sta iune balneoclimaterică cu ape minerale. de ciment. Giurgiu). Urme de aşezări geto-dacice. masiv muntos în România. Mănăstírea ~. afluent pe stînga al Dunării. pe o insulă din mijlocul Oltului. Bisericile Sf. Monument în memoria strălucitei victorii a lui Mihai Viteazul în 1595 asupra armatelor turceşti conduse de Sinan-Paşa. Alt.Ocni a). tablouri. de celuloză şi hîrtie. Izvoare carbogazoase.9 mii loc. floareasoarelui. Mún ii ~. afluent pe stînga al Dunării. Industrie alimentară (zahăr. zidită în anii 1520–1522. Hidrocentrală. Călăraşi . Popula ia: 341 mii loc. În apropierea localită ii se află Mănăstirea Călărăşeuca (sec. băuturi alcoolice). 21 mii loc. conac (sec.

port pe Volga . Biserica Adormirea Maicii Domnului. de petrol şi gaze naturale. Industrie alimentară. Căuşeni) şi se varsă în Cogîlnic la V de localitatea Ar iz (reg. electrotehnică. Popula ia: 2. afluent pe stînga al Cogîlnicului . manioc. oraş în Republica Moldova. a Bistricioarei (la N) şi Bicazului (la S). Cãuºéni Ceadîr-Lúnga Ceága Ceahl´ãu Ceará Ceboksárî Cebú [seb´uu] Cecénia Cefalonía . Viticultură. Fondat în 1469. textilă. Bisericile Sf. ca aşezare rurală. Descoperită de Magellan în 1521. doc. Odesa. Administrată de SUA. situat pe rîul Botna. la intrarea în golful Patras . nuci de cocos. între insulele Negros şi Bohol . de cărbune.: 1907 m (vf. Sf. Străşeni). Relief muntos vulcanic. textilă. şi reconstruită de Petru Rareş în 1545. Gheorghe (1903). de produse chimice şi alimentare. Apar ine Greciei. situat între văile Bistri ei (la E). tutun. creată la 15 ianuarie 1934. ridicată de Ştefan cel Mare.2 mil. Turism. 444 mii loc.27 mil. Expl. în N mun ilor Caucaz.3 mii km2. înainte de 1470. în 1816. copra. Alt. At. Bisericile Sf. Creşterea animalelor. XVII–XVIII. Teatre. Popula ia: 6. alimentară. cea mai mare dintre Insulele Ionice. Sf. Dispune de trei biserici: Adormirea Maicii Domnului . Împăra i Constantin şi Elena (1829).1 mii km2. capitala Republicii Ciuvaşe (din 1925). loc. Suprafa a: 5. la 130 km S de Chişinău. Popula ia: 1. în 1470. monument de arhitectură şi artă de cult medievală (sec. oraş în Federa ia Rusă. Parc na ional. Ateliere meşteşugăreşti. doc. Industrie uşoară. Pe teritoriul localită ii se află Mănăstirea Căpriana . republică autonomă în Federa ia Rusă. orez. At. alimentară. Culturi agricole: porumb. Dumitru (1911).). max. Întreprinderi de prelucrare a petrolului. la 83 km S-E de Chişinău. Toaca ). Industrie uşoară şi alimentară. Sta ie de cale ferată. vi ă de vie.42 mil. la Oceanul Atlantic. pe rîul Lunga . 22 mii loc. cafea. Chircăieşti (rn. At. Ucraina). masiv muntos în România. Izvorăşte în apropierea com. Parc na ional. Centru adm. cabane. a materialelor de construc ii. bumbac. doc. Expl. insulă în arhipelagul Filipine (grupul Visayan ). Planta ii de măslini.Cãpriána comună în Republica Moldova (rn. Anastasie (1867). Fresce murale (zugravi Radul. Voicu). Pe acest loc a existat o aşezare medievală (Tiraspo ). Lungime: 120 km. Capitala: Groznîi . Termocentrală. Edificii din sec. Alpinism. Nod de comunica ii. Nicolae (1840). Terenuri agricole. Stanciu. sta iunea Durău . Suprafa a: 148 mii km 2. trestie de zahăr. oraş în Republica Moldova (UTA Găgăuză). rîu în Republica Moldova şi Ucraina. zahăr. 24 mii loc. loc. Muzee. Industrie constructoare de maşini (tractoare). Culturi cerealiere. República Cecénă Icikéria/Cecéno-Inguşétia . tutun. Suprafa a: 1 9. Universitate. Suprafa a: 781 km2. reşedin ă a raionului Căuşeni. Sta ie de cale ferată. în Carpa ii Orientali.. Obiective turistice: cascada Duruitoarea . XVII–XVIII). cocos. banane). [siar´a] stat în N-E Braziliei. Agricultură (bumbac. Sf. Popula ia: 32 mii loc.: Cebu (625 mii loc. loc. Apostoli Petru şi Pavel (1870). în 1420. Export de copră. Pomicultură. Sf. Muzeu. Capitala: Fortaleza .

produse de sticlă şi por elan. Trece prin sta iunea balneoclimaterică Băile Herculane. Climă subtropicală. între Germania. produse alimentare. Prelucrarea lemnului. Complexe hidroener-getice. vanadiu. materii prime şi confec ii. stat în Europa Centrală. Cenís Centrafricánã Cérna Cernavódã . porcine). creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. Climă temperat-continentală. din perioada elenistică şi romană. Relief reprezentat de un podiş colinar ( Azande ) şi o regiune de mun i nu prea înal i în N (alt. Limba oficială: ceha. República ~. banane. Popula ia: 10. port pe dreapta Dunării. utilaje. Vestigii preistorice. Păduri tropicale. Descoperit de navigatorul polar rus Semion Ivanovici Celiuskin (1700–1764). hamei). Ciad. Polonia. 21 mii loc. Parcuri. diamante. Întreprinderi forestiere. Poduri feroviare peste Dunăre. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. N şi 104°20´ long. situat între Camerun. Celiúskin cap în N Asiei. igname. savane. Sudan. loc. produse de sticlă. încăl ăminte. Suprafa a: 78. loc. Coordonate: 77°45´ lat. Func ionează din 1871. producătoare de energie electrică. arbori de cafea. citrice. Pescuit. orz. afluent pe stînga al Dunării. în peninsula Taimîr . ovăz) şi de plante industriale (sfeclă de zahăr. oraş în România (jud. porumb. Turism. la Orşova. 1420 m). combustibili. Capitala: Bangui . sangho. Creşterea animalelor (bovine. Republica Democrată Congo şi Republica Congo. Limbi oficiale: franceza. Căi rutiere: 55 912 km. Importă materii prime industriale. bumbac. la grani a franco-italiană.Céhia República ~. Alt. constructoare de maşini. în lungime de 13 660 m. textile. Importă maşini şi utilaje industriale. sorg. situat la confluen a Dunării cu Canalul Dunăre–Marea Neagră. Lungime: 84 km. Numele antic: Axiopolis . max. În agricultură predomină produc ia de cereale (grîu. Căi rutiere: 40 mii km. Relief variat: mun i (în N şi V). Exportă maşini şi utilaje.8 mii km2. fontă. mobilă. XVIII). materiale de construc ii. Sta iune polară. lacuri de baraje. Este străbătut de tunelul de cale ferată Fréjus . max. stat în centrul Africii. caprine). mei. Industrie extractivă (diamante. pomicultură. Planta ii de bumbac. legumicultură. ovine. Căi ferate: 9441 km. mijloace de transport. cîmpii (în centru). Industrie puternic dezvoltată: extractivă. Păduri de foioase şi conifere. tutun.: 3378 m. secară. porcine.26 mil. o el. manioc. produse chimice. Centrală atomoelectrică. Capitala: Praga . Popula ia: 3. rîu în România. Slovacia şi Austria. siderurgică.5 mil. Se cultivă arahide. Geamie (sec. [s¬´ni] Mont Cenís [mõs¬´ni]. Export de cafea. masiv muntos în Alpii Savoiei. produse chimice şi agroalimentare. E. Constan a). care uneşte oraşele Modane (Fran a) şi Bardonécchia (Italia). Suprafa a: 623 mii km2. aur) şi de prelucrare a produselor agricole. Admis în ONU la 19 ianuarie 1993. lemn şi materiale din lemn. podişuri (în V). rezerva ii naturale. laminate.

Muzeu de artă religioasă. la S-E de India. (490 mii loc. pe rîul Sambre . Cernica). afluent al Dunării. loc. minereu de fier. centrul adm. oraş în N-V Africii. vagoane. Universitate. Colec ie de artă religioasă. Apostoli a fost repictată în 1827–1834. Termocentrală. farmaceutice şi alimentare). alimentară. împreună cu Bucovina. provincie în N Argentinei. XV–XVI). Muzee. chimică. ovine). cu acelaşi nume. situate la 18 km de oraş. At. bumbac). Mănăstírea ~. orez. ciment. centrul adm. în conurba ie. Creşterea animalelor. alimentară. loc. viticolă (sec. oraş în Ucraina. IX–XIII). 306 mii loc. Muzee. Climă musonică. oraş în N-E Chinei. Zăcăminte: cărbune. Ctitorie a vornicului Cernica Ştirbei (1608). Zonă agricolă şi de creştere a animalelor (bovine. XVII). Nicolae (1815). Culturi cerealiere. Bisericile Sf. Restaurări în 1827–1834. pe Prut. port la Marea Mediterană. doc. Şantiere navale. Urmele unei puternice cetă i medievale e in .Cernãúþi oraş în Ucraina. Mún ii ~. oraş în Ucraina. oraş în S-E Fran ei (Savoia). la grani a cu Paraguay. Complex turistic. Biserica Sf. produse din lemn. Popula ia: 838 mii loc. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. chimică (hîrtie). Posesiune spaniolă. trestie de zahăr. 263 mii loc. oraş în S-V Belgiei. în 1408. loc. aparataj electronic. textilă. 68 mii loc. Construc ii de maşini. Centru industrial (prelucrarea metalelor şi lemnului. în conurba ie). Cérnei Cerníca Cernígov Cernóbîl Cetãþúia Ceúta [´qeuta] Ceylón Cháco [´t¿ako] Chambéry [¿¾be´i] Champágne Changchún [¿¾´pa¤] [t¿ahtsun] Charleroi [¿arl¬´rwa] . Catedrală.6 mii km2. mănăstire în România (jud. Universitate. Ilfov. (5. Castelul ducilor de Savoia (1232). culme muntoasă în România. biserici (sec. metalurgia aluminiului. a fost cedat Austriei. al regiunii cu acelaşi nume. Mănăstírea ~. constructoare de maşini. 2524 m). pe teritoriul Marocului. la E de Lyon.7 mil. Alt. În 1986 popula ia oraşului a fost evacuată în urma avariei la unul dintre reactoarele centralei atomoelectrice. 97 mii loc. mănăstire în România. situat pe rîul Desna . Industrie de prelucrare a lemnului. forestiere. Sta ie de cale ferată. 206. pietre pre ioase. între 1700 şi 1928 m. Agricultură (ceai. Capitala : Resistencia. În 1775. Sf. Suprafa a: 99. aparataj electrotehnic. Renumită reg. Turism. ciment. în V Carpa ilor Meridionali. pe rîul Pripet . tractoare. în lungul văii rîului Cerna . Zăcăminte de grafit. Sta ie de cale ferată. Popula ia: 17 mil. instrumente muzicale. Gheorghe (1831–1842). al provinciei Jilin. Pomicultură. Catedrală (sec. centrul adm. com. Universitate. provincie istorică în N-E Fran ei. ilmenit. Relief de podiş şi mun i (alt. 2 mil. insulă în Oceanul Indian. max. Industrie siderurgică.2 mii loc. pe teritoriul căreia se află statul Sri Lanka. al reg. Pescuit. Iaşi. produse alimentare). situată în partea de S a mun. Ctitorie (1669–1672) a domnului Gheorghe Duca. produse chimice şi alimentare. textile.6 mii km2. A fost reintegrat României. în conurba ie). Muzee. Centru industrial (camioane. Suprafa a: 65. Expl. Nod de comunica ii. Muzee.

sare). celuloză. alimentară. XVIII). (8. în conurba ie. (511 mii loc. Muzeu de artă. Nod de comunica ii. în conurba ie). textile. argint. biciclete. 420 mii loc. Universită i. Pia ă mondială pentru grîu şi animale. centrul adm. 302 mii loc. Nod de comunica ii. bumbac. capitala statului Wyoming. la N-E de Beijing. Export de orez. 75 mii loc. în conurba ie. produse chimice şi alimentare). Centru industrial (şantiere navale. 2. Institut de arte frumoase. centrul adm. Centru comercial (lemn. capitala statului cu acelaşi nume. chimică. Fondat în 1670. produse chimice (mase plastice. Institu ii financiar-bancare. hîrtie. oraş în N Mexicului. pe coasta Oceanului Pacific. Chihuáhua [t¿iw´aawa] . Pelerinaj. produse alimentare). XII. loc. Universitate.4 mil. locomotive. 62 mii loc. la S-V de Paris. oraş în N SUA (Illinois). alimentară (bere). Fondat în 1709. Poligrafie. 269 mii loc. motoare Diesel). A fost capitala Chinei. prelucrarea orezului). construc ii de maşini (vagoane.. Turism. Rafinării de petrol. pe rîul Indre . Centru comercial. Monumente. textile. Catedrală (sec. Industrie metalurgică. în conurba ie). 81 mii loc. oraş în SUA. constructoare de maşini agricole şi echipament electronic. Centru industrial (automobile. Important centru de comunica ii (9 aeroporturi). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. a sticlei. cu vitralii şi sculpturi. al provinciei Sichuan . de pielărie. 3. Industrie extractivă (aur. Muzee. confec ii.Chárleston [t¿´aarlst¬n] Chárleston oraş în E SUA (Carolina de Sud). produse alimentare. în conurba ie. chimică (îngrăşăminte). în conurba ie. chimică. Fondat în sec. XII – XVI). textilă. la S de Orléans. plumb). (450 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. îngrăşăminte) şi alimentare (conserve de carne). loc. rafinării de petrol. 78 mii loc. XI–XIII). oraş în N-E Chinei. port la Oceanul Atlantic. oraş în partea centralnordică a Fran ei (Orléanais). petrol. la 1432 m alt. încăl ăminte. Industrie siderurgică. Industrie siderurgică. Castel (sec. în conurba ie). prelucrarea petrolului. Muzeu. Construc ii de avioane. loc. aparataj electronic şi electrotehnic. mobilă. oraş în Germania (Saxonia). al statului Virginia de Vest. oraş în partea de V a SUA. Muzeu. aparataj electronic. Nod de comunica ii. Universitate. cărbune. oraş în centrul Fran ei (Berry). Nod de comunica ii. Biserică (sec. forestieră.6 mil. Catedrală gotică (sec. siderurgie. 530 mii loc. port la lacul Michigan. zahăr. de prelucrare a lemnului. Industrie puternic dezvoltată: siderurgie. în conurba ie. hîrtie. Chártres [´¿artr] Châteauroux [´¿ató´ru] Chémnitz [´kemnits] Chengdú [t¿æh´duu] Cheyénne [¿a´jenn] Chicágo [¿¬´kaagou] Chicláyo [t¿i´klajo] oraş în N-V statului Perú.8 mil. construc-toare de maşini. Universitate. uraniu. XV). Aeroport.

aur.02 mil. lame). Zăpezi. argint. subtropicală (în centru) şi temperat-oceanică (S). Relief predominant muntos. 159 mii loc. Limba oficială: spaniola. trestie de zahăr. lîngă ărmul de V al Asiei Mici. plumb. încăl ăminte. crom. Alt. Nod de comunica ii. Bogate resurse naturale: cărbune. 1297 m). Viticultură (vinuri celebre). loc. o el. Climă temperat-conti-nentală. Industrie dezvoltată: energie electrică. guano (locul I în lume). specii de stepă şi de deltă. minereuri de fier. oraş în Ucraina (reg. Climă oceanică umedă. porumb. hîrtie. anvelope. caprine. Kazahstan. Exportă minereuri. Coreea de Nord. creşterea animalelor). Suprafa a: 850 km2. a. Industrie atomică şi aerospa ială. sfeclă de zahăr. fontă. Pînă în 1812 apar inea Moldovei. citrice. al raionului cu acelaşi nume. aparataj electronic şi electrotehnic. Birmania. Meşteşuguri (sticlă. zinc. ghe ari. stibiu. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. stat în Asia Centrală şi Orientală. Monumente de arhitectură grecească (veche şi medievală). Căi ferate: 10 800 km. maşini agricole. la N-E de Concepción. cu o depresiune închisă în centru şi pustiul Atacama în N. Importă mijloace de transport. porcine. esături de lînă şi bumbac. Climă deşertică (N). aur. Principalele culturi agricole: cereale (orez. Chilía Chillán [t¿i´jan] Chiloé [t¿ilo´e] Chimborázo Chína [t¿imbo´raso] oraş în partea centrală a statului Chile. pe ărmul de E al Oceanului Pacific. hîrtie. Afghanistan. km 2. Mongolia. cupru (locul I pe glob). Suprafa a: 8 mii km2. rom.: 6227 m. Urme ale unei cetă i medievale. Denumirile vechi: genov. cositor. Capitala: Beijing . cupru. Muzeu. bumbac. Odesa). tutu insula grecească în Marea Egee. floarea-soarelui. Suprafa a: 9. Creşterea animalelor (bovine. sare ş. Industrie metalurgică (cupru. India. în S-V tropicală. Chíos [´çios] . Chilia Nouă . echipament electrotehnic şi electronic. Creşterea animalelor. Bhutan. constructoare de maşini (tractoare. pielărie. Păduri de foioase şi conifere. República Populáră Chinéză . de celuloză. gaze naturale. cărbune. de esături şi covoare. stat în S-V Americii de Sud. învecinat cu Tadjikistan.6 mil. molibden. Întreprinderi agroindustriale. fosfa i. Vietnam. separată de continent prin golfurile Ancud şi Corcovado . produse siderurgice. Pakistan. Bolivia şi Perú. Nepal. vinifica ie etc. minereuri de fier. Relief muntos (alt. Căi rutiere: 79 200 km. Pescuit. cartofi. Fondat în 1580. cobalt. Licostomo . gaolean. vi ă de vie. 28. grîu – locul I pe glob. ciment. sare). Legumicultură. situat pe malul stîng al Dunării (bra ul Chilia). Popula ia: 1 274 mil. Popula ia: 15. Marea Chinei de Est şi Marea Chinei de Sud. pomi fructiferi.Chíle [´t¿ile] República ~ . Popula ia: 57 mii loc. vehicule). Vegeta ie: păduri montane de foioase şi conifere. Kîrgîzstan. Cunoscut în evul mediu ca punct vamal la trecerea peste Dunăre.5 mii loc. plumb. por elanuri). petrol. nave. Limba oficială: chineza. stibiu). nichel. bauxită. învecinat cu Argentina. produse chimice. vulcan stins în Cordiliera Vestică (Anzii Ecuadorieni). Rusia. viticultură. ovine. ciment. la V de coastele Americii de Sud. orez. Suprafa a: 757 mii km 2. loc. celuloză. Escaladat în 1880. Marea Galbenă. chimică (fosfa i naturali). Relief muntos. Relief muntos. Capitala: Santiago . mangan. Laos. Centru industrial (prelucrarea lemnului. alimentară. Vestigii ale culturii egeene. măslini. Pescuit. textilă. wolfram. Port fluvial. centrul adm. Industrie extractivă (petrol. gaze naturale. insulă chiliană. Popula ia: 150 mii loc. Culturi agricole: grîu. porumb – locul 2 pe glob.) şi agricol (pomicultură.

hîrtie. Denumit şi Everest . loc. Principalul centru industrial şi cultural al republicii. pe teritoriile statelor Nigeria. Odesa). Nod de comunica ii. lac cu apă dulce în partea centrală a Africii Ecuatoriale.6 m înăl ime). Industrie constructoare de maşini (pentru transport). doc. coniacuri. Cel mai înalt vîrf de munte de pe glob. construc ii de maşini. de materiale de construc ii. Suprafa a: variază între 10 şi 26 mii km2 (în dependen ă de precipita ii). ctitorie a ieromonahului Andronic Popovici (1864). tipografie. XV–XIX. Izvorăşte la N de com. lemnului.: 11 m. oraş în N-E Republicii Populare Democrate Coreene. Ad. Universită i. Taraclia) şi se varsă în lacul Chitai (reg. comună în Republica Moldova (rn. Chongjín [t¿h¬ngd…´in] Chrístchurch [´kraistt¿t¬t¿] Ciad . alimentară. rutier). Industrie constructoare de maşini (tractoare. şantiere navale. Camerun şi Niger. Teatre. Împăra i Constantin şi Elena (1777) ş. capitala Republicii Moldova. Căuşeni). doc.: 8848 m. Universitate. bere. textilă. At. tricotaje) şi alimentare (vinuri. Nod de comunica ii (aerian. max. Pescuit. alimentară. prelucrarea petrolului. Alt. 1. Ciad. Lungime: 51 km. max. Chittagóng [t¿it¬gong] oraş în Bangladesh. În apropierea localită ii se află Mănăstirea Chi cani . ca tîrg de provincie în 1677. Hr. Chiþcáni Chomolúngma [t¿omo´lungma] vîrf muntos în Himalaia. ciment. produse farmaceutice şi de parfumerie. ca sat în 1429 ( Zahorna ). Universitate. Sf. întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. 322 mii loc. port la Oceanul Pacific. Fondat în sec. Aeroport interna ional. Cucerit la 29 mai 1953 de neozeelandezul Edmund Hillary şi nepalezul Tenzing Norgay. aparataj electronic şi electrotehnic). Biserici: Naşterea Maicii Domnului (1757). Denumită şi Mănăstirea Noul Neam . Export de iută şi ceai. mun. 750 mii loc.Chirghíj–Chitái Chiºin´ãu rîu în Republica Moldova şi Ucraina. ca oraş în 1812. Şantiere navale. la grani a dintre Nepal şi China. produse chimice. de esături (covoare). situat pe rîul Bîc . şantiere navale. Mucenic Teodor Tiron (1858). seminar teologic. Academie de ştiin e. I î. Biblioteci. Aici se varsă rîurile Chari şi Logone . dulciuri). Catedrale: Naşterea Domnului (1836). port la golful Bengal . Ghe ari şi zăpezi.5 mil. Clopotni ă (55. 9. Sf. At.5 mii loc. Centru industrial: metalurgie. Muzee. ca aşezare rurală în 1436. Industrie metalurgică şi constructoare de maşini. Fondat în 1850. a. bibliotecă cu căr i şi manuscrise din sec. la 240 m alt. brînzeturi. Nod de comunica ii. oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud). 520 mii loc. maşini de spălat. port la Marea Japoniei. frigidere. Vestigii arheologice geto-dacice. Cinci biserici. Nod de comunica ii. feroviar. Tvardi a (rn.

Popula ia: 89 mii loc. Căi rutiere: 40 000 km. produse din piele. bumbac. învecinat cu Nigeria. a materialelor de construc ii. caprine). măslini. loc. combustibili. Sudan. măsline.284 mil. Muzeu. turca. oraş în Tadjikistan. Climă subtropicală (mediteraneană). Pescuit. Mare centru industrial (prelucrarea plumbului. marmură. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. XII. Se cultivă orez. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1865). produse alimentare. stat în Africa Centrală. esături. la N-E de Aşhabad. pe rîul Amudaria . arhipelag grecesc în Marea Egee. Căi ferate: 35 km. Limbi oficiale: araba. Capitala: N’Djamena . km 2. Culturi agricole: bumbac. Suprafa a: 2. Suprafa a: 9521 km 2. Întreprinderi ale industriei uşoare: chimice. Creşterea animalelor (ovine. arahide. cedru. maşini şi utilaje industriale. Teatru. Vegeta ie: păduri de pin.Ciad República ~. în conurba ie. Climă tropicală deşertică în N şi ecuatorială musonică în S. bauxită. Relief de mun i. Centru industrial (siderurgie. Pescuit. Industrie uşoară (textile. República ~. chiparoşi. struguri. fructe. produse chimice şi alimentare). de sare. aparatură electrică. Popula ia: 781 mii loc. financiar şi comercial. 18 mii loc. 117 mii loc. Întreprinderi de ciment. oraş în Kazahstan.1 mil. de savană şi de pustiuri. 170 mii loc. încăl ăminte. de minereu de fier. Căi rutiere: 9200 km. [sjen´fuegos] oraş în partea centrală a Cubei. esături de bumbac. ciment. produse din piele. Ciardjóu Cicláde Cienfúegos Cimiºlía Cimként Cincinnáti Cípru . Páros. (2 mil. Nod feroviar. loc. bumbac. Suprafa a: 1. Viticultură şi vinifica ie. cartofi. Fabrici de zahăr. igarete.57 mii km2. conserve de peşte. maşini şi utilaje industriale. cereale. de încăl ăminte. materii prime şi semifabricate. de zone ale deşertului Sahara . Măslini. oraş în Republica Moldova. construc ii de maşini. Creşterea animalelor (bovine. mei. Pescuit. la N de Taşkent. confec ii. Exportă citrice. Nod de comunica ii. Vegeta ie tropicală. lînă). Muzee. Muzee. Importă mijloace de transport. sorg. Thira ş. aeronautică. Libia. manioc. produse alimentare). ulei de arahide. Expl. Popula ia: 9. bauxită. Creşterea animalelor. Atestat în sec. textile (mătase. Náxos. caprine. din 1924 pînă în 1927 – Leninsk . produse chimico-farmaceutice. Industrie de prelucrare a petrolului. citrice. Viticultură. Institu ii de învă ămînt superior. ulei de măsline. Relief muntos şi de cîmpie. Viticultură. citrice. textile. format din 211 insule ( Andros. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. legume. în conurba ie). Republica Centrafricană şi Camerun. port la Marea Caraibilor. carne. Institut pedagogic. porumb. de podişuri şi cîmpii. Exportă bumbac. Expl. uraniu. tutun). Capitala: Nicosia . situat pe rîul Cogîlnic. staniu. tutun. alimen-tare (carne. conserve). arahide. Pînă în 1924 se numea Ceardjui . Niger.). reşedin ă a raionului Cimişlia. stat în insula cu acelaşi nume. Nod de comunica ii (rutier. bata i. din estul Mării Mediterane. de confec ii. lemnului. Industrie agroindustrială. Importă autovehicule.a. Export de zahăr. 400 mii loc. Tínos. [sins¬´næti] oraş în SUA (Ohaio). Meşteşuguri. materiale de construc ii. textile. Limbi oficiale: greaca. cămile). combustibili. confec ii. feroviar). metalelor. ovine. franceza. mărfuri de larg consum. 497 mii loc.

Suprafa a: 595 mii km2. Atestat în 1653. al regiunii Cita. Ciucaş ). peninsula Ciukotsk şi peninsula Alaska. Alt. între insula Vranghel. Acoperită cu ghe ari din octombrie pînă în mai. 260 mii loc. lîngă com. comunică cu Oceanul Pacific. Industrie constructoare de maşini. Naviga ie. din apropierea com. Lungime: 57 km. Atestat în 1764 cu numele Angostura . Sărătenii Vechi (rn. Termoelectrocentrală. rîu în Republica Moldova. Vînătoare. Izvorăşte din apropierea or. Alt. masiv muntos în partea de S a Carpa ilor Orientali. Climă polară. de mobilă. Ciuc Ciúcaº Ciud Ciudád Bolívar Ciudád Juárez [sju´dad ´hwares] Ciuhúr Ciukótsk Ciukótsk Ciulúcul Máre Ciulúcul Mic Ciulúcul de Míjloc .: 140 km. masiv muntos împădurit în grupa centrală a Carpa ilor Orientali. centrul adm. lac pe teritoriul Estoniei şi Federa iei Ruse. Teleneşti). port pe Rio Grande . Institu ii de învă ămînt superior. În N-E se află capul Dejnev. Lungime max. coloane. 720 mii loc. Ocni a. Lacul se mai numeşte Peispi . Teleneşti). cel mai estic punct al Asiei. Şoiu ). Vegeta ie de tundră.: 47 km. Turism. al statului Bolívar. Muzee. în S Siberiei. alimentară. a materialelor de construc ie. Turism. produse lactate şi de panifica ie etc. afluent pe dreapta al Răutului . Industrie a lemnului (cherestea. în conurba ie. Suprafa a: 3. Relief muntos. Turism. centrul adm.: 1256 m. rîu în Republica Moldova. afluent pe stînga al Prutului. max.6 m. prin strîmtoarea Bering. de cărbune. În lac se varsă rîul Velikaia .Citá oraş în Federa ia Rusă. În S.: 1 954 m (vf. Pescuit. max. Ad. max. Rîşcani).55 mii km2. între Depresiunea Ciucului (la V). situat între rîurile Teleajen.: 14. Expl. Teatre. Făleşti). de minereu de fier. Stînci izolate în formă de ciuperci uriaşe. Lungime: 90 km. Expl. Industrie alimentară (spirt. oraş în N Mexicului (Chihuahua). rîu în Republica Moldova. Mún ii Ciúcului . alimentară. înconjurată de marea Ciukotsk (la N) şi de marea Bering (la S). Ad. Făleşti). peninsulă în extremitatea N-E a Asiei. Lungime: 44 km. Nod de comunica ii (rutier. Verejeni (rn. hornuri. Izvorăşte din apropierea comunelor Beleu i şi Comarovca (rn. Teleneşti). lîngă Costeşti (rn. turnuri. Făleşti ). [sju´dad bo´lißar] oraş în N-E Venezuelei. Izvorăşte lîngă satul Ciuluc (rn. Izvorăşte din apropierea comunei Pietrosu (rn.). Pescuit. Buzău (spre E) şi Doftana (spre V).: 1565 m (vf. Lungime: 62 km. Creşterea renilor. feroviar). max. Nod de comunica ii. Mîndreşti (rn. Lă ime max. lîngă com. din el izvorăşte fluviul Narva . afluent pe stînga al Ciulucului Mic . rîu în Republica Moldova. 372 mii loc. rîul Trotuş (la E) şi valea Uzului (la S). Márea ~. Rezerva ii naturale. de prelucrare a lemnului. mobilă). Suprafa a: 49 mii km2. mare în bazinul Oceanului Arctic. port pe fluviul Orinoco . afluent pe dreapta al Ciulucului Mare .

Industrie a lemnului (mobilă. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere (30% din suprafa ă).: 200–250 m. mare cîmpie în Asia Occidentală. care include şi S-V reg. Odesa (Ucraina). Vegeta ie de tundră. gaze naturale. Vegeta ie de stepă. cuprinsă între cursurile inferioare ale Prutului (la V) şi Nistrului (la E) şi ărmul Mării Negre (la S). energetică. înso ite de culmi şi dealuri cu altitudini de pînă la 200 m. cu interfluvii relativ plane. Cîmpía de Stépã a Bugeácului Cîmpía Europeánã Cîmpía Românã Cîmpía Sibériei de Vest Cîmpulúng Cîmpulúng Moldovenésc . Muzee. Este principala zonă agricolă a României. Creşterea animalelor (bovine. Alt. XIV). de cherestea. Tîrg din 1774. Argeş). Muzeu etnografic. Relief de cîmpie joasă vălurată.). medie: 100 m. sfeclă de zahăr. Naviga ie pe Volga şi Sura . de blănuri. alimentară (lapte praf. tutun. cîmpie în Europa. doc. Alt. cu văi şi vîlcele mai pu in adînci. Enisei ş. alimentară. chimică. Relief relativ plan. Este străbătută de numeroase rîuri ( Obi. între Prut (la V). cîmpie în extremitatea de S a Republicii Moldova. oraş din 1806. mun ii Ural (la V) şi Podişul Siberiei Centrale (la E). Vegeta ie de stepă şi silvostepă. motoare). Climă excesiv-continentală. km2. Sta iune climaterică. planta ii de vii şi livezi. de prelucrare a lemnului (mobilă. municipiu în România (jud. de ciment. Irtîş. dune de nisip. Climă continentală.: 50–300 m. cartofi. a materialelor de construc ii (var). în depresiunea cu acelaşi nume. cherestea). republică în componen a Federa iei Ruse. orz). care se întinde de la Oceanul Atlantic pînă la mun ii Ural. Ruinele unei biserici romanice (sec. fructe etc. fragmentat de văi largi şi întinse. Popula ia: 1. ovine. pe cursul superior al rîului Moldova . largi şi întinse. ovăz. municipiu în România (jud. Cîmpía Bãlþilor Cîmpía Deluroásã de Sud a Basarábiei cîmpie în N Republicii Moldova. At. secară. cuprinsă între marea Kara (la N).Ciuváºia República Ciuváşă . taiga şi stepă. Relief predominant plan. celuloză. Pomicultură. Suprafa a: 18. creată la 21 aprilie 1925. Podişul Nistrului (la E) şi Podişul Codrilor (la S).35 mil. Capitala: Ceboksarî . Podişul Ciuhurului (la N). Combinat de fibre şi fire sintetice. Culturi cerealiere (grîu. loc. situată între Prut şi Nistru (cursurile medio-inferioare) şi grani a de S cu Ucraina (reg. XVII). porcine. produse de panifica ie). cîmpie în S României. textilă.3 mii km2. Reprezintă un complex de forme colinare. Cîmpia Germano-Poloneză şi Cîmpia Est-Europeană. de încăl ăminte. pe teritoriul Federa iei Ruse. a palatului domnesc (sec. situată pe stînga Dunării. pe cursul mijlociu al fluviului Volga . Subcarpa i şi Podişul Moldovei. în 1411. Zăcăminte de petrol. situat în depresiunea cu acelaşi nume. fragmentat de văi şi vîlcele largi şi întinse. electrotehnică. cuprinzînd Cîmpia Franceză (în V). Industrie constructoare de maşini. de încăl ăminte. a. Filatură de bumbac. între Piemontul Getic.8 mii loc. lacuri sărate. hîrtie). Odesa). completată de bogate planta ii de pomi fructiferi. la poalele masivului Rarău . cîmpie în S Republicii Moldova. hamei. Alt. 44. cărbune. Suceava). păsări). în regiunea oraşului Băl i. Vegeta ie de stepă şi silvostepă.: 200–250 m. Suprafa a: 3 mil. Alt. Industrie constructoare de maşini (automobile. mun ii Altai (la S). 23 mii loc. Cuprinde numeroase crovuri.

material rulant. Zăcăminte: minereu de fier. cartofi. Pomicultură. institute academice de cercetare. Aeroport (Someşeni ). ghips. centrul ad m. Gherla. Creşterea animalelor. în conurba ie). Vestigii arheologice. Industrie extractivă (argint. Pescuit. Nisporeni) şi se varsă în lacul Cunduc.2 km2. între oraşele Cassis şi Menton. Huedin. grîu. prelucrarea lemnului. situat pe rîul Someşul Mic . Monumente. Suprafa a: 7. 507 mii loc. Subordonată Polineziei Franceze. Hidrocentrale. Ucraina). “General Motors“). XIV–XV). rîu în Republica Moldova şi Ucraina.2 km2. nisipuri. lîngă or. Centru industrial: siderurgie. produse chimice. Zonă de munte.: Saltillo . Popula ia: 625 mii loc. sfeclă de zahăr. Descoperit de William Keeling în 1609. Sta iuni balneoclimaterice. metalurgie feroasă. întreprinderi de pielărie. în bazinul Someşului Mic (Transilva-nia). Menton. Două academii. textile şi alimentare. jude în N-V României. Administrată de Australia (din 1955). Aeroport interna ional. Lungime: cca 80 km. Centru adm. Suprafa a: 6. Turism. Culturi agricole: porumb. Monaco. mobilă. Izvorăşte din apropierea com. rîu în Republica Moldova. Popula ia: 744 mii loc. copră. de muzică). electrotehnică. lîngă com. Întemeiat în 1796. Teatre. poligrafie. Universită i. Centru industrial: combinat de utilaj greu. sfeclă de zahăr. Suprafa a: 14. loc. cuar .a. materiale de construc ii. în 1497. tutun. rutier). Mihail (sec. electronică. prelucrarea petrolului. încăl ăminte. al jude ului Cluj. Nod de comunica ii. plante furajere. colegii. Clădiri vechi (sec. oastea moldovenească. Nelocuită. condusă de Ştefan cel Mare. de coline şi podişuri cu depresiuni intramontane. Tatarbunar (reg. construc ii de automobile (companiile “Ford“. Culturi: nuci de cocos. material rulant (feroviar. granit. Universită i. Cişmea (rn. Popula ia: 2 mil.: Turda. loc.: Cluj-Napoca. Industrii: construc ii de maşini. insulă coraligenă în E Oceanului Pacific. Institut politehnic. a înfrînt armata polonă care invadase Moldova. (2. Cocós Códrul Cosmínului Cogîlnic Cogîlnic . Izvorăşte la V de comuna Pecişte (rn. cărbune). Aici. Monte Carlo. Două academii (de arte. gaze naturale. Biserica Sf. Pe Cogîlnic sunt situate oraşele Hînceşti . Descoperită de John Clipperton în sec XVIII. Cîmpia Turzii. cărbune brun. afluent al Răutului. blănărie. textile. Culturi agricole: bumbac. Odesa. secară. XVI–XVIII). Bursuc (rn. prelucrarea metalelor. Basarabeasca . forestieră. Muzee. Centru adm. plumb. Nod de comunica ii. Clípperton Cluj Cluj-Napóca municipiu. regiune păduroasă la S de Cernău i. arhipelag în E Oceanului Indian. situat la cca 1100 km S-V de ărmurile Indoneziei. Suprafa a: 150 mii km2. Lungime: 243 km.Cléveland [´kliivl¬nd] oraş în SUA (Ohio).8 mil. Nisa ş. Rezina).65 mii km2. Coahuíla [koa´wila] Coásta de Azúr stat în N-E Mexicului. Cimişlia . Oraşe pr. 332 mii loc. por iune a litoralului francez al Mării Mediterane. Lungime: 50km. farmaceutice. Climă temperat-continentală. port la lacul Erie . alimentare. calcare. Orhei). Sta iuni balneoclimaterice: Cannes. ciment. Grădină botanică. construc ii de maşini.

alimentare. Exportă petrol. aur. Aeroport interna ional. Căi rutiere: 106200 km. 1. al statului Carolina de Sud. Monumente din epoca Renaşterii. stat în N-V Americii de Sud. Limba oficială: spaniola. . mase plastice. chimică. Venezuela. alimentară. în S Caucazu-lui. loc. capitala administrativă a Republicii Sri Lanka. tutun. 625 mii loc. Climă ecuatorială şi subtropicală. alimentare. banane. Marea Caraibilor. centrul adm. platină. aur. inut legendar pe ărmul de E al Mării Negre. prelucrarea petrolului şi a cauciucului. fluviu în America de Nord. Muzee. în conurba ie. Hidrocentrale. alimentară. Export de cauciuc. întreprinderi de pielărie. Se varsă în Oceanul Pacific (Golful Californiei). Centru adm. cupru. Hidrocentrale. Muzeu. cacao. vanadiu. Suprafa a: 1140 km 2. minereu de fier. manioc. Vegeta ie: păduri ecuatoriale (50% din suprafa a ării) şi de savană. construc ii navale. Industrie forestieră. Relief muntos (în V şi N). molibden. Suprafa a: 270 mii km2. Brazilia. ceai. loc. în conurba ie. de cacao. Lungime: 2 240 km. Muzee. Industrii: siderurgie. în conurba ie. în Canada şi SUA. textile. electrotehnică. Agricultură: cartofi. Palat episcopal (sec. sfeclă de zahăr. XVIII). Universită i. Navigabil pe cursul inferior (450 km). Universitate (1537). petrol. loc. port la Oceanul Indian. constructoare de vagoane şi automobile. Se cultivă orez. oraş în Portugalia central-vestică. chimică. Creşterea animalelor pentru carne. în SUA şi Mexic. cartofi. situat pe fluviul Mondego . textile. centrul adm. pe 320 km.50 mil. Coímbra [´kw˜ibr¬] Colhída Colómbo [kol´õmbo] Colorádo [kal¬r´ædou] Colorádo Colorádo Colúmbia [k¬´lambi¬] fluviu în America de Nord. alimentară.4 mil. Perú şi Ecuador. loc. Panamá. chimică. cărbuni. maşini şi utilaje industriale. Turism. Planta ii de arbori de cafea. textilă. Capitala: Bogotá .: Denver . Renumite băuturi alcoolice (coniac). Locul spre care argonau ii au pornit în căutarea lînii de aur. situat între Oceanul Pacific. Institut de tehnologie. Popula ia: 43 mil. XVI). Se varsă în Oceanul Pacific printrun estuar. Întemeiat în 1517. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Bahia Blanca ). Industrie extractivă (huilă. soia. Întrerprinderi textile. cherestea). bumbac. cafea. Resurse naturale: cărbune. trestie de zahăr. argint. stat în partea central-vestică a SUA. Muzeu arheologic. Lungime: 1 100 km.Cognác [ko´¤ak] oraş în V Fran ei. minereuri de fier. gaze naturale. Navigabil în cursul inferior. fluviu în Argentina. argint. Navigabil pe 228 km. de ceramică. copră. de hîrtie. gaze naturale). creşterea animalelor. Importă produse siderurgice. 149 mii loc. República ~. de hîrtie. străbătînd Marele Canion . (2 mil. metalurgică. oraş în E SUA. sticlărie). cărbune. Colúmbia [k¬´lambi¬] Colúmbia Colúmbus [k¬´lamb¬s] oraş în N-E SUA. 31 mii loc. Industrie extractivă (petrol. Manufacturi de ceramică şi sticlă (sec. poligrafică. porumb. fosfa i) şi prelucrătoare (de petrol. Aeroport interna ional. în S-V insulei Ceylon . în conurba ie). Popula ia: 3. Catedrală (sec XII–XVI). situat pe fluviul Charente . Pescuit. mijloace de transport. de cîmpie (în E). al statului Ohio. Lungime: 2 740 km. Căi ferate: 3 400 km. Centru industrial (echipament electronic. Admis în ONU la 5 noiembrie 1945. sare. 475 mii loc. Universitate.

Produse industriale: autoturisme. zahăr. Fondat în 1884. mangan. situată pe insula Tumbo . cobalt. caprine. Pe teritoriul ei se află Mănăstirea Condri a . trestie de zahăr. de cafea şi banane. orez. la 105 km S de Chişinău. cărbune. parcuri na ionale. Capitala: Moroni . ceai. Cónakry Condríþa Cóngo localitate în Republica Moldova (mun. uleiuri vegetale aromate. culmi şi piscuri muntoase. forestiere. sec. cafea. bata i. XIX). ridicată pe locul unui schit de lemn din sec. la N-V de insula Madagascar . plante aromatice (vanilie). Burundi. situat pe rîul Ialpug . ulei de palmier. Turism. Angola şi Republica Populară Congo. pajişti. utilaje. în conurba ie. palmieri. arahide. Întreprinderi chimice. plumb. Aeroport interna ional. manioc. Relief variat: podişuri (în partea centrală). cacao. Principalele produse agricole: cafea. port la Oceanul Atlantic. Bogate şi variate resurse naturale (diamante. staniu. Popula ia: 676 mii loc. caprine. Popula ia: 55. XIV–XVI). Industrie uşoară şi agroalimentară. diamante. Nicolae (încep. petrol brut.345 mil. Atestat în sec. Creşterea animalelor: bovine. zinc. Prelucrarea lemnului. după alte surse). porcine. 800 mii loc. abanoşi. Se cultivă orez. Limba oficială: franceza. Industrie producătoare de ciment. Importă ech . Universitate. ovine. în conurba ie. Rwanda. biciclete.2 mii km2. Limbi oficiale: franceza. trestie de zahăr. mase plastice. loc. Nod de comunica ii (feroviar. igarete. km2. textile) şi alimentare. încăl ăminte. situat între Republica Centrafricană. Catedrală (sec. Suprafa a: 2. Căi rutiere: 765 km. Sta iune climaterică. XVIII. prelucrarea metalului şi lemnului. aur. manioc. portocale. [´konakri] capitala Republicii Guineea. doc. cupru. 28 mii loc. argint. ovine. 168 mii loc. cositor. pe locul unei aşezări mai vechi (sec. arbori de cafea şi cacao. Importă produse industriale (maşini.9 mii km2 (2. cauciuc şi produse de cauciuc. rutier). Muzeu. situat pe malul lacului Como. ananaşi. Pescuit. bauxită. comoriana.24 mil. fabricarea mătăsii. Exportă cupru. Climă tropical-oceanică. minereuri de fier. Creşterea animalelor (bovine. care după volumul de extrac ie asigură ării unul dintre primele locuri în lume. pneuri. esături. Biserici romane. República Democrátă ~.Cómo oraş în N Italiei (Lombardia). băuturi răcoritoare. Sudan. Zambia. uraniu. mango. XVIII. porumb. stat insular în V Oceanului Indian (arhipelagul Comore ). Suprafa a: 1. Construc ii de automobile. în 1657 (Condreşti ). Climă ecuatorială umedă şi subecuatorială. bumbac. Uganda. XV). At. radiu. Relief: platouri vulcanice. manioc. E şi S-E). cîmpii aluviale (în N-V). cobalt. petrol). mijloace de transport. rom. Pescuit intensiv. Biserica Sf. tutun. Comóre Comrát municipiu în Republica Moldova (UTA Găgăuză). textile şi de confec ii. Chişinău). Planta ii de bananieri. bata i. Vegeta ie: păduri de palisandru. araba. alumină. Se mai cultivă: porumb. Export de minereuri de fier. stat în Africa Centrală. Vegeta ie: păduri tropicale (3/4 din teritoriu). Admis în ONU la 12 noiembrie 1975. Tanzania. Expl. República Federálă Islámică a Comórelor . alimentare (conserve de fructe şi peşte). conserve. mun i (în N-E. nuci de cocos. mangrove. păsări). ciment. Capitala: Kinshasa . condimente.

Cóngo

República ~, stat în Africa Centrală, situat între Gabon, Camerun, Republica Centrafricană, Republica Democratică Congo şi Angola. Suprafa a: 342 mii km2. Popula ia: 3 mil. loc. Capitala: Brazzaville. Limba oficială: franceza. Relief: zonă depresionară în bazinul rîului Congo, mărginită de podişuri întinse (alt. max. 1 040 m), şi de o cîmpie litorală umedă în S-V. Climă ecuatorială umedă. Păduri tropicale bogate în esen e pre ioase (70% din teritoriu). Resurse naturale: cupru, aur, argint, diamante, plumb, zinc, radiu, uraniu, wolfram, petrol, cărbune. Întreprinderi care produc îngrăşăminte chimice, ciment, textile, igarete. Culturi agricole: arbori de cafea şi cacao, palmieri de ulei, bananieri, arahide, trestie de zahăr, tutun, orz, porumb, manioc. Pomicultură, legumicultură, pescuit. Creşterea animalelor (caprine, ovine, bovine). Export de petrol şi produse petroliere, lemn şi produse de lemn, tutun, zahăr, citrice. Importă maşini şi utilaje industriale, automobile, produse alimentare. Căi ferate: 1 040

Connécticut Connécticut

[k¬´netik¬t]

fluviu în N-E SUA. Lungime: 650 km. Se varsă în Oceanul Atlantic (strîmtoarea Long Island ). Par ial navigabil (120 km). Hidrocentrale. stat în N-E SUA, la Oceanul Atlantic. Suprafa a: 13 mii km 2. Popula ia 3,5 mil. loc. Capitala: Hartford . Industrie constructoare de avioane, aparate de precizie, electrotehnică, chimică. Zonă agricolă: pomicultură, tutun, creşterea animalelor, avicultură. străvechi oraş pe coasta europeană a strîmtorii Bosfor , astăzi cartier ( Uskiidar “Scutari“) al or. Istanbul (Turcia). A fost întemeiat de împăratul roman Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii greceşti Byzantion , devenit în 330 capitala Imperiului Roman, apoi a imperiului Bizantin. Cucerit de turci în 1453, devine capitala Imperiului Otoman pînă în 1923, cu denumirea Istanbul . Aici au fost semnate numeroase tratate de pace. jude în S-E României, la grani a cu Bulgaria, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafa a: 7 070 km2. Popula ia: 759 mii loc. Reşedin ă: mun. Constan a . Relief predominant de podiş. Climă temperatcontinen-tală. Resurse naturale: minereu de fier, fosforite, caolin, cretă, calcare, nisipuri, ape minerale sulfuroase. Produse industriale: utilaje tehnologice, maşini agricole, ciment, prefabricate din beton, mobilă, textile, confec ii, tricotaje, uleiuri vegetale, conserve. Şantiere navale, rafinării de petrol. Agricultură: porumb, grâu, secară, plante furajere, sfeclă de zahăr, floa-rea-soarelui, legume; pomicultură, viticultură; creşterea animalelor. Institu ii de învă ămînt şi de cultură. Turism.

Constantinópol

Constánþa

Constánþa

municipiu în S-E României, centrul adm. al jud. Constan a, cel mai mare port maritim al ării la Marea Neagră. 360 mii loc. Aeroport interna ional. Centru industrial: construc ii şi repara ii de nave maritime, prelucrarea metalelor şi lemnului, fabricarea mobilei, celulozei şi hîrtiei, poligrafie, textile, confec ii, produse alimentare. Universitatea “Ovidiu“. Institute de marină (civilă şi militară). Teatre. Muzee. Vestigii arheologice. Monumente istorice. Oraşul a fost construit pe locul vechii colonii greceşti Tomis .

Constánþa

oraş în S Germaniei (Baden–Württemberg), situat pe malurile lacului cu acelaşi nume. 76 mii loc. Centru industrial: metalurgie, construc ii de maşini, echipament electronic, prelucrarea lemnului, produse chimice, textile şi alimentare. Universitate. Catedrală (sec. XI–XVI). Biserică gotică (sec. XV). Sta iune balneoclimaterică. Turism. [kuk] strîmtoare între Insula de Nord şi Insula de Sud a Noii Zeelande, unind Marea Tasman cu Oceanul Pacific. Lungime: 107 km. Lă ime: 22–91 km. Ad. max.: 97 m. A fost descoperită de J. Cook în 1770. capitala Danemarcii, situată pe insulele Seeland şi Amager , port la strîmtoarea Ø resund . 626 mii loc. (1,7 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Mare centru industrial: montaj de automobile, construc ii de nave, de echipament şi aparataj electrotehnic, de motoare; întreprinderi chimice, de mobilă şi hîrtie, alimentare. Academie de ştiin e. Universitate (1479). Muzee. Palate (sec. XVII). Catedrală neoclasică (1811–1829). Turism.

Cook

Copenhága (Cópenhaga)

Corálilor Cordiléri

Córdoba

Márea ~, mare a Oceanului Pacific, între coasta de N-E a Australiei şi Melanezia. Suprafa a: 4,1 mil. km2. Ad. medie: 2 394 m. Ad. max.: 9 174 m. Mún ii ~, cel mai lung lan muntos de pe glob (cca 18 000 km), situat în vestul Americii de Nord, de la Alaska pînă în Mexic, şi în America de Sud, din Venezuela pînă în ara de Foc. Alt. max.: 6 193 m (vf. McKinley , în America de Nord) şi 6959 m (vf. Aconcagua , în America de Sud). Cca 80 de vulcani activi. oraş în S Spaniei (Andaluzia), situat pe fluviul Guadalquivir . 311 mii loc. Nod de comunica ii. Industrii: expl. minereului de cupru, întreprinderi chimice, textile, alimentare. Vestigii romane. Fortifica ii maure. Moschee (sec. VIII–X). Muzee. República Populáră Democrátă Coreeánă , stat situat în partea de N a peninsulei Coreea, între China, Federa ia Rusă, Coreea de Sud, Marea Japoniei şi Marea Galbenă. Suprafa a: 120,5 mii km 2. Popula ia: 23,7 mil. loc. Capitala: Phenian . Limba oficială: coreeana. Relieful este format de masive muntoase şi regiuni de cîmpie litorală. Climă subtropicală musonică. Vegeta ie: păduri de conifere şi foioase (80% din teritoriu), păşuni alpine. Bogate resurse naturale: cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram, fosfa i, sare. Industrie energetică (hidrocenrale), siderurgică, constructoare de maşini, textilă, alimentară. Se produce o el, fontă, tractoare, aparataj electrotehnic, îngrăşăminte chimice, ciment, celuloză, hîrtie, conserve. Se cultivă orez, grîu, orz, porumb, soia, bumbac, tutun. Creşterea animalelor (bovine, porcine). Pescuit. Exportă minereuri, metale, produse agricole. Importă maşini şi utilaje industriale, combustibili, mijloace de transport. Căi ferate: 10 800 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991.

Coréea de Nord

Coréea de Sud

República Coréea , stat în estul Asiei, situat în partea de S a peninsulei Coreea , între Coreea de Nord, Marea Galbenă şi Marea Japoniei. Suprafa a: 99 mii km 2. Popula ia: 48,3 mil. loc. Capitala: Seul . Limba oficială: coreeana. Relief în cea mai mare parte muntos, cu cîmpii în lungul ărmului apusean. Clima temperat-continentală, cu caracter musonic şi tropical. Industrie dezvoltată: extractivă (cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram), siderurgică (fontă, o el, cupru rafinat, zinc), constructoare de maşini şi utilaje, automobile, nave, aparate electronice şi electrotehnice, producătoare de anvelope, hîrtie, ciment, produse chimice, textile, conserve de peşte. Culturi agricole principale: orez, grîu, ovăz, porumb, soia, bata i, tutun. Pomicultură. Sericicultură, pescuit. Creşterea animalelor. Exportă echipament industrial, mijloace de transport, aparate electronice, produse chimice, textile, alimentare. Importă materii prime, automobile, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 8500 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. insulă în Marea Ionică. Suprafa a: 593 km 2. Popula ia: cca 100 mii loc. Oraş pr.: Corfu (port). Relief muntos. Climă mediteraneană. Pescuit. Turism. Administrată de Grecia. renumit oraş din Grecia antică (sec. VII–VI î. Hr.). În prezent port în golful cu acelaşi nume. 30 mii loc. Rafinărie de petrol. Centru comercial (export de stafide, ulei de măsline). Relicve arheologice. Muzeu. Turism. peninsulă în S-V Marii Britanii, între Marea Mînecii şi canalul Bristol. Lungime: 150 km. Lă ime max.: 72 km. Relief muntos. Industrie extractivă (cositor, cupru, argint, zinc, plumb, mangan), prelucrătoare de materii prime. Creşterea vitelor. Pescuit. Turism. oraş în N-E Argentinei, centrul adm. al provinciei Corrientes, port pe fluviul Paraná . 270 mii loc. Aeroport interna ional. Centru industrial şi comercial (export de cereale). Universitate. Muzeu. Fondat în 1588. insulă în N Mării Mediterane. Suprafa a: 8,7 mii km 2. Popula ia: 252 mii loc. Relief muntos (alt. max. 2 710 m, vf. Monte Cinto ). Expl. de minereuri de fier, cupru, mercur, zinc, plumb, marmură. Planta ii de citrice, măslini. Viticultură. Turism. Creşterea animalelor (ovine, caprine). Administrată de Fran a. [kor´u¤a] oraş în N-V Spaniei (Galicia), port la Oceanul Atlantic. 245 mii loc. Industria aluminiului, de prelucrare a lemnului, tutunului şi peştelui, chimică, textilă, de hîrtie. Şantiere navale. Pescuit. comună în Republica Moldova (rn. Soroca). Expl. de calcare. Prelucrarea artistică a pietrei. At. doc. în 1509.

Córfu

Corínt

Córnwall

[´koonw¬l]

Corriéntes

Córsica

Corúña

Cosãúþi

Cósta Ríca

República ~, stat în America Centrală, între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor, învecinat cu Nicaragua (în N) şi Panamá (în S-E). Suprafa a: 51 mii km2. Popula ia: 3,9 mil. loc. Capitala: San José . Limba oficială: spaniola. Relief predominant muntos, cu un podiş intramontan şi cîmpii litorale. Climă tropicală cu precipita ii bogate pe litoralul Mării Caraibilor. Vegeta ie tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 45% din teritoriul ării. Industrie slab dezvoltată: mici întreprinderi de prelucrare a materiei extractive şi a produc iei agricole. Resurse naturale bogate (aur, argint, mangan, petrol, bauxită, ape geotermale), dar pu in exploatate. Planta ii de arbori de cafea, de cacao, bananieri, ananaşi, trestie de zahăr. Se mai cultivă orez, porumb, manioc. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit. Exportă cafea, banane, carne, lemn şi produse de lemn, textile. Importă maşini şi utilaje industriale, autovehicule, combustibili, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 950 km. Căi rutiere: 35 541 km. Admis în ONU la 3 noiembrie 1945. República ~ (Coásta de Fíldeş) , stat în Africa de Vest, la N-V de Golful Guineii, între Liberia, Guineea, Mali, Burkina Faso şi Ghana. Suprafa a: 322,5 mii km 2. Popula ia: 16,8 mil. loc. Capitala: Yamoussoukro (administrativă) şi Abidjan (legislativă). Relief de podiş înalt (la N) şi de cîmpie litorală (la S), culmi muntoase şi piscuri. Climă subtropicală umedă. Vegeta ie tropicală şi de savană. Expl. de petrol, diamante, aur, minereu de mangan. Rafinării de petrol, fabrici de cherestea, de ciment, textile, de produse alimentare. Se cultivă arbori de cafea, de cacao, banane, precum şi orez, porumb, mei, sorg, manioc, bata i. Ramuri economice tradi ionale: creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine), pescuitul, vînătoarea, meşteşugăritul. Exportă cafea, cacao, banane, petrol, produse petroliere, lemn şi produse de lemn, ulei de palmier. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili. Căi ferate: 660 km. Căi rutiere: 70 000 km. Limba oficială: franceza. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. [kot¾´te] peninsula în N-V Fran ei (Normandia), între golful Saint-Malo şi estuarul Senei (Marea Mînecii). Lungime: cca 100 km. Relief de coline. Climă oceanică. Creşterea animalelor (bovine, ovine, cabaline). comună în România (jud. Iaşi). 9 mii loc. Centru pomicol. Podgorii renumite (vinul “Cotnari“). Expl. de gresii. Sta ie de cale ferată. Cetate geto-dacică (sec. V–III î. Hr.). Pod de piatră (sec. XV). Biserici (sec. XV şi XVI). Beciuri ale caselor domneşti (sec. XV). At. doc. ca tîrg în 1448. [koto´nu] oraş în Benin, port la golful Guineea . 490 mii loc. în conurba ie. Mici întreprinderi mecanice, textile, de încăl ăminte, alimentare. Export de ulei de palmier şi bumbac. vulcan activ în Mun ii Anzi (Ecuador), unul dintre cei mai mari din lume. Alt.: 5 896 m. Parc na ional. oraş în E Germaniei (Brandenburg), pe rîul Spree . 130 mii loc. Nod de comunica ii. Centru industrial (siderurgie, echipament electric, covoare, postavuri, tricotaje, produse alimentare) şi comercial. Biserică (sec. XIV), castel (sec. XVIII). Muzeu. At. doc. în 1156.

Côte d'Ivoire

Cotentín

Cotnári

Cotonou

Cotopáxi Cóttbus

[kotop´ahhi] [´kotbus]

Covásna

jude în partea central-estică a României, în bazinul Oltului superior. Suprafa a: 3,7 mii km 2. Popula ia: 240 mii loc. Centru adm: mun. Sfîntul Gheorghe . Relief muntos şi de coline. Climă temperat-con-tinentală. Resurse naturale: lignit, minereu de fier, calcare, gresii, ape minerale. Industrie constructoare de maşini, agregate, motoare, echipament electric auto, piese pentru tractoare şi maşini agricole. Întreprinderi alimentare. Zonă agricolă: plante tehnice, cartofi, sfeclă de zahăr, grîu, secară; creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine); avicultură. Teatre. Muzee. Turism.

Covásna

oraş în România (jud. Covasna), la poalele mun ilor Vrancea . 14 mii loc. Întreprinderi de mobilă şi cherestea, de materiale de construc ii, de îmbuteliere a apelor minerale. Sta iune balneoclimaterică. Vestigii arheologice. Biserică (sec. XIII–XIV). At. doc. în 1567. [´kov¬ntri] oraş în Marea Britanie (Anglia). 295 mii loc. (648 mii loc., în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru industrial: construc ii de avioane, automobile, tractoare, motociclete, maşini unelte, aparataj electronic, optică; întreprinderi textile (mătase), alimentare. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice. Ruinele unei fortifica ii (sec. XIV). masiv muntos în S-V mun ilor Făgăraş , între rîurile Olt şi Topolog . Alt. max.: 1 668 m. Parc na ional. Mănăstírea ~ , mănăstire pe malul drept al Oltului. Ctitorie (1387 – 1388) a domnului Mircea cel Bătrîn. Mormîntul domnitorului. Monumente istorice. S-a mai numit şi Mănăstirea Nucet . oraş în Polonia, situat pe fluviul Vistula . 830 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Aeroport interna ional. Centru industrial: siderurgie, construc ii de maşini, materiale de construc ii, întreprindri textile, alimentare. Academie de ştiin e. Universitate. Catedrală (sec. XII–XIV). Biserica Notre-Dame (sec. XIII–XV). Observator astronomic (1792). municipiu în S României, situat pe rîul Jiu , centrul adm. al jud. Dolj. 303 mii loc. Sta ie de cale ferată. Aeroport. Centru industrial: construc ii de avioane, locomotive, tractoare, automobile, maşini agricole, aparataj electric, prelucrarea lemnului, întreprinderi textile, alimentare. Universitate. Teatru. Filarmonică. Clădiri vechi (sec. XVI – XVII). At. doc. în 1475. insulă în Marea Mediterană. Suprafa a: 8,3 km 2. Popula ia: 540 mii loc. Relief muntos (alt. max.: 2 456 m). Zăcăminte : minereuri de fier, mangan, azbest, ghips. Culturi agricole: grîu, porumb, citrice, măslini, tutun, legume. Viticultură. Creşterea animalelor. Vestigii arheologice. Turism. Administrată de Grecia. mare în bazinul Mării Egee, cuprinsă între arhipelagul Ciclade, Pelopones şi insula Creta . oraş în Republica Moldova (mun. Chişinău). Centru de vinifica ie, depozit de vinuri (construit în subteranele fostelor mine de calcare), expozi ii de vinuri clasice şi spumante (şampanie “Cricova“). At. doc. ca aşezare rurală în 1431.

Cóventry

Cózia Cózia

Cracóvia

Craióva

Créta

Créta Crícova

Aeroport. vf. grîu). Căi ferate: 2 700 km. construc-toare de maşini. Eupatoria. doc. viticultură. Crişul Alb (238 km). porcine. Exportă produse industriale. Ungaria. Floricultură. Aluşta . Roman Koš ) şi de platou în interior. Ramuri agricole principale: cultivarea cerealelor (porumb.7 mil. pomicultură. Briceni). Cereale. Industrie extractivă (cărbune. comună în Republica Moldova (rn. Bosnia şi Her egovina. Suprafa a: 27 mii km 2. max. Cucerită de tătari (1430). specii ierboase de cîmpie. Relief muntos în lungul litoralului (alt. minereu de fier. doc.). Cuánza (Kwanza) . 1545 m.5 mil. apoi de turci (1475). Popula ia: 4. în 1520. Peştera “Emil Racovi ă“. a sfeclei de zahăr şi florii-soarelui. la 43 km N-E de Chişinău. a citricelor şi măslinilor. Pod peste Nistru. maşini şi echipament de transport. instrumente şi aparatură pentru cercetările ştiin ifice. Relief predominant muntos. Vegeta ie: păduri de foioase (30% din teritoriu). afluent pe stînga al Tisei . Crişul Negru (144 km). între Slovenia. fluviu în partea centrală a Angolei. situat pe malul drept al Nistrului. oraş în Republica Moldova. situat în N-V Peninsulei Balcanice. bauxită. At. At.). Pomicultură. Viticultură. Industrie metalurgică. Suprafa a: 56. Climă temperat-continentală (în N) şi mediteraneană (în S). Hr. Muzeu. Admis în ONU la 22 mai 1992. Protectorat roman (631 î. 11 mii loc. în 1607. Lungime: 960 km. Popula ia: 2.. constructoare de maşini (nave. scăldată de apele Mării Negre.Criméea peninsulă în S Ucrainei. Criº Criuléni Críva Croáþia rîu în România. mărfuri de larg consum.5 mii km2. alimentare. Minereu de fier. textile. Mai este denumită Chersonesul Tauric şi Taurida . VII î. loc. 322 mii loc. Hidrocentrale. Cróydon [´kroidn] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia). Serbia şi Muntenegru. Pescuit. Capitala: Zagreb . reşedin ă a raionului Criuleni. aparataj electrotehnic). Sta iuni balneoclimaterice: Ialta. sare marină). produse alimentare. Se cresc bovine. Marea Adriatică. Turism. tutun. Importă materii prime. petrol. una dintre cele mai mari de pe teritoriul Basarabiei. Colonizată de greci (sec. chimice. la S de Luanda. Pescuit. echipament electric. Anexată la Imperiul Rus în 1783. la S de Londra. República ~. stat în Europa.Hr. Ataşată Ucrainei în 1954. Mici întreprinderi agroindustriale. de prelucrare a lemnului. loc. Navigabil pe cursul inferior (258 km). Nod de comunica ii. gaze naturale. format prin unirea celor trei Crişuri: Crişul Repede (148 km). de produse petroliere. combustibili. Căi rutiere: 26 930 km. Se varsă în Oceanul Atlantic.

Izvorăşte din apropierea com. Ocni a). bauxită). Se pierde în deşertul Kalahari . Universitate. Produce energie electrică. argint. Hr. cobalt. Căi rutiere: 46 555 km. s-a găsit un tezaur de aur traco-getic (sec. stat în America Centrală. Navigabil pe cursul inferior. siderurgică. bananieri. argint. Hidrocentrală. cascade. IV–III î. Treime (1913–1914. În 1957. Biserica Sf. IV î. zahăr brut. oraş în S-V Braziliei. limitată în S-E de masivul muntos Sierra Maestra (alt. afluent pe stînga al Răutului. Relief de cîmpie joasă. Cubángo (Okavango) Cubólta Cuciurgán Cucuténi Cuhuréºtii de Sus Cuiabá Cúla Cunéne (Kunene) .18 mil. întreprinderi ale materialelor de construc ii. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. Izvorăşte de sub dealul Măgura (alt. citrice. At. igarete. Vegeta ie tropicală montană şi de savană. a fost descoperit un tezaur de obiecte şi 600 de monede de argint din sec. lîngă com.). manioc. renumită prin vestigiile arheologice din perioada neolitică (milen. alcool. rîu în Republica Moldova. comună în România (jud. Lungime: cca 100 km. Odesa. Lungime: cca 123 km. esături. fluviu în Namibia. în N-E Munteniei şi SE Transilvaniei. rîu în Republica Moldova. afluent pe stînga al Nistrului . Admis în ONU la 24 octombrie 1945. XVII–XVIII). îngrăşăminte chimice. Popula ia: 11. doc. constructoare de maşini (autovehicule. porcine). bata i) şi creşterea animalelor (bovine. porumb. Nezavertailovca. Climă tropicală cu precipita ii abundente. Capitala: Havana . Lungime: 66 km. 2000–2560 m). Casele familiei Cantacuzino (sec. de 132 m (rn. ciment. Formează grani a cu Namibia. Importă mijloace de transport. Aeroport. 402 mii loc. lîngă com. Praguri. XV. nichel. loc. Izvorăşte din apropierea localită ii Marianovka (reg. Lungime: 1600 km. Floreşti). diamante). Ucraina) şi se varsă în Turunciuc . Industrie dezvoltată: extractivă (minereuri de fier. între care şi o monedă moldovenească emisă de Alexandru cel Bun. Pescuit intensiv. cupru. combustibili. textile.Cúba República ~. în 1437. la grani a cu Angola. Făleşti). Hr. Suprafa a: 111 mii km 2. Lipnic (rn. cupru. situat pe insula cu acelaşi nume şi în numeroase insule mai mici din Arhipelagul Antilelor Mari. orez. Şciusev). centrul adm. mangan crom. bunuri de larg consum. arhitect A. tutun. Putineşti (rn. Limba oficială: spaniola. minereuri de nichel. wolfram. Aici. Praguri. cascade. comună în Republica Moldova (rn. într-un mormînt preistoric. 388. Condi ii favorabile culturilor agricole (trestie de zahăr. anvelope. bra al Nistrului .8 m). afluent pe dreapta al Răutului . Centru minier (aur.) – Cultura Cucuteni – răspîndită în Moldova (inclusiv Basarabia). lîngă această localitate. arbori de cafea. Floreşti). Căi ferate: 4 881 km. Se varsă în Oceanul Atlantic. de prelucrare a lemnului. conserve. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. al statului Mato Crosso. Exportă produse petroliere. rîu în Africa central-sudică. produse alimentare. Iaşi). mango. utilaje şi aparataj electrotehnic). izvoarele lui fiind situate la alt.

Sub stăpînirea Imperiului Roman popula ia autohtonă s-a romanizat. care corespunde aproximativ teritoriului locuit apoi de români. XVII). At. de mobilă. Mănăstirea La Merced (sec. Industrii (mobilă. Centru industrial (produse textile. Curchi Curcub´ãta Máre Curitíba Cúrtea de Árgeº Cúzco (Cusco) [´kusko] oraş în Perú.: 1 849 m.Curaçaó [küra´sou] insulă în arhipelagul Antilelor Mici. oraş în România (jud. Suprafa a: 472 km2. Centru industrial (întreprinderi mecanice. Culturi agricole (cereale. XVI–XVII). Dácia teritoriul populat în antichitate de geto-daci. de fosforite. obiecte din ceramică şi por elan). centrul adm. doc. Hr. Relief cu aspect colinar. ctitorie a domnului Neagoe Basarab. biserica Naşterea Maicii Domnului (1808–1810). situat pe rîul Argeş . gaze naturale). Viticultură. pe teritoriul Daciei. însuşind limba latină şi civiliza ia romană. constructoare de maşini. Biserica Domnească (1352). Sarmizegetusa.).) Mănăstirea Curchi.). Suprafa a: 50. loc. sub presiunea triburilor barbare. Nod de comunica ii. devine centrul provinciei Dacia Romana . legume. Hr. Popula ia: 1. Popula ia daco-romană. sub conducerea lui Burebista. îi învinge pe macedonenii conduşi de regele Lisimah (300–292 î. II î. aparataj electric. porumb.9 mil. Catedrală (sec. complex monastic (sec. ciment. ge ii şi dacii ob in unele victorii asupra armatelor romane. cel mai înalt din Carpa ii Occidentali. Turism. Expl. Biserici (sec. Nod de comunica ii (feroviar. Hr. Pe teritoriul acestei localită i: biserica Sf. Capitala: Mahacikala . În 271. At. sisal. capitala statului dac. Popula ia: 154 mii loc. textile. oraş în S-E Braziliei. alimentară.). Forma iuni de triburi geto-dacice opune rezisten ă armatelor lui Alexandru cel Mare (335 î.: Wilemstad . Două universită i. localitate în Republica Moldova (rn. în 1499. Rafinării de petrol (importat). rămasă în locurile de baştină. XVIII). Argeş). biserică din 1512–1517. plante tehnice). 1. În timpul lui Decebal (87–106). Muzeu. în Mun ii Anzi. dar în urma războaielor din 101–102 şi 105–106 sunt înfrîn i. sorg.Hr. Fondat în 1654. iar regatul Dacia este transformat într-o provincie romană. Aeroport interna ional. aerian). Creşterea animalelor (bovine. 37 mii loc. 257 mii loc.). Pomicultură. forestieră. XIII–XVIII). arahide. Culturi agricole: trestie de zahăr. la 3 650 m alt. situată în N mun ilor Caucaz.4 mil. republică autonomă în Federa ia Rusă. Orhei. alimentare).. Ge ii sînt men iona i încă de Herodot cu prilejul conflictului lor cu regele persan Darius I (514 î. ovine). vestită prin legenda “Meşterul Manole“. chimică. cherestea. în conurba ie. al statului Paraná. Curtea Argeş (1330) şi Curtea de Argeş (1510). Administrată de Olanda. portocale. ia fiin ă primul stat centralizat al geto-dacilor. alimentare) şi comercial (export de produse ale industriei uşoare). loc. doc. agricol şi comercial. în Marea Caraibilor. Universitate (1597). vîrf în mun ii Bihor .3 mii km2. Oraş pr. pentru a-şi fortifica pozi iile la Dunăre. Hr. luptă împotriva bastarnilor (sec. de celuloză şi hîrtie. Industrie extractivă (petrol. Temple. a păstrat legăturile econo Daghestán República ~. Reşedin ă domnească pe vremea lui Basarab I (1310–1352). Alt. de ciment. Dumitru (1775). În sec I î. Mănăstirea Curtea de Argeş . armata şi administra ia romană părăsesc Dacia. chimice. .

XIV). 1. alimentară (orez. Terminal al conductelor de petrol. electronică. ărmul Dalma iei. loc. textilă. între insulele Umboi şi Noua Britanie . produse chimice). sticlă. Centru comercial şi de transport. preşedintele SUA. Nod de comunica ii. în lungime de 1400 km. Ad ~. port la Oceanul Atlantic. loc. port în Delta Nilului . situat în Delta Nilului . Industria bumbacului şi mătăsii. cu lungimea de 120 km şi lă imea de 25 km. [da´mjeta] oraş în N Egiptului. Universitate. de ciment. Centru financiar-ban-car. Suprafa a: 544 km 2. Mare pia ă a bumbacului. a fost asasinat J. Au fost descrise de navigatorul englez William D. Planetariu. Aici. Punct de tranzit interna ional. maşini agricole). avînd în apropiere numeroase insule. Dampier (1652–1715). Universitate.6 mil. Monumente istorice. Muzee. produse farmaceutice. Întreprinderi textile.F. situată pe peninsula Capul Verde . aparatură telefonică). max. Centru industrial (televizoare. oraş în N Arabiei Saudite. Planta ii de măslini şi citrice. bitum. Artizanat (covoare.08 mil. Universitate. loc. Pescuit. Centru industrial (ciment. Monumente arhitectonice. sticlă. în conurba ie). Industrii (chimică. Muzee. automobile. obiecte din aur şi argint). Acvariu. 1900 m). la 22 noiembrie 1963. este foarte crestat. În acest oraş. regiune istorică pe litoralul estic al Mării Adriatice. de încăl ăminte. de prelucrare a pielei. 600 mii loc. se află strîmtoarea Dampier .Dakár capitala Senegalului. marmură. de formă alungită ( ărm dalmatic).7 mil. a tutunului. Muzeu. Kenedy. situată la poalele mun ilor Antiliban . hîrtie. Pescuit. Dállas Dalmáþia Damanhûr Damásc Damiétta Dammám Dámpier [´dæmpj¬] . alimentară (conserve de peşte). chimică. Suprafa a: 5 mii km2. cărbuni. (4. 122 mii loc. a lemnului. esături. Expl. Moschee (sec. 1. de petrol. în conurba ie. 1 mil. în conurba ie. alimentară). Relief muntos (alt. Industrie textilă (bumbac). Institutul Africii Negre. Resurse naturale: bauxită. Industrie constructoare de maşini (avioane. oraş în Egipt. la N-E de coastele Australiei. Şantiere navale. 215 mii loc. [´dael¬s] oraş în S SUA (Texas). arhipelag din 20 de insule în Oceanul Indian. Creşterea animalelor (ovine). utilaj petrolier. Viticultură. Universitate. loc. pe rîul Barada . alimentară. Turism. capitala Siriei. Artizanat. ulei). în Croa ia şi Serbia şi Muntenegru. alimentare. Turism. port în Golful Persic .

Omme ). produse chimice (lacuri. XVI). (316 mii loc. Grădină botanică. Turism. Zăcăminte de plumb şi antimoniu. Exportă maşini şi echipament pentru transport. textilă. pe peninsula Iutlanda . cafea. în conurba ie). textilă. chimică (îngrăşăminte. sisal. Lungime: 1020 km. Popula ia: 5. Limba oficială: daneza.3–18. Biserică (sec. construc ii navale). ciment. Institut politehnic. silvicultură. Nod de comunica ii. Uneşte Oceanul Arctic cu Oceanul Atlantic. extractivă (petrol. gaze naturale). 173 m). Căi rutiere: 71 mii km. oraş în N Australiei.: 3088 m. al Teritoriului de Nord. doc. XVIII). Şantiere navale. Primărie (sec. maritim. 86 mii loc. Numele vechi: Port Darwin. Ad. încăl ăminte. Importă materii prime industriale. constructoare de maşini (locomotive). Se învecinează cu Germania. Centru industrial şi comercial. centrul adm. Industrie dezvoltată: constructoare de maşini (motoare. oraş în E Tanzaniei. Muzeu. feroviar. Uneşte Marea Marmara cu Marea Egee. fluviu în Belarus şi Letonia. Capitala: Copenhaga . Gudena. oraş în Marea Britanie (Anglia). chimico-farmaceu-tică. accidentată în urma glacia iei cuaternare. Universitate. Lă imea min. stat în Europa de V. în sec. poligrafică. oraş în S-V Germaniei (Hessen). Aici se varsă fluviul Atrato . maşini agricole. max. Între Darlington şi Stockton a fost construită prima cale ferată din lume (1823). vopsele). XI. Se mai cultivă cartofi. 2 mil. Denumit pe cursul superior Macintyre sau Barwon . sfeclă de zahăr. Relief de cîmpie joasă (alt. Palat (sec. Terminal petrolier.: 227 m. Turism. Agricultură intensivă. aparate electrice. bumbac. mobilă. Dárlington [´daaliht¬n] Dármstadt [´darm¿tat] Dárwin [´daawin] Dáugava (Dvína de Vest) . în conurba ie. Lungime: 165 km. port la Marea Timor. produse alimentare. mobilă. 79 mii loc. Seacă pe timp secetos.: 153 m. port la Oceanul Indian.3 mil. Industrie siderurgică. mase plastice). 138 mii loc. trece prin Riga şi se varsă printr-o deltă în Marea Baltică. Ad. afluent pe dreapta al fluviului Murray . Este cuprins între Marea Nordului şi Marea Baltică. loc. Kattegat şi Øresund . Ad. max. Nod de comunica ii (aerian. electrotehnică. insula Bornholm şi par ial în Insulele Frisce de Nord . Danemárca Dardanéle (Hellespont) Dar es-Salaam Darfúr Darién Dárling [´daalih] regiune muntoasă în V Sudanului. Aeroport interna ional. Industrie a lemnului şi a cărnii. Căi ferate: 2. max. golf în Marea Caraibilor. At. combustibili. Lungime: 2740 km. sticlă. strîmtoare între peninsula Balcanică şi Asia Mică. textile.: 287 km. strîmtoare între insulele Groenlanda şi Islanda .5 km.Danemárca Regátul ~. Fabrici de tutun. Export de copră. Suprafa a: 43 mii km2. Lungime: 120. loc. Oraş din 1330. Recoltarea perlelor. XII). alimentară. Este folosit în iriga ie. Admis în ONU la 24 octombrie Strîmtoárea Danemárcii . între depresiunea lacului Ciad şi Nilul Alb . secară.5 km. Lă ime: 1. Arhipelagul Danez. îmbrăcăminte. Muzee. rutier).: 70–200 m. în S istmului Panama . străbătută de numeroase rîuri (Stora. rîu în S-E Australiei. alimentară. Izvorăşte din podişul Valdai . porcine). conserve de carne. plante decorative. cultivarea cerealelor (orz. În N şi N-E se desparte de Peninsula Scandinavică prin strîmtorile Skagerrak . Alt. max. Pescuit. Par ial navigabil. Climă temperat-oceanică. ovăz). bazată pe creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine.9 mii km. Pescuit. Industrie constructoare de maşini. flori.

max.2 mii loc. alimentară. 700 m). 8. Export de copră.6 mil. Krishna. prelucrarea lemnului. Monumente gotice (sec. orez. Centru financiar şi comercial. fluviu în SUA. Important nod de comunica ii. tricotaje. strîmtoare în Oceanul Atlantic. Lungime: 660 km. lemn. Davós Dãrmãnéºti [da´voos] Débreþin (Debrecen) Déccan (Dekkan) Délaware Délaware [´del¬we¬r] Delft Délhi [´deli] Délos (Dhílos) Délta Dúnãrii [´dilos] insulă grecească în Marea Egee. Sporturi de iarnă. faian ă). Termocentrală. Universitate. Vestigii arheologice. Include mai multe bra e şi ramifica ii ale fluviului. Nod de comunica ii. pe rîul Uz . Universitate. Suprafa a: 3. lebede. Navigabil. Lă ime: 65 km. şantiere navale. med. maşini agricole. Lungime: 1170 km. port principal în insulă. Creşterea animalelor. mangan. oraş în România (jud. alimentare. poligrafie. Vegeta ie bogată (stufărişuri. Popula ia: 666. cablu. Şantiere navale. Zonă piscicolă.5 mii loc. Institut politehnic. Hidrocentrală. Păduri rare. Monumente arhitectonice şi istorice. loc. podiş în zona interioară a peninsulei Hindustan. farmaceutică. diamante.: 107 m). Pomicultură. în Alpii Retici . Muzeu. confec ii. textile.5 km 2. în conurba ie. în teritoriul cu acelaşi nume. la 1550 m alt. oraş în N Indiei. pelicani etc. orez. spa iu deltaic la vărsarea fluviului Dunărea în Marea Neagră. oraş în V Olandei. care îndeplineşte func ia de capitală a ării. rulmen i).8 mii loc. rogozuri). Este format din oraşul vechi Shâhjahânâbâd şi oraşul nou New Delhi (întemeiat în 1911). Industrie variată: construc ii de maşini. plante oleaginoase. 14. între Groenlanda şi partea de S-E a insulei Baffin .Daváo Davis [´deiv¬s] golf în Oceanul Indian în S insulei Mindanao (Filipine). Aici este situat oraşul cu acelaşi nume. Ad.2 mii loc. Culturi irigate: bumbac. 216 mii loc. Institut de cercetări nucleare. Cunoscut din 1075. XIII. Expl. Universită i. de cărbune brun. zone inundabile. i ei. pe teritoriul României (4340 km2) şi pe teritoriul Ucrainei (710 km2). Rafinărie de petrol. Industrie a lemnului şi a plantelor textile. mistre i. Industrie construc-toare de maşini (vagoane. În E şi V se înal ă Mun ii Ga i (alt. Relief stîncos (alt. 11. Muzeu. vulpi. Suprafa a: 5. încăl ăminte. ostroave. Muzee. oraş în E Elve iei. Centru industrial (construc ii de maşini. nurci. Lungime: 129 km. Universitate. km2. în conurba ie. Bacău). Universitate. Suprafa a: 1 mil. Aeroport interna ional. At. grîu. Izvorăşte din mun ii Catskil (Apalaşi) şi se varsă în golful cu acelaşi nume. produse chimice şi farmaceutice.. 9. hermine etc. Godavari. Este străbătut de rîurile Mahanadi. . Sta iune climaterică. situat în depresiunea cu acelaşi nume. Legumicultură.4 mii km 2. oraş în E Ungariei. textilă. stat în SUA.: 104 m. grinduri. în sec. Rezerva ii naturale. Narbada . Fabrici de cherestea. Explorată de John Davis în 1585 şi 1587. min. minereu de fier. Faună variată: berze. savane. Zăcăminte: cărbuni. 850 mii loc. Teatre. cacao. XIII). Capitala: Dover . Muzee. Turism. Lă ime: 360 km. ra e şi gîşte sălbatice. produse chimice şi farmaceutice. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole.

Demavénd (Demâvánd) Dénver

[´denv¬r]

vulcan stins, cel mai înalt vîrf în masivul Elbrus , în N Podişului Iranian. Alt.: 5604 m (după alte informa ii – 5671 m). Zăpezi, ghe ari. Izvoare termale. Turism. oraş în V SUA, centrul adm. al statului Colorado. 2,29 mil. loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie constructoare de maşini (avioane, utilaj minier), electronică, alimentară (conserve de carne, zahăr). Expl. de cărbune şi minereuri polimetalice. Universitate. Muzeu de artă. Grădină botanică. Turism. oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia). 220 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (automobile, motoare pentru avioane), chimică, textilă (mătase), por elan. Catedrală (sec. XVI), edificii (sec. XVI–XVIII). Muzeul mătăsii. oraş în centrul SUA, centrul adm. al statului Iowa. 198 mii loc. (393 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport. Industrie constructoare de maşini agricole, aeronautică, chimică, de ciment, alimentară (conserve de carne). Centru comercial (porumb, vite). Universitate. rîu, afluent pe stînga al Niprului , Ucraina. Lungime: 1130 km. Navigabil pe o distan ă de 535 km.

Dérby

[´daabi]

Des Moines

[di´moin]

Desná Dessáu [´desau]

oraş în E Germaniei (Halle), situat pe rîul Mulde. 105 mil. loc. Industrie variată: metalurgie, construc ii de maşini (vagoane, maşini-unelte, echipament electric), instrumente de precizie, esături, produse alimentare. Muzeu de artă. Palat (sec. XVII). oraş în N SUA (Michigan), situat pe ărmul lacului Erie . 1,3 mil. loc. (5,2 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Important centru industrial (concernele de automobile “Ford“, “Chrysler“, “General Motors“), siderurgie, construc ii de maşini-unelte, produse chimice. Şantiere navale. Rafinării de petrol. Universită i. Muzeul de istorie a automobilelor. Comunitate românească în SUA. municipiu în România, centrul adm. al jud. Hunedoara, situat pe valea Mureşului. 77,5 mii loc. Industrie extractivă (aur, argint, cupru, pirită, andezit), constructoare de maşini, de ciment, sticlă, por elanuri şi faian ă, de prelucrare a lemnului, de produse alimentare. Teatru. Muzeu. Sta iune balneoclimaterică. Monumente arhitectonice şi istorice (sec. XIII–XVII). Turism.

Detróit

[di´troit]

Déva

Dévon Dezfül Dhâkâ (Dácca)

[´devn]

insulă nepopulată în Arhipelagul Arctic Canadian. Suprafa a: 55,3 mii km2. Relief montan. Ghe ari. (Dizfúl) [diz´ful], oraş în S-V Iranului. 122 mii loc. Întreprinderi de pielărie, morărit, covoare. Centru comercial (bumbac, orez). Vestigii antice. capitala statului Bangladesh, port în delta Gange–Brahmaputra. 6,55 mil. loc. în conurba ie. Centru industrial şi comercial. Întreprinderi de prelucrare a metalelor, textile (bumbac, iută), de produse chimice, alimentare. Meşteşugărit textil, giuvaiergerie. Cercetări nucleare. Universitate. Muzee. Monumente de arhitectură (sec. XVII).

Dhaulagíri

[dh¬wlaa´giri]

vîrf în mun ii Himalaia, unul dintre cele mai înalte din lume (al şaselea). Alt.: 8 172 m. Acoperit de zăpezi şi ghe ari.

Diéppe

[djep]

oraş în N Fran ei (Normandia), port la Marea Mînecii. 44 mii loc. în conurba ie. Şantiere navale. Industrie chimică. Prelucrarea fildeşului. Pescuit. Sta iune balneară. Biserică (sec. XIII–XVI). Castel (sec. XV–XVII), astăzi muzeu. Turism. oraş în E Fran ei (Burgundia). 152 mii loc. (231 mii loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru industrial (locomotive, echipament optic şi electric, produse chimico-farma-ceutice şi alimentare). Pia ă viticolă (vinuri de Burgundia). Universitate. Monumente arhitectonice de cult şi istorice (sec. XIII–XV). Muzee. Vestigii arheologice. Alpii ~, lan muntos dispus în lungul litoralului Mării Adriatice, în S Sloveniei, Croa iei, Bosniei şi Her egovinei, pînă în Albania. Lungime: 1000 km. Alt. max.: 2522 m. Păduri de conifere şi foioase. Se mai numesc Alpii Ilirici sau Dalmatici . jude în partea central-sudică a României, în zona Subcarpa ilor. Suprafa a: 4,05 km2. Popula ia: 558 mii loc. Centru adm.: oraşul Tîrgovişte. Relief muntos şi de cîmpie. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, lignit, sare, gresie, ghips, calcare. Păduri de conifere şi de foioase. Ramuri industriale: construc ii de maşini, materiale de construc ii, energie electrică, aparataj electric, produse ceramice, mobilă, produse textile şi alimentare. Culturi cerealiere. Pomicultură. Creşterea animalelor. Sta iuni balneoclimaterice. Mănăstiri. Monumente arhitectonice şi istorice. Turism.

Dijón

[dí´…õ]

Dinárici

Dîmboviþa

Dîmboviþa

Djiboúti

[d…i´buuti]

rîu în S României, afluent pe stînga al Argeşului , la Budeşti. Lungime: 268 km. Izvorăşte din N mun ilor Iezer , trece prin mai multe localită i, inclusiv prin capitala ării Bucureşti, unde are cursul canalizat. capitala Republicii Djibouti, port în golful Aden . 383 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea petrolului, repara ii navale, întreprinderi de pielărie). Export de cafea, piei, semin e oleaginoase. República ~, stat în E Africii, situat între Eritreea, Etiopia, Somalia, golful Aden şi strîmtoarea Bâb el-Mandeb . Pînă în 1977 s-a numit Somalia Franceză . Suprafa a: 23 mii km2. Popula ia: 473 mii loc. Capitala: Djibouti . Limbi oficiale: araba, franceza. Relieful ării este format de platouri joase (alt. 400–500 m) şi de reg. muntoase (Massif de Goda, Mousa Ali ). Climă tropicală aridă. Vegeta ie de semideşert. Industrie bazată pe exploatarea petrolului, extrac ia sării de mare, recoltarea perlelor şi a bure ilor de mare. Mici întreprinderi industriale (de pielărie, materiale de construc ii, textile, confec ii) şi alimentare (produse lactate, ape minerale). Centrale electrice. Ocupa ia principală a locuitorilor este creşterea animalelor (oi, capre, cămile) şi pescuitul. Planta ii de cafea. Exportă piei, blănuri, cafea, sare, produse din carne şi peşte. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, produse alimentare. Căi ferate: 106 km. Căi rutiere: 3067 km. Admis în ONU la 20 septembrie 1977.

Djiboúti

Dobrógea

provincie istorică în S-E României, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafa a: 15,46 mii km2. Popula ia: 600 mii loc. Populată din antichitate de geto-daci, a făcut parte din statul lui Burebista. A intrat în componen a Imperiului Roman şi a celui Bizantin. În sec. XIV, aici s-a constituit o forma iune politică, condusă succesiv de Balica, Dobrotici (din 1348), Ivanco (din 1348). A fost cucerită de turci (1417), pe cînd făcea parte din ara Românească. În 1878 este retrocedată României. Din 1940 partea de S a provinciei (Cadrilaterul) intră în componen a Bulgariei.

Dobrúºa

Mănăstírea ~, mănăstire în Republica Moldova, situată pe teritoriului satului cu acelaşi nume (rn. Teleneşti). Construită în 1822 pe lîngă un schit de lemn din 1772. Are trei biserici, cea principală cu hramul Sf. Nicolae . Dispunea de o bogată bibliotecă cu căr i laice şi religioase. grup de insule în arhipelagul grecesc Sporadele de Sud , în Marea Egee, situat în apropierea ărmului sud-vestic al Asiei Mici. Suprafa a: 2,7 mii km2. Popula ia: 163 mii loc. Relief muntos. Legumicultură. Citrice, măslini, vi ă de vie. Pescuit. Turism. capitala Tanzaniei (din 1974), situată la 1130 m alt. 46,2 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, aerian, rutier). Industrie uşoară, de prelucrare a materiei prime agricole (arahide, hrişcă, struguri), de cherestea, de pielărie. Pia ă agricolă. Muzeu geologic. capitala statului Qatar, port în golful Persic. 237 mii loc. în conurba ie. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, rafinării de petrol) şi comercial (export de peşte şi perle). Artizanat. Universitate. jude în S şi S-V României, pe cursul inferior al Jiului . Suprafa a: 7,41 mii km2. Popula ia: 757 mii loc. Centru adm.: Craiova . Relief colinar în N şi de cîmpie în S. Resurse: petrol, gaze naturale, materiale de construc ii. Industrie constructoare de maşini (locomotive, tractoare, automobile), electrotehnică, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb, secară), floareasoarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Avicultură. Mănăstiri. Castre. Muzee. Turism. Uniunea ~, stat insular, situat în arhipelagul Antilele Mici , între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 751 km2. Popula ia: 75 mii loc. Capitala: Roseau . Limba oficială: engleza. Relief muntos şi de cîmpie joasă. Climă tropicală umedă. Vegeta ie specifică zonelor tropicale. Economie bazată pe industria uşoară (forestieră, de prelucrare a materiei prime agricole) şi pe cea alimentară. Planta ii de bananieri, citrice, arbori de cafea, trestie de zahăr, tutun. Pescuit. Turism. Exportă banane, citrice, rom, sucuri. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, mărfuri de larg consum, produse alimentare. Căi rutiere: 750 km. Admis în ONU la 18 septembrie 1978.

Dodecanéz

Dodóma

Dóha (Al-Dawhah)

Dolj

Dominíca

Dominicánã

República ~, stat insular în America Centrală, situat în partea de E a insulei Hispaniola (din arhipelagul Antilele Mari), între Haiti, Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 48,4 mii km2. Popula ia: 8,98 mil. loc. Capitala: Santo Domingo . Limba oficială: spaniola. Relieful este format de culmi muntoase, cu înăl imi de pînă la 3175 m ( Pico Duarte ), şi de cîmpii interioare fertile. Climă tropicală umedă. Vegeta ie montană tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 25% din teritoriul ării. Industrie extractivă (bauxită, minereuri de fier, cupru, aur, cobalt, titan) şi prelucrătoare a produc iei agricole. Se cultivă trestie de zahăr, banane, orez, cacao, cafea, tutun, exportate în cantită i mari. Importă maşini şi utilaje industriale, produse petroliere, chimice, textile. Căi ferate: 1 670 km. Căi rutiere: 11400 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. fluviu în Federa ia Rusă. Lungime: 1870 km. Izvorăşte din Podişul Central Rusesc, trece prin Voronej şi Rostov pe Don şi se varsă în Marea Azov. Navigabil pe 1355 km. Este unit cu Volga printr-un canal navigabil. Denumit în antichitate Tanais . oraş în Republica Moldova, reşedin ă a raionului Donduşeni. 12 mii loc. Industrii (materiale de construc ii, repara ii mecanice, produse alimentare). Biserica Sf. Ierarh Nicolae . Întemeiat în 1897. rîu în Ucraina şi Federa ia Rusă, afluent pe dreapta al Donului . Lungime: 1053 km. Navigabil pe 222 km. bazin carbonifer (huilă) în Ucraina şi în Federa ia Rusă, situat de o parte şi de alta a Done ului . Suprafa a: 60 mii km2. Important centru industrial (energetică, siderurgie, construc ii de maşini, produse chimice şi cocsochimice, materiale de construc ii). Denumirea mai veche: Donbass . comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1890 loc. Casa memorială “Alexandru Donici“. Pînă în 1966 s-a numit Bezin . At. doc. în 1436. rîu în România, afluent pe dreapta al Bistri ei , la Vatra Dornei. Lungime: 50 km. Izvorăşte din N mun ilor Călimani . municipiu în România (jud. Botoşani), situat pe rîul Jijia. 35,5 mii loc. Uzine şi fabrici (construc ii de maşini-unelte, prelucrarea lemnului, confec ii, tricotaje, sticlărie, por elan). Muzeele memoriale “Mihai Eminescu“, “George Enescu“. Biserici (sec. XV, XVIII). At. doc. ca tîrg în 1407 şi ca punct de vamă în 1408. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord–Westfalia), port pe canalul Dortmund–Ems . 603 mii loc. Centrul industrial al Ruhrului: siderurgie, construc ii de maşini (vagoane, armament), aparatură electrotehnică, produse chimice. Expl. de cărbune (huilă). Fabrici de bere. Universitate. Muzee. Monumente edilitare şi istorice (sec. XIII–XV). At. doc. în 885. oraş în V Marii Britanii, port la Marea Irlandei, centrul adm. al insulei Man . 23 mii loc. Ape minerale. Sta iune balneară. Turism. oraş în S-E Marii Britanii (Anglia), port la strîmtoarea cu acelaşi nume. 35 mii loc. Industrie siderurgică, constructoare de maşini. Şantier naval. Pescuit. Muzeu. Turism. Denumit în epoca romană Dubris . oraş în E SUA, centrul adm. al statului Delaware. 28 mii loc. Comer extern. Muzeu.

Don

Donduºéni

Donéþ Donéþk

Dónici Dórna Dorohói

Dórtmund

[´dortmunt]

Doúglas Dóver

[´dugl¬s] [´douv¬]

Dóver

Drághiºte (Drábiºte) Dragomírna

rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al Racovă ului . Lungime: 66 km. Izvorăşte din apropierea localită ii Romancău i (Ucraina, reg. Cernău i). Mănăstirea ~, mănăstire de maici în România, situată în com. Mitocul Dragomirnei (jud. Suceava), ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimca. Două biserici de la începutul sec. XVII. Picturi murale. Incintă fortificată. Muzeu de artă veche. rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al Dunării . Lungime: 898 km. Izvorăşte din Mun ii Alpi (Italia), traversează Austria şi formează pe o por iune grani a Ungariei cu Croa ia. Hidrocentrale. oraş în E Germaniei (Saxonia), port pe fluviul Elba . 485 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, fluvial, aerian). Important centru industrial (construc ii de maşini electrice, de aparate fotografice şi de filmat, mecanică fină, optică, aparataj electronic, utilaj industrial, por elanuri, faian ă, produse alimentare) şi cultural (institu ii de cercetări ştiin ifice, universitate, teatre, biblioteci, muzee, pinacotecă). Monumente de artă arhitectonică şi istorice. At. doc. în 1216. rîu în Albania, format prin unirea Drinului Alb şi a Drinului Negru . Lungime: 280 km. Se varsă în golful cu acelaşi nume al Mării Adriatice. rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al fluviului Sava . Lungime: 320 km. Străbate teritoriul Muntenegrului şi formează, pe cursul inferior, grani a Bosniei şi Her egovinei cu Serbia. Hidrocentrală. municipiu în S-V României, centrul adm. al jud. Mehedin i, port pe partea stîngă a Dunării. 120 mii loc. Nod hidroenergetic şi de naviga ie Por ile de Fier I , cu cea mai mare hidrocentrală din România. Centru industrial (vagoane, aparate de măsurat şi control, anvelope, materiale de construc ie, prelucrarea lemnului, celuloză, hîrtie, mobilă, placaje, produse alimentare). Şantier naval. Monumente: ruinele castrului roman Drobeta , ale Podului lui Traian , vestigiile unei cetă i medievale, ale unor străvechi aşezări omeneşti (sec. XIII–XVI) ş.a. At. doc. în 1233 cu denumirea Severin . Actualul nume a fost atribuit mun. în 1972.

Dráva

Drésda (Drésden)

Drin (Dríni) Drína

Drobéta-TúrnuSeverín

Dróchia

oraş în Republica Moldova, situat la 178 km N-V de Chişinău, reşedin ă a raionului Drochia. 22 mii loc. Nod de comunica ii. Mici întreprinderi industriale (repara ii mecanice, materiale de construc ie, produse alimentare). Catedrala Adormirea Maicii Domnului. Muzeu. Întemeiat în 1895. emirat în Emiratele Arabe Unite, situat pe ărmul S-E al Golfului Persic . Suprafa a: 3,9 mii km2. Popula ia: 586 mii loc. Centru adm.: Dubai . Expl. de petrol. Pescuit de perle. oraş în Emiratele Arabe Unite, centrul adm. al emiratului cu acelaşi nume, port în Golful Persic . 350 mii loc. Aeroport interna ional. Pescuit. Lácul de acumuláre ~, lac în E Republicii Moldova, pe cursul mediu al Nistrului, format prin construirea barajului hidrocentralei de la Dubăsari (1954). Lungime: 128 km. Lă ime: 0,2–2 km. Suprafa a: 6750 ha. Ad. max.: 7,5 m.

Dubái

Dubái Dubãsári

(240 mii loc. Uzine metalurgice. Monumente arhitectonice în stil romanic. materiale de construc ii. doc. Dubãsárii Vechi Dúblin [´dublin] Dubná Dubróvnik Dúero [´dwero] Dufourspitze Duisburg [dü´fur¿pitse] [´düisburk] Dulúth [d¬´luq] Dumbrãvéni . capitala Irlandei. produse chimice. constructoare de maşini grele şi navale. At. Teatre. VII. 86 mii loc. grîu. morărit. bere. Mare centru industrial şi cultural. 68 mii loc. expl. port pe rîul Ruhr . At. Navigabil pe cca 200 km. 9 mii loc. Muzeu. Important centru turistic şi balneoclimateric pe coasta Dalma iei. Centru de cercetări nucleare (din 1956). Aeroport interna ional. Export de petrol. sucuri naturale). Hidrocentrale. Se varsă în Oceanul Atlantic. Şantiere navale. port de mare trafic la Lacul Superior . gotic şi renascentist (palate. doc. în sec. 478 mii loc. Cunoscut din sec. comună în Republica Moldova (rn. textile. Muzee. în 1702. de cărbuni. la confluen a cu Rinul. Grădină zoologică. port la Marea Adriatică. în conurba ie). în apropiere de oraşul portughez Porto. Donici a instalat aici primul observator astronomic din Basarabia. XVI). Expl. Nod de comunica ii. biserici). construc ii de locomotive şi automobile.5 mii loc. At. XI–XIII). topitorie de in. la 128 km N de Moscova. Alt. ca aşezare rurală în 1332. Hidrocentrală. 36. Cuvioasa Parascheva (sec. Două universită i. Centru industrial (şantiere navale.Dubãsári oraş în E Republicii Moldova. siderurgie. situat pe rîul Tîrnava Mare . XIX). Fabrici de conserve. Mici întreprinderi industriale (fermentarea tutunului. pe malul stîng al Nistrului. oraş în SUA (Minnesota). oraş în Federa ia Rusă. situat pe fluviul Volga . Castel (sec. În 1908 astrofizicianul N. hîrtie. Grădină zoologică. produse alimentare). Sibiu). At. în anul 291. doc. Academie de ştiin e şi de artă. Universitate. oraş în V Germaniei (Renania de Nord–West-falia). Criuleni). de argile. minereu de fier. Universitate. cocsochimice şi de prelucrare a petrolului. în masivul Monte Rosa . Catedrală armenească (sfîrşitul sec. situată pe malul drept al Nistrului. port la Marea Irlandei. Muzeu de artă. Escaladat în 1855 de o expedi ie britanică. cel mai înalt vîrf al Alpilor Pennini. fluviu în Spania şi Portugalia. oraş în România (jud. mănăstiri. XVII. la grani a dintre Italia şi Elve ia. sticlărie. 50 mii loc. Lungime: 938 km. oraş în Croa ia. Catedrală (sec. fabrici de produse alimentare.: 4638 m. XVIII). cauciuc. 6. doc. Industrie locală: prelucrarea lemnului. confec ii. confec ii. Biserica Sf. Hidrocentrală. 538 mii loc.5 mii loc. Industrie siderurgică şi constructoare de maşini.

al statului cu acelaşi nume. Gala i. III î. Pescuit. Slovacia şi Ungaria. Prut ş. cromit. textilă (iută. Muzee de artă. a lemnului. loc. Bratislava. Centru industrial: şantiere navale. Dúrrës [´dur¬s] . feroviare. textilă. Industrie minieră. Giurgiu. Culturi principale: porumb.Hr. Váh. tutun. antimoniu. Brăila. oraş în N Fran ei (Flandra). Centru industrial (construc ii navale şi de maşini. oraş în V Albaniei. Sava. Industrie a mineritului (minereuri de fier. Belgrad. Este numit şi Victoria de Durango . chimică. port la Oceanul Indian. Linz. Nod de comunica ii. Dunédin [du´niidin] Dúnkerque [´dõkerk] Durángo Durángo Dúrban [´d¬¬b¬n] oraş în Republica Africa de Sud (Natal). Ismail ş. Viena. aur. antimoniu. Bază pentru vînatul de balene. în conurba ie. Creşterea animalelor. oraş roman în sec. Pe teritoriul României are lungimea de 1075 km. Ungaria. Navigabil de la Ulm (Germania) şi pînă la vărsare. alimentară (bere). Prin canalele Rin–Main–Dunăre şi Dunărea–Marea Neagră asigură o legătură fluvială navigabilă între Marea Nordului şi Marea Neagră (3500 km) Dundée [dun´dii] oraş în N-E Marii Britanii (Sco ia). Argeş. textile. maritime. Construc ii navale şi de maşini. Fondat în 1556. Ialomi a. încăl ăminte. petrochimică. plumb. Jiu. aparataj electrotehnic. argint. Nod de comunica ii aeriene. uzine chimice. Universitate. Budapesta.2 mil. stat în Mexic. mobilă). Aeroport. România. Tulcea. Colonie grecească în sec. a. Muzeu de istorie naturală. lînă). 117 mii loc. bumbac. Lă imea Dunării oscilează între 20 şi 100 m şi între 100 şi 350 m. in). Olt. Drava. zahăr. port la Marea Nordului. în conurba ie. (Epidamos ). România şi Serbia şi Muntenegru. ( Dyrrachium ). alimentară. port la Marea Adriatică. fabrici de zahăr) şi comercial (export de cărbune. România şi Republica Moldova. Popula ia: 1. prelucrarea tutunului şi pieilor. XIV). România şi Bulgaria. 86 mii loc. loc. în special a bovinelor. 175 mii loc. Biserica Sain Mary (sec. port la Marea Nordului. textilă. prelucrarea peştelui. Călăraşi. Afluen ii principali: Inn. Timiş. Sulina. Întreprinderi de prelucrare a petrolului. Ucraina). 201 mii loc. Siret. Industrie siderurgică. produse de cauciuc. Izvorăşte din E mun ilor Pădurea Neagră (Schwarzwald). 1. Sta iune balneoclimaterică. sf. 416 mii loc. Industrie poligrafică. Tisa. Gheorghe). Suprafa a: 123. argint).Hr. Prelucrarea petrolului. Croa ia şi Serbia şi Muntenegru. fabrici de conserve din peşte. Porturi: Ulm. Drobeta-Turnu-Se-verin. Capitala: Durango . Hron. centrul adm. zinc. Austria. port la Oceanul Pacific. traversează teritoriile ărilor: Germania. ulei de măsline. Centru industrial (prelucrarea petrolului şi lemnului. formînd pe parcurs grani a dintre unele state (Slovacia şi Austria. Export de cereale. Sta iune balneoclimate-rică. Lungime: 2 860 km.Dúnãrea fluviu în Europa Centrală.2 km 2. Resurse naturale: minereuri de fier. oraş în V Mexicului. VII î. Şantiere navale. Universitate. Morava. produse chimice.4 mil. în conurba ie. mangan. oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud). şi se varsă în Marea Neagră prin trei guri (Chilia. aur. a.

Nod de cale ferată. comună în Republica Moldova (rn. arbori de cafea şi de cacao. Înăl ime: 7–10 m. banane. porumb. Columbia şi Perú. zinc. traversat de ecuator. la 20 km de Erevan. Suprafa a: 384 mii km2. de utilaj minier şi de automobile (firma “Auto–Union“). Tîrguri interna ionale. Uzine siderurgice. Lungime: 18 m. mărfuri de larg consum. Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec. lame). oraş în V Germaniei. Dvína de Nord Éastbourne Ébru Ecimiadzín Ecuadór .Duruitoárea Duruitoárea Düsseldorf [´düs¬ldorf] cascadă în două trepte (30 m înăl ime) pe versantul de N-V al masivului Ceahlău (România). Universitate. Sta iune balneară. Grotă în malul stîncos al rîului. Navigabil pe cca 525 km. Se varsă în Marea Mediterană. mase plastice. argint. 90 mii loc. Hidrocentrale. de materiale de construc ii. Industrie constructoare de maşini. alimentară. cupru. IV–VII). orez. întreprinderi textile. produse petroliere. chimice. XI. centrul adm. VII). XIII–XVIII). alimentară. 578 mii loc. República ~. crevete. Exportă petrol. Se mai cultivă grîu. Pescuit. Denumită în anii 1929–1961 Stalinabad . ovine. Lungime: 928 km. Nod de comunica ii. oraş în V Armeniei. fluviu în Federa ia Rusă. Biserici (sec. Academie de ştiin e. Rîşcani). Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (50% din teritoriu). pe ărmul Mării Mînecii. Importă maşini şi mijloace de transport. de pielărie. admis în ONU la 21 decembrie 1945. Centru sportiv şi turistic. al landului Renania de Nord–Westfalia. chimică. port pe fluviul Rin. situată în valea Ghissara. cacao. loc. savane. Duºanbé capitala Tadjikistanului. Cascadă pe rîul Ciuhur . Climă tropicală umedă. Pescuit. A fost capitala Regatului Armeniei (184–344).5 mil. Nod de comunica ii. Aeroport. Aero-port interna ional. peşte. Fondat în sec. bumbac. fluviu în N-E Spaniei. Se cresc animale (bovine. Relief de cîmpie. Suprafa a: 300 m2. aur. Pînă în 1945 s-a numit Vagarşapat. Planta ii de bananieri. turism. de confec ii. Limba oficială: spaniola. coline. electronice. Obiectiv turistic. Vestigii arheologice cu vechime de cca 300 mii de ani. [´iistboon] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia). Popula ia: 13. Căi ferate: 965 km. Institu ii financiar-bancare. Iriga ii (orezării). în apropiere de Arhanghelsk. Catedrală (sec. Lungime: 750 km. 60 mii loc. Căi rutiere: 45 mii km. Industrie extractivă. la 1 200 m alt. situat între Oceanul Pacific. Centru industrial şi comercial. podiş şi mun i. textilă. Navigabil în aval de Saragosa. de hîrtie. Meşteşuguri. Industrii (constructoare de maşini. Se formează prin unirea rîurilor Suhona şi Iug şi se varsă printr-o deltă în Marea Albă. textilă (combinat de bumbac). Reşedin ă a mitropoliei armene. de sticlărie. alimentare. de pielărie. platină. manioc. cartofi. la S de Londra. constructoare de vagoane. Parcuri na ionale. Resurse naturale: petrol. construc ii de maşini. trestie de zahăr. Muzee. alimentară). Muzee. Capitala: Quito . 595 mii loc. Universitate. constructoare de maşini. Este legat prin canale de fluviul Volga . cafea. stat în N-V Americii de Sud.

At. Aeroport. prelucrarea cărnii. tutun. cîmpii de litoral. Turism. Centru industrial (siderurgie. în 1431. lac tectonic în E Africii. Aeroport interna ional. Culturi principale: orez.15 mii km2. Nod de comunica ii.: 2 561 m. marmură). Vasile cel Mare (1870). în conurba ie. Climă tropical-umedă (în E). la 202 km N-V de Chişinău. zahăr. mărfuri de larg consum. XI). max. centrul adm. Parc na ional. Suprafa a: 191 km2. comercial şi cultural. Comunică cu Marea Marmara prin strîmtoarea Dardanele . Suprafa a: 2. sticlărie. la grani a dintre Republica Democrată Congo şi Uganda. produse alimentare. repara ii mecanice. textile. fier. Grădină botanică. cuişoare. Baze de tratament. Sudan. max. XII). bata i. bumbac. tropical-de-şertică (în V) şi mediteraneană (în N). Universitate. morărit. Turism.Édinburgh [´edinb¬r¬] oraş-port în N-E Marii Britanii (Sco ia). Ad. petrol. între peninsula Balcanică. uraniu. al provinciei Alberta . alimentară (ulei. At.: 111 m. între lacul Techirghiol şi Marea Neagră . Asia Mică şi insula Creta . capitală a Sco iei (1437–1707). Naviga ie intensă. piper. Limba oficială: araba. Biblioteci. construc ii de maşini. Édmonton Édward [´edw¬d] (Éduard) Eforíe Egée Egípt Éindhoven [´einhoov¬] oraş în S Olandei. [´edm¬nt¬n] oraş în Canada. textile. fasole. Marea Mediterană şi Marea Roşie. deşerturi. Turism. Márea ~. celuloză.). XI). 260 mii loc. doc. aparataj electronic. pe traseul Băl i–Briceni. 635 mii loc. Industrie extractivă (grafit. Industrii (materiale de construc ii. Institute de cercetări. Pescuit. Muzee. At. Nod de comunica ii. loc. trestie de zahăr. porumb. constînd din două sta iuni: Eforie Nord şi Eforie Sud . Muzee. hîrtie). Importă maşini şi utilaje industriale. Popula ia: 70. vanilie. . Porturi: Salonic. mare la E de Marea Mediterană. Sanatorii. Catedrală gotică (sec. cafea. Se cresc animale pentru carne. Exportă grafit şi alte minereuri. în bazinul Nilului . stat în N-E Africii. trestie de zahăr. Rafinării de petrol. Édineþ oraş în Republica Moldova. 9 800 loc. Relief: regiuni muntoase şi de podiş. Izmir. grîu. Pescuit. Centru balneoclimateric. produse din sticlă. conserve de carne etc. prelucrarea lemnului. Pireu . Vegeta ie săracă. bumbac. Capitala: Cairo . Biblioteci. Ad. Muzee. Reşedin ă regală (sec. Centru industrial: siderurgie. petrolieră. uzine chimice. Suprafa a: 1 mil. Universitate. zahăr. aur. reşedin a raionului cu acelaşi nume. República Arábă ~. doc. 21 mii loc. Israel. Castelul ducilor de Edinburgh (sec. textile. prelucrarea lemnului. ca oraş din 1232. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. în conurba ie. chimică (îngrăşăminte de fosfa i). mijloace de transport. produse alimentare). km 2. manioc. Căi rutiere: 47387 km. cuprinzînd şi peninsula Sinai din Asia. oraş în S-E României. Muzee. Biserica Sf.8 mil. la 1913 m alt. doc. 850 mii loc. Căi ferate: 8 800 km. în 1785. învecinat cu Libia.

Fondat în 1865. construc ii de maşini. Suprafa a: 200. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. S-a mai numit Novorossiisk (1796–1802) şi Dnepropetrovsk (1927–1991). 85 mii loc. Havel. palate neoclasice. rîu în E României. Elsterul Negru . vulcan stins. Muzee. alimentare. la S-E de Tirana. construc ii de maşini agricole. Aeroport. pînă la 3000 m). Teatre. oraş în S Ucrainei. rulmen i. material feroviar. pe rîul Iset . Afluen i: Vltava. de material feroviar). textile. 1. Fondat în 1664. Observator astronomic la 4250 m alt. Relief muntos (alt. Ghe ari.5 mii km2. Acoperit în mare parte cu ghea ă (1/3 din teritoriu). Străbate regiunea colinară a Fălciului şi depresiunea Elanului . Sta iuni meteorologice. Ruinele unei cetă i medievale. 93 mii loc. Industria lemnului şi tutunului. Este legat prin canale cu alte sisteme hidrografice. Lungime: 68 km. Catedrală. port la Oceanul Atlantic. mobilă. fabrică de mobilă.Ekaterinbúrg oraş în Federa ia Rusă. [i´liz¬b¬q] oraş în N-E SUA (New Jersey). Izvorăşte din Mun ii Sude i şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. Centru industrial: siderurgie. aparataj electronic. 110 mii loc. uzine de materiale de construc ii.38 mil.19 mil. Universitate. Palatul Potiomkin (sec. materiale de construc ii. oraş în Federa ia Rusă. Ekaterinosláv Elán Élba Elbasán (Elbasani) Élbrus Elistá Elizabéth Éllesmere [´elzmi¬] . în partea de E a mun ilor Ural . la N-V de insula Groenlanda . Navigabil pe 947 km. insulă în N Arhipelagului Arctic Canadian. situat pe Nipru . de produse alimentare (ulei de măsline). Mare centru industrial: siderurgie. Universitate. poligrafice. Nod de comunica ii. Între anii 1924 şi 1991 sa numit Sverdlovsk . întreprinderi de prelucrare a petrolului. 5 642 m (la V) şi 5595 m (la E). uşoară şi alimentară. S-a mai numit Stepnoi (1944–1957). chimice. electrotehnice. Muzee. fluviu în partea centrală a Europei (Cehia. afluent pe dreapta al Prutului . 1. capitala Republicii Autonome Kalmîkia. Muzeu. Nod de comunica ii. Industrie grea (siderurgie. loc. Muzeu. Întemeiat în 1723. construc ii de maşini grele. produse alimentare. cu două cratere la alt. şantiere navale. Saale. Nod feroviar. cel mai înalt vîrf din mun ii Caucaz (Caucazul Mare). loc. suburbia oraşului New York. Germania). XVIII). oraş în Albania. mase plastice. Teatre. Universitate. turism. Aplinism. de ciment. medicamente. Lungime: 1 165 km.

cămile). Liechtenstein şi Italia. Capitala: San Salvador . Élton Elvéþia [´elt¬n] lac sărat (de origine tectonică) în Federa ia Rusă. Confederá ia Elve iánă . Construc ii de automobile şi maşini agricole. Suprafa a: 21 mii km2. Suprafa a: 152–200 km2. Capitala: Berna . situat pe ărmul estic al Oceanului Pacific. Suprafa a: 83. loc. în bazinul Volgăi inferioare. aluminiu. gaze naturale). perle. produse alimentare. bumbac. secară. Exportă maşini şi utilaje industriale. mărfuri de larg consum. Căi ferate: 602 km. fibre sintetice. peşte. Austria. stat în Europa centrală. sfeclă de zahăr. combustibili. Relieful este reprezentat de o cîmpie de litoral şi deşertică. italiana. Hidrocentrale. Climă tropicală deşertică. ceasornice.: Bologna. Creşterea animalelor (ovine. Ramuri industriale: hidroenergetică. păşuni alpine. Creşterea animalelor de rasă superioară (vaci. Sta iune balneologică.6 mii km2. Importă maşini şi utilaje industriale. extractivă (petrol. produse alimentare.3 mii km 2. porumb. porcine). caprine. produse farmaceutice. Capitala: Abu Dhabi . stat în America Centrală. construc ii de maşini (turbine. pomi fructiferi. Exportă produse petroliere. între Guatemala. cereale. porumb. combustibili. aparate de precizie. Sta iuni balneare renumite. producătoare de aluminiu. situat între Fran a. Recoltarea perlelor. În oaze se cultivă curmali. îngrăşăminte.El Salvadór República ~. Importă materii prime industriale. produse alimentare. Căi rutiere: 12 539 km.4 mil. Turism dezvoltat. Vegeta ie deşertică şi de oaze. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Admis în ONU la 9 decembrie 1971. balsam de Perú. stat în S-E Peninsulei Arabe. Popula ia: 7. Honduras şi Oceanul Pacific. aparate electronice. fibre de agave. esături de bumbac şi de mătase. grîu. ceasuri. mijloace de transport.4 mil. mărfuri de larg consum. loc. trestie de zahăr. tutun. instrumente de precizie). Căi ferate: 5 029 km Emília–Romágna [e´miilja ro´maha] regiune în N Italiei. Vegeta ie: arbori de esen e pre ioase (30% din teritoriu). mătăsuri. Importă maşini şi utilaje industriale. lînă. Limbi oficiale: germana. lapte praf). Popula ia: 4 mil. coloran i. susan. prelucrătoare şi de produc ie (mase plastice. material rulant. îngrăşăminte chimice. Activită i financiar-ban-care. Creşterea vitelor (bovine. centrale termice. gaz lichefiat. loc. sfeclă de zahăr. Căi rutiere: 4360 km. Limba oficială: spaniola. cu o cîmpie îngustă pe litoral. orz. fibre de bumbac. în deosebi brînzeturi. Emirátele Arábe Uníte . situat pe ărmul Golfului Persic şi al golfului Oman . Germania. loc. franceza.38 mil. Izvoare minerale sărate. suprafa a: 22. Limba oficială: araba. porumb. limitată în E de mun i. minereuri neferoase şi de sulf). piei. orez. cartofi. mei. Suprafa a: 41. Relief predominant muntos. produse chimice. Popula ia: 6. brînzeturi. autovehicule. legume. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. Pescuit. zahăr. Flotă comercială. Exportă cafea. motoare. ciment. Expl. Industrie energetică. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. bumbac. retoromana (na ională). Păşuni şi fîne e naturale bogate. Culturi agricole: citrice. forestiere şi subterane (aur. Întreprinderi textile şi alimentare.1 mii km2. Se cultivă grîu. Centru adm. Popula ia: 2. Climă temperată (montană). legume. Culturi agricole: cafea. porci). măslini. Relief predominant muntos şi de podiş. Climă tropicală. Export intensiv de capital.

institute de învă ămînt superior. ovăz. Colegii. 218 mii loc. nichel. de instrumente muzicale.: Ianina. 276 mii loc. Ad. Vegeta ie: păduri de-a lungul rîurilor. Oraş pr. Hidrocentrale. apoi bizantină în 395 d. Centru industrial: metalurgie. constructoare de maşini (automobile. capitala Armeniei. Academie de Ştiin e. Nod de comunica ii. (Erebuni ). Érie Eritréea Erzurúm . Suprafa a: 25. Hr. ovine. de pielărie. electronică. [´iiri] lac în America de Nord. chimică. Universitate. Expl. la V de mun ii Pind . centrul adm.7 mii km 2. Străvechea patrie a grecilor. Admis în ONU la 28 mai 1993. la 174 m alt. generatoare. cîmpii (în E şi N-E). XV). de hîrtie. 243 mii loc. Parcuri şi rezerva ii naturale. Industrie extractivă (minereuri de fier.7 mii km2). aparataj electrotehnic). loc. Se cresc animale (bovine. Popula ia: 4. Hr. siderurgie. platină. construc ie de maşini (maşini-unelte. în special zebu. căi rutiere: 1 000 km. caprine. produse petroliere. orz.5 mil. Moschee (sec. Navigabil. cupru. A fost ocupată de turci în 1430. turbine. produse de cauciuc sintetic. uleiuri vegetale. Pescuit. Aeroport. a devenit provincie romană. Hr. oraş situat pe rîul Razdan . aparataj electrotehnic). mei. Relief predominant înalt: mun i (în S-E). IV î. chimică. loc. Suprafa a: 9. crom. 1. În 148 î. cereale. aur. Lungime: 4 102 km. cabaline. Catedrală (sec. împreună cu Macedonia. Climă tropicală. doc. Industrie extractivă (petrol). Catedrală gotică (sec. siderurgică. Universitate. oraş în E Turciei. Nod de comunica ii. mărfuri de larg consum.28 mil. Universitate. Exportă cafea. piei. savane. Afluen i: Angara. alimentară. Filarmonică. situat pe rîul Gera . de prelucrare a lemnului. VI–VII). araba. Importă maşini şi echipamente industriale. constructoare de maşini. alimentară. de gresii şi calcare. Tunguska. vi ă de vie. plante oleaginoase. textilă. max. Se cultivă cafea. Cetate din 782 î. esături de mătase. Creşterea animalelor (ovine). Popula ia: 340 mii loc. produse din lemn. Căi ferate: 350 km. titan. în 724. At. Muzee. constructoare de maşini de precizie şi instrumente optice. Aeroport interna ional. Djibouti şi Marea Roşie. Limbi oficiale: tigrigna. Nod de comunica ii. Capitala: Asmara. grîu). cereale (porumb. Se varsă printr-un estuar în marea Kara. al landului Thuringia. motoare.2 mii km2. Industrie metalurgică. cămile). de încăl ăminte. Sediu episcopal (742). XIII). Zăcăminte de petrol. regiune istorică în N-V Greciei şi S Albaniei. la grani a dintre SUA şi Canada.: 64 m . locomotive. Navigabil pe 2 870 km. azbest. Industrie electrometalurgică. Relief muntos. Hidrocentrală. Hr. stat în N-E Africii.Eniséi fluviu în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). Suprafa a: 120 mii km2 (după unele surse 93. XIII). mase plastice. Din 1913 apar ine Greciei. Port cu acelaşi nume la lacul Erie . de confec ii. pe ărmul Mării Ionice. Teatre. sare). Biserică (sec. Etiopia. Regat în sec. produse alimentare. bumbac. Epír Ereván Érfurt oraş în partea centrală a Germaniei. situat între Sudan.

Éssen [´es¬n] oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). ocupînd şi numeroase insuli e în Marea Baltică. ovăz. Căi rutiere: 14 820 km. materiale de construc ii. textile.. Se cresc vite cornute mari (zebu). în Italia. situat la N de ecuator. de pielărie. uleiuri vegetale. Întreprinderi textile. produse chimice (mase plastice. textile. între Sudan. Produce ciment. 1950. textilă. Importă maşini şi utilaje industriale. Suprafa a: 1. cel mai înalt din Europa: 3 340 m. fosforite. Parcuri na ionale. Catedrală (sec. Turism. materiale din lemn pre ios. Izvorăşte din podişul Armeniei . temperată. Climă tropicală diferen iată după regiuni (răcoroasă. porumb.14 mil. chimică. lemn. Produce energie electrică. loc. îngrăşăminte chimice. gaze naturale. cai. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. vulcan activ în N-E Siciliei. Ramuri agricole: creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. Vegeta ie: păduri de conifere (circa 40% din teritoriu). Mare centru industrial: metalurgia cositorului. Sta iune de observa ie vulcanologică (la alt. oi. Pescuit. specii de mlaştini. plante oleaginoase. Vestigii arheologice. stat în E Africii. alimentară. grîu. XV). situat pe litoralul Mării Baltice. 1964 şi 1993. Culturi agricole: arbori de cafea. Kenya. 1169. traversează Turcia. produse de larg consum. Erup ii puternice în anii 475 şi 396 î. Navigabil par ial (80 km). cu o depresiune în E şi unele zone sub nivelul mării (–166 m). Capitala: Addis–Abeba . prelucrătoare a materiei prime industriale şi agricole.2 mii km2. de forma unui culuar lung de cca 200 km. păşuni alpine. 1669. Eritreea. Limba oficială: estona. Vegeta ie: savane. cămile. împreună cu Tigru . Navigabil. cereale (mei. utilaj industrial. păduri.5 mil. Iriga ii. e cunoscut din timpuri străvechi cu denumirea Mesopotamia . Relief predominant înalt. fluviu în N Americii de Sud (Guyana). IX. Turism. Essequíbo Estónia [ese´kibo] Etiópia Étna Eufrát . Climă temperată. Exportă aparate şi utilaje electrotehnice. doc. bumbac. cultivarea cerealelor. combustibili. aparate şi utilaje electrotehnice şi radiotehnice). Somalia. Acoperit cu vii şi livezi (pînă la alt. tricotaje. platină. Industrie în dezvoltare: energetică. loc. sare de caliu). Importă materii prime industriale. 2 943 m). sticlărie. trestie de zahăr. Exportă cafea. 1908. Relief de cîmpie cu zone mai înalte în S şi S-E. Capitala: Tallinn. turbă. Iran şi se varsă. Căi ferate: 1 030 km. Se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. Popula ia: 67. porcine). Industrie extractivă (minereuri aurifere. stat în N-E Europei. 1200 m). produse alimentare. Diametrul craterului principal: 400 m. 628 mii loc. Suprafa a: 45. aridă). autovehicule. Popula ia: 1. format prin unirea a două rîuri mari: Murat şi Karasu . cu particularită i maritime în V. turbării. Căi ferate: 782 km. constructoare de maşini (excavatoare. ciment. fluviu în S-V Asiei. Pescuit de perle. îngrăşăminte). piele şi produse din piele. Djibouti. produse petroliere. Admis în ONU la 13 noiembrie 1945. Siria. Lungime: 1010 km. mijloace de transport. tantal. construc ii de maşini şi armament. km2. esături. cu podişuri în S-E şi N-V. Regiunea dintre Eufrat şi Tigru. mărfuri de larg consum. Lungime: 3 065 km. Resurse naturale de subsol: şisturi bituminoase. Hr. între Federa ia Rusă şi Letonia. República ~. cu păduri (pînă la 2000 m). sorg). 1928. Căi rutiere: 28 mii km. în sec. de prelucrare a lemnului. legumicultură. Limba oficială: amhara. de prelucrare a lemnului.7 mil. în Golful Persic. hîrtie. At. produse agricole.

măsline. Pescuit. 9°30´ long.85 miliarde loc. Descoperit de navigatorul englez J. Popula ia: 2. în conurba ie.: Port Stanley . Centru adm. Nod de comunica ii. mase plastice. Izvoare cu ape termale. v. vf. XIV. (cca 3/4 din popula ia globului). catedrală. în conurba ie. oraş în Portugalia central-sudică. vin. situat pe Ohio . oraş în E Ciprului. Temperatura apei: 4–15 °C. Vîrful ~. ocupînd 36. curent marin rece în S-V Oceanului Atlantic. Industrie extractivă (huilă).4 mil. oraş în N-E Italiei (Emilia–Romagna). [´ev¬nzvil] oraş în partea centrală a SUA (Indiana). şi de la V spre E. medie 300 m. km2). Întreprinderi ale industriei uşoare (textile. Administrat de Marea Britanie. Suprafa a: 10. mobilă. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Centru agricol. Întreprinderi de prelucrare a metalelor.2 mil. Industrie textilă. Nod de comunica ii. N). biserici). Relief variat (alt. Centru industrial (metalurgie. 56 mii loc. Nod de comunica ii. Universitate. E). de pielărie şi încăl ăminte.5 mil. Chomolungma. încăl ăminte. Este populat de cca 3. În cuprinsul ei se află 44 de state. 1. constructoare de maşini (automobile. care se întinde de la N spre S. Pescuit. 36° lat. Universitate. Vestigii romane. alt. la S-V de Ravenna. Vînătoare de balene. frigidere) produse chimice. alimentară. la E şi S-E de ărmul Americii de Sud. metalurgică (aluminiu). denumire recentă pentru ansamblul continental. 4 807 m. Eurásia Európa Évansville Everést Évora [´evura] Éxeter [´eks¬t¬] Éyre Faénza [´e¬] [fa´entsa] Faisalabád Fálkland [´foolkl¬nd] Fálkland Famagústa . pe 4 000 km. în peninsula cu acelaşi nume.2–15 mii km2.7% din suprafa a uscatului (54. Se cresc bovine. Popula ia: 728 mil. format de Europa şi Asia. loc. Centru comercial. V) pînă în N-E mun ilor Ural (67°20´ long. 280 mii loc. Muzeu etnografic. uleiuri vegetale) şi cultural (muzeu de artă. pe 6 000 km. Suprafa a: 8. Monumente de arhitectură cultă (biserici. Viteza: 1–2 km/h. moschee). de la Peninsula Scandinavică ( Capul Nord . Relief muntos. oraş în N-E Pakistanului.3 mii loc.2 mii loc. Vegeta ie de tundră. Sta iune balneoclimaterică. între continent şi arhipelagul Falkland. continent în emisfera nordică. textile. km2. de hîrtie. XII–XIV). arhipelag în S-V Oceanului Atlantic. Climă oceanică. mănăstiri. Muzeu de ceramică (1908). produse alimentare). port la Marea Mediterană. 40 mii loc. de la Peninsula Iberică (Capul Roca . Mont Blanc ). Export de citrice. comercial (export de cereale. tutun. Străvechi centru de ceramică (sec. produse chimice şi alimentare). sticlărie. 118 mii loc. Turism. port la Marea Neagră. alimentare. Catedrală (1474). port la Marea Mînecii. textile. Universitate. 101. lac sărat în S Australiei. ovine.Eupatória oraş în Ucraina (Crimeea). de produse alimentare (bere). 71°11´ lat. Suprafa a: 12. N) pînă la Peninsula Iberică ( Capul Tarifa . 35 mii loc. Davis în 1592. Pînă în 1979 s-a numit Lyalipur . Catedrală (sec.2 km2. loc. lîngă ărmul de E al Americii de Sud. oraş în S-V Marii Britanii (Anglia). de aici denumirea produselor de faian ă). max.

Din 1951 administrată de Libia. Ad. Export de lînă. 150 mii loc. Păduri de conifere. între Islanda şi Marea Britanie. la grani a cu Ucraina. Lungime: cca 300 km. Creşterea ovinelor. chimică. Industrie chimică (mase plastice. situat pe fluviul Pad . Hr. Universitate (din anul 859). municipiu în România (jud. Oraşe pr. Catedrală (1135). textile.: 170 km..max. produse chimice). Centru industrial (mobilă. Pescuit. sticlărie. Alt. K. situat pe rîul Cape Fear . produse alimentare) şi comercial. XIV). Turism. textilă. Centru industrial (construc ii de maşini. Hidrocentrală. Fondat în sec. Pomicultură. orez. Viticultură. de cherestea. Tadjikistan. : 6638 m. Alt. Braşov). Nod de comunica ii. Popula ia: 50 mii loc. depresiune intramontană în Asia Centrală (Uzbekistan. situat pe rîul Olt . oraş în N Marocului. Teritoriu danez cu autonomie internă.4 mii km2. Sta iuni balneare. Industrie de prelucrare a metalelor. la V de Kerci. Kîrgîzstan). Mún ii ~. Cetate-cas-tel (sec.Farc´ãu Fayetteville [´fejetvil] cel mai înalt vîrf din Mun ii Maramureşului. de pielărie. Muzee. castel (1385). Lă ime max. XV–XVIII). [´ferœ] arhipelag (22 in-sule) în N Oceanului Atlantic. Suprafa a: 2. 550 mii loc. peşte. păşuni alpine. masiv muntos în Carpa ii Meridionali. Termocentrală. Suprafa a: 2000 km2. Suprafa a: 550 mii km 2. Andijan. Moldoveanu . a materialelor de construc ii. vopsele. Turism. aluminiu. 45. VII. Relief vulcanic. Monumente de arhitectură cultă (musulmană). Namangan. Pescuit. mare în S-V Oceanului Pacific. regiune de deşert şi oaze în S-V Libiei. [´fid…i] Márea ~. ocupată de arabi în 665.: 2 544 m (vf. Hr. port la Marea Neagră. Climă umedă.: 1961 m. FãgãrẠFãgãrẠFeodósia Ferganá Feroe Ferrára [ferr´ara] Fes [fèss] Fézzan Fíji . de mobilă. textile. vin). încăl ăminte.6 mii km2. Provincie romană din anul 19 î. mobilă. Suprafa a: 1. alimentară (conserve de peşte. Turism. XVII–XVIII). Popula ia: 80 mii loc. Vestigii arheologice. max. Culturi irigate: bumbac. Muzeu.5 mii loc. Industrie de prelucrare a metalelor.: Sebha . alimentară. între rîurile Olt şi Dîmbovi a . Fondat în sec. în bazinul rîului Sîrdaria . Universitate (1867). Noua Caledonie. Zăcăminte de petrol. Nod de comunica ii. îngrăşă-minte).: Fergana. mase plastice. Vînătoare de balene. Aeroport interna ional. Păşuni alpine. VI î. cel mai înalt din România). oraş în N Italiei (Emilia–Romagna). palate. Aivazovski“. de parfumuri. biserici (sec. Climă continentală excesivă. Păstorit. Noua Zeelandă şi Kermadec . Universitate (sec. Oraş pr. oraş în Ucraina (Crimeea). Galeria de artă “I. Nod de comunica ii. Muzeu. între arhipelagul Fiji. 275 mii loc în conurba ie. produse alimentare. 86 mii loc. oraş în E SUA (Carolina de Nord).

Ad. produse chimice şi alimentare (zahăr. constructoare de maşini. echipamente electrice şi electronice. argint. ciment. Planta ii mari de trestie de zahăr. Limbi oficiale: tagalog (filipineza). Pescuit. Importă maşini şi utilaje industriale. spaniola. parcuri na ionale. fijiana. min. banane. Industrie extractivă (aur. Suprafa a: 5.: 5 860 m. porcine. Suprafa a: 300 mii km2. porumb. Exportă cafea. Păduri cu arbori de esen e pre ioase (45% din teritoriu). bananieri. televizoare. cereale.: 10 265 m. Vegeta ie tropicală şi de savană. arbori de cauciuc. crom. golf la Marea Baltică. ceai. argint. animale. peşte. Păduri (70% din teritoriu). autovehicule. insula Taiwan şi Filipine. zahăr.Fíji República ~. în arhipelagul Fiji. aur. Se cresc bovine. mercur. ulei de copră. lemn şi materiale de lemn. engleza. broderii). cupru). Importă petrol. Industrie extractivă (minereu de fier. Popula ia: 84.5 mil. ulei de cocos. de natură vulcanică. Pescuit. Relief în general muntos. Ad. cocotieri. rezerva ii naturale. República ~. produse din lemn. Rezerva ii naturale. textile). care cuprinde cca 800 de insule. tutun. Produce energie electrică. cuprinzînd insulele arhipelagului Filipine (cca 7 100). mare în V Oceanului Pacific. mangan. arahide.: 115 m. conserve de peşte. minereuri de fier şi crom. cupru. platină.5 mil. Lungime: 400 km. tutun. zinc. orez. producătoare de materiale de construc ii. aur.3 mii km2. Climă tropicală şi subecuatorială musonică. Suprafa a: 18. între Finlanda. Meşteşugărit (ceramică. abaca (cînepă de Manila). Şantiere navale. . maşini şi utilaje industriale. stat în S-E Asiei. mangan). de prelucrare a materiei prime industriale (a metalelor şi petrolului) şi agricole (fabrici de zahăr. loc. Porturi: Sankt-Petersburg. parcuri na ionale. max. orez. Exportă zahăr. Limbi oficiale: engleza. mobilă. mijloace de transport. încăl ăminte. de cafea. Se mai cultivă sorg. între arhipelagul Japoniei. produse chimice. Tallinn. pălării de paie. uleiuri. Filipíne Fínic Gólful ~. două dintre ele fiind cele mai mari: Viti Levu şi Vanua Levu. echipamente electronice. max. mobilă. minereu de fier. Capitala: Suva. stat insular în S-V Oceanului Pacific. Popula ia: 856 mii loc. km 2. Relief de coline şi mun i. Climă tropicală umedă. Turism. Capitala: Manila . cărbuni. ovine. cu cîmpii intramontane şi de litoral. Helsinki. ananaşi. lactate). de cacao. uleiuri vegetale. Ad. bata i. cu cîmpii aluviale. majoritatea de origine vulcanică. Rusia şi Estonia. Suprafa a: 30 mii km2. mijloace de transpor Filipíne Márea Filipínelor . frigidere.

Finlánda República ~. orz. fabricarea produselor textile. mare în bazinul Oceanului Pacific. În agricultură predomină creşterea vitelor pentru carne şi lapte (bovine. Agricultură (cereale. trestie de zahăr. Climă subtropicală (în N) şi tropicală umedă (în S. At. Biserici (sec. chimice.: Odense. tutun. Universitate (1321). regiune naturală în V Europei. com insulă daneză în Marea Baltică. Păduri întinse (72% din teritoriu). chimică. Pescuit. doc. Vînătoare. XIII–XV). în conurba ie. Olanda şi Fran a (partea de N). sfeclă de zahăr. de produse alimentare. aparate de precizie şi electronice. crom. Ferme de animale cu blănuri pre ioase. Bogate resurse naturale: minereuri de fier. constructoare de maşini electrice. oraş în S-E Braziliei. cereale. produse lactate (unt. parcuri na ionale (peste 1000). Aeroport interna ional. Suprafa a: 115 mii km2. Nod de comunica ii (feroviar. conserve). alimentare. Pescuit. Sta iuni balneare. cartofi. Întreprinderi de prelucrare a metalelor şi a materiei prime agricole (zahăr. mobilă. de ceramică şi sticlă. încăl ăminte). Muzeu. cu numeroase lacuri. Este locuită predominant de flamanzi. ciment. la 127 km N de Chişinău. Popula ia: 5. Norvegia. situat pe rîul Arno . produse chimice. titan. Ierarh Nicolae (1807). celuloză şi hîrtie. bumbac.: Tallahassee. Ramuri industriale: extractivă (fosforite). Se cresc bovine. şantiere navale.: 5140 m. Popula ia: 14 mil. păsări) Se cultivă secară. Oraş pr. tutun. stat în N Europei. Turism. Important centru industrial (metalurgie. cu zone muntoase în N şi cu cîmpii litorale. Agricultură intensivă (cereale. utilaje pentru industria forestieră. blănuri. Federa ia Rusă şi Marea Baltică (Golful Finic şi Golful Botnic). max. 642 mii loc. port la Oceanul Atlantic. Nod de comunica ii. Suprafa a: 3. oraş în Republica Moldova. Centru adm. creşterea animalelor). automobile. Vechiul nume: Destêrro . între Suedia. ovine. hîrtie. Export de cereale. loc. XI–XIII). palate (sec. Pescuit. Industrie agroalimentară. biserica Sf. Suprafa a: 338. Este separată de Cuba prin strîmtoarea Florida . în conurba ie. nichel. fructe. XIII–XVI). Relief relativ neted.1 mii km2. Produce echipamente electronice şi electrotehnice. cuprinzînd teritoriile statelor Belgia. textile. Ad. por elan. prelucrarea lemnului. Rezerva ii naturale. hidroenergetice. legume.) stat în S-E SUA. situat pe rîul Răut. caşcaval). Climă boreală. Relief de cîmpie joasă. de marochinărie. piei. Ramuri industriale: construc ii de maşini. Universitate. mobilă. şi de coline. Culturi agricole: citrice. porcine. Relief de cîmpie. Celebră şcoală de artă (în sec. loc. reşedin ă a raionului Floreşti. vanadiu. Capitala: Helsinki . suedeza. cobalt. ovăz. între golful Mexic şi Oceanul Atlantic. Ad. reni. peninsulă în S-E Americii de Nord. Este centrul adm. rutier). Suprafa a: 115 mii km2. Catedrala Sf. Popula ia: 466 mii loc. biblioteci. Florianópolis Florída (Flórida) Florída . al statului Santa Catarena. plante tehnice). Exportă produse electronice. medie: 1 830 m. materiale şi produse lemnoase. între insulele Flores şi Sulawesi (Indonezia). tutun. porcine. Limbi oficiale: finlandeza. muzee.19 mil. Importă maşini şi utilaje industriale. fabrici de hîrtie. Suprafa a: 152 mii km 2. Mitrofan (1853). oraş în N Italiei (Toscana). 20000 loc. Fiónia Flándra Florénþa Flóres Floréºti Márea ~. forestiere. 420 mii loc.5 mii km 2. în 1580. Turism.

Nod de comunica ii. Amapala. . produse chimice şi alimentare). zahăr). Turism.4 mil. Nod de comunica ii. Universită i. fructe. 170 mii loc.: 27 m. oraş în S-E Italiei (Puglia). Palatul comunal (sec. Aeroport interna ional. zahăr. port la Oceanul Atlantic. XV–XVII). Centru industrial (construc ii de maşini. produse chimice şi alimentare). al statului Kentucky. al statului Ceará. în sec. Foggia Fonséca [fõ´seka] Forli Formósa Fortaléza [forta´leza] Fort-de-France [for-d¬-fr´¾¾s] Fránkfort [´fræhkf¬rt] Fránkfurt pe Main Fránkfurt pe Óder oraş în E Germaniei (Brandenburg). repara ii de maşini agricole. oraş în partea centrală a Italiei (Emilia–Romagna). oraş în E păr ii centrale a SUA. 101 mii loc. industrie electronică. Honduras i Nicaragua. de pielărie. (1. loc. textile. XII–XIII). Construc ii de utilaj greu. textilă. centru adm. 104 mii loc. laminator de sîrmă. în conurba ie. în conurba ie. alimentară (whisky). Muzeu. Academie de artă. Muzee. Vrancea. port pe rîul Paraguay. rom. conserve. turnătorie de fontă. textile. zahăr. oraş în N-E Argentinei. Nod de comunica ie. al provinciei Formosa. Pescuit. doc. Bazilica San Mercuriale (sec. loc. 660 mii loc. alimentară. Muzeu arheologic. Centru industrial (construc ii de maşini. 88 mii loc. Universitate. 1. Fabrici de încăl ăminte. 160 mii loc. tricotaje. At. XV). XI. textile. pe coasta Americii Centrale. între El Salvador.Focºáni municipiu în E României. Lungime: 65 km. Catedrală. centru adm. aparate electrotehnice. port pe fluviul Oder . în conurba ie). 110 mii loc. Catedrală (sec. At. Centru industrial (aparate electrice. chimico-farmaceutică. bumbac. Fondat în 1609. Aeroport interna ional. Biserici. centru adm. Monumente istorice. centrul adm. ca tîrg în 1546. Colegiu (1886). oraş în N-V insulei Martinica . port la Marea Caraibilor. Tîrguri interna ionale. cafea) şi comercial (export de cafea. alimentară. poligrafică. situat pe rîul Milcov . Porturi: La Unión. golf la Oceanul Pacific. textilă. chimică. Ad. mobilă. încăl ăminte. Pia ă de cereale şi lînă. port pe fluviul Main . al jud. Muzeu arheologic. alimentară. oraş în partea centrală a Germaniei (Hessen). Universitate. de mase plastice. încăl ăminte. de mobilă. fabrici de confec ii şi tricotaje. Teatru. XII). Primărie (sec. Teatre. motoare electrice. Industria hîrtiei. 30 mii loc. Aeroport interna ional. max. mecanică. doc. Industria lemnului.95 mil. Casa Goethe. Industrie electronică. Galerie de pictură. a cauciucului. oraş în N-E Braziliei. Monumente istorice. la S de Ravenna. Important centru industrial: construc ii de maşini. Întemeiat în 1604 şi denumit ini ial Fort-Royal . Nod de comunica ii.

Suprafa a: 551. capitala statului Tuvalu. Complex monastic. Suprafa a: 480 km 2. hîrtie. Limba oficială: franceza. Lă ime: 50 m. ară puternic dezvoltată. gaze naturale etc. Produse din mătase naturală şi artificială. Freetown [´friitaun] Fribourg [fri´buur] Frísce Frumoása Fuégo Fúji [´fudji] Fúji Yáma Fúkui Fúkuoka Funafúti Gabès . cu zone colinare. 36 mii loc. oraş în Japonia la poalele vulcanului Fuji Yama . Muzeu etnografic. a hîrtiei. situat între Spania. chimică (fibre sintetice. Pescuit. la N-V de Nagoya. Turism. comună în Republica Moldova (rn. Posesiune a Federa iei Ruse. Marea Mînecii. Şantiere navale. siderurgică. Industrie extractivă (huilă). XVIII). Capitala: Paris. Aeroport interna ional. Alt. Marea Nordului. nave. diamante. În agricultură predomină creşterea vitelor (bov Franz Jóseph [frants´jozef] arhipelag în Antarctica. port la strîmtoarea Tsushima. textilă şi de confec ii. săruri de potasiu. Centru industrial (construc ii de maşini. Universitate. în N mării Barents . port la Oceanul Pacific.). electrotehnică. 1. XIII–XV). produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (orez. avioane. constructoare de maşini (automobile. 2. Temple. Popula ia: 59. al cantonului Fribourg. Prelucrarea metalelor şi lînei. în conurba ie. stat în V Europei. golf în Marea Mediterană. Sta iuni balneare. Turism. Germania. bauxită. Universitate. loc.: 3776 m. Ínsulele ~. textilă. hidroenergetică. Monaco şi Marea Medite-rană. Turism. constructoare de maşini. Fondat în 1787.8 mii loc. Mun ii Jura în E.: 620 m. Alt. artizanat (por elan). Suprafa a: 16 mii km2. Universitate. alimentară (ulei de palmier). Mun ii Alpi în S-E.3 mil. Export de copră. Muzee. 228 mii loc. Relief cu caracter divers: Mun ii Pirinei în S-V. Universitate. Catedrală (sec. citrice. pe atolul cu acelaşi nume. capitala statului Sierra Leone. Lungime: cca 100 km. Italia. max. Belgia.9 mil. Acoperit de ghea ă. podişul Ardeni în N şi N-V. alimentară. pe ărmul de N al Africii (Tunisia). petrol. cacao. cîmpii pe ărmurile maritime şi oceanice etc. XIX) construită pe locul unui schit de lemn (din sec. metale rare. mase plastice. Luxemburg. produse chimice şi alimentare (ciocolată). format din 187 insule. Ultima erup ie: în 1991. Industrie chimică. a cauciucului. în conurba ie. aparatură electrotehnică. sateli i etc. elicoptere. Parc na ional. lan de insule în S şi în S-E Mării Nordului. Export de minereu de fier. vulcan activ în Guate-mala. oraş în Japonia (Honshû). oceanică şi mediteraneană. fîne e (25%). prelucrarea pielei. huilă. Ultima erup ie: în 1707–1708. textilă. siderurgică. oraş în Japonia (Kyûshû). hîrtie. port la Oceanul Atlantic. Alt. Oceanul Atlantic. cauciuc).5 mii km2. Biserică (sec. Popula ia 20 mii loc. la S-V de Berna. păşuni alpine. Climă temperată. Nod de comunica ii.). Sta iuni meteorologice. oraş în V Elve iei. legume). Călăraşi). Elve ia. centrul adm. Vegeta ie: păduri (25% din teritoriu).: 3763 m. locomotive. vulcan stins în Japonia la 90 km S-V de Tokio.Fránþa República ~. Industrie extractivă (minereuri de fier. în S-V ării. vagoane. 260 mii loc. Este cea mai mare ară din Europa Occidentală. 530 mii loc. loc. Este considerat munte sacru. cărbune.

Vegeta ie: păduri dese (4/5 din teritoriu) şi de savană. Popula ia: 10 mii loc. bananieri. fontă. Termocentrală. loc. mangan. traversat de ecuator. Popula ia: 1. fildeş.5 mii loc. Muzee. XVII). Centru pomicol. confec ii. Importă maşini şi utilaje industriale. rutier). alimentară. 91 mii loc. 139 mii loc. 27. Gala i . Pescuit. Exportă materiale prime industriale. Relief de podiş şi mun i (în centru. Sta iuni balneoclimaterice. Gábrovo Gágra Gairdner Galálapagos Galáþi Galáþi municipiu în E României. oraş în Bulgaria. Se învecinează cu Guineea Ecuatorială. porumb. Fernandina. construc ii navale. Camerun. arahide.: mun. Creşterea animalelor (bovine. Popula ia: 645 mii loc. laminate). prelucrarea metalelor şi lemnului (mobilă). Siret şi Prut (cursurile inferioare). mobilă. de maşini şi utilaje industriale. feroviar. Suprafa a: 7. la 111 m alt. la 950 km de ărmurile Ecuadorului. stat în V Africii Centrale. Zonă agricolă (grîu. bere. Catedrală. miniere). Sta ie de cale ferată. unt. [´ge¬dn¬] lac sărat în S Australiei.Gabón República Gobonéză. Se produce ciment. Limba oficială: franceza (uzuală: bantu/fang). cacao. produse de lemn. Turism. în N şi E) şi de cîmpie litorală mlăştinoasă (în V). Turism. port pe stînga Dunării. textile. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.a. . produse alimentare. produse chimice. Grădină zoologică.7 mii km2.). conserve. Industrie extractivă (petrol. Gaboróne capitala Botswanei. Planta ii de trestie de zahăr. la grani a cu republica Moldova. jude în E României. Nod de comunica ii (fluvial. Nod de comunica ii. centru adm. Universită i. Turism. Parc na ional. floarea-soarelui. chimică (lacuri. Gala i. porumb. Suprafa a: 267. textile. situat pe rîul Iantra . ovine). mijloace de transport. căruia îi apar ine din 1832. vopsele). textilă.3 mil. cacao. port la Marea Neagră. Întreprinderi meşteşugăreşti. plante furajere). Pescuit. Industrie extractivă (minereuri de fier. legumicultură. uraniu. Suprafa a: 4466 km2. Aparatură electronică şi electrotehnică. 330 mii. petrol. loc.7 mii km 2. Muzeu. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. unul dintre principalele oraşe din S ării. Republica Congo şi Oceanul Atlantic. Biserici (sec. Teatre. Culturi agricole: manioc. arahide. arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific. combustibili. petrol). Relief de cîmpie şi de podiş. bata i. Capitala: Libreville . Siderurgie. Monumente. Suprafa a: 8 mii km2. între Dunăre. siderurgică (o el. aur. Piscicultură. situat în N peninsulei Eyre . gaze naturale). oraş în Georgia (Gruzia). Festival interna ional de umor (anual). al jud. Căi rutiere: 7518 km. trestie de zahăr. Turism. Universitate. orez. Relief vulcanic. ananaşi. constructoare de maşini (agricole. Alcătuit din 61 de insule şi insuli e ( Isabela. uleiuri. Climă ecuatorială. produse alimentare. încăl ăminte. Santa Cruz ş. confec ii. Viticultură. produse din piele. Căi ferate: 668 km. aur. Aeroport. forestieră şi de prelucrare a lemnului. Comer intensiv. (1999). Centru adm. cafea. cosmetice şi alimentare. Poligrafie. Apicultură. Climă temperat-continentală.

culme muntoasă în S Mun ilor Bihorului. iar apa lui – miraculoasă şi purificătoare. de prelucrare a petrolului.: Auch . Vegeta ie specifică tropicală: păduri-galerii. fîşie litorală pe ărmul Mării Mediterane. forestiere.: Santiago de Compostela . Planta ii de cocotieri. în N-V mun ilor Carpa i (Polonia. formînd o comunitate autonomă. Produse agricole: arahide (50% din venitul na ional). Culturi agricole: grîu. produse alimentare. a cimentului. Suprafa a: 29. Popula ia: 675 mii loc. Zonă agricolă (citrice. ovine). Suprafa a: 11. la N-E de peninsula Sinai şi la V de Israel.3 mii km2. Principat al Rusiei Kievene. Relief de cîmpie şi coline. provincie istorică în S-V Fran ei. Creşterea animalelor (bovine. loc. cereale). nuci de cocos. pe teritoriul Indiei şi Bangladeshului. Zonă agricolă (grîu. Se varsă în Oceanul Atlantic. Muzee. stat în V Africii. Unitátea Teritoriál-Administrativã ~ regiune în S Republicii Moldova. Creşterea animalelor (bovine. oraş în S SUA (Texas). Centru adm. Şantiere navale. Populată din sec. Limba oficială: engleza. loc. Exportă arahide. plumb. se uneşte cu Brahmaputra şi se varsă în Golful Bengal. Pescuit. porumb. mijloace de transport. mărfuri de larg consum. mei. fluviu în Africa Occidentală. porumb. Universitate (la Comrat). secară. República ~. formînd estuarul Gironde . Izvorăşte din mun ii Pirinei. regiune istorică în partea centrală a Europei.4 mil. Importă maşini şi utilaje industriale. populată în mare parte de găgăuzi. Pomicultură. orez. se uneşte cu fluviul Dordogne şi se varsă în Oceanul Atlantic. port la golful Mexic. între Senegal şi Oceanul Atlantic. . Universitate. Suprafa a: 1. la izvoarele rîului Arieşul Mic . textilă. ovăz. manioc. Pescuit. Considerat rîu sacru. Suprafa a: 378 km2. Popula ia: 165 mii loc. Izvorăşte din mun ii Himalaya. [ga´ron] fluviu în S-V Fran ei. Industrie agroalimentară. Industrie metalurgică. fabrici de covoare. sorg. Popula ia: 3 mil. Monumente. măslini. cartofi. plante tehnice. porumb. 64 mii loc. Capitala: Banjul . Lungime: 2 700 km (3 090 km după alte surse). pe teritoriul Guineii.85 mii km2. Turism. Întreprinderi agroalimentare. Popula ia: 1. aflată mai tîrziu în componen a Poloniei (din 1352) şi a Austriei (1772–1918). Centru adm. legume). Climă tropicală. Garónne Gascónia Gáza Gãgãuzã Gãína Múntele ~. XII–XIV). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Relief de cîmpie. alimentară. Galíþia Gálveston [´gælvistn] Gámbia Gámbia Gánge fluviu în S Asiei. Oraş pr. ovine). Senegalului şi Gambiei. staniu. savane. combustibili. forestiere.: Comrat.: 1 486 m. ceară.4 mii km2. bumbac. Centru adm.: Gaza . apoi independent (sec. Tîrguri anuale de animale (iulie). Pescuit. Alt. Viticultură. Expl. Viticultură. VI de basci. Expl. Admis în ONU la 21 septembrie 1965. Lungime: 1200 km. orz. ilmenit. de cupru. Ucraina). pe ărmul Oceanului Atlantic. Căi rutiere: 2 386 km. floarea-soarelui.Galícia [ga´liqia] regiune în N-V Spaniei. Lungime: 650 km.

în sec. doc. Export de produse alimentare. port important situat pe canalul Leie şi fluviul Schelde. pe ărmul lacului cu acelaşi nume. produse chimice şi alimentare. Industrie alimentară (conserve de peşte).Gdañsk oraş în N Poloniei. 469. Nod de comunica ii. Palatul Artushof (sec. 253 mii loc.: Atlanta . IX–XII). XIII–XV). Nod de comunica ii. în special de locomotive. constructoare de maşini şi utilaje. [´gdinja] oraş în N Poloniei. mare port în golful Genova. bumbac. VII. în sec.: 309 m. Centru industrial (prelucrarea lemnului. palate). mare biserică de lemn. catedrală. electrotehnică. Muzee. Aeroport interna ional. Turism. Centru industrial (ceasornice. iută). Muzee. comercial (export de cafea. tutun.5 mii loc. At. textile şi alimentare) şi cultural (academie de arte. capitala Guyanei. 232 mii loc. stat în S-E SUA. doc. instrumente de precizie. oraş în S-V Elve iei. diamante) şi cultural (universitate. Biserici gotice (sec. Aeroport. construc ii de maşini. Ad. textile. Lungime: 70 km. Şantiere navale. 174 mii loc. de prelucrare a lemnului. Turism. grădină botanică). Nod de comunica ii. 808 mii loc. port în golful Gdañsk (Marea Baltic ă). catedrală. la grani a dintre Elve ia şi Fran a. Industrie textilă. Sta iuni climaterice. oraş în insula Grand Cayman (Marea Caraibilor). in. aparataj electrotehnic. textile. produse alimentare). monumente istorice. [hent] oraş în N-V Belgiei. Export de cărbune şi cocs. Pescuit. tractoare şi nave. produse chimice şi alimentare) şi bancar interna io-nal. lac în Mun ii Alpi. oraş în N-V Italiei (Liguria). max. cacao. Catedrală (sec. arahide. zahăr. prelucrarea lemnului. XIV). a celulozei şi hîrtiei. în conurba ie. Culturi agricole: porumb. centrul adm. orez. Monumente de arhitectură. institut de muzică. Castel (sec. Grădină botanică. 15 mii loc. Turism. Bază militară. petrochimică. Şantiere navale. Turism. loc. Popula ia: 6. Centru industrial (siderurgie. Turism. Centru adm. Construc ii de maşini. port la Oceanul Atlantic.92 mil. Nod de comunica ii. X. Suprafa a: 582 km2. 200 mii loc. cu vechi tradi ii (bumbac. cînepă. Institu ii de învă ămînt superior. XII–XIII). a hîrtiei şi postavurilor. Suprafa a: 153 mii km 2. muzee. al cantonului Geneva. Gdýnia Genéva Genéva Genóva Gent Geórgetown [´d…ood…taun] Geórgetown Geórgia . textilă. chimică. în valea Ronului . Aeroport interna ional. Industrie extractivă (bauxită). At. în conurba ie. produse chimice. port la golful Gdañsk. Universitate.

8 mil. Cahetia. produse chimice (îngrăşăminte de azot. Climă de tranzi ie de la temperatoceanică (în N-V) la cea continentală (în S-E). energetică. tutun. Polonia. Geróna . caprine). Azerbaidjan. República Federálă ~. produse alimentare (conserve. chimice. loc. Vegeta ia: păduri de conifere (28% din teritoriu). avicultura. secară. Capitala: Tbilisi . Elve ia. strunguri. Popula ia: 5. format dintr-un grup de insule vulcanice. tricotaje. mătase şi bumbac. stat în S-V Asiei. ceai. Armenia. hîrtie. primul loc în lume). plumb. situat între Danemarca. Olanda şi Marea Nordului. În agricultură predomină creşterea animalelor (bovine. învecinat cu Federa ia Rusă. pomicultură. zinc. vinuri. zona prealpină şi alpină ( Cîmpia Rinului. cu regiuni plane (în V) şi şiruri de coline morenice (în E).). Fără popula ie stabilă. constructoare de maşini (autocamioane. Relief muntos. Relief predominant muntos ( Caucazul Mare. Cîmpia Germaniei Centrale . textilă. alimentare. electronice. Suprafa a: 69. maşini-unelte. 71 mii loc. a. Cehia. mijloace de transport. hîrtie). de stepă şi subtropicală. sericicultura. Viticultură. chimice. metalurgică (ocupă locul al treilea în produc ia mondială de o el). de 1000 m. de ciment.Geórgia (Gruzia) República ~. Marea Baltică. Căi ferate: 1 570 Geórgia de Sud Germánia teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. Vegeta ie: păduri de foioase (41% din teritoriu). esături de lînă. Sînt dezvoltate creşterea animalelor (bovine. energetică (centrale electrice nucleare). Belgia. legume. ovine. Capitala: Berlin . cu cîmpii depresionare (Colhida. siderurgică. citrice. Popula ia: 83. cartofi. porcine. vi ă de vie. ape minerale). Fran a. Suprafa a: 357 mii km 2. Alazan ). Limba oficială: georgiana/gruzina. XII–XIV). Austria. fibre sintetice. vinuri. Exportă ceai. mase plastice. Rafinării de petrol. Pesc [he´rona] oraş în N-E Spaniei (Catalonia). celuloză. (1996). Catedrală gotică (sec. Ramuri industriale: expl. alimentară. produse farmaceutice). de mangan. combustibili. constructoare de maşini (aparataj şi utilaj electronic. Turcia şi Marea Neagră. Vîrf marcant: Kazbek (5033 m alt. Climă oceanică. chimică (coloran i. citrice. Climă subtropicală şi temperată. Principalele culturi agricole: ceai. Administrat de Marea Britanie. porumb. Caucazul Mic ). produse ale industriei constructoare de maşini. nave). stat în Europa Centrală. siderurgie. Viticultură şi vinifica ie. Muzeu arheologic. ovine) şi produc ia de cereale (grîu. încăl ăminte. cereale. Biserici (sec. cu masive muntoase ce depăşesc rar alt. Principalele ramuri industriale: extractivă (lignit. loc. coniacuri. XI–XIV). Limba oficială: germana. ovăz). sfeclă de zahăr. Relieful ării este reprezentat de trei mari zone naturale: Cîmpia Germaniei de Nord .). Suprafa a: 3750 km2. orz. Luxemburg. Importă maşini şi utilaje industriale. Alpii Bavariei ş.7 mii km2. vopsea. Întreprinderi ale industriei textile.2 mil. situat la cca 2 275 km S-E de Falkland. maşini electrice). păşuni montane (25%).

Relief de cîmpie. muzee. mei. Turism.25 mil. galerie de pictură. oraş în N-V Armeniei. textile. mobilă. Sta iune balneară. între Marele Deşert de Nisip (în N) şi deşertul Victoria (în S). în 1840–1924 –Aleksandropol . Lácul de acumuláre ~. Limba oficială: engleza (na ională – akan). între 300–500 m). Ad. creşterea animalelor). port în golful Biscaya (Oceanul Atlantic). Climă temperat-continentală. pe cursul mediu al rîului Bîc . arhipelag în partea central-vestică a Oceanului Pacific (Micronezia). produse petroliere. Relief de podiş (alt. Zonă agricolă (cereale. Lungime: 65 km. por elanuri. min. Posesiune a statului Kiribati. Construc ii de nave fluviale. Lă ime: 14–45 km. Togo şi Golful Guineii. Universită i. confec ii. 123 mii loc. de prelucrare a lemnului şi pieilor.: 200 m. Palate (sec. Expl. materiale de construc ii. plante oleaginoase. cereale. bauxită. arahide. Turism.5 km. aur. Ghidighíci Ghiumrí Gibraltár Gíbson Gijón [hi´hon] strîmtoare între Europa (Spania) şi Africa (Maroc). Nod de comunica ii (feroviar. Ad. Căi ferate: 953 km. apicultură. Oraşul a fost puternic afectat de cutremurul din 1988. repara ii navale. Suprafa a: 238. Culturi agricole: arbori de cacao şi de cauciuc. lemn de esen e pre ioase. Admis în ONU la 8 martie 1957. format prin construirea unui baraj în 1963. Pescuit. rutier). Suprafa a: 286 km2. oraş în N Spaniei (Asturia). loc. sticlărie. de diamante. jude în S României. Climă tropicală. ciocolată. materiale de construc ie. porcine. Centru industrial (siderurgie. monumente istorice. teatre. Vatra (pînă în 1991 s-a numit Ghidighici ). Giurgiu . porumb. la grani a cu bulgaria. diamante. muzeu etnografic. Se mai cultivă manioc. care leagă Oceanul Atlantic cu Marea Mediterană. lîngă com. Creşterea animalelor (bovine. cu păduri ecuatoriale (în S-E). stat în V Africii Centrale. Căi rutiere: 40 mii km. Capitala: Accra . Vegeta ie de savană. Centru industrial (construc ii de maşini. păsări). pe ărmul Golfului Guineii. Denumirea antică: Coloanele lui Hercule . Pînă în 1840 s-a numit Kumairi . ovine. caprine. Întreprinderi de asamblare a automobilelor. igarete). vestigii arheologice). de aur (de aici denumirea ării dată de englezi – Gold Coast (Coasta de Aur ).5 m.: 9. tutun. Popula ia: 68 mii loc. Lungime: 8. gaze naturale. deşert în V Australiei. Creşterea animalelor. Institu ii de învă ămînt. Importă maşini şi utilaje industriale. max. textile. de ciment.: mun.5 mii km2. minereu de mangan. în 1924–1991 – Leninakan .Ghána República ~. de laminare a aluminiului. cu podişuri (în N şi V) şi o cîmpie litorală (în S). mărfuri de larg consum. Petrol.: 1 180 m. bananieri. lac de acumulare în Republica Moldova. Relief în mare parte de şes. produse alimentare) şi cultural (institu ii de învă ămînt superior. două teatre. produse alimentare. XIV–XVI). textile. Se învecinează cu Coasta de Fildeş. bumbac. mangan. Gílbert [´gilb¬t] Giúrgiu . Popula ia: 303 mii loc. Ad. max. sorg. produse alimentare. Centru adm. Burkina Faso. Export de copră. legumicultură. 263 mii loc. Exportă cacao-boabe (30% din produc ia mondială). Lă ime: 800 m. Suprafa a: 3 526 km2. monumente arhitectonice. Popula ia: 20. în N Dunării.

regiune în S-V Siriei. mobilă. metalurgie. aparate electroteh-nice) şi alimentare (carne). Repara ii navale. alimentară. Universitate (1451). legume. tricotaje. fluviu în India. fructe. Culturi agricole: cereale. Pod peste Prut. textile. XII–XVI). frigidere. unde. eliberată de trupele siriene în 1973 şi anexată de Israel în 1981. Influen ează clima unor ări litorale din N-V Europei. Înăl ímile ~. Climă continentală excesivă. Gorj Górno-Altáisk . Pînă în 1932 s-a numit Ulala . Lă ime: 75–250 km. Teatre. Sector zootehnic. în 1142. de prelucrare a metalelor şi lemnului. Relief muntos (în N şi N-V). Turism. Catedrală gotică (sec. ciment. izvoare minerale. maşini-unelte). reşedin ă a raionului Glodeni. Muzeu etnografic.Giurgiuléºti Glásgow [´glæsgou] comună în S-V Republicii Moldova (rn. oraş în Federa ia Rusă. Nod de comunica ii (feroviar. rutier). în 1616. petrol. gaze naturale. situat pe rîul Glodeanca . Oaze (în V). 14 mii loc. Cunoscut din 1513. jude în S-V României. medie: 900–1200 m. maşini-unelte. 48 mii loc. 3500 loc. Institut pedagogic. confec ii. At. cu zone subcarpatice (în partea centrală) şi sectoare de cîmpie colinară (în S). Construc ii de maşini (locomotive. oraş în S-E Republicii Belarus. 688 mii loc. Viteza medie: 3–9 km/h. Este considerat fluviu sacru. Arhanghel Mihail (1895). Aeroport interna ional. cherestea. Ocupată de Israel în 1967. alt. Galerie de artă. Rar populată. capitala Republicii Autonome Altai. aparataj electrotehnic). Port. Suprafa a: 5. colină lîngă Ierusalim. Popula ia: 398 mii loc. calcare. în 1527. port pe rîul Soj . max. în N Oceanului Atlantic. conform religiei creştine. doc. Întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă. Mari şantiere navale. Direc ia principală: S-V–N-E. Par ial navigabil. Resurse naturale: cărbune. Produse industriale: energie electrică. electrotehnică. Centru adm. textilă.6 mii km2. doc. Vegeta ie săracă (saxaul. Iriga ii. Apicultură. Grădină botanică. de suprafa ă (24°–28°C). situat pe rîul Maima . cca 2 200 m). At. Podiş pietros şi nisipos (alt. la 168 km N-V de Chişinău. Biserica Sf. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. chimică. Industrie agroalimen-tară. Suprafa a: cca 2 mil. confec ii. pe cursul de mijloc al Jiului. Suprafa a bazinului: 290 mii km 2. Climă temperat-continentală. Institu ii de învă ămînt superior. mare regiune deşertică şi semideşertică în partea central-estică a Asiei (Mongolia. doc. al regiunii Gomel.: Tîrgu-Jiu. Institu ii de învă ămînt. situat pe fluviul Clyde . Lungime: 1 465 km. 505 mii loc. Relief de podiş înalt (alt. cultură şi artă. pînă în 1948 – Oirot-Tura . oraş în N-E Marii Britanii (Sco ia). At. centrul adm. km2. petrochimică. tamarix). Cahul). formînd o deltă. China). a fost răstignit Isus Hristos. Se varsă în golful Bengal (Oceanul Indian).: 2 500 m). oraş în V Republicii Moldova. încăl ăminte. Centru vamal de frontieră. Glodéni Góbi (Shámo) Godávari Golán Gólfstrom [´golf¿trom] Golgóta Gómel (Hómel) curent oceanic cald.

258 mii loc. Popula ia: 60 mii loc. chimică. 444 mii loc. Vegeta ia: păduri montane sărăcăcioase (15% din teritoriu). XVII–XVIII). sfeclă de zahăr. frigidere. loc pe teritoriul satului Grădiştea de Munte din România (com. Rezerva ii naturale. aluminiu. argint. 135 mii loc.Hr. oraş în S-E Spaniei (Andaluzia). bumbac. Grădină botanică.Hr. Centru adm. coniac. bovine. Importă maşini şi utilaje industriale. Clădiri gotice (sec. textilă. ovine). Planta ii de măslini. textilă. Universitate. Fondat în 1619. Cuprinde şi numeroase insule (cca 2000) din Marea Egee. Climă tropicală şi mediteraneană.: Visby . crom. esături. cu zone de cîmpie în N. situat pe fluviul Tamisa . Greenwich . Turism. mangan. Suprafa a: 132 mii km2. chibrituri. Granáda [gra´naada] Grãdiºtea Muncélului Grécia República Elénă . conserve. în conurba ie). Instrumente optice şi aparatură fotografică. port la strîmtoarea Kattegat . Industrie extractivă (lignit.Götebórg [gœt¬´borj] oraş în S-V Suediei. Muzee. Produce o el. chimică.–I d. esături. combustibili. Hunedoara). Păduri de conifere. citrice. Suprafa a: 3. Metalurgia aluminiului. Exportă bauxită. Popula ia: 11 mil. unde au fost descoperite vestigiile Sarmizegetusei Regia. cartofi. Universitate. hîrtie. (716 mii loc. Aşezarea a fost distrusă de romani în timpul ultimului război daco-roman (105–106). electroenergetică. magnezit). Principalele culturi agricole: grîu. XVII–XVIII. jud. citrice. loc. Monumente arhitectonice (sec. Climă temperat-ma-ritimă. bauxită. autovehicule. insulă suedeză în Marea Baltică. Edificii din sec. Institut politehnic. Relief predominant muntos (4/5 din teritoriu). Aeroport interna ional. militar. Se cultivă cereale. ulei de măsline. porumb. zinc. încăl ăminte. stafide. vinuri. Turism. Industrie cinematografică. Marea Ionică şi Marea Mediterană. Marea Egee. în apropierea Londrei. situat în partea sudică a Peninsulei Balcanice. XIII–XVIII). Muzee. Pe aici trece meridianul zero (primul meridian). Industrie metalurgică. Turcia. textile. Monumente arhitectonice (sec. marmură. cărbune. Parcuri na ionale. stat în S-E Europei. XV–XVI). bumbac. Pescuit intensiv. Se cresc ovine. aparataj electric. [´grinid3] oraş în Marea Britanie (Anglia). orez. petrol. Operă (1859). tutun. Mare centru industrial: şantiere navale. ară agrar-industrială. Grădină botanică. nichel. caprine. principalul centru politic. Macedonia. sfeclă de zahăr.1 mii km2.). învecinat cu Albania. alimentară (zahăr). de tutun. Orăştioara de Sus. măsline şi ulei de măsline. construc ii de automobile (firma "Volvo"). Bulgaria. păşuni (39%). Universitate. la S-E de ărmul Scandinaviei. vi ă de vie. Marea Cretei şi Marea Ionică. metalurgică. Gótland Göttingen [´gœtihg¬n] oraş în partea centrală a Germaniei (Saxonia Inferioară). situat pe rîul Genil . alimentară. tutun. I î. Capitala: Atena . Limba oficială: greaca. plumb. cartofi. 228 mii loc. economic şi religios al statului dac (sec. Centru cultural şi artistic. Vechi observator astronomic (1675–1958). televizoare. Creşterea animalelor (bovine.

Par ial navigabil. med. Relief muntos. banane. Func ionează mici întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole (textile. sticlă. Nod de comunica ii. plumb. Construc ii de maşini. citrice. Căi rutiere: 1 050 km. Ad. pe o insulă de origine vulcanică – Grenada (suprafa a: 305 km2) – şi altele mai mici. capitala republicii Autonome Cecene. Aeroport. Industrie metalurgică. Monumente arhitectonice (sec.2 mil. Fondat în 1792 pe locul fostei aşezări rurale Ciorna . între insulele Groenlanda. XI–XVI). al statului Jalisco. ovine). Universitate (1792). textile. XVI). creolo-portugheza). km2. nucşoară. cacao. bunuri materiale de larg consum. Climă arctică şi subarctică. km2. Márea ~. grafit. Universitate. Muzee. Întreprinderi agroindustriale. ceramică. Climă oceanică subtropicală. Iriga ii. trestie de zahăr. Hidrocentrale. nuci de cocos. Universitate. Exportă nuci de cocos. cunoscute cu denumirea Grenadinele meridionale. 405 mii loc. Importă maşini şi utilaje industriale.: 4845 m. Palat (sec. aparataj electrotehnic.Grenáda stat insular în arhipelagul Antilele Mici. situat pe malul stîng al Nistrului. de petrol. fluviu în S Spaniei. bumbac. Grigoriópol Groenlánda Groenlándei Gróznîi Guadalajára [gwadala´hara] oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia-La Mancha). încăl ăminte. în special eschimoşi. petrochimie. Creşterea animalelor (reni. Centru industrial (construc ii de automobile. 11. la N-E de Madrid. Turism. alimentară. Zăcăminte de cărbune. Popula ia: 100 mii loc. Nod de comunica ii (aerian. max. loc. XVIII). constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi electronice). cacao-boabe. Aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă în 1968. situat între Oceanul Atlantic şi Marea Caraibilor. insulă în N Oceanului Atlantic (cea mai mare de pe glob). Centru de cercetări nucleare. Expl. ciment. Ad. biserică din sec. situat pe rîul Henares . hîrtie. mare în bazinul Oceanului Arctic. Admis în ONU la 17 septembrie 1974.2 mil. Aeroport. mijloace de transport. 63 mii loc. 401 mii loc. Catedrală (sec.. Pod roman şi apeduct. Popula ia: 55 mii loc. textile. oraşul a fost distrus în mare parte. întreprinderi alimentare. Vegeta ie: păduri tropicale. acoperit în mare parte cu ghe ari (cca 80%). Capitala: Saint George ´s .: 1 445 m. Suprafa a: 1. nucşoară. XV. Lungime: 657 km. Suprafa a: 2. Vegeta ie de tundră. oraş în Republica Moldova. rutier). muzee). zinc. la 60 km E de Chişinău. Guadalajára Guadalquivír [gwadalki´biir] . Pescuit intens.5 mii loc. (1996). Se cultivă banane. XIII. criolit. de ciment. Fondat în 1531. centrul adm. produse din piele şi alimentare) şi cultural (palat din sec. În urma opera iunilor militare. hîrtie. oraş în partea central-vestică a Mexicului. situat pe rîul Isère . Produse industriale: chimice.24 mil. Comuni-că cu Oceanul Atlantic şi Marea Norvegiei. Islanda şi arhipelagul Spitsbergen. oraş în Federa ia Rusă. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ). esături. în conurba ie. declanşate de Rusia împotriva cecenilor. Podiş mărginit de lan uri muntoase (în E şi V). combustibili. Grenóble [gr¬´nobl] oraş în S-E Fran ei (Dauphiné). 2. Limba oficială: engleza (uzuale: creolo-engleza. textile. alimentare). Suprafa a: 344 km2.

lemn şi materiale din lemn pre ios.3 mil. Centru adm. tricotaje. (1998). Centru adm.: Basse-Terre . cafea. Se cultivă trestie de zahăr. Turism. Se cultivă arbori de cafea şi de cacao. Căi ferate: 1 139 km. mercur. bata i. format de insula cu acelaşi nume din Arhipelagul Marianelor . legume. ananaşi. Iriga ii. Pescuit. Climă tropicală umedă. cu cîmpii litorale relativ înguste şi joase. Climă tropicală. Limba oficială: spaniola. Suprafa a: 549 km2. cu subsol vulcanic. cafea. Importă combustibili. rafinării de petrol. citrice. arbori de cafea şi de cacao. ciocolată). ovine. Guayaquíl [gwaja´kil] oraş în Ecuador. cupru.: Agaña . Relief de platou. tutun. stibiu. ceasuri) şi alimentară. Culturi agricole: cocotieri. teritoriu insular în V Oceanului Pacific. banane). Portugalia).6 mil. Supr. Vegeta ie bogată. porumb. Nod de comunica ii. zahăr. loc. loc. igarete. cacao. rom. trestie de zahăr. banane. porcine. Se cresc bovine. Căi rutiere: 13. bananieri. Vegeta ie silvică şi de savană. prelucrarea lemnului. bumbac. cacao. crom) şi de prelucrare a materiei prime agricole. [guadi´ana] fluviu în Peninsula Iberică (Spania. zahăr. El Salvador şi Oceanul Pacific. Exportă cafea. stat în America Centrală. Universitate (1867). Industrie extractivă (petrol. orez. Belize. bunuri de larg consum. mijloace de transport. rom. bumbac. zinc. Capitala: Guatemala . Climă tropicală. Administrat de SUA. Căi rutiere: 2 384 km. Fondat în 1819. format de un grup de insule din arhipelagul. Antilele Mici (Marea Caraibilor). Relief predominant muntos. Turism. Vegeta ie bogată: păduri de esen e pre ioase (50% din teritoriu) şi de savană. Honduras. XVI). . Industrie uşoară (textile. Pescuit. vanilie. bananieri. Aeroport interna ional. 218 mii loc. utilaje industriale. Fondat în 1530. porumb. biserică (sec. Căi rutiere: 1690 km. Suprafa a: 109 mii km2. Guadiána Guám Guantánamo Guatemála oraş în S-E Cubei. Popula ia: 440 mii loc. bananieri.3 mii km. port la Oceanul Pacific. Administrată de Fran a. Popula ia: 145 mii loc. textile. şi de cîmpie litorală. Exportă banane. 1. ananaşi. manioc. Lungime: 840 km. bata i. Bază maritimă şi aeriană. manioc. República ~. Marea Caraibilor. produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de cafea. Industrie textilă. Catedrală. argint. Rafinării de petrol. situat între Mexic. Par ial navigabil (93 km). Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ). trestie de zahăr. Fabrici de zahăr. Centru industrial (metalurgie. Admis în ONU la 21 noiembrie 1945. wolfram. aur. Popula ia: 13.: 1780 km2. situată la 2 200 km S de Tokio (Japonia).Guadelúpa teritoriu insular în Oceanul Atlantic. alimentară (zahăr.

combustibili. bata i. Se cresc bovine. Annobón. Relieful ării reprezintă o cîmpie continentală joasă (alt. învecinat cu Guineea-Bisau. orez. arahide. materiale lemnoase.Guinéea República ~. orez. palmieri. Se cultivă cacao. Cuprinde şi grupul de insule Bijagos (cca 60) din apropierea litoralului. arbori şi plante de savană. stat în V Africii. utilaje industriale. străbătută de rîuri şi acoperită de numeroase mlaştini. produse agroalimentare. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (mahon. Căi rutiere: 28. manioc. produse alimentare. Limba oficială: portugheza.1 mii km2. Căi rutiere: 2 682 km. Guinéii Gólful ~. Ad. Importă maşini şi utilaje industriale. ovine. textile. Se cresc animale. banane. Popula ia: 1. cafea. manioc. loc. Elobey. Se mai cultivă trestie de zahăr. orez. Limba oficială: franceza. Liberia.: 1 500 m). Popula ia: 7. Căi ferate: 662 km. de cîmpie pe litoral şi de mun i vulcanici pe insule (alt. ulei de palmier. uşoară şi de prelucrare a materiei prime agricole.: 240 m).: 6360 m. autovehicule. Industrie extractivă (minereu de fier. Capitala: Conakry .35 mil. stat în Africa de Vest. alt. Pescuit. Capitala: Malabo. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. okoumé). în special ovine. cafea. bunuri de larg consum. porumb. Expl. bunuri de larg consum. de podiş (în S) şi de cîmpie litorală (în V). în lungul ărmului de V al Africii Ecuatoriale. 3008 m). placaje). cocotieri. Guinéea-Bissáu República ~. alt. Corisco.5 mil. Suprafa a: 28. produse alimentare. Suprafa a: 1. Guineea şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 36 125 km2. diamante. peşte. la ărmul Golfului Guineii. max. nuci de cocos. Exportă minereu de fier. citrice. Exportă peşte (2/3 din tot exportul). Côte d'Ivoire. vi ă de vie. de ciment şi alimentară. Exportă cacao-boabe. golf al Oceanului Atlantic. lemn. susan. caprine. max. Industrie de prelucrare a lemnului (cherestea. Climă ecuatorială umedă. Relief variat: regiuni de munte. manioc. Principalele ramuri economice sunt agricultura şi exploatările forestiere. combustibili. Relief de podiş (în partea continentală. Admis în ONU la 12 decembrie 1958. păduri de podiş. Limba oficială: spaniola. Climă tropicală. Mali. Capitala: Bissau. mijloace de transport. Sierra Leone şi Oceanul Atlantic. pe coasta Oceanului Atlantic. banane.78 mil. În componen a sa intră teritoriul continental Rio Muni şi insulele Fernando Póo. Climă tropicală umedă. mei. Vegeta ie bogată: păduri tropicale. forestiere. cafea. mobilă. mei. tutun. arbori de cauciuc. km2. citrice. Senegal. bovine. banane. bauxită. între Camerun şi Gabon. max. 600–900 m. Popula ia: 498 mii loc. legume. loc. Economie slab dezvoltată.9 mii km 2. arahide. creşterea animalelor şi opera ii bancare. Importă maşini şi utilaje industriale. bananieri. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime vegetale şi animale. Se cultivă orez. porumb. diamante). Predomină produc ia de cafea. Admis în ONU la 17 Guinéea Ecuatoriálã República ~. . bananieri. Pescuit. Suprafa a: 245. bazată pe agricultură. tutun. produse de alumină. Căi rutiere: 4 150 km. caprine. combustibili.5 mii km. arahide. max. abanos. stat în Africa de Vest. Pescuit. aur. Se învecinează cu Senegal. bauxită. Importă mijloace de transport.

Fabrici de sticlărie. în 1490. situat pe rîul Moldova . Popula ia: 857 mii loc. Turism. cafea. cacao. o zonă muntoasă în V (alt. 447 mii loc. peşte. tutun. Muzee. Guyána Guyána Francézã Háarlem Habárovsk Hága . în sec. ananaşi. combustibili. Climă subtropicală umedă. automobile. crevete. [´haarlem] oraş în V Olandei. XIV–XVII). XIII–XVII). alimentare). 300–500 m) şi de cîmpie litorală. Căi ferate: 187 km (după unele surse numai 88 km). At. Muzee. În cîmpia litorală se mai cultivă trestie de zahăr. Oraş din 1905. materiale de construc ii. citrice. Capitala: Georgetown . utilaje şi semifabricate industriale. Expl. Vegeta ie: păduri de lemn pre ios. textile. Exportă bauxită. cabluri. poligrafică. X. stat în N Americii de Sud. doc. aur. calcare). textilă. port la Marea Nordului. lactate). Monumente arhitectonice vechi (sec. porumb. (686 mii loc. 300–500 m). minereuri de fier. Nod de comunica ii (feroviar. forestiere. 152 mii loc. produse alimentare. Limba oficială: engleza. mangan. extractivă (cupru. columbit. Relief variat: o cîmpie joasă pe litoral.: Cayénne . Monumente: biserică gotică (sec. porcine. tutun. mobilă). În regiunile de savană se practică creşterea vitelor (bovine. în conurba ie). între Brazilia şi Surinam. În apropiere se află mănăstirile Vorone (1488) şi Humor (1530). Pescuit. doc. de produse farmaceutice. Parfumuri. manioc. de bauxită (locul al treilea în lume). textilă. alumină. Aeroport. lemn şi materiale lemnoase pre ioase. Ramuri industriale: metalurgie. construc ii şi repara ii navale. Industrii (metalurgică. palate (sec. bananieri.Gúra Humórului oraş în România (jud. At. teritoriu în N-E Americii de Sud. construc ii de maşini de transport. învecinat cu Surinam. orez. Relief de podiş colinar (alt. bunuri de larg consum. Pescuit. Centru floricol (din sec. 17 mii loc. Teatre. Popula ia: 115 mii loc. produse chimico-far-maceutice. electronică şi electrotehnică. prelucrarea lemnului şi petrolului. Centru industrial (şantiere navale. Căi rutiere: 7 200 km (după alte surse 5 700 km). zahăr. a materiei prime agricole (zahăr. Importă maşini. porumb. XVII). Centru adm. strunguri. alimentară (conserve de fructe şi legume. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. Turism. rom. Culturi agricole: trestie de zahăr. rutier). Suprafa a: 215 mii km2. Muzeu etnografic. oraş în V olandei. orez. Produce motoare. rom etc. Sediul mai multor organisme interna ionale. mobilă etc. ovine). Brazilia. Suceava). 615 mii loc. orez. reşedin ă regală şi a administra iei de stat. oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient). Administrat de Fran a. Vegeta ie: păduri (3/4 din teritoriu). [gai´aana] República (Cooperatístă) ~. la 7 km E de ărmul Mării Nordului. 2 771 m). Întreprinderi de prelucrare a lemnului de esen e pre ioase. alimentară). de prelucrare a lemnului. Admis în ONU la 20 septembrie 1966. planta ii de bata i. Parc dendrologic. Nod de comunica ii. Industria lemnului (cherestea. planta ii de arbori şi plante tropicale. mangan. diamante. Expl. At. un podiş străbătut de rîuri în S (alt. aparataj şi echipament electronic. Venezuela şi Oceanul Atlantic. alimentară. Fondat în 1652.). XIV). doc. chimică. turbă. chimică. Suprafa a: 91 mii km2. port pe fluviul amur . în 1097. construc ii de maşini.

Industrie alimentară (conserve de peşte). Industrie metalurgică. resurse bogate de cupru. Importă produse industriale finite (maşini. Aeroport. conteinere). Catedrală (1749).). Pescuit. ciment. Muzeu maritim. situat în V insulei Haiti . 332 mii loc. porumb. cărbune. confec ii. [´hal¬] oraş în Germania (Saxonia Superioară). Monumente arhitectonice (biserică din sec. lemn de esen e pre ioase. port la Oceanul Atlantic. Universitate. rafinării de petrol. orez.Háifa oraş în N-V Israelului. automobile şi aeronautice. cacao. Creşterea animalelor şi păstorit în mun i. aparataj electric. încăl ăminte. alimentară. oraş în S-E Canadei. textile. Mici întreprinderi industriale (de alumină. Suprafa a: 61. primărie din sec. institut politehnic. la 50 km N-V de Leipzig. Creşterea animalelor (bovine. Sta iune balneoclimaterică. XIV–XVI). rom. construc ii şi repara ii navale. oraş în Marea Britanie (Anglia). Vegeta ie: păduri de pini şi de esen e pre ioase (3. aparataj electronic. molibden. bananieri. zahăr. porcine.55 mil. plumb. Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. produse alimentare). uleiuri eterice. Suprafa a: 27 750 km2. fosforite etc. tutun. confec ii. minereuri de fier. Muzeu. Centru industrial (metalurgie. textilă. echipamente). de încăl ăminte. argint (nevalorificate). constructoare de nave. port la Marea Mediterană. în S-E Siberiei. aur.7% din teritoriu) şi savane. bumbac. doc.). de prelucrare a petrolului. Muzeu. cacao. port la strîmtoarea Tsugaru . Aeroport. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. cupru. utilaje. 115 mii loc. 250 mii loc. Capitala: Port-auPrince. Centru adm. forestiere.9 mii km2 . creola haitiană. rom. 1. Nod de comunica ii. Centru industrial (metalurgie. tricotaje. sticlă. republică în Federa ia Rusă. cîmpii şi podişuri (în partea centrală) şi cîmpii de litoral (în V). [haj´oh] oraş în N-E Vietnamului. (1998). produse chimice. loc. ceramică. Expl. 320 mii loc. porumb. Pescuit. Industrie metalurgică.: Abakan. Academie de Arte frumoase. Se cultivă cafea. montaj de automobile. Aeroport. de confec ii. filatură şi esătorii de lînă şi bumbac. prelucrarea cauciucului.47 mil. Pescuit. montaj de automobile. produse chimice şi alimentare. Se cultivă grîu. bata i. textile) şi prelucrătoare de materii prime agricole (uleiuri eterice. de cărbuni. Universitate(1694). Relief: masive muntoase (în S-E). Limbi oficiale: franceza. zahăr. Turism. Popula ia: 586 mii loc. Monumente arhitectonice (sec. port în delta fluviului Hong Ha. Climă tropicală. 88 mii loc. República ~ (Hakásă) . sticlă) şi cultural (universitate. constructoare de maşini (vagoane. bunuri de larg consum. ară agrară. stat în America Centrală. în 806. Exportă cafea. între Republica Dominicană. macarale. aur. tutun). filatură de bumbac. Popula ia: 7. Căi ferate: 354 km. molibden. port pe fluviul Saale . ciment. Căi rutiere: 4 000 km. construc ii de ma-şini-unelte. República ~. esături. trestie de zahăr. biserică (1750). Hai Phong Haíti Hakásia Hákodate Hálifax [´hælifæks] Hálifax Hálle . ovine). XIX). conserve de peşte) şi comercial (export de cereale. Important centru industrial (metalurgie. produse alimentare. muzeu maritim etc. Universită i. Construc ii de maşini (strunguri) şi utilaje electrotehnice. loc. combustibili. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. XV. At. oraş în N Japoniei (Hokkaidô). Rafinării de petrol. plante furajere. Construc ii navale.

35 mil. pirite. locomotive şi vagoane. textile. de automobile. Aeroport. Expl. 527 mii loc. Catedrale. Universitate.2 mil. muzee. Miercurea-Ciuc . 1. centru adm. Nod de comunica ii. de autovehicule. Academie de muzică şi teatru. Popula ia: 345 mii loc. textile. lignit. Ramuri industriale: metalurgie.59 mil. oraş în N Germaniei. electrotehnică şi electronică. Aeroport. cartofi. Turism. Mausoleul lui Hô şi Min. (2. Muzee. Popula ia: 1. chimicofarmaceutice. Suprafa a: 6639 km2. rafinării de petrol. montaj de automobile. încăl ăminte. (1998). situat pe fluviul Elba . aparataj electrotehnic. tricotaje. Nod de comunica ii. grădină zoologică.5 mil.Halmahéra Hámburg mare de origine tectonică în v Oceanului Pacific. textile. port la lacul Ontario . loc. al landului Saxonia Inferioară. plumb. Climă temperat-continentală.: 3 225 m. oraş în N-E Chinei. medie: 1110 m. Fondat în 1890. produse chimice şi alimentare). produse chimice şi alimentare) şi cultural (universitate. textile. tractoare. Muzee. între insula Halmahera şi Noua Guinee . pe platoul Matabele (la 1 473 m alt. Temple. textile. lemnului. Expl. comer . suprafa a: 75 mii km2. Centru adm. Universitate tehnică. financiar (opera ii bancare) şi comercial. pagode (sec. de petrol şi gaze naturale. 2. Nod de comunica ii. Universitate. capitala Vietnamului. de huilă. loc. Important centru industrial (metalurgia neferoaselor. operă. produse alimentare). Suprafa a: 523 mii km 2. prelucrarea metalelor şi a lemnului. prelucrarea lemnului. cauciucului. plante furajere. Important centru industrial (metalurgie şi siderurgie. Se produce mobilă. produse alimentare (alcool. avioane. Popula ia: 1. pe cursurile superioare ale rîurilor Olt. Universitate. bere. Creşterea animalelor. Mare centru industrial (construc ii de tractoare. produse chimice şi alimentare. 320 mii loc. Muzee. aparataj electrotehnic şi instrumente de precizie. 3. Întreprinderi industriale (de prelucrare a metalelor. poligrafie. rulmen i. poligrafie. hîrtie. port pe rîul Songhua Jiang . Ad. Aeroport. avioane. alimentare). construc ii de maşini. . XV–XVIII).). Aeroport. construc ii de automobile. Grădina botanică. în conurba ie). regiune autonomă în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). sare gemă. XVI–XIX).7 mil. Centru industrial (siderurgie. fier. Expl. loc. construc ii de maşini. Mare port interna ional. Relief în mare parte muntos. Aeroport.: mun. Nod de comunica ii. Centru adm. cupru. Hantî-Mansíisk .: or.8 mil. produse chimice şi alimentare). constructoare de maşini grele. loc. institute de cercetări. Ad.. ceramică. oraş-land în N Germaniei. maşini-unel-te. lactate). Aeroport. Se cultivă cereale. gaze metan. Mureş şi Tîrnave . Grădină botanică. monumente arhitectonice din sec. port pe fluviul Leine . mobilă. prelucrarea lemnului. max. XI–XV). Licee. oraş situat pe fluviul Hong Ha . Suprafa a: 755 km2. Zăcăminte de fier. Monumente arhitectonice (sec. Grădină botanică. şcoli generale. Hanói Hanóvra Hántî-Mansíisk Haráre Harbín Harghíta jude în România. marmură. Nod de comunica ii. capitala Republicii Zimbabwe. de aur. Hámilton [´hæmilt¬n] oraş în S-E Canadei. Industrie metalurgică.

Pescuit. Brandenburg. la 68 km E de Bruxelles. Nod de comunica ii. Relief muntos. rom). primărie (sec. loc.: ´aselt. Se varsă în Marea Laptev. loc. Oraş din 1232. utilaj minier. igarete. Culturi agricole: trestie de zahăr. constituind cel de-al 5-lea stat al SUA. încăl ăminte. oraş în N-V ării. Primul reactor nuclear din Marea Britanie (1947). Academie de ştiin e. Popula ia: 1.6 mii loc. Centru adm. rutier).5 km 2. oraş în N-E Belgiei. de tutun. confec ii. de esături de bumbac. Nod de comunica ii. Resurse naturale: minereuri de fier. oraş în Cisiordania. Potsdam. vagoane. bananieri. aparataj electroteh-nic şi electronic). XVII). Vestigii arheologice. Navigabil. Produce mobilă. Fondat în 1517. bumbac). Ramuri industriale: şantiere navale. de piele. Pescuit. Universitate (1386). capitala Cubei. cafea. format din cca 500 de insule. Relief muntos vulcanic. avioane. strunguri. XVII–XIX). Biserici (sec. arhipelag în partea central-nordică a Oceanului Pacific. XVII). produse alimentare (zahăr. Turism. plumb. Teatre. XVII.: Honolulu. ananaşi. Hawáii Hebríde Hébron Heidelberg [´haid¬lberk] oraş în S-V Germaniei. Universitate (1805).: ´has¬lt] localitate în Marea Britanie (Anglia). Fondat în sec. metalurgie. aparataj electrotehnic). Păstorit. 100 mii loc. centru adm. de ciment. întreprinderi electrotehnice. Construc ii de maşini (vagoane. XVIII). port comercial şi pentru călători. iudaic şi arab. alimentare) şi comercial (pia ă pentru zahăr. al regiunii Harkov. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia). Suprafa a: 16. 2. 68 mii loc. poligrafică. Navigabil. Vechi centru religios. Conform tradi iilor creştine. Centru industrial (metalurgia neferoaselor. cafea. poligrafie. Catedrală (sec. Climă subtropicală oceanică. Nod de comunica ii (aerian. loc. Centru de cercetări atomice. situat la vărsarea Senei în Marea Mînecii. produse textile. alimentare. prelucrarea lemnului şi pielei. la 29 km S-V de Ierusalim. Artizanat. XI–XV). Lungime: 341 km. Observator astronomic. sisal. Centru industrial (maşini agricole. aici se află mormîntul lui Avraam. Industrie constructoare de maşini (tractoare. Climă temperat-oceanică. Universitate (1728). cafea. Muzee. . Palatul Ekaterinei (sec. Grădină botanică. textilă. feroviar. electronice.Hárkov oraş în E Ucrainei. Trece prin Berlin. Monumente arhitectonice: biserică (sec. pe rîul Demer. 140 mii loc. conserve de fructe. Muzee. la S de Oxford. Institut oceanografic. Biserici (sec. în conurba ie. instrumente de precizie. Hárwell Hásselt [´haawl] [fr.63 mil. Aeroport interna ional. flam. rafinării de petrol. cupru. Turism. Suprafa a: 7. Muzee. Turism. pe rîul Necka.22 mil. produse chimice. arhipelag britanic în Oceanul Atlantic (Sco ia). construc ii navale şi de automobile. oraş în N-V Fran ei (Normandia). format prin unirea rîurilor Heta şi Kotui . chimică. 1. de ceramică. afluent pe dreapta al Elbei . Popula ia: 100 mii loc. XIII). farmaceutice. 1. alimentară.7 mii km2. locomotive. Pescuit. prelucrarea petrolului. orez. alimentare) şi comercial. Hátanga Havána Hável Hávre [´haf¬l] [´aavr] rîu n N-E Germaniei. port la strîmtoarea Florida. Institut de astronomie şi fizică nucleară. Lungime: 1636 km.2 mil.

textilă. întreprinderi chimice. 123 mii loc. Monumente arhitectonice (sec. Nod de comunica ii. Fondat în 1550. Centru adm. chimică. China. materiale de construc ii. Lungime: 800 km. capitala Finlandei. în 741. Popula ia: 6 mil. Aeroport interna ional. Metrou. Zăcăminte de apatit (cele mai mari în lume). At. Produse ale industriei uşoare ( esături de mătase şi lînă. Pakistan şi Bhutan. Cernău i). Lungime: 2 800 km. vi ă de vie. Pia ă pentru oi caracul. Artizanat. Suprafa a acoperită de ghe ari: 6 200 km2. max. land în partea cen-tral-vestică a Germaniei. Muzeu. Alt. Suprafa a: 21. Creşterea animalelor (bovine. motoare. doc. Lă ime: 50–350 km. gaze naturale. situat în N Indiei şi în Nepal. denumit şi Everest ). 525 mii loc. Locul legendar al întîlnirii muzelor. chimică. Monumente de arhitectură (sec. Popula ia: cca 13 mii loc. Tirich-Mir ). cel mai înalt sistem muntos de pe glob. Chomolungma. Alt. Alt. Biserică (1780). max. Asachi. porcine). alimentare). doc. XVIII–XIX). Centru industrial (o elării.: Wiesbaden. XIII–XIV)). cartofi. rafinării de petrol. covoare). centru adm. constructoare de maşini (automobile. 367 mii loc. cupru). situat pe dreapta Prutului. de încăl ăminte. la 43 km N de Stuttgart. At. hîrtie. sistem muntos asiatic pe teritoriul Afghanistanului şi Pakistanului. Hersón Hérþa Héssen Hibíni Himaláia masiv muntos în N-V Federa iei Ruse (peninsula Kola ). Lă ime: 180–350 km. muzică). Alt. oraş în S Ucrainei. Nod de comunica ii.: 1749 m. oraş în Ucraina (reg. farmaceutică. Universitate (1828). XIII–XV). Aici s-a născut Gh. Teatre. Erup ii în 1300. de aparataj electronic.: 8848 m (vf. alimentară. Industrie constructoare de maşini (nave. max. 1776. Culturi agricole: cereale. tutun. textile. Oraş din 1281. Izvoare termale. în 1408. 1947. săruri de potasiu. Pînă în 1940 a făcut parte din România. Muzeu na ional. construc ii de maşini auto şi electrotehnice.Heilbronn [´hajlbronn] oraş în S-V Germaniei. Grădină botanică de floră alpină. Academii (de arte frumoase. loc. Industrie extractivă (cărbune. Alt. port în Golful Finic. de confec ii. pe rîul Hari Rud . 178 mii loc. rutier). Catedrală (1786). al raionului Her a.: 1 191 m. aparataj electrotehnic). alimentară. construc ii de maşini agricole. aparataj electrotehnic). Hékla Helicón Hélsinki [´hehkla] Herât [he´raat] oraş în N-V Afghanistanului.: 7 690 m (vf. minereuri de fier. Nod de comunica ii (aerian.1 mii km2. vulcan activ în S-V Islandei. Monumente arhitectonice (sec. masiv muntos în Grecia. situat pe fluviul Nipru . de hîrtie. produse alimentare).: 1491 m. Fondat în 1778 ca fortărea ă. textilă. Hindukúsh (Hindukuº) . 1980. port fluvial pe Neckar . Centru industrial (şantier naval. forestieră. Institut politehnic.

08 mil. Călăraşi). orez. 1. chimică. zinc. port în golful cu acelaşi nume. în urma lansării asupra oraşului a unei bombe atomice. Întreprinderi agroindustriale. Importă maşini şi utilaje industriale. situată în codrii Lăpuşnei.Hiróshima [hir´o¿ima] oraş în Japonia (Honshû). Lungime: 1 183 km. max. Parcuri na ionale. textilă. Admis în ONU la 17 decembrie 1945.: on´duras] República ~. Se mai cultivă porumb. Industrie construc-toare de maşini (camioane. Biserica Adormirea Maicii Domnului . S-a mai numit Ciurova. automobile. alimentară. XVIII). tutun. citrice. zahăr. XIX). Creşterea animalelor (bovine. Orhei). Pescuit. pe teritoriul Chinei şi Vietnamului. Se varsă în Marea Chinei de Sud. Simion Stîlpnicul (din a doua jum. învecinat cu Guatemala. îngrăşăminte.3 mii km.1 mii km2. Mănăstírea ~. Mănăstírea ~. în 1500. zidită din piatră în 1828. 19. Exportă banane. Nicolae (1805) şi biserica de piatră Sf. . Alt. Călăraşi). Turism. Par ial navigabil. Relief muntos. carne. Pescuit. Asahi ) . trestie de zahăr. în apropierea comunei Hîrjauca (rn. Industrie extractivă (plumb. sare) şi de prelucrare a materiei prime agricole. mănăstire în Republica Moldova. Datează din sec. La 6 august 1945 a fost distrus în propor ie de 75% de către americani. Relief predominant muntos. crom. Marea Caraibilor. caprine). Parcul Păcii. poligrafică. la 33 km S-V de Chişinău. Oceanul Pacific şi El Salvador. Suprafa a: 112.5 km2. stat în America Centrală. doc. Şantiere navale. Popula ia: 6. mănăstire în Republica Moldova (rn. Mănăstírea ~. savane. pe rîul Cogîlnic . aur. XVIII. insulă japoneză în N Arhipelagului Japonez (a doua ca mărime. Climă tropicală umedă. a hîrtiei. Nisporeni). Muzeul Memorial al Păcii. mangan. după insula Honshû). Suprafa a: 83. Monument de arhitectură. Vegeta ie: păduri de foioase şi de conifere. At. maşiniunelte).63 mil. Limba oficială: spaniola. păstorit. loc. ovine. Păduri de conifere şi foioase (60% din teritoriu). la izvoarele rîului Cogîlnic . fasole. pe teritoriul localită ii Hîrbovă (rn.: 2 290 m (vf. Mănăstírea ~. minereuri de plumb. mănăstire în Republica Moldova. peşte. XVIII: un schit de lemn (sec. mijloace de transport. Nod de comunica ii. Hírova Hîncéºti Hîncu Hîrbovãþ Hîrjáuca Hokkáidô Hondúras [sp.5 mii loc. a sec. Aşezămînt monastic din sec. Hong Ha [´hong ´haa] fluviu în Asia. Biserica Înăl area Domnului a fost zidită în 1848. Muzeu. în apropierea localită ii Neculăieuca (rn. Zăcăminte de cărbuni. Capitala: Tegucigalpa . reşedin ă a rn. petrol. Ctitorie (1678) a serdarului Mihalcea Hîncu. la v ărsarea fluviului Otagawa. Muzeu de Artă. la care s-au mai adăugat biserica de lemn Sf. Localitatea datează documentar din 1730. Culturi principale: bananieri. argint. sorg. Căi rutiere: 18 630 km. mănăstire în Republica Moldova. oraş în Republica Moldova. loc. minereuri de fier. petrol. XVIII. Hînceşti. Universitate. Căi ferate: 1. zinc. produse petroliere. Biserica Înăl area Domnului a fost zidită în 1848. arbori de cafea. lemn. manioc. Datează din sec. Nicaragua. cu vulcani activi.

12 mii km2. Satrapie persană (sec. loc. Industrii (siderurgică. poligrafie. 4. Ştefan cel Mare. loc. Port interna ional. fortificată de Alexandru cel Bun. integrat în Imperiul Kuşanilor (sec. Centru adm: Hong Kong (Victoria). XVII. Suprafa a bazinului: 771 mii km2. Popula ia: 100. Huáng He Húdson [´hudsn] . Lama ş. în aglomera ie. cea mai mare insulă japoneză.Hong Kong teritoriu în S-E Chinei. în sec. regiune istorică în asia Centrală. animale). Întemeiat în 1836. ceai. Suprafa a: 1. Nod de comunica ii. Navigabil pe o distan ă de 1600 km. ortodoxă). Lungime: 492 km. cucerit de Califatul arab (712). în partea de S-E a insulei Oahu . Lungime: 4 845 km. chimică. construc ii de utilaj petrolier. cauciuc etc. textilă. oraş în S-V Ucrainei. Pescuit. apoi anexat la Rusia. 14 mii loc. produse ale industriei uşoare şi alimentare (chimice. Popula ia: 6. max. Nod de comunica ii. pe teritoriul de astăzi al Uzbekistanului. forestiere.5 mil. situat pe rîul Nistru. de cărbune.). Muzee. Vegeta ie luxuriantă.a. Honolúlu Hónshû [´honsjuu] Horézm Hô ªi Min Hotín Houston Huámbo oraş în partea central-vestică a Angolei. Biserici (catolică. Se varsă în Oceanul Atlantic. petrol. port la Oceanul Pacific (golful Mamala ). VI î. Universită i. Turism. fructe. (cca 230). conserve de fructe. 820 mii loc. bumbac. Hidrocentrale. stat independent (din sec.). constructoare de nave. IV î. de aparataj electric şi electrotehnic. Aeroport. apoi integrat în hotarele Ucrainei. Monumente de arhitectură. precum şi o por iune din insula Kówloon . [´hwah´h¬] fluviu în E Chinei. Resurse naturale: minereuri de fier. muzee. Turism. situată între Marea Japoniei şi Oceanul Pacific.) de triburile est-iranieie ale horezmilor. important port pe canalul navigabil Houston . Hr. Relief muntos (alt. teatre. armenească. la 84 km de golful Mexic. Astrodrom. I–II d. comerciale (pia ă de cereale. peşte) şi comercial. al statului Hawaii. port pe fluviul Dong Nai . A fost cucerit de turci (1713). împreună cu toată Basarabia (1812). săpun. 4 mil. Aeroport.1 mil. fier. a fost reanexat la URSS. Suprafa a: 231 km 2. şantiere navale. Lantau. alimentare. Hr. fluviu în SUA. loc. cuprinzînd insulele Hong Kong.). Se cultivă orez. doc. alimentară). Relief colinar. Întreprinderi miniere. Denumirea veche: Nova Lisboa. la cca 1800 m alt. Opera ii financiar-bancare. Climă temperată. Cetate medievală a Moldovei (sec. loc. populată în antichitate (sec. Hidrocentrale. oraş în S Vietnamului. feroviare. fabrici de prelucrare a bumbacului şi cărnii). Aeroport. Cercetări spa iale. XIV). feldspat. Se varsă în Marea Galbenă (golful Bohai ). Petru Rareş. zahăr. Climă subtropical-mu-sonică. polimetale. Fondat de portughezi în 1912. de biciclete. Hr. Întreprinderi agroindustriale. textile. s-a aflat în componen a României (1918–1940).). Centru industrial (şantiere navale. Iriga ii. [´hjuust¬n] oraş în S SUA (Texas). financiar şi industrial (prelucrarea petrolului. prelucrarea lemnului. [hon¬´luulu] oraş în SUA. uraniu. 3 776 m). de aparataj electronic.5 mil. Industrii: construc ii navale. Hr. flotă comercială. At. Teatre. de biciclete. Universitate. 405 mii loc. centrul adm. wolfram. Universitate. Centru comercial. VII î. Expl. Aeroport.

Vîlcea). municipiu în România (jud. încăl ăminte. Turism.23 mil. Suprafa a: 59. Ucraina). oraş în India. huilă. Pescuit. ctitorie a logofătului Teodor Bubuiog. hîrtie). Odesa. Ştefan – în 1703. produse alimentare). pe cursul inferior al Mureşului . schitul Sfin ii Apostoli – în 1698. Ad. Popula ia: 548 mii loc. de pielărie şi încăl ăminte. complex monastic în România. de maşini pentru transport. Lungime: 73 km. Resurse naturale: cărbune brun. Centru adm. prelucrarea metalelor şi lemnului. Goian (Transnistria). confec ii. Ad. Centru industrial (construc ii de maşini şi utilaj energetic şi electrotehnic.: 141–988 m. jude în România central-vestică. doc. mănăstire în România. Uneşte apele Oceanului Atlantic cu cele ale golfului Hudson. Relief predominant muntos. Vestigii arheologice. Muzee. Nod de comunica ii. constructoare de maşini. minereuri de fier. textile. Comunică cu oceanul prin strîmtoarea omonimă. 81 mii loc. Institu ii de învă ămînt superior. km 2.6 mii km2. [´hjuur¬n] [haidara´bad] lac în America de Nord. chimică (mase plastice. XVI–XVII). argintărie. Mănăstirea a fost construită (1690–1697) în timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu. Picturi din 1535. XIV). Lă ime: 115–240 km. situat pe rîul Cerna . Naviga ie. Climă temperat-con-tinentală. cartofi. produse chimicofarmaceutice. max.35 mil. Suceava). max. calcare. Aeroport interna ional. Ad.: 867 m. Hunedoara). Căr i vechi. afluent pe stînga al Nistrului. A fost întemeiată de vornicul Oană (pe la 1415). mangan. Biserică din 1530. strîmtoare între peninsula Labrador şi insula ara lui Baffin. plante textile. Muzee. Colec ie de icoane vechi. Suprafa a: 7 063 km2. Centru industrial (siderurgie. Facultă i de inginerie. lemn. de echipament aeronautic. At. Húdson Humór Hunedoára Hunedoára Hurézu Húron Hyderabád (Haiderabad) Iagorlîc rîu în Ucraina şi Republica Moldova. în 1265. marmură. colec ie de icoane. de armament. Izvorăşte din apropierea localită ii Borşci (reg. fibre artificiale). porumb. pe teritoriul com. de pielărie. materiale de construc ii. în sistemul Marilor Lacuri. secară. loc. al statului Andhra Pradesh. la grani a dintre SUA şi Canada. Oraş din 1415. 4. Universită i. medie: 128 m.: 228 m. Monumente de arhi-tectură medievală (sec. ceramică). textile. Aici s-a aflat o renumită şcoală de pictură (sec. XVIII). Termocentrală. Artizanat (în metal. XIX). Catedrală (sec. Fondat în 1590. Industrie metalurgică. Turism. Ad. . schitul Sf. Mănăstírea ~ (Humórului) . Muzee. la ărmul Canadei. de prelucrare a metalelor şi lemnului. Mănăstírea ~. centrul adm. Biserică (1456). lîngă com. Teatru dramatic şi de estradă.: Deva . zinc. Humor (jud. Culturi agricole: grîu. alimentară. plumb. pe teritoriul oraşului Horezu (jud. situat pe rîul Musi .Húdson golf în N-V Oceanului Atlantic. Suprafa a: 1. Castel (sec. Teatre. Lungime: 826 km. pomicultură.

licee.). Iriga ii. mobilă). Lă ime: 1–6 km. oraş în E Federa iei Ruse. alimentară. Lă imea max. capitala Iakutiei. biserică din 1852 etc. Sta iune balneoclimaterică.: 6 m. Iakútsk Iálomiþa Iálomiþa Ialovéni Ialpúg Ialpúg Iálta Iamál Iántra .P. la 79 km de Simferopol. în partea de N a Federa iei Ruse. a avut loc Conferin a de la Ialta a conducătorilor celor trei mari puteri aliate în cel de-al doilea război mondial. secară. cositor. Creşterea animalelor (reni). feroviar. Centru adm. jude în S-E României. la com. comercial (blănuri) şi cultural (universitate. Teatre. în peninsula Crimeea. Ucraina). Denumirea antică: Naparis . Limanuri. ovăz). Turism. rîu în N Bulgariei. Hidrocentrale. Lungime: 286 km. în bazinul fluviului Lena (Siberia Orientală). băuturi alcoolice şi răcoritoare). sfeclă de zahăr. max. produse alimentare. Culturi cerealiere (grîu. Suprafa a: 122 mii km2. situat pe rîul Işnovă . Centru adm. tricotaje. orz. la S de oraşul Bolgrad (reg. Legumicultură. Relief în cea mai mare parte de cîmpie. Biserica Aleksandr Nevski (1890). 14 mii loc. Climă aspră (polară). Şcoli generale. oraş în S Ucrainei. prelucrarea pielei. Pe rîul Ialpug este situat oraşul Comrat. km2. peninsulă în N-V Siberiei. Izvorăşte la N de com. Suprafa a: 3. Suprafa a: 4 450 km2.1 mil. Odesa). port la Marea Neagră. 700 mii loc. în 1502. Culturi agricole: porumb. în aval de Sviştov.: 240 km. Izvorăşte din masivul Stara Planina .: Iakutsk . Aici. Popula ia: 304 800 loc. Industrie uşoară şi alimentară (conserve de peşte. alimentare (vinuri Xeres ). Cimişlia) şi se varsă în lacul Ialpug lîngă oraşul Bolgrad (reg. Centru pomicol. Popula ia: 1. Lungime: 417 km. Animale cu blană pre ioasă. Numeroase lacuri. forestieră (cherestea. Sector zootehnic. republică în Federa ia Rusă. în Cîmpia Bărăganului. Fabrici de confec ii. lactate. Industrie extractivă (diamante. lac în Ucraina. Giurgeni. teatre.Iakútia República Sahá . plante furajere. Centru industrial (mobilă. Suprafa a: 134 km 2. viticol. Grădină botanică. At. Odesa. rîu în România. în 1945 (4–11 februarie). legume. afluent pe dreapta al Dunării. grîu. Cehov“. Industrie chimică. Javgur (rn. confec ii. pe stînga Dunării. de arte ş.). rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Lungime: 42 km. rutier). aur. la 13 km S-V de Chişinău. Hidrocentrale. hidrocentrală).09 mil. floarea-soarelui. textilă. Apicultură. port pe fluviul Lena . materiale de construc ii. Turism. Cuvioasa Parascheva (1897). reşedin ă a raionului Ialoveni. cărbune). Lungime: 142 km.a. Nod de comunica ii (aerian. Lungime: 700 km. afluent pe stînga al Dunării . textile.: Slobozia . Comunică cu lacul Cuhurlui. între golful Baidara k şi estuarul fluviului Obi . Biserica Sf. Fondat în 1632. Ad. a materialelor de construc ii. Muzee (“A. oraş în Republica Moldova. doc. Climă temperat-continentală. Iriga ii. loc. mănăstire din 1604. pe cursul inferior al rîului Ialomi a .

Centru turistic. Turism. unde se află muzeul-conac “L. catedrală. Climă temperat-conti-nentală. Centru industrial (nave fluviale. de încăl ăminte. N. Ruinele unui palat arab din sec. Monumente de arhitectură şi istorie (palate. golful Biscaya şi Marea Mediterană. XII). fibre sintetice. feroviar. feroviar. biserici (sec. Iaşi. istorie. fibre sintetice). rutier). Păduri de foioase. confec ii. port pe Volga. Relief de podiş. soia).7 mii km2. textilă. mănăstiri. alimentară. localitate în Israel. XVIII). frigidere. creşterea animalelor. Mănăstire (sec. Suprafa a: 594. case memoriale). catedrală (sec. pomicultură. Izvorăşte din apropierea com. la 14 km de ora. VIII. afluent pe dreapta al Nistrului. la 23 km N-E de Ierusalim. cu masive muntoase şi cîmpii. Coşerni a (rn. XVII). Aici scriitorul s-a născut (1828). Ibéricã (Pirinéicã) Ibérici Íchel Ierihón . Mînzăteşti (rn. băuturi alcoolice şi răcoritoare etc. Filiala Academiei Române. Rezerva ie paleontologică. Iásnaia Poleána localitate în Federa ia Rusă. centrul adm. Filarmonică. rutier). Relief de coline şi văi largi. Lungime: 440 km (orientare N-V spre S-E). jude în N-E României (Moldova).: 2393 m. licee. situat pe Bahlui . constructoare de maşini (material rulant feroviar. VII î. mobilă. Alt. laminate. produse chimice. Climă temperat-oceanică (în N şi N-V) şi mediteraneană (în S şi E). Minereu de fier. Nod de comunica ii (aerian. al jud.). a mobilei şi pielei.Iaroslávl oraş în Federa ia Rusă. Mún ii ~. Nod de comunica ii (aerian. sfeclă de zahăr. la N-V de Moscova. produse farmaceutice şi alimentare (conserve de legume şi carne. Iaşi . orz. Hr. aparate electrotehnice şi de radio). Suprafa a: 5 746 km2. mase plastice. fluvial. şcoli generale şi profesionale. Lungime: 100 km. Produse industriale: maşini agricole. Industrie metalurgică. peninsulă în extremitatea de S.: mun. Iaºi Iaºi municipiu în N-E României. aparataj electrotehnic şi de radio. alimentare). Ungheni). Vestigii arheologice. Muzeu de arte. Popula ia: 826 310 loc. 13 mii loc. 349 550 loc.V a Europei. max. Muzee (de artă. textile. Universitate (1860). floarea-soarelui. secară. Universitate. Radioteleviziune. grîu. ziare.şul Tula. chimică (mase plastice. între Oceanul Atlantic. Se editează reviste. tipografii. viticultură. 635 mii loc. Tolstoi“. Portugalia şi Andorra. Muzee. legumicultură. Península ~. ştiin e naturale). la grani a cu Republica Moldova. Fondat în 1010. Grădina publică “Copou“. Centru adm. Vestigiile uneia dintre cele mai vechi aşezări urbane din lume (milen. Teatre. Criuleni). Cuprinde teritoriile statelor Spania. esături. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Edituri. Agricultură: cereale (porumb. a creat cca 60 de ani şi aici a fost înmormîntat în parcul Conacului (1910). strunguri. Teatre. lîngă com. Teatre. preparate din carne şi lapte.). rîu în Republica Moldova. lan muntos în N-E Spaniei. biserici. motoare. aparate radio.

Universitate. Izvorăşte din Podişul Tibetului şi se varsă în Marea Arabiei. Teatre. jude în S României. max. Turism.4 mii km2. Popula ia: 11 mil. feroviar). evrei şi musulmani. materiale de construc ie. Centru industrial: metalurgie. la 25 km V de ărmul Mării Moarte. Ad. Între anii 1984–1987 s-a numit Ustinov. Parcuri na ionale. de cultură şi artă. Lungimea: 1320 km. Navigabil. de prelucrare a metalelor şi diamantelor. de sticlărie. fluviu în Asia de Sud. grîu. Universitate. Lungime: 45 km. confec ii. afluent pe stînga al fluviului Paraná . Centru turistic. Lă ime: 35 km. în partea central-estică a Cîmpiei Române. Leagănul constituirii statului francez. Comunică cu lacul Ladoga prin rîul Volhov . Oraş sfînt pentru creştini. Pe Ilmen este situat or. capitala statului Israel.: mun. poligrafică. cherestea.16 mil.: 10 m. Suprafa a: 3. situat pe rîul Ij . astăzi unitate administrativ-terito-rială cu centru la Paris. conserve de legume şi fructe. Pescuit. capitala Udmurtiei. legumicultură. Institu ii de învă ămînt superior. Monumente de arhitectură cultă (biserici. Iguaçú Ijévsk Ijsselmeer Île-de-France [´eis¬lmeer] [il d¬ fr¾¾s] Ílfov Ílmen lac în N-V păr ii europene a Federa iei Ruse. loc. aparate şi instrumente de măsurat. armament. Pakistan. Muzee. oraş în Federa ia Rusă. viticultură. Popula ia: 300 400 loc. Lungime: 2 900 km. Relief de cîmpie. lac în V Olandei. Monumente de arhitectură. esături. Suprafa a: 12 mii km2. Bucureşti. Climă temperat-conti-nentală. Pescuit. Vestigii arheologice. Suprafa a bazinului: 1. Sector zootehnic. băuturi alcoolice şi răcoritoare. provincie în partea de N a Fran ei. catedrale. Cascade. mobilă. Cereale. Teatre. produse alimentare. Suprafa a: 1 593 km 2. Se produce energie electrică. alimentară. Industrie electrotehnică. Meşteşuguri. secară. Turism. automobile. Termocentrală. Nod de comunica ii (aerian. 579 mii loc. pielărie şi încăl ăminte. moschei. [igua´su] rîu în S-E Braziliei. India. Culturi agricole: porumb.Ierusalím oraş în Israel. km 2. pe teritoriul statelor China. Novgorod. Muzee. aparate radio. Suprafa a variază între 733 şi 2090 km2. tricotaje. strunguri. Pomicultură. situat la vărsarea rîului Ijssel . Iriga ii. Zonă agrarindustrială. motociclete. locuri legate de via a lui Isus Hristos). Centru adm. construc ii de maşini. legumicultură. Hidrocentrale. materiale de construc ii. Iriga ii. Ind . Baraje. utilaje pentru transport. Nod de comunica ii. Pomicultură.

igarete. Relief variat: lan uri montane. diamante. farmaceutice şi alimentare). savane. de automobile. Popula ia: 1 miliard loc. Capitala: New Delhi . uraniu.). strîmtoarea Malacca. Centru industrial (metalurgie. arbori de cauciuc. cupru. construc ii aeronautice. savane. Nod de comunica ii.Índia República ~. Climă tropical-musonică. Laos.2 mil. Ad. prelucrarea lemnului. jungle. Marea Arabiei). marea Andaman şi Golful Bengal. situat pe White River. podişuri colinare. Indochína . minereuri de fier. mei. hîrtie. cîmpii întinse. Nepal. de mătase şi iută. maşini agricole. cupru). printr-o deltă. Planta ii de orez. Suprafa a: 3. oraş în N SUA. tractoare. Suprafa a: 2. Vietnam şi Malaysia. încăl ăminte. argint. alimentară. km2. Se mai cultivă bumbac. îngrăşăminte). Bangladesh şi Oceanul Indian (Golful Bengal. constructoare de maşini (şantiere navale. wolfram. Vegeta ie: păduri dese.05 mil. avioane. mangan. Limba oficială: hindi. muzee. a ceaiului (locul 1 pe glob). Indián Indianápolis [indi¬´næplis] Indighírka fluviu în Federa ia Rusă (Siberia Orientală). Navigabil pe o distan ă de 1154 km. aur. Asia (în N). bere. Meşteşuguri.: 7 450 m. autoturisme. ocean între Africa (în V). centru adm. biciclete. Zăcăminte de staniu. Fondat în 1820. situat între Pakistan. Thailanda. Agricultura este specializată în producerea cerealelor (locul 3 în lume). de prelucrare a pielei şi a lemnului. aparate radio etc. Aici se află situate statele Birmania. Relief muntos. 1. plumb. sorg. a orezului (locul 2 pe glob). textile. zahăr. Aeroport. ara agrar-industrială. chimică (mase plastice. comercial (pia ă agricolă) şi cultural (universită i. cîne Oceánul ~. km2. unt. loc. A fost traversat de Vasco de Gama în 1497. Suprafa a: 73. de ciment. petrol. max. între Marea Chinei de Sud. coloran i.). Climă subecuatorialămusonică. Suprafa a bazinului: 360 mii km2. km 2. bauxită etc. monumente de arhitectură). Lungime: 1726 km.4 mil. motociclete. produse electronice. al statului Indiana. Myanmar. Sporturi. peninsulă în S-E Asiei. utilaj energetic. Industrie diversificată: extractivă (huilă. televizoare. cartofi. zinc. metalurgică (aluminiu.27 mil. stat în Asia de Sud. de podiş şi de cîmpie. echipament şi utilaje de transport. magneziu. cărbune brun. Comunică cu Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific. Bhutan. Uniúnea Indiána . Australia (în E) şi Antarctica (în S). Se produc esături de bumbac şi lînă. celuloză. conserve. ulei. Cambodgea. Se varsă în Marea Siberiei Orientale. jungle. Păduri tropicale. China. deşerturi. mobilă. in.

Nod de comunica ii. citrice. cafea. Pescuit. Centru adm. cuprinsă între Italia. Capitala: Jakarta . în lungul coastelor de V ale Greciei.3 mii km2. cabaline). Pescuit. televizoare. Climă ecuatorială. Creşterea extensivă a animalelor (ovine. de tricotaje. ulei. sorg). caprine. republică în Federa ia Rusă. rîu în partea centrală a Europei (Elve ia.6 mil. Turism. Grecia şi Albania. alimentară. Ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu. lemn şi produse din lemn. argint.). Relief muntos (alt. Germania).Indonézia República ~. arhipelag grecesc în Marea Ionică. Parcuri na ionale. situată în partea centrală a Caucazului. Parcuri na ionale. Monumente de arhitectură (palate. Cefalonia ). max. Suprafa a: 2. rezerva ii naturale.7 mii km 2. porumb. la Passau. nu departe de vărsarea bra ului Chilia al Dunării în mare. insulă în Marea Neagră. Suprafa a: 114.: 5 121 m. măslini. viticultură. nichel. insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. minereuri de mangan. Iriga ii. floarea-soarelui. Gheizere. cartofi. afluent pe dreapta al Dunării. al landului Tirol. Se cultivă cereale. a hîrtiei. Exportă petrol şi produse petroliere. Pescuit. Turism. bubaline. ceai. Jocuri Olimpice (1964. forestieră (mahon. Márea ~. situat pe rîul Inn. Popula ia: 2. zahăr. pomicultură. Numele antic: Aenus. Industrie electrotehnică. Relief muntos (alt. max. Lacuri. separată de Insula de Nord prin strîmtoarea Cook . Se cultivă vi ă de vie. aparate radio. pe insulele Arhipelagului Malaez. gaze naturale lichefiate. în apa Iordanului a fost botezat Isus Hristos. teck). Relief muntos vulcanic (alt.2 mii km2. textile. mirodenii. Lungime: 252 km. Inguºétia Inn Ínnsbruck Ínsula de Nord Ínsula de Sud Ínsula ªérpilor Iónicã Iónice Iordán . diamante etc. Produce energie electrică. de ceai. 1 628 m.3 mil. Popula ia: 316 mii loc. stat în S-E Asiei. Austria. între Indochina şi Australia şi între Oceanul Indian şi Oceanul Pacific. nave. Pescuit.9 mii km2. legumicultură. farmaceutică. gaze naturale. Aeroport.: Nazran. orz. motociclete. biserici). orez. Hidroenergie. ulei de palmier República ~. Relief muntos. Fondat în 1180. huilă. Suprafa a: 1. santal. îngrăşăminte chimice. bauxită. Se cresc animale (bovine. max. insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. Universitate. zahăr. alimentară. Industrie extractivă (petrol. peşte. conserve. Popula ia: 230. Muzeu de artă. Limba oficială: bahasa indoneziană. fluviu în Orientul Apropiat. porcine). Suprafa a: 250 mii km2. km2. chimică. sfeclă de zahăr. Pînă în 1945 a apar inut României. arbori de cauciuc. Potrivit Bibliei . 119 mii loc. pe ins. partea de E a Mării Mediterane. cămile. cositor. de cafea şi de cacao. 2 796 m). de prelucrare a materiei prime agricole. Vegeta ie: păduri de pini şi stejăriş. mangrove. Popula ia: 193 mii loc. Ad.92 mil. Israel şi Iordania. planta ii de bananieri. Turism. [´insbruk] oraş în V Austriei. Ínsulele ~. centrul adm. 1976). de prelucrare a metalelor şi a lemnului. loc. cupru. max. ciment. autoturisme. Popula ia: 882 mii loc. măslini. pe teritoriul statelor Liban. ovine. loc. Grădină botanică. aur. poligrafică. Suprafa a: 3. cauciuc natural. Se varsă în Marea Moartă. 3 764 m) şi de cîmpie. Suprafa a: 153. Lacuri. savane. Lungime: 517 km. Parcuri na ionale. Siria. de prelucrare a gazelor naturale şi a metalelor. sfeclă de zahăr. Hidrocentrale. Creşterea animalelor. acumulatoare. Vînătoare. Industrie extractivă (petrol). bauxită. de podiş şi de cîmpie.

zone colinare (în V şi S-V). de confec ii. măslini. 1 734 m). Pakistan. Se cresc ovine. fasole. Popula ia: 68. Popula ia: 6. mijloace de transport.48 mil. Industrie petrolieră dezvoltată (locul 2 în lume după volumul de expl. Căi ferate: 619 km. Meşteşuguri (covoare persane. fasole. aparate radio). constructoare de maşini (autovehicule. Marea Arabiei. televizoare. Golful Persic. Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). tractoare. cupru. stat în S-V Asiei. păsări). Siria. Capitala: Teheran. Fondat în 1584. smochini. Vegeta ie de stepă şi deşert. o el. ghips. În agricultură predomină cultivarea curmalelor şi a cerealelor. km2. Căi ferate: 2 403 km. autovehicule. săruri de potasiu. Nod de comunica ii (aerian.64 mil. Industrie extractivă (petrol. nichel. carne. învecinat cu Armenia. mei. crom. Relief variat: masive muntoase (în N-E). bovine. de ciment. mazăre. floarea-soa-relui. vi a de vie. piei. situat între Arabia Saudită. aparate radio. Capitala: Amman . gaze naturale.45 mil. curmale. 250 mii loc. Suprafa a: 97.). Turcia. măslini. rutier). medicamente. Limba oficială: araba. Culturi agricole: grîu. lactate. citrice. stat în S-V Asiei (pînă în 1935 – Persia ). mijloace de transport. Industrie constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte. cupru. Se mai cultivă bumbac. fontă. Se practică creşterea nomadă a oilor şi caprelor. Vegeta ie de deşert şi semideşert. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Căi rutiere: 25. tutun etc. tutun. Exportă petrol. de covoare. dominat de culmi înalte (alt. Turkmenistan. Creşterea animalelor (ovine. al Republicii Mari. cămile. Vegeta ie de deşert şi de stepă. Pescuit (peşte. Industrie extractivă. săruri de potasiu. orz. lînă. porumb. chimică. Ioºkár-Olá Irák República ~. Popula ia: 24. Arabia Saudită şi Marea Roşie.5 Irán República Islámică ~. Importă echipamente. mărfuri de larg consum. lînă. cîmpie (în partea centrală). azbest. orz. Muzeu de artă. Irak. curmali. stat în S-V Asiei. produse chimice şi alimentare. piei.3 mil. loc. tutun. citrice. Turism. loc. laminate). metalurgică (o el). ulei de măsline. ciment. centrul adm. Căi rutiere: 6. Universitate. huilă. combustibili. măslini. Irak şi Turcia. curmale. Relief de podiş. păduri dese în mun i. feroviar. Importă maşini şi echipamente industriale. fructe. de prelucrare a pielei. max. oraş în Federa ia Rusă. legume. minereuri de mangan. cupru.9 mii km. alimentară. sfeclă de zahăr. Resurse naturale: petrol. Relief în cea mai mare parte muntos. Turism. bumbac. farmaceutică. Suprafa a: 435 mii km2. hîrtie. porumb. b . îngrăşăminte chimice. Siria. orez. televizoare. alimentară (ulei de măsline. Exportă fosfa i. de prelucrare a pielei. gaze naturale. mărfuri de larg consum. Climă subtropicală şi continentală. Zăcăminte de gaze naturale. covoare. Exportă petrol şi produse petroliere. lactate etc. băuturi alcoolice.7 mii km2. autovehicule. porumb. calculatoare. citrice. sare gemă. loc. caprine. tractoare. vi ă de vie. mangan). lînă. carne. fier. Capitala: Bagdad. îngrăşăminte chimice. cupru. minereuri de fier. Limba oficială: araba. situat între Israel. pielărie. Principalele culturi agricole: grîu. sfeclă de zahăr. sare. chimică. fosfa i. citrice. Importă maşini şi utilaje industriale. trestie de zahăr. legume. piei. Iordania.Iordánia Regátul Haşimít al Iordániei . Iran. plumb. textilă ( esături de bumbac. mătase şi in). Afghanistan. perle). bumbac. a esăturilor de bumbac şi lînă. cereale. situat pe rîul Kokşaga . aluminiu. frigidere. Azerbaidjan. metalurgică (o el. maşini şi utilaje industriale. Golful Persic şi Kuwait. sisal. ciment. tutun. soia. de ciment. crom. vi ă de vie. caprine. Produce electricitate. Limba oficială: persana. ceramică). alimentară (zahăr. Suprafa a: 1. Climă subtropicală uscată. Kuwait. argint. bere etc. trestie de zahăr.).). de frigidere. zinc. cu deşerturi întinse. sare gemă.

la S-E de Groenlanda . Între comunită ile religioase. la 550 m alt. echipament de calcul.: 272 m. loc.1 mii km2. mare în Oceanul Atlantic. dar şi păşuni bogate). Principalele ramuri agricole: creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Lungime: 4 248 km. max. Ghe ari. rutier). Márea ~. stat în N Europei Occidentale.: 46 km. În cea mai mare parte navigabil (3 785 km). Suprafa a: 102. Ocupă cea mai mare parte a insulei Irlanda. se cultivă cereale. produse textile. aluminiu. Centru industrial (metalurgie. Iriga ii. Limbi oficiale: irlandeza. Hidrocentrale. Turism dezvoltat. Hidrocentrale. Nod de comunica ii (aerian. automobile. insulă în N Oceanului Atlantic. Capitala: Dublin. Irlánda República ~. cauciuc. Climă temperată oceanică. chimice şi alimentare). textile.8 mii km2.: Belfast. turbă. feroviar. Muzee. Zonă industrială (construc ii navale şi aeronautice. plumb.93 mil. Universitate. max. engleza. În lunca rîului este situat or. pirite. 204 mii loc. produse alimentare (zahăr. capitala Pakistanului (din 1967). in. Nod de comunica ii. Importă maşini şi ut provincie autonomă a Marii Britanii. Exportă echipamente industriale. cupru. Iriga ii. confec ii. Irlánda de Nord Irlánda Irtîº Ískãr Iskenderún Islámabad Islánda . Teatre. lactate etc. afluent pe dreapta al Dunării.). km2. situată în N-E ării. Comer cu piei şi blănuri. plante furajere). utilaje pentru întreprinderile textile) şi agricolă (creşterea animalelor pentru carne şi lapte. capitala Bulgariei. rîu în Asia Centrală.: 99 m. Se extrag cărbuni. porcine. pe teritoriul Federa iei Ruse şi a Kazahstanului. legumicultură (cartofi. Func ionează întreprinderi mari. conserve de peşte. prelucrarea lemnului. tomate).6 mil. îngrăşăminte. ceapă. la S de peninsula Asia Mică. la confluen a cu rîul Irkut (în S Siberiei Centrale). situată în N insulei Irlanda . Sofia. Vegeta ie de tundră. Popula ia: 3. Relieful ării reprezintă o cîmpie (cu lacuri şi mlaştini. farmaceutice şi alimentare. situat pe rîul Angara . Pescuit. argint. Vegeta ie: păduri. rîu în Bulgaria. păşuni. Suprafa a: 47 mii km 2. mase plastice. din 1968. ovine). afluent pe stînga al fluviului Obi . Suprafa a bazinului: 1.64 mil. care produc energie electrică. s-a declanşat o criză social-politică. fîne e. mărginită de coline şi mun i nu prea înal i. Relief reprezentat de platouri vulcanice (alt. nave. Popula ia: 1. cultivarea cerealelor (ovăz. Pescuit. Centru adm. Suprafa a: 14. echipament electronic şi electrotehnic. Pescuit. ciment. maşini agricole. Lungime max. Ad. golf la Marea Mediterană. minereuri de zinc. Lungime: 410 km. 635 mii loc. institut de cercetări nucleare) şi comercial. Suprafa a: 70 285 km 2. Ad. cartofi.Irkútsk oraş în Federa ia Rusă. între insula Irlanda şi Marea Britanie. o el. bere. 2 119 m). produse chimice. loc. construc ii de maşini. medicamente. grîu. max. mercur. orz). Oceanul Atlantic şi Marea Irlandei. avicultură. catolică şi protestantă. Centru cultural (universitate. textile. fiind situată între Marea Britanie.

260 mii loc. doc. creşterea animalelor pentru carne şi lapte (ovine. Relief: podişuri bazaltice. producătoare de deriva i petrolieri. lactate. ca oraş şi cetate (Smil ) în sec. Căi rutiere: 12. rutier). Relief format de un podiş central. port la Canalul Suez .24 mii km2. combustibili. A făcut parte din componen a Moldovei. At. Climă temperat-oceanică. cu numeroşi vulcani şi piscuri. Admis în ONU la 10 noiembrie 1946. Turism. bovine) şi pentru blănuri. fosfa i. Nicolae (sec. Creşterea animalelor (bovine.: 60 km. curmali. de confec ii. porcine. 1688–1714). Vegeta ie de stepă şi deşert. Cuprinde şi alte insule mai mici din apropiere. situat pe insula Islanda din N Oceanului Atlantic.: 668 m. Nod de comunica ii (feroviar. maşini şi utilaje industriale. Rezerva ii naturale. Ismaíl Ismailía Israél oraş în N-E Egiptului. influen ată de curentul cald Golfstrom . aluminiu. conserve. conserve din carne şi peşte).3 mil.Islánda República ~. Agricultura este specializată în cultivarea citricelor şi a cerealelor (grîu. Sf. cupru. îngrăşăminte chimice. magneziu. legume. 95. lînă. minereuri de fier. situat într-o depresiune intramontană a mun ilor Tian-Shan . vin. la 80 km V de Marea Neagră. esături de lînă şi bumbac. Popula ia: 6. stat în S-V Asiei. o el. vi ă de vie. Exportă diamante prelucrate. petrol. Marea Roşie şi Egipt. port pe malul stîng al bra ului Chilia. hîrtie. produce ciment. Odesa). cupru. Issîk-Kul . aparate radio). Importă echipamente. constructoare de maşini (avioane. bazată pe resurse naturale (hidrocentrale. caprine. centrale geotermice). la 1608 m alt. piei şi blănuri. industria energetică. situat între Marea Mediterană. îngrăşăminte. bunuri de larg consum. orz). afluient al Dunării. Se practică legumicultura în sere. anvelope. Lungime: 178 km. bere). ovine. domn al ării Româneşti. fabrici de cărămizi şi igle. păduri de conifere. Capitala: Ierusalim. Şantier de repara ii navale. Cruce (fosta geamie turcească). cu ghe ari masivi. confec ii. Pescuit.). vinuri. Suprafa a: 103 mii km2.5 mii loc. tutun. uzina de prelucrare a metalelor. fontă. motoare electrice. brom). Se mai cultivă măsline. Lă ime max. citrice. automobile asamblate. Popula ia: 279 mii loc. Fondat în 1863. Suprafa a: 6. combustibili. mijloace de transp lac în Asia Centrală (Kîrgîztan). Státul ~. industria metalurgică (pentru neferoase).Port fluvial. banane. mijloace de transport. Construieşte nave. Capitala: Reykjavik. de produse alimentare (conserve de peşte. săruri de potasiu. Siria. Importă materii prime. produse alimentare (carne. conserve etc. ulei de balenă. Institut pedagogic. conserve. bumbac. Exportă peşte şi produse din peşte. Vegeta ie de tundră.3 mii km. cu gheizere şi izvoare termale. Limbi oficiale: ivrit (neo-ebraica) şi araba. Bisericile Sf. arahide. produse agricole. Industrie dezvoltată: extractivă (diamante. stat în N-V Europei Occidentale. mase plastice. Pescuit intens. păsări de curte). centru adm. Suprafa a: 21 mii km2. produse chimice şi alimentare) şi comercial. combinat de celuloză şi carton. Flotă comercială maritimă. max. oraş în S-V Ucrainei (reg. Liban. Turism de amploare. aparate radio şi televizoare. Ad. Vînătoare. ciment. Centru industrial (construc ii de maşini. echipament electric. fructe. ceramică. Iordania. textile. Nod de comunica ii. de mun i (în N) şi de un deşert (în S-V). Limba oficială: islandeza. legume. gaze naturale. XV–XVI. XVII). mase plastice. Ramuri principale ale economiei: pescuitul (locul 1 pe glob) şi prelucrarea peştelui. al raionului Ismail. loc. Adormirea Maicii Domnului (ctitorie a lui Constantin Brîncoveanu. Climă mediteraneană şi subtropicală. lactate. fructe şi legume.

situat pe malurile Bosforului. între Marea Baltică şi Marea Nordului. peninsulă în N Europei Centrale. Moschei. Muzee. maşini agricole. Planta ii de măslini. Izvorăşte în apropierea com. X). anexată la Italia (1920). Climă maritimă umedă. provincie a Imperiului German (sec. Iºím Iºnovãþ Itália Itálicã Iutlánda Iváno-Frankóvsk . păduri de fag. 7. Industrie constructoare de maşini. păşuni alpine. de prelucrare a lemnului. Vegeta ie montană şi de litoral subtropicală. fructelor (măsline. de unde provine şi altă denumire Peninsula Apeninică.a. Popula ia: 57. Formează cea mai mare parte a Danemarcii şi o parte din Germania. loc. Relief de podiş. petrol. peninsulă în S Europei. Se cultivă grîu. Lungime: 59 km. dominată de Vene ia (sec. Teatre. bauxită. aparate radio. fontă. Limba oficială: italiana. nave maritime. Construc ii de maşini (automobile. castani. comercial şi cultural. mobilă. Elve ia. Slovenia. ovăz. Fortărea ă din 1695. Fondat în 1662. biciclete. poligrafice. Elba ş. partea iugoslavă partajată în 1999 între Croa ia şi Slovenia. Monumente bizantine. Slovenia). Important centru economic. medicamente. rîu în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). Formează o mare parte a teritoriului Italiei. lîngă localitatea Sîngera (mun. Denumirea antică – Bizantion . oraş în S-V Ucrainei.5 mii km2. motoare. gaze naturale). Marea Adriatică. Muzee. Relief de coline. Península ~. afluent pe dreapta al Bîcului . mercur. XV–XVIII). orz. loc. aparatură electrotehnică). la E de Carpa i. de mobilă. Par ial navigabil (270 km pe cursul inferior). Nod de comunica ii. secară. între golfurile Triest şi Rijeka . República ~. a vinului. Suprafa a: 3. petrochimică. stat în S Europei. textile. laminate. zinc. Pînă în 1962 s-a numit Stanislav. citrice) şi legumelor. avioane. zone colinare şi cîmpii riverane şi litorale. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. Austria. Clima mediteraneană. Ionică şi Adriatică.7 mil. Se învecinează cu Fran a. alimentară. Străşeni). Suprafa a: 301. ceramică. extractivă (minereuri de fier. Suprafa a: 149 mii km2. în N-E cu înăl imi pînă la 1 400 m. Este străbătută de mun ii Apenini. ocupînd Peninsula Italică. tractoare. Turism. alimentară. cedată Austriei (1797). Teatre. Marea Mediterană şi Marea Ligurică.3 mii km2. Relief predominant muntos. cu podişuri. cauciuc sintetic. Chişinău). frigidere). întreprinderi chimice. între mările Tireniană. cea medievală – Constantinopol . sfeclă de zahăr. Ístria (Ístra) peninsulă pe ărmul de N-E al Mării Adriatice (Croa ia. chimică. Turism.9 mii km2. Sta iuni balneoclimaterice (Pula. rîu în Republica Moldova.Istanbúl cel mai mare oraş al Turciei.). energetică. afluent pe stînga al rîului Irtîş .Hr. Căpriana (rn. II î. încăl ăminte. metalurgică şi siderurgică (o el. stejar. împăr ită între Italia şi Iugoslavia (1954). Industrie puternic dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile. plumb. a pielei şi încăl ămintei. Sicilia. insulele Sardinia.91 mil. Capitala: Roma. Se produc maşini de scris şi de calcul. mangan. Colonie romană (sec. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. la limita dintre Europa şi Asia. electronică şi electrotehnică (televizoare. Se cultivă bumbac. produse din sticlă şi por elan. Opatija ). aluminiu). coloran i. sulf. Suprafa a: 39. Marea Ionică. Agricultură specializată în produc ia cerealelor. instrumente şi aparatură de precizie). textilă. 238 mii loc. Universită i. Lungime: 2450 km. a materialelor de construc ii.

Aeroport. Pescuit. XVIII).4 mil. construc ii navale şi asamblarea automobilelor. textilă. men ionată în Biblie şi cunoscută în antichitate (milen. Universitate. a materialelor de construc ie. metalurgie. Popula ia: 5. alimentară. Izmír Jábalpur Jáckson [´d3æks¬n] Jáffa Jáfna Jáipur [´d…aipur] Jakárta [d3a´karta] Jalâlâbâd [d3alaala´baad] Jalísco [ha´lisko] . centru adm. Nod de comunica ii. cărbuni. II î. textile. de prelucrare a lemnului (mobilă). Centru industrial (expl. situat pe rîul Uvodi . Centru industrial (şantiere navale. de confec ii. al statului Mississippi. centrul adm. Observator astronomic (sec. Important centru industrial (siderurgie. Fondat de greci în sec. alimentare. Nod de comunica ii. loc. de bauxită. la S-V de Delhi. loc. XVI–XVII). Pia ă pentru lemn. Sta iune balneară. Port la strîmtoarea Sunda (Marea Java). Fondat în 1560. pe coasta Oceanului Pacific. oraş în E Afghanistanului. Muzeu de artă. Culturi agricole: cereale. legume. comercial (lemn. Creşterea animalelor. cafea. textile. produse chimice şi alimentare). al statului Râjâsthân . Centrul unei zone agricole (orez. Export de tutun. Nod de comunica ii (aerian. Turism. la 318 km N-E de Moscova. oraş în S SUA. alimentară. Fondat în 1819. 478 mii loc.Hr. prelucrarea cauciucului şi a lemnului. XI î. Nod de comunica ii (feroviar. care desparte teritoriul insular al ării de India. bumbac. chimică (vopsele). tutun.2 mil. feroviar).). Denumirea conurba iei: Tel Aviv(Jaffa). forestieră. Industrie extractivă (marmură). Nod de comunica ii. Moschei (sec. Artizanat (produse de esătorie manuală). produse chimice. Industria bumbacului şi mătăsii. bumbac. Nod de comunica ii. alimentară. trestie de zahăr. port pe rîul Peari River . smochine. 198 mii loc. cultural (academie de ştiin e.. alimentare). 2. struguri.1 mil. la confluen a rîului Kabul cu Chitral . covoare. Institu ii financiar-bancare şi comerciale.5 mil. Industrie extractivă (metale pre ioase. fructe. oraş în India. citrice. fluvial. a hîrtiei. capitala Indoneziei. institu ii de învă ămînt profesional.) şi comercial. de prelucrare a lemnului. universitate etc. oraş în Israel. textilă. electrotehnică. de cherestea. 69 mii loc.: Guadalajara . mercur). de sticlă şi ceramică). Aeroport. Parcuri. Universitate. sticlei şi ceramicii. mobilă) şi cultural (universitate. [´jaf¬ne] oraş în N Republicii Sri Lanka. strunguri). Turism. chimică. rutier). purtînd numele Aeolians . a sticlei. bumbac.Ivánovo oraş în Federa ia Rusă. întreprinderi petrochimice. Centru adm. făcînd parte din conurba ia Tel Aviv. loc. constructoare de maşini (macarale. muzee). de prelucrare a metalelor. Universitate. Suprafa a: 80. textilă. Nod de comunica ii. de prelucrare a pielei. Muzeu de arheologie. Fondat ca oraş în 1727. oraş în V Turciei.8 mii km 2. oraş în N-V insulei Iava . 130 mii loc. [´d3ab¬lpur] oraş în partea centrală a Indiei. Teatre. Muzee. 9. poligrafie. Aeroport. 1. Localitate istorică. loc. Industrie electronică. Pescuit. stat în V Mexicului. institut de oceanografie. port la strîmtoarea Palk .Hr. Universitate. Filarmonică. Turism. port la golful Izmir (Marea Egee). planta ii de citrice). construc ii de maşini. situat pe rîul Narmada . 890 mii loc. Pînă în 1932 s-a numit Ivanovo-Voznesensk . Universitate (1877). Pescuit.

conserve. Climă maritimă. cu vîrfuri de peste 3 000 m alt. produse chimice. Relief: podiş calcaros. Kyûshû . bananieri..5 mil. influen ată de curentul cald Kuro Shivo . Vegeta ie bogată. tra Japóniei Jarvs Márea ~. situat pe insulele Arhipelagului Japonez. dintre care patru sunt cele mai mari: Hokkaidô. Ad. Relief muntos şi de podiş. chiparoşi. anvelope. biciclete. calcare. km 2. Naviga ie intensă. Soroca). fructe. de bauxită (locul 3 în lume). Se produc energie electrică. Limba oficială: japoneza (nipona). XVIII. ocupînd pe scara economiei mondiale al doilea loc.1 km 2. Creşterea animalelor (bovine. anvelope. maşini şi utilaje industriale. după SUA. crom. Cîmpiile ocupă teritorii restrînse pe ărmul Mării Japoniei. lignit. Limba oficială: engleza (se vorbeşte şi spaniola). Popula ia: 2. Moose. petrol. şi numeroşi vulcani activi. Capitala: Kingston . cocotieri. care dispune de trei biserici: Înăl area Sf. mangan. cafea. Capitala: Tokio . X – XIII). Relief muntos şi colinar. televizoare. Fără o popula ie permanentă. minereuri de fier. banane. locul 3 – fontă şi feroaliaje. Căi rutiere: 16 635 km. metale colorate. molibden. Pescuit intens. rupestră (sec. sare. planta ii de magnolii. alumină. loc. Suprafa a: 4. ară industrială puternic dezvoltată. Înăl area Domnului (1825) şi Sf. zahăr. motociclete ş. hîrtie şi carton. caprine). Vegeta ie montană şi de savană. a. Administrat de Statele Unite ale Americii. de petrol. zinc. Rezerva ii naturale. max. nave. Nottaway ş. Albany.7 mil. situat pe insula Jamaica (arhipelagul Antilele Mari). de huilă. cupru.: 3 742 m. a. Expl. aluminiu. mare în bazinul de V al Oceanului Pacific. derivate petroliere. Ínsula ~. Exportă bauxită. arbori de camfor.a. Popula ia: 108 mii loc. De ine primul loc din lume în producerea de autovehicule. Japónia stat în E Asiei. aur. locul 2 – cupru brut şi rafinat. Arbori de cauciuc. rom. textile. Jáva . aparate foto. Pescuit. Se mai cultivă porumb. teritoriu dependent. rom etc. aşezămînt monastic din sec. Suprafa a: 11. În apropierea ei se află Mănăstirea Japca. de cacao. orez. Expl. Ad. Climă tropicală. James Jápca [´d…eimz] golf pe ărmul Canadei. încăl ăminte. argint. insulă indoneziană în S arhipelagului Sondele Mari . zahăr. medie: 1 752 m. insula Sahalin şi Arhipelagul Japonez. prelungirea spre S a golfului Hudson . fibre sintetice ş. ghips.Jamáica [d…¬´meik¬] stat în America Centrală. terestre. plumb.3% din teritoriu). cauciuc sintetic. benzină. tropicală şi subtropicală: păduri de foioase şi conifere (67. legume. Parcuri na ionale. situat în partea centrală a Oceanului Pacific. Căi ferate: 400 km. mangan. de cafea. Expl. Suprafa a: 373. porcine. loc. aur. În el se varsă rîurile Ekwan. Mihail (1849). Ad. trestie de zahăr. gaze naturale. Cruci . între ărmul de E al Asiei. Climă ecuatorial-musonică. Importă combustibili. Honshû.2 mii km2. Suprafa a: 132.. Suprafa a: 1 mil. minereuri de fier. ceai. ciment. Popula ia: 126. mărginit de culmi muntoase (în N şi E) şi de cîmpii litorale (în S şi V).5 mii km2. esături de bumbac. uraniu.7 mii km2. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. comună în Republica Moldova (rn. mangan. o el. Shikoku . staniu. sulf.: pînă la 100 m. materii prime.

Jáva

Márea ~, mare în V Oceanului Pacific, cuprinsă între insulele Sumatera, Java şi Kalimantan . Suprafa a: 552 mii km2. Ad. max.: 1 272 m. Ad. medie: 45 m. Expl. de petrol. [´d…¬¬zi] cea mai mare insulă în arhipelagul Anglo-Nor-mand, situată în Marea Mînecii. Suprafa a: 117 km 2. Popula ia: 87 mii loc. Centru adm.: Saint Helier . Relief de coline. Legumicultură, floricultură. Creşterea ovinelor. Sta iuni balneoclimaterice. Pescuit. Turism. rîu în România, afluent pe dreapta al Prutului. Lungime: 307 km. Oraş situat pe Jijia: Dorohoi . Piscicultură. Iriga ii. oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Teterev . 305 mii loc. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (strunguri), chimică, a materialelor de construc ii, a în-căl ămintei şi confec iilor, a produselor de cherestea (mobilă) şi alimentare, a instrumentelor muzicale. Teatre. Muzee. Fondat în 884. rîu în România, afluent pe stînga al Dunării. Lungime: 339 km. Baraj de protec ie în amonte, la Rovinari. Trece prin Tîrgul Jiu şi Craiova. Iriga ii. oraş în N-E Republicii Africa de Sud, important centru economic, comercial şi cultural al ării. 715 mii loc. (1,95 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Expl. de uraniu, metale rare, aur. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (utilaj minier, aparataj electrotehnic, material feroviar şi auto), de şlefuire a diamantelor şi de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Universită i, colegii. Muzee. Observator astronomic. Fondat în 1886. Oraş din 1928.

Jérsey

Jíjia Jitómir

Jíu Johánnesburg [jo´han¬sburk]

Jungária

[d3un´garia]

depresiune în N Chinei, între mun ii Tian-Shan, Alatau şi Altaiul Mongol . Suprafa a: cca 700 mii km2. Climă temperat-continentală, cu precipita ii scăzute. Vegeta ie de stepă. Pe terenuri irigate se cultivă grîu, porumb, bumbac. Expl. de petrol. Mún ii ~, mun i în Europa de Vest, pe teritoriile statelor Fran a, Elve ia şi Germania. Lungime: 400 km. Lă ime: 80 km. Păduri întinse. Expl. forestiere. oraş în Letonia central-nordică, situat pe stînga rîului Lielupe , la 44 km V de Riga. 60 mii loc. Fabrici de celuloză şi hîrtie. Muzeu de istorie. Sta iune balneoclimaterică. Turism. [3u´rwa], Rio ~, rîu în N-V Americii de Sud, pe teritoriile statelor Perú şi Brazilia, afluent pe dreapta al Amazonului . Lungime: 3 283 km. Par ial navigabil (1000 km). República Kabardíno-Balkáră , republică în Federa ia Rusă, situată în N mun ilor Caucaz. Suprafa a: 12,5 mii km2. Popula ia: 790 mii loc. Capitala: Nalcik . Resurse naturale: molibden, crom, plumb, nichel, zinc, mangan. Agricultură specializată în produc ia cerealelor, legumelor (cartofi). Pomicultură. Creşterea animalelor (ovine, bovine). Întemeiată în 1921 ca regiune autonomă. Republică din 1957.

Jurá Jurmala [´iuurmala] (Iurmala)

Juruá

Kabardíno-Balkária

Kabúl

capitala Afghanistanului, oraş situat pe rîul Kabul. 1,42 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (maşini agricole, repara ii mecanice, prelucrarea pieilor, ciment, textile, confec ii, produse alimenta-re) şi comercial (pentru piei de caracul, esături, stofe). Academie de ştiin e. Monumente istorice şi de arhitectură (sec. XVI – XVII). Oraş distrus în mare parte în timpul războiului civil din 1979. [ka´fu¬] rîu în Zambia, afluent pe stînga al fluviului Zambezi . Lungime: 970 km. Parc na ional pe cursul mijlociu. regiune semideşertică în S Africii, între fluviile Orange şi Zambezi , pe teritoriul statelor Botswana, Africa de Sud şi Namibia. Lungime: 1500 km. Lă ime: 800 km. Nisipuri, cîmpii de dune. Climă tropical-continentală aridă. Vegeta ie de savană şi deşertică. insulă în Arhipelagul Malaez, între Marea Chinei de Sud, marea Sulu, marea Sulawesi şi marea Java. Apar ine Indoneziei, Malaysiei şi sultanatului Brunei. Suprafa a: 734 mii km2. Popula ia: 8,4 mil. loc. Relief muntos, de coline şi cîmpii litorale. Climă ecuatorială. Expl. de petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri de fier. Arbori de cauciuc şi de cafea, cocotieri. Orez, porumb. Export de lemn, cauciuc, cafea. oraş, enclavă rusă la Marea Baltică, între Polonia şi Lituania. 420 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial: şantier naval, construc ii de vagoane, fabrici de cherestea, de celuloză şi hîrtie, de produse chimice şi alimentare (conserve de peşte). Universitate (1544). Institut de cercetări oceanografice. Teatre. Filarmonică. Monumente de arhitectură. Grădină botanică. Muzee. Fondat în 1255. Capitala Prusiei între 1525 şi 1618. A apar inut Germaniei până în 1945. Aici s-a născut Immanuel Kant. Pînă în 1946 s-a numit Königsberg .

Kafúe Kalahári

Kalimantán (Bornéo)

Kaliningrád

Kalmîkia

República ~, republică în S-V Federa iei Ruse, pe dreapta cursului inferior al Volgăi . Suprafa a: 76 mii km2. Popula ia: 324 mii loc. Centru adm.: elista . Expl. de gaze naturale. Cereale. Creşterea animalelor. Pescuit. A fost întemeiată în 1920. peninsulă în partea asiatică a Federa iei Ruse, înconjurată de Oceanul Pacific (la S-E), marea Bering (la E) şi marea Ohotsk (la V). Lungime: cca 1200 km. Lă ime max.: 450 km. Suprafa a: 370 mii km2. Relief muntos şi de cîmpie. Vulcani: 160, dintre care 28 activi. Izvoare termale, gheizere. Ghe ari. Climă temperat-maritimă. Vegeta ie de tundră şi pajişti alpine. Păduri de răşinoase. Zăcăminte: cărbune, petrol, aur, mică, sulf. Pescuit. Vînătoare de animale. oraş în S-V Ucrainei, situat pe rîul Smotrici , afluent pe stînga al Nistrului . 107 mii loc. Construc ii de maşini, prelucrarea metalelor, materiale de construc ii. Produc ie de celuloză şi hîrtie, de mobilă, produse alimentare (zahăr, preparate din carne). Teatru. Muzeu de istorie. Mănăstire (sec. XIV). Biserici ortodoxe, catolice, armene. Cetate (sec. XV). At. doc. în 1196. Cunoscut în istoriografia românească cu numele Cameni a .

Kamceátka

Kamenéþ–Podólski

Kampála

capitala Ugandei, oraş situat pe ărmul de N al lacului Victoria . 1 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, a lemnului, a cafelei, pielărie, ciment, produse chimice, farmaceutice, textile, alimentare), cultural şi financiar-bancar. Universitate. Teatru. Muzee. Fondat în 1890. [´kanazawa] oraş în Japonia (Honshû), port la Marea Japoniei. 435 mii loc. Nod de comunica ii. Centru industrial ( esături de mătase, por elanuri; artizanat) şi turistic. Universitate. Cetate (sec. XVI – XVII). Fondat în 1583. oraş în S Afghanistanului, la 1 020 m alt. 230 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial ( esături de mătase şi lînă) şi comercial (piei de caracul, lînă, mătase, fructe). Mausoleu (sec. XVIII). Fondat în 330 î. Hr. Capitală a statului afgan în sec. XVIII. oraş în Sri Lanka (ins. Ceylon ), situat pe cursul superior al rîului Mahaweli , la 100 km de Colombo. 125 mii loc. Centru de pelerinaj budist. Temple. Grădină botanică. Fondat în sec. XIV. În 1592–1815 a fost capitala Ceylonului. oraş în N-V Malaysiei (pen. Malacca ), centru adm. al statului Perlic. 15 mii loc. Pia ă de produse agricole. rîu în SUA, afluent pe dreapta al rîului Missouri . Lungime: 278 km (1200 km de la izvoarele confluentului Republican). Iriga ii. oraş în S-V Ungariei, la S de lacul Balaton . 72 mii loc. Nod de comunica ii. Produse industriale: transformatoare, ciment, textile, zahăr, lactate. Mănăstire (sec. XI). Márea ~, mare în S Oceanului Arctic, între Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea şi ărmul continentului asiatic al Federa iei Ruse (Siberia de Vest). Suprafa a: 885 mii km2. Ad. medie: 118 m. Ad. max.: 620 m. Acoperită cu ghe ari. Port pr.: Dikson. lac sărat în V Turkmenistanului, care comunică cu Marea Caspică printr-o strîmtoare îngustă. Suprafa a: 13 mii km2. Ad.: 4–7 m. Salinizare sporită. Pe ărmuri depuneri de săruri. Expl. de mirabilit. República Karaceáevo-Cerchéză , republică în Federa ia Rusă, în N Caucazului. Suprafa a: 14,1 mii km2. 435 mii loc. Centru adm.: Cerkessk . Zăcăminte: cărbune, zinc, plumb. Expl. forestiere. Culturi cerealiere. Creşterea animalelor (bovine, ovine). S-a format în 1991. [k¬´raat¿i] oraş în Pakistan, port la Marea Arabiei. 5,15 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie constructoare de maşini (nave, automobile asamblate), siderurgică, petrochimică, a cimentului şi tutunului, a încăl ămintei şi esăturilor de bumbac, alimentară. Rafinării de petrol. Export de cereale, bumbac, lînă, piei. Institu ii financiar-ban-care. Universitate. Fondat în 1725. În 1947–1959 a fost capitala statului. República Karakalpakstán , republică în Uzbekistan. Suprafa a: 164,9 mii km 2. Popula ia: 1,32 mil. loc. Capitala: Nukus . Industrie dezvoltată: prelucrarea metalelor, producerea materialelor de construc ii, a conservelor şi untului. Culturi agricole irigate: bumbac, orez, legume. Creşterea animalelor (oi de caracul, bovine).

Kánazawa

Kandahár

Kándy

[´kændi]

Kángar Kánsas Káposvar [kænz¬s] [´kapo¿vaar]

Kára

Kará-Bogáz-Gol

Karaceáevo-Cerkésia

Karáchi

Karakalpákia

Karakorúm

Karakúm

sistem muntos în Asia Centrală, în India, China şi Pakistan, la S-E de Pamir. Lungime: 800 km. Alt. medie: 6000 m. Alt. max.: 8 611 m. Ghe ari şi zăpezi persistente. Păduri pe versantul sudic (pînă la 3 500 m alt.). deşert în Asia Centrală, pe teritoriul Turkmenistanului. Suprafa a: 350 mii km 2. Barcane, dune, sărături. Climă excesiv-continen-tală. Culturi irigate (în oaze). Păstorit. Zăcăminte de sulf. Este străbătut de canalul Amudaria-Marea Caspică . República ~, republică autonomă în N-V Federa iei Ruse. Suprafa a: 172,4 mii km 2. Popula ia: 800 mii loc. Centru adm.: Petrozavodsk . Industrie forestieră, extractivă (fosforite, minereuri de fier, cupru, nichel). Creşterea renilor. Pescuit. Vînătoare. [´karlovats] oraş în Croa ia, situat pe rîul Kupa (afluent al rîului Sava ), la 48 km S-V de Zagreb. 71 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (turbine, motoare), chimică, de prelucrare a lemnului, pielei şi alimentară. Ateliere de ceramică. Hidrocentrală. Catedrală roma-nocatolică. Fortărea ă (1579). oraş în V Cehiei, situat pe rîul Teplá . 58 mii loc. Nod de comunica ii. Producere de por elanuri, cristaluri, textile. Sta iune balneoclimaterică mondială. Galerie de artă. Muzee. Turism. Fondat în 1358. oraş în Serbia şi Muntenegru, situat pe fluviul Dunăre . 8,2 mii loc. Aici, în 1699, a avut loc Congresul de pace de la sfîrşitul războiului (1698–1699) dintre Liga Sfîntă (Rusia, Austria, Vene ia, Polonia) şi Imperiul Otoman. insulă grecească în S-E Mării Egee, în arhipelagul Sporadele de Sud . Suprafa a: 303 km2. Popula ia: 7,8 mii loc. Relief muntos (alt. max. 1 215 m). oraş în E Germaniei (Hessen), pe cursul inferior al rîului Fulda . 203 mii loc. Nod de comunica ii (fluvial, feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (locomotive, automobile, aparataj electrotehnic, de precizie şi optic), textilă (iută şi bumbac), alimentară. Muzeu de artă. Castele. Monumente de arhitectură medievală. Grădină botanică. Fostă colonie romană ( Castelum Cattorum ). At. doc. în 913 (Chassala ). regiune colinară în N Poloniei (Pomerania), în vecinătatea deltei Vistulei şi a golfului Gdañsk . Alt. max.: 329 m. capitala Nepalului, oraş situat pe cursul superior al rîului Bagmâti . 420 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie extractivă (marmură), de prelucrare a pieilor şi iutei, a materialelor de construc ii (ciment, cărămizi), textilă, alimentară. Universitate. Palate, temple, sanctuare. Muzeu na ional. Centru de pelerinaj. Fondat în 723. oraş în S Poloniei (Silezia), centrul adm. al voievodatului cu acelaşi nume. 370 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial: expl. de zinc şi huilă, siderurgie, metalurgie (a metalelor neferoase), construc ii de maşini grele; uzine chimice şi cocsochimice. Universitate. Fondat în 1598. strîmtoare între peninsulele Iutlanda şi Scandinavia, care leagă Marea Baltică cu Marea Nordului. Lungime: 270 km. Lă ime: 60–122 km. Ad.: 17–124 m. Pescuit.

Karélia

Kárlovac

Kárlovy Váry

[´karlovi´vari]

Kárlowitz

[´karlovits]

Kárpathos Kássel

[´karpaqos]

Kaszuby Kâtmândú

[ka´¿ubõ]

Katowíce

[kato´vitse]

Kattegát

Káunas

oraş în Lituania, la 90 km V de Vilnius, port pe Nemunas. 424 mii loc. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, electrotehnică, a hîrtiei, chimică, textilă, alimentară. Hidrocentrală. Pescuit. Universitate. Teatre. Muzee. Catedrală (sec. XV–XVII). Cetate (sec. XV–XVII). Numele vechi: Kovno (pînă în 1917). [kawa´saki] oraş în Japonia (Honshû), port pe ărmul de V al golfului Tokio. 1,2 mil. loc. Centru industrial: şantiere navale, siderurgie, construc ii de maşini (automobile), prelucrarea petrolului, electrotehnică, produse chimice şi alimentare. Templu (sec. XII). República ~, stat în partea central-vestică a Asiei, situat între Rusia, China, Kîrgîzstan, Turkmenistan, Uzbekistan şi Marea Caspică. Suprafa a: 2,71 mil. km 2. Popula ia: 17 mil. loc. Capitala: Astana . Limba oficială: kazaha. Relief variat: cîmpii, podişuri, mun i, zone colinare. Climă temperatcontinentală. Vegeta ie de stepă şi deşert. Păduri de foioase şi conifere. Industrie diversificată: extractivă (lignit, cărbune brun, petrol, gaze naturale, minereu de fier, fosfa i, bauxită, crom, nichel, mangan), metalurgică, siderurgică, constructoare de maşini, chimică, alimentară. Agricultură pe terenuri irigate. Se cultivă cereale (grîu, secară, orz, ovăz, orez, porumb), bumbac, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi, tutun, fructe. Se cresc animale pentru carne şi lînă (vite cornute mari, oi, capre, cămile). Exportă materii prime industriale, produse alimentare. Importă maşini şi utilaje, mijloace de transport, bunuri de larg consum. Căi ferate: 21 200 km. Căi rutiere: 165 mii km. Admis în ONU la 2 martie 1992.

Kawasáki

Kazahstán

Kazán

oraş în Federa ia Rusă, port pe fluviul Volga , capitala Republicii Tătare (Tatarstan). 1,1 mil. loc. Nod de comunica ii. Întreprinderi constructoare de maşini, de prelucrare a blănurilor şi de încăl ăminte, chimice, poligrafice, textile, alimentare. Prelucrarea petrolului. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice (sec. XVI–XVIII). Fondat în 1117. oraş în Bulgaria, în N-V depresiunii Kazanlîk. 65,2 mii loc. Cultivarea şi prelucrarea trandafirilor (parfumuri). Ape termale. Mormînt tumular tracic (sec. IV–III î. Hr.), cu picturi murale. vîrf vulcanic în mun ii Caucazului Mare (Georgia). Alt.: 5047 m. Acoperit de ghe ari şi zăpezi persistente, sub 3300 m alt. – păşuni subalpine. oraş în Federa ia Rusă (bazinul Kuzbass ), situat pe rîul Tom . 518,5 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Industrie extractivă (huilă), metalurgică (o el), siderurgică, constructoare de maşini şi utilaj minier, chimică (mase plastice, cauciuc sintetic), de mobilă, alimentară. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Între anii 1925–1932 s-a numit Şceglovsk . [ke´nitra] oraş în N-V Marocului, la N de Rabat, pe fluviul Sebu . 140 mii loc. Centru industrial (filaturi de bumbac, conserve de peşte, uleiuri vegetale) şi comercial (export de produse agricole). Fondat în 1913. Pînă în 1956 s-a numit Port Lyautey.

Kazanlîk

Kazbék Kémerovo

Kenítra

Palat episcopal (sec. [kergel´en] arhipelag vulcanic în S Oceanului Indian (cca 300 insule). covoare. Şantiere navale. Fondat în 1820 ca tabără militară egipteană. fluvial. sorg. magnezit. XVII). de asamblare a mijloacelor de transport. Etiopia. derivate petroliere. în 860. siderurgică. XI–XIV). 214 mii loc. Import de echipament de transport auto şi utilaje industriale. Industrie extractivă (cupru. VI î. În apropierea arhipelagului se află fosa oceanică Kermadec. XI –XII). cherestea. Catedrale (sec. covoare). porcine) şi pe cultivarea plantelor comerciale (ceai. Suprafa a: 583 mii km2. alimentară (ulei vegetal. X–XIII).: 10 047 m. Limbi oficiale: swahili. comercial şi financiar-bancar. situat între Tanzania. constructoare de maşini. Ioan Botezătorul (sec. Capitala: Nairobi . Întreprinderi textile ( esături de bumbac. Fondat în 1173. 930 mii loc. Alte institu ii de învă ămînt superior. Baze de cercetări ştiin ifice. Aeroport interna ional. Biserica Sf. încăl ăminte. engleza. Agricultura este bazată pe creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. port la strîmtoarea cu acelaşi nume.Hr. loc. Nod de comunica ii. cămile. textilă. poligrafic. Se produc electricitate. marmură). ciment. port pe fluviul Nipru. poligrafie. grafit. combustibili. sare. încăl ăminte. XVIII). stat în Africa de Est ecuatorială. cupru. Bogate resurse de materii prime: aur. electrotehnică. conserve de peşte). Universitate. 350 mii loc. Uganda. Nepopulat. Industrie de prelucrare a metalelor.. Rezerva ia Masai Mara . Fondat în sec. oraş în Polonia. Export de cafea. ceai. Vînătoare de balene şi de foci. siderurgică.7 km2. argint. 180 mii loc. bumbac. Pescuit. televizoare. feroviar. capitala Sudanului. mătase. Ghe ari. Centru industrial (construc ii de maşini şi nave fluviale. biserici. Planta ii de ananaşi. Nod de comunica ii (aerian. Climă subpolară. Popula ia: 31 mil. Suprafa a: 7 mii km2. îngrăşăminte chimice. Academie de ştiin e. Somalia şi Oceanul Indian. rutier). bunuri de larg consum. caprine. carne. Monumente istorice şi de arhitectură. şcoli profesionale şi de cultură generală. textile. Căi ferate: 3 000 km. la N-E de Noua Zeelandă. loc. Fondat în sec. V. bananieri. în conurba ie). ovine. Nod de comunica ii. a cimentului. At. Muzeu istorico-arheologic. Catedrală (sec. Important centru industrial (construc ii navale şi de maşini-unelte. oraş situat la confluen a Nilului Alb cu Nilul Albastru. Pescuit. doc. ciment. clădiri vechi (sec. bumbac. XV – XVIII). aur. purtînd numele Panticapaion. 2. Relief de podiş. Administrat de Noua Zeelandă. arahide. cafea. Moschei (sec. cocotieri. prelucrarea lemnului. Teatre. metalurgică.64 mil. la S de Varşovia. capitala Ucrainei. citrice. palate. plumb. Administrat de Fran a. Parcuri na ionale. produse alimentare) şi cultural. Industrie extractivă (minereu de fier). cu masive muntoase (în V) şi de cîmpii litorale (în E). Suprafa a: 33. (1 mil. produse farmaceutice şi alimentare). produse alimentare. Vînătoare. Studiouri cinematografice. Nod de comunica ii. Hr. XII). III d. alimentară. Vegeta ie de savană şi de semideşert. Teatru. Export de lînă. Fondat de milesieni în sec. sisal. hîrtie. Muzee. Ad. Climă tropicală. produse petroliere. Se mai cultivă porumb. Căi rutiere: 63 400 k oraş în Ucraina (Crimeea). Sudan. trestie de zahăr). Kerci Kerguelén Kermádec [ker´madek] Kermán (Kirmán) Khartoum [khar´tum] Kíelce [´kjeltse] Kíev . Climă ecuatorială musonică. alimentară. oraş în partea central-sudică a Iranului. Universitate.Kénya República ~. citadelă (sec. loc. chimică. max. textile. arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific. Muzee.

3. lemnului. format din trei conuri: Kibo (5 895 m). 30 mii loc. Catedrală romano-catolică. Popula ia: 96 mii loc. Suprafa a: 861 km2. tutun. de confec ii. 633 mii loc. Aeroport. Aeroport interna ional. mobilă. la poalele mun ilor Zagros . Se cresc porcine. capitala Jamaicăi. bunuri de larg consum. la 1540 m alt. oraş în Republica Africa de Sud (Cape). Export de bauxită. păduri tropicale şi podişuri alpine (de la 2 000 m în sus). [kir´kuuk] oraş în N-E Irakului. oraş în S-E Canadei (Ontario). Academie de arte plastice. port pe fluviul Congo (Zair).9 mil. în partea de N-E a Tanzaniei. Limbi oficiale: gilbertana. de pielărie şi încăl ăminte. peşte. cărămizi). stat insular în Oceania (Pacificul Central). Vincen iu (Antilele Mici). Universitate. Vegeta ie reprezentată de arbori şi plante ierboase tropicale. Materiale de construc ii (ciment. Nod de comunica ii. Turism. Capitală din 1962. Line şi al insulei Banaba (Ocean) . produse alimentare.Kigáli capitala Rwandei. bananieri. de confec ii. Capitala: Bairiki . de produse alimentare. oraş situat în partea central-estică a ării. de ciment. Planta ii de cocotieri. Mare centru de exploatare şi prelucrare a diamantelor. Shira (4006 m). capitala statului Sfîntul Vincen iu şi Grenadine. taro. Colegiu regal militar. turism şi agricultură. Muzee. Cel mai înalt de pe continent. savane (pînă la 2 000 m). Pădurile de cocotieri şi pandanus ocupă 50% din teritoriul ării. Centru industrial (construc ii navale. Fabrici de ciment. arbori de pîine. de încăl ăminte. alimentară. Aeroport. Relief insular de origine coraligenă şi vulcanică (alt. Industrie metalurgică (o el). Grădină botanică. şi prelucrarea petrolului. Pia ă pentru cafea şi animale. Phoenix. Catedrală. Escaladat pentru prima dată în 1889. Şi-a declarat independen a la 12 iulie 1979. Fondat în 1693. [kiliman´d3aaro] masiv muntos în E Africii. Aeroport. produse chimice şi farmaceutice. Pia ă pentru cereale (grîu). Oraş fondat în 1861. construc ii navale. Climă ecuatorială. cherestea. Universitate. produse alimentare. papaya. engleza. Fondat în 1871. Universitate. Expl. Universitate. Importă maşini şi utilaje industriale. Nod de comunica ii. Important centru industrial: metalurgia fierului şi cositorului. Întreprinderi de prelucrare a pielei. textilă. Ghe ari. Mawenzi (5150 m). Exportă copră. República ~. XVII–XVIII). Muzee. loc. produse chimice şi alimentare) şi cultural. 158 mii loc. Economia este bazată pe exploatări miniere (fosfa i). Grădină botanică. pescuit. Kilimanjáro Kímberley [´kimb¬li] Kíngston [´kihst¬n] Kíngston [´kihst¬n] Kíngstown Kinshása [´kihstaun] [kin´¿asa] Kíribati Kirkúk .). Păduri ecuatoriale (pînă la 1 000 m alt. în S-V insulei Sf. port la Marea Caraibilor. Aeroport. max. ceramică). alimentare. la N-E de Tuvalu. de locomotive şi motoare Diesel. 156 mii loc. capitala Republicii Democratice Congo. lînă. mobilă. Nod de comunica ii. Căi rutiere: 640 km. petrolului. pe teritoriile arhipelagurilor Gilbert. produse agroalimentare. situat pe ărmul de N-E al lacului Ontario . Teatru. 107 mii loc. Monumente arhitectonice (sec. Artizanat (olărit. 80 m). materiale de construc ii. zăpezi (la peste 5 300 m). 420 mii loc. Aeroport. Prelucrarea coprei. de prelucrare a metalelor.

73 mii loc. Muzee. de confec ii şi textile. de prelucrare a lemnului. Popula ia: 4. loc. XII–XV). bovine. Kovrov. Căi ferate: 376 km. metalurgică (o eluri). plante aromate.Kisangáni oraş în N-E Republicii Democratice Congo. 355 mii loc. vulcan activ în E peninsulei Kamceatka . Fabrici de mobilă. gaze naturale. textile.: 4 750 m.69 mii km2. floarea-soarelui. deşert în Asia Centrală (Uzbekistan. a sticlei. port pe fluviul Congo . Kazahstan). situat între Republica Democrată Congo şi Rwanda. lac tectonic în Africa Orientală. Suprafa a: 199 mii km2. Industrie diversificată: extractivă. metalurgică. biserica iezui ilor (sec. Importă maşini şi utilaje industriale. Ultima erup ie în anii 1972–1974. port la confluen a Rinului cu Moselle . Ad. produse chimice. Centru pr. 114 mii loc. zinc. lînă. electronică. farmaceutică. la 1460 m alt. max. Întreprinderi de materiale de construc ii. de mobilă. siderurgică. Castel (sec. Centru de vinifica ie. sericicultura. cu depresiunile Ciuisk şi Fergana în S-V şi Issîk-Kul în E. Primele descoperiri în anii 1894–1896. fructe. ară agrar-in-dustrială. oraş în V Germaniei (Renania–Palatinat). Capitala: Bişkek . Admis în ONU la 2 martie 1992. carne. produse alimentare (zahăr. Limba oficială: kirghiza. la poalele de N ale mun ilor Caucaz. petrol. China. Principalele ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu. Nod de comunica ii. stat în N-E Asiei Centrale. Relief predominant muntos. At. textile (din bumbac şi lînă). Hidrocentrală. port la Oceanul Indian. República ~. Suprafa a: 2100 km2. Climă continentală. de pielărie. mijloace de transport. Universitate. Sta iune balneoclimaterică.: Dawson. alimentară. mărfuri de larg consum. siderurgică (laminate). alimentară. lactate). bere. oraş în S-V Federa iei Ruse. produse de pielărie. porumb). Vladimir. Kislovódsk Kismáayo Kívu Kîrgîzstán (Kirghizstán) Kîzîlkúm Kládno Kliázma Kliucévski Klóndike Kóblenz [‘kooblents] . caprine. porcine). Exportă bumbac. Lipsa vie uitoarelor. [kism´aajo] oraş în S-E somaliei.: 496 m. de produse alimentare. Tadjikistan şi Uzbekistan. rîu în Federa ia Rusă. Centru industrial şi comercial. Nod de comunica ii. oraş în Cehia. constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte. textilă. situat între Kazahstan. Industrie constructoare de maşini (avioane). Suprafa a: 2. XVII). tutun. Zăcăminte de cărbune. căi rutiere: 28 400 km. la 800–1 200 m alt. legumicultura.83 mil. Izvoare cu apă minerală. tutun. Suprafa a: cca 300 mii km2. pomicultura. ciment. Dune. Vegeta ia: păduri montane pe suprafe e reduse. plante ierboase. Alt. între Amudaria şi Sîrdaria. Turism. de produse chimice şi alimentare. sfeclă de zahăr. Erup ii vulcanice pe fundul lacului. [´klondaik] renumită regiune auro-argentiferă în N-V Canadei. doc. plumb. 73 mii loc. energetică. 120 mii loc. Se mai cultivă bumbac. XVIII). la 24 km N-V de Praga. Vegeta ie sărăcăcioasă. în 1803. minereuri de cupru. chimică. max. constructoare de utilaje. Catedrală (sec. pe rîul Klondike . cărbune). afluent pe stînga al rîului Oka . creşterea animalelor (ovine. Lungime: 686 km. în mun ii Ogilvie . Fondat în 1872. Pînă în 1966 s-a numit Stanleyville . Industrie extractivă (minereu de fier. Oraş din 1254. Aeroport interna ional. Muzee. Trece prin oraşele OrehovoZuevo. mătase.

1460 m). Pescuit. lan muntos în Asia Centrală. la S de lacul Ohrida. Pia ă agricolă. Oraşe pr. At. cupru. Bază navală şi aeriană. Climă aspră. automobile ale firmei “Ford“). 965 mii loc. Industrie extractivă (cărbune brun). oraş în Estonia. la E de peninsula Kamceatka . lac în S-V Canadei (Columbia britanică). porcine). cîmpie în Federa ia Rusă. Suprafa a: 170 mii km2. pe rîul Karasu . Suprafa a: 435 km 2. Zăcăminte: cărbune. Suprafa a: 1 848 km2. bovine. produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (bumbac). în N-E Siberiei. între Marea Albă şi marea Barents. Industrie extractivă. gaze naturale. farmaceutică. electrotehnică. Lă ime: 40 km. textile. păduri.Kódiak [‘koudiæk] Kóhtla-Járve insulă americană în N-E Oceanului Pacific. Relief vulcanic. Centru adm. max. la grani a dintre Iran şi Turkmenistan. Înăl imi stîncoase (alt. loc. la sud de peninsula Alaska . la 150 km E de Tallinn. alimentară.: Murmansk. Rîzeh ). oraş în Uzbekistan. Baze militare. Industrie petrochimică. Se cultivă secară. prelucrarea metalelor. siderurgică. de cherestea şi mobilă. (în majoritate eschimoşi). oraş în S-E Albaniei. Nod de comunica ii. Fondat în anul 38 d. Hr. diferite specii de animale. Alt. Kómi Kootenay Kopetdág Kórçë Kordofán [´kort¿¬] . Centru industrial (metalurgie. Lungime: 450 km. Nod de comunica ii. regiune fizico-geo-grafică în partea central-vestică a Sudanului. Popula ia: 1. alimentară. Popula ia: 5 mii loc. Monumente istorice şi arhitectonice. izvoare cu ape minerale.4 mil. în sec. Severomorsk . sticlei şi tutunului. Suprafa a: 415. Muzeu de artă. oraş în V Germaniei. textilă şi de confec ii. doc. Creşterea animalelor (reni. ovăz. Suprafa a: 14 mii km2. Vînătoare. 68 mii loc. În mun ii Kolîma se află bogate zăcăminte de aur. 178 mii loc. Suprafa a: 100 mii km2. petrol. Institu ii financiar-ban-care.: 2942 (vf. defilee. Grădină botanică. forestiere. în N-V mun ilor Ural . silvotundră şi de conifere. constructoare de maşini (locomotive. Universitate. vînătoare. Relief muntos (în V). legume. textilă. X. cu cascade. deluros (în centru) şi vălurat (în S). Apar ine Federa iei Ruse. Materiale de construc ii. Pescuit (somn). Climă caldă (sub influen a Golfstromu-lui). Pe cursul superior al rîului se află parcul na ional Kootenay .9 mii km2. pe ărmul Golfului Finic. Aeroport interna ional. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. republică autonomă în Federa ia Rusă. străbătută de rîul Kolîma . nichel. grîu. chimică. Relief de dealuri şi mun i. textilă şi alimentară. Muzee. Kokánd Kóla Kolîmá Köln [kœln] Komandór arhipelag în N-V Oceanului Pacific (marea Bering). Vegeta ie de tundră. în depresiunea Fergana . la V de valea Nilului Alb . port pe fluviul Rin . República ~. Expl. 75 mii loc.: Sîktîvkar . Teatre. a pielăriei. tractoare. alebastru. Conservator. vagoane. orz. Zăcăminte: apatite. În acest lac se varsă rîul cu acelaşi nume (655 km). fier. electrotehnică. poligrafică. peninsulă în N-V Federa iei Ruse. nisipuri. max.

Alt. Ultima erup ie a avut loc în 1972–1973. a por elanului. de cărbune. Vînătoare. rutier). prelucrarea peştelui. Lungime: 1 285 km. At. Teatre. în 1241. district în Federa ia Rusă. doc. 241 mii loc. insulă în Marea Baltică (Golful Finic). Creşterea renilor. feroviar. Cereale. celuloză. Nod de comunica ii (feroviar. hîrtie. Conflict interetnic declanşat în 1997. aparate radio şi electrotehnice. zinc. Muzee. de maşini agricole şi utilaj greu. Industrie petrolieră. siderurgie (uzină de aluminiu). construc ii navale.9 mii km2. compresoare). de prelucrare a lemnului. situat pe fluviul Enisei . în N peninsulei Kamceatka . Nod de comunica ii. 56. [ko¿´tsu¿ko] [´ko¿itse] masiv muntos în N-E Alpilor Australieni. catifea). Universită i. construită în 1703. Se produc televizoare. textilă. oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). chimică. XII.5 mii loc. doc.7 mil. construc ii de maşini şi aparatură electronică. oraş în E Slovaciei. Administrată de Federa ia Rusă. Păduri de eucalipt. Centru industrial: şantiere navale. Se varsă în golful Bengal. Nod de comunica ii (aerian.5 mii km2. Denumirea veche: Kistnâ . Important centru economic şi cultural. Pe această insulă se află fortărea a Kronştadt . XV. între insulele Yava şi Sumatera . produse chimice. siderurgie. produse alimentare. Muzeul tehnicii. Pomicultură. situat pe o mică insulă din Golful Finic. păşuni alpine. Industrie siderurgică. Pînă în 1920 s-a numit Ekaterinodar . 920 mii loc. în partea de sud a Siberiei de Est. Fondat în 1628. Popula ia: 1. A fost par ial distrusă în 1883 în urma erup iei vulcanului Krakatau . Fondat în 1878. loc. arbuşti. Fabrici de cherestea. institute). Ruinele unei cetă i din sec. oraş în Federa ia Rusă. [´kri¿na] fluviu în partea central-sudică a Indiei. hîrtie. Muzeu de artă contemporană. Centru adm. rutier). alimentară. confec ii. XII). 639 mii loc. Popula ia: 39 mii loc. Suprafa a: 16 km2. Expl. Biserica Buna-Vestire (1804–1812).: Palana . textile. minereuri de plumb. Navigabil pe cursul inferior. Industrie metalurgică. Vegeta ie de tundră. de măsurat. 250 mii loc. oraş în S-E Finlandei. At. max. Mare centru industrial: metalurgie. Zăcăminte: lignit. Teatre. Nod de comunica ii (feroviar. Suprafa a: 301. port pe fluviul Rin . Universitate. Catedrală (sec. Suprafa a: 10. ciment. Hidrocentrală. Pescuit. Košciúszko Kóšice Kósovo (Metóhia) Kótka Kótlin Krakatáu Krasnodár Krasnoiársk Kréfeld Krishna . XIV). rutier). produse alimentare. în sec. alimentară (vinuri).: 2 228 m (cel mai înalt vîrf de pe continent).5 km2. constructoare de maşini (strunguri. oraş în S-V Federa iei Ruse. Suprafa a: 10. de prelucrare a lemnului şi pielei. mobilă.Koreák Distríctul Autonóm~ (Koreakia). Muzee. Creşterea ovinelor. Sporturi de iarnă.: Priština . Filarmonică. Institu ii de învă ămînt superior (universită i. poligrafie. farmaceutică. alimentară. fluvial. Iriga ii. Castel de apă (sec. Centru adm. de esături şi confec ii. insulă vulcanică în strîmtoarea Sunda . Climă subarctică. de încăl ăminte. Fondat în 1793. Relief muntos. provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru. textile (mătase. textilă. situat pe rîul Kuban . situat pe rîul Hernád .

Lungime: 907 km. Zăcăminte de cărbune. Muztag ). Relief muntos. vînătoare.Kuála Lúmpur oraş în S-V peninsulei Malacca . Influen ă puternică asupra regiunilor învecinate. trece prin oraşele Gori. Kubán Kuciúk-Kainargí Kulikóvo Kumamóto Kunlún Kurá Kurdistán Kuríle Kuroshio (Kuro-ªivo) . Ghe ari. alimentare. Alt. limita de N şi de S a podişului Tibet . max. alimentare. Aici. Hidrocentrale. Tbilisi şi Rustavi şi se varsă printr-o deltă în Marea Caspică. oraş în Japonia (Ky-ush-u). XVI. Izvorăşte din Podişul Armeniei (Turcia). unde. a înfrînt hoardele mongolo-tătare. Insulele ~. arhipelag format din 56 de insule. în urma războiului din 1768–1774. mai sus – zăpezi permanente şi ghe ari. fabrici textile. industria por elanului. cu direc ia N-E. Construc ii de maşini (automobile asamblate). la grani a Iranului cu Turcia şi Irak. printr-o deltă. Universitate. chimice (îngrăşăminte). loc. curent marin cald în Oceanul Pacific. Iriga ii. localitate în N-E Bulgariei. pe teritoriul Chinei. Lungime: 1515 km. Lungime: 1200 km. Conform tratatului Rusia a ob inut teritorii în N şi N-E Mării Negre şi dreptul la naviga ie comercială în mare şi prin strîmtori. Temperatura apei: 28°C în august şi 18°C în februarie. trece prin Armavir şi Krasnodar şi se varsă în Marea Azov. Alt. în preajma vîrfului Elbrus . situat în N-V Oceanului Pacific. fluviu în S-V Federa iei Ruse. sistem muntos în Asia Centrală. Djilo ). apar inînd Federa iei Ruse. între fluviul Don şi rîul Nepriadva . Izvorăşte din ghe arii Caucazului. Fabrici de cherestea. de 3500–3800 m). între peninsula Kamceatka (la N) şi insula Hokkaidô (la S). Nod de comunica ii. situat pe fluviul Shira . la 10/21 iulie 1774. Fondat în sec. 631.: 4168 m (vf. dar a fost nevoită să recunoască independen a Hanatului Crimeii. Pelerinaj budist. XVI). petrol. textile. Fondat în 1857. fluviu pe teritoriul statelor Turcia. a fost semnat Tratatul de pace ruso-turc. Iriga ii în cursul inferior. Navigabil pe cursul inferior. Vulcani. cîmpie în S-V Rusiei europene. 1. la 8 septembrie 1380. Repara ii ale materialului rulant. minereuri de fier. Moschee (1873). Climă subtropicală.1 mil.2 mii loc. Universită i. Nod de comunica ii. Aerodrom interna ional. Zăcăminte de cărbune. Georgia (Gruzia) şi Azerbaidjan. de-a lungul coastelor de E ale Japoniei. max. Viteză: 2–6 km/h. Pescuit. apropiind în acest mod eliberarea ării de sub domina ia mongolo-tă-tară. Climă temperată musonică.6 mii km2. capitala Malaysiei. Muzeu. Castel (sec. Construc ii de avioane. cupru şi aur. sistem muntos în S-V Asiei. Regiunea cu acelaşi nume este populată în cea mai mare parte de curzi. Lă ime: 170 km. conduse de marele cneaz Dimitri Donskoi. oştirile ruseşti.: 7723 m (vf. Păşuni alpine (pînă la alt. argint. Suprafa a: 15. Lungime: 2700 km.

în 1032. la N-E de –Osaka. XVII. Fondat în 788. Importă maşini. . o el. mare bazin carbonifer în Federa ia Rusă. Expl. Pia ă pentru cereale. Străvechi monumente de arhitectură (palate. Principal centru industrial: construc ii şi repara ii de nave. între Irak şi Arabia Saudită. electrotehnică. cuprinzînd şi cîteva insuli e din apropierea ărmului golfic. textile. XVIII). Státul ~ . de mobilă. bovine. de cărbune. farmaceutică. stat în Asia de S-V. V–VI. 235 mii loc. Vegeta ie săracă. por elanuri). în partea de S-V a Siberiei. curmali.7 mii km. Sta ie de cale ferată. de prelucrare a metalelor şi pielei. Se cresc ovine. port la Golful Persic. de cărbune. Muzee. uzine electrotehnice şi chimice. Universitate. Pescuit (peşte. Aeroport. Dispune de rezerve mari de gaze naturale. alimentară. Suprafa a: 26. localizată în regiunile cu oaze.: Kemerovo.Kursk oraş în Federa ia Rusă. Oraşe pr. Culturi agricole pe terenuri irigate şi de oază: cereale. constructoare de maşini (utilaj minier. Kuwait (Al-Kuwait) Kuzbáss Kyóto [kj´ooto] oraş în Japonia (Honsh¦). Kustanái Kutaísi Kuwait [ku´wait] oraş în N Kazahstanului . chimică. de ciment. sticlărie. Prokopievsk ş. Muzee. aparataj electrotehnic). siderurgică. Catedrală în ruine (sec. de produse alimentare. Industrie extractivă (aur). Importantă zonă industrială: expl. Industrie extractivă (minereu de fier). asamblarea automobilelor. alimentară. Treime (sec. zahăr. loc. construc ii de maşini. fabrici de produse alimentare. Centru industrial: construc ii de maşini (autobasculante. Flotă comercială maritimă. situat pe ărmul de N-V al Golfului Persic. alimentară. sanctuare). Nod de comunica ii. Suprafa a: 17. acumulatoare. Căi rutiere: 4. (900 mii loc. 30 mii loc. mătase) şi de produse alimentare. situat pe rîul Tobol . artizanat (obiecte din bronz. piei. situat pe rîul Rioni . Teatre. fontă. Important centru economic şi cultural. Muzee. situat pe rîul Seim . cu cîmpii litorale (în restul teritoriului).82 mii km2. utilaje şi echipament industrial. produse agro-alimentare. Mănăstirea Sf. Fondat în sec. gaze lichefiate. Industrie chimică. legume.7 mii km2.11 mil. Fondat în 1879. la 274 km E de Magnitogorsk. Institu ii de învă ămînt superior. Aeroport interna ional. cămile. aparatură electrotehnică. utilaj minier). mărfuri de larg consum. temple. Nod feroviar. 440 mii loc. Popula ia: 2. perle). frigiderelor şi televizoarelor. Exportă petrol şi produse petroliere. fabrici textile. de confec ii. a. la 536 km S de Moscova. Catedrală (sec. loc. tractoare. Turism. Capitala Kuwait . Limba oficială: araba. de desalinizare a apei de mare. confec ii. igări. XI). fabrici textile (bumbac. 239 mii loc. crevete).5 mil. perle. Climă tropical-de-şertică. tutun. siderurgie. Centrală atomoelectrică. doc. Pescuit intens (peşte. produse chimice. At. 1. Relief de podiş deşertic (în V). capitala statului Kuwait. Mare centru industrial: construc ii aeronautice. lînă. Nod de comunica ii. Economie bazată pe extrac ia şi prelucrarea petrolului (locul 2 în lume). prelucrarea pieilor. Vestigii arheologice. fabrici de desalinizare a apei de mare. caprine. mijloace de transport. Novokuzne k. în conurba ie). oraş în Georgia (Gruzia).

pînă în 1925 – Petrovsk . Ad. afluent al rîului Murrumbidgee .07 mil. oraş în Kazahstan. lac de baraj natural în România. Suprafa a: 30. Turism. Ad. Fondat în 1820. 3. situat pe rîul Sîrdaria . lac în America de Nord.6 km2. Suprafa a: 1.: 1676 m. păduri de conifere (în rest). Prin rîuri şi canale comunică cu Marea Baltică. pe ărmul lacului Placid. max.Kyushu [´kju¿uu] una dintre cele mai mari insule ale Arhipelagului Japonez. Din acest lac izvorăşte fluviul Mackenzie . Lake Placid [´lejk´plæsid] . rîu în S-E Australiei. Zăcăminte: minereuri de fier. sta iune balneoclimaterică în N-E SUA (New York). insula ara lui Baffin şi Groenlanda . Institut pedagogic. Suprafa a: 42. Oraşe pr. moschee.: 4 316 m. peninsulă în N-E Americii de Nord. Pînă în 1853 s-a numit Ak-Meceti . Ad. Marea Albă şi bazinul fluviului Volga . Suprafa a: 6. trestie de zahăr. Kzîl-Ordá Labradór Labradórului Lachlan Lácul Rénilor Lácul Róºu [´lækl¬n] Lácul Sclávilor Lácul Superiór Lácul Úrºilor Ládoga Lahóre [la´h¬or] oraş în N-E Pakistanului.: 230 m. Universitate. max.3 mii km 2. Suprafa a: 1.4 mil.: 350 m. lac de origine tectono-glaciară în N-E Canadei. electrotehnică. Kujû ). Climă subtropicală musonică. ceai. la E de Sankt-Petersburg.3 mii km 2. în mun ii Adirondack. Vegeta ie de tundră (în N). lac în N-V Federa iei Ruse. Este cel mai mare lac din Europa. Nod de comunica ii.: 140 m. Pescuit. situată în partea de S a acestuia. XVII). Grădina Châlimar Bâgh (sec. fabrici de celuloză şi hîrtie. situat pe rîul Ravi . Aici au avut loc Olimpiadele de Iarnă din 1932 şi din 1980.: Nagasaki. Suprafa a: 17. max. Sta iu-nea climaterică Lacul Roşu . Suprafa a: 82.: 397 m. Vegeta ie abundentă. centrul sporturilor de iarnă. max. Climă subtropicală (în N) şi temperată (în S).: 137 m. artizanat. de produse alimentare. între peninsula Labrador . Străbate cîmpia Murray . cupru.1 mil. prelucrarea metalelor. pe cursul superior al rîului Bicaz . între golfurile Hudson şi Sf. km2. Ad. În apropiere se află mari zăcăminte de uraniu. Suprafa a: 31. la grani a dintre SUA şi Canada. Popula ia: 13. format în 1837 prin surparea unei por iuni a muntelui Piatra Ghilcoşului . loc. mauzolee).1 mii km 2. lac de origine tectono-glaciară în V Canadei. textile. Muzeu de istorie şi etnografie. Lauren iu . Ad. lac de origine glaciară în partea centrală a Canadei. Alt. Culturi agricole: orez. max.7 mii km 2. Zăcăminte de cărbune. pe teritoriul Canadei. km2. Este cel mai mare lac cu apă dulce din lume. Márea ~. 167 mii loc. Relief muntos (alt. Alt. Relief deluros (200 – 800 m alt.7 mii km 2. mare în N-V Oceanului Atlantic. 1787 m pe vf. Vînatul animalelor de blană. Sta ie de cale ferată. Din el izvorăşte rîul Neva . de încăl ăminte şi textile. Lungime: 1 500 km. max. max. Kumamoto . Monumente arhitecturale din perioada marilor mongoli (palate. Fukuoka. nichel. Centru industrial: metalurgie. Pia ă agricolă.4 mii loc. Centru industrial: materiale de construc ie.).

Bogate resurse naturale: minereuri de fier şi de metale neferoase. Centru industrial: rafinării de petrol. Turism. în sud păduri de conifere.5 mil. fabrici textile şi de produse alimentare. Climă tropicală. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime agricole. citrice. Expl.Languedóc [l¾g´dok] provincie istorică în S Fran ei. Pescuit. Cambodgia. Importă maşini şi utilaje industriale. Suprafa a: 973 km2. combustibili.: Toulouse . plumb). bumbac. al provinciei Buenos Aires. situat în peninsula Indochina. Creşterea animalelor. Centrală nucleară. petrochimie. Márea ~. bunuri de larg consum. alimentară. Ad. Lanzaróte [lanqa´rote] Lanzhou [lan´dzou] oraº în partea centralã a Chinei Láos La Pérouse La Pláta [la pe´ruuz] [la´plaata] strîmtoare între insulele Sahalin şi Hokkaido . cuprinsă între ărmurile Asiei şi insulele Severnaia Zemlea şi Novosibirsk . piei. situat pe fluviul Huanghe . Suprafa a: 236. Lapónia Láptev . Ad. electrotehnică. Popula ia: 45 mii loc. loc. Relief muntos vulcanic (alt. Vînătoare. pe teritoriul statelor Norvegia. Exportă orez.2 mii km. Relief muntos şi de podiş. Muzee. centrul adm. Căi rutiere: 18. între China. alimentare (prepararea cărnii). Oraş pr. insulă în V arhipelagului Canare . Pomicultură. Universitate. Lungime max. 88% din teritoriu). al provinciei Gansu . porumb. ovine. export de cereale. În marea Laptev se varsă fluviul Lena . Poten ial hidroenergetic. Numeroase lacuri şi mlaştini. stat în Asia de S-E. loc.: 3385 m. Suprafa a: 660 mii km2. cafea. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Suprafa a: 400 mii km2. Suedia. oraş în E Argentinei. Industrie extractivă (bauxită. Resurse naturale: minereuri de fier. produse alimentare. materiale şi produse din lemn. Popula ia: 5. fabrici textile şi de încăl ăminte. Vegeta ie: păduri cu arbori de lemn pre ios (teck. mahon. Meşteşugărit. max. Popula ia: 44 mii loc. bumbac. Se cultivă orez. sericicultură. Creşterea animalelor. nichel. forestiere. Aeroport. construc ii de maşini pentru transport şi minierit. sticlărie.: 520 m. Capitala: Vientiane . mare în bazinul Oceanului Arctic. arahide. carne. viticultură. tutun. construc ii navale.5 mil. Limba oficială: lao. porcine). cupru. loc.1 mii km 2. Suprafa a: 42. República Democrátică Populară ~.8 mii km2. cu podişuri şi cîmpii de-a lungul rîului Mekong (în V). 670 m). bivoli. în partea de N a peninsulei Scandinavia şi în V peninsulei Kola . Climă arctică. în special a oilor. pietre scumpe. ghips. Centru industrial şi comercial: rafinării de petrol.: 100 km. 1. Creşterea animalelor (bovine. Vegeta ie de tundră.76 mil. forestieră. Statut de provincie a ării: din sec. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. centrul adm. prelucrarea lemnului. Centru adm. aur.: Arrecife . Pomicultură. Relief predominant muntos. Popula ia: cca 2. Finlanda şi par ial în Federa ia Rusă. Nod de comunica ii. XIII pînă în 1790. 560 mii loc. Ad.: 43 km. med. max.: 50–118 m. Lă ime max. port la Oceanul Atlantic. staniu. Climă tropicală musonică. care uneşte marea Ohotsk cu Marea Japoniei. lînă. apatită. Thailanda şi Birmania. Nod de comunica ii. huilă. regiune în N Europei.

Suprafa a: 17. în Austria şi Germania. Ruine antice. Străveche aşezare romană (Lausonna). XV). în insula Gran Canaria (Insulele Canare) . Izvorăşte în apropierea com. I. Aeroport interna ional. Nod de comunica ii (rutier. situat pe rîul Piniós . rîu în Republica Moldova. feroviar. Muzee. în 1430 (1431). XV–XVIII).: Roma . Centru comercial (trafic de mărfuri). strîmtoare între continentul Asiei şi insula Leahovski . Sta iune balneoclimaterică. În sec. Rumean ev. alimentară (conserve de fructe). rîu în Republica Moldova. citrice. Lungime: 30 km. Catedrală (sec. rîu în Europa Centrală. Hînceşti). centru adm. Universitate. produse din ceramică. de prelucrare a lemnului. Izvorăşte din Alpii Austriei. Universitate. textilă ( esături de mătase). centrul adm. ulei vegetal etc. Industrie uşoară. palat episcopal (1420–1428). În rîndurile armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. oraş în V Siriei. Lungime: 1154 km. doc. i-au învins pe turci. pomi fructiferi). Universitate. Cercetări nucleare. Ad. situat pe malul lacului Geneva. Muzeu arheologic. pe rîul Larga. fluvial. oraş în S-E Italiei (Puglia). loc. Centru comercial şi turistic. Centru financiarbancar. punct vamal. port în N insulei. bazilică (1548). La 2 iulie 1770. alimentară. Hidrocentrale. afluent al Dunării. în conurba ie). aparatură electrotehnică). de încăl ăminte. comună în Republica Moldova (rn.2 mii km 2. Cantemir). Repara ii navale. Industrie textilă. a hîrtiei. 361 mii loc. 139 mii loc. Muzeu. Industrie constructoare de maşini (motoare electrice. Vărzăreşti (rn. vi ă de vie.). Izvorăşte la E de com. alimentară. Lărgu a (rn. 197 mii loc. regiune în partea centrală a Italiei. 115 mii loc. Ungheni). Tîrguri agricole anuale. alimentară (ulei de măsline. alimentară (vinuri. în f runte cu mareşalul P. Turism. [´larissa] oraş în Grecia (Tesalia). XII–XIII). medie: 11–16 m. Industrie textilă. afluent pe stînga al Prutului. Catedrală (sec. Sta iune balneoclimate-rică. afluent pe stînga al Prutului. Monumente de arhitectură: biserică (1180). străbate partea de S-V a Bavariei şi trece prin Augsburg. Lungime: 70 km. Castel episcopal (sec. (252 mii loc. Industrie constructoare de maşini. Lă ime: 50–62 km. Lungime: 263 km. conserve). măslini. Centru adm. A. farmaceutică. Leagă Marea Laptev cu Marea Siberiei Orientale. de prelucrare a metalelor. A fost descoperită în 1740 de navigatorul şi exploratorul rus D. [lo´zan] oraş în S-V Elve iei. Lárga Lárissa Las Pálmas Las Végas Latákia [la´taakia] Látium Lausánne Lãpúºna Lãpúºna (Lãpuºniþa) Lecce [´let¿e] Lech [leç] . At. Universitate. a materialelor de construc ie. Ruinele unui amfiteatru roman. al inutului Lăpuşna. XIV–XVI: tîrg. textilă. oraş în V SUA (Nevada). aerian).Láptev Strîmtoárea ~. 202 mii loc. Industrie electrotehnică. Sta iune balneoclimaterică. Centru comercial (export de tutun). Zonă industrială şi agricolă (cereale. alimentară. oştirile ruseşti. Popula ia: 5 mil. 101 mii loc. al cantonu-lui Vaud. port la Marea Mediterană. comercial şi turistic. oraş în Spania. Laptev (1701–1767).

Turism. Biserică (sec. Şantiere navale. Industrie extractivă (antracit). mobilă şi hîrtie. Oraş pr. situat pe fluviul Weisse . sec. Fondat în sec. încăl ăminte. cosmetice (parfumuri) şi alimentare. la 97 km S-V de Chişinău. Navigabil pe cursul inferior. de prelucrare a metalelor. Tîrguri interna ionale. XI–XII). Honduras. Pescuit. Relief muntos (alt. în 1489. locomotive. Mănăstire (sec. Universitate. 55 mii loc.1 mil. reşedin ă a raionului Leova. XVII–XIX). de arte grafice). At. Castel (sec. pe teritoriul statelor Guatemala. Pescuit. motoare pentru avioane etc. Biserică (1518–1529). Se varsă în Oceanul Pacific.5 mil. Muzee. situat pe canalul Aire . textilă. insulă grecească în Marea Ionică. automobile. Suprafa a bazinului: 2. 530 mii loc. Muzee: etnografic. Biserici (sec. Lungime: 325 km. Aeroport. Centru industrial: metalurgie. situat pe rîul Se . XVI). Aeroport. El Salvador. în apropierea oraşului San Rafael Tasajera. farmaceutică. Vechi centru tipografic. 495 mii loc. produse alimentare). XII). centrul adm. Construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. chimică. Cuvioasa Parascheva (1818). produse alimentare. XII). Izvorăşte din mun ii de la vest de lacul Baikal şi se varsă printr-o deltă în marea Laptev. militar. XVI–XVI). vi ă de vie. primărie (sec.Leeds [´liidz] oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia).). alimentară. textile. a lemnului şi a pielei. Monumente de arhitectură (primărie. încăl ăminte. Templul lui Apolo în ruine. Industrie uşoară. produse chimice. “Rembrandt“. fabrici de produse chimice. hîrtie. textile. rutier). 146 mii loc. oraş în N Olandei. primărie (sec.: Lefkás . construc ii de maşini-unelte şi aparataj electric. instrumente muzicale. Castel (1250. hîrtie. mase plastice. doc. situat pe malul Prutului. de pielărie. Fabrici alimentare. feroviar. 1158 m). max. comercial şi cultural. XVI–XVII). mobilă. Leiden [leid¬] Leipzig [´laipsiç] Lémpa Léna León Leóva . poligrafie. clădiri vechi). Popuila ia: 25 mii loc. At. alimentare. fluviu în America Centrală. oraş în S-V Olandei. km2. prelucrarea lemnului. la 15 km de Haaga. Universitate. loc. al provinciei Friesland . fluviu în Federa ia Rusă (Siberia de Est). Nod de comunica ii (rutier. 120 mii loc. port în delta Rinului . oraş în N-V Spaniei. (2. Muna . Afluen i: Kirenga. XI. Léeuwarden [´leewarda] Lefkás Legnano [le¤´¤aano] oraş în N-V Italiei (Lombardia). Monumente istorice şi de arhitectură. Nod de comunica ii. industrie electrotehnică. X. în conurba ie). textilă. Fondat în 882. Academii (de ştiin e. aparatură electrotehnică. Biserica Sf. ca oraş ( Lipsk ) în sec. poligrafică. Viliui. metalurgică. doc. Observator astronomic. biserici (sec. Centru industrial (mase plastice. Aldan. oraş în Republica Moldova. Muzeu. 13 mii loc. XIII–XIV). textile. alimentară. Măslini. Aeroport. Poten ial hidroenergetic. XIX). Important centru industrial. Universitate (1904). Vitim. aerian). Catedrală (sec. Lungime: 4 400 km. Suprafa a: 303 km 2. 89 mii loc. Resurse hidroenergetice. Nod de comunica ii (feroviar. citrice. oraş în E Germaniei (Sachsen). Important centru industrial: construc ii de maşini (avioane.

XVI–XVIII. lîngă ărmurile Turciei. Lungime: 130 km. motoare electrice. max. Relief predominant muntos. de hîrtie. legume.35 mii km2. Popula ia: 2. chimică. Limba oficială: letona. fructe. măslini. vite. de mobilă şi încăl ăminte. mobilă. 3482 m) în E şi S. engleza. Importă mijloace de transport. plante furajere. la ărmul Mării Baltice. Rusia. ghips. Faună variată: zimbrul. produse petroliere. Pescuit intens. Izvoare termale. . marmoră. de telefon. 968 m). sorg. legume. alimentară (carne. secară). de încăl ăminte şi textile. loc. porcine). [´lesvos] insulă în E Mării Egee. alimentară). Culturi agricole: cereale (orz. Apar ine Greciei.2 mil.61 mii km2. cabaline. Se practică apicultura. ursul brun. crom. Este dezvoltată creşterea animalelor. lînă. Admis în ONU la 17 octombrie 1966. Limbi oficiale: sotho. Pînă în 1868 – protectorat britanic denumit Basutoland . de televiziune. diamante.: Mytilene . Climă maritimă şi temperat-con-tinentală. Relief deluros (alt. Regátul ~. calcar. Climă temperat-con-tinentală şi subtropicală. picturi rupestre din milen. de mobilă. Alt. plumb. Căi rutiere: 5 324 km. VII î. Vegeta ie: păduri de conifere (45% din teritoriu). Numeroase rîuri şi deosebit de numeroase lacuri (cca 3000). biserici (sec. Majoritatea popula iei active este angajată în industria minieră din Africa de Sud. produse industriale şi alimentare. Planta ii de citrice. IX. Suprafa a: 64. Uzine constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. Capitala: Riga . În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Turism. bovine. Zăcăminte de magneziu. Este organizat în 26 de districte şi 7 oraşe de rang republican. Capitala Masseru . max. situat în S Africii. Exportă maşini şi utilaje industriale. max.6 mii km2. energetică. loc. situat pe rîul Dyle . Fondat în sec. porumb. Popula ia: 116 mii loc. Popula ia: 2. Universitate. turbă. Centrale termoelectrice. Culturi agricole: grîu. Exportă confec ii. lemn). la grani a Italiei cu Elve ia. lapte). de produse chimice. castorul. aparate de radio. chimică. Leuvén Levánt [l¬´v¾] regiune geografică în Spania orientală. 114 mii loc. încăl ăminte. tutun. roci de construc ie. Suprafa a: 30. culme muntoasă în mun ii Alpi . frigidere. XVII). sfeclă de zahăr. Pescuit. Culturi de măslini şi vi ă de vie. Suprafa a: 1. sub 100 m) şi de cîmpie colinară (alt. Economie bazată pe agricultură şi industrie dezvoltată (constructoare de maşini: maşini agricole. cartofi. grîu. Oraş pr. turbării. Viticultură. situat între Estonia. în special se cresc caprine. mijloace de transport. Dispune de materii prime (dolomit.6 mil. străbătute de şosele şi căi ferate. fabrici de prelucrare a lemnului şi pielei. Clădiri în stil gotic: primărie (sec. mohair. stat în N-E Europei Centrale. Belarus şi Lituania. piei. Pescuit. vagoane. Parc din sec. Căi ferate: 2. Străvechi adăposturi săpate în stîncă. XV). Relief format de podişul Basuto (alt.6 km. Lésbos Lesótho [l¬´soto] Letónia República ~. Industrie extractivă (diamante. de produse alimentare. Pasurile Simplon şi Saint-Gothard .: 3570 m. de tricotaje. aparatură electrică şi electro [lu´ve] (Louvain) oraş în partea central-nordică a Belgiei. Hr. roci de construc ie). Relief de cîmpie joasă în lungul litoralului (alt.Lepontíni Mún ii ~. avînd frontiere din toate păr ile cu statul Africa de Sud. de aparate electronice şi electrotehnice. 2 000–3 000 m) în V şi de Mun ii Scorpiei (alt. ondatra. Climă mediteraneană. Vegeta ie predominant de stepă. Faună relativ săracă. 150–300 m).

alimentară. max. viticultura. porumb. minereuri de fier. Guineea şi Côte d’Ivoire. trestie de zahăr. alt. 400–600 m). Popula ia: 3. Suprafa a: 2. lemn şi produse din lemn.3 mil. produse chimice şi alimentare. metalurgică. încăl ăminte. cea mai mare insulă din arhipelagul Hebride . Planta ii de cocotieri. Climă subecuatorială. Denumit după numele lui Carl Leverkus (1804–1889). cauciuc natural. Relief predominant muntos: mun ii Liban (alt.3 mii km2. Turism. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. alimentare). 168 mii loc. Căi rutiere: 10. Popula ia: 1. palmieri. bananieri. insulă în E arhipelagului Filipine. stat în Africa de Vest. Organizat în 5 guvernorate şi capitala. şi de stepă. Industrie chimico-far-maceutică (medicamente. Léwis [´luu¬s] Léyte [´leiti] Libán República ~. Suprafa a: 8 mii km2. aur). caprine. Vegeta ie montană (păduri de cedru. opera ii financiare. mare producător de vopsea. batate). Capitala: Beirut .9 mil. Climă tropicalmusonică. citrice. 9% din teritoriul ării). Creşterea animalelor. 1752 m). exploatări forestiere. Economia (în parte ruinată de războiul civil) este bazată pe agricultură. Oraş pr. loc. Suprafa a: 11. Capitala: Monrovia . 2814 m) în E.: Stornoway . Pescuit şi recoltarea de bure i. Exportă animale vii. A . datorită taxelor mici). Creşterea animalelor (caprine. Popula ia: 28 mii loc. între Siria şi Israel. max. rezerva ii naturale. lînă. între Sierra Leone. banane.4 mii km2.5 mil. ovine. produse lactate). Limba oficială: engleza. bovine). Faună bogată: leoparzi. manioc. constructoare de maşini. hipopotami. măsline. Pescuit. Pescuit. creşterea animalelor (ovine. mijloace de transport. max. la 12 km N de Köln . orz. loc. Divizat în 13 comitate. Întreprinderi ale industriei uşoare (de ciment şi asfalt. mărginit în N de o zonă muntoasă (mun ii Nimba . orez. din N-E Oceanului Atlantic. loc. Căi ferate: 493 km. cuprinzînd între ei depresiunea fertilă Bekáa . Climă oceanică.: Tacloban . grafit. zahăr. aur. Relief muntos. textile. Faună relativ săracă. 1349 m). turism şi comer . de cafea şi de cacao. textilă. uraniu. Oraş pr. antilope. cimpanzei. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. Relief vulcanic (alt. sare. Exportă cauciuc. citrice. diamante. porumb). Dispune de resurse naturale: cărbune. Meşteşugărit. produc ia de cereale (grîu. situat pe ărmul estic al Mării Mediterane. stat în Asia de Sud-Vest. Turism intens. port pe fluviul Rin . minereu de fier. mangan. uleiuri vegetale. A luat fiin ă prin comasarea mai multor localită i cu oraşul Wiesdorf . legumicultura. industria uşoară (de ciment. Principalele ramuri economice: industrie extractivă (minereu de fier. metale şi produse din me Libéria República ~. Flotă comercială maritimă (cea mai mare din lume. filme fotografice). iar în S-V de o cîmpie litorală joasă. max. Relief de podiş (alt. Păduri tropicale. porcine). citrice. ghips. Importă maşini şi echipamente de transport. roci de construc ie. cafea. titan. agricultura (arbori de cauciuc.Léverkusen [´leev¬rkuuz¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). pescuitul. 3088 m) în V şi mun ii Antiliban şi Hermon (alt. situată între insulele Samar (la N) şi Mindanao (la S). Importă maşini şi utilaje industriale. mangan. (2000). diamante. Limba oficială: araba. Parcuri na ionale. Ramuri agricole: pomicultura. combustibili. Climă mediteraneană. Rafinării de petrol.4 mii km2. Suprafa a: 10. străbătută de rîurile Orontes şi Litani .3 mii km. Popula ia: 3. ovăz. mobilă.

Aeroport. oraş situat în V ării. textilă. sub 1000 m) şi în S (prelungirea mun ilor Tibesti . Principátul ~. de ciment. aparate electronice şi optice. doc. Se cresc ovine. siderurgică. Vegeta ie semideşertică: păşuni. Universitate (1970). lînă şi covoare. Popula ia: 1. Popula ia: 5. fluvial). la ărmul golfului Genova . Este dezvoltat meşteşugăritul. situat pe stînga fluviului Meuse . învecinat cu Egipt. Importă maşini şi echipamente industriale. precum şi muntos în E (alt. sulf. bovine. Popula ia: 33 mii loc. Produce cabluri electrice. Muzee (arheologic. textilă. colinare şi de cîmpie în N-E. alt. cămile. minereu de fier. Ligúria . arahide. Monumente (catedrală. chimice. loc. măslini. Metalurgie. învecinat cu Elve ia şi Austria. textilă. păduri mici (0. cafea.7 mil. Exportă maşini şi mijloace de transport. ghips. sare. batate. 420 mii loc. produse alimentare. maşini-unelte. max. Viticultură. citrice. chimică. alimentară. At. Ciad. cu zone de podiş pietros în V. arahide. bunuri de larg consum. Suprafa a: 1. Se cresc animale pentru lapte şi carne. combustibili.98 mil. în oaze – citrice. textile. Limba oficială: germana. electrotehnică. materiale de construc ie. constructoare de maşini (automobile. produse electrotehnice. cacao. Bogate resurse în subsol: petrol. Este divizat în 13 regiuni (baladiyat). Centru adm. legume. Industrie de prelucrare a metalelor. 400–600 m). alimentară. ovăz).: Genova .Líbia Jamahiría Arábă Libiánă Populáră Socialístă . păşuni alpine (30%). port la Golful Guineii (Oceanul Atlantic). Centru carbonifer. în 721. Liége [lj´ee…] oraş în E Belgiei.3% din teritoriu). Căi rutiere: 323 km. produse chimice. stat în partea central-sudică a Europei. Culturi agricole: măslini. loc. Observator astronomic. Centru financiar mondial. Limba oficială: araba. Este divizat în 11 comune.4 mii km2. centru adm. alimentară. lemnului şi tutunului. Pe terenuri irigate se cultivă cereale (grîu. vi ă de vie. Climă temperat-con-tinentală. migdali. Industrie siderurgică. alimentare). Climă subtropicală şi tropical-deşertică. Industrie puternic dezvoltată (autovehicule. Se cresc animale pentru lapte şi carne. Pescuit Librevílle [libr¬´vil] Lídice Liechtenstein [´lidjitse] [´liht¬n´¿tain] capitala statului Gabon. Admis în ONU la 18 septembrie 1990. în mun ii Alpi. Relief de pustiuri şi semipustiuri. construc ii navale. tutun. de artă). regiune în N-V Italiei.9 mil. Turism. la 16 km N-V de Praga. rutier. stat în N Africii. 212 mii loc. încăl ăminte. vi ă de vie. Sudan. Universitate. km2. 2599 m). biciclete). textile şi alimentare. 2 286 m). caprine. Nod de comunica ii (feroviar. Suprafa a: 160 km 2. Niger. Muzeu memorial. Fondat în 1849. gaze naturale. Algeria şi Tunisia. produse agricole. Se practică apicultura. Capitala: Tripoli . localitate în N-V Republicii Cehe. Căi ferate: 19 km. situat la ărmul Mării Mediterane. Suprafa a: 5. chimică. palat episcopal). Căi navigabile interne. biserici. îngrăşăminte azotoase. chimică. curmali. uraniu. al prvinciei Liége . hîrtie. cu masive muntoase în N-V (alt. max. bumbac. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere (35% din teritoriu). În iunie 1942 popula ia a fost exterminată de hitleriştii germani. Industrie extractivă. Rezerva ii naturale. cu Deşertul Libiei în E şi reg. esături şi confec ii. produse din metal şi chimice. Relief de cîmpie în bazinul rîului Rin şi colinar în V (alt. Capitala: Vaduz . Prin port se exportă lemn. calcar.

820 mii loc. de prelucrare a lemnului. mobilei. fabrici de pielărie şi încăl ăminte. 6. Biblioteca Na ională. Monumente de arhitectură (catedrală. pe coasta de S a Fran ei. Palatul Regal (sec. care a evoluat pe scenele multor teatre (Chişinău. Monumente: castel (sec. Academie de ştiin e (din 1779). chimică. Academie. Lă ime (la intrare): 245 km. Grădină botanică. alimentară. Moscova. La 20 august 1470. parfumuri. alimentară. XVIII). Aici s-au născut Iacov Gorski (1866–1934). Ad. loc. XIV–XVI). electrotehnică. apar inînd Italiei. turism). mare în bazinul mediteranean. Pescuit. 144 mii loc. lîngă Lipnic. localitate în Republica Moldova (rn. prelucrarea lemnului (mobilă). prefect de Tighina şi Cetatea Albă. Rafinării de petrol. doc. Parcuri. Centru vamal de frontieră. Biserici (sec. oraş în Republica Moldova (rn. Fondată în 1535. Ocni a). constructoare de maşini agricole şi aparate electrotehnice. Universită i (cea mai veche din 1288). Planta ii de măslini şi smochini. Castel (sec. 180 mii loc.5 mil. Navigabil pe aproximativ 130 km. XIV –XIX). construc ii de maşini. pilot român. golf al Mării Mediterane. Viena). Industrie metalurgică. constructoare de nave şi vagoane. port la vărsarea fluviului Tajo în Oceanul Atlantic. XV. capitala Portugaliei. confec iilor şi produselor alimentare. XVII). între ărmurile Italiei. Industria tutunului. Muzee. fluviu în S-E Africii. arhipelag vulcanic în S-E Mării Tiraniene.: Lipari. Lilóngwe [li´lohgwei] Líma [´liima] Limassól Limpópo Lion Lipáre (Lipári) [ljõ] Lipcáni Lípnic Lisabóna . Muzee. Odesa. autor de studii militare. max. situată pe rîul Rimac . Nod de comunica ii (aerian. XVII). hîrtiei şi sticlăriei. Vulcano . Iriga ii pe cursul inferior. Centru industrial (pielărie. pod suspendat (în lungime de 2770 m). 250 mii loc. Se mai numesc Insulele Eoliene . Universitate. fluvial). a celulozei. Aeroport. Nod de comunica ii. în sec. capitala statului Malawi (din 1975). Ad. textilă. textile. Pînă la confluen a cu Marico poartă numele Rîul Crocodililor .Ligúricã Lille [lil] Márea ~. Universită i (cea mai veche din 1551). Eugen Adamovici (1876–?).: peste 1000 m. Briceni). catedrală (sec. Fortifica ii (sec. la 218 km de Paris. Muzee. XII). At. Lungime: 1600 km. Roma. port în golful Akrotiri . oraş în S insulei Cipru. Suprafa a: 30 mii km2. oraş în N Fran ei. Aeroport. Salina. Lungime: 93 km. capitala statului Perú. Ínsulele ~. Suprafa a: 115 km 2. Aeroport. Muzee. igarete) şi cultural (muzee. la S de oraşul Xai-Xai . Festivalul vinului. Pod peste Prut. tenor. Fondat în sec. armata moldoveană condusă de Ştefan cel Mare a învins hoardele tătarilor care invadase ara.: 2 650 m. Academie de ştiin e. Iaşi. Turism. Industrie metalurgică. Insule pr. Metalurgie. Teatre (dintre care cel mai vechi datează din 1563). Se varsă în Oceanul Indian. XI. biserici (sec. catedrală (1147). chimică. situată pe rîul cu acelaşi nume. Viticultură. Fran ei şi insulele Corsica şi Elba. Paris. biserici). XV–XVIII). de textile şi confec ii. de încăl ăminte şi prelucrarea tutunului. de produse alimentare (conserve de peşte).

filarmonică. XVII–XVIII). Universitate. Centru industrial (construc ii de motoare) şi cultural (teatre. loc. Monumente: castel (sec. ghips. Suprafa a: 65. în conurba ie). (1. Vegeta ie: păduri predominant de conifere (30. textilă. la peste 1100 m alt. Monumente: cetate (sec.5% din teritoriul ării). Monumente. de încăl ăminte. situat între Letonia. echipament electric. oraş în S-E Elve iei (Ticino). 16 mii loc. alimentară (conserve. loc. Construc ii de turbine şi maşini grele. cereale. în produc ia cerealelor (orz. oraş situat pe rîul Sava . Izvorăşte din mun ii Ceveni şi se varsă în Oceanul Atlantic. Climă temperată cu nuan e maritime în V. Pe malurile Loarei se află numeroase castele construite în sec. capitala legislativă a statului Swaziland. primărie (1718). aparataj electrotehnic. 492 mii loc. XV–XVI.Lituánia República ~. muzee.3 mii km2. textilă. frigidere. situată în partea central-vestică a ării. construc ii de maşini. Numeroase rîuri şi lacuri. Turism. Agricultură specializată în creşterea animalelor pentru carne şi lapte. produse animaliere. Teatre. cartofi. At. Centru industrial (construc ii de maşini textile. aerian). Limba oficială: lituaniana. aparate electrotehnice. sub 300 m). a celulozei şi hîrtiei. produse chimice. a încăl ămintei. în 1144. Líverpool Ljubljána [liub´liana] Loára cel mai mare fluviu al Fran ei. Resurse de subsol: roci de construc ie (calcar. Centru cultural comercial şi industrial. textile şi alimentare). Fondat în sec. capitala Sloveniei. pe malul de N al lacului Maggiore . aparate de filmat. hîrtie. poligrafică. At. XV–XVIII). Federa ia Rusă şi Marea Baltică. Belarus. Faună: numeroase specii de păsări (300) şi peşti. Muzee. [´wud…] oraş în partea central-sudică a Poloniei. Cercetări nucleare. Relief format de o cîmpie în centru şi pe litoral (alt. Important centru comercial (bumbac. doc. şantiere navale. rafinării de petrol. grîu. la 290 m alt. Sta iune climaterică şi turistică. Se mai cultivă sfeclă de zahăr. Lungime: 1 020 km. de prelucrare a lemnului şi chihlimbarului. dolomită. Muzeu Na ional. Nod de comunica ii (feroviar. Aeroport.8 mil. 12 mii loc. Este divizat în 10 provincii. prin golful Biscaya . 852 mii loc. monumente) şi industrial (metalurgie. cultural (galerii. fructe). Universitate. Exportă maşini şi utilaje industriale. chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice). la 120 km S-V de Varşovia. sub 90 m) şi de zone colinare în E şi S-E (alt. X). produse lactate). televizoare). Turbării. Universitate. produse chimice şi alimentare). alimentară. 335 mii loc. Par ial navigabil de vase oceanice şi fluviale. Industrie constructoare de maşini (utilaje şi maşini-unelte. X. nave. Lobámba Locárno Lód´z . Imp [´liv¬puul] oraş în V Marii Britanii (Anglia). textile. situat la vărsarea fluviului Mersey în Marea Irlandei. Industria lemnului (mobilă). sediul Parlamentului şi reşedin a regală. teatre. Oraş din 1207. XII). plante textile (in. biserici (sec. Pescuit intens. Economie bazată pe industrie şi agricultură. castel (1342). cretă). stat în N-E Europei Centrale. secară). biserici (sec. de automobile şi de aparatură electrotehnică. lemn. cînepă) şi furajere. Este legat prin canale cu Sena şi Saône . chimică. Muzee. în 789.3 mil. motoare Diesel şi pentru avioane. încăl ăminte. zahăr. muzee). Academie de ştiin e şi de arte. Popula ia: 3. doc. Capitala: Vilnius . transformatoare. rutier. de ciment. Polonia.

prelucrarea şi chimizarea petrolului. Administrat de Australia. Suprafa a: 17 km2. Popula ia: 375 loc.: Metz. Muzee. de produse alimentare. constructoare de maşini. Rafinării de petrol. VII – centru al regatului anglo-saxon. În sec. textilă. la 45 km de vărsare în Marea Nordului. în conurba ie. Culturi cerealiere. de textile şi confec ii. Industrie poligrafică şi cinematografică. a devenit centrul provinciei romane Britannia . Izvorăşte la N de Grimăncău i (rn. lemnului şi bumbacului. Universitate. Observator astronomic. catedrală (sec. Zonă industrială (metalurgie. produse chimice. aparate optice. XII–XVIII). afluent pe stînga al Prutului. Aeroporturi. Popula ia: 9 mil. Edine ). automobile. Rafinării de petrol. Mare centru industrial (siderurgie. minereu de fier. Industrie metalurgică. Mare centru ştiin ific şi cultural. de nave şi echipamente electronice şi electrotehnice. coloran i. Cercetări spa iale. Lungime: 965 km. Hr. Lungime: 57 km. Sta iuni balneare. Centru comercial (pentru marmură. textile şi alimentare). orez. alimentară. Muzee. Include zona centrală City of London şi numeroase cartiere. Cel mai mare centru industrial al ării: avioane. Sectoare mlăştinoase. [lo´mee] capitala statului Togo. provincie istorică în N-E Fran ei. vopsele şi lacuri. Bergamo. port la golful Benin . bumbac. maşini-unelte. Se cultivă grîu. Centrul produc iei cinematografice (Hollywood). cauciuc. Suprafa a: 23. 368 mii loc. construc ii de avioane. cucerită de romani. regiune în N Italiei. 10 mil. Navigabil în sezonul ploios. suburbii şi oraşe-satelit. locomotive şi vagoane. Nod de comunica ii (rutier. Pomicultură. Monumente: Turnul Londrei (sec. Briceni). XVII). Resurse naturale: forestiere. cosmetice şi parfumuri. chimică. Populată în antichitate de cel i. cunoscut cu numele latin Londinium . motoare electrice. Se cresc animale pentru carne şi lapte. I d. construc ii de avioane. aparate de radio şi televiziune. situat în partea de S–V a Oceanului Pacific. Universitate. palate (sec. rîu în Republica Moldova. maşini agricole.: Milano. medicamente. instrumente de măsurat.1 mil. Teatre. situat la 25 km de ărmul Oceanului Pacific. din sec. Aeroporturi. alimentară. revenind Fran ei în 1919. la Germania în 1871. Brescia . capitala Marii Britanii (Anglia). fructe. XII – capitala Angliei. aerian). Parcuri celebre. În antichitate a existat ca aşezare celtică. XI). esături de lînă şi bumbac. Institu ii comerciale şi bancare interna ionale. Anexată la Fran a în 1648. fabrici de ciment. Termocentrală. Lomé Lóndra Lopátnic Lord Howe Loréna Los Ángeles [los´æhg¬l¬s] oraş în V SUA (California). Industrie de prelucrare a marmurei. apoi. loc. a încăl ămintei. apoi de franci. cacao. şantiere de repara ii navale: produse chimice. în mare parte. cărbuni. loc. mobilă. port pe Tamisa .Logóne Lombárdia rîu în partea central-nor -dică a Africii (Ciad). 7. XV–XIX). Oraş pr. Creşterea animalelor.9 mii km2. Universitate. în sec. loc. lîngă comuna Lopatnic (rn. Fondat de spanioli în 1781. confec ii. maritim. . Ínsula ~. cafea. afluent de stînga al rîului Chari . biserici (sec. ulei de palmier). textilă. Oraşe pr. produse alimentare. teritoriu dependent. clădiri vechi.

situat pe rîul Neckar . Centru adm. Industrie metalurgică. construc ii de automobile şi maşini electrice. sare gemă.8 mil. încăl ăminte. la 160 km S-E de Varşovia. ára Lóviştei . Institu ii comerciale. instrumente muzicale. Muzee. constructoare de maşini. Muzee. XVI). în 1233. aparataj electrotehnic. Fondat în 1143. produse textile şi alimentare). Nod de comunica ii. Lúdwigsburg . al statului Uttar Pradesh . textilă. XIV). Nod de comunica ii. produse chimice şi alimentare. pomi fructiferi. palate). Aeroport. Teatre. Fondat în sec. Monumente: castel regal (1704–1733). 243 mii loc. Universitate. situat la golful Mexic . construc ii de avioane. Fondat în sec. Universitate. Lublin [´ljublin] Lucérna Lucknow [´l¬khn¬u] oraş în N Indiei. poligrafică. XIV–XVII). Fondat în sec. 150 mii loc. gaze naturale. 264 mii loc. Monumente: biserici (sec. oraş în S-V Germaniei. Industrii (prelucrarea petrolului şi aluminiului. Por elanuri. X–XIII. Industrie metalurgică (cupru). At. textile şi alimentare. XVI. Universitate. mănăstire (sec. oraş în E Poloniei. 362 mii loc. Nod de comunica ii. Popula ia: 4. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Suprafa a: 134 mii km2. biserici (sec. ciment. spital (sec. Sta iune turistică. Muzee. 85 mii loc. VIII. XIII–XIV). textile. depresiune intramontană în Carpa ii Meridionali. Centru industrial: metalurgie. produse chimice. construc ii de maşini. Centru industrial (autocamioane. Aeroporturi. oraş în E SUA (Kentucky). poduri (sec. pe rîul Gomati. 700 mii loc. capitala Angolei.: Baton Rouge . Fondat în 1779. produse chimice. centrul adm. Se exportă bumbac. XVIII). 1. textile şi alimentare). electrotehnică. doc. electrotehnică. Aeroport. Vi ă de vie. Resurse naturale: petrol. textilă. alimentară. biserici (sec. Nod de comunica ii. loc. port pe rîul Ohio . Construc ii de maşini şi utilaje de transport. palate. Centru industrial (metalurgie. de încăl ăminte.Louisiána [luizi´æn¬] stat în S SUA. loc. Forma iune statală românască în sec. IX. Centru industrial: metalurgie.5 mil. Fondat de portughezi în 1576. ghips. produse alimentare. alimentară. Se cultivă bumbac. Muzeu arheologic. situat pe rîul Bystrzyca . la 56 km N-E de Hamburg. Universitate. Muzee. oraş situat pe ărmul golfului Bengo (Oceanul Atlantic). Monumente istorice şi de arhitectură: catedrală (1173. XIII–XIV). castel (sec. Suprafa a: 135 km2. produse chimice şi alimentare). chimică. prelucrarea lemnului. cafea. pe cursul Oltului . automobile şi tractoare. prelucrarea lemnului şi sticlei. minereu de fier. hîrtie. prelucrarea lemnului. Monumente arhitectonice: catedrală (1317). Louisville [´luuisvil] Lóviºtea Luánda Lübeck [´ljubek] oraş în partea de N a Germaniei. situat pe ărmul de N-V al Lacului celor Patru Cantoane . primărie (1389). aparatură electrotehnică. constructoare de maşini-unelte. Oraş din 1178. maşini agricole. Fondat în 1704. oraş în Elve ia central-nordică. Monumente (moschee. reconstruită şi transformată). trestie de zahăr. al cantonului Lucerna . primărie. prelucrarea lemnului. XII–XVII). chimică. şantiere navale. soia. centrul adm.

1 mil. produse alimentare. Muzee (istoric. Oraş din 1244. Castel (1702–1706). pe rîurile Alzette şi Pétrusse. al faian ei). Lund Lünen [ljunen] Lunévílle [ljune´vil] Lúnga Lungúþa Lusáka Lützen Luþk Luxembúrg . Muzeu de istorie. Universitate. chimico-farmaceutică. Industrie constructoare de maşini şi material rulant feroviar. Timiş). 25 mii loc. Cimişlia). dantelării. Monumente: biserici. Aici. aparate electrice. Muzeul Na ional. capitala Zambiei. oraş în N-E Fran ei (Lorena). utilaje pentru transport). Industrie constructoare de maşini (caroserii. palate. Fondat în 1905. Aici se află sediile Parlamentului Uniunii Europene şi al Cur ii Europene de Justi ie. Centru industrial (asamblarea autovehiculelor. igarete. alimentară. Filatură de mătase. oraş situat în S ării. afluent pe dreapta al rîului Lunga . mobilă. de aparate electrice. rîu în Republica Moldova. lîngă com. Lungime: 85 km. oraş situat în S ării. în 1334. de încăl ăminte. alimentară. Teatru. Tradi ii militare istorice. ceramică. [´ljuts¬n] localitate în E Germaniei. oraş în N-V Ucrainei. hîrtie. cupru). situat pe valea rîului Timiş . Aeroport. produse chimice. mase plastice. 97 mii loc. 220 mii loc.Lúgoj municipiu în România (jud. mase plastice. doc. Catedrală anglicană. remorci. 78. electrotehnică. lîngă com. At. doc. Teatru. în 963. textilă. Taraclia). produse alimentare). oraş în S-V Suediei. în apropiere de grani a cu Polonia. tricotaje. textile şi alimentare). la 2 aprilie 1711. loc. Institu ii financiare şi comerciale interna ionale. Institut etnografic. Nod feroviar. At. la 17 km N-E de Malmö. afluent pe stînga al Ialpugului . oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-West-falia).6 mii loc. Produce faian ă. Corten (rn. încăl ăminte.8 mii loc. Izvorăşte la N de Ciucur-Mingir (rn. catedrală. capitala statului Luxemburg. Nod de comunica ii (feroviar. Centru industrial (textile. Basarabeasca). Teatre. mobilă. produse de pielărie şi alimentare. 85 mii loc. Muzeu. Centru industrial: automobile. a fost semnat un tratat între Dimitrie Cantemir şi Petru cel Mare privind alian a antiotomană. fabrici textile. Universitate. 5 mii loc. mobilă. metalurgică (aluminiu. Izvorăşte la S-V de Abaclia (rn. rîu în Republica Moldova. la S-V de Leipzig. Catedrala Sankt Peters (1080–1145). esătorii de bumbac. Biserica Sankt Georg (1360–1366). fabrici de ciment. situat pe rîul Meurthe . Lungime: 60 km. 49. Muzee. Nod de comunica ii. Universitate (1668). situat pe rîul Lippe . Taraclia). Oraş din 1210. produse alimentare) şi comercial. Industrie extractivă (cărbune). jucării. Fondat în 1020. textilă. Centru industrial (o elării. Aluatu (rn. la 1300 m alt. rutier). de încăl ăminte.

Aeroport. materiale plastice. Aeroport. situat pe fluviul Nil . Limbi oficiale: franceza. instru-mente medicale. Turism intens. 2928 m). minereu de fier. în regiunile muntoase ale Peninsulei Balcanice. mangan.26 mil. XIX). Climă temperată. catedrală dominicană (sec. hîrtie. Baguio. construc ii de maşini. Păduri şi savane. stat antic în N Greciei. Parc na ional. sticlărie. bazată pe industrie şi opera ii bancare. Mare centru industrial: metalurgie. Exportă maşini şi echipament de transport. At. sec. roci de construc ii. mobilă. teatru (sec. rutier. Căi navigabile interne. la 674 km S-E de Cairo. maşini textile. Centrul unei zone agricole. Silvicultură. cărbune. tricotaje. hîrtie. Popula ia: 428 mii loc. Oraşe pr. catedrală (sec. Culturi: trestie de zahăr. loc. Nod de comunica ii (feroviar. Aeroport. Muzee.: Manila. vopsele. Palatul Artelor (muzeu. cabluri. ovăz). medicamente. anvelope. primărie (sec. max. lapte. max. oraş în V Ucrainei.). Relief muntos vulcanic (alt. Populat de slavi în sec. Hr. Culturi agricole: cereale (grîu.1. Hr. Monumente istorice şi de arhitectură: bazilică (sec. produse textile şi alimentare. XVII–XVIII). gaze naturale. energie electrică. vin. cauciuc sintetic. Climă subecuatorială. ciment. Nod de comunica ii (feroviar. maşini agricole. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Monumente: biserici (sec. Căi ferate: 275 km. clădiri în stil baroc (sec. cauciuc. de ghips. Economie dezvoltată. porumb. V–IV î. 1875). conserve). Suprafa a: 108 mii km2. Capitala: Luxemburg . vopsele. produse petroliere. Floricultură. rutier. orz. Suprafa a: 2 586 km 2. XII–XIX). petrol. Muzee. Relief format în N de podişul Ardeni (alt. Expl. la 460 km S-E de Paris. cu regiuni colinare (Gutland ). produse alimentare (carne. crom. confec ii. aur.). germana. a. produse alimentare.: 3 050 m. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte. Hr. Siderurgie. Întemeiat de romani în anul 43 î. Industria lemnului. situat între Fran a. XVII). 400–500 m) şi în S de cîmpia întinsă Moselle . XII). Vechea denumire românească: Liov . în 1256. Vegeta ie: păduri de stejar şi fag (34% din teritoriu). [´luksor] oraş în S-E Egiptului. Fondat în 1752. Popula ia: 35 mii loc. mase plastice. 811 mii loc. tutun.Luxembúrg stat în Europa de Vest. Vestigiile templului Amon (sec. Lucena ş. 160 mii loc. biserici (sec. vi ă de vie. XII–XIII). încăl ăminte. XIII–XVII). Expl. cărbune. fluvial). Alt. între rîurile Duda. port în delta Amazonului. automobile. Belgia şi Germania. cartofi. Guejar şi Guayabero . devenit deosebit de puternic pe timpul lui Alexandru Macedon (336–323 î. Centru comercial pentru produse agricole. cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine . şi cunoscut cu numele Lugdunum . de mangan. mangan. Căi rutiere: 5 160 km. Macaréna Macedónia . Turism. situat pe fluviul Ron . doc. Expl. lemn. 221 mii loc. Două universită i (1809. Lúxor Luzón Lvov Lyon Macapá oraş în N Braziliei. de cupru. Transformat în provincie romană. XVIII). XVII). Hr. Este divizat în 12 cantoane (grupate în 3 districte).. [ljõ] oraş în partea central-estică a Fran ei (Lyonnais). aparate electrotehnice. tutun. produse alimentare. lan muntos în Columbia central-sudică. Centru industrial: automobile. VI–VII. cocotieri. aerian). plante furajere. Importă materii prime minerale. cu nuan e maritime. produse chimice. Universitate. XIV–XIII î. Cunoscut din sec. prelucrarea lemnului. minereu de fier.

XVII). Pomicultură. mangan. ovine. loc. Popula ia: 108 mii loc. oraş în S-E Indiei. vin. situat în N Peninsulei Balcanice. viticultură. zahăr. Este organizat în 6 provincii. Creşterea animalelor (bovine. max. Se practică meşteşugăritul. bumbac). tutun. Serbia şi Muntenegru. mangotieri. conserve de carne şi peşte). Popula ia: 265 mii loc. Vegeta ie: păduri de foioase (39% din teritoriu). port la Oceanul Indian. Teatru. VIII). tutun. fluviu în N-V Canadei. Madéira Madiun Madrás . chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice. energetică. Industrie metalurgică. Suprafa a: 648 km 2. oraş în Indonezia. cacao. Teatre. piei.7 mii km 2. Vegeta ie: păduri tropicale (esen e pre ioase: abanos. Se cultivă cereale (în special grîu. siderurgică. zahăr. Navigabil pe o distan ă de cca 2 000 km. Aeroport. Industrie textilă. Capitala: Skopje . de prelucrare a tutunului. forestieră. mei. franceza. Divizat în 30 de districte. cartofi. orz). Repara ii feroviare. citrice. alimentară (ulei. Lungime: 4 600 km. Se mai cultivă orez. Pescuit în lacuri. păşuni montane. catedrale (sec. bumbac. loc. Pescuit intens. utilaje şi echipamente industriale. sorg. combustibili. al statului Tamil Nadu. motociclete. după Mississippi . metale. Relief format de un platou central (alt. Centru adm. separa i de vasta cîmpie a depresiunii rîului Vardar . Climă tropicală umedă. la cca 150 km S–V de Surabaya. pielărie. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în marea Beaufort (Oceanul Arctic). 100–1 500 m). textile şi confec ii. Monumente istorice şi de arhitectură: temple (sec. de produse alimentare (zahăr. República ~. Universitate. manioc. Pia ă agricolă (pentru cafea. pietre pre ioase. nichel. al doilea ca lungime din America de Nord. bere). Popula ia: 2. Bulgaria şi Grecia. ghips. arbori de cafea. minereu de fier. bumbac. esături. Căi ferate: 1095 km. crom. Suprafa a. centru adm. max. Capitala: Antananarivo . sodă caustică).Macedónia República ~. Muzee. Nod de comunica ii. caprine. marmură. Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. Relief format în E de mun ii Alpii Dinarici (alt. Limbi oficiale: malgaşa. de ciment şi hîrtie. 2 251 m). situat pe insula Java. Exportă minereuri de grafit. loc. Suprafa a: 587 mii km2. Trestie de zahăr. lîngă coasta de N-V a Africii.4 mil. Economie predominant agrară. porcine. biserici (sec. 2 886 m) şi de o cîmpie litorală în E. bata i. Popula ia: 16. Muzee. stat în S Europei. Limba oficială: macedoneană. Importă maşini şi uti [m¬´kaj] [m¬´kenzi] Mackay Mackénzie Madagascár lac în N Canadei. poligrafie. uraniu. produse alimentare). columbit. cărbune. beriliu. grafit. Conservator. Viticultură (renumitele vinuri de Madeira). XVI–XIX).5 mil. mică. Centru industrial (construc ii de vagoane. montaj de automobile. orez. care străbate teritoriul ării de la N-V spre S-E. Importă maşini. Faună bogată. cu zone muntoase (alt. santal) şi de savană. cafea. alimentară şi de prelucrare a tutunului. stat în V Oceanului Indian. Sta iuni balneoclimaterice. porumb. produse chimice şi manufacturiere. aur. banane. textilă. mijloace de transport. 5. orez. Căi rutiere arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic. mirodenii. ovine). de pielărie. între Albania. Resurse subterane: lignit. Comunică printr-un rîu cu lacul Aylmer şi prin alte lacuri şi rîuri mici cu Marele Lac al Sclavilor . porumb. zinc. Suprafa a: 797 km 2. constructoare de maşini. cromite. Se cresc animale: bovine. sfeclă de zahăr. 25. vanilie. cu varia ii în regiunile montane. Industrie extractivă.01 mil. arahide.: Funchal . Climă subtropicală. Dispune de bogate resurse de subsol: cromite. situat pe insula Madagascar din S-E Africii. minereu de fier. bananieri. cartofi. Culturi agricole: planta ii de trestie de zahăr. porcine. Exportă maşini şi utilaj de transport.

minaret. Institut politehnic. Turism. doc.9 mil. Avicultură. produse alimentare. Se cultivă orez. de instala ii şi utilaje industriale. porumb. Madúra Mádurai Mágdeburg insulă în Arhipelagul Indonezian. oraş în Federa ia Rusă. hîrtie. Păduri ecuatoriale şi de savană. loc. rîu în partea central-su-dică a Germaniei. produse chimice şi farmaceutice. manioc. moschee. produse alimentare. Nod de comunica ii. Aeroport. Fabrici de încăl ăminte. XI). pagode. loc.25 mil. Universitate. în 932. Oraşe pr. încăl ăminte. Muzee. de pielărie şi încăl ăminte. At. construc ii de utilaje petroliere. constructoare de utilaje miniere şi de transport. Pescuit. construc ii de maşini grele. Popula ia: 1. Suprafa a: 5. prelucrarea lemnului. Muzeu. aparate de precizie.5 mii loc. Centru adm. Filarmonică.Madríd capitala Spaniei. prelucrarea pielei (încăl ăminte) şi a lemnului (mobilă). 471 m). oraş în Federa ia Rusă. Monumente: templu. produse farmaceutice şi alimentare. tipografii. Nod feroviar.: Angusta . Produce ciment. Bangkalan . Aeroport. vi ă de vie. max. sticlă. produse textile şi alimentare. XVII). locomotive. 1.02 mil.: 1170 m. Popula ia: 1. oraş în Germania (Saxonia Superioară). de petrol. Suprafa a: 92 mii km2. al regiunii cu acelaşi nume. Industrie forestieră. siderurgică. al Republicii Adîghee. afluent pe dreapta al Rinului . situată pe rîul Manzanares . Teatre. cocsochimică. Port pr. Comunică (pe cursul superior) cu Dunărea prin canalul Main–Dunăre . Lungime: 563 km. Lă ime: 38–1170 km. max. max. loc. At. Institu ii de învă ămînt superior. Pescuit. Lungime: 524 km. Ad. Şantiere navale. la 435 km S de Madras . studiouri cinematografice. biserici (sec. industrial şi cultural. pe rîul Belaia . Industrie extractivă (magnetită). Catedrală gotică (1220–1240). la 194 m alt. Suprafa a: 212 km 2. Creşterea animalelor (bovine). Turism.: 372 m. loc. cartofi. palate. centrul adm. lac alpin la grani a dintre Italia şi Elve ia. Important centru comercial. Turism. Lágo ~. Teatre. palate. Magellán Maggióre Magnitogórsk Maikóp Main Maine . Centru industrial şi cultural.1 mil. 3. port pe Elba . centru adm.5 mii km2. statui ecvestre. care uneşte Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. pe ărmul golfului Maine (Oceanul Atlantic). pomi fructiferi. Numele vechi: Verbano . la 131 km S-V de Berlin. Climă ecuatorială musonică. confec ii.: Sumenep. 168 mii loc. Fondat în 1857. situată în partea de S a mării Java . Arcul de Triumf (sec. Izvoare minerale. celuloză. XVIII) etc. [mejn] stat în N-E SUA. Se cultivă cereale. Metalurgie. textile şi alimentare.: Punta Arenas . catedrală (sec. doc. Relief colinar (alt. sticlărie. situat pe fluviul Ural . Universitate (1508). tutun. Turism. Muzee. prelucrarea lemnului. XVIII). avioane. Expl. Academie de ştiin e (1713) şi de muzică (1830). 288. produse alimentare. în conurba ie. Nod feroviar. în 805. Ad. strîmtoare între extremitatea sudică a Americii de Sud şi insula ara de Foc . Construc ii de automobile. Metalurgie. 445 mii loc. Izvorăşte din Mun ii Bavariei. aparataj electronic şi optic. textile. Monumente istorice şi arhitectonice: fortărea ă (sec. oraş în S Indiei (Tamil Nadu).

Aeroport. uraniu. cel mai mare de pe glob. Este organizat în 3 provincii. Capitală din 1968. 5 030 m). Limbi oficiale: engleza. bunuri de larg consum. situat între Asia şi Australia.Maquarie Insula ~.5 mii km2. bovine. Economie slab dezvoltată. Sta iuni de cercetări ştiin ifice (meteorologice. 60 mii loc. Resurse de subsol: staniu. Admis în ONU la 1 decembrie 1964. Capitala: Lilongwe . bumbac. XVII). zahăr. stat în S-E Africii. port la Marea Mediterană. Climă tropicală. confec ii. Suprafa a: 2. peninsulă în S-E Asiei. arhipelag în V Oceanului Pacific. vin. situat în partea de S–V a Oceanului Pacific. Căi ferate: 789 km. Importă mijloace de transport. forestieră. Lungime: 800 km. bere). materiale de construc ii. şantier naval. cocotieri. 3 003 m). Numărul popula iei este variabil. bazată pe agricultură. alimentară. max. lemn. minereu de fier. Lă ime: 64–480 km. Căi rutiere: 27 880 km. 2 190 m). medicamente. divizate în 24 de districte. Aeroport.5 mil. max. Industrie extractivă (cărbune. Relief muntos (alt. produse alimentare (ulei. km2. piei. Fondat în 1827. Relief predominant de podiş înalt (alt. 555 mii loc. Popula ia: 10. bumbac. combustibili. Universitate. porumb. ovine. Denumirea anterioară: Nyassaland . Sta iune balneară. situată între Marea Andaman şi strîmtoarea Malacca. arbori de cauciuc. extremitatea de S a peninsulei Indochina. República ~. max. strîmtoare între peninsula Malacca şi insula Sumatera. 330 vulcani. Export de cacao şi cafea. capitala Guineii Ecuatoriale. În agricultură predomină culturile destinate exportului (tutun. măsline. Suprafa a: 118. pietre pre ioase). XIII–XIV). format de cca 10 mii de insule. ceai. bauxită. Suprafa a: 176 km 2. Căi navigabile interne. Relief muntos (alt. Climă ecuatorială şi subecuatorială. Ad. max. [´malaga] oraş în S Spaniei (Andaluzia). IX–XI). porcine). la S–E de insula Tasmania. Climă ecuatorială. wolfram. arahide. Turism. geologice). Centru industrial: siderurgie. castel (sec. Arhipelágul ~. teritoriu dependent. loc. Suprafa a: 237 mii km 2. Tanzania şi Mozambic. bauxită. biserică (sec. Exportă tutun. Planta ii de orez.7 mil. arahide). Pia ă pentru vinuri. Malábo Malácca Malácca Malaéz Málaga Maláwi . Monumente: ruinele unui amfi-teatru roman. energetică.: 200 m. Administrat de Australia. chichewa. port în golful Guineea. situat între Zambia. Pescuit în lacul Malawi. ceai. Creşterea animalelor (caprine. Păduri de esen e pre ioase şi de savană. de fructe şi cherestea. fortărea ă maură (sec. Prelucrarea lemnului şi a produselor agricole.

Căi ferate: 2 200 km. componente electronice. legume. zahăr. mangan. Se mai cultivă mei. Pescuit dezvoltat. Exportă maşini şi utilaje de transport. Vegeta ie de pustiu şi semipustiu (în N) şi de savană (în S). Organizat în 20 de districte (atoli) şi capitala. Capitala: Male . caprine. tutun. lapte). uleiuri. Niger. ovine. bauxită.2 mii km. a. fosforite. cositor. Produce cauciuc natural. minereuri de fier. Limba oficială: divehi.25 mil. Vegeta ie tropicală bogată. legume. Limba oficială: malaeza. de ulei de cocos. Capitala: Bamako. de ciment. maşini şi echipament de transport. República ~. de produse meşteşugăreşti. situat în partea sudică a peninsulei Malacca – sectorul continental şi în N insulei Borneo (Kalimantan ) – sectorul insular. bananieri. km2. sorg. manioc. sector al deşertului Sahara. 500–1000 m). ca . ulei de palmier. Faună: specii de păsări şi peşti (tonul). 65 mii loc. agricultură specializată (planta ii de cocotieri. loc. Turism dezvoltat. Climă ecuatorial-musonică. de conserve de fructe. Industrie energetică. orez. Suprafa a: 302 km2. Relief în cea mai mare parte de podiş (alt. Capitala: Kuala Lumpur . Faună bogată: maimu e. manioc. Insulele reprezintă culmile mai înalte ale unui platou submarin de origine coraligenă. soia. Suprafa a: 332 mii km2. textile şi de produse alimentare (zahăr. produse chimice şi alimentare. Teritoriul ării este străbătut de rîurile Niger şi Senegal. Turism. caprine. Vegeta ie tropicală exotică. cherestea. Importă produse industriale.4 mil. combustibili. Limba oficială: franceza. Popula ia: 320 mii loc. arbori de pîine). plante citrice. încăl ăminte. Se cresc bovine. cocotieri. sare. Întreprinderi de prelucrare a peştelui. mangan. gaze naturale). Produce energie electrică. porumb. orez. Căi rutiere: 94. carne. de prelucrare a metalelor şi a petrolului. minereu de fier. Admis în ONU la 17 septembrie 1957. Exportă peşte şi produse din peşte. stat în sudul Asiei. Climă tropicală de deşert (în N) şi musonică (în S). Pescuit. stat în Africa de Vest. artizanat. Este împăr it în 8 regiuni şi un district al capitalei. arahide. ulei de arahide. Se cresc animale (bovine. Aeroport. servicii balneocurative. textile. fructe exotice. Suprafa a: 1. petrol. copra. ovine. Se cultivă mei. Senegal şi Mauritania. Admis în ONU la 21 septembrie 1965. forestieră. componente electronice. Popula ia: 11. aparate de radio. Burkina Faso. situat pe Insulele Maldive din Oceanul Indian. avînd alt. anvelope. ciment. trestie de zahăr. loc. port la Oceanul Indian. stat federal în S-E Asiei. pescuit. Importă mijloace de transport. bubaline. Côte d'Ivoire.85 mil. cauciuc. confec ii. Economie bazată pe turism. grîu. cea mai joasă de pe glob – 2 m. cu păduri în valea Nigerului. Este organizat în 13 state şi 2 teritorii federale. Industrie producătoare de energie electrică. Mále Malí capitala Republicii Maldive. alimentară. Maldíve República ~. Guineea. Relief predominant muntos. taro. Resurse de subsol: aur. de cacao şi de cafea. Climă ecuatorială musonică. produse agricole. situată pe insula Male . cămile ş. Dispune de bogate resurse naturale (staniu. bauxită. lemn. Popula ia: 22. produse alimentare (conserve de peşte). fructe. Flotă comercială maritimă. Culturi agricole: arbori de hevea.Maláysia Federá ia ~. situat între Algeria. mirodenii. porcine. unt. diamante. citrice. bumbac.

ciment. în Marea Irlandei. tutun. fragmentat de văi şi coline. Se cresc ovine. Popula ia: 398 mii loc. Turism. Suprafa a: 572 km2. cartofi. Filfla ) din Marea Mediterană. ciment. 150 mii loc. XVI). conserve de peşte). Oraş din 1846.2 mil. confec ii. Fondat în 1660. loc. Popula ia: 73 mii loc. Relief de podiş calcaros. XV–XVI). Aeroport. produc ia aparatajului electric şi electronic. Exportă vehicule. situată în partea de V a Mării Mediterane. textile şi alimentare. Catedrală (sec. produse chimice şi alimentare. castel-muzeu (sec. Climă subtropicală şi mediteraneană. textile. situată pe insula Bahrain . fructe. cauciucului. Rafinărie de petrol. Relief deluros. oraş în S Suediei. produse alimentare (vin. loc. sta iune balneoclimaterică în România. plante cultivate. se produce textile. Ramuri industriale: construc ii navale. tutun. Oraş pr. Gozo. Se produce aluminiu. alimentare. Málmö [´malmœ] Málta Mamáia Man [´mæn] Manágua Manáma Manáus . Festival anual de muzică uşoară românească. XVI. port la strîmtoarea Øresund . caprine. Rafinărie de petrol. asamblarea mijloacelor de transport. citrice. zinc. roşcovi. Pescuit de perle. 1. legume. bovine. produse chimice. centru de turism. República ~. Export de petrol adus din Arabia Saudită. Pe terenuri irigate se cultivă cereale. Capitala: La Valletta . animale vii. Posesiune spaniolă.Mallorca [ma´ljorka] cea mai mare insulă a arhipelagului Baleare . Pescuit.: Palma de Mallorca . Fondat în sec. Naviga ie maritimă. Importă materii prime. construc ii de vagoane şi de utilaj electrotehnic. carne. maşini şi semifabricate industriale. al statului Amazonas . Vegeta ie: smochini. la cca 50 km V de ărmul Angliei. produse chimice. mase plastice. Relief muntos şi de cîmpie. măslini. Aeroport. piei. Universitate. 250 mii loc. XX). capitala statului Bahrain. bumbac. Limbi oficiale: malteza. Creşterea animalelor. centrul adm. Aeroport. lemnului. prelucrarea lemnu-lui şi a cimentului. ciment. XII. ovine. porcine). stat în S Europei. Este divizat în 6 regiuni. situată pe litoralul Mării Negre. Grădină botanică. situat în arhipelagul Malta (pe insulele Malta. Statut de autonomie. oraş în N-V Braziliei. Turism. plumb. XIV). Muzeu. Pescuit. Monumente: biserică în stil gotic (sec. Turism. Fabrici de încăl ăminte. Aeroport. port pe Rio Negro . situată pe ărmul lacului Managua. Căi rutiere: 1600 km. Teatre. produse alimentare. Pescuit. primărie (sec. Comino.: Douglas . Zăcăminte de fier. Iriga ii. Plajă în lungime de 10 km. capitala statului Nicaragua. mobilă. Fondat în sec. 1 mil. Popula ia: 600 mii loc. Suprafa a: 316 km2. Centru industrial: şantiere navale. Climă temperat-oceanică. Creşterea animalelor (bovine. port la Golful Persic . engleza. legume. Turism dezvoltat. pielei şi iutei. Oraş pr. Pescuit.6 mii km2. Admis în ONU la 1 decembrie 1964. Suprafa a: 3. între insula Sicilia (distan ă 90 km) şi continentul Africii (distan ă 290 km). hîrtie. Termocentrală. Prelucrarea petrolului. insulă în Arhipelagul Britanic. Universitate. Culturi: ovăz. Postul de radio local “Radio Vacan a“.

Centru religios (mănăstiri. a. Industrie de prelucrare a petrolului şi a metalelor. port pe fluviul Ýrrawaddy. al statului Aragua . hîrtie. locomotive. Pescuit. legat prin rîul Dauphin cu lacul Winnipeg . electrotehnică. utilaje miniere şi textile. 535 mii loc. Monumente: fragmente ale unei fortifica ii (sec. de produse textile şi alimentare. 923 mii loc. Servicii financiare şi comerciale. poligrafie. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (mobilă). de cosmetică. prelucrarea petrolului şi a lemnului. XVI–XVII). Turism. XV). de celuloză şi hîrtie. Universitate. fabrici de produse textile (bumbac. Fondat în sec. situat la confluen a Rinului cu Neckar . repara ii navale. Universitate. lînă) şi alimentare. prelucrarea petrolului şi a lemnului. al districtului Mandalay . de produse alimentare. Localitate fondată în 1571. Muzee. zahăr. Festivaluri folclorice anuale. Mandaláy [mænd¬´lej] oraş în Birmania. Monumente. Teatre. port fluvio-maritim pe canalul Liverpool–Manchester . alimentare (cafea. capitala statului Mozambic. Olimp ş. automobile. Port fluvial. Muzee. centrul adm. Sta iunile balneoclimaterice Saturn. Mangália Mangalóre [mang¬´luur] Maníla oraş în S-V Indiei (Karnâtaka). tutun. alimentară. Industrie siderurgică. centrul adm. conserve de peşte. alimentară. situat pe ărmul golfului Delagoa (Oceanul Atlantic). de aparataj electrotehnic şi de precizie. Universitate. Venus. Nod de comunica ii. Port maritim. VI î. Metalurgie. Aeroport. Muzeu. municipiu în România (jud. textile.5 mil. loc.Mánchester [´mænt¿est¬(r)] oraş în centrul Marii Britanii (Anglia). textilă. 2 mil. Fondat în 1571. Pia ă agricolă pentru cafea. Aeroport. Produce ciment. biserici (sec. 318 mii loc. Catedrală (sec. încăl ăminte. Fondat în 1596. chimică. Şantier naval. oraş în S-V Germaniei. 1. primărie (1877). de încăl ăminte. alimentare (zahăr. oraş în N-V Venezuelei. Centru turistic. XVIII). capitala Republicii Filipine. cauciuc. aerian). produse alimentare. Industrie constructoare de nave. Aeroport. de ciment. produse chimice. uleiuri vegetale). Aeroport.73 mil. Nod de comunica ii (rutier. Aeroport. 1. Constan a). temple budiste). textile. Manitóba Mánnheim [mæn¬´toub¬] [´manhaim] Mapúto [ma´puutu] Maracáibo Maracáy . şantiere navale. Neptun. construc ii de maşini (automobile). de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole. Lungime: 225 km. textile (cînepă). Aeroport. textilă. orez decorticat. Jupiter. Repara ii navale. 305 mii loc. Hr. Centru industrial: prelucrarea pielei şi a lemnului. igarete. pe rîul Pasig . Universitate. port la Marea Neagră. biserică (1709). Universită i. Universitate. Monumente: catedrală (sec. lac în S Canadei. Centru industrial: construc ii de maşini. XVI). ulei). Teatre. Fondat în sec. situată în partea de S-V a insulei Luzon . încăl ăminte. al statului Zulia . cacao. hîrtie. constructoare de maşini agricole. Important centru industrial: construc ii de avioane. de încăl ăminte. fabrici de textile şi confec ii. Fondat în 1857. port la Marea Arabiei (Oceanul Indian). Muzee. produse chimice. loc. Pescuit. XVII. oraş în N Venezuelei. centrul adm. loc. 45 mii loc. situat pe rîul Maracay . farmaceutică. 450 mii loc.

Principalele ramuri industriale: metalurgie. Pomicultură. Comunică cu marea Barents şi Marea Baltică prin lacul Onega . loc. Marea Irlandei şi Marea Nordului. prelucrătoare a materiei prime agricole. 27 districte unitare. Hr. Creşterea animalelor (bovine. Capitala: Londra . petrol. Limba oficială: engleza. utilaje miniere. cu zone de dealuri şi podişuri. Relief predominant muntos. conserve de legume şi fructe). autovehicule. Suprafa a: 1. Industrie constructoare de maşini agricole. de produse alimentare (preparate din carne şi lapte. Teatru. Planta ii de castan comestibil. manioc. Monumente şi locuri istorice. Sta iuni balneoclimaterice. med. ghips. loc. Suprafa a: 6300 km 2. sare. Se cultivă porumb. bazată în fond pe industrie. avînd distan a de 42. doc.: Baia Mare . avioane. Expl. între peninsulele Kola şi Kanin . gresie. Izvoare cu ape minerale. At. grîu. Institu ii de învă ămînt superior şi mediu. max. Climă temperat-oceanică. Pescuit. Viticultură. Înghea ă în perioada septembrie–mai. cafea. arahide. de prelucrare a lemnului. de încăl ăminte. turism. Filarmonică. Economie puternic dezvoltată. cacao. Ad. bovine). la grani a cu Ucraina. minereuri de fier. după ce a rostit cuvintele "Bucura i-vă. opera ii bancare. Se cresc animale (ovine. a avut loc o bătălie în care armata ateniană. de podiş. Este divizat în 35 de comitate. Bogate resurse de cărbune. 22 de districte unitare în Walles.: 2 717 m.. şi. cositor. alimentară.: 350 m. porcine. orz. a învins oştirile persane ale lui Darius.: Săo Luis . Suprafa a: 333 mii km 2. materiale de construc ie. siderurgie. centrale atomice. Parcuri na ionale. argint. între ărmurile orientale ale Chinei şi insulele Ryukyu şi Kyûshû (Japonia). Maranháo Maratón Márea Álbã Márea Británie Regátul Unít al Márii Británii şi Irlándei de Nord . pentru a anun a victoria. de marmură. 6 co-mitate metropolitane şi Marea Londră în Anglia. km2.2 km N-E de Atena. Ad. aparate electrice şi optice). Suprafa a: 90 mii km2. construc ii de maşini (nave. palmieri de ulei. Popula ia: 5. Ad. Márea Chínei de Est . a căzut mort. mare în bazinul Oceanului Arctic. Zone naturale ocrotite.2 km. dar şi pe comer . situat pe insula Marea Britanie şi în partea de N a insulei Irlanda . ovine). [mar¬´¤¾u] stat în N-E Braziliei. Centru adm. Unul din atenieni (Filipides) a alergat pînă la Atena. Centru adm. la 42. Vegeta ie: păşuni. gaze naturale. în 1199.25 mil. maşini agricole. calcar. Turism. caprine. Produce celuloză şi hîrtie. produse chimice. Veche provincie românească. rîul Neva şi un canal navigabil. cupru. Industrie extractivă (petrol). Suprafa a: 244 mii km2. stat în Europa Occidentală. potasiu. 32 de districte unitare în Sco ia şi 26 districte unitare în Irlanda de Nord. De aici denumirea probei olimpice de alergare. Ad. fiind răpus de oboseală.: 67 m.Maramúreº jude în N-V României. zinc. Se cultivă bumbac. textile mare în V Oceanului Pacific.2 mil. porumb. localitate în N Aticii (Grecia). În apropiere de Maraton. Pescuit intens. mică. de cîmpii litorale. staniu. prelucrarea lemnului. în anul 490 î. cuprinzând şi numeroase insule şi arhipelaguri mici din Oceanul Atlantic. am învins". max. Popula ia: 60 mil. Popula ia: 535 mii loc. plumb. trestie de zahăr. plumb. cartofi. medie: 349 m. păduri de foioase. Zăcăminte: aur. Climă temperatcontinentală. Relieful ării este diversificat după insule şi regiuni: muntos. textilă. condusă de Miltiade. Apicultură.

Comunică cu marea Marmara prin strîmtoarea Bosfor . Ad. între ărmul de S-E al Asiei. Suprafa a: 3. max. medie: 1 282 m. Este declarat monument al naturii. Ad. între capurile Pasley (în V) şi Carnot (în E). Ad.: 140 m. max. Márea Róºie Márele Canión Márele Deºért Victória Márele Drum Marítim de Nord Márele Golf Australián Márele Lac Sãrát Margaríta . Suprafa a: 413. Sta iuni balneoclimaterice. Lă ime: 6–29 km. apar inînd Venezuelei. Turism. de săruri de potasiu.7–5.: 5080 m. între ărmul sudic al Marii Britanii şi litoralul nordic al Fran ei. medie: 1140 m. care trece prin mările Oceanului Arctic şi leagă între ele oceanele Atlantic şi Pacific. Relief muntos (alt. max. în 1984–1994. peninsula Iutlanda şi ărmul Olandei. Comunică cu Marea Norvegiei. Rusiei.: 2 245 m. situat într-o zonă deşertică a Podişului Marelui Bazin. Marea Baltică şi Marea Mînecii. Suprafa a: 300 mii km2. max. Pe sub această mare. 1 160 m). Ad. Pescuit. pe cursul mijlociu al fluviului Colorado . între peninsula Coreea şi ărmul continentului asiatic de la N de vărsarea fluviului Chang Jiang . max.54 mil. a fost construit un tunel rutier şi feroviar lung de 50 km. la 408 m sub nivelul mării (cea mai joasă de pe glob). km2. Ad. Ad. Ad. între Africa şi peninsula Arabia . Suprafa a: 1020 km2. peninsula Malacca . mare în V Oceanului Pacific. max.: 810 m.Márea Chínei de Sud Márea Gálbenã mare în V Oceanului Pacific. mare între Europa de Sud-Est şi Asia Mică. Planta ii de arbori de cafea şi de cacao. max. Suprafa a: 575 mii km2. arhipelagul Filipine şi insula Taiwan .5 mii km 2. max. între Arhipelagul Britanic. golf al Oceanului Indian. Dune. Climă subecuatorială. deşert în S-V Australiei. Suprafa a: 417 mii km2. Ucrainei. max. Ad. Suprafa a: 450 mii km2. lac sărat între Israel şi Iordania. medie: 94 m. Suprafa a: 78 mii km2. Turciei şi Bulgariei. mare în bazinul Oceanului Atlantic. Georgiei. Expl. Suprafa a: 1 072 km2. Ad. Márea Mînecii Márea Moártã Márea Neágrã Márea Nórdului mare în bazinul Oceanului Atlantic. Pescuit de perle. Comunică cu Marea Nordului prin strîmtoarea Pas de Calais .: 720 m. Depuneri de sare.9 mii km 2. mare intercontinentală în bazinul Oceanului Indian. cale maritimă navigabilă. scaldă ărmurile României. Ad. Scandinavia. în S Australiei. Suprafa a: 484 mii km2.: 5420 m. Comunică cu Marea Meidterană şi cu golful Aden (Marea Arabiei). Suprafa a: 2. insulă în S-V arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor). Ad. max. Ad.: 172 m. Ad.: 2 039 m. Ad. medie: 86 m. Ad. insula Borneo . Lungime: 351 km (cel mai lung din lume). max. Parc na ional. Denumirea antică: Pontus Euxinus . cu Marea Egee prin strîmtoarea Dardanele şi cu Marea Azov prin strîmtoarea Kerci .: 1 800 m. Ad.: 16 m. medie: 40 m. medie: 491 m. Uneşte porturile din partea europeană a Federa iei Ruse cu cele din Extremul Orient. lac în V SUA. canion în SUA (Arizona).

XIX). hîrtie. Lungime: 525 km. staniu. prelucrarea lemnului.: 1 355 m. Aeroport. cherestea. carne. plumb. cartofi. republică în Federa ia Rusă. alimentare. anvelope. fluviu navigabil în Peninsula Balcanică. max. porumb. grup de cinci lacuri (Superior. măslini. Capitala: Ioşkar-Ola . loc. divizate în 41 de provincii şi 25 de prefecturi. cînepă. Huron. de pielărie. Creşterea extensivă a animalelor (bovi Maroni Marrakéch [mara´ke¿] fluviu în N Americii de Sud. mare între Asia Mică şi Peninsula Balcanică. arahide. Economie axată pe industria extractivă (fosfa i naturali. Prelucrarea lemnului şi a pielei. gaze naturale. Ad. celuloză. Cuprinde 16 regiuni. subtropicală mediteraneană şi deşertică. mangan. Expl. forestiere. Climă tropical-ocea-nică. la grani a dintre SUA şi Canada. Biserica Sf. produse alimentare. oraş în V Cehiei. Prin fluviul Sf. între Algeria şi Sahara Occidentală. populată de etnicii marí. format din 15 insule mari vulcanice şi numeroase insuli e coraligene. sorg.5 mii km2. Suprafa a: 1018 km2. articole din mătase naturală. Monumente: mausolee. Izvorăşte din masivul muntos Rila Planina şi se varsă în Marea Egee. covoare. trestie de zahăr. conserve de peşte şi legume). Muzeu. medie: 357 m. Lauren iu şi o re ea de canale lacurile sunt legate de oceanul Atlantic şi de bazinele fluviilor Mississippi şi Hudson . la grani a dintre Surinam şi Guyana Franceză. Se varsă în Oceanul Atlantic. Lungime: 720 km. ovăz. Sta iune balneoclimaterică (izvoare minerale sulfuroase. porcine). afluent pe dreapta al Senei . pirite.2 mii km 2. situat pe ărmul Oceanului Atlantic în N-V şi al Mării Mediterane în N. Suprafa a: 245. textile. Naviga ie intensă. îngrăşăminte azotoase. Ínsulele ~. oraş în partea central-vestică a Marocului. in.2 mil. Limba oficială: araba. Numele german (pînă în 1918) – Marienbad. Fondat în 1062. mase plastice. sfeclă de zahăr. ciment. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. Ontario ) în E Americii de Nord. Erie. Denumirea antică: Hebrus . Mariáne Marianské Lázn¸ [´marjanske laaynje] Márile Lácuri Maríþa Mármara Márna Maróc rîu navigabil în N-E Fran ei. Márea ~. petrol. Aeroport. Michigan. Păduri tropicale şi savane.3 mii km2. cupru. produc ie de covoare. asamblare de autovehicule. esături de lînă şi bumbac. Capitala: Rabat . minereuri de fier. stat în N-V Africii. Pescuit. Popula ia: 31. Popula ia: 768 mii loc. despăr it de Spania prin strîmtoarea Gibraltar . citrice. bumbac. Lungime: 490 km. Maria (sec. curmale. dominat de mun ii Atlas şi Antiatlas . palat. Viticultură. Comunică cu Marea Egee şi Marea Neagră. situat la 40 km S–V de Karlovy Vary. Pescuit. . Culturi agricole: grîu. Se cultivă porumb. varietă i de plante de stepă şi de semideşert. cartofi. alcaline). zinc. igarete şi tutun.Marí República ~. Ad. nichel. arhipelag în V Oceanului Pacific. Relief variat. 746 mii loc. moschei. Regátul ~. Vegeta ie sărăcăcioasă: păduri restrînse. în N-V Microneziei. Suprafa a: 23. Este legat prin canale cu Rinul şi Saône . secară. uraniu) şi pe cea prelucrătoare şi producătoare (energie electrică. Climă oceanică. banane. Izvorăşte din podişul Langres . Popula ia: 18 mii loc. Creşterea animalelor (bovine. Suprafa a: 11. Suprafa a: 459 mii km2.

de fosfa i naturali. fructe. Monumente: ruinele unor edificii termale.Marsála Márshall oraş în Italia. Turism. Capitala: Dalap-Uliga-Darrit (pe atolul Majuro ). Limbi oficiale: engleza. capitala statului african Lesotho. Climă ecuatorială. Planta ii de ceai. marshalleza. fructe.5 km 2. XII–XIII. arhipelag vulcanic în Oceanul Indian. [´me¬r¬l¬nd] stat în E SUA. Centru adm. Este divizat în 26 de districte. Meşteşuguri. arbori de cafea şi de piper. alimentară.6 mii km2. agricultură. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. şantiere navale. Metrou. Exportă peşte. Se cultivă bata i. Turism. Centru adm. pe coasta Oceanului Atlantic. construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. rom. de cafea. Nod de comunica ii. Teritoriul ării ocupă cîteva sute de insule (32 de atoli şi 867 de recifi coraligeni). legume. port pe ărmul golfului Oman . XVII). port la Marea Mediterană. Nod caravanier. financiar şi comercial. Universitate. manioc. Relief vulcanic (alt. Port şi aeroport pe atolul Majuro.1 mii km2. aluminiu). Expl. XVIII). copra. Popula ia: 399 mii loc. constructoare de maşini şi utilaj de transport.: Annapolis . departament al Fran ei. Popula ia: 5. Aeroport. cel mai mare port al ării la Marea Mediterană. dom. loc. produse manufacturate şi alimentare. A fost descoperită în 1502 de Cristofor Columb. (1. XIX). 808 mii loc. la E de insula Madagascar . Păduri (24% din teritoriu). situat în V insulei Sicilia . Produce zahăr. chimică. Popula ia: 63 mii loc. turism. Prelucrarea diamantelor. ulei de cocos. Aeroport. dispuse în două şiruri insulare: Ralik în V şi Ratak în E. Produc ie de cereale. Industrie extractivă (cărbune). la N de ecuator. castel (sec. în conurba ie). bazată pe asisten a financiară străină şi pe surse proprii (pescuit. electrotehnică. capitala sultanatului Oman.2 mil. Pia ă pentru vinuri. Academie de ştiin e. Importă maşini şi utilaje de transport. Se cresc bovine. Creşterea animalelor. Nu are căi ferate şi nici căi rutiere importante. Suprafa a: 32 mii km2. peşte uscat. bananieri. vanilie. Suprafa a: 4. Popula ia: cca 1 mil. loc. bananieri. Fondat în sec. situată pe rîul Caledon . XVI). oraş în S Fran ei (Provence). Monumente: biserici (sec. Important centru industrial. primărie (sec. legume şi fructe. Climă tropicală umedă. Produse textile şi alimentare. Hr. Aeroport. Arbori de cafea. în conurba ie). stat insular în Oceanul Pacific (Micronezia). XV. IV î. Legumicultură. biserică (sec. prelucrarea petrolului. Suprafa a: 200. Creşterea animalelor (porcine).: Fort-de-France .: Port Louis (pe insula Mauritius ). Viticultură. la S-V de arhipelagul Hawaii. 1397 m). în S-E peninsulei Arabia. loc. în conurba ie). Produc ie meşteşugărească. República ínsulelor Márshall . Ínsulele ~. max. Fondat în 1868. Pomicultură. Pescuit. trestie de zahăr. Fondat în sec. Ínsulele ~. Muzee. trestie de zahăr. legume. 81 mii loc. metalurgică. Export de curmale. insulă în arhipelagul Antilele Mici . 110 mii loc. Pescuit. Economie slab dezvoltată. Marsília Martiníca Maryland Mascaréne Mascát (Masquat) Másseru [´mæz¬ru] .. Vestigii romane. Vegeta ie tropicală arborescentă: cocotieri. Sta iune turistică şi balneoclimaterică. fructe. (380 mii loc. Oraş pr. 30 mii loc. (298 mii loc. servicii bancare). Climă tropicală umedă.2 mil. Metalurgie (cupru. Suprafa a: 1.

curmali. zahărului.1 mil. Limba oficială: araba (uzuală – franceza). Popula ia: 2. Climă subtropicală musonică. cabaline). comună în Republica Moldova (rn. Importă mijloace şi utilaj de transport. Vegeta ie: păduri tropicale (acoperă 22% din teritoriul ării). gumă arabică.: Cuiaba . Popula ia: 1. Meşteşugărit. pe insula Mauritius din arhipelagul Mascarene . textile. Admis în ONU la 27 República ~. Industrie constructoare de maşini şi utilaje electrice. igarete). S uprafa a: 1. km2. Faună: diverse specii de păsări şi peşti. zahăr. Flotă comercială maritimă. sec. combustibili. piei. Economie în dezvoltare. ceai. Căi ferate: 705 km. mei. Importă maşini şi utilaje industriale. carne. Maurítius . bunuri de larg consum. produse alimentare.). Monument arheologic: La Şan uri (fortifica ie de pămînt de formă rotundă apar inînd geto-dacilor. Aeroport. energetică. Pescuit. Relief reprezentat de un podiş vulcanic mai ridicat în S-V (826 m). la E de Madagascar . de produc ie a cimentului. Flotă comercială maritimă. Căi rutiere: 7 635 km. oraş în Japonia (pe insula Shikoku). curmale. copra.9 mil. peşte sărat şi conservat. Limba oficială: engleza. prelucrătoare a petrolului. Relief deşertic (un sector al Saharei Occidentale). Include 9 districte şi 2 municipalită i. bata i. construc ii de maşini agricole. Turism. artizanat) şi comercial (pia ă agricolă). arahide. Pescuit intens. port la Marea Japoniei. arahide. legume. Exportă zahăr. Mateúþi Máto Grósso [´matu´grossu] Mátsuyama [´matsujama] stat în V Braziliei. coborînd în trepte spre N. Căi rutiere: 1. Admis în ONU la 24 aprilie 1968. Popula ia: 6. Suprafa a: 21.08 mil. fabrici de hîrtie. porumb. wolfram. IV–III î. 469 mii loc. ghips. Culturi agricole: porumb. Exportă minereu de fier. fire şi fibre textile. manioc. stat în S-E Africii. alimentară. Turism. Climă tropicală aridă. Pescuit. în podişul cu acelaşi nume. Mauritánia República Islámică ~. bazată pe industria de prelucrare şi de producere (derivate petroliere. diamante. orez. Este divizat în 12 regiuni şi districtul capitalei. Se recoltează guma arabică. ovine. tutun.9 mii km. Hr. cu o cîmpie litorală acoperită de numeroase bancuri de nisip. piei. covoarelor. îngrăşăminte azotoase. metalelor şi pielei. Pomicultură. bovine. Creşterea animalelor (ovine. caprine. doc. cafea. Culturi agricole: orez. tutun. dominat de platouri nu prea înalte (alt. pe agricultură (trestie de zahăr. Algeria. poligrafică. confec ii. Industrie extractivă (minereuri de fier. Vegeta ie de deşert. nuci de cocos) şi pe creşterea vitelor (caprine. între Sahara Occidentală. igname. Centru adm. în 1550. loc. produse chimice şi alimentare. bata i. cămile. Creşterea animalelor. loc. rom. situat în V Oceanului Indian. Rezina). fosfa i naturali. porcine). la ărmul estic al Oceanului Atlantic. Centru adm. trestie de zahăr. textilelor. Popula ia: 2. de stepă şi de savană. pe coasta Oceanului Atlantic. Suprafa a: 2040 km2. rafinării de petrol. 200–500 m). legume. porumb. Capitala: Port Louis . diamante. manioc. Produc ie de cereale. Zăcăminte: minereuri de fier şi de mangan. cupru. Muzeu. rom. Mali şi Senegal. de aparatură electronică. ilmenit. loc. At. bunuri de larg consum. Centru industrial (metalurgie. Suprafa a: 907 mii km 2. combustibili. orez. sare). mărginit în N şi E de cîmpii litorale înguste. de încăl ăminte. ceai. vite. ceasuri. copra. stat în N-V Africii. aparate optice. brînzeturilor. bovine. Legumicultură. cafea.4 mii km2. sorg.Massachúsetts [mæss¬´t¿uussits] stat în N-E SUA. Capitala: Nouakchott . de produse textile şi alimentare. tutun.4 mil.15 mil. Monumente. loc.: Boston.

Centru adm. ceasuri) şi comercial (pia ă pentru legume). la 11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917. palat (sec. port pe rîul Dyle . 52 mii loc. XI. [´mehh¬l¬] (Malines) oraş în partea de N a Belgiei. constructoare de maşini. capitala statului Swaziland. Industrie extractivă (minereuri de fier şi de staniu. regiune geografică în N-E Poloniei. din 1995). alimentară. Vrancea). poligrafică. Expl. 76 mii loc. de maşini agricole.4 mil. Centru industrial (metalurgie. Arhiepiscopie. XVI). Nod de comunica ii (feroviar. la 1150 m alt. brînzeturi). avînd cea mai mare altitudine (388 m) în Podişul Ciulucului. construc ii de remorci.2 mii loc. maşini de transport. Centru industrial (metalurgie. Fondat în sec. în 1455. material rulant. rutier. 2. 47 mii loc. din 1994. Este administrată de Fran a. deal în Republica Moldova (rn. Centru comercial şi turistic. Lac de acumulare. textilă. oraş în România (jud. Aeroport. cultural şi religios. piei) şi religios islamic (pelerinaj). Pescuit. animale. Industrie extractivă (aur. de pielărie şi încăl ăminte. Mbabáne Mécca Méchelen Medellín [mede´ljin] Medgidía . vopsele.Mayótte [ma´jot] insulă vulcanică în arhipelagul Comore din Oceanul Indian. îngrăşăminte. cocotieri). Important centru comercial (cafea. Aici. Oraş din 1908. Ansamblu comemorativ. chimice şi alimentare. Universitate. mun. în care armatele româneşti şi ruseşti au învins armata germană. Repara ii feroviare. a avut loc “Bătălia de la Mărăşti“. oraş în partea de V a Arabiei Saudite. de ciment. situat pe Rio Porce .: Dzaoudzi . XIII–XV). fluvial-maritim). 13. port pe canalul Dunăre – Marea Neagră . arahide. Oraş din 1968. detergen i). Constan a). prelucrarea lemnului şi a tutunului. Popula ia: 132 mii loc. Hidrocentrală (la Călimăneşti. a hîrtiei. Monumente: catedrală (sec. ulei. Centru comercial. Muzee. metalurgică. Biserică. Numeroase lacuri (cca 2 700). Muzeu de artă. argint). Agricultură (trestie de zahăr. bauxită. siderurgie. de prelucrare a lemnului şi a bumbacului. rutier). Mazúria Mãgura Mãrãºéºti Mãrãºti localitate în România (jud. situată în N-V ării. azbest). cartofi şi se cresc animale. la 70 km E de ărmul Mării Roşii. oraş în N-V Columbiei. Se cultivă secară. conserve de fructe). Suprafa a: 375 km2. alimentară (zahăr. Geamie. Vrancea). produc ie de alcool. XVI). chimică. produse de pielărie. municipiu în România (jud. Făleşti). doc. financiar. drojdie. biserică (sec. situat pe valea rîului Siret . Pomicultură. 966 mii loc. viticultură. la 1 500 m alt. Turism. At. Aeroport. loc. mausoleu în memoria “Bătăliei de la Mărăşeşti“ (24 iulie / 5 august – 6/19 august 1917) în care Armata Română a zdrobit ofensiva germană. între Vistula şi cîmpia litorală baltică. Nod de comunica ie (feroviar. a sticlăriei şi ceramicii. de aparate pentru uz casnic. biserici. Produse ale industriei uşoare (sticlărie. forestiere. arbori de vanilie.

Fabrici de textile. de ceramică. calcare. cartofi. de produse alimentare. porcine. Conservator. Mélbourne Mélville [´melvil] . textilă. Tibrul. curmale. Industrie constructoare de maşini (nave fluviale. Industrie constructoare de maşini (autocisterne. construc ii de automobile. Mari a ş. XVII). [´melb¬n] oraş în S-E Australiei. km 2. de cherestea şi mobilă. Drobeta-Turnu-Severin . Suprafa a: 2. secară. aparate de măsurat). Universită i. Serbia şi Muntenegru. alimentare. max. formată din mai multe arhipelaguri şi insule (Noua Guinee. la grani a cu Bulgaria. XIV–XV). de pielărie şi încăl ăminte.). Pia ă agricolă. floarea-soarelui. mun. Ad. Pescuit şi naviga ie intensă. Ebrul. 200–250 m). comercial (mare pia ă a lînii) şi cultural. grîu. Produc ie de cereale. mare intercontinentală situată între Europa. Nod feroviar. alimentară.Médiaº municipiu în România (jud. Aeroport. din 1968. medie: 1498 m. al statului Victoria . ovine. VII) adăposteşte mormîntul Profetului Mahomed. Relief predominant muntos (alt. clădiri vechi (sec. fructe. produc ie de pielărie şi încăl ăminte. centru adm. Sector zootehnic (bovine. de prelucrare a lemnului (mobilă) şi a sticlei.5 mil. Port pe ărmul golfului Port Phillip . maşini-unelte. caprine. primărie (sec. furgonete). peninsulă în N Canadei. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Sud. Vanuatu. 607 mii loc. Fiji. Centru adm. pirite. Viticultură şi pomicultură. Centru industrial (şantiere navale. Pescuit. argile. Ad. azbest. în peninsula Labrador (2930 km2).a. Medína Mediteránã Mehedínþi Mekóng Melanézia fluviu în S-E Asiei. Sibiu). Universitate. Marea Moschee (sec. de podiş şi cîmpie. Suprafa a: 967 mii km2. Africa şi Asia. Relief muntos. remorci. transformatoare electrice. Iriga ii. arbori de cauciuc). Se cultivă porumb. În 1956 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Vară. Căi rutiere: 1 874 km. Popula ia: 322 mii loc. doc. motoare. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică fortificată (sec. un golf al mării Baffin şi un lac situat în N Canadei. At. Acelaşi nume îl poartă o insulă nelocuită în V Arhipelagului Arctic Canadian (42. orz. financiar.4 mii km2). ovăz. maşini agricole. Marea Marmara şi cu Marea Roşie. Climă ecuatorială şi tropicală. 5030 m).: 5120 m. situat pe rîul Tîrnava Mare . în special pe Coasta de Azur . bananieri. rafinării de petrol. Avicultură şi apicultură. Suprafa a: 4933 km 2. material rulant. Par ial navigabil. jude în S-V României. de sticlărie şi de produse alimentare). Solomon. între golfurile Foxe şi Committee . Comunică cu Oceanul Atlantic. Căi ferate: 129 km. Aeroport. granit. Climă temperat-con-tinentală. Muzeu. Suprafa a: 63 mii km2. Zăcăminte: huilă. Muzee. Ronul. grupare insulară în S-V Oceanului Pacific (Oceania). cabaline). Obiective turistice. la 800 m alt. 62 mii loc. Relief colinar (alt. Márea ~. a. oraş în V Arabiei Saudite. Complexul hidroenergetic Por ile de Fier .: mun. Noua Caledonie. Oraş din 1319. În ea se varsă Nilul. Santa Cruz ş. de gaze naturale. a celulozei şi hîrtiei. Vestigii romane. max. loc. XVI–XVII). Lungime: 4 500 km. Expl. Popula ia: cca 300 loc. de esături şi confec ii. Popula ia: cca 4 mil. Centru turistic şi de pelerinaj. Vegeta ie tropicală (cocotieri. Sta iuni balneoclimaterice. în 1267.

Zăcăminte: minereuri de fier. XII). Relief predominant muntos (alt. Provincie romană (anul 117 d. oraş în Spania.Hr. 600 mii loc. Industrie de prelucrare a metalelor şi a lemnului. zone joase inundabile. centru adm. 50 mii loc. Teatru de balet. IV î. prelucrarea bumbacului. Universitate. siderurgică. 1. Hr. max. Iriga ii. 2859 m). În 1829 o parte a reg. Lungime: 950 km. în conurba ie. V î. chimică. masiv muntos hercinic în Europa Centrală. Centru industrial (prelucrarea metalelor. pielărie. dopuri de plută. Fondat în 1542. oraş în S-E Mexicului. Se produce ciment. Catedrală (sec.Hr. Alt. rutiere). 124 mii loc. a cimentului. textile. Monumente: catedrală (sec. VIII î. cafea). VII). Civiliza ie umană în milen.06 mil. 612 mii loc. ciment. loc. Imperiu Seleucid (anul 321 î. Aeroport. port pe rîul Moselle . Institu ii financiar-ban-care. Hr. Universitate. port pe fluviul Mississippi . Hr. Asiria ). al provinciei Estremadura . Institut de biologie marină. Babilon. Industrie extractivă (minereu de fier). Turism. Metalurgie. pe teritoriul statelor Fran a. II î. al statului Yucatán .: 1 244 m. fluviu în Thailanda. rîu în V Europei. Lungime: 129 km. produse alimentare. între Tigru şi Eufrat . Prelucrarea lemnului. centrul adm. a intrat în componen a Rusiei. Muzeu. 273 mii loc. staniu. Turism. Izvorăşte din mun ii Den-Lao şi se varsă în golful Siam al Mării Chinei de Sud. în Orientul Apropiat şi Mijlociu. produse alimentare). Pia ă agricolă (zahăr. constructoare de maşini (automobile.). animale). În sec. cucerită de arabi (sec. a încăl ămintei. Menám Mérida Mérida Mérida Mérsey [´m¬¬zi] fluviu în partea de V a Marii Britanii (Anglia). Universitate. Izvorăşte din mun ii Pennini şi se varsă în Marea Irlandei. Universitate. al statului Mérida . Nod de comunica ie. Pia ă agricolă (pentru animale şi bumbac). alimentară. regiune istorică în S Georgiei (Gruziei). Nod feroviar. XIII). alimentară. textile. plumb. Hr. produse chimi-co-farmaceutice. biserică (sec. Forma iuni statale în milen. regiune în V şi S-V Asiei. la grani a Cehiei cu Germania. Lungime: 1 200 km. Aeroport. Fondat în sec. Populată de triburi semitice în milen. Vestigii romane. Lă ime: cca 200 km. la 1 640 m alt. chimică. XIII–XVI). Păduri de foioase şi conifere. port la strîmtoarea Messina . Meuse [mœœz] .). alimen-tare). Aeroport. Aeroport. Muzeu. situat pe fluviul Guadiana . pieilor şi a tutunului. Tunele pe sub fluviu (feroviar. oraş în Italia (Sicilia). Meshéti Mesopotámia Messína Metálici Metz [mes] oraş în N-E Fran ei (Lorena). wolfram. Fondat în 1558. Relief: masive muntoase. produse textile şi alimentare (conserve. Belgia şi Olanda. aparataj electrotehnic). Lungime: 1 000 km. centrul adm. Mún ii ~. ( Summer. XVI a fost cucerită de turci. Colonie romană în anul 25 î. uraniu. Centru industrial (şantiere navale. Turism. cînepă. oraş în N-V Venezuelei.Hr. zinc. Par ial navigabil (pe 400–750 km).Mémphis [´memfis] oraş în SUA (Tennessee). Izvorăşte din podişul Langres (Fran a) şi se varsă în delta Rinului . max.

marmură). Climă temperată tropicală şi subtropicală. avioane.5 mii km2. constructoare de maşini şi agregate (automobile. Suprafa a: 1. uraniu. Parcuri na ionale. de petrol. petrol. Locul de desfăşurare a Jocurilor Olimpice (1968). Mexic şi Arhipelagul Antilelor. Miáss Míchigan Míchigan [´mi¿¬g¬n] [´mi¿¬g¬n] .5 mil. Teatre. Cereale. Aeroport. forestieră. alimentară. loc.25 mil. bazată pe industrie. siderurgică. cauciuc sintetic. Capitala: Mexico . energetică. Opt universită i (cea mai veche din 1551). metalurgică.85 mil. Belize. în conurba ie). Expl. Méxic Státele Uníte Mexicáne . specii de ierburi de stepă şi de savană. Suprafa a: 58 mii km2. Academie de ştiin e (1884). XVI–XIX). îngrăşăminte azotoase şi fosfatice. Pescuit.97 mil. petrochimică. Muzeu de mineralogie. km2. Legumicultură. (20. electrotehnică. Vegeta ie: păduri tropicale. agricultură. Ad. maşini de spălat). port la Oceanul Atlantic (golful Biscayne ). sare). în sistemul Marilor Lacuri (SUA). montaj de automobile. Sta iuni balneoclimaterice. Guatemala şi Oceanul Pacific. vagoane. argint. gaze naturale. prelucrarea petrolului. 360 mii loc. situat între SUA. constructoare de maşini (automobile). Industrie variată: extractivă (huilă. Industrie extractivă (aur. plumb. sare. stat în sudul Americii de Nord. Mare centru industrial: metalurgie neferoasă. 175 mii loc. zahăr. Produse chimice şi alimentare. Pomicultură. Golful Mexic. comer . Numeroase institu ii comerciale şi bancare. ciment. maşini agricole. Universită i. 9. frigidere. situată în partea centrală a ării. minereuri de fier. km2. în peninsula Lower . celuloză. produse chimice şi alimentare etc. Turism. max.5 mil. aparatură electrotehnică). México (Ciudád de México) Miámi [mai´ æm¬] oraş în S-E SUA (Florida). Al doilea mare oraş din lume. lac în America de Nord. Suprafa a: 250. Limba oficială: spaniola. construc ii de maşini (automobile. biciclete. încăl ăminte. sulf. aparatură electrotehnică. Popula ia: 9. Economie dezvoltată.8 mil. de prelucrare a lemnului. pescuit. Rezerva ii naturale. ciment. alimentară. textilă. Importantă zonă industrială. Centru comercial şi financiar-bancar. golf al Oceanului Atlantic. mercur. Produce anvelope. Este divizat în 31 de state federale şi un district federal. Muzee.Méxic Golful ~. cupru. loc. Turism. cu cîmpii în zonele de litoral. loc. Fondat de spanioli în 1567. gaze naturale. Catedrală (sec. zinc.: 282 m. Popula ia: 103 mil. Industrie electronică. Aeroport interna ional. igarete. care cuprind în interior Podişul Mexican . Marea Caraibilor. Pescuit. carne. între SUA. Din acest golf se formează curentul marin Golfstrom . loc. Ad. (3. Centru adm. loc. chimică. ghips. Teatre. Metalurgie.: Lansing . cupru. oraş în Federa ia Rusă. în conurba ie). la 178 m alt.: 4 375 m. hîrtie. A capitala Mexicului. max. aur. ghips. stat în N-E SUA. Suprafa a: 1. talc. aparate de radio şi televizoare. Muzee. Relieful ării reprezintă un sector al mun ilor Cordilieri . vin. mangan. sfeclă de zahăr. textile. Important centru de comunica ii. siderurgie. la E de mun ii Ural . minereuri de fier. la 2200 m alt. Nod de comunica ii. tractoare.

Mun. loc. bata i. At. banane. produc ia micilor întreprinderi industriale. poligrafie. max. Pescuit. avînd un relief predominant muntos. Popula ia: 475 mii loc. Industria lemnului. în depresiunea Ciuc. Administrat de SUA. IV–XV). trestie de zahăr. Metalurgie. bărci de pescuit. combustibili. Capitala: Palikir (pe insula Pohnpei ). Căi rutiere: 226 km. bazată pe agricultură. Exportă produse textile şi confec ii. produse chimice. asisten ă financiară. orez. V–IV î. cu vulcani activi (alt. Climă mediteraneană. Muzeu. motoare. construc ii de maşini (automobile. motociclete. Culturi agricole: grîu. prelucrarea lemnului. din 1979. Teatrul de operă La Scala . Culturi agricole: orez. Pescuit. Suprafa a: 99 km2. Produce energie electrică. Relief muntos (alt. Suprafa a: 5. 5 km2. 1.4 mil. Orez. Muzee. Universită i. utilaje) şi alimentare. pescuit. Climă tropical-oceanică. cacao. piper. Galerie de artă modernă. insulă în S arhipelagului Filipine . municipiu în România. Existent din sec. Relief muntos. tricotaje. stat insular în V Oceanului Pacific. Izvorăşte din Subcarpa ii Vrancei . Popula ia: 5 mii loc. Suprafa a: 707. Suprafa a: 158 km2. Izvoare termale. Economie slab dezvoltată. confec ii. în arhipelagul Ciclade . construc ii de tractoare. la 2 100 km N-V de arhipelagul Hawaii. Climă subecuatorială. Academie de ştiin e. esături. insulă grecească în Marea Egee. Monumente: Domul (sec. copra. Monumente istorice şi arhitectonice. centru adm. aparataj electrotehnic). Pînă la Unirea Principatelor (24 ianuarie/5 februarie 1859) a servit drept hotar între ara Românească şi Moldova. la S-V de insula Luzon . pe partea stîngă a Oltului. Sta iuni balneoclimaterice.7 mii km2. în 1427. Harghita. Industrie extractivă (aur. peşte. porumb. Mídway [´midwei] Ínsulele ~. tractoare. Nu are căi ferate. porumb. trestie de zahăr. Miércurea-Ciuc Miláno Mílcov rîu în România. de aur.2 km2.Micronézia Státele Federáte ale Micronéziei . Admis în ONU la 17 septembrie 1991. afluent pe dreapta al rîului Putna . Popula ia: 110 mii loc. 2 965 m). poligrafie. Suprafa a: 9. Renumita Bibliotecă Ambrosiană . porumb. centru adm. cupru. 42 mii loc. bananieri. Aeroport. arbori de piper. Importă produse industriale (maşini. cupru. al jud. Popula ia: 2. Aeroport. confec ii. Expl. XIV–XIX). produse alimentare. palate (sec. păsări). XVI). grup de insule în Oceanul Pacific. cărbune). Lungime: 68 km. Pescuit. Popula ia: 14 mil.5 mii loc. Se cultivă cocotieri. ananas. oraş în N Italiei. siderurgie. măslini. textile. al regiunii Lombardia. biserici (sec. Vegeta ie bogată: palmieri. articole artizanale. Cuprinde numeroase insule şi insuli e (peste 500) vulcanice şi coraligene. fier. platină. loc. Este divizat în 4 state. max. Nod de comunica ie. ulei de palmier. doc. la 800 km E de arhipelagul Filipine . Hr. avioane. de la 720 m alt. biciclete. Relief muntos. Mílos Mindanáo Mindóro . Important centru industrial: metalurgie. 2585 m). îmbutelierea apelor minerale. insulă în arhipelagul Filipine . alimentare. cînepă de Manila. Pinacoteci. Creşterea animalelor (porcine. banane.

ovăz. a instrumentelor de precizie. Industrie constructoare de automobile.4 mii km2. Missouri Missouri Mistassíni Mítchell [´mit¿¬l] . Popula ia: 5. Aeroport. alimentară. Teatre. Industrie forestieră. porcine). Monumente. Popula ia: 2. în America de Nord. Creşterea animalelor (bovine. alimentară. grîu.6 mil. soia. de ciment. Universitate. pajişti alpine pe culmi. în 1067. Suprafa a: 2 176 km 2. Industrie constructoare de maşini agricole şi de transport. constructoare de maşini şi de prelucrare a produselor agricole. Mínsk Minusínsk Mississíppi Mississíppi oraş în Federa ia Rusă. avicultură). a încăl ămintei. 2 034 m) al mun ilor Apalaşi . textile şi alimentare. Universitate. textilă. loc. Lungime: 4 740 km. Suprafa a: 125. port pe fluviul Mississippi . chimică. între fluviul Mississippi şi golful Mexic . Creşterea animalelor. porumb. Descoperit în 1672. Muzeu. gaze naturale). afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . loc. Suprafa a: 225. la grani a cu Canada. sfeclă de zahăr. Parcuri na ionale. motociclete. stat în partea centrală a SUA. Izvorăşte din Lacul Superior şi se varsă în golful Mexic . Industrie extractivă (minereuri de zinc şi plumb. petrol). Muzee. [m¬´zuri] rîu în partea central-nordică a SUA. doc. alimentară. capitala Republicii Belarus. arahide). Teatre. constructoare de maşini. fluviu în SUA. 138 mii loc. Aeroport. avînd lungimea de 3 950 km (de la izvoarele rîului Missouri – 6420 km). Pia ă agricolă (pentru bumbac. Nod de comunica ie. Este legat prin canale de Marile Lacuri . Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi . Centru financiar şi comercial (pia ă pentru grîu şi porumb). Hidrocentrale.5 mii km 2. alimentară. At. Turism. Zonă agricolă (grîu. Navigabil. a celulozei şi hîrtiei. 78 mii loc. forestieră. de la 1 220 m alt. textilă. afluent al Berezinei . orez. de utilaje electrotehnice.8 mil. Se varsă în golful James prin rîul Rupert . Studiou cinematografic. Fondat în 1739.45 mil. Industrie extractivă (minereu de fier). poligrafică. Suprafa a: 180. în conurba ie cu Saint Paul . chimico-farmaceutică. aparatură electrotehnică). Industrie extractivă (petrol. poligrafică. situată pe rîul Svisloci . al statului Niger . loc. Popula ia: 4. situat pe fluviul Enisei. forestieră.7 mil. porumb.Mínna Minneápolis [mini´æplis] oraş în partea central-vestică a Nigeriei. de produse chimice. cărbuni. de prelucrare a lemnului. Academie de ştiin e. Centru adm.: Saint Paul . Muntele ~. stat în S SUA. soia).: Jefferson City . 1. oraş în N SUA (Minnesota). Capitala: Jackson . Important centru economic. aparate electronice şi de precizie (ceasuri).7 mil. constructoare de maşini şi utilaj de transport. loc. Parc na ional. Păduri pe pante. tractoare. Centru adm. lac în S-E Canadei (Québec).2 mii km2. creşterea animalelor. porumb. bumbac. Provoacă mari inunda ii. Nod de comunica ie. 2. a hîrtiei. Navigabil pe cursul inferior şi mijlociu. centrul adm. cultural şi comercial. bata i. Se cultivă bumbac. cel mai înalt vîrf (alt. Minnesota [mini´sout¬] stat în N SUA. loc. Zonă agricolă (grîu.

de produse chimice. 1 mil. încăl ăminte. porumb). 10 mii loc. port la Marea Roşie. Izvorăşte de la 1200 m alt. Nod de comunica ii (rutier. conserve din legume şi fructe. textilă.8 mii km2. calcare). Expl. materiale de construc ii. Lungime: 216 km.a. motoare şi aparataj electric. Creşterea animalelor (bovine. la 23 km N de Casablanca. Pescuit. fabrici textile. rîu în România. Viticultură. chimică. Nod rutier..45 mil. potasiu. Sta iune balneoclimaterică. ovăz. electrotehnică. 210 mii loc. Export de cafea (“Mocca“). fructe). fabrici textile şi de produse alimentare. Fondat în sec. de prelucrare a petrolului şi lemnului. regiune deşertică în S-V SUA (California). de pielărie şi cherestea. de celuloză şi hîrtie. Suprafa a: 33840 km2. floarea-soarelui. loc. constructoare de maşini. produse lactate. ovine). pompe submersibile. Denumirea veche: Fédala . situat pe ărmul de N-V al golfului Mobile . de pielărie şi încăl ăminte. oraş în S-V Republicii Yemen. Topli a ş. Afluen i: Moldovi a. animale. afluent pe dreapta al Siretului. Nod de comunica ii. legume. alimentară. Centru comercial (cunoscut încă din sec. Centrală electrică ( Cuciurgan Móhacs Mohammedía Moháve Moldóva Moldóva . chimică. metalurgie. maşini de spălat. tractoare. XIX). de ciment. Se produc: vinuri. ulei vegetal. sare. de gaze naturale (Baimaclia). Industrie metalurgică. XVI). banane). Suprafa a: 64. covoare.). Limba oficială: româna. sfeclă de zahăr. Teatru. Mócca Moesia Mogadíshu [moga´di¿u] Moghilév oraş în Belarus. Popula ia: 4. frasin. zone colinare şi cîmpii. port la Oceanul Indian. Relief constituit din podişuri. prelucrarea lemnului. ulm. alimentară. Avicultură. produc ie de ciment. care îngloba şi teritoriul de azi al Dobrogei. Hr. Zăcăminte: aur. 171 mii loc. mobilă. Vegeta ie bogată şi variată: păduri de codru (stejar. populată în antichitate de moesi. tutun. zahăr. Nistru. port pe Dunăre. constructoare de maşini (nave). Răut . Centru industrial (rafinării de petrol. loc. cultivate cu cereale (grîu. 368 mii loc. tei) şi de luncă (salcie. Economie bazată pe agricultură şi industrie. Vegeta ie de specii xerofite. Industrie metalurgică (aluminiu). de produse alimentare. República ~. XIII). devenită provincie romană (sec. chimică. de sub vîrful Lucina (Carpa i). regiune istorică între Balcani şi Dunăre. Monumente: moschee (sec. palatul sultanilor (sec. Dispune de suprafe e agricole însemnate. Principalele produse industriale: televizoare. stat în S-E Europei Centrale. bumbac. Universitate. învecinat cu România şi Ucraina. Capitala: Chişinău . textile. Muzeu. prelucrarea metalelor. Turism. fluvial). Construc ii de maşini agricole. Port. 22 mii loc. I d. orz. oraş în N-V Marocului. ciment. fag. arbuşti şi plante de stepă şi silvostepă. în conurba ie). argint. Climă temperat-continentală. (477 mii loc. Humor. situat pe fluviul Nipru. Universitate.Mobíle [mou´biil] oraş în S-E SUA (Alabama). Aeroport. divizată apoi (în anul 86) în Moesia Superior şi Moesia Inferior . capitala statului Somalia. Pia ă agricolă (cereale. X. Rafinării de petrol. nisip. Rîuri: Prut. Aeroport. de plăci fibro-lemnoase. [´mohaat¿] oraş în S Ungariei. port la Oceanul Atlantic. confec ii. Fondat în 1267. igări. plop). Suha . peşte. frigidere. Pomicultură. Resurse de subsol destinate construc iei (argile. Muzee. textile şi alimentare) şi comercial (pia ă pentru cereale.

4031 m). parfumuri. Principátul ~. ceai. cabaline. a materialelor de construc ie. caprine. Expl. arbori de cuişoare şi de piper. aur. Popula ia: 32 mii loc. Universitate.7 km. Centru comercial (export de cafea. Muzeu oceanografic. Este divizat în 21 de reg. stat în S Europei. de pielărie şi încăl ăminte. farmaceutică. Popula ia: 2. Namela . Sta iune balneoclimaterică. cămile etc.). chimică. Capitala: Monaco . Capitala: Ulan-Bator . Centru industrial (prelucrarea petrolului şi a lemnului. Fondat în 1822. lignit. sare. Climă subtropicală. petrol. 4 374 m) şi Hangai (alt. Se cultivă grîu. situată pe Coasta de Azur (Marea Mediterană). oraş în S-E Kenyei. de prelucrare a metalelor şi petrolului. Palat princiar (sec. loc. materiale de construc ie. Relief muntos (alt. Vegeta ie: păduri de conifere. forestiere (lemn roşu. de covoare şi esături. dar insuficient valorificate. minereu de fier. opera ii bancare. Nod de comunica ii. ovine. Faună: dropii. Zonă vulcanică activă. Şantiere navale. port la Oceanul Indian. ghips. XIII–XVII). Bogat poten ial hidroenergetic. XI. Weda. activită i ştiin ifice (cercetări oceanografice. de cosmetică. Produse chimico-farmaceu-tice. Oraşe pr. pe Coasta de Azur .: Ambon. Zăcăminte: fluorite.1 mil. max.62 mil. prin deşertul Gobi (alt. a cimentului şi hîrtiei. Limba oficială: mongola. Suprafa a: 2. plante furajere. conserve de carne etc. Muzeu de antichită i. Admis în ONU la 28 mai 1993. Centru financiar şi turistic. chimice şi alimentare. Suprafa a: 83. construc ii navale. flori. loc. lemn. Aeroport. cocotieri. orz. cartofi. Artizanat. Popula ia: 2. între insulele Sulawesi şi Noua Guinee .Molúce Ínsulele ~. 600 mii loc. Mombása Monáco Monáco Mongólia stat în Asia Centrală. produse farmaceutice şi alimentare). produc ie de ciment. XVI). Dispune de variate resurse naturale. arhipelag în V Oceanului Pacific (Indonezia). fazani. bumbac). max.7 mii km2. Monumente: fort (sec. energie electrică. servicii comerciale. 1 000–2 000 m) în centru şi în E. păşuni şi specii de plante de stepă şi xerofite. Fondat în sec. km2. textile. Metalurgie. huilă. hîrtie. brînzeturi. pînă la 3 000 m). pe insula Mombasa . emisiuni de timbre. cu ierni calde şi veri însorite. zinc. aparate electronice. uraniu. repara ii navale. alimentară. de cosmetică. Este organizat în 4 districte. antilope. cupru. biserici. încăl ăminte. situat între Federa ia Rusă şi China. Aeroport. Industrie extractivă. Industrie electronică. culani. prin cîmpii deşertice şi deluroase în S-E. molibden. Sector principal în agricultură – creşterea animalelor (bovine. alimentară (lactate. capitala statului cu acelaşi nume. ciment. 1 mil. Relief diversificat prin mun ii Altaiului Mongol (alt. Monróvia . Căi rutiere: 50 km. Exportă medicamente. loc. muzeu oceanografic). Importă combustibili. benefice renumitelor sta iuni balneare de pe Coasta de Azur. Sta iune balneară. Produc ie de aluminiu. alimentare. produse de sticlărie. ovăz. Climă ecuatorială. 4 mii loc. abanos). Suprafa a: 1. Exportă materii capitala Liberiei.57 mil. situat pe un promontoriu al Mării Mediterane. Culturi agricole: orez.2 km2. Climă excesiv continentală. moschee. înconjurat pe continent de teritoriul Fran ei. materii prime. Principalele surse de venit: turism. Limba oficială: franceza. textilă. oraş situat în N-V ării. Rafinării de petrol. cămile). produse alimentare. şi municipalitatea capitalei. Teritoriul ării reprezintă un sector terminal al mun ilor Alpii Maritimi . port la Oceanul Atlantic. Căi ferate: 1.

Monumente: catedrală. Centru adm. max. vagoane). Se cresc animale pentru carne şi lapte. 1 mil. Aeroport. porumb. crom. Nod de comunica ii. oraş în N-E Mexicului. oraş în Principatul Monaco. electrotehnică. Izvorăşte din mun ii Sude i . Fondat în 1726. Produc ie industrială. loc. Muzeu. produse chimice şi alimentare (vinuri. XIX). hîrtie.: 4 634 m.: mõtri´ool] Moráva . trestie de zahăr. aparate electrotehnice şi electronice. în conurba ie). asamblare de automobile. produc ie de mase plastice. Parcuri. bumbac. Culturi agricole: grîu. produse chimice. chimică. Fondat în sec.: Helena . Produc ie de mobilă. port pe ărmul estuarului La Plata . Fondat în 1579. Alt. Suprafa a: 104 km2. ciment. Universitate. Lungime: 358 km. gaze naturale). de prelucrare a lemnului. grădini publice. de faian ă. Popula ia: 879 mii loc. Alpinism. cel mai înalt din Europa (alt.8 mii km 2. zinc. Muzee.5 mil. alimentare (vinuri).: mõre´aal. Aeroport. Capitoliu. apar inînd Italiei. 8. al statului Nuevo-León . loc. Observator astronomic şi meteorologic. ceramică. textile. Industrie constructoare de maşini (nave. granit). port pe fluviul Sf. XVII). Centru adm. la grani a dintre Italia şi Elve ia.5 km2. clădiri (sec. Universitate. XV–XVIII). oraş în N-E SUA. masiv muntos în Alpii Pennini . Sta iune balneoclimaterică. între Fran a şi Italia.: Plymouth . marchează grani a dintre Cehia şi Slovacia şi între Slovacia şi Austria. Suprafa a 380. max. Planta ii de arbori de cafea. încăl ăminte. VIII. metalurgică (a neferoaselor). Aeroporturi. Turism. engl. confec ii. Fondat în 1642. la S de insula Elba . Monumente: catedrală (sec. produse alimentare). siderurgie. sfeclă de zahăr. loc. petrol. [mõp¬´lje] oraş în S Fran ei (Languedoc). Universitate. stat în N-V SUA. Nod de comunica ii. afluent pe stînga al Dunării. Aeroport. Industrie extractivă (fosfa i. alimentară. încăl ăminte. Aparataj electronic. Renumit centru turistic. Nod de comunica ii.5 mii loc. loc. Popula ia: 15 mii loc. rîu.5 mil. Universită i. tractoare. ciment. la 15 km de Nisa . centrul adm. centru adm. Fondat în 1781. mangan. Monumente: catedrală (1364). textile. palat. Acoperit de ghe ari. fier. [mõn bl¾] masiv muntos în Alpii Occidentali . Turism. Renumită prin romanul “Contele de Monte-Cristo“ de Alexandre Dumas-tatăl. 16 mii loc. Raliu automobilistic. 4 807 m). (3. Grădină botanică. 1. secară. Aeroport. Centru industrial: construc ii de maşini-unelte. 282 mii loc. locomotive. al statului Vermont . capitala Urugu-ayului. oraş în S-E Canadei (Québec). Ghe arul Gorner . avioane. Navigabil pe distan a de 125 km. Industrie extractivă (minereuri de cupru. Lauren iu . la 124 km de Marsilia. situat pe Coasta de Azur . carne). insulă în Marea Tiraniană. Important centru industrial (metalurgie. alimentară.9 mil. Turism. alimentară etc. plumb. biserică (sec. sticlărie. Climă tropical-oceanică. Suprafa a: 10. Rafinării de petrol. textilă. Monumente. Mont Blanc Mónte-Cárlo Montecrísto Mónte Rósa Monterréy [´monte´rooza] [monte´rrei] Montevidéo Montpelliér Montpelier Montréal [mont´pili¬r] [fr. Turism.Monserrát Montána insulă britanică în Arhipelagul Antilelor Mici. 2. Tunel rutier între Fran a şi Italia. de prelucrare şi chimizare a petrolului. bananieri. Teatre.

Canálul ~. în 1452. catedrale (sec. 8. Lungime: 550 km. ciment. biserici (sec. afluent pe stînga al rîului Oka . avioane. Navigabil (14 ecluze). loc. loc. República ~. chimică. oraş în N Irakului. mănăstiri (sec. Nucleul cnezatului moscovit (sec. At. Fondat în sec. Izvorăşte din mun ii Vosgi . chimico-farmaceutică. capitala statului Comore. Industrie extractivă (bauxită). situată pe rîul Moscova. Moróni Móscova oraş în S-V insulei Ngazidja . porumb.2 mii km2. aparataj electrotehnic). Centru comercial (vanilie. XVI–XVII). Industrie siderurgică. Turism. sfeclă de zahăr. Pescuit. Industrie electro-nică. Biblioteci (20). palat. 127 mii loc. Centru industrial (aparataj electro-tehnic.S. textilă. alimentară. capitala Federa iei Ruse. Mare centru industrial. textilă.: 2 000–3 000 m. afluent pe stînga al Rinului .Morávia Mordóvia regiune la E de Boemia (Cehia. de ceasuri şi instrumente muzicale. de mobilă. Muzeu. la 80 km S-V de Sarajevo. biserici. Pelerinaj. Nod de comunica ii. Ostrava . traversată de rîul Morava. Suprafa a: 26 mii km2.S. 32 mii loc. port la Marea Mediterană. de pielărie şi încăl ăminte. industrie textilă (covoare). Capitala: Saransk. produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de vinuri.: 1 000 km. de prelucrare a lemnului şi tutunului. de ciment. tutun. alimentară. Ruse din 1918. Ad. Mosúl Mozambíc . Aeroport. hîrtie. Pia ă de fructe şi vinuri. Aeroport. palate. fructe. comercial şi cultural. oraş în N-V Algeriei. Monumente: Kremlinul. cartofi. Monumente: moschee.S. Turism. Culturi agricole: grîu. Navigabil. sfeclă de zahăr. Slovacia).S. a U. situat pe rîul Neretva .F. Teatre (60). maşini-unelte. Lungime: 502 km. Móscova Móselle Mostaganém [mo´zel] Móstar rîu în partea europeană a Rusiei. Construc ii de maşini (automobile. Aeroport. poligrafică. siderurgică. secară. tutun. Men ionat în 1147. a Federa iei Ruse din 1991. strîmtoare între ărmul de S-E al Africii şi insula Madagascar. centrul Marelui Cnezat al Moscovei (1328). Legat cu Volga prin canalul Moscova . Academie de ştiin e. alimentară. Nod de comunica ii. Suprafa a: 26. rîu în V Europei (Fran a. XVI). a cimentului. republică în Federa ia Rusă. Industrie de prelucrare a metalelor şi lemnului. Muzee (75). cartofi). loc. Pia ă pentru cereale. Universită i (13).: Brno. Germania). de pielărie şi încăl ăminte. Popula ia: 4 mil. animale şi fructe. Aeroport. Hidrocentrale. Capitală a R. Popula ia: 965 mii loc. în conurba ie. de produse alimentare. Creşterea animalelor. cacao). de textile şi confec ii. XIII). Agricultură (cereale. Luxemburg. din 1922. Studioul cinematografic “Mosfilm“.9 mil. port pe fluviul Tigru . Centru industrial: rafinării de petrol. nave fluviale. XV). 115 mii loc. 1.3 mil. Lă ime max. cafea. Este străbătut de curentul Mozambic . oraş în Bosnia şi Her egovina. Lungime: 1 670 km. Universitate. XI. Oraşe pr. cereale. chimică. electrotehnică.R. fructe). doc.

Lungime: 124 km. Este divizat în 10 provincii şi districtul capitalei. Metrou. caprine). copra. Universitate. At. biserica Saint étienne (sec. abanos). Relief muntos (alt. biciclete). poligrafie. energetică. Castel în ruine (sec. Suprafa a: 812 mii km2. Turism. dominat de culmi muntoase spre S. de hîrtie. igarete. ceai. cuprinsă între Carpa i şi Dunăre şi între rîurile Olt şi Milcov. primărie (1551). Turism. afluent pe stînga al Elbei . Aeroport. alimentară. alimentară. Se cresc animale (ovine. siderurgică. palat episcopal (sec. mahon. Nod de comunica ii. aur. uraniu. Industrie constructoare de maşini (agricole şi textile) şi aparataj electrotehnic. Poten ial hidroenergetic bogat. textilă. XIII). bauxită. cartofi. cu ieşire la Oceanul Indian. de aparataj electrotehnic şi de optică. Múlde Mulhouse [mju´luuz] München [´mjunhen] Münster [´mjunst¬r] Múntenégru Munténia . republică în S-V statului Serbia şi Muntenegru. sisal. Popula ia: 112 mii loc. Hidrocentrală. constructoare de maşini (vagoane. centrul adm. trestie de zahăr. Vegeta ie: păduri cu esen e pre ioase (cedru. produse petroliere şi alimentare. 273 mii loc. XII–XIV). Centru industrial: construc ii de avioane şi automobile. Oraş din 1273. Universitate. pielărie şi încăl ăminte. Climă tropicală şi subecuatorială. Muzeu de arte frumoase. mei. Popula ia: 19. lemn. de mobilă. Muzee. Întreprinderi de produse textile (din bumbac şi lînă). Planta ii: cocotieri. oraş în N-E Fran ei (Alsacia). în sec.3 mil. nuci de cocos. Zăcăminte: minereu de fier. Căi ferate: 3130 km. XVI–XVII). XVIII). Tipografii. VIII. de cherestea şi hîrtie. specii de savană şi de stepă. tantalit. citrice. chimică. autovehicule asamblate. vi ă de vie. XIII). Aeroport. Plutărit. stat în S-E Africii. beriliu. plumb). citrice. Culturi agricole: porumb. doc. Malawi şi Tanzania. sorg. ceai. denumirea veche a păr ii de E a ării Româneşti. primărie (sec. Teatru Na ional. de prelucrare a lemnului şi pielei. 1. de ciment. Fondat în 1158. situat pe rîul Isar . Capitala: Podgorica . Studiouri cinematografice.Mozambíc República ~. tutun. Construc ii de maşini şi utilaje pentru industria textilă. al landului Bavaria. bumbac. petre pre ioase. loc. Izvorăşte din Mun ii Metalici (Cehia). Importă maşini şi echipament de transport. Climă mediteraneană. port pe canalul dintre Rin şi Ron . Institute de cercetări. învecinat cu Africa de Sud. zahăr. XV). arahide. biserici (sec. C rîu în Germania. XIII. textilă. XIX). Relief variat: cîmpii pe cursurile inferioare ale fluviilor Zambezi şi Limpopo şi în lungul litoralului. Culturi agricole: măslini. oraş în S-E Germaniei. Capitala: Maputo . floarea-soarelui.3 mil. hîrtie. biserici (sec. podişul Mozambic în N. bere. Industrie extractivă. Muzee.8 mii km 2. XIX). Monumente: Domul (sec. port pe canalul Dortmund-Ems. cupru. bumbac. staniu. chimice. max. loc. Popula ia: 645 mii loc. Industrie extractivă (bauxită. Zambia. fabrici textile. alimentare. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). orez. Se mai produce esături de bumbac. podişul Matabele în V. a materialelor de construc ii. 2 522 m). Suprafa a: 13. Limba oficială: portugheza. Monumente: Domul (sec. bananieri. Zimbabwe. de produse chimi-cofarmaceutice şi alimentare. Exportă crevete. alimentară. Nod de comunica ii. arahide.

Lungime: 978 km. legume. Climă temperatcontinentală. 225 mii loc. Serbia şi Muntenegru). oraş în Federa ia Rusă (Republica Tătară). Teatru. Múreº rîu în Europa Centrală (România. Port în golful Kola (marea Barents). Turism. tutun. Suprafa a: 4 920 km2. a materialelor de construc ii. Se cresc animale (bovine. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Insule ( Kilwa ). Hidrocentrală. 445 mii loc. Apicultură. grîu. Teatre. Relief de coline. Rafinării de petrol. alimentară. textilă. afluent pe stînga al Tisei . ovine. Iriga ii. alimentară. Centru industrial (şantiere navale. Industrie extractivă (aur. Denumirea antică: Maris (Marisia) . oraş în Japonia (Honshû). Institu ii de învă ămînt superior. Aeroport. de pielărie şi sticlărie. Tipografii. Izvorăşte din mun ii Paropamiz şi se pierde în deşertul Karakum . între Republica Congo şi Zambia. oraş în Federa ia Rusă. în V insulei Kyûshû . Izvorăşte din masivul muntos Hăşmaşu Mare (Carpa ii Orientali). Universitate. Lungime: 803 km (761 km pe teritoriul României). Centru adm. roci de construc ie.: 26 m. plante textile şi furajere. porcine. Suprafa a: 6 714 km2. orz. în peninsula Kola . Resurse naturale: gaze naturale. Industrie grea (automobile. alimentară. oraş în Japonia. lac în Africa Centrală. Mlaştini (în S). dealuri şi podişuri. produse alimentare) şi comercial. Popula ia: 602 mii loc. Fondat în 1916. Industrie metalurgică. materiale de construc ii. produc ie de confec ii. [´mwanza] oraş în N-V Tanzaniei. Centru industrial (maşini-unelte. instrumente muzicale. Universită i. situat în mun ii Mitumba . 469 mii loc. Universitate. Ad. instrumente muzicale. Murgáb Múrmansk Mwánza Mwéru Náberejnie Celnî [´mweru] Nágano Nagasáki . de maşini şi aparataj electronic. Oraşul a fost distrus aproape în întregime de o bombă atomică lansată de avia ia SUA la 9 august 1945. Centrul catolicismului japonez. Jocurile Olimpice de Iarnă (edi ia a 18-a) în 1998. 360 mii loc. la 160 km N-V de Tokio . motoare Diesel). Pescuit. încăl ăminte. de prelucrare a lemnului. Culturi agricole: porumb. Reconstruit în deceniile următoare. a materialelor de construc ie. fructe. Prelucrarea lemnului. păduri. caprine). Prelucrarea lemnului. de mobilă. în bazinul superior al rîului Mureş . Turkmenistan). constructoare de nave. camioane. secară. produse alimentare. utilaje de pescuit. Artizanat.: Tîrgu-Mureş . diamante). port la lacul Victoria . mobilă.Múreº jude în partea central-nordică a României. ape minerale. ovăz. chimizarea petrolului. port la Marea Chinei de Est. produse chimice şi alimentare) şi comercial. Pescuit. fabrici de frigidere. În perioada 1982–1988 se numea Brejnev . Aeroport. prelucrarea lemnului. Muzee. Ungaria. situat pe partea stîngă a rîului Kama . 535 mii loc. electrotehnică. rîu în Asia Centrală (Afghanistan. Aeroport. max.

textile. republică în Azerbaidjan. zinc. materiale de construc ii. confec ii. bumbac. maşini unelte. materiale de construc ie. electrotehnică. Catedrală. produse alimentare. textilă. Mare centru industrial (metalurgie. plumb. ciment. la grani a cu Turcia. Muzee. mobilă. A fost creată în 1923 (80% armeni). Construc ii mecanice. castel (sec. la 1 675 m alt. oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient). 363 mii loc. Agricultură (cereale. Asamblare de automobile.: Stepanakert . Mausoleu (sec. Turism. Capitala: Nahicevan . Zăcăminte: sare. sulf. Popula ia: 194. loc. avioane. situat în N depresiunii Fergana . vi ă de vie.5 mil. tutun. Universitate. Parc na ional. Conflictul armat din 1992–1993 între Armenia şi Azerbaidjan s-a încheiat prin declararea autonomiei acestei enclave armene. produse chimice. sticlărie. capitala Republicii Kabardino-Bal-kare. 125 mii loc. produse alimentare. Expl. 166 mii loc. Principal centru industrial (metalurgie. port la Oceanul Pacific (golful Ise ). repara ii navale. Centru adm. oraş în Federa ia Rusă.4 mil. Temple. XVII). Pescuit. Creşterea animalelor. Popula ia 306. construc ii de maşini. electrotehnică. textile.5 mii loc. la 120 km N-E de Kyôto . 2. petroliere şi forestiere. Fondat în sec. produse alimentare). forestiere. 1. prelucrarea lemnului. mătăsii. capitala Kenyei. biciclete. oraş în V Kenyei. bumbacului. Universitate. produse alimentare). port la Marea Japoniei (golful Nahodka ). Muzeu. Industria lemnului. Culturi agricole: cereale. bovine). Prelucrarea metalelor. tutun. oraş în Japonia (Honshû). loc.4 mii km 2. automobile. 243 mii loc. República Autonómă ~. Creşterea animalelor (ovine.5 mii loc. prelucrarea lemnului. bumbac. produse chimice şi alimentare). Teatre. bumbacului. textile şi alimentare. situat la 1 860 m alt. Sta ie de cale ferată. lemnului. pomicultură). şantiere navale. mobilă. Aeroport interna ional. alimentară. Fondat în 1817. ceramică. molibden. manufactură. încăl ăminte. XV. Nagóya Nahiceván Nahódka Nairóbi Nakúru Nálcik Namangán . Expl. Aeroport. oraş în Uzbekistan. Industrie chimică (îngrăşăminte). Capitală din 1964. textile. Centru comercial. a materialelor de construc ii. Turism. Institut politehnic. oraş situat pe platoul Athi. viticultură. pielei. Fondat în 1899. material feroviar. Universitate. textile. tutunului şi cafelei. XVIII). Centru industrial (metalurgie. Suprafa a: 4. Suprafa a: 5.5 mii km2.Nagórnîi Karabáh regiune autonomă în Azerbaidjan.

de mobilă. oraş în S Italiei. alimentare etc. aparate electrotehnice. situat la 383 km S-V de Paris şi la 54 km de ărmul Oceanului Atlantic. mobilă. Centru industrial (metalurgie. de confec ii. XV). Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. argint. Capitala: Windhoek. centrul adm. cupru. Suprafa a: 825 mii km2. Aeroport. chimică. 254 mii loc. Observator astronomic. forestiere. 22 mii loc. port pe canalul Marna–Rin . Biserică (sec. oraş în Dacia romană. Catedrală (sec. lactate). Muzee. Universitate (1224).Namíbia República ~. Turism intens. legume. Botswana şi Africa de Sud. diamante. uraniu (locul 5 pe glob). doc. străbătute de rîuri sezoniere şi dominate de mun i izola i în partea centrală. În agricultură predomină creşterea vitelor (ovine. de prelucrare a petrolului. palate. loc. Împreună cu Africa de Sud administrează un teritoriu de 1 124 km 2 în zona Walvis Bay . Universitate. castel (sec. electrotehnică. automobile. Lă ime: 250–400 km. port la golful Napoli . peşte.6 mil. Reşedin ă a procuratorului Daciei. catedrală (sec. Mănăstiri. aur. Alt. predominant semiaridă. bovine). Lungime: 1000 km. aerian). Reşedin a ducilor de Lorena din sec. Climă tropicală.Hr. XVIII). Nod de comunica ii. Zăpezi. clădiri (sec. Popula ia: 1. plante erbacee de savană şi de stepă. centrul adm. Universitate. fructe. stat în S-V Africii. Port fluvio-ma-ritim. a cimentului. Monumente. ora în V Fran ei (Bretagne). XVI). poligrafică. [nan´¿an] [n¾¾t] sistem muntos în centrul Asiei (China). produse petroliere şi chimice. Nod de comunica ii (rutier. Monumente istorice şi de arhitec-tură. cu ieşire la Oceanul Atlantic. al provinciei Jiangsu. Importă echipamente industriale şi de transport. de produse chimice. locomotive. plumb. Vegeta ie: păduri pe teritorii restrînse. Pescuit. castele. Hr. şantiere navale. de deşertul Kalahari în E şi de deşertul Namib în V. Fondat în anul 600 î. oraş în E Chinei. loc. cu precipita ii mai bogate în regiunile înalte. Muzeu. Rafinării de petrol. textile. Limba oficială: engleza (limbi vorbite: bantu şi afrikaans). al regiunii Campania . Cluj-Napo-ca de azi (România). XVII–XVIII). XV). construc ii de maşini-unelte.75 mil. constructoare de maşini (nave. Fabrici de cherestea. Muzee. de ciment. bazilici. Palatul ducal (sec. Meşteşugărit. oraş în Federa ia Rusă. alimentare (carne. metalurgia neferoaselor. biserici. Universitate. XIII. germaniu (50% din rezervele mondiale). Se extrag zinc. diamante. situat pe rîul Peciora . Industrie metalurgică. centrul adm. între Angola. produse alimentare. Exportă materii prime industriale. porumb. chimică (îngrăşăminte). sorg. produse textile. situat pe teritoriul mun. fluvio-maritim. 1. de produse alimentare. At. Nancy Nanjíng (Nankíng) Nanshán Nántes Napóca Nápoli Narián-Mar . constructoare de maşini (autocamioane.: 6 346 m. 103 mii loc. ghe ari. constructoare de maşini. feroviar. Industrie siderurgică. Aeroport. alimentară. max. blănuri de caracul. Muzee. al Districtului Na ional Nene k. mărfu [ná´si] oraş în N-E Fran ei (Lorena). produse chimice şi alimentare). aparataj electrotehnic). XVI). maşini de transport. prelucrarea petrolului. 2. alimentară. Este organizat în 13 regiuni. loc. Fondat în 472 î.15 mil. Expl. tractoare. Relief format de platouri tectonice. Pescuit intens. Industrie metalurgică. prelucrarea peştelui. în 947. Se cultivă mei. aparataj electrotehnic). încăl ăminte.

materiale de construc ii. Izvorăşte din mun ii Maikala şi se varsă în Marea Arabiei (golful Khambhât ).: 1 895 m. mijloace de transport. Iriga ii. Institu ii financiare şi turistice. Prelucrarea lemnului. Forturi din sec. Industrie alimentară (zahăr. Biserica Buna-Vestire (1730). apă potabilă. Şi-a proclamat independen a la 31 ianuarie 1968. comer . oraş în N Israelului (Galileea). 56 mii loc. Navarra spaniolă e comunitate autonomă din 1512. stat insular în vestul Oceanului Pacific. Este considerat fluviu sacru. Hidrocentrale. Uzbekistan). a materialelor de construc ii. Centru muzical (festivaluri anuale din 1979). Export de minereu de fier (din Suedia) şi de lemn (din Finlanda). port la Oceanul Atlantic. Exportă fosfa i. oraş în N-E Estoniei. textilă. Navara franceză a fost încorporată în Regatul francez în 1607. inului. Aeroport. Hidrocentrale. poligrafică. oraş în partea de N a Norvegiei. Lungime: 807 km. Men ionat în Vechiul şi Noul Testament. dar şi a francilor. în partea de N a peninsulei Hindustan . Iriga ii. IX. Se practică creşterea vitelor (porcine. de mobilă. de pielărie şi încăl ăminte. 50 mii loc. ananaşi. Industria laminatelor. Sta iune balneară. A opus rezisten ă în fa a expansiunii musulmane. Relief format de un platou (alt. Izvorăşte din mun ii Tian-Shan şi se varsă în Sîrdaria . Monumente istorice şi arhitectonice. servicii în turism. Vegeta ie în special de cocotieri şi pandanus. Căi ferate: 5 km. Fabrici de prelucrare a bumbacului. Universită i. nuci de cocos. 85 mii loc. bananieri. chimică. conserve). Planta ii de palmieri. Oraş din 1729. Importă produse alimentare. port pe fluviul Narva . XVII–XVIII. de produse alimentare (în special. combustibili. 512 mii loc. Pescuit. Capitala: Yeren . Centru comercial. Aeroport. situat pe rîul Cumberland . Căi rutiere: 28 km. Limbi oficiale: engleza. 175 mii loc. República ~. al statului Tennessee. fluviu în India. Navigabil pe cursul inferior. Industrie textilă şi alimentară. cel mai înalt vîrf din mun ii Ural (în N masivului). Planta ii de măslini şi mandarini.3 km2. [´næ¿vil] oraş în SUA. avînd în interior o depresiune restrînsă (Buaada ). max. constructoare de avioane. Regat autonom în sec. Este divizat în 14 districte. Alt. lînei. situată în N-E insulei New Providence . Lungime: 1 289 km. Popula ia: 12 mii loc. la 12 km de vărsarea acestuia în Golful Finic . nauruana. turistic şi cultural. 60 m) înconjurat de înăl imi. Nazarét . Climă ecuatorială umedă. Narmáda Naródnaia Nárva Nárvik Náshville Nássau [´næssoo] Náuru Navárra regiune istorică în N-E Spaniei şi S-V Fran ei. Fondat în 1223. centrul adm. a sticlăriei şi materialelor de construc ie. capitala statului Bahamas. conserve de peşte). Şantiere navale. Economie bazată pe extrac ia şi prelucrarea fosfa ilor naturali. Fondat în 1779. Sta iune balneară.Narîn rîu în Asia Mijlocie (Kîrgîzstan. port la Marea Norvegiei. la N-E de Papua-Noua Guinee. Suprafa a: 21. bovine). rom. locuit de basci. pescuit. de produse alimentare. Drenează depresiunea Fergana . Se cultivă legume. maşini şi utilaje pentru industria forestieră.

Izvorăşte din apropierea or. gaze naturale. rîu în Belarus şi Lituania. Este al doilea munte ca altitudine din Carpa ii Româneşti. Pescuit. licee. sfeclă de zahăr. Lungime: 256 km. oraş în România (jud. district autonom în Federa ia Rusă.75 mil.: 2 535 m. izvoare cu ape minerale. Lungime: 370 km. construc ii de piese şi utilaje pentru transporturile feroviare şi rutiere. cartofi. At. produc ie de celuloză şi hîrtie. Muzeu na ional. biblioteci. Universitate. argile. Vistula şi Pripet. de gaze naturale. Creşterea animalelor (bovine. Muzeu. Siret şi Moldova . Centru adm. gresie. porcine). Pădurea de Argint . Agapia. Zăcăminte: săruri de potasiu. Fondat în 1900. a. Centru adm. Lungime: 938 km. stat în partea central-nordică a SUA. capitala Republicii Ciad. orz. 90 mii loc. afluent pe dreapta al Rinului . sfeclă de zahăr. Casa memorială "Ion Creangă" (Humuleşti) ş. 21 mii loc. Suprafa a: 5 895 km2. produse alimentare. mase plastice. rîu la grani a dintre Polonia şi Germania. Culturi agricole: grîu.Nazrán Nãsãúd N’Djaména [nd¦a´mina] oraş în Federa ia Rusă. ca sat în 1264. repara ii şi prelucrarea metalelor. Expl. situat pe Someşul Mare . Aeroport. jude în România. confec ii. pentru industria forestieră. materiale de construc ii. Climă temperat-continentală. Leagă marea Ohotsk de Oceanul Pacific. Prelucrarea bumbacului şi a orezului. porumb. Industrie constructoare de ma-şini-unelte. Bistri a-Năsăud). mobilă. podiş în trepte de la V spre E. Hidrocentrală. cămine culturale. esături. gaze naturale). tricotaje. Secu. Hidrocentrală. Minsk şi se varsă în golful Kursk (Marea Baltică). Cetatea Neam ului . Bistri a. Popula ia: 1. strîmtoare între insula Hokkaidô (Japonia) şi insulele Kurile (Federa ia Rusă). pomi fructiferi. produse alimentare). Creşterea animalelor (reni. de tricotaje şi produse alimentare. ovine). port la confluen a rîului Chari cu Logone . Alt. Vînătoare. mănăstirile Neam . porcine. Metalurgie. Muzeu.: Lincoln . Creşterea intensivă a animalelor (bovine. în bazinele rîurilor Bistri a. Industrie uşoară (mobilă. Néckar Negóiul Neisse Néman [´najse] [´njem¬n] Nemúro Nenéþk . ciment. cherestea. Apicultură. bovine). Sihăstria. loc. Şcoli generale şi profesionale. moschee. Filatură de bumbac. Piatra-Neam . Suprafa a: 200. 595 mii loc. secară. Navigabil.4 km 2. Neamþ Nebitdág Nebráska [n¬´bræsk¬] oraş în Turkmenistan. Industrie extractivă (petrol. plante furajere. covoare. vîrf în Mun ii Făgăraşului (România). doc. Hidrocentrale. legume). Catedrală catolică. Navigabil pe cursul inferior. Agricultură (cereale. vi ă de vie.: Narian-Mar . Este legat prin canale de Nipru. încăl ăminte. Relief: zone montane subcarpatice. textile. Suprafa a: 177 mii km2. covoare.: mun. Centru adm. produse alimentare. Văratec . constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. în partea de N a bazinului Peciora . 12 mii loc. Par ial navigabil. Rezerva ii naturale: Codrii de Aramă. în partea central-nordică a Moldovei. rîu în S-V Germaniei. afluent pe stînga al Odrei . Izvorăşte din mun ii Pădurea Neagră . Industrie extractivă (petrol). Popula ia: 54 mii loc. capitala Inguşetiei. Canalizat. Popula ia: 586 mii loc. muntele Ceahlău . Izvorăşte din mun ii Jizera (Cehia). Obiective turistice: Cheile Bicazului .

Ad.9 mil. loc. cu numeroase vîrfuri ce depăşesc 7000–8000 m alt. 150 mii loc. mangan. zinc. Suprafa a: 147 mii km 2. legume). Lungime: 74 km. centrul adm. Biserică (sec. Ad. situat între China şi India. XVIII). Este practic Néretva Néringa Ness Neuchâtél [nœ¿a´tel] rîu în Bosnia-Her ego-vina şi Croa ia. Se cultivă orez. Industrie siderurgică. orz. de cherestea. Turism. XII. stat în V SUA. Include 5 regiuni. în depresiunea Glen More . Neusiedler [´nouziidl¬r] Neuss [nois] Nevá Neváda [n¬´væd¬] Newcástle [njuu´kaasl] . situat pe ărmul nordic al lacului omonim. grafit. Lungime: 218 km. porumb. Agricultură bazată pe terenuri irigate şi pe creşterea animalelor. alimentară. ceai. Fabrici de hîrtie. XII–XVI). alimentară. La mari altitudini mun ii sunt acoperi i cu zăpezi şi ghe ari. Suprafa a: 286. metalurgică (pentru neferoase). tutun. produse alimentare. oraş în V Elve iei. Sticlărie. Limba oficială: nepaleza. mecanică de precizie (ceasornice). XVI–XVIII). inclusiv cel mai înalt pisc de pe glob – Chomolungma (Everest ) (8848 m). cupru. plumb. mercur). Suprafa a: 320–356 km 2. cuprinzînd în nord lan urile mun ilor Himalaia . grîu. cupru. loc. Statut de oraş din 1214. Se cresc şi bovine (bivoli). Ruinele unor fortifica ii.4 mii km 2. sulf). Suprafa a: 56. Lac de acumulare. la frontiera Austriei cu Ungaria.75 mil. XIII. situat pe partea stîngă a fluviului Rin . Biserică (sec. Fondat în sec.: 4 m. Relief predominant muntos. al cantonului cu acelaşi nume. Edificii (sec. Sta iune balneară. chimică. Castel (sec. de prelucrare a lemnului. Universitate.: Carson City . max. iar la cele mai coborîte – de păduri şi păşuni alpine. max. Popula ia. Universitate.4 km2. Păstorit transhumant (ovine. Legat prin canale cu Marea Albă şi cu fluviul Volga. Lungime: 36 km. stat în partea central-sudică a Asiei. Dom în stil baroc (sec. alimentară. iută. Izvorăşte din Alpii Dinarici şi se varsă în Marea Adriatică. Centru adm. 1. Rezerva ie naturală (pentru păsări migratoare). Pescuit. argint. fluviu în N-V păr ii europene a Federa iei Ruse. de ciment. Popula ia: 25. textilă. XII. ovine). lac tectonic în Europa Centrală. caprine). Se cresc animale (bovine. port la Oceanul Pacific. constructoare de nave şi de automobile. parte din vasta Cîmpie a Gangului . plante furajere. de textile. chimică. secară. Lungime: 37 km. Izvorăşte din lacul Ladoga şi se varsă în Golful Finic al Mării Baltice la V de Sankt-Petersburg. A fost construit în 1873–1895.. aur. textilă. situat pe limba de pămînt Kurşski a Mării Baltice. cartofi. Muzeu de artă. Industrie constructoare de maşini agricole. Pescuit. Hidrocentrală. Climă temperată şi rece în N. Turism. Agricultură (cereale. oraş în S-E Australiei. oraş în V Lituaniei. lac în N-V Sco iei.: 230 m. XIII). Capitala: Kâthmându . subecuatorială în depresiunea centrală şi tropicală musonică în S. Fondat în 1801. trestie de zahăr. Industrie extractivă (aur. alimentare. 32 mii loc. XV). Turism intens. oraş în V Germaniei. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de extrac ie şi prelucrare a minereurilor (fier. wolfram. cărbune. cu 14 zone administrative. Aparataj electronic.Nepál Regátul ~. 467 mii loc. chimică. care coboară spre sud în trepte montane şi colinare pînă în cîmpia aluvionară Terai .

porcine). secară. zinc). de pielărie.New Délhi [njuu´deli] capitala federală a Indiei. Teatru. Suprafa a: 315 mii km 2. port la Oceanul Atlantic. Centru adm. Hidrocentrale. produc ie de textile. Universită i. loc. Muzeu. loc. port pe fluviul Niger . chimică. Aeroport. Turism. Popula ia: 8. Universitate (1701). Suprafa a: 9.5 mil. argint. Popula ia: 128 mii loc. bumbac. Universitate. de pielărie. Aeroport. Sediul ONU. Pescuit. gaze naturale. prelucrarea lemnului şi a petrolului. alimentară. poligrafie. Climă ecuatorială. alimentare. Observator astronomic. Muzeu na ional. moschee. mobilă. Popula ia: 1. Fondat în 1718. aur. Turism dezvoltat. Culturi agricole: porumb. palate. Pe cursul mijlociu se află cele două cascade: americană (51 m înăl ime şi 300 m lă ime) şi canadiană (49 m înăl ime şi 800 m lă ime). precum şi pe insulele Long Island şi Staten Island . max. Catedrală. motoare. de hîrtie. Popula ia: 66 mii loc. Monumente. produse alimentare (zahăr). Întreprinderi ale industriei textile. 425 mii loc. Centru adm. cupru. chimi-co-farmaceutică. textile. metalurgică. Muzee. Fabrică de ceasuri. stat în S-V SUA. Universită i. produse de sticlărie.2 mil. aparate electrotehnice. Industrie extractivă (petrol. loc. insulă vulcanică în arhipelagul Bismarck (Melanezia). utilaje. Relief muntos (alt. stat în N-E SUA. Niaméy [nja´me] . Creşterea animalelor (bovine. Industrie constructoare de maşini. oraş în S-E SUA (Louisiana).: Santa Fe . Materiale de construc ii.6 km2. capitala statului Niger. legume. Lungime: 56 km. Uneşte lacurile Erie şi Ontario . produse chimice. 477 mii loc. produse chimice. prelucrarea petrolului. plumb. 7. în conurba ia Delhi . 302 mii loc. Mare centru industrial: construc ii aeronautice. Palat preziden ial. textile. la frontiera dintre SUA şi Canada. Aeroport. constructoare de maşini (automobile.: Trenton . Industrie extractivă (minereu de fier. oraş în N-E SUA (Connecticut). navale. Construc ii aeronautice şi de motoare navale. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. situat pe dreapta rîului Yamuna . chimică. de automobile. biserici.2 mii km 2. Construc ii aeronautice navale. Edificii monumentale: catedrală. alimentare etc. în componen a statului Papua-Noua Guinee. creşterea animalelor). Agricultură (grîu. Suprafa a: 21. Aeroporturi.8 mil. pomi fructiferi.: 2399 m). alimentare. aparate electrotehnice). zinc). New Haven [njuu´heiv¬n] New Ireland [njuu´aj¬l¬nd] (Noua Irlandã) [njuu´d3¬rzi] New Jérsey New México [njuu´meksikou] New Orleáns [njuu´oorli¬nz] New York [njuu' jork] Niagára [naj´ægr¬] rîu în E Americii de Nord. alimentară. oraş în N-E SUA (pe teritoriul statelor New York şi New Jersey). textilă. Oraş fondat în 1931. aparate electrotehnice. metalurgie. hîrtie. Fondat în 1626. porumb.

Climă tropicală umedă. Este divizat în 15 departamente şi 2 regiuni autonome. Capitala Niamey . în care se află marile lacuri Nicaragua şi Managua . staniu. cocotieri. Suprafa a: 1. 2 107 m). Ruinele unor fortifica ii. Creşterea animalelor pentru carne (bovine. loc. produse petroliere. Limba oficială: spaniola. Capitala: Managua . Benin. fasole. Căi ferate: 300 km. trestie de zahăr. Climă tropicală. între insulele Andaman şi Sumatera . Importă echipament te . porcine). bovine) şi pe industria de prelucrare a produselor agricole (ulei de arahide. Ciad. Este divizat în 7 departamente şi o comunitate urbană. iaguari. orez). Vegeta ie de deşert. textile ş. wolfram. Pescuit în lacul Ciad . Exportă uraniu. a. Culturi agricole destinate exportului (cafea. Industrie de prelucrare a produc iei agricole. Oraş roman fondat de Traian (102). caprine. peşte. par ial valorificate (uraniu – locul 5–6 pe glob. Economie bazată pe exportul de uraniu. vite. Bogate resurse de subsol. arahide. Suprafa a: 1. Vestigii arheologice. trestie de zahăr. República ~. de stepă şi de savană. Nicobár Nícopole Nicosía Níger capitala statului Cipru. Suprafa a: 148 mii km2. urmat în S-V de o vastă cîmpie (alt.6 mii loc. bunuri de larg consum.). hîrtie. Relieful reprezintă un vast podiş semideşertic. Relief marcat de trei zone naturale: un podiş dominat de culmi muntoase (alt. Muzeu. pielei şi tutunului. susan. mei. Popula ia: 14. 182 mii loc. învecinat cu Algeria. argint. manioc. stat în America Centrală. Popula ia: 10. cămile. bumbac. produse de carne. oraş în N Bulgariei. Ahzar ). carne. veşnic verzi. o cîmpie joasă litorală în E. sorg. pe agricultură. Resurse naturale reduse (aur. 17 mii loc.27 mil. Climă tropicală de deşert. Căi rutiere: 17 mii k Ínsulele ~. Burkina Faso şi Mali. loc. Exportă vite. Limba oficială: franceza. în N şi în partea centrală. ciment. arhipelag indian în S golfului Bengal . de încăl ăminte. bumbac. banane. Pescuit. sorg. păsări ş. cacao. textile.Nicarágua República ~. cu vulcani activi. max. Culturi agricole: orez. în special pe creşterea animalelor (ovine. cupru. max. întreprinderi alimentare. km2. minereuri de fier. învecinat cu El Salvador. situat între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor. Monumente. lemn şi materiale lemnoase. sare). cu masive muntoase în zona centrală şi nordică a ării (alt. a. fosfa i. manioc. pume. Produce textile. bumbac) şi consumului intern (porumb. Katchall ş. piei. fibre de bumbac. Vegeta ie: păduri întinse. bata i.7 mil. în N insulei Cipru . Se cultivă arahide. iguane. Camorta. Importă materii prime industriale. de covoare. Centru comercial şi cultural. 2 000 m). carne. în V şi S-V. Faună bogată: crocodili. Libia. Este format din 19 insule (Great Nicobar. plumb. caldă şi umedă. aur. Hidrocentrale. stat în Africa Occidentală. Turism. Honduras şi Costa Rica. fabrici de ciment. zahăr. fabrici de ciment. piei. Prelucrarea lemnului. 200–500 m) drenată de fluviul Niger şi de alte rîuri intermitente ( Tarna. Aeroport. situat pe dreapta Dunării. Relief vulcanic.).6 mii km2. cherestea. Popula ia: 5 mil. alimentare. maşini şi utilaje. Nigeria. o depresiune tectonică. sare). a. carne.

manioc. 24 mii loc. Agricultură pentru export: cauciuc natural. de la confluen a cu Rîul Gazelelor pînă la confluen a lui cu Nilul Albastru . XIV–XVI). Mănăstire budistă (sec. 1 800 m) şi de lan uri muntoase în S-E (alt. de peste 2 000 m). pielărie. Siderurgie. Capitala: Abuja . Bahr el-Jabal. cacao. Níjni Nóvgorod Níjni Taghíl Nikkô Nikoláev Níkopol Nil Nílul Alb Nílul Albástru . produse alimentare. Climă ecuatorială cu bogate precipita ii în S şi subecuatorială musonică. Aeroport. prelucrarea petrolului şi a lemnului. orez. oraş în Federa ia Rusă. Muzee. Ciad şi Camerun. argint. textile. metalurgică (laminate). oraş în Japonia (Honshû). Muzeu. Izvorăşte din lacul Tana (Etiopia). VIII). Niger. mase plastice. textilă. Sta iune climaterică. mănăstire (sec. materiale de construc ii. 410 mii loc. electrotehnică. oraş în S Ucrainei. oraş în S-E Ucrainei. Lungime: 957 km. situat la ărmul Golfului Guineii. în S mun ilor Ural . Nod de comunica ii. aur. aur. arahide.5 mil. afluent pe dreapta al Nilului (la Khartoum). loc. 514 mii loc. Rafinării de petrol. fluviu în E şi N-E Africii. port pe ărmul lacului de acumulare Kahovka de pe fluviul Nipru . denumirea Nilului pe cursul lui mijlociu (Sudan). Include un teritoriu federal şi 36 de state federale. automobile. maşini agricole). avioane. Muzeul “M. XVII). uşoară. produse alimentare. Fondat în 1721. Statut de oraş din 1917. Relief format de o zonă montană în partea centrală a ării (alt.9 mil. textilă. de o vastă cîmpie pe cursul inferior al fluviului Niger în S şi de cîmpii litorale în S şi S-V.Nigéria República Federálă a Nigériei . termocentrale. Pînă în 1782 s-a numit Nikitino . material feroviar. Hidrocentrală. Port fluvial. metalurgie. Iriga ii. extractivă) şi pe agricultură. minereu de fier. Fondat în 1788. În anii 1932–1990 se numea Gorki . Biserici (sec. produc ie de mobilă. de prelucrare a lemnului. Teatre. de savană şi de stepă. chimică. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. sorg. Parc na ional. minereu de fier. columbit (de ine unul din primele locuri în lume). plumb. petrol. zinc. mei. Fondat în 1221. 1. la N-V de Tokio. Expl. de staniu. taro. constructoare de maşini. Pelerinaj. cel mai lung din lume – 6 671 km. textilă. nuci de cocos. confec ii. alimentară. Kremlin (sec. încăl ăminte. constructoare de maşini (macarale electrice). Albert Nil. Suprafa a: 924 mii km2. 158 mii loc. Mausolee. cupru. de încăl ăminte. Popula ia: 130. loc. XIII). Turism. Baraje. Victoria Nil. Teatre. Fondat în 1630. lacuri de acumulare. Pentru uz intern se cultivă porumb. Industrie metalurgică. stat în V Africii Centrale. Nilul Alb şi Nil . produse alimentare. Cursul superior poartă denumirea Abay . Gorki“. alimentară. port în limanul Bugul de Sud la Marea Neagră. situat la confluen a rîului Oka cu Volga . cărbune. Par ial navigabil (pe por iuni). mase plastice. Construc ii de maşini (nave fluviale. Industrie extractivă (minereu de mangan). Universită i. trestie de zah oraş în Federa ia Rusă. Vegeta ie variată: tropicală. rîu în Etiopia şi Sudan. bumbac. În cursul său poartă mai multe denumiri: Kagera . forestieră. Navigabil pe 500 km. Lungime: 1368 km. Limba oficială: engleza. în N. cu precipita ii mai reduse. Economie bazată pe industrie (grea. Zăcăminte: huilă. alimentară. esături. Industrie constructoare de maşini şi utilaje (pompe). între Benin. de ciment. wolfram.

Iagorlîc. în Norvegia. Răut.: Saint Helier . situat pe rîul Nîrnova . Beloci. Vegeta ie: păduri şi planta ii de palmieri. Cafea.Nípru fluviu în Federa ia Rusă. în 1618. XVII).: Kingston . apicultură. 168 mii loc. reşedin ă a raionului Nisporeni. situat între insulele Tonga şi Cook . cărbuni). Sisteme de iriga ie. banane. Denumirea latină: Nicaia. port la Marea Mediterană. alimentară. de prelucrare a metalelor. Lungime: 2 200 km (ca lungime al treilea în Europa. [ni´uuee] teritoriu insular în Oceanul Pacific. manioc. 160 mii loc. Administrată de Australia (din 1914). E. cauciuc sintetic. Coordonate: 71°08´01" lat. Cuciurgan . Camenca.: Strîi. oraş în Republica Moldova. Ichel. Relieful reprezintă un platou cu înăl imi de pînă la 70 m. Lomni a. Navigabil pe 1 677 km. Popula ia: 3 mii loc. Centru adm. biserică (sec. Bîc. Ocni a. Arhangheli Mihail şi Gavriil (1817. textile. Tiraspol. Otaci. Construc ii de maşini. după Volga şi Dunăre). Aeroport. Teatre. Dubăsari. electronică. bata i. Legat prin canale cu Dvina de Vest. Sta iune balneoclimaterică. Administrat de Noua Zeelandă. cel mai nordic punct al continentului Europa.5 mii loc. Pe Nistru sunt situate oraşele Hotin. Ínsulele ~. Popula ia: 2. Sta iuni balneare. la 655 km de Samoa. Suprafa a: 263 km2. nuci de cocos. N şi 27°45´ long. Culturi: bananieri. în apropiere de vărsarea fluviului Enisei în marea Kara . opera ii bancare. combustibili. Produse de export: miere. Autonomie internă administrată de Marea Britanie. legume. taro. Izvorăşte din podişul Valdai şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. a materialelor de construc ii. citrice. Izvorăşte din N Carpa ilor şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. Agricultură. Climă tropicală oceanică. Soroca. Grigoriopol. Muzee. Rezina. Neman şi Bugul de Vest. Camenca. oraş în S-E Fran ei. Universitate. Svicea. Centru viticol. Rîbni a. produse alimentare. Catedrală (sec. metalurgică. produse alimentare. cupru. citrice. 16 mii loc. Suprafa a: 195 km2. Belarus şi Ucraina. Importă maşini şi utilaje industriale. cosmetică (parfumuri). Industrie alimentară. Pescuit. At. arhipelag în S Mării Mînecii. Lungime: 1352 km. a. cocotieri. Cereale. Muzeu. insulă vulcanică în Oceanul Pacific. XVII). Bistri a. Conductă de gaze naturale. Nísa Nisporéni Nístru Niúe Nórdkynn Nórfolk [´nuurt´gyn] [´noof¬k] cap pe ărmul de N al Peninsulei Scandinavia. Criuleni. format de patru insule mai mari ( Jersey. doc. Moghiliov-Podolski. Biserica Sf. Slobozia ş. Alderney şi Sark ) şi altele mai mici. cobalt. autovehicule. pomicol. Turism. flori. Par ial navigabil. 346 mii loc. oraş în Federa ia Rusă. Botna. Industrie extractivă (nichel. Guernsey. Hidrocentrale. Observator astronomic. Creşterea animalelor. Centru adm. Biblioteci. între Noua Caledonie şi Noua Zeelandă . Suprafa a: 36 km2. Afluen i pr. Centru adm. la aproximativ 1 500 km N-E de Sydney (Australia). Norílsk Normánde . la 70 km N-V de Chişinău. fluviu în Ucraina şi Republica Moldova. pescuit.: Alofi . Pescuit. care coboară spre litoral pînă la 27 m alt. Tighina (Bender). Rîbni a. 1901).

1 628 m.Normándia provincie istorică în N-V Fran ei. Păduri ecuatoriale şi savane. Prelucrarea metalelor şi a lemnului.2 mii loc. fabrici de produse chimice şi alimentare. Aeroport. max. Limba oficială: norvegiana.2 mii km2. argint. Dispune de boga Márea ~. stat în Europa de Nord. situate la N-E de Australia ( Melanezia ). 19 mii km2. loc. orez. situat la 8 km de ărmul Oceanului Atlantic. în S-V. Islanda şi Jan Mayen . Capitala: Oslo . Pescuit. loc. bananieri. dominate de culmi muntoase. max. sorg. cobalt. XII (la 1155). pomi fructiferi. uzine de desalinizare a apei de mare. mare în bazinul Oceanului Arctic. Climă ecuatorială (în N) şi subecuatorială (în S). aur. Culturi agricole: bumbac. situat pe rîul Trent . cu piscuri înalte (alt. Fondat în 1903. Feroe. Zăcăminte: petrol. Este a doua insulă din lume ca suprafa ă. parcuri na ionale. iar în E se află statul Papua-Noua Guinee. în sec. cu aspect de platouri în zona centrală. Ad. Norvégiei Nóttingham [´notih¬m] Nóua Caledónie Nóua Guinée (Irián) Nouakchótt . puternic accidentate de văi adînci.54 mil. Federa ia Rusă. Este străbătută de Curentul Norvegiei . chimico-farmaceu-tică. manioc. Suprafa a: 1. Femunden. at. scăzînd în înăl ime spre N-E şi coborînd brusc spre V. alimentară. constituit din insula omonimă şi un grup de insule mai mici. de crom. 201 mii loc. cocotieri. Căi rutiere: 5 762 km. Vegeta ie: păduri de conifere (la altitudini mai joase). segment al curentului Gulf Stream .: Rouen . porumb).Culmi muntoase (alt. Mun ii sunt acoperi i la mari înăl imi de ghe ari şi zăpezi persistente. în mare parte eroda i. situat în vestul Peninsulei Scandinavia. trestie de zahăr. IX. cupru. Fondat în sec. Azi este constituită din două regiuni: Base-Normandie şi Haute-Normandie . max. Industrie extractivă (minereu de fier). între Peninsula Scandinavia şi insulele Shetland. Numeroase lacuri: Mjosa. Culturi agricole (grîu. teritoriu insular în S-V Oceanului Pacific. 299. cărbune. Partea occidentală apar ine Indoneziei. Teatru. XIV). Oceanul Arctic (marea Barents şi Marea Norvegiei). Oraş pr. Muzeu de artă. capitala Mauritaniei. textilă. Industrie constructoare de maşini de transport şi utilaje. 736 mii loc. Norvégia Regátul Norvégiei . la N de Australia. Teritoriul ării este străbătut de Alpii Scandinavici . max. Climă tropicală umedă. Finlanda şi Suedia. cîmpie mlăştinoasă în S. nichel.: 3 970 m. vf. biserică (sec. cabaline. taro. Galdhopinggen) . Relief muntos (alt. doc.: Nouméa . km2. Climă temperată oceanică influen ată de apele calde ale Curentului Norvegiei . XV).4 mil. de mobilă şi încăl ăminte. Administrat de Fran a. Expl. Hornindalsvatnet (cel mai adînc din Europa – 514 m). mangan. 4. Castel (sec. mun i vechi. Este divizat în 19 districte.8 mii km2. ovine. porcine). Vegeta ie forestieră şi de savană. după Groenlanda – 884. bazată pe industrie diversificată. vlc. formînd aici ărmuri abrupte şi crestate de fiorduri. 2 469 m. oraş în Marea Britanie (Anglia). Creşterea animalelor. Suprafa a: 324.3 mil. porumb. metalurgică. între Oceanul Atlantic (Marea Nordului). caprine. mare insulă în V Oceanului Pacific. pe servicii în transporturi şi comer . separată de aceasta prin strîmtoarea Torres . minereu de fier. şantiere navale. ară cu economie puternic dezvoltată. Universitate. Pe litoral cîmpiile ocupă suprafe e foarte restrînse. cupru. 5 030 m). Centru adm. arbori de cafea. Popula ia: 4. Centru comercial (pia ă agricolă). Mont Panié ). [nwak´¿ot] oraş în N-V Africii. Creşterea intensivă a animalelor (bovine.

Muzee. 180 mii loc. Lungime: 605 km. porumb). de pielărie şi încăl ăminte. construc ii de maşini (avioane. citrice. Şantiere navale. constructoare de maşini (maşini agricole. argint. aparate electrotehnice). Suprafa a: 44 mii km 2. Climă temperat-oceanică. Agricultură: cereale (grîu. chimică. gheizere. Se cultivă cereale (grîu. Centru industrial. ciment. textilă. Egipt). Vegeta ie de tundră. alt. citrice. por elanuri. Universitate. port pe fluviul Obi . unelte agricole). Ghe ari. încăl ăminte. separat de continentul Europei prin strîmtoarea Kara . prelucrarea petrolului. oraş în N Serbia şi Muntenegru. maşini agricole. Şantiere navale. centrul adm. material rulant. tex arhipelag în Oceanul Arctic. Relief de podiş (alt. cartofi.93 mil. Lă ime: 80–160 km. în 1526. port pe Dunăre. gaze naturale. Academie marină. Industrie metalurgică (cositor). max. aur. cultural şi ştiin ific. oraş în Federa ia Rusă. între marea Kara şi marea Barents . Fondat în 1618. Teatre. Regiune istorică cunoscută cu denumirea ara Kuş . Fondat în 1893 (Gusevka ). medie 200 m). constructoare de maşini (utilaj minier). loc. Nóua Zeelándã stat în Oceania (sistem insular din S-V Oceanului Pacific).9 mii km 2. Suprafa a: 82. porumb). port la Marea Neagră. Ruapehu ) şi numeroase lacuri. Industrie în dezvoltare: constructoare de maşini (asamblări de automobile. alimentară. oraş în Federa ia Rusă. minereu de fier. utilaj minier).65 mil. porcine. Vegeta ie: păşuni şi fîne e. al reg. Muzee. textile. maşini-unelte. deşert în N-E Africii (Sudan. 3 764 m). max. pomi fructiferi. 2989 m. Zone protejate de stat. Insula Nordică. orz. Popula ia: 3. doc. 600 mii loc. Centru adm. alimentară.2 mii km2. 203 mii loc. loc. produse farmaceutice şi alimentare. Pescuit. 1. reprezintă un podiş mai pu in înalt. Vojvodina . Se extrage petrol. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine.Nóua Scóþie peninsulă în S-E Canadei. Universitate. În anii 1903–1925 s-a numit Novonikolaevsk . At. 350–1000 m). vlc. Popula ia: 3. pielărie. loc. Agricultură irigată în valea Nilului. specii de stepă (Insula Sudică). cratere. [nu´eevo le´on] stat în N-E Mexicului. oraş în Federa ia Rusă. Muzee. metalurgică (aluminiu). a materialelor de construc ii. şantiere navale. plante furajere. Divizat în 16 districte. maşini agricole. Suprafa a: 64. Industrie forestieră. situat pe insulele South Island (Insula Sudică) şi North Island (Insula Nordică) şi pe alte cîteva insule mai mici. forestieră.44 mil. Limba oficială: engleza (uzuală – maori). Capitala: Wellington . completat în E de cîmpia litorală Canterbury . ovine – locul 4 pe glob). lignit. S-a mai numit Kuzne k-Sibirsk (în 1622–1931) şi Stalinsk-Kuzne k (în 1932–1961). Climă arctică. păduri mixte (Insula Nordică) şi de fag (Insula Sudică). Suprafa a: 270. metalelor şi lemnului. Păduri. creşterea animalelor.: Monterrey . Muzeu. Industrie extractivă (cărbune). Nóvaia Zemleá Nóvi Sad Novokuznéþk Novorossíisk Novosibírsk Núbia Nuévo León . cu mul i vulcani activi şi stinşi (alt. Economie de tip agro-industrial.5 mii km2. Insula Sudică are relief predominant muntos (muntele Cook . Creşterea animalelor. Relief colinar (alt. Fondat în 1838. hidroenergetică. Aeroport. produse alimentare. despăr ită de cea sudică prin strîmtoarea Cook. Teatre. mobilă. Relief muntos. chimică. chimică.

Nuku’alofa [nukua´lofa] capitala statului Tonga. Izvoare cu ape minerale. Suprafa a: 1. situat pe rîul Protva . în bazinul carbonifer Ruhr . max. Planta ii de ananaşi. forestieră. şi se varsă în marea Kara (Oceanul Arctic). Industrie constructoare de maşini. Fabrică de creioane. Tanzania şi Mozambic. alimentară. 250 mii loc. Universitate. chimico-farmaceutică. argint. max. Navigabil. Aeroport. construc ii de maşini. XIX). Lungime: 580 km. între rîul Talna şi afluentul său Lechin a . la 472 m alt. Relief muntos (alt. Monumente. fiind format prin unirea rîurilor Biia şi Katun . în componen a arhipelagului Hawaii . Fabrici de mobilă. sare). loc. Oraş pr. aur. vf. Industrie extractivă (antimoniu. Popula ia: 837 mii loc. textilă. oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). Popula ia: 3. sticlărie. Suprafa a: 29. fluviu în Federa ia Rusă. Mún ii Oáşului . între Malawi. Fortărea ă (sec. de jucării. motoare navale.4 mii km2. trestie de zahăr. Turism. Lă ime max. Universitate. Ad. Centru comercial (pentru copră. Este legat de oraşul San Francisco printr-un pod lung de 13 km. Pescuit. textilă. 108 mii loc. Palat regal (sec. 36 mii loc. Cercetări ştiin ifice. oraş în Uzbekistan. banane). Nukús Nürnberg [´njúrnberk] Nyása [´njæs¬] Oáhu Oakland [´oukl¬nd] oraş în V SUA (California). OẠOaxáca [wa´haka] Óberhausen [´oob¬rhauzen] Óbi Óbninsk . capitala Republicii Karakalpakstan. port pe ărmul estic al golfului San Francisco (Oceanul Pacific). alimentară. XIV). Turism. 869 m. Port pe canalul RinHerne .: 704 m.05 mil. în sec. 187 mii loc. în Siberia de Vest . pe valea Turului . aparataj electro-tehnic). 373 mii loc. Vestigii ale vechii culturi aztece. Teatre. Vîrful Obîrşiei ). produse chimice şi alimentare. culme muntoasă joasă (alt. At. confec ii şi produse alimentare. Şantiere navale. Monumente istorice şi arhitectonice. e situată Depresiunea Oaş . stat în Mexic. Muzeu. Zonă etnografică cunoscută cu denumirea ara Oaşului . Muzee. vanilie. Industrie constructoare de maşini (autocamioane. Minereuri neferoase. oraş în Federa ia Rusă. Aeroport.6 mii km2. oraş situat în insula Tongatapu . Utilaje şi aparataj industrial. Lungime: 3 680 km (de la confluen a celor două rîuri. Centrală atomoelectrică. Navigabil. Pescuit. Izvorăşte din mun ii Altai.: Honolulu . Hidrocentrală (la Novosibirsk). doc. Turism. Muzee. situată pe dreapta fluviului Amudaria .6 mii km2. alimentară. insulă vulcanică în Oceanul Pacific. Între Mun ii Oaşului şi mun ii Gutîi . prelucrarea petrolului. situat pe rîul Pegnitz . XVIII. 5 570 km de la izvorul afluentului său principal Irtîş ).: 80 km. maşini-unelte. oraş în S Germaniei (Bavaria). Siderurgie. Pescuit. chimică. Institu ii de cercetări ştiin ifice în domeniul energiei atomice. 1233 m). lac tectonic în S-E Africii. Sta ie de cale ferată. max. Artizanat. Suprafa a: 95. 493 mii loc. Institu ii de învă ămînt superior. cu capitala Oaxaca . printr-un estuar denumit golful Obi .

At. bambus. 1. Industrie siderurgică. Operă. Faună săracă. Muzee. după confluen a cu rîul Neisse . A existat ca cetate ( Kara-Kermen . Monumente istorice şi de cult religios: Cetatea Crăciuna în ruine (sec. şi Noua Zeelandă (în S-V). la 10 km N-V de Focşani. Renumit centru viticol. Fondat în 1794 (pe locul vechii aşezări turco-tă-tare Hagibei ). bananieri. Micronezia (în NV). Universitate. beci domnesc din epoca lui Ştefan cel Mare. Nod de comunica ii (feroviar. strunguri. 12 mii loc. Vrancea). XIII). Teatre. se varsă în Marea Baltică. de unde rom. fabrici de produse alimentare). XII–XIV. la 69 km de sta ia de cale ferată Nikolaev . Vegeta ie: păduri tropicale (palmieri. ferigi arborescente). Vozia . Edificii în stil neoclasic. km2). Monumente. Biserici (romanică din sec. Rafinării petroliere. Este legat prin canale cu Elba şi Vistula . cultural şi turistic. materiale de construc ii.3 mil. a. Navigabil. Primul european care a pătruns în Oceania a fost Magellan. Popula ia: cca 11 mil. străbate partea de S-V a Poloniei şi apoi. poligrafică. XV). electrotehnică. Suprafa a insulelor: 1. oraş în S Ucrainei. situat pe rîul Milcov . Ch. XVII–XVIII au efectuat cercetări serioase olandezul Tasman. XII şi gotică din sec. textilă. Oceánia Ocníþa oraş în Republica Moldova. Aici s-a aflat Episcopatul Milcovei (distrus de tătari în 1241). port la limanul Niprului. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior şi de cercetări ştiin ifice. At. Industrii (utilaj tehnologic. Climă caldă şi umedă. mase plastice. Monumentul scriitorului C. rutier). doc. apoi Aci-Kale ). [´odz¬ns¬] oraş în Danemarca. în 1897. Andersen“. În sec. a cauciucului. 20 mii loc. fluviu în Europa Centrală. Monumente din sec. Ódense Óder (Ódra) Odésa Odobéºti oraş în România (jud. XIX). reşedin ă a raionului Ocni a. Relief în general muntos. în insula Fionia . Industrie siderurgică. la 232 km N-V de Chişinău. savane (în V Oceaniei). . Centru pomicol. englezul Cook şi francezul La Pérouse. chimică (îngrăşăminte. Şantiere navale. în 1521 a descoperit Insulele Mariane . loc. Port. Polinezia (în centru şi în E). Izvorăşte din Cehia (Moravia). Biserica Sf. XVIII). situat pe ărmul Mării Negre. 8. textilă. Centru industrial. loc. constructoare de maşini (maşini grele. utilaj frigoriferic). km2. 171 mii loc. Din 1791 cetatea şi regiunea din împrejurimea sa revine Rusiei. totalitatea insulelor din partea centrală şi S-V a Oceanului Pacific (pe o suprafa ă de apă de cca 70 mil. biserica Mănăstirea (sec. Şantiere navale. denumită şi Ozu . alimentară ş. Lungime: 912 km. alimentară. servind ca bază navală turcească împotriva Rusiei. doc. Aeroport. Muzeu.11 mil. Cuprinde subdiviziunile Melanezia (în V). Industrie alimentară. în 1288.5 mii loc. coraligen sau vulcanic. coloran i). Gheorghe (sec.Oceákov oraş în S Ucrainei. Pe aici trecea hotarul dintre Moldova şi ara Românească. Sta iune balneoclimaterică. Casa memorială “H. Stamati. Muzee.

Agricultură (porumb. Suprafa a: 1. cea mai mare insulă din arhipelagul japonez Ryukyu . 596 mii loc. Resurse naturale: petrol. podişuri. max. trestie de zahăr.6 mil. grîu. bumbac. Mai este denumit şi Curentul Kurilelor . Din lac izvorăşte Drinul Negru . la grani a dintre Albania şi Macedonia.: Columbus . între culmile sudice ale mun ilor Nemira şi cele N-V ale Mun ilor Vrancei . avioane. Industrie constructoare de maşini (avioane. Suprafa a: 1. În Marea Ohtotsk se varsă fluviul Amur . Relief: cîmpii. insulele Kurile. [oukl¬´houm¬] stat în partea central-sudică a SUA. minereu de fier. peninsula Kamceatka . Pe ărmul de N-E al lacului este situat oraşul Ohrid (Macedonia).24 mil. Suprafa a: 116. Port pr. Popula ia: 1. Centru adm. loc. situată între Oceanul Pacific şi Marea Chinei de Est. esături). 265 mii loc.: Magadan . Suprafa a: 350 km2. Universitate. Ad. loc. Aeroport. chimică. [Ohrída] lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică. Pescuit de corali şi perle. situată la 875 m alt.). Industrie siderurgică. de prelucrare a petrolului. a hîrtiei. de-a lungul coastelor estice ale insulelor Kurile şi Hokkaido . Suprafa a: 181 mii km2. Creşterea animalelor (bovine. Climă subtropicală musonică. Oraş pr. legume. petrol. cărbune. Creşterea animalelor (bovine). fructe). max. cu direc ia de la N spre S. Centru de artizanat (ceramică. Ad. Sta iune climaterică. alimentară.Ohio [u´hajou] stat în N-E SUA. curent marin rece în Oceanul Pacific. sare. Expl.: Naha . a. afluent pe dreapta al fluviului Volga . Parc na ional (sec. minereu de zinc şi de plumb. Pescuit. culmi muntoase. porcine). medie: 850 m. utilaj petrolier). bata i. aparataj electrotehnic ş. citrice. Face trecerea dintre Moldova (depresiunea Tazlău–Caşin) şi Transilvania (depresiunea Braşov).1 km2. Fabrici textile. Cereale. Ohótsk Márea ~. loc. gaze naturale.: Oklahoma City . XVIII). Relief de podiş (în E) şi de cîmpie (în rest). de cărbune. rîu în partea europeană a Rusiei. Popula ia: 3. Parcuri. Turism.2 mil. Izvorăşte din Podişul Central Rusesc.3 mii km2. între ărmul N-E al Asiei. km2. Óhrid Oia-ªívo Oitúz Oká Ókayama [´okajama] Ókinava Oklahóma . mare în bazinul Oceanului Pacific. constructoare de maşini (automobile. Ad. chimică. trecătoare în Carpa ii orientali. Relief de cîmpie şi dealuri. alimentare. alimentară. Hokkaido şi Sahalin . între rîul Ohio şi lacul Erie. Lungime: 1 480 km. Centru adm. Culturi: orez.: 3 521 m. rezerva ii naturale. Comunică cu Marea Japoniei prin strîmtorile Tătară şi La Pérouse . Navigabil.: 285 m. Popula ia: 11. oraş în N Japoniei (Honshû).34 mil.

era condusă de un ban (sec. în partea de N-E a Peloponesului (Elida). Creşterea animalelor (bovine. jude în România. Jocurile Olimpice. grîu. Climă temperat-continentală. Turism. la 29 noiembrie 1850. Turism. Parcuri. Hr. Popula ia: 16. legume. provincie istorică în România. Vestigii arheologice. Suprafa a: 5. textilă.1 mil. Aici. rom. Aeroport. Este organizat în 12 pro-vincii. Vestigii arheologice: stadion (sec. electrotehnică. Nod feroviar. XIV). oraş antic în Grecia. poligrafică. cormoranul.Olánda stat în Europa de Vest. statui. Produc ie de cereale. 39 mii loc. Predomină industria metalurgică. afluent pe stînga al Dunării. Alt. situat pe fluviul Missouri . Limba oficială: olandeza. al statului Washington. Rezerva ii naturale. ovine. Izvorăşte din Carpa ii Orientali. alimentară. Luxemburg şi Belgia. cnezate (sec. Teritoriu intens colonizat de romani. Exportă produse industriale (mijloace de masiv muntos în Grecia. biciclete). Lungime: 615 km. Turism dezvoltat.: 2 918 m. situat la ărmul Mării Nordului. Universitate. situat în depresiunea Tesalia . rîu în România. obiecte din bronz. Venit considerabil asigurat de creşterea animalelor (vite cornute mari. pe alocuri sub nivelul mării (–6 şi –7 m). autovehicule. constructoare de maşini agricole. Aici se desfăşurau. cultural şi comercial. Se cultivă cartofi. basoreliefuri. [´olomouts] oraş în Cehia (Moravia de Nord). fabrici textile. Popula ia: 520 mii loc. Relief în cea mai mare parte de cîmpie joasă (alt. maşini-unelte). lopătarul. porcine). păsări). din patru în patru ani. avioane. [ou´limpi¬] oraş în N-V SUA.: Slatina .53 mii km2. Se extrag gaze naturale (locul 4 pe glob). Monumente. 619 mii loc. Zone cu umiditate excesivă. orz. Dispune de cea mai performantă agricultură din lume. Monumente. Sta iuni balneoclimaterice. produse chimice şi alimentare. Centru industrial. Vegeta ie: păduri de stejar şi de fag (9% din teritoriu). plante floricole. în bazinul rîului Olt . Olt şi Carpa ii Meridionali. Climă temperat-oceanică. străbătute de canale de desecare. a fost semnat un acord între Prusia şi Austria. Rafinării de petrol. sfeclă de zahăr. bazată pe o industrie puternic dezvoltată şi pe o agricultură specializată. între Germania. şi de podiş în S ării (alt. Aici au apărut primele forma iuni politice statale româneşti: voievodate. în cinstea lui Zeus Olimpianul. situată între Dunăre. siderurgie. Universitate. turbării. Aeroport. popular – Aluta . port la Oceanul Pacific. Suprafa a: 41. constructoare de maşini (nave. petrolieră. construc ii de maşini (utilaje tehnologice). inscrip ii. Economie în plină ascensiune. Capitala: Amsterdam . 106 mii loc. XIII). Pomicultură. IV î. Viticultură. tutun. max. Pescuit. Muzee. max. pînă la 50 m). Reşedin ă regală şi a guvernului se află la Haga . Centru adm. materiale de construc ii. Pescuit intens. Olímp Olímpia Ólomouc Olt Olt Olténia Olýmpia Ómaha [´oum¬h¬] . centrul adm. Sta iuni balneoclimaterice. produse alimentare. Industria aluminiului şi a lemnului. Faună: bîtlanul purpuriu. Export de animale. Integrată în ara Românească.5 mii km2. Relief: dealuri (în N) şi cîmpie (în S). prin care Prusia a renun at la politica hegemonică în Germania. petrochimică.). porcine. Construc ii de maşini (avioane. În mitologia greacă era considerat lăcaşul zeilor. oraş în SUA (Nebraska). loc. alimentară. de produse chimice şi alimentare. În antichitate – Alutus . Metalurgia neferoaselor. 321 m).

textile. port la Marea Mediterană. Industrie constructoare de maşini (utilaje tehnologice).16 mil. Capitala: Mascat . la ărmul Mării Arabiei şi al golfului Oman . loc. la confluen a cu Nilul Albastru . legume. Omdurmán Ómsk Onéga Ontário Orádea Orán Oránge . Climă tropicală aridă. lînă. încăl ăminte. Căi rutiere: 26 349 km. Institu ii de învă ămînt superior şi de cercetări. Relief format de podişuri în partea centrală a ării. succedate de cîmpii nisipoase de litoral în E şi S. Şantiere navale. Suprafa a: 312 mii km2. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Muzee. de pielărie şi încăl ăminte. Aeroport. Este organizat în 7 districte şi o provincie. municipiu în N-V României. Teatre. de deşerturi nisipoase în S-E şi N-V. Suprafa a: 9. Nu este navigabil. textilă. În oaze cresc curmali. Pe malurile lacului sunt situate oraşele: Toronto. Admis în O oraş în Sudan. Hamilton (Canada). Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. Iriga ii.75 mil. produse alimentare. Popula ia: 2. 664 mii loc. de blănărie şi confec ii de blănuri. sorg. Aeroport. Hidrocentrală.: citrice. lac în America de Nord. Universitate. 224 mii loc. textile şi alimentare. Turism. cu lacul Ladoga. situat în S-E peninsulei Arabia . de masive muntoase în N şi S-V (alt. lac în Federa ia Rusă. Se mai extrage cupru. situat pe Crişul Repede . situat pe malul stîng al Nilului Alb . după Alger. alimentară. 1. animale. Navigabil. Construc ii de maşini (maşini agricole. mărfuri de larg consum. cu rîurile Hudson şi Ottawa . [´oorand…] fluviu în S Africii. între Canada şi SUA. textile şi alimentare. Comunică prin canale cu lacurile Erie şi Huron . Fondat în 903. Industrie constructoare de maşini şi utilaje tehnologice. bumbac. Exportă petrol şi produse petroliere. al doilea oraş al ării ca mărime şi importan ă economică. Importă mijloace de transport. fabrici de produse chimice. 3 353 m). grîu. 527 mii loc.: 237 m. Pescuit. Bihor . Universitate. Pia ă agricolă. Turism. Monumente de arhitectură. metale şi aliaje. Oswego (SUA). vinuri. produse din cauciuc sintetic. legume. Ad. Izvorăşte din Mun ii Scorpiei şi se varsă în Oceanul Atlantic. carne. Vegeta ie săracă deşertică. mango. aur.61 mii km 2.). Rochester. Muzeu. Economie bazată pe exploatarea petrolului şi a gazelor naturale. al jud. caprine. maşini şi aparate electrotehnice. prelucrarea petrolului. Aeroport. Suprafa a: 18 965 km 2. Port. Faună săracă. aparataj electrotehnic ş. a. max. Centru industrial şi cultural.Omán Sultanátul ~. argint. oraş în N-V Algeriei. mei. bovine. Nod feroviar. stat în Asia. Face parte din conurba ia Khartoum . palmieri. Culturi pr. Praguri. chimică. între Yemen. Este legat prin canale şi afluen i cu Marea Albă. vite. Creşterea animalelor (ovine. cămile). Formează grani a dintre Namibia şi Republica Africa de Sud. banane.: 115 m. Muzee. Prelucrarea metalelor. centrul adm. situat pe rîul Irtîş . alimentară. textilă. Teatre. Limba oficială: araba. loc. trestie de zahăr. max. XVIII). fabrici de produse alimentare. fructe. tutun. Monumente de arhitectură. Lungime: 2 250 km. cereale. Export de minereuri. de prelucrare a lemnului. Ad max. Fortărea ă (sec. chimică. Pielărie. oraş în Federa ia Rusă (Siberia). Pelerinaj (la mormîntul lui Mahdi).

Oriól Orizába .: Salem . chimică (vopsele. la 35 km S-E de actualul oraş. siderurgie. Creşterea animalelor (bovine. 38 mii loc. legume. Pînă la mijlocul sec. Muzeu. Par ial navigabil. Distrus de tătari în sec. funda iile a două biserici ortodoxe. Orenbúrg Orhéi Orhéiul Vechi rezerva ie arheologică în Republica Moldova (jud. un oraş din perioada Hoardei de Aur (sec. unelte agricole. At. pe teritoriul căruia s-au găsit fundamentele unei cetă i de piatră şi două mari construc ii (caravansaraiuri). sticlărie. Bisericile Sf. coloran i). At. textile. de calcare. Născătoare de Dumnezeu (1903). în 1437. În comuna Butuceni. În prezent pe teritoriul vechiului Orhei se efectuează cercetări ştiin ifice şi lucrări de restaurare. Suprafa a: 254. stat în N-V SUA. Muzeu. XIV–XVI). în fa a insulei Trinidad .: 5748 m. între localită ile Trebujeni şi Butuceni. Şi-a strămutat locul de aşezare după ce vechea localitate a fost arsă şi ruinată de turci şi tătari.3 mil. Biserică fortificată (sec. vestigii ale culturii materiale getice. Fondat ca cetate în 1566. oraş în Republica Moldova. Hunedoara). oraş în Federa ia Rusă. construc ii de maşini. pielărie şi încăl ăminte. Monumente. Industria energiei electrice. argint. tipografie unde s-a tipărit Palia de la Orăştie (1582). Lungime: 2 750 km. situat pe valea rîului Grădişte . produse alimentare. [oris´aba] vulcan activ în S-E Podişului Mexican. Industrie a lemnului. Păduri extinse. doc. Se cultivă grîu. alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. fortificat cu două valuri de pămînt şi şan uri. Catedrala Sf. produse alimentare. 320 mii loc. XIV). Ierarh Nicolae (1793. ovine). A fost centru de inut (sec. XV–XIX) şi de jude (din 1835). Industrie alimentară. metalurgică (aluminiu). arme şi podoabe. au fost descoperite situri din cele mai vechi epoci ale istoriei omenirii (paleolitic. Turism. obiecte de uz casnic. Pescuit. un oraş medieval moldovenesc (sec. textile. Izvorăşte din Podişul Guyanelor şi se varsă în Oceanul Atlantic. Expl. situat pe rîul Oka . oraş în Federa ia Rusă. de blănărie. XIV–XV). XIV).2 mii km 2. loc. Centru adm. Şcoli. Mare centru industrial. pomi fructiferi. încăl ăminte. pe teritoriul Orheiului Vechi . Aici pe locul numit Peştera . Dumitru (1632). de gaze naturale. celulozei şi hîrtiei. 547 mii loc. la ărmul Oceanului Pacific. Alt. alimentară. în 1224. Expl.Orãºtíe Óregon [´œrig¬n] municipiu în România (jud. Licee. XVI se afla situat pe Răut. ctitorie a domnului Vasile Lupu. XV–XVI. Muzee. Cetatea Orăştiei (sec. sfeclă de zahăr. Ultima erup ie a avut loc în 1941. situat pe dreapta Răutului. Popula ia: 3. Monumentul lui Vasile Lupu (în curtea Catedralei). monede emise în sec. Orhei). pe rîul Răut. O elării. XVI. cel mai înalt vîrf din Mexic. doc. 25 mii loc. În anii 1938–1957 s-a numit Cikalov . epoca de bronz). 1880) şi Sf. la 48 km N de Chişinău. mercur. Orinóco fluviu în America de Sud. Zăcăminte: aur. Construc ii de maşiniunelte. a fost creat un muzeu. colegii. cupru. tripolie. pe fluviul Ural . a lemnului. pe baza materialelor arheologice descoperite.

Climă temperat-oceanică.: 71 m. Climă temperat-continentală.7 mil. Aeroport. Universitate. min. Muzee. Lungime: 150 km. casa Janna d’Arc. prelucrarea metalelor. construc ii de maşini (navale.: 56 km. Creşterea animalelor (ovine). Centru adm. XV–XVI). Port la Dunăre. fabrici textile şi alimentare. Construc ii de maşini. Academie de ştiin e. Teatre. Import de materii prime. Uneşte golful Oman cu Golful Persic . oraş în Japonia. produse chimice. Denumirea istorică Alania . Export de maşini. etnografic). Nod de comunica ii.6 mii loc. Capitala: Vladikavkaz . de transport). electrotehnică. fabrici de confec ii şi de produse alimentare. siderurgie. Cetate medievală. . port la Oceanul Pacific (golful Osaka ).Órkney Insulele Orkney . Muzee. strîmtoare între peninsula Arabia şi ărmul sudic al Iranului. Viticultură. regiune în Republica Georgia (Gruzia). Monumente arhitectonice în stil baroc. capitala Norvegiei. arhipelag britanic în Oceanul Atlantic. legume. 108 mii loc. Mehedin i). Creşterea animalelor. Monumente de arhitectură: biserică (sec. Popula ia: 99. Cuprinde cca 90 de insule. Pescuit. Academie. fabrici de produse chimice. XIII–XVIII). Sta iune de cercetări geografice. A existat ca aşezare daco-romană Dierna . cunoscut cu numele Naniwa . produse textile şi alimentare. situat pe malul drept al rîului Drava . case memoriale. confec ii. Aeroport. aparataj electrotehnic). Universitate. sfeclă de zahăr. orz. Universitate. Lă ime min. XV). Sporturi de iarnă. Port. Centru industrial şi comercial. Muzee. alimentare. Industrie uşoară. Suprafa a: 800 mii km 2. textile şi alimentare. al naviga iei. Turism. porumb). Relief muntos. XII). Orléans Ormúz (Hormúz) órºova Ósaka Osétia de Nord Osétia de Sud Ósijek ['osijek] Óslo [´uslu] oraş în Croa ia. pe Loara. Ad. Relief muntos. Sta iuni balneoclimaterice. Monumente valoroase: catedrală (sec. Strîmtoarea ~. Suprafa a: 975 km2. Mare centru economic şi cultural. Universitate. fabrici de produse alimentare. Culturi agricole: cereale (grîu. biserici (sec. 166 mii loc. loc. Suprafa a: 3. situat pe malul lacului de acumulare Por ile de Fier I . Climă temperat-continentală. Expl. [orle´¾] oraş în partea centrală a Fran ei. República ~. 16 mii loc. esătorie de bumbac. materiale de construc ii. la vărsarea rîului Lo în fiordul Oslo . utilaj energetic. Teatre. republică în S-V Federa iei Ruse. Popula ia: 655 mii loc. Construc ii şi repara ii navale. fabrici de produse alimentare. uzine mecanice. textile. Palatul regal (sec. în conurba ie). loc. Construc ii de maşini agricole. prelucrarea lemnului. construc ii de maşini (utilaje tehnologice).: hinvali . Monumente. Vestigii romane. Muzee (de artă. Regiúnea Autonómă ~. miniere (neferoase) şi forestiere. Popula ia: 20 mii loc. XIX). (6 mil. produse alimentare. 2. textile. XIV–XV). Rezerva ie naturală. la N de Sco ia. 695 mii loc. Pomicultură. Industrie dezvoltată: construc ii de maşini (nave. Nod feroviar. Oraş vechi. Teatre. la S de Paris.9 mii km 2. oraş în România (jud. castel (sec. fortărea ă (sec. situat în S insulei Honshû . Industrie diversificată: metalurgia neferoaselor. situată în S-E ării.

la Montreal. aparataj electrotehnic). Muzee. Centru religios. delimitat de peninsulele Alaska şi Ciukotsk la N. Teatre. Ad. alimentară. Colegii. Aeroport. situat pe Oder (Odra). fabrici de hîrtie. min. Lungime: 1 120 km. 315 mii loc. America la E şi Asia şi Australia la V. Monumente istorice. constructoare de maşini. Industrie constructoare de maşini (automobile). Metalurgie. Pescuit intens. Ad. textilă. Comunică printr-un canal cu lacul Ontario . cocsochimică. Este străbătut de puternici curen i oceanici. textilă. situat la N-V de Londra. cel mai întins şi mai adînc ocean de pe glob. Navigabil. cu Oceanul Atlantic prin strîmtoarea Drake.2 mil. Oraş din 1267. care uneşte Marea Adriatică cu Marea Ionică. XII). Izvorăşte din Alpii vestici şi se varsă în Marea Adriatică printr-o deltă întinsă. Lauren iu . Universitate (sec. XV–XVIII). Meşteşugărit. alimentară. max. Ad. Centru industrial (construc ii şi repara ii navale. oraş în Republica Burkina Faso. capitala federală a Canadei (Ontario). Turism. Lungime: 105 km. Aeroport. Nod de comunica ii. Lungime: 652 km. Sta iune balneoclimaterică. la poalele Mun ilor Cantabrici . poligrafie. separă Republica Democrată Congo de Republica Centrafricană şi apoi de Republica Populară Congo. oraş în N Spaniei (Asturia). Comunică cu Oceanul Arctic prin strîmtoarea Bering. textilă. Fondat în 1800. alimentare. textile. Oceánul ~. XII). Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. capitala ării. Muzee. Hidrocentrale.: 567 m. 442 mii loc. Catedrală gotică (sec. Adesea provoacă mari inunda ii. rîu în Africa Ecuatorială. Lă ime: 75 km. poligrafică. alimentară. metalurgică. Institu ii financiare. Importante căi de naviga ie. chimică.Osténde Óstrava Otránto Óttawa oraş în Belgia (Flandra de Vest). Par ial navigabil. Óttawa Ouagadougou [waga´dugu] Oubángui [ub´¾gi] Oviédo Óxford Pacífic Pad (Po) . 120 mii loc. celulozei şi a hîrtiei. XIV–XV). a materialelor de construc ii. Suprafa a: 165. prelucrarea metalelor. Biblioteci. Muzee. Izvorăşte din apropierea lacului Albert . Industrie extractivă (cărbune). Industria lemnului. XII–XVI). Capitala statului din 1867. oraş în Cehia (Moravia de Nord). Universită i. pe fluviul Tamisa . 69 mii loc. Port pescăresc la Marea Nordului. Universitate. alimentară. rîu în Canada. Aeroport. Muzee. Turism. mănăstire (sec. afluent pe stînga al fluviului Sf.: 11 034 m. Navigabil par ial (650 km). Universitate (din 1608). Antarctida la S. Lungime: 1 160 km. 333 mii loc. medie: 4282 m. Iriga ii. km2. produse chimice şi alimentare) şi cultural. Centrul unei regiuni carbonifere şi siderurgice. situată pe rîul Ottava . construc ii de maşini (autovehicule. biserici (sec. fluviu în N Italiei. afluent pe dreapta al fluviului Zair (Congo ). strîmtoare între Italia şi Peninsula Balcanică. iar cu Oceanul Indian prin mările Arhipelagului Malaez şi zona oceanică de la S de Tasmania. 203 mii loc. Industrie mecanică. [´oksf¬d] oraş în Marea Britanie (Anglia).

nuci de cocos. sare. Centru comercial şi cultural. Limbi oficiale: palauana. engleza. XV–XVI a fost reconstruită din piatră şi utlizată de localnici ca cetate. XIII–XVI). Aici a existat o străveche fortifica ie de pămînt. oraş în insula Tutuila (arhipelagul Samoa din partea centrală a Oceanului Pacific). bovine. Suprafa a: 803.94 mii km2. arhipelag în V Oceanului Pacific. iută. cu păduri montane în N. alimentară. Capitala: Islamabad. Vegeta ie de stepă şi deşert. Relief muntos (alt. Grădină botanică (cea mai veche din Europa. mărfuri de larg consum. Climă tropicală uscată. în apropiere de ărmul Mării Adriatice. loc. Suprafa a: 14 mii km2. capelă (sec. cupru. Podişul Belucistanului (în V şi S-V). care în sec. Muzee. Industrie extractivă. ramifica iile mun ilor Himalaia şi Hindukush (în N şi N-V). al teritoriului Samoa Americană. Suprafa a: 487 km 2. max. arbori de pîine. XIV). or Págo Págo Pakistán Palánca Paláu comună în Republica Moldova (rn. păşuni. stat în Asia de Sud. República ~. Faună bogată în partea de nord. 11 mii loc. ovine. nichel. format de cca 100 de insule. de produc ie a cimentului. textilă. Importă echipamente industriale şi de transport. Popula ia: 147. Limba oficială: urdu. Se cultivă manioc. Culturi de orez. produse alimentare. energetică. chimică. cea mai populată însă fiind Coror (8 km2. Cuprinde cca 300 insule vulcanice şi coraligene. curmali) şi pentru consum intern (grîu. Turism dezvoltat. Monumente arhitectonice: biserică (sec. Universitate (din 1222). Se extrage bauxită. Industrie de prelucrare a produselor agricole. trestie de zahăr. Păduri tropicale.Pádova oraş în N Italiei (Veneto). Căi rutiere: 64 km. Pescuit intens. Se practică artizanatul. XIII–XVI). . Industrie constructoare de maşini şi utilaje agricole. situat la ărmul Mării Arabiei. mango. Expl. textilă. Culturi: cocotieri. de petrol. bata i.). dintre care cea mai mare este Babelthuap . alimentară. a hîrtiei. 1545). Pe terenuri irigate (75% din suprafa a pămînturilor lucrate) se cultivă plante comerciale (bumbac. a lemnului. Popula ia: 15 mii loc. Aeroport interna ional. cromit. energetică (hidrocentrala Tarbela. 225 mii loc. Ştefan-Vodă). Vegeta ie: păduri. la V de Vene ia. Capitala: Coror . catedrală (sec. centrul adm. situat la nord de Australia. Afgha-nistan şi India. Exportă materii prime agricole. Economie bazată pe agricultură. Climă ecuatorială. 2 084 m). textilă. Relieful reprezintă zone fizicogeo-grafice şi naturale diverse: Cîmpia Indului (în E şi S-E). Creşterea extensivă a animalelor pentru carne şi lapte (porcine. Suprafa a: 498 km2. combustibili. Paláu (Beláu) Paláuan insulă în S-V arhipelagului Filipine . Se extrage bauxită. legume. Organizat în 4 provincii şi 2 unită i administrative federale.8 mil. 11 mii loc. fosfa i. una dintre cele mai mari din lume). situată pe malul drept al Nistrului. caprine). Resurse bogate de petrol şi cărbuni. Admis în ONU la 15 decembrie 1994. chimică. Turism. República Islámică ~. între Iran. cînepă. Popula ia: 20 mii loc. stat insular în Oceanul Pacific. produse manufacturiere. de prelucrare a metalelor.

palate (sec. Prin hotărîrea ONU din 1947 s-a convenit să se creeze pe acest teritoriu două state: Israel şi Iordania. Construit în anii 1904–1914. Turism. insulă coraligenă în partea centrală a Oceanului Pacific. IV–VIII). Aeroport interna ional. min. legume. Cunoscută din milen. Vegeta ie: păduri tropicale umede (peste 50% din teritoriu) şi de savană. Se mai cultivă orez.6 km2. banane. IV–III î. Muzee. Romanizată (sec.6 km. 309 mii loc. Universitate.: 7719 m (vf.6 mil. Alt. între mun ii Hindukush. servicii în transportul de tranzit prin canalul Panamá . Aeroport. Căi ferate: 354 km. avari. Suprafa a: 2. Centru turistic şi balneoclimateric. port la Marea Tireniană. Relief muntos. Climă subecuatorială umedă. Climă continentală rece şi foarte aridă. XV). la S-V de arhipelagul Hawaii . Este divizat în 9 provincii şi 3 dis-tricte. Kunlun şi Altai (Tadjikistan. – I d. Şantiere navale. fructe. Liban la N. Lă ime: 91–300 m. turism. boboase. cocotieri. cînepă de Manila. Suprafa a: 12. stat în America Centrală. agricultură.5 mii km2. Hr. I î. Zăcăminte: aur. República ~. Cîmpía Panónică . Serbiei şi Muntenegru şi României. max. slavi (sec. Monumente de valoare: biserici (sec. Administrată de SUA. Importă produse industriale. Oraş pr. a lemnului. crevete. XV–XVIII). Popula ia: 2.91 mil. Popula ia: 1. zahăr. întreprinderi ale industriei uşoare. devenind în cele din urmă nucleul statului feudal maghiar. Şantiere navale. limitată de Marea Mediterană la V. locuită de triburile ilirice şi celtice. Căi rutiere: 10146 km. combustibili. 1829 m). Centru industrial. 3478 m). a petrolului importat. trestie de zahăr. care leagă Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. Creşterea animalelor este slab dezvoltată. produse alimentare. unguri (sec. Ad.5 m. În trecut – provincie romană. catedrală (sec. XII–XIII). porumb. max. Ghe ari. Capitala: Panamá City . XIV). regiune istorică în Orientul Apropiat. Marea Caraibilor. Monumente: biserică (sec. Universitate.Palérmo oraş în Italia. Hr. mijloace de transport. arbori de cacao şi de cafea. Lungime: 79. Karakorum.). Columbia şi Oceanul Pacific. podiş muntos în Asia Centrală. Exportă produse petroliere. Naviga ie de canal (87 [pa´nai] insulă în V arhipelagului Filipine . mangan. Suprafa a: 76 mii km2. Muzee. cafea.: Iloilo . Culturi: orez. situat în insula Mallorca . comercial şi balneoclimateric. Afghanistan). crom. iar în S-E de Cordilierii Chioco (alt. Palestína Palma de Mallorca Palmýra Pamír Panamá Panamá Panáy Panónia . Kongur Tagh ). [´palma de ma´ljorka] oraş în Spania. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. construc ii de maşini. Hr. trestie de zahăr. între Costa Rica. tutun. de cîmpie joasă litorală. cuprinzînd şi numeroase insule din apropierea ărmurilor. Relief muntos. Planta ii mari de bananieri. palate (sec. Fără popula ie. specii de plante de stepă şi de semideşert. cîmpie pe cursul mijlociu al Dunării. cacao. pe teritoriul Ungariei. port la Marea Mediterană.: 12. pescuit. cupru. Vegeta ie: păşuni alpine. Limba oficială: spaniola. situat pe istmul Panamá . Popula ie rară. Deşertul Sirie la E şi Marea Moartă la S. reprezentat în V de Cordilierii Veraguas (alt. loc. China. Encluze. loc. este ocupată apoi de huni. situat pe coasta nordică a Siciliei . Păduri tropicale. XVII). Rafinării de petrol. IX–X). canal pe teritoriul statului Panamá. XII. 732 mii loc. Ramuri economice: opera ii bancare.

ovine).7 mil. învecinat cu Bolivia. Se cresc bovine. Pescuit intens. Popula ia: 5. Port. străbătută de fluviul Paraguay . Azi Kerci . Export de cafea. cacao. cărbune.7 mil. Căi rutiere: 19736 km. Industrie extractivă. aur. caprine.37 mii km2. mai cu seamă. manioc. cu păduri ecuatoriale.: Joâo Pessoa . wolfram. În partea de S a insulei Noua Guinee se extind cîmpii mlăştinoase. Suprafa a: 462. tutun. Relief muntos în cea mai mare parte a insulei principale (alt. Suprafa a: 406. cauciuc. guarani. Suprafa a: 1. Capitala: Port Moresby . Admis în ONU la 10 octombrie 1975. citrice. porumb. la ărmul Oceanului Atlantic. manioc. Climă tropicală cu precipita ii abundente în E şi mai uscată în V. şi un podiş deluros (alt. Centru adm. situat în partea de E a insulei Noua Guinee şi pe mai multe insule vulcanice din apropiere. stat în America de Sud. Lungime: 2500 km. Este divizat în 17 departamente şi un district al capitalei. . 4694 m). Brazilia şi Argentina. Popula ia: 5. oraş în Federa ia Rusă. Exportă cupru. km 2. sisal. Popula ia: 3. max. Popula ia: 5.3 mii loc. argint. Culturi: trestie de zahăr. columbit. Bază aeronavală. brăzdat de afluen ii fluviului Paraná . Se cultivă orez. tutun şi. Industrie extractivă (petrol. Economia ării este bazată pe agricultură. în cuprinsul Cîmpiei Amazonului. porcine. de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole (zahăr Paraíba stat în N-E Braziliei. cacao. Creşterea animalelor (bovine. tutun. întemeiată de milesieni în sec. exploatări forestiere şi comer . Izvorăşte din N Podişului Brazilian. bumbac.4 mil. mangan. grîu. prelucrătoare de materii prime agricole. Industrie extractivă (minereu de fier). loc. trestie de zahăr. cobalt. Turism.75 mii km 2. forestieră. alimentară. arbori de cafea. bumbac şi soia (locul 1 în lume). de cauciuc. loc. de cacao. Climă ecuatorială. uraniu.: Belém . arbori de cauciuc. ovine. Se cultivă trestie de zahăr. Centru adm. max. loc. Zăcăminte: minereuri de cupru. ghips). centrul adm. Este divizat în 20 de provincii şi un district al capitalei. cafea. porumb. oraş situat în N insulei Tahiti . precum şi în insulele vulcanice ale Pacificului. Limba oficială: engleza. Limbi oficiale: spaniola. bumbac. ovine). Hr. Pădurile tropicale ocupă 51% din teritoriu. copră. copră. Capitala: Asunción . Se cresc animale (bovine. VI î. 680 m). Importă maşini şi utilaje industriale. crom. inclusiv pe două din arhipelagul Solomon (Buka . trestie de zahăr.Panticapaíon Papeéte fostă colonie grecească pe ărmul nordic al Mării Negre. forestieră. autovehicule. petrol. arahide. República ~. nichel. Creşterea animalelor. rîu în Brazilia şi Paraguay. caolin. Pápua-Nóua Guinée Pará Paraguáy Paraguáy stat în N Braziliei.8 mii km2. partea de E constă dintr-o cîmpie joasă. beril. bumbac. orez. 79 mii loc. Pescuit de perle. afluent pe dreapta al fluviului Paraná . Vegeta ie: păduri pe aproximativ 2/3 din teritoriul ării. al Polineziei Franceze. 12 600 MW). banane. Bogate resurse de subsol: cupru.25 mil. produse de larg consum. Bougainville ). una dintre ele Itaipú fiind cea mai mare din lume. Vînătoare. cu pu ină vegeta ie. stat insular în Oceanul Pacific. trestie de zahăr. zinc. Pescuit. Teritoriul ării cuprinde două regiuni geografice separate de fluviul Paraguay : partea de V reprezintă o cîmpie înaltă ( Chaco ). energetică. ceai. Planta ii de cocotieri. Suprafa a: 56. Par ial navigabil. orez. energetică (două mari hidrocentrale.

Universită i.18 mil. Aşezare etruscă şi romană. Paraná París capitala Fran ei.). porumb). loc. soia. de prelucrare a lemnului. Lă ime min.32 mil.5 mii km2. uneşte Marea Mînecii cu Marea Nordului. oraş în N-E Italiei. 2. Relief de podiş. max. XVI). Par ial navigabil. diamante. loc. arhipelag în Arctica canadiană. stat în S Braziliei. Industrie petrolieră. XV–XVI). Cel mai mare centru economic. biserici (sec. avioane.). Naviga ie intensă. (9. al reg. loc. Parcuri şi grădini.: 2 457 m. curge apoi pe teritoriul Argentinei şi se varsă în Oceanul Atlantic prin estuarul La Plata . Institu ii financiar-bancare. Observator astronomic. XVI–XVII). alimentară. în apropiere de confluen a cu Marna . Parnás Párry Pas de Calais [pa d¬ ka´le] . produse cosmetice etc. 175 mii loc. situat pe rîul Parma . Era considerat de vechii greci drept reşedin ă a Muzelor şi loc sacru al poe ilor. masiv muntos în Carpa ii Meridionali (România). Centru adm. bumbac. Alt. XII–XIII). Se cultivă cereale (grîu. biserici gotice (sec. Academii. cafea. comercial şi cultural al ării. centrul adm.: 29 km. Relief muntos şi deluros. Universitate. Muzee. forestiere. marchează o por iune a grani ei dintre Paraguay şi Argentina. Se formează prin unirea rîurilor Paranaiba şi Rio Grande . fabrici alimentare (zahăr. capitala ării. Aeroport. Climă montană cu precipita ii abundente. afluent pe dreapta al Padului . trestie de zahăr. păduri de conifere şi fag. Industrie dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile. masiv muntos în S-E Greciei.Paramáribo Paraná oraş în Republica Surinam. Île-deFrance . de servicii în transport şi turism. Prelucrarea lemnului. coloran i. Climă arctică. Alt.75 mil. Monumente: catedrale (sec. chimică. Localitatea a luat fiin ă în preajma unei cetă i celtice (parisi ) în antichitate. pe partea stîngă a fluviului Paraná (cursul mijlociu). alimentară. Muzee. cacao. Turism. Universitate. Ad. tractoare. Vegeta ie: păduri tropicale. Muzee. de parfumuri. Centru comercial (pentru bauxită. palate (sec. Monumente: catedrală romano-ca-tolică (sec. zahăr. argint. chimică (mase plastice. fluviu în America de Sud. lemn. strîmtoare între Fran a şi Marea Britanie. stepe. palate.). în conurba ie). Parîng Párma Mún ii Par´îngului . Lungime: 4 700 km. port pe fluviul Sena . Expl. textilă. aparataj electronic. de bijuterii şi de articole de lux. porcine). max. Suprafa a: 199. a cimentului şi sticlei. Lungime: 185 km. de confec ii. orez. rom etc.: Curitiba . poligrafică. Biblioteci. constructoare de maşini. medicamente. fasole. Zăcăminte bogate în aur. 2519 m (vf. rom). Port. străbate S Braziliei. care l-a descoperit în anul 1818.: 24–64 m. Parîngul Mare sau Mîndra ). Aerodromuri. mănăstire. Popula ie rară. 152 mii loc. A fost denumit după exploratorul polar englez William Parry (1790–1855). maşini de precizie etc. manioc. Creşterea animalelor (bovine. arbori de cafea. XII). Păşuni alpine. Popula ia: 8. Suprafa a: 100 mii km2.

Muzeu. Zăcăminte: minereuri de fier. Alt. Construc ii de maşini. măslini. prelucrarea petrolului şi a lemnului. Perm oraş în Federa ia Rusă. Muzee. max. Pescuit. Nod de comunica ii. hîrtie. Importante resurse energetice. Mún ii ~.: 4 634 m. Peşteri.04 mil. aşezare dacă şi castru roman. Industrie constructoare de maşini. doc. situat pe rîul Sura . situate în antichitate pe locul actualului mun.: 1457 m. Feldberg ). petrol. XVII). Iaşi). max. Izvorăşte din Uralul de N şi se varsă în marea Barents printr-o deltă. Relief muntos. Fabrici de produse chimice. alimentare. Creşterea vitelor (ovine). Construc ii de maşini. în 1419. A fost reşedin ă de vară a familiei regale române. Centru adm. Popula ia: 600 mii loc.: 2 404 m. fluviu în N-E păr ii europene a Federa iei Ruse. Fondat în 1681. avînd direc ia de la V la E. cu ieşire largă la Oceanul Atlantic. Suprafa a bazinului: 322 mii km2. max. situată între Marea Egee şi Marea Ionică. pe teritoriul Italiei şi Elve iei. citrice. culme muntoasă situată în N-V Mun ilor Apuseni (România). Acoperită cu ghe ari. Turism. mun i în S-V Germaniei. chimică. 555 mii loc. Suprafa a: 22. Predeal). max. . biciclete. de prelucrare a lemnului. Voievozi (1664). Teatre. Acoperi i cu păduri în mare parte. Lungime: 80 km. Popula ia: 11. conacul Cantacuzino (sec.88 mil. Creşterea animalelor.: 1 495 m (vf. Craiova (România). Institu ii de învă ămînt superior. de cărbuni. Pãdúrea Boémiei Pãdúrea Cráiului Pãdúrea Neágrã Pecióra Pelendáva Péleº Peloponés Penníni Pennsylvánia Pénza oraş în Federa ia Rusă. Navigabil. stat în N-E SUA. Pomicultură. prin rîurile Brigach şi Brege . Repara ii de locomotive şi vagoane. electrotehnică şi electronică. vi ă de vie. extremitatea sudică a Peninsulei Balcanice. Relief predominant muntos. loc. Bogate zăcăminte de bauxită.: Harrisburg . regiune în S Americii de Sud (Argentina. Álpii ~. Turism. electrotehnică. În 1940-1957 s-a numit Molotov . Produce motoare. energetică. Industrie puternic dezvoltată. metalurgie. Climă temperată aridă. ceasuri. petrol. textilă. Alt. produse chimice şi alimentare. Expl. situat pe valea Siretului .4 mii km 2. compresoare. Fondat în 1760. masiv muntos la grani a dintre Germania şi Cehia. de confec ii. fabrici textile. maşini de calculat. textile. Grădină botanică. gaze naturale. At. peninsulă în S Greciei. Castélul ~. Suprafa a: 117. cu cîmpii litorale înguste în zona golfurilor. Alt. 1. mobilă. situată între Rio Colorado şi Rio Negro la N şi strîmtoarea Magellan la S. Fondat ca cetate în 1663. Astăzi muzeu. max. culme muntoasă în Alpii de vest. piane. cărbune. Universitate. Culturi agricole: cereale. alimentare.Paºcáni Patagónia municipiu în România (jud. De aici izvorăşte fluviul Dunărea . casa memorială “Mihail Sadoveanu“. 46 mii loc. Legumicultură. Alt. Produc ie de cereale. Alt. castel în stil renascentist în România (or.2 mii km2. Chile). Turism. Mecanică. Lungime: 1 809 km. Monumente istorice şi arhitectonice: biserica Sf. loc.: 1 004 m. Climă mediteraneană. alimentară. situat pe rîul Kama . Suprafa a: 785 mii km2. materiale de construc ie. medicamente.

Muzee. Capitala: Lima. în conurba ie). fabrici de produse textile şi alimentare.85 mil. Universită i (sec. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Turism. Ad. Bolivia şi Chile. Sta iune climaterică de iarnă. al statului Arizona. Popula ia: 28. 2. poligrafică. alimentară. Cerro de Huascaran. chimică. Siderurgie. Moschee (1630). Vestigii etrusce şi romane. 149 mii loc. Meşteşugărit. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. deşertică şi semideşertică. loc.Pérsic Perú Gólful ~. Suprafa a: 1. Palatul Comunal (sec. Academie de ştiin e. centrul adm. Galerie na ională. VI–VII. Turism. stat în V Americii de Sud. navale. Aeroport. construc ii de maşini (aparataj electronic). Port fluvio-maritim. textilă. În extremitatea de S. Valoroase monumente medievale şi renascentiste: biserici (sec. desparte peninsula Arabia de Iran. quecha. în apropiere de lacul Trasimene . XII. República ~. alimentară. Muzee. în zona oraşului Piatra-Neam de astăzi. mai mari de 4 000 m. oraş în SUA. Centru industrial. golf în N-V Oceanului Indian. Universitate. o vastă cîmpie aluvială la obîr şia fluviului Amazon. financiar. situată pe fluviul Mekong . loc. loc. Relief variat: în V o cîmpie îngustă de coastă cu peisaj deşertic. se află cel mai mare lac din America de Sud – Titicaca. Universitate. Port. Vegeta ie ecuatorială. Economie dominată de industria minieră şi agricultură. Prelucrarea bumbacului şi a mătăsii. Activitate artizanală. vf. comercial şi turistic. Monumente istorice şi arhitectonice. aşezare dacă. tropicală aridă în regiunile de coastă. 1. Muzeu de artă khmeră. Între anii 1790–1800 a fost capitala SUA. 1. XIV). fabrici textile şi alimentare. Industrie constructoare de maşini (electrotehnică). Lungime: 926 km. de automobile). localizată în N Moldovei (Româ-nia). Societă i şi institu ii ştiin ifice şi artistice. Institu ii financiare şi comerciale. loc. aymará. max. Brazilia. Rafinării de petrol. Universitate. piemontul andin La Montaña (2/3 din teritoriu).3 mil. situat la coasta vestică a Oceanului Pacific. situată pe valea fluviului Tedongan . Climă ecuatorială în cîmpiile din E. Monumente istorice şi arhitectonice. km2. [fil¬´delfj¬] oraş în E SUA (Pennsylvania]. Industrie constructoare de maşini (aeronautice. farmaceutică. 994 mii loc. loc. Organizat în 12 departamente şi o provincie constitu ională. [pe´¿aaw¬r] oraş în N Pakistanului. Pesháwar Petrodáva Phenián Philadélphia Phnóm-Penh [´phnom´pen] Phoenix [´fiiniks] . deasupra cărora se înal ă creste paralele cu vîrfuri ce depăşesc 6 000 m (alt. Muzee. al regiunii Umbria . capitala Cambodgiei. situat pe rîul Delaware . Vechi centru comercial. Limbi oficiale: spaniola. textilă. Activitate comercială. (2. cu alt. între Ecuador. Lă ime: 180–230 km. X–XVI).285 mil. la grani a cu Bolivia. capitala Coreii de Nord. Teatre. Columbia. centrul adm. Muzee. situat pe rîul Salt . 985 mii loc.64 mil. la N de Roma. XIII–XVI).: 25–104 m. 6768 m. ce reprezintă platouri înalte (punas). în centru lan urile muntoase ale Anzilor (Sierra). În 1776 aici a fost proclamată independen a SUA. Mari exploatări de argi Perúgia oraş în Italia.23 mil.15 mil.

mobilă).: Amiens . Nicoreşti. chimică. Muzee. municipiu în România. clădiri vechi.Hogaş". sticlă). Suprafa a: 19. a materialelor de construc ii. Turism. Se cultivă cereale. Casa memorială "M. centrul adm.: 3 404 m. Monumente de arhitectură: Turnul înclinat (sec. Lă ime: 50 km.8 mil. Institu ii de învă ămînt superior. de prelucrare a lemnului (cherestea.Piatigórsk Piátra Cráiului oraş în Federa ia Rusă (reg. Alt. Alt. oraş în S Greciei. mun i în V Greciei. textile. 105 mii loc. construc ii de maşini. produc ia materialelor de construc ii (ciment. situat pe rîul Arno. marmură. Casa memorială "C. a. jud. Industrie constructoare de maşini (utilaj agricol). loc. reşedin a jud. la grani a dintre Fran a şi Spania. alimentară. Universitate (1338–1343). situat pe valea Bistri ei .4 mii km 2. Nod feroviar. Stavropol). 13 mii loc. Climă montană temperată. Mare centru industrial şi comercial: construc ii navale. Păduri conifere. Neam . textilă. XV). Izvoare minerale (mai cu seamă în N). Industrie constructoare de maşini (aeronave). al statului Dakota de Sud. Alt. fabrici de produse textile şi alimentare. IV–II î. cartofi. farmaceutică. Lungime: 798 km. Monumente arhitectonice. XI–XIV). Rezerva ie ştiin ifică. Institu ii de învă ămînt. textilă. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. pe ărmul Mării Egee (golful Egina ). Formează cumpăna de ape dintre Marea Egee şi Marea Ionică. Sta ie meteorologică de altitudine. a sticlei. masiv muntos în E Carpa ilor Meridionali (România). Piátra-Neamþ Picardía Piérre Pietrósul Pind Piréu Pirinéi Piroboridáva Písa [´piisa] . Muzeu. nichel. între golful Biskaya şi Marea Mediterană . situat pe rîul Missouri . situată pe Siret. sticlărie. sistem muntos în S-V Europei. în conurba ia Atenei. max. Gala i. sfeclă de zahăr. 170 mii loc. Metalurgie. Mún ii Píndului . vîrf în Mun ii Rodnei (România). Nod feroviar. 135 mii loc. Popula ia: 1. alimentară. Sta iune balneoclimaterică. a celulozei şi hîrtiei. aşezare geto-dacă. păşuni alpine. max. Vestigii geto-dacice. Turnul-clopotni ă (1499). alimentare. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Mún ii ~. XI–XII). Alt. XIV) ş. biserică (sec. cobalt. Turism. identificată cu aşezarea întărită de la Poiana (com. Este cel mai important port al ării. por elanului şi ceramicii. 128 mii loc.: 2 239 m (vf. fabrici chimice. [´pi¬r] oraş în SUA. România). bauxită. max. Ioan (sec. provincie în N Fran ei. Muzeu. Vegeta ie: păduri. floristică şi faunistică (capre negre). Zăcăminte: minereuri de fier. Turism. Lermontov". Alpinism. Monumente: biserica Sf. La Om ). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Domul (sec. care datează din sec.: 2 650 m. Muzee. Centru comercial. Teatru. Lungime: 435 km. Oraş pr. mangan. oraş în Italia (Toscana). export de mărfuri industriale şi alimentare. Iu. Hr.: 2 303 m.

constructoare de maşini. a sticlei şi ceramicii. regiune istorică în V Ucrainei. chimică. la 22 km S de Gagra . situat pe fluviul Mari a . Argeş. port pe canalul Ohio . X. fabrici textile şi alimentare (conserve de legume). aceasta avînd suprafa a de cca 4. Institute de învă ă-mînt superior. Aeroport. Monumente: biserici (sec. Aeroport. Prelucrarea tutunului. locomotive electrice. Monumente arhi-tectonice: biserici (sec. Pocúþia Pódgorica [´podgoritsa] Podólia . Teatru. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt. în jurul cetă ii Halici. Descoperit în 1767 de navigatorul Robert Pitcairn. Stăpînită de Petru Muşat (sec. Climă tropicală. partea de V Prusiei (1772). a sticlei. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice. sta iune balneoclimaterică pe ărmul Mării Negre. statuile lui Mihai Viteazul. localitate de tip urban în Republica Georgia (Abhazia). de pielărie şi hîrtie. 2. Turciei (sec. Muzeu regional. electrotehnică. textile. al jud. oraş în partea de S a Bulgariei. case vechi. doc. Celelalte insule sînt nelocuite. Teatru. Metalurgie. clădiri vechi. utilaj industrial şi minier). constructoare de maşini.4 km 2. Piþúnda Ploiéºti Plóvdiv Plze² [plzeñ] oraş în V Cehiei. Rezerva ie naturală de pini.Pítcairn [´pitke¬n] Ínsulele ~. Nod de comunica ii. vestigii greceşti. Prahova. doc. municipiu în România. loc. 12 mii loc. 186 mii loc. Denumit după cea mai mare insulă Pitcairn . construc ii de automobile (Dacia ). de fibre şi esături de bumbac. Grădină zoologică. Muzee. în sec. 254 mii loc. 175 mii loc. situat în Cîmpia Ploieştiului. maşini textile). În 1945 a fost încorporată în componen a Ucrainei. Monumente istorice: ruinele unei cetă i antice şi bazilici bizantine. Universită i. Industrie de prelucrare a petrolului şi lemnului. Centrală atomoelectrică. regiune istorică în V Ucrainei. Monumente de arhitectură. Biblioteci. A apar inut Polo-niei (sec. Universitate. de încăl ăminte. Universitate. XVII). Industrie constructoare de maşini (“škoda“. XIV). situat în S-V statului Pennsylvania. alimentare. At. XV). Nod de comunica ii. XV). XVI–XVII). Muzee. XV–XVIII). iar partea de E Rusiei (din 1793). situat pe valea Argeşului . Muzee. restituită Poloniei în 1436. Institu ii de cercetări ştiin ifice. L. textilă. la S-V de Praga. At. a. Monumente: moschee (sec. Construc ii de maşini (utilaj electrotehnic. chimică. În anii 1949–1992 s-a numit Titograd . grup de insule în S Oceanului Pacific. Tîrg interna ional de mostre. Pitéºti Píttsburgh [´pitsb¬rg] oraş în SUA. Vestigii tracice şi romane. Vestigii dacice şi vechi româneşti. situată în N interfluviului bugonistrean. alimentară (bere). sec. Curtea Voievodală (în ruine. prelucrarea tutunului. municipiu în România. în 1503. Suprafa a: 37. oraş în Serbia şi Muntenegru.5 km2 şi o popula ie de numai 60–70 loc. siderurgică.25 mil. al jud. I. 375 mii loc. centrul adm. Teatru. fabrici de cherestea. capitala Republicii Muntenegru. 120 mii loc. Aeroport. centrul adm. Turism. alimentară. XVI–XVII). fabrici de mobilă. Industrie siderurgică. XVIII). alimentară. clădiri vechi. Caragiale ş. Monumente arhitectonice (sec. Centru industrial şi cultural. de produse alimentare. Institu ii de învă ămînt superior.

pajişti alpine. Lituania. loc în apropiere de municipiul Vaslui (România). Slovacia. maşini agricole. rezerva ii naturale. Carpa i. Polinezieni. Suprafa a: 312 685 km2. Petru I a ob inut o mare victorie asupra armatei suedeze. cabane. 320 mii loc. Germania şi Marea Baltică. Centru adm. Este dezvoltată industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime miniere. por elanuri. situat între Rusia. bazată pe industrie şi agricultură.7 mil. materiale de construc ii (ciment). europeni. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 2499 m) şi de podişuri în N-V. catolici. Cocotieri. Capitala: Varşovia. situat pe rîul Pahra . Divizat în 16 voievodate. încăl ăminte. Pescuit. Turism. gaze naturale. Suprafa a: 4 mii km 2.: Papeete . În ascen Poltáva oraş în Ucraina.) şi insule dispersate în partea centrală a Oceanului Pacific. conserve de peşte). Căi rutiere: 792 km. zahăr. carne. instrumente muzicale. Braşov). Pomeránia . Cehia. Tonga ş. Relief muntos. ovine). situată la poalele masivului Postăvarul . Hoteluri. Limba oficială: poloneza. teritoriu insular în partea central-sudică a oceanului Pacific. Vegeta ie bogată şi variată. arbori de pîine. Samoa. Relief predominant de cîmpie relativ plană. sta iune climaterică în România (jud. a. situat pe rîul Vorskla . orientată spre cea de pia ă. maşini de cusut). sulf (1/5 din rezervele mondiale. sticlărie. inclusiv 3 de tip urban. Turism. metale neferoase (mai ales argint – locul 1 pe continent şi cupru – locul 2). Se extrag cărbuni (locul 5 pe glob la lignit şi 7 la huilă). loc. alimentară (ulei de cocos. Constuc ii de maşini. Popula ia: 38. stat în N Europei Centrale. asiatici. cu zone montane în S (Sude i. Muzee. Metalurgie. produse chimice. alt. Zone ocrotite: parcuri na ionale. locul 2 pe glob ca producător). Insule vulcanice şi coraligene. Economie dinamică. bata i. mormoni). regiune istorică între Vistula şi Marea Baltică. Teatre. Vegeta ie de păduri montane (pini). Industrie textilă. colinar şi de cîmpie. drenată de fluviul Vistula şi afluen ii săi. Recoltarea perlelor negre. 210 mii loc. Muzeu. Climă tropicală. Popula ia: 227 mii loc. condusă de Carol al XII-lea. Aeroport. pe teritoriul de astăzi al Germaniei şi Poloniei. bumbac. Cocotieri. vile. max. petrol. Ucraina. La Poltava. construc ii de maşini (acumulatoare. Belarus. Administrat de Fran a. textile şi alimentare. Creştinism (protestan i. bananieri. Pescuit. Climă temperată de tranzi ie de la oceanică la continentală. în 1709. la 1 030 m alt. grup de arhipelaguri ( Hawaii. trestie de zahăr. unde în 1475 Ştefan cel Mare a repurtat o strălucită victorie asupra armatei turceşti conduse de Soliman-Paşa. Creşterea animalelor (bovine. sare.Podólsk oraş în Federa ia Rusă. Institu ii de învă ămînt superior. Sporturi de iarnă. Pódul Înált Poiána-Braºóv Polinézia Polinézia Francézã Polónia República ~. format de peste 150 de insule (din 5 arhipelaguri). Climă ecuatorială şi tropicală oceanică. manioc. la S-V de Harkov. citrice.

constructoare de maşini (navale). XII–XIII). centrul adm. port la Oceanul Atlantic. în timpul unei erup ii violente a vulcanului Vezuviu. Universitate. În urma săpăturilor arheologice au fost scoase la suprafa ă ruinele unor edificii (amfiteatru. 384 mii loc. port la Oceanul Atlantic. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. arahide. loc. Aeroport. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Aeroport.: 3 937 m. Rafinării de petrol. fabrici de produse chimice şi alimentare. Mare port de tranzit. a hîrtiei. Sta iuni balneare. rom. şantiere navale. Universitate. ulei de palmier. Sta iune balneară. port la Marea Mediterană. Centru comercial pentru vinurile de Porto. Export de copra. Turism. Fondat de romani în 138 d. artizanat. de prelucrare a lemnului. Aeroport. oraş în S-E Braziliei. situată pe ărmul vestic al insulei Haiti. Port la Marea Caraibilor. lemn de esen e pre ioase) şi cultural. port la Oceanul Indian. hîrtie). şantiere navale. a fost acoperit de lavă. Aeroport.2 mil. cacao. chimică. Hr. 180 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. loc. 440 mii loc. Centru industrial (prelucrarea lemnului). mobilă. Aeroport. Teatre. Muzeu. terme. de prelucrare a petrolului. Lungime: 1000 km. fabrici textile. alimentară. comercial (export de zahăr. locuin e). 1. situată în N-V insulei Trinidad . cafea. Aeroport. Turism. port pe fluviul Columbia . alimentară. Industrie metalurgică. Port la Marea Caraibilor. alimentare. Muzee. oraş în Marea Britanie. Aeroport. cărbune. oraş în N-V SUA (Oregon). Metalurgia aluminiului. Muzee. capitala Republicii Benin. situat pe fluviul Douro. cafea. împreună cu Herculanum şi Stabiae . obiecte de artă decorativă etc. Alt. max. textilă. Universitate. Export de zahăr. prelucrarea lemnului (cherestea. construc ii navale. electronică. Universitate. Vegeta ie montană. 337 mii loc. Se extrag polimetale. copra). [porto´pres] capitala statului Haiti. 195 mii loc. la golful cu acelaşi nume.1 mil. (1. port la Marea Mînecii. cauciucului şi lemnului. Universitate. Fondat în 1749.Hr. Póntici Port-au-Prince Pórtland [´poo(r)tl¬nd] Port Louis [´poo(r)t´luuis] Port Móresby [´poo(r)t ´moo(r)zbi] Pórto [´portu] Pôrto Alégre [´portu ¬´legri] Pórto-Nóvo Port of Spain Port Saíd Pórtsmouth [´poo(r)tsm¬q] . Universitate. Muzee. Lă ime: 130 km. 185 mii loc. statui. în conurba ie).1 mil. cacao. bumbac. 1. constructoare de maşini. al statului Rio Grande do Sul. [´poo(r)t ¬v´spejn] capitala statului Trinidad–Tobago. lan muntos în partea asiatică a Turciei. capitala statului Mauritius. de confec ii. Centru comercial (export de cauciuc. palat episcopal în stil baroc. loc. Mún ii ~. bazilică. temple. În 79 î. în lungul coastei de S a Mării Negre. Industrie petrochimică. capitala statului Papua-Noua Guinee.Pompéii oraş antic în apropiere de Napoli (Italia). oraş situat în S-E insulei Noua Guinee. Industrie metalurgică. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 160 mii loc. textilă. oraş în N-V Portugaliei. Grădină botanică. Construc ii de avioane. Aeroport. oraş în N-E Egiptului. 220 mii loc.

Serra de Caramulo . XVIII). 20 mii loc. port la Oceanul Pacific. uraniu. stat în Europa Occidentală. Serra de Marăo . farmaceutice şi alimentare. argint. caolin. Climă temperat-oceanică. Centru industrial. Teatre. Postãvárul Potómac Pótsdam Póznañ [´poznañ] oraş în S-V Poloniei. . Limba oficială: portugheza. Este divizat în 22 districte (18 continentale şi 4 insulare) şi 2 reg. Palatul de Marmură ş. Tejo. oraş în Germania. poligrafică. Mai este cunoscut şi cu denumirea Cristianul Mare . Export de lînă. zinc. a. al arhipelagului Falkland . alimentară (conserve). Aeroport. pirite. Comer extern. situat pe insula Efate (Vaté ). teleferic. Nod rutier şi port fluvial. Industrie constructoare de maşini (locomotive. fabrici de confec ii. textilă. Altitudinile joase de litoral au favorizat scurgerea în Atlantic a marilor fluvii ce pornesc din Spania: Douro. staniu. primăria (sec. La N de Tejo se desfăşoară lan urile muntoase paralele Serra da Estrela (alt. Navigabil. chimică. maşini agricole). Cuprinde şi arhipelagurile insulelor Azore şi Madeira . strunguri. Port fluvial. Lungime: 459 km. Monumente arhitectonice: Domul (sec. Turism. făcînd parte din grupul Mun ilor Bîrsei (România). Alt. Vegeta ie: păduri de stejar şi de pin (28% din teritoriu). Platourile constituie forma principală de relief al ării. În S predomină podişurile şi cîmpiile relativ accidentate. Guadiana . ocupînd S-V Penisulei Iberice. Noul Palat (1763). fluviu în N-E SUA. Palatul reziden ial. Aeroport. (vf. în special pe insulele Azore .1 mil. Vechea reşedin ă a regilor Prusiei. biserici (în stil gotic şi baroc). fiindu-le caracteristice erup ii frecvente. Muzee.Port Stánley [´poo(r)t´stænli] oraş în insula Falkland . Postăvarul ). pe rîul Havel . aur. situat la S-V de Berlin. max. culme muntoasă în S-V Carpa ilor Occidentali. 1991 m). vagoane). Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în golful Chesapeake (Oceanul Atlantic) printr-un estuar. cabane. electrotehnică. situat pe rîul Warta . Popula ia: 10. Muzee. Dispune de zăcăminte de wolfram. poligrafie. ară industrial-agra-ră în rapidă dezvoltare.: 1 799 m. material rulant. 1. prelucrarea cauciucului. centrul adm. Portugália República Portughéză . întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. situat între Spania şi Oceanul Atlantic. Important centru industrial: metalurgie. Monumente: castel (sec. construc ii de maşini (motoare. păşuni naturale (16%). Importantă bază turistică. 590 mii loc. ulei de balenă. pîrtii de schi). autonome. de produse chimice. Repara ii navale. Capitala: Lisabona . loc. XVI). Sporturi de iarnă (hoteluri. Arhipelagurile atlantice sînt de origine vulcanică. istoric şi cultural. Suprafa a: 92 389 km2. Universitate. 143 mii loc. loc. max. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.3 mil. XV–XVII). Ritmuri de dezvoltare accentuată în metalurgia neferoaselor şi rafin Port Víla capitala Republicii Vanuatu. cărbuni.

Păduri. statui. Pomicultură. alimentară. XIII). Punct de tranzit în naviga ia transatlantică. XIV). a cimentului şi sticlei. Administrat de Africa de Sud.Prága capitala Republicii Cehia. constructoare de maşini (utilaj petrolier). Práia Práto Predeál Pretória Prínþul de Wales Prínþul Édward Príština . reprezentat de insula cu acelaşi nume (din apele antarctice). Sporturi de iarnă. Pia ă agricolă. 65 mii loc. Mănăstirea Predeal . textilă. electrotehnică şi radioelectronică. petrochimică şi chimică. bazilică (sec. a produselor de meşteşugărit (ceramică) şi alimentare.). Climă aspră subpolară. Industrie de prelucrare a petrolului şi a lemnului. capitala adm. Popula ia: 870 mii loc. Teatre. port în insula Săo Tiago . Monumente: castel (sec.: mun. situată între insulele Somerset şi Victoria . Fondat în 1855. în 1805. Suprafa a: 47 km2. textilă. catedrală romano-gotică (sec. Galerie na ională. Academie de ştiin e. catedrală (sec. muzee memoriale. a Republicii Africa de Sud.7 mii km2. 825 mii loc. Teatre. alimentară. feroviar. situată la N-E de Capul Bunei Speran e . A fost capitala Cehoslovaciei în anii 1919–1992. utilaje. Produc ie de cereale. Industrie siderurgică. Sta iuni climaterice. La V de insulă se află polul magnetic al Terrei.a. situat la trecătoarea Predeal . At. Nelocuită. Breb). Universitate (1348). Centru adm. Suprafa a: 4. aerian).6 mii km2. X). XV) ş. poligrafică. Biserică (sec. constructoare de maşini (automobile. Viticultură. Muzee. Monumente: mănăstiri. aparataj electrotehnic). Institu ii de învă ămînt mediu şi superior: universită i la Ploieşti şi Vălenii de Munte. 166 mii loc. coline şi cîmpie. capitala Republicii Capul Verde. utilaj minier. al regiunii autonome Kosovo . oraş în România (jud. gaze naturale. Creşterea animalelor. 7 mii loc. Turism. XIX). Operă. în bazinul superior al rîului Prahova . Industrie textilă. situată în partea de S a ării. Braşov). 250 mii loc. Lipsit de popula ie permanentă. pe rîul Vltava . oraş în Serbia şi Muntenegru. Studiouri cinematografice. centrul adm. XIII–XV).2 mil. Pescuit intens. teritoriu insular în Oceanul Indian. constructoare de maşini (asamblare de automobile. a materialelor de construc ii. Industrie dezvoltată: siderurgică. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. aparate de precizie). Nod interna ional de comunica ii (rutier. Zăcăminte: petrol. loc. biserică (sec. edificii vechi. Export de produse tropicale (citrice. Suprafa a: 35. Casa Domnească a lui Matei Basarab (1641. Relief muntos. 1. palate. pe cumpăna de ape între bazinele rîurilor Prahova şi Timiş. Reşedin ă a ducilor de Boemia (1061–1140). biserică (1703). Muzeu geologic. XIII). Institu ii de cercetări ştiin ifice. oraş în Italia (Toscana). Universitate. sare. alimentară. poligrafică. lignit. ghips. chimică. [´wejlz] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Numeroase monumente: Domul (sec. doc. Turism. Sta iune climaterică. textilă. Práhova jude în partea central-sudică a României. cafea etc. Aeroport. Relief de mun i. podul Carol. Ploieşti . la N-V de Floren a. Castelul Peleş (Sinaia). situată în partea centrală a ării.

numele vechiului stat în Germania de Nord. Relief muntos şi de cîmpie litorală. Construc ii de automobile. A fost constituit în 1618 prin unirea mărcii de Brandenburg cu ducatul Prusiei. Din 1481 apar ine Fran ei. fabrici textile. Ucraina şi Republica Moldova. Creoli (majoritatea). doc. cel i. Suceava (s. de confec ii. Muzee. Mormîntul lui Petru Rareş (1546). Institu ii de învă ămînt. industrie electronică. de produse textile (bumbac) şi alimentare. Teatru. oraş în Federa ia Rusă. ceramică). centrul adm. Mănăstírea ~. apoi ocupată de romani şi transformată în provincie romană. banane. broderii şi obiecte de cult. XVII–XVIII).83 mil. de prelucrare a pielei. Vrancea. Putna). Pútna Pútna rîu în România. Căi ferate: 96 km.). Hr. alimentară. mănăstire în România. În 1918 a devenit stat-membru al Republicii Germane. în N-V Cîmpiei Ruse. Monumente medievale. alimentară. Muzee. Culturi agricole: trestie de zahăr. mănăstire în România. fluviu. [pro´vããs] regiune istorică în S-E Fran ei. albi. mulatri. Centru adm. Izvorăşte de sub vîrful Lăcău (Mun ii Vrancei). VI î. materiale de construc ii. teritoriu insular în America Centrală. Climă tropicală oceanică. Provence Providénce [prov¬´d¬ns] Prúsia Prut Pskov Puébla Puérto Ríco Uniúnea ~. Industrie de prelucrare a petrolului. Universitate (1764). Muzeu de manuscrise.Próbota Mănăstírea ~. Lungime: 967 km. Universită i. argintărie. de produse alimentare. Suprafa a: 9 mii km2. port la Oceanul Atlantic. loc. Căi rutiere: 22 588 km. situat între Vistula şi Niemen. Centre piscicole. Rafinării de petrol. Vegeta ie tropicală silvică. Ctitorie a domnului Petru Rareş (1530). negri. situat în S podişului Mexican. meşteşugărit (obiecte din piele. Probota. afluent pe stînga al Dunării. 210 mii loc. Creştinism (catolici). constructoare de maşini (maşini-unelte. legume. Biserică construită în anii 1466–1469. oraş în N-E SUA. A fost desfiin at în 1947. în jud. de 1600 m) şi se varsă în Dunăre la 15 km E de Gala i (România). Dolhasca). Denumirea antică: Pyretus . textilă. Centru industrial: metalurgie. Turism. Popula ia: 3. [pu´eebla] oraş în Mexic. al statului Rhode Island. A fost locuită de foceeni (sec. Centru industrial şi comercial. liguri. afluent pe dreapta al Siretului. în 903. cu capitala Berlin . capitala statului Puebla. construc ii de maşini. ananas. care s-a desprins în 1525 din componen a fostelor posesiuni ale Ordinului teutonic. com. Pe valea Prutului se află lacul de acumulare Stînca–Cos-teşti . sticlărie. situat pe rîul Velikaia . Vame de frontiere.13 mil. Turism. Administrat de SUA. electrotehnică. At. Prima ctitorie a domnului Ştefan cel Mare. produc ie de bijuterii. XVI–XVII). fabrici de ciment. reprezentat de insula omonimă şi de alte insule mai mici din cadrul arhipelagului Antilele Mari (Marea Caraibilor). Izvorăşte din N mun ilor Carpa i (la alt. Monumente: catedrală (sec. citrice. 1. Academie teologică (1759–1779). chimică. Aeroport. ceasuri). 180 mii loc.: San Juan . orez. petrochimică. Suceava (com. biserici în stil baroc (sec. în jud. Sisteme de iriga ie. Marchează grani a dintre România. . loc. pe teritoriul jud. Lungime: 144 km.

Monumente istorice (sec.: kwi'bek. gaze naturale. situat în E peninsulei Arabia. Este divizat în 9 municipalită i. pescuitul în golf. cu oaze rare în zona de litoral. Arabia Saudită şi Golful Persic. Monumente arhitectonice (sec. Lungime: 1580 km. loc. Universitate. precum şi de cărbune. textilă. Limba oficială: araba. oraş în E Chinei. produse chimice şi alimentare). Qéna Qingdáo [tsih´dau] Québec [engl. Se cultivă curmali. produse alimentare. Artizanat. păsări).: 88 km. Turism. 180 mii loc. Meşteşugărit. oraş în S-E Canadei.4 mii km2. situat pe fluviul Nil . Climă tropicală aridă. stat în Asia. confec ii. de prelucrare a cauciucului. Ecuador. alimentare. Observator astronomic. Suprafa a: 11. Institu ii de cercetări marine. Pescuit intens. Industrie constructoare de maşini (inclusiv şantiere navale). Crescătorii de gazele ( oryx . Lă ime max. oraş în V Pakistanului. loc. curmale. Universită i. Industrie petrolieră şi chimică. maşini şi utilaje. perle. singura crescătorie de gazele din lume). Navigabil în cursul inferior. textile. Popula ia: 793 mii loc. Mari exploatări de petrol şi gaze naturale (după rezerve situîndu-se pe locul 5 pe glob). Muzee. Universitate. Lungime: 400 km. chimice şi de produse alimentare. porumb. loc. oraş în Filipine. Mai dezvoltat este sectorul zootehnic. Se practică recoltarea perlelor. Lungime: 186 km. chimică (fabrici de chibrituri). mijloace de transport. alimentară. Teritoriul ării cuprinde peninsula cu acelaşi nume din Golful Persic .12 mil. Căi rutiere: 1 [kéna] oraş în Egipt. Capitala: Doha . avînd un relief de podişuri joase calcaroase şi de cîmpii deşertice. piscicolă. centrul adm. de fosforite (în apropiere). între Emiratele Arabe Unite. 140 mii loc. Vegeta ie săracă (curmali. Lauren iu . prelucrătoare a produc iei agricole. la 2 890 m alt. Perú şi Brazilia. centrul adm. în sec. peninsulă în partea de S-V a Golfului Persic. Prelucrarea metalelor. Importă materii prime şi semifabricate. fr. situat în insula Luzon . rîu în Europa Centrală. Universită i. al provinciei Belucistan .: ke´bek] Quétta ['kweetaa] Quezon City Quito [keson´siti] [´kito] Raab (Rába) . pe teritoriul Austriei şi Ungariei. doc. 1. Centru industrial: metalurgie. capitala Ecuadorului. ghips. al provinciei cu acelaşi nume. Izvorăşte din E mun ilor Anzii Columbieni. Izvorăşte din Alpii Stiriei . Expl. cocos. Centru industrial (textile. de pielărie. meşteşugărit. 1. specializat în creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. port la Marea Galbenă. Sta iune balneară. mei. cocotieri). Muzee. construc ii navale. A fost capitala Republicii Filipine (1948–1976). XVII–XIX). Export de cereale şi lemn.66 mil. 286 mii loc. X. fabrici de hîrtie. Centru comercial. Centrul cultural al canadienilor de limbă franceză. XVIII). At. situat pe ărmul estuarului Sf. Relief predominant de cîmpie (cu dune). Tranzit de mărfuri. textilă. peşte. sulfuri. afluent pe stînga al Amazonului. 1. oraş situat în mun ii Anzi. pe teritoriul statelor Columbia.Putumáyo Qátar Qátar rîu în America de Sud. fabrici textile. Fabrici textile. porcine. afluent pe dreapta al Dunării. ovine.5 mil. alimentare. Exportă petrol şi produse petroliere. prelucrarea lemnului. Navigabil în cursul inferior. Suprafa a: 11 437 km 2. Teatre. Monumente istorice din timpul domina iei spaniole. Státul ~.

Suprafa a: 342. Turism. Fabrici de carton.Rabát capitala Marocului. XVI–XVIII). Racov´ãþ Ráhov Rajasthán [rad…es´than] Raleigh [´rooli] Ramát Gan Rancágua Rar´ãu Rarotónga Ráºcov Ravénna Rázgrad Rãciúla . oraş în partea centrală a statului Chile. Monumente arabe (sec. 17 mii loc. Industrie constructoare de maşini şi aparataj electrotehnic.2 mii loc. Prelucrarea metalelor. Sta iune balneară. Popula ia: 44 mil. Răciula (rn. Ucraina). situat pe teritoriul com. Muzee. Libertador . cocotieri. Popula ia: 9. Industrie chimică. de produse farmaceutice. Centru minier (cupru). de confec ii.29 mil. Catedrala romano-catolică Sf. chimică. 120 mii loc. stat în N-V Indiei. la S-E de oraşul Ruse . masiv muntos în Carpa ii Orientali (România). Turism. Izvorăşte la S de localitatea Serbiceni (reg.2 mii km 2. grădişte getică (sec. Rezerva ia forestieră şi ştiin ifică Slătioara . situat în apropiere de ărmul Mării Adriatice. alimentară. Arhiepiscopie. IV–III î. al reg. textilă. Planta ii de bananieri. centrul adm. oraş în S-E SUA. a materialelor de construc ii. oraş în N-E Bulgariei. fabrici textile. în conurba ie). cuprins între văile Moldovei şi Bistri ei. citrice. Lungime: 68 km. Fost tîrg şi centru vamal la trecerea peste Nistru (sec. Muzee. de confec ii. alimentară. Numeroase monumente romane. Hr. argint).). max. Capitala: Jaipur . al districtului omonim. centrul adm. Moschee (1614).: Avarua . textilă. alimentară. Tursim.1 km2. afluent pe stînga al Prutului. Aeroport interna ional. Călăraşi). construită în stil baroc est-euro-pean în sec. cărbuni. Universită i. Sta iune climaterică. fabrici de prelucrare a tutunului. Culturi agricole: cereale. Institu ii de învă ământ. Turism. Turism. oraş în Israel. fabrici de sticlărie şi por elanuri. XII–XIV). Păşuni întinse în zona alpină. Centru industrial (radiotehnică. Industrie extractivă (petrol. (1. XVII şi reconstruită în 1742–1740. port la Oceanul Atlantic. 194 mii loc. chiliile şi încăperile auxiliare au fost construite în prima jumătate a sec. de pielărie şi încăl ăminte. a. Monument al naturii: Pietrele Doamnei . Biserica Naşterea Maicii Domunlui . XVIII. 52 mii loc. Sta iune meteorologică de altitudine. Turism. centrul adm. 522 mii loc. zinc. Monumente. Construc ii de maşini. bumbac.Muzee. în Pacificul de Sud. Muzee. al statului Carolina de Nord. oraş în V Ucrainei. textilă. Universitate. comună în Republica Moldova (UATSN). Rarău ). trestie de zahăr. Suprafa a: 67. Universitate. Fondat în 1150. Cernău i. oraş în N Italiei (Emilia-Romagna). Centru adm. alimentare. Prelucrarea lemnului. de produse alimentare. textile. cea mai mare insulă în arhipelagul Cook . Caetan . rîu în Republica Moldova. Prelucrarea metalelor. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Alt. Datează din sec. Aeroport interna ional. 237 mii loc. Vestigii arheologice: aşezări tripoliene. loc. Aeroport. 136 mii loc. Mănăstírea ~. loc. situat pe rîul Tisa . sta iuni paleontologice. chimice. la E de Tel Aviv-(Jaffa). Creşterea animalelor. alimentare) şi comercial. bizantine ş. plumb. XIX.: 1 651 m (vf. aşezămînt monastic în Republica Moldova.

şampanie). Iriga ii. 185 mii loc. biserici (sec. membru al Academiei Române (1919). fabrici de produse textile şi alimentare. Legumicultură. land în V Germaniei. port pe Aisne-Marna . Centru adm. textilă. primul preşedinte al Sfatului ării. 535 mii loc. alimentară. Turism. Rãut Rãzboiéni Rãzéni Reazán Recífe [re´siife] oraş în N-E Braziliei. Lungime: 286 km. Muzee. 2. maşini-unelte. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Muzeu etnografic. în conurba ie. Lungime: 1 640 km. Teatre. fabrici de produse chimice. chimică. Mari zăcăminte de cărbuni. în 1484/1485. om politic. Popula ia: 2. Sta iuni termale. afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . pierdută de Ştefan cel Mare. Pescuit. clădiri vechi (sec. Relief predominant de cîmpie. XVII–XVIII).: Düsseldorf . loc. arhipelag în Oceanul Pacific.5 mii loc. Red Ríver [red´riv¬ (r)] Regina Charlotte Reims [´rees] Renánia de NordWestfália . max. 32. Industrie siderurgică. prelucrarea petrolului. situat pe rîul Topli a . În timpul apelor mari se desparte în două bra e: Atchafalaya şi Old River . Dubăsari). una dintre cele mai vechi localită i din Basarabia. oraş în N-E Fran ei. Rediul Mare (rn. rutier). comună în România (jud. Produc ie de cereale.9 mil. aparatură electronică). situat pe valea rîului Oka . în provincia istorică Champagne. om politic. Izvorăşte la S-E de com. mici întreprinderi industriale (confec ii. a avut loc o bătălie a oştirilor moldoveneşti cu turcii. Navigabil pe cursul inferior (560 km). Prelucrarea lemnului (mobilă). ctitorită de marele voievod. port la Oceanul Atlantic. Biserica Sf. alimentare. la Valea Albă. loc. Termocentrală. la Ustia (rn. doc. Relief muntos (alt. În 1476. Construc ii de maşini (aeronautice. XVIII–XIX). Aici s-au născut Ion Incule (1884–1940). Ialoveni). Insulele ~. Nod de comunica ii (feroviar. În memoria celor căzu i în luptă aici a fost ridicată (1496) o biserică. At. publicist. forestiere şi de cărbuni. Hidrocentrale. Popula ia: 17 mil. oraş în Federa ia Rusă.1 mii km2. Creşterea animalelor (bovine. lîngă Războieni. de-a lungul coastelor canadiene. Suprafa a: 10. Universitate. aparataj electric). Nicolae (1359–1365). Numeroase monumente arhitectonice. constructoare de maşini (nave. în bazinul Ruhr . Centru viticol şi de vinifica ie. textile. rîu în Republica Moldova.5 mii loc. rîu în S SUA. afluent pe dreapta al Nistrului. fluvial. Universitate. Donduşeni). Monumente arhitectonice (sec.3 mii km 2. miniere (cărbuni. comună în Republica Moldova (rn. animator al vie ii publice din Basarabia. Expl. textile. Ioan Pelivan (1876–1954). Turism. aparate electrotehnice).Rãdãúþi oraş în N-E României (jud. artizanat. Suceava). minereuri de fier şi neferoase). maşini de calcul. automobile. Institu ii de învă ămînt superior. chimice. 1202 m). Muzee. Neam ). Aeroport. Vechi centru de vinifica ie (vinuri. automobile. pomicultură. Lacuri de acumulare. alimentare). fabrici de ciment. ovine). Academie. produse alimentare). XVII–XVIII). Centru industrial (construc ii de maşini. Expl. utilaj pentru automobile. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. XVII). Suprafa a: 34.

Căi rutiere: 2 710 km. calcare). Port fluvial. constructoare de maşini (turbine. chimică. [reju´njõ] teritoriu dependent reprezentat de o insulă de origine vulcanică din componen a arhipelagului Mascarene (Oceanul Indian). Relief în cea mai mare parte muntos. 15 mii loc.Renánia-Palatinát land în S-V Germaniei. oraş în Ucraina (reg. al raionului cu acelaşi nume. Retezat ) ş. masiv în V Carpa ilor Meridionali. XVI–XVIII). reşedin ă a raionului Rezina. rom. doc. textilă. Administrat de Fran a. material rulant).8 mii km2. Şantiere navale. capitala statului Virginia. Vegeta ie: păşuni alpine. Turism. Se cultivă trestie de zahăr. îndeosebi conserve de peşte). arbori de cafea. Muzee. Alte oraşe: Le Port. Aeroport. Neiges (3069 m). întreprinderi industriale (ciment. plante aromate. chimică. 917 mii loc. a.: Saint-Denis. Popula ia: 3. caprele negre. Le Tampon. alimentară. zahăr). doc. Centru adm. Pescuit. Zănoaga ş. textile. la 101 km N de Chişinău. Odesa). Rezína Ríchmond [´rit¿m¬nd] oraş în E SUA. Altitudini: 2 509 m (vf. o el. At. Faună: zimbrul. Păpuşa ). Se cultivă cereale (secară. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. mirodenii). XVI. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). în sec. Industria tutunului. situat pe rîul Bîrzava . Teatre. Important nod orohidrografic. Fondat în 874. Turism. port la Oceanul Atlantic. Muzee. Suprafa a: 2512 km2. Industrie constructoare de maşini. situat pe malul stîng al Dunării . Caraş-Severin . în conurba ie. Centru bancar şi comercial. păduri de conifere şi de fag. savane. Parc na ional. Climă tropicală maritimă. încăl ăminte. 97 mii loc. miniere (huilă. Piscuri: Fournaise (2 366 m). ovăz). utilaj petrolier. legume. a pielei (încăl ăminte). manioc. Industrie siderurgică (fontă. Mún ii ~. laminate). Peleaga ). chimică. Repara ii navale. oraş în S-V ării. alimentară. loc. Suprafa a: 19. tutun.). Transporturi auto. situat pe malul drept al Nistrului. Capitală din 1944. ovine). Popula ia: 685 mii loc. minereu de fier. sfeclă de zahăr. Relief muntos şi de cîmpie litorală. de prelucrare a lemnului. pomi fructiferi. centrul adm. municipiu în România. Industrii (confec ii. Monumente arhitectonice (sec.8 mil. Fabrici de ciment. 30 mii loc. al jud. Saint-André. Tăul Negru. situat pe rîul James. Centru adm. produse alimentare. de calcare. Industrie prelucrătoare de produc ie agricolă (zahăr. porumb. Termocentrală. centrul adm. produse alimen-tare). la V de lacul Cahul . Muzee. Lacuri glaciare (Bucura. Expl. oraş în Republica Moldova. textile. Saint-Pierre. vanilie. Institu ii de învă ămînt superior. At. 122 mii loc. în 1470. a. Universitate. 2 500 m (vf. tutun. Este unul din vechile oraşe ale Moldovei. Vegeta ie: păduri tropicale. Universită i. 2 484 m (vf. textilă. Creşterea animalelor (bovine. alimentară (vin.: Mainz . Reni Réºiþa Retezát Réunion Réykjavik [´reikjaviik] capitala Islandei. . Expl.

Turism. Centru industrial: şantiere navale. Aeroport. 167 mii loc. Universitate. lac în vestul Caucazului. textile. în conurba ie). rîu în America de Sud. Turism. XIV). Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în golful Mexic . aparataj electronic şi electrotehnic etc. XVI). Valoroase monumente vechi: castel. Muzee. Sta iune balneară (celebra plajă Copacabana ). Teatre. iar cea italiană include Riviera di Ponente şi Riviera de Levante . pe teritoriul Argentinei (Patagonia). Import de petrol şi produse petroliere. catedrală (sec. la 950 m alt. carne. bumbac. Lungime: 1 320 km. primărie (sec. Între anii 1889 şi 1960 a fost capitala Braziliei. Pe teritoriul Columbiei se numeşte Guainia . Fran ei. Cascade. a lemnului. Industrie constructoare de maşini (maşini de transport. San Remo. Elba . fluviu în V Europei. Ad. palate).: 64 m. afluent pe stînga al Amazonului. (11 mil. oraş în S-E Braziliei. Celebre sta iuni balneoclimaterice (Cannes.: 116 m. vi ă de vie etc. chimică. formînd pe un segment grani a dintre SUA şi Mexic. loc. biserici (sec. Teatre. Rapallo. Muzee. Climă mediteraneană. Turism. Cascade (în cursul superior). Vegeta ie abundentă (măslini. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior.). Lungime: 2300 km. port pe fluviul Daugava . Navigabil în aval de Presidio. denumire a unei păr i a litoralului Mării Mediterane. în apropiere de vărsarea acestuia în Marea Baltică. între Letonia şi Estonia. alimentară. pe teritoriul statelor Columbia şi Brazilia. Hidrocentrale. loc. Monumente arhitectonice (mănăstire. Academie de ştiin e. Centru financiar interna ional. Por iunea franceză se mai numeşte şi Coasta de Azur .7 mil. Vechea denumire: Fiume . Grădină botanică. Turism intens. Nisa. Suprafa a: 1. textile şi alimentare.Ríga capitala Letoniei. Germaniei şi Olandei. Sta iune balneară. Marna. produse alimentare. iriga ii (în cursul inferior). max. XIV–XVII). Par ial navigabil. Navigabil de la Basel în aval (886 km). biserici. Ríga Rijéka Rin Río de Janéiro Río Gránde fluviu în America de Nord. Imperia etc. pe teritoriul Elve iei. port la Marea Adriatică. a pielei. golf la Mării Baltice.5 km2. produc ie de hîrtie. [´riu´negru] fluviu în America de Sud. pe teritoriul Georgiei (Abhazia). Río Négro Río Négro Ríþa Riviéra [ri´vjeera] . palate. produse chimice. max.). XIII).). petrochimie. Izvorăşte din Alpii Lepontini (Elve ia) şi se varsă în Marea Nordului. C onstruc ii moderne. citrice. 918 mii loc. clădiri. 5. Monumente: catedrală (sec. port la Oceanul Atlantic. Ronul. Izvorăşte din Preanzii Columbieni. Vestigii romane. Lungime: 1 000 km. minereu de fier. oraş în Croa ia. Mare centru industrial: prelucrarea metalelor. de prelucrare a lemnului. Par ial navigabil (1000 km). Ad. prelucrarea petrolului. Este legat prin canale cu Dunărea. Aeroport. construc ii de maşini. capitala statului Rio de Janeiro. Izvorăşte din Anzi şi se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. mangan. cuprinsă între oraşele Cannes (Fran a) şi Spezia (Italia). Hidrocentrale. Lungime: 3060 km. Suprafa a: 18 mii km 2. Export de cafea.

petrochimie. 145 mii loc. 600–700 m). pe fluviul Volga . loc. la 166 km N-V de Chişinău. la confluen a cu rîul Rîbni a .Riyádh [rij'aad] capitala Arabiei Saudite. motoare. Turism. Biserici (sec. [´rakf¬rd] oraş în partea centralnordică a SUA (Illinois). Hidrocentrală pe malul lacului de acumulare Rîbinsk . Industrii: rafinării de petrol. Muzeu. Cunoscut din 1071 cu denumirea Ust-Şeksna . Muzeu. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. Aeroport. strunguri). Industrii (metalurgică. XVIII–XIX). Rîbniþa Rîmnicul Sãrát Rîmnicu-Vîlcea Rîºcáni Rockford Ródna Rodópi . Odesa. Pescuit. Goljam Perelik ). Fondat în 1834. Rîbinsk Rîbniþa oraş în Republica Moldova. At. 62 mii loc. Vegeta. Pietrosul Mare ). municipiu în România (jud. al jud. în 1388. Rezerva ie ştiin ifică. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. alimentară). chibrituri). la N de Moscova. At.7 mil. prelucrarea lemnului (mobilă. Centru pomicol şi viticol. Mún ii Ródnei . 43 mii loc. Vîlcea. cu precipita ii abundente. de igarete. Buzău). Izvorăşte la NV de localitatea Slobodka (reg. Turism. zinc. doc. doc. Institu ii de învă ămînt superior. alimentară. situat pe malul stîng al Nistrului. a hîrtiei etc. Universitate. situat pe rîul Rîmnic . în 1602. urşi. de prelucrare a lemnului (mobilă. situat pe rîul Copăceanca . Alt. doc. At. textile. doc. Muzee. 255 mii loc. 2. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). Centru piscicol. afluent pe stînga al Nistrului. textilă. chimică. Zăcăminte: minereuri de plumb. a cimentului. păstrăvi. alimentară. Centru comercial. Vestigii arheologice. municipiu în România. centrul adm. furnire). în 1657. Teatru. Turism. poligrafie. masiv muntos în Carpa ii Orientali (România). masiv muntos în Peninsula Balcanică. Teatre. Lungime: 45 km. oraş în Federa ia Rusă. de confec ii. Culturi agricole: tutun. Monumente istorice şi arhitectonice (biserici. max. strunguri. Ucraina). lîngă oraşul Rîbni a . Andropov (1984–1989). 19 mii loc. Faună bogată: cerbi. Prelucrarea petrolului (uleiuri. forestiere. cel mai mare oraş al ării. păduri subalpine. Climă montană. alimentare. 119 mii loc. Muzee. oraş în Republica Moldova. Industrie chimică.: 2 303 m (vf. situat pe valea Oltului . Alt. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. în 1574. crom. fabrici textile.: 2 191 m (vf. fabrici de confec ii şi produse alimentare. placaje. clădiri vechi).ie: păşuni alpine (în E masivului). max. de pielărie şi încăl ăminte. At. Mún ii ~. de prelucrare a lemnului (mobilă). Parcul Zăvoi . de confec ii. XVII). parafine). pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. la 104 km N de Chişinău. Şcerbakov (1946–1957). Monumente arhitectonice (sec. Centru comercial. Centru industrial: construc ii de maşini (nave. S-a mai numit: Rîbnaia Sloboda (1504–1779). reşedin ă a raionului Rîşcani. cocoşi-de-munte. de confec ii. Sta iune meteorologică de altitudine. vi ă de vie (pînă la alt. Expl. Institu ii de învă ămînt. utilaje mecanice şi optice).

devine capitala Imperiului Roman.Hr. Creşterea animalelor (ovine. caprine. Subcarpa ii Orientali şi Subcarpa ii Moldovei. Serbia şi Muntenegru şi Ungaria. loc. Centru industrial: siderurgie (laminor de evi). Dunărea form Rómula oraş roman (sec. produc ie a materialelor de construc ii. Podişul Moldovei. oraş situat pe cursul inferior al fluviului Tibru . Dobrosloveni. podişuri. II–III d. case vechi. statui etc. Popula ia: 83 mii loc. Biblioteci. 2 544 m – vf. Edificat pe timpul domniei lui Roman I (1391–1394). edificii vechi. situat la confluen a râului Moldova cu Siretul . stejar. Pietrosul). Cuprinde şi oraşul-stat Vatican . Monumente istorice şi arhitectonice (biserici. terme. Vestigii antice.4 mii km 2. Curcubăta Mare ) şi Mun ii Poiana Ruscăi . Hr. produse alimentare. Hr. Teritoriul ării este caracterizat prin diverse forme de relief şi zone naturale: mun i.). Românía stat în S-E Europei. edificii publice. România). Muzee. În interiorul şi exteriorul Carpa ilor se disting mai multe zone colinare şi culmi deluroase: Podişul Someşean. Climă mediteraneană. financiar şi cultural. I î.). Industrie cinematografică. Conservator (din 1570). palate. fabrici chimice.Ródos insulă grecească în Marea Egee. Podişul (cu mun ii) Dobrogei . Bulgaria. Suprafa a: 1. Muzee. În sec. terme.72 mil. prelucrarea metalelor. citrice. Marea Neagră. de confec ii. Academie de ştiin e. devenit capitala provinciei Dacia Malvensis . Róma Róman municipiu în România (jud. a fost întemeiat în 753 î. 2 307 m – vf. max. cu cîmpii acumulative în lungul ărmurilor. Partea centrală este ocupată de Podişul Transilvaniei . Limba oficială: româna. textile şi confec ii. cîmpii. Relief deluros. alcătui i din Mun ii Banatului şi Mun ii Apuseni (alt. Popula ia: 22. max. Vestigii arheologice (temple. Capitala: Bucureşti . un sector al marii Cîmpii Panonice . Suprafa a: 238. Podişul Transilvaniei. Valoroase monumente istorice şi arhitectonice: temple. situat între Ucraina. de Romulus şi Remus . tutun. 2. Sta iuni balneoclimaterice.4 mil. a. Carpa ii Occidentali . al regiunii Lazio . Mare centru politic. arcuri de triumf. bazilici. La vărsarea sa în Marea Neagră. Moldoveanul ). comercial. Se cultivă cereale. vi ă de vie. Teatre. chiparos. Vegeta ie: păduri de pin. distrus în mare parte în 1467 şi apoi refăcut de Ştefan cel Mare. măslini. loc. Aeroporturi. în conurba ie. Popula ia: 94 mii loc. Universită i. pielărie (încăl ăminte). Industrie dezvoltată şi diversificată: metalurgie. 1 848 m – vf. inscrip ii ş. alimentare. iar în V Cîmpia de Vest . capitala Italiei şi centrul adm. Potrivit legendei. construc ii de maşini. Republica Moldova.4 mii km2. înconjurat de masivele muntoase ale Carpa ilor: Carpa ii Orientali (alt. prelucrarea metalelor. panteon. Este divizat în 41 de jude e (şi municipiul Bucureşti). dealuri. Carpa ii Meridionali (alt. Localizat pe teritoriul satului Reşca (com. bovine). radiotehnică. În S şi S-E se întinde Cîmpia Dunării . situată în apropierea ărmului Asiei Mici. Este cea mai mare insulă din arhipelagul Sporadele de Sud . . Principalul oraş-port: Rodos . max. fondat pe locul vechii aşezări dacice Malva . Institu ii de învă ămînt. textile. Neam ). construc ii de maşini. hanul Vi i ).

confec ii. Loara . cel mai înalt masiv din Podişul Guyanei .2 mii loc. biserici (sec. la grani a dintre Brazilia. electrotehnică. Mare trafic de mărfuri. Suprafa a: 650 mii km2. Relief muntos. Turism. Turism. materiale de construc ii. acoperit de ghe ari. Şlefuirea diamantelor. Muzee. în America de Sud. Vegeta ie extrem de săracă (muşchi. Port fluvialmaritim.5 mii loc. Moselle. rafinării de petrol. Hidrocentrale.Ron fluviu în V Europei. Lungime: cca 1 200 km. Celebre monumente de arhitectură: Catedrala Notre-Dame (sec. situat în delta Rinului. încăl ăminte. Monumente arhitectonice. loc. construc ii de maşini. Ad. Aeroport. max. Expl. XIII–XVI). V d. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime. cetate etc. situat pe rîul Don . 4 023 m) şi Terror (alt. oraş în S-V Olandei. Centru comercial. Administrat de Noua Zeelandă. Hr. pe teritoriul Elve iei şi Fran ei. Vînătoare. [rw´¾] oraş în N-V Fran ei (Normandia). a fost ucis de turci. oraş în Federa ia Rusă. chimice. forestiere şi de minereu de fier. Márea ~. cu vulcanii activi Erebus (alt. Port pentru mărfuri de tranzit. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 15. Suprafa a: 960 mii km 2. de faian ă şi de por elanuri. 730 000 km2. Expl. unde. produse alimentare. veche localitate lîngă lacul Cahul (Republica Moldova). Denumirea veche: Charlotte . engl. Lă ime: pînă la 500 km. Aeroport. în 1574. Guyana şi Venezuela. Cunoscut din sec. prelucrarea petrolului. max. Rønne Roráima Roseau [rou´zou. capitala statului Dominica (arhipelagul Antilele Mici ). C. Ross. Culturi legumicole. în insula Bornholm. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. provincie istorică în S Fran ei (Pirineii Orientali). Creşterea animalelor (cămile). la ărmul Antarcticii. între 500 şi 1000 m. Teatre. Universitate. Institu ii financiar-bancare. Centru industrial: metalurgie. construc ii navale. la 30 km de Marea Nordului. Muzee. 590 mii loc. mecanică. Teatre. oastea condusă de Ioan-Vodă cel Viteaz a fost învinsă de otomani.: 2 810 m. XIV–XVII).: r¬u´z¬u] Ross Ross Rostóv pe Don Roºcáni Rótterdam Rouen Roussillon [rusi´jõ] Rub al KhãlÆ . trădat de boieri. pustiu în S-E peninsulei Arabia . Aeroport. 3 277 m). fabrici textile şi alimentare. petroliere.: 2 972 m. construc ii de maşini (în special agricole). 16. teritoriu insular dependent în Antarctica. Şantiere navale. Aeroport. mare în Oceanul Pacific. Cîmpie cu alt. Climă tropicală. palate. Teatru. Alt. Cuprinde sectoare din continent şi insula Ross. Vegeta ie de pustiu. fabrici textile (cu vechi tradi ii). Aici voievodul. Fără popula ie stabilă. Este legat prin canale de Rin. Aeroport. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (uleiuri vegetale). Siderurgie. Descoperită în 1841 de J. 1 mil. mobilă. [´rœn¬] oraş în Danemarca. situat pe cursul inferior al Senei . Izvorăşte din mun ii Alpi şi se varsă printr-o deltă în Marea Mediterană. în afară de echipele sta iunilor antarctice de cercetări ştiin ifice. Navigabil. Climă aspră. Ceramică. Muzee. 106 mii loc. licheni). Viticultură. Centru comercial şi industrial. alimentare.

Kalmîkia (Elista). Karaceae-vo-Cerkesia (Cerkassk). 6 inuturi. oraş în N Bulgariei. savane şi păduri rare (pe versan ii estici). XV. Osetia de Nord (Vladikavkaz). Georgia. X–XIII. SanktPetersburg). Institu ii de învă ământ. doc. fabrici de pielărie. Denumirea veche: Rusciuc . masiv muntos în E Africii. Bureatia (Ulan-Ude). Altai (Gorno-Altaisk). Başkiria (Ufa). stat în Europa Orientală şi Asia Septentrională. Mongolia.. Parcul Na ional Albert. Komi (Sîktîvkar). joase – păduri tropicale şi montane ecuatoriale (pe versan ii vestici). Stanley ). în sec. marea Kara. Soroca). chimică etc. Norvegia. marea Laptev. 10 districte autonome. construită în stil vechi moldovenesc (1777). Mari (Ioşkar-Ola). rafinării de petrol. electrotehnică. VII–V şi IV–III î. o regiune autonomă. Teatre. Marea Japoniei). Cecenia (Groznîi). Vîlcea). Aeroport. . Iakutia (Iakutsk).2 mii km2.Rúdi Mănăstirea ~. feroviare. Estonia. Hakasia (Abakan). Localitate at.Hr. Acoperit cu zăpezi persistente şi ghe ari la alt. Mordovia (Saransk). Alt. Este învecinată cu Belarus. Ciuvaşia (Ceboksarî). Emscher şi Lippe . Lituania. situată în apropierea comunei Rudi (rn. 49 de regiuni. Republicile autonome (şi capitalele lor): Karelia (Petrozavodsk). marea Ciukotsk) şi Oceanul Pacific (marea Bering. Centru comercial. Industrie puternic dezvoltată: extractivă. siderurgică. Azerbaidjan. Complex de monumente arheologice: Grădiştea . Include 20 de republici autonome. Tuva (Kîzîl). situat la ărmurile Oceanului Arctic (marea Barents. cocsochimică. Universită i. Marea Siberiei de Est. Suprafa a: 6. La alt. Are ieşire la Marea Baltică. Treime . Biserica Sf.: 5 119 m (vf. situat în bazinul rîurilor Ruhr . mecanică. Inguşetia (Nazran). Muzee. max. Udmurtia (Ijevsk). aşezări getice din sec. Farfuria Turcească . Finlanda. Ucraina şi Polonia. [´ruur] bazin carbonifer în Germania (cel mai mare din Europa Occidentală). Hr. 193 mii loc. alimentare. Kabardino-Balkaria (Nalcik). Tătaria (Kazan). ştiin ifice şi de cultură. 2 oraşe de rang federal (Moscova. port la Dunăre. maşini agricole). Ruhr Rúse Rúsia Rusidáva Ruwenzóri [ruw¬n´zori] castru şi aşezare civică romană din sec. marea Ohotsk. mănăstire în Republica Moldova. Letonia. ale căror urme au fost descoperite la S de municipiul Drăgăşani din România (jud. reprezentînd o fortifica ie de pămînt inelară din sec. Federa ia Rusă . la grani a dintre Republica Democrată Congo şi Uganda. China. de peste 4 600 m. Marea Caspică şi Marea Neagră.. constructoare de maşini. Suprafa a: 17 075 mil. textile. Daghestan (Mahacikala). Kazahstan. II–III d. Construc ii de maşini (navale. Parcuri.

Suprafa a: 87. strîmtoarea La Pérouse şi marea Ohotsk . Planta ii de bumbac. sorg. ananas. Administrată de Federa ia Rusă.: Kingisepp . trestie de zahăr. manioc. cafea. Parcuri na ionale. stat în Africa Centrală. Alte oraşe: Butare. Relief predominant muntos. loc. Vegeta ie: molid. Popula ia: 8160 000 loc. brad. Tanzania. wolfram. între Kyûshû şi Taiwan. înşirate pe 1 200 km. învecinat cu Uganda. Aeroport. Muzeu de artă. porumb. alimentară (conserve. Vegeta ie: păduri tropicale. Oraş pr. banane ş. Saar . de pielărie. Pescuit.: Naha (în insula Okinawa ). ovine. insulă de origine vulcanică în Arhipelagul Antilelor Mici (Marea Caraibilor). situată între Strîmtoarea Tătară . Exportă ceai.1 mii km2. Burundi şi Republica Democrată Congo. zebre.Rwánda República ~. Vegeta ie de savană. a. culturi de orez. Este organizat în 11 prefecturi. Terase litorale. Turism. Turism. Sta iuni balneoclimaterice.4 mil. Administrată de Olanda. fasole. Par ial navigabil (175 km). păduri pe teritorii restrânse. Suprafa a: 2. 1500–2000 m) dominat de mun i vulcanici (alt. alimentară. Pescuit. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. Centru adm. Ruhengeri. situat pe fluviul cu acelaşi nume. rîu în Europa Occidentală. Izvorăşte din mun ii Fichtel . Capitala: Kigali . Popula ia: 1. Faună: lei. constituit din 73 de insule. arbori de cafea. Cimişlia). ară agrară slab dezvoltată (antrenează 80% din popula ia activă). de cărbuni. de ciment. minereuri. Suprafa a: 13 km2. arhipelag în Marea Baltică. 4 507 m – Muntele Karisimbi ). Lungime: 427 km. oraş în V SUA. zadă. Ryûkyû Saale Saar Sáaremaa Sába Sáca Sacraménto Sahalín . Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). al statului California . Creşterea animalelor extensivă (bovine. apar ine Estoniei. Climă ecuatorială musonică. Relief de podiş înalt (alt. combustibili. Popula ia: 1000 loc. tutun. insulă în Oceanul Pacific. Se cultivă bata i. Odesa). Alt. Creşterea animalelor. Lungime: 52 km. Port fluvial. textilă. textilă. grîu. Izvorăşte la N de com. porcine). centrul adm. Lungime: 246 km. Pia ă de legume şi fructe. produse alimentare. max. străbate reg. arhipelag japonez în V Oceanului Pacific. pînă la 50 m. Batîr (rn. Expl. Suprafa a: 26 338 km 2. Popula ia: 40 mii loc. piei. cartofi. afluent pe dreapta al Mosellei . trestie de zahăr. aur. echipamente de transport. Industrie constructoare de maşini. Industrie extractivă (minereuri de staniu. afluent pe stînga al Elbei. Frontiera de V trece prin apele lacului Kivu . Relief în general deluros.7 mii km 2. zahăr). afluent pe dreapta al rîului Ceaga . petrol. Importă maşini şi utilaje industriale. de materiale de construc ii. pe teritoriul Fran ei şi Germaniei. Căi rutiere: 13 173 km. Climă musonică. 370 mii loc. beriliu. Par ial navigabil (120 km). Gisenyi . gaze naturale). Izvorăşte din masivul Donon . rinoceri. [´zaal¬] [zaa¬r] rîu în E Germaniei. rîu în Republica Moldova şi Ucraina (reg. vite. Suprafa a: 2250 km2. bata i. leoparzi. Există planta ii de ceai.

202 mii loc. alimentară. situat în Masivul Central . Din acest masiv izvorăsc fluviile Rin şi Ron.5 mil. teritoriu în N-V Africii. Monumente. sistem muntos în Asia. situat în Alpii Leopontini (Elve ia). molid.: 3 491 m. gaze naturale. reptile). conserve de carne). Relief glaciar. max. Alt. fosfa i.8 mii loc. Aeroport interna ional. Climă continentală rece. Climă tropicală aridă. în conurba ie). Construc ii de maşini. bisericile Sf. Prelucrarea peştelui. Climă tropicală deşertică. port la Marea Caraibilor. rîu în Republica Moldova. Rezina). 38 mii loc. Turism. centrul adm. Centru adm. Relief muntos în centru şi în N. oraş în insula Antigua. bovinelor. minereu de fier. oraş în N SUA. Vegeta ie săracă de pustiu. Constă din schitul rupestru Buna-Vestire (sec. Universitate. km 2. Nisipurile ocupă 17% din suprafa ă. masiv muntos. cu podişuri pietroase şi nisipoase. Exploatări de fosfa i.. Industrie de pielărie. Muzee. poligrafie. 32 mii loc. uraniu. de confec ii etc. gazele.). oraş în Spania. rom). Muzee. prelucrarea metalelor. situat pe rîul Tormes . fabrici de produse alimentare (morărit.9 km). ocupînd aproape în întregime partea de N a Africii. port la Marea Caraibilor. XIII–XIV). minereu de fier. zadă etc. Universitate. Universitate. Sta iune balneoclimaterică. pe teritoriul com. Tunel feroviar (15 km). alimentare (zahăr. Iriga ii. chimică. Saharna (rn. pe litoral cîmpii joase cu dune de nisip. Izvorăşte din Podişul Anatoliei şi se varsă în Marea Neagră. Turism. Lungime: 825 km. utilaje de cale ferată etc. Mănăstirea ~. Baimaclia (rn. port pe fluviul Mississippi. Sahára Occidentálã Sahárna Saián Saint-Étienne Saint George’s [s¬nt'd…ood…] Saint-Gothárd [sego'taar] Saint John’s [sent´d3onz] Saint Paul [sent´pool] Sakárya Salamánca Sálcia Máre . Vegeta ie: păduri de cedru siberian. Centru comercial (produse agricole).Sahára cel mai mare deşert de pe glob. al statului Minnesota. Alt. Hidrocentrală. Rîuri principale: Nilul şi Nigerul . 2112 m) leagă Italia cu Elve ia prin strîmtoarea Saint-Gothard. Produse petroliere. [sete'tjen] oraş în S-E Fran ei (Lyonnais). As-Smava . între izvoarele fluviului Obi şi lacul Baical . pe litoral moderată. pe teritoriul Federa iei Ruse. hiene. Cantemir).: ElAaiún /Lâayoun . tunel rutier (16. Lungime: 53 km. Monumente arhitectonice. textile. complex monastic în Republica Moldova. Zăcăminte: petrol. afluent al fluviului Duero . capitala statului Antigua şi Barbuda. max. de cărbuni. Faună săracă (specii rare: antilope. afluent de dreapta al Ialpugului . (300 mii loc. Administrat de Maroc şi Mauritania. fluviu în partea de N-V a Turciei. Popula ia: 240. sare marină. caprinelor. Suprafa a: 8. care cuprind în interior depresiunile Tuvinsk şi Minusinsk . Alte oraşe: Dakhla . Păstorit nomad. Universitate. Industrii (alimentară. Expl. de la Oceanul Atlantic la Marea Roşie. Aeroport. Izvorăşte lîngă com. Muzee. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile. capitala statului Grenada.: 3196 m (vf. Rotondo ). 353 mii loc. Vegeta ie xerofită.). 273 mii loc. creşterea ovinelor. Relief colinar deşertic. textilă. Turism. O autostradă (la alt. Treime (1812–1821) şi Adormirea Maicii Domnului (1863). Format din două lan uri muntoase. Suprafa a: 266 mii km 2.

de diamante. Turism. Centru comercial (pia ă agricolă). în conurba ie). a instrumentelor muzicale. XI–XVI). biserici (sec. tutun. Pescuit intens. Industrie a hîrtiei. mormîntul lui Timur Lenk. Aeroport. Universitate. format din 16 insule vulcanice. întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. alimentară. oraş în E Braziliei. 378 mii loc. biserici (sec. Expl. Popula ia: 65 mii loc. XVI–XVIII). diamante etc. 2 mil. Tîrguri anuale de mostre. Centru adm. XVII–XVIII). loc. Administrat de SUA. XVI). confec ii) şi alimentare. prelucrarea lemnului (mobilă).Salem [´seil¬m] oraş în N-V SUA. cu cîmpii litorale înguste. în 1962. Universitate. Climă tropicală oceanică. 144 mii loc. Relief în general muntos. situat pe rîul Salzach . 108 mii loc. alimentare. iar pe cel de E – teritoriul dependent Samoa Americană . textilă. taro. fabrici de încăl ăminte. situat pe valea rîului Zeravşan . s-a constituit statul Samoa de Vest . situate în E arhipelagului Samoa . Universitate. alimentară. Monumente arhitectonice romane şi bizantine. Industrie metalurgică. port la Marea Tireniană. Cunoscut printr-o şcoală de medicină încă din sec. petrol. cafea. Export de cacao. situat la vărsarea fluviului Varder în golful Salonic . Teatre. esături. Teatre. frigidere. teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific. Relief colinar. oraş în S Italiei (Campania). chimică.: Pago Pago . oraş în E Uzbekistanului. Muzee. bananieri. Universitate. XVIII). situat pe rîul Willamette . Vegeta ie: păduri tropicale. Suprafa a: 3 mii km 2. Muzeu. Industrii: şantiere navale. Construc ii de maşini (ascensoare. Aeroport. manioc. 154 mii loc. port la Oceanul Atlantic. Culturi agricole: cocotieri. centrul adm. catedrală (sec. al statului Bahia . gaze naturale. Muzee. Muzee (Casa Mozart). aparate cinematografice). Vegeta ie bogată şi variată. palate (sec. Sta iune balneară. XII–XIII. Aeroport. Centru industrial: şantiere navale. XVII). de prelucrare a lemnului. (740 mii loc. Monumente: moschee. al statului Oregon . Teatre. alimentară. de confec ii. port la Marea Egee. centrul adm. Samarkánd Samóa (Samoá) Samóa Americanã . textilă. Universitate şi alte institu ii de învă ământ. construc ii de maşini. televizoare. Industrie constructoare de maşini. Monumente: fortărea ă (sec. textile. Suprafa a: 197 km2. medrese etc. Pe teritoriul de V al arhipelagului. Climă subecuatorială şi tropicală umedă. jambu. Muzee. 397 mii loc. Salérno Saloníc (Salónic) Salvadór Sálzburg [´zaltsburg] oraş în N-V Austriei. în Polinezia. constructoare de maşini. Fortifica ii (sec. Muzee. citrice. Universitate (1842). al landului cu acelaşi nume. zahăr. oraş în N Greciei (Macedonia). format de un grup din 7 insule vulcanice şi coraligene. centrul adm. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. arhipelag în Oceanul Pacific.

rom). Turism. Suprafa a: 2 842 km2. Pe alocuri se întîlnesc podişuri deluroase. Upolu (alt. cacao. Universitate. tutun etc. Universită i. industria forestieră şi de prelucrare a produselor agricole. Fondat în 1776. Aeroport. Este dezvoltată industria de tip artizanal. în Polinezia. stat insular în S-V Oceanului Pacific. Relief stîncos. centrul adm. 1858 m. Muzee. situate la S-E de Georgia de Sud. Aeroport. Academie de ştiin e. întreprinderi poligrafice. loc. 500 mii loc. porcine. (900 mii loc. Climă tropicală. turismul. oraş în S SUA (Texas). păşuni (2%). cafea. Popula ia: 179 mii loc. din care 4 locuite: Savaii (alt. mici rîuri cu izvoare în mun i. chimice. Mici întreprinderi de pielărie. Export de zahăr. XVI–XVII). Muzeu. textile. situată într-o zonă muntoasă. fabrici ale industriei uşoare şi alimentare. oraş în V SUA (California). Faună bogată (pinguini. leoparzi de mare). Capitala: Apia. oraş în America Centrală. la 2 400 m alt. în conurba ie). în conurba ie. trestie de zahăr. arbori de pîine (50% din suprafa ă). Universită i. pe teritoriul statului Nicaragua. Exportă copră. cacao. 1100 m. Centru comercial. San Francísco San José San Juán [san´hwan] San Juán [san´hwan] .5 mii loc. oraş situat într-un podiş. Se practică creşterea animalelor (bovine. foci.). fluviu în America Centrală. [san ho´se] capitala Republicii Costa Rica. situat la cca 3 000 km N-E de Noua Zeelandă. 936 mii loc. port la golful cu acelaşi nume.25 mil. Se cultivă taro. Mauga). Monumente: catedrală (sec. constituit din 11 insule vulcanice. 725 mii loc. Capitală din 1918. cabaline) şi pescuitul. Fito). Catedrală (sec. taro. Apolime. Izvorăşte din lacul Nicaragua şi se varsă în Marea Caraibilor. teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. nuci de cocos.Samóa (Samóa de Vest) Státul Independént ~. în întregime acoperit cu un strat gros de ghea ă. XVIII). cu relief în mare parte muntos. Centru industrial: rafinării de petrol. cîmpii litorale joase şi plane. Principalele ramuri economice: agricultura. Fondat în 1736. cu precipita ii abundente şi temperaturi moderate. 43. Turism. vf. Moschee. Manono. la 1 169 m alt. Sta iune climaterică. Centru comercial. (3. în conurba ie). Rafinării de petrol. banane. Este organizat în 11 districte. Marchează un segment al grani ei dintre Nicaragua şi Costa Rica. Ínsulele ~. engleza. max. construc ii de maşini (aparatură. Ocupă 9 insule de origine vulcanică. Suprafa a: 311 km2. Fabrici ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. Lipsit de popula ie permanentă. şi utilaje electronice. Capitală din 1821. vf. Aeroport interna ional. Vegeta ie bogată: păduri de palmieri. Administrat de Marea Britanie. Întreprinderi meşteşugăreşti. XVII–XVIII). textile. fortărea ă (sec. nave etc. port la Oceanul Atlantic. al insulei Puerto Rico . alimentare. Universitate. Limbi oficiale: samoana. alimentare. max. Climă subpolară. Aeroport. 927 mii loc. Aeroporturi. lemn Sánaa San António Sandwích de Sud capitala Republicii Arabe Yemen. Meşteşugărit. Lungime: 225 km.

Limba oficială: italiana. Exportă vin. biserici. Institu ii de cercetări ştiin ifice. San Rémo San Salvadór San Sebastián Sánta Clára Sánta Cruz [´sænt¬ ´kruuz] . Industrie textilă. 5 mii loc. Teritoriul ării reprezintă un sector al Apeninilor Nordici . lemn. alimentară.Sankt Gállen [zahkt´gal¬n] oraş în N-E Elve iei. sticlă. Func ionează întreprinderi de ciment. Turism. XIII–XVI). Include 9 districte comunale (castelli). Sankt-Pétersburg San Maríno San Maríno República ~. Aeroport. pielărie. Sta iune balneară. citrice. alimentară. Prelucrarea lemnului. Industrie constructoare de maşini. emisiuni de timbre poştale. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Monumente arhitectonice. Artizanat. 738 m). Componentele de bază ale economiei: turism (2/3 din venitul ării). Muzee: Ermitaj. alimentare. alimentare. Devine stat independent în 1263. Universită i. Centru comercial (pentru produse agricole). 174 mii loc. alimentare (conserve de fructe). textile. arhipelag de origine vulcanică în Oceanul Pacific (Melanezia). Muzeu. Creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Universită i. Mare centru industrial: construc ii de maşini grele.). 1 mil. textile. Muzeul Rus etc. în conurba ie. [san sevasti´an] oraş în N Spaniei. al cantonului cu acelaşi nume. roci de construc ie. a pieilor. Administrat de statul Solomon. cauciuc. al provinciei Villa Clara . Mănăstire (sec. de confec ii. poligrafie. marmură). chimică. Festival anual de muzică uşoară. por elanuri. carne. Monumente: catedrală (sec. Fondat în 1689. porcine). centrul adm. loc. capitala statului El Salvador. produs oraş în N Italiei (Liguria). Monumente: fortifica ii (sec. Numeroase monumente istorice şi arhitectonice. 60 mii loc. textilă. astăzi fiind recunoscut ca cea mai veche republică din lume.57 km 2. Nod feroviar. cuprins în interiorul Italiei. stat în S Europei. a cimentului. Capitala Rusiei între 1712 şi 1918. Construc ii de maşini. Capitala: San Marino . dominat de Monte Titano (alt. Mănăstire fondată în 301. Centru comercial (pentru cereale. tutun). metalurgie.2 mil. fabrici de produse chimice. a hîrtiei. Denumiri anterioare: Sankt Petersburg (1703–1914). fabrici textile (bumbac). în ara bascilor. Capitală din 1821. majolică. Se practică artizanatul (obiecte din metal. Fondat în 1703 de Petru cel Mare. Leningrad (1924–1991). măslini. Din 1862 – protectorat al Italiei. Muzee. XVI). Popula ia: 27 mii loc. orz. Port la Marea Mediterană. Fondat în 1524. Suprafa a: 60. 195 mii loc. a tutunului. Muzee. Universitate. exploatări de cărbune. situată la poalele vulcanului cu acelaşi nume. mobilă. Suprafa a: 938 km 2. oraş în Cuba. textilă. Numeroase cutremure. Alte oraşe: Serravalle. capitala Republicii San Marino. între provinciile Forli şi Pesaro-Urbino. esături din lînă. port pe Neva. Vegeta ie constituită în mare parte de păduri. centrul adm. piatră pentru construc ii. la S-V de Genova. max. Principalele culturi: cereale (grîu. Florentino Domagnano . Turism. alimentară. Vestită sta iune balneară. agricultură. porumb). Muzeu. utilaje şi aparate electrotehnice şi radioelectronice etc. oraş în N-V Federa iei Ruse. Borgo Maggiore. 5. port la golful Biskaya (Oceanul Atlantic). industrie chimică. 76 mii loc. pe Riviera . cu relief de coline argiloase şi calcaroase. Aeroport interna ional. vi ă de vie. Metrou. Climă mediteraneană. A fost întemeiat în jurul oraşului San Marino în anul 301. loc. Popula ia cca 6 mii loc. Petrograd (1914–1924). XII–XIII). Muzee.

Teatre. Aeroport. Şantiere navale. Aeroporturi. Moselle. (18. chimice. clădiri în stil colonial spaniol. copră. porcine. lînă. caprine. Se cultivă porumb. bananieri. capitala Republicii Dominicane. plante leguminoase. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. port la Marea Caraibilor. Sporturi de iarnă. din care cele mai mari sunt Săo Tomé şi Príncipe. Izvorăşte din mun ii Faucilles (Lorena). Centru comercial. loc. Relief în general muntos (respectiv cu altitudini max. Turism. Ramuri industriale: construc ii de maşini. Din teritoriul ării fac parte cîteva insule de origine vulcanică. de transport). Muzee.2 mil. Sta iune balneară. Impor Santiágo de Cúba Sánto Domíngo São Miguel [s¬u mi´gel] Saône [´soon] São Páulo [s˜¬u´paulu] São Tomé ºi Príncipe Sápporo oraş în N Japoniei (Hokkaidô). Aici au avut loc Jocurile Olimpice din 1972.13 mil. cu mormîntul lui Cristofor Columb). biserici (sec. Există planta ii de arbori de cacao. Izvoare termale şi minerale. Exportă cacao (ocupă unul dintre primele locuri pe glob). de 2 024 m şi sub 1 000 m). textile. XVI). Pia ă mondială a cafelei. Universitate. de cherestea. ciocolată. oraş în S-E Braziliei. Popula ia: 175 mii loc. rafinării de petrol. Suprafa a: 1000 km2. loc. XVI. Universită i. rom. Muzee. Muzee. metalurgie (aluminiu). Muzee. Aeroport interna ional. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. Suprafa a: 747 km 2. 6 mil. uleiuri vegetale. de confec ii. Construc ii de maşini (nave). mătase). Universitate. de prelucrare a tutunului. Capitala: Săo Tomé. Se practică pescuitul. Par ial navigabil (de la vărsare).67 mil. în conurba ie). Universită i. Monumente arhitectonice: catedrală. República Democrátică ~. meşteşugurile. capitala statului Săo Paulo. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. păsări exotice. conserve). bere). întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. Limba oficială: portugheza. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. biserici. alimentare.Santiágo (Santiágo de Chile) capitala statului Chile. port la Marea Caraibilor. Cresc bovine. Popula ia: 150 mii loc. de fabricare a hîrtiei. Faună: reptile. întreprinderi ale industriei uşoare (textile. oraş în S-E Cubei. 2. 1. manioc. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. Aeroport interna ional. de cafea. Vegeta ie forestieră bogată. Climă ecuatorială. materiale de construc ii. în conurba ie. Sena. textile. Fondat în 1554. loc. Este divizat în 2 dis-tricte. Industria este reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. Prelucrarea lemnului. Loara ş. situat la cca 300 km de ărmul vestic al Africii. afluent al Ronului .5 mil. conserve. a. loc. cafea. 9. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. maimu e. ovine. Teatre. stat insular în Oceanul Atlantic (Golful Guineii). Citrice. de produse chimice. Comunică prin canale cu Rinul. textile (bumbac. Lungime: 480 km. 365 mii loc. . alimentare. esături) şi alimentare (morărit. cocotieri. XVI–XVII). cea mai mare insulă din arhipelagul Azore (Portugalia). Universitate. băuturi alcoolice). rîu în Fran a. situată la poalele Anzilor. alimentare.

Izvorăşte din Alpii Julieni. Navigabil. plumb. Popula ia: 1. denumit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa . Lungime: 725 km. bazilică (sec. Centru comercial (vinuri. I d. Zonă etnografică: ara Oaşului .: Cagliari . vagoane. Creşterea animalelor (bovine. minereuri de plumb şi zinc. material feroviar. în bazinul rîurilor Spree Mulde. XI. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în Oceanul Atlantic.a. Agricultură: cereale. Monumente istorice şi ahitectonice.). Zăcăminte: minereuri de fier. sare etc. Suprafa a: 47. Expl. Centru adm. textilă etc. constructoare de maşini. XII–XVI). Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. Turism. forestieră. fabrici de produse chimice. Márea ~.4 mii km 2. Popula ia: 7. regiune istorică în E Germaniei.). Aeroport. Hidrocentrale. Universitate. Artizanat. ovine.: Hanovra . textile. loc. insulă în bazinul vestic al Mării Mediterane. argint. Muzee. Creşterea animalelor (bovine. prelucrarea lemnului şi a plutei. a tutunului.5 mii km2.50 mil. Sarájevo capitala statului Bosnia şi Her egovina. Sardínia Sargásselor Sarmizegetúsa Sátu-Máre Sáva Savánnah Saxónia Saxónia Inferioarã . localitate în România (jud. de dealuri premontane (în S-E) şi muntos (în N-E). fabrici de covoare. măslini. Suprafa a: 6–7 mil. aparatură electrotehnică). Rezerva ii naturale.Hr. catedrală (sec. Saale şi al fluviului Elba . caprine.: Satu-Mare . afluent pe dreapta al Dunării. plumb. Hidrocentrale. km2. Aici au fost descoperite ruinele principalei aşezări dacice din Mun ii Orăştiei. Croa ia.Saragósa [qara´goqa] oraş în N-E Spaniei (Aragón). alimentare. XVI–XVII). Construc ii de maşini (avioane. land în N-V Germaniei. vi ă de vie. jude în N-V României. de prelucrare a lemnului. Universitate. Industrie metalurgică.4 mii km2. gaze naturale. situată în N-E Arhipelagului Antilelor . ovine. Lungime: 945 km. Zăcăminte: cărbuni. loc. centrul politic. betonite. sfeclă de zahăr. Mari cantită i de alge sargassacee (de aici şi denumirea mării). troleibuze. Climă mediteraneană secetoasă. textilă. Relief de cîmpie. Oraş pr. Centru industrial: construc ii de maşini (maşini-unel-te. zinc. pomi fructiferi. Suprafa a: 24 mii km 2. aur. sfeclă de zahăr. automobile). andezit. 448 mii loc. Centru adm. pe teritoriul statelor Serbia şi Munte-negru. legume. Industrie extractivă. a hîrtiei. citrice. situat pe fluviul Ebru . vi ă de vie. Popula ia: 396 mii loc. petrochimică. XVII) ş. 615 mii loc. Suprafa a: 4. Turism. zinc. Turism. rîu în S Europei. Culturi: cereale. Industrii (constructoare de maşini. porcine). metalurgică. Popula ia: cca 6 mil. utilaje). Relief muntos. de podiş în V şi de cîmpie în S-V. Aeroport. alimentară. Suprafa a: 8. de produse textile şi alimentare. Navigabil pe 600 km. miniere (argint. cereale). textilă. economic. Hunedoara).65 mii loc. [s¬'vœn¬] fluviu în E şi S-E SUA. militar şi religios al statului dac (sec. creşterea animalelor. Slovenia. Resurse: petrol. Se cultivă cereale. Muzee. Vestigii arheologice. alimentară. Relief muntos în E. oraş întemeiat de romani (108–110). Construc ii de maşini (automobile. Este bogată în peşte. porcine). mare în Oceanul Atlantic. fier).

Şantiere navale. vi ă de vie.: Zalău . ghips. Suprafa a: 3. construc ii de maşini (în aeronautică). al cantonului cu acelaşi nume. doc. Lungime: 75 km. podişul Småland (în S). Ungheni). primărie). oraş în Kazahstan. Industrie extractivă. textilă şi de confec ii. materiale de construc ie. Pod peste Prut. Casa memorială "F.8 mii km2. Climă temperat-oceanică.: 1 445 m. Cascada de pe Rin. Lungime: 54 km. siderurgie. Suedia şi Finlanda (par ial). Cetate (1776). fabrici de produse chimice. Construc ii de maşini. Locuri istorice (cîmpul de luptă de la Guruslău ). masiv muntos în Carpa ii Occi-dentali (Mun ii Banatului). sfeclă de zahăr. Universită i (1861. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Ştefan-Vodă). lactate). porcine. ovine. Brezoaia (rn. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Semeníc Semipalátinsk . situată în N insulei britanice.: Edinburgh . Se produc ceasuri de mare precizie. Popula ia: 263 mii loc. Creşterea ovinelor. Institu ii de învă ământ superior. Se cresc bovine. M. între valea Nerei şi culoarul Timiş-Cerna. Şantiere navale. Fondat în 1718. Vegeta ie: păduri de conifere. loc. oraş în N-V SUA (Washington). avînd orientarea de la N la S. Aeroport. Cimişlia). rîu în Republica Moldova. Centru adm. Centru vamal de frontieră. Hînceşti). orz. max.85 mii km 2. Marea Norvegiei şi Oceanul Arctic. Versan i împăduri i. Centru agricol. Muzee. At. pajişti pe înăl imi. centrul adm. plumb.6 mil. afluent pe stânga al Cogîlnicului. Muzee. alimentară. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Turism. 350 mii loc. Lungime: 59 km. prelucrarea lemnului. Nod feroviar. Este cea mai mare peninsulă din Europa: cca 800 mii km 2. de confec ii şi alimentare. Vestigii arheologice. cartofi. Nod feroviar. Mún ii Semenícului. de podiş deluros şi cîmpii în rest. Sãráta Sãráta Scandinávia Schaffháusen Schinoása Scóþia Sculéni Seattle [sii´ætl] comună în Republica Moldova (rn. Pescuit. Centru adm. Lipoveni (rn. Izvorăşte din apropierea localită ii SărataMereşeni (rn. cartofi. minereuri de fier. Suprafa a: 78. Climă temperată. porumb. Muzee. alabastru. Turism. zone de cîmpie. rîu în Republica Moldova. 35 mii loc. Culturi: cereale. Izvorăşte din apropierea com. Relief: mun ii Alpii Scandinavici (în V). Legumicultură. cuprinsă între Marea Baltică. parte din teritoriul Marii Britanii. în 1437 (Şendreni ). produse textile şi de confec ii. 517 mii loc.13 mil. cărbune brun. andezit. Zăcăminte: lignit. în conurba ie). catedrală. Relief muntos în S-V. tundră (în N). Izvorăşte la N de com. [¿aaf´hauz¬n] oraş în N Elve iei. Hidrocentrală. Popula ia: 5. Pomicultură. Zăcăminte: cărbuni. separată de Anglia prin mun ii Cheviot . afluent pe stânga al Prutului. (2. situat pe fluviul Rin . Relief constituit din mun i (în N-V) şi din zone joase (în S-E). Pe teritoriul peninsulei sunt situate statele Norvegia. prelucrarea metalelor. Lacuri glaciare şi tectonice. Dostoevski". Pescuit. port la Oceanul Pacific. metalurgică. cupru. port pe rîul Irtîş . textile. bovinelor. Se cultivă grîu. Teatre. Monumente istorice şi arhitectonice medievale (fortifica ii. 1892).Sãláj jude în N-V României. alimentare (conserve. Alt. plante tehnice. Marea Nordului. Turism. peninsulă în N-E Europei.

bauxită). învecinat cu Mauritania. loc. cel mai înalt din ară). creşterea animalelor (bovine. electrotehnică. conserve din carne şi peşte). ovine. Este legat prin afluen ii săi şi prin numeroase canale navigabile cu Rinul. Izvorăşte din platoul Langres .7 mii km2. forestieră şi de cherestea. Rezerva ii naturale. conserve etc. antilope. Muzeu. Culmi şi vîrfuri netezite. Industria Serbiei: minieră. Sunt dezvoltate pescuitul. în conurba ie. păşuni montane. Albania şi Marea Adriatică. bumbac. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Este împăr it în 10 regiuni. sare. Agricultura reprezintă principala ramură a economiei (antrenează cca 75% din popula ia activă). situat în N-E insulei Honshû . Alt. palmieri. fiind format în baza republi-cilor Serbia şi Muntenegru din componen a fostei Republici Federative Iugoslavia . hîrtie). Suprafa a: 196. ulei de arahide. trestie de zahăr. mun i puternic accidenta i în S. mai umedă în S şi mai uscată în N. Locul desfăşurării Jocurilor Olimpice din 1988. păşuni. fabricarea hîrtiei. loc. din care suficient valorificate sunt fosforitele. Muzee. Păduri. zinc. porumb. uleiuri vegetale. loc. Sérra da Estréla Seúl . între Bosnia şi Her egovina. Faună: lei. îngrăşăminte chimice. de savană. Exportă arahide. România. peşte. alimentară (zahăr. versan i abrup i. pielărie. de pielărie şi încăl ăminte. drenat de numeroase rîuri şi rîule e sezoniere. textilă. echipamente industriale etc. Gambia. Complexe de relief: cîmpii pe cursul Dunării şi Moravei. Popula ia: 10. plumb. 918.8 mil. nave. Centru industrial: construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. Suprafa a: 102 200 km2. Climă temperat-continentală şi mediteraneană. Climă subecuatorială musonică. Popula ia: 11. max. constructoare de maşini (tractoare. cocotieri. Sendái Sénegal oraş în Japonia. orez. chimică. în N-V peninsulei Balcanice. vinuri. Navigabil. cabaline). Rezerva ii naturale. Institu ii financiare. şi Vojevodina . Este situat în S Europei. Croa ia. Universitate. Zăcăminte de wolfram. XIV–XV). În agricultură pre [´serr¬ d¬ i¿trel¬] masiv muntos în centrul Portugaliei. metalurgică. de confec ii şi alimentare. parcuri na ionale. prelucrarea metalelor şi a cauciucului. Lungime: 776 km. Bulgaria. fosfa i ş.8 mil.Séna fluviu în Fran a. esături. Saône şi Loara . Guineea-Bisau. Dispune de variate resurse de subsol (minereuri de fier. cărbune. arahide. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. caprine. celuloză. trece prin Paris şi Rouen şi se varsă în Marea Mînecii printr-un estuar. 10. República ~. XVII).). fosfa i. Capitala: Dakar .: 1991 m (vf. stat în Africa Occidentală. autoturisme. autocare. Teatre. Capitala: Belgrad . Monumente arhitectonice (sec. Im Sérbia ºi Muntenégru stat proclamat cu această denumire în 2002. Estrela . Cuprinde provinciile autonome Kosovo . Se cultivă mei.). reg. sub 150 m). Se extrag şi se prelucrează minereu de fier şi metale neferoase (cupru. de ciment.). hipopotami. ulei de arahide. Guineea. parcuri na ionale. Macedonia. poligrafie. Limba oficială: sîrba. Rezerve importante de cărbune şi petrol. Mali. Vegeta ie de stepă. a. mercur. Parc natural. articole manufactu-riere.1 mil. Industrie metalurgică. cu masive muntoase şi colinare în partea de E (alt. a produselor textile. medie 450 m). Relief predominant de cîmpie (alt. alimentară. Aeroport. 5 mii loc. capitala Coreii de Sud. chimică (coloran i. produse petroliere. textilă şi de confec ii. motociclete. încăl ăminte. stibiu. porcine. Universitate. păşuni. Monumente istorice şi arhitectonice (sec. maşini agricole. Ungaria. Industrie de prelucrare a produselor agricole (zahăr. crocodili. turbine. de podişuri deluroase interfluviale. Aeroport. port pe fluviul Hangang .

maimu e. prelucrarea lemnului. Alt. [sei¿elz] Sévernaia Zemléa Severodvínsk Sevílla Sévres Seychélles Republica ~. Locul de existen ă a coloniei antice greceşti Chersones . Nod de comunica ii (rutier. Importă produse industriale (maşini. constructoare de maşini (aeronautice. 550–600 m). situat la 1100 km N-E de insula Madagascar. alimentară (conserve. Muzee.Seván Sevastópol lac de origine tectonică în Armenia (cel mai mare din Caucaz).estoase. XV–XVII). Climă ecuatorială oceanică. piese de schimb).41 mii km2. Şantiere navale. biserici (sec. Căi rutiere: 323 . Muzeu. Institu ii de cercetări biologice marine. situat pe fluviul Guadalquivir . Suprafa a: 1. Artizanat. Teritoriul ării cuprinde un mare număr (peste 100) de insule şi insuli e de origine vulcanică şi coraligenă. Relieful lor este accidentat. ferigi arbores-cente). max.6 mii km2. Construc ia oraşului modern a început în 1783. Vegeta ie de păduri ecuatoriale (palmieri. în conurba ia Parisului. Acoperită de ghea ă (48% din teritoriu). Teatre. franceza. Celebră manufactură de por elanuri (din 1756). Sta iune balneară. scor işoară. conserve de peşte. palate (sec. 368 mii loc. catedrală (sec. 912 m). Teatru. trestie de zahăr. forestieră.: 965 m. Aeroport. Apar ine Federa iei Ruse. 679 mii loc. cu înăl imi relativ reduse: Mahé (alt. porcine). [se´Bilja] oraş în S-V Spaniei (Andaluzia). mirodenii. Institu ii de învă ămînt. Limbi oficiale: creola. port la Marea Neagră. textilă. Exportă copră. Faună: broaşte. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. În agricultură predomină culturile tehnice (ceai. agricultură şi pescuit. Ruinele cetă ii Chersones . Praslin. fabrici de produse alimentare. port la Marea Albă. Muzeu na ional de ceramică. devenită proprietate regală. de prelucrare a tutunului. Acumulează apele a 30 de rîuri. Parcul natural Sevan . Suprafa a: 37. Ad. arhipelag în Oceanul Arctic. Industrie de prelucrare a produselor agricole. situat la 1 903 m alt. max. Muzee. Industrie militară. chimică. bumbac). engleza. 22 mii loc. mobilă. oraş în Federa ia Rusă. Pia ă agricolă. Hidrocentrală. Teatre. oraş în Ucraina (Crimeea). Economie bazată pe turism. La completarea venitului contribuie serviciile de comer şi turism în porturile maritime şi în aeroportul interna ional Victoria (din 1971). Capitala: Victoria . 250 mii loc. Celebre monumente arhitectonice: moschei. Suprafa a: 455 km2. maritim). textilă (iută. Industrie metalurgică. prelucrarea lemnului. Silhouette (alt. navale). cocotieri. Turism. pe rîul Sena . bunuri de larg consum. stat insular în Oceanul Indian. între marea Kara şi marea Laptev . Popula ia: 80 mii loc. utilaje. 744 m). max. dugongi.: 99 m. vanilie. Curieuse (alt. Port din 1804. Numele antic: Hispalis . uleiuri). tutun) şi creşterea animalelor (bovine. oraş în Fran a. combustibili. XV–XVI). Universitate. Climă arctică. XIII–XVIII).

bovine. bananieri. bananieri. prelucrarea lemnului (mobilă). Popula ia: 48. pescuitul maritim. Se cresc bovine. vlc. Cristofor . Principalele culturi: trestie de zahăr. copră. porcine. Popula ia: 160 mii loc. bata i. Capitala: Castries . Capitala: Basseterre . Se practică pescuitul şi prelucrarea peştelui. uleiuri vegetale. Alte oraşe: Sandy Point Town. situată la 1850 km V de ărmul Africii. Artizanat. 1 156 m. banane. produse manufacturiere. Vegeta ie: păduri tropicale în zonele muntoase. mai numeroase fiind păsările marine. produse alimentare. Se practică creşterea animalelor (ovine. Newcastle . eucalip i ş. Se mai cultivă arbori de cafea. fabrici textile. alimentară. Agricultură bazată pe produc ia de cereale (ovăz. Charlestown. situat pe insula cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici. municipiu în partea centrală a României. Pe această insulă a fost exilat (1815–1821) şi a murit împăratul Napoleon Bonaparte. max. 786 m. Vegeta ie abundentă (bambuşi. îmbrăcăminte. Pitons (alt. manufacturiere. Popula ia: 6 800 loc. ale industriei electronice. caprine. Administrat de Marea Britanie.partamente. a. Importă maşini şi utilaje industriale. situat pe valea Oltului . Sfîntul Cristofór ºi Névis stat insular în America Centrală. ananaşi. Suprafa a: 269.5 mii loc. Sfînta Lucía (Santa Lucia) stat insular în America Centrală. Industrie prelucrătoare a produselor agricole. combustibili. legume. articole de tutungerie. serviciile de turism. Climă tropicală oceanică. electronică. Vegeta ie formată de păduri cu arbori de esen e pre ioase. caprine. cocotieri.6 km2. Limba oficială: engleza. Teatre. max. cereale. Teritoriul ării cuprinde insulele de origine vulcanică Saint Kitts (Sf. Este divizat în 2 state. de confec ii. cocotieri. cu vînturi permanente şi ploi frecvente. cartofi. Produce hîrtie. Climă tropical-oceanică. Se cultivă trestie de zahăr. Se practică pescuitul. îmbrăcăminte. ovine. Muntele Misery ). aparate electronice. Faună săracă. care se desparte de bra ul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră prin alte două bra e. Climă subtropicală şi tropicală moderată. străbătută de lan uri muntoase: Canaries Mountains (alt. Navigabil pentru vase mici. toate avînd relief înalt şi puternic fragmentat de văi intramontane şi cursuri rapide de apă. situat pe trei insule ale arhipelagului Antilele Mici din Oceanul Atlantic. Economia ării este bazată pe agricultură. mijloace de transport. Turism. 1 200 m. 738 m) în S-V. Muzee. al jud. Principalele ramuri ale economiei: agricultura. comer şi transport. mijloace de transport.Sfînta Eléna teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. de igarete. . Suprafa a: 617 km2. Construc ii de maşini. cedri. melasă. Exportă zahăr. Faună: diverse specii de păsări. hîrtie. Importă maşini şi utilaje. Insulă de origine vulcanică. forestieră. tutun. max. între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Nevis şi Sombrero . Este organizat în 10 de. industria uşoară. 68 mii loc. Exportă zahăr. Căi rutiere: 805 km. bovine). Cresc ovine. alt. Relief colinar. Func ionează mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. porumb) şi de legume.). rom. Comunică cu complexul lacustru Razelm prin canalele Dranov şi Dunavă . pro Sfîntul Gheórghe Sfîntul Gheórghe bra ul de S al Dunării. Admis în ONU la 18 septembrie 1979. Suprafa a: 122 km 2. centrul adm. industria uşoară şi turism. Soufrière ) în S. Centru adm. Covasna.: Jamestown . Lungime: 109 km. alimentare. de produse alimentare. Monumente. combustibili. Exploatări forestiere. ulei de cocos rafinat. reprezentat de o insulă vulcanică.

Pescuit maritim. Expl. Navigabil. Pescuit. lînă) şi turistic. a. ovine). Muzee. banane. situat în N Angliei. Popula ia: 125 mii loc.: 42 m. Galerii de artă. Aeroport. Monumente: cetate (sec.4 mii km2. tutun. Suprafa a: 389. catedrală. industria uşoară. textilă. Shéffield [´¿effiild] Shétland [´¿etl¬nd] Shíkoku [´¿ikoku] Shkódër [´¿kod¬r] Shkódër [´¿kod¬r] . Se produce zahăr. aparate electrice. Faună: diverse specii de păsări. a. Vegeta ie tropicală bogată (pădurile ocupă ½ din suprafa ă). situat pe malul sudic al lacului omonim. dominat de conuri vulcanice ( Soufrière . golf al Ocenului Atlantic. SUA. Pescuit. Teritoriul ării cuprinde insula Sfîntul Vincen iu şi grupul insular Grenadinele de Nord . max. de minereuri de cupru. mlaştini. cacao.Sfîntul Laurénþiu Sfîntul Laurénþiu Sfîntul Vincénþiu ºi Grenadíne fluviu în N-E Americii de Nord. Creşterea animalelor (cabaline. băuturi din fructe. Climă tropicală cu precipita ii abundente. Industrie extractivă (cărbune). Exportă produse ale industriei uşoare. Universitate. bunuri de larg consum.: Lerwick . Limba oficială: engleza. 82 mii loc. de pielărie. Fondat la începutul sec. format de peste 100 de insule. toate de origine vulcanică. Este divizat în 11 cir-cumscrip ii. igarete. Centru comercial (tutun. XV). Popula ia: 25 mii loc. Alt. Căi rutiere: 943 km. situat între Oceanul Pacific şi insula Honshû. 1165 m). Climă subtropicală musonică. textilă. Se formează din lacul Ontario şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. textile. Alt. Popula ia: 4. lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică. cîmpii litorale. alt. Se cultivă banane.: 65–1 000 m.: Kôchi .: 4 317 m.8 mii km2. siderurgică (o eluri superioare. dar numeroase. la frontiera dintre Albania şi Serbia şi Muntenegru. Relief în cea mai mare parte muntos. alimentară. Zăpezi veşnice şi ghe ari pe vîrfuri şi pe pantele de altitudini mari. Ad. Păduri de stejar. oraş în Marea Britanie. Pescuit. Comer extern cu Marea Britanie. max. Monumente medievale.25 mii loc. A fost escaladat pentru prima dată în 1854. produse alimentare. electrotehnice). trestie de zahăr. Suprafa a: 250–375 km2. Oraş pr. insulă în S-E Arhipelagului Japonez. max. constructoare de maşini (maşini grele. maşini şi utilaje miniere. laminate). Climă temperată umedă. Ad. oraş în N Albaniei. arahide. Suprafa a: 1. alimentară. maşini agricole. Encluze. arhipelag în Oceanul Atlantic. nuci de cocos. îmbrăcăminte. Navigabil. Industrii: de ciment. Suprafa a: 263 mii km2. Cursuri de apă mici. 531 mii loc. textile. situat între Marea Caraibilor şi Oce-anul Atlantic.3 km2. chimică. Pajişti. Suprafa a: 18. Oraş pr. stat insular în America Centrală. Principalele surse economice: agricultura. brad alb ş. Aeroport. nuci de cocos. rom. ările din bazinul Mării Caraibilor ş. în Mun ii Cascadelor .: 1 981 m. Admis în ONU la 16 septembrie 1 Shásta [´¿æst¬] masiv muntos în V SUA. turismul. Capitala: Kingstown . zahăr. Importă mijloace de transport. umedă. Lungime 1224 km. forestiere. situat în partea de N-E a Marii Britanii. ulei de cocos. Relief: mun i cu vulcani vechi eroda i. XII.

: 160 m. Teatru. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Grădină zoologică. 70 mii loc. . Universitate. Filarmonică. Popula ia: 5. între ărmul de N-E al Asiei şi insulele Novosibirsk şi Vranghel . Este una din primele colonii germane din Transilvania. Filarmonică. vlc. Sibériei Orientále Sibíu Sibíu Sicília cea mai mare insulă italiană din Marea Mediterană. por elanului şi faian ei. Sibiu. al jud. măslini. citrice. XV). Muzee. Expl. sulf. Aeroport. metale pre ioase. Vulcani noroioşi. Izvoare termice. Resurse: petrol. mobilă etc. XII–XIV). alimentară (vinuri). centrul adm. Ad. municipiu în România. cartofi. a sticlei. max. Nod de comunica ii.4 mii km 2. Industrie extractivă (marmură). Celebre monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec. cuprinsă între mun ii Ural (în V) şi Oceanul Pacific (în E). XIII–XV) ş. Siberia Orientală. separată de Italia prin strîmtoarea Messina . situat pe rîul Cibin . forestiere. instrumente muzicale. Creşterea animalelor (bovine. Popula ia: 447 mii loc. porcine). catedrală ortodoxă (sec. activ Etna ). de prelucrare a metalelor. aparate de măsurat. Păduri. Creşterea animalelor (bovine. Irtîş. Taiga (70% din suprafa ă). Universită i. Márea ~. Muzee. Viticultură. temperată (în S). Lena . a. Villa Germani ). At. mare în bazinul Oceanului Arctic.Sibéria regiune în partea de N a Asiei. Climă variată: arctică şi subarctică (în N). plante tehnice. diamante. Extremul Orient . Zăcăminte: cărbune. Amur. Pomicultură. în Federa ia Rusă. pomi fructiferi. Teatru. la S de Floren a. Suprafa a: 5. porcine). 172 mii loc. ovine. doc. Relief: mun i (în S). Rîuri: Obi. în 1192–1196 ( Cibinium. Produse industriale: maşini şi utilaje pentru industria uşoară. Suprafa a: 25. gaze naturale. Muzee. loc. XIV–XV).: mun.2 mil. În partea de N-E se întind mun ii Apeninii Sicilieni (alt. minereu de fier. Enisei.7 mii km2. km 2. 3 340 m. XIV–XVI). Sibiu . tricotaje. Centru adm. max. chimică. Străveche şcoală de pictură (sec. Comunică cu marea Laptev şi marea Ciukotsk. ovine. Monumente istorice şi arhitectonice: fortifica ii (sec. XVIII) etc. Culturi agricole: cereale. Monumente istorice şi arhitectonice. Siéna oraş în partea centrală a Italiei (Toscana). de gaze naturale şi de marmură. Suprafa a: 13 mil. Parcul natural “Dumbrava“. Climă mediteraneană. Suprafa a: 936 mii km2. păşuni alpine. constructoare de maşini şi utilaje. zonă depresionară (în N). biserici (sec. Cîmpiile ocupă zonele litorale. vi ă de vie. XIII–XIV). jude în partea centrală a României. palate (sec. turnuri (sec. Se cultivă cereale. sare etc. petrol. Universită i. textilă. migdale. textile. Este divizată în cîteva sectoare: Siberia Occidentală.

Suprafa a: 71 740 km 2. Vestigii arheologice. municipiu în România (jud. max. Bintimane . Păduri de foioase şi conifere (în V). Monumente: biserici (sec. trestie de zahăr. Mulhacén . în 1329. Dispune de bogate resurse de subsol (minereuri de fier. cu mai multe vîrfuri ascu ite. legume. Alt. vf. polimetale. parte din mun ii Carpa i. Capitala: Freetown .699 mil. cuprins între depresiunea internă a Californiei şi Podişul Marelui Bazin. Vechi centru cultural. cafea. produse textile (tricotaje. textile. minereu de fier. de cacao. punctul culminant al Africii Occidentale ). Lungime: 150 km. situat pe valea Tisei . Căi ferat lan muntos în V SUA. XIV. diamante. Climă ecuatorială. Whitney . izvoare termale. vf. Monumente istorice şi arhitectonice: ziduri ale unei cetă i cu 14 turnuri (sec. Muzee. cromite. doc. cherestea). Limba oficială: engleza. sorg. forestiere. clădiri în stil baroc (sec. industria sticlei şi por elanului. Relief format de cîmpii plane litorale în V şi S şi de podişuri şi mun i în E şi N-E (alt. Siérra Neváda Siérra Neváda Sighétul Marmáþiei Sighiºoára Sihoté-Alín Silézia . case (sec. între Guineea şi Liberia. cu bogate precipita ii vara. 37 mii loc. 45.: 1948 m. loc. Mureş). sare gemă. covoare) şi alimentare. minereuri brute. meşteşugurile. Zăcăminte: pirite. Func ionează mici întreprinderi alimentare. Lungime: 750 km. mijloace de transport. Culturi: măslini. Pajişti alpine la înăl imile de peste 3 000 m. Este divizat în 13 districte şi Western Area. păduri rare de pin (în E). XIII–XV). Cuprinde Cîmpia Sileziei (în centru şi în N-V). cu seismicitate ridicată. manioc. stat în Africa Occidentală. masiv muntos în S Spaniei. între fluviile Odra (cursul superior) şi Vistula . Cehia şi Germania. Există planta ii mari de cocotieri. de şlefuire a diamantelor. Vulcani noroioşi. lignit. bauxită. cu precipita ii iarna. biserici (sec. vi ă de vie. utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară. XVIII). textilă şi alimentară. XVII–XVIII). vf. XVIII). situat pe coasta estică a Oceanului Atlantic. Reg. Sude i (în S şi S-V). Maramureş). arahide. XVII–XVIII). mei. At. Turism. în 1224 şi în 1280 (cu denumirea Castrum Sex ). situat între Marea Japoniei şi cursul inferior al fluviului Amur . Cunoscută din sec. trestie de zahăr. masiv muntos în Federa ia Rusă. Mari zăcăminte de huilă. Construc ii de maşini. regiune istorică în Europa Centrală. pomi fructiferi. Rezerva ii naturale. bauxită. mănăstire (sec. utilaje şi piese de schimb.5 mii loc. Prelucrarea lemnului (mobilă.Siérra Leóne República ~. Climă de tip mediteranean-mon-tan. materiale de construc ii. mercur. cacao.: 3 478 m. Se mai cultivă orez. max.: 4 418 m. At. Popula ia: 5. porumb.: 2 078 m. Lungime: 1 200 km. bunuri de larg consum. Alt. situat pe rîul Tîrnava Mare . arbori de cafea. X. max. Majoritatea popula iei (2/3 din totalul celei active) este ocupată în agricultură. Se practică pescuitul. Importă petrol şi derivate petroliere. Exportă diamante. doc. Vegeta ie tropicală în cîmpie (păduri de esen ă) şi de savană în zonele montane şi de podişuri. Alt. o zonă deluroasă (în E şi N-E). XIV–XVII). municipiu în România (jud. Muzee. max. pe teritoriul statelor Polonia. aur) şi de întreprinderi prelucrătoare ale materiei prime.

Grădină botanică. Nod de comunica ii. Complex muzeistic. precum şi templul lui Iahve (numele lui Dumnezeu în Vechiul Testament ). Capitala: Singapore . Aeroport. doc. Múntele Sión (Siónului) . minereuri. Pelişor şi Foişor . At. tutun.: 2 637 m. Sporturi de iarnă. port la Marea Neagră. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. colină fortificată în vechiul Ierusalim. Prahova). Economie dezvoltată bazată pe industrie. Suprafa a: 60. textilă. Electrotehnică. Industrie dezvoltată de prelucrare a materiei prime importate (cauciuc. capitala statului Singapore. arbori de cauciuc. Admis în ON Sinóp oraş în N Turciei. utilaje şi aparate de precizie. situată între golful şi canalul Suez. covoare) şi alimentare. engleza şi tamil. golful Aqaba şi Marea Mediterană . pomi fructiferi. chineza. Katherina . situat pe insula cu acelaşi nume şi pe numeroase alte 54 insule mici din strîmtoarea Malacca (Johore) şi Marea Chinei de Sud . Planta ii de cocotieri. potrivit Bibliei. electronică şi electrotehnică. Cunoscut cu denumirea tătară Ak-Mechet (sec. Fondat în 1819. de parfumerie şi cosmetică. stat în Asia de Sud. situat pe rîul Salghir . unde. Mănăstirea Sinaia . a. Sta iune climaterică. al provinciei cu acelaşi nume. Suprafa a: 693 km2. peninsulă în V Asiei. Hr. se afla reşedin a suveranului David. Pescuit intens. mobilă). servicii de transporturi şi retransport interna ional. 16 mii loc. staniu). Căi ferate: 67 km. 355 mii loc.98 mil. Turism.Simferópol oraş în Ucraina (Crimeea). Parcuri. caprine). de cherestea. 2. ca sat (Izvorul ) în 1690. Crescătorii de porci şi păsări. Marea Roşie . oraş în România (jud. Sinái Sináia Singapóre Singapóre República ~. textile şi alimentare (conserve. XV–XVIII). Africa şi America. vinuri). Universitate. petrol. cu o depresiune în centru. 177 m). Agricultură în zonele de oaze. metale. Păduri ecuatoriale pe suprafe e restrînse. de construc ii şi repara ii navale. produse petroliere. de încăl ăminte. produse textile (tricotaje. situat pe valea rîului Prahova . Căi rutiere: 2989 km. alt. max. Limbi oficiale: malaieza. Teatru. Rezerva ia Ariniş . montan (în S). Muzeu. Creşterea animalelor (ovine. Sión . vf. VIII î. plante legumicole şi floricole. Întemeiat în sec. medie 60 m. Climă ecuatorială. Popula ia: 4. de coloniştii din Milet. Teleferic. Alt. mirodenii. produse industriale. 26 mii loc. centrul adm. repara ii navale. max. loc. Relieful insulei principale reprezintă o cîmpie granitică deluroasă (alt. Centru industrial şi comercial (pia ă a cauciucului).4 mil. Zăcăminte: petrol. Aeroport. Climă tropicală uscată. Castelele Peleş. Construc ii de maşini şi utilaje. prelucrarea metalelor şi a lemnului (cherestea. la poalele mun ilor Bucegi .7 mii km2. Importă petrol brut. Şantiere navale. Relief de podiş (în N). Universită i. oraş situat în S insulei cu acelaşi nume. de produse chimice. Port la strâmtoarea Singapore . loc. Rafinării. Industrie uşoară şi alimentară. Exportă cauciuc. mangan ş. Aeroportul şi porturile maritime leagă între ele ările de pe cele trei continente: Asia. Industrie prelucrătoare a materiei prime importate.

Denumirea antică: Seretos . Hr. fosfa i. în 1340. Treime (sec. prelucrarea petrolului. XIII–XIV). V î. cetate domnească (sec.9 mii loc. capitala Republicii Komi. capitala Republicii Macedonia. orz. şcoli. Lungime: 2212 km (3 078 km cu rîul Narîn) . Roman. la 108 km N-V de Chişinău. pisica sălbatică. ară industrial-agrară. Monumente istorice şi arhitectonice: bisericile Sf. max. Hr.333 mil. Sunt dezvoltate viticultura şi pomicultura. moschei. Sf. Capitala: Damasc . Castel. Limba oficială: araba. pe alocuri silvică. Industrie uşoară (covoare. păsări migratoare. constructoare oraş în Federa ia Rusă. Fondat în sec. stat în S-V Asiei. industria cimentului. Vegeta ie de stepă şi deşertică. loc. Are cel mai mare bazin hidro-grafic din România (43. XVI–XV î. chimică. 2 814 m). Izvorăşte din Carpa ii Păturoşi (Ucraina). alimentară. fluviu în Asia Centrală. oraş situat pe fluviul Vardar . Bacău . Popula ia: 17. amfiteatru roman.. 1 387 m). O ramură economică importantă constituie creşterea animalelor (ovine. între Turcia. situat pe ărmul estic al Mării Mediterane. Faună: jderul. doc. Vestigii greceşti şi romane: teatru (sec.). în depresiunea Fergana . care uneşte Marea Nordului cu Marea Baltică. Aeroport. situat pe rîul Ciulucul Mare . alimentară. Par ial navigabil. Licee.: 800 m. ghips). Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. 244 mii loc. max. 15 mii loc. Muzee. sfeclă de zahăr. Iordania. textilă (covoare). format prin confluen a rîurilor Narîn şi Karadaria . cărbune brun. Pe valea rîului Siret sunt situate oraşele Siret. În ascensiune industria petrolieră. Industrie metalurgică. reşedin ă a raionului Sîngerei. Mai dezvoltată este industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime (petrol. afluent pe stînga al Dunării (la S de Gala i). legume. Cunoscut din 1586. Pe terenuri irigate se cultivă bumbac. 508 mii loc. metalurgică. căprioara.). Muzee. între Peninsula Scandinavă (Norvegia) şi peninsula Iutlanda (Danemarca). cereale. Şantiere navale. oraş în Republica Moldova. Hidrocentrale. Turism. Centru de pomicultură. palate (sec. VIII î. República Arábă Siriánă . Sirét Sirét Síria rîu în România. Biserica Sf. Prelucrarea lemnului. de prelungirile mun ilor Torus în N (alt.9 km2).Siracúsa oraş în S Italiei (Sicilia). prelucrarea lemnului. Climă mediteraneană în partea de V şi subtropicală deşertică în cea de E. XIV). Muzeu. Suprafa a: 185 180 km2. temple (sec. Iriga ii. Lungime: 300 km. Sîktîvkár Sîngeréi Sîrdariá Skagerrák Skópje . Turism. a. în 1586. At. XIV) ş. Ad. Lă ime: 130–145 km. electrotehnică) şi alimentare. bovine. doc. Se varsă printr-o deltă în lacul Aral . XVII). cămile).. strîmtoare în N Europei. Universitate. pe valea Siretului superior. de podişuri calcaroase şi nisipoase în S (alt. Universitate. situat în apropierea frontierei cu Ucraina. Nod feroviar. Lungime: 740 km (576 km pe teritoriul României). Monumente: cetate. port la Marea Ionică. 1 803 m). Israel şi Liban. situat pe rîul Sîsola . de mun ii Liban şi Antilibian în S-V (alt. Este divizat în 13 districte (guvernorate) şi capitala. 9. Ion (sec. Construc ii de maşini şi utilaje. max. fabrici ale industriei uşoare şi alimentare. Muzee. Teatre. Irak. a materialelor de construc ii. caprine. Suceava). 127 mii loc. mănăstire. Relief determinat de cîmpia îngustă de litoral în V şi cea din valea Eufratului în partea centrală. poligrafică. grîu. tricotaje) şi alimentară. Gheorghe (1870). oraş în România (jud. At. cabaline. Hr.

alimentară) şi cea constructoare de maşini (refrigeratoare. Drava. electronic şi microelectronic. 768 m) şi Carpa ilor Albi (alt. Muzeul sării. 1 181 m). congelatoare ş. 123 mii loc. Teatre. în Subcarpa ii de Curbură. grafit ş. mercur. constructoare de maşini.). de culmile Mun ilor Dinarici în S (alt. de prelucrare a lemnului. situat între Italia. Slãníc-Moldóva Slíven Slovácia República ~.43 mil. max.Slãníc oraş în România (jud. de mobilă). 354 mii loc. minereuri de fier. chimică (în special farmaceutică). Nitra. Vegeta ie: păduri de conifere şi foioase (1/3 din teritoriu). sfeclă de zahăr. Croa ia şi Marea Mediterană. Turism de amploare. cupru. 355 mii loc. situat pe fluviul Nipru . Climă temperat-con-tinentală moderată. Suprafa a: 20 256 km2. Turism. teritoriul Slovaciei reprezintă un complex de podişuri şi cîmpii premontane. Ocupînd extremitatea N-V a Carpa ilor. Include 3 regiuni (krai) şi oraşul autonom Bratislava. în apropierea frontierei cu Belarus. Polonia. Prahova). Dispune de neînsemnate resurse de subsol: minereuri de fier. utilaje şi aparataj electrotehnic. de pielărie. situat la intersec ia principalelor căi de comunica ii între ările continentului. Expl. stat în Europa Centrală. Cunoscut din 862. Ape minerale. care în N trec în masivele muntoase Tatra Joasă (alt. Vegeta ie silvică bogată (conifere. pomi fructiferi (mai ales meri. oraş în România (jud. bauxită. oraş în E Bulgariei. orz). Exportă produse din metal. de cîmpiile centrale Ljubljana şi Celjé . catedrală (sec. alimentară. Laborec ş. Trnava . pruni). Nitra. Austria. Sta iune balneoclimaterică. Ucraina. XVI–XVII). a sticlei. Turism. iar în V în ramifica iile montane ale Carpa ilor Mici (alt. Industrie textilă. Construc ii de maşini şi utilaje (frigidere. vf. oraş în Federa ia Rusă. Aeroport. Ungaria şi Austria. În apropiere se află sta iunea balneoclimaterică Sliven . foioase). vi ă de vie. Importă echipament industrial şi de transport. 6 mii loc. prelucrarea lemnului.) şi Tisei (Horuad. At. Mur . ovine. XVII–XVIII). a. 1 000 m). a. Parcul Na ional Tatra . Baza economiei o constituie industria extractivă (cărbuni. plumb. Zilina. Bacău).) sunt înso ite de cîmpii cultivabile.). mangan. max. păşuni alpine. forestieră) şi uşoară (textilă. detergen i. mobilă. com oraş în Federa ia Rusă. cartofi. Dumbier ) şi Tatra Înaltă (alt. a. XII). chimică. cu vestita peşteră Postojna . Hron ş. învecinat cu Republica Cehă. Teritoriul este drenat de trei rîuri principale: Sava. Alte oraşe: Košice. 2864 m. Veliki Triglav ). stibiu. prelucrătoare (siderurgică. 2 655 m. vf. Limba oficială: slovaca. Smolénsk Sóci . Sanatorii. în cîmpia Tundja . Parcul Na ional Triglav . Popula ia: 2 mil. situat pe rîul Slănic . porumb. Capitala: Ljubljana. Văile afluen ilor Dunării (Vah. situat pe valea Slănicului . Creşterea animalelor: porcine. Popula ia: 5.8 mii loc. Capitala: Bratislava . aparatură electrotehnică etc. Banská. loc. zinc. loc. Sta iune balneoclimaterică în lungul ărmului mării (140 km). forestieră. Muzee. 7. Este dezvoltată industria prelucrătoare (metalurgică. a. În agricult Slovénia República ~. Muzee.). Climă mediteraneană şi tempe-ratcontinentală. de sare. Prešov. Universită i. doc. calculatoare. Relief format de prelungirile Alpilor în N-V (alt. în 1757. kremlin (sec. port la Marea Neagră. Suprafa a: 49 mii km2. aparate de precizie. Ungaria. Gerlachovka ). de pielărie. 2 043 m. păsări. Limba oficială: slovena. stat în sudul Europei. textile. la poalele mun ilor Nemira . Principalele culturi agricole: cereale (grîu. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică (sec. industrie alimentară. vf. Sta iune balneoclimaterică.

Include teritoriul a cca 100 insule din arhipelagul Melanezia. cu o cîmpie în S-E care se desfăşoară în lungul litoralului pe o distan ă de peste 3000 km. grădini. Exploatări forestiere. Admis în ONU la 19 septembrie 1978. 1. Navigabil pe cursul de 373 km de la vărsare. Mari suprafe e acoperite cu păduri tropicale (90% din teritoriu). Func ionează mici întreprinderi alimentare şi ale industriei uşoare. de origine vulcanică. Santa Isabel. în depresiunea Sofia. bauxită. de prelucrare a cauciucului. cupru. azbest). Veche aşezare tracică (Serdica ) din sec. Faună: crocodili. Turism. Climă subecuatorială. capitala Bulgariei. bumbac. Encluze. Izvorăşte din podişul SmolenskMóscova . Academie de ştiin e. bovine. între Kenya. Exportă banane. Muzee. articole manufacturiere. în S peninsulei Arabia . Etiopia. susan. a. Industrie variată: constructoare de maşini. Vella Lavella ş. stat în Africa de Est. Hr. XIII–XVI). Cresc porcine. În subsol bogate resurse minerale (aur. produse alimentare. Suprafa a: 30 mii km2. Popula ia: 10. Climă tropicală uscată. tutun. Cresc bovine. Centru comercial (pia ă pentru produsele agricole). zimbri. tutun. Este organizat în 7 provincii şi municipiul capitalei. a bumbacului şi mătăsii. mistre i. biserici (sec.68 mil. Limbi oficiale: araba. Limba oficială: engleza. trestie de zahăr. a. agricultură pe suprafe e de teren irigate şi pescuit maritim. electrotehnică. Importă echipamente industriale şi de transport. plante legumicole. golful Aden şi Oceanul Indian. păsări exotice. 2515 m). max. bazată pe agricultură. ulei de palmier. loc. cu cicloni. Studii cinematografice. XIX) ş. chimică. Vegeta ie de semideşert. peşte. Relief format de podişuri relativ joase (alt. Faună: lei. catedrală (sec. Se colectează răşini aromatice (smirnă. Creşterea animalelor. Există planta ii de bananieri. ovine. mei. cacao. VIII î. cocotieri. Djibouti. situat în peninsula Somalia. răşini aromatice (ocupă unul din primele locuri în lume). Pescuit dezvoltat. Sófia Soj Sólomon Somália República Democrátică ~. Este împăr it în 16 regiuni.15 mil. max. loc. Teatre. Face parte din Republica Yemen. hipopotami. Popula ia: 17 mii loc. cele mai mari. caprine şi îndeosebi cămile (ocupă locul I în lume). Relief muntos (alt. Suprafa a: 3. unele însă nevalorificate. Pescuit de peşte şi perle. copra. de tricotaje şi confec ii. Malaita. textilă. Universitate. Importă maşini şi utilaje. rîu în Federa ia Rusă şi Belarus. pescuit şi industria de prelucrare a produselor agricole. Monumente istorice şi arhitectonice: bazilică (sec. conserve din carne şi peşte. Vestigii romane. rinoceri. zebre. Economie slab dezvoltată. sorg.6 mii km2. Capitala: Mogadishu . pînă la 1 505 m). Climă tropicală. produse petroliere. bananieri. cacao. somaleza. situat la E de Noua Guinee. stat insular în vestul Oceanului Pacific. de încăl ăminte. zahăr. alimentară. bazată pe creşterea nomadă a animalelor. Lungime: 648 km. oraş situat în partea central-vestică a ării. orez. Exportă lemn şi produse din lemn. argint. Popula ia: 496 mii loc. igname. Suprafa a: 638 mii km2. 2 331 m). afluent pe dreapta al Niprului. Vegeta ie de stepă şi savană (păduri 9.5% din teritoriu). mijloace de transport. fosfa i. bata i. Se cultivă taro. New Georgia. foarte umedă. Parcuri. avînd relief muntos: Guadalcanal (alt. San Cristóbal. VI). pomi fructiferi. tămîie. Culturi: curmali. combustibili. Aeroport. Se mai cultivă porumb.Socótra insulă în N-V Oceanului Indian. Economie slab dezvoltată. Admis în ONU . 500–1500 m). Capitala: Honiara . de mobilă. dominate în N de mun ii Ogo şi Carcar (alt. Ínsulele ~. clei vegetal). tutun.

Limba oficială: spaniola. arhipelag în V Oceanului Pacific. 3 404 m. grupate în 17 reg. Sierra Morena. Popula ia totală: 200 mii loc. Cuprinde şi Insulele Baleare . Pescuit. în Peninsula Iberică. strîmtoare între insulele Sumatera şi Java . Unit printr-un canal cu Oder . şi Sondele Mici . confec ii. Insulele au în cea mai mare parte un relief muntos. al raionului Soroca.a. Java. arhipelag grecesc în Marea Egee. Turism. Formează numeroase bra e şi lacuri. stat în S-V Europei. loc. situat pe malul drept al Nistrului. Cordillera Ibérica (alt. Faună diversă.Sómeº Sónde rîu în România. Licee. care cuprinde insulele Sumatera. precum şi de cîmpiile de litoral şi cele de la vărsare a rîurilor în mare şi ocean. Sumbava. afluent pe stînga al Tisei . catedrală (1842). temperat-continentală şi mediteraneană. Toledo. Mulhacén ) în S-E. trecînd prin Berlin. Pescuit. situat la ărmurile Oceanului Atlantic în N şi ale Mării Mediterane în S-E. 3 478. Climă temperat-oceanică. a. 52 mii loc. [´¿pitsb¬rg¬n] arhipelag în Oceanul Arctic. 600–1 000 m). Pitiuze (Marea Mediterană) şi Insulele Canare (Oceanul Atlantic). 43 mii loc. XIX–XX). 2 592 m). tricotaje. cu n oraş în Grecia (Pelopones).5 mil km2. Vestigii arheologice. Kalimantan şi Sulavesi . [´¿pree] rîu în E Germaniei. ziduri în ruine. Cordillera Betica (alt. Relief de platou acoperit cu ghea ă. sta iune balneară pe litoralul Mării Baltice. Relief muntos. Spárta Spítsbergen Sporáde Sprée . 2 613 m) în N. Industrii: aparatură electrotehnică. XVI). Andorra şi Portugalia. Include 50 de provincii. biserici etc. Strîmtoárea ~. Andaluziei. înconjura i de lan urile muntoase Cordillera Cantábrica (alt. sinagogă (începutul sec. XIX). Izvorăşte din mun ii Sude i şi se varsă în lacul Havel . Centrul adm. Se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. biserici (sec. colegii. Suprafa a: 505 mii km2. Flores. León. Denumirea antică: Samus . Citrice. format de podişul central Meseta (alt. produse alimentare. în 1499. Lungime: 403 km. Pico d’Aneto ) în N-V. oraş în N Poloniei. format din două grupuri de insule: Sporadele de Nord (77 de insule) şi Sporadele de Sud (Rodos – cea mai mare insulă). Suprafa a: 1. centrul adm. dominat de mun ii Cordillera Central (alt. 12 mii loc. Capitala: Madrid . uneşte Oceanul Indian cu marea Java. Alte masive muntoase: Sierra Nevada. Relief în general muntos. plante ierboase de păşune şi de stepă. care cuprinde insulele Bali. Navigabil pe cca 100 km. Timor ş. Vegeta ie: păduri de stejar şi fag în mun i (10% din teritoriu).: 26 km. Climă maritimă arctică.5 mii loc. Festival interna ional anual de muzică uşoară. Monumente: Cetatea Soroca (sec. Climă mediteraneană. Sónde Sópot Soróca Spánia Regátul Spániei . Sierra de Gredos ş. vf. Cuprinde cea mai mare parte a teritoriului norvegian Svalbard . Cordillera Subetica. Popula ia: 39. Sierra de Guadarrama. în Arhipelagul Malajez. Suprafa a totală: 543. Lungime: 433 km (388 km pe teritoriul României). Industrie uşoară şi alimentară. Centru comercial (pia ă pentru cereale). doc.5 mii km2. în apropiere de Gda ñsk. Se împarte în Sondele Mari . Muzee. Lă ime med. Cataloniei. între Fran a. la 161 km N de Chişinău.78 mil. tutun. 2313 m) şi Pirinei (alt. vf. Popula ia: 4. Suprafa a: 65 mii km 2. At. oraş în Republica Moldova. Monumente vechi: templu. Lombok. cereale. Arhipelágul ~. Vînătoare.: Longyearbyen .

culminat de mun i riziduali (alt. Construc ii de maşini (aparate de precizie. tamila. arahide. alimentară (vinuri. trestie de zahăr. macarale. alimentară. situat la poalele mun ilor Sredna Gora . 55 mii loc. Muzee. al Regiunii Autonome Nagorno-Karabah. sare. Industrie extractivă (gaze naturale.66 mil. Se extrag grafit. aparataj electrotehnic şi electronic). întreprinderi care produc ciment. tutun. minereuri de metale rare. a materialelor de construc ii.). Muzeu na ional. mahon). financiar. max.). Gole -Skalistîi . cacao. conserve din peşte. Teatre. Se cresc animale (bovine. Func ionează rafinării de petrol. Stanovói Stára Zagóra Stávropol Stepanakért Stóckholm . la Marea Baltică. despăr it de India prin strîmtoarea Palk . textilă. Nod feroviar. comercial şi cultural. Academii şi institute de cercetări ştiin ifice. alimentară (carne. de pielărie şi încăl ăminte. Muzee. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. Zăcăminte: aur. zahăr. Monumente de arhitectură medievală şi modernă (catedrală. uleiuri vegetale etc. textilă. Economie bazată pe agricultură. petrochimie. Relieful ării reprezintă în partea centrală un podiş. ceai. oraş în Azerbaid-jan. esături de mătase. Alt. pe exploatări miniere şi pe industria de prelucrare a materiei prime. Nod feroviar. Popula ia: 18. textilă (covoare. manioc. poligrafie. Pescuit int Mún ii ~. Institu ii de învă ă-mînt superior. Capitala: Colombo . Centru comercial. de produse alimentare etc. safir.: 2 412 m. 743 mii loc. bata i. vf. loc. petrol). pielărie. situat pe insula Sri Lanka din Oceanul Indian. Climă subecuatorială musonică. vf. palate etc. a mobilei. Este divizat în 9 provincii. Universitate. elefan i. 2 524 m. uleiuri vegetale. Industrie chimică. Suprafa a: 66 mii km2. Principalele culturi: orez. Centru industrial.). caprine). Lungime: cca 700 km. În anii 1935–1943 s-a numit Voroşilovsk. şantiere navale.). constructoare de maşini (strunguri. Limbi oficiale: singhaleza. materiale feroviare. oraş în Federa ia Rusă. întreprinderi de sticlărie. chimică. biserici. topaz ş. stat în Asia de Sud. leoparzi. sistem muntos în Federa ia Rusă. minereu de fier. Faună: urşi. conserve de carne. Vegeta ie tropicală în S şi de savană în N (păduri cu arbori de lemn pre ios: santal. arbori de cauciuc. pietre pre ioase (rubin. porcine.Sri Lánka República Demo-crátică Socialístă ~. oraş în centrul Bulgariei. Teatre. centrul adm. nuci de cocos. [´stokholm] capitala Suediei. lactate). aparataj electrotehnic etc. confec ii). Pînă în 1972 se numea Ceylon . Vestigii romane. Centru comercial. 163 mii loc. la S de peninsula Industan. tutun. numeroase specii de păsări. fibre şi esături de bumbac. care spre litoral trec în dealuri şi apoi în cîmpii joase pe alocuri mlăştinoase. 335 mii loc. a. Aeroport interna ional. Fondat în 1252. cafea. aparatură electrotehnică etc.). oraş situat pe cîteva insule şi peninsule ale lacului Mälaren . instrumente. situat în Siberia Orientală. situat la poalele Caucazului de Nord. cărbune. max. Pidurutala-gala ).

rafinării de petrol. Creşterea animalelor. Culturi agricole: cereale. Georgia.U. Nebraska. (Alsacia).6 km2. alimentare. Studiouri cinematografice. XII–XIII). optice şi electrotehnice). Utah. maşini-unelte. Aeroport interna ional. aparate de precizie. max. pirită. poduri. castel (sec. Produse de faian ă. învecinat cu Canada şi Mexic. Ohio. 264 mii loc. vf. Nevada. Louisiana. Michigan. Mun ii Cascadelor şi Sierra Nevada (alt. Popula ia: 1. Academie de arte frumoase. Montana. Vermont. State: Maine. cea mai nordică din grupul Insulelor Eoliene . vf. New Jersey. Indiana. [´¿tutgart] oraş în Germania. Monumente istorice (cetă i. Missouri. Wisconsin. Sediul Consiliului Europei (din 1949) şi al Adunării Europene (din 1979). Centru industrial: construc ii de maşini (automobile. Institu ii bancare şi comerciale. Universitate. hîrtie. Alabama. Centru industrial: metalurgie. S. Virginia de Vest. stat federal în America de Nord. care încadrează Podişul Columbiei . Teatre. 592 mii loc. . palat (sec. construc ii de maşini şi utilaje (automobile. Izvoare minerale. statui). Dakota de Sud. textile şi alimentare. XIII–XV). Numeroase monumente arhitectonice: biserică (sec.2 mii loc. Washington. centrul adm. palate. mănăstiri. Whitney ). cînepă. New York. sfeclă de zahăr. Aeroport. nave fluviale etc. Idaho. port pe fluviul Rin . primărie.6 mii km 2. Arkansas. biserici. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (celuloză. Arizona. Suprafa a: 12. ale industriei uşoare şi alimentare. Iowa. Turism. Mississippi. New Mexico. Pomicultură. calcare. case memoriale. Connecticut. Pennsylvania. Oregon. Izvorăşte de pe versantul de S-V al masivului Vitoşa şi se varsă în Marea Egee . Colorado.A. industria hîrtiei şi poligrafiei. Turism. Florida. New Hampshire. XIII–XV). şantiere navale. Massachusetts. sare. Pomicultură. situat pe rîul Neckar . Nod feroviar. XVIII) etc.: Suceava . Tennessee. Relief muntos (în V şi în centru) şi de podiş (în E). case vechi etc. între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. Wyoming. Viticultură. întreprinderi textile. Kansas. Strúma Stúttgart Suceáva jude în N-E României. cartofi. Vestigii romane. California. Oklahoma. Universită i. Carolina de Sud. Alaska. 4 329 m. vagoane. Illinois. Rhode Island. De aici denumirea vulcanului Farul Mării Mediterane . Lungime: 430 km. Muzee. Relief determinat de cîteva complexe fizico-geografice şi naturale: în V Mun ii Cordilieri . Podişul Marelui Bazin şi Podişul Colorado Strómboli insulă italiană în Marea Tireniană. Zăcăminte: minereuri de mangan. Teatre. situat în partea centrală a continentului. a produselor chimice. Suprafa a: 8. pe teritoriul Bulgariei şi Greciei.. Minnesota.). al landului Baden-Würt-temberg. Virginia. Kentucky. Dakota de Nord. Maryland. Texas. la frontiera cu Ucraina. Centru adm. 4 418 m. forma i din lan urile distincte Mun ii Stîncoşi (alt. Státele Uníte ale Américii. Delaware. Vulcanul activ Stromboli (926 m alt. Elbert). XIII–XVI). Muzee. max. Carolina de Nord. Valoroase monumente arhitectonice: catedrală (sec. rîu în Peninsula Balcanică. prefectură. Popula ia: 710 mii loc. erupe la intervale de 20 de minute).Strasburg [stras´buur] oraş în N-E Fran ei. Muzee. Institu ii financiarbancare şi comerciale. Hawaii. mobilă). biserici (sec. Cuprinde 50 de state şi un district federal (Columbia).

sorg. orez. km2. feroviar). al jud. Alt. alt. Vegeta ie: păduri tropicale. doc. mei. a. 3088 m. At. han. Kenya. stat în N-E Africii. Kenyeti ) şi reg. rîu în România. Mormintele familiei Movileştilor. Podişul Etiopean (alt. Jur. mănăstire în N-E României.: 1 603 m (vf. cu zone de podiş şi cu mun i înal i în V ( Dorfur şi Kordofan . Poloniei şi Germaniei. afluent pe dreapta al Siretului . Republica Democrată Congo. Turism. Nod de comunica ie (rutier. Sn¸¿ka ). biserici. Atelier de covoare şi broderii. ctitorie a mitropolitului Gheorghe Movilă şi a fra ilor săi. Universitate. Climă temperată montană. Capitala: Khartoum . Ciad. Labal Marrah ). Suceava. domnii Ieremia şi Simion Movilă. hîrtie. Lungime: 300 km. Păşuni alpine. hipopotami. Păduri de foioase şi conifere. Limba oficială: araba.a. Incintă fortificată. Picturi. în 1388. Relieful reprezintă o vastă cîmpie. Suceava). Teritoriul ării este puternic segmentat de fluviul Nil şi afluen ii săi Nilul Alb şi Nilul Albastru . Monumente istorice şi arhitectonice: cetate. cu industrie în dezvoltare. străbate Podişul Sucevei şi trece prin mun. grîu. Libia. aşezare geto-dacă. în care se varsă o mul ime de alte rîuri ( Atbara. Bahr el-Ghazal. Lungime: 170 km. Pe terenuri irigate (2 mil. Suceava. ha) se cultivă bumbac (principala cultură de export. 118 mii loc. arahide. situat între Egipt. savane care trec în păşuni de stepă şi în deşert. susan. Zăcăminte: aur. Sobat ş. Suceáva Sucevíþa Sucidáva Sudán República ~. Sucevi a (jud. ocupă locul 2 între ările din Africa). Olt). crocodili ş. Aici a existat o cetate. textile şi alimentare. la extremitatea de NV a mun ilor Boemiei . în com. Popula ia: 37 mil. vf.).5 mil. Etiopia şi Marea Roşie. pe teritoriul Cehiei. Republica Centrafricană. max. celuloză. Lol. un pod peste Dunăre. Muzee. Sudéþi . porumb. Climă ecuatorială musonică în S şi tropicală deşertică în N. ară agrară (antrenează ¾ din popula ia activă). 3 187 m. aparate de măsurat. lignit ş. Produse industriale: maşini şi utilaje.Suceáva municipiu în N-E României (jud. mănăstire. apoi cetate romană pe malul stîng al Dunării. Uganda. produse de pielărie. Faună: lei. Turism. Suprafa a: 2. Mănăstírea ~. maimu e. Aeroport. centrul adm. a. loc. pe teritoriul actualului oraş Corabia din România (jud. vf. bata i. Este organizat în 8 state federale şi capitala na ională. de stepă şi deşertice în N. nichel. situat pe rîul cu acelaşi nume. Suceava). case vechi. mango masiv muntos în E Europei Centrale. A fost construită în 1581–1606. Izvorăşte din Obcinele Bucovinei . antilope. max.

insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). tutun ş. urmată de podişul Smoland (alt. canal navigabil pe istmul Suez. între arhipelagul Filipine (în N-E) şi insula Kalimantan (în S-V). Sta iune balneoclimaterică. Popula ia: cca 37 mil. Suprafa a: 348 mii km2.: Waingapu . Popula ia: 13 mii loc. vf. porumb. cu următoarele particularită i: în V şi N-V Mun ii Scandinavi (alt. cons Canálul ~. Oraş pr. între insulele Kalimantan. Vegeta ie: păduri de conifere şi de foioase (50% din suprafa ă). orez. Grădină botanică. apar ine Indoneziei. Păduri tropicale.8 km. Limba oficială: suedeza. argint. fragmente de numeroase rîuri care se varsă în Marea Baltică (Golful Botnic). Lă ime: 180 m.Suédia Regátul Suédiei . Relief preponderent muntos (alt. bumbac. la ărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). de prelucrare a tutunului. Márea ~. max. Popula ia: 352 mii loc. la S-V de insula Flores . [´s¬leb¬s] Ínsula ~. loc. stat în N Europei. în S o depresiune centrală acoperită de foarte multe lacuri mari şi mici. porumb. Culturi: orez. Zăcăminte: petrol. Ad. uneşte Marea Mediterană cu Marea Roşie.6 mii km2. în E cîmpii înguste de litoral. cafea. insulă indoneziană în arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). Relief muntos. Descoperită în 1667. a. loc. Supra-fa a: 189 mii km2. trestie de zahăr. oraş în Georgia (Gruzia). Climă temperat-maritimă în S şi aspră în N. plante de tundră montană. la E de insula Kaliman-tan . Pescuit. Suéz Suhúmi Sulawési (Célebes) Sulawési Sulína Súlu Sumatéra (Sumátra) Súmba . Márea ~. insulă în Arhipelagul Malaiez. gaze naturale. Climă subecuatorială maritimă. ceai. Suprafa a: 473. Construc ii de maşini (aparate de precizie). metalurgică (fontă. vinuri). aur. cărbuni.). Muzee. Se cultivă orez. situată la S-V de peninsula Malacca . port la Marea Neagră. Creşterea animalelor (inclusiv cai pentru export). Teatre. Kebnecajse ).). Suprafa a: 11. aur. Relief predominat de platou şi de cîmpie. de produse alimentare (conserve din fructe şi de peşte. cauciuc. Climă ecuatorială. Întreprinderi forestiere. mangan. nichel. Turism. Sulitjelma (1 914). Dispune de însemnate zăcăminte de minereuri de fier. mare în Oceanul Pacific. o el. în partea centrală zone colinare (alt. max. învecinat cu Norvegia şi Finlanda. Culturi: cafea.a. Suprafa a: 435 mii km2. Lungime: 162 km. Economie bazată pe industrie şi servicii. Creşterea animalelor. wolfram. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. Expl. uraniu. Numeroase rezerva ii naturale şi parcuri na ionale. tutun. Vîrfuri: Sarek (2090 m). cupru. zinc. 377 m) şi de cîmpia Skania . Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland. öland ş. zinc.: 3645–8547 m. Climă ecuatorială. Popula ia: 8. Ad. 1 225 m). tutun. Este divizat în 24 de provincii. bra ul central al Dunării. cărbuni. Industrie avansată: extractivă. Capitala: Stockholm . Ad. a.5 mii km2. situat în partea estică a peninsulei Scandinavia . Suprafa a: 450 mii km2. Sulawesi şi arhipelagul Filipine . Lungime: 83. Relief de cîmpie şi mun i (cu numeroşi vulcani activi). aluminiu ş.: 20 m. plumb.89 mil. mare în Oceanul Pacific. 125 mii loc. Institu ii de învă ămînt superior. care se desparte de bra ul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră lîngă oraşul Sulina (România). 2 117 m.: 1590–5575 m. în deltă. medie 500 m). capitala Republicii Autonome Abhazia. de petrol.

diamante. textile. caprine. combustibili. citrice. Pescuit. 1 800 m) coboară în pante line din V spre E.Sumbáwa [sum´baua] insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). Aeroport. max. 2. 71 mii loc. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. azbest. bumbac.: Longyearbyen . Aeroport. Administrat de Norvegia. Vegeta ie de savană. Popula ia: 440 mii loc. care se întind în văile rîurilor Umbuluzi. păsări. diamante).4 mii km2. Piramiden. zinc. Swáziland Regátul ~. Limba oficială: swazi şi engleza. 2 851 m. Turism. Importă cereale. Muzee. vlc. Tambora ). Păduri tropicale.a. Popula ia: 4 200 loc. Popula ia: 980 mii loc. Suprafa a: 15. situat în N-E insulei Java . savane. dominat de culmi muntoase. Relief de platou. Climă subecuatorială maritimă. de minereu de fier. cu unele culmi muntoase (alt. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. porumb. vite. Usushwana ş. textile. articole din lemn. alimentare. pînă în cîmpia Mozambic. sorg. Relief muntos (alt. Expl. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Se cresc animale. minereuri. cocotieri. cupru. stat în S Africii. Komati. bata i. mijloace de transport.4 mil. Se cultivă orez. Este divizat în 4 districte. legume. Suprafa a: 17 363 km2. Admis în ONU la 4 decembrie 1975. Lan urile muntoase (alt. format din arhipelagul Spitzbergen şi Insula Urşilor. max. Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime. trestie de zahăr. uleiuri vegetale. Capitala administrativă: Mbabane . aur. esături de bumbac şi de lînă. produse chimice. lemn şi produse din lemn. Păduri tropicale cu arbori de esen ă pre ioase. Relief de podiş. alt. ciment. păduri şi păşuni montane. la V de insula Flores . Exploatări de bauxită (ocupă unul din primele locuri în lume). vînătoare. Raba . echipamente industriale. Exportă bauxită. Centru adm. Climă arctică. centru legislativ şi reşedin ă regală: Lobamba . max. Norvegieni. cărbune ş. rafinării de petrol. legume. Organizat în 10 districte. Planta ii de cafea. Se cresc bovine. învecinat cu Africa de Sud şi Mozambic. medie 1200 m. Relief format de un podiş deluros. Ngwavuna. combustibili . şi de o vastă cîmpie de litoral în N şi N-E. zahăr. trestie de zahăr. pescuitul. Surabája Surinám Súva Sválbard [´svaalbard] teritoriu insular în Oceanul Arctic. ovine. Universitate. Importă echipamente şi utilaje industriale. banane. Universitate. Şantiere navale. cu excep ia cîtorva cîmpii aluviale. Căi rutiere: 9 153 km. între Guyana. República ~. Export de zahăr. agricultura. Climă ecuatorială. orez. oraş situat pe insula Viti Levu . Dispune de bogate şi variate resurse de subsol (cărbune. nuci de cocos. Se cultivă trestie de zahăr (ocupă unul din primele locuri pe glob la producerea de zahăr pe cap de locuitor). porcine. Popula ia: 720 mii loc. cu temperaturi înalte şi precipita ii bogate. Ny Alesund . minereu de fier. îmbrăcăminte. a. Climă subtropicală şi temperată. produse alimentare. aluminiu. Capitala: Paramaribo . Căi ferate: 301 km. loc. bumbac. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. capitala statului Fiji. banane. citrice. fructe tropicale. alumină. oraş în Indonezia. Produce zahăr. Limba oficială: olandeza. materiale de construc ii. fabrici de produse chimice. la strîmtoarea Surabaja . carne. situate la 600 km N de coastele Norvegiei. Suprafa a: 163 mii km 2. Vegeta ie de savană. Alte oraşe. orez. azbest. Oraş pr. Brazilia şi Guyana Franceză. stat în N-E Americii de Sud. Func ionează mici întreprinderi care produc electricitate. 1280 m) în S-V. Usuti. Suprafa a: 62 900 km2. Barentsburg. copră. Exportă zahăr. lemn şi produse din lemn.

). Par. Numeroase monumente de arhitectură: biserică gotică (sec. În 1877. oraş în Federa ia Rusă (reg. Nod de comunica ie. XIV–XV) etc. oraş în Republica Moldova. metalurgie. Face legătura rutieră între oraşele Gabrovo şi Kazanlîk . doc. în 1573. piei. Se mai numesc şi Mun ii Sebeşului . în sec. alimentare. constructoare de maşini (nave. Hidrocentrale. XVI). Muzeu. unde în 1599 (18/28 oc-tombrie) Mihai Viteazul l-a învins pe Andrei Báthory. Szczécin [´¿tet¿in] ªagán ªáhtî ªatt el Arab (Shatt al 'Arab) ªélimbãr ªípka ªoldãnéºti ªomúzul Máre ªtéfan-Vódã ªureánu . confec ii.ial navigabil. Port la Marea Baltică. lac în Ucraina. textile. 9 mii loc. Universită i. textile. Monumente arhitectonice. oraş în Republica Moldova. alimentară. Muzee. palate (sec. siderurgică. Odesa. în centrul României. Industrie uşoară şi alimentară. Vîrful lui Pătru ). medie: 2 m. com-binat de fermentare a tutunului. chimică (superfosfa i). principele Transilvaniei. chimice. At. rutier). constructoare de maşini. max. utilaje. la N-E de localitatea Primorskoe (reg. maşini agricole. XIX. loc. Tatarbunar). la 116 km S-E de Chişinău. Rostov). uşoară (încăl ăminte.Sýdney [´sidni] oraş în S-E Australiei. port la Oceanul Pacific (Marea Tasman). aici a avut loc o mare bătălie între armatele ruseşti şi cele turceşti. Ad. oraş în N-V Poloniei. Iriga ii. construc ii de maşini. Industrie extractivă (huilă). mobilă) şi alimentară. Fabrică a materialelor de construc ii. 230 mii loc. motoare electrice. Se varsă în Golful Persic . Centru industrial: şantiere navale. Denumirea veche: Cîzîl . Mún ii ~. XIV–XV). masiv muntos în Carpa ii Meridionali (România). fructe etc. marcînd prin aceasta prima etapă în unirea celor trei ări româneşti. Nod de comunica ie (feroviar. castel (sec. Gheorghe (1873). Lă ime: 8 km. întreprinderi ale materialelor de construc ii. reşedin ă a raionului Şoldăneşti. Biserica Sf. Aeroport. situată între Balcanii Centrali şi Balcanii de Est. carne. Centru comercial (export de grîu. situat în bazinul Dunării inferioare. 4 mil.: 2 130 m (vf. reşedin ă a raionului Ştefan-Vodă. rn. fluviu în Irak. Muzee. Institu ii de învă ămînt superior. Teatru. trecătoare în mun ii Balcani. localitate subordonată mun. trece prin Fălticeni . format prin confluen a Tigrului şi Eufratului . Centru silvic. în bazinul carbonifer Done k . Teatru. Turism. Lungime: 11 km. 415 mii loc. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. situat pe malul drept al rîului Ciorna . lînă. material rulant). de pielărie. pe teritoriul Bulgariei. textilă. Izvorăşte din zona vîrfului Poiana Ciungilor . Lungime: 195 km. Lungime: 51 km. afluent pe dreapta al Siretului . Teatre. la 1330 m alt. străbate Podişul Sucevei . la 118 km N de Chişinău. Formează un segment din grani a dintre Irak şi Iran. făcînd parte din grupa mun ilor Parîng . doc. Biserica Sf. At. cucerind astfel Transilvania. Sibiu. Arhanghel Mihail (1879). Industrie siderurgică. rîu în România. Alt. 10 mii loc. situat pe fluviul Odra .

oraş în insula Taiwan (Oceanul Pacific). cafea. Surhandaria. Centru adm. Include 3 provincii. petrol. textile. străbătute de afluen ii rîului Amudaria (Vahş. Popula ia: 132 mii loc.3 mii km 2. Centru miner: cupru. loc. Faună: lupi. 7134 m). Kafirnigan ). în conurba ie).ªuºíþa Tabásco rîu în România. Izvorăşte din Mun ii Vrancei . între marea Kara şi marea Laptev.5 mil. Aeroport. 7495 m). (5 mil. Aeroport. Relief muntos (alt. Suprafa a: 1 042 km2. situat între Uzbekistan. Climă tropicală umedă. Relief constituit de masive muntoase (în centru şi N) şi de cîmpii joase (în S şi V). Muzeu de artă. afluent pe dreapta al Siretului . valea Zeravşan (în partea central-vestică). În partea centrală a peninsulei se află lacul Taimîr . fazani ş.: tai´ti] Taibéi [chin. banane. max. fabrici de ciment. alimentară. minereuri neferoase. insulă în Oceanul Pacific. Popula ia: 6. loc. Turism. Suprafa a: 25. Capitala: Duşanbe . textilă. caprine. República ~. aparatură electro. a. cea mai mare din arhipelagul Insulele Societă ii . stat în S-E Mexicului. făcînd parte din Polinezia Franceză . cocotieri. loc. al provinciei Taiwan (China). (Taipei) . situată în extremitatea nordică a continentului asiatic. Limba oficială: tadjika. stat în Asia Centrală. 2 237 m. Nod de comunica ii. alimentare. Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. a. Se produc esături de bumbac şi mătăsu [te´gu] oraş în S-E Coreii de Sud. o republică autonomă şi capitala. Doar în regiunea S-V se profilează cîteva cîmpii premontane cultivabile. Climă aspră. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime şi pe agricultură (concentrează cca 40% din popula ia activă). Capitala: Villa Hermosa . textile. Turkestan. Dinamică este industria energetică (hidrocentrala Nurek de pe Vahş). 1. loc. de încăl ăminte. Vara adesea seacă. Important centru industrial (metalurgie. Lungime: 68 km. trestie de zahăr. 4 000–5 000 m) ş. loc. şacali. de hîrtie. ară cu cei mai numeroşi şi cei mai înal i mun i din Asia Centrală: Alai şi Transalai în N (alt. Pia ă agricolă. Pescuit.: thaip´ei] Taimîr . produse de pielărie) şi alimentare. centrul adm. Popula ia: 1. Pamir în S (alt. a camforului. Meşteşugărit. Suprafa a: 400 mii km 2. Relief mai coborît în depresiunea Fergana (în N-V). Universitate. Aeroport interna ional. Se cresc ovine. la S de Mărăşeşti. 2. vanilie etc. peninsulă în Federa ia Rusă. Vegeta ie ierboasă şi silvică (în mun i). 972 mii loc. Tundră. Piandj. Numele antic: Tauris . Turism.3 mil.şi radiotehnică). max.1 mii km2. Exploatări de cărbune. construc ii navale. Climă temperat-continentală şi continentală aridă. Ghe ari. Centru comercial. max.8 mil. Tabríz Tadjikistán oraş în N-V Iranului. capre de munte. bovine. China şi Afghanistan. Taegú Tahiti [tai´iti. fr. dropii. Orohena ). Vestigii arheologice. constructoare de maşini. Kîrgîzstan. vf. Suprafa a: 143. În zona de cîmpie litorală se cultivă citrice.: Papeete . wolfram.6 mil. Zeravşan şi Hissar în N-V şi în partea vestică (alt. Universitate. prelucrarea lemnului. Industrie de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Se cultivă bumbac.

textilă. al provinciei Shanxi . situat pe ărmul lacului Näsijärvi . cupru ş. Ad. capitala Estoniei. cabluri ş. Se cultivă trestie de zahăr. a celulozei şi hîrtiei. Suprafa a: 345 mii km2.: 1435 m. oraş în E Chinei. bananieri. Muzee. Academie de ştiin e. alimentară. Támpere Tanganyika Tangér . Port. în depresiunea Kaşgaria . confec ii. maşini şi utilaje electrice. de pielărie şi încăl ăminte. a. Oraş pr. lac tectonic în Africa de Est. Industrie minieră. despăr ită de continentul Asiei prin strîmtoarea cu acelaşi nume. Industrie constructoare de maşini (locomotive). [t¾´…e] oraş în N Marocului. Este legat prin canale cu golful Bristol şi cu Marea Irlandei. Hidrocentrale. gaze naturale. Industrie constructoare de maşini (excavatoare. Izvorăşte din zona dealurilor Cotswold . Conservator. apoi colonie romană. X. Naviga ie. cetate (sec. Aeroport. barcane. trece prin Oxford şi Londra şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. Monumente. Monumente arhitectonice (moschee. petrol. Taiyán Tájo Tákla-Makán Tállinn Tamísa cel mai mare fluviu din Marea Britanie. Aeroport. a celulozei şi hîrtiei. centrul adm. 1. loc. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. alimentară. loc. aur.9 mil. pe teritoriul Spaniei şi Portugaliei. Tanzania şi Zambia. Centru comercial şi industrial (materiale de construc ii. siderurgică. Climă tropical-musonică umedă.1 mii km2. Climă continentală uscată. Aeroport. Denumirea veche: Formosa . max. chimică. chimică.Taiwán insulă a Chinei. la intrarea în strîmtoarea Gibraltar . În văile unor rîuri şi în oaze se practică agricultura. 3 997 m). XII–XV). Aeroport. Fondat în sec. palate). textilă. oraş în S-V Finlandei. de prelucrare a lemnului (mobilă). Universitate. Suprafa a: 36. Vegeta ie tropicală. produse alimentare). fluviu în V Europei. Zăcăminte: cărbuni. de încăl ăminte. Numele vechi: Reval (Revel). Străveche aşezare cartagineză. în V Oceanului Pacific. Lungime: 1 120 km. Pescuit. în partea de S a Angliei. situat între Republica Democrată Congo.).: Taibei . Monumente arhitectonice: biserici (sec. (XIV–XVI). 219 mii loc. Navigabil. Relief predominant muntos (alt. port la Golful Finic (Marea Baltică). Burundi. Sporturi de iarnă. a. max. Universitate. constructoare de maşini. textile. Lungime: 338 km. citrice. Popula ia: cca 21 mil. deşert nisipos în V Chinei. Dune. Muzee. alimentară. Altitudini între 800 şi 1 500 m. de pielărie. Nod feroviar. Navigabil. Izvorăşte din mun ii Sierra de Cuenca (Spania) şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. Pescuit.9 mii km2. 394 mii loc. cocotieri. de textile şi confec ii. aparate de radio. Suprafa a: 31. Teatre. 485 mii loc. a materialelor de construc ii. Universitate.

piscul Kilimanjaro . max. a. Pescuit marin. clădiri vechi. Alt. Mún ii Tarcăului . de igarete. Rwanda.: 5 604 m. Numele antic: Tarent . Vegeta ie tropicală şi de savană (păduri – 45% din teritoriu). loc. confec ii) şi alimentare (conserve de carne şi de peşte ş. oraş în N-E Spaniei (Catalonia). Observator astronomic. şi mun ii Livingstone în sud (alt. afluent pe dreapta al fluviului Amazon . Majoritatea popula iei este ocupată în agricultură. Monumente arhitectonice. catedrală (sec.1 mii km2. poligrafie. antilope. prelucrarea metalelor. uraniu). Popula ia: 38. Suprafa a: 945. crocodili. Tapajós Taraclía Táranto Tarc´ãu Tarím Tarragóna Tártu Tasmán . Construc ii de maşini (maşini agricole. Teatre. mare în S-V Oceanului Pacific. 16 mii loc. a. Gheorghe (1874). oraş în S Italiei (Puglia). 116 mii loc. Republica Democrată Congo. construc ii de maşini şi utilaje. Vestigii arheologice romane. 1 000–1 500 m). Nod de comunica ii. Noua Zeelandă şi insulele Norfolk şi Noua Caledonie. Lungime: 2200 km. Port comercial. aur. Relief de cîmpie au şi insulele Zanzibar şi Pemba . a. ară agrară în curs de dezvoltare. situat la ărmul Oceanului Indian. aparataj electrotehnic şi electronic ş. Mănăstire (sec. cuprins între văile Bicazului şi Trotuşului. Dorpat . cu masive muntoase vulcanice de mare alt. Faună: lei. de depresiunile marilor lacuri africane Victoria. Grinduşul ). At. elefan i. al raionului Taraclia. Este divizat în 25 de regiuni. doc. Relieful este format de un podiş central (alt. Tanganyuka şi Malawi . oraş în Republica Moldova. Navigabil pe cursul inferior (280 km). Ad. traversează deşertul Takla-Makan şi se pierde în nisipurile din E deşertului. 3175 m). situat la 162 km S-V de Chişinău. în 1811. centrul adm. XI. a lemnului. Burundi. situate în N-V. Biserica Sf. Universitate. siderurgie. cel mai mare rîu din Asia Centrală. între Australia. Malawi. Limba oficială: swahili. Cascade. Dispune de variate resurse naturale (diamante. Climă ecuatorială musonică.). Nod feroviar.: 1664 m (vf. Prelucra-rea petrolului. Centru industrial şi comercial. XII–XIV). Muzee. de fabricare a hîrtiei. oraş în Estonia. Pentru export produce bumbac. textile. port la Marea Mediterană. V şi S-V şi de cîmpiile riverane şi de litoral în E ării. Industrie uşoară şi alimentară. rinoceri. textile şi alimentare (ulei de măsline). întreprinderi petrochimice. 245 mii loc. Academie agricolă. Pescuit. produse chimice. cărbune. Lungime: 2180 km. plumb. XII–XIII). wolfram. între Mozambic. încăl ăminte. Numele vechi: Iuriev. ce [tapa´3os] rîu în Brazilia. staniu.7 mii loc. Centru industrial şi cultural. Márea ~. Muzee. situat pe ărmul nordic al golfului Taranto . Vestigii arheologice. întreprinderi ale industriei uşoare (pielărie. în N (5 895 m. Izvorăşte din mun ii Karakorum şi TianShan . Expl.Tanzánia República Unítă ~.). unele însă pu in valorificate. cafea. Cunoscut din sec. Culmi împădurite. Şantiere navale. de gresie. stat în E Africii. de produse alimentare (conserve). Rezerva ii naturale şi parcuri na ionale. vulcan activ mereu. Zambia. tutun. Pemba ş. max. insula Tasmania.2 mil. Capitala: Dar es-Sa-laam (capitala desemnată: Dodoma ). 112. Include şi teritoriul insulelor din apropiere: Zanzibar. Uganda şi Kenya. masiv muntos în Carpa ii Orientali.

rutier). Academie de ştiin e. Numele vechi: Tiflis (pînă în 1936). semipustiuri. doc. Capitala: Kazan. Păduri de conifere. . VI). 2 045 m. Institu ii de învă ămînt. vf. de produse alimentare (conserve de legume. aparatură electronică şi electrotehnică ş.). Muzee. maşini-unelte. cărbune. textilă şi de confec ii. pe teritoriul Slovaciei (alt. gaze naturale). constructoare de maşini (automobile. vinuri etc. Muzee. Popula ia: 459 mii loc. loc. de por elanuri şi faian ă. energetică. alimentară.13 mil. Suprafa a: 68 mii km2. Păduri veşnic verzi. Galerie de artă plastică.).). max.8 mil. Monumente arhitectonice (mausoleu. Descoperită de navigatorul olandez A. zahăr. Universită i. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate şi castel (sec. 1. Ala Dað . savane. Nod feroviar şi rutier. chimică şi chimico-farmaceu-tică. şampanie. Muzee. textile şi de confec ii. Táurus Tãtária Tbilísi Tecuci municipiu în România (jud. VI–VII). max. 2 663 m. ceai. creşterea bovinelor şi ovinelor). vf. plante furajere. Suprafa a: 68 mii km2. Agricultură (cereale. Alt.: 3 734 m. zinc. vin etc. de fructe şi de carne.a. farmaceutice. acestea fiind separate între ele printr-o depresiune tectonică. Teatre. oraş situat pe fluviul Kura . Aeroport. moschee etc. oraş situat pe valea rîului Circik . Zăcăminte: cupru. de produse textile ( esături de bumbac) şi alimentare. republică în Federa ia Rusă. de încăl ăminte. sistem muntos în Turcia. Dumbier ).).Tasmánia insulă la S-E de ărmurile Australiei. Nod de comunica ii (feroviar. Capitala Gruziei din sec. Popula ia: 3.). fabrici de mobilă. República Tatarstán . loc. IV. capitala Uzbekistanului. Relief de podişuri vulcanice (alt. separată de continent prin strîmtoarea Bass . în cuprinsul Podişului Anatoliei . Universită i. prelucrarea lemnului. a pielei şi a tutunului. nichel. a. XII. plumb. Universitate. plumb. ulei.). Zăcăminte: crom. întreprinderi chimice. cupru. Studiouri cinematografice. capitala Georgiei (Gruziei). în zona de frontieră dintre Slovacia şi Polonia (alt. max.: Hobart. Tasman în 1642. 1 617 m). stepe montane. Grădină botanică. rutier). la poalele mun ilor Tian-Şhan . loc. Repara ii metalice. cartofi. XIII). 2.3 mil. Climă mediteraneană. a. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. bazilică (sec. Construc ii de maşini (locomotive electrice. Hidro-centrală. Aeroport. Muzeu. Nod de comunica ii (feroviar. catedrală (sec. Turism. aparatură şi utilaje electrotehnice etc. max. Gala i). Gerlachovka ). medresa Barak-Han ş. în bazinul mijlociu al Volgăi . industrial şi cultural. zinc. Academie de ştiin e. 48 mii loc. fabrici de produse chimice şi chimico-farmaceutice. şi Tatra Joasă . biserici. Climă subtropicală în N şi temperată în S. Conservator. constînd din Tatra Înaltă . strunguri ş. maşini agricole. Taºként Tátra masiv muntos în Carpa i. poligrafie. Centru adm. situat pe valea Bîrladului . At. Industrie extractivă (petrol. alimentare (ulei. în sec. vf. Parc na ional. Din 1901 apar ine Australiei. de confec ii. Teatre. Centru comercial. excavatoare. legume.

Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. la grani a cu Bulgaria. întreprinderi ale materialelor de construc ie (ciment). Grădini publice. Industrie de prelucrare a metalelor. alimentare (zahăr. loc. sfeclă de zahăr.. XII. [tene´sii] stat în partea centrală şi S-E a SUA. Popula ia: 4. Expl. 7. alimentară. Avicultură. Palatul soarelui (sec. Floră săracă (muşchi. 1. alimentară. de mobilă. At. alimentară (ulei. Administrată de Spania. textilă. Monumente arhitectonice: Moscheea de aur. pomi fructiferi. XVIII–XIX). Capitală (a Persiei) din 1788. în sec. Industrie extractivă (aur. Muzee. XVIII). Universitate. Teherán Tel Avív (-Jáffa) oraş în Israel. Aeroporturi. Universită i. Industrie extractivă (petrol. Nod de Comunica ii (feroviar.75 mil. Aeroport interna ional. jude în S României. vlc. 535 mii loc. străbătut de rîul cu acelaşi nume (1600 km). vi ă de vie. chimică. conserve).: Santa Cruz de Tenerife . Turism. textilă. textile (covoare persane. Teatre. Planta ii de bumbac. Fondat de spanioli în 1579. textilă. Muzee. Universitate. Centru adm. Relief predominant muntos (alt. ovine). bere. chimică. electrică. Relief predominant de cîmpie (Cîmpia Română ). Muzee. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. Pomicultură. fosfa i). doc. port la Marea Mediteraneană. Suprafa a: 5 760 km 2. Climă tropicală uscată. oraş situat la 1100 m alt. minereuri de fier şi de zinc. Centru adm. oraş situat la poalele muntelui Elbrus . Fără popula ie permanentă. Administrat de Fran a. esături din lînă şi bumbac). constructoare de maşini şi utilaje. clădiri vechi (sec. Popula ia: 475 mii loc. Fostă capitală a ării. Suprafa a: 109 mii km2. Téleorman Tenerífe Ínsula ~. argint). secară. Se cultivă cereale (grîu. Fondat în 1909. rutier). în conurba ie. alcool.: Alexandria . floarea-soarelui. Important centru industrial. max.9 mil. Culturi: cereale. energetică. de pielărie şi încăl ăminte. loc. Industrie metalurgică (aluminiu. Turism. Suprafa a: 396 117 km2. licheni). comercial şi cultural al ării. Turism. chimică şi chimico-farmaceutică. miniere (cărbune. Suprafa a: 2. Prelucrarea metalelor. Teatre. subpolară. 3718 m. capitala Iranului. Ghe ari veşnici. porumb. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Climă temperat-oceanică. Viticultură. Tennessee Teritóriile Austrále ºi Antárctice Francéze teritoriu în Oceanul Indian (insular) şi Antarctica ( ara Adéliei). bere). a pieilor.1 mii km2.25 mil. feroaliaje). legume. a tutunului. În 1948 a fost comasat cu oraşul din apropiere Jáffa .Tegucigálpa [tegusi´galpa] capitala Hondurasului. constructoare de maşini şi utilaje. loc. Creşterea animalelor (bovine. Teatre. Relief muntos în E (mun ii Apalaşi ). Export de citrice. gaze naturale). . Capitala: Nashville-Davidson. a sticlei. Muzee. Transport fluvial şi rutier. Centru comercial. legume. de şlefuire a diaman-telor. pe o vale între înăl imile vulcanice din S-E ării. Teatre. de podiş în centru şi de cîmpie în V. alimentară. Relief în cea mai mare parte muntos. XIII–XIX). insulă de origine vulcanică din Arhipelagul Canarelor . Aeroport. activ Pico de Teyde ). Turism. în care au rămas sediile multor institu ii de stat. Se cultivă tutun. orz). poligrafică. ambasade. Popula ia: 625 mii loc.

Teritóriul Antárctic Australián teritoriu în Antarctica de Est. textilă. cîmpia fluviului Mekong în E şi cîmpiile de litoral în S. max. Teritóriul Antárctic Británic Teritóriul Británic din Oceánul Indián Tesália Téxas Thailánda Regátul ~.). Vegeta ie bogată (cocotieri. Suprafa a: 514 mii km2. plumb. situat în peninsula Indochina şi peninsula Malacca. electrică. Reg. km 2. Cambodgia. Climă tropicală uscată. textilă. a. grîu. ierburi xerofite. orez. Creşterea animalelor. Industrie extractivă. Suprafa a: 692. Capitala: Austin . Thar . turismul. Laos. Dispune de bogate zăcăminte: minereu de staniu. metalurgică. de produc ie a cauciucului sintetic. caprine. cu cele mai scăzute temperaturi de pe glob. de ciment. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (60% din teritoriu). Faună: tigri. Teritoriul ării include cîteva regiuni geografice: cîmpia fluviului Menam în partea centrală. Industrie extractivă (petrol. Suprafa a: 250 mii km2. loc. gaze naturale. Limba oficială: thai.). masive muntoase în sectorul thailandez al peninsulei Malacca (alt. Suprafa a: 382 500 km2. de prelucrare a petrolului. elefan i. a Imperiului Otoman. Administrat de Marea Britanie. magneziu.4 mil. II î. cămile). Se cultivă bumbac. teritoriu insular în V Oceanului Indian. Suprafa a: 13. Malaysia şi marea Andaman. agricultura. de asamblare a automobilelor. golful Siam.1 mii km 2. cărbuni ş. pescuitul. regiune în Grecia. Suprafa a: 60 km2. Hr. Fără popula ie permanentă.). între Birmania. crocodili. Relief muntos. Păduri de acacia. forestieră. utilaj petrolier ş. Popula ia: 3000 loc. 3 000–4 000 m). Ghe ari veşnici. între cursul inferior al Indului şi mun ii Aravalli . teritoriu în Antarctica. Principalele ramuri ale economiei: industrie în dezvoltare. Relief de platou şi muntos (alt. chimică. a. bizantină (pînă în 1348). electronică. Popula ia: 17 mil. legume. stat în S-E Asiei. n. exploatarea lemnului. Climă subpolară. savane. pînă la 2000 m). petrol. dealuri şi lan uri muntoase în N-V (alt. Dune de nisip. Climă tropicală musonică. constituit dintr-un sector continental şi cîteva insule din apropiere.Hr. deşert în India şi Pakistan. 2 576 m). pomi fructiferi. Popula ia: 62. milen.).). Altitudini între 100 şi 200 m. 1 793 m). Sta iuni de cercetări ştiin ifice. la S de mun ii Olimp . Lacuri sărate. Administrat de Marea Britanie. II î. Administrat de Australia. e. leoparzi. Creşterea nomadă a vitelor (ovine. Iriga ii din apele Indului. de prelucrare primară a produselor agricole. care include sectoarele continentale ara lui Graham. Popula ia: 735 mii loc. Capitala: Bangkok . alimentară. romană (sec. cărbune. În agricultură sunt a Deşértul ~. constructoare de maşini (avioane. săruri de brom. podişul Korat în N-E (alt. constituit din mai multe insule ce in de arhipe-lagul Chagos . [´tekses] stat în S SUA. wolfram. diverse specii de păsări. Este organizat administrativ în 71 de provincii (grupate în 6 regiuni) şi o metropolă (capitala). maimu e. acoperit de ghea ă şi zăpadă. Lucrări şi servicii în cadrul bazei navale anglo-americane. a Serbiei. Suprafa a: 6. bananieri).4 mil.9 mii km2. acesta situat la S de insulele Maldive . Shetland de Sus şi insulele Orkney. arahide. păşuni. Climă tropicală. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. porumb. A fost invadată de dorieni (sf. Lipsit de popula ie permanentă. s-a aflat sub do-mina ia Macedoniei (352–196 î. loc. fier. În 1881 a revenit Greciei. alimentară.

capitala regatului Bhutan. Administrată de Grecia. rîu în Republica Moldova. Este străbătut de numeroase lan uri muntoase cu înăl imi de peste 6 000 m. 132 mii loc. trecînd prin Roma.a. rutier). Lungime: 2 500 km. cartofi. 1203 m).: 3 415 m. Climă aspră şi uscată. max. doc. Prelucrarea metalelor. legume. Păduri de conifere. străbate Cîmpia Romei . Catedrala Episcopală (cu trei hramuri): Schimbarea la fa ă. bovine. (ca vamă cu o mică fortifica ie din pămînt şi lemn) în 1408. XV (Chigheci ). Lacuri şi izvoare termale. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. Alt. oraş situat pe o vale intramontană din Himalaia Orientală. km2. Monumente istorice şi arhitectonice: Cetatea Tighina. întreprinderi ale industriei alimentare. Podíşul ~. repara ii navale. iaci). cărbuni ş. Centru adm.a. textile) şi alimentare. Brahmaputra. Alt max. loc. de pielărie. Muzee. În depresiuni se cultivă orz. situat pe malul drept al fluviului Nistru. Planta ii de măslini. Vegeta ie săracă. minereu de fier. Expl. Leova). de artizanat. cu precipita ii reduse. Reşedin ă regală. întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă. Alt. max. Climă mediteraneană. Popula ia: cca 18 mii loc. petrol. Prelucrarea lemnului. păşuni alpine. a. Creşterea animalelor (ovine. doc. Construc ii de maşini şi utilaje. sistem muntos în Asia Centrală. medii cuprinse între 4000 şi 5000 m. At. separată de continent prin strîmtoarea Thasos .: 7 439 m. Climă deşertică. Numeroşi ghe ari. la 58 km S-E de Chişinău. Zăcăminte: minereuri de fier. situat pe teritoriul Chinei şi Indiei.: Erfurt . În mun i se întîlnesc numeroşi ghe ari. Centru adm. At. de minereuri de fier. Relief muntos (alt. loc. în sec. Zăpezi permanente. de aur. fluviu în Peninsula Italică. în sec. km2. Navigabil în cursul inferior. la N de mun ii Himalaya . pomi fructiferi.Thássos [´qaasos] insulă în N Mării Egee. Centru comercial şi meşteşugăresc. în S-E mai temperată. Nod de comunica ii (feroviar.4 mil. Băiuş (rn. VII. Zăcăminte: cărbuni. Izvorăşte în apropierea com. Vîrful Victoriei . Suprafa a: 16. 22 mii loc. municipiu în Republica Moldova. Vegeta ie de pustiu. ocupînd cea mai mare parte a Podişului Tibet . De aici izvorăsc fluviile Ind. Relief de mun i şi podişuri înalte. sare. Predomină vegeta ia erbacee. Izvorăşte din mun ii Apeninii Toscano-Emi-lieni . încăl ăminte. vi ă de vie.22 mil. cupru ş. Lungime: 35 km.25 km 2. sare ş. Ierarh Nicolae (1825). pe teritoriul Ciadului şi a Libiei. Climă aspră şi uscată. masiv muntos în Sahara. a. Suprafa a: 398 km2.62 mil. Adormirea Maicii Domnului. afluent pe stînga al Prutului. Climă continentală aspră. şi se varsă în Marea Tireniană printr-o deltă. Popula ia: 2. Huanghe ş. At. caprine. de semipustiu şi de stepă montană. XIX). Suprafa a: 2 mil. întreprinderi de repara ii auto. Popula ia: 2. regiune în S-V Chinei. cel mai înalt podiş din lume. Suprafa a: 1. pe teritoriul Chinei şi Kîrgîzstanului. Lungime: 405 km.: Lhasa . land în Germania. Sf. doc. Thímphu (Tímbu) Thuríngia Tian-Shan Tibésti Tibét Tibét Tíbru Tighéci Tighína (Bendér) .

: Timişoara . întreprinderi ale industriei uşoare (produse de pielărie şi încăl ăminte. Creşterea animalelor. Suprafa a: 33. sfeclă de zahăr.a. fortărea ă pe malul drept al Nistrului. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. Vegeta ie de savană. Culturi cereale (grîu. Izvorăşte din mun ii Taurusul Armean . minereu de fier. de confec ii etc. pe cursul inferior marcînd frontiera dintre Serbia şi Muntenegru şi Bulgaria. străbate Cîmpia Mesopotamiei şi. Trece prin oraşele Mosul şi Bagdad . catedrala ortodoxă (sec. Universitate. de cazacii zaporojeni. Trece prin oraşele Caransebeş şi Lugoj. catedrala sîrbească (sec. după ce se uneşte cu Eufratul . A fost construită în anii 1538–1541 pe locul unei întărituri de pămînt şi lemn mai vechi (sec. produse chimice. manioc. maşini agricole. Lungime: 183 km. lignit. medie: 406 m. Vestigii arheologice. de agronomie. Zăcăminte: petrol. institutele de medicină. XIV–XV). Teaghinea cheaci . Construc ii de maşini şi utilaje. Timór Timór . confec ii. al jud. tramvaie. în aval de Belgrad. Lungime: 350 km (244 km pe teritoriul României). Pomicultură. oraş fluvial“). care păzea o vamă la trecerea peste Nistru. Se cultivă: orez.9 mil. Timeses . Centru adm. Operă. cu zone de dealuri în N şi S şi de mun i în N-E. motoare Diesel ş. municipiu în S-V României. material rulant. Lungime: 1 950 km. mobilă. port. Din 1812 şi-a pierdut importan a militară. Monumente istorice şi arhitectonice. Tígru fluviu în Asia. Filarmonică. Suprafa a: 615 mii km2. Observator astronomic. Timiºoára Timók rîu în Peninsula Balcanică. orz. la grani a cu Ungaria şi Serbia şi Muntenegru. atestat în 1408. Filarmonică. încăl ăminte. Administrată de Indonezia. Apicultură. XX) ş. Izvorăşte din Mun ii Semenicului şi se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei. a. Operă. Popula ia: 1. XVIII). 2960 m). politehnic ş. Popula ia: 694 mii loc. Teatre. în 1212. 335 mii loc. tutun. jude în V României.) şi alimentare. Izvorăşte din mun ii Balcani. de material rulant. numele ini ial al cetă ii fiind Tighina . ape minerale. Românilor basarabeni le-a servit ca loc de refugiu şi apărare contra invaziilor străine. pe teritoriul statelor Turcia. autoturisme. Denumită de turci Bender (“chei. A fost atacată şi asediată de turci şi tătari. situat la E de insulele Flores şi Sumba. textile. mare în E Oceanului Indian. XIV–XV). de marochinărie. Muzee. XVIII). monument medieval de arhitectură militară. Creşterea animalelor (bovine. Timiş. centrul adm. Suprafa a: 8 692 km 2. catedrala catolică (sec. secară). insulă în E Arhipelagului Malaiez. Monumente arhitectonice: castel (sec.Tighína Cetátea ~. Viticultură.). plante uleioase. între coastele de N-V ale Australiei şi insula Timor . Numele antice: Tibiscus. poligrafie. doc. Relief de cîmpie. arbori de cauciuc ş. Climă subecuatorială. a. Comunică cu marea Arafura. loc. a. Siria şi Irak. Muzee. situat pe malurile canalului Bega . porcine). max. legume. Relief muntos (alt. afluent pe dreapta al Dunării. de armatele ruseşti. Ad. se varsă în Golful Persic .2 mii km 2. Centru industrial: construc ii de maşini (excavatoare. Teatre. Tímiº Tímiº rîu în S-V României. Aeroport interna ional. afluent pe dreapta al Dunării. At.

alimentară. Ermera. Navigabil. în sec. cabaline. tutun. Este divizat în 13 districte administrative. Planta ii de arbori de cauciuc. lac tectonic situat în Anzii Cordilieri . mistre i. Popula ia:. bumbac. Bogat în peşte. Suprafa a: 8330 km2 (cel mai mare lac alpin de pe glob). Universitate. situat pe rîul Tura . la 71 km S-E de Chişinău. ceai. Tismana). Mănăstírea ~. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Aeroport. max. Ad. Palermo .Timórul de Est/Timórul Orientál Republica Democratică a Timorului de Est/ Republica Democratică a Timorului Oriental . Construită din lemn de tisă (1375–1378). XVI. cuprinzînd şi enclava Okussi din partea de V a insulei principale (indoneziană). la 3812 m alt. rîu. Edificii moderne. Sardinia şi Corsica. com. pe litoral – cîmpii înguste. a. cea mai mare insulă din arhipelagul Sondele Mici . Ad. Monumente arhitectonice. 238 mii loc. de conserve. Lungime: 960 km.: 364 m. Porturi: Neapole. porcine. crocodili. porumb. Tirána Tiráspol Tireniánã Márea ~. administrat de Indonezia. XIX). parte a Mării Mediterane. municipiu în Republica Moldova. Relief muntos (alt. cu vulcani stinşi şi gheizere noroioase. Suprafa a: 15 007 km2. ovine. la grani a dintre Perú şi Bolivia. Teatre. XVIII. utilaje electrotehnice etc. Rîuri scurte şi repezi: Lois. Industrie constructoare de maşini (nave fluviale. Tísa Tismána Titicáca Tiumén . cerbi. Vegeta ie de savană şi păduri de arbori tropicali (eucalipt. Se cresc bovine. situat în partea de răsărit a insulei Timor . Monumente istorice. 183 mii loc. Teatre. situat pe malul stîng al Nistrului. cafea. Bancau. textilă. Tata Mailau ). oraş în Federa ia Rusă. Dilor. alimentară. şerpi ş. Fresce din sec. stat insular în Oceania. strunguri. Climă tropicală musonică. textilă şi de confec ii. Muzee. anterior fiind un teritoriu dependent. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. 2 936 m. Universitate. Economie bazată pe agricultură şi industria prelucrătoare a produc iei agricole. Şi-a proclamat independen a în mod oficial la 20 mai 2002. Fondat în 1586 pe locul unei aşezări mai vechi Cinghi-Tura . de vinuri şi coniacuri etc. Întreprinderi industriale: uzine constructoare de maşini şi utilaje. Laclo.). Teatru. Manatuto ş. de aparate electrice. Capitală din 1920. XIV. Studiouri cinematografice. chimică. 496 mii loc.: 2630 m. fabrici de mobilă. cunoscută din sec. şi pe două insule mai mici Palau Atauro şi Palau Jaco .a. Alte oraşe: Aileu. mănăstire în România (jud. formează pe o por iune de 62 km grani a dintre România şi Ucraina şi se varsă în Dunăre în amonte de Belgrad. doc. Se cultivă orez. cuprinsă între Peninsula Italică şi insulele Sicilia. Ainaro. cocotier). Hidrocentrală. Aeroport. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. a lemnului. Resurse de subsol: petro capitala Albaniei. XV. Muzee. Renovată de mai multe ori. de esături din bumbac şi de confec ii. Capitala: Dili . Muzee. Institu ii de învă ămînt superior. situată în partea centrală a ării. Karau ş. puternic accidentat. teck. santal. max. 925 618 loc. Faună: maimu e. de pielărie şi încăl ăminte. aparate de măsurat. Nod de comunica ii. Aeroport. afluent pe dreapta al Dunării. vf. picturi din sec. Muzeu de artă religioasă. Izvorăşte din Carpa ii Păduroşi (Ucraina). Pescuit intens. a. Gorj. max. de prelucrare a metalelor. cartofi. Fondat în 1792. Iriga ii. At. Important centru industrial şi cultural.

păsări). Muzee. alimentară.3 mil. orez. Este divizat în 5 regiuni. Casa memorială “Ion Creangă“ (la Humuleşti). Turism. Filarmonică. manioc. prelucrarea lemnului. alimentară. caprine. în 1406. palate. Prelucrarea metalelor şi a lemnului (mobilă). minereuri de fier. fabrici de produse chimice şi alimentare. Pescuit maritim. Brân-cuşi ( Coloana infinitului. biserici. Monumente: ansamblul monumental. placaje. produse petroliere. 1 020 m) şi Atakora . jambu. Aeroport. Tobágo insulă în Oceanul Atlantic (arhip elagul Antilele Mici). ciment. Masa tăcerii ). case vechi. utilaje industriale. Vegeta ie formată de păduri tropicale şi de savană. XI. biserici. Hidrocentrale. cu 21 de prefecturi. în ruine). situat pe rîul Ialomi a . a materialelor de construc ie.). Relief de podiş. ovine. 98. XVI). iar pentru consumul intern porumb. poligrafică. 168 mii loc. Zăcăminte: fosforite. 99. Monumente istorice şi arhitectonice: Curtea Domnească (sec. realizat de C. Fostă aşezare dacică. între Ghana. care coboară treptat spre S pînă în cîmpia litorală. sorg. C . bunuri de larg consum. situat pe valea rîului Neam . clădiri vechi. străbătut în N-E de lan urile muntoase Togo (alt. XV). transporturile de tranzit. centrul adm. XIV–XVII. cromite. materiale de construc ie. max. Tîrgu-Jiu Tîrgu-Múreº municipiu în partea centrală a României. de pielărie. în sec. repara ii auto. petrol. în 1332. grafit. biserici. cocotieri. a materialelor de construc ie. Cetatea Neam (în ruine. Grădină zoologică. Universită i. Sector zootehnic productiv (bivoli. copră. Suprafa a: 56 785 km2. Construc ii de maşini şi utilaj petrolier. Principalele ramuri economice: agricultura. alimentare. cherestea etc. centrul adm. Teatre. XV–XVII). bauxită. Neam ). arahide. At. doc. Universitate. doc. Burkina Faso şi Benin. Muzee. porcine. municipiu în S-V României. cafea. împreună cu care formează teritoriul Republicii Trinidad-Tobago. Monumente: cetate (sec. aceasta urmată de un ărm cu lagune şi bancuri de nisip. ciment. case vechi. bumbac. al jud. Par ial navigabil (pe 350 km de la vărsare). Muzee. Muzee. Supra-fa a: 301 km2. stat în vestul Africii. Tocantíns Tógo República Togoléză . al jud. Rafinării de petrol. Lungime: 2 850 km. Gorj. Climă subecuatorială musonică şi tropicală. al jud. Poarta sărutului. centrul adm.8 mii loc. loc.8 mii loc. Industrie de prelucrare a lemnului (mobilă. Capitala: Lomé . Industrie constructoare de maşini. situat la ărmul Golfului Guineii. Turism. Turnul Chindiei (sec. Cascade. Biserica Domnească (sec. Circa 85% din popula ia activă sunt antrenate în agricultură. Dîmbovi a. 25 mii loc. textilă. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Exportă fosfa i. Func ionează întreprinderi de cherestea. textile. XIV). industria extractivă şi de prelucrare a produselor agricole. ateliere de meşteşugărit. fluviu în Brazilia. Tîrgu-Neamþ oraş în România (jud. Mureş. igname. sec. în N-E insulei Trinidad. At. cafea. doc. At.Tîrgóviºte municipiu în partea central-sudică a României. situat pe valea Mureşului. cacao. Popula ia: 5. de prelucrare a lemnului. Popula ia: 45 mii loc. textilă. Universitate. izvorăşte din Podişul Braziliei şi se varsă în estuarul Amazonului. Vestigii arheologice. mei. Se cultivă pentru export cacao.

Tókaj Tokeláu [´tokai] oraş în N-E Ungariei. Hidrocentrală. Tókio [´tookio] Tolédo [t¬´liid¬u] Tolédo Toliátti Tombouctou Tomsk [tõmbuk´tu] oraş în Mali. Aeroporturi. cocotieri. teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific. Universită i. Grădină zoologică. Industrie constructoare de maşini (rulmen i. Monumente: palat imperial. loc. în sec. XVIII–XIX). Institu ii de cercetări ştiin ifice. temple. Aeroport. de sticlărie. utilaj electrotehnic. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile). nave. pagode. alimentară. a materialelor de construc ie. poligrafică. aparate de măsurat şi de control.8 mil. Centru comercial (pia ă pentru grîne. Muzee. catedrală gotică (sec. Academie de ştiin e. Parcuri. de prelucrare a petrolului. Industrie siderurgică. Nod caravanier. textilă şi de confec ii. XI. sinagogi. Artizanat. de ciment. Muzee. capitala Japoniei. la 516 m alt. oraş în Federa ia Rusă. alimentară. artizanat (ceramică). Turism. Muzee. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. XIX). afluent al fluviului Obi . 665 mii loc.8 mii loc. Suprafa a: 210 km2. constructoare de maşini (avioane. situat pe Tisa . mecanică fină etc. Renumitele vinuri de Tokaj. chimică. Monumente arhitectonice: biserici (sec. Viticultură şi vinifica ie. 333 mii loc. utilaje electrotehnice ş. Artizanat. de prelucrare a lemnului. Denumirea veche. Teatru. At. Aeroport. Prelucrarea metalelor (tradi ii în produc ia de săbii şi de armuri). situat pe fluviul Tajo . sanctuare. Administrat de Noua Zeelandă. prelucrarea metalelor. tutun).). port pe ărmul S-V al lacului Erie . Fondat în sec. Relief cu altitudini reduse. loc. Ínsulele ~.: Fakaofo . automobile. sare. oraş în SUA (Ohio). aparatură electronică. moschei etc. biserici (sec. XII. Universitate. Climă tropicală. fabrici de produse chimice. a. 506 mii loc. doc. situată în E insulei Honshû . Stavropol . de prelucrare a lemnului. în conurba ie). Universitate. situat în valea fluviului Niger . textile şi alimentare. format din 3 in-sule situate la N de arhipelagul Samoa . metalurgică. (30 mil. oraş în Federa ia Rusă (Siberia Occidentală). alimentară. Popula ia: 1870 loc. situat pe Volga. chimică.). port la golful Tokio (Oceanul Pacific). cinematografică. situat pe rîul Tom . de pînă la 1964. 11. oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia Nouă). Centru adm. 35 mii loc. Culturi agricole: bananieri. 64 mii loc. XV–XVI). Turism. citrice.). XIII–XVIII). aparataj electric etc. Teatre. clădiri (sec. textilă. Pescuit dezvoltat. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate (sec. 7. Centru comercial. Industrie constructoare de maşini (mijloace de transport. XVI). Vestigii romane. .

Organizat în 23 de districte. din care numai 45 sunt populate (Tongatapu. Transport naval şi aerian. alimentară.ei: 4 iunie 1970. material feroviar. citrice. Climă tropicală. avînd ca surse complementare industria. Baza economiei o constituie agricultura. al reg. Fondat în 1854. Limba oficială: engleza şi tongana. Toríno Torónto [t¬´rontou] oraş în Canada. Centru comercial (cereale. 3.). Culturi agricole: bata i (principal producător pe glob). Vegeta ia: planta ii de bananieri. aeronautice. capitala statului Tonga: Nuku´alofa . serviciile de transport.: 9 m. centrul adm. 1 033 m. strîmtoare între peninsula australiană York şi insula Noua Guinee . oraş în partea centrală a SUA.Tónga Regátul ~. oraş în N-V Italiei. Tongatápu Topeka [t¬´pik¬] insulă coraligenă în S Oceanului Pacific. turismul. XII–XVII). avioane. max.). Academie de arte. Fondat de francezi în 1720. Vegeta ie de păduri tropicale umede (cca 11% din teritoriu). Mare centru industrial: construc ii de maşini (automobile “FIAT“. biserici. Vestigii romane. V. case vechi. situat în arhipelagul Tonga . Tórres . făcînd parte din arhipelagul Tonga . În cuprinsul ei se întîlnesc numeroase insule coraligene şi vulcanice (cca 70). comercial şi cultural. cocotieri. cu suprafa a totală de aproximativ 670 km2. cu precipita ii abundente şi uragane puternice. pe lîngă fortul Toronto. Relief muntos. cu numeroşi vulcani activi (alt. loc. max. Popula ia: 106 mii loc. Industrie extractivă (cărbuni). metalurgice (aluminiu). citrice. produse electrotehnice şi radiotehnice. alimentare. în insula Kao ). Teatru. legume. vanilie. 120 mii loc. Proclamarea independen. textile şi alimentare. XV–XVI). Universitate. Întreprinderi constructoare de maşini (navale. chimice. ajutoarele externe. Aeroport. Muzee. a. Descoperită în 1606 de navigatorul spaniol L. situat pe valea rîului Pad . Muzee. tractoare. Denumirea antică: Taurasia . Capitala: Nuku´alofa . textile. Exportă copră. textilă. Teatre. Suprafa a: 257 km2. Eua ş. Institut politehnic (1859). Suprafa a: 750 km2. aparatură electronică şi optică etc. Importă produse industriale (maşini. Institu ii financiare şi bancare. cocotieri. la 2 200 km N-E de Noua Zeelandă. Pescuit. maşini-unelte ş. 1. Leagă apele Mării de Corali (Oceanul Pacific) şi ale mării Arafura (Oceanul Indian). Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. Aeroport. fructe tropicale. centrul adm. Lă ime: 85–160 km.). Universitate (1404). Căi rutiere: 675 km. Pescuit de perle. de Torres. situat pe ărmul N-V al lacului Ontario . capitala statului Kansas . bananieri. Piemonte . Universită i. Vava´u. Ad. Oraş pr. stat în S-V Oceanului Pacific. fabrici de produse chimice. Cuprinde cca 170 de insule. vize şi comer ..4 mil. a. Pescuit maritim. Climă tropicală oceanică. constructoare de maşini şi utilaje. automobile. loc.9 mil. al provinciei Ontario . maşini agricole. poligrafie. Conservator. catedrală (sec. utilaje) şi alimentare. Aeroport. Centru industrial. plante aromatice. animale). combustibili.

întreprinderi chimice. Creşterea animalelor (bovine. Trafalgár . Trebizond .Toscána regiune în Italia. Denumirile vechi: Trapezunt. Turism. Muzee. Oraş. Relief vulcanic (alt. Turism. Institut politehnic. XVII–XVIII) ş. situată în partea central-vestică a ării. XII–XIII). Turism. Cocotieri. a. În antichitate a fost colonie greacă. XII–XVII). metale neferoase. XIII–XVI). Este administrată de Polinezia Franceză. Popula ia: 12 mii loc. Monumente: biserici (sec. Vestigii romane. XIII). la V de strîm-toarea Gibraltar . Climă tropicală umedă. situat pe flu-viul Garonne . pr. Monumente: mănăstire rupestră. marmură). care se învecina cu Marea Neagră. Aeroport. Şantiere navale. Macedonia şi Marea Egee. între Marea Tireniană şi Marea Ligurică. textile. provincie romană. întreprinderi producătoare de ciment. construc ii de maşini. cap în S Peninsulei Iberice (Spania). ovine). Aeroport. Pescuit. port la Marea Mediterană. loc. Monumente istorice şi arhitectonice. obiecte de artizanat. Valoroase monumente arhitectonice: biserică (sec. Centru comercial. în urma căreia flota engleză (condusă de amiralul Nelson) a repurtat o strălucită victorie asupra flotei franco-spaniole. oraş în N-E Turciei. Muzee. Pia ă agricolă (produse agricole. a. oraş în S-V Fran ei (Languedoc). [tubwa'i] (Tubuaí) arhipelag în S Oceanului Pacific. provincia Moesia. Aici a avut loc bătălia navală din 21 octombrie 1805. prefectură ş. Popula ia: 3.8 mii loc. în special vinuri). Touamótou Toubouaï Toulón [tu´lõ] Toulouse [tu´luuz] Tours [´tuur] Trabzón Trácia denumire dată teritoriului locuit de traci. Culturi cerealiere. la E de insula Tahiti . biserici (sec.: Floren a . Industrie constructoare de maşini (material rulant). catedrală (sec. Vestigii romane şi bizantine. catedrală (sec. Port fluvial. oraş în S-E Fran ei. 168 mii loc.5 mil. Suprafa a: 23 mii km2. Universitate (1229). port la Marea Neagră. Suprafa a: 915 km2. de hîrtie. 435 m). a. Cocotieri. ['twamo'tu] (Tuamotú) arhipelag în S Oceanului Pacific. XI–XIII). XVII) ş. de produse chimice şi alimentare. a. Construc ii de avioane. mercur. primărie (sec. Pomicultură. textilă. devenit în anul 46 d. metalurgie. produse textile şi alimentare. Industrie extractivă (petrol. Popula ia: 1. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. XIII). făcînd parte din Polinezia Franceză. chimică. Pescuit. Muzee. oraş în partea de V a Fran ei (Touraine). alimentară. 359 mii loc. catedrală (sec. situat pe malul drept al Loarei . Hr. XIII) ş. 145 mii loc. fabrici de mobilă. arbori de cafea şi vanilie. alimentare. palate (sec. Monumente: biserici (sec. Şantiere navale. Viticultură. palate. prelucrarea metalelor. 130 mii loc. Suprafa a: 164 km 2. arbori de cafea şi de vanilie. max.

alimentară. Teatru. limba. germani ş. colonizată cu saşi şi secui (sec. port la golful Trieste (Marea Adriatică). cunoscut şi cu denumirea Ardeal .Transilvánia provincie istorică în România. ucrai-neni. cucerită de romani în 106 şi transformată în provincie romană. At. X–XI. a. tirage i). cumani ş.S. Universitate. de ciment. în componen a R. 245 mii loc. A fost nucleul statului geto-dac Dacia . XI–XIV). bulgari. pe care U. IX–XV. cultura şi credin a pînă la independen a deplină şi la crearea în 1918 a statului na ional unitar România. constructoare de maşini. Muzee. La sfârşitul sec. textilă. oraş în N-E Italiei.A. În 1992 au avut loc lupte violente pentru întregirea teritoriului Republicii Moldova. în 52 î. armata cartagineză (condusă de Hannibal) a învins armata romană condusă de consulul Cains Flaminius. Este cel mai mare lac din Penin-sula Italică. În antichitate a fost locuit de triburile geto-dace (carpi.S. XI–XIII). pecenegi. XIX teritoriul dintre Nistru şi Bug este colonizat de Imperiul arist cu ruşi. în anul 217 î. teritoriu cuprins astăzi între Carpa ii Orientali.). apoi anexată Imperiului Habsburgic. a. Industrie de prelucrare a petrolului. Transilvania şi-a păstrat în cursul secolelor identitatea na ională. Aşezările româneşti în Transnistria sporesc numeric în sec. XVII). Menumorut . În sec. Triéste (Triést) . XV–XVII). Este teritoriul de formare a poporului şi limbii române. aici sunt men ionate primele forma iuni statale (voievodate) româneşti: Gelu. lac în partea centrală a Italiei (Umbria). la 2 au-gust 1940. avari.R.S. Port de tranzit interna ional pentru mărfuri. Hr. Aeroport.S.S. Aici. doc. În evul mediu devine culoar de trecere spre V a popoarelor migratoare orientale (go i. poligrafică. huni. la 259 m alt. XVIII şi în cursul sec. Moldovenească. Moldoveneşti. chimică. unguri. Suprafa a: 128 km 2. Colonie romană ( Tergeste ). castel (sec.S. La 24 octom-brie 1924 în Transnistria este formată R. Hr.. o include. biserici (sec. în Republica Moldova. Glad. XVI–XVIII. Carpa ii Meridionali şi Mun ii Apuseni. După proclamarea independen ei de stat a Republicii Moldova (27 august 1991) liderii separatişti proruşi de la Tiraspol declară Transnistria drept stat aparte. Sta iune balneară. Ocupată de unguri (sec. Vestigii romane. regiune istorică la E de Nistru. XIII). Transnístria Trasiméne Lácul ~. Monumente arhitectonice de valoare: catedrală (sec.

). situat între Coreea şi Japonia. Aeroport. 54 mii loc. Popula ia: 60 mii loc. Pescuitul şi prelucrarea peştelui. minereuri). Industrie extractivă (pirite. Monumente. Catedrală gotică (sec. în curs de dezvoltare. XVII). metalurgică. textile. a obiectelor de artizanat.). Exportă produse petroliere. format din cinci insule. încăl ăminte) şi alimentare. Turism în proces de reorganizare. Industrie de pielărie şi încăl ăminte. produse alimentare. Centru pomicol. Se cultivă secară. în ins. Muzee. alimentară. important port la Marea Mediterană. alimentară (conserve de peşte). citrice. arbori de cafea şi de cacao. Universitate (1824). Vegeta ie: păduri de esen e pre ioase (45% din teritoriu). Universitate. Universitate. Include 7 comitate şi 2 oraşe cu statut special. biserici baroce (sec. teritoriu insular în sudul Oceanului Atlantic. textilă. Suprafa a: 209 km2. oraş în N Libanului. Muzeu polar. alimentare. animator al vie ii publice din Basarabia. Denumirea veche: Nidaros . doc. ovăz. Vestigii romane. viticol şi de vinifica ie. max. 3239 m. Căi rutiere: 8 000 km. Relieful insulelor reprezintă zone de cîmpii deluroase. 532 mii loc. păşuni. XVIII). max. în ins. Fondat în 997. Popula ia: 400 loc. banane. Rafinării de petrol. constructoare de maşini. 245 mii loc. Suprafa a: 709 km2. Relief muntos (alt.Trinidád-Tobágo República ~. Climă oceanică musonică. comună suburbană a mun. întreprinderi ale industriei uşoare (textile. Suprafa a: 5 128 km2. albatroşi etc. Întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. forestieră. citrice. XII–XIV). Muzee. textilă. Pescuit. Centru adm. Tobago ). prozator. Vegeta ie formată în cea mai mare parte de arbori şi plante cultivate. oraş în V Norvegiei. loc. Trípoli Trípoli Tristán da Cúnha Trómsø [´trumsœ] oraş în Norvegia. activ Eons). Admis în ONU la 18 septembrie 1962. Capitala: Port of Spain . legume. Institu ii de cercetări. 940 m. alimentară. port la Marea Mediterană. situat pe insulele Trinidad şi Tobago din arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor).: Edinburg . XVI. Importă petrol. situat la S-V de insula Sfînta Elena . At. ară industrial-agrară. cacao. vlc. păsări. A fost locuit de finicieni (sec. (după unele izvoare – 104 km2). mamifere marine. chimico-farmaceutică. Popula ia: 1 365 000 loc. Exploatări de petrol şi gaze naturale. 1. Pescuit maritim intens. arhipelag japonez în S Mării Japoniei. Aeroport. orez. Faună: păsări (pinguini. savane. de prelucrare a lemnului. IV î. Monumente: catedrală (sec. capitala Libiei. Chişinău. zahăr. a materialelor de construc ii. Hr. port pe ărmul insulei Tromsø . Industrie extractivă şi de prelucrare a hidrocarburilor. chimică. Construc ii navale.5 mil. Aici s-a născut Gheorghe Madan (1872–1944). port la Oceanul Atlantic. tutun. cocotieri. Cresc bovine. 140 mii loc. în sec. Tróndheim [´trunheim] Trujillo [tru´hijo] Truºéni Tsushíma [tsu´¿ima] . bananieri. Administrat de Marea Britanie. maşini şi utilaje industriale. oraş în Perú. folclorist. clădiri în stil colonial. dominate de lan uri muntoase nu prea înalte (alt. Fondat în 1534. stat în America Centrală. ovine. Principalele culturi agricole: trestie de zahăr. Aeroport. Faună bogată (îndeosebi păsări). Observator. Trinidad şi 576 m. Punct terminus al unei conducte de petrol. Climă tropicală oceani-că. în Republica Moldova.

plută (6% din teritoriu). 1. Valoroase monumente: moschee (sec. municipiu în România (Dobrogea). Aeroport. in. Muzee. Centru industrial: metalurgie. alimentară. Climă mediteraneană în N şi tropicală deşertică în S. Universitate. stat în N Africii. în partea centrală stepă deluroasă (alt. Popula ia: 270 mii loc. Aeroport interna ional. citrice. de instrumente muzicale. Principalul cultivator de măslini şi producător de ulei de măsline din Africa. alimentară. gaze naturale) şi de prelucrare a materiei prime. Se mai cultivă curmali. plumb. chimice. XVI). Muzee. Túla Túlcea Túlcea Tungúska Tunís Tunísia República Tunisiánă . afluent al rîului Oka . port la golful cu acelaşi nume. mei) ocupă circa ¾ din suprafe ele lucrate. poligrafică. 98 mii loc. loc. Cunoscut din sec. Vestigii arheologice. curmali. Hr. Relief variat: în N lan uri ale mun ilor Atlas (alt. de legume şi fructe. uleiuri vegetale. 542 mii loc. Func ionează o uzină metalurgică. în 1657 (Tulcea ). grîu. X î. ulei etc. Institu ii de cercetări ştiin ifice. Relief de deal şi de munte. palate etc. în S un sector al deşertului Sahara . 82 mii loc.4 mil.4 mii km 2. Sector zootehnic productiv (vite cornute mari. arme ş. motociclete. textile. 1544 m). sorg. tutun.a. afluen i ai fluviului Enisei (Siberia Centrală). textile. biserică şi primărie (sec. vi ă de vie. porumb. Lă ime: 130 km. orz. caprine. Bibliotecă bogată de literatură arabă. industria extractivă (fosfa i. Turism. Mare centru industrial. mobilă. zinc. produse alimentare (conserve de peşte. confec ii. textilă. care leagă Marea Japoniei cu Marea Chinei. centrul adm.). textile. chimică. Materiale de construc ii. Capitala: Tunis . la 27–28 mai 1905. Suprafa a: 164 mii km 2. produc ie de cereale (porumb. doc. Centru adm. Vestigii arheologice.: mun. cărbune brun. cu întreprinderi metalurgice. Aici. Lacuri fluviale şi de litoral. flota rusă a fost înfrîntă de flota japoneză. oraş în Federa ia Rusă. XIII). minaret (sec. pomicultură. cămile). construc ii de maşini (maşini agricole. al jud. creşterea animalelor. măsline. mausolee.). Industrie metalurgică (feroase). fabrici de ciment. Piscicultură. sub 500 m). de zahăr. Universitate (1477).Tsushíma [tsu´¿ima] Tübingen strîmtoare între arhipelagul cu acelaşi nume şi ărmul de N-V al insulei Kyûshû . Vegeta ie: păduri cu arbori de pin. loc. instrumente muzicale. Cerealele (grîu. XII (anul 1146). legume. At. condusă de amiralul Tôgô. situat pe fluviul Neckar .1 mil. Muzeu. maşini şi utilaje de transport. Tulcea . între Algeria şi Libia. legumicultură. IX). oraş în S-V Germaniei. Popula ia: 9. Port pe bra ul Tulcea al Dunării. vin. în E cîmpii litorale cu lacuri sărate. de uleiuri vegetale. produse chimice şi alimentare. întreprinderi care produc materiale de construc ii. numele a două rîuri din Federa ia Rusă: Tunguska Inferioară (2 989 km) şi Tunguska Mijlocie (1 685 km). XI–XVI). În antichitate s-a numit Aegussus . pescuit. XV). Se recoltează bure i de mare. secară). Im . Suprafa a: 8. Include 23 de guvernorate. ovine. Limba oficială: araba. turism. Exportă fosforite. comer . jude în S-E României. Zonă agricolă: viticultură. minereuri de fier. stejar. capitala Tunisiei. situat pe ărmul Mării Mediterane. Fondat în sec. Universitate. Valoroase monumente arhitectonice: castel (sec. plante ierboase de stepă şi de deşert. alimentare. pe ărmul Mării Mediterane. Principalele ramuri economice: agricultura. citrice. Tulcea. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Şantiere navale. Cetate (sec. situat pe rîul Upa .

mai extinse în zonele de vărsare în mare a rîurilor. apoi oraş roman (Potaissa ). Armenia. cu două şiruri de mun i şi cîmpia drenată de rîul Ergene . cu masive muntoase în S (Kopet Dag . Lungime: 1 042 km. Termocentrală. Marea Egee şi Marea Mediterană. Func ionează întreprinderi de produse chimice. a. 3 756 m) şi Antitaurus (alt. plante de stepă. Ararat (5 165 m. situat pe valea Argeşului . Suprafa a: 488. Popula ia: 5. Se învecinează cu Georgia (Gruzia). textile. învecinat cu Kazahstan. loc. Capitala: Aşhabad . înconjurat de Marea Neagră. XV–XVI). Iran şi Marea Caspică. pielărie. lan ul Pontic din N (alt. 3 917 m) din S. Agricultura este specializată în cultivarea bumbacului şi creşterea animalelor (în special a oilor de caracul) . Limba oficială: turca. doc. Climă continentală aridă. Dispune de bogate resurse naturale (cărbuni. în 1197. Faună bogată. Include 76 de departamente (provincii). avînd un teritoriu cu aspect peninsular. chimică. Cluj). fazani. Afghanistan. a materialelor de construc ii. Túrda Turkestán Turkmenistán regiune istorică în Asia Centrală. păduri rare în regiunile muntoase (3% din teritoriu). care se desprind în E de Podişul Armeniei . a sticlei. au fost reorganizate în patru republici ale U. Capitala: Ankara . Climă temperat-continentală şi mediteraneană. biserici (sec. Popula ia: 67. Pustiul Karakum este traversat de canalul cu acelaşi nume (de la V spre E). gaze naturale. max.5 mil. minereuri de fier. Aşezare dacică. alt. loc.1 mii km2. Rezerva ie naturală. Relief predominat de cîmpia deşertică Karakum (80% din teritoriu). Limba oficială: turkmena. 980 m). în E ării). partea sa vestică. Faună: jderul. max. stat în S-V Asiei şi în S-E Europei. căprioara.: Kîrgîzstan. Monumente: Palatul voievodal (sec. Cel mai înalt vîrf. a. cupr municipiu în România (jud. alimentară. alt. ciment. medie 900 m). 63 mii loc. max.S. Grecia şi Bulgaria. În lungul litoralului se întind cîmpii înguste. Relieful ării este predominat de două lan uri muntoase. Siria. alimentare.3 mil. Economie axată pe agricultură şi industrie avansată. Vegeta ie: păduri de foioase. păşuni montane. sare gemă. Tadjikistan şi Turkmenistan . Exploatări de petrol. At. care comunică cu fluviul Amudaria printr-un afluent al acestuia. alt. Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime. 3189 m) şi cu regiuni colinare în S-E ( Karabil . fosforite. República ~.S. agricultura. Irak. Industrie extractivă (ghips. În anii 1924–1925. dropii. Izvorăşte din zona de mijloc a mun ilor Ural. calcare. max.R.Turá Túrcia rîu în Federa ia Rusă (Siberia Occidentală). reprezintă un sector al Podişului Traciei Orientale . mirabilit. Suprafa a: 780 mii km 2. afluent al Tobolului . 2942 m) şi E ( Kughitang-tau . Este divizat în 5 re-giuni (şi capitala). împreună cu teritoriile Buhara şi Khiva . acestea cuprinzând între ele Podişul Anatoliei (alt. max. marne). arharul. stat în V Asiei Centrale. por elanului şi faian ei. Uzbekistan. Sta iune balneară. textilă. blănărie. industria energetică şi constructoare de maşini. bentonit ş. 3 937 m) şi lan ul Taurus (alt. Iran. XV–XVIII) ş. afluent al Mari ei . Uzbekistan. metalurgică. extremitatea estică a Peninsulei Balcanice. Vegeta ie xerofită de pustiu şi semipustiu. max. Partea europeană a Turciei.

a. Túrku oraş în S-V Finlandei.: Kîzîl . municipiu în România (jud. legume. Teatru. cărbuni. taro. cultivarea pomilor şi a plantelor tropicale.a. situat pe malul stîng al Dunării. Relief variat: accidentat. Túrnu-Mãguréle Turunciúc Tuvá Tuvalú . alimentare. Pescuit. alimentară. ananaşi. Căi rutiere: 8 km. motoare. chimică.Turks ºi Cáicos Ínsulele ~. Teleorman). A fost capitala ării pînă în 1812. Lungime: 58 km. de produse chimice (îngrăşăminte) şi alimen. Exportă copră. Port la Marea Baltică. Importă maşini şi utilaje industriale. în bazinul superior al fluviului Enisei (Siberia de Sud). cu excep ia păsărilor şi peştilor. Faună săracă. bananieri ş. Suprafa a: 25 mii km2. manioc. Capitala: Vaiacu . textilă. impozite. Universitate. biciclete). peşte şi produse din peşte. Aeroport. Popula ia: 11 mii loc. de prelucrare a metalelor. Vînătoare. sisal. República ~. port fluvial. republică în Federa ia Rusă. Întreprinderi ale materialelor de construc ii. a cimentului. 25 m). Climă tropicală oceanică. Aici ar fi existat cetatea romano-bizantină Turris . Centru adm. situat în Polinezia (partea estică a Oceaniei). Centru adm. jambu. Nanumanga ş. Administrat de Marea Britanie. rîu în Republica Moldova. teritoriu insular în Oceanul Atlantic.: Cockburn Town . colectări de bure i de mare. Limbi oficiale: tuvaluana şi engleza. de cîmpie litorală. emisiunile de mărci filatelice. Monumente arhitectonice: catedrală romană şi gotică (sec. ovine). Industrie siderurgică. Se separă de acesta la S de com. Ruinele cetă ii Turnu . Principalele surse de venituri: pescuitul. bra pe stînga al Nistrului. Niutao. combustibili. Ucraina). textilă. Popula ia: 17 mii loc. Turism.a. a. stîncos. constituit din cele două insule omonime şi o serie de insule din componen a arhipelagului Bahamas (Marea Caraibilor). planta ii de cocotieri. Muzee. Centru industrial şi cultural. Turism de amploa-re. banane. nisipuri. trestie de zahăr. de pielărie şi încăl ăminte. Creşterea animalelor (bovine.tare. castel (sec. citrice. 206 mii loc. situat pe ărmul golfului Botnic . max. Climă ecuatorială oceanică. afectată de cicloane (uragane). Suprafa a: 430 km2. XIII–XVII) ş. 38 mii loc. servicii de transport. de prelucrare a lemnului.). fructe. cu temperaturi ridicate şi precipita ii abundente. Cuprinde 9 insule de origine coraligenă (Nanumea. Se cultivă bananieri. avînd relief de cîmpie joasă (alt. Exploatări de sare (din apa mării). forestieră. alimentară. Vegeta ie: păduri de palmieri. mercur ş. stat insular în S-V Oceanului Pacific. produse alimentare. Cioburciu şi se varsă iar în Nistru lîngă oraşul Bileaevka (reg.). Odesa. Func ionează mici întreprinderi textile. cobalt. porumb. Industrie extractivă (azbest. Popula ia: cca 314 mii loc. bunuri de larg consum. Activitate financiarbancară. de materiale pentru construc ii. Suprafa a: 170. XIII–XV). constructoare de maşini (nave. Se cultivă cocos. Pînă în 1975 s-a numit Elleice. a materialelor de construc ii. Proclamarea independen ei: 1 octombrie 1978.5 mii km2.

5 mil. Oraşul medieval. Creşterea vitelor. Relief de platou şi masive muntoase (alt. arhipelag în S Americii de Sud. teritoriu în Antarctica. apoi Cetatea Albă. folosit în documentele slave şi în literatura veche românească pînă în sec. Climă temperată oceanică rece.: Vitoria . Belgorod . denumirea istorică a păr ii de sud-est a Moldovei. în care din 1436 şi-a exercitat puterea de “voievod“ Ştefan al II-lea. Climă subpolară. constructoare de maşini. A fost stăpînit de Burebista (82–44 î. 2704 m). Port fluvial. marmură). a materialelor de construc ii. la N-V de Moscova. excavatoare. Dunăre. stat feudal românesc. sărături. avîndu-şi reşedin a la Vaslui. denumirea istorică a păr ii de N-V a Moldovei. alimentară. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. XII. înăl at pe ruinele străvechiului Tyras . azi Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). semideşerturi. În anii 1931–1990 s-a numit Kalinin . Industrie extractivă (minereu de fier. Centrul adm. locuită de basci. II–III). Partea de V a arhipelagului apar ine statului Chile. Industrie constructoare de maşini (vagoane. XIV în urma unirii forma iunilor statale româneşti din stînga şi din dreapta Oltului. Lungime: 700 km. Siret şi Milcov. Cărbuni. . Denumirea a pătruns şi în folclorul românesc. chimică. Deşerturi nisipoase. Vegeta ie de deşert şi sărătură. Popula ia: 2. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. iar cea de E Argentinei. Muzee. avînd ca oraş de scaun Suceava.Tver oraş în Federa ia Rusă. depresiune tectonică în N-E podişului Tibet . Relief muntos (în SV) şi de cîmpie (în N-E). petrol. Lă ime: 300 km. la ărmurile Oceanului Atlantic şi ale Oceanului Indian. Resurse naturale.6 mii km 2. metalurgică. de tundră şi silvică montană. Descoperit de Magellan în 1520. XVIII. aflate pe teritoriul dintre Carpa i. Capitala statului a fost succesiv la Cîmpulung.). minereuri de aur şi argint. VI î. Lipsit de popula ie permanentă. numele antic al Nistrului . Primul domn al ării Româneşti a fost Basarab I (1330–1352). Cunoscut din sec. situat pe Volga. cu vînturi puternice. Týras Þaidám Þára Báscilor Þára de Foc Þára de Jos Þára de Sus Þára Regínei Máud Þára Româneáscã Þárigrad numele oraşului Constantinopol (azi Istanbul). Bucureşti (alternativ la Tîrgovişte ). Administrat de Norvegia. întemeiat la începutul sec. precum şi al unui oraş grecesc. Centru industrial şi cultural. Suprafa a: 72 mii km2. comunitate autonomă în N Spaniei. 462 mii loc. Galerie de arte plastice. Climă temperat-continentală uscată. fiul mai mare al lui Alexandru cel Bun. pe teritoriul Chinei. stăpînită din 1436 de Iliaş. Vegeta ie de stepă. Turism. la gurile Nistrului de colonişti milesieni. s-a mai numit Maurocastron . Suprafa a: 7. Argeş (Curtea de Argeş). Centrală nucleară. apoi cucerit de romani şi ataşat provinciei romane Moesia Inferior (sec. constituit la începutul sec. aparatură electrotehnică etc.). fiul lui Alexandru cel Bun. sare. Hr. Teatre. loc. textilă. separată de continent prin strîmtoarea Magellan. Pescuit. 3630 m. Tîrgovişte. alimentară. Hr.

Udmúrtia Uéle rîu în Africa. Suprafa a: 42. stepă şi silvostepă. strunguri. Palate. Popula ia: 53 mil. Navigabil pe cursul inferior. coborîte (sub 500 m). Olanda. petrol şi gaze naturale (Subcarpa ii Orientali). situat la 30 km S de Sankt-Petersburg. începînd din a doua jumătate a sec.Þárskoe Seló denumirea istorică a oraşului Puşkin din Federa ia Rusă. Izvorăşte din zona Mun ilor Albaştri . iar în V Carpa ii Păduroşi (segmentul de nord al Carpa ilor Orientali . 2 teritorii metropolitane (Kiev. Sericicultură. ară cu bogate resurse naturale. Fostă reşedin ă de vară a arilor ruşi. Cîmpia Mării Negre ) cu alt. vf. comună în Republica Moldova (rn. Culturi agricole: grîu. în V Uralului . secară. loc. At. minereu de fier). Colinele Done ului ş. vf. Luxemburg şi partea de N-E a Fran ei. Moldova. aparatură electrotehnică etc. 98 mii loc. Aproximativ 5% din teritoriu este ocupat de mun i. situată în apropiere de Cernău i. Rezina). Centru adm. in. pe Kama . alimentară. un segment al Cîmpiei Panonice . XVIII. a. Iaşi). Aici. cu două biserici (principala cu hramul Adormirea Maicii Domnului ). Faună: lupul. Parcuri na ionale. pe teritoriul căreia s-au aflat vechile branişti ale cur ii domneşti de la Iaşi. minereu de fier (Krivoi R República Udmúrtă ~. la E de masivul Coropuna . de jucării. XIII). denumirea istorică a regiunii europene. Ungaria. doc. Suprafa a: 603. rezerva ii naturale. cerbul. mistre ul. Izvorăşte în zona mun ilor Cordiliera Orientală . . hrişcă. unul dintre izvoarele rîului Oubangui . cu industrie şi agricultură avansate. Vegeta ie de pădure. Creşterea animalelor (bovine. în 1395.1 km2. Este divizat în 24 de regiuni. în S Mun ii Crimeii (alt. loc. republică în Federa ia Rusă. ursul. Climă temperat-conti-nentală. în Ucraina. Limba oficială: ucraineana.). situat între Rusia. porcine). a petrolului. de la V de lacul Albert . a ob inut o victorie asupra cazacilor. condusă de Petru Şchiopul. Slovacia. motociclete. se află Mănăstirea ipova . de prelucrare a lemnului. rîu în Perú. cu încăperi auxiliare şi chilii săpate în maluri de rîu stîncoase (sec. max. Expl. cu alt. vulpea. de cîmpie ( Cîmpia Polesiei. Industrie extractivă (cupru. Avicultură. pe teritoriul Republicii Democrate Congo.: Ijevsk . Capitala: Kiev . rîsul. legume ş. S-a numit arskoe Selo (pînă în 1937). de confec ii. care alternează cu reg. Sevastopol) şi o republică autonomă (Crimeea). în 1746. Industrie constructoare de maşini şi utilaje (aparatură electrotehnică). Polonia şi Belarus. de cărbuni.7 mii km2. oastea moldoveană. textilă. Hoverla ). care cuprinde teritoriul statelor Belgia. Teritoriul Ucrainei reprezintă un sector al Cîmpiei Europei de Est. cetate în ruine. România. parcuri. sub 200 m. Podişul Podoliei. Cetátea ~. constructoare de maşini (automobile. Pe teritoriul com. 2061 m. alt. Lungime: 1 300 km. metalurgică. dropii. a. At. chimică. Roman Koş ). alimentară. cu clopotni ă veche. Þãrile de Jos Þéþina Þípova Þuþóra Ucayáli Ucraína stat în Europa Orientală. doc. 1545 m. Lungime: 1650 km. avînd şi relief predominant de podiş (Podişul Volîn.66 mil.). comună în România (jud. Fondat în 1708. unul din izvoarele fluviului Amazon . în 1587. max. Cîmpia Niprului. Ucraina Transcarpatică apar ine cîmpiei omonime. Popula ia: 1.

esături. 370 mii loc. fasole. Hidrocentrală. înso it de masivele muntoase Ruwenzori în V (alt. vagoane. alimentară. capitala Mongoliei. porumb. textilă.Ufá oraş în Federa ia Rusă. de încăl ăminte. Relieful este reprezentat de un vast podiş (alt. max. Hidrocentrale. la 1300 m alt. Aerodrom. Fondat în 1639. prelucrarea petrolului.09 mil. alimentară. capitala Bureatiei. Rwanda. a materialelor de construc ii. Albert . bumbac. Pînă în 1934 s-a numit Verhneudinsk . loc. pomicultură. Muzee. 1000–15000 m). Universitate. regiune în partea centrală a Italiei. Institu ii de învă ămînt superior. situat pe fluviul Volga . creşterea animalelor (ovine. Ugánda Ulán Bátor Ulán-Udé Uliánovsk Úmbria . între Republica Democrată Congo. textile şi confec ii. Universitate. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. wolfram. bata i. max.: Perugia .82 mil. oraş în Federa ia Rusă. viticultură. Popula ia: 828 mii loc. Este divizat în 39 de districte. Teatre. aparate electrice etc. oraş în Federa ia Rusă. Teatre. trestie de zahăr. Dispune de resurse naturale (minereuri de cupru.). orz. Prelucrarea metalelor şi a lemnului.5 mii km2. Muzee. de sticlărie. Capitala: Kampala . Teatre. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Muzee. George. 4321 m). Vegeta ie constînd din păduri montane (32% din teritoriu). situat pe valea rîului Tola . situat la ecuator. utilaje petroliere etc. de produse textile şi alimentare. staniu. 684 mii loc.). Aeroport. de prelucrare a lemnului. Nod de comunica ii (feroviar. República ~. utilaje şi aparate electrice. Industrie constructoare de maşini (locomotive. a materialelor de construc ii. Tanzania. cel mai mare oraş al ării. Suprafa a: 8. pe rîul Selenga . Climă ecuatorială şi subecuatorială. rutier). Port fluvial. în Uralul de Mijloc. vulcanul Elgon în E (alt. Muntele Margherita ). străbătută de fluviul Tibru . 4260 m). 5119 m. bananieri. Economie axată în fond pe agricultură. apatite). Popula ia: 24. capitala Başkiriei. nave fluviale etc. Aeroport interna ional. plante arborescente de savană şi ierboase de stepă. chimică. Limbi oficiale: engleza şi swahili. Căi ferate: 1241 km. Muzee. Centru industrial: construc ii de maşini (maşini energetice. Sudan. stat în partea central-estică a Africii. Suprafa a: 241 mii km2. Predomină exportul de cafea. maşini-unelte. sorg. grupate în 4 pro-vincii. cartofi). a lemnului. cu depresiuni ocupate de cîteva lacuri mari: Victoria. loc. Fondat în 1574. ceai. Teatre. textilă. mei. Rezerva ii naturale. cobalt. Centru adm. iar pentru consumul intern manioc. întreprinderi ale materialelor de construc ii. Fondat în 1666. Pînă în 1924 s-a numit Simbirsk .). industrie chimică. Căi rutiere: 28 660 km. Pentru export se cultivă arbori de cafea. bovine). dar insuficient valorificate. Zonă agricolă (grîu. Fondat în 1648. Kenya. Se importă echipamente şi utilaje industriale. Aeroport. mun ii Virunga în S-V (alt. Edward. Industrie constructoare de maşini (automobile. 692 mii loc. Nod feroviar. 1. motoare. alimentară.

bauxită ş. situat între Slovacia. Urál Urálsk Uruguáy . minereuri de fier. Balaton din S mun ilor Bakony. Monumente: catedrală gotică (sec. situat pe fluviul Ural . mun ii Bakony în V (alt. doc. XVI–XVII) ş. secară). plante tehnice (sfe oraş în Republica Moldova. castel (sec. de repara ii navale. Faună tipică Europei Centrale. chimice. Izvorăşte din mun ii Ural şi se varsă prin două bra e în Marea Caspică. alimentare. minereuri de mangan. Biblioteca "Carolina rediviva". Kékes ). produse alimentare. Navigabil pe cursul inferior. de fier. drenată de fluviul Dunărea şi afluentul ei Tisa . oraş în Kazahstan. 43 mii loc.: 1894 m. Ucraina. Bisericile Sf. fluviu în America de Sud. At. alimentară. vagoane. Unghéni Úppsala Urál fluviu pe teritoriul Federa iei Ruse şi Kazahstanului. reg. pe cursul mediu şi inferior formează grani a dintre Argentina şi Uruguay şi se varsă în Oceanul Pacific prin estuarul La Plata . Lungime: 2428 km. gaze naturale. Muzeu etnografic. lignit. rutier). cea uşoară şi constructoare de maşini. huilă. Licee. Lungime: 1 580 km. 185 mii loc. Climă continentală (aspră în N şi mai blîndă în S). România. Institu ii de învă ămînt superior. textile şi de confec ie. în 1430. economic. reşedin a raionului Ungheni.). încăl ăminte din piele naturală. mobilă. Popula ia: 10. stat în Europa Centrală. şcoli de cultură generală. Muzee. chimică. mangan.a. o el laminat şi brut. vf. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Muzee. a. Narodnaia . Include 19 comitate. Nod de comunica ii. vf. Principalele culturi agricole: cereale (grîu.7 mil. 216 mii loc. 1015 m. ciment. Sf. porumb. Alt. Slovenia şi Austria. textilă. Vechi centru politic. Uni-versitate (1477). Capitala: Budapesta . În proces de revigorare se află industria metalurgică. poligrafice. Climă temperat-continen-tală moderată. oraş în partea cen-tral-sudică a Suediei. esături de bumbac. Bogate resurse de subsol: cărbuni. Nod de comunica ii (feroviar. Dispune de resurse naturale de subsol: bauxită. cupru. Croa ia. Relief caracterizat de cîteva zone fizico-geografice şi naturale: un sector al mun ilor Carpa i în N-E (alt. 5 oraşe autonome şi capitala. Lungime: 2000 km (de la marea Kara pînă la Marea Caspică). îngrăşăminte minerale. loc. Navigabil pe cursul inferior. sistem muntos în federa ia Rusă. a. orz. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Vegeta ie formată din păduri de foioase (16% din teritoriu) şi din plante de stepă şi silvostepă. maşini-unelte ş. situat pe malul stîng al Prutului.Ungária República Ungáră . constructoare de utilaje şi aparate electrotehnice. Alexandru Nevski (1905). fontă. Suprafa a: 93 mii km2. Pînă în 1775 s-a numit Yaík . refrigeratoare. ale căror produse sunt bine cunoscute: autobuze. cultural şi religios. XIII–XV). Industrie constructoare de maşini (utilaje şi aparate electrotehnice. Fondat în 1584. Teatru. Izvorăşte din mun ii Sera do Mar (Brazilia). 705 m). max. petrol. aluminiu. care divizează Cîmpia Panonică în Mica Cîmpie în N-V şi Marea Cîmpie în S-E. Ierarh Nicolae (1882). limită geografică între Europa şi Asia. Aeroport.

chimică. alimentară. alimentară. lînă. Teritoriul reprezintă o vastă cîmpie deluroasă (alt. Centru comercial şi meşteşugăresc cu tradi ii. XIII–XVII). vi ă de vie. minereuri de cupru. de cărbune. ovine. Se cultivă grîu. rîu în Asia. Teatru. pădurile ocupînd doar 2% din suprafa ă. carne şi produse din carne. porcine). constructoare de maşini. constructoare de maşini. Monumente: catedrală gotică (sec. loc. in. oraş în Federa ia Rusă (reg.74 mil. Universitate (1636). 513 m). al provinciei Utrecht . Culturi agricole: cereale.Uruguáy República Orientálă a Uruguáyului . Oraş antic. chimică. textilă. a. Nikolsk (pînă în 1926). situat pe rîul Angara . de pielărie. Nod feroviar. situat pe rîul Razdolnaia . Căi f Ürümqi [jurjum´t¿i] oraş în V Chinei. Pescuit maritim. Vegeta ie deşertică. Irkutsk). Formează un segment al grani ei cu China. de uleiuri vegetale. situat în delta Rinului . Denumirile vechi: Nikolskoe (pînă în 1898). în Mun ii Stîncoşi . Limba oficială: spaniola. între Marea Caspică şi lacul Aral. biserică romanică (sec. Exportă piei. 1. de congelare şi conservare a cărnii. a. alimentară. centrul adm. constructoare de maşini. Capitala: Salt Lake City . Universitate. legume. 115 mii loc. loc. zinc.). Institu ii de învă ămînt superior. afluent al fluviului Uruguay . afluent pe dreapta al Amurului . XIV). Vegeta ie ierboasă de păşune.2 mil. Popula ia: 3. podiş în Asia. de prelucrare a lînii. Hidrocentrală. Capitala: Montevideo . max. Nod feroviar. lînă şi lapte: bovine. caprine). Popula ia: 1. în Extremul Orient. Fondat în 1866. Se modernizează căile de comunica ii. Industrie extractivă (cărbune). Muzee. metalurgică. Hr. 164 mii loc. NikolskUssuriiski (pînă în 1935) şi Voroşilov (pînă în 1957). textilă. Lungime: 897 km. străbătută de rîul Rio Negro . Climă subtropicală oceanică. Zăcăminte: petrol. Nod de comunica ii. 235 mii loc. loc. alimentară. Izvorăşte din mun ii Sihote Alin . fortărea ă (anul 48 î. aur. petrol. Ussúri Ussuríisk Ust-Ilímsk Ustiúrt Utah [´juuta] Útrecht [´juju´trect] . esături. chimice. Expl. pe teritoriul Federa iei Ruse. legume. Muzeu. Complex silvic. stat în partea central-vestică a SUA. constructoare de maşini. plumb. ară agrară. Este divizat în 19 depar-tamente. sfeclă de zahăr. situat la ărmul Oceanului Atlantic. textilă. oraş în Olanda. pomi fructiferi. orz. oraş în Federa ia Rusă ( inutul Primorsk). Climă continentală excesivă. de ciment. pe teritoriul Kazahstanului şi Uzbekistanului. Suprafa a: cca 200 mii km2. automobile. Aeroport. textile ş. Industrie metalurgică. Aeroport. ulei. Hidrocentrală pe fluviul Uruguay (Salto Grande ). gaze naturale.5 mii km2. Relief cu altitudini mici. Suprafa a: 220 mii km2.42 mil. Industrie siderurgică. porumb. combustibili. specializată mai cu seamă în creşterea animalelor (pentru carne. Importă materii prime. între Argentina şi Brazilia. floarea-soarelui. chimică. de zahăr. stat în S-E Americii de Sud. Creşterea animalelor (bovine. Industrie extractivă (cărbune). Suprafa a: 177. Func ionează mici fabrici şi uzine constructoare de maşini şi utilaje. argint ş. echipamente şi utilaje industriale. situat pe valea rîului ürümqi .

Alt. orez). Exploatări de petrol. Reg. castel (sec. Relief deluros (alt. Artizanat. Nod feroviar. comună în Republica Moldova (rn. 5 mii loc. Muzeu. în cîmpia Gangelui .). din depresiunea intermontană Fergana (în E) şi din alte zone deşertice. textilă. de prelucrare a lemnului. gaze naturale. stat în Asia Centrală. Popula ia: 25. la izvoarele Volgăi. vinuri). Institu ii financiare. de prelucrare a lemnului. Institu ii de învă ămînt superior. Industrie constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi de precizie. Centrul unei regiuni viticole.Úttar Pradésh [´ut¬r pr¬´de¿] stat în N Indiei. Păduri de conifere. agricolă (cereale. de peste 4000 m) şi Pamir (alt. Afghanistan şi Turkmenistan. Sta iune balneoclimaterică. trestie de zahăr. băl i. XV–XVI). Industrie constructoare de maşini. învecinat cu Kazahstan. cîmpia fluviului Amudaria şi regiunea mării Aral . 778 mii loc. cerealiere (grîu. denumire veche pe care străinii au dat-o ării Româneşti şi Moldovei (uneori) după etnonimul românilor din evul mediu valahi (vlahi ). orz. 2000–5000 m) (în E şi S-E). pomicole. situat la poalele mun ilor Himalaia . viticole. oraş în E Spaniei. chimică. cărbune. Meşteşugărit. Uzbekistán República ~. Turism. situat în N-V Cîmpiei Ruse . plumb. minereuri de cupru. Lacuri. Port. situat la vărsarea rîului Turia în Marea Mediterană.5 mil. Industrie alimentară. textilă. situat pe fluviul Rin . textilă.). a hîrtiei. Kîrgîzstan. În agricultură (concentrează 1/3 din popula ia activă) predomină culturile tehnice (îndeosebi bumbacul).4 mii km2. şacali. Include Republica Autonomă Karakalpakstan (autonomă) şi 12 re-giuni. chimică. În acest loc a existat tîrgul medieval moldovenesc Troian (sec. Universită i. Galerii de tablouri. chimică. alimentară. Climă continentală uscată. din masivele muntoase din V mun ilor Tian-Shan (alt. dropii. loc. Vegeta ie de pustiu şi semipustiu. Capitala: Lucknow . medie 150 m). aur. chimică. alimentară. fazani. a. Posesiune a Federa iei Ruse. palat etc. maşini-unelte ş. insulă în Oceanul Arctic.). leg [´vaasa] oraş în S-V Finlandei. Monumente arhitectonice arabe şi spaniole (catedrală. fluoritice. a. podişul deşertic Ustiurt . textilă şi de confec ii. XVI). antilope. Aerodrom. situată pe malul stîng al Prutului. Limba oficială: uzbeka. a. porumb. Industrie mecanică. alimentară (conserve. muzeul poştei (de mărci). Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Cahul). textilă şi de confec ii. a hîrtiei. Numeroase lacuri. Fără popula ie stabilă. orez. Suprafa a: 447 400 km2.). Tadjikistan. de pielărie şi încăl ăminte. Niprului şi Dvinei de Vest. zinc. porumb. sucuri ş. a materialelor de construc ie. care cuprinde pustiul Kîzîlkum . Vegeta ie de tundră. Suprafa a: 3. Muzeu de arte. Váasa Vádul lui Isác Vadúz [fa´duts] Vaigáci Valáhia Valdái Valéncia . Suprafa a: 295 mii km2. Repara ii navale. Popula ia: 140 mii loc. Climă aspră. păşuni alpine. podiş în Federa ia Rusă. mangan ş. medie: 343 m. Industrie constructoare de maşini agricole. 57 mii loc. constructoare de maşini. Capitala: Taşkent . alimentară (conserve de legume şi fructe. Turism. port la golful Botnic. Relieful constă din marea Cîmpie a Turanului (în partea central-vestică). arahide etc. bumbac. situată între arhipelagul Novaia Zemlea şi peninsula Iugorski . capitala statului Liechtenstein. Faună: urşi.

Climă temperată maritimă umedă.: Valencia. Vallétta Valparaíso Válul lui Traián Vancouver [væn´kuuv¬(r)] insulă canadiană în Oceanul Pacific. Şi-au pierdut importan a militară după 246. loc. Sta iune balneoclimaterică. de la Dunăre pînă la pasul Bran din E Carpa ilor Meridionali. cînd romanii au părăsit Dacia. forestiere. produse alimentare: zahăr. (1. Port. capitala statului Malta. Centru comercial şi industrial: şantiere navale. clădiri). Cahul şi în reg. construc ii de maşini. situat pe ărmul Oceanului Pacific (golful Baurrard). Zăcăminte de cărbuni. citrice. conserve de carne.5 mil. Universită i. Turism. (600 mii loc. prelucrarea lemnului. Valul lui Traian din România. Aeroport.: Victoria . Valoroase monumente arhitectonice (catedrală. 473 mii loc. Aeroport. lac tectonic în S-V Suediei (cel mai mare din peninsula Scandinavia). biserici. construite după cucerirea Daciei de către împăratul Traian (106). Bază militară maritimă. Industrie de prelucrare a materiei prime agricole. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Şantiere navale. Turism. prelucrarea lemnului. Teleorman). 16 mii loc. denumirea străvechilor fortifica ii de pămînt din cuprinsul spa iului dacoroman. Popula ia: 3. oraş în S-V Canadei. Capitală din 1570.Cimişlia. Păduri. Muzee. Alicante.: 98 m. atestat cu numele latin Limes Transalutanus . loc.3 mii km2. Sta iune climaterică. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Apele lacului se varsă în strîmtoarea Kattegat prin rîul Götta älv . vf. de peşte. rafinării de petrol.9 mil. în apropierea ărmului nord-american. max. a hîrtiei. 2200 m. Universitate. La ~. Centru comercial şi turistic. de fructe şi legume. Ad. legume. Suprafa a: 23. Căuşeni). Castellón de la Plana . măslini. Cf. max. oraş în Chile.Valéncia [va´lenqja] regiune în E Spaniei. metalurgia cuprului. în conurba ie). 280 mii loc. Ucraina) şi Valul lui Traian de Sus (în raioanele. vi ă de vie. Culturi agricole: cereale. Expl. situat într-un golf al oceanului Pacific. Oraşe pr. de lîngă Turnu-Măgurele (jud. Popula ia: 400 mii loc. rafinării de petrol. în conurba ie).59 mii km2. Suprafa a: 5. bumbac. în lungime de cca 235 km. Vancouver [væn´kuuv¬] Vänern [´veen¬rn] . Port maritim. Centru comercial şi industrial: şantiere navale. Odesa. Leova. Oraş pr. Suprafa a: 34 mii km2. Muzeu arheologic. Fondat în 1536. port la Marea Mediterană. Relief muntos (alt. Victoria ). Pe t eritoriul Basarabiei sunt cunoscute: Valul lui Traian de Jos (în rn.

XIV).a. Tabwemasana. biserici (sec. Popula ia: 197 mii loc. Centru comercial şi industrial (produse textile. Vaslui. Santo ). argint. loc. Izvorăşte din Mun ii Macedoniei (masivul Dobra Voda ) şi se varsă în golful Salonic (Grecia). aur. loc. Economie bazată pe agricultură. arbori de cacao. Relief de dealuri şi coline. Industrie slab dezvoltată: extractivă (mangan. . éfaté ş. XVII–XVIII). arahide. Aeroport. Trece prin Skopje .: mun. Aeroport. Port fluvial. Climă continentală. produse chimice. bananieri. şerpi. porcine. Academie de ştiin e. servicii de turism. din care 12 sunt mai mari: Santo. Se cultivă fructe. prelucrarea metalelor şi a lemnului. floarea-soarelui. Relieful insulelor este predominant muntos (de origine vulcanică). 1879 m. Erromango. Admis în ONU la 15 septembrie 1981. băuturi. produse electrotehnice şi radiotehnice. Numeroase monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec. Popula ia: 465 mii loc. edificii vechi şi noi. de sticlărie. Varánasi Vardár Várna Varºóvia Vaslúi jude în E României (Moldova). Biblioteci. situat la N-E de Australia. palate). format din culmi şi piscuri înalte (alt. Suprafa a: 14760 km2. în sec. alimentară. fluviu în Peninsula Balcanică.Vanuátu República ~. Aeroport interna ional. 312 mii loc.1 mil. legume. Fostă colonie gre-cească Odessos . Centru turistic. alimentare. copră. Universită i. combustibili. întreprinderi de produse chimice. diverse specii de păsări. oraş situat pe Vistula . cu văi intramontane şi podişuri cu pante line. Vegeta ie: pădurile tropicale acoperă 90% din suprafa a ării. aparatură fină şi optică etc.3 mii km2. Universitate. Centru adm. Malalkula. arbori de cafea. Climă tropicală umedă. Pînă în 1957 s-a numit Benares . Universitate. stat insular în S-V Oceanului Pacific. ovine). At. porumb. Sta iune balneară interna ională. alimentare. cocotieri. capitala Poloniei. Pescuit. În anii 1949–1957 s-a numit Stalin . ovine). Locuri istorice (Podul Înalt ). economic şi cultural. chimică. doc. pe cursul superior şi mijlociu al Bîrladului . farmaceutică. alimentară. Nod feroviar şi rutier. Muzee. Faună: crocodili. vi ă de vie. situat pe ărmul Mării Negre. textilă. Centru religios al hinduşilor (temple. Vestigii antice. Căi rutiere: 1 130 km. textile şi de confec ii. oraş în N-E Bulgariei. pe ins. Suprafa a: 5. Mare centru politic. creşterea animalelor (bovine. Capitala: Port Vila . Navigabil pentru vase mici pe cursul inferior. max. XIII. sfeclă de zahăr. Industrie constructoare de maşini (automobile). 1.. de artizanat). pescuit. Divizat în 6 districte. Exportă copră.67 mil. Port maritim. diamante). Teatre. Lungime: 420 km. Şantiere navale. Creşterea animalelor (bovine. cafea-boabe. moschei. situat pe malul stîng al Gangelui. Rezerva ii naturale. poligrafică. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. castel regal (sec. palate. XIII–XVIII). 1. afectată de vînturi şi uragane puternice în timpul verii australe. pomi fructiferi. Cuprinde teritoriul a peste 70 de insule. Turism. oraş în N Indiei (Uttar Pradesh). Muzee. Se cultivă cereale. Importă produse industriale (echipamente şi utilaje tehnice). de tricotaje şi confec ii. carne. textilă.

: 119 m. Ad. Atelier pentru esut covoare. obiecte de valoare. XVI–XVIII). Activitatea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de papa. max. broderii (sec. fiind amplasat pe colina Vatican . Muzeu: icoane argintate (sec. Local numit şi Vasluie . cînd Roma devine centrul politic şi religios al bisericii catolice. Stat independent. Prin rîul Motala apele lacului se varsă în Marea Baltică. XVIII–XIX). Fondată în 1785. stat în S Europei. Creşterea animalelor (bovine. XVIII). A luat fiin ă în sec.9 km2. afluent pe stînga al Bîrladului . pe malul nordic al lacului Geneva (Leman). Cuprinde pia a San Pietro. zidită în 1863 pe locul uneia mai vechi. 20 mii loc. Nisporeni. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. XV. centrul administrativ al jud. Izvorăşte din N-E Podişului Central Moldovenesc. arhiepiscop de Cracovia (Polonia). Dispune de ac iuni ale renum oraş în România (jud. rn. Actualul papă Ioan Paul II a fost ales de Conclavul Vaticanului la 16 octombrie 1978. Vátra Dórnei Vättern Vaud [´voo] Vãrátec Vãrzãréºti . Este unul din cele mai vechi aşezăminte monastice din Basarabia. alimentare (uleiuri vegetale. nămol de turbă). Întreprinderi ale materialelor de construc ii. căzu i la Plevna în 1877. Fondat în 1803. Mănăstírea ~. Biserică construită (1841) pe locul uneia de lemn. 82 mii loc. Podul Înalt (la S de Vaslui). situat pe teritoriul oraşului Roma (Italia). ctitorie a lui Ştefan cel Mare (1490). Teatru. Vaticanul îşi finan ează activitatea din contul veniturilor depuse de organiza iile bisericii catolice.2 mii km2. pe teritoriul satului Văratec (com. produse lactate şi de panifica ie ş. din propriile venituri şi din cele provenite în urma opera iilor bancare. Popula ia 1000 loc. Limbi oficiale: latina şi italiana. mănăstire în România. mănăstire în Republica Moldova. Ion . în 1375. Turism. de prelucrare a lemnului (mobilă). Locuri şi monumente istorice: biserica Sf. Mănăstírea ~. Este unul dintre cei mai mari ac ionari şi investitori din lume. ale industriei uşoare şi alimentare. Suprafa a: 0. edificii administrative. Institu ii de învă ămînt superior. Întemeiată în sec.: Lausanne . Turism. anterior cardinalul Karol Iosef Wojty/la. la 76 m alt. a. cîteva muzee. Zonă agricolă (viticultură). Centru adm. Neam ). Suceava). Suprafa a: 1. Palatul Vatican.Vaslúi municipiu în E României. Face parte din sistemul navigabil care leagă oraşele Stockholm şi Göteborg. Ob ine suveranitatea prin Acordurile de la Laterano. textile şi de confec ii. situat pe valea Bistri ei . jud. în com. situat pe valea Bîrladului . Státul ~. al VIII-lea. mausoleul lui Peneş Curcanul şi al doroban ilor eroi din Vaslui. porcine). Este cel de al 266-lea papă al Vaticanului şi primul papă suveran neitalian. vechi centru adm.44 km2. Capitala: Vatican . Agapia. grădini şi străzi din interiorul cartierului Vatican. Lungime: 66 km. canton în S-V Elve iei. Vărzăreşti. încheiate la 11 februarie 1929. unde Ştefan cel Mare i-a învins pe otomani. Muzee.). Suprafa a: 3. Muzeu. la confluen a cu rîul Vaslui . Sta iune balneoclimaterică (ape minerale. At. Biserici (sec. Reşedin ă a lui Ştefan cel Mare. Vaslui. Secretar de stat este cardinalul Angelo Sodano (din 1990). Biserica Naşterea Maicii Domnului . [´vet¬rn] lac tectonic în partea centrală a Suediei. bazilica San Pietro. de inut şi de jude . Vaslúi Vaticán rîu în România. doc. Mormîntul Veronicăi Micle. Popula ia: 602 mii loc.

textile. cacao. Murano. max. Monumente: catedrală (sec. Muzee. la N-E de Smolensk. Institu ii de învă ămînt superior. a. a hîrtiei. orez. Relieful ării este format din trei zone geografice distincte: în N-V şi N lan urile mun ilor Cordiliera Anzilor (alt. Smolensk. XVIII–XIX). clădiri vechi (sec. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Monumente: cetate în ruine (sec. Muzeu arheologic. Principalele culturi agricole: porumb. Include 22 de state. dantele. forestieră. Importă maşini şi util . textilă. situat pe rîul cu acelaşi nume. rutier. Climă ecuatorială umedă în S şi ecuatorială musonică în rest. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. Nod de comunica ii (feroviar. [venesw´ela] Veázma Velíko T´ãrnovo Venéþia Venezuéla República ~. Cunoscut din 1374. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. Burano ş. a. Roraima ). Limba oficială: spaniola. cafea. alimentară. Centru comercial. alimentare. electrotehnică şi electronică. în S-E podişul Macizo de Guyana (alt. 2772 m. 495 mii loc. farmaceutică. Muzee. esături etc. loc. Lacul principal – Maracaibo . oraş în N-E Italiei. Academie de arte.). Dispune de bogate resurse de subsol: petrol. rutier). 5 007 m. 62 mii loc. Turism. Cartiere urbane: Marghera. vf. 1 district federal. minereu de fier. palate. Faună bogată. aluminiu. Teatre. por elanuri şi din lemn încrustat. tutun. de prelucrare a lemnului. Industrie constructoare de maşini (strunguri. Caura. Capitala: Caracas . Pescuit maritim. bumbac. Din 1934 pînă în 1990 s-a numit Kirov . Popula ia: 24. alimentară. Brazilia. 2 teritorii federale. Cunoscut din 1239. biserici. Construc ii de maşini. 78 mii loc. de prelucrare a inului. faian ă şi por elanuri.Veátka oraş în Federa ia Rusă. situat pe fluviul Iantra . a. banane. minereuri de fier. din metale.). Port fluvial. oraş în N Bulgariei. Catedrală (sec. Lungime: 1 367 km. afluent pe stînga al Niprului . palat regal (sec. Ansambluri arhitecturale: bazilici. Sta iune balneară (Lido ). Bolivar ). Se cresc animale pentru carne şi lapte. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Capitala celui de-al doilea arat bulgar (1187–1393). Canale (în loc de străzi). Mestre. XII–XIV). alimentară. XIV–XVII). Industrie metalurgică (neferoase). concentrate în Canal Grande . XVII). Numeroase poduri (cca 400). max. a materialelor de construc ie. în reg.7 mil. alimentară. XVII). de prelucrare a metalelor. Teatre. Industrie constructoare de maşini. stat în N Americii de Sud. textilă şi de confec ii. Columbia şi Marea Caraibilor. bauxită. chimică. oraş în Federa ia Rusă. Turism. Artizanat (obiecte de artă din sticlă. Meta ş. aparate radio şi electronice). Nod de comunica ii (feroviar. textilă. Trece prin oraşul Veatka . de prelucrare a lemnului. Pînă în 1965 s-a numit Tărnovo . case de locuit ş. situat pe un grup de insule din laguna Vene ia a Mării Adriatice. Apure. manioc. Universitate. Ceramică artistică. cafea. Exportă petrol şi produse petroliere. Suprafa a: 917 mii km2. Lungime: 147 km. rîu în Federa ia Rusă. trestie de zahăr. Vegeta ie de pădure şi de savană. maritim). Navigabil vara pe cursul inferior (1 000 km). a petrolului. instrumente electrotehnice. biserici (sec. XIII). vf. în centru o cîmpie vastă drenată de fluviul Orinoco şi afluen ii săi (Caroni. siderurgică. chimică. cacao. între Guyana. de sticlărie. a construc iilor navale. afluent pe dreapta al Kamei . textilă. constructoare de maşini. Veátka Veázma rîu în Federa ia Rusă. Muzee. 340 mii loc. situat pe rîul cu acelaşi nume.

situat pe rîul Meuse . forestiere. Monumente antice şi medievale: arene romane (sec. chimică. Monumente de arhitectură (sec. pomi fructiferi. a tutunului. Vermónt Veróna oraş în N Italiei (Veneto). 30 mii loc. constructoare de maşini (nave. prelucrarea lemnului. XVII) ş. a. alimentară. VIII). în Italia meridională. Numeroase lacuri (cca 400). Observator permanent. ovine). produc ia materialelor de construc ie. de produse chimice şi alimentare.5 mii loc. Fondat în 1638. Monumente istorice şi arhitectonice: fortifica ii în ruine (sec. [v¬r´mant] stat în N-E SUA. azi muzeu de artă). Erup ii puternice: în 63 şi 79 î. Nod de comunica ii. în 1906. banane etc. Zăcăminte: roci de construc ie. Aici a fost înregistrată cea mai scăzută temperatură absolută în emisfera de N a Pămîntului (–71°C). Fondat în 1519. Muzee. Valoroase monumente arhitectonice: palate. Sta iune balneară. prin care se pune capăt primului război mondial. Stat federal din 1791. . catedrală (sec. castel (sec. plante furajere. Capitala: Montpelier. petrochimică. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Centru comercial şi turistic. XIV. Popula ia: 563 mii loc. oraş în N-E Fran ei (Lorena). aparatură electrotehnică). situat pe rîul Adige . Alt. XVI–XVIII). 96 mii loc. Centru comercial. 270 mii loc. cafea. Locul de încheiere a unor tratate interna ionale: Tratatul de pace de la ~ . azbest. I). automobile asamblate. Vestigii romane. textilă şi de confec ii. clădiri în stil baroc etc. porumb. 1 340 m). max. a articolelor de textile şi confec ii. din 1783. Academie. prin care se recunoaşte independen a a 30 de state ale Americii. bumbac. utilaje). XIV). care a produs modificări în configura ia conului. Nod de comunica ii (feroviar. porcine.: Connecticut . Pe versan i se practică viticultura şi pomicultura. oprind ofensiva armatei germane spre Paris ( Bătălia de la Verdun ). Fostă reşedin ă regală. Versáilles Vezúviu vulcan activ în peninsula Italică. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. Tratatul de pace de la ~. Centru religios şi turistic.: 1277 m. care s-a terminat cu victoria armatei franceze. Pompei şi Stabiae . Turism. făcînd parte din conurba ia capitalei. de dealuri în V şi de podiş în E. pie e. port la golful Mexic . sucuri. aerian). Aeroport. 470 mii loc. catedrală. cu vîrfuri muntoase izolate. cartofi. 2. Expl. Industrie metalurgică (aluminiu). max. Rîu pr. în urma cărora au fost distruse oraşele Herculaneum. a hîrtiei. prelucrarea lemnului. talc. [ver´saai] oraş în Fran a. Verdún [ver´dœ˜¤ Verhoiánsk oraş în Federa ia Rusă. Culturi agricole: grîu. produse alimentare (lactate. în N-E Siberiei. Construc ii de maşini. palate. Hr. alt. alimentară. Relief muntos în partea centrală (mun ii Green din lan ul Apalaşilor . Export de zahăr. de prelucrare a petrolului.Veracrúz [vera´krus] oraş în E Mexicului. biserici. fabrici textile. În primul război mondial (21 februarie –18 decembrie 1916) aici a avut loc principala bătălie între armatele franceze şi germane. primărie (sec. maşini-unelte. la 15 km S-V de Paris. textilă şi de confec ii. din 1919. pe ărmul golfului Napoli . situat pe rîul Iana . Construc ii de maşini (maşini-unelte. conserve).. XI–XII). catedrală (sec. de hîrtie. teatre etc. Industrie constructoare de maşini. Suprafa a: 25 mii km 2.

max. insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Capitala Republicii Laos din 1975. biserică gotică (sec. de prelucrare a lemnului. oraş în Canada. Parcuri. Nod feroviar şi rutier. Centru comercial. Aeroport. situată pe fluviul Mekong . Navigabil. Pescuit. textilă şi de confec ii. constructoare de maşini. pe teritoriul statelor Kenya. rutier). Industrie cinematografică. Lă ime: cca 1800 m. între insulele Banks şi Prin ul Wales . Port fluvial. textile ( esături din bumbac şi din lînă. capitala Republicii Seychelles. Academie de ştiin e. XVI). de instrumente muzicale. de pielărie şi încăl ăminte. 443 mii loc. Opera din Viena. port la Oceanul Indian. Parc na ional. a hîrtiei. textilă şi de confec ii. Turnul de televiziune (cca 300 m). lac în Africa Ecuatorială. Este cel mai mare lac din Africa. Turism. loc. Centru comercial. Turism. aparatură medicală şi optică). Tanzania şi Uganda. Nod de comunica ii (feroviar. Denumirea antică (latină): Vindobona . în S-E insulei Vancouver . castele. Înăl ime: 122 m. Turism. Fondat în 1843. Industrie metalurgică.Vicénza [vit¿entsa] oraş în N Italiei (Veneto). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Universitate. Popula ia: 1.64 mil. Vestigii romane. palate (sec.5 mii km 2. 26 mii loc. XIV–XVI).: 80 m. capitala Austriei. 112 mii loc. Industrie constructoare de maşini (locomotive. Universitate (1365). Aeroport interna ional. poligrafică. Denumit după regina Angliei. de prelucrare a petrolului şi a lemnului (mobilă). automobile. biserici. Muzee. 1. utilaje şi aparataj electrotehnic. 101 mii loc. Întreprinderi de pielărie. chimică. Ad. Este bîntuit de furtuni. situată pe Dunăre. la poalele mun ilor Wienerwald (Pădurea Vieneză). Port. catedrală. alimentară. max. la grani a dintre Zambia şi Zimbabwe. XIII–XIV). Teatre. şaluri). Monumente istorice şi arhitectonice: palate. Suprafa a: 69. mare cascadă în S Africii. Institu ii financiar-bancare interna ionale. Vegeta ie de tundră. alimentară. Monumente arhitectonice: Domul (sec. Turism. Industrie uşoară. Vestigii romane (ruinele unui teatru roman. Relief deluros (alt. 600 m). Hidrocentrală. Pescuit. Nod de comunica ii. Port fluvial. alimentară. Suprafa a: 217. Monumente arhitectonice (pagode.1 mii loc. apeduct). situat în insula Mahoré . pe fluviul Zambezi . Victória Victória Victória Victória Victória Viéna Vientiáne [vje´tjan] capitala statului Laos. într-o cîmpie din apropierea Alpilor . alimentare (decorticării de orez).2 mii km2. Universitate. Climă subarcti-că. Aeroport. (eschimoşi). Posesiune canadiană. de prelucrare a cauciucului. temple). Produse de artizanat. Mare centru economic şi cultural. Academia de arte. .

Vietnám

República Socialístă ~, stat în S-E Asiei, situat în partea de E a peninsulei Indochina, pe ărmul Mării Chinei de Sud, între Cambodgia, Laos şi China. Este divizat în 7 provincii şi 3 oraşe cu statut special. Suprafa a: 335 mii km2. Popula ia: 81 mil. loc. Capitala: Hanoi . Limba oficială: vietnameza. Relieful este reprezentat de masive muntoase şi podişuri: în N mun ii Truong (alt. max. 3 143 m, vf. Fan Si Pan ), în centru şi în S mun ii Annam (alt. max. 3 285 m, vf. Ngokan ) şi zone de podişuri pe alocuri puternic fragmentate. Cîmpiile ocupă regiunile de litoral şi văile fluviilor Sông Hong şi Mekong . Climă tropical-musonică. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase – 44% din teritoriu, savane. Faună: tigri, leoparzi, maimu e, păuni, fazani ş.a. Dispune de bogate şi variate resurse miniere, din care numai unele sunt suficient exploatate (huilă, petrol, fosfa i, sare). Subsolul mai con ine minereuri de cupru, cositor, zinc, plumb, mangan, apatite, bauxită, metale rare. Industria este reprezentată de întreprinderi de prelucrare a materiei prime şi producătoare de maşini şi utilaje (mijloace de transport, inclusiv biciclete, motociclete), de asamblare a aparatelor electrice, de ciment, laminate, îngrăşăminte minerale, textile. Produse de elec Nearis) , rîu în Ucraina şi Republica Moldova, aflu-ent pe stînga al Prutului , la Te cani (rn. Briceni). Izvorăşte în apropie-rea localită ii Burdiug (reg. Cer-nău i, Ucraina). Lungime: 50 km. capitala Lituaniei, situată pe rîul Vilia. 595 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Aerodrom. Centru industrial, comercial şi cultural. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte, electromotoare, aparataj electrotehnic, aparate radio şi de precizie, produse electronice ş. a.), de prelucrare a lemnului (mobilă), textilă, de confec ii şi tricotaje, alimentară (lactate, produse din carne). Academie de ştiin e. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Monumente arhitectonice: castel (sec. XIV, în ruine), biserici, clădiri vechi (în stil gotic, baroc). Fondat în sec. X.

Viliia (Neris

Vílnius

Víña del Mar

[´vi¤a del´mar]

Vínniþa

oraş în Chile, în aglomera ia urbană Valparaiso , port la oceanul Pacific. 310 mii loc. Rafinării de petrol, fabrici de zahăr, de produse chimice şi textile. Sta iune balneară. Cazinouri. Grădini, parcuri. Turism. oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Bug . 385 mii loc. Nod feroviar. Industrie constructoare de maşini (agregate şi piese pentru tractoare, rulmen i, maşini-unelte, aparataj electrotehnic, aparate radio ş. a.), de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, de confec ii şi tricotaje, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură (teatre, muzee). Grădini, parcuri. Fondat în sec. XIV. Ínsulele ~, grup de insule mari (7) şi mici (cca 90) în bazinul Mării Caraibilor. Suprafa a: 497km2. Popula ia: 132 mii loc. Cuprinde Insulele Virgine Americane şi Insulele Virgine Britanice . Administrate de SUA şi Marea Britanie. Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, constituit din cca 60 de insule şi insuli e din componen a arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 350 km 2. Popula ia: 118 mii loc. Centru adm.: Charlotte Amalie . Turism de amploare. Servicii de transport şi călătorii. Alte ramuri economice: rafinării de petrol, industria aluminiului, cultivarea trestiei de zahăr, creşterea animalelor (porcine, bovine). Pescuit. Relief colinar şi muntos. Climă tropicală oceanică. Administrat de SUA.

Virgíne

Virgíne Americáne

Virgíne Británice

Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, alcătuit din numeroase insule vulcanice (30, după unele izvoare – 36) din Arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 153 km 2. Popula ia: 19 mii loc. Centru adm.: Road Town . Planta ii de bananieri, cocotieri, citrice, trestie de zahăr. Turism de amploare (locul I pe glob, circa 70% din venitul na ional). Relief colinar. Climă tropicală oceanică. Vegeta ie: păduri de palmieri, plante tropicale. Adminstrat de Marea Britanie.

Virgínia

[v¬r´d3inj¬]

stat în E SUA, situat pe coasta Oceanului Atlantic. Suprafa a: 110,7 mii km 2. Popula ia: 6,20 mil. loc. Capitala: Richmond . Relief: zonă muntoasă din lan ul Apalaşilor (alt. max. 1740 m) în V, cîmpie piemontică în partea centrală, care continuă spre E cu o cîmpie litorală joasă. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Industrie constructoare de maşini (construc ii navale, mijloace de transport), forestieră, a hîrtiei şi celulozei, de prelucrare a tutunului, textilă, alimentară. Se cultivă bumbac, grîu, porumb, tutun, cartofi. Legumicultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, păsări). Pescuit intens. A fost denumită în onoarea reginei Angliei.

Virgínia de Vest

stat în partea de E a SUA, în mun ii Apalaşi. Suprafa a: 62,75 km 2. Popula ia: 1,85 mil. loc. Capitala: Charleston . Relieful reprezintă o parte a podişului Alegani , cu văi şi culmi muntoase în E. Zăcăminte: cărbune, petrol, gaze naturale, minereu de fier. Industrie extractivă, siderurgică, cocsochimică, a materialelor de construc ii, de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb ş. a.), bumbac, cartofi, pomi fructiferi, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Universită i. Muzee. Turism. Parcuri na ionale.

Vístula

fluviu în Polonia. Lungime: 1 091 km. Izvorăşte din partea de N a Beskizilor Silezieni (mun ii Carpa i) şi se varsă în Marea Baltică (golful Gdañsk ). Trece prin Cracovia şi Varşovia . Este legat prin canale cu sistemele hidrografice ale Odrei şi Niprului. Navigabil. oraş în Belarus, situat pe Daugava . 370 mii loc. Nod feroviar. Port fluvial. Industrie de maşini (strunguri, aparataj electrotehnic, maşini-unelte, aparate de radio, televizoare, piese pentru ceasuri), chimică, de încăl ăminte, textilă, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. Cunoscut din 974. masiv muntos în Bulgaria, la S de Sofia (alt. max. 2290 m, vf. Cerni Vrăh ). Este acoperit de păduri de foioase şi de conifere, precum şi de pajişti alpine. Parc na ional. jude în România, în partea central-sudică a ării, la S de Carpa ii Meridionali. Suprafa a: 5,7 mii km 2. Popula ia: 437 mii loc. Centru adm.: mun. Rîmnicu-Vîlcea . Relief muntos în N şi deluros în S. Zăcăminte: petrol, sare, cuar , mică, ape minerale. Industrie extractivă, de prelucrare a lemnului, chimică, producătoare de energie electrică, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, ovăz, porumb), sfeclă de zahăr, tutun, in, legume. Viticultură. Pomicultură. Se cresc animale (bovine, ovine, porcine). Rezerva ii naturale. Vestigii arheologice. Mănăstirile Hurez, Cozia, Arnota, Govora . În antichitate – cetatea dacică Buridava .

Vítebsk

Vítoºa

Vîlcea

Vladikavkáz

oraş în Federa ia Rusă, în mun ii Caucaz , centrul adm. al Osetiei de Nord – Alania, situat pe rîul Terek . 327 mii loc. Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic, maşini-unelte), metalurgică (neferoase), de prelucrare a lemnului, chimică, de sticlărie, textilă şi de confec ii, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. Fondat în 1784. Denumirile anterioare: Dzaudjikau (1931–1944) şi Ordjonikidze (1954–1990). oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient), port la Marea Japoniei. 650 mii loc. Punct terminus al magistralei feroviare transsiberiene. Aeroport. Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului, alimentară. Repara ii navale. Bază de pescuit şi vînătoare. Universitate. Institute (politehnic, de medicină). Teatre. Filarmonică. Muzee. Fondat în 1860. provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru, la grani a cu România. Suprafa a: 21,5 mii km2. Popula ia: 2 mil. loc. Centru adm.: Novi Sad . Ramuri industriale: extractivă (petrol, gaze naturale), construc ii de maşini şi utilaje; întreprinderi textile şi de confec ii, alimentare. Se cultivă grîu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cînepă, tutun, vi ă de vie, pomi fructiferi. Creşterea animalelor (bovine, porcine, păsări). Pia ă agricolă. fluviu în Federa ia rusă. Este cel mai lung fluviu din europa – 3 530 km. Izvorăşte din podişul Valdai , străbate Cîmpia Europei de Est şi se varsă printr-o deltă întinsă în Marea Caspică. Afluen i: Oka, Kostroma , Kama ş.a. Pe Volga sunt situate oraşele: Iaroslavl, Nijni Novgorod, Kazan, Samara, Saratov, Volgograd, Astrahan. Prin afluen i şi canale uneşte Marea Albă cu Marea Baltică şi Marea Azov cu Marea Neagră. Principală arteră navigabilă. oraş în Federa ia Rusă, situat pe malul drept al Volgăi . 1,05 mil. loc. Nod de comunica ii (feroviar, aerian, fluvial, rutier). Mare centru economic, comercial şi cultural. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (nave fluviale, tractoare, utilaj petrolier ş. a.), de prelucrare a petrolului, a lemnului, chimică, textilă, alimentară ş. a. Hidrocentrală. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost aproape în întregime distrus, apoi în următorii ani complet restabilit. Denumirile anterioare: arí în (pînă în 1925), Stalingrád (pînă în 1961). regiune în N-V Ucrainei. Suprafa a: 20,2 mii km2. 1,08 mil. loc. Oraş pr.: Lu k . Zonă agricolă şi forestieră. Cunoscută ca principat kievean din sec. X (cu denumirea Vladimir-Volînski ). oraş în Federa ia Rusă, situat pe valea rîului Vologda . 292 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Port fluvial. Construc ii de maşini (nave fluviale, utilaj forestier), prelucrarea lemnului, a inului; întreprinderi textile, alimentare. Pia ă pentru cereale şi animale. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. XVI), biserici (sec. XVII–XVIII), mănăstire (sec. XVII), case vechi (sec. XVIII–XIX). Cunoscut din 1147. fluviu în Africa de Vest. Lungime: 1 400 km. Se formează pe teritoriul Ghanei, prin confluen a a trei rîuri: Volta Neagră, Volta Albă şi Volta Roşie , care izvorăsc din Burkina Faso. Se varsă în Golful Guineii. Navigabil pe o distan ă de 400 km de la vărsare. Hidrocentrală.

Vladivostók

Vojvódina

Vólga

Volgográd

Volînia

Vólogda

Vólta

Vorónej

oraş în Federa ia Rusă, situat pe valea rîului Voronej. 905 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Port fluvial. Aeroport. Mare centru industrial, comercial şi cultural. Construc ii de maşini (avioane, excavatoare, strunguri, aparatură radioelectronică ş. a.), prelucra-rea lemnului; întreprinderi chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Pia ă pentru cereale. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice: biserică (sec. XVIII), palatul Potiomkin (sec. XVIII), clădiri vechi. Fondat ca cetate în 1585. Mănăstírea ~, mănăstire în România, pe teritoriul localită ii Vorone , subordonată oraşului Gura Humorului (jud. Suceava). Biserica mănăstirii este ctitorie a lui Ştefan cel Mare, zidită în 1488. Moaştele Sf. Daniil Sihastrul. Aici au fost descoperite Codicele vorone ean şi Psaltirea vorone eană (manuscrise din sec. XVI). Monument UNESCO. Mún ii ~, masiv muntos în N-E Fran ei, cuprins între Rin şi Moselle . Lungime: 125 km (orientat de la N spre S). Se împarte în Vosgii Înal i , în S (alt. max. 1 424 m, vf. Guebwiller ) şi Vozgii Joşi (Scunzi ), în N (cu înăl imi între 300 şi 600 m), în mare parte împăduri i. Trecători înalte. Parc natural. Turism. jude în E României, în zona de curbură a Carpa ilor. Suprafa a: 4 863 km 2. Popula ia: cca 395 mii loc. Centru adm.: municipiu Focşani . Zonă seismică. Resurse naturale: sare, cărbune brun, roci de construc ie, păduri. Industrie constructoare de maşini, de exploatare şi prelucrare a lemnului, chimică, textilă. Se cultivă cereale (grîu, porumb, secară), floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Monumente istorice (mausoleele de la Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja ). Sta iuni balneoclimaterice. Turism.

Voronéþ

Vosgi

Vráncea

Vráncei

Mún ii ~, sistem muntos în Carpa ii de Curbură , cuprins între Depresiunea Vrancei (în E) şi cursurile superioare ale rîurilor Caşin (în N), Oituz (în V) şi Rîmnic (în S). Văi adînci, culmi şi masive înalte (pînă la 1 657 m). Rezerva ii naturale. Situri arheologice. insulă în Oceanul Arctic, situată între Marea Siberiei de Est şi marea Ciukotsk, fiind despăr ită de continent prin strîmtoarea De Long . Suprafa a: 7,3 mii km2. Relief muntos (alt. max. 1 100 m) şi de cîmpie (pe litoral). Vegeta ie de tundră. Denumită astfel în memoria navigatorului rus. F. P. Vranghel (1796–1870). Apar ine Rusiei. oraş în Serbia şi Muntenegru, port pe Dunăre. 32 mii loc. (86 mii loc. în conurba ie). Fabrici de încăl ăminte, textile, alimentare. insulă italiană în arhipelagul Lipare din S Mării Tiraniene. Suprafa a: 30 km2. Popula ia: cca 500 loc. Cuprinde trei conuri vulcanice (alt. max. 499 m). Erup ii în 1888, 1890, 1906. Turism. [´weik] Ínsula ~, teritoriu insular în zona centrală a Oceanului Pacific, format din trei insule de origine coraligenă, situate la V de arhipelagul Hawaii. Suprafa a: cca 8 km 2. Popula ia: 300 loc. Lucrări şi servicii în cadrul bazei militare americane. Relief cu subsol coraligen. Climă tropical-oceanică. Vegeta ie: palmieri de cocos. Administrat de SUA.

Vránghel

Vúkovar Vulcáno

Wake

Wales

[´wejlz]

peninsulă pe ărmul de S-V al Marii Britanii, cuprinsă între golful Bristol , canalul Sf. George şi Marea Irlandei . Relief muntos în cea mai mare parte ( Mun ii Cambrieni , alt. max. 1 085 m). Climă temperată oceanică. Păduri de foioase. Pajişti. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Turism. Prín ul de ~, cap pe ărmul american al strîmtorii Bering , la extremitatea vestică a peninsulei Seward (Alaska). Este punctul cel mai de vest al continentului nord-american (65°35´ lat. N şi 168°05´ long. V). capitala federală a SUA, situată în E ării, pe rîul Potomac (districtul Columbia). 608 mii loc. (3,95 mil. în conurba ie). Cel mai important centru politic, economic şi cultural al SUA. Nod feroviar. Aeroport. Port la Oceanul Atlantic. Şantiere navale. Întreprinderi de construc ie, poligrafice, electronice, alimentare. Marea industrie lipseşte în acest oraş. Predomină sediile administrative, institu iile culturale, financiare: Capitoliul, Casa Albă , teatre, muzee, clădiri memoriale, monumente. Şapte universită i, două institute politehnice. Fondat în 1791 şi numit astfel în memoria lui George Washington (1732–1799), om politic american, cel dintîi preşedinte al SUA (1789–1797).

Wales

Wáshington

[´wo¿iht¬n]

Wáshington

stat în N-V SUA, cu ieşire la Oceanul Pacific. Suprafa a: 176,5 mii km2. Popula ia: 4,87 mil. loc. Centru adm.: Olympia . Relief predominant muntos. Păduri de conifere. Zăcăminte: cărbune, minereuri de metale neferoase. Industrii puternic dezvoltate: metalurgică, energetică, aeronautică, construc ii de nave, atomică, de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Pia ă agricolă. Se cultivă cereale, pomi fructiferi, legume, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit fluvial şi marin. Stat în componen a SUA din 1889. [waat¬r´loo] loca-litate în Belgia, unde, la 18 iunie 1815, a avut loc bătălia decisivă între armata franceză şi coali ia militară anglo-prusiană, condusă de Wellington şi Blücher, în urma căreia Napoleon I Bonaparte, suferind înfrîngerea definitivă, a fost înlăturat de la tronul Fran ei. Márea ~, mare în S Oceanului Atlantic, la ărmul Antarcticii, între peninsulele ara lui Graham, ara Prin esa Martha şi insula Orkney de Sud . Suprafa a: 2,89 mii km2. Ad. max.: 8 268 m. Vînătoare de balene. A fost descoperită în 1823 de naviga-torul britanic J. Weddell. capitala Noii Zeelande, situată în S Insulei de Nord , la strîmtoarea Cook . 345 mii loc. Principalul port al ării. Aeroport. Şantiere navale, întreprinderi de prelucrare a lemnului, de produse chimice, textile, alimentare. Universitate. Institu ii de cercetări ştiin ifice. Muzee. Galerie de artă. Edificii în stil neoclasic. Turism. Fondat în 1840. Capitală a ării din 1931 . oraş în Germania, situat pe Rin , la poalele mun ilor Taunus , centrul adm. al landului Hessen. 273 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, fluvial, rutier). Construc ii de maşini, întreprinderi de ciment, poligrafice, chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Centru comercial şi turistic. Renumită sta iune balneară (ape termale). Clădiri vechi (sec. XVII–XIX). Ínsula ~, insulă în Marea Mînecii. Suprafa a: 381 km2. Popula ia: 128 mii loc. Oraş pr.: Newport . Turism. Posesiune a Marii Britanii

Waterlóo

Wéddell

[´wedl]

Wéllington

[´weliht¬n]

Wíesbaden

[´viisbaad¬n]

Wight

[´wait]

primărie (sec. Industrie textilă şi de confec ii. tutun. textilă. aparate de radio s. textilă. alimentară. Industrie extractivă (minereuri de fier. de pielărie. Aeroport. alimentară. porcine). loc. Suprafa a: 24. legume). Centru comercial. politehnic). Capitala statului Africa de Sud (1892). zinc).6 mii km2. situat pe valea rîului Wupper . plante furajere. Turism. Wínnipeg [´winipeg] Wínnipeg Wiscónsin [wis´kansn] stat în N-E SUA. gaze naturale. Relief de podiş (în E) şi muntos (în V. Nod feroviar şi rutier. utilaje şi aparate electronice ş. Muzeu. a. poligrafică. Muzee. alimentară (zahăr.). XIII-XIV). oraş în Germania (Renania – Palatinat). Zăcăminte: petrol. Ad. sinagogă (sec. motoare. cupru. Wyoming Xánthi (Xánthe) oraş în Grecia (Tracia). textilă şi de confec ii. Universită i. a hîrtiei. centrul adm. alimentară.). aur. financiar şi cultural. Popula ia: cca 500 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte. Fondat de germani în 1890. de prelucrare a lemnului. oraş în S-V Poloniei. Aeroport interna ional. sfeclă de zahăr. textilă (lînă). biserici (sec. Monumentul lui Luther (1868). constructoare de maşini (mijloace de transport. între Lacul Superior. Creşterea animalelor (bovine. de prelucrare a petrolului şi a lemnului. oraş în S Canadei. Suprafa a: 169. preparate din carne ş. max. . legume. Mun ii Stîncoşi ). chimică. vagoane. Numeroase monumente arhitectonice: catedrală. port pe fluviul Rin. Centru comercial.). maşini şi aparate electronice). XI). 127 mii loc. rutier). Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior (institut de medicină. Navigabil. Fondat în 1738 (cu denumirea Fort Ronge ). administrat de acest stat pînă în 1990. Creşterea animalelor (bovine.: 28 m. Industrie constructoare de maşini. alimentară. Prelucrarea materiei primei agricole (tutun. Apele lacului se varsă prin rîul Nelson în golful Hudson . Valoroase monumente arhitectonice: catedrală în stil roman (sec. Universitate. Nod de comunica ii (feroviar. 645 mii loc. maşini agricole. a materialelor de construc ii. rutier). ovăz. Turism. lac tectono-glaciar în S Canadei (Monitoba). a. Teatre. mecanică. Muzeu. al provinciei Monitoba . [wai´oumih] stat în partea central-estică a SUA. Muzeu. fructe. Domul. Pescuit. Turism. porcine). Centru comercial (pentru grîu). Worms [vorms] Wroc/law [´vrotswaf] Wúppertal oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). XII–XIII). Port pe Oder. chimico-farmaceutecă. Turism. Nod de comunica ii (feroviar. situat pe Oder (Odra). a. 38 mii loc. Industrie metalurgică. Industrie extractivă. Industrie textilă (lînă). de confec ii.Windhoek [´vinthuk] capitala Namibiei. Aeroport. biserici (sec. 618 mii loc. 382 mii loc. Stat federal din 1890. cînd Namibia şi-a declarat independen a. Teatru.6 mii km2. Relief deluros şi de cîmpie. 76 mii loc. XIV–XVI). constructoare de maşini (locomotive. Popula ia: 5 mil. minereuri de fier. Teatre. Nod de comunica ii. lacul Michigan şi fluviul Mississippi . a. alimentară. Capitala: Madison . electromotoare. Suprafa a: 253. în bazinul Sileziei .7 mii km2. Culturi agricole: porumb. Centru adm. rutier). bauxită ş. alimentară. Centru comercial. XI–XIV). afluent al Rinului .: Cheynne .

urşi negri. situat între culmile Mun ilor Stîncoşi . fluviu în China. Centru comercial. Aeroport interna ional. Popula ia: cca 700 loc. alimentară. de prelucrare a lemnului. Numeroase gheizere cu apă clocotită şi vapori. chimică. capitala Republicii Camerun. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. IV î.ie. la grani a dintre China şi Córeea. [jah'd…ou] oraş în partea de E a Chinei. Întreprinderi producătoare de utilaje şi unelte agricole. bumbac. Izvorăşte din Serra do Roncador . Izvorăşte din masivul Changbai şi se varsă în Golful Coreii (Marea Galbenă). Întreprinderi siderurgice. textile. 292 mii loc. oraş în N-V insulei Taiwan .). 302 mii loc. Export de fosfa i. 315 mii loc. Lungime: 813 km. alimentare. Cascade. întreprinderi textile şi alimentare. Xingú Xinning Xinzhú [si'nih] (Si-Ning) Yalujiáng Yámagata Yámunâ [´jamuna] Yangôn [jœh´gon] Yangtze (Changjiang Yangzhóu Yaoundé [jaun´de] Yáren Yéllowstone [´jaren] [´jeloustoun] Yéllowstone [jeloustoun] . afluient pe dreapta al Amazonului . Păduri întinse. lemn. Monumente arhitectonice (pagode. lupi albi. Fondat în sec. la 2500 m alt. Universitate. Întreprinderi de repara ii navale. a.Xi´án (Sián) oraş în China. Hr. Par ial navigabil. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Est . Artizanat. port la Marele Canal Chinez .a. fluviu în Asia Orientală. Faună bogată: bizoni. Nod feroviar şi rutier. Port fluvio-maritim. afluent pe dreapta al fluviului Missouri. Monumente: pagode. Cascade. apoi – Dagon . Aeroport. în conurba. berbeci sălbatici. Rafinării de petrol. Suprafa a: cca 8850 km2. port în delta fluviului Irrawaddi .8 mil. preparate din carne ş. centrul adm. Par ial navigabil. textilă. rîu în Brazilia. Pînă în 1989 s-a numit Rangoon . Considerat fluviu sacru al hinduşilor. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi. temple. Aeroport interna ional. anterior – Okkala (pînă în 1955). Fondat în 1895. al provinciei Qinghai . platou vulcanic în N-V SUA. În 1872 teritoriul platoului a fost declarat parc na ional. rîu în India. Nod feroviar şi rutier. Canion. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. situată în S-V insulei omonime. castori etc. chimice.). capitala Republicii Nauru. loc. Relief fragmentat de văi adînci (canioane). alimentare. Lungimea: 1 370 km. Centru comercial (export de orez. oraş în China. loc. centrul adm. Izvorăşte din mun ii Himalaia şi trece prin Delhi şi Agra. capitala Birmaniei. Centru comercial. rîu în N-V SUA. Industrie metalurgică. Lungime: 1 980 km. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. moschee). Universitate. afluent pe dreapta al Gangelui. Parc na ional. Universitate. Centru comercial. uleiuri vegetale. Lungime: 1080 km. oraş în Japonia (Honshû). 800 mii loc. 2. al provinciei Shaanxi . cel mai lung fluviu din această ară – 5980 km. Pescuit. Muzeu. 238 mii loc. Muzee. de produse textile şi alimentare (decorticări. textile şi de confec ii. zinc ş. Fostă capitală (din 1886) a coloniei britanice şi apoi a statului independent Birmania (din 1948). port la strîmtoarea Taiwan . la N-E de Nügata . 4 mil. Fluviul Albástru ) .

metalurgică. Suprafa a: 436. Climă tropicală uscată. Turism. cărbune. Suprafa a: cca 180 mii km2. maimu e. Kamaran (din S Mării Roşii) şi Socotora (din Golful Aden). între Arabia Saudită. Situri arheologice (cultura maya). la grani a cu SUA (Alaska). orz. grîu. cămile). Include şi insulele Perim. Relief în cea mai mare parte muntos şi de podiş: în V Mun ii Yemenului (alt. plumb. loc. de savană şi silvică în mun i. Popula ia: 32 mii loc. situat în S-V peninsulei Arabia. plumb. financiar şi cultural. între golful Mexic şi Marea Caraibilor . Resurse de subsol: aur. Principalele culturi: mei. de gaze naturale. caprine. în E podişul Hadramaut . cafea. Climă tropicală. fructe. înso i i de o cîmpie îngustă de litoral. legume. textile. Vegeta ie deşertică. Dispune de variate zăcăminte (cupru. Economie în dezvoltare. alimentare. 3. Relief muntos şi de cîmpie litorală. oaze. Centru adm. Climă tropicală de altitudine. minereu de fier). utilaj electroener-getic. plumb.Yémen República Arabă ~. pe ărmul vestic al golfului Tokio . Biblioteca “Kanzawa“ (1275). Principal port al Japoniei. S şi 142°32´ long. teritoriu în N-V Canadei. 3760 m). Yokoháma York [´jook] peninsulă în N-E Australiei. molibden. păsări migratoare. produse din sticlă şi ceramică. Relief muntos. situată între golful Carpentaria şi Marea Coralilor . hiene. Climă tropicală secetoasă. vulturi. pe suprafe e reduse. sorg. Faună: şacali. Func ionează întreprinderi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. material rulant. situat în insula Honshû . cupru. alimentară. a. Popula ia: 18. petrochimie. Zonă agricolă.5 mii km2. argint. Relief de cîmpie joasă. ovine. strîmtoare între peninsula Yucatan şi insula Cuba . Centru comercial.: 90–1 270 m. pe teritoriul Canadei şi SUA (Alaska). Păşuni. Ad. Universită i. Lă ime: 200–220 km. bumbac. şerpi. Păduri la altitudini nu prea mari. Mare centru industrial: şantiere navale.2 mil.2 mii km 2. Pescuit intens. aur). construc ii de automobile. în N deşertul Rub-alKhâlî . max. bauxită ş. Vegeta ie xerofită. pe coasta Oceanului Atlantic. textilă şi de confec ii. Relief muntos şi de cîmpie. Suprafa a: 555 mii km2. Lungime: 3 185 km. fluviu în America de Nord. siderurgie. Monumente. provincie în S Chinei. O componentă de bază a economiei o constituie creşterea animalelor (bovine. Limba oficială: araba. stat în Asia de Sud-Vest. Capitala: Sanaa . În agricultură este concentrată majoritatea popula iei active (60–65%). cai arabi. zinc. Zăcăminte: aur. Aeroport. zinc. Oman şi Marea Roşie.8 mil. precum şi p oraş în Japonia. Suprafa a: 483. loc.: Kunming .: White horse . Se formează prin confluen a rîurilor Lewes şi Pelly (Canada) şi se varsă printr-o deltă în marea Bering . cu multe ramuri tradi ionale. Centru adm. sunt valorificate în parte cele de petrol. peninsulă în N Americii Centrale. În cel mai nordic punct al peninsulei se află capul York (10°42´ lat. Industrie extractivă (cărbune. trestie de zahăr. Este divizat în 17 provincii. Popula ia: 41 mil loc. E). Yucatán [juka´tan] Yucatán Yúkon [juka´tan] [´juukon] Yúkon [´juukon] Yunnán [jun´nan] . Popula ie rară.

În agricultură predomină producerea de cereale (grîu. Academie de ştiin e şi de arte. izolat păduri de foioase. aur. prelucrarea lemnului (mobilă).Zádar oraş în Croa ia. Popula ia: 662 mii loc. porumb.: Zanzibar . Climă ecuatorială.: 4 548 m. textilă. rutier). trestie de zahăr. Malawi. Monumente medievale: biserică (sec. Popula ia: 10 mil. fluviu în S-E Africii. Climă tropicală. conserve de peşte). soia. Lungime: 2 660 km. Suprafa a: 752 mii km2. întreg teritoriul fiind drenat de afluen ii fluviului Zambezi . Specii de plante de pustiu şi de stepe montane. uraniu. Zambiei şi Mozambicului. Lualaba (pînă la Kisangani ). porcine. situat pe ărmul Mării Adriatice. 78 mii loc. República ~. insulă tanzaniană în Oceanul Indian. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. 868 mii loc. Hidrocentrală (Kariba ). bumbac. Alte denumiri: Congo. Navigabil. Tanzania. Monumente: fortifica ii în ruine (sec. textile. biserici (sec. Se extrag minereuri de cupru. fluviu în Africa Ecuatorială. Cele mai înalte vîrfuri sunt acoperite cu ghe ari. Se dezvoltă turismul. max. de asamblare a vehiculelor. max. Cascada Victoria . Nod de comunica ii (feroviar. XIII).7 mil. Turism. Sta iune turistică. Aeroport interna ional. în apropierea coastei de E a Africii. material feroviar). Par ial navigabil. loc. Izvorăşte din podişul Ba-Lunda şi se varsă în strîmtoarea Mozambic (Oceanul Indian). tutun. Suprafa a: 1. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte. Relieful reprezintă un complex de podişuri înalte (alt. . aparataj electric. Oraş-model din epoca Renaşterii poloneze. Universitate (1669). plumb. Func ionează întreprin-deri metalurgice. de prelucrare a lemnului. sorg). Zimbabwe. IX–XI). în 1094. Muzeu. Port maritim. forestiere. argint. XIII). catedrală (sec. Muzee. Sioma Ngwesi.s. stat în S Africii. Construc ia maşinilor de transport. Botswana. caprine. al districtului cu acelaşi nume. situat între Republica Democrată Congo. zinc. 53 mii loc. doc. centrul adm. cu bogate precipita ii. sistem muntos pe teritoriul Iranului şi Irakului. de pielărie. cu deosebire în E ării (alt. Poten ial hidroenergetic bine valorificat (cascada Victoria Zágreb Zagrós Zaír Zambézi Zámbia Zamo. XIII–XV) ş. Aeroport. At. alimentare. citrice. Grădină botanică.a. cobalt. chimică. Relief de cîmpie joasă. întreprinderi textile şi de confec ii. Cocotieri. Alt. oraş situat pe partea stîngă a rîului Sava . XVI. 1 000–1 400 m) şi masive muntoase. Oraş pr. a sticlei. Economie bazată pe industria minieră şi agricultură. Fondat în 1579. Pescuit. Namibia şi Angola.c Zanzibár oraş în S-E Poloniei. km2. Izvorăşte din zona Marilor Lacuri Africane şi se varsă în Oceanul Atlantic. păsări). alimentară. arbori de cuişoare. condi ionată de altitudini şi precipita ii musonice. 2 100 m – mun ii Muchinga ). Parcuri na ionale: Luangwa. Tîrguri interna ionale de mostre. Include 9 provincii. Se practică creşterea animalelor (bovine. Teatre. Lungime: cca 1800 km. Construc ii de maşini. arahide. Climă subtropicală continentală. de produse alimentare (vinuri. vestigii romane. capitala Croa iei. de ciment. Capitala: Lusaka . pe teritoriul Angolei. a hîrtiei. Lungime: 4 700 km. Mozambic. huilă. Fortifica ii din sec.

Popula ia: 12 mil. în România (Moldova). Negri (jud. staniu.: 860 m. banane. bauxită. în România.8 mii km 2. oraş în N-V Slovaciei. situat pe ărmul de V al insulei Zanzibar . Monumente. ciment. a.: Middelburg . Centru adm. fostă aşezare dacică pe malul Siretului. Port fluvial. Izvorăşte din zona sudică a mun ilor Stanovoi . azbest. parcuri na ionale. Muzeul mijloacelor de transport.Zanzibár oraş în Tanzania. ară agrar-industrială în dezvoltare. Turism. Lungime: 1242 km. Zlátni Pjásãci . chimică şi cocsochimică. de cuişoare şi de ulei de cuişoare. vf. uşoară. nichel. alimentară. Industrie siderurgică. 700–1 400 m) şi de masive muntoase în E (alt. Relief caracterizat printr-un complex de podişuri în partea centrală (alt. porumb. Pînă în 1921 s-a numit Alexandrovsk . Bacău). Limba oficială: engleza. de celuloză şi hîrtie. Turism intens. Dispune de bogate resurse naturale de subsol (crom. huilă. Se cultivă tutun. Port comercial. trestie de zahăr. Nod feroviar. Institu ii de învă ămînt. Alonim: Mun ii Highiş-Drocea . Nod de comunica ii (feroviar. Teatre. Faună: zebre. elefan i. Se cresc bovine. situat între Zambia. stat în S Africii. sorg. ceai. Suprafa a bazinului: 233 mii km2. a. Muzee. energetică. oraş în S-E Ucrainei. wolfram. 898 mii loc. Republica Africa de Sud şi Botswana. situat pe rîul Bosna . Capitala: Harare . zahăr. ovine [´zlatni ´pjassetsi] oraş în Bulgaria. păşuni. Hidrocentrală. situat pe rîul Váh . rutier). cuprins între Mureş şi Crişul Alb. îmbrăcăminte şi încăl ăminte. probabil lîngă com. afluent pe dreapta al Amurului . cupru. Include 8 pro-vincii şi 2 oraşe cu statut de provincie. 2593 m – mun ii Jnvanga ). arahide. minereu de fier. aur.). [´zenitsa] oraş în Bosnia şi Her egovina. minereu de fier. provincie în S-V Olandei. constructoare de maşini (automobile. Suprafa a: 390 757 km2. Navigabil pe cursul inferior. mangan). fontă. situat pe fluviul Nipru . 86 mii loc. siderurgică. la N-V de Varna. Praguri. argint. caprine. alimentară. cocsochimică. Rezerva ii naturale. Mozambic. Industrie extractivă (cărbuni. 160 mii loc. Fondat în 1770.. Mún ii ~. antilope. soia. masiv muntos în S-V Mun ilor Apuseni . chimică. Industrie alimentară. Zaporójie Zarándului Zárgidava Zéeland (Zelánda) Zéia Zénica ¾ílina [´3ilina] Zimbábwe República ~. Highiş . În ascensiune industria metalurgică. Zonă agricolă: legumicultură. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. max. pe ărmul Mării Negre. Hidrocentrală. Suprafa a: 1. Produce o el. rîu în Federa ia Rusă (Extremul Orient). Sta iune balneară interna ională. Institu ii de învă ămînt superior. electronică. Vegeta ie formată de păduri tropicale (50% din teritoriu) şi de savană. Aeroport.). Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic). loc. Popula ia: 360 mii loc. Pescuit. agregate electroenergetice ş. max. chimică. fosfa i ş. textilă şi de confec ii. Centru comercial şi cultural. precum şi de întreprinderi prelucrătoare eficiente. alimentară. creşterea animalelor. bumbac. Export de copră. rinoceri negri. 148 mii loc. 15 mii loc. alimentară. grîu. Climă tropicală. Alt. Păduri de foioase. din care izvorăsc afluen ii marilor fluvii Zambezi şi Limpopo . Pînă în 1980 s-a numit Rhodesia de Sud şi Republica Rhodesia . îngrăşăminte de azot.

alimentare. afluent al Elbei . Institu ii financiar-bancare. prelucrarea lemnului. oraş în N Elve iei. constructoare de maşini (construc ii metalice. XIII–XV). situat în depresiunea Colhida . rutier). primărie (sec. tractoare. XVII). Industrie metalurgică (o eluri superioare). maşini-unelte. port pe rîul Ijssel . instrumente şi aparate de precizie. alimentară. pe malul căruia este situat oraşul Amsterdam . Monumente arhitectonice medievale: biserici (sec. Nod feroviar. Teatru.: 143 m. în S Uralului. Centru comercial (pia ă pentru cereale şi animale). Muzeu etnografic. Aeroport. primărie (sec. Zwólle [´zwol¬] oraş în Olanda. în conurba ie).5 km2. Nod de comunica ii (feroviar. [zœjder´zee] [´tsjurih] golf în Marea Nordului. max. Muzeu. aparate de precizie). 55 mii loc. XV). de faian ă şi por elanuri. edificii urbane (sec. centrul adm. Muzeu. în Podişul Elve ian . XV–XVI). textile. Apele lacului se scurg în Rin prin rîul Limmat . textilă. . Zugdídi Zuiderzee Zürich Zürich [´tsjurih] Zwíckau [´tsvikau] oraş în S Germaniei (Saxonia). Universitate (1833). XVI–XIX). la 160 km V de Celeabinsk.Zlatoúst oraş în Federa ia Rusă. Ad. textilă (mătase). situat pe rîul Mulde . Institu ii de învă ămînt. textile şi alimentare. 124 mii loc.). 345 mii loc. Aeroport. chimică. Suprafa a: 88. 210 mii loc. 97 mii loc. Industrii: construc ii de aparataj optic şi electrotehnic. ceasuri etc. (940 mii loc. Grădină botanică. poligrafie. Industrie extractivă (cărbune). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. XVI). primărie (sec. Canale navigabile. constructoare de maşini (automobile. Artizanat. XI–XIII). alimentară. rutier). XVIII–XIX). produse chimice. Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. XV). Teatru. case de locuit (sec. al c antonului cu acelaşi nume. palat (sec. oraş în Georgia (Gruzia). la 410 m alt. Muzee. al provinciei Overijssel . Nod de comunica ii (feroviar. a produselor de ceramică. Industrie a celulozei şi hîrtiei. Monumente arhitectonice: Domul Romanic (sec. Fondat în 1754. Pescuit. centrul adm. capitala constitu ională a Olandei. Muzeul Schumann . lac glaciar în partea de N a Elve iei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful