Dicţionar geografic

Áachen [´aahh¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-West-falia). 248 mii loc. Centru carbonifer. Industrii (chimică, textilă, constructoare de maşini). Sta iune balneoclimaterică. A fost capitala imperiului lui Carol cel Mare, rege al francilor (768–800), împărat roman (800-814). Catedrală (sec. VIII). Muzee. oraş în N Danemarcei (Iutlanda). 155,5 mii loc. Centru industrial. Port. Catedrală (sec. XIV–XVIII). oraş în partea centrală a Belgiei (Flandra Orientală). 77 mii loc. Centru economic şi cultural. Colegii din sec. XV. oraş în N Elve iei (Aargau), pe rîul Aare. 17 mii loc. Industrii (instrumente de precizie, textile, produse alimentare). Turism. ( Áar) [ar], rîu în Elve ia, afluent al Rinului. Lungime: 295 km. canton în N Elve iei. Suprafa a: 1,4 mii km 2. Popula ia: 519 mii loc. Pomicultură. Creşterea animalelor. oraş în S-V Iranului, port pe fluviul Shatt al’ Arab. 360 mii loc. Export de petrol. Aeroport. oraş în Federa ia Rusă, capitala Republicii Hakasia. 159 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Nod feroviar. oraş în Marea Britanie (Sco ia), port la Marea Nordului. 220 mii loc. Construc ii navale. Industrie metalurgică. Pescuit intens. Universitate din 1494. oraş în Côte d’Ivoire, pe laguna Ebré, capitala legislativă a ării. 2,6 mil. loc. Centru industrial. Port. Aeroport. Universitate. Export de cacao, banane, nuci de cocos. oraş în SUA (Texas). 109 mii loc. Expl. de petrol şi gaze naturale. Întreprinderi industriale. oraş în România (jud. Alba), situat în Mun ii Apuseni. 7 mii loc. Bogate zăcăminte aurifere. Întreprinderi de prelucrare a lemnului, textile, alimentare. At. doc. în 1271 ( Abruth ). [a´bruttzi] [´abuu d´abi] [ab´ud¦a] [a´bukir] mun i în Italia, în partea centrală a Mun ilor Apenini. Alt. max.: 2914 m (vf. Corno ). capitala Emiratelor Arabe Unite şi a emiratului cu acelaşi nume. 243 mii loc. Prelucrarea petrolului. Aeroport. actuala capitală a Nigeriei (pînă în 1983 s-a numit Lagos ), oraş recent construit (308 mii loc.). Centru economic şi cultural. golf la gura Nilului şi localitate istorică în Egipt. Victoria amiralului Nelson asupra escadrei franceze (1798), victoria lui Napoleon Bonaparte asupra turcilor (1799) ş. a. oraş în Mexic, port la Oceanul Pacific. 593 mii loc. Turism. capitala Ghanei, port la Golful Guineii. 739 mii loc. Centru industrial. Export de cacao, nuci de cocos, aur, diamante. Universitate. At. doc. în sec. XVII. vulcan stins, punct culminant al Anzilor, în Argentina. Alt. max.: 6959 m. rîu în Italia, afluent al Padului. Lungime: 313 km. Hidrocentrale.

Áalborg (Álborg) Áalst (Álost) Aarau Áare Áargau Abadán Abakán Aberdéen Abidján

[´oolbor] [alst] [a´ro] [´ar¬] [´aargau]

[æb¬´diin] [abid¦´an]

Ábilene Abrúd

[´æb¬lin]

Abrúzzi Abu Dhabi Abúja Abúkir

Acapúlco Accrá Aconcágua Adaá

[akap´ulko] [akr´aa] [akonk´aagua]

Ádana Addís-Abéba

oraş în S Turciei. 1,07 mil. loc. Cultivarea bumbacului. Industrie textilă. Universitate. Moschee din sec. XVI. capitala Etiopiei. 1,25 mil. loc. Centru comercial şi industrial (întreprinderi textile, meşteşugăreşti, alimentare). Aeroport interna ional. Universită i. Muzee. Sediul Organiza iei Uniunii Africane. [æd¬l´eid] [ade´li] oraş în Australia (Australia de Sud), port la Oceanul Indian. 1,07 mil. loc. Şantiere navale. Metalurgie. Universitate. ára ~, por iune a coastei Antarctice (cca 350 mii km 2). Teritoriu descoperit de Dumont d’Urville în 1840, poartă denumirea so iei lui. Sta iuni ştiin ifice franceze. golf în N-V Oceanului Indian, între Peninsula Arabă şi Somalia. Comunică cu Marea Roşie prin strîmtoarea Bab elMandeb. oraş şi port la golful cu acelaşi nume, în Yemen. 400 mii loc. Centru industrial şi cultural. Şantiere navale. Rafinării de petrol. fluviu în N-E Italiei. Lungime: 410 km. Izvorăşte din Alpii Retici, traversează oraşul Verona şi se varsă în Marea Adriatică. Hidrocentrale. República Adîghée , republică în Federa ia Rusă. Su-prafa a: 7,6 mii km 2. Popula ia: 438,5 mii loc. Capitala: Maikop . Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului. Expl. de petrol. República Autonómă Adjária , republică autonomă în Georgia (Gruzia), pe ărmul Mării Negre. Suprafa a: 3 mii km2. Popula ia: 393 mii loc. Capitala: Batumi . Industrie petrolieră. Se cultivă ceai, citrice, tutun. oraş în România (jud. Vrancea). 21 mii loc. Industrie alimentară. Nod feroviar şi rutier. At. doc. în 1433. fluviu în S-V Fran ei. Lungime: 335 km. Izvorăşte din mun ii Pirinei şi se varsă în golful Biscaya. Navigabil pe o distan ă de cca 130 km. Hidrocentrale. Marea ~, mare în S Europei, în bazinul Mării Mediterane, cuprinsă între Peninsula Italică şi Peninsula Balcanică. Suprafa a:132 mii km2. Ad. max.: 1235 m. Porturi importante: Bari , Vene ia , Trieste , Rijeka , Split , Durrës , Dubrovnik . Státul Islámic ~, stat în S-V Asiei, situat între Iran, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, China şi Pakistan. Suprafa a: 648 mii km2. Popula ia: 24 mil. loc. Capitala: Kabul . Limbi oficiale: puştu/pachto (afgana) şi dari/farsi – kabuli (persana). Relief: mun ii Hindukuch , deşertul Registan . Climă temperatconti-nentală. Industrii (îngrăşăminte chimice, ciment, textile, covoare, încăl ăminte). Expl. de gaze naturale, huilă, cromit, minereuri neferoase, pietre semipre ioase, sare. Pomicultură, viticultură, legumicultură. Creşterea animalelor, în special a oilor caracul. Importă automobile, produse petroliere, textile, alimentare. Căi ferate: 25 km. Căi rutiere: 19,2 mii km. Admis în ONU la 19 noiembrie 1946.

Adelaíde Adelíe

Áden Áden Ádige Adîghéea

[´aden] [´aden] [´aadid¦e]

Adjária (Ageária)

Adjúd Adour Adriáticã [a´duur]

Afghanistán

África

al doilea mare continent (după Asia) de pe glob. Este situat între Oceanul Atlantic, Marea Roşie şi Oceanul Indian. Suprafa a: 30,3 mil. km2. Popula ia: 779 mil. loc. Cuprinde mai multe insule, dintre care cea mai mare este Madagascar . Relief variat: platouri şi mun i, cîmpii extinse în zonele de litoral. Alt. max.: 5895 m (vf. Kilimanjaro ). Climă ecuatorială, tropicală şi subtropicală. Rîuri: Nil , Zair , Niger , Zambezi , Orange , Senegal ş.a. Lacuri: Victoria , Tanganyka , Malawi , Ciad , Turkana ş.a. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, aur, diamante, minereuri de fier, cupru, mangan, zinc, crom, cobalt.

África de Nord Spaniólã África de Sud

teritoriu pe ărmul african al Mării Mediterane (Maroc). Suprafa a: 32,5 km2. Popula ia: 140 mii loc. Relief de cîmpie. Climă subtropicală. Repara ii navale. Pescuit. Creşterea animalelor (ovine). Administrat de Spania. República ~, stat în extremitatea sudică a Africii, situat între Namibia, Botswana, Zimbabwe, Mozambic, Swaziland, Lesotho, Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian. Suprafa a: 1,225 mil. km 2. Popula ia: 44,5 mil. loc. Capitale: Cape Town (legislativă), Pretoria (administrativă). Limbi oficiale: afrikaans, engleza. Relief: podişuri şi deşerturi muntoase (alt. max. 3657 m), cîmpii litorale. Climă tropicală în N şi subtropicală în celelalte regiuni. Industrie dezvoltată (energie electrică, fontă, o el, automobile, tractoare, maşini agricole, nave maritime, ciment, hîrtie). Se cultivă porumb, grîu, cartofi, vi ă de vie, tutun. Creşterea animalelor. Planta ii de citrice, bananieri, ananaşi. Exportă cărbune, produse siderurgice, aur, diamante. Importă utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 19,6 mii km. Căi rutiere: 188,7 mii km. Admis în ONU la 7 noiembrie 1945.

Agadír Agápia Agra

[aghaa´diir]

Agrigénto

oraş în Maroc, port la Oceanul Atlantic. 137,5 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare. Aeroport. Sta iune balneară. comună în România (jud. Neam ). Pe teritoriul localită ii se află Mănăstirea Agapia (sec. XVII). Picturi interioare de Nicolae Grigorescu. [´aagraa], oraş în India (Uttar Pradesh), pe rîul Yamunâ. 956 mii loc. Centru comercial, industrial şi cultural. Monumente arhitectonice (sec. XV–XVII). A fost capitala Imperiului mongol din India (1527–1658). oraş în Italia (Sicilia). 54,8 mii loc. Important centru economic şi cultural, cunoscut şi prin organizarea festivalurilor folclorice interna ionale. Fostă colonie grecească (sec. VI–V î. Hr.). oraş în Kuwait. 285,5 mii loc. Exploatări de petrol. Centru industrial. oraş în V Indiei (Gujarat). 3,3 mii loc. Întreprinderi industriale (textile, de pielărie, de covoare). Nod de cale ferată. Monumente (sec. XV-XVI). Universitate. oraş în România (jud. Alba). 29 mii loc. Localitate istorică: cetate urbană (sec. XII–XVI), biserică reformată (sec. XV–XVI), înăl ată pe locul unei bazilici romane, palat voievodal (sec. XVI–XVII). At. doc. în 1293. oraş în Fran a (Corsica), port la Marea Mediterană, centru adm. al insulei Corsica. 59,7 mii loc. Şantiere navale. Pescuit. Turism. Aici s-a născut Napoleon Bonaparte (1769–1821).

Ahmadí Ahmedabád (Ahmadabád) Aiúd

Ajaccio

[fr.: azak´sjo; it.: a´jatt¿o]

Ákron Alabáma Alabáma

[´ækr¬n] [æl¬´bæm¬] [æl¬´bæm¬]

oraş în SUA (Ohio). 237,8 mii loc. Industrii (produc ia cauciucului, locul întîi în lume; maşini agricole, aparate electronice ş. a.). Universitate. fluviu navigabil în S SUA. Lungime: 1064 km. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în golful Mexic, unde formează o deltă. stat în S-E SUA. Suprafa a: 133,9 mii km2. Popula ia: 4,06 mil. loc. Capitala: Montgomery . Expl. de cărbuni şi de minereu de fier. Industrii (chimică, textilă, forestieră). stat federal în N-E Braziliei. Popula ia: 2,6 mil. loc. Capitala: Maceió . Se cultivă trestie de zahăr, bumbac. Complexe zootehnice. peninsulă în N-V Americii de Nord. Relief muntos (mun ii Aleutini). Alt. max.: 3100 m. golf în Oceanul Pacific, pe coastele Americii de Nord, între peninsula Alaska şi golful Vancouver. Ad. max.: 5660 m. stat în SUA, situat în extremitatea N-V a continentului american. Suprafa a: 1,5 mil. km2. Popula ia: 552 mii loc. Capitala: Juneau . Resurse de subsol: petrol, cărbune, aur, cupru, argint. Prelucrarea lemnului. Pescuit. Turism. jude în România, situat în bazinul Mureşului de mijloc. Suprafa a: 6,2 mii km 2. Popula ia: 407 mii loc. Centru adm.: Alba-Iulia . Relief de munte, cu depresiuni adînci în V şi de podiş în E. Zăcăminte de aur, argint, cupru, sare. Expl. forestiere. Întreprinderi industriale (constructoare de maşini, de prelucrare a metalelor, a lemnului, a blănurilor, de faian ă şi por elanuri). Pomicultură. Viticultură. Creşterea animalelor. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice din epocile dacică şi romană.

Alagóas Aláska Aláska Aláska

Álba

Álba-Iúlia

municipiu în România, centrul adm. al jud. Alba. 70 mii loc. Întreprinderi industriale (alimentare, de pielărie şi de încăl ăminte). Nod de comunica ii (rutier şi feroviar). Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice (catedrale, palate, sec. XIII–XVIII). Fostă aşezare dacică, colonie romană (Apulum ). La Alba-Iulia, în 1600, Mihai Viteazul a înfăptuit prima unire politică a ărilor române: Moldova, Transilvania şi ara Românească. República ~, stat în Europa de Sud, situat în partea de V a Peninsulei Balcanice, între Jugoslavia, Macedonia, Grecia, Marea Adriatică şi Marea Ionică. Suprafa a: 28,7 mii km 2. Popula ia: 2,5 mil. loc. Capitala: Tirana . Limba oficială: albaneza. Relief muntos (Mun ii Dinarici , alt. 2000–2770 m) şi de cîmpie în zona centrală. Climă temperat-conti-nentală în E şi mediteraneană în V. Industrie producătoare de o el, tractoare, ciment, cherestea, hîrtie, textile, zahăr, conserve de fructe, igări etc. Hidrocentrale. În zonele rurale predomină agricultura (cereale, sfeclă de zahăr, bumbac, vi ă de vie, floarea-soarelui, tutun, citrice, măslini). Se cresc animale (ovine, caprine, bovine). Exportă minereu de crom, cupru, fier, tutun, citrice. Importă maşini agricole, mijloace de transport, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 720 km. Căi rutiere: 7 450 km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Albánia

Álbany

[´oolb¬ni]

fluviu în Canada. Lungime: 982 km. Izvorăşte din cîmpia Marilor Lacuri şi se varsă în golful James (Hudson).

Albérta

[æl´b¬¬t¬]

Albertvílle Albión Albuquérque Alcedár Aldán Alép Aleutíne

[alber´vil]

provincie în V Canadei. Suprafa a: 662 mii km2. Popula ia: 2,54 mil. loc. Centru adm.: Edmonton . Resurse de subsol: petrol, cărbune, gaze naturale. Industrie forestieră, chimică. Se cultivă cereale. Zootehnie. oraş în Fran a (Savoia). 18,3 mii loc. În 1992 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă. astfel se numea în antichitate Anglia, astăzi nume folosit în limbajul figurat. oraş în SUA (New Mexico). 414 mii loc. Centru economic şi cultural. Universitate. comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1300 loc. Monumente arheologice (sec. IV-III î. Hr.). At. doc. în 1616. rîu în Federa ia Rusă (Iakutia), afluent al fluviului Lena. Lungime: 2273 km. Izvorăşte din mun ii Stanovoi. Navigabil în mare parte. oraş în N Siriei. 1,7 mil. loc. Centru comercial şi industrial (textile, covoare, obiecte de artizanat). Aeroport. Muzee. At. doc. în sec. XX î. Hr. Ínsulele ~, arhipelag în N-V Americii de Nord (SUA), situat între peninsula Alaska şi peninsula Kamceatka. Suprafa a: 37,8 mii km 2. Popula ia: 16 mii loc. Pescuit. Vînătoare de foci. municipiu în România, centrul adm. al jud. Teleorman, situat pe rîul Videa. 50,5 mii loc. Centru agroindustrial. Întemeiat de domnul Alexandru Ghica în 1834. Catedrală ortodoxă (sec. XIX). Biserica Sf. Apostoli (1842–1846). oraş în Egipt, portul principal al ării la Marea Mediterană. 2,7 mil. loc. Industrii (textilă, chimică, metalurgică, alimentară). Şantiere navale. Aeroport. Fondat de Alexandru Macedon în 332–331 î. Hr. Renumit prin: Farul (279 î. Hr.–1326), considerat una dintre cele “şapte minuni“ ale lumii; Biblioteca antică (700 mii de volume); “Museum“ , străvechi centru de cercetare ştiin ifică şi învă ămînt. capitala Algeriei, port la Marea Mediterană. 1,5 mil. loc. Centru industrial, comercial şi cultural. Muzee. Universitate (1859). Străvechi oraş al lumii arabe. República Algeriánă Democrátică şi Populáră , stat în N-V Africii, situat între Maroc, Marea Mediterană, Tunisia, Libia, Niger, Mali şi Mauritania. Suprafa a: 2,4 mil. km2. Popula ia: 32,3 mil. loc. Capitala: Alger . Limba oficială: araba (uzuale: berbera, franceza). Relief: mun ii Atlas în N, mun ii Ahaggar în S-E, podişul Sahara în S-V. Climă medi-teraneană în N şi tropical-deşertică în S. Expl. de petrol, gaze naturale, minereu de fier, plumb, zinc, uraniu, fosforite, sare. Culturi agricole: vi ă de vie, tutun, smochini, măslini, citrice, grîu, sfeclă de zahăr, legume. Exportă petrol şi produse petroliere, gaze naturale, fosforite, vin. Importă vehicule, utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 4,7 mii km. Căi rutiere: 95,6 mii km. Admis în ONU la 8 octombrie 1962.

[´ælb¬´k¬rki]

Alexandría

Alexandría

Algér Algéria

Alicánte Almá-Atá

[alik´ante]

oraş în S-E Spaniei (Valencia), port la Marea Mediterană. 265,6 mii loc. Metalurgie. Export de vinuri. Turism. oraş în Kazahstan, capitala statului pînă în 1997. 1,16 mil. loc. Industrii (constructoare de maşini, textilă, alimentară). Academie de ştiin e. Universită i. At. doc. în 1854.

Faună bogată. 7020 km împreună cu Ucayali. med. Izvorăşte din Subcarpa ii Olteniei. Păduri ecuatoriale. Izvorăşte din mun ii Anzi. Hr. Muzeu de istorie. Navigabil pe o distan ă de 4300 km. Lungime: 6400 km. Alt. Alpii Orientali (Austrieci). 190. Lungime: 103 km. Industrii (metalurgică. chimică. Institu ii de cultură şi de învă ămînt. 4810 m. – V d. cartofi). metalurgică. Lungime: 450 km. Rezerva ii naturale.Hr. Industrii (constructoare de maşini. situat în bazinul mijlociu şi superior al Amazonului. Álpii Australiéni Alsácia (Alsáce) [alz´as] Altái Áltdorf Áltenburg Amagasáki [´alt¬nburk] oraş în E Germaniei (Saxonia).: 200 m. Alt. Alpii Centrali (Elve ieni). Muzee. Alt. Beluha ). Capitala: Manaus .). Uzine şi fabrici. Turism. Export de copră. Regiune agrară (grîu.56 mil. oraş în Elve ia. cel mai mare fluviu în America de Sud. rîu în România. afluent al Jiului . I î. Mont Blanc ). Ghe ari. Industrie constructoa-re de maşini. Popula ia: 1. lan muntos în S-E Australiei. loc. miniere (cărbune brun). Amaradía Amaríllo Amazón [æm¬´rilou] oraş în S SUA (Texas). Suprafa a: 1. stat în N-V Braziliei. Întreprinderi ale industriei uşoare. Oraş principal: Strasbourg . Expl. Centru economic şi comercial. minereu de fier). textilă. argint. km2.2 km2. Vegeta ie montană. max. Zăcăminte (aur.3 mii loc. alimentară). max. Ghe ari. Planta ii de bananieri. Mongolia şi China. centru adm. Provincie romană (sec. situat la hotarul dintre Kazahstan. 54 mii loc. sistem muntos în Europa.: 2228 m. Monumente. Industrie petrolieră şi forestieră. orz.5 mil. Amazónas .Almería Alófi Alpi [almer´ia] oraş în S Spaniei (Andaluzia). Monumente istorice. trece prin Perú. loc. banane. Constau din Alpii Occidentali (alt. 155. sistem muntos în Asia Centrală. Germaniei şi Austriei. provincie în N-E Fran ei. situată între fluviul Rin şi mun ii Vasgi . 8. 554 mii loc. textilă. Popula ia: 2. de săruri de potasiu.64 mil. Expl.: 4506 m (vf. oraş şi port pe insula Niue din Pacificul de Sud (Noua Zeelandă). Fondat în 1887. port la Marea Mediterană. Lungime: 1300 km. Catedrală Gotică (sec. vi ă de vie. Pajişti alpine. vf. Suprafa a: 8. petrolieră). pe teritoriul Italiei. Trecători. 8 mii loc. Columbia şi Brazilia şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. max. Fran ei.8 mii loc. Tunele. oraş în Japonia (Honshû). Populată în trecut de cel i. XVI). component al Cordilierei australiene. Păduri de conifere. chimică. Lă ime: 60-260 km. În bazinul mijlociu şi inferior al rîului este situată Cîmpia Amazonului (3000 km în lungime şi 300–2000 km în lă ime). port la golful Osaka. Lungime: 2000 km.5 mii loc. Elve iei. al cantonului Uri .

2 mil. cu podişuri înalte şi cîmpie joasă (Mississippi ). eschimoşi) şi colonizatori. situat pe fluviul Somme . Servicii financiare. Este folosit la irigarea planta iilor de bumbac. Aeroport. doc. km2. în 1275. Universitate. Popula ia: 200 loc. Produse industriale: textile. max. Universită i. Culturi agricole: trestie de zahăr. cuprinsă între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. Fabrici de şlefuit diamante. situată între Marea Caraibilor şi Oceanul Antarctic. Lungime: 1415 km (2540 km de la izvoarele rîului Piandj). Suprafa a: cca 10 km2. Cuprinde 33 de state şi cîteva teritorii dependente. Vegeta ie ecuatorială şi tropicală (arbori de cacao. Lungime: 18 mii km (de la N la S). At. Resurse de subsol (petrol.2 mil. Casa-muzeu Rembrandt . citrice. Popula ii băştinaşe: maya. Şantiere navale. de chinină. de peste 1000 m. tutun. Dependent de statul Seychelles. loc. Popula ia : băştinaşi ( indieni) şi colonizatori. Cuprinde teritoriile insulare din arhipelagurile Bahamas. negri. aztecii. alimentară. la N-E de insula Madagascar . cupru. Acoperită în permanen ă de ghe ari. América de Sud América Latínã Amíens Amiránte Ammán Ámsterdam Amudariá Ámundsen . Muzeu. hîrtie. Industrie constructoare de maşini. cacao. Serveşte ca hotar între Tadjikistan şi Afghanistan. oraş la N-E de Marea Moartă. creoli. francezi. km2. format din America de Nord . argint. banane. Colonizată de spanioli. America de Sud . incaşii ş. 155 mii loc. Muzee. tutun. comunitate a ărilor din America de Sud şi America Centrală. grup numeros (150) de insule coraligene în Oceanul Indian. europeni. 1. în apropierea Antarctidei. mare în partea sudică a Oceanului Pacific. km 2. chimică.2 mil. Suprafa a: 1. Muzee. Suprafa a: 24. loc. cauciuc). [a´mj˜e] oraş în Fran a (Picardia). port legat printr-un canal de Marea Nordului. unite printr-un istm denumit America Centrală . bauxită.4 mil. în care predomină limbile de comunicare spaniola şi portugheza. minereu de fier) şi hidroenergetice. al XVIlea. Descoperită de Cristofor Columb în timpul călătoriilor sale (1492). Ad. băuturi spirtoase. Universitate. XIII). cafea. Monumente de artă gotică (sec. km2. Suprafa a: 42. partea nordică a continentului american. începînd cu sec. loc. situată între Oceanul Arctic şi America Centrală.: 6193 m) şi în E. Márea ~. [amm´aan] capitala Iordaniei. a. Popula ia : băştinaşi (indieni. Antilele Mari şi Antilele Mici. capitala Olandei.5 mil. Relief: muntos în V. 1 mil. englezi. América Centrálã América de Nord regiune istmică între America de Nord şi America de Sud. Suprafa a: 21 mil. textilă. Relief muntos în V (alt. străbate Kîrgîzstanul şi se varsă în lacul Aral. Popula ia: metişi. Izvorăşte din Pamir. Suprafa a: 21 mil. km 2. partea sudică a continentului american. podişuri şi cîmpii întinse în centru şi în E. de ulei. Popula ia: 803. portughezi. igări. ciment.América continent în emisfera vestică. fluviu în Asia Centrală.

Se varsă în Marea Ohotsk. Habarovsk.6 mii km 2.65 mii km2. sfeclă de zahăr. 146. Suprafa a: 602 mii km2. tutun.3 mii km 2. Exportă cherestea. rîu în S-E Federa iei Ruse (Siberia). citrice. Popula ia 47. Izvorăşte din lacul Baikal şi se varsă în Enisei . At. cuprinsă între Sco ia şi ara Galilor. Márea ~. franceza. Industrie prelucrătoare de materie primă agricolă. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia).max. igări. Lungime: 1145 km. Izvorăşte din mun ii Anadîr şi se varsă în golful cu acelaşi nume. Suprafa a: 8. Suprafa a: 276. Angará Angérs [¾´…e] Ánglia . de încăl ăminte. Capitala: Andorra la Vella. din marea Bering. Centru comercial de vinuri. mică. XI-XIII).Amúr fluviu în N-E Asiei. Nicobar şi insula Sumatera . capitala principatului Andorra. stat în S-V Europei. Lungime: 1779 km. parte din Marea Britanie. Pescuit. Importantă regiune economică. mare în Oceanul Indian situată între penin-sula Malacca .8 mii km 2. denumirea păr ii asiatice a Turciei. la 32 km S de Chişinău. Creşterea animalelor (ovine. Suprafa a: 130. Popula ia: 69 mii loc. apar inînd Indiei. Admis în ONU la 28 iulie 1993. regiune în S Spaniei. Climă temperat-montană. situat între golful Bengal şi marea Andaman . bunuri de larg consum.6 mii loc.: Port Blair . Ad. Se cultivă cereale. 11. Popula ia: 9. loc. Importă produse petroliere. Centru adm. Numeroase centre culturale: Londra . în antichitate –numele Asiei Mici.5 mii km2. produse lactate. împreună cu Şilka şi Argun. doc.5 mil. Creşterea animalelor. bumbac. industrială şi agricolă. spaniola. la hotarul dintre Fran a şi Spania.5 mii loc. [´andr¬ pr¬´de¿] stat în S-E Indiei. în 1731. vi ă de vie. mangan). Suprafa a: 6. teritoriu autonom indian constituit din arhipelagurile cu acelaşi nume din Oceanul Indian. situat în zona estică a mun ilor Pirinei. Căi rutiere: 269 km. port pe rîul Maine. loc. bovine). citrice. Se cultivă orez. Monumente istorice (sec. Se produce cărbuni din lemn. Relief în general muntos (alt. arhipelag în Oceanul Indian. Întreprinderi ale industriei alimentare. Cursul mijlociu al fluviului formează grani a între Federa ia Rusă şi China. Industrie minieră (cărbune. utilaje industriale. Universitate. vi ă de vie. Culturi agricole: grîu. Centru economic şi comercial. Oraş principal: Port Blair . Porturi principale: Blagoveşcensk. Navigabil în cea mai mare parte. textilă. Navigabil între Irkutsk şi Bratsk. Nod feroviar. : 4200 m. Industrie constructoare de maşini agricole. arhipelagurile Andaman. Suprafa a: 87. Limbi oficiale: catalana. 2975 m). Navigabil pe cursul inferior. max. Principátul ~. Anádîr Anatólia Andalúzia Ándaman Ándaman Ándaman ºi Nicobár Ándhra Pradésh Andórra la Vélla Andórra Anénii Noi oraş în Republica Moldova. oraş în V Fran ei (Anjou). Popula ia: 175 mii loc.situat pe rîul Bîc. Turism (95% din venitul na ional). reşedin ă a raionului Anenii Noi.5 mii loc. tutun. mijloace de transport. Turism. Lungime: 4440 km. Oxford . Suprafa a: 468 km2. cocos. Hidrocentrale. 16.7 mil. Popula ia : 280 mii loc.3 mii loc. legume. Popula ia: 66. Suprafa a: 500 mii km 2. Cambridge . Culturi agricole: orez.

Ghe ari şi zăpezi permanente pe continentul Antarctida. Climă polară şi subantarctică. peşti. Zambia şi Namibia. cîmpie joasă nisipoasă de-a lungul ărmului oceanic. Relief muntos. Planta ii de cafea. Universitate. bumbac. insule din componen a grupului insular Noua Siberie (Federa ia Rusă. capitala Turciei. trestie de zahăr.8 mii loc. Se cultivă bumbac. Parfumerie. regiune polară în emisfera sudică a globului pămîntesc. Suprafa a: 1. port la Marea Mediterană. [an´gilja. Climă polară. aerian). foci. activitate financiar-bancară. Admis în ONU la 1 decembrie 1976. bananieri. mijloace de transport. [¾´tib] oraş în S Fran ei. în centrul Podişului Anatoliei. Export de produse agricole şi de cherestea. oraş situat pe rîul Ankara .97 mil. 1000 m şi 1500 – 2000 m). Turism. Academie.8 mii km. feroviar. oraş în N-E Algeriei. Creşterea animalelor. port la Marea Mediterană. Centru economic şi cultural. Regiune agricolă: viticultură. Expl. pomicultură. Iakutia). Importă maşini şi utilaje industriale. 80 mii loc. oraş în S-V Turciei.3 mil. uraniu. Nod de comunica ii (rutier. Suprafa a: 29 mii km2.2 mii loc. æh´wil¬] teritoriu insular în America Centrală (Marea Caraibilor). Culturi florale. port la Marea Mediterană. Ínsulele ~. Relief muntos. Climă subtropicală. capitala Republicii Madagascar. 1. cherestea. Popula ia: 8 mii loc. Relief: podişuri în centrul şi V ării (alt. Centru adm.58 mil. Anguílla Anjou Anjou Ánkara [¾´…u] Annába Annápolis Antálya Antananarívo Antárctica [antanna´ivu] Antarctída Antíbes . continent în emisfera sudică. minereu de fier. Suprafa a: 96 km2. produse chimice. 2.56 mil. Centru economic şi cultural. Căi ferate: 2. 378. loc. cu arhipelagurile din această zonă. Popula ia: 11. stat în V Africii. 68 mii loc. cupru. sisal.). de petrol. alimentară. arahide. tutun. Conservator. loc. Muzee (Picasso. Exportă cafea. situat în centrul regiunii polare Antarctica. Industrie a cimentului. petrol şi produse petroliere. arheologic). Universitate.4 mii loc. cuprinzînd extremită ile de S ale oceanelor Pacific. Acoperită permanent cu ghea ă şi zăpezi.: The Waley (2. Capitala: Luanda . textile şi alimentare. Şantiere navale. făină de peşte. pinguini. ecuatorial-musonică şi tropical-ali-zeică. ananaşi. Servicii de transport.25 mil. capitala statului Maryland. Centru adm. Administrat de Marea Britanie. institu ii navale. oraş în E SUA. km 2. Ruine din epoca romană. Turism. Crescătorii de bovine. Căi rutiere: 72. mangan. pe coasta Oceanului Atlantic.. km2. Vestigii antice. Universitate.6 mii km.Angóla República ~. loc. Faună acvatică: balene. 256. Industrie textilă şi alimentară. Atlantic şi Indian. Pescuit. pe coasta de Azur. Moschee. a mătăsii. bumbac. Vestigii romane şi bizantine. situat între Republica Democrată Congo. Suprafa a: 13. Climă tropicală. trestie de zahăr. economic şi cultural. Limba oficială: portugheza. provincie istorică în N-V Fran ei. Sta iune balneară.

max.). Turism. Corno Grande ). Popula ia: 68 mii loc. Aeroport. max. echipament industrial. citrice. mijloace de transport. 6370 m. arbori de cafea. Alt. sistem muntos în America de Sud. oraş în Chile. Resurse de subsol: cărbune. fostă colonie grecească în Turcia (sec. loc. a. în N-V Argentinei. Puerto Rico. port pe ărmul Oceanului Pacific. rom. Climă tropical-oceanică. Suprafa a: 240 mii km2. Limba oficială: engleza. pe insulele cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici. VI î. Climă tropicală umedă. fabricarea produselor alimentare (zahăr. oraş în N insulei Upolu din Oceanul Pacific. trestie de zahăr. 467. maşini şi utilaje industriale. Administrate de Olanda.7 mii loc. actualmente port la Marea Neagră. mărfuri de larg consum. Industrie bazată pe exploatări de fosfa i naturali. bananieri. Admis în ONU la 11 noiembrie 1981. Rafinării de petrol. Rafinării de petrol. peste 6000 m). cafea. situat între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Exportă produse chimice. Formează teritoriul Americii Centrale Insulare .).2 mii loc. Suprafa a: 800 km2. Monsterrat. Mitchell ). Centru adm. Lungime: 1190 km. Monumente medievale (sec. Haitti. vf.: Willemstad (71. Popula ia: 66. uleiuri vegetale). mun i în Turcia asiatică. Jamaica) şi Antilele Mici la E (Insulele Virgine.: 2914 m (vf. Planta ii de tutun. Relief muntos (alt. Dominica ş. Alt. Suprafa a: 416 km2. constînd din două culmi paralele. Cordiliéra Andínă . Ínsulele ~. o continuare a mun ilor Taurus. Capitala: Saint John ´s . Climă subtropicală.: 3917 m. Turism. petrol. 227 mii loc. Importă produse petroliere. [antof´aja] cel mai înalt vulcan activ de pe pămînt. fier. Suprafa a: 442 km 2. max. Relief vulcanic pe insula Antigua şi coraligen pe insula Barbuda . Căi rutiere: 1161 km. denumirea antică a localită ii Sozopol din Bulgaria.: 2037 m (vf. Metalurgia şi exploatarea cuprului. argint. Centru agricol. XIV-XVI). Metalurgia neferoaselor. teritoriu insular în arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Activitate financiar-bancară. Relief muntos. 6959 m. Lungime: 9000 km. trestie de zahăr. Turism. legume. dispus pe ărmul Oceanului Atlantic în lungime de cca 2600 km. Universitate. Este situat în mun ii Anzi . trestie de zahăr. 34 mii loc. manioc.Antígua ºi Barbúda stat în America Centrală. Constau din Antilele Mari la V (Cuba. Centru economic şi comercial. Universitate. sistem muntos în Peninsula Italică. Zăcăminte: bauxită. 6272 m). Anzii Sudici (alt. max. situa i de-a lungul Mării Mediterane. sistem muntos în E Americii de Nord. marmură.). capitala statului Samoa. Alt. Culturi agricole: bumbac. Creşterea vitelor.2 mil. max. Alt. arhipelag în Marea Caraibilor. bata i. 3175 m). Pescuit maritim. Şantiere navale. cupru.2 mii loc. [´antverp¬n] (Anvers) provincie în Belgia şi oraş în această provincie. Antigua. Hr. Barbuda. zahăr. max. Popula ia: 36. Popula ia: 214 mii loc. Anzii Centrali (alt. Acancagua ). canton în N-E Elve iei. Antíle Antílele Olandéze Antitáurus Antofagásta Antofálla Ántwerpen Ánzi Apaláºi Apeníni Ápia Apollónia Appenezéll [ap¬n´tsel] . Constă din trei sectoare: Anzii Nordici (alt. port maritim la estuarul fluviului Schelde. Se cultivă bumbac. max.

situat pe rîul Mureş . marmură. Popula ia: 32. Climă tropicală. forestieră. km2. între Marea Roşie. Exportă petrol şi produse petroliere. Muinak . Regátul Arab Saudít . mare în Oceanul Indian. municipiu în România. Reşedin ă: mun. Curcubăta Mare ). Limba oficială: araba.24 mil.: 68 m. stat în S-V Asiei. situată între Australia şi insula Noua Guinee. Qatar. sulf. loc. Yemen. Zonă turistică. Climă tropicală în S şi subtropicală în N. Expl. Suprafa a: 47. cafea. Pescuit de perle. alimentară. Suprafa a: 2.7 mil. porumb. Resurse de subsol: huilă. Căi rutiere: 46 mii km. jude în V României. Monumente istorice. de petrol. orez. citrice. în E Azerbaidjanului. E şi S-E.5 mil.5 mii km 2. Saragosa şi Teruel. Oraş pr. Căi ferate: 1254 km. bauxită.7 mii km2. km2. gaze naturale. Importă mijloace de transport. Suprafa a: 64. argint. la hotarul Kazahstanului cu Uzbekistanul. max. Acumulează apele rîurilor Amudaria şi Sîrdaria. Marea Roşie şi Golful Persic. Rafinării de petrol. Irak. smochini. mase plastice. orez. max. legumicultură.: 1849 m (vf. max. Emiratele Arabe Unite. Se cultivă grîu. 180. textile. Suprafa a: 7. Capitala: Saragosa. sare. Culturi cerealiere. Suprafa a: 3 mil.: 3680 m. Suprafa a: 1036 km 2. reşedin ă a jude ului cu acelaşi nume. Pescuit. Popula ia: 23. cupru. cuprinzînd provinciile Huesca. situat între Iordania. în 1123. lac sărat în Asia Centrală. regiune autonomă în N-E Spaniei. Mún ii ~. Arád Arafúra Aragón [arag´on] Arál Ararát . Ad. sistem muntos în Carpa ii Occidentali din România. chimică. Monumente istorice. Alt. chihlimbar.: 5165 m. Relief de podiş şi cîmpie joasă. Ad. situată între peninsula Arabia şi India. gaze naturale. rodii. Golful Persic şi Marea Arabiei. cereale. textilă. Resurse de subsol: aur. golf în N-E Mării Roşii. Ad. Alt. Popula ia: 480 mii loc. At.: Baku . max. cîmpii de-a lungul ărmului Mării Roşii şi ale Golfului Persic. Arad . Márea ~. produse alimentare. sorg. cupru.: 5205 m. Muzee. Popula ia: 1. Bahrain. loc. km 2. Expl. Oman. Este denumită şi Marea Oman . minereu de fier. Kuwait. coral negru. km 2. pustiuri nisipoase în N.Apºerón Apuséni Áqaba Arábia [´akaba] peninsulă în Marea Caspică.2 mil. masiv muntos vulcanic în E Turciei (Armenia). Lungime: 180 km şi lă ime de 28 km. Capitala: Riyadh . doc. Aragón şi Castilia au format în 1479 Regatul Spaniei. Viticultură. Format din Masivul Mare şi Masivul Mic. uraniu. Păduri de răşinoase şi foioase. Suprafa a: 3. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.65 mii km 2. Universitate. ciment. argint. produse siderurgice. Întreprinderi producătoare de îngrăşăminte chimice. Suprafa a: 1 mil. gaze naturale. produse chimice. Relief variat: mun i în V. max. mare în Oceanul Indian. peninsulă în S-V Asiei. de petrol. Industrie constructoare de maşini. gaze naturale. Hidrocentrale. Porturi: Aralsk . Măslini. Este acoperit de ghe ari.5 mii loc. Centru industrial şi agricol. de petrol. bauxită. Turism. loc.6 mil. Viticultură. aur. Expl. minereu de fier. Arábia Saudítã Arábiei Arád Márea ~.

Sistem hidroenergetic. sare. ciment. subtropicală şi temperată în S.Aráuca rîu în America de Sud. Pescuit. de pielărie. maşini şi utilaje industriale. bumbac. pomicultură. situat pe Dvina de Nord . Reşedin ă: mun. Importă materii prime industriale. Păduri. situat la 2370 m alt. Oceánul ~. cuprinzînd teritoriile continentale şi insulare ale extremită ilor Eurasiei şi Americii de Nord. de petrol. Lungime: 1520 km. Sta iuni balneare. mijloace de transport. Universitate. Turism.8 mil. Denumirea antică: Ordessos . max. situat în bazinul inferior al rîului Argeş. Muzee. Ad. hîrtiei şi celulozei. Vestigii arheologice geto-dacice şi romane. argint. Izvorăşte din mun ii Hinganul Mare .6 mii km. orez.8 mii loc. minereuri de fier. Árctic Árctica Ardéni Arequípa Argentína [are´kipa] masiv muntos în Belgia. cîmpii în E şi N. formînd pe o distan ă a cursului său grani a dintre cele două state. Industrie a lemnului. Podişul Patagoniei în S. Izvorăşte din Mun ii Făgăraşului şi trece prin Curtea de Argeş şi Piteşti. Alt. km2. Export de lemn şi de produse din lemn. 422 mii loc. sare. forestieră. loc. Zonă agricolă productivă (pomicultură. Faună: urşi polari. Vegeta ie de tundră. max. oraş în Federa ia Rusă. tutun. Lungime: 900 km. 751 mii loc. Chile. Relief: Mun ii Anzi în V. bunuri de larg consum.8 mii km 2. Viticultură. Industrie textilă.: 400–700 m. Árgeº Argún Arhánghelsk . Suprafa a: 6. Brazilia şi Uruguay. Se cultivă cereale. alimentară. Zonă turistică. regiunea polară de nord a pămîntului. Întemeiat în 1540. Industrii (ener-gie electrică. aproape de Marea Albă. vehicule. Căi rutiere: 215. Fran a şi Luxemburg. situat între Oceanul Atlantic. formînd pe o por iune a cursului său grani a dintre cele două state. Piteşti . pe teritoriul Columbiei şi Venezuelei. Comunică cu Oceanul Atlantic şi cu Oceanul Pacific. km2. Relief variat: muntos în N. Explorată de W. Popula ia: 38 mil. Limba oficială: spaniola. Expl. floarea-soarelui. Pescuit. Suprafa a: 2. Climă tropicală în N. viticultură). Paraguay. Acoperit în cea mai mare parte de ghe ari. afluent pe stînga al Dunării. metale neferoase şi rare. Lungime: 350 km. Şantiere navale. rîu în Federa ia Rusă şi China. Pescuit maritim. textile. República ~. morse. foci. Climă aspră. Popula ia: 681. constructoare de maşini. stat în America de Sud. situat în regiunea polară nordică a pămîntului. alimentară. Suprafa a: 27 mil. Căi ferate: 34 mii km. Bolivia. păsări.1 mil. şi maritim. textilă. km2. plante furajere. cel mai mic ocean de pe glob. staniu. port fluvial. Exportă echipament industrial.: 5220 m. Suprafa a: 13. minereu de fier. Zăcăminte: huilă. afluent al fluviului Orinoco . alimentare. între America de Nord şi Eurasia. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Industrie chimică. Árgeº jude în România. alimentînd fluviul Amur. Capitala: Buenos Aires. Resurse de subsol: petrol. cărbune. metalurgie. textile). oraş în S-V Perului. Barents (1594-1597). rîu în România. Relief muntos (alt. produse chimice. Zăcăminte: cărbune. gaze naturale. colinar cu depresiuni subcarpatice în partea centrală şi de cîmpie în S.: 3734 m) şi de podişuri joase. Climă boreală (temperaturi pînă la -52°C).

7 mii km. Rafinării de petrol. Suprafa a: 193 km2. Centru comercial şi industrial. oraş în S Fran ei (Provence). bovine). loc. Industrie metalurgică. Căi rutiere: 7. Popula ia: 3. 1000-4000 m). Creşterea animalelor (bovine. Muzee.: Georgetown . teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. Agricultură specializată în cereale. Importă materii prime şi semifabricate industriale. Se cultivă banane. în cuprinsul Podişului Armeniei. port în golful Arica (Oceanul Pacific). oraş în Danemarca (Iutlanda). loc. Creşterea vitelor (ovine. Capitala: Erevan . Popula ia: 1. Relief muntos. bazalt). Capitala: Phoenix . Întreprinderi producătoare de ciment. Admis în ONU la 2 martie 1992. aluminiu). rîu în SUA. Iran şi Turcia. de cupru. culturi tehnice. tutun. textile. Expl. Ínsula ~. sudul Transcaucaziei. cauciuc sintetic. Suprafa a: 88 km 2. Relief în general muntos (alt. oraş în Chile. zinc. Climă temperat-continentală uscată. marmură. legume. Centru adm. 169. Monumente arhitectonice (sec. República ~. produse chimice. Monumente arhitectonice (sec. vi ă de vie. citrice. alimentară. Aríca Arizóna [æri´z¬un¬] stat în S-V SUA. afluent al fluviului Mississippi. Centru adm. Centru industrial (textile. 43 mii loc. Izvorăşte din Mun ii Apenini şi se varsă în Marea Ligurică. Industrie extractivă (bauxită. Culturi agricole: porumb. Climă subtropicală. Limba oficială: armeana.2 mii loc. bumbac. a hîrtiei. de hîrtie). Servicii de transport. Relief muntos. Azerbaidjan. Creşterea animalelor. chimică. forestieră. Universitate. citrice. Muzee. Suprafa a: 138 mii km 2. mecanică).4 mii loc. stat în Asia de V. Climă tropicală. mase plastice. cunoscut din evul mediu prin manufactura de tapiserii. Industrie extractivă (minereu de cupru şi polimetalice. produse petroliere. Turism. Suprafa a: 29.: Oranjestad . vin. cca 90% din produc ia ării). Capitala: Little Rock . loc. încăl ăminte. Monumente arhitectonice din epoca romană. orez. caprine. Suprafa a: 295 mii km 2. alimentară. constructoare de maşini electrice. Lungime: 248 km. între Georgia (Gruzia). 272 mii loc. metalurgică (cupru. coniac.37 mil. stat în centrul SUA. port la fluviul Ron. cu regiuni de cîmpie în depresiunile rîurilor şi lacului Sevan . cocos. Căi ferate: 823 km. [a´ras] oraş în N Fran ei (Artois). coniac. legume). 52. vin. Administrat de Olanda. de aluminiu. aur. conserve. Lungime: 2410 km. activitate financiar-ban-cară.Århus [´orhuus] (Aarhus) . Administrat de Marea Britanie. port în golful Arhus .67 mil. XIII-XV). Arrás Arúba Ascensión . ovine). Popula ia: 3. Pescuit. Centru industrial (siderurgie.8 mii km 2. legume. Arkánsas Arkánsas [ar´k¬nsoo] Árles [arl] Arménia Árno fluviu în partea centrală a Italiei. Pe fluviul Arno sunt situate oraşele Floren a şi Pisa . produse chimice. Exportă aparataj electric şi electrotehnic. alimente. Popula ia: 2. XVII–XVIII). Turism.8 mii loc.8 mil. textile. Agricultură irigată (bumbac. teritoriu insular în Ameri -ca Centrală. Popula ia: 85 mii loc. Turism. legume. plumb. vehicule.

electrotehnică. între Oceanul Arctic. tutun.a. Tian-Shan ş. Ásia Centrálã partea inferioară a Asiei. Capitala: Dispur . Popula ia: cca 3. cîmpii (Cîmpia Siberiei de Vest. Oceanul Pacific. Marea Roşie. 408 mii loc. Industrie textilă. de cărbune.6 miliarde loc.a. 278 mii loc. Industrie metalurgică. capitala statului Turkmenistan. aur. Port fluvial.Ásia cel mai mare continent al Pămîntului (cca 30%). 24 mii loc. Expl. bumbac.4 mii km2. Forme de relief diverse: mun i (Ural. Teatre.5 mii loc. XIII. situat în delta Volgăi. km2. 220 mii loc. Industrie constructoare de maşini. textilă. formează lacul de acumulare Nasser . [sp. alimentară. capitala Kazahstanului (din iunie 1998). de granit. Ásia Mícã Asmára Assám Assísi Assuán Astaná Ástrahan Astúria Asunción Aºhabád Atacáma [atak´aama] . Cîmpia Chinei de Nord ş. Suprafa a: 44 mil. 374. Francisco d´Assisi. Suprafa a: 10. oraş în E Africii. loc. Muzee.9 mii km 2. Mănăstire din sec. Turkmenistan.). tropicală. de petrol. partea occidentală a Asiei. podişuri (Anatolia. de pielărie. Cîmpia Turanică. Aeroport. materiale de construc ie. Barajul Sadd al-Ali. XIII). import). mun ii Caucaz. loc. Suprafa a: cca 506 mii km 2. Şantiere navale. Aeroport. de la Marea Caspică pînă la China.). repara ia vagoanelor. Expl. cărbune. Muzee. Popula ia: 22 mil. Kîrgîzstan. Centru adm. trestie de zahăr. Planta ii de ceai. Academie de ştiin e. Nod feroviar. Muzee. Suprafa a: 78. 730 mii loc. 512 mii loc. capitala statului Eritreea. oraş în Egipt. Uzbekistan. cel mai mare din lume. oraş pe rîul Işim . alimentară. Suprafa a: 6 mil. Patria Sf. Centru comercial şi industrial (conserve de carne. Altai. Expl. situat pe malul Nilului. piei de astrahan). Zonă agricolă (cereale). port pe fluviul Paraguay .: Oviedo . la alt. continentală. produse ale industriei uşoare şi alimentare). Caucaz. Marea Neagră. de 3200 m. se întinde de-a lungul ărmului Oceanului Pacific pe o distan ă de 1000 km. Oceanul Indian. Şantiere navale. Tadjikistan. ass´iizi] oraş în partea centrală a Italiei (Umbria). Resurse de subsol: salpetru. km 2. cuprinzînd statele Kazahstan. chimică. Centru industrial (maşini agricole. Universită i. Deccan ş. argint. stat în S Indiei. Expl. Tibet. Universită i. regiune autonomă în N Spaniei. Este străbătut de fluviul Brahmaputra . rîul şi mun ii Ural.: asun´ssjon] capitala Republicii Paraguay. Centru religios şi turistic. Muzee. oraş situat în regiunea premuntoasă a masivului Kopet-Dag din Asia Centrală. Centru comercial (export. Centru comercial (icre negre. hîrtiei şi celulozei. Aeroport interna ional.a. Kremlin (sec. Himalaia. de sare şi de săruri de potasiu. Teatre. minereu de fier. Marea Mediterană. musonică. prelucrarea cafelei). Universită i. Formează partea asiatică a Turciei. Nod feroviar. Institu ii de învă ămînt superior.). Industrie a lemnului. situată la S de Marea Neagră. [it. Marea Caspică. cupru. Popula ia: cca 1 mil. deşert în Chile. oraş în Federa ia Rusă. situat aproape în întregime în emisfera nordică. de prelucrare a peştelui. Climă variată: arctică.

[germ. siderurgică. unde. cu o lungime de 2000 km. Muzee. 5. afluent al Nilului. XVI). 415 mii loc. Alt. Centru industrial (avioane. XI–XV). la 2 decembrie 1805. textile. textile. oraş în S-E SUA. cu principalul munte Athos . Ad. 265 mii loc.6 mil. (în conurba ie – cca 4 mil. pe teritoriul statelor Maroc. fluviu în V Canadei. X. Universitate. pe care le închinase Sfîntului Munte unii domni şi boieri. care potrivit scrierilor antice s-ar fi aflat în Oceanul Atlantic. comercial şi cultural. Şantiere navale. condusă de Napoleon I.7 mii loc. hîrtie. Universită i. unele datînd din sec. cel mai mare oraş al statului. max. La gurile rîului este situat oraşul Atbara (Sudan). Par ial navigabil. la V de strîmtoarea Gibraltar şi care s-a scufundat în urma unui mare cutremur. Muzee. port la Oceanul Pacific. pentru mobile (din sec. Pînă în 1863 aceste mănăstiri stăpîneau moşii în ările româneşti. Şantiere navale.: 4165 m (vf.: 9218 m. Algeria şi Tunisia. situat între America de Nord şi America de Sud (la V). Industrie mecanică.: ´aust¬rlits. Cercetări arheologice. loc. a ob inut o mare victorie asupra armatei ruso-aus-triece. Turism. . textilă.: denumirea germană a localită ii Slavkov din Cehia (Moravia). prelucrarea lemnului. regiune muntoasă în Grecia. Centru industrial (metalurgie. Rafinării de petrol. capitala Greciei. sistem muntos în N-V Africii. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în lacul Athabáska (7900 km2).).: 2033 m. fr. Vestigii romane. localitate în Fran a (Marche). construc ia maşinilor. Este renumit prin manufacturile sale de tapiserii pentru decorarea pere ilor. Lungime: 1231 km. Toubkal ). Monumente antice. Lungime: 1120 km. km2. Monumente istorice (sec. 911 mii loc. confec ii. Muzeu de tapiserii. Muzeu. armata oster´lits] franceză. max. Alt. capitala statului Georgia. Servicii bancare. max. pielărie). Opera ii bancare. continent legendar. produse chimice). al doilea mare ocean de pe glob. Academie de ştiin e. Centru industrial. unde se află umeroase mănăstiri ortodoxe. Oceanul Arctic (la N) şi Antarctida (la S). Oceánul ~. Nod feroviar. Aeroport interna ional. Europa şi Africa (la E).Átbara Aténa [´atbara] rîu pe teritoriul Etiopiei şi Sudanului. oraş în sudul Germaniei (Bavaria). Suprafa a: 106. 775 mii loc. Athabáska Áthos [atab´aska] [´aqos] Atlánta [¬t´lænt¬] Atlántic Atlantída Átlas Aubussón [obu´sõ] Áuckland Áugsburg Áusterlitz oraş în Noua Zeelandă.

ovăz. stat în centrul Europei. argint. Suprafa a: 7. orz. secară. Cîmpii joase. material rulant. între Italia şi Elve ia. Limba oficială: germana. oraş şi port pe insula Cook (Oceanul Pacific). Capitala: Canberra. stat cuprinzînd teritoriul continentului Australia. sfeclă de zahăr. Industrie metalurgică.6 mii km 2. minereuri de fier. 2996 m şi 3797 m). Relief în general muntos (Alpii Orientali . 2234 m). îngrăşăminte chimice. esături din bumbac. chimică.6 mii km. maşini şi utilaje industriale. Crescătorii de animale pentru carne şi lapte (bovine. max. km2. Export de copră şi fructe. produse alimentare.a. Suprafa a : 2. 400–500 m) cu pustiurile Victoria. administrat de Noua Zeelandă. în V Podişul Australiei (alt. staniu. extractivă. alt. : Clermont-Ferrand . Întreprinderi producătoare de o eluri. materii prime şi semifabricate. cauciuc sintetic. al teritoriului Cook. toate acestea fiind şi exportate în mare parte. Popula ia: 19. situat pe fluviul Ron . Importă maşini şi utilaje industriale. ciment. Auvérgne [o´verp] provincie istorică în centrul Fran ei. loc.loc. 11 mii loc. oraş în sudul Fran ei (Venaissin). Industrie dezvoltată (energetică. metale rare.54 mil. Fostă provincie romană (sec. sticlărie. Fostă reşedin ă papală (1309–1377). zinc. în partea centrală. Exportă textile. energetică. 89. metalurgică. Căi rutiere: 210 mii km.7 mil. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.7 mii loc.Hr. aluminiu. celuloză. Avarúa Avignón [avi¤õ] . I î. situat pe cursul mediu al Dunării.7 mii Áustria República ~. Prealpii Austrieci . Culturi agricole: grîu. material rulant. produse farmaceutice. centru adm. maşini agricole. Suprafa a: 83. Turism. ciment. maşini şi utilaje. hîrtie. Se produc motoare. Gibson ş. Relief variat: în E mun ii Alpii Australiei şi ai Marii Cumpene de Ape (alt. încăl ăminte. textile. Turism intensiv. uraniu. alimentară. Popula ia: 8. Centru adm. vehicule.86 mii km2. insula Tasmania şi alte insule mici din împrejurime. loc. Clima ecuatorial-musonică în N şi subtropicală în S. mărfuri prime şi semifabricate. Popula ia 1. plumb.). instrumente muzicale. Zăcăminte mari de cărbune. Limba oficială: engleza.3 mil. Căi ferate: 5. Pescuit maritim şi oceanic. Turism. coloran i. Importă combustibili. Căi ferate: 36. Climă temperatcontinentală. Sta iuni balneare. celuloză. constructoare de maşini). Centru de vinifica ie.2 mil. hîrtie. combustibili. cartofi. constructoare de maşini. por elan. Capitala: Viena . siderurgică. max. maşiniunelte. aur.Austrália Uniúnea Australiánă. porcine). cupru. nave.

mare în S Ucrainei.: 9–14 m. centrul adm.7 mii km. ceai). 52 mii loc. Căi rutiere: 36. 209 mii loc. Turism. maşiniunelte. Planta ii de vi ă de vie. Prahova). ceai. maşini agricole). ulei.: 26. Centru turistic. situat pe rîul Bistri a . confec ii). chimică. bunuri de larg consum.: 2292 m. Universitate. situat la E de Carpa ii Orientali. Armenia. calcare. Iran şi Marea Caspică. Sta iune climaterică. denumită de greci Heliopolis . Pomicultură. Ruine antice. situat la 1770 km V de strîmtoarea Gibraltar. Lungime max. Admis în ONU la 2 martie 1992. chimică. Viticultură. bere. Relief muntos în N (Caucazul Mare . citrice. citrice. conserve. . Hidrocentrale. strîmtoare care leagă Marea Roşie de golful Aden şi desparte peninsula Arabia de continentul Africa. loc. Muzee. Capitala: Baku . Păstrăvărie. vehicule. Kerci (Ucraina).3 mii loc. cupru. 6 mii loc. constructoare de maşini. max. Suprafa a: 87 mii km2. bumbac. min. alimentară (vin. oraş în S-V Germaniei (Baden-Wür-ttemberg). Trotuş şi Bistri a. Relief muntos în V şi deluros în restul teritoriului. ceai. Forme tipice de eroziune a gresiei. orez. al jud. At. covoare. Zonă agricolă (cereale. cherestea. doc. textile. cu depresiuni în bazinul rîurilor Siret.66 mil. minereuri de fier. Întreprinderi industriale (construc ii de avioane.24 mii km2. Industrie constructoare de maşini (utilaj petrolier. sfeclă de zahăr. forestieră. Importă minereuri neferoase. Suprafa a: 6. în partea centrală a Moldovei. Centru turistic. Ad. fostă colonie romană. Industrie metalurgică. Ape termale. Turism.Azerbaidján República ~. Centru adm. de gresie. Caucazul Mic ). produse chimice. orez. Azúga Baálbec Bábele Bab el-Mándeb [bab æl´mandeb] [ba´albek] Bac´ãu Bac´ãu Báden-Báden [´baad¬n-´baad¬n] municipiu în E României (Moldova). Culturi agricole: bumbac. Bacău. Alt. Popula ia: 242 mii loc. sare. Sericicultură. cu cîmpii înguste în partea centrală şi de-a lungul ărmului Mării Caspice. jude în România. textile. Lă ime min. sta iune balneară în mun ii Pădurea Neagră . Creşterea animalelor. energetică.1 mii km. legată de Marea Neagră prin strîmtoarea Kerci . stat situat în partea estică a Transcaucaziei. Popula ia: 745 mii loc. 18. Expl. Suprafa a: 2.6 mii km2. Azóre Azóv arhipelag portughez în Oceanul Atlantic. Suprafa a: 39 mii km2. tuf. localitate istorică în Liban. Taganrog (Rusia). Mari expl. Clima temperat-conti-nentală şi subtropicală. pielărie-încăl ăminte. Pescuit. trestie de zahăr. Popula ia: 7. Márea ~. Teatre. sta iune climaterică. azi oraş.: 60 m. brînzeturi). Pescuit. sticlă. Ad. Porturi: Mariupol . roci de construc ie. Căi ferate: 2. produse chimice.: Bacău . textilă. Exportă maşini şi utilaje industriale. oraş în România (jud. în 1408. vîrf de munte în masivul Bucegi (România). Georgia (Gruzia). alimentară.: 109 km. legume).5 m. Turism. Industrii (ciment. Hidrocentrale şi termocentrale. gaze naturale. Turism. legume. de petrol. metalurgie. ananaşi. între Rusia. Izvoare minerale şi termale. cereale.

secară. feroviar. Admis în ONU la 18 septembrie 1973. rom. minereuri de fier. forestieră. Exportă petrol şi produse petroliere. articole de marochinărie. Turism. Viticultură şi pomicultură. zahăr. Exportă produse petroliere şi chimice. Resurse de subsol: petrol. Ad. Relief relativ accidentat (alt. Limba oficială: araba. arbori de cafea. legume. Zăcăminte: cărbune. Suprafa a: 660 km2. Vestigii arhitectonice din sec.: Stutgart . Suprafa a: cca 476 mii km 2. capitală a Moldovei în timpul lui Bogdan I (1359–1365). Suceava). Climă tropicală. textilă. pielărie). trestie de zahăr. citrice. ananaşi. electrotehnică. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. confec ii. Pescuitul de perle. mijloace de transport. format din cca 700 insule (21 locuite). Rafinării de petrol. stat insular în Golful Persic. curmali. Importă mijloace de transport. vi ă de vie. Pod rutier între Bahrain şi continent (Arabia Saudită) în lungime de 25 km. fabrici de ciment. afluent pe dreapta al Jijiei. Centru adm. pe ărmul Oceanului Atlantic. moschei (sec. rutier). Turism. Popula ia: 10 mii loc. Bahlúi Bahráin Báia comună în România (jud. cu oaze cultivabile. Suprafa a: 530 mii km2. planta ii de culturi citrice. Culturi agricole: bumbac. situat în apropierea ărmului Arabiei. Creşterea animalelor. banane. max. nichel. Suprafa a: 13. Relief deşertic.8 mii km 2. titan. 120 m). mărfuri de larg consum. comercial şi cultural. Uniúnea ~. capitala Irakului. Márea (Gólful) ~. mare în N-E Americii de Nord. minarete. Culturi principale: palmieri.Báden-Württemberg [´baadn-´vürtemerk] land în S-E Germa-niei. orez. Academie de ştiin e. Izvorăşte din Podişul Sucevei şi trece prin Iaşi. Păduri. Suprafa a: 35.87 mil. format de insula Bahrain şi alte 34 de insule. recoltarea bure ilor de mare. produse alimentare. la V de Groenlanda. curmali. rafinării petroliere. gaze naturale). Culturi agricole: bumbac. 3. pescuit. loc. XV–XVII. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole. Lungime: 110 km. tutun. mărfuri de larg consum.5 mii loc. Căi rutiere: 2767 km. cea mai mare insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. de produse alimentare. Căi rutiere: 2400 km. Capitala: Manama . situat la S-E de Florida. . Importă maşini şi utilaje industriale. stat insular în Oceanul Atlantic. minereuri de fier.9 mii km2. Popula ia: 12 mil. Mausolee. Limba oficială: engleza. legume. diamante. Climă tropicală şi subtropicală. chimică. Popula ia: 320 mii loc. Creşterea animalelor. trestie de zahăr. Este populată de eschimoşi. rîu în E României (Moldova). Popula ia: 3. Universită i. aluminiu. port pe fluviul Tigru . XIII–XVI). Capitala: Salvador . Admis în ONU la 21 septembrie 1971. Popula ia: 660 mii loc. Suprafa a: 567 mii km2. Státul (Şeicátul) ~. plumb. loc. Industrie extractivă (petrol. Capitala: Nassau . Produc ie de diamante. Întreprinderi forestiere. Întreprinderi industriale (textile. vechi centru administrativ. Báffin [´bæfin] Báffin Bagdád Bahámas Bahía [b¬´i¬] stat în E Braziliei.: 2414 m. Culturi agricole: grîu. max. porumb. Industrie constructoare de maşini. Muzee. Centru de comunica ii (aerian. produse chimice. orz. Ínsula ~. farmaceutice.

de prelucrare a lemnului. Suprafa a: cca 10 km2. Croa ia. Porturi pr.: 4 m. max. port la Marea Caspică.: 1620 m (după unele surse 1970 m). max. Zăcăminte de metale feroase şi neferoase.: 713 m. Ad. Aeroport. Centru adm. În această peninsulă se află statele: Albania. păşuni. doc. At.Báia Máre municipiu în România. Szczecin. max. Maramureş. Copenhaga.77 mil. mare în N Europei. Stockholm. Tallinn. Baikál Baimaclía Bairiki Bákony Bakú [´bokon] Bálaton Balcáni Balcánicã Baleáre BalhẠBálta Álbã Bálticã Báltice . Península ~. Malmö. Sta iune balneoclimaterică. XV–XVIII. Riga. la N de lacul Balaton . Şantiere navale. mangan. Lă ime: 20–50 km. de utilaj minier). Expl. Climă mediteraneană. Márea ~. XI–XV). alimentară. XVIII. loc. Ad. masiv muntos în Ungaria. Lungime: 636 km. între rîul Timok şi Marea Neagră.3 mii loc.: Palma de Mallorca . în 1327. lac în S-E Kazahstanului. cuprinsă între Marea Neagră. Metrou. Cel mai adînc lac de pe glob. At. Ad. Export de fosfa i naturali şi copră. Macedonia şi par ial România (Dobrogea) şi Turcia (europeană). max. situat în S-E Siberiei. situat pe cursul inferior al rîului Buzău . Păduri. Mici întreprinderi alimentare.: Sankt-Petersburg. lac de apă dulce în Federa ia Rusă. Centru industrial (metalurgie a neferoaselor. Popula ia: 740 mii loc. lac sărat în România. ările ~. de gaze naturale. Climă mediteraneană şi temperat-continentală. 2. Pomicultură (măslini). doc. Navigabil. Marea Mediterană. Viticultură. Marea Egee. capitala statului Kiribati. Monumente arhitectonice din sec.5 mii km 2. 1. Zăcăminte de cărbune. Monumente arhitectonice (sec. Relief muntos. în sec. reşedin ă a jud. fîne e.: 2376 m (vf. Suprafa a: 31. capitala Azerbaidjanului.: 27 m. constructoare de maşini. arhipelag spaniol în V Mării Mediterane. Ínsulele ~.: 11 m. Alt. Centru petrolier. Aeroport. denumire istorică pentru ările din zona Mării Baltice: Estonia. Lungimea: 78 km. situat în apropierea mun ilor Bakony . Suprafa a: 17 mii km2 (după unele surse 19 mii km2). Este alimentat de 336 rîuri. Parc na ional. Rafinărie de cupru. legată de Oceanul Atlantic prin strîmtorile daneze şi M area Nordului. Gda ñsk. Ad. Lituania. Muzee. max. Botev ). peninsulă în S Europei. bauxită. 151 mii loc. Ad. Grecia. Păduri de foioase. Alt. max. Muzee. Academie de ştiin e. Suprafa a: 596 km2. Marea Ionică şi Marea Adriatică. Lungime: 555 km. comună în Republica Moldova (rn. lac sărat în V Ungariei . sistem muntos în Bulgaria. Sta iune balneoclimaterică. Bosnia şi Her egovina. Marea Marmara. Universită i. situat pe insula coraligenă Trawa (arhipelagul Gilbert). Suprafa a: 5 mii km 2. Cantemir).: 470 m. Letonia. Turism. Bulgaria. Universitate. max. Turism. Suprafa a: 505 mii km2. Industrie chimică. Pescuit. Resurse hidroenergetice. Suprafa a: 380 mii km2. construc ii de maşini.

Carpa ii Meridionali. [´bæhg¬lour] [´bæhkok] oraş în S Indiei. fiind locuită de daci. Exportă iută. cocotieri. Întemeiat în 1882. Aici. Limba oficială: bengali. autovehicule. Industrie dezvoltată: siderurgie. centrul adm. Cercetări aeronautice şi cosmice. tutun.8 mii km 2. 738 mii loc.9 mil. capitala Thailandei. 71 mii loc. în evul mediu (sec. la grani a cu Ungaria. orz. Industrie electrotehnică şi radiotehnică. utilaj electrotehnic. de prelucrare a cauciucului. loc. textile. al statului Karnataka. produc ia uleiului de cocos. stat în Asia de Sud. construc ii navale. hîrtie. fabricarea hîrtiei şi cimentului. cromit. Căi rutiere: 193283 km. Prelucrarea lemnului. colinare şi de cîmpie. Climă tropicală musonică.2 mil. Aeroport. Căi de comunica ii: aeriană. Turism. maritimă (în oraş pe canale. textilă. tutun. chimică. Expl. cărbune. Muzee. Serbia şi Muntenegru. Universită i. Bángalore Bángkok Bangladésh [bahgl¬´de¿] Banguí [b¾g´ii] capitala Republicii Centrafricane. Centru industrial. bovine). loc. Muzee.38 mil. 659 mii loc. Universitate. Suprafa a: 143 mii km2. În antichitate a făcut parte din provincia romană Dacia. Academie de ştiin e. provincie istorică în S-V României. Căi ferate: 2. port la Oceanul Atlantic. Păduri de mangrove. Birmania şi golful Bengal. minereuri de fier. grîu. marmură. cupru. Observator astronomic. Centru industrial şi cultural. 5.Báltimore [´boolt¬mour] oraş în N-E SUA (Maryland). Nod feroviar. Popula ia: 1. loc. port fluvial pe canalul Rin–Main–Dunăre . Centru industrial şi cultural. Aeroport. de conserve. Creşterea animalelor (ovine. Universitate. Export de bumbac. loc. Aeroport. prelucrarea petrolului. port pe fluviul Niger . ceai. port la rîul Oubangui . orez. situat între India. sare. peşte etc. mangan. Importă materii prime.746 km. Universitate. port la fluviul Menam . Ramuri industriale: siderurgie. Mare centru industrial şi cultural. Universitate. orez. 2. alimentare etc. porumb. în conurba ie). Universitate. Suprafa a: 21. capitala statului Mali. Planta ii de ceai şi trestie de zahăr. (2. păşuni şi fîne e. cale ferată. Admis în ONU la 17 septembrie 1974. piei şi articole din piele. Bamakó Bámberg Banát Bándung oraş în Indonezia. Turism. sticlă. Climă mediteraneană şi continentală. bumbac. feroviară. República Populáră ~. Şantiere navale. plumb. combustibili. hidroenergie. electronică. construc ii de maşini. construc ii navale şi de avioane. Fabrici de cherestea. Relief reprezentat de zone muntoase. textilă. IX – XI). 598 mii loc. Capitala: Dhâkâ . Se cultivă iută. oraş în partea central-sudică a Germaniei (Bavaria). legume. produse textile. .1 mil. cuprinsă între Dunăre. de petrol. Relief predominant de cîmpie plană. produse chimice. Zăcăminte: huilă. maşini şi utilaje industriale. Popula ia: 134 mil. XIII – XVI). Turism. loc. produse alimentare. comercial şi cultural. Tisa şi Mureş. de aceea este supranumit Vene ia Orientului ). 4. Monumente arhitectonice de cult (sec. centrul adm. loc. Comunica ii: aeroport interna ional. esături de iută şi bumbac.5 mil. Centru de cercetări nucleare. alimentară. s-au constituit primele forma iuni politice româneşti. nuci de cocos. Turism. al districtului Iava . Ramuri industriale: prelucrarea iutei. Păduri. situat în insula Iava . Institu ii bancare.

Pînă în 1973 se numea Bathurst . aparate electrotehnice. produse alimentare. confec ii. Păduri cu arbori de esen ă pre ioasă. textile. de pielărie. Întreprinderi producătoare de zahăr.8 mil.: Murmansk (Federa ia Rusă). Bárents Barnaúl Barranquílla [barran´kija] Bárrow [´bærou] .42 mil. Suprafa a: 431 km 2. pe ărmul Oceanului Arctic. max. melasă. Export de cafea. port la fluviul Gambia. 675 mii loc. Admis în ONU la 9 decembrie 1966. Observator astronomic. Mari întreprinderi ale industriei constructoare de maşini (avioane. Este unul din cele mai bogate bazine de pescuit din lume. electrotehnice. între arhipelagurile Svalbard.Bánjul [´band…ul] capitala statului Gambia. Relief de podiş şi de cîmpie. chimică. port la Marea Mediterană. Aeroport interna ional. Relief colinar (alt. km2. de prelucrare a lemnului (mobilă. capul nordic al Americii de Nord. oraş în Federa ia Rusă. în Alaska. XIII – XIV). Culturi principale: trestie de zahăr. Márea ~. alimentară. Export de cauciuc. combustibili. Pescuit. 200 mii loc. Popula ia: 276 mii loc. Monumente arhitectonice de cult (sec. Suprafa a: 1. Naviga ie intensă. chimice. maşini şi utilaje industriale. produse petroliere. port pe fluviul Obi . XV. automobile. al regiunii autonome Catalonia . Industrie chimică. Capitala: Bridgetown . XVI. chibrituri). strunguri). Aeroport interna ional. Climă tropicală. navigator olandez din sec. Fránz Joseph şi coastele Europei de Nord.5 mii km2. mare situată în partea de V a Oceanului Arctic. stat insular în Arhipelagul Antilele Mici. Verde (Norvegia). bata i. Căi rutiere: 1573 km. Creşterea oilor. textilă. manioc. constructoare de maşini (vehicule. Şantiere navale. Turism. rom. port la Marea Caraibilor. Suprafa a: 66. alimentare. legume. Limba oficială: engleza. arahide. Climă subarctică. Denumită după numele lui W. Şantiere navale. Banks Barbádos [bæhks] Barcelóna [barqe´lona] oraş în N-E Spaniei. la N-V de insula Victoria. insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. textile. oraş în N Columbiei. loc.: 600 m. Barents. max. Albă şi Kara. motociclete). Exportă zahăr. 918 mii loc. centrul adm. Aeroport interna ional. Universitate. Ad. ulei de palmier. 762 m). 1. Comunică cu mările Norvegiei. Importă mijloace de transport. Porturi pr. Industrie metalurgică. Universitate din sec.

La 28 iunie 1940 este ocupată de U. În partea de N-V a insulei se află polul magnetic nordic al Pămîntului. cînd îşi declară independen a de stat. produse chimice. Capitala: Ufa . Universitate. port pe fluviul Shatt al’Arab . 179 mii loc. în 1918 se uneşte cu România. Ziua cuceririi Bastiliei – 14 iulie 1789 – a fost proclamată în 1880 sărbătoare na ională a Fran ei. XIX constituind doar zona de S a teritoriului dintre Prut şi Nistru. Aeroport interna ional. oraş în Fran a.S. Port comercial. Fortărea ă. Export de banane. Export de curmale. În perioada 1941–1944 se află sub administra ia românească. XVII). După Pacea de la Bucureşti (16/28 mai 1812) întreg teritoriul interfluvial prutonistrean este anexat de Rusia aristă. Nod feroviar şi rutier.R.S. 618 mii loc. în partea de S-E a teritoriului european. centrul adm. República ~. Industrie petrolieră. Lă ime: 213 km. al Guadelupei. cărbune. cu statut de regiune pînă în 1873 şi apoi de gubernie pînă în 1917. pînă la 27 august 1991. capitala statului Sfîntul Cristofor şi Nevis. Important centru bancar. cacao. parte componentă a statului feudal Moldova. strîmtoare situată între Australia şi insula Tasmania. Baºkíria Báthurst [´bæq¬rst] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Popula ia: 18 mii loc. intră în componen a R. bauxită. oraş în Irak. situat pe fluviul Rin . secară. Export de bumbac. Turism. comercial şi industrial (maşini. În 1856 Rusia retrocedează Moldovei jude ele sudice Cahul. 14. pe insula Corsica.: 94 m. fostă fortărea ă. port la Marea Tiraniană. simbol al tiraniei absolutismului monarhic. În 1944 Basarabia redevine republică sovietică. alimentare). Básra Bass Bassetérre Basse-Tére Bastía Bastília [bas´teer] [bas´teer] [bas´tiia] oraş situat pe insula Sfîntul Cristofor . De la 24 august 1940. Centru comercial şi turistic.Basarábia regiune istorică românească. Monumente arhitectonice de cult (sec. ceasuri. gaze naturale. centrul adm. 51 mii loc. devenită închisoare de stat (sec. cabaline). Aeroport interna ional. sfeclă de zahăr. A fost cucerită de orăşenii răscula i şi demolată în 1790. monument istoric în Paris. copră. 19 mii loc. alimentară. max. În 1917 este proclamată independen a Republicii Demo-cratice Moldoveneşti (Basarabia). Moldo-veneşti. cafea. floarea-soarelui. Popula ia: 4 mil. republică în Federa ia Rusă. care prin votul parlamentului (Sfatul ării).S. Ad. zahăr. Ismail şi Bolgrad. . Întreprinderi industriale (maşini. băuturi spirtoase. textile. produse petroliere şi chimice). al semicantonului Bâleville. pînă la începutul sec. Cetatea Albă şi Ismail). porcine. Monumente arhitectonice de cult (sec. Port comercial.8 mii loc. prin care Oceanul Indian comunică cu Oceanul Pacific (prin marea Tasman). Lungime: 419 km. loc. XI–XV). par ial (fără jude ele Hotin. dar în 1878 le anexează din nou. ovăz. sub denumirea Republica Moldo Básel [´baz¬l] oraş în N Elve iei. Nod de cale ferată. Creşterea vitelor (bovine. XV – XVIII). Muzee. fiind denumită oficial Basarabia. construită între anii 1370 şi 1382. cartofi. Zăcăminte: petrol. Suprafa a: 144 mii km2.S. oraş în insula cu acelaşi nume. Se cultivă grîu. Universitate. ovine.

Industrie dezvoltată (rafinării de petrol. 115 mii loc. Biserică gotică (sec. rîu în România. Serbia şi Muntenegru. Suprafa a: 481 mii km2. XVIII. la N-V de America de Nord. loc. orez.: 3750 m. Industrie uşoară (aparate electrotehnice. Export de mărfuri industriale şi alimentare. 220 mii loc. Timişoara. regiunea subcarpatică şi valea rîului Mostişte. 139. Muzee. renumit prin vestigiile sale preistorice şi din epoca elenistică şi romană. tutun. ceai. Ruine de fortifica ii romane. blănuri.6 mii km2. Culturi cerealiere. uzine de alumină. sare). zonă geografică în E Cîmpiei Române. vinuri. Terenuri irigate. Báyreuth [germ. Industrie petrochimică. de prelucrare a lemnului). Palate (sec. Caraş-Severin). Nod de cale ferată. Universitate. al departamentului Oise .5 m. Fabrici de sticlă şi por elanuri. electronică. Centru adm. mobilă. XV). port la Marea Neagră. Muzee. XVI–XVIII). situat pe rîul Răut. XIII-–XVI. Agricultură specializată în produc ia grîului şi porumbului.2 mii loc. cuprinsă între valea Dunării. 160 mii loc.5 mii loc. Sta iune balneoclimaterică. Altitudine: 429. conserve. textilă. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. Sta iune balneară. oraş în Fran a. port pe fluviul Adour . XIII – XVI). Deálul ~. chimie). Nisporeni). oraş în Israel. Întemeiat de coloniştii francezi la începutul sec. situat pe rîul Cerna . medievale şi clasice. Manufactură de tapiserii (încă din sec. oraş în SUA (Texas). Batúmi Bavária Bayónne [baj´on] oraş în S-V Fran ei.: München . XVII). 57 mii loc. 136 mii loc. Relief: cîmpie cu lacuri sărate. coniacuri). dune. Centru comercial şi cultural. petrol. Centru industrial (metalurgie. Catedrală din sec. land în S-E Germaniei. situat pe fluviul Main. textile. Industrie petrolieră. Industrie constructoare de automobile. în conurba ie. cu ape termale. Atestată în anul 153 î. cel mai înalt deal din Republica Moldova. afluent pe stînga al Dunării.: baj´rout] Bãile Herculáne Bãlãnéºti Bãlþi Bãrãgán Beáufort Béaumont Béauvoir Beérsheba Béga [´boufort] [´boum¬nt] [bo´uwaar] [bier´geba] mare în bazinul Oceanului Arctic. oraş în Germania (Bavaria). Oraş din 1818. chimică. Universitate. port la golful Mexic. 74 mii loc. Culturi agricole: citrice. Mormîntul lui Fr. 6. oraş în România (jud. între marea Ciukotsk şi insula Banks. de cauciuc sintetic. valea Buzăului. Creşterea animalelor. sfeclă de zahăr. situat la N-E de com. Liszt. Catedrală (1785). cu numele Ad aquas Herculis sacras . Universitate. Universitate. Catedrală gotică (sec. Pomicultură. Pe Bega este situat or. centrul adm. municipiu în Republica Moldova. capitala statului Louisiana. Suprafa a: 70. 42 mii loc. oraş în Georgia (Gruzia).Hr. Popula ia: 12 mil. grafit. Ad. . Teatru. Muzee.Báton Rouge [´bætn´ruu…] oraş în S SUA. Bălăneşti (rn. Se mai cultivă floarea-soarelui. Lungime: 255 km (180 km pe teritoriul României). Teatre. alimentară. electrotehnică. port pe fluviul Mississippi . max. Zăcăminte (cărbune. crovuri. capitala Republicii Autonome Adjaria. Şantiere navale.

doc. cereale. Universită i. Popula ia: 10. Văleni (rn. loc. cînepă.8 mil. loc. mănăstiri. cherestea. mesteacăn). Industrie puternic dezvoltată: siderurgică. textile). Păduri de foioase (stejar. Capitala: Bruxelles . televizoare. aerian. mărfuri de larg consum.3 mil. pagode (sec. 311 mii loc. armament. Se cultivă sfeclă de zahăr. Universită i. rusa. energie electrică. electrochimică. Limbi oficiale: olandeza (flamanda). Exportă produse industriale (metalurgice. Industrie dezvoltată: extractivă (zinc. petrolieră. Căi rutiere: 137 876 km. oraş în Marea Britanie. XIV–XVI).5 mil. mobilă. fluvial pe Marele Canal ). Muzee. Teatre. lactate. pomi fructiferi. textile din in) şi comercial. capitala ării.5 km. Lungime: 6 km. covoare. in. Centru industrial (construc ii navale. Numeroase lacuri şi mlaştini. tractoare. material rulant. Culturi principale: cereale (grîu. Păduri de foioase şi de conifere. Nod de comunica ii. fructe. legume. port la Marea Irlandei. Rafinării de petrol. maşiniunelte. XIII. max. Admis în ONU la 27 decembrie 1945. Căi ferate: 3 410 km. germana (local). situat între Polonia. Ad. hîrtie. confec ii. Germania şi Olanda. petrol. gaze naturale. Capitala: Minsk . lînă. plante pomicole. Parcuri. cupru. citrice. Important centru economic şi cultural. fag. capitala Libanului. situat pe rîul Done . Rusia şi Ucraina. strunguri. Fabrici de pielărie şi încăl ăminte. ovăz). Universitate. produc ia conservelor de legume şi fructe). franceza (valona). Muzee. 9. textile. în sec. vagoane. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Popula ia: 10. bel´faast] lac în Republica Moldova. cartofi.: 3 m. Lă ime: 5. orz. Fortărea ă din sec. Export de fructe. încăl ăminte. produse alimentare vegetale. alimentare.Beijíng [bej´dzih] oraş în N-E Chinei. in. capitala Irlandei de Nord. port la Marea Mediterană. Limbi oficiale: belorusa. cartofi. Creşterea vitelor. Temple. echipamente electrotehnice. poligrafică. Muzeu. Hidrocentrale şi termocentrale. Relief reprezentat de cîmpii. plumb. aluminiu). Cahul). Moschee (din 1291). Suprafa a: 30. secară. Letonia. Căi ferate: 5567 km.16 mil. stat în E Europei. Universită i. Institu ii academice. Importă materii prime. conserve. construc-toare de maşini. sfeclă de zahăr. de podişuri joase şi de masivul muntos Ardeni. stat federal în Europa Occidentală. între Fran a. loc. Industrie variată: autocamioane. Întreprinderi industriale (prelucrarea metalelor. Importă combustibili. Căi rutiere: 49300 km. mătase. situat pe ărmul de S al Mării Nordului. Teatre.5 mii km 2. Suprafa a: 208 mii km2. produse chimice. Bélgia Bélgorod oraş în Federa ia Rusă. alimentară. mijloace de transport. locomotive. Exportă tractoare. 325 mii loc. nave maritime. textile. loc. Luxemburg. aparate radio şi electrotehnice. . sticlărie. automobile. Lituania. Climă maritimă temperată. República ~. petrol. Regátul ~ . Muzee. Beirút [bej´ruut] Belarús Beléu Bélfast [engl. XVI. Nod de comunica ii (feroviar. Relief de cîmpie joasă în S şi colinară în S-E. mijloace de transport. situat la S-V de com. Climă temperat-con-tinentală şi maritimă (în vest). gaze naturale. chimice. 1. At.

combustibili.P. capitala Serbiei şi Muntenegru. Suprafa a: 2. port la Marea Albă. Vestigii şi monumente istorice. 5. Bangladesh şi Birmania. Bélgrad Bélitung Belíze [be´liiz] Béllingshausen [´biljingz´gau-zin] Márea ~. Suprafa a: 530 mii km2. Universitate. F. cel mai înalt vîrf al mun ilor Altai. Ad. sucuri etc. la 20 km de Marea Neagră. loc. Pişceanka (reg. Întreprinderi mecanice. Muzee. afluent pe stînga al Nistrului. coastele Antarctidei şi ara Ellsworth. Versan i acoperi i de ghea ă şi zăpezi. Colonie comercială genoveză – Mourocastron. VI î. Vinni a. de carton. de aur. lîngă com.). Prelucrarea bumbacului. loc. regiune muntoasă în Asia. Nod feroviar. Lungime: 50 km. centrul adm. Admis în ONU la 25 septembrie 1981. Relief de podiş. Monumente arhitectonice de cult din evul mediu. 64 mii loc. alimentare (de prelucrare a cărnii şi peştelui.9 mii km2. Moncastro (sec.Hr. în Iran ş i Pakistan.: 4470 m. Popula ia: 6 mil. piscicole. Păduri cu arbori de lemn pre ios.2 mii loc. 30 mii loc. 17.Bélgorod-Dnestróvski oraş în Ucraina. Fabrici de cherestea. mărfuri de larg consum. Popula ia: 103. Creşterea animalelor. de construc ie. Turism. între ara Graham. Căi rutiere: 2710 km. Cetate în sistemul defensiv al statului medieval Moldova. Bellinzóna Belmopán Béloci [belints´oona] Bélo Horizónte Belomórsk Belucistán (Belugistán) Belúha Bénevento Bengál [´belu ori´zõti] oraş în E Braziliei. Export de copră. capitala statului Belize. Pescuit.2 mil. 1. chimice. Centru industrial i cultural. Se cultivă trestie de zahăr. Importă maşini şi utilaje industriale. port la Dunăre. situat pe ărmul vestic al Mării Caraibilor. Climă tropicală umedă. 55 mii loc. banane. Lazarev în timpul expedi iei antarctice (1819–1821). Alt. . capitala statului Minas Gerais. vinuri. între Mexic şi Guatemala. între India. XIII). golf în Oceanul Indian.: 4506 m. Centru economic şi cultural. oraş în Federa ia Rusă (Karelia). A fost descoperită de navigatorii şi exploratorii ruşi F. în Federa ia Rusă. stat în America Centrală. Ucraina). Popula ia: 262 mii loc. de mobilă. mijloace de transport. max. Monumente antice şi medievale. Capitala: Belmopan . al cantonului Ticino. diamante. a materiei prime agricole. Întreprinderi ale industriei constructoare de maşini. 2. port la limanul Nistrului. Turism. de confec ii.). Întreprinderi de prelucrare a lemnului. Este acoperită de ghea ă şi aisberguri. oraş în peninsula Yucatan . cu masive muntoase. Beloci (din rn. loc. loc. XV–XVII). situată între insulele Sumatera şi Kalimantan . Nod de cale ferată. oraş în Elve ia. insulă în Indonezia. Suprafa a: 23 mii km2. Exportă materiale şi produse textile. al provinciei Compa-nia. textile. orez.1 mil. Bellingshausen şi M.2 mii loc. Gólful (Márea) ~. Ad. Suprafa a: 490 mii km2. Expl. medie: 2586 m. Rîbni a). Muzee. alimentare. oraş în S Italiei. mare în extremitatea sudică a Oceanului Pacific. Izvorăşte la S-E de or. produse alimentare. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. porumb. Universitate. Suprafa a: 4. legume. Nod de comunica ii (feroviar. Colonie milesiană – Tyras (sec. denumită Cetatea Albă (sec. Limba oficială: engleza. aerian). piper. km2. textile.1 mil.3 mii. centrul adm.

titan. 485. Niger şi Nigeria. minereu de fier. fluvial). Centru comercial şi cultural. loc. cafea. Fortăre e medievale. stat în Africa Occidentală. (în conurba ie 155. Universitate. Păduri cu arbori de lemn pre ios. Strîmtoárea ~. automobile. Lungime: 1400 km. Suprafa a: 54 km2. teritoriu insular în Oceanul Atlantic. Culturi agricole: banane. la 960 km E de ărmul Americii de Nord. de laminat. Popula ia: 75. Insulele ~. Important nod de comunica ii.3 mil. optică.5 mil.Bengházi Benguéla [ben´gel¬] oraş în N Libiei. Pe ărmul golfului e situat oraşul angolez Benguela . textile. citrice. Mari întreprinderi industriale (metalurgie. textilă. Palate (sec. Întreprinderi de cherestea. mărfuri de larg consum. 130 mii loc. Muzee. At. comercial şi cultural. feroviar. Limba oficială: franceza. Catedrală. mare în partea de N a Oceanului Pacific.4 mii loc. financiar şi cultural. capitala Elve iei situată pe rîul Aare . Activitate financiar-bancară. Centru adm.: 42 m. format de cca 360 insule şi insuli e de origine coraligenă şi vulcanică. Capitala: Porto-Novo . situat la ărmul golfului Benin. centrul adm. important centru economic. Monumente arhitectonice medievale. Turism. Administrat de Marea Britanie. Ad. Nod de comunica ii (aerian. palate (sec. Întreprinderi siderurgice. comercial şi cultural în Europa. textile. aur. Industrie puternică: constructoare de maşini. Căi ferate: 578 km. 3. Centru industrial. Centru comercial şi industrial. Exportă bumbac. ulei de palmier. port la Marea Mediterană. castele. al provinciei Lombardia. Aeroport. produse chimice.: Hamilton . loc. 45 mii loc. cocotieri. Lă ime: 35–86 km. încăl ăminte. Popula ia: 5. strîmtoare care desparte Asia de America de Nord şi uneşte Oceanul Pacific cu Oceanul Arctic. bumbac. km2. Galerii de pictură. tutun. Benín [be´niin] Bénue Bérgamo Béring Béring Berlín [berl´iin] Bermúde Bérna . Muzee. Relief muntos. max. Academii. produse ale meşteşugăritului. pe coasta Angolei. Márea ~. fosfa i naturali. textile. construc ii de maşini. Burkina Faso. doc. Turism. centrul adm. Climă tropicală şi subtropicală. bananieri. XV). Universitate. Teatre. Pinacoteca Academiei Carrara. încăl ăminte. combustibili. al cantonului Berna.7 mii loc. afluent al Nigerului. pe teritoriul statelor Camerun şi Nigeria. Creşterea animalelor.9 mil. Planta ii principale: arbori de palmieri. constructoare de maşini. oraş situat pe rîurile Spree şi Havel. situată între Asia şi America de Nord. Relief de cîmpie şi de coline.5 mii loc. Ad. poligrafică. golf în Oceanul Atlantic. capitala Germaniei. aparate şi utilaje electrotehnice. bata i. Parcuri. Universită i. Meşteşugărit. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. legume (destinate în mare parte exportului). Importă maşini şi utilaje industriale. între Togo.: 4773 m. Suprafa a: 113 km2. Climă tropicală umedă. min. oraş în Italia. alimentară. XII–XIV). Bază aeronavală a SUA. alimentare). XIII – XVIII). 117 mii loc. savane. chimică.). Biserica Santa Maria Maggiore (sec. rîu în V Africii. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. electrotehnice. República ~. electronică. Centru industrial. în 1244. Bogate resurse de subsol: petrol. Căi rutiere: 6 070 km. Suprafa a: 2. ciment.

La confluen a Bistri ei cu Bicazul este situat oraşul Bicaz (jud. Pînă la alt. minereuri de fier. Regatul ~. Capitala: Thimphu . cocos. Biserica Nativită ii. stat în Asia de Sud. Pescuit. Pomicultură. Nod de comunica ii. produse chimice. Pe cursul superior al rîului se află Cheile Bicazului şi Lacul Roşu . Oradea . Suprafa a: 174 mii km 2. masiv muntos în Carpa ii nord-vestici. aparate de precizie).5 mii km 2. Suprafa a: 47 mii km2. Industrii (metalurgică. feroviar. Sta iuni balneoclimaterice. cabaline). Centru financiar. mei. Creşterea animalelor (ovine. Culturi agricole: orez. 24 mii loc. Zăcăminte: petrol. jude în N-V României. gresii etc. construc ii de maşini agricole. Industrie mecanică (ceasuri.: 1848 m (vf. Rezerva ii naturale. Limba oficială: tibetana (dzongkha). în Carpa ii Orientali. Universitate. 120 mii loc. grîu. Polonia şi Ucraina. max. Păduri tropicale şi de conifere. mărfuri de larg consum. Agricultură. 9. Admis în ONU la 21 septembrie 1971. Alt. banane. Popula ia: 631. electrotehnică. chimice. autovehicule. s-a născut Isus Hristos. Industrii (metalurgie. grafit. Climă tropicală şi tropical-musoni-că. alimentare. textile. textile. grîu. Suprafa a: 2 mii km2. potrivit Bibliei . orz. la S de Ierusalim. Întreprinderi metalurgice. porumb. Aici. orez. Culturi agricole: orez. Culturi agricole: cafea. trestie de zahăr.2 mii loc. port pe canalul Nervión . covoare. 370 mii loc. Importă maşini şi utilaje industriale. max. fluvial şi maritim). loc. Suprafa a: 7. cherestea. Meşteşugărit. cupru. situat pe rîul Doubs . în apropiere de golful Biscaya .5 mii loc. în apropierea coastelor Africii (Golful Guineii Ecuatoriale). Monumente arhitectonice de cult.). XII–XIV). Centru adm. între India şi China. Creşterea animalelor. de cărbune. Lac de acumulare. situat în partea centrală a Mun ilor Apuseni. Muzee. Universitate. Important nod de comunica ii (aerian. Capitala: Patna .: mun. 1400 m sunt acoperi i de păduri. Regiune muntoasă. la grani a cu Ucraina. Relief muntos cu depresiuni adînci ale marilor rîuri. oraş în Cisiordania. Alt. cărbune. Zonă turistică. siderurgică. Neam . Căi rutiere: 2 418 km. obiecte de meşteşugărit. marmură. afluent pe dreapta al Bistri ei . Exportă materiale de cherestea. Întreprinderi de ciment. porumb. masiv muntos în V României. Popula ia: 1. minereu de cupru. Hidrocentrală.: 1725 m. Popula ia: 87 mii loc. constructoare de maşini. de cherestea). Mún ii Bihórului . siderurgice. produse alimentare. Bethléhem Bhután [´betl´ehhem] [bhu´taan] Bicáz Bihár [bih´aar] Bihór stat în N-E Indiei. textilă). esături de lînă. chimică. oraş în N Spaniei.Besançón [bæz¾´sõ] Beschízi oraş în E Fran ei (Franche-Comité). Lungime: 42 km. Termocentrală. bauxită etc. situat în partea estică a mun ilor Himalaia. colinară şi de cîmpie. tutun. Expl. Bihór Bilbáo [bil´ßao] Bióko . Sta iune balneoclimaterică. rîu în România. bovine. insulă în Oceanul Atlantic. Curcubăta Mare ). Păduri. la grani a dintre Slovacia. Popula ia: 100 mii loc.9 mil. legumicultură. bumbac. Catedrală romană şi gotică (sec. iută. Muzee. Resurse naturale: cărbune.

Suprafa a : 50. cu ieşire la Golful Bengal. aparataj electric. ovine. a. trestie de zahăr. Hidrocentrale. Resurse naturale: cărbune. 650 mii loc. Zăcăminte: cărbune. Fortifica ii. nichel. Lungime: 279 km. Monumente arhitectonice (sec. Vegeta ie: păduri tropicale (lemn pre ios). afluent pe dreapta al Siretului. Centru industrial şi cultural. Exportă materii prime. India. Centru economic şi comercial. arhipelag în Oceanul Pacific (Melanezia). constructoare de maşini (montaj de automobile şi tractoare. trestie de zahăr.5 mii loc. Export de arahide. între Bangladesh. stat federal în Asia de Sud-Est. minereu de fier ş. de confec ii. Oraş din 1349. ciment. Suprafa a: 194 mii km2. gaze naturale. Important centru industrial (automobile. plumb. Capitala: Yangôn . Pescuit. aparate electrotehnice. aparate de radio). alimentară. cabaline). Climă tropicală musonică. Bírmingham Bírmingham Birobidján (Birobigeán) Biscáya Bísmarck Bissáu [bi´sau] Bístriþa Bístriþa . lemn şi produse din [´b¬mih¬m] oraş în Marea Britanie (Midlands). de cafea. Relief format din două masive muntoase paralele (în V şi E). cărbune. minereu de fier. New Ireland (dintre cele cca 200). arbori de cauciuc. Relief muntos. cuprinzînd între ele depresiunea fluviului Irrawaddy . Arhipelágul ~. tractoare.: 5120 m. Bacău ş. situat pe rîul cu acelaşi nume. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. porumb. Universitate. în conurba ie. Muzee. Culturi agricole: arbori de cacao. cupru. care se prelungesc pînă la marea Andaman . [biq´kaja] [´bismark] golf în Oceanul Atlantic. Fran a). constructoare de maşini şi utilaje textile. tutun. produse de lemn. Universitate. 127. porumb. 82 mii loc. situat pe rîul Bira . Limba oficială: birmana. legume. porcine. bubaline. cocotieri. sticlărie. cocotieri. la ărmul vestic al Europei (Spania. Industrie de prelucrare a materiei prime.5 mii loc. China. ramifica ii ale mun ilor Himalaya . tutun. a. pietre pre ioase. piei. de savană şi mangrove. bumbac. Industrie constructoare de maşini agricole. motociclete. caprine. rîu în România. grîu. zinc. produse alimentare. aeroport. ceai. Pînă în 1989 – Birmania . oraş în SUA (Alabama). avioane. Expl. al jud. max. Ad. XV – XVI). Piatra-Neam . de cherestea. Dispune de bogate zăcăminte (petrol. sare). cauciuc sintetic. argint. 88. Lacul de acumulare Izvorul Muntelui . ruinele unei cetă i (sec. ghips. Plutărit. Nod feroviar. oraş în Federa ia Rusă ( inutul Habarovsk). Culturi agricole: orez. Întreprin-deri metalurgice. staniu. animale vii.Birmánia Uniúnea ~. Planta ii de bananieri. Laos şi Thailanda. Popula ia: 350 mii loc. Insule pr. Nod de comunica ii.).5 mii km2. Trece prin oraşele Vatra Dornei. textilă. ulei de palmier. XIV–XVII). centrul adm. mei. Nod feroviar. pu in valorificate. Bistri a-Nă-săud. produse chimice etc. Popula ia: 47 mii loc. Este divizat în 7 “state na ionale” şi 7 provincii. capitala statului Guineea-Bissau. posesiune a statului Papua-Noua Guinee. forestiere. 1 mil. Suprafa a: 677 mii km2. soia.: New Britain. port la Oceanul Atlantic. loc. în zona mun ilor Apalaşi . esături. nuci de cocos. municipiu în România.

ctitorie a lui Ştefan cel Mare (din 1496). uraniu. Alba). placaj). zinc. Teatru. în special de automobile Opel . 5 mil. Seminarul teologic. Pe Bîc sunt situate oraşele Călăraşi. centrul adm. Muzee. capitala statului. Institu ii de învă ămînt. Industrie alimentară.Bístriþa-Nãsãúd jude în N României. Turism. Centru de comunica ii (feroviar. Rezerva ii naturale. Universită i. Bistri a . Teatru. Aeroport interna ional. Biserica Sf. Rafinării de petrol. municipiu în România (jud. Muzee. maşini electrice etc.). grafit. Institu ii de cercetări ştiin ifice şi de învă ămînt. Industrii (metalurgică. rîu în Republica Moldova. Gura Bîcului (rn. oraş în N Kîrgîzstanului. situat la confluen a celor două Tîrnave (Mare şi Mică). oraş în Germania (Renania de Nord-West-falia). situat pe rîul cu acelaşi nume. textilă). Turism. formează teritoriul Republicii Cehia. produse de panifica ie). [blæn´tair] oraş în Malawi. Biºkék Bizérta Bîc Bîrlád Bîrzava Blaj Blantýre Blóemfontein [´bluumf¬ntein] Bóchum [´bohum] Boémia Bogotá . Muzee. Pomicultură. Astăzi împreună cu Moravia. Suprafa a: 5. port la Marea Mediterană. textilă. de prelucrare a lemnului. Important centru comercial şi cultural. 300 mii loc. Şantiere navale. Muzee. oraş situat în mun ii Anzi . produc ia cristalului colorat. wolfram. Important centru economic şi cultural. afluent pe stînga al Timişului (129 km pe teritoriul României). Centru adm. Anenii Noi).5 mii loc. Pomicultură. Turism. chimică. Gheorghe . siderurgic. Lungime: 155 km. chimică. Industria sticlei. plumb. Întreprinderi industriale (de rulmen i. vinuri. oraş în Republica Africa de Sud. tipografii (sec. este deosebit de bogat în resurse naturale (minereuri de cupru. denumirea Cehiei în cadrul Imperiului Habsburgic (1526–1918). Orezării (pe cursul inferior). Între anii 1926–1991 denumit Frunze . Monumente arhitectonice de cult. Zăcăminte: cărbune. de confec ii. Sta iuni balneoclimaterice. la o alt. lîngă com. Turism. textile. 402 mii loc. Expl. de peste 2640 m. textile. Industria lemnului (mobilă. Muzee. capitala Columbiei. apicultură. provincie istorică în centrul Europei. Hidrocentrale. Viticultură. 77 mii loc. Întreprinderi constructoare de maşini agricole şi utilaje tehnice. Podişul Boemiei. Muzeu. Termocentrală. Vaslui). Universitate. al provinciei Orange Free State. Turism. Şcoala latinească. din V Cehiei. 632 mii loc. nichel). Anenii Noi. Relief muntos şi de podiş.: mun. Vechi centru de cultură şi învă ămînt românesc: Şcoala de obşte. de cărbune. Uzine metalurgice. construc ii de maşini. Serbia şi Muntenegru. alimentare). Popula ia: 329 mii loc. Universitate. 404 mii loc. XVIII–XIX). situat în partea de S a ării. oraş în Tunisia. alimentare (conserve de carne. Străşeni. Chişinău. afluent al Nistrului. aerian. 95 mii loc. legumicultură. municipiu în România (jud.3 mii km 2. gaze naturale. Centru industrial (metalurgic. loc. 22. Vestigii arheologice. rîu în România. constructoare de maşini. Teatre. Nod feroviar. minereuri neferoase. rutier). Monumente de artă arhitectonică şi comemorative (Adunarea de la Blaj). Nod feroviar.

de cherestea. Muzee. vehicule. Industrii (constructoare de maşini. Soroca). Muzeu. sec II î. 277 mii loc. Centru industrial. Tundră. Relief: podiş. Creşterea animalelor (ovine. aerian). Se cultivă cereale (porumb. XIX). Hr. grîu. Popula ia: 8. Climă temperatcontinentală şi tropicală. alimentare). de pielărie. oraş în V Indiei. Păduri tropicale. comercial şi cultural. orez). Importă maşini şi utilaje industriale. Suprafa a: 1. República ~. bovine. . chimice. capitala statului Mahârâshtra. Limbi oficiale: spaniola. Export de vinuri. situat pe rîul Rin . Căi rutiere: 42 438 km. de automobile şi de motociclete. caprine. Şantiere navale. trestie de zahăr. în conurba ie). al rn. centrul adm. Argentina şi Chile. 405 mii loc. biserici. Turism. petrol. Centru de comunica ii (feroviar. Industrie constructoare de maşini agricole. Căinarii Vechi (rn. Vechi oraş etrusc ( Felsina ). alimentară). Căi ferate: 3694 km. 126 mii loc. Nod feroviar şi rutier. savane. 11 mil. Institu ii de învă ămînt preuniversitare. gaze naturale. quechua. Muzee.). lîngă com. prelucrătoare de materie primă agricolă. Brazilia. Vestigii arheologice. argint. oraş în Ucraina (reg. de prelucrare a petrolului.1 mil. în conurba ie). km 2. a bumbacului. aur. cafea. gaze naturale).45 mil. colonie romană (Bononia . Universitate. Relief de podiş (alt. manioc. turnuri). max. Capitale: La Paz (executivă) şi Sucre (legislativă). cupru. stat în partea Centrală a Americii de Sud. Industrie extractivă (staniu. Întreprinderi ale industriei uşoare. Centru industrial. lame alpaca). Port. Monumente de artă arhitectonică medievală (palate. banane. loc. Aeroport. numite Tabacu . în apropierea Oceanului Atlantic. Reactor atomic. aymara. capitala statului Idaho. cîmpie joasă. alimentare. Admis în ONU la 14 noiembrie 1945. Întreprinderi industriale (prelucrătoare de petrol şi de lemn. afluent pe stînga al Căinarului. situat la vărsarea rîului Ialpug în lacul Ialpug. Aeroport. Studiouri cinematografice. citrice. Lungime: 45 km. (570 mii loc. situată între insulele Victoria şi Baffin. Întemeiat în 1818 pe locul unei aşezări mai vechi. oraş în S-V Fran ei. Monumente antice şi medievale. 600 m). Întreprinderi textile. Universitate. Bolgrad. Casa-muzeu “Beethoven“. 25 mii loc. Universitate. prelucrătoare a metalelor. 202 mii loc. wolfram. produse chimice. cafea. Universitate. stibiu. loc. mun i. Monumente arhitectonice de cult (sec. Turism.Bóise Boláta Bolgrád [´boisi] oraş în SUA. Exportă minereuri neferoase. oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). cultural şi universitar. situat între Perú. (640 mii loc. conserve. Muzee. Bombáy [bom´bei] Bonn Boothia Bordeaux [´buuqi¬] [bor´do] peninsulă în N Canadei. Odesa). plumb. chimică. situat pe o insulă din V Mării Arabiei. textilă. rîu în Republica Moldova. port pe fluviul Garonne. XI–XII). Grădină zoologică. cartofi. Bolívia Bológna [bo´lo¤¤a] oraş în N Italiei (Emilia-Romagna). cereale. A fost reşedin ă a emigran ilor bulgari din Basarabia (sec.

Bosfór Bósnia ºi Herþegovína Bóston [´bostn] oraş în N-E SUA. cereale. “Nicolae Iorga“ (Botoşani) ş. Lă ime: 660–3800 m. floarea-soarelui. Climă tropicală şi subtropicală. Zăcăminte: minereuri de mangan. port la Oceanul Atlantic. aur. Limbi oficiale: engleza.: Botoşani . setswana (na ională). (4 mil. aparate electrotehnice.: 290 m. Ramuri agricole: viticultura. afluent pe dreapta al Nistrului. Importă maşini şi utilaje industriale. Ad. Relief constituit din zone muntoase şi de cîmpie. Zimbabwe şi Africa de Sud. Poduri rutiere. La 26 august /7 septembrie 1812. porumb. Popula ia: 470 mii loc.). stat în Africa de Sud. Creşterea animalelor (ovine. Ad. strîmtoare care leagă Marea Neagră de Marea Marmara. bovine). Căi ferate: 887 km. loc. În 1941 aici au avut loc lupte crîncene între armatele ruseşti şi cele germane. Zambia. Centru industrial (şantiere navale. loc. produse alimentare. Lă ime: 240 km. Muzee. legume. minereuri de fier. legume. înconjurată de podişuri. Muzeu. carne. lînă. Centru adm.: 33 m. între Croa ia. la 124 km V de Moscova. Serbia şi Muntenegru şi Marea Adriatică.4 mii km2. piei. mărfuri de larg consum. produse textile şi alimentare. autovehicule. pielărie şi încăl ăminte etc. rezerva ii de vînătoare. între Europa şi Asia. Monumente istorice comemorative. Universită i (Boston. Suprafa a: 51. Admis în ONU la 17 octombrie 1966. lîngă comuna Chi cani (rn. Admis în ONU la 22 mai 1992. cărbune. Lungime: 30 km. argint. Suprafa a: 600. esături de bumbac. au învins armatele franceze. Prelucrarea lemnului. Căi rutiere: 19204 km. Gólful ~. cupru.55 mil. capitala statului Massachusetts. Lungime: 152 km. Creşterea animalelor (ovine. Monumente arhitectonice. Se cultivă grîu. Capitala: Gaborone . loc. Limba oficială: sîrbo-croata. rîu în Republica Moldova. Căi rutiere: 21168 km. Case memoriale: “Mihai Eminescu“ (Ipoteşti). cauciuc. situat între Namibia. Industrie extractivă (cărbune. confec ii. República ~. Exportă diamante. max. pomicultura. Culturi cerealiere. Export de petrol.Borodinó localitate în Federa ia Rusă. între Suedia şi Finlanda. trupele ruseşti. electrotehnică. Muzee. conduse de M. Harvard). zinc. Căi ferate: 1093 km. Se extrag diamante. max. Vestigii arheologice. “George Enescu“ (Liveni). Kutuzov. Industrii (maşini şi utilaje textile. bovine). Relief reprezentat de o depresiune deşertică. carne. . mei. plumb) şi producătoare de energie electrică. situat în partea nord-vestică a Peninsulei Balcanice. Lungime: 688 km. Căuşeni). Culturi agricole: porumb. în apropiere de Borodino. textile. situată pe rîul Colocea . Capitala: Sarajevo. Ialoveni). jude în N-E României (Moldova). a. Parcuri na ionale. Meşteşugărit. conduse de Napoleon I. golf situat în N Mării Baltice. citrice. Popula ia: 4 mil. Suprafa a: cca 5 mii km2. nichel. Climă temperat-continen-tală montană şi par ial mediteraneană.13 mii km2. silvicultura. Bótna Bótnic Botoºáni Botswána [bot´swaan¬] República ~. maşini şi utilaje. produse alimentare). Vegeta ie forestieră. Pomicultură. Turism. Popula ia: 1. Turism. 574 mii loc. Vegeta ie preponderent de savană. Creşterea animalelor. stat în Europa. Izvorăşte la N de satul Horodca (rn. în conurba ie). huilă.

Lungime: 2900 km. Vegeta ie alpină. oraş în partea de E a Germaniei. Teatru. Vestigii arheologice. mobilă. XV). situat pe rîul Havel . lipsită de vegeta ie. Creşterea animalelor. jude în România. comercial şi cultural. pe cursul mijlociu al Oltului. Monumente de artă arhitectonică (sec. Universitate. chimică. păduri de conifere şi de foioase. provincie istorică în partea centrală a Fran ei. de 1200 m. Arhitect Oscar Niemeyer. a. aur. Serveşte ca bază pentru flota maritimă de vînătoare (balene. anvelope).6 mii km2. Se varsă în Golful Bengal. Palat (sec. At. cu acelaşi nume. Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală. Centru industrial. Catedrală gotică (sec. Universitate. 323 mii loc. municipiu în România.Boúgainville [´buug¬nvil] cea mai mare insulă din arhipelagul Solomon . foci) şi pescuit. Filarmonică. acoperită în întregime de zăpadă şi ghea ă.8 mil. la alt. legume). Important centru industrial: trac. forestiere. Ad. pe teritoriul statelor China. oraş în Fran a (Berry). 93 mii loc. Turism. centrul adm. Zonă montană şi depresionară. Par ial navigabil. situată în centrul Podişului Brazilian. Boulógne (Boulogne. situat în mun ii Alpi. Popula ia: cca 3 mil. Industrii (constructoare de maşini.toare. Popula ia: 129 mii loc. în timpul călătoriei sale în jurul lumii din 1766–1769. Administrat de Norvegia. autocamioane. Fără o popula ie stabilă. de 231 m. arbori de cafea şi de cacao. fabrici textile şi de produse alimentare. materiale de construc ie etc. textilă. Suprafa a: 5 362 km 2. Siderurgie. land în E Germaniei cu centrul adm. doc. oraş în Marea Britanie (Anglia). Industrie uşoară. produse chimice şi de pielărie. 99 mii loc. al jud. Şantiere navale. Monumente. alimentară ş.: 145 m. În sec.[bu’lo¤] sur-Mer) Bourbonnais [burbo´ne] Bourges Bourgét Bouvét [bur…] [bur´…e] [bu´ve] Brádford Brahmapútra [´brædf¬d] Brándenburg Brándenburg Brasília [br¬z´iilj¬] capitala Braziliei. oraş în N Fran ei. situat la cca 2500 km S-V de Capul Bunei Speran e (Africa de Sud). Muzee. Centru industrial. Sta iune climaterică. Planta ii de bananieri. Oraşul a fost construit în anii 1956–1960. maşini. Zonă agricolă (cereale. XII).8 mii loc. Suprafa a: 44 km2. Pomicultură: plante tehnice. la o alt. de prelucrare a lemnului.). Popula ia: 641 mii loc. construc ii de maşini. Resurse de subsol: cositor. printr-o deltă formată împreună cu fluviul Gange. Biserică (sec XV). Este o insulă de origine vulcanică. 1.: Braşov . teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. Relief muntos. loc. Turism. în 1234 ( Corona ). Capitală din 1960. Suprafa a: 10. Centru adm. Construc ii de maşini. Suprafa a: 29 mii km 2. Vestigii arheologice. comercial şi cultural. la Potsdam. maşini-unelte. XIII – XV). fructe. Industrii (armament. Braºóv Braºóv . XVII provincia Brandenburg a constituit nucleul statului prusac. în V Oceanului Pacific. Suprafa a: 59 km2. Fabrici textile (lînă. loc. în bazinul fluviului Elba . la 226 km S de Paris. Muzee. Expl. fluviu în Asia. Turism. Insula ~. max. cel mai mare lac al Fran ei. A fost descoperită (1768) de navigatorul francez Louis Antonie de Bougainville. Muzee. Nod feroviar. Universitate. 483 mii loc. Muzee. India (în partea de N-E) şi Bangladesh. port la Marea Mînecii. X – XII). mătase). textile. Turism. Important nod de comunica ii. 95. Zonă industrială şi agricolă. Catedrală (sec.

Brazília Brazzavílle [braza´vil] Brãíla capitala Republicii Congo. conserve. chimică. oraş situat pe fluviul Zair. Centru piscicol. hîrtie. Bolivia.5 mil. Monumente arhitectonice de cult (sec. Universitate.68 mil. Centru industrial (locomotive. 596. zahăr. Industrii (constructoare de maşini. Universitate. în 1429. Export de cauciuc. Suprafa a: 7420 ha. alimentară. de calcare.). Expl. XII). orez. port pe malul stîng al Dunării.Bráteº Brátislava Bráunschweig [´braun¿vaik] lac în România (Moldova). Re ea navigabilă internă: 35 000 km. Centru industrial (siderurgie. în 1350. Pescuit. cacao etc. prelucrarea lemnului. bere etc. capitala Slovaciei. grîu. alimentară etc. diamante. producerea celulozei şi hîrtiei. autogredere. cîmpii. Fondat în sec. Guyana.5 mii loc. port pe fluviul Dunărea. Teatru. At. în sec. Exportă mijloace de transport. produse alimentare. Catedrală (sec. Centru de comunica ii (aerian. construc ii de maşini. vagoane. rutier). oraş în N Germaniei (Saxonia Inferioară). km. Suprafa a: 4 766 km 2. Ad. Perú. Climă tropicală şi ecuatorială. confec ii etc. trestie de zahăr.). centrul adm. oraş în Federa ia Rusă. de încăl ăminte. Venezuela. Columbia. soia. Creşterea animalelor. afluent al fluviului Weser . Căi ferate: 30400 km. textile. Se cultivă bumbac. ananaşi. floarea-soarelui. metalurgică. loc. Muzee. stat în centrul şi estul Americii de Sud. Universitate. cafea. situat pe rîul Oker . Complex de monumente arheologice din sec XII–XIV. doc. de mangan. arahide. chimice. Turism intens. Importă maşini şi utilaje industriale. medie: 3 m. República Federatívă ~. comercial şi cultural. banane. textilă. de prelucrare a lemnului. Relief predominant de cîmpie. alimentare etc. 452 mii loc. produse chimice. tractoare. bere. Universită i. aparate optice. Muzeu. Filarmonică. 500 mii loc. XVII–XVIII). Nod de cale ferată. km 2. doc. Brãíla Brãnéºti Breánsk comună în Republica Moldova (rn. textilă. Industrie siderurgică. grîu. XII. maşini agricole). cu acelaşi nume. constructoare de maşini (autovehicule.). Agricultură specializată în produc ia de cafea (ocupă primul loc în lume) şi de cacao (locul al treilea). conserve. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. petrochimică. Centru adm. de prelucrare a petrolului. textile. Argentina. Guyana Franceză şi Oceanul Atlantic. Expl. Monumente istorice şi de artă arhitectonică. de prelucrare a lemnului. Suprafa a: 8. bovine). Este dezvoltată creşterea animalelor (ovine. At. Repara ii navale. Popula ia: 176 mil. aur. Academie de ştiin e. alimentare. textile. legume. Teatru. municipiu în România. 259 mii loc. pe cursul inferior al Dunării. Căi rutiere: 1. Popula ia: 405 mii loc. Uruguay. citrice. Meşteşugărit. 236 mii loc. jude în România. zahăr. minereuri de fier. bauxită. Capitala: Brasilia . Pescuit. situat la confluen a Prutului cu Dunărea. forestiere. produse siderurgice şi petroliere. Limba oficială: portugheza. nichel. Turism. Fabrici de încăl ăminte. situat pe rîul Desna. Orhei). Paraguay. IX. Întreprinderi de producere a aluminiului. Teatru.: Brăila . cuprins între Surinam. chibrituri. Muzee. feroviar. afluent al Niprului. . repara ii navale. produse textile. combustibili. Întreprinderi constructoare de maşini. construc ii de maşini şi utilaj greu. Relief variat: podişuri. Important centru industrial (metalurgia laminatelor. fluvial. doc.). al jud. Centru industrial. Culturi agricole: porumb. At. porumb. Muzee.

Pescuit. At. Universitate. Principalele insule: Marea Britanie. Republica Irlanda. Pinacotecă. Mici întreprinderi industriale (materiale de construc ii. Important centru industrial (avioane. fabrici de hîrtie. Industrii ( constructoare de maşini. port la Oceanul Atlantic. reşedin ă a raionului Briceni. în 1576. Arhipelágul ~. 145 mii loc. oraş în S-V Marii Britanii (Anglia). zahăr. oraş în Belarus. loc. Muzee. loc. rom. Monumente arhitectonice edilitare (sec. în 1019. rutier). Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (1888). alimentară). între Oceanul Atlantic şi Marea Nordului. produse alimentare). navală. oraş în E Australiei. chimică. Universitate. 153 mii loc. Turism. Muzee. Brísbane [´brizb¬n] Brístol [´bristl] Británic . doc. fluvial). Turism. oraş în N-V Fran ei (Bretagne). 258 mii loc. şantiere navale).6 mii loc.5 mil. Muzee. Turism. Monumente istorice. Universitate. Turism. Zonă agricolă. Monumente arhitectonice de cult (sec. Rafinării de petrol. de zahăr. Muzeu. Centru industrial. azbest. automobile. situat pe rîul Avon . 550 mii loc.Brémen [´breem¬n] oraş în N Germaniei. Popula ia: 60 mil. 197. încăl ăminte). rafinării de petrol. 1. Sta iune balneară. la 230 km de Chişinău. arhipelag în N-V Europei. feroviar. în apropiere de golful Bristol . Fondat în 787. al landului cu acelaşi nume. Bricéni Brídgetown Bríghton [´brid…taun] [´braitn] capitala statului Barbados. port pe fluviul Weser . port la Oceanul Pacific. alimentară. XIV–XV) şi edilitare (sec. cuprinsă între Oceanul Atlantic şi Marea Mînecii. Şantiere navale. 396. Hebride. oraş în Italia (Lombardia). textilă. locomotive. Industrii (metalurgică. alimentare). Turism. Întreprinderi industriale (armament. Suprafa a peninsulei: 24 mii km2. Irlanda. port comercial şi militar la Oceanul Atlantic. situat pe rîul Lopatnic. XVIII). la grani a dintre Italia şi Austria. centrul adm. comercial şi cultural. Export de melasă. 121 mii loc. Nod de comunica ii (aerian.). Universitate. maritim). Turism. alimentară. Muzeu. textilă. Universitate. Brénner [´bren¬r] Bréscia [´bre¿¿a] Brest Brest Bretágne [br¬´ta¤] peninsulă franceză. oraş în N Republicii Moldova. Muzeu. Centru de comunica ii (aerian. provincie istorică în peninsula cu acelaşi nume. Industria lemnului şi alimentară. la 1370 m alt. trecătoare în Alpii Orientali. situat pe rîul Bug . Statele cuprinse: Marea Britanie. chimică. textile. Suprafa a: 315 mii km2. Şosea (din 1772) şi cale ferată (din 1864–1867) care leagă oraşele Innsbruck (Austria) şi Bolzano (Italia). capitala statului Queensland. oraş în Marea Britanie (Anglia). textile. Relief muntos.8 mii loc. Industrie constructoare de maşini. produse chimice. Important centru industrial (construc ii aeronautice. şantiere navale. XI–XIII).. At. Centru de comunica ii (feroviar. sec. port la Marea Mînecii. aparate electrotehnice. textile etc. doc. Nod feroviar. de automobile. XV–XVII) şi de cult (Domul. Pescuit. vapoare. Universitate.

port pe un canal navigabil legat de Marea Nordului. legume. sagon. ridicat în 1958. Monumente arhitectonice medievale: catedrală (sec. Brúges Brunéi Bruxélles [fr. în 1243. situat între văile rîurilor Prahova şi Dîmbovi a. comercial şi cultural. arbori de cauciuc. XIII–XVIII). Universită i. partea de N a Moldovei. chei. apoi eliberată în 1941 şi reintegrată în hotarele României pînă în 1944. financiar şi cultural. Centru industrial (metalurgie. textile. colinar şi de cîmpie. max. autovehicule. locomotive. Aici au fost ucişi peste 50 mii de prizonieri. Bucégi Búchenwald [´buuh¬nvalt] lagăr nazist de concentrare şi exterminare în Germania. cînd a fost din nou anexată la U. partea de nord a Bucovinei. Biserici. Creşterea animalelor. XV). Bucovína .S.: 2 505 m (vf. de mobilă. stat situat în S-E Asiei. 391 mii loc. înfiin at în 1937 şi lichidat în 1945. insula Kalimantan. Din 1918 pînă în 1940 a făcut parte din Regatul României. XII–XVI. În 1947. Vechi centru al industriei textile (broderii).R. port legat prin canale de Marea Nordului. produse chimice etc. Căi rutiere: 2 417 km. 221 mii loc. Uzine constructoare de maşini şi utilaje (tractoare. cauciuc. Universitate. Institu ii de cercetări ştiin ifice. orez. XVIII). alimentare etc. confec ii. Omul ). primărie (sec. Exportă petrol şi produse petroliere. Monumente arhitectonice medievale. doc. Suprafa a: 58 mii km2. Alt.S. Nod feroviar şi rutier.S. Admis în ONU la 21 septembrie 1984. Important centru industrial. situată în N-E Carpa ilor Orientali. produse alimentare) şi comercial. petroliere şi forestiere. Se mai cultivă manioc. produse alimentare.S. Turism. întreprinderi poligrafice. Expl. [brüü3] oraş în N-V Belgiei. clădiri administrative (sec. cabane. Păduri luxuriante.. Limba oficială: malaieza. Planta ii întinse de cocotieri. cînd a fost ocupată de Austria. Relief muntos. masiv muntos în România (Carpa ii Meridionali). de produse chimice. Importă maşini şi utilaje industriale. Capitala: Bandar Seri Begawan . regiune istorică în România. Climă ecuatorială. intră în componen a R. fructe. material lemnos. ~ Darussalám . XIII). Pescuit. rulmen i).S.: brü´sel] capitala Belgiei. gaze naturale.R. pe ărmul Mării Chinei de Sud. Important centru industrial (construc ii de maşini-unelte. motoare electrice. Muzee. Turism. Căi ferate: 19 km. A fost anexată în 1940 la U. automobile. textile. Ucraina (din 1991 – Ucraina). textile. împreună cu oraşul Cernău i. Muzee. Monument în memoria eroilor extermina i. At. S-a aflat în componen a statului feudal Moldova pînă 1775.Brno oraş în Cehia (Moravia de Sud). prosper în sec.). Parc na ional. strunguri. Peşteri.S. Popula ia: 351 mii loc. palate (sec.

Export de cafea. [´buf¬lou] oraş în SUA (New York). Industrii (chimică. Universită i. Vestigii arheologice geto-dace şi romane. constructoare de maşini. Suprafa a: 226 km 2. Important centru de comunica ii al continentului American. comună în Republica Moldova (mun. rn. Urme de vechi construc ii şi fortifica ii. Parcuri. provincie în partea central-estică a Argentinei. Teatru Na ional. vagoane. Biblioteci. II–IV). Suprafa a: 308 mii km 2. După întemeierea statului feudal al Moldovei (1359). capitala Argentinei. produse chimice şi alimentare etc. Muzee. textile. după colonizarea lui cu bulgari. 329 mii loc. Muzeu. în conurba ie). textilă. Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec.).24 mil. zahăr. ruşi. În 1812 tătarii au fost strămuta i în Crimeea. alimentare. Biblioteci. Academia Română. de pielărie şi încăl ăminte. Oraş din 1533. Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală şi contemporană. Bugeacul.Bucuréºti capitala României. 3 mil. loc. Universitate. autobuze şi troleibuze etc. constructoare de maşini (locomotive. electronică şi electrotehnică. loc. Operă. ca sat în 1455.3 mil. găgăuzi. face parte din teritoriul acestei ări. municipiu în S ării. După 1940. Turism.9 mil. Cetate. siderurgie. textilă. farmaceutice. Zonă industrială şi agricolă (cereale. Lungime: 806 km. Din sec. Lungime: 15 km.97 mil. Fostă colonie romană. At. Teatre. regiune în partea de sud a Basarabiei. se varsă în Marea Neagră printr-un liman. economic şi cultural. Hidrocentrale. doc. Comunica ii interna ionale. 1. situat pe ărmul Mării Negre. situat pe malul lacului Erie . XIV s-a aflat în componen a ării Româneşti. loc. oraş în V Columbiei. Institute. situat pe malurile rîului Dîmbovi a. în 1459. Centru industrial (avioane. Muzee. cu excep ia anilor 1941–1944. alimentară. loc. Vestigii arheologice din perioada romană tîrzie (sec. loc. Budapésta Budéºti Buénaventúra Búenos Áires [´bwenos´aires] Búenos Áires Búffalo Bugáz Bugeác Búgul de Sud . situat pe ambele maluri ale Dunării. minereuri. aluminiu. comercial şi cultural. creşterea bovinelor). BelgorodDnestrovski). Turism. fluviu în S-V Ucrainei. Metrou. Principal centru politic. împreună cu întreg teritoriul Basarabiei. Centru de comunica ii (aerian. Poduri peste Dunăre. Centru adm. elicoptere. la S-V de localitatea Zatoka (reg. În apropiere se află cascada Niagara . Universită i. Popula ia: 12. divizat în 6 sectoare administrative. capitala Ungariei. Odesa. Chişinău). Centru economic. XVI pînă la începutul sec. Filarmonică. feroviar. Universitate. avioane. optică. Grădină zoologică. În sec. Sta iune balneară. alimentară). Lă ime: 2–3 km. Industrii: siderurgică. doc. XIX a fost dominat de turci.: La Plata . de pielărie. Academie de ştiin e. chimică. Turism. port principal la Oceanul Pacific. ucraineni. Muzee. port în golful La Plata . poligrafică. At. de prelucrare a lemnului. Navigabil (par ial pe cursul inferior).). a fost anexat la imperiul Rusiei. Popula ia: 2. Bugeacul de S-E revine Ucrainei (reg. chimice. (10. Turism. fluvial). lac în Ucraina. alcătuit din zonele urbane principale Buda (pe malul drept) şi Pesta (pe malul stîng). XIII–XV). germani. cînd a făcut parte din componen a României. Mari întreprinderi industriale: metalurgie. 167 mii loc. de confec ii. Odesa). Înfiin at de coloniştii spanioli în 1535. care i-a aşezat aici pe tătarii nohaici.

textile. nichel. mănăstire. Centru industrial şi cultural. biserici (sec. cărbune. Creşterea animalelor (bovine. Suprafa a: 351. 330 mii loc. forestieră. XI–XV.1 mil. porcine). Căi ferate: 6508 km. Vînatoare. stat în S-E Europei. Muzeu. zinc. 212 mii loc. Zăcăminte: huilă. situat pe rîul Arlanson . alimentare. Pomicultură. Limba oficială: bulgara. Pescuit. ovăz. textilă). bumbac. Întreprinderi de prelucrare a lînei. Monumente arhitectonice de cult: catedrală (1221).2 mii loc. Centru comercial. produse petroliere. oraş în Uzbekistan. Turcia şi Marea Neagră.: Eisenstadt . situat în Peninsula Balcanică. Resurse naturale: molibden. porcine). situat în valea rîului Zeravşan . Bureátia República ~. situată în S Siberiei Orientale.Búgul de Vest Buhará rîu în E Europei. industrial. Lungime: 772 km. textile. Popula ia: 1. alimentare. bovine. alimentare. floareasoarelui. Centru interna ional de comunica ii (aerian. Importă maşini şi utilaje industriale. Suprafa a: 4 mii km2. Grecia. maritim). 225 mii loc. de pielărie. Capitala regatului Castiliei în sec. oraş în E Bulgariei. Universitate. Culturi cerealiere. păsări). Denumirea veche: Usumbura . de celuloză. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Export de tutun. República ~. formînd par ial grani a dintre Ucraina. XII–XIII). metale laminate. orz. Industria bumbacului şi mătasei. IX–X şi XVI–XIX). Relief muntos. fabrici de covoare. Centru industrial şi cultural. loc.8 mil. Monumente arhitectonice medievale (sec. Angara şi lacul Baikal. A fost creată la 30 mai 1923. Pescuit. Turism. de mobilă. republică în componen a Federa iei Ruse. Muzee. legume. Întreprinderi prelucrătoare a bumbacului. Culturi agricole: cereale. aur. Păduri de foioase (fag. alimentară. oraş în N Spaniei (Castilia León). constructoare de maşini. Mauzoleul lui Ismail Samani (sec. mijloace de transport. Fondat în 884. Teatre. Centru adm. Culturi agricole: grîu. lactate). Admis în ONU la 14 decembrie 1955. cupru. produse alimentare). tutun. peşte. mangan. Pescuit. echipamente industriale.3 mii km2. bauxită. crom. Industrie forestieră. Creşterea animalelor (bovine. între România. loc. Capitala: Sofia . fructe. de textile şi confec ii. a peştelui. textile. minereuri de fier. port la Marea Neagră. Serbia şi Muntenegru. Bujumbúra [bud3um´bura] Bulgária capitala statului Burundi. stejar) şi conifere. de produse alimentare (vinuri. Climă temperat-continentală în nord şi semimediteraneană în sud. IX). textilă. Naviga ie pe rîurile Selenga. Legumicultură. Capitala: Ulan-Ude . vagoane. de produse chimice. Întreprinderi de prelucrare a cărnii şi blănurilor de caracul. Popula ia: 8. mazăre. legumicultură. Universitate. legume. Căi rutiere: 36 925 km. bauxită. porcine. Relief reprezentat de masive muntoase şi cîmpii deluroase. fructe. conserve. afluent al fluviului Duero . 162 mii loc. Industrii (energetică. Expl. forestiere. lignit. [´burg¬nlant] provincie în Austria. a lemnului. electrotehnică. Suprafa a: 111 km2. Industrie variată (construc ii navale. Popula ia: 275. port pe malul lacului Tanganyika . la grani a cu Ungaria. Burgás Búrgenland Búrgos . Creşterea animalelor (ovine. plumb. Belarus şi Polonia. Navigabil. sfeclă de zahăr. siderurgică. wolfram. trandafir. Macedonia. tutun. Exportă materii prime minerale. petrol.

orez. Nicolae (1675). Popula ia: 1.: mun..6 mil. autovehicule. Se cultivă mei. Suprafa a: 275 mii km2. Mănăstire rupestră (sec. Se cultivă sorg. Rîmnicul-Vîlcea). At. gaze naturale. Capitala: Dijon . Parcuri na ionale. cartofi. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole.7 mil. Lungime: 5 km. Climă ecuatorial-musonică. tutun. Hr. loc. Turism. Odesa. bunuri de larg consum. Căi rutiere: 14 500 km. sorg. trestie de zahăr. pescuit. wolfram. Butucéni comună în Republica Moldova (rn. Biserica Sf. loc. alimentară. Căi ferate: 495 km. Ad. Pescuit. arahide. Rwanda şi Tanzania. Vegeta ie preponderent de savană. Capitala: Ouagadougou . calcare. Alte surse economice: creşterea animalelor. Buzău . Buz´ãu . Reproduce numele neamului germanic al burgunzilor. Suprafa a: cca 6 mii km2. Relief muntos (alt. jude în S-E României. Tatarbunar). Capitala: Bujumbura . produse alimentare. Vechi complex monastic. República ~. mijloace de transport. Popula ia: 12. nichel. învecinat cu Republica Democrată Congo. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. ape minerale. Căi rutiere: 13 120 km.5 km 2. la S de localitatea Tuzla (reg. numele unor străvechi aşezări pe teritoriul României: aşezare geto-dacică în cuprinsul com. Limbi oficiale: franceza. alimentare. d. produse alimentare. rundi/kirundi. castru roman şi aşezare civilă din sec. fasole. localizate pe teritoriul comunei Stolniceni (mun. V. construc ii de maşini. Lă ime: 2 . prelucrarea metalelor şi lemnului. Niger. Vîlcea). Relief de podiş (alt. porumb. peşte. pe ărmul Mării Negre. Ghana şi Côte d’Ivoire. grîu. bumbac. Zonă industrială (metalurgia feroasă. Ocni a (jud. creşterea animalelor). orez. Provincie franceză din 1477. II – III. Creşterea animalelor (caprine. manioc.: 1500–2600 m). loc. datînd din sec. combustibili. Suprafa a: 28 mii km2. textile şi alimentare) şi agricolă (culturi cerealiere. bumbac. Zonă agricolă (vinuri de Burgundia). de staniu. textile. Vegeta ie de savană şi pajişti. stabili i aici în sec. Suprafa a: 31. Benin. Centru adm. Limba oficială: franceza. ceai. situat între Mali. Vestigii arheologice geto-dacice şi romane. aur.3 km. Expl. Togo. Relief muntos şi colinar subcarpatic. Exportă cafea. arahide.Hr. Fabrici de ciment. de pînă la 750 m). Resurse naturale: petrol. cereale.Burgúndia veche provincie istorică în E Fran ei. columbit. bumbac. Orhei). ovine. doc. stat în Africa Occidentală. rn. porumb. În anii 1960–1984 se numea Volta Superioară .6 mil. bovine). stat în Africa Centrală. azi regiune administrativă şi economică. în 1616.. max. I î. viticultură. Climă ecuatorială musonică. produse chimice. încăl ăminte. Buridáva Burkína Fáso Burnás Burúndi lac sărat în S-V Ucrainei. Importă maşini şi utilaje industriale. comer . Admis în ONU la 18 septembrie 1962. Exportă vite. textilă. Popula ia: 522 mii loc.: 3 m. Păduri de foioase şi conifere. XVII–XVIII). străbătut de rîul Buzău . Popula ia: 6. República ~. tantal.

Nod de comunica ii (feroviar. 1941–1944) şi în cadrul Republicii Moldova (din 30 decem-brie 1998). At. la 173 km de Chişinău. Export de produse petroliere. Sta iunea balneoclimaterică “Nufărul Alb“. Arhanghel Mihail (1850). situat în apropierea rîului Buzău. bisericile Sf. constructoare de maşini. Teatrul "B. de jude . oraş în S-V Spaniei (Andaluzia). Meşteşuguri. oraş în Luzon. Şantiere navale. în conurba ie. port la Oceanul Atlantic.5 mii loc. 1502 ca sat ( Şcheia ). între Dunăre şi Marea Neagră. Maree puternice (3 m. Monumente istorice. rutier). 242 mii loc. a României (1918–1940. Întemeiat de finicieni (cca 1100 î. Important centru economic şi cultural. oraş în N Angolei. Centrul zonei de cultură a orezului. Este legat printr-un canal de Marea Mînecii. oraş în N-V Fran ei (Normandia). Industrie metalurgică. centrul adm. Biblioteci. fiind denumit apoi Frumoasa . alimentară. Centru vamal de frontieră. tutun.: 101 m. oraş în S-V Republicii Moldova. Universitate. XII). alimentară. 45 mii loc. V–XI). în conurba ie. port la Oceanul Atlantic. Universită i. doc. Nod feroviar. Catedrala Sf.). Industrie uşoară şi alimentară. alimentară. de conserve din peşte. Muzee. golf în Oceanul Atlantic. Cuprindea jude ele Durostor şi Caliacra. electrotehnică. At. Monumente arhitectonice (sec. Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. Industrie chimică. A fost centru adm. 173 mii loc. oraş în Italia. între capul Trafalgar şi capul Santa Maria. Fortifica ii (sec. în conurba ie. În 1940 a fost cedată Bulgariei. doc. 147 mii loc. de prelucrare a lemnului. 24 mii loc. Vechi centru tipografic. Amfiteatru roman. Catedrală (sec. cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine . Lă ime max. Monumente arhitectonice de cult. Industrie de prelucrare a lemnului.Hr. Teatru.: 107 km. Ad.). Existent la 1452 ca aşezare umană. cu statut de oraş. strîmtoare în V Oceanului Atlantic.P. Hasdeu". Pod peste Prut. Industrie alimentară. al jud. măsline.. 308 mii loc. reşedin ă a raionului Cahul. Industrie metalurgică. Cabanatuán Cabínda Cábot Cádiz Cádiz [´kæb¬t] [´kadiq] [´kadiq] Cadrilatér Caen [k¾] Cágliari [´kalijari] Cahúl . min. Zăcăminte de petrol. între insula Terra Nova şi Cape Breton . port la golful cu acelaşi nume (Marea Mediterană). Aeroport. Dumitru (1899). Muzee. Lungime: 195 km. cu acelaşi nume. Industrie aeronautică. chimică. biserică (sec. Şantiere navale. în insula Sardinia. chimică. regiune istorică în S României (Dobrogea). XIII). de mase plastice. Turism.Buz´ãu municipiu în S-E României. Export de peşte. a Principatului Moldova (1856–1878). Fabrici textile. în componen a provinciei Basarabia (1835–1856).: 100 m. textilă. XIX). Muzee. de ciment. XVIII). administrative. palate). biserici. 183. Ad. Universitate (1432). iar din 1835 – Cahul . în 1234. edilitare (episcopie. max.

conserve. La 21 iulie 1770. maşini-unelte). peninsulă muntoasă în N Greciei. Numele antic – Brutium . 7 mil. a orezului. în conurba ie. Centru comercial şi financiar interna ional. Punct de vamă. în anii 1844–1849. Lă ime: 50-250 km. sticlă. hîrtie. alimentară. Creşterea animalelor. At. Izvorăşte la N de com. păstrat pînă astăzi. automobile. Hidrocentrale. Centru comercial (grîu. Muzeu. Lungime: 40 km. chimică. Calábria [ka´laabria] regiune în S Italiei. vi ă de vie. Caíro capitala Egiptului. Izvoare minerale. loc. Babilon. Muzee. Oraş pr. chimică. construc-toare de maşini (avioane. Lungime: 1200 km. 3069 m). de prelucrare a lemnului. la poalele Mun ilor Stîncoşi . în frunte cu contele P. În cadrul armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. Etulia. Popula ia: 2. unt).: Catanzaro . între strîmtoarea Messina şi golful Taranto .5 mii loc. A. vite). Metrou. 730 mii loc. Industrie metalurgică. în conurba ie. între Oceanul Pacific şi Golful cu acelaşi nume. Culturi de măslini. doc. tractoare. Industrie metalurgică. alimentare (zahăr. Climă mediteraneană. peninsulă în N-V Mexicului.Cahúl rîu în Republica Moldova. port în delta Gangelui şi Brahmaputrei . alimentară. Cerro de la Encantada . minereuri de fier şi de mangan. Relief muntos (vf. Nod de comunica ii. loc.1 mii km2. Monumentul memorial 1877 . citrice. Calafát Calcídicã Calcútta Cálgary [´kælg¬ri] oraş în S Canadei (Alberta). a bumbacului. Cahul) şi se varsă în lacul cu acelaşi nume.7 mil. Oraş din 1855. Pe teritoriul peninsulei se află republica monastică Athos . Întreprinderi de prelucrare a metalelor. poligrafică. textilă. loc. Grădină botanică. În epoca romano-bizantină aici s-a aflat or. a fost înăl at un monument în formă de coloană (22 m). Se cultivă măslini. i-au învins pe turci. Pe locul luptei. lapte praf. în 1424 ( Vadul Diuliu ). port pe stînga Dunării. Nod de comunica ii. în peninsula cu acelaşi nume. Universită i. Filatură şi esătorie de bumbac. Universitate. de mobilă. Muzee. Rumean ev. lîngă com. de confec ii. Industrie chimică. numit apoi (în anul 641) Al-Fustat. automobile. pe rîul Cahul (lîngă actualul oraş Vulcăneşti) oştirile ruseşti. de petrol şi gaze naturale. 21. port pe Nil. Monumente antice (moschei). Viticultură. Aeroport interna ional. Industrie poligrafică şi cinematografică. strunguri. Aeroport interna ional. Parc na ional. Suprafa a: 144 mii km 2. produse electrotehnice şi chimice. Pelinei (rn. capitala statului Bengalul de Vest. care erau mult mai numeroşi. Centru industrial (construc ii de material rulant. electrotehnice. Creşterea caprinelor şi ovinelor.2 mil. Relief muntos cu cîmpii de litoral. În 1988 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă (edi ia a XIII-a). Expl. Universită i. Dolj). în apropierea deltei fluviului. oraş în N Indiei. Península ~. a cărnii. situată între golful Orfani (la E) şi golful Salonic (la V). Întreprinderi de prelucrare a iutei. 11. citrice. încăl ăminte. municipiu în România (jud. Cel mai mare oraş din Africa. Zăcăminte de pirite. Califórnia [´kæl¬´fornj¬] . Suprafa a: 15. Academie de ştiin e. Climă tropicală şi subtropicală. Mare nod de comunica ii.

Nod de comunica ii. oraş în E Cubei. aur. cărbune. gaze naturale. Pomicultură. în lungul coastelor de V ale SUA. 120 mii loc. cherestea.9 mil. oraş în V statului Perú.Califórnia stat în S-V SUA. Institut de Tehnologie (1861). citrice. se varsă fluviul Colorado .: 818 m. Capitala: Phnom-Penh . V. Limba oficială: khmera (uzuală – franceza). Califórniei Calláo [ka´jao] Camagüéy [kama´gwei] Cambódgia Cámbridge [´keimbrid…] oraş în E Marii Britanii. Thailanda.5 mii loc. la 14 km de Lima. Centru industrial (metalurgie. iută. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Industrie: extrac ie de pietre pre ioase. masiv muntos în Marea Britanie (pen. Nave de pescuit. loc. Întreprinderi agroindustriale. Se cultivă cereale. stat în S-E Asiei. Ad. Turism. bumbac. bata i. Boston. rom). Mún ii ~. tutun. metale. poligrafică. arbori de cauciuc. Universitatea Harvard (1636). med.: 3 292 m. 570 mii loc. Căi rutiere: 15 mii km. cupru. în conurba ie. Suprafa a: 181. În acest golf. Industrie constructoare de maşini. Industrie constructoare de maşini. Muzee. Creşterea animalelor (bovine). Popula ia: 10. Laos şi Vietnam. minereuri de fier şi polimetalice. Nod de comunica ii. Parcuri na ionale. Lă ime max. Wales ). Exportă cauciuc. Creşterea animalelor (bivoli. Lungime: 1240 km. Pescuit. pe malul stîng al Nistrului. încăl ăminte. Relief de cîmpie cu podişuri (în E. industrie constructoare de maşini (avioane. textile. Vegeta ie: păduri de esen e pre ioase. Sanatoriul “Nistru“. Suprafa a: cca 180 mii km 2. Bază de submarine. Importă maşini şi utilaje industriale. max. Căi ferate: 1400 km. Pescuit. Capela Colegiului regal (sec. Universitate. pe ărmul Oceanului Pacific. de petrol. produse chimice. poligrafică. cinematografică. port la Oceanul Pacific. wolfram. Alt. Ad. banane. Fondat în 1515. porci). manioc. Califórniei Gólful ~. Fondat în 1630. oraş în Republica Moldova (Transnistria). peşte. Cámbridge Cambriéni Cámenca . 285 mii loc. în conurba ie. Curéntul ~. Universitate (din sec. minereuri de fier. cherestea. Snowdon). în partea de N. 106 mii loc. magneziu etc. N) şi mun i (la S). produse chimice. Climă tropicalmu-sonică. alimentară. XIII). se produce ciment. Păduri de foioase şi parcuri naturale. de cherestea. minereuri de fier. orez. golf în Oceanul Pacific.: 220 km. nave aerospa iale). 12. XV–XVI). Regátul ~. max. trestie de zahăr. la 160 km N de Chişinău. Culturi agricole: arbori de cafea. Popula ia: 29. loc. alimentară (zahăr. Suprafa a: 424 mii km 2. în conurba ie. Economie puternic dezvoltată: expl. chimică. între golful Siam. textilă. esături. Capitala: Sacra-mento . bumbac.9 mil. curent marin rece (minus 12 °–26°C) în E Oceanului Pacific. Fondat în 1537. orez. Lungime: cca 150 km. Lungime: 550–600 km. a cimentului).9 mii km2. de confec ii. Universitate. iută. combustibili. Viticultură. Zăcăminte de huilă. prelucrarea peştelui). porumb. argint. autovehicule. suburbie a or. Industrii (electronică. între peninsula California şi coastele Mexicului. situat în sudul peninsulei Indochina.: 1085 m (vf. oraş în N-E SUA (Massachusetts). cafea.. aur.

Agricultură specializată în produc ia de cereale şi creşterea animalelor pentru carne şi lapte. Exportă produse petroliere.6 mil. Pacific şi Arctic. Capitala: Yaoundé . Căi ferate: 71 104 km. aur. Culturi agricole: trestie de zahăr. centrul adm. textile. vînătoare. nichel.8 mii km2. Căi rutiere: 67 mii km. porumb. Suprafa a: 9.4 mii km2. maşini şi utilaje industriale. engleza. Pescuit. Lungime: 241 km. azbest. Suprafa a: 475. Industrie extractivă (petrol.). Vancouver ş. titan. textile. Popula ia: 614 mii loc. produse din lemn. tutun. stat în S-E Mexicului. Turism. Limbi oficiale: franceza. A fost construit în sec. Ycatán . Climă ecuatorială cu precipita ii abundente.97 mil. de cacao. în partea de V a pen. molibden. între Nigeria. Ciad. ovine. 152 mii loc. în nord polară.. situat pe ărmul Golfului Guineii. traversat de masivele muntoase Adamaoua în centru şi Camerun în SV (alt. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. Admis în ONU la 20 septem-brie 1960. uleiuri vegetale). Canál du Midí . cacao.: 2 m. al statului Campeche. Industrie metalurgică. combustibili. huilă. Turism. Viticultură. [kam´pet¿e] oraş în S-E Mexicului. chimică. Căi rutiere: 849404 km. Pomicultură. uraniu. zahăr. XVII. 4070 m). de cafea. wolfram. uraniu. Pomicultură. Pescuit. cobalt. bumbac. Campánia regiune în partea de S a Italiei. Popula ia: 5. Denumit şi Languedoc . Importă produse chimice. aparatură electronică. Popula ia: 16. Republica Centrafricană. citrice. precum şi insulele Newfoundland. radiu. porcine). cafea. aluminiu. Limbi oficiale: franceza.8 mil. cărbuni. Climă continental-moderată. km 2. materii prime. Suprafa a: 13. Capitala: Ottawa . Întreprinderi forestiere. de petrol. ovăz. Exportă mijloace de transport. avioane. sorg. arbori de cauciuc. nave. cupru. Se cultivă orez. orz. Vestigii ale civiliza iei maya. Popula ia: 31 mil. mangan etc. med. Industrie a tutunului. sfeclă de zahăr. Se produce o el. a energiei electrice. hîrtie.a. arahide. wolfram. km2. lemn). Ad.: Napoli . loc. Republica Populară Congo. Pescuit. minereuri. zinc. de ciment. Centru adm. tutun. metalurgică. de podiş (E) şi de munte (V). Creşterea animalelor. la Marea Tireniană. loc. materiale din lemn. Parcuri na ionale. minereuri de fier. cauciuc natural. Relief de cîmpie. Expl. Benevento . cositor. automobile. Gabon. Guineea Ecuatorială şi Golful Guineii. engleza. cuprinzînd şi insulele Arhipelagului Arctic Canadian. Căi ferate: 1200 km.2 mil. plumb. stat în Africa Centrală. Culturi agricole: măslini. port la golful cu acelaşi nume. loc. Include provinciile Avellino . înconjurat de apele oceanelor Atlantic. Centru comercial (bumbac. Are 200 ecluze. Planta ii de bananieri. Uneşte Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană prin fluviuil Garonne . cereale. Admis în ONU la 9 noi [ka´nal dy mi´di] canal navigabil în S Fran ei. cartofi. Campéche Campéche Canáda stat în America de Nord. Relieful ării reprezintă un podiş întins.Camerún República ~. Centru adm. hîrtie. între oraşele Toulouse şi S ète. alimentară (conserve de carne. Vegeta ie tropicală şi de savană (N). Fondat de spanioli în 1540.: Campeche . bunuri de larg consum. platină. Nod de comunica ii. Salerno . celuloză. sisal. Caserta . Se cultivă grîu. Creşterea animalelor (bovine. manioc. secară. Importă maşini şi utilaje industriale. alimentară. autovehicule. gaze naturale. Suprafa a: 50. fontă. aur. porumb.

Centru adm. oraş în S-E Fran ei (Provance). la Cernavodă şi Agigea . fosforite. Viticultură. Include insulele Gran Canaria. Popula ia: 5. max. Aeroport interna ional. curent marin rece în largul coastelor de N-V ale Africii (Oceanul Atlantic). loc.: 7 m. Agigea. Tenerife ). Expl. A fost dat în folosin ă la 26 mai 1984. alt. XII–XIII). Centru turistic. Centru al festivalurilor anuale cinematografice interna ionale. care uneşte fluviul Dunăre şi Marea Neagră. la suprafa ă: 110–140 m.: Santander . de minereuri de fier. Reşedin a arhiepiscopului primat al bisericii anglicane. citrice. diamante.2 km. Suprafa a: 5. Academie de ştiin e. Climă tropicală. 73 mii loc. oraş în Republica Moldova. (295. a uleiurilor eterice şi de esen e de flori. în conurba ie). Popula ia: 529 mii loc. Creşterea animalelor (ovine. în conurba ie. Popula ia: 1.: 3718 m (vlc. Lungime: 64. cărbuni. poligrafie. Oraş a cărei construc ie s-a început în 1913. produse alimentare). max. XVI). Muzeu al civiliza iei antice mediteranene.4 mii km2. Nod de comunica ii. minereuri radioactive. cartofi. caprine). Pod peste Prut. Este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Angliei. azbest. arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic. loc. tutun. Întreprinderi forestiere. Universitate.3 mii km2. pe ărmul Mării Mediterane. Porturi: Cernavodă. reşedin ă a raionului Cantemir. Industrii (materiale de construc ii. (131 mii loc. regiune autonomă în N Spaniei. Creşterea animalelor. Lă ime la bază: 70 m. Fuerteventura. Sta ie de cale ferată. XI–XV). Salinitate sporită. Catedrală celebră (sec. citrice. situată în S-E ării. siderurgică. nichel. Este o comunitate autonomă a Spaniei. Centru adm. Pico de Teide . Expl. ananaşi). vi ă de vie. textilă. Canárelor Canbérra [´kænb¬r¬] Curéntul ~. 2648 m). 7 mii loc. provincie în S-V Republicii Africa de Sud. Pescuit. Fondat în 1973. Alt. la 125 km S-V de Chişinău. Relief muntos cu cîmpii înguste pe litoral. Suprafa a: 7. Industrie aeronautică.5 mii loc. în conurba ie). situat pe rîul Tigheci. Muzeu regal. Tenerife ş. mangan. Nod de comunica ii. în apropierea localită ii Cania . Centru adm. cupru. Universitate. Culturi: banane.4 mil.: Las Palmas . bananieri. Lungime: 400–600 km. Medgidia.6 mil. Relief muntos (Cordilléra Cantabrica . Reşedin ă a Parlamentului şi Guvernului din 1927. Biserică (sec. Este traversat de 7 poduri. Cannes [kan] Cantávria Cantemír Cánterbury [´kænt¬b¬ri] Cape [keip] . Rămăşi e de ziduri ale oraşului roman. Sta iune balneară şi turistică. de minereuri de fier. 35 mii loc. la E de Londra. cu vitralii medievale engleze (sec. la golful Biscaya . la 100–120 km de ărmul Africii. tutun. Are 2 ecluze. Este denumită şi Capul Bunei Speran e. Parcuri na ionale.Canálul Dúnãre–Márea Neágrã Canáre canal navigabil în S-E României. Pomicultură.1 mil. Suprafa a: 641. Şantiere navale. Turism. porumb. oraş în S-E Marii Britanii. km 2. Întreprinderi agroindustriale. 310 mii loc. în ins. Basarabi. Agricultură (grîu. a. Pescuit. capitala federală a Australiei. Ad.: Cape Town.

minereuri de fier. Ini ial (1488) s-a numit Cabo Tormentoso (Capul Furtunilor ). de huilă. Suprafa a: 4 mii km2.7 mii loc. vf. situat la 155 km S-E de Capul Bunei Speran e . insulă italiană în Marea Tireniană. Limba oficială: portugheza. Oraş pr. textile. Carácas . [kar´akas] capitala Venezuelei. ctitorie a lui Mihai Viteazul (sec. capitala legislativă a Republicii Africa de Sud. Grădină botanică. În anii 1963–1973 s-a numit Cape Kénnedy . Aeroport interna ional. al provinciei Cape. Casa lui Iancu Jianu (sec. situat pe insula norvegiană Mageröy . port la Oceanul Atlantic. sticlărie). cap în N Europei. centrul adm. produse farmaceutice. aloe. cap în S Africii. Suprafa a: 10. Popula ia: 12. Climă tropicală. Turism. aur. argint. hîrtie. Suprafa a: 10. formînd un district federal. E. Regiune turistică şi climaterică. Admis în ONU la 16 septembrie 1975. Floricultură. Pescuit. 532 m). Importă maşini şi utilaje industriale. Centru industrial (prelucrarea metalelor. Catedrală (1614). Meridianul acestui punct geografic desparte apele Oceanului Atlantic de cele ale Oceanului Indian. max. Muzeu. situat pe coasta Senegalului (Oceanul Atlantic). Se extrage sare. loc. loc. situat în Oceanul Atlantic. max. confec ii. Relief muntos (alt. Bază de lansare a rachetelor. Cape Canáveral [keip ka´navaral] Cape Town [´keiptaun] Cápri [´kapri] Cápul Ácelor Cápul Búnei Speránþe Cápul Nord Cápul Vérde Cápul Vérde Carácal oraş în România (jud. punctul cel mai de sud al continentului. fructe. 589 m. Coordonate: 14 °45´ lat. Nod de comunica ii. în conurba ie.2 mil. 3. N şi 17°33´ long.). Relief muntos (alt.: Sydney . stat în arhipelagul vulcanic Capul Verde .4 km2. sare. Fondat în 1567. lîngă coastele Africii. aur. tricotaje. banane. la N-E de peninsula Noua Sco ie . ciment. 1. bata i. tutun.3 mii km2. cap în S Africii.. produse de panifica ie). cereale. oraş situat în N ării. Nod de comunica ii. Centru industrial (montaj de automobile. la 950 m alt. Planta ii de măslini şi citrice. cauciuc. Exportă zahăr. diamante. E. manioc. la S de golful Napoli . mijloace de transport. S şi la 18°30´ long. Centru industrial (vagoane de cale ferată. Turism. În apropiere se află capul Almadies . Două universită i. Culturi agricole: trestie de zahăr. material rulant. V. Monte Solaro ). Parc na ional. a. preparate din peşte. XVIII). Aeroport interna ional. şantiere navale. Vegeta ie: agave. Nod feroviar. mărfuri de larg consum. Biserica domnească. Fondat în 1652. cap în V Africii. iar din ocean corali. încăl ăminte. Expl. produse alimentare. produse petroliere. brînzeturi. Centru de cercetări spa iale. 40. Relief muntos în principalele insule. anvelope. bananieri. Viticultură. Peşteri. Căi rutiere: 2 250 km. Popula ia: 170 mii loc. import de petrol ş.5 mii loc. N şi 25°48´ long. Coordonate: 71°11´ lat. cap situat pe coasta de E a peninsulei Florida . Olt). Popula ia: 418 mii loc. Capitala: Praia (pe insula Săo Tiago . adesea secetoasă. în conurba ie.Cape Bréton [keip´bretn] insulă canadiană în Oceanul Atlantic. sateli ilor artificiali şi a navelor spa iale.92 mil. în SUA. conserve din fructe şi legume. Observator astronomic. la 600 km V de Dakar. şlefuirea diamantelor) şi comercial (export de lînă. XVI). Universitate. situat la 34 °24´ lat.

pe stînga Dunării. Caraíbilor Caraimán Caransébeº Cáraº-Severín Cárdiff Caríntia Carolína de Nord Carolína de Sud . [´kaadif] oraş în S-V Marii Britanii ( ara Galilor). zinc. Situri tripoliene în peşterile din malurile stîncoase ale rîului Lopatnic . la confluen a Sebeşului cu Timişul . a hîrtiei). Relief predominant muntos. apicultură. Industrie a lemnului (mobilă. Creşterea animalelor. Suprafa a: 2. Industria aluminiului. Liliecilor ş. Casamuzeu şi monumentul scriitorului. Centru adm. grîu. Termocentrale. secară. macarale-turn). Popula ia: 542 mii loc. Popula ia: 6. azbest. în memoria eroilor căzu i în primul război mondial. Popovă . Edine ). cereale. constructoare de maşini (motoare. hidrocentrale. Suprafa a: 139. alimentară.Caracuºénii Vechi comună în Republica Moldova (jud. alimentară (brînzeturi. minereuri de fier. Se mai numeşte şi Marea Antilelor . Se cultivă tutun (primul loc în SUA). Avicultură. magneziu. 33 m înăl ime). Sector zootehnic (bovine. constructoare de maşini. Castel (sec. doc. metalurgică. caprine. generatoare pentru termocentrale. Culturi agricole: porumb. porumb. port la Oceanul Atlantic (golful Bristol). huilă. bere). land în S Austriei. soia. Capitala: Columbia .78 mil km2. ridicat în 1926–1928 din ini iativa reginei Maria. alimentară. turbine. Ad. Muzeul ării Galilor. Ruinele oraşului roman Tibiscum . grîu. Caraş-Severin). Capitala: Raleigh . XI). 300 mii loc (626 mii loc.: mun. doc.). Aici a locuit scriitorul basarabean Constantin Stamati-Ciurea (1828–1890).5 mil. mare în Oceanul Atlantic. Turism. Oraş cunoscut din epoca romană. mangan. plumb. Suprafa a: 9. Pomicultură. în conurba ie). loc. constructoare de maşini (macarale).4 mii km 2. Păduri. porcine. chimică.2 mii loc. Muzeu. Universitate. Nod de comunica ii. Se extrag minereuri de fier. bor. textilă. stat în E SUA. sericicultură. tutun). stat în S-E SUA. Viticultură. Industrie extractivă (cărbune). Márea ~. Climă temperat-continentală. America de Sud (la N) şi lan ul Insulelor Antile . At. Zăcăminte de huilă. Comarnic . oraş în România (jud. în 1585.5 mii km 2. zinc. în 1290 ( Sebeş ). 34. Parcuri na ionale. Sta iunea balneoclimaterică Băile Herculane . max. bumbac. Alt. cupru.6 mil. Monumente ale naturii: Cheile Caraşului . Popula ia: 3. Turism. loc. Întreprinderi forestiere. dogărie etc. max. la grani a cu Serbia şi Muntenegru. cabaline). Suprafa a: 82. Popula ia: 400 mii loc. At. orz. chimică (hîrtie). situată în mun ii Bucegi . Suprafa a: 8503 km 2. a. placaje. Agricultură (cereale. Şantiere navale. jude în S-V României. a bumbacului. Centru adm.9 mii km 2. între America Centrală (la V şi S).: 2384 m. legume. Monument de forma unei cruci (din o el. Sector zootehnic. de materiale pentru construc ii. Industrii (atomică. cărbune brun. lignit. Creşterea animalelor. medie: 2491 m. Aeroport. ad. ovăz.: Klagenfurt . chimică. plumb. cartofi). Reşi a . Industrie metalurgică. peşterile Buhui .: 7238 m.. culme muntoasă în România. Agricultură (bumbac. de prelucrare a lemnului.

zinc.Carpáþi sistem muntos european. prezentîndu-se sub formă de arc. Ad. Rainier ). Acade-mie de arte.9 mil. bauxită. Agricultură dezvoltată (cereale. Gerlachovka ). în conurba ie. vf. şantiere navale. în conurba ie. cupru. între Pirinei (N) şi Sierra Morena (S). fosforite. 54 mii loc. Lungime: 1126 km. aur. 2305 m. Fondat în 1533. Export de cereale. Expl. Fondat în 227 î. Fostă colonie romană. Se mai numeşte Canalul Casiquiare .: 1025 m. Pomicultură. Cárson Cíty Cartagéna Cartagéna [karta´heena] Casablánca Cascádelor Casiquiáre Cáspicã Castília Cástries . [´kars¬n ´siti] [karta´hena] oraş în V SUA. Suprafa a: 138. Ucraina. Uneşte cursul superior al fluviului Orinoco cu Rio Negro . conserve). Numeroşi vulcani stinşi. port la Oceanul Atlantic. max. alimentare). Ungaria. Carpentária Carrára cel mai mare golf din nordul Australiei. de pielărie. XII–XIV). max. Turkmenistan şi Iran. în conurba ie. XVI. Lungime: cca 1600 km. loc. Muzeu. Palat ducal (sec. port comercial şi militar la Marea Mediterană. Climă continentală. mică. 40. Polonia. Dom (sec. textile. cel mai mare lac sărat de pe glob. Catedrală (sec. cacao. alimentară (zahăr. textilă. Popula ia: 8. Industrie alimentară. argint.9 m sub nivelul Oceanului Planetar. vf. Şantiere navale. oraş în Italia centrală (Toscana). Fondat în 1851. Aeroport interna ional. Carpa ii Sud-Estici (alt. Federa ia Rusă. Universitate (1824). mangan. Pescuit. Industrie variată: siderurgică. Aeroport interna ional. max. Industrie chimică. Se împarte în trei grupe de mun i: Carpa ii NordVestici (alt. sucuri. Creşterea bovinelor şi ovinelor. culturi tehnice. grîu. sfeclă de zahăr). în N-V insulei. XVI). pe teritoriile statelor Slovacia. loc. Industrie extractivă (minereuri argentifere). de confec ii. Ad. în conurba ie. România. în apropierea Mării Mediterane. Nivelul său este cu 27. 700–1000 m). Prelucrarea petrolului.: ´kastris] capitala statului Sf. legume). [port. oraş în N-V Columbiei. 70 mii loc. Hr. max. Alt. oraş în Maroc. Lucia. medie: 184 m. port la Marea Caraibilor. 564 mii loc. 2. Are numeroase insule. cărbuni.: 4392 m (vf. Industrie siderurgică. Şantiere navale. Extragerea şi prelucrarea marmurii. Turism. Lungime: 600 km.: 71 m. max. alimentară. de mangan. 2663 m. a cimentului. Zăcăminte de petrol. Centre industriale (metalurgie. Fondat în sec. de-a lungul ărmului Oceanului Pacific. între Azerbaidjan. Export de petrol şi cafea. Turism. situat la limita dintre Europa şi Asia.5 mii loc. Lungime: 410 km. chimică (hîrtie). rom. porumb. electrotehnică. [kasi´kjaare] rîu în S Venezuelei. Ad. Parcuri na ionale. 176 mii loc. capitala statului Nevada. Resurse naturale: petrol. Mún ii ~.5 km2. Agricultură (cereale. Márea ~. lînă. grafit. forestiere. situat între peninsula Cape York (E) şi Arnhem (V). lan muntos în V SUA şi Canadei. Aeroport interna ional. Pescuit. sfeclă de zahăr. oraş în S-E Spaniei (Murcia). banane. XIII). mercur. citrice. minereuri de fier. port la Oceanul Atlantic. fabrici. Export de zahăr. construc ii de maşini.3 mil. Pietrosu Rodnei ). Nod de comunica ii. de esături. Suprafa a: 376 km 2. Viticultură. regiune în centrul Peninsulei Iberice (Spania). Turism. chimice. Carpa ii Centrali (alt.

Aici albia fluviului se îngustează. În acest lac se varsă două rîuri. plumb). lîngă localitatea Suvorovo (anterior ŞecherliChitai): Catlabugul Mare şi Catlabugul Mic . Popula ia: 6. în conurba ie). Nod de comunica ii. Gura Căinarului (rn. petrol. XI). cartofi. Agricultură (grîu. Centru industrial (construc ii de maşini agricole. Resurse de subsol: minereuri polimetalice. masiv muntos la hotarul de sud dintre Europa şi Asia. cacao. oraş în Republica Moldova. XIX). Întreprinderi agroindustriale. avînd pere i verticali stîncoşi. Industria lemnului. max. alimentară. Zonă turistică. Ismail. centrul adm. între Marea Neagră şi Marea Caspică. pe coastele Mării Mediterane. port la Marea Ionică. la poalele vulcanului Etna. 5. Azerbaidjan şi Armenia. rîu în Columbia. Lungime: 9 km. Turism. Creşterea animalelor. Floreşti). Lungime: 20 km. Arhanghel Mihail (sec. Castel (sec. ciment. Biserica Sf. Catedrală (sec. prelucrarea petrolului şi a lemnului). afluent pe stînga al fluviului Magdalena . în două sectoare). Aeroport. Lungime: 113 km. Descoperit de Cristofor Columb în 1503. Turism. afluent pe stînga al Răutului.: George Town . Aeroport interna ional. pielărie. Popula ia: 27 mii loc. cărbune. oraş italian în E Siciliei. Georgia (Gruzia). Institut de vulcanologie.2 mii loc.2 mil. Hr. Casa-muzeu A.: 5642 m (vf. Export de aur. În noiembrie 1485. Little Cayman . Suprafa a: 31. Insulele ~. Muzee. arhipelag britanic în Marea Caraibilor. Universitate (1434). Ocni a). 42 mii loc. Elbrus ). 365 mii loc. al provinciei cu acelaşi nume. Vestigii romane. Suprafa a: 259 km2. Pescuit. loc. lîngă com. Suprafa a: peste 500 mii km2. la 50 km S de Chişinău. Suprafa a: 65 km2. Activitate bancară. Cayman Brac ). Odesa). centrul adm. Catánia Catlabúg Cáuca Caucáz Cayénne Cáyman [´keim¬n] Cazáne Cãinár Cãinári . Climă tropicală. Centru adm. între localită ile Dubova şi Ogradena. XIII). Produse alimentare.: Barcelona . Lă ime: 6 km. pe teritoriile statelor Rusia. Turism. Ştefan cel Mare a învins o numeroasă armată turcească. Nod feroviar. format din trei insule ( Grand Caiman . [ka´jen] oraş pe insula cu acelaşi nume. (552 mii loc. materiale de construc ie. Cocotieri. Navigabil par ial (pe 600 km. Climă temperată (N) şi subtropicală (S). al teritoriului Guyana Franceză. materiale lemnoase. vi ă de vie).9 mii km 2. Alpinism. Izvorăşte la S-V de localitatea Sauca (rn. rîu în Republica Moldova. Lungime: 1500 km. Industrie extractivă (cărbune. Alt. produse chimice. Turism. Viteza apei: 5 m/s. lîngă lacul Catlabug. Vegeta ie bogată. mangan. Matee-vici. lac cu apă dulce în Ucraina (reg. port la Oceanul Atlantic. Limbă de comunicare: catalana.Catalónia regiune autonomă în N-E Spaniei. sector al defileului Dunării la trecerea prin Carpa i. Pia ă agricolă. Izvoare minerale. Lungime: 1350 km. Rezerva ie naturală. Fondat de greci în 729 î. Oraş pr. la N-E de or.

secară. Peşteri. Călăraşi . caprine). max. Lungime: 144 km. de tricotaje şi confec ii. Piscicultură. Grigorescu. reşedin ă a jud. Şcoală de pictură (sec. Muzeu. comună în Republica Moldova (rn. max. pe stînga Dunării. Industrie alimentară. Alt.Cãlãráºi jude în S-E României. Industrie metalurgică. cu bisericile Adormirea Maicii Domnului (1782) şi Sf. Mún ii ~. lactate). XIX. Izvoare carbogazoase. Urme de aşezări geto-dacice. Cãlãráºi Cãlãrãºéuca Cãldãruºáni Cãlimáni Cãlimãnéºti Cãlmãþúi Cãlugãréni Cãpãþînii . afluent pe stînga al Dunării. XVIII–XIX). constructoare de maşini (nave fluviale). 1992). situat pe rîul Bîc. chimică. 78. XIX). Popula ia: 341 mii loc. de celuloză şi hîrtie. Vîlcea).9 mii loc. Ilfov). oraş în Republica Moldova. culme muntoasă în România. Alexandru Nevski (1885). 9 mii loc. Sta iune balneoclimaterică cu ape minerale. înte cursul superior al Mureşului şi depresiunea Valea Dornei . manuscrise). Lungime: 134 km. Turism. l a S-V de Ploieşti. doc. nisipuri. conserve. tutun. argile. la grani a cu Bulgaria. Industrie alimentară (zahăr. ovine. Vestigii daco-romane. Pietrosu ). Rezerva ie naturală. Muzeu de artă religioasă (icoane. oraş în România (jud. pe o insulă din mijlocul Oltului. Zăcăminte: gaze naturale. Nedela ). cu acelaşi nume. băuturi alcoolice). Izvorăşte la N de mun ii Buzău şi străbate Bărăganul Ialomi ei. situată la confluen a Neajlovului cu Cîlniştea . zidită în anii 1520–1522. Cãlãráºi municipiu în România. Monument în memoria strălucitei victorii a lui Mihai Viteazul în 1595 asupra armatelor turceşti conduse de Sinan-Paşa. ca sat în sec. At. grîu. Siderurgie. masiv muntos în România. situat pe rîul Olt . XVII). Mănăstírea ~. Biserică din epoca lui Neagoe Basarab. Creşterea animalelor (bovine.8 mii loc. 3000 loc. reşedin ă a raionului Călăraşi. în 1432 (1433). tablouri. Hidrocentrală. În apropierea localită ii se află Mănăstirea Călărăşeuca (sec. Mún ii ~. preparate din carne şi lapte. Bisericile Sf. Turism. în partea central-sudică a Carpa ilor Meridionali. Lungime: 37 km. 6. alimentară (zahăr. doc. sfeclă de zahăr. de mobilă. Mitro-fan (1853). comună în România (jud. de ciment. 21 mii loc. în N-V Carpa ilor Orientali. mănăstire în România (jud. Suprafa a: 5074 km 2. Muzeu. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de Matei Basarab în 1638 şi refăcută în sec. conac (sec. Un alt rîu Călmă ui .: 2130 m (vf. Culturi agricole: porumb.Ocni a).: 2100 m ( vf. Sf. Sta ie de cale ferată. Biserică. rîu în România. considerat o veche albie a Buzăului . afluent pe stînga al Dunării. Centru adm. Alt. Picturi de N. floareasoarelui. Vestigii romane. la 50 km N-V de Chişinău. XVII (Lichireşti ). izvorăşte din cîmpia Boianului. Păduri de molid. Giurgiu). At. Treime (1888. În apropiere este situată mănăstirea Cozia . plante furajere.: mun. Avicultură. Combinat de celuloză şi hîrtie.

3 mii km2. Sf. banane). Universitate. vi ă de vie. Viticultură. la 83 km S-E de Chişinău. Bisericile Sf. loc. Expl.: 1907 m (vf. sta iunea Durău . Nod de comunica ii. orez. loc. oraş în Federa ia Rusă. Sta ie de cale ferată. doc. la 130 km S de Chişinău. de petrol şi gaze naturale.. Suprafa a: 5. insulă în arhipelagul Filipine (grupul Visayan ). cocos. Turism. Întreprinderi de prelucrare a petrolului. Agricultură (bumbac. Odesa. Împăra i Constantin şi Elena (1829). loc. republică autonomă în Federa ia Rusă. Suprafa a: 781 km2. Termocentrală. XVII–XVIII).Cãpriána comună în Republica Moldova (rn.2 mil. trestie de zahăr. Căuşeni) şi se varsă în Cogîlnic la V de localitatea Ar iz (reg. Capitala: Fortaleza . electrotehnică. doc. nuci de cocos. pe rîul Lunga .). Străşeni). rîu în Republica Moldova şi Ucraina.1 mii km2. a Bistricioarei (la N) şi Bicazului (la S). înainte de 1470. Parc na ional.42 mil. port pe Volga . a materialelor de construc ii. masiv muntos în România. de cărbune. At. Chircăieşti (rn. oraş în Republica Moldova. ca aşezare rurală. în 1420. manioc. Relief muntos vulcanic. Alpinism. între insulele Negros şi Bohol . [siar´a] stat în N-E Braziliei. Popula ia: 1. Alt. cea mai mare dintre Insulele Ionice. 24 mii loc. şi reconstruită de Petru Rareş în 1545. Ateliere meşteşugăreşti. tutun. în N mun ilor Caucaz. Popula ia: 32 mii loc. Apostoli Petru şi Pavel (1870). situat pe rîul Botna. Fresce murale (zugravi Radul. 22 mii loc. Biserica Adormirea Maicii Domnului. Bisericile Sf. Administrată de SUA. Culturi agricole: porumb.: Cebu (625 mii loc. Sta ie de cale ferată. Pomicultură. Sf. Nicolae (1840). Lungime: 120 km. Anastasie (1867). oraş în Republica Moldova (UTA Găgăuză). Capitala: Groznîi . Suprafa a: 1 9. Teatre. Cãuºéni Ceadîr-Lúnga Ceága Ceahl´ãu Ceará Ceboksárî Cebú [seb´uu] Cecénia Cefalonía . Stanciu. monument de arhitectură şi artă de cult medievală (sec. situat între văile Bistri ei (la E). At. Pe acest loc a existat o aşezare medievală (Tiraspo ). textilă. cabane. Descoperită de Magellan în 1521. doc. Sf. de produse chimice şi alimentare. Industrie uşoară şi alimentară. alimentară. Muzee. República Cecénă Icikéria/Cecéno-Inguşétia . Culturi cerealiere. în 1470. Expl. Industrie uşoară. Industrie constructoare de maşini (tractoare). max. Pe teritoriul localită ii se află Mănăstirea Căpriana . Edificii din sec. creată la 15 ianuarie 1934. cafea. Apar ine Greciei. Obiective turistice: cascada Duruitoarea . XVII–XVIII. Ucraina). Sf. în Carpa ii Orientali. tutun. la intrarea în golful Patras . Dispune de trei biserici: Adormirea Maicii Domnului . Dumitru (1911). în 1816. bumbac. zahăr. copra. Fondat în 1469. Izvorăşte în apropierea com. Terenuri agricole. Creşterea animalelor. Popula ia: 6. Planta ii de măslini. Gheorghe (1903). textilă. Voicu). alimentară. Industrie alimentară. 444 mii loc. Suprafa a: 148 mii km 2. Parc na ional. afluent pe stînga al Cogîlnicului . capitala Republicii Ciuvaşe (din 1925). At. reşedin ă a raionului Căuşeni. la Oceanul Atlantic.27 mil. ridicată de Ştefan cel Mare. Centru adm. Muzeu. Popula ia: 2. Toaca ). Export de copră.

Poduri feroviare peste Dunăre. la Orşova. Capitala: Bangui . oraş în România (jud. Suprafa a: 78.8 mii km2. stat în centrul Africii. Cenís Centrafricánã Cérna Cernavódã . igname. produse de sticlă. port pe dreapta Dunării. Creşterea animalelor (bovine. Importă materii prime industriale. citrice. tutun. pomicultură. Industrie extractivă (diamante. între Germania. lemn şi materiale din lemn. Suprafa a: 623 mii km2. la grani a franco-italiană. Numele antic: Axiopolis . laminate. vanadiu. XVIII). Importă maşini şi utilaje industriale. porumb. fontă. Popula ia: 10. Climă temperat-continentală. Coordonate: 77°45´ lat. loc. Exportă maşini şi utilaje. creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. Slovacia şi Austria. N şi 104°20´ long. textile. legumicultură.: 3378 m. rezerva ii naturale. încăl ăminte. Limba oficială: ceha. ovine. produse chimice. mei. Sudan. Admis în ONU la 19 ianuarie 1993. secară. caprine). În agricultură predomină produc ia de cereale (grîu. lacuri de baraje. producătoare de energie electrică. mobilă. combustibili. 21 mii loc. Întreprinderi forestiere. produse chimice şi agroalimentare. banane. Căi rutiere: 40 mii km. stat în Europa Centrală. Alt. constructoare de maşini. din perioada elenistică şi romană. Păduri tropicale.Céhia República ~. max. podişuri (în V).26 mil. rîu în România. orz. Complexe hidroener-getice. Centrală atomoelectrică. Parcuri. produse de sticlă şi por elan. Turism. E. loc. Este străbătut de tunelul de cale ferată Fréjus . arbori de cafea. [s¬´ni] Mont Cenís [mõs¬´ni]. Climă subtropicală. Limbi oficiale: franceza. porcine). afluent pe stînga al Dunării. bumbac. Pescuit. utilaje. Celiúskin cap în N Asiei. Relief reprezentat de un podiş colinar ( Azande ) şi o regiune de mun i nu prea înal i în N (alt. Planta ii de bumbac. Vestigii preistorice. sangho. o el. Geamie (sec. produse alimentare. Păduri de foioase şi conifere. max.5 mil. masiv muntos în Alpii Savoiei. Polonia. mijloace de transport. Export de cafea. Sta iune polară. Căi ferate: 9441 km. materiale de construc ii. situat la confluen a Dunării cu Canalul Dunăre–Marea Neagră. savane. care uneşte oraşele Modane (Fran a) şi Bardonécchia (Italia). aur) şi de prelucrare a produselor agricole. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. siderurgică. República ~. porcine. manioc. ovăz) şi de plante industriale (sfeclă de zahăr. Se cultivă arahide. Prelucrarea lemnului. Popula ia: 3. Trece prin sta iunea balneoclimaterică Băile Herculane. 1420 m). în lungime de 13 660 m. Căi rutiere: 55 912 km. Lungime: 84 km. Ciad. diamante. Descoperit de navigatorul polar rus Semion Ivanovici Celiuskin (1700–1764). Republica Democrată Congo şi Republica Congo. situat între Camerun. cîmpii (în centru). Industrie puternic dezvoltată: extractivă. sorg. în peninsula Taimîr . hamei). Capitala: Praga . Constan a). materii prime şi confec ii. Relief variat: mun i (în N şi V). Func ionează din 1871.

Renumită reg. între 1700 şi 1928 m.6 mii km2. Industrie siderurgică. Complex turistic. trestie de zahăr. Muzee. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. la grani a cu Paraguay. Termocentrală. viticolă (sec. Centru industrial (camioane. la E de Lyon. produse din lemn. Mún ii ~. Catedrală (sec. textilă. Zăcăminte de grafit. centrul adm. Cérnei Cerníca Cernígov Cernóbîl Cetãþúia Ceúta [´qeuta] Ceylón Cháco [´t¿ako] Chambéry [¿¾be´i] Champágne Changchún [¿¾´pa¤] [t¿ahtsun] Charleroi [¿arl¬´rwa] . ovine). pe Prut. (490 mii loc. max. Sf. forestiere. ciment. Ctitorie (1669–1672) a domnului Gheorghe Duca. Alt. Ctitorie a vornicului Cernica Ştirbei (1608). 263 mii loc. Restaurări în 1827–1834. oraş în Ucraina. provincie în N Argentinei. loc.Cernãúþi oraş în Ucraina. minereu de fier. chimică (hîrtie). A fost reintegrat României. ilmenit. în conurba ie. produse alimentare). Sta ie de cale ferată. vagoane. Universitate. Sta ie de cale ferată. în 1408. aparataj electrotehnic. bumbac). cu acelaşi nume. Suprafa a: 65. situată în partea de S a mun. provincie istorică în N-E Fran ei.7 mil. Nicolae (1815). orez. (5. alimentară. Muzee. 206. Ilfov. com. pe rîul Pripet . oraş în S-E Fran ei (Savoia). produse chimice şi alimentare. în conurba ie). instrumente muzicale. Industrie de prelucrare a lemnului. Bisericile Sf. Apostoli a fost repictată în 1827–1834. Cernica). Agricultură (ceai. oraş în N-V Africii. În 1986 popula ia oraşului a fost evacuată în urma avariei la unul dintre reactoarele centralei atomoelectrice. Culturi cerealiere. Pomicultură. constructoare de maşini. port la Marea Mediterană. mănăstire în România (jud. Muzee. metalurgia aluminiului. 306 mii loc. loc. Popula ia: 17 mil. al regiunii cu acelaşi nume. 97 mii loc. Mănăstírea ~. ciment. Popula ia: 838 mii loc. loc. pe teritoriul căreia se află statul Sri Lanka. Pescuit. Universitate. culme muntoasă în România. tractoare. Catedrală. chimică. în V Carpa ilor Meridionali. centrul adm. Nod de comunica ii. textile. Muzeu de artă religioasă. 2 mil. Gheorghe (1831–1842). Expl.6 mii km2. Castelul ducilor de Savoia (1232). Colec ie de artă religioasă. Turism. pe teritoriul Marocului. At. Muzee. 2524 m). IX–XIII). Capitala : Resistencia. oraş în S-V Belgiei. în lungul văii rîului Cerna . Suprafa a: 99. XV–XVI). pe rîul Sambre . a fost cedat Austriei. Posesiune spaniolă. mănăstire în România. al provinciei Jilin. Construc ii de maşini. oraş în Ucraina. insulă în Oceanul Indian. Şantiere navale. Relief de podiş şi mun i (alt. la S-E de India. centrul adm. situate la 18 km de oraş. împreună cu Bucovina. Zonă agricolă şi de creştere a animalelor (bovine. Universitate. farmaceutice şi alimentare). Zăcăminte: cărbune. oraş în N-E Chinei. Creşterea animalelor. XVII). al reg. în conurba ie). În 1775. Mănăstírea ~. situat pe rîul Desna . 68 mii loc. pietre pre ioase. Biserica Sf. Iaşi. biserici (sec. doc. Climă musonică. Centru industrial (prelucrarea metalelor şi lemnului. Urmele unei puternice cetă i medievale e in . alimentară. afluent al Dunării.2 mii loc. aparataj electronic.

cu vitralii şi sculpturi. Industrie siderurgică. chimică. la 1432 m alt. hîrtie. 530 mii loc. XII.Chárleston [t¿´aarlst¬n] Chárleston oraş în E SUA (Carolina de Sud). capitala statului Wyoming. oraş în Germania (Saxonia). Institu ii financiar-bancare. Important centru de comunica ii (9 aeroporturi). sare). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. biciclete. în conurba ie. Centru comercial (lemn. oraş în partea centralnordică a Fran ei (Orléanais). Industrie puternic dezvoltată: siderurgie. mobilă.6 mil. în conurba ie. 62 mii loc. Catedrală (sec. Muzee. Universitate. Centru comercial. uraniu. Centru industrial (automobile. (8. încăl ăminte. (511 mii loc. în conurba ie. produse chimice şi alimentare). de prelucrare a lemnului. Catedrală gotică (sec. motoare Diesel). XV). 420 mii loc. Export de orez. centrul adm. pe coasta Oceanului Pacific. Rafinării de petrol. Chihuáhua [t¿iw´aawa] . chimică. produse chimice (mase plastice. al statului Virginia de Vest. Fondat în sec. Centru industrial (şantiere navale. loc. Muzeu de artă. Universită i. Industrie metalurgică. 75 mii loc. alimentară (bere). alimentară. XI–XIII). oraş în N Mexicului. cărbune. în conurba ie). construc ii de maşini (vagoane. Aeroport. port la lacul Michigan. oraş în partea de V a SUA. locomotive. la S de Orléans. aparataj electronic. Nod de comunica ii. Castel (sec. 269 mii loc. a sticlei. loc. Poligrafie. Institut de arte frumoase. Chártres [´¿artr] Châteauroux [´¿ató´ru] Chémnitz [´kemnits] Chengdú [t¿æh´duu] Cheyénne [¿a´jenn] Chicágo [¿¬´kaagou] Chicláyo [t¿i´klajo] oraş în N-V statului Perú. rafinării de petrol. în conurba ie. Industrie siderurgică. Universitate. de pielărie. centrul adm. Pia ă mondială pentru grîu şi animale. Fondat în 1670. plumb). textile. Monumente. petrol. chimică (îngrăşăminte).. oraş în N SUA (Illinois). al provinciei Sichuan . XII – XVI). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. oraş în SUA. Nod de comunica ii. Fondat în 1709. prelucrarea petrolului. Muzeu. loc. pe rîul Indre . în conurba ie). construc-toare de maşini. Pelerinaj. prelucrarea orezului). la N-E de Beijing. (450 mii loc. produse alimentare). zahăr. 3. textilă. bumbac. îngrăşăminte) şi alimentare (conserve de carne). Industrie extractivă (aur. confec ii. în conurba ie). celuloză. Muzeu. port la Oceanul Atlantic. 81 mii loc. Turism. hîrtie. Biserică (sec. argint. forestieră. produse alimentare. siderurgie. A fost capitala Chinei. constructoare de maşini agricole şi echipament electronic. Universitate. 302 mii loc. Nod de comunica ii. oraş în N-E Chinei. Construc ii de avioane. 2. XVIII). în conurba ie. aparataj electronic şi electrotehnic. 78 mii loc.4 mil. textile. capitala statului cu acelaşi nume. oraş în centrul Fran ei (Berry). la S-V de Paris.8 mil. Nod de comunica ii.

Port fluvial. Păduri de foioase şi conifere. molibden. rom. Pescuit. gaze naturale. Limba oficială: chineza. sare ş. República Populáră Chinéză . Pakistan. crom. Suprafa a: 9. ciment. ciment. fontă. Relief muntos (alt. anvelope. încăl ăminte. Limba oficială: spaniola. Întreprinderi agroindustriale. bauxită. măslini. textilă. Căi rutiere: 79 200 km. porumb. Kazahstan. Birmania. fosfa i. esături de lînă şi bumbac. pomi fructiferi. guano (locul I în lume). cobalt. Escaladat în 1880. minereuri de fier. Rusia. orez. stat în Asia Centrală şi Orientală. Bolivia şi Perú. Capitala: Santiago . Marea Galbenă. maşini agricole. 159 mii loc. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. 1297 m). lame). porumb – locul 2 pe glob. cupru.: 6227 m. în S-V tropicală. învecinat cu Argentina. Vietnam. lîngă ărmul de V al Asiei Mici. por elanuri). Nepal. Industrie atomică şi aerospa ială.02 mil. ovine. Exportă minereuri. cu o depresiune închisă în centru şi pustiul Atacama în N. petrol. Principalele culturi agricole: cereale (orez. Relief muntos. de esături şi covoare. plumb. tutu insula grecească în Marea Egee. loc. gaolean. Vestigii ale culturii egeene. situat pe malul stîng al Dunării (bra ul Chilia). Pescuit. vehicule). Centru industrial (prelucrarea lemnului. Importă mijloace de transport. Climă temperat-conti-nentală. Culturi agricole: grîu. stat în S-V Americii de Sud. Suprafa a: 8 mii km2. hîrtie. minereuri de fier.5 mii loc. stibiu). Suprafa a: 757 mii km 2. Coreea de Nord. gaze naturale. Marea Chinei de Est şi Marea Chinei de Sud. argint. Zăpezi. stibiu. cositor. o el. sare). Licostomo . aur. chimică (fosfa i naturali). Relief muntos. aparataj electronic şi electrotehnic. zinc. Bhutan. Popula ia: 15. la N-E de Concepción. celuloză. Chilia Nouă . Bogate resurse naturale: cărbune. viticultură. oraş în Ucraina (reg. Chilía Chillán [t¿i´jan] Chiloé [t¿ilo´e] Chimborázo Chína [t¿imbo´raso] oraş în partea centrală a statului Chile. plumb. constructoare de maşini (tractoare. Popula ia: 150 mii loc. Nod de comunica ii. pe ărmul de E al Oceanului Pacific. Relief predominant muntos.) şi agricol (pomicultură. Meşteşuguri (sticlă. Mongolia. Popula ia: 57 mii loc. Suprafa a: 850 km2. Căi ferate: 10 800 km. citrice. caprine. ghe ari. Laos. loc. subtropicală (în centru) şi temperat-oceanică (S). Legumicultură. învecinat cu Tadjikistan. hîrtie. 28. nave.6 mil. alimentară. vulcan stins în Cordiliera Vestică (Anzii Ecuadorieni). vi ă de vie. India. specii de stepă şi de deltă. Industrie metalurgică (cupru. sfeclă de zahăr. pielărie. mangan. Kîrgîzstan. produse chimice. Creşterea animalelor (bovine. Creşterea animalelor. Urme ale unei cetă i medievale. de celuloză. Alt. Fondat în 1580. la V de coastele Americii de Sud. Afghanistan. cupru (locul I pe glob). Chíos [´çios] . Industrie dezvoltată: energie electrică. Pînă în 1812 apar inea Moldovei. trestie de zahăr. cărbune. creşterea animalelor). bumbac. vinifica ie etc. km 2. Climă oceanică umedă. al raionului cu acelaşi nume. Monumente de arhitectură grecească (veche şi medievală).Chíle [´t¿ile] República ~ . separată de continent prin golfurile Ancud şi Corcovado . nichel. Muzeu. Viticultură (vinuri celebre). produse siderurgice. Climă deşertică (N). floarea-soarelui. Capitala: Beijing . Denumirile vechi: genov. Popula ia: 1 274 mil. a. grîu – locul I pe glob. porcine. Vegeta ie: păduri montane de foioase şi conifere. centrul adm. aur. echipament electrotehnic şi electronic. Odesa). insulă chiliană. Cunoscut în evul mediu ca punct vamal la trecerea peste Dunăre. Industrie extractivă (petrol. wolfram. cartofi.

bere. la grani a dintre Nepal şi China. XV–XIX. Vestigii arheologice geto-dacice. Fondat în sec. ctitorie a ieromonahului Andronic Popovici (1864). Cel mai înalt vîrf de munte de pe glob. şantiere navale. Chiþcáni Chomolúngma [t¿omo´lungma] vîrf muntos în Himalaia. Chongjín [t¿h¬ngd…´in] Chrístchurch [´kraistt¿t¬t¿] Ciad . 750 mii loc. loc. la 240 m alt. Teatre. 9. Catedrale: Naşterea Domnului (1836). Universitate. Ghe ari şi zăpezi. oraş în N-E Republicii Populare Democrate Coreene. Căuşeni). Suprafa a: variază între 10 şi 26 mii km2 (în dependen ă de precipita ii). Odesa). de esături (covoare). Aici se varsă rîurile Chari şi Logone . hîrtie. coniacuri. Lungime: 51 km. At. 1. maşini de spălat. max. Biblioteci. întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. comună în Republica Moldova (rn. mun. ca oraş în 1812. alimentară. de materiale de construc ii. Fondat în 1850. Clopotni ă (55. În apropierea localită ii se află Mănăstirea Chi cani . Ad. Pescuit. Industrie metalurgică şi constructoare de maşini. tricotaje) şi alimentare (vinuri. Muzee. Denumit şi Everest . ca sat în 1429 ( Zahorna ). Alt. Taraclia) şi se varsă în lacul Chitai (reg. Academie de ştiin e. Sf. oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud). lac cu apă dulce în partea centrală a Africii Ecuatoriale.5 mil. Sf. dulciuri). produse farmaceutice şi de parfumerie.Chirghíj–Chitái Chiºin´ãu rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Denumită şi Mănăstirea Noul Neam . Cinci biserici. a. Industrie constructoare de maşini (pentru transport). Hr. Chittagóng [t¿it¬gong] oraş în Bangladesh.6 m înăl ime). frigidere. doc.5 mii loc. pe teritoriile statelor Nigeria. bibliotecă cu căr i şi manuscrise din sec. Împăra i Constantin şi Elena (1777) ş. Export de iută şi ceai. prelucrarea petrolului. max. 520 mii loc. Ciad. Camerun şi Niger. tipografie. ca aşezare rurală în 1436. rutier). Tvardi a (rn. textilă. Principalul centru industrial şi cultural al republicii. Centru industrial: metalurgie. port la Oceanul Pacific. At. capitala Republicii Moldova. Cucerit la 29 mai 1953 de neozeelandezul Edmund Hillary şi nepalezul Tenzing Norgay. ciment. construc ii de maşini. 322 mii loc. seminar teologic. Izvorăşte la N de com. lemnului.: 8848 m. şantiere navale. Nod de comunica ii. Nod de comunica ii (aerian. Nod de comunica ii. Universitate. Nod de comunica ii. Biserici: Naşterea Maicii Domnului (1757). brînzeturi. Industrie constructoare de maşini (tractoare. situat pe rîul Bîc . Universită i.: 11 m. Şantiere navale. alimentară. I î. port la Marea Japoniei. Aeroport interna ional. produse chimice. doc. port la golful Bengal . feroviar. Mucenic Teodor Tiron (1858). aparataj electronic şi electrotehnic). ca tîrg de provincie în 1677.

18 mii loc. stat în insula cu acelaşi nume. Capitala: N’Djamena . produse chimice şi alimentare). franceza. (2 mil. Páros. Căi ferate: 35 km. Căi rutiere: 40 000 km. caprine). produse chimico-farmaceutice. Pescuit. metalelor. Muzee. Industrie de prelucrare a petrolului. Suprafa a: 2. citrice. bumbac. esături de bumbac. Muzee. alimen-tare (carne. aparatură electrică. Ciardjóu Cicláde Cienfúegos Cimiºlía Cimként Cincinnáti Cípru . financiar şi comercial. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Creşterea animalelor (bovine. mei.284 mil. Viticultură. produse din piele. chiparoşi. la N de Taşkent. oraş în Republica Moldova. Centru industrial (siderurgie.a. Exportă citrice. turca. XII. Thira ş. Căi rutiere: 9200 km. Tínos. conserve). bumbac. din estul Mării Mediterane. Niger. staniu. manioc. Expl. în conurba ie). Industrie uşoară (textile. Suprafa a: 1. [sins¬´næti] oraş în SUA (Ohaio). mărfuri de larg consum. Climă tropicală deşertică în N şi ecuatorială musonică în S. caprine. legume. ulei de măsline. uraniu. textile. Capitala: Nicosia . Fabrici de zahăr. situat pe rîul Cogîlnic. reşedin ă a raionului Cimişlia. Institu ii de învă ămînt superior. cereale. Libia. produse alimentare). de sare. Vegeta ie tropicală. Creşterea animalelor. confec ii. struguri. Popula ia: 781 mii loc. maşini şi utilaje industriale. loc. Limbi oficiale: araba. la N-E de Aşhabad. textile (mătase. bata i. Industrie agroindustrială. cartofi. lînă). Întreprinderi de ciment. bauxită. din 1924 pînă în 1927 – Leninsk . maşini şi utilaje industriale. bauxită. încăl ăminte. igarete. Importă mijloace de transport. Teatru. Exportă bumbac. de minereu de fier. ovine.). Relief muntos şi de cîmpie. [sjen´fuegos] oraş în partea centrală a Cubei. oraş în Kazahstan. porumb. textile. Măslini. 170 mii loc. Sudan. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1865). 400 mii loc. fructe. Pescuit. învecinat cu Nigeria. tutun. Pînă în 1924 se numea Ceardjui . República ~. aeronautică. Relief de mun i. arahide. combustibili. a materialelor de construc ii. feroviar). pe rîul Amudaria . tutun). arhipelag grecesc în Marea Egee. loc. de confec ii. Institut pedagogic. carne. confec ii. Expl. ulei de arahide. Atestat în sec. km 2. Export de zahăr. Pescuit. Popula ia: 9. port la Marea Caraibilor. Suprafa a: 9521 km 2. Popula ia: 89 mii loc. Muzeu. produse din piele. Importă autovehicule.57 mii km2. Creşterea animalelor (ovine. de încăl ăminte. Nod feroviar. lemnului. Întreprinderi ale industriei uşoare: chimice. 117 mii loc. citrice. de zone ale deşertului Sahara .1 mil. produse alimentare. Climă subtropicală (mediteraneană). Viticultură. stat în Africa Centrală. materiale de construc ii. Mare centru industrial (prelucrarea plumbului. Náxos. sorg. măslini. marmură. 497 mii loc. conserve de peşte. cedru. Nod de comunica ii (rutier. Nod de comunica ii. construc ii de maşini. Meşteşuguri. Culturi agricole: bumbac. de savană şi de pustiuri. Republica Centrafricană şi Camerun. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Viticultură şi vinifica ie. format din 211 insule ( Andros.Ciad República ~. în conurba ie. combustibili. cămile). Vegeta ie: păduri de pin. esături. arahide. ciment. Limbi oficiale: greaca. oraş în Tadjikistan. de podişuri şi cîmpii. materii prime şi semifabricate. măsline. Se cultivă orez.

rîu în Republica Moldova. Mîndreşti (rn. Vegeta ie de tundră. feroviar). centrul adm. Industrie a lemnului (cherestea. 372 mii loc. alimentară. lîngă com. Termoelectrocentrală. Stînci izolate în formă de ciuperci uriaşe. Lacul se mai numeşte Peispi . coloane.Citá oraş în Federa ia Rusă. Lungime: 62 km. Şoiu ). al regiunii Cita. Teleneşti). prin strîmtoarea Bering. oraş în N Mexicului (Chihuahua). Institu ii de învă ămînt superior. Vînătoare. Izvorăşte din apropierea comunei Pietrosu (rn. Mún ii Ciúcului . Făleşti). Lungime: 57 km.: 14. Teleneşti). Teleneşti). comunică cu Oceanul Pacific. Nod de comunica ii. Suprafa a: 49 mii km2. În N-E se află capul Dejnev. Pescuit. rîu în Republica Moldova. de cărbune. peninsula Ciukotsk şi peninsula Alaska. Pescuit. afluent pe stînga al Prutului. lîngă Costeşti (rn. al statului Bolívar. Industrie constructoare de maşini. În lac se varsă rîul Velikaia .: 1 954 m (vf. între insula Vranghel. Lungime: 90 km. Rezerva ii naturale.: 1565 m (vf. produse lactate şi de panifica ie etc. lîngă com. Ad. Acoperită cu ghe ari din octombrie pînă în mai. cel mai estic punct al Asiei. 720 mii loc. Atestat în 1653. Ciuc Ciúcaº Ciud Ciudád Bolívar Ciudád Juárez [sju´dad ´hwares] Ciuhúr Ciukótsk Ciukótsk Ciulúcul Máre Ciulúcul Mic Ciulúcul de Míjloc . max. Expl. Creşterea renilor. Alt. Buzău (spre E) şi Doftana (spre V). Izvorăşte din apropierea or. Turism. Făleşti). Suprafa a: 595 mii km2. Izvorăşte lîngă satul Ciuluc (rn. în conurba ie. Ad. Ciucaş ).). între Depresiunea Ciucului (la V). de mobilă. 260 mii loc. masiv muntos în partea de S a Carpa ilor Orientali. Lungime max. rîul Trotuş (la E) şi valea Uzului (la S). mare în bazinul Oceanului Arctic. rîu în Republica Moldova. din apropierea com. afluent pe stînga al Ciulucului Mic . Rîşcani). max. Ocni a. masiv muntos împădurit în grupa centrală a Carpa ilor Orientali. a materialelor de construc ie. înconjurată de marea Ciukotsk (la N) şi de marea Bering (la S).: 140 km. Suprafa a: 3. turnuri. Lă ime max.55 mii km2. Izvorăşte din apropierea comunelor Beleu i şi Comarovca (rn.: 47 km. Turism. centrul adm. afluent pe dreapta al Răutului . [sju´dad bo´lißar] oraş în N-E Venezuelei. peninsulă în extremitatea N-E a Asiei. Turism.: 1256 m. de prelucrare a lemnului. În S. Expl. Verejeni (rn. max. lac pe teritoriul Estoniei şi Federa iei Ruse. în S Siberiei. din el izvorăşte fluviul Narva . alimentară. Industrie alimentară (spirt. Relief muntos. Făleşti ). Nod de comunica ii (rutier.6 m. Lungime: 44 km. hornuri. Climă polară. port pe fluviul Orinoco . situat între rîurile Teleajen. afluent pe dreapta al Ciulucului Mare . Teatre. max. Sărătenii Vechi (rn. de minereu de fier. Atestat în 1764 cu numele Angostura . port pe Rio Grande . Alt. rîu în Republica Moldova. Naviga ie. Márea ~. Muzee. mobilă).

chimică. Este principala zonă agricolă a României. secară. între Prut (la V). At. situat în depresiunea cu acelaşi nume. Reprezintă un complex de forme colinare. Vegeta ie de stepă şi silvostepă. între Piemontul Getic. Suceava).: 50–300 m. Irtîş. medie: 100 m.3 mii km2. ovăz. pe teritoriul Federa iei Ruse. Suprafa a: 18. taiga şi stepă. planta ii de vii şi livezi. hamei. fragmentat de văi şi vîlcele largi şi întinse. republică în componen a Federa iei Ruse. care se întinde de la Oceanul Atlantic pînă la mun ii Ural. porcine. Muzee. Industrie constructoare de maşini (automobile. cartofi. Enisei ş. creată la 21 aprilie 1925. Vegeta ie de tundră. celuloză.Ciuváºia República Ciuváşă . cuprinzînd Cîmpia Franceză (în V). electrotehnică. situată pe stînga Dunării. ovine. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere (30% din suprafa ă). mun ii Altai (la S). municipiu în România (jud. doc. Climă continentală. Podişul Ciuhurului (la N). XIV). Climă excesiv-continentală. în 1411. de blănuri. cu văi şi vîlcele mai pu in adînci. Capitala: Ceboksarî . Muzeu etnografic. 44. mun ii Ural (la V) şi Podişul Siberiei Centrale (la E). Podişul Nistrului (la E) şi Podişul Codrilor (la S). Argeş).8 mii loc. Combinat de fibre şi fire sintetice. Filatură de bumbac. a materialelor de construc ii (var). cherestea). Vegeta ie de stepă şi silvostepă. municipiu în România (jud. Relief predominant plan. oraş din 1806. XVII).: 200–250 m. Ruinele unei biserici romanice (sec. cu interfluvii relativ plane. Tîrg din 1774. Sta iune climaterică. energetică. păsări). cuprinsă între cursurile inferioare ale Prutului (la V) şi Nistrului (la E) şi ărmul Mării Negre (la S).). care include şi S-V reg. Industrie a lemnului (mobilă. mare cîmpie în Asia Occidentală. Este străbătută de numeroase rîuri ( Obi. Naviga ie pe Volga şi Sura . Vegeta ie de stepă. Subcarpa i şi Podişul Moldovei. alimentară. Cîmpia Germano-Poloneză şi Cîmpia Est-Europeană. fragmentat de văi largi şi întinse. înso ite de culmi şi dealuri cu altitudini de pînă la 200 m. Relief de cîmpie joasă vălurată. fructe etc. textilă. Relief relativ plan. a palatului domnesc (sec. Alt. 23 mii loc. sfeclă de zahăr. Odesa). cuprinsă între marea Kara (la N). largi şi întinse. în depresiunea cu acelaşi nume. orz). Pomicultură. tutun. cîmpie în extremitatea de S a Republicii Moldova. dune de nisip. produse de panifica ie). Cîmpía de Stépã a Bugeácului Cîmpía Europeánã Cîmpía Românã Cîmpía Sibériei de Vest Cîmpulúng Cîmpulúng Moldovenésc . Cuprinde numeroase crovuri. a. de cherestea. gaze naturale. pe cursul superior al rîului Moldova . situată între Prut şi Nistru (cursurile medio-inferioare) şi grani a de S cu Ucraina (reg. cîmpie în S Republicii Moldova. de ciment. Alt. Alt.: 200–250 m. de încăl ăminte. Popula ia: 1. lacuri sărate. la poalele masivului Rarău . cîmpie în S României. cîmpie în Europa. Cîmpía Bãlþilor Cîmpía Deluroásã de Sud a Basarábiei cîmpie în N Republicii Moldova. Odesa (Ucraina). cărbune. Industrie constructoare de maşini. în regiunea oraşului Băl i. completată de bogate planta ii de pomi fructiferi. Creşterea animalelor (bovine. Alt. Zăcăminte de petrol. Culturi cerealiere (grîu.35 mil. hîrtie). alimentară (lapte praf. km2. loc. de prelucrare a lemnului (mobilă. motoare). Suprafa a: 3 mil. de încăl ăminte. pe cursul mijlociu al fluviului Volga .

Bursuc (rn. Industrie extractivă (argint. Mihail (sec. Două academii. lîngă or. mobilă. Centru adm. Nelocuită. Nisporeni) şi se varsă în lacul Cunduc. Cimişlia . Clípperton Cluj Cluj-Napóca municipiu. loc. Popula ia: 625 mii loc. Aeroport interna ional. Sta iuni balneoclimaterice: Cannes. Subordonată Polineziei Franceze. produse chimice. Suprafa a: 6. cartofi. poligrafie. rîu în Republica Moldova. Pe Cogîlnic sunt situate oraşele Hînceşti . condusă de Ştefan cel Mare. Monumente. Zăcăminte: minereu de fier. rutier). Aeroport (Someşeni ). arhipelag în E Oceanului Indian.2 km2. electrotehnică. Muzee. Cîmpia Turzii.: Cluj-Napoca. Întemeiat în 1796. în conurba ie). regiune păduroasă la S de Cernău i. colegii. insulă coraligenă în E Oceanului Pacific. Gherla.2 km2. metalurgie feroasă. sfeclă de zahăr. Suprafa a: 150 mii km2. textile. Culturi: nuci de cocos. gaze naturale. 507 mii loc. Institut politehnic. Nod de comunica ii. ciment. sfeclă de zahăr. al jude ului Cluj. “General Motors“). grîu. Culturi agricole: porumb. tutun. XVI–XVIII). Turism. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. electronică. port la lacul Erie . Orhei). textile şi alimentare. cuar . a înfrînt armata polonă care invadase Moldova. prelucrarea petrolului. Rezina). Lungime: 243 km. Menton. Huedin. Odesa. Descoperit de William Keeling în 1609. Pescuit. Oraşe pr. por iune a litoralului francez al Mării Mediterane. prelucrarea metalelor. material rulant. Popula ia: 2 mil. afluent al Răutului. copră. centrul ad m. construc ii de automobile (companiile “Ford“. Industrii: construc ii de maşini. plante furajere. Creşterea animalelor. Popula ia: 744 mii loc. construc ii de maşini. situat la cca 1100 km S-V de ărmurile Indoneziei. Două academii (de arte. în bazinul Someşului Mic (Transilva-nia). jude în N-V României. material rulant (feroviar. Coahuíla [koa´wila] Coásta de Azúr stat în N-E Mexicului. cărbune brun.Cléveland [´kliivl¬nd] oraş în SUA (Ohio). Grădină botanică. Cişmea (rn. lîngă com. Ucraina). Universită i. Tatarbunar (reg. de coline şi podişuri cu depresiuni intramontane. oastea moldovenească. Monaco. 332 mii loc. (2.: Turda. prelucrarea lemnului. Teatre. farmaceutice. Izvorăşte la V de comuna Pecişte (rn.65 mii km2. Basarabeasca . Vestigii arheologice. Cocós Códrul Cosmínului Cogîlnic Cogîlnic . nisipuri. Lungime: 50km. Nisa ş. granit. Lungime: cca 80 km. blănărie. între oraşele Cassis şi Menton. plumb. Universită i.8 mil. loc. cărbune).: Saltillo . Biserica Sf. secară. Hidrocentrale. situat pe rîul Someşul Mic . Zonă de munte. Descoperită de John Clipperton în sec XVIII. Sta iuni balneoclimaterice. Suprafa a: 14. materiale de construc ii.a. forestieră. Centru adm. Culturi agricole: bumbac. întreprinderi de pielărie. Monte Carlo. Centru industrial: siderurgie. alimentare. de muzică). Nod de comunica ii. în 1497. Climă temperat-continentală. institute academice de cercetare. Pomicultură. Clădiri vechi (sec. Administrată de Australia (din 1955). XIV–XV). Aici. încăl ăminte. calcare. ghips. Suprafa a: 7. Centru industrial: combinat de utilaj greu. Izvorăşte din apropierea com.

Resurse naturale: cărbune. Limba oficială: spaniola. Navigabil în cursul inferior. în conurba ie. Monumente din epoca Renaşterii. Coímbra [´kw˜ibr¬] Colhída Colómbo [kol´õmbo] Colorádo [kal¬r´ædou] Colorádo Colorádo Colúmbia [k¬´lambi¬] fluviu în America de Nord. loc. cafea. Industrie extractivă (petrol. oraş în Portugalia central-vestică. fosfa i) şi prelucrătoare (de petrol. alimentară. loc. Institut de tehnologie. Turism. în S Caucazu-lui. tutun. . al statului Carolina de Sud. platină. Hidrocentrale. bumbac. porumb. alimentară. Întemeiat în 1517. Capitala: Bogotá . alimentare. chimică. Centru adm. minereuri de fier. loc. XVIII). oraş în E SUA. Catedrală (sec XII–XVI). argint. Pescuit. 31 mii loc. Creşterea animalelor pentru carne. Se cultivă orez. Centru industrial (echipament electronic. Panamá. străbătînd Marele Canion . Relief muntos (în V şi N). sfeclă de zahăr. 149 mii loc. alimentare. în S-V insulei Ceylon . Muzeu arheologic. gaze naturale). cacao. 625 mii loc. pe 320 km. Renumite băuturi alcoolice (coniac). textilă. 1. poligrafică. al statului Ohio. maşini şi utilaje industriale. Muzeu. în conurba ie. Aeroport interna ional. cherestea). Muzee. textile. în conurba ie). cărbuni. molibden. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Bahia Blanca ). Venezuela. Exportă petrol. textile. Navigabil pe 228 km. stat în N-V Americii de Sud. Suprafa a: 270 mii km2. de ceramică. Se varsă în Oceanul Pacific (Golful Californiei). centrul adm. în SUA şi Mexic. de cîmpie (în E). aur. mase plastice.4 mil.50 mil. Universită i. cărbune. Perú şi Ecuador. Manufacturi de ceramică şi sticlă (sec. prelucrarea petrolului şi a cauciucului. vanadiu. Popula ia: 43 mil. minereu de fier. XVI). situat pe fluviul Mondego . creşterea animalelor. centrul adm. Muzee. fluviu în Argentina. Lungime: 1 100 km. Întrerprinderi textile. petrol. sticlărie). chimică. stat în partea central-vestică a SUA. banane. Planta ii de arbori de cafea. Industrie extractivă (huilă. Căi rutiere: 106200 km. trestie de zahăr.Cognác [ko´¤ak] oraş în V Fran ei. cartofi. inut legendar pe ărmul de E al Mării Negre. Universitate.: Denver . loc. de hîrtie. cupru. alimentară. Marea Caraibilor. constructoare de vagoane şi automobile. Industrii: siderurgie. argint. gaze naturale. Lungime: 2 240 km. Export de cauciuc. Navigabil pe cursul inferior (450 km). Brazilia. de hîrtie. port la Oceanul Indian. manioc. Suprafa a: 1140 km 2. construc ii navale. (2 mil. metalurgică. Se varsă în Oceanul Pacific printrun estuar. Căi ferate: 3 400 km. sare. capitala administrativă a Republicii Sri Lanka. Palat episcopal (sec. de cacao. în conurba ie. Vegeta ie: păduri ecuatoriale (50% din suprafa a ării) şi de savană. în Canada şi SUA. Admis în ONU la 5 noiembrie 1945. Hidrocentrale. fluviu în America de Nord. Lungime: 2 740 km. Importă produse siderurgice. Agricultură: cartofi. Popula ia: 3. aur. Locul spre care argonau ii au pornit în căutarea lînii de aur. chimică. Aeroport interna ional. soia. ceai. întreprinderi de pielărie. Colúmbia [k¬´lambi¬] Colúmbia Colúmbus [k¬´lamb¬s] oraş în N-E SUA. copră. Climă ecuatorială şi subtropicală. situat între Oceanul Pacific. 475 mii loc. mijloace de transport. Industrie forestieră. Universitate (1537). electrotehnică. situat pe fluviul Charente . República ~.

Rwanda. rutier). forestiere. rom. cobalt. nuci de cocos. 28 mii loc. mun i (în N-E. Vegeta ie: păduri tropicale (3/4 din teritoriu). cupru. la N-V de insula Madagascar . Fondat în 1884. parcuri na ionale. condimente. abanoşi. caprine. XVIII. ovine. Căi rutiere: 765 km. arahide. situată pe insula Tumbo . At. situat între Republica Centrafricană. bata i. igarete. culmi şi piscuri muntoase. ovine. textile şi de confec ii. manioc. port la Oceanul Atlantic. alumină. Importă produse industriale (maşini. Expl. mase plastice. mango. cobalt. Relief: platouri vulcanice. Nicolae (încep. Creşterea animalelor (bovine. Importă ech . [´konakri] capitala Republicii Guineea. uraniu. utilaje. cacao. porcine. arbori de cafea şi cacao. bauxită. República Federálă Islámică a Comórelor . Pescuit. Întreprinderi chimice. Planta ii de bananieri. Principalele produse agricole: cafea. de cafea şi banane. în 1657 (Condreşti ). petrol). Popula ia: 676 mii loc. XIV–XVI). Industrie uşoară şi agroalimentară. Export de minereuri de fier. loc. minereuri de fier. pajişti. în conurba ie. Se cultivă orez. Atestat în sec. ulei de palmier. mangan. Biserici romane. mangrove. km2. stat în Africa Centrală. Relief variat: podişuri (în partea centrală). Tanzania. în conurba ie. Cónakry Condríþa Cóngo localitate în Republica Moldova (mun. băuturi răcoritoare. caprine. încăl ăminte. portocale. argint. păsări).2 mii km2. XV). staniu. Sudan. porumb. textile) şi alimentare. Admis în ONU la 12 noiembrie 1975. după alte surse). Popula ia: 55. Chişinău). plante aromatice (vanilie). Catedrală (sec. Suprafa a: 1. tutun. diamante. palmieri. Limbi oficiale: franceza. Angola şi Republica Populară Congo. bumbac. ciment. E şi S-E). 168 mii loc. Construc ii de automobile.345 mil. mijloace de transport. Prelucrarea lemnului. aur. orez. Muzeu. Turism. 800 mii loc. Capitala: Kinshasa . cîmpii aluviale (în N-V). Aeroport interna ional. manioc. Comóre Comrát municipiu în Republica Moldova (UTA Găgăuză). Vegeta ie: păduri de palisandru. situat pe malul lacului Como. Bogate şi variate resurse naturale (diamante. Climă ecuatorială umedă şi subecuatorială. cărbune.24 mil. Biserica Sf. zahăr. doc. cafea. plumb. Uganda.9 mii km2 (2. prelucrarea metalului şi lemnului. conserve. Pescuit intensiv. la 105 km S de Chişinău. XIX). ridicată pe locul unui schit de lemn din sec. cauciuc şi produse de cauciuc. ceai. radiu. Nod de comunica ii (feroviar. Pe teritoriul ei se află Mănăstirea Condri a . Industrie producătoare de ciment. pneuri. zinc. bata i. Climă tropical-oceanică. uleiuri vegetale aromate. trestie de zahăr. Limba oficială: franceza. esături. araba. biciclete. petrol brut. Creşterea animalelor: bovine. Sta iune climaterică. manioc. Exportă cupru. Capitala: Moroni . XVIII. Se mai cultivă: porumb. comoriana. Produse industriale: autoturisme. Universitate.Cómo oraş în N Italiei (Lombardia). care după volumul de extrac ie asigură ării unul dintre primele locuri în lume. Suprafa a: 2. Burundi. fabricarea mătăsii. pe locul unei aşezări mai vechi (sec. ananaşi. República Democrátă ~. sec. stat insular în V Oceanului Indian (arhipelagul Comore ). Zambia. situat pe rîul Ialpug . trestie de zahăr. cositor. alimentare (conserve de fructe şi peşte).

Cóngo

República ~, stat în Africa Centrală, situat între Gabon, Camerun, Republica Centrafricană, Republica Democratică Congo şi Angola. Suprafa a: 342 mii km2. Popula ia: 3 mil. loc. Capitala: Brazzaville. Limba oficială: franceza. Relief: zonă depresionară în bazinul rîului Congo, mărginită de podişuri întinse (alt. max. 1 040 m), şi de o cîmpie litorală umedă în S-V. Climă ecuatorială umedă. Păduri tropicale bogate în esen e pre ioase (70% din teritoriu). Resurse naturale: cupru, aur, argint, diamante, plumb, zinc, radiu, uraniu, wolfram, petrol, cărbune. Întreprinderi care produc îngrăşăminte chimice, ciment, textile, igarete. Culturi agricole: arbori de cafea şi cacao, palmieri de ulei, bananieri, arahide, trestie de zahăr, tutun, orz, porumb, manioc. Pomicultură, legumicultură, pescuit. Creşterea animalelor (caprine, ovine, bovine). Export de petrol şi produse petroliere, lemn şi produse de lemn, tutun, zahăr, citrice. Importă maşini şi utilaje industriale, automobile, produse alimentare. Căi ferate: 1 040

Connécticut Connécticut

[k¬´netik¬t]

fluviu în N-E SUA. Lungime: 650 km. Se varsă în Oceanul Atlantic (strîmtoarea Long Island ). Par ial navigabil (120 km). Hidrocentrale. stat în N-E SUA, la Oceanul Atlantic. Suprafa a: 13 mii km 2. Popula ia 3,5 mil. loc. Capitala: Hartford . Industrie constructoare de avioane, aparate de precizie, electrotehnică, chimică. Zonă agricolă: pomicultură, tutun, creşterea animalelor, avicultură. străvechi oraş pe coasta europeană a strîmtorii Bosfor , astăzi cartier ( Uskiidar “Scutari“) al or. Istanbul (Turcia). A fost întemeiat de împăratul roman Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii greceşti Byzantion , devenit în 330 capitala Imperiului Roman, apoi a imperiului Bizantin. Cucerit de turci în 1453, devine capitala Imperiului Otoman pînă în 1923, cu denumirea Istanbul . Aici au fost semnate numeroase tratate de pace. jude în S-E României, la grani a cu Bulgaria, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafa a: 7 070 km2. Popula ia: 759 mii loc. Reşedin ă: mun. Constan a . Relief predominant de podiş. Climă temperatcontinen-tală. Resurse naturale: minereu de fier, fosforite, caolin, cretă, calcare, nisipuri, ape minerale sulfuroase. Produse industriale: utilaje tehnologice, maşini agricole, ciment, prefabricate din beton, mobilă, textile, confec ii, tricotaje, uleiuri vegetale, conserve. Şantiere navale, rafinării de petrol. Agricultură: porumb, grâu, secară, plante furajere, sfeclă de zahăr, floa-rea-soarelui, legume; pomicultură, viticultură; creşterea animalelor. Institu ii de învă ămînt şi de cultură. Turism.

Constantinópol

Constánþa

Constánþa

municipiu în S-E României, centrul adm. al jud. Constan a, cel mai mare port maritim al ării la Marea Neagră. 360 mii loc. Aeroport interna ional. Centru industrial: construc ii şi repara ii de nave maritime, prelucrarea metalelor şi lemnului, fabricarea mobilei, celulozei şi hîrtiei, poligrafie, textile, confec ii, produse alimentare. Universitatea “Ovidiu“. Institute de marină (civilă şi militară). Teatre. Muzee. Vestigii arheologice. Monumente istorice. Oraşul a fost construit pe locul vechii colonii greceşti Tomis .

Constánþa

oraş în S Germaniei (Baden–Württemberg), situat pe malurile lacului cu acelaşi nume. 76 mii loc. Centru industrial: metalurgie, construc ii de maşini, echipament electronic, prelucrarea lemnului, produse chimice, textile şi alimentare. Universitate. Catedrală (sec. XI–XVI). Biserică gotică (sec. XV). Sta iune balneoclimaterică. Turism. [kuk] strîmtoare între Insula de Nord şi Insula de Sud a Noii Zeelande, unind Marea Tasman cu Oceanul Pacific. Lungime: 107 km. Lă ime: 22–91 km. Ad. max.: 97 m. A fost descoperită de J. Cook în 1770. capitala Danemarcii, situată pe insulele Seeland şi Amager , port la strîmtoarea Ø resund . 626 mii loc. (1,7 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Mare centru industrial: montaj de automobile, construc ii de nave, de echipament şi aparataj electrotehnic, de motoare; întreprinderi chimice, de mobilă şi hîrtie, alimentare. Academie de ştiin e. Universitate (1479). Muzee. Palate (sec. XVII). Catedrală neoclasică (1811–1829). Turism.

Cook

Copenhága (Cópenhaga)

Corálilor Cordiléri

Córdoba

Márea ~, mare a Oceanului Pacific, între coasta de N-E a Australiei şi Melanezia. Suprafa a: 4,1 mil. km2. Ad. medie: 2 394 m. Ad. max.: 9 174 m. Mún ii ~, cel mai lung lan muntos de pe glob (cca 18 000 km), situat în vestul Americii de Nord, de la Alaska pînă în Mexic, şi în America de Sud, din Venezuela pînă în ara de Foc. Alt. max.: 6 193 m (vf. McKinley , în America de Nord) şi 6959 m (vf. Aconcagua , în America de Sud). Cca 80 de vulcani activi. oraş în S Spaniei (Andaluzia), situat pe fluviul Guadalquivir . 311 mii loc. Nod de comunica ii. Industrii: expl. minereului de cupru, întreprinderi chimice, textile, alimentare. Vestigii romane. Fortifica ii maure. Moschee (sec. VIII–X). Muzee. República Populáră Democrátă Coreeánă , stat situat în partea de N a peninsulei Coreea, între China, Federa ia Rusă, Coreea de Sud, Marea Japoniei şi Marea Galbenă. Suprafa a: 120,5 mii km 2. Popula ia: 23,7 mil. loc. Capitala: Phenian . Limba oficială: coreeana. Relieful este format de masive muntoase şi regiuni de cîmpie litorală. Climă subtropicală musonică. Vegeta ie: păduri de conifere şi foioase (80% din teritoriu), păşuni alpine. Bogate resurse naturale: cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram, fosfa i, sare. Industrie energetică (hidrocenrale), siderurgică, constructoare de maşini, textilă, alimentară. Se produce o el, fontă, tractoare, aparataj electrotehnic, îngrăşăminte chimice, ciment, celuloză, hîrtie, conserve. Se cultivă orez, grîu, orz, porumb, soia, bumbac, tutun. Creşterea animalelor (bovine, porcine). Pescuit. Exportă minereuri, metale, produse agricole. Importă maşini şi utilaje industriale, combustibili, mijloace de transport. Căi ferate: 10 800 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991.

Coréea de Nord

Coréea de Sud

República Coréea , stat în estul Asiei, situat în partea de S a peninsulei Coreea , între Coreea de Nord, Marea Galbenă şi Marea Japoniei. Suprafa a: 99 mii km 2. Popula ia: 48,3 mil. loc. Capitala: Seul . Limba oficială: coreeana. Relief în cea mai mare parte muntos, cu cîmpii în lungul ărmului apusean. Clima temperat-continentală, cu caracter musonic şi tropical. Industrie dezvoltată: extractivă (cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram), siderurgică (fontă, o el, cupru rafinat, zinc), constructoare de maşini şi utilaje, automobile, nave, aparate electronice şi electrotehnice, producătoare de anvelope, hîrtie, ciment, produse chimice, textile, conserve de peşte. Culturi agricole principale: orez, grîu, ovăz, porumb, soia, bata i, tutun. Pomicultură. Sericicultură, pescuit. Creşterea animalelor. Exportă echipament industrial, mijloace de transport, aparate electronice, produse chimice, textile, alimentare. Importă materii prime, automobile, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 8500 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. insulă în Marea Ionică. Suprafa a: 593 km 2. Popula ia: cca 100 mii loc. Oraş pr.: Corfu (port). Relief muntos. Climă mediteraneană. Pescuit. Turism. Administrată de Grecia. renumit oraş din Grecia antică (sec. VII–VI î. Hr.). În prezent port în golful cu acelaşi nume. 30 mii loc. Rafinărie de petrol. Centru comercial (export de stafide, ulei de măsline). Relicve arheologice. Muzeu. Turism. peninsulă în S-V Marii Britanii, între Marea Mînecii şi canalul Bristol. Lungime: 150 km. Lă ime max.: 72 km. Relief muntos. Industrie extractivă (cositor, cupru, argint, zinc, plumb, mangan), prelucrătoare de materii prime. Creşterea vitelor. Pescuit. Turism. oraş în N-E Argentinei, centrul adm. al provinciei Corrientes, port pe fluviul Paraná . 270 mii loc. Aeroport interna ional. Centru industrial şi comercial (export de cereale). Universitate. Muzeu. Fondat în 1588. insulă în N Mării Mediterane. Suprafa a: 8,7 mii km 2. Popula ia: 252 mii loc. Relief muntos (alt. max. 2 710 m, vf. Monte Cinto ). Expl. de minereuri de fier, cupru, mercur, zinc, plumb, marmură. Planta ii de citrice, măslini. Viticultură. Turism. Creşterea animalelor (ovine, caprine). Administrată de Fran a. [kor´u¤a] oraş în N-V Spaniei (Galicia), port la Oceanul Atlantic. 245 mii loc. Industria aluminiului, de prelucrare a lemnului, tutunului şi peştelui, chimică, textilă, de hîrtie. Şantiere navale. Pescuit. comună în Republica Moldova (rn. Soroca). Expl. de calcare. Prelucrarea artistică a pietrei. At. doc. în 1509.

Córfu

Corínt

Córnwall

[´koonw¬l]

Corriéntes

Córsica

Corúña

Cosãúþi

Cósta Ríca

República ~, stat în America Centrală, între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor, învecinat cu Nicaragua (în N) şi Panamá (în S-E). Suprafa a: 51 mii km2. Popula ia: 3,9 mil. loc. Capitala: San José . Limba oficială: spaniola. Relief predominant muntos, cu un podiş intramontan şi cîmpii litorale. Climă tropicală cu precipita ii bogate pe litoralul Mării Caraibilor. Vegeta ie tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 45% din teritoriul ării. Industrie slab dezvoltată: mici întreprinderi de prelucrare a materiei extractive şi a produc iei agricole. Resurse naturale bogate (aur, argint, mangan, petrol, bauxită, ape geotermale), dar pu in exploatate. Planta ii de arbori de cafea, de cacao, bananieri, ananaşi, trestie de zahăr. Se mai cultivă orez, porumb, manioc. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit. Exportă cafea, banane, carne, lemn şi produse de lemn, textile. Importă maşini şi utilaje industriale, autovehicule, combustibili, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 950 km. Căi rutiere: 35 541 km. Admis în ONU la 3 noiembrie 1945. República ~ (Coásta de Fíldeş) , stat în Africa de Vest, la N-V de Golful Guineii, între Liberia, Guineea, Mali, Burkina Faso şi Ghana. Suprafa a: 322,5 mii km 2. Popula ia: 16,8 mil. loc. Capitala: Yamoussoukro (administrativă) şi Abidjan (legislativă). Relief de podiş înalt (la N) şi de cîmpie litorală (la S), culmi muntoase şi piscuri. Climă subtropicală umedă. Vegeta ie tropicală şi de savană. Expl. de petrol, diamante, aur, minereu de mangan. Rafinării de petrol, fabrici de cherestea, de ciment, textile, de produse alimentare. Se cultivă arbori de cafea, de cacao, banane, precum şi orez, porumb, mei, sorg, manioc, bata i. Ramuri economice tradi ionale: creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine), pescuitul, vînătoarea, meşteşugăritul. Exportă cafea, cacao, banane, petrol, produse petroliere, lemn şi produse de lemn, ulei de palmier. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili. Căi ferate: 660 km. Căi rutiere: 70 000 km. Limba oficială: franceza. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. [kot¾´te] peninsula în N-V Fran ei (Normandia), între golful Saint-Malo şi estuarul Senei (Marea Mînecii). Lungime: cca 100 km. Relief de coline. Climă oceanică. Creşterea animalelor (bovine, ovine, cabaline). comună în România (jud. Iaşi). 9 mii loc. Centru pomicol. Podgorii renumite (vinul “Cotnari“). Expl. de gresii. Sta ie de cale ferată. Cetate geto-dacică (sec. V–III î. Hr.). Pod de piatră (sec. XV). Biserici (sec. XV şi XVI). Beciuri ale caselor domneşti (sec. XV). At. doc. ca tîrg în 1448. [koto´nu] oraş în Benin, port la golful Guineea . 490 mii loc. în conurba ie. Mici întreprinderi mecanice, textile, de încăl ăminte, alimentare. Export de ulei de palmier şi bumbac. vulcan activ în Mun ii Anzi (Ecuador), unul dintre cei mai mari din lume. Alt.: 5 896 m. Parc na ional. oraş în E Germaniei (Brandenburg), pe rîul Spree . 130 mii loc. Nod de comunica ii. Centru industrial (siderurgie, echipament electric, covoare, postavuri, tricotaje, produse alimentare) şi comercial. Biserică (sec. XIV), castel (sec. XVIII). Muzeu. At. doc. în 1156.

Côte d'Ivoire

Cotentín

Cotnári

Cotonou

Cotopáxi Cóttbus

[kotop´ahhi] [´kotbus]

Covásna

jude în partea central-estică a României, în bazinul Oltului superior. Suprafa a: 3,7 mii km 2. Popula ia: 240 mii loc. Centru adm: mun. Sfîntul Gheorghe . Relief muntos şi de coline. Climă temperat-con-tinentală. Resurse naturale: lignit, minereu de fier, calcare, gresii, ape minerale. Industrie constructoare de maşini, agregate, motoare, echipament electric auto, piese pentru tractoare şi maşini agricole. Întreprinderi alimentare. Zonă agricolă: plante tehnice, cartofi, sfeclă de zahăr, grîu, secară; creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine); avicultură. Teatre. Muzee. Turism.

Covásna

oraş în România (jud. Covasna), la poalele mun ilor Vrancea . 14 mii loc. Întreprinderi de mobilă şi cherestea, de materiale de construc ii, de îmbuteliere a apelor minerale. Sta iune balneoclimaterică. Vestigii arheologice. Biserică (sec. XIII–XIV). At. doc. în 1567. [´kov¬ntri] oraş în Marea Britanie (Anglia). 295 mii loc. (648 mii loc., în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru industrial: construc ii de avioane, automobile, tractoare, motociclete, maşini unelte, aparataj electronic, optică; întreprinderi textile (mătase), alimentare. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice. Ruinele unei fortifica ii (sec. XIV). masiv muntos în S-V mun ilor Făgăraş , între rîurile Olt şi Topolog . Alt. max.: 1 668 m. Parc na ional. Mănăstírea ~ , mănăstire pe malul drept al Oltului. Ctitorie (1387 – 1388) a domnului Mircea cel Bătrîn. Mormîntul domnitorului. Monumente istorice. S-a mai numit şi Mănăstirea Nucet . oraş în Polonia, situat pe fluviul Vistula . 830 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Aeroport interna ional. Centru industrial: siderurgie, construc ii de maşini, materiale de construc ii, întreprindri textile, alimentare. Academie de ştiin e. Universitate. Catedrală (sec. XII–XIV). Biserica Notre-Dame (sec. XIII–XV). Observator astronomic (1792). municipiu în S României, situat pe rîul Jiu , centrul adm. al jud. Dolj. 303 mii loc. Sta ie de cale ferată. Aeroport. Centru industrial: construc ii de avioane, locomotive, tractoare, automobile, maşini agricole, aparataj electric, prelucrarea lemnului, întreprinderi textile, alimentare. Universitate. Teatru. Filarmonică. Clădiri vechi (sec. XVI – XVII). At. doc. în 1475. insulă în Marea Mediterană. Suprafa a: 8,3 km 2. Popula ia: 540 mii loc. Relief muntos (alt. max.: 2 456 m). Zăcăminte : minereuri de fier, mangan, azbest, ghips. Culturi agricole: grîu, porumb, citrice, măslini, tutun, legume. Viticultură. Creşterea animalelor. Vestigii arheologice. Turism. Administrată de Grecia. mare în bazinul Mării Egee, cuprinsă între arhipelagul Ciclade, Pelopones şi insula Creta . oraş în Republica Moldova (mun. Chişinău). Centru de vinifica ie, depozit de vinuri (construit în subteranele fostelor mine de calcare), expozi ii de vinuri clasice şi spumante (şampanie “Cricova“). At. doc. ca aşezare rurală în 1431.

Cóventry

Cózia Cózia

Cracóvia

Craióva

Créta

Créta Crícova

de prelucrare a lemnului. Serbia şi Muntenegru. Pomicultură. Aluşta . Hidrocentrale. produse alimentare. la S de Luanda. Importă materii prime. porcine. Turism. apoi de turci (1475). la S de Londra. Suprafa a: 27 mii km 2. Criº Criuléni Críva Croáþia rîu în România. viticultură. 322 mii loc. Mai este denumită Chersonesul Tauric şi Taurida . doc. Cuánza (Kwanza) . 1545 m. Marea Adriatică. Căi rutiere: 26 930 km. Cucerită de tătari (1430). situat pe malul drept al Nistrului.5 mil. sare marină). Căi ferate: 2 700 km. loc. Crişul Negru (144 km). aparataj electrotehnic). Popula ia: 2. Ungaria. Relief muntos în lungul litoralului (alt. At.. Industrie metalurgică. una dintre cele mai mari de pe teritoriul Basarabiei. Colonizată de greci (sec.Hr. fluviu în partea centrală a Angolei. 11 mii loc. Industrie extractivă (cărbune. Roman Koš ) şi de platou în interior. Ataşată Ucrainei în 1954. mărfuri de larg consum. pomicultură. Admis în ONU la 22 mai 1992. Sta iuni balneoclimaterice: Ialta. alimentare. reşedin ă a raionului Criuleni. vf. At. chimice. instrumente şi aparatură pentru cercetările ştiin ifice. maşini şi echipament de transport. Aeroport.). doc.). Pescuit. Navigabil pe cursul inferior (258 km). Vegeta ie: păduri de foioase (30% din teritoriu). de produse petroliere. Lungime: 960 km. Floricultură. Ramuri agricole principale: cultivarea cerealelor (porumb. Muzeu. República ~. a citricelor şi măslinilor. Bosnia şi Her egovina. VII î. stat în Europa.5 mii km2. Se varsă în Oceanul Atlantic. Mici întreprinderi agroindustriale. Pescuit. gaze naturale. petrol. Relief predominant muntos. Climă temperat-continentală (în N) şi mediteraneană (în S). Protectorat roman (631 î. Hr. grîu). în 1520. Crişul Alb (238 km). Capitala: Zagreb . Se cresc bovine. la 43 km N-E de Chişinău. textile. echipament electric. Minereu de fier. minereu de fier. Popula ia: 4. a sfeclei de zahăr şi florii-soarelui. Pod peste Nistru. comună în Republica Moldova (rn. bauxită. loc. specii ierboase de cîmpie. oraş în Republica Moldova. scăldată de apele Mării Negre. construc-toare de maşini. afluent pe stînga al Tisei . Suprafa a: 56. format prin unirea celor trei Crişuri: Crişul Repede (148 km). Eupatoria. Peştera “Emil Racovi ă“. tutun. Exportă produse industriale. în 1607. constructoare de maşini (nave. max. Briceni).7 mil. între Slovenia. Cereale. situat în N-V Peninsulei Balcanice. combustibili. Nod de comunica ii. Cróydon [´kroidn] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia). Anexată la Imperiul Rus în 1783.Criméea peninsulă în S Ucrainei. Viticultură.

doc. loc. Relief de cîmpie joasă. Pescuit intensiv. Nezavertailovca. într-un mormînt preistoric. bauxită). Se pierde în deşertul Kalahari . Praguri. combustibili. conserve. Se varsă în Oceanul Atlantic. bra al Nistrului . lîngă com. Căi rutiere: 46 555 km. al statului Mato Crosso. arhitect A. orez. lîngă această localitate. citrice. esături. de prelucrare a lemnului. în N-E Munteniei şi SE Transilvaniei. cupru. cascade. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. a fost descoperit un tezaur de obiecte şi 600 de monede de argint din sec. argint. Lungime: 1600 km. Importă mijloace de transport.8 m). Praguri. între care şi o monedă moldovenească emisă de Alexandru cel Bun. Cubángo (Okavango) Cubólta Cuciurgán Cucuténi Cuhuréºtii de Sus Cuiabá Cúla Cunéne (Kunene) . rîu în Republica Moldova. porcine). cascade. ciment.) – Cultura Cucuteni – răspîndită în Moldova (inclusiv Basarabia). Limba oficială: spaniola. Ocni a). XVII–XVIII). Lungime: cca 123 km. Popula ia: 11. constructoare de maşini (autovehicule. Lipnic (rn. tutun. lîngă com. anvelope. Floreşti). Biserica Sf. îngrăşăminte chimice. rîu în Africa central-sudică. Formează grani a cu Namibia. Produce energie electrică. At. zahăr brut. comună în Republica Moldova (rn.).Cúba República ~. 402 mii loc. mangan crom. oraş în S-V Braziliei. utilaje şi aparataj electrotehnic). fluviu în Namibia. Putineşti (rn. argint. renumită prin vestigiile arheologice din perioada neolitică (milen. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Universitate. Centru minier (aur. la grani a cu Angola. diamante). izvoarele lui fiind situate la alt. rîu în Republica Moldova. bunuri de larg consum. alcool. afluent pe stînga al Nistrului . Izvorăşte din apropierea com. minereuri de nichel. Casele familiei Cantacuzino (sec. Aici. Industrie dezvoltată: extractivă (minereuri de fier. 388. wolfram. limitată în S-E de masivul muntos Sierra Maestra (alt. Lungime: cca 100 km. Şciusev). Făleşti). rîu în Ucraina şi Republica Moldova. bata i) şi creşterea animalelor (bovine. în 1437. situat pe insula cu acelaşi nume şi în numeroase insule mai mici din Arhipelagul Antilelor Mari.18 mil. textile. Hidrocentrală. s-a găsit un tezaur de aur traco-getic (sec. de 132 m (rn. Exportă produse petroliere. centrul adm. Ucraina) şi se varsă în Turunciuc . arbori de cafea. comună în România (jud. mango. Iaşi). întreprinderi ale materialelor de construc ii. nichel. Hr. IV–III î. Hr. igarete. Treime (1913–1914. cupru. Lungime: 66 km. porumb. Capitala: Havana . Climă tropicală cu precipita ii abundente. bananieri. siderurgică. produse alimentare. Odesa. Condi ii favorabile culturilor agricole (trestie de zahăr. Navigabil pe cursul inferior. Aeroport. cobalt. Vegeta ie tropicală montană şi de savană. Izvorăşte din apropierea localită ii Marianovka (reg. afluent pe dreapta al Răutului . afluent pe stînga al Răutului. Căi ferate: 4 881 km. stat în America Centrală. IV î. În 1957. Izvorăşte de sub dealul Măgura (alt. 2000–2560 m). Floreşti). manioc. Suprafa a: 111 mii km 2. XV.

vestită prin legenda “Meşterul Manole“. al statului Paraná. Suprafa a: 472 km2. Popula ia: 154 mii loc. centrul adm. Universitate (1597). Orhei. Dumitru (1775). XVI–XVII). Turism. Centru industrial (produse textile. Sub stăpînirea Imperiului Roman popula ia autohtonă s-a romanizat. a păstrat legăturile econo Daghestán República ~. cel mai înalt din Carpa ii Occidentali. XVII). Hr.). Industrie extractivă (petrol. Mănăstirea La Merced (sec.: Wilemstad . arahide.Hr. capitala statului dac. localitate în Republica Moldova (rn. în Mun ii Anzi. luptă împotriva bastarnilor (sec. Culturi agricole: trestie de zahăr. Două universită i. Hr. armata şi administra ia romană părăsesc Dacia. sub conducerea lui Burebista. Nod de comunica ii. Viticultură. Rafinării de petrol (importat). XVIII). rămasă în locurile de baştină. Popula ia daco-romană. At. Mănăstirea Curtea de Argeş . îi învinge pe macedonenii conduşi de regele Lisimah (300–292 î. 1. În sec I î. devine centrul provinciei Dacia Romana . Hr. Capitala: Mahacikala . Dácia teritoriul populat în antichitate de geto-daci. II î. Muzeu. Alt. oraş în România (jud. 257 mii loc. alimentare). chimică. în Marea Caraibilor. constructoare de maşini. Aeroport interna ional.4 mil. Relief cu aspect colinar. sorg. Ge ii sînt men iona i încă de Herodot cu prilejul conflictului lor cu regele persan Darius I (514 î. Curchi Curcub´ãta Máre Curitíba Cúrtea de Árgeº Cúzco (Cusco) [´kusko] oraş în Perú. pentru a-şi fortifica pozi iile la Dunăre. Oraş pr. Reşedin ă domnească pe vremea lui Basarab I (1310–1352). Culturi agricole (cereale. Sarmizegetusa. republică autonomă în Federa ia Rusă. loc. sub presiunea triburilor barbare. sisal. Pomicultură.). Centru industrial (întreprinderi mecanice.) Mănăstirea Curchi. ia fiin ă primul stat centralizat al geto-dacilor. porumb. Fondat în 1654. . iar regatul Dacia este transformat într-o provincie romană. ciment. Pe teritoriul acestei localită i: biserica Sf.: 1 849 m. situată în N mun ilor Caucaz. Temple. Catedrală (sec. Industrii (mobilă. cherestea. de mobilă. loc. forestieră. textile. în conurba ie. obiecte din ceramică şi por elan). gaze naturale). biserica Naşterea Maicii Domnului (1808–1810).. În 271. complex monastic (sec. Hr. pe teritoriul Daciei. legume. de celuloză şi hîrtie.9 mil. în 1499.). Biserica Domnească (1352). situat pe rîul Argeş . de ciment. Biserici (sec. ovine). 37 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar. În timpul lui Decebal (87–106). care corespunde aproximativ teritoriului locuit apoi de români. Curtea Argeş (1330) şi Curtea de Argeş (1510).). aparataj electric. însuşind limba latină şi civiliza ia romană. ctitorie a domnului Neagoe Basarab. aerian). oraş în S-E Braziliei. biserică din 1512–1517. plante tehnice). Administrată de Olanda.Curaçaó [küra´sou] insulă în arhipelagul Antilelor Mici. la 3 650 m alt. doc. portocale. vîrf în mun ii Bihor . Creşterea animalelor (bovine. alimentară. alimentare) şi comercial (export de produse ale industriei uşoare). de fosforite. chimice. doc. dar în urma războaielor din 101–102 şi 105–106 sunt înfrîn i. At. ge ii şi dacii ob in unele victorii asupra armatelor romane. agricol şi comercial. Argeş). XIII–XVIII). Suprafa a: 50. Forma iuni de triburi geto-dacice opune rezisten ă armatelor lui Alexandru cel Mare (335 î. Expl.3 mii km2. Popula ia: 1.

Întreprinderi textile. În acest oraş. de formă alungită ( ărm dalmatic). [da´mjeta] oraş în N Egiptului. alimentară (conserve de peşte). Kenedy. 1900 m). avînd în apropiere numeroase insule. Artizanat (covoare. arhipelag din 20 de insule în Oceanul Indian. Pescuit. regiune istorică pe litoralul estic al Mării Adriatice. loc. Au fost descrise de navigatorul englez William D. sticlă. port la Oceanul Atlantic. Muzee. 215 mii loc. în conurba ie. Turism. Suprafa a: 5 mii km2. hîrtie. automobile.6 mil. în lungime de 1400 km. oraş în Egipt. Acvariu. aparatură telefonică). max. Şantiere navale. Institutul Africii Negre. Aici. 1. electronică. la N-E de coastele Australiei. Planetariu. Centru financiar-ban-car. Terminal al conductelor de petrol. ărmul Dalma iei. Dállas Dalmáþia Damanhûr Damásc Damiétta Dammám Dámpier [´dæmpj¬] . loc. maşini agricole). loc. în conurba ie. în Croa ia şi Serbia şi Muntenegru. situată pe peninsula Capul Verde . textilă. Industrie textilă (bumbac). utilaj petrolier. Resurse naturale: bauxită. XIV). 1 mil. alimentare. preşedintele SUA. Universitate. Planta ii de măslini şi citrice. capitala Siriei. oraş în N Arabiei Saudite. Muzee. Industrii (chimică. produse farmaceutice. Nod de comunica ii. Artizanat. esături. alimentară). bitum. produse chimice). Suprafa a: 544 km 2. Centru comercial şi de transport. la 22 noiembrie 1963. Mare pia ă a bumbacului. cărbuni. Expl. port în Delta Nilului . Monumente arhitectonice. cu lungimea de 120 km şi lă imea de 25 km. Muzeu. (4. Industrie constructoare de maşini (avioane. situată la poalele mun ilor Antiliban . port în Golful Persic . Creşterea animalelor (ovine).7 mil. Industria bumbacului şi mătăsii. Relief muntos (alt. Monumente istorice. Ad ~. a lemnului. de ciment. alimentară. loc. între insulele Umboi şi Noua Britanie . 122 mii loc. Universitate. Universitate. de petrol. ulei). Centru industrial (televizoare. a tutunului. de încăl ăminte. este foarte crestat.Dakár capitala Senegalului. obiecte din aur şi argint). pe rîul Barada . situat în Delta Nilului . de prelucrare a pielei. a fost asasinat J. Centru industrial (ciment. Viticultură. Punct de tranzit interna ional. Universitate. [´dael¬s] oraş în S SUA (Texas). se află strîmtoarea Dampier . Pescuit. 1. chimică. Turism. 600 mii loc.F. Dampier (1652–1715). alimentară (orez. marmură. Moschee (sec. sticlă.08 mil. în conurba ie).

stat în Europa de V. în sec. chimico-farmaceu-tică. între depresiunea lacului Ciad şi Nilul Alb . Industrie constructoare de maşini. Capitala: Copenhaga . Lungime: 1020 km. Dárlington [´daaliht¬n] Dármstadt [´darm¿tat] Dárwin [´daawin] Dáugava (Dvína de Vest) . Grădină botanică. Ad. strîmtoare între peninsula Balcanică şi Asia Mică. În N şi N-E se desparte de Peninsula Scandinavică prin strîmtorile Skagerrak . max. XVIII). max. fluviu în Belarus şi Letonia. îmbrăcăminte. Terminal petrolier. Numele vechi: Port Darwin. oraş în S-V Germaniei (Hessen). încăl ăminte. alimentară. Kattegat şi Øresund .3–18. Par ial navigabil.5 km. port la Oceanul Indian. Între Darlington şi Stockton a fost construită prima cale ferată din lume (1823). cafea. Turism. Lungime: 2740 km.: 3088 m. Muzeu. At. Căi ferate: 2. strîmtoare între insulele Groenlanda şi Islanda . golf în Marea Caraibilor. max. în conurba ie). Muzee. poligrafică. 79 mii loc. rutier). cultivarea cerealelor (orz.: 227 m. Nod de comunica ii (aerian. Uneşte Oceanul Arctic cu Oceanul Atlantic. Limba oficială: daneza. combustibili. Este cuprins între Marea Nordului şi Marea Baltică. accidentată în urma glacia iei cuaternare. alimentară. XVI). chimică (îngrăşăminte. porcine). rîu în S-E Australiei. Seacă pe timp secetos. în conurba ie. oraş în N Australiei. conserve de carne.: 287 km. max. Turism. Industrie a lemnului şi a cărnii. străbătută de numeroase rîuri (Stora. Export de copră. Lă ime: 1. construc ii navale). Fabrici de tutun. plante decorative.: 70–200 m. sisal. Uneşte Marea Marmara cu Marea Egee. Aici se varsă fluviul Atrato . pe peninsula Iutlanda . gaze naturale). Se învecinează cu Germania. ciment. Centru industrial şi comercial. maşini agricole. Gudena. (316 mii loc. extractivă (petrol.5 km. Pescuit. Oraş din 1330. trece prin Riga şi se varsă printr-o deltă în Marea Baltică. bazată pe creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. Arhipelagul Danez. secară. Se mai cultivă cartofi. 2 mil. loc. electrotehnică. XII). în S istmului Panama .3 mil. silvicultură. textile. 138 mii loc. Este folosit în iriga ie. Zăcăminte de plumb şi antimoniu. Nod de comunica ii. Universitate. sfeclă de zahăr. constructoare de maşini (locomotive). produse chimice (lacuri. mobilă. textilă. Palat (sec. aparate electrice. Institut politehnic. XI. doc. mase plastice). textilă. feroviar. produse alimentare. sticlă. ovăz). Agricultură intensivă. centrul adm. bumbac. maritim. Lungime: 165 km. Denumit pe cursul superior Macintyre sau Barwon . Biserică (sec.: 153 m. Căi rutiere: 71 mii km. Şantiere navale. port la Marea Timor. Relief de cîmpie joasă (alt. loc. oraş în Marea Britanie (Anglia).9 mii km. Aeroport interna ional. Izvorăşte din podişul Valdai . Exportă maşini şi echipament pentru transport. mobilă. flori. Admis în ONU la 24 octombrie Strîmtoárea Danemárcii . Climă temperat-oceanică. Ad. Danemárca Dardanéle (Hellespont) Dar es-Salaam Darfúr Darién Dárling [´daalih] regiune muntoasă în V Sudanului. Primărie (sec. 86 mii loc. insula Bornholm şi par ial în Insulele Frisce de Nord . afluent pe dreapta al fluviului Murray . Omme ). Ad. Industrie dezvoltată: constructoare de maşini (motoare. al Teritoriului de Nord. oraş în E Tanzaniei. Recoltarea perlelor. Popula ia: 5. Industrie siderurgică. Lungime: 120. Alt. 173 m).Danemárca Regátul ~. Lă imea min. Pescuit. vopsele). Suprafa a: 43 mii km2. Importă materii prime industriale.

Suprafa a: 3. mistre i. savane. şantiere navale. Monumente gotice (sec. port principal în insulă. Suprafa a: 5. oraş în România (jud. Lungime: 660 km. lebede. Industrie variată: construc ii de maşini. În E şi V se înal ă Mun ii Ga i (alt.6 mil. Termocentrală. Păduri rare. Industrie construc-toare de maşini (vagoane. farmaceutică.5 km 2. hermine etc. ra e şi gîşte sălbatice. minereu de fier. Monumente arhitectonice şi istorice. Faună variată: berze. rogozuri). Krishna. alimentară. vulpi. zone inundabile. 14. Relief stîncos (alt. Navigabil. Zonă piscicolă. cacao. Muzee. Lă ime: 360 km. Nod de comunica ii. Pomicultură. mangan. Lungime: 1170 km. oraş în V Olandei. Suprafa a: 1 mil. plante oleaginoase. prelucrarea lemnului. textile. Şantiere navale. Lungime: 129 km. diamante. Cunoscut din 1075. 216 mii loc. confec ii. Vegeta ie bogată (stufărişuri. 11. Centru industrial (construc ii de maşini. km2. Legumicultură. Izvorăşte din mun ii Catskil (Apalaşi) şi se varsă în golful cu acelaşi nume. Capitala: Dover . Este străbătut de rîurile Mahanadi. podiş în zona interioară a peninsulei Hindustan. med. la 1550 m alt. XIII. Institut politehnic. Important nod de comunica ii.8 mii loc. Rezerva ii naturale. Vestigii arheologice. 8.2 mii loc. Muzeu..: 104 m. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. Include mai multe bra e şi ramifica ii ale fluviului. Universitate. Este format din oraşul vechi Shâhjahânâbâd şi oraşul nou New Delhi (întemeiat în 1911). alimentare. orez. care îndeplineşte func ia de capitală a ării. fluviu în SUA. între Groenlanda şi partea de S-E a insulei Baffin . Rafinărie de petrol. Universitate. At. Lă ime: 65 km. Universită i. Culturi irigate: bumbac. de cărbune brun. în conurba ie. Universitate. Sta iune climaterică.4 mii km 2.Daváo Davis [´deiv¬s] golf în Oceanul Indian în S insulei Mindanao (Filipine). 850 mii loc. rulmen i). lemn. max. Expl. ostroave. în sec. loc. strîmtoare în Oceanul Atlantic. Bacău). încăl ăminte. produse chimice şi farmaceutice. XIII). tricotaje. oraş în N Indiei. în Alpii Retici . produse chimice şi farmaceutice. în conurba ie.2 mii loc.: 107 m). stat în SUA. spa iu deltaic la vărsarea fluviului Dunărea în Marea Neagră. Godavari. pe teritoriul României (4340 km2) şi pe teritoriul Ucrainei (710 km2). . grîu. oraş în E Ungariei. 700 m). Sporturi de iarnă. faian ă). orez. Turism. grinduri. Centru financiar şi comercial. textilă. Export de copră. maşini agricole. pe rîul Uz . oraş în E Elve iei. nurci. Narbada . poligrafie. Explorată de John Davis în 1585 şi 1587. Teatre. pelicani etc. Davós Dãrmãnéºti [da´voos] Débreþin (Debrecen) Déccan (Dekkan) Délaware Délaware [´del¬we¬r] Delft Délhi [´deli] Délos (Dhílos) Délta Dúnãrii [´dilos] insulă grecească în Marea Egee.5 mii loc. Ad. Fabrici de cherestea. Creşterea animalelor. 9. situat în depresiunea cu acelaşi nume. Institut de cercetări nucleare. Universitate. Popula ia: 666. i ei. Industrie a lemnului şi a plantelor textile. în teritoriul cu acelaşi nume. min. Hidrocentrală. Zăcăminte: cărbuni. Muzee. Aeroport interna ional. Aici este situat oraşul cu acelaşi nume. Muzeu. cablu.

Demavénd (Demâvánd) Dénver

[´denv¬r]

vulcan stins, cel mai înalt vîrf în masivul Elbrus , în N Podişului Iranian. Alt.: 5604 m (după alte informa ii – 5671 m). Zăpezi, ghe ari. Izvoare termale. Turism. oraş în V SUA, centrul adm. al statului Colorado. 2,29 mil. loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie constructoare de maşini (avioane, utilaj minier), electronică, alimentară (conserve de carne, zahăr). Expl. de cărbune şi minereuri polimetalice. Universitate. Muzeu de artă. Grădină botanică. Turism. oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia). 220 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (automobile, motoare pentru avioane), chimică, textilă (mătase), por elan. Catedrală (sec. XVI), edificii (sec. XVI–XVIII). Muzeul mătăsii. oraş în centrul SUA, centrul adm. al statului Iowa. 198 mii loc. (393 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport. Industrie constructoare de maşini agricole, aeronautică, chimică, de ciment, alimentară (conserve de carne). Centru comercial (porumb, vite). Universitate. rîu, afluent pe stînga al Niprului , Ucraina. Lungime: 1130 km. Navigabil pe o distan ă de 535 km.

Dérby

[´daabi]

Des Moines

[di´moin]

Desná Dessáu [´desau]

oraş în E Germaniei (Halle), situat pe rîul Mulde. 105 mil. loc. Industrie variată: metalurgie, construc ii de maşini (vagoane, maşini-unelte, echipament electric), instrumente de precizie, esături, produse alimentare. Muzeu de artă. Palat (sec. XVII). oraş în N SUA (Michigan), situat pe ărmul lacului Erie . 1,3 mil. loc. (5,2 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Important centru industrial (concernele de automobile “Ford“, “Chrysler“, “General Motors“), siderurgie, construc ii de maşini-unelte, produse chimice. Şantiere navale. Rafinării de petrol. Universită i. Muzeul de istorie a automobilelor. Comunitate românească în SUA. municipiu în România, centrul adm. al jud. Hunedoara, situat pe valea Mureşului. 77,5 mii loc. Industrie extractivă (aur, argint, cupru, pirită, andezit), constructoare de maşini, de ciment, sticlă, por elanuri şi faian ă, de prelucrare a lemnului, de produse alimentare. Teatru. Muzeu. Sta iune balneoclimaterică. Monumente arhitectonice şi istorice (sec. XIII–XVII). Turism.

Detróit

[di´troit]

Déva

Dévon Dezfül Dhâkâ (Dácca)

[´devn]

insulă nepopulată în Arhipelagul Arctic Canadian. Suprafa a: 55,3 mii km2. Relief montan. Ghe ari. (Dizfúl) [diz´ful], oraş în S-V Iranului. 122 mii loc. Întreprinderi de pielărie, morărit, covoare. Centru comercial (bumbac, orez). Vestigii antice. capitala statului Bangladesh, port în delta Gange–Brahmaputra. 6,55 mil. loc. în conurba ie. Centru industrial şi comercial. Întreprinderi de prelucrare a metalelor, textile (bumbac, iută), de produse chimice, alimentare. Meşteşugărit textil, giuvaiergerie. Cercetări nucleare. Universitate. Muzee. Monumente de arhitectură (sec. XVII).

Dhaulagíri

[dh¬wlaa´giri]

vîrf în mun ii Himalaia, unul dintre cele mai înalte din lume (al şaselea). Alt.: 8 172 m. Acoperit de zăpezi şi ghe ari.

Diéppe

[djep]

oraş în N Fran ei (Normandia), port la Marea Mînecii. 44 mii loc. în conurba ie. Şantiere navale. Industrie chimică. Prelucrarea fildeşului. Pescuit. Sta iune balneară. Biserică (sec. XIII–XVI). Castel (sec. XV–XVII), astăzi muzeu. Turism. oraş în E Fran ei (Burgundia). 152 mii loc. (231 mii loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru industrial (locomotive, echipament optic şi electric, produse chimico-farma-ceutice şi alimentare). Pia ă viticolă (vinuri de Burgundia). Universitate. Monumente arhitectonice de cult şi istorice (sec. XIII–XV). Muzee. Vestigii arheologice. Alpii ~, lan muntos dispus în lungul litoralului Mării Adriatice, în S Sloveniei, Croa iei, Bosniei şi Her egovinei, pînă în Albania. Lungime: 1000 km. Alt. max.: 2522 m. Păduri de conifere şi foioase. Se mai numesc Alpii Ilirici sau Dalmatici . jude în partea central-sudică a României, în zona Subcarpa ilor. Suprafa a: 4,05 km2. Popula ia: 558 mii loc. Centru adm.: oraşul Tîrgovişte. Relief muntos şi de cîmpie. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, lignit, sare, gresie, ghips, calcare. Păduri de conifere şi de foioase. Ramuri industriale: construc ii de maşini, materiale de construc ii, energie electrică, aparataj electric, produse ceramice, mobilă, produse textile şi alimentare. Culturi cerealiere. Pomicultură. Creşterea animalelor. Sta iuni balneoclimaterice. Mănăstiri. Monumente arhitectonice şi istorice. Turism.

Dijón

[dí´…õ]

Dinárici

Dîmboviþa

Dîmboviþa

Djiboúti

[d…i´buuti]

rîu în S României, afluent pe stînga al Argeşului , la Budeşti. Lungime: 268 km. Izvorăşte din N mun ilor Iezer , trece prin mai multe localită i, inclusiv prin capitala ării Bucureşti, unde are cursul canalizat. capitala Republicii Djibouti, port în golful Aden . 383 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea petrolului, repara ii navale, întreprinderi de pielărie). Export de cafea, piei, semin e oleaginoase. República ~, stat în E Africii, situat între Eritreea, Etiopia, Somalia, golful Aden şi strîmtoarea Bâb el-Mandeb . Pînă în 1977 s-a numit Somalia Franceză . Suprafa a: 23 mii km2. Popula ia: 473 mii loc. Capitala: Djibouti . Limbi oficiale: araba, franceza. Relieful ării este format de platouri joase (alt. 400–500 m) şi de reg. muntoase (Massif de Goda, Mousa Ali ). Climă tropicală aridă. Vegeta ie de semideşert. Industrie bazată pe exploatarea petrolului, extrac ia sării de mare, recoltarea perlelor şi a bure ilor de mare. Mici întreprinderi industriale (de pielărie, materiale de construc ii, textile, confec ii) şi alimentare (produse lactate, ape minerale). Centrale electrice. Ocupa ia principală a locuitorilor este creşterea animalelor (oi, capre, cămile) şi pescuitul. Planta ii de cafea. Exportă piei, blănuri, cafea, sare, produse din carne şi peşte. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, produse alimentare. Căi ferate: 106 km. Căi rutiere: 3067 km. Admis în ONU la 20 septembrie 1977.

Djiboúti

Dobrógea

provincie istorică în S-E României, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafa a: 15,46 mii km2. Popula ia: 600 mii loc. Populată din antichitate de geto-daci, a făcut parte din statul lui Burebista. A intrat în componen a Imperiului Roman şi a celui Bizantin. În sec. XIV, aici s-a constituit o forma iune politică, condusă succesiv de Balica, Dobrotici (din 1348), Ivanco (din 1348). A fost cucerită de turci (1417), pe cînd făcea parte din ara Românească. În 1878 este retrocedată României. Din 1940 partea de S a provinciei (Cadrilaterul) intră în componen a Bulgariei.

Dobrúºa

Mănăstírea ~, mănăstire în Republica Moldova, situată pe teritoriului satului cu acelaşi nume (rn. Teleneşti). Construită în 1822 pe lîngă un schit de lemn din 1772. Are trei biserici, cea principală cu hramul Sf. Nicolae . Dispunea de o bogată bibliotecă cu căr i laice şi religioase. grup de insule în arhipelagul grecesc Sporadele de Sud , în Marea Egee, situat în apropierea ărmului sud-vestic al Asiei Mici. Suprafa a: 2,7 mii km2. Popula ia: 163 mii loc. Relief muntos. Legumicultură. Citrice, măslini, vi ă de vie. Pescuit. Turism. capitala Tanzaniei (din 1974), situată la 1130 m alt. 46,2 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, aerian, rutier). Industrie uşoară, de prelucrare a materiei prime agricole (arahide, hrişcă, struguri), de cherestea, de pielărie. Pia ă agricolă. Muzeu geologic. capitala statului Qatar, port în golful Persic. 237 mii loc. în conurba ie. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, rafinării de petrol) şi comercial (export de peşte şi perle). Artizanat. Universitate. jude în S şi S-V României, pe cursul inferior al Jiului . Suprafa a: 7,41 mii km2. Popula ia: 757 mii loc. Centru adm.: Craiova . Relief colinar în N şi de cîmpie în S. Resurse: petrol, gaze naturale, materiale de construc ii. Industrie constructoare de maşini (locomotive, tractoare, automobile), electrotehnică, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb, secară), floareasoarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Avicultură. Mănăstiri. Castre. Muzee. Turism. Uniunea ~, stat insular, situat în arhipelagul Antilele Mici , între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 751 km2. Popula ia: 75 mii loc. Capitala: Roseau . Limba oficială: engleza. Relief muntos şi de cîmpie joasă. Climă tropicală umedă. Vegeta ie specifică zonelor tropicale. Economie bazată pe industria uşoară (forestieră, de prelucrare a materiei prime agricole) şi pe cea alimentară. Planta ii de bananieri, citrice, arbori de cafea, trestie de zahăr, tutun. Pescuit. Turism. Exportă banane, citrice, rom, sucuri. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, mărfuri de larg consum, produse alimentare. Căi rutiere: 750 km. Admis în ONU la 18 septembrie 1978.

Dodecanéz

Dodóma

Dóha (Al-Dawhah)

Dolj

Dominíca

Dominicánã

República ~, stat insular în America Centrală, situat în partea de E a insulei Hispaniola (din arhipelagul Antilele Mari), între Haiti, Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 48,4 mii km2. Popula ia: 8,98 mil. loc. Capitala: Santo Domingo . Limba oficială: spaniola. Relieful este format de culmi muntoase, cu înăl imi de pînă la 3175 m ( Pico Duarte ), şi de cîmpii interioare fertile. Climă tropicală umedă. Vegeta ie montană tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 25% din teritoriul ării. Industrie extractivă (bauxită, minereuri de fier, cupru, aur, cobalt, titan) şi prelucrătoare a produc iei agricole. Se cultivă trestie de zahăr, banane, orez, cacao, cafea, tutun, exportate în cantită i mari. Importă maşini şi utilaje industriale, produse petroliere, chimice, textile. Căi ferate: 1 670 km. Căi rutiere: 11400 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. fluviu în Federa ia Rusă. Lungime: 1870 km. Izvorăşte din Podişul Central Rusesc, trece prin Voronej şi Rostov pe Don şi se varsă în Marea Azov. Navigabil pe 1355 km. Este unit cu Volga printr-un canal navigabil. Denumit în antichitate Tanais . oraş în Republica Moldova, reşedin ă a raionului Donduşeni. 12 mii loc. Industrii (materiale de construc ii, repara ii mecanice, produse alimentare). Biserica Sf. Ierarh Nicolae . Întemeiat în 1897. rîu în Ucraina şi Federa ia Rusă, afluent pe dreapta al Donului . Lungime: 1053 km. Navigabil pe 222 km. bazin carbonifer (huilă) în Ucraina şi în Federa ia Rusă, situat de o parte şi de alta a Done ului . Suprafa a: 60 mii km2. Important centru industrial (energetică, siderurgie, construc ii de maşini, produse chimice şi cocsochimice, materiale de construc ii). Denumirea mai veche: Donbass . comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1890 loc. Casa memorială “Alexandru Donici“. Pînă în 1966 s-a numit Bezin . At. doc. în 1436. rîu în România, afluent pe dreapta al Bistri ei , la Vatra Dornei. Lungime: 50 km. Izvorăşte din N mun ilor Călimani . municipiu în România (jud. Botoşani), situat pe rîul Jijia. 35,5 mii loc. Uzine şi fabrici (construc ii de maşini-unelte, prelucrarea lemnului, confec ii, tricotaje, sticlărie, por elan). Muzeele memoriale “Mihai Eminescu“, “George Enescu“. Biserici (sec. XV, XVIII). At. doc. ca tîrg în 1407 şi ca punct de vamă în 1408. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord–Westfalia), port pe canalul Dortmund–Ems . 603 mii loc. Centrul industrial al Ruhrului: siderurgie, construc ii de maşini (vagoane, armament), aparatură electrotehnică, produse chimice. Expl. de cărbune (huilă). Fabrici de bere. Universitate. Muzee. Monumente edilitare şi istorice (sec. XIII–XV). At. doc. în 885. oraş în V Marii Britanii, port la Marea Irlandei, centrul adm. al insulei Man . 23 mii loc. Ape minerale. Sta iune balneară. Turism. oraş în S-E Marii Britanii (Anglia), port la strîmtoarea cu acelaşi nume. 35 mii loc. Industrie siderurgică, constructoare de maşini. Şantier naval. Pescuit. Muzeu. Turism. Denumit în epoca romană Dubris . oraş în E SUA, centrul adm. al statului Delaware. 28 mii loc. Comer extern. Muzeu.

Don

Donduºéni

Donéþ Donéþk

Dónici Dórna Dorohói

Dórtmund

[´dortmunt]

Doúglas Dóver

[´dugl¬s] [´douv¬]

Dóver

Drághiºte (Drábiºte) Dragomírna

rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al Racovă ului . Lungime: 66 km. Izvorăşte din apropierea localită ii Romancău i (Ucraina, reg. Cernău i). Mănăstirea ~, mănăstire de maici în România, situată în com. Mitocul Dragomirnei (jud. Suceava), ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimca. Două biserici de la începutul sec. XVII. Picturi murale. Incintă fortificată. Muzeu de artă veche. rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al Dunării . Lungime: 898 km. Izvorăşte din Mun ii Alpi (Italia), traversează Austria şi formează pe o por iune grani a Ungariei cu Croa ia. Hidrocentrale. oraş în E Germaniei (Saxonia), port pe fluviul Elba . 485 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, fluvial, aerian). Important centru industrial (construc ii de maşini electrice, de aparate fotografice şi de filmat, mecanică fină, optică, aparataj electronic, utilaj industrial, por elanuri, faian ă, produse alimentare) şi cultural (institu ii de cercetări ştiin ifice, universitate, teatre, biblioteci, muzee, pinacotecă). Monumente de artă arhitectonică şi istorice. At. doc. în 1216. rîu în Albania, format prin unirea Drinului Alb şi a Drinului Negru . Lungime: 280 km. Se varsă în golful cu acelaşi nume al Mării Adriatice. rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al fluviului Sava . Lungime: 320 km. Străbate teritoriul Muntenegrului şi formează, pe cursul inferior, grani a Bosniei şi Her egovinei cu Serbia. Hidrocentrală. municipiu în S-V României, centrul adm. al jud. Mehedin i, port pe partea stîngă a Dunării. 120 mii loc. Nod hidroenergetic şi de naviga ie Por ile de Fier I , cu cea mai mare hidrocentrală din România. Centru industrial (vagoane, aparate de măsurat şi control, anvelope, materiale de construc ie, prelucrarea lemnului, celuloză, hîrtie, mobilă, placaje, produse alimentare). Şantier naval. Monumente: ruinele castrului roman Drobeta , ale Podului lui Traian , vestigiile unei cetă i medievale, ale unor străvechi aşezări omeneşti (sec. XIII–XVI) ş.a. At. doc. în 1233 cu denumirea Severin . Actualul nume a fost atribuit mun. în 1972.

Dráva

Drésda (Drésden)

Drin (Dríni) Drína

Drobéta-TúrnuSeverín

Dróchia

oraş în Republica Moldova, situat la 178 km N-V de Chişinău, reşedin ă a raionului Drochia. 22 mii loc. Nod de comunica ii. Mici întreprinderi industriale (repara ii mecanice, materiale de construc ie, produse alimentare). Catedrala Adormirea Maicii Domnului. Muzeu. Întemeiat în 1895. emirat în Emiratele Arabe Unite, situat pe ărmul S-E al Golfului Persic . Suprafa a: 3,9 mii km2. Popula ia: 586 mii loc. Centru adm.: Dubai . Expl. de petrol. Pescuit de perle. oraş în Emiratele Arabe Unite, centrul adm. al emiratului cu acelaşi nume, port în Golful Persic . 350 mii loc. Aeroport interna ional. Pescuit. Lácul de acumuláre ~, lac în E Republicii Moldova, pe cursul mediu al Nistrului, format prin construirea barajului hidrocentralei de la Dubăsari (1954). Lungime: 128 km. Lă ime: 0,2–2 km. Suprafa a: 6750 ha. Ad. max.: 7,5 m.

Dubái

Dubái Dubãsári

Nod de comunica ii. Sibiu). Catedrală armenească (sfîrşitul sec. Se varsă în Oceanul Atlantic. At. port pe rîul Ruhr . în apropiere de oraşul portughez Porto. fabrici de produse alimentare. port de mare trafic la Lacul Superior . ca aşezare rurală în 1332. constructoare de maşini grele şi navale. la grani a dintre Italia şi Elve ia. situat pe rîul Tîrnava Mare . grîu. Muzeu. (240 mii loc. XVI). pe malul stîng al Nistrului. Criuleni). în 1702. de argile. sticlărie. Alt. sucuri naturale). Dubãsárii Vechi Dúblin [´dublin] Dubná Dubróvnik Dúero [´dwero] Dufourspitze Duisburg [dü´fur¿pitse] [´düisburk] Dulúth [d¬´luq] Dumbrãvéni . Export de petrol. doc. situat pe fluviul Volga . expl. bere. Teatre. 36. Universitate. Muzee. doc. Şantiere navale. siderurgie. Două universită i. Industrie siderurgică şi constructoare de maşini. morărit. 86 mii loc. construc ii de locomotive şi automobile. At. textile.5 mii loc. cel mai înalt vîrf al Alpilor Pennini. oraş în Croa ia. oraş în România (jud. topitorie de in. Hidrocentrale. cocsochimice şi de prelucrare a petrolului. port la Marea Irlandei. Monumente arhitectonice în stil romanic. Mare centru industrial şi cultural. Centru de cercetări nucleare (din 1956). Aeroport interna ional.: 4638 m.Dubãsári oraş în E Republicii Moldova. XVIII). confec ii. 50 mii loc. Hidrocentrală. Mici întreprinderi industriale (fermentarea tutunului. Hidrocentrală. Escaladat în 1855 de o expedi ie britanică. materiale de construc ii. hîrtie. Grădină zoologică. Castel (sec. biserici). fluviu în Spania şi Portugalia. Catedrală (sec. mănăstiri. 538 mii loc. Fabrici de conserve. Cunoscut din sec. doc. Centru industrial (şantiere navale. în sec. la confluen a cu Rinul. În 1908 astrofizicianul N. VII. At. 6. oraş în SUA (Minnesota). doc. în masivul Monte Rosa . produse chimice. oraş în V Germaniei (Renania de Nord–West-falia). minereu de fier. Important centru turistic şi balneoclimateric pe coasta Dalma iei. confec ii. de cărbuni. produse alimentare). Uzine metalurgice. Navigabil pe cca 200 km. XI–XIII). Donici a instalat aici primul observator astronomic din Basarabia. cauciuc. Industrie locală: prelucrarea lemnului. la 128 km N de Moscova. Muzeu de artă. Grădină zoologică. XVII. oraş în Federa ia Rusă. Lungime: 938 km. 478 mii loc. 68 mii loc. Universitate. Biserica Sf. XIX). port la Marea Adriatică. în conurba ie). gotic şi renascentist (palate. Expl.5 mii loc. Cuvioasa Parascheva (sec. în anul 291. At. Academie de ştiin e şi de artă. situată pe malul drept al Nistrului. capitala Irlandei. 9 mii loc. comună în Republica Moldova (rn.

Nod de comunica ii aeriene. petrochimică. (Epidamos ). Creşterea animalelor. Suprafa a: 123. port la Marea Adriatică. Universitate. Lungime: 2 860 km. Budapesta. Belgrad. Brăila. 117 mii loc.2 mil. Jiu. Izvorăşte din E mun ilor Pădurea Neagră (Schwarzwald). Drobeta-Turnu-Se-verin. lînă). oraş în N Fran ei (Flandra). port la Marea Nordului. Hron. Biserica Sain Mary (sec. Morava. prelucrarea tutunului şi pieilor. port la Oceanul Indian. textilă. Resurse naturale: minereuri de fier. Argeş. Austria. Gala i. 175 mii loc. România. Construc ii navale şi de maşini. Gheorghe). aparataj electrotehnic. a. 1. Industrie minieră. Navigabil de la Ulm (Germania) şi pînă la vărsare. Pescuit. III î. Nod de comunica ii. port la Marea Nordului. Croa ia şi Serbia şi Muntenegru. uzine chimice. Sulina. Bază pentru vînatul de balene. textile. maritime. 201 mii loc. Slovacia şi Ungaria. Váh. port la Oceanul Pacific. zinc. Muzeu de istorie naturală. prelucrarea peştelui. fabrici de zahăr) şi comercial (export de cărbune. Centru industrial (construc ii navale şi de maşini. Viena. antimoniu. aur. Linz. Drava. in). Călăraşi. Timiş. Întreprinderi de prelucrare a petrolului. Este numit şi Victoria de Durango .Hr. Lă imea Dunării oscilează între 20 şi 100 m şi între 100 şi 350 m. argint. oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud). Industrie a mineritului (minereuri de fier. produse chimice.2 km 2. ( Dyrrachium ). Tulcea. a lemnului. alimentară (bere). fabrici de conserve din peşte. mangan. Şantiere navale. în conurba ie. Prut ş. cromit. Export de cereale. argint). textilă. 416 mii loc. 86 mii loc. loc.Hr. bumbac. România şi Bulgaria. plumb. Colonie grecească în sec. Fondat în 1556. Prelucrarea petrolului. tutun. zahăr. Ucraina). antimoniu. XIV). în conurba ie. ulei de măsline. oraş roman în sec. Industrie poligrafică. Centru industrial (prelucrarea petrolului şi lemnului. Aeroport. chimică. textilă (iută. Pe teritoriul României are lungimea de 1075 km. VII î. Universitate. Porturi: Ulm. Olt. Ismail ş. Muzee de artă. sf. centrul adm. încăl ăminte. Giurgiu. Sta iune balneoclimaterică. oraş în V Mexicului. Siret. mobilă). Bratislava. Sta iune balneoclimate-rică. Popula ia: 1. Centru industrial: şantiere navale. şi se varsă în Marea Neagră prin trei guri (Chilia. traversează teritoriile ărilor: Germania. Culturi principale: porumb. Sava. Tisa. Dunédin [du´niidin] Dúnkerque [´dõkerk] Durángo Durángo Dúrban [´d¬¬b¬n] oraş în Republica Africa de Sud (Natal). Dúrrës [´dur¬s] . Ialomi a. formînd pe parcurs grani a dintre unele state (Slovacia şi Austria. România şi Republica Moldova. alimentară. Capitala: Durango . stat în Mexic. oraş în V Albaniei. Industrie siderurgică. Prin canalele Rin–Main–Dunăre şi Dunărea–Marea Neagră asigură o legătură fluvială navigabilă între Marea Nordului şi Marea Neagră (3500 km) Dundée [dun´dii] oraş în N-E Marii Britanii (Sco ia). în conurba ie. al statului cu acelaşi nume.4 mil. Ungaria. loc. Afluen ii principali: Inn. România şi Serbia şi Muntenegru. aur.Dúnãrea fluviu în Europa Centrală. a. produse de cauciuc. feroviare. în special a bovinelor.

Tîrguri interna ionale. Universitate. platină. Aero-port interna ional.Duruitoárea Duruitoárea Düsseldorf [´düs¬ldorf] cascadă în două trepte (30 m înăl ime) pe versantul de N-V al masivului Ceahlău (România). de materiale de construc ii. Popula ia: 13. cupru. Pînă în 1945 s-a numit Vagarşapat. porumb. Se varsă în Marea Mediterană. Centru industrial şi comercial. Aeroport. situată în valea Ghissara. alimentară). pe ărmul Mării Mînecii. Columbia şi Perú. podiş şi mun i. peşte. República ~. aur. Suprafa a: 300 m2. bumbac. textilă (combinat de bumbac). Industrie extractivă. Reşedin ă a mitropoliei armene. întreprinderi textile.5 mil. la 20 km de Erevan. port pe fluviul Rin. Lungime: 750 km. orez. Relief de cîmpie. constructoare de vagoane. Hidrocentrale. Grotă în malul stîncos al rîului. zinc. cafea. al landului Renania de Nord–Westfalia. Navigabil în aval de Saragosa. oraş în V Germaniei. chimice. Se cresc animale (bovine. Navigabil pe cca 525 km. Vestigii arheologice cu vechime de cca 300 mii de ani. Institu ii financiar-bancare. construc ii de maşini. mase plastice. Cascadă pe rîul Ciuhur . coline. Limba oficială: spaniola. Pescuit. manioc. de pielărie. Se formează prin unirea rîurilor Suhona şi Iug şi se varsă printr-o deltă în Marea Albă. mărfuri de larg consum. alimentare. produse petroliere. 90 mii loc. Biserici (sec. constructoare de maşini. textilă. Resurse naturale: petrol. la S de Londra. Căi rutiere: 45 mii km. de pielărie. Fondat în sec. arbori de cafea şi de cacao. ovine. Obiectiv turistic. Căi ferate: 965 km. A fost capitala Regatului Armeniei (184–344). fluviu în N-E Spaniei. Denumită în anii 1929–1961 Stalinabad . Catedrală (sec. XIII–XVIII). VII). alimentară. Nod de comunica ii. [´iistboon] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia). de utilaj minier şi de automobile (firma “Auto–Union“). Exportă petrol. Este legat prin canale de fluviul Volga . loc. cacao. crevete. situat între Oceanul Pacific. în apropiere de Arhanghelsk. Iriga ii (orezării). Uzine siderurgice. Rîşcani). Dvína de Nord Éastbourne Ébru Ecimiadzín Ecuadór . IV–VII). Lungime: 928 km. Suprafa a: 384 mii km2. Climă tropicală umedă. Industrii (constructoare de maşini. 578 mii loc. Înăl ime: 7–10 m. Academie de ştiin e. Importă maşini şi mijloace de transport. chimică. de sticlărie. de confec ii. admis în ONU la 21 decembrie 1945. de hîrtie. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (50% din teritoriu). stat în N-V Americii de Sud. Muzee. banane. oraş în V Armeniei. traversat de ecuator. trestie de zahăr. comună în Republica Moldova (rn. Centru sportiv şi turistic. XI. Parcuri na ionale. Capitala: Quito . Nod de comunica ii. cartofi. savane. Nod de cale ferată. 60 mii loc. Planta ii de bananieri. centrul adm. Universitate. Pescuit. alimentară. Industrie constructoare de maşini. Sta iune balneară. lame). Lungime: 18 m. la 1 200 m alt. Duºanbé capitala Tadjikistanului. turism. Se mai cultivă grîu. 595 mii loc. Muzee. Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec. Meşteşuguri. electronice. fluviu în Federa ia Rusă. argint.

produse alimentare. pe traseul Băl i–Briceni. textile. Relief: regiuni muntoase şi de podiş. Căi ferate: 8 800 km. aparataj electronic. trestie de zahăr.Édinburgh [´edinb¬r¬] oraş-port în N-E Marii Britanii (Sco ia). Climă tropical-umedă (în E). Biblioteci. Aeroport interna ional. 260 mii loc. morărit. sticlărie. . în conurba ie. Márea ~. Culturi principale: orez. manioc. Suprafa a: 2. Turism.15 mii km2. între lacul Techirghiol şi Marea Neagră . piper. învecinat cu Libia. la grani a dintre Republica Democrată Congo şi Uganda. zahăr. Pescuit. Muzee. Biblioteci. Capitala: Cairo . Reşedin ă regală (sec. Industrie extractivă (grafit. hîrtie). bumbac. prelucrarea lemnului. Biserica Sf. Vasile cel Mare (1870). zahăr. Aeroport. Pescuit. petrol. Israel. Căi rutiere: 47387 km. capitală a Sco iei (1437–1707). produse alimentare). Sanatorii. Suprafa a: 1 mil. Limba oficială: araba. marmură). la 1913 m alt. prelucrarea cărnii. Se cresc animale pentru carne. grîu. 9 800 loc. max. República Arábă ~. Nod de comunica ii. loc. XII). prelucrarea lemnului. Popula ia: 70. aur. conserve de carne etc. produse din sticlă. fasole. doc. 21 mii loc.). XI). Sudan. Turism. la 202 km N-V de Chişinău. bata i. lac tectonic în E Africii. Catedrală gotică (sec. mare la E de Marea Mediterană. Exportă grafit şi alte minereuri. At. 635 mii loc. alimentară (ulei. vanilie. Suprafa a: 191 km2. Universitate. Turism. Centru balneoclimateric. celuloză. At. centrul adm. cafea. construc ii de maşini. max. Industrii (materiale de construc ii. fier. Muzee. ca oraş din 1232. doc. în bazinul Nilului .: 111 m. oraş în S-E României. reşedin a raionului cu acelaşi nume. Rafinării de petrol. Porturi: Salonic. bumbac. textile. [´edm¬nt¬n] oraş în Canada. 850 mii loc. stat în N-E Africii. km 2. uzine chimice. constînd din două sta iuni: Eforie Nord şi Eforie Sud . chimică (îngrăşăminte de fosfa i). Édmonton Édward [´edw¬d] (Éduard) Eforíe Egée Egípt Éindhoven [´einhoov¬] oraş în S Olandei. Centru industrial (siderurgie. în conurba ie. Castelul ducilor de Edinburgh (sec. Institute de cercetări. petrolieră. Muzee. Édineþ oraş în Republica Moldova. trestie de zahăr. Izmir. Ad. textile. mijloace de transport. cuişoare. Importă maşini şi utilaje industriale. Universitate. Parc na ional. repara ii mecanice. mărfuri de larg consum. tropical-de-şertică (în V) şi mediteraneană (în N). Naviga ie intensă.: 2 561 m. Nod de comunica ii.8 mil. al provinciei Alberta . uraniu. în 1785. Ad. Vegeta ie săracă. Marea Mediterană şi Marea Roşie. Comunică cu Marea Marmara prin strîmtoarea Dardanele . comercial şi cultural. deşerturi. Baze de tratament. XI). între peninsula Balcanică. cîmpii de litoral. tutun. porumb. Grădină botanică. Asia Mică şi insula Creta . Centru industrial: siderurgie. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. cuprinzînd şi peninsula Sinai din Asia. Muzee. At. doc. în 1431. Pireu .

oraş în Albania. palate neoclasice. Străbate regiunea colinară a Fălciului şi depresiunea Elanului . şantiere navale. Muzee. Lungime: 68 km. rulmen i. Muzeu. suburbia oraşului New York. Muzee. uşoară şi alimentară. Afluen i: Vltava.5 mii km2. chimice. materiale de construc ii. Nod de comunica ii. turism. Muzeu. afluent pe dreapta al Prutului . Fondat în 1865.Ekaterinbúrg oraş în Federa ia Rusă. întreprinderi de prelucrare a petrolului. situat pe Nipru . Saale. 110 mii loc. de material feroviar). material feroviar. Centru industrial: siderurgie. 93 mii loc. loc. electrotehnice. Relief muntos (alt.19 mil. construc ii de maşini. vulcan stins. uzine de materiale de construc ii. de produse alimentare (ulei de măsline). medicamente. Ruinele unei cetă i medievale. Observator astronomic la 4250 m alt. produse alimentare. S-a mai numit Stepnoi (1944–1957). fluviu în partea centrală a Europei (Cehia. mobilă. Teatre. Este legat prin canale cu alte sisteme hidrografice. Teatre. construc ii de maşini agricole.38 mil. în partea de E a mun ilor Ural . S-a mai numit Novorossiisk (1796–1802) şi Dnepropetrovsk (1927–1991). Fondat în 1664. 85 mii loc. XVIII). construc ii de maşini grele. Aeroport. Întemeiat în 1723. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Universitate. oraş în Federa ia Rusă. 1. Nod feroviar. Izvorăşte din Mun ii Sude i şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. cu două cratere la alt. Palatul Potiomkin (sec. Elsterul Negru . pe rîul Iset . Industria lemnului şi tutunului. rîu în E României. Mare centru industrial: siderurgie. Germania). la S-E de Tirana. cel mai înalt vîrf din mun ii Caucaz (Caucazul Mare). Havel. Între anii 1924 şi 1991 sa numit Sverdlovsk . Universitate. Navigabil pe 947 km. aparataj electronic. Aplinism. Acoperit în mare parte cu ghea ă (1/3 din teritoriu). la N-V de insula Groenlanda . insulă în N Arhipelagului Arctic Canadian. oraş în S Ucrainei. Industrie grea (siderurgie. Sta iuni meteorologice. 1. de ciment. alimentare. Ghe ari. Ekaterinosláv Elán Élba Elbasán (Elbasani) Élbrus Elistá Elizabéth Éllesmere [´elzmi¬] . 5 642 m (la V) şi 5595 m (la E). Universitate. pînă la 3000 m). textile. capitala Republicii Autonome Kalmîkia. [i´liz¬b¬q] oraş în N-E SUA (New Jersey). Catedrală. fabrică de mobilă. Nod de comunica ii. loc. poligrafice. Suprafa a: 200. mase plastice. Lungime: 1 165 km. port la Oceanul Atlantic.

Ramuri industriale: hidroenergetică. mărfuri de larg consum. lînă. Popula ia: 4 mil. construc ii de maşini (turbine.38 mil. Izvoare minerale sărate. orz. lapte praf). brînzeturi. aparate electronice. Popula ia: 2. peşte. cămile). Se cultivă grîu. stat în S-E Peninsulei Arabe. autovehicule. perle. bumbac. Recoltarea perlelor. Flotă comercială. Industrie energetică. În oaze se cultivă curmali. cartofi. fibre de agave. Climă tropicală.4 mil. Confederá ia Elve iánă . fibre sintetice. produse alimentare. retoromana (na ională). Căi rutiere: 12 539 km. Căi ferate: 5 029 km Emília–Romágna [e´miilja ro´maha] regiune în N Italiei. porumb. Climă temperată (montană). Activită i financiar-ban-care. combustibili. Germania. loc. centrale termice. Hidrocentrale. Culturi agricole: citrice. Capitala: San Salvador . piei. Relieful este reprezentat de o cîmpie de litoral şi deşertică. esături de bumbac şi de mătase. Limbi oficiale: germana. Vegeta ie: arbori de esen e pre ioase (30% din teritoriu). mătăsuri. balsam de Perú. Păşuni şi fîne e naturale bogate. susan. măslini. legume. îngrăşăminte chimice. zahăr. aluminiu. gaz lichefiat. limitată în E de mun i.1 mii km2. trestie de zahăr. Suprafa a: 41. stat în America Centrală.El Salvadór República ~. Austria. Exportă cafea. loc. Popula ia: 7. Exportă maşini şi utilaje industriale. Export intensiv de capital. mărfuri de larg consum. Capitala: Abu Dhabi . Centru adm. combustibili. situat între Fran a. Relief predominant muntos. Élton Elvéþia [´elt¬n] lac sărat (de origine tectonică) în Federa ia Rusă. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. porcine). Suprafa a: 152–200 km2. Emirátele Arábe Uníte . stat în Europa centrală. aparate de precizie. Importă maşini şi utilaje industriale. păşuni alpine. Culturi agricole: cafea. Liechtenstein şi Italia. Sta iune balneologică. situat pe ărmul Golfului Persic şi al golfului Oman . Suprafa a: 21 mii km2. instrumente de precizie). Expl. Climă tropicală deşertică. produse alimentare. secară. prelucrătoare şi de produc ie (mase plastice. în bazinul Volgăi inferioare. Căi ferate: 602 km. Suprafa a: 83. minereuri neferoase şi de sulf). sfeclă de zahăr. porumb. pomi fructiferi.: Bologna. gaze naturale). cu o cîmpie îngustă pe litoral. Importă maşini şi utilaje industriale.6 mii km2. extractivă (petrol. Importă materii prime industriale. Relief predominant muntos şi de podiş. bumbac. ciment. Construc ii de automobile şi maşini agricole. caprine. loc. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. produse farmaceutice. Capitala: Berna . suprafa a: 22. tutun. Pescuit. ceasornice. Căi rutiere: 4360 km. material rulant. Creşterea vitelor (bovine. franceza. Exportă produse petroliere. loc.4 mil. Admis în ONU la 9 decembrie 1971. producătoare de aluminiu. Întreprinderi textile şi alimentare. îngrăşăminte. ceasuri. Limba oficială: spaniola. situat pe ărmul estic al Oceanului Pacific. Creşterea animalelor de rasă superioară (vaci. produse chimice. Honduras şi Oceanul Pacific. sfeclă de zahăr. porumb. grîu. motoare. Vegeta ie deşertică şi de oaze. mijloace de transport. între Guatemala. orez. Popula ia: 6. cereale. porci).3 mii km 2. Turism dezvoltat. mei. Sta iuni balneare renumite. Limba oficială: araba. fibre de bumbac. italiana. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. produse alimentare. în deosebi brînzeturi. forestiere şi subterane (aur. Creşterea animalelor (ovine. coloran i. legume.

Suprafa a: 9. a devenit provincie romană. Hr. chimică. Zăcăminte de petrol. Hidrocentrale. Oraş pr. XIII). Aeroport interna ional. XIII).: Ianina. bumbac. Regat în sec. siderurgică. Hidrocentrală. uleiuri vegetale. regiune istorică în N-V Greciei şi S Albaniei. produse de cauciuc sintetic. [´iiri] lac în America de Nord.7 mii km 2.Eniséi fluviu în Federa ia Rusă (Siberia de Vest).: 64 m . Tunguska. cereale. grîu). At. ovăz. Expl. turbine. max. (Erebuni ). Nod de comunica ii. Străvechea patrie a grecilor. Hr. cupru. Universitate. Djibouti şi Marea Roşie. Industrie metalurgică. Capitala: Asmara. locomotive. În 148 î. Suprafa a: 120 mii km2 (după unele surse 93. aur. Industrie electrometalurgică. construc ie de maşini (maşini-unelte. piei. platină. apoi bizantină în 395 d. Epír Ereván Érfurt oraş în partea centrală a Germaniei. Căi ferate: 350 km. generatoare. Importă maşini şi echipamente industriale. în special zebu. constructoare de maşini de precizie şi instrumente optice. de gresii şi calcare. aparataj electrotehnic). loc. pe ărmul Mării Ionice. Popula ia: 4. cabaline. produse petroliere. Nod de comunica ii. mase plastice. Popula ia: 340 mii loc. situat pe rîul Gera . crom. Etiopia. Relief muntos. Catedrală (sec. Pescuit. ovine. Climă tropicală. Relief predominant înalt: mun i (în S-E). Din 1913 apar ine Greciei. doc. Ad. produse alimentare. Cetate din 782 î. electronică.7 mii km2). Colegii. constructoare de maşini (automobile. 276 mii loc. A fost ocupată de turci în 1430. vi ă de vie. plante oleaginoase. căi rutiere: 1 000 km. nichel. cîmpii (în E şi N-E).28 mil. araba. savane. de pielărie. Catedrală gotică (sec. Teatre. 243 mii loc. oraş în E Turciei. la 174 m alt. stat în N-E Africii. Se varsă printr-un estuar în marea Kara. Érie Eritréea Erzurúm . 218 mii loc. oraş situat pe rîul Razdan . de prelucrare a lemnului.2 mii km2. situat între Sudan. chimică. institute de învă ămînt superior. Academie de Ştiin e. Universitate. al landului Thuringia. Admis în ONU la 28 mai 1993. Se cultivă cafea. Navigabil pe 2 870 km. Sediu episcopal (742).5 mil. Industrie extractivă (minereuri de fier. împreună cu Macedonia. Limbi oficiale: tigrigna. la grani a dintre SUA şi Canada. aparataj electrotehnic). Nod de comunica ii. în 724. Afluen i: Angara. Creşterea animalelor (ovine). centrul adm. mei. IV î. Suprafa a: 25. Industrie extractivă (petrol). Biserică (sec. la V de mun ii Pind . azbest. mărfuri de larg consum. Moschee (sec. Port cu acelaşi nume la lacul Erie . sare). 1. Exportă cafea. produse din lemn. de hîrtie. motoare. VI–VII). Universitate. Lungime: 4 102 km. loc. constructoare de maşini. Filarmonică. esături de mătase. de instrumente muzicale. de confec ii. siderurgie. orz. cereale (porumb. Parcuri şi rezerva ii naturale. Muzee. Navigabil. alimentară. Centru industrial: metalurgie. Aeroport. capitala Armeniei. titan. Se cresc animale (bovine. Vegeta ie: păduri de-a lungul rîurilor. caprine. textilă. cămile). alimentară. de încăl ăminte. XV). Hr. Hr.

Suprafa a: 45. situat pe litoralul Mării Baltice. alimentară. Produce energie electrică. aridă). gaze naturale. temperată. Importă maşini şi utilaje industriale. Capitala: Tallinn. stat în N-E Europei. produse alimentare. cultivarea cerealelor. vulcan activ în N-E Siciliei. doc. Exportă cafea. loc. de pielărie. Erup ii puternice în anii 475 şi 396 î. împreună cu Tigru . grîu. Turism. Hr. mijloace de transport. e cunoscut din timpuri străvechi cu denumirea Mesopotamia . Climă temperată. IX. plante oleaginoase. situat la N de ecuator. chimică. traversează Turcia. 1908. materiale de construc ii. turbării. 2 943 m). tricotaje. At. 1200 m). fluviu în N Americii de Sud (Guyana). mărfuri de larg consum. 628 mii loc. textile. Capitala: Addis–Abeba . Admis în ONU la 17 septembrie 1991. Vestigii arheologice. 1169. platină. Vegeta ie: păduri de conifere (circa 40% din teritoriu). sare de caliu). în Golful Persic. Se cresc vite cornute mari (zebu). Parcuri na ionale.7 mil. oi. cu păduri (pînă la 2000 m). cu podişuri în S-E şi N-V. în sec.Éssen [´es¬n] oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). Lungime: 1010 km. Admis în ONU la 13 noiembrie 1945. între Federa ia Rusă şi Letonia. Navigabil. Relief predominant înalt. Popula ia: 67. tantal. Eritreea. Limba oficială: amhara. Suprafa a: 1. prelucrătoare a materiei prime industriale şi agricole. cu particularită i maritime în V. Mare centru industrial: metalurgia cositorului. esături. Iran şi se varsă. Iriga ii. Navigabil par ial (80 km). Regiunea dintre Eufrat şi Tigru. Exportă aparate şi utilaje electrotehnice. ciment. Căi ferate: 1 030 km. Căi ferate: 782 km. Turism. Întreprinderi textile. República ~. sticlărie. porcine). Lungime: 3 065 km. Importă materii prime industriale. specii de mlaştini. Sta iune de observa ie vulcanologică (la alt. Kenya. Industrie în dezvoltare: energetică. Popula ia: 1. Industrie extractivă (minereuri aurifere. sorg). 1669. Izvorăşte din podişul Armeniei . de prelucrare a lemnului. 1964 şi 1993. Căi rutiere: 28 mii km. textile. porumb. în Italia. legumicultură. produse chimice (mase plastice. Ramuri agricole: creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. Somalia. Produce ciment. aparate şi utilaje electrotehnice şi radiotehnice). Limba oficială: estona. Căi rutiere: 14 820 km. între Sudan. Climă tropicală diferen iată după regiuni (răcoroasă. stat în E Africii. lemn. Se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. îngrăşăminte). km2. cel mai înalt din Europa: 3 340 m. construc ii de maşini şi armament. trestie de zahăr. Pescuit. textilă. Acoperit cu vii şi livezi (pînă la alt. bumbac. îngrăşăminte chimice.2 mii km2. păşuni alpine. uleiuri vegetale. 1928. Diametrul craterului principal: 400 m.14 mil. ovăz. combustibili. constructoare de maşini (excavatoare. cereale (mei. cai. piele şi produse din piele. Catedrală (sec. format prin unirea a două rîuri mari: Murat şi Karasu . păduri. Pescuit de perle. fosforite. cămile.5 mil. autovehicule. produse agricole. Djibouti. turbă. de forma unui culuar lung de cca 200 km. fluviu în S-V Asiei. ocupînd şi numeroase insuli e în Marea Baltică. de prelucrare a lemnului.. Essequíbo Estónia [ese´kibo] Etiópia Étna Eufrát . hîrtie. Culturi agricole: arbori de cafea. produse petroliere. 1950. Resurse naturale de subsol: şisturi bituminoase. cu o depresiune în E şi unele zone sub nivelul mării (–166 m). utilaj industrial. produse de larg consum. XV). Relief de cîmpie cu zone mai înalte în S şi S-E. Vegeta ie: savane. Siria. loc. materiale din lemn pre ios.

Monumente de arhitectură cultă (biserici. ovine. format de Europa şi Asia.2 mil. Relief variat (alt. Vegeta ie de tundră. la E şi S-E de ărmul Americii de Sud. Întreprinderi ale industriei uşoare (textile. în conurba ie. măsline. Relief muntos.7% din suprafa a uscatului (54.: Port Stanley . Pescuit. moschee). 35 mii loc. arhipelag în S-V Oceanului Atlantic.2 km2. denumire recentă pentru ansamblul continental. alt. Administrat de Marea Britanie. Viteza: 1–2 km/h. Chomolungma.2 mii loc. 71°11´ lat.4 mil. biserici). între continent şi arhipelagul Falkland. 36° lat. Se cresc bovine. 9°30´ long. Turism. ocupînd 36. Popula ia: 728 mil. Sta iune balneoclimaterică. oraş în N-E Italiei (Emilia–Romagna). [´ev¬nzvil] oraş în partea centrală a SUA (Indiana). Davis în 1592. port la Marea Neagră. în conurba ie. Muzeu etnografic. Pînă în 1979 s-a numit Lyalipur . E). frigidere) produse chimice. constructoare de maşini (automobile. de pielărie şi încăl ăminte. oraş în N-E Pakistanului. Muzeu de ceramică (1908). Pescuit. textile. XIV. Centru adm. Centru agricol. Descoperit de navigatorul englez J. N) pînă la Peninsula Iberică ( Capul Tarifa . medie 300 m.Eupatória oraş în Ucraina (Crimeea). de hîrtie. lac sărat în S Australiei. Industrie textilă. km2). Universitate. 101. comercial (export de cereale. pe 6 000 km. Suprafa a: 8. curent marin rece în S-V Oceanului Atlantic. port la Marea Mediterană. În cuprinsul ei se află 44 de state. mase plastice. Climă oceanică. Nod de comunica ii. Vestigii romane. Universitate. alimentară. care se întinde de la N spre S.85 miliarde loc. Export de citrice. V) pînă în N-E mun ilor Ural (67°20´ long. Temperatura apei: 4–15 °C. continent în emisfera nordică. şi de la V spre E. oraş în S-V Marii Britanii (Anglia). vf. la S-V de Ravenna. v. oraş în E Ciprului.3 mii loc. Industrie extractivă (huilă). oraş în Portugalia central-sudică. loc. 118 mii loc. N). de produse alimentare (bere). Universitate. produse chimice şi alimentare). (cca 3/4 din popula ia globului). Vînătoare de balene. XII–XIV). de la Peninsula Iberică (Capul Roca . tutun. încăl ăminte. Vîrful ~. Nod de comunica ii. max. metalurgică (aluminiu). Izvoare cu ape termale. catedrală. Este populat de cca 3. produse alimentare). 56 mii loc. uleiuri vegetale) şi cultural (muzeu de artă. 280 mii loc. sticlărie. textile. loc. Eurásia Európa Évansville Everést Évora [´evura] Éxeter [´eks¬t¬] Éyre Faénza [´e¬] [fa´entsa] Faisalabád Fálkland [´foolkl¬nd] Fálkland Famagústa . Suprafa a: 10. Nod de comunica ii. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Catedrală (1474). lîngă ărmul de E al Americii de Sud. Popula ia: 2. 4 807 m. alimentare. mănăstiri. Suprafa a: 12. mobilă. situat pe Ohio . de la Peninsula Scandinavică ( Capul Nord . Centru comercial.5 mil. 40 mii loc. Centru industrial (metalurgie. de aici denumirea produselor de faian ă). Străvechi centru de ceramică (sec. Mont Blanc ).2–15 mii km2. 1. km2. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Catedrală (sec. în peninsula cu acelaşi nume. pe 4 000 km. port la Marea Mînecii. vin.

Turism. de parfumuri. Alt. Cetate-cas-tel (sec.: 170 km. Galeria de artă “I. Tadjikistan. Industrie chimică (mase plastice. vin). Industrie de prelucrare a metalelor.: 1961 m.: 2 544 m (vf. Nod de comunica ii. Catedrală (1135). Universitate (1867). Export de lînă. de cherestea. Monumente de arhitectură cultă (musulmană). Oraş pr. Andijan.5 mii loc. 86 mii loc. VII. de mobilă. biserici (sec. VI î. max. oraş în N Italiei (Emilia–Romagna). la grani a cu Ucraina. peşte. [´ferœ] arhipelag (22 in-sule) în N Oceanului Atlantic. Zăcăminte de petrol. Oraşe pr. Climă umedă. Turism. municipiu în România (jud. mase plastice. produse alimentare. Hidrocentrală. Popula ia: 80 mii loc.max. Noua Caledonie. XV–XVIII). 550 mii loc. Suprafa a: 1. Culturi irigate: bumbac. Noua Zeelandă şi Kermadec . păşuni alpine. Popula ia: 50 mii loc. textilă. a materialelor de construc ii. mobilă. Pomicultură. Lungime: cca 300 km. Muzeu. Centru industrial (construc ii de maşini. produse alimentare) şi comercial. Moldoveanu . alimentară (conserve de peşte.4 mii km2. Nod de comunica ii. Sta iuni balneare. între rîurile Olt şi Dîmbovi a . Viticultură. oraş în Ucraina (Crimeea).: Fergana. Suprafa a: 2. Pescuit. situat pe rîul Olt . : 6638 m. port la Marea Neagră. masiv muntos în Carpa ii Meridionali. Kîrgîzstan). Vestigii arheologice. de pielărie. situat pe rîul Cape Fear . Pescuit. Turism. aluminiu. Muzee. între Islanda şi Marea Britanie. Aivazovski“. Climă continentală excesivă. chimică. Universitate (din anul 859). Lă ime max. Din 1951 administrată de Libia. încăl ăminte.. depresiune intramontană în Asia Centrală (Uzbekistan. orez. Alt. FãgãrẠFãgãrẠFeodósia Ferganá Feroe Ferrára [ferr´ara] Fes [fèss] Fézzan Fíji . Fondat în sec. mare în S-V Oceanului Pacific. K. Hr. Teritoriu danez cu autonomie internă. Suprafa a: 550 mii km 2. XIV). îngrăşă-minte). ocupată de arabi în 665. Suprafa a: 2000 km2. Mún ii ~. Termocentrală. Universitate (sec. XVII–XVIII). Păduri de conifere. textile. Nod de comunica ii. Braşov). 275 mii loc în conurba ie. Relief vulcanic.: Sebha . în bazinul rîului Sîrdaria . oraş în N Marocului. Păstorit. vopsele.Farc´ãu Fayetteville [´fejetvil] cel mai înalt vîrf din Mun ii Maramureşului. palate. regiune de deşert şi oaze în S-V Libiei. Industrie de prelucrare a metalelor. Creşterea ovinelor. Centru industrial (mobilă. Hr. castel (1385). sticlărie. oraş în E SUA (Carolina de Nord). între arhipelagul Fiji. textile. cel mai înalt din România).6 mii km2. la V de Kerci. Vînătoare de balene. 150 mii loc. produse chimice). Provincie romană din anul 19 î. Namangan. Fondat în sec. Ad. Muzeu. situat pe fluviul Pad . Aeroport interna ional. alimentară. [´fid…i] Márea ~. 45. Păşuni alpine.

fijiana. Şantiere navale. arahide. Pescuit. cocotieri. produse din lemn. Rezerva ii naturale. Exportă cafea. cărbuni. Tallinn. insula Taiwan şi Filipine. Se mai cultivă sorg.: 115 m. ulei de copră. ovine. încăl ăminte. aur. Relief de coline şi mun i. Importă petrol. Suprafa a: 300 mii km2. orez. Capitala: Manila . aur. Vegeta ie tropicală şi de savană. ciment. de cafea. parcuri na ionale. mobilă. orez. Planta ii mari de trestie de zahăr.: 5 860 m. broderii). animale. Industrie extractivă (minereu de fier.3 mii km2. în arhipelagul Fiji. Climă tropicală umedă. care cuprinde cca 800 de insule. Păduri cu arbori de esen e pre ioase (45% din teritoriu). banane. Rusia şi Estonia. constructoare de maşini. produse chimice. cu cîmpii aluviale. bananieri. tutun. lactate). între Finlanda. mercur. mare în V Oceanului Pacific. zahăr. mijloace de transpor Filipíne Márea Filipínelor . porcine. crom. două dintre ele fiind cele mai mari: Viti Levu şi Vanua Levu. Limbi oficiale: tagalog (filipineza). producătoare de materiale de construc ii. Ad. uleiuri vegetale. zinc. Relief în general muntos. Suprafa a: 30 mii km2. stat insular în S-V Oceanului Pacific. Meşteşugărit (ceramică. de natură vulcanică. mangan. majoritatea de origine vulcanică. frigidere. arbori de cauciuc. Popula ia: 84. minereu de fier. cuprinzînd insulele arhipelagului Filipine (cca 7 100). Limbi oficiale: engleza. pălării de paie. lemn şi materiale de lemn. Filipíne Fínic Gólful ~. golf la Marea Baltică. Ad. argint. textile). Importă maşini şi utilaje industriale. Turism. cupru). Climă tropicală şi subecuatorială musonică. parcuri na ionale. km 2. echipamente electrice şi electronice. . República ~.: 10 265 m. televizoare. engleza. mangan). echipamente electronice. min. platină. max. max. Suprafa a: 5. tutun. Suprafa a: 18. abaca (cînepă de Manila). argint. între arhipelagul Japoniei. minereuri de fier şi crom. maşini şi utilaje industriale. Exportă zahăr. uleiuri. cu cîmpii intramontane şi de litoral. Produce energie electrică. peşte. Helsinki. bata i. ananaşi. Industrie extractivă (aur. conserve de peşte. Ad.Fíji República ~. Popula ia: 856 mii loc. Capitala: Suva. ulei de cocos. produse chimice şi alimentare (zahăr. Lungime: 400 km. ceai. mijloace de transport. rezerva ii naturale. spaniola.5 mil. Păduri (70% din teritoriu). Porturi: Sankt-Petersburg. Pescuit.5 mil. de cacao. de prelucrare a materiei prime industriale (a metalelor şi petrolului) şi agricole (fabrici de zahăr. mobilă. loc. autovehicule. stat în S-E Asiei. cereale. porumb. Se cresc bovine. cupru.

Sta iuni balneare. peninsulă în S-E Americii de Nord. Popula ia: 466 mii loc. Bogate resurse naturale: minereuri de fier. Suprafa a: 115 mii km2. În agricultură predomină creşterea vitelor pentru carne şi lapte (bovine.Finlánda República ~. cuprinzînd teritoriile statelor Belgia. şantiere navale. Suprafa a: 152 mii km 2. celuloză şi hîrtie. între golful Mexic şi Oceanul Atlantic. suedeza. 642 mii loc.) stat în S-E SUA. Suprafa a: 338. Important centru industrial (metalurgie. cartofi. forestiere. fabricarea produselor textile. situat pe rîul Arno . Mitrofan (1853). Universitate. biblioteci. automobile. Popula ia: 5. Relief de cîmpie joasă. Vechiul nume: Destêrro .19 mil. Întreprinderi de prelucrare a metalelor şi a materiei prime agricole (zahăr. Universitate (1321). Relief de cîmpie. tutun. Este locuită predominant de flamanzi. Climă subtropicală (în N) şi tropicală umedă (în S. cobalt. produse chimice. At. Climă boreală. com insulă daneză în Marea Baltică. fabrici de hîrtie. al statului Santa Catarena. Este separată de Cuba prin strîmtoarea Florida . 420 mii loc. Ferme de animale cu blănuri pre ioase. Relief relativ neted. Ad. la 127 km N de Chişinău. caşcaval).: 5140 m. rutier). biserica Sf. Celebră şcoală de artă (în sec. 20000 loc. Nod de comunica ii. Industrie agroalimentară. Exportă produse electronice. regiune naturală în V Europei. păsări) Se cultivă secară. loc. doc. Agricultură intensivă (cereale. piei. tutun. Nod de comunica ii (feroviar. parcuri na ionale (peste 1000). Culturi agricole: citrice. Catedrala Sf. mobilă. de produse alimentare. blănuri. între insulele Flores şi Sulawesi (Indonezia). Federa ia Rusă şi Marea Baltică (Golful Finic şi Golful Botnic). oraş în N Italiei (Toscana). Vînătoare. max. XIII–XVI). Florianópolis Florída (Flórida) Florída . Biserici (sec. ovăz. orz. cereale. creşterea animalelor). porcine. titan. Oraş pr. ovine. mare în bazinul Oceanului Pacific. trestie de zahăr.: Odense. Importă maşini şi utilaje industriale. în conurba ie. Turism. Export de cereale. situat pe rîul Răut. utilaje pentru industria forestieră. Capitala: Helsinki . Rezerva ii naturale. hîrtie. crom. Popula ia: 14 mil. Se cresc bovine. Ramuri industriale: construc ii de maşini. textile. hidroenergetice. şi de coline. fructe. bumbac. Turism. cu numeroase lacuri. Pescuit. muzee. reşedin ă a raionului Floreşti. alimentare. medie: 1 830 m. Pescuit. Suprafa a: 115 mii km2.5 mii km 2. oraş în S-E Braziliei. port la Oceanul Atlantic. încăl ăminte). Centru adm. tutun. în 1580. materiale şi produse lemnoase. loc. produse lactate (unt. Este centrul adm. de marochinărie. Pescuit. XI–XIII). vanadiu. sfeclă de zahăr.1 mii km2. por elan. chimice. reni. în conurba ie. între Suedia. ciment. Ad. Ierarh Nicolae (1807). prelucrarea lemnului. Fiónia Flándra Florénþa Flóres Floréºti Márea ~. palate (sec. chimică. Muzeu. stat în N Europei. Aeroport interna ional. nichel. legume. Norvegia. conserve). porcine. cu zone muntoase în N şi cu cîmpii litorale. Ramuri industriale: extractivă (fosforite). aparate de precizie şi electronice.: Tallahassee. de ceramică şi sticlă. Olanda şi Fran a (partea de N). Suprafa a: 3. plante tehnice). Produce echipamente electronice şi electrotehnice. XIII–XV). mobilă. Agricultură (cereale. constructoare de maşini electrice. Limbi oficiale: finlandeza. Păduri întinse (72% din teritoriu). oraş în Republica Moldova.

Nod de comunica ii. Teatre. oraş în N-V insulei Martinica . încăl ăminte. centru adm. Honduras i Nicaragua. Amapala. ca tîrg în 1546. Bazilica San Mercuriale (sec. fabrici de confec ii şi tricotaje. XI. textilă. 30 mii loc. Lungime: 65 km. pe coasta Americii Centrale. Aeroport interna ional. alimentară (whisky). încăl ăminte. Monumente istorice.95 mil. mecanică. centru adm. al statului Ceará. Important centru industrial: construc ii de maşini. Catedrală (sec. Porturi: La Unión. oraş în partea centrală a Italiei (Emilia–Romagna). Catedrală. Pescuit. 170 mii loc. chimico-farmaceutică. Muzeu arheologic. Centru industrial (aparate electrice. în conurba ie. textilă. loc. al statului Kentucky. zahăr. Aeroport interna ional. de pielărie. port la Oceanul Atlantic. textile. port pe rîul Paraguay. port pe fluviul Main .: 27 m. 101 mii loc. Biserici. Monumente istorice. oraş în S-E Italiei (Puglia). Colegiu (1886). XV–XVII). Industria lemnului. alimentară.4 mil. 1. aparate electrotehnice. zahăr). Muzeu arheologic. produse chimice şi alimentare). bumbac. (1. oraş în E păr ii centrale a SUA. tricotaje. Universită i. în conurba ie. în conurba ie). Universitate. 660 mii loc. al provinciei Formosa. Foggia Fonséca [fõ´seka] Forli Formósa Fortaléza [forta´leza] Fort-de-France [for-d¬-fr´¾¾s] Fránkfort [´fræhkf¬rt] Fránkfurt pe Main Fránkfurt pe Óder oraş în E Germaniei (Brandenburg). în sec. Academie de artă. între El Salvador. la S de Ravenna. At. Construc ii de utilaj greu. 88 mii loc. XV). loc. Aeroport interna ional. oraş în N-E Braziliei. doc. Fondat în 1609. centru adm. laminator de sîrmă. chimică. repara ii de maşini agricole. mobilă. Întemeiat în 1604 şi denumit ini ial Fort-Royal . 110 mii loc. Muzee. Centru industrial (construc ii de maşini. centrul adm. port la Marea Caraibilor. industrie electronică. Nod de comunica ii. fructe. alimentară. motoare electrice. Nod de comunica ii. 160 mii loc. Centru industrial (construc ii de maşini. doc. max. Vrancea. Nod de comunica ie. situat pe rîul Milcov . zahăr. oraş în N-E Argentinei. textile. Casa Goethe. Tîrguri interna ionale. XII). Industria hîrtiei. Palatul comunal (sec. rom. de mobilă. golf la Oceanul Pacific. alimentară. Universitate. textile. Industrie electronică. 104 mii loc. Teatru. Pia ă de cereale şi lînă. poligrafică. Ad. conserve. Fabrici de încăl ăminte. de mase plastice. Galerie de pictură. XII–XIII). oraş în partea centrală a Germaniei (Hessen). cafea) şi comercial (export de cafea.Focºáni municipiu în E României. Turism. al jud. turnătorie de fontă. Primărie (sec. Muzeu. At. port pe fluviul Oder . . a cauciucului. produse chimice şi alimentare).

8 mii loc. Călăraşi). 260 mii loc. siderurgică. Complex monastic. cîmpii pe ărmurile maritime şi oceanice etc. oceanică şi mediteraneană. produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (orez. aparatură electrotehnică. chimică (fibre sintetice. Turism. Catedrală (sec. lan de insule în S şi în S-E Mării Nordului. Parc na ional. bauxită. Popula ia 20 mii loc. Suprafa a: 480 km 2. hîrtie. citrice. Nod de comunica ii. XVIII). cacao. păşuni alpine.: 3763 m. prelucrarea pielei. Muzeu etnografic.: 620 m. 228 mii loc. textilă. alimentară (ulei de palmier). golf în Marea Mediterană. cu zone colinare. 2. Universitate. Turism. În agricultură predomină creşterea vitelor (bov Franz Jóseph [frants´jozef] arhipelag în Antarctica. Lă ime: 50 m. cărbune. vagoane. Biserică (sec. Prelucrarea metalelor şi lînei. în conurba ie. max. textilă. a hîrtiei. Ultima erup ie: în 1991. Vegeta ie: păduri (25% din teritoriu). XIII–XV). Temple. Suprafa a: 16 mii km2. Export de minereu de fier. pe atolul cu acelaşi nume. 530 mii loc. Produse din mătase naturală şi artificială. avioane. Universitate. gaze naturale etc. al cantonului Fribourg. sateli i etc. locomotive. textilă şi de confec ii. Marea Mînecii. a cauciucului. Elve ia. Belgia. ară puternic dezvoltată. Şantiere navale. produse chimice şi alimentare (ciocolată). 36 mii loc. podişul Ardeni în N şi N-V.). legume). în S-V ării. capitala statului Tuvalu. oraş în Japonia la poalele vulcanului Fuji Yama . fîne e (25%). Climă temperată. în conurba ie. Capitala: Paris. Popula ia: 59. Luxemburg. port la strîmtoarea Tsushima. Italia. Alt. oraş în V Elve iei. hidroenergetică.: 3776 m. Centru industrial (construc ii de maşini. la N-V de Nagoya. format din 187 insule. constructoare de maşini (automobile. în N mării Barents . Universitate. constructoare de maşini. loc. pe ărmul de N al Africii (Tunisia). comună în Republica Moldova (rn. cauciuc). port la Oceanul Atlantic. Pescuit. Freetown [´friitaun] Fribourg [fri´buur] Frísce Frumoása Fuégo Fúji [´fudji] Fúji Yáma Fúkui Fúkuoka Funafúti Gabès . Sta iuni meteorologice. siderurgică. Limba oficială: franceza. Monaco şi Marea Medite-rană.9 mil. artizanat (por elan). Aeroport interna ional. Ultima erup ie: în 1707–1708. situat între Spania. loc. Marea Nordului. Germania. elicoptere. nave. Acoperit de ghea ă. electrotehnică. Export de copră. vulcan stins în Japonia la 90 km S-V de Tokio. Mun ii Jura în E. metale rare. alimentară. Suprafa a: 551. Este cea mai mare ară din Europa Occidentală. Sta iuni balneare. petrol. Fondat în 1787. mase plastice. Industrie extractivă (minereuri de fier. Universitate. Mun ii Alpi în S-E. Alt. Muzee. Industrie extractivă (huilă). oraş în Japonia (Kyûshû). centrul adm. Lungime: cca 100 km. Alt. stat în V Europei. hîrtie. capitala statului Sierra Leone. Posesiune a Federa iei Ruse. Oceanul Atlantic. 1. Industrie chimică. la S-V de Berna.). diamante. XIX) construită pe locul unui schit de lemn (din sec. Relief cu caracter divers: Mun ii Pirinei în S-V. vulcan activ în Guate-mala. oraş în Japonia (Honshû). port la Oceanul Pacific.5 mii km2. Turism. Ínsulele ~.Fránþa República ~.3 mil. huilă. săruri de potasiu. Este considerat munte sacru.

stat în V Africii Centrale. Culturi agricole: manioc. (1999). produse alimentare. Muzeu. Poligrafie. Climă temperat-continentală. Suprafa a: 267. Fernandina. forestieră şi de prelucrare a lemnului. alimentară. XVII). textile. produse din piele. construc ii navale. de maşini şi utilaje industriale. bananieri. Centru pomicol. Suprafa a: 8 mii km2. Relief de podiş şi mun i (în centru. Sta ie de cale ferată. Camerun. arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific. Relief vulcanic.a. cacao. Festival interna ional de umor (anual). mobilă. siderurgică (o el. Aparatură electronică şi electrotehnică. la 950 km de ărmurile Ecuadorului. Termocentrală. Popula ia: 645 mii loc. feroviar. plante furajere). cacao. Universitate. Gala i. Muzee. loc. rutier). loc. între Dunăre. . unul dintre principalele oraşe din S ării. Se învecinează cu Guineea Ecuatorială. bere. confec ii. textile.7 mii km2. Sta iuni balneoclimaterice. Siret şi Prut (cursurile inferioare). 330 mii. gaze naturale). Nod de comunica ii (fluvial. oraş în Georgia (Gruzia).Gabón República Gobonéză. produse alimentare. combustibili. încăl ăminte. Piscicultură. ananaşi. uleiuri. constructoare de maşini (agricole. al jud. produse chimice. produse de lemn. Biserici (sec. bata i. jude în E României. laminate). legumicultură. Căi rutiere: 7518 km. Industrie extractivă (petrol. Santa Cruz ş. aur. Parc na ional. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Pescuit. porumb. oraş în Bulgaria. Vegeta ie: păduri dese (4/5 din teritoriu) şi de savană. Exportă materiale prime industriale. Turism. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. arahide. Siderurgie. Se produce ciment. Turism. Suprafa a: 7. cosmetice şi alimentare. Căi ferate: 668 km. Turism. petrol). Gábrovo Gágra Gairdner Galálapagos Galáþi Galáþi municipiu în E României. Monumente. orez. Zonă agricolă (grîu. Aeroport.: mun. trestie de zahăr. fontă. Centru adm. 91 mii loc. Relief de cîmpie şi de podiş.). Grădină zoologică. Apicultură. fildeş. Republica Congo şi Oceanul Atlantic. Limba oficială: franceza (uzuală: bantu/fang). unt. [´ge¬dn¬] lac sărat în S Australiei. centru adm. Popula ia: 10 mii loc. cafea. prelucrarea metalelor şi lemnului (mobilă). situat în N peninsulei Eyre . port pe stînga Dunării. vopsele). aur. Alcătuit din 61 de insule şi insuli e ( Isabela. Importă maşini şi utilaje industriale. conserve. Creşterea animalelor (bovine. Catedrală.7 mii km 2. ovine). Teatre. traversat de ecuator. port la Marea Neagră. Capitala: Libreville . Universită i. arahide. Gala i . Pescuit. la 111 m alt. la grani a cu republica Moldova. floarea-soarelui.5 mii loc. Gaboróne capitala Botswanei. Popula ia: 1. mijloace de transport. Turism. chimică (lacuri. Comer intensiv. Nod de comunica ii. căruia îi apar ine din 1832. confec ii. Viticultură. miniere). uraniu. Întreprinderi meşteşugăreşti. Industrie extractivă (minereuri de fier. textilă. mangan. petrol. 139 mii loc. situat pe rîul Iantra . Planta ii de trestie de zahăr. porumb.3 mil. Suprafa a: 4466 km2. Climă ecuatorială. 27. în N şi E) şi de cîmpie litorală mlăştinoasă (în V).

Expl. cartofi. porumb. Zonă agricolă (citrice. Vegeta ie specifică tropicală: păduri-galerii. loc.4 mil. fîşie litorală pe ărmul Mării Mediterane. Considerat rîu sacru.: 1 486 m. provincie istorică în S-V Fran ei. textilă.85 mii km2. [ga´ron] fluviu în S-V Fran ei. la N-E de peninsula Sinai şi la V de Israel. Centru adm.: Comrat. Lungime: 650 km. Centru adm. ceară. la izvoarele rîului Arieşul Mic . oraş în S SUA (Texas). regiune istorică în partea centrală a Europei. Universitate (la Comrat). Admis în ONU la 21 septembrie 1965. Viticultură. Limba oficială: engleza. Populată din sec. Viticultură. Industrie metalurgică. floarea-soarelui. plumb. Ucraina). Relief de cîmpie şi coline. Culturi agricole: grîu. Suprafa a: 1. produse alimentare. Se varsă în Oceanul Atlantic. Lungime: 2 700 km (3 090 km după alte surse). orez. Unitátea Teritoriál-Administrativã ~ regiune în S Republicii Moldova. mijloace de transport. Zonă agricolă (grîu. Pescuit. staniu. Popula ia: 3 mil. secară. Garónne Gascónia Gáza Gãgãuzã Gãína Múntele ~. pe teritoriul Guineii. nuci de cocos. combustibili. 64 mii loc. ovine). mei. Întreprinderi agroalimentare. Centru adm. ovine). Pescuit. savane. aflată mai tîrziu în componen a Poloniei (din 1352) şi a Austriei (1772–1918). Industrie agroalimentară. Izvorăşte din mun ii Himalaya.: Gaza . în N-V mun ilor Carpa i (Polonia. fabrici de covoare. Planta ii de cocotieri.3 mii km2. Capitala: Banjul . Galíþia Gálveston [´gælvistn] Gámbia Gámbia Gánge fluviu în S Asiei. plante tehnice. Oraş pr. Lungime: 1200 km. de prelucrare a petrolului. Pomicultură. Pescuit.: Auch . formînd estuarul Gironde . ovăz. Creşterea animalelor (bovine.: Santiago de Compostela . port la golful Mexic. Relief de cîmpie. iar apa lui – miraculoasă şi purificătoare. mărfuri de larg consum. legume). Alt. loc. Căi rutiere: 2 386 km. Expl. sorg. Popula ia: 675 mii loc. forestiere. VI de basci. Senegalului şi Gambiei. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Universitate. porumb. XII–XIV). Izvorăşte din mun ii Pirinei. Creşterea animalelor (bovine. alimentară. Importă maşini şi utilaje industriale. culme muntoasă în S Mun ilor Bihorului. Suprafa a: 378 km2. Şantiere navale. cereale). între Senegal şi Oceanul Atlantic. apoi independent (sec. forestiere. stat în V Africii. Produse agricole: arahide (50% din venitul na ional). Exportă arahide. de cupru. a cimentului. Popula ia: 165 mii loc. ilmenit. República ~.4 mii km2. pe teritoriul Indiei şi Bangladeshului. pe ărmul Oceanului Atlantic. formînd o comunitate autonomă. se uneşte cu Brahmaputra şi se varsă în Golful Bengal. populată în mare parte de găgăuzi. manioc. Turism. Principat al Rusiei Kievene. bumbac. orz. se uneşte cu fluviul Dordogne şi se varsă în Oceanul Atlantic. . Muzee.Galícia [ga´liqia] regiune în N-V Spaniei. Monumente. Tîrguri anuale de animale (iulie). Suprafa a: 29. Suprafa a: 11. Climă tropicală. porumb. Popula ia: 1. fluviu în Africa Occidentală. măslini.

15 mii loc. Industrie alimentară (conserve de peşte). Aeroport interna ional. Nod de comunica ii. Castel (sec. Aeroport. oraş în S-V Elve iei. 469. Construc ii de maşini. Aeroport interna ional. At.Gdañsk oraş în N Poloniei. Centru industrial (ceasornice. Bază militară. chimică. stat în S-E SUA. IX–XII).: 309 m. Industrie textilă. Export de produse alimentare. a hîrtiei şi postavurilor. Catedrală (sec. iută). Şantiere navale. Centru industrial (siderurgie. în sec. 174 mii loc. [´gdinja] oraş în N Poloniei. Nod de comunica ii. grădină botanică). Sta iuni climaterice. port important situat pe canalul Leie şi fluviul Schelde. bumbac. catedrală. Muzee. cînepă. a celulozei şi hîrtiei. în valea Ronului . capitala Guyanei. catedrală. oraş în insula Grand Cayman (Marea Caraibilor). tractoare şi nave. max. X. doc. XIV). Ad. textilă. cu vechi tradi ii (bumbac. Turism. doc. Monumente de arhitectură. Turism. XII–XIII). electrotehnică. aparataj electrotehnic. oraş în N-V Italiei (Liguria). Palatul Artushof (sec. Gdýnia Genéva Genéva Genóva Gent Geórgetown [´d…ood…taun] Geórgetown Geórgia . produse chimice şi alimentare) şi bancar interna io-nal. 253 mii loc. produse chimice. At. în conurba ie. constructoare de maşini şi utilaje. Institu ii de învă ămînt superior. Turism. comercial (export de cafea. prelucrarea lemnului. arahide. Turism.5 mii loc. Centru adm. mare port în golful Genova. zahăr. loc.92 mil. al cantonului Geneva. 200 mii loc. Nod de comunica ii. Lungime: 70 km. Suprafa a: 582 km2. Turism. [hent] oraş în N-V Belgiei. cacao. Şantiere navale. Culturi agricole: porumb.: Atlanta . XIII–XV). Centru industrial (prelucrarea lemnului. în special de locomotive. Suprafa a: 153 mii km 2. de prelucrare a lemnului. Biserici gotice (sec. petrochimică. diamante) şi cultural (universitate. centrul adm. Export de cărbune şi cocs. port la golful Gdañsk. Pescuit. instrumente de precizie. VII. mare biserică de lemn. institut de muzică. textile. Grădină botanică. tutun. produse alimentare). textile şi alimentare) şi cultural (academie de arte. Popula ia: 6. Nod de comunica ii. lac în Mun ii Alpi. in. Muzee. la grani a dintre Elve ia şi Fran a. 808 mii loc. în conurba ie. muzee. produse chimice şi alimentare. Universitate. monumente istorice. construc ii de maşini. pe ărmul lacului cu acelaşi nume. palate). orez. în sec. 232 mii loc. port în golful Gdañsk (Marea Baltic ă). textile. Industrie extractivă (bauxită). port la Oceanul Atlantic.

maşini electrice). textilă. alimentară. XI–XIV). metalurgică (ocupă locul al treilea în produc ia mondială de o el). de mangan. ape minerale). loc. loc. combustibili. ceai. Fran a. Cehia. mase plastice. Belgia. Întreprinderi ale industriei textile. Ramuri industriale: expl. porcine.8 mil. Principalele culturi agricole: ceai. situat la cca 2 275 km S-E de Falkland. Suprafa a: 357 mii km 2. încăl ăminte. format dintr-un grup de insule vulcanice. În agricultură predomină creşterea animalelor (bovine. nave). Olanda şi Marea Nordului. sericicultura. cereale. Limba oficială: germana. Elve ia. pomicultură. produse chimice (îngrăşăminte de azot. primul loc în lume). Catedrală gotică (sec. porumb. Viticultură. cartofi. electronice. citrice. Suprafa a: 3750 km2. hîrtie. zona prealpină şi alpină ( Cîmpia Rinului. Alpii Bavariei ş. stat în Europa Centrală. mătase şi bumbac. plumb. produse ale industriei constructoare de maşini. orz. Popula ia: 5. sfeclă de zahăr. caprine). tutun. cu masive muntoase ce depăşesc rar alt. Turcia şi Marea Neagră. Cîmpia Germaniei Centrale . celuloză. vi ă de vie. Alazan ). Biserici (sec. citrice. chimice.). Viticultură şi vinifica ie. XII–XIV). Climă oceanică. Muzeu arheologic. de stepă şi subtropicală. de 1000 m. Relief muntos. Capitala: Berlin . ovine) şi produc ia de cereale (grîu. ovăz). vinuri. Suprafa a: 69. República Federálă ~. Luxemburg. Cahetia. 71 mii loc. păşuni montane (25%). produse farmaceutice). esături de lînă. învecinat cu Federa ia Rusă. stat în S-V Asiei. vopsea. produse alimentare (conserve. Polonia. Căi ferate: 1 570 Geórgia de Sud Germánia teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. Pesc [he´rona] oraş în N-E Spaniei (Catalonia). Exportă ceai. chimice. Caucazul Mic ). siderurgică. Vegeta ia: păduri de conifere (28% din teritoriu). legume. secară. cu regiuni plane (în V) şi şiruri de coline morenice (în E). Rafinării de petrol. cu cîmpii depresionare (Colhida. tricotaje. energetică. Austria. Principalele ramuri industriale: extractivă (lignit.). Relief predominant muntos ( Caucazul Mare. zinc. mijloace de transport. Sînt dezvoltate creşterea animalelor (bovine. (1996). Azerbaidjan. Fără popula ie stabilă. avicultura. a. Climă de tranzi ie de la temperatoceanică (în N-V) la cea continentală (în S-E). Vîrf marcant: Kazbek (5033 m alt. Marea Baltică. Vegeta ie: păduri de foioase (41% din teritoriu). siderurgie. energetică (centrale electrice nucleare). maşini-unelte. Relieful ării este reprezentat de trei mari zone naturale: Cîmpia Germaniei de Nord . situat între Danemarca. coniacuri. Administrat de Marea Britanie. de ciment. chimică (coloran i. ovine. vinuri. constructoare de maşini (aparataj şi utilaj electronic.2 mil. hîrtie). Climă subtropicală şi temperată. strunguri.Geórgia (Gruzia) República ~. fibre sintetice. Capitala: Tbilisi . Geróna . Importă maşini şi utilaje industriale. constructoare de maşini (autocamioane. alimentare. Popula ia: 83. Limba oficială: georgiana/gruzina.7 mii km2. Armenia.

cu păduri ecuatoriale (în S-E). muzee. muzeu etnografic. cu podişuri (în N şi V) şi o cîmpie litorală (în S). rutier). apicultură. Vatra (pînă în 1991 s-a numit Ghidighici ). format prin construirea unui baraj în 1963. aur. lac de acumulare în Republica Moldova. Export de copră. XIV–XVI). ovine. 263 mii loc. Relief de podiş (alt. Creşterea animalelor (bovine. Vegeta ie de savană. minereu de mangan. de aur (de aici denumirea ării dată de englezi – Gold Coast (Coasta de Aur ). de prelucrare a lemnului şi pieilor. Turism. stat în V Africii Centrale. Institu ii de învă ămînt. care leagă Oceanul Atlantic cu Marea Mediterană. Capitala: Accra . Zonă agricolă (cereale. arahide. textile. Relief în mare parte de şes. Climă tropicală. Culturi agricole: arbori de cacao şi de cauciuc. Căi rutiere: 40 mii km. arhipelag în partea central-vestică a Oceanului Pacific (Micronezia). bumbac. Căi ferate: 953 km. cereale. în 1924–1991 – Leninakan . max. Importă maşini şi utilaje industriale. Nod de comunica ii (feroviar. lemn de esen e pre ioase. Palate (sec. materiale de construc ii.5 mii km2. Ad. min. produse petroliere. deşert în V Australiei. Lácul de acumuláre ~. porcine. Admis în ONU la 8 martie 1957. în 1840–1924 –Aleksandropol . între Marele Deşert de Nisip (în N) şi deşertul Victoria (în S). Popula ia: 68 mii loc. Giurgiu . textile. bananieri. mobilă. monumente istorice. de ciment. Oraşul a fost puternic afectat de cutremurul din 1988. bauxită. pe cursul mediu al rîului Bîc . Suprafa a: 3 526 km2. porumb. plante oleaginoase. Relief de cîmpie. Limba oficială: engleza (na ională – akan). Lungime: 65 km. lîngă com. Togo şi Golful Guineii. Se învecinează cu Coasta de Fildeş. Ad. Popula ia: 20. gaze naturale. mei. Expl. diamante. mărfuri de larg consum. Lă ime: 800 m. produse alimentare) şi cultural (institu ii de învă ămînt superior. materiale de construc ie. Centru industrial (construc ii de maşini. Posesiune a statului Kiribati.Ghána República ~. două teatre. legumicultură. pe ărmul Golfului Guineii. vestigii arheologice). sticlărie. de laminare a aluminiului. Gílbert [´gilb¬t] Giúrgiu . Petrol. loc. monumente arhitectonice. teatre. galerie de pictură. oraş în N-V Armeniei. Suprafa a: 286 km2. păsări). por elanuri. Creşterea animalelor. Lungime: 8. produse alimentare. produse alimentare.: 1 180 m. Întreprinderi de asamblare a automobilelor. Popula ia: 303 mii loc. jude în S României. tutun. Ghidighíci Ghiumrí Gibraltár Gíbson Gijón [hi´hon] strîmtoare între Europa (Spania) şi Africa (Maroc). textile.5 km. igarete). Sta iune balneară.: 200 m. caprine.25 mil. Pînă în 1840 s-a numit Kumairi . port în golful Biscaya (Oceanul Atlantic). Centru industrial (siderurgie. în N Dunării. ciocolată. max. Denumirea antică: Coloanele lui Hercule . la grani a cu bulgaria.5 m. între 300–500 m). Construc ii de nave fluviale. Se mai cultivă manioc. Turism. Pescuit. Universită i. mangan. Centru adm. Burkina Faso. sorg. Suprafa a: 238.: mun. Ad.: 9. Climă temperat-continentală. confec ii. oraş în N Spaniei (Asturia). Lă ime: 14–45 km. 123 mii loc. repara ii navale. creşterea animalelor). Exportă cacao-boabe (30% din produc ia mondială). de diamante.

port pe rîul Soj . Culturi agricole: cereale. gaze naturale. situat pe rîul Maima . unde. în 1142. maşini-unelte. Construc ii de maşini (locomotive. eliberată de trupele siriene în 1973 şi anexată de Israel în 1981. metalurgie. Nod de comunica ii (feroviar. Centru adm. de prelucrare a metalelor şi lemnului. situat pe rîul Glodeanca . al regiunii Gomel. Relief de podiş înalt (alt. At. Suprafa a: cca 2 mil. situat pe fluviul Clyde . în N Oceanului Atlantic. medie: 900–1200 m. Aeroport interna ional. XII–XVI). Pînă în 1932 s-a numit Ulala . At.Giurgiuléºti Glásgow [´glæsgou] comună în S-V Republicii Moldova (rn. Industrie agroalimen-tară. Este considerat fluviu sacru. regiune în S-V Siriei. confec ii. centrul adm. de suprafa ă (24°–28°C). alt. max. izvoare minerale. oraş în S-E Republicii Belarus. Suprafa a bazinului: 290 mii km 2. doc. jude în S-V României. mobilă. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. Se varsă în golful Bengal (Oceanul Indian). Popula ia: 398 mii loc. Resurse naturale: cărbune. cherestea. petrol. oraş în V Republicii Moldova. pe cursul de mijloc al Jiului. Întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă. în 1527. Centru vamal de frontieră. la 168 km N-V de Chişinău. textilă. Lă ime: 75–250 km. a fost răstignit Isus Hristos. textile. Arhanghel Mihail (1895). Lungime: 1 465 km. cu zone subcarpatice (în partea centrală) şi sectoare de cîmpie colinară (în S).6 mii km2. mare regiune deşertică şi semideşertică în partea central-estică a Asiei (Mongolia. 505 mii loc.: Tîrgu-Jiu. Par ial navigabil. 14 mii loc. 688 mii loc. Turism. în 1616. Produse industriale: energie electrică. Podiş pietros şi nisipos (alt. Teatre. rutier). Gorj Górno-Altáisk . conform religiei creştine. ciment. aparataj electrotehnic). Suprafa a: 5. alimentară. încăl ăminte. At. Biserica Sf. Sector zootehnic. km2. fluviu în India. Mari şantiere navale. Cahul). Direc ia principală: S-V–N-E. electrotehnică. Port. pînă în 1948 – Oirot-Tura .: 2 500 m). chimică. aparate electroteh-nice) şi alimentare (carne). 48 mii loc. China). Muzeu etnografic. Institu ii de învă ămînt superior. legume. petrochimică. Viteza medie: 3–9 km/h. Rar populată. Ocupată de Israel în 1967. Catedrală gotică (sec. cultură şi artă. Iriga ii. doc. colină lîngă Ierusalim. formînd o deltă. doc. Institut pedagogic. confec ii. Înăl ímile ~. 3500 loc. Galerie de artă. Apicultură. Influen ează clima unor ări litorale din N-V Europei. tricotaje. Vegeta ie săracă (saxaul. Climă continentală excesivă. cca 2 200 m). fructe. Climă temperat-continentală. Glodéni Góbi (Shámo) Godávari Golán Gólfstrom [´golf¿trom] Golgóta Gómel (Hómel) curent oceanic cald. Relief muntos (în N şi N-V). Repara ii navale. Universitate (1451). tamarix). oraş în N-E Marii Britanii (Sco ia). maşini-unelte). oraş în Federa ia Rusă. Institu ii de învă ămînt. Pod peste Prut. capitala Republicii Autonome Altai. Grădină botanică. Cunoscut din 1513. frigidere. reşedin ă a raionului Glodeni. calcare. Oaze (în V).

Greenwich . Popula ia: 60 mii loc. Bulgaria. 444 mii loc. 228 mii loc. chibrituri. loc. Vechi observator astronomic (1675–1958). (716 mii loc. vi ă de vie. oraş în S-E Spaniei (Andaluzia). argint. ulei de măsline. bumbac. Aşezarea a fost distrusă de romani în timpul ultimului război daco-roman (105–106). Orăştioara de Sus. sfeclă de zahăr. XIII–XVIII). citrice. stat în S-E Europei. bauxită. combustibili. citrice. Marea Ionică şi Marea Mediterană. Turism. esături. Importă maşini şi utilaje industriale. Centru adm. Granáda [gra´naada] Grãdiºtea Muncélului Grécia República Elénă . esături. magnezit). Macedonia. Pe aici trece meridianul zero (primul meridian). ovine). Creşterea animalelor (bovine. principalul centru politic. Industrie metalurgică. frigidere. alimentară (zahăr). I î. cartofi. Se cultivă cereale. sfeclă de zahăr. [´grinid3] oraş în Marea Britanie (Anglia). Industrie cinematografică. televizoare. de tutun. Hunedoara).). conserve. cu zone de cîmpie în N. învecinat cu Albania. electroenergetică. Climă temperat-ma-ritimă. hîrtie. Relief predominant muntos (4/5 din teritoriu). în conurba ie). Principalele culturi agricole: grîu. Fondat în 1619. Grădină botanică. Turism. 135 mii loc. Muzee. Exportă bauxită. păşuni (39%). Mare centru industrial: şantiere navale. Grădină botanică. economic şi religios al statului dac (sec. port la strîmtoarea Kattegat .1 mii km2. XV–XVI). Edificii din sec.Hr. 258 mii loc. marmură. Turcia. situat pe fluviul Tamisa . chimică. Monumente arhitectonice (sec. Clădiri gotice (sec. Industrie extractivă (lignit. plumb. bovine. Pescuit intensiv. Vegeta ia: păduri montane sărăcăcioase (15% din teritoriu). Limba oficială: greaca. textile. Produce o el. porumb. în apropierea Londrei. mangan. cartofi. Popula ia: 11 mil. Parcuri na ionale. la S-E de ărmul Scandinaviei. unde au fost descoperite vestigiile Sarmizegetusei Regia. coniac. Capitala: Atena . alimentară. autovehicule. loc pe teritoriul satului Grădiştea de Munte din România (com. XVII–XVIII. situat pe rîul Genil . caprine. Marea Cretei şi Marea Ionică. ară agrar-industrială. Universitate. tutun. bumbac. Cuprinde şi numeroase insule (cca 2000) din Marea Egee. textilă. stafide. Operă (1859). cărbune. Universitate. petrol. jud. Centru cultural şi artistic. încăl ăminte. Gótland Göttingen [´gœtihg¬n] oraş în partea centrală a Germaniei (Saxonia Inferioară). zinc. construc ii de automobile (firma "Volvo"). vinuri. Rezerva ii naturale. Institut politehnic. crom. nichel. orez. măsline şi ulei de măsline. militar. Păduri de conifere. insulă suedeză în Marea Baltică. Se cresc ovine. metalurgică.Götebórg [gœt¬´borj] oraş în S-V Suediei. Universitate. aluminiu. aparataj electric.Hr. Aeroport interna ional.–I d. Suprafa a: 3. tutun. Marea Egee. Muzee. Climă tropicală şi mediteraneană. XVII–XVIII). Metalurgia aluminiului. textilă. Planta ii de măslini. Monumente arhitectonice (sec. Suprafa a: 132 mii km2.: Visby . situat în partea sudică a Peninsulei Balcanice. Instrumente optice şi aparatură fotografică. chimică.

2 mil. la 60 km E de Chişinău. Islanda şi arhipelagul Spitsbergen. Popula ia: 100 mii loc. în special eschimoşi. XI–XVI). Importă maşini şi utilaje industriale. Podiş mărginit de lan uri muntoase (în E şi V). km2. Construc ii de maşini. muzee).2 mil. situat între Oceanul Atlantic şi Marea Caraibilor. Ad. Universitate. Climă arctică şi subarctică. Pod roman şi apeduct. Căi rutiere: 1 050 km. combustibili. Expl. acoperit în mare parte cu ghe ari (cca 80%). Industrie metalurgică. Catedrală (sec. în conurba ie. km2. plumb. Grigoriópol Groenlánda Groenlándei Gróznîi Guadalajára [gwadala´hara] oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia-La Mancha). Climă oceanică subtropicală. Se cultivă banane. Lungime: 657 km. întreprinderi alimentare. ovine). Fondat în 1792 pe locul fostei aşezări rurale Ciorna . Exportă nuci de cocos. hîrtie. Suprafa a: 344 km2. petrochimie. 11. textile. oraş în partea central-vestică a Mexicului. oraşul a fost distrus în mare parte.24 mil. grafit. de petrol. criolit. sticlă. Popula ia: 55 mii loc. textile. Nod de comunica ii (aerian. situat pe malul stîng al Nistrului. situat pe rîul Henares . Suprafa a: 1. loc. XVIII). biserică din sec. aparataj electrotehnic. Hidrocentrale. trestie de zahăr. Creşterea animalelor (reni. XIII. esături. Par ial navigabil. oraş în Federa ia Rusă. produse din piele şi alimentare) şi cultural (palat din sec. Iriga ii. hîrtie. Centru industrial (construc ii de automobile. 63 mii loc.Grenáda stat insular în arhipelagul Antilele Mici. declanşate de Rusia împotriva cecenilor. Vegeta ie de tundră. Admis în ONU la 17 septembrie 1974. oraş în Republica Moldova. 2. Vegeta ie: păduri tropicale. încăl ăminte. Ad. textile. Turism. Fondat în 1531. ciment. Guadalajára Guadalquivír [gwadalki´biir] . (1996). Universitate. Aeroport. mare în bazinul Oceanului Arctic. de ciment. alimentară. cacao-boabe. zinc. 405 mii loc. citrice. Aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă în 1968. alimentare). nucşoară. Muzee. Aeroport.: 4845 m. cacao. bunuri materiale de larg consum. banane. Márea ~. bumbac. fluviu în S Spaniei. capitala republicii Autonome Cecene. între insulele Groenlanda. Relief muntos. situat pe rîul Isère . Func ionează mici întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole (textile. rutier).: 1 445 m. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ). nucşoară. Întreprinderi agroindustriale. Grenóble [gr¬´nobl] oraş în S-E Fran ei (Dauphiné). centrul adm. max. 401 mii loc. Produse industriale: chimice.5 mii loc. Pescuit intens. mijloace de transport. Capitala: Saint George ´s . Monumente arhitectonice (sec. Nod de comunica ii. insulă în N Oceanului Atlantic (cea mai mare de pe glob). pe o insulă de origine vulcanică – Grenada (suprafa a: 305 km2) – şi altele mai mici. Comuni-că cu Oceanul Atlantic şi Marea Norvegiei. XVI). Suprafa a: 2. al statului Jalisco. În urma opera iunilor militare.. constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi electronice). Universitate (1792). cunoscute cu denumirea Grenadinele meridionale. Centru de cercetări nucleare. la N-E de Madrid. nuci de cocos. creolo-portugheza). Zăcăminte de cărbune. Palat (sec. ceramică. Limba oficială: engleza (uzuale: creolo-engleza. med. XV.

Administrat de SUA. zahăr. cacao. bumbac. Aeroport interna ional. cu subsol vulcanic. bata i. loc. Fondat în 1819. Se cultivă trestie de zahăr. Fondat în 1530. Climă tropicală. Supr. zinc. citrice. Se cresc bovine. 218 mii loc. alimentară (zahăr. şi de cîmpie litorală. Culturi agricole: cocotieri. manioc. El Salvador şi Oceanul Pacific. Importă combustibili. ovine. Exportă banane. XVI). Rafinării de petrol. igarete. rom. cu cîmpii litorale relativ înguste şi joase. Belize. orez. rafinării de petrol. bananieri. trestie de zahăr. Industrie textilă.3 mii km.6 mil. banane. Popula ia: 145 mii loc. teritoriu insular în V Oceanului Pacific. cafea. Iriga ii. Climă tropicală. Universitate (1867). crom) şi de prelucrare a materiei prime agricole. port la Oceanul Pacific. utilaje industriale. mercur. rom. arbori de cafea şi de cacao. zahăr. Guayaquíl [gwaja´kil] oraş în Ecuador. Fabrici de zahăr.: 1780 km2. Relief predominant muntos. Admis în ONU la 21 noiembrie 1945.: Agaña . Se cultivă arbori de cafea şi de cacao. stibiu. ciocolată).3 mil. Lungime: 840 km. Nod de comunica ii. cafea. 1. Antilele Mici (Marea Caraibilor). Limba oficială: spaniola. Pescuit. ceasuri) şi alimentară. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ). Exportă cafea. banane). vanilie. Centru adm. tricotaje.: Basse-Terre . Pescuit. Relief de platou. cacao. Centru industrial (metalurgie. Popula ia: 13. mijloace de transport. Căi ferate: 1 139 km. Administrată de Fran a. . bata i. República ~. argint. bananieri. produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de cafea. aur. situat între Mexic. Popula ia: 440 mii loc. prelucrarea lemnului. Turism. textile. biserică (sec. Vegeta ie silvică şi de savană. Climă tropicală umedă. Bază maritimă şi aeriană. Căi rutiere: 1690 km. Vegeta ie bogată. bananieri. porumb. format de un grup de insule din arhipelagul. Industrie extractivă (petrol. bumbac. Suprafa a: 109 mii km2. legume. Căi rutiere: 13. [guadi´ana] fluviu în Peninsula Iberică (Spania. Guadiána Guám Guantánamo Guatemála oraş în S-E Cubei. loc. Honduras. Catedrală. stat în America Centrală. Vegeta ie bogată: păduri de esen e pre ioase (50% din teritoriu) şi de savană. (1998). lemn şi materiale din lemn pre ios. Par ial navigabil (93 km). Portugalia). Industrie uşoară (textile. trestie de zahăr. situată la 2 200 km S de Tokio (Japonia). Capitala: Guatemala . tutun. manioc. porcine. ananaşi. cupru. porumb. Centru adm. bunuri de larg consum. wolfram. Marea Caraibilor.Guadelúpa teritoriu insular în Oceanul Atlantic. Căi rutiere: 2 384 km. format de insula cu acelaşi nume din Arhipelagul Marianelor . ananaşi. Turism. Suprafa a: 549 km2.

5 mii km. 3008 m). de cîmpie pe litoral şi de mun i vulcanici pe insule (alt. bata i. Annobón. alt. învecinat cu Guineea-Bisau. bunuri de larg consum. bazată pe agricultură. În componen a sa intră teritoriul continental Rio Muni şi insulele Fernando Póo. . Căi rutiere: 2 682 km. aur. Se cultivă orez. Mali. citrice. arbori şi plante de savană. manioc. banane. Industrie extractivă (minereu de fier. străbătută de rîuri şi acoperită de numeroase mlaştini. arahide. arbori de cauciuc. bananieri. Expl.35 mil. Ad. Climă tropicală. Căi ferate: 662 km. palmieri. Căi rutiere: 4 150 km. autovehicule. Exportă minereu de fier. Relieful ării reprezintă o cîmpie continentală joasă (alt.: 6360 m. Principalele ramuri economice sunt agricultura şi exploatările forestiere. Se cresc bovine. manioc. Limba oficială: franceza.: 1 500 m). mobilă. ovine. combustibili. tutun. Se cultivă cacao. golf al Oceanului Atlantic. arahide. de ciment şi alimentară. caprine. citrice. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. în special ovine. Se cresc animale. legume. Corisco. Relief de podiş (în partea continentală. Popula ia: 1. stat în Africa de Vest. banane. Se mai cultivă trestie de zahăr. diamante). okoumé). Guineea şi Oceanul Atlantic. arahide. Industrie de prelucrare a lemnului (cherestea. placaje). Guinéii Gólful ~. lemn. Exportă peşte (2/3 din tot exportul).5 mil. Limba oficială: spaniola. uşoară şi de prelucrare a materiei prime agricole. Sierra Leone şi Oceanul Atlantic. nuci de cocos.Guinéea República ~. bunuri de larg consum. max. bauxită. cafea. Economie slab dezvoltată. Popula ia: 498 mii loc. Suprafa a: 28. Capitala: Malabo. cafea. între Camerun şi Gabon. ulei de palmier. bananieri. la ărmul Golfului Guineii. Limba oficială: portugheza. Elobey. mijloace de transport. produse alimentare. Capitala: Bissau. în lungul ărmului de V al Africii Ecuatoriale. mei. porumb. Pescuit. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime vegetale şi animale. max. Capitala: Conakry . forestiere. produse de alumină. materiale lemnoase. Importă maşini şi utilaje industriale. caprine. combustibili. Climă tropicală umedă. Exportă cacao-boabe. Importă mijloace de transport. km2. max. Suprafa a: 245.: 240 m). cafea. Căi rutiere: 28.78 mil. Suprafa a: 36 125 km2. cocotieri. pe coasta Oceanului Atlantic. bovine. diamante. peşte. banane. porumb. Pescuit. Cuprinde şi grupul de insule Bijagos (cca 60) din apropierea litoralului. păduri de podiş. textile. produse agroalimentare. alt. loc. Climă ecuatorială umedă. abanos.9 mii km 2. Senegal. Pescuit. combustibili. Importă maşini şi utilaje industriale. produse alimentare. Côte d'Ivoire. de podiş (în S) şi de cîmpie litorală (în V). orez. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (mahon.1 mii km2. susan. vi ă de vie. Se învecinează cu Senegal. Admis în ONU la 12 decembrie 1958. Guinéea-Bissáu República ~. Predomină produc ia de cafea. tutun. stat în Africa de Vest. manioc. stat în V Africii. utilaje industriale. bauxită. Admis în ONU la 17 Guinéea Ecuatoriálã República ~. Suprafa a: 1. Vegeta ie bogată: păduri tropicale. 600–900 m. Relief variat: regiuni de munte. max. loc. orez. creşterea animalelor şi opera ii bancare. Liberia. orez. Popula ia: 7. mei.

Oraş din 1905. Industrii (metalurgică. minereuri de fier. electronică şi electrotehnică. la 7 km E de ărmul Mării Nordului. Monumente: biserică gotică (sec. tutun. columbit. Aeroport. situat pe rîul Moldova . Sediul mai multor organisme interna ionale. în 1097. extractivă (cupru. lemn şi materiale lemnoase pre ioase. XIV). calcare). porcine. de prelucrare a lemnului. Pescuit. Nod de comunica ii. Importă maşini. Brazilia. mobilă etc. Suprafa a: 91 mii km2. Fabrici de sticlărie. textilă. În apropiere se află mănăstirile Vorone (1488) şi Humor (1530). citrice. textilă. porumb. a materiei prime agricole (zahăr. tutun. de bauxită (locul al treilea în lume). cafea. stat în N Americii de Sud. Muzee. port la Marea Nordului. Căi ferate: 187 km (după unele surse numai 88 km). oraş în V olandei. peşte. produse alimentare. Suprafa a: 215 mii km2. textile. construc ii de maşini de transport. orez. 447 mii loc. Venezuela şi Oceanul Atlantic.). Teatre. ananaşi. Admis în ONU la 20 septembrie 1966. Întreprinderi de prelucrare a lemnului de esen e pre ioase. Limba oficială: engleza. Parfumuri. În cîmpia litorală se mai cultivă trestie de zahăr.Gúra Humórului oraş în România (jud. doc. Climă subtropicală umedă. un podiş străbătut de rîuri în S (alt. 615 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar. alimentare). XVII). aur. At. combustibili. bananieri. învecinat cu Surinam. diamante. port pe fluviul amur . Relief de podiş colinar (alt. 2 771 m). Popula ia: 857 mii loc. Vegeta ie: păduri (3/4 din teritoriu). doc. porumb. forestiere. în conurba ie). o zonă muntoasă în V (alt. 17 mii loc. în sec. reşedin ă regală şi a administra iei de stat. doc. Produce motoare. Pescuit. produse chimico-far-maceutice. utilaje şi semifabricate industriale. X. chimică. Administrat de Fran a. materiale de construc ii. bunuri de larg consum. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. rom etc. automobile. orez. alimentară). Vegeta ie: păduri de lemn pre ios. Centru floricol (din sec. de produse farmaceutice. cacao. planta ii de bata i. Centru adm. teritoriu în N-E Americii de Sud. Căi rutiere: 7 200 km (după alte surse 5 700 km). Expl. Suceava). mangan. cabluri. crevete. Exportă bauxită. Turism. XIII–XVII). Turism. oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient). orez. At. manioc. În regiunile de savană se practică creşterea vitelor (bovine. XIV–XVII). construc ii şi repara ii navale. lactate). prelucrarea lemnului şi petrolului. [´haarlem] oraş în V Olandei. Muzeu etnografic. mangan. Popula ia: 115 mii loc. turbă. alumină. Industria lemnului (cherestea. aparataj şi echipament electronic. mobilă). planta ii de arbori şi plante tropicale. poligrafică. în 1490. Muzee. zahăr. (686 mii loc. strunguri. rutier). alimentară (conserve de fructe şi legume. Guyána Guyána Francézã Háarlem Habárovsk Hága . Centru industrial (şantiere navale. Monumente arhitectonice vechi (sec. 300–500 m) şi de cîmpie litorală. Relief variat: o cîmpie joasă pe litoral.: Cayénne . [gai´aana] República (Cooperatístă) ~. 152 mii loc. At. construc ii de maşini. 300–500 m). Culturi agricole: trestie de zahăr. palate (sec. Fondat în 1652. Expl. Parc dendrologic. între Brazilia şi Surinam. chimică. ovine). Capitala: Georgetown . rom. alimentară. Ramuri industriale: metalurgie.

ceramică. Se cultivă cafea. ară agrară. 250 mii loc. Căi rutiere: 4 000 km. stat în America Centrală. produse alimentare. Universită i. Aeroport. 88 mii loc. în 806. rafinării de petrol. Relief: masive muntoase (în S-E). aparataj electronic. 320 mii loc. resurse bogate de cupru. Căi ferate: 354 km. Mici întreprinderi industriale (de alumină. porcine. muzeu maritim etc. loc. conteinere). bananieri. republică în Federa ia Rusă. port pe fluviul Saale . montaj de automobile. produse alimentare). Popula ia: 7. molibden.9 mii km2 .55 mil. Centru adm. plumb. rom. sticlă) şi cultural (universitate. Pescuit. Industrie metalurgică. Limbi oficiale: franceza. Hai Phong Haíti Hakásia Hákodate Hálifax [´hælifæks] Hálifax Hálle . filatură de bumbac. tricotaje. Important centru industrial (metalurgie. port în delta fluviului Hong Ha. Centru industrial (metalurgie. aur. Nod de comunica ii.). de încăl ăminte. Turism. produse chimice. orez. Rafinării de petrol. Construc ii navale.: Abakan. aparataj electric. institut politehnic. Creşterea animalelor (bovine. Aeroport. cupru. argint (nevalorificate). Climă tropicală. de prelucrare a petrolului. cacao. confec ii. Sta iune balneoclimaterică. la 50 km N-V de Leipzig. port la Oceanul Atlantic. At. Muzeu. Muzeu. echipamente). cîmpii şi podişuri (în partea centrală) şi cîmpii de litoral (în V). ciment. ciment. confec ii. construc ii de ma-şini-unelte. creola haitiană. porumb. montaj de automobile. [haj´oh] oraş în N-E Vietnamului. tutun. de cărbuni. zahăr. cărbune. uleiuri eterice. Aeroport. forestiere. încăl ăminte. Expl. lemn de esen e pre ioase. Exportă cafea.Háifa oraş în N-V Israelului. 1. XIX). în S-E Siberiei. Popula ia: 586 mii loc. construc ii şi repara ii navale. de confec ii. rom. oraş în N Japoniei (Hokkaidô). constructoare de nave. plante furajere. macarale. Capitala: Port-auPrince. loc. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. zahăr. Pescuit. minereuri de fier.7% din teritoriu) şi savane. XIV–XVI). XV. primărie din sec. molibden. doc. fosforite etc. 332 mii loc. alimentară. porumb. República ~.47 mil. Pescuit. produse chimice şi alimentare. Universitate(1694). cacao. Construc ii de maşini (strunguri) şi utilaje electrotehnice. esături. Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. utilaje. port la Marea Mediterană. prelucrarea cauciucului. oraş în Marea Britanie (Anglia). Se cultivă grîu. Monumente arhitectonice (sec. tutun). Suprafa a: 27 750 km2. sticlă. Universitate.). oraş în S-E Canadei. Creşterea animalelor şi păstorit în mun i. filatură şi esătorii de lînă şi bumbac. Vegeta ie: păduri de pini şi de esen e pre ioase (3. Monumente arhitectonice (biserică din sec. situat în V insulei Haiti . între Republica Dominicană. textilă. Importă produse industriale finite (maşini. ovine). combustibili. Catedrală (1749). Industrie metalurgică. conserve de peşte) şi comercial (export de cereale. biserică (1750). Muzeu maritim. constructoare de maşini (vagoane. Academie de Arte frumoase. textile) şi prelucrătoare de materii prime agricole (uleiuri eterice. República ~ (Hakásă) . automobile şi aeronautice. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. Suprafa a: 61. bumbac. 115 mii loc. (1998). port la strîmtoarea Tsugaru . trestie de zahăr. textile. Industrie alimentară (conserve de peşte). bata i. bunuri de larg consum. aur. Centru industrial (metalurgie. [´hal¬] oraş în Germania (Saxonia Superioară).

hîrtie. Catedrale. produse alimentare). poligrafie. Important centru industrial (metalurgia neferoaselor. între insula Halmahera şi Noua Guinee .2 mil. Hantî-Mansíisk . prelucrarea metalelor şi a lemnului. Popula ia: 345 mii loc. Creşterea animalelor. (2. Expl. ceramică. aparataj electrotehnic şi instrumente de precizie. XI–XV). lemnului. XV–XVIII). port pe fluviul Leine . lactate). cauciucului.: or. Nod de comunica ii.Halmahéra Hámburg mare de origine tectonică în v Oceanului Pacific. plumb. port pe rîul Songhua Jiang . marmură.: mun. Mureş şi Tîrnave . Expl. tricotaje. textile. alimentare). Aeroport. Ad. oraş în N-E Chinei. loc. locomotive şi vagoane. de autovehicule. textile. încăl ăminte. medie: 1110 m. 3. fier. Grădină botanică. Universitate. aparataj electrotehnic. suprafa a: 75 mii km2. avioane. rulmen i. de aur. montaj de automobile. Mausoleul lui Hô şi Min. Industrie metalurgică. plante furajere. Turism. (1998). lignit. Nod de comunica ii. . prelucrarea lemnului. sare gemă. Popula ia: 1. Se cultivă cereale. produse chimice şi alimentare). comer . Muzee. Suprafa a: 755 km2. Grădină botanică.: 3 225 m. 320 mii loc. Se produce mobilă. Fondat în 1890. Aeroport. în conurba ie). Hanói Hanóvra Hántî-Mansíisk Haráre Harbín Harghíta jude în România. 2. grădină zoologică.5 mil. de automobile. situat pe fluviul Elba . Suprafa a: 523 mii km 2. textile. oraş în N Germaniei. poligrafie. produse chimice şi alimentare. textile. produse alimentare (alcool. constructoare de maşini grele. Întreprinderi industriale (de prelucrare a metalelor. rafinării de petrol. XVI–XIX). Muzee. de huilă. max. produse chimice şi alimentare). maşini-unel-te. Relief în mare parte muntos. muzee. financiar (opera ii bancare) şi comercial. centru adm. şcoli generale. loc. produse chimice şi alimentare) şi cultural (universitate. Universitate tehnică. Suprafa a: 6639 km2. Nod de comunica ii.8 mil. capitala Vietnamului. avioane. Expl.59 mil. Aeroport. de petrol şi gaze naturale. institute de cercetări. oraş-land în N Germaniei. pagode (sec. Miercurea-Ciuc . monumente arhitectonice din sec. Muzee. al landului Saxonia Inferioară. Centru adm. Mare port interna ional. 527 mii loc. Universitate. Mare centru industrial (construc ii de tractoare.). pe cursurile superioare ale rîurilor Olt. Centru industrial (siderurgie. Important centru industrial (metalurgie şi siderurgie.35 mil. Ramuri industriale: metalurgie. Licee. construc ii de maşini. Universitate. cupru. tractoare. pirite. Aeroport. 1. Academie de muzică şi teatru. chimicofarmaceutice. port la lacul Ontario . prelucrarea lemnului. regiune autonomă în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). textile. operă. Climă temperat-continentală. Aeroport. gaze metan. Zăcăminte de fier. cartofi. capitala Republicii Zimbabwe. Monumente arhitectonice (sec. Hámilton [´hæmilt¬n] oraş în S-E Canadei. bere.7 mil. Nod de comunica ii. Popula ia: 1. Temple. Aeroport. Nod de comunica ii. mobilă. construc ii de automobile. oraş situat pe fluviul Hong Ha . Ad. loc. pe platoul Matabele (la 1 473 m alt. electrotehnică şi electronică. Centru adm. construc ii de maşini. Grădina botanică.. loc.

alimentare) şi comercial. încăl ăminte. Culturi agricole: trestie de zahăr. XVIII). strunguri. Palatul Ekaterinei (sec. Fondat în sec. Universitate (1805). 1. cafea. Lungime: 341 km. avioane. Centru industrial (maşini agricole. de piele.Hárkov oraş în E Ucrainei. alimentare. Muzee. Muzee. Trece prin Berlin. la 68 km E de Bruxelles. Grădină botanică. . Universitate (1386). prelucrarea petrolului. Universitate (1728). Se varsă în Marea Laptev. metalurgie. Biserici (sec. aparataj electrotehnic). instrumente de precizie. Muzee. rutier). prelucrarea lemnului şi pielei. Brandenburg. poligrafie.: ´has¬lt] localitate în Marea Britanie (Anglia). Nod de comunica ii. Potsdam. Ramuri industriale: şantiere navale. Suprafa a: 16. Vestigii arheologice. textilă.: Honolulu. centru adm. Oraş din 1232. loc. Navigabil. Relief muntos. confec ii. Produce mobilă. alimentare) şi comercial (pia ă pentru zahăr. electronice. bumbac). Pescuit. bananieri. Vechi centru religios. Artizanat. 100 mii loc. alimentară. XVII–XIX). Centru de cercetări atomice. Institut oceanografic. Centru industrial (metalurgia neferoaselor. Turism. situat la vărsarea Senei în Marea Mînecii. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia). Teatre. cafea. utilaj minier. Pescuit. flam. oraş în N-V ării. plumb. orez. vagoane. afluent pe dreapta al Elbei . cafea. loc. Primul reactor nuclear din Marea Britanie (1947). Popula ia: 1.63 mil. Popula ia: 100 mii loc. Aeroport interna ional. rom). Hawáii Hebríde Hébron Heidelberg [´haid¬lberk] oraş în S-V Germaniei.5 km 2.6 mii loc. de esături de bumbac. farmaceutice. poligrafică. XVII). feroviar. construc ii navale şi de automobile.: ´aselt. Relief muntos vulcanic. în conurba ie. format prin unirea rîurilor Heta şi Kotui . conserve de fructe. sisal. port la strîmtoarea Florida. Academie de ştiin e. ananaşi. Industrie constructoare de maşini (tractoare. rafinării de petrol. XVII). XVII. Păstorit. Monumente arhitectonice: biserică (sec. arhipelag britanic în Oceanul Atlantic (Sco ia). Conform tradi iilor creştine. Climă subtropicală oceanică. aici se află mormîntul lui Avraam. oraş în N-V Fran ei (Normandia). format din cca 500 de insule. Nod de comunica ii. igarete. Climă temperat-oceanică. Biserici (sec. Catedrală (sec. oraş în Cisiordania. Observator astronomic. 1. Hátanga Havána Hável Hávre [´haf¬l] [´aavr] rîu n N-E Germaniei. pe rîul Necka. de ceramică. constituind cel de-al 5-lea stat al SUA. oraş în N-E Belgiei. loc. capitala Cubei. arhipelag în partea central-nordică a Oceanului Pacific. 2. XI–XV). Turism. pe rîul Demer. Navigabil. chimică. întreprinderi electrotehnice. la 29 km S-V de Ierusalim. Lungime: 1636 km. cupru. port comercial şi pentru călători. Centru adm. Institut de astronomie şi fizică nucleară. 140 mii loc. Hárwell Hásselt [´haawl] [fr. XIII). Suprafa a: 7. Fondat în 1517.7 mii km2. la S de Oxford. produse textile. 68 mii loc.22 mil. de tutun. al regiunii Harkov.2 mil. iudaic şi arab. aparataj electroteh-nic şi electronic). Pescuit. Construc ii de maşini (vagoane. locomotive. produse chimice. primărie (sec. Turism. de ciment. produse alimentare (zahăr. Nod de comunica ii (aerian. Resurse naturale: minereuri de fier.

Muzeu na ional. Monumente arhitectonice (sec. Suprafa a acoperită de ghe ari: 6 200 km2. Oraş din 1281. masiv muntos în Grecia. Chomolungma. China. Lă ime: 180–350 km. Centru industrial (o elării. gaze naturale.: 1 191 m. Hékla Helicón Hélsinki [´hehkla] Herât [he´raat] oraş în N-V Afghanistanului. 1947. Centru industrial (şantier naval. Industrie constructoare de maşini (nave. alimentare). At. Pakistan şi Bhutan. hîrtie. Popula ia: 6 mil. doc. Fondat în 1778 ca fortărea ă. Biserică (1780).: 1491 m. Fondat în 1550. Popula ia: cca 13 mii loc. Nod de comunica ii (aerian. capitala Finlandei. cartofi. porcine). rafinării de petrol.1 mii km2.: 7 690 m (vf. Erup ii în 1300. sistem muntos asiatic pe teritoriul Afghanistanului şi Pakistanului. chimică. cel mai înalt sistem muntos de pe glob. Teatre. 525 mii loc. la 43 km N de Stuttgart.: Wiesbaden. max. aparataj electrotehnic). motoare. Cernău i). Muzeu. 1980. doc. de încăl ăminte. oraş în S Ucrainei. de aparataj electronic. Culturi agricole: cereale.Heilbronn [´hajlbronn] oraş în S-V Germaniei. vi ă de vie. Hersón Hérþa Héssen Hibíni Himaláia masiv muntos în N-V Federa iei Ruse (peninsula Kola ). Alt. textilă. Tirich-Mir ). Institut politehnic. textilă. Nod de comunica ii. Pînă în 1940 a făcut parte din România. produse alimentare). în 1408. farmaceutică. Industrie extractivă (cărbune. Izvoare termale. land în partea cen-tral-vestică a Germaniei. alimentară. denumit şi Everest ). 1776. Suprafa a: 21. Lă ime: 50–350 km. 367 mii loc. Pia ă pentru oi caracul. Catedrală (1786). Monumente arhitectonice (sec. Lungime: 800 km. Zăcăminte de apatit (cele mai mari în lume). de hîrtie. max. în 741. situat pe dreapta Prutului. de confec ii. textile. Academii (de arte frumoase. Alt. săruri de potasiu. Aeroport interna ional. Produse ale industriei uşoare ( esături de mătase şi lînă. Asachi. Aici s-a născut Gh. muzică). Metrou. Nod de comunica ii. construc ii de maşini auto şi electrotehnice. oraş în Ucraina (reg. Alt. situat în N Indiei şi în Nepal. Alt. XIII–XIV)). Lungime: 2 800 km. tutun. port în Golful Finic. centru adm. al raionului Her a. Monumente de arhitectură (sec. 123 mii loc. materiale de construc ii. port fluvial pe Neckar . situat pe fluviul Nipru . pe rîul Hari Rud . vulcan activ în S-V Islandei. aparataj electrotehnic). Alt. Hindukúsh (Hindukuº) . At. Centru adm. alimentară. forestieră. Creşterea animalelor (bovine. constructoare de maşini (automobile. Grădină botanică de floră alpină. cupru). chimică. XIII–XV). întreprinderi chimice.: 1749 m. Artizanat. 178 mii loc. loc. construc ii de maşini agricole. Locul legendar al întîlnirii muzelor. minereuri de fier.: 8848 m (vf. max. XVIII–XIX). rutier). covoare). Universitate (1828).

chimică. Mănăstírea ~. insulă japoneză în N Arhipelagului Japonez (a doua ca mărime. la izvoarele rîului Cogîlnic . Păduri de conifere şi foioase (60% din teritoriu).Hiróshima [hir´o¿ima] oraş în Japonia (Honshû). XVIII).63 mil. în urma lansării asupra oraşului a unei bombe atomice. petrol. Muzeu de Artă. mijloace de transport. Nisporeni).08 mil. zahăr. Parcuri na ionale. Se mai cultivă porumb. automobile. cu vulcani activi. Relief muntos. Localitatea datează documentar din 1730. 19. Mănăstírea ~. max. La 6 august 1945 a fost distrus în propor ie de 75% de către americani. Călăraşi). Biserica Înăl area Domnului a fost zidită în 1848. mănăstire în Republica Moldova. minereuri de plumb. Întreprinderi agroindustriale. Biserica Adormirea Maicii Domnului . mănăstire în Republica Moldova (rn. orez. Nod de comunica ii. Căi rutiere: 18 630 km. ovine. zinc. oraş în Republica Moldova. Oceanul Pacific şi El Salvador. mănăstire în Republica Moldova. în apropierea localită ii Neculăieuca (rn. carne. minereuri de fier. Marea Caraibilor. Pescuit.: on´duras] República ~. Muzeul Memorial al Păcii. Hînceşti. port în golful cu acelaşi nume. Popula ia: 6. mănăstire în Republica Moldova. Turism. citrice. Aşezămînt monastic din sec. Mănăstírea ~. Limba oficială: spaniola. 1. Climă tropicală umedă. învecinat cu Guatemala. Asahi ) . peşte. Suprafa a: 112. Muzeu. Exportă banane. îngrăşăminte. Culturi principale: bananieri. Hong Ha [´hong ´haa] fluviu în Asia.3 mii km. Industrie construc-toare de maşini (camioane. savane. Nicaragua. caprine). la 33 km S-V de Chişinău. a sec. situată în codrii Lăpuşnei. la care s-au mai adăugat biserica de lemn Sf. At.: 2 290 m (vf. XVIII: un schit de lemn (sec. petrol. stat în America Centrală. aur. Mănăstírea ~. Admis în ONU la 17 decembrie 1945. argint. păstorit. sorg. Hírova Hîncéºti Hîncu Hîrbovãþ Hîrjáuca Hokkáidô Hondúras [sp. Par ial navigabil. Relief predominant muntos. loc. Pescuit. produse petroliere. tutun. Ctitorie (1678) a serdarului Mihalcea Hîncu. pe teritoriul localită ii Hîrbovă (rn. pe teritoriul Chinei şi Vietnamului.5 mii loc. Orhei). pe rîul Cogîlnic . a hîrtiei. lemn. Zăcăminte de cărbuni. Căi ferate: 1. Biserica Înăl area Domnului a fost zidită în 1848. Alt. . manioc. zidită din piatră în 1828. Suprafa a: 83. XVIII. doc.5 km2. după insula Honshû). maşiniunelte). în apropierea comunei Hîrjauca (rn. XIX). alimentară. Monument de arhitectură. Datează din sec.1 mii km2. loc. Simion Stîlpnicul (din a doua jum. Se varsă în Marea Chinei de Sud. zinc. sare) şi de prelucrare a materiei prime agricole. Călăraşi). Parcul Păcii. la v ărsarea fluviului Otagawa. textilă. fasole. arbori de cafea. în 1500. Universitate. mangan. Nicolae (1805) şi biserica de piatră Sf. XVIII. trestie de zahăr. Industrie extractivă (plumb. Capitala: Tegucigalpa . Lungime: 1 183 km. Creşterea animalelor (bovine. Importă maşini şi utilaje industriale. Şantiere navale. Datează din sec. crom. S-a mai numit Ciurova. reşedin ă a rn. Vegeta ie: păduri de foioase şi de conifere. poligrafică.

Expl. Cercetări spa iale. fluviu în SUA. de aparataj electric şi electrotehnic. doc. centrul adm. Întemeiat în 1836. Hidrocentrale. Hidrocentrale. în partea de S-E a insulei Oahu . precum şi o por iune din insula Kówloon . Opera ii financiar-bancare. Vegeta ie luxuriantă. regiune istorică în asia Centrală. Relief colinar. cucerit de Califatul arab (712). situat pe rîul Nistru. Suprafa a bazinului: 771 mii km2. teatre. zahăr. conserve de fructe.). cauciuc etc. 405 mii loc. Hr. Popula ia: 100. 820 mii loc. Centru industrial (şantiere navale. Satrapie persană (sec. Întreprinderi miniere. Climă subtropical-mu-sonică. Monumente de arhitectură. Nod de comunica ii. Teatre.). Honolúlu Hónshû [´honsjuu] Horézm Hô ªi Min Hotín Houston Huámbo oraş în partea central-vestică a Angolei. Centru comercial. feldspat. A fost cucerit de turci (1713). IV î.1 mil. împreună cu toată Basarabia (1812). chimică. Centru adm: Hong Kong (Victoria). Popula ia: 6. alimentară). în aglomera ie.Hong Kong teritoriu în S-E Chinei. săpun. de cărbune. Pescuit. Iriga ii. constructoare de nave.). XIV). a fost reanexat la URSS. Aeroport. fier. armenească. alimentare. cea mai mare insulă japoneză. Ştefan cel Mare. Muzee. Întreprinderi agroindustriale. peşte) şi comercial. Hr. Universitate. Cetate medievală a Moldovei (sec.5 mil. de biciclete. [´hwah´h¬] fluviu în E Chinei. construc ii de utilaj petrolier. loc. Industrii: construc ii navale. 14 mii loc.5 mil. apoi integrat în hotarele Ucrainei. apoi anexat la Rusia. flotă comercială. Aeroport. de aparataj electronic. XVII. comerciale (pia ă de cereale. Navigabil pe o distan ă de 1600 km. Denumirea veche: Nova Lisboa. 4. Port interna ional. populată în antichitate (sec. Turism. Huáng He Húdson [´hudsn] . Aeroport. Lantau. situată între Marea Japoniei şi Oceanul Pacific. uraniu. Hr. VI î. At. max. Suprafa a: 1. textilă. stat independent (din sec. financiar şi industrial (prelucrarea petrolului. Resurse naturale: minereuri de fier.). prelucrarea lemnului. Lungime: 4 845 km. fructe. Lungime: 492 km.) de triburile est-iranieie ale horezmilor. oraş în S Vietnamului. loc. Universitate. Universită i.a. în sec. wolfram. Hr. ortodoxă). important port pe canalul navigabil Houston . Nod de comunica ii. Aeroport. Turism. 4 mil. Se cultivă orez. polimetale. oraş în S-V Ucrainei. loc. 3 776 m). petrol. Biserici (catolică. pe teritoriul de astăzi al Uzbekistanului. Petru Rareş. de biciclete. cuprinzînd insulele Hong Kong. Relief muntos (alt. port la Oceanul Pacific (golful Mamala ). fabrici de prelucrare a bumbacului şi cărnii). ceai. animale). la cca 1800 m alt. Astrodrom. Industrii (siderurgică. al statului Hawaii. [hon¬´luulu] oraş în SUA. produse ale industriei uşoare şi alimentare (chimice. şantiere navale. Suprafa a: 231 km 2. forestiere.12 mii km2. VII î. Se varsă în Marea Galbenă (golful Bohai ). muzee. bumbac. [´hjuust¬n] oraş în S SUA (Texas). feroviare. poligrafie. fortificată de Alexandru cel Bun. (cca 230). Climă temperată. Lama ş. I–II d. textile. port pe fluviul Dong Nai . la 84 km de golful Mexic. s-a aflat în componen a României (1918–1940). integrat în Imperiul Kuşanilor (sec. Fondat de portughezi în 1912. Se varsă în Oceanul Atlantic. loc.

zinc. Mănăstírea ~ (Humórului) . Teatru dramatic şi de estradă. medie: 128 m. Lungime: 826 km. XVI–XVII). Aici s-a aflat o renumită şcoală de pictură (sec. confec ii. pe teritoriul com. Aeroport interna ional. Suprafa a: 1. Fondat în 1590. Mănăstírea ~. Ad. Culturi agricole: grîu. minereuri de fier. fibre artificiale). produse chimicofarmaceutice. la grani a dintre SUA şi Canada. huilă. Industrie metalurgică. porumb. Naviga ie. situat pe rîul Cerna . Ad. Izvorăşte din apropierea localită ii Borşci (reg. [´hjuur¬n] [haidara´bad] lac în America de Nord. pe cursul inferior al Mureşului . încăl ăminte. XVIII). oraş în India. alimentară. Oraş din 1415. ceramică). plumb. produse alimentare). Picturi din 1535.: Deva . jude în România central-vestică. hîrtie). Muzee. de armament. Ştefan – în 1703. Termocentrală. Teatre. Colec ie de icoane vechi. A fost întemeiată de vornicul Oană (pe la 1415). Biserică (1456). Centru adm. Căr i vechi. Institu ii de învă ămînt superior. strîmtoare între peninsula Labrador şi insula ara lui Baffin. al statului Andhra Pradesh. pomicultură. Centru industrial (construc ii de maşini şi utilaj energetic şi electrotehnic. schitul Sfin ii Apostoli – în 1698. în sistemul Marilor Lacuri. Suceava). de pielărie şi încăl ăminte. Lă ime: 115–240 km. Ad. de echipament aeronautic. Climă temperat-con-tinentală. Turism. XIV). Nod de comunica ii. afluent pe stînga al Nistrului. schitul Sf. Monumente de arhi-tectură medievală (sec. Turism. Pescuit. constructoare de maşini. la ărmul Canadei. Vîlcea).: 867 m. lîngă com. Muzee. ctitorie a logofătului Teodor Bubuiog. Artizanat (în metal. Mănăstirea a fost construită (1690–1697) în timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu. centrul adm. Suprafa a: 7 063 km2. Humor (jud. Hunedoara). doc. Facultă i de inginerie. de maşini pentru transport. Catedrală (sec. . textile. de pielărie. mangan. materiale de construc ii. calcare. textile. argintărie.: 228 m. situat pe rîul Musi . loc. max.6 mii km2. Odesa.35 mil. Resurse naturale: cărbune brun. Castel (sec. colec ie de icoane. max. Biserică din 1530. 4. Húdson Humór Hunedoára Hunedoára Hurézu Húron Hyderabád (Haiderabad) Iagorlîc rîu în Ucraina şi Republica Moldova. Lungime: 73 km. complex monastic în România. Ucraina). km 2. pe teritoriul oraşului Horezu (jud. At. plante textile. de prelucrare a metalelor şi lemnului. Relief predominant muntos.Húdson golf în N-V Oceanului Atlantic.23 mil. mănăstire în România. Universită i. Suprafa a: 59. 81 mii loc. secară. prelucrarea metalelor şi lemnului. Comunică cu oceanul prin strîmtoarea omonimă. Muzee. Centru industrial (siderurgie. chimică (mase plastice. Goian (Transnistria). Vestigii arheologice.: 141–988 m. Popula ia: 548 mii loc. lemn. cartofi. XIX). în 1265. Ad. municipiu în România (jud. Uneşte apele Oceanului Atlantic cu cele ale golfului Hudson. marmură.

lactate. Turism. jude în S-E României. Industrie extractivă (diamante. port pe fluviul Lena . republică în Federa ia Rusă. Sta iune balneoclimaterică. Cehov“. legume. rîu în N Bulgariei. la S de oraşul Bolgrad (reg. mobilă). în aval de Sviştov. situat pe rîul Işnovă . Aici. Culturi agricole: porumb. Lungime: 700 km.P. la 79 km de Simferopol. rutier). Suprafa a: 134 km 2. Turism. feroviar. km2. doc.Iakútia República Sahá . 14 mii loc. a avut loc Conferin a de la Ialta a conducătorilor celor trei mari puteri aliate în cel de-al doilea război mondial. Lungime: 142 km. textilă. plante furajere.: 240 km.: Iakutsk . Iriga ii. Suprafa a: 4 450 km2. produse alimentare. Nod de comunica ii (aerian. Javgur (rn. teatre. Comunică cu lacul Cuhurlui. secară. mănăstire din 1604. în bazinul fluviului Lena (Siberia Orientală). cositor. de arte ş. Ad. lac în Ucraina. la 13 km S-V de Chişinău. peninsulă în N-V Siberiei. orz. la com. Fabrici de confec ii. Cimişlia) şi se varsă în lacul Ialpug lîngă oraşul Bolgrad (reg. Hidrocentrale. ovăz). max. în 1945 (4–11 februarie). afluent pe dreapta al Dunării.a. Lungime: 417 km. floarea-soarelui. Suprafa a: 122 mii km2.09 mil.: Slobozia . Animale cu blană pre ioasă. Centru pomicol. grîu. licee. Muzee (“A. Limanuri. pe stînga Dunării. capitala Iakutiei. Cuvioasa Parascheva (1897). între golful Baidara k şi estuarul fluviului Obi . Legumicultură. a materialelor de construc ii. Centru adm. Popula ia: 304 800 loc. Denumirea antică: Naparis . rîu în România. în peninsula Crimeea. Iriga ii. Climă temperat-continentală. Iakútsk Iálomiþa Iálomiþa Ialovéni Ialpúg Ialpúg Iálta Iamál Iántra . hidrocentrală). rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Lă ime: 1–6 km. pe cursul inferior al rîului Ialomi a . în partea de N a Federa iei Ruse.: 6 m. oraş în S Ucrainei. cărbune). prelucrarea pielei. port la Marea Neagră. oraş în E Federa iei Ruse. Fondat în 1632. textile. Pe rîul Ialpug este situat oraşul Comrat. Teatre. Lungime: 286 km. sfeclă de zahăr. 700 mii loc. Ucraina). Biserica Aleksandr Nevski (1890). Creşterea animalelor (reni). Industrie chimică.1 mil. Culturi cerealiere (grîu. oraş în Republica Moldova. viticol. Climă aspră (polară). Suprafa a: 3. Centru adm. Numeroase lacuri. afluent pe stînga al Dunării . băuturi alcoolice şi răcoritoare). Relief în cea mai mare parte de cîmpie. Izvorăşte din masivul Stara Planina . biserică din 1852 etc. Hidrocentrale. Popula ia: 1. Lă imea max. At. Grădină botanică. Izvorăşte la N de com. comercial (blănuri) şi cultural (universitate. Şcoli generale. confec ii.). reşedin ă a raionului Ialoveni. Odesa). Lungime: 42 km. Industrie uşoară şi alimentară (conserve de peşte. Centru industrial (mobilă. Sector zootehnic. aur. Giurgeni. în 1502. Odesa. tricotaje. loc. Biserica Sf. în Cîmpia Bărăganului. materiale de construc ii. alimentară. Apicultură. alimentare (vinuri Xeres ). forestieră (cherestea.).

max. Criuleni). mase plastice. secară.: 2393 m. cu masive muntoase şi cîmpii. port pe Volga. XVII). VII î. fibre sintetice. mănăstiri. Teatre. la 14 km de ora. 13 mii loc. aparate radio. Ungheni). sfeclă de zahăr. strunguri. Filiala Academiei Române. feroviar. esături. Teatre. Muzeu de arte. Minereu de fier. aparataj electrotehnic şi de radio. textilă. rutier). Portugalia şi Andorra. biserici. 635 mii loc. fluvial. fibre sintetice). Coşerni a (rn. orz. localitate în Israel.Iaroslávl oraş în Federa ia Rusă. aparate electrotehnice şi de radio). Mănăstire (sec. rîu în Republica Moldova. confec ii. feroviar. Iaºi Iaºi municipiu în N-E României.7 mii km2. Muzee. catedrală (sec.). lîngă com.V a Europei. centrul adm. Vestigii arheologice. a creat cca 60 de ani şi aici a fost înmormîntat în parcul Conacului (1910). grîu. Lungime: 100 km. jude în N-E României (Moldova). Hr. Se editează reviste. pomicultură. Suprafa a: 5 746 km2. Industrie metalurgică. de încăl ăminte. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. VIII. şcoli generale şi profesionale. case memoriale). Fondat în 1010. Climă temperat-conti-nentală. a mobilei şi pielei. Vestigiile uneia dintre cele mai vechi aşezări urbane din lume (milen. mobilă. constructoare de maşini (material rulant feroviar. Centru industrial (nave fluviale. textile. XII). chimică (mase plastice. frigidere. la N-V de Moscova. Suprafa a: 594. Cuprinde teritoriile statelor Spania. Ibéricã (Pirinéicã) Ibérici Íchel Ierihón . unde se află muzeul-conac “L. alimentară. între Oceanul Atlantic. Universitate (1860). Relief de podiş. licee. Monumente de arhitectură şi istorie (palate. alimentare). băuturi alcoolice şi răcoritoare etc. Iásnaia Poleána localitate în Federa ia Rusă. Rezerva ie paleontologică. Grădina publică “Copou“. Produse industriale: maşini agricole. Península ~. produse farmaceutice şi alimentare (conserve de legume şi carne. rutier). istorie. XVIII). afluent pe dreapta al Nistrului. peninsulă în extremitatea de S. Mînzăteşti (rn. legumicultură. situat pe Bahlui . biserici (sec. preparate din carne şi lapte. Filarmonică. Mún ii ~. al jud. Popula ia: 826 310 loc.: mun. Edituri. Aici scriitorul s-a născut (1828). Iaşi. Relief de coline şi văi largi. motoare. la 23 km N-E de Ierusalim. la grani a cu Republica Moldova. Izvorăşte din apropierea com. Păduri de foioase. Turism. Climă temperat-oceanică (în N şi N-V) şi mediteraneană (în S şi E). floarea-soarelui. produse chimice. Radioteleviziune. Universitate. tipografii. Ruinele unui palat arab din sec. viticultură. Centru adm. Agricultură: cereale (porumb. catedrală.şul Tula. Teatre. 349 550 loc.). Alt. Muzee (de artă. Iaşi . Lungime: 440 km (orientare N-V spre S-E). Nod de comunica ii (aerian. lan muntos în N-E Spaniei. Centru turistic. Tolstoi“. ziare. golful Biscaya şi Marea Mediterană. creşterea animalelor. laminate. soia). ştiin e naturale). N. Nod de comunica ii (aerian.

: mun. jude în S României. Centru industrial: metalurgie. Turism. Lungimea: 1320 km. moschei. Cereale. Iguaçú Ijévsk Ijsselmeer Île-de-France [´eis¬lmeer] [il d¬ fr¾¾s] Ílfov Ílmen lac în N-V păr ii europene a Federa iei Ruse. loc. poligrafică. 579 mii loc. Hidrocentrale. Universitate.16 mil. Navigabil. armament. de cultură şi artă. Muzee. India. Nod de comunica ii. Termocentrală. Novgorod. Pakistan. Pescuit. Culturi agricole: porumb. catedrale. alimentară. fluviu în Asia de Sud. Baraje.Ierusalím oraş în Israel. Centru adm. în partea central-estică a Cîmpiei Române. cherestea.: 10 m. Popula ia: 300 400 loc. strunguri. esături. utilaje pentru transport. legumicultură. aparate şi instrumente de măsurat. pielărie şi încăl ăminte. Lungime: 2 900 km. Sector zootehnic. Turism. Lă ime: 35 km. de sticlărie. motociclete. Monumente de arhitectură cultă (biserici. Monumente de arhitectură. [igua´su] rîu în S-E Braziliei. confec ii. capitala statului Israel. feroviar). legumicultură. băuturi alcoolice şi răcoritoare. Parcuri na ionale. aparate radio. Centru turistic. Suprafa a bazinului: 1. Suprafa a: 1 593 km 2. automobile. de prelucrare a metalelor şi diamantelor. Teatre. materiale de construc ii. Comunică cu lacul Ladoga prin rîul Volhov . evrei şi musulmani. Meşteşuguri. produse alimentare. construc ii de maşini. Relief de cîmpie. Lungime: 45 km. km 2. afluent pe stînga al fluviului Paraná . provincie în partea de N a Fran ei. max. Teatre. Iriga ii. conserve de legume şi fructe. oraş în Federa ia Rusă. Leagănul constituirii statului francez. Ind . Popula ia: 11 mil. Se produce energie electrică. Între anii 1984–1987 s-a numit Ustinov. Suprafa a: 3. Iriga ii. Nod de comunica ii (aerian. viticultură. pe teritoriul statelor China. materiale de construc ie. situat pe rîul Ij . Pomicultură. Institu ii de învă ămînt superior. grîu. lac în V Olandei. situat la vărsarea rîului Ijssel . Suprafa a: 12 mii km2. Industrie electrotehnică. locuri legate de via a lui Isus Hristos). astăzi unitate administrativ-terito-rială cu centru la Paris. Zonă agrarindustrială. Ad. secară. capitala Udmurtiei. la 25 km V de ărmul Mării Moarte. Pescuit. Pomicultură. Izvorăşte din Podişul Tibetului şi se varsă în Marea Arabiei. Cascade. Suprafa a variază între 733 şi 2090 km2. Climă temperat-conti-nentală. Universitate. Vestigii arheologice. Bucureşti.4 mii km2. tricotaje. Oraş sfînt pentru creştini. Muzee. mobilă. Pe Ilmen este situat or.

alimentară. arbori de cauciuc. Aeroport. de podiş şi de cîmpie. hîrtie. monumente de arhitectură). marea Andaman şi Golful Bengal. Bangladesh şi Oceanul Indian (Golful Bengal. de mătase şi iută. Meşteşuguri. Ad. ulei. Bhutan. tractoare. Aici se află situate statele Birmania.05 mil. in. Climă subecuatorialămusonică. cîmpii întinse. de prelucrare a pielei şi a lemnului. Suprafa a: 73. Laos. autoturisme. al statului Indiana. Marea Arabiei). Nod de comunica ii. igarete. printr-o deltă. uraniu. plumb. aur. zahăr. situat între Pakistan. argint. Uniúnea Indiána . Planta ii de orez. cărbune brun. maşini agricole. Navigabil pe o distan ă de 1154 km. între Marea Chinei de Sud. aparate radio etc. ara agrar-industrială. bere. celuloză. Vegeta ie: păduri dese. cupru). jungle. max. Thailanda. muzee. A fost traversat de Vasco de Gama în 1497. km 2. loc. Australia (în E) şi Antarctica (în S). Relief muntos. oraş în N SUA. Myanmar. cupru. Comunică cu Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific. Se produc esături de bumbac şi lînă. zinc. ocean între Africa (în V).27 mil. a ceaiului (locul 1 pe glob). Cambodgea. Nepal. Suprafa a: 3. conserve. diamante. Sporturi. farmaceutice şi alimentare). Centru industrial (metalurgie. avioane. de ciment. produse electronice. a orezului (locul 2 pe glob). mangan. Indián Indianápolis [indi¬´næplis] Indighírka fluviu în Federa ia Rusă (Siberia Orientală). Popula ia: 1 miliard loc. savane. Suprafa a bazinului: 360 mii km2. textile. prelucrarea lemnului. chimică (mase plastice. 1. Climă tropical-musonică. cîne Oceánul ~. Indochína .4 mil. situat pe White River. Lungime: 1726 km. constructoare de maşini (şantiere navale. Se varsă în Marea Siberiei Orientale. cartofi. mobilă. petrol.2 mil. televizoare. biciclete. Fondat în 1820. bauxită etc. motociclete. China. Asia (în N). stat în Asia de Sud. peninsulă în S-E Asiei. deşerturi. podişuri colinare. Zăcăminte de staniu. Se mai cultivă bumbac. magneziu. utilaj energetic. Limba oficială: hindi. Agricultura este specializată în producerea cerealelor (locul 3 în lume). Păduri tropicale. unt. strîmtoarea Malacca. construc ii aeronautice. Relief variat: lan uri montane. coloran i. Capitala: New Delhi . Vietnam şi Malaysia. metalurgică (aluminiu.: 7 450 m.). km2. încăl ăminte.Índia República ~. minereuri de fier. comercial (pia ă agricolă) şi cultural (universită i. jungle. km2. Suprafa a: 2. îngrăşăminte).). echipament şi utilaje de transport. savane. sorg. Industrie diversificată: extractivă (huilă. mei. wolfram. centru adm. de automobile.

argint. nave. 1 628 m. Industrie extractivă (petrol. nichel. Pescuit. Industrie electrotehnică. Israel şi Iordania. fluviu în Orientul Apropiat. cositor. porumb. republică în Federa ia Rusă. aur. Se cultivă cereale. la Passau. peşte. Suprafa a: 2. de cafea şi de cacao. Ínsulele ~. mirodenii. Creşterea animalelor. max. pomicultură.). Suprafa a: 250 mii km2.7 mii km 2. farmaceutică. ulei de palmier República ~. Parcuri na ionale. ceai. Inguºétia Inn Ínnsbruck Ínsula de Nord Ínsula de Sud Ínsula ªérpilor Iónicã Iónice Iordán . Suprafa a: 114. Vînătoare. Hidroenergie. Se varsă în Marea Moartă.6 mil. conserve. planta ii de bananieri. savane. televizoare. arhipelag grecesc în Marea Ionică. pe ins. bauxită. citrice. 3 764 m) şi de cîmpie. max. Relief muntos vulcanic (alt. pe insulele Arhipelagului Malaez. floarea-soarelui. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. Siria. porcine). afluent pe dreapta al Dunării. de ceai. situat pe rîul Inn. legumicultură. Jocuri Olimpice (1964. Popula ia: 882 mii loc. Popula ia: 193 mii loc. Aeroport. Austria. de tricotaje. Ad. Se cresc animale (bovine. de prelucrare a gazelor naturale şi a metalelor. Parcuri na ionale. sorg). Grădină botanică. Pescuit. Vegeta ie: păduri de pini şi stejăriş. poligrafică. Muzeu de artă. Iriga ii. Popula ia: 2. 2 796 m). Relief muntos (alt. în lungul coastelor de V ale Greciei. Pescuit. în apa Iordanului a fost botezat Isus Hristos. chimică.3 mii km2. Numele antic: Aenus.9 mii km2. Turism. huilă. insulă în Marea Neagră. al landului Tirol. Lacuri. Lungime: 252 km. cupru. biserici). loc. 119 mii loc. Gheizere. insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. teck).Indonézia República ~. Lungime: 517 km.92 mil. cartofi. sfeclă de zahăr. Márea ~. a hîrtiei. Monumente de arhitectură (palate. Nod de comunica ii. santal. zahăr. loc. Turism. mangrove. max. Pînă în 1945 a apar inut României. gaze naturale. Relief muntos. Ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu. centrul adm. Exportă petrol şi produse petroliere. minereuri de mangan. cabaline). Fondat în 1180.2 mii km2. diamante etc. [´insbruk] oraş în V Austriei. Hidrocentrale. ulei. Lacuri. 1976). Pescuit. de podiş şi de cîmpie. Universitate. cuprinsă între Italia. Suprafa a: 153. acumulatoare. alimentară. Capitala: Jakarta . separată de Insula de Nord prin strîmtoarea Cook . bauxită. textile. rezerva ii naturale. km2.: Nazran. între Indochina şi Australia şi între Oceanul Indian şi Oceanul Pacific. Suprafa a: 3. lemn şi produse din lemn. viticultură. Relief muntos (alt. sfeclă de zahăr. Germania). Industrie extractivă (petrol). Climă ecuatorială. măslini. autoturisme. ovine. situată în partea centrală a Caucazului. de prelucrare a materiei prime agricole. Potrivit Bibliei . gaze naturale lichefiate. cauciuc natural. Popula ia: 316 mii loc. ciment. orz. Creşterea extensivă a animalelor (ovine. orez. cafea. Limba oficială: bahasa indoneziană. Grecia şi Albania. cămile. partea de E a Mării Mediterane. Cefalonia ). Parcuri na ionale. Turism. Popula ia: 230. măslini. max. Suprafa a: 1. rîu în partea centrală a Europei (Elve ia.: 5 121 m. alimentară. pe teritoriul statelor Liban. bubaline. Produce energie electrică. nu departe de vărsarea bra ului Chilia al Dunării în mare. Centru adm. îngrăşăminte chimice. Se cultivă vi ă de vie. caprine. stat în S-E Asiei. insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. arbori de cauciuc. zahăr. aparate radio. motociclete. forestieră (mahon.3 mil.

huilă. crom.45 mil. sisal. orz.64 mil. fosfa i. Căi ferate: 2 403 km. centrul adm. perle). Produce electricitate. floarea-soa-relui. minereuri de fier. al Republicii Mari. îngrăşăminte chimice. Pescuit (peşte. legume. Meşteşuguri (covoare persane. Iran. calculatoare. orz. aparate radio). medicamente. Climă subtropicală şi continentală. oraş în Federa ia Rusă. argint. curmale. ciment. Ioºkár-Olá Irák República ~. frigidere. cupru. rutier). de prelucrare a pielei. curmali. Căi rutiere: 25. piei. max. sfeclă de zahăr. băuturi alcoolice. Vegeta ie de deşert şi semideşert. Nod de comunica ii (aerian. Exportă petrol. Universitate. constructoare de maşini (autovehicule. orez. km2. tutun. Siria. dominat de culmi înalte (alt. săruri de potasiu. gaze naturale. piei. bumbac. măslini. mijloace de transport. Exportă petrol şi produse petroliere. Importă maşini şi echipamente industriale. caprine. Pakistan. Capitala: Bagdad. Principalele culturi agricole: grîu. vi ă de vie. Kuwait. porumb. Popula ia: 68. lînă. aparate radio. minereuri de mangan. combustibili.48 mil. textilă ( esături de bumbac. mangan). păduri dese în mun i. curmale. Fondat în 1584. Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). lactate. tutun. Suprafa a: 1. loc. autovehicule. Exportă fosfa i. Capitala: Teheran. chimică. sare gemă. Se cresc ovine. Turism. televizoare. Creşterea animalelor (ovine. măslini. Industrie petrolieră dezvoltată (locul 2 în lume după volumul de expl. fontă. stat în S-V Asiei. aluminiu. ceramică). mătase şi in). Irak. Relief de podiş. cupru. porumb. citrice. Popula ia: 6. Industrie constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte. crom. tractoare. b . carne. Arabia Saudită şi Marea Roşie. chimică. caprine. de frigidere. Zăcăminte de gaze naturale. alimentară (ulei de măsline. Se practică creşterea nomadă a oilor şi caprelor. situat între Arabia Saudită. autovehicule. zinc. lactate etc. Suprafa a: 97. citrice. nichel. gaze naturale. Irak şi Turcia. de ciment. Limba oficială: araba. porumb. 250 mii loc. mărfuri de larg consum. sare. Suprafa a: 435 mii km2. fasole. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. mazăre. Vegeta ie de stepă şi deşert. smochini. alimentară (zahăr. citrice. Popula ia: 24. zone colinare (în V şi S-V). În agricultură predomină cultivarea curmalelor şi a cerealelor. a esăturilor de bumbac şi lînă. Muzeu de artă. Căi ferate: 619 km. televizoare. învecinat cu Armenia. Importă echipamente.7 mii km2. feroviar. situat pe rîul Kokşaga . loc. ciment. cereale. stat în S-V Asiei (pînă în 1935 – Persia ). tractoare.5 Irán República Islámică ~. Marea Arabiei. fructe. Azerbaidjan. sare gemă. 1 734 m). Turcia. Vegeta ie de deşert şi de stepă.9 mii km. metalurgică (o el. Importă maşini şi utilaje industriale. cămile. măslini. săruri de potasiu. soia. plumb. bovine. cupru. mei. fasole. pielărie. cupru. situat între Israel. lînă. trestie de zahăr. metalurgică (o el). farmaceutică. lînă.). laminate). de confec ii. de covoare. vi ă de vie. Siria. hîrtie.). Se mai cultivă bumbac.3 mil. Climă subtropicală uscată. legume. cu deşerturi întinse. azbest.Iordánia Regátul Haşimít al Iordániei . produse chimice şi alimentare. tutun. Relief în cea mai mare parte muntos. Resurse naturale: petrol. sfeclă de zahăr. Căi rutiere: 6. fier. covoare. stat în S-V Asiei. Industrie extractivă. ulei de măsline. Relief variat: masive muntoase (în N-E). vi a de vie. trestie de zahăr. Turism. Iordania. mărfuri de larg consum. Turkmenistan. cîmpie (în partea centrală). ghips. Golful Persic. maşini şi utilaje industriale. Golful Persic şi Kuwait. Limba oficială: araba. tutun etc. păsări). Capitala: Amman . Culturi agricole: grîu. piei. îngrăşăminte chimice. Afghanistan. de prelucrare a pielei. Industrie extractivă (petrol. loc. o el.). bere etc. mijloace de transport. bumbac. alimentară. carne. Limba oficială: persana. citrice. de ciment.

635 mii loc. Se extrag cărbuni. minereuri de zinc. feroviar. cultivarea cerealelor (ovăz. Márea ~. stat în N Europei Occidentale. Sofia. care produc energie electrică. rutier). Teatre. la 550 m alt.). mărginită de coline şi mun i nu prea înal i. Lungime: 4 248 km.64 mil. plante furajere). Universitate. îngrăşăminte. Lungime: 410 km. Pescuit.: 272 m. o el. textile.93 mil. Relieful ării reprezintă o cîmpie (cu lacuri şi mlaştini. Irlánda República ~. aluminiu. mase plastice. Limbi oficiale: irlandeza. Suprafa a bazinului: 1. nave. porcine. ceapă. la S de peninsula Asia Mică. argint. Importă maşini şi ut provincie autonomă a Marii Britanii. Popula ia: 1. Suprafa a: 102. plumb. golf la Marea Mediterană. Popula ia: 3. utilaje pentru întreprinderile textile) şi agricolă (creşterea animalelor pentru carne şi lapte. Zonă industrială (construc ii navale şi aeronautice. tomate). Pescuit. Centru industrial (metalurgie. bere. conserve de peşte. fiind situată între Marea Britanie. mercur.: 99 m. catolică şi protestantă. afluent pe dreapta al Dunării. Ad. Hidrocentrale. produse chimice.Irkútsk oraş în Federa ia Rusă. pirite. chimice şi alimentare). situată în N insulei Irlanda . engleza. Principalele ramuri agricole: creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. automobile. prelucrarea lemnului. păşuni. Nod de comunica ii (aerian. ciment. turbă. Centru cultural (universitate. Între comunită ile religioase. loc. s-a declanşat o criză social-politică. Hidrocentrale. din 1968. insulă în N Oceanului Atlantic. farmaceutice şi alimentare. Lungime max.6 mil. la S-E de Groenlanda . cupru. situat pe rîul Angara . între insula Irlanda şi Marea Britanie. capitala Bulgariei. Comer cu piei şi blănuri. Oceanul Atlantic şi Marea Irlandei. rîu în Asia Centrală. 2 119 m). Centru adm. Climă temperată oceanică. max. max. Muzee.: Belfast. Func ionează întreprinderi mari. loc. ovine). Exportă echipamente industriale. În cea mai mare parte navigabil (3 785 km). max. cartofi. construc ii de maşini.1 mii km2. textile. Suprafa a: 14.8 mii km2. cauciuc. Suprafa a: 47 mii km 2. Turism dezvoltat. Vegeta ie de tundră. Pescuit. produse alimentare (zahăr. echipament de calcul. afluent pe stînga al fluviului Obi . Vegeta ie: păduri. Iriga ii. se cultivă cereale. maşini agricole. grîu. mare în Oceanul Atlantic. km2. in.: 46 km. echipament electronic şi electrotehnic. Ad. pe teritoriul Federa iei Ruse şi a Kazahstanului. avicultură. legumicultură (cartofi. lactate etc. fîne e. la confluen a cu rîul Irkut (în S Siberiei Centrale). 204 mii loc. Nod de comunica ii. capitala Pakistanului (din 1967). Irlánda de Nord Irlánda Irtîº Ískãr Iskenderún Islámabad Islánda . Ocupă cea mai mare parte a insulei Irlanda. Iriga ii. Suprafa a: 70 285 km 2. confec ii. rîu în Bulgaria. produse textile. Ghe ari. medicamente. orz). Relief reprezentat de platouri vulcanice (alt. În lunca rîului este situat or. institut de cercetări nucleare) şi comercial. dar şi păşuni bogate). Capitala: Dublin. situată în N-E ării.

porcine. oraş în S-V Ucrainei (reg. Marea Roşie şi Egipt. Şantier de repara ii navale.: 668 m. uzina de prelucrare a metalelor. maşini şi utilaje industriale. de produse alimentare (conserve de peşte. stat în N-V Europei Occidentale. hîrtie. Suprafa a: 103 mii km2. o el. Suprafa a: 21 mii km2. Cruce (fosta geamie turcească). influen ată de curentul cald Golfstrom . lactate. Siria. Rezerva ii naturale. vin. Státul ~. producătoare de deriva i petrolieri. combinat de celuloză şi carton. constructoare de maşini (avioane. Limbi oficiale: ivrit (neo-ebraica) şi araba. Turism. Capitala: Reykjavik. Nod de comunica ii (feroviar. rutier). confec ii. petrol. lactate. cu numeroşi vulcani şi piscuri. caprine. Exportă diamante prelucrate.Port fluvial. al raionului Ismail. Institut pedagogic. Pescuit intens. Sf. domn al ării Româneşti. Nicolae (sec. Vînătoare. Vegeta ie de stepă şi deşert.5 mii loc. produse chimice şi alimentare) şi comercial. Climă mediteraneană şi subtropicală. Popula ia: 6. Relief: podişuri bazaltice. centru adm. vinuri. citrice. piei şi blănuri. industria metalurgică (pentru neferoase). 1688–1714). mijloace de transport. ceramică. produce ciment. Nod de comunica ii. produse agricole. Popula ia: 279 mii loc. combustibili. Relief format de un podiş central. păduri de conifere. mase plastice. 260 mii loc. la 1608 m alt. lînă. port pe malul stîng al bra ului Chilia. Limba oficială: islandeza. conserve. curmali. legume. Căi rutiere: 12.24 mii km2. brom). bazată pe resurse naturale (hidrocentrale. de mun i (în N) şi de un deşert (în S-V). cu gheizere şi izvoare termale. bere). automobile asamblate. fabrici de cărămizi şi igle. săruri de potasiu. fosfa i. XV–XVI. aparate radio şi televizoare. Creşterea animalelor (bovine. Odesa). Suprafa a: 6.: 60 km. XVII).3 mii km. Fondat în 1863. la 80 km V de Marea Neagră. stat în S-V Asiei. 95. Vegeta ie de tundră. Liban. creşterea animalelor pentru carne şi lapte (ovine. echipament electric. produse alimentare (carne. Cuprinde şi alte insule mai mici din apropiere. de confec ii. ulei de balenă. Construieşte nave. legume. conserve. Issîk-Kul . Centru industrial (construc ii de maşini. fructe şi legume. orz). Importă echipamente. At. Lungime: 178 km. păsări de curte). afluient al Dunării. situat pe insula Islanda din N Oceanului Atlantic. cu ghe ari masivi. Exportă peşte şi produse din peşte. Lă ime max. Iordania. anvelope. fructe. Importă materii prime. esături de lînă şi bumbac. aluminiu. gaze naturale.). Capitala: Ierusalim. cupru. cupru. max. Se mai cultivă măsline. ca oraş şi cetate (Smil ) în sec. doc. Ismaíl Ismailía Israél oraş în N-E Egiptului. aparate radio). Industrie dezvoltată: extractivă (diamante. Se practică legumicultura în sere. magneziu.Islánda República ~. Ad. bumbac. port la Canalul Suez . tutun. conserve din carne şi peşte). centrale geotermice). arahide. vi ă de vie. textile. combustibili. Climă temperat-oceanică. Bisericile Sf. Adormirea Maicii Domnului (ctitorie a lui Constantin Brîncoveanu. mase plastice. ciment. Flotă comercială maritimă. motoare electrice. A făcut parte din componen a Moldovei. situat între Marea Mediterană. conserve etc. minereuri de fier. bovine) şi pentru blănuri. îngrăşăminte chimice. îngrăşăminte. Pescuit. Ramuri principale ale economiei: pescuitul (locul 1 pe glob) şi prelucrarea peştelui. Admis în ONU la 10 noiembrie 1946. ovine. Agricultura este specializată în cultivarea citricelor şi a cerealelor (grîu. mijloace de transp lac în Asia Centrală (Kîrgîztan). industria energetică. situat într-o depresiune intramontană a mun ilor Tian-Shan . fontă. banane. bunuri de larg consum.3 mil. loc. Turism de amploare.

Denumirea antică – Bizantion . Teatre. provincie a Imperiului German (sec. castani. partea iugoslavă partajată în 1999 între Croa ia şi Slovenia. loc. Ionică şi Adriatică. între Marea Baltică şi Marea Nordului. sulf. stat în S Europei. de mobilă. Elve ia. medicamente.3 mii km2. extractivă (minereuri de fier.Istanbúl cel mai mare oraş al Turciei. XV–XVIII). Străşeni). păşuni alpine. Se produc maşini de scris şi de calcul. laminate. Chişinău). alimentară. de unde provine şi altă denumire Peninsula Apeninică. ocupînd Peninsula Italică. în N-E cu înăl imi pînă la 1 400 m. mangan. República ~. Capitala: Roma. Marea Mediterană şi Marea Ligurică. energetică. ceramică. peninsulă în S Europei. Agricultură specializată în produc ia cerealelor. orz. Este străbătută de mun ii Apenini. Suprafa a: 301. lîngă localitatea Sîngera (mun. X). împăr ită între Italia şi Iugoslavia (1954). Planta ii de măslini. cauciuc sintetic. gaze naturale). frigidere). întreprinderi chimice. Universită i. la limita dintre Europa şi Asia. petrol. plumb. sfeclă de zahăr. Muzee. Monumente bizantine.a. de prelucrare a lemnului. Popula ia: 57. Relief de podiş. cedată Austriei (1797). Slovenia). Opatija ). Suprafa a: 149 mii km2. secară. textile. Se cultivă grîu. Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. petrochimică. bauxită. între mările Tireniană. Sicilia. Pînă în 1962 s-a numit Stanislav. Marea Ionică. păduri de fag. Marea Adriatică. Península ~. Formează cea mai mare parte a Danemarcii şi o parte din Germania. Formează o mare parte a teritoriului Italiei. între golfurile Triest şi Rijeka . II î. la E de Carpa i. Turism.). zone colinare şi cîmpii riverane şi litorale. Industrie constructoare de maşini. Lungime: 2450 km. maşini agricole. Nod de comunica ii. insulele Sardinia. Muzee.91 mil. Turism. Se cultivă bumbac. oraş în S-V Ucrainei. a vinului. alimentară. avioane. electronică şi electrotehnică (televizoare. nave maritime.7 mil. fructelor (măsline. rîu în Republica Moldova.9 mii km2. situat pe malurile Bosforului. încăl ăminte. Relief predominant muntos. Important centru economic. Moschei. Limba oficială: italiana. Iºím Iºnovãþ Itália Itálicã Iutlánda Iváno-Frankóvsk . Construc ii de maşini (automobile.Hr. Elba ş. tractoare. Austria. coloran i. anexată la Italia (1920). Lungime: 59 km. mercur.5 mii km2. aluminiu). Industrie puternic dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile. chimică. produse din sticlă şi por elan. aparate radio. afluent pe dreapta al Bîcului . Fortărea ă din 1695. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. cu podişuri. a materialelor de construc ii. loc. Slovenia. instrumente şi aparatură de precizie). cea medievală – Constantinopol . a pielei şi încăl ămintei. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Clima mediteraneană. zinc. biciclete. Se învecinează cu Fran a. rîu în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). ovăz. peninsulă în N Europei Centrale. 238 mii loc. afluent pe stînga al rîului Irtîş . Sta iuni balneoclimaterice (Pula. Par ial navigabil (270 km pe cursul inferior). aparatură electrotehnică). Climă maritimă umedă. Suprafa a: 3. textilă. 7. Ístria (Ístra) peninsulă pe ărmul de N-E al Mării Adriatice (Croa ia. Căpriana (rn. citrice) şi legumelor. Relief de coline. comercial şi cultural. Teatre. mobilă. Vegeta ie montană şi de litoral subtropicală. Colonie romană (sec. poligrafice. Suprafa a: 39. stejar. metalurgică şi siderurgică (o el. dominată de Vene ia (sec. fontă. Izvorăşte în apropierea com. motoare. Fondat în 1662.

Muzeu de artă. al statului Mississippi. la confluen a rîului Kabul cu Chitral . la 318 km N-E de Moscova. Aeroport. strunguri).8 mii km 2. Centrul unei zone agricole (orez. loc. constructoare de maşini (macarale. la S-V de Delhi. 478 mii loc. Nod de comunica ii. Nod de comunica ii. Moschei (sec. alimentare).Hr. întreprinderi petrochimice. fructe. Universitate. construc ii de maşini. a hîrtiei. mercur). Artizanat (produse de esătorie manuală). făcînd parte din conurba ia Tel Aviv. de bauxită. chimică (vopsele). planta ii de citrice). centru adm. institut de oceanografie. tutun. stat în V Mexicului. comercial (lemn. bumbac. Nod de comunica ii. cafea.Ivánovo oraş în Federa ia Rusă. loc. 2. Pescuit. situat pe rîul Uvodi . de confec ii.4 mil. Teatre. Turism. Industrie extractivă (metale pre ioase. 130 mii loc. Turism. bumbac. al statului Râjâsthân . Pia ă pentru lemn.. Export de tutun. [´jaf¬ne] oraş în N Republicii Sri Lanka. covoare. Aeroport. 69 mii loc. oraş în V Turciei. purtînd numele Aeolians . Parcuri. Industria bumbacului şi mătăsii. textilă. prelucrarea cauciucului şi a lemnului. centrul adm. port la strîmtoarea Palk . sticlei şi ceramicii. muzee). legume.: Guadalajara . bumbac. Universitate. Fondat în 1819. Pescuit. alimentară. Centru adm. textile. produse chimice. feroviar). Localitate istorică. port la golful Izmir (Marea Egee).5 mil. de prelucrare a pielei. loc. rutier). Popula ia: 5. cultural (academie de ştiin e. construc ii navale şi asamblarea automobilelor. Culturi agricole: cereale. Sta iune balneară. citrice. de prelucrare a metalelor. fluvial. care desparte teritoriul insular al ării de India. poligrafie. XVIII). cărbuni. a sticlei. textile. Universitate. oraş în S SUA.1 mil. Nod de comunica ii (feroviar. XVI–XVII). smochine. Creşterea animalelor. Industrie extractivă (marmură). situat pe rîul Narmada . [´d3ab¬lpur] oraş în partea centrală a Indiei. oraş în India. Pînă în 1932 s-a numit Ivanovo-Voznesensk .). 890 mii loc. produse chimice şi alimentare). Turism. alimentară. de cherestea. Denumirea conurba iei: Tel Aviv(Jaffa). capitala Indoneziei. Aeroport. Industrie electronică. a materialelor de construc ie. oraş în Israel.) şi comercial. institu ii de învă ămînt profesional. 198 mii loc. Fondat de greci în sec. trestie de zahăr. Suprafa a: 80. Important centru industrial (siderurgie. de prelucrare a lemnului. Institu ii financiar-bancare şi comerciale. alimentare. de prelucrare a lemnului (mobilă). Izmír Jábalpur Jáckson [´d3æks¬n] Jáffa Jáfna Jáipur [´d…aipur] Jakárta [d3a´karta] Jalâlâbâd [d3alaala´baad] Jalísco [ha´lisko] . metalurgie.Hr. Centru industrial (expl. Fondat ca oraş în 1727. forestieră. textilă. Nod de comunica ii. Muzeu de arheologie. Centru industrial (şantiere navale. II î.2 mil. XI î. 9. Universitate (1877). Muzee. oraş în E Afghanistanului. electrotehnică. Universitate. port pe rîul Peari River . Fondat în 1560. Port la strîmtoarea Sunda (Marea Java). mobilă) şi cultural (universitate. Filarmonică. Observator astronomic (sec. textilă. Nod de comunica ii. alimentară. Nod de comunica ii (aerian. loc. struguri. men ionată în Biblie şi cunoscută în antichitate (milen. universitate etc. 1. pe coasta Oceanului Pacific. chimică. Pescuit. oraş în N-V insulei Iava . de sticlă şi ceramică).

. argint. Shikoku . În apropierea ei se află Mănăstirea Japca. Climă tropicală. Importă combustibili. zahăr. ceai. ciment. anvelope. orez. XVIII. rom etc. situat pe insulele Arhipelagului Japonez. alumină. Fără o popula ie permanentă. crom. şi numeroşi vulcani activi. zinc. Ad. benzină. chiparoşi. produse chimice. Jáva . a. Popula ia: 2. Rezerva ii naturale. ghips. între ărmul de E al Asiei. ocupînd pe scara economiei mondiale al doilea loc. De ine primul loc din lume în producerea de autovehicule. Japónia stat în E Asiei.2 mii km2. legume. arbori de camfor. Expl. Ad. insulă indoneziană în S arhipelagului Sondele Mari . maşini şi utilaje industriale. loc. ară industrială puternic dezvoltată. Înăl area Domnului (1825) şi Sf. de huilă. Căi ferate: 400 km. Relief: podiş calcaros. nave.5 mil. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. Relief muntos şi de podiş. plumb.1 km 2. planta ii de magnolii. Honshû. lignit. de cacao. de petrol. conserve. Cîmpiile ocupă teritorii restrînse pe ărmul Mării Japoniei. hîrtie şi carton. materii prime. insula Sahalin şi Arhipelagul Japonez. James Jápca [´d…eimz] golf pe ărmul Canadei.: pînă la 100 m.3% din teritoriu). Kyûshû . cauciuc sintetic. Suprafa a: 373. Soroca). dintre care patru sunt cele mai mari: Hokkaidô. medie: 1 752 m. porcine. minereuri de fier. Capitala: Kingston . Căi rutiere: 16 635 km. după SUA. Suprafa a: 1 mil. Popula ia: 108 mii loc. În el se varsă rîurile Ekwan. Albany. X – XIII). televizoare. derivate petroliere. situat în partea centrală a Oceanului Pacific. aur. Pescuit intens. Nottaway ş. cafea. tra Japóniei Jarvs Márea ~. Suprafa a: 132. care dispune de trei biserici: Înăl area Sf. Ad. teritoriu dependent. Vegeta ie montană şi de savană. bananieri. Arbori de cauciuc. uraniu. zahăr. sulf. Expl. de cafea. comună în Republica Moldova (rn. Cruci . Capitala: Tokio . Ínsula ~. mare în bazinul de V al Oceanului Pacific. fructe.a.7 mii km2. rupestră (sec. staniu. metale colorate.5 mii km2. trestie de zahăr.7 mil. caprine). Climă maritimă. Climă ecuatorial-musonică. Pescuit. Suprafa a: 4. loc. mărginit de culmi muntoase (în N şi E) şi de cîmpii litorale (în S şi V). minereuri de fier. terestre. mangan. încăl ăminte.Jamáica [d…¬´meik¬] stat în America Centrală. banane. esături de bumbac.. aur. de bauxită (locul 3 în lume). molibden. aparate foto. Vegeta ie bogată. situat pe insula Jamaica (arhipelagul Antilele Mari). prelungirea spre S a golfului Hudson . cu vîrfuri de peste 3 000 m alt. anvelope. fibre sintetice ş. Creşterea animalelor (bovine. Administrat de Statele Unite ale Americii. Se mai cultivă porumb. biciclete. Limba oficială: engleza (se vorbeşte şi spaniola). gaze naturale. influen ată de curentul cald Kuro Shivo . Limba oficială: japoneza (nipona). max. Se produc energie electrică. Parcuri na ionale. sare. Relief muntos şi colinar. aluminiu. rom. petrol. Naviga ie intensă. km 2. Suprafa a: 11. tropicală şi subtropicală: păduri de foioase şi conifere (67. Exportă bauxită. Mihail (1849). cocotieri. calcare. locul 2 – cupru brut şi rafinat. a. motociclete ş. Expl. o el. aşezămînt monastic din sec. Popula ia: 126.: 3 742 m. locul 3 – fontă şi feroaliaje. cupru. textile. mangan. mangan. Moose.

Jáva

Márea ~, mare în V Oceanului Pacific, cuprinsă între insulele Sumatera, Java şi Kalimantan . Suprafa a: 552 mii km2. Ad. max.: 1 272 m. Ad. medie: 45 m. Expl. de petrol. [´d…¬¬zi] cea mai mare insulă în arhipelagul Anglo-Nor-mand, situată în Marea Mînecii. Suprafa a: 117 km 2. Popula ia: 87 mii loc. Centru adm.: Saint Helier . Relief de coline. Legumicultură, floricultură. Creşterea ovinelor. Sta iuni balneoclimaterice. Pescuit. Turism. rîu în România, afluent pe dreapta al Prutului. Lungime: 307 km. Oraş situat pe Jijia: Dorohoi . Piscicultură. Iriga ii. oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Teterev . 305 mii loc. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (strunguri), chimică, a materialelor de construc ii, a în-căl ămintei şi confec iilor, a produselor de cherestea (mobilă) şi alimentare, a instrumentelor muzicale. Teatre. Muzee. Fondat în 884. rîu în România, afluent pe stînga al Dunării. Lungime: 339 km. Baraj de protec ie în amonte, la Rovinari. Trece prin Tîrgul Jiu şi Craiova. Iriga ii. oraş în N-E Republicii Africa de Sud, important centru economic, comercial şi cultural al ării. 715 mii loc. (1,95 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Expl. de uraniu, metale rare, aur. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (utilaj minier, aparataj electrotehnic, material feroviar şi auto), de şlefuire a diamantelor şi de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Universită i, colegii. Muzee. Observator astronomic. Fondat în 1886. Oraş din 1928.

Jérsey

Jíjia Jitómir

Jíu Johánnesburg [jo´han¬sburk]

Jungária

[d3un´garia]

depresiune în N Chinei, între mun ii Tian-Shan, Alatau şi Altaiul Mongol . Suprafa a: cca 700 mii km2. Climă temperat-continentală, cu precipita ii scăzute. Vegeta ie de stepă. Pe terenuri irigate se cultivă grîu, porumb, bumbac. Expl. de petrol. Mún ii ~, mun i în Europa de Vest, pe teritoriile statelor Fran a, Elve ia şi Germania. Lungime: 400 km. Lă ime: 80 km. Păduri întinse. Expl. forestiere. oraş în Letonia central-nordică, situat pe stînga rîului Lielupe , la 44 km V de Riga. 60 mii loc. Fabrici de celuloză şi hîrtie. Muzeu de istorie. Sta iune balneoclimaterică. Turism. [3u´rwa], Rio ~, rîu în N-V Americii de Sud, pe teritoriile statelor Perú şi Brazilia, afluent pe dreapta al Amazonului . Lungime: 3 283 km. Par ial navigabil (1000 km). República Kabardíno-Balkáră , republică în Federa ia Rusă, situată în N mun ilor Caucaz. Suprafa a: 12,5 mii km2. Popula ia: 790 mii loc. Capitala: Nalcik . Resurse naturale: molibden, crom, plumb, nichel, zinc, mangan. Agricultură specializată în produc ia cerealelor, legumelor (cartofi). Pomicultură. Creşterea animalelor (ovine, bovine). Întemeiată în 1921 ca regiune autonomă. Republică din 1957.

Jurá Jurmala [´iuurmala] (Iurmala)

Juruá

Kabardíno-Balkária

Kabúl

capitala Afghanistanului, oraş situat pe rîul Kabul. 1,42 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (maşini agricole, repara ii mecanice, prelucrarea pieilor, ciment, textile, confec ii, produse alimenta-re) şi comercial (pentru piei de caracul, esături, stofe). Academie de ştiin e. Monumente istorice şi de arhitectură (sec. XVI – XVII). Oraş distrus în mare parte în timpul războiului civil din 1979. [ka´fu¬] rîu în Zambia, afluent pe stînga al fluviului Zambezi . Lungime: 970 km. Parc na ional pe cursul mijlociu. regiune semideşertică în S Africii, între fluviile Orange şi Zambezi , pe teritoriul statelor Botswana, Africa de Sud şi Namibia. Lungime: 1500 km. Lă ime: 800 km. Nisipuri, cîmpii de dune. Climă tropical-continentală aridă. Vegeta ie de savană şi deşertică. insulă în Arhipelagul Malaez, între Marea Chinei de Sud, marea Sulu, marea Sulawesi şi marea Java. Apar ine Indoneziei, Malaysiei şi sultanatului Brunei. Suprafa a: 734 mii km2. Popula ia: 8,4 mil. loc. Relief muntos, de coline şi cîmpii litorale. Climă ecuatorială. Expl. de petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri de fier. Arbori de cauciuc şi de cafea, cocotieri. Orez, porumb. Export de lemn, cauciuc, cafea. oraş, enclavă rusă la Marea Baltică, între Polonia şi Lituania. 420 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial: şantier naval, construc ii de vagoane, fabrici de cherestea, de celuloză şi hîrtie, de produse chimice şi alimentare (conserve de peşte). Universitate (1544). Institut de cercetări oceanografice. Teatre. Filarmonică. Monumente de arhitectură. Grădină botanică. Muzee. Fondat în 1255. Capitala Prusiei între 1525 şi 1618. A apar inut Germaniei până în 1945. Aici s-a născut Immanuel Kant. Pînă în 1946 s-a numit Königsberg .

Kafúe Kalahári

Kalimantán (Bornéo)

Kaliningrád

Kalmîkia

República ~, republică în S-V Federa iei Ruse, pe dreapta cursului inferior al Volgăi . Suprafa a: 76 mii km2. Popula ia: 324 mii loc. Centru adm.: elista . Expl. de gaze naturale. Cereale. Creşterea animalelor. Pescuit. A fost întemeiată în 1920. peninsulă în partea asiatică a Federa iei Ruse, înconjurată de Oceanul Pacific (la S-E), marea Bering (la E) şi marea Ohotsk (la V). Lungime: cca 1200 km. Lă ime max.: 450 km. Suprafa a: 370 mii km2. Relief muntos şi de cîmpie. Vulcani: 160, dintre care 28 activi. Izvoare termale, gheizere. Ghe ari. Climă temperat-maritimă. Vegeta ie de tundră şi pajişti alpine. Păduri de răşinoase. Zăcăminte: cărbune, petrol, aur, mică, sulf. Pescuit. Vînătoare de animale. oraş în S-V Ucrainei, situat pe rîul Smotrici , afluent pe stînga al Nistrului . 107 mii loc. Construc ii de maşini, prelucrarea metalelor, materiale de construc ii. Produc ie de celuloză şi hîrtie, de mobilă, produse alimentare (zahăr, preparate din carne). Teatru. Muzeu de istorie. Mănăstire (sec. XIV). Biserici ortodoxe, catolice, armene. Cetate (sec. XV). At. doc. în 1196. Cunoscut în istoriografia românească cu numele Cameni a .

Kamceátka

Kamenéþ–Podólski

Kampála

capitala Ugandei, oraş situat pe ărmul de N al lacului Victoria . 1 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, a lemnului, a cafelei, pielărie, ciment, produse chimice, farmaceutice, textile, alimentare), cultural şi financiar-bancar. Universitate. Teatru. Muzee. Fondat în 1890. [´kanazawa] oraş în Japonia (Honshû), port la Marea Japoniei. 435 mii loc. Nod de comunica ii. Centru industrial ( esături de mătase, por elanuri; artizanat) şi turistic. Universitate. Cetate (sec. XVI – XVII). Fondat în 1583. oraş în S Afghanistanului, la 1 020 m alt. 230 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial ( esături de mătase şi lînă) şi comercial (piei de caracul, lînă, mătase, fructe). Mausoleu (sec. XVIII). Fondat în 330 î. Hr. Capitală a statului afgan în sec. XVIII. oraş în Sri Lanka (ins. Ceylon ), situat pe cursul superior al rîului Mahaweli , la 100 km de Colombo. 125 mii loc. Centru de pelerinaj budist. Temple. Grădină botanică. Fondat în sec. XIV. În 1592–1815 a fost capitala Ceylonului. oraş în N-V Malaysiei (pen. Malacca ), centru adm. al statului Perlic. 15 mii loc. Pia ă de produse agricole. rîu în SUA, afluent pe dreapta al rîului Missouri . Lungime: 278 km (1200 km de la izvoarele confluentului Republican). Iriga ii. oraş în S-V Ungariei, la S de lacul Balaton . 72 mii loc. Nod de comunica ii. Produse industriale: transformatoare, ciment, textile, zahăr, lactate. Mănăstire (sec. XI). Márea ~, mare în S Oceanului Arctic, între Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea şi ărmul continentului asiatic al Federa iei Ruse (Siberia de Vest). Suprafa a: 885 mii km2. Ad. medie: 118 m. Ad. max.: 620 m. Acoperită cu ghe ari. Port pr.: Dikson. lac sărat în V Turkmenistanului, care comunică cu Marea Caspică printr-o strîmtoare îngustă. Suprafa a: 13 mii km2. Ad.: 4–7 m. Salinizare sporită. Pe ărmuri depuneri de săruri. Expl. de mirabilit. República Karaceáevo-Cerchéză , republică în Federa ia Rusă, în N Caucazului. Suprafa a: 14,1 mii km2. 435 mii loc. Centru adm.: Cerkessk . Zăcăminte: cărbune, zinc, plumb. Expl. forestiere. Culturi cerealiere. Creşterea animalelor (bovine, ovine). S-a format în 1991. [k¬´raat¿i] oraş în Pakistan, port la Marea Arabiei. 5,15 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie constructoare de maşini (nave, automobile asamblate), siderurgică, petrochimică, a cimentului şi tutunului, a încăl ămintei şi esăturilor de bumbac, alimentară. Rafinării de petrol. Export de cereale, bumbac, lînă, piei. Institu ii financiar-ban-care. Universitate. Fondat în 1725. În 1947–1959 a fost capitala statului. República Karakalpakstán , republică în Uzbekistan. Suprafa a: 164,9 mii km 2. Popula ia: 1,32 mil. loc. Capitala: Nukus . Industrie dezvoltată: prelucrarea metalelor, producerea materialelor de construc ii, a conservelor şi untului. Culturi agricole irigate: bumbac, orez, legume. Creşterea animalelor (oi de caracul, bovine).

Kánazawa

Kandahár

Kándy

[´kændi]

Kángar Kánsas Káposvar [kænz¬s] [´kapo¿vaar]

Kára

Kará-Bogáz-Gol

Karaceáevo-Cerkésia

Karáchi

Karakalpákia

Karakorúm

Karakúm

sistem muntos în Asia Centrală, în India, China şi Pakistan, la S-E de Pamir. Lungime: 800 km. Alt. medie: 6000 m. Alt. max.: 8 611 m. Ghe ari şi zăpezi persistente. Păduri pe versantul sudic (pînă la 3 500 m alt.). deşert în Asia Centrală, pe teritoriul Turkmenistanului. Suprafa a: 350 mii km 2. Barcane, dune, sărături. Climă excesiv-continen-tală. Culturi irigate (în oaze). Păstorit. Zăcăminte de sulf. Este străbătut de canalul Amudaria-Marea Caspică . República ~, republică autonomă în N-V Federa iei Ruse. Suprafa a: 172,4 mii km 2. Popula ia: 800 mii loc. Centru adm.: Petrozavodsk . Industrie forestieră, extractivă (fosforite, minereuri de fier, cupru, nichel). Creşterea renilor. Pescuit. Vînătoare. [´karlovats] oraş în Croa ia, situat pe rîul Kupa (afluent al rîului Sava ), la 48 km S-V de Zagreb. 71 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (turbine, motoare), chimică, de prelucrare a lemnului, pielei şi alimentară. Ateliere de ceramică. Hidrocentrală. Catedrală roma-nocatolică. Fortărea ă (1579). oraş în V Cehiei, situat pe rîul Teplá . 58 mii loc. Nod de comunica ii. Producere de por elanuri, cristaluri, textile. Sta iune balneoclimaterică mondială. Galerie de artă. Muzee. Turism. Fondat în 1358. oraş în Serbia şi Muntenegru, situat pe fluviul Dunăre . 8,2 mii loc. Aici, în 1699, a avut loc Congresul de pace de la sfîrşitul războiului (1698–1699) dintre Liga Sfîntă (Rusia, Austria, Vene ia, Polonia) şi Imperiul Otoman. insulă grecească în S-E Mării Egee, în arhipelagul Sporadele de Sud . Suprafa a: 303 km2. Popula ia: 7,8 mii loc. Relief muntos (alt. max. 1 215 m). oraş în E Germaniei (Hessen), pe cursul inferior al rîului Fulda . 203 mii loc. Nod de comunica ii (fluvial, feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (locomotive, automobile, aparataj electrotehnic, de precizie şi optic), textilă (iută şi bumbac), alimentară. Muzeu de artă. Castele. Monumente de arhitectură medievală. Grădină botanică. Fostă colonie romană ( Castelum Cattorum ). At. doc. în 913 (Chassala ). regiune colinară în N Poloniei (Pomerania), în vecinătatea deltei Vistulei şi a golfului Gdañsk . Alt. max.: 329 m. capitala Nepalului, oraş situat pe cursul superior al rîului Bagmâti . 420 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie extractivă (marmură), de prelucrare a pieilor şi iutei, a materialelor de construc ii (ciment, cărămizi), textilă, alimentară. Universitate. Palate, temple, sanctuare. Muzeu na ional. Centru de pelerinaj. Fondat în 723. oraş în S Poloniei (Silezia), centrul adm. al voievodatului cu acelaşi nume. 370 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial: expl. de zinc şi huilă, siderurgie, metalurgie (a metalelor neferoase), construc ii de maşini grele; uzine chimice şi cocsochimice. Universitate. Fondat în 1598. strîmtoare între peninsulele Iutlanda şi Scandinavia, care leagă Marea Baltică cu Marea Nordului. Lungime: 270 km. Lă ime: 60–122 km. Ad.: 17–124 m. Pescuit.

Karélia

Kárlovac

Kárlovy Váry

[´karlovi´vari]

Kárlowitz

[´karlovits]

Kárpathos Kássel

[´karpaqos]

Kaszuby Kâtmândú

[ka´¿ubõ]

Katowíce

[kato´vitse]

Kattegát

Káunas

oraş în Lituania, la 90 km V de Vilnius, port pe Nemunas. 424 mii loc. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, electrotehnică, a hîrtiei, chimică, textilă, alimentară. Hidrocentrală. Pescuit. Universitate. Teatre. Muzee. Catedrală (sec. XV–XVII). Cetate (sec. XV–XVII). Numele vechi: Kovno (pînă în 1917). [kawa´saki] oraş în Japonia (Honshû), port pe ărmul de V al golfului Tokio. 1,2 mil. loc. Centru industrial: şantiere navale, siderurgie, construc ii de maşini (automobile), prelucrarea petrolului, electrotehnică, produse chimice şi alimentare. Templu (sec. XII). República ~, stat în partea central-vestică a Asiei, situat între Rusia, China, Kîrgîzstan, Turkmenistan, Uzbekistan şi Marea Caspică. Suprafa a: 2,71 mil. km 2. Popula ia: 17 mil. loc. Capitala: Astana . Limba oficială: kazaha. Relief variat: cîmpii, podişuri, mun i, zone colinare. Climă temperatcontinentală. Vegeta ie de stepă şi deşert. Păduri de foioase şi conifere. Industrie diversificată: extractivă (lignit, cărbune brun, petrol, gaze naturale, minereu de fier, fosfa i, bauxită, crom, nichel, mangan), metalurgică, siderurgică, constructoare de maşini, chimică, alimentară. Agricultură pe terenuri irigate. Se cultivă cereale (grîu, secară, orz, ovăz, orez, porumb), bumbac, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi, tutun, fructe. Se cresc animale pentru carne şi lînă (vite cornute mari, oi, capre, cămile). Exportă materii prime industriale, produse alimentare. Importă maşini şi utilaje, mijloace de transport, bunuri de larg consum. Căi ferate: 21 200 km. Căi rutiere: 165 mii km. Admis în ONU la 2 martie 1992.

Kawasáki

Kazahstán

Kazán

oraş în Federa ia Rusă, port pe fluviul Volga , capitala Republicii Tătare (Tatarstan). 1,1 mil. loc. Nod de comunica ii. Întreprinderi constructoare de maşini, de prelucrare a blănurilor şi de încăl ăminte, chimice, poligrafice, textile, alimentare. Prelucrarea petrolului. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice (sec. XVI–XVIII). Fondat în 1117. oraş în Bulgaria, în N-V depresiunii Kazanlîk. 65,2 mii loc. Cultivarea şi prelucrarea trandafirilor (parfumuri). Ape termale. Mormînt tumular tracic (sec. IV–III î. Hr.), cu picturi murale. vîrf vulcanic în mun ii Caucazului Mare (Georgia). Alt.: 5047 m. Acoperit de ghe ari şi zăpezi persistente, sub 3300 m alt. – păşuni subalpine. oraş în Federa ia Rusă (bazinul Kuzbass ), situat pe rîul Tom . 518,5 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Industrie extractivă (huilă), metalurgică (o el), siderurgică, constructoare de maşini şi utilaj minier, chimică (mase plastice, cauciuc sintetic), de mobilă, alimentară. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Între anii 1925–1932 s-a numit Şceglovsk . [ke´nitra] oraş în N-V Marocului, la N de Rabat, pe fluviul Sebu . 140 mii loc. Centru industrial (filaturi de bumbac, conserve de peşte, uleiuri vegetale) şi comercial (export de produse agricole). Fondat în 1913. Pînă în 1956 s-a numit Port Lyautey.

Kazanlîk

Kazbék Kémerovo

Kenítra

Suprafa a: 583 mii km2. Căi rutiere: 63 400 k oraş în Ucraina (Crimeea). Fondat în 1820 ca tabără militară egipteană. ciment. Teatru. Export de lînă. cafea. bumbac. prelucrarea lemnului. Moschei (sec. porcine) şi pe cultivarea plantelor comerciale (ceai. Rezerva ia Masai Mara . produse farmaceutice şi alimentare). stat în Africa de Est ecuatorială. Capitala: Nairobi . Catedrală (sec. Administrat de Noua Zeelandă. 214 mii loc. Fondat de milesieni în sec. Monumente istorice şi de arhitectură. rutier). oraş situat la confluen a Nilului Alb cu Nilul Albastru. III d. Nod de comunica ii. Muzee. Centru industrial (construc ii de maşini şi nave fluviale. la S de Varşovia. port pe fluviul Nipru. alimentară. citadelă (sec. încăl ăminte. Vînătoare de balene şi de foci. At. sisal. Universitate. [kergel´en] arhipelag vulcanic în S Oceanului Indian (cca 300 insule). clădiri vechi (sec.64 mil. derivate petroliere. constructoare de maşini. televizoare. XVIII). feroviar. în 860. Vegeta ie de savană şi de semideşert. Uganda. XVII). poligrafic. V. Vînătoare. Pescuit. Popula ia: 31 mil. Somalia şi Oceanul Indian. Sudan.7 km2. la N-E de Noua Zeelandă. Climă subpolară. capitala Ucrainei. fluvial. ovine. Suprafa a: 33. chimică. Aeroport interna ional. textile. grafit. Industrie extractivă (minereu de fier). Kerci Kerguelén Kermádec [ker´madek] Kermán (Kirmán) Khartoum [khar´tum] Kíelce [´kjeltse] Kíev . comercial şi financiar-bancar. alimentară (ulei vegetal. siderurgică.Kénya República ~. Palat episcopal (sec. 180 mii loc. Export de cafea.: 10 047 m. Catedrale (sec. mătase. Limbi oficiale: swahili. covoare). Fondat în sec. 2. port la strîmtoarea cu acelaşi nume. hîrtie. situat între Tanzania. arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific. Biserica Sf. combustibili. textilă. Teatre. capitala Sudanului. poligrafie. Studiouri cinematografice. Nod de comunica ii (aerian. marmură). electrotehnică. Pescuit. Baze de cercetări ştiin ifice. produse alimentare. Agricultura este bazată pe creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Muzeu istorico-arheologic. Parcuri na ionale. În apropierea arhipelagului se află fosa oceanică Kermadec.Hr. ceai. Climă tropicală. max. conserve de peşte). engleza. Fondat în sec. textile. metalurgică. loc. loc. a cimentului. Planta ii de ananaşi. plumb. Nod de comunica ii. caprine. Ioan Botezătorul (sec. cupru. încăl ăminte. cocotieri. Nod de comunica ii. produse petroliere. trestie de zahăr). citrice. Întreprinderi textile ( esături de bumbac. Industrie extractivă (cupru. XI –XII). oraş în partea central-sudică a Iranului. Muzee. Academie de ştiin e. bumbac. Alte institu ii de învă ămînt superior. sare. sorg. X–XIII). VI î. Fondat în 1173. XI–XIV). Şantiere navale. Industrie de prelucrare a metalelor. biserici. Bogate resurse de materii prime: aur. 930 mii loc. loc. covoare. 350 mii loc. Important centru industrial (construc ii navale şi de maşini-unelte. doc. siderurgică. produse alimentare) şi cultural. magnezit. cu masive muntoase (în V) şi de cîmpii litorale (în E). în conurba ie). Se produc electricitate. XV – XVIII). de asamblare a mijloacelor de transport. Nepopulat. argint. aur. alimentară. Etiopia. Relief de podiş. purtînd numele Panticapaion. îngrăşăminte chimice. Import de echipament de transport auto şi utilaje industriale. Ghe ari. XII). Se mai cultivă porumb. arahide. Căi ferate: 3 000 km. (1 mil.. ciment. bananieri. bunuri de larg consum. palate. cherestea. Climă ecuatorială musonică. Ad. Universitate. şcoli profesionale şi de cultură generală. Suprafa a: 7 mii km2. carne. cămile. oraş în Polonia. Administrat de Fran a. Hr.

Întreprinderi de prelucrare a pielei. Nod de comunica ii. textilă. papaya. 420 mii loc. Industrie metalurgică (o el). produse agroalimentare. 3. Fabrici de ciment. de locomotive şi motoare Diesel. Muzee. produse alimentare. Turism. la 1540 m alt. lînă. Importă maşini şi utilaje industriale. taro. Shira (4006 m). construc ii navale. Pia ă pentru cereale (grîu). Şi-a declarat independen a la 12 iulie 1979. Vegeta ie reprezentată de arbori şi plante ierboase tropicale. format din trei conuri: Kibo (5 895 m). 633 mii loc. petrolului. Muzee. stat insular în Oceania (Pacificul Central). pescuit. Artizanat (olărit. la N-E de Tuvalu. Climă ecuatorială. lemnului. Aeroport. Căi rutiere: 640 km. Aeroport. situat pe ărmul de N-E al lacului Ontario . [kiliman´d3aaro] masiv muntos în E Africii. cherestea. materiale de construc ii. în partea de N-E a Tanzaniei. Nod de comunica ii. mobilă. 158 mii loc. Exportă copră. Pia ă pentru cafea şi animale. de prelucrare a metalelor. de confec ii. tutun. Colegiu regal militar. de pielărie şi încăl ăminte. Prelucrarea coprei. Limbi oficiale: gilbertana. la poalele mun ilor Zagros . Nod de comunica ii. bananieri. Aeroport. [kir´kuuk] oraş în N-E Irakului. Cel mai înalt de pe continent. produse chimice şi alimentare) şi cultural. alimentare. 80 m). Se cresc porcine. Pădurile de cocotieri şi pandanus ocupă 50% din teritoriul ării. 30 mii loc. bunuri de larg consum. pe teritoriile arhipelagurilor Gilbert. Expl. Capitală din 1962. República ~. Fondat în 1693. Aeroport. alimentară. Catedrală. mobilă. Kilimanjáro Kímberley [´kimb¬li] Kíngston [´kihst¬n] Kíngston [´kihst¬n] Kíngstown Kinshása [´kihstaun] [kin´¿asa] Kíribati Kirkúk . Universitate. Popula ia: 96 mii loc. peşte. Grădină botanică. Relief insular de origine coraligenă şi vulcanică (alt. Phoenix. Universitate. turism şi agricultură. loc. de încăl ăminte. Capitala: Bairiki . max. Mawenzi (5150 m). Suprafa a: 861 km2. în S-V insulei Sf. Export de bauxită. ceramică). zăpezi (la peste 5 300 m). cărămizi). şi prelucrarea petrolului. arbori de pîine. oraş în S-E Canadei (Ontario). Economia este bazată pe exploatări miniere (fosfa i). XVII–XVIII). de ciment. de confec ii. Catedrală romano-catolică. Oraş fondat în 1861. engleza. Grădină botanică. savane (pînă la 2 000 m). produse chimice şi farmaceutice. capitala Jamaicăi. 107 mii loc. Universitate. capitala statului Sfîntul Vincen iu şi Grenadine.Kigáli capitala Rwandei. Fondat în 1871. Aeroport. de produse alimentare. 156 mii loc. Aeroport interna ional. Important centru industrial: metalurgia fierului şi cositorului. Escaladat pentru prima dată în 1889. Planta ii de cocotieri.). Centru industrial (construc ii navale. păduri tropicale şi podişuri alpine (de la 2 000 m în sus).9 mil. Materiale de construc ii (ciment. port la Marea Caraibilor. oraş situat în partea central-estică a ării. Line şi al insulei Banaba (Ocean) . Ghe ari. Teatru. Academie de arte plastice. Vincen iu (Antilele Mici). port pe fluviul Congo (Zair). Păduri ecuatoriale (pînă la 1 000 m alt. Monumente arhitectonice (sec. Universitate. produse alimentare. capitala Republicii Democratice Congo. Mare centru de exploatare şi prelucrare a diamantelor. oraş în Republica Africa de Sud (Cape).

constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte. plante aromate. Oraş din 1254. Principalele ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu. textile (din bumbac şi lînă). Centru de vinifica ie. cărbune). lînă. port la Oceanul Indian. Suprafa a: 2100 km2. pe rîul Klondike .: 496 m. Exportă bumbac. Centru industrial şi comercial. bere. Nod de comunica ii. Vladimir. căi rutiere: 28 400 km. farmaceutică. floarea-soarelui. Izvoare cu apă minerală. República ~. produse alimentare (zahăr. lactate). Fabrici de mobilă. Centru pr. caprine. vulcan activ în E peninsulei Kamceatka . minereuri de cupru. zinc. 73 mii loc. Erup ii vulcanice pe fundul lacului. Kovrov. creşterea animalelor (ovine. Admis în ONU la 2 martie 1992. Popula ia: 4. constructoare de utilaje. Hidrocentrală.Kisangáni oraş în N-E Republicii Democratice Congo. situat între Kazahstan. Vegeta ie sărăcăcioasă. Pînă în 1966 s-a numit Stanleyville . plumb. alimentară. carne. la poalele de N ale mun ilor Caucaz. Căi ferate: 376 km. Primele descoperiri în anii 1894–1896. de mobilă. mătase. Industrie extractivă (minereu de fier. Muzee. 73 mii loc. Lipsa vie uitoarelor. Se mai cultivă bumbac. Ad. Fondat în 1872. max. textile. port pe fluviul Congo . siderurgică. de produse alimentare. Dune. pomicultura. Sta iune balneoclimaterică. Ultima erup ie în anii 1972–1974. electronică. XII–XV). produse de pielărie. afluent pe stînga al rîului Oka . XVIII). Relief predominant muntos. la 1460 m alt. plante ierboase. Muzee. energetică. stat în N-E Asiei Centrale. tutun. Vegeta ia: păduri montane pe suprafe e reduse. Alt. a sticlei. cu depresiunile Ciuisk şi Fergana în S-V şi Issîk-Kul în E. porcine). At. Nod de comunica ii. Kislovódsk Kismáayo Kívu Kîrgîzstán (Kirghizstán) Kîzîlkúm Kládno Kliázma Kliucévski Klóndike Kóblenz [‘kooblents] . China. XVII). loc. chimică. Tadjikistan şi Uzbekistan. Universitate. gaze naturale. Suprafa a: 2. petrol. oraş în S-V Federa iei Ruse. mijloace de transport. Kazahstan). Importă maşini şi utilaje industriale. Industrie constructoare de maşini (avioane). metalurgică (o eluri). Trece prin oraşele OrehovoZuevo. 355 mii loc. de pielărie. Climă continentală. Zăcăminte de cărbune. în mun ii Ogilvie . rîu în Federa ia Rusă. legumicultura. Capitala: Bişkek . porumb). bovine. sfeclă de zahăr. alimentară. lac tectonic în Africa Orientală. ară agrar-in-dustrială. Catedrală (sec. Industrie diversificată: extractivă. [kism´aajo] oraş în S-E somaliei. de produse chimice şi alimentare. de confec ii şi textile. tutun. Castel (sec. deşert în Asia Centrală (Uzbekistan. doc. Turism.: 4 750 m. oraş în Cehia. Aeroport interna ional. oraş în V Germaniei (Renania–Palatinat). siderurgică (laminate). 120 mii loc. metalurgică.69 mii km2. ciment. între Amudaria şi Sîrdaria.: Dawson. sericicultura. 114 mii loc. Întreprinderi de materiale de construc ii. produse chimice.83 mil. textilă. mărfuri de larg consum. de prelucrare a lemnului. situat între Republica Democrată Congo şi Rwanda. biserica iezui ilor (sec. Limba oficială: kirghiza. la 800–1 200 m alt. max. la 24 km N-V de Praga. Suprafa a: cca 300 mii km2. Lungime: 686 km. Suprafa a: 199 mii km2. în 1803. [´klondaik] renumită regiune auro-argentiferă în N-V Canadei. fructe. port la confluen a Rinului cu Moselle .

965 mii loc. Pescuit. în sec. 1460 m). Kómi Kootenay Kopetdág Kórçë Kordofán [´kort¿¬] . izvoare cu ape minerale. Oraşe pr. Suprafa a: 14 mii km2. Relief de dealuri şi mun i. nisipuri. Severomorsk . întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. X. orz.9 mii km2. Creşterea animalelor (reni. Muzeu de artă. republică autonomă în Federa ia Rusă. silvotundră şi de conifere. oraş în Uzbekistan. Universitate. lac în S-V Canadei (Columbia britanică). port pe fluviul Rin . Baze militare. Vegeta ie de tundră. lan muntos în Asia Centrală. (în majoritate eschimoşi). bovine. Nod de comunica ii. Institu ii financiar-ban-care. Lungime: 450 km. At. În mun ii Kolîma se află bogate zăcăminte de aur.Kódiak [‘koudiæk] Kóhtla-Járve insulă americană în N-E Oceanului Pacific. Centru adm. Popula ia: 1. gaze naturale. Aeroport interna ional. Conservator.4 mil. la 150 km E de Tallinn. Nod de comunica ii. Fondat în anul 38 d. Monumente istorice şi arhitectonice. oraş în S-E Albaniei. de cherestea şi mobilă. legume. în depresiunea Fergana . pe ărmul Golfului Finic. pe rîul Karasu .: Murmansk. cîmpie în Federa ia Rusă. alimentară. siderurgică. regiune fizico-geo-grafică în partea central-vestică a Sudanului. Centru industrial (metalurgie. sticlei şi tutunului. grîu. 178 mii loc. Relief muntos (în V). Pia ă agricolă. Expl. Suprafa a: 415. la grani a dintre Iran şi Turkmenistan. în N-V mun ilor Ural . Industrie extractivă. Suprafa a: 1 848 km2. Rîzeh ). alebastru. loc.: Sîktîvkar . nichel. defilee. Grădină botanică. la S de lacul Ohrida. alimentară. fier. cupru. Muzee. Kokánd Kóla Kolîmá Köln [kœln] Komandór arhipelag în N-V Oceanului Pacific (marea Bering). Hr. forestiere. 68 mii loc. constructoare de maşini (locomotive. tractoare. Se cultivă secară. Industrie petrochimică. În acest lac se varsă rîul cu acelaşi nume (655 km). la sud de peninsula Alaska . Zăcăminte: cărbune. farmaceutică. porcine). ovăz. petrol.: 2942 (vf. Înăl imi stîncoase (alt. oraş în V Germaniei. Materiale de construc ii. textilă. oraş în Estonia. poligrafică. peninsulă în N-V Federa iei Ruse. Pe cursul superior al rîului se află parcul na ional Kootenay . cu cascade. la V de valea Nilului Alb . păduri. Vînătoare. deluros (în centru) şi vălurat (în S). Lă ime: 40 km. străbătută de rîul Kolîma . 75 mii loc. República ~. doc. Suprafa a: 170 mii km2. textile. textilă şi alimentară. Climă caldă (sub influen a Golfstromu-lui). vînătoare. Suprafa a: 100 mii km2. automobile ale firmei “Ford“). Popula ia: 5 mii loc. Alt. Bază navală şi aeriană. în N-E Siberiei. vagoane. diferite specii de animale. Pescuit (somn). prelucrarea metalelor. electrotehnică. Relief vulcanic. chimică. Industrie extractivă (cărbune brun). Climă aspră. max. Teatre. la E de peninsula Kamceatka . a pielăriei. max. Suprafa a: 435 km 2. textilă şi de confec ii. Zăcăminte: apatite. între Marea Albă şi marea Barents. produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (bumbac). Apar ine Federa iei Ruse. electrotehnică.

9 mii km2. Industrie metalurgică. farmaceutică. a por elanului. de prelucrare a lemnului. Nod de comunica ii (aerian. Nod de comunica ii (feroviar. de prelucrare a lemnului şi pielei. Administrată de Federa ia Rusă. mobilă. alimentară (vinuri). Industrie siderurgică. Centru industrial: şantiere navale. Fondat în 1878. insulă vulcanică în strîmtoarea Sunda . celuloză. textilă. Teatre. Košciúszko Kóšice Kósovo (Metóhia) Kótka Kótlin Krakatáu Krasnodár Krasnoiársk Kréfeld Krishna . catifea). textile (mătase.5 km2. construc ii navale. de cărbune. Pînă în 1920 s-a numit Ekaterinodar . 639 mii loc. max. XII.5 mii km2. XII). situat pe rîul Hernád . 241 mii loc. zinc. aparate radio şi electrotehnice. în 1241. minereuri de plumb. în partea de sud a Siberiei de Est. XV. Vînătoare.5 mii loc. rutier). Teatre. siderurgie (uzină de aluminiu). Suprafa a: 301. Centru adm. confec ii. Muzeul tehnicii. Suprafa a: 10. insulă în Marea Baltică (Golful Finic). construc ii de maşini şi aparatură electronică. Relief muntos. Muzee. Muzeu de artă contemporană. Pomicultură. arbuşti. Vegeta ie de tundră. Mare centru industrial: metalurgie. Suprafa a: 16 km2. [´kri¿na] fluviu în partea central-sudică a Indiei. constructoare de maşini (strunguri.: Palana . produse alimentare. Alt. oraş în E Slovaciei. Popula ia: 39 mii loc. Ruinele unei cetă i din sec. de încăl ăminte. Fondat în 1793. Industrie petrolieră. de măsurat. Nod de comunica ii. textile. Ultima erup ie a avut loc în 1972–1973. în N peninsulei Kamceatka . Iriga ii. oraş în Federa ia Rusă. oraş în S-E Finlandei. loc. produse chimice. prelucrarea peştelui. Fondat în 1628. Suprafa a: 10. Lungime: 1 285 km.7 mil. Centru adm. oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). Păduri de eucalipt. Universită i. siderurgie. feroviar. Cereale. Denumirea veche: Kistnâ . Fabrici de cherestea. rutier). Universitate. 250 mii loc. Muzee. ciment. situat pe fluviul Enisei . 920 mii loc. alimentară. district în Federa ia Rusă. institute). Zăcăminte: lignit.: Priština . Popula ia: 1. hîrtie. compresoare). Se varsă în golful Bengal. între insulele Yava şi Sumatera . chimică. de esături şi confec ii. situat pe o mică insulă din Golful Finic. Castel de apă (sec. port pe fluviul Rin . fluvial. situat pe rîul Kuban . Biserica Buna-Vestire (1804–1812). provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru. Pescuit. Expl. [ko¿´tsu¿ko] [´ko¿itse] masiv muntos în N-E Alpilor Australieni. construită în 1703. Creşterea ovinelor. doc. hîrtie. At. alimentară. XIV). doc. Conflict interetnic declanşat în 1997.Koreák Distríctul Autonóm~ (Koreakia). Pe această insulă se află fortărea a Kronştadt . Climă subarctică. poligrafie. A fost par ial distrusă în 1883 în urma erup iei vulcanului Krakatau . Sporturi de iarnă. de maşini agricole şi utilaj greu. textilă.: 2 228 m (cel mai înalt vîrf de pe continent). Se produc televizoare. Catedrală (sec. Filarmonică. rutier). în sec. păşuni alpine. Important centru economic şi cultural. Creşterea renilor. Navigabil pe cursul inferior. oraş în S-V Federa iei Ruse. At. Nod de comunica ii (feroviar. Institu ii de învă ămînt superior (universită i. 56. Hidrocentrală. produse alimentare.

Aerodrom interna ional. Muztag ). conduse de marele cneaz Dimitri Donskoi. Suprafa a: 15. limita de N şi de S a podişului Tibet . curent marin cald în Oceanul Pacific. fabrici textile. Lă ime: 170 km. la 8 septembrie 1380. max. Temperatura apei: 28°C în august şi 18°C în februarie. Repara ii ale materialului rulant. Lungime: 2700 km. Djilo ). industria por elanului. Alt. Viteză: 2–6 km/h. Lungime: 1200 km. alimentare. situat în N-V Oceanului Pacific. a fost semnat Tratatul de pace ruso-turc. trece prin Armavir şi Krasnodar şi se varsă în Marea Azov. localitate în N-E Bulgariei. trece prin oraşele Gori. apropiind în acest mod eliberarea ării de sub domina ia mongolo-tă-tară. Influen ă puternică asupra regiunilor învecinate. de-a lungul coastelor de E ale Japoniei. Climă temperată musonică. Pelerinaj budist. Nod de comunica ii. unde. capitala Malaysiei. Kubán Kuciúk-Kainargí Kulikóvo Kumamóto Kunlún Kurá Kurdistán Kuríle Kuroshio (Kuro-ªivo) . Pescuit. Izvorăşte din Podişul Armeniei (Turcia). Lungime: 1515 km. Fabrici de cherestea. în urma războiului din 1768–1774. 631. Zăcăminte de cărbune. arhipelag format din 56 de insule. oştirile ruseşti. Construc ii de maşini (automobile asamblate). Moschee (1873). Muzeu. cupru şi aur. Zăcăminte de cărbune. oraş în Japonia (Ky-ush-u). între peninsula Kamceatka (la N) şi insula Hokkaidô (la S).1 mil. Ghe ari. XVI). XVI.: 4168 m (vf. alimentare.6 mii km2. Nod de comunica ii. Iriga ii. Navigabil pe cursul inferior. Relief muntos. la grani a Iranului cu Turcia şi Irak. Georgia (Gruzia) şi Azerbaidjan. Fondat în 1857. printr-o deltă. Construc ii de avioane. a înfrînt hoardele mongolo-tătare. pe teritoriul Chinei. Aici.: 7723 m (vf. textile. cîmpie în S-V Rusiei europene.Kuála Lúmpur oraş în S-V peninsulei Malacca . fluviu pe teritoriul statelor Turcia. Alt. fluviu în S-V Federa iei Ruse. în preajma vîrfului Elbrus . 1. max. sistem muntos în Asia Centrală. Universitate. Climă subtropicală. Fondat în sec. la 10/21 iulie 1774. Regiunea cu acelaşi nume este populată în cea mai mare parte de curzi. Insulele ~. Izvorăşte din ghe arii Caucazului. între fluviul Don şi rîul Nepriadva . argint. mai sus – zăpezi permanente şi ghe ari. Vulcani. chimice (îngrăşăminte). situat pe fluviul Shira . Castel (sec. Tbilisi şi Rustavi şi se varsă printr-o deltă în Marea Caspică. Lungime: 907 km. Hidrocentrale. cu direc ia N-E. Conform tratatului Rusia a ob inut teritorii în N şi N-E Mării Negre şi dreptul la naviga ie comercială în mare şi prin strîmtori. dar a fost nevoită să recunoască independen a Hanatului Crimeii.2 mii loc. loc. Păşuni alpine (pînă la alt. minereuri de fier. vînătoare. apar inînd Federa iei Ruse. petrol. Universită i. de 3500–3800 m). Iriga ii în cursul inferior. sistem muntos în S-V Asiei.

fabrici textile. Teatre. Treime (sec. frigiderelor şi televizoarelor. situat pe rîul Tobol . Nod de comunica ii. în partea de S-V a Siberiei. capitala statului Kuwait. constructoare de maşini (utilaj minier. fabrici de produse alimentare. electrotehnică. produse chimice. mătase) şi de produse alimentare. mare bazin carbonifer în Federa ia Rusă. de ciment. por elanuri). XVII. produse agro-alimentare. fontă. de produse alimentare. Sta ie de cale ferată. Flotă comercială maritimă. uzine electrotehnice şi chimice. mijloace de transport. loc. sanctuare). prelucrarea pieilor.Kursk oraş în Federa ia Rusă.: Kemerovo. 440 mii loc. aparatură electrotehnică. alimentară. 1. farmaceutică. lînă. Aeroport. Oraşe pr. Importantă zonă industrială: expl.82 mii km2. (900 mii loc. Climă tropical-de-şertică. perle). de mobilă. o el. Industrie chimică. doc. Străvechi monumente de arhitectură (palate. mărfuri de larg consum. între Irak şi Arabia Saudită. la 536 km S de Moscova. construc ii de maşini. Expl. zahăr. utilaj minier). stat în Asia de S-V. V–VI. alimentară. situat pe ărmul de N-V al Golfului Persic. Relief de podiş deşertic (în V). oraş în Georgia (Gruzia). cu cîmpii litorale (în restul teritoriului). în conurba ie). Kustanái Kutaísi Kuwait [ku´wait] oraş în N Kazahstanului . Economie bazată pe extrac ia şi prelucrarea petrolului (locul 2 în lume). Catedrală (sec. Catedrală în ruine (sec. Státul ~ . artizanat (obiecte din bronz. Pia ă pentru cereale. sticlărie. Vestigii arheologice.7 mii km2. cămile. 235 mii loc. Mare centru industrial: construc ii aeronautice. textile. fabrici de desalinizare a apei de mare. Nod feroviar. Limba oficială: araba. chimică. Muzee. Dispune de rezerve mari de gaze naturale. aparataj electrotehnic). Industrie extractivă (minereu de fier). . fabrici textile (bumbac. Pescuit intens (peşte. XVIII). Important centru economic şi cultural. XI). cuprinzînd şi cîteva insuli e din apropierea ărmului golfic. igări. la N-E de –Osaka. Kuwait (Al-Kuwait) Kuzbáss Kyóto [kj´ooto] oraş în Japonia (Honsh¦). bovine. curmali.7 mii km. Popula ia: 2. tutun. de cărbune. Muzee. 30 mii loc. situat pe rîul Seim . Importă maşini. de prelucrare a metalelor şi pielei. siderurgică. Fondat în sec. Suprafa a: 17. Vegeta ie săracă. caprine. Institu ii de învă ămînt superior. Centrală atomoelectrică. Universitate. loc. la 274 km E de Magnitogorsk. Muzee. Fondat în 1879. Capitala Kuwait . Principal centru industrial: construc ii şi repara ii de nave. Căi rutiere: 4. localizată în regiunile cu oaze. Mănăstirea Sf.5 mil. acumulatoare. confec ii.11 mil. Se cresc ovine. perle. Turism. temple. Aeroport interna ional. port la Golful Persic. Pescuit (peşte. tractoare. Suprafa a: 26. a. siderurgie. Novokuzne k. legume. de confec ii. de desalinizare a apei de mare. Exportă petrol şi produse petroliere. situat pe rîul Rioni . de cărbune. gaze lichefiate. Prokopievsk ş. Industrie extractivă (aur). Centru industrial: construc ii de maşini (autobasculante. în 1032. piei. asamblarea automobilelor. utilaje şi echipament industrial. crevete). 239 mii loc. alimentară. Fondat în 788. At. Nod de comunica ii. Culturi agricole pe terenuri irigate şi de oază: cereale.

lac de origine tectono-glaciară în N-E Canadei. mare în N-V Oceanului Atlantic.4 mil. Centru industrial: materiale de construc ie. Este cel mai mare lac cu apă dulce din lume.Kyushu [´kju¿uu] una dintre cele mai mari insule ale Arhipelagului Japonez. între peninsula Labrador .: 397 m. Oraşe pr.: 137 m. Din acest lac izvorăşte fluviul Mackenzie .1 mii km 2. la grani a dintre SUA şi Canada.: 1676 m. ceai. cupru. km2. max. textile. Este cel mai mare lac din Europa. Ad. loc. între golfurile Hudson şi Sf.: 230 m. lac de origine glaciară în partea centrală a Canadei. Pescuit. 1787 m pe vf. Marea Albă şi bazinul fluviului Volga . Climă subtropicală musonică. în mun ii Adirondack. În apropiere se află mari zăcăminte de uraniu. Alt. max. Vegeta ie abundentă. la E de Sankt-Petersburg. pînă în 1925 – Petrovsk . lac de baraj natural în România. Suprafa a: 1. Institut pedagogic.: 140 m. Relief muntos (alt. pe ărmul lacului Placid. Kujû ). situat pe rîul Ravi .: 350 m. Ad. pe teritoriul Canadei. mauzolee). Lungime: 1 500 km. Aici au avut loc Olimpiadele de Iarnă din 1932 şi din 1980. max.7 mii km 2. prelucrarea metalelor. Sta ie de cale ferată. Suprafa a: 30. Suprafa a: 6. Pînă în 1853 s-a numit Ak-Meceti . Popula ia: 13. Monumente arhitecturale din perioada marilor mongoli (palate. Pia ă agricolă. Alt.6 km2. Străbate cîmpia Murray . moschee. format în 1837 prin surparea unei por iuni a muntelui Piatra Ghilcoşului .4 mii loc. centrul sporturilor de iarnă. max. Márea ~. lac de origine tectono-glaciară în V Canadei. situat pe rîul Sîrdaria . Suprafa a: 1. Zăcăminte de cărbune.: Nagasaki. 3. Turism. trestie de zahăr. rîu în S-E Australiei. Zăcăminte: minereuri de fier. Vînatul animalelor de blană. Lake Placid [´lejk´plæsid] . Ad. max. de produse alimentare. insula ara lui Baffin şi Groenlanda . Prin rîuri şi canale comunică cu Marea Baltică.3 mii km 2. Lauren iu . Ad. fabrici de celuloză şi hîrtie. afluent al rîului Murrumbidgee . Fukuoka. Suprafa a: 42. Universitate. 167 mii loc.1 mil. nichel. oraş în Kazahstan. sta iune balneoclimaterică în N-E SUA (New York). Kzîl-Ordá Labradór Labradórului Lachlan Lácul Rénilor Lácul Róºu [´lækl¬n] Lácul Sclávilor Lácul Superiór Lácul Úrºilor Ládoga Lahóre [la´h¬or] oraş în N-E Pakistanului. electrotehnică. Suprafa a: 31. Fondat în 1820.07 mil. Sta iu-nea climaterică Lacul Roşu . pe cursul superior al rîului Bicaz . lac în N-V Federa iei Ruse. Suprafa a: 17. Climă subtropicală (în N) şi temperată (în S).7 mii km 2. situată în partea de S a acestuia. Muzeu de istorie şi etnografie.). max. Relief deluros (200 – 800 m alt. Ad. Kumamoto . Vegeta ie de tundră (în N). Nod de comunica ii. lac în America de Nord. păduri de conifere (în rest). km2. artizanat. XVII). max. Centru industrial: metalurgie. Din el izvorăşte rîul Neva . Culturi agricole: orez. peninsulă în N-E Americii de Nord.3 mii km 2.: 4 316 m. de încăl ăminte şi textile. Suprafa a: 82. Grădina Châlimar Bâgh (sec.

: Toulouse . Suprafa a: 42.2 mii km. huilă. Climă tropicală musonică. apatită. viticultură. bunuri de larg consum. Relief muntos şi de podiş. forestieră. Relief muntos vulcanic (alt. care uneşte marea Ohotsk cu Marea Japoniei. porcine).76 mil.5 mil. Lapónia Láptev . alimentară.: 43 km. aur. port la Oceanul Atlantic. materiale şi produse din lemn. Pomicultură. Ad. fabrici textile şi de încăl ăminte. Aeroport. situat pe fluviul Huanghe . cuprinsă între ărmurile Asiei şi insulele Severnaia Zemlea şi Novosibirsk . Suedia. Ad. Nod de comunica ii. Importă maşini şi utilaje industriale. Se cultivă orez. Cambodgia. Suprafa a: 400 mii km2. Universitate. construc ii navale. loc. Muzee. Climă arctică. Creşterea animalelor (bovine. pietre scumpe. Popula ia: 44 mii loc. Vegeta ie: păduri cu arbori de lemn pre ios (teck. nichel. Meşteşugărit. Suprafa a: 973 km2. porumb. electrotehnică. Relief predominant muntos. centrul adm. Thailanda şi Birmania.1 mii km 2. med. în sud păduri de conifere. ghips. petrochimie. Finlanda şi par ial în Federa ia Rusă.: 100 km. Industrie extractivă (bauxită. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Lanzaróte [lanqa´rote] Lanzhou [lan´dzou] oraº în partea centralã a Chinei Láos La Pérouse La Pláta [la pe´ruuz] [la´plaata] strîmtoare între insulele Sahalin şi Hokkaido . forestiere. produse alimentare. Poten ial hidroenergetic.: 50–118 m. Turism. Pomicultură. loc. República Democrátică Populară ~. Creşterea animalelor. în special a oilor. construc ii de maşini pentru transport şi minierit. staniu.Languedóc [l¾g´dok] provincie istorică în S Fran ei. max. Suprafa a: 660 mii km2. 670 m). În marea Laptev se varsă fluviul Lena . Lungime max. export de cereale. citrice. arahide. Centru adm. combustibili. Căi rutiere: 18. bivoli. Vegeta ie de tundră.: Arrecife . al provinciei Buenos Aires. Centru industrial: rafinării de petrol.: 3385 m. cupru. fabrici textile şi de produse alimentare. Creşterea animalelor. Climă tropicală. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior.5 mil. 1. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime agricole. cu podişuri şi cîmpii de-a lungul rîului Mekong (în V). Popula ia: 5. regiune în N Europei. 88% din teritoriu). Centru industrial şi comercial: rafinării de petrol. mahon. Ad. lînă. sericicultură. plumb). centrul adm. Exportă orez. tutun. Bogate resurse naturale: minereuri de fier şi de metale neferoase. Statut de provincie a ării: din sec. Vînătoare. Limba oficială: lao. Suprafa a: 236. loc. Márea ~. max. Popula ia: 45 mii loc. Numeroase lacuri şi mlaştini. insulă în V arhipelagului Canare . Lă ime max. Centrală nucleară. cafea. situat în peninsula Indochina. al provinciei Gansu . alimentare (prepararea cărnii). Nod de comunica ii. carne. stat în Asia de S-E. oraş în E Argentinei. Pescuit. bumbac. prelucrarea lemnului. ovine. Capitala: Vientiane . mare în bazinul Oceanului Arctic.8 mii km2. în partea de N a peninsulei Scandinavia şi în V peninsulei Kola . XIII pînă în 1790. 560 mii loc. piei. Expl. Resurse naturale: minereuri de fier. pe teritoriul statelor Norvegia. Popula ia: cca 2.: 520 m. sticlărie. Oraş pr. bumbac. între China.

Sta iune balneoclimaterică. situat pe rîul Piniós . afluent al Dunării. situat pe malul lacului Geneva. Ad. textilă ( esături de mătase). alimentară. în Austria şi Germania. Aeroport interna ional. Centru adm.Láptev Strîmtoárea ~. 101 mii loc. XV–XVIII). a materialelor de construc ie. Centru financiarbancar. pomi fructiferi). Muzeu arheologic. oraş în Spania. Centru comercial (trafic de mărfuri). Catedrală (sec. rîu în Republica Moldova. vi ă de vie. Cantemir). Monumente de arhitectură: biserică (1180). Izvorăşte din Alpii Austriei.2 mii km 2. al cantonu-lui Vaud. comercial şi turistic. [lo´zan] oraş în S-V Elve iei. Ruinele unui amfiteatru roman. comună în Republica Moldova (rn. loc. în conurba ie). oraş în V Siriei. 115 mii loc. Lă ime: 50–62 km. strîmtoare între continentul Asiei şi insula Leahovski . aparatură electrotehnică). Catedrală (sec. Rumean ev. În sec. 361 mii loc. Lungime: 1154 km. măslini. Industrie constructoare de maşini. bazilică (1548). Centru comercial şi turistic. Universitate. alimentară (conserve de fructe). al inutului Lăpuşna. Hînceşti). punct vamal. Industrie constructoare de maşini (motoare electrice. Ungheni). Lungime: 30 km. A. oştirile ruseşti. (252 mii loc. 139 mii loc. Lărgu a (rn. At. Turism. fluvial.). Castel episcopal (sec. Industrie uşoară. feroviar. în insula Gran Canaria (Insulele Canare) . Izvorăşte în apropierea com. La 2 iulie 1770. Ruine antice. În rîndurile armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. alimentară. Centru comercial (export de tutun). Suprafa a: 17. port la Marea Mediterană. de prelucrare a lemnului. Zonă industrială şi agricolă (cereale. rîu în Republica Moldova. Universitate. Universitate. Laptev (1701–1767). XIV–XVI: tîrg. pe rîul Larga. Lungime: 70 km. Vărzăreşti (rn. aerian). afluent pe stînga al Prutului. a hîrtiei. Sta iune balneoclimaterică. Nod de comunica ii (rutier. Lárga Lárissa Las Pálmas Las Végas Latákia [la´taakia] Látium Lausánne Lãpúºna Lãpúºna (Lãpuºniþa) Lecce [´let¿e] Lech [leç] .: Roma . alimentară (vinuri. i-au învins pe turci. produse din ceramică. Popula ia: 5 mil. oraş în V SUA (Nevada). Leagă Marea Laptev cu Marea Siberiei Orientale. de încăl ăminte. Industrie textilă. ulei vegetal etc. farmaceutică. A fost descoperită în 1740 de navigatorul şi exploratorul rus D. Industrie textilă. regiune în partea centrală a Italiei. Repara ii navale. Tîrguri agricole anuale. textilă. Lungime: 263 km. Industrie electrotehnică. centrul adm. Izvorăşte la E de com. alimentară (ulei de măsline. medie: 11–16 m. Sta iune balneoclimate-rică. în 1430 (1431). în f runte cu mareşalul P. port în N insulei. 197 mii loc. Universitate. Muzeu. rîu în Europa Centrală. afluent pe stînga al Prutului. Muzee. palat episcopal (1420–1428). XII–XIII). XV). Străveche aşezare romană (Lausonna). Cercetări nucleare. citrice. I. oraş în S-E Italiei (Puglia). Hidrocentrale. conserve). de prelucrare a metalelor. alimentară. doc. străbate partea de S-V a Bavariei şi trece prin Augsburg. 202 mii loc. [´larissa] oraş în Grecia (Tesalia). centru adm.

1 mil. Afluen i: Kirenga. situat pe fluviul Weisse . metalurgică. XII). Centru industrial: metalurgie. Construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. Universitate (1904). Castel (sec. Muna . XI. situat pe malul Prutului. (2. industrie electrotehnică. comercial şi cultural. Centru industrial (mase plastice.). textile. oraş în S-V Olandei. oraş în Republica Moldova. Muzeu.Leeds [´liidz] oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia). insulă grecească în Marea Ionică. Observator astronomic. automobile. textile. clădiri vechi). a lemnului şi a pielei. hîrtie. Honduras. citrice. XVI–XVI). oraş în N-V Spaniei. doc. XIX). fluviu în Federa ia Rusă (Siberia de Est). alimentară. Universitate. Léeuwarden [´leewarda] Lefkás Legnano [le¤´¤aano] oraş în N-V Italiei (Lombardia). 13 mii loc. Izvorăşte din mun ii de la vest de lacul Baikal şi se varsă printr-o deltă în marea Laptev. încăl ăminte. Se varsă în Oceanul Pacific. Resurse hidroenergetice. Aeroport. Pescuit. Turism. poligrafie. Universitate. doc. situat pe canalul Aire . Castel (1250. cosmetice (parfumuri) şi alimentare. Lungime: 325 km. Oraş pr. în 1489. oraş în E Germaniei (Sachsen). max. mase plastice. Măslini. 146 mii loc.: Lefkás . At. mobilă. Academii (de ştiin e. construc ii de maşini-unelte şi aparataj electric. în conurba ie). 1158 m). 89 mii loc. biserici (sec. al provinciei Friesland . Lungime: 4 400 km. Navigabil pe cursul inferior. la 15 km de Haaga. 120 mii loc. Important centru industrial. Şantiere navale. Monumente de arhitectură (primărie. produse alimentare. XVII–XIX). Industrie extractivă (antracit). port în delta Rinului . Nod de comunica ii (feroviar. de pielărie. militar. încăl ăminte. centrul adm. km2.5 mil. Monumente istorice şi de arhitectură. “Rembrandt“. situat pe rîul Se . Aeroport. produse chimice. Cuvioasa Parascheva (1818). Aeroport. Fabrici alimentare. fabrici de produse chimice. rutier). motoare pentru avioane etc. locomotive. Muzee: etnografic. de prelucrare a metalelor. Mănăstire (sec. loc. hîrtie. Muzee. XIII–XIV). Aldan. Vechi centru tipografic. instrumente muzicale. produse alimentare). aerian). aparatură electrotehnică. Templul lui Apolo în ruine. XI–XII). Viliui. prelucrarea lemnului. Suprafa a bazinului: 2. farmaceutică. primărie (sec. textilă. feroviar. XVI–XVII). 55 mii loc. sec. Biserica Sf. alimentare. textile. la 97 km S-V de Chişinău. Biserici (sec. Popuila ia: 25 mii loc. alimentară. textilă. Vitim. Relief muntos (alt. Suprafa a: 303 km 2. fluviu în America Centrală. de arte grafice). Leiden [leid¬] Leipzig [´laipsiç] Lémpa Léna León Leóva . Nod de comunica ii. Biserică (1518–1529). Poten ial hidroenergetic. Fondat în sec. Tîrguri interna ionale. vi ă de vie. Fondat în 882. 530 mii loc. pe teritoriul statelor Guatemala. Catedrală (sec. primărie (sec. Nod de comunica ii (rutier. în apropierea oraşului San Rafael Tasajera. Pescuit. Industrie uşoară. At. X. XVI). oraş în N Olandei. mobilă şi hîrtie. ca oraş ( Lipsk ) în sec. chimică. Biserică (sec. El Salvador. XII). poligrafică. Important centru industrial: construc ii de maşini (avioane. reşedin ă a raionului Leova. 495 mii loc.

cartofi. Pînă în 1868 – protectorat britanic denumit Basutoland . produse petroliere. în special se cresc caprine. fabrici de prelucrare a lemnului şi pielei. marmoră. Vegeta ie: păduri de conifere (45% din teritoriu). ondatra.6 mii km2. 968 m). Zăcăminte de magneziu. Viticultură. străbătute de şosele şi căi ferate. Majoritatea popula iei active este angajată în industria minieră din Africa de Sud. Popula ia: 2. de hîrtie. Suprafa a: 1. situat în S Africii. roci de construc ie). vagoane. de încăl ăminte şi textile.: Mytilene . alimentară). Suprafa a: 30. Regátul ~. max. XV). lînă. stat în N-E Europei Centrale. Parc din sec. alimentară (carne. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. IX. la ărmul Mării Baltice. Lungime: 130 km. Relief de cîmpie joasă în lungul litoralului (alt. Rusia.6 km. Limba oficială: letona. de mobilă. Căi ferate: 2. Exportă confec ii. VII î.6 mil. de mobilă şi încăl ăminte. loc. max. Pasurile Simplon şi Saint-Gothard . de produse alimentare.61 mii km2. Pescuit intens. Centrale termoelectrice. Exportă maşini şi utilaje industriale. aparate de radio. Culturi agricole: cereale (orz. turbării. culme muntoasă în mun ii Alpi . lapte). Uzine constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. Se practică apicultura. Căi rutiere: 5 324 km. calcar. legume. tutun. sub 100 m) şi de cîmpie colinară (alt. încăl ăminte. Oraş pr. 3482 m) în E şi S. Este dezvoltată creşterea animalelor. castorul. produse industriale şi alimentare. picturi rupestre din milen. Belarus şi Lituania. Clădiri în stil gotic: primărie (sec. de aparate electronice şi electrotehnice. Capitala Masseru . Faună variată: zimbrul. mobilă. engleza. Leuvén Levánt [l¬´v¾] regiune geografică în Spania orientală. Străvechi adăposturi săpate în stîncă. ghips. vite. Lésbos Lesótho [l¬´soto] Letónia República ~. Climă maritimă şi temperat-con-tinentală. Alt.35 mii km2. porumb. chimică. Importă mijloace de transport. Este organizat în 26 de districte şi 7 oraşe de rang republican. de televiziune. ursul brun. Culturi agricole: grîu. cabaline. Industrie extractivă (diamante. Izvoare termale. diamante. frigidere. Turism. la grani a Italiei cu Elve ia. energetică. Dispune de materii prime (dolomit.: 3570 m. biserici (sec. sorg. Suprafa a: 64. Relief format de podişul Basuto (alt. măslini. 114 mii loc. plante furajere. piei. mijloace de transport. aparatură electrică şi electro [lu´ve] (Louvain) oraş în partea central-nordică a Belgiei. turbă. de produse chimice. sfeclă de zahăr. Popula ia: 2. roci de construc ie. Pescuit. de telefon. Culturi de măslini şi vi ă de vie. Relief deluros (alt. [´lesvos] insulă în E Mării Egee. avînd frontiere din toate păr ile cu statul Africa de Sud. lîngă ărmurile Turciei. situat între Estonia.2 mil. Popula ia: 116 mii loc. 150–300 m). fructe. XVI–XVIII. crom. loc. Pescuit. Climă mediteraneană. Capitala: Riga . Fondat în sec. max. chimică. Relief predominant muntos. XVII). Faună relativ săracă. Limbi oficiale: sotho. situat pe rîul Dyle . 2 000–3 000 m) în V şi de Mun ii Scorpiei (alt. Climă temperat-con-tinentală şi subtropicală. de tricotaje. Admis în ONU la 17 octombrie 1966. . Hr. plumb. grîu. Universitate. bovine. motoare electrice. lemn). porcine). Planta ii de citrice. mohair. Vegeta ie predominant de stepă. secară). Economie bazată pe agricultură şi industrie dezvoltată (constructoare de maşini: maşini agricole. Numeroase rîuri şi deosebit de numeroase lacuri (cca 3000). Apar ine Greciei.Lepontíni Mún ii ~. legume.

Creşterea animalelor (caprine. exploatări forestiere. Suprafa a: 2. datorită taxelor mici). Pescuit. ghips. diamante. produc ia de cereale (grîu. Climă oceanică. pescuitul. bovine).5 mil. porumb). Planta ii de cocotieri. insulă în E arhipelagului Filipine. Climă tropicalmusonică. de cafea şi de cacao. Dispune de resurse naturale: cărbune. Industrie chimico-far-maceutică (medicamente. 9% din teritoriul ării). lînă. mobilă.3 mil. mare producător de vopsea. Exportă cauciuc. roci de construc ie. palmieri. ovăz. constructoare de maşini. aur). Pescuit şi recoltarea de bure i. stat în Asia de Sud-Vest. Turism intens. cauciuc natural. Rafinării de petrol. Relief muntos. hipopotami. orez. Parcuri na ionale. max. Guineea şi Côte d’Ivoire. la 12 km N de Köln . loc. port pe fluviul Rin . Denumit după numele lui Carl Leverkus (1804–1889). citrice. uleiuri vegetale. textilă.: Stornoway .4 mii km2. legumicultura. aur. orz. 1349 m). antilope. Popula ia: 28 mii loc. loc. porcine).: Tacloban . Popula ia: 3. rezerva ii naturale. grafit. Flotă comercială maritimă (cea mai mare din lume. Pescuit. şi de stepă. citrice. Relief predominant muntos: mun ii Liban (alt. 168 mii loc.3 mii km. industria uşoară (de ciment. filme fotografice). minereu de fier. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. Léwis [´luu¬s] Léyte [´leiti] Libán República ~. alimentară. metale şi produse din me Libéria República ~. Limba oficială: araba. banane. Păduri tropicale. trestie de zahăr. cea mai mare insulă din arhipelagul Hebride . 1752 m). Divizat în 13 comitate. A . Capitala: Beirut . Exportă animale vii. măsline. Suprafa a: 10. creşterea animalelor (ovine. uraniu. bananieri. Ramuri agricole: pomicultura. manioc.9 mil. produse chimice şi alimentare. titan. Întreprinderi ale industriei uşoare (de ciment şi asfalt. Faună bogată: leoparzi. turism şi comer . Vegeta ie montană (păduri de cedru. batate). mărginit în N de o zonă muntoasă (mun ii Nimba .Léverkusen [´leev¬rkuuz¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). situată între insulele Samar (la N) şi Mindanao (la S). 3088 m) în V şi mun ii Antiliban şi Hermon (alt. Suprafa a: 11. mijloace de transport. Creşterea animalelor. Importă maşini şi echipamente de transport. Limba oficială: engleza. mangan. diamante. produse lactate). sare. agricultura (arbori de cauciuc. Capitala: Monrovia . situat pe ărmul Oceanului Atlantic. (2000). opera ii financiare. alt. Climă mediteraneană. Climă subecuatorială. din N-E Oceanului Atlantic.4 mii km2. Relief vulcanic (alt.3 mii km2. mangan. alimentare). Principalele ramuri economice: industrie extractivă (minereu de fier. combustibili. Faună relativ săracă. 400–600 m). Oraş pr. situat pe ărmul estic al Mării Mediterane. Importă maşini şi utilaje industriale. Căi rutiere: 10. Popula ia: 3. caprine. cimpanzei. străbătută de rîurile Orontes şi Litani . între Sierra Leone. viticultura. cafea. încăl ăminte. Oraş pr. citrice. stat în Africa de Vest. Popula ia: 1. 2814 m) în E. Suprafa a: 8 mii km2. max. minereuri de fier. ovine. iar în S-V de o cîmpie litorală joasă. între Siria şi Israel. Turism. max. loc. porumb. Economia (în parte ruinată de războiul civil) este bazată pe agricultură. Căi ferate: 493 km. cuprinzînd între ei depresiunea fertilă Bekáa . textile. metalurgică. lemn şi produse din lemn. max. zahăr. A luat fiin ă prin comasarea mai multor localită i cu oraşul Wiesdorf . Organizat în 5 guvernorate şi capitala. Meşteşugărit. Relief de podiş (alt.

Algeria şi Tunisia. învecinat cu Elve ia şi Austria. doc. produse electrotehnice. loc. Principátul ~. curmali. Se practică apicultura. cu zone de podiş pietros în V. 212 mii loc. cacao. Vegeta ie semideşertică: păşuni. Este dezvoltat meşteşugăritul. Centru adm. construc ii navale. chimică. migdali. produse chimice. regiune în N-V Italiei. Muzee (arheologic. chimică. Limba oficială: araba. cafea. Ligúria . în mun ii Alpi. Pe terenuri irigate se cultivă cereale (grîu. Niger. Suprafa a: 5. de artă). calcar. lînă şi covoare. Viticultură. Muzeu memorial. Fondat în 1849. Se cresc ovine. km2. fluvial). produse agricole. sulf. Turism. alimentară. În iunie 1942 popula ia a fost exterminată de hitleriştii germani. sub 1000 m) şi în S (prelungirea mun ilor Tibesti . Climă temperat-con-tinentală. Industrie extractivă. în 721. învecinat cu Egipt. păduri mici (0. cu Deşertul Libiei în E şi reg.9 mil. At. bovine. materiale de construc ie. alimentare). loc.4 mii km2. Produce cabluri electrice. încăl ăminte. lemnului şi tutunului. aparate electronice şi optice. Rezerva ii naturale. palat episcopal). 420 mii loc. Monumente (catedrală. colinare şi de cîmpie în N-E. minereu de fier. Capitala: Tripoli . max. Observator astronomic. Climă subtropicală şi tropical-deşertică. Prin port se exportă lemn. de ciment. alt. la ărmul golfului Genova . 400–600 m). centru adm. chimică. stat în partea central-sudică a Europei. Ciad. ovăz). gaze naturale. Se cresc animale pentru lapte şi carne. Este divizat în 13 regiuni (baladiyat). Liége [lj´ee…] oraş în E Belgiei. stat în N Africii. Căi rutiere: 323 km. siderurgică. batate. Este divizat în 11 comune. Nod de comunica ii (feroviar. în oaze – citrice. Popula ia: 33 mii loc. Pescuit Librevílle [libr¬´vil] Lídice Liechtenstein [´lidjitse] [´liht¬n´¿tain] capitala statului Gabon. măslini. Industrie siderurgică. arahide. hîrtie. Capitala: Vaduz . vi ă de vie. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere (35% din teritoriu). textilă. ghips. sare. Relief de cîmpie în bazinul rîului Rin şi colinar în V (alt. 2599 m). precum şi muntos în E (alt. Bogate resurse în subsol: petrol.: Genova . rutier. caprine. situat la ărmul Mării Mediterane. Industrie puternic dezvoltată (autovehicule.3% din teritoriu). alimentară. esături şi confec ii. îngrăşăminte azotoase.Líbia Jamahiría Arábă Libiánă Populáră Socialístă . Centru financiar mondial. max. Culturi agricole: măslini. Relief de pustiuri şi semipustiuri. uraniu. Căi navigabile interne. constructoare de maşini (automobile. Importă maşini şi echipamente industriale. biserici. Exportă maşini şi mijloace de transport. chimice. biciclete). oraş situat în V ării. arahide. Popula ia: 5. Sudan. textilă. cu masive muntoase în N-V (alt. Aeroport. bunuri de larg consum.98 mil. Centru carbonifer. alimentară. la 16 km N-V de Praga. Popula ia: 1. Suprafa a: 160 km 2. textilă. Universitate. maşini-unelte. Limba oficială: germana. legume. 2 286 m). Metalurgie.7 mil. textile. tutun. Admis în ONU la 18 septembrie 1990. citrice. produse alimentare. Universitate (1970). electrotehnică. Căi ferate: 19 km. produse din metal şi chimice. al prvinciei Liége . păşuni alpine (30%). vi ă de vie. cămile. Se cresc animale pentru lapte şi carne. Industrie de prelucrare a metalelor. localitate în N-V Republicii Cehe. situat pe stînga fluviului Meuse . bumbac. textile şi alimentare. port la Golful Guineii (Oceanul Atlantic). combustibili. Suprafa a: 1.

XIV–XVI). la 218 km de Paris. Ínsulele ~. mobilei. oraş în S insulei Cipru. Metalurgie. capitala Portugaliei. pilot român. confec iilor şi produselor alimentare. igarete) şi cultural (muzee. catedrală (sec. de încăl ăminte şi prelucrarea tutunului. prelucrarea lemnului (mobilă). alimentară. Aici s-au născut Iacov Gorski (1866–1934). Monumente: castel (sec. Lungime: 93 km. 144 mii loc. de prelucrare a lemnului. Fondată în 1535. Moscova. Roma. XV. oraş în Republica Moldova (rn. Turism. Parcuri. Vulcano . Fortifica ii (sec.: 2 650 m. electrotehnică. Aeroport. Biserici (sec. Iriga ii pe cursul inferior. turism). Industrie metalurgică. Se varsă în Oceanul Indian. oraş în N Fran ei. Paris. capitala statului Perú. golf al Mării Mediterane. de textile şi confec ii. chimică. Fondat în sec. Planta ii de măslini şi smochini.Ligúricã Lille [lil] Márea ~. XV–XVIII). Muzee. Industria tutunului. Academie de ştiin e (din 1779).5 mil. parfumuri. situată pe rîul Rimac . fluviu în S-E Africii. max. Lilóngwe [li´lohgwei] Líma [´liima] Limassól Limpópo Lion Lipáre (Lipári) [ljõ] Lipcáni Lípnic Lisabóna . Muzee. textilă. lîngă Lipnic. catedrală (1147). Pînă la confluen a cu Marico poartă numele Rîul Crocodililor . Eugen Adamovici (1876–?). 6. de produse alimentare (conserve de peşte). Briceni). biserici). Grădină botanică. XVIII). Teatre (dintre care cel mai vechi datează din 1563). XVII). Centru industrial (pielărie. 180 mii loc. Monumente de arhitectură (catedrală. Suprafa a: 115 km 2. Festivalul vinului. Academie. Ad. Lungime: 1600 km. tenor. 250 mii loc. capitala statului Malawi (din 1975). construc ii de maşini.: peste 1000 m. apar inînd Italiei. La 20 august 1470. Iaşi. Suprafa a: 30 mii km2. chimică. 820 mii loc. port la vărsarea fluviului Tajo în Oceanul Atlantic. textile. Viticultură. armata moldoveană condusă de Ştefan cel Mare a învins hoardele tătarilor care invadase ara. Pescuit. Se mai numesc Insulele Eoliene . hîrtiei şi sticlăriei. biserici (sec. Muzee. Muzee. Ocni a). Rafinării de petrol. Salina. situată pe rîul cu acelaşi nume. fluvial). Centru vamal de frontieră. Ad. Industrie metalurgică. mare în bazinul mediteranean. At. arhipelag vulcanic în S-E Mării Tiraniene. a celulozei. XII). Palatul Regal (sec. alimentară. în sec. doc. pod suspendat (în lungime de 2770 m). autor de studii militare. loc. Academie de ştiin e. Pod peste Prut. XVII). XIV –XIX). între ărmurile Italiei. constructoare de maşini agricole şi aparate electrotehnice. Universită i (cea mai veche din 1551). fabrici de pielărie şi încăl ăminte. constructoare de nave şi vagoane. care a evoluat pe scenele multor teatre (Chişinău. Viena). Biblioteca Na ională. Odesa. Insule pr. Universitate. Navigabil pe aproximativ 130 km. Fran ei şi insulele Corsica şi Elba. Nod de comunica ii. Aeroport. Nod de comunica ii (aerian. pe coasta de S a Fran ei. prefect de Tighina şi Cetatea Albă. Lă ime (la intrare): 245 km. XI. localitate în Republica Moldova (rn.: Lipari. Aeroport. port în golful Akrotiri . Universită i (cea mai veche din 1288). Castel (sec. la S de oraşul Xai-Xai .

capitala legislativă a statului Swaziland. Industrie constructoare de maşini (utilaje şi maşini-unelte. textile şi alimentare). XII). prin golful Biscaya . biserici (sec. Muzee. monumente) şi industrial (metalurgie. în produc ia cerealelor (orz. aerian). [´wud…] oraş în partea central-sudică a Poloniei. Lobámba Locárno Lód´z . Exportă maşini şi utilaje industriale. la peste 1100 m alt. XV–XVIII). Economie bazată pe industrie şi agricultură. 16 mii loc. Pescuit intens. Important centru comercial (bumbac. Centru industrial (construc ii de maşini textile. de prelucrare a lemnului şi chihlimbarului. plante textile (in. alimentară. Nod de comunica ii (feroviar. Muzeu Na ional. Oraş din 1207. XVII–XVIII). situat la vărsarea fluviului Mersey în Marea Irlandei. Monumente: cetate (sec. transformatoare. At. Pe malurile Loarei se află numeroase castele construite în sec. Construc ii de turbine şi maşini grele. cultural (galerii. 852 mii loc.5% din teritoriul ării). hîrtie. Popula ia: 3. loc. produse animaliere. cartofi. de încăl ăminte. în 1144. XV–XVI. produse chimice şi alimentare). 492 mii loc. a încăl ămintei. aparate electrotehnice. muzee). stat în N-E Europei Centrale. Belarus. Turbării. frigidere. Universitate. Cercetări nucleare. doc. de automobile şi de aparatură electrotehnică. loc. X). chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice). castel (1342). situat între Letonia. în 789. ghips. poligrafică. a celulozei şi hîrtiei. Sta iune climaterică şi turistică. Capitala: Vilnius . primărie (1718). rafinării de petrol. aparataj electrotehnic. Suprafa a: 65. zahăr. fructe). dolomită. Monumente. televizoare). Se mai cultivă sfeclă de zahăr. Universitate. de ciment. (1. textile.Lituánia República ~. şantiere navale. cereale. Este legat prin canale cu Sena şi Saône . sub 90 m) şi de zone colinare în E şi S-E (alt. muzee. Fondat în sec. Muzee. echipament electric. 335 mii loc. motoare Diesel şi pentru avioane. oraş în S-E Elve iei (Ticino). situată în partea central-vestică a ării. aparate de filmat. alimentară (conserve. Federa ia Rusă şi Marea Baltică. Polonia. X. Centru cultural comercial şi industrial. Imp [´liv¬puul] oraş în V Marii Britanii (Anglia). Industria lemnului (mobilă). teatre. la 120 km S-V de Varşovia. capitala Sloveniei. Izvorăşte din mun ii Ceveni şi se varsă în Oceanul Atlantic.8 mil. produse lactate). nave. lemn. Par ial navigabil de vase oceanice şi fluviale. Este divizat în 10 provincii. în conurba ie). sub 300 m). produse chimice. At. Academie de ştiin e şi de arte. Limba oficială: lituaniana. textilă. rutier. Aeroport. filarmonică. Numeroase rîuri şi lacuri. Vegeta ie: păduri predominant de conifere (30. grîu. cretă). Centru industrial (construc ii de motoare) şi cultural (teatre. secară). la 290 m alt.3 mil. pe malul de N al lacului Maggiore . cînepă) şi furajere. 12 mii loc. Monumente: castel (sec. Universitate. Teatre. construc ii de maşini. Turism. Líverpool Ljubljána [liub´liana] Loára cel mai mare fluviu al Fran ei. biserici (sec. Faună: numeroase specii de păsări (300) şi peşti. doc. încăl ăminte. Lungime: 1 020 km. Climă temperată cu nuan e maritime în V. Relief format de o cîmpie în centru şi pe litoral (alt. Agricultură specializată în creşterea animalelor pentru carne şi lapte. chimică. Resurse de subsol: roci de construc ie (calcar.3 mii km2. sediul Parlamentului şi reşedin a regală. oraş situat pe rîul Sava . textilă.

instrumente de măsurat. situat la 25 km de ărmul Oceanului Pacific. Administrat de Australia. Lomé Lóndra Lopátnic Lord Howe Loréna Los Ángeles [los´æhg¬l¬s] oraş în V SUA (California). construc ii de avioane.Logóne Lombárdia rîu în partea central-nor -dică a Africii (Ciad). bumbac. cunoscut cu numele latin Londinium . de produse alimentare. Edine ). Industrie poligrafică şi cinematografică. palate (sec. Se cultivă grîu. lîngă comuna Lopatnic (rn. Parcuri celebre. XI). şantiere de repara ii navale: produse chimice. la 45 km de vărsare în Marea Nordului. textilă. Oraşe pr. loc. prelucrarea şi chimizarea petrolului. Industrie de prelucrare a marmurei. loc. rîu în Republica Moldova. 7. Teatre. apoi. maritim. din sec. Universitate. Populată în antichitate de cel i. suburbii şi oraşe-satelit. Briceni). confec ii. construc ii de avioane. XII – capitala Angliei. regiune în N Italiei. clădiri vechi.: Milano. maşini agricole. Suprafa a: 17 km2. cauciuc. Fondat de spanioli în 1781. constructoare de maşini. loc. Sectoare mlăştinoase. catedrală (sec. în mare parte. maşini-unelte. Resurse naturale: forestiere. chimică. de textile şi confec ii. esături de lînă şi bumbac. port la golful Benin . Popula ia: 375 loc. Sta iuni balneare. Navigabil în sezonul ploios. Mare centru industrial (siderurgie. medicamente. mobilă. Industrie metalurgică.9 mii km2. cosmetice şi parfumuri. În sec. În antichitate a existat ca aşezare celtică. locomotive şi vagoane. 10 mil. Anexată la Fran a în 1648. ulei de palmier). capitala Marii Britanii (Anglia). teritoriu dependent. Rafinării de petrol. în sec. a devenit centrul provinciei romane Britannia . Monumente: Turnul Londrei (sec. automobile. VII – centru al regatului anglo-saxon. Pomicultură. Include zona centrală City of London şi numeroase cartiere. Cel mai mare centru industrial al ării: avioane. Aeroporturi. biserici (sec. Culturi cerealiere. produse alimentare. cărbuni. Muzee. aerian). Ínsula ~. coloran i.: Metz. orez. lemnului şi bumbacului. afluent de stînga al rîului Chari . Zonă industrială (metalurgie. XII–XVIII). textile şi alimentare). Oraş pr. Centru comercial (pentru marmură. cafea. aparate optice. Creşterea animalelor. Suprafa a: 23. cucerită de romani. a încăl ămintei. I d. 368 mii loc. Hr. fabrici de ciment. Cercetări spa iale. Brescia . Se cresc animale pentru carne şi lapte. fructe. port pe Tamisa . Muzee. Popula ia: 9 mil. Izvorăşte la N de Grimăncău i (rn. Observator astronomic. [lo´mee] capitala statului Togo. Centrul produc iei cinematografice (Hollywood). de nave şi echipamente electronice şi electrotehnice. la Germania în 1871. alimentară. Mare centru ştiin ific şi cultural. Institu ii comerciale şi bancare interna ionale. Nod de comunica ii (rutier. afluent pe stînga al Prutului. cacao. Aeroporturi. situat în partea de S–V a Oceanului Pacific. XVII). provincie istorică în N-E Fran ei. Lungime: 965 km. vopsele şi lacuri. minereu de fier.1 mil. Lungime: 57 km. produse chimice. Rafinării de petrol. revenind Fran ei în 1919. apoi de franci. Bergamo. motoare electrice. aparate de radio şi televiziune. Termocentrală. Universitate. alimentară. în conurba ie. . textilă. Universitate. XV–XIX).

textilă. al cantonului Lucerna . oraş în E Poloniei. oraş în S-V Germaniei. ára Lóviştei . IX. trestie de zahăr.: Baton Rouge . oraş în E SUA (Kentucky). XIII–XIV). textile şi alimentare). Nod de comunica ii.8 mil. Industrii (prelucrarea petrolului şi aluminiului. castel (sec. XII–XVII). minereu de fier. Universitate. spital (sec. centrul adm. Aeroporturi. Industrie metalurgică. al statului Uttar Pradesh . Por elanuri. de încăl ăminte. XVI. ghips. Centru industrial: metalurgie. doc. situat pe ărmul de N-V al Lacului celor Patru Cantoane . 150 mii loc. automobile şi tractoare. Muzee. Vi ă de vie. Fondat în sec. Aeroport. Centru industrial (autocamioane. Centru adm. textile. Centru industrial: metalurgie. construc ii de maşini. primărie. şantiere navale. Lúdwigsburg . Fondat în 1143. prelucrarea lemnului. Se exportă bumbac. X–XIII. aparataj electrotehnic. Monumente: castel regal (1704–1733). Teatre. Universitate. XIV). pomi fructiferi. XIV–XVII). Construc ii de maşini şi utilaje de transport. XVIII). construc ii de avioane. Aeroport. Monumente arhitectonice: catedrală (1317). centrul adm. ciment. 264 mii loc. Fondat în sec. Suprafa a: 135 km2. alimentară. cafea. 1. port pe rîul Ohio . gaze naturale. în 1233. 85 mii loc. oraş în Elve ia central-nordică. constructoare de maşini. produse textile şi alimentare). Popula ia: 4. produse chimice.Louisiána [luizi´æn¬] stat în S SUA. pe rîul Gomati. produse chimice şi alimentare). Fondat în 1779. Lublin [´ljublin] Lucérna Lucknow [´l¬khn¬u] oraş în N Indiei. chimică. aparatură electrotehnică. la 160 km S-E de Varşovia. situat pe rîul Neckar . Muzeu arheologic. 700 mii loc. Fondat în sec. depresiune intramontană în Carpa ii Meridionali. electrotehnică. poligrafică. produse chimice. constructoare de maşini-unelte. hîrtie. 362 mii loc. Monumente istorice şi de arhitectură: catedrală (1173. Muzee. Muzee. Louisville [´luuisvil] Lóviºtea Luánda Lübeck [´ljubek] oraş în partea de N a Germaniei. Muzee. mănăstire (sec. prelucrarea lemnului şi sticlei. VIII. prelucrarea lemnului. loc. Resurse naturale: petrol. Nod de comunica ii. Nod de comunica ii. sare gemă. situat la golful Mexic . textilă. capitala Angolei. Nod de comunica ii. prelucrarea lemnului. At. Universitate. 243 mii loc. produse alimentare. poduri (sec. maşini agricole. produse chimice şi alimentare. Fondat de portughezi în 1576. chimică. Monumente: biserici (sec. Suprafa a: 134 mii km2. Fondat în 1704. XVI). Se cultivă bumbac. Industrie metalurgică (cupru). biserici (sec. Sta iune turistică. construc ii de automobile şi maşini electrice. XIII–XIV). Universitate. la 56 km N-E de Hamburg. alimentară. oraş situat pe ărmul golfului Bengo (Oceanul Atlantic). soia. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Oraş din 1178. biserici (sec. reconstruită şi transformată). loc. electrotehnică. pe cursul Oltului . textile şi alimentare. Monumente (moschee. palate). Centru industrial (metalurgie. situat pe rîul Bystrzyca . încăl ăminte. Forma iune statală românască în sec. primărie (1389). instrumente muzicale.5 mil. palate. Institu ii comerciale.

utilaje pentru transport). Aluatu (rn. Castel (1702–1706). Muzee. pe rîurile Alzette şi Pétrusse. Institut etnografic. Centru industrial (textile. Industrie extractivă (cărbune). 78. în apropiere de grani a cu Polonia. alimentară. At. produse alimentare) şi comercial. produse alimentare. textilă. mase plastice. rîu în Republica Moldova. Industrie constructoare de maşini (caroserii. Universitate. 49. 220 mii loc. fabrici textile. Biserica Sankt Georg (1360–1366). a fost semnat un tratat între Dimitrie Cantemir şi Petru cel Mare privind alian a antiotomană. Filatură de mătase. oraş situat în S ării. Universitate (1668). 25 mii loc. 1 mil. capitala Zambiei. situat pe rîul Lippe . oraş în S-V Suediei. [´ljuts¬n] localitate în E Germaniei. Muzee (istoric. produse de pielărie şi alimentare. Izvorăşte la S-V de Abaclia (rn. rîu în Republica Moldova. 97 mii loc. al faian ei). de încăl ăminte. Taraclia). lîngă com. Muzeu. oraş în N-E Fran ei (Lorena). hîrtie. igarete. afluent pe stînga al Ialpugului . produse alimentare). textile şi alimentare). Fondat în 1020. cupru). mobilă. de aparate electrice. Cimişlia). Oraş din 1244. Catedrala Sankt Peters (1080–1145). Centru industrial (o elării. jucării. remorci. alimentară. rutier). doc. la S-V de Leipzig. la 17 km N-E de Malmö. Centru industrial: automobile. Tradi ii militare istorice. Lungime: 85 km. produse chimice. Lungime: 60 km. chimico-farmaceutică. Izvorăşte la N de Ciucur-Mingir (rn. încăl ăminte. Lund Lünen [ljunen] Lunévílle [ljune´vil] Lúnga Lungúþa Lusáka Lützen Luþk Luxembúrg . Aici. Teatru. electrotehnică. Basarabeasca). capitala statului Luxemburg. Industrie constructoare de maşini şi material rulant feroviar. Produce faian ă. dantelării. lîngă com. Muzeu de istorie. situat pe valea rîului Timiş . mobilă. textilă. Oraş din 1210. Nod de comunica ii (feroviar. Centru industrial (asamblarea autovehiculelor. Universitate. Fondat în 1905. Nod de comunica ii. loc. catedrală. mobilă. oraş situat în S ării. în 963. At.8 mii loc. Corten (rn. Teatre. esătorii de bumbac. 5 mii loc. Aeroport. Taraclia). 85 mii loc. Timiş). Muzeul Na ional. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-West-falia). Monumente: biserici. oraş în N-V Ucrainei.Lúgoj municipiu în România (jud. metalurgică (aluminiu. Nod feroviar. Aici se află sediile Parlamentului Uniunii Europene şi al Cur ii Europene de Justi ie. Teatru. în 1334. ceramică. palate. aparate electrice. afluent pe dreapta al rîului Lunga .6 mii loc. doc. de încăl ăminte. Catedrală anglicană. tricotaje. Institu ii financiare şi comerciale interna ionale. la 1300 m alt. la 2 aprilie 1711. situat pe rîul Meurthe . mase plastice. fabrici de ciment.

cărbune. maşini agricole. Centru industrial: automobile. a. conserve). de ghips. ciment. medicamente. Baguio. 1875). mangan. Palatul Artelor (muzeu. gaze naturale. în 1256. orz. mase plastice. cu nuan e maritime. Limbi oficiale: franceza. XII–XIII). biserici (sec. situat pe fluviul Nil . energie electrică. Muzee. max. situat între Fran a. produse alimentare. tutun. Popula ia: 35 mii loc. Expl. Monumente istorice şi de arhitectură: bazilică (sec. mangan. cauciuc sintetic. Nod de comunica ii (feroviar. primărie (sec. tutun.. anvelope. ovăz). Alt. Macaréna Macedónia . Belgia şi Germania. XVII–XVIII). produse alimentare. devenit deosebit de puternic pe timpul lui Alexandru Macedon (336–323 î. Două universită i (1809. XII–XIX). Suprafa a: 2 586 km 2.: Manila. hîrtie. Cunoscut din sec. Vestigiile templului Amon (sec. Turism. 160 mii loc. lemn. [´luksor] oraş în S-E Egiptului. Fondat în 1752. Nod de comunica ii (feroviar. cu regiuni colinare (Gutland ). Exportă maşini şi echipament de transport. Aeroport. Climă temperată. Turism intens. loc. Păduri şi savane. materiale plastice. lan muntos în Columbia central-sudică. XVIII). prelucrarea lemnului. rutier. catedrală dominicană (sec. Vechea denumire românească: Liov . Muzee. Relief muntos vulcanic (alt.). la 460 km S-E de Paris. Guejar şi Guayabero . germana. sec. teatru (sec. XIX). 811 mii loc. Hr. Populat de slavi în sec. Căi rutiere: 5 160 km. produse petroliere. oraş în V Ucrainei. produse chimice. cartofi. lapte. cabluri.). 400–500 m) şi în S de cîmpia întinsă Moselle . petrol. aerian). Economie dezvoltată. Aeroport. construc ii de maşini. XVII). în regiunile muntoase ale Peninsulei Balcanice. instru-mente medicale. Siderurgie. Căi navigabile interne. cauciuc. 221 mii loc. Este divizat în 12 cantoane (grupate în 3 districte). cocotieri. crom. V–IV î. tricotaje.1. At. [ljõ] oraş în partea central-estică a Fran ei (Lyonnais). În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte. Întemeiat de romani în anul 43 î. de mangan. confec ii. Hr. bazată pe industrie şi opera ii bancare. Importă materii prime minerale. Centru comercial pentru produse agricole. Parc na ional. max. Culturi agricole: cereale (grîu. de cupru.26 mil. Industria lemnului. maşini textile. vi ă de vie. Transformat în provincie romană. automobile. XIV–XIII î. Monumente: biserici (sec. fluvial). Centrul unei zone agricole. XVII). între rîurile Duda. la 674 km S-E de Cairo. Suprafa a: 108 mii km2. vopsele. situat pe fluviul Ron . sticlărie.: 3 050 m. clădiri în stil baroc (sec. XIII–XVII). plante furajere. aparate electrotehnice. hîrtie. produse alimentare (carne. Vegeta ie: păduri de stejar şi fag (34% din teritoriu). Floricultură. Relief format în N de podişul Ardeni (alt. produse textile şi alimentare. Culturi: trestie de zahăr. rutier. Oraşe pr. minereu de fier. încăl ăminte. Expl. Lúxor Luzón Lvov Lyon Macapá oraş în N Braziliei. doc. port în delta Amazonului. cărbune. Hr. roci de construc ii. porumb. Climă subecuatorială. şi cunoscut cu numele Lugdunum . aur. Expl. Mare centru industrial: metalurgie. Aeroport. cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine . XII). 2928 m). VI–VII. vopsele. Lucena ş. Silvicultură. stat antic în N Greciei. Universitate. Popula ia: 428 mii loc. minereu de fier. catedrală (sec.Luxembúrg stat în Europa de Vest. Căi ferate: 275 km. Capitala: Luxemburg . mobilă. Hr. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. vin.

zahăr. ghips. mangotieri. lîngă coasta de N-V a Africii. Culturi agricole: planta ii de trestie de zahăr. Sta iuni balneoclimaterice. minereu de fier. Căi ferate: 1095 km. Vegeta ie: păduri de foioase (39% din teritoriu). bumbac. de ciment şi hîrtie. Se practică meşteşugăritul. XVI–XIX). produse alimentare). Economie predominant agrară. stat în V Oceanului Indian. bumbac). vin. mei. zahăr. Popula ia: 108 mii loc. vanilie. biserici (sec. Relief format în E de mun ii Alpii Dinarici (alt. minereu de fier. textile şi confec ii. porcine. Muzee. mijloace de transport.4 mil.: Funchal . 2 251 m). Resurse subterane: lignit. Industrie textilă. Lungime: 4 600 km. de pielărie. cu varia ii în regiunile montane. Se cultivă cereale (în special grîu. mirodenii. Divizat în 30 de districte. Centru adm. Suprafa a. banane. porcine. cărbune. pielărie. bananieri.7 mii km 2. XVII). beriliu. Repara ii feroviare. Industrie metalurgică. orez. Capitala: Skopje . 2 886 m) şi de o cîmpie litorală în E. păşuni montane. Climă tropicală umedă. orez. de produse alimentare (zahăr. VIII). metale. Căi rutiere arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic. grafit. pietre pre ioase. forestieră. conserve de carne şi peşte). energetică. constructoare de maşini. Monumente istorice şi de arhitectură: temple (sec. cu zone muntoase (alt. Importă maşini şi uti [m¬´kaj] [m¬´kenzi] Mackay Mackénzie Madagascár lac în N Canadei. care străbate teritoriul ării de la N-V spre S-E. 25. Pomicultură. Industrie extractivă. alimentară (ulei. separa i de vasta cîmpie a depresiunii rîului Vardar . între Albania. Suprafa a: 648 km 2.01 mil. Climă subtropicală. oraş în Indonezia. Vegeta ie: păduri tropicale (esen e pre ioase: abanos. stat în S Europei. Popula ia: 2. esături. bumbac. Madéira Madiun Madrás . după Mississippi . sodă caustică). fluviu în N-V Canadei. mangan.5 mil. siderurgică. oraş în S-E Indiei. Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană.Macedónia República ~. Suprafa a: 587 mii km2. Suprafa a: 797 km 2. Limba oficială: macedoneană. mică. viticultură. ovine). Pia ă agricolă (pentru cafea. max. Limbi oficiale: malgaşa. Creşterea animalelor (bovine. orz). Exportă maşini şi utilaj de transport. la cca 150 km S–V de Surabaya. poligrafie. Se cresc animale: bovine. franceza. Comunică printr-un rîu cu lacul Aylmer şi prin alte lacuri şi rîuri mici cu Marele Lac al Sclavilor . tutun. Pescuit intens. Popula ia: 16. Conservator. nichel. ovine. tutun. cartofi. Aeroport. santal) şi de savană. de prelucrare a tutunului. uraniu. loc. motociclete. Navigabil pe o distan ă de cca 2 000 km. port la Oceanul Indian. max. caprine. aur. textilă. cromite. montaj de automobile. Teatru. catedrale (sec. arahide. Pescuit în lacuri. bata i. Exportă minereuri de grafit. Viticultură (renumitele vinuri de Madeira). arbori de cafea. Popula ia: 265 mii loc. sorg. Centru industrial (construc ii de vagoane. sfeclă de zahăr. al doilea ca lungime din America de Nord. Se mai cultivă orez. Capitala: Antananarivo . Universitate. citrice. piei. situat pe insula Madagascar din S-E Africii. Trestie de zahăr. Nod de comunica ii. chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice. República ~. loc. 100–1 500 m). al statului Tamil Nadu. cafea. Faună bogată. alimentară şi de prelucrare a tutunului. Importă maşini. 5. produse chimice şi manufacturiere. bere). cacao. columbit. combustibili. porumb. Dispune de bogate resurse de subsol: cromite. loc. crom. porumb. centru adm. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în marea Beaufort (Oceanul Arctic). manioc. Serbia şi Muntenegru. Teatre. utilaje şi echipamente industriale. zinc. marmură. Relief format de un platou central (alt. Este organizat în 6 provincii. Muzee. cartofi. Bulgaria şi Grecia. situat în N Peninsulei Balcanice. situat pe insula Java.

centru adm. Academie de ştiin e (1713) şi de muzică (1830). Metalurgie. Lă ime: 38–1170 km. textile şi alimentare. palate. Climă ecuatorială musonică. Metalurgie. Aeroport.5 mii km2. siderurgică. produse alimentare. Suprafa a: 212 km 2. Turism. prelucrarea pielei (încăl ăminte) şi a lemnului (mobilă). situată în partea de S a mării Java . 288. pomi fructiferi. At. Madúra Mádurai Mágdeburg insulă în Arhipelagul Indonezian. al Republicii Adîghee. Turism.1 mil. Se cultivă cereale. studiouri cinematografice. celuloză. la 194 m alt. 445 mii loc. loc. textile. încăl ăminte. în 932. strîmtoare între extremitatea sudică a Americii de Sud şi insula ara de Foc . Filarmonică. Muzee. produse textile şi alimentare. Institut politehnic. afluent pe dreapta al Rinului . produse alimentare. Muzee. Teatre. doc. minaret. produse farmaceutice şi alimentare. Fabrici de încăl ăminte. palate. de instala ii şi utilaje industriale. Turism. constructoare de utilaje miniere şi de transport. max. Avicultură. Centru adm. Port pr. loc. pe ărmul golfului Maine (Oceanul Atlantic). Şantiere navale. în 805. Important centru comercial. Industrie forestieră. 3. Izvorăşte din Mun ii Bavariei. Arcul de Triumf (sec.25 mil. pagode. al regiunii cu acelaşi nume. produse chimice şi farmaceutice. Nod feroviar. oraş în S Indiei (Tamil Nadu). aparate de precizie. în conurba ie. Centru industrial şi cultural. Catedrală gotică (1220–1240). locomotive.: 372 m. Lungime: 524 km. Bangkalan . Popula ia: 1. loc. care uneşte Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. pe rîul Belaia . tipografii. Institu ii de învă ămînt superior. confec ii. Suprafa a: 92 mii km2. moschee. biserici (sec. At. Se cultivă orez. statui ecvestre. centrul adm. Fondat în 1857. manioc. Relief colinar (alt. Numele vechi: Verbano . Magellán Maggióre Magnitogórsk Maikóp Main Maine . 168 mii loc. max. Ad. 1.Madríd capitala Spaniei.9 mil. sticlă. Construc ii de automobile. XVII).: 1170 m. porumb. hîrtie. Păduri ecuatoriale şi de savană. situat pe fluviul Ural . Nod de comunica ii. oraş în Federa ia Rusă. prelucrarea lemnului. tutun. Creşterea animalelor (bovine). Teatre. de pielărie şi încăl ăminte. vi ă de vie. Expl.: Sumenep. la 131 km S-V de Berlin. Muzeu. construc ii de maşini grele. catedrală (sec.: Punta Arenas . [mejn] stat în N-E SUA. doc. Izvoare minerale. Produce ciment. cartofi. 471 m). Monumente: templu. produse alimentare. loc. XVIII). sticlărie. port pe Elba . XVIII) etc. Turism. Aeroport. lac alpin la grani a dintre Italia şi Elve ia. Comunică (pe cursul superior) cu Dunărea prin canalul Main–Dunăre . aparataj electronic şi optic. Universitate.: Angusta . industrial şi cultural. XI). prelucrarea lemnului. max. Industrie extractivă (magnetită). la 435 km S de Madras . Pescuit. Monumente istorice şi arhitectonice: fortărea ă (sec. Ad. cocsochimică. Pescuit. de petrol. oraş în Federa ia Rusă. avioane. construc ii de utilaje petroliere. Universitate (1508). Oraşe pr. Lágo ~. situată pe rîul Manzanares . rîu în partea central-su-dică a Germaniei. Suprafa a: 5. oraş în Germania (Saxonia Superioară).02 mil.5 mii loc. Nod feroviar. Lungime: 563 km. Popula ia: 1.

bauxită. Export de cacao şi cafea. bere). geologice). Pia ă pentru vinuri. ceai. piei. wolfram. Aeroport. Capitala: Lilongwe . biserică (sec. alimentară. Monumente: ruinele unui amfi-teatru roman. stat în S-E Africii. Economie slab dezvoltată. la S–E de insula Tasmania. Lă ime: 64–480 km. Importă mijloace de transport. Turism. Climă ecuatorială şi subecuatorială. max. de fructe şi cherestea. Tanzania şi Mozambic. max. Climă ecuatorială. Sta iuni de cercetări ştiin ifice (meteorologice. arahide. Administrat de Australia. Arhipelágul ~. Suprafa a: 2. Relief predominant de podiş înalt (alt. Malábo Malácca Malácca Malaéz Málaga Maláwi . Admis în ONU la 1 decembrie 1964. situat între Asia şi Australia. forestieră. pietre pre ioase).5 mil. format de cca 10 mii de insule. Suprafa a: 237 mii km 2. Suprafa a: 176 km 2. uraniu. Păduri de esen e pre ioase şi de savană. 330 vulcani. combustibili. Prelucrarea lemnului şi a produselor agricole. Industrie extractivă (cărbune. Planta ii de orez. Denumirea anterioară: Nyassaland . 5 030 m). Capitală din 1968. medicamente.Maquarie Insula ~. chichewa. arhipelag în V Oceanului Pacific. situat între Zambia. ovine. Aeroport. bovine. Resurse de subsol: staniu. Sta iune balneară. situată între Marea Andaman şi strîmtoarea Malacca. şantier naval. teritoriu dependent. Popula ia: 10. cocotieri. arahide). porumb. porcine). energetică. vin. km2. divizate în 24 de districte. peninsulă în S-E Asiei. bumbac. 2 190 m). 555 mii loc. bumbac. [´malaga] oraş în S Spaniei (Andaluzia). Numărul popula iei este variabil. Căi navigabile interne.5 mii km2. Climă tropicală. Lungime: 800 km. strîmtoare între peninsula Malacca şi insula Sumatera. lemn. confec ii. cel mai mare de pe glob. În agricultură predomină culturile destinate exportului (tutun. Limbi oficiale: engleza. Căi rutiere: 27 880 km. IX–XI). Centru industrial: siderurgie. XVII). 3 003 m). Ad. extremitatea de S a peninsulei Indochina. República ~. bauxită. zahăr. capitala Guineii Ecuatoriale. ceai. Pescuit în lacul Malawi. 60 mii loc. Creşterea animalelor (caprine. Relief muntos (alt. port la Marea Mediterană. minereu de fier. produse alimentare (ulei.7 mil.: 200 m. materiale de construc ii. max. bunuri de larg consum. max. Relief muntos (alt. Fondat în 1827. bazată pe agricultură. situat în partea de S–V a Oceanului Pacific. arbori de cauciuc. XIII–XIV). port în golful Guineea. loc. Suprafa a: 118. Exportă tutun. Căi ferate: 789 km. Este organizat în 3 provincii. Universitate. castel (sec. măsline. fortărea ă maură (sec.

situată pe insula Male . caprine. Popula ia: 320 mii loc. lemn. petrol. zahăr. anvelope.85 mil. copra. combustibili. ca . fructe exotice. servicii balneocurative. bauxită. soia. Turism dezvoltat. Turism. mirodenii. Importă produse industriale. cositor. Produce energie electrică. cea mai joasă de pe glob – 2 m. plante citrice. legume. de ulei de cocos. situat între Algeria. textile. Importă mijloace de transport. fosforite. produse alimentare (conserve de peşte). Culturi agricole: arbori de hevea. Vegeta ie de pustiu şi semipustiu (în N) şi de savană (în S).2 mii km. aparate de radio. Limba oficială: franceza. ulei de arahide. de ciment. República ~. confec ii. Vegeta ie tropicală exotică. Relief predominant muntos. mangan. de prelucrare a metalelor şi a petrolului. grîu. forestieră. cherestea. de cacao şi de cafea. sector al deşertului Sahara. Pescuit. Insulele reprezintă culmile mai înalte ale unui platou submarin de origine coraligenă. Maldíve República ~. Teritoriul ării este străbătut de rîurile Niger şi Senegal. Climă ecuatorial-musonică. manioc. Suprafa a: 332 mii km2. minereu de fier. Resurse de subsol: aur. alimentară. Popula ia: 11. Aeroport. caprine. stat în sudul Asiei. bumbac. Organizat în 20 de districte (atoli) şi capitala. stat în Africa de Vest.25 mil. mangan. avînd alt. Căi rutiere: 94. Întreprinderi de prelucrare a peştelui. ovine. componente electronice. încăl ăminte. a. ciment. Vegeta ie tropicală bogată. tutun. Se cresc bovine. porcine. Suprafa a: 1. situat pe Insulele Maldive din Oceanul Indian. Niger. situat în partea sudică a peninsulei Malacca – sectorul continental şi în N insulei Borneo (Kalimantan ) – sectorul insular. stat federal în S-E Asiei. Industrie producătoare de energie electrică. ulei de palmier. cu păduri în valea Nigerului. componente electronice. fructe. unt. artizanat. Relief în cea mai mare parte de podiş (alt. Climă tropicală de deşert (în N) şi musonică (în S). trestie de zahăr. bananieri. 500–1000 m). sorg. de produse meşteşugăreşti. citrice. Dispune de bogate resurse naturale (staniu. km2. taro. Burkina Faso. Flotă comercială maritimă. Se mai cultivă mei. ovine. Limba oficială: malaeza. porumb. agricultură specializată (planta ii de cocotieri. minereuri de fier. Economie bazată pe turism. Este împăr it în 8 regiuni şi un district al capitalei. cocotieri. Climă ecuatorială musonică. maşini şi echipament de transport. Căi ferate: 2 200 km. cauciuc. produse chimice şi alimentare. Produce cauciuc natural. port la Oceanul Indian. cămile ş. uleiuri. arahide. Admis în ONU la 17 septembrie 1957. gaze naturale). arbori de pîine).4 mil. Capitala: Bamako. Faună: specii de păsări şi peşti (tonul). bauxită. Admis în ONU la 21 septembrie 1965. 65 mii loc. Limba oficială: divehi. Capitala: Kuala Lumpur . carne. de conserve de fructe. bubaline. Côte d'Ivoire. Se cresc animale (bovine.Maláysia Federá ia ~. Suprafa a: 302 km2. loc. Industrie energetică. manioc. Capitala: Male . loc. lapte). Exportă maşini şi utilaje de transport. Faună bogată: maimu e. Mále Malí capitala Republicii Maldive. Este organizat în 13 state şi 2 teritorii federale. orez. Senegal şi Mauritania. Popula ia: 22. Pescuit dezvoltat. orez. legume. produse agricole. diamante. Exportă peşte şi produse din peşte. pescuit. Guineea. sare. textile şi de produse alimentare (zahăr. Se cultivă mei.

Fabrici de încăl ăminte. XVI). Relief de podiş calcaros. Suprafa a: 3. primărie (sec. centrul adm. fragmentat de văi şi coline. Limbi oficiale: malteza. Statut de autonomie. Aeroport. XVI. plumb. XIV). al statului Amazonas . 1. Grădină botanică. 1 mil. Pescuit. construc ii de vagoane şi de utilaj electrotehnic. Este divizat în 6 regiuni. oraş în N-V Braziliei. capitala statului Bahrain. Gozo. oraş în S Suediei. situată în partea de V a Mării Mediterane. port la strîmtoarea Øresund . produse chimice şi alimentare. port la Golful Persic . Pescuit. ciment. produse chimice. porcine). loc. capitala statului Nicaragua. Climă subtropicală şi mediteraneană. situată pe litoralul Mării Negre. caprine. Festival anual de muzică uşoară românească. situat în arhipelagul Malta (pe insulele Malta. Muzeu. Se cresc ovine. sta iune balneoclimaterică în România. Ramuri industriale: construc ii navale. Vegeta ie: smochini. Iriga ii. Relief deluros. zinc. produse alimentare. castel-muzeu (sec. conserve de peşte). Turism dezvoltat. Centru industrial: şantiere navale. legume. Popula ia: 600 mii loc. port pe Rio Negro . Zăcăminte de fier. stat în S Europei. Termocentrală. mase plastice. în Marea Irlandei. Pe terenuri irigate se cultivă cereale. Capitala: La Valletta . Se produce aluminiu. prelucrarea lemnu-lui şi a cimentului. plante cultivate. produc ia aparatajului electric şi electronic. mobilă. Pescuit. bovine. Climă temperat-oceanică. ovine. Fondat în sec. Fondat în 1660. cauciucului. ciment. Aeroport.Mallorca [ma´ljorka] cea mai mare insulă a arhipelagului Baleare . Exportă vehicule. centru de turism. Naviga ie maritimă. XX). carne. hîrtie. lemnului. XII. produse alimentare (vin. 250 mii loc. ciment. cartofi. Căi rutiere: 1600 km. Fondat în sec. insulă în Arhipelagul Britanic. Relief muntos şi de cîmpie. confec ii. tutun. XV–XVI). situată pe insula Bahrain . Oraş din 1846.: Douglas . alimentare. produse chimice. Monumente: biserică în stil gotic (sec. situată pe ărmul lacului Managua. se produce textile. piei. Oraş pr. República ~. Admis în ONU la 1 decembrie 1964. Plajă în lungime de 10 km. roşcovi. Oraş pr. legume. Aeroport. Turism. Export de petrol adus din Arabia Saudită. engleza. Aeroport. măslini.2 mil. tutun. Universitate. Posesiune spaniolă. Rafinărie de petrol. Postul de radio local “Radio Vacan a“. Pescuit de perle. Popula ia: 73 mii loc. Rafinărie de petrol. Prelucrarea petrolului. pielei şi iutei. între insula Sicilia (distan ă 90 km) şi continentul Africii (distan ă 290 km). bumbac. Málmö [´malmœ] Málta Mamáia Man [´mæn] Manágua Manáma Manáus . Suprafa a: 316 km2. Teatre. Pescuit. la cca 50 km V de ărmul Angliei. 150 mii loc. loc.6 mii km2.: Palma de Mallorca . Culturi: ovăz. Importă materii prime. citrice. Creşterea animalelor. asamblarea mijloacelor de transport. maşini şi semifabricate industriale. fructe. Comino. textile. Universitate. Catedrală (sec. Creşterea animalelor (bovine. textile şi alimentare. Turism. Suprafa a: 572 km2. Filfla ) din Marea Mediterană. Popula ia: 398 mii loc. Turism. animale vii.

Turism. situată în partea de S-V a insulei Luzon . Neptun. Catedrală (sec. 305 mii loc. 450 mii loc. Pescuit. 45 mii loc. Centru industrial: prelucrarea pielei şi a lemnului. Mangália Mangalóre [mang¬´luur] Maníla oraş în S-V Indiei (Karnâtaka). biserică (1709). de încăl ăminte. Olimp ş. alimentare (cafea. Venus. farmaceutică. 318 mii loc. produse alimentare. Port fluvial. primărie (1877). zahăr. municipiu în România (jud. Muzee. Localitate fondată în 1571. Aeroport. XVII. oraş în N-V Venezuelei. automobile. Aeroport. Muzee. Produce ciment. port fluvio-maritim pe canalul Liverpool–Manchester . Teatre. situat la confluen a Rinului cu Neckar . VI î. textile (cînepă). Întreprinderi de prelucrare a lemnului (mobilă). capitala Republicii Filipine. pe rîul Pasig . prelucrarea petrolului şi a lemnului. produse chimice. ulei). Aeroport. Manitóba Mánnheim [mæn¬´toub¬] [´manhaim] Mapúto [ma´puutu] Maracáibo Maracáy . Universitate. lac în S Canadei. loc. Industrie constructoare de nave. Teatre. loc. Pia ă agricolă pentru cafea. fabrici de produse textile (bumbac. Fondat în sec. XVI–XVII). textile. temple budiste). 2 mil. de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole. Repara ii navale. chimică. aerian). centrul adm. tutun. Universitate. lînă) şi alimentare. textilă. al statului Aragua .73 mil. Important centru industrial: construc ii de avioane. situat pe ărmul golfului Delagoa (Oceanul Atlantic). Aeroport. al statului Zulia . Fondat în 1571. electrotehnică. port pe fluviul Ýrrawaddy. oraş în N Venezuelei. orez decorticat. Nod de comunica ii. XV). de încăl ăminte. Monumente: fragmente ale unei fortifica ii (sec. Centru turistic. produse chimice. Aeroport. Fondat în 1857. alimentare (zahăr. Aeroport. Lungime: 225 km. a. Constan a). oraş în S-V Germaniei. Universită i. Universitate. cauciuc. Monumente. capitala statului Mozambic. Sta iunile balneoclimaterice Saturn. Şantier naval. 535 mii loc. constructoare de maşini agricole. prelucrarea petrolului şi a lemnului. port la Marea Neagră. textile.5 mil. de produse textile şi alimentare. Jupiter. fabrici de textile şi confec ii. igarete. utilaje miniere şi textile. 1. hîrtie. poligrafie.Mánchester [´mænt¿est¬(r)] oraş în centrul Marii Britanii (Anglia). şantiere navale. uleiuri vegetale). conserve de peşte. Centru industrial: construc ii de maşini. 1. Universitate. de cosmetică. Mandaláy [mænd¬´lej] oraş în Birmania. hîrtie. Nod de comunica ii (rutier. situat pe rîul Maracay . Centru religios (mănăstiri. Metalurgie. centrul adm. biserici (sec. alimentară. repara ii navale. Port maritim. Servicii financiare şi comerciale. port la Marea Arabiei (Oceanul Indian). 923 mii loc. XVIII). Fondat în sec. Industrie siderurgică. alimentară. Hr. loc. construc ii de maşini (automobile). centrul adm. locomotive. XVI). al districtului Mandalay . de ciment. Universitate. Monumente: catedrală (sec. Festivaluri folclorice anuale. de produse alimentare. Muzeu. Muzee. cacao. textilă. încăl ăminte. de celuloză şi hîrtie. legat prin rîul Dauphin cu lacul Winnipeg . încăl ăminte. Fondat în 1596. de aparataj electrotehnic şi de precizie. Industrie de prelucrare a petrolului şi a metalelor. Pescuit.

siderurgie. porumb. Suprafa a: 1. Creşterea animalelor (bovine. med. cupru. între ărmurile orientale ale Chinei şi insulele Ryukyu şi Kyûshû (Japonia). Ad.2 km N-E de Atena. Suprafa a: 244 mii km2. 6 co-mitate metropolitane şi Marea Londră în Anglia. prelucrătoare a materiei prime agricole. şi. trestie de zahăr. 27 districte unitare. aparate electrice şi optice). manioc.: Săo Luis . mare în bazinul Oceanului Arctic. Expl. Parcuri na ionale.: Baia Mare . conserve de legume şi fructe). cacao. Centru adm. Márea Chínei de Est . At. textilă. am învins". Teatru. textile mare în V Oceanului Pacific. Ad. dar şi pe comer . Suprafa a: 90 mii km2. mică. Turism. palmieri de ulei.Maramúreº jude în N-V României. Industrie constructoare de maşini agricole. De aici denumirea probei olimpice de alergare. max. Comunică cu marea Barents şi Marea Baltică prin lacul Onega . Centru adm. prelucrarea lemnului. Suprafa a: 333 mii km 2. caprine. Este divizat în 35 de comitate. cuprinzând şi numeroase insule şi arhipelaguri mici din Oceanul Atlantic. orz. de cîmpii litorale. fiind răpus de oboseală. Pescuit intens. Limba oficială: engleza. Filarmonică. materiale de construc ie. alimentară. Monumente şi locuri istorice. localitate în N Aticii (Grecia). km2. minereuri de fier. Ad. după ce a rostit cuvintele "Bucura i-vă. rîul Neva şi un canal navigabil. de prelucrare a lemnului. cu zone de dealuri şi podişuri. la grani a cu Ucraina.: 350 m. doc. zinc. în anul 490 î. Institu ii de învă ămînt superior şi mediu. plumb.2 km. Unul din atenieni (Filipides) a alergat pînă la Atena. Climă temperatcontinentală. medie: 349 m. Veche provincie românească. ghips. turism. bovine). Vegeta ie: păşuni. de marmură. Relieful ării este diversificat după insule şi regiuni: muntos. porcine. Pomicultură. pentru a anun a victoria. 22 de districte unitare în Walles. potasiu. Produce celuloză şi hîrtie. ovine). sare. de podiş. arahide.2 mil. cositor. centrale atomice. a învins oştirile persane ale lui Darius. Viticultură. maşini agricole. Se cresc animale (ovine.25 mil. Se cultivă porumb. de produse alimentare (preparate din carne şi lapte. Apicultură. construc ii de maşini (nave. calcar. petrol. Popula ia: 60 mil. la 42. avioane. în 1199. Climă temperat-oceanică. între peninsulele Kola şi Kanin . Zone naturale ocrotite. utilaje miniere. bazată în fond pe industrie. argint. Zăcăminte: aur. cartofi. Popula ia: 535 mii loc.. cafea. plumb. Sta iuni balneoclimaterice. Suprafa a: 6300 km 2.: 2 717 m. Înghea ă în perioada septembrie–mai. Hr. produse chimice. loc. avînd distan a de 42. loc. Ad. a avut loc o bătălie în care armata ateniană. Planta ii de castan comestibil. Maranháo Maratón Márea Álbã Márea Británie Regátul Unít al Márii Británii şi Irlándei de Nord . situat pe insula Marea Britanie şi în partea de N a insulei Irlanda . Izvoare cu ape minerale. păduri de foioase. Marea Irlandei şi Marea Nordului. max. Relief predominant muntos. Economie puternic dezvoltată. grîu. de încăl ăminte. [mar¬´¤¾u] stat în N-E Braziliei. gresie. stat în Europa Occidentală. Principalele ramuri industriale: metalurgie. Pescuit. Bogate resurse de cărbune. staniu. Industrie extractivă (petrol). Popula ia: 5. autovehicule.: 67 m. Capitala: Londra . a căzut mort. Se cultivă bumbac. opera ii bancare. gaze naturale. 32 de districte unitare în Sco ia şi 26 districte unitare în Irlanda de Nord. condusă de Miltiade. În apropiere de Maraton.

Suprafa a: 1020 km2. Ad. Márea Róºie Márele Canión Márele Deºért Victória Márele Drum Marítim de Nord Márele Golf Australián Márele Lac Sãrát Margaríta . Ad. max. Ad. între peninsula Coreea şi ărmul continentului asiatic de la N de vărsarea fluviului Chang Jiang . insula Borneo . max. max. Comunică cu marea Marmara prin strîmtoarea Bosfor .Márea Chínei de Sud Márea Gálbenã mare în V Oceanului Pacific. Turism. max. Georgiei. golf al Oceanului Indian. situat într-o zonă deşertică a Podişului Marelui Bazin. de săruri de potasiu. lac sărat între Israel şi Iordania. deşert în S-V Australiei. Ad. medie: 40 m. Suprafa a: 2. Marea Baltică şi Marea Mînecii. max. la 408 m sub nivelul mării (cea mai joasă de pe glob). Parc na ional. Sta iuni balneoclimaterice. Ad. max. Comunică cu Marea Nordului prin strîmtoarea Pas de Calais .: 172 m. Turciei şi Bulgariei. insulă în S-V arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor). între capurile Pasley (în V) şi Carnot (în E). mare în V Oceanului Pacific. Ucrainei. Pe sub această mare. mare intercontinentală în bazinul Oceanului Indian.5 mii km 2. peninsula Iutlanda şi ărmul Olandei. Dune. Uneşte porturile din partea europeană a Federa iei Ruse cu cele din Extremul Orient. max. Ad. canion în SUA (Arizona). Suprafa a: 300 mii km2. medie: 1 282 m. lac în V SUA. Suprafa a: 450 mii km2. Suprafa a: 78 mii km2. Ad. Ad. Ad. cale maritimă navigabilă.7–5. Ad. 1 160 m). între ărmul de S-E al Asiei.9 mii km 2. km2.: 2 039 m. Márea Mînecii Márea Moártã Márea Neágrã Márea Nórdului mare în bazinul Oceanului Atlantic. peninsula Malacca . Suprafa a: 3. Suprafa a: 1 072 km2. între Arhipelagul Britanic.: 140 m. Expl. Comunică cu Marea Norvegiei. între Africa şi peninsula Arabia .: 1 800 m.: 16 m. în S Australiei. max.54 mil. Comunică cu Marea Meidterană şi cu golful Aden (Marea Arabiei).: 720 m. medie: 86 m. Ad. apar inînd Venezuelei.: 2 245 m. Lungime: 351 km (cel mai lung din lume). Este declarat monument al naturii.: 810 m. Scandinavia. arhipelagul Filipine şi insula Taiwan . mare între Europa de Sud-Est şi Asia Mică. Rusiei. Suprafa a: 417 mii km2. între ărmul sudic al Marii Britanii şi litoralul nordic al Fran ei. scaldă ărmurile României. a fost construit un tunel rutier şi feroviar lung de 50 km. Suprafa a: 575 mii km2. în 1984–1994. medie: 94 m. Suprafa a: 413. max. medie: 491 m. care trece prin mările Oceanului Arctic şi leagă între ele oceanele Atlantic şi Pacific.: 5080 m. medie: 1140 m. Ad. Pescuit de perle. cu Marea Egee prin strîmtoarea Dardanele şi cu Marea Azov prin strîmtoarea Kerci . max. mare în bazinul Oceanului Atlantic. Lă ime: 6–29 km. Planta ii de arbori de cafea şi de cacao. Ad. Ad. Depuneri de sare. Ad. Ad.: 5420 m. Relief muntos (alt. Denumirea antică: Pontus Euxinus . Suprafa a: 484 mii km2. pe cursul mijlociu al fluviului Colorado . Pescuit. Climă subecuatorială. max.

în N-V Microneziei. subtropicală mediteraneană şi deşertică. Climă oceanică. Prelucrarea lemnului şi a pielei. anvelope. prelucrarea lemnului. la grani a dintre Surinam şi Guyana Franceză. mase plastice. nichel. sorg. XIX). Cuprinde 16 regiuni. igarete şi tutun. articole din mătase naturală. Limba oficială: araba. forestiere. loc. divizate în 41 de provincii şi 25 de prefecturi. Fondat în 1062. Lauren iu şi o re ea de canale lacurile sunt legate de oceanul Atlantic şi de bazinele fluviilor Mississippi şi Hudson . asamblare de autovehicule. oraş în V Cehiei. citrice. afluent pe dreapta al Senei . banane. Suprafa a: 23. Ad. mare între Asia Mică şi Peninsula Balcanică. de pielărie. situat pe ărmul Oceanului Atlantic în N-V şi al Mării Mediterane în N. Capitala: Ioşkar-Ola . Prin fluviul Sf. Numele german (pînă în 1918) – Marienbad. alimentare. in. Pescuit. Popula ia: 768 mii loc. cupru. trestie de zahăr.2 mii km 2.5 mii km2. Denumirea antică: Hebrus . Sta iune balneoclimaterică (izvoare minerale sulfuroase. republică în Federa ia Rusă. Izvorăşte din podişul Langres . Aeroport. Vegeta ie sărăcăcioasă: păduri restrînse. Comunică cu Marea Egee şi Marea Neagră. Se cultivă porumb. porcine). alcaline). format din 15 insule mari vulcanice şi numeroase insuli e coraligene. Suprafa a: 1018 km2. medie: 357 m. minereuri de fier. Márea ~. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. Relief variat. arhipelag în V Oceanului Pacific. populată de etnicii marí. zinc. textile. Viticultură. Climă tropical-ocea-nică. între Algeria şi Sahara Occidentală. Michigan.2 mil. staniu. varietă i de plante de stepă şi de semideşert. Izvorăşte din masivul muntos Rila Planina şi se varsă în Marea Egee. Erie. grup de cinci lacuri (Superior. Lungime: 720 km. celuloză. Creşterea extensivă a animalelor (bovi Maroni Marrakéch [mara´ke¿] fluviu în N Americii de Sud. situat la 40 km S–V de Karlovy Vary. dominat de mun ii Atlas şi Antiatlas . Capitala: Rabat . Ontario ) în E Americii de Nord. palat. sfeclă de zahăr. Ínsulele ~. carne. cherestea. Culturi agricole: grîu. Lungime: 525 km. esături de lînă şi bumbac. gaze naturale. ciment. cartofi. cartofi. Regátul ~.Marí República ~. Suprafa a: 11. stat în N-V Africii. produc ie de covoare. Biserica Sf. pirite. Maria (sec. Lungime: 490 km. Expl. Pescuit. fluviu navigabil în Peninsula Balcanică. plumb. . despăr it de Spania prin strîmtoarea Gibraltar . 746 mii loc. moschei. produse alimentare. curmale. la grani a dintre SUA şi Canada. Se varsă în Oceanul Atlantic. Suprafa a: 245. secară. Creşterea animalelor (bovine. Este legat prin canale cu Rinul şi Saône . ovăz. oraş în partea central-vestică a Marocului. petrol. bumbac. hîrtie. Monumente: mausolee. Suprafa a: 459 mii km2. îngrăşăminte azotoase. măslini. cînepă. Popula ia: 31. conserve de peşte şi legume). max. covoare. Naviga ie intensă. Huron. Aeroport. Mariáne Marianské Lázn¸ [´marjanske laaynje] Márile Lácuri Maríþa Mármara Márna Maróc rîu navigabil în N-E Fran ei. arahide. uraniu) şi pe cea prelucrătoare şi producătoare (energie electrică.3 mii km2. Ad. mangan. Muzeu. Păduri tropicale şi savane. porumb. Economie axată pe industria extractivă (fosfa i naturali.: 1 355 m. Popula ia: 18 mii loc.

Se cultivă bata i. de cafea. Sta iune turistică şi balneoclimaterică. loc.2 mil. legume şi fructe. situat în V insulei Sicilia . Hr. Capitala: Dalap-Uliga-Darrit (pe atolul Majuro ). Importă maşini şi utilaje de transport. Produce zahăr. Exportă peşte. Centru adm. ulei de cocos. 110 mii loc. Aeroport. Ínsulele ~. Pia ă pentru vinuri. marshalleza. cel mai mare port al ării la Marea Mediterană. la S-V de arhipelagul Hawaii. Ínsulele ~. Suprafa a: 4. Creşterea animalelor. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. Monumente: ruinele unor edificii termale. Pescuit. financiar şi comercial. stat insular în Oceanul Pacific (Micronezia). Pomicultură. A fost descoperită în 1502 de Cristofor Columb. Produc ie de cereale. fructe. Se cresc bovine. Aeroport. Climă tropicală umedă. copra. de fosfa i naturali.: Port Louis (pe insula Mauritius ). Oraş pr.: Fort-de-France . legume. castel (sec. XVI). Economie slab dezvoltată. dom.. Produc ie meşteşugărească. XVII). XII–XIII. Pescuit. peşte uscat. rom. Popula ia: cca 1 mil. 81 mii loc. 808 mii loc. dispuse în două şiruri insulare: Ralik în V şi Ratak în E. Industrie extractivă (cărbune). Fondat în sec. capitala sultanatului Oman. Fondat în sec. [´me¬r¬l¬nd] stat în E SUA. Metalurgie (cupru.5 km 2.Marsála Márshall oraş în Italia. aluminiu).2 mil. insulă în arhipelagul Antilele Mici . Arbori de cafea. Suprafa a: 1. Viticultură.: Annapolis . Universitate. agricultură. bananieri. primărie (sec. alimentară. Marsília Martiníca Maryland Mascaréne Mascát (Masquat) Másseru [´mæz¬ru] . (298 mii loc. Nu are căi ferate şi nici căi rutiere importante. servicii bancare). Climă tropicală umedă. în conurba ie). Fondat în 1868. chimică. port pe ărmul golfului Oman . max. (380 mii loc. prelucrarea petrolului. Vegeta ie tropicală arborescentă: cocotieri. Relief vulcanic (alt. Nod caravanier. XV. Limbi oficiale: engleza. biserică (sec. Export de curmale. Expl. Important centru industrial. şantiere navale. Meşteşuguri. în S-E peninsulei Arabia. arhipelag vulcanic în Oceanul Indian. 30 mii loc. bananieri. Popula ia: 63 mii loc. Centru adm. loc. Popula ia: 5. la E de insula Madagascar . Suprafa a: 32 mii km2. Teritoriul ării ocupă cîteva sute de insule (32 de atoli şi 867 de recifi coraligeni). capitala statului african Lesotho. trestie de zahăr. Monumente: biserici (sec. Păduri (24% din teritoriu). construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. la N de ecuator. metalurgică. Climă ecuatorială. Legumicultură. Muzee. Turism. Popula ia: 399 mii loc. fructe. IV î. República ínsulelor Márshall . (1. Aeroport.6 mii km2. trestie de zahăr. turism. port la Marea Mediterană. Metrou. constructoare de maşini şi utilaj de transport. arbori de cafea şi de piper. vanilie. produse manufacturate şi alimentare. Vestigii romane. electrotehnică. XVIII). în conurba ie). în conurba ie). legume. situată pe rîul Caledon .1 mii km2. Prelucrarea diamantelor. Academie de ştiin e. Suprafa a: 200. Turism. Produse textile şi alimentare. Port şi aeroport pe atolul Majuro. XIX). fructe. 1397 m). Nod de comunica ii. Creşterea animalelor (porcine). bazată pe asisten a financiară străină şi pe surse proprii (pescuit. pe coasta Oceanului Atlantic. Planta ii de ceai. oraş în S Fran ei (Provence). manioc. Este divizat în 26 de districte. loc. departament al Fran ei.

9 mii km. cămile.1 mil. Culturi agricole: orez. cafea. comună în Republica Moldova (rn. igname. de produc ie a cimentului. combustibili. cabaline). bovine. bata i. Pescuit. Culturi agricole: porumb. carne. Monument arheologic: La Şan uri (fortifica ie de pămînt de formă rotundă apar inînd geto-dacilor. Turism. Importă maşini şi utilaje industriale. legume. produse alimentare. loc. Limba oficială: engleza. piei. diamante.9 mil. porcine). combustibili. curmali. km2. stat în S-E Africii. 469 mii loc. rom.4 mil. de produse textile şi alimentare. gumă arabică. brînzeturilor. Monumente. orez. poligrafică. Turism. Popula ia: 6. în podişul cu acelaşi nume. Flotă comercială maritimă. Popula ia: 2. fosfa i naturali. Produc ie de cereale. Capitala: Nouakchott .: Boston. Faună: diverse specii de păsări şi peşti. textilelor. Climă tropicală aridă. bazată pe industria de prelucrare şi de producere (derivate petroliere. Căi rutiere: 7 635 km. doc. îngrăşăminte azotoase. Pescuit. sorg. copra. Economie în dezvoltare. Rezina). prelucrătoare a petrolului. caprine. Flotă comercială maritimă. ceasuri. Admis în ONU la 27 República ~. cupru. Vegeta ie: păduri tropicale (acoperă 22% din teritoriul ării). cu o cîmpie litorală acoperită de numeroase bancuri de nisip. Centru adm. metalelor şi pielei. tutun. loc. Suprafa a: 907 mii km 2. în 1550. la E de Madagascar . bovine. situat în V Oceanului Indian. Centru industrial (metalurgie. construc ii de maşini agricole. aparate optice. ceai. Aeroport. Importă mijloace şi utilaj de transport. bunuri de larg consum. fabrici de hîrtie. porumb. Admis în ONU la 24 aprilie 1968. copra. ceai. stat în N-V Africii. Algeria. Mauritánia República Islámică ~. alimentară. confec ii. bata i. covoarelor. Climă subtropicală musonică. Mali şi Senegal. ilmenit. peşte sărat şi conservat. produse chimice şi alimentare. bunuri de larg consum. între Sahara Occidentală. Este divizat în 12 regiuni şi districtul capitalei. Industrie extractivă (minereuri de fier. Căi rutiere: 1. vite. Legumicultură. pe agricultură (trestie de zahăr. sec. manioc. Mateúþi Máto Grósso [´matu´grossu] Mátsuyama [´matsujama] stat în V Braziliei. Vegeta ie de deşert. orez. Relief reprezentat de un podiş vulcanic mai ridicat în S-V (826 m).: Cuiaba . pe coasta Oceanului Atlantic. Suprafa a: 2040 km2. sare). oraş în Japonia (pe insula Shikoku).Massachúsetts [mæss¬´t¿uussits] stat în N-E SUA. zahărului. Suprafa a: 21. fire şi fibre textile. loc. mărginit în N şi E de cîmpii litorale înguste. coborînd în trepte spre N. legume. Se recoltează guma arabică. Exportă zahăr. Meşteşugărit. artizanat) şi comercial (pia ă agricolă). Relief deşertic (un sector al Saharei Occidentale). Centru adm. Maurítius .15 mil. 200–500 m).4 mii km2. manioc. energetică. igarete). At. Muzeu. Pescuit intens. arahide. diamante. tutun. ghips. Popula ia: 1. Creşterea animalelor. ovine. de stepă şi de savană. Popula ia: 2. pe insula Mauritius din arhipelagul Mascarene . rom. Limba oficială: araba (uzuală – franceza). de aparatură electronică. Capitala: Port Louis . Creşterea animalelor (ovine.). wolfram. cafea. Include 9 districte şi 2 municipalită i. arahide. tutun. dominat de platouri nu prea înalte (alt. Pomicultură. zahăr. la ărmul estic al Oceanului Atlantic.08 mil. porumb. de încăl ăminte. piei. Industrie constructoare de maşini şi utilaje electrice. nuci de cocos) şi pe creşterea vitelor (caprine. Hr. Zăcăminte: minereuri de fier şi de mangan. rafinării de petrol. textile. Exportă minereu de fier. mei. curmale. port la Marea Japoniei. loc. S uprafa a: 1. IV–III î. trestie de zahăr. Căi ferate: 705 km.

arbori de vanilie. la 70 km E de ărmul Mării Roşii. deal în Republica Moldova (rn. Constan a). Este administrată de Fran a. Monumente: catedrală (sec. la 1150 m alt. din 1994. ulei. palat (sec. Hidrocentrală (la Călimăneşti. de ciment. de maşini agricole. argint). Aeroport. a sticlăriei şi ceramicii. de pielărie şi încăl ăminte. Pomicultură. biserici. loc. Agricultură (trestie de zahăr. Muzeu de artă. textilă. Nod de comunica ii (feroviar. biserică (sec. Industrie extractivă (aur. alimentară (zahăr. Numeroase lacuri (cca 2 700). 76 mii loc. brînzeturi). avînd cea mai mare altitudine (388 m) în Podişul Ciulucului.4 mil. forestiere. [´mehh¬l¬] (Malines) oraş în partea de N a Belgiei. situat pe valea rîului Siret . în 1455. chimică. mun. 52 mii loc. Fondat în sec. drojdie. Muzee. Suprafa a: 375 km2. arahide. capitala statului Swaziland. siderurgie. 47 mii loc. Centru adm. Universitate. At. de prelucrare a lemnului şi a bumbacului. în care armatele româneşti şi ruseşti au învins armata germană. fluvial-maritim). Lac de acumulare. Vrancea). poligrafică. constructoare de maşini. maşini de transport. municipiu în România (jud. Centru comercial şi turistic. metalurgică. Făleşti). port pe rîul Dyle . XI. bauxită. Pescuit.: Dzaoudzi . animale. azbest). Nod de comunica ie (feroviar. produc ie de alcool. 2. la 1 500 m alt. Ansamblu comemorativ. viticultură. material rulant. conserve de fructe). la 11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917. rutier). XVI).Mayótte [ma´jot] insulă vulcanică în arhipelagul Comore din Oceanul Indian. 966 mii loc. Produse ale industriei uşoare (sticlărie. din 1995). îngrăşăminte. Centru comercial. Mbabáne Mécca Méchelen Medellín [mede´ljin] Medgidía . detergen i).2 mii loc. ceasuri) şi comercial (pia ă pentru legume). Mazúria Mãgura Mãrãºéºti Mãrãºti localitate în România (jud. cocotieri). mausoleu în memoria “Bătăliei de la Mărăşeşti“ (24 iulie / 5 august – 6/19 august 1917) în care Armata Română a zdrobit ofensiva germană. Geamie. XVI). Aeroport. chimice şi alimentare. alimentară. Popula ia: 132 mii loc. Expl. Aici. Centru industrial (metalurgie. prelucrarea lemnului şi a tutunului. rutier. Oraş din 1908. Arhiepiscopie. Biserică. de aparate pentru uz casnic. situat pe Rio Porce . oraş în partea de V a Arabiei Saudite. Vrancea). Turism. cartofi şi se cresc animale. vopsele. a hîrtiei. situată în N-V ării. Se cultivă secară. construc ii de remorci. cultural şi religios. 13. produse de pielărie. regiune geografică în N-E Poloniei. port pe canalul Dunăre – Marea Neagră . doc. Industrie extractivă (minereuri de fier şi de staniu. oraş în România (jud. oraş în N-V Columbiei. Oraş din 1968. Important centru comercial (cafea. între Vistula şi cîmpia litorală baltică. Centru industrial (metalurgie. financiar. XIII–XV). Repara ii feroviare. piei) şi religios islamic (pelerinaj). a avut loc “Bătălia de la Mărăşti“.

Muzeu. Popula ia: 322 mii loc. Oraş din 1319. din 1968. alimentare. motoare. arbori de cauciuc). peninsulă în N Canadei. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Sud. km 2. rafinării de petrol. Popula ia: cca 300 loc. Pescuit. de pielărie şi încăl ăminte. Vegeta ie tropicală (cocotieri. XVI–XVII). Ebrul. Suprafa a: 967 mii km2. [´melb¬n] oraş în S-E Australiei. azbest. mare intercontinentală situată între Europa. granit. a.5 mil. produc ie de pielărie şi încăl ăminte. un golf al mării Baffin şi un lac situat în N Canadei. XIV–XV). de prelucrare a lemnului (mobilă) şi a sticlei. Căi ferate: 129 km. maşini-unelte. Comunică cu Oceanul Atlantic. grîu. mun. grupare insulară în S-V Oceanului Pacific (Oceania). formată din mai multe arhipelaguri şi insule (Noua Guinee. Marea Moschee (sec. Sector zootehnic (bovine. furgonete). centru adm. Mari a ş. Viticultură şi pomicultură. Industrie constructoare de maşini (autocisterne. At. remorci. 607 mii loc. Complexul hidroenergetic Por ile de Fier . În 1956 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Vară. jude în S-V României. de podiş şi cîmpie.a. porcine. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică fortificată (sec. Zăcăminte: huilă. 200–250 m). Santa Cruz ş. Universitate. ovăz. în 1267. Relief predominant muntos (alt. pirite. a celulozei şi hîrtiei. XVII).: mun. Port pe ărmul golfului Port Phillip .). Suprafa a: 2. Solomon. 5030 m). primărie (sec. floarea-soarelui. Iriga ii.Médiaº municipiu în România (jud. Climă temperat-con-tinentală. bananieri. Universită i. Mélbourne Mélville [´melvil] . de produse alimentare. Relief colinar (alt. calcare. În ea se varsă Nilul. la 800 m alt. alimentară. Suprafa a: 63 mii km2. material rulant. Aeroport. textilă. clădiri vechi (sec. situat pe rîul Tîrnava Mare . Industrie constructoare de maşini (nave fluviale. Produc ie de cereale. oraş în V Arabiei Saudite. Avicultură şi apicultură. Sta iuni balneoclimaterice. Serbia şi Muntenegru. Acelaşi nume îl poartă o insulă nelocuită în V Arhipelagului Arctic Canadian (42. doc. cabaline). Pescuit şi naviga ie intensă. la grani a cu Bulgaria. Ad. Fiji. Se cultivă porumb. Obiective turistice. de sticlărie şi de produse alimentare). comercial (mare pia ă a lînii) şi cultural. Par ial navigabil.4 mii km2). Expl. Noua Caledonie. medie: 1498 m. între golfurile Foxe şi Committee . caprine. Vestigii romane. al statului Victoria . construc ii de automobile. ovine. Centru turistic şi de pelerinaj. Muzee. fructe. Tibrul. în special pe Coasta de Azur . de cherestea şi mobilă. Centru industrial (şantiere navale. aparate de măsurat). Drobeta-Turnu-Severin . VII) adăposteşte mormîntul Profetului Mahomed. argile. Vanuatu. de ceramică. Marea Marmara şi cu Marea Roşie. orz. curmale. Medína Mediteránã Mehedínþi Mekóng Melanézia fluviu în S-E Asiei. Popula ia: cca 4 mil. de esături şi confec ii. Centru adm. loc. Pia ă agricolă. Suprafa a: 4933 km 2. Sibiu). Fabrici de textile. Conservator. transformatoare electrice. Căi rutiere: 1 874 km. Aeroport. Ad. Africa şi Asia. Lungime: 4 500 km. Relief muntos. Nod feroviar. în peninsula Labrador (2930 km2). Climă ecuatorială şi tropicală. Ronul. max. financiar. Márea ~. de gaze naturale.: 5120 m. maşini agricole. max. secară. 62 mii loc. cartofi.

între Tigru şi Eufrat . Universitate. Centru industrial (prelucrarea metalelor. produse chimi-co-farmaceutice. Zăcăminte: minereuri de fier. regiune istorică în S Georgiei (Gruziei).Mémphis [´memfis] oraş în SUA (Tennessee). 50 mii loc. centru adm. max. 273 mii loc.Hr. XII). 1. a intrat în componen a Rusiei. Aeroport. Muzeu. Institu ii financiar-ban-care. Belgia şi Olanda. Muzeu. oraş în N-V Venezuelei. Colonie romană în anul 25 î. produse alimentare. a cimentului.06 mil. la grani a Cehiei cu Germania. staniu. ( Summer. Hr. Meshéti Mesopotámia Messína Metálici Metz [mes] oraş în N-E Fran ei (Lorena). 2859 m). 124 mii loc. oraş în Spania. V î. port pe fluviul Mississippi . zinc. Izvorăşte din mun ii Pennini şi se varsă în Marea Irlandei. Fondat în 1558. Lungime: 1 000 km. IV î. Nod feroviar. Monumente: catedrală (sec. plumb. Pia ă agricolă (zahăr. alimentară. Fondat în 1542. Vestigii romane. oraş în S-E Mexicului. alimentară. Populată de triburi semitice în milen. animale). chimică.Hr. centrul adm. Păduri de foioase şi conifere. max. Alt. prelucrarea bumbacului. al statului Mérida .Hr. rîu în V Europei. oraş în Italia (Sicilia). aparataj electrotehnic). siderurgică.). Fondat în sec. biserică (sec. XIII). Hr. Nod de comunica ie. Aeroport. Industrie extractivă (minereu de fier). textile. Relief: masive muntoase. pieilor şi a tutunului. Menám Mérida Mérida Mérida Mérsey [´m¬¬zi] fluviu în partea de V a Marii Britanii (Anglia). masiv muntos hercinic în Europa Centrală. VIII î.). Mún ii ~. Civiliza ie umană în milen. Universitate. Lungime: 129 km. Izvorăşte din podişul Langres (Fran a) şi se varsă în delta Rinului . În 1829 o parte a reg. Se produce ciment. produse alimentare). Catedrală (sec. Izvorăşte din mun ii Den-Lao şi se varsă în golful Siam al Mării Chinei de Sud. XIII–XVI). a încăl ămintei. zone joase inundabile. Teatru de balet. constructoare de maşini (automobile. Turism. Relief predominant muntos (alt. Aeroport. Par ial navigabil (pe 400–750 km). Hr. la 1 640 m alt. Iriga ii. Turism. XVI a fost cucerită de turci. cucerită de arabi (sec. 600 mii loc. în Orientul Apropiat şi Mijlociu. chimică. rutiere). în conurba ie. Metalurgie. Prelucrarea lemnului. Centru industrial (şantiere navale. loc. Tunele pe sub fluviu (feroviar. port la strîmtoarea Messina . Lungime: 950 km. Meuse [mœœz] . situat pe fluviul Guadiana . Institut de biologie marină. al statului Yucatán . Lungime: 1 200 km. Aeroport. cînepă. Industrie de prelucrare a metalelor şi a lemnului. II î. Forma iuni statale în milen. produse textile şi alimentare (conserve. Lă ime: cca 200 km. Pia ă agricolă (pentru animale şi bumbac). textile. port pe rîul Moselle . pe teritoriul statelor Fran a. alimen-tare). pielărie. uraniu. ciment. regiune în V şi S-V Asiei. centrul adm. Provincie romană (anul 117 d. al provinciei Estremadura . fluviu în Thailanda. Turism. wolfram. Universitate. Hr. cafea). Imperiu Seleucid (anul 321 î.: 1 244 m. Babilon. Asiria ). În sec. dopuri de plută. Universitate. VII). 612 mii loc.

de prelucrare a lemnului. situată în partea centrală a ării. Suprafa a: 1. Pescuit.85 mil. în peninsula Lower . gaze naturale. lac în America de Nord. specii de ierburi de stepă şi de savană. textile. loc. XVI–XIX). constructoare de maşini şi agregate (automobile. alimentară. uraniu. plumb. 360 mii loc. Ad. Mare centru industrial: metalurgie neferoasă.: 282 m. km2. cupru. Turism. metalurgică. cupru. Sta iuni balneoclimaterice. pescuit. igarete. textilă. la 178 m alt. Industrie extractivă (aur. Opt universită i (cea mai veche din 1551). alimentară. Turism. Locul de desfăşurare a Jocurilor Olimpice (1968). îngrăşăminte azotoase şi fosfatice. Ad. aur. talc. stat în N-E SUA. care cuprind în interior Podişul Mexican . loc. în conurba ie). aparatură electrotehnică. Important centru de comunica ii. ghips. gaze naturale. Pescuit. marmură). frigidere. México (Ciudád de México) Miámi [mai´ æm¬] oraş în S-E SUA (Florida). siderurgică. minereuri de fier. petrochimică. prelucrarea petrolului. A capitala Mexicului. Climă temperată tropicală şi subtropicală. în sistemul Marilor Lacuri (SUA). tractoare. Centru adm. mercur. Suprafa a: 250. Pomicultură. sare. minereuri de fier. mangan. Catedrală (sec. max. Marea Caraibilor.: 4 375 m. constructoare de maşini (automobile). Relieful ării reprezintă un sector al mun ilor Cordilieri . agricultură. aparate de radio şi televizoare. loc. zahăr. (20. Industrie variată: extractivă (huilă. Aeroport interna ional. Academie de ştiin e (1884). Muzee. sare). maşini agricole. electrotehnică. Legumicultură. ciment. Parcuri na ionale.5 mil. hîrtie. Muzee. (3. 175 mii loc. aparatură electrotehnică). 9. celuloză. km2. Economie dezvoltată. golf al Oceanului Atlantic. ghips. Produse chimice şi alimentare. Popula ia: 9. montaj de automobile. sulf. în conurba ie). vin. Suprafa a: 58 mii km2. Méxic Státele Uníte Mexicáne . Belize. de petrol. Al doilea mare oraş din lume. Produce anvelope. biciclete. Metalurgie. petrol.: Lansing . Rezerva ii naturale. Importantă zonă industrială. zinc.25 mil. Cereale. Suprafa a: 1. Mexic şi Arhipelagul Antilelor. Aeroport. vagoane. port la Oceanul Atlantic (golful Biscayne ). carne. Expl. loc. Numeroase institu ii comerciale şi bancare. max. comer . loc. Guatemala şi Oceanul Pacific. construc ii de maşini (automobile. bazată pe industrie. Teatre. Golful Mexic. Din acest golf se formează curentul marin Golfstrom . Centru comercial şi financiar-bancar. sfeclă de zahăr. între SUA. încăl ăminte. Fondat de spanioli în 1567.5 mii km2. chimică. argint. siderurgie. Miáss Míchigan Míchigan [´mi¿¬g¬n] [´mi¿¬g¬n] . Vegeta ie: păduri tropicale. energetică. maşini de spălat). la 2200 m alt. Nod de comunica ii. Industrie electronică. cu cîmpii în zonele de litoral. Universită i. Capitala: Mexico . la E de mun ii Ural . Teatre. situat între SUA.5 mil. oraş în Federa ia Rusă. Limba oficială: spaniola. produse chimice şi alimentare etc. Este divizat în 31 de state federale şi un district federal. forestieră. Popula ia: 103 mil.Méxic Golful ~. stat în sudul Americii de Nord.97 mil.8 mil. ciment. cauciuc sintetic. Muzeu de mineralogie. avioane.

măslini. Creşterea animalelor (porcine. XVI).5 mii loc. Teatrul de operă La Scala . Orez. Suprafa a: 5. Culturi agricole: orez. în depresiunea Ciuc. Exportă produse textile şi confec ii. Miércurea-Ciuc Miláno Mílcov rîu în România. 5 km2. Monumente: Domul (sec. tricotaje. loc. esături. Suprafa a: 99 km2. ananas. fier. Mun. Pescuit. loc. IV–XV). trestie de zahăr. Climă subecuatorială. arbori de piper.2 km2. cupru. Important centru industrial: metalurgie. At. bananieri. cacao. V–IV î. Muzee. insulă în arhipelagul Filipine . Aeroport. Suprafa a: 9. 2585 m). Nu are căi ferate. Căi rutiere: 226 km. Harghita. siderurgie. Popula ia: 5 mii loc. centru adm. Izvoare termale. max. peşte. poligrafie. biserici (sec. platină. utilaje) şi alimentare. Pescuit. porumb. Expl. produse alimentare. porumb. produc ia micilor întreprinderi industriale. insulă grecească în Marea Egee. bărci de pescuit. în arhipelagul Ciclade . Industria lemnului. XIV–XIX). la 800 km E de arhipelagul Filipine . municipiu în România. ulei de palmier. doc. Muzeu. tractoare. Cuprinde numeroase insule şi insuli e (peste 500) vulcanice şi coraligene. Industrie extractivă (aur. Popula ia: 2. confec ii. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. construc ii de maşini (automobile. Se cultivă cocotieri. Existent din sec. îmbutelierea apelor minerale. Universită i. motociclete. trestie de zahăr. produse chimice. bazată pe agricultură. Popula ia: 110 mii loc. Mídway [´midwei] Ínsulele ~. Vegeta ie bogată: palmieri. 1. Capitala: Palikir (pe insula Pohnpei ). Relief muntos. stat insular în V Oceanului Pacific. copra. Aeroport. Climă tropical-oceanică. prelucrarea lemnului. Sta iuni balneoclimaterice. asisten ă financiară. cupru. Popula ia: 475 mii loc. Culturi agricole: grîu.Micronézia Státele Federáte ale Micronéziei . Este divizat în 4 state.7 mii km2. poligrafie. avioane. Relief muntos (alt. Galerie de artă modernă. pe partea stîngă a Oltului. construc ii de tractoare. Produce energie electrică. de aur. Academie de ştiin e. Importă produse industriale (maşini. 2 965 m). avînd un relief predominant muntos. de la 720 m alt. palate (sec. Pînă la Unirea Principatelor (24 ianuarie/5 februarie 1859) a servit drept hotar între ara Românească şi Moldova. Izvorăşte din Subcarpa ii Vrancei . Mílos Mindanáo Mindóro . Monumente istorice şi arhitectonice. Suprafa a: 707. Economie slab dezvoltată. orez. pescuit. aparataj electrotehnic). Metalurgie. porumb. Lungime: 68 km. Nod de comunica ie.4 mil. bata i. articole artizanale. biciclete. 42 mii loc. cu vulcani activi (alt. în 1427. Climă mediteraneană. piper. Hr. cărbune). Pescuit. oraş în N Italiei. la 2 100 km N-V de arhipelagul Hawaii. max. banane. motoare. Suprafa a: 158 km2. insulă în S arhipelagului Filipine . combustibili. din 1979. Administrat de SUA. Popula ia: 14 mil. centru adm. alimentare. grup de insule în Oceanul Pacific. Renumita Bibliotecă Ambrosiană . confec ii. păsări). cînepă de Manila. al jud. al regiunii Lombardia. textile. Pinacoteci. banane. Relief muntos. la S-V de insula Luzon . afluent pe dreapta al rîului Putna .

centrul adm. afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . Hidrocentrale. 138 mii loc. ovăz. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi . Capitala: Jackson . cel mai înalt vîrf (alt.2 mii km2. alimentară. textilă. stat în S SUA. Fondat în 1739. Nod de comunica ie. Pia ă agricolă (pentru bumbac. Izvorăşte din Lacul Superior şi se varsă în golful Mexic . petrol). chimico-farmaceutică. Universitate. Aeroport. Nod de comunica ie.7 mil. Se cultivă bumbac. Suprafa a: 180. Popula ia: 5. 78 mii loc. în conurba ie cu Saint Paul . de prelucrare a lemnului. Parcuri na ionale. tractoare. Creşterea animalelor (bovine. bumbac. Industrie constructoare de automobile. 2. [m¬´zuri] rîu în partea central-nordică a SUA. Turism. alimentară. loc. Muzeu.5 mii km 2. poligrafică. aparatură electrotehnică). constructoare de maşini şi utilaj de transport. sfeclă de zahăr. porcine). Navigabil. grîu. chimică. de ciment. constructoare de maşini şi de prelucrare a produselor agricole. Teatre. Monumente. Industrie constructoare de maşini agricole şi de transport. Suprafa a: 225. Industrie forestieră. Descoperit în 1672. Studiou cinematografic.6 mil. a hîrtiei. Minnesota [mini´sout¬] stat în N SUA. porumb. Centru adm. alimentară. Parc na ional. fluviu în SUA. Industrie extractivă (minereuri de zinc şi plumb.45 mil. Păduri pe pante.8 mil. Aeroport. stat în partea centrală a SUA. situat pe fluviul Enisei. Suprafa a: 2 176 km 2. avicultură). soia. doc.4 mii km2. gaze naturale). capitala Republicii Belarus. forestieră. textile şi alimentare. Navigabil pe cursul inferior şi mijlociu. creşterea animalelor. avînd lungimea de 3 950 km (de la izvoarele rîului Missouri – 6420 km). pajişti alpine pe culmi. constructoare de maşini. Centru financiar şi comercial (pia ă pentru grîu şi porumb). soia).: Jefferson City . At. aparate electronice şi de precizie (ceasuri). Universitate. alimentară. loc. Centru adm. Se varsă în golful James prin rîul Rupert . cultural şi comercial. porumb. Teatre. a încăl ămintei. Academie de ştiin e. Zonă agricolă (grîu. a instrumentelor de precizie. loc. de produse chimice. loc.Mínna Minneápolis [mini´æplis] oraş în partea central-vestică a Nigeriei. Zonă agricolă (grîu. Important centru economic. al statului Niger .: Saint Paul . poligrafică. Popula ia: 2. lac în S-E Canadei (Québec). porumb. la grani a cu Canada. bata i. a celulozei şi hîrtiei. între fluviul Mississippi şi golful Mexic . Muzee. motociclete. arahide). loc. Industrie extractivă (petrol. Provoacă mari inunda ii. situată pe rîul Svisloci . Popula ia: 4. textilă. 1. Industrie extractivă (minereu de fier). în 1067. Creşterea animalelor. cărbuni. afluent al Berezinei . Suprafa a: 125. în America de Nord. de utilaje electrotehnice. forestieră. port pe fluviul Mississippi .7 mil. Lungime: 4 740 km. de la 1 220 m alt. Muntele ~. oraş în N SUA (Minnesota). 2 034 m) al mun ilor Apalaşi . Mínsk Minusínsk Mississíppi Mississíppi oraş în Federa ia Rusă. Missouri Missouri Mistassíni Mítchell [´mit¿¬l] . Este legat prin canale de Marile Lacuri . orez.

171 mii loc. Afluen i: Moldovi a. Universitate. floarea-soarelui. Muzee. Hr. constructoare de maşini (nave). port pe Dunăre. Centru comercial (cunoscut încă din sec. ciment. Export de cafea (“Mocca“). chimică. Izvorăşte de la 1200 m alt. Vegeta ie bogată şi variată: păduri de codru (stejar. electrotehnică. textilă. prelucrarea lemnului. regiune istorică între Balcani şi Dunăre. porumb). afluent pe dreapta al Siretului. fructe).a.. în conurba ie). Centrală electrică ( Cuciurgan Móhacs Mohammedía Moháve Moldóva Moldóva . Universitate. Suha . de pielărie şi încăl ăminte. de sub vîrful Lucina (Carpa i). Aeroport. rîu în România. 210 mii loc. Viticultură. divizată apoi (în anul 86) în Moesia Superior şi Moesia Inferior . frasin. chimică. XIII). Rîuri: Prut. port la Marea Roşie. legume. Dispune de suprafe e agricole însemnate. metalurgie. Resurse de subsol destinate construc iei (argile. Avicultură. [´mohaat¿] oraş în S Ungariei. arbuşti şi plante de stepă şi silvostepă. prelucrarea metalelor. stat în S-E Europei Centrale. tutun. palatul sultanilor (sec. de prelucrare a petrolului şi lemnului. Economie bazată pe agricultură şi industrie. port la Oceanul Atlantic. de produse alimentare. Mócca Moesia Mogadíshu [moga´di¿u] Moghilév oraş în Belarus. Teatru. Capitala: Chişinău . frigidere. orz. Nod de comunica ii. ulm. Limba oficială: româna. República ~. Rafinării de petrol. Port. Se produc: vinuri. Expl. capitala statului Somalia. Construc ii de maşini agricole. care îngloba şi teritoriul de azi al Dobrogei. potasiu. confec ii. chimică. Sta iune balneoclimaterică. animale. plop). învecinat cu România şi Ucraina. materiale de construc ii. X. Industrie metalurgică.Mobíle [mou´biil] oraş în S-E SUA (Alabama). 10 mii loc. motoare şi aparataj electric. nisip. situat pe fluviul Nipru. fabrici textile. loc. Turism. Suprafa a: 64. încăl ăminte. covoare. de gaze naturale (Baimaclia). sare. Suprafa a: 33840 km2. Creşterea animalelor (bovine.45 mil. fabrici textile şi de produse alimentare. oraş în S-V Republicii Yemen. de plăci fibro-lemnoase. maşini de spălat. fluvial). zone colinare şi cîmpii. mobilă. Pia ă agricolă (cereale. Răut . Pomicultură. pompe submersibile. Principalele produse industriale: televizoare. cultivate cu cereale (grîu. Aeroport. 368 mii loc. ulei vegetal. Fondat în sec. Fondat în 1267. 1 mil. Nod rutier. loc. Lungime: 216 km. oraş în N-V Marocului. Topli a ş. Muzeu. peşte. Popula ia: 4. Centru industrial (rafinării de petrol. Pescuit. de celuloză şi hîrtie. Monumente: moschee (sec. sfeclă de zahăr. Nistru. ovine). conserve din legume şi fructe. calcare). produse lactate. port la Oceanul Indian. 22 mii loc. produc ie de ciment. zahăr. de produse chimice. textile şi alimentare) şi comercial (pia ă pentru cereale. I d. XVI). alimentară. Industrie metalurgică (aluminiu). devenită provincie romană (sec. alimentară. situat pe ărmul de N-V al golfului Mobile . textile. XIX). populată în antichitate de moesi.). (477 mii loc. Relief constituit din podişuri. Zăcăminte: aur. Humor. tractoare. Nod de comunica ii (rutier. bumbac. Vegeta ie de specii xerofite. de pielărie şi cherestea. igări. la 23 km N de Casablanca. ovăz. tei) şi de luncă (salcie. fag. banane). de ciment. argint. Climă temperat-continentală.8 mii km2. regiune deşertică în S-V SUA (California). Denumirea veche: Fédala . constructoare de maşini.

înconjurat pe continent de teritoriul Fran ei. 1 000–2 000 m) în centru şi în E. abanos). Namela . Climă subtropicală. cabaline. situat pe un promontoriu al Mării Mediterane. Limba oficială: franceza. Monróvia . Căi ferate: 1. Fondat în sec. Artizanat. Aeroport. energie electrică. Sta iune balneoclimaterică. Fondat în 1822. Rafinării de petrol. cocotieri. cupru. textilă. Industrie electronică. cămile etc. Popula ia: 2. stat în S Europei. parfumuri. păşuni şi specii de plante de stepă şi xerofite. Palat princiar (sec. Nod de comunica ii. loc. Capitala: Monaco . 600 mii loc. dar insuficient valorificate. produse farmaceutice şi alimentare). produse alimentare. materiale de construc ie. emisiuni de timbre. loc. Se cultivă grîu. încăl ăminte. max. fazani. antilope. activită i ştiin ifice (cercetări oceanografice. brînzeturi. Culturi agricole: orez. Industrie extractivă. pînă la 3 000 m). farmaceutică. produc ie de ciment. port la Oceanul Indian. km2. cu ierni calde şi veri însorite. capitala statului cu acelaşi nume. de cosmetică. Aeroport. ovine. Zăcăminte: fluorite. Muzeu de antichită i. Dispune de variate resurse naturale. Principalele surse de venit: turism.Molúce Ínsulele ~. materii prime.2 km2.). 4031 m). huilă. de pielărie şi încăl ăminte. Capitala: Ulan-Bator . Mombása Monáco Monáco Mongólia stat în Asia Centrală. oraş în S-E Kenyei.1 mil. 1 mil. uraniu. port la Oceanul Atlantic. max. alimentară (lactate. servicii comerciale. Monumente: fort (sec. molibden. lemn. chimice şi alimentare. Muzeu oceanografic. alimentare. aparate electronice. Expl. Relief diversificat prin mun ii Altaiului Mongol (alt. produse de sticlărie. Este organizat în 4 districte. de prelucrare a metalelor şi petrolului. biserici. Relief muntos (alt. benefice renumitelor sta iuni balneare de pe Coasta de Azur. de covoare şi esături. Exportă medicamente. situat între Federa ia Rusă şi China. Zonă vulcanică activă. chimică. Produse chimico-farmaceu-tice. 4 374 m) şi Hangai (alt. ovăz. muzeu oceanografic). Admis în ONU la 28 mai 1993. Suprafa a: 83. pe Coasta de Azur . XIII–XVII). pe insula Mombasa . cartofi. arhipelag în V Oceanului Pacific (Indonezia). Produc ie de aluminiu. Faună: dropii. forestiere (lemn roşu. oraş situat în N-V ării. loc. prin deşertul Gobi (alt. Popula ia: 2. Principátul ~. Importă combustibili. Centru financiar şi turistic. a cimentului şi hîrtiei. hîrtie. petrol. cămile). alimentară. ceai. repara ii navale. sare. bumbac). Popula ia: 32 mii loc. Climă ecuatorială. Suprafa a: 1.62 mil. opera ii bancare. construc ii navale.7 mii km2. conserve de carne etc. ghips. Centru industrial (prelucrarea petrolului şi a lemnului. lignit. Oraşe pr. Centru comercial (export de cafea. Sta iune balneară. XI. XVI). orz. 4 mii loc. plante furajere. zinc. de cosmetică. Căi rutiere: 50 km. Vegeta ie: păduri de conifere. culani. ciment. Sector principal în agricultură – creşterea animalelor (bovine. minereu de fier. Weda. şi municipalitatea capitalei. între insulele Sulawesi şi Noua Guinee . Metalurgie. flori. Este divizat în 21 de reg. a materialelor de construc ie. Teritoriul ării reprezintă un sector terminal al mun ilor Alpii Maritimi . moschee. arbori de cuişoare şi de piper. Limba oficială: mongola. textile. situată pe Coasta de Azur (Marea Mediterană). Exportă materii capitala Liberiei.: Ambon. Suprafa a: 2. aur. prin cîmpii deşertice şi deluroase în S-E. Universitate. caprine. Bogat poten ial hidroenergetic. Climă excesiv continentală. Şantiere navale.7 km.57 mil.

max. Suprafa a: 104 km2. 1 mil. textile. Produc ie de mobilă. hîrtie. de faian ă. afluent pe stînga al Dunării. Turism. secară. Monumente: catedrală. alimentare (vinuri).: mõtri´ool] Moráva . Produc ie industrială.Monserrát Montána insulă britanică în Arhipelagul Antilelor Mici. oraş în N-E SUA. Popula ia: 879 mii loc. Culturi agricole: grîu. la 15 km de Nisa .9 mil. centru adm.5 mil. bananieri. Acoperit de ghe ari. la grani a dintre Italia şi Elve ia. Mont Blanc Mónte-Cárlo Montecrísto Mónte Rósa Monterréy [´monte´rooza] [monte´rrei] Montevidéo Montpelliér Montpelier Montréal [mont´pili¬r] [fr. Nod de comunica ii.: 4 634 m. loc. carne). la S de insula Elba . Renumit centru turistic. Renumită prin romanul “Contele de Monte-Cristo“ de Alexandre Dumas-tatăl. loc. tractoare. Universitate. oraş în Principatul Monaco. mangan. încăl ăminte. Fondat în 1579. loc. clădiri (sec. [mõn bl¾] masiv muntos în Alpii Occidentali . între Fran a şi Italia. încăl ăminte. fier. max. Nod de comunica ii. Nod de comunica ii. Aeroporturi. Popula ia: 15 mii loc. alimentară. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Monumente: catedrală (sec. zinc. confec ii. Rafinării de petrol. trestie de zahăr. bumbac. biserică (sec. marchează grani a dintre Cehia şi Slovacia şi între Slovacia şi Austria. electrotehnică.8 mii km 2. Aeroport. Muzeu. Turism. Industrie extractivă (minereuri de cupru. Universită i. Centru adm. Capitoliu. asamblare de automobile. alimentară. textile. Sta iune balneoclimaterică. de prelucrare şi chimizare a petrolului. Fondat în sec. crom. metalurgică (a neferoaselor). VIII. sticlărie. Universitate. Fondat în 1726. XV–XVIII). de prelucrare a lemnului. capitala Urugu-ayului. Lungime: 358 km. Grădină botanică.: Helena . Lauren iu . Centru adm. port pe fluviul Sf.: Plymouth . Fondat în 1642. Muzee. stat în N-V SUA. Industrie extractivă (fosfa i. (3. Alpinism. textilă. XIX). loc. grădini publice.5 mii loc. locomotive. la 124 km de Marsilia. sfeclă de zahăr. Industrie constructoare de maşini (nave.5 mil. Raliu automobilistic. în conurba ie). Aeroport. Aeroport. al statului Vermont . [mõp¬´lje] oraş în S Fran ei (Languedoc). Teatre. Monumente. 16 mii loc. oraş în N-E Mexicului. masiv muntos în Alpii Pennini . ciment. gaze naturale). XVII).: mõre´aal. apar inînd Italiei.5 km2. 282 mii loc. Alt. ceramică. porumb. avioane. Izvorăşte din mun ii Sude i . palat. 1. Important centru industrial (metalurgie. Fondat în 1781. cel mai înalt din Europa (alt. Observator astronomic şi meteorologic. al statului Nuevo-León . port pe ărmul estuarului La Plata . Suprafa a: 10. produse chimice şi alimentare (vinuri. 8. Monumente: catedrală (1364). engl. situat pe Coasta de Azur . Planta ii de arbori de cafea. Turism. insulă în Marea Tiraniană. Suprafa a 380. ciment. vagoane). Ghe arul Gorner . Parcuri. Tunel rutier între Fran a şi Italia. 4 807 m). aparate electrotehnice şi electronice. Aparataj electronic. produc ie de mase plastice. alimentară etc. petrol. plumb. produse chimice. Climă tropical-oceanică. 2. Aeroport. rîu. granit). oraş în S-E Canadei (Québec). centrul adm. Turism. produse alimentare). siderurgie. Universitate. Centru industrial: construc ii de maşini-unelte. Navigabil pe distan a de 125 km. chimică.

de textile şi confec ii. Navigabil.Morávia Mordóvia regiune la E de Boemia (Cehia. a Federa iei Ruse din 1991. chimică. biserici. de ceasuri şi instrumente muzicale. Mare centru industrial. Capitala: Saransk. 32 mii loc. Lungime: 550 km. a U. de pielărie şi încăl ăminte. Pia ă de fructe şi vinuri. Men ionat în 1147. biserici (sec. Aeroport. At. chimico-farmaceutică. maşini-unelte. capitala Federa iei Ruse. Teatre (60). Studioul cinematografic “Mosfilm“. secară. Capitală a R. cereale. Nod de comunica ii. Germania). palat. Monumente: Kremlinul. Suprafa a: 26. XIII). Nod de comunica ii. de pielărie şi încăl ăminte. nave fluviale. 1. Industrie siderurgică. alimentară. Nucleul cnezatului moscovit (sec. catedrale (sec. Centru industrial (aparataj electro-tehnic. mănăstiri (sec. tutun. Hidrocentrale. fructe. Universită i (13). de mobilă. Aeroport.: Brno. animale şi fructe. din 1922. oraş în Bosnia şi Her egovina. Móscova Móselle Mostaganém [mo´zel] Móstar rîu în partea europeană a Rusiei. Industrie de prelucrare a metalelor şi lemnului. rîu în V Europei (Fran a. loc.S. avioane.S. Pelerinaj. Universitate. Academie de ştiin e. în 1452. porumb. Lungime: 502 km. Culturi agricole: grîu. Pescuit. Luxemburg. XVI). port pe fluviul Tigru . textilă. doc. Centru comercial (vanilie.: 1 000 km. de ciment. de prelucrare a lemnului şi tutunului. XVI–XVII). Muzeu. Ostrava . alimentară. Creşterea animalelor. XI. loc.9 mil. Biblioteci (20). Moróni Móscova oraş în S-V insulei Ngazidja . Monumente: moschee. Popula ia: 965 mii loc. Centru industrial: rafinării de petrol. Este străbătut de curentul Mozambic . cacao). Lungime: 1 670 km.S. Muzee (75). palate. Popula ia: 4 mil. Ruse din 1918. Industrie electro-nică. la 80 km S-V de Sarajevo. afluent pe stînga al rîului Oka . Mosúl Mozambíc . 115 mii loc. port la Marea Mediterană. Aeroport. sfeclă de zahăr. tutun. hîrtie. siderurgică. Turism. República ~. Industrie extractivă (bauxită). traversată de rîul Morava. Lă ime max. electrotehnică. Izvorăşte din mun ii Vosgi . Agricultură (cereale. cartofi. oraş în N-V Algeriei. oraş în N Irakului.S.R. cartofi). în conurba ie. loc. Pia ă pentru cereale. Suprafa a: 26 mii km2. Aeroport. 8. comercial şi cultural. 127 mii loc. aparataj electrotehnic). XV).2 mii km2. cafea. alimentară. strîmtoare între ărmul de S-E al Africii şi insula Madagascar. situat pe rîul Neretva . textilă. a cimentului. Navigabil (14 ecluze). Legat cu Volga prin canalul Moscova . capitala statului Comore. Turism. sfeclă de zahăr. chimică. Fondat în sec. industrie textilă (covoare). Canálul ~. produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de vinuri. centrul Marelui Cnezat al Moscovei (1328). Construc ii de maşini (automobile. Oraşe pr. Ad.3 mil. republică în Federa ia Rusă.: 2 000–3 000 m.F. Slovacia). situată pe rîul Moscova. afluent pe stînga al Rinului . de produse alimentare. ciment. poligrafică. fructe).

siderurgică. poligrafie. biserici (sec. palat episcopal (sec. XIII. Universitate. mahon. C rîu în Germania. floarea-soarelui. Castel în ruine (sec. de cherestea şi hîrtie. oraş în S-E Germaniei. oraş în N-E Fran ei (Alsacia). arahide. doc. 2 522 m). biserici (sec. staniu. nuci de cocos. Întreprinderi de produse textile (din bumbac şi lînă). XVIII). alimentară. de prelucrare a lemnului şi pielei. bumbac. port pe canalul dintre Rin şi Ron . podişul Mozambic în N. Zimbabwe. Studiouri cinematografice. tantalit. Industrie extractivă.3 mil. Popula ia: 112 mii loc. Climă mediteraneană. 1. Fondat în 1158. trestie de zahăr. Nod de comunica ii. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). ceai. Este divizat în 10 provincii şi districtul capitalei. Muzee. Centru industrial: construc ii de avioane şi automobile. de produse chimi-cofarmaceutice şi alimentare. primărie (sec. VIII. Suprafa a: 13. specii de savană şi de stepă. alimentară. citrice. biciclete). loc. Construc ii de maşini şi utilaje pentru industria textilă. beriliu. republică în S-V statului Serbia şi Muntenegru. Oraş din 1273. afluent pe stînga al Elbei . dominat de culmi muntoase spre S. Izvorăşte din Mun ii Metalici (Cehia). Muzee.8 mii km 2. Aeroport. Capitala: Maputo . Metrou. zahăr. învecinat cu Africa de Sud. în sec. Climă tropicală şi subecuatorială. pielărie şi încăl ăminte. bauxită. XIII). max. Turism. Se mai produce esături de bumbac. loc. mei. chimice. Poten ial hidroenergetic bogat. Plutărit. caprine). Hidrocentrală. XIII). de hîrtie. copra. hîrtie. XIX). produse petroliere şi alimentare. Zăcăminte: minereu de fier. textilă. a materialelor de construc ii. bere. Teatru Na ional. de ciment. sisal. petre pre ioase. Aeroport. Suprafa a: 812 mii km2. vi ă de vie. 273 mii loc. Industrie extractivă (bauxită. constructoare de maşini (vagoane. igarete. Monumente: Domul (sec. al landului Bavaria. XV). ceai. Culturi agricole: porumb. Zambia. primărie (1551). bumbac. Popula ia: 19. Muzeu de arte frumoase. cupru. arahide. Industrie constructoare de maşini (agricole şi textile) şi aparataj electrotehnic. situat pe rîul Isar . textilă. alimentare. cuprinsă între Carpa i şi Dunăre şi între rîurile Olt şi Milcov. lemn. denumirea veche a păr ii de E a ării Româneşti. chimică. orez. Relief muntos (alt. Lungime: 124 km. Múlde Mulhouse [mju´luuz] München [´mjunhen] Münster [´mjunst¬r] Múntenégru Munténia . Căi ferate: 3130 km. fabrici textile. citrice. XVI–XVII). alimentară. cu ieşire la Oceanul Indian. de mobilă. plumb). podişul Matabele în V. At. tutun. aur. Turism.3 mil. de aparataj electrotehnic şi de optică. Nod de comunica ii. uraniu. XII–XIV). Popula ia: 645 mii loc. Malawi şi Tanzania. energetică. cartofi. abanos). Relief variat: cîmpii pe cursurile inferioare ale fluviilor Zambezi şi Limpopo şi în lungul litoralului. port pe canalul Dortmund-Ems. Limba oficială: portugheza. sorg. Tipografii. Vegeta ie: păduri cu esen e pre ioase (cedru. biserica Saint étienne (sec. Institute de cercetări. bananieri. autovehicule asamblate. Culturi agricole: măslini.Mozambíc República ~. Capitala: Podgorica . Planta ii: cocotieri. XIX). Importă maşini şi echipament de transport. Universitate. Monumente: Domul (sec. stat în S-E Africii. Se cresc animale (ovine. Exportă crevete. centrul adm.

Artizanat. Izvorăşte din mun ii Paropamiz şi se pierde în deşertul Karakum . Turism. de maşini şi aparataj electronic. Prelucrarea lemnului. secară. Lungime: 803 km (761 km pe teritoriul României). Culturi agricole: porumb. Tipografii. Murgáb Múrmansk Mwánza Mwéru Náberejnie Celnî [´mweru] Nágano Nagasáki . Fondat în 1916. Hidrocentrală. fabrici de frigidere. la 160 km N-V de Tokio . 535 mii loc. Aeroport. Apicultură. Se cresc animale (bovine. 469 mii loc. Universitate. 360 mii loc. port la lacul Victoria . Universitate. a materialelor de construc ii. Lungime: 978 km. Popula ia: 602 mii loc. Centru adm. oraş în Japonia (Honshû). afluent pe stînga al Tisei . Teatru. produse alimentare. Suprafa a: 6 714 km2. Múreº rîu în Europa Centrală (România. în bazinul superior al rîului Mureş . prelucrarea lemnului. Teatre. orz. textilă. dealuri şi podişuri. produse alimentare) şi comercial. motoare Diesel). Industrie grea (automobile. max. Resurse naturale: gaze naturale. Pescuit. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Centru industrial (maşini-unelte. Centru industrial (şantiere navale. în V insulei Kyûshû . oraş în Japonia. Aeroport. ape minerale. tutun. camioane. Oraşul a fost distrus aproape în întregime de o bombă atomică lansată de avia ia SUA la 9 august 1945. fructe. Ad. Suprafa a: 4 920 km2. electrotehnică. Centrul catolicismului japonez. lac în Africa Centrală. port la Marea Chinei de Est. alimentară. Mlaştini (în S). păduri. a materialelor de construc ie. [´mwanza] oraş în N-V Tanzaniei. de prelucrare a lemnului. Izvorăşte din masivul muntos Hăşmaşu Mare (Carpa ii Orientali). încăl ăminte. alimentară. alimentară. produse chimice şi alimentare) şi comercial.: 26 m. Iriga ii. situat în mun ii Mitumba . În perioada 1982–1988 se numea Brejnev . Climă temperatcontinentală. 445 mii loc. Rafinării de petrol. roci de construc ie. Institu ii de învă ămînt superior. oraş în Federa ia Rusă. instrumente muzicale. ovine. de pielărie şi sticlărie. legume. de mobilă. constructoare de nave. Port în golful Kola (marea Barents).Múreº jude în partea central-nordică a României. Serbia şi Muntenegru). Universită i. Denumirea antică: Maris (Marisia) . utilaje de pescuit.: Tîrgu-Mureş . Relief de coline. chimizarea petrolului. diamante). Industrie extractivă (aur. rîu în Asia Centrală (Afghanistan. Ungaria. Jocurile Olimpice de Iarnă (edi ia a 18-a) în 1998. oraş în Federa ia Rusă (Republica Tătară). plante textile şi furajere. grîu. între Republica Congo şi Zambia. situat pe partea stîngă a rîului Kama . produc ie de confec ii. materiale de construc ii. Pescuit. instrumente muzicale. în peninsula Kola . Prelucrarea lemnului. caprine). Industrie metalurgică. Muzee. Turkmenistan). mobilă. Aeroport. ovăz. Insule ( Kilwa ). 225 mii loc. porcine. Reconstruit în deceniile următoare.

Fondat în 1899. molibden. Culturi agricole: cereale. Aeroport. Creşterea animalelor. construc ii de maşini. Centru comercial. Universitate. lemnului. bumbacului. Fondat în sec. republică în Azerbaidjan. prelucrarea lemnului. Universitate. Parc na ional. confec ii. la 120 km N-E de Kyôto . textile.5 mii loc. 243 mii loc. textile. loc. Popula ia 306. electrotehnică. forestiere. Suprafa a: 5. Centru adm. la 1 675 m alt. electrotehnică. pomicultură). bumbacului. mobilă. Teatre. materiale de construc ie. loc. República Autonómă ~. tutun. produse alimentare). Turism. Expl. textile. produse alimentare. alimentară. bumbac.: Stepanakert . textile. Temple. petroliere şi forestiere. oraş în Japonia (Honshû). Industria lemnului. Mausoleu (sec. Conflictul armat din 1992–1993 între Armenia şi Azerbaidjan s-a încheiat prin declararea autonomiei acestei enclave armene. maşini unelte. situat în N depresiunii Fergana . textilă. Expl. Zăcăminte: sare. oraş în Federa ia Rusă. 1. ceramică. produse chimice şi alimentare). ciment. şantiere navale. automobile. Popula ia: 194. pielei. Aeroport interna ional. Mare centru industrial (metalurgie. Agricultură (cereale. Creşterea animalelor (ovine. Capitală din 1964. manufactură. Centru industrial (metalurgie. prelucrarea lemnului. castel (sec. material feroviar. 363 mii loc. sticlărie. oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient). 2. a materialelor de construc ii. oraş în Uzbekistan. încăl ăminte. oraş în V Kenyei. produse alimentare). bovine). Sta ie de cale ferată. Catedrală. Suprafa a: 4. la grani a cu Turcia. XVIII).4 mii km 2. viticultură. Pescuit. tutunului şi cafelei. Prelucrarea metalelor. capitala Kenyei. port la Oceanul Pacific (golful Ise ). Capitala: Nahicevan . oraş situat pe platoul Athi. Industrie chimică (îngrăşăminte). produse alimentare. sulf.5 mil. XV. Institut politehnic. vi ă de vie. textile şi alimentare. biciclete. situat la 1 860 m alt. Construc ii mecanice.5 mii loc. Asamblare de automobile.5 mii km2.4 mil. mobilă. mătăsii. 166 mii loc. bumbac. zinc. tutun. 125 mii loc. Fondat în 1817. Turism. plumb. Muzee. Muzeu. XVII). Nagóya Nahiceván Nahódka Nairóbi Nakúru Nálcik Namangán . produse chimice. Principal centru industrial (metalurgie. avioane.Nagórnîi Karabáh regiune autonomă în Azerbaidjan. A fost creată în 1923 (80% armeni). port la Marea Japoniei (golful Nahodka ). Universitate. materiale de construc ii. repara ii navale. capitala Republicii Kabardino-Bal-kare.

Limba oficială: engleza (limbi vorbite: bantu şi afrikaans). Universitate. oraş în E Chinei. Mănăstiri. produse petroliere şi chimice. automobile. [nan´¿an] [n¾¾t] sistem muntos în centrul Asiei (China). de deşertul Kalahari în E şi de deşertul Namib în V. 1. bovine). Botswana şi Africa de Sud. de produse alimentare. străbătute de rîuri sezoniere şi dominate de mun i izola i în partea centrală. Nod de comunica ii (rutier. între Angola. XVI). 254 mii loc. alimentare (carne. Capitala: Windhoek. XVIII). oraş în Dacia romană. chimică (îngrăşăminte). max. forestiere. tractoare. situat pe rîul Peciora . argint. Climă tropicală. Exportă materii prime industriale. alimentară. constructoare de maşini. plumb. poligrafică. At. catedrală (sec. Reşedin ă a procuratorului Daciei. Port fluvio-ma-ritim. Aeroport. de prelucrare a petrolului. sorg. situat pe teritoriul mun. Industrie metalurgică. port la golful Napoli . Cluj-Napo-ca de azi (România). Palatul ducal (sec. textile. loc. plante erbacee de savană şi de stepă. de ciment. Pescuit intens. aur. Fondat în 472 î. constructoare de maşini (nave. de produse chimice. feroviar. Nancy Nanjíng (Nankíng) Nanshán Nántes Napóca Nápoli Narián-Mar . Se cultivă mei. Relief format de platouri tectonice. Hr. locomotive. Zăpezi. Muzee. construc ii de maşini-unelte. diamante. Lă ime: 250–400 km. prelucrarea peştelui. Reşedin a ducilor de Lorena din sec. uraniu (locul 5 pe glob). Universitate (1224). Importă echipamente industriale şi de transport. alimentară. 2. a cimentului. Universitate. Popula ia: 1. cupru. Meşteşugărit. aparate electrotehnice. Observator astronomic. cu ieşire la Oceanul Atlantic. Muzeu. fluvio-maritim. În agricultură predomină creşterea vitelor (ovine. XVI). legume. Suprafa a: 825 mii km2. castel (sec. prelucrarea petrolului. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. centrul adm. Industrie siderurgică. produse chimice şi alimentare). Pescuit. bazilici. loc. mobilă. al provinciei Jiangsu. diamante. lactate). Centru industrial (metalurgie. Turism intens. ora în V Fran ei (Bretagne). aparataj electrotehnic). în 947. porumb. germaniu (50% din rezervele mondiale). al Districtului Na ional Nene k. XV).15 mil. electrotehnică. Vegeta ie: păduri pe teritorii restrînse. Muzee. port pe canalul Marna–Rin . maşini de transport. al regiunii Campania . peşte. cu precipita ii mai bogate în regiunile înalte. alimentare etc. încăl ăminte. 103 mii loc. Alt. de mobilă. Este organizat în 13 regiuni. XVII–XVIII).: 6 346 m. 22 mii loc. Biserică (sec.6 mil. stat în S-V Africii. Lungime: 1000 km. Industrie metalurgică. oraş în S Italiei. palate. biserici. Aeroport. Monumente. XIII. XV). oraş în Federa ia Rusă. Universitate. produse alimentare. doc. castele.Hr. Împreună cu Africa de Sud administrează un teritoriu de 1 124 km 2 în zona Walvis Bay . clădiri (sec. predominant semiaridă. Rafinării de petrol. ghe ari. Fabrici de cherestea. Se extrag zinc. blănuri de caracul. Muzee.75 mil. mărfu [ná´si] oraş în N-E Fran ei (Lorena). Catedrală (sec. Expl. centrul adm. metalurgia neferoaselor. situat la 383 km S-V de Paris şi la 54 km de ărmul Oceanului Atlantic. fructe. loc. aerian).Namíbia República ~. Monumente istorice şi de arhitec-tură. chimică. şantiere navale. produse textile. constructoare de maşini (autocamioane. aparataj electrotehnic). de confec ii. centrul adm. Fondat în anul 600 î. Nod de comunica ii.

mijloace de transport. chimică. Hidrocentrale. Navigabil pe cursul inferior. capitala statului Bahamas. Limbi oficiale: engleza. Navara franceză a fost încorporată în Regatul francez în 1607. Relief format de un platou (alt. Sta iune balneară. de pielărie şi încăl ăminte. port la Oceanul Atlantic. Institu ii financiare şi turistice. Monumente istorice şi arhitectonice. apă potabilă. Hidrocentrale. Izvorăşte din mun ii Tian-Shan şi se varsă în Sîrdaria . A opus rezisten ă în fa a expansiunii musulmane. pescuit. Nazarét . IX. República ~. XVII–XVIII. fluviu în India. locuit de basci. Biserica Buna-Vestire (1730). stat insular în vestul Oceanului Pacific. bovine). Capitala: Yeren . Centru comercial. cel mai înalt vîrf din mun ii Ural (în N masivului). servicii în turism. 175 mii loc. Se practică creşterea vitelor (porcine. Industrie alimentară (zahăr. Sta iune balneară. Climă ecuatorială umedă. de mobilă. Este divizat în 14 districte. Planta ii de măslini şi mandarini. Izvorăşte din mun ii Maikala şi se varsă în Marea Arabiei (golful Khambhât ). Drenează depresiunea Fergana . port la Marea Norvegiei. materiale de construc ii. situat pe rîul Cumberland . Vegeta ie în special de cocotieri şi pandanus. turistic şi cultural. maşini şi utilaje pentru industria forestieră. comer . Narmáda Naródnaia Nárva Nárvik Náshville Nássau [´næssoo] Náuru Navárra regiune istorică în N-E Spaniei şi S-V Fran ei. Export de minereu de fier (din Suedia) şi de lemn (din Finlanda). Lungime: 807 km. de produse alimentare (în special. la 12 km de vărsarea acestuia în Golful Finic . inului. Alt. Aeroport. nauruana. 85 mii loc. centrul adm. Planta ii de palmieri.3 km2. lînei. Fabrici de prelucrare a bumbacului. 50 mii loc. Centru muzical (festivaluri anuale din 1979). Se cultivă legume.: 1 895 m. max. Suprafa a: 21. ananaşi. Industria laminatelor. oraş în N-E Estoniei. dar şi a francilor. Şi-a proclamat independen a la 31 ianuarie 1968. conserve de peşte). Industrie textilă şi alimentară. Este considerat fluviu sacru. Pescuit. port pe fluviul Narva . Lungime: 1 289 km. Prelucrarea lemnului. a materialelor de construc ii. combustibili. poligrafică. textilă. conserve). Men ionat în Vechiul şi Noul Testament.Narîn rîu în Asia Mijlocie (Kîrgîzstan. Iriga ii. Căi ferate: 5 km. oraş în partea de N a Norvegiei. 512 mii loc. Universită i. 56 mii loc. [´næ¿vil] oraş în SUA. Căi rutiere: 28 km. Uzbekistan). Economie bazată pe extrac ia şi prelucrarea fosfa ilor naturali. Regat autonom în sec. Oraş din 1729. Fondat în 1223. Forturi din sec. situată în N-E insulei New Providence . Navarra spaniolă e comunitate autonomă din 1512. în partea de N a peninsulei Hindustan . nuci de cocos. Exportă fosfa i. oraş în N Israelului (Galileea). Fondat în 1779. constructoare de avioane. Şantiere navale. avînd în interior o depresiune restrînsă (Buaada ). Popula ia: 12 mii loc. la N-E de Papua-Noua Guinee. rom. Aeroport. Importă produse alimentare. al statului Tennessee. 60 m) înconjurat de înăl imi. bananieri. de produse alimentare. a sticlăriei şi materialelor de construc ie. Iriga ii.

loc. bovine). 21 mii loc. plante furajere. afluent pe stînga al Odrei . mănăstirile Neam . Suprafa a: 177 mii km2. Canalizat. rîu în Belarus şi Lituania. oraş în România (jud. produse alimentare).: Narian-Mar .Nazrán Nãsãúd N’Djaména [nd¦a´mina] oraş în Federa ia Rusă. Pădurea de Argint . Industrie constructoare de ma-şini-unelte. covoare. Catedrală catolică. Climă temperat-continentală. muntele Ceahlău . afluent pe dreapta al Rinului . sfeclă de zahăr. ciment. port la confluen a rîului Chari cu Logone . mase plastice. Lungime: 370 km. Piatra-Neam . ovine). Este al doilea munte ca altitudine din Carpa ii Româneşti. Centru adm. Universitate. Centru adm. Hidrocentrală. cherestea. Relief: zone montane subcarpatice. gaze naturale). Rezerva ii naturale: Codrii de Aramă. Culturi agricole: grîu. secară. Neamþ Nebitdág Nebráska [n¬´bræsk¬] oraş în Turkmenistan. orz. constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. Siret şi Moldova . podiş în trepte de la V spre E. Sihăstria. Industrie uşoară (mobilă. în partea de N a bazinului Peciora . capitala Republicii Ciad. Izvorăşte din mun ii Pădurea Neagră . Creşterea animalelor (reni. gresie. vîrf în Mun ii Făgăraşului (România). Filatură de bumbac. Muzeu na ional. Industrie extractivă (petrol. Popula ia: 586 mii loc. licee. At. sfeclă de zahăr. strîmtoare între insula Hokkaidô (Japonia) şi insulele Kurile (Federa ia Rusă). materiale de construc ii. doc. pentru industria forestieră. tricotaje. Văratec . Alt. Muzeu. a. Lungime: 938 km. rîu la grani a dintre Polonia şi Germania. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. Izvorăşte din apropierea or. capitala Inguşetiei.: Lincoln . esături. district autonom în Federa ia Rusă. Expl. în bazinele rîurilor Bistri a. rîu în S-V Germaniei. Fondat în 1900. Şcoli generale şi profesionale. construc ii de piese şi utilaje pentru transporturile feroviare şi rutiere. Hidrocentrală. de tricotaje şi produse alimentare. Bistri a-Năsăud). porcine). Aeroport. 12 mii loc. pomi fructiferi. Obiective turistice: Cheile Bicazului . porcine. Néckar Negóiul Neisse Néman [´najse] [´njem¬n] Nemúro Nenéþk . Popula ia: 1. Izvorăşte din mun ii Jizera (Cehia). Popula ia: 54 mii loc. Este legat prin canale de Nipru. Apicultură. ca sat în 1264. Centru adm.75 mil. Prelucrarea bumbacului şi a orezului. 90 mii loc. Leagă marea Ohotsk de Oceanul Pacific. Pescuit. Lungime: 256 km. repara ii şi prelucrarea metalelor. Hidrocentrale. încăl ăminte. Secu. produc ie de celuloză şi hîrtie. situat pe Someşul Mare . Agricultură (cereale. gaze naturale. cartofi. Vistula şi Pripet. Navigabil. Creşterea animalelor (bovine. Vînătoare.: mun. de gaze naturale. produse alimentare. porumb. produse alimentare. moschee. Agapia. vi ă de vie.4 km 2. Par ial navigabil. Navigabil pe cursul inferior. cămine culturale. Suprafa a: 200. textile. Industrie extractivă (petrol). Muzeu. Casa memorială "Ion Creangă" (Humuleşti) ş. covoare. Bistri a. Cetatea Neam ului . în partea central-nordică a Moldovei. Metalurgie. legume). biblioteci. stat în partea central-nordică a SUA. Suprafa a: 5 895 km2.: 2 535 m. Zăcăminte: săruri de potasiu. jude în România. mobilă. confec ii. argile. izvoare cu ape minerale. Minsk şi se varsă în golful Kursk (Marea Baltică). 595 mii loc.

Turism. chimică.: 230 m. wolfram. Rezerva ie naturală (pentru păsări migratoare). textilă. grîu. Fondat în sec. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de extrac ie şi prelucrare a minereurilor (fier. Suprafa a: 286. în depresiunea Glen More . sulf). constructoare de nave şi de automobile. oraş în V Lituaniei. Dom în stil baroc (sec. alimentară. produse alimentare. Suprafa a: 147 mii km 2. Neusiedler [´nouziidl¬r] Neuss [nois] Nevá Neváda [n¬´væd¬] Newcástle [njuu´kaasl] . de cherestea. mercur). Biserică (sec. oraş în V Elve iei. situat pe limba de pămînt Kurşski a Mării Baltice. Universitate. Universitate. Statut de oraş din 1214. de textile. situat pe ărmul nordic al lacului omonim. Se cresc animale (bovine. 1. mecanică de precizie (ceasornice). loc. zinc. Castel (sec.4 km2. alimentară. XV). Suprafa a: 56. caprine). Fondat în 1801. Izvorăşte din Alpii Dinarici şi se varsă în Marea Adriatică. Agricultură (cereale. Aparataj electronic. cartofi. Sta iune balneară. trestie de zahăr. loc. oraş în S-E Australiei. max. Lungime: 36 km. chimică. Climă temperată şi rece în N.9 mil. alimentare. Agricultură bazată pe terenuri irigate şi pe creşterea animalelor. XIII). Pescuit. ovine). situat între China şi India. Turism. La mari altitudini mun ii sunt acoperi i cu zăpezi şi ghe ari. grafit. Sticlărie. Lungime: 218 km. max. Ad. lac în N-V Sco iei. mangan. Relief predominant muntos. tutun. aur.. cărbune. Fabrici de hîrtie. Lungime: 74 km. cu 14 zone administrative. legume). stat în partea central-sudică a Asiei. Industrie constructoare de maşini agricole.: Carson City . situat pe partea stîngă a fluviului Rin . 32 mii loc. care coboară spre sud în trepte montane şi colinare pînă în cîmpia aluvionară Terai .: 4 m. Ad. XII–XVI). chimică. Este practic Néretva Néringa Ness Neuchâtél [nœ¿a´tel] rîu în Bosnia-Her ego-vina şi Croa ia. Hidrocentrală. orz. iar la cele mai coborîte – de păduri şi păşuni alpine. Lungime: 37 km.75 mil. la frontiera Austriei cu Ungaria. cupru. XIII. textilă. port la Oceanul Pacific. de ciment. Edificii (sec. Popula ia: 25. Pescuit. lac tectonic în Europa Centrală. Se cresc şi bovine (bivoli). Limba oficială: nepaleza. subecuatorială în depresiunea centrală şi tropicală musonică în S. cupru. Suprafa a: 320–356 km 2. Ruinele unor fortifica ii. plante furajere. XVIII). plumb. de prelucrare a lemnului. XII. al cantonului cu acelaşi nume. 467 mii loc. Industrie siderurgică. parte din vasta Cîmpie a Gangului . Biserică (sec. cu numeroase vîrfuri ce depăşesc 7000–8000 m alt. Turism intens. inclusiv cel mai înalt pisc de pe glob – Chomolungma (Everest ) (8848 m). Păstorit transhumant (ovine. Se cultivă orez. Include 5 regiuni. centrul adm. 150 mii loc. XII. A fost construit în 1873–1895. Legat prin canale cu Marea Albă şi cu fluviul Volga. Capitala: Kâthmându . Muzeu de artă. secară. argint. Izvorăşte din lacul Ladoga şi se varsă în Golful Finic al Mării Baltice la V de Sankt-Petersburg. Centru adm. iută. Industrie extractivă (aur. Lac de acumulare.Nepál Regátul ~. Popula ia.4 mii km 2. ceai. cuprinzînd în nord lan urile mun ilor Himalaia . fluviu în N-V păr ii europene a Federa iei Ruse. porumb. alimentară. metalurgică (pentru neferoase). oraş în V Germaniei. stat în V SUA. XVI–XVIII).

8 mil. Aeroport.: Santa Fe . Creşterea animalelor (bovine. Climă ecuatorială. Relief muntos (alt. pomi fructiferi. loc. 477 mii loc. 302 mii loc. în conurba ia Delhi . Palat preziden ial. Suprafa a: 21. motoare. cupru. de automobile. moschee. Sediul ONU. Universitate (1701). Oraş fondat în 1931. prelucrarea petrolului. Niaméy [nja´me] . loc. aparate electrotehnice. situat pe dreapta rîului Yamuna . Lungime: 56 km. Fondat în 1718. argint. produse alimentare (zahăr). Teatru. Popula ia: 1. Fabrică de ceasuri. Construc ii aeronautice navale. Popula ia: 8. Întreprinderi ale industriei textile. alimentare. oraş în S-E SUA (Louisiana). Muzeu na ional. Mare centru industrial: construc ii aeronautice. Universitate. New Haven [njuu´heiv¬n] New Ireland [njuu´aj¬l¬nd] (Noua Irlandã) [njuu´d3¬rzi] New Jérsey New México [njuu´meksikou] New Orleáns [njuu´oorli¬nz] New York [njuu' jork] Niagára [naj´ægr¬] rîu în E Americii de Nord. Observator astronomic. Construc ii aeronautice şi de motoare navale. produc ie de textile. Fondat în 1626. aparate electrotehnice). oraş în N-E SUA (pe teritoriul statelor New York şi New Jersey). 425 mii loc. precum şi pe insulele Long Island şi Staten Island . Hidrocentrale. alimentară. Pe cursul mijlociu se află cele două cascade: americană (51 m înăl ime şi 300 m lă ime) şi canadiană (49 m înăl ime şi 800 m lă ime). Aeroporturi. de pielărie. Suprafa a: 315 mii km 2. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. Culturi agricole: porumb. porumb. Universită i. legume. Muzeu. Suprafa a: 9. metalurgică. bumbac. Popula ia: 128 mii loc. utilaje. textilă. zinc). port la Oceanul Atlantic. produse chimice. Pescuit. Catedrală. alimentare. stat în S-V SUA. Industrie extractivă (minereu de fier. gaze naturale.6 km2.5 mil. Centru adm. chimi-co-farmaceutică. Aeroport. secară.2 mii km 2. prelucrarea lemnului şi a petrolului. Edificii monumentale: catedrală. de hîrtie. plumb. textile. alimentare etc. stat în N-E SUA.: 2399 m). loc.: Trenton . Popula ia: 66 mii loc. constructoare de maşini (automobile. poligrafie. Materiale de construc ii. la frontiera dintre SUA şi Canada. alimentară. insulă vulcanică în arhipelagul Bismarck (Melanezia). zinc). Aeroport. hîrtie. max. oraş în N-E SUA (Connecticut). Agricultură (grîu. Uneşte lacurile Erie şi Ontario . Industrie extractivă (petrol. produse de sticlărie. capitala statului Niger. produse chimice. Muzee. mobilă. Monumente. aparate electrotehnice. biserici. metalurgie. chimică. de pielărie. palate. Universită i. porcine). 7. Centru adm. aur. textile.New Délhi [njuu´deli] capitala federală a Indiei.2 mil. port pe fluviul Niger . în componen a statului Papua-Noua Guinee. Industrie constructoare de maşini. navale. Turism dezvoltat. Turism. creşterea animalelor). chimică.

hîrtie. Muzeu. Benin. Resurse naturale reduse (aur. trestie de zahăr. Suprafa a: 1. pielei şi tutunului. cupru. Ahzar ). manioc. Vegeta ie: păduri întinse. fabrici de ciment. situat pe dreapta Dunării. în N şi în partea centrală. textile ş. carne. textile. veşnic verzi. Exportă vite. Este divizat în 15 departamente şi 2 regiuni autonome.Nicarágua República ~. sorg. argint. cu masive muntoase în zona centrală şi nordică a ării (alt. a. Honduras şi Costa Rica. stat în Africa Occidentală.). fosfa i. porcine). República ~. Exportă uraniu. Creşterea animalelor pentru carne (bovine. de încăl ăminte. de covoare. km2. Centru comercial şi cultural. Relieful reprezintă un vast podiş semideşertic. produse petroliere. cacao. iaguari.27 mil. peşte. 200–500 m) drenată de fluviul Niger şi de alte rîuri intermitente ( Tarna. piei. Căi ferate: 300 km. 2 107 m). Burkina Faso şi Mali. Limba oficială: franceza. Hidrocentrale. bata i. trestie de zahăr. în special pe creşterea animalelor (ovine. între insulele Andaman şi Sumatera . Popula ia: 10. Suprafa a: 148 mii km2. sare). loc. Căi rutiere: 17 mii k Ínsulele ~. Oraş roman fondat de Traian (102). fibre de bumbac. urmat în S-V de o vastă cîmpie (alt. bumbac. manioc. Pescuit în lacul Ciad . Climă tropicală. iguane. Se cultivă arahide. arhipelag indian în S golfului Bengal . în N insulei Cipru . Importă echipament te . cherestea. Camorta. stat în America Centrală. aur. banane. Relief vulcanic.6 mii loc. Prelucrarea lemnului. Este divizat în 7 departamente şi o comunitate urbană. sorg. bovine) şi pe industria de prelucrare a produselor agricole (ulei de arahide. cocotieri. Relief marcat de trei zone naturale: un podiş dominat de culmi muntoase (alt. Vestigii arheologice. Popula ia: 14. mei. cămile. arahide. sare). Climă tropicală de deşert. bunuri de larg consum. zahăr. o depresiune tectonică. Importă materii prime industriale. carne. caldă şi umedă. de stepă şi de savană. loc. maşini şi utilaje.). oraş în N Bulgariei. Vegeta ie de deşert. Pescuit. pe agricultură. susan. Nicobár Nícopole Nicosía Níger capitala statului Cipru. Climă tropicală umedă. bumbac. lemn şi materiale lemnoase. a. caprine.7 mil. max. o cîmpie joasă litorală în E. Aeroport. Produce textile. Capitala: Managua . Nigeria. 17 mii loc. Ruinele unor fortifica ii. păsări ş.6 mii km2. Libia. carne. Katchall ş. Bogate resurse de subsol. Monumente. situat între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor. orez). max. Suprafa a: 1. wolfram. vite. Limba oficială: spaniola. Faună bogată: crocodili. produse de carne. par ial valorificate (uraniu – locul 5–6 pe glob. întreprinderi alimentare. în care se află marile lacuri Nicaragua şi Managua . minereuri de fier. Este format din 19 insule (Great Nicobar. învecinat cu Algeria. Economie bazată pe exportul de uraniu. Popula ia: 5 mil. Culturi agricole destinate exportului (cafea. cu vulcani activi. staniu. Capitala Niamey . Industrie de prelucrare a produc iei agricole. alimentare. Turism. în V şi S-V. piei. ciment. plumb. fasole. bumbac) şi consumului intern (porumb. Culturi agricole: orez. învecinat cu El Salvador. 182 mii loc. pume. Ciad. fabrici de ciment. a. 2 000 m).

sorg. termocentrale. extractivă) şi pe agricultură. Muzeu. XIV–XVI). Biserici (sec. Hidrocentrală. uşoară. Expl. Nod de comunica ii. denumirea Nilului pe cursul lui mijlociu (Sudan). Albert Nil. Fondat în 1630. constructoare de maşini. Izvorăşte din lacul Tana (Etiopia). Lungime: 957 km. nuci de cocos. mase plastice. Niger. Mausolee. Sta iune climaterică. 514 mii loc. cărbune. loc. fluviu în E şi N-E Africii. Gorki“. Lungime: 1368 km. Nilul Alb şi Nil . oraş în S Ucrainei. Port fluvial. produse alimentare. electrotehnică. Industrie constructoare de maşini şi utilaje (pompe). În cursul său poartă mai multe denumiri: Kagera . de o vastă cîmpie pe cursul inferior al fluviului Niger în S şi de cîmpii litorale în S şi S-V. textilă. cu precipita ii mai reduse. columbit (de ine unul din primele locuri în lume). la N-V de Tokio. cupru. XIII). plumb. materiale de construc ii. de staniu. confec ii. în S mun ilor Ural . Mănăstire budistă (sec. Ciad şi Camerun. mănăstire (sec. manioc. de la confluen a cu Rîul Gazelelor pînă la confluen a lui cu Nilul Albastru . textilă. automobile. lacuri de acumulare. Include un teritoriu federal şi 36 de state federale. de încăl ăminte. Fondat în 1721. metalurgică (laminate). Capitala: Abuja . Victoria Nil. prelucrarea petrolului şi a lemnului. minereu de fier. aur. Industrie extractivă (minereu de mangan). Pentru uz intern se cultivă porumb. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. Relief format de o zonă montană în partea centrală a ării (alt. Turism. XVII). aur. mei. mase plastice.9 mil. oraş în S-E Ucrainei. minereu de fier. forestieră. chimică. Suprafa a: 924 mii km2. esături. trestie de zah oraş în Federa ia Rusă. taro. port pe ărmul lacului de acumulare Kahovka de pe fluviul Nipru . între Benin. situat la confluen a rîului Oka cu Volga . Economie bazată pe industrie (grea. de savană şi de stepă. Aeroport. pielărie. Níjni Nóvgorod Níjni Taghíl Nikkô Nikoláev Níkopol Nil Nílul Alb Nílul Albástru . încăl ăminte. Popula ia: 130. bumbac. 410 mii loc. Universită i. cacao. arahide. Teatre. zinc. Bahr el-Jabal. Climă ecuatorială cu bogate precipita ii în S şi subecuatorială musonică. alimentară. Siderurgie.Nigéria República Federálă a Nigériei . Pînă în 1782 s-a numit Nikitino . Statut de oraş din 1917. Fondat în 1788. rîu în Etiopia şi Sudan. Agricultură pentru export: cauciuc natural. oraş în Federa ia Rusă. afluent pe dreapta al Nilului (la Khartoum). Par ial navigabil (pe por iuni). Muzeul “M. Limba oficială: engleza. Vegeta ie variată: tropicală. alimentară. Construc ii de maşini (nave fluviale. 1. produse alimentare. oraş în Japonia (Honshû). cel mai lung din lume – 6 671 km. metalurgie. Pelerinaj. textile. VIII). Muzee. Baraje. loc. Rafinării de petrol. de peste 2 000 m). avioane. petrol. 158 mii loc. stat în V Africii Centrale. wolfram. Industrie metalurgică. 24 mii loc. Navigabil pe 500 km. situat la ărmul Golfului Guineii. În anii 1932–1990 se numea Gorki . produc ie de mobilă. Fondat în 1221. Kremlin (sec. Iriga ii. port în limanul Bugul de Sud la Marea Neagră. produse alimentare. Parc na ional. 1 800 m) şi de lan uri muntoase în S-E (alt.5 mil. de ciment. orez. în N. maşini agricole). argint. Zăcăminte: huilă. alimentară. de prelucrare a lemnului. textilă. constructoare de maşini (macarale electrice). Cursul superior poartă denumirea Abay . material feroviar. Teatre.

citrice. Izvorăşte din N Carpa ilor şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. legume. Rîbni a. Rezina. Centru adm.5 mii loc. combustibili. Neman şi Bugul de Vest. Afluen i pr. metalurgică. Tiraspol. Autonomie internă administrată de Marea Britanie. Cereale. Tighina (Bender). la 70 km N-V de Chişinău. Conductă de gaze naturale. situat pe rîul Nîrnova . după Volga şi Dunăre). oraş în Federa ia Rusă. Observator astronomic. bata i. Grigoriopol. Pescuit. Dubăsari. citrice. Răut. XVII). în apropiere de vărsarea fluviului Enisei în marea Kara . cupru. Climă tropicală oceanică. banane. reşedin ă a raionului Nisporeni. Soroca. la 655 km de Samoa. Sisteme de iriga ie. port la Marea Mediterană. situat între insulele Tonga şi Cook . cel mai nordic punct al continentului Europa. electronică. 16 mii loc. Denumirea latină: Nicaia. Centru adm. Suprafa a: 195 km2. Administrat de Noua Zeelandă. Par ial navigabil. Bistri a. autovehicule. Navigabil pe 1 677 km. oraş în Republica Moldova.: Kingston . Moghiliov-Podolski. Sta iune balneoclimaterică. Creşterea animalelor. Hidrocentrale. Coordonate: 71°08´01" lat. Cafea. Turism. apicultură. Slobozia ş. XVII). flori. pomicol. Importă maşini şi utilaje industriale. Relieful reprezintă un platou cu înăl imi de pînă la 70 m. Popula ia: 2. 346 mii loc. Pescuit.: Strîi. format de patru insule mai mari ( Jersey. Culturi: bananieri. Guernsey. în Norvegia. Criuleni. pescuit. cărbuni). a. biserică (sec. Alderney şi Sark ) şi altele mai mici. Biserica Sf.Nípru fluviu în Federa ia Rusă. alimentară. cocotieri. Lomni a. Botna. Belarus şi Ucraina. Biblioteci. Industrie extractivă (nichel. Centru adm. cosmetică (parfumuri). de prelucrare a metalelor. Produse de export: miere. doc. opera ii bancare. nuci de cocos. Iagorlîc. Teatre. Aeroport. Suprafa a: 263 km2. taro. Nísa Nisporéni Nístru Niúe Nórdkynn Nórfolk [´nuurt´gyn] [´noof¬k] cap pe ărmul de N al Peninsulei Scandinavia. textile. Vegeta ie: păduri şi planta ii de palmieri. Pe Nistru sunt situate oraşele Hotin. Construc ii de maşini. N şi 27°45´ long. cauciuc sintetic. Legat prin canale cu Dvina de Vest. cobalt. Industrie alimentară. Lungime: 1352 km. Muzeu. Izvorăşte din podişul Valdai şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. care coboară spre litoral pînă la 27 m alt. Ocni a. a materialelor de construc ii. Rîbni a. [ni´uuee] teritoriu insular în Oceanul Pacific. Suprafa a: 36 km2. Camenca. oraş în S-E Fran ei.: Saint Helier . Agricultură. insulă vulcanică în Oceanul Pacific. în 1618. Ichel. manioc. Arhangheli Mihail şi Gavriil (1817. produse alimentare. Lungime: 2 200 km (ca lungime al treilea în Europa. E.: Alofi . Administrată de Australia (din 1914). Sta iuni balneare. fluviu în Ucraina şi Republica Moldova. între Noua Caledonie şi Noua Zeelandă . 160 mii loc. Muzee. Otaci. Svicea. At. Cuciurgan . Centru viticol. Norílsk Normánde . Bîc. arhipelag în S Mării Mînecii. Camenca. Universitate. Beloci. la aproximativ 1 500 km N-E de Sydney (Australia). Popula ia: 3 mii loc. Ínsulele ~. 1901). produse alimentare. 168 mii loc. Catedrală (sec.

max. Păduri ecuatoriale şi savane. situat în vestul Peninsulei Scandinavia. porcine). Este divizat în 19 districte. Suprafa a: 1. iar în E se află statul Papua-Noua Guinee.Normándia provincie istorică în N-V Fran ei. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. 5 030 m). Oraş pr. at. Pescuit. la N de Australia. cocotieri. Mont Panié ). şantiere navale. 2 469 m. cupru. de crom. formînd aici ărmuri abrupte şi crestate de fiorduri. loc. Castel (sec. segment al curentului Gulf Stream . taro. Industrie constructoare de maşini de transport şi utilaje. Teatru.54 mil. Culturi agricole (grîu. alimentară. manioc. Mun ii sunt acoperi i la mari înăl imi de ghe ari şi zăpezi persistente. Azi este constituită din două regiuni: Base-Normandie şi Haute-Normandie . Este străbătută de Curentul Norvegiei . vlc. Galdhopinggen) . biserică (sec. XIV). constituit din insula omonimă şi un grup de insule mai mici. Dispune de boga Márea ~. Popula ia: 4. Norvégiei Nóttingham [´notih¬m] Nóua Caledónie Nóua Guinée (Irián) Nouakchótt . cîmpie mlăştinoasă în S. teritoriu insular în S-V Oceanului Pacific. Teritoriul ării este străbătut de Alpii Scandinavici . situate la N-E de Australia ( Melanezia ). mun i vechi.: Nouméa . nichel. pomi fructiferi. mare în bazinul Oceanului Arctic. scăzînd în înăl ime spre N-E şi coborînd brusc spre V. Culturi agricole: bumbac. Federa ia Rusă. Creşterea animalelor. uzine de desalinizare a apei de mare. situat pe rîul Trent .4 mil. separată de aceasta prin strîmtoarea Torres . Fondat în sec. chimico-farmaceu-tică. [nwak´¿ot] oraş în N-V Africii. cobalt. Aeroport. Căi rutiere: 5 762 km. situat la 8 km de ărmul Oceanului Atlantic. XII (la 1155). IX. 299.3 mil. argint. Administrat de Fran a. caprine. în sec. porumb). cu piscuri înalte (alt. Universitate. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. Muzeu de artă. Este a doua insulă din lume ca suprafa ă.: Rouen . Centru adm. Suprafa a: 324. Climă ecuatorială (în N) şi subecuatorială (în S). de mobilă şi încăl ăminte. după Groenlanda – 884. 4. Relief muntos (alt. arbori de cafea. max. capitala Mauritaniei. cu aspect de platouri în zona centrală. sorg.Culmi muntoase (alt. loc.8 mii km2. trestie de zahăr. pe servicii în transporturi şi comer . în S-V.: 3 970 m.2 mii km2. cupru. Fondat în 1903. Hornindalsvatnet (cel mai adînc din Europa – 514 m). puternic accidentate de văi adînci. Climă tropicală umedă. Feroe. 1 628 m. Industrie extractivă (minereu de fier). Zăcăminte: petrol. Capitala: Oslo . porumb. Climă temperată oceanică influen ată de apele calde ale Curentului Norvegiei . oraş în Marea Britanie (Anglia).2 mii loc. Limba oficială: norvegiana. mangan. Centru comercial (pia ă agricolă). între Oceanul Atlantic (Marea Nordului). Femunden. Numeroase lacuri: Mjosa. doc. aur. Ad. Vegeta ie: păduri de conifere (la altitudini mai joase). cărbune. 736 mii loc. XV). 201 mii loc. Vegeta ie forestieră şi de savană. fabrici de produse chimice şi alimentare. max. Partea occidentală apar ine Indoneziei. km2. Islanda şi Jan Mayen . bazată pe industrie diversificată. orez. mare insulă în V Oceanului Pacific. minereu de fier. Pe litoral cîmpiile ocupă suprafe e foarte restrînse. 19 mii km2. metalurgică. cabaline. vf. în mare parte eroda i. dominate de culmi muntoase. Finlanda şi Suedia. Expl. parcuri na ionale. textilă. între Peninsula Scandinavia şi insulele Shetland. Oceanul Arctic (marea Barents şi Marea Norvegiei). ară cu economie puternic dezvoltată. Norvégia Regátul Norvégiei . bananieri. stat în Europa de Nord. max. ovine.

Economie de tip agro-industrial. păduri mixte (Insula Nordică) şi de fag (Insula Sudică). despăr ită de cea sudică prin strîmtoarea Cook. pielărie. reprezintă un podiş mai pu in înalt. Teatre. Relief muntos.9 mii km 2. medie 200 m). cu mul i vulcani activi şi stinşi (alt. Divizat în 16 districte. maşini agricole. Fondat în 1838. gheizere.: Monterrey . Industrie forestieră. metalurgică (aluminiu).93 mil. constructoare de maşini (maşini agricole. oraş în Federa ia Rusă. Zone protejate de stat. mobilă. Limba oficială: engleza (uzuală – maori). port pe fluviul Obi . deşert în N-E Africii (Sudan. Climă arctică. por elanuri. Teatre. 3 764 m).5 mii km2. ciment. construc ii de maşini (avioane. Vegeta ie: păşuni şi fîne e. separat de continentul Europei prin strîmtoarea Kara . Şantiere navale. loc. Centru industrial. Nóua Zeelándã stat în Oceania (sistem insular din S-V Oceanului Pacific). Egipt). cultural şi ştiin ific. Suprafa a: 82. port la Marea Neagră. utilaj minier).65 mil. Se extrage petrol. produse alimentare. cartofi. citrice. porumb). Relief colinar (alt. porumb). Popula ia: 3. de pielărie şi încăl ăminte. ovine – locul 4 pe glob). creşterea animalelor. şantiere navale. Vojvodina . Suprafa a: 270. textilă. 2989 m. S-a mai numit Kuzne k-Sibirsk (în 1622–1931) şi Stalinsk-Kuzne k (în 1932–1961). minereu de fier. Capitala: Wellington . produse farmaceutice şi alimentare. centrul adm. plante furajere. Nóvaia Zemleá Nóvi Sad Novokuznéþk Novorossíisk Novosibírsk Núbia Nuévo León . loc. Pescuit. Muzee. max. porcine. tex arhipelag în Oceanul Arctic. Vegeta ie de tundră. 203 mii loc. doc. chimică. Lă ime: 80–160 km. Insula Nordică. aparate electrotehnice). în 1526. Suprafa a: 44 mii km 2. gaze naturale. între marea Kara şi marea Barents . Universitate. constructoare de maşini (utilaj minier). Regiune istorică cunoscută cu denumirea ara Kuş . max.Nóua Scóþie peninsulă în S-E Canadei. hidroenergetică. vlc. aur. [nu´eevo le´on] stat în N-E Mexicului. Industrie extractivă (cărbune). Muzee. Creşterea animalelor. Lungime: 605 km. Academie marină. Popula ia: 3. orz. al reg. Muzee. În anii 1903–1925 s-a numit Novonikolaevsk . Fondat în 1893 (Gusevka ). port pe Dunăre. specii de stepă (Insula Sudică). Industrie metalurgică (cositor). 1. At. unelte agricole). material rulant. pomi fructiferi. alt. citrice. 350–1000 m). Suprafa a: 64. chimică.2 mii km2. Climă temperat-oceanică.44 mil. argint. completat în E de cîmpia litorală Canterbury . Aeroport. Insula Sudică are relief predominant muntos (muntele Cook . Centru adm. cratere. încăl ăminte. Universitate. metalelor şi lemnului. Muzeu. situat pe insulele South Island (Insula Sudică) şi North Island (Insula Nordică) şi pe alte cîteva insule mai mici. chimică. maşini agricole. prelucrarea petrolului. Relief de podiş (alt. 180 mii loc. Fondat în 1618. Agricultură irigată în valea Nilului. Se cultivă cereale (grîu. Păduri. alimentară. 600 mii loc. loc. Ghe ari. maşini-unelte. Industrie în dezvoltare: constructoare de maşini (asamblări de automobile. a materialelor de construc ii. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. oraş în Federa ia Rusă. Şantiere navale. oraş în N Serbia şi Muntenegru. forestieră. lignit. textile. Ruapehu ) şi numeroase lacuri. Agricultură: cereale (grîu. alimentară. oraş în Federa ia Rusă.

1233 m). capitala Republicii Karakalpakstan. Sta ie de cale ferată. Popula ia: 3. Artizanat. Pescuit. doc. printr-un estuar denumit golful Obi . Industrie extractivă (antimoniu. Navigabil.: Honolulu . Relief muntos (alt. Muzee. cu capitala Oaxaca . aparataj electro-tehnic). fluviu în Federa ia Rusă. loc. vf. insulă vulcanică în Oceanul Pacific. alimentară. Centrală atomoelectrică. trestie de zahăr.6 mii km2. alimentară. Tanzania şi Mozambic. XVIII. Fabrică de creioane. Muzee. Zonă etnografică cunoscută cu denumirea ara Oaşului . port pe ărmul estic al golfului San Francisco (Oceanul Pacific). Nukús Nürnberg [´njúrnberk] Nyása [´njæs¬] Oáhu Oakland [´oukl¬nd] oraş în V SUA (California). max. Hidrocentrală (la Novosibirsk). oraş în S Germaniei (Bavaria). între Malawi. Aeroport. Monumente istorice şi arhitectonice. Siderurgie. OẠOaxáca [wa´haka] Óberhausen [´oob¬rhauzen] Óbi Óbninsk . Pescuit. maşini-unelte. situat pe rîul Pegnitz . culme muntoasă joasă (alt. Este legat de oraşul San Francisco printr-un pod lung de 13 km. 108 mii loc. oraş în Federa ia Rusă. 5 570 km de la izvorul afluentului său principal Irtîş ). XIV). Fortărea ă (sec. situată pe dreapta fluviului Amudaria . stat în Mexic. max. în componen a arhipelagului Hawaii . e situată Depresiunea Oaş . textilă. 493 mii loc. Pescuit.Nuku’alofa [nukua´lofa] capitala statului Tonga. Planta ii de ananaşi. Navigabil. Port pe canalul RinHerne . Universitate. Izvoare cu ape minerale. Palat regal (sec. Oraş pr. 869 m. forestieră. Vîrful Obîrşiei ). Industrie constructoare de maşini. oraş situat în insula Tongatapu . sare). fiind format prin unirea rîurilor Biia şi Katun . Centru comercial (pentru copră. aur. Izvorăşte din mun ii Altai. Institu ii de învă ămînt superior. At. Lungime: 3 680 km (de la confluen a celor două rîuri. alimentară. 373 mii loc. oraş în Uzbekistan. chimică. confec ii şi produse alimentare. argint. în bazinul carbonifer Ruhr . Aeroport. Lă ime max. motoare navale. de jucării. sticlărie. Fabrici de mobilă. situat pe rîul Protva . oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). Mún ii Oáşului . Turism. lac tectonic în S-E Africii. Între Mun ii Oaşului şi mun ii Gutîi . Turism. Suprafa a: 1. pe valea Turului . la 472 m alt.: 704 m. Institu ii de cercetări ştiin ifice în domeniul energiei atomice. 187 mii loc. Suprafa a: 29. Suprafa a: 95. în Siberia de Vest . Utilaje şi aparataj industrial.6 mii km2.4 mii km2. în sec. 36 mii loc. Teatre. max. Lungime: 580 km. între rîul Talna şi afluentul său Lechin a . XIX).: 80 km. Ad. Universitate. Monumente. produse chimice şi alimentare. Minereuri neferoase. Turism. prelucrarea petrolului. Şantiere navale. construc ii de maşini. textilă. banane). Industrie constructoare de maşini (autocamioane. Cercetări ştiin ifice. Popula ia: 837 mii loc. şi se varsă în marea Kara (Oceanul Arctic). Vestigii ale vechii culturi aztece. chimico-farmaceutică. Muzeu. 250 mii loc.05 mil. vanilie.

XII şi gotică din sec. a. fluviu în Europa Centrală. Suprafa a insulelor: 1. XII–XIV. Vegeta ie: păduri tropicale (palmieri. Oceánia Ocníþa oraş în Republica Moldova. Pe aici trecea hotarul dintre Moldova şi ara Românească. Muzee. Izvorăşte din Cehia (Moravia). la 69 km de sta ia de cale ferată Nikolaev . Fondat în 1794 (pe locul vechii aşezări turco-tă-tare Hagibei ). după confluen a cu rîul Neisse . în 1288.3 mil. 12 mii loc. ferigi arborescente). XV). Rafinării petroliere. în 1897. doc. Renumit centru viticol. km2). Port. servind ca bază navală turcească împotriva Rusiei. port la limanul Niprului. Universitate. În sec. la 10 km N-V de Focşani. Casa memorială “H. Polinezia (în centru şi în E). beci domnesc din epoca lui Ştefan cel Mare. Popula ia: cca 11 mil. At. Ch. Cuprinde subdiviziunile Melanezia (în V). Nod de comunica ii (feroviar. biserica Mănăstirea (sec. chimică (îngrăşăminte. Relief în general muntos. XIX). Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior şi de cercetări ştiin ifice. la 232 km N-V de Chişinău. mase plastice. Industrie siderurgică. materiale de construc ii. utilaj frigoriferic). At. Climă caldă şi umedă. Vozia .11 mil. Andersen“. Industrie alimentară. km2. Monumentul scriitorului C.5 mii loc. Biserici (romanică din sec. Primul european care a pătruns în Oceania a fost Magellan. electrotehnică. bananieri. apoi Aci-Kale ). Faună săracă. Aeroport. textilă. Lungime: 912 km. Muzeu. 171 mii loc. savane (în V Oceaniei). [´odz¬ns¬] oraş în Danemarca. situat pe rîul Milcov . Edificii în stil neoclasic. şi Noua Zeelandă (în S-V). 8. textilă. în insula Fionia . cultural şi turistic.Oceákov oraş în S Ucrainei. Monumente istorice şi de cult religios: Cetatea Crăciuna în ruine (sec. englezul Cook şi francezul La Pérouse. 20 mii loc. Industrii (utilaj tehnologic. Micronezia (în NV). Muzee. a cauciucului. Monumente. poligrafică. străbate partea de S-V a Poloniei şi apoi. Teatre. oraş în S Ucrainei. fabrici de produse alimentare). Centru industrial. Aici s-a aflat Episcopatul Milcovei (distrus de tătari în 1241). se varsă în Marea Baltică. Este legat prin canale cu Elba şi Vistula . alimentară. loc. de unde rom. . Monumente din sec. situat pe ărmul Mării Negre. Vrancea). alimentară ş. constructoare de maşini (maşini grele. Navigabil. în 1521 a descoperit Insulele Mariane . Ódense Óder (Ódra) Odésa Odobéºti oraş în România (jud. A existat ca cetate ( Kara-Kermen . Stamati. rutier). bambus. XVII–XVIII au efectuat cercetări serioase olandezul Tasman. doc. Din 1791 cetatea şi regiunea din împrejurimea sa revine Rusiei. Sta iune balneoclimaterică. coraligen sau vulcanic. strunguri. denumită şi Ozu . Industrie siderurgică. coloran i). reşedin ă a raionului Ocni a. Operă. 1. totalitatea insulelor din partea centrală şi S-V a Oceanului Pacific (pe o suprafa ă de apă de cca 70 mil. XIII). Şantiere navale. loc. XVIII). Şantiere navale. Gheorghe (sec. Biserica Sf. Centru pomicol.

km2. Expl. Fabrici textile. a hîrtiei. Sta iune climaterică. fructe). chimică.). chimică.1 km2.: 285 m. Cereale. Óhrid Oia-ªívo Oitúz Oká Ókayama [´okajama] Ókinava Oklahóma .34 mil. rîu în partea europeană a Rusiei. Navigabil. între ărmul N-E al Asiei. a. între culmile sudice ale mun ilor Nemira şi cele N-V ale Mun ilor Vrancei . sare.Ohio [u´hajou] stat în N-E SUA. [oukl¬´houm¬] stat în partea central-sudică a SUA. insulele Kurile. Relief: cîmpii. de prelucrare a petrolului. situată între Oceanul Pacific şi Marea Chinei de Est. Industrie constructoare de maşini (avioane. la grani a dintre Albania şi Macedonia. între rîul Ohio şi lacul Erie. trecătoare în Carpa ii orientali. porcine). Relief de podiş (în E) şi de cîmpie (în rest). Oraş pr. alimentară. loc. Hokkaido şi Sahalin . Ad. situată la 875 m alt. mare în bazinul Oceanului Pacific. rezerva ii naturale. Popula ia: 1. În Marea Ohtotsk se varsă fluviul Amur . 596 mii loc. Resurse naturale: petrol. max. loc. podişuri.3 mii km2. 265 mii loc.: 3 521 m. Turism. alimentară. Agricultură (porumb. Suprafa a: 1. Ad. Mai este denumit şi Curentul Kurilelor . Pescuit de corali şi perle. Lungime: 1 480 km. max. Suprafa a: 1. gaze naturale. Climă subtropicală musonică. Din lac izvorăşte Drinul Negru . esături). cărbune. oraş în N Japoniei (Honshû).: Oklahoma City . Ad. cea mai mare insulă din arhipelagul japonez Ryukyu . citrice. Izvorăşte din Podişul Central Rusesc. trestie de zahăr. Face trecerea dintre Moldova (depresiunea Tazlău–Caşin) şi Transilvania (depresiunea Braşov). curent marin rece în Oceanul Pacific. loc. cu direc ia de la N spre S. Comunică cu Marea Japoniei prin strîmtorile Tătară şi La Pérouse . petrol. Centru adm. Port pr.: Naha . minereu de zinc şi de plumb. de-a lungul coastelor estice ale insulelor Kurile şi Hokkaido . culmi muntoase. bata i. Industrie siderurgică. Popula ia: 11. Suprafa a: 350 km2. Ohótsk Márea ~. Centru de artizanat (ceramică.6 mil. grîu. afluent pe dreapta al fluviului Volga . Culturi: orez.24 mil. utilaj petrolier).2 mil. [Ohrída] lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică. bumbac. Pe ărmul de N-E al lacului este situat oraşul Ohrid (Macedonia). legume. Parc na ional (sec. Popula ia: 3. Relief de cîmpie şi dealuri. Suprafa a: 181 mii km2. alimentare. peninsula Kamceatka .: Columbus . Centru adm. Suprafa a: 116. Pescuit. Universitate. XVIII).: Magadan . constructoare de maşini (automobile. Creşterea animalelor (bovine). aparataj electrotehnic ş. Parcuri. medie: 850 m. de cărbune. Aeroport. avioane. Creşterea animalelor (bovine. minereu de fier.

Zone cu umiditate excesivă. materiale de construc ii. max. situat în depresiunea Tesalia . prin care Prusia a renun at la politica hegemonică în Germania. petrolieră. autovehicule. rom. Economie în plină ascensiune. alimentară. tutun. popular – Aluta . siderurgie. Izvorăşte din Carpa ii Orientali. străbătute de canale de desecare. păsări). Venit considerabil asigurat de creşterea animalelor (vite cornute mari. oraş antic în Grecia.1 mil. oraş în SUA (Nebraska). cormoranul. inscrip ii. Export de animale. În mitologia greacă era considerat lăcaşul zeilor. construc ii de maşini (utilaje tehnologice). Olt şi Carpa ii Meridionali. Teritoriu intens colonizat de romani. Popula ia: 16. pe alocuri sub nivelul mării (–6 şi –7 m). maşini-unelte). produse alimentare. textilă. şi de podiş în S ării (alt. Rafinării de petrol. statui. Suprafa a: 5. legume. Popula ia: 520 mii loc. Vegeta ie: păduri de stejar şi de fag (9% din teritoriu). [ou´limpi¬] oraş în N-V SUA. Monumente. Creşterea animalelor (bovine. Se cultivă cartofi. max. situat pe fluviul Missouri . a fost semnat un acord între Prusia şi Austria. Vestigii arheologice: stadion (sec. 321 m).Olánda stat în Europa de Vest. provincie istorică în România. porcine). biciclete). Nod feroviar. Monumente. Lungime: 615 km. orz. cultural şi comercial. fabrici textile. situată între Dunăre. ovine. Sta iuni balneoclimaterice. Climă temperat-continentală. Viticultură. Relief în cea mai mare parte de cîmpie joasă (alt. rîu în România. Turism. Sta iuni balneoclimaterice. Predomină industria metalurgică. obiecte din bronz. Rezerva ii naturale. Aeroport. 619 mii loc. Luxemburg şi Belgia. Dispune de cea mai performantă agricultură din lume. Limba oficială: olandeza. Integrată în ara Românească. pînă la 50 m). în partea de N-E a Peloponesului (Elida). cnezate (sec. Hr. grîu. Aici au apărut primele forma iuni politice statale româneşti: voievodate.53 mii km2. Faună: bîtlanul purpuriu. produse chimice şi alimentare. jude în România. XIV). porcine. 39 mii loc.5 mii km2. Produc ie de cereale. Industria aluminiului şi a lemnului. Reşedin ă regală şi a guvernului se află la Haga . centrul adm. sfeclă de zahăr. port la Oceanul Pacific. Aeroport. basoreliefuri. Aici se desfăşurau. turbării. plante floricole. constructoare de maşini agricole. lopătarul. afluent pe stînga al Dunării. Pescuit intens. Exportă produse industriale (mijloace de masiv muntos în Grecia. Universitate. Relief: dealuri (în N) şi cîmpie (în S).: 2 918 m. Suprafa a: 41. Capitala: Amsterdam . de produse chimice şi alimentare. în cinstea lui Zeus Olimpianul. electrotehnică. Universitate.). alimentară. Vestigii arheologice. loc. Turism dezvoltat. era condusă de un ban (sec. Muzee. în bazinul rîului Olt . Se extrag gaze naturale (locul 4 pe glob). din patru în patru ani. avioane. constructoare de maşini (nave. Centru industrial. la 29 noiembrie 1850. Climă temperat-oceanică. Este organizat în 12 pro-vincii. În antichitate – Alutus . între Germania. Jocurile Olimpice. 106 mii loc. Parcuri. Metalurgia neferoaselor. Turism. Alt. Aici. poligrafică. Olímp Olímpia Ólomouc Olt Olt Olténia Olýmpia Ómaha [´oum¬h¬] . [´olomouts] oraş în Cehia (Moravia de Nord). XIII). petrochimică. Centru adm.: Slatina . Pomicultură. Construc ii de maşini (avioane. al statului Washington. IV î. situat la ărmul Mării Nordului. bazată pe o industrie puternic dezvoltată şi pe o agricultură specializată. Pescuit.

Universitate. Oswego (SUA). chimică. textilă. situat pe malul stîng al Nilului Alb . Turism. metale şi aliaje. Aeroport. Pelerinaj (la mormîntul lui Mahdi). XVIII). între Yemen.: 237 m. 527 mii loc. Comunică prin canale cu lacurile Erie şi Huron . Hidrocentrală. Face parte din conurba ia Khartoum . Navigabil. chimică. Muzeu. de prelucrare a lemnului. grîu. fructe. aparataj electrotehnic ş. Fondat în 903. de deşerturi nisipoase în S-E şi N-V. banane. Nu este navigabil. Culturi pr. alimentară. al doilea oraş al ării ca mărime şi importan ă economică. mărfuri de larg consum. Pe malurile lacului sunt situate oraşele: Toronto. Praguri. loc. [´oorand…] fluviu în S Africii.: 115 m. Climă tropicală aridă. a. mango. Limba oficială: araba. fabrici de produse alimentare. Faună săracă. loc. Lungime: 2 250 km. municipiu în N-V României. max. Căi rutiere: 26 349 km. Muzee. maşini şi aparate electrotehnice. Şantiere navale. Ad.75 mil. legume. caprine. situat pe rîul Irtîş . textile şi alimentare. fabrici de produse chimice. succedate de cîmpii nisipoase de litoral în E şi S. al jud. Economie bazată pe exploatarea petrolului şi a gazelor naturale. Teatre. oraş în Federa ia Rusă (Siberia). textilă. Prelucrarea metalelor. prelucrarea petrolului. lînă. Port. Vegeta ie săracă deşertică. Suprafa a: 18 965 km 2. carne. între Canada şi SUA. port la Marea Mediterană. Suprafa a: 312 mii km2. lac în America de Nord. Creşterea animalelor (ovine. Este organizat în 7 districte şi o provincie. produse din cauciuc sintetic. vite. Hamilton (Canada). 3 353 m). Importă mijloace de transport. argint. textile. 664 mii loc.16 mil. Capitala: Mascat . la confluen a cu Nilul Albastru . tutun. Aeroport. alimentară. produse alimentare. de pielărie şi încăl ăminte. Industrie constructoare de maşini şi utilaje tehnologice. Pia ă agricolă. situat în S-E peninsulei Arabia . Suprafa a: 9. cereale. Monumente de arhitectură. În oaze cresc curmali. Centru industrial şi cultural. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Este legat prin canale şi afluen i cu Marea Albă. textile şi alimentare. Omdurmán Ómsk Onéga Ontário Orádea Orán Oránge . bumbac. după Alger.: citrice. Se mai extrage cupru. Rochester. stat în Asia.). cu rîurile Hudson şi Ottawa . palmieri. centrul adm. trestie de zahăr. Aeroport. animale. Relief format de podişuri în partea centrală a ării. Ad max. Nod feroviar. Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. oraş în N-V Algeriei. Monumente de arhitectură. sorg. Iriga ii. Bihor . la ărmul Mării Arabiei şi al golfului Oman . încăl ăminte. Muzee. de masive muntoase în N şi S-V (alt.Omán Sultanátul ~. Fortărea ă (sec. situat pe Crişul Repede . 1. Industrie constructoare de maşini (utilaje tehnologice). Pielărie. Pescuit. aur. bovine. 224 mii loc. Universitate. legume. Turism. Export de minereuri. Exportă petrol şi produse petroliere. lac în Federa ia Rusă. Popula ia: 2. Formează grani a dintre Namibia şi Republica Africa de Sud. Admis în O oraş în Sudan. de blănărie şi confec ii de blănuri. mei. vinuri. Izvorăşte din Mun ii Scorpiei şi se varsă în Oceanul Atlantic. max. Institu ii de învă ămînt superior şi de cercetări. cu lacul Ladoga. cămile).61 mii km 2. Construc ii de maşini (maşini agricole.

un oraş medieval moldovenesc (sec. cupru. Par ial navigabil. XIV–XVI). a lemnului. Bisericile Sf. pe teritoriul căruia s-au găsit fundamentele unei cetă i de piatră şi două mari construc ii (caravansaraiuri). produse alimentare. Muzeu. în 1437. celulozei şi hîrtiei. Şi-a strămutat locul de aşezare după ce vechea localitate a fost arsă şi ruinată de turci şi tătari. Orinóco fluviu în America de Sud. coloran i). Industrie a lemnului. oraş în Federa ia Rusă. legume. tripolie. în 1224. Orenbúrg Orhéi Orhéiul Vechi rezerva ie arheologică în Republica Moldova (jud. Muzeu. XIV). Pînă la mijlocul sec. În comuna Butuceni. Distrus de tătari în sec. tipografie unde s-a tipărit Palia de la Orăştie (1582). Se cultivă grîu. la ărmul Oceanului Pacific. chimică (vopsele. Zăcăminte: aur. Dumitru (1632). [oris´aba] vulcan activ în S-E Podişului Mexican. pomi fructiferi. XVI se afla situat pe Răut. între localită ile Trebujeni şi Butuceni. Născătoare de Dumnezeu (1903). Expl. Mare centru industrial. 1880) şi Sf. Oriól Orizába . în fa a insulei Trinidad . alimentară. Pescuit. fortificat cu două valuri de pămînt şi şan uri. Turism. Industria energiei electrice. textile. Catedrala Sf. O elării. funda iile a două biserici ortodoxe. XIV).2 mii km 2. Construc ii de maşiniunelte. unelte agricole. siderurgie. Popula ia: 3. At. doc. Fondat ca cetate în 1566. situat pe valea rîului Grădişte . pe fluviul Ural . textile. mercur. Lungime: 2 750 km. Ierarh Nicolae (1793. În prezent pe teritoriul vechiului Orhei se efectuează cercetări ştiin ifice şi lucrări de restaurare. A fost centru de inut (sec. XIV–XV). Institu ii de învă ămînt superior. construc ii de maşini. situat pe dreapta Răutului. stat în N-V SUA. 38 mii loc. pe teritoriul Orheiului Vechi . Ultima erup ie a avut loc în 1941. situat pe rîul Oka . Hunedoara). Aici pe locul numit Peştera . 25 mii loc. alimentară. a fost creat un muzeu. epoca de bronz). obiecte de uz casnic. de calcare. cel mai înalt vîrf din Mexic. oraş în Federa ia Rusă. metalurgică (aluminiu). În anii 1938–1957 s-a numit Cikalov . Industrie alimentară. XVI. încăl ăminte. monede emise în sec. oraş în Republica Moldova. sfeclă de zahăr. Păduri extinse. ovine). au fost descoperite situri din cele mai vechi epoci ale istoriei omenirii (paleolitic.: 5748 m.3 mil. un oraş din perioada Hoardei de Aur (sec. Muzee. Orhei). Biserică fortificată (sec. XV–XVI. pielărie şi încăl ăminte. Centru adm. Monumentul lui Vasile Lupu (în curtea Catedralei). doc. XV–XIX) şi de jude (din 1835). la 48 km N de Chişinău. produse alimentare. argint. de blănărie. pe baza materialelor arheologice descoperite. sticlărie.: Salem .Orãºtíe Óregon [´œrig¬n] municipiu în România (jud. Cetatea Orăştiei (sec. 547 mii loc. Şcoli. ctitorie a domnului Vasile Lupu. la 35 km S-E de actualul oraş. de gaze naturale. Expl. vestigii ale culturii materiale getice. colegii. Licee. Creşterea animalelor (bovine. Alt. 320 mii loc. pe rîul Răut. arme şi podoabe. Monumente. Izvorăşte din Podişul Guyanelor şi se varsă în Oceanul Atlantic. Suprafa a: 254. loc. At.

capitala Norvegiei. fabrici textile şi alimentare. Teatre. în conurba ie). fortărea ă (sec. situat pe malul drept al rîului Drava . XV). orz. Climă temperat-oceanică. Expl. utilaj energetic. Sta iuni balneoclimaterice. Construc ii de maşini agricole. produse chimice. Popula ia: 20 mii loc. República ~. Relief muntos. Industrie uşoară. Monumente de arhitectură: biserică (sec. esătorie de bumbac. loc. Suprafa a: 3. Industrie dezvoltată: construc ii de maşini (nave. Viticultură. prelucrarea metalelor. siderurgie. A existat ca aşezare daco-romană Dierna . Monumente arhitectonice în stil baroc. Muzee. XIV–XV). Climă temperat-continentală. Muzee. Climă temperat-continentală. 16 mii loc.: 56 km. biserici (sec. Nod feroviar. (6 mil. castel (sec. Palatul regal (sec. 695 mii loc. regiune în Republica Georgia (Gruzia). Universitate. textile. Ad. Relief muntos. pe Loara. Muzee (de artă. Port. XV–XVI).Órkney Insulele Orkney . Popula ia: 99.7 mil. 166 mii loc. construc ii de maşini (utilaje tehnologice). Construc ii de maşini. fabrici de produse alimentare. situată în S-E ării. Lungime: 150 km. XII). la vărsarea rîului Lo în fiordul Oslo . republică în S-V Federa iei Ruse. situat în S insulei Honshû . Sta iune de cercetări geografice. porumb).: 71 m.6 mii loc. Strîmtoarea ~. Uneşte golful Oman cu Golful Persic . materiale de construc ii.: hinvali . Creşterea animalelor (ovine). miniere (neferoase) şi forestiere. uzine mecanice. Centru adm. electrotehnică. Sporturi de iarnă. fabrici de produse alimentare. arhipelag britanic în Oceanul Atlantic. Regiúnea Autonómă ~. aparataj electrotehnic). oraş în România (jud. Universitate. Construc ii şi repara ii navale. Universitate. loc. 2. fabrici de produse chimice. port la Oceanul Pacific (golful Osaka ). Lă ime min. Import de materii prime. la S de Paris. de transport). Teatre. Nod de comunica ii. prelucrarea lemnului. legume. 108 mii loc. Cuprinde cca 90 de insule. Centru industrial şi comercial. Capitala: Vladikavkaz . Denumirea istorică Alania . Suprafa a: 975 km2. Creşterea animalelor.9 mii km 2. Cetate medievală. Industrie diversificată: metalurgia neferoaselor. al naviga iei. Port la Dunăre. . Oraş vechi. textile. produse textile şi alimentare. Turism. sfeclă de zahăr. Mare centru economic şi cultural. Rezerva ie naturală. etnografic). [orle´¾] oraş în partea centrală a Fran ei. Culturi agricole: cereale (grîu. oraş în Japonia. strîmtoare între peninsula Arabia şi ărmul sudic al Iranului. Monumente. produse alimentare. la N de Sco ia. situat pe malul lacului de acumulare Por ile de Fier I . confec ii. Vestigii romane. Suprafa a: 800 mii km 2. Teatre. Muzee. textile şi alimentare. Aeroport. case memoriale. construc ii de maşini (navale. Academie. Mehedin i). Pescuit. Monumente valoroase: catedrală (sec. Academie de ştiin e. cunoscut cu numele Naniwa . alimentare. min. Universitate. casa Janna d’Arc. Pomicultură. Export de maşini. Aeroport. XIII–XVIII). fabrici de confec ii şi de produse alimentare. XIX). Orléans Ormúz (Hormúz) órºova Ósaka Osétia de Nord Osétia de Sud Ósijek ['osijek] Óslo [´uslu] oraş în Croa ia. Popula ia: 655 mii loc.

oraş în N Spaniei (Asturia). la Montreal. XII). 120 mii loc. America la E şi Asia şi Australia la V. pe fluviul Tamisa . rîu în Canada. Universitate. Centrul unei regiuni carbonifere şi siderurgice. fabrici de hîrtie. Óttawa Ouagadougou [waga´dugu] Oubángui [ub´¾gi] Oviédo Óxford Pacífic Pad (Po) . afluent pe dreapta al fluviului Zair (Congo ). iar cu Oceanul Indian prin mările Arhipelagului Malaez şi zona oceanică de la S de Tasmania. Monumente istorice. la poalele Mun ilor Cantabrici . Navigabil par ial (650 km). Centru religios. produse chimice şi alimentare) şi cultural. Comunică cu Oceanul Arctic prin strîmtoarea Bering. capitala federală a Canadei (Ontario). Industrie mecanică. Adesea provoacă mari inunda ii. prelucrarea metalelor. Muzee. care uneşte Marea Adriatică cu Marea Ionică. Turism. Antarctida la S. Turism. Suprafa a: 165. 69 mii loc. Catedrală gotică (sec. Lungime: 1 160 km. XII). aparataj electrotehnic). Universitate (sec. Muzee. alimentară. afluent pe stînga al fluviului Sf.: 567 m. textile. Universitate (din 1608). Meşteşugărit. alimentară. alimentară. chimică. Oraş din 1267. 442 mii loc. Oceánul ~. Izvorăşte din apropierea lacului Albert . medie: 4282 m. Biblioteci. a materialelor de construc ii. Institu ii financiare. textilă. min. biserici (sec. Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec.: 11 034 m. Ad. Navigabil. Iriga ii. situată pe rîul Ottava . poligrafie. max. alimentare. cocsochimică. Ad. Nod de comunica ii. Lă ime: 75 km. Teatre. construc ii de maşini (autovehicule. [´oksf¬d] oraş în Marea Britanie (Anglia). Lauren iu . situat la N-V de Londra. Port pescăresc la Marea Nordului. Muzee. Importante căi de naviga ie. Este străbătut de puternici curen i oceanici. 315 mii loc. Industrie constructoare de maşini (automobile). 333 mii loc. 203 mii loc. Muzee. Aeroport. Aeroport. capitala ării. separă Republica Democrată Congo de Republica Centrafricană şi apoi de Republica Populară Congo. textilă. cu Oceanul Atlantic prin strîmtoarea Drake. delimitat de peninsulele Alaska şi Ciukotsk la N. celulozei şi a hîrtiei. Industria lemnului. XII–XVI). Colegii. cel mai întins şi mai adînc ocean de pe glob. strîmtoare între Italia şi Peninsula Balcanică. Pescuit intens. Lungime: 652 km. Sta iune balneoclimaterică. Fondat în 1800.Osténde Óstrava Otránto Óttawa oraş în Belgia (Flandra de Vest). Metalurgie. Ad. Lungime: 1 120 km. Par ial navigabil. Industrie extractivă (cărbune). XV–XVIII). XIV–XV). fluviu în N Italiei. Lungime: 105 km. km2. rîu în Africa Ecuatorială. Centru industrial (construc ii şi repara ii navale. textilă. Comunică printr-un canal cu lacul Ontario .2 mil. oraş în Republica Burkina Faso. metalurgică. Hidrocentrale. Aeroport. poligrafică. alimentară. mănăstire (sec. oraş în Cehia (Moravia de Nord). Universită i. situat pe Oder (Odra). Capitala statului din 1867. Izvorăşte din Alpii vestici şi se varsă în Marea Adriatică printr-o deltă întinsă. constructoare de maşini.

Industrie de prelucrare a produselor agricole. ovine. care în sec. combustibili. Se cultivă manioc. Admis în ONU la 15 decembrie 1994. alimentară. Muzee. nuci de cocos. Faună bogată în partea de nord. catedrală (sec. bata i. Popula ia: 147. Căi rutiere: 64 km. fosfa i. max. la V de Vene ia. trestie de zahăr. Capitala: Islamabad. energetică. capelă (sec. bovine. mango. cea mai populată însă fiind Coror (8 km2. loc. Creşterea extensivă a animalelor pentru carne şi lapte (porcine. sare. situat la nord de Australia. 2 084 m). Grădină botanică (cea mai veche din Europa. textilă. în apropiere de ărmul Mării Adriatice. cromit. Industrie extractivă. legume. Suprafa a: 498 km2. oraş în insula Tutuila (arhipelagul Samoa din partea centrală a Oceanului Pacific). păşuni. situată pe malul drept al Nistrului. Turism dezvoltat. Pe terenuri irigate (75% din suprafa a pămînturilor lucrate) se cultivă plante comerciale (bumbac. cînepă. produse manufacturiere. Limbi oficiale: palauana. 11 mii loc. cu păduri montane în N. situat la ărmul Mării Arabiei. textilă. 11 mii loc. Relief muntos (alt. Relieful reprezintă zone fizicogeo-grafice şi naturale diverse: Cîmpia Indului (în E şi S-E). a lemnului. Expl.). alimentară. Importă echipamente industriale şi de transport. de produc ie a cimentului. caprine). stat în Asia de Sud. Organizat în 4 provincii şi 2 unită i administrative federale. engleza. Capitala: Coror . Economie bazată pe agricultură. curmali) şi pentru consum intern (grîu. dintre care cea mai mare este Babelthuap . Paláu (Beláu) Paláuan insulă în S-V arhipelagului Filipine . de petrol. Vegeta ie: păduri. Aeroport interna ional. 225 mii loc. Climă ecuatorială.8 mil. Centru comercial şi cultural. Culturi: cocotieri. Vegeta ie de stepă şi deşert. Culturi de orez. Industrie constructoare de maşini şi utilaje agricole. chimică. mărfuri de larg consum. Popula ia: 15 mii loc. Păduri tropicale. 1545). . Cuprinde cca 300 insule vulcanice şi coraligene. XV–XVI a fost reconstruită din piatră şi utlizată de localnici ca cetate. ramifica iile mun ilor Himalaia şi Hindukush (în N şi N-V). XIII–XVI). Suprafa a: 14 mii km2. Se practică artizanatul. República Islámică ~. centrul adm. Suprafa a: 803. Climă tropicală uscată. energetică (hidrocentrala Tarbela. Se extrage bauxită. chimică. de prelucrare a metalelor. Turism. Monumente arhitectonice: biserică (sec. XIII–XVI). Universitate (din 1222). Popula ia: 20 mii loc. Suprafa a: 487 km 2. or Págo Págo Pakistán Palánca Paláu comună în Republica Moldova (rn. Podişul Belucistanului (în V şi S-V).Pádova oraş în N Italiei (Veneto). Se extrage bauxită. stat insular în Oceanul Pacific. al teritoriului Samoa Americană. a hîrtiei. iută. Aici a existat o străveche fortifica ie de pămînt. Resurse bogate de petrol şi cărbuni. arbori de pîine. textilă. República ~. produse alimentare. între Iran. Pescuit intens. format de cca 100 de insule. XIV). nichel. Exportă materii prime agricole. Ştefan-Vodă). Afgha-nistan şi India. Limba oficială: urdu.94 mii km2. arhipelag în V Oceanului Pacific. cupru. una dintre cele mai mari din lume).

Zăcăminte: aur. Centru industrial. În trecut – provincie romană. slavi (sec. Cîmpía Panónică . 1829 m). mangan. IV–VIII). XIV). fructe. Suprafa a: 76 mii km2. Limba oficială: spaniola. crevete. Administrată de SUA.). Turism. XII–XIII). max. Monumente: biserică (sec. Columbia şi Oceanul Pacific. regiune istorică în Orientul Apropiat. Serbiei şi Muntenegru şi României.91 mil. Construit în anii 1904–1914. catedrală (sec. Centru turistic şi balneoclimateric. Marea Caraibilor. cupru. IV–III î. Rafinării de petrol. palate (sec. Popula ia: 1. Cunoscută din milen. limitată de Marea Mediterană la V. Relief muntos. comercial şi balneoclimateric.Palérmo oraş în Italia. Exportă produse petroliere. Monumente de valoare: biserici (sec. stat în America Centrală. Muzee. Climă continentală rece şi foarte aridă. Muzee. 3478 m). reprezentat în V de Cordilierii Veraguas (alt. Alt. trestie de zahăr.: 7719 m (vf. Deşertul Sirie la E şi Marea Moartă la S. Se mai cultivă orez.6 mil. devenind în cele din urmă nucleul statului feudal maghiar. pe teritoriul Ungariei. situat pe coasta nordică a Siciliei . Creşterea animalelor este slab dezvoltată. cuprinzînd şi numeroase insule din apropierea ărmurilor.6 km2. între mun ii Hindukush. loc. Şantiere navale. Oraş pr.5 mii km2. Kunlun şi Altai (Tadjikistan. I î. situat pe istmul Panamá . Ramuri economice: opera ii bancare. Planta ii mari de bananieri. servicii în transportul de tranzit prin canalul Panamá . Lungime: 79. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. port la Marea Mediterană. Hr. la S-V de arhipelagul Hawaii . Suprafa a: 2. IX–X). Aeroport. zahăr. Fără popula ie. 309 mii loc. cafea. Karakorum. este ocupată apoi de huni. Liban la N. insulă coraligenă în partea centrală a Oceanului Pacific. Ad. XV–XVIII). turism. Universitate. Ghe ari.6 km. Prin hotărîrea ONU din 1947 s-a convenit să se creeze pe acest teritoriu două state: Israel şi Iordania. Suprafa a: 12. Popula ia: 2. Culturi: orez. Căi ferate: 354 km. Popula ie rară. crom. Capitala: Panamá City . Encluze. agricultură. Hr. boboase. Aeroport interna ional. Kongur Tagh ). Climă subecuatorială umedă. Romanizată (sec. podiş muntos în Asia Centrală. Păduri tropicale. Şantiere navale. avari. canal pe teritoriul statului Panamá.5 m. cîmpie pe cursul mijlociu al Dunării. palate (sec.: 12. arbori de cacao şi de cafea. [´palma de ma´ljorka] oraş în Spania. Universitate. port la Marea Tireniană. a lemnului. XII. unguri (sec. Vegeta ie: păduri tropicale umede (peste 50% din teritoriu) şi de savană. Lă ime: 91–300 m. Afghanistan). XV). iar în S-E de Cordilierii Chioco (alt. min. situat în insula Mallorca . combustibili. specii de plante de stepă şi de semideşert. mijloace de transport. Palestína Palma de Mallorca Palmýra Pamír Panamá Panamá Panáy Panónia . 732 mii loc. XVII). Relief muntos. de cîmpie joasă litorală. cocotieri. Importă produse industriale. trestie de zahăr. locuită de triburile ilirice şi celtice. banane. Hr. a petrolului importat. pescuit. República ~. porumb. max. Vegeta ie: păşuni alpine. care leagă Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. Este divizat în 9 provincii şi 3 dis-tricte. cacao. Naviga ie de canal (87 [pa´nai] insulă în V arhipelagului Filipine . loc. între Costa Rica. produse alimentare. întreprinderi ale industriei uşoare. tutun. China. cînepă de Manila. Căi rutiere: 10146 km. construc ii de maşini. legume. – I d.: Iloilo .

străbătută de fluviul Paraguay . porumb. ovine). întemeiată de milesieni în sec. alimentară. . Suprafa a: 462. partea de E constă dintr-o cîmpie joasă. bumbac şi soia (locul 1 în lume). Este divizat în 20 de provincii şi un district al capitalei. copră. Limbi oficiale: spaniola. Port. Centru adm. de cauciuc. Pescuit de perle. Suprafa a: 406. 4694 m). tutun. una dintre ele Itaipú fiind cea mai mare din lume. Climă tropicală cu precipita ii abundente în E şi mai uscată în V. 12 600 MW). Se cultivă trestie de zahăr. Pescuit. Căi rutiere: 19736 km. afluent pe dreapta al fluviului Paraná . şi un podiş deluros (alt.75 mii km 2. tutun. Popula ia: 3. Se cresc bovine. mangan. precum şi în insulele vulcanice ale Pacificului. Se cresc animale (bovine. República ~. cobalt. trestie de zahăr. porumb. banane. Par ial navigabil. Export de cafea. brăzdat de afluen ii fluviului Paraná . Pădurile tropicale ocupă 51% din teritoriu. Centru adm.7 mil.Panticapaíon Papeéte fostă colonie grecească pe ărmul nordic al Mării Negre. produse de larg consum. de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole (zahăr Paraíba stat în N-E Braziliei. Suprafa a: 1. Brazilia şi Argentina. citrice. Azi Kerci . cărbune. 680 m). Popula ia: 5. bumbac. prelucrătoare de materii prime agricole. Vegeta ie: păduri pe aproximativ 2/3 din teritoriul ării. stat în America de Sud. Creşterea animalelor (bovine. ghips). învecinat cu Bolivia. arahide. Relief muntos în cea mai mare parte a insulei principale (alt.4 mil. Capitala: Port Moresby . Vînătoare. manioc. inclusiv pe două din arhipelagul Solomon (Buka . Popula ia: 5. În partea de S a insulei Noua Guinee se extind cîmpii mlăştinoase. autovehicule. cauciuc. ovine). ceai. Exportă cupru. Economia ării este bazată pe agricultură. exploatări forestiere şi comer . crom.7 mil. caolin. Popula ia: 5. Capitala: Asunción . zinc. cu păduri ecuatoriale. stat insular în Oceanul Pacific. ovine. km 2.8 mii km2. max. tutun şi. loc.: Joâo Pessoa . cacao. Admis în ONU la 10 octombrie 1975.: Belém . Lungime: 2500 km.37 mii km2. guarani. forestieră. la ărmul Oceanului Atlantic. copră. loc. caprine. beril. rîu în Brazilia şi Paraguay.25 mil. energetică. arbori de cafea. oraş situat în N insulei Tahiti . Hr. max. orez. argint. Bază aeronavală. Industrie extractivă. uraniu. porcine. situat în partea de E a insulei Noua Guinee şi pe mai multe insule vulcanice din apropiere. orez. în cuprinsul Cîmpiei Amazonului. aur. cacao. bumbac. mai cu seamă. Teritoriul ării cuprinde două regiuni geografice separate de fluviul Paraguay : partea de V reprezintă o cîmpie înaltă ( Chaco ). Limba oficială: engleza. Este divizat în 17 departamente şi un district al capitalei. wolfram. Zăcăminte: minereuri de cupru. Culturi: trestie de zahăr. cafea. energetică (două mari hidrocentrale. Turism. Creşterea animalelor. centrul adm. Climă ecuatorială.3 mii loc. Se cultivă orez. oraş în Federa ia Rusă. al Polineziei Franceze. nichel. Pápua-Nóua Guinée Pará Paraguáy Paraguáy stat în N Braziliei. Suprafa a: 56. grîu. columbit. Bougainville ). sisal. Izvorăşte din N Podişului Brazilian. arbori de cauciuc. forestieră. petrol. Importă maşini şi utilaje industriale. Bogate resurse de subsol: cupru. loc. VI î. 79 mii loc. trestie de zahăr. cu pu ină vegeta ie. de cacao. bumbac. Planta ii de cocotieri. Industrie extractivă (petrol. trestie de zahăr. Industrie extractivă (minereu de fier). Pescuit intens. manioc.

avioane. Climă arctică. loc. fasole. maşini de precizie etc. A fost denumit după exploratorul polar englez William Parry (1790–1855). Relief de podiş. a cimentului şi sticlei.75 mil. Aşezare etruscă şi romană. în apropiere de confluen a cu Marna . Parîngul Mare sau Mîndra ). (9.18 mil. Universită i. palate (sec. Monumente: catedrale (sec. constructoare de maşini. Lă ime min. orez. Cel mai mare centru economic. Muzee. rom). Prelucrarea lemnului. argint. Industrie petrolieră. textilă. stat în S Braziliei. situat pe rîul Parma . Industrie dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile.5 mii km2. Universitate. 175 mii loc. XII–XIII). centrul adm. port pe fluviul Sena . palate. masiv muntos în S-E Greciei. Monumente: catedrală romano-ca-tolică (sec. Creşterea animalelor (bovine. biserici (sec. Institu ii financiar-bancare. Île-deFrance . Lungime: 4 700 km. Aerodromuri. de parfumuri. cafea. 152 mii loc. Localitatea a luat fiin ă în preajma unei cetă i celtice (parisi ) în antichitate. Alt. Parcuri şi grădini. mănăstire. biserici gotice (sec. păduri de conifere şi fag. comercial şi cultural al ării. max. soia.: Curitiba . Muzee. Păşuni alpine. Alt. 2. Suprafa a: 100 mii km2.Paramáribo Paraná oraş în Republica Surinam. pe partea stîngă a fluviului Paraná (cursul mijlociu). Aeroport. afluent pe dreapta al Padului . lemn. Popula ie rară. strîmtoare între Fran a şi Marea Britanie. capitala ării. de bijuterii şi de articole de lux. alimentară. stepe. XVI). XVI–XVII). care l-a descoperit în anul 1818.: 29 km. XII). Port. de confec ii. XV–XVI). Climă montană cu precipita ii abundente. Parnás Párry Pas de Calais [pa d¬ ka´le] . coloran i. Centru adm. oraş în N-E Italiei. Zăcăminte bogate în aur. Vegeta ie: păduri tropicale. Lungime: 185 km. Observator astronomic. fluviu în America de Sud. Relief muntos şi deluros.). Naviga ie intensă. marchează o por iune a grani ei dintre Paraguay şi Argentina. al reg. produse cosmetice etc. Suprafa a: 199. chimică.). Centru comercial (pentru bauxită. arbori de cafea. zahăr. Par ial navigabil. Universitate. diamante. Muzee. loc. fabrici alimentare (zahăr. cacao. Paraná París capitala Fran ei. chimică (mase plastice. 2519 m (vf. de servicii în transport şi turism. Parîng Párma Mún ii Par´îngului . arhipelag în Arctica canadiană. alimentară. porumb). Expl. loc. curge apoi pe teritoriul Argentinei şi se varsă în Oceanul Atlantic prin estuarul La Plata . tractoare. Popula ia: 8. uneşte Marea Mînecii cu Marea Nordului. bumbac. Se cultivă cereale (grîu. rom etc. porcine). masiv muntos în Carpa ii Meridionali (România).). forestiere. Biblioteci. Turism. manioc. trestie de zahăr. Ad. în conurba ie). Academii. Se formează prin unirea rîurilor Paranaiba şi Rio Grande .32 mil. poligrafică. de prelucrare a lemnului.: 24–64 m. max. medicamente.: 2 457 m. aparataj electronic. străbate S Braziliei. Era considerat de vechii greci drept reşedin ă a Muzelor şi loc sacru al poe ilor.

regiune în S Americii de Sud (Argentina. Turism. situată între Rio Colorado şi Rio Negro la N şi strîmtoarea Magellan la S. mobilă. Produc ie de cereale. electrotehnică şi electronică. Navigabil. De aici izvorăşte fluviul Dunărea . max. peninsulă în S Greciei. loc. biciclete. stat în N-E SUA. Pescuit. aşezare dacă şi castru roman. Alt. Fondat în 1760. Zăcăminte: minereuri de fier. Climă temperată aridă. Culturi agricole: cereale. Suprafa a: 22. Construc ii de maşini. Alt. Acoperi i cu păduri în mare parte.04 mil. situată între Marea Egee şi Marea Ionică. 46 mii loc. Grădină botanică. Industrie constructoare de maşini. situate în antichitate pe locul actualului mun. loc. 1. materiale de construc ie. Muzeu.: 2 404 m. energetică. maşini de calculat. Suprafa a bazinului: 322 mii km2. Iaşi). Creşterea vitelor (ovine). Universitate. în 1419. Alt. max. metalurgie. Bogate zăcăminte de bauxită. gaze naturale. vi ă de vie. Alt. Expl. situat pe rîul Sura . măslini. max. max. Turism. de prelucrare a lemnului. cu cîmpii litorale înguste în zona golfurilor. Mecanică. chimică. fluviu în N-E păr ii europene a Federa iei Ruse. casa memorială “Mihail Sadoveanu“. pe teritoriul Italiei şi Elve iei. fabrici textile. Turism.2 mii km2. Importante resurse energetice. de cărbuni. Lungime: 1 809 km. 555 mii loc. Climă mediteraneană. conacul Cantacuzino (sec. textilă. doc. cu ieşire largă la Oceanul Atlantic. situat pe valea Siretului . Acoperită cu ghe ari.: Harrisburg . mun i în S-V Germaniei. Nod de comunica ii. XVII). A fost reşedin ă de vară a familiei regale române. prelucrarea petrolului şi a lemnului. Relief predominant muntos. Craiova (România). petrol. Chile). Centru adm. În 1940-1957 s-a numit Molotov . Repara ii de locomotive şi vagoane. de confec ii. produse chimice şi alimentare. Industrie puternic dezvoltată. electrotehnică. textile. Popula ia: 11. Pãdúrea Boémiei Pãdúrea Cráiului Pãdúrea Neágrã Pecióra Pelendáva Péleº Peloponés Penníni Pennsylvánia Pénza oraş în Federa ia Rusă. Produce motoare. compresoare. Lungime: 80 km. Voievozi (1664). max. Construc ii de maşini. Álpii ~. Fabrici de produse chimice. At. Suprafa a: 117.: 1457 m. ceasuri.88 mil. Fondat în 1681. hîrtie. Institu ii de învă ămînt superior. Astăzi muzeu. Relief muntos. Castélul ~. avînd direc ia de la V la E. culme muntoasă situată în N-V Mun ilor Apuseni (România). Perm oraş în Federa ia Rusă.: 4 634 m. Peşteri. Fondat ca cetate în 1663. Muzee. Pomicultură. extremitatea sudică a Peninsulei Balcanice. Alt. medicamente. citrice. piane. alimentară. Legumicultură.4 mii km 2. cărbune. alimentare. Feldberg ). Predeal). Suprafa a: 785 mii km2. castel în stil renascentist în România (or. prin rîurile Brigach şi Brege . Mún ii ~. culme muntoasă în Alpii de vest. alimentare.: 1 004 m. Creşterea animalelor. Popula ia: 600 mii loc. Monumente istorice şi arhitectonice: biserica Sf. Teatre. masiv muntos la grani a dintre Germania şi Cehia. .: 1 495 m (vf. situat pe rîul Kama .Paºcáni Patagónia municipiu în România (jud. Izvorăşte din Uralul de N şi se varsă în marea Barents printr-o deltă. petrol.

o vastă cîmpie aluvială la obîr şia fluviului Amazon. alimentară. Prelucrarea bumbacului şi a mătăsii. ce reprezintă platouri înalte (punas). Muzee.: 25–104 m. la N de Roma. Pesháwar Petrodáva Phenián Philadélphia Phnóm-Penh [´phnom´pen] Phoenix [´fiiniks] .285 mil. chimică. fabrici de produse textile şi alimentare. construc ii de maşini (aparataj electronic). X–XVI). textilă. Activitate artizanală. între Ecuador. Turism. loc. Capitala: Lima. alimentară.3 mil. în conurba ie). în centru lan urile muntoase ale Anzilor (Sierra). 994 mii loc. 1. capitala Cambodgiei. 2. navale. Lungime: 926 km. fabrici textile şi alimentare. Aeroport. În extremitatea de S. centrul adm. [pe´¿aaw¬r] oraş în N Pakistanului. XIV). (2. cu alt. Universitate. Universitate. Institu ii financiare şi comerciale. Între anii 1790–1800 a fost capitala SUA. Monumente istorice şi arhitectonice. Valoroase monumente medievale şi renascentiste: biserici (sec. max. km2. Relief variat: în V o cîmpie îngustă de coastă cu peisaj deşertic. În 1776 aici a fost proclamată independen a SUA. al statului Arizona.85 mil. Lă ime: 180–230 km. Vestigii etrusce şi romane. Monumente istorice şi arhitectonice. centrul adm. Popula ia: 28. situat pe rîul Delaware . 985 mii loc. Turism. Port fluvio-maritim. în apropiere de lacul Trasimene . Universitate. Columbia. Muzeu de artă khmeră. Muzee. deasupra cărora se înal ă creste paralele cu vîrfuri ce depăşesc 6 000 m (alt. Centru industrial. capitala Coreii de Nord. Bolivia şi Chile. vf. Societă i şi institu ii ştiin ifice şi artistice.64 mil. 1. Sta iune climaterică de iarnă. loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. aymará. Economie dominată de industria minieră şi agricultură. Activitate comercială. financiar. Ad. textilă. 149 mii loc. Academie de ştiin e. Limbi oficiale: spaniola. stat în V Americii de Sud. Industrie constructoare de maşini (electrotehnică). situat pe rîul Salt . Brazilia. Port. situat la coasta vestică a Oceanului Pacific. Industrie constructoare de maşini (aeronautice. Galerie na ională. situată pe fluviul Mekong . Moschee (1630). la grani a cu Bolivia. se află cel mai mare lac din America de Sud – Titicaca. tropicală aridă în regiunile de coastă. Muzee. Organizat în 12 departamente şi o provincie constitu ională. Siderurgie. Muzee. quecha. Climă ecuatorială în cîmpiile din E.23 mil. aşezare dacă. desparte peninsula Arabia de Iran. Teatre. al regiunii Umbria . Vechi centru comercial. mai mari de 4 000 m. în zona oraşului Piatra-Neam de astăzi. de automobile). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.Pérsic Perú Gólful ~. loc. VI–VII. República ~. loc. Suprafa a: 1. Mari exploatări de argi Perúgia oraş în Italia. Palatul Comunal (sec. [fil¬´delfj¬] oraş în E SUA (Pennsylvania]. Meşteşugărit. Vegeta ie ecuatorială. loc. oraş în SUA. XII. Universită i (sec. Rafinării de petrol. 6768 m. XIII–XVI). Cerro de Huascaran. localizată în N Moldovei (Româ-nia). poligrafică. comercial şi turistic. farmaceutică. piemontul andin La Montaña (2/3 din teritoriu).15 mil. deşertică şi semideşertică. golf în N-V Oceanului Indian. situată pe valea fluviului Tedongan .

a materialelor de construc ii. floristică şi faunistică (capre negre). Muzee. Institu ii de învă ămînt. jud. Piátra-Neamþ Picardía Piérre Pietrósul Pind Piréu Pirinéi Piroboridáva Písa [´piisa] . mobilă).: Amiens . România). pe ărmul Mării Egee (golful Egina ). Lă ime: 50 km. cartofi. Industrie constructoare de maşini (utilaj agricol). oraş în Italia (Toscana). produc ia materialelor de construc ii (ciment. mun i în V Greciei. Lermontov". Oraş pr. mangan. alimentare. Alt. oraş în S Greciei. Sta ie meteorologică de altitudine. care datează din sec. Izvoare minerale (mai cu seamă în N). situată pe Siret. sistem muntos în S-V Europei. a. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. la grani a dintre Fran a şi Spania. max. Gala i.Hogaş".4 mii km 2. Casa memorială "M. Popula ia: 1. a celulozei şi hîrtiei. sfeclă de zahăr. sticlărie. Suprafa a: 19. biserică (sec. fabrici chimice. max. por elanului şi ceramicii. Climă montană temperată.: 2 303 m. păşuni alpine. Universitate (1338–1343). aşezare geto-dacă. construc ii de maşini. reşedin a jud. Este cel mai important port al ării. Alt. sticlă). Turism. Muzee.: 3 404 m. Institu ii de învă ămînt superior. de prelucrare a lemnului (cherestea. Centru comercial. în conurba ia Atenei. 128 mii loc. nichel. situat pe valea Bistri ei . Lungime: 435 km. situat pe rîul Arno. a sticlei. [´pi¬r] oraş în SUA. Alt. centrul adm.: 2 239 m (vf. 105 mii loc. Mún ii Píndului . provincie în N Fran ei. Iu. Nod feroviar. Vestigii geto-dacice. Formează cumpăna de ape dintre Marea Egee şi Marea Ionică. Rezerva ie ştiin ifică. Monumente arhitectonice. Teatru. Domul (sec. identificată cu aşezarea întărită de la Poiana (com. între golful Biskaya şi Marea Mediterană . cobalt. XIV) ş. alimentară. Turism. Stavropol). chimică. Casa memorială "C. farmaceutică. Se cultivă cereale. vîrf în Mun ii Rodnei (România). Lungime: 798 km. Hr. Metalurgie. Mare centru industrial şi comercial: construc ii navale. Ioan (sec. Alt. al statului Dakota de Sud.: 2 650 m. Muzeu. 13 mii loc. Nicoreşti. Zăcăminte: minereuri de fier. Monumente de arhitectură: Turnul înclinat (sec. alimentară. masiv muntos în E Carpa ilor Meridionali (România). Păduri conifere. clădiri vechi. Neam . La Om ). Sta iune balneoclimaterică.8 mil. Alpinism. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Turism. Industrie constructoare de maşini (aeronave). Muzeu. bauxită. textilă. Turnul-clopotni ă (1499). max. situat pe rîul Missouri . municipiu în România. Nod feroviar. Monumente: biserica Sf. marmură.Piatigórsk Piátra Cráiului oraş în Federa ia Rusă (reg. loc. Mún ii ~. XI–XII). textile. Vegeta ie: păduri. fabrici de produse textile şi alimentare. XV). textilă. 170 mii loc. export de mărfuri industriale şi alimentare. 135 mii loc. XI–XIV). IV–II î.

XV). chimică. XV–XVIII). Muzeu regional. Muzee. constructoare de maşini. Muzee. Monumente: biserici (sec. Vestigii dacice şi vechi româneşti. Aeroport. XIV). Metalurgie. al jud. textile. case vechi. port pe canalul Ohio . loc. A apar inut Polo-niei (sec. Celelalte insule sînt nelocuite. alimentară. XVII).Pítcairn [´pitke¬n] Ínsulele ~. X. Industrie de prelucrare a petrolului şi lemnului. Piþúnda Ploiéºti Plóvdiv Plze² [plzeñ] oraş în V Cehiei. 2. Monumente arhitectonice (sec. Grădină zoologică. capitala Republicii Muntenegru. I. centrul adm. statuile lui Mihai Viteazul. Universită i. utilaj industrial şi minier). Universitate şi alte institu ii de învă ămînt. grup de insule în S Oceanului Pacific. de încăl ăminte. Muzee. construc ii de automobile (Dacia ).4 km 2. sec. electrotehnică. Centrală atomoelectrică. Curtea Voievodală (în ruine. prelucrarea tutunului. al jud. Teatru. Institute de învă ă-mînt superior. XVI–XVII). 375 mii loc. Biblioteci. Caragiale ş. fabrici de cherestea. XVI–XVII). doc. restituită Poloniei în 1436. Muzee. Centru industrial şi cultural. maşini textile). alimentare. Pocúþia Pódgorica [´podgoritsa] Podólia . la S-V de Praga. municipiu în România. aceasta avînd suprafa a de cca 4. Prahova. de pielărie şi hîrtie. Prelucrarea tutunului. vestigii greceşti. Industrie siderurgică. oraş în Serbia şi Muntenegru. Aeroport.5 km2 şi o popula ie de numai 60–70 loc. alimentară (bere). centrul adm. Monumente istorice: ruinele unei cetă i antice şi bazilici bizantine. Pitéºti Píttsburgh [´pitsb¬rg] oraş în SUA. în jurul cetă ii Halici. siderurgică. regiune istorică în V Ucrainei. situat în S-V statului Pennsylvania. locomotive electrice. în 1503. textilă. partea de V Prusiei (1772). 120 mii loc. situat pe valea Argeşului . a. Universitate. Monumente: moschee (sec. oraş în partea de S a Bulgariei. Turciei (sec. de fibre şi esături de bumbac. 12 mii loc. Teatru. Suprafa a: 37. a sticlei. constructoare de maşini. În 1945 a fost încorporată în componen a Ucrainei. Vestigii tracice şi romane. L.25 mil. la 22 km S de Gagra . sta iune balneoclimaterică pe ărmul Mării Negre. Monumente istorice şi arhitectonice. de produse alimentare. municipiu în România. situat pe fluviul Mari a . alimentară. fabrici textile şi alimentare (conserve de legume). a sticlei şi ceramicii. Turism. Nod de comunica ii. Nod de comunica ii. chimică. În anii 1949–1992 s-a numit Titograd . localitate de tip urban în Republica Georgia (Abhazia). Industrie constructoare de maşini (“škoda“. Descoperit în 1767 de navigatorul Robert Pitcairn. XVIII). 186 mii loc. Monumente arhi-tectonice: biserici (sec. 254 mii loc. situată în N interfluviului bugonistrean. clădiri vechi. regiune istorică în V Ucrainei. Universitate. At. XV). Denumit după cea mai mare insulă Pitcairn . Rezerva ie naturală de pini. Teatru. Construc ii de maşini (utilaj electrotehnic. Tîrg interna ional de mostre. în sec. situat în Cîmpia Ploieştiului. Institu ii de învă ămînt superior. Institu ii de cercetări ştiin ifice. clădiri vechi. Stăpînită de Petru Muşat (sec. Argeş. fabrici de mobilă. At. Climă tropicală. 175 mii loc. iar partea de E Rusiei (din 1793). doc. Monumente de arhitectură. Aeroport.

Sporturi de iarnă. conserve de peşte). Suprafa a: 4 mii km 2. por elanuri. situat pe rîul Vorskla . Carpa i. maşini agricole. manioc. Constuc ii de maşini. arbori de pîine. Pódul Înált Poiána-Braºóv Polinézia Polinézia Francézã Polónia República ~. maşini de cusut). citrice. Pescuit. 210 mii loc. Se extrag cărbuni (locul 5 pe glob la lignit şi 7 la huilă). bananieri. Teatre. drenată de fluviul Vistula şi afluen ii săi. Samoa. europeni. Pomeránia . Popula ia: 227 mii loc. Suprafa a: 312 685 km2. Aeroport. trestie de zahăr. cabane. Recoltarea perlelor negre. Hoteluri. Popula ia: 38. la 1 030 m alt. catolici. bumbac. metale neferoase (mai ales argint – locul 1 pe continent şi cupru – locul 2). carne. Turism. încăl ăminte. alt. Limba oficială: poloneza. Insule vulcanice şi coraligene. alimentară (ulei de cocos. situat între Rusia. gaze naturale. Braşov). Cehia. Muzee. Divizat în 16 voievodate. 2499 m) şi de podişuri în N-V. sta iune climaterică în România (jud. ovine). Climă ecuatorială şi tropicală oceanică. bazată pe industrie şi agricultură. Relief muntos. Vegeta ie bogată şi variată. grup de arhipelaguri ( Hawaii. orientată spre cea de pia ă. Capitala: Varşovia. vile. pajişti alpine. 320 mii loc. loc. condusă de Carol al XII-lea. loc în apropiere de municipiul Vaslui (România). Ucraina. Germania şi Marea Baltică. petrol. instrumente muzicale. Centru adm. Este dezvoltată industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime miniere. situat pe rîul Pahra . Administrat de Fran a. format de peste 150 de insule (din 5 arhipelaguri).: Papeete . Creştinism (protestan i. Cocotieri. Vegeta ie de păduri montane (pini).7 mil. În ascen Poltáva oraş în Ucraina. Economie dinamică. La Poltava. sare. locul 2 pe glob ca producător). Cocotieri. teritoriu insular în partea central-sudică a oceanului Pacific. Climă tropicală. Slovacia. bata i. mormoni). colinar şi de cîmpie. sulf (1/5 din rezervele mondiale. Belarus. Industrie textilă. Petru I a ob inut o mare victorie asupra armatei suedeze. construc ii de maşini (acumulatoare. la S-V de Harkov. Creşterea animalelor (bovine. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. în 1709. Polinezieni. asiatici. inclusiv 3 de tip urban. Climă temperată de tranzi ie de la oceanică la continentală. a. Pescuit. situată la poalele masivului Postăvarul . regiune istorică între Vistula şi Marea Baltică. Metalurgie. sticlărie. Turism.) şi insule dispersate în partea centrală a Oceanului Pacific. Muzeu. cu zone montane în S (Sude i. Institu ii de învă ămînt superior. zahăr. pe teritoriul de astăzi al Germaniei şi Poloniei. Tonga ş. Zone ocrotite: parcuri na ionale. produse chimice. unde în 1475 Ştefan cel Mare a repurtat o strălucită victorie asupra armatei turceşti conduse de Soliman-Paşa. Căi rutiere: 792 km. rezerva ii naturale. Lituania.Podólsk oraş în Federa ia Rusă. stat în N Europei Centrale. textile şi alimentare. Relief predominant de cîmpie relativ plană. max. materiale de construc ii (ciment).

arahide. Hr. capitala statului Mauritius. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Port la Marea Caraibilor. Sta iuni balneare. max.Pompéii oraş antic în apropiere de Napoli (Italia). (1. comercial (export de zahăr. Universitate. bumbac. Universitate. port pe fluviul Columbia . 195 mii loc. [porto´pres] capitala statului Haiti. În urma săpăturilor arheologice au fost scoase la suprafa ă ruinele unor edificii (amfiteatru. Se extrag polimetale. 185 mii loc. Aeroport. locuin e). Fondat în 1749. Sta iune balneară. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Mún ii ~. Aeroport. ulei de palmier. lan muntos în partea asiatică a Turciei. capitala Republicii Benin.: 3 937 m. Universitate. constructoare de maşini. port la Oceanul Indian. oraş situat în S-E insulei Noua Guinee. Construc ii de avioane. Industrie metalurgică. Centru industrial (prelucrarea lemnului). situat pe fluviul Douro. chimică. capitala statului Papua-Noua Guinee. în lungul coastei de S a Mării Negre. 384 mii loc. 337 mii loc. Export de copra. Metalurgia aluminiului. 220 mii loc. Turism. Centru comercial pentru vinurile de Porto. Aeroport. cauciucului şi lemnului. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. În 79 î. oraş în Marea Britanie. a fost acoperit de lavă. alimentară. electronică. obiecte de artă decorativă etc. Muzeu. cacao.1 mil. prelucrarea lemnului (cherestea. Port la Marea Caraibilor. şantiere navale. artizanat. terme. textilă. Aeroport. cărbune. Lă ime: 130 km.1 mil. port la Oceanul Atlantic. bazilică. Muzee. de confec ii. situată pe ărmul vestic al insulei Haiti. cafea. Industrie petrochimică. 160 mii loc. Industrie metalurgică. Universitate. hîrtie). al statului Rio Grande do Sul. de prelucrare a petrolului. Aeroport. a hîrtiei. 1. Aeroport. Export de zahăr. fabrici textile. loc. Muzee. textilă. Universitate. în conurba ie). port la Marea Mînecii. Centru comercial (export de cauciuc. Lungime: 1000 km. port la Oceanul Atlantic.Hr. copra). cafea. Póntici Port-au-Prince Pórtland [´poo(r)tl¬nd] Port Louis [´poo(r)t´luuis] Port Móresby [´poo(r)t ´moo(r)zbi] Pórto [´portu] Pôrto Alégre [´portu ¬´legri] Pórto-Nóvo Port of Spain Port Saíd Pórtsmouth [´poo(r)tsm¬q] . şantiere navale. împreună cu Herculanum şi Stabiae . Turism. 180 mii loc. port la Marea Mediterană. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. oraş în N-E Egiptului. lemn de esen e pre ioase) şi cultural. Aeroport. oraş în N-V SUA (Oregon). Alt. XII–XIII).2 mil. Mare port de tranzit. la golful cu acelaşi nume. palat episcopal în stil baroc. 440 mii loc. alimentare. loc. Grădină botanică. Universitate. mobilă. Rafinării de petrol. în timpul unei erup ii violente a vulcanului Vezuviu. temple. de prelucrare a lemnului. cacao. Teatre. constructoare de maşini (navale). loc. construc ii navale. Vegeta ie montană. 1. statui. [´poo(r)t ¬v´spejn] capitala statului Trinidad–Tobago. rom. Muzee. oraş în N-V Portugaliei. oraş în S-E Braziliei. centrul adm. Aeroport. fabrici de produse chimice şi alimentare. alimentară. situată în N-V insulei Trinidad . Fondat de romani în 138 d.

Postăvarul ). XVIII). Export de lînă. loc. Nod rutier şi port fluvial. Platourile constituie forma principală de relief al ării. Altitudinile joase de litoral au favorizat scurgerea în Atlantic a marilor fluvii ce pornesc din Spania: Douro. Aeroport. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. maşini agricole). făcînd parte din grupul Mun ilor Bîrsei (România). situat între Spania şi Oceanul Atlantic. situat pe rîul Warta . max. Portugália República Portughéză . Alt. Muzee. Capitala: Lisabona . vagoane). loc. centrul adm. XV–XVII). Popula ia: 10. Guadiana . situat la S-V de Berlin. Limba oficială: portugheza. Lungime: 459 km. 20 mii loc. Industrie constructoare de maşini (locomotive. Port fluvial. Monumente: castel (sec.Port Stánley [´poo(r)t´stænli] oraş în insula Falkland . aur. Navigabil. pîrtii de schi). Tejo. Serra de Caramulo .3 mil. alimentară (conserve). material rulant. La N de Tejo se desfăşoară lan urile muntoase paralele Serra da Estrela (alt. staniu. chimică.: 1 799 m. Universitate. Repara ii navale. poligrafică. electrotehnică. cărbuni. istoric şi cultural. pirite. Arhipelagurile atlantice sînt de origine vulcanică. Palatul de Marmură ş. culme muntoasă în S-V Carpa ilor Occidentali. max. textilă. (vf. În S predomină podişurile şi cîmpiile relativ accidentate. Vegeta ie: păduri de stejar şi de pin (28% din teritoriu). Climă temperat-oceanică. Sporturi de iarnă (hoteluri. autonome. port la Oceanul Pacific. Palatul reziden ial. cabane. poligrafie. Dispune de zăcăminte de wolfram. teleferic. păşuni naturale (16%). Comer extern. Important centru industrial: metalurgie. în special pe insulele Azore . stat în Europa Occidentală. ulei de balenă. Este divizat în 22 districte (18 continentale şi 4 insulare) şi 2 reg. argint. caolin. Postãvárul Potómac Pótsdam Póznañ [´poznañ] oraş în S-V Poloniei. ară industrial-agra-ră în rapidă dezvoltare. pe rîul Havel . Turism. Teatre. Noul Palat (1763). Aeroport. Importantă bază turistică. fiindu-le caracteristice erup ii frecvente. Centru industrial. zinc. primăria (sec. de produse chimice. ocupînd S-V Penisulei Iberice. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. uraniu. al arhipelagului Falkland . prelucrarea cauciucului. Mai este cunoscut şi cu denumirea Cristianul Mare . Cuprinde şi arhipelagurile insulelor Azore şi Madeira . strunguri. Serra de Marăo . Muzee. 1.1 mil. XVI). fabrici de confec ii. Suprafa a: 92 389 km2. 590 mii loc. biserici (în stil gotic şi baroc). Vechea reşedin ă a regilor Prusiei. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în golful Chesapeake (Oceanul Atlantic) printr-un estuar. . Monumente arhitectonice: Domul (sec. farmaceutice şi alimentare. a. 143 mii loc. Ritmuri de dezvoltare accentuată în metalurgia neferoaselor şi rafin Port Víla capitala Republicii Vanuatu. 1991 m). situat pe insula Efate (Vaté ). construc ii de maşini (motoare. fluviu în N-E SUA. oraş în Germania.

alimentară. constructoare de maşini (asamblare de automobile. Industrie de prelucrare a petrolului şi a lemnului. petrochimică şi chimică. Produc ie de cereale. 1. a cimentului şi sticlei. Industrie dezvoltată: siderurgică. în bazinul superior al rîului Prahova . edificii vechi. Práhova jude în partea central-sudică a României. Suprafa a: 47 km2. 7 mii loc. XIII–XV). Muzee. aparataj electrotehnic). al regiunii autonome Kosovo . situată în partea de S a ării. situată între insulele Somerset şi Victoria . Lipsit de popula ie permanentă. [´wejlz] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. 166 mii loc. Teatre. capitala adm. poligrafică. aerian). Nelocuită. bazilică (sec. Universitate. Academie de ştiin e. XIII). muzee memoriale. 825 mii loc. Nod interna ional de comunica ii (rutier. Reşedin ă a ducilor de Boemia (1061–1140). X). Práia Práto Predeál Pretória Prínþul de Wales Prínþul Édward Príština . Suprafa a: 4. pe cumpăna de ape între bazinele rîurilor Prahova şi Timiş. Administrat de Africa de Sud. Centru adm. Relief muntos. Popula ia: 870 mii loc. textilă. cafea etc. Pescuit intens. oraş în Italia (Toscana). port în insula Săo Tiago . gaze naturale. Turism. textilă. Studiouri cinematografice. textilă. Industrie siderurgică. utilaj minier. Casa Domnească a lui Matei Basarab (1641. Braşov). capitala Republicii Capul Verde. oraş în România (jud. ghips. Ploieşti . Fondat în 1855. Teatre. loc. situată la N-E de Capul Bunei Speran e . alimentară. palate. feroviar. a materialelor de construc ii. Turism. biserică (sec. Biserică (sec. alimentară. poligrafică. Numeroase monumente: Domul (sec. catedrală (sec. Pia ă agricolă. Monumente: mănăstiri.Prága capitala Republicii Cehia. Climă aspră subpolară. Punct de tranzit în naviga ia transatlantică.: mun. pe rîul Vltava . XIX).7 mii km2. sare. Creşterea animalelor. 250 mii loc. catedrală romano-gotică (sec. Institu ii de învă ămînt mediu şi superior: universită i la Ploieşti şi Vălenii de Munte. Pomicultură. Monumente: castel (sec. At. Export de produse tropicale (citrice. teritoriu insular în Oceanul Indian.6 mii km2. Muzeu geologic. Suprafa a: 35.2 mil. Zăcăminte: petrol. Mănăstirea Predeal . Galerie na ională. centrul adm. lignit. Industrie textilă. utilaje. Castelul Peleş (Sinaia). XIV). Viticultură. statui. Sta iune climaterică. Breb). Institu ii de cercetări ştiin ifice. biserică (1703). constructoare de maşini (automobile. Sta iuni climaterice. XIII). XV) ş. aparate de precizie). la N-V de Floren a. Sporturi de iarnă. La V de insulă se află polul magnetic al Terrei. situat la trecătoarea Predeal . a Republicii Africa de Sud. reprezentat de insula cu acelaşi nume (din apele antarctice).). coline şi cîmpie. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 65 mii loc. Relief de mun i. electrotehnică şi radioelectronică. în 1805.a. Operă. doc. A fost capitala Cehoslovaciei în anii 1919–1992. Păduri. Universitate (1348). constructoare de maşini (utilaj petrolier). a produselor de meşteşugărit (ceramică) şi alimentare. oraş în Serbia şi Muntenegru. situată în partea centrală a ării. Aeroport. chimică. podul Carol.

în jud. situat pe rîul Velikaia . cel i. petrochimică. alimentară. materiale de construc ii. pe teritoriul jud. Turism. A fost locuită de foceeni (sec. XVII–XVIII). Administrat de SUA. oraş în N-E SUA. Vrancea. Hr. Biserică construită în anii 1466–1469. Universită i. Muzee. ceasuri). apoi ocupată de romani şi transformată în provincie romană. capitala statului Puebla. citrice. [pu´eebla] oraş în Mexic. albi. ananas. orez. Creştinism (catolici). Monumente: catedrală (sec.13 mil. meşteşugărit (obiecte din piele. Din 1481 apar ine Fran ei. Probota. Turism. Centru industrial şi comercial. afluent pe stînga al Dunării. Construc ii de automobile. Aeroport. Izvorăşte de sub vîrful Lăcău (Mun ii Vrancei). ceramică). Pútna Pútna rîu în România. Ctitorie a domnului Petru Rareş (1530). în N-V Cîmpiei Ruse. Centru adm. în jud. numele vechiului stat în Germania de Nord. reprezentat de insula omonimă şi de alte insule mai mici din cadrul arhipelagului Antilele Mari (Marea Caraibilor). loc. Sisteme de iriga ie. Monumente medievale. Rafinării de petrol. banane. Culturi agricole: trestie de zahăr. chimică. Suceava (com. Universitate (1764). Căi rutiere: 22 588 km. port la Oceanul Atlantic. situat între Vistula şi Niemen. Mormîntul lui Petru Rareş (1546). argintărie. 1. sticlărie. al statului Rhode Island. Prima ctitorie a domnului Ştefan cel Mare. negri. mănăstire în România.83 mil. Centru industrial: metalurgie. situat în S podişului Mexican. Denumirea antică: Pyretus . 180 mii loc. com. care s-a desprins în 1525 din componen a fostelor posesiuni ale Ordinului teutonic. Ucraina şi Republica Moldova. Vegeta ie tropicală silvică.). Izvorăşte din N mun ilor Carpa i (la alt. liguri. teritoriu insular în America Centrală. 210 mii loc. At. Provence Providénce [prov¬´d¬ns] Prúsia Prut Pskov Puébla Puérto Ríco Uniúnea ~. Popula ia: 3. Industrie de prelucrare a petrolului. fabrici de ciment. Marchează grani a dintre România. construc ii de maşini. Mănăstírea ~. biserici în stil baroc (sec. Muzeu de manuscrise. Lungime: 144 km. industrie electronică. legume. În 1918 a devenit stat-membru al Republicii Germane. Creoli (majoritatea). alimentară. Muzee. Lungime: 967 km. de prelucrare a pielei. Vame de frontiere. fluviu. Căi ferate: 96 km. Relief muntos şi de cîmpie litorală. de produse alimentare. Suprafa a: 9 mii km2. Climă tropicală oceanică. produc ie de bijuterii. Centre piscicole. VI î. [pro´vããs] regiune istorică în S-E Fran ei. . centrul adm. de 1600 m) şi se varsă în Dunăre la 15 km E de Gala i (România). Institu ii de învă ămînt. textilă. cu capitala Berlin . Dolhasca). de produse textile (bumbac) şi alimentare. loc. oraş în Federa ia Rusă.Próbota Mănăstírea ~. Putna). fabrici textile. constructoare de maşini (maşini-unelte. broderii şi obiecte de cult. A fost desfiin at în 1947. Suceava (s. doc. Academie teologică (1759–1779). în 903. mănăstire în România. A fost constituit în 1618 prin unirea mărcii de Brandenburg cu ducatul Prusiei. afluent pe dreapta al Siretului. XVI–XVII). electrotehnică. Pe valea Prutului se află lacul de acumulare Stînca–Cos-teşti . de confec ii. mulatri.: San Juan . Teatru.

Fabrici textile. porumb. prelucrătoare a produc iei agricole. în sec. între Emiratele Arabe Unite. Muzee. Mai dezvoltat este sectorul zootehnic. XVIII).66 mil. 180 mii loc. mei. pe teritoriul Austriei şi Ungariei. Ecuador. doc. oraş în V Pakistanului. perle. de fosforite (în apropiere). Observator astronomic.12 mil. Navigabil în cursul inferior. alimentare. Lungime: 1580 km. rîu în Europa Centrală. gaze naturale. Prelucrarea metalelor. loc. produse chimice şi alimentare). 1. Suprafa a: 11. Climă tropicală aridă. Capitala: Doha . Izvorăşte din Alpii Stiriei . fabrici textile. 140 mii loc. Lungime: 186 km. textile. Exportă petrol şi produse petroliere. Muzee. Limba oficială: araba. Industrie petrolieră şi chimică. Universită i. Industrie constructoare de maşini (inclusiv şantiere navale). construc ii navale. piscicolă. textilă. XVII–XIX). specializat în creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. la 2 890 m alt. oraş în E Chinei. loc. meşteşugărit. peninsulă în partea de S-V a Golfului Persic. capitala Ecuadorului. păsări). X. Căi rutiere: 1 [kéna] oraş în Egipt. prelucrarea lemnului. Relief predominant de cîmpie (cu dune). avînd un relief de podişuri joase calcaroase şi de cîmpii deşertice. centrul adm. Turism. Crescătorii de gazele ( oryx . de pielărie. stat în Asia. situat în E peninsulei Arabia. Artizanat. oraş în S-E Canadei. ovine. 286 mii loc. 1. al provinciei Belucistan . porcine. Se cultivă curmali. fabrici de hîrtie. Mari exploatări de petrol şi gaze naturale (după rezerve situîndu-se pe locul 5 pe glob). Expl.: 88 km. confec ii. fr.4 mii km2. Se practică recoltarea perlelor. chimică (fabrici de chibrituri). chimice şi de produse alimentare.5 mil.: kwi'bek. Export de cereale şi lemn. ghips. Universită i. Vegeta ie săracă (curmali. produse alimentare. Sta iune balneară. Qéna Qingdáo [tsih´dau] Québec [engl. alimentară. sulfuri. textilă.Putumáyo Qátar Qátar rîu în America de Sud. Lungime: 400 km. oraş situat în mun ii Anzi. afluent pe stînga al Amazonului. centrul adm. Institu ii de cercetări marine. Meşteşugărit. Centru industrial: metalurgie. precum şi de cărbune. alimentare. pescuitul în golf. Lauren iu . Arabia Saudită şi Golful Persic. Monumente arhitectonice (sec. oraş în Filipine. cocotieri). cu oaze rare în zona de litoral. Monumente istorice (sec. Universitate. Izvorăşte din E mun ilor Anzii Columbieni. Centru industrial (textile. situat pe ărmul estuarului Sf. Perú şi Brazilia. maşini şi utilaje. curmale. al provinciei cu acelaşi nume. Este divizat în 9 municipalită i. Navigabil în cursul inferior. At. Universitate. Pescuit intens. Lă ime max. Teritoriul ării cuprinde peninsula cu acelaşi nume din Golful Persic . pe teritoriul statelor Columbia. situat în insula Luzon . singura crescătorie de gazele din lume). 1. Státul ~. afluent pe dreapta al Dunării. Teatre. de prelucrare a cauciucului. Monumente istorice din timpul domina iei spaniole. peşte. Popula ia: 793 mii loc.: ke´bek] Quétta ['kweetaa] Quezon City Quito [keson´siti] [´kito] Raab (Rába) . cocos. Importă materii prime şi semifabricate. Tranzit de mărfuri. Centru comercial. A fost capitala Republicii Filipine (1948–1976). Suprafa a: 11 437 km 2. situat pe fluviul Nil . loc. port la Marea Galbenă. mijloace de transport. Centrul cultural al canadienilor de limbă franceză.

de produse alimentare. XII–XIV). Aeroport. grădişte getică (sec. 136 mii loc. fabrici textile. Racov´ãþ Ráhov Rajasthán [rad…es´than] Raleigh [´rooli] Ramát Gan Rancágua Rar´ãu Rarotónga Ráºcov Ravénna Rázgrad Rãciúla . Răciula (rn. Monumente arabe (sec. Muzee. XIX. Institu ii de învă ământ. XVI–XVIII). în Pacificul de Sud. Sta iune balneară. oraş în partea centrală a statului Chile.). cuprins între văile Moldovei şi Bistri ei. cea mai mare insulă în arhipelagul Cook . Muzee. chimică. textile. trestie de zahăr. Universitate. Turism. Prelucrarea lemnului. loc. Sta iune meteorologică de altitudine.Rabát capitala Marocului. Păşuni întinse în zona alpină. oraş în V Ucrainei. Popula ia: 44 mil. al districtului omonim. situat în apropiere de ărmul Mării Adriatice. Libertador . plumb. Industrie chimică. centrul adm. fabrici de prelucrare a tutunului. 237 mii loc. bizantine ş. al reg. Turism. situat pe rîul Tisa . Monumente. argint). Numeroase monumente romane. Universită i. de produse farmaceutice. Lungime: 68 km. oraş în S-E SUA. Arhiepiscopie. loc. aşezămînt monastic în Republica Moldova. Sta iune climaterică. comună în Republica Moldova (UATSN). citrice. Rarău ). Izvorăşte la S de localitatea Serbiceni (reg.: 1 651 m (vf. 194 mii loc. alimentară. Muzee. Biserica Naşterea Maicii Domunlui . port la Oceanul Atlantic. Capitala: Jaipur . Caetan . de confec ii. Fondat în 1150. stat în N-V Indiei. la E de Tel Aviv-(Jaffa). Fabrici de carton. al statului Carolina de Nord. alimentare) şi comercial. textilă. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Călăraşi). Suprafa a: 67. chiliile şi încăperile auxiliare au fost construite în prima jumătate a sec. Centru adm. cocotieri. construită în stil baroc est-euro-pean în sec. Datează din sec.: Avarua . Universitate. Ucraina). rîu în Republica Moldova. Aeroport interna ional. de pielărie şi încăl ăminte. Turism. Creşterea animalelor. 17 mii loc. în conurba ie). Monument al naturii: Pietrele Doamnei . Industrie constructoare de maşini şi aparataj electrotehnic. oraş în Israel. XVII şi reconstruită în 1742–1740. sta iuni paleontologice. Vestigii arheologice: aşezări tripoliene. Aeroport interna ional. a materialelor de construc ii. (1. 120 mii loc.1 km2. Turism. textilă.Muzee. Cernău i. situat pe teritoriul com.2 mii km 2. de confec ii. Construc ii de maşini. Industrie extractivă (petrol. IV–III î. Centru minier (cupru). Prelucrarea metalelor. Rezerva ia forestieră şi ştiin ifică Slătioara .29 mil. cărbuni. textilă.2 mii loc. oraş în N Italiei (Emilia-Romagna). 522 mii loc. Popula ia: 9. alimentară. Fost tîrg şi centru vamal la trecerea peste Nistru (sec. alimentară. XVIII. chimice. zinc. max. Tursim. centrul adm. Catedrala romano-catolică Sf. Culturi agricole: cereale. Hr. centrul adm. 52 mii loc. alimentare. bumbac. Centru industrial (radiotehnică. masiv muntos în Carpa ii Orientali (România). fabrici de sticlărie şi por elanuri. Mănăstírea ~. Planta ii de bananieri. Prelucrarea metalelor. Turism. la S-E de oraşul Ruse . Alt. Suprafa a: 342. Moschee (1614). a. oraş în N-E Bulgariei. afluent pe stînga al Prutului.

535 mii loc. miniere (cărbuni. constructoare de maşini (nave. aparate electrotehnice). pierdută de Ştefan cel Mare. în 1484/1485. oraş în Federa ia Rusă. Rãut Rãzboiéni Rãzéni Reazán Recífe [re´siife] oraş în N-E Braziliei. Creşterea animalelor (bovine. Suprafa a: 10. artizanat. textile. aparatură electronică). 32. Navigabil pe cursul inferior (560 km). rîu în S SUA.3 mii km 2. în conurba ie. automobile. rîu în Republica Moldova. Numeroase monumente arhitectonice. alimentare). Nod de comunica ii (feroviar. Lacuri de acumulare. alimentare. max. Sta iuni termale. doc.9 mil. forestiere şi de cărbuni. situat pe valea rîului Oka . minereuri de fier şi neferoase). Mari zăcăminte de cărbuni. Dubăsari). chimică. 1202 m). lîngă Războieni. ctitorită de marele voievod. land în V Germaniei. Expl. Produc ie de cereale. port pe Aisne-Marna . Neam ). Termocentrală. om politic. fabrici de produse chimice. XVII–XVIII). automobile.5 mii loc.: Düsseldorf .5 mii loc. Hidrocentrale. Legumicultură. chimice. mici întreprinderi industriale (confec ii. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. fabrici de ciment. Turism. la Valea Albă. oraş în N-E Fran ei. Turism. fabrici de produse textile şi alimentare. Red Ríver [red´riv¬ (r)] Regina Charlotte Reims [´rees] Renánia de NordWestfália . ovine). Academie.Rãdãúþi oraş în N-E României (jud. publicist. Muzeu etnografic. Prelucrarea lemnului (mobilă). port la Oceanul Atlantic. Relief predominant de cîmpie. loc. primul preşedinte al Sfatului ării. Muzee. comună în România (jud. Iriga ii. Pescuit. comună în Republica Moldova (rn.1 mii km2. afluent pe dreapta al Nistrului. Universitate. Popula ia: 17 mil. Institu ii de învă ămînt superior. Muzee. maşini-unelte. În timpul apelor mari se desparte în două bra e: Atchafalaya şi Old River . Centru adm. XVII–XVIII). de-a lungul coastelor canadiene. utilaj pentru automobile. pomicultură. În memoria celor căzu i în luptă aici a fost ridicată (1496) o biserică. afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . Industrie siderurgică. în bazinul Ruhr . 185 mii loc. textile. Nicolae (1359–1365). Centru industrial (construc ii de maşini. Ialoveni). produse alimentare). Insulele ~. Aici s-au născut Ion Incule (1884–1940). a avut loc o bătălie a oştirilor moldoveneşti cu turcii. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. prelucrarea petrolului. animator al vie ii publice din Basarabia. Lungime: 286 km. om politic. Construc ii de maşini (aeronautice. 2. Teatre. XVII). Rediul Mare (rn. XVIII–XIX). Ioan Pelivan (1876–1954). textilă. în provincia istorică Champagne. aparataj electric). la Ustia (rn. Aeroport. Expl. Suprafa a: 34. Centru viticol şi de vinifica ie. Izvorăşte la S-E de com. Popula ia: 2. At. Vechi centru de vinifica ie (vinuri. clădiri vechi (sec. Lungime: 1 640 km. Donduşeni). alimentară. Universitate. Biserica Sf. În 1476. arhipelag în Oceanul Pacific. situat pe rîul Topli a . loc. Monumente arhitectonice (sec. rutier). fluvial. biserici (sec. membru al Academiei Române (1919). Relief muntos (alt. una dintre cele mai vechi localită i din Basarabia. Suceava). şampanie). maşini de calcul.

Suprafa a: 19. Teatre. al raionului cu acelaşi nume. Institu ii de învă ămînt superior. pomi fructiferi. alimentară. produse alimen-tare). laminate). Repara ii navale. Păpuşa ). Alte oraşe: Le Port. Important nod orohidrografic. Industrie siderurgică (fontă.: Saint-Denis. Se cultivă trestie de zahăr. Transporturi auto. Turism. Creşterea animalelor (bovine. XVI–XVIII). Altitudini: 2 509 m (vf. Termocentrală. Centru adm. Pescuit. în conurba ie. Muzee. tutun. Industrie prelucrătoare de produc ie agricolă (zahăr. Suprafa a: 2512 km2. a. textilă. 2 500 m (vf. constructoare de maşini (turbine. alimentară (vin. Popula ia: 685 mii loc. situat pe malul stîng al Dunării . Universitate. rom. de calcare. produse alimentare. Muzee. Centru adm. al jud. arbori de cafea. port la Oceanul Atlantic. în sec. manioc. chimică. situat pe malul drept al Nistrului. a. plante aromate. Şantiere navale. Căi rutiere: 2 710 km. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). At. tutun. capitala statului Virginia.Renánia-Palatinát land în S-V Germaniei. Peleaga ). Centru bancar şi comercial. Lacuri glaciare (Bucura. Fondat în 874. utilaj petrolier. la V de lacul Cahul . masiv în V Carpa ilor Meridionali. Turism. situat pe rîul Bîrzava . Expl. oraş în S-V ării. Mún ii ~. încăl ăminte. caprele negre. Piscuri: Fournaise (2 366 m). Climă tropicală maritimă.8 mil. XVI. Tăul Negru. Odesa). centrul adm. textile. Retezat ) ş. îndeosebi conserve de peşte). calcare). ovine). 30 mii loc. a pielei (încăl ăminte). porumb. At. textilă. întreprinderi industriale (ciment. textile. Industria tutunului. Expl. doc. vanilie. Relief în cea mai mare parte muntos. mirodenii). de prelucrare a lemnului. Vegeta ie: păşuni alpine. [reju´njõ] teritoriu dependent reprezentat de o insulă de origine vulcanică din componen a arhipelagului Mascarene (Oceanul Indian). 917 mii loc. 2 484 m (vf. Neiges (3069 m). 122 mii loc. Saint-Pierre.: Mainz . Este unul din vechile oraşe ale Moldovei. sfeclă de zahăr. o el. chimică. chimică. Popula ia: 3. miniere (huilă. Zănoaga ş. Vegeta ie: păduri tropicale. Universită i. Faună: zimbrul.8 mii km2. Relief muntos şi de cîmpie litorală. Parc na ional. municipiu în România. zahăr). situat pe rîul James. Aeroport. în 1470. centrul adm. Industrii (confec ii. Administrat de Fran a. Monumente arhitectonice (sec.). Port fluvial. 97 mii loc. Muzee. Le Tampon. Reni Réºiþa Retezát Réunion Réykjavik [´reikjaviik] capitala Islandei. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. oraş în Republica Moldova. doc. alimentară. Caraş-Severin . Fabrici de ciment. Industrie constructoare de maşini. savane. reşedin ă a raionului Rezina. . material rulant). Capitală din 1944. Se cultivă cereale (secară. păduri de conifere şi de fag. 15 mii loc. Saint-André. loc. oraş în Ucraina (reg. minereu de fier. Rezína Ríchmond [´rit¿m¬nd] oraş în E SUA. ovăz). la 101 km N de Chişinău. legume.

formînd pe un segment grani a dintre SUA şi Mexic. primărie (sec. Centru industrial: şantiere navale. Industrie constructoare de maşini (maşini de transport. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în golful Mexic . Suprafa a: 1. XVI). San Remo. Ronul. aparataj electronic şi electrotehnic etc. vi ă de vie etc. pe teritoriul Elve iei. minereu de fier. palate. alimentară. petrochimie. Monumente arhitectonice (mănăstire. 5. Muzee. Ad.: 64 m. biserici. produse chimice. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. capitala statului Rio de Janeiro. în apropiere de vărsarea acestuia în Marea Baltică.5 km2. Vestigii romane. XIV). Vegeta ie abundentă (măslini. Hidrocentrale. produse alimentare. catedrală (sec.: 116 m. textile. Muzee. loc. de prelucrare a lemnului. textile şi alimentare. Export de cafea. Aeroport.). Germaniei şi Olandei. clădiri. Climă mediteraneană. rîu în America de Sud. Imperia etc. construc ii de maşini. Monumente: catedrală (sec. produc ie de hîrtie. Turism. Izvorăşte din Alpii Lepontini (Elve ia) şi se varsă în Marea Nordului. Este legat prin canale cu Dunărea. prelucrarea petrolului. iar cea italiană include Riviera di Ponente şi Riviera de Levante . Centru financiar interna ional. Par ial navigabil. Pe teritoriul Columbiei se numeşte Guainia . Vechea denumire: Fiume . Fran ei. Ad. Turism intens. Lungime: 2300 km. mangan. Academie de ştiin e. C onstruc ii moderne. fluviu în V Europei. la 950 m alt. pe teritoriul statelor Columbia şi Brazilia. Sta iune balneară (celebra plajă Copacabana ). Marna. port la Marea Adriatică. Navigabil de la Basel în aval (886 km).7 mil. Navigabil în aval de Presidio. Ríga Rijéka Rin Río de Janéiro Río Gránde fluviu în America de Nord. Universitate. Elba . Lungime: 3060 km. Por iunea franceză se mai numeşte şi Coasta de Azur .). Teatre. Nisa. 918 mii loc. pe teritoriul Argentinei (Patagonia). Rapallo. Cascade. Aeroport. [´riu´negru] fluviu în America de Sud. citrice. (11 mil. Import de petrol şi produse petroliere. afluent pe stînga al Amazonului.Ríga capitala Letoniei. Teatre. oraş în S-E Braziliei. Turism. Valoroase monumente vechi: castel. golf la Mării Baltice. Cascade (în cursul superior). port pe fluviul Daugava . loc. Río Négro Río Négro Ríþa Riviéra [ri´vjeera] . palate). Lungime: 1 000 km. denumire a unei păr i a litoralului Mării Mediterane. XIV–XVII). Celebre sta iuni balneoclimaterice (Cannes. a lemnului. carne. în conurba ie). Sta iune balneară. Izvorăşte din Anzi şi se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. bumbac. Între anii 1889 şi 1960 a fost capitala Braziliei. între Letonia şi Estonia. max. Izvorăşte din Preanzii Columbieni. Turism. Mare centru industrial: prelucrarea metalelor. max. Suprafa a: 18 mii km 2. pe teritoriul Georgiei (Abhazia).). chimică. cuprinsă între oraşele Cannes (Fran a) şi Spezia (Italia). lac în vestul Caucazului. XIII). a pielei. Hidrocentrale. oraş în Croa ia. 167 mii loc. port la Oceanul Atlantic. Lungime: 1 320 km. Grădină botanică. biserici (sec. Par ial navigabil (1000 km). iriga ii (în cursul inferior).

Monumente arhitectonice (sec. în 1602. oraş în Republica Moldova. Alt. centrul adm. Buzău). Expl. max. situat pe rîul Rîmnic . 255 mii loc. [´rakf¬rd] oraş în partea centralnordică a SUA (Illinois). municipiu în România. Muzeu. Rîbniþa Rîmnicul Sãrát Rîmnicu-Vîlcea Rîºcáni Rockford Ródna Rodópi .: 2 303 m (vf.: 2 191 m (vf. păduri subalpine. max. la 104 km N de Chişinău. 145 mii loc. textilă. alimentară. situat pe rîul Copăceanca . Şcerbakov (1946–1957). Universitate. S-a mai numit: Rîbnaia Sloboda (1504–1779). Centru piscicol. Industrii: rafinării de petrol. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. situat pe valea Oltului . chimică. Centru comercial. At. Sta iune meteorologică de altitudine. Centru comercial. Izvorăşte la NV de localitatea Slobodka (reg. rîu în Ucraina şi Republica Moldova.ie: păşuni alpine (în E masivului). de prelucrare a lemnului (mobilă. doc. a cimentului. al jud. urşi. XVIII–XIX). Mún ii Ródnei . Fondat în 1834. a hîrtiei etc. Andropov (1984–1989). Prelucrarea petrolului (uleiuri. Turism. textile. Pietrosul Mare ). Odesa. Institu ii de învă ămînt. 600–700 m). Rîbinsk Rîbniþa oraş în Republica Moldova. de confec ii. loc. Culturi agricole: tutun.Riyádh [rij'aad] capitala Arabiei Saudite. de igarete. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. pe fluviul Volga . la confluen a cu rîul Rîbni a . lîngă oraşul Rîbni a . Vestigii arheologice. Vîlcea. păstrăvi. cu precipita ii abundente. Institu ii de învă ămînt superior. la N de Moscova. cocoşi-de-munte. pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. Hidrocentrală pe malul lacului de acumulare Rîbinsk . Alt. masiv muntos în Peninsula Balcanică. în 1657. prelucrarea lemnului (mobilă. 19 mii loc. forestiere. chibrituri). de confec ii. XVII). Mún ii ~. petrochimie. Teatru. At. la 166 km N-V de Chişinău. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). utilaje mecanice şi optice). furnire). Muzeu. Rezerva ie ştiin ifică. Cunoscut din 1071 cu denumirea Ust-Şeksna . oraş în Federa ia Rusă. Industrie chimică. motoare. doc. masiv muntos în Carpa ii Orientali (România). At. 43 mii loc. cel mai mare oraş al ării. vi ă de vie (pînă la alt. Centru industrial: construc ii de maşini (nave. Vegeta. Monumente istorice şi arhitectonice (biserici. de pielărie şi încăl ăminte. placaje. Muzee.7 mil. Climă montană. Pescuit. Aeroport. doc. 119 mii loc. zinc. alimentară. strunguri. crom. situat pe malul stîng al Nistrului. alimentară). At. în 1574. Turism. Muzee. afluent pe stînga al Nistrului. reşedin ă a raionului Rîşcani. Industrii (metalurgică. 2. 62 mii loc. doc. Lungime: 45 km. Ucraina). Parcul Zăvoi . clădiri vechi). strunguri). Centru pomicol şi viticol. municipiu în România (jud. Teatre. alimentare. Turism. fabrici textile. Goljam Perelik ). poligrafie. Biserici (sec. de confec ii. de prelucrare a lemnului (mobilă). Faună bogată: cerbi. parafine). Zăcăminte: minereuri de plumb. fabrici de confec ii şi produse alimentare. în 1388.

podişuri. financiar şi cultural. textile. Marea Neagră. I î.4 mii km 2. Moldoveanul ). Suprafa a: 238. distrus în mare parte în 1467 şi apoi refăcut de Ştefan cel Mare. Este divizat în 41 de jude e (şi municipiul Bucureşti). dealuri. 2. fabrici chimice. stejar. Capitala: Bucureşti . II–III d. În interiorul şi exteriorul Carpa ilor se disting mai multe zone colinare şi culmi deluroase: Podişul Someşean. Românía stat în S-E Europei. cîmpii.4 mil. panteon. max. textile şi confec ii. . Creşterea animalelor (ovine. 1 848 m – vf. Institu ii de învă ămînt. case vechi. max. edificii vechi. Carpa ii Meridionali (alt. a fost întemeiat în 753 î. loc. de Romulus şi Remus . Edificat pe timpul domniei lui Roman I (1391–1394). devenit capitala provinciei Dacia Malvensis . Teritoriul ării este caracterizat prin diverse forme de relief şi zone naturale: mun i. arcuri de triumf. palate. a. loc. situată în apropierea ărmului Asiei Mici. comercial. În S şi S-E se întinde Cîmpia Dunării . Academie de ştiin e. de confec ii. Subcarpa ii Orientali şi Subcarpa ii Moldovei. Aeroporturi. Muzee. devine capitala Imperiului Roman. Mare centru politic. situat între Ucraina. alcătui i din Mun ii Banatului şi Mun ii Apuseni (alt. cu cîmpii acumulative în lungul ărmurilor. 2 307 m – vf. al regiunii Lazio . bovine). 2 544 m – vf. terme. vi ă de vie. tutun. măslini. Limba oficială: româna. Podişul Transilvaniei. înconjurat de masivele muntoase ale Carpa ilor: Carpa ii Orientali (alt. Sta iuni balneoclimaterice. oraş situat pe cursul inferior al fluviului Tibru . Popula ia: 22. România). Hr. Localizat pe teritoriul satului Reşca (com.Ródos insulă grecească în Marea Egee. Muzee. La vărsarea sa în Marea Neagră. Vegeta ie: păduri de pin. prelucrarea metalelor. Teatre. produse alimentare. situat la confluen a râului Moldova cu Siretul . max.). citrice. Vestigii arheologice (temple. pielărie (încăl ăminte). Este cea mai mare insulă din arhipelagul Sporadele de Sud . Podişul Moldovei. prelucrarea metalelor. chiparos. Relief deluros. edificii publice. hanul Vi i ). capitala Italiei şi centrul adm. Potrivit legendei. inscrip ii ş. Industrie cinematografică. Universită i.72 mil. Róma Róman municipiu în România (jud. bazilici.Hr. Serbia şi Muntenegru şi Ungaria. Popula ia: 83 mii loc. Monumente istorice şi arhitectonice (biserici. Climă mediteraneană. Centru industrial: siderurgie (laminor de evi). terme. radiotehnică. Popula ia: 94 mii loc. Valoroase monumente istorice şi arhitectonice: temple.4 mii km2. caprine. În sec. Carpa ii Occidentali . Suprafa a: 1. construc ii de maşini. statui etc. Cuprinde şi oraşul-stat Vatican . Neam ). Industrie dezvoltată şi diversificată: metalurgie. Dunărea form Rómula oraş roman (sec. construc ii de maşini. Biblioteci. alimentare. Pietrosul). Dobrosloveni. Se cultivă cereale. produc ie a materialelor de construc ii. Podişul (cu mun ii) Dobrogei . Conservator (din 1570). Partea centrală este ocupată de Podişul Transilvaniei . Vestigii antice. Curcubăta Mare ) şi Mun ii Poiana Ruscăi . Principalul oraş-port: Rodos . fondat pe locul vechii aşezări dacice Malva . iar în V Cîmpia de Vest .). Bulgaria. în conurba ie. Republica Moldova. un sector al marii Cîmpii Panonice . Hr.

Teatre. cu vulcanii activi Erebus (alt. Monumente arhitectonice. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Turism. construc ii navale. Fără popula ie stabilă. 106 mii loc. Suprafa a: 650 mii km2. situat pe cursul inferior al Senei . Muzee. Guyana şi Venezuela. provincie istorică în S Fran ei (Pirineii Orientali). în insula Bornholm. Márea ~. alimentare.5 mii loc. Lă ime: pînă la 500 km. în afară de echipele sta iunilor antarctice de cercetări ştiin ifice. Aeroport. Culturi legumicole. produse alimentare. Ad. Port pentru mărfuri de tranzit. capitala statului Dominica (arhipelagul Antilele Mici ). oraş în S-V Olandei. a fost ucis de turci. oastea condusă de Ioan-Vodă cel Viteaz a fost învinsă de otomani. Ross. Administrat de Noua Zeelandă. Aeroport. cetate etc. Institu ii financiar-bancare. Vegeta ie extrem de săracă (muşchi. 1 mil. mare în Oceanul Pacific. trădat de boieri. în 1574. de faian ă şi de por elanuri. loc. mecanică. Loara . 3 277 m). XIII–XVI). situat pe rîul Don . teritoriu insular dependent în Antarctica. Aeroport. Cîmpie cu alt. Rønne Roráima Roseau [rou´zou. Climă tropicală. Mare trafic de mărfuri.Ron fluviu în V Europei. XIV–XVII). Hr. Creşterea animalelor (cămile). 15. construc ii de maşini (în special agricole). Descoperită în 1841 de J. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime. veche localitate lîngă lacul Cahul (Republica Moldova). Muzee. la grani a dintre Brazilia. Ceramică. 590 mii loc. Universitate. construc ii de maşini. confec ii. [rw´¾] oraş în N-V Fran ei (Normandia). Centru comercial. Cuprinde sectoare din continent şi insula Ross. biserici (sec. max. fabrici textile (cu vechi tradi ii). Expl. engl. electrotehnică. fabrici textile şi alimentare. forestiere şi de minereu de fier. Relief muntos. Expl. Aeroport. acoperit de ghe ari. materiale de construc ii. Şantiere navale. Moselle. 4 023 m) şi Terror (alt. mobilă. prelucrarea petrolului. Vegeta ie de pustiu. chimice. Siderurgie. pustiu în S-E peninsulei Arabia . Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (uleiuri vegetale). Izvorăşte din mun ii Alpi şi se varsă printr-o deltă în Marea Mediterană. în America de Sud. petroliere. Port fluvialmaritim.: r¬u´z¬u] Ross Ross Rostóv pe Don Roºcáni Rótterdam Rouen Roussillon [rusi´jõ] Rub al KhãlÆ . Muzee. încăl ăminte. Lungime: cca 1 200 km.: 2 972 m. la 30 km de Marea Nordului. Şlefuirea diamantelor.: 2 810 m. Aici voievodul. Vînătoare. Este legat prin canale de Rin. pe teritoriul Elve iei şi Fran ei. Turism. Teatru. 730 000 km2. licheni). Aeroport. Suprafa a: 960 mii km 2. max. la ărmul Antarcticii. Viticultură. unde. Celebre monumente de arhitectură: Catedrala Notre-Dame (sec. între 500 şi 1000 m. Alt.2 mii loc. Cunoscut din sec. oraş în Federa ia Rusă. V d. Centru industrial: metalurgie. Navigabil. C. [´rœn¬] oraş în Danemarca. Centru comercial şi industrial. rafinării de petrol. Climă aspră. situat în delta Rinului. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Hidrocentrale. palate. cel mai înalt masiv din Podişul Guyanei . Denumirea veche: Charlotte . 16. Teatre.

Altai (Gorno-Altaisk). X–XIII. Karaceae-vo-Cerkesia (Cerkassk). savane şi păduri rare (pe versan ii estici). Muzee. Iakutia (Iakutsk). Bureatia (Ulan-Ude). Republicile autonome (şi capitalele lor): Karelia (Petrozavodsk). Hr. Marea Caspică şi Marea Neagră. Mongolia. Marea Siberiei de Est. Azerbaidjan. Ciuvaşia (Ceboksarî). Kazahstan. Parcuri. rafinării de petrol. situată în apropierea comunei Rudi (rn. Letonia. Biserica Sf. electrotehnică. Tătaria (Kazan). Vîlcea). oraş în N Bulgariei. fabrici de pielărie.Rúdi Mănăstirea ~. reprezentînd o fortifica ie de pămînt inelară din sec. Norvegia. Georgia. Marea Japoniei). în sec. Hakasia (Abakan). textile. China.. alimentare. Suprafa a: 6. de peste 4 600 m. [´ruur] bazin carbonifer în Germania (cel mai mare din Europa Occidentală). Cecenia (Groznîi). La alt. VII–V şi IV–III î. masiv muntos în E Africii. joase – păduri tropicale şi montane ecuatoriale (pe versan ii vestici). Acoperit cu zăpezi persistente şi ghe ari la alt. 10 districte autonome. construită în stil vechi moldovenesc (1777). aşezări getice din sec. Stanley ). Mordovia (Saransk). Estonia. Farfuria Turcească . chimică etc. cocsochimică. Centru comercial. Institu ii de învă ământ. maşini agricole). Emscher şi Lippe . Federa ia Rusă . doc. 6 inuturi. Localitate at. Include 20 de republici autonome. Soroca). ştiin ifice şi de cultură. Inguşetia (Nazran). Este învecinată cu Belarus. la grani a dintre Republica Democrată Congo şi Uganda.: 5 119 m (vf. Ucraina şi Polonia. Lituania. Kabardino-Balkaria (Nalcik). marea Kara. Complex de monumente arheologice: Grădiştea . ale căror urme au fost descoperite la S de municipiul Drăgăşani din România (jud. Are ieşire la Marea Baltică. mănăstire în Republica Moldova. Ruhr Rúse Rúsia Rusidáva Ruwenzóri [ruw¬n´zori] castru şi aşezare civică romană din sec. Tuva (Kîzîl). Industrie puternic dezvoltată: extractivă. Suprafa a: 17 075 mil. Kalmîkia (Elista). marea Laptev. 49 de regiuni. Universită i. . marea Ohotsk. Aeroport. stat în Europa Orientală şi Asia Septentrională. feroviare. Daghestan (Mahacikala). Komi (Sîktîvkar).. mecanică. 2 oraşe de rang federal (Moscova. constructoare de maşini. Teatre. Alt. port la Dunăre. marea Ciukotsk) şi Oceanul Pacific (marea Bering. situat în bazinul rîurilor Ruhr . Osetia de Nord (Vladikavkaz). Başkiria (Ufa). situat la ărmurile Oceanului Arctic (marea Barents.2 mii km2. XV.Hr. Udmurtia (Ijevsk). 193 mii loc. Mari (Ioşkar-Ola). Denumirea veche: Rusciuc . II–III d. Treime . Finlanda. Parcul Na ional Albert. siderurgică. o regiune autonomă. max. Construc ii de maşini (navale. SanktPetersburg).

Izvorăşte din mun ii Fichtel . Vegeta ie: molid. Ryûkyû Saale Saar Sáaremaa Sába Sáca Sacraménto Sahalín . Turism. de pielărie. de ciment. Izvorăşte la N de com. afluent pe dreapta al Mosellei . Cimişlia). rîu în Republica Moldova şi Ucraina (reg. Pescuit. a. Muzeu de artă. Oraş pr. Terase litorale. trestie de zahăr. textilă. insulă de origine vulcanică în Arhipelagul Antilelor Mici (Marea Caraibilor). Creşterea animalelor extensivă (bovine. stat în Africa Centrală.: Kingisepp . ară agrară slab dezvoltată (antrenează 80% din popula ia activă). Suprafa a: 2250 km2. învecinat cu Uganda. Importă maşini şi utilaje industriale. Popula ia: 1. fasole. Turism.4 mil. sorg. Gisenyi . piei. leoparzi. max. Parcuri na ionale. păduri pe teritorii restrânse.1 mii km2. wolfram. situată între Strîmtoarea Tătară . Creşterea animalelor. Batîr (rn. străbate reg. Frontiera de V trece prin apele lacului Kivu . de materiale de construc ii. Suprafa a: 13 km2. Vegeta ie: păduri tropicale. ovine. Relief predominant muntos. Alt. Ruhengeri. centrul adm. aur. ananas. Suprafa a: 2. zahăr). brad. rîu în Europa Occidentală. afluent pe stînga al Elbei. 370 mii loc. Căi rutiere: 13 173 km. Popula ia: 40 mii loc. zebre. Relief de podiş înalt (alt. Popula ia: 1000 loc. Sta iuni balneoclimaterice. Popula ia: 8160 000 loc. Port fluvial. Izvorăşte din masivul Donon . arbori de cafea. Par ial navigabil (120 km). zadă. trestie de zahăr. manioc. între Kyûshû şi Taiwan. pînă la 50 m. Lungime: 427 km. 1500–2000 m) dominat de mun i vulcanici (alt.: Naha (în insula Okinawa ). tutun. Faună: lei. alimentară. Par ial navigabil (175 km). Tanzania. insulă în Oceanul Pacific. produse alimentare. arhipelag în Marea Baltică. textilă. loc. Expl. Este organizat în 11 prefecturi. Administrată de Federa ia Rusă. porcine). Burundi şi Republica Democrată Congo. Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). Pescuit. culturi de orez. strîmtoarea La Pérouse şi marea Ohotsk . Suprafa a: 87. rinoceri. Capitala: Kigali . cafea. arhipelag japonez în V Oceanului Pacific. Există planta ii de ceai. Climă musonică. Centru adm. grîu. afluent pe dreapta al rîului Ceaga . Vegeta ie de savană. Aeroport. Odesa). Suprafa a: 26 338 km 2. Alte oraşe: Butare.Rwánda República ~. echipamente de transport. petrol. înşirate pe 1 200 km. Lungime: 52 km. Se cultivă bata i. vite. pe teritoriul Fran ei şi Germaniei. cartofi. Pia ă de legume şi fructe. porumb. combustibili. situat pe fluviul cu acelaşi nume. al statului California . Lungime: 246 km. apar ine Estoniei. Administrată de Olanda. 4 507 m – Muntele Karisimbi ). minereuri.7 mii km 2. Industrie extractivă (minereuri de staniu. oraş în V SUA. constituit din 73 de insule. beriliu. Planta ii de bumbac. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. [´zaal¬] [zaa¬r] rîu în E Germaniei. bata i. de cărbuni. Saar . Relief în general deluros. Climă ecuatorială musonică. Exportă ceai. gaze naturale). alimentară (conserve. Industrie constructoare de maşini. banane ş.

bovinelor. Faună săracă (specii rare: antilope. reptile). Universitate. XIII–XIV). Climă continentală rece. Suprafa a: 8. situat în Masivul Central . Format din două lan uri muntoase.: ElAaiún /Lâayoun . Produse petroliere. minereu de fier. situat în Alpii Leopontini (Elve ia). oraş în N SUA. alimentară. Sta iune balneoclimaterică. textilă. Relief muntos în centru şi în N. Muzee. fabrici de produse alimentare (morărit.: 3 491 m. Centru comercial (produse agricole). Exploatări de fosfa i. gaze naturale. pe teritoriul Federa iei Ruse. Din acest masiv izvorăsc fluviile Rin şi Ron. Rîuri principale: Nilul şi Nigerul . cu podişuri pietroase şi nisipoase. poligrafie. al statului Minnesota. utilaje de cale ferată etc. Aeroport. Administrat de Maroc şi Mauritania. 2112 m) leagă Italia cu Elve ia prin strîmtoarea Saint-Gothard.Sahára cel mai mare deşert de pe glob. Monumente arhitectonice. afluent al fluviului Duero . sistem muntos în Asia. teritoriu în N-V Africii. 353 mii loc. Turism. Turism.. Turism. situat pe rîul Tormes . Muzee. Climă tropicală aridă. Relief glaciar. Centru adm. prelucrarea metalelor. Lungime: 825 km. Izvorăşte din Podişul Anatoliei şi se varsă în Marea Neagră. Lungime: 53 km. Vegeta ie xerofită. capitala statului Grenada. Cantemir). bisericile Sf. 202 mii loc. Industrie de pielărie. pe teritoriul com.5 mil. de cărbuni. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile. Muzee. fluviu în partea de N-V a Turciei. Universitate. care cuprind în interior depresiunile Tuvinsk şi Minusinsk . rom). pe litoral cîmpii joase cu dune de nisip. în conurba ie). Vegeta ie săracă de pustiu. Industrii (alimentară. textile. uraniu. masiv muntos. Universitate. Hidrocentrală. Aeroport interna ional.). capitala statului Antigua şi Barbuda. conserve de carne). ocupînd aproape în întregime partea de N a Africii. centrul adm. Monumente. O autostradă (la alt. minereu de fier. As-Smava . port la Marea Caraibilor. molid. Suprafa a: 266 mii km 2. oraş în insula Antigua. 32 mii loc. alimentare (zahăr. Păstorit nomad. rîu în Republica Moldova. 273 mii loc. Alt. Sahára Occidentálã Sahárna Saián Saint-Étienne Saint George’s [s¬nt'd…ood…] Saint-Gothárd [sego'taar] Saint John’s [sent´d3onz] Saint Paul [sent´pool] Sakárya Salamánca Sálcia Máre . Relief colinar deşertic. Rotondo ). Iriga ii.). port la Marea Caraibilor. oraş în Spania. Vegeta ie: păduri de cedru siberian. Alt. max. afluent de dreapta al Ialpugului . Popula ia: 240. km 2. de la Oceanul Atlantic la Marea Roşie. Climă tropicală deşertică. Saharna (rn. (300 mii loc. Constă din schitul rupestru Buna-Vestire (sec. Expl. Izvorăşte lîngă com.: 3196 m (vf. port pe fluviul Mississippi. de confec ii etc. Construc ii de maşini. sare marină. Mănăstirea ~. între izvoarele fluviului Obi şi lacul Baical . Prelucrarea peştelui. creşterea ovinelor. complex monastic în Republica Moldova.8 mii loc. zadă etc. Baimaclia (rn. fosfa i. 38 mii loc. Rezina). caprinelor. Zăcăminte: petrol. Tunel feroviar (15 km). Treime (1812–1821) şi Adormirea Maicii Domnului (1863). chimică. Alte oraşe: Dakhla .9 km). pe litoral moderată. gazele. Nisipurile ocupă 17% din suprafa ă. Universitate. max. hiene. [sete'tjen] oraş în S-E Fran ei (Lyonnais). tunel rutier (16.

oraş în S Italiei (Campania). constructoare de maşini. Aeroport. Monumente arhitectonice romane şi bizantine. XVIII). alimentară. citrice. Monumente: fortărea ă (sec. Industrie constructoare de maşini. Teatre. Muzee. Vegeta ie: păduri tropicale. Administrat de SUA. XVI). oraş în E Uzbekistanului. de prelucrare a lemnului. esături. Export de cacao. în 1962. (740 mii loc. Culturi agricole: cocotieri. teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific. format din 16 insule vulcanice. manioc. Pe teritoriul de V al arhipelagului. Relief colinar. Muzee. oraş în E Braziliei. situate în E arhipelagului Samoa . format de un grup din 7 insule vulcanice şi coraligene. XVI–XVIII). cu cîmpii litorale înguste. XII–XIII. construc ii de maşini. Relief în general muntos. mormîntul lui Timur Lenk. întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. taro. de confec ii. 154 mii loc. Industrie a hîrtiei. biserici (sec. catedrală (sec. textilă. Industrie metalurgică. Aeroport. 144 mii loc. Vegeta ie bogată şi variată. centrul adm. Teatre. XVII). frigidere. prelucrarea lemnului (mobilă). Centru adm.: Pago Pago . Construc ii de maşini (ascensoare. diamante etc. alimentare. petrol. XI–XVI). textilă. oraş în N Greciei (Macedonia). situat pe rîul Willamette . de diamante. iar pe cel de E – teritoriul dependent Samoa Americană . Aeroport. situat la vărsarea fluviului Varder în golful Salonic . Pescuit intens. loc. 378 mii loc. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. zahăr. Industrii: şantiere navale. al landului cu acelaşi nume. situat pe rîul Salzach . Cunoscut printr-o şcoală de medicină încă din sec. confec ii) şi alimentare. Universitate. Muzee (Casa Mozart). port la Marea Tireniană. Universitate. Climă subecuatorială şi tropicală umedă. televizoare. Fortifica ii (sec. XVII–XVIII). port la Oceanul Atlantic. 2 mil. Universitate. s-a constituit statul Samoa de Vest . palate (sec. în Polinezia. alimentară. bananieri. al statului Bahia . port la Marea Egee. Samarkánd Samóa (Samoá) Samóa Americanã . gaze naturale. Universitate (1842). tutun. Sta iune balneară.Salem [´seil¬m] oraş în N-V SUA. Salérno Saloníc (Salónic) Salvadór Sálzburg [´zaltsburg] oraş în N-V Austriei. Popula ia: 65 mii loc. în conurba ie). Centru comercial (pia ă agricolă). Muzee. Centru industrial: şantiere navale. al statului Oregon . alimentară. Muzeu. biserici (sec. Turism. Teatre. medrese etc. a instrumentelor muzicale. aparate cinematografice). Monumente: moschee. Suprafa a: 197 km2. Suprafa a: 3 mii km 2. textile. chimică. Universitate. Tîrguri anuale de mostre. arhipelag în Oceanul Pacific. situat pe valea rîului Zeravşan . jambu. Climă tropicală oceanică. Muzee. centrul adm. Universitate şi alte institu ii de învă ământ. fabrici de încăl ăminte. 108 mii loc. Expl. centrul adm. cafea. 397 mii loc.

în conurba ie).5 mii loc. Turism. taro. situat la cca 3 000 km N-E de Noua Zeelandă. XVI–XVII). Este dezvoltată industria de tip artizanal. XVII–XVIII). 43. Fondat în 1776. Principalele ramuri economice: agricultura. construc ii de maşini (aparatură. Climă tropicală. şi utilaje electronice. Universită i. Izvorăşte din lacul Nicaragua şi se varsă în Marea Caraibilor. păşuni (2%). Upolu (alt. 725 mii loc. textile. al insulei Puerto Rico . Export de zahăr. alimentare. 1858 m. Monumente: catedrală (sec. mici rîuri cu izvoare în mun i. Se practică creşterea animalelor (bovine. rom). arbori de pîine (50% din suprafa ă). cu relief în mare parte muntos. în întregime acoperit cu un strat gros de ghea ă. pe teritoriul statului Nicaragua. Aeroport. oraş în America Centrală. max. Meşteşugărit. Sta iune climaterică. Fito). alimentare. Ocupă 9 insule de origine vulcanică. cacao. Faună bogată (pinguini. XVIII). port la golful cu acelaşi nume. centrul adm. Universită i. leoparzi de mare). port la Oceanul Atlantic. chimice. Lipsit de popula ie permanentă. turismul. Pe alocuri se întîlnesc podişuri deluroase. oraş în S SUA (Texas). Universitate. Aeroport.). Centru comercial. Universitate. Rafinării de petrol. în conurba ie). cacao. în Polinezia. întreprinderi poligrafice. Centru industrial: rafinării de petrol. Academie de ştiin e. 936 mii loc. în conurba ie. Aeroport. [san ho´se] capitala Republicii Costa Rica.Samóa (Samóa de Vest) Státul Independént ~. tutun etc. Centru comercial. Aeroport interna ional. 1100 m. Întreprinderi meşteşugăreşti. engleza. Moschee. Climă subpolară. Capitală din 1821. situată într-o zonă muntoasă. Marchează un segment al grani ei dintre Nicaragua şi Costa Rica. oraş situat într-un podiş. Suprafa a: 2 842 km2. Fondat în 1736. fortărea ă (sec. 500 mii loc. Limbi oficiale: samoana. (900 mii loc. nave etc. Fabrici ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. porcine. San Francísco San José San Juán [san´hwan] San Juán [san´hwan] . constituit din 11 insule vulcanice. Administrat de Marea Britanie. max. situate la S-E de Georgia de Sud. Popula ia: 179 mii loc. banane. vf. Suprafa a: 311 km2. la 2 400 m alt.25 mil. cu precipita ii abundente şi temperaturi moderate. stat insular în S-V Oceanului Pacific. industria forestieră şi de prelucrare a produselor agricole. Catedrală (sec. cîmpii litorale joase şi plane. trestie de zahăr. din care 4 locuite: Savaii (alt. fabrici ale industriei uşoare şi alimentare. Este organizat în 11 districte. Ínsulele ~. Muzee. fluviu în America Centrală. Vegeta ie bogată: păduri de palmieri. Capitală din 1918. Muzeu. Manono. Relief stîncos. Mauga). teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. nuci de cocos. la 1 169 m alt. Mici întreprinderi de pielărie. 927 mii loc. (3. cafea. Lungime: 225 km. vf. cabaline) şi pescuitul. Capitala: Apia. lemn Sánaa San António Sandwích de Sud capitala Republicii Arabe Yemen. Aeroporturi. foci. oraş în V SUA (California). loc. Se cultivă taro. Exportă copră. textile. Apolime. Turism.

Din 1862 – protectorat al Italiei. Universită i. Metrou. Muzeu. 195 mii loc. 1 mil. sticlă. Fondat în 1524. Muzee. Vegeta ie constituită în mare parte de păduri. Suprafa a: 938 km 2. produs oraş în N Italiei (Liguria). alimentare. alimentare (conserve de fructe). Universită i. Muzeul Rus etc. Alte oraşe: Serravalle. por elanuri. lemn. textilă. Industrie constructoare de maşini. textile. Sta iune balneară. astăzi fiind recunoscut ca cea mai veche republică din lume. vi ă de vie. alimentară. cuprins în interiorul Italiei. porumb). max. Construc ii de maşini. a hîrtiei. Func ionează întreprinderi de ciment. Climă mediteraneană. tutun). Monumente arhitectonice. Institu ii de cercetări ştiin ifice. capitala statului El Salvador. în conurba ie. Aeroport. alimentară. Centru comercial (pentru cereale. Monumente: fortifica ii (sec. dominat de Monte Titano (alt. Borgo Maggiore. XII–XIII). situată la poalele vulcanului cu acelaşi nume. porcine). Creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. poligrafie. Muzee. în ara bascilor. Principalele culturi: cereale (grîu. San Rémo San Salvadór San Sebastián Sánta Clára Sánta Cruz [´sænt¬ ´kruuz] . de confec ii. arhipelag de origine vulcanică în Oceanul Pacific (Melanezia). citrice. industrie chimică. capitala Republicii San Marino. Mănăstire (sec. biserici. Fondat în 1703 de Petru cel Mare. Popula ia cca 6 mii loc. Denumiri anterioare: Sankt Petersburg (1703–1914). fabrici textile (bumbac). Festival anual de muzică uşoară. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Turism. mobilă. Muzee: Ermitaj. exploatări de cărbune. Se practică artizanatul (obiecte din metal. Capitala: San Marino . majolică. port pe Neva. Fondat în 1689.57 km 2. Include 9 districte comunale (castelli). la S-V de Genova. Leningrad (1924–1991). Nod feroviar. între provinciile Forli şi Pesaro-Urbino. oraş în N-V Federa iei Ruse. esături din lînă. pielărie. pe Riviera . Monumente: catedrală (sec. chimică. Artizanat. 76 mii loc. Teritoriul ării reprezintă un sector al Apeninilor Nordici . centrul adm. Devine stat independent în 1263. roci de construc ie. Mare centru industrial: construc ii de maşini grele. loc. Muzee. Numeroase cutremure. orz. Exportă vin. carne. alimentare. Limba oficială: italiana. stat în S Europei. fabrici de produse chimice. 5 mii loc. Aeroport interna ional. a tutunului. a cimentului. Florentino Domagnano . Capitala Rusiei între 1712 şi 1918.). A fost întemeiat în jurul oraşului San Marino în anul 301. metalurgie. alimentară. textile. agricultură. port la golful Biskaya (Oceanul Atlantic). oraş în Cuba. emisiuni de timbre poştale. măslini. Universitate. Sankt-Pétersburg San Maríno San Maríno República ~. Industrie textilă. Mănăstire fondată în 301. Port la Marea Mediterană. Suprafa a: 60. textilă. piatră pentru construc ii. Componentele de bază ale economiei: turism (2/3 din venitul ării). [san sevasti´an] oraş în N Spaniei. cu relief de coline argiloase şi calcaroase. centrul adm. 5. Turism. Numeroase monumente istorice şi arhitectonice. utilaje şi aparate electrotehnice şi radioelectronice etc. al cantonului cu acelaşi nume. 174 mii loc. XVI). 60 mii loc. Petrograd (1914–1924). Prelucrarea lemnului. marmură).Sankt Gállen [zahkt´gal¬n] oraş în N-E Elve iei. loc. a pieilor. Popula ia: 27 mii loc. 738 m). cauciuc. Administrat de statul Solomon. al provinciei Villa Clara . Centru comercial (pentru produse agricole).2 mil. Capitală din 1821. Vestită sta iune balneară. XIII–XVI). Muzeu.

Muzee. de 2 024 m şi sub 1 000 m). Prelucrarea lemnului. plante leguminoase. 6 mil. loc. loc. stat insular în Oceanul Atlantic (Golful Guineii). Impor Santiágo de Cúba Sánto Domíngo São Miguel [s¬u mi´gel] Saône [´soon] São Páulo [s˜¬u´paulu] São Tomé ºi Príncipe Sápporo oraş în N Japoniei (Hokkaidô). biserici. Universitate. Sena. Industria este reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. oraş în S-E Cubei. afluent al Ronului . Citrice. ciocolată. (18. Aeroport interna ional. materiale de construc ii. Muzee. alimentare. situată la poalele Anzilor. port la Marea Caraibilor. copră. Există planta ii de arbori de cacao. Vegeta ie forestieră bogată. Aeroporturi. a. Capitala: Săo Tomé. Universită i. cafea. Universitate. Teatre. capitala Republicii Dominicane. de fabricare a hîrtiei. manioc. Limba oficială: portugheza. Este divizat în 2 dis-tricte. bere). de produse chimice. Aici au avut loc Jocurile Olimpice din 1972. Turism. de prelucrare a tutunului. loc. Muzee. Se practică pescuitul. cea mai mare insulă din arhipelagul Azore (Portugalia). textile (bumbac. Lungime: 480 km. Popula ia: 175 mii loc. textile. Suprafa a: 1000 km2. Şantiere navale. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. rom. Relief în general muntos (respectiv cu altitudini max. Izvoare termale şi minerale. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. meşteşugurile. alimentare. 2. capitala statului Săo Paulo. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. situat la cca 300 km de ărmul vestic al Africii. de confec ii. Comunică prin canale cu Rinul. păsări exotice. mătase). conserve). Faună: reptile. cu mormîntul lui Cristofor Columb). de transport). Pia ă mondială a cafelei. Construc ii de maşini (nave). în conurba ie. maimu e.67 mil. Ramuri industriale: construc ii de maşini. ovine. rîu în Fran a. Monumente arhitectonice: catedrală. Sta iune balneară. băuturi alcoolice).2 mil. clădiri în stil colonial spaniol. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. lînă. XVI. biserici (sec. Popula ia: 150 mii loc. Cresc bovine. 365 mii loc. XVI). Loara ş. oraş în S-E Braziliei. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. Suprafa a: 747 km 2. Fondat în 1554. Universitate. bananieri. Din teritoriul ării fac parte cîteva insule de origine vulcanică. 1. rafinării de petrol. Aeroport interna ional. din care cele mai mari sunt Săo Tomé şi Príncipe. XVI–XVII). Par ial navigabil (de la vărsare). uleiuri vegetale. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Muzee. Aeroport.Santiágo (Santiágo de Chile) capitala statului Chile. conserve. cocotieri. Teatre. Universită i. loc. República Democrátică ~. esături) şi alimentare (morărit. întreprinderi ale industriei uşoare (textile. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. chimice. alimentare.13 mil. port la Marea Caraibilor. . Moselle. textile. caprine. Se cultivă porumb. în conurba ie). Sporturi de iarnă. de cherestea. Izvorăşte din mun ii Faucilles (Lorena). 9.5 mil. Centru comercial. porcine. Climă ecuatorială. de cafea. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. metalurgie (aluminiu). Exportă cacao (ocupă unul dintre primele locuri pe glob).

forestieră. Culturi: cereale. a hîrtiei. Vestigii arheologice. XVI–XVII). Universitate. rîu în S Europei. bazilică (sec. constructoare de maşini. Aici au fost descoperite ruinele principalei aşezări dacice din Mun ii Orăştiei. I d. Aeroport. situat pe fluviul Ebru . XI.4 mii km 2. sfeclă de zahăr. [s¬'vœn¬] fluviu în E şi S-E SUA. Suprafa a: 4. localitate în România (jud. Universitate. XVII) ş. legume. Navigabil. Sarájevo capitala statului Bosnia şi Her egovina. creşterea animalelor. textile.65 mii loc. cereale). Hunedoara). Monumente istorice şi ahitectonice. Agricultură: cereale. textilă.: Hanovra . Centru industrial: construc ii de maşini (maşini-unel-te. Relief muntos. Zăcăminte: cărbuni. Muzee. Lungime: 945 km. Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. Industrie extractivă. minereuri de plumb şi zinc. Turism. Sardínia Sargásselor Sarmizegetúsa Sátu-Máre Sáva Savánnah Saxónia Saxónia Inferioarã . gaze naturale. Centru comercial (vinuri. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în Oceanul Atlantic. plumb. centrul politic. de prelucrare a lemnului. mare în Oceanul Atlantic. Artizanat. 615 mii loc. jude în N-V României. Mari cantită i de alge sargassacee (de aici şi denumirea mării). zinc. aur. Creşterea animalelor (bovine. Zăcăminte: minereuri de fier. Croa ia. Turism. ovine. Slovenia. andezit. betonite. alimentară. petrochimică. caprine. alimentare. fier). Márea ~. prelucrarea lemnului şi a plutei. pomi fructiferi. utilaje). aparatură electrotehnică). ovine. fabrici de produse chimice. Este bogată în peşte. land în N-V Germaniei.a. miniere (argint. Oraş pr. Relief de cîmpie. zinc. Aeroport. Hidrocentrale. Popula ia: 7. Navigabil pe 600 km. Centru adm. vi ă de vie. Popula ia: 396 mii loc. Hidrocentrale. metalurgică. de dealuri premontane (în S-E) şi muntos (în N-E). de produse textile şi alimentare. pe teritoriul statelor Serbia şi Munte-negru.).50 mil. denumit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa . material feroviar. Expl.: Cagliari . Climă mediteraneană secetoasă. troleibuze. insulă în bazinul vestic al Mării Mediterane. loc. a tutunului.4 mii km2. afluent pe dreapta al Dunării. citrice. economic. Industrii (constructoare de maşini. Suprafa a: 47. Suprafa a: 8. catedrală (sec. regiune istorică în E Germaniei.5 mii km2. Suprafa a: 6–7 mil. Izvorăşte din Alpii Julieni. Lungime: 725 km.). situată în N-E Arhipelagului Antilelor . vagoane. de podiş în V şi de cîmpie în S-V. porcine). Saale şi al fluviului Elba . loc. Resurse: petrol. XII–XVI). argint. fabrici de covoare. Construc ii de maşini (automobile. Centru adm. militar şi religios al statului dac (sec. km2.Hr. Creşterea animalelor (bovine. 448 mii loc. în bazinul rîurilor Spree Mulde. textilă. vi ă de vie. porcine). Rezerva ii naturale. Turism. Se cultivă cereale. Popula ia: cca 6 mil. Industrie metalurgică. alimentară. Zonă etnografică: ara Oaşului . măslini. Suprafa a: 24 mii km 2. sfeclă de zahăr. Muzee. Popula ia: 1. Relief muntos în E. plumb.Saragósa [qara´goqa] oraş în N-E Spaniei (Aragón). textilă etc. automobile). Construc ii de maşini (avioane.: Satu-Mare . oraş întemeiat de romani (108–110). sare etc.

primărie). Turism. Popula ia: 263 mii loc. avînd orientarea de la N la S. minereuri de fier. masiv muntos în Carpa ii Occi-dentali (Mun ii Banatului). Sãráta Sãráta Scandinávia Schaffháusen Schinoása Scóþia Sculéni Seattle [sii´ætl] comună în Republica Moldova (rn.6 mil. Centru adm. porcine. Suprafa a: 3. Hidrocentrală. andezit.: Edinburgh . Nod feroviar. max. Este cea mai mare peninsulă din Europa: cca 800 mii km 2. al cantonului cu acelaşi nume.85 mii km 2. siderurgie. fabrici de produse chimice. Monumente istorice şi arhitectonice medievale (fortifica ii. Pescuit. Creşterea ovinelor. produse textile şi de confec ii. Muzee. 517 mii loc. Marea Norvegiei şi Oceanul Arctic. parte din teritoriul Marii Britanii. 1892). sfeclă de zahăr. cuprinsă între Marea Baltică. vi ă de vie. Brezoaia (rn.Sãláj jude în N-V României. Relief muntos în S-V.: Zalău . tundră (în N). Muzee. Popula ia: 5. cartofi. situată în N insulei britanice. Casa memorială "F. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. afluent pe stânga al Prutului. Vestigii arheologice. centrul adm. în 1437 (Şendreni ). port pe rîul Irtîş . afluent pe stânga al Cogîlnicului. plumb. Şantiere navale. Se produc ceasuri de mare precizie. Se cresc bovine. Centru vamal de frontieră. cărbune brun.8 mii km2. Ungheni). de confec ii şi alimentare. (2. 350 mii loc. prelucrarea metalelor. Universită i (1861. materiale de construc ie. Suprafa a: 78. porumb. zone de cîmpie. Turism. Climă temperat-oceanică. Relief: mun ii Alpii Scandinavici (în V). Teatre. Centru adm. Institu ii de învă ământ superior. Dostoevski". 35 mii loc. cupru. textile.13 mil. Locuri istorice (cîmpul de luptă de la Guruslău ). Industrie extractivă. peninsulă în N-E Europei. în conurba ie). Lacuri glaciare şi tectonice. catedrală. alimentară. plante tehnice. ovine. Fondat în 1718. Suedia şi Finlanda (par ial). Lungime: 59 km. între valea Nerei şi culoarul Timiş-Cerna. Cimişlia). Lipoveni (rn. Turism. Relief constituit din mun i (în N-V) şi din zone joase (în S-E). oraş în N-V SUA (Washington). Hînceşti). Pod peste Prut. de podiş deluros şi cîmpii în rest. [¿aaf´hauz¬n] oraş în N Elve iei. Şantiere navale. Pomicultură. ghips. Pescuit. loc. rîu în Republica Moldova. Marea Nordului. orz. alimentare (conserve.: 1 445 m. M. Culturi: cereale. Se cultivă grîu. textilă şi de confec ii. oraş în Kazahstan. Ştefan-Vodă). At. port la Oceanul Pacific. Zăcăminte: cărbuni. Izvorăşte la N de com. Semeníc Semipalátinsk . lactate). Centru agricol. Zăcăminte: lignit. Cetate (1776). Cascada de pe Rin. Construc ii de maşini. Izvorăşte din apropierea com. Vegeta ie: păduri de conifere. rîu în Republica Moldova. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. alabastru. prelucrarea lemnului. metalurgică. situat pe fluviul Rin . Alt. separată de Anglia prin mun ii Cheviot . Izvorăşte din apropierea localită ii SărataMereşeni (rn. Lungime: 54 km. Climă temperată. bovinelor. Pe teritoriul peninsulei sunt situate statele Norvegia. Legumicultură. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Muzee. pajişti pe înăl imi. doc. Aeroport. podişul Småland (în S). Versan i împăduri i. cartofi. Lungime: 75 km. Nod feroviar. construc ii de maşini (în aeronautică). Mún ii Semenícului.

În agricultură pre [´serr¬ d¬ i¿trel¬] masiv muntos în centrul Portugaliei. mun i puternic accidenta i în S. Se cultivă mei. Parc natural. Rezerva ii naturale. 10. poligrafie. conserve etc. conserve din carne şi peşte).). Macedonia. Sendái Sénegal oraş în Japonia. chimică (coloran i. cărbune. situat în N-E insulei Honshû . zinc. România. ulei de arahide. Aeroport. Aeroport. fiind format în baza republi-cilor Serbia şi Muntenegru din componen a fostei Republici Federative Iugoslavia . de confec ii şi alimentare. a. Este legat prin afluen ii săi şi prin numeroase canale navigabile cu Rinul.: 1991 m (vf. şi Vojevodina . Muzee. cocotieri. în N-V peninsulei Balcanice. República ~. 5 mii loc. păşuni. Mali. 918. Universitate. Guineea-Bisau. forestieră şi de cherestea. textilă şi de confec ii. metalurgică. Alt. parcuri na ionale. mercur. Cuprinde provinciile autonome Kosovo . fabricarea hîrtiei.1 mil. Monumente arhitectonice (sec. Vegeta ie de stepă. din care suficient valorificate sunt fosforitele. hîrtie). maşini agricole. creşterea animalelor (bovine. antilope. crocodili. de savană. autocare. uleiuri vegetale. loc. turbine. stat în Africa Occidentală. autoturisme. Se extrag şi se prelucrează minereu de fier şi metale neferoase (cupru. ulei de arahide. Monumente istorice şi arhitectonice (sec. Institu ii financiare. sare. XVII). porumb. Păduri. Im Sérbia ºi Muntenégru stat proclamat cu această denumire în 2002. port pe fluviul Hangang . Industria Serbiei: minieră. Capitala: Dakar . Complexe de relief: cîmpii pe cursul Dunării şi Moravei. încăl ăminte. fosfa i ş. orez. Climă temperat-continentală şi mediteraneană. textilă. cu masive muntoase şi colinare în partea de E (alt. Albania şi Marea Adriatică. arahide. Este împăr it în 10 regiuni.Séna fluviu în Fran a. Suprafa a: 196. Dispune de variate resurse de subsol (minereuri de fier. alimentară. palmieri. bumbac. Capitala: Belgrad . Rezerva ii naturale. electrotehnică. alimentară (zahăr. Industrie de prelucrare a produselor agricole (zahăr. plumb. de podişuri deluroase interfluviale. de ciment. Sunt dezvoltate pescuitul. Relief predominant de cîmpie (alt.7 mii km2. porcine. Culmi şi vîrfuri netezite. XIV–XV). Ungaria. învecinat cu Mauritania. nave. reg. Teatre. Gambia. esături. drenat de numeroase rîuri şi rîule e sezoniere. Saône şi Loara . Centru industrial: construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic.). între Bosnia şi Her egovina. Popula ia: 11. Climă subecuatorială musonică. Bulgaria. a produselor textile. loc. parcuri na ionale. prelucrarea metalelor şi a cauciucului. fosfa i. Lungime: 776 km. stibiu. Industrie metalurgică. max. Faună: lei. echipamente industriale etc. Universitate. mai umedă în S şi mai uscată în N. hipopotami. Croa ia.8 mil. Sérra da Estréla Seúl . medie 450 m). trestie de zahăr. loc. Agricultura reprezintă principala ramură a economiei (antrenează cca 75% din popula ia activă). păşuni montane.8 mil. sub 150 m). pielărie. produse petroliere. constructoare de maşini (tractoare. Este situat în S Europei. Zăcăminte de wolfram. Limba oficială: sîrba. Exportă arahide.). caprine. capitala Coreii de Sud. Rezerve importante de cărbune şi petrol. versan i abrup i. chimică. articole manufactu-riere. trece prin Paris şi Rouen şi se varsă în Marea Mînecii printr-un estuar. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Popula ia: 10. Locul desfăşurării Jocurilor Olimpice din 1988. de pielărie şi încăl ăminte. vinuri. peşte. cel mai înalt din ară). Navigabil. cabaline). Muzeu. în conurba ie. Guineea. celuloză. păşuni. motociclete. ovine. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. Suprafa a: 102 200 km2. bauxită). Estrela . Izvorăşte din platoul Langres . îngrăşăminte chimice.

combustibili. Capitala: Victoria . mobilă. tutun) şi creşterea animalelor (bovine. situat la 1 903 m alt. Muzeu. 368 mii loc. uleiuri). Acumulează apele a 30 de rîuri. Silhouette (alt. Nod de comunica ii (rutier. XV–XVII). maritim). Sta iune balneară. Curieuse (alt. Port din 1804. 744 m). max. Pia ă agricolă. Economie bazată pe turism. forestieră. devenită proprietate regală.estoase. stat insular în Oceanul Indian. port la Marea Albă. pe rîul Sena . conserve de peşte.6 mii km2. Muzee. Locul de existen ă a coloniei antice greceşti Chersones . oraş în Ucraina (Crimeea). Climă ecuatorială oceanică. Universitate. maimu e. Ruinele cetă ii Chersones . 679 mii loc. bunuri de larg consum. XIII–XVIII). [sei¿elz] Sévernaia Zemléa Severodvínsk Sevílla Sévres Seychélles Republica ~. 22 mii loc. navale). XV–XVI). franceza. cocotieri. Parcul natural Sevan . max. Teritoriul ării cuprinde un mare număr (peste 100) de insule şi insuli e de origine vulcanică şi coraligenă. engleza. Climă arctică. Industrie de prelucrare a produselor agricole. Vegeta ie de păduri ecuatoriale (palmieri. constructoare de maşini (aeronautice. Faună: broaşte. Turism. palate (sec. între marea Kara şi marea Laptev . trestie de zahăr. Apar ine Federa iei Ruse. Exportă copră. biserici (sec. Industrie metalurgică. bumbac). Industrie militară. Celebră manufactură de por elanuri (din 1756). prelucrarea lemnului. Aeroport. Suprafa a: 1. dugongi. în conurba ia Parisului. Popula ia: 80 mii loc. Limbi oficiale: creola. 550–600 m). fabrici de produse alimentare. mirodenii.Seván Sevastópol lac de origine tectonică în Armenia (cel mai mare din Caucaz). Relieful lor este accidentat. Praslin. Alt. Teatru. prelucrarea lemnului. scor işoară. vanilie. de prelucrare a tutunului. catedrală (sec. alimentară (conserve. La completarea venitului contribuie serviciile de comer şi turism în porturile maritime şi în aeroportul interna ional Victoria (din 1971). întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. textilă (iută. Căi rutiere: 323 . Muzee. oraş în Federa ia Rusă. Suprafa a: 455 km2. Numele antic: Hispalis . textilă. Construc ia oraşului modern a început în 1783. port la Marea Neagră.: 99 m. cu înăl imi relativ reduse: Mahé (alt. Şantiere navale.: 965 m. Acoperită de ghea ă (48% din teritoriu). situat pe fluviul Guadalquivir . Teatre. Hidrocentrală. Importă produse industriale (maşini. ferigi arbores-cente). 250 mii loc. În agricultură predomină culturile tehnice (ceai. utilaje. chimică. Institu ii de cercetări biologice marine. Muzeu na ional de ceramică. 912 m). arhipelag în Oceanul Arctic. [se´Bilja] oraş în S-V Spaniei (Andaluzia). agricultură şi pescuit. oraş în Fran a. Artizanat.41 mii km2. situat la 1100 km N-E de insula Madagascar. Ad. max. piese de schimb). Celebre monumente arhitectonice: moschei. porcine). Suprafa a: 37. Institu ii de învă ămînt. Teatre.

Newcastle . Popula ia: 48. îmbrăcăminte. bovine). articole de tutungerie. centrul adm. melasă.5 mii loc. situată la 1850 km V de ărmul Africii. Lungime: 109 km. combustibili. Climă subtropicală şi tropicală moderată. Muzee. situat pe valea Oltului . Navigabil pentru vase mici. Pitons (alt. . Produce hîrtie. Agricultură bazată pe produc ia de cereale (ovăz. Relief colinar. 738 m) în S-V. Vegeta ie abundentă (bambuşi. situat pe trei insule ale arhipelagului Antilele Mici din Oceanul Atlantic. Teritoriul ării cuprinde insulele de origine vulcanică Saint Kitts (Sf. 786 m.partamente. aparate electronice. pescuitul maritim. eucalip i ş. Vegeta ie formată de păduri cu arbori de esen e pre ioase. Monumente. industria uşoară.6 km2. alt. bananieri. produse alimentare. serviciile de turism. al jud. Muntele Misery ). forestieră. caprine. Alte oraşe: Sandy Point Town.: Jamestown . Este organizat în 10 de. Administrat de Marea Britanie. Se cultivă trestie de zahăr. Sfînta Lucía (Santa Lucia) stat insular în America Centrală. combustibili. caprine. Artizanat.). Importă maşini şi utilaje. Economia ării este bazată pe agricultură. Principalele ramuri ale economiei: agricultura. produse manufacturiere. 1 200 m. Principalele culturi: trestie de zahăr. uleiuri vegetale.Sfînta Eléna teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. cereale. Este divizat în 2 state. de produse alimentare. a. mijloace de transport. max. Capitala: Basseterre . comer şi transport. Exportă zahăr. Capitala: Castries . Se practică pescuitul şi prelucrarea peştelui. Faună: diverse specii de păsări. bananieri. Nevis şi Sombrero . Insulă de origine vulcanică. reprezentat de o insulă vulcanică. Faună săracă. Se practică creşterea animalelor (ovine. de confec ii. cu vînturi permanente şi ploi frecvente. Industrie prelucrătoare a produselor agricole. Se cresc bovine. Popula ia: 160 mii loc. Exportă zahăr. între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 269. Se practică pescuitul. cocotieri. alimentare. Construc ii de maşini. pro Sfîntul Gheórghe Sfîntul Gheórghe bra ul de S al Dunării. Cresc ovine. ale industriei electronice. Covasna. banane. porumb) şi de legume. Pe această insulă a fost exilat (1815–1821) şi a murit împăratul Napoleon Bonaparte. Vegeta ie: păduri tropicale în zonele muntoase. ulei de cocos rafinat. străbătută de lan uri muntoase: Canaries Mountains (alt. bata i. Se mai cultivă arbori de cafea. mai numeroase fiind păsările marine. max. hîrtie. municipiu în partea centrală a României. tutun. Popula ia: 6 800 loc. Charlestown. Climă tropicală oceanică. Admis în ONU la 18 septembrie 1979. industria uşoară şi turism. Teatre. Exploatări forestiere. cocotieri. Soufrière ) în S. prelucrarea lemnului (mobilă). legume. Suprafa a: 122 km 2. îmbrăcăminte. manufacturiere. ovine. Cristofor . cartofi. 68 mii loc. Sfîntul Cristofór ºi Névis stat insular în America Centrală. Suprafa a: 617 km2. Căi rutiere: 805 km. cedri. copră. bovine. 1 156 m. Turism. situat pe insula cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici. max. mijloace de transport. toate avînd relief înalt şi puternic fragmentat de văi intramontane şi cursuri rapide de apă. electronică. vlc. care se desparte de bra ul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră prin alte două bra e. alimentară. Centru adm. Comunică cu complexul lacustru Razelm prin canalele Dranov şi Dunavă . rom. Importă maşini şi utilaje industriale. Climă tropical-oceanică. de igarete. ananaşi. Func ionează mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. porcine. fabrici textile. Limba oficială: engleza.

textilă. la frontiera dintre Albania şi Serbia şi Muntenegru. ările din bazinul Mării Caraibilor ş. cîmpii litorale. Exportă produse ale industriei uşoare. Expl. 531 mii loc.4 mii km2. A fost escaladat pentru prima dată în 1854. Principalele surse economice: agricultura. Pescuit. industria uşoară. Importă mijloace de transport. Creşterea animalelor (cabaline. chimică. dar numeroase. Navigabil. Capitala: Kingstown . SUA. alimentară. Ad. alt. Muzee. situat între Marea Caraibilor şi Oce-anul Atlantic. Industrii: de ciment. brad alb ş. turismul. rom. catedrală. umedă. a. nuci de cocos. Păduri de stejar. siderurgică (o eluri superioare. Pescuit. constructoare de maşini (maşini grele. Industrie extractivă (cărbune). Aeroport. nuci de cocos. Oraş pr. max. situat în N Angliei. Climă subtropicală musonică. banane. Suprafa a: 250–375 km2. golf al Ocenului Atlantic. trestie de zahăr. Shéffield [´¿effiild] Shétland [´¿etl¬nd] Shíkoku [´¿ikoku] Shkódër [´¿kod¬r] Shkódër [´¿kod¬r] . Oraş pr. zahăr. Fondat la începutul sec. Lungime 1224 km.: 4 317 m.3 km2. Popula ia: 4. Climă temperată umedă. situat între Oceanul Pacific şi insula Honshû. situat în partea de N-E a Marii Britanii. ulei de cocos. Suprafa a: 263 mii km2. lînă) şi turistic. arahide. Climă tropicală cu precipita ii abundente. oraş în Marea Britanie.8 mii km2. textile.: 1 981 m. Centru comercial (tutun.: 65–1 000 m. stat insular în America Centrală. 82 mii loc. Faună: diverse specii de păsări. Alt. situat pe malul sudic al lacului omonim. oraş în N Albaniei. Relief în cea mai mare parte muntos. ovine). Teritoriul ării cuprinde insula Sfîntul Vincen iu şi grupul insular Grenadinele de Nord . Popula ia: 125 mii loc. maşini şi utilaje miniere. Comer extern cu Marea Britanie. laminate). Se produce zahăr. Este divizat în 11 cir-cumscrip ii. Galerii de artă. mlaştini. XII. produse alimentare. 1165 m). igarete. Ad. Monumente: cetate (sec. Căi rutiere: 943 km. a. alimentară. de minereuri de cupru. Monumente medievale. Pescuit maritim. forestiere. îmbrăcăminte. Vegeta ie tropicală bogată (pădurile ocupă ½ din suprafa ă). Cursuri de apă mici. maşini agricole. în Mun ii Cascadelor .: Lerwick . XV). Suprafa a: 18.: 42 m. electrotehnice). bunuri de larg consum. Se formează din lacul Ontario şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. max. Admis în ONU la 16 septembrie 1 Shásta [´¿æst¬] masiv muntos în V SUA. Se cultivă banane. dominat de conuri vulcanice ( Soufrière . textile. băuturi din fructe. Limba oficială: engleza. Alt. Pajişti. tutun. Encluze. textilă. lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică. Aeroport. max. aparate electrice. Navigabil. cacao. de pielărie. Popula ia: 25 mii loc.Sfîntul Laurénþiu Sfîntul Laurénþiu Sfîntul Vincénþiu ºi Grenadíne fluviu în N-E Americii de Nord.: Kôchi .25 mii loc. arhipelag în Oceanul Atlantic. Pescuit. Suprafa a: 389. toate de origine vulcanică. Relief: mun i cu vulcani vechi eroda i. Zăpezi veşnice şi ghe ari pe vîrfuri şi pe pantele de altitudini mari. Suprafa a: 1. Universitate. insulă în S-E Arhipelagului Japonez. format de peste 100 de insule.

cartofi. Este una din primele colonii germane din Transilvania. XIV–XVI). instrumente muzicale. Vulcani noroioşi. În partea de N-E se întind mun ii Apeninii Sicilieni (alt. Taiga (70% din suprafa ă). Universită i. temperată (în S).2 mil. forestiere. de gaze naturale şi de marmură. Popula ia: 5. Expl. Străveche şcoală de pictură (sec. minereu de fier. max. vlc. Monumente istorice şi arhitectonice. Muzee. Suprafa a: 936 mii km2. Amur. Márea ~. Industrie extractivă (marmură). Păduri. Grădină zoologică. Siéna oraş în partea centrală a Italiei (Toscana).4 mii km 2. Relief: mun i (în S). porcine). Creşterea animalelor (bovine. por elanului şi faian ei. mobilă etc. Creşterea animalelor (bovine. palate (sec. Lena . tricotaje. Climă variată: arctică şi subarctică (în N). Sibiu. plante tehnice. chimică. Ad. între ărmul de N-E al Asiei şi insulele Novosibirsk şi Vranghel . gaze naturale. diamante. Resurse: petrol. Sibiu . Culturi agricole: cereale. Se cultivă cereale. păşuni alpine. separată de Italia prin strîmtoarea Messina . porcine). Viticultură. zonă depresionară (în N). Pomicultură. Filarmonică. max. Muzee. Suprafa a: 13 mil. în 1192–1196 ( Cibinium. Monumente istorice şi arhitectonice: fortifica ii (sec. situat pe rîul Cibin . cuprinsă între mun ii Ural (în V) şi Oceanul Pacific (în E). Centru adm. 70 mii loc. migdale. Siberia Orientală. Produse industriale: maşini şi utilaje pentru industria uşoară. Irtîş. Rîuri: Obi. Teatru. doc. jude în partea centrală a României. Cîmpiile ocupă zonele litorale. Celebre monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec. Climă mediteraneană. biserici (sec. Suprafa a: 5. Teatru. km 2. Universită i. municipiu în România. sare etc. Aeroport. activ Etna ). a sticlei. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. sulf. Este divizată în cîteva sectoare: Siberia Occidentală. XVIII) etc.: 160 m. Sibériei Orientále Sibíu Sibíu Sicília cea mai mare insulă italiană din Marea Mediterană. Parcul natural “Dumbrava“. aparate de măsurat. turnuri (sec. Villa Germani ). măslini. a. Nod de comunica ii. Enisei. . Muzee. Comunică cu marea Laptev şi marea Ciukotsk. în Federa ia Rusă. textile. la S de Floren a. Extremul Orient . catedrală ortodoxă (sec. Filarmonică. Popula ia: 447 mii loc.7 mii km2. XIV–XV). Zăcăminte: cărbune. XII–XIV).Sibéria regiune în partea de N a Asiei. ovine. XV). centrul adm. citrice. loc. textilă. Suprafa a: 25. petrol. de prelucrare a metalelor. 172 mii loc.: mun. vi ă de vie. Izvoare termice. At. mare în bazinul Oceanului Arctic. constructoare de maşini şi utilaje. Universitate. XIII–XV) ş. metale pre ioase. pomi fructiferi. ovine. XIII–XIV). al jud. alimentară (vinuri). 3 340 m.

cromite. în 1224 şi în 1280 (cu denumirea Castrum Sex ). Func ionează mici întreprinderi alimentare. Limba oficială: engleza. cafea. 37 mii loc. legume. utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară. forestiere. textilă şi alimentară. Dispune de bogate resurse de subsol (minereuri de fier. Construc ii de maşini. XVII–XVIII). Suprafa a: 71 740 km 2. utilaje şi piese de schimb. Cehia şi Germania. Căi ferat lan muntos în V SUA. trestie de zahăr. Lungime: 1 200 km. situat pe valea Tisei . Bintimane . biserici (sec. stat în Africa Occidentală. Capitala: Freetown . arbori de cafea. Se mai cultivă orez. Se practică pescuitul. Muzee. de cacao. Reg. Mulhacén . Whitney . mănăstire (sec. parte din mun ii Carpa i. diamante. Popula ia: 5. vf. manioc. vi ă de vie. Rezerva ii naturale.699 mil. Majoritatea popula iei (2/3 din totalul celei active) este ocupată în agricultură.: 2 078 m. Prelucrarea lemnului (mobilă. o zonă deluroasă (în E şi N-E). Lungime: 750 km. cuprins între depresiunea internă a Californiei şi Podişul Marelui Bazin. textile. mercur. punctul culminant al Africii Occidentale ). minereu de fier. 45. XIV. Mari zăcăminte de huilă. municipiu în România (jud. bauxită. XVIII). Vestigii arheologice. loc. produse textile (tricotaje. Alt. pomi fructiferi. mijloace de transport. Siérra Neváda Siérra Neváda Sighétul Marmáþiei Sighiºoára Sihoté-Alín Silézia . case (sec. Relief format de cîmpii plane litorale în V şi S şi de podişuri şi mun i în E şi N-E (alt. în 1329. Pajişti alpine la înăl imile de peste 3 000 m. de şlefuire a diamantelor. cu bogate precipita ii vara. municipiu în România (jud. Cuprinde Cîmpia Sileziei (în centru şi în N-V). Climă de tip mediteranean-mon-tan. Sude i (în S şi S-V). vf. industria sticlei şi por elanului. Lungime: 150 km. Monumente istorice şi arhitectonice: ziduri ale unei cetă i cu 14 turnuri (sec. X. trestie de zahăr. Vechi centru cultural. cherestea). Cunoscută din sec. XIII–XV). pe teritoriul statelor Polonia. lignit. între Guineea şi Liberia. max. situat pe coasta estică a Oceanului Atlantic. arahide. Exportă diamante.: 4 418 m. cu mai multe vîrfuri ascu ite. Mureş). max. aur) şi de întreprinderi prelucrătoare ale materiei prime. doc. polimetale. masiv muntos în Federa ia Rusă. cacao. Zăcăminte: pirite. izvoare termale. Monumente: biserici (sec. XVII–XVIII). minereuri brute. păduri rare de pin (în E). clădiri în stil baroc (sec.Siérra Leóne República ~. Vulcani noroioşi. sorg. între fluviile Odra (cursul superior) şi Vistula . cu seismicitate ridicată.5 mii loc. mei.: 1948 m. Culturi: măslini. bauxită. cu precipita ii iarna. regiune istorică în Europa Centrală. Turism. materiale de construc ii. doc. vf. XVIII). porumb.: 3 478 m. Importă petrol şi derivate petroliere. max. covoare) şi alimentare. Muzee. max. Vegeta ie tropicală în cîmpie (păduri de esen ă) şi de savană în zonele montane şi de podişuri. Climă ecuatorială. Maramureş). Este divizat în 13 districte şi Western Area. Alt. sare gemă. Păduri de foioase şi conifere (în V). At. Există planta ii mari de cocotieri. meşteşugurile. situat pe rîul Tîrnava Mare . XIV–XVII). Alt. bunuri de larg consum. At. masiv muntos în S Spaniei. situat între Marea Japoniei şi cursul inferior al fluviului Amur .

Universită i. Limbi oficiale: malaieza. Africa şi America. engleza şi tamil. Universitate. doc. Electrotehnică. oraş în România (jud. 16 mii loc. mangan ş. Admis în ON Sinóp oraş în N Turciei. Suprafa a: 60. Climă tropicală uscată. Castelele Peleş. Şantiere navale. oraş situat în S insulei cu acelaşi nume. capitala statului Singapore. Múntele Sión (Siónului) . Planta ii de cocotieri. Sión . Turism. unde. Centru industrial şi comercial (pia ă a cauciucului). Pelişor şi Foişor . Sta iune climaterică. Capitala: Singapore . de produse chimice.4 mil. Prahova). Alt. de cherestea. electronică şi electrotehnică. max. caprine). mirodenii. repara ii navale. loc. precum şi templul lui Iahve (numele lui Dumnezeu în Vechiul Testament ). Marea Roşie . produse industriale. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Port la strâmtoarea Singapore . textilă. port la Marea Neagră. Nod de comunica ii. servicii de transporturi şi retransport interna ional. Sporturi de iarnă.98 mil. situat pe rîul Salghir .7 mii km2. de coloniştii din Milet. Rafinării. Agricultură în zonele de oaze. Relieful insulei principale reprezintă o cîmpie granitică deluroasă (alt. chineza. vinuri). produse textile (tricotaje. medie 60 m. utilaje şi aparate de precizie. minereuri. peninsulă în V Asiei. Hr. Industrie uşoară şi alimentară. Suprafa a: 693 km2. Climă ecuatorială. montan (în S). Aeroportul şi porturile maritime leagă între ele ările de pe cele trei continente: Asia. Sinái Sináia Singapóre Singapóre República ~. Crescătorii de porci şi păsări. Importă petrol brut. mobilă). 26 mii loc. de construc ii şi repara ii navale. XV–XVIII). alt. Construc ii de maşini şi utilaje. metale. situat pe valea rîului Prahova . al provinciei cu acelaşi nume. Parcuri. stat în Asia de Sud. Teleferic. Aeroport. Întemeiat în sec. staniu). Cunoscut cu denumirea tătară Ak-Mechet (sec. Complex muzeistic. colină fortificată în vechiul Ierusalim. Rezerva ia Ariniş . plante legumicole şi floricole. Căi ferate: 67 km. se afla reşedin a suveranului David. situată între golful şi canalul Suez. Grădină botanică. loc. Economie dezvoltată bazată pe industrie. Industrie prelucrătoare a materiei prime importate. Aeroport. Căi rutiere: 2989 km. vf. 177 m). At. Mănăstirea Sinaia . produse petroliere. Teatru. textile şi alimentare (conserve. Katherina . tutun. golful Aqaba şi Marea Mediterană .: 2 637 m. covoare) şi alimentare. ca sat (Izvorul ) în 1690. de parfumerie şi cosmetică. Zăcăminte: petrol. 2. de încăl ăminte. Exportă cauciuc. potrivit Bibliei. Relief de podiş (în N). Popula ia: 4.Simferópol oraş în Ucraina (Crimeea). cu o depresiune în centru. Muzeu. arbori de cauciuc. situat pe insula cu acelaşi nume şi pe numeroase alte 54 insule mici din strîmtoarea Malacca (Johore) şi Marea Chinei de Sud . petrol. 355 mii loc. Creşterea animalelor (ovine. la poalele mun ilor Bucegi . centrul adm. prelucrarea metalelor şi a lemnului (cherestea. Păduri ecuatoriale pe suprafe e restrînse. VIII î. Industrie dezvoltată de prelucrare a materiei prime importate (cauciuc. pomi fructiferi. Fondat în 1819. Pescuit intens. max. a.

chimică. cetate domnească (sec. de prelungirile mun ilor Torus în N (alt. Sirét Sirét Síria rîu în România. Vegeta ie de stepă şi deşertică. cămile). 244 mii loc. caprine.: 800 m. format prin confluen a rîurilor Narîn şi Karadaria . metalurgică. Lungime: 740 km (576 km pe teritoriul României). pisica sălbatică. electrotehnică) şi alimentare. de podişuri calcaroase şi nisipoase în S (alt. Hr. între Turcia. Licee. industria cimentului. Lungime: 2212 km (3 078 km cu rîul Narîn) . Suceava).Siracúsa oraş în S Italiei (Sicilia). a materialelor de construc ii. XIV). situat pe rîul Sîsola . At. 1 387 m). situat în apropierea frontierei cu Ucraina. textilă (covoare). stat în S-V Asiei. poligrafică. Par ial navigabil. XVI–XV î. temple (sec. mănăstire. Centru de pomicultură. reşedin ă a raionului Sîngerei. Fondat în sec. amfiteatru roman. Hr.9 km2). orz. sfeclă de zahăr. Teatre. Pe valea rîului Siret sunt situate oraşele Siret. 508 mii loc. prelucrarea lemnului. palate (sec. Suprafa a: 185 180 km2. Are cel mai mare bazin hidro-grafic din România (43. Ion (sec. capitala Republicii Komi. de mun ii Liban şi Antilibian în S-V (alt. loc. în 1340. Lungime: 300 km. max. 15 mii loc. Relief determinat de cîmpia îngustă de litoral în V şi cea din valea Eufratului în partea centrală. legume. alimentară. max. şcoli. în 1586. Faună: jderul. Roman. Mai dezvoltată este industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime (petrol.). în depresiunea Fergana . Denumirea antică: Seretos . XIV) ş. Ad. ară industrial-agrară. Sunt dezvoltate viticultura şi pomicultura. Industrie metalurgică. Izvorăşte din Carpa ii Păturoşi (Ucraina). cereale. căprioara. bovine.). Treime (sec. moschei. 2 814 m). strîmtoare în N Europei. capitala Republicii Macedonia. la 108 km N-V de Chişinău. Turism. doc. situat pe ărmul estic al Mării Mediterane. Pe terenuri irigate se cultivă bumbac. Şantiere navale. oraş în România (jud. O ramură economică importantă constituie creşterea animalelor (ovine. port la Marea Ionică. tricotaje) şi alimentară. Nod feroviar. fosfa i. Bacău . 127 mii loc. păsări migratoare. În ascensiune industria petrolieră. Vestigii greceşti şi romane: teatru (sec. Este divizat în 13 districte (guvernorate) şi capitala. Cunoscut din 1586. Muzee. afluent pe stînga al Dunării (la S de Gala i). Universitate. pe alocuri silvică. Sf. Hr. República Arábă Siriánă .. max. între Peninsula Scandinavă (Norvegia) şi peninsula Iutlanda (Danemarca). Monumente: cetate. Capitala: Damasc . Irak.333 mil. Turism. Muzeu. Universitate. Popula ia: 17. alimentară. Iriga ii. a. Monumente istorice şi arhitectonice: bisericile Sf. oraş în Republica Moldova. XIII–XIV). VIII î. At. 1 803 m). Gheorghe (1870). Muzee. XVII). ghips). Aeroport. Iordania. pe valea Siretului superior. cabaline. Lă ime: 130–145 km. oraş situat pe fluviul Vardar . Biserica Sf. constructoare oraş în Federa ia Rusă. Limba oficială: araba. grîu. Castel. Israel şi Liban. Se varsă printr-o deltă în lacul Aral . Industrie uşoară (covoare. V î. Hidrocentrale.9 mii loc. prelucrarea petrolului. Prelucrarea lemnului. Climă mediteraneană în partea de V şi subtropicală deşertică în cea de E. Muzee. Sîktîvkár Sîngeréi Sîrdariá Skagerrák Skópje . doc. fabrici ale industriei uşoare şi alimentare.. situat pe rîul Ciulucul Mare . fluviu în Asia Centrală. cărbune brun. care uneşte Marea Nordului cu Marea Baltică. 9. Construc ii de maşini şi utilaje. Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare.

Relief format de prelungirile Alpilor în N-V (alt. forestieră) şi uşoară (textilă. electronic şi microelectronic. oraş în E Bulgariei. Parcul Na ional Triglav . industrie alimentară. Dispune de neînsemnate resurse de subsol: minereuri de fier. Slãníc-Moldóva Slíven Slovácia República ~. Gerlachovka ). Ungaria. de pielărie. Cunoscut din 862. Smolénsk Sóci . textile. în Subcarpa ii de Curbură. vi ă de vie. Climă temperat-con-tinentală moderată. situat pe valea Slănicului .) şi Tisei (Horuad. com oraş în Federa ia Rusă. Suprafa a: 49 mii km2. vf. a sticlei. catedrală (sec. în cîmpia Tundja . Importă echipament industrial şi de transport. teritoriul Slovaciei reprezintă un complex de podişuri şi cîmpii premontane. chimică (în special farmaceutică). a. de culmile Mun ilor Dinarici în S (alt. Exportă produse din metal. max. a. cu vestita peşteră Postojna . 2 655 m. utilaje şi aparataj electrotehnic. învecinat cu Republica Cehă. În agricult Slovénia República ~. loc.) sunt înso ite de cîmpii cultivabile. cupru. 7. Văile afluen ilor Dunării (Vah. bauxită. zinc. aparate de precizie. Expl. în 1757. Ocupînd extremitatea N-V a Carpa ilor. Teritoriul este drenat de trei rîuri principale: Sava. Teatre. 2864 m. păsări. de pielărie. alimentară. orz). port la Marea Neagră. cartofi. prelucrarea lemnului. Limba oficială: slovena. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică (sec. Polonia. Sta iune balneoclimaterică în lungul ărmului mării (140 km). Prahova). Parcul Na ional Tatra . Vegeta ie: păduri de conifere şi foioase (1/3 din teritoriu). ovine. Limba oficială: slovaca. Muzeul sării. chimică. Mur . Trnava . loc. Dumbier ) şi Tatra Înaltă (alt. Muzee. mercur. de sare.8 mii loc. Popula ia: 5. Industrie textilă. Muzee.). Capitala: Ljubljana.). mangan. Sanatorii. Bacău). la poalele mun ilor Nemira . mobilă. Hron ş. detergen i. Turism de amploare. Laborec ş. Ungaria şi Austria. Include 3 regiuni (krai) şi oraşul autonom Bratislava. Construc ii de maşini şi utilaje (frigidere. Nitra. 768 m) şi Carpa ilor Albi (alt. Sta iune balneoclimaterică. iar în V în ramifica iile montane ale Carpa ilor Mici (alt. Ape minerale. păşuni alpine. 2 043 m. Popula ia: 2 mil. XII). pruni). 1 181 m). În apropiere se află sta iunea balneoclimaterică Sliven . Croa ia şi Marea Mediterană. grafit ş. 123 mii loc. vf. aparatură electrotehnică etc. Veliki Triglav ). calculatoare. 355 mii loc. Baza economiei o constituie industria extractivă (cărbuni. 6 mii loc. Turism. a. max. congelatoare ş. stat în sudul Europei. Climă mediteraneană şi tempe-ratcontinentală. porumb. Creşterea animalelor: porcine. situat pe fluviul Nipru . Zilina. constructoare de maşini. Banská. oraş în Federa ia Rusă. Suprafa a: 20 256 km2. kremlin (sec. sfeclă de zahăr. forestieră. 1 000 m).). Drava. minereuri de fier. în apropierea frontierei cu Belarus. Aeroport. XVII–XVIII). stibiu.43 mil. de cîmpiile centrale Ljubljana şi Celjé . stat în Europa Centrală. Vegeta ie silvică bogată (conifere. foioase). pomi fructiferi (mai ales meri. XVI–XVII).Slãníc oraş în România (jud. situat la intersec ia principalelor căi de comunica ii între ările continentului. alimentară) şi cea constructoare de maşini (refrigeratoare. Nitra. 354 mii loc. Universită i. Ucraina. Sta iune balneoclimaterică. Este dezvoltată industria prelucrătoare (metalurgică. situat pe rîul Slănic . plumb. care în N trec în masivele muntoase Tatra Joasă (alt. Capitala: Bratislava . Principalele culturi agricole: cereale (grîu. At. prelucrătoare (siderurgică. vf. Austria. Prešov. Turism. situat între Italia. a. Alte oraşe: Košice. de prelucrare a lemnului. oraş în România (jud. de mobilă). doc.

Limba oficială: engleza. Muzee. 2 331 m). 500–1500 m). stat în Africa de Est. tutun. În subsol bogate resurse minerale (aur. tămîie. sorg. Admis în ONU . în depresiunea Sofia. Navigabil pe cursul de 373 km de la vărsare. caprine şi îndeosebi cămile (ocupă locul I în lume). Etiopia. Se colectează răşini aromatice (smirnă. a. golful Aden şi Oceanul Indian. Santa Isabel. peşte. capitala Bulgariei. zebre. max. cocotieri. Malaita. mei. alimentară. avînd relief muntos: Guadalcanal (alt. clei vegetal). azbest). produse petroliere. Veche aşezare tracică (Serdica ) din sec. a bumbacului şi mătăsii. mistre i. agricultură pe suprafe e de teren irigate şi pescuit maritim. pescuit şi industria de prelucrare a produselor agricole. Vella Lavella ş. de origine vulcanică. zimbri. hipopotami. a. dominate în N de mun ii Ogo şi Carcar (alt.Socótra insulă în N-V Oceanului Indian. tutun. combustibili. Se cultivă taro. Hr. Climă tropicală uscată. cele mai mari. cacao. ulei de palmier. 1. plante legumicole. Relief format de podişuri relativ joase (alt. Economie slab dezvoltată. Suprafa a: 638 mii km2. loc. Cresc porcine. oraş situat în partea central-vestică a ării. XIII–XVI). răşini aromatice (ocupă unul din primele locuri în lume). Monumente istorice şi arhitectonice: bazilică (sec. Climă tropicală. tutun.5% din teritoriu). Centru comercial (pia ă pentru produsele agricole). bazată pe creşterea nomadă a animalelor. trestie de zahăr. Faună: lei. Importă maşini şi utilaje. VIII î. bumbac. loc. argint. Djibouti. Este împăr it în 16 regiuni. XIX) ş. unele însă nevalorificate. susan. Include teritoriul a cca 100 insule din arhipelagul Melanezia. bata i. orez. Izvorăşte din podişul SmolenskMóscova . Teatre. Vegeta ie de stepă şi savană (păduri 9. Popula ia: 10. bazată pe agricultură. zahăr. Capitala: Mogadishu . Exploatări forestiere. de încăl ăminte. Climă subecuatorială. Faună: crocodili. pînă la 1 505 m). Popula ia: 496 mii loc. Suprafa a: 30 mii km2. Exportă banane. San Cristóbal. Parcuri. copra.6 mii km2. rinoceri. Capitala: Honiara . Limbi oficiale: araba. biserici (sec. Popula ia: 17 mii loc. Importă echipamente industriale şi de transport. New Georgia. 2515 m). textilă. Cresc bovine. igname. Studii cinematografice.68 mil. stat insular în vestul Oceanului Pacific. cupru. afluent pe dreapta al Niprului. de tricotaje şi confec ii. articole manufacturiere. cacao. Mari suprafe e acoperite cu păduri tropicale (90% din teritoriu). conserve din carne şi peşte. electrotehnică. Culturi: curmali. Func ionează mici întreprinderi alimentare şi ale industriei uşoare. Se mai cultivă porumb. mijloace de transport. Face parte din Republica Yemen. Vegeta ie de semideşert. chimică. Exportă lemn şi produse din lemn. pomi fructiferi. situat în peninsula Somalia. Economie slab dezvoltată. grădini. fosfa i. Suprafa a: 3. VI). Turism. Aeroport. păsări exotice. Academie de ştiin e. cu o cîmpie în S-E care se desfăşoară în lungul litoralului pe o distan ă de peste 3000 km. bauxită. de prelucrare a cauciucului. Ínsulele ~. bovine. Relief muntos (alt. Pescuit dezvoltat. Admis în ONU la 19 septembrie 1978. Encluze. Universitate. catedrală (sec. Sófia Soj Sólomon Somália República Democrátică ~. în S peninsulei Arabia . Vestigii romane. Este organizat în 7 provincii şi municipiul capitalei. max. Lungime: 648 km. Industrie variată: constructoare de maşini. ovine. Creşterea animalelor. de mobilă. bananieri. situat la E de Noua Guinee. produse alimentare. Există planta ii de bananieri. rîu în Federa ia Rusă şi Belarus. Pescuit de peşte şi perle. somaleza. între Kenya.15 mil. foarte umedă. cu cicloni.

Pescuit.: Longyearbyen . Alte masive muntoase: Sierra Nevada. 2 592 m). 3 404 m. Monumente: Cetatea Soroca (sec. care cuprinde insulele Bali. între Fran a.5 mii km2. Vestigii arheologice. Monumente vechi: templu. Cordillera Subetica. Sierra Morena. Capitala: Madrid . care cuprinde insulele Sumatera. Relief în general muntos. Andaluziei. în apropiere de Gda ñsk. sta iune balneară pe litoralul Mării Baltice. în Arhipelagul Malajez. Lungime: 403 km. grupate în 17 reg. Sierra de Guadarrama. plante ierboase de păşune şi de stepă. Pescuit. cereale. Centru comercial (pia ă pentru cereale). 43 mii loc. Lă ime med. Mulhacén ) în S-E. 2313 m) şi Pirinei (alt. Lungime: 433 km (388 km pe teritoriul României). Relief de platou acoperit cu ghea ă. Timor ş. Turism. Izvorăşte din mun ii Sude i şi se varsă în lacul Havel . 600–1 000 m). la 161 km N de Chişinău. Lombok. precum şi de cîmpiile de litoral şi cele de la vărsare a rîurilor în mare şi ocean. At. [´¿pree] rîu în E Germaniei. Popula ia totală: 200 mii loc. XIX–XX). format din două grupuri de insule: Sporadele de Nord (77 de insule) şi Sporadele de Sud (Rodos – cea mai mare insulă). Sumbava. biserici etc. Industrii: aparatură electrotehnică. cu n oraş în Grecia (Pelopones). tricotaje. Industrie uşoară şi alimentară. stat în S-V Europei. Limba oficială: spaniola. Relief muntos. León. Cordillera Betica (alt. strîmtoare între insulele Sumatera şi Java . Suprafa a: 65 mii km 2. în 1499. situat la ărmurile Oceanului Atlantic în N şi ale Mării Mediterane în S-E. Se împarte în Sondele Mari . Climă mediteraneană. Cordillera Ibérica (alt. XVI). Popula ia: 4. Licee. Kalimantan şi Sulavesi . biserici (sec. dominat de mun ii Cordillera Central (alt. Insulele au în cea mai mare parte un relief muntos. oraş în N Poloniei. Toledo. 52 mii loc. Cuprinde şi Insulele Baleare . afluent pe stînga al Tisei . Flores. Climă maritimă arctică. Unit printr-un canal cu Oder . Popula ia: 39.5 mil km2.5 mii loc. înconjura i de lan urile muntoase Cordillera Cantábrica (alt. uneşte Oceanul Indian cu marea Java. arhipelag în V Oceanului Pacific. Suprafa a totală: 543. sinagogă (începutul sec. doc. Strîmtoárea ~. temperat-continentală şi mediteraneană. şi Sondele Mici . 3 478. Spárta Spítsbergen Sporáde Sprée . Arhipelágul ~. Suprafa a: 505 mii km2. Include 50 de provincii. Climă temperat-oceanică. Muzee. 12 mii loc. Pitiuze (Marea Mediterană) şi Insulele Canare (Oceanul Atlantic). Se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei.a. Andorra şi Portugalia. oraş în Republica Moldova. Centrul adm. confec ii. arhipelag grecesc în Marea Egee. ziduri în ruine. a. loc. produse alimentare. colegii. Sierra de Gredos ş.Sómeº Sónde rîu în România. XIX). Pico d’Aneto ) în N-V. Navigabil pe cca 100 km.: 26 km. vf. al raionului Soroca. centrul adm. tutun. Formează numeroase bra e şi lacuri. Sónde Sópot Soróca Spánia Regátul Spániei . în Peninsula Iberică. trecînd prin Berlin. 2 613 m) în N. Faună diversă. Cataloniei. situat pe malul drept al Nistrului. catedrală (1842).78 mil. Vînătoare. vf. Vegeta ie: păduri de stejar şi fag în mun i (10% din teritoriu). Java. Festival interna ional anual de muzică uşoară. Suprafa a: 1. [´¿pitsb¬rg¬n] arhipelag în Oceanul Arctic. format de podişul central Meseta (alt. Citrice. Denumirea antică: Samus . Cuprinde cea mai mare parte a teritoriului norvegian Svalbard .

întreprinderi de sticlărie. petrol).). ceai. arbori de cauciuc. vf. Academii şi institute de cercetări ştiin ifice. max. Capitala: Colombo . oraş în centrul Bulgariei. petrochimie. tutun. Vestigii romane. Fondat în 1252.). Construc ii de maşini (aparate de precizie. Gole -Skalistîi . Vegeta ie tropicală în S şi de savană în N (păduri cu arbori de lemn pre ios: santal. leoparzi. aparataj electrotehnic şi electronic). situat la poalele Caucazului de Nord. Limbi oficiale: singhaleza. textilă (covoare. manioc. Monumente de arhitectură medievală şi modernă (catedrală. confec ii). uleiuri vegetale. Nod feroviar. Pidurutala-gala ). nuci de cocos.). Teatre. Industrie extractivă (gaze naturale. Stanovói Stára Zagóra Stávropol Stepanakért Stóckholm . loc. alimentară. oraş în Azerbaid-jan. Nod feroviar. poligrafie. oraş în Federa ia Rusă. macarale. 2 524 m. constructoare de maşini (strunguri. vf. stat în Asia de Sud. Faună: urşi. tamila. minereu de fier. Aeroport interna ional. minereuri de metale rare. a. conserve din peşte. pe exploatări miniere şi pe industria de prelucrare a materiei prime. mahon). culminat de mun i riziduali (alt. şantiere navale.Sri Lánka República Demo-crátică Socialístă ~. trestie de zahăr. de pielărie şi încăl ăminte. Centru comercial. Muzee. a mobilei. la S de peninsula Industan. care spre litoral trec în dealuri şi apoi în cîmpii joase pe alocuri mlăştinoase. Pînă în 1972 se numea Ceylon . financiar. alimentară (vinuri. comercial şi cultural.). porcine. pielărie. situat la poalele mun ilor Sredna Gora .: 2 412 m. Muzeu na ional. max. Teatre. esături de mătase. zahăr. biserici. 743 mii loc. a materialelor de construc ii. Climă subecuatorială musonică. sare. lactate). sistem muntos în Federa ia Rusă. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. 163 mii loc. elefan i. cacao. 335 mii loc. În anii 1935–1943 s-a numit Voroşilovsk. textilă. arahide. Centru comercial. palate etc. Institu ii de învă ă-mînt superior. Este divizat în 9 provincii. Relieful ării reprezintă în partea centrală un podiş. Lungime: cca 700 km. cărbune. Pescuit int Mún ii ~. despăr it de India prin strîmtoarea Palk . fibre şi esături de bumbac. chimică. tutun. oraş situat pe cîteva insule şi peninsule ale lacului Mälaren . Popula ia: 18. situat în Siberia Orientală. textilă. Se cresc animale (bovine. uleiuri vegetale etc. de produse alimentare etc. întreprinderi care produc ciment. Func ionează rafinării de petrol. Economie bazată pe agricultură. safir. caprine). [´stokholm] capitala Suediei. al Regiunii Autonome Nagorno-Karabah. Universitate. Principalele culturi: orez. pietre pre ioase (rubin. instrumente. Suprafa a: 66 mii km2. la Marea Baltică. numeroase specii de păsări. topaz ş. Se extrag grafit. situat pe insula Sri Lanka din Oceanul Indian. Industrie chimică. aparatură electrotehnică etc. Zăcăminte: aur. Centru industrial.). Alt. 55 mii loc. aparataj electrotehnic etc.66 mil. Muzee. conserve de carne. alimentară (carne. centrul adm. materiale feroviare. cafea. bata i.

592 mii loc. Elbert). Rhode Island. S. nave fluviale etc. vf. New Hampshire. Podişul Marelui Bazin şi Podişul Colorado Strómboli insulă italiană în Marea Tireniană. 4 418 m. a produselor chimice. Lungime: 430 km.2 mii loc. Centru adm. Aeroport. XIII–XV). Nod feroviar. XIII–XV). Wisconsin. palat (sec. întreprinderi textile. Produse de faian ă. Ohio. max. 264 mii loc. vagoane. maşini-unelte. situat în partea centrală a continentului. aparate de precizie. hîrtie. Iowa. Montana. textile şi alimentare. Strúma Stúttgart Suceáva jude în N-E României. la frontiera cu Ucraina. Carolina de Sud. cea mai nordică din grupul Insulelor Eoliene . Connecticut. Colorado. Státele Uníte ale Américii. poduri. Aeroport interna ional. Pomicultură. Mississippi. centrul adm. Relief determinat de cîteva complexe fizico-geografice şi naturale: în V Mun ii Cordilieri . Alabama. New Jersey. Universitate. 4 329 m. ale industriei uşoare şi alimentare. rafinării de petrol. Wyoming. De aici denumirea vulcanului Farul Mării Mediterane . Vestigii romane. biserici. Minnesota. Pennsylvania. Arkansas. Kentucky. port pe fluviul Rin . Vermont. mobilă). Nebraska. Numeroase monumente arhitectonice: biserică (sec. Turism. Carolina de Nord. Idaho. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile. Vulcanul activ Stromboli (926 m alt. Delaware. Oregon. alimentare. Suprafa a: 8. Turism. Dakota de Nord.). Indiana.. XVIII) etc. Centru industrial: metalurgie. Virginia. XIII–XVI). Popula ia: 1. Pomicultură. Culturi agricole: cereale. case vechi etc. statui). Louisiana. Suprafa a: 12.: Suceava . New Mexico. XII–XIII). case memoriale. Nevada. Creşterea animalelor. Georgia. al landului Baden-Würt-temberg. Academie de arte frumoase. care încadrează Podişul Columbiei . Muzee. erupe la intervale de 20 de minute). primărie.Strasburg [stras´buur] oraş în N-E Fran ei. Kansas. Illinois. între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. Universită i. situat pe rîul Neckar . forma i din lan urile distincte Mun ii Stîncoşi (alt. [´¿tutgart] oraş în Germania. Washington. Cuprinde 50 de state şi un district federal (Columbia). castel (sec. Florida. construc ii de maşini şi utilaje (automobile. mănăstiri. New York. Studiouri cinematografice. învecinat cu Canada şi Mexic. Whitney ). industria hîrtiei şi poligrafiei. Arizona.U. Mun ii Cascadelor şi Sierra Nevada (alt. Utah. Dakota de Sud. (Alsacia). biserici (sec. Monumente istorice (cetă i. California. Zăcăminte: minereuri de mangan. cartofi. State: Maine. Muzee. cînepă. prefectură. Tennessee. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (celuloză. Izvorăşte de pe versantul de S-V al masivului Vitoşa şi se varsă în Marea Egee . sfeclă de zahăr. şantiere navale. calcare. stat federal în America de Nord. Relief muntos (în V şi în centru) şi de podiş (în E). Virginia de Vest. palate. Oklahoma. Michigan. Viticultură. Alaska. Popula ia: 710 mii loc. Massachusetts. Muzee. Institu ii financiarbancare şi comerciale. Sediul Consiliului Europei (din 1949) şi al Adunării Europene (din 1979). Hawaii. Teatre.6 km2. max. vf. optice şi electrotehnice). Missouri. Valoroase monumente arhitectonice: catedrală (sec.6 mii km 2. pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. Teatre.A. pirită. rîu în Peninsula Balcanică. Izvoare minerale. Institu ii bancare şi comerciale. Maryland. . sare. Texas.

Mormintele familiei Movileştilor. Labal Marrah ). textile şi alimentare. biserici. Sucevi a (jud. produse de pielărie. Păşuni alpine. Climă temperată montană. hipopotami. Sobat ş. cu zone de podiş şi cu mun i înal i în V ( Dorfur şi Kordofan . al jud. max. străbate Podişul Sucevei şi trece prin mun. Libia. ocupă locul 2 între ările din Africa). arahide. 3088 m. crocodili ş. Faună: lei. centrul adm. Picturi. vf. Atelier de covoare şi broderii. Etiopia şi Marea Roşie. Vegeta ie: păduri tropicale. rîu în România. Podişul Etiopean (alt. Lol. Sudéþi .: 1 603 m (vf. A fost construită în 1581–1606. Produse industriale: maşini şi utilaje. mei. sorg. max. bata i. în com. maimu e. savane care trec în păşuni de stepă şi în deşert. Izvorăşte din Obcinele Bucovinei .a. Republica Centrafricană. Uganda. 118 mii loc. Alt. situat între Egipt. nichel. Turism. Limba oficială: araba. în care se varsă o mul ime de alte rîuri ( Atbara. aparate de măsurat. km2. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate. ară agrară (antrenează ¾ din popula ia activă). mango masiv muntos în E Europei Centrale. Incintă fortificată. situat pe rîul cu acelaşi nume. de stepă şi deşertice în N.Suceáva municipiu în N-E României (jud. 3 187 m. Olt). stat în N-E Africii. antilope. Relieful reprezintă o vastă cîmpie. Republica Democrată Congo. aşezare geto-dacă. porumb. Suprafa a: 2. grîu. Sn¸¿ka ). celuloză. Universitate. han. Suceáva Sucevíþa Sucidáva Sudán República ~. Kenyeti ) şi reg. pe teritoriul actualului oraş Corabia din România (jud. Jur. Muzee. Lungime: 170 km. a. Aici a existat o cetate. cu industrie în dezvoltare.5 mil. ctitorie a mitropolitului Gheorghe Movilă şi a fra ilor săi. ha) se cultivă bumbac (principala cultură de export. Zăcăminte: aur. Pe terenuri irigate (2 mil. doc. Aeroport. Capitala: Khartoum . Lungime: 300 km.). pe teritoriul Cehiei. Păduri de foioase şi conifere. mănăstire în N-E României. Climă ecuatorială musonică în S şi tropicală deşertică în N. Teritoriul ării este puternic segmentat de fluviul Nil şi afluen ii săi Nilul Alb şi Nilul Albastru . Suceava. alt. Kenya. case vechi. afluent pe dreapta al Siretului . Suceava). în 1388. Mănăstírea ~. a. At. orez. un pod peste Dunăre. domnii Ieremia şi Simion Movilă. apoi cetate romană pe malul stîng al Dunării. Turism. Suceava). Poloniei şi Germaniei. lignit ş. Ciad. vf. Este organizat în 8 state federale şi capitala na ională. hîrtie. Suceava. Popula ia: 37 mil. la extremitatea de NV a mun ilor Boemiei . mănăstire. susan. feroviar). loc. Nod de comunica ie (rutier. Bahr el-Ghazal.

Popula ia: cca 37 mil. Suprafa a: 11. capitala Republicii Autonome Abhazia.: 3645–8547 m. tutun. plumb. insulă în Arhipelagul Malaiez. Ad. Vegeta ie: păduri de conifere şi de foioase (50% din suprafa ă). la S-V de insula Flores . între arhipelagul Filipine (în N-E) şi insula Kalimantan (în S-V). Suéz Suhúmi Sulawési (Célebes) Sulawési Sulína Súlu Sumatéra (Sumátra) Súmba . în deltă. port la Marea Neagră. Este divizat în 24 de provincii. Oraş pr. vinuri). Păduri tropicale. Relief predominat de platou şi de cîmpie. Întreprinderi forestiere. de produse alimentare (conserve din fructe şi de peşte.: Waingapu . situată la S-V de peninsula Malacca . Márea ~. Popula ia: 352 mii loc. mangan. Turism. uneşte Marea Mediterană cu Marea Roşie. Suprafa a: 435 mii km2. trestie de zahăr. Ad. care se desparte de bra ul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră lîngă oraşul Sulina (România). de petrol.Suédia Regátul Suédiei .). bra ul central al Dunării. Lungime: 83. Teatre. urmată de podişul Smoland (alt. Suprafa a: 473. medie 500 m). Creşterea animalelor (inclusiv cai pentru export). Relief preponderent muntos (alt. învecinat cu Norvegia şi Finlanda. insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). Capitala: Stockholm . stat în N Europei. aluminiu ş. Pescuit. zinc. Se cultivă orez. Vîrfuri: Sarek (2090 m). în E cîmpii înguste de litoral. tutun.: 1590–5575 m. oraş în Georgia (Gruzia). la ărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). loc. uraniu. porumb. Suprafa a: 348 mii km2. loc. aur. în S o depresiune centrală acoperită de foarte multe lacuri mari şi mici. zinc.).89 mil. Popula ia: 8. ceai.8 km. de prelucrare a tutunului. Popula ia: 13 mii loc. 1 225 m). Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland. o el. Numeroase rezerva ii naturale şi parcuri na ionale. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. situat în partea estică a peninsulei Scandinavia . mare în Oceanul Pacific. Lă ime: 180 m. aur. a. mare în Oceanul Pacific. Institu ii de învă ămînt superior.: 20 m. vf. Climă ecuatorială. Climă subecuatorială maritimă. metalurgică (fontă. apar ine Indoneziei. Limba oficială: suedeza.a. Muzee. max. orez. Creşterea animalelor.6 mii km2. wolfram. nichel. öland ş. cons Canálul ~. Sulitjelma (1 914). cauciuc. Descoperită în 1667. Culturi: orez. 377 m) şi de cîmpia Skania . Construc ii de maşini (aparate de precizie). cărbuni. Relief de cîmpie şi mun i (cu numeroşi vulcani activi). [´s¬leb¬s] Ínsula ~. a. între insulele Kalimantan. cupru. în partea centrală zone colinare (alt. cărbuni. argint. Ad. Culturi: cafea. insulă indoneziană în arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). fragmente de numeroase rîuri care se varsă în Marea Baltică (Golful Botnic). cafea. Lungime: 162 km. porumb.5 mii km2. Industrie avansată: extractivă. gaze naturale. Suprafa a: 450 mii km2. Relief muntos. 2 117 m. Zăcăminte: petrol. plante de tundră montană. Márea ~. 125 mii loc. bumbac. Climă ecuatorială. Economie bazată pe industrie şi servicii. Dispune de însemnate zăcăminte de minereuri de fier. la E de insula Kaliman-tan . Expl. Kebnecajse ). Sulawesi şi arhipelagul Filipine . Sta iune balneoclimaterică. Grădină botanică. Climă temperat-maritimă în S şi aspră în N. tutun ş. max. Supra-fa a: 189 mii km2. cu următoarele particularită i: în V şi N-V Mun ii Scandinavi (alt. canal navigabil pe istmul Suez.

max. cocotieri. caprine. echipamente industriale. carne. 2 851 m. Se cresc bovine. păduri şi păşuni montane. combustibili . Capitala administrativă: Mbabane . max. Popula ia: 980 mii loc. banane. zinc. Organizat în 10 districte.a. de minereu de fier. sorg. Vegeta ie de savană.4 mii km2. Admis în ONU la 4 decembrie 1975. alumină. ovine. fabrici de produse chimice. Este divizat în 4 districte. agricultura. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Usuti. aluminiu. citrice. Expl. materiale de construc ii. stat în N-E Americii de Sud. la strîmtoarea Surabaja . pescuitul. orez. Exploatări de bauxită (ocupă unul din primele locuri în lume). între Guyana. combustibili. aur. Tambora ). trestie de zahăr. cu excep ia cîtorva cîmpii aluviale. minereuri. oraş situat pe insula Viti Levu . Produce zahăr. textile. Păduri tropicale cu arbori de esen ă pre ioase. Popula ia: 4 200 loc. alt. produse chimice.Sumbáwa [sum´baua] insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). textile. República ~. medie 1200 m. ciment. mijloace de transport. Relief de platou. Exportă bauxită. Ngwavuna. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. Aeroport. copră. învecinat cu Africa de Sud şi Mozambic. situate la 600 km N de coastele Norvegiei. lemn şi produse din lemn. bumbac. Popula ia: 720 mii loc. esături de bumbac şi de lînă. Suprafa a: 15. 1280 m) în S-V. zahăr. Importă cereale. Păduri tropicale. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. nuci de cocos. Barentsburg. centru legislativ şi reşedin ă regală: Lobamba . Export de zahăr. diamante. Importă echipamente şi utilaje industriale. îmbrăcăminte. azbest.: Longyearbyen . Administrat de Norvegia. produse alimentare. Aeroport. 1 800 m) coboară în pante line din V spre E. Turism. lemn şi produse din lemn. cu temperaturi înalte şi precipita ii bogate. Oraş pr. Climă subecuatorială maritimă. orez. la V de insula Flores . Func ionează mici întreprinderi care produc electricitate. uleiuri vegetale. cu unele culmi muntoase (alt. 71 mii loc. Universitate. capitala statului Fiji. Lan urile muntoase (alt. Popula ia: 440 mii loc. Pescuit. bumbac. Suprafa a: 62 900 km2. care se întind în văile rîurilor Umbuluzi. vînătoare. Planta ii de cafea. trestie de zahăr. bata i. citrice. legume. Swáziland Regátul ~. Centru adm. Usushwana ş. Climă arctică. Raba . rafinării de petrol. fructe tropicale. porcine. Capitala: Paramaribo . Se cresc animale. Brazilia şi Guyana Franceză. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. format din arhipelagul Spitzbergen şi Insula Urşilor. dominat de culmi muntoase. cărbune ş. Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Limba oficială: swazi şi engleza. Suprafa a: 163 mii km 2. Alte oraşe. diamante). Universitate. Muzee. oraş în Indonezia. azbest. Se cultivă trestie de zahăr (ocupă unul din primele locuri pe glob la producerea de zahăr pe cap de locuitor).4 mil. articole din lemn. Piramiden. Surabája Surinám Súva Sválbard [´svaalbard] teritoriu insular în Oceanul Arctic. Climă ecuatorială. Se cultivă orez. Komati. legume. şi de o vastă cîmpie de litoral în N şi N-E. max. minereu de fier. Limba oficială: olandeza. alimentare. cupru. savane. Suprafa a: 17 363 km2. Climă subtropicală şi temperată. păsări. Relief de podiş. Relief format de un podiş deluros. Căi rutiere: 9 153 km. stat în S Africii. Şantiere navale. pînă în cîmpia Mozambic. Vegeta ie de savană. Dispune de bogate şi variate resurse de subsol (cărbune. banane. Norvegieni. situat în N-E insulei Java . loc. a. Ny Alesund . vite. Exportă zahăr. vlc. porumb. Relief muntos (alt. Căi ferate: 301 km. 2.

Teatre. Industrie uşoară şi alimentară. marcînd prin aceasta prima etapă în unirea celor trei ări româneşti. rîu în România. pe teritoriul Bulgariei. Vîrful lui Pătru ). Institu ii de învă ămînt superior. XIX. Nod de comunica ie.ial navigabil. utilaje. castel (sec. Izvorăşte din zona vîrfului Poiana Ciungilor . Par. 230 mii loc. Lungime: 195 km. Biserica Sf. la N-E de localitatea Primorskoe (reg. Mún ii ~. făcînd parte din grupa mun ilor Parîng . Muzee. XIV–XV) etc. cucerind astfel Transilvania. în bazinul carbonifer Done k . Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. At. rutier). Ad. situată între Balcanii Centrali şi Balcanii de Est. lac în Ucraina. de pielărie. la 118 km N de Chişinău. confec ii. trece prin Fălticeni . lînă. Centru industrial: şantiere navale. constructoare de maşini. Rostov). situat pe malul drept al rîului Ciorna . reşedin ă a raionului Şoldăneşti. străbate Podişul Sucevei . Sibiu. unde în 1599 (18/28 oc-tombrie) Mihai Viteazul l-a învins pe Andrei Báthory. port la Oceanul Pacific (Marea Tasman). masiv muntos în Carpa ii Meridionali (România). Odesa. În 1877. chimică (superfosfa i). Hidrocentrale. 9 mii loc. fluviu în Irak. doc. loc. Centru silvic. maşini agricole. Numeroase monumente de arhitectură: biserică gotică (sec. fructe etc. textile. Biserica Sf. oraş în N-V Poloniei. Tatarbunar). format prin confluen a Tigrului şi Eufratului . afluent pe dreapta al Siretului . 415 mii loc. com-binat de fermentare a tutunului. în sec. mobilă) şi alimentară. Lă ime: 8 km. At. XIV–XV). Muzee. textile. reşedin ă a raionului Ştefan-Vodă. Lungime: 11 km. în 1573. Se varsă în Golful Persic . Nod de comunica ie (feroviar. trecătoare în mun ii Balcani. Teatru.Sýdney [´sidni] oraş în S-E Australiei. constructoare de maşini (nave. siderurgică. piei. Szczécin [´¿tet¿in] ªagán ªáhtî ªatt el Arab (Shatt al 'Arab) ªélimbãr ªípka ªoldãnéºti ªomúzul Máre ªtéfan-Vódã ªureánu . localitate subordonată mun. oraş în Republica Moldova. palate (sec. Lungime: 51 km. aici a avut loc o mare bătălie între armatele ruseşti şi cele turceşti. oraş în Federa ia Rusă (reg. max. Arhanghel Mihail (1879). XVI). Teatru. Turism. Industrie extractivă (huilă). oraş în Republica Moldova. uşoară (încăl ăminte. la 1330 m alt. Face legătura rutieră între oraşele Gabrovo şi Kazanlîk . Fabrică a materialelor de construc ii. Port la Marea Baltică. întreprinderi ale materialelor de construc ii. motoare electrice.: 2 130 m (vf. Monumente arhitectonice. carne.). textilă. material rulant). Formează un segment din grani a dintre Irak şi Iran. alimentară. 4 mil. 10 mii loc. rn. Muzeu. Centru comercial (export de grîu. în centrul României. alimentare. Universită i. Denumirea veche: Cîzîl . Se mai numesc şi Mun ii Sebeşului . Industrie siderurgică. principele Transilvaniei. la 116 km S-E de Chişinău. Iriga ii. situat pe fluviul Odra . doc. medie: 2 m. chimice. Gheorghe (1873). situat în bazinul Dunării inferioare. metalurgie. construc ii de maşini. Aeroport. Alt.

caprine. stat în S-E Mexicului. Nod de comunica ii. În zona de cîmpie litorală se cultivă citrice. 2. ară cu cei mai numeroşi şi cei mai înal i mun i din Asia Centrală: Alai şi Transalai în N (alt. Popula ia: 6.5 mil. Piandj. loc. o republică autonomă şi capitala. centrul adm. alimentare. în conurba ie). dropii. Turkestan. constructoare de maşini. şacali. 1. loc. textile. Aeroport. Se produc esături de bumbac şi mătăsu [te´gu] oraş în S-E Coreii de Sud. afluent pe dreapta al Siretului . max. Capitala: Villa Hermosa .: tai´ti] Taibéi [chin. Vara adesea seacă. minereuri neferoase. Tundră.şi radiotehnică). China şi Afghanistan. Include 3 provincii. produse de pielărie) şi alimentare. Vegeta ie ierboasă şi silvică (în mun i). fazani ş. 4 000–5 000 m) ş. Limba oficială: tadjika. Exploatări de cărbune. max. Kîrgîzstan. Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. Climă tropicală umedă.8 mil. străbătute de afluen ii rîului Amudaria (Vahş. oraş în insula Taiwan (Oceanul Pacific). Pescuit. 7134 m). vf. a camforului. Suprafa a: 25. Zeravşan şi Hissar în N-V şi în partea vestică (alt. Taegú Tahiti [tai´iti. Se cresc ovine. Aeroport. de încăl ăminte. Industrie de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Numele antic: Tauris . cea mai mare din arhipelagul Insulele Societă ii . 7495 m). la S de Mărăşeşti. banane. stat în Asia Centrală. Turism.: Papeete . situat între Uzbekistan. cocotieri. alimentară. făcînd parte din Polinezia Franceză . construc ii navale. Aeroport interna ional. Climă temperat-continentală şi continentală aridă.3 mii km 2. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime şi pe agricultură (concentrează cca 40% din popula ia activă). Tabríz Tadjikistán oraş în N-V Iranului. loc. vanilie etc. Centru adm. Centru comercial. textilă. loc. wolfram. petrol. Relief muntos (alt. 972 mii loc. loc. fr. Doar în regiunea S-V se profilează cîteva cîmpii premontane cultivabile. Pia ă agricolă. Izvorăşte din Mun ii Vrancei .3 mil. max.: thaip´ei] Taimîr . al provinciei Taiwan (China).ªuºíþa Tabásco rîu în România. peninsulă în Federa ia Rusă. Dinamică este industria energetică (hidrocentrala Nurek de pe Vahş). a. Popula ia: 1. cafea. fabrici de ciment. Universitate. Universitate. Suprafa a: 400 mii km 2. Suprafa a: 143. între marea Kara şi marea Laptev. Suprafa a: 1 042 km2. prelucrarea lemnului. Important centru industrial (metalurgie. Faună: lupi. Relief mai coborît în depresiunea Fergana (în N-V). República ~. trestie de zahăr.1 mii km2. capre de munte. 2 237 m. textile. situată în extremitatea nordică a continentului asiatic. a. Centru miner: cupru. Ghe ari. Capitala: Duşanbe . Relief constituit de masive muntoase (în centru şi N) şi de cîmpii joase (în S şi V). (5 mil. Surhandaria. valea Zeravşan (în partea central-vestică). aparatură electro. Pamir în S (alt. de hîrtie. insulă în Oceanul Pacific. Climă aspră. Lungime: 68 km. Orohena ). Meşteşugărit. bovine.6 mil. Popula ia: 132 mii loc. În partea centrală a peninsulei se află lacul Taimîr . Se cultivă bumbac. Kafirnigan ). Muzeu de artă. (Taipei) . Turism. Vestigii arheologice.

siderurgică. palate). în depresiunea Kaşgaria . Aeroport. centrul adm. constructoare de maşini. Oraş pr. al provinciei Shanxi . Pescuit. lac tectonic în Africa de Est. Universitate. Izvorăşte din zona dealurilor Cotswold . Dune. bananieri. de pielărie şi încăl ăminte. Navigabil. (XIV–XVI). de prelucrare a lemnului (mobilă). cupru ş. Conservator. Academie de ştiin e. gaze naturale. pe teritoriul Spaniei şi Portugaliei. situat între Republica Democrată Congo. barcane. Aeroport. Universitate. chimică. Muzee. X. Industrie minieră. Fondat în sec. 485 mii loc. Relief predominant muntos (alt. Se cultivă trestie de zahăr.Taiwán insulă a Chinei. Sporturi de iarnă. Vegeta ie tropicală. max. Numele vechi: Reval (Revel). citrice. Universitate. Denumirea veche: Formosa . Popula ia: cca 21 mil. Port. Suprafa a: 36. Taiyán Tájo Tákla-Makán Tállinn Tamísa cel mai mare fluviu din Marea Britanie. Aeroport. În văile unor rîuri şi în oaze se practică agricultura. de textile şi confec ii. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. Este legat prin canale cu golful Bristol şi cu Marea Irlandei. aur. [t¾´…e] oraş în N Marocului. alimentară. Lungime: 1 120 km. Ad. de pielărie. a.9 mii km2. Climă tropical-musonică umedă. Lungime: 338 km. Támpere Tanganyika Tangér . a celulozei şi hîrtiei. loc. Naviga ie. Tanzania şi Zambia. confec ii. loc. apoi colonie romană. alimentară. alimentară. Monumente arhitectonice: biserici (sec. fluviu în V Europei. Altitudini între 800 şi 1 500 m. a materialelor de construc ii. Monumente arhitectonice (moschee. produse alimentare). 3 997 m). max. la intrarea în strîmtoarea Gibraltar . cocotieri. Industrie constructoare de maşini (locomotive). situat pe ărmul lacului Näsijärvi . Izvorăşte din mun ii Sierra de Cuenca (Spania) şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. oraş în S-V Finlandei. deşert nisipos în V Chinei. capitala Estoniei. port la Golful Finic (Marea Baltică). Industrie constructoare de maşini (excavatoare. aparate de radio.1 mii km2. Monumente. Nod feroviar. în V Oceanului Pacific. Climă continentală uscată. trece prin Oxford şi Londra şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. oraş în E Chinei.: 1435 m. Navigabil. textile. 219 mii loc. a celulozei şi hîrtiei. în partea de S a Angliei.: Taibei . Burundi.). XII–XV). Zăcăminte: cărbuni.9 mil. maşini şi utilaje electrice. textilă. 394 mii loc. Teatre. Hidrocentrale. Străveche aşezare cartagineză. cabluri ş. de încăl ăminte. Suprafa a: 345 mii km2. despăr ită de continentul Asiei prin strîmtoarea cu acelaşi nume. Centru comercial şi industrial (materiale de construc ii. Pescuit. petrol. 1. Muzee. chimică. a. cetate (sec. textilă. Aeroport. Suprafa a: 31.

max. Popula ia: 38. uraniu). în 1811. Relieful este format de un podiş central (alt. întreprinderi petrochimice. vulcan activ mereu. Zambia. Capitala: Dar es-Sa-laam (capitala desemnată: Dodoma ). şi mun ii Livingstone în sud (alt. Numele vechi: Iuriev. Expl. Pentru export produce bumbac. Centru industrial şi cultural. de igarete. Limba oficială: swahili. 116 mii loc. Navigabil pe cursul inferior (280 km). afluent pe dreapta al fluviului Amazon . unele însă pu in valorificate. 245 mii loc. Ad. în N (5 895 m. XII–XIV). traversează deşertul Takla-Makan şi se pierde în nisipurile din E deşertului. între Australia. piscul Kilimanjaro .). oraş în N-E Spaniei (Catalonia). Rwanda. Tanganyuka şi Malawi . a. prelucrarea metalelor. oraş în Estonia. Suprafa a: 945. situate în N-V. Mún ii Tarcăului . centrul adm. Teatre. oraş în Republica Moldova. plumb. Pescuit marin. Izvorăşte din mun ii Karakorum şi TianShan . Márea ~. Numele antic: Tarent . situat pe ărmul nordic al golfului Taranto . insula Tasmania. confec ii) şi alimentare (conserve de carne şi de peşte ş. de gresie.: 1664 m (vf. Academie agricolă. 3175 m). Cascade. Dispune de variate resurse naturale (diamante. Muzee. 1 000–1 500 m). de depresiunile marilor lacuri africane Victoria. Nod feroviar. Uganda şi Kenya. 16 mii loc.7 mii loc. port la Marea Mediterană. elefan i. Include şi teritoriul insulelor din apropiere: Zanzibar. între Mozambic. Noua Zeelandă şi insulele Norfolk şi Noua Caledonie. poligrafie.1 mii km2. a.: 5 604 m. masiv muntos în Carpa ii Orientali. Monumente arhitectonice. Biserica Sf. Rezerva ii naturale şi parcuri na ionale. situat la ărmul Oceanului Indian. Lungime: 2200 km. antilope. crocodili. Vestigii arheologice. rinoceri. Mănăstire (sec. At. produse chimice. a. oraş în S Italiei (Puglia). construc ii de maşini şi utilaje. Şantiere navale. stat în E Africii. Muzee. Vegeta ie tropicală şi de savană (păduri – 45% din teritoriu). Gheorghe (1874). Industrie uşoară şi alimentară. Faună: lei. V şi S-V şi de cîmpiile riverane şi de litoral în E ării. Lungime: 2180 km. Dorpat . Nod de comunica ii. staniu. de produse alimentare (conserve). cu masive muntoase vulcanice de mare alt. Climă ecuatorială musonică. întreprinderi ale industriei uşoare (pielărie. Pemba ş.Tanzánia República Unítă ~. Tapajós Taraclía Táranto Tarc´ãu Tarím Tarragóna Tártu Tasmán . cuprins între văile Bicazului şi Trotuşului. Alt. wolfram. tutun. XII–XIII). cafea. Pescuit. cărbune. XI. Vestigii arheologice romane. max. de fabricare a hîrtiei. Burundi. Culmi împădurite. Cunoscut din sec. încăl ăminte. siderurgie. aparataj electrotehnic şi electronic ş. Centru industrial şi comercial. Observator astronomic. Prelucra-rea petrolului.). situat la 162 km S-V de Chişinău. Malawi. Este divizat în 25 de regiuni. catedrală (sec. al raionului Taraclia. clădiri vechi. doc. mare în S-V Oceanului Pacific. Republica Democrată Congo. Universitate. Majoritatea popula iei este ocupată în agricultură. a lemnului. aur. textile. Port comercial. 112. Construc ii de maşini (maşini agricole. loc. textile şi alimentare (ulei de măsline).2 mil. ară agrară în curs de dezvoltare. Relief de cîmpie au şi insulele Zanzibar şi Pemba . cel mai mare rîu din Asia Centrală. Grinduşul ). ce [tapa´3os] rîu în Brazilia.

moschee etc. vin etc. Parc na ional. ulei. farmaceutice. vf. creşterea bovinelor şi ovinelor). República Tatarstán . separată de continent prin strîmtoarea Bass . industrial şi cultural. la poalele mun ilor Tian-Şhan . max. catedrală (sec. de produse alimentare (conserve de legume. vf. Studiouri cinematografice.). Repara ii metalice. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate şi castel (sec. 2 663 m. Popula ia: 459 mii loc. Păduri veşnic verzi. Universită i. în zona de frontieră dintre Slovacia şi Polonia (alt. Grădină botanică.3 mil. aparatură electronică şi electrotehnică ş. Turism. zahăr.). Muzee. plumb. acestea fiind separate între ele printr-o depresiune tectonică. Nod feroviar şi rutier. Academie de ştiin e. Muzee. capitala Uzbekistanului. plumb. prelucrarea lemnului. şampanie. max. Universitate. Capitala Gruziei din sec. Conservator. alimentară. stepe montane. Universită i. situat pe valea Bîrladului . oraş situat pe fluviul Kura . în cuprinsul Podişului Anatoliei . cartofi. 1 617 m). Tasman în 1642. max. 48 mii loc. maşini-unelte. Gerlachovka ). Centru comercial. maşini agricole. de produse textile ( esături de bumbac) şi alimentare. At. Muzeu. bazilică (sec. Zăcăminte: crom. vf. XIII). VI). Zăcăminte: cupru. Relief de podişuri vulcanice (alt.a. Suprafa a: 68 mii km2. Academie de ştiin e. plante furajere. constînd din Tatra Înaltă .). constructoare de maşini (automobile.). a. Aeroport. doc. cupru. aparatură şi utilaje electrotehnice etc. de confec ii. Descoperită de navigatorul olandez A. a. Teatre. Climă mediteraneană. loc.8 mil.: Hobart. Păduri de conifere. fabrici de produse chimice şi chimico-farmaceutice. textile şi de confec ii. Capitala: Kazan. Centru adm. Ala Dað .Tasmánia insulă la S-E de ărmurile Australiei. de por elanuri şi faian ă. de încăl ăminte. energetică. Institu ii de învă ămînt. . de fructe şi de carne. fabrici de mobilă. legume. Nod de comunica ii (feroviar. 1.13 mil.). oraş situat pe valea rîului Circik . Monumente arhitectonice (mausoleu. Galerie de artă plastică. a pielei şi a tutunului. loc. zinc. Alt. ceai. zinc. biserici. capitala Georgiei (Gruziei).: 3 734 m. sistem muntos în Turcia. şi Tatra Joasă . max. Teatre. savane. în sec. Dumbier ). XII. Nod de comunica ii (feroviar. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. IV. Construc ii de maşini (locomotive electrice. 2. medresa Barak-Han ş. Numele vechi: Tiflis (pînă în 1936). chimică şi chimico-farmaceu-tică. strunguri ş. republică în Federa ia Rusă. VI–VII). Muzee. Industrie extractivă (petrol. poligrafie. alimentare (ulei. Suprafa a: 68 mii km2. Popula ia: 3. gaze naturale). rutier). excavatoare. pe teritoriul Slovaciei (alt. cărbune. loc. rutier). Taºként Tátra masiv muntos în Carpa i. în bazinul mijlociu al Volgăi . Climă subtropicală în N şi temperată în S. semipustiuri. Agricultură (cereale. Gala i). 2 045 m. Hidro-centrală. Aeroport. nichel. Din 1901 apar ine Australiei. întreprinderi chimice. textilă şi de confec ii. vinuri etc.). Táurus Tãtária Tbilísi Tecuci municipiu în România (jud.

Export de citrice. secară.: Alexandria . Industrie extractivă (aur.: Santa Cruz de Tenerife . Muzee. Teatre. Transport fluvial şi rutier. Relief predominant de cîmpie (Cîmpia Română ). porumb. insulă de origine vulcanică din Arhipelagul Canarelor . Avicultură.1 mii km2. At. Suprafa a: 2. energetică. Centru adm. Prelucrarea metalelor. Tennessee Teritóriile Austrále ºi Antárctice Francéze teritoriu în Oceanul Indian (insular) şi Antarctica ( ara Adéliei). în sec. Administrat de Fran a. Teherán Tel Avív (-Jáffa) oraş în Israel. de şlefuire a diaman-telor. bere). Industrie extractivă (petrol. Ghe ari veşnici. oraş situat la 1100 m alt. 7. Industrie metalurgică (aluminiu. Suprafa a: 109 mii km2. activ Pico de Teyde ). în conurba ie. XVIII). Climă tropicală uscată. vlc. Relief predominant muntos (alt. de pielărie şi încăl ăminte. Centru adm. a pieilor. Centru comercial. XII. Universită i. Administrată de Spania. Palatul soarelui (sec. Universitate. Muzee. jude în S României. alcool. Climă temperat-oceanică. pomi fructiferi. Monumente arhitectonice: Moscheea de aur. Expl. conserve). argint). [tene´sii] stat în partea centrală şi S-E a SUA. max.9 mil. constructoare de maşini şi utilaje. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. constructoare de maşini şi utilaje. Aeroport interna ional. Capitala: Nashville-Davidson. minereuri de fier şi de zinc. Popula ia: 4. Turism. legume. Fondat în 1909. legume. gaze naturale). Fondat de spanioli în 1579. alimentară. alimentară (ulei. clădiri vechi (sec. Muzee. Capitală (a Persiei) din 1788. Planta ii de bumbac. Relief muntos în E (mun ii Apalaşi ). la grani a cu Bulgaria. miniere (cărbune. Pomicultură. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. XVIII–XIX). Turism. alimentare (zahăr. pe o vale între înăl imile vulcanice din S-E ării. Teatre. în care au rămas sediile multor institu ii de stat. Turism. sfeclă de zahăr. vi ă de vie. loc. alimentară. Fostă capitală a ării. poligrafică. . fosfa i). Nod de Comunica ii (feroviar. licheni). loc. Floră săracă (muşchi.Tegucigálpa [tegusi´galpa] capitala Hondurasului. ovine). 3718 m. floarea-soarelui. a tutunului. bere. Téleorman Tenerífe Ínsula ~. comercial şi cultural al ării. Suprafa a: 5 760 km 2. capitala Iranului. electrică. Se cultivă tutun. Popula ia: 475 mii loc. Suprafa a: 396 117 km2.25 mil. 1. Creşterea animalelor (bovine. ambasade. doc. Se cultivă cereale (grîu. chimică. textile (covoare persane. orz). Popula ia: 625 mii loc. Aeroporturi. Viticultură. Culturi: cereale. Teatre. În 1948 a fost comasat cu oraşul din apropiere Jáffa . textilă. Grădini publice. feroaliaje). XIII–XIX). Relief în cea mai mare parte muntos. Monumente arhitectonice: catedrală (sec.. oraş situat la poalele muntelui Elbrus . esături din lînă şi bumbac). port la Marea Mediteraneană. Turism. Aeroport. Fără popula ie permanentă. Teatre. a sticlei. chimică.75 mil. alimentară. Important centru industrial. întreprinderi ale materialelor de construc ie (ciment). de podiş în centru şi de cîmpie în V. rutier). Universitate. subpolară. loc. străbătut de rîul cu acelaşi nume (1600 km). textilă. Industrie de prelucrare a metalelor. chimică şi chimico-farmaceutică. textilă. de mobilă. Muzee. 535 mii loc.

A fost invadată de dorieni (sf. Administrat de Marea Britanie. Suprafa a: 60 km2. Relief muntos. Principalele ramuri ale economiei: industrie în dezvoltare. legume. de asamblare a automobilelor. Industrie extractivă. cărbuni ş. Suprafa a: 13. Faună: tigri. s-a aflat sub do-mina ia Macedoniei (352–196 î. Lipsit de popula ie permanentă. alimentară. leoparzi. Reg. crocodili. Suprafa a: 6. gaze naturale. de prelucrare a petrolului. Climă tropicală. Lacuri sărate.Hr. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (60% din teritoriu). loc. 1 793 m). Malaysia şi marea Andaman. teritoriu insular în V Oceanului Indian. Popula ia: 17 mil.). de ciment. Păduri de acacia. exploatarea lemnului. Industrie extractivă (petrol. În agricultură sunt a Deşértul ~. Popula ia: 735 mii loc. Climă tropicală musonică.4 mil. cu cele mai scăzute temperaturi de pe glob. Shetland de Sus şi insulele Orkney. bizantină (pînă în 1348). romană (sec. cărbune. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. Popula ia: 62. Capitala: Austin . max. n. Capitala: Bangkok .1 mii km 2. Relief de platou şi muntos (alt. II î.). golful Siam. la S de mun ii Olimp . petrol. Ghe ari veşnici. diverse specii de păsări. km 2.4 mil. Iriga ii din apele Indului. stat în S-E Asiei. Teritóriul Antárctic Británic Teritóriul Británic din Oceánul Indián Tesália Téxas Thailánda Regátul ~. e.). Vegeta ie bogată (cocotieri. Suprafa a: 514 mii km2. constituit dintr-un sector continental şi cîteva insule din apropiere. 2 576 m). textilă. constructoare de maşini (avioane. II î. acoperit de ghea ă şi zăpadă. Climă subpolară. electrică. de prelucrare primară a produselor agricole. Suprafa a: 692. Lucrări şi servicii în cadrul bazei navale anglo-americane. masive muntoase în sectorul thailandez al peninsulei Malacca (alt. a. a Serbiei. savane. agricultura. care include sectoarele continentale ara lui Graham. bananieri). utilaj petrolier ş. maimu e. Limba oficială: thai. pomi fructiferi. turismul. Climă tropicală uscată. fier. Creşterea nomadă a vitelor (ovine. plumb. Fără popula ie permanentă. electronică. constituit din mai multe insule ce in de arhipe-lagul Chagos . orez. arahide. Creşterea animalelor.Teritóriul Antárctic Australián teritoriu în Antarctica de Est.). teritoriu în Antarctica. podişul Korat în N-E (alt. magneziu. săruri de brom. Suprafa a: 382 500 km2.). [´tekses] stat în S SUA. pescuitul. Hr. de produc ie a cauciucului sintetic. Laos. cîmpia fluviului Mekong în E şi cîmpiile de litoral în S. Dispune de bogate zăcăminte: minereu de staniu. Teritoriul ării include cîteva regiuni geografice: cîmpia fluviului Menam în partea centrală. Thar .9 mii km2. alimentară. deşert în India şi Pakistan. caprine. Administrat de Australia. situat în peninsula Indochina şi peninsula Malacca. regiune în Grecia. dealuri şi lan uri muntoase în N-V (alt. pînă la 2000 m). Administrat de Marea Britanie. loc. elefan i. porumb. textilă. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. Altitudini între 100 şi 200 m. Suprafa a: 250 mii km2. grîu. a. între Birmania. wolfram. chimică. Este organizat administrativ în 71 de provincii (grupate în 6 regiuni) şi o metropolă (capitala). metalurgică. Dune de nisip. forestieră. Cambodgia. cămile). 3 000–4 000 m). păşuni. între cursul inferior al Indului şi mun ii Aravalli . milen. În 1881 a revenit Greciei. Se cultivă bumbac. Popula ia: 3000 loc. ierburi xerofite. a Imperiului Otoman. acesta situat la S de insulele Maldive .

legume. Popula ia: 2. păşuni alpine. Popula ia: cca 18 mii loc. În depresiuni se cultivă orz. Navigabil în cursul inferior. Sf. At. pomi fructiferi. (ca vamă cu o mică fortifica ie din pămînt şi lemn) în 1408. textile) şi alimentare.22 mil. Alt max. doc. pe teritoriul Chinei şi Kîrgîzstanului. Suprafa a: 2 mil. doc. At. iaci). cel mai înalt podiş din lume. Relief de mun i şi podişuri înalte. Podíşul ~.4 mil. la 58 km S-E de Chişinău. VII. Catedrala Episcopală (cu trei hramuri): Schimbarea la fa ă. situat pe teritoriul Chinei şi Indiei. loc.Thássos [´qaasos] insulă în N Mării Egee.62 mil. Reşedin ă regală. capitala regatului Bhutan. vi ă de vie. Climă aspră şi uscată. cu precipita ii reduse. de aur. la N de mun ii Himalaya . land în Germania. rîu în Republica Moldova.: Erfurt .a. km2. întreprinderi ale industriei alimentare. rutier). municipiu în Republica Moldova. Centru adm. Băiuş (rn. Climă continentală aspră. Zăcăminte: cărbuni. 132 mii loc. de minereuri de fier. cupru ş. caprine. în sec. Numeroşi ghe ari. bovine. Alt. At. sare. Climă aspră şi uscată. Prelucrarea lemnului. Prelucrarea metalelor. sistem muntos în Asia Centrală. trecînd prin Roma. De aici izvorăsc fluviile Ind. Vegeta ie săracă. Popula ia: 2. Thímphu (Tímbu) Thuríngia Tian-Shan Tibésti Tibét Tibét Tíbru Tighéci Tighína (Bendér) . separată de continent prin strîmtoarea Thasos .: Lhasa . pe teritoriul Ciadului şi a Libiei. ocupînd cea mai mare parte a Podişului Tibet . XV (Chigheci ). Nod de comunica ii (feroviar. fluviu în Peninsula Italică. Păduri de conifere. de artizanat. Brahmaputra. XIX). Lungime: 405 km. Relief muntos (alt. doc. Izvorăşte în apropierea com. regiune în S-V Chinei. Vegeta ie de pustiu. medii cuprinse între 4000 şi 5000 m. sare ş. Centru adm. în S-E mai temperată. în sec. Centru comercial şi meşteşugăresc. masiv muntos în Sahara.: 7 439 m. Zăcăminte: minereuri de fier. şi se varsă în Marea Tireniană printr-o deltă. Creşterea animalelor (ovine. întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă. Administrată de Grecia. cartofi. În mun i se întîlnesc numeroşi ghe ari.a. Expl. Climă deşertică. oraş situat pe o vale intramontană din Himalaia Orientală. cărbuni ş. Leova). străbate Cîmpia Romei . Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. 1203 m). Suprafa a: 16. Izvorăşte din mun ii Apeninii Toscano-Emi-lieni . Huanghe ş. Lacuri şi izvoare termale.: 3 415 m. Muzee. repara ii navale. Lungime: 35 km. afluent pe stînga al Prutului. de pielărie. Adormirea Maicii Domnului. 22 mii loc. minereu de fier. km2. Construc ii de maşini şi utilaje. a. Alt. Lungime: 2 500 km. Suprafa a: 398 km2. loc. încăl ăminte. petrol. max. întreprinderi de repara ii auto.25 km 2. max. Predomină vegeta ia erbacee. Planta ii de măslini. Suprafa a: 1. Vîrful Victoriei . Climă mediteraneană. situat pe malul drept al fluviului Nistru. Monumente istorice şi arhitectonice: Cetatea Tighina. Zăpezi permanente. Este străbătut de numeroase lan uri muntoase cu înăl imi de peste 6 000 m. Ierarh Nicolae (1825). a. de semipustiu şi de stepă montană.

Ad. Tígru fluviu în Asia. afluent pe dreapta al Dunării. doc. institutele de medicină. de cazacii zaporojeni. Relief muntos (alt. Timiºoára Timók rîu în Peninsula Balcanică. Suprafa a: 8 692 km 2. Viticultură. Lungime: 1 950 km.). afluent pe dreapta al Dunării. Timiş. Popula ia: 694 mii loc. Lungime: 183 km. municipiu în S-V României. porcine). în aval de Belgrad. XIV–XV). Numele antice: Tibiscus. care păzea o vamă la trecerea peste Nistru. Timeses . Izvorăşte din mun ii Balcani. cu zone de dealuri în N şi S şi de mun i în N-E. Izvorăşte din mun ii Taurusul Armean . situat la E de insulele Flores şi Sumba. pe teritoriul statelor Turcia. în 1212. Centru industrial: construc ii de maşini (excavatoare. Relief de cîmpie.Tighína Cetátea ~. confec ii. secară). de material rulant. Culturi cereale (grîu. Monumente istorice şi arhitectonice. medie: 406 m.: Timişoara . mare în E Oceanului Indian. monument medieval de arhitectură militară. Observator astronomic. legume. textile. Monumente arhitectonice: castel (sec. loc. port.9 mil. de marochinărie. orz. plante uleioase. Pomicultură. Filarmonică. între coastele de N-V ale Australiei şi insula Timor . Creşterea animalelor. jude în V României. a. lignit. autoturisme. centrul adm. politehnic ş. Creşterea animalelor (bovine. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. 335 mii loc. Operă. motoare Diesel ş. atestat în 1408. Construc ii de maşini şi utilaje. Aeroport interna ional. manioc. fortărea ă pe malul drept al Nistrului. Vegeta ie de savană. maşini agricole. minereu de fier. Vestigii arheologice. Muzee. catedrala ortodoxă (sec. Tímiº Tímiº rîu în S-V României. 2960 m). Trece prin oraşele Caransebeş şi Lugoj. catedrala catolică (sec. Climă subecuatorială. pe cursul inferior marcînd frontiera dintre Serbia şi Muntenegru şi Bulgaria. la grani a cu Ungaria şi Serbia şi Muntenegru.) şi alimentare. sfeclă de zahăr. Universitate. Centru adm. Filarmonică. a. Zăcăminte: petrol. Teatre. Denumită de turci Bender (“chei. Izvorăşte din Mun ii Semenicului şi se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei. XVIII). Din 1812 şi-a pierdut importan a militară. Operă. al jud. Românilor basarabeni le-a servit ca loc de refugiu şi apărare contra invaziilor străine.2 mii km 2. A fost atacată şi asediată de turci şi tătari. Muzee. încăl ăminte. produse chimice. insulă în E Arhipelagului Malaiez. Lungime: 350 km (244 km pe teritoriul României).a. Teatre. Suprafa a: 615 mii km2. A fost construită în anii 1538–1541 pe locul unei întărituri de pămînt şi lemn mai vechi (sec. arbori de cauciuc ş. se varsă în Golful Persic . XVIII). situat pe malurile canalului Bega . At. a. Timór Timór . de agronomie. numele ini ial al cetă ii fiind Tighina . ape minerale. XIV–XV). Popula ia: 1. după ce se uneşte cu Eufratul . XX) ş. mobilă. tramvaie. poligrafie. Teaghinea cheaci . întreprinderi ale industriei uşoare (produse de pielărie şi încăl ăminte. de armatele ruseşti. Siria şi Irak. oraş fluvial“). Se cultivă: orez. catedrala sîrbească (sec. material rulant. Suprafa a: 33. tutun. de confec ii etc. max. Administrată de Indonezia. Apicultură. Comunică cu marea Arafura. străbate Cîmpia Mesopotamiei şi. Trece prin oraşele Mosul şi Bagdad .

XVIII. Ainaro. cerbi.Timórul de Est/Timórul Orientál Republica Democratică a Timorului de Est/ Republica Democratică a Timorului Oriental . de pielărie şi încăl ăminte. Tismana). Fresce din sec. 238 mii loc. de esături din bumbac şi de confec ii. municipiu în Republica Moldova. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. strunguri. Tísa Tismána Titicáca Tiumén . Bogat în peşte. Aeroport. lac tectonic situat în Anzii Cordilieri . Hidrocentrală. max. Alte oraşe: Aileu. cocotier). mănăstire în România (jud. Important centru industrial şi cultural. cuprinsă între Peninsula Italică şi insulele Sicilia. XIX). Manatuto ş. Monumente istorice. în sec. cabaline.a. mistre i. 2 936 m. At. formează pe o por iune de 62 km grani a dintre România şi Ucraina şi se varsă în Dunăre în amonte de Belgrad. Karau ş. Capitală din 1920. cu vulcani stinşi şi gheizere noroioase. Întreprinderi industriale: uzine constructoare de maşini şi utilaje. crocodili. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. Pescuit intens. Economie bazată pe agricultură şi industria prelucrătoare a produc iei agricole. Ad. la 3812 m alt. la 71 km S-E de Chişinău. Gorj. Renovată de mai multe ori. situat pe rîul Tura . de aparate electrice. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Muzee. teck. max. Laclo. afluent pe dreapta al Dunării. Izvorăşte din Carpa ii Păduroşi (Ucraina). Relief muntos (alt. Tirána Tiráspol Tireniánã Márea ~. Planta ii de arbori de cauciuc. Tata Mailau ). cartofi. Aeroport.: 2630 m. Şi-a proclamat independen a în mod oficial la 20 mai 2002. cafea. Muzee. cunoscută din sec. textilă şi de confec ii. doc. Institu ii de învă ămînt superior. Resurse de subsol: petro capitala Albaniei. Capitala: Dili . Se cresc bovine. Fondat în 1586 pe locul unei aşezări mai vechi Cinghi-Tura . textilă. cea mai mare insulă din arhipelagul Sondele Mici . Rîuri scurte şi repezi: Lois. Studiouri cinematografice. la grani a dintre Perú şi Bolivia. Ad. Teatru. puternic accidentat. de conserve. anterior fiind un teritoriu dependent. Palermo . picturi din sec. ovine. stat insular în Oceania. Bancau. com. 496 mii loc. Se cultivă orez. Vegeta ie de savană şi păduri de arbori tropicali (eucalipt. Aeroport. porcine. Teatre. Popula ia:. situat în partea de răsărit a insulei Timor . a. porumb. max. Construită din lemn de tisă (1375–1378). XV. şerpi ş. a. Mănăstírea ~. Edificii moderne. rîu. parte a Mării Mediterane. Fondat în 1792. aparate de măsurat. chimică. 925 618 loc. Sardinia şi Corsica. Navigabil. de vinuri şi coniacuri etc. pe litoral – cîmpii înguste. şi pe două insule mai mici Palau Atauro şi Palau Jaco . situat pe malul stîng al Nistrului. Teatre. Faună: maimu e. Monumente arhitectonice. administrat de Indonezia. situată în partea centrală a ării. Nod de comunica ii. santal.: 364 m. Muzeu de artă religioasă. alimentară. Suprafa a: 15 007 km2. Porturi: Neapole. XVI. XIV. de prelucrare a metalelor.). Iriga ii. oraş în Federa ia Rusă. cuprinzînd şi enclava Okussi din partea de V a insulei principale (indoneziană). ceai. Dilor. utilaje electrotehnice etc. Universitate. Climă tropicală musonică. bumbac. Lungime: 960 km. fabrici de mobilă. Suprafa a: 8330 km2 (cel mai mare lac alpin de pe glob). Muzee. Universitate. Este divizat în 13 districte administrative. a lemnului. Industrie constructoare de maşini (nave fluviale. tutun. alimentară. 183 mii loc. Ermera. vf.

C . cocotieri. Popula ia: 45 mii loc. Sector zootehnic productiv (bivoli. Fostă aşezare dacică. cafea. Dîmbovi a. bumbac. Aeroport. Turism. Cascade. Monumente: ansamblul monumental. al jud. Hidrocentrale. Supra-fa a: 301 km2. Tobágo insulă în Oceanul Atlantic (arhip elagul Antilele Mici). sec. XI. de pielărie. care coboară treptat spre S pînă în cîmpia litorală. transporturile de tranzit. Rafinării de petrol. Universită i. 98. 1 020 m) şi Atakora . situat pe valea rîului Neam . în 1406. Turnul Chindiei (sec. al jud. Climă subecuatorială musonică şi tropicală.Tîrgóviºte municipiu în partea central-sudică a României. Turism. At. cu 21 de prefecturi. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.8 mii loc. arahide.8 mii loc. Filarmonică. ciment. situat la ărmul Golfului Guineii. doc. Se cultivă pentru export cacao. utilaje industriale. al jud. case vechi. Monumente: cetate (sec. împreună cu care formează teritoriul Republicii Trinidad-Tobago. grafit. fluviu în Brazilia. Biserica Domnească (sec. situat pe rîul Ialomi a . Masa tăcerii ). între Ghana. ovine. Tîrgu-Neamþ oraş în România (jud. Universitate. Mureş. Casa memorială “Ion Creangă“ (la Humuleşti). poligrafică. bauxită. doc. Prelucrarea metalelor şi a lemnului (mobilă).3 mil. produse petroliere. XV–XVII). izvorăşte din Podişul Braziliei şi se varsă în estuarul Amazonului. textilă. Muzee. Lungime: 2 850 km. Capitala: Lomé . Monumente istorice şi arhitectonice: Curtea Domnească (sec. municipiu în S-V României. cromite. realizat de C. At. placaje. păsări). At. Zăcăminte: fosforite. XIV–XVII. prelucrarea lemnului. Teatre. în ruine). textilă. fabrici de produse chimice şi alimentare. petrol. repara ii auto. Popula ia: 5. clădiri vechi. XV). Muzee. case vechi. Construc ii de maşini şi utilaj petrolier. porcine. străbătut în N-E de lan urile muntoase Togo (alt. Tocantíns Tógo República Togoléză . în sec. Poarta sărutului. Func ionează întreprinderi de cherestea. Principalele ramuri economice: agricultura. Brân-cuşi ( Coloana infinitului. centrul adm. Exportă fosfa i. Tîrgu-Jiu Tîrgu-Múreº municipiu în partea centrală a României. stat în vestul Africii. 25 mii loc. Muzee. alimentare. 168 mii loc. ciment. industria extractivă şi de prelucrare a produselor agricole. biserici. loc. max. mei. alimentară. Gorj.). centrul adm. aceasta urmată de un ărm cu lagune şi bancuri de nisip. a materialelor de construc ie. sorg. Industrie constructoare de maşini. bunuri de larg consum. Pescuit maritim. copră. palate. Neam ). cafea. doc. materiale de construc ie. în N-E insulei Trinidad. biserici. Par ial navigabil (pe 350 km de la vărsare). Industrie de prelucrare a lemnului (mobilă. Relief de podiş. Suprafa a: 56 785 km2. de prelucrare a lemnului. igname. ateliere de meşteşugărit. Este divizat în 5 regiuni. minereuri de fier. cherestea etc. situat pe valea Mureşului. Vestigii arheologice. Muzee. cacao. textile. manioc. Burkina Faso şi Benin. alimentară. caprine. Grădină zoologică. Universitate. a materialelor de construc ie. Vegeta ie formată de păduri tropicale şi de savană. jambu. XVI). orez. centrul adm. Cetatea Neam (în ruine. XIV). 99. iar pentru consumul intern porumb. biserici. în 1332. Circa 85% din popula ia activă sunt antrenate în agricultură.

8 mii loc. Stavropol . mecanică fină etc. Fondat în sec. Artizanat. situat în valea fluviului Niger . afluent al fluviului Obi . situat pe fluviul Tajo .). situat pe Volga. aparataj electric etc. Academie de ştiin e. (30 mil. Institu ii de cercetări ştiin ifice. la 516 m alt. oraş în SUA (Ohio). fabrici de produse chimice. cocotieri. Relief cu altitudini reduse. a materialelor de construc ie. Climă tropicală. XVI). Parcuri. Universitate. Viticultură şi vinifica ie. Monumente arhitectonice: biserici (sec. Grădină zoologică. a. situată în E insulei Honshû . Industrie constructoare de maşini (rulmen i. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate (sec. de pînă la 1964. Administrat de Noua Zeelandă. Aeroporturi. metalurgică. Universită i. XV–XVI).8 mil. Centru comercial (pia ă pentru grîne. 11. Pescuit dezvoltat. situat pe rîul Tom . prelucrarea metalelor. oraş în Federa ia Rusă (Siberia Occidentală). aparatură electronică. Turism. XVIII–XIX). utilaj electrotehnic. doc. textilă. Muzee. chimică. biserici (sec. teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific. sare. temple. Ínsulele ~. situat pe Tisa . Vestigii romane. poligrafică. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Suprafa a: 210 km2. nave. Industrie constructoare de maşini (mijloace de transport. sinagogi. Teatre. Renumitele vinuri de Tokaj. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile). XI. Hidrocentrală. XIII–XVIII). XIX). în sec. Turism. Popula ia: 1870 loc. Aeroport. de sticlărie.). alimentară. chimică. sanctuare. 64 mii loc. XII. pagode. utilaje electrotehnice ş. textilă şi de confec ii. Tókio [´tookio] Tolédo [t¬´liid¬u] Tolédo Toliátti Tombouctou Tomsk [tõmbuk´tu] oraş în Mali. citrice. port la golful Tokio (Oceanul Pacific). Prelucrarea metalelor (tradi ii în produc ia de săbii şi de armuri). oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia Nouă). artizanat (ceramică). 506 mii loc. Culturi agricole: bananieri. Universitate. oraş în Federa ia Rusă. Aeroport. Nod caravanier. Industrie siderurgică. de ciment. catedrală gotică (sec. textile şi alimentare.: Fakaofo . tutun). automobile. capitala Japoniei. de prelucrare a lemnului. port pe ărmul S-V al lacului Erie . Denumirea veche. de prelucrare a petrolului. Centru comercial. în conurba ie). 7. . alimentară. Muzee. loc. Muzee.). aparate de măsurat şi de control. cinematografică. 333 mii loc. constructoare de maşini (avioane. 665 mii loc. At. de prelucrare a lemnului. Centru adm. loc. Monumente: palat imperial. Teatru.Tókaj Tokeláu [´tokai] oraş în N-E Ungariei. moschei etc. alimentară. Artizanat. 35 mii loc. clădiri (sec. format din 3 in-sule situate la N de arhipelagul Samoa .

cu precipita ii abundente şi uragane puternice. Institu ii financiare şi bancare. Exportă copră. ajutoarele externe. plante aromatice. Pescuit maritim. Proclamarea independen. Vava´u. legume. Suprafa a: 750 km2. loc. utilaje) şi alimentare. automobile. maşini-unelte ş. capitala statului Kansas . Relief muntos. Piemonte . Denumirea antică: Taurasia . citrice.).: 9 m.. Vestigii romane. case vechi. Descoperită în 1606 de navigatorul spaniol L. turismul. al reg. Căi rutiere: 675 km. oraş în N-V Italiei. comercial şi cultural. 3. făcînd parte din arhipelagul Tonga . metalurgice (aluminiu). material feroviar. centrul adm. Aeroport. Teatru. Teatre.Tónga Regátul ~. a. max. V. În cuprinsul ei se întîlnesc numeroase insule coraligene şi vulcanice (cca 70). Climă tropicală oceanică. Transport naval şi aerian. citrice. în insula Kao ). Climă tropicală. al provinciei Ontario . centrul adm. alimentare. Centru industrial. Aeroport. max. XII–XVII). catedrală (sec. Limba oficială: engleza şi tongana. Baza economiei o constituie agricultura. Leagă apele Mării de Corali (Oceanul Pacific) şi ale mării Arafura (Oceanul Indian). Mare centru industrial: construc ii de maşini (automobile “FIAT“. Conservator. Tongatápu Topeka [t¬´pik¬] insulă coraligenă în S Oceanului Pacific. oraş în partea centrală a SUA. poligrafie. cu suprafa a totală de aproximativ 670 km2. Întreprinderi constructoare de maşini (navale. textile. Tórres . Vegeta ie de păduri tropicale umede (cca 11% din teritoriu). la 2 200 km N-E de Noua Zeelandă. 1. Academie de arte. Toríno Torónto [t¬´rontou] oraş în Canada. bananieri. Universitate (1404). chimice. de Torres. Culturi agricole: bata i (principal producător pe glob). aeronautice. Ad. Centru comercial (cereale. strîmtoare între peninsula australiană York şi insula Noua Guinee .ei: 4 iunie 1970.9 mil. loc. cocotieri. XV–XVI). situat pe valea rîului Pad . cu numeroşi vulcani activi (alt. maşini agricole. pe lîngă fortul Toronto. capitala statului Tonga: Nuku´alofa . combustibili.). Universită i. Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec.). 1 033 m. Oraş pr. avînd ca surse complementare industria. tractoare. Industrie extractivă (cărbuni). Eua ş.4 mil. avioane. Fondat de francezi în 1720. Pescuit. fabrici de produse chimice. cocotieri. Lă ime: 85–160 km. situat pe ărmul N-V al lacului Ontario . Suprafa a: 257 km2. vize şi comer . Vegeta ia: planta ii de bananieri. 120 mii loc. din care numai 45 sunt populate (Tongatapu. textilă. textile şi alimentare. aparatură electronică şi optică etc. Cuprinde cca 170 de insule. Organizat în 23 de districte. Capitala: Nuku´alofa . constructoare de maşini şi utilaje. serviciile de transport. vanilie. Universitate. Muzee. animale). Importă produse industriale (maşini. Institut politehnic (1859). stat în S-V Oceanului Pacific. fructe tropicale. Popula ia: 106 mii loc. alimentară. Muzee. situat în arhipelagul Tonga . a. Fondat în 1854. Pescuit de perle. Aeroport. biserici. produse electrotehnice şi radiotehnice.

Monumente: mănăstire rupestră. Industrie constructoare de maşini (material rulant). 145 mii loc. 435 m). Şantiere navale. loc. Turism. Viticultură. fabrici de mobilă. XIII). XVII) ş. catedrală (sec. devenit în anul 46 d. Industrie extractivă (petrol. palate. Pescuit. Muzee. primărie (sec. făcînd parte din Polinezia Franceză. Aeroport. Aici a avut loc bătălia navală din 21 octombrie 1805. a. XIII) ş. Monumente istorice şi arhitectonice. biserici (sec. în urma căreia flota engleză (condusă de amiralul Nelson) a repurtat o strălucită victorie asupra flotei franco-spaniole. Popula ia: 1. Macedonia şi Marea Egee. Monumente: biserici (sec. ['twamo'tu] (Tuamotú) arhipelag în S Oceanului Pacific. Muzee. Popula ia: 12 mii loc. prefectură ş. Climă tropicală umedă. marmură). Touamótou Toubouaï Toulón [tu´lõ] Toulouse [tu´luuz] Tours [´tuur] Trabzón Trácia denumire dată teritoriului locuit de traci. Relief vulcanic (alt. XI–XIII). Pescuit. construc ii de maşini. catedrală (sec. la V de strîm-toarea Gibraltar . port la Marea Neagră. Este administrată de Polinezia Franceză. palate (sec. arbori de cafea şi de vanilie. alimentară. În antichitate a fost colonie greacă. prelucrarea metalelor. 359 mii loc. Popula ia: 3. provincie romană. Trebizond . de hîrtie. Hr.8 mii loc. Suprafa a: 915 km2. produse textile şi alimentare. XII–XIII). alimentare. catedrală (sec. Monumente: biserici (sec. care se învecina cu Marea Neagră. Culturi cerealiere. de produse chimice şi alimentare. XII–XVII). între Marea Tireniană şi Marea Ligurică. Şantiere navale. XIII). a. la E de insula Tahiti . metale neferoase. a. cap în S Peninsulei Iberice (Spania). Suprafa a: 164 km 2. oraş în S-E Fran ei. arbori de cafea şi vanilie. metalurgie. situat pe flu-viul Garonne . XIII–XVI). Vestigii romane. mercur. situată în partea central-vestică a ării. Port fluvial. Institut politehnic. Creşterea animalelor (bovine. Pomicultură. ovine). Suprafa a: 23 mii km2.: Floren a . XVII–XVIII) ş. Universitate (1229). Aeroport. Vestigii romane şi bizantine. în special vinuri). port la Marea Mediterană. Oraş. Cocotieri. chimică. situat pe malul drept al Loarei . pr.5 mil. max. Denumirile vechi: Trapezunt. întreprinderi producătoare de ciment. Cocotieri. Muzee. întreprinderi chimice. Pia ă agricolă (produse agricole. Valoroase monumente arhitectonice: biserică (sec. oraş în S-V Fran ei (Languedoc). Turism. a. provincia Moesia. 168 mii loc. Turism. Construc ii de avioane. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole.Toscána regiune în Italia. oraş în N-E Turciei. textile. Trafalgár . textilă. oraş în partea de V a Fran ei (Touraine). 130 mii loc. obiecte de artizanat. [tubwa'i] (Tubuaí) arhipelag în S Oceanului Pacific. Centru comercial.

Moldovenească. Hr. unguri. apoi anexată Imperiului Habsburgic. Ocupată de unguri (sec. avari. bulgari. În evul mediu devine culoar de trecere spre V a popoarelor migratoare orientale (go i. Sta iune balneară.S. Muzee. regiune istorică la E de Nistru. Este teritoriul de formare a poporului şi limbii române. limba.S. germani ş. port la golful Trieste (Marea Adriatică). Carpa ii Meridionali şi Mun ii Apuseni. Hr. Monumente arhitectonice de valoare: catedrală (sec. constructoare de maşini. Industrie de prelucrare a petrolului. biserici (sec. aici sunt men ionate primele forma iuni statale (voievodate) româneşti: Gelu. a. lac în partea centrală a Italiei (Umbria). a. pecenegi. XVII). În antichitate a fost locuit de triburile geto-dace (carpi.. XI–XIII). XV–XVII). huni. Transilvania şi-a păstrat în cursul secolelor identitatea na ională. cultura şi credin a pînă la independen a deplină şi la crearea în 1918 a statului na ional unitar România. Aeroport. XVIII şi în cursul sec. XVI–XVIII.S. XIII). Universitate. IX–XV. castel (sec. o include. cunoscut şi cu denumirea Ardeal . Colonie romană ( Tergeste ). XI–XIV). 245 mii loc. textilă. teritoriu cuprins astăzi între Carpa ii Orientali.A. La 24 octom-brie 1924 în Transnistria este formată R. X–XI. În sec. Suprafa a: 128 km 2. în anul 217 î. chimică. în Republica Moldova. tirage i). de ciment. Triéste (Triést) . în componen a R. cucerită de romani în 106 şi transformată în provincie romană.S. În 1992 au avut loc lupte violente pentru întregirea teritoriului Republicii Moldova. După proclamarea independen ei de stat a Republicii Moldova (27 august 1991) liderii separatişti proruşi de la Tiraspol declară Transnistria drept stat aparte. Aici. alimentară. Menumorut . Aşezările româneşti în Transnistria sporesc numeric în sec. poligrafică. Glad.S.). Este cel mai mare lac din Penin-sula Italică. ucrai-neni. în 52 î. Port de tranzit interna ional pentru mărfuri.Transilvánia provincie istorică în România.R. pe care U. la 2 au-gust 1940. Transnístria Trasiméne Lácul ~. la 259 m alt. La sfârşitul sec. Moldoveneşti. doc. A fost nucleul statului geto-dac Dacia . cumani ş. colonizată cu saşi şi secui (sec. Teatru. armata cartagineză (condusă de Hannibal) a învins armata romană condusă de consulul Cains Flaminius.S. oraş în N-E Italiei. Vestigii romane. XIX teritoriul dintre Nistru şi Bug este colonizat de Imperiul arist cu ruşi. At.

Include 7 comitate şi 2 oraşe cu statut special. întreprinderi ale industriei uşoare (textile. activ Eons). Capitala: Port of Spain . maşini şi utilaje industriale. IV î. savane. 1. 532 mii loc. 245 mii loc. bananieri. cacao. biserici baroce (sec. Denumirea veche: Nidaros .). forestieră. XVIII). de prelucrare a lemnului. tutun. Turism în proces de reorganizare. XII–XIV). păşuni. ară industrial-agrară. Muzee. doc. vlc. Trípoli Trípoli Tristán da Cúnha Trómsø [´trumsœ] oraş în Norvegia. păsări. 3239 m. Vestigii romane. clădiri în stil colonial. încăl ăminte) şi alimentare. în sec. Popula ia: 60 mii loc. Aeroport. Centru pomicol. prozator. port pe ărmul insulei Tromsø . Suprafa a: 209 km2. format din cinci insule. banane. Universitate. a obiectelor de artizanat. Faună bogată (îndeosebi păsări). Pescuit maritim intens.: Edinburg . albatroşi etc. Chişinău. Industrie extractivă (pirite. constructoare de maşini. arhipelag japonez în S Mării Japoniei. textilă. citrice. textile. Principalele culturi agricole: trestie de zahăr. chimico-farmaceutică. port la Marea Mediterană. Rafinării de petrol. Construc ii navale. în curs de dezvoltare. comună suburbană a mun. metalurgică. Tobago ). viticol şi de vinifica ie. Muzeu polar. Muzee. teritoriu insular în sudul Oceanului Atlantic. Fondat în 997. folclorist. Institu ii de cercetări. Trinidad şi 576 m. orez. Climă tropicală oceani-că. 140 mii loc. alimentară (conserve de peşte). oraş în Perú. Monumente: catedrală (sec. Importă petrol. stat în America Centrală. Se cultivă secară. Popula ia: 1 365 000 loc. Observator. Relieful insulelor reprezintă zone de cîmpii deluroase. alimentară. în ins. Universitate. important port la Marea Mediterană. max. capitala Libiei. port la Oceanul Atlantic. Industrie extractivă şi de prelucrare a hidrocarburilor. legume. Vegeta ie formată în cea mai mare parte de arbori şi plante cultivate. ovine. Vegeta ie: păduri de esen e pre ioase (45% din teritoriu). Catedrală gotică (sec. situat la S-V de insula Sfînta Elena . Aeroport. A fost locuit de finicieni (sec.5 mil. alimentare. Administrat de Marea Britanie. Popula ia: 400 loc. cocotieri. XVII). oraş în V Norvegiei. arbori de cafea şi de cacao. Aeroport. ovăz. Suprafa a: 5 128 km2.). max. XVI. animator al vie ii publice din Basarabia. mamifere marine. chimică. At. situat pe insulele Trinidad şi Tobago din arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Punct terminus al unei conducte de petrol. Cresc bovine. Faună: păsări (pinguini. Exploatări de petrol şi gaze naturale. Suprafa a: 709 km2. minereuri). Industrie de pielărie şi încăl ăminte. Fondat în 1534. Pescuitul şi prelucrarea peştelui. Hr.Trinidád-Tobágo República ~. citrice. Monumente. Relief muntos (alt. 940 m. Întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. Centru adm. Tróndheim [´trunheim] Trujillo [tru´hijo] Truºéni Tsushíma [tsu´¿ima] . dominate de lan uri muntoase nu prea înalte (alt. (după unele izvoare – 104 km2). Pescuit. oraş în N Libanului. textilă. Climă oceanică musonică. alimentară. în ins. Universitate (1824). loc. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. situat între Coreea şi Japonia. produse alimentare. 54 mii loc. Căi rutiere: 8 000 km. zahăr. Exportă produse petroliere. în Republica Moldova. a materialelor de construc ii. Aici s-a născut Gheorghe Madan (1872–1944).

alimentare. În antichitate s-a numit Aegussus . Sector zootehnic productiv (vite cornute mari. 1544 m). Lacuri fluviale şi de litoral. chimice. Cetate (sec. situat pe rîul Upa . municipiu în România (Dobrogea).4 mii km 2. maşini şi utilaje de transport. flota rusă a fost înfrîntă de flota japoneză. situat pe fluviul Neckar . de legume şi fructe. legumicultură. secară). Cerealele (grîu. motociclete. loc. Universitate. în partea centrală stepă deluroasă (alt. măsline. oraş în Federa ia Rusă. capitala Tunisiei. Tulcea . stat în N Africii. XV). Limba oficială: araba. la 27–28 mai 1905. uleiuri vegetale. Fondat în sec. sorg. chimică. Popula ia: 9. minereuri de fier. textilă. loc. Turism. ulei etc. Piscicultură. vin. XVI). turism. stejar. plută (6% din teritoriu). cu întreprinderi metalurgice. Muzee. de uleiuri vegetale. Port pe bra ul Tulcea al Dunării. Aici. mobilă. Valoroase monumente: moschee (sec. port la golful cu acelaşi nume.). textile. Aeroport. textile. 82 mii loc. XIII). X î. cărbune brun. Vestigii arheologice. Popula ia: 270 mii loc. condusă de amiralul Tôgô. Universitate (1477).). Şantiere navale. Hr. mei) ocupă circa ¾ din suprafe ele lucrate. caprine. Materiale de construc ii. produse chimice şi alimentare. afluen i ai fluviului Enisei (Siberia Centrală). IX). curmali. Centru industrial: metalurgie. Túla Túlcea Túlcea Tungúska Tunís Tunísia República Tunisiánă .a. Industrie metalurgică (feroase). citrice. produc ie de cereale (porumb. Institu ii de cercetări ştiin ifice. gaze naturale) şi de prelucrare a materiei prime. Universitate. Vestigii arheologice. Func ionează o uzină metalurgică. Capitala: Tunis . Relief de deal şi de munte. grîu. XII (anul 1146). situat pe ărmul Mării Mediterane. plumb. Principalele ramuri economice: agricultura. centrul adm. Aeroport interna ional. XI–XVI). porumb. mausolee.4 mil. numele a două rîuri din Federa ia Rusă: Tunguska Inferioară (2 989 km) şi Tunguska Mijlocie (1 685 km). fabrici de ciment. 98 mii loc. Climă mediteraneană în N şi tropicală deşertică în S. cămile). 542 mii loc. Muzeu. Muzee. 1. Suprafa a: 8. Zonă agricolă: viticultură. tutun. alimentară. orz. textile. industria extractivă (fosfa i.1 mil. construc ii de maşini (maşini agricole. Im . Valoroase monumente arhitectonice: castel (sec. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. instrumente muzicale. în S un sector al deşertului Sahara . în 1657 (Tulcea ). Se mai cultivă curmali. ovine. Relief variat: în N lan uri ale mun ilor Atlas (alt. jude în S-E României. pescuit. de instrumente muzicale. Cunoscut din sec. între Algeria şi Libia. citrice. zinc. biserică şi primărie (sec. doc. Mare centru industrial. Include 23 de guvernorate.Tsushíma [tsu´¿ima] Tübingen strîmtoare între arhipelagul cu acelaşi nume şi ărmul de N-V al insulei Kyûshû . alimentară.: mun. oraş în S-V Germaniei. Exportă fosforite. confec ii. Principalul cultivator de măslini şi producător de ulei de măsline din Africa. vi ă de vie. întreprinderi care produc materiale de construc ii. al jud. sub 500 m). poligrafică. pomicultură. în E cîmpii litorale cu lacuri sărate. in. plante ierboase de stepă şi de deşert. Tulcea. arme ş. legume. minaret (sec. creşterea animalelor. Vegeta ie: păduri cu arbori de pin. produse alimentare (conserve de peşte. Suprafa a: 164 mii km 2. Se recoltează bure i de mare. At. Lă ime: 130 km. pe ărmul Mării Mediterane. Bibliotecă bogată de literatură arabă. palate etc. afluent al rîului Oka . de zahăr. care leagă Marea Japoniei cu Marea Chinei. comer . Centru adm.

medie 900 m). textile. mai extinse în zonele de vărsare în mare a rîurilor. 3 937 m) şi lan ul Taurus (alt.: Kîrgîzstan. 3 917 m) din S. Grecia şi Bulgaria. în 1197. blănărie. pielărie. Ararat (5 165 m. Vegeta ie: păduri de foioase. arharul. metalurgică. a.S. República ~. a sticlei. Popula ia: 5.5 mil. Tadjikistan şi Turkmenistan . stat în V Asiei Centrale. industria energetică şi constructoare de maşini. Func ionează întreprinderi de produse chimice. agricultura. max. Faună bogată. acestea cuprinzând între ele Podişul Anatoliei (alt. a materialelor de construc ii.R. biserici (sec. lan ul Pontic din N (alt. situat pe valea Argeşului . Capitala: Aşhabad . doc. Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Limba oficială: turkmena. alt. Pustiul Karakum este traversat de canalul cu acelaşi nume (de la V spre E). mirabilit. XV–XVIII) ş. 3 756 m) şi Antitaurus (alt. por elanului şi faian ei. Izvorăşte din zona de mijloc a mun ilor Ural. păduri rare în regiunile muntoase (3% din teritoriu). 980 m). alt. Relief predominat de cîmpia deşertică Karakum (80% din teritoriu). Limba oficială: turca.S. cupr municipiu în România (jud. împreună cu teritoriile Buhara şi Khiva . Monumente: Palatul voievodal (sec. Lungime: 1 042 km. Faună: jderul. Siria. partea sa vestică. căprioara. afluent al Mari ei . Climă continentală aridă. Túrda Turkestán Turkmenistán regiune istorică în Asia Centrală. max. stat în S-V Asiei şi în S-E Europei. Irak.3 mil. cu masive muntoase în S (Kopet Dag . fosforite. În lungul litoralului se întind cîmpii înguste. avînd un teritoriu cu aspect peninsular. Agricultura este specializată în cultivarea bumbacului şi creşterea animalelor (în special a oilor de caracul) . afluent al Tobolului . dropii. loc. învecinat cu Kazahstan. înconjurat de Marea Neagră. care comunică cu fluviul Amudaria printr-un afluent al acestuia. At. marne). alt. păşuni montane. max.1 mii km2. sare gemă. bentonit ş. 3189 m) şi cu regiuni colinare în S-E ( Karabil . chimică. Iran. au fost reorganizate în patru republici ale U. În anii 1924–1925. extremitatea estică a Peninsulei Balcanice. Iran şi Marea Caspică. fazani. reprezintă un sector al Podişului Traciei Orientale . Relieful ării este predominat de două lan uri muntoase. plante de stepă. Se învecinează cu Georgia (Gruzia). Aşezare dacică. Marea Egee şi Marea Mediterană. Armenia. 2942 m) şi E ( Kughitang-tau . Cel mai înalt vîrf. textilă. Uzbekistan. Capitala: Ankara . minereuri de fier. Include 76 de departamente (provincii). Uzbekistan. Suprafa a: 488. max. apoi oraş roman (Potaissa ). Exploatări de petrol. Climă temperat-continentală şi mediteraneană. calcare. Partea europeană a Turciei. Termocentrală. alimentare. Rezerva ie naturală. Industrie extractivă (ghips. Suprafa a: 780 mii km 2. ciment. în E ării).Turá Túrcia rîu în Federa ia Rusă (Siberia Occidentală). loc. Vegeta ie xerofită de pustiu şi semipustiu. a. care se desprind în E de Podişul Armeniei . Economie axată pe agricultură şi industrie avansată. cu două şiruri de mun i şi cîmpia drenată de rîul Ergene . 63 mii loc. Sta iune balneară. max. alimentară. Este divizat în 5 re-giuni (şi capitala). Afghanistan. Cluj). Dispune de bogate resurse naturale (cărbuni. XV–XVI). Popula ia: 67. max. gaze naturale.

Niutao. Aeroport. ovine). Se separă de acesta la S de com.5 mii km2.a. Popula ia: 11 mii loc. servicii de transport. stat insular în S-V Oceanului Pacific. Popula ia: cca 314 mii loc. peşte şi produse din peşte. chimică. Vegeta ie: păduri de palmieri. porumb. Pînă în 1975 s-a numit Elleice. cărbuni. Túrnu-Mãguréle Turunciúc Tuvá Tuvalú . produse alimentare. 206 mii loc. de pielărie şi încăl ăminte. Capitala: Vaiacu . stîncos. a. Teatru. a cimentului.: Cockburn Town . de cîmpie litorală. trestie de zahăr. republică în Federa ia Rusă. emisiunile de mărci filatelice. de produse chimice (îngrăşăminte) şi alimen. Faună săracă. nisipuri. XIII–XV). alimentară.tare. planta ii de cocotieri. textilă. Suprafa a: 430 km2. Suprafa a: 25 mii km2. Se cultivă cocos. constituit din cele două insule omonime şi o serie de insule din componen a arhipelagului Bahamas (Marea Caraibilor). max. rîu în Republica Moldova. cu temperaturi ridicate şi precipita ii abundente. în bazinul superior al fluviului Enisei (Siberia de Sud). Administrat de Marea Britanie. bra pe stînga al Nistrului. Activitate financiarbancară. Popula ia: 17 mii loc. Lungime: 58 km. afectată de cicloane (uragane). Relief variat: accidentat.Turks ºi Cáicos Ínsulele ~. teritoriu insular în Oceanul Atlantic. colectări de bure i de mare. fructe. alimentare. sisal. bunuri de larg consum. Industrie siderurgică. mercur ş. Creşterea animalelor (bovine. Principalele surse de venituri: pescuitul.: Kîzîl . Aici ar fi existat cetatea romano-bizantină Turris . motoare. República ~. Limbi oficiale: tuvaluana şi engleza. situat în Polinezia (partea estică a Oceaniei). alimentară. Climă tropicală oceanică. taro. a materialelor de construc ii. citrice.a. XIII–XVII) ş. cultivarea pomilor şi a plantelor tropicale. avînd relief de cîmpie joasă (alt. Monumente arhitectonice: catedrală romană şi gotică (sec. Func ionează mici întreprinderi textile. Port la Marea Baltică. legume. constructoare de maşini (nave. situat pe ărmul golfului Botnic . Suprafa a: 170. A fost capitala ării pînă în 1812. de materiale pentru construc ii. Întreprinderi ale materialelor de construc ii. bananieri ş. Exploatări de sare (din apa mării). municipiu în România (jud. textilă. a. Ruinele cetă ii Turnu . Turism. Proclamarea independen ei: 1 octombrie 1978. Universitate. de prelucrare a lemnului. combustibili. Centru adm. Vînătoare. Nanumanga ş. jambu. Se cultivă bananieri. Industrie extractivă (azbest. Importă maşini şi utilaje industriale. 25 m). Muzee. castel (sec. 38 mii loc. Pescuit. manioc. de prelucrare a metalelor. impozite. Cuprinde 9 insule de origine coraligenă (Nanumea. cu excep ia păsărilor şi peştilor. forestieră. situat pe malul stîng al Dunării. Odesa. Climă ecuatorială oceanică. Căi rutiere: 8 km. Cioburciu şi se varsă iar în Nistru lîngă oraşul Bileaevka (reg. ananaşi.). port fluvial. Ucraina). Exportă copră. cobalt. Túrku oraş în S-V Finlandei. banane. Centru industrial şi cultural. Turism de amploa-re. Centru adm. Teleorman). biciclete).).

stăpînită din 1436 de Iliaş. a materialelor de construc ii. denumirea istorică a păr ii de N-V a Moldovei. Týras Þaidám Þára Báscilor Þára de Foc Þára de Jos Þára de Sus Þára Regínei Máud Þára Româneáscã Þárigrad numele oraşului Constantinopol (azi Istanbul). Oraşul medieval. A fost stăpînit de Burebista (82–44 î. . excavatoare. În anii 1931–1990 s-a numit Kalinin . Vegeta ie de stepă. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. separată de continent prin strîmtoarea Magellan. locuită de basci. Relief muntos (în SV) şi de cîmpie (în N-E). constituit la începutul sec. apoi Cetatea Albă. Galerie de arte plastice.5 mil. chimică. aflate pe teritoriul dintre Carpa i. Administrat de Norvegia. la ărmurile Oceanului Atlantic şi ale Oceanului Indian. s-a mai numit Maurocastron .). Muzee. Centrul adm. XIV în urma unirii forma iunilor statale româneşti din stînga şi din dreapta Oltului. întemeiat la începutul sec. II–III). Centrală nucleară.6 mii km 2. fiul mai mare al lui Alexandru cel Bun. iar cea de E Argentinei. semideşerturi. precum şi al unui oraş grecesc. aparatură electrotehnică etc.). minereuri de aur şi argint. azi Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). Lipsit de popula ie permanentă. Resurse naturale. Hr. Relief de platou şi masive muntoase (alt. Climă temperată oceanică rece. avîndu-şi reşedin a la Vaslui. Cărbuni. Dunăre.Tver oraş în Federa ia Rusă. fiul lui Alexandru cel Bun. 462 mii loc. Cunoscut din sec. Belgorod . Turism. pe teritoriul Chinei. folosit în documentele slave şi în literatura veche românească pînă în sec. sărături. apoi cucerit de romani şi ataşat provinciei romane Moesia Inferior (sec. 2704 m). la gurile Nistrului de colonişti milesieni. Bucureşti (alternativ la Tîrgovişte ). Capitala statului a fost succesiv la Cîmpulung. Pescuit. Popula ia: 2. Suprafa a: 72 mii km2. Suprafa a: 7. metalurgică. Primul domn al ării Româneşti a fost Basarab I (1330–1352). denumirea istorică a păr ii de sud-est a Moldovei. comunitate autonomă în N Spaniei. textilă. 3630 m. Deşerturi nisipoase. Lungime: 700 km. Creşterea vitelor. cu vînturi puternice. în care din 1436 şi-a exercitat puterea de “voievod“ Ştefan al II-lea. Tîrgovişte. Climă temperat-continentală uscată. Descoperit de Magellan în 1520. alimentară. înăl at pe ruinele străvechiului Tyras . Industrie constructoare de maşini (vagoane. Partea de V a arhipelagului apar ine statului Chile. VI î. Port fluvial. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. teritoriu în Antarctica.: Vitoria . arhipelag în S Americii de Sud. alimentară. la N-V de Moscova. Lă ime: 300 km. Vegeta ie de deşert şi sărătură. Denumirea a pătruns şi în folclorul românesc. depresiune tectonică în N-E podişului Tibet . loc. avînd ca oraş de scaun Suceava. XVIII. Hr. Centru industrial şi cultural. situat pe Volga. numele antic al Nistrului . de tundră şi silvică montană. constructoare de maşini. XII. sare. stat feudal românesc. marmură). Climă subpolară. Industrie extractivă (minereu de fier. Teatre. Siret şi Milcov. Argeş (Curtea de Argeş). petrol.

98 mii loc. a. max. Cîmpia Mării Negre ) cu alt. max. minereu de fier (Krivoi R República Udmúrtă ~. Polonia şi Belarus. Suprafa a: 603. Popula ia: 1. doc. Palate. alimentară. Aproximativ 5% din teritoriu este ocupat de mun i. comună în Republica Moldova (rn.1 km2. Lungime: 1650 km. hrişcă.: Ijevsk . doc. porcine). pe Kama . în Ucraina. cu clopotni ă veche. Climă temperat-conti-nentală. Capitala: Kiev . Teritoriul Ucrainei reprezintă un sector al Cîmpiei Europei de Est. cerbul. pe teritoriul Republicii Democrate Congo. metalurgică. iar în V Carpa ii Păduroşi (segmentul de nord al Carpa ilor Orientali . Vegeta ie de pădure. situată în apropiere de Cernău i. 2 teritorii metropolitane (Kiev.). condusă de Petru Şchiopul. secară. Ucraina Transcarpatică apar ine cîmpiei omonime. Sevastopol) şi o republică autonomă (Crimeea). Ungaria. At. XIII). situat la 30 km S de Sankt-Petersburg. rîsul. Podişul Podoliei. Limba oficială: ucraineana. a petrolului. parcuri. Faună: lupul. 1545 m. legume ş. în V Uralului . constructoare de maşini (automobile. unul dintre izvoarele rîului Oubangui . de cîmpie ( Cîmpia Polesiei. în 1587. Cetátea ~. Aici. rîu în Perú. vf. Luxemburg şi partea de N-E a Fran ei. Colinele Done ului ş. Suprafa a: 42. în 1746. alt. aparatură electrotehnică etc. sub 200 m.66 mil. loc. dropii. Rezina). Moldova. coborîte (sub 500 m). Industrie constructoare de maşini şi utilaje (aparatură electrotehnică). Olanda. situat între Rusia. textilă. denumirea istorică a regiunii europene. în S Mun ii Crimeii (alt. un segment al Cîmpiei Panonice . cu industrie şi agricultură avansate. avînd şi relief predominant de podiş (Podişul Volîn. România. S-a numit arskoe Selo (pînă în 1937). se află Mănăstirea ipova .Þárskoe Seló denumirea istorică a oraşului Puşkin din Federa ia Rusă. Izvorăşte din zona Mun ilor Albaştri . oastea moldoveană. strunguri. rezerva ii naturale.). At. începînd din a doua jumătate a sec. în 1395. vulpea. vf. a. Parcuri na ionale. Slovacia. 2061 m. Este divizat în 24 de regiuni. mistre ul. Lungime: 1 300 km. care cuprinde teritoriul statelor Belgia. Cîmpia Niprului. comună în România (jud. la E de masivul Coropuna . Centru adm. cu alt. in. de confec ii. Creşterea animalelor (bovine. unul din izvoarele fluviului Amazon . cu încăperi auxiliare şi chilii săpate în maluri de rîu stîncoase (sec. petrol şi gaze naturale (Subcarpa ii Orientali). Expl. Þãrile de Jos Þéþina Þípova Þuþóra Ucayáli Ucraína stat în Europa Orientală. pe teritoriul căreia s-au aflat vechile branişti ale cur ii domneşti de la Iaşi. Udmúrtia Uéle rîu în Africa. Culturi agricole: grîu. ursul. loc. Fondat în 1708.7 mii km2. a ob inut o victorie asupra cazacilor. care alternează cu reg. Popula ia: 53 mil. Fostă reşedin ă de vară a arilor ruşi. Iaşi). Roman Koş ). chimică. republică în Federa ia Rusă. cu două biserici (principala cu hramul Adormirea Maicii Domnului ). cetate în ruine. Pe teritoriul com. de prelucrare a lemnului. ară cu bogate resurse naturale. XVIII. Hoverla ). stepă şi silvostepă. motociclete. Industrie extractivă (cupru. de jucării. de cărbuni. Izvorăşte în zona mun ilor Cordiliera Orientală . . Sericicultură. alimentară. minereu de fier). Navigabil pe cursul inferior. Avicultură. de la V de lacul Albert .

pomicultură. Rwanda. Predomină exportul de cafea. loc. de prelucrare a lemnului. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. mun ii Virunga în S-V (alt. Climă ecuatorială şi subecuatorială. capitala Bureatiei. întreprinderi ale materialelor de construc ii. la 1300 m alt. înso it de masivele muntoase Ruwenzori în V (alt. Pentru export se cultivă arbori de cafea. porumb. Fondat în 1648. Dispune de resurse naturale (minereuri de cupru. esături. Albert . 684 mii loc. Hidrocentrale. Căi ferate: 1241 km. vulcanul Elgon în E (alt. dar insuficient valorificate. Teatre. motoare. Port fluvial. Nod de comunica ii (feroviar. Popula ia: 24. 5119 m. iar pentru consumul intern manioc. 4321 m). staniu. Fondat în 1574. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Fondat în 1666. în Uralul de Mijloc. situat la ecuator. prelucrarea petrolului. Hidrocentrală. max. Este divizat în 39 de districte. 692 mii loc. Sudan. ceai. bananieri. oraş în Federa ia Rusă. alimentară. Teatre. 370 mii loc. wolfram. maşini-unelte. a lemnului. 1000–15000 m). cu depresiuni ocupate de cîteva lacuri mari: Victoria. Muzee. utilaje petroliere etc. George. Kenya. Teatre. alimentară. Muzee. Universitate. textilă. República ~. industrie chimică. Muzee. Universitate. apatite). Pînă în 1934 s-a numit Verhneudinsk . Capitala: Kampala . străbătută de fluviul Tibru . situat pe fluviul Volga . oraş în Federa ia Rusă. max.Ufá oraş în Federa ia Rusă. fasole. aparate electrice etc. trestie de zahăr. plante arborescente de savană şi ierboase de stepă. Vegeta ie constînd din păduri montane (32% din teritoriu). Muntele Margherita ). Teatre. alimentară. capitala Mongoliei. orz. creşterea animalelor (ovine. cartofi). Institu ii de învă ămînt superior. bata i. sorg. situat pe valea rîului Tola . mei. Muzee. Industrie constructoare de maşini (automobile. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Aeroport interna ional. Aeroport. Centru industrial: construc ii de maşini (maşini energetice. 1. Se importă echipamente şi utilaje industriale. Suprafa a: 8. nave fluviale etc. cobalt. utilaje şi aparate electrice. rutier).: Perugia .). Popula ia: 828 mii loc. Industrie constructoare de maşini (locomotive. de produse textile şi alimentare. grupate în 4 pro-vincii. Aeroport. Centru adm.).5 mii km2. Aerodrom.). Ugánda Ulán Bátor Ulán-Udé Uliánovsk Úmbria . bumbac. Suprafa a: 241 mii km2. Căi rutiere: 28 660 km. Edward. 4260 m).82 mil. Economie axată în fond pe agricultură. între Republica Democrată Congo. cel mai mare oraş al ării. textilă. capitala Başkiriei. Limbi oficiale: engleza şi swahili. a materialelor de construc ii. textile şi confec ii. bovine). Fondat în 1639. de sticlărie. Nod feroviar. Zonă agricolă (grîu. de încăl ăminte.09 mil. pe rîul Selenga . Pînă în 1924 s-a numit Simbirsk . chimică. Rezerva ii naturale. stat în partea central-estică a Africii. vagoane. loc. a materialelor de construc ii. viticultură. Relieful este reprezentat de un vast podiş (alt. regiune în partea centrală a Italiei. Tanzania.

). alimentare. Ucraina. a. Vegeta ie formată din păduri de foioase (16% din teritoriu) şi din plante de stepă şi silvostepă. Climă temperat-continen-tală moderată. Bogate resurse de subsol: cărbuni. loc. Muzeu etnografic. situat între Slovacia. Bisericile Sf. Balaton din S mun ilor Bakony. Unghéni Úppsala Urál fluviu pe teritoriul Federa iei Ruse şi Kazahstanului. Navigabil pe cursul inferior. Kékes ). Lungime: 1 580 km. huilă. vagoane. Narodnaia . de fier. Pînă în 1775 s-a numit Yaík . o el laminat şi brut. Climă continentală (aspră în N şi mai blîndă în S). minereuri de fier. stat în Europa Centrală. Izvorăşte din mun ii Sera do Mar (Brazilia). 216 mii loc. pe cursul mediu şi inferior formează grani a dintre Argentina şi Uruguay şi se varsă în Oceanul Pacific prin estuarul La Plata . produse alimentare.: 1894 m. textile şi de confec ie. secară). 705 m). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 1015 m. mun ii Bakony în V (alt. care divizează Cîmpia Panonică în Mica Cîmpie în N-V şi Marea Cîmpie în S-E. mobilă. petrol. Slovenia şi Austria. vf. Include 19 comitate. Fondat în 1584. Croa ia. plante tehnice (sfe oraş în Republica Moldova. oraş în Kazahstan. Monumente: catedrală gotică (sec. Uni-versitate (1477). cultural şi religios. vf. castel (sec. drenată de fluviul Dunărea şi afluentul ei Tisa . Întreprinderi de prelucrare a metalelor. economic. poligrafice. Vechi centru politic. ciment. România. mangan. rutier). minereuri de mangan. Lungime: 2428 km. reşedin a raionului Ungheni. 5 oraşe autonome şi capitala. Licee. 185 mii loc. cea uşoară şi constructoare de maşini. încăl ăminte din piele naturală. alimentară. Lungime: 2000 km (de la marea Kara pînă la Marea Caspică). Muzee. Sf. Capitala: Budapesta . cupru. fontă. Teatru. XVI–XVII) ş. Navigabil pe cursul inferior. Aeroport. At. Faună tipică Europei Centrale. textilă. Popula ia: 10. 43 mii loc. situat pe malul stîng al Prutului. oraş în partea cen-tral-sudică a Suediei. Alt. în 1430. Industrie constructoare de maşini (utilaje şi aparate electrotehnice. lignit. Institu ii de învă ămînt superior. a. constructoare de utilaje şi aparate electrotehnice. max. gaze naturale. În proces de revigorare se află industria metalurgică. situat pe fluviul Ural . refrigeratoare. Urál Urálsk Uruguáy . Ierarh Nicolae (1882). porumb. Izvorăşte din mun ii Ural şi se varsă prin două bra e în Marea Caspică. Alexandru Nevski (1905). chimică. ale căror produse sunt bine cunoscute: autobuze. XIII–XV). Relief caracterizat de cîteva zone fizico-geografice şi naturale: un sector al mun ilor Carpa i în N-E (alt. Dispune de resurse naturale de subsol: bauxită. orz. chimice. maşini-unelte ş. Biblioteca "Carolina rediviva". sistem muntos în federa ia Rusă. Suprafa a: 93 mii km2. de repara ii navale. şcoli de cultură generală. Principalele culturi agricole: cereale (grîu. aluminiu. doc. Nod de comunica ii. îngrăşăminte minerale. fluviu în America de Sud. limită geografică între Europa şi Asia.a. bauxită ş. Nod de comunica ii (feroviar. esături de bumbac. reg. Muzee.7 mil.Ungária República Ungáră .

vi ă de vie. Culturi agricole: cereale. de congelare şi conservare a cărnii. Este divizat în 19 depar-tamente. sfeclă de zahăr. in. alimentară. Izvorăşte din mun ii Sihote Alin . Popula ia: 3. chimică. textilă. Denumirile vechi: Nikolskoe (pînă în 1898). lînă. Institu ii de învă ămînt superior. Hidrocentrală pe fluviul Uruguay (Salto Grande ). afluent al fluviului Uruguay . ovine. textilă. 115 mii loc. podiş în Asia. de pielărie.2 mil. Expl. de prelucrare a lînii. Capitala: Salt Lake City . situat pe rîul Razdolnaia . legume. situat pe rîul Angara . constructoare de maşini. oraş în Federa ia Rusă ( inutul Primorsk). carne şi produse din carne.Uruguáy República Orientálă a Uruguáyului . loc. Climă subtropicală oceanică. Universitate. Hr. Func ionează mici fabrici şi uzine constructoare de maşini şi utilaje. zinc. Fondat în 1866. Importă materii prime. Relief cu altitudini mici. chimică. minereuri de cupru. Industrie extractivă (cărbune). între Marea Caspică şi lacul Aral. XIII–XVII). Suprafa a: cca 200 mii km2. echipamente şi utilaje industriale. combustibili.5 mii km2. afluent pe dreapta al Amurului . între Argentina şi Brazilia. ară agrară. stat în S-E Americii de Sud. automobile. Nod de comunica ii. de uleiuri vegetale. stat în partea central-vestică a SUA. loc. Suprafa a: 177. de zahăr. a. situat în delta Rinului . pomi fructiferi. Vegeta ie ierboasă de păşune. argint ş. Se modernizează căile de comunica ii. gaze naturale. Industrie extractivă (cărbune). Nikolsk (pînă în 1926). situat la ărmul Oceanului Atlantic. legume. Suprafa a: 220 mii km2. Creşterea animalelor (bovine. Formează un segment al grani ei cu China. esături. caprine). oraş în Federa ia Rusă (reg. Oraş antic. Zăcăminte: petrol. textilă. plumb. Nod feroviar. Nod feroviar. chimice. constructoare de maşini. Teatru. 164 mii loc. centrul adm. situat pe valea rîului ürümqi . XIV). de cărbune. textile ş. Monumente: catedrală gotică (sec. Centru comercial şi meşteşugăresc cu tradi ii. petrol. constructoare de maşini. pe teritoriul Federa iei Ruse. metalurgică. 235 mii loc. Industrie metalurgică. Muzee. Popula ia: 1. porumb. 1. Lungime: 897 km. Se cultivă grîu. Exportă piei. 513 m). străbătută de rîul Rio Negro . aur. orz. Aeroport. Muzeu. al provinciei Utrecht . Universitate (1636).42 mil. specializată mai cu seamă în creşterea animalelor (pentru carne. Aeroport. lînă şi lapte: bovine. Pescuit maritim. de ciment. oraş în Olanda.). Ussúri Ussuríisk Ust-Ilímsk Ustiúrt Utah [´juuta] Útrecht [´juju´trect] . Hidrocentrală. Limba oficială: spaniola. porcine). în Extremul Orient. a. fortărea ă (anul 48 î. chimică. Climă continentală excesivă. alimentară. Irkutsk).74 mil. Căi f Ürümqi [jurjum´t¿i] oraş în V Chinei. rîu în Asia. floarea-soarelui. pe teritoriul Kazahstanului şi Uzbekistanului. Teritoriul reprezintă o vastă cîmpie deluroasă (alt. Capitala: Montevideo . Vegeta ie deşertică. loc. biserică romanică (sec. alimentară. constructoare de maşini. Complex silvic. pădurile ocupînd doar 2% din suprafa ă. max. ulei. NikolskUssuriiski (pînă în 1935) şi Voroşilov (pînă în 1957). Industrie siderurgică. în Mun ii Stîncoşi . alimentară.

Climă aspră. XV–XVI). cărbune.5 mil. Vegeta ie de pustiu şi semipustiu. Exploatări de petrol. În agricultură (concentrează 1/3 din popula ia activă) predomină culturile tehnice (îndeosebi bumbacul). zinc. situată pe malul stîng al Prutului. Muzeu. Monumente arhitectonice arabe şi spaniole (catedrală. Posesiune a Federa iei Ruse. plumb. vinuri). capitala statului Liechtenstein. a hîrtiei. Turism.). în cîmpia Gangelui . podiş în Federa ia Rusă. Muzeu de arte. a materialelor de construc ie. gaze naturale. 2000–5000 m) (în E şi S-E). Climă continentală uscată. Tadjikistan. trestie de zahăr. din masivele muntoase din V mun ilor Tian-Shan (alt. porumb. Industrie constructoare de maşini. leg [´vaasa] oraş în S-V Finlandei. păşuni alpine. orz. alimentară. şacali. textilă şi de confec ii. Relief deluros (alt. Aerodrom. Fără popula ie stabilă.4 mii km2. de prelucrare a lemnului. de peste 4000 m) şi Pamir (alt. Limba oficială: uzbeka. situat la poalele mun ilor Himalaia . chimică. port la golful Botnic. arahide etc. Industrie mecanică. Nod feroviar. Institu ii financiare.). situat în N-V Cîmpiei Ruse . Include Republica Autonomă Karakalpakstan (autonomă) şi 12 re-giuni. Repara ii navale. Port. textilă. cerealiere (grîu. minereuri de cupru. comună în Republica Moldova (rn. Universită i. loc. muzeul poştei (de mărci). chimică. 57 mii loc. Artizanat. Suprafa a: 3. Suprafa a: 295 mii km2. alimentară (conserve de legume şi fructe. 778 mii loc. antilope. Uzbekistán República ~. sucuri ş. denumire veche pe care străinii au dat-o ării Româneşti şi Moldovei (uneori) după etnonimul românilor din evul mediu valahi (vlahi ). situat la vărsarea rîului Turia în Marea Mediterană.Úttar Pradésh [´ut¬r pr¬´de¿] stat în N Indiei. chimică. a. bumbac. Popula ia: 25. porumb. Păduri de conifere.). Popula ia: 140 mii loc.). textilă. orez. constructoare de maşini. XVI). medie 150 m). stat în Asia Centrală. orez). textilă. cîmpia fluviului Amudaria şi regiunea mării Aral . Alt. Galerii de tablouri. agricolă (cereale. insulă în Oceanul Arctic. din depresiunea intermontană Fergana (în E) şi din alte zone deşertice. textilă şi de confec ii. chimică. Relieful constă din marea Cîmpie a Turanului (în partea central-vestică). Sta iune balneoclimaterică. palat etc. învecinat cu Kazahstan. aur. Reg. podişul deşertic Ustiurt . fazani. Faună: urşi. oraş în E Spaniei. Lacuri. dropii. Industrie constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi de precizie. fluoritice. 5 mii loc. Afghanistan şi Turkmenistan. a. viticole. pomicole. Industrie alimentară. Suprafa a: 447 400 km2. băl i. de prelucrare a lemnului. situată între arhipelagul Novaia Zemlea şi peninsula Iugorski . Industrie constructoare de maşini agricole. de pielărie şi încăl ăminte. În acest loc a existat tîrgul medieval moldovenesc Troian (sec. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. la izvoarele Volgăi. castel (sec. situat pe fluviul Rin . maşini-unelte ş. Capitala: Taşkent . Institu ii de învă ămînt superior. a hîrtiei. alimentară. Niprului şi Dvinei de Vest. care cuprinde pustiul Kîzîlkum . Kîrgîzstan. Centrul unei regiuni viticole. mangan ş. Váasa Vádul lui Isác Vadúz [fa´duts] Vaigáci Valáhia Valdái Valéncia . Capitala: Lucknow . Numeroase lacuri. Meşteşugărit. Vegeta ie de tundră. alimentară (conserve. Cahul). medie: 343 m. Turism. a.

473 mii loc. Vallétta Valparaíso Válul lui Traián Vancouver [væn´kuuv¬(r)] insulă canadiană în Oceanul Pacific. Universită i. Pe t eritoriul Basarabiei sunt cunoscute: Valul lui Traian de Jos (în rn. Capitală din 1570. forestiere. Climă temperată maritimă umedă. denumirea străvechilor fortifica ii de pămînt din cuprinsul spa iului dacoroman.59 mii km2. Port. Industrie de prelucrare a materiei prime agricole. Sta iune balneoclimaterică. Muzee. Valul lui Traian din România. Cf. capitala statului Malta. loc. port la Marea Mediterană. Relief muntos (alt. rafinării de petrol. Culturi agricole: cereale. vf.: Victoria . Centru comercial şi industrial: şantiere navale. Vancouver [væn´kuuv¬] Vänern [´veen¬rn] . Zăcăminte de cărbuni. Universitate. Castellón de la Plana . Cahul şi în reg. Ucraina) şi Valul lui Traian de Sus (în raioanele.9 mil.Cimişlia. prelucrarea lemnului. atestat cu numele latin Limes Transalutanus . 2200 m. metalurgia cuprului. a hîrtiei. în conurba ie).Valéncia [va´lenqja] regiune în E Spaniei. conserve de carne. lac tectonic în S-V Suediei (cel mai mare din peninsula Scandinavia). Port maritim. oraş în S-V Canadei. de peşte. măslini. Valoroase monumente arhitectonice (catedrală. produse alimentare: zahăr. 280 mii loc. bumbac. cînd romanii au părăsit Dacia. Sta iune climaterică. Popula ia: 3. Leova. Turism. vi ă de vie. situat într-un golf al oceanului Pacific. Bază militară maritimă. citrice. rafinării de petrol. Oraşe pr. construite după cucerirea Daciei de către împăratul Traian (106). întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Suprafa a: 34 mii km2. Aeroport. legume. Muzeu arheologic. 16 mii loc. Aeroport. Fondat în 1536. Teleorman). Căuşeni). (600 mii loc. loc. La ~.: 98 m. Expl. Victoria ). construc ii de maşini. Şantiere navale. de la Dunăre pînă la pasul Bran din E Carpa ilor Meridionali. Păduri. max.: Valencia. Şi-au pierdut importan a militară după 246. Suprafa a: 5. de lîngă Turnu-Măgurele (jud. Ad. Centru comercial şi industrial: şantiere navale. clădiri). Turism. în lungime de cca 235 km. (1. Apele lacului se varsă în strîmtoarea Kattegat prin rîul Götta älv .5 mil. Popula ia: 400 mii loc.3 mii km2. în apropierea ărmului nord-american. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Alicante. max. în conurba ie). Suprafa a: 23. oraş în Chile. Oraş pr. Centru comercial şi turistic. situat pe ărmul Oceanului Pacific (golful Baurrard). prelucrarea lemnului. de fructe şi legume. biserici. Odesa.

întreprinderi de produse chimice. biserici (sec. Vegeta ie: pădurile tropicale acoperă 90% din suprafa a ării. farmaceutică. în sec. combustibili. alimentară. cu văi intramontane şi podişuri cu pante line. prelucrarea metalelor şi a lemnului. capitala Poloniei. stat insular în S-V Oceanului Pacific. din care 12 sunt mai mari: Santo. . afectată de vînturi şi uragane puternice în timpul verii australe. Fostă colonie gre-cească Odessos . textile şi de confec ii. aur. arbori de cacao. format din culmi şi piscuri înalte (alt. oraş în N Indiei (Uttar Pradesh). vi ă de vie.67 mil. Industrie slab dezvoltată: extractivă (mangan. oraş situat pe Vistula . loc. 1. arahide. Universită i. Malalkula. oraş în N-E Bulgariei. Biblioteci. XIII–XVIII). aparatură fină şi optică etc. XIII. situat pe malul stîng al Gangelui. cafea-boabe. porcine. Port maritim. fluviu în Peninsula Balcanică. alimentare. floarea-soarelui. alimentară. băuturi. Vestigii antice. pescuit. pe cursul superior şi mijlociu al Bîrladului . pomi fructiferi. Capitala: Port Vila . Varánasi Vardár Várna Varºóvia Vaslúi jude în E României (Moldova). sfeclă de zahăr. doc. castel regal (sec. Muzee. alimentare. Pescuit. argint. Divizat în 6 districte. În anii 1949–1957 s-a numit Stalin . Suprafa a: 14760 km2. chimică. Pînă în 1957 s-a numit Benares . Cuprinde teritoriul a peste 70 de insule. Aeroport. textilă. economic şi cultural. XVII–XVIII). max.1 mil. 312 mii loc. Teatre. Relief de dealuri şi coline. şerpi. Nod feroviar şi rutier. edificii vechi şi noi.: mun. 1879 m. Izvorăşte din Mun ii Macedoniei (masivul Dobra Voda ) şi se varsă în golful Salonic (Grecia). de artizanat). Universitate. Faună: crocodili. Popula ia: 197 mii loc. arbori de cafea. diamante). situat la N-E de Australia. Industrie constructoare de maşini (automobile). Locuri istorice (Podul Înalt ). 1. Centru comercial şi industrial (produse textile. cocotieri. de tricotaje şi confec ii. Sta iune balneară interna ională. Navigabil pentru vase mici pe cursul inferior. palate).Vanuátu República ~. poligrafică. legume. Mare centru politic. ovine). loc. produse electrotehnice şi radiotehnice. ovine). Rezerva ii naturale. situat pe ărmul Mării Negre.3 mii km2. diverse specii de păsări. Economie bazată pe agricultură. Exportă copră. Tabwemasana. Aeroport interna ional. Academie de ştiin e. Creşterea animalelor (bovine. moschei. Universitate. textilă. Lungime: 420 km. creşterea animalelor (bovine. bananieri. Centru turistic. copră. XIV). porumb.. servicii de turism. Se cultivă cereale. Turism. Trece prin Skopje . Numeroase monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec. Suprafa a: 5. carne. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. éfaté ş. Port fluvial. Muzee. Aeroport. Erromango. de sticlărie. Relieful insulelor este predominant muntos (de origine vulcanică). Santo ). Climă tropicală umedă. Importă produse industriale (echipamente şi utilaje tehnice). Popula ia: 465 mii loc. Şantiere navale. Admis în ONU la 15 septembrie 1981. palate. Căi rutiere: 1 130 km. Centru adm. At. pe ins. Climă continentală. produse chimice. Se cultivă fructe. Vaslui. Centru religios al hinduşilor (temple.a.

Cuprinde pia a San Pietro. [´vet¬rn] lac tectonic în partea centrală a Suediei. la 76 m alt. Palatul Vatican. nămol de turbă). porcine). bazilica San Pietro. Turism. Întemeiată în sec. Popula ia 1000 loc. Centru adm. produse lactate şi de panifica ie ş. de inut şi de jude . pe malul nordic al lacului Geneva (Leman). Ion . Face parte din sistemul navigabil care leagă oraşele Stockholm şi Göteborg. Suprafa a: 0. centrul administrativ al jud. cînd Roma devine centrul politic şi religios al bisericii catolice. Státul ~. grădini şi străzi din interiorul cartierului Vatican. din propriile venituri şi din cele provenite în urma opera iilor bancare. Izvorăşte din N-E Podişului Central Moldovenesc. de prelucrare a lemnului (mobilă). Neam ). Suprafa a: 1. Reşedin ă a lui Ştefan cel Mare. mausoleul lui Peneş Curcanul şi al doroban ilor eroi din Vaslui.). Întreprinderi de prelucrare a lemnului. Vărzăreşti. Creşterea animalelor (bovine. Biserica Naşterea Maicii Domnului . Atelier pentru esut covoare. Limbi oficiale: latina şi italiana. Întreprinderi ale materialelor de construc ii. broderii (sec. Secretar de stat este cardinalul Angelo Sodano (din 1990). situat pe valea Bîrladului . Lungime: 66 km. zidită în 1863 pe locul uneia mai vechi. anterior cardinalul Karol Iosef Wojty/la. Prin rîul Motala apele lacului se varsă în Marea Baltică. alimentare (uleiuri vegetale. Ob ine suveranitatea prin Acordurile de la Laterano. Vaslúi Vaticán rîu în România.2 mii km2. Activitatea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de papa. obiecte de valoare. Agapia. Mănăstírea ~.: Lausanne . a. Mormîntul Veronicăi Micle. edificii administrative. la confluen a cu rîul Vaslui . situat pe teritoriul oraşului Roma (Italia). XV. Muzeu: icoane argintate (sec. Vátra Dórnei Vättern Vaud [´voo] Vãrátec Vãrzãréºti . doc. canton în S-V Elve iei. al VIII-lea.Vaslúi municipiu în E României. situat pe valea Bistri ei . 20 mii loc. Nisporeni. încheiate la 11 februarie 1929. Dispune de ac iuni ale renum oraş în România (jud. unde Ştefan cel Mare i-a învins pe otomani. vechi centru adm. Fondat în 1803. în 1375. Muzee. căzu i la Plevna în 1877. ctitorie a lui Ştefan cel Mare (1490). Biserică construită (1841) pe locul uneia de lemn. Teatru.: 119 m. A luat fiin ă în sec. Capitala: Vatican . mănăstire în România. Sta iune balneoclimaterică (ape minerale. Este cel de al 266-lea papă al Vaticanului şi primul papă suveran neitalian. XVI–XVIII). ale industriei uşoare şi alimentare. Mănăstírea ~. Ad.9 km2. Local numit şi Vasluie . Suprafa a: 3. Este unul dintre cei mai mari ac ionari şi investitori din lume. Podul Înalt (la S de Vaslui). Locuri şi monumente istorice: biserica Sf. Institu ii de învă ămînt superior. Vaslui. XVIII). Fondată în 1785. XVIII–XIX). 82 mii loc. Stat independent. Actualul papă Ioan Paul II a fost ales de Conclavul Vaticanului la 16 octombrie 1978. max. textile şi de confec ii. stat în S Europei. Este unul din cele mai vechi aşezăminte monastice din Basarabia. pe teritoriul satului Văratec (com. arhiepiscop de Cracovia (Polonia). în com.44 km2. afluent pe stînga al Bîrladului . Biserici (sec. Popula ia: 602 mii loc. jud. Muzeu. fiind amplasat pe colina Vatican . cîteva muzee. Suceava). Zonă agricolă (viticultură). rn. At. Vaticanul îşi finan ează activitatea din contul veniturilor depuse de organiza iile bisericii catolice. mănăstire în Republica Moldova. Turism.

palat regal (sec. Faună bogată. 2 teritorii federale. Industrie constructoare de maşini (strunguri. Monumente: catedrală (sec. Murano. 5 007 m. Suprafa a: 917 mii km2. constructoare de maşini. Exportă petrol şi produse petroliere. Lungime: 147 km. Cunoscut din 1374. clădiri vechi (sec.). Monumente: cetate în ruine (sec. cacao. chimică. 1 district federal. Capitala: Caracas . Capitala celui de-al doilea arat bulgar (1187–1393). case de locuit ş. textilă. orez. Muzeu arheologic. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. XVII). biserici (sec. Teatre. situat la ărmul Oceanului Atlantic. minereu de fier. 340 mii loc. bauxită. Columbia şi Marea Caraibilor. Burano ş. Nod de comunica ii (feroviar. Lacul principal – Maracaibo . alimentară. Veátka Veázma rîu în Federa ia Rusă. max. Construc ii de maşini. farmaceutică. cafea. biserici. Canale (în loc de străzi). Relieful ării este format din trei zone geografice distincte: în N-V şi N lan urile mun ilor Cordiliera Anzilor (alt. 78 mii loc. rîu în Federa ia Rusă. Pescuit maritim. oraş în N Bulgariei. a materialelor de construc ie. Include 22 de state. Limba oficială: spaniola. în reg. Dispune de bogate resurse de subsol: petrol. Meta ş. XVII). alimentară. de prelucrare a lemnului. alimentară. Turism. Din 1934 pînă în 1990 s-a numit Kirov . în centru o cîmpie vastă drenată de fluviul Orinoco şi afluen ii săi (Caroni. Port fluvial. în S-E podişul Macizo de Guyana (alt. XII–XIV). textilă. oraş în Federa ia Rusă. Smolensk. Mestre. vf.). textile. Roraima ). [venesw´ela] Veázma Velíko T´ãrnovo Venéþia Venezuéla República ~. Catedrală (sec. chimică. instrumente electrotehnice. forestieră. de sticlărie. XIII). Cunoscut din 1239.7 mil. concentrate în Canal Grande . a. Teatre. dantele. Nod de comunica ii (feroviar. palate. Caura. cacao. Institu ii de învă ămînt superior. vf. situat pe rîul cu acelaşi nume. trestie de zahăr. cafea. de prelucrare a inului. rutier). por elanuri şi din lemn încrustat. bumbac. Pînă în 1965 s-a numit Tărnovo . alimentară. faian ă şi por elanuri. esături etc. Turism. aluminiu. Importă maşini şi util . Popula ia: 24. Trece prin oraşul Veatka . XIV–XVII). Se cresc animale pentru carne şi lapte. Vegeta ie de pădure şi de savană. alimentare. Principalele culturi agricole: porumb. Climă ecuatorială umedă în S şi ecuatorială musonică în rest. Sta iune balneară (Lido ). XVIII–XIX). banane. afluent pe dreapta al Kamei . Muzee. a petrolului. Lungime: 1 367 km. de prelucrare a lemnului. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. max. din metale. de prelucrare a metalelor. Muzee. Brazilia.Veátka oraş în Federa ia Rusă. Academie de arte. siderurgică. Industrie metalurgică (neferoase). oraş în N-E Italiei. Ceramică artistică. 495 mii loc. rutier. electrotehnică şi electronică. maritim). Artizanat (obiecte de artă din sticlă. textilă. Ansambluri arhitecturale: bazilici. aparate radio şi electronice). Apure. tutun. stat în N Americii de Sud. a. a. situat pe rîul cu acelaşi nume. Muzee. a construc iilor navale. Navigabil vara pe cursul inferior (1 000 km). situat pe un grup de insule din laguna Vene ia a Mării Adriatice. Centru comercial. Industrie constructoare de maşini. situat pe fluviul Iantra . manioc. textilă şi de confec ii. între Guyana. Bolivar ). Cartiere urbane: Marghera. 2772 m. la N-E de Smolensk. Universitate. Numeroase poduri (cca 400). afluent pe stînga al Niprului . întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. 62 mii loc. loc. minereuri de fier. a hîrtiei.

[ver´saai] oraş în Fran a. În primul război mondial (21 februarie –18 decembrie 1916) aici a avut loc principala bătălie între armatele franceze şi germane. Monumente antice şi medievale: arene romane (sec. . Aeroport. Monumente de arhitectură (sec. textilă şi de confec ii. Sta iune balneară. aparatură electrotehnică). castel (sec. sucuri. 1 340 m). porumb. 30 mii loc. constructoare de maşini (nave. teatre etc. XIV). XIV. de hîrtie. plante furajere. Export de zahăr. utilaje). automobile asamblate. alimentară. în N-E Siberiei. bumbac. forestiere. port la golful Mexic . de dealuri în V şi de podiş în E. a articolelor de textile şi confec ii. azbest. 470 mii loc. Observator permanent. max.. Pe versan i se practică viticultura şi pomicultura. fabrici textile. palate. situat pe rîul Adige . Academie.Veracrúz [vera´krus] oraş în E Mexicului. Suprafa a: 25 mii km 2. Fostă reşedin ă regală. aerian). la 15 km S-V de Paris. pomi fructiferi. care s-a terminat cu victoria armatei franceze. a hîrtiei. Monumente istorice şi arhitectonice: fortifica ii în ruine (sec. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. în 1906. situat pe rîul Iana . chimică. de produse chimice şi alimentare. porcine. pie e. talc. I). Muzee. Verdún [ver´dœ˜¤ Verhoiánsk oraş în Federa ia Rusă. catedrală. maşini-unelte. Numeroase lacuri (cca 400). prelucrarea lemnului. banane etc. Tratatul de pace de la ~. cu vîrfuri muntoase izolate. Industrie constructoare de maşini. Nod de comunica ii (feroviar. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Popula ia: 563 mii loc. primărie (sec. XVI–XVIII). situat pe rîul Meuse . Zăcăminte: roci de construc ie. Fondat în 1519. VIII). XVII) ş. Construc ii de maşini. prelucrarea lemnului. Rîu pr. cafea. Versáilles Vezúviu vulcan activ în peninsula Italică. ovine). Vermónt Veróna oraş în N Italiei (Veneto). produse alimentare (lactate. Industrie metalurgică (aluminiu). în Italia meridională. a tutunului. Capitala: Montpelier. catedrală (sec. Valoroase monumente arhitectonice: palate. textilă şi de confec ii. care a produs modificări în configura ia conului. Centru comercial şi turistic. Relief muntos în partea centrală (mun ii Green din lan ul Apalaşilor . biserici. [v¬r´mant] stat în N-E SUA. Vestigii romane.: 1277 m. din 1783. oprind ofensiva armatei germane spre Paris ( Bătălia de la Verdun ). conserve). 270 mii loc. Erup ii puternice: în 63 şi 79 î. XI–XII). a. Alt. petrochimică. făcînd parte din conurba ia capitalei.5 mii loc. Stat federal din 1791. max. Fondat în 1638. Hr. Locul de încheiere a unor tratate interna ionale: Tratatul de pace de la ~ . clădiri în stil baroc etc. din 1919. Pompei şi Stabiae . Expl. cartofi. Nod de comunica ii. Centru religios şi turistic. Centru comercial. Construc ii de maşini (maşini-unelte. Aici a fost înregistrată cea mai scăzută temperatură absolută în emisfera de N a Pămîntului (–71°C). pe ărmul golfului Napoli . 2. prin care se recunoaşte independen a a 30 de state ale Americii. 96 mii loc. Culturi agricole: grîu. de prelucrare a petrolului. catedrală (sec. produc ia materialelor de construc ie. oraş în N-E Fran ei (Lorena). alt. în urma cărora au fost distruse oraşele Herculaneum. prin care se pune capăt primului război mondial. alimentară. azi muzeu de artă). Turism.: Connecticut .

de prelucrare a cauciucului.: 80 m. Industrie metalurgică. catedrală. textilă şi de confec ii. Tanzania şi Uganda. automobile. Pescuit. de prelucrare a lemnului. Mare centru economic şi cultural. Monumente istorice şi arhitectonice: palate. Vestigii romane. de instrumente muzicale. Nod de comunica ii (feroviar.64 mil.Vicénza [vit¿entsa] oraş în N Italiei (Veneto). într-o cîmpie din apropierea Alpilor . . Industrie uşoară. Turism. în S-E insulei Vancouver . Teatre. XIV–XVI). alimentară. palate (sec. Navigabil. Aeroport. 112 mii loc. de prelucrare a petrolului şi a lemnului (mobilă). Parcuri. la poalele mun ilor Wienerwald (Pădurea Vieneză). (eschimoşi). şaluri). port la Oceanul Indian. pe teritoriul statelor Kenya. situată pe fluviul Mekong . Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Popula ia: 1. Turism. Climă subarcti-că. situat în insula Mahoré . Industrie cinematografică. max. constructoare de maşini. biserici. Ad. max. 443 mii loc. alimentară. utilaje şi aparataj electrotehnic. alimentare (decorticării de orez). Universitate. Este cel mai mare lac din Africa. Victória Victória Victória Victória Victória Viéna Vientiáne [vje´tjan] capitala statului Laos. Academie de ştiin e. Universitate (1365). Suprafa a: 217. Parc na ional. chimică. Aeroport interna ional. Lă ime: cca 1800 m. Vegeta ie de tundră. mare cascadă în S Africii. textile ( esături din bumbac şi din lînă. situată pe Dunăre. Industrie constructoare de maşini (locomotive. Turism. Produse de artizanat. Vestigii romane (ruinele unui teatru roman. pe fluviul Zambezi . la grani a dintre Zambia şi Zimbabwe. capitala Republicii Seychelles. de pielărie şi încăl ăminte. Aeroport. textilă şi de confec ii. apeduct). Academia de arte. Suprafa a: 69. Relief deluros (alt. Monumente arhitectonice: Domul (sec. Turnul de televiziune (cca 300 m). Port fluvial. Port fluvial. Turism. Înăl ime: 122 m.1 mii loc.5 mii km 2. aparatură medicală şi optică). Nod feroviar şi rutier. a hîrtiei. 1. Centru comercial. loc. poligrafică. castele. XVI). Hidrocentrală. între insulele Banks şi Prin ul Wales . Posesiune canadiană. Denumit după regina Angliei. Opera din Viena. Denumirea antică (latină): Vindobona .2 mii km2. Este bîntuit de furtuni. XIII–XIV). 101 mii loc. rutier). Institu ii financiar-bancare interna ionale. Întreprinderi de pielărie. Capitala Republicii Laos din 1975. Muzee. oraş în Canada. 26 mii loc. temple). insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Pescuit. Monumente arhitectonice (pagode. Nod de comunica ii. Port. 600 m). Centru comercial. Fondat în 1843. alimentară. Universitate. biserică gotică (sec. lac în Africa Ecuatorială. capitala Austriei.

Vietnám

República Socialístă ~, stat în S-E Asiei, situat în partea de E a peninsulei Indochina, pe ărmul Mării Chinei de Sud, între Cambodgia, Laos şi China. Este divizat în 7 provincii şi 3 oraşe cu statut special. Suprafa a: 335 mii km2. Popula ia: 81 mil. loc. Capitala: Hanoi . Limba oficială: vietnameza. Relieful este reprezentat de masive muntoase şi podişuri: în N mun ii Truong (alt. max. 3 143 m, vf. Fan Si Pan ), în centru şi în S mun ii Annam (alt. max. 3 285 m, vf. Ngokan ) şi zone de podişuri pe alocuri puternic fragmentate. Cîmpiile ocupă regiunile de litoral şi văile fluviilor Sông Hong şi Mekong . Climă tropical-musonică. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase – 44% din teritoriu, savane. Faună: tigri, leoparzi, maimu e, păuni, fazani ş.a. Dispune de bogate şi variate resurse miniere, din care numai unele sunt suficient exploatate (huilă, petrol, fosfa i, sare). Subsolul mai con ine minereuri de cupru, cositor, zinc, plumb, mangan, apatite, bauxită, metale rare. Industria este reprezentată de întreprinderi de prelucrare a materiei prime şi producătoare de maşini şi utilaje (mijloace de transport, inclusiv biciclete, motociclete), de asamblare a aparatelor electrice, de ciment, laminate, îngrăşăminte minerale, textile. Produse de elec Nearis) , rîu în Ucraina şi Republica Moldova, aflu-ent pe stînga al Prutului , la Te cani (rn. Briceni). Izvorăşte în apropie-rea localită ii Burdiug (reg. Cer-nău i, Ucraina). Lungime: 50 km. capitala Lituaniei, situată pe rîul Vilia. 595 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Aerodrom. Centru industrial, comercial şi cultural. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte, electromotoare, aparataj electrotehnic, aparate radio şi de precizie, produse electronice ş. a.), de prelucrare a lemnului (mobilă), textilă, de confec ii şi tricotaje, alimentară (lactate, produse din carne). Academie de ştiin e. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Monumente arhitectonice: castel (sec. XIV, în ruine), biserici, clădiri vechi (în stil gotic, baroc). Fondat în sec. X.

Viliia (Neris

Vílnius

Víña del Mar

[´vi¤a del´mar]

Vínniþa

oraş în Chile, în aglomera ia urbană Valparaiso , port la oceanul Pacific. 310 mii loc. Rafinării de petrol, fabrici de zahăr, de produse chimice şi textile. Sta iune balneară. Cazinouri. Grădini, parcuri. Turism. oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Bug . 385 mii loc. Nod feroviar. Industrie constructoare de maşini (agregate şi piese pentru tractoare, rulmen i, maşini-unelte, aparataj electrotehnic, aparate radio ş. a.), de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, de confec ii şi tricotaje, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură (teatre, muzee). Grădini, parcuri. Fondat în sec. XIV. Ínsulele ~, grup de insule mari (7) şi mici (cca 90) în bazinul Mării Caraibilor. Suprafa a: 497km2. Popula ia: 132 mii loc. Cuprinde Insulele Virgine Americane şi Insulele Virgine Britanice . Administrate de SUA şi Marea Britanie. Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, constituit din cca 60 de insule şi insuli e din componen a arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 350 km 2. Popula ia: 118 mii loc. Centru adm.: Charlotte Amalie . Turism de amploare. Servicii de transport şi călătorii. Alte ramuri economice: rafinării de petrol, industria aluminiului, cultivarea trestiei de zahăr, creşterea animalelor (porcine, bovine). Pescuit. Relief colinar şi muntos. Climă tropicală oceanică. Administrat de SUA.

Virgíne

Virgíne Americáne

Virgíne Británice

Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, alcătuit din numeroase insule vulcanice (30, după unele izvoare – 36) din Arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 153 km 2. Popula ia: 19 mii loc. Centru adm.: Road Town . Planta ii de bananieri, cocotieri, citrice, trestie de zahăr. Turism de amploare (locul I pe glob, circa 70% din venitul na ional). Relief colinar. Climă tropicală oceanică. Vegeta ie: păduri de palmieri, plante tropicale. Adminstrat de Marea Britanie.

Virgínia

[v¬r´d3inj¬]

stat în E SUA, situat pe coasta Oceanului Atlantic. Suprafa a: 110,7 mii km 2. Popula ia: 6,20 mil. loc. Capitala: Richmond . Relief: zonă muntoasă din lan ul Apalaşilor (alt. max. 1740 m) în V, cîmpie piemontică în partea centrală, care continuă spre E cu o cîmpie litorală joasă. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Industrie constructoare de maşini (construc ii navale, mijloace de transport), forestieră, a hîrtiei şi celulozei, de prelucrare a tutunului, textilă, alimentară. Se cultivă bumbac, grîu, porumb, tutun, cartofi. Legumicultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, păsări). Pescuit intens. A fost denumită în onoarea reginei Angliei.

Virgínia de Vest

stat în partea de E a SUA, în mun ii Apalaşi. Suprafa a: 62,75 km 2. Popula ia: 1,85 mil. loc. Capitala: Charleston . Relieful reprezintă o parte a podişului Alegani , cu văi şi culmi muntoase în E. Zăcăminte: cărbune, petrol, gaze naturale, minereu de fier. Industrie extractivă, siderurgică, cocsochimică, a materialelor de construc ii, de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb ş. a.), bumbac, cartofi, pomi fructiferi, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Universită i. Muzee. Turism. Parcuri na ionale.

Vístula

fluviu în Polonia. Lungime: 1 091 km. Izvorăşte din partea de N a Beskizilor Silezieni (mun ii Carpa i) şi se varsă în Marea Baltică (golful Gdañsk ). Trece prin Cracovia şi Varşovia . Este legat prin canale cu sistemele hidrografice ale Odrei şi Niprului. Navigabil. oraş în Belarus, situat pe Daugava . 370 mii loc. Nod feroviar. Port fluvial. Industrie de maşini (strunguri, aparataj electrotehnic, maşini-unelte, aparate de radio, televizoare, piese pentru ceasuri), chimică, de încăl ăminte, textilă, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. Cunoscut din 974. masiv muntos în Bulgaria, la S de Sofia (alt. max. 2290 m, vf. Cerni Vrăh ). Este acoperit de păduri de foioase şi de conifere, precum şi de pajişti alpine. Parc na ional. jude în România, în partea central-sudică a ării, la S de Carpa ii Meridionali. Suprafa a: 5,7 mii km 2. Popula ia: 437 mii loc. Centru adm.: mun. Rîmnicu-Vîlcea . Relief muntos în N şi deluros în S. Zăcăminte: petrol, sare, cuar , mică, ape minerale. Industrie extractivă, de prelucrare a lemnului, chimică, producătoare de energie electrică, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, ovăz, porumb), sfeclă de zahăr, tutun, in, legume. Viticultură. Pomicultură. Se cresc animale (bovine, ovine, porcine). Rezerva ii naturale. Vestigii arheologice. Mănăstirile Hurez, Cozia, Arnota, Govora . În antichitate – cetatea dacică Buridava .

Vítebsk

Vítoºa

Vîlcea

Vladikavkáz

oraş în Federa ia Rusă, în mun ii Caucaz , centrul adm. al Osetiei de Nord – Alania, situat pe rîul Terek . 327 mii loc. Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic, maşini-unelte), metalurgică (neferoase), de prelucrare a lemnului, chimică, de sticlărie, textilă şi de confec ii, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. Fondat în 1784. Denumirile anterioare: Dzaudjikau (1931–1944) şi Ordjonikidze (1954–1990). oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient), port la Marea Japoniei. 650 mii loc. Punct terminus al magistralei feroviare transsiberiene. Aeroport. Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului, alimentară. Repara ii navale. Bază de pescuit şi vînătoare. Universitate. Institute (politehnic, de medicină). Teatre. Filarmonică. Muzee. Fondat în 1860. provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru, la grani a cu România. Suprafa a: 21,5 mii km2. Popula ia: 2 mil. loc. Centru adm.: Novi Sad . Ramuri industriale: extractivă (petrol, gaze naturale), construc ii de maşini şi utilaje; întreprinderi textile şi de confec ii, alimentare. Se cultivă grîu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cînepă, tutun, vi ă de vie, pomi fructiferi. Creşterea animalelor (bovine, porcine, păsări). Pia ă agricolă. fluviu în Federa ia rusă. Este cel mai lung fluviu din europa – 3 530 km. Izvorăşte din podişul Valdai , străbate Cîmpia Europei de Est şi se varsă printr-o deltă întinsă în Marea Caspică. Afluen i: Oka, Kostroma , Kama ş.a. Pe Volga sunt situate oraşele: Iaroslavl, Nijni Novgorod, Kazan, Samara, Saratov, Volgograd, Astrahan. Prin afluen i şi canale uneşte Marea Albă cu Marea Baltică şi Marea Azov cu Marea Neagră. Principală arteră navigabilă. oraş în Federa ia Rusă, situat pe malul drept al Volgăi . 1,05 mil. loc. Nod de comunica ii (feroviar, aerian, fluvial, rutier). Mare centru economic, comercial şi cultural. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (nave fluviale, tractoare, utilaj petrolier ş. a.), de prelucrare a petrolului, a lemnului, chimică, textilă, alimentară ş. a. Hidrocentrală. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost aproape în întregime distrus, apoi în următorii ani complet restabilit. Denumirile anterioare: arí în (pînă în 1925), Stalingrád (pînă în 1961). regiune în N-V Ucrainei. Suprafa a: 20,2 mii km2. 1,08 mil. loc. Oraş pr.: Lu k . Zonă agricolă şi forestieră. Cunoscută ca principat kievean din sec. X (cu denumirea Vladimir-Volînski ). oraş în Federa ia Rusă, situat pe valea rîului Vologda . 292 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Port fluvial. Construc ii de maşini (nave fluviale, utilaj forestier), prelucrarea lemnului, a inului; întreprinderi textile, alimentare. Pia ă pentru cereale şi animale. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. XVI), biserici (sec. XVII–XVIII), mănăstire (sec. XVII), case vechi (sec. XVIII–XIX). Cunoscut din 1147. fluviu în Africa de Vest. Lungime: 1 400 km. Se formează pe teritoriul Ghanei, prin confluen a a trei rîuri: Volta Neagră, Volta Albă şi Volta Roşie , care izvorăsc din Burkina Faso. Se varsă în Golful Guineii. Navigabil pe o distan ă de 400 km de la vărsare. Hidrocentrală.

Vladivostók

Vojvódina

Vólga

Volgográd

Volînia

Vólogda

Vólta

Vorónej

oraş în Federa ia Rusă, situat pe valea rîului Voronej. 905 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Port fluvial. Aeroport. Mare centru industrial, comercial şi cultural. Construc ii de maşini (avioane, excavatoare, strunguri, aparatură radioelectronică ş. a.), prelucra-rea lemnului; întreprinderi chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Pia ă pentru cereale. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice: biserică (sec. XVIII), palatul Potiomkin (sec. XVIII), clădiri vechi. Fondat ca cetate în 1585. Mănăstírea ~, mănăstire în România, pe teritoriul localită ii Vorone , subordonată oraşului Gura Humorului (jud. Suceava). Biserica mănăstirii este ctitorie a lui Ştefan cel Mare, zidită în 1488. Moaştele Sf. Daniil Sihastrul. Aici au fost descoperite Codicele vorone ean şi Psaltirea vorone eană (manuscrise din sec. XVI). Monument UNESCO. Mún ii ~, masiv muntos în N-E Fran ei, cuprins între Rin şi Moselle . Lungime: 125 km (orientat de la N spre S). Se împarte în Vosgii Înal i , în S (alt. max. 1 424 m, vf. Guebwiller ) şi Vozgii Joşi (Scunzi ), în N (cu înăl imi între 300 şi 600 m), în mare parte împăduri i. Trecători înalte. Parc natural. Turism. jude în E României, în zona de curbură a Carpa ilor. Suprafa a: 4 863 km 2. Popula ia: cca 395 mii loc. Centru adm.: municipiu Focşani . Zonă seismică. Resurse naturale: sare, cărbune brun, roci de construc ie, păduri. Industrie constructoare de maşini, de exploatare şi prelucrare a lemnului, chimică, textilă. Se cultivă cereale (grîu, porumb, secară), floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Monumente istorice (mausoleele de la Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja ). Sta iuni balneoclimaterice. Turism.

Voronéþ

Vosgi

Vráncea

Vráncei

Mún ii ~, sistem muntos în Carpa ii de Curbură , cuprins între Depresiunea Vrancei (în E) şi cursurile superioare ale rîurilor Caşin (în N), Oituz (în V) şi Rîmnic (în S). Văi adînci, culmi şi masive înalte (pînă la 1 657 m). Rezerva ii naturale. Situri arheologice. insulă în Oceanul Arctic, situată între Marea Siberiei de Est şi marea Ciukotsk, fiind despăr ită de continent prin strîmtoarea De Long . Suprafa a: 7,3 mii km2. Relief muntos (alt. max. 1 100 m) şi de cîmpie (pe litoral). Vegeta ie de tundră. Denumită astfel în memoria navigatorului rus. F. P. Vranghel (1796–1870). Apar ine Rusiei. oraş în Serbia şi Muntenegru, port pe Dunăre. 32 mii loc. (86 mii loc. în conurba ie). Fabrici de încăl ăminte, textile, alimentare. insulă italiană în arhipelagul Lipare din S Mării Tiraniene. Suprafa a: 30 km2. Popula ia: cca 500 loc. Cuprinde trei conuri vulcanice (alt. max. 499 m). Erup ii în 1888, 1890, 1906. Turism. [´weik] Ínsula ~, teritoriu insular în zona centrală a Oceanului Pacific, format din trei insule de origine coraligenă, situate la V de arhipelagul Hawaii. Suprafa a: cca 8 km 2. Popula ia: 300 loc. Lucrări şi servicii în cadrul bazei militare americane. Relief cu subsol coraligen. Climă tropical-oceanică. Vegeta ie: palmieri de cocos. Administrat de SUA.

Vránghel

Vúkovar Vulcáno

Wake

Wales

[´wejlz]

peninsulă pe ărmul de S-V al Marii Britanii, cuprinsă între golful Bristol , canalul Sf. George şi Marea Irlandei . Relief muntos în cea mai mare parte ( Mun ii Cambrieni , alt. max. 1 085 m). Climă temperată oceanică. Păduri de foioase. Pajişti. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Turism. Prín ul de ~, cap pe ărmul american al strîmtorii Bering , la extremitatea vestică a peninsulei Seward (Alaska). Este punctul cel mai de vest al continentului nord-american (65°35´ lat. N şi 168°05´ long. V). capitala federală a SUA, situată în E ării, pe rîul Potomac (districtul Columbia). 608 mii loc. (3,95 mil. în conurba ie). Cel mai important centru politic, economic şi cultural al SUA. Nod feroviar. Aeroport. Port la Oceanul Atlantic. Şantiere navale. Întreprinderi de construc ie, poligrafice, electronice, alimentare. Marea industrie lipseşte în acest oraş. Predomină sediile administrative, institu iile culturale, financiare: Capitoliul, Casa Albă , teatre, muzee, clădiri memoriale, monumente. Şapte universită i, două institute politehnice. Fondat în 1791 şi numit astfel în memoria lui George Washington (1732–1799), om politic american, cel dintîi preşedinte al SUA (1789–1797).

Wales

Wáshington

[´wo¿iht¬n]

Wáshington

stat în N-V SUA, cu ieşire la Oceanul Pacific. Suprafa a: 176,5 mii km2. Popula ia: 4,87 mil. loc. Centru adm.: Olympia . Relief predominant muntos. Păduri de conifere. Zăcăminte: cărbune, minereuri de metale neferoase. Industrii puternic dezvoltate: metalurgică, energetică, aeronautică, construc ii de nave, atomică, de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Pia ă agricolă. Se cultivă cereale, pomi fructiferi, legume, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit fluvial şi marin. Stat în componen a SUA din 1889. [waat¬r´loo] loca-litate în Belgia, unde, la 18 iunie 1815, a avut loc bătălia decisivă între armata franceză şi coali ia militară anglo-prusiană, condusă de Wellington şi Blücher, în urma căreia Napoleon I Bonaparte, suferind înfrîngerea definitivă, a fost înlăturat de la tronul Fran ei. Márea ~, mare în S Oceanului Atlantic, la ărmul Antarcticii, între peninsulele ara lui Graham, ara Prin esa Martha şi insula Orkney de Sud . Suprafa a: 2,89 mii km2. Ad. max.: 8 268 m. Vînătoare de balene. A fost descoperită în 1823 de naviga-torul britanic J. Weddell. capitala Noii Zeelande, situată în S Insulei de Nord , la strîmtoarea Cook . 345 mii loc. Principalul port al ării. Aeroport. Şantiere navale, întreprinderi de prelucrare a lemnului, de produse chimice, textile, alimentare. Universitate. Institu ii de cercetări ştiin ifice. Muzee. Galerie de artă. Edificii în stil neoclasic. Turism. Fondat în 1840. Capitală a ării din 1931 . oraş în Germania, situat pe Rin , la poalele mun ilor Taunus , centrul adm. al landului Hessen. 273 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, fluvial, rutier). Construc ii de maşini, întreprinderi de ciment, poligrafice, chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Centru comercial şi turistic. Renumită sta iune balneară (ape termale). Clădiri vechi (sec. XVII–XIX). Ínsula ~, insulă în Marea Mînecii. Suprafa a: 381 km2. Popula ia: 128 mii loc. Oraş pr.: Newport . Turism. Posesiune a Marii Britanii

Waterlóo

Wéddell

[´wedl]

Wéllington

[´weliht¬n]

Wíesbaden

[´viisbaad¬n]

Wight

[´wait]

cupru. 645 mii loc. textilă. Industrie extractivă. Wínnipeg [´winipeg] Wínnipeg Wiscónsin [wis´kansn] stat în N-E SUA.: 28 m. alimentară. zinc). XI–XIV). minereuri de fier. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior (institut de medicină. sfeclă de zahăr. bauxită ş. Turism.). plante furajere. 38 mii loc. Popula ia: 5 mil. preparate din carne ş. rutier). mecanică. Navigabil. maşini şi aparate electronice). de confec ii. Creşterea animalelor (bovine. situat pe Oder (Odra). Centru comercial. loc. [wai´oumih] stat în partea central-estică a SUA. textilă. Centru comercial.6 mii km2. Turism. Universitate.). Aeroport. în bazinul Sileziei . politehnic). Muzeu. a. Ad. legume). Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte. Muzeu. Numeroase monumente arhitectonice: catedrală. alimentară. Relief de podiş (în E) şi muntos (în V. situat pe valea rîului Wupper .6 mii km2. electromotoare. Port pe Oder. al provinciei Monitoba . între Lacul Superior. Domul. Mun ii Stîncoşi ). Capitala statului Africa de Sud (1892). Fondat în 1738 (cu denumirea Fort Ronge ). Aeroport. Industrie extractivă (minereuri de fier. vagoane. Relief deluros şi de cîmpie. a. afluent al Rinului . porcine). a hîrtiei. Industrie textilă (lînă). max. Prelucrarea materiei primei agricole (tutun. Monumentul lui Luther (1868). XI). Apele lacului se varsă prin rîul Nelson în golful Hudson .Windhoek [´vinthuk] capitala Namibiei. Worms [vorms] Wroc/law [´vrotswaf] Wúppertal oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). Muzeu. Nod de comunica ii (feroviar. Teatre.: Cheynne . administrat de acest stat pînă în 1990. chimico-farmaceutecă. port pe fluviul Rin. XII–XIII). Muzee. chimică. Turism. lac tectono-glaciar în S Canadei (Monitoba).). rutier). Pescuit. alimentară. a. Zăcăminte: petrol. biserici (sec. Fondat de germani în 1890. primărie (sec.7 mii km2. fructe. constructoare de maşini (locomotive. XIV–XVI). Suprafa a: 24. . porcine). poligrafică. Aeroport interna ional. constructoare de maşini (mijloace de transport. financiar şi cultural. Suprafa a: 253. gaze naturale. de pielărie. Valoroase monumente arhitectonice: catedrală în stil roman (sec. centrul adm. a. sinagogă (sec. alimentară (zahăr. 127 mii loc. Wyoming Xánthi (Xánthe) oraş în Grecia (Tracia). aparate de radio s. Industrie constructoare de maşini. alimentară. Centru comercial (pentru grîu). tutun. Industrie metalurgică. Nod de comunica ii (feroviar. aur. alimentară. Teatre. utilaje şi aparate electronice ş. oraş în S Canadei. legume. Capitala: Madison . Culturi agricole: porumb. Nod feroviar şi rutier. Centru adm. Centru comercial. Teatru. alimentară. Popula ia: cca 500 mii loc. de prelucrare a lemnului. Stat federal din 1890. textilă şi de confec ii. Turism. Creşterea animalelor (bovine. maşini agricole. 76 mii loc. biserici (sec. de prelucrare a petrolului şi a lemnului. 382 mii loc. a materialelor de construc ii. oraş în S-V Poloniei. motoare. Universită i. 618 mii loc. textilă (lînă). Nod de comunica ii. XIII-XIV). Suprafa a: 169. Nod de comunica ii (feroviar. rutier). lacul Michigan şi fluviul Mississippi . ovăz. oraş în Germania (Renania – Palatinat). Industrie textilă şi de confec ii. cînd Namibia şi-a declarat independen a.

castori etc. rîu în India. 4 mil. Par ial navigabil. IV î. lemn. Cascade. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 315 mii loc. capitala Republicii Nauru.). Fondat în 1895. 2. situată în S-V insulei omonime. Centru comercial. Numeroase gheizere cu apă clocotită şi vapori. Parc na ional. textilă. Monumente arhitectonice (pagode. Universitate. preparate din carne ş. centrul adm. capitala Birmaniei. 800 mii loc. port în delta fluviului Irrawaddi . 292 mii loc. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Est . capitala Republicii Camerun. Centru comercial (export de orez. Lungimea: 1 370 km. afluent pe dreapta al fluviului Missouri.a. centrul adm. port la strîmtoarea Taiwan . Canion. afluient pe dreapta al Amazonului . oraş în Japonia (Honshû). Aeroport. la grani a dintre China şi Córeea. zinc ş.8 mil. port la Marele Canal Chinez . Izvorăşte din mun ii Himalaia şi trece prin Delhi şi Agra. Pînă în 1989 s-a numit Rangoon . Fluviul Albástru ) . Rafinării de petrol. Aeroport interna ional. apoi – Dagon . anterior – Okkala (pînă în 1955). moschee). de produse textile şi alimentare (decorticări. textile. Artizanat. Păduri întinse. Universitate. alimentară. Suprafa a: cca 8850 km2. Faună bogată: bizoni. Monumente: pagode. Pescuit. Lungime: 813 km. uleiuri vegetale. chimică. în conurba. [jah'd…ou] oraş în partea de E a Chinei. bumbac. a. În 1872 teritoriul platoului a fost declarat parc na ional. Export de fosfa i. afluent pe dreapta al Gangelui. Centru comercial. loc. rîu în Brazilia. Lungime: 1080 km. Izvorăşte din Serra do Roncador . Izvorăşte din masivul Changbai şi se varsă în Golful Coreii (Marea Galbenă). la N-E de Nügata . alimentare. temple. de prelucrare a lemnului. Par ial navigabil. Port fluvio-maritim. Fostă capitală (din 1886) a coloniei britanice şi apoi a statului independent Birmania (din 1948). oraş în N-V insulei Taiwan . 238 mii loc. Industrie metalurgică. lupi albi.). urşi negri. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. chimice.Xi´án (Sián) oraş în China. Întreprinderi de repara ii navale. Aeroport interna ional. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. rîu în N-V SUA. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi. berbeci sălbatici. Nod feroviar şi rutier. Lungime: 1 980 km.ie. Popula ia: cca 700 loc. al provinciei Shaanxi . Relief fragmentat de văi adînci (canioane). Nod feroviar şi rutier. Xingú Xinning Xinzhú [si'nih] (Si-Ning) Yalujiáng Yámagata Yámunâ [´jamuna] Yangôn [jœh´gon] Yangtze (Changjiang Yangzhóu Yaoundé [jaun´de] Yáren Yéllowstone [´jaren] [´jeloustoun] Yéllowstone [jeloustoun] . Centru comercial. al provinciei Qinghai . platou vulcanic în N-V SUA. loc. Întreprinderi producătoare de utilaje şi unelte agricole. Considerat fluviu sacru al hinduşilor. textile şi de confec ii. Muzeu. Universitate. întreprinderi textile şi alimentare. alimentare. Cascade. fluviu în Asia Orientală. fluviu în China. Fondat în sec. situat între culmile Mun ilor Stîncoşi . 302 mii loc. Întreprinderi siderurgice. Hr. oraş în China. Muzee. cel mai lung fluviu din această ară – 5980 km. la 2500 m alt.

maimu e. bauxită ş. financiar şi cultural. Economie în dezvoltare. pe ărmul vestic al golfului Tokio . cu multe ramuri tradi ionale. molibden. pe teritoriul Canadei şi SUA (Alaska). Limba oficială: araba. În cel mai nordic punct al peninsulei se află capul York (10°42´ lat. Faună: şacali. păsări migratoare. Kamaran (din S Mării Roşii) şi Socotora (din Golful Aden). Climă tropicală secetoasă.2 mii km 2. Relief muntos. strîmtoare între peninsula Yucatan şi insula Cuba . Climă tropicală de altitudine. bumbac. între golful Mexic şi Marea Caraibilor . În agricultură este concentrată majoritatea popula iei active (60–65%). Yokoháma York [´jook] peninsulă în N-E Australiei. Lă ime: 200–220 km. construc ii de automobile. Suprafa a: 555 mii km2. Este divizat în 17 provincii.Yémen República Arabă ~. Monumente. Popula ia: 41 mil loc. S şi 142°32´ long. Relief muntos şi de cîmpie litorală. stat în Asia de Sud-Vest. zinc.8 mil.: 90–1 270 m. alimentară. plumb. zinc. teritoriu în N-V Canadei. plumb. situat în insula Honshû .: White horse . Suprafa a: 436. de savană şi silvică în mun i. la grani a cu SUA (Alaska). Păduri la altitudini nu prea mari. textile. vulturi. material rulant. între Arabia Saudită. petrochimie. metalurgică. provincie în S Chinei. situată între golful Carpentaria şi Marea Coralilor . Dispune de variate zăcăminte (cupru. Biblioteca “Kanzawa“ (1275). Ad. 3760 m). aur). de gaze naturale. O componentă de bază a economiei o constituie creşterea animalelor (bovine. situat în S-V peninsulei Arabia. Suprafa a: 483. Include şi insulele Perim. Func ionează întreprinderi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. înso i i de o cîmpie îngustă de litoral. cafea. E). pe suprafe e reduse. sorg. Păşuni. Mare centru industrial: şantiere navale. în N deşertul Rub-alKhâlî . Relief de cîmpie joasă. Lungime: 3 185 km. cămile). loc. Vegeta ie xerofită. Universită i. minereu de fier). a. argint. Capitala: Sanaa . Zăcăminte: aur. Oman şi Marea Roşie. precum şi p oraş în Japonia. Turism. Climă tropicală. Suprafa a: cca 180 mii km2. Yucatán [juka´tan] Yucatán Yúkon [juka´tan] [´juukon] Yúkon [´juukon] Yunnán [jun´nan] . loc. în E podişul Hadramaut . fluviu în America de Nord. Relief în cea mai mare parte muntos şi de podiş: în V Mun ii Yemenului (alt. peninsulă în N Americii Centrale. legume. fructe. Popula ia: 32 mii loc. produse din sticlă şi ceramică. caprine.2 mil. Pescuit intens. Vegeta ie deşertică. Resurse de subsol: aur. cărbune. plumb. Zonă agricolă. sunt valorificate în parte cele de petrol.: Kunming . Popula ia: 18. Aeroport. Centru comercial. Popula ie rară. Principal port al Japoniei. 3.5 mii km2. Se formează prin confluen a rîurilor Lewes şi Pelly (Canada) şi se varsă printr-o deltă în marea Bering . cai arabi. siderurgie. Situri arheologice (cultura maya). Principalele culturi: mei. hiene. grîu. oaze. Centru adm. trestie de zahăr. Centru adm. max. Climă tropicală uscată. şerpi. utilaj electroener-getic. alimentare. orz. Industrie extractivă (cărbune. pe coasta Oceanului Atlantic. cupru. ovine. textilă şi de confec ii. Relief muntos şi de cîmpie.

78 mii loc. 2 100 m – mun ii Muchinga ). situat între Republica Democrată Congo. km2. Universitate (1669). Construc ii de maşini. Malawi. porumb. În agricultură predomină producerea de cereale (grîu. Se practică creşterea animalelor (bovine. Lualaba (pînă la Kisangani ). întreg teritoriul fiind drenat de afluen ii fluviului Zambezi . doc. plumb. textilă. de asamblare a vehiculelor. Zimbabwe. Muzee. Alte denumiri: Congo. în 1094. zinc.s. loc. 868 mii loc. Cascada Victoria . stat în S Africii. material feroviar). întreprinderi textile şi de confec ii. păsări). Tanzania. Lungime: cca 1800 km. max. a hîrtiei. prelucrarea lemnului (mobilă). arbori de cuişoare. Economie bazată pe industria minieră şi agricultură. Parcuri na ionale: Luangwa.a. Mozambic. argint. fluviu în S-E Africii. cobalt.Zádar oraş în Croa ia. catedrală (sec. Sioma Ngwesi.c Zanzibár oraş în S-E Poloniei. Climă subtropicală continentală. Cele mai înalte vîrfuri sunt acoperite cu ghe ari. forestiere. Popula ia: 662 mii loc. vestigii romane. porcine. . de pielărie. Climă ecuatorială. 53 mii loc. Capitala: Lusaka . Aeroport. 1 000–1 400 m) şi masive muntoase. biserici (sec. max. Se extrag minereuri de cupru. XIII). XVI. Academie de ştiin e şi de arte. Suprafa a: 752 mii km2. Muzeu. oraş situat pe partea stîngă a rîului Sava . Include 9 provincii. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte. Navigabil. Suprafa a: 1. în apropierea coastei de E a Africii. Zambiei şi Mozambicului. Izvorăşte din podişul Ba-Lunda şi se varsă în strîmtoarea Mozambic (Oceanul Indian). fluviu în Africa Ecuatorială. Se dezvoltă turismul. Grădină botanică.: Zanzibar . aparataj electric. uraniu. Oraş-model din epoca Renaşterii poloneze. bumbac. At. Func ionează întreprin-deri metalurgice. de ciment. XIII–XV) ş. Fondat în 1579. Tîrguri interna ionale de mostre. cu bogate precipita ii. Aeroport interna ional. Namibia şi Angola. Construc ia maşinilor de transport. Lungime: 2 660 km. huilă. chimică. conserve de peşte). Fortifica ii din sec. alimentare. insulă tanzaniană în Oceanul Indian. Relieful reprezintă un complex de podişuri înalte (alt. Port maritim. pe teritoriul Angolei. Relief de cîmpie joasă. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. Monumente medievale: biserică (sec. sorg).7 mil. arahide. trestie de zahăr. Climă tropicală. centrul adm. Lungime: 4 700 km. IX–XI). Hidrocentrală (Kariba ). Popula ia: 10 mil. Nod de comunica ii (feroviar. rutier). aur. tutun. citrice. Poten ial hidroenergetic bine valorificat (cascada Victoria Zágreb Zagrós Zaír Zambézi Zámbia Zamo. sistem muntos pe teritoriul Iranului şi Irakului. cu deosebire în E ării (alt. Par ial navigabil. Pescuit. capitala Croa iei. Alt. soia. Specii de plante de pustiu şi de stepe montane. XIII). Oraş pr. República ~. Botswana. de prelucrare a lemnului. alimentară. textile. de produse alimentare (vinuri.: 4 548 m. Cocotieri. situat pe ărmul Mării Adriatice. caprine. Teatre. izolat păduri de foioase. condi ionată de altitudini şi precipita ii musonice. Izvorăşte din zona Marilor Lacuri Africane şi se varsă în Oceanul Atlantic. Sta iune turistică. al districtului cu acelaşi nume. Turism. Monumente: fortifica ii în ruine (sec. a sticlei.

fosfa i ş. Fondat în 1770. de cuişoare şi de ulei de cuişoare. situat între Zambia. Alonim: Mun ii Highiş-Drocea . În ascensiune industria metalurgică. uşoară. argint. grîu. Praguri. zahăr. [´zenitsa] oraş în Bosnia şi Her egovina. Vegeta ie formată de păduri tropicale (50% din teritoriu) şi de savană. Alt. cocsochimică. Port fluvial. Navigabil pe cursul inferior. Pînă în 1921 s-a numit Alexandrovsk . Monumente. chimică. vf. agregate electroenergetice ş. oraş în S-E Ucrainei.: 860 m.). Suprafa a: 390 757 km2. sorg. rîu în Federa ia Rusă (Extremul Orient). 2593 m – mun ii Jnvanga ). fostă aşezare dacică pe malul Siretului. Suprafa a: 1. creşterea animalelor. Zonă agricolă: legumicultură. probabil lîngă com. alimentară. nichel. Include 8 pro-vincii şi 2 oraşe cu statut de provincie. Popula ia: 12 mil. soia. wolfram. alimentară. chimică. stat în S Africii. Negri (jud. minereu de fier. Climă tropicală. cupru. constructoare de maşini (automobile. situat pe rîul Bosna . la N-V de Varna. Relief caracterizat printr-un complex de podişuri în partea centrală (alt. minereu de fier. mangan). Capitala: Harare . antilope. parcuri na ionale. în România. ceai. rutier). masiv muntos în S-V Mun ilor Apuseni . 160 mii loc. porumb. situat pe rîul Váh . Se cresc bovine. bumbac. în România (Moldova). îngrăşăminte de azot. Suprafa a bazinului: 233 mii km2. Hidrocentrală.8 mii km 2. bauxită. pe ărmul Mării Negre. Aeroport. păşuni. azbest. fontă. precum şi de întreprinderi prelucrătoare eficiente.: Middelburg . 86 mii loc. 700–1 400 m) şi de masive muntoase în E (alt. Rezerva ii naturale. Pînă în 1980 s-a numit Rhodesia de Sud şi Republica Rhodesia . energetică. 15 mii loc. Muzeul mijloacelor de transport. textilă şi de confec ii. Industrie extractivă (cărbuni. Faună: zebre. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. staniu. a. Dispune de bogate resurse naturale de subsol (crom. caprine. chimică şi cocsochimică. Izvorăşte din zona sudică a mun ilor Stanovoi . Nod feroviar. ciment. Institu ii de învă ămînt superior.. oraş în N-V Slovaciei. Centru comercial şi cultural. de celuloză şi hîrtie. huilă. banane. Limba oficială: engleza. Pescuit. Industrie siderurgică. Se cultivă tutun. Muzee. îmbrăcăminte şi încăl ăminte. Zaporójie Zarándului Zárgidava Zéeland (Zelánda) Zéia Zénica ¾ílina [´3ilina] Zimbábwe República ~. Turism. rinoceri negri. cuprins între Mureş şi Crişul Alb. situat pe fluviul Nipru . Institu ii de învă ămînt. Produce o el. loc. din care izvorăsc afluen ii marilor fluvii Zambezi şi Limpopo . Zlátni Pjásãci . Popula ia: 360 mii loc. Teatre. a. max. Hidrocentrală. 898 mii loc. Bacău). aur. Highiş . max. alimentară. Republica Africa de Sud şi Botswana. Păduri de foioase. situat pe ărmul de V al insulei Zanzibar . elefan i. Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic).Zanzibár oraş în Tanzania. arahide. Lungime: 1242 km. Port comercial. Mozambic. electronică. ară agrar-industrială în dezvoltare.). 148 mii loc. siderurgică. Nod de comunica ii (feroviar. Industrie alimentară. ovine [´zlatni ´pjassetsi] oraş în Bulgaria. trestie de zahăr. alimentară. Centru adm. Mún ii ~. Sta iune balneară interna ională. Export de copră. afluent pe dreapta al Amurului . provincie în S-V Olandei. Turism intens.

Pescuit. chimică. ceasuri etc. primărie (sec. Monumente arhitectonice: Domul Romanic (sec. palat (sec. alimentară. edificii urbane (sec. tractoare. constructoare de maşini (construc ii metalice. 97 mii loc. prelucrarea lemnului. (940 mii loc. Zwólle [´zwol¬] oraş în Olanda. în Podişul Elve ian . XI–XIII). Muzeu etnografic. textile şi alimentare. rutier). de faian ă şi por elanuri. Universitate (1833). primărie (sec. port pe rîul Ijssel . alimentare.: 143 m. Muzeu. Industrie metalurgică (o eluri superioare). Centru comercial (pia ă pentru cereale şi animale). rutier). a produselor de ceramică. aparate de precizie). Industrie extractivă (cărbune). XVI). poligrafie. Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. în S Uralului. Aeroport. Industrie a celulozei şi hîrtiei. [zœjder´zee] [´tsjurih] golf în Marea Nordului. textilă. în conurba ie). capitala constitu ională a Olandei. textilă (mătase). alimentară. 345 mii loc. afluent al Elbei . primărie (sec. textile. XVII). case de locuit (sec. instrumente şi aparate de precizie. Nod feroviar.Zlatoúst oraş în Federa ia Rusă. Nod de comunica ii (feroviar. produse chimice. 124 mii loc. al c antonului cu acelaşi nume. Zugdídi Zuiderzee Zürich Zürich [´tsjurih] Zwíckau [´tsvikau] oraş în S Germaniei (Saxonia).). XVI–XIX). Artizanat. Fondat în 1754. 55 mii loc. Apele lacului se scurg în Rin prin rîul Limmat . situat în depresiunea Colhida . oraş în Georgia (Gruzia). centrul adm. al provinciei Overijssel . Institu ii de învă ămînt. pe malul căruia este situat oraşul Amsterdam . situat pe rîul Mulde . la 410 m alt. Grădină botanică. lac glaciar în partea de N a Elve iei. XIII–XV). . Institu ii financiar-bancare. Muzeu. Teatru. Teatru. constructoare de maşini (automobile. oraş în N Elve iei. XV–XVI). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Nod de comunica ii (feroviar. la 160 km V de Celeabinsk. Canale navigabile. XV). 210 mii loc. max. Muzee. Ad. Industrii: construc ii de aparataj optic şi electrotehnic. centrul adm. Suprafa a: 88. Aeroport. XVIII–XIX). Muzeul Schumann . Monumente arhitectonice medievale: biserici (sec. maşini-unelte. XV).5 km2.