Dicţionar geografic

Áachen [´aahh¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-West-falia). 248 mii loc. Centru carbonifer. Industrii (chimică, textilă, constructoare de maşini). Sta iune balneoclimaterică. A fost capitala imperiului lui Carol cel Mare, rege al francilor (768–800), împărat roman (800-814). Catedrală (sec. VIII). Muzee. oraş în N Danemarcei (Iutlanda). 155,5 mii loc. Centru industrial. Port. Catedrală (sec. XIV–XVIII). oraş în partea centrală a Belgiei (Flandra Orientală). 77 mii loc. Centru economic şi cultural. Colegii din sec. XV. oraş în N Elve iei (Aargau), pe rîul Aare. 17 mii loc. Industrii (instrumente de precizie, textile, produse alimentare). Turism. ( Áar) [ar], rîu în Elve ia, afluent al Rinului. Lungime: 295 km. canton în N Elve iei. Suprafa a: 1,4 mii km 2. Popula ia: 519 mii loc. Pomicultură. Creşterea animalelor. oraş în S-V Iranului, port pe fluviul Shatt al’ Arab. 360 mii loc. Export de petrol. Aeroport. oraş în Federa ia Rusă, capitala Republicii Hakasia. 159 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Nod feroviar. oraş în Marea Britanie (Sco ia), port la Marea Nordului. 220 mii loc. Construc ii navale. Industrie metalurgică. Pescuit intens. Universitate din 1494. oraş în Côte d’Ivoire, pe laguna Ebré, capitala legislativă a ării. 2,6 mil. loc. Centru industrial. Port. Aeroport. Universitate. Export de cacao, banane, nuci de cocos. oraş în SUA (Texas). 109 mii loc. Expl. de petrol şi gaze naturale. Întreprinderi industriale. oraş în România (jud. Alba), situat în Mun ii Apuseni. 7 mii loc. Bogate zăcăminte aurifere. Întreprinderi de prelucrare a lemnului, textile, alimentare. At. doc. în 1271 ( Abruth ). [a´bruttzi] [´abuu d´abi] [ab´ud¦a] [a´bukir] mun i în Italia, în partea centrală a Mun ilor Apenini. Alt. max.: 2914 m (vf. Corno ). capitala Emiratelor Arabe Unite şi a emiratului cu acelaşi nume. 243 mii loc. Prelucrarea petrolului. Aeroport. actuala capitală a Nigeriei (pînă în 1983 s-a numit Lagos ), oraş recent construit (308 mii loc.). Centru economic şi cultural. golf la gura Nilului şi localitate istorică în Egipt. Victoria amiralului Nelson asupra escadrei franceze (1798), victoria lui Napoleon Bonaparte asupra turcilor (1799) ş. a. oraş în Mexic, port la Oceanul Pacific. 593 mii loc. Turism. capitala Ghanei, port la Golful Guineii. 739 mii loc. Centru industrial. Export de cacao, nuci de cocos, aur, diamante. Universitate. At. doc. în sec. XVII. vulcan stins, punct culminant al Anzilor, în Argentina. Alt. max.: 6959 m. rîu în Italia, afluent al Padului. Lungime: 313 km. Hidrocentrale.

Áalborg (Álborg) Áalst (Álost) Aarau Áare Áargau Abadán Abakán Aberdéen Abidján

[´oolbor] [alst] [a´ro] [´ar¬] [´aargau]

[æb¬´diin] [abid¦´an]

Ábilene Abrúd

[´æb¬lin]

Abrúzzi Abu Dhabi Abúja Abúkir

Acapúlco Accrá Aconcágua Adaá

[akap´ulko] [akr´aa] [akonk´aagua]

Ádana Addís-Abéba

oraş în S Turciei. 1,07 mil. loc. Cultivarea bumbacului. Industrie textilă. Universitate. Moschee din sec. XVI. capitala Etiopiei. 1,25 mil. loc. Centru comercial şi industrial (întreprinderi textile, meşteşugăreşti, alimentare). Aeroport interna ional. Universită i. Muzee. Sediul Organiza iei Uniunii Africane. [æd¬l´eid] [ade´li] oraş în Australia (Australia de Sud), port la Oceanul Indian. 1,07 mil. loc. Şantiere navale. Metalurgie. Universitate. ára ~, por iune a coastei Antarctice (cca 350 mii km 2). Teritoriu descoperit de Dumont d’Urville în 1840, poartă denumirea so iei lui. Sta iuni ştiin ifice franceze. golf în N-V Oceanului Indian, între Peninsula Arabă şi Somalia. Comunică cu Marea Roşie prin strîmtoarea Bab elMandeb. oraş şi port la golful cu acelaşi nume, în Yemen. 400 mii loc. Centru industrial şi cultural. Şantiere navale. Rafinării de petrol. fluviu în N-E Italiei. Lungime: 410 km. Izvorăşte din Alpii Retici, traversează oraşul Verona şi se varsă în Marea Adriatică. Hidrocentrale. República Adîghée , republică în Federa ia Rusă. Su-prafa a: 7,6 mii km 2. Popula ia: 438,5 mii loc. Capitala: Maikop . Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului. Expl. de petrol. República Autonómă Adjária , republică autonomă în Georgia (Gruzia), pe ărmul Mării Negre. Suprafa a: 3 mii km2. Popula ia: 393 mii loc. Capitala: Batumi . Industrie petrolieră. Se cultivă ceai, citrice, tutun. oraş în România (jud. Vrancea). 21 mii loc. Industrie alimentară. Nod feroviar şi rutier. At. doc. în 1433. fluviu în S-V Fran ei. Lungime: 335 km. Izvorăşte din mun ii Pirinei şi se varsă în golful Biscaya. Navigabil pe o distan ă de cca 130 km. Hidrocentrale. Marea ~, mare în S Europei, în bazinul Mării Mediterane, cuprinsă între Peninsula Italică şi Peninsula Balcanică. Suprafa a:132 mii km2. Ad. max.: 1235 m. Porturi importante: Bari , Vene ia , Trieste , Rijeka , Split , Durrës , Dubrovnik . Státul Islámic ~, stat în S-V Asiei, situat între Iran, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, China şi Pakistan. Suprafa a: 648 mii km2. Popula ia: 24 mil. loc. Capitala: Kabul . Limbi oficiale: puştu/pachto (afgana) şi dari/farsi – kabuli (persana). Relief: mun ii Hindukuch , deşertul Registan . Climă temperatconti-nentală. Industrii (îngrăşăminte chimice, ciment, textile, covoare, încăl ăminte). Expl. de gaze naturale, huilă, cromit, minereuri neferoase, pietre semipre ioase, sare. Pomicultură, viticultură, legumicultură. Creşterea animalelor, în special a oilor caracul. Importă automobile, produse petroliere, textile, alimentare. Căi ferate: 25 km. Căi rutiere: 19,2 mii km. Admis în ONU la 19 noiembrie 1946.

Adelaíde Adelíe

Áden Áden Ádige Adîghéea

[´aden] [´aden] [´aadid¦e]

Adjária (Ageária)

Adjúd Adour Adriáticã [a´duur]

Afghanistán

África

al doilea mare continent (după Asia) de pe glob. Este situat între Oceanul Atlantic, Marea Roşie şi Oceanul Indian. Suprafa a: 30,3 mil. km2. Popula ia: 779 mil. loc. Cuprinde mai multe insule, dintre care cea mai mare este Madagascar . Relief variat: platouri şi mun i, cîmpii extinse în zonele de litoral. Alt. max.: 5895 m (vf. Kilimanjaro ). Climă ecuatorială, tropicală şi subtropicală. Rîuri: Nil , Zair , Niger , Zambezi , Orange , Senegal ş.a. Lacuri: Victoria , Tanganyka , Malawi , Ciad , Turkana ş.a. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, aur, diamante, minereuri de fier, cupru, mangan, zinc, crom, cobalt.

África de Nord Spaniólã África de Sud

teritoriu pe ărmul african al Mării Mediterane (Maroc). Suprafa a: 32,5 km2. Popula ia: 140 mii loc. Relief de cîmpie. Climă subtropicală. Repara ii navale. Pescuit. Creşterea animalelor (ovine). Administrat de Spania. República ~, stat în extremitatea sudică a Africii, situat între Namibia, Botswana, Zimbabwe, Mozambic, Swaziland, Lesotho, Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian. Suprafa a: 1,225 mil. km 2. Popula ia: 44,5 mil. loc. Capitale: Cape Town (legislativă), Pretoria (administrativă). Limbi oficiale: afrikaans, engleza. Relief: podişuri şi deşerturi muntoase (alt. max. 3657 m), cîmpii litorale. Climă tropicală în N şi subtropicală în celelalte regiuni. Industrie dezvoltată (energie electrică, fontă, o el, automobile, tractoare, maşini agricole, nave maritime, ciment, hîrtie). Se cultivă porumb, grîu, cartofi, vi ă de vie, tutun. Creşterea animalelor. Planta ii de citrice, bananieri, ananaşi. Exportă cărbune, produse siderurgice, aur, diamante. Importă utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 19,6 mii km. Căi rutiere: 188,7 mii km. Admis în ONU la 7 noiembrie 1945.

Agadír Agápia Agra

[aghaa´diir]

Agrigénto

oraş în Maroc, port la Oceanul Atlantic. 137,5 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare. Aeroport. Sta iune balneară. comună în România (jud. Neam ). Pe teritoriul localită ii se află Mănăstirea Agapia (sec. XVII). Picturi interioare de Nicolae Grigorescu. [´aagraa], oraş în India (Uttar Pradesh), pe rîul Yamunâ. 956 mii loc. Centru comercial, industrial şi cultural. Monumente arhitectonice (sec. XV–XVII). A fost capitala Imperiului mongol din India (1527–1658). oraş în Italia (Sicilia). 54,8 mii loc. Important centru economic şi cultural, cunoscut şi prin organizarea festivalurilor folclorice interna ionale. Fostă colonie grecească (sec. VI–V î. Hr.). oraş în Kuwait. 285,5 mii loc. Exploatări de petrol. Centru industrial. oraş în V Indiei (Gujarat). 3,3 mii loc. Întreprinderi industriale (textile, de pielărie, de covoare). Nod de cale ferată. Monumente (sec. XV-XVI). Universitate. oraş în România (jud. Alba). 29 mii loc. Localitate istorică: cetate urbană (sec. XII–XVI), biserică reformată (sec. XV–XVI), înăl ată pe locul unei bazilici romane, palat voievodal (sec. XVI–XVII). At. doc. în 1293. oraş în Fran a (Corsica), port la Marea Mediterană, centru adm. al insulei Corsica. 59,7 mii loc. Şantiere navale. Pescuit. Turism. Aici s-a născut Napoleon Bonaparte (1769–1821).

Ahmadí Ahmedabád (Ahmadabád) Aiúd

Ajaccio

[fr.: azak´sjo; it.: a´jatt¿o]

Ákron Alabáma Alabáma

[´ækr¬n] [æl¬´bæm¬] [æl¬´bæm¬]

oraş în SUA (Ohio). 237,8 mii loc. Industrii (produc ia cauciucului, locul întîi în lume; maşini agricole, aparate electronice ş. a.). Universitate. fluviu navigabil în S SUA. Lungime: 1064 km. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în golful Mexic, unde formează o deltă. stat în S-E SUA. Suprafa a: 133,9 mii km2. Popula ia: 4,06 mil. loc. Capitala: Montgomery . Expl. de cărbuni şi de minereu de fier. Industrii (chimică, textilă, forestieră). stat federal în N-E Braziliei. Popula ia: 2,6 mil. loc. Capitala: Maceió . Se cultivă trestie de zahăr, bumbac. Complexe zootehnice. peninsulă în N-V Americii de Nord. Relief muntos (mun ii Aleutini). Alt. max.: 3100 m. golf în Oceanul Pacific, pe coastele Americii de Nord, între peninsula Alaska şi golful Vancouver. Ad. max.: 5660 m. stat în SUA, situat în extremitatea N-V a continentului american. Suprafa a: 1,5 mil. km2. Popula ia: 552 mii loc. Capitala: Juneau . Resurse de subsol: petrol, cărbune, aur, cupru, argint. Prelucrarea lemnului. Pescuit. Turism. jude în România, situat în bazinul Mureşului de mijloc. Suprafa a: 6,2 mii km 2. Popula ia: 407 mii loc. Centru adm.: Alba-Iulia . Relief de munte, cu depresiuni adînci în V şi de podiş în E. Zăcăminte de aur, argint, cupru, sare. Expl. forestiere. Întreprinderi industriale (constructoare de maşini, de prelucrare a metalelor, a lemnului, a blănurilor, de faian ă şi por elanuri). Pomicultură. Viticultură. Creşterea animalelor. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice din epocile dacică şi romană.

Alagóas Aláska Aláska Aláska

Álba

Álba-Iúlia

municipiu în România, centrul adm. al jud. Alba. 70 mii loc. Întreprinderi industriale (alimentare, de pielărie şi de încăl ăminte). Nod de comunica ii (rutier şi feroviar). Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice (catedrale, palate, sec. XIII–XVIII). Fostă aşezare dacică, colonie romană (Apulum ). La Alba-Iulia, în 1600, Mihai Viteazul a înfăptuit prima unire politică a ărilor române: Moldova, Transilvania şi ara Românească. República ~, stat în Europa de Sud, situat în partea de V a Peninsulei Balcanice, între Jugoslavia, Macedonia, Grecia, Marea Adriatică şi Marea Ionică. Suprafa a: 28,7 mii km 2. Popula ia: 2,5 mil. loc. Capitala: Tirana . Limba oficială: albaneza. Relief muntos (Mun ii Dinarici , alt. 2000–2770 m) şi de cîmpie în zona centrală. Climă temperat-conti-nentală în E şi mediteraneană în V. Industrie producătoare de o el, tractoare, ciment, cherestea, hîrtie, textile, zahăr, conserve de fructe, igări etc. Hidrocentrale. În zonele rurale predomină agricultura (cereale, sfeclă de zahăr, bumbac, vi ă de vie, floarea-soarelui, tutun, citrice, măslini). Se cresc animale (ovine, caprine, bovine). Exportă minereu de crom, cupru, fier, tutun, citrice. Importă maşini agricole, mijloace de transport, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 720 km. Căi rutiere: 7 450 km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Albánia

Álbany

[´oolb¬ni]

fluviu în Canada. Lungime: 982 km. Izvorăşte din cîmpia Marilor Lacuri şi se varsă în golful James (Hudson).

Albérta

[æl´b¬¬t¬]

Albertvílle Albión Albuquérque Alcedár Aldán Alép Aleutíne

[alber´vil]

provincie în V Canadei. Suprafa a: 662 mii km2. Popula ia: 2,54 mil. loc. Centru adm.: Edmonton . Resurse de subsol: petrol, cărbune, gaze naturale. Industrie forestieră, chimică. Se cultivă cereale. Zootehnie. oraş în Fran a (Savoia). 18,3 mii loc. În 1992 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă. astfel se numea în antichitate Anglia, astăzi nume folosit în limbajul figurat. oraş în SUA (New Mexico). 414 mii loc. Centru economic şi cultural. Universitate. comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1300 loc. Monumente arheologice (sec. IV-III î. Hr.). At. doc. în 1616. rîu în Federa ia Rusă (Iakutia), afluent al fluviului Lena. Lungime: 2273 km. Izvorăşte din mun ii Stanovoi. Navigabil în mare parte. oraş în N Siriei. 1,7 mil. loc. Centru comercial şi industrial (textile, covoare, obiecte de artizanat). Aeroport. Muzee. At. doc. în sec. XX î. Hr. Ínsulele ~, arhipelag în N-V Americii de Nord (SUA), situat între peninsula Alaska şi peninsula Kamceatka. Suprafa a: 37,8 mii km 2. Popula ia: 16 mii loc. Pescuit. Vînătoare de foci. municipiu în România, centrul adm. al jud. Teleorman, situat pe rîul Videa. 50,5 mii loc. Centru agroindustrial. Întemeiat de domnul Alexandru Ghica în 1834. Catedrală ortodoxă (sec. XIX). Biserica Sf. Apostoli (1842–1846). oraş în Egipt, portul principal al ării la Marea Mediterană. 2,7 mil. loc. Industrii (textilă, chimică, metalurgică, alimentară). Şantiere navale. Aeroport. Fondat de Alexandru Macedon în 332–331 î. Hr. Renumit prin: Farul (279 î. Hr.–1326), considerat una dintre cele “şapte minuni“ ale lumii; Biblioteca antică (700 mii de volume); “Museum“ , străvechi centru de cercetare ştiin ifică şi învă ămînt. capitala Algeriei, port la Marea Mediterană. 1,5 mil. loc. Centru industrial, comercial şi cultural. Muzee. Universitate (1859). Străvechi oraş al lumii arabe. República Algeriánă Democrátică şi Populáră , stat în N-V Africii, situat între Maroc, Marea Mediterană, Tunisia, Libia, Niger, Mali şi Mauritania. Suprafa a: 2,4 mil. km2. Popula ia: 32,3 mil. loc. Capitala: Alger . Limba oficială: araba (uzuale: berbera, franceza). Relief: mun ii Atlas în N, mun ii Ahaggar în S-E, podişul Sahara în S-V. Climă medi-teraneană în N şi tropical-deşertică în S. Expl. de petrol, gaze naturale, minereu de fier, plumb, zinc, uraniu, fosforite, sare. Culturi agricole: vi ă de vie, tutun, smochini, măslini, citrice, grîu, sfeclă de zahăr, legume. Exportă petrol şi produse petroliere, gaze naturale, fosforite, vin. Importă vehicule, utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 4,7 mii km. Căi rutiere: 95,6 mii km. Admis în ONU la 8 octombrie 1962.

[´ælb¬´k¬rki]

Alexandría

Alexandría

Algér Algéria

Alicánte Almá-Atá

[alik´ante]

oraş în S-E Spaniei (Valencia), port la Marea Mediterană. 265,6 mii loc. Metalurgie. Export de vinuri. Turism. oraş în Kazahstan, capitala statului pînă în 1997. 1,16 mil. loc. Industrii (constructoare de maşini, textilă, alimentară). Academie de ştiin e. Universită i. At. doc. în 1854.

Mont Blanc ). 54 mii loc.8 mii loc. loc. 554 mii loc.: 4506 m (vf. Mongolia şi China. Pajişti alpine. argint. Lungime: 6400 km. Expl. textilă. max. oraş şi port pe insula Niue din Pacificul de Sud (Noua Zeelandă). Columbia şi Brazilia şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. Rezerva ii naturale. Industrii (constructoare de maşini. provincie în N-E Fran ei. oraş în Elve ia.56 mil. În bazinul mijlociu şi inferior al rîului este situată Cîmpia Amazonului (3000 km în lungime şi 300–2000 km în lă ime). Monumente istorice. Amazónas . Oraş principal: Strasbourg . Planta ii de bananieri. minereu de fier). centru adm.3 mii loc.: 2228 m. stat în N-V Braziliei. chimică.5 mii loc. km2. Institu ii de cultură şi de învă ămînt. port la golful Osaka. oraş în Japonia (Honshû). Păduri de conifere. Popula ia: 2.Almería Alófi Alpi [almer´ia] oraş în S Spaniei (Andaluzia). Ghe ari. Lungime: 450 km. Lungime: 1300 km. Amaradía Amaríllo Amazón [æm¬´rilou] oraş în S SUA (Texas). max.). 4810 m. Industrie constructoa-re de maşini. Ghe ari. Regiune agrară (grîu. Hr. port la Marea Mediterană. Suprafa a: 1. Beluha ). Faună bogată.2 km2. pe teritoriul Italiei. lan muntos în S-E Australiei. max. Popula ia: 1. afluent al Jiului . metalurgică. banane. Álpii Australiéni Alsácia (Alsáce) [alz´as] Altái Áltdorf Áltenburg Amagasáki [´alt¬nburk] oraş în E Germaniei (Saxonia). Navigabil pe o distan ă de 4300 km. Populată în trecut de cel i. Alpii Orientali (Austrieci). Trecători. situat în bazinul mijlociu şi superior al Amazonului. Lă ime: 60-260 km. alimentară). situat la hotarul dintre Kazahstan. Fran ei. Izvorăşte din mun ii Anzi. Muzeu de istorie.64 mil. Fondat în 1887. trece prin Perú. petrolieră). 8. I î. chimică. Catedrală Gotică (sec. 155. vi ă de vie. XVI). orz. Export de copră. Tunele.: 200 m. Muzee. Alpii Centrali (Elve ieni). Industrie petrolieră şi forestieră. Industrii (metalurgică. Lungime: 2000 km. Izvorăşte din Subcarpa ii Olteniei. cartofi). Uzine şi fabrici. Turism. Elve iei. 190.5 mil. Vegeta ie montană. Capitala: Manaus . component al Cordilierei australiene. miniere (cărbune brun). Monumente. de săruri de potasiu. rîu în România. sistem muntos în Europa. – V d. Păduri ecuatoriale. sistem muntos în Asia Centrală. med. Alt. cel mai mare fluviu în America de Sud. situată între fluviul Rin şi mun ii Vasgi . Întreprinderi ale industriei uşoare. loc. al cantonului Uri . Suprafa a: 8. vf.Hr. textilă. Germaniei şi Austriei. Provincie romană (sec. Expl. Alt. Centru economic şi comercial. 7020 km împreună cu Ucayali. Lungime: 103 km. Alt. 8 mii loc. Constau din Alpii Occidentali (alt. Zăcăminte (aur.

tutun. creoli. doc. [amm´aan] capitala Iordaniei. situat pe fluviul Somme . Relief muntos în V (alt. Şantiere navale. Muzee. Suprafa a: 24. Cuprinde teritoriile insulare din arhipelagurile Bahamas. podişuri şi cîmpii întinse în centru şi în E. Aeroport. Márea ~. Produse industriale: textile. Este folosit la irigarea planta iilor de bumbac. Popula ia: 200 loc. portughezi. cu podişuri înalte şi cîmpie joasă (Mississippi ). loc. englezi. cafea.5 mil. băuturi spirtoase. Lungime: 18 mii km (de la N la S). km2. alimentară. Muzee. XIII). eschimoşi) şi colonizatori. Lungime: 1415 km (2540 km de la izvoarele rîului Piandj). argint. Descoperită de Cristofor Columb în timpul călătoriilor sale (1492). Serveşte ca hotar între Tadjikistan şi Afghanistan. cupru. Popula ia: metişi. citrice. cuprinsă între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. capitala Olandei. banane. América Centrálã América de Nord regiune istmică între America de Nord şi America de Sud. Universitate. Popula ii băştinaşe: maya.América continent în emisfera vestică. mare în partea sudică a Oceanului Pacific. Colonizată de spanioli. Culturi agricole: trestie de zahăr. max.4 mil. [a´mj˜e] oraş în Fran a (Picardia). Suprafa a: 1. América de Sud América Latínã Amíens Amiránte Ammán Ámsterdam Amudariá Ámundsen . Popula ia : băştinaşi (indieni. 1. cauciuc). Suprafa a: 21 mil. Popula ia: 803. km2. în apropierea Antarctidei. Industrie constructoare de maşini. Popula ia : băştinaşi ( indieni) şi colonizatori.: 6193 m) şi în E. km2. a. igări. în 1275. 155 mii loc. km 2. Ad. comunitate a ărilor din America de Sud şi America Centrală. fluviu în Asia Centrală. grup numeros (150) de insule coraligene în Oceanul Indian. Universitate. Antilele Mari şi Antilele Mici. format din America de Nord . tutun. de ulei. începînd cu sec. textilă. de peste 1000 m. port legat printr-un canal de Marea Nordului. Muzeu. 1 mil. la N-E de insula Madagascar . Izvorăşte din Pamir. chimică. Servicii financiare. minereu de fier) şi hidroenergetice. Suprafa a: cca 10 km2. de chinină. în care predomină limbile de comunicare spaniola şi portugheza. situată între Marea Caraibilor şi Oceanul Antarctic. bauxită. Fabrici de şlefuit diamante. Casa-muzeu Rembrandt . cacao. aztecii. Relief: muntos în V. oraş la N-E de Marea Moartă. America de Sud . incaşii ş. Suprafa a: 21 mil. negri. europeni. loc. situată între Oceanul Arctic şi America Centrală. At. Universită i. unite printr-un istm denumit America Centrală .2 mil. hîrtie. Resurse de subsol (petrol. Suprafa a: 42. al XVIlea. loc. Cuprinde 33 de state şi cîteva teritorii dependente.2 mil. partea sudică a continentului american. Acoperită în permanen ă de ghe ari. străbate Kîrgîzstanul şi se varsă în lacul Aral. Dependent de statul Seychelles. km 2. ciment.2 mil. Vegeta ie ecuatorială şi tropicală (arbori de cacao. Monumente de artă gotică (sec. partea nordică a continentului american. francezi.

Industrie constructoare de maşini agricole. Izvorăşte din lacul Baikal şi se varsă în Enisei . Hidrocentrale. Suprafa a: 276. cuprinsă între Sco ia şi ara Galilor.max. Lungime: 4440 km.5 mii loc. din marea Bering.Amúr fluviu în N-E Asiei. Suprafa a: 6. în antichitate –numele Asiei Mici. textilă. Turism (95% din venitul na ional). Se produce cărbuni din lemn. Izvorăşte din mun ii Anadîr şi se varsă în golful cu acelaşi nume. franceza. loc. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia). : 4200 m. mijloace de transport. Centru adm. citrice. Porturi principale: Blagoveşcensk. Suprafa a: 468 km2. rîu în S-E Federa iei Ruse (Siberia). Culturi agricole: orez. mică. oraş în V Fran ei (Anjou). apar inînd Indiei. arhipelag în Oceanul Indian. [´andr¬ pr¬´de¿] stat în S-E Indiei. Industrie minieră (cărbune. Culturi agricole: grîu. Lungime: 1145 km. Relief în general muntos (alt. Popula ia 47. regiune în S Spaniei. tutun. teritoriu autonom indian constituit din arhipelagurile cu acelaşi nume din Oceanul Indian. Popula ia : 280 mii loc. stat în S-V Europei. situat în zona estică a mun ilor Pirinei. max. legume. Turism. 16. Industrie prelucrătoare de materie primă agricolă. Oxford . Navigabil în cea mai mare parte. în 1731. Navigabil pe cursul inferior. la hotarul dintre Fran a şi Spania. Habarovsk. capitala principatului Andorra. denumirea păr ii asiatice a Turciei. 11. Principátul ~.: Port Blair .situat pe rîul Bîc. Monumente istorice (sec.3 mii km 2. împreună cu Şilka şi Argun. bunuri de larg consum. Suprafa a: 87. bumbac. Limbi oficiale: catalana. sfeclă de zahăr. reşedin ă a raionului Anenii Noi.7 mil. Popula ia: 175 mii loc. Márea ~. At. Nicobar şi insula Sumatera . doc. Numeroase centre culturale: Londra . Creşterea animalelor.5 mil. industrială şi agricolă. bovine). igări.5 mii loc. Se cultivă cereale.65 mii km2.6 mii loc. de încăl ăminte. Capitala: Andorra la Vella. Universitate. 2975 m). Cursul mijlociu al fluviului formează grani a între Federa ia Rusă şi China. Popula ia: 69 mii loc. Angará Angérs [¾´…e] Ánglia . loc. XI-XIII). Importă produse petroliere. Suprafa a: 602 mii km2. Climă temperat-montană. produse lactate. parte din Marea Britanie. Suprafa a: 130. Cambridge . vi ă de vie. Exportă cherestea. Popula ia: 66. Lungime: 1779 km. Ad. la 32 km S de Chişinău. Navigabil între Irkutsk şi Bratsk.6 mii km 2. spaniola. Întreprinderi ale industriei alimentare. 146. Pescuit. Suprafa a: 500 mii km 2. Se varsă în Marea Ohotsk. Căi rutiere: 269 km. Nod feroviar. cocos. Oraş principal: Port Blair . Centru economic şi comercial. Suprafa a: 8. utilaje industriale. Anádîr Anatólia Andalúzia Ándaman Ándaman Ándaman ºi Nicobár Ándhra Pradésh Andórra la Vélla Andórra Anénii Noi oraş în Republica Moldova. Se cultivă orez. vi ă de vie. tutun.3 mii loc.5 mii km2. situat între golful Bengal şi marea Andaman . Centru comercial de vinuri. port pe rîul Maine. Creşterea animalelor (ovine. mare în Oceanul Indian situată între penin-sula Malacca . Importantă regiune economică. Admis în ONU la 28 iulie 1993. citrice. arhipelagurile Andaman. mangan). Popula ia: 9.8 mii km 2.

Centru economic şi cultural. uraniu.3 mil. continent în emisfera sudică. Academie.56 mil. produse chimice.).58 mil. cuprinzînd extremită ile de S ale oceanelor Pacific. Ghe ari şi zăpezi permanente pe continentul Antarctida. a mătăsii. loc. Vestigii romane şi bizantine. Muzee (Picasso. Limba oficială: portugheza. pinguini. Importă maşini şi utilaje industriale. Suprafa a: 1. Moschee. Şantiere navale. cherestea. trestie de zahăr.2 mii loc. Acoperită permanent cu ghea ă şi zăpezi. loc. în centrul Podişului Anatoliei. loc. aerian).Angóla República ~. 2. petrol şi produse petroliere. Parfumerie. Pescuit. bumbac. [an´gilja. de petrol. Relief muntos. Regiune agricolă: viticultură. insule din componen a grupului insular Noua Siberie (Federa ia Rusă. Popula ia: 11. Relief: podişuri în centrul şi V ării (alt. oraş în N-E Algeriei. oraş în S-V Turciei. mijloace de transport. 378. capitala Republicii Madagascar. arahide. Centru economic şi cultural. Export de produse agricole şi de cherestea. peşti. Zambia şi Namibia.97 mil. Ruine din epoca romană. Sta iune balneară. ananaşi. regiune polară în emisfera sudică a globului pămîntesc. provincie istorică în N-V Fran ei. Planta ii de cafea. Universitate. Industrie textilă şi alimentară. Suprafa a: 13. 256. situat în centrul regiunii polare Antarctica.: The Waley (2. 1000 m şi 1500 – 2000 m). 1. Căi rutiere: 72. sisal. Faună acvatică: balene. pe coasta de Azur. ecuatorial-musonică şi tropical-ali-zeică. trestie de zahăr.8 mii loc.8 mii km.25 mil. [¾´tib] oraş în S Fran ei.4 mii loc. Suprafa a: 96 km2.6 mii km. institu ii navale. Popula ia: 8 mii loc. port la Marea Mediterană. tutun. port la Marea Mediterană. 68 mii loc. Relief muntos. pe coasta Oceanului Atlantic. cu arhipelagurile din această zonă. Turism. Centru adm. Iakutia). Climă polară. oraş în E SUA.. Universitate. Atlantic şi Indian. mangan. pomicultură. alimentară. æh´wil¬] teritoriu insular în America Centrală (Marea Caraibilor). situat între Republica Democrată Congo. Industrie a cimentului. Ínsulele ~. feroviar. Centru adm. Crescătorii de bovine. Administrat de Marea Britanie. textile şi alimentare. Culturi florale. port la Marea Mediterană. Turism. Nod de comunica ii (rutier. făină de peşte. Anguílla Anjou Anjou Ánkara [¾´…u] Annába Annápolis Antálya Antananarívo Antárctica [antanna´ivu] Antarctída Antíbes . Conservator. oraş situat pe rîul Ankara . Universitate. Creşterea animalelor. 80 mii loc. Vestigii antice. Suprafa a: 29 mii km2. foci. stat în V Africii. economic şi cultural. Se cultivă bumbac. bananieri. cîmpie joasă nisipoasă de-a lungul ărmului oceanic. cupru. capitala Turciei. minereu de fier. Căi ferate: 2. Climă polară şi subantarctică. Expl. Climă subtropicală. km 2. Capitala: Luanda . activitate financiar-bancară. Climă tropicală. Admis în ONU la 1 decembrie 1976. Exportă cafea. km2. capitala statului Maryland. arheologic). Servicii de transport. bumbac.

arbori de cafea. max. Barbuda. Acancagua ). Zăcăminte: bauxită. Importă produse petroliere. 3175 m). Antíle Antílele Olandéze Antitáurus Antofagásta Antofálla Ántwerpen Ánzi Apaláºi Apeníni Ápia Apollónia Appenezéll [ap¬n´tsel] . trestie de zahăr. 6370 m. max. max. o continuare a mun ilor Taurus. Hr. Popula ia: 214 mii loc. Capitala: Saint John ´s . maşini şi utilaje industriale. cupru. max. Universitate. în N-V Argentinei. Suprafa a: 240 mii km2. Lungime: 9000 km. denumirea antică a localită ii Sozopol din Bulgaria. trestie de zahăr. sistem muntos în America de Sud. peste 6000 m). legume. marmură. Relief vulcanic pe insula Antigua şi coraligen pe insula Barbuda . Popula ia: 36. bata i.7 mii loc.: 3917 m. Alt. VI î. capitala statului Samoa. loc. XIV-XVI). Turism. sistem muntos în Peninsula Italică. 6272 m).2 mii loc. Climă tropical-oceanică. Anzii Sudici (alt. manioc. Relief muntos. Se cultivă bumbac. arhipelag în Marea Caraibilor. citrice. mun i în Turcia asiatică. Lungime: 1190 km. Planta ii de tutun. dispus pe ărmul Oceanului Atlantic în lungime de cca 2600 km. vf. Şantiere navale. Centru agricol. [´antverp¬n] (Anvers) provincie în Belgia şi oraş în această provincie. Turism. Metalurgia şi exploatarea cuprului. actualmente port la Marea Neagră. echipament industrial. port maritim la estuarul fluviului Schelde. Formează teritoriul Americii Centrale Insulare . bananieri. Dominica ş. Monumente medievale (sec.: Willemstad (71. oraş în N insulei Upolu din Oceanul Pacific. Aeroport. Haitti. Administrate de Olanda. Rafinării de petrol. Climă tropicală umedă.Antígua ºi Barbúda stat în America Centrală. Culturi agricole: bumbac. Antigua. Popula ia: 68 mii loc. trestie de zahăr. Alt. [antof´aja] cel mai înalt vulcan activ de pe pămînt.: 2037 m (vf. Rafinării de petrol. Alt. Alt. mijloace de transport. max. Climă subtropicală. fostă colonie grecească în Turcia (sec. Căi rutiere: 1161 km. Industrie bazată pe exploatări de fosfa i naturali. 227 mii loc. Corno Grande ). Centru economic şi comercial. rom. Turism. 6959 m. Creşterea vitelor. sistem muntos în E Americii de Nord. port pe ărmul Oceanului Pacific. max. uleiuri vegetale). situat între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. petrol. fier. Este situat în mun ii Anzi . 34 mii loc. teritoriu insular în arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor).). Relief muntos (alt.). mărfuri de larg consum. Limba oficială: engleza. Anzii Centrali (alt. Resurse de subsol: cărbune. Constă din trei sectoare: Anzii Nordici (alt. Suprafa a: 416 km2.). argint. Suprafa a: 442 km 2. 467. Jamaica) şi Antilele Mici la E (Insulele Virgine. oraş în Chile. max. cafea. Exportă produse chimice. Mitchell ). Monsterrat. zahăr.: 2914 m (vf. Activitate financiar-bancară. fabricarea produselor alimentare (zahăr. Centru adm. Pescuit maritim.2 mil. Ínsulele ~. Constau din Antilele Mari la V (Cuba. pe insulele cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici. a. Popula ia: 66. situa i de-a lungul Mării Mediterane. Puerto Rico.2 mii loc. Universitate. constînd din două culmi paralele. Metalurgia neferoaselor. Cordiliéra Andínă . Suprafa a: 800 km2. canton în N-E Elve iei. Admis în ONU la 11 noiembrie 1981.

Aragón şi Castilia au format în 1479 Regatul Spaniei. între Marea Roşie. Păduri de răşinoase şi foioase. Industrie constructoare de maşini. Yemen. forestieră. Hidrocentrale. Pescuit de perle. ciment. peninsulă în S-V Asiei. Suprafa a: 3 mil. regiune autonomă în N-E Spaniei. km2. loc. Resurse de subsol: huilă. situată între Australia şi insula Noua Guinee.: 5165 m. Climă tropicală în S şi subtropicală în N. Importă mijloace de transport. km 2. Suprafa a: 3. Popula ia: 32. Este denumită şi Marea Oman .65 mii km 2.2 mil. de petrol. stat în S-V Asiei. Format din Masivul Mare şi Masivul Mic. mare în Oceanul Indian. Căi rutiere: 46 mii km. At. bauxită. argint. Acumulează apele rîurilor Amudaria şi Sîrdaria. Porturi: Aralsk . cupru.6 mil. municipiu în România. în 1123. doc. Popula ia: 1. cafea. Oman. Qatar. Emiratele Arabe Unite. Saragosa şi Teruel. aur. uraniu. golf în N-E Mării Roşii. cereale. Expl. Relief de podiş şi cîmpie joasă. mase plastice. rodii. E şi S-E. textile. Mún ii ~. argint. Regátul Arab Saudít . Măslini. max. sorg. Suprafa a: 1036 km 2. Climă tropicală. Monumente istorice. Bahrain.: Baku . legumicultură. cîmpii de-a lungul ărmului Mării Roşii şi ale Golfului Persic. gaze naturale. situată între peninsula Arabia şi India. Centru industrial şi agricol. alimentară. gaze naturale. Viticultură. orez. km 2. minereu de fier. Suprafa a: 47.5 mil. citrice.: 1849 m (vf. produse alimentare. textilă.: 68 m.: 3680 m. Suprafa a: 1 mil. Universitate. Irak. Kuwait. Capitala: Riyadh . Zonă turistică. Suprafa a: 7. Exportă petrol şi produse petroliere.: 5205 m. gaze naturale. Relief variat: mun i în V. Marea Roşie şi Golful Persic. Golful Persic şi Marea Arabiei.5 mii loc. sulf. Popula ia: 23. chihlimbar. Arád Arafúra Aragón [arag´on] Arál Ararát . de petrol. Rafinării de petrol. masiv muntos vulcanic în E Turciei (Armenia). Muzee. gaze naturale. Ad. în E Azerbaidjanului. minereu de fier. Viticultură. jude în V României. Este acoperit de ghe ari.7 mil. Ad. Limba oficială: araba. Monumente istorice. Suprafa a: 64. produse siderurgice. orez. Expl. Ad. max. Întreprinderi producătoare de îngrăşăminte chimice. Popula ia: 480 mii loc. Arábia Saudítã Arábiei Arád Márea ~. marmură. Alt. bauxită.Apºerón Apuséni Áqaba Arábia [´akaba] peninsulă în Marea Caspică. Se cultivă grîu. la hotarul Kazahstanului cu Uzbekistanul. chimică. sistem muntos în Carpa ii Occidentali din România. Turism. Lungime: 180 km şi lă ime de 28 km. Capitala: Saragosa. max. Suprafa a: 2. loc.5 mii km 2. coral negru. Márea ~. Alt. Muinak . Căi ferate: 1254 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Curcubăta Mare ). mare în Oceanul Indian. 180. situat pe rîul Mureş . Culturi cerealiere. Resurse de subsol: aur. lac sărat în Asia Centrală. max.7 mii km2.24 mil. smochini. pustiuri nisipoase în N. max. loc. de petrol. reşedin ă a jude ului cu acelaşi nume. Reşedin ă: mun. km2. cuprinzînd provinciile Huesca. cupru. Arad . situat între Iordania. produse chimice. Pescuit. porumb. Expl. Oraş pr. sare.

bumbac. Relief muntos (alt. km2. afluent pe stînga al Dunării. oraş în S-V Perului. Árctic Árctica Ardéni Arequípa Argentína [are´kipa] masiv muntos în Belgia. Muzee.: 400–700 m. cuprinzînd teritoriile continentale şi insulare ale extremită ilor Eurasiei şi Americii de Nord. max. Industrii (ener-gie electrică. loc. km2. gaze naturale. Pescuit maritim. Universitate. păsări. port fluvial. Árgeº jude în România. Export de lemn şi de produse din lemn. Turism. 751 mii loc. Faună: urşi polari.1 mil. morse. pomicultură. tutun. staniu. minereuri de fier. Suprafa a: 2. Industrie chimică. Pescuit. Popula ia: 38 mil. şi maritim. 422 mii loc. rîu în România. Relief variat: muntos în N. textile). floarea-soarelui. km2. República ~. cărbune. Capitala: Buenos Aires. vehicule. Expl. afluent al fluviului Orinoco . regiunea polară de nord a pămîntului. Oceánul ~. Podişul Patagoniei în S. Căi rutiere: 215. Vegeta ie de tundră. Izvorăşte din Mun ii Făgăraşului şi trece prin Curtea de Argeş şi Piteşti. Denumirea antică: Ordessos . alimentară. Fran a şi Luxemburg.: 5220 m. situat între Oceanul Atlantic. aproape de Marea Albă. forestieră. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.6 mii km. Reşedin ă: mun. Alt. Paraguay. Climă tropicală în N. Vestigii arheologice geto-dacice şi romane. oraş în Federa ia Rusă. între America de Nord şi Eurasia. de petrol. minereu de fier. maşini şi utilaje industriale. Lungime: 1520 km. Resurse de subsol: petrol. Suprafa a: 6. Comunică cu Oceanul Atlantic şi cu Oceanul Pacific. hîrtiei şi celulozei. Árgeº Argún Arhánghelsk . Întemeiat în 1540. Pescuit. Zonă agricolă productivă (pomicultură. metale neferoase şi rare. Industrie textilă.: 3734 m) şi de podişuri joase. max. Exportă echipament industrial. Climă aspră. alimentare. colinar cu depresiuni subcarpatice în partea centrală şi de cîmpie în S. Brazilia şi Uruguay. rîu în Federa ia Rusă şi China. de pielărie. mijloace de transport. pe teritoriul Columbiei şi Venezuelei. formînd pe o por iune a cursului său grani a dintre cele două state. Se cultivă cereale. Lungime: 900 km. Ad. Limba oficială: spaniola.8 mii loc. Păduri. Sistem hidroenergetic. Relief: Mun ii Anzi în V. constructoare de maşini. alimentînd fluviul Amur. Barents (1594-1597). metalurgie. formînd pe o distan ă a cursului său grani a dintre cele două state. stat în America de Sud. Explorată de W. Bolivia. Şantiere navale. textile. Zonă turistică. cîmpii în E şi N. argint. Lungime: 350 km. Zăcăminte: huilă. Zăcăminte: cărbune. orez. Viticultură. Suprafa a: 27 mil. foci. Chile. produse chimice. bunuri de larg consum. Căi ferate: 34 mii km. subtropicală şi temperată în S. textilă. Sta iuni balneare.Aráuca rîu în America de Sud. Industrie a lemnului. ciment. sare. sare. plante furajere.8 mii km 2. Popula ia: 681. Piteşti . situat în regiunea polară nordică a pămîntului. situat pe Dvina de Nord . alimentară. Importă materii prime industriale. Izvorăşte din mun ii Hinganul Mare . situat în bazinul inferior al rîului Argeş. viticultură). Acoperit în cea mai mare parte de ghe ari.8 mil. Suprafa a: 13. Climă boreală (temperaturi pînă la -52°C). cel mai mic ocean de pe glob. situat la 2370 m alt.

port la fluviul Ron. sudul Transcaucaziei. Întreprinderi producătoare de ciment. de hîrtie). legume. Suprafa a: 88 km 2. Creşterea vitelor (ovine. cauciuc sintetic. vehicule. vi ă de vie. Turism. Muzee. bovine). mase plastice. activitate financiar-ban-cară. constructoare de maşini electrice. Se cultivă banane. Centru industrial (textile. port în golful Arica (Oceanul Pacific). Climă tropicală. cocos. Relief în general muntos (alt. de cupru.2 mii loc. textile.: Georgetown . oraş în Chile. coniac. Iran şi Turcia. Limba oficială: armeana. legume. Climă subtropicală. Monumente arhitectonice (sec.37 mil. Capitala: Erevan .8 mil. Turism. Pescuit. mecanică). Suprafa a: 138 mii km 2. bazalt). afluent al fluviului Mississippi. Arrás Arúba Ascensión . loc. rîu în SUA. Relief muntos. marmură. aur. Relief muntos. loc. loc. Pe fluviul Arno sunt situate oraşele Floren a şi Pisa . Creşterea animalelor (bovine. 272 mii loc. legume. Centru industrial (siderurgie. Popula ia: 3. [a´ras] oraş în N Fran ei (Artois). ovine). Muzee. Capitala: Phoenix . legume). produse chimice. 52. Climă temperat-continentală uscată. 1000-4000 m). textile. Capitala: Little Rock . conserve. Azerbaidjan. în cuprinsul Podişului Armeniei. Căi ferate: 823 km. tutun. Lungime: 2410 km. metalurgică (cupru. Culturi agricole: porumb. oraş în Danemarca (Iutlanda). Centru adm. Căi rutiere: 7. Agricultură irigată (bumbac.Århus [´orhuus] (Aarhus) . Popula ia: 1. încăl ăminte. a hîrtiei. culturi tehnice. vin. Industrie metalurgică. Aríca Arizóna [æri´z¬un¬] stat în S-V SUA. Arkánsas Arkánsas [ar´k¬nsoo] Árles [arl] Arménia Árno fluviu în partea centrală a Italiei. Suprafa a: 193 km2.8 mii km 2. vin. 169. Popula ia: 2. Suprafa a: 29. Industrie extractivă (minereu de cupru şi polimetalice. Administrat de Marea Britanie. Expl. de aluminiu.7 mii km. Importă materii prime şi semifabricate industriale. orez. Lungime: 248 km. produse petroliere. teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. bumbac. caprine. Popula ia: 85 mii loc. stat în Asia de V. produse chimice.8 mii loc. aluminiu). Exportă aparataj electric şi electrotehnic. alimentară. alimentară. teritoriu insular în Ameri -ca Centrală. cu regiuni de cîmpie în depresiunile rîurilor şi lacului Sevan . Ínsula ~. Creşterea animalelor. stat în centrul SUA. Izvorăşte din Mun ii Apenini şi se varsă în Marea Ligurică.4 mii loc. chimică. alimente. cunoscut din evul mediu prin manufactura de tapiserii. Centru adm. 43 mii loc. cca 90% din produc ia ării). Servicii de transport. oraş în S Fran ei (Provence). XIII-XV). plumb. XVII–XVIII). zinc. Popula ia: 3. Turism. Agricultură specializată în cereale. República ~. Suprafa a: 295 mii km 2. Monumente arhitectonice din epoca romană. forestieră.67 mil. Universitate. Monumente arhitectonice (sec.: Oranjestad . citrice. Rafinării de petrol. Industrie extractivă (bauxită. citrice. Admis în ONU la 2 martie 1992. port în golful Arhus . între Georgia (Gruzia). Centru comercial şi industrial. coniac. Administrat de Olanda.

[it. Universită i. Nod feroviar. între Oceanul Arctic. Şantiere navale. km 2. Suprafa a: 44 mil. port pe fluviul Paraguay .4 mii km2. Centru adm. Tibet. 512 mii loc. Planta ii de ceai. argint. import). prelucrarea cafelei). Muzee. de la Marea Caspică pînă la China. Altai.5 mii loc. Muzee. Teatre. km2. de pielărie. 24 mii loc. podişuri (Anatolia. oraş în Federa ia Rusă. Industrie a lemnului. alimentară.). la alt. Centru religios şi turistic. Aeroport interna ional. Aeroport. Forme de relief diverse: mun i (Ural. Oceanul Indian. Zonă agricolă (cereale). 220 mii loc. ass´iizi] oraş în partea centrală a Italiei (Umbria). Universită i.). Expl. cuprinzînd statele Kazahstan. cel mai mare din lume. Kîrgîzstan. Popula ia: cca 1 mil. situat pe malul Nilului.9 mii km 2. oraş în E Africii. deşert în Chile. Himalaia. materiale de construc ie. Muzee. textilă. de prelucrare a peştelui.Ásia cel mai mare continent al Pămîntului (cca 30%). musonică. Marea Caspică. regiune autonomă în N Spaniei. 408 mii loc. formează lacul de acumulare Nasser . se întinde de-a lungul ărmului Oceanului Pacific pe o distan ă de 1000 km. Oceanul Pacific. capitala statului Turkmenistan. chimică.a. bumbac. 374. Capitala: Dispur . de 3200 m. Expl.: asun´ssjon] capitala Republicii Paraguay. Suprafa a: 10. Teatre. minereu de fier. hîrtiei şi celulozei. XIII. Popula ia: 22 mil. Aeroport. tropicală. de petrol. Popula ia: cca 3. de cărbune. loc. de granit. tutun. Kremlin (sec. Academie de ştiin e. Muzee. rîul şi mun ii Ural. Suprafa a: cca 506 mii km 2. electrotehnică. stat în S Indiei. 730 mii loc. Formează partea asiatică a Turciei. Ásia Centrálã partea inferioară a Asiei. cărbune. Institu ii de învă ămînt superior. Este străbătut de fluviul Brahmaputra . Port fluvial. de sare şi de săruri de potasiu. alimentară.: Oviedo . loc. Marea Roşie. mun ii Caucaz. 278 mii loc. Caucaz. aur. Tian-Shan ş. situat în delta Volgăi. piei de astrahan). oraş în Egipt. Turkmenistan. situat aproape în întregime în emisfera nordică. Suprafa a: 6 mil.a. Expl.a. Marea Mediterană. Resurse de subsol: salpetru. cupru. Cîmpia Chinei de Nord ş. Centru comercial şi industrial (conserve de carne. cîmpii (Cîmpia Siberiei de Vest. Nod feroviar. oraş pe rîul Işim . trestie de zahăr. Climă variată: arctică. capitala Kazahstanului (din iunie 1998). Uzbekistan. Centru industrial (maşini agricole. Barajul Sadd al-Ali. capitala statului Eritreea. Francisco d´Assisi. Deccan ş. Suprafa a: 78. continentală.). Centru comercial (export. Industrie textilă. Mănăstire din sec. Marea Neagră. Centru comercial (icre negre. Industrie constructoare de maşini. Şantiere navale. Tadjikistan. situată la S de Marea Neagră. [sp. Cîmpia Turanică. Universită i. produse ale industriei uşoare şi alimentare). repara ia vagoanelor.6 miliarde loc. XIII). Industrie metalurgică. Ásia Mícã Asmára Assám Assísi Assuán Astaná Ástrahan Astúria Asunción Aºhabád Atacáma [atak´aama] . Patria Sf. partea occidentală a Asiei. Expl. oraş situat în regiunea premuntoasă a masivului Kopet-Dag din Asia Centrală.

: 4165 m (vf. fluviu în V Canadei. care potrivit scrierilor antice s-ar fi aflat în Oceanul Atlantic. Muzeu. textile. al doilea mare ocean de pe glob. Monumente antice. capitala statului Georgia. pe teritoriul statelor Maroc.6 mil. oraş în S-E SUA. Şantiere navale. afluent al Nilului. fr. 415 mii loc. Universitate. loc.: 9218 m. 911 mii loc. capitala Greciei. construc ia maşinilor. XI–XV). km2. cu o lungime de 2000 km. Turism. oraş în sudul Germaniei (Bavaria). Nod feroviar. Este renumit prin manufacturile sale de tapiserii pentru decorarea pere ilor. max. a ob inut o mare victorie asupra armatei ruso-aus-triece. Algeria şi Tunisia. Monumente istorice (sec. La gurile rîului este situat oraşul Atbara (Sudan). textilă. continent legendar. la 2 decembrie 1805. pielărie). pe care le închinase Sfîntului Munte unii domni şi boieri. Servicii bancare.Átbara Aténa [´atbara] rîu pe teritoriul Etiopiei şi Sudanului.: denumirea germană a localită ii Slavkov din Cehia (Moravia). X. Toubkal ). Muzee. prelucrarea lemnului. Centru industrial. textile. Muzeu de tapiserii. Academie de ştiin e. Oceánul ~. la V de strîmtoarea Gibraltar şi care s-a scufundat în urma unui mare cutremur. armata oster´lits] franceză. 775 mii loc. Alt.: ´aust¬rlits. siderurgică. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în lacul Athabáska (7900 km2). situat între America de Nord şi America de Sud (la V). max. unde. hîrtie.: 2033 m. Lungime: 1120 km. Oceanul Arctic (la N) şi Antarctida (la S). Industrie mecanică. cel mai mare oraş al statului. Ad. sistem muntos în N-V Africii. Rafinării de petrol. Centru industrial (metalurgie. Athabáska Áthos [atab´aska] [´aqos] Atlánta [¬t´lænt¬] Atlántic Atlantída Átlas Aubussón [obu´sõ] Áuckland Áugsburg Áusterlitz oraş în Noua Zeelandă. Lungime: 1231 km. Alt. regiune muntoasă în Grecia. Aeroport interna ional. (în conurba ie – cca 4 mil.7 mii loc. Pînă în 1863 aceste mănăstiri stăpîneau moşii în ările româneşti. Universită i. unde se află umeroase mănăstiri ortodoxe. max. port la Oceanul Pacific. Suprafa a: 106.). Vestigii romane. comercial şi cultural. . Opera ii bancare. confec ii. Centru industrial (avioane. Muzee. cu principalul munte Athos . condusă de Napoleon I. 265 mii loc. pentru mobile (din sec. Cercetări arheologice. Par ial navigabil. Europa şi Africa (la E). Şantiere navale. [germ. produse chimice). XVI). 5. unele datînd din sec. localitate în Fran a (Marche).

cauciuc sintetic. Export de copră şi fructe. : Clermont-Ferrand . textile. esături din bumbac. cupru. Industrie dezvoltată (energetică. Zăcăminte mari de cărbune. între Italia şi Elve ia. toate acestea fiind şi exportate în mare parte. situat pe fluviul Ron . Centru de vinifica ie. îngrăşăminte chimice. instrumente muzicale. Suprafa a : 2. cartofi. max. Pescuit maritim şi oceanic. Exportă textile. material rulant. Industrie metalurgică. I î. Crescătorii de animale pentru carne şi lapte (bovine. materii prime şi semifabricate. aluminiu. constructoare de maşini). în partea centrală. Gibson ş. stat cuprinzînd teritoriul continentului Australia.6 mii km. Capitala: Canberra. Popula ia: 8. zinc.Austrália Uniúnea Australiánă. Turism intensiv. Căi rutiere: 210 mii km. celuloză. 2234 m). Suprafa a: 7. 11 mii loc. centru adm. loc. staniu. oraş în sudul Fran ei (Venaissin). Avarúa Avignón [avi¤õ] . al teritoriului Cook.loc. uraniu. Climă temperatcontinentală. energetică. Importă maşini şi utilaje industriale. Limba oficială: germana.). Căi ferate: 36. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Popula ia 1.2 mil. hîrtie. max. oraş şi port pe insula Cook (Oceanul Pacific). Culturi agricole: grîu. porcine). stat în centrul Europei. produse alimentare. extractivă. ciment. ciment. maşini agricole. plumb. alimentară. combustibili. material rulant. Popula ia: 19. Prealpii Austrieci . încăl ăminte. Importă combustibili. chimică. sfeclă de zahăr. vehicule. Cîmpii joase. aur. 400–500 m) cu pustiurile Victoria. nave. constructoare de maşini. hîrtie. Limba oficială: engleza. Capitala: Viena . maşini şi utilaje industriale. ovăz.54 mil. orz. Turism. Fostă provincie romană (sec. Fostă reşedin ă papală (1309–1377). produse farmaceutice. Centru adm. mărfuri prime şi semifabricate. maşini şi utilaje.a. Auvérgne [o´verp] provincie istorică în centrul Fran ei. por elan. în V Podişul Australiei (alt. metale rare. Relief variat: în E mun ii Alpii Australiei şi ai Marii Cumpene de Ape (alt. administrat de Noua Zeelandă.7 mii loc. secară.6 mii km 2. siderurgică. argint. sticlărie. loc. Clima ecuatorial-musonică în N şi subtropicală în S. insula Tasmania şi alte insule mici din împrejurime. km2.86 mii km2. Căi ferate: 5.7 mil.Hr.3 mil. coloran i. Întreprinderi producătoare de o eluri.7 mii Áustria República ~. Suprafa a: 83. situat pe cursul mediu al Dunării. minereuri de fier. metalurgică. maşiniunelte. Se produc motoare. celuloză. Relief în general muntos (Alpii Orientali . alt. 89. 2996 m şi 3797 m). Sta iuni balneare. Turism.

Muzee. oraş în România (jud. Lă ime min. cu depresiuni în bazinul rîurilor Siret.: 2292 m. brînzeturi). Păstrăvărie. Industrie constructoare de maşini (utilaj petrolier. vehicule. între Rusia. trestie de zahăr. bumbac. Márea ~. denumită de greci Heliopolis . energetică. Planta ii de vi ă de vie.: Bacău . Popula ia: 7. Suprafa a: 87 mii km2. 6 mii loc. fostă colonie romană. de petrol. Capitala: Baku .66 mil. Izvoare minerale şi termale. Expl. azi oraş. produse chimice. stat situat în partea estică a Transcaucaziei. Sta iune climaterică. At. Ad. textilă. Clima temperat-conti-nentală şi subtropicală. alimentară. legume. Sericicultură. Admis în ONU la 2 martie 1992. Azóre Azóv arhipelag portughez în Oceanul Atlantic. Ad. chimică. 52 mii loc. Taganrog (Rusia). Kerci (Ucraina). Căi rutiere: 36. cherestea. alimentară (vin. ulei. citrice. mare în S Ucrainei. Pescuit. Suprafa a: 2. sta iune climaterică. Creşterea animalelor. Universitate. maşini agricole). pielărie-încăl ăminte.1 mii km. Centru turistic. Ape termale. Industrii (ciment. covoare. ceai.: 60 m. Prahova). Lungime max. legată de Marea Neagră prin strîmtoarea Kerci . Mari expl. Iran şi Marea Caspică. gaze naturale. bere. Relief muntos în N (Caucazul Mare . situat la 1770 km V de strîmtoarea Gibraltar.: 9–14 m. 209 mii loc. cupru. de gresie. confec ii). minereuri de fier. textile.5 m. min. sticlă. centrul adm. sta iune balneară în mun ii Pădurea Neagră .: 26. Turism. Importă minereuri neferoase. Turism. Caucazul Mic ). constructoare de maşini. legume). strîmtoare care leagă Marea Roşie de golful Aden şi desparte peninsula Arabia de continentul Africa. Pescuit. jude în România. oraş în S-V Germaniei (Baden-Wür-ttemberg). ceai). Pomicultură. doc. Viticultură. metalurgie. Industrie metalurgică. Azúga Baálbec Bábele Bab el-Mándeb [bab æl´mandeb] [ba´albek] Bac´ãu Bac´ãu Báden-Báden [´baad¬n-´baad¬n] municipiu în E României (Moldova). situat la E de Carpa ii Orientali.3 mii loc. Porturi: Mariupol . produse chimice. Alt. Popula ia: 242 mii loc. în 1408. Popula ia: 745 mii loc.Azerbaidján República ~.24 mii km2. bunuri de larg consum. loc. Turism. Armenia. conserve. Forme tipice de eroziune a gresiei. Culturi agricole: bumbac. Centru turistic. ceai. Căi ferate: 2. Teatre. Hidrocentrale şi termocentrale. localitate istorică în Liban. al jud. situat pe rîul Bistri a . Zonă agricolă (cereale. textile. Centru adm.7 mii km. orez. Trotuş şi Bistri a. Suprafa a: 6. calcare. Ruine antice. Întreprinderi industriale (construc ii de avioane. ananaşi. forestieră. sare. maşiniunelte. roci de construc ie. Relief muntos în V şi deluros în restul teritoriului. 18. max. orez. Turism.: 109 km. Suprafa a: 39 mii km2. sfeclă de zahăr. Bacău. tuf. .6 mii km2. cereale. Exportă maşini şi utilaje industriale. chimică. citrice. în partea centrală a Moldovei. vîrf de munte în masivul Bucegi (România). cu cîmpii înguste în partea centrală şi de-a lungul ărmului Mării Caspice. Georgia (Gruzia). Hidrocentrale.

Suprafa a: cca 476 mii km 2. cu oaze cultivabile. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. situat la S-E de Florida. pe ărmul Oceanului Atlantic. ananaşi. afluent pe dreapta al Jijiei. Státul (Şeicátul) ~. confec ii. 3. plumb. 120 m). Popula ia: 10 mii loc. Muzee. Capitala: Nassau .Báden-Württemberg [´baadn-´vürtemerk] land în S-E Germa-niei. mare în N-E Americii de Nord. Popula ia: 660 mii loc. Zăcăminte: cărbune. rutier). de produse alimentare.9 mii km2. articole de marochinărie. Suprafa a: 660 km2. situat în apropierea ărmului Arabiei. banane. Popula ia: 3. Păduri.5 mii loc. Culturi agricole: bumbac.87 mil. Izvorăşte din Podişul Sucevei şi trece prin Iaşi. Este populată de eschimoşi. Márea (Gólful) ~. stat insular în Oceanul Atlantic. Vestigii arhitectonice din sec. Climă tropicală şi subtropicală. textilă. XIII–XVI). Importă mijloace de transport. gaze naturale). Academie de ştiin e. legume. electrotehnică. max. nichel. secară. moschei (sec. max. mărfuri de larg consum. Rafinării de petrol. Admis în ONU la 18 septembrie 1973. Industrie extractivă (petrol. Uniúnea ~. minereuri de fier. Creşterea animalelor. Relief deşertic. minereuri de fier. Întreprinderi forestiere. pescuit. arbori de cafea.: 2414 m. zahăr. Suprafa a: 35. planta ii de culturi citrice. Exportă produse petroliere şi chimice. Culturi agricole: bumbac. loc. Mausolee. produse alimentare. Centru de comunica ii (aerian. loc. vechi centru administrativ. curmali. chimică. pielărie). mărfuri de larg consum. Limba oficială: araba. orz. Báffin [´bæfin] Báffin Bagdád Bahámas Bahía [b¬´i¬] stat în E Braziliei. forestieră. rafinării petroliere. Ad. Admis în ONU la 21 septembrie 1971.8 mii km 2. Creşterea animalelor. Suprafa a: 567 mii km2. aluminiu. capitală a Moldovei în timpul lui Bogdan I (1359–1365). recoltarea bure ilor de mare. citrice.: Stutgart . curmali. Climă tropicală. Turism. porumb. capitala Irakului. port pe fluviul Tigru . trestie de zahăr. fabrici de ciment. tutun. Bahlúi Bahráin Báia comună în România (jud. Resurse de subsol: petrol. Industrie constructoare de maşini. Ínsula ~. Produc ie de diamante. Universită i. Turism. Capitala: Salvador . rîu în E României (Moldova). . Relief relativ accidentat (alt. XV–XVII. format de insula Bahrain şi alte 34 de insule. Importă maşini şi utilaje industriale. Exportă petrol şi produse petroliere. Limba oficială: engleza. Culturi agricole: grîu. diamante. farmaceutice. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole. titan. feroviar. orez. Suprafa a: 13. Suceava). mijloace de transport. Pescuitul de perle. rom. Pod rutier între Bahrain şi continent (Arabia Saudită) în lungime de 25 km. minarete. legume. la V de Groenlanda. trestie de zahăr. comercial şi cultural. produse chimice. Viticultură şi pomicultură. Suprafa a: 530 mii km2. Popula ia: 320 mii loc. format din cca 700 insule (21 locuite). Capitala: Manama . cea mai mare insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Lungime: 110 km. Întreprinderi industriale (textile. Popula ia: 12 mil. Centru adm. Căi rutiere: 2400 km. Culturi principale: palmieri. Căi rutiere: 2767 km. stat insular în Golful Persic. vi ă de vie.

de gaze naturale. Riga. Maramureş. Letonia. Lungime: 636 km. situat în apropierea mun ilor Bakony . Gda ñsk.: 27 m. Este alimentat de 336 rîuri. arhipelag spaniol în V Mării Mediterane. Alt. Centru industrial (metalurgie a neferoaselor. max. Alt. Muzee. max.: 2376 m (vf. Centru petrolier. capitala statului Kiribati. Márea ~. Rafinărie de cupru. 1. Tallinn. Croa ia. cuprinsă între Marea Neagră. Expl. Suprafa a: 380 mii km2. Sta iune balneoclimaterică. Resurse hidroenergetice. Botev ). Monumente arhitectonice (sec. Porturi pr.: Sankt-Petersburg. de utilaj minier). Bulgaria. Cantemir). Suprafa a: 5 mii km 2. Centru adm. Szczecin. la N de lacul Balaton . bauxită. Grecia. Marea Mediterană. Climă mediteraneană şi temperat-continentală. Universitate. Marea Egee. Suprafa a: cca 10 km2. Şantiere navale. Suprafa a: 505 mii km2. legată de Oceanul Atlantic prin strîmtorile daneze şi M area Nordului. At.: 713 m. Turism.: 4 m. port la Marea Caspică. XI–XV). Lituania. 151 mii loc. Universită i. max. max. Navigabil. Copenhaga. Ad. Ad. Suprafa a: 17 mii km2 (după unele surse 19 mii km2). Popula ia: 740 mii loc. Turism. XV–XVIII. Lungime: 555 km. masiv muntos în Ungaria. doc.Báia Máre municipiu în România. max. între rîul Timok şi Marea Neagră. Península ~. Sta iune balneoclimaterică. reşedin ă a jud. păşuni. sistem muntos în Bulgaria. Marea Marmara. Păduri. Pescuit. max. Suprafa a: 596 km2. Lă ime: 20–50 km. lac sărat în V Ungariei . Monumente arhitectonice din sec. Ínsulele ~. denumire istorică pentru ările din zona Mării Baltice: Estonia. mangan. în sec. Viticultură. Academie de ştiin e.77 mil. Zăcăminte de metale feroase şi neferoase. Ad. Parc na ional. Ad. lac sărat în România. lac în S-E Kazahstanului. Marea Ionică şi Marea Adriatică. Climă mediteraneană. Aeroport. Păduri de foioase. Lungimea: 78 km. Industrie chimică. Cel mai adînc lac de pe glob. Baikál Baimaclía Bairiki Bákony Bakú [´bokon] Bálaton Balcáni Balcánicã Baleáre BalhẠBálta Álbã Bálticã Báltice . Relief muntos. Macedonia şi par ial România (Dobrogea) şi Turcia (europeană). Bosnia şi Her egovina. constructoare de maşini. situat pe insula coraligenă Trawa (arhipelagul Gilbert). capitala Azerbaidjanului. Zăcăminte de cărbune. construc ii de maşini. ările ~. lac de apă dulce în Federa ia Rusă. Ad. Metrou. At. max.: 1620 m (după unele surse 1970 m). Mici întreprinderi alimentare. comună în Republica Moldova (rn. de prelucrare a lemnului. Pomicultură (măslini). Export de fosfa i naturali şi copră. 2. mare în N Europei. situat în S-E Siberiei. în 1327. situat pe cursul inferior al rîului Buzău .5 mii km 2. XVIII. În această peninsulă se află statele: Albania.: 11 m. loc. fîne e. Aeroport.: Palma de Mallorca .: 470 m. Muzee. peninsulă în S Europei. doc. Malmö. Suprafa a: 31. alimentară. Stockholm.3 mii loc.

bovine). Exportă iută. Birmania şi golful Bengal. de prelucrare a cauciucului. Creşterea animalelor (ovine. loc. 5. port la fluviul Menam . capitala statului Mali. Aeroport. în conurba ie). Institu ii bancare. Universitate. Turism. Suprafa a: 21. XIII – XVI).38 mil. Căi ferate: 2. produc ia uleiului de cocos. Industrie dezvoltată: siderurgie. provincie istorică în S-V României. porumb. sare. autovehicule. 659 mii loc. 4. textilă. orz. Nod feroviar. Centru de cercetări nucleare. orez. Carpa ii Meridionali. construc ii navale. piei şi articole din piele. fabricarea hîrtiei şi cimentului. mangan. Export de bumbac. Industrie electrotehnică şi radiotehnică. loc. Bamakó Bámberg Banát Bándung oraş în Indonezia. fiind locuită de daci.8 mii km 2. Expl. de petrol. hidroenergie. chimică. situat în insula Iava . port la Oceanul Atlantic. Tisa şi Mureş. Păduri de mangrove. nuci de cocos. legume. Zăcăminte: huilă. prelucrarea petrolului. cărbune. loc. colinare şi de cîmpie. Serbia şi Muntenegru.2 mil. la grani a cu Ungaria. tutun. Turism. Limba oficială: bengali. plumb. construc ii de maşini. port fluvial pe canalul Rin–Main–Dunăre . construc ii navale şi de avioane. produse textile. cupru. [´bæhg¬lour] [´bæhkok] oraş în S Indiei. oraş în partea central-sudică a Germaniei (Bavaria). alimentare etc. Universită i. (2. cromit. Universitate. Cercetări aeronautice şi cosmice. păşuni şi fîne e. Aeroport. Centru industrial. Ramuri industriale: prelucrarea iutei. Bángalore Bángkok Bangladésh [bahgl¬´de¿] Banguí [b¾g´ii] capitala Republicii Centrafricane. În antichitate a făcut parte din provincia romană Dacia. capitala Thailandei. electronică. port la rîul Oubangui . Planta ii de ceai şi trestie de zahăr. Suprafa a: 143 mii km2. Relief reprezentat de zone muntoase.9 mil. Climă mediteraneană şi continentală. Capitala: Dhâkâ . minereuri de fier. Universitate. peşte etc. Muzee.746 km. Popula ia: 134 mil. bumbac.5 mil. Turism. esături de iută şi bumbac. al districtului Iava . Muzee. cocotieri. maşini şi utilaje industriale. s-au constituit primele forma iuni politice româneşti. Popula ia: 1. de aceea este supranumit Vene ia Orientului ). Universitate. stat în Asia de Sud. situat între India. hîrtie. IX – XI). Admis în ONU la 17 septembrie 1974. alimentară. Căi rutiere: 193283 km. Observator astronomic. ceai. cale ferată. Aici. . port pe fluviul Niger . 2. Se cultivă iută. República Populáră ~. de conserve. sticlă. al statului Karnataka. Centru industrial şi cultural. produse alimentare. loc. Ramuri industriale: siderurgie. Căi de comunica ii: aeriană. Comunica ii: aeroport interna ional. loc. 598 mii loc. cuprinsă între Dunăre. Importă materii prime. Monumente arhitectonice de cult (sec. Academie de ştiin e. textile. 738 mii loc. maritimă (în oraş pe canale. Fabrici de cherestea. loc. combustibili. în evul mediu (sec. Climă tropicală musonică. Şantiere navale. Centru industrial şi cultural. Mare centru industrial şi cultural. centrul adm. Universitate. marmură. feroviară. tutun. utilaj electrotehnic. centrul adm. Păduri. Întemeiat în 1882.Báltimore [´boolt¬mour] oraş în N-E SUA (Maryland). grîu. textilă. Prelucrarea lemnului. 71 mii loc. comercial şi cultural. Relief predominant de cîmpie plană. Turism. orez. produse chimice.1 mil. Aeroport.

Albă şi Kara. Pescuit. Climă tropicală. Universitate din sec. Exportă zahăr. de pielărie. combustibili. insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. strunguri). bata i. arahide.Bánjul [´band…ul] capitala statului Gambia. Observator astronomic. Verde (Norvegia). alimentare. Turism. textilă. km2.5 mii km2. chimică. Industrie metalurgică. oraş în Federa ia Rusă. Popula ia: 276 mii loc.: 600 m. port la Marea Mediterană. loc. Şantiere navale. Industrie chimică. motociclete). Capitala: Bridgetown . Întreprinderi producătoare de zahăr. Aeroport interna ional. Suprafa a: 1.42 mil. Este unul din cele mai bogate bazine de pescuit din lume. între arhipelagurile Svalbard. XV. manioc. port la fluviul Gambia. Barents. confec ii. Mari întreprinderi ale industriei constructoare de maşini (avioane. Naviga ie intensă. Păduri cu arbori de esen ă pre ioasă. Şantiere navale. al regiunii autonome Catalonia . Suprafa a: 66. legume. Limba oficială: engleza. Admis în ONU la 9 decembrie 1966. stat insular în Arhipelagul Antilele Mici. 675 mii loc. Universitate. oraş în N Columbiei. melasă. Porturi pr. la N-V de insula Victoria. textile. Márea ~. 200 mii loc. automobile. 918 mii loc. produse alimentare. max. navigator olandez din sec. mare situată în partea de V a Oceanului Arctic. Ad. electrotehnice. 1. de prelucrare a lemnului (mobilă. chimice. Export de cauciuc. Aeroport interna ional. Creşterea oilor. port pe fluviul Obi . Căi rutiere: 1573 km. Pînă în 1973 se numea Bathurst . Denumită după numele lui W. în Alaska. Banks Barbádos [bæhks] Barcelóna [barqe´lona] oraş în N-E Spaniei. Aeroport interna ional. Relief colinar (alt. Comunică cu mările Norvegiei. capul nordic al Americii de Nord. max. alimentară. XVI. Export de cafea. ulei de palmier. Culturi principale: trestie de zahăr.8 mil. Monumente arhitectonice de cult (sec. textile. Fránz Joseph şi coastele Europei de Nord. chibrituri). constructoare de maşini (vehicule. Climă subarctică. Bárents Barnaúl Barranquílla [barran´kija] Bárrow [´bærou] . XIII – XIV). 762 m). maşini şi utilaje industriale. Relief de podiş şi de cîmpie. aparate electrotehnice. Suprafa a: 431 km 2. pe ărmul Oceanului Arctic. centrul adm. port la Marea Caraibilor. rom.: Murmansk (Federa ia Rusă). Importă mijloace de transport. produse petroliere.

Industrie petrolieră. bauxită.S. cărbune. pînă la începutul sec.S. Aeroport interna ional. La 28 iunie 1940 este ocupată de U. al Guadelupei. port la Marea Tiraniană.R. De la 24 august 1940. Ziua cuceririi Bastiliei – 14 iulie 1789 – a fost proclamată în 1880 sărbătoare na ională a Fran ei. República ~. Monumente arhitectonice de cult (sec. în partea de S-E a teritoriului european. gaze naturale. sub denumirea Republica Moldo Básel [´baz¬l] oraş în N Elve iei. parte componentă a statului feudal Moldova. fiind denumită oficial Basarabia. centrul adm. În 1856 Rusia retrocedează Moldovei jude ele sudice Cahul. comercial şi industrial (maşini. băuturi spirtoase. În 1917 este proclamată independen a Republicii Demo-cratice Moldoveneşti (Basarabia). XV – XVIII). produse petroliere şi chimice). sfeclă de zahăr. devenită închisoare de stat (sec.: 94 m. Popula ia: 18 mii loc. În perioada 1941–1944 se află sub administra ia românească. capitala statului Sfîntul Cristofor şi Nevis.S. dar în 1878 le anexează din nou. alimentară.S. Cetatea Albă şi Ismail). textile. republică în Federa ia Rusă. strîmtoare situată între Australia şi insula Tasmania. alimentare). Nod feroviar şi rutier. XVII). pînă la 27 august 1991. Turism. floarea-soarelui. ceasuri. În partea de N-V a insulei se află polul magnetic nordic al Pămîntului. 19 mii loc. ovăz. Centru comercial şi turistic. Întreprinderi industriale (maşini. Universitate. . loc. Aeroport interna ional. care prin votul parlamentului (Sfatul ării). Fortărea ă. situat pe fluviul Rin . în 1918 se uneşte cu România. copră. A fost cucerită de orăşenii răscula i şi demolată în 1790. Se cultivă grîu. porcine. simbol al tiraniei absolutismului monarhic. oraş în insula cu acelaşi nume. 618 mii loc. Capitala: Ufa . cartofi. cafea. cînd îşi declară independen a de stat. În 1944 Basarabia redevine republică sovietică. Universitate. Baºkíria Báthurst [´bæq¬rst] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. port pe fluviul Shatt al’Arab . cacao. intră în componen a R. Suprafa a: 144 mii km2. oraş în Fran a.Basarábia regiune istorică românească. Ismail şi Bolgrad. Ad. zahăr. monument istoric în Paris. ovine. produse chimice. Export de curmale. 51 mii loc. Moldo-veneşti. par ial (fără jude ele Hotin. oraş în Irak. Export de bumbac. cabaline). fostă fortărea ă. prin care Oceanul Indian comunică cu Oceanul Pacific (prin marea Tasman). al semicantonului Bâleville. 179 mii loc. Nod de cale ferată. Important centru bancar. secară. Port comercial. Monumente arhitectonice de cult (sec. După Pacea de la Bucureşti (16/28 mai 1812) întreg teritoriul interfluvial prutonistrean este anexat de Rusia aristă. Creşterea vitelor (bovine. 14. cu statut de regiune pînă în 1873 şi apoi de gubernie pînă în 1917. XIX constituind doar zona de S a teritoriului dintre Prut şi Nistru. Muzee. pe insula Corsica. Zăcăminte: petrol. Export de banane.8 mii loc. Básra Bass Bassetérre Basse-Tére Bastía Bastília [bas´teer] [bas´teer] [bas´tiia] oraş situat pe insula Sfîntul Cristofor . max. centrul adm. Lă ime: 213 km. Lungime: 419 km. XI–XV). Port comercial. Popula ia: 4 mil. construită între anii 1370 şi 1382.

valea Buzăului. 139. între marea Ciukotsk şi insula Banks.5 m. cel mai înalt deal din Republica Moldova. Muzee. Industrie uşoară (aparate electrotehnice. 74 mii loc. Industrie dezvoltată (rafinării de petrol.Báton Rouge [´bætn´ruu…] oraş în S SUA. Întemeiat de coloniştii francezi la începutul sec. capitala statului Louisiana. Industrie petrolieră. crovuri. vinuri. Şantiere navale. alimentară. Nisporeni). Suprafa a: 481 mii km2. sare). 57 mii loc. Liszt. Universitate. situat pe rîul Răut. max. sfeclă de zahăr. XVII). Lungime: 255 km (180 km pe teritoriul României). Agricultură specializată în produc ia grîului şi porumbului. Serbia şi Muntenegru. oraş în Germania (Bavaria). Centru adm. Sta iune balneară. la N-V de America de Nord. Ruine de fortifica ii romane. mobilă. Culturi agricole: citrice. cu numele Ad aquas Herculis sacras . renumit prin vestigiile sale preistorice şi din epoca elenistică şi romană. Caraş-Severin). . Muzee. grafit. Teatru. Popula ia: 12 mil. al departamentului Oise . Bălăneşti (rn. XIII – XVI). Pe Bega este situat or. Biserică gotică (sec. Zăcăminte (cărbune. electronică. chimie). 220 mii loc. Pomicultură. land în S-E Germaniei. textile. port pe fluviul Adour . oraş în Georgia (Gruzia). oraş în România (jud. Culturi cerealiere.2 mii loc. oraş în Fran a. Mormîntul lui Fr. Catedrală din sec. port pe fluviul Mississippi . Industrie prelucrătoare de materii prime agricole.6 mii km2. în conurba ie. ceai. Báyreuth [germ. medievale şi clasice. de cauciuc sintetic. electrotehnică. blănuri. Centru industrial (metalurgie. situat pe fluviul Main. uzine de alumină. Suprafa a: 70. coniacuri). Relief: cîmpie cu lacuri sărate. chimică. afluent pe stînga al Dunării. oraş în Israel. Terenuri irigate. Altitudine: 429. Batúmi Bavária Bayónne [baj´on] oraş în S-V Fran ei. oraş în SUA (Texas). Creşterea animalelor. Manufactură de tapiserii (încă din sec. port la golful Mexic. orez. 6. conserve. situat la N-E de com. 42 mii loc. cuprinsă între valea Dunării.5 mii loc. centrul adm. textilă.: München . zonă geografică în E Cîmpiei Române. Deálul ~. tutun. petrol. Timişoara. 115 mii loc. port la Marea Neagră. Centru comercial şi cultural. XIII-–XVI. Fabrici de sticlă şi por elanuri. loc.: 3750 m. rîu în România. Palate (sec.Hr. cu ape termale. XV). Industrie petrochimică. Oraş din 1818. situat pe rîul Cerna . Universitate. Industrie constructoare de automobile. Ad. 136 mii loc. Export de mărfuri industriale şi alimentare. Catedrală (1785). dune. Atestată în anul 153 î. Teatre. municipiu în Republica Moldova. Catedrală gotică (sec. Universitate. Se mai cultivă floarea-soarelui.: baj´rout] Bãile Herculáne Bãlãnéºti Bãlþi Bãrãgán Beáufort Béaumont Béauvoir Beérsheba Béga [´boufort] [´boum¬nt] [bo´uwaar] [bier´geba] mare în bazinul Oceanului Arctic. Universitate. XVIII. Nod de cale ferată. capitala Republicii Autonome Adjaria. de prelucrare a lemnului). 160 mii loc. XVI–XVIII). Muzee. Sta iune balneoclimaterică. regiunea subcarpatică şi valea rîului Mostişte.

între Fran a. hîrtie.8 mil. conserve. automobile. Popula ia: 10. gaze naturale. port la Marea Irlandei. stat în E Europei. Lituania. plante pomicole. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. rusa. Relief de cîmpie joasă în S şi colinară în S-E. At. textile din in) şi comercial. Muzee. Numeroase lacuri şi mlaştini. petrolieră. cupru. Muzee. Important centru economic şi cultural. sticlărie. Căi ferate: 3 410 km. material rulant. Regátul ~ . capitala Irlandei de Nord. bel´faast] lac în Republica Moldova. Suprafa a: 30. fag. Exportă produse industriale (metalurgice. aparate radio şi electrotehnice. Fortărea ă din sec. plumb. lactate. Întreprinderi industriale (prelucrarea metalelor. franceza (valona). alimentare. Păduri de foioase (stejar. gaze naturale. nave maritime. Văleni (rn. 311 mii loc. situat pe ărmul de S al Mării Nordului. . República ~. lînă. Universită i. Parcuri. petrol. tractoare. Universită i. Importă materii prime. Culturi principale: cereale (grîu.3 mil. Climă temperat-con-tinentală şi maritimă (în vest). Importă combustibili. Rafinării de petrol. cînepă. Fabrici de pielărie şi încăl ăminte. loc. cartofi. 325 mii loc. pagode (sec. Luxemburg. confec ii. in. chimice. Lă ime: 5. mătase. Germania şi Olanda. Exportă tractoare. Institu ii academice. germana (local). Căi ferate: 5567 km. cartofi. Export de fructe. Lungime: 6 km. secară. Industrie variată: autocamioane. sfeclă de zahăr. locomotive. Limbi oficiale: olandeza (flamanda). fluvial pe Marele Canal ). textile. capitala ării. Beirút [bej´ruut] Belarús Beléu Bélfast [engl. mijloace de transport. electrochimică. construc-toare de maşini. de podişuri joase şi de masivul muntos Ardeni. Căi rutiere: 49300 km. Bélgia Bélgorod oraş în Federa ia Rusă. Nod de comunica ii (feroviar. XIII. Nod de comunica ii. produse chimice. Industrie puternic dezvoltată: siderurgică. mijloace de transport. mărfuri de larg consum. vagoane. energie electrică. pomi fructiferi. port la Marea Mediterană. Climă maritimă temperată. petrol. Relief reprezentat de cîmpii. poligrafică. Centru industrial (construc ii navale. Muzeu. stat federal în Europa Occidentală. armament. situat între Polonia. textile. cereale. produse alimentare vegetale. citrice. Cahul). situat la S-V de com.5 mil. situat pe rîul Done . Suprafa a: 208 mii km2. mănăstiri. Universitate. doc. oraş în Marea Britanie. capitala Libanului.5 km. Industrie dezvoltată: extractivă (zinc. Admis în ONU la 27 decembrie 1945.Beijíng [bej´dzih] oraş în N-E Chinei. strunguri. max. Moschee (din 1291). orz. Temple. produc ia conservelor de legume şi fructe). televizoare. mesteacăn). XVI. ovăz). Muzee. Rusia şi Ucraina. Limbi oficiale: belorusa. legume. alimentară. fructe. Păduri de foioase şi de conifere. Popula ia: 10. Letonia. loc. in. Teatre. aluminiu). Teatre. textile). loc. cherestea. XIV–XVI). Căi rutiere: 137 876 km. în sec. mobilă. echipamente electrotehnice. Creşterea vitelor. Capitala: Bruxelles . Universită i. 9. loc. maşiniunelte. încăl ăminte.: 3 m.5 mii km 2. Se cultivă sfeclă de zahăr. 1. covoare. Hidrocentrale şi termocentrale. Ad. Capitala: Minsk .16 mil. aerian.

loc. 55 mii loc. mărfuri de larg consum. diamante. Suprafa a: 2. Nod feroviar.9 mii km2. capitala statului Belize. legume. capitala statului Minas Gerais.: 4470 m. loc. Pescuit. VI î. Popula ia: 103. Centru industrial i cultural. insulă în Indonezia. 1. 17. Versan i acoperi i de ghea ă şi zăpezi. mare în extremitatea sudică a Oceanului Pacific. Suprafa a: 530 mii km2. Turism.3 mii. Întreprinderi ale industriei constructoare de maşini.2 mil. de construc ie. sucuri etc. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. Suprafa a: 4. Muzee. Bangladesh şi Birmania. Universitate. Turism. piper. porumb. Nod de comunica ii (feroviar. Vestigii şi monumente istorice. Monumente arhitectonice de cult din evul mediu.Hr. km2.2 mii loc. Beloci (din rn. Rîbni a). regiune muntoasă în Asia. Gólful (Márea) ~. Muzee. Moncastro (sec. Întreprinderi mecanice. Păduri cu arbori de lemn pre ios. Limba oficială: engleza. Căi rutiere: 2710 km. 64 mii loc. al provinciei Compa-nia.2 mii loc. Export de copră. între India. al cantonului Ticino. de aur. stat în America Centrală. XIII). Popula ia: 262 mii loc. A fost descoperită de navigatorii şi exploratorii ruşi F. Ucraina). Prelucrarea bumbacului. de confec ii. oraş în S Italiei. în Federa ia Rusă. piscicole. coastele Antarctidei şi ara Ellsworth. vinuri. Se cultivă trestie de zahăr. chimice. afluent pe stînga al Nistrului. Colonie comercială genoveză – Mourocastron. de mobilă.). Importă maşini şi utilaje industriale. situată între insulele Sumatera şi Kalimantan . situat pe ărmul vestic al Mării Caraibilor. 30 mii loc. Monumente antice şi medievale. Cetate în sistemul defensiv al statului medieval Moldova. la 20 km de Marea Neagră. capitala Serbiei şi Muntenegru.: 4506 m. Ad. a materiei prime agricole. Bellingshausen şi M. loc. lîngă com. . textile. Admis în ONU la 25 septembrie 1981. denumită Cetatea Albă (sec. Ad. Alt. medie: 2586 m. între ara Graham.1 mil. aerian). produse alimentare.). Vinni a. Colonie milesiană – Tyras (sec. Lazarev în timpul expedi iei antarctice (1819–1821). port la limanul Nistrului. rîu în Ucraina şi Republica Moldova.1 mil. textile. oraş în peninsula Yucatan . oraş în Federa ia Rusă (Karelia). alimentare (de prelucrare a cărnii şi peştelui. combustibili. Fabrici de cherestea. Izvorăşte la S-E de or. Bellinzóna Belmopán Béloci [belints´oona] Bélo Horizónte Belomórsk Belucistán (Belugistán) Belúha Bénevento Bengál [´belu ori´zõti] oraş în E Braziliei. centrul adm. centrul adm.Bélgorod-Dnestróvski oraş în Ucraina. port la Marea Albă. max.P. 5. Bélgrad Bélitung Belíze [be´liiz] Béllingshausen [´biljingz´gau-zin] Márea ~. alimentare. între Mexic şi Guatemala. Relief de podiş. Nod de cale ferată. Centru economic şi cultural. golf în Oceanul Indian. 2. cu masive muntoase. Pişceanka (reg. Climă tropicală umedă. loc. XV–XVII). de carton. Lungime: 50 km. Popula ia: 6 mil. Expl. banane. Creşterea animalelor. Capitala: Belmopan . Suprafa a: 23 mii km2. Este acoperită de ghea ă şi aisberguri. orez. port la Dunăre. F. Universitate. Suprafa a: 490 mii km2. mijloace de transport. oraş în Elve ia. Exportă materiale şi produse textile. în Iran ş i Pakistan. cel mai înalt vîrf al mun ilor Altai.

Exportă bumbac. Ad. port la Marea Mediterană. Fortăre e medievale. (în conurba ie 155. bumbac. oraş în Italia. castele. palate (sec. fosfa i naturali. Centru comercial şi cultural. alimentare). savane. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. At. legume (destinate în mare parte exportului).: 42 m. Păduri cu arbori de lemn pre ios. 3. format de cca 360 insule şi insuli e de origine coraligenă şi vulcanică.: Hamilton . important centru economic. Planta ii principale: arbori de palmieri. Importă maşini şi utilaje industriale. XIII – XVIII). comercial şi cultural în Europa. Activitate financiar-bancară. Meşteşugărit.3 mil. Turism. República ~. Relief muntos. Parcuri. Capitala: Porto-Novo . aparate şi utilaje electrotehnice. produse chimice. Lă ime: 35–86 km. Universită i. Muzee. Niger şi Nigeria. 45 mii loc. automobile. al cantonului Berna. bananieri. Academii.7 mii loc. Burkina Faso. textile. Ad. oraş situat pe rîurile Spree şi Havel. Insulele ~. Culturi agricole: banane. situată între Asia şi America de Nord. Administrat de Marea Britanie. Centru comercial şi industrial. Căi ferate: 578 km. Popula ia: 5. max. pe teritoriul statelor Camerun şi Nigeria. Teatre. Bază aeronavală a SUA. Mari întreprinderi industriale (metalurgie. Benín [be´niin] Bénue Bérgamo Béring Béring Berlín [berl´iin] Bermúde Bérna . Turism. Creşterea animalelor. Márea ~. optică.5 mil. afluent al Nigerului. loc. produse ale meşteşugăritului. Important nod de comunica ii. XV). mare în partea de N a Oceanului Pacific. Relief de cîmpie şi de coline. titan. de laminat. strîmtoare care desparte Asia de America de Nord şi uneşte Oceanul Pacific cu Oceanul Arctic. electrotehnice. Pe ărmul golfului e situat oraşul angolez Benguela . textile. bata i. aur. Suprafa a: 2. Centru industrial. în 1244.Bengházi Benguéla [ben´gel¬] oraş în N Libiei. capitala Germaniei. Biserica Santa Maria Maggiore (sec. poligrafică. mărfuri de larg consum. Climă tropicală umedă. Universitate. centrul adm. Muzee. cafea. al provinciei Lombardia. cocotieri. Întreprinderi de cherestea. capitala Elve iei situată pe rîul Aare . fluvial).9 mil. Universitate. Întreprinderi siderurgice. min.). Strîmtoárea ~. Aeroport. teritoriu insular în Oceanul Atlantic. minereu de fier. XII–XIV). Popula ia: 75. la 960 km E de ărmul Americii de Nord. Nod de comunica ii (aerian. centrul adm. financiar şi cultural. golf în Oceanul Atlantic. 485. doc. constructoare de maşini. citrice. Bogate resurse de subsol: petrol.4 mii loc. alimentară.5 mii loc. Centru industrial. km2. rîu în V Africii. chimică. încăl ăminte.: 4773 m. textilă. Suprafa a: 54 km2. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. ciment. între Togo. Monumente arhitectonice medievale. Pinacoteca Academiei Carrara. Galerii de pictură. construc ii de maşini. Centru adm. Suprafa a: 113 km2. textile. Industrie puternică: constructoare de maşini. încăl ăminte. 130 mii loc. feroviar. Climă tropicală şi subtropicală. pe coasta Angolei. Palate (sec. tutun. electronică. situat la ărmul golfului Benin. 117 mii loc. combustibili. Limba oficială: franceza. Catedrală. stat în Africa Occidentală. comercial şi cultural. loc. Căi rutiere: 6 070 km. ulei de palmier. Lungime: 1400 km.

Popula ia: 100 mii loc. Importă maşini şi utilaje industriale. Culturi agricole: orez. siderurgice. max. Popula ia: 1. Climă tropicală şi tropical-musoni-că. oraş în N Spaniei. afluent pe dreapta al Bistri ei . Muzee. Căi rutiere: 2 418 km. de cărbune. Biserica Nativită ii. Curcubăta Mare ). esături de lînă. legumicultură. Suprafa a: 7. Centru adm. Popula ia: 631. Capitala: Patna . masiv muntos în Carpa ii nord-vestici. Capitala: Thimphu . Oradea . Creşterea animalelor (ovine. textile. Zonă turistică.). Meşteşugărit. grîu. aparate de precizie).Besançón [bæz¾´sõ] Beschízi oraş în E Fran ei (Franche-Comité). s-a născut Isus Hristos. Limba oficială: tibetana (dzongkha). constructoare de maşini. cabaline). cărbune. în apropierea coastelor Africii (Golful Guineii Ecuatoriale). în Carpa ii Orientali. Lac de acumulare. Sta iune balneoclimaterică. Pescuit. Catedrală romană şi gotică (sec. textile. Regatul ~.2 mii loc. iută. Popula ia: 87 mii loc. feroviar. obiecte de meşteşugărit. Suprafa a: 174 mii km 2. Muzee. Industrie mecanică (ceasuri. cupru. Sta iuni balneoclimaterice. orz.: 1725 m. 9. situat pe rîul Doubs . La confluen a Bistri ei cu Bicazul este situat oraşul Bicaz (jud. Rezerva ii naturale. tutun. Culturi agricole: cafea. bovine. electrotehnică. Universitate.9 mil. Păduri tropicale şi de conifere. bauxită etc. Creşterea animalelor. stat în Asia de Sud.5 mii loc. loc. Aici. Suprafa a: 2 mii km2. Universitate. mei. 24 mii loc. chimică. situat în partea centrală a Mun ilor Apuseni. porumb. Relief muntos cu depresiuni adînci ale marilor rîuri.5 mii km 2. Suprafa a: 47 mii km2. grafit. Industrii (metalurgică. Admis în ONU la 21 septembrie 1971. Alt.: 1848 m (vf. Expl. Bethléhem Bhután [´betl´ehhem] [bhu´taan] Bicáz Bihár [bih´aar] Bihór stat în N-E Indiei. la grani a dintre Slovacia. în apropiere de golful Biscaya . minereu de cupru. Pînă la alt. Lungime: 42 km. produse chimice. Întreprinderi metalurgice. masiv muntos în V României. siderurgică. Resurse naturale: cărbune. Polonia şi Ucraina. trestie de zahăr. 370 mii loc. bumbac. minereuri de fier.: mun. situat în partea estică a mun ilor Himalaia. autovehicule. Hidrocentrală. Pomicultură. banane. Culturi agricole: orez. Monumente arhitectonice de cult. produse alimentare. la S de Ierusalim. Păduri. Pe cursul superior al rîului se află Cheile Bicazului şi Lacul Roşu . Exportă materiale de cherestea. port pe canalul Nervión . fluvial şi maritim). la grani a cu Ucraina. Agricultură. chimice. colinară şi de cîmpie. Mún ii Bihórului . insulă în Oceanul Atlantic. Alt. jude în N-V României. textilă). potrivit Bibliei . mărfuri de larg consum. între India şi China. max. rîu în România. oraş în Cisiordania. 1400 m sunt acoperi i de păduri. Termocentrală. marmură. alimentare. Nod de comunica ii. XII–XIV). Întreprinderi de ciment. orez. Zăcăminte: petrol. Centru financiar. porumb. Industrii (metalurgie. Important nod de comunica ii (aerian. cocos. gresii etc. de cherestea). Bihór Bilbáo [bil´ßao] Bióko . construc ii de maşini agricole. 120 mii loc. grîu. covoare. Regiune muntoasă. Neam . cherestea.

Resurse naturale: cărbune. max. capitala statului Guineea-Bissau. XV – XVI). Monumente arhitectonice (sec. aparate electrotehnice. 127. afluent pe dreapta al Siretului. trestie de zahăr. aparate de radio). porumb. Capitala: Yangôn . ghips.Birmánia Uniúnea ~. Industrie constructoare de maşini agricole. Culturi agricole: orez. Relief muntos. situat pe rîul cu acelaşi nume. de confec ii.: 5120 m. nuci de cocos. bubaline. Ad.: New Britain. Culturi agricole: arbori de cacao. Popula ia: 47 mii loc. nichel. cupru. Pescuit. plumb. la ărmul vestic al Europei (Spania. 1 mil. ruinele unei cetă i (sec. Limba oficială: birmana. ovine. al jud. cocotieri. constructoare de maşini (montaj de automobile şi tractoare. Industrie de prelucrare a materiei prime. a. porumb. stat federal în Asia de Sud-Est. staniu. a. Suprafa a: 194 mii km2. aparataj electric. tractoare. loc. Universitate. cauciuc sintetic. pietre pre ioase. India. avioane. Nod feroviar. în conurba ie. Centru economic şi comercial. cu ieşire la Golful Bengal. ceai. Fortifica ii. 88. esături. Expl. situat pe rîul Bira . constructoare de maşini şi utilaje textile. Centru industrial şi cultural. bumbac. zinc. Exportă materii prime. China. între Bangladesh. legume. care se prelungesc pînă la marea Andaman . arhipelag în Oceanul Pacific (Melanezia). Nod feroviar. arbori de cauciuc. motociclete. Laos şi Thailanda. argint. produse de lemn.). tutun. de cafea. Bacău ş. textilă. produse chimice etc. soia. Lungime: 279 km. Zăcăminte: cărbune. Plutărit. 650 mii loc. de cherestea. Export de arahide. Este divizat în 7 “state na ionale” şi 7 provincii. Insule pr. Piatra-Neam . piei. oraş în Federa ia Rusă ( inutul Habarovsk). Suprafa a: 677 mii km2. Vegeta ie: păduri tropicale (lemn pre ios). trestie de zahăr. animale vii. mei. New Ireland (dintre cele cca 200).5 mii loc. Nod de comunica ii. Trece prin oraşele Vatra Dornei. municipiu în România. sare). porcine. centrul adm. Suprafa a : 50. ciment. Universitate. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. Planta ii de bananieri. oraş în SUA (Alabama). posesiune a statului Papua-Noua Guinee. Bírmingham Bírmingham Birobidján (Birobigeán) Biscáya Bísmarck Bissáu [bi´sau] Bístriþa Bístriþa . 82 mii loc. Climă tropicală musonică. ulei de palmier. Relief format din două masive muntoase paralele (în V şi E). XIV–XVII). în zona mun ilor Apalaşi . ramifica ii ale mun ilor Himalaya . Hidrocentrale.5 mii loc. tutun. aeroport. produse alimentare. [biq´kaja] [´bismark] golf în Oceanul Atlantic. grîu. Oraş din 1349. Important centru industrial (automobile. Bistri a-Nă-săud. Lacul de acumulare Izvorul Muntelui . forestiere. alimentară. pu in valorificate. Popula ia: 350 mii loc. cuprinzînd între ele depresiunea fluviului Irrawaddy . lemn şi produse din [´b¬mih¬m] oraş în Marea Britanie (Midlands). Muzee. sticlărie. Fran a). cocotieri. cabaline). minereu de fier ş. Dispune de bogate zăcăminte (petrol. Întreprin-deri metalurgice. rîu în România. de savană şi mangrove. caprine. Pînă în 1989 – Birmania . cărbune. Arhipelágul ~. port la Oceanul Atlantic. gaze naturale.5 mii km2. minereu de fier.

Muzeu. Uzine metalurgice. Aeroport interna ional. Muzee. Turism. Vestigii arheologice. Muzee. din V Cehiei. placaj). Popula ia: 329 mii loc. Universitate. apicultură. Monumente de artă arhitectonică şi comemorative (Adunarea de la Blaj). afluent al Nistrului. Podişul Boemiei. Nod feroviar. Muzee. construc ii de maşini. Seminarul teologic. Relief muntos şi de podiş. Gheorghe . lîngă com. Anenii Noi). Lungime: 155 km. Monumente arhitectonice de cult. rîu în România. oraş în Tunisia. de cărbune. rîu în Republica Moldova. vinuri. Pomicultură. Teatru. Institu ii de cercetări ştiin ifice şi de învă ămînt. legumicultură. 5 mil. Institu ii de învă ămînt. 404 mii loc. Zăcăminte: cărbune. Centru industrial (metalurgic. Teatru. Bistri a . produse de panifica ie). Industria sticlei. Alba). uraniu. 77 mii loc. maşini electrice etc.3 mii km 2. chimică. provincie istorică în centrul Europei. rutier).5 mii loc. afluent pe stînga al Timişului (129 km pe teritoriul României). Sta iuni balneoclimaterice. Turism. Universită i. Industrie alimentară. Muzee. produc ia cristalului colorat. formează teritoriul Republicii Cehia. gaze naturale. textile. Turism. minereuri neferoase. 632 mii loc. ctitorie a lui Ştefan cel Mare (din 1496). centrul adm.). 95 mii loc. Şcoala latinească. Muzee. Biserica Sf. 402 mii loc. alimentare). Nod feroviar. Străşeni. Suprafa a: 5. situat pe rîul cu acelaşi nume. siderurgic. Turism. Serbia şi Muntenegru. de confec ii. Chişinău. la o alt. municipiu în România (jud. este deosebit de bogat în resurse naturale (minereuri de cupru. al provinciei Orange Free State. alimentare (conserve de carne. textile. Vaslui). chimică. grafit.Bístriþa-Nãsãúd jude în N României. wolfram. Întreprinderi industriale (de rulmen i. Universitate. Pomicultură. 22. Gura Bîcului (rn. nichel). municipiu în România (jud.: mun. Centru de comunica ii (feroviar. XVIII–XIX). plumb. Industria lemnului (mobilă. situat la confluen a celor două Tîrnave (Mare şi Mică). capitala Columbiei. Important centru comercial şi cultural. Pe Bîc sunt situate oraşele Călăraşi. de prelucrare a lemnului. Astăzi împreună cu Moravia. loc. Biºkék Bizérta Bîc Bîrlád Bîrzava Blaj Blantýre Blóemfontein [´bluumf¬ntein] Bóchum [´bohum] Boémia Bogotá . constructoare de maşini. Expl. Hidrocentrale. de peste 2640 m. Vechi centru de cultură şi învă ămînt românesc: Şcoala de obşte. Orezării (pe cursul inferior). situat în partea de S a ării. Termocentrală. oraş în N Kîrgîzstanului. tipografii (sec. port la Marea Mediterană. Viticultură. textilă). Între anii 1926–1991 denumit Frunze . [blæn´tair] oraş în Malawi. Important centru economic şi cultural. zinc. 300 mii loc. textilă. oraş în Germania (Renania de Nord-West-falia). Turism. capitala statului. oraş situat în mun ii Anzi . Şantiere navale. Teatre. denumirea Cehiei în cadrul Imperiului Habsburgic (1526–1918). Rafinării de petrol. Rezerva ii naturale. în special de automobile Opel . aerian. oraş în Republica Africa de Sud. Anenii Noi. Industrii (metalurgică. Întreprinderi constructoare de maşini agricole şi utilaje tehnice. Centru adm.

argint. aymara. (570 mii loc. Bolgrad. colonie romană (Bononia . República ~. 25 mii loc. centrul adm. Centru industrial.). textilă. alimentare. Casa-muzeu “Beethoven“. stat în partea Centrală a Americii de Sud. km 2. cafea. grîu. cereale. numite Tabacu . cîmpie joasă. comercial şi cultural. Popula ia: 8. Muzee. banane. Limbi oficiale: spaniola. caprine. capitala statului Idaho. situat între Perú. loc. loc. A fost reşedin ă a emigran ilor bulgari din Basarabia (sec. situată între insulele Victoria şi Baffin. . quechua. Muzee. lîngă com. Întreprinderi ale industriei uşoare. Argentina şi Chile. Tundră. Climă temperatcontinentală şi tropicală. 126 mii loc. port pe fluviul Garonne. de pielărie. wolfram. oraş în S-V Fran ei. prelucrătoare a metalelor. trestie de zahăr. Centru industrial. 600 m). citrice. 277 mii loc. afluent pe stînga al Căinarului. alimentare). Export de vinuri. Relief: podiş. Universitate. Bolívia Bológna [bo´lo¤¤a] oraş în N Italiei (Emilia-Romagna). situat la vărsarea rîului Ialpug în lacul Ialpug. în conurba ie). Reactor atomic. Întemeiat în 1818 pe locul unei aşezări mai vechi. Port. Aeroport. Muzee. aur. Monumente antice şi medievale. Relief de podiş (alt. Industrie extractivă (staniu. max. vehicule. cultural şi universitar. de cherestea. Importă maşini şi utilaje industriale. Monumente de artă arhitectonică medievală (palate. Soroca). gaze naturale. Vechi oraş etrusc ( Felsina ).45 mil. al rn. Odesa). Bombáy [bom´bei] Bonn Boothia Bordeaux [´buuqi¬] [bor´do] peninsulă în N Canadei. savane. în conurba ie).1 mil. Industrii (constructoare de maşini. Căinarii Vechi (rn. Muzeu. capitala statului Mahârâshtra. Universitate. biserici. plumb. gaze naturale).Bóise Boláta Bolgrád [´boisi] oraş în SUA. produse chimice. sec II î. oraş în V Indiei. cartofi. 202 mii loc. cupru. orez). Lungime: 45 km. Hr. Institu ii de învă ămînt preuniversitare. Şantiere navale. Monumente arhitectonice de cult (sec. petrol. chimice. oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). Se cultivă cereale (porumb. Nod feroviar şi rutier. Turism. cafea. Centru de comunica ii (feroviar. Exportă minereuri neferoase. prelucrătoare de materie primă agricolă. Vestigii arheologice. Brazilia. conserve. situat pe rîul Rin . bovine. lame alpaca). de automobile şi de motociclete. (640 mii loc. Aeroport. aerian). alimentară). Universitate. de prelucrare a petrolului. Studiouri cinematografice. Universitate. situat pe o insulă din V Mării Arabiei. Căi rutiere: 42 438 km. XI–XII). Întreprinderi textile. Întreprinderi industriale (prelucrătoare de petrol şi de lemn. Păduri tropicale. 405 mii loc. în apropierea Oceanului Atlantic. Admis în ONU la 14 noiembrie 1945. Industrie constructoare de maşini agricole. mun i. oraş în Ucraina (reg. Capitale: La Paz (executivă) şi Sucre (legislativă). manioc. XIX). Creşterea animalelor (ovine. chimică. Turism. Căi ferate: 3694 km. a bumbacului. Grădină zoologică. stibiu. rîu în Republica Moldova. Suprafa a: 1. 11 mil. turnuri).

max. trupele ruseşti. situată pe rîul Colocea . “George Enescu“ (Liveni). Lungime: 688 km. 574 mii loc.). Poduri rutiere. Admis în ONU la 22 mai 1992. între Croa ia. “Nicolae Iorga“ (Botoşani) ş. produse textile şi alimentare. Turism. carne. La 26 august /7 septembrie 1812. cărbune.55 mil. situat în partea nord-vestică a Peninsulei Balcanice. în conurba ie). Căuşeni). mei.: 290 m. Zăcăminte: minereuri de mangan. a. au învins armatele franceze. maşini şi utilaje. Suprafa a: cca 5 mii km2. esături de bumbac. Se extrag diamante. Relief reprezentat de o depresiune deşertică. pomicultura. între Europa şi Asia. loc. În 1941 aici au avut loc lupte crîncene între armatele ruseşti şi cele germane. cupru. Kutuzov. lîngă comuna Chi cani (rn. Industrii (maşini şi utilaje textile. Popula ia: 470 mii loc. Ialoveni). Căi rutiere: 19204 km. Culturi agricole: porumb. Pomicultură. huilă. piei. Admis în ONU la 17 octombrie 1966. pielărie şi încăl ăminte etc. afluent pe dreapta al Nistrului. Ramuri agricole: viticultura. Ad. legume. Se cultivă grîu. Bótna Bótnic Botoºáni Botswána [bot´swaan¬] República ~. Relief constituit din zone muntoase şi de cîmpie. înconjurată de podişuri. Zambia. nichel. Vegeta ie forestieră. plumb) şi producătoare de energie electrică. golf situat în N Mării Baltice. Ad. setswana (na ională). Creşterea animalelor (ovine.: 33 m. Meşteşugărit. Căi ferate: 887 km. aparate electrotehnice. Importă maşini şi utilaje industriale. Parcuri na ionale. Izvorăşte la N de satul Horodca (rn. Centru industrial (şantiere navale. loc. Căi ferate: 1093 km. Muzeu. Lă ime: 240 km. Industrie extractivă (cărbune. situat între Namibia. confec ii. conduse de Napoleon I. Popula ia: 1. Capitala: Sarajevo.Borodinó localitate în Federa ia Rusă. Muzee. cauciuc. conduse de M. . produse alimentare). Creşterea animalelor (ovine. autovehicule. la 124 km V de Moscova. Prelucrarea lemnului. Limba oficială: sîrbo-croata. cereale. citrice. Climă temperat-continen-tală montană şi par ial mediteraneană. legume. electrotehnică. Turism. stat în Europa. în apropiere de Borodino. Lungime: 152 km. Creşterea animalelor. Limbi oficiale: engleza. Lă ime: 660–3800 m. produse alimentare. porumb. Zimbabwe şi Africa de Sud. Vestigii arheologice. Universită i (Boston. max. rîu în Republica Moldova. Serbia şi Muntenegru şi Marea Adriatică. Centru adm. argint. Culturi cerealiere. silvicultura.13 mii km2. Climă tropicală şi subtropicală. aur. rezerva ii de vînătoare. Lungime: 30 km.: Botoşani . între Suedia şi Finlanda. textile. Căi rutiere: 21168 km. Popula ia: 4 mil.4 mii km2. Case memoriale: “Mihai Eminescu“ (Ipoteşti). zinc. capitala statului Massachusetts. minereuri de fier. Capitala: Gaborone . port la Oceanul Atlantic. lînă. strîmtoare care leagă Marea Neagră de Marea Marmara. Suprafa a: 600. bovine). Suprafa a: 51. Export de petrol. loc. Vegeta ie preponderent de savană. carne. Bosfór Bósnia ºi Herþegovína Bóston [´bostn] oraş în N-E SUA. mărfuri de larg consum. bovine). Gólful ~. Muzee. Harvard). jude în N-E României (Moldova). Exportă diamante. Monumente istorice comemorative. República ~. Monumente arhitectonice. stat în Africa de Sud. floarea-soarelui. (4 mil.

95.toare. XV). Creşterea animalelor. Expl.[bu’lo¤] sur-Mer) Bourbonnais [burbo´ne] Bourges Bourgét Bouvét [bur…] [bur´…e] [bu´ve] Brádford Brahmapútra [´brædf¬d] Brándenburg Brándenburg Brasília [br¬z´iilj¬] capitala Braziliei. XII). Capitală din 1960. Popula ia: 129 mii loc. Fără o popula ie stabilă. 323 mii loc. Monumente de artă arhitectonică (sec. Universitate. Turism. În sec. situat la cca 2500 km S-V de Capul Bunei Speran e (Africa de Sud). Suprafa a: 5 362 km 2. Universitate. Palat (sec. Par ial navigabil. Nod feroviar. Relief muntos. Pomicultură: plante tehnice. centrul adm. Şantiere navale. Construc ii de maşini. X – XII). legume). Boulógne (Boulogne. Sta iune climaterică. Muzee. situat pe rîul Havel . Popula ia: cca 3 mil. Teatru. oraş în partea de E a Germaniei. în 1234 ( Corona ). maşini.). Braºóv Braºóv . fabrici textile şi de produse alimentare. forestiere. autocamioane. oraş în N Fran ei. la Potsdam. XVII provincia Brandenburg a constituit nucleul statului prusac. Muzee. Centru industrial. Este o insulă de origine vulcanică. al jud. Catedrală gotică (sec. fluviu în Asia. Industrii (constructoare de maşini. Vestigii arheologice.8 mii loc. Monumente. loc. cel mai mare lac al Fran ei. At. Serveşte ca bază pentru flota maritimă de vînătoare (balene. Zonă agricolă (cereale. Administrat de Norvegia. Siderurgie. acoperită în întregime de zăpadă şi ghea ă. port la Marea Mînecii. Muzee. max. Biserică (sec XV). Filarmonică. fructe. la o alt. 99 mii loc. Planta ii de bananieri. Popula ia: 641 mii loc. textile. comercial şi cultural. Turism. maşini-unelte.Boúgainville [´buug¬nvil] cea mai mare insulă din arhipelagul Solomon . anvelope). arbori de cafea şi de cacao. municipiu în România. doc. produse chimice şi de pielărie. Industrie uşoară. Vestigii arheologice. lipsită de vegeta ie. situat în mun ii Alpi. Se varsă în Golful Bengal. de 231 m. Resurse de subsol: cositor. Oraşul a fost construit în anii 1956–1960. pe cursul mijlociu al Oltului. păduri de conifere şi de foioase. Muzee. în V Oceanului Pacific. a.: Braşov . India (în partea de N-E) şi Bangladesh. Important centru industrial: trac.8 mil. Zonă montană şi depresionară. Arhitect Oscar Niemeyer. Insula ~. Industrii (armament. la alt. Suprafa a: 10. Vegeta ie alpină. Centru adm. textilă. cu acelaşi nume. land în E Germaniei cu centrul adm. oraş în Marea Britanie (Anglia). teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. alimentară ş. Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală. Suprafa a: 29 mii km 2. loc. provincie istorică în partea centrală a Fran ei. Ad. mobilă. în timpul călătoriei sale în jurul lumii din 1766–1769. Suprafa a: 44 km2. comercial şi cultural. Lungime: 2900 km. Fabrici textile (lînă. chimică. construc ii de maşini. XIII – XV). pe teritoriul statelor China.: 145 m. 483 mii loc. de prelucrare a lemnului. de 1200 m. Catedrală (sec. la 226 km S de Paris. Centru industrial. Zonă industrială şi agricolă. situată în centrul Podişului Brazilian. Turism. mătase). Important nod de comunica ii. Turism. Universitate. A fost descoperită (1768) de navigatorul francez Louis Antonie de Bougainville. jude în România. în bazinul fluviului Elba . aur.6 mii km2. oraş în Fran a (Berry). 93 mii loc. materiale de construc ie etc. 1. printr-o deltă formată împreună cu fluviul Gange. Suprafa a: 59 km2. foci) şi pescuit.

legume. Creşterea animalelor. Bolivia. grîu.: Brăila . Academie de ştiin e. chibrituri.Bráteº Brátislava Bráunschweig [´braun¿vaik] lac în România (Moldova). situat pe rîul Oker . oraş situat pe fluviul Zair. porumb. maşini agricole). Relief predominant de cîmpie. floarea-soarelui. Complex de monumente arheologice din sec XII–XIV. alimentare etc. Catedrală (sec. Culturi agricole: porumb. aur. cu acelaşi nume. Universitate. municipiu în România. 596. XII). situat la confluen a Prutului cu Dunărea. vagoane. cacao etc. Suprafa a: 7420 ha. în 1429. Industrii (constructoare de maşini. alimentare. Muzee. combustibili. alimentară. Turism intens. 259 mii loc. Repara ii navale. orez. chimice. Columbia. At. Muzee. grîu. Muzee. Guyana Franceză şi Oceanul Atlantic. de calcare. afluent al fluviului Weser . km. bere etc.). Monumente istorice şi de artă arhitectonică. minereuri de fier. port pe malul stîng al Dunării. trestie de zahăr. autogredere. citrice. prelucrarea lemnului. Limba oficială: portugheza. situat pe rîul Desna. arahide.5 mil. produse alimentare. Universitate. Turism. stat în centrul şi estul Americii de Sud. produse siderurgice şi petroliere. de prelucrare a lemnului. Expl. . construc ii de maşini şi utilaj greu. chimică. Orhei). Perú. în 1350. constructoare de maşini (autovehicule. At. Teatru. de prelucrare a petrolului. doc. textile. zahăr. Centru industrial (locomotive. Brazília Brazzavílle [braza´vil] Brãíla capitala Republicii Congo. port pe fluviul Dunărea. soia. tractoare. comercial şi cultural. Căi rutiere: 1. hîrtie. textilă. IX. de prelucrare a lemnului. Teatru. Venezuela. Filarmonică. medie: 3 m. Uruguay. cuprins între Surinam. oraş în Federa ia Rusă. ananaşi. Întreprinderi de producere a aluminiului. în sec. Popula ia: 405 mii loc. Expl. Centru adm. Climă tropicală şi ecuatorială. construc ii de maşini. textile. km 2. textile. conserve. Este dezvoltată creşterea animalelor (ovine. bovine). XII. afluent al Niprului. doc. confec ii etc. Important centru industrial (metalurgia laminatelor. metalurgică. Guyana. cafea. Universită i.68 mil. Paraguay. Ad. Argentina. capitala Slovaciei. zahăr. Nod de cale ferată.5 mii loc. Meşteşugărit. Brãíla Brãnéºti Breánsk comună în Republica Moldova (rn. diamante. producerea celulozei şi hîrtiei. doc. Pescuit. República Federatívă ~. aparate optice. Popula ia: 176 mil. Capitala: Brasilia . Suprafa a: 4 766 km 2. jude în România. textilă. forestiere. de încăl ăminte. fluvial. Fondat în sec. banane. rutier). produse textile. feroviar.). Teatru. al jud. Muzeu. bere. Agricultură specializată în produc ia de cafea (ocupă primul loc în lume) şi de cacao (locul al treilea). Importă maşini şi utilaje industriale. Centru industrial. Centru industrial (siderurgie. nichel. Relief variat: podişuri. Întreprinderi constructoare de maşini. Monumente arhitectonice de cult (sec. Suprafa a: 8. XVII–XVIII). Fabrici de încăl ăminte. Centru de comunica ii (aerian. Căi ferate: 30400 km. Exportă mijloace de transport. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. produse chimice. Universitate. 500 mii loc. Se cultivă bumbac. oraş în N Germaniei (Saxonia Inferioară). Centru piscicol.). Pescuit. bauxită. Export de cauciuc. 452 mii loc. 236 mii loc. At. Re ea navigabilă internă: 35 000 km. cîmpii. conserve.). pe cursul inferior al Dunării. loc. repara ii navale. petrochimică. alimentară etc. de mangan. Industrie siderurgică. centrul adm.

197. Bricéni Brídgetown Bríghton [´brid…taun] [´braitn] capitala statului Barbados. Şantiere navale. alimentară. Turism. Universitate. Nod de comunica ii (aerian. port comercial şi militar la Oceanul Atlantic. capitala statului Queensland. Irlanda. Brénner [´bren¬r] Bréscia [´bre¿¿a] Brest Brest Bretágne [br¬´ta¤] peninsulă franceză.6 mii loc. Centru industrial. textile etc. fluvial). Industrii ( constructoare de maşini. At. Republica Irlanda. feroviar. XVIII). Pescuit. centrul adm. oraş în E Australiei. loc. de zahăr. Industria lemnului şi alimentară. Muzee. Statele cuprinse: Marea Britanie. 153 mii loc. chimică. al landului cu acelaşi nume. Universitate. Zonă agricolă. aparate electrotehnice. produse alimentare). Universitate. rutier). 121 mii loc. situat pe rîul Avon . arhipelag în N-V Europei. Pinacotecă. port pe fluviul Weser . Muzeu. Pescuit. 258 mii loc. textilă. Industrie constructoare de maşini. Principalele insule: Marea Britanie. Mici întreprinderi industriale (materiale de construc ii. doc. Monumente arhitectonice edilitare (sec. textile. comercial şi cultural. 1. Şosea (din 1772) şi cale ferată (din 1864–1867) care leagă oraşele Innsbruck (Austria) şi Bolzano (Italia). XI–XIII). Brísbane [´brizb¬n] Brístol [´bristl] Británic . 396. Industrii (metalurgică. 145 mii loc. Export de melasă. în apropiere de golful Bristol . Nod feroviar. oraş în Belarus. de automobile. alimentară). Rafinării de petrol. rafinării de petrol.5 mil.8 mii loc. maritim). Monumente arhitectonice de cult (sec. port la Oceanul Pacific. At. şantiere navale). doc. situat pe rîul Lopatnic. XIV–XV) şi edilitare (sec.). oraş în Marea Britanie (Anglia). Muzeu. Important centru industrial (avioane. Turism. produse chimice. vapoare. provincie istorică în peninsula cu acelaşi nume. situat pe rîul Bug . Turism. XV–XVII) şi de cult (Domul. la 1370 m alt. în 1576. cuprinsă între Oceanul Atlantic şi Marea Mînecii. Centru de comunica ii (feroviar. Universitate. navală. alimentare). Turism. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (1888). Întreprinderi industriale (armament. sec. oraş în S-V Marii Britanii (Anglia). port la Oceanul Atlantic. 550 mii loc. rom. oraş în Italia (Lombardia). locomotive. automobile. Sta iune balneară. textilă. încăl ăminte). loc. textile.Brémen [´breem¬n] oraş în N Germaniei. în 1019. Arhipelágul ~. alimentară. Monumente istorice. Suprafa a: 315 mii km2. Turism. între Oceanul Atlantic şi Marea Nordului. Popula ia: 60 mil. Suprafa a peninsulei: 24 mii km2. oraş în N Republicii Moldova. reşedin ă a raionului Briceni. oraş în N-V Fran ei (Bretagne). Centru de comunica ii (aerian. trecătoare în Alpii Orientali. Universitate. Important centru industrial (construc ii aeronautice. Muzee. Muzee. azbest. Fondat în 787. Turism.. Muzeu. la grani a dintre Italia şi Austria. chimică. Hebride. la 230 km de Chişinău. zahăr. şantiere navale. Relief muntos. fabrici de hîrtie. port la Marea Mînecii. Universitate.

comercial şi cultural. petroliere şi forestiere. rulmen i). Creşterea animalelor. port pe un canal navigabil legat de Marea Nordului. Vechi centru al industriei textile (broderii). partea de N a Moldovei. Muzee.S. Biserici.R. Important centru industrial. Monumente arhitectonice medievale: catedrală (sec. Admis în ONU la 21 septembrie 1984. partea de nord a Bucovinei. Peşteri. S-a aflat în componen a statului feudal Moldova pînă 1775. orez. clădiri administrative (sec. sagon. textile. XVIII). Monumente arhitectonice medievale. În 1947.S. Uzine constructoare de maşini şi utilaje (tractoare. doc. ridicat în 1958. înfiin at în 1937 şi lichidat în 1945. cauciuc. primărie (sec. produse chimice etc. motoare electrice. colinar şi de cîmpie. 221 mii loc. Monument în memoria eroilor extermina i. Turism. situat între văile rîurilor Prahova şi Dîmbovi a. în 1243. intră în componen a R. legume. Nod feroviar şi rutier. masiv muntos în România (Carpa ii Meridionali). Popula ia: 351 mii loc. A fost anexată în 1940 la U.S. de produse chimice. ~ Darussalám . Universită i. Păduri luxuriante. Important centru industrial (construc ii de maşini-unelte. Relief muntos. automobile. autovehicule. Institu ii de cercetări ştiin ifice. produse alimentare) şi comercial. pe ărmul Mării Chinei de Sud. XII–XVI. Suprafa a: 58 mii km2.. insula Kalimantan.S. textile. Căi ferate: 19 km.R. cînd a fost din nou anexată la U. XIII–XVIII). max. material lemnos. Expl. Exportă petrol şi produse petroliere. produse alimentare. Pescuit. financiar şi cultural. prosper în sec.S. Centru industrial (metalurgie. Alt. gaze naturale.). palate (sec.Brno oraş în Cehia (Moravia de Sud). alimentare etc. Ucraina (din 1991 – Ucraina). Se mai cultivă manioc. textile. Planta ii întinse de cocotieri. fructe. strunguri. Capitala: Bandar Seri Begawan . Climă ecuatorială. situată în N-E Carpa ilor Orientali. apoi eliberată în 1941 şi reintegrată în hotarele României pînă în 1944. Brúges Brunéi Bruxélles [fr. XV). At. Bucégi Búchenwald [´buuh¬nvalt] lagăr nazist de concentrare şi exterminare în Germania. întreprinderi poligrafice. Muzee. Bucovína .S. arbori de cauciuc. cînd a fost ocupată de Austria. Omul ). locomotive. Universitate. Turism. Parc na ional. chei. Limba oficială: malaieza. Căi rutiere: 2 417 km. confec ii. împreună cu oraşul Cernău i. Aici au fost ucişi peste 50 mii de prizonieri. 391 mii loc.: 2 505 m (vf. port legat prin canale de Marea Nordului. regiune istorică în România. [brüü3] oraş în N-V Belgiei. stat situat în S-E Asiei. Din 1918 pînă în 1940 a făcut parte din Regatul României. XIII).: brü´sel] capitala Belgiei. de mobilă. Importă maşini şi utilaje industriale. cabane.

Fostă colonie romană. port în golful La Plata . Biblioteci. în conurba ie). alcătuit din zonele urbane principale Buda (pe malul drept) şi Pesta (pe malul stîng). economic şi cultural. port principal la Oceanul Pacific. de prelucrare a lemnului. Institute. vagoane. situat pe ambele maluri ale Dunării. alimentare. de pielărie. cu excep ia anilor 1941–1944. Turism. În apropiere se află cascada Niagara . capitala Argentinei. feroviar. după colonizarea lui cu bulgari. loc. situat pe malul lacului Erie . Universită i. divizat în 6 sectoare administrative. Centru economic. situat pe malurile rîului Dîmbovi a. fluviu în S-V Ucrainei. Teatre. Lă ime: 2–3 km. de confec ii. avioane. lac în Ucraina.9 mil. Din sec. 1. ca sat în 1455. zahăr. Vestigii arheologice din perioada romană tîrzie (sec. (10. alimentară). produse chimice şi alimentare etc. În sec. Academie de ştiin e. provincie în partea central-estică a Argentinei. chimice. comercial şi cultural.Bucuréºti capitala României. Suprafa a: 226 km 2. Zonă industrială şi agricolă (cereale. loc. Turism. Parcuri. doc. alimentară. At. XIII–XV). Budapésta Budéºti Buénaventúra Búenos Áires [´bwenos´aires] Búenos Áires Búffalo Bugáz Bugeác Búgul de Sud . Oraş din 1533. loc. Odesa. elicoptere. Lungime: 15 km. ucraineni. II–IV). Muzee.: La Plata . Muzee. la S-V de localitatea Zatoka (reg. Centru de comunica ii (aerian. Hidrocentrale. Industrii (chimică. 329 mii loc.). loc. Muzee. Odesa). Export de cafea. Navigabil (par ial pe cursul inferior). Biblioteci.3 mil. electronică şi electrotehnică. textilă. Înfiin at de coloniştii spanioli în 1535. 167 mii loc. Teatru Na ional. 3 mil. capitala Ungariei. doc. După întemeierea statului feudal al Moldovei (1359). regiune în partea de sud a Basarabiei. de pielărie şi încăl ăminte. Universitate. Metrou. Operă. ruşi. Important centru de comunica ii al continentului American. Centru adm. Universită i. Grădină zoologică. XIV s-a aflat în componen a ării Româneşti. At. textilă. găgăuzi. constructoare de maşini.). Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec. Popula ia: 12. Bugeacul de S-E revine Ucrainei (reg. textile. fluvial). În 1812 tătarii au fost strămuta i în Crimeea. Comunica ii interna ionale. autobuze şi troleibuze etc. oraş în V Columbiei. XVI pînă la începutul sec. Urme de vechi construc ii şi fortifica ii. a fost anexat la imperiul Rusiei. face parte din teritoriul acestei ări. constructoare de maşini (locomotive. Filarmonică. chimică. Poduri peste Dunăre. creşterea bovinelor). se varsă în Marea Neagră printr-un liman. Mari întreprinderi industriale: metalurgie. siderurgie. Cetate. XIX a fost dominat de turci. germani. Lungime: 806 km. cînd a făcut parte din componen a României. BelgorodDnestrovski). Popula ia: 2. Principal centru politic. Industrii: siderurgică. farmaceutice. rn. loc.97 mil. aluminiu. împreună cu întreg teritoriul Basarabiei. Universitate. Sta iune balneară. Suprafa a: 308 mii km 2. situat pe ărmul Mării Negre. Turism. Academia Română. comună în Republica Moldova (mun. Turism. în 1459. Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală şi contemporană. Bugeacul. optică. După 1940.24 mil. Chişinău). care i-a aşezat aici pe tătarii nohaici. municipiu în S ării. Centru industrial (avioane. poligrafică. Muzeu. Vestigii arheologice geto-dace şi romane. [´buf¬lou] oraş în SUA (New York). minereuri.

situat în valea rîului Zeravşan . Monumente arhitectonice de cult: catedrală (1221). Întreprinderi prelucrătoare a bumbacului. nichel. Muzee. biserici (sec. fabrici de covoare. industrial. situat pe rîul Arlanson . Vînatoare. Grecia. Suprafa a: 351. port pe malul lacului Tanganyika . vagoane. bauxită. Navigabil. Serbia şi Muntenegru.: Eisenstadt . bauxită. Culturi agricole: grîu. textile. legume.1 mil. Suprafa a: 111 km2. constructoare de maşini. loc. Culturi agricole: cereale. porcine. sfeclă de zahăr. de produse alimentare (vinuri. mangan. Popula ia: 1.2 mii loc. situată în S Siberiei Orientale. loc. Industria bumbacului şi mătasei. 225 mii loc. Bureátia República ~. porcine).8 mil. A fost creată la 30 mai 1923. fructe. la grani a cu Ungaria. a peştelui. Turcia şi Marea Neagră. República ~. electrotehnică. Culturi cerealiere. Centru industrial şi cultural. fructe. Întreprinderi de prelucrare a lînei. minereuri de fier. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. de celuloză. Belarus şi Polonia. Burgás Búrgenland Búrgos . 330 mii loc. IX–X şi XVI–XIX). produse petroliere. trandafir. 162 mii loc. Popula ia: 275. oraş în E Bulgariei. porcine). Creşterea animalelor (ovine. port la Marea Neagră. forestieră. Expl. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. mijloace de transport. XI–XV. stejar) şi conifere. alimentare. alimentare. de pielărie. crom. bovine. Universitate. Legumicultură. peşte. Monumente arhitectonice medievale (sec. între România. Fondat în 884. Creşterea animalelor (bovine. ovăz. Relief reprezentat de masive muntoase şi cîmpii deluroase. Centru industrial şi cultural. Căi rutiere: 36 925 km. Universitate. Export de tutun. Capitala: Sofia . tutun. Denumirea veche: Usumbura . Căi ferate: 6508 km. Naviga ie pe rîurile Selenga. Resurse naturale: molibden. Bujumbúra [bud3um´bura] Bulgária capitala statului Burundi. siderurgică. echipamente industriale. Industrii (energetică. situat în Peninsula Balcanică. Industrie forestieră. tutun. stat în S-E Europei. forestiere. petrol. Pescuit. maritim). plumb. metale laminate. Relief muntos. legumicultură. lignit. Muzeu. Creşterea animalelor (bovine. textilă). lactate). republică în componen a Federa iei Ruse. Capitala regatului Castiliei în sec. 212 mii loc. Păduri de foioase (fag. oraş în N Spaniei (Castilia León). aur.Búgul de Vest Buhará rîu în E Europei. [´burg¬nlant] provincie în Austria. bumbac. oraş în Uzbekistan. Pescuit. Centru interna ional de comunica ii (aerian. Pomicultură. Suprafa a: 4 mii km2. Turism. a lemnului. Climă temperat-continentală în nord şi semimediteraneană în sud. legume. mazăre. Industrie variată (construc ii navale. Lungime: 772 km. Capitala: Ulan-Ude . Popula ia: 8. Limba oficială: bulgara. de produse chimice. Centru comercial. conserve. Teatre. IX). Zăcăminte: huilă. Centru adm. de mobilă. cărbune. Pescuit. Importă maşini şi utilaje industriale. wolfram. orz. XII–XIII). mănăstire. textile.3 mii km2. Mauzoleul lui Ismail Samani (sec. păsări). cupru. Macedonia. Întreprinderi de prelucrare a cărnii şi blănurilor de caracul. produse alimentare). formînd par ial grani a dintre Ucraina. Exportă materii prime minerale. textile. alimentară. floareasoarelui. afluent al fluviului Duero . alimentare. Angara şi lacul Baikal. de textile şi confec ii. textilă. zinc.

azi regiune administrativă şi economică. Nicolae (1675). Exportă cafea. Expl. alimentară. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. Zonă agricolă (vinuri de Burgundia). Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. Suprafa a: cca 6 mii km2. textile. stat în Africa Occidentală. República ~. bumbac. încăl ăminte. orez. ape minerale. textile şi alimentare) şi agricolă (culturi cerealiere. Lă ime: 2 . Buz´ãu . prelucrarea metalelor şi lemnului. pescuit. la S de localitatea Tuzla (reg. stabili i aici în sec. Ad.6 mil. Relief muntos şi colinar subcarpatic. de pînă la 750 m). trestie de zahăr. datînd din sec. fasole. produse alimentare. Odesa. în 1616. Păduri de foioase şi conifere.. II – III. Capitala: Ouagadougou . Relief de podiş (alt. Fabrici de ciment. gaze naturale. Hr. Limbi oficiale: franceza. Popula ia: 1. Tatarbunar). Lungime: 5 km. Climă ecuatorială musonică. Rîmnicul-Vîlcea). rn. rundi/kirundi. Popula ia: 6. Vechi complex monastic. Creşterea animalelor (caprine. peşte. Suprafa a: 31. V. Orhei). Vestigii arheologice geto-dacice şi romane. Vîlcea). viticultură. arahide. República ~. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Mănăstire rupestră (sec. Importă maşini şi utilaje industriale. stat în Africa Centrală. Ghana şi Côte d’Ivoire. max. columbit. Biserica Sf. Popula ia: 12. doc. de staniu. nichel. Climă ecuatorial-musonică. textilă. Vegeta ie preponderent de savană. Suprafa a: 28 mii km2. orez. alimentare. loc. bumbac.3 km.: 1500–2600 m). Capitala: Bujumbura . învecinat cu Republica Democrată Congo. Căi rutiere: 14 500 km. Limba oficială: franceza.6 mil. Pescuit. mijloace de transport. porumb. Niger. loc. grîu. pe ărmul Mării Negre. manioc.: mun. cartofi. Benin. Căi rutiere: 13 120 km. Turism. Togo. situat între Mali. Popula ia: 522 mii loc. Capitala: Dijon . Reproduce numele neamului germanic al burgunzilor. arahide. Resurse naturale: petrol. tantal.5 km 2. Suprafa a: 275 mii km2. construc ii de maşini. Exportă vite. d.. loc. aur. Butucéni comună în Republica Moldova (rn. Buridáva Burkína Fáso Burnás Burúndi lac sărat în S-V Ucrainei.Hr. sorg. bunuri de larg consum. Se cultivă sorg. Buzău . tutun. Rwanda şi Tanzania. Alte surse economice: creşterea animalelor. străbătut de rîul Buzău . porumb. numele unor străvechi aşezări pe teritoriul României: aşezare geto-dacică în cuprinsul com.: 3 m. jude în S-E României. Ocni a (jud. localizate pe teritoriul comunei Stolniceni (mun. ovine. produse chimice. combustibili. At.Burgúndia veche provincie istorică în E Fran ei. produse alimentare. XVII–XVIII). bumbac. Zonă industrială (metalurgia feroasă. comer . Centru adm. bovine). Căi ferate: 495 km. calcare. Vegeta ie de savană şi pajişti. cereale.7 mil. I î. Parcuri na ionale. autovehicule. Relief muntos (alt. creşterea animalelor). Se cultivă mei. castru roman şi aşezare civilă din sec. ceai. wolfram. În anii 1960–1984 se numea Volta Superioară . Provincie franceză din 1477.

port la Oceanul Atlantic. alimentară. Este legat printr-un canal de Marea Mînecii. Nod feroviar. Pod peste Prut. Ad. 147 mii loc. V–XI). At. chimică. Existent la 1452 ca aşezare umană. Muzee. Aeroport.P.). chimică. reşedin ă a raionului Cahul. în insula Sardinia. Biblioteci. în conurba ie. a Principatului Moldova (1856–1878). oraş în Luzon. regiune istorică în S României (Dobrogea). iar din 1835 – Cahul . Fortifica ii (sec. de prelucrare a lemnului. de ciment. constructoare de maşini. port la golful cu acelaşi nume (Marea Mediterană). Centru vamal de frontieră. edilitare (episcopie. XII). centrul adm. alimentară. a României (1918–1940. Hasdeu". 45 mii loc. Întemeiat de finicieni (cca 1100 î. oraş în S-V Republicii Moldova. A fost centru adm. Export de peşte. Arhanghel Mihail (1850). Universitate (1432).5 mii loc. 24 mii loc. Lă ime max. între capul Trafalgar şi capul Santa Maria. Meşteşuguri. oraş în S-V Spaniei (Andaluzia). Universită i. 173 mii loc. În 1940 a fost cedată Bulgariei. la 173 km de Chişinău.: 107 km. Teatrul "B. măsline. fiind denumit apoi Frumoasa . oraş în N-V Fran ei (Normandia). bisericile Sf. Zăcăminte de petrol. Fabrici textile. At.. biserică (sec. Monumente arhitectonice (sec. cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine . Muzee. Centrul zonei de cultură a orezului. de jude . electrotehnică. Catedrală (sec. textilă. XIII). între Dunăre şi Marea Neagră. Muzee. Ad. Industrie metalurgică. max. doc. de conserve din peşte. rutier). 1941–1944) şi în cadrul Republicii Moldova (din 30 decem-brie 1998). strîmtoare în V Oceanului Atlantic. Maree puternice (3 m. Turism. în conurba ie. Teatru. Lungime: 195 km. Industrie uşoară şi alimentară. 183. 242 mii loc. între insula Terra Nova şi Cape Breton . al jud. 1502 ca sat ( Şcheia ). port la Oceanul Atlantic. în conurba ie. Vechi centru tipografic. în componen a provinciei Basarabia (1835–1856).). Monumente istorice. tutun. Şantiere navale. Industrie alimentară. cu statut de oraş. Catedrala Sf. 308 mii loc. Amfiteatru roman. Industrie aeronautică. oraş în Italia. min. XIX).: 100 m. Nod de comunica ii (feroviar.Buz´ãu municipiu în S-E României. Industrie chimică. biserici. Monumente arhitectonice de cult. Export de produse petroliere. în 1234. de mase plastice. palate). Şantiere navale. Dumitru (1899). Industrie metalurgică. Universitate.: 101 m. alimentară. administrative. Industrie de prelucrare a lemnului.Hr. Cabanatuán Cabínda Cábot Cádiz Cádiz [´kæb¬t] [´kadiq] [´kadiq] Cadrilatér Caen [k¾] Cágliari [´kalijari] Cahúl . cu acelaşi nume. Important centru economic şi cultural. doc. situat în apropierea rîului Buzău. Sta iunea balneoclimaterică “Nufărul Alb“. Cuprindea jude ele Durostor şi Caliacra. oraş în N Angolei. XVIII). golf în Oceanul Atlantic. Acoperămîntul Maicii Domnului (sec.

Industrie metalurgică. citrice. Creşterea animalelor. automobile. Suprafa a: 15.2 mil. Expl. tractoare. Numele antic – Brutium . Suprafa a: 144 mii km 2. Industrie poligrafică şi cinematografică. Calábria [ka´laabria] regiune în S Italiei. 7 mil. Grădină botanică. care erau mult mai numeroşi. hîrtie. doc. Izvorăşte la N de com. Viticultură. lîngă com. Parc na ional. Muzeu. Nod de comunica ii. unt). În cadrul armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. capitala statului Bengalul de Vest. Rumean ev. Aeroport interna ional. port în delta Gangelui şi Brahmaputrei . produse electrotehnice şi chimice. Universită i. Culturi de măslini.: Catanzaro . Etulia. strunguri. sticlă. Nod de comunica ii. între strîmtoarea Messina şi golful Taranto . în conurba ie. Relief muntos cu cîmpii de litoral. vi ă de vie. Punct de vamă. 11. în frunte cu contele P. Climă tropicală şi subtropicală. a cărnii. Muzee. Oraş din 1855. La 21 iulie 1770. Lungime: 1200 km. Popula ia: 2. Aeroport interna ional. municipiu în România (jud. În epoca romano-bizantină aici s-a aflat or. la poalele Mun ilor Stîncoşi . i-au învins pe turci. 730 mii loc. Creşterea caprinelor şi ovinelor. de mobilă. Academie de ştiin e. Monumente antice (moschei). Cel mai mare oraş din Africa. Centru comercial (grîu. citrice. Mare nod de comunica ii. Centru industrial (construc ii de material rulant. în anii 1844–1849. în conurba ie. chimică. Caíro capitala Egiptului. alimentare (zahăr. Se cultivă măslini. situată între golful Orfani (la E) şi golful Salonic (la V). maşini-unelte). Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Dolj). loc. Metrou. automobile. Centru comercial şi financiar interna ional. peninsulă muntoasă în N Greciei. alimentară. 3069 m). numit apoi (în anul 641) Al-Fustat. Lungime: 40 km. Muzee. loc. În 1988 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă (edi ia a XIII-a). Cahul) şi se varsă în lacul cu acelaşi nume. pe rîul Cahul (lîngă actualul oraş Vulcăneşti) oştirile ruseşti. Hidrocentrale. Lă ime: 50-250 km. conserve. Industrie chimică. A. de petrol şi gaze naturale. a fost înăl at un monument în formă de coloană (22 m). At. Pe locul luptei. 21. în peninsula cu acelaşi nume. de prelucrare a lemnului.Cahúl rîu în Republica Moldova. Universitate. între Oceanul Pacific şi Golful cu acelaşi nume.5 mii loc. în 1424 ( Vadul Diuliu ). Întreprinderi de prelucrare a iutei.7 mil. a orezului. poligrafică. Oraş pr. Península ~. Pelinei (rn. Izvoare minerale. Califórnia [´kæl¬´fornj¬] . textilă. păstrat pînă astăzi. Universită i. a bumbacului. lapte praf. alimentară. încăl ăminte. Zăcăminte de pirite. în apropierea deltei fluviului. Cerro de la Encantada . Babilon. Pe teritoriul peninsulei se află republica monastică Athos . de confec ii. electrotehnice. Relief muntos (vf. chimică. vite). construc-toare de maşini (avioane. minereuri de fier şi de mangan. peninsulă în N-V Mexicului. Industrie metalurgică. Calafát Calcídicã Calcútta Cálgary [´kælg¬ri] oraş în S Canadei (Alberta). Climă mediteraneană. port pe stînga Dunării. Filatură şi esătorie de bumbac. Monumentul memorial 1877 . oraş în N Indiei.1 mii km2. port pe Nil. loc.

textile. orez. Căi rutiere: 15 mii km. aur. V. Centru industrial (metalurgie. pe ărmul Oceanului Pacific. de cherestea. Regátul ~.: 1085 m (vf. stat în S-E Asiei. textilă. între peninsula California şi coastele Mexicului. Fondat în 1537. Universitate. Bază de submarine. bumbac. Universitate (din sec. 570 mii loc. Nod de comunica ii. combustibili. metale. trestie de zahăr. Industrie: extrac ie de pietre pre ioase. poligrafică. oraş în V statului Perú. Suprafa a: 181. încăl ăminte. Muzee. Creşterea animalelor (bovine). Creşterea animalelor (bivoli. max. situat în sudul peninsulei Indochina. oraş în N-E SUA (Massachusetts). Nave de pescuit. Nod de comunica ii. peşte. oraş în Republica Moldova (Transnistria). Sanatoriul “Nistru“. orez. la 14 km de Lima. Capitala: Sacra-mento . Capitala: Phnom-Penh . wolfram. XIII). Suprafa a: cca 180 mii km 2. Califórniei Calláo [ka´jao] Camagüéy [kama´gwei] Cambódgia Cámbridge [´keimbrid…] oraş în E Marii Britanii. curent marin rece (minus 12 °–26°C) în E Oceanului Pacific. med. manioc. porumb. argint. esături. gaze naturale. rom). Mún ii ~. la 160 km N de Chişinău. porci). chimică. Pescuit. între golful Siam.Califórnia stat în S-V SUA. Lungime: cca 150 km. Universitate. Lă ime max. citrice. Climă tropicalmu-sonică. Ad. port la Oceanul Pacific. Cámbridge Cambriéni Cámenca . bumbac. nave aerospa iale). Păduri de foioase şi parcuri naturale. oraş în E Cubei. Industrii (electronică. minereuri de fier. în conurba ie. Se cultivă cereale. Viticultură. Întreprinderi agroindustriale. Importă maşini şi utilaje industriale. Relief de cîmpie cu podişuri (în E. cupru. Boston. Vegeta ie: păduri de esen e pre ioase. se produce ciment. cafea. Fondat în 1515. cărbune. 120 mii loc. Zăcăminte de huilă. Institut de Tehnologie (1861). 12. Industrie constructoare de maşini. Fondat în 1630.: 220 km. de petrol. Snowdon). Capela Colegiului regal (sec. produse chimice. Universitatea Harvard (1636). aur. se varsă fluviul Colorado . Thailanda. XV–XVI). Ad. Curéntul ~.9 mil.5 mii loc. alimentară. cherestea. Lungime: 550–600 km. bata i. în partea de N. Califórniei Gólful ~. magneziu etc. minereuri de fier. Economie puternic dezvoltată: expl. N) şi mun i (la S). 106 mii loc. Suprafa a: 424 mii km 2. în lungul coastelor de V ale SUA. banane..9 mii km2. a cimentului). masiv muntos în Marea Britanie (pen. Alt. pe malul stîng al Nistrului. cherestea. Căi ferate: 1400 km. Pescuit. golf în Oceanul Pacific. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Culturi agricole: arbori de cafea. Turism. poligrafică. Exportă cauciuc. tutun. cinematografică. Wales ). în conurba ie. suburbie a or. produse chimice. Pomicultură. 285 mii loc.: 818 m. iută.: 3 292 m. Limba oficială: khmera (uzuală – franceza). loc. prelucrarea peştelui). Lungime: 1240 km. alimentară (zahăr. Laos şi Vietnam. loc. industrie constructoare de maşini (avioane. minereuri de fier şi polimetalice. Popula ia: 29. În acest golf. Popula ia: 10. arbori de cauciuc. Parcuri na ionale. de confec ii. max. în conurba ie. Industrie constructoare de maşini. autovehicule.9 mil. iută.

Importă produse chimice.: Campeche . fontă. avioane. tutun. situat pe ărmul Golfului Guineii. Parcuri na ionale. Pacific şi Arctic.Camerún República ~. în partea de V a pen. de ciment. vînătoare. med. Căi rutiere: 849404 km. Limbi oficiale: franceza. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. a energiei electrice. Republica Populară Congo. Limbi oficiale: franceza. Include provinciile Avellino . Se produce o el. huilă. wolfram. port la golful cu acelaşi nume. Relieful ării reprezintă un podiş întins. Suprafa a: 9. Caserta . traversat de masivele muntoase Adamaoua în centru şi Camerun în SV (alt. manioc. la Marea Tireniană. Lungime: 241 km. Vestigii ale civiliza iei maya. Denumit şi Languedoc . cauciuc natural. Vegeta ie tropicală şi de savană (N). combustibili. porumb. Admis în ONU la 20 septem-brie 1960. de cafea. Suprafa a: 50. Popula ia: 5. Industrie extractivă (petrol. XVII. sisal. nave. uraniu. loc. Viticultură. nichel. mangan etc. Benevento . textile.8 mil. Popula ia: 614 mii loc. Climă continental-moderată. Suprafa a: 13. Creşterea animalelor. Fondat de spanioli în 1540. Uneşte Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană prin fluviuil Garonne . orz. aluminiu.4 mii km2. alimentară.2 mil. metalurgică. cereale. plumb. Culturi agricole: trestie de zahăr.8 mii km2. Ciad. Suprafa a: 475. 4070 m).6 mil. sfeclă de zahăr. km 2. cartofi. Se cultivă grîu. cuprinzînd şi insulele Arhipelagului Arctic Canadian. minereuri de fier. stat în S-E Mexicului. wolfram. Pescuit. aur. Centru adm. minereuri. Popula ia: 31 mil. aur. [kam´pet¿e] oraş în S-E Mexicului. cositor. Campéche Campéche Canáda stat în America de Nord. Căi rutiere: 67 mii km. porumb. Pomicultură. bunuri de larg consum. Agricultură specializată în produc ia de cereale şi creşterea animalelor pentru carne şi lapte. cafea. Popula ia: 16. Importă maşini şi utilaje industriale. bumbac. molibden. engleza. în nord polară. Canál du Midí . textile. cărbuni. de petrol. titan. A fost construit în sec.a. aparatură electronică. Climă ecuatorială cu precipita ii abundente.97 mil. citrice. platină. autovehicule. materiale din lemn. precum şi insulele Newfoundland. Industrie a tutunului. hîrtie. 152 mii loc. engleza. produse din lemn. al statului Campeche. de podiş (E) şi de munte (V). Industrie metalurgică. uraniu. zinc. zahăr. sorg. stat în Africa Centrală. Are 200 ecluze. automobile. loc. cobalt. cupru. cacao. Pescuit. Nod de comunica ii. Vancouver ş. lemn). Pescuit. Ycatán . Se cultivă orez. Guineea Ecuatorială şi Golful Guineii.). Întreprinderi forestiere. Căi ferate: 71 104 km. gaze naturale.: Napoli . Căi ferate: 1200 km. Culturi agricole: măslini. radiu. Creşterea animalelor (bovine. între Nigeria. între oraşele Toulouse şi S ète. alimentară (conserve de carne. înconjurat de apele oceanelor Atlantic..: 2 m. Centru adm. de cacao. Admis în ONU la 9 noi [ka´nal dy mi´di] canal navigabil în S Fran ei. arbori de cauciuc. porcine). hîrtie. Pomicultură. Relief de cîmpie. secară. maşini şi utilaje industriale. materii prime. Exportă produse petroliere. Expl. loc. Capitala: Ottawa . Centru comercial (bumbac. ovăz. arahide. Ad. celuloză. centrul adm. azbest. Salerno . Exportă mijloace de transport. ovine. Campánia regiune în partea de S a Italiei. Planta ii de bananieri. Republica Centrafricană. tutun. Turism. chimică. Capitala: Yaoundé . km2. uleiuri vegetale). Turism. Gabon.

nichel. oraş în Republica Moldova. la 125 km S-V de Chişinău. Reşedin ă a Parlamentului şi Guvernului din 1927.5 mii loc.2 km. Canárelor Canbérra [´kænb¬r¬] Curéntul ~. care uneşte fluviul Dunăre şi Marea Neagră. regiune autonomă în N Spaniei. Centru turistic. Rămăşi e de ziduri ale oraşului roman. Reşedin a arhiepiscopului primat al bisericii anglicane. Tenerife ). Universitate. Sta iune balneară şi turistică. Pod peste Prut. Şantiere navale. alt. Centru adm. Salinitate sporită. Creşterea animalelor. Biserică (sec. Pico de Teide . 7 mii loc. cărbuni. oraş în S-E Fran ei (Provance). Expl.: Las Palmas . azbest. pe ărmul Mării Mediterane. situată în S-E ării. Ad. Tenerife ş. Este denumită şi Capul Bunei Speran e. Lă ime la bază: 70 m. Nod de comunica ii. Pomicultură. la E de Londra. cartofi. citrice.: 7 m. caprine). în apropierea localită ii Cania . Popula ia: 1. Catedrală celebră (sec. curent marin rece în largul coastelor de N-V ale Africii (Oceanul Atlantic). ananaşi). a uleiurilor eterice şi de esen e de flori. Parcuri na ionale. în conurba ie).4 mil. la 100–120 km de ărmul Africii. Academie de ştiin e. Pescuit. Medgidia. reşedin ă a raionului Cantemir.6 mil. vi ă de vie. tutun. Viticultură. Cannes [kan] Cantávria Cantemír Cánterbury [´kænt¬b¬ri] Cape [keip] . la Cernavodă şi Agigea . Este traversat de 7 poduri. Suprafa a: 7. Pescuit. (131 mii loc. Porturi: Cernavodă. Muzeu al civiliza iei antice mediteranene. Suprafa a: 641.: 3718 m (vlc. a. Muzeu regal. diamante. Nod de comunica ii. citrice. în ins. Industrie aeronautică. Relief muntos (Cordilléra Cantabrica . XVI). situat pe rîul Tigheci. cupru. max. Este o comunitate autonomă a Spaniei. de minereuri de fier. tutun. Centru al festivalurilor anuale cinematografice interna ionale. Culturi: banane.: Cape Town. XI–XV).Canálul Dúnãre–Márea Neágrã Canáre canal navigabil în S-E României. Include insulele Gran Canaria. Fuerteventura. km 2. 310 mii loc. Industrii (materiale de construc ii. Agricultură (grîu. A fost dat în folosin ă la 26 mai 1984. Fondat în 1973. loc. Întreprinderi forestiere. 73 mii loc. la golful Biscaya . Lungime: 64.1 mil. minereuri radioactive. Turism. Agigea. Creşterea animalelor (ovine. poligrafie. Expl. la suprafa ă: 110–140 m. Basarabi. Este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Angliei. mangan. fosforite. 35 mii loc. siderurgică.3 mii km2. în conurba ie). Centru adm. de minereuri de fier. capitala federală a Australiei. porumb. Climă tropicală.4 mii km2. 2648 m). produse alimentare). oraş în S-E Marii Britanii. bananieri. Popula ia: 5. Are 2 ecluze. Oraş a cărei construc ie s-a început în 1913. în conurba ie. Popula ia: 529 mii loc. Relief muntos cu cîmpii înguste pe litoral. Sta ie de cale ferată. XII–XIII). loc. Centru adm. Aeroport interna ional. arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic. cu vitralii medievale engleze (sec. provincie în S-V Republicii Africa de Sud. textilă.: Santander . Universitate. Suprafa a: 5. Alt. Lungime: 400–600 km. max. Întreprinderi agroindustriale. (295.

produse de panifica ie). Bază de lansare a rachetelor. Popula ia: 12. Aeroport interna ional. tutun. N şi 25°48´ long. Casa lui Iancu Jianu (sec. Se extrage sare. Culturi agricole: trestie de zahăr. Coordonate: 71°11´ lat. produse alimentare. Ini ial (1488) s-a numit Cabo Tormentoso (Capul Furtunilor ). Muzeu. 40. XVIII). tricotaje. situat în Oceanul Atlantic. Exportă zahăr. insulă italiană în Marea Tireniană. bata i. Centru industrial (prelucrarea metalelor. Fondat în 1652. cauciuc. Două universită i. încăl ăminte. Expl. banane. Parc na ional. preparate din peşte. conserve din fructe şi legume. şantiere navale. S şi la 18°30´ long. oraş situat în N ării. al provinciei Cape. situat la 155 km S-E de Capul Bunei Speran e . E. Căi rutiere: 2 250 km. brînzeturi. În apropiere se află capul Almadies . Centru industrial (montaj de automobile. la S de golful Napoli . centrul adm. import de petrol ş. Turism. Nod feroviar.3 mii km2.5 mii loc.). Universitate. Floricultură. iar din ocean corali. fructe. capitala legislativă a Republicii Africa de Sud. confec ii. Grădină botanică. Carácas . E. lîngă coastele Africii. punctul cel mai de sud al continentului. Popula ia: 170 mii loc. formînd un district federal. Observator astronomic. situat pe coasta Senegalului (Oceanul Atlantic). a. aur. Cape Canáveral [keip ka´navaral] Cape Town [´keiptaun] Cápri [´kapri] Cápul Ácelor Cápul Búnei Speránþe Cápul Nord Cápul Vérde Cápul Vérde Carácal oraş în România (jud. vf. cap în S Africii. textile. Relief muntos în principalele insule. mijloace de transport. Pescuit. Monte Solaro ). situat la 34 °24´ lat. produse petroliere. Suprafa a: 10.Cape Bréton [keip´bretn] insulă canadiană în Oceanul Atlantic. şlefuirea diamantelor) şi comercial (export de lînă. la 600 km V de Dakar. Suprafa a: 4 mii km2. XVI). stat în arhipelagul vulcanic Capul Verde . cap în N Europei. cap în V Africii. în conurba ie. Relief muntos (alt. 1. produse farmaceutice.2 mil.: Sydney .92 mil.7 mii loc. Oraş pr. Planta ii de măslini şi citrice. port la Oceanul Atlantic. Vegeta ie: agave. în conurba ie. loc. loc. aur. Importă maşini şi utilaje industriale. în SUA. Admis în ONU la 16 septembrie 1975. la N-E de peninsula Noua Sco ie . În anii 1963–1973 s-a numit Cape Kénnedy . Nod de comunica ii. max. la 950 m alt. ctitorie a lui Mihai Viteazul (sec. material rulant. adesea secetoasă. cereale. manioc. Climă tropicală. 589 m. situat pe insula norvegiană Mageröy . sateli ilor artificiali şi a navelor spa iale. hîrtie. Nod de comunica ii. diamante. mărfuri de larg consum. Peşteri. minereuri de fier. Capitala: Praia (pe insula Săo Tiago . max. sticlărie). Catedrală (1614). Regiune turistică şi climaterică. [kar´akas] capitala Venezuelei. de huilă. Limba oficială: portugheza. Centru de cercetări spa iale. 3. Turism. 532 m). bananieri. Suprafa a: 10. ciment. Popula ia: 418 mii loc. Centru industrial (vagoane de cale ferată. anvelope. V. Meridianul acestui punct geografic desparte apele Oceanului Atlantic de cele ale Oceanului Indian. Relief muntos (alt. Fondat în 1567. Biserica domnească. Viticultură. Aeroport interna ional. cap situat pe coasta de E a peninsulei Florida . argint.4 km2. Olt). cap în S Africii. Coordonate: 14 °45´ lat. aloe.. sare. N şi 17°33´ long.

macarale-turn). textilă. Climă temperat-continentală. constructoare de maşini (motoare. Creşterea animalelor. huilă. minereuri de fier. de prelucrare a lemnului. stat în E SUA. Şantiere navale. chimică (hîrtie). 34. orz. Oraş cunoscut din epoca romană. peşterile Buhui .5 mil. Muzeul ării Galilor. Parcuri na ionale. chimică. la grani a cu Serbia şi Muntenegru. chimică. Popula ia: 3. Monumente ale naturii: Cheile Caraşului . Industrii (atomică. Márea ~. Suprafa a: 9. loc. Culturi agricole: porumb. Păduri. mare în Oceanul Atlantic. mangan. jude în S-V României. Casamuzeu şi monumentul scriitorului. 300 mii loc (626 mii loc. Popula ia: 6. Industria aluminiului. Caraíbilor Caraimán Caransébeº Cáraº-Severín Cárdiff Caríntia Carolína de Nord Carolína de Sud . Întreprinderi forestiere. apicultură. Industrie a lemnului (mobilă.9 mii km 2. Universitate. Viticultură. Zăcăminte de huilă. alimentară (brînzeturi. Agricultură (bumbac. America de Sud (la N) şi lan ul Insulelor Antile . Aeroport. Suprafa a: 2. Monument de forma unei cruci (din o el. Relief predominant muntos. Creşterea animalelor. grîu. în 1585. în 1290 ( Sebeş ). Industrie extractivă (cărbune).5 mii km 2. a hîrtiei). zinc. XI). Popula ia: 542 mii loc. max. Se mai numeşte şi Marea Antilelor . în memoria eroilor căzu i în primul război mondial. Capitala: Raleigh . loc.: Klagenfurt . cabaline). placaje. Se cultivă tutun (primul loc în SUA). hidrocentrale. bor. Capitala: Columbia . cartofi). cărbune brun. dogărie etc.2 mii loc. bere). Situri tripoliene în peşterile din malurile stîncoase ale rîului Lopatnic . Se extrag minereuri de fier.). Suprafa a: 82.6 mil. plumb.4 mii km 2.: 7238 m. bumbac.: mun. Avicultură. porcine.78 mil km2. Agricultură (cereale. Centru adm. Sta iunea balneoclimaterică Băile Herculane .. grîu. stat în S-E SUA. ad. Aici a locuit scriitorul basarabean Constantin Stamati-Ciurea (1828–1890). lignit. legume. tutun). constructoare de maşini. Comarnic . port la Oceanul Atlantic (golful Bristol). Alt. sericicultură. Edine ). soia. Turism. Caraş-Severin). a. de materiale pentru construc ii. porumb. Centru adm. Muzeu. land în S Austriei. Popula ia: 400 mii loc. doc. între America Centrală (la V şi S). caprine. Nod de comunica ii. At. culme muntoasă în România. doc. plumb. la confluen a Sebeşului cu Timişul . Ruinele oraşului roman Tibiscum . situată în mun ii Bucegi . alimentară. alimentară. Turism. Liliecilor ş. Sector zootehnic (bovine. generatoare pentru termocentrale.Caracuºénii Vechi comună în Republica Moldova (jud. ridicat în 1926–1928 din ini iativa reginei Maria. Termocentrale. cupru. Reşi a . metalurgică. a bumbacului. ovăz. azbest. [´kaadif] oraş în S-V Marii Britanii ( ara Galilor). 33 m înăl ime). Ad. Castel (sec. At. pe stînga Dunării. medie: 2491 m. Industrie metalurgică. Sector zootehnic. oraş în România (jud. magneziu. Suprafa a: 8503 km 2. Suprafa a: 139. Pomicultură. secară. max. constructoare de maşini (macarale). în conurba ie). Popovă . zinc. turbine.: 2384 m. cereale.

Popula ia: 8. între Pirinei (N) şi Sierra Morena (S). Pescuit. max. de mangan. de esături. în apropierea Mării Mediterane. minereuri de fier. vf. electrotehnică. Nod de comunica ii. max. Aeroport interna ional. XVI. Carpa ii Sud-Estici (alt. cel mai mare lac sărat de pe glob. grîu. Uneşte cursul superior al fluviului Orinoco cu Rio Negro . Suprafa a: 376 km 2. rom. Fondat în sec.9 m sub nivelul Oceanului Planetar. Lungime: 1126 km. sucuri. Polonia. Industrie siderurgică. port comercial şi militar la Marea Mediterană. Export de petrol şi cafea. oraş în Italia centrală (Toscana). legume). 2. Zăcăminte de petrol. Fostă colonie romană. în N-V insulei. Lungime: 410 km. port la Marea Caraibilor. lînă. Pietrosu Rodnei ). mercur. Carpentária Carrára cel mai mare golf din nordul Australiei. XIII). 700–1000 m). chimice. loc. vf. Dom (sec. Extragerea şi prelucrarea marmurii. Centre industriale (metalurgie. 564 mii loc. 70 mii loc. textilă. [port. Ungaria. Industrie chimică. bauxită.: ´kastris] capitala statului Sf. oraş în N-V Columbiei. Palat ducal (sec. aur.: 1025 m. cupru. Lucia. 2663 m. Parcuri na ionale. Ucraina. XVI). alimentare). Agricultură dezvoltată (cereale. capitala statului Nevada.3 mil. conserve). Ad. XII–XIV). Ad. cărbuni. a cimentului. Export de cereale. de pielărie. Rainier ). [kasi´kjaare] rîu în S Venezuelei. de-a lungul ărmului Oceanului Pacific. Suprafa a: 138. Alt. de confec ii. situat între peninsula Cape York (E) şi Arnhem (V). fabrici. Lungime: cca 1600 km. Turism. Muzeu. în conurba ie. Pomicultură. 176 mii loc. cacao. chimică (hîrtie). zinc.: 4392 m (vf. sfeclă de zahăr. citrice. alimentară (zahăr. loc. mangan. Expl. în conurba ie. Catedrală (sec. textile. Turkmenistan şi Iran. Ad. Creşterea bovinelor şi ovinelor. Fondat în 1851. [´kars¬n ´siti] [karta´hena] oraş în V SUA. Márea ~. Climă continentală. Turism. Aeroport interna ional. Industrie extractivă (minereuri argentifere). Turism. culturi tehnice. Are numeroase insule. Se împarte în trei grupe de mun i: Carpa ii NordVestici (alt. Industrie variată: siderurgică. port la Oceanul Atlantic. sfeclă de zahăr). Mún ii ~. oraş în S-E Spaniei (Murcia). port la Oceanul Atlantic. grafit. max. Export de zahăr. forestiere. porumb. fosforite. Universitate (1824). Fondat în 227 î. Carpa ii Centrali (alt. regiune în centrul Peninsulei Iberice (Spania). 40. Şantiere navale. Gerlachovka ). 54 mii loc. prezentîndu-se sub formă de arc. construc ii de maşini. Cárson Cíty Cartagéna Cartagéna [karta´heena] Casablánca Cascádelor Casiquiáre Cáspicã Castília Cástries . Acade-mie de arte. banane. Se mai numeşte Canalul Casiquiare .5 mii loc. Numeroşi vulcani stinşi. medie: 184 m.: 71 m. max. mică. argint. Nivelul său este cu 27. 2305 m. alimentară. Şantiere navale. România. Viticultură. Fondat în 1533. şantiere navale. Industrie alimentară. Lungime: 600 km. în conurba ie. în conurba ie. Resurse naturale: petrol. situat la limita dintre Europa şi Asia. Aeroport interna ional.Carpáþi sistem muntos european. pe teritoriile statelor Slovacia. Prelucrarea petrolului.9 mil. oraş în Maroc.5 km2. Hr. Agricultură (cereale. între Azerbaidjan. max. Pescuit. lan muntos în V SUA şi Canadei. Federa ia Rusă.

cartofi. Muzee. masiv muntos la hotarul de sud dintre Europa şi Asia. oraş în Republica Moldova. materiale lemnoase. la poalele vulcanului Etna. Navigabil par ial (pe 600 km. Export de aur. În noiembrie 1485. materiale de construc ie. În acest lac se varsă două rîuri. Insulele ~. Viteza apei: 5 m/s. Elbrus ). Arhanghel Mihail (sec. lac cu apă dulce în Ucraina (reg. mangan. Azerbaidjan şi Armenia. lîngă localitatea Suvorovo (anterior ŞecherliChitai): Catlabugul Mare şi Catlabugul Mic . Floreşti). format din trei insule ( Grand Caiman . Aeroport interna ional. Odesa). max.9 mii km 2. Alpinism. rîu în Republica Moldova. Turism.2 mil. rîu în Columbia. Centru industrial (construc ii de maşini agricole. Lungime: 20 km. alimentară. Lungime: 113 km. Pescuit. lîngă com. Biserica Sf. pielărie. Rezerva ie naturală. Zonă turistică. Hr.: 5642 m (vf. pe coastele Mării Mediterane. Pia ă agricolă. Vegeta ie bogată. XI). Izvoare minerale. Resurse de subsol: minereuri polimetalice. petrol. Activitate bancară. Climă tropicală. Institut de vulcanologie. Universitate (1434). Suprafa a: 65 km2. Cocotieri. Ismail. Aeroport. Catánia Catlabúg Cáuca Caucáz Cayénne Cáyman [´keim¬n] Cazáne Cãinár Cãinári . Creşterea animalelor. Izvorăşte la S-V de localitatea Sauca (rn. port la Oceanul Atlantic. al provinciei cu acelaşi nume. Turism. Turism. în două sectoare). 5. Nod de comunica ii.Catalónia regiune autonomă în N-E Spaniei. Alt. Climă temperată (N) şi subtropicală (S). centrul adm. Industria lemnului. la 50 km S de Chişinău. Întreprinderi agroindustriale. Lungime: 1350 km. 365 mii loc. centrul adm. Lă ime: 6 km. arhipelag britanic în Marea Caraibilor. Fondat de greci în 729 î.2 mii loc. Suprafa a: 31. în conurba ie). Popula ia: 6. cărbune.: Barcelona . Nod feroviar. oraş italian în E Siciliei. avînd pere i verticali stîncoşi. Turism. între localită ile Dubova şi Ogradena. loc. Industrie extractivă (cărbune. Ocni a). sector al defileului Dunării la trecerea prin Carpa i. Castel (sec. Suprafa a: peste 500 mii km2. Catedrală (sec. Centru adm. pe teritoriile statelor Rusia. lîngă lacul Catlabug. prelucrarea petrolului şi a lemnului). între Marea Neagră şi Marea Caspică. Casa-muzeu A. al teritoriului Guyana Franceză. XIX). port la Marea Ionică. vi ă de vie). 42 mii loc. plumb). Aici albia fluviului se îngustează. Lungime: 1500 km. Little Cayman . Gura Căinarului (rn. Descoperit de Cristofor Columb în 1503. Ştefan cel Mare a învins o numeroasă armată turcească. Cayman Brac ). (552 mii loc. Agricultură (grîu. la N-E de or.: George Town . afluent pe stînga al Răutului. Limbă de comunicare: catalana. Lungime: 9 km. ciment. Oraş pr. Vestigii romane. XIII). afluent pe stînga al fluviului Magdalena . Georgia (Gruzia). produse chimice. cacao. Suprafa a: 259 km2. [ka´jen] oraş pe insula cu acelaşi nume. Popula ia: 27 mii loc. Matee-vici. Produse alimentare.

comună în Republica Moldova (rn. Zăcăminte: gaze naturale. în 1432 (1433). oraş în România (jud. Bisericile Sf. cu bisericile Adormirea Maicii Domnului (1782) şi Sf. Picturi de N. 1992). de ciment. doc. Biserică din epoca lui Neagoe Basarab. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de Matei Basarab în 1638 şi refăcută în sec. Lungime: 144 km. Izvoare carbogazoase. XVIII–XIX). înte cursul superior al Mureşului şi depresiunea Valea Dornei . lactate). Culturi agricole: porumb. Biserică. Mitro-fan (1853). situată la confluen a Neajlovului cu Cîlniştea . XVII). Mún ii ~. conac (sec. la 50 km N-V de Chişinău. Sta ie de cale ferată. afluent pe stînga al Dunării. considerat o veche albie a Buzăului . 21 mii loc. Sf. Păduri de molid. Grigorescu. Hidrocentrală. At. chimică. Urme de aşezări geto-dacice. de celuloză şi hîrtie. culme muntoasă în România. Industrie metalurgică. Monument în memoria strălucitei victorii a lui Mihai Viteazul în 1595 asupra armatelor turceşti conduse de Sinan-Paşa. max. zidită în anii 1520–1522. manuscrise). Centru adm. În apropierea localită ii se află Mănăstirea Călărăşeuca (sec. Izvorăşte la N de mun ii Buzău şi străbate Bărăganul Ialomi ei. Giurgiu).Ocni a). Peşteri.: mun. Siderurgie. 3000 loc. oraş în Republica Moldova. Ilfov). At. ca sat în sec. plante furajere. argile. cu acelaşi nume. 9 mii loc. Muzeu de artă religioasă (icoane. Treime (1888. Popula ia: 341 mii loc. băuturi alcoolice). Mănăstírea ~. conserve. max. Alt.8 mii loc. XVII (Lichireşti ). XIX. sfeclă de zahăr. Industrie alimentară (zahăr. comună în România (jud.: 2100 m ( vf.9 mii loc. Cãlãráºi Cãlãrãºéuca Cãldãruºáni Cãlimáni Cãlimãnéºti Cãlmãþúi Cãlugãréni Cãpãþînii . masiv muntos în România. Rezerva ie naturală. reşedin ă a raionului Călăraşi. rîu în România. preparate din carne şi lapte. constructoare de maşini (nave fluviale). floareasoarelui. reşedin ă a jud. de tricotaje şi confec ii. Vestigii daco-romane. Avicultură. la grani a cu Bulgaria. Turism. nisipuri. în partea central-sudică a Carpa ilor Meridionali. Călăraşi . Muzeu. Mún ii ~. Alt. ovine. Lungime: 37 km. 6. de mobilă. pe o insulă din mijlocul Oltului. XIX).: 2130 m (vf. Lungime: 134 km. afluent pe stînga al Dunării. Cãlãráºi municipiu în România. Pietrosu ). Creşterea animalelor (bovine. doc. situat pe rîul Olt . tutun. alimentară (zahăr. mănăstire în România (jud. situat pe rîul Bîc. secară. Combinat de celuloză şi hîrtie. tablouri. Un alt rîu Călmă ui . l a S-V de Ploieşti. grîu. Vestigii romane. Şcoală de pictură (sec. Suprafa a: 5074 km 2. izvorăşte din cîmpia Boianului. în N-V Carpa ilor Orientali. Sta iune balneoclimaterică cu ape minerale. Piscicultură. În apropiere este situată mănăstirea Cozia . caprine). Vîlcea). Nedela ). pe stînga Dunării. Alexandru Nevski (1885). Turism. Muzeu.Cãlãráºi jude în S-E României. Industrie alimentară. 78.

nuci de cocos. port pe Volga . în Carpa ii Orientali. Capitala: Groznîi . Sf. Nicolae (1840). în 1816.2 mil. oraş în Republica Moldova (UTA Găgăuză). la 83 km S-E de Chişinău. Pomicultură. de petrol şi gaze naturale. Stanciu. Suprafa a: 5. doc.3 mii km2. Industrie uşoară. Muzee. Expl. Biserica Adormirea Maicii Domnului.42 mil. loc. doc. Ucraina). Chircăieşti (rn.: Cebu (625 mii loc. Alpinism.. Viticultură. Sf. Agricultură (bumbac. Sta ie de cale ferată. ridicată de Ştefan cel Mare. Industrie alimentară. Toaca ). capitala Republicii Ciuvaşe (din 1925). şi reconstruită de Petru Rareş în 1545. Popula ia: 2. doc. cabane. în 1420. Împăra i Constantin şi Elena (1829). Sta ie de cale ferată. banane). bumbac. Pe acest loc a existat o aşezare medievală (Tiraspo ). Căuşeni) şi se varsă în Cogîlnic la V de localitatea Ar iz (reg. XVII–XVIII. Nod de comunica ii. Popula ia: 6. Sf. cafea. Fondat în 1469. Industrie constructoare de maşini (tractoare). monument de arhitectură şi artă de cult medievală (sec. República Cecénă Icikéria/Cecéno-Inguşétia . Termocentrală. Universitate. înainte de 1470. textilă. a Bistricioarei (la N) şi Bicazului (la S). XVII–XVIII). sta iunea Durău . zahăr. loc. insulă în arhipelagul Filipine (grupul Visayan ). Suprafa a: 781 km2. Export de copră. At. 22 mii loc.Cãpriána comună în Republica Moldova (rn. tutun. copra. de produse chimice şi alimentare. max. Planta ii de măslini. în N mun ilor Caucaz. la 130 km S de Chişinău. Bisericile Sf. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Ateliere meşteşugăreşti.: 1907 m (vf. situat între văile Bistri ei (la E). manioc. At. republică autonomă în Federa ia Rusă. reşedin ă a raionului Căuşeni.). Apostoli Petru şi Pavel (1870). oraş în Federa ia Rusă. creată la 15 ianuarie 1934. Terenuri agricole. Expl. Centru adm. Muzeu. 24 mii loc. în 1470. Gheorghe (1903). Întreprinderi de prelucrare a petrolului. Cãuºéni Ceadîr-Lúnga Ceága Ceahl´ãu Ceará Ceboksárî Cebú [seb´uu] Cecénia Cefalonía . la intrarea în golful Patras .1 mii km2. orez. de cărbune. tutun. Dispune de trei biserici: Adormirea Maicii Domnului . Sf. Bisericile Sf. Administrată de SUA. Relief muntos vulcanic. Popula ia: 1. Suprafa a: 148 mii km 2. [siar´a] stat în N-E Braziliei. Edificii din sec. Alt. pe rîul Lunga . oraş în Republica Moldova. Odesa. vi ă de vie. Fresce murale (zugravi Radul. Culturi cerealiere. Parc na ional. textilă. Capitala: Fortaleza . afluent pe stînga al Cogîlnicului . Turism. Popula ia: 32 mii loc.27 mil. Lungime: 120 km. Descoperită de Magellan în 1521. Obiective turistice: cascada Duruitoarea . alimentară. Culturi agricole: porumb. Teatre. Anastasie (1867). At. alimentară. situat pe rîul Botna. Dumitru (1911). ca aşezare rurală. Izvorăşte în apropierea com. cea mai mare dintre Insulele Ionice. Creşterea animalelor. cocos. între insulele Negros şi Bohol . Industrie uşoară şi alimentară. 444 mii loc. Străşeni). masiv muntos în România. Suprafa a: 1 9. a materialelor de construc ii. Parc na ional. Pe teritoriul localită ii se află Mănăstirea Căpriana . Voicu). loc. la Oceanul Atlantic. trestie de zahăr. electrotehnică. Apar ine Greciei.

loc. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Limba oficială: ceha. creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. Pescuit. produse de sticlă şi por elan. combustibili. Popula ia: 10. loc. vanadiu. la grani a franco-italiană. Turism. care uneşte oraşele Modane (Fran a) şi Bardonécchia (Italia). Suprafa a: 623 mii km2. Lungime: 84 km. ovine. porcine. igname. Climă subtropicală. pomicultură. cîmpii (în centru). Slovacia şi Austria. Coordonate: 77°45´ lat. Păduri de foioase şi conifere. rîu în România. afluent pe stînga al Dunării. la Orşova. Limbi oficiale: franceza. Suprafa a: 78. din perioada elenistică şi romană. Ciad.Céhia República ~. Vestigii preistorice. Importă materii prime industriale.26 mil. Creşterea animalelor (bovine. 21 mii loc. Admis în ONU la 19 ianuarie 1993. Relief reprezentat de un podiş colinar ( Azande ) şi o regiune de mun i nu prea înal i în N (alt.8 mii km2. 1420 m). ovăz) şi de plante industriale (sfeclă de zahăr. legumicultură. materiale de construc ii. lacuri de baraje. Descoperit de navigatorul polar rus Semion Ivanovici Celiuskin (1700–1764). Industrie extractivă (diamante. savane. max. Industrie puternic dezvoltată: extractivă. încăl ăminte. Capitala: Bangui . port pe dreapta Dunării. bumbac. Exportă maşini şi utilaje. Trece prin sta iunea balneoclimaterică Băile Herculane. între Germania. textile. manioc. Păduri tropicale. max. Căi rutiere: 55 912 km. secară. constructoare de maşini. Constan a). Capitala: Praga . sorg. Alt. Climă temperat-continentală. situat la confluen a Dunării cu Canalul Dunăre–Marea Neagră. Celiúskin cap în N Asiei. utilaje. Relief variat: mun i (în N şi V). mijloace de transport. Geamie (sec. Este străbătut de tunelul de cale ferată Fréjus . Complexe hidroener-getice. Prelucrarea lemnului. arbori de cafea. diamante. Polonia. situat între Camerun. porcine). produse alimentare. Sta iune polară. produse chimice. mobilă. XVIII). N şi 104°20´ long. produse de sticlă. Numele antic: Axiopolis . Sudan. mei. porumb. materii prime şi confec ii. Func ionează din 1871. rezerva ii naturale.: 3378 m. Popula ia: 3. Întreprinderi forestiere. caprine). orz. siderurgică. oraş în România (jud. Cenís Centrafricánã Cérna Cernavódã . Se cultivă arahide. în lungime de 13 660 m. Export de cafea. hamei). Poduri feroviare peste Dunăre. laminate. stat în Europa Centrală. produse chimice şi agroalimentare. Planta ii de bumbac. Republica Democrată Congo şi Republica Congo. Parcuri. masiv muntos în Alpii Savoiei. sangho. producătoare de energie electrică. República ~. Căi ferate: 9441 km. Importă maşini şi utilaje industriale. tutun. o el. În agricultură predomină produc ia de cereale (grîu. Centrală atomoelectrică. podişuri (în V). E. Căi rutiere: 40 mii km. aur) şi de prelucrare a produselor agricole. stat în centrul Africii. [s¬´ni] Mont Cenís [mõs¬´ni].5 mil. lemn şi materiale din lemn. în peninsula Taimîr . citrice. banane. fontă.

situată în partea de S a mun. forestiere. Gheorghe (1831–1842). Industrie de prelucrare a lemnului. alimentară. produse chimice şi alimentare. minereu de fier. 263 mii loc. Muzee. al regiunii cu acelaşi nume. Centru industrial (prelucrarea metalelor şi lemnului. Agricultură (ceai. oraş în N-V Africii. 306 mii loc. la E de Lyon.7 mil. Iaşi. XV–XVI). Centru industrial (camioane. com. Suprafa a: 65. metalurgia aluminiului. oraş în Ucraina. al reg. Biserica Sf. Universitate. la S-E de India. pe rîul Pripet . instrumente muzicale. farmaceutice şi alimentare). 206. Mún ii ~. situat pe rîul Desna . port la Marea Mediterană. Turism. alimentară. ciment. Apostoli a fost repictată în 1827–1834. pe Prut. max. tractoare. Ctitorie (1669–1672) a domnului Gheorghe Duca. produse din lemn. al provinciei Jilin. Sta ie de cale ferată. Relief de podiş şi mun i (alt. constructoare de maşini. mănăstire în România (jud. produse alimentare). în conurba ie. insulă în Oceanul Indian. Pomicultură. Termocentrală. Ctitorie a vornicului Cernica Ştirbei (1608). pe teritoriul căreia se află statul Sri Lanka. doc. XVII). în 1408. Cernica). Universitate. Catedrală. împreună cu Bucovina. Cérnei Cerníca Cernígov Cernóbîl Cetãþúia Ceúta [´qeuta] Ceylón Cháco [´t¿ako] Chambéry [¿¾be´i] Champágne Changchún [¿¾´pa¤] [t¿ahtsun] Charleroi [¿arl¬´rwa] . Nod de comunica ii. Muzee. A fost reintegrat României. în lungul văii rîului Cerna . Creşterea animalelor. oraş în Ucraina. pe rîul Sambre . (490 mii loc. Catedrală (sec. 2 mil. provincie istorică în N-E Fran ei. Şantiere navale. centrul adm. Mănăstírea ~. provincie în N Argentinei. Universitate. Bisericile Sf. Muzee. pe teritoriul Marocului. situate la 18 km de oraş. trestie de zahăr. oraş în S-E Fran ei (Savoia). Alt.Cernãúþi oraş în Ucraina. a fost cedat Austriei. Pescuit. loc. cu acelaşi nume. chimică (hîrtie). În 1986 popula ia oraşului a fost evacuată în urma avariei la unul dintre reactoarele centralei atomoelectrice. At. Climă musonică. centrul adm. Complex turistic. loc. orez. mănăstire în România. ciment. Urmele unei puternice cetă i medievale e in . ovine). aparataj electronic. În 1775. Suprafa a: 99. viticolă (sec. (5. textilă. 68 mii loc. bumbac). Nicolae (1815). Renumită reg. pietre pre ioase. Culturi cerealiere. în conurba ie). loc.6 mii km2. Zăcăminte de grafit. afluent al Dunării. Zonă agricolă şi de creştere a animalelor (bovine. centrul adm. Popula ia: 17 mil. ilmenit. Posesiune spaniolă. Construc ii de maşini.6 mii km2. Capitala : Resistencia. Popula ia: 838 mii loc. aparataj electrotehnic. la grani a cu Paraguay. Restaurări în 1827–1834. Sf. în conurba ie). Ilfov. chimică. în V Carpa ilor Meridionali. Expl. 2524 m).2 mii loc. Muzeu de artă religioasă. Industrie siderurgică. între 1700 şi 1928 m. Zăcăminte: cărbune. Muzee. IX–XIII). vagoane. Castelul ducilor de Savoia (1232). oraş în S-V Belgiei. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. textile. Sta ie de cale ferată. 97 mii loc. Mănăstírea ~. Colec ie de artă religioasă. culme muntoasă în România. biserici (sec. oraş în N-E Chinei.

Universitate. pe coasta Oceanului Pacific. Chihuáhua [t¿iw´aawa] . aparataj electronic. Export de orez. (450 mii loc. constructoare de maşini agricole şi echipament electronic. Poligrafie. Fondat în 1709. oraş în centrul Fran ei (Berry). Nod de comunica ii. Industrie siderurgică. Pelerinaj. A fost capitala Chinei. Important centru de comunica ii (9 aeroporturi). chimică. oraş în N SUA (Illinois). 78 mii loc. mobilă. oraş în Germania (Saxonia). loc. bumbac. cu vitralii şi sculpturi. de prelucrare a lemnului. în conurba ie. Universitate. prelucrarea petrolului. (8. construc-toare de maşini.4 mil. la S de Orléans. Industrie extractivă (aur. Nod de comunica ii. alimentară. chimică. îngrăşăminte) şi alimentare (conserve de carne). siderurgie. Centru industrial (şantiere navale. celuloză. Institut de arte frumoase. sare). încăl ăminte. în conurba ie. produse alimentare). Muzee. Universitate. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 2. textile. în conurba ie. Industrie puternic dezvoltată: siderurgie. locomotive.8 mil. biciclete. motoare Diesel). 3. textile. Institu ii financiar-bancare.. Chártres [´¿artr] Châteauroux [´¿ató´ru] Chémnitz [´kemnits] Chengdú [t¿æh´duu] Cheyénne [¿a´jenn] Chicágo [¿¬´kaagou] Chicláyo [t¿i´klajo] oraş în N-V statului Perú. uraniu. plumb). în conurba ie). chimică (îngrăşăminte). în conurba ie. XII – XVI). textilă. Muzeu. 530 mii loc. construc ii de maşini (vagoane.6 mil. Castel (sec. capitala statului cu acelaşi nume. Nod de comunica ii. centrul adm. Catedrală (sec. Construc ii de avioane. al statului Virginia de Vest. al provinciei Sichuan . la S-V de Paris. hîrtie. la N-E de Beijing. 75 mii loc. hîrtie. pe rîul Indre . în conurba ie). Centru industrial (automobile. Muzeu de artă. la 1432 m alt. port la lacul Michigan. a sticlei. oraş în partea centralnordică a Fran ei (Orléanais). rafinării de petrol. Catedrală gotică (sec. Centru comercial (lemn. XVIII). Pia ă mondială pentru grîu şi animale. aparataj electronic şi electrotehnic. confec ii. Muzeu. produse chimice şi alimentare). oraş în N-E Chinei. oraş în N Mexicului. Fondat în 1670. Centru comercial. XII. produse alimentare. Turism. Universită i. Rafinării de petrol. XV). Fondat în sec. alimentară (bere). forestieră. cărbune. loc. XI–XIII). 269 mii loc. oraş în SUA. argint. oraş în partea de V a SUA. 81 mii loc. în conurba ie. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. Biserică (sec. petrol. Monumente. Industrie siderurgică. loc. (511 mii loc. în conurba ie). Industrie metalurgică. produse chimice (mase plastice. 302 mii loc. zahăr. prelucrarea orezului). capitala statului Wyoming. 62 mii loc. centrul adm. Aeroport.Chárleston [t¿´aarlst¬n] Chárleston oraş în E SUA (Carolina de Sud). Nod de comunica ii. port la Oceanul Atlantic. de pielărie. 420 mii loc.

Exportă minereuri. Climă deşertică (N). Legumicultură. Întreprinderi agroindustriale. Viticultură (vinuri celebre). Nod de comunica ii. argint. separată de continent prin golfurile Ancud şi Corcovado .Chíle [´t¿ile] República ~ . Vietnam. ghe ari. Bolivia şi Perú. loc. Monumente de arhitectură grecească (veche şi medievală). anvelope. viticultură. Fondat în 1580. minereuri de fier. Port fluvial. produse chimice. cobalt. specii de stepă şi de deltă. molibden. nave. loc. nichel. guano (locul I în lume). hîrtie. Urme ale unei cetă i medievale. Centru industrial (prelucrarea lemnului. Suprafa a: 9. Capitala: Santiago . Kazahstan. stat în S-V Americii de Sud. constructoare de maşini (tractoare. caprine. Industrie dezvoltată: energie electrică. creşterea animalelor). Kîrgîzstan. textilă. fosfa i. Păduri de foioase şi conifere. Suprafa a: 757 mii km 2. Popula ia: 57 mii loc. esături de lînă şi bumbac. oraş în Ucraina (reg. plumb. stibiu. Principalele culturi agricole: cereale (orez. în S-V tropicală. Climă oceanică umedă. Popula ia: 1 274 mil. insulă chiliană. porumb. km 2. situat pe malul stîng al Dunării (bra ul Chilia). stibiu). Laos.: 6227 m. sfeclă de zahăr. Limba oficială: chineza. porcine. citrice. Escaladat în 1880. echipament electrotehnic şi electronic. o el. bauxită. Chilia Nouă . cupru (locul I pe glob). de esături şi covoare. cupru. Afghanistan. sare ş. Capitala: Beijing . Odesa). Relief predominant muntos. wolfram. aur.) şi agricol (pomicultură. cu o depresiune închisă în centru şi pustiul Atacama în N. zinc. Alt. ciment. Creşterea animalelor. minereuri de fier. floarea-soarelui. la V de coastele Americii de Sud. vinifica ie etc. Popula ia: 15. Zăpezi. Limba oficială: spaniola. Relief muntos. pe ărmul de E al Oceanului Pacific. centrul adm. Vegeta ie: păduri montane de foioase şi conifere. lame). măslini. República Populáră Chinéză . învecinat cu Tadjikistan. Climă temperat-conti-nentală. Rusia. Popula ia: 150 mii loc. ciment. Marea Chinei de Est şi Marea Chinei de Sud. celuloză. crom. Birmania. Pînă în 1812 apar inea Moldovei. Chilía Chillán [t¿i´jan] Chiloé [t¿ilo´e] Chimborázo Chína [t¿imbo´raso] oraş în partea centrală a statului Chile. hîrtie. ovine. Industrie atomică şi aerospa ială. Pescuit. gaze naturale. lîngă ărmul de V al Asiei Mici. Denumirile vechi: genov. Cunoscut în evul mediu ca punct vamal la trecerea peste Dunăre. Bogate resurse naturale: cărbune.02 mil. Importă mijloace de transport.6 mil. trestie de zahăr. rom. de celuloză. cărbune. porumb – locul 2 pe glob. maşini agricole. Căi ferate: 10 800 km. aparataj electronic şi electrotehnic. subtropicală (în centru) şi temperat-oceanică (S). aur.5 mii loc. fontă. 1297 m). tutu insula grecească în Marea Egee. sare). pomi fructiferi. pielărie. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Creşterea animalelor (bovine. Culturi agricole: grîu. Industrie metalurgică (cupru. gaolean. mangan. încăl ăminte. Mongolia. Pescuit. produse siderurgice. cositor. Bhutan. cartofi. Relief muntos (alt. al raionului cu acelaşi nume. por elanuri). Suprafa a: 850 km2. vi ă de vie. Căi rutiere: 79 200 km. 28. Meşteşuguri (sticlă. petrol. alimentară. Suprafa a: 8 mii km2. Nepal. la N-E de Concepción. Muzeu. vehicule). India. Coreea de Nord. 159 mii loc. grîu – locul I pe glob. plumb. Chíos [´çios] . vulcan stins în Cordiliera Vestică (Anzii Ecuadorieni). Licostomo . chimică (fosfa i naturali). Marea Galbenă. Vestigii ale culturii egeene. orez. a. Pakistan. stat în Asia Centrală şi Orientală. Industrie extractivă (petrol. gaze naturale. Relief muntos. bumbac. învecinat cu Argentina.

Denumit şi Everest . Chiþcáni Chomolúngma [t¿omo´lungma] vîrf muntos în Himalaia. întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. rutier). bere. Nod de comunica ii. max. ca tîrg de provincie în 1677. Sf. Academie de ştiin e. doc. ca oraş în 1812. Suprafa a: variază între 10 şi 26 mii km2 (în dependen ă de precipita ii). 1. Odesa). şantiere navale.5 mii loc. Cel mai înalt vîrf de munte de pe glob. Industrie metalurgică şi constructoare de maşini. Aici se varsă rîurile Chari şi Logone . produse chimice. At. Chongjín [t¿h¬ngd…´in] Chrístchurch [´kraistt¿t¬t¿] Ciad . Universitate. Centru industrial: metalurgie. maşini de spălat. Fondat în sec. pe teritoriile statelor Nigeria. Hr. Muzee. XV–XIX. Clopotni ă (55. Sf. Industrie constructoare de maşini (pentru transport). oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud).: 11 m. Teatre. de materiale de construc ii. ctitorie a ieromonahului Andronic Popovici (1864). de esături (covoare). Tvardi a (rn. În apropierea localită ii se află Mănăstirea Chi cani . Lungime: 51 km. coniacuri. port la golful Bengal . bibliotecă cu căr i şi manuscrise din sec. ca aşezare rurală în 1436. a. la 240 m alt. brînzeturi. Ciad. At.5 mil. produse farmaceutice şi de parfumerie. alimentară. şantiere navale. construc ii de maşini. Industrie constructoare de maşini (tractoare. port la Oceanul Pacific.6 m înăl ime). capitala Republicii Moldova. oraş în N-E Republicii Populare Democrate Coreene. doc. Împăra i Constantin şi Elena (1777) ş. Ad. 750 mii loc. Fondat în 1850. Camerun şi Niger. Ghe ari şi zăpezi. Pescuit. Biblioteci. alimentară. Biserici: Naşterea Maicii Domnului (1757). max. ciment. lac cu apă dulce în partea centrală a Africii Ecuatoriale. Catedrale: Naşterea Domnului (1836). I î.: 8848 m. 9. Chittagóng [t¿it¬gong] oraş în Bangladesh. Alt. ca sat în 1429 ( Zahorna ). Nod de comunica ii. Mucenic Teodor Tiron (1858). Cinci biserici. tricotaje) şi alimentare (vinuri. Nod de comunica ii (aerian. Universitate.Chirghíj–Chitái Chiºin´ãu rîu în Republica Moldova şi Ucraina. situat pe rîul Bîc . Taraclia) şi se varsă în lacul Chitai (reg. 322 mii loc. 520 mii loc. Cucerit la 29 mai 1953 de neozeelandezul Edmund Hillary şi nepalezul Tenzing Norgay. port la Marea Japoniei. aparataj electronic şi electrotehnic). hîrtie. Izvorăşte la N de com. la grani a dintre Nepal şi China. dulciuri). mun. seminar teologic. textilă. Vestigii arheologice geto-dacice. Export de iută şi ceai. feroviar. loc. Căuşeni). Universită i. tipografie. prelucrarea petrolului. comună în Republica Moldova (rn. Nod de comunica ii. frigidere. Şantiere navale. Denumită şi Mănăstirea Noul Neam . Principalul centru industrial şi cultural al republicii. Aeroport interna ional. lemnului.

de confec ii. Pescuit. Viticultură şi vinifica ie. XII. mărfuri de larg consum.Ciad República ~. măslini. Niger. Libia. citrice. chiparoşi. Relief muntos şi de cîmpie. ovine. maşini şi utilaje industriale. Nod de comunica ii. Muzeu. situat pe rîul Cogîlnic. marmură. port la Marea Caraibilor. porumb. igarete. de sare. caprine. 400 mii loc. produse alimentare). Relief de mun i. metalelor. Nod de comunica ii (rutier. Suprafa a: 2. bumbac. Muzee. Republica Centrafricană şi Camerun. de minereu de fier. maşini şi utilaje industriale. sorg. Pescuit. Limbi oficiale: greaca. măsline. de podişuri şi cîmpii. stat în Africa Centrală. staniu. Centru industrial (siderurgie. Căi ferate: 35 km. bata i. cedru. de zone ale deşertului Sahara . financiar şi comercial.). citrice. Exportă citrice. franceza. materiale de construc ii. combustibili. produse din piele. Institu ii de învă ămînt superior. format din 211 insule ( Andros. Capitala: N’Djamena . Export de zahăr. esături de bumbac. conserve de peşte. a materialelor de construc ii. Páros. textile. carne. Viticultură.57 mii km2. Întreprinderi de ciment. arahide. Thira ş. textile (mătase. uraniu. Popula ia: 89 mii loc. bauxită. cartofi. Se cultivă orez. pe rîul Amudaria . Căi rutiere: 40 000 km. loc. Vegeta ie: păduri de pin. arhipelag grecesc în Marea Egee. Creşterea animalelor. 170 mii loc. Expl. aeronautică. din estul Mării Mediterane. Tínos. República ~. km 2. Pescuit. Creşterea animalelor (bovine. Căi rutiere: 9200 km. din 1924 pînă în 1927 – Leninsk . caprine). aparatură electrică. încăl ăminte. produse chimico-farmaceutice. Industrie de prelucrare a petrolului. Culturi agricole: bumbac. Industrie uşoară (textile. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1865). 497 mii loc. loc. Întreprinderi ale industriei uşoare: chimice. bumbac. reşedin ă a raionului Cimişlia. combustibili. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. manioc.a. oraş în Republica Moldova. de încăl ăminte. fructe. la N de Taşkent. Institut pedagogic. produse chimice şi alimentare). materii prime şi semifabricate. conserve). oraş în Tadjikistan. Expl. Atestat în sec. Mare centru industrial (prelucrarea plumbului. Muzee. lemnului.1 mil. învecinat cu Nigeria. Creşterea animalelor (ovine. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Vegeta ie tropicală. 18 mii loc. Măslini. Viticultură. legume. Fabrici de zahăr. de savană şi de pustiuri. confec ii. alimen-tare (carne. Exportă bumbac. construc ii de maşini. Sudan. Ciardjóu Cicláde Cienfúegos Cimiºlía Cimként Cincinnáti Cípru . Popula ia: 9. Suprafa a: 1. lînă). textile. Importă mijloace de transport. arahide. Suprafa a: 9521 km 2. turca. la N-E de Aşhabad. produse din piele. feroviar). Capitala: Nicosia . tutun). în conurba ie. Nod feroviar. Náxos. Meşteşuguri. stat în insula cu acelaşi nume. în conurba ie). bauxită. Pînă în 1924 se numea Ceardjui . Industrie agroindustrială. Importă autovehicule. oraş în Kazahstan. [sjen´fuegos] oraş în partea centrală a Cubei. mei. Climă tropicală deşertică în N şi ecuatorială musonică în S. esături. cămile). (2 mil. Climă subtropicală (mediteraneană).284 mil. Teatru. ulei de măsline. Popula ia: 781 mii loc. ulei de arahide. ciment. 117 mii loc. produse alimentare. [sins¬´næti] oraş în SUA (Ohaio). cereale. tutun. Limbi oficiale: araba. struguri. confec ii.

Mîndreşti (rn. Lungime max. max. Făleşti). Naviga ie. Teleneşti). masiv muntos împădurit în grupa centrală a Carpa ilor Orientali. 720 mii loc. din el izvorăşte fluviul Narva . Lungime: 57 km. Teatre. Turism. În S. Turism.: 140 km. Izvorăşte lîngă satul Ciuluc (rn.6 m. În N-E se află capul Dejnev. afluent pe dreapta al Ciulucului Mare . Pescuit. Institu ii de învă ămînt superior. Suprafa a: 3. hornuri. [sju´dad bo´lißar] oraş în N-E Venezuelei. lîngă com. Stînci izolate în formă de ciuperci uriaşe. între Depresiunea Ciucului (la V). turnuri. afluent pe stînga al Ciulucului Mic . port pe Rio Grande . Vegeta ie de tundră. masiv muntos în partea de S a Carpa ilor Orientali. Izvorăşte din apropierea or.: 1 954 m (vf. Rîşcani). Pescuit. Izvorăşte din apropierea comunelor Beleu i şi Comarovca (rn. Mún ii Ciúcului . prin strîmtoarea Bering. produse lactate şi de panifica ie etc. Teleneşti). situat între rîurile Teleajen. înconjurată de marea Ciukotsk (la N) şi de marea Bering (la S). Făleşti ).: 1256 m. de mobilă. Izvorăşte din apropierea comunei Pietrosu (rn. Industrie constructoare de maşini. Lacul se mai numeşte Peispi . cel mai estic punct al Asiei. Relief muntos. lîngă com. în S Siberiei. de cărbune. max. Ciuc Ciúcaº Ciud Ciudád Bolívar Ciudád Juárez [sju´dad ´hwares] Ciuhúr Ciukótsk Ciukótsk Ciulúcul Máre Ciulúcul Mic Ciulúcul de Míjloc . Sărătenii Vechi (rn. Expl. Expl. În lac se varsă rîul Velikaia . Rezerva ii naturale. Vînătoare. rîu în Republica Moldova.: 1565 m (vf. max. între insula Vranghel. coloane. oraş în N Mexicului (Chihuahua).55 mii km2. al statului Bolívar. Ciucaş ). Verejeni (rn. Ocni a. afluent pe dreapta al Răutului .). de minereu de fier. comunică cu Oceanul Pacific. Ad. Teleneşti). Alt. max. lac pe teritoriul Estoniei şi Federa iei Ruse. centrul adm.: 14. Lungime: 90 km. rîu în Republica Moldova. Nod de comunica ii. Suprafa a: 49 mii km2. alimentară.: 47 km. în conurba ie. Termoelectrocentrală. mare în bazinul Oceanului Arctic. feroviar). 260 mii loc. Lungime: 44 km. rîul Trotuş (la E) şi valea Uzului (la S). Alt. peninsula Ciukotsk şi peninsula Alaska. Industrie alimentară (spirt. port pe fluviul Orinoco . de prelucrare a lemnului. peninsulă în extremitatea N-E a Asiei. 372 mii loc. Ad. Acoperită cu ghe ari din octombrie pînă în mai. Lungime: 62 km. Climă polară. Turism. Muzee. rîu în Republica Moldova. mobilă). lîngă Costeşti (rn. Şoiu ). Suprafa a: 595 mii km2. al regiunii Cita. Atestat în 1653. din apropierea com. centrul adm. alimentară. afluent pe stînga al Prutului. Făleşti). a materialelor de construc ie. rîu în Republica Moldova. Márea ~. Industrie a lemnului (cherestea. Atestat în 1764 cu numele Angostura . Creşterea renilor. Lă ime max. Buzău (spre E) şi Doftana (spre V).Citá oraş în Federa ia Rusă. Nod de comunica ii (rutier.

Creşterea animalelor (bovine. Odesa). Industrie constructoare de maşini.8 mii loc. Sta iune climaterică. planta ii de vii şi livezi. Subcarpa i şi Podişul Moldovei. care include şi S-V reg. Cîmpia Germano-Poloneză şi Cîmpia Est-Europeană. Alt.Ciuváºia República Ciuváşă . Este străbătută de numeroase rîuri ( Obi. cîmpie în S României. mun ii Ural (la V) şi Podişul Siberiei Centrale (la E). sfeclă de zahăr. a. pe cursul superior al rîului Moldova . At. Cîmpía de Stépã a Bugeácului Cîmpía Europeánã Cîmpía Românã Cîmpía Sibériei de Vest Cîmpulúng Cîmpulúng Moldovenésc . tutun.). cu văi şi vîlcele mai pu in adînci. Suprafa a: 18. situată între Prut şi Nistru (cursurile medio-inferioare) şi grani a de S cu Ucraina (reg. celuloză. Argeş). Alt. alimentară. de cherestea. fructe etc. 44. Enisei ş. cîmpie în Europa. secară. completată de bogate planta ii de pomi fructiferi. Capitala: Ceboksarî . Vegeta ie de stepă şi silvostepă. dune de nisip. Relief relativ plan. Este principala zonă agricolă a României. Cuprinde numeroase crovuri. Alt. Alt. textilă. mun ii Altai (la S). Podişul Nistrului (la E) şi Podişul Codrilor (la S). medie: 100 m. XIV). loc. Irtîş. a palatului domnesc (sec. Climă continentală. Filatură de bumbac. a materialelor de construc ii (var). oraş din 1806. Podişul Ciuhurului (la N). orz). Relief predominant plan. Vegeta ie de stepă şi silvostepă. de încăl ăminte. Suceava). porcine. păsări). Suprafa a: 3 mil. Popula ia: 1. Pomicultură. în regiunea oraşului Băl i. fragmentat de văi şi vîlcele largi şi întinse. Muzeu etnografic. Odesa (Ucraina). doc. Climă excesiv-continentală. produse de panifica ie). la poalele masivului Rarău . gaze naturale. cîmpie în extremitatea de S a Republicii Moldova. cuprinzînd Cîmpia Franceză (în V). Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere (30% din suprafa ă). pe cursul mijlociu al fluviului Volga . motoare). republică în componen a Federa iei Ruse. ovine. Culturi cerealiere (grîu. km2. situat în depresiunea cu acelaşi nume. Tîrg din 1774. lacuri sărate. Naviga ie pe Volga şi Sura . de ciment. cuprinsă între marea Kara (la N). taiga şi stepă. Ruinele unei biserici romanice (sec. Relief de cîmpie joasă vălurată. Zăcăminte de petrol. Vegeta ie de stepă. Cîmpía Bãlþilor Cîmpía Deluroásã de Sud a Basarábiei cîmpie în N Republicii Moldova. XVII). cherestea). creată la 21 aprilie 1925.: 50–300 m. Industrie a lemnului (mobilă. de încăl ăminte. fragmentat de văi largi şi întinse. cuprinsă între cursurile inferioare ale Prutului (la V) şi Nistrului (la E) şi ărmul Mării Negre (la S). municipiu în România (jud. 23 mii loc. alimentară (lapte praf. cîmpie în S Republicii Moldova.3 mii km2. în 1411. Industrie constructoare de maşini (automobile. Reprezintă un complex de forme colinare. municipiu în România (jud. Muzee.: 200–250 m.35 mil. înso ite de culmi şi dealuri cu altitudini de pînă la 200 m. care se întinde de la Oceanul Atlantic pînă la mun ii Ural. între Piemontul Getic. cărbune. între Prut (la V). hîrtie).: 200–250 m. ovăz. de prelucrare a lemnului (mobilă. în depresiunea cu acelaşi nume. hamei. mare cîmpie în Asia Occidentală. cartofi. situată pe stînga Dunării. cu interfluvii relativ plane. pe teritoriul Federa iei Ruse. Combinat de fibre şi fire sintetice. electrotehnică. Vegeta ie de tundră. chimică. largi şi întinse. de blănuri. energetică.

materiale de construc ii. Lungime: 50km. Teatre. tutun. Popula ia: 2 mil. Muzee. Basarabeasca . prelucrarea petrolului. Culturi agricole: bumbac. Monte Carlo. loc. Universită i. în 1497. Universită i. blănărie. Oraşe pr. Bursuc (rn. colegii. textile. cărbune). 332 mii loc. Administrată de Australia (din 1955). prelucrarea metalelor. plante furajere. plumb. Aeroport (Someşeni ). lîngă com. situat la cca 1100 km S-V de ărmurile Indoneziei. Aici. Coahuíla [koa´wila] Coásta de Azúr stat în N-E Mexicului. Izvorăşte din apropierea com. Mihail (sec. ciment. granit. Centru industrial: siderurgie. Nod de comunica ii. ghips. Clípperton Cluj Cluj-Napóca municipiu. Monumente. Monaco. Sta iuni balneoclimaterice: Cannes. afluent al Răutului. insulă coraligenă în E Oceanului Pacific. electronică. Suprafa a: 150 mii km2. Centru adm. întreprinderi de pielărie. Industrii: construc ii de maşini. (2. por iune a litoralului francez al Mării Mediterane. în bazinul Someşului Mic (Transilva-nia). poligrafie.Cléveland [´kliivl¬nd] oraş în SUA (Ohio). Lungime: 243 km. Centru adm. Huedin. centrul ad m. institute academice de cercetare. cuar . Vestigii arheologice. condusă de Ştefan cel Mare. jude în N-V României. Sta iuni balneoclimaterice. în conurba ie). Două academii (de arte.a. Descoperită de John Clipperton în sec XVIII. al jude ului Cluj. Centru industrial: combinat de utilaj greu. Cimişlia . încăl ăminte. loc. rutier). produse chimice. Clădiri vechi (sec. mobilă.2 km2. Cîmpia Turzii. material rulant. gaze naturale. copră. 507 mii loc. oastea moldovenească. Subordonată Polineziei Franceze. Descoperit de William Keeling în 1609. regiune păduroasă la S de Cernău i. Tatarbunar (reg. Popula ia: 744 mii loc.8 mil. Grădină botanică. textile şi alimentare. electrotehnică. Industrie extractivă (argint. construc ii de maşini. Popula ia: 625 mii loc. de coline şi podişuri cu depresiuni intramontane.2 km2. Nisa ş. Suprafa a: 14. port la lacul Erie . sfeclă de zahăr. alimentare. XIV–XV). Nelocuită. Biserica Sf. Cişmea (rn. Nisporeni) şi se varsă în lacul Cunduc.: Cluj-Napoca.65 mii km2.: Turda. între oraşele Cassis şi Menton. “General Motors“). Suprafa a: 6. Hidrocentrale. Nod de comunica ii. grîu. Două academii. Culturi agricole: porumb. Cocós Códrul Cosmínului Cogîlnic Cogîlnic . de muzică). Orhei). Menton. prelucrarea lemnului. Zonă de munte. Aeroport interna ional. Zăcăminte: minereu de fier. arhipelag în E Oceanului Indian. Suprafa a: 7. cărbune brun. Pe Cogîlnic sunt situate oraşele Hînceşti . Climă temperat-continentală. Pescuit. Lungime: cca 80 km. situat pe rîul Someşul Mic . cartofi. lîngă or. sfeclă de zahăr. XVI–XVIII). rîu în Republica Moldova. construc ii de automobile (companiile “Ford“.: Saltillo . nisipuri. calcare. Institut politehnic. Turism. Întemeiat în 1796. forestieră. metalurgie feroasă. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Izvorăşte la V de comuna Pecişte (rn. Culturi: nuci de cocos. a înfrînt armata polonă care invadase Moldova. Ucraina). Pomicultură. farmaceutice. material rulant (feroviar. Odesa. Gherla. Rezina). Creşterea animalelor. secară.

Se cultivă orez. loc. Se varsă în Oceanul Pacific (Golful Californiei). în conurba ie. Locul spre care argonau ii au pornit în căutarea lînii de aur. Universitate (1537). Catedrală (sec XII–XVI). Agricultură: cartofi. de hîrtie. textile. 475 mii loc. loc. Hidrocentrale. sare. Muzeu. situat între Oceanul Pacific. Lungime: 1 100 km. molibden. constructoare de vagoane şi automobile. 625 mii loc. Capitala: Bogotá . ceai.50 mil. metalurgică. sticlărie). electrotehnică. creşterea animalelor. argint. Brazilia. Industrie forestieră. Muzee. cupru. loc. mijloace de transport. porumb. Marea Caraibilor. cherestea). fluviu în Argentina. Aeroport interna ional. 1.Cognác [ko´¤ak] oraş în V Fran ei. construc ii navale. centrul adm. alimentară. cărbuni. Industrie extractivă (petrol. Institut de tehnologie. Întrerprinderi textile. de cacao. aur. prelucrarea petrolului şi a cauciucului. Venezuela. al statului Carolina de Sud. Popula ia: 3. Climă ecuatorială şi subtropicală. Universitate. de ceramică. Colúmbia [k¬´lambi¬] Colúmbia Colúmbus [k¬´lamb¬s] oraş în N-E SUA.: Denver . Navigabil pe 228 km. platină. textile. XVIII). întreprinderi de pielărie. de hîrtie. Muzee. vanadiu. Căi rutiere: 106200 km. Pescuit. alimentară. Aeroport interna ional. fluviu în America de Nord. centrul adm. banane. oraş în E SUA. Centru industrial (echipament electronic. în S Caucazu-lui. alimentare. poligrafică. Industrie extractivă (huilă. 149 mii loc. gaze naturale). în SUA şi Mexic. stat în N-V Americii de Sud. Renumite băuturi alcoolice (coniac). străbătînd Marele Canion . Turism. Hidrocentrale. Universită i. tutun. chimică. Industrii: siderurgie. alimentare. cafea. în conurba ie. Popula ia: 43 mil. Centru adm. în S-V insulei Ceylon . cărbune. aur. gaze naturale. Se varsă în Oceanul Pacific printrun estuar. Creşterea animalelor pentru carne. alimentară. capitala administrativă a Republicii Sri Lanka. Lungime: 2 240 km. situat pe fluviul Charente . Palat episcopal (sec. maşini şi utilaje industriale. oraş în Portugalia central-vestică. manioc. bumbac. pe 320 km. de cîmpie (în E). 31 mii loc. chimică. Întemeiat în 1517.4 mil. soia. Coímbra [´kw˜ibr¬] Colhída Colómbo [kol´õmbo] Colorádo [kal¬r´ædou] Colorádo Colorádo Colúmbia [k¬´lambi¬] fluviu în America de Nord. argint. Căi ferate: 3 400 km. fosfa i) şi prelucrătoare (de petrol. Admis în ONU la 5 noiembrie 1945. Perú şi Ecuador. situat pe fluviul Mondego . Monumente din epoca Renaşterii. Muzeu arheologic. Navigabil în cursul inferior. Vegeta ie: păduri ecuatoriale (50% din suprafa a ării) şi de savană. Resurse naturale: cărbune. cacao. XVI). loc. Manufacturi de ceramică şi sticlă (sec. în conurba ie). textilă. minereuri de fier. Lungime: 2 740 km. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Bahia Blanca ). chimică. petrol. minereu de fier. Exportă petrol. port la Oceanul Indian. Suprafa a: 1140 km 2. copră. Limba oficială: spaniola. mase plastice. cartofi. . trestie de zahăr. sfeclă de zahăr. Navigabil pe cursul inferior (450 km). Panamá. al statului Ohio. Relief muntos (în V şi N). Planta ii de arbori de cafea. República ~. (2 mil. inut legendar pe ărmul de E al Mării Negre. stat în partea central-vestică a SUA. Suprafa a: 270 mii km2. Importă produse siderurgice. în Canada şi SUA. în conurba ie. Export de cauciuc.

în conurba ie. rutier). diamante. cositor. pajişti. Biserici romane. loc. Expl. km2. uleiuri vegetale aromate. Limba oficială: franceza. cauciuc şi produse de cauciuc. fabricarea mătăsii. care după volumul de extrac ie asigură ării unul dintre primele locuri în lume. porcine. Uganda. Suprafa a: 1. trestie de zahăr. Aeroport interna ional. XIV–XVI). petrol). palmieri. Cónakry Condríþa Cóngo localitate în Republica Moldova (mun. Climă ecuatorială umedă şi subecuatorială. comoriana. băuturi răcoritoare. Se mai cultivă: porumb. port la Oceanul Atlantic. situat pe rîul Ialpug . mun i (în N-E. situată pe insula Tumbo . XV). Zambia. XVIII. forestiere. Burundi. de cafea şi banane. uraniu. mase plastice. cafea. prelucrarea metalului şi lemnului. Popula ia: 55. Popula ia: 676 mii loc. cacao. Angola şi Republica Populară Congo. conserve. stat insular în V Oceanului Indian (arhipelagul Comore ). Climă tropical-oceanică.2 mii km2. 28 mii loc. [´konakri] capitala Republicii Guineea. XIX). sec. situat pe malul lacului Como. República Federálă Islámică a Comórelor . pe locul unei aşezări mai vechi (sec. Admis în ONU la 12 noiembrie 1975. manioc. petrol brut. Atestat în sec. cupru. ananaşi. Sudan. Export de minereuri de fier. Creşterea animalelor: bovine. Capitala: Moroni . radiu. portocale. condimente. situat între Republica Centrafricană. Importă produse industriale (maşini. Capitala: Kinshasa . stat în Africa Centrală. caprine. arbori de cafea şi cacao. arahide. păsări). cărbune. după alte surse). araba. Sta iune climaterică. Bogate şi variate resurse naturale (diamante. manioc. alumină. alimentare (conserve de fructe şi peşte). Relief variat: podişuri (în partea centrală). cobalt. bata i. Fondat în 1884. Pescuit intensiv.9 mii km2 (2. Industrie uşoară şi agroalimentară. textile şi de confec ii. Exportă cupru. rom. ovine. Industrie producătoare de ciment. textile) şi alimentare. plante aromatice (vanilie). Limbi oficiale: franceza. Tanzania.Cómo oraş în N Italiei (Lombardia). Prelucrarea lemnului. porumb. staniu. tutun. igarete. Nod de comunica ii (feroviar. bauxită.345 mil. Vegeta ie: păduri de palisandru. zinc. nuci de cocos. Produse industriale: autoturisme. Comóre Comrát municipiu în Republica Moldova (UTA Găgăuză). mangan. República Democrátă ~. mango. E şi S-E). bumbac. plumb. manioc. ridicată pe locul unui schit de lemn din sec. Nicolae (încep. Planta ii de bananieri. mangrove. Se cultivă orez.24 mil. argint. pneuri. bata i. At. Creşterea animalelor (bovine. doc. 168 mii loc. minereuri de fier. parcuri na ionale. Căi rutiere: 765 km. ceai. Rwanda. Universitate. ciment. Pescuit. Turism. Pe teritoriul ei se află Mănăstirea Condri a . trestie de zahăr. mijloace de transport. abanoşi. la 105 km S de Chişinău. orez. la N-V de insula Madagascar . utilaje. Principalele produse agricole: cafea. ulei de palmier. Chişinău). caprine. în conurba ie. ovine. în 1657 (Condreşti ). Biserica Sf. Suprafa a: 2. aur. Catedrală (sec. Muzeu. culmi şi piscuri muntoase. cîmpii aluviale (în N-V). cobalt. încăl ăminte. Relief: platouri vulcanice. 800 mii loc. esături. biciclete. Întreprinderi chimice. Construc ii de automobile. XVIII. zahăr. Importă ech . Vegeta ie: păduri tropicale (3/4 din teritoriu).

Cóngo

República ~, stat în Africa Centrală, situat între Gabon, Camerun, Republica Centrafricană, Republica Democratică Congo şi Angola. Suprafa a: 342 mii km2. Popula ia: 3 mil. loc. Capitala: Brazzaville. Limba oficială: franceza. Relief: zonă depresionară în bazinul rîului Congo, mărginită de podişuri întinse (alt. max. 1 040 m), şi de o cîmpie litorală umedă în S-V. Climă ecuatorială umedă. Păduri tropicale bogate în esen e pre ioase (70% din teritoriu). Resurse naturale: cupru, aur, argint, diamante, plumb, zinc, radiu, uraniu, wolfram, petrol, cărbune. Întreprinderi care produc îngrăşăminte chimice, ciment, textile, igarete. Culturi agricole: arbori de cafea şi cacao, palmieri de ulei, bananieri, arahide, trestie de zahăr, tutun, orz, porumb, manioc. Pomicultură, legumicultură, pescuit. Creşterea animalelor (caprine, ovine, bovine). Export de petrol şi produse petroliere, lemn şi produse de lemn, tutun, zahăr, citrice. Importă maşini şi utilaje industriale, automobile, produse alimentare. Căi ferate: 1 040

Connécticut Connécticut

[k¬´netik¬t]

fluviu în N-E SUA. Lungime: 650 km. Se varsă în Oceanul Atlantic (strîmtoarea Long Island ). Par ial navigabil (120 km). Hidrocentrale. stat în N-E SUA, la Oceanul Atlantic. Suprafa a: 13 mii km 2. Popula ia 3,5 mil. loc. Capitala: Hartford . Industrie constructoare de avioane, aparate de precizie, electrotehnică, chimică. Zonă agricolă: pomicultură, tutun, creşterea animalelor, avicultură. străvechi oraş pe coasta europeană a strîmtorii Bosfor , astăzi cartier ( Uskiidar “Scutari“) al or. Istanbul (Turcia). A fost întemeiat de împăratul roman Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii greceşti Byzantion , devenit în 330 capitala Imperiului Roman, apoi a imperiului Bizantin. Cucerit de turci în 1453, devine capitala Imperiului Otoman pînă în 1923, cu denumirea Istanbul . Aici au fost semnate numeroase tratate de pace. jude în S-E României, la grani a cu Bulgaria, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafa a: 7 070 km2. Popula ia: 759 mii loc. Reşedin ă: mun. Constan a . Relief predominant de podiş. Climă temperatcontinen-tală. Resurse naturale: minereu de fier, fosforite, caolin, cretă, calcare, nisipuri, ape minerale sulfuroase. Produse industriale: utilaje tehnologice, maşini agricole, ciment, prefabricate din beton, mobilă, textile, confec ii, tricotaje, uleiuri vegetale, conserve. Şantiere navale, rafinării de petrol. Agricultură: porumb, grâu, secară, plante furajere, sfeclă de zahăr, floa-rea-soarelui, legume; pomicultură, viticultură; creşterea animalelor. Institu ii de învă ămînt şi de cultură. Turism.

Constantinópol

Constánþa

Constánþa

municipiu în S-E României, centrul adm. al jud. Constan a, cel mai mare port maritim al ării la Marea Neagră. 360 mii loc. Aeroport interna ional. Centru industrial: construc ii şi repara ii de nave maritime, prelucrarea metalelor şi lemnului, fabricarea mobilei, celulozei şi hîrtiei, poligrafie, textile, confec ii, produse alimentare. Universitatea “Ovidiu“. Institute de marină (civilă şi militară). Teatre. Muzee. Vestigii arheologice. Monumente istorice. Oraşul a fost construit pe locul vechii colonii greceşti Tomis .

Constánþa

oraş în S Germaniei (Baden–Württemberg), situat pe malurile lacului cu acelaşi nume. 76 mii loc. Centru industrial: metalurgie, construc ii de maşini, echipament electronic, prelucrarea lemnului, produse chimice, textile şi alimentare. Universitate. Catedrală (sec. XI–XVI). Biserică gotică (sec. XV). Sta iune balneoclimaterică. Turism. [kuk] strîmtoare între Insula de Nord şi Insula de Sud a Noii Zeelande, unind Marea Tasman cu Oceanul Pacific. Lungime: 107 km. Lă ime: 22–91 km. Ad. max.: 97 m. A fost descoperită de J. Cook în 1770. capitala Danemarcii, situată pe insulele Seeland şi Amager , port la strîmtoarea Ø resund . 626 mii loc. (1,7 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Mare centru industrial: montaj de automobile, construc ii de nave, de echipament şi aparataj electrotehnic, de motoare; întreprinderi chimice, de mobilă şi hîrtie, alimentare. Academie de ştiin e. Universitate (1479). Muzee. Palate (sec. XVII). Catedrală neoclasică (1811–1829). Turism.

Cook

Copenhága (Cópenhaga)

Corálilor Cordiléri

Córdoba

Márea ~, mare a Oceanului Pacific, între coasta de N-E a Australiei şi Melanezia. Suprafa a: 4,1 mil. km2. Ad. medie: 2 394 m. Ad. max.: 9 174 m. Mún ii ~, cel mai lung lan muntos de pe glob (cca 18 000 km), situat în vestul Americii de Nord, de la Alaska pînă în Mexic, şi în America de Sud, din Venezuela pînă în ara de Foc. Alt. max.: 6 193 m (vf. McKinley , în America de Nord) şi 6959 m (vf. Aconcagua , în America de Sud). Cca 80 de vulcani activi. oraş în S Spaniei (Andaluzia), situat pe fluviul Guadalquivir . 311 mii loc. Nod de comunica ii. Industrii: expl. minereului de cupru, întreprinderi chimice, textile, alimentare. Vestigii romane. Fortifica ii maure. Moschee (sec. VIII–X). Muzee. República Populáră Democrátă Coreeánă , stat situat în partea de N a peninsulei Coreea, între China, Federa ia Rusă, Coreea de Sud, Marea Japoniei şi Marea Galbenă. Suprafa a: 120,5 mii km 2. Popula ia: 23,7 mil. loc. Capitala: Phenian . Limba oficială: coreeana. Relieful este format de masive muntoase şi regiuni de cîmpie litorală. Climă subtropicală musonică. Vegeta ie: păduri de conifere şi foioase (80% din teritoriu), păşuni alpine. Bogate resurse naturale: cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram, fosfa i, sare. Industrie energetică (hidrocenrale), siderurgică, constructoare de maşini, textilă, alimentară. Se produce o el, fontă, tractoare, aparataj electrotehnic, îngrăşăminte chimice, ciment, celuloză, hîrtie, conserve. Se cultivă orez, grîu, orz, porumb, soia, bumbac, tutun. Creşterea animalelor (bovine, porcine). Pescuit. Exportă minereuri, metale, produse agricole. Importă maşini şi utilaje industriale, combustibili, mijloace de transport. Căi ferate: 10 800 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991.

Coréea de Nord

Coréea de Sud

República Coréea , stat în estul Asiei, situat în partea de S a peninsulei Coreea , între Coreea de Nord, Marea Galbenă şi Marea Japoniei. Suprafa a: 99 mii km 2. Popula ia: 48,3 mil. loc. Capitala: Seul . Limba oficială: coreeana. Relief în cea mai mare parte muntos, cu cîmpii în lungul ărmului apusean. Clima temperat-continentală, cu caracter musonic şi tropical. Industrie dezvoltată: extractivă (cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram), siderurgică (fontă, o el, cupru rafinat, zinc), constructoare de maşini şi utilaje, automobile, nave, aparate electronice şi electrotehnice, producătoare de anvelope, hîrtie, ciment, produse chimice, textile, conserve de peşte. Culturi agricole principale: orez, grîu, ovăz, porumb, soia, bata i, tutun. Pomicultură. Sericicultură, pescuit. Creşterea animalelor. Exportă echipament industrial, mijloace de transport, aparate electronice, produse chimice, textile, alimentare. Importă materii prime, automobile, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 8500 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. insulă în Marea Ionică. Suprafa a: 593 km 2. Popula ia: cca 100 mii loc. Oraş pr.: Corfu (port). Relief muntos. Climă mediteraneană. Pescuit. Turism. Administrată de Grecia. renumit oraş din Grecia antică (sec. VII–VI î. Hr.). În prezent port în golful cu acelaşi nume. 30 mii loc. Rafinărie de petrol. Centru comercial (export de stafide, ulei de măsline). Relicve arheologice. Muzeu. Turism. peninsulă în S-V Marii Britanii, între Marea Mînecii şi canalul Bristol. Lungime: 150 km. Lă ime max.: 72 km. Relief muntos. Industrie extractivă (cositor, cupru, argint, zinc, plumb, mangan), prelucrătoare de materii prime. Creşterea vitelor. Pescuit. Turism. oraş în N-E Argentinei, centrul adm. al provinciei Corrientes, port pe fluviul Paraná . 270 mii loc. Aeroport interna ional. Centru industrial şi comercial (export de cereale). Universitate. Muzeu. Fondat în 1588. insulă în N Mării Mediterane. Suprafa a: 8,7 mii km 2. Popula ia: 252 mii loc. Relief muntos (alt. max. 2 710 m, vf. Monte Cinto ). Expl. de minereuri de fier, cupru, mercur, zinc, plumb, marmură. Planta ii de citrice, măslini. Viticultură. Turism. Creşterea animalelor (ovine, caprine). Administrată de Fran a. [kor´u¤a] oraş în N-V Spaniei (Galicia), port la Oceanul Atlantic. 245 mii loc. Industria aluminiului, de prelucrare a lemnului, tutunului şi peştelui, chimică, textilă, de hîrtie. Şantiere navale. Pescuit. comună în Republica Moldova (rn. Soroca). Expl. de calcare. Prelucrarea artistică a pietrei. At. doc. în 1509.

Córfu

Corínt

Córnwall

[´koonw¬l]

Corriéntes

Córsica

Corúña

Cosãúþi

Cósta Ríca

República ~, stat în America Centrală, între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor, învecinat cu Nicaragua (în N) şi Panamá (în S-E). Suprafa a: 51 mii km2. Popula ia: 3,9 mil. loc. Capitala: San José . Limba oficială: spaniola. Relief predominant muntos, cu un podiş intramontan şi cîmpii litorale. Climă tropicală cu precipita ii bogate pe litoralul Mării Caraibilor. Vegeta ie tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 45% din teritoriul ării. Industrie slab dezvoltată: mici întreprinderi de prelucrare a materiei extractive şi a produc iei agricole. Resurse naturale bogate (aur, argint, mangan, petrol, bauxită, ape geotermale), dar pu in exploatate. Planta ii de arbori de cafea, de cacao, bananieri, ananaşi, trestie de zahăr. Se mai cultivă orez, porumb, manioc. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit. Exportă cafea, banane, carne, lemn şi produse de lemn, textile. Importă maşini şi utilaje industriale, autovehicule, combustibili, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 950 km. Căi rutiere: 35 541 km. Admis în ONU la 3 noiembrie 1945. República ~ (Coásta de Fíldeş) , stat în Africa de Vest, la N-V de Golful Guineii, între Liberia, Guineea, Mali, Burkina Faso şi Ghana. Suprafa a: 322,5 mii km 2. Popula ia: 16,8 mil. loc. Capitala: Yamoussoukro (administrativă) şi Abidjan (legislativă). Relief de podiş înalt (la N) şi de cîmpie litorală (la S), culmi muntoase şi piscuri. Climă subtropicală umedă. Vegeta ie tropicală şi de savană. Expl. de petrol, diamante, aur, minereu de mangan. Rafinării de petrol, fabrici de cherestea, de ciment, textile, de produse alimentare. Se cultivă arbori de cafea, de cacao, banane, precum şi orez, porumb, mei, sorg, manioc, bata i. Ramuri economice tradi ionale: creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine), pescuitul, vînătoarea, meşteşugăritul. Exportă cafea, cacao, banane, petrol, produse petroliere, lemn şi produse de lemn, ulei de palmier. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili. Căi ferate: 660 km. Căi rutiere: 70 000 km. Limba oficială: franceza. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. [kot¾´te] peninsula în N-V Fran ei (Normandia), între golful Saint-Malo şi estuarul Senei (Marea Mînecii). Lungime: cca 100 km. Relief de coline. Climă oceanică. Creşterea animalelor (bovine, ovine, cabaline). comună în România (jud. Iaşi). 9 mii loc. Centru pomicol. Podgorii renumite (vinul “Cotnari“). Expl. de gresii. Sta ie de cale ferată. Cetate geto-dacică (sec. V–III î. Hr.). Pod de piatră (sec. XV). Biserici (sec. XV şi XVI). Beciuri ale caselor domneşti (sec. XV). At. doc. ca tîrg în 1448. [koto´nu] oraş în Benin, port la golful Guineea . 490 mii loc. în conurba ie. Mici întreprinderi mecanice, textile, de încăl ăminte, alimentare. Export de ulei de palmier şi bumbac. vulcan activ în Mun ii Anzi (Ecuador), unul dintre cei mai mari din lume. Alt.: 5 896 m. Parc na ional. oraş în E Germaniei (Brandenburg), pe rîul Spree . 130 mii loc. Nod de comunica ii. Centru industrial (siderurgie, echipament electric, covoare, postavuri, tricotaje, produse alimentare) şi comercial. Biserică (sec. XIV), castel (sec. XVIII). Muzeu. At. doc. în 1156.

Côte d'Ivoire

Cotentín

Cotnári

Cotonou

Cotopáxi Cóttbus

[kotop´ahhi] [´kotbus]

Covásna

jude în partea central-estică a României, în bazinul Oltului superior. Suprafa a: 3,7 mii km 2. Popula ia: 240 mii loc. Centru adm: mun. Sfîntul Gheorghe . Relief muntos şi de coline. Climă temperat-con-tinentală. Resurse naturale: lignit, minereu de fier, calcare, gresii, ape minerale. Industrie constructoare de maşini, agregate, motoare, echipament electric auto, piese pentru tractoare şi maşini agricole. Întreprinderi alimentare. Zonă agricolă: plante tehnice, cartofi, sfeclă de zahăr, grîu, secară; creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine); avicultură. Teatre. Muzee. Turism.

Covásna

oraş în România (jud. Covasna), la poalele mun ilor Vrancea . 14 mii loc. Întreprinderi de mobilă şi cherestea, de materiale de construc ii, de îmbuteliere a apelor minerale. Sta iune balneoclimaterică. Vestigii arheologice. Biserică (sec. XIII–XIV). At. doc. în 1567. [´kov¬ntri] oraş în Marea Britanie (Anglia). 295 mii loc. (648 mii loc., în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru industrial: construc ii de avioane, automobile, tractoare, motociclete, maşini unelte, aparataj electronic, optică; întreprinderi textile (mătase), alimentare. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice. Ruinele unei fortifica ii (sec. XIV). masiv muntos în S-V mun ilor Făgăraş , între rîurile Olt şi Topolog . Alt. max.: 1 668 m. Parc na ional. Mănăstírea ~ , mănăstire pe malul drept al Oltului. Ctitorie (1387 – 1388) a domnului Mircea cel Bătrîn. Mormîntul domnitorului. Monumente istorice. S-a mai numit şi Mănăstirea Nucet . oraş în Polonia, situat pe fluviul Vistula . 830 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Aeroport interna ional. Centru industrial: siderurgie, construc ii de maşini, materiale de construc ii, întreprindri textile, alimentare. Academie de ştiin e. Universitate. Catedrală (sec. XII–XIV). Biserica Notre-Dame (sec. XIII–XV). Observator astronomic (1792). municipiu în S României, situat pe rîul Jiu , centrul adm. al jud. Dolj. 303 mii loc. Sta ie de cale ferată. Aeroport. Centru industrial: construc ii de avioane, locomotive, tractoare, automobile, maşini agricole, aparataj electric, prelucrarea lemnului, întreprinderi textile, alimentare. Universitate. Teatru. Filarmonică. Clădiri vechi (sec. XVI – XVII). At. doc. în 1475. insulă în Marea Mediterană. Suprafa a: 8,3 km 2. Popula ia: 540 mii loc. Relief muntos (alt. max.: 2 456 m). Zăcăminte : minereuri de fier, mangan, azbest, ghips. Culturi agricole: grîu, porumb, citrice, măslini, tutun, legume. Viticultură. Creşterea animalelor. Vestigii arheologice. Turism. Administrată de Grecia. mare în bazinul Mării Egee, cuprinsă între arhipelagul Ciclade, Pelopones şi insula Creta . oraş în Republica Moldova (mun. Chişinău). Centru de vinifica ie, depozit de vinuri (construit în subteranele fostelor mine de calcare), expozi ii de vinuri clasice şi spumante (şampanie “Cricova“). At. doc. ca aşezare rurală în 1431.

Cóventry

Cózia Cózia

Cracóvia

Craióva

Créta

Créta Crícova

gaze naturale. 1545 m. Importă materii prime. Mici întreprinderi agroindustriale. Bosnia şi Her egovina.. vf. Relief muntos în lungul litoralului (alt. Mai este denumită Chersonesul Tauric şi Taurida . Industrie extractivă (cărbune. Colonizată de greci (sec. Ataşată Ucrainei în 1954. situat pe malul drept al Nistrului. de produse petroliere. între Slovenia. construc-toare de maşini. minereu de fier. Anexată la Imperiul Rus în 1783. Serbia şi Muntenegru.Hr. afluent pe stînga al Tisei . Crişul Negru (144 km). Sta iuni balneoclimaterice: Ialta. Cuánza (Kwanza) . la 43 km N-E de Chişinău.). Aluşta . Turism. At. Suprafa a: 27 mii km 2. porcine. Se cresc bovine.Criméea peninsulă în S Ucrainei. textile. Capitala: Zagreb . Pod peste Nistru. aparataj electrotehnic). Cucerită de tătari (1430). instrumente şi aparatură pentru cercetările ştiin ifice. reşedin ă a raionului Criuleni. Climă temperat-continentală (în N) şi mediteraneană (în S). bauxită. VII î. Briceni). Crişul Alb (238 km).7 mil. Minereu de fier. Pescuit. la S de Londra. Vegeta ie: păduri de foioase (30% din teritoriu). constructoare de maşini (nave. format prin unirea celor trei Crişuri: Crişul Repede (148 km). max. Pomicultură. Aeroport. Pescuit. Industrie metalurgică. Exportă produse industriale. Ramuri agricole principale: cultivarea cerealelor (porumb. mărfuri de larg consum. Nod de comunica ii. pomicultură.5 mii km2. specii ierboase de cîmpie. de prelucrare a lemnului. Cereale. a citricelor şi măslinilor. Eupatoria. doc. stat în Europa. scăldată de apele Mării Negre. loc. apoi de turci (1475).5 mil. Hidrocentrale.). grîu). echipament electric. fluviu în partea centrală a Angolei. Roman Koš ) şi de platou în interior. viticultură. Popula ia: 4. Se varsă în Oceanul Atlantic. Relief predominant muntos. Peştera “Emil Racovi ă“. loc. alimentare. una dintre cele mai mari de pe teritoriul Basarabiei. Marea Adriatică. Cróydon [´kroidn] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia). Protectorat roman (631 î. tutun. în 1520. Căi ferate: 2 700 km. Floricultură. Ungaria. 11 mii loc. petrol. Hr. în 1607. comună în Republica Moldova (rn. sare marină). Popula ia: 2. Muzeu. oraş în Republica Moldova. chimice. Lungime: 960 km. 322 mii loc. combustibili. la S de Luanda. produse alimentare. a sfeclei de zahăr şi florii-soarelui. doc. República ~. Navigabil pe cursul inferior (258 km). Suprafa a: 56. Criº Criuléni Críva Croáþia rîu în România. maşini şi echipament de transport. Admis în ONU la 22 mai 1992. situat în N-V Peninsulei Balcanice. Căi rutiere: 26 930 km. Viticultură. At.

Universitate. al statului Mato Crosso. Cubángo (Okavango) Cubólta Cuciurgán Cucuténi Cuhuréºtii de Sus Cuiabá Cúla Cunéne (Kunene) . Ucraina) şi se varsă în Turunciuc . tutun. oraş în S-V Braziliei. Şciusev). argint. de prelucrare a lemnului. Formează grani a cu Namibia. renumită prin vestigiile arheologice din perioada neolitică (milen. Vegeta ie tropicală montană şi de savană. Izvorăşte din apropierea com. argint. Popula ia: 11. Pescuit intensiv. Lipnic (rn. Se pierde în deşertul Kalahari . igarete. Hidrocentrală. At. 402 mii loc. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. Climă tropicală cu precipita ii abundente. utilaje şi aparataj electrotehnic). cupru. Lungime: cca 100 km. porcine).8 m). într-un mormînt preistoric. minereuri de nichel. XVII–XVIII). de 132 m (rn. Relief de cîmpie joasă. Odesa. Suprafa a: 111 mii km 2. Hr. afluent pe stînga al Nistrului . ciment. loc. textile. cupru. Hr. siderurgică. Lungime: cca 123 km. Importă mijloace de transport. Limba oficială: spaniola. în 1437. bra al Nistrului . În 1957. arhitect A. zahăr brut. afluent pe dreapta al Răutului . Căi rutiere: 46 555 km. lîngă com. anvelope. Aeroport. bananieri. situat pe insula cu acelaşi nume şi în numeroase insule mai mici din Arhipelagul Antilelor Mari. esături. Navigabil pe cursul inferior. rîu în Africa central-sudică. Casele familiei Cantacuzino (sec. fluviu în Namibia. mango. Iaşi). IV–III î.Cúba República ~. 388.). stat în America Centrală. Izvorăşte de sub dealul Măgura (alt. la grani a cu Angola. Capitala: Havana . a fost descoperit un tezaur de obiecte şi 600 de monede de argint din sec. alcool. Biserica Sf. comună în Republica Moldova (rn. lîngă com. conserve. limitată în S-E de masivul muntos Sierra Maestra (alt. Centru minier (aur. Praguri. Praguri. comună în România (jud. între care şi o monedă moldovenească emisă de Alexandru cel Bun. manioc. doc. Produce energie electrică. Aici. porumb. Condi ii favorabile culturilor agricole (trestie de zahăr. mangan crom. rîu în Republica Moldova. cascade. cascade. Ocni a). lîngă această localitate. afluent pe stînga al Răutului. combustibili. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. cobalt. Floreşti). constructoare de maşini (autovehicule. bata i) şi creşterea animalelor (bovine. Făleşti). IV î.) – Cultura Cucuteni – răspîndită în Moldova (inclusiv Basarabia). rîu în Republica Moldova. Nezavertailovca. Căi ferate: 4 881 km. Floreşti). Lungime: 66 km. Putineşti (rn. Treime (1913–1914. izvoarele lui fiind situate la alt. nichel. produse alimentare. în N-E Munteniei şi SE Transilvaniei. îngrăşăminte chimice.18 mil. Se varsă în Oceanul Atlantic. bunuri de larg consum. Exportă produse petroliere. arbori de cafea. orez. s-a găsit un tezaur de aur traco-getic (sec. bauxită). întreprinderi ale materialelor de construc ii. 2000–2560 m). wolfram. Industrie dezvoltată: extractivă (minereuri de fier. XV. diamante). centrul adm. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Lungime: 1600 km. Izvorăşte din apropierea localită ii Marianovka (reg. citrice.

însuşind limba latină şi civiliza ia romană. ciment. textile. În timpul lui Decebal (87–106). Muzeu. sub presiunea triburilor barbare. republică autonomă în Federa ia Rusă. Biserica Domnească (1352). la 3 650 m alt. Aeroport interna ional. forestieră. armata şi administra ia romană părăsesc Dacia.). complex monastic (sec. chimice. capitala statului dac.: 1 849 m. pe teritoriul Daciei. alimentară. alimentare). aparataj electric. În 271. Fondat în 1654. doc. Hr. Forma iuni de triburi geto-dacice opune rezisten ă armatelor lui Alexandru cel Mare (335 î. Centru industrial (întreprinderi mecanice. ovine). Temple. biserică din 1512–1517. Suprafa a: 472 km2.3 mii km2. At. Biserici (sec. Creşterea animalelor (bovine. loc.: Wilemstad . în Marea Caraibilor. Relief cu aspect colinar. 257 mii loc. Două universită i. Argeş). în 1499. vîrf în mun ii Bihor . Expl. ctitorie a domnului Neagoe Basarab. Nod de comunica ii (feroviar. Administrată de Olanda. Popula ia: 154 mii loc. localitate în Republica Moldova (rn. centrul adm. Centru industrial (produse textile. gaze naturale). Dácia teritoriul populat în antichitate de geto-daci. Rafinării de petrol (importat). Sub stăpînirea Imperiului Roman popula ia autohtonă s-a romanizat. iar regatul Dacia este transformat într-o provincie romană. în Mun ii Anzi. de celuloză şi hîrtie. XVIII).) Mănăstirea Curchi. de fosforite. oraş în S-E Braziliei. portocale. alimentare) şi comercial (export de produse ale industriei uşoare). Industrii (mobilă. XVII). Oraş pr. dar în urma războaielor din 101–102 şi 105–106 sunt înfrîn i. Turism. de ciment. aerian). Pe teritoriul acestei localită i: biserica Sf.9 mil. În sec I î. oraş în România (jud. a păstrat legăturile econo Daghestán República ~. Ge ii sînt men iona i încă de Herodot cu prilejul conflictului lor cu regele persan Darius I (514 î. Mănăstirea Curtea de Argeş . cel mai înalt din Carpa ii Occidentali. Pomicultură. biserica Naşterea Maicii Domnului (1808–1810). rămasă în locurile de baştină. doc. Culturi agricole: trestie de zahăr. Reşedin ă domnească pe vremea lui Basarab I (1310–1352).Curaçaó [küra´sou] insulă în arhipelagul Antilelor Mici. Industrie extractivă (petrol. situată în N mun ilor Caucaz. Suprafa a: 50. Universitate (1597). plante tehnice). Catedrală (sec. Capitala: Mahacikala . Nod de comunica ii. constructoare de maşini. XVI–XVII). al statului Paraná. cherestea. agricol şi comercial. . Popula ia: 1. At. Dumitru (1775). ia fiin ă primul stat centralizat al geto-dacilor. sorg. Hr.4 mil. sisal.). Culturi agricole (cereale. situat pe rîul Argeş . Popula ia daco-romană. ge ii şi dacii ob in unele victorii asupra armatelor romane. devine centrul provinciei Dacia Romana .. vestită prin legenda “Meşterul Manole“. luptă împotriva bastarnilor (sec.). îi învinge pe macedonenii conduşi de regele Lisimah (300–292 î. Orhei. Curtea Argeş (1330) şi Curtea de Argeş (1510). 37 mii loc. Hr. XIII–XVIII). Hr. II î. Curchi Curcub´ãta Máre Curitíba Cúrtea de Árgeº Cúzco (Cusco) [´kusko] oraş în Perú. obiecte din ceramică şi por elan). Sarmizegetusa. de mobilă. arahide. Viticultură. sub conducerea lui Burebista. loc.).Hr. Mănăstirea La Merced (sec. 1. care corespunde aproximativ teritoriului locuit apoi de români. chimică. porumb. Alt. în conurba ie. legume. pentru a-şi fortifica pozi iile la Dunăre.

Dampier (1652–1715). Mare pia ă a bumbacului. maşini agricole). alimentară). Artizanat (covoare. loc. Industria bumbacului şi mătăsii. Creşterea animalelor (ovine). de ciment. capitala Siriei. preşedintele SUA. Întreprinderi textile. alimentare. regiune istorică pe litoralul estic al Mării Adriatice. 1. Resurse naturale: bauxită. esături. Pescuit. de petrol. Industrie constructoare de maşini (avioane. ulei). 1. situată pe peninsula Capul Verde . loc. loc. este foarte crestat. Muzeu. la 22 noiembrie 1963. max. Au fost descrise de navigatorul englez William D. a fost asasinat J. hîrtie. în conurba ie). în conurba ie. Institutul Africii Negre. Monumente istorice. Expl. 215 mii loc. oraş în Egipt. Pescuit. Turism. Centru comercial şi de transport. port în Golful Persic . Universitate. situată la poalele mun ilor Antiliban . 122 mii loc. pe rîul Barada . Muzee. [da´mjeta] oraş în N Egiptului. produse farmaceutice. Turism. Artizanat. Universitate. la N-E de coastele Australiei. Suprafa a: 5 mii km2. Centru industrial (televizoare. cărbuni. [´dael¬s] oraş în S SUA (Texas). 1 mil.6 mil. Universitate. Suprafa a: 544 km 2. alimentară (conserve de peşte). ărmul Dalma iei. XIV). port la Oceanul Atlantic. sticlă. Punct de tranzit interna ional.F. port în Delta Nilului . Industrie textilă (bumbac). Universitate.Dakár capitala Senegalului. Relief muntos (alt. Aici. (4. marmură. loc. cu lungimea de 120 km şi lă imea de 25 km. Centru financiar-ban-car. textilă. Moschee (sec. între insulele Umboi şi Noua Britanie . Industrii (chimică. Centru industrial (ciment. Terminal al conductelor de petrol. se află strîmtoarea Dampier . Planetariu. de încăl ăminte. Nod de comunica ii. avînd în apropiere numeroase insule. Planta ii de măslini şi citrice. alimentară (orez. obiecte din aur şi argint). în Croa ia şi Serbia şi Muntenegru. 1900 m). de prelucrare a pielei. alimentară. aparatură telefonică). Şantiere navale.08 mil. Viticultură. bitum. sticlă. în conurba ie. Dállas Dalmáþia Damanhûr Damásc Damiétta Dammám Dámpier [´dæmpj¬] . electronică. utilaj petrolier. chimică. 600 mii loc. Muzee. Ad ~. a tutunului. oraş în N Arabiei Saudite. automobile. în lungime de 1400 km. În acest oraş. de formă alungită ( ărm dalmatic). a lemnului. Kenedy. situat în Delta Nilului .7 mil. produse chimice). Monumente arhitectonice. arhipelag din 20 de insule în Oceanul Indian. Acvariu.

: 3088 m. maşini agricole. oraş în S-V Germaniei (Hessen). Export de copră. strîmtoare între peninsula Balcanică şi Asia Mică. Turism. chimico-farmaceu-tică. între depresiunea lacului Ciad şi Nilul Alb . cultivarea cerealelor (orz. construc ii navale). constructoare de maşini (locomotive). Omme ). XI. Lungime: 165 km. bazată pe creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. alimentară. sticlă. Denumit pe cursul superior Macintyre sau Barwon . extractivă (petrol. sfeclă de zahăr. Ad. Între Darlington şi Stockton a fost construită prima cale ferată din lume (1823). Importă materii prime industriale. Primărie (sec. rîu în S-E Australiei. mobilă.Danemárca Regátul ~. străbătută de numeroase rîuri (Stora. accidentată în urma glacia iei cuaternare. 173 m). Pescuit. At. textile. Lungime: 2740 km. îmbrăcăminte. produse alimentare. gaze naturale). Nod de comunica ii. cafea. stat în Europa de V. poligrafică. insula Bornholm şi par ial în Insulele Frisce de Nord . aparate electrice. Este cuprins între Marea Nordului şi Marea Baltică. ovăz). loc. Oraş din 1330. Şantiere navale. conserve de carne. max. Gudena. 2 mil. XII). mobilă. Grădină botanică. în sec.: 70–200 m. Agricultură intensivă. Izvorăşte din podişul Valdai . combustibili. Capitala: Copenhaga . Industrie dezvoltată: constructoare de maşini (motoare. Ad. plante decorative.: 287 km. Muzeu. Căi ferate: 2. Kattegat şi Øresund . 138 mii loc. oraş în N Australiei. Lungime: 1020 km. ciment. Lungime: 120. doc. al Teritoriului de Nord. Numele vechi: Port Darwin. în conurba ie). feroviar. Aeroport interna ional. Popula ia: 5. În N şi N-E se desparte de Peninsula Scandinavică prin strîmtorile Skagerrak . Alt. strîmtoare între insulele Groenlanda şi Islanda . Universitate. flori. textilă. Danemárca Dardanéle (Hellespont) Dar es-Salaam Darfúr Darién Dárling [´daalih] regiune muntoasă în V Sudanului.: 153 m. Admis în ONU la 24 octombrie Strîmtoárea Danemárcii . sisal. afluent pe dreapta al fluviului Murray . pe peninsula Iutlanda . în S istmului Panama . Aici se varsă fluviul Atrato . rutier). XVIII). porcine). electrotehnică. Dárlington [´daaliht¬n] Dármstadt [´darm¿tat] Dárwin [´daawin] Dáugava (Dvína de Vest) . chimică (îngrăşăminte. 86 mii loc. în conurba ie. Par ial navigabil. trece prin Riga şi se varsă printr-o deltă în Marea Baltică.5 km. centrul adm. Nod de comunica ii (aerian. Limba oficială: daneza. Uneşte Marea Marmara cu Marea Egee. Industrie siderurgică. port la Oceanul Indian. maritim. Fabrici de tutun. Muzee. produse chimice (lacuri. mase plastice). max. Palat (sec. secară. golf în Marea Caraibilor.3 mil.3–18. Exportă maşini şi echipament pentru transport. oraş în E Tanzaniei. Seacă pe timp secetos. Este folosit în iriga ie. Lă imea min. Uneşte Oceanul Arctic cu Oceanul Atlantic. Suprafa a: 43 mii km2. încăl ăminte. Industrie constructoare de maşini. oraş în Marea Britanie (Anglia). silvicultură. Lă ime: 1. Pescuit. Industrie a lemnului şi a cărnii. Turism. Institut politehnic. Arhipelagul Danez. bumbac. alimentară. Climă temperat-oceanică. fluviu în Belarus şi Letonia. 79 mii loc. Se mai cultivă cartofi. Ad. Centru industrial şi comercial. vopsele). max. XVI). Zăcăminte de plumb şi antimoniu. Biserică (sec. (316 mii loc. Recoltarea perlelor. max.9 mii km. Terminal petrolier. Relief de cîmpie joasă (alt. Se învecinează cu Germania. textilă. loc.: 227 m. Căi rutiere: 71 mii km.5 km. port la Marea Timor.

zone inundabile. maşini agricole. în sec. diamante. încăl ăminte. 14. alimentare. tricotaje. Nod de comunica ii. Important nod de comunica ii. Industrie construc-toare de maşini (vagoane. Centru industrial (construc ii de maşini. faian ă). pe teritoriul României (4340 km2) şi pe teritoriul Ucrainei (710 km2). Hidrocentrală. produse chimice şi farmaceutice. în conurba ie. Explorată de John Davis în 1585 şi 1587. mistre i. de cărbune brun. Lungime: 660 km. Este format din oraşul vechi Shâhjahânâbâd şi oraşul nou New Delhi (întemeiat în 1911). oraş în România (jud.: 104 m. cacao. Teatre. Sta iune climaterică. Izvorăşte din mun ii Catskil (Apalaşi) şi se varsă în golful cu acelaşi nume.6 mil. Davós Dãrmãnéºti [da´voos] Débreþin (Debrecen) Déccan (Dekkan) Délaware Délaware [´del¬we¬r] Delft Délhi [´deli] Délos (Dhílos) Délta Dúnãrii [´dilos] insulă grecească în Marea Egee. rulmen i). Vegeta ie bogată (stufărişuri. ra e şi gîşte sălbatice. oraş în N Indiei. At. pelicani etc. care îndeplineşte func ia de capitală a ării. grinduri. Lă ime: 65 km. orez. 216 mii loc. Navigabil. Zăcăminte: cărbuni. Vestigii arheologice. XIII). . Faună variată: berze. Aici este situat oraşul cu acelaşi nume. Universitate. în Alpii Retici . Narbada . podiş în zona interioară a peninsulei Hindustan. Legumicultură. Sporturi de iarnă. în teritoriul cu acelaşi nume. 700 m). XIII. Godavari. Institut de cercetări nucleare. Industrie variată: construc ii de maşini. Universită i. Muzeu. poligrafie. şantiere navale. situat în depresiunea cu acelaşi nume. farmaceutică. 11.4 mii km 2. Muzee. Termocentrală. la 1550 m alt. confec ii. spa iu deltaic la vărsarea fluviului Dunărea în Marea Neagră. Monumente arhitectonice şi istorice. ostroave. orez. Lungime: 1170 km. nurci. Suprafa a: 1 mil. Aeroport interna ional. Relief stîncos (alt. min. Centru financiar şi comercial.2 mii loc. Suprafa a: 3. Monumente gotice (sec. alimentară. port principal în insulă. Expl. 9. produse chimice şi farmaceutice. Ad.8 mii loc. Muzee. Rafinărie de petrol. i ei. textile. Păduri rare. Export de copră. max. pe rîul Uz . mangan. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. strîmtoare în Oceanul Atlantic.. prelucrarea lemnului. Turism. În E şi V se înal ă Mun ii Ga i (alt. Creşterea animalelor. plante oleaginoase. cablu. Universitate. oraş în V Olandei. hermine etc. 8. loc. Şantiere navale. Pomicultură.5 km 2. textilă. rogozuri). stat în SUA.5 mii loc.2 mii loc. Universitate. Rezerva ii naturale. Lungime: 129 km. Industrie a lemnului şi a plantelor textile. Culturi irigate: bumbac. Bacău). Suprafa a: 5. Este străbătut de rîurile Mahanadi. fluviu în SUA. Include mai multe bra e şi ramifica ii ale fluviului. grîu. lemn.: 107 m). minereu de fier. Fabrici de cherestea. vulpi. în conurba ie. Krishna. 850 mii loc. oraş în E Elve iei. Zonă piscicolă. Muzeu. între Groenlanda şi partea de S-E a insulei Baffin . Lă ime: 360 km. savane. med. Capitala: Dover . Cunoscut din 1075. km2. oraş în E Ungariei. Institut politehnic. Popula ia: 666. lebede.Daváo Davis [´deiv¬s] golf în Oceanul Indian în S insulei Mindanao (Filipine). Universitate.

Demavénd (Demâvánd) Dénver

[´denv¬r]

vulcan stins, cel mai înalt vîrf în masivul Elbrus , în N Podişului Iranian. Alt.: 5604 m (după alte informa ii – 5671 m). Zăpezi, ghe ari. Izvoare termale. Turism. oraş în V SUA, centrul adm. al statului Colorado. 2,29 mil. loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie constructoare de maşini (avioane, utilaj minier), electronică, alimentară (conserve de carne, zahăr). Expl. de cărbune şi minereuri polimetalice. Universitate. Muzeu de artă. Grădină botanică. Turism. oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia). 220 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (automobile, motoare pentru avioane), chimică, textilă (mătase), por elan. Catedrală (sec. XVI), edificii (sec. XVI–XVIII). Muzeul mătăsii. oraş în centrul SUA, centrul adm. al statului Iowa. 198 mii loc. (393 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport. Industrie constructoare de maşini agricole, aeronautică, chimică, de ciment, alimentară (conserve de carne). Centru comercial (porumb, vite). Universitate. rîu, afluent pe stînga al Niprului , Ucraina. Lungime: 1130 km. Navigabil pe o distan ă de 535 km.

Dérby

[´daabi]

Des Moines

[di´moin]

Desná Dessáu [´desau]

oraş în E Germaniei (Halle), situat pe rîul Mulde. 105 mil. loc. Industrie variată: metalurgie, construc ii de maşini (vagoane, maşini-unelte, echipament electric), instrumente de precizie, esături, produse alimentare. Muzeu de artă. Palat (sec. XVII). oraş în N SUA (Michigan), situat pe ărmul lacului Erie . 1,3 mil. loc. (5,2 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Important centru industrial (concernele de automobile “Ford“, “Chrysler“, “General Motors“), siderurgie, construc ii de maşini-unelte, produse chimice. Şantiere navale. Rafinării de petrol. Universită i. Muzeul de istorie a automobilelor. Comunitate românească în SUA. municipiu în România, centrul adm. al jud. Hunedoara, situat pe valea Mureşului. 77,5 mii loc. Industrie extractivă (aur, argint, cupru, pirită, andezit), constructoare de maşini, de ciment, sticlă, por elanuri şi faian ă, de prelucrare a lemnului, de produse alimentare. Teatru. Muzeu. Sta iune balneoclimaterică. Monumente arhitectonice şi istorice (sec. XIII–XVII). Turism.

Detróit

[di´troit]

Déva

Dévon Dezfül Dhâkâ (Dácca)

[´devn]

insulă nepopulată în Arhipelagul Arctic Canadian. Suprafa a: 55,3 mii km2. Relief montan. Ghe ari. (Dizfúl) [diz´ful], oraş în S-V Iranului. 122 mii loc. Întreprinderi de pielărie, morărit, covoare. Centru comercial (bumbac, orez). Vestigii antice. capitala statului Bangladesh, port în delta Gange–Brahmaputra. 6,55 mil. loc. în conurba ie. Centru industrial şi comercial. Întreprinderi de prelucrare a metalelor, textile (bumbac, iută), de produse chimice, alimentare. Meşteşugărit textil, giuvaiergerie. Cercetări nucleare. Universitate. Muzee. Monumente de arhitectură (sec. XVII).

Dhaulagíri

[dh¬wlaa´giri]

vîrf în mun ii Himalaia, unul dintre cele mai înalte din lume (al şaselea). Alt.: 8 172 m. Acoperit de zăpezi şi ghe ari.

Diéppe

[djep]

oraş în N Fran ei (Normandia), port la Marea Mînecii. 44 mii loc. în conurba ie. Şantiere navale. Industrie chimică. Prelucrarea fildeşului. Pescuit. Sta iune balneară. Biserică (sec. XIII–XVI). Castel (sec. XV–XVII), astăzi muzeu. Turism. oraş în E Fran ei (Burgundia). 152 mii loc. (231 mii loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru industrial (locomotive, echipament optic şi electric, produse chimico-farma-ceutice şi alimentare). Pia ă viticolă (vinuri de Burgundia). Universitate. Monumente arhitectonice de cult şi istorice (sec. XIII–XV). Muzee. Vestigii arheologice. Alpii ~, lan muntos dispus în lungul litoralului Mării Adriatice, în S Sloveniei, Croa iei, Bosniei şi Her egovinei, pînă în Albania. Lungime: 1000 km. Alt. max.: 2522 m. Păduri de conifere şi foioase. Se mai numesc Alpii Ilirici sau Dalmatici . jude în partea central-sudică a României, în zona Subcarpa ilor. Suprafa a: 4,05 km2. Popula ia: 558 mii loc. Centru adm.: oraşul Tîrgovişte. Relief muntos şi de cîmpie. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, lignit, sare, gresie, ghips, calcare. Păduri de conifere şi de foioase. Ramuri industriale: construc ii de maşini, materiale de construc ii, energie electrică, aparataj electric, produse ceramice, mobilă, produse textile şi alimentare. Culturi cerealiere. Pomicultură. Creşterea animalelor. Sta iuni balneoclimaterice. Mănăstiri. Monumente arhitectonice şi istorice. Turism.

Dijón

[dí´…õ]

Dinárici

Dîmboviþa

Dîmboviþa

Djiboúti

[d…i´buuti]

rîu în S României, afluent pe stînga al Argeşului , la Budeşti. Lungime: 268 km. Izvorăşte din N mun ilor Iezer , trece prin mai multe localită i, inclusiv prin capitala ării Bucureşti, unde are cursul canalizat. capitala Republicii Djibouti, port în golful Aden . 383 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea petrolului, repara ii navale, întreprinderi de pielărie). Export de cafea, piei, semin e oleaginoase. República ~, stat în E Africii, situat între Eritreea, Etiopia, Somalia, golful Aden şi strîmtoarea Bâb el-Mandeb . Pînă în 1977 s-a numit Somalia Franceză . Suprafa a: 23 mii km2. Popula ia: 473 mii loc. Capitala: Djibouti . Limbi oficiale: araba, franceza. Relieful ării este format de platouri joase (alt. 400–500 m) şi de reg. muntoase (Massif de Goda, Mousa Ali ). Climă tropicală aridă. Vegeta ie de semideşert. Industrie bazată pe exploatarea petrolului, extrac ia sării de mare, recoltarea perlelor şi a bure ilor de mare. Mici întreprinderi industriale (de pielărie, materiale de construc ii, textile, confec ii) şi alimentare (produse lactate, ape minerale). Centrale electrice. Ocupa ia principală a locuitorilor este creşterea animalelor (oi, capre, cămile) şi pescuitul. Planta ii de cafea. Exportă piei, blănuri, cafea, sare, produse din carne şi peşte. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, produse alimentare. Căi ferate: 106 km. Căi rutiere: 3067 km. Admis în ONU la 20 septembrie 1977.

Djiboúti

Dobrógea

provincie istorică în S-E României, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafa a: 15,46 mii km2. Popula ia: 600 mii loc. Populată din antichitate de geto-daci, a făcut parte din statul lui Burebista. A intrat în componen a Imperiului Roman şi a celui Bizantin. În sec. XIV, aici s-a constituit o forma iune politică, condusă succesiv de Balica, Dobrotici (din 1348), Ivanco (din 1348). A fost cucerită de turci (1417), pe cînd făcea parte din ara Românească. În 1878 este retrocedată României. Din 1940 partea de S a provinciei (Cadrilaterul) intră în componen a Bulgariei.

Dobrúºa

Mănăstírea ~, mănăstire în Republica Moldova, situată pe teritoriului satului cu acelaşi nume (rn. Teleneşti). Construită în 1822 pe lîngă un schit de lemn din 1772. Are trei biserici, cea principală cu hramul Sf. Nicolae . Dispunea de o bogată bibliotecă cu căr i laice şi religioase. grup de insule în arhipelagul grecesc Sporadele de Sud , în Marea Egee, situat în apropierea ărmului sud-vestic al Asiei Mici. Suprafa a: 2,7 mii km2. Popula ia: 163 mii loc. Relief muntos. Legumicultură. Citrice, măslini, vi ă de vie. Pescuit. Turism. capitala Tanzaniei (din 1974), situată la 1130 m alt. 46,2 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, aerian, rutier). Industrie uşoară, de prelucrare a materiei prime agricole (arahide, hrişcă, struguri), de cherestea, de pielărie. Pia ă agricolă. Muzeu geologic. capitala statului Qatar, port în golful Persic. 237 mii loc. în conurba ie. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, rafinării de petrol) şi comercial (export de peşte şi perle). Artizanat. Universitate. jude în S şi S-V României, pe cursul inferior al Jiului . Suprafa a: 7,41 mii km2. Popula ia: 757 mii loc. Centru adm.: Craiova . Relief colinar în N şi de cîmpie în S. Resurse: petrol, gaze naturale, materiale de construc ii. Industrie constructoare de maşini (locomotive, tractoare, automobile), electrotehnică, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb, secară), floareasoarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Avicultură. Mănăstiri. Castre. Muzee. Turism. Uniunea ~, stat insular, situat în arhipelagul Antilele Mici , între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 751 km2. Popula ia: 75 mii loc. Capitala: Roseau . Limba oficială: engleza. Relief muntos şi de cîmpie joasă. Climă tropicală umedă. Vegeta ie specifică zonelor tropicale. Economie bazată pe industria uşoară (forestieră, de prelucrare a materiei prime agricole) şi pe cea alimentară. Planta ii de bananieri, citrice, arbori de cafea, trestie de zahăr, tutun. Pescuit. Turism. Exportă banane, citrice, rom, sucuri. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, mărfuri de larg consum, produse alimentare. Căi rutiere: 750 km. Admis în ONU la 18 septembrie 1978.

Dodecanéz

Dodóma

Dóha (Al-Dawhah)

Dolj

Dominíca

Dominicánã

República ~, stat insular în America Centrală, situat în partea de E a insulei Hispaniola (din arhipelagul Antilele Mari), între Haiti, Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 48,4 mii km2. Popula ia: 8,98 mil. loc. Capitala: Santo Domingo . Limba oficială: spaniola. Relieful este format de culmi muntoase, cu înăl imi de pînă la 3175 m ( Pico Duarte ), şi de cîmpii interioare fertile. Climă tropicală umedă. Vegeta ie montană tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 25% din teritoriul ării. Industrie extractivă (bauxită, minereuri de fier, cupru, aur, cobalt, titan) şi prelucrătoare a produc iei agricole. Se cultivă trestie de zahăr, banane, orez, cacao, cafea, tutun, exportate în cantită i mari. Importă maşini şi utilaje industriale, produse petroliere, chimice, textile. Căi ferate: 1 670 km. Căi rutiere: 11400 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. fluviu în Federa ia Rusă. Lungime: 1870 km. Izvorăşte din Podişul Central Rusesc, trece prin Voronej şi Rostov pe Don şi se varsă în Marea Azov. Navigabil pe 1355 km. Este unit cu Volga printr-un canal navigabil. Denumit în antichitate Tanais . oraş în Republica Moldova, reşedin ă a raionului Donduşeni. 12 mii loc. Industrii (materiale de construc ii, repara ii mecanice, produse alimentare). Biserica Sf. Ierarh Nicolae . Întemeiat în 1897. rîu în Ucraina şi Federa ia Rusă, afluent pe dreapta al Donului . Lungime: 1053 km. Navigabil pe 222 km. bazin carbonifer (huilă) în Ucraina şi în Federa ia Rusă, situat de o parte şi de alta a Done ului . Suprafa a: 60 mii km2. Important centru industrial (energetică, siderurgie, construc ii de maşini, produse chimice şi cocsochimice, materiale de construc ii). Denumirea mai veche: Donbass . comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1890 loc. Casa memorială “Alexandru Donici“. Pînă în 1966 s-a numit Bezin . At. doc. în 1436. rîu în România, afluent pe dreapta al Bistri ei , la Vatra Dornei. Lungime: 50 km. Izvorăşte din N mun ilor Călimani . municipiu în România (jud. Botoşani), situat pe rîul Jijia. 35,5 mii loc. Uzine şi fabrici (construc ii de maşini-unelte, prelucrarea lemnului, confec ii, tricotaje, sticlărie, por elan). Muzeele memoriale “Mihai Eminescu“, “George Enescu“. Biserici (sec. XV, XVIII). At. doc. ca tîrg în 1407 şi ca punct de vamă în 1408. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord–Westfalia), port pe canalul Dortmund–Ems . 603 mii loc. Centrul industrial al Ruhrului: siderurgie, construc ii de maşini (vagoane, armament), aparatură electrotehnică, produse chimice. Expl. de cărbune (huilă). Fabrici de bere. Universitate. Muzee. Monumente edilitare şi istorice (sec. XIII–XV). At. doc. în 885. oraş în V Marii Britanii, port la Marea Irlandei, centrul adm. al insulei Man . 23 mii loc. Ape minerale. Sta iune balneară. Turism. oraş în S-E Marii Britanii (Anglia), port la strîmtoarea cu acelaşi nume. 35 mii loc. Industrie siderurgică, constructoare de maşini. Şantier naval. Pescuit. Muzeu. Turism. Denumit în epoca romană Dubris . oraş în E SUA, centrul adm. al statului Delaware. 28 mii loc. Comer extern. Muzeu.

Don

Donduºéni

Donéþ Donéþk

Dónici Dórna Dorohói

Dórtmund

[´dortmunt]

Doúglas Dóver

[´dugl¬s] [´douv¬]

Dóver

Drághiºte (Drábiºte) Dragomírna

rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al Racovă ului . Lungime: 66 km. Izvorăşte din apropierea localită ii Romancău i (Ucraina, reg. Cernău i). Mănăstirea ~, mănăstire de maici în România, situată în com. Mitocul Dragomirnei (jud. Suceava), ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimca. Două biserici de la începutul sec. XVII. Picturi murale. Incintă fortificată. Muzeu de artă veche. rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al Dunării . Lungime: 898 km. Izvorăşte din Mun ii Alpi (Italia), traversează Austria şi formează pe o por iune grani a Ungariei cu Croa ia. Hidrocentrale. oraş în E Germaniei (Saxonia), port pe fluviul Elba . 485 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, fluvial, aerian). Important centru industrial (construc ii de maşini electrice, de aparate fotografice şi de filmat, mecanică fină, optică, aparataj electronic, utilaj industrial, por elanuri, faian ă, produse alimentare) şi cultural (institu ii de cercetări ştiin ifice, universitate, teatre, biblioteci, muzee, pinacotecă). Monumente de artă arhitectonică şi istorice. At. doc. în 1216. rîu în Albania, format prin unirea Drinului Alb şi a Drinului Negru . Lungime: 280 km. Se varsă în golful cu acelaşi nume al Mării Adriatice. rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al fluviului Sava . Lungime: 320 km. Străbate teritoriul Muntenegrului şi formează, pe cursul inferior, grani a Bosniei şi Her egovinei cu Serbia. Hidrocentrală. municipiu în S-V României, centrul adm. al jud. Mehedin i, port pe partea stîngă a Dunării. 120 mii loc. Nod hidroenergetic şi de naviga ie Por ile de Fier I , cu cea mai mare hidrocentrală din România. Centru industrial (vagoane, aparate de măsurat şi control, anvelope, materiale de construc ie, prelucrarea lemnului, celuloză, hîrtie, mobilă, placaje, produse alimentare). Şantier naval. Monumente: ruinele castrului roman Drobeta , ale Podului lui Traian , vestigiile unei cetă i medievale, ale unor străvechi aşezări omeneşti (sec. XIII–XVI) ş.a. At. doc. în 1233 cu denumirea Severin . Actualul nume a fost atribuit mun. în 1972.

Dráva

Drésda (Drésden)

Drin (Dríni) Drína

Drobéta-TúrnuSeverín

Dróchia

oraş în Republica Moldova, situat la 178 km N-V de Chişinău, reşedin ă a raionului Drochia. 22 mii loc. Nod de comunica ii. Mici întreprinderi industriale (repara ii mecanice, materiale de construc ie, produse alimentare). Catedrala Adormirea Maicii Domnului. Muzeu. Întemeiat în 1895. emirat în Emiratele Arabe Unite, situat pe ărmul S-E al Golfului Persic . Suprafa a: 3,9 mii km2. Popula ia: 586 mii loc. Centru adm.: Dubai . Expl. de petrol. Pescuit de perle. oraş în Emiratele Arabe Unite, centrul adm. al emiratului cu acelaşi nume, port în Golful Persic . 350 mii loc. Aeroport interna ional. Pescuit. Lácul de acumuláre ~, lac în E Republicii Moldova, pe cursul mediu al Nistrului, format prin construirea barajului hidrocentralei de la Dubăsari (1954). Lungime: 128 km. Lă ime: 0,2–2 km. Suprafa a: 6750 ha. Ad. max.: 7,5 m.

Dubái

Dubái Dubãsári

port pe rîul Ruhr . Nod de comunica ii. XVI). (240 mii loc. 50 mii loc. comună în Republica Moldova (rn. Muzeu de artă. sticlărie. confec ii. Important centru turistic şi balneoclimateric pe coasta Dalma iei. Fabrici de conserve. At. Alt. pe malul stîng al Nistrului. hîrtie. VII. 478 mii loc. Cunoscut din sec. XIX). în masivul Monte Rosa . cocsochimice şi de prelucrare a petrolului. situată pe malul drept al Nistrului. construc ii de locomotive şi automobile. port la Marea Irlandei. capitala Irlandei. fluviu în Spania şi Portugalia. 36. de argile. Industrie siderurgică şi constructoare de maşini. Cuvioasa Parascheva (sec. în apropiere de oraşul portughez Porto. 9 mii loc. Sibiu). Expl. Hidrocentrală. Export de petrol.: 4638 m. la 128 km N de Moscova. confec ii. Hidrocentrală. Universitate. At. materiale de construc ii. XVII. în conurba ie). XVIII). Lungime: 938 km. oraş în România (jud. Academie de ştiin e şi de artă. gotic şi renascentist (palate. sucuri naturale). 86 mii loc. bere. la confluen a cu Rinul. Muzee. Castel (sec. Hidrocentrale. At. de cărbuni. produse alimentare). 6. grîu. Navigabil pe cca 200 km.5 mii loc. Mici întreprinderi industriale (fermentarea tutunului. oraş în Croa ia. cauciuc. Muzeu. doc. doc. siderurgie. XI–XIII). Escaladat în 1855 de o expedi ie britanică. situat pe rîul Tîrnava Mare . Biserica Sf. topitorie de in. doc. Şantiere navale. Mare centru industrial şi cultural. oraş în V Germaniei (Renania de Nord–West-falia). port la Marea Adriatică. Dubãsárii Vechi Dúblin [´dublin] Dubná Dubróvnik Dúero [´dwero] Dufourspitze Duisburg [dü´fur¿pitse] [´düisburk] Dulúth [d¬´luq] Dumbrãvéni . Se varsă în Oceanul Atlantic. la grani a dintre Italia şi Elve ia. Universitate. biserici). port de mare trafic la Lacul Superior . Industrie locală: prelucrarea lemnului. În 1908 astrofizicianul N. constructoare de maşini grele şi navale. Două universită i. mănăstiri. Criuleni). minereu de fier. Uzine metalurgice. ca aşezare rurală în 1332. Centru industrial (şantiere navale. oraş în Federa ia Rusă. doc. Donici a instalat aici primul observator astronomic din Basarabia. 68 mii loc. Catedrală armenească (sfîrşitul sec. Monumente arhitectonice în stil romanic.5 mii loc. Catedrală (sec. Centru de cercetări nucleare (din 1956). expl. în 1702. situat pe fluviul Volga . în sec.Dubãsári oraş în E Republicii Moldova. în anul 291. Aeroport interna ional. Teatre. cel mai înalt vîrf al Alpilor Pennini. oraş în SUA (Minnesota). 538 mii loc. morărit. produse chimice. textile. Grădină zoologică. At. Grădină zoologică. fabrici de produse alimentare.

Nod de comunica ii aeriene. Porturi: Ulm. Afluen ii principali: Inn. Construc ii navale şi de maşini. uzine chimice. sf. Prin canalele Rin–Main–Dunăre şi Dunărea–Marea Neagră asigură o legătură fluvială navigabilă între Marea Nordului şi Marea Neagră (3500 km) Dundée [dun´dii] oraş în N-E Marii Britanii (Sco ia). argint). aur. Export de cereale. Aeroport. Slovacia şi Ungaria. Pe teritoriul României are lungimea de 1075 km. textilă (iută. VII î. Centru industrial (prelucrarea petrolului şi lemnului. Ialomi a. Centru industrial: şantiere navale. oraş în N Fran ei (Flandra). Centru industrial (construc ii navale şi de maşini. oraş roman în sec. Resurse naturale: minereuri de fier. Ismail ş. Prelucrarea petrolului. (Epidamos ). Muzeu de istorie naturală. Întreprinderi de prelucrare a petrolului. şi se varsă în Marea Neagră prin trei guri (Chilia. mobilă). textile. al statului cu acelaşi nume. port la Marea Adriatică. a lemnului. Linz. port la Marea Nordului. Ucraina). Bază pentru vînatul de balene. produse de cauciuc. Industrie siderurgică. 1. port la Oceanul Indian. antimoniu.2 mil. fabrici de zahăr) şi comercial (export de cărbune. prelucrarea tutunului şi pieilor. bumbac. Fondat în 1556. Sta iune balneoclimaterică. Siret. a. centrul adm. Olt. Sta iune balneoclimate-rică. Nod de comunica ii. aparataj electrotehnic. Şantiere navale. Colonie grecească în sec. port la Marea Nordului. Brăila. petrochimică. oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud). Dúrrës [´dur¬s] . Morava. Croa ia şi Serbia şi Muntenegru. Drobeta-Turnu-Se-verin. în conurba ie. alimentară. Sulina. România şi Serbia şi Muntenegru. în conurba ie. 201 mii loc. Popula ia: 1. Austria.4 mil. loc. feroviare. traversează teritoriile ărilor: Germania. 117 mii loc. loc. Industrie poligrafică. Bratislava. stat în Mexic. Prut ş. Suprafa a: 123. în conurba ie. Giurgiu. Gala i. 416 mii loc. Călăraşi. maritime. zahăr. zinc. Váh. III î. Pescuit. Navigabil de la Ulm (Germania) şi pînă la vărsare. formînd pe parcurs grani a dintre unele state (Slovacia şi Austria. Culturi principale: porumb. Drava.Hr. 86 mii loc. Tulcea. Timiş. 175 mii loc.2 km 2. ( Dyrrachium ). Ungaria. România. XIV). Argeş. încăl ăminte. Tisa. Capitala: Durango . alimentară (bere). tutun. argint. fabrici de conserve din peşte. chimică. Viena. oraş în V Albaniei. Lă imea Dunării oscilează între 20 şi 100 m şi între 100 şi 350 m. textilă. antimoniu. Jiu. Belgrad. România şi Republica Moldova. Creşterea animalelor. Dunédin [du´niidin] Dúnkerque [´dõkerk] Durángo Durángo Dúrban [´d¬¬b¬n] oraş în Republica Africa de Sud (Natal). Muzee de artă. plumb. textilă. cromit. în special a bovinelor. Este numit şi Victoria de Durango . Budapesta. a. România şi Bulgaria. oraş în V Mexicului.Hr. Sava. Izvorăşte din E mun ilor Pădurea Neagră (Schwarzwald).Dúnãrea fluviu în Europa Centrală. Universitate. Gheorghe). in). Hron. port la Oceanul Pacific. Lungime: 2 860 km. Industrie a mineritului (minereuri de fier. ulei de măsline. prelucrarea peştelui. Biserica Sain Mary (sec. aur. Universitate. Industrie minieră. produse chimice. lînă). mangan.

República ~. Se formează prin unirea rîurilor Suhona şi Iug şi se varsă printr-o deltă în Marea Albă. produse petroliere. Universitate. Dvína de Nord Éastbourne Ébru Ecimiadzín Ecuadór . VII). Centru sportiv şi turistic. savane. cupru. de sticlărie. porumb. electronice. Iriga ii (orezării). Nod de comunica ii. Centru industrial şi comercial. de pielărie. arbori de cafea şi de cacao. textilă (combinat de bumbac). lame). Columbia şi Perú. IV–VII). Sta iune balneară. alimentară). Tîrguri interna ionale. Cascadă pe rîul Ciuhur . Popula ia: 13. zinc. Înăl ime: 7–10 m. cafea. Vestigii arheologice cu vechime de cca 300 mii de ani. Limba oficială: spaniola. Se mai cultivă grîu. traversat de ecuator. Reşedin ă a mitropoliei armene. argint. al landului Renania de Nord–Westfalia. Hidrocentrale. orez. 90 mii loc. Planta ii de bananieri. XIII–XVIII). Catedrală (sec. cacao. la S de Londra. fluviu în Federa ia Rusă. de materiale de construc ii. centrul adm. Industrie extractivă. Aero-port interna ional. constructoare de vagoane. Pescuit. A fost capitala Regatului Armeniei (184–344). platină. construc ii de maşini. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (50% din teritoriu). pe ărmul Mării Mînecii. Grotă în malul stîncos al rîului. oraş în V Germaniei. loc. Pescuit. aur. textilă. alimentară. Capitala: Quito . Suprafa a: 384 mii km2. cartofi. de confec ii. Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec. Importă maşini şi mijloace de transport. 60 mii loc. manioc. Se cresc animale (bovine. Se varsă în Marea Mediterană. la 20 km de Erevan. în apropiere de Arhanghelsk. fluviu în N-E Spaniei. la 1 200 m alt. comună în Republica Moldova (rn. crevete. Aeroport. Parcuri na ionale. alimentară. Navigabil pe cca 525 km. de utilaj minier şi de automobile (firma “Auto–Union“). podiş şi mun i. 578 mii loc. peşte. Suprafa a: 300 m2. alimentare. Industrie constructoare de maşini.Duruitoárea Duruitoárea Düsseldorf [´düs¬ldorf] cascadă în două trepte (30 m înăl ime) pe versantul de N-V al masivului Ceahlău (România). Institu ii financiar-bancare. stat în N-V Americii de Sud. Rîşcani). XI. situat între Oceanul Pacific. Universitate. ovine. Muzee. constructoare de maşini. de pielărie. Duºanbé capitala Tadjikistanului. admis în ONU la 21 decembrie 1945. Uzine siderurgice. trestie de zahăr. Pînă în 1945 s-a numit Vagarşapat. chimică. mase plastice. coline. [´iistboon] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia). Nod de cale ferată. Navigabil în aval de Saragosa. turism. Exportă petrol. mărfuri de larg consum. bumbac. oraş în V Armeniei. Meşteşuguri. Obiectiv turistic. 595 mii loc. banane. întreprinderi textile. Căi rutiere: 45 mii km.5 mil. Lungime: 928 km. Căi ferate: 965 km. Academie de ştiin e. Denumită în anii 1929–1961 Stalinabad . Nod de comunica ii. Este legat prin canale de fluviul Volga . Resurse naturale: petrol. situată în valea Ghissara. port pe fluviul Rin. Industrii (constructoare de maşini. Relief de cîmpie. Fondat în sec. chimice. Climă tropicală umedă. Lungime: 750 km. Muzee. de hîrtie. Lungime: 18 m. Biserici (sec.

la grani a dintre Republica Democrată Congo şi Uganda. Climă tropical-umedă (în E). fier. Sudan. reşedin a raionului cu acelaşi nume. textile.8 mil. Capitala: Cairo . 9 800 loc. Porturi: Salonic. Biserica Sf. uzine chimice. Suprafa a: 1 mil. aur. XI). cuprinzînd şi peninsula Sinai din Asia. zahăr. mijloace de transport. Aeroport. alimentară (ulei. 21 mii loc. la 1913 m alt. în 1785. Popula ia: 70. km 2. Baze de tratament. petrol. hîrtie). Ad. Vegeta ie săracă. bata i. construc ii de maşini. aparataj electronic.: 2 561 m. stat în N-E Africii. At. învecinat cu Libia. doc. prelucrarea cărnii. 260 mii loc. max. Se cresc animale pentru carne. Suprafa a: 191 km2. constînd din două sta iuni: Eforie Nord şi Eforie Sud . Turism. textile. pe traseul Băl i–Briceni. în conurba ie. mărfuri de larg consum. comercial şi cultural. Turism. piper. Pescuit. loc. produse alimentare). At. Parc na ional. porumb. celuloză. trestie de zahăr. textile. Căi ferate: 8 800 km. produse alimentare. bumbac. Izmir. Limba oficială: araba. trestie de zahăr. Muzee. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional.). Naviga ie intensă. Relief: regiuni muntoase şi de podiş. Castelul ducilor de Edinburgh (sec.: 111 m. Industrie extractivă (grafit. doc. zahăr. Asia Mică şi insula Creta . fasole. grîu. Israel. Sanatorii. Turism. capitală a Sco iei (1437–1707). la 202 km N-V de Chişinău. Culturi principale: orez.Édinburgh [´edinb¬r¬] oraş-port în N-E Marii Britanii (Sco ia). Catedrală gotică (sec. prelucrarea lemnului. ca oraş din 1232. deşerturi. Universitate. oraş în S-E României. lac tectonic în E Africii. în conurba ie. Édmonton Édward [´edw¬d] (Éduard) Eforíe Egée Egípt Éindhoven [´einhoov¬] oraş în S Olandei. centrul adm. . Comunică cu Marea Marmara prin strîmtoarea Dardanele . Pescuit. tropical-de-şertică (în V) şi mediteraneană (în N). sticlărie. Muzee. Căi rutiere: 47387 km. Vasile cel Mare (1870). Industrii (materiale de construc ii. Centru industrial: siderurgie. 850 mii loc. în bazinul Nilului . max. Centru balneoclimateric. conserve de carne etc. Ad. Márea ~. produse din sticlă. cafea. Institute de cercetări. Grădină botanică. mare la E de Marea Mediterană. República Arábă ~. uraniu. Centru industrial (siderurgie.15 mii km2. Nod de comunica ii. Universitate. bumbac. între peninsula Balcanică. Biblioteci. Muzee. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. repara ii mecanice. al provinciei Alberta . cuişoare. petrolieră. cîmpii de litoral. Suprafa a: 2. Biblioteci. marmură). între lacul Techirghiol şi Marea Neagră . tutun. prelucrarea lemnului. vanilie. 635 mii loc. doc. Reşedin ă regală (sec. manioc. Rafinării de petrol. Marea Mediterană şi Marea Roşie. At. Édineþ oraş în Republica Moldova. chimică (îngrăşăminte de fosfa i). în 1431. Importă maşini şi utilaje industriale. XI). Muzee. [´edm¬nt¬n] oraş în Canada. Exportă grafit şi alte minereuri. XII). Pireu . morărit.

Elsterul Negru . loc. la S-E de Tirana. Lungime: 1 165 km.5 mii km2. [i´liz¬b¬q] oraş în N-E SUA (New Jersey). Teatre. 110 mii loc. poligrafice. Între anii 1924 şi 1991 sa numit Sverdlovsk . turism. rulmen i. Afluen i: Vltava. Este legat prin canale cu alte sisteme hidrografice. Germania). Catedrală. produse alimentare. Observator astronomic la 4250 m alt. Universitate. Havel. material feroviar. Aplinism. Muzeu. aparataj electronic. capitala Republicii Autonome Kalmîkia. Ruinele unei cetă i medievale. medicamente. 93 mii loc.Ekaterinbúrg oraş în Federa ia Rusă. Ghe ari. Mare centru industrial: siderurgie. chimice. Nod de comunica ii. vulcan stins. oraş în S Ucrainei. Aeroport. în partea de E a mun ilor Ural . S-a mai numit Novorossiisk (1796–1802) şi Dnepropetrovsk (1927–1991). afluent pe dreapta al Prutului . Industria lemnului şi tutunului. Fondat în 1664. cel mai înalt vîrf din mun ii Caucaz (Caucazul Mare). alimentare. uşoară şi alimentară. palate neoclasice. Fondat în 1865. oraş în Federa ia Rusă. XVIII). fluviu în partea centrală a Europei (Cehia. construc ii de maşini grele. S-a mai numit Stepnoi (1944–1957). Relief muntos (alt. Palatul Potiomkin (sec. 1. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. pînă la 3000 m). mobilă. port la Oceanul Atlantic. Ekaterinosláv Elán Élba Elbasán (Elbasani) Élbrus Elistá Elizabéth Éllesmere [´elzmi¬] . Universitate. suburbia oraşului New York. insulă în N Arhipelagului Arctic Canadian. fabrică de mobilă. Nod de comunica ii. de produse alimentare (ulei de măsline). Industrie grea (siderurgie.38 mil. oraş în Albania. Nod feroviar. Lungime: 68 km. construc ii de maşini. pe rîul Iset . 85 mii loc. Întemeiat în 1723.19 mil. textile. Muzeu. Muzee. întreprinderi de prelucrare a petrolului. rîu în E României. Străbate regiunea colinară a Fălciului şi depresiunea Elanului . Suprafa a: 200. loc. Saale. uzine de materiale de construc ii. 5 642 m (la V) şi 5595 m (la E). Muzee. materiale de construc ii. de material feroviar). electrotehnice. Acoperit în mare parte cu ghea ă (1/3 din teritoriu). la N-V de insula Groenlanda . 1. Navigabil pe 947 km. cu două cratere la alt. situat pe Nipru . Sta iuni meteorologice. Teatre. mase plastice. Izvorăşte din Mun ii Sude i şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. şantiere navale. de ciment. Universitate. construc ii de maşini agricole. Centru industrial: siderurgie.

centrale termice. Culturi agricole: cafea. Sta iuni balneare renumite. între Guatemala. Climă tropicală. Expl. Suprafa a: 83. Se cultivă grîu. ciment.38 mil. Creşterea animalelor de rasă superioară (vaci. lapte praf). Emirátele Arábe Uníte . Căi rutiere: 4360 km. prelucrătoare şi de produc ie (mase plastice. sfeclă de zahăr. Exportă maşini şi utilaje industriale. fibre de agave. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. esături de bumbac şi de mătase. Limbi oficiale: germana. Căi ferate: 5 029 km Emília–Romágna [e´miilja ro´maha] regiune în N Italiei. Liechtenstein şi Italia. Creşterea vitelor (bovine. cu o cîmpie îngustă pe litoral. ceasuri. trestie de zahăr. bumbac. Germania. Activită i financiar-ban-care. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. piei. forestiere şi subterane (aur. Limba oficială: araba. porumb. stat în America Centrală. cereale.4 mil. în deosebi brînzeturi. cămile). Capitala: San Salvador . loc. Popula ia: 4 mil. Creşterea animalelor (ovine. păşuni alpine. Industrie energetică. susan. Relieful este reprezentat de o cîmpie de litoral şi deşertică. porumb. Recoltarea perlelor. Export intensiv de capital. stat în Europa centrală. franceza. grîu. în bazinul Volgăi inferioare. situat pe ărmul estic al Oceanului Pacific. situat între Fran a.4 mil. stat în S-E Peninsulei Arabe. legume. mei. produse alimentare. produse alimentare. producătoare de aluminiu. Popula ia: 6. Climă temperată (montană). peşte.6 mii km2. Relief predominant muntos şi de podiş. Pescuit. Construc ii de automobile şi maşini agricole. Turism dezvoltat. Honduras şi Oceanul Pacific. italiana. Admis în ONU la 9 decembrie 1971. porci). Flotă comercială. secară. Relief predominant muntos. produse chimice.: Bologna. Importă maşini şi utilaje industriale. Élton Elvéþia [´elt¬n] lac sărat (de origine tectonică) în Federa ia Rusă. Capitala: Abu Dhabi . aparate de precizie. Hidrocentrale. Vegeta ie: arbori de esen e pre ioase (30% din teritoriu). Păşuni şi fîne e naturale bogate. Exportă produse petroliere. motoare. Capitala: Berna . balsam de Perú. Suprafa a: 152–200 km2. construc ii de maşini (turbine. ceasornice. combustibili. Confederá ia Elve iánă . fibre sintetice. Climă tropicală deşertică. Sta iune balneologică. Popula ia: 7. Austria. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. mijloace de transport. extractivă (petrol. produse alimentare. minereuri neferoase şi de sulf). îngrăşăminte. pomi fructiferi. Suprafa a: 41. perle. măslini. brînzeturi. Limba oficială: spaniola. Căi rutiere: 12 539 km. retoromana (na ională). Popula ia: 2. Culturi agricole: citrice. cartofi. mărfuri de larg consum. limitată în E de mun i. În oaze se cultivă curmali. gaz lichefiat. îngrăşăminte chimice. gaze naturale). legume. aparate electronice. Centru adm. instrumente de precizie). Vegeta ie deşertică şi de oaze. caprine. situat pe ărmul Golfului Persic şi al golfului Oman . produse farmaceutice. Importă maşini şi utilaje industriale. Importă materii prime industriale.1 mii km2. bumbac. material rulant. mătăsuri. Suprafa a: 21 mii km2. suprafa a: 22. combustibili. loc. autovehicule. orez. loc. Izvoare minerale sărate. Întreprinderi textile şi alimentare. porumb. Căi ferate: 602 km. sfeclă de zahăr. orz.El Salvadór República ~. Ramuri industriale: hidroenergetică. loc.3 mii km 2. aluminiu. porcine). coloran i. fibre de bumbac. lînă. Exportă cafea. zahăr. tutun. mărfuri de larg consum.

218 mii loc. Muzee. În 148 î. produse din lemn. la V de mun ii Pind . Hr. uleiuri vegetale. A fost ocupată de turci în 1430. Creşterea animalelor (ovine). 1. Relief muntos. Hidrocentrală. Admis în ONU la 28 mai 1993. produse petroliere. de prelucrare a lemnului. Moschee (sec. cîmpii (în E şi N-E). împreună cu Macedonia. mei. Catedrală (sec. aparataj electrotehnic). Expl. de instrumente muzicale. Se varsă printr-un estuar în marea Kara. plante oleaginoase. Industrie extractivă (minereuri de fier. Relief predominant înalt: mun i (în S-E). Se cultivă cafea. Nod de comunica ii. Hr. Lungime: 4 102 km. Hr. institute de învă ămînt superior. în special zebu. Academie de Ştiin e. grîu). siderurgie. sare). de pielărie. Aeroport interna ional. regiune istorică în N-V Greciei şi S Albaniei. generatoare. Universitate. nichel. 276 mii loc. Exportă cafea.7 mii km2).: Ianina. Capitala: Asmara. Colegii. XIII). locomotive. de confec ii. mase plastice. alimentară.Eniséi fluviu în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). Catedrală gotică (sec. turbine. capitala Armeniei. constructoare de maşini de precizie şi instrumente optice.: 64 m . esături de mătase. Filarmonică. vi ă de vie. loc. Suprafa a: 25. Navigabil pe 2 870 km. Afluen i: Angara.28 mil. Tunguska. alimentară. Biserică (sec. Etiopia. electronică. VI–VII). Hidrocentrale. Zăcăminte de petrol. orz. Djibouti şi Marea Roşie. oraş situat pe rîul Razdan . motoare. ovine. XIII). Industrie metalurgică. produse alimentare. de încăl ăminte. siderurgică. platină. Érie Eritréea Erzurúm . XV). IV î. piei. Universitate. cămile). [´iiri] lac în America de Nord. Străvechea patrie a grecilor. cabaline. azbest. Hr. constructoare de maşini (automobile. Aeroport. Din 1913 apar ine Greciei. loc. construc ie de maşini (maşini-unelte. Climă tropicală. Limbi oficiale: tigrigna. Parcuri şi rezerva ii naturale. de gresii şi calcare. araba. Industrie electrometalurgică. produse de cauciuc sintetic. chimică. chimică. Universitate. Ad. apoi bizantină în 395 d.7 mii km 2. savane. pe ărmul Mării Ionice. cereale (porumb.5 mil. Suprafa a: 120 mii km2 (după unele surse 93. caprine. Oraş pr. bumbac. căi rutiere: 1 000 km. Nod de comunica ii. max. 243 mii loc. Centru industrial: metalurgie. oraş în E Turciei. de hîrtie. stat în N-E Africii. situat pe rîul Gera . aparataj electrotehnic). Căi ferate: 350 km. Navigabil. mărfuri de larg consum. la 174 m alt. (Erebuni ). constructoare de maşini. al landului Thuringia. aur. Popula ia: 340 mii loc. crom. Popula ia: 4. textilă. ovăz. cereale. Suprafa a: 9. la grani a dintre SUA şi Canada. în 724. titan. Port cu acelaşi nume la lacul Erie . Industrie extractivă (petrol). cupru. a devenit provincie romană. Nod de comunica ii. Epír Ereván Érfurt oraş în partea centrală a Germaniei. Teatre.2 mii km2. Pescuit. Vegeta ie: păduri de-a lungul rîurilor. doc. centrul adm. Importă maşini şi echipamente industriale. situat între Sudan. Cetate din 782 î. Regat în sec. At. Se cresc animale (bovine. Sediu episcopal (742).

1928. Produce ciment. de pielărie. materiale de construc ii. aridă). Eritreea. tricotaje. format prin unirea a două rîuri mari: Murat şi Karasu . porcine). de prelucrare a lemnului. Navigabil. doc. esături. fosforite. Parcuri na ionale. 1908. situat pe litoralul Mării Baltice. cultivarea cerealelor. Căi ferate: 782 km. cu păduri (pînă la 2000 m). Kenya. Mare centru industrial: metalurgia cositorului. Exportă cafea. în Golful Persic. tantal. Capitala: Tallinn. Căi rutiere: 14 820 km. Suprafa a: 45. fluviu în N Americii de Sud (Guyana). platină. Se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. turbării. IX. Somalia. produse agricole. km2. combustibili. produse alimentare. temperată. Întreprinderi textile. Pescuit de perle. bumbac. Popula ia: 1. Diametrul craterului principal: 400 m. de forma unui culuar lung de cca 200 km. 2 943 m). Popula ia: 67. produse de larg consum. vulcan activ în N-E Siciliei. e cunoscut din timpuri străvechi cu denumirea Mesopotamia . Căi ferate: 1 030 km. Relief de cîmpie cu zone mai înalte în S şi S-E. ciment. 1200 m).2 mii km2. de prelucrare a lemnului. 1169. 628 mii loc. Importă materii prime industriale. Se cresc vite cornute mari (zebu). stat în N-E Europei. între Sudan. trestie de zahăr. Limba oficială: amhara. mijloace de transport. utilaj industrial. mărfuri de larg consum. Turism.Éssen [´es¬n] oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). textile. piele şi produse din piele. Ramuri agricole: creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. specii de mlaştini. ovăz.7 mil. Climă tropicală diferen iată după regiuni (răcoroasă. cu o depresiune în E şi unele zone sub nivelul mării (–166 m). îngrăşăminte chimice. gaze naturale. Navigabil par ial (80 km). cu particularită i maritime în V. Relief predominant înalt. Lungime: 3 065 km. Vestigii arheologice. alimentară. República ~. Resurse naturale de subsol: şisturi bituminoase. At. Iriga ii.. sare de caliu). materiale din lemn pre ios. Capitala: Addis–Abeba .14 mil. îngrăşăminte). Regiunea dintre Eufrat şi Tigru. Industrie în dezvoltare: energetică. 1964 şi 1993. construc ii de maşini şi armament. XV). Iran şi se varsă. Vegeta ie: savane. Limba oficială: estona. loc. turbă. Erup ii puternice în anii 475 şi 396 î. chimică. cămile. în sec. loc. cai. Industrie extractivă (minereuri aurifere. în Italia. traversează Turcia. hîrtie. legumicultură. Siria. sticlărie. produse petroliere. Admis în ONU la 13 noiembrie 1945. textilă. Importă maşini şi utilaje industriale. Climă temperată. Produce energie electrică. Vegeta ie: păduri de conifere (circa 40% din teritoriu). Acoperit cu vii şi livezi (pînă la alt. 1669. stat în E Africii. Suprafa a: 1. autovehicule. uleiuri vegetale. Culturi agricole: arbori de cafea. între Federa ia Rusă şi Letonia. textile. cereale (mei. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. păduri. Turism. Catedrală (sec. Izvorăşte din podişul Armeniei . 1950. fluviu în S-V Asiei. Sta iune de observa ie vulcanologică (la alt. plante oleaginoase. prelucrătoare a materiei prime industriale şi agricole. împreună cu Tigru .5 mil. Hr. Djibouti. cel mai înalt din Europa: 3 340 m. grîu. aparate şi utilaje electrotehnice şi radiotehnice). Lungime: 1010 km. Exportă aparate şi utilaje electrotehnice. Essequíbo Estónia [ese´kibo] Etiópia Étna Eufrát . oi. Pescuit. sorg). Căi rutiere: 28 mii km. lemn. ocupînd şi numeroase insuli e în Marea Baltică. constructoare de maşini (excavatoare. păşuni alpine. situat la N de ecuator. cu podişuri în S-E şi N-V. porumb. produse chimice (mase plastice.

118 mii loc. Universitate. 9°30´ long. 35 mii loc.2–15 mii km2. Eurásia Európa Évansville Everést Évora [´evura] Éxeter [´eks¬t¬] Éyre Faénza [´e¬] [fa´entsa] Faisalabád Fálkland [´foolkl¬nd] Fálkland Famagústa . de produse alimentare (bere).: Port Stanley . Este populat de cca 3. oraş în E Ciprului. loc.Eupatória oraş în Ucraina (Crimeea). măsline. Descoperit de navigatorul englez J. Muzeu etnografic. ocupînd 36. Centru industrial (metalurgie.5 mil. Industrie extractivă (huilă). 280 mii loc. oraş în N-E Italiei (Emilia–Romagna). Davis în 1592. Vîrful ~. Chomolungma. alimentară. sticlărie. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. textile. format de Europa şi Asia. Mont Blanc ). lac sărat în S Australiei. medie 300 m. produse alimentare). port la Marea Mediterană. care se întinde de la N spre S. km2). Vînătoare de balene. la S-V de Ravenna. alimentare. Suprafa a: 10. de la Peninsula Iberică (Capul Roca . Muzeu de ceramică (1908). Nod de comunica ii. 36° lat. biserici).4 mil. (cca 3/4 din popula ia globului). Popula ia: 728 mil. Catedrală (sec. Izvoare cu ape termale. oraş în Portugalia central-sudică. Străvechi centru de ceramică (sec. Monumente de arhitectură cultă (biserici. Viteza: 1–2 km/h. XIV. mobilă. Industrie textilă. de hîrtie. catedrală. pe 6 000 km. Relief muntos. XII–XIV). vin. situat pe Ohio . de aici denumirea produselor de faian ă). Centru adm. 101. În cuprinsul ei se află 44 de state. oraş în N-E Pakistanului. Universitate. Temperatura apei: 4–15 °C. Suprafa a: 12. continent în emisfera nordică. moschee). alt. 1. 56 mii loc. 40 mii loc. Climă oceanică. Pescuit. Sta iune balneoclimaterică. produse chimice şi alimentare). port la Marea Neagră. V) pînă în N-E mun ilor Ural (67°20´ long.2 mii loc. Popula ia: 2. E). ovine. Catedrală (1474).85 miliarde loc. Export de citrice. în conurba ie. Administrat de Marea Britanie. în conurba ie. Turism. frigidere) produse chimice. Vestigii romane. Universitate. Întreprinderi ale industriei uşoare (textile. Relief variat (alt. Nod de comunica ii. mănăstiri. Suprafa a: 8. Centru agricol. Centru comercial. arhipelag în S-V Oceanului Atlantic. şi de la V spre E. Pînă în 1979 s-a numit Lyalipur .2 km2. textile. încăl ăminte. pe 4 000 km. oraş în S-V Marii Britanii (Anglia). de la Peninsula Scandinavică ( Capul Nord . vf. uleiuri vegetale) şi cultural (muzeu de artă. [´ev¬nzvil] oraş în partea centrală a SUA (Indiana). max. km2. metalurgică (aluminiu). în peninsula cu acelaşi nume. mase plastice. 71°11´ lat. comercial (export de cereale.2 mil. N). Vegeta ie de tundră. lîngă ărmul de E al Americii de Sud. Nod de comunica ii. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. 4 807 m. la E şi S-E de ărmul Americii de Sud.3 mii loc. loc. Pescuit. v. N) pînă la Peninsula Iberică ( Capul Tarifa . tutun. port la Marea Mînecii. curent marin rece în S-V Oceanului Atlantic. între continent şi arhipelagul Falkland. denumire recentă pentru ansamblul continental.7% din suprafa a uscatului (54. Se cresc bovine. constructoare de maşini (automobile. de pielărie şi încăl ăminte.

5 mii loc. Oraş pr. Climă continentală excesivă. K. Păşuni alpine.: 170 km. Popula ia: 50 mii loc. Viticultură. Aeroport interna ional. oraş în Ucraina (Crimeea). Industrie chimică (mase plastice. mobilă.Farc´ãu Fayetteville [´fejetvil] cel mai înalt vîrf din Mun ii Maramureşului. oraş în N Italiei (Emilia–Romagna). Popula ia: 80 mii loc. Universitate (1867).: Fergana. Export de lînă. port la Marea Neagră. Turism.. Fondat în sec. Din 1951 administrată de Libia. Culturi irigate: bumbac.: 1961 m.: Sebha . VI î. Pescuit. a materialelor de construc ii. între arhipelagul Fiji. Muzeu. Suprafa a: 550 mii km 2.6 mii km2. alimentară (conserve de peşte. Sta iuni balneare. 275 mii loc în conurba ie. Aivazovski“. Namangan.: 2 544 m (vf. mare în S-V Oceanului Pacific. Catedrală (1135).4 mii km2. Suprafa a: 2. Relief vulcanic. Centru industrial (construc ii de maşini. Ad. castel (1385). Monumente de arhitectură cultă (musulmană). Kîrgîzstan). Climă umedă. Muzeu. FãgãrẠFãgãrẠFeodósia Ferganá Feroe Ferrára [ferr´ara] Fes [fèss] Fézzan Fíji . Mún ii ~. Braşov). Pescuit. Turism. Vînătoare de balene. oraş în E SUA (Carolina de Nord). produse chimice). Nod de comunica ii. ocupată de arabi în 665. Universitate (din anul 859). produse alimentare) şi comercial. Andijan. Muzee. Nod de comunica ii. Industrie de prelucrare a metalelor. chimică. Noua Zeelandă şi Kermadec . încăl ăminte. Lungime: cca 300 km. textilă. XVII–XVIII). biserici (sec. Lă ime max. vopsele. 45. Noua Caledonie. vin). Turism. textile. Suprafa a: 2000 km2. 86 mii loc.max. aluminiu. Termocentrală. Hidrocentrală. Vestigii arheologice. depresiune intramontană în Asia Centrală (Uzbekistan. la V de Kerci. Moldoveanu . orez. situat pe rîul Cape Fear . Fondat în sec. situat pe fluviul Pad . păşuni alpine. 550 mii loc. Galeria de artă “I. Creşterea ovinelor. situat pe rîul Olt . Nod de comunica ii. de cherestea. : 6638 m. Oraşe pr. regiune de deşert şi oaze în S-V Libiei. oraş în N Marocului. sticlărie. cel mai înalt din România). Păduri de conifere. Zăcăminte de petrol. [´fid…i] Márea ~. Centru industrial (mobilă. [´ferœ] arhipelag (22 in-sule) în N Oceanului Atlantic. Universitate (sec. produse alimentare. Cetate-cas-tel (sec. masiv muntos în Carpa ii Meridionali. peşte. Suprafa a: 1. XV–XVIII). Tadjikistan. de parfumuri. Hr. Industrie de prelucrare a metalelor. Alt. Provincie romană din anul 19 î. îngrăşă-minte). în bazinul rîului Sîrdaria . Hr. Alt. între rîurile Olt şi Dîmbovi a . Teritoriu danez cu autonomie internă. mase plastice. XIV). textile. alimentară. Pomicultură. max. Păstorit. 150 mii loc. VII. de mobilă. la grani a cu Ucraina. palate. municipiu în România (jud. între Islanda şi Marea Britanie. de pielărie.

mobilă. banane. Păduri cu arbori de esen e pre ioase (45% din teritoriu). crom. Meşteşugărit (ceramică. mangan. Suprafa a: 300 mii km2. Relief de coline şi mun i. Popula ia: 84. Importă maşini şi utilaje industriale. arbori de cauciuc. Pescuit. încăl ăminte. cu cîmpii intramontane şi de litoral. Turism. cupru). Capitala: Manila . minereuri de fier şi crom. textile). Climă tropicală umedă. argint. broderii). mijloace de transpor Filipíne Márea Filipínelor . lactate). Helsinki. uleiuri. orez. max. stat în S-E Asiei. Exportă zahăr. Vegeta ie tropicală şi de savană. ulei de cocos. produse din lemn. Ad. Limbi oficiale: engleza. lemn şi materiale de lemn. majoritatea de origine vulcanică. mangan). conserve de peşte. cărbuni. în arhipelagul Fiji.5 mil. bananieri. cuprinzînd insulele arhipelagului Filipine (cca 7 100). de cacao. bata i.: 115 m. Păduri (70% din teritoriu). . aur. loc. República ~. minereu de fier. Se mai cultivă sorg. Porturi: Sankt-Petersburg. între arhipelagul Japoniei. uleiuri vegetale. Lungime: 400 km. Pescuit. cocotieri. mobilă. zinc. Exportă cafea. abaca (cînepă de Manila). Suprafa a: 18. cu cîmpii aluviale. Climă tropicală şi subecuatorială musonică. Industrie extractivă (aur. televizoare. Rezerva ii naturale. constructoare de maşini. echipamente electronice. spaniola. Ad. argint. ulei de copră. Produce energie electrică.: 5 860 m. platină. produse chimice şi alimentare (zahăr. două dintre ele fiind cele mai mari: Viti Levu şi Vanua Levu. producătoare de materiale de construc ii. porumb. tutun. ceai. mare în V Oceanului Pacific. peşte. Planta ii mari de trestie de zahăr. stat insular în S-V Oceanului Pacific. tutun. min. între Finlanda. Se cresc bovine. fijiana. orez. km 2. Popula ia: 856 mii loc. animale. Tallinn. de natură vulcanică. Rusia şi Estonia.Fíji República ~. frigidere. rezerva ii naturale. porcine. Suprafa a: 5. autovehicule. ovine. Limbi oficiale: tagalog (filipineza). Suprafa a: 30 mii km2. parcuri na ionale. zahăr. de prelucrare a materiei prime industriale (a metalelor şi petrolului) şi agricole (fabrici de zahăr. produse chimice. pălării de paie. de cafea. parcuri na ionale. Industrie extractivă (minereu de fier. Filipíne Fínic Gólful ~. aur. ananaşi. mercur. Importă petrol.5 mil. max. Şantiere navale.3 mii km2. maşini şi utilaje industriale. mijloace de transport.: 10 265 m. arahide. ciment. cereale. insula Taiwan şi Filipine. cupru. Relief în general muntos. care cuprinde cca 800 de insule. echipamente electrice şi electronice. engleza. Ad. Capitala: Suva. golf la Marea Baltică.

Olanda şi Fran a (partea de N). regiune naturală în V Europei. între insulele Flores şi Sulawesi (Indonezia). parcuri na ionale (peste 1000). Relief de cîmpie.Finlánda República ~. Produce echipamente electronice şi electrotehnice. Agricultură intensivă (cereale. fabrici de hîrtie. în 1580. doc. cartofi. mobilă. cobalt. Norvegia. trestie de zahăr. în conurba ie. produse lactate (unt. hidroenergetice. bumbac. fabricarea produselor textile. Agricultură (cereale. Florianópolis Florída (Flórida) Florída . mobilă. blănuri. Biserici (sec. Ierarh Nicolae (1807). şantiere navale. Important centru industrial (metalurgie. aparate de precizie şi electronice. oraş în N Italiei (Toscana). Nod de comunica ii. Federa ia Rusă şi Marea Baltică (Golful Finic şi Golful Botnic). reşedin ă a raionului Floreşti. Suprafa a: 115 mii km2. plante tehnice). Centru adm. Suprafa a: 152 mii km 2. de ceramică şi sticlă. Aeroport interna ional. caşcaval). oraş în Republica Moldova. Este locuită predominant de flamanzi. biserica Sf. Întreprinderi de prelucrare a metalelor şi a materiei prime agricole (zahăr. Ramuri industriale: construc ii de maşini. 20000 loc. păsări) Se cultivă secară. Suprafa a: 115 mii km2. Păduri întinse (72% din teritoriu). situat pe rîul Răut. Vechiul nume: Destêrro . la 127 km N de Chişinău. Mitrofan (1853). biblioteci.5 mii km 2. ovăz. Bogate resurse naturale: minereuri de fier. loc. Culturi agricole: citrice. reni. automobile. cu zone muntoase în N şi cu cîmpii litorale. muzee. conserve). prelucrarea lemnului. ciment. Industrie agroalimentară. 642 mii loc. Vînătoare. Turism. de marochinărie. Catedrala Sf. por elan. de produse alimentare. rutier). Muzeu. suedeza. Suprafa a: 3. fructe. Sta iuni balneare. legume. hîrtie. piei. palate (sec. textile. alimentare. Popula ia: 5. Climă boreală.19 mil. crom. 420 mii loc. şi de coline. cereale. Relief de cîmpie joasă. al statului Santa Catarena. forestiere. mare în bazinul Oceanului Pacific. stat în N Europei. Turism. Limbi oficiale: finlandeza. Climă subtropicală (în N) şi tropicală umedă (în S. nichel. constructoare de maşini electrice. Ferme de animale cu blănuri pre ioase. cu numeroase lacuri. tutun. com insulă daneză în Marea Baltică. vanadiu. Importă maşini şi utilaje industriale. utilaje pentru industria forestieră. materiale şi produse lemnoase. chimică. medie: 1 830 m. Oraş pr. cuprinzînd teritoriile statelor Belgia. ovine. Ad. Celebră şcoală de artă (în sec. Este centrul adm. între Suedia. Popula ia: 466 mii loc. sfeclă de zahăr. max. tutun. Pescuit. peninsulă în S-E Americii de Nord. Se cresc bovine.: Odense. port la Oceanul Atlantic. Pescuit. Popula ia: 14 mil. XIII–XVI). Universitate. Suprafa a: 338. Ad. XIII–XV). Universitate (1321).) stat în S-E SUA. porcine. Pescuit. porcine. Este separată de Cuba prin strîmtoarea Florida . tutun. Export de cereale. între golful Mexic şi Oceanul Atlantic. Fiónia Flándra Florénþa Flóres Floréºti Márea ~. orz. în conurba ie. Nod de comunica ii (feroviar. Ramuri industriale: extractivă (fosforite). loc.: 5140 m. încăl ăminte). Exportă produse electronice. titan. În agricultură predomină creşterea vitelor pentru carne şi lapte (bovine. creşterea animalelor).1 mii km2. At. situat pe rîul Arno . Rezerva ii naturale. celuloză şi hîrtie. chimice.: Tallahassee. oraş în S-E Braziliei. XI–XIII). Capitala: Helsinki . produse chimice. Relief relativ neted.

zahăr. chimică. Ad. max. 1.4 mil. alimentară (whisky). Aeroport interna ional. Nod de comunica ii. Foggia Fonséca [fõ´seka] Forli Formósa Fortaléza [forta´leza] Fort-de-France [for-d¬-fr´¾¾s] Fránkfort [´fræhkf¬rt] Fránkfurt pe Main Fránkfurt pe Óder oraş în E Germaniei (Brandenburg). Teatru. Tîrguri interna ionale. aparate electrotehnice. a cauciucului. în conurba ie. Primărie (sec. laminator de sîrmă. oraş în partea centrală a Italiei (Emilia–Romagna). industrie electronică. Centru industrial (construc ii de maşini. tricotaje. Galerie de pictură. 104 mii loc. motoare electrice. încăl ăminte. oraş în E păr ii centrale a SUA. centru adm. oraş în partea centrală a Germaniei (Hessen). bumbac. 160 mii loc. Monumente istorice. Bazilica San Mercuriale (sec. Muzeu arheologic. Nod de comunica ii. Amapala. produse chimice şi alimentare). oraş în S-E Italiei (Puglia). al statului Kentucky. textile. Muzeu arheologic. cafea) şi comercial (export de cafea. mecanică. doc. produse chimice şi alimentare). Teatre. . în conurba ie. textilă. al jud. zahăr. de pielărie. textile. 30 mii loc. port la Marea Caraibilor. mobilă. în conurba ie). Important centru industrial: construc ii de maşini. încăl ăminte. oraş în N-E Braziliei. Aeroport interna ional. centrul adm. XV). doc. textilă. (1. de mase plastice. Aeroport interna ional. 110 mii loc. Lungime: 65 km. Universită i. 170 mii loc. centru adm. pe coasta Americii Centrale. 660 mii loc. alimentară. Universitate. XII–XIII). Colegiu (1886). turnătorie de fontă. ca tîrg în 1546. la S de Ravenna. Muzee. port pe fluviul Oder . At. Catedrală (sec. Palatul comunal (sec. Industria lemnului.95 mil. golf la Oceanul Pacific. fructe. XV–XVII). oraş în N-E Argentinei. rom. textile. conserve. port la Oceanul Atlantic. poligrafică. chimico-farmaceutică. situat pe rîul Milcov . Întemeiat în 1604 şi denumit ini ial Fort-Royal . Construc ii de utilaj greu. de mobilă. 101 mii loc. alimentară. port pe fluviul Main . Nod de comunica ii. Vrancea. zahăr). Muzeu. al statului Ceará. 88 mii loc. Fabrici de încăl ăminte. XI. Monumente istorice. Centru industrial (aparate electrice. Nod de comunica ie.: 27 m. al provinciei Formosa. Honduras i Nicaragua. Porturi: La Unión. între El Salvador. Academie de artă. în sec. Biserici. fabrici de confec ii şi tricotaje. centru adm. Catedrală. repara ii de maşini agricole. alimentară. Pia ă de cereale şi lînă. Pescuit.Focºáni municipiu în E României. Fondat în 1609. Industria hîrtiei. Industrie electronică. Centru industrial (construc ii de maşini. oraş în N-V insulei Martinica . loc. loc. XII). Universitate. port pe rîul Paraguay. Turism. Casa Goethe. At.

Lă ime: 50 m. Şantiere navale. loc. Produse din mătase naturală şi artificială. Turism. Industrie extractivă (huilă). ară puternic dezvoltată. Alt. Ínsulele ~. în conurba ie. textilă şi de confec ii. oraş în Japonia la poalele vulcanului Fuji Yama . Sta iuni meteorologice.8 mii loc. Suprafa a: 551. Vegeta ie: păduri (25% din teritoriu). hîrtie. comună în Republica Moldova (rn. Parc na ional. a hîrtiei. pe ărmul de N al Africii (Tunisia). Capitala: Paris. Climă temperată. Ultima erup ie: în 1707–1708. Italia. oraş în V Elve iei. textilă. fîne e (25%). Mun ii Jura în E. bauxită. Elve ia. În agricultură predomină creşterea vitelor (bov Franz Jóseph [frants´jozef] arhipelag în Antarctica. Suprafa a: 480 km 2. capitala statului Sierra Leone. huilă. săruri de potasiu. Catedrală (sec. în conurba ie. Lungime: cca 100 km. Prelucrarea metalelor şi lînei. situat între Spania. port la strîmtoarea Tsushima. Complex monastic. Posesiune a Federa iei Ruse. locomotive. Marea Mînecii. avioane. constructoare de maşini (automobile. stat în V Europei. păşuni alpine. loc. Biserică (sec. Sta iuni balneare.: 3776 m. Suprafa a: 16 mii km2. Alt. XVIII). Industrie extractivă (minereuri de fier. oceanică şi mediteraneană. Popula ia 20 mii loc. siderurgică. XIX) construită pe locul unui schit de lemn (din sec. Limba oficială: franceza. Turism. Călăraşi). capitala statului Tuvalu. Universitate. în S-V ării. Industrie chimică. gaze naturale etc. Freetown [´friitaun] Fribourg [fri´buur] Frísce Frumoása Fuégo Fúji [´fudji] Fúji Yáma Fúkui Fúkuoka Funafúti Gabès . Ultima erup ie: în 1991. metale rare. Universitate. port la Oceanul Pacific. vulcan activ în Guate-mala. la N-V de Nagoya. citrice. siderurgică. aparatură electrotehnică. oraş în Japonia (Kyûshû). Luxemburg. Germania. mase plastice. centrul adm. format din 187 insule. produse chimice şi alimentare (ciocolată). Universitate. 228 mii loc.Fránþa República ~. Belgia.). port la Oceanul Atlantic. Este considerat munte sacru. elicoptere. oraş în Japonia (Honshû). alimentară. Monaco şi Marea Medite-rană. Acoperit de ghea ă. Export de minereu de fier. Temple. petrol. a cauciucului. 1. Este cea mai mare ară din Europa Occidentală. max. Nod de comunica ii. cu zone colinare.3 mil. electrotehnică. Relief cu caracter divers: Mun ii Pirinei în S-V. 530 mii loc. Mun ii Alpi în S-E. constructoare de maşini. Export de copră. vulcan stins în Japonia la 90 km S-V de Tokio.). Aeroport interna ional. alimentară (ulei de palmier). textilă. cacao. Pescuit. Muzeu etnografic. lan de insule în S şi în S-E Mării Nordului. XIII–XV).: 620 m. pe atolul cu acelaşi nume. golf în Marea Mediterană. Fondat în 1787. vagoane. diamante. Alt. prelucrarea pielei. produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (orez. cauciuc). nave. podişul Ardeni în N şi N-V. 260 mii loc. 2. chimică (fibre sintetice. în N mării Barents . legume). cîmpii pe ărmurile maritime şi oceanice etc. 36 mii loc. la S-V de Berna. cărbune. Centru industrial (construc ii de maşini. Oceanul Atlantic. Turism. artizanat (por elan). Universitate.9 mil. hîrtie. Marea Nordului. al cantonului Fribourg. sateli i etc. hidroenergetică. Popula ia: 59. Muzee.: 3763 m.5 mii km2.

Republica Congo şi Oceanul Atlantic. vopsele). Teatre. Siret şi Prut (cursurile inferioare). produse alimentare. cacao. Gaboróne capitala Botswanei. construc ii navale. Se învecinează cu Guineea Ecuatorială. Turism.). Centru pomicol.Gabón República Gobonéză. centru adm. Suprafa a: 7. cacao. Relief de podiş şi mun i (în centru. rutier). bananieri. la grani a cu republica Moldova. confec ii. produse de lemn. Căi ferate: 668 km. situat în N peninsulei Eyre . Creşterea animalelor (bovine. uleiuri.3 mil. textilă. Festival interna ional de umor (anual). Alcătuit din 61 de insule şi insuli e ( Isabela. aur. siderurgică (o el. Universită i. arahide. Relief vulcanic. Gala i . 330 mii. Universitate. Planta ii de trestie de zahăr. forestieră şi de prelucrare a lemnului. Industrie extractivă (minereuri de fier. miniere). Aparatură electronică şi electrotehnică. cosmetice şi alimentare. ananaşi.a. Popula ia: 1. mobilă. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Relief de cîmpie şi de podiş. loc. trestie de zahăr. 91 mii loc. Întreprinderi meşteşugăreşti. aur. la 950 km de ărmurile Ecuadorului. Climă temperat-continentală. legumicultură. Turism. produse chimice. port pe stînga Dunării. Termocentrală. Turism. floarea-soarelui. Vegeta ie: păduri dese (4/5 din teritoriu) şi de savană. între Dunăre. stat în V Africii Centrale.7 mii km2. Gala i. Popula ia: 645 mii loc. Turism. Pescuit. Apicultură. loc. port la Marea Neagră. Căi rutiere: 7518 km. laminate). Climă ecuatorială. Biserici (sec. Suprafa a: 267. Exportă materiale prime industriale. ovine). Importă maşini şi utilaje industriale. gaze naturale). mangan. cafea. Sta ie de cale ferată. Suprafa a: 8 mii km2. Suprafa a: 4466 km2. Industrie extractivă (petrol. de maşini şi utilaje industriale. uraniu. arahide. feroviar. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. porumb. Aeroport. bere. Siderurgie. Culturi agricole: manioc. traversat de ecuator. 139 mii loc. constructoare de maşini (agricole. textile. Nod de comunica ii. Nod de comunica ii (fluvial. . Parc na ional. situat pe rîul Iantra . plante furajere). petrol). Se produce ciment. produse alimentare. combustibili. unul dintre principalele oraşe din S ării. confec ii. Camerun. căruia îi apar ine din 1832. Capitala: Libreville . textile. Muzee. Grădină zoologică.5 mii loc. XVII). produse din piele. fildeş. Pescuit. Catedrală. Centru adm. în N şi E) şi de cîmpie litorală mlăştinoasă (în V). fontă. Limba oficială: franceza (uzuală: bantu/fang). orez. Gábrovo Gágra Gairdner Galálapagos Galáþi Galáþi municipiu în E României. conserve. Poligrafie. [´ge¬dn¬] lac sărat în S Australiei. Popula ia: 10 mii loc. unt. oraş în Georgia (Gruzia). bata i. Monumente. 27.7 mii km 2. Comer intensiv. alimentară. jude în E României. Viticultură. mijloace de transport. Santa Cruz ş. prelucrarea metalelor şi lemnului (mobilă).: mun. arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific. (1999). petrol. încăl ăminte. Muzeu. Sta iuni balneoclimaterice. Piscicultură. oraş în Bulgaria. al jud. la 111 m alt. Fernandina. chimică (lacuri. Zonă agricolă (grîu. porumb.

ilmenit. floarea-soarelui. Suprafa a: 378 km2. sorg. Importă maşini şi utilaje industriale.: Auch . VI de basci.: Santiago de Compostela . Zonă agricolă (citrice. Exportă arahide. Populată din sec. Relief de cîmpie şi coline. formînd estuarul Gironde . măslini. Planta ii de cocotieri. Limba oficială: engleza. Centru adm.: Comrat. Considerat rîu sacru. Muzee. manioc. Pescuit. XII–XIV). Întreprinderi agroalimentare.4 mii km2. Tîrguri anuale de animale (iulie). loc. în N-V mun ilor Carpa i (Polonia. Oraş pr. loc. oraş în S SUA (Texas). nuci de cocos. regiune istorică în partea centrală a Europei. populată în mare parte de găgăuzi. Creşterea animalelor (bovine. Capitala: Banjul . Se varsă în Oceanul Atlantic. Zonă agricolă (grîu. Produse agricole: arahide (50% din venitul na ional). se uneşte cu Brahmaputra şi se varsă în Golful Bengal. mărfuri de larg consum. de prelucrare a petrolului.Galícia [ga´liqia] regiune în N-V Spaniei. Suprafa a: 11. ovine). stat în V Africii. Turism. Centru adm. forestiere. orez. Garónne Gascónia Gáza Gãgãuzã Gãína Múntele ~. Admis în ONU la 21 septembrie 1965.85 mii km2. Popula ia: 3 mil. fîşie litorală pe ărmul Mării Mediterane. mei. pe teritoriul Indiei şi Bangladeshului. cereale). Lungime: 650 km. pe ărmul Oceanului Atlantic. alimentară. Izvorăşte din mun ii Himalaya. Universitate (la Comrat). Suprafa a: 1. Pescuit. Lungime: 1200 km. porumb. Centru adm. República ~. Viticultură. Popula ia: 165 mii loc. Culturi agricole: grîu. mijloace de transport. ovine). forestiere. Suprafa a: 29. de cupru. Pescuit. Izvorăşte din mun ii Pirinei. Ucraina). Galíþia Gálveston [´gælvistn] Gámbia Gámbia Gánge fluviu în S Asiei. la N-E de peninsula Sinai şi la V de Israel. plante tehnice. Popula ia: 1. aflată mai tîrziu în componen a Poloniei (din 1352) şi a Austriei (1772–1918). Industrie metalurgică. secară. Viticultură. Principat al Rusiei Kievene. Creşterea animalelor (bovine. porumb. Climă tropicală. bumbac. iar apa lui – miraculoasă şi purificătoare. Unitátea Teritoriál-Administrativã ~ regiune în S Republicii Moldova. Şantiere navale. Monumente. 64 mii loc. culme muntoasă în S Mun ilor Bihorului. textilă. porumb. .4 mil. între Senegal şi Oceanul Atlantic. [ga´ron] fluviu în S-V Fran ei. la izvoarele rîului Arieşul Mic . Lungime: 2 700 km (3 090 km după alte surse). fabrici de covoare. Popula ia: 675 mii loc. orz. port la golful Mexic. Vegeta ie specifică tropicală: păduri-galerii. plumb. combustibili. Expl. produse alimentare. Universitate.: 1 486 m. cartofi. apoi independent (sec. staniu. provincie istorică în S-V Fran ei. Senegalului şi Gambiei. Relief de cîmpie. ceară. savane.: Gaza . pe teritoriul Guineii. fluviu în Africa Occidentală. Pomicultură. Industrie agroalimentară. Alt. se uneşte cu fluviul Dordogne şi se varsă în Oceanul Atlantic. Căi rutiere: 2 386 km. Expl. a cimentului. formînd o comunitate autonomă. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. legume).3 mii km2. ovăz.

oraş în S-V Elve iei. Aeroport interna ional. chimică. 253 mii loc. instrumente de precizie. Bază militară. Aeroport interna ional. stat în S-E SUA. oraş în insula Grand Cayman (Marea Caraibilor). în special de locomotive. Suprafa a: 153 mii km 2. Lungime: 70 km. At. muzee. Turism. Aeroport. produse chimice. lac în Mun ii Alpi. zahăr. palate). Industrie extractivă (bauxită). in. textile. Castel (sec. Turism. produse alimentare). capitala Guyanei. max. iută). Catedrală (sec. Culturi agricole: porumb. XIII–XV). Universitate. catedrală. Ad. tutun. X.: Atlanta .Gdañsk oraş în N Poloniei. la grani a dintre Elve ia şi Fran a. produse chimice şi alimentare. electrotehnică. 808 mii loc. monumente istorice. orez.92 mil. Şantiere navale. XII–XIII). construc ii de maşini. Centru industrial (ceasornice. al cantonului Geneva. arahide. Nod de comunica ii. 174 mii loc. grădină botanică). Turism. Grădină botanică. Industrie alimentară (conserve de peşte). [hent] oraş în N-V Belgiei. în conurba ie. textilă. Construc ii de maşini. 469. catedrală. IX–XII). Suprafa a: 582 km2. Nod de comunica ii. Centru adm. petrochimică. Palatul Artushof (sec. port în golful Gdañsk (Marea Baltic ă). Turism. comercial (export de cafea. cu vechi tradi ii (bumbac. diamante) şi cultural (universitate. Biserici gotice (sec. prelucrarea lemnului. Popula ia: 6. port la Oceanul Atlantic. cînepă. de prelucrare a lemnului.5 mii loc. cacao. Sta iuni climaterice. Şantiere navale. bumbac. centrul adm. Nod de comunica ii. 200 mii loc. în valea Ronului . Export de cărbune şi cocs. constructoare de maşini şi utilaje. mare port în golful Genova. [´gdinja] oraş în N Poloniei. a hîrtiei şi postavurilor. pe ărmul lacului cu acelaşi nume. Pescuit. Muzee. în sec. port important situat pe canalul Leie şi fluviul Schelde. At. loc. 15 mii loc. textile şi alimentare) şi cultural (academie de arte. doc. Turism. XIV). Nod de comunica ii.: 309 m. în sec. Monumente de arhitectură. mare biserică de lemn. Centru industrial (prelucrarea lemnului. a celulozei şi hîrtiei. aparataj electrotehnic. institut de muzică. oraş în N-V Italiei (Liguria). produse chimice şi alimentare) şi bancar interna io-nal. doc. Industrie textilă. VII. Gdýnia Genéva Genéva Genóva Gent Geórgetown [´d…ood…taun] Geórgetown Geórgia . Institu ii de învă ămînt superior. Muzee. port la golful Gdañsk. 232 mii loc. textile. Export de produse alimentare. Centru industrial (siderurgie. tractoare şi nave. în conurba ie.

Austria. Importă maşini şi utilaje industriale. pomicultură. Fără popula ie stabilă. Viticultură şi vinifica ie. Climă subtropicală şi temperată. cu masive muntoase ce depăşesc rar alt.8 mil. constructoare de maşini (aparataj şi utilaj electronic. Sînt dezvoltate creşterea animalelor (bovine. Geróna . ovine. Vegeta ie: păduri de foioase (41% din teritoriu). stat în S-V Asiei. Belgia. Căi ferate: 1 570 Geórgia de Sud Germánia teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. Relieful ării este reprezentat de trei mari zone naturale: Cîmpia Germaniei de Nord . alimentare. loc. XI–XIV). citrice. maşini electrice). de mangan. Biserici (sec. hîrtie). vinuri. Alazan ).). Relief muntos. mijloace de transport. vi ă de vie. Azerbaidjan. citrice. secară. legume. de 1000 m. orz. ceai. República Federálă ~. Capitala: Berlin . primul loc în lume). sericicultura. porcine. de ciment. Olanda şi Marea Nordului. hîrtie. Capitala: Tbilisi .). Popula ia: 83. Principalele culturi agricole: ceai. mase plastice. În agricultură predomină creşterea animalelor (bovine. de stepă şi subtropicală.7 mii km2. Luxemburg. Catedrală gotică (sec. alimentară. stat în Europa Centrală. ape minerale). Exportă ceai. avicultura. Suprafa a: 69. Suprafa a: 3750 km2. strunguri. cu regiuni plane (în V) şi şiruri de coline morenice (în E). zona prealpină şi alpină ( Cîmpia Rinului. Ramuri industriale: expl. Relief predominant muntos ( Caucazul Mare. Cîmpia Germaniei Centrale . esături de lînă. plumb. sfeclă de zahăr. Rafinării de petrol. Vegeta ia: păduri de conifere (28% din teritoriu). Climă oceanică. chimice. celuloză. încăl ăminte.2 mil. (1996). Vîrf marcant: Kazbek (5033 m alt. energetică (centrale electrice nucleare). nave). produse ale industriei constructoare de maşini. Cehia. Alpii Bavariei ş.Geórgia (Gruzia) República ~. cereale. vopsea. zinc. electronice. vinuri. caprine). XII–XIV). Administrat de Marea Britanie. Suprafa a: 357 mii km 2. Întreprinderi ale industriei textile. chimice. cu cîmpii depresionare (Colhida. 71 mii loc. siderurgică. chimică (coloran i. format dintr-un grup de insule vulcanice. energetică. Marea Baltică. Armenia. ovăz). Limba oficială: germana. Viticultură. Principalele ramuri industriale: extractivă (lignit. combustibili. tricotaje. Turcia şi Marea Neagră. Caucazul Mic ). Fran a. coniacuri. Elve ia. produse chimice (îngrăşăminte de azot. Cahetia. Polonia. maşini-unelte. situat la cca 2 275 km S-E de Falkland. Muzeu arheologic. Popula ia: 5. mătase şi bumbac. metalurgică (ocupă locul al treilea în produc ia mondială de o el). cartofi. siderurgie. tutun. textilă. produse alimentare (conserve. loc. Climă de tranzi ie de la temperatoceanică (în N-V) la cea continentală (în S-E). a. porumb. Pesc [he´rona] oraş în N-E Spaniei (Catalonia). produse farmaceutice). ovine) şi produc ia de cereale (grîu. constructoare de maşini (autocamioane. Limba oficială: georgiana/gruzina. învecinat cu Federa ia Rusă. păşuni montane (25%). fibre sintetice. situat între Danemarca.

teatre. Relief de podiş (alt. Popula ia: 303 mii loc. textile. produse petroliere. max. Pînă în 1840 s-a numit Kumairi . ovine. monumente istorice. ciocolată. Pescuit. Relief în mare parte de şes. arhipelag în partea central-vestică a Oceanului Pacific (Micronezia).: 9. de aur (de aici denumirea ării dată de englezi – Gold Coast (Coasta de Aur ). de laminare a aluminiului.5 mii km2. oraş în N-V Armeniei. care leagă Oceanul Atlantic cu Marea Mediterană. Căi ferate: 953 km. Turism. loc. bananieri. Gílbert [´gilb¬t] Giúrgiu . Creşterea animalelor (bovine. plante oleaginoase. por elanuri. Construc ii de nave fluviale. Denumirea antică: Coloanele lui Hercule . bauxită. mărfuri de larg consum. Sta iune balneară. în 1840–1924 –Aleksandropol . confec ii. oraş în N Spaniei (Asturia). lac de acumulare în Republica Moldova. Climă tropicală. Exportă cacao-boabe (30% din produc ia mondială). Giurgiu . porumb. de ciment. pe ărmul Golfului Guineii. jude în S României. Căi rutiere: 40 mii km. cu păduri ecuatoriale (în S-E). în 1924–1991 – Leninakan .25 mil. păsări). Lă ime: 14–45 km. între Marele Deşert de Nisip (în N) şi deşertul Victoria (în S). porcine. Posesiune a statului Kiribati. Lungime: 65 km. legumicultură.5 m. Întreprinderi de asamblare a automobilelor. max. Importă maşini şi utilaje industriale. muzee. produse alimentare. gaze naturale. materiale de construc ie. Centru industrial (construc ii de maşini. mei. creşterea animalelor). Export de copră. Limba oficială: engleza (na ională – akan). sticlărie. Suprafa a: 286 km2. bumbac. două teatre. stat în V Africii Centrale. Lungime: 8. cu podişuri (în N şi V) şi o cîmpie litorală (în S). min.: 1 180 m. Climă temperat-continentală. Universită i. Ghidighíci Ghiumrí Gibraltár Gíbson Gijón [hi´hon] strîmtoare între Europa (Spania) şi Africa (Maroc). lemn de esen e pre ioase. Se învecinează cu Coasta de Fildeş. Lácul de acumuláre ~. igarete). Turism. minereu de mangan. galerie de pictură. materiale de construc ii. mangan. produse alimentare) şi cultural (institu ii de învă ămînt superior. Centru industrial (siderurgie. sorg. la grani a cu bulgaria. Admis în ONU la 8 martie 1957. de prelucrare a lemnului şi pieilor. repara ii navale. rutier). în N Dunării. Centru adm. monumente arhitectonice. 263 mii loc. pe cursul mediu al rîului Bîc . Petrol. textile. Popula ia: 20. Burkina Faso. produse alimentare. Ad.Ghána República ~. Expl. Lă ime: 800 m. lîngă com. deşert în V Australiei. Suprafa a: 238.5 km. textile. caprine.: mun. Oraşul a fost puternic afectat de cutremurul din 1988. Vatra (pînă în 1991 s-a numit Ghidighici ). de diamante. Se mai cultivă manioc. Culturi agricole: arbori de cacao şi de cauciuc. Vegeta ie de savană. tutun. Suprafa a: 3 526 km2. aur. Relief de cîmpie. Capitala: Accra . Togo şi Golful Guineii. Ad. muzeu etnografic. Creşterea animalelor. port în golful Biscaya (Oceanul Atlantic). Popula ia: 68 mii loc. vestigii arheologice). Ad. apicultură. între 300–500 m). Zonă agricolă (cereale. Institu ii de învă ămînt.: 200 m. cereale. Palate (sec. mobilă. 123 mii loc. arahide. format prin construirea unui baraj în 1963. XIV–XVI). Nod de comunica ii (feroviar. diamante.

în 1527. Relief muntos (în N şi N-V). Construc ii de maşini (locomotive. Grădină botanică. petrochimică. Viteza medie: 3–9 km/h. aparataj electrotehnic). Pod peste Prut. Întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă. Vegeta ie săracă (saxaul. At. Pînă în 1932 s-a numit Ulala . port pe rîul Soj . alt. în 1142. a fost răstignit Isus Hristos. Popula ia: 398 mii loc. Oaze (în V). Lungime: 1 465 km. unde. Produse industriale: energie electrică. confec ii. Rar populată. 14 mii loc. 505 mii loc. Suprafa a: 5. colină lîngă Ierusalim. Climă temperat-continentală. Sector zootehnic. electrotehnică. fructe. oraş în S-E Republicii Belarus. oraş în Federa ia Rusă. Climă continentală excesivă. Industrie agroalimen-tară. Podiş pietros şi nisipos (alt. Universitate (1451). 688 mii loc. încăl ăminte. tamarix). cultură şi artă. doc. km2. maşini-unelte. oraş în N-E Marii Britanii (Sco ia). calcare. pe cursul de mijloc al Jiului. Teatre. 48 mii loc.Giurgiuléºti Glásgow [´glæsgou] comună în S-V Republicii Moldova (rn. doc. Gorj Górno-Altáisk . confec ii.6 mii km2. capitala Republicii Autonome Altai. regiune în S-V Siriei. Direc ia principală: S-V–N-E. Apicultură. legume. jude în S-V României. de suprafa ă (24°–28°C). Lă ime: 75–250 km. izvoare minerale. Repara ii navale. textilă. Înăl ímile ~. Culturi agricole: cereale. Centru adm. reşedin ă a raionului Glodeni. petrol. al regiunii Gomel. aparate electroteh-nice) şi alimentare (carne). oraş în V Republicii Moldova. mobilă. Relief de podiş înalt (alt. Ocupată de Israel în 1967. conform religiei creştine. Arhanghel Mihail (1895). cca 2 200 m). Glodéni Góbi (Shámo) Godávari Golán Gólfstrom [´golf¿trom] Golgóta Gómel (Hómel) curent oceanic cald. cherestea. de prelucrare a metalelor şi lemnului. Suprafa a: cca 2 mil. XII–XVI). Influen ează clima unor ări litorale din N-V Europei. metalurgie. gaze naturale. textile. Centru vamal de frontieră. frigidere. formînd o deltă. Este considerat fluviu sacru. Institu ii de învă ămînt superior. Nod de comunica ii (feroviar. pînă în 1948 – Oirot-Tura . max. situat pe fluviul Clyde . Port. At. eliberată de trupele siriene în 1973 şi anexată de Israel în 1981. situat pe rîul Maima . situat pe rîul Glodeanca . Se varsă în golful Bengal (Oceanul Indian). Cahul). Iriga ii. ciment. Biserica Sf.: Tîrgu-Jiu. 3500 loc. mare regiune deşertică şi semideşertică în partea central-estică a Asiei (Mongolia. Resurse naturale: cărbune. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. Suprafa a bazinului: 290 mii km 2. Par ial navigabil. Mari şantiere navale. Catedrală gotică (sec. rutier). China). maşini-unelte). alimentară. centrul adm. fluviu în India. Turism.: 2 500 m). At. Galerie de artă. medie: 900–1200 m. tricotaje. în N Oceanului Atlantic. cu zone subcarpatice (în partea centrală) şi sectoare de cîmpie colinară (în S). în 1616. Institu ii de învă ămînt. Muzeu etnografic. Cunoscut din 1513. Aeroport interna ional. Institut pedagogic. doc. la 168 km N-V de Chişinău. chimică.

Grădină botanică. textilă. Parcuri na ionale. Se cultivă cereale. televizoare. militar. I î. Importă maşini şi utilaje industriale.: Visby . bauxită. Suprafa a: 3. esături. Gótland Göttingen [´gœtihg¬n] oraş în partea centrală a Germaniei (Saxonia Inferioară). zinc. Turism. coniac. sfeclă de zahăr. citrice.Hr. textilă.). Clădiri gotice (sec. Instrumente optice şi aparatură fotografică. păşuni (39%). alimentară (zahăr). nichel. plumb. bumbac. Se cresc ovine. Grădină botanică. combustibili. jud. Mare centru industrial: şantiere navale. sfeclă de zahăr. de tutun. Rezerva ii naturale. economic şi religios al statului dac (sec. 228 mii loc. Metalurgia aluminiului. Popula ia: 11 mil. electroenergetică. Marea Ionică şi Marea Mediterană. Planta ii de măslini. chimică. ulei de măsline. insulă suedeză în Marea Baltică. marmură. învecinat cu Albania. chimică. Capitala: Atena . Bulgaria. Popula ia: 60 mii loc. cartofi. Industrie metalurgică. Aeroport interna ional. situat pe rîul Genil . în conurba ie). Institut politehnic. Edificii din sec. măsline şi ulei de măsline. tutun. Universitate. Centru adm. Monumente arhitectonice (sec. oraş în S-E Spaniei (Andaluzia). principalul centru politic. aparataj electric. încăl ăminte. Creşterea animalelor (bovine. Marea Cretei şi Marea Ionică. XIII–XVIII). Suprafa a: 132 mii km2. ovine). bumbac. Industrie extractivă (lignit. Granáda [gra´naada] Grãdiºtea Muncélului Grécia República Elénă . frigidere. caprine. cărbune. Muzee. textile. Fondat în 1619. situat pe fluviul Tamisa . orez. crom. loc. Industrie cinematografică. hîrtie. vinuri. Pe aici trece meridianul zero (primul meridian). Vechi observator astronomic (1675–1958). Muzee. esături. Vegeta ia: păduri montane sărăcăcioase (15% din teritoriu). XVII–XVIII). 258 mii loc. (716 mii loc. Turism. stafide. autovehicule. Limba oficială: greaca. bovine. loc pe teritoriul satului Grădiştea de Munte din România (com. [´grinid3] oraş în Marea Britanie (Anglia). Pescuit intensiv. Produce o el.Hr. argint. Relief predominant muntos (4/5 din teritoriu). conserve. Orăştioara de Sus. cartofi. 135 mii loc. Greenwich . metalurgică. Exportă bauxită. Climă temperat-ma-ritimă. Cuprinde şi numeroase insule (cca 2000) din Marea Egee. Climă tropicală şi mediteraneană. Operă (1859). citrice. cu zone de cîmpie în N. XVII–XVIII. Hunedoara). XV–XVI). ară agrar-industrială. stat în S-E Europei.Götebórg [gœt¬´borj] oraş în S-V Suediei. Turcia. în apropierea Londrei. port la strîmtoarea Kattegat . mangan. tutun. aluminiu.–I d. chibrituri. Păduri de conifere. Centru cultural şi artistic. situat în partea sudică a Peninsulei Balcanice. construc ii de automobile (firma "Volvo"). Universitate. 444 mii loc. la S-E de ărmul Scandinaviei. alimentară. vi ă de vie. magnezit). petrol. porumb. unde au fost descoperite vestigiile Sarmizegetusei Regia. Universitate. Macedonia. Marea Egee.1 mii km2. Monumente arhitectonice (sec. Principalele culturi agricole: grîu. Aşezarea a fost distrusă de romani în timpul ultimului război daco-roman (105–106).

Zăcăminte de cărbune. Fondat în 1531. Ad. XVIII). Popula ia: 55 mii loc. bumbac. Grigoriópol Groenlánda Groenlándei Gróznîi Guadalajára [gwadala´hara] oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia-La Mancha). biserică din sec. Par ial navigabil. Nod de comunica ii. Întreprinderi agroindustriale. al statului Jalisco. criolit. hîrtie. Căi rutiere: 1 050 km. Palat (sec. insulă în N Oceanului Atlantic (cea mai mare de pe glob). loc. de petrol. oraş în Republica Moldova. Universitate. de ciment. creolo-portugheza). bunuri materiale de larg consum. km2. Industrie metalurgică. textile. Pod roman şi apeduct. nucşoară. în special eschimoşi. XI–XVI). oraşul a fost distrus în mare parte. Aeroport. Monumente arhitectonice (sec. Climă arctică şi subarctică. cacao.24 mil. XIII. rutier). pe o insulă de origine vulcanică – Grenada (suprafa a: 305 km2) – şi altele mai mici. situat între Oceanul Atlantic şi Marea Caraibilor. oraş în Federa ia Rusă. (1996). acoperit în mare parte cu ghe ari (cca 80%). zinc.5 mii loc. Se cultivă banane. încăl ăminte. cunoscute cu denumirea Grenadinele meridionale. alimentară. Limba oficială: engleza (uzuale: creolo-engleza. Pescuit intens. plumb. esături. întreprinderi alimentare.: 1 445 m. cacao-boabe. în conurba ie. muzee). Comuni-că cu Oceanul Atlantic şi Marea Norvegiei. Guadalajára Guadalquivír [gwadalki´biir] . declanşate de Rusia împotriva cecenilor. la N-E de Madrid. combustibili. ovine). Admis în ONU la 17 septembrie 1974. km2. hîrtie. Lungime: 657 km. sticlă. 63 mii loc. Márea ~. textile. nuci de cocos. Capitala: Saint George ´s . oraş în partea central-vestică a Mexicului. Iriga ii. situat pe malul stîng al Nistrului. textile. alimentare). ceramică. Relief muntos. Islanda şi arhipelagul Spitsbergen. între insulele Groenlanda. Climă oceanică subtropicală. mijloace de transport. XVI). În urma opera iunilor militare. situat pe rîul Henares . Exportă nuci de cocos. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ). centrul adm. Fondat în 1792 pe locul fostei aşezări rurale Ciorna . Muzee. Vegeta ie de tundră. Expl. Vegeta ie: păduri tropicale. Construc ii de maşini. Ad. nucşoară. fluviu în S Spaniei. citrice. Centru de cercetări nucleare. Suprafa a: 2. Nod de comunica ii (aerian.2 mil. produse din piele şi alimentare) şi cultural (palat din sec. ciment.. Centru industrial (construc ii de automobile. constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi electronice). Importă maşini şi utilaje industriale. max. Produse industriale: chimice. 405 mii loc. 401 mii loc. Grenóble [gr¬´nobl] oraş în S-E Fran ei (Dauphiné).2 mil. 11. Func ionează mici întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole (textile. trestie de zahăr. Aeroport. Universitate. Creşterea animalelor (reni. XV. capitala republicii Autonome Cecene. Catedrală (sec. la 60 km E de Chişinău. Hidrocentrale. 2. med. banane. Suprafa a: 344 km2. Podiş mărginit de lan uri muntoase (în E şi V). mare în bazinul Oceanului Arctic. Popula ia: 100 mii loc. Aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă în 1968.Grenáda stat insular în arhipelagul Antilele Mici. petrochimie. Turism. aparataj electrotehnic. Suprafa a: 1.: 4845 m. Universitate (1792). grafit. situat pe rîul Isère .

ceasuri) şi alimentară. Supr. vanilie. Se cresc bovine. tutun. Administrat de SUA. bananieri. Suprafa a: 109 mii km2. teritoriu insular în V Oceanului Pacific. rom. banane). zinc. Relief predominant muntos. stat în America Centrală. Admis în ONU la 21 noiembrie 1945. Centru industrial (metalurgie. textile. cacao. igarete. Centru adm. lemn şi materiale din lemn pre ios. Catedrală. tricotaje. produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de cafea. trestie de zahăr. Fondat în 1819. Universitate (1867). port la Oceanul Pacific. stibiu. şi de cîmpie litorală. bumbac. mercur. El Salvador şi Oceanul Pacific. Centru adm. República ~. Honduras. bananieri. ciocolată). bunuri de larg consum. bata i. Exportă cafea. porcine. Căi rutiere: 13. Turism. Climă tropicală. 1. format de insula cu acelaşi nume din Arhipelagul Marianelor . situată la 2 200 km S de Tokio (Japonia). crom) şi de prelucrare a materiei prime agricole. cu subsol vulcanic. Industrie uşoară (textile. porumb. . Vegeta ie bogată: păduri de esen e pre ioase (50% din teritoriu) şi de savană. Căi rutiere: 2 384 km. bata i. Guayaquíl [gwaja´kil] oraş în Ecuador.6 mil. bumbac. cafea. format de un grup de insule din arhipelagul. Climă tropicală umedă. manioc. Climă tropicală. alimentară (zahăr. Vegeta ie silvică şi de savană. Capitala: Guatemala . Culturi agricole: cocotieri. Se cultivă trestie de zahăr. (1998). Vegeta ie bogată. Industrie textilă. Fabrici de zahăr. cu cîmpii litorale relativ înguste şi joase. situat între Mexic.: Agaña . cafea. Belize. zahăr. Turism. ovine. wolfram. cupru. Pescuit.: Basse-Terre . manioc.3 mil. porumb. Pescuit. biserică (sec. [guadi´ana] fluviu în Peninsula Iberică (Spania.3 mii km. prelucrarea lemnului. Iriga ii. Par ial navigabil (93 km). Bază maritimă şi aeriană. Suprafa a: 549 km2. Relief de platou. Antilele Mici (Marea Caraibilor). ananaşi. aur. Popula ia: 145 mii loc. rafinării de petrol. trestie de zahăr. Limba oficială: spaniola. rom. bananieri. Se cultivă arbori de cafea şi de cacao. argint. arbori de cafea şi de cacao. 218 mii loc. legume. Căi rutiere: 1690 km. Căi ferate: 1 139 km. Fondat în 1530. Industrie extractivă (petrol. mijloace de transport. Exportă banane. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ). cacao. Portugalia). Administrată de Fran a. loc. utilaje industriale.Guadelúpa teritoriu insular în Oceanul Atlantic.: 1780 km2. Nod de comunica ii. citrice. Aeroport interna ional. Marea Caraibilor. Guadiána Guám Guantánamo Guatemála oraş în S-E Cubei. Importă combustibili. Popula ia: 440 mii loc. Popula ia: 13. orez. loc. zahăr. XVI). banane. Rafinării de petrol. ananaşi. Lungime: 840 km.

Se cultivă orez. cafea. Căi rutiere: 2 682 km. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. orez. susan. orez.: 240 m). max. manioc.: 1 500 m). legume. Guinéea-Bissáu República ~. Ad. banane. Côte d'Ivoire. nuci de cocos. golf al Oceanului Atlantic. km2. 3008 m). textile.78 mil. Suprafa a: 28. Suprafa a: 245. Predomină produc ia de cafea. alt. bananieri. mei.5 mii km. creşterea animalelor şi opera ii bancare. Se cultivă cacao. Climă tropicală. 600–900 m. Expl. Importă maşini şi utilaje industriale. porumb. Căi ferate: 662 km. la ărmul Golfului Guineii. mei. manioc. produse de alumină. autovehicule. cafea. Climă ecuatorială umedă. diamante. în lungul ărmului de V al Africii Ecuatoriale.: 6360 m. abanos. mobilă. tutun. citrice. palmieri. Se cresc animale. max. Pescuit. de podiş (în S) şi de cîmpie litorală (în V). porumb. Exportă minereu de fier. Limba oficială: franceza. banane. de ciment şi alimentară. materiale lemnoase. combustibili. Importă mijloace de transport. Cuprinde şi grupul de insule Bijagos (cca 60) din apropierea litoralului. arahide. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (mahon. Exportă peşte (2/3 din tot exportul). Exportă cacao-boabe. Capitala: Malabo. Limba oficială: spaniola. Capitala: Conakry . lemn.35 mil. Relieful ării reprezintă o cîmpie continentală joasă (alt. peşte. stat în V Africii. vi ă de vie. uşoară şi de prelucrare a materiei prime agricole. Popula ia: 1. bunuri de larg consum. diamante). forestiere. alt. Corisco. Popula ia: 498 mii loc. bata i. ulei de palmier. învecinat cu Guineea-Bisau. Admis în ONU la 12 decembrie 1958. cocotieri. Suprafa a: 1. ovine. manioc. bazată pe agricultură. între Camerun şi Gabon. max. arahide. tutun.5 mil. în special ovine. produse agroalimentare.1 mii km2. Suprafa a: 36 125 km2. bovine. Relief variat: regiuni de munte. arbori de cauciuc. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime vegetale şi animale. max. Pescuit. . combustibili. Guineea şi Oceanul Atlantic. produse alimentare. Se mai cultivă trestie de zahăr.9 mii km 2. Guinéii Gólful ~. bauxită. Capitala: Bissau. Annobón.Guinéea República ~. Se cresc bovine. Limba oficială: portugheza. Admis în ONU la 17 Guinéea Ecuatoriálã República ~. păduri de podiş. arbori şi plante de savană. Elobey. străbătută de rîuri şi acoperită de numeroase mlaştini. Climă tropicală umedă. Sierra Leone şi Oceanul Atlantic. bauxită. stat în Africa de Vest. Liberia. Relief de podiş (în partea continentală. Se învecinează cu Senegal. Industrie de prelucrare a lemnului (cherestea. loc. arahide. În componen a sa intră teritoriul continental Rio Muni şi insulele Fernando Póo. Industrie extractivă (minereu de fier. bananieri. Senegal. Principalele ramuri economice sunt agricultura şi exploatările forestiere. Căi rutiere: 4 150 km. combustibili. stat în Africa de Vest. Economie slab dezvoltată. Vegeta ie bogată: păduri tropicale. orez. produse alimentare. caprine. caprine. Importă maşini şi utilaje industriale. Pescuit. Căi rutiere: 28. aur. citrice. Popula ia: 7. mijloace de transport. Mali. banane. okoumé). placaje). loc. bunuri de larg consum. de cîmpie pe litoral şi de mun i vulcanici pe insule (alt. pe coasta Oceanului Atlantic. cafea. utilaje industriale.

extractivă (cupru. crevete. bananieri. Sediul mai multor organisme interna ionale. Guyána Guyána Francézã Háarlem Habárovsk Hága . Relief variat: o cîmpie joasă pe litoral. Exportă bauxită. învecinat cu Surinam. alumină. mangan. At. 300–500 m). mobilă etc. orez. aparataj şi echipament electronic. zahăr. Relief de podiş colinar (alt. doc. în conurba ie). la 7 km E de ărmul Mării Nordului. rom etc. tutun. porcine. de prelucrare a lemnului. Climă subtropicală umedă. calcare). X. Nod de comunica ii (feroviar. Oraş din 1905. porumb. palate (sec. Căi rutiere: 7 200 km (după alte surse 5 700 km). tutun. aur. cacao. În regiunile de savană se practică creşterea vitelor (bovine. [gai´aana] República (Cooperatístă) ~. produse chimico-far-maceutice. alimentară). situat pe ărmul Oceanului Atlantic. construc ii de maşini de transport. 152 mii loc. poligrafică. a materiei prime agricole (zahăr. Produce motoare. În cîmpia litorală se mai cultivă trestie de zahăr. prelucrarea lemnului şi petrolului. rom. doc. Turism. orez. XIV–XVII). construc ii şi repara ii navale. doc. port pe fluviul amur . Parc dendrologic. între Brazilia şi Surinam. 2 771 m). Admis în ONU la 20 septembrie 1966. [´haarlem] oraş în V Olandei. 615 mii loc. Suceava). reşedin ă regală şi a administra iei de stat. o zonă muntoasă în V (alt. turbă. Turism. mangan. planta ii de bata i. stat în N Americii de Sud. Monumente arhitectonice vechi (sec. Pescuit. de bauxită (locul al treilea în lume). Culturi agricole: trestie de zahăr. Suprafa a: 215 mii km2. combustibili. lactate). Popula ia: 115 mii loc. în 1097. alimentară (conserve de fructe şi legume. At. textilă. Administrat de Fran a. alimentare). cabluri. un podiş străbătut de rîuri în S (alt. teritoriu în N-E Americii de Sud. bunuri de larg consum. Industria lemnului (cherestea. minereuri de fier. textilă. chimică. Întreprinderi de prelucrare a lemnului de esen e pre ioase. oraş în V olandei. ovine). strunguri. manioc. construc ii de maşini. în 1490. XIV). orez. Căi ferate: 187 km (după unele surse numai 88 km).Gúra Humórului oraş în România (jud. Vegeta ie: păduri (3/4 din teritoriu). Monumente: biserică gotică (sec. planta ii de arbori şi plante tropicale. mobilă). În apropiere se află mănăstirile Vorone (1488) şi Humor (1530). Venezuela şi Oceanul Atlantic. XVII). situat pe rîul Moldova . columbit. peşte. rutier). 300–500 m) şi de cîmpie litorală.: Cayénne . automobile. chimică. Teatre. Fabrici de sticlărie.). Ramuri industriale: metalurgie. Capitala: Georgetown . (686 mii loc. 17 mii loc. Aeroport. de produse farmaceutice. Importă maşini. Parfumuri. alimentară. Centru floricol (din sec. Centru industrial (şantiere navale. Brazilia. Fondat în 1652. cafea. XIII–XVII). electronică şi electrotehnică. materiale de construc ii. Muzeu etnografic. Expl. porumb. utilaje şi semifabricate industriale. Suprafa a: 91 mii km2. 447 mii loc. Popula ia: 857 mii loc. Muzee. forestiere. Centru adm. Expl. port la Marea Nordului. textile. ananaşi. Vegeta ie: păduri de lemn pre ios. lemn şi materiale lemnoase pre ioase. produse alimentare. Limba oficială: engleza. Muzee. Nod de comunica ii. Industrii (metalurgică. citrice. diamante. At. Pescuit. în sec. oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient).

Creşterea animalelor şi păstorit în mun i. Pescuit. Industrie alimentară (conserve de peşte). loc. Se cultivă grîu. combustibili. argint (nevalorificate). constructoare de nave. automobile şi aeronautice. Academie de Arte frumoase. de confec ii. Universită i. produse chimice. textile.9 mii km2 . cupru. Construc ii de maşini (strunguri) şi utilaje electrotehnice. filatură de bumbac. alimentară. rom. în S-E Siberiei. Important centru industrial (metalurgie.7% din teritoriu) şi savane. Expl. tutun. bananieri. loc. Vegeta ie: păduri de pini şi de esen e pre ioase (3. Pescuit.). molibden. doc. bata i. 1. situat în V insulei Haiti . constructoare de maşini (vagoane. Aeroport. construc ii de ma-şini-unelte. Pescuit. XIX). montaj de automobile. plante furajere. [´hal¬] oraş în Germania (Saxonia Superioară). port pe fluviul Saale . Centru industrial (metalurgie. cacao. forestiere. molibden. (1998). confec ii. orez. Hai Phong Haíti Hakásia Hákodate Hálifax [´hælifæks] Hálifax Hálle . República ~ (Hakásă) . fosforite etc.Háifa oraş în N-V Israelului. Universitate(1694). [haj´oh] oraş în N-E Vietnamului. republică în Federa ia Rusă. conserve de peşte) şi comercial (export de cereale. filatură şi esătorii de lînă şi bumbac. Popula ia: 7. esături. XIV–XVI). cacao. bunuri de larg consum. porcine. Muzeu maritim. Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Universitate. lemn de esen e pre ioase.). montaj de automobile. resurse bogate de cupru. oraş în Marea Britanie (Anglia).55 mil. tricotaje. porumb. ciment. între Republica Dominicană. 250 mii loc. textilă. zahăr. At. Căi ferate: 354 km. Nod de comunica ii. Suprafa a: 27 750 km2. Monumente arhitectonice (biserică din sec. port la strîmtoarea Tsugaru . construc ii şi repara ii navale. utilaje. port la Oceanul Atlantic. produse chimice şi alimentare. primărie din sec. 332 mii loc. de încăl ăminte. Căi rutiere: 4 000 km. plumb. Muzeu. Aeroport. oraş în S-E Canadei. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. trestie de zahăr. aparataj electronic. República ~.: Abakan. tutun). biserică (1750). 320 mii loc. sticlă. prelucrarea cauciucului. la 50 km N-V de Leipzig. muzeu maritim etc. 88 mii loc. ciment. Centru industrial (metalurgie. ceramică. conteinere). institut politehnic. Capitala: Port-auPrince. încăl ăminte. rafinării de petrol. de cărbuni. Exportă cafea. Turism. produse alimentare). de prelucrare a petrolului. confec ii. Industrie metalurgică. Se cultivă cafea.47 mil. Construc ii navale. minereuri de fier. uleiuri eterice. textile) şi prelucrătoare de materii prime agricole (uleiuri eterice. oraş în N Japoniei (Hokkaidô). Industrie metalurgică. Centru adm. creola haitiană. cîmpii şi podişuri (în partea centrală) şi cîmpii de litoral (în V). Monumente arhitectonice (sec. XV. ară agrară. produse alimentare. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. aparataj electric. Importă produse industriale finite (maşini. Rafinării de petrol. Limbi oficiale: franceza. Suprafa a: 61. zahăr. bumbac. porumb. stat în America Centrală. port la Marea Mediterană. Muzeu. port în delta fluviului Hong Ha. aur. 115 mii loc. Catedrală (1749). sticlă) şi cultural (universitate. cărbune. Creşterea animalelor (bovine. Popula ia: 586 mii loc. rom. macarale. în 806. Climă tropicală. aur. Sta iune balneoclimaterică. Aeroport. ovine). Mici întreprinderi industriale (de alumină. Relief: masive muntoase (în S-E). echipamente).

5 mil. electrotehnică şi electronică. oraş-land în N Germaniei. Suprafa a: 6639 km2. lignit. XV–XVIII). de aur. XI–XV).35 mil. loc. Se cultivă cereale. Aeroport. încăl ăminte. 320 mii loc. Expl. regiune autonomă în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). . poligrafie. pe platoul Matabele (la 1 473 m alt. de autovehicule. prelucrarea lemnului. textile. Nod de comunica ii. Ad. Relief în mare parte muntos. Ad. capitala Vietnamului. (2. alimentare). Monumente arhitectonice (sec. Nod de comunica ii. XVI–XIX). produse chimice şi alimentare) şi cultural (universitate. Mare port interna ional. financiar (opera ii bancare) şi comercial. aparataj electrotehnic. Hantî-Mansíisk . Aeroport. Aeroport. Creşterea animalelor. Mausoleul lui Hô şi Min. Nod de comunica ii. port pe fluviul Leine . produse alimentare (alcool. şcoli generale. Muzee. Se produce mobilă. Universitate. Temple. fier. Suprafa a: 523 mii km 2. Muzee. construc ii de maşini. Expl. Important centru industrial (metalurgia neferoaselor. institute de cercetări. lemnului. mobilă. ceramică. produse chimice şi alimentare). produse chimice şi alimentare).8 mil. oraş situat pe fluviul Hong Ha . Centru adm. Miercurea-Ciuc . pirite. 1. rafinării de petrol. rulmen i. centru adm. Zăcăminte de fier. sare gemă. Academie de muzică şi teatru. de huilă.Halmahéra Hámburg mare de origine tectonică în v Oceanului Pacific. loc.2 mil. în conurba ie). constructoare de maşini grele. Muzee. Universitate. Mureş şi Tîrnave . cupru. pagode (sec. textile. maşini-unel-te. 527 mii loc. Hámilton [´hæmilt¬n] oraş în S-E Canadei. Nod de comunica ii. Întreprinderi industriale (de prelucrare a metalelor. Industrie metalurgică. monumente arhitectonice din sec.: 3 225 m. loc. produse alimentare). port pe rîul Songhua Jiang . marmură. montaj de automobile. avioane. loc. Suprafa a: 755 km2. Licee. cartofi. suprafa a: 75 mii km2. de petrol şi gaze naturale. Grădina botanică. Aeroport. locomotive şi vagoane. produse chimice şi alimentare. operă. grădină zoologică.. prelucrarea metalelor şi a lemnului. 3. construc ii de maşini. Aeroport. Important centru industrial (metalurgie şi siderurgie. 2. medie: 1110 m.: or. cauciucului. chimicofarmaceutice. plumb. între insula Halmahera şi Noua Guinee . comer . Popula ia: 345 mii loc. pe cursurile superioare ale rîurilor Olt. Climă temperat-continentală. Fondat în 1890. Universitate. textile. plante furajere. textile. hîrtie. oraş în N-E Chinei. Popula ia: 1. max. situat pe fluviul Elba . Centru industrial (siderurgie. Centru adm. Grădină botanică. Grădină botanică. (1998). poligrafie.). gaze metan. prelucrarea lemnului. Nod de comunica ii. Mare centru industrial (construc ii de tractoare. Turism. aparataj electrotehnic şi instrumente de precizie. oraş în N Germaniei. bere. Universitate tehnică. Catedrale. port la lacul Ontario .59 mil. al landului Saxonia Inferioară. Ramuri industriale: metalurgie.: mun. capitala Republicii Zimbabwe. Hanói Hanóvra Hántî-Mansíisk Haráre Harbín Harghíta jude în România. textile. tricotaje. lactate). Aeroport. Popula ia: 1. tractoare. construc ii de automobile. muzee. de automobile.7 mil. avioane. Expl.

Nod de comunica ii. centru adm. metalurgie.22 mil. confec ii. orez. Vestigii arheologice. Institut de astronomie şi fizică nucleară. rafinării de petrol. de esături de bumbac. Navigabil. Academie de ştiin e. XVII). afluent pe dreapta al Elbei . bananieri. în conurba ie. chimică. arhipelag britanic în Oceanul Atlantic (Sco ia). rutier). cafea. la 29 km S-V de Ierusalim. Primul reactor nuclear din Marea Britanie (1947). construc ii navale şi de automobile. Hárwell Hásselt [´haawl] [fr. utilaj minier. locomotive. Ramuri industriale: şantiere navale. 1. Centru industrial (metalurgia neferoaselor. Climă subtropicală oceanică. 2. port la strîmtoarea Florida. bumbac). Monumente arhitectonice: biserică (sec. arhipelag în partea central-nordică a Oceanului Pacific. Hawáii Hebríde Hébron Heidelberg [´haid¬lberk] oraş în S-V Germaniei. Lungime: 341 km. instrumente de precizie. cafea. Institut oceanografic. Turism. Centru adm. textilă. Conform tradi iilor creştine. Popula ia: 100 mii loc. Nod de comunica ii (aerian. loc. electronice. vagoane. de ciment. produse alimentare (zahăr. Lungime: 1636 km. Trece prin Berlin. Păstorit. alimentară.6 mii loc. prelucrarea petrolului. Navigabil. încăl ăminte. Teatre. XVII–XIX). feroviar. pe rîul Necka. XVIII). 1. poligrafie.7 mii km2. Pescuit. format prin unirea rîurilor Heta şi Kotui .: ´aselt. alimentare. primărie (sec. Industrie constructoare de maşini (tractoare. strunguri. Aeroport interna ional. Pescuit. întreprinderi electrotehnice.: Honolulu. cupru. alimentare) şi comercial (pia ă pentru zahăr. Suprafa a: 16. Palatul Ekaterinei (sec. produse chimice.63 mil. XVII). Se varsă în Marea Laptev. Artizanat. Culturi agricole: trestie de zahăr. Universitate (1805).5 km 2. de piele. oraş în N-V Fran ei (Normandia). constituind cel de-al 5-lea stat al SUA. Turism. Relief muntos. Biserici (sec. XVII. Fondat în 1517. al regiunii Harkov. capitala Cubei. Fondat în sec. aparataj electroteh-nic şi electronic). Pescuit. Vechi centru religios. aparataj electrotehnic). Brandenburg. Muzee. de tutun. flam. port comercial şi pentru călători. rom). produse textile. pe rîul Demer. 68 mii loc. la 68 km E de Bruxelles. aici se află mormîntul lui Avraam. ananaşi. igarete. Relief muntos vulcanic. alimentare) şi comercial. Popula ia: 1. Produce mobilă. format din cca 500 de insule. 140 mii loc. plumb. Catedrală (sec. Grădină botanică.: ´has¬lt] localitate în Marea Britanie (Anglia).Hárkov oraş în E Ucrainei. XI–XV). loc. cafea. Climă temperat-oceanică. Suprafa a: 7. Resurse naturale: minereuri de fier. farmaceutice. Muzee. Observator astronomic. Centru de cercetări atomice.2 mil. oraş în N-V ării. . Turism. oraş în N-E Belgiei. Centru industrial (maşini agricole. loc. Potsdam. de ceramică. conserve de fructe. Hátanga Havána Hável Hávre [´haf¬l] [´aavr] rîu n N-E Germaniei. sisal. prelucrarea lemnului şi pielei. Nod de comunica ii. Universitate (1386). 100 mii loc. situat la vărsarea Senei în Marea Mînecii. oraş în Cisiordania. Construc ii de maşini (vagoane. iudaic şi arab. XIII). Universitate (1728). poligrafică. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia). la S de Oxford. Muzee. Biserici (sec. Oraş din 1232. avioane.

Nod de comunica ii. minereuri de fier. Hékla Helicón Hélsinki [´hehkla] Herât [he´raat] oraş în N-V Afghanistanului. port fluvial pe Neckar . Popula ia: 6 mil. Lă ime: 180–350 km. 1980. port în Golful Finic. Creşterea animalelor (bovine.: 1491 m. Nod de comunica ii. Zăcăminte de apatit (cele mai mari în lume). de confec ii. Muzeu na ional. muzică). Tirich-Mir ). land în partea cen-tral-vestică a Germaniei. Erup ii în 1300. max. gaze naturale. Teatre. Grădină botanică de floră alpină. XIII–XV). Hersón Hérþa Héssen Hibíni Himaláia masiv muntos în N-V Federa iei Ruse (peninsula Kola ). de aparataj electronic. 1776. farmaceutică. Aeroport interna ional. oraş în S Ucrainei. China. aparataj electrotehnic). Alt. alimentară. Chomolungma.: 1 191 m. aparataj electrotehnic).: Wiesbaden. Lungime: 800 km. Metrou. tutun. Asachi. Suprafa a acoperită de ghe ari: 6 200 km2. situat în N Indiei şi în Nepal. Centru adm. Aici s-a născut Gh. situat pe dreapta Prutului. rafinării de petrol. Fondat în 1778 ca fortărea ă. în 741.: 8848 m (vf. Cernău i). Izvoare termale. 1947. Alt. XVIII–XIX). Lă ime: 50–350 km. XIII–XIV)). At. Pînă în 1940 a făcut parte din România. Produse ale industriei uşoare ( esături de mătase şi lînă. capitala Finlandei. Centru industrial (o elării. Institut politehnic. textilă. At. Monumente arhitectonice (sec. Popula ia: cca 13 mii loc. Alt. situat pe fluviul Nipru . Suprafa a: 21. oraş în Ucraina (reg. de hîrtie. Alt. Catedrală (1786). vulcan activ în S-V Islandei. întreprinderi chimice. săruri de potasiu. covoare). alimentare). denumit şi Everest ). cel mai înalt sistem muntos de pe glob. Pakistan şi Bhutan. Alt. construc ii de maşini agricole. doc. produse alimentare). Biserică (1780). Locul legendar al întîlnirii muzelor. la 43 km N de Stuttgart. Monumente de arhitectură (sec. Lungime: 2 800 km. motoare. Industrie extractivă (cărbune. Pia ă pentru oi caracul. Hindukúsh (Hindukuº) . Artizanat. construc ii de maşini auto şi electrotehnice. rutier). chimică. Muzeu. porcine). alimentară. Monumente arhitectonice (sec. Universitate (1828).Heilbronn [´hajlbronn] oraş în S-V Germaniei. loc. masiv muntos în Grecia. 123 mii loc. vi ă de vie. textilă. materiale de construc ii. sistem muntos asiatic pe teritoriul Afghanistanului şi Pakistanului.: 7 690 m (vf. 525 mii loc. doc. Culturi agricole: cereale.: 1749 m.1 mii km2. cupru). cartofi. Oraş din 1281. Nod de comunica ii (aerian. al raionului Her a. hîrtie. Centru industrial (şantier naval. constructoare de maşini (automobile. Industrie constructoare de maşini (nave. 178 mii loc. forestieră. chimică. de încăl ăminte. 367 mii loc. în 1408. max. textile. max. Fondat în 1550. Academii (de arte frumoase. centru adm. pe rîul Hari Rud .

mangan. tutun. după insula Honshû). trestie de zahăr. XVIII. Călăraşi). Căi rutiere: 18 630 km. petrol. arbori de cafea. a hîrtiei. oraş în Republica Moldova. petrol. minereuri de plumb. Admis în ONU la 17 decembrie 1945. pe teritoriul Chinei şi Vietnamului. Asahi ) . Se mai cultivă porumb. mănăstire în Republica Moldova (rn. zinc. Mănăstírea ~. Creşterea animalelor (bovine. produse petroliere. zahăr. mănăstire în Republica Moldova. fasole. Muzeul Memorial al Păcii. orez. Parcul Păcii. crom. La 6 august 1945 a fost distrus în propor ie de 75% de către americani. manioc. Nicaragua. Relief predominant muntos. Climă tropicală umedă. Călăraşi). Par ial navigabil. Şantiere navale. Biserica Adormirea Maicii Domnului . la izvoarele rîului Cogîlnic . îngrăşăminte. Lungime: 1 183 km. Culturi principale: bananieri. Aşezămînt monastic din sec. Suprafa a: 112. savane. insulă japoneză în N Arhipelagului Japonez (a doua ca mărime. At. Se varsă în Marea Chinei de Sud. stat în America Centrală. Muzeu de Artă. Căi ferate: 1. Muzeu. Popula ia: 6. zidită din piatră în 1828. pe rîul Cogîlnic . aur. Mănăstírea ~. Mănăstírea ~. minereuri de fier. sorg. Pescuit. Ctitorie (1678) a serdarului Mihalcea Hîncu. Industrie extractivă (plumb. Importă maşini şi utilaje industriale. Mănăstírea ~. poligrafică. Exportă banane. Suprafa a: 83. peşte. sare) şi de prelucrare a materiei prime agricole. caprine). XVIII).: 2 290 m (vf. Capitala: Tegucigalpa . la care s-au mai adăugat biserica de lemn Sf. Hírova Hîncéºti Hîncu Hîrbovãþ Hîrjáuca Hokkáidô Hondúras [sp. în apropierea comunei Hîrjauca (rn. zinc.: on´duras] República ~. Biserica Înăl area Domnului a fost zidită în 1848. port în golful cu acelaşi nume.1 mii km2. a sec. la 33 km S-V de Chişinău. în 1500. Industrie construc-toare de maşini (camioane. Pescuit. Simion Stîlpnicul (din a doua jum. Datează din sec. lemn. maşiniunelte). XIX). S-a mai numit Ciurova. Datează din sec. Localitatea datează documentar din 1730. Alt. Marea Caraibilor. situată în codrii Lăpuşnei. păstorit. automobile. Orhei). Hînceşti.63 mil. doc. în urma lansării asupra oraşului a unei bombe atomice. 1. . mănăstire în Republica Moldova. Păduri de conifere şi foioase (60% din teritoriu). Nicolae (1805) şi biserica de piatră Sf. Vegeta ie: păduri de foioase şi de conifere. Zăcăminte de cărbuni. Universitate. argint. loc. cu vulcani activi. Întreprinderi agroindustriale. XVIII: un schit de lemn (sec. Nod de comunica ii. mănăstire în Republica Moldova. la v ărsarea fluviului Otagawa. Relief muntos. Hong Ha [´hong ´haa] fluviu în Asia. loc.08 mil. 19.5 km2. reşedin ă a rn. chimică. pe teritoriul localită ii Hîrbovă (rn. textilă.5 mii loc. carne.Hiróshima [hir´o¿ima] oraş în Japonia (Honshû). mijloace de transport. alimentară. Nisporeni). învecinat cu Guatemala.3 mii km. Monument de arhitectură. Parcuri na ionale. Turism. în apropierea localită ii Neculăieuca (rn. citrice. XVIII. max. Biserica Înăl area Domnului a fost zidită în 1848. Oceanul Pacific şi El Salvador. Limba oficială: spaniola. ovine.

Astrodrom. Se varsă în Oceanul Atlantic. animale). Relief muntos (alt. de cărbune. Întreprinderi agroindustriale. Hr. polimetale. financiar şi industrial (prelucrarea petrolului. important port pe canalul navigabil Houston . Vegeta ie luxuriantă. Se cultivă orez. Suprafa a: 1. construc ii de utilaj petrolier. apoi anexat la Rusia. Aeroport. Aeroport. Centru comercial. Universitate. wolfram. [´hwah´h¬] fluviu în E Chinei. apoi integrat în hotarele Ucrainei. fluviu în SUA.5 mil. Opera ii financiar-bancare. alimentară). cucerit de Califatul arab (712). loc.12 mii km2. al statului Hawaii.) de triburile est-iranieie ale horezmilor. Se varsă în Marea Galbenă (golful Bohai ). textilă. Centru industrial (şantiere navale. şantiere navale. Aeroport.). 4. în aglomera ie. a fost reanexat la URSS. Satrapie persană (sec. ceai. Lungime: 492 km. fabrici de prelucrare a bumbacului şi cărnii). petrol. Suprafa a: 231 km 2. cuprinzînd insulele Hong Kong. feldspat. fortificată de Alexandru cel Bun. loc. pe teritoriul de astăzi al Uzbekistanului. cea mai mare insulă japoneză. bumbac. Climă subtropical-mu-sonică. Hidrocentrale.). la cca 1800 m alt. Petru Rareş. fructe. muzee. At. s-a aflat în componen a României (1918–1940). cauciuc etc. Întemeiat în 1836. Hidrocentrale. Popula ia: 100. de aparataj electric şi electrotehnic. Resurse naturale: minereuri de fier. Industrii: construc ii navale. Cercetări spa iale. 405 mii loc. de aparataj electronic. doc. Turism. produse ale industriei uşoare şi alimentare (chimice. stat independent (din sec. [hon¬´luulu] oraş în SUA. precum şi o por iune din insula Kówloon . prelucrarea lemnului. oraş în S Vietnamului. Iriga ii. VI î. de biciclete. la 84 km de golful Mexic. peşte) şi comercial. alimentare. VII î. împreună cu toată Basarabia (1812). port la Oceanul Pacific (golful Mamala ). Navigabil pe o distan ă de 1600 km. XVII.a. populată în antichitate (sec. Climă temperată. [´hjuust¬n] oraş în S SUA (Texas). Industrii (siderurgică. Relief colinar. XIV). Lama ş. ortodoxă). flotă comercială. Aeroport. 3 776 m). zahăr. Pescuit. oraş în S-V Ucrainei. Centru adm: Hong Kong (Victoria). armenească. forestiere. în sec. port pe fluviul Dong Nai . 14 mii loc. Cetate medievală a Moldovei (sec. Teatre. Port interna ional.1 mil. 4 mil.). Lantau.Hong Kong teritoriu în S-E Chinei. Suprafa a bazinului: 771 mii km2. centrul adm. Întreprinderi miniere. A fost cucerit de turci (1713). 820 mii loc. IV î. constructoare de nave. fier. Muzee. max. Nod de comunica ii. Turism. chimică. regiune istorică în asia Centrală. Fondat de portughezi în 1912. situat pe rîul Nistru. teatre. Universită i. Ştefan cel Mare.). Biserici (catolică.5 mil. poligrafie. loc. Hr. Expl. loc. I–II d. integrat în Imperiul Kuşanilor (sec. Huáng He Húdson [´hudsn] . în partea de S-E a insulei Oahu . feroviare. săpun. Lungime: 4 845 km. Hr. textile. Honolúlu Hónshû [´honsjuu] Horézm Hô ªi Min Hotín Houston Huámbo oraş în partea central-vestică a Angolei. situată între Marea Japoniei şi Oceanul Pacific. Hr. conserve de fructe. de biciclete. (cca 230). Denumirea veche: Nova Lisboa. Nod de comunica ii. comerciale (pia ă de cereale. uraniu. Universitate. Popula ia: 6. Monumente de arhitectură.

de pielărie. complex monastic în România. Catedrală (sec. Turism. de prelucrare a metalelor şi lemnului. doc. ceramică). Vestigii arheologice. minereuri de fier. Goian (Transnistria). schitul Sfin ii Apostoli – în 1698. marmură. mănăstire în România. Institu ii de învă ămînt superior. Centru adm. XVI–XVII). Culturi agricole: grîu. XIX). constructoare de maşini. Centru industrial (construc ii de maşini şi utilaj energetic şi electrotehnic. în sistemul Marilor Lacuri. XIV). calcare. ctitorie a logofătului Teodor Bubuiog. Vîlcea). centrul adm. Naviga ie. XVIII). argintărie. Teatru dramatic şi de estradă. Uneşte apele Oceanului Atlantic cu cele ale golfului Hudson. Resurse naturale: cărbune brun. porumb. Muzee.6 mii km2. Biserică (1456). Húdson Humór Hunedoára Hunedoára Hurézu Húron Hyderabád (Haiderabad) Iagorlîc rîu în Ucraina şi Republica Moldova. Teatre. Aici s-a aflat o renumită şcoală de pictură (sec. Ucraina). Muzee. Ştefan – în 1703. loc. pomicultură. . zinc. Hunedoara). Ad. alimentară. Centru industrial (siderurgie. Picturi din 1535. At. Turism. pe teritoriul oraşului Horezu (jud. 81 mii loc. pe teritoriul com. situat pe rîul Cerna . Izvorăşte din apropierea localită ii Borşci (reg. plumb. Relief predominant muntos. Ad. Oraş din 1415. Comunică cu oceanul prin strîmtoarea omonimă. Muzee. municipiu în România (jud. oraş în India. de maşini pentru transport. Aeroport interna ional. Odesa. Termocentrală. Castel (sec. mangan. plante textile. de pielărie şi încăl ăminte. Mănăstírea ~. Suprafa a: 59. pe cursul inferior al Mureşului . Suprafa a: 1. colec ie de icoane. lîngă com. Lungime: 826 km. confec ii. încăl ăminte. max. afluent pe stînga al Nistrului. Biserică din 1530. al statului Andhra Pradesh. strîmtoare între peninsula Labrador şi insula ara lui Baffin. de echipament aeronautic. textile. 4. de armament.23 mil. Ad. jude în România central-vestică. Humor (jud. Climă temperat-con-tinentală. Lă ime: 115–240 km. textile. produse chimicofarmaceutice. Facultă i de inginerie. materiale de construc ii. Mănăstírea ~ (Humórului) . schitul Sf. Ad. huilă. lemn. Monumente de arhi-tectură medievală (sec. km 2. [´hjuur¬n] [haidara´bad] lac în America de Nord. Pescuit. Popula ia: 548 mii loc. la ărmul Canadei. Lungime: 73 km.: 141–988 m.: 867 m. secară. Fondat în 1590.: Deva . Industrie metalurgică. Suceava). Universită i. medie: 128 m. fibre artificiale). hîrtie). cartofi. Căr i vechi. Nod de comunica ii. situat pe rîul Musi . la grani a dintre SUA şi Canada.: 228 m.Húdson golf în N-V Oceanului Atlantic. în 1265. Artizanat (în metal. Colec ie de icoane vechi. max. Mănăstirea a fost construită (1690–1697) în timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu. chimică (mase plastice.35 mil. prelucrarea metalelor şi lemnului. A fost întemeiată de vornicul Oană (pe la 1415). produse alimentare). Suprafa a: 7 063 km2.

Lungime: 286 km. capitala Iakutiei.: Iakutsk . în 1502. în peninsula Crimeea. oraş în S Ucrainei.1 mil. jude în S-E României. Iriga ii. Lungime: 700 km. floarea-soarelui. Fondat în 1632. Numeroase lacuri. Hidrocentrale. Comunică cu lacul Cuhurlui.Iakútia República Sahá . în bazinul fluviului Lena (Siberia Orientală). forestieră (cherestea. Apicultură. Suprafa a: 122 mii km2. cositor. Cuvioasa Parascheva (1897). reşedin ă a raionului Ialoveni. teatre. la 79 km de Simferopol. aur. alimentare (vinuri Xeres ). hidrocentrală). Lă imea max. la com. Turism. cărbune). 700 mii loc. în 1945 (4–11 februarie). Giurgeni. Odesa). a materialelor de construc ii. Climă temperat-continentală. mobilă). Sta iune balneoclimaterică. textile. Turism. Culturi cerealiere (grîu. Popula ia: 304 800 loc. At.09 mil. doc. Hidrocentrale. băuturi alcoolice şi răcoritoare). confec ii. a avut loc Conferin a de la Ialta a conducătorilor celor trei mari puteri aliate în cel de-al doilea război mondial. feroviar. Cehov“. Animale cu blană pre ioasă. lac în Ucraina. orz.: 6 m. 14 mii loc. situat pe rîul Işnovă . secară. Grădină botanică. Lungime: 142 km. sfeclă de zahăr. Relief în cea mai mare parte de cîmpie. mănăstire din 1604. în aval de Sviştov. Denumirea antică: Naparis . Ucraina). Lungime: 417 km. Legumicultură. lactate. ovăz). grîu. între golful Baidara k şi estuarul fluviului Obi . Javgur (rn. în Cîmpia Bărăganului. Creşterea animalelor (reni). Climă aspră (polară). la S de oraşul Bolgrad (reg. Iakútsk Iálomiþa Iálomiþa Ialovéni Ialpúg Ialpúg Iálta Iamál Iántra . Popula ia: 1. Aici. biserică din 1852 etc. Centru industrial (mobilă. Cimişlia) şi se varsă în lacul Ialpug lîngă oraşul Bolgrad (reg. în partea de N a Federa iei Ruse.: 240 km. prelucrarea pielei. Ad. rutier). pe cursul inferior al rîului Ialomi a .: Slobozia . Industrie extractivă (diamante. legume. materiale de construc ii. max. Sector zootehnic. Fabrici de confec ii. la 13 km S-V de Chişinău. republică în Federa ia Rusă. alimentară. Suprafa a: 4 450 km2. Teatre.). textilă. produse alimentare. Biserica Sf. oraş în E Federa iei Ruse. licee. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Iriga ii. plante furajere. port la Marea Neagră.a. de arte ş. Centru adm. comercial (blănuri) şi cultural (universitate. Muzee (“A. Biserica Aleksandr Nevski (1890). Pe rîul Ialpug este situat oraşul Comrat. Nod de comunica ii (aerian. loc. afluent pe dreapta al Dunării. Centru pomicol. Odesa. Culturi agricole: porumb. Şcoli generale.). Izvorăşte la N de com. pe stînga Dunării. oraş în Republica Moldova. Industrie uşoară şi alimentară (conserve de peşte. rîu în România. afluent pe stînga al Dunării . Centru adm. Izvorăşte din masivul Stara Planina . km2. Lă ime: 1–6 km. Limanuri.P. Lungime: 42 km. viticol. port pe fluviul Lena . Suprafa a: 134 km 2. rîu în N Bulgariei. tricotaje. peninsulă în N-V Siberiei. Industrie chimică. Suprafa a: 3.

ziare. Coşerni a (rn. Iaşi . a creat cca 60 de ani şi aici a fost înmormîntat în parcul Conacului (1910). Relief de coline şi văi largi. Hr. sfeclă de zahăr. textilă.şul Tula. al jud. la N-V de Moscova. grîu. la grani a cu Republica Moldova. XVIII). Muzee (de artă. mănăstiri. Izvorăşte din apropierea com. Vestigiile uneia dintre cele mai vechi aşezări urbane din lume (milen.: 2393 m. băuturi alcoolice şi răcoritoare etc. lan muntos în N-E Spaniei. localitate în Israel. feroviar. la 14 km de ora. Climă temperat-conti-nentală. Produse industriale: maşini agricole. alimentare).V a Europei. istorie. catedrală (sec. Península ~. Nod de comunica ii (aerian. Teatre. port pe Volga. biserici (sec. case memoriale). chimică (mase plastice. Nod de comunica ii (aerian. golful Biscaya şi Marea Mediterană. N. Centru industrial (nave fluviale. mobilă. Muzeu de arte.Iaroslávl oraş în Federa ia Rusă. Iaşi. XII). laminate. fibre sintetice. Ungheni). catedrală. afluent pe dreapta al Nistrului. aparataj electrotehnic şi de radio. VII î. Aici scriitorul s-a născut (1828). Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. la 23 km N-E de Ierusalim. Ibéricã (Pirinéicã) Ibérici Íchel Ierihón . Agricultură: cereale (porumb. confec ii. max. fibre sintetice). textile. fluvial. Popula ia: 826 310 loc. motoare. de încăl ăminte. ştiin e naturale). Suprafa a: 594. Centru turistic. alimentară. Lungime: 100 km. Teatre. Ruinele unui palat arab din sec. Universitate (1860). Alt. aparate electrotehnice şi de radio). Se editează reviste. unde se află muzeul-conac “L. Filiala Academiei Române. Climă temperat-oceanică (în N şi N-V) şi mediteraneană (în S şi E). Radioteleviziune. viticultură. Monumente de arhitectură şi istorie (palate. rutier). rîu în Republica Moldova. Fondat în 1010. Edituri. constructoare de maşini (material rulant feroviar. Teatre. peninsulă în extremitatea de S. Turism. frigidere. floarea-soarelui. între Oceanul Atlantic. 635 mii loc. Mînzăteşti (rn. Iásnaia Poleána localitate în Federa ia Rusă. feroviar. strunguri. produse chimice. 349 550 loc.: mun. Industrie metalurgică. lîngă com. cu masive muntoase şi cîmpii. pomicultură. VIII. Mănăstire (sec. Muzee. esături. centrul adm. aparate radio. XVII). Păduri de foioase. Minereu de fier. tipografii. jude în N-E României (Moldova). Relief de podiş. Criuleni). preparate din carne şi lapte. Lungime: 440 km (orientare N-V spre S-E). Grădina publică “Copou“. licee. produse farmaceutice şi alimentare (conserve de legume şi carne. legumicultură.7 mii km2. Universitate.). şcoli generale şi profesionale. mase plastice. Vestigii arheologice. rutier). biserici. 13 mii loc. orz. Rezerva ie paleontologică. Mún ii ~. secară. a mobilei şi pielei. Centru adm. Suprafa a: 5 746 km2. Cuprinde teritoriile statelor Spania. situat pe Bahlui .). Filarmonică. soia). Tolstoi“. creşterea animalelor. Iaºi Iaºi municipiu în N-E României. Portugalia şi Andorra.

Muzee. Muzee. Între anii 1984–1987 s-a numit Ustinov.16 mil. Institu ii de învă ămînt superior. capitala Udmurtiei. Popula ia: 11 mil. materiale de construc ie. locuri legate de via a lui Isus Hristos). Parcuri na ionale. de prelucrare a metalelor şi diamantelor. Meşteşuguri. Termocentrală. conserve de legume şi fructe. aparate radio. situat pe rîul Ij . jude în S României. Teatre. Pescuit. Pescuit. la 25 km V de ărmul Mării Moarte.4 mii km2. Bucureşti. Suprafa a variază între 733 şi 2090 km2. viticultură. Cereale. Suprafa a: 3. Pe Ilmen este situat or. Sector zootehnic. Se produce energie electrică. Novgorod. tricotaje. loc. esături. pielărie şi încăl ăminte. Lungimea: 1320 km. automobile. pe teritoriul statelor China.: 10 m. în partea central-estică a Cîmpiei Române. Pomicultură. Universitate. strunguri. Monumente de arhitectură. Navigabil. oraş în Federa ia Rusă. Iriga ii. Suprafa a: 12 mii km2. Climă temperat-conti-nentală. feroviar). Nod de comunica ii (aerian. Suprafa a bazinului: 1. secară. mobilă. astăzi unitate administrativ-terito-rială cu centru la Paris. de cultură şi artă. 579 mii loc. Culturi agricole: porumb. Centru turistic. legumicultură. Turism. cherestea. materiale de construc ii. Nod de comunica ii. Oraş sfînt pentru creştini. [igua´su] rîu în S-E Braziliei. poligrafică. aparate şi instrumente de măsurat. Pomicultură. Industrie electrotehnică. Zonă agrarindustrială. km 2. afluent pe stînga al fluviului Paraná . Teatre. Cascade. evrei şi musulmani. Baraje. Universitate. utilaje pentru transport. capitala statului Israel. Popula ia: 300 400 loc. Iguaçú Ijévsk Ijsselmeer Île-de-France [´eis¬lmeer] [il d¬ fr¾¾s] Ílfov Ílmen lac în N-V păr ii europene a Federa iei Ruse. provincie în partea de N a Fran ei. Lungime: 45 km. Centru adm. produse alimentare. situat la vărsarea rîului Ijssel .: mun.Ierusalím oraş în Israel. catedrale. Turism. moschei. motociclete. Leagănul constituirii statului francez. max. India. Iriga ii. fluviu în Asia de Sud. băuturi alcoolice şi răcoritoare. Centru industrial: metalurgie. Ad. construc ii de maşini. armament. Ind . lac în V Olandei. grîu. confec ii. de sticlărie. Relief de cîmpie. Suprafa a: 1 593 km 2. Pakistan. Comunică cu lacul Ladoga prin rîul Volhov . Vestigii arheologice. legumicultură. Lungime: 2 900 km. Monumente de arhitectură cultă (biserici. Izvorăşte din Podişul Tibetului şi se varsă în Marea Arabiei. Hidrocentrale. Lă ime: 35 km. alimentară.

Zăcăminte de staniu. China. Marea Arabiei). max. minereuri de fier. marea Andaman şi Golful Bengal. peninsulă în S-E Asiei. Indochína . cîmpii întinse. km2. printr-o deltă. centru adm. km 2. unt. Ad.). Centru industrial (metalurgie. Suprafa a: 73. jungle. autoturisme. cupru). a orezului (locul 2 pe glob). savane. Capitala: New Delhi . situat între Pakistan. igarete. mobilă. 1. avioane. uraniu. cartofi. Popula ia: 1 miliard loc. Păduri tropicale. tractoare. arbori de cauciuc. Sporturi. podişuri colinare. Relief variat: lan uri montane. argint. deşerturi. construc ii aeronautice. cîne Oceánul ~. Vietnam şi Malaysia. loc.: 7 450 m. între Marea Chinei de Sud. bere. prelucrarea lemnului. motociclete. aur. Relief muntos. strîmtoarea Malacca. conserve. Asia (în N). muzee. zinc. Fondat în 1820. Suprafa a: 2. Aici se află situate statele Birmania. coloran i. zahăr. al statului Indiana.). petrol. Thailanda. magneziu. Aeroport. mangan. jungle. a ceaiului (locul 1 pe glob). chimică (mase plastice. ulei. Climă tropical-musonică. Navigabil pe o distan ă de 1154 km. de automobile. farmaceutice şi alimentare). Nepal. km2. savane. Agricultura este specializată în producerea cerealelor (locul 3 în lume). stat în Asia de Sud.Índia República ~. Lungime: 1726 km. Uniúnea Indiána .27 mil. de podiş şi de cîmpie. aparate radio etc. Bangladesh şi Oceanul Indian (Golful Bengal. de ciment. Nod de comunica ii. Suprafa a: 3. ocean între Africa (în V). bauxită etc. comercial (pia ă agricolă) şi cultural (universită i. cupru. Australia (în E) şi Antarctica (în S). Se produc esături de bumbac şi lînă.4 mil. wolfram. Myanmar. îngrăşăminte). utilaj energetic. de prelucrare a pielei şi a lemnului. Suprafa a bazinului: 360 mii km2. Indián Indianápolis [indi¬´næplis] Indighírka fluviu în Federa ia Rusă (Siberia Orientală). televizoare. Laos. sorg. maşini agricole. Climă subecuatorialămusonică. Planta ii de orez. metalurgică (aluminiu. celuloză. A fost traversat de Vasco de Gama în 1497. cărbune brun. Meşteşuguri. echipament şi utilaje de transport. biciclete. plumb. produse electronice. Se varsă în Marea Siberiei Orientale. textile. ara agrar-industrială. oraş în N SUA. Bhutan.05 mil. Vegeta ie: păduri dese. încăl ăminte. Limba oficială: hindi. alimentară.2 mil. in. constructoare de maşini (şantiere navale. situat pe White River. Comunică cu Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific. de mătase şi iută. mei. Se mai cultivă bumbac. diamante. monumente de arhitectură). Cambodgea. Industrie diversificată: extractivă (huilă. hîrtie.

de cafea şi de cacao. motociclete. televizoare. conserve. Pescuit. Parcuri na ionale. al landului Tirol. lemn şi produse din lemn. cositor. farmaceutică. Lacuri.92 mil. Produce energie electrică. măslini. 1976). aur.2 mii km2. Austria. Se cresc animale (bovine.9 mii km2. de prelucrare a materiei prime agricole. Muzeu de artă. Se varsă în Marea Moartă. republică în Federa ia Rusă. cauciuc natural. max. situată în partea centrală a Caucazului. Ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu. rezerva ii naturale. Lacuri. loc. măslini. Suprafa a: 3. centrul adm. ciment. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. savane. Fondat în 1180. Ad. floarea-soarelui. Industrie extractivă (petrol. Industrie extractivă (petrol). chimică. loc. pe insulele Arhipelagului Malaez. de prelucrare a gazelor naturale şi a metalelor. Suprafa a: 1. ovine. îngrăşăminte chimice. cămile. poligrafică. de podiş şi de cîmpie. Vegeta ie: păduri de pini şi stejăriş. Relief muntos. insulă în Marea Neagră. pomicultură. Creşterea animalelor. cafea. Turism. Relief muntos vulcanic (alt. Siria. Nod de comunica ii.6 mil. max. Jocuri Olimpice (1964. bubaline. pe ins. Aeroport. caprine. max. santal. cartofi. sfeclă de zahăr. Lungime: 252 km. afluent pe dreapta al Dunării. orez.3 mil. rîu în partea centrală a Europei (Elve ia. Popula ia: 2. în lungul coastelor de V ale Greciei. minereuri de mangan. Vînătoare.: 5 121 m. fluviu în Orientul Apropiat. Popula ia: 230. viticultură.7 mii km 2. Capitala: Jakarta . Turism. bauxită. Cefalonia ). biserici). gaze naturale. Pescuit. argint. Popula ia: 193 mii loc. gaze naturale lichefiate. Limba oficială: bahasa indoneziană. acumulatoare. de tricotaje. 119 mii loc. situat pe rîul Inn. teck). Universitate. autoturisme. 3 764 m) şi de cîmpie. Se cultivă cereale. Márea ~. Israel şi Iordania. nichel. textile. planta ii de bananieri.: Nazran. cabaline). Centru adm. Ínsulele ~. de ceai. pe teritoriul statelor Liban. arhipelag grecesc în Marea Ionică. nave. 2 796 m). Suprafa a: 153. ulei. între Indochina şi Australia şi între Oceanul Indian şi Oceanul Pacific. legumicultură. cupru. nu departe de vărsarea bra ului Chilia al Dunării în mare. Turism. ceai. insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. Hidroenergie. Pescuit. Creşterea extensivă a animalelor (ovine. Suprafa a: 250 mii km2. aparate radio. Germania). peşte. insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. Suprafa a: 114. Potrivit Bibliei . orz. bauxită. Exportă petrol şi produse petroliere. sfeclă de zahăr. zahăr. Parcuri na ionale. Pînă în 1945 a apar inut României. cuprinsă între Italia. Popula ia: 882 mii loc. [´insbruk] oraş în V Austriei. a hîrtiei. Parcuri na ionale. km2. Lungime: 517 km. Inguºétia Inn Ínnsbruck Ínsula de Nord Ínsula de Sud Ínsula ªérpilor Iónicã Iónice Iordán . Grecia şi Albania. huilă. la Passau. mangrove. separată de Insula de Nord prin strîmtoarea Cook . Monumente de arhitectură (palate. ulei de palmier República ~. Popula ia: 316 mii loc. Grădină botanică. Relief muntos (alt.). Relief muntos (alt. Climă ecuatorială. Gheizere. porcine). alimentară. forestieră (mahon. Hidrocentrale. zahăr. Industrie electrotehnică. alimentară. porumb. Iriga ii. sorg). mirodenii. Suprafa a: 2.3 mii km2. Pescuit. 1 628 m. partea de E a Mării Mediterane. diamante etc. arbori de cauciuc. în apa Iordanului a fost botezat Isus Hristos. Numele antic: Aenus. citrice.Indonézia República ~. Se cultivă vi ă de vie. stat în S-E Asiei. max.

Meşteşuguri (covoare persane. Resurse naturale: petrol. Golful Persic. porumb. aluminiu. Se mai cultivă bumbac. aparate radio. cupru. Nod de comunica ii (aerian.7 mii km2. Exportă petrol şi produse petroliere. mazăre. stat în S-V Asiei (pînă în 1935 – Persia ). oraş în Federa ia Rusă. zone colinare (în V şi S-V). Arabia Saudită şi Marea Roşie. Capitala: Amman . mijloace de transport. carne. îngrăşăminte chimice. vi ă de vie. lînă. Exportă petrol. păsări). fasole. alimentară (ulei de măsline. situat între Arabia Saudită. fier. Irak şi Turcia. minereuri de mangan. lactate etc. autovehicule. loc. bumbac. Siria. curmale. de confec ii. tutun. constructoare de maşini (autovehicule. Industrie extractivă (petrol. Iordania. sfeclă de zahăr. bumbac. mătase şi in). Vegeta ie de stepă şi deşert. orez. ceramică). Relief de podiş. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. fructe. Ioºkár-Olá Irák República ~. de frigidere. Limba oficială: persana. cîmpie (în partea centrală).5 Irán República Islámică ~. chimică. Turism. Suprafa a: 97. ciment. ghips. Fondat în 1584. medicamente. piei. mărfuri de larg consum.48 mil. hîrtie. Se practică creşterea nomadă a oilor şi caprelor. crom. sare gemă. aparate radio). măslini. tutun etc. săruri de potasiu. ulei de măsline. Turism. tractoare.9 mii km. de ciment. Importă maşini şi utilaje industriale. piei. dominat de culmi înalte (alt.Iordánia Regátul Haşimít al Iordániei . stat în S-V Asiei. soia. Căi rutiere: 25. cupru. Suprafa a: 1. Zăcăminte de gaze naturale. rutier). măslini. În agricultură predomină cultivarea curmalelor şi a cerealelor. băuturi alcoolice. învecinat cu Armenia. textilă ( esături de bumbac. chimică. Popula ia: 24. fosfa i. mei. televizoare. Produce electricitate. Climă subtropicală uscată.).64 mil. măslini. citrice. covoare. cupru. floarea-soa-relui. Iran. max. Universitate. tutun. lînă. azbest. caprine. produse chimice şi alimentare. Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). porumb.). sare. tutun. Căi ferate: 2 403 km. Relief variat: masive muntoase (în N-E). zinc. Relief în cea mai mare parte muntos. cămile. loc. curmale. mijloace de transport. smochini. păduri dese în mun i. centrul adm. metalurgică (o el. Azerbaidjan. Golful Persic şi Kuwait. sfeclă de zahăr. situat pe rîul Kokşaga . sisal.45 mil. Industrie petrolieră dezvoltată (locul 2 în lume după volumul de expl. orz. gaze naturale.3 mil. caprine. minereuri de fier. Culturi agricole: grîu. Popula ia: 6. Irak. tractoare. Vegeta ie de deşert şi de stepă. fasole. de prelucrare a pielei. km2. alimentară. lactate. mărfuri de larg consum. Importă echipamente. Limba oficială: araba. Muzeu de artă. feroviar. bovine. al Republicii Mari. Suprafa a: 435 mii km2. maşini şi utilaje industriale. o el. trestie de zahăr. vi ă de vie. Limba oficială: araba. plumb. de ciment. cupru. Turcia. Marea Arabiei. Pakistan. Căi rutiere: 6. piei. huilă. carne. pielărie. Kuwait. combustibili. loc. citrice. autovehicule. orz. Exportă fosfa i. Capitala: Bagdad. Pescuit (peşte. crom. Creşterea animalelor (ovine. Popula ia: 68. ciment. b . 250 mii loc. situat între Israel. cereale. 1 734 m). Industrie extractivă. sare gemă. îngrăşăminte chimice. frigidere. Climă subtropicală şi continentală. Afghanistan. vi a de vie. porumb. a esăturilor de bumbac şi lînă. alimentară (zahăr. Principalele culturi agricole: grîu. calculatoare. trestie de zahăr. săruri de potasiu. Importă maşini şi echipamente industriale.). Căi ferate: 619 km. Se cresc ovine. farmaceutică. legume. Vegeta ie de deşert şi semideşert. curmali. de covoare. Industrie constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte. bere etc. de prelucrare a pielei. Siria. nichel. perle). televizoare. gaze naturale. citrice. argint. Capitala: Teheran. lînă. citrice. fontă. mangan). cu deşerturi întinse. legume. metalurgică (o el). laminate). Turkmenistan. stat în S-V Asiei.

stat în N Europei Occidentale. păşuni. porcine. institut de cercetări nucleare) şi comercial. situată în N insulei Irlanda . plante furajere). produse alimentare (zahăr. la S de peninsula Asia Mică. Centru industrial (metalurgie. Capitala: Dublin. max. Popula ia: 1. rutier). plumb.: 46 km. echipament de calcul. legumicultură (cartofi. la 550 m alt.93 mil. se cultivă cereale. Nod de comunica ii (aerian.: 99 m. Climă temperată oceanică. textile. produse chimice. ceapă. Márea ~. chimice şi alimentare). Iriga ii. tomate). ciment. Centru adm. mărginită de coline şi mun i nu prea înal i. textile. Ad. maşini agricole. in.64 mil. mare în Oceanul Atlantic. 635 mii loc. Turism dezvoltat. Zonă industrială (construc ii navale şi aeronautice.: 272 m. situată în N-E ării. Nod de comunica ii. automobile. Oceanul Atlantic şi Marea Irlandei. golf la Marea Mediterană. turbă. Hidrocentrale. Func ionează întreprinderi mari. Hidrocentrale. care produc energie electrică. fîne e. construc ii de maşini. produse textile. Între comunită ile religioase. minereuri de zinc. Se extrag cărbuni. echipament electronic şi electrotehnic. Centru cultural (universitate. mercur. medicamente. max. max. Pescuit.). Vegeta ie: păduri. cartofi. orz). Principalele ramuri agricole: creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Irlánda de Nord Irlánda Irtîº Ískãr Iskenderún Islámabad Islánda . argint. Irlánda República ~. 204 mii loc. engleza. cauciuc. cultivarea cerealelor (ovăz. Sofia. mase plastice. Comer cu piei şi blănuri. Limbi oficiale: irlandeza. la S-E de Groenlanda . Muzee. utilaje pentru întreprinderile textile) şi agricolă (creşterea animalelor pentru carne şi lapte. Relief reprezentat de platouri vulcanice (alt. din 1968. Pescuit. Suprafa a bazinului: 1. Lungime: 4 248 km. pe teritoriul Federa iei Ruse şi a Kazahstanului. Universitate. între insula Irlanda şi Marea Britanie. Popula ia: 3. Ocupă cea mai mare parte a insulei Irlanda. rîu în Asia Centrală. În lunca rîului este situat or. afluent pe dreapta al Dunării. ovine). bere. Suprafa a: 14. Vegeta ie de tundră. aluminiu. îngrăşăminte. Ad. Exportă echipamente industriale. conserve de peşte. capitala Bulgariei. Importă maşini şi ut provincie autonomă a Marii Britanii. loc. capitala Pakistanului (din 1967).: Belfast. Suprafa a: 47 mii km 2.8 mii km2. Suprafa a: 102. Lungime: 410 km. la confluen a cu rîul Irkut (în S Siberiei Centrale). prelucrarea lemnului. o el. Teatre. cupru. confec ii. lactate etc. avicultură. Ghe ari. grîu. dar şi păşuni bogate). Lungime max. farmaceutice şi alimentare. km2. Iriga ii. În cea mai mare parte navigabil (3 785 km). rîu în Bulgaria. Relieful ării reprezintă o cîmpie (cu lacuri şi mlaştini. feroviar.1 mii km2. insulă în N Oceanului Atlantic. Pescuit. pirite. afluent pe stînga al fluviului Obi . situat pe rîul Angara . 2 119 m). catolică şi protestantă. loc. nave. s-a declanşat o criză social-politică.Irkútsk oraş în Federa ia Rusă. fiind situată între Marea Britanie. Suprafa a: 70 285 km 2.6 mil.

Limbi oficiale: ivrit (neo-ebraica) şi araba. îngrăşăminte chimice. hîrtie. păsări de curte). constructoare de maşini (avioane. Şantier de repara ii navale. produse agricole. banane. de confec ii. vin. At. esături de lînă şi bumbac. Exportă peşte şi produse din peşte. produce ciment. bovine) şi pentru blănuri. rutier). Se practică legumicultura în sere. Siria. Relief format de un podiş central. industria energetică. Vegeta ie de stepă şi deşert. petrol. Limba oficială: islandeza. Centru industrial (construc ii de maşini. maşini şi utilaje industriale. ciment. legume. Climă mediteraneană şi subtropicală. ca oraş şi cetate (Smil ) în sec. cupru. Cuprinde şi alte insule mai mici din apropiere. Relief: podişuri bazaltice. Suprafa a: 103 mii km2. aluminiu. mase plastice. ulei de balenă. Ramuri principale ale economiei: pescuitul (locul 1 pe glob) şi prelucrarea peştelui.5 mii loc. port pe malul stîng al bra ului Chilia. Climă temperat-oceanică. legume. tutun. XVII). Construieşte nave. Nod de comunica ii. fructe şi legume. situat într-o depresiune intramontană a mun ilor Tian-Shan . porcine. Adormirea Maicii Domnului (ctitorie a lui Constantin Brîncoveanu. Importă echipamente. Se mai cultivă măsline. lînă. Pescuit intens. vi ă de vie. citrice. fosfa i. orz). creşterea animalelor pentru carne şi lapte (ovine. centrale geotermice). combinat de celuloză şi carton.: 668 m. situat pe insula Islanda din N Oceanului Atlantic. cu gheizere şi izvoare termale. bere). mijloace de transp lac în Asia Centrală (Kîrgîztan). produse chimice şi alimentare) şi comercial. A făcut parte din componen a Moldovei. 260 mii loc. confec ii. max. îngrăşăminte. XV–XVI. combustibili.). loc. Popula ia: 6. Industrie dezvoltată: extractivă (diamante. Vînătoare. de mun i (în N) şi de un deşert (în S-V). cu numeroşi vulcani şi piscuri. ovine. uzina de prelucrare a metalelor. automobile asamblate. Státul ~. al raionului Ismail. centru adm. anvelope. ceramică.Islánda República ~. vinuri. Sf. Turism. Ad.24 mii km2.3 mii km. bazată pe resurse naturale (hidrocentrale. Suprafa a: 6. mijloace de transport. Turism de amploare. Bisericile Sf. Vegeta ie de tundră. stat în N-V Europei Occidentale. fontă. textile. gaze naturale. Nod de comunica ii (feroviar. produse alimentare (carne. Liban. o el. cupru. Fondat în 1863. Flotă comercială maritimă. aparate radio). Lungime: 178 km. mase plastice. Marea Roşie şi Egipt. Ismaíl Ismailía Israél oraş în N-E Egiptului. bunuri de larg consum. Capitala: Ierusalim. producătoare de deriva i petrolieri. Lă ime max. stat în S-V Asiei. la 1608 m alt. Odesa). Nicolae (sec. bumbac. doc.Port fluvial. afluient al Dunării. lactate. combustibili. Căi rutiere: 12. motoare electrice. fructe. la 80 km V de Marea Neagră. Creşterea animalelor (bovine. aparate radio şi televizoare. Exportă diamante prelucrate. situat între Marea Mediterană. conserve din carne şi peşte). Institut pedagogic. Agricultura este specializată în cultivarea citricelor şi a cerealelor (grîu. oraş în S-V Ucrainei (reg. lactate. minereuri de fier. fabrici de cărămizi şi igle.3 mil. 1688–1714). conserve. de produse alimentare (conserve de peşte. Admis în ONU la 10 noiembrie 1946. Cruce (fosta geamie turcească). conserve etc. curmali. Capitala: Reykjavik. magneziu. Iordania. brom). port la Canalul Suez . piei şi blănuri. Issîk-Kul . Suprafa a: 21 mii km2. Rezerva ii naturale. influen ată de curentul cald Golfstrom . păduri de conifere. săruri de potasiu. domn al ării Româneşti. Popula ia: 279 mii loc. echipament electric.: 60 km. Pescuit. arahide. caprine. Importă materii prime. conserve. industria metalurgică (pentru neferoase). cu ghe ari masivi. 95.

afluent pe stînga al rîului Irtîş . alimentară. întreprinderi chimice. Se produc maşini de scris şi de calcul. Construc ii de maşini (automobile. XV–XVIII). Este străbătută de mun ii Apenini. mercur.9 mii km2. Universită i. Iºím Iºnovãþ Itália Itálicã Iutlánda Iváno-Frankóvsk . citrice) şi legumelor.a. medicamente. 238 mii loc. Căpriana (rn. Formează o mare parte a teritoriului Italiei. Chişinău). peninsulă în N Europei Centrale. Pînă în 1962 s-a numit Stanislav. Se învecinează cu Fran a.5 mii km2. chimică. Marea Mediterană şi Marea Ligurică. Muzee. Colonie romană (sec. Teatre. de prelucrare a lemnului. Planta ii de măslini. metalurgică şi siderurgică (o el. ocupînd Peninsula Italică. aluminiu). Suprafa a: 301. stat în S Europei. 7. produse din sticlă şi por elan. Se cresc animale pentru carne şi lapte. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. sfeclă de zahăr. Fortărea ă din 1695.91 mil.Hr. între golfurile Triest şi Rijeka . Industrie constructoare de maşini. Turism. Par ial navigabil (270 km pe cursul inferior). Elba ş. Formează cea mai mare parte a Danemarcii şi o parte din Germania. insulele Sardinia. Sicilia. zone colinare şi cîmpii riverane şi litorale. aparate radio. Muzee. Marea Adriatică. fontă. Slovenia. energetică. Relief de coline. comercial şi cultural. de unde provine şi altă denumire Peninsula Apeninică. sulf. Se cultivă bumbac. Monumente bizantine. cu podişuri. Suprafa a: 3. X). secară. gaze naturale). Vegeta ie montană şi de litoral subtropicală. Austria. Turism. la limita dintre Europa şi Asia. Clima mediteraneană. alimentară. Elve ia. Denumirea antică – Bizantion . biciclete. afluent pe dreapta al Bîcului .Istanbúl cel mai mare oraş al Turciei. Agricultură specializată în produc ia cerealelor. petrochimică. Important centru economic. Ionică şi Adriatică. stejar. orz. instrumente şi aparatură de precizie). Climă maritimă umedă. maşini agricole. Popula ia: 57. între mările Tireniană. aparatură electrotehnică). nave maritime. cea medievală – Constantinopol . Suprafa a: 39. Suprafa a: 149 mii km2. Teatre. tractoare. Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. laminate. Izvorăşte în apropierea com. fructelor (măsline. República ~. Sta iuni balneoclimaterice (Pula. textilă. loc. împăr ită între Italia şi Iugoslavia (1954). păşuni alpine.). bauxită. între Marea Baltică şi Marea Nordului. poligrafice. a pielei şi încăl ămintei. motoare. a vinului. dominată de Vene ia (sec. Străşeni). situat pe malurile Bosforului. Península ~. castani.7 mil. loc. Fondat în 1662. rîu în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). Lungime: 2450 km. electronică şi electrotehnică (televizoare. zinc. Capitala: Roma. de mobilă. Marea Ionică. textile. Ístria (Ístra) peninsulă pe ărmul de N-E al Mării Adriatice (Croa ia. oraş în S-V Ucrainei. petrol. plumb. Nod de comunica ii. Se cultivă grîu. lîngă localitatea Sîngera (mun. frigidere). cauciuc sintetic. anexată la Italia (1920). Relief de podiş. ovăz. Moschei. Opatija ). peninsulă în S Europei. II î. mobilă. coloran i. avioane. mangan.3 mii km2. la E de Carpa i. păduri de fag. încăl ăminte. cedată Austriei (1797). ceramică. Limba oficială: italiana. extractivă (minereuri de fier. Slovenia). provincie a Imperiului German (sec. Lungime: 59 km. partea iugoslavă partajată în 1999 între Croa ia şi Slovenia. în N-E cu înăl imi pînă la 1 400 m. a materialelor de construc ii. rîu în Republica Moldova. Relief predominant muntos. Industrie puternic dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile.

Suprafa a: 80. Aeroport. oraş în Israel. strunguri). Universitate (1877). la confluen a rîului Kabul cu Chitral .1 mil. Aeroport. comercial (lemn. Pia ă pentru lemn. Export de tutun. a materialelor de construc ie. Turism. care desparte teritoriul insular al ării de India.) şi comercial. Nod de comunica ii. 2. Izmír Jábalpur Jáckson [´d3æks¬n] Jáffa Jáfna Jáipur [´d…aipur] Jakárta [d3a´karta] Jalâlâbâd [d3alaala´baad] Jalísco [ha´lisko] . construc ii de maşini. de prelucrare a lemnului. Muzeu de arheologie. textile. forestieră. poligrafie. men ionată în Biblie şi cunoscută în antichitate (milen. al statului Mississippi. alimentare). Creşterea animalelor. Nod de comunica ii (aerian. Nod de comunica ii. loc. 130 mii loc. feroviar). cărbuni.: Guadalajara . Centrul unei zone agricole (orez. 1.8 mii km 2. loc. Aeroport. de bauxită. pe coasta Oceanului Pacific. [´d3ab¬lpur] oraş în partea centrală a Indiei. Pescuit. Filarmonică. Industrie electronică. XVIII). electrotehnică. 890 mii loc. Centru adm. de cherestea. Universitate. capitala Indoneziei. Port la strîmtoarea Sunda (Marea Java). Industria bumbacului şi mătăsii. purtînd numele Aeolians . fluvial. Moschei (sec.. Industrie extractivă (metale pre ioase. oraş în E Afghanistanului.2 mil. Culturi agricole: cereale. Fondat de greci în sec. textilă. al statului Râjâsthân . cultural (academie de ştiin e. produse chimice.Hr. oraş în S SUA. situat pe rîul Uvodi . de confec ii. la S-V de Delhi. Industrie extractivă (marmură). planta ii de citrice). Universitate. la 318 km N-E de Moscova. Teatre. loc. universitate etc. Nod de comunica ii. 198 mii loc.). Muzeu de artă. port la golful Izmir (Marea Egee). textilă. construc ii navale şi asamblarea automobilelor.Hr. de prelucrare a pielei. trestie de zahăr. bumbac. Fondat ca oraş în 1727. textilă. Fondat în 1819. făcînd parte din conurba ia Tel Aviv. fructe.4 mil. Parcuri. prelucrarea cauciucului şi a lemnului. alimentară. a hîrtiei. alimentară. situat pe rîul Narmada . Denumirea conurba iei: Tel Aviv(Jaffa). Localitate istorică. Pînă în 1932 s-a numit Ivanovo-Voznesensk . sticlei şi ceramicii. II î. bumbac.Ivánovo oraş în Federa ia Rusă. cafea. oraş în N-V insulei Iava . Nod de comunica ii. Nod de comunica ii (feroviar. de prelucrare a metalelor. legume. Observator astronomic (sec. întreprinderi petrochimice. 478 mii loc. port la strîmtoarea Palk . [´jaf¬ne] oraş în N Republicii Sri Lanka. 9. Important centru industrial (siderurgie. stat în V Mexicului. bumbac. Sta iune balneară. struguri. Institu ii financiar-bancare şi comerciale. Universitate. centrul adm. Artizanat (produse de esătorie manuală). de sticlă şi ceramică). mercur). oraş în V Turciei. smochine. XVI–XVII).5 mil. muzee). Muzee. rutier). port pe rîul Peari River . Fondat în 1560. Pescuit. institut de oceanografie. institu ii de învă ămînt profesional. alimentare. centru adm. constructoare de maşini (macarale. alimentară. 69 mii loc. Universitate. XI î. chimică. tutun. loc. a sticlei. chimică (vopsele). metalurgie. citrice. Nod de comunica ii. covoare. produse chimice şi alimentare). Centru industrial (şantiere navale. Centru industrial (expl. Turism. mobilă) şi cultural (universitate. Popula ia: 5. Pescuit. Turism. de prelucrare a lemnului (mobilă). oraş în India. textile.

încăl ăminte. Creşterea animalelor (bovine. maşini şi utilaje industriale. Ad. benzină. Albany. aşezămînt monastic din sec. de petrol. hîrtie şi carton. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. locul 3 – fontă şi feroaliaje. anvelope. Expl. Limba oficială: engleza (se vorbeşte şi spaniola). zahăr. porcine. Suprafa a: 11. între ărmul de E al Asiei. materii prime. sulf. În el se varsă rîurile Ekwan. Capitala: Kingston . Climă tropicală. de cacao. cauciuc sintetic. Naviga ie intensă. loc. Expl.3% din teritoriu). Nottaway ş. fructe. textile. zinc. trestie de zahăr. Honshû. Suprafa a: 132.1 km 2. plumb. Ad. aur.5 mil. mangan. Exportă bauxită.7 mil. Cîmpiile ocupă teritorii restrînse pe ărmul Mării Japoniei. km 2. Se produc energie electrică.: 3 742 m. Pescuit. Soroca). Relief muntos şi colinar. Shikoku .5 mii km2. bananieri. mangan. mangan. Suprafa a: 1 mil. comună în Republica Moldova (rn.7 mii km2. teritoriu dependent. orez. fibre sintetice ş.. care dispune de trei biserici: Înăl area Sf. metale colorate. calcare. aur. Popula ia: 2. Parcuri na ionale.: pînă la 100 m. Climă maritimă. Rezerva ii naturale. Suprafa a: 373. XVIII. Importă combustibili. a. Căi rutiere: 16 635 km. De ine primul loc din lume în producerea de autovehicule. Popula ia: 126. biciclete. televizoare. mărginit de culmi muntoase (în N şi E) şi de cîmpii litorale (în S şi V). aluminiu. o el. rom. şi numeroşi vulcani activi. de bauxită (locul 3 în lume). insulă indoneziană în S arhipelagului Sondele Mari . zahăr. Relief: podiş calcaros. de cafea. Cruci . Limba oficială: japoneza (nipona). cocotieri. Expl. Kyûshû . James Jápca [´d…eimz] golf pe ărmul Canadei. Se mai cultivă porumb. Vegeta ie montană şi de savană. medie: 1 752 m. Mihail (1849). caprine). produse chimice. Suprafa a: 4. gaze naturale. Căi ferate: 400 km. argint.2 mii km2. banane. Moose. staniu. sare. cafea. ghips. tropicală şi subtropicală: păduri de foioase şi conifere (67. petrol. insula Sahalin şi Arhipelagul Japonez. aparate foto. anvelope. rom etc. max. terestre. prelungirea spre S a golfului Hudson . a. alumină. cu vîrfuri de peste 3 000 m alt. Fără o popula ie permanentă. molibden. tra Japóniei Jarvs Márea ~.Jamáica [d…¬´meik¬] stat în America Centrală. motociclete ş. situat pe insulele Arhipelagului Japonez. ocupînd pe scara economiei mondiale al doilea loc. Popula ia: 108 mii loc. nave. uraniu. Arbori de cauciuc. dintre care patru sunt cele mai mari: Hokkaidô. minereuri de fier. chiparoşi. loc. ară industrială puternic dezvoltată. arbori de camfor. Climă ecuatorial-musonică. conserve. rupestră (sec. locul 2 – cupru brut şi rafinat. Administrat de Statele Unite ale Americii. În apropierea ei se află Mănăstirea Japca. X – XIII).a. Ad.. ciment. de huilă. Ínsula ~. Vegeta ie bogată. lignit. Pescuit intens. Înăl area Domnului (1825) şi Sf. mare în bazinul de V al Oceanului Pacific. derivate petroliere. legume. Relief muntos şi de podiş. Japónia stat în E Asiei. după SUA. minereuri de fier. situat pe insula Jamaica (arhipelagul Antilele Mari). Jáva . cupru. influen ată de curentul cald Kuro Shivo . planta ii de magnolii. Capitala: Tokio . crom. esături de bumbac. ceai. situat în partea centrală a Oceanului Pacific.

Jáva

Márea ~, mare în V Oceanului Pacific, cuprinsă între insulele Sumatera, Java şi Kalimantan . Suprafa a: 552 mii km2. Ad. max.: 1 272 m. Ad. medie: 45 m. Expl. de petrol. [´d…¬¬zi] cea mai mare insulă în arhipelagul Anglo-Nor-mand, situată în Marea Mînecii. Suprafa a: 117 km 2. Popula ia: 87 mii loc. Centru adm.: Saint Helier . Relief de coline. Legumicultură, floricultură. Creşterea ovinelor. Sta iuni balneoclimaterice. Pescuit. Turism. rîu în România, afluent pe dreapta al Prutului. Lungime: 307 km. Oraş situat pe Jijia: Dorohoi . Piscicultură. Iriga ii. oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Teterev . 305 mii loc. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (strunguri), chimică, a materialelor de construc ii, a în-căl ămintei şi confec iilor, a produselor de cherestea (mobilă) şi alimentare, a instrumentelor muzicale. Teatre. Muzee. Fondat în 884. rîu în România, afluent pe stînga al Dunării. Lungime: 339 km. Baraj de protec ie în amonte, la Rovinari. Trece prin Tîrgul Jiu şi Craiova. Iriga ii. oraş în N-E Republicii Africa de Sud, important centru economic, comercial şi cultural al ării. 715 mii loc. (1,95 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Expl. de uraniu, metale rare, aur. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (utilaj minier, aparataj electrotehnic, material feroviar şi auto), de şlefuire a diamantelor şi de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Universită i, colegii. Muzee. Observator astronomic. Fondat în 1886. Oraş din 1928.

Jérsey

Jíjia Jitómir

Jíu Johánnesburg [jo´han¬sburk]

Jungária

[d3un´garia]

depresiune în N Chinei, între mun ii Tian-Shan, Alatau şi Altaiul Mongol . Suprafa a: cca 700 mii km2. Climă temperat-continentală, cu precipita ii scăzute. Vegeta ie de stepă. Pe terenuri irigate se cultivă grîu, porumb, bumbac. Expl. de petrol. Mún ii ~, mun i în Europa de Vest, pe teritoriile statelor Fran a, Elve ia şi Germania. Lungime: 400 km. Lă ime: 80 km. Păduri întinse. Expl. forestiere. oraş în Letonia central-nordică, situat pe stînga rîului Lielupe , la 44 km V de Riga. 60 mii loc. Fabrici de celuloză şi hîrtie. Muzeu de istorie. Sta iune balneoclimaterică. Turism. [3u´rwa], Rio ~, rîu în N-V Americii de Sud, pe teritoriile statelor Perú şi Brazilia, afluent pe dreapta al Amazonului . Lungime: 3 283 km. Par ial navigabil (1000 km). República Kabardíno-Balkáră , republică în Federa ia Rusă, situată în N mun ilor Caucaz. Suprafa a: 12,5 mii km2. Popula ia: 790 mii loc. Capitala: Nalcik . Resurse naturale: molibden, crom, plumb, nichel, zinc, mangan. Agricultură specializată în produc ia cerealelor, legumelor (cartofi). Pomicultură. Creşterea animalelor (ovine, bovine). Întemeiată în 1921 ca regiune autonomă. Republică din 1957.

Jurá Jurmala [´iuurmala] (Iurmala)

Juruá

Kabardíno-Balkária

Kabúl

capitala Afghanistanului, oraş situat pe rîul Kabul. 1,42 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (maşini agricole, repara ii mecanice, prelucrarea pieilor, ciment, textile, confec ii, produse alimenta-re) şi comercial (pentru piei de caracul, esături, stofe). Academie de ştiin e. Monumente istorice şi de arhitectură (sec. XVI – XVII). Oraş distrus în mare parte în timpul războiului civil din 1979. [ka´fu¬] rîu în Zambia, afluent pe stînga al fluviului Zambezi . Lungime: 970 km. Parc na ional pe cursul mijlociu. regiune semideşertică în S Africii, între fluviile Orange şi Zambezi , pe teritoriul statelor Botswana, Africa de Sud şi Namibia. Lungime: 1500 km. Lă ime: 800 km. Nisipuri, cîmpii de dune. Climă tropical-continentală aridă. Vegeta ie de savană şi deşertică. insulă în Arhipelagul Malaez, între Marea Chinei de Sud, marea Sulu, marea Sulawesi şi marea Java. Apar ine Indoneziei, Malaysiei şi sultanatului Brunei. Suprafa a: 734 mii km2. Popula ia: 8,4 mil. loc. Relief muntos, de coline şi cîmpii litorale. Climă ecuatorială. Expl. de petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri de fier. Arbori de cauciuc şi de cafea, cocotieri. Orez, porumb. Export de lemn, cauciuc, cafea. oraş, enclavă rusă la Marea Baltică, între Polonia şi Lituania. 420 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial: şantier naval, construc ii de vagoane, fabrici de cherestea, de celuloză şi hîrtie, de produse chimice şi alimentare (conserve de peşte). Universitate (1544). Institut de cercetări oceanografice. Teatre. Filarmonică. Monumente de arhitectură. Grădină botanică. Muzee. Fondat în 1255. Capitala Prusiei între 1525 şi 1618. A apar inut Germaniei până în 1945. Aici s-a născut Immanuel Kant. Pînă în 1946 s-a numit Königsberg .

Kafúe Kalahári

Kalimantán (Bornéo)

Kaliningrád

Kalmîkia

República ~, republică în S-V Federa iei Ruse, pe dreapta cursului inferior al Volgăi . Suprafa a: 76 mii km2. Popula ia: 324 mii loc. Centru adm.: elista . Expl. de gaze naturale. Cereale. Creşterea animalelor. Pescuit. A fost întemeiată în 1920. peninsulă în partea asiatică a Federa iei Ruse, înconjurată de Oceanul Pacific (la S-E), marea Bering (la E) şi marea Ohotsk (la V). Lungime: cca 1200 km. Lă ime max.: 450 km. Suprafa a: 370 mii km2. Relief muntos şi de cîmpie. Vulcani: 160, dintre care 28 activi. Izvoare termale, gheizere. Ghe ari. Climă temperat-maritimă. Vegeta ie de tundră şi pajişti alpine. Păduri de răşinoase. Zăcăminte: cărbune, petrol, aur, mică, sulf. Pescuit. Vînătoare de animale. oraş în S-V Ucrainei, situat pe rîul Smotrici , afluent pe stînga al Nistrului . 107 mii loc. Construc ii de maşini, prelucrarea metalelor, materiale de construc ii. Produc ie de celuloză şi hîrtie, de mobilă, produse alimentare (zahăr, preparate din carne). Teatru. Muzeu de istorie. Mănăstire (sec. XIV). Biserici ortodoxe, catolice, armene. Cetate (sec. XV). At. doc. în 1196. Cunoscut în istoriografia românească cu numele Cameni a .

Kamceátka

Kamenéþ–Podólski

Kampála

capitala Ugandei, oraş situat pe ărmul de N al lacului Victoria . 1 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, a lemnului, a cafelei, pielărie, ciment, produse chimice, farmaceutice, textile, alimentare), cultural şi financiar-bancar. Universitate. Teatru. Muzee. Fondat în 1890. [´kanazawa] oraş în Japonia (Honshû), port la Marea Japoniei. 435 mii loc. Nod de comunica ii. Centru industrial ( esături de mătase, por elanuri; artizanat) şi turistic. Universitate. Cetate (sec. XVI – XVII). Fondat în 1583. oraş în S Afghanistanului, la 1 020 m alt. 230 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial ( esături de mătase şi lînă) şi comercial (piei de caracul, lînă, mătase, fructe). Mausoleu (sec. XVIII). Fondat în 330 î. Hr. Capitală a statului afgan în sec. XVIII. oraş în Sri Lanka (ins. Ceylon ), situat pe cursul superior al rîului Mahaweli , la 100 km de Colombo. 125 mii loc. Centru de pelerinaj budist. Temple. Grădină botanică. Fondat în sec. XIV. În 1592–1815 a fost capitala Ceylonului. oraş în N-V Malaysiei (pen. Malacca ), centru adm. al statului Perlic. 15 mii loc. Pia ă de produse agricole. rîu în SUA, afluent pe dreapta al rîului Missouri . Lungime: 278 km (1200 km de la izvoarele confluentului Republican). Iriga ii. oraş în S-V Ungariei, la S de lacul Balaton . 72 mii loc. Nod de comunica ii. Produse industriale: transformatoare, ciment, textile, zahăr, lactate. Mănăstire (sec. XI). Márea ~, mare în S Oceanului Arctic, între Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea şi ărmul continentului asiatic al Federa iei Ruse (Siberia de Vest). Suprafa a: 885 mii km2. Ad. medie: 118 m. Ad. max.: 620 m. Acoperită cu ghe ari. Port pr.: Dikson. lac sărat în V Turkmenistanului, care comunică cu Marea Caspică printr-o strîmtoare îngustă. Suprafa a: 13 mii km2. Ad.: 4–7 m. Salinizare sporită. Pe ărmuri depuneri de săruri. Expl. de mirabilit. República Karaceáevo-Cerchéză , republică în Federa ia Rusă, în N Caucazului. Suprafa a: 14,1 mii km2. 435 mii loc. Centru adm.: Cerkessk . Zăcăminte: cărbune, zinc, plumb. Expl. forestiere. Culturi cerealiere. Creşterea animalelor (bovine, ovine). S-a format în 1991. [k¬´raat¿i] oraş în Pakistan, port la Marea Arabiei. 5,15 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie constructoare de maşini (nave, automobile asamblate), siderurgică, petrochimică, a cimentului şi tutunului, a încăl ămintei şi esăturilor de bumbac, alimentară. Rafinării de petrol. Export de cereale, bumbac, lînă, piei. Institu ii financiar-ban-care. Universitate. Fondat în 1725. În 1947–1959 a fost capitala statului. República Karakalpakstán , republică în Uzbekistan. Suprafa a: 164,9 mii km 2. Popula ia: 1,32 mil. loc. Capitala: Nukus . Industrie dezvoltată: prelucrarea metalelor, producerea materialelor de construc ii, a conservelor şi untului. Culturi agricole irigate: bumbac, orez, legume. Creşterea animalelor (oi de caracul, bovine).

Kánazawa

Kandahár

Kándy

[´kændi]

Kángar Kánsas Káposvar [kænz¬s] [´kapo¿vaar]

Kára

Kará-Bogáz-Gol

Karaceáevo-Cerkésia

Karáchi

Karakalpákia

Karakorúm

Karakúm

sistem muntos în Asia Centrală, în India, China şi Pakistan, la S-E de Pamir. Lungime: 800 km. Alt. medie: 6000 m. Alt. max.: 8 611 m. Ghe ari şi zăpezi persistente. Păduri pe versantul sudic (pînă la 3 500 m alt.). deşert în Asia Centrală, pe teritoriul Turkmenistanului. Suprafa a: 350 mii km 2. Barcane, dune, sărături. Climă excesiv-continen-tală. Culturi irigate (în oaze). Păstorit. Zăcăminte de sulf. Este străbătut de canalul Amudaria-Marea Caspică . República ~, republică autonomă în N-V Federa iei Ruse. Suprafa a: 172,4 mii km 2. Popula ia: 800 mii loc. Centru adm.: Petrozavodsk . Industrie forestieră, extractivă (fosforite, minereuri de fier, cupru, nichel). Creşterea renilor. Pescuit. Vînătoare. [´karlovats] oraş în Croa ia, situat pe rîul Kupa (afluent al rîului Sava ), la 48 km S-V de Zagreb. 71 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (turbine, motoare), chimică, de prelucrare a lemnului, pielei şi alimentară. Ateliere de ceramică. Hidrocentrală. Catedrală roma-nocatolică. Fortărea ă (1579). oraş în V Cehiei, situat pe rîul Teplá . 58 mii loc. Nod de comunica ii. Producere de por elanuri, cristaluri, textile. Sta iune balneoclimaterică mondială. Galerie de artă. Muzee. Turism. Fondat în 1358. oraş în Serbia şi Muntenegru, situat pe fluviul Dunăre . 8,2 mii loc. Aici, în 1699, a avut loc Congresul de pace de la sfîrşitul războiului (1698–1699) dintre Liga Sfîntă (Rusia, Austria, Vene ia, Polonia) şi Imperiul Otoman. insulă grecească în S-E Mării Egee, în arhipelagul Sporadele de Sud . Suprafa a: 303 km2. Popula ia: 7,8 mii loc. Relief muntos (alt. max. 1 215 m). oraş în E Germaniei (Hessen), pe cursul inferior al rîului Fulda . 203 mii loc. Nod de comunica ii (fluvial, feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (locomotive, automobile, aparataj electrotehnic, de precizie şi optic), textilă (iută şi bumbac), alimentară. Muzeu de artă. Castele. Monumente de arhitectură medievală. Grădină botanică. Fostă colonie romană ( Castelum Cattorum ). At. doc. în 913 (Chassala ). regiune colinară în N Poloniei (Pomerania), în vecinătatea deltei Vistulei şi a golfului Gdañsk . Alt. max.: 329 m. capitala Nepalului, oraş situat pe cursul superior al rîului Bagmâti . 420 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie extractivă (marmură), de prelucrare a pieilor şi iutei, a materialelor de construc ii (ciment, cărămizi), textilă, alimentară. Universitate. Palate, temple, sanctuare. Muzeu na ional. Centru de pelerinaj. Fondat în 723. oraş în S Poloniei (Silezia), centrul adm. al voievodatului cu acelaşi nume. 370 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial: expl. de zinc şi huilă, siderurgie, metalurgie (a metalelor neferoase), construc ii de maşini grele; uzine chimice şi cocsochimice. Universitate. Fondat în 1598. strîmtoare între peninsulele Iutlanda şi Scandinavia, care leagă Marea Baltică cu Marea Nordului. Lungime: 270 km. Lă ime: 60–122 km. Ad.: 17–124 m. Pescuit.

Karélia

Kárlovac

Kárlovy Váry

[´karlovi´vari]

Kárlowitz

[´karlovits]

Kárpathos Kássel

[´karpaqos]

Kaszuby Kâtmândú

[ka´¿ubõ]

Katowíce

[kato´vitse]

Kattegát

Káunas

oraş în Lituania, la 90 km V de Vilnius, port pe Nemunas. 424 mii loc. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, electrotehnică, a hîrtiei, chimică, textilă, alimentară. Hidrocentrală. Pescuit. Universitate. Teatre. Muzee. Catedrală (sec. XV–XVII). Cetate (sec. XV–XVII). Numele vechi: Kovno (pînă în 1917). [kawa´saki] oraş în Japonia (Honshû), port pe ărmul de V al golfului Tokio. 1,2 mil. loc. Centru industrial: şantiere navale, siderurgie, construc ii de maşini (automobile), prelucrarea petrolului, electrotehnică, produse chimice şi alimentare. Templu (sec. XII). República ~, stat în partea central-vestică a Asiei, situat între Rusia, China, Kîrgîzstan, Turkmenistan, Uzbekistan şi Marea Caspică. Suprafa a: 2,71 mil. km 2. Popula ia: 17 mil. loc. Capitala: Astana . Limba oficială: kazaha. Relief variat: cîmpii, podişuri, mun i, zone colinare. Climă temperatcontinentală. Vegeta ie de stepă şi deşert. Păduri de foioase şi conifere. Industrie diversificată: extractivă (lignit, cărbune brun, petrol, gaze naturale, minereu de fier, fosfa i, bauxită, crom, nichel, mangan), metalurgică, siderurgică, constructoare de maşini, chimică, alimentară. Agricultură pe terenuri irigate. Se cultivă cereale (grîu, secară, orz, ovăz, orez, porumb), bumbac, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi, tutun, fructe. Se cresc animale pentru carne şi lînă (vite cornute mari, oi, capre, cămile). Exportă materii prime industriale, produse alimentare. Importă maşini şi utilaje, mijloace de transport, bunuri de larg consum. Căi ferate: 21 200 km. Căi rutiere: 165 mii km. Admis în ONU la 2 martie 1992.

Kawasáki

Kazahstán

Kazán

oraş în Federa ia Rusă, port pe fluviul Volga , capitala Republicii Tătare (Tatarstan). 1,1 mil. loc. Nod de comunica ii. Întreprinderi constructoare de maşini, de prelucrare a blănurilor şi de încăl ăminte, chimice, poligrafice, textile, alimentare. Prelucrarea petrolului. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice (sec. XVI–XVIII). Fondat în 1117. oraş în Bulgaria, în N-V depresiunii Kazanlîk. 65,2 mii loc. Cultivarea şi prelucrarea trandafirilor (parfumuri). Ape termale. Mormînt tumular tracic (sec. IV–III î. Hr.), cu picturi murale. vîrf vulcanic în mun ii Caucazului Mare (Georgia). Alt.: 5047 m. Acoperit de ghe ari şi zăpezi persistente, sub 3300 m alt. – păşuni subalpine. oraş în Federa ia Rusă (bazinul Kuzbass ), situat pe rîul Tom . 518,5 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Industrie extractivă (huilă), metalurgică (o el), siderurgică, constructoare de maşini şi utilaj minier, chimică (mase plastice, cauciuc sintetic), de mobilă, alimentară. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Între anii 1925–1932 s-a numit Şceglovsk . [ke´nitra] oraş în N-V Marocului, la N de Rabat, pe fluviul Sebu . 140 mii loc. Centru industrial (filaturi de bumbac, conserve de peşte, uleiuri vegetale) şi comercial (export de produse agricole). Fondat în 1913. Pînă în 1956 s-a numit Port Lyautey.

Kazanlîk

Kazbék Kémerovo

Kenítra

produse petroliere. Ad. Întreprinderi textile ( esături de bumbac. argint. Important centru industrial (construc ii navale şi de maşini-unelte. feroviar. Căi ferate: 3 000 km. Industrie extractivă (minereu de fier). Export de lînă. biserici. derivate petroliere. marmură). Sudan. Baze de cercetări ştiin ifice. porcine) şi pe cultivarea plantelor comerciale (ceai. Fondat de milesieni în sec. loc. trestie de zahăr). textile. ciment. televizoare. loc. îngrăşăminte chimice. grafit. fluvial. At. Popula ia: 31 mil. capitala Ucrainei. oraş situat la confluen a Nilului Alb cu Nilul Albastru. Hr. alimentară. produse alimentare. Fondat în 1820 ca tabără militară egipteană. Nod de comunica ii. citrice. Universitate. conserve de peşte). încăl ăminte. Agricultura este bazată pe creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Suprafa a: 7 mii km2. hîrtie. produse alimentare) şi cultural. situat între Tanzania. aur. VI î. alimentară. III d. palate. bunuri de larg consum. Se mai cultivă porumb. X–XIII). plumb. electrotehnică. port pe fluviul Nipru. Bogate resurse de materii prime: aur. sare. bumbac. Pescuit. comercial şi financiar-bancar. covoare. ceai. 2. Parcuri na ionale. alimentară (ulei vegetal. XI–XIV). Suprafa a: 583 mii km2.: 10 047 m. max. la S de Varşovia. Şantiere navale. 350 mii loc. textilă. XII). Ioan Botezătorul (sec. stat în Africa de Est ecuatorială. engleza. Fondat în sec. Industrie de prelucrare a metalelor. Moschei (sec. mătase. Căi rutiere: 63 400 k oraş în Ucraina (Crimeea). la N-E de Noua Zeelandă. Administrat de Noua Zeelandă. oraş în partea central-sudică a Iranului. Palat episcopal (sec.. Vînătoare. V. XVIII). Etiopia. a cimentului. port la strîmtoarea cu acelaşi nume. combustibili. Industrie extractivă (cupru. ovine. Relief de podiş. sorg. şcoli profesionale şi de cultură generală. XVII). Administrat de Fran a. oraş în Polonia. capitala Sudanului. rutier). Export de cafea. Alte institu ii de învă ămînt superior. Universitate. Muzee. cocotieri. Vegeta ie de savană şi de semideşert. (1 mil. Import de echipament de transport auto şi utilaje industriale. siderurgică. 180 mii loc. Nepopulat. Vînătoare de balene şi de foci.Hr.7 km2. Centru industrial (construc ii de maşini şi nave fluviale. XI –XII). Climă subpolară. cămile. Fondat în sec. doc. Nod de comunica ii (aerian. încăl ăminte. 214 mii loc. de asamblare a mijloacelor de transport. [kergel´en] arhipelag vulcanic în S Oceanului Indian (cca 300 insule). purtînd numele Panticapaion. covoare). sisal. în conurba ie). În apropierea arhipelagului se află fosa oceanică Kermadec. Planta ii de ananaşi. Limbi oficiale: swahili. prelucrarea lemnului. loc. Climă tropicală. magnezit. Climă ecuatorială musonică. produse farmaceutice şi alimentare). bananieri. poligrafie.64 mil. Pescuit. textile. Studiouri cinematografice. citadelă (sec. Uganda. Capitala: Nairobi . cherestea. 930 mii loc. clădiri vechi (sec. Nod de comunica ii. Academie de ştiin e. siderurgică. Monumente istorice şi de arhitectură. Catedrale (sec. arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific. Aeroport interna ional. Muzee. ciment. Nod de comunica ii. cu masive muntoase (în V) şi de cîmpii litorale (în E). Rezerva ia Masai Mara . Fondat în 1173.Kénya República ~. bumbac. Kerci Kerguelén Kermádec [ker´madek] Kermán (Kirmán) Khartoum [khar´tum] Kíelce [´kjeltse] Kíev . carne. în 860. Muzeu istorico-arheologic. Catedrală (sec. chimică. Ghe ari. Se produc electricitate. caprine. Somalia şi Oceanul Indian. Suprafa a: 33. constructoare de maşini. arahide. Biserica Sf. Teatre. poligrafic. cupru. Teatru. metalurgică. cafea. XV – XVIII).

mobilă. Păduri ecuatoriale (pînă la 1 000 m alt. Aeroport. 80 m). pe teritoriile arhipelagurilor Gilbert.Kigáli capitala Rwandei. Materiale de construc ii (ciment. capitala Republicii Democratice Congo. cărămizi). Fabrici de ciment. Monumente arhitectonice (sec. 156 mii loc. Vegeta ie reprezentată de arbori şi plante ierboase tropicale. produse chimice şi alimentare) şi cultural. peşte. Muzee. 420 mii loc.9 mil. Fondat în 1871. Universitate. Oraş fondat în 1861. Relief insular de origine coraligenă şi vulcanică (alt. format din trei conuri: Kibo (5 895 m). oraş în S-E Canadei (Ontario). produse chimice şi farmaceutice. Universitate. Centru industrial (construc ii navale. Universitate. Pia ă pentru cereale (grîu). lînă. Economia este bazată pe exploatări miniere (fosfa i). şi prelucrarea petrolului. max. Important centru industrial: metalurgia fierului şi cositorului. de pielărie şi încăl ăminte. produse alimentare. Pia ă pentru cafea şi animale. Exportă copră. Căi rutiere: 640 km. de confec ii. 30 mii loc. Teatru. produse alimentare. materiale de construc ii. Nod de comunica ii. Suprafa a: 861 km2. Line şi al insulei Banaba (Ocean) . păduri tropicale şi podişuri alpine (de la 2 000 m în sus). turism şi agricultură. bunuri de larg consum. Climă ecuatorială. savane (pînă la 2 000 m). Grădină botanică. la poalele mun ilor Zagros . bananieri. port pe fluviul Congo (Zair). Universitate. Academie de arte plastice. Muzee. de produse alimentare. República ~.). Aeroport. Mare centru de exploatare şi prelucrare a diamantelor. capitala Jamaicăi. 107 mii loc. Nod de comunica ii. Artizanat (olărit. Întreprinderi de prelucrare a pielei. Industrie metalurgică (o el). Capitala: Bairiki . la 1540 m alt. Export de bauxită. cherestea. în S-V insulei Sf. Colegiu regal militar. de confec ii. Ghe ari. textilă. Turism. produse agroalimentare. în partea de N-E a Tanzaniei. papaya. loc. capitala statului Sfîntul Vincen iu şi Grenadine. Expl. de încăl ăminte. Se cresc porcine. la N-E de Tuvalu. de prelucrare a metalelor. Popula ia: 96 mii loc. [kir´kuuk] oraş în N-E Irakului. 633 mii loc. Nod de comunica ii. mobilă. Catedrală romano-catolică. zăpezi (la peste 5 300 m). Aeroport interna ional. stat insular în Oceania (Pacificul Central). petrolului. arbori de pîine. 158 mii loc. Aeroport. Pădurile de cocotieri şi pandanus ocupă 50% din teritoriul ării. Grădină botanică. pescuit. situat pe ărmul de N-E al lacului Ontario . Vincen iu (Antilele Mici). XVII–XVIII). Kilimanjáro Kímberley [´kimb¬li] Kíngston [´kihst¬n] Kíngston [´kihst¬n] Kíngstown Kinshása [´kihstaun] [kin´¿asa] Kíribati Kirkúk . Mawenzi (5150 m). Shira (4006 m). alimentară. port la Marea Caraibilor. ceramică). Capitală din 1962. Prelucrarea coprei. Cel mai înalt de pe continent. Aeroport. Limbi oficiale: gilbertana. alimentare. de locomotive şi motoare Diesel. Importă maşini şi utilaje industriale. Şi-a declarat independen a la 12 iulie 1979. [kiliman´d3aaro] masiv muntos în E Africii. oraş în Republica Africa de Sud (Cape). Catedrală. tutun. Planta ii de cocotieri. engleza. de ciment. 3. Aeroport. Escaladat pentru prima dată în 1889. oraş situat în partea central-estică a ării. taro. construc ii navale. lemnului. Phoenix. Fondat în 1693.

120 mii loc. XVIII). sericicultura. Fabrici de mobilă. plumb. port la confluen a Rinului cu Moselle . tutun. gaze naturale. la 24 km N-V de Praga. de prelucrare a lemnului. ciment. Centru industrial şi comercial. Lungime: 686 km. Suprafa a: 199 mii km2. metalurgică (o eluri). Hidrocentrală. Izvoare cu apă minerală. chimică. Catedrală (sec. de mobilă. Suprafa a: 2. Fondat în 1872. între Amudaria şi Sîrdaria. zinc. Castel (sec. Industrie constructoare de maşini (avioane). Universitate. biserica iezui ilor (sec. de pielărie. 73 mii loc. a sticlei. Întreprinderi de materiale de construc ii. Alt. constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte. sfeclă de zahăr. Tadjikistan şi Uzbekistan. lînă. Popula ia: 4. floarea-soarelui. XII–XV). Climă continentală. Erup ii vulcanice pe fundul lacului. la poalele de N ale mun ilor Caucaz. cărbune). situat între Republica Democrată Congo şi Rwanda. cu depresiunile Ciuisk şi Fergana în S-V şi Issîk-Kul în E. Kovrov. Oraş din 1254. carne. Nod de comunica ii. produse alimentare (zahăr. 355 mii loc. ară agrar-in-dustrială. port la Oceanul Indian. Relief predominant muntos. Admis în ONU la 2 martie 1992. petrol. Kazahstan). Centru de vinifica ie. port pe fluviul Congo . max. China. textilă. Kislovódsk Kismáayo Kívu Kîrgîzstán (Kirghizstán) Kîzîlkúm Kládno Kliázma Kliucévski Klóndike Kóblenz [‘kooblents] . creşterea animalelor (ovine. Ad. siderurgică. farmaceutică. Exportă bumbac. mătase. situat între Kazahstan. oraş în Cehia. tutun. în mun ii Ogilvie . alimentară. vulcan activ în E peninsulei Kamceatka . Muzee. mărfuri de larg consum. constructoare de utilaje. de confec ii şi textile. în 1803.: 496 m.69 mii km2. mijloace de transport. Se mai cultivă bumbac. Principalele ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu. porcine). loc. lac tectonic în Africa Orientală. deşert în Asia Centrală (Uzbekistan. doc. oraş în S-V Federa iei Ruse. plante ierboase. max. bere. caprine. stat în N-E Asiei Centrale. textile (din bumbac şi lînă). Industrie diversificată: extractivă. Nod de comunica ii. alimentară. Limba oficială: kirghiza. lactate). XVII). la 1460 m alt. Vegeta ia: păduri montane pe suprafe e reduse. energetică. rîu în Federa ia Rusă. produse de pielărie. Trece prin oraşele OrehovoZuevo. metalurgică. [´klondaik] renumită regiune auro-argentiferă în N-V Canadei. Zăcăminte de cărbune. minereuri de cupru. bovine. Primele descoperiri în anii 1894–1896. de produse chimice şi alimentare. Căi ferate: 376 km. Industrie extractivă (minereu de fier. la 800–1 200 m alt. At. Sta iune balneoclimaterică. Ultima erup ie în anii 1972–1974. Aeroport interna ional. siderurgică (laminate). Centru pr. Dune. Suprafa a: cca 300 mii km2. 114 mii loc. textile. Vegeta ie sărăcăcioasă. Capitala: Bişkek . afluent pe stînga al rîului Oka .: Dawson. Lipsa vie uitoarelor. Vladimir. porumb).Kisangáni oraş în N-E Republicii Democratice Congo. pe rîul Klondike . căi rutiere: 28 400 km. legumicultura. Suprafa a: 2100 km2. Turism. República ~. 73 mii loc. pomicultura. Muzee.83 mil. de produse alimentare. Pînă în 1966 s-a numit Stanleyville . plante aromate. [kism´aajo] oraş în S-E somaliei. Importă maşini şi utilaje industriale. electronică.: 4 750 m. fructe. produse chimice. oraş în V Germaniei (Renania–Palatinat).

Baze militare. Suprafa a: 14 mii km2.: 2942 (vf. fier. Vegeta ie de tundră. Industrie petrochimică. În mun ii Kolîma se află bogate zăcăminte de aur. República ~.Kódiak [‘koudiæk] Kóhtla-Járve insulă americană în N-E Oceanului Pacific. Expl. peninsulă în N-V Federa iei Ruse. 1460 m). constructoare de maşini (locomotive. pe rîul Karasu . sticlei şi tutunului. Înăl imi stîncoase (alt. chimică. max. Zăcăminte: cărbune. cîmpie în Federa ia Rusă. alimentară. republică autonomă în Federa ia Rusă. izvoare cu ape minerale. cu cascade. 75 mii loc. X. Pe cursul superior al rîului se află parcul na ional Kootenay . grîu. Creşterea animalelor (reni. petrol. textilă şi de confec ii. port pe fluviul Rin . legume. Conservator. max. Apar ine Federa iei Ruse. Fondat în anul 38 d. a pielăriei. Centru adm.4 mil. deluros (în centru) şi vălurat (în S). Aeroport interna ional. oraş în V Germaniei. Lungime: 450 km. Relief de dealuri şi mun i. în depresiunea Fergana . la sud de peninsula Alaska . produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (bumbac). Vînătoare. poligrafică. 178 mii loc. Climă caldă (sub influen a Golfstromu-lui). 965 mii loc. Suprafa a: 415. Nod de comunica ii. silvotundră şi de conifere.9 mii km2. defilee. Pia ă agricolă. nisipuri. Universitate. gaze naturale. Zăcăminte: apatite. Materiale de construc ii. Muzeu de artă. la grani a dintre Iran şi Turkmenistan. în sec. Oraşe pr. Monumente istorice şi arhitectonice. lac în S-V Canadei (Columbia britanică). oraş în Estonia.: Sîktîvkar . Nod de comunica ii. vînătoare. lan muntos în Asia Centrală. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. de cherestea şi mobilă. Muzee. ovăz. electrotehnică. la S de lacul Ohrida. Lă ime: 40 km. siderurgică. Relief muntos (în V). At. loc. Kómi Kootenay Kopetdág Kórçë Kordofán [´kort¿¬] . tractoare. automobile ale firmei “Ford“). în N-E Siberiei. între Marea Albă şi marea Barents. Kokánd Kóla Kolîmá Köln [kœln] Komandór arhipelag în N-V Oceanului Pacific (marea Bering). Hr. pe ărmul Golfului Finic. Relief vulcanic. porcine). Pescuit. Suprafa a: 170 mii km2. orz. Suprafa a: 100 mii km2. păduri. Alt. Bază navală şi aeriană. Industrie extractivă. Centru industrial (metalurgie. prelucrarea metalelor. doc. Suprafa a: 435 km 2. la V de valea Nilului Alb . oraş în S-E Albaniei. 68 mii loc. Teatre. forestiere. textile. regiune fizico-geo-grafică în partea central-vestică a Sudanului. textilă şi alimentară. străbătută de rîul Kolîma . diferite specii de animale. vagoane. alimentară. farmaceutică. Institu ii financiar-ban-care. nichel. Severomorsk . oraş în Uzbekistan. Se cultivă secară. Popula ia: 5 mii loc. la E de peninsula Kamceatka . alebastru. cupru. Climă aspră. Pescuit (somn). (în majoritate eschimoşi). electrotehnică. Grădină botanică. În acest lac se varsă rîul cu acelaşi nume (655 km).: Murmansk. Suprafa a: 1 848 km2. în N-V mun ilor Ural . textilă. bovine. Rîzeh ). Popula ia: 1. Industrie extractivă (cărbune brun). la 150 km E de Tallinn.

: Priština . siderurgie. Institu ii de învă ămînt superior (universită i. Se produc televizoare. Expl. textile. poligrafie. institute). Fondat în 1793. compresoare). Popula ia: 39 mii loc. zinc. XII). Nod de comunica ii. doc. de cărbune. produse chimice. Se varsă în golful Bengal. în sec. farmaceutică. catifea). Lungime: 1 285 km. alimentară. Castel de apă (sec. rutier). Mare centru industrial: metalurgie.9 mii km2. între insulele Yava şi Sumatera . port pe fluviul Rin . Conflict interetnic declanşat în 1997. oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). Creşterea ovinelor. de maşini agricole şi utilaj greu. Fondat în 1628. produse alimentare. Creşterea renilor. Alt. Industrie metalurgică.7 mil. Suprafa a: 301. insulă vulcanică în strîmtoarea Sunda . Pomicultură. Important centru economic şi cultural. de încăl ăminte. Popula ia: 1. alimentară. feroviar. provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru. mobilă. situat pe rîul Hernád . Iriga ii. textilă. Muzee. 56. a por elanului. confec ii. Industrie petrolieră. Nod de comunica ii (feroviar. Košciúszko Kóšice Kósovo (Metóhia) Kótka Kótlin Krakatáu Krasnodár Krasnoiársk Kréfeld Krishna . oraş în E Slovaciei. Pe această insulă se află fortărea a Kronştadt . în partea de sud a Siberiei de Est. prelucrarea peştelui. 241 mii loc. Relief muntos. max. în N peninsulei Kamceatka . Industrie siderurgică. Nod de comunica ii (feroviar. Sporturi de iarnă. XII. [´kri¿na] fluviu în partea central-sudică a Indiei. At. Teatre. district în Federa ia Rusă. At. Centru industrial: şantiere navale. doc. de măsurat. arbuşti. textilă. Muzee. aparate radio şi electrotehnice. XV. Biserica Buna-Vestire (1804–1812). Pînă în 1920 s-a numit Ekaterinodar . Catedrală (sec. siderurgie (uzină de aluminiu). construită în 1703. hîrtie. constructoare de maşini (strunguri. 920 mii loc. Păduri de eucalipt. Pescuit. situat pe rîul Kuban . ciment. Filarmonică. 639 mii loc. Muzeu de artă contemporană. Muzeul tehnicii.: Palana . Teatre. rutier). Suprafa a: 16 km2. Fabrici de cherestea. construc ii de maşini şi aparatură electronică. Cereale. Climă subarctică.5 mii loc. [ko¿´tsu¿ko] [´ko¿itse] masiv muntos în N-E Alpilor Australieni. păşuni alpine. Ultima erup ie a avut loc în 1972–1973. alimentară (vinuri). loc. Suprafa a: 10. 250 mii loc. Centru adm. oraş în S-E Finlandei. Universitate. oraş în Federa ia Rusă. textile (mătase. Vegeta ie de tundră. în 1241. construc ii navale. Nod de comunica ii (aerian. hîrtie. oraş în S-V Federa iei Ruse.Koreák Distríctul Autonóm~ (Koreakia). Hidrocentrală. Zăcăminte: lignit. chimică. de esături şi confec ii. situat pe o mică insulă din Golful Finic. Fondat în 1878. Ruinele unei cetă i din sec. Suprafa a: 10. Vînătoare. rutier). Centru adm. de prelucrare a lemnului. minereuri de plumb. fluvial. insulă în Marea Baltică (Golful Finic). de prelucrare a lemnului şi pielei. Navigabil pe cursul inferior. Denumirea veche: Kistnâ . produse alimentare.5 km2. Universită i.: 2 228 m (cel mai înalt vîrf de pe continent). situat pe fluviul Enisei . celuloză.5 mii km2. A fost par ial distrusă în 1883 în urma erup iei vulcanului Krakatau . Administrată de Federa ia Rusă. XIV).

Viteză: 2–6 km/h. Izvorăşte din Podişul Armeniei (Turcia). Iriga ii. Moschee (1873). localitate în N-E Bulgariei. Iriga ii în cursul inferior. Lă ime: 170 km. Pelerinaj budist. minereuri de fier. sistem muntos în S-V Asiei. Izvorăşte din ghe arii Caucazului. în preajma vîrfului Elbrus . limita de N şi de S a podişului Tibet . vînătoare. Insulele ~. Regiunea cu acelaşi nume este populată în cea mai mare parte de curzi. alimentare. capitala Malaysiei. Universită i. în urma războiului din 1768–1774. Castel (sec. sistem muntos în Asia Centrală. 631. apar inînd Federa iei Ruse. între peninsula Kamceatka (la N) şi insula Hokkaidô (la S). situat în N-V Oceanului Pacific. Lungime: 1200 km.1 mil. Climă temperată musonică. Ghe ari. cupru şi aur. Fondat în 1857. Lungime: 907 km. Climă subtropicală. Vulcani.: 4168 m (vf. situat pe fluviul Shira . Lungime: 1515 km. Temperatura apei: 28°C în august şi 18°C în februarie. fabrici textile. Zăcăminte de cărbune. conduse de marele cneaz Dimitri Donskoi. Zăcăminte de cărbune. între fluviul Don şi rîul Nepriadva . Păşuni alpine (pînă la alt. Repara ii ale materialului rulant. max. max.: 7723 m (vf. cu direc ia N-E. arhipelag format din 56 de insule. oraş în Japonia (Ky-ush-u). mai sus – zăpezi permanente şi ghe ari. Lungime: 2700 km. a fost semnat Tratatul de pace ruso-turc. XVI). Pescuit. dar a fost nevoită să recunoască independen a Hanatului Crimeii. petrol. Aerodrom interna ional. argint. textile. la 8 septembrie 1380. printr-o deltă. XVI. chimice (îngrăşăminte). Fabrici de cherestea. fluviu în S-V Federa iei Ruse. curent marin cald în Oceanul Pacific. Conform tratatului Rusia a ob inut teritorii în N şi N-E Mării Negre şi dreptul la naviga ie comercială în mare şi prin strîmtori. de 3500–3800 m). Muztag ). Alt. Relief muntos. industria por elanului. Navigabil pe cursul inferior. loc. Universitate. trece prin Armavir şi Krasnodar şi se varsă în Marea Azov. Kubán Kuciúk-Kainargí Kulikóvo Kumamóto Kunlún Kurá Kurdistán Kuríle Kuroshio (Kuro-ªivo) . de-a lungul coastelor de E ale Japoniei. 1. Fondat în sec. Alt. oştirile ruseşti. Muzeu. alimentare. cîmpie în S-V Rusiei europene. Hidrocentrale.Kuála Lúmpur oraş în S-V peninsulei Malacca . Nod de comunica ii. Construc ii de maşini (automobile asamblate). Aici. trece prin oraşele Gori. Influen ă puternică asupra regiunilor învecinate.2 mii loc.6 mii km2. pe teritoriul Chinei. Djilo ). la 10/21 iulie 1774. la grani a Iranului cu Turcia şi Irak. Suprafa a: 15. Nod de comunica ii. a înfrînt hoardele mongolo-tătare. Construc ii de avioane. apropiind în acest mod eliberarea ării de sub domina ia mongolo-tă-tară. fluviu pe teritoriul statelor Turcia. unde. Georgia (Gruzia) şi Azerbaidjan. Tbilisi şi Rustavi şi se varsă printr-o deltă în Marea Caspică.

utilaje şi echipament industrial. Prokopievsk ş. Pescuit (peşte. Institu ii de învă ămînt superior. legume. frigiderelor şi televizoarelor. Expl. o el. acumulatoare. prelucrarea pieilor. XI). de confec ii. stat în Asia de S-V. Oraşe pr. . fabrici textile (bumbac. Importantă zonă industrială: expl. Mare centru industrial: construc ii aeronautice. în 1032. textile. uzine electrotehnice şi chimice. în conurba ie). farmaceutică.82 mii km2. Popula ia: 2. XVII.Kursk oraş în Federa ia Rusă.7 mii km. Căi rutiere: 4. temple. zahăr. 1. situat pe rîul Rioni . capitala statului Kuwait. Fondat în 788. tractoare. Muzee. Catedrală (sec. de desalinizare a apei de mare. port la Golful Persic. de cărbune. Universitate. sticlărie. de produse alimentare. oraş în Georgia (Gruzia). fabrici textile. cuprinzînd şi cîteva insuli e din apropierea ărmului golfic. Suprafa a: 17. Importă maşini. Suprafa a: 26. constructoare de maşini (utilaj minier. lînă. bovine. de cărbune. Străvechi monumente de arhitectură (palate. cămile. Teatre. Sta ie de cale ferată.: Kemerovo. fontă. V–VI. Centrală atomoelectrică. Kuwait (Al-Kuwait) Kuzbáss Kyóto [kj´ooto] oraş în Japonia (Honsh¦). siderurgică. 30 mii loc. Vestigii arheologice. cu cîmpii litorale (în restul teritoriului). por elanuri). Catedrală în ruine (sec. Economie bazată pe extrac ia şi prelucrarea petrolului (locul 2 în lume). alimentară. situat pe rîul Tobol . siderurgie. Principal centru industrial: construc ii şi repara ii de nave. Industrie extractivă (minereu de fier). produse chimice. Pia ă pentru cereale. perle. fabrici de produse alimentare. mărfuri de larg consum. la 536 km S de Moscova. de mobilă. Centru industrial: construc ii de maşini (autobasculante. Mănăstirea Sf. mijloace de transport. Turism. 440 mii loc. Aeroport interna ional. Flotă comercială maritimă. alimentară. igări. Muzee. (900 mii loc. Nod de comunica ii.7 mii km2. situat pe ărmul de N-V al Golfului Persic. Kustanái Kutaísi Kuwait [ku´wait] oraş în N Kazahstanului . chimică. localizată în regiunile cu oaze. perle). situat pe rîul Seim . crevete). Muzee.5 mil. doc. Climă tropical-de-şertică. caprine. electrotehnică. At. Dispune de rezerve mari de gaze naturale. aparataj electrotehnic). Treime (sec. Culturi agricole pe terenuri irigate şi de oază: cereale. mătase) şi de produse alimentare. fabrici de desalinizare a apei de mare.11 mil. artizanat (obiecte din bronz. Státul ~ . gaze lichefiate. la 274 km E de Magnitogorsk. Vegeta ie săracă. confec ii. asamblarea automobilelor. Relief de podiş deşertic (în V). a. tutun. loc. Industrie chimică. Exportă petrol şi produse petroliere. Aeroport. piei. de prelucrare a metalelor şi pielei. construc ii de maşini. aparatură electrotehnică. Industrie extractivă (aur). Fondat în sec. de ciment. Nod de comunica ii. Important centru economic şi cultural. XVIII). Pescuit intens (peşte. utilaj minier). curmali. produse agro-alimentare. în partea de S-V a Siberiei. Se cresc ovine. sanctuare). 239 mii loc. Novokuzne k. loc. Nod feroviar. între Irak şi Arabia Saudită. mare bazin carbonifer în Federa ia Rusă. Fondat în 1879. 235 mii loc. la N-E de –Osaka. Limba oficială: araba. alimentară. Capitala Kuwait .

Alt. afluent al rîului Murrumbidgee . Pescuit. lac de origine glaciară în partea centrală a Canadei. max. Ad. peninsulă în N-E Americii de Nord.7 mii km 2. Kzîl-Ordá Labradór Labradórului Lachlan Lácul Rénilor Lácul Róºu [´lækl¬n] Lácul Sclávilor Lácul Superiór Lácul Úrºilor Ládoga Lahóre [la´h¬or] oraş în N-E Pakistanului. Climă subtropicală musonică. Sta iu-nea climaterică Lacul Roşu . Suprafa a: 30. Muzeu de istorie şi etnografie. Vegeta ie de tundră (în N). Suprafa a: 17. km2. Suprafa a: 82. mare în N-V Oceanului Atlantic. Suprafa a: 42. Ad. Alt. pînă în 1925 – Petrovsk . max. nichel. fabrici de celuloză şi hîrtie. lac de origine tectono-glaciară în N-E Canadei. 3. oraş în Kazahstan. Din acest lac izvorăşte fluviul Mackenzie . Centru industrial: metalurgie.07 mil. la E de Sankt-Petersburg. Lungime: 1 500 km. lac de origine tectono-glaciară în V Canadei.: 350 m.1 mil.6 km2. Turism.: 230 m.: 397 m. între golfurile Hudson şi Sf. de produse alimentare. Suprafa a: 1. Kujû ).Kyushu [´kju¿uu] una dintre cele mai mari insule ale Arhipelagului Japonez. situată în partea de S a acestuia. Este cel mai mare lac cu apă dulce din lume. Pia ă agricolă. Universitate. Pînă în 1853 s-a numit Ak-Meceti . Fukuoka. trestie de zahăr.: 140 m. 1787 m pe vf. Ad. Centru industrial: materiale de construc ie.1 mii km 2. Lake Placid [´lejk´plæsid] . max. Fondat în 1820. rîu în S-E Australiei.3 mii km 2. Vînatul animalelor de blană. Suprafa a: 6. Popula ia: 13. Oraşe pr. cupru. pe ărmul lacului Placid. situat pe rîul Sîrdaria . format în 1837 prin surparea unei por iuni a muntelui Piatra Ghilcoşului .: 137 m.7 mii km 2. km2.4 mii loc.: 1676 m. în mun ii Adirondack. la grani a dintre SUA şi Canada. artizanat. Institut pedagogic. Kumamoto . lac în America de Nord. ceai. Zăcăminte de cărbune. Márea ~. max. Relief muntos (alt. Relief deluros (200 – 800 m alt. Străbate cîmpia Murray . Suprafa a: 1. Climă subtropicală (în N) şi temperată (în S). max. insula ara lui Baffin şi Groenlanda . centrul sporturilor de iarnă. prelucrarea metalelor. lac în N-V Federa iei Ruse. Marea Albă şi bazinul fluviului Volga . Culturi agricole: orez. În apropiere se află mari zăcăminte de uraniu. electrotehnică. Ad. de încăl ăminte şi textile. textile. loc. pe cursul superior al rîului Bicaz .4 mil. Vegeta ie abundentă. 167 mii loc. pe teritoriul Canadei. moschee. max. max.: 4 316 m.). păduri de conifere (în rest). Este cel mai mare lac din Europa. Ad.: Nagasaki. XVII). Suprafa a: 31. Grădina Châlimar Bâgh (sec. Prin rîuri şi canale comunică cu Marea Baltică. Sta ie de cale ferată. Din el izvorăşte rîul Neva . lac de baraj natural în România. între peninsula Labrador . Zăcăminte: minereuri de fier. Lauren iu . sta iune balneoclimaterică în N-E SUA (New York). Monumente arhitecturale din perioada marilor mongoli (palate. Nod de comunica ii. situat pe rîul Ravi . mauzolee). Aici au avut loc Olimpiadele de Iarnă din 1932 şi din 1980.3 mii km 2.

ovine.5 mil. al provinciei Buenos Aires.: 3385 m. bunuri de larg consum. staniu. 670 m). Finlanda şi par ial în Federa ia Rusă. construc ii de maşini pentru transport şi minierit. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. viticultură. Aeroport. 1. med. arahide. stat în Asia de S-E. Oraş pr. Lungime max. centrul adm. 560 mii loc. Thailanda şi Birmania. cupru. Suprafa a: 42. loc. mahon. în special a oilor. Cambodgia. loc. ghips.2 mii km. piei. situat pe fluviul Huanghe . sticlărie. Popula ia: 5. Creşterea animalelor. Capitala: Vientiane . sericicultură. mare în bazinul Oceanului Arctic. tutun. bumbac. huilă. Lanzaróte [lanqa´rote] Lanzhou [lan´dzou] oraº în partea centralã a Chinei Láos La Pérouse La Pláta [la pe´ruuz] [la´plaata] strîmtoare între insulele Sahalin şi Hokkaido . prelucrarea lemnului. insulă în V arhipelagului Canare . situat în peninsula Indochina. între China. cuprinsă între ărmurile Asiei şi insulele Severnaia Zemlea şi Novosibirsk . Suedia. Márea ~. alimentară. Lapónia Láptev . Centru industrial şi comercial: rafinării de petrol. Pescuit.: 520 m. plumb). max. Climă arctică. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime agricole. port la Oceanul Atlantic. oraş în E Argentinei. Poten ial hidroenergetic. forestiere. Lă ime max. Climă tropicală musonică.: Toulouse .: 100 km. export de cereale. Ad. Popula ia: cca 2. Statut de provincie a ării: din sec.: 50–118 m. Universitate. Vegeta ie: păduri cu arbori de lemn pre ios (teck. Suprafa a: 400 mii km2. produse alimentare. Nod de comunica ii. pe teritoriul statelor Norvegia. 88% din teritoriu). Vînătoare. Popula ia: 44 mii loc. aur. fabrici textile şi de produse alimentare. Centru adm. care uneşte marea Ohotsk cu Marea Japoniei. forestieră. Nod de comunica ii. max. porcine).Languedóc [l¾g´dok] provincie istorică în S Fran ei. fabrici textile şi de încăl ăminte. Turism.76 mil. Creşterea animalelor. apatită.8 mii km2. porumb. Centrală nucleară. Pomicultură.: Arrecife . materiale şi produse din lemn. regiune în N Europei. Ad. Relief muntos vulcanic (alt. electrotehnică. carne. Centru industrial: rafinării de petrol. Muzee. Limba oficială: lao. loc. Importă maşini şi utilaje industriale.5 mil. combustibili. Se cultivă orez. Bogate resurse naturale: minereuri de fier şi de metale neferoase. Industrie extractivă (bauxită. petrochimie. alimentare (prepararea cărnii). XIII pînă în 1790. Relief muntos şi de podiş. Creşterea animalelor (bovine. Expl. Suprafa a: 973 km2. lînă. cafea. centrul adm. bumbac. construc ii navale. bivoli. în sud păduri de conifere. Căi rutiere: 18. República Democrátică Populară ~. în partea de N a peninsulei Scandinavia şi în V peninsulei Kola . Resurse naturale: minereuri de fier. Suprafa a: 236. Ad. citrice. Relief predominant muntos. pietre scumpe.1 mii km 2. Pomicultură. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Meşteşugărit. al provinciei Gansu . Vegeta ie de tundră. În marea Laptev se varsă fluviul Lena . Climă tropicală. Exportă orez. Numeroase lacuri şi mlaştini.: 43 km. Suprafa a: 660 mii km2. cu podişuri şi cîmpii de-a lungul rîului Mekong (în V). Popula ia: 45 mii loc. nichel.

în conurba ie). Sta iune balneoclimate-rică. port la Marea Mediterană. Universitate. Cercetări nucleare. XIV–XVI: tîrg. textilă ( esături de mătase). al inutului Lăpuşna. aerian). (252 mii loc. Hînceşti). Industrie uşoară. pe rîul Larga. Catedrală (sec. citrice. Leagă Marea Laptev cu Marea Siberiei Orientale. Ungheni). centrul adm. rîu în Republica Moldova. Centru comercial (export de tutun). Nod de comunica ii (rutier. centru adm. Castel episcopal (sec. At. de încăl ăminte. a materialelor de construc ie. Muzeu arheologic. alimentară. textilă. Centru comercial şi turistic. de prelucrare a lemnului. în insula Gran Canaria (Insulele Canare) . alimentară (ulei de măsline. [lo´zan] oraş în S-V Elve iei. Aeroport interna ional.Láptev Strîmtoárea ~. oraş în V Siriei. XII–XIII). afluent pe stînga al Prutului. 139 mii loc. alimentară. XV). Izvorăşte la E de com. Ad. A fost descoperită în 1740 de navigatorul şi exploratorul rus D. oştirile ruseşti. Izvorăşte în apropierea com. Popula ia: 5 mil. vi ă de vie. [´larissa] oraş în Grecia (Tesalia). 197 mii loc. în 1430 (1431). rîu în Europa Centrală. strîmtoare între continentul Asiei şi insula Leahovski . Industrie electrotehnică. Muzee. medie: 11–16 m. În sec. Suprafa a: 17. a hîrtiei. Sta iune balneoclimaterică. Ruine antice. Turism. aparatură electrotehnică). 361 mii loc. străbate partea de S-V a Bavariei şi trece prin Augsburg. Industrie textilă. Zonă industrială şi agricolă (cereale. afluent pe stînga al Prutului. feroviar. Lungime: 30 km. doc. Rumean ev. comercial şi turistic. Monumente de arhitectură: biserică (1180). oraş în S-E Italiei (Puglia). măslini. conserve). A. În rîndurile armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. afluent al Dunării.). 101 mii loc. Ruinele unui amfiteatru roman. Sta iune balneoclimaterică. Lárga Lárissa Las Pálmas Las Végas Latákia [la´taakia] Látium Lausánne Lãpúºna Lãpúºna (Lãpuºniþa) Lecce [´let¿e] Lech [leç] . Străveche aşezare romană (Lausonna). Industrie constructoare de maşini. Lungime: 1154 km. ulei vegetal etc. comună în Republica Moldova (rn. port în N insulei. Centru adm. Repara ii navale. oraş în V SUA (Nevada). Izvorăşte din Alpii Austriei. 202 mii loc. Industrie textilă. alimentară. situat pe rîul Piniós . Centru financiarbancar. în f runte cu mareşalul P. Vărzăreşti (rn. regiune în partea centrală a Italiei. XV–XVIII). Lă ime: 50–62 km. al cantonu-lui Vaud. Universitate. alimentară (conserve de fructe). oraş în Spania. Centru comercial (trafic de mărfuri). Hidrocentrale. Industrie constructoare de maşini (motoare electrice. fluvial. Universitate. Muzeu. loc.2 mii km 2. farmaceutică.: Roma . alimentară (vinuri. Lărgu a (rn. Cantemir). de prelucrare a metalelor. Universitate. în Austria şi Germania. produse din ceramică. bazilică (1548). 115 mii loc. palat episcopal (1420–1428). pomi fructiferi). punct vamal. I. Tîrguri agricole anuale. i-au învins pe turci. Catedrală (sec. Lungime: 263 km. situat pe malul lacului Geneva. Lungime: 70 km. La 2 iulie 1770. Laptev (1701–1767). rîu în Republica Moldova.

instrumente muzicale. oraş în S-V Olandei. X. Biserică (sec. oraş în Republica Moldova. Construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. poligrafică. mobilă. mase plastice. feroviar. situat pe malul Prutului. Universitate. textile. “Rembrandt“. Industrie uşoară. aparatură electrotehnică. mobilă şi hîrtie. vi ă de vie. oraş în N-V Spaniei. Important centru industrial. Pescuit. produse alimentare. alimentară. Viliui. în conurba ie). Turism. Centru industrial (mase plastice. insulă grecească în Marea Ionică. Se varsă în Oceanul Pacific. El Salvador. Universitate. XVI–XVI). pe teritoriul statelor Guatemala. Industrie extractivă (antracit). Monumente de arhitectură (primărie. XII). fluviu în America Centrală. situat pe canalul Aire . loc. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia de Est). comercial şi cultural. Poten ial hidroenergetic. Aeroport. Léeuwarden [´leewarda] Lefkás Legnano [le¤´¤aano] oraş în N-V Italiei (Lombardia). alimentare. XI. textilă. sec. locomotive. construc ii de maşini-unelte şi aparataj electric. de arte grafice).1 mil. At. încăl ăminte. 120 mii loc. 55 mii loc. Aeroport. 13 mii loc. Cuvioasa Parascheva (1818). la 97 km S-V de Chişinău. Mănăstire (sec. Vechi centru tipografic. prelucrarea lemnului. km2. Tîrguri interna ionale. Pescuit. Important centru industrial: construc ii de maşini (avioane. motoare pentru avioane etc. hîrtie. Fondat în sec. Muzeu. XVII–XIX). textilă. hîrtie. în 1489. Şantiere navale. Nod de comunica ii (rutier. Centru industrial: metalurgie. Vitim. Relief muntos (alt.: Lefkás . farmaceutică. Popuila ia: 25 mii loc. alimentară. XIII–XIV). situat pe rîul Se . Muzee: etnografic. de prelucrare a metalelor. Academii (de ştiin e. încăl ăminte. Izvorăşte din mun ii de la vest de lacul Baikal şi se varsă printr-o deltă în marea Laptev. situat pe fluviul Weisse . Nod de comunica ii (feroviar. la 15 km de Haaga. metalurgică. Măslini. 530 mii loc. XVI–XVII). Suprafa a bazinului: 2. Templul lui Apolo în ruine. Lungime: 4 400 km. XVI).Leeds [´liidz] oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia). doc. Monumente istorice şi de arhitectură. Navigabil pe cursul inferior. Catedrală (sec. Nod de comunica ii. Aldan.). poligrafie. primărie (sec. militar. centrul adm. fabrici de produse chimice. 495 mii loc. doc. oraş în E Germaniei (Sachsen). 89 mii loc. port în delta Rinului . Biserica Sf. XII). Afluen i: Kirenga. cosmetice (parfumuri) şi alimentare. textile. At. a lemnului şi a pielei. produse chimice. de pielărie. clădiri vechi). Aeroport. textile. Muzee. Oraş pr. produse alimentare). Biserici (sec. reşedin ă a raionului Leova. Leiden [leid¬] Leipzig [´laipsiç] Lémpa Léna León Leóva . Biserică (1518–1529). XI–XII). 146 mii loc. Observator astronomic. Muna . primărie (sec. Castel (1250. XIX). Lungime: 325 km. Honduras. al provinciei Friesland . chimică. industrie electrotehnică. Resurse hidroenergetice. biserici (sec. în apropierea oraşului San Rafael Tasajera. aerian).5 mil. (2. 1158 m). Castel (sec. rutier). oraş în N Olandei. citrice. max. automobile. ca oraş ( Lipsk ) în sec. Fondat în 882. Universitate (1904). Fabrici alimentare. Suprafa a: 303 km 2.

diamante. vite. max. Suprafa a: 30. Regátul ~. ghips. de aparate electronice şi electrotehnice. fructe. Climă temperat-con-tinentală şi subtropicală. Planta ii de citrice. Economie bazată pe agricultură şi industrie dezvoltată (constructoare de maşini: maşini agricole. Exportă confec ii. Izvoare termale. sorg. Relief deluros (alt. Lungime: 130 km. mobilă. 114 mii loc. grîu. la grani a Italiei cu Elve ia. de televiziune. chimică. loc. roci de construc ie). vagoane. Rusia. Admis în ONU la 17 octombrie 1966. sfeclă de zahăr. turbării.2 mil. Climă maritimă şi temperat-con-tinentală. Popula ia: 116 mii loc. plumb. Relief predominant muntos. motoare electrice. Culturi agricole: cereale (orz. lemn). secară). situat între Estonia. Se practică apicultura. sub 100 m) şi de cîmpie colinară (alt. Este organizat în 26 de districte şi 7 oraşe de rang republican. Belarus şi Lituania. de încăl ăminte şi textile. Alt. stat în N-E Europei Centrale. XVII). max. Pescuit intens. engleza. piei. Viticultură. Majoritatea popula iei active este angajată în industria minieră din Africa de Sud. Popula ia: 2. Importă mijloace de transport. VII î. culme muntoasă în mun ii Alpi . Leuvén Levánt [l¬´v¾] regiune geografică în Spania orientală. porcine). cabaline.6 mii km2. Limba oficială: letona. Pescuit. alimentară (carne.6 mil.61 mii km2. Relief format de podişul Basuto (alt. XVI–XVIII. lapte). ondatra. Dispune de materii prime (dolomit. 150–300 m). porumb. Limbi oficiale: sotho. la ărmul Mării Baltice. Universitate. bovine. Suprafa a: 1. XV). Capitala Masseru . de tricotaje. Culturi de măslini şi vi ă de vie. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Hr. străbătute de şosele şi căi ferate. mohair. Relief de cîmpie joasă în lungul litoralului (alt. produse petroliere. ursul brun. Suprafa a: 64. castorul. Vegeta ie predominant de stepă. Centrale termoelectrice. lînă. de telefon. picturi rupestre din milen. 968 m). plante furajere. Popula ia: 2. calcar. Capitala: Riga . Zăcăminte de magneziu. Turism. Uzine constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. aparatură electrică şi electro [lu´ve] (Louvain) oraş în partea central-nordică a Belgiei. Lésbos Lesótho [l¬´soto] Letónia República ~. Faună variată: zimbrul. Climă mediteraneană. alimentară). în special se cresc caprine.6 km. IX. încăl ăminte. . Industrie extractivă (diamante. Este dezvoltată creşterea animalelor. Clădiri în stil gotic: primărie (sec. Faună relativ săracă. chimică. Căi rutiere: 5 324 km. aparate de radio. max. 3482 m) în E şi S. măslini. legume. de produse chimice. Căi ferate: 2.: 3570 m. de produse alimentare. 2 000–3 000 m) în V şi de Mun ii Scorpiei (alt. Pasurile Simplon şi Saint-Gothard . Parc din sec. avînd frontiere din toate păr ile cu statul Africa de Sud. frigidere. Numeroase rîuri şi deosebit de numeroase lacuri (cca 3000). Vegeta ie: păduri de conifere (45% din teritoriu).Lepontíni Mún ii ~. Apar ine Greciei. [´lesvos] insulă în E Mării Egee. marmoră.: Mytilene . fabrici de prelucrare a lemnului şi pielei. tutun. Pînă în 1868 – protectorat britanic denumit Basutoland . Pescuit. situat pe rîul Dyle . energetică. legume. roci de construc ie. mijloace de transport. biserici (sec. de hîrtie. loc. lîngă ărmurile Turciei. Fondat în sec. Culturi agricole: grîu. cartofi. Exportă maşini şi utilaje industriale. situat în S Africii. Străvechi adăposturi săpate în stîncă. produse industriale şi alimentare. turbă.35 mii km2. crom. de mobilă. Oraş pr. de mobilă şi încăl ăminte.

168 mii loc. alt. metale şi produse din me Libéria República ~. Păduri tropicale. Climă mediteraneană. Industrie chimico-far-maceutică (medicamente. Climă subecuatorială. situată între insulele Samar (la N) şi Mindanao (la S). Relief vulcanic (alt. 9% din teritoriul ării). caprine. stat în Africa de Vest. Rafinării de petrol. Creşterea animalelor (caprine. textile. măsline.: Tacloban . Importă maşini şi echipamente de transport. max. Creşterea animalelor. Popula ia: 28 mii loc. Oraş pr. aur). metalurgică. iar în S-V de o cîmpie litorală joasă. Meşteşugărit. palmieri. minereuri de fier. batate). cafea. Vegeta ie montană (păduri de cedru. grafit. trestie de zahăr. zahăr. max. citrice. aur. între Siria şi Israel. bananieri. opera ii financiare. Suprafa a: 8 mii km2. citrice. Faună bogată: leoparzi. port pe fluviul Rin . textilă. mărginit în N de o zonă muntoasă (mun ii Nimba . străbătută de rîurile Orontes şi Litani . manioc. turism şi comer . Relief de podiş (alt. Faună relativ săracă. la 12 km N de Köln . de cafea şi de cacao. orez.4 mii km2. Suprafa a: 11. hipopotami. uleiuri vegetale. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. Popula ia: 3. mangan. porcine). max. Climă oceanică. produc ia de cereale (grîu. rezerva ii naturale. titan. industria uşoară (de ciment.9 mil. Exportă animale vii. Popula ia: 3. din N-E Oceanului Atlantic. Léwis [´luu¬s] Léyte [´leiti] Libán República ~. alimentară. 2814 m) în E. combustibili. 3088 m) în V şi mun ii Antiliban şi Hermon (alt. minereu de fier. A luat fiin ă prin comasarea mai multor localită i cu oraşul Wiesdorf . lemn şi produse din lemn. ghips. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. Capitala: Beirut . Capitala: Monrovia . porumb). lînă. roci de construc ie. Relief predominant muntos: mun ii Liban (alt. produse lactate). pescuitul. Popula ia: 1. Divizat în 13 comitate. cauciuc natural. Întreprinderi ale industriei uşoare (de ciment şi asfalt. Climă tropicalmusonică. cimpanzei. 400–600 m). Economia (în parte ruinată de războiul civil) este bazată pe agricultură. filme fotografice). bovine). loc. (2000). Pescuit. Limba oficială: engleza. Suprafa a: 2. Planta ii de cocotieri. loc. legumicultura. şi de stepă. diamante. între Sierra Leone. Importă maşini şi utilaje industriale. A . Ramuri agricole: pomicultura. datorită taxelor mici).3 mii km. Limba oficială: araba. porumb. creşterea animalelor (ovine. mangan. încăl ăminte. viticultura. ovăz. situat pe ărmul estic al Mării Mediterane. orz. banane. Pescuit. max. Flotă comercială maritimă (cea mai mare din lume. cea mai mare insulă din arhipelagul Hebride . uraniu. mobilă.3 mii km2. agricultura (arbori de cauciuc. Căi rutiere: 10. Căi ferate: 493 km. sare. antilope. produse chimice şi alimentare. ovine. exploatări forestiere. Denumit după numele lui Carl Leverkus (1804–1889).3 mil. Oraş pr. constructoare de maşini. insulă în E arhipelagului Filipine. Exportă cauciuc. Turism. cuprinzînd între ei depresiunea fertilă Bekáa . 1752 m).: Stornoway . 1349 m). Dispune de resurse naturale: cărbune. mijloace de transport.Léverkusen [´leev¬rkuuz¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). stat în Asia de Sud-Vest. Organizat în 5 guvernorate şi capitala. Pescuit şi recoltarea de bure i. Principalele ramuri economice: industrie extractivă (minereu de fier. citrice.4 mii km2. Parcuri na ionale. loc. Relief muntos. Suprafa a: 10. diamante. Turism intens. mare producător de vopsea.5 mil. alimentare). Guineea şi Côte d’Ivoire.

Prin port se exportă lemn. Viticultură. 2 286 m). bumbac. precum şi muntos în E (alt. cu masive muntoase în N-V (alt. electrotehnică. port la Golful Guineii (Oceanul Atlantic). învecinat cu Egipt. Importă maşini şi echipamente industriale. lemnului şi tutunului. în oaze – citrice. alimentare). Exportă maşini şi mijloace de transport. produse alimentare. centru adm. produse chimice. Climă subtropicală şi tropical-deşertică. Limba oficială: germana. localitate în N-V Republicii Cehe. textilă. Se cresc ovine. citrice. Căi ferate: 19 km. învecinat cu Elve ia şi Austria. Produce cabluri electrice. stat în partea central-sudică a Europei. produse electrotehnice. loc. cacao. Suprafa a: 1. vi ă de vie. textilă. regiune în N-V Italiei. Relief de cîmpie în bazinul rîului Rin şi colinar în V (alt. păduri mici (0. În iunie 1942 popula ia a fost exterminată de hitleriştii germani. alt. cafea. materiale de construc ie. produse din metal şi chimice. maşini-unelte. batate. doc. Algeria şi Tunisia. de ciment. Vegeta ie semideşertică: păşuni. textile şi alimentare. Centru adm. Este divizat în 13 regiuni (baladiyat). siderurgică. Aeroport. Sudan. Bogate resurse în subsol: petrol. Niger. produse agricole. al prvinciei Liége . Fondat în 1849. migdali. Industrie de prelucrare a metalelor. de artă). gaze naturale. km2. Centru financiar mondial. ghips. chimică. chimică. arahide. 2599 m). esături şi confec ii. constructoare de maşini (automobile. caprine. încăl ăminte. Căi navigabile interne. chimică. sub 1000 m) şi în S (prelungirea mun ilor Tibesti . la ărmul golfului Genova . în 721. max. textilă.: Genova . Universitate. Industrie extractivă. Capitala: Tripoli . 420 mii loc. hîrtie. biciclete). la 16 km N-V de Praga. loc. Liége [lj´ee…] oraş în E Belgiei.4 mii km2.3% din teritoriu). construc ii navale. oraş situat în V ării. Suprafa a: 5. Turism. At. combustibili. Este divizat în 11 comune. tutun. uraniu. Nod de comunica ii (feroviar. păşuni alpine (30%). legume. 212 mii loc. Ligúria . Centru carbonifer. aparate electronice şi optice. rutier. Admis în ONU la 18 septembrie 1990. situat pe stînga fluviului Meuse . cu zone de podiş pietros în V. sulf. Ciad. situat la ărmul Mării Mediterane. alimentară. Pescuit Librevílle [libr¬´vil] Lídice Liechtenstein [´lidjitse] [´liht¬n´¿tain] capitala statului Gabon. Căi rutiere: 323 km. Rezerva ii naturale. Monumente (catedrală.Líbia Jamahiría Arábă Libiánă Populáră Socialístă . sare.7 mil. colinare şi de cîmpie în N-E. Suprafa a: 160 km 2. Popula ia: 1. Se practică apicultura. calcar. bovine. Principátul ~. Limba oficială: araba. Industrie siderurgică. chimice. vi ă de vie. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere (35% din teritoriu). cămile.9 mil. Muzee (arheologic. biserici. ovăz). stat în N Africii. 400–600 m). arahide. în mun ii Alpi. Capitala: Vaduz . Se cresc animale pentru lapte şi carne. lînă şi covoare. palat episcopal). fluvial). minereu de fier. Se cresc animale pentru lapte şi carne. curmali. Pe terenuri irigate se cultivă cereale (grîu. cu Deşertul Libiei în E şi reg. măslini. Este dezvoltat meşteşugăritul. Culturi agricole: măslini. textile. Popula ia: 33 mii loc. max. Universitate (1970). alimentară.98 mil. Metalurgie. Muzeu memorial. Relief de pustiuri şi semipustiuri. Observator astronomic. Popula ia: 5. Industrie puternic dezvoltată (autovehicule. Climă temperat-con-tinentală. îngrăşăminte azotoase. bunuri de larg consum. alimentară.

Academie de ştiin e (din 1779).: Lipari. Festivalul vinului. Academie de ştiin e. Pod peste Prut. Lilóngwe [li´lohgwei] Líma [´liima] Limassól Limpópo Lion Lipáre (Lipári) [ljõ] Lipcáni Lípnic Lisabóna . de produse alimentare (conserve de peşte).: 2 650 m. Aeroport. Monumente: castel (sec. Muzee. 180 mii loc. Industrie metalurgică. XV–XVIII). port la vărsarea fluviului Tajo în Oceanul Atlantic. fabrici de pielărie şi încăl ăminte. Lungime: 1600 km. port în golful Akrotiri . Universită i (cea mai veche din 1551). oraş în N Fran ei. Lungime: 93 km. oraş în Republica Moldova (rn. Academie. Fondată în 1535. chimică. La 20 august 1470. a celulozei. At. Muzee. Centru vamal de frontieră. tenor. 6. Iriga ii pe cursul inferior. constructoare de nave şi vagoane. Vulcano . Grădină botanică. Paris. constructoare de maşini agricole şi aparate electrotehnice. alimentară. XII). biserici). Pescuit. în sec. Rafinării de petrol. Ínsulele ~. pilot român. Fortifica ii (sec.5 mil. 144 mii loc. biserici (sec. Teatre (dintre care cel mai vechi datează din 1563).Ligúricã Lille [lil] Márea ~. de textile şi confec ii. max. igarete) şi cultural (muzee. capitala Portugaliei. apar inînd Italiei. confec iilor şi produselor alimentare. prelucrarea lemnului (mobilă). prefect de Tighina şi Cetatea Albă. Nod de comunica ii. Suprafa a: 30 mii km2. Centru industrial (pielărie. pe coasta de S a Fran ei. Aici s-au născut Iacov Gorski (1866–1934). Navigabil pe aproximativ 130 km. construc ii de maşini. Viena). capitala statului Malawi (din 1975). Se varsă în Oceanul Indian. Roma. XIV –XIX). Eugen Adamovici (1876–?). Parcuri. Moscova. Viticultură. de prelucrare a lemnului. catedrală (1147).: peste 1000 m. care a evoluat pe scenele multor teatre (Chişinău. Monumente de arhitectură (catedrală. electrotehnică. XI. oraş în S insulei Cipru. XIV–XVI). parfumuri. alimentară. Universită i (cea mai veche din 1288). Suprafa a: 115 km 2. turism). capitala statului Perú. Aeroport. armata moldoveană condusă de Ştefan cel Mare a învins hoardele tătarilor care invadase ara. Pînă la confluen a cu Marico poartă numele Rîul Crocodililor . fluvial). Ocni a). 820 mii loc. între ărmurile Italiei. Lă ime (la intrare): 245 km. localitate în Republica Moldova (rn. Nod de comunica ii (aerian. Iaşi. Ad. la 218 km de Paris. situată pe rîul cu acelaşi nume. la S de oraşul Xai-Xai . Biblioteca Na ională. loc. Industrie metalurgică. Muzee. Briceni). Ad. Muzee. catedrală (sec. Aeroport. Castel (sec. Insule pr. Palatul Regal (sec. mare în bazinul mediteranean. textilă. Fran ei şi insulele Corsica şi Elba. Planta ii de măslini şi smochini. pod suspendat (în lungime de 2770 m). arhipelag vulcanic în S-E Mării Tiraniene. XV. Industria tutunului. autor de studii militare. situată pe rîul Rimac . Biserici (sec. Turism. XVII). de încăl ăminte şi prelucrarea tutunului. Universitate. lîngă Lipnic. mobilei. golf al Mării Mediterane. fluviu în S-E Africii. Fondat în sec. doc. XVII). XVIII). Salina. 250 mii loc. hîrtiei şi sticlăriei. Odesa. Se mai numesc Insulele Eoliene . textile. Metalurgie. chimică.

la peste 1100 m alt. muzee. pe malul de N al lacului Maggiore . Fondat în sec. primărie (1718). dolomită. At. produse lactate). produse chimice. Turism. muzee). textilă. Popula ia: 3. Muzee. şantiere navale. Oraş din 1207. grîu. la 120 km S-V de Varşovia. Universitate. Cercetări nucleare. produse animaliere. în 1144. Turbării. Par ial navigabil de vase oceanice şi fluviale. prin golful Biscaya . sub 300 m). 16 mii loc. Este legat prin canale cu Sena şi Saône . produse chimice şi alimentare). chimică. sediul Parlamentului şi reşedin a regală. Imp [´liv¬puul] oraş în V Marii Britanii (Anglia). frigidere. situat între Letonia. [´wud…] oraş în partea central-sudică a Poloniei. de automobile şi de aparatură electrotehnică. alimentară (conserve.3 mil. televizoare). sub 90 m) şi de zone colinare în E şi S-E (alt. Climă temperată cu nuan e maritime în V. nave. rafinării de petrol. Numeroase rîuri şi lacuri. încăl ăminte. Suprafa a: 65. Capitala: Vilnius . aerian). Polonia. oraş situat pe rîul Sava . At. în produc ia cerealelor (orz. biserici (sec. textile şi alimentare). loc. Centru industrial (construc ii de motoare) şi cultural (teatre. doc. situată în partea central-vestică a ării. de prelucrare a lemnului şi chihlimbarului. Nod de comunica ii (feroviar. echipament electric. Líverpool Ljubljána [liub´liana] Loára cel mai mare fluviu al Fran ei. Academie de ştiin e şi de arte. în 789. plante textile (in. Muzeu Na ional. monumente) şi industrial (metalurgie. Monumente: castel (sec. de încăl ăminte. oraş în S-E Elve iei (Ticino). Izvorăşte din mun ii Ceveni şi se varsă în Oceanul Atlantic. zahăr. aparate electrotehnice. castel (1342). Teatre. în conurba ie). Lungime: 1 020 km. Universitate. motoare Diesel şi pentru avioane.Lituánia República ~. transformatoare. Faună: numeroase specii de păsări (300) şi peşti. Monumente: cetate (sec. Universitate. poligrafică. doc. capitala legislativă a statului Swaziland. chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice). Este divizat în 10 provincii. construc ii de maşini. Important centru comercial (bumbac. Centru cultural comercial şi industrial. teatre. rutier. 335 mii loc. X. (1. Se mai cultivă sfeclă de zahăr. biserici (sec. XV–XVI. XV–XVIII). Exportă maşini şi utilaje industriale. textilă. fructe). cereale. Construc ii de turbine şi maşini grele. stat în N-E Europei Centrale. 492 mii loc. la 290 m alt. capitala Sloveniei.8 mil. Economie bazată pe industrie şi agricultură. textile. aparataj electrotehnic. aparate de filmat. Muzee. Lobámba Locárno Lód´z . XII). secară). 12 mii loc. Monumente. Limba oficială: lituaniana. cartofi. Pe malurile Loarei se află numeroase castele construite în sec. Vegeta ie: păduri predominant de conifere (30. Relief format de o cîmpie în centru şi pe litoral (alt. Sta iune climaterică şi turistică. situat la vărsarea fluviului Mersey în Marea Irlandei. XVII–XVIII). hîrtie. a celulozei şi hîrtiei. 852 mii loc. Federa ia Rusă şi Marea Baltică. Industrie constructoare de maşini (utilaje şi maşini-unelte. ghips.5% din teritoriul ării). Industria lemnului (mobilă). Centru industrial (construc ii de maşini textile. Resurse de subsol: roci de construc ie (calcar. Belarus. loc. lemn.3 mii km2. cînepă) şi furajere. cultural (galerii. filarmonică. Aeroport. Pescuit intens. X). de ciment. Agricultură specializată în creşterea animalelor pentru carne şi lapte. cretă). alimentară. a încăl ămintei.

Sectoare mlăştinoase. Suprafa a: 17 km2. Sta iuni balneare. Nod de comunica ii (rutier. Centru comercial (pentru marmură. prelucrarea şi chimizarea petrolului. Rafinării de petrol. minereu de fier. Resurse naturale: forestiere. Lomé Lóndra Lopátnic Lord Howe Loréna Los Ángeles [los´æhg¬l¬s] oraş în V SUA (California). port pe Tamisa . 10 mil. Aeroporturi. Ínsula ~. aparate de radio şi televiziune. Izvorăşte la N de Grimăncău i (rn.Logóne Lombárdia rîu în partea central-nor -dică a Africii (Ciad). Mare centru industrial (siderurgie. Fondat de spanioli în 1781. Brescia . Culturi cerealiere. Industrie de prelucrare a marmurei. . Briceni). Rafinării de petrol. rîu în Republica Moldova.: Milano. I d. clădiri vechi. Aeroporturi. Universitate. apoi. palate (sec. orez. produse chimice. Universitate. alimentară. fructe. loc. Oraşe pr. mobilă. maşini agricole. Hr. XII – capitala Angliei. aparate optice. În sec. suburbii şi oraşe-satelit. în mare parte. textile şi alimentare). instrumente de măsurat. maritim. Teatre.: Metz.9 mii km2. din sec. produse alimentare. medicamente. Populată în antichitate de cel i. la 45 km de vărsare în Marea Nordului. textilă. a devenit centrul provinciei romane Britannia . Universitate. 7. aerian). regiune în N Italiei. afluent de stînga al rîului Chari . coloran i. Se cultivă grîu. Edine ). XII–XVIII). XVII). [lo´mee] capitala statului Togo. VII – centru al regatului anglo-saxon. afluent pe stînga al Prutului. biserici (sec. Termocentrală. cunoscut cu numele latin Londinium . apoi de franci. Anexată la Fran a în 1648. situat în partea de S–V a Oceanului Pacific. alimentară. de nave şi echipamente electronice şi electrotehnice. catedrală (sec. de produse alimentare. Popula ia: 9 mil. Navigabil în sezonul ploios. automobile. şantiere de repara ii navale: produse chimice. Cercetări spa iale. chimică. situat la 25 km de ărmul Oceanului Pacific. provincie istorică în N-E Fran ei. Industrie poligrafică şi cinematografică. construc ii de avioane. capitala Marii Britanii (Anglia). loc. Industrie metalurgică. Cel mai mare centru industrial al ării: avioane. ulei de palmier). Popula ia: 375 loc. motoare electrice. Muzee. Lungime: 57 km. Oraş pr. fabrici de ciment. Include zona centrală City of London şi numeroase cartiere. a încăl ămintei. În antichitate a existat ca aşezare celtică. XI). 368 mii loc. locomotive şi vagoane. XV–XIX). textilă. în conurba ie. esături de lînă şi bumbac. Suprafa a: 23. port la golful Benin . cacao. Muzee. cauciuc. Bergamo. de textile şi confec ii. vopsele şi lacuri. loc. cosmetice şi parfumuri. Mare centru ştiin ific şi cultural. la Germania în 1871. Institu ii comerciale şi bancare interna ionale. teritoriu dependent. Creşterea animalelor. confec ii. Pomicultură. construc ii de avioane. bumbac. Observator astronomic. lîngă comuna Lopatnic (rn.1 mil. cucerită de romani. revenind Fran ei în 1919. Se cresc animale pentru carne şi lapte. lemnului şi bumbacului. constructoare de maşini. Centrul produc iei cinematografice (Hollywood). maşini-unelte. Parcuri celebre. Lungime: 965 km. în sec. Zonă industrială (metalurgie. cafea. cărbuni. Administrat de Australia. Monumente: Turnul Londrei (sec.

Fondat în sec. biserici (sec. încăl ăminte. sare gemă. produse alimentare. textilă. Sta iune turistică. produse chimice şi alimentare. produse textile şi alimentare). constructoare de maşini. textile şi alimentare). gaze naturale. Muzee. situat pe rîul Bystrzyca . oraş în Elve ia central-nordică. palate). 264 mii loc. Nod de comunica ii. Fondat de portughezi în 1576. cafea. 700 mii loc. reconstruită şi transformată). electrotehnică. situat pe rîul Neckar . Forma iune statală românască în sec. Centru adm. IX. Lublin [´ljublin] Lucérna Lucknow [´l¬khn¬u] oraş în N Indiei. Nod de comunica ii. electrotehnică. poduri (sec. şantiere navale. primărie (1389). spital (sec. XIV–XVII). pe cursul Oltului . alimentară. XIII–XIV). produse chimice. Nod de comunica ii. Suprafa a: 135 km2. Muzeu arheologic. Vi ă de vie. Teatre. constructoare de maşini-unelte. prelucrarea lemnului. depresiune intramontană în Carpa ii Meridionali. castel (sec. capitala Angolei. XIV). construc ii de maşini. 1. textile. doc. Muzee. Muzee. Industrie metalurgică. oraş în E Poloniei. Por elanuri. Centru industrial: metalurgie. automobile şi tractoare. VIII. Se exportă bumbac. Centru industrial (metalurgie. pe rîul Gomati. XVIII). Se cultivă bumbac. Universitate. situat pe ărmul de N-V al Lacului celor Patru Cantoane .8 mil. Monumente arhitectonice: catedrală (1317). 243 mii loc. palate. construc ii de avioane. maşini agricole. Oraş din 1178. Centru industrial (autocamioane. X–XIII. Monumente: castel regal (1704–1733). Industrii (prelucrarea petrolului şi aluminiului. 362 mii loc. centrul adm. construc ii de automobile şi maşini electrice. Construc ii de maşini şi utilaje de transport. Muzee. la 56 km N-E de Hamburg. trestie de zahăr. Centru industrial: metalurgie. Monumente istorice şi de arhitectură: catedrală (1173. Fondat în sec. Fondat în 1143. port pe rîul Ohio . aparatură electrotehnică. alimentară. At. oraş în E SUA (Kentucky). chimică. XII–XVII). poligrafică. produse chimice. XVI. textile şi alimentare. Suprafa a: 134 mii km2. Aeroport. 85 mii loc. Resurse naturale: petrol. prelucrarea lemnului. primărie. ghips. Aeroporturi. Fondat în 1704. Lúdwigsburg . ára Lóviştei . minereu de fier. centrul adm. Louisville [´luuisvil] Lóviºtea Luánda Lübeck [´ljubek] oraş în partea de N a Germaniei. Monumente (moschee. Universitate. instrumente muzicale. XVI).: Baton Rouge . pomi fructiferi. Industrie metalurgică (cupru). Universitate. de încăl ăminte. produse chimice şi alimentare). situat la golful Mexic . textilă. mănăstire (sec. Universitate. Popula ia: 4. Nod de comunica ii. al cantonului Lucerna .Louisiána [luizi´æn¬] stat în S SUA. prelucrarea lemnului. biserici (sec. Fondat în sec. 150 mii loc. al statului Uttar Pradesh . prelucrarea lemnului şi sticlei. oraş în S-V Germaniei. Monumente: biserici (sec. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Institu ii comerciale. aparataj electrotehnic. Aeroport. în 1233. loc. hîrtie. la 160 km S-E de Varşovia.5 mil. XIII–XIV). loc. Fondat în 1779. soia. ciment. oraş situat pe ărmul golfului Bengo (Oceanul Atlantic). chimică.

situat pe valea rîului Timiş . Centru industrial: automobile.6 mii loc. oraş situat în S ării. Lungime: 60 km. Muzee (istoric. 85 mii loc. Industrie constructoare de maşini şi material rulant feroviar. metalurgică (aluminiu. Centru industrial (o elării. rîu în Republica Moldova. 5 mii loc. Teatru. mobilă. Nod feroviar. Aeroport. cupru). Filatură de mătase. în 963. esătorii de bumbac. Oraş din 1244. 1 mil. încăl ăminte. mase plastice. Muzee. lîngă com. mobilă. de încăl ăminte. afluent pe stînga al Ialpugului . textilă. Biserica Sankt Georg (1360–1366). mase plastice. ceramică. produse de pielărie şi alimentare. jucării. aparate electrice. situat pe rîul Lippe . Teatru. Oraş din 1210. chimico-farmaceutică. Izvorăşte la S-V de Abaclia (rn.Lúgoj municipiu în România (jud. Institu ii financiare şi comerciale interna ionale. capitala statului Luxemburg. lîngă com. rîu în Republica Moldova. la 2 aprilie 1711. Industrie extractivă (cărbune). Taraclia). la S-V de Leipzig. mobilă. Taraclia). dantelării. Catedrala Sankt Peters (1080–1145). Catedrală anglicană. produse alimentare. Produce faian ă. la 17 km N-E de Malmö. alimentară. 49. oraş în N-V Ucrainei. Lungime: 85 km. 97 mii loc. 220 mii loc. fabrici de ciment. Timiş). palate. Institut etnografic. Lund Lünen [ljunen] Lunévílle [ljune´vil] Lúnga Lungúþa Lusáka Lützen Luþk Luxembúrg . al faian ei). remorci. Nod de comunica ii. Muzeu de istorie. Aici. Centru industrial (textile. Aici se află sediile Parlamentului Uniunii Europene şi al Cur ii Europene de Justi ie. Muzeul Na ional. textile şi alimentare). Nod de comunica ii (feroviar. doc. rutier). [´ljuts¬n] localitate în E Germaniei.8 mii loc. produse alimentare). Fondat în 1905. produse chimice. oraş în S-V Suediei. catedrală. hîrtie. Universitate. în 1334. de aparate electrice. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-West-falia). igarete. loc. Basarabeasca). Teatre. Cimişlia). oraş situat în S ării. At. Universitate (1668). Monumente: biserici. Corten (rn. de încăl ăminte. tricotaje. Industrie constructoare de maşini (caroserii. doc. textilă. afluent pe dreapta al rîului Lunga . Universitate. 78. situat pe rîul Meurthe . alimentară. Izvorăşte la N de Ciucur-Mingir (rn. oraş în N-E Fran ei (Lorena). fabrici textile. electrotehnică. capitala Zambiei. Centru industrial (asamblarea autovehiculelor. a fost semnat un tratat între Dimitrie Cantemir şi Petru cel Mare privind alian a antiotomană. Fondat în 1020. Tradi ii militare istorice. în apropiere de grani a cu Polonia. 25 mii loc. Muzeu. produse alimentare) şi comercial. At. Castel (1702–1706). la 1300 m alt. Aluatu (rn. pe rîurile Alzette şi Pétrusse. utilaje pentru transport).

la 674 km S-E de Cairo. XII). maşini agricole. Suprafa a: 108 mii km2. tutun. situat pe fluviul Nil .1. la 460 km S-E de Paris. cu nuan e maritime. Turism. germana. sticlărie. Aeroport. max. V–IV î. Aeroport. hîrtie. gaze naturale. Căi rutiere: 5 160 km. [´luksor] oraş în S-E Egiptului. aur. fluvial). roci de construc ii. Căi navigabile interne. primărie (sec. aparate electrotehnice. cocotieri. Exportă maşini şi echipament de transport. XVIII). mobilă. în regiunile muntoase ale Peninsulei Balcanice. ciment. Oraşe pr. 1875). XIX). clădiri în stil baroc (sec. Alt. crom. [ljõ] oraş în partea central-estică a Fran ei (Lyonnais). Culturi: trestie de zahăr. Două universită i (1809. Capitala: Luxemburg . În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte. Nod de comunica ii (feroviar. Economie dezvoltată. tutun. vopsele. Monumente istorice şi de arhitectură: bazilică (sec. energie electrică. Baguio. Populat de slavi în sec. 2928 m). Centrul unei zone agricole. confec ii. XIV–XIII î. Hr. Belgia şi Germania. max. Palatul Artelor (muzeu. aerian). minereu de fier. vi ă de vie. biserici (sec. Hr. de ghips. Centru comercial pentru produse agricole. teatru (sec. XII–XIII). plante furajere. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. At. Transformat în provincie romană. situat între Fran a. cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine . catedrală dominicană (sec. Cunoscut din sec. loc. lapte. Expl. mangan. Expl. Popula ia: 35 mii loc. Lucena ş. Nod de comunica ii (feroviar. Turism intens. rutier.). instru-mente medicale. lan muntos în Columbia central-sudică. Climă subecuatorială. cabluri. Întemeiat de romani în anul 43 î. Este divizat în 12 cantoane (grupate în 3 districte). petrol.: 3 050 m. Culturi agricole: cereale (grîu. catedrală (sec.26 mil. XVII–XVIII). stat antic în N Greciei. Muzee. hîrtie. Guejar şi Guayabero . între rîurile Duda. cărbune. anvelope. cauciuc sintetic. cauciuc. Floricultură. Limbi oficiale: franceza. Popula ia: 428 mii loc. VI–VII.Luxembúrg stat în Europa de Vest. port în delta Amazonului. Importă materii prime minerale. devenit deosebit de puternic pe timpul lui Alexandru Macedon (336–323 î. lemn. mangan. conserve). porumb. Macaréna Macedónia . sec. Lúxor Luzón Lvov Lyon Macapá oraş în N Braziliei. de mangan. Hr. doc. produse petroliere. produse textile şi alimentare. cărbune. tricotaje. ovăz). XIII–XVII).: Manila. produse alimentare. automobile. a. 400–500 m) şi în S de cîmpia întinsă Moselle . Hr. Relief format în N de podişul Ardeni (alt. produse chimice. XVII). şi cunoscut cu numele Lugdunum . construc ii de maşini.). Mare centru industrial: metalurgie. Industria lemnului. 221 mii loc. Fondat în 1752. prelucrarea lemnului. produse alimentare. Silvicultură. Siderurgie. cartofi. Căi ferate: 275 km. rutier. situat pe fluviul Ron . Muzee. vin. cu regiuni colinare (Gutland ). Vechea denumire românească: Liov . Centru industrial: automobile. 811 mii loc. Relief muntos vulcanic (alt. materiale plastice. Parc na ional. mase plastice. 160 mii loc. în 1256. oraş în V Ucrainei. Aeroport. Monumente: biserici (sec. vopsele. produse alimentare (carne. Climă temperată. XVII). minereu de fier. Păduri şi savane. bazată pe industrie şi opera ii bancare. Universitate. de cupru. Suprafa a: 2 586 km 2. Expl. maşini textile. Vestigiile templului Amon (sec. Vegeta ie: păduri de stejar şi fag (34% din teritoriu). orz. XII–XIX).. medicamente. încăl ăminte.

tutun. Se mai cultivă orez.Macedónia República ~. cafea. mirodenii. Importă maşini şi uti [m¬´kaj] [m¬´kenzi] Mackay Mackénzie Madagascár lac în N Canadei. franceza. catedrale (sec. XVII). textile şi confec ii. bumbac.: Funchal . combustibili. loc. Popula ia: 16. vanilie. Industrie metalurgică. Pomicultură. sorg. stat în S Europei. produse chimice şi manufacturiere. caprine. motociclete. arbori de cafea. biserici (sec. porcine. beriliu. ovine. mangan. Centru adm. Suprafa a: 797 km 2. banane. situat pe insula Madagascar din S-E Africii. ghips. manioc. Căi rutiere arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic. Suprafa a: 648 km 2. Divizat în 30 de districte. cu varia ii în regiunile montane. arahide. viticultură. utilaje şi echipamente industriale. loc. Trestie de zahăr. chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice. Popula ia: 108 mii loc. pietre pre ioase. textilă. Repara ii feroviare. Teatru. bumbac. Teatre. bata i. Exportă minereuri de grafit. Exportă maşini şi utilaj de transport. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în marea Beaufort (Oceanul Arctic). separa i de vasta cîmpie a depresiunii rîului Vardar . ovine). după Mississippi . mei. bere). tutun. Importă maşini. 25.4 mil. alimentară (ulei. Limbi oficiale: malgaşa. cacao. crom. VIII). Monumente istorice şi de arhitectură: temple (sec. păşuni montane. Industrie textilă. de pielărie. de produse alimentare (zahăr. alimentară şi de prelucrare a tutunului. Muzee. Centru industrial (construc ii de vagoane. produse alimentare). care străbate teritoriul ării de la N-V spre S-E. Popula ia: 2. República ~. de prelucrare a tutunului. Viticultură (renumitele vinuri de Madeira). metale. Faună bogată.7 mii km 2. Popula ia: 265 mii loc.5 mil. orz). Creşterea animalelor (bovine. Pescuit în lacuri. pielărie. 2 886 m) şi de o cîmpie litorală în E. loc. 5. Este organizat în 6 provincii. porumb. zinc. 100–1 500 m). bananieri. Capitala: Skopje . situat în N Peninsulei Balcanice. sodă caustică). Nod de comunica ii. la cca 150 km S–V de Surabaya. Comunică printr-un rîu cu lacul Aylmer şi prin alte lacuri şi rîuri mici cu Marele Lac al Sclavilor . al doilea ca lungime din America de Nord. marmură. centru adm. orez. citrice. între Albania.01 mil. Se cultivă cereale (în special grîu. Se cresc animale: bovine. bumbac). Bulgaria şi Grecia. max. forestieră. grafit. zahăr. poligrafie. cărbune. Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. max. stat în V Oceanului Indian. oraş în Indonezia. Vegeta ie: păduri tropicale (esen e pre ioase: abanos. al statului Tamil Nadu. cu zone muntoase (alt. Lungime: 4 600 km. Vegeta ie: păduri de foioase (39% din teritoriu). Capitala: Antananarivo . Se practică meşteşugăritul. porcine. mangotieri. Industrie extractivă. Suprafa a. energetică. mijloace de transport. mică. constructoare de maşini. Resurse subterane: lignit. Dispune de bogate resurse de subsol: cromite. cartofi. de ciment şi hîrtie. minereu de fier. Climă tropicală umedă. Sta iuni balneoclimaterice. Navigabil pe o distan ă de cca 2 000 km. Căi ferate: 1095 km. uraniu. situat pe insula Java. conserve de carne şi peşte). minereu de fier. piei. Madéira Madiun Madrás . Relief format în E de mun ii Alpii Dinarici (alt. Pia ă agricolă (pentru cafea. Muzee. orez. XVI–XIX). Pescuit intens. siderurgică. fluviu în N-V Canadei. port la Oceanul Indian. Economie predominant agrară. cartofi. aur. nichel. Climă subtropicală. Universitate. porumb. montaj de automobile. Suprafa a: 587 mii km2. Culturi agricole: planta ii de trestie de zahăr. oraş în S-E Indiei. Conservator. santal) şi de savană. Serbia şi Muntenegru. zahăr. cromite. Limba oficială: macedoneană. sfeclă de zahăr. Aeroport. Relief format de un platou central (alt. vin. lîngă coasta de N-V a Africii. esături. columbit. 2 251 m).

XVIII). Metalurgie. Produce ciment. Muzee. sticlă. 471 m). moschee. de instala ii şi utilaje industriale. Teatre. aparate de precizie. aparataj electronic şi optic. max. 168 mii loc.Madríd capitala Spaniei. doc. Turism. 445 mii loc. Oraşe pr. hîrtie. studiouri cinematografice. Suprafa a: 92 mii km2. industrial şi cultural. construc ii de maşini grele. Port pr. Ad. minaret. tutun. în conurba ie. Industrie forestieră. 1. Bangkalan . situat pe fluviul Ural .: 1170 m. produse alimentare. în 932. Popula ia: 1.9 mil. Ad. produse farmaceutice şi alimentare. avioane. Comunică (pe cursul superior) cu Dunărea prin canalul Main–Dunăre .1 mil. Izvorăşte din Mun ii Bavariei. XVIII) etc. Nod de comunica ii.: Angusta . al Republicii Adîghee.: 372 m. Turism. Filarmonică. la 194 m alt. oraş în Federa ia Rusă. loc. al regiunii cu acelaşi nume. Universitate (1508). centrul adm. Aeroport. pomi fructiferi. confec ii. la 435 km S de Madras . Muzee. prelucrarea pielei (încăl ăminte) şi a lemnului (mobilă). pe rîul Belaia . Numele vechi: Verbano .5 mii km2. Pescuit. Relief colinar (alt. Pescuit. oraş în S Indiei (Tamil Nadu). porumb. locomotive. Creşterea animalelor (bovine). constructoare de utilaje miniere şi de transport.5 mii loc. Izvoare minerale. Lă ime: 38–1170 km. loc. Construc ii de automobile. Magellán Maggióre Magnitogórsk Maikóp Main Maine .: Punta Arenas . Industrie extractivă (magnetită).: Sumenep. Nod feroviar. prelucrarea lemnului. XVII). 3. 288. Madúra Mádurai Mágdeburg insulă în Arhipelagul Indonezian. afluent pe dreapta al Rinului . Nod feroviar. Expl. statui ecvestre. Aeroport. Se cultivă orez. Catedrală gotică (1220–1240). strîmtoare între extremitatea sudică a Americii de Sud şi insula ara de Foc . Institu ii de învă ămînt superior. de petrol. Teatre. textile. XI). Se cultivă cereale. Suprafa a: 5. Lungime: 524 km. produse alimentare.25 mil. Arcul de Triumf (sec. max. Climă ecuatorială musonică. Păduri ecuatoriale şi de savană. Şantiere navale. încăl ăminte. rîu în partea central-su-dică a Germaniei. Lágo ~. port pe Elba . la 131 km S-V de Berlin. Muzeu. construc ii de utilaje petroliere. oraş în Germania (Saxonia Superioară). Monumente istorice şi arhitectonice: fortărea ă (sec. loc. sticlărie. Centru industrial şi cultural. tipografii. doc. Suprafa a: 212 km 2. palate. Important centru comercial. loc. Fondat în 1857. Lungime: 563 km. At. situată în partea de S a mării Java . produse textile şi alimentare. de pielărie şi încăl ăminte. Universitate. Popula ia: 1. [mejn] stat în N-E SUA. Institut politehnic. cocsochimică. biserici (sec. Academie de ştiin e (1713) şi de muzică (1830). pe ărmul golfului Maine (Oceanul Atlantic). Turism. catedrală (sec. Turism.02 mil. Metalurgie. prelucrarea lemnului. produse chimice şi farmaceutice. produse alimentare. At. situată pe rîul Manzanares . textile şi alimentare. Centru adm. lac alpin la grani a dintre Italia şi Elve ia. max. oraş în Federa ia Rusă. vi ă de vie. siderurgică. pagode. celuloză. cartofi. în 805. Monumente: templu. care uneşte Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. Avicultură. Fabrici de încăl ăminte. manioc. palate. centru adm.

bovine. wolfram. Păduri de esen e pre ioase şi de savană. arhipelag în V Oceanului Pacific. República ~. Resurse de subsol: staniu. Importă mijloace de transport. format de cca 10 mii de insule. max. loc.7 mil.Maquarie Insula ~. Relief muntos (alt. Suprafa a: 237 mii km 2. XVII). Centru industrial: siderurgie. Prelucrarea lemnului şi a produselor agricole. km2. Capitală din 1968. 3 003 m). Admis în ONU la 1 decembrie 1964. confec ii. peninsulă în S-E Asiei. Economie slab dezvoltată. Suprafa a: 176 km 2. Administrat de Australia. lemn. max. ovine. IX–XI). piei. situat între Asia şi Australia. castel (sec. Popula ia: 10. situat între Zambia. Pescuit în lacul Malawi. max. 555 mii loc. Malábo Malácca Malácca Malaéz Málaga Maláwi . materiale de construc ii. max. Climă ecuatorială. Planta ii de orez. port la Marea Mediterană. 330 vulcani. bere). Pia ă pentru vinuri. Relief muntos (alt. Arhipelágul ~. biserică (sec. vin. porumb. la S–E de insula Tasmania. produse alimentare (ulei.: 200 m. chichewa. măsline. şantier naval. Climă tropicală. Numărul popula iei este variabil. porcine). medicamente.5 mii km2. stat în S-E Africii. Export de cacao şi cafea. fortărea ă maură (sec. Exportă tutun. Turism. strîmtoare între peninsula Malacca şi insula Sumatera. [´malaga] oraş în S Spaniei (Andaluzia). de fructe şi cherestea. bauxită. Căi rutiere: 27 880 km. Sta iuni de cercetări ştiin ifice (meteorologice. XIII–XIV). Creşterea animalelor (caprine. extremitatea de S a peninsulei Indochina. zahăr. bumbac. forestieră.5 mil. Capitala: Lilongwe . 60 mii loc. Ad. Relief predominant de podiş înalt (alt. Căi ferate: 789 km. bazată pe agricultură. Suprafa a: 118. Sta iune balneară. ceai. teritoriu dependent. Lă ime: 64–480 km. pietre pre ioase). Limbi oficiale: engleza. Aeroport. 2 190 m). energetică. bunuri de larg consum. situată între Marea Andaman şi strîmtoarea Malacca. În agricultură predomină culturile destinate exportului (tutun. capitala Guineii Ecuatoriale. Climă ecuatorială şi subecuatorială. cocotieri. Aeroport. Tanzania şi Mozambic. arbori de cauciuc. Industrie extractivă (cărbune. alimentară. Este organizat în 3 provincii. arahide). Monumente: ruinele unui amfi-teatru roman. ceai. minereu de fier. Căi navigabile interne. Lungime: 800 km. Suprafa a: 2. situat în partea de S–V a Oceanului Pacific. divizate în 24 de districte. arahide. bumbac. cel mai mare de pe glob. 5 030 m). Universitate. combustibili. port în golful Guineea. bauxită. Fondat în 1827. Denumirea anterioară: Nyassaland . geologice). uraniu.

aparate de radio. caprine. fosforite. diamante. citrice. Mále Malí capitala Republicii Maldive. 500–1000 m). Este împăr it în 8 regiuni şi un district al capitalei. trestie de zahăr. bauxită. Senegal şi Mauritania. manioc. avînd alt.Maláysia Federá ia ~. Exportă peşte şi produse din peşte. stat în Africa de Vest. grîu. República ~. bauxită. Importă produse industriale. cămile ş. manioc. cherestea. Flotă comercială maritimă. orez. Produce energie electrică. Niger. produse alimentare (conserve de peşte). situat între Algeria.25 mil. 65 mii loc. de produse meşteşugăreşti. Capitala: Kuala Lumpur . Relief predominant muntos. loc. Pescuit dezvoltat. Produce cauciuc natural. de conserve de fructe. port la Oceanul Indian. Industrie energetică. lapte). anvelope. Suprafa a: 1. confec ii. de prelucrare a metalelor şi a petrolului. Faună bogată: maimu e. sector al deşertului Sahara. Capitala: Bamako. Burkina Faso. stat în sudul Asiei. de ulei de cocos. Côte d'Ivoire. cauciuc. cea mai joasă de pe glob – 2 m. textile. ovine. Se cultivă mei. Suprafa a: 302 km2. loc. maşini şi echipament de transport. Relief în cea mai mare parte de podiş (alt. textile şi de produse alimentare (zahăr. de ciment. mirodenii. cocotieri. Climă ecuatorial-musonică. Admis în ONU la 21 septembrie 1965. gaze naturale). arbori de pîine). situat în partea sudică a peninsulei Malacca – sectorul continental şi în N insulei Borneo (Kalimantan ) – sectorul insular. bananieri. mangan. Turism dezvoltat. ulei de palmier. Pescuit. caprine. Este organizat în 13 state şi 2 teritorii federale. Întreprinderi de prelucrare a peştelui. încăl ăminte. Dispune de bogate resurse naturale (staniu.2 mii km. minereuri de fier. Se cresc bovine. porumb.4 mil. arahide. km2. Maldíve República ~. petrol. taro. Popula ia: 22. soia. Popula ia: 320 mii loc. ulei de arahide. uleiuri. fructe. Organizat în 20 de districte (atoli) şi capitala. Capitala: Male . componente electronice. Limba oficială: malaeza. produse agricole. Guineea. Limba oficială: divehi. tutun. Căi ferate: 2 200 km. Vegeta ie de pustiu şi semipustiu (în N) şi de savană (în S). mangan. Limba oficială: franceza. ca . cositor. forestieră. porcine. sare. legume. lemn. fructe exotice. Climă tropicală de deşert (în N) şi musonică (în S). unt. produse chimice şi alimentare. Se mai cultivă mei. artizanat. combustibili. Se cresc animale (bovine. Insulele reprezintă culmile mai înalte ale unui platou submarin de origine coraligenă. Faună: specii de păsări şi peşti (tonul). legume. copra. minereu de fier. cu păduri în valea Nigerului.85 mil. Căi rutiere: 94. Resurse de subsol: aur. Turism. Climă ecuatorială musonică. Vegeta ie tropicală exotică. stat federal în S-E Asiei. Suprafa a: 332 mii km2. bumbac. Admis în ONU la 17 septembrie 1957. Exportă maşini şi utilaje de transport. Aeroport. Industrie producătoare de energie electrică. pescuit. Culturi agricole: arbori de hevea. situat pe Insulele Maldive din Oceanul Indian. a. carne. componente electronice. de cacao şi de cafea. Vegeta ie tropicală bogată. zahăr. ciment. sorg. situată pe insula Male . servicii balneocurative. Teritoriul ării este străbătut de rîurile Niger şi Senegal. ovine. Popula ia: 11. Importă mijloace de transport. orez. agricultură specializată (planta ii de cocotieri. bubaline. alimentară. plante citrice. Economie bazată pe turism.

produc ia aparatajului electric şi electronic. Málmö [´malmœ] Málta Mamáia Man [´mæn] Manágua Manáma Manáus . Teatre. Aeroport. asamblarea mijloacelor de transport. XV–XVI). ciment. Aeroport. produse alimentare (vin. zinc. mase plastice. Popula ia: 73 mii loc. textile. ciment. Oraş pr. 250 mii loc. insulă în Arhipelagul Britanic. Pescuit. situată în partea de V a Mării Mediterane. capitala statului Nicaragua. situată pe litoralul Mării Negre. textile şi alimentare. 150 mii loc. Popula ia: 600 mii loc. Zăcăminte de fier. Muzeu. Pescuit. al statului Amazonas . Pe terenuri irigate se cultivă cereale. Turism. Oraş din 1846. Importă materii prime. Statut de autonomie. Iriga ii. produse chimice. Oraş pr. Universitate. loc. Exportă vehicule. Universitate. plumb. XIV). fragmentat de văi şi coline. Ramuri industriale: construc ii navale. Grădină botanică. Popula ia: 398 mii loc. la cca 50 km V de ărmul Angliei. Rafinărie de petrol. construc ii de vagoane şi de utilaj electrotehnic. Limbi oficiale: malteza. carne. conserve de peşte). Rafinărie de petrol. Relief deluros. port la Golful Persic . XVI.2 mil. Admis în ONU la 1 decembrie 1964. situată pe ărmul lacului Managua. Monumente: biserică în stil gotic (sec. tutun. tutun. Fondat în sec. Export de petrol adus din Arabia Saudită. maşini şi semifabricate industriale. Suprafa a: 572 km2. Se produce aluminiu. bovine. Capitala: La Valletta . Naviga ie maritimă. Creşterea animalelor (bovine. oraş în N-V Braziliei. Pescuit de perle. legume. port pe Rio Negro . loc. legume. Prelucrarea petrolului. Relief de podiş calcaros. produse chimice şi alimentare. Festival anual de muzică uşoară românească. Suprafa a: 316 km2. hîrtie. mobilă. Posesiune spaniolă. 1 mil. XII. Se cresc ovine. alimentare. Pescuit. sta iune balneoclimaterică în România.: Palma de Mallorca . Fondat în 1660. Climă subtropicală şi mediteraneană. situat în arhipelagul Malta (pe insulele Malta. XX). capitala statului Bahrain. Culturi: ovăz. caprine. în Marea Irlandei. port la strîmtoarea Øresund . Suprafa a: 3. piei. Aeroport. centru de turism. Vegeta ie: smochini. Climă temperat-oceanică. prelucrarea lemnu-lui şi a cimentului. cartofi. Postul de radio local “Radio Vacan a“. Căi rutiere: 1600 km. 1. Gozo. pielei şi iutei. măslini. lemnului. ciment. XVI).Mallorca [ma´ljorka] cea mai mare insulă a arhipelagului Baleare . Fabrici de încăl ăminte. Aeroport. bumbac. Este divizat în 6 regiuni. situată pe insula Bahrain . stat în S Europei. Plajă în lungime de 10 km. Termocentrală. Turism. Pescuit.6 mii km2. animale vii. Comino. între insula Sicilia (distan ă 90 km) şi continentul Africii (distan ă 290 km). Creşterea animalelor. citrice. cauciucului. porcine). castel-muzeu (sec. engleza. roşcovi. primărie (sec. fructe. Centru industrial: şantiere navale. Relief muntos şi de cîmpie. plante cultivate. produse alimentare. ovine. oraş în S Suediei. República ~. produse chimice.: Douglas . se produce textile. Fondat în sec. Filfla ) din Marea Mediterană. centrul adm. Catedrală (sec. Turism dezvoltat. confec ii. Turism.

temple budiste). Manitóba Mánnheim [mæn¬´toub¬] [´manhaim] Mapúto [ma´puutu] Maracáibo Maracáy . Industrie constructoare de nave. Aeroport. Universitate. Fondat în sec. 2 mil. Aeroport. Port fluvial. Repara ii navale. municipiu în România (jud. Universitate. chimică. Constan a). de aparataj electrotehnic şi de precizie. poligrafie. repara ii navale. oraş în N Venezuelei. Teatre. VI î. Teatre. 318 mii loc. Centru industrial: prelucrarea pielei şi a lemnului. port pe fluviul Ýrrawaddy. Mangália Mangalóre [mang¬´luur] Maníla oraş în S-V Indiei (Karnâtaka). 450 mii loc. textile (cînepă). loc. textilă. situat la confluen a Rinului cu Neckar . Sta iunile balneoclimaterice Saturn. primărie (1877). de ciment. Servicii financiare şi comerciale. biserică (1709). al statului Zulia . alimentară. alimentară. biserici (sec. produse chimice. port la Marea Arabiei (Oceanul Indian). produse chimice. de produse textile şi alimentare. Venus. a. Şantier naval. alimentare (zahăr. cauciuc. fabrici de produse textile (bumbac. Catedrală (sec. oraş în N-V Venezuelei. zahăr. utilaje miniere şi textile. Fondat în sec. pe rîul Pasig . de încăl ăminte. situată în partea de S-V a insulei Luzon . construc ii de maşini (automobile). Pescuit. 1. cacao. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (mobilă). de cosmetică. al districtului Mandalay . Mandaláy [mænd¬´lej] oraş în Birmania. Monumente: fragmente ale unei fortifica ii (sec. Hr. textile. de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole. Festivaluri folclorice anuale. oraş în S-V Germaniei. legat prin rîul Dauphin cu lacul Winnipeg . Industrie de prelucrare a petrolului şi a metalelor. conserve de peşte. Muzee. farmaceutică. capitala statului Mozambic. port la Marea Neagră. orez decorticat. XVIII). Port maritim. Nod de comunica ii (rutier. Universitate. capitala Republicii Filipine. Industrie siderurgică. port fluvio-maritim pe canalul Liverpool–Manchester . Muzeu. centrul adm. centrul adm. aerian). încăl ăminte. XVI–XVII). Lungime: 225 km. 923 mii loc. produse alimentare. Fondat în 1596. Pia ă agricolă pentru cafea. încăl ăminte. Aeroport. Nod de comunica ii.5 mil. Neptun. de încăl ăminte. alimentare (cafea. loc. hîrtie. Metalurgie. Localitate fondată în 1571. Aeroport. Centru turistic. Turism. Universitate. Centru industrial: construc ii de maşini. Olimp ş.73 mil. Muzee. XVI). Fondat în 1571. de celuloză şi hîrtie. centrul adm. uleiuri vegetale). Muzee. situat pe rîul Maracay . lac în S Canadei. Jupiter. Monumente: catedrală (sec. Aeroport. fabrici de textile şi confec ii. Produce ciment. electrotehnică. 535 mii loc. situat pe ărmul golfului Delagoa (Oceanul Atlantic). 45 mii loc. automobile. textilă. Fondat în 1857. prelucrarea petrolului şi a lemnului. igarete. 1. tutun. Universită i. Important centru industrial: construc ii de avioane. locomotive. Pescuit. de produse alimentare. Centru religios (mănăstiri. XVII. Aeroport.Mánchester [´mænt¿est¬(r)] oraş în centrul Marii Britanii (Anglia). XV). 305 mii loc. loc. al statului Aragua . constructoare de maşini agricole. hîrtie. textile. prelucrarea petrolului şi a lemnului. şantiere navale. lînă) şi alimentare. ulei). Monumente. Universitate.

plumb. De aici denumirea probei olimpice de alergare. Ad. Zone naturale ocrotite. Industrie constructoare de maşini agricole. loc. a avut loc o bătălie în care armata ateniană. Expl. Institu ii de învă ămînt superior şi mediu. mică. Unul din atenieni (Filipides) a alergat pînă la Atena. manioc. med. utilaje miniere. medie: 349 m. avînd distan a de 42. a învins oştirile persane ale lui Darius. aparate electrice şi optice). Zăcăminte: aur. Centru adm. cupru. la grani a cu Ucraina. Capitala: Londra . Hr. maşini agricole. gresie. 27 districte unitare. max. Parcuri na ionale. Climă temperatcontinentală. în anul 490 î. gaze naturale.. prelucrătoare a materiei prime agricole. Limba oficială: engleza. Márea Chínei de Est . a căzut mort. Este divizat în 35 de comitate. Suprafa a: 6300 km 2. Se cultivă bumbac. porcine. construc ii de maşini (nave. Suprafa a: 1. turism.25 mil. At. cafea. Centru adm.: 2 717 m. Popula ia: 5. Turism. rîul Neva şi un canal navigabil. Pescuit. Principalele ramuri industriale: metalurgie. autovehicule. Se cresc animale (ovine. centrale atomice. Maranháo Maratón Márea Álbã Márea Británie Regátul Unít al Márii Británii şi Irlándei de Nord . Filarmonică. Viticultură. conserve de legume şi fructe). prelucrarea lemnului. zinc. avioane. Popula ia: 535 mii loc. caprine. cu zone de dealuri şi podişuri. textilă. în 1199. Industrie extractivă (petrol).2 km N-E de Atena. Se cultivă porumb. Ad. Marea Irlandei şi Marea Nordului. Veche provincie românească. km2. şi. între ărmurile orientale ale Chinei şi insulele Ryukyu şi Kyûshû (Japonia). loc. orz. de cîmpii litorale. situat pe insula Marea Britanie şi în partea de N a insulei Irlanda . de produse alimentare (preparate din carne şi lapte. cacao. Înghea ă în perioada septembrie–mai. petrol. mare în bazinul Oceanului Arctic. sare. siderurgie. Suprafa a: 90 mii km2. grîu. alimentară.: Baia Mare . dar şi pe comer . argint. bazată în fond pe industrie. 22 de districte unitare în Walles. opera ii bancare. de încăl ăminte. Planta ii de castan comestibil. Climă temperat-oceanică. 6 co-mitate metropolitane şi Marea Londră în Anglia. potasiu. Pescuit intens. Suprafa a: 333 mii km 2. cositor. Apicultură.: Săo Luis . În apropiere de Maraton. am învins". 32 de districte unitare în Sco ia şi 26 districte unitare în Irlanda de Nord. Ad. cartofi. condusă de Miltiade. plumb. ovine). doc. Suprafa a: 244 mii km2. max. palmieri de ulei. Vegeta ie: păşuni. păduri de foioase. textile mare în V Oceanului Pacific. de prelucrare a lemnului.2 km. după ce a rostit cuvintele "Bucura i-vă. cuprinzând şi numeroase insule şi arhipelaguri mici din Oceanul Atlantic. de marmură. Creşterea animalelor (bovine. Relieful ării este diversificat după insule şi regiuni: muntos.: 350 m. produse chimice.2 mil. Economie puternic dezvoltată. Pomicultură.: 67 m. bovine). la 42. Popula ia: 60 mil. calcar. Comunică cu marea Barents şi Marea Baltică prin lacul Onega . arahide. minereuri de fier. [mar¬´¤¾u] stat în N-E Braziliei. staniu. stat în Europa Occidentală. Bogate resurse de cărbune. între peninsulele Kola şi Kanin . de podiş. porumb. Produce celuloză şi hîrtie. ghips. Izvoare cu ape minerale. materiale de construc ie. Relief predominant muntos. Monumente şi locuri istorice. Sta iuni balneoclimaterice. pentru a anun a victoria. localitate în N Aticii (Grecia). trestie de zahăr.Maramúreº jude în N-V României. Teatru. fiind răpus de oboseală. Ad.

Ad.9 mii km 2. max. Suprafa a: 484 mii km2. max. max. Ad. Expl. Ad.: 16 m. Ad. medie: 86 m. Suprafa a: 1020 km2. Comunică cu Marea Nordului prin strîmtoarea Pas de Calais .: 720 m. Turism. mare în V Oceanului Pacific. Ad. Georgiei. între Africa şi peninsula Arabia .: 172 m. Pe sub această mare. în S Australiei. Suprafa a: 1 072 km2.: 2 039 m. Marea Baltică şi Marea Mînecii. Lungime: 351 km (cel mai lung din lume). pe cursul mijlociu al fluviului Colorado . Suprafa a: 575 mii km2. canion în SUA (Arizona). max. Ad. Márea Róºie Márele Canión Márele Deºért Victória Márele Drum Marítim de Nord Márele Golf Australián Márele Lac Sãrát Margaríta . Suprafa a: 450 mii km2. mare în bazinul Oceanului Atlantic. Relief muntos (alt. Sta iuni balneoclimaterice. Ad. Ad. de săruri de potasiu. peninsula Iutlanda şi ărmul Olandei. km2. cu Marea Egee prin strîmtoarea Dardanele şi cu Marea Azov prin strîmtoarea Kerci . care trece prin mările Oceanului Arctic şi leagă între ele oceanele Atlantic şi Pacific. la 408 m sub nivelul mării (cea mai joasă de pe glob).5 mii km 2.: 810 m. situat într-o zonă deşertică a Podişului Marelui Bazin. între capurile Pasley (în V) şi Carnot (în E). Dune. Ucrainei. Ad. 1 160 m). Lă ime: 6–29 km.: 1 800 m. Ad. Ad. Comunică cu marea Marmara prin strîmtoarea Bosfor . Depuneri de sare. a fost construit un tunel rutier şi feroviar lung de 50 km. insulă în S-V arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor). medie: 40 m. medie: 1140 m. Este declarat monument al naturii. medie: 1 282 m. Suprafa a: 300 mii km2. Ad. Ad. Suprafa a: 413. Climă subecuatorială. Ad.: 2 245 m. max. lac în V SUA. max. deşert în S-V Australiei. Comunică cu Marea Meidterană şi cu golful Aden (Marea Arabiei). între ărmul de S-E al Asiei. între Arhipelagul Britanic. Ad. scaldă ărmurile României. Parc na ional. lac sărat între Israel şi Iordania. Turciei şi Bulgariei. max. max. insula Borneo . Pescuit de perle. Suprafa a: 78 mii km2.Márea Chínei de Sud Márea Gálbenã mare în V Oceanului Pacific. Scandinavia. între ărmul sudic al Marii Britanii şi litoralul nordic al Fran ei. Pescuit. Rusiei. max. în 1984–1994.: 5420 m. max. medie: 491 m. peninsula Malacca . Comunică cu Marea Norvegiei. Denumirea antică: Pontus Euxinus . Ad. mare între Europa de Sud-Est şi Asia Mică.54 mil. Planta ii de arbori de cafea şi de cacao.: 140 m. Márea Mînecii Márea Moártã Márea Neágrã Márea Nórdului mare în bazinul Oceanului Atlantic. golf al Oceanului Indian. medie: 94 m.7–5.: 5080 m. mare intercontinentală în bazinul Oceanului Indian. Uneşte porturile din partea europeană a Federa iei Ruse cu cele din Extremul Orient. între peninsula Coreea şi ărmul continentului asiatic de la N de vărsarea fluviului Chang Jiang . Suprafa a: 417 mii km2. cale maritimă navigabilă. apar inînd Venezuelei. max. arhipelagul Filipine şi insula Taiwan . Suprafa a: 3. Suprafa a: 2.

carne. Prin fluviul Sf. situat pe ărmul Oceanului Atlantic în N-V şi al Mării Mediterane în N. Se cultivă porumb. alimentare. arhipelag în V Oceanului Pacific. Popula ia: 768 mii loc. mangan. moschei. Pescuit. Limba oficială: araba. Suprafa a: 23. dominat de mun ii Atlas şi Antiatlas . covoare. ciment. Sta iune balneoclimaterică (izvoare minerale sulfuroase. Este legat prin canale cu Rinul şi Saône . medie: 357 m. între Algeria şi Sahara Occidentală. în N-V Microneziei. Păduri tropicale şi savane. cartofi. Comunică cu Marea Egee şi Marea Neagră. populată de etnicii marí. Naviga ie intensă. loc. Climă tropical-ocea-nică. Culturi agricole: grîu. de pielărie. textile. citrice. produc ie de covoare. Mariáne Marianské Lázn¸ [´marjanske laaynje] Márile Lácuri Maríþa Mármara Márna Maróc rîu navigabil în N-E Fran ei. Se varsă în Oceanul Atlantic. Monumente: mausolee. Suprafa a: 459 mii km2. nichel. cherestea. grup de cinci lacuri (Superior.5 mii km2.2 mii km 2. Cuprinde 16 regiuni. Lungime: 490 km. Izvorăşte din podişul Langres . Suprafa a: 1018 km2. Vegeta ie sărăcăcioasă: păduri restrînse. varietă i de plante de stepă şi de semideşert. îngrăşăminte azotoase. gaze naturale. banane. Popula ia: 31. alcaline). Denumirea antică: Hebrus . Economie axată pe industria extractivă (fosfa i naturali. trestie de zahăr. oraş în partea central-vestică a Marocului. Ad. celuloză. zinc. stat în N-V Africii. Creşterea animalelor (bovine. Maria (sec. Relief variat. divizate în 41 de provincii şi 25 de prefecturi. Lauren iu şi o re ea de canale lacurile sunt legate de oceanul Atlantic şi de bazinele fluviilor Mississippi şi Hudson . Viticultură. hîrtie. bumbac. sfeclă de zahăr. Regátul ~. Pescuit. fluviu navigabil în Peninsula Balcanică. plumb. Lungime: 720 km. porcine). Numele german (pînă în 1918) – Marienbad. Ínsulele ~. despăr it de Spania prin strîmtoarea Gibraltar . secară. Huron. in. situat la 40 km S–V de Karlovy Vary. Muzeu. forestiere. ovăz. produse alimentare. staniu. igarete şi tutun. afluent pe dreapta al Senei . .2 mil. Expl. XIX). articole din mătase naturală. Michigan.: 1 355 m. esături de lînă şi bumbac. Popula ia: 18 mii loc. Márea ~.Marí República ~. arahide. Climă oceanică. Suprafa a: 11. Izvorăşte din masivul muntos Rila Planina şi se varsă în Marea Egee. uraniu) şi pe cea prelucrătoare şi producătoare (energie electrică. Erie. oraş în V Cehiei. Fondat în 1062. petrol. Aeroport. Suprafa a: 245. anvelope. mare între Asia Mică şi Peninsula Balcanică. cupru. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. cartofi. Ontario ) în E Americii de Nord. 746 mii loc. sorg. Biserica Sf. Capitala: Rabat . Creşterea extensivă a animalelor (bovi Maroni Marrakéch [mara´ke¿] fluviu în N Americii de Sud. palat.3 mii km2. prelucrarea lemnului. asamblare de autovehicule. porumb. cînepă. pirite. la grani a dintre Surinam şi Guyana Franceză. la grani a dintre SUA şi Canada. republică în Federa ia Rusă. Prelucrarea lemnului şi a pielei. minereuri de fier. conserve de peşte şi legume). Aeroport. Lungime: 525 km. max. măslini. Ad. Capitala: Ioşkar-Ola . mase plastice. subtropicală mediteraneană şi deşertică. format din 15 insule mari vulcanice şi numeroase insuli e coraligene. curmale.

Climă ecuatorială. şantiere navale. XVIII). Importă maşini şi utilaje de transport. Turism. Nod caravanier. electrotehnică. în S-E peninsulei Arabia. Se cultivă bata i. Nod de comunica ii. la E de insula Madagascar . aluminiu). Vestigii romane. fructe. bazată pe asisten a financiară străină şi pe surse proprii (pescuit. primărie (sec. XV. Expl. max. Suprafa a: 1. de cafea. XIX).: Fort-de-France . manioc. dispuse în două şiruri insulare: Ralik în V şi Ratak în E. marshalleza. Universitate.. legume. trestie de zahăr. turism. bananieri. Creşterea animalelor. (380 mii loc. capitala statului african Lesotho. Meşteşuguri. Popula ia: 399 mii loc. Se cresc bovine. trestie de zahăr. Planta ii de ceai. Monumente: biserici (sec. Turism. [´me¬r¬l¬nd] stat în E SUA. A fost descoperită în 1502 de Cristofor Columb. la N de ecuator. Nu are căi ferate şi nici căi rutiere importante. Ínsulele ~. rom. Prelucrarea diamantelor. Suprafa a: 4. la S-V de arhipelagul Hawaii. port la Marea Mediterană. copra. Metrou. loc. constructoare de maşini şi utilaj de transport. Economie slab dezvoltată. Industrie extractivă (cărbune). în conurba ie). XVII). 1397 m). arbori de cafea şi de piper. servicii bancare). Legumicultură. loc. Produce zahăr. 81 mii loc. Popula ia: 5. construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. loc. Muzee. legume şi fructe.: Annapolis . castel (sec. Popula ia: cca 1 mil. pe coasta Oceanului Atlantic.1 mii km2. situat în V insulei Sicilia . Limbi oficiale: engleza.: Port Louis (pe insula Mauritius ).Marsála Márshall oraş în Italia. Climă tropicală umedă. XII–XIII. Pescuit. de fosfa i naturali. Academie de ştiin e. produse manufacturate şi alimentare. Ínsulele ~. dom. 110 mii loc. Arbori de cafea. alimentară. Climă tropicală umedă. Exportă peşte. prelucrarea petrolului. 808 mii loc. Aeroport. Marsília Martiníca Maryland Mascaréne Mascát (Masquat) Másseru [´mæz¬ru] . ulei de cocos. arhipelag vulcanic în Oceanul Indian. Metalurgie (cupru. Relief vulcanic (alt. XVI). Admis în ONU la 17 septembrie 1991. 30 mii loc. port pe ărmul golfului Oman . Pomicultură. Important centru industrial. Fondat în sec. Centru adm. Creşterea animalelor (porcine). Export de curmale. legume. oraş în S Fran ei (Provence). Produc ie meşteşugărească. (298 mii loc. (1. Centru adm. capitala sultanatului Oman. agricultură. departament al Fran ei. Viticultură. cel mai mare port al ării la Marea Mediterană. Suprafa a: 200. chimică. stat insular în Oceanul Pacific (Micronezia). fructe.2 mil. Port şi aeroport pe atolul Majuro. Fondat în sec. bananieri.6 mii km2. peşte uscat. Monumente: ruinele unor edificii termale. Pescuit. biserică (sec. Aeroport. fructe. metalurgică. situată pe rîul Caledon . Suprafa a: 32 mii km2.2 mil. Fondat în 1868. Teritoriul ării ocupă cîteva sute de insule (32 de atoli şi 867 de recifi coraligeni). IV î. vanilie. Vegeta ie tropicală arborescentă: cocotieri. insulă în arhipelagul Antilele Mici . în conurba ie). Pia ă pentru vinuri. Produc ie de cereale. Este divizat în 26 de districte. Sta iune turistică şi balneoclimaterică.5 km 2. Produse textile şi alimentare. Capitala: Dalap-Uliga-Darrit (pe atolul Majuro ). Aeroport. Oraş pr. Păduri (24% din teritoriu). în conurba ie). financiar şi comercial. Hr. República ínsulelor Márshall . Popula ia: 63 mii loc.

porcine). loc. km2. Mali şi Senegal. fabrici de hîrtie. Mauritánia República Islámică ~. ghips. Relief reprezentat de un podiş vulcanic mai ridicat în S-V (826 m). de produse textile şi alimentare. îngrăşăminte azotoase. Vegeta ie: păduri tropicale (acoperă 22% din teritoriul ării). Admis în ONU la 27 República ~. piei. Popula ia: 1. porumb. Mateúþi Máto Grósso [´matu´grossu] Mátsuyama [´matsujama] stat în V Braziliei. At. ceai. Culturi agricole: orez. Creşterea animalelor (ovine. Centru adm. manioc. confec ii. arahide. Meşteşugărit. Zăcăminte: minereuri de fier şi de mangan. Flotă comercială maritimă. Limba oficială: araba (uzuală – franceza). artizanat) şi comercial (pia ă agricolă). Suprafa a: 21. prelucrătoare a petrolului. aparate optice.15 mil. Monumente. în 1550. Produc ie de cereale. sare).1 mil. Este divizat în 12 regiuni şi districtul capitalei. Capitala: Port Louis . doc. Algeria. Popula ia: 6. legume. la E de Madagascar . situat în V Oceanului Indian.4 mii km2.: Boston. în podişul cu acelaşi nume. bazată pe industria de prelucrare şi de producere (derivate petroliere. carne. Admis în ONU la 24 aprilie 1968. sec. Popula ia: 2. Importă mijloace şi utilaj de transport. covoarelor. Aeroport. Rezina). la ărmul estic al Oceanului Atlantic. produse chimice şi alimentare. peşte sărat şi conservat. Muzeu. Monument arheologic: La Şan uri (fortifica ie de pămînt de formă rotundă apar inînd geto-dacilor. Pescuit intens. legume. poligrafică. bovine. caprine. port la Marea Japoniei. cafea. S uprafa a: 1. mei. piei. porumb. Industrie extractivă (minereuri de fier. Pomicultură. sorg. Capitala: Nouakchott . arahide. Industrie constructoare de maşini şi utilaje electrice. igname. de aparatură electronică. orez. zahăr. Economie în dezvoltare.9 mil. nuci de cocos) şi pe creşterea vitelor (caprine.9 mii km. Culturi agricole: porumb. zahărului. wolfram. bunuri de larg consum. fosfa i naturali. curmale. metalelor şi pielei. Centru industrial (metalurgie. alimentară. Suprafa a: 907 mii km 2. textile. Pescuit. Faună: diverse specii de păsări şi peşti. Turism. loc.4 mil. Climă tropicală aridă. 200–500 m). 469 mii loc. Limba oficială: engleza. ceasuri. cămile. orez. copra. manioc. tutun. cu o cîmpie litorală acoperită de numeroase bancuri de nisip. combustibili. igarete). Căi rutiere: 7 635 km. ilmenit. combustibili.Massachúsetts [mæss¬´t¿uussits] stat în N-E SUA. rom. coborînd în trepte spre N. brînzeturilor. Turism. pe agricultură (trestie de zahăr. tutun. de produc ie a cimentului. comună în Republica Moldova (rn. loc. stat în S-E Africii. Flotă comercială maritimă. textilelor. cabaline). oraş în Japonia (pe insula Shikoku). Suprafa a: 2040 km2. Căi ferate: 705 km. Căi rutiere: 1. Relief deşertic (un sector al Saharei Occidentale). Vegeta ie de deşert. Hr. stat în N-V Africii. Maurítius . Popula ia: 2. Creşterea animalelor. tutun. diamante. loc. Include 9 districte şi 2 municipalită i. bunuri de larg consum. diamante. cupru. Centru adm. energetică.). de stepă şi de savană.08 mil. Pescuit. între Sahara Occidentală. de încăl ăminte. pe insula Mauritius din arhipelagul Mascarene . ovine. Legumicultură. bata i. Importă maşini şi utilaje industriale. bovine. Exportă minereu de fier. Climă subtropicală musonică. vite. Exportă zahăr. produse alimentare. trestie de zahăr. copra. rafinării de petrol. pe coasta Oceanului Atlantic. Se recoltează guma arabică. fire şi fibre textile. mărginit în N şi E de cîmpii litorale înguste. curmali. rom.: Cuiaba . bata i. IV–III î. ceai. gumă arabică. construc ii de maşini agricole. cafea. dominat de platouri nu prea înalte (alt.

chimică. cultural şi religios. fluvial-maritim). mausoleu în memoria “Bătăliei de la Mărăşeşti“ (24 iulie / 5 august – 6/19 august 1917) în care Armata Română a zdrobit ofensiva germană. Universitate. doc.2 mii loc. a avut loc “Bătălia de la Mărăşti“. Agricultură (trestie de zahăr. de aparate pentru uz casnic. Mazúria Mãgura Mãrãºéºti Mãrãºti localitate în România (jud. Aeroport. Hidrocentrală (la Călimăneşti. Expl. 47 mii loc. la 1150 m alt. XVI). 2. de prelucrare a lemnului şi a bumbacului. Pescuit. textilă. drojdie. Oraş din 1968. port pe rîul Dyle . chimice şi alimentare. municipiu în România (jud. Centru comercial. Lac de acumulare. Centru industrial (metalurgie. XVI). Se cultivă secară. Fondat în sec. situat pe valea rîului Siret . prelucrarea lemnului şi a tutunului. la 1 500 m alt. animale. Important centru comercial (cafea. piei) şi religios islamic (pelerinaj). Vrancea). viticultură. Muzeu de artă. produse de pielărie. Pomicultură. Arhiepiscopie. a hîrtiei. Aici. Industrie extractivă (aur. 52 mii loc. Monumente: catedrală (sec. material rulant. Mbabáne Mécca Méchelen Medellín [mede´ljin] Medgidía . Făleşti). brînzeturi). oraş în N-V Columbiei. maşini de transport. Produse ale industriei uşoare (sticlărie. Nod de comunica ii (feroviar. Turism.Mayótte [ma´jot] insulă vulcanică în arhipelagul Comore din Oceanul Indian. conserve de fructe). ceasuri) şi comercial (pia ă pentru legume). biserică (sec. Numeroase lacuri (cca 2 700). XI. Centru industrial (metalurgie. constructoare de maşini. rutier. palat (sec. argint). 13. Geamie. din 1995).4 mil.: Dzaoudzi . Repara ii feroviare. cocotieri). 76 mii loc. situată în N-V ării. Este administrată de Fran a. între Vistula şi cîmpia litorală baltică. alimentară. forestiere. construc ii de remorci. azbest). Oraş din 1908. metalurgică. Aeroport. vopsele. port pe canalul Dunăre – Marea Neagră . Centru adm. siderurgie. situat pe Rio Porce . oraş în România (jud. produc ie de alcool. Muzee. arahide. de ciment. capitala statului Swaziland. Biserică. în care armatele româneşti şi ruseşti au învins armata germană. arbori de vanilie. la 11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917. îngrăşăminte. de pielărie şi încăl ăminte. deal în Republica Moldova (rn. în 1455. ulei. biserici. 966 mii loc. Popula ia: 132 mii loc. Constan a). alimentară (zahăr. poligrafică. Industrie extractivă (minereuri de fier şi de staniu. Vrancea). [´mehh¬l¬] (Malines) oraş în partea de N a Belgiei. At. Suprafa a: 375 km2. Centru comercial şi turistic. XIII–XV). financiar. Ansamblu comemorativ. avînd cea mai mare altitudine (388 m) în Podişul Ciulucului. regiune geografică în N-E Poloniei. rutier). bauxită. oraş în partea de V a Arabiei Saudite. a sticlăriei şi ceramicii. Nod de comunica ie (feroviar. la 70 km E de ărmul Mării Roşii. de maşini agricole. din 1994. cartofi şi se cresc animale. mun. loc. detergen i).

Marea Moschee (sec. de pielărie şi încăl ăminte.). din 1968. ovine. Aeroport. mare intercontinentală situată între Europa. În ea se varsă Nilul. Relief colinar (alt. de produse alimentare. Tibrul. Popula ia: 322 mii loc. formată din mai multe arhipelaguri şi insule (Noua Guinee. Sta iuni balneoclimaterice. Oraş din 1319. max. Noua Caledonie. Centru adm. Produc ie de cereale. Par ial navigabil. bananieri. a. în 1267. maşini-unelte. peninsulă în N Canadei. în special pe Coasta de Azur . grîu.4 mii km2). argile. comercial (mare pia ă a lînii) şi cultural. între golfurile Foxe şi Committee . Serbia şi Muntenegru. curmale. Ad. Universitate. Căi ferate: 129 km. 200–250 m). Pia ă agricolă. max. Fabrici de textile. Nod feroviar. oraş în V Arabiei Saudite. Sibiu). construc ii de automobile. motoare. Suprafa a: 967 mii km2.Médiaº municipiu în România (jud.: 5120 m. Fiji. 62 mii loc. Viticultură şi pomicultură. Iriga ii. km 2. clădiri vechi (sec. Acelaşi nume îl poartă o insulă nelocuită în V Arhipelagului Arctic Canadian (42. Expl. Obiective turistice. Căi rutiere: 1 874 km. Se cultivă porumb. VII) adăposteşte mormîntul Profetului Mahomed. În 1956 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Vară. Port pe ărmul golfului Port Phillip . al statului Victoria . Suprafa a: 4933 km 2. la grani a cu Bulgaria. financiar. Universită i. Suprafa a: 2. floarea-soarelui.a. Climă temperat-con-tinentală. Márea ~. secară. jude în S-V României. de esături şi confec ii. ovăz.: mun. de podiş şi cîmpie. alimentară. Marea Marmara şi cu Marea Roşie. loc. maşini agricole. Centru industrial (şantiere navale. mun. Aeroport. orz. porcine. de sticlărie şi de produse alimentare). 607 mii loc. Ronul. caprine. alimentare. material rulant. la 800 m alt. a celulozei şi hîrtiei. produc ie de pielărie şi încăl ăminte. Suprafa a: 63 mii km2. centru adm. în peninsula Labrador (2930 km2). Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Sud. situat pe rîul Tîrnava Mare . grupare insulară în S-V Oceanului Pacific (Oceania). Pescuit şi naviga ie intensă. Muzeu. Popula ia: cca 300 loc. Vegeta ie tropicală (cocotieri. Mélbourne Mélville [´melvil] . Africa şi Asia. de gaze naturale.5 mil. Zăcăminte: huilă. de cherestea şi mobilă. [´melb¬n] oraş în S-E Australiei. Vanuatu. transformatoare electrice. Solomon. Comunică cu Oceanul Atlantic. primărie (sec. pirite. Muzee. rafinării de petrol. de prelucrare a lemnului (mobilă) şi a sticlei. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică fortificată (sec. Ebrul. Industrie constructoare de maşini (nave fluviale. Conservator. Lungime: 4 500 km. doc. cabaline). Mari a ş. Climă ecuatorială şi tropicală. Centru turistic şi de pelerinaj. Pescuit. Complexul hidroenergetic Por ile de Fier . Vestigii romane. fructe. Avicultură şi apicultură. XVII). Industrie constructoare de maşini (autocisterne. Medína Mediteránã Mehedínþi Mekóng Melanézia fluviu în S-E Asiei. un golf al mării Baffin şi un lac situat în N Canadei. furgonete). Popula ia: cca 4 mil. cartofi. At. aparate de măsurat). 5030 m). Santa Cruz ş. granit. azbest. de ceramică. Relief predominant muntos (alt. XIV–XV). Relief muntos. arbori de cauciuc). calcare. Drobeta-Turnu-Severin . Ad. XVI–XVII). remorci. textilă. Sector zootehnic (bovine. medie: 1498 m.

Asiria ). produse alimentare. Catedrală (sec. Turism. II î. Prelucrarea lemnului. rîu în V Europei.Mémphis [´memfis] oraş în SUA (Tennessee). cafea). Nod de comunica ie. Tunele pe sub fluviu (feroviar. centrul adm. plumb. Alt. port la strîmtoarea Messina . 50 mii loc. wolfram. Lungime: 1 000 km. Colonie romană în anul 25 î. Belgia şi Olanda. uraniu. Pia ă agricolă (pentru animale şi bumbac). produse chimi-co-farmaceutice. Teatru de balet. cucerită de arabi (sec.). 1. Aeroport.Hr. siderurgică. XVI a fost cucerită de turci. IV î. a intrat în componen a Rusiei. Universitate. Menám Mérida Mérida Mérida Mérsey [´m¬¬zi] fluviu în partea de V a Marii Britanii (Anglia). între Tigru şi Eufrat . Universitate. Centru industrial (şantiere navale. situat pe fluviul Guadiana . Universitate. Aeroport. În 1829 o parte a reg. chimică. Aeroport.). textile. fluviu în Thailanda. cînepă. oraş în N-V Venezuelei. Relief: masive muntoase. Aeroport. 612 mii loc. Lungime: 129 km. la grani a Cehiei cu Germania. Fondat în 1542. Populată de triburi semitice în milen.06 mil. pielărie. centrul adm.Hr. Vestigii romane. XII). Meuse [mœœz] . Industrie de prelucrare a metalelor şi a lemnului. masiv muntos hercinic în Europa Centrală. a cimentului. max. animale). în Orientul Apropiat şi Mijlociu. Industrie extractivă (minereu de fier). Se produce ciment. oraş în Spania. Metalurgie. VIII î. Mún ii ~. în conurba ie. Par ial navigabil (pe 400–750 km). produse textile şi alimentare (conserve. a încăl ămintei. Nod feroviar. zinc. oraş în Italia (Sicilia). prelucrarea bumbacului. constructoare de maşini (automobile. Monumente: catedrală (sec. Relief predominant muntos (alt. ( Summer. VII). Păduri de foioase şi conifere. textile. ciment. Hr. al statului Yucatán . alimen-tare). Hr. 2859 m). port pe rîul Moselle . Babilon. Zăcăminte: minereuri de fier. loc. oraş în S-E Mexicului. Turism. al statului Mérida . zone joase inundabile. În sec. pieilor şi a tutunului. 600 mii loc. Institut de biologie marină. XIII). Centru industrial (prelucrarea metalelor. aparataj electrotehnic). Muzeu. la 1 640 m alt. staniu. 273 mii loc. Meshéti Mesopotámia Messína Metálici Metz [mes] oraş în N-E Fran ei (Lorena). XIII–XVI). Provincie romană (anul 117 d. regiune în V şi S-V Asiei. alimentară. Lungime: 1 200 km. Izvorăşte din mun ii Pennini şi se varsă în Marea Irlandei. pe teritoriul statelor Fran a. Hr. Pia ă agricolă (zahăr. regiune istorică în S Georgiei (Gruziei). Forma iuni statale în milen. Imperiu Seleucid (anul 321 î. Civiliza ie umană în milen. Turism. dopuri de plută. V î. biserică (sec. Izvorăşte din mun ii Den-Lao şi se varsă în golful Siam al Mării Chinei de Sud. Iriga ii. Muzeu. Lungime: 950 km. Lă ime: cca 200 km. produse alimentare).Hr. chimică. alimentară. Fondat în 1558. al provinciei Estremadura .: 1 244 m. max. rutiere). Institu ii financiar-ban-care. centru adm. Izvorăşte din podişul Langres (Fran a) şi se varsă în delta Rinului . 124 mii loc. Hr. Universitate. port pe fluviul Mississippi . Fondat în sec.

: 282 m. lac în America de Nord. Economie dezvoltată.: Lansing . Centru comercial şi financiar-bancar.97 mil.25 mil. de prelucrare a lemnului. textile. aur. Popula ia: 103 mil. stat în N-E SUA. forestieră. Cereale. sfeclă de zahăr. Relieful ării reprezintă un sector al mun ilor Cordilieri . plumb. Sta iuni balneoclimaterice. XVI–XIX). avioane. Opt universită i (cea mai veche din 1551).5 mil. alimentară. (20. Suprafa a: 250. ciment. golf al Oceanului Atlantic. Numeroase institu ii comerciale şi bancare. mercur. Important centru de comunica ii. Mare centru industrial: metalurgie neferoasă. stat în sudul Americii de Nord. Industrie variată: extractivă (huilă. aparatură electrotehnică. loc. în conurba ie). loc. tractoare.85 mil. Golful Mexic. max. cauciuc sintetic. energetică. pescuit. constructoare de maşini şi agregate (automobile. cu cîmpii în zonele de litoral. situat între SUA. la E de mun ii Ural .5 mii km2. Al doilea mare oraş din lume. ghips. petrol. specii de ierburi de stepă şi de savană. argint. Popula ia: 9. Fondat de spanioli în 1567. sare). frigidere. aparate de radio şi televizoare. Nod de comunica ii. Suprafa a: 58 mii km2. de petrol. textilă. Capitala: Mexico . Importantă zonă industrială. Din acest golf se formează curentul marin Golfstrom . A capitala Mexicului. Muzee. Suprafa a: 1.8 mil. 360 mii loc. loc. biciclete. talc. siderurgie. îngrăşăminte azotoase şi fosfatice. electrotehnică. (3. produse chimice şi alimentare etc. siderurgică. Méxic Státele Uníte Mexicáne . Muzee.5 mil. alimentară. Industrie electronică. metalurgică. construc ii de maşini (automobile. Parcuri na ionale. maşini de spălat). Climă temperată tropicală şi subtropicală. minereuri de fier. Expl. gaze naturale. Industrie extractivă (aur. marmură). Aeroport interna ional. cupru. zinc. în sistemul Marilor Lacuri (SUA). petrochimică. Turism. Muzeu de mineralogie. Teatre. Suprafa a: 1. vagoane. minereuri de fier. Mexic şi Arhipelagul Antilelor. Produse chimice şi alimentare. agricultură. maşini agricole. loc. Academie de ştiin e (1884). uraniu. 9. Marea Caraibilor. Miáss Míchigan Míchigan [´mi¿¬g¬n] [´mi¿¬g¬n] . ghips. Pescuit. montaj de automobile. prelucrarea petrolului. zahăr. Universită i. carne. Aeroport. în peninsula Lower . Produce anvelope. Pescuit. Limba oficială: spaniola. ciment. la 2200 m alt. între SUA. Metalurgie. Ad. Este divizat în 31 de state federale şi un district federal. la 178 m alt. sulf. vin. Guatemala şi Oceanul Pacific. mangan. gaze naturale.Méxic Golful ~. comer . Teatre. 175 mii loc. Belize. aparatură electrotehnică). México (Ciudád de México) Miámi [mai´ æm¬] oraş în S-E SUA (Florida). max. sare. port la Oceanul Atlantic (golful Biscayne ). Locul de desfăşurare a Jocurilor Olimpice (1968). km2. Vegeta ie: păduri tropicale. Turism. oraş în Federa ia Rusă. Ad. Catedrală (sec. cupru. igarete. Pomicultură. chimică. Legumicultură. situată în partea centrală a ării. Centru adm. constructoare de maşini (automobile). încăl ăminte. în conurba ie). care cuprind în interior Podişul Mexican . km2. Rezerva ii naturale. loc. bazată pe industrie.: 4 375 m. celuloză. hîrtie.

5 mii loc. Popula ia: 5 mii loc. tricotaje. cu vulcani activi (alt. poligrafie. loc. siderurgie. cupru. Cuprinde numeroase insule şi insuli e (peste 500) vulcanice şi coraligene. Pînă la Unirea Principatelor (24 ianuarie/5 februarie 1859) a servit drept hotar între ara Românească şi Moldova. la S-V de insula Luzon . Popula ia: 110 mii loc. produse alimentare. V–IV î. la 800 km E de arhipelagul Filipine . Monumente istorice şi arhitectonice. bărci de pescuit. articole artizanale. Mílos Mindanáo Mindóro . doc. XIV–XIX). Popula ia: 14 mil. insulă în S arhipelagului Filipine . trestie de zahăr. fier. bananieri. Orez.2 km2. alimentare. bata i. Relief muntos (alt. Suprafa a: 707. în depresiunea Ciuc. măslini. palate (sec. Suprafa a: 5. Renumita Bibliotecă Ambrosiană . stat insular în V Oceanului Pacific. Suprafa a: 9. banane. Capitala: Palikir (pe insula Pohnpei ). Nod de comunica ie. cînepă de Manila. Industrie extractivă (aur. Sta iuni balneoclimaterice. construc ii de tractoare. At. Metalurgie. Miércurea-Ciuc Miláno Mílcov rîu în România. Izvorăşte din Subcarpa ii Vrancei . porumb.7 mii km2. îmbutelierea apelor minerale. loc. Suprafa a: 99 km2. tractoare. esături. al jud. insulă în arhipelagul Filipine . Existent din sec. Galerie de artă modernă. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. Climă tropical-oceanică. Vegeta ie bogată: palmieri. 42 mii loc. cacao. centru adm. de la 720 m alt. trestie de zahăr. Hr. Harghita. confec ii. Academie de ştiin e. Creşterea animalelor (porcine. avioane. Teatrul de operă La Scala . pe partea stîngă a Oltului.Micronézia Státele Federáte ale Micronéziei . Este divizat în 4 state. max. ulei de palmier. Culturi agricole: orez. 5 km2. oraş în N Italiei. Muzee. 2585 m). porumb. porumb. copra. afluent pe dreapta al rîului Putna . aparataj electrotehnic). motoare. avînd un relief predominant muntos. Mídway [´midwei] Ínsulele ~. păsări). Mun. prelucrarea lemnului. Relief muntos. la 2 100 km N-V de arhipelagul Hawaii. de aur. Universită i. centru adm. produse chimice. insulă grecească în Marea Egee. municipiu în România. Aeroport. biserici (sec. piper. poligrafie. Climă subecuatorială. Pescuit. combustibili. asisten ă financiară. textile. Produce energie electrică. Pinacoteci. produc ia micilor întreprinderi industriale. confec ii. din 1979. Popula ia: 475 mii loc. pescuit. al regiunii Lombardia. Popula ia: 2. Lungime: 68 km. Suprafa a: 158 km2. Culturi agricole: grîu. Economie slab dezvoltată.4 mil. Industria lemnului. banane. Monumente: Domul (sec. Relief muntos. Căi rutiere: 226 km. max. în 1427. biciclete. Muzeu. orez. Pescuit. Aeroport. bazată pe agricultură. utilaje) şi alimentare. XVI). Se cultivă cocotieri. 1. cărbune). ananas. Nu are căi ferate. peşte. Izvoare termale. 2 965 m). motociclete. Importă produse industriale (maşini. Climă mediteraneană. cupru. Expl. construc ii de maşini (automobile. Important centru industrial: metalurgie. Exportă produse textile şi confec ii. Pescuit. în arhipelagul Ciclade . Administrat de SUA. platină. IV–XV). arbori de piper. grup de insule în Oceanul Pacific.

cărbuni. lac în S-E Canadei (Québec). Popula ia: 4. a hîrtiei. fluviu în SUA. Suprafa a: 225. Minnesota [mini´sout¬] stat în N SUA. afluent pe dreapta al fluviului Mississippi .7 mil. Parc na ional. doc. Industrie extractivă (petrol. constructoare de maşini.Mínna Minneápolis [mini´æplis] oraş în partea central-vestică a Nigeriei. capitala Republicii Belarus. alimentară. între fluviul Mississippi şi golful Mexic . de prelucrare a lemnului.: Saint Paul . 78 mii loc. avînd lungimea de 3 950 km (de la izvoarele rîului Missouri – 6420 km). Provoacă mari inunda ii. în America de Nord. Este legat prin canale de Marile Lacuri . de ciment. Industrie forestieră.6 mil. textilă. Suprafa a: 2 176 km 2.8 mil. soia.2 mii km2. Popula ia: 5. a celulozei şi hîrtiei. chimică. gaze naturale). cultural şi comercial. Centru adm. Popula ia: 2. Aeroport. 2 034 m) al mun ilor Apalaşi . Parcuri na ionale. [m¬´zuri] rîu în partea central-nordică a SUA. Industrie constructoare de maşini agricole şi de transport. Teatre. Universitate. tractoare. Nod de comunica ie. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi . loc. a instrumentelor de precizie. de utilaje electrotehnice. sfeclă de zahăr. Păduri pe pante. Universitate.7 mil. Se varsă în golful James prin rîul Rupert . Nod de comunica ie. bata i. situat pe fluviul Enisei. 1. soia). porumb.45 mil. loc. Creşterea animalelor (bovine. stat în partea centrală a SUA. centrul adm. Important centru economic. constructoare de maşini şi utilaj de transport. cel mai înalt vîrf (alt. constructoare de maşini şi de prelucrare a produselor agricole. Lungime: 4 740 km. motociclete. 2. Teatre. la grani a cu Canada. poligrafică. Mínsk Minusínsk Mississíppi Mississíppi oraş în Federa ia Rusă. creşterea animalelor. Centru adm. Capitala: Jackson . textilă. Navigabil pe cursul inferior şi mijlociu. loc. Izvorăşte din Lacul Superior şi se varsă în golful Mexic .: Jefferson City . loc. forestieră. Academie de ştiin e. grîu. arahide). forestieră. Turism. a încăl ămintei. alimentară. Hidrocentrale. de produse chimice. Pia ă agricolă (pentru bumbac. oraş în N SUA (Minnesota). Se cultivă bumbac. Fondat în 1739. alimentară. orez. port pe fluviul Mississippi . în 1067. ovăz. At. Suprafa a: 180. Zonă agricolă (grîu.5 mii km 2. porcine). Suprafa a: 125. petrol). Industrie extractivă (minereuri de zinc şi plumb. avicultură). porumb. Industrie constructoare de automobile. Zonă agricolă (grîu. Muzeu. Creşterea animalelor. Centru financiar şi comercial (pia ă pentru grîu şi porumb). Monumente. Industrie extractivă (minereu de fier). Descoperit în 1672. 138 mii loc. porumb. al statului Niger . Missouri Missouri Mistassíni Mítchell [´mit¿¬l] . stat în S SUA. poligrafică. aparate electronice şi de precizie (ceasuri). loc. chimico-farmaceutică. textile şi alimentare. bumbac. Navigabil. afluent al Berezinei . în conurba ie cu Saint Paul . aparatură electrotehnică). Aeroport. Muntele ~. Muzee. pajişti alpine pe culmi. Studiou cinematografic. alimentară. situată pe rîul Svisloci .4 mii km2. de la 1 220 m alt.

Expl. Afluen i: Moldovi a. situat pe ărmul de N-V al golfului Mobile . Teatru. Hr. Centru industrial (rafinării de petrol. constructoare de maşini (nave). 10 mii loc. oraş în S-V Republicii Yemen. sfeclă de zahăr. Vegeta ie de specii xerofite. tei) şi de luncă (salcie.8 mii km2. ciment. Muzee. Export de cafea (“Mocca“). [´mohaat¿] oraş în S Ungariei. Limba oficială: româna. textile şi alimentare) şi comercial (pia ă pentru cereale. 1 mil. de ciment. produc ie de ciment. fag.). Suprafa a: 64. fructe). loc. ovăz. calcare). constructoare de maşini. port pe Dunăre. Rîuri: Prut. Principalele produse industriale: televizoare. Viticultură. igări. 171 mii loc. de celuloză şi hîrtie.a. Sta iune balneoclimaterică. Climă temperat-continentală. orz. populată în antichitate de moesi. Fondat în sec. Răut . electrotehnică. porumb). Universitate. 22 mii loc. port la Oceanul Indian. sare. legume. Pia ă agricolă (cereale. Centrală electrică ( Cuciurgan Móhacs Mohammedía Moháve Moldóva Moldóva . nisip. Universitate. fabrici textile şi de produse alimentare. prelucrarea lemnului. arbuşti şi plante de stepă şi silvostepă. Monumente: moschee (sec. Lungime: 216 km. produse lactate. Nod rutier. Nod de comunica ii. I d. Industrie metalurgică. la 23 km N de Casablanca. pompe submersibile. cultivate cu cereale (grîu. materiale de construc ii. Rafinării de petrol. motoare şi aparataj electric. plop). de pielărie şi cherestea. Dispune de suprafe e agricole însemnate. regiune istorică între Balcani şi Dunăre. Humor. floarea-soarelui. alimentară. alimentară. fabrici textile. Fondat în 1267. situat pe fluviul Nipru. ovine). Port. argint. Aeroport. port la Oceanul Atlantic. XVI). Nistru. frigidere. Izvorăşte de la 1200 m alt.Mobíle [mou´biil] oraş în S-E SUA (Alabama). (477 mii loc. metalurgie. oraş în N-V Marocului. Suha . Muzeu. tractoare. ulei vegetal. Topli a ş. República ~. mobilă. Vegeta ie bogată şi variată: păduri de codru (stejar. 210 mii loc.45 mil. XIII). potasiu. zahăr. de produse chimice. chimică. Avicultură. în conurba ie). Capitala: Chişinău . Creşterea animalelor (bovine. Turism. X. bumbac. Popula ia: 4. regiune deşertică în S-V SUA (California). devenită provincie romană (sec.. tutun. învecinat cu România şi Ucraina. conserve din legume şi fructe. ulm. de pielărie şi încăl ăminte. chimică. Suprafa a: 33840 km2. confec ii. Construc ii de maşini agricole. animale. zone colinare şi cîmpii. textile. Nod de comunica ii (rutier. fluvial). prelucrarea metalelor. Aeroport. rîu în România. Industrie metalurgică (aluminiu). Centru comercial (cunoscut încă din sec. Relief constituit din podişuri. palatul sultanilor (sec. care îngloba şi teritoriul de azi al Dobrogei. covoare. stat în S-E Europei Centrale. Economie bazată pe agricultură şi industrie. de produse alimentare. Pomicultură. de plăci fibro-lemnoase. de prelucrare a petrolului şi lemnului. Zăcăminte: aur. capitala statului Somalia. Denumirea veche: Fédala . chimică. 368 mii loc. frasin. Mócca Moesia Mogadíshu [moga´di¿u] Moghilév oraş în Belarus. Se produc: vinuri. peşte. maşini de spălat. de sub vîrful Lucina (Carpa i). divizată apoi (în anul 86) în Moesia Superior şi Moesia Inferior . loc. XIX). banane). de gaze naturale (Baimaclia). port la Marea Roşie. Resurse de subsol destinate construc iei (argile. textilă. încăl ăminte. Pescuit. afluent pe dreapta al Siretului.

Căi ferate: 1. Importă combustibili. Limba oficială: franceza. Climă subtropicală. Suprafa a: 83. huilă. Vegeta ie: păduri de conifere. Centru comercial (export de cafea. repara ii navale. Centru industrial (prelucrarea petrolului şi a lemnului. orz. abanos). aparate electronice. Popula ia: 2. Principátul ~. Teritoriul ării reprezintă un sector terminal al mun ilor Alpii Maritimi . Fondat în sec. Exportă materii capitala Liberiei. Popula ia: 2. Muzeu oceanografic.7 km. Monróvia . prin deşertul Gobi (alt. brînzeturi. loc. benefice renumitelor sta iuni balneare de pe Coasta de Azur. Zăcăminte: fluorite. de cosmetică. chimică. Aeroport.2 km2. textilă. Suprafa a: 1. km2. Este organizat în 4 districte. port la Oceanul Indian. loc. de covoare şi esături. încăl ăminte. Industrie electronică. Suprafa a: 2. Aeroport. ghips. Metalurgie. situat între Federa ia Rusă şi China. Se cultivă grîu. oraş situat în N-V ării. petrol. şi municipalitatea capitalei. arbori de cuişoare şi de piper. cămile). biserici.62 mil. farmaceutică. minereu de fier. conserve de carne etc. Sta iune balneară.). capitala statului cu acelaşi nume. de pielărie şi încăl ăminte. chimice şi alimentare. ceai. păşuni şi specii de plante de stepă şi xerofite. ciment. lignit. sare. flori. Zonă vulcanică activă. a cimentului şi hîrtiei. max. moschee. 1 mil. antilope. cămile etc. dar insuficient valorificate. Este divizat în 21 de reg. Monumente: fort (sec. Produc ie de aluminiu. forestiere (lemn roşu. cabaline. Fondat în 1822. Oraşe pr. Capitala: Ulan-Bator . ovine. Sector principal în agricultură – creşterea animalelor (bovine. energie electrică. textile. max. situată pe Coasta de Azur (Marea Mediterană). Sta iune balneoclimaterică. Căi rutiere: 50 km. muzeu oceanografic).7 mii km2. construc ii navale. 600 mii loc. cupru. Muzeu de antichită i. Admis în ONU la 28 mai 1993. de cosmetică. arhipelag în V Oceanului Pacific (Indonezia). materii prime. stat în S Europei. plante furajere. activită i ştiin ifice (cercetări oceanografice. cartofi. înconjurat pe continent de teritoriul Fran ei. Şantiere navale. fazani. Climă ecuatorială. Mombása Monáco Monáco Mongólia stat în Asia Centrală. XVI). oraş în S-E Kenyei. port la Oceanul Atlantic. Relief muntos (alt. Bogat poten ial hidroenergetic. alimentară (lactate. cu ierni calde şi veri însorite. prin cîmpii deşertice şi deluroase în S-E. Popula ia: 32 mii loc. produse farmaceutice şi alimentare). Nod de comunica ii. produse alimentare. Relief diversificat prin mun ii Altaiului Mongol (alt. Centru financiar şi turistic. Culturi agricole: orez. ovăz. servicii comerciale. alimentară. pe Coasta de Azur . Rafinării de petrol. hîrtie. produc ie de ciment. a materialelor de construc ie. situat pe un promontoriu al Mării Mediterane. 4031 m). pe insula Mombasa . pînă la 3 000 m). XI. Capitala: Monaco . 4 mii loc. Dispune de variate resurse naturale. Limba oficială: mongola. Climă excesiv continentală. Namela .57 mil. zinc.1 mil. 1 000–2 000 m) în centru şi în E. de prelucrare a metalelor şi petrolului.Molúce Ínsulele ~. Industrie extractivă. între insulele Sulawesi şi Noua Guinee . Palat princiar (sec. Universitate. uraniu. culani. molibden. 4 374 m) şi Hangai (alt. opera ii bancare. lemn. alimentare. caprine. produse de sticlărie. Principalele surse de venit: turism. aur. materiale de construc ie. bumbac). emisiuni de timbre. Exportă medicamente. Weda. XIII–XVII). Produse chimico-farmaceu-tice. Expl. loc. Faună: dropii.: Ambon. Artizanat. parfumuri. cocotieri.

alimentară etc. Fondat în 1726. Mont Blanc Mónte-Cárlo Montecrísto Mónte Rósa Monterréy [´monte´rooza] [monte´rrei] Montevidéo Montpelliér Montpelier Montréal [mont´pili¬r] [fr. max. Acoperit de ghe ari. oraş în S-E Canadei (Québec). max. oraş în N-E SUA. Alpinism. situat pe Coasta de Azur . produc ie de mase plastice. oraş în N-E Mexicului.: mõtri´ool] Moráva . ciment. la S de insula Elba . port pe ărmul estuarului La Plata . Renumită prin romanul “Contele de Monte-Cristo“ de Alexandre Dumas-tatăl. (3. Suprafa a 380. oraş în Principatul Monaco. Rafinării de petrol. loc.: mõre´aal. clădiri (sec. Centru adm. sticlărie. Universitate. de faian ă. Suprafa a: 10. Tunel rutier între Fran a şi Italia. granit). [mõp¬´lje] oraş în S Fran ei (Languedoc). ciment. loc.: Plymouth . Suprafa a: 104 km2. chimică. Nod de comunica ii.: 4 634 m. Muzee. Universitate. Ghe arul Gorner . Turism. Produc ie de mobilă. loc. Monumente: catedrală (sec. încăl ăminte. palat. aparate electrotehnice şi electronice. Sta iune balneoclimaterică. Centru adm. la 124 km de Marsilia. rîu. Fondat în 1579. ceramică. 16 mii loc. carne). Aeroport. Aeroport. afluent pe stînga al Dunării. secară. 1 mil. produse chimice şi alimentare (vinuri. Climă tropical-oceanică. Muzeu. produse chimice. petrol. marchează grani a dintre Cehia şi Slovacia şi între Slovacia şi Austria. Turism. XV–XVIII). masiv muntos în Alpii Pennini . siderurgie. Nod de comunica ii. Teatre. Culturi agricole: grîu. apar inînd Italiei. Aeroporturi. produse alimentare). 4 807 m). centrul adm. fier. porumb. Alt.5 mii loc. Popula ia: 15 mii loc. 282 mii loc. Capitoliu. electrotehnică. Centru industrial: construc ii de maşini-unelte. Universitate. al statului Nuevo-León . Aparataj electronic. 2. bananieri. Industrie extractivă (minereuri de cupru. al statului Vermont . trestie de zahăr. textilă. Industrie constructoare de maşini (nave. sfeclă de zahăr. Planta ii de arbori de cafea. Aeroport. Produc ie industrială.: Helena . biserică (sec.Monserrát Montána insulă britanică în Arhipelagul Antilelor Mici. XIX). textile. Universită i. mangan. Turism. centru adm. crom.5 mil. Lungime: 358 km. Renumit centru turistic. tractoare. Aeroport. cel mai înalt din Europa (alt. de prelucrare a lemnului. Grădină botanică. în conurba ie). asamblare de automobile. stat în N-V SUA. zinc. Popula ia: 879 mii loc. VIII. alimentară. alimentară. vagoane). 1. plumb. textile. Raliu automobilistic.8 mii km 2. confec ii. engl. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Fondat în 1642. Monumente: catedrală (1364). [mõn bl¾] masiv muntos în Alpii Occidentali .9 mil. încăl ăminte. Industrie extractivă (fosfa i. la grani a dintre Italia şi Elve ia. metalurgică (a neferoaselor). Lauren iu . alimentare (vinuri). XVII). grădini publice. Turism.5 km2.5 mil. Nod de comunica ii. Important centru industrial (metalurgie. insulă în Marea Tiraniană. Monumente: catedrală. Fondat în sec. Navigabil pe distan a de 125 km. de prelucrare şi chimizare a petrolului. între Fran a şi Italia. 8. hîrtie. Monumente. bumbac. capitala Urugu-ayului. Parcuri. la 15 km de Nisa . avioane. gaze naturale). Observator astronomic şi meteorologic. port pe fluviul Sf. loc. Fondat în 1781. locomotive. Izvorăşte din mun ii Sude i .

Aeroport. Moróni Móscova oraş în S-V insulei Ngazidja . Lă ime max. 8. alimentară. Creşterea animalelor. Aeroport. cartofi). Pia ă pentru cereale. textilă. Ad. Canálul ~. capitala statului Comore. Lungime: 1 670 km. port la Marea Mediterană. Popula ia: 4 mil. República ~. afluent pe stînga al Rinului . Izvorăşte din mun ii Vosgi . 32 mii loc. XV). Mosúl Mozambíc . Industrie electro-nică. Nod de comunica ii. Pescuit. Universită i (13). Centru industrial (aparataj electro-tehnic. a U. de ceasuri şi instrumente muzicale. chimică. republică în Federa ia Rusă. Ostrava . Culturi agricole: grîu. Studioul cinematografic “Mosfilm“. XVI). animale şi fructe. Men ionat în 1147. Luxemburg. Centru comercial (vanilie. de mobilă. Aeroport. mănăstiri (sec. de pielărie şi încăl ăminte. sfeclă de zahăr. în 1452. 115 mii loc.Morávia Mordóvia regiune la E de Boemia (Cehia. Muzeu. rîu în V Europei (Fran a. siderurgică. Ruse din 1918. catedrale (sec. industrie textilă (covoare). Mare centru industrial. oraş în Bosnia şi Her egovina. a cimentului. oraş în N-V Algeriei. porumb.S. loc. textilă. comercial şi cultural. Industrie de prelucrare a metalelor şi lemnului. Navigabil (14 ecluze). nave fluviale. 1. de prelucrare a lemnului şi tutunului. traversată de rîul Morava. XI. Hidrocentrale.: Brno. Turism. strîmtoare între ărmul de S-E al Africii şi insula Madagascar. secară. maşini-unelte. tutun. la 80 km S-V de Sarajevo. ciment. sfeclă de zahăr. alimentară. de produse alimentare. avioane. XIII). Agricultură (cereale. loc. Universitate.9 mil. de ciment. Academie de ştiin e. a Federa iei Ruse din 1991. cereale. tutun. chimico-farmaceutică. fructe). palate. Lungime: 550 km. cacao). Popula ia: 965 mii loc. Centru industrial: rafinării de petrol. cafea. produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de vinuri. de textile şi confec ii.S. Lungime: 502 km. centrul Marelui Cnezat al Moscovei (1328). Navigabil.3 mil. Turism. capitala Federa iei Ruse.S.: 2 000–3 000 m. palat. Móscova Móselle Mostaganém [mo´zel] Móstar rîu în partea europeană a Rusiei. situată pe rîul Moscova. Pelerinaj. hîrtie. oraş în N Irakului. electrotehnică.R. Suprafa a: 26. XVI–XVII). biserici (sec. Construc ii de maşini (automobile. Biblioteci (20). chimică. poligrafică.F. biserici. Slovacia). Legat cu Volga prin canalul Moscova . Teatre (60). Industrie extractivă (bauxită). Fondat în sec. doc. Industrie siderurgică. Nucleul cnezatului moscovit (sec. Este străbătut de curentul Mozambic . Oraşe pr. loc. alimentară. Germania).S. în conurba ie. Capitală a R. Aeroport.: 1 000 km. Capitala: Saransk. 127 mii loc. din 1922. aparataj electrotehnic). Pia ă de fructe şi vinuri. Suprafa a: 26 mii km2.2 mii km2. situat pe rîul Neretva . port pe fluviul Tigru . Monumente: Kremlinul. At. Nod de comunica ii. cartofi. Muzee (75). fructe. Monumente: moschee. de pielărie şi încăl ăminte. afluent pe stînga al rîului Oka .

Industrie extractivă (bauxită. Centru industrial: construc ii de avioane şi automobile. chimică. pielărie şi încăl ăminte. Malawi şi Tanzania. cu ieşire la Oceanul Indian. Suprafa a: 13. Zimbabwe. Teatru Na ional. oraş în N-E Fran ei (Alsacia). At. XIX). stat în S-E Africii. Fondat în 1158. Căi ferate: 3130 km. tantalit. Capitala: Podgorica . de mobilă. mei. bere. Se mai produce esături de bumbac. staniu. energetică. Muzee. Universitate. primărie (sec. port pe canalul Dortmund-Ems. dominat de culmi muntoase spre S. Vegeta ie: păduri cu esen e pre ioase (cedru. Múlde Mulhouse [mju´luuz] München [´mjunhen] Münster [´mjunst¬r] Múntenégru Munténia . denumirea veche a păr ii de E a ării Româneşti. de hîrtie. Planta ii: cocotieri.Mozambíc República ~. bumbac. Turism. port pe canalul dintre Rin şi Ron . textilă. situat pe rîul Isar . Oraş din 1273. cuprinsă între Carpa i şi Dunăre şi între rîurile Olt şi Milcov. igarete. Industrie extractivă. XIX). trestie de zahăr. Popula ia: 112 mii loc. alimentară. VIII. petre pre ioase. beriliu. centrul adm. în sec. citrice. orez. Izvorăşte din Mun ii Metalici (Cehia). Culturi agricole: măslini. vi ă de vie. Culturi agricole: porumb. Institute de cercetări.3 mil. biciclete). arahide. siderurgică. aur. Exportă crevete. Popula ia: 645 mii loc. doc. plumb). C rîu în Germania. chimice. sisal. ceai. de aparataj electrotehnic şi de optică. abanos). Zăcăminte: minereu de fier. produse petroliere şi alimentare. Aeroport. Universitate. XIII). Industrie constructoare de maşini (agricole şi textile) şi aparataj electrotehnic. bumbac. Zambia. uraniu. podişul Mozambic în N. de produse chimi-cofarmaceutice şi alimentare. alimentară. de prelucrare a lemnului şi pielei. bananieri. citrice. loc. al landului Bavaria. Lungime: 124 km. de ciment. Capitala: Maputo . Plutărit.3 mil. ceai. Importă maşini şi echipament de transport. a materialelor de construc ii. Relief variat: cîmpii pe cursurile inferioare ale fluviilor Zambezi şi Limpopo şi în lungul litoralului. loc. Tipografii. bauxită. Muzeu de arte frumoase. Metrou. Climă tropicală şi subecuatorială. autovehicule asamblate. Studiouri cinematografice. copra. XII–XIV). hîrtie. caprine). fabrici textile. cartofi. lemn. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). specii de savană şi de stepă. alimentară. Este divizat în 10 provincii şi districtul capitalei. biserici (sec. republică în S-V statului Serbia şi Muntenegru. oraş în S-E Germaniei. Turism. Poten ial hidroenergetic bogat. nuci de cocos. XV). Nod de comunica ii. 273 mii loc. învecinat cu Africa de Sud. Relief muntos (alt. arahide. floarea-soarelui. Castel în ruine (sec. Popula ia: 19. Aeroport. afluent pe stînga al Elbei . Construc ii de maşini şi utilaje pentru industria textilă. 2 522 m). sorg. constructoare de maşini (vagoane. textilă. Climă mediteraneană. XVIII). Monumente: Domul (sec. Limba oficială: portugheza. 1. max. Întreprinderi de produse textile (din bumbac şi lînă). alimentare. Suprafa a: 812 mii km2. mahon. poligrafie. Se cresc animale (ovine. biserica Saint étienne (sec. biserici (sec. XIII). podişul Matabele în V. Monumente: Domul (sec. primărie (1551). Hidrocentrală. XIII. palat episcopal (sec. XVI–XVII). cupru. tutun. Nod de comunica ii. Muzee.8 mii km 2. zahăr. de cherestea şi hîrtie.

Ad. produse alimentare. port la lacul Victoria . alimentară.: Tîrgu-Mureş . instrumente muzicale. Teatre. păduri. la 160 km N-V de Tokio . Centrul catolicismului japonez. Centru adm. Aeroport. situat pe partea stîngă a rîului Kama . 535 mii loc. mobilă. Denumirea antică: Maris (Marisia) . Serbia şi Muntenegru). Se cresc animale (bovine. lac în Africa Centrală. a materialelor de construc ii. Insule ( Kilwa ). de mobilă. Pescuit. motoare Diesel). Industrie extractivă (aur. ovăz. a materialelor de construc ie. orz. alimentară. camioane. încăl ăminte. Centru industrial (şantiere navale. produse chimice şi alimentare) şi comercial. Prelucrarea lemnului. fructe. constructoare de nave. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Reconstruit în deceniile următoare. Turkmenistan). Lungime: 803 km (761 km pe teritoriul României). ovine. fabrici de frigidere. Climă temperatcontinentală. ape minerale. utilaje de pescuit. de maşini şi aparataj electronic. legume. Izvorăşte din mun ii Paropamiz şi se pierde în deşertul Karakum . Suprafa a: 6 714 km2.: 26 m. Apicultură. Teatru. textilă. Turism. de pielărie şi sticlărie. materiale de construc ii. Universită i. port la Marea Chinei de Est. Oraşul a fost distrus aproape în întregime de o bombă atomică lansată de avia ia SUA la 9 august 1945. chimizarea petrolului. Institu ii de învă ămînt superior. plante textile şi furajere.Múreº jude în partea central-nordică a României. Artizanat. Industrie grea (automobile. afluent pe stînga al Tisei . caprine). Izvorăşte din masivul muntos Hăşmaşu Mare (Carpa ii Orientali). Múreº rîu în Europa Centrală (România. Port în golful Kola (marea Barents). grîu. Universitate. Iriga ii. produc ie de confec ii. porcine. Murgáb Múrmansk Mwánza Mwéru Náberejnie Celnî [´mweru] Nágano Nagasáki . Industrie metalurgică. diamante). electrotehnică. Tipografii. Relief de coline. 225 mii loc. max. în peninsula Kola . produse alimentare) şi comercial. [´mwanza] oraş în N-V Tanzaniei. în V insulei Kyûshû . oraş în Federa ia Rusă. în bazinul superior al rîului Mureş . 445 mii loc. Pescuit. Centru industrial (maşini-unelte. secară. Culturi agricole: porumb. Universitate. alimentară. Hidrocentrală. roci de construc ie. rîu în Asia Centrală (Afghanistan. Rafinării de petrol. oraş în Japonia. Muzee. Aeroport. Lungime: 978 km. situat în mun ii Mitumba . oraş în Japonia (Honshû). prelucrarea lemnului. Resurse naturale: gaze naturale. Suprafa a: 4 920 km2. tutun. de prelucrare a lemnului. instrumente muzicale. oraş în Federa ia Rusă (Republica Tătară). Jocurile Olimpice de Iarnă (edi ia a 18-a) în 1998. Mlaştini (în S). Ungaria. În perioada 1982–1988 se numea Brejnev . Aeroport. 360 mii loc. 469 mii loc. Popula ia: 602 mii loc. Fondat în 1916. dealuri şi podişuri. Prelucrarea lemnului. între Republica Congo şi Zambia.

Culturi agricole: cereale. República Autonómă ~.5 mii loc.: Stepanakert . loc. capitala Kenyei. oraş situat pe platoul Athi. Fondat în sec. Mausoleu (sec. Turism. Aeroport. Principal centru industrial (metalurgie. 243 mii loc. oraş în Japonia (Honshû). Centru comercial. Expl. Suprafa a: 5. Mare centru industrial (metalurgie. Creşterea animalelor. port la Marea Japoniei (golful Nahodka ). material feroviar. confec ii. manufactură.Nagórnîi Karabáh regiune autonomă în Azerbaidjan. situat la 1 860 m alt. Sta ie de cale ferată. situat în N depresiunii Fergana .4 mil. oraş în Federa ia Rusă. loc. 1. ciment. Suprafa a: 4. Institut politehnic. oraş în V Kenyei. şantiere navale. Aeroport interna ional. capitala Republicii Kabardino-Bal-kare. repara ii navale. materiale de construc ie.4 mii km 2. produse alimentare). Industria lemnului. bovine). Zăcăminte: sare. prelucrarea lemnului. textile. automobile. la 120 km N-E de Kyôto . Expl. mătăsii. Universitate. Parc na ional. la 1 675 m alt. alimentară. biciclete. bumbacului. oraş în Uzbekistan. maşini unelte. textilă. materiale de construc ii. viticultură.5 mil. port la Oceanul Pacific (golful Ise ). Popula ia 306. textile şi alimentare. 2. forestiere. Fondat în 1817. produse chimice. bumbac. electrotehnică. petroliere şi forestiere. Catedrală. Centru industrial (metalurgie. Conflictul armat din 1992–1993 între Armenia şi Azerbaidjan s-a încheiat prin declararea autonomiei acestei enclave armene. bumbac. pomicultură). plumb. castel (sec. molibden. 166 mii loc. produse alimentare. produse alimentare. Popula ia: 194. tutunului şi cafelei. XVII). A fost creată în 1923 (80% armeni). ceramică. tutun. Nagóya Nahiceván Nahódka Nairóbi Nakúru Nálcik Namangán . lemnului. textile. bumbacului. Pescuit.5 mii loc. Teatre. pielei. textile. Capitala: Nahicevan . Creşterea animalelor (ovine. mobilă. Construc ii mecanice. Muzee. mobilă. prelucrarea lemnului. Industrie chimică (îngrăşăminte). vi ă de vie. avioane. Universitate. Universitate. XV.5 mii km2. textile. republică în Azerbaidjan. sulf. Fondat în 1899. 363 mii loc. zinc. tutun. sticlărie. electrotehnică. Agricultură (cereale. Asamblare de automobile. Turism. Temple. oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient). încăl ăminte. XVIII). produse alimentare). produse chimice şi alimentare). construc ii de maşini. Muzeu. Centru adm. 125 mii loc. Prelucrarea metalelor. a materialelor de construc ii. Capitală din 1964. la grani a cu Turcia.

Turism intens. Lă ime: 250–400 km. centrul adm.75 mil. castel (sec. sorg. Relief format de platouri tectonice. feroviar.6 mil. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. XVI). porumb. plumb. 254 mii loc. situat la 383 km S-V de Paris şi la 54 km de ărmul Oceanului Atlantic. automobile. Lungime: 1000 km. chimică (îngrăşăminte). stat în S-V Africii. alimentare etc.Namíbia República ~. aparataj electrotehnic). bazilici. alimentară. Este organizat în 13 regiuni. Limba oficială: engleza (limbi vorbite: bantu şi afrikaans). Fabrici de cherestea. prelucrarea peştelui. şantiere navale. Exportă materii prime industriale. cu precipita ii mai bogate în regiunile înalte. plante erbacee de savană şi de stepă. blănuri de caracul. tractoare. Industrie siderurgică. Nod de comunica ii. Popula ia: 1. Universitate. Monumente. Palatul ducal (sec. Biserică (sec. Mănăstiri. alimentară. Nancy Nanjíng (Nankíng) Nanshán Nántes Napóca Nápoli Narián-Mar . peşte. lactate). mobilă. cupru. între Angola. constructoare de maşini (autocamioane.15 mil. Alt. Importă echipamente industriale şi de transport. oraş în Federa ia Rusă. Meşteşugărit. fructe. legume. port pe canalul Marna–Rin . Vegeta ie: păduri pe teritorii restrînse. uraniu (locul 5 pe glob). catedrală (sec. centrul adm. străbătute de rîuri sezoniere şi dominate de mun i izola i în partea centrală. bovine). Universitate. Aeroport. Hr. XV). În agricultură predomină creşterea vitelor (ovine. fluvio-maritim. Zăpezi. aur. germaniu (50% din rezervele mondiale). constructoare de maşini (nave. Pescuit. al regiunii Campania . Expl. maşini de transport. XVII–XVIII). metalurgia neferoaselor. port la golful Napoli . diamante. Universitate. aparate electrotehnice. XVI). Se extrag zinc. Capitala: Windhoek. centrul adm. alimentare (carne. textile. loc. 1. de ciment. Universitate (1224). [nan´¿an] [n¾¾t] sistem muntos în centrul Asiei (China). de prelucrare a petrolului. doc. At. oraş în E Chinei. loc. Industrie metalurgică. Suprafa a: 825 mii km2. Observator astronomic. poligrafică. produse textile. XVIII). a cimentului. castele. situat pe rîul Peciora . Port fluvio-ma-ritim. XIII. de produse alimentare. Pescuit intens.: 6 346 m. de deşertul Kalahari în E şi de deşertul Namib în V. oraş în Dacia romană. construc ii de maşini-unelte. Muzee.Hr. Împreună cu Africa de Sud administrează un teritoriu de 1 124 km 2 în zona Walvis Bay . Catedrală (sec. produse chimice şi alimentare). Muzee. în 947. predominant semiaridă. situat pe teritoriul mun. electrotehnică. 22 mii loc. clădiri (sec. biserici. palate. Reşedin ă a procuratorului Daciei. Cluj-Napo-ca de azi (România). 2. Se cultivă mei. Rafinării de petrol. Centru industrial (metalurgie. cu ieşire la Oceanul Atlantic. Monumente istorice şi de arhitec-tură. loc. produse alimentare. Muzeu. al provinciei Jiangsu. de produse chimice. de mobilă. prelucrarea petrolului. de confec ii. produse petroliere şi chimice. Muzee. Nod de comunica ii (rutier. Fondat în 472 î. Aeroport. max. oraş în S Italiei. al Districtului Na ional Nene k. Reşedin a ducilor de Lorena din sec. încăl ăminte. mărfu [ná´si] oraş în N-E Fran ei (Lorena). aparataj electrotehnic). XV). Industrie metalurgică. Botswana şi Africa de Sud. chimică. 103 mii loc. Fondat în anul 600 î. locomotive. argint. aerian). forestiere. constructoare de maşini. ghe ari. ora în V Fran ei (Bretagne). Climă tropicală. diamante.

port la Oceanul Atlantic. al statului Tennessee. Industrie textilă şi alimentară. pescuit. 85 mii loc. Fondat în 1223. Suprafa a: 21. de produse alimentare (în special. oraş în partea de N a Norvegiei. 175 mii loc. XVII–XVIII. Centru comercial. [´næ¿vil] oraş în SUA. Izvorăşte din mun ii Tian-Shan şi se varsă în Sîrdaria . Sta iune balneară. Uzbekistan). Aeroport. dar şi a francilor. IX. 512 mii loc. Este considerat fluviu sacru. max. conserve). textilă. în partea de N a peninsulei Hindustan . Şantiere navale. Izvorăşte din mun ii Maikala şi se varsă în Marea Arabiei (golful Khambhât ). Hidrocentrale. Şi-a proclamat independen a la 31 ianuarie 1968. Climă ecuatorială umedă. fluviu în India. Capitala: Yeren . conserve de peşte). comer . Sta iune balneară. Relief format de un platou (alt. maşini şi utilaje pentru industria forestieră. Căi rutiere: 28 km. Export de minereu de fier (din Suedia) şi de lemn (din Finlanda). a materialelor de construc ii. Fabrici de prelucrare a bumbacului. combustibili. Industrie alimentară (zahăr. nuci de cocos. oraş în N-E Estoniei. constructoare de avioane. Navigabil pe cursul inferior.: 1 895 m. Centru muzical (festivaluri anuale din 1979). Iriga ii. Planta ii de palmieri. 56 mii loc. la N-E de Papua-Noua Guinee. Monumente istorice şi arhitectonice. Lungime: 1 289 km. capitala statului Bahamas. Este divizat în 14 districte. stat insular în vestul Oceanului Pacific. Hidrocentrale. situat pe rîul Cumberland . Narmáda Naródnaia Nárva Nárvik Náshville Nássau [´næssoo] Náuru Navárra regiune istorică în N-E Spaniei şi S-V Fran ei. centrul adm. de mobilă. Nazarét . chimică. inului. Men ionat în Vechiul şi Noul Testament. Căi ferate: 5 km. Economie bazată pe extrac ia şi prelucrarea fosfa ilor naturali. Fondat în 1779. Universită i. Navara franceză a fost încorporată în Regatul francez în 1607. Prelucrarea lemnului. Planta ii de măslini şi mandarini. Forturi din sec. rom. materiale de construc ii. Se cultivă legume. Navarra spaniolă e comunitate autonomă din 1512. Regat autonom în sec. Popula ia: 12 mii loc. Alt. port pe fluviul Narva . a sticlăriei şi materialelor de construc ie. Drenează depresiunea Fergana . República ~. turistic şi cultural. Limbi oficiale: engleza. apă potabilă. locuit de basci. Institu ii financiare şi turistice.3 km2. Iriga ii. A opus rezisten ă în fa a expansiunii musulmane. avînd în interior o depresiune restrînsă (Buaada ). Biserica Buna-Vestire (1730). ananaşi. oraş în N Israelului (Galileea). Importă produse alimentare. Aeroport. Lungime: 807 km. la 12 km de vărsarea acestuia în Golful Finic . poligrafică. cel mai înalt vîrf din mun ii Ural (în N masivului). bovine). nauruana. de produse alimentare. Oraş din 1729. Pescuit. servicii în turism. de pielărie şi încăl ăminte. Vegeta ie în special de cocotieri şi pandanus. 50 mii loc. Exportă fosfa i. mijloace de transport. lînei. port la Marea Norvegiei. Se practică creşterea vitelor (porcine. Industria laminatelor. 60 m) înconjurat de înăl imi. bananieri. situată în N-E insulei New Providence .Narîn rîu în Asia Mijlocie (Kîrgîzstan.

Navigabil pe cursul inferior. materiale de construc ii. capitala Inguşetiei. Agricultură (cereale. repara ii şi prelucrarea metalelor. mănăstirile Neam . rîu în S-V Germaniei. Minsk şi se varsă în golful Kursk (Marea Baltică). Filatură de bumbac. Industrie extractivă (petrol. muntele Ceahlău . Secu. Culturi agricole: grîu. Popula ia: 1. gaze naturale. Şcoli generale şi profesionale. gaze naturale). Cetatea Neam ului . Navigabil. produse alimentare. Lungime: 938 km.: 2 535 m. rîu la grani a dintre Polonia şi Germania. strîmtoare între insula Hokkaidô (Japonia) şi insulele Kurile (Federa ia Rusă). Lungime: 370 km. podiş în trepte de la V spre E. Hidrocentrală. tricotaje. ovine). port la confluen a rîului Chari cu Logone . Climă temperat-continentală. Canalizat. Popula ia: 54 mii loc. bovine). Lungime: 256 km. de gaze naturale. confec ii. Industrie extractivă (petrol). loc. Bistri a. Rezerva ii naturale: Codrii de Aramă. Prelucrarea bumbacului şi a orezului. doc. covoare. Este al doilea munte ca altitudine din Carpa ii Româneşti. porcine. a. plante furajere. Pescuit. Centru adm. Popula ia: 586 mii loc. în bazinele rîurilor Bistri a. în partea central-nordică a Moldovei. oraş în România (jud. afluent pe stînga al Odrei . mase plastice. ca sat în 1264.: Lincoln . argile.: mun. licee. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. legume). Neamþ Nebitdág Nebráska [n¬´bræsk¬] oraş în Turkmenistan. Centru adm. covoare. cămine culturale. Universitate. Industrie uşoară (mobilă. afluent pe dreapta al Rinului . secară. Zăcăminte: săruri de potasiu. izvoare cu ape minerale. Muzeu. sfeclă de zahăr. Sihăstria. Izvorăşte din mun ii Jizera (Cehia). Catedrală catolică. Suprafa a: 200. Alt. Izvorăşte din mun ii Pădurea Neagră . gresie. Casa memorială "Ion Creangă" (Humuleşti) ş. Relief: zone montane subcarpatice. porcine). Hidrocentrală. Hidrocentrale. Apicultură. situat pe Someşul Mare . Izvorăşte din apropierea or. Metalurgie. 12 mii loc. Fondat în 1900. încăl ăminte. Aeroport. stat în partea central-nordică a SUA.: Narian-Mar . ciment. Văratec . biblioteci. Siret şi Moldova . Creşterea animalelor (bovine. vi ă de vie. Obiective turistice: Cheile Bicazului . sfeclă de zahăr. Néckar Negóiul Neisse Néman [´najse] [´njem¬n] Nemúro Nenéþk . moschee. Bistri a-Năsăud). Agapia. Muzeu na ional. vîrf în Mun ii Făgăraşului (România). Creşterea animalelor (reni. Expl. 595 mii loc. jude în România. Suprafa a: 5 895 km2. capitala Republicii Ciad. At. Piatra-Neam . constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. Pădurea de Argint . Par ial navigabil. 90 mii loc. Leagă marea Ohotsk de Oceanul Pacific. Suprafa a: 177 mii km2. orz. Industrie constructoare de ma-şini-unelte. rîu în Belarus şi Lituania. construc ii de piese şi utilaje pentru transporturile feroviare şi rutiere. produse alimentare). pomi fructiferi. esături. cartofi.75 mil. Vistula şi Pripet. produse alimentare. mobilă. pentru industria forestieră. Centru adm. cherestea. Este legat prin canale de Nipru. Vînătoare. 21 mii loc.Nazrán Nãsãúd N’Djaména [nd¦a´mina] oraş în Federa ia Rusă. porumb. de tricotaje şi produse alimentare. în partea de N a bazinului Peciora .4 km 2. textile. Muzeu. district autonom în Federa ia Rusă. produc ie de celuloză şi hîrtie.

Statut de oraş din 1214. alimentară. de ciment. Relief predominant muntos. Fondat în sec. constructoare de nave şi de automobile. aur. plumb. secară. Aparataj electronic. ovine). Popula ia: 25. Sta iune balneară. max. Se cultivă orez. Capitala: Kâthmându . XVIII). Se cresc animale (bovine. Edificii (sec. Legat prin canale cu Marea Albă şi cu fluviul Volga. metalurgică (pentru neferoase). cupru. tutun. XVI–XVIII). Izvorăşte din lacul Ladoga şi se varsă în Golful Finic al Mării Baltice la V de Sankt-Petersburg. inclusiv cel mai înalt pisc de pe glob – Chomolungma (Everest ) (8848 m). 32 mii loc. situat pe limba de pămînt Kurşski a Mării Baltice. Se cresc şi bovine (bivoli). chimică. cupru. oraş în S-E Australiei.9 mil. plante furajere. de prelucrare a lemnului. textilă. mercur). Lungime: 74 km. XII. Suprafa a: 147 mii km 2. Climă temperată şi rece în N. iută. Universitate. oraş în V Elve iei. oraş în V Lituaniei. chimică. Suprafa a: 320–356 km 2. La mari altitudini mun ii sunt acoperi i cu zăpezi şi ghe ari. chimică. subecuatorială în depresiunea centrală şi tropicală musonică în S. Este practic Néretva Néringa Ness Neuchâtél [nœ¿a´tel] rîu în Bosnia-Her ego-vina şi Croa ia. cu numeroase vîrfuri ce depăşesc 7000–8000 m alt. Neusiedler [´nouziidl¬r] Neuss [nois] Nevá Neváda [n¬´væd¬] Newcástle [njuu´kaasl] . de textile. oraş în V Germaniei. Agricultură bazată pe terenuri irigate şi pe creşterea animalelor. Ruinele unor fortifica ii. lac tectonic în Europa Centrală. Fabrici de hîrtie. 150 mii loc.: 230 m. loc.75 mil. Industrie siderurgică. Biserică (sec. Centru adm. XIII. Turism. loc. al cantonului cu acelaşi nume. textilă. Ad. caprine). Pescuit. mangan. parte din vasta Cîmpie a Gangului . max. A fost construit în 1873–1895. Lungime: 218 km. iar la cele mai coborîte – de păduri şi păşuni alpine.. Suprafa a: 286. Rezerva ie naturală (pentru păsări migratoare). 467 mii loc. stat în V SUA. XII. situat pe partea stîngă a fluviului Rin . alimentară. Muzeu de artă. sulf). Limba oficială: nepaleza. ceai. fluviu în N-V păr ii europene a Federa iei Ruse.: 4 m.Nepál Regátul ~. mecanică de precizie (ceasornice). Castel (sec. alimentară. Lungime: 37 km. Izvorăşte din Alpii Dinarici şi se varsă în Marea Adriatică. Pescuit. Turism intens. porumb. legume). Popula ia. Universitate. situat pe ărmul nordic al lacului omonim.4 km2. Biserică (sec. cartofi. XII–XVI). argint. situat între China şi India. produse alimentare. orz. de cherestea. zinc. Ad. XV). cărbune. la frontiera Austriei cu Ungaria. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de extrac ie şi prelucrare a minereurilor (fier. cuprinzînd în nord lan urile mun ilor Himalaia . cu 14 zone administrative. 1. grafit. Sticlărie. trestie de zahăr. Agricultură (cereale. Industrie constructoare de maşini agricole. Lac de acumulare. Industrie extractivă (aur. lac în N-V Sco iei. stat în partea central-sudică a Asiei. alimentare.4 mii km 2. centrul adm. Păstorit transhumant (ovine. Lungime: 36 km. Turism.: Carson City . în depresiunea Glen More . care coboară spre sud în trepte montane şi colinare pînă în cîmpia aluvionară Terai . grîu. wolfram. port la Oceanul Pacific. Fondat în 1801. Dom în stil baroc (sec. Suprafa a: 56. Hidrocentrală. XIII). Include 5 regiuni.

New Délhi [njuu´deli] capitala federală a Indiei. insulă vulcanică în arhipelagul Bismarck (Melanezia). oraş în N-E SUA (Connecticut). 302 mii loc. Turism. Muzee. loc. secară.2 mii km 2. 7. produse alimentare (zahăr). Hidrocentrale. Creşterea animalelor (bovine. Suprafa a: 9. alimentară. la frontiera dintre SUA şi Canada. Lungime: 56 km. oraş în N-E SUA (pe teritoriul statelor New York şi New Jersey). stat în S-V SUA. Aeroport. max. biserici. Întreprinderi ale industriei textile. New Haven [njuu´heiv¬n] New Ireland [njuu´aj¬l¬nd] (Noua Irlandã) [njuu´d3¬rzi] New Jérsey New México [njuu´meksikou] New Orleáns [njuu´oorli¬nz] New York [njuu' jork] Niagára [naj´ægr¬] rîu în E Americii de Nord. poligrafie. în conurba ia Delhi . textile. Pe cursul mijlociu se află cele două cascade: americană (51 m înăl ime şi 300 m lă ime) şi canadiană (49 m înăl ime şi 800 m lă ime). chimi-co-farmaceutică. motoare. Oraş fondat în 1931. Fondat în 1626. produse chimice. Aeroporturi. Industrie extractivă (minereu de fier. textilă. alimentare etc. porumb. Centru adm. Centru adm. Niaméy [nja´me] . Aeroport. moschee. precum şi pe insulele Long Island şi Staten Island . capitala statului Niger. Universitate (1701). metalurgică. de pielărie. 477 mii loc. Popula ia: 66 mii loc. Sediul ONU. porcine). alimentară. Popula ia: 128 mii loc. prelucrarea lemnului şi a petrolului. chimică. Construc ii aeronautice navale. stat în N-E SUA. aparate electrotehnice). pomi fructiferi. aparate electrotehnice. Construc ii aeronautice şi de motoare navale. de hîrtie.: Santa Fe . Universită i. Climă ecuatorială.5 mil. de pielărie. Aeroport. plumb. produc ie de textile. situat pe dreapta rîului Yamuna . Turism dezvoltat. 425 mii loc. zinc). alimentare. Industrie extractivă (petrol.2 mil. Uneşte lacurile Erie şi Ontario . Agricultură (grîu. port la Oceanul Atlantic.: 2399 m). oraş în S-E SUA (Louisiana). constructoare de maşini (automobile. gaze naturale. Universitate. Observator astronomic. zinc). Universită i. Suprafa a: 21. produse chimice. aur. cupru. Fabrică de ceasuri.: Trenton . Mare centru industrial: construc ii aeronautice. loc. alimentare. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. Relief muntos (alt. utilaje. Palat preziden ial. Industrie constructoare de maşini. Materiale de construc ii. creşterea animalelor). legume.6 km2. Pescuit. argint. Popula ia: 8. palate. aparate electrotehnice. produse de sticlărie. Suprafa a: 315 mii km 2. Popula ia: 1. port pe fluviul Niger . navale. Muzeu na ional.8 mil. loc. metalurgie. prelucrarea petrolului. Fondat în 1718. Culturi agricole: porumb. textile. Edificii monumentale: catedrală. bumbac. Teatru. mobilă. Muzeu. Catedrală. chimică. hîrtie. în componen a statului Papua-Noua Guinee. de automobile. Monumente.

Aeroport. Pescuit. Este format din 19 insule (Great Nicobar. veşnic verzi. situat pe dreapta Dunării.6 mii loc. 17 mii loc. km2. de covoare. Industrie de prelucrare a produc iei agricole.Nicarágua República ~. bumbac) şi consumului intern (porumb. loc. pielei şi tutunului. Căi rutiere: 17 mii k Ínsulele ~. între insulele Andaman şi Sumatera . stat în America Centrală. cherestea. Culturi agricole destinate exportului (cafea. bovine) şi pe industria de prelucrare a produselor agricole (ulei de arahide. textile ş. a. produse petroliere. Bogate resurse de subsol. 2 000 m). sare). mei. Libia. iaguari. carne. Vegeta ie: păduri întinse. pe agricultură. manioc. produse de carne. de încăl ăminte. pume. plumb. Vegeta ie de deşert. porcine). în special pe creşterea animalelor (ovine. ciment. cu masive muntoase în zona centrală şi nordică a ării (alt. Economie bazată pe exportul de uraniu. Produce textile. caprine. orez). Este divizat în 15 departamente şi 2 regiuni autonome. Hidrocentrale. argint. Prelucrarea lemnului. o depresiune tectonică. 200–500 m) drenată de fluviul Niger şi de alte rîuri intermitente ( Tarna. în V şi S-V. fosfa i. susan. Burkina Faso şi Mali. Culturi agricole: orez. arhipelag indian în S golfului Bengal . maşini şi utilaje. Este divizat în 7 departamente şi o comunitate urbană. minereuri de fier. o cîmpie joasă litorală în E. Exportă uraniu. învecinat cu El Salvador. oraş în N Bulgariei. a. fabrici de ciment. Importă materii prime industriale. alimentare. Capitala: Managua . Se cultivă arahide. Suprafa a: 148 mii km2. 182 mii loc. sorg. par ial valorificate (uraniu – locul 5–6 pe glob. Vestigii arheologice. staniu. bata i. bunuri de larg consum. wolfram. piei. Climă tropicală. Ahzar ). Creşterea animalelor pentru carne (bovine. cămile. Nigeria. Turism. Capitala Niamey .7 mil. de stepă şi de savană. Oraş roman fondat de Traian (102). max. iguane. banane. 2 107 m). zahăr. Popula ia: 10. fabrici de ciment. sorg. Camorta. bumbac. păsări ş. Benin. carne.27 mil. Nicobár Nícopole Nicosía Níger capitala statului Cipru. stat în Africa Occidentală. Katchall ş. Climă tropicală umedă. Centru comercial şi cultural. situat între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor. Limba oficială: franceza.). Faună bogată: crocodili. aur. loc. fibre de bumbac. bumbac. carne. vite. Relief marcat de trei zone naturale: un podiş dominat de culmi muntoase (alt. República ~. Popula ia: 5 mil. Muzeu. Pescuit în lacul Ciad . manioc. în N şi în partea centrală. Ruinele unor fortifica ii. cocotieri. Honduras şi Costa Rica. Relief vulcanic. trestie de zahăr. a. Suprafa a: 1. textile. cacao. Importă echipament te . Relieful reprezintă un vast podiş semideşertic. sare). hîrtie.6 mii km2. Ciad. în care se află marile lacuri Nicaragua şi Managua . în N insulei Cipru .). întreprinderi alimentare. Monumente. peşte. cu vulcani activi. fasole. Popula ia: 14. cupru. Exportă vite. Căi ferate: 300 km. max. arahide. urmat în S-V de o vastă cîmpie (alt. Limba oficială: spaniola. trestie de zahăr. caldă şi umedă. Suprafa a: 1. piei. Climă tropicală de deşert. Resurse naturale reduse (aur. lemn şi materiale lemnoase. învecinat cu Algeria.

Fondat în 1721. 410 mii loc. constructoare de maşini (macarale electrice). Industrie constructoare de maşini şi utilaje (pompe). chimică. Izvorăşte din lacul Tana (Etiopia).9 mil. Capitala: Abuja . 158 mii loc. mănăstire (sec. rîu în Etiopia şi Sudan. mase plastice. materiale de construc ii. Teatre. de savană şi de stepă. confec ii. port în limanul Bugul de Sud la Marea Neagră. Fondat în 1630. Muzee. Agricultură pentru export: cauciuc natural. Níjni Nóvgorod Níjni Taghíl Nikkô Nikoláev Níkopol Nil Nílul Alb Nílul Albástru . taro. arahide. port pe ărmul lacului de acumulare Kahovka de pe fluviul Nipru . constructoare de maşini. Teatre. argint. în S mun ilor Ural . Vegeta ie variată: tropicală. Muzeu. Include un teritoriu federal şi 36 de state federale. XIV–XVI). Baraje. pielărie. de peste 2 000 m). Pentru uz intern se cultivă porumb. Limba oficială: engleza. maşini agricole). Par ial navigabil (pe por iuni). alimentară. între Benin. Lungime: 1368 km. Aeroport. manioc. În anii 1932–1990 se numea Gorki . aur. minereu de fier. Mănăstire budistă (sec. cacao. Mausolee. fluviu în E şi N-E Africii. sorg. textilă. denumirea Nilului pe cursul lui mijlociu (Sudan). orez. Industrie extractivă (minereu de mangan). Albert Nil. Ciad şi Camerun. cărbune. textile. Pelerinaj. Muzeul “M. cel mai lung din lume – 6 671 km. Expl. la N-V de Tokio. Navigabil pe 500 km. afluent pe dreapta al Nilului (la Khartoum). Port fluvial. Victoria Nil. XIII). Gorki“. Relief format de o zonă montană în partea centrală a ării (alt. Industrie metalurgică. Zăcăminte: huilă. situat la ărmul Golfului Guineii. plumb. situat la confluen a rîului Oka cu Volga . Turism. zinc. oraş în S-E Ucrainei. alimentară. Hidrocentrală. VIII). extractivă) şi pe agricultură. de la confluen a cu Rîul Gazelelor pînă la confluen a lui cu Nilul Albastru . 1. oraş în Federa ia Rusă. cu precipita ii mai reduse. 1 800 m) şi de lan uri muntoase în S-E (alt. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. metalurgică (laminate). aur. Suprafa a: 924 mii km2. oraş în Japonia (Honshû). Sta iune climaterică. de încăl ăminte. bumbac. Cursul superior poartă denumirea Abay . metalurgie. electrotehnică. stat în V Africii Centrale. Climă ecuatorială cu bogate precipita ii în S şi subecuatorială musonică. încăl ăminte. lacuri de acumulare. forestieră.Nigéria República Federálă a Nigériei . Fondat în 1221. Kremlin (sec. Niger. esături. 24 mii loc. textilă. petrol. în N. Pînă în 1782 s-a numit Nikitino . produse alimentare. de o vastă cîmpie pe cursul inferior al fluviului Niger în S şi de cîmpii litorale în S şi S-V. material feroviar. mase plastice. prelucrarea petrolului şi a lemnului. Iriga ii. automobile. Siderurgie. de staniu. termocentrale. Construc ii de maşini (nave fluviale. minereu de fier. 514 mii loc. loc. de ciment. alimentară. produc ie de mobilă. În cursul său poartă mai multe denumiri: Kagera . mei. Fondat în 1788. Popula ia: 130. textilă. oraş în S Ucrainei. Nod de comunica ii. de prelucrare a lemnului. uşoară. Parc na ional. Biserici (sec.5 mil. trestie de zah oraş în Federa ia Rusă. cupru. columbit (de ine unul din primele locuri în lume). produse alimentare. wolfram. XVII). Universită i. Statut de oraş din 1917. avioane. loc. Rafinării de petrol. Bahr el-Jabal. Nilul Alb şi Nil . Economie bazată pe industrie (grea. Lungime: 957 km. nuci de cocos. produse alimentare.

Cuciurgan . 1901). cosmetică (parfumuri). produse alimentare. opera ii bancare. Otaci. în apropiere de vărsarea fluviului Enisei în marea Kara . cauciuc sintetic. Tiraspol. Rezina. după Volga şi Dunăre). port la Marea Mediterană. Navigabil pe 1 677 km. legume. Hidrocentrale. Izvorăşte din podişul Valdai şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. Nísa Nisporéni Nístru Niúe Nórdkynn Nórfolk [´nuurt´gyn] [´noof¬k] cap pe ărmul de N al Peninsulei Scandinavia. Beloci. Grigoriopol. Belarus şi Ucraina. banane. Sta iuni balneare. oraş în Republica Moldova. produse alimentare. Centru viticol. At. pomicol. XVII). insulă vulcanică în Oceanul Pacific. Izvorăşte din N Carpa ilor şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. Climă tropicală oceanică. Legat prin canale cu Dvina de Vest. situat pe rîul Nîrnova . XVII). E. Agricultură. Centru adm. Observator astronomic. cărbuni). doc. Suprafa a: 263 km2. Sta iune balneoclimaterică. Pescuit. manioc. Industrie extractivă (nichel. Iagorlîc. oraş în Federa ia Rusă. la aproximativ 1 500 km N-E de Sydney (Australia). Teatre. între Noua Caledonie şi Noua Zeelandă . Conductă de gaze naturale. Centru adm. Culturi: bananieri. Relieful reprezintă un platou cu înăl imi de pînă la 70 m. Biblioteci. Centru adm. Muzeu. Slobozia ş. Universitate. cocotieri.Nípru fluviu în Federa ia Rusă. Catedrală (sec. Botna. fluviu în Ucraina şi Republica Moldova. Camenca. metalurgică. Importă maşini şi utilaje industriale. N şi 27°45´ long. biserică (sec. Camenca. Suprafa a: 195 km2. Turism. Produse de export: miere. bata i. cupru. arhipelag în S Mării Mînecii. Sisteme de iriga ie. 16 mii loc. Lungime: 2 200 km (ca lungime al treilea în Europa. Neman şi Bugul de Vest. Vegeta ie: păduri şi planta ii de palmieri. Arhangheli Mihail şi Gavriil (1817. flori. Pescuit. Rîbni a. Ínsulele ~. Popula ia: 3 mii loc. situat între insulele Tonga şi Cook .: Saint Helier . cel mai nordic punct al continentului Europa. Guernsey. cobalt. apicultură. în 1618. Rîbni a. 346 mii loc. alimentară. combustibili.: Alofi . Soroca. Bistri a. Administrată de Australia (din 1914). Norílsk Normánde . la 70 km N-V de Chişinău. Svicea. de prelucrare a metalelor. Denumirea latină: Nicaia.5 mii loc. citrice. electronică. Lungime: 1352 km. Biserica Sf. oraş în S-E Fran ei. format de patru insule mai mari ( Jersey. Construc ii de maşini. nuci de cocos. la 655 km de Samoa. Aeroport. Industrie alimentară. autovehicule. citrice. Criuleni. Popula ia: 2. [ni´uuee] teritoriu insular în Oceanul Pacific. Lomni a. Cereale. Autonomie internă administrată de Marea Britanie. Tighina (Bender). taro. Ichel. Suprafa a: 36 km2. Afluen i pr. în Norvegia. reşedin ă a raionului Nisporeni. a materialelor de construc ii. Cafea. Coordonate: 71°08´01" lat. Bîc. Par ial navigabil. Administrat de Noua Zeelandă. Muzee. Răut. pescuit.: Kingston . 160 mii loc. 168 mii loc. Moghiliov-Podolski. care coboară spre litoral pînă la 27 m alt. Dubăsari. Ocni a.: Strîi. Alderney şi Sark ) şi altele mai mici. Pe Nistru sunt situate oraşele Hotin. Creşterea animalelor. a. textile.

capitala Mauritaniei. 4. Este divizat în 19 districte. de crom. Este străbătută de Curentul Norvegiei . uzine de desalinizare a apei de mare. vlc. Suprafa a: 1. şantiere navale. Finlanda şi Suedia. Vegeta ie: păduri de conifere (la altitudini mai joase). cîmpie mlăştinoasă în S.2 mii loc. Climă tropicală umedă. Centru comercial (pia ă agricolă). Mont Panié ). loc. 2 469 m. orez.54 mil. cărbune. Muzeu de artă. manioc. Pe litoral cîmpiile ocupă suprafe e foarte restrînse. max. taro. chimico-farmaceu-tică. situat în vestul Peninsulei Scandinavia.: Rouen . în sec. XV). Teatru. IX. porumb). trestie de zahăr. 5 030 m). segment al curentului Gulf Stream . Industrie extractivă (minereu de fier). Capitala: Oslo . Dispune de boga Márea ~. Culturi agricole (grîu. formînd aici ărmuri abrupte şi crestate de fiorduri. 299. Ad. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. bananieri. stat în Europa de Nord. km2. Limba oficială: norvegiana. doc. Popula ia: 4. la N de Australia. Climă ecuatorială (în N) şi subecuatorială (în S). Femunden. mun i vechi. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. între Peninsula Scandinavia şi insulele Shetland. iar în E se află statul Papua-Noua Guinee.8 mii km2. arbori de cafea. Fondat în sec. mangan. Norvégiei Nóttingham [´notih¬m] Nóua Caledónie Nóua Guinée (Irián) Nouakchótt . teritoriu insular în S-V Oceanului Pacific. at. pomi fructiferi. Aeroport. sorg. Este a doua insulă din lume ca suprafa ă.3 mil. dominate de culmi muntoase. pe servicii în transporturi şi comer .4 mil. nichel. Suprafa a: 324. argint. 201 mii loc. separată de aceasta prin strîmtoarea Torres . biserică (sec. oraş în Marea Britanie (Anglia).Culmi muntoase (alt. 1 628 m. în mare parte eroda i. Industrie constructoare de maşini de transport şi utilaje. Universitate. Federa ia Rusă. caprine. Păduri ecuatoriale şi savane. în S-V. Căi rutiere: 5 762 km. scăzînd în înăl ime spre N-E şi coborînd brusc spre V. alimentară. Azi este constituită din două regiuni: Base-Normandie şi Haute-Normandie . după Groenlanda – 884. max. Mun ii sunt acoperi i la mari înăl imi de ghe ari şi zăpezi persistente. Zăcăminte: petrol. mare în bazinul Oceanului Arctic. metalurgică. Castel (sec. cabaline.: Nouméa . 736 mii loc. Vegeta ie forestieră şi de savană. Creşterea animalelor. Oceanul Arctic (marea Barents şi Marea Norvegiei). Administrat de Fran a. loc. [nwak´¿ot] oraş în N-V Africii. ară cu economie puternic dezvoltată. bazată pe industrie diversificată. mare insulă în V Oceanului Pacific. Hornindalsvatnet (cel mai adînc din Europa – 514 m). Partea occidentală apar ine Indoneziei. cu piscuri înalte (alt. Pescuit. aur. max. situat la 8 km de ărmul Oceanului Atlantic.Normándia provincie istorică în N-V Fran ei. cu aspect de platouri în zona centrală. Galdhopinggen) . cobalt. Islanda şi Jan Mayen . ovine. cupru. cupru. situat pe rîul Trent . Expl. Numeroase lacuri: Mjosa. Fondat în 1903. Centru adm.2 mii km2. Oraş pr. 19 mii km2. Climă temperată oceanică influen ată de apele calde ale Curentului Norvegiei . XII (la 1155).: 3 970 m. Feroe. situate la N-E de Australia ( Melanezia ). XIV). cocotieri. parcuri na ionale. Culturi agricole: bumbac. Norvégia Regátul Norvégiei . Relief muntos (alt. puternic accidentate de văi adînci. constituit din insula omonimă şi un grup de insule mai mici. max. vf. Teritoriul ării este străbătut de Alpii Scandinavici . porumb. de mobilă şi încăl ăminte. minereu de fier. între Oceanul Atlantic (Marea Nordului). porcine). textilă. fabrici de produse chimice şi alimentare.

Universitate. 2989 m. Suprafa a: 270. Se cultivă cereale (grîu. port la Marea Neagră.5 mii km2. At. Muzee. plante furajere. pomi fructiferi. oraş în Federa ia Rusă. Industrie în dezvoltare: constructoare de maşini (asamblări de automobile. Ruapehu ) şi numeroase lacuri. Lă ime: 80–160 km. Academie marină. constructoare de maşini (utilaj minier). Relief de podiş (alt. pielărie. Relief colinar (alt. Lungime: 605 km.44 mil. loc. utilaj minier). Agricultură irigată în valea Nilului. Divizat în 16 districte. Nóvaia Zemleá Nóvi Sad Novokuznéþk Novorossíisk Novosibírsk Núbia Nuévo León . Agricultură: cereale (grîu. Teatre. porumb). Relief muntos. Regiune istorică cunoscută cu denumirea ara Kuş . [nu´eevo le´on] stat în N-E Mexicului. Vegeta ie: păşuni şi fîne e. Fondat în 1618.65 mil. păduri mixte (Insula Nordică) şi de fag (Insula Sudică). vlc. încăl ăminte. Şantiere navale. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine.2 mii km2. Popula ia: 3. reprezintă un podiş mai pu in înalt. Aeroport. cu mul i vulcani activi şi stinşi (alt. specii de stepă (Insula Sudică). a materialelor de construc ii. Industrie extractivă (cărbune). Economie de tip agro-industrial. gaze naturale. maşini agricole. între marea Kara şi marea Barents . Şantiere navale. Pescuit. Centru industrial. şantiere navale. Climă arctică. Universitate. Insula Nordică. citrice. orz. Insula Sudică are relief predominant muntos (muntele Cook . forestieră. Vegeta ie de tundră. În anii 1903–1925 s-a numit Novonikolaevsk . lignit. alt. doc. Industrie forestieră. Păduri. Industrie metalurgică (cositor). chimică. Creşterea animalelor. 1.: Monterrey . produse alimentare. loc. situat pe insulele South Island (Insula Sudică) şi North Island (Insula Nordică) şi pe alte cîteva insule mai mici. Muzee. Muzeu. Climă temperat-oceanică. prelucrarea petrolului. maşini agricole. centrul adm. Centru adm. despăr ită de cea sudică prin strîmtoarea Cook. creşterea animalelor. material rulant. oraş în Federa ia Rusă. loc. separat de continentul Europei prin strîmtoarea Kara . chimică. completat în E de cîmpia litorală Canterbury . Teatre. produse farmaceutice şi alimentare. aparate electrotehnice). gheizere. 203 mii loc. port pe Dunăre. metalelor şi lemnului. argint. Ghe ari. ovine – locul 4 pe glob). max. textilă. Vojvodina . cratere. mobilă.9 mii km 2. constructoare de maşini (maşini agricole. 600 mii loc. port pe fluviul Obi . aur. citrice. Suprafa a: 64. Fondat în 1893 (Gusevka ). minereu de fier. Egipt). Limba oficială: engleza (uzuală – maori). ciment. construc ii de maşini (avioane. porcine. oraş în Federa ia Rusă. alimentară. Popula ia: 3. cartofi. 350–1000 m). cultural şi ştiin ific. 3 764 m). max. Zone protejate de stat. Muzee. medie 200 m). Nóua Zeelándã stat în Oceania (sistem insular din S-V Oceanului Pacific). chimică. Fondat în 1838. oraş în N Serbia şi Muntenegru. al reg. metalurgică (aluminiu). Suprafa a: 44 mii km 2.93 mil. unelte agricole). Capitala: Wellington . Se extrage petrol.Nóua Scóþie peninsulă în S-E Canadei. Suprafa a: 82. deşert în N-E Africii (Sudan. alimentară. porumb). tex arhipelag în Oceanul Arctic. textile. por elanuri. 180 mii loc. hidroenergetică. S-a mai numit Kuzne k-Sibirsk (în 1622–1931) şi Stalinsk-Kuzne k (în 1932–1961). în 1526. de pielărie şi încăl ăminte. maşini-unelte.

loc. vf. aur. argint. Nukús Nürnberg [´njúrnberk] Nyása [´njæs¬] Oáhu Oakland [´oukl¬nd] oraş în V SUA (California). Aeroport. insulă vulcanică în Oceanul Pacific. maşini-unelte. oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). Relief muntos (alt. 187 mii loc. între rîul Talna şi afluentul său Lechin a . Planta ii de ananaşi. XVIII. At. Navigabil. Pescuit. oraş situat în insula Tongatapu . trestie de zahăr. confec ii şi produse alimentare. textilă. textilă. max. între Malawi. Pescuit. în sec. Mún ii Oáşului . Tanzania şi Mozambic. aparataj electro-tehnic). sare). Monumente istorice şi arhitectonice. 5 570 km de la izvorul afluentului său principal Irtîş ). culme muntoasă joasă (alt. Palat regal (sec. chimică. Şantiere navale. Popula ia: 3. Monumente. sticlărie. XIV). Fabrică de creioane.Nuku’alofa [nukua´lofa] capitala statului Tonga. prelucrarea petrolului. la 472 m alt. fluviu în Federa ia Rusă. Cercetări ştiin ifice. Oraş pr. Pescuit. motoare navale.6 mii km2. vanilie. oraş în Federa ia Rusă. situată pe dreapta fluviului Amudaria . Sta ie de cale ferată. printr-un estuar denumit golful Obi . Muzee. Suprafa a: 1. capitala Republicii Karakalpakstan. Izvoare cu ape minerale. Lă ime max. Fortărea ă (sec. Suprafa a: 95. 373 mii loc. Fabrici de mobilă. Suprafa a: 29. Vestigii ale vechii culturi aztece. port pe ărmul estic al golfului San Francisco (Oceanul Pacific). Hidrocentrală (la Novosibirsk).: Honolulu . lac tectonic în S-E Africii. Minereuri neferoase. alimentară. Centru comercial (pentru copră. Industrie constructoare de maşini.: 704 m. 36 mii loc. forestieră. 108 mii loc. pe valea Turului . oraş în Uzbekistan. fiind format prin unirea rîurilor Biia şi Katun . 493 mii loc.4 mii km2. oraş în S Germaniei (Bavaria). produse chimice şi alimentare. de jucării.05 mil. alimentară.6 mii km2. situat pe rîul Pegnitz . Artizanat.: 80 km. Utilaje şi aparataj industrial. banane). doc. Institu ii de cercetări ştiin ifice în domeniul energiei atomice. stat în Mexic. Popula ia: 837 mii loc. e situată Depresiunea Oaş . Navigabil. Muzee. Lungime: 580 km. Este legat de oraşul San Francisco printr-un pod lung de 13 km. Aeroport. Industrie extractivă (antimoniu. 1233 m). Vîrful Obîrşiei ). Universitate. chimico-farmaceutică. Ad. Institu ii de învă ămînt superior. în Siberia de Vest . Industrie constructoare de maşini (autocamioane. situat pe rîul Protva . Izvorăşte din mun ii Altai. în bazinul carbonifer Ruhr . Siderurgie. Turism. alimentară. Între Mun ii Oaşului şi mun ii Gutîi . cu capitala Oaxaca . Lungime: 3 680 km (de la confluen a celor două rîuri. construc ii de maşini. Zonă etnografică cunoscută cu denumirea ara Oaşului . Centrală atomoelectrică. Port pe canalul RinHerne . Teatre. Turism. 869 m. XIX). Universitate. în componen a arhipelagului Hawaii . OẠOaxáca [wa´haka] Óberhausen [´oob¬rhauzen] Óbi Óbninsk . Muzeu. şi se varsă în marea Kara (Oceanul Arctic). Turism. max. 250 mii loc. max.

Suprafa a insulelor: 1. XII–XIV. Monumente. Centru pomicol. textilă. coloran i). se varsă în Marea Baltică. străbate partea de S-V a Poloniei şi apoi. Industrie siderurgică. a. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior şi de cercetări ştiin ifice. Industrie alimentară. Izvorăşte din Cehia (Moravia). Polinezia (în centru şi în E). ferigi arborescente). totalitatea insulelor din partea centrală şi S-V a Oceanului Pacific (pe o suprafa ă de apă de cca 70 mil. la 232 km N-V de Chişinău.Oceákov oraş în S Ucrainei. Vrancea). Andersen“. Este legat prin canale cu Elba şi Vistula . Centru industrial. Micronezia (în NV). Sta iune balneoclimaterică. mase plastice. după confluen a cu rîul Neisse . Nod de comunica ii (feroviar. fluviu în Europa Centrală. Vozia . reşedin ă a raionului Ocni a. km2. Ódense Óder (Ódra) Odésa Odobéºti oraş în România (jud. XIX). beci domnesc din epoca lui Ştefan cel Mare. Relief în general muntos. Casa memorială “H. denumită şi Ozu . At. Navigabil. 20 mii loc. în insula Fionia . la 69 km de sta ia de cale ferată Nikolaev . Industrie siderurgică. bananieri. Aici s-a aflat Episcopatul Milcovei (distrus de tătari în 1241). Port. Vegeta ie: păduri tropicale (palmieri. Fondat în 1794 (pe locul vechii aşezări turco-tă-tare Hagibei ). port la limanul Niprului. Cuprinde subdiviziunile Melanezia (în V). Monumente din sec. strunguri.5 mii loc. apoi Aci-Kale ). Climă caldă şi umedă. XV). servind ca bază navală turcească împotriva Rusiei. Stamati. 1. coraligen sau vulcanic. chimică (îngrăşăminte. în 1288. Muzee. XVII–XVIII au efectuat cercetări serioase olandezul Tasman. loc. Monumente istorice şi de cult religios: Cetatea Crăciuna în ruine (sec. Lungime: 912 km.3 mil. de unde rom. Biserica Sf. Muzee. Şantiere navale. Oceánia Ocníþa oraş în Republica Moldova. Universitate. Primul european care a pătruns în Oceania a fost Magellan. 12 mii loc. XII şi gotică din sec. doc. Operă. Renumit centru viticol. savane (în V Oceaniei). 8. în 1897. Pe aici trecea hotarul dintre Moldova şi ara Românească. oraş în S Ucrainei.11 mil. alimentară. electrotehnică. Popula ia: cca 11 mil. Ch. În sec. [´odz¬ns¬] oraş în Danemarca. constructoare de maşini (maşini grele. km2). At. Muzeu. A existat ca cetate ( Kara-Kermen . situat pe rîul Milcov . fabrici de produse alimentare). XIII). Rafinării petroliere. XVIII). doc. Edificii în stil neoclasic. alimentară ş. . biserica Mănăstirea (sec. Faună săracă. Aeroport. materiale de construc ii. poligrafică. Gheorghe (sec. a cauciucului. Monumentul scriitorului C. la 10 km N-V de Focşani. englezul Cook şi francezul La Pérouse. bambus. textilă. Biserici (romanică din sec. utilaj frigoriferic). cultural şi turistic. 171 mii loc. loc. Din 1791 cetatea şi regiunea din împrejurimea sa revine Rusiei. situat pe ărmul Mării Negre. Industrii (utilaj tehnologic. rutier). Şantiere navale. Teatre. şi Noua Zeelandă (în S-V). în 1521 a descoperit Insulele Mariane .

între rîul Ohio şi lacul Erie. între ărmul N-E al Asiei. podişuri. afluent pe dreapta al fluviului Volga . Turism. Lungime: 1 480 km. În Marea Ohtotsk se varsă fluviul Amur . esături). Climă subtropicală musonică. minereu de fier. utilaj petrolier). max. Popula ia: 3. fructe). curent marin rece în Oceanul Pacific. XVIII). Suprafa a: 1. minereu de zinc şi de plumb. Cereale.).34 mil. de prelucrare a petrolului. grîu. trestie de zahăr. bumbac. Ad. a. Sta iune climaterică.3 mii km2. petrol. Popula ia: 1. legume.6 mil. Hokkaido şi Sahalin . Popula ia: 11. Suprafa a: 1. Relief de podiş (în E) şi de cîmpie (în rest). medie: 850 m. Centru de artizanat (ceramică. alimentară. Comunică cu Marea Japoniei prin strîmtorile Tătară şi La Pérouse . sare. de-a lungul coastelor estice ale insulelor Kurile şi Hokkaido . culmi muntoase. de cărbune. Pescuit de corali şi perle.: 3 521 m. citrice. 596 mii loc. mare în bazinul Oceanului Pacific. Creşterea animalelor (bovine. Pe ărmul de N-E al lacului este situat oraşul Ohrid (Macedonia). Relief: cîmpii. loc. Universitate. Din lac izvorăşte Drinul Negru . cu direc ia de la N spre S. avioane. între culmile sudice ale mun ilor Nemira şi cele N-V ale Mun ilor Vrancei . oraş în N Japoniei (Honshû). Mai este denumit şi Curentul Kurilelor . Agricultură (porumb. Pescuit. chimică. insulele Kurile. Face trecerea dintre Moldova (depresiunea Tazlău–Caşin) şi Transilvania (depresiunea Braşov). Culturi: orez. loc. la grani a dintre Albania şi Macedonia. Parcuri. Ohótsk Márea ~. Industrie constructoare de maşini (avioane. alimentară. constructoare de maşini (automobile. Relief de cîmpie şi dealuri. peninsula Kamceatka .2 mil. Oraş pr. Expl. km2. rîu în partea europeană a Rusiei. gaze naturale. Parc na ional (sec.24 mil. [oukl¬´houm¬] stat în partea central-sudică a SUA. Ad. bata i. chimică. porcine). Suprafa a: 181 mii km2. Resurse naturale: petrol.: Columbus . Navigabil. loc. Aeroport. cea mai mare insulă din arhipelagul japonez Ryukyu . cărbune. Ad. situată între Oceanul Pacific şi Marea Chinei de Est. Centru adm. Fabrici textile.: Magadan . a hîrtiei. Centru adm. aparataj electrotehnic ş.: Oklahoma City . alimentare. trecătoare în Carpa ii orientali. rezerva ii naturale. max. Port pr.1 km2. situată la 875 m alt. 265 mii loc. Suprafa a: 116.: 285 m. [Ohrída] lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică.Ohio [u´hajou] stat în N-E SUA.: Naha . Creşterea animalelor (bovine). Izvorăşte din Podişul Central Rusesc. Industrie siderurgică. Óhrid Oia-ªívo Oitúz Oká Ókayama [´okajama] Ókinava Oklahóma . Suprafa a: 350 km2.

Suprafa a: 41. Olímp Olímpia Ólomouc Olt Olt Olténia Olýmpia Ómaha [´oum¬h¬] . Produc ie de cereale. Integrată în ara Românească. între Germania. Predomină industria metalurgică. Se cultivă cartofi. situat la ărmul Mării Nordului. Dispune de cea mai performantă agricultură din lume. Zone cu umiditate excesivă. produse chimice şi alimentare. Rezerva ii naturale. electrotehnică. oraş antic în Grecia. Vestigii arheologice: stadion (sec. oraş în SUA (Nebraska). prin care Prusia a renun at la politica hegemonică în Germania. Capitala: Amsterdam . XIII). construc ii de maşini (utilaje tehnologice). rîu în România. IV î. maşini-unelte). poligrafică. [´olomouts] oraş în Cehia (Moravia de Nord). fabrici textile. Izvorăşte din Carpa ii Orientali. 321 m). Universitate.53 mii km2. a fost semnat un acord între Prusia şi Austria. ovine. max. era condusă de un ban (sec. în bazinul rîului Olt . Parcuri. materiale de construc ii. în partea de N-E a Peloponesului (Elida). centrul adm. Centru adm. Popula ia: 16. textilă. Reşedin ă regală şi a guvernului se află la Haga . Hr.Olánda stat în Europa de Vest. legume. tutun. turbării. petrochimică. siderurgie. situat pe fluviul Missouri . Sta iuni balneoclimaterice. biciclete). Export de animale. produse alimentare. Limba oficială: olandeza. Pomicultură. Monumente. Universitate. bazată pe o industrie puternic dezvoltată şi pe o agricultură specializată. obiecte din bronz. Relief în cea mai mare parte de cîmpie joasă (alt. porcine.5 mii km2.). avioane. 39 mii loc.: Slatina . Exportă produse industriale (mijloace de masiv muntos în Grecia. păsări). Aici. XIV). Este organizat în 12 pro-vincii. Aici se desfăşurau. constructoare de maşini (nave. autovehicule. Relief: dealuri (în N) şi cîmpie (în S). cultural şi comercial. Se extrag gaze naturale (locul 4 pe glob). 106 mii loc.: 2 918 m. lopătarul. În antichitate – Alutus . Turism. Sta iuni balneoclimaterice. Teritoriu intens colonizat de romani. Turism. plante floricole. afluent pe stînga al Dunării. Nod feroviar. loc. Vestigii arheologice. Pescuit. orz. inscrip ii. Aici au apărut primele forma iuni politice statale româneşti: voievodate. Vegeta ie: păduri de stejar şi de fag (9% din teritoriu). Monumente. din patru în patru ani. Faună: bîtlanul purpuriu. Industria aluminiului şi a lemnului. alimentară. de produse chimice şi alimentare. jude în România. Pescuit intens. pe alocuri sub nivelul mării (–6 şi –7 m). Aeroport. situat în depresiunea Tesalia . petrolieră. constructoare de maşini agricole. sfeclă de zahăr. porcine). situată între Dunăre. Rafinării de petrol. provincie istorică în România. Lungime: 615 km. Luxemburg şi Belgia. port la Oceanul Pacific. În mitologia greacă era considerat lăcaşul zeilor. 619 mii loc. al statului Washington. şi de podiş în S ării (alt. în cinstea lui Zeus Olimpianul. Economie în plină ascensiune.1 mil. grîu. Metalurgia neferoaselor. alimentară. max. cnezate (sec. popular – Aluta . Muzee. Aeroport. rom. Alt. Centru industrial. Creşterea animalelor (bovine. Climă temperat-continentală. Popula ia: 520 mii loc. [ou´limpi¬] oraş în N-V SUA. Turism dezvoltat. pînă la 50 m). cormoranul. statui. basoreliefuri. Climă temperat-oceanică. Olt şi Carpa ii Meridionali. Construc ii de maşini (avioane. Suprafa a: 5. la 29 noiembrie 1850. Venit considerabil asigurat de creşterea animalelor (vite cornute mari. străbătute de canale de desecare. Jocurile Olimpice. Viticultură.

vite. alimentară. XVIII). situat în S-E peninsulei Arabia . port la Marea Mediterană. a. Port. Pelerinaj (la mormîntul lui Mahdi). textilă. Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. bovine. Navigabil. textile. metale şi aliaje. textile şi alimentare. Monumente de arhitectură. cereale. oraş în Federa ia Rusă (Siberia). trestie de zahăr. Omdurmán Ómsk Onéga Ontário Orádea Orán Oránge . carne. max. lac în Federa ia Rusă. centrul adm. Importă mijloace de transport. Pe malurile lacului sunt situate oraşele: Toronto.16 mil. municipiu în N-V României. loc. de masive muntoase în N şi S-V (alt. grîu. Nu este navigabil. palmieri. aur. Culturi pr. Centru industrial şi cultural. Exportă petrol şi produse petroliere. Şantiere navale. la ărmul Mării Arabiei şi al golfului Oman . situat pe rîul Irtîş . max. Universitate.Omán Sultanátul ~. Pia ă agricolă. Muzee. argint. fabrici de produse chimice. Nod feroviar. animale. Pielărie. Hidrocentrală. maşini şi aparate electrotehnice. Aeroport. Suprafa a: 312 mii km2. Creşterea animalelor (ovine. Iriga ii. Climă tropicală aridă. cu rîurile Hudson şi Ottawa . 527 mii loc. Turism. Construc ii de maşini (maşini agricole. între Canada şi SUA.: citrice. Suprafa a: 9. Fondat în 903. 3 353 m). Rochester. mango. Teatre. Suprafa a: 18 965 km 2. sorg. chimică. Admis în O oraş în Sudan. cămile). după Alger.75 mil. oraş în N-V Algeriei. încăl ăminte. Oswego (SUA). Hamilton (Canada). banane. aparataj electrotehnic ş. Praguri. Monumente de arhitectură. Industrie constructoare de maşini (utilaje tehnologice). Universitate. Lungime: 2 250 km. Fortărea ă (sec. de prelucrare a lemnului. Faună săracă. Se mai extrage cupru. Ad max. lînă. mei. textilă. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Industrie constructoare de maşini şi utilaje tehnologice.: 115 m.: 237 m.). Formează grani a dintre Namibia şi Republica Africa de Sud. caprine. de blănărie şi confec ii de blănuri. loc. mărfuri de larg consum. Izvorăşte din Mun ii Scorpiei şi se varsă în Oceanul Atlantic. Face parte din conurba ia Khartoum . Căi rutiere: 26 349 km. Limba oficială: araba. situat pe malul stîng al Nilului Alb . Export de minereuri. stat în Asia. legume. Este legat prin canale şi afluen i cu Marea Albă. fructe.61 mii km 2. 224 mii loc. 1. Bihor . Turism. Capitala: Mascat . textile şi alimentare. la confluen a cu Nilul Albastru . Relief format de podişuri în partea centrală a ării. Muzeu. Comunică prin canale cu lacurile Erie şi Huron . tutun. Pescuit. [´oorand…] fluviu în S Africii. vinuri. situat pe Crişul Repede . Aeroport. produse din cauciuc sintetic. Teatre. cu lacul Ladoga. prelucrarea petrolului. Vegeta ie săracă deşertică. Institu ii de învă ămînt superior şi de cercetări. Muzee. bumbac. Prelucrarea metalelor. lac în America de Nord. Ad. Este organizat în 7 districte şi o provincie. legume. alimentară. succedate de cîmpii nisipoase de litoral în E şi S. între Yemen. fabrici de produse alimentare. de deşerturi nisipoase în S-E şi N-V. Economie bazată pe exploatarea petrolului şi a gazelor naturale. produse alimentare. al jud. Popula ia: 2. de pielărie şi încăl ăminte. 664 mii loc. chimică. Aeroport. În oaze cresc curmali. al doilea oraş al ării ca mărime şi importan ă economică.

Dumitru (1632). fortificat cu două valuri de pămînt şi şan uri. a lemnului. textile. 38 mii loc. XV–XIX) şi de jude (din 1835). doc. Pescuit. [oris´aba] vulcan activ în S-E Podişului Mexican. Zăcăminte: aur. XVI. colegii. la 35 km S-E de actualul oraş. cupru. produse alimentare. ctitorie a domnului Vasile Lupu. Industrie alimentară. Industrie a lemnului. Ultima erup ie a avut loc în 1941. 547 mii loc. chimică (vopsele. în fa a insulei Trinidad . Turism. pe rîul Răut. vestigii ale culturii materiale getice. oraş în Republica Moldova. au fost descoperite situri din cele mai vechi epoci ale istoriei omenirii (paleolitic. Monumentul lui Vasile Lupu (în curtea Catedralei). în 1437. Născătoare de Dumnezeu (1903). Muzeu. 1880) şi Sf. Licee. construc ii de maşini. At. monede emise în sec. de gaze naturale. At. Hunedoara). Ierarh Nicolae (1793. Bisericile Sf. Popula ia: 3. Monumente. Centru adm. Alt. pe teritoriul căruia s-au găsit fundamentele unei cetă i de piatră şi două mari construc ii (caravansaraiuri). de calcare. argint. cel mai înalt vîrf din Mexic. legume. alimentară. În comuna Butuceni. Şi-a strămutat locul de aşezare după ce vechea localitate a fost arsă şi ruinată de turci şi tătari. Industria energiei electrice. Biserică fortificată (sec.: Salem . între localită ile Trebujeni şi Butuceni. 25 mii loc. funda iile a două biserici ortodoxe. metalurgică (aluminiu). Mare centru industrial. Expl. Par ial navigabil. Aici pe locul numit Peştera .3 mil. În anii 1938–1957 s-a numit Cikalov . arme şi podoabe. Pînă la mijlocul sec. Orenbúrg Orhéi Orhéiul Vechi rezerva ie arheologică în Republica Moldova (jud. Creşterea animalelor (bovine. celulozei şi hîrtiei. Se cultivă grîu. obiecte de uz casnic. situat pe dreapta Răutului. pomi fructiferi. Cetatea Orăştiei (sec. un oraş din perioada Hoardei de Aur (sec. coloran i). a fost creat un muzeu. Catedrala Sf. loc. XIV). oraş în Federa ia Rusă. mercur. pe teritoriul Orheiului Vechi . Orhei). XVI se afla situat pe Răut.Orãºtíe Óregon [´œrig¬n] municipiu în România (jud. pe baza materialelor arheologice descoperite. un oraş medieval moldovenesc (sec. produse alimentare. doc. la 48 km N de Chişinău. de blănărie. Izvorăşte din Podişul Guyanelor şi se varsă în Oceanul Atlantic. Suprafa a: 254. A fost centru de inut (sec. textile. sticlărie. XIV–XVI). pielărie şi încăl ăminte. sfeclă de zahăr. Distrus de tătari în sec.2 mii km 2. Construc ii de maşiniunelte. Oriól Orizába .: 5748 m. Şcoli. la ărmul Oceanului Pacific. în 1224. Păduri extinse. XIV–XV). tripolie. epoca de bronz). Muzee. XV–XVI. ovine). 320 mii loc. Muzeu. situat pe rîul Oka . Lungime: 2 750 km. încăl ăminte. tipografie unde s-a tipărit Palia de la Orăştie (1582). Institu ii de învă ămînt superior. stat în N-V SUA. oraş în Federa ia Rusă. siderurgie. situat pe valea rîului Grădişte . alimentară. Expl. Fondat ca cetate în 1566. O elării. pe fluviul Ural . unelte agricole. XIV). În prezent pe teritoriul vechiului Orhei se efectuează cercetări ştiin ifice şi lucrări de restaurare. Orinóco fluviu în America de Sud.

fabrici textile şi alimentare. Muzee. Relief muntos. arhipelag britanic în Oceanul Atlantic. 695 mii loc. 166 mii loc. în conurba ie). la S de Paris. Mehedin i). orz. produse alimentare. Academie de ştiin e.7 mil. Suprafa a: 3.: 71 m. situat pe malul drept al rîului Drava . alimentare. regiune în Republica Georgia (Gruzia). Monumente arhitectonice în stil baroc. Sta iuni balneoclimaterice. (6 mil. oraş în România (jud. situat pe malul lacului de acumulare Por ile de Fier I . textile. Sta iune de cercetări geografice. capitala Norvegiei. Universitate. Regiúnea Autonómă ~. Capitala: Vladikavkaz . etnografic). min. Creşterea animalelor (ovine). Muzee (de artă. textile şi alimentare. Climă temperat-continentală. Import de materii prime. Industrie dezvoltată: construc ii de maşini (nave. Monumente valoroase: catedrală (sec. XIII–XVIII). Suprafa a: 800 mii km 2.6 mii loc. Strîmtoarea ~. Construc ii de maşini. Aeroport. Vestigii romane. Orléans Ormúz (Hormúz) órºova Ósaka Osétia de Nord Osétia de Sud Ósijek ['osijek] Óslo [´uslu] oraş în Croa ia. castel (sec. de transport). Teatre. 2. Culturi agricole: cereale (grîu. biserici (sec. aparataj electrotehnic). Universitate. Industrie uşoară. fabrici de confec ii şi de produse alimentare. Mare centru economic şi cultural. porumb). situat în S insulei Honshû . electrotehnică. Universitate. uzine mecanice. Nod de comunica ii. Relief muntos. Aeroport. fabrici de produse chimice.: hinvali . utilaj energetic. Creşterea animalelor. loc. Suprafa a: 975 km2. construc ii de maşini (utilaje tehnologice). Nod feroviar. XV).: 56 km. Muzee. XIV–XV). legume. Monumente. Teatre. fortărea ă (sec. Palatul regal (sec. Popula ia: 20 mii loc. Export de maşini. al naviga iei. prelucrarea metalelor. Construc ii şi repara ii navale. Cetate medievală. Universitate. construc ii de maşini (navale. republică în S-V Federa iei Ruse. Centru adm. A existat ca aşezare daco-romană Dierna . Oraş vechi. confec ii. XII). XIX). la vărsarea rîului Lo în fiordul Oslo . 16 mii loc. situată în S-E ării. fabrici de produse alimentare. Turism. produse textile şi alimentare. oraş în Japonia. Centru industrial şi comercial. Cuprinde cca 90 de insule. Lungime: 150 km. prelucrarea lemnului. Popula ia: 655 mii loc. Rezerva ie naturală. Pomicultură. Expl.9 mii km 2. Port. Uneşte golful Oman cu Golful Persic . esătorie de bumbac. Pescuit. República ~. Climă temperat-continentală. Teatre. Industrie diversificată: metalurgia neferoaselor. Academie.Órkney Insulele Orkney . Monumente de arhitectură: biserică (sec. cunoscut cu numele Naniwa . Climă temperat-oceanică. XV–XVI). . Denumirea istorică Alania . miniere (neferoase) şi forestiere. Ad. Port la Dunăre. fabrici de produse alimentare. loc. casa Janna d’Arc. strîmtoare între peninsula Arabia şi ărmul sudic al Iranului. Popula ia: 99. [orle´¾] oraş în partea centrală a Fran ei. 108 mii loc. la N de Sco ia. produse chimice. siderurgie. Construc ii de maşini agricole. Sporturi de iarnă. Muzee. sfeclă de zahăr. port la Oceanul Pacific (golful Osaka ). Viticultură. textile. case memoriale. materiale de construc ii. Lă ime min. pe Loara.

Industrie mecanică. pe fluviul Tamisa . Centrul unei regiuni carbonifere şi siderurgice. XII). textilă. Lauren iu . poligrafică. situată pe rîul Ottava . produse chimice şi alimentare) şi cultural. Izvorăşte din apropierea lacului Albert . afluent pe stînga al fluviului Sf. [´oksf¬d] oraş în Marea Britanie (Anglia). Navigabil par ial (650 km). Meşteşugărit. 442 mii loc. min. alimentară. XII–XVI). a materialelor de construc ii. Industria lemnului. Universitate. la Montreal. rîu în Canada. Pescuit intens. oraş în Republica Burkina Faso. oraş în Cehia (Moravia de Nord). 69 mii loc. afluent pe dreapta al fluviului Zair (Congo ). Lungime: 105 km. Iriga ii. situat pe Oder (Odra). Hidrocentrale. alimentare. medie: 4282 m. Industrie constructoare de maşini (automobile). Turism. Biblioteci. Muzee. textile. chimică. Ad. prelucrarea metalelor. alimentară. constructoare de maşini. Navigabil. Aeroport. textilă. Lă ime: 75 km. Colegii.2 mil. Este străbătut de puternici curen i oceanici. Monumente istorice. situat la N-V de Londra. Antarctida la S. care uneşte Marea Adriatică cu Marea Ionică. Capitala statului din 1867. la poalele Mun ilor Cantabrici . textilă. poligrafie. Fondat în 1800. Teatre. rîu în Africa Ecuatorială. max. XIV–XV). Par ial navigabil. Muzee. mănăstire (sec. celulozei şi a hîrtiei. biserici (sec. separă Republica Democrată Congo de Republica Centrafricană şi apoi de Republica Populară Congo. 315 mii loc. metalurgică. Industrie extractivă (cărbune). Comunică printr-un canal cu lacul Ontario . capitala ării. Ad. Lungime: 652 km. Port pescăresc la Marea Nordului. Importante căi de naviga ie. Turism. Muzee. Izvorăşte din Alpii vestici şi se varsă în Marea Adriatică printr-o deltă întinsă. fluviu în N Italiei. Nod de comunica ii. Ad. 333 mii loc. alimentară. America la E şi Asia şi Australia la V. oraş în N Spaniei (Asturia). Óttawa Ouagadougou [waga´dugu] Oubángui [ub´¾gi] Oviédo Óxford Pacífic Pad (Po) . Adesea provoacă mari inunda ii. Suprafa a: 165. delimitat de peninsulele Alaska şi Ciukotsk la N. alimentară. cu Oceanul Atlantic prin strîmtoarea Drake. cocsochimică. fabrici de hîrtie. iar cu Oceanul Indian prin mările Arhipelagului Malaez şi zona oceanică de la S de Tasmania. strîmtoare între Italia şi Peninsula Balcanică. Catedrală gotică (sec. construc ii de maşini (autovehicule. Institu ii financiare. 203 mii loc. Universitate (din 1608). Oraş din 1267. Metalurgie. cel mai întins şi mai adînc ocean de pe glob. Sta iune balneoclimaterică.: 11 034 m. Muzee. Lungime: 1 160 km. km2. Centru industrial (construc ii şi repara ii navale. 120 mii loc. Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. aparataj electrotehnic). Comunică cu Oceanul Arctic prin strîmtoarea Bering. XII). Universitate (sec. Lungime: 1 120 km.: 567 m. Oceánul ~. Centru religios. XV–XVIII). capitala federală a Canadei (Ontario). Universită i.Osténde Óstrava Otránto Óttawa oraş în Belgia (Flandra de Vest). Aeroport. Aeroport.

Suprafa a: 803. nichel. República ~. República Islámică ~. chimică. or Págo Págo Pakistán Palánca Paláu comună în Republica Moldova (rn. situată pe malul drept al Nistrului. Industrie constructoare de maşini şi utilaje agricole. produse manufacturiere. trestie de zahăr. combustibili. iută. Se extrage bauxită. capelă (sec. Aici a existat o străveche fortifica ie de pămînt. Căi rutiere: 64 km. textilă. între Iran. mărfuri de larg consum. Popula ia: 15 mii loc. alimentară. dintre care cea mai mare este Babelthuap . stat în Asia de Sud. cromit. ramifica iile mun ilor Himalaia şi Hindukush (în N şi N-V). Pescuit intens. 2 084 m). bovine. Centru comercial şi cultural. XV–XVI a fost reconstruită din piatră şi utlizată de localnici ca cetate. oraş în insula Tutuila (arhipelagul Samoa din partea centrală a Oceanului Pacific). Industrie extractivă. . cea mai populată însă fiind Coror (8 km2. textilă. Suprafa a: 487 km 2. Capitala: Coror . Suprafa a: 498 km2. nuci de cocos. XIII–XVI). al teritoriului Samoa Americană. legume. loc. curmali) şi pentru consum intern (grîu. engleza. cînepă. Expl. ovine. în apropiere de ărmul Mării Adriatice. de produc ie a cimentului. la V de Vene ia. energetică (hidrocentrala Tarbela. arhipelag în V Oceanului Pacific. centrul adm. Suprafa a: 14 mii km2. Creşterea extensivă a animalelor pentru carne şi lapte (porcine. Universitate (din 1222). stat insular în Oceanul Pacific. Popula ia: 147. situat la ărmul Mării Arabiei. Limba oficială: urdu. 11 mii loc. 1545). cupru. chimică. situat la nord de Australia. Se extrage bauxită. Admis în ONU la 15 decembrie 1994. caprine). Turism dezvoltat. Vegeta ie de stepă şi deşert. Industrie de prelucrare a produselor agricole. Aeroport interna ional. Se practică artizanatul. energetică. Culturi de orez. arbori de pîine. Relieful reprezintă zone fizicogeo-grafice şi naturale diverse: Cîmpia Indului (în E şi S-E). păşuni. Turism. una dintre cele mai mari din lume). Muzee.94 mii km2. fosfa i. Faună bogată în partea de nord. Resurse bogate de petrol şi cărbuni. care în sec. Paláu (Beláu) Paláuan insulă în S-V arhipelagului Filipine .8 mil. sare. cu păduri montane în N. mango. produse alimentare. Capitala: Islamabad.Pádova oraş în N Italiei (Veneto). Relief muntos (alt. Organizat în 4 provincii şi 2 unită i administrative federale. Limbi oficiale: palauana. format de cca 100 de insule. Importă echipamente industriale şi de transport. bata i. max. Popula ia: 20 mii loc. de petrol. a hîrtiei. XIV). Climă tropicală uscată.). Păduri tropicale. Pe terenuri irigate (75% din suprafa a pămînturilor lucrate) se cultivă plante comerciale (bumbac. Exportă materii prime agricole. de prelucrare a metalelor. Grădină botanică (cea mai veche din Europa. XIII–XVI). Afgha-nistan şi India. textilă. catedrală (sec. 225 mii loc. Climă ecuatorială. Se cultivă manioc. 11 mii loc. Economie bazată pe agricultură. alimentară. Monumente arhitectonice: biserică (sec. Culturi: cocotieri. a lemnului. Vegeta ie: păduri. Cuprinde cca 300 insule vulcanice şi coraligene. Podişul Belucistanului (în V şi S-V). Ştefan-Vodă).

situat în insula Mallorca . construc ii de maşini. mangan. XV). 732 mii loc. cuprinzînd şi numeroase insule din apropierea ărmurilor. crom. În trecut – provincie romană. Alt. max. legume. porumb. reprezentat în V de Cordilierii Veraguas (alt. pescuit.6 km2. trestie de zahăr. Zăcăminte: aur. produse alimentare. 309 mii loc. IX–X). Ghe ari.5 mii km2. avari. pe teritoriul Ungariei. port la Marea Tireniană. Păduri tropicale. arbori de cacao şi de cafea. Şantiere navale. XIV). Karakorum. Aeroport. slavi (sec. Planta ii mari de bananieri. Suprafa a: 12. fructe. regiune istorică în Orientul Apropiat. XII–XIII).). Hr. comercial şi balneoclimateric. palate (sec. min. 1829 m). República ~. limitată de Marea Mediterană la V. specii de plante de stepă şi de semideşert. Universitate. Suprafa a: 2. Se mai cultivă orez. Construit în anii 1904–1914. Turism. agricultură.: Iloilo . mijloace de transport. I î. Ramuri economice: opera ii bancare. Popula ia: 1. catedrală (sec. Vegeta ie: păduri tropicale umede (peste 50% din teritoriu) şi de savană. Serbiei şi Muntenegru şi României.Palérmo oraş în Italia. Administrată de SUA. Cunoscută din milen. stat în America Centrală. locuită de triburile ilirice şi celtice. max. Marea Caraibilor. Suprafa a: 76 mii km2. întreprinderi ale industriei uşoare. palate (sec. Naviga ie de canal (87 [pa´nai] insulă în V arhipelagului Filipine . Hr. Hr. loc. loc.: 7719 m (vf. situat pe istmul Panamá . IV–III î. Ad.6 mil. combustibili. Exportă produse petroliere. Cîmpía Panónică . unguri (sec. Columbia şi Oceanul Pacific. devenind în cele din urmă nucleul statului feudal maghiar. Căi ferate: 354 km. Centru industrial. port la Marea Mediterană. între mun ii Hindukush. Climă subecuatorială umedă. Capitala: Panamá City . Şantiere navale. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. cocotieri. 3478 m). banane. canal pe teritoriul statului Panamá. Este divizat în 9 provincii şi 3 dis-tricte. Popula ie rară. China. de cîmpie joasă litorală. cîmpie pe cursul mijlociu al Dunării. Popula ia: 2. servicii în transportul de tranzit prin canalul Panamá . – I d. Afghanistan). XVII). XII.91 mil. cupru. Palestína Palma de Mallorca Palmýra Pamír Panamá Panamá Panáy Panónia . a petrolului importat. crevete. Aeroport interna ional. cafea. a lemnului. Lă ime: 91–300 m. Prin hotărîrea ONU din 1947 s-a convenit să se creeze pe acest teritoriu două state: Israel şi Iordania. Liban la N. Universitate. Climă continentală rece şi foarte aridă. Monumente de valoare: biserici (sec. cacao. Muzee. este ocupată apoi de huni. situat pe coasta nordică a Siciliei . Kongur Tagh ). care leagă Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. XV–XVIII). tutun. Creşterea animalelor este slab dezvoltată. Relief muntos.6 km. Muzee. Culturi: orez. Rafinării de petrol. IV–VIII). Romanizată (sec. insulă coraligenă în partea centrală a Oceanului Pacific. Vegeta ie: păşuni alpine. Limba oficială: spaniola. între Costa Rica. boboase. turism. Monumente: biserică (sec. Fără popula ie.: 12. zahăr. iar în S-E de Cordilierii Chioco (alt. Lungime: 79. Căi rutiere: 10146 km. la S-V de arhipelagul Hawaii . Deşertul Sirie la E şi Marea Moartă la S. Relief muntos. Importă produse industriale. podiş muntos în Asia Centrală. Kunlun şi Altai (Tadjikistan. Centru turistic şi balneoclimateric.5 m. Encluze. trestie de zahăr. [´palma de ma´ljorka] oraş în Spania. cînepă de Manila. Oraş pr.

Este divizat în 17 departamente şi un district al capitalei.4 mil. arbori de cafea. beril. mai cu seamă. columbit.: Joâo Pessoa . 79 mii loc. Par ial navigabil. tutun. brăzdat de afluen ii fluviului Paraná . cobalt. Planta ii de cocotieri. învecinat cu Bolivia. Teritoriul ării cuprinde două regiuni geografice separate de fluviul Paraguay : partea de V reprezintă o cîmpie înaltă ( Chaco ). Admis în ONU la 10 octombrie 1975. Limba oficială: engleza. bumbac. produse de larg consum.25 mil. cu pu ină vegeta ie. trestie de zahăr. în cuprinsul Cîmpiei Amazonului. Se cresc animale (bovine. oraş situat în N insulei Tahiti . Importă maşini şi utilaje industriale. cafea.: Belém . Exportă cupru. Vegeta ie: păduri pe aproximativ 2/3 din teritoriul ării. ovine). Pápua-Nóua Guinée Pará Paraguáy Paraguáy stat în N Braziliei. Suprafa a: 56. Creşterea animalelor (bovine. forestieră. al Polineziei Franceze.3 mii loc. Creşterea animalelor. zinc. copră. Bougainville ). orez. porumb. ovine.8 mii km2. porumb. Se cultivă orez. ceai. uraniu. afluent pe dreapta al fluviului Paraná . Centru adm.37 mii km2. Centru adm. Limbi oficiale: spaniola. loc. Suprafa a: 462. Industrie extractivă. Climă tropicală cu precipita ii abundente în E şi mai uscată în V. Pădurile tropicale ocupă 51% din teritoriu. trestie de zahăr. de cauciuc. centrul adm. 680 m). partea de E constă dintr-o cîmpie joasă. bumbac. Căi rutiere: 19736 km. loc. Economia ării este bazată pe agricultură. VI î. situat în partea de E a insulei Noua Guinee şi pe mai multe insule vulcanice din apropiere. Popula ia: 5. bumbac. străbătută de fluviul Paraguay . Export de cafea. Culturi: trestie de zahăr. Se cresc bovine. precum şi în insulele vulcanice ale Pacificului. cu păduri ecuatoriale. 4694 m). crom. Popula ia: 3. wolfram. Brazilia şi Argentina. cărbune. Lungime: 2500 km. caprine. rîu în Brazilia şi Paraguay. Suprafa a: 406. Zăcăminte: minereuri de cupru. forestieră. manioc. Suprafa a: 1. km 2. República ~. exploatări forestiere şi comer . banane. Se cultivă trestie de zahăr. Industrie extractivă (petrol. stat insular în Oceanul Pacific. Azi Kerci . orez. porcine. În partea de S a insulei Noua Guinee se extind cîmpii mlăştinoase. grîu. Popula ia: 5. arbori de cauciuc. alimentară. petrol. inclusiv pe două din arhipelagul Solomon (Buka . Turism. caolin. de cacao. . prelucrătoare de materii prime agricole. de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole (zahăr Paraíba stat în N-E Braziliei.7 mil. cauciuc. arahide. loc. Capitala: Port Moresby . bumbac şi soia (locul 1 în lume). argint. Este divizat în 20 de provincii şi un district al capitalei. energetică (două mari hidrocentrale. citrice. Bogate resurse de subsol: cupru. cacao. manioc. una dintre ele Itaipú fiind cea mai mare din lume. Pescuit intens. Port. mangan. cacao. max. Vînătoare. copră. tutun şi. oraş în Federa ia Rusă. Bază aeronavală.Panticapaíon Papeéte fostă colonie grecească pe ărmul nordic al Mării Negre. Capitala: Asunción . nichel.75 mii km 2. guarani. întemeiată de milesieni în sec. ovine). la ărmul Oceanului Atlantic. autovehicule. Pescuit. trestie de zahăr. 12 600 MW). tutun. Industrie extractivă (minereu de fier). stat în America de Sud. Relief muntos în cea mai mare parte a insulei principale (alt. sisal. max. Hr. Izvorăşte din N Podişului Brazilian. Climă ecuatorială. energetică. aur. ghips).7 mil. şi un podiş deluros (alt. Popula ia: 5. Pescuit de perle.

18 mil. fabrici alimentare (zahăr. Păşuni alpine. stepe. coloran i. rom).: 24–64 m. Universitate. chimică (mase plastice. de bijuterii şi de articole de lux.5 mii km2.). 2519 m (vf. fluviu în America de Sud. arbori de cafea. strîmtoare între Fran a şi Marea Britanie. Prelucrarea lemnului. tractoare. comercial şi cultural al ării. Muzee. străbate S Braziliei. medicamente. Vegeta ie: păduri tropicale. Naviga ie intensă. Localitatea a luat fiin ă în preajma unei cetă i celtice (parisi ) în antichitate. Aşezare etruscă şi romană. biserici (sec. port pe fluviul Sena . palate. Popula ie rară. Alt. chimică. de confec ii. A fost denumit după exploratorul polar englez William Parry (1790–1855). Lungime: 185 km. Se formează prin unirea rîurilor Paranaiba şi Rio Grande . Monumente: catedrale (sec. al reg. Suprafa a: 100 mii km2. palate (sec.Paramáribo Paraná oraş în Republica Surinam. curge apoi pe teritoriul Argentinei şi se varsă în Oceanul Atlantic prin estuarul La Plata . Popula ia: 8. Centru adm. Parnás Párry Pas de Calais [pa d¬ ka´le] . produse cosmetice etc. de servicii în transport şi turism. Creşterea animalelor (bovine. manioc. XVI–XVII). Se cultivă cereale (grîu. rom etc. Centru comercial (pentru bauxită. Relief de podiş. care l-a descoperit în anul 1818. loc. cafea. Par ial navigabil. Cel mai mare centru economic. Climă montană cu precipita ii abundente. orez. aparataj electronic. în apropiere de confluen a cu Marna . Muzee. (9. diamante. capitala ării. zahăr. Expl. constructoare de maşini. poligrafică. porcine).: 2 457 m. 152 mii loc. Academii. Universită i. XII–XIII). max. forestiere. stat în S Braziliei. 2. 175 mii loc. Universitate. Biblioteci. soia. Turism. maşini de precizie etc. Muzee. pe partea stîngă a fluviului Paraná (cursul mijlociu). masiv muntos în S-E Greciei. de parfumuri. loc. Zăcăminte bogate în aur. Industrie dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile. Parcuri şi grădini.32 mil.: Curitiba . loc.). cacao. XV–XVI). avioane. biserici gotice (sec. Île-deFrance . a cimentului şi sticlei. alimentară. XII). Industrie petrolieră. Era considerat de vechii greci drept reşedin ă a Muzelor şi loc sacru al poe ilor. masiv muntos în Carpa ii Meridionali (România). în conurba ie). oraş în N-E Italiei. argint. trestie de zahăr. marchează o por iune a grani ei dintre Paraguay şi Argentina. porumb). păduri de conifere şi fag. arhipelag în Arctica canadiană. Ad. bumbac. Aerodromuri. textilă. XVI). de prelucrare a lemnului. Parîngul Mare sau Mîndra ). mănăstire. max. alimentară. afluent pe dreapta al Padului . Paraná París capitala Fran ei. Lă ime min. Monumente: catedrală romano-ca-tolică (sec. Suprafa a: 199. Port. Observator astronomic. Institu ii financiar-bancare.).75 mil. Parîng Párma Mún ii Par´îngului . uneşte Marea Mînecii cu Marea Nordului. Lungime: 4 700 km. centrul adm.: 29 km. Climă arctică. lemn. Alt. situat pe rîul Parma . fasole. Aeroport. Relief muntos şi deluros.

petrol. ceasuri. situată între Marea Egee şi Marea Ionică. Institu ii de învă ămînt superior. Creşterea vitelor (ovine). Alt. de cărbuni. prelucrarea petrolului şi a lemnului. Fondat în 1681. Fabrici de produse chimice. Mecanică. Acoperi i cu păduri în mare parte. Relief muntos. cărbune. Climă mediteraneană. Acoperită cu ghe ari. materiale de construc ie. max. Industrie puternic dezvoltată. 555 mii loc. Iaşi). Popula ia: 600 mii loc. de prelucrare a lemnului. electrotehnică şi electronică. Voievozi (1664). Perm oraş în Federa ia Rusă. piane. Grădină botanică. compresoare. At. Centru adm. Predeal). alimentară. mun i în S-V Germaniei. max. Pescuit. Nod de comunica ii. Universitate. Suprafa a bazinului: 322 mii km2. petrol. Castélul ~. Turism. Álpii ~. avînd direc ia de la V la E. Importante resurse energetice. Navigabil. Expl. Chile). aşezare dacă şi castru roman. Popula ia: 11. Lungime: 1 809 km. Teatre. masiv muntos la grani a dintre Germania şi Cehia. produse chimice şi alimentare. Feldberg ). Creşterea animalelor. culme muntoasă situată în N-V Mun ilor Apuseni (România). Construc ii de maşini. extremitatea sudică a Peninsulei Balcanice. măslini. biciclete. metalurgie. XVII). Produce motoare.: 1 495 m (vf.4 mii km 2. max.88 mil. Alt. alimentare. Produc ie de cereale. cu ieşire largă la Oceanul Atlantic. Izvorăşte din Uralul de N şi se varsă în marea Barents printr-o deltă. regiune în S Americii de Sud (Argentina. gaze naturale. Relief predominant muntos. A fost reşedin ă de vară a familiei regale române. prin rîurile Brigach şi Brege . situat pe valea Siretului . situată între Rio Colorado şi Rio Negro la N şi strîmtoarea Magellan la S. hîrtie. loc.: Harrisburg . în 1419. peninsulă în S Greciei. În 1940-1957 s-a numit Molotov . Lungime: 80 km.: 1457 m. mobilă. alimentare. Legumicultură. Repara ii de locomotive şi vagoane. stat în N-E SUA. chimică. Alt. Monumente istorice şi arhitectonice: biserica Sf. medicamente. Alt. situat pe rîul Kama . max. Pãdúrea Boémiei Pãdúrea Cráiului Pãdúrea Neágrã Pecióra Pelendáva Péleº Peloponés Penníni Pennsylvánia Pénza oraş în Federa ia Rusă. castel în stil renascentist în România (or. Pomicultură. citrice. Muzeu. fabrici textile. Industrie constructoare de maşini.04 mil. Suprafa a: 117.: 1 004 m. pe teritoriul Italiei şi Elve iei. fluviu în N-E păr ii europene a Federa iei Ruse. casa memorială “Mihail Sadoveanu“.Paºcáni Patagónia municipiu în România (jud.: 4 634 m. Turism. . Bogate zăcăminte de bauxită. de confec ii. Turism. Suprafa a: 22. electrotehnică. Climă temperată aridă. Alt. Construc ii de maşini. max. Suprafa a: 785 mii km2.2 mii km2. Mún ii ~.: 2 404 m. Culturi agricole: cereale. textilă. conacul Cantacuzino (sec. doc. Muzee. energetică. Craiova (România). cu cîmpii litorale înguste în zona golfurilor. De aici izvorăşte fluviul Dunărea . textile. 46 mii loc. Astăzi muzeu. Peşteri. situat pe rîul Sura . culme muntoasă în Alpii de vest. loc. Fondat în 1760. situate în antichitate pe locul actualului mun. 1. Zăcăminte: minereuri de fier. maşini de calculat. Fondat ca cetate în 1663. vi ă de vie.

Muzee. XIII–XVI). loc. Brazilia. Rafinării de petrol. chimică. fabrici textile şi alimentare. 1. Industrie constructoare de maşini (aeronautice. 1. situat la coasta vestică a Oceanului Pacific. Meşteşugărit. în apropiere de lacul Trasimene .: 25–104 m. Muzee. ce reprezintă platouri înalte (punas). Ad. situat pe rîul Salt . loc. capitala Cambodgiei. loc. situată pe valea fluviului Tedongan . Academie de ştiin e. Muzee. Siderurgie. piemontul andin La Montaña (2/3 din teritoriu). 6768 m. Capitala: Lima. Muzee. Între anii 1790–1800 a fost capitala SUA. Aeroport. cu alt. capitala Coreii de Nord. Cerro de Huascaran.Pérsic Perú Gólful ~. Mari exploatări de argi Perúgia oraş în Italia. XIV). farmaceutică. Activitate artizanală. alimentară. VI–VII. situată pe fluviul Mekong . centrul adm. Muzeu de artă khmeră. XII. financiar. alimentară. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Turism. stat în V Americii de Sud. Valoroase monumente medievale şi renascentiste: biserici (sec.15 mil. Sta iune climaterică de iarnă. deasupra cărora se înal ă creste paralele cu vîrfuri ce depăşesc 6 000 m (alt. aşezare dacă. la grani a cu Bolivia. Limbi oficiale: spaniola. [fil¬´delfj¬] oraş în E SUA (Pennsylvania]. Monumente istorice şi arhitectonice. la N de Roma. mai mari de 4 000 m. Bolivia şi Chile. Galerie na ională. loc. Port. vf. quecha.64 mil.85 mil. se află cel mai mare lac din America de Sud – Titicaca. Port fluvio-maritim. Suprafa a: 1. Centru industrial. Industrie constructoare de maşini (electrotehnică). Universitate. Turism. În extremitatea de S. al regiunii Umbria . Relief variat: în V o cîmpie îngustă de coastă cu peisaj deşertic. Activitate comercială.23 mil. Institu ii financiare şi comerciale. (2. navale. fabrici de produse textile şi alimentare. în conurba ie). Pesháwar Petrodáva Phenián Philadélphia Phnóm-Penh [´phnom´pen] Phoenix [´fiiniks] . În 1776 aici a fost proclamată independen a SUA. deşertică şi semideşertică. o vastă cîmpie aluvială la obîr şia fluviului Amazon. Teatre. [pe´¿aaw¬r] oraş în N Pakistanului. Lă ime: 180–230 km. Columbia. Organizat în 12 departamente şi o provincie constitu ională. comercial şi turistic. 994 mii loc. al statului Arizona. 2. în centru lan urile muntoase ale Anzilor (Sierra). textilă. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.3 mil. República ~. Palatul Comunal (sec. Vegeta ie ecuatorială.285 mil. golf în N-V Oceanului Indian. Societă i şi institu ii ştiin ifice şi artistice. Prelucrarea bumbacului şi a mătăsii. în zona oraşului Piatra-Neam de astăzi. oraş în SUA. tropicală aridă în regiunile de coastă. Universită i (sec. Economie dominată de industria minieră şi agricultură. 985 mii loc. Vestigii etrusce şi romane. între Ecuador. Universitate. Universitate. km2. Moschee (1630). Vechi centru comercial. aymará. X–XVI). Monumente istorice şi arhitectonice. Lungime: 926 km. max. desparte peninsula Arabia de Iran. Climă ecuatorială în cîmpiile din E. situat pe rîul Delaware . de automobile). poligrafică. localizată în N Moldovei (Româ-nia). textilă. 149 mii loc. loc. construc ii de maşini (aparataj electronic). Popula ia: 28. centrul adm.

135 mii loc. max. 170 mii loc. Iu.: 2 239 m (vf. Alpinism. Institu ii de învă ămînt. mun i în V Greciei. Izvoare minerale (mai cu seamă în N). Casa memorială "M. Casa memorială "C.: Amiens . care datează din sec. Lungime: 798 km. loc. textile. masiv muntos în E Carpa ilor Meridionali (România). Muzee.Hogaş". Alt. Turnul-clopotni ă (1499). Alt. XI–XII). biserică (sec. cobalt. oraş în S Greciei. farmaceutică. export de mărfuri industriale şi alimentare.Piatigórsk Piátra Cráiului oraş în Federa ia Rusă (reg. situat pe rîul Missouri . Monumente arhitectonice. România). Hr. a materialelor de construc ii. Se cresc animale pentru carne şi lapte. marmură. 128 mii loc. Stavropol). Păduri conifere. Nicoreşti. Nod feroviar. între golful Biskaya şi Marea Mediterană .4 mii km 2. clădiri vechi. Turism. Alt. 105 mii loc. alimentară. Monumente de arhitectură: Turnul înclinat (sec. sticlărie. în conurba ia Atenei. Zăcăminte: minereuri de fier. textilă. Industrie constructoare de maşini (utilaj agricol). de prelucrare a lemnului (cherestea. Lungime: 435 km. oraş în Italia (Toscana). Teatru. vîrf în Mun ii Rodnei (România). al statului Dakota de Sud. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Mare centru industrial şi comercial: construc ii navale.: 3 404 m. Centru comercial. situată pe Siret. Lă ime: 50 km. Turism. Vestigii geto-dacice. Alt. situat pe valea Bistri ei . [´pi¬r] oraş în SUA.8 mil. Ioan (sec. Muzee. situat pe rîul Arno. Se cultivă cereale. Este cel mai important port al ării. mobilă). Muzeu. textilă. pe ărmul Mării Egee (golful Egina ). identificată cu aşezarea întărită de la Poiana (com.: 2 303 m. centrul adm. 13 mii loc. por elanului şi ceramicii. max. reşedin a jud. Metalurgie. Industrie constructoare de maşini (aeronave). Oraş pr. construc ii de maşini. sfeclă de zahăr. Neam . alimentară. Monumente: biserica Sf. Rezerva ie ştiin ifică. Muzeu. a celulozei şi hîrtiei. la grani a dintre Fran a şi Spania. IV–II î. Lermontov". Vegeta ie: păduri. fabrici de produse textile şi alimentare. păşuni alpine. Gala i. max. sticlă). sistem muntos în S-V Europei. nichel. chimică. municipiu în România. Suprafa a: 19. Formează cumpăna de ape dintre Marea Egee şi Marea Ionică. Universitate (1338–1343). Sta ie meteorologică de altitudine. fabrici chimice. Domul (sec. Nod feroviar. Climă montană temperată. mangan. a. bauxită. XIV) ş.: 2 650 m. XI–XIV). Institu ii de învă ămînt superior. alimentare. Popula ia: 1. La Om ). Piátra-Neamþ Picardía Piérre Pietrósul Pind Piréu Pirinéi Piroboridáva Písa [´piisa] . provincie în N Fran ei. jud. Mún ii ~. a sticlei. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. floristică şi faunistică (capre negre). cartofi. Sta iune balneoclimaterică. produc ia materialelor de construc ii (ciment. Turism. aşezare geto-dacă. XV). Mún ii Píndului .

la 22 km S de Gagra . al jud. Monumente de arhitectură. 375 mii loc. Aeroport. Universitate. al jud. alimentară. a sticlei şi ceramicii. grup de insule în S Oceanului Pacific. Curtea Voievodală (în ruine. Stăpînită de Petru Muşat (sec. Centrală atomoelectrică. Vestigii dacice şi vechi româneşti. vestigii greceşti. situată în N interfluviului bugonistrean. de încăl ăminte. electrotehnică. Celelalte insule sînt nelocuite. la S-V de Praga. Monumente istorice şi arhitectonice. a. de fibre şi esături de bumbac. 186 mii loc. centrul adm.4 km 2. localitate de tip urban în Republica Georgia (Abhazia). doc. Climă tropicală. Industrie constructoare de maşini (“škoda“. Tîrg interna ional de mostre. Biblioteci. alimentară. Universită i. În anii 1949–1992 s-a numit Titograd . în jurul cetă ii Halici. doc. Teatru. Universitate. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt. 120 mii loc. XV). Muzee. Monumente istorice: ruinele unei cetă i antice şi bazilici bizantine. aceasta avînd suprafa a de cca 4. utilaj industrial şi minier). Aeroport. sta iune balneoclimaterică pe ărmul Mării Negre. constructoare de maşini. Industrie siderurgică. chimică. I. 2. Centru industrial şi cultural. siderurgică. XVII). loc. de pielărie şi hîrtie. regiune istorică în V Ucrainei. Rezerva ie naturală de pini. XVI–XVII). Caragiale ş. XVIII). Turism. fabrici de mobilă. Piþúnda Ploiéºti Plóvdiv Plze² [plzeñ] oraş în V Cehiei. At. Turciei (sec. Monumente arhi-tectonice: biserici (sec. Vestigii tracice şi romane. municipiu în România. a sticlei. în 1503. centrul adm. Industrie de prelucrare a petrolului şi lemnului. Muzee. Monumente: moschee (sec. oraş în partea de S a Bulgariei. constructoare de maşini. maşini textile). Aeroport. Descoperit în 1767 de navigatorul Robert Pitcairn. Muzee. X. capitala Republicii Muntenegru. statuile lui Mihai Viteazul. L. A apar inut Polo-niei (sec. chimică. situat pe valea Argeşului . 12 mii loc. situat în S-V statului Pennsylvania. XV). Pitéºti Píttsburgh [´pitsb¬rg] oraş în SUA. sec. fabrici textile şi alimentare (conserve de legume). XIV). Institu ii de învă ămînt superior. iar partea de E Rusiei (din 1793). situat pe fluviul Mari a . clădiri vechi. clădiri vechi. 254 mii loc. Monumente: biserici (sec. Denumit după cea mai mare insulă Pitcairn . Pocúþia Pódgorica [´podgoritsa] Podólia . At. Monumente arhitectonice (sec. municipiu în România. Institute de învă ă-mînt superior. 175 mii loc. Suprafa a: 37.Pítcairn [´pitke¬n] Ínsulele ~. locomotive electrice. Nod de comunica ii. Teatru. Grădină zoologică. Prelucrarea tutunului. în sec. textile.5 km2 şi o popula ie de numai 60–70 loc. alimentare. XV–XVIII). alimentară (bere). Construc ii de maşini (utilaj electrotehnic. port pe canalul Ohio . prelucrarea tutunului.25 mil. Argeş. Prahova. partea de V Prusiei (1772). textilă. restituită Poloniei în 1436. Muzeu regional. situat în Cîmpia Ploieştiului. case vechi. oraş în Serbia şi Muntenegru. Institu ii de cercetări ştiin ifice. construc ii de automobile (Dacia ). de produse alimentare. Nod de comunica ii. Teatru. În 1945 a fost încorporată în componen a Ucrainei. Muzee. regiune istorică în V Ucrainei. XVI–XVII). fabrici de cherestea. Metalurgie.

încăl ăminte. Suprafa a: 4 mii km 2. Slovacia. ovine). maşini de cusut).: Papeete . cu zone montane în S (Sude i. Germania şi Marea Baltică. construc ii de maşini (acumulatoare. instrumente muzicale. conserve de peşte). catolici. La Poltava. Relief muntos. loc în apropiere de municipiul Vaslui (România). Muzee. bazată pe industrie şi agricultură. stat în N Europei Centrale. europeni. mormoni). Braşov). Creşterea animalelor (bovine. produse chimice. bata i. Centru adm. maşini agricole. Metalurgie. textile şi alimentare. Administrat de Fran a. Samoa.7 mil. cabane. sare. Recoltarea perlelor negre. Cehia. asiatici. petrol. zahăr. grup de arhipelaguri ( Hawaii. Suprafa a: 312 685 km2. Capitala: Varşovia. situat pe rîul Pahra . Popula ia: 227 mii loc. Vegeta ie de păduri montane (pini). materiale de construc ii (ciment). Cocotieri. orientată spre cea de pia ă. drenată de fluviul Vistula şi afluen ii săi. locul 2 pe glob ca producător). Hoteluri. Pescuit. situată la poalele masivului Postăvarul . inclusiv 3 de tip urban. Lituania. trestie de zahăr. Muzeu. Insule vulcanice şi coraligene. 320 mii loc. situat pe rîul Vorskla . bumbac. alimentară (ulei de cocos. sta iune climaterică în România (jud.) şi insule dispersate în partea centrală a Oceanului Pacific. Teatre. Creştinism (protestan i. Aeroport. por elanuri. carne. Constuc ii de maşini. condusă de Carol al XII-lea. sulf (1/5 din rezervele mondiale. Tonga ş. la 1 030 m alt. pe teritoriul de astăzi al Germaniei şi Poloniei. Sporturi de iarnă. gaze naturale. Belarus. Petru I a ob inut o mare victorie asupra armatei suedeze. Economie dinamică. în 1709. Institu ii de învă ămînt superior. Pomeránia . Turism. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 210 mii loc. a. În ascen Poltáva oraş în Ucraina. Limba oficială: poloneza. citrice. Polinezieni. manioc. Este dezvoltată industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime miniere. Se extrag cărbuni (locul 5 pe glob la lignit şi 7 la huilă). Industrie textilă. loc. Popula ia: 38. vile. Turism. regiune istorică între Vistula şi Marea Baltică. format de peste 150 de insule (din 5 arhipelaguri). Relief predominant de cîmpie relativ plană. 2499 m) şi de podişuri în N-V. Vegeta ie bogată şi variată. teritoriu insular în partea central-sudică a oceanului Pacific. pajişti alpine. sticlărie.Podólsk oraş în Federa ia Rusă. Climă ecuatorială şi tropicală oceanică. rezerva ii naturale. situat între Rusia. alt. Zone ocrotite: parcuri na ionale. Carpa i. Divizat în 16 voievodate. unde în 1475 Ştefan cel Mare a repurtat o strălucită victorie asupra armatei turceşti conduse de Soliman-Paşa. bananieri. la S-V de Harkov. Climă tropicală. Pescuit. colinar şi de cîmpie. arbori de pîine. Căi rutiere: 792 km. Climă temperată de tranzi ie de la oceanică la continentală. max. Ucraina. Pódul Înált Poiána-Braºóv Polinézia Polinézia Francézã Polónia República ~. Cocotieri. metale neferoase (mai ales argint – locul 1 pe continent şi cupru – locul 2).

Industrie metalurgică. împreună cu Herculanum şi Stabiae . cafea. Industrie metalurgică. Mún ii ~. Universitate. Universitate. Universitate. construc ii navale. 160 mii loc. a fost acoperit de lavă. Fondat în 1749. cacao. temple. Lă ime: 130 km. Port la Marea Caraibilor. Centru comercial (export de cauciuc.2 mil. 1. artizanat. Port la Marea Caraibilor. Centru industrial (prelucrarea lemnului). Fondat de romani în 138 d. Muzeu. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Turism. de prelucrare a petrolului. alimentară. port pe fluviul Columbia . Se extrag polimetale. Industrie petrochimică. Aeroport. 384 mii loc. (1.: 3 937 m. Metalurgia aluminiului. Turism. hîrtie). copra). cafea. Sta iune balneară. capitala statului Papua-Noua Guinee. 180 mii loc. Universitate. port la Marea Mediterană. al statului Rio Grande do Sul. Vegeta ie montană. Aeroport. lemn de esen e pre ioase) şi cultural. textilă. rom. Aeroport. şantiere navale. În 79 î. chimică. fabrici textile. cacao. Aeroport. oraş în S-E Braziliei. port la Oceanul Atlantic. oraş în Marea Britanie. Aeroport. statui. [´poo(r)t ¬v´spejn] capitala statului Trinidad–Tobago. ulei de palmier. 220 mii loc.1 mil. 185 mii loc. în conurba ie). Alt.Hr. capitala statului Mauritius. oraş situat în S-E insulei Noua Guinee. Centru comercial pentru vinurile de Porto. bazilică. XII–XIII). Muzee. Export de copra. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.Pompéii oraş antic în apropiere de Napoli (Italia). Rafinării de petrol. Universitate. oraş în N-V Portugaliei. situată pe ărmul vestic al insulei Haiti. 440 mii loc. în timpul unei erup ii violente a vulcanului Vezuviu. Grădină botanică. a hîrtiei. port la Oceanul Indian. terme. textilă. 195 mii loc.1 mil. [porto´pres] capitala statului Haiti. Aeroport. oraş în N-E Egiptului. capitala Republicii Benin. constructoare de maşini (navale). palat episcopal în stil baroc. bumbac. Aeroport. Póntici Port-au-Prince Pórtland [´poo(r)tl¬nd] Port Louis [´poo(r)t´luuis] Port Móresby [´poo(r)t ´moo(r)zbi] Pórto [´portu] Pôrto Alégre [´portu ¬´legri] Pórto-Nóvo Port of Spain Port Saíd Pórtsmouth [´poo(r)tsm¬q] . port la Marea Mînecii. şantiere navale. cauciucului şi lemnului. în lungul coastei de S a Mării Negre. loc. obiecte de artă decorativă etc. Muzee. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. alimentară. Aeroport. situat pe fluviul Douro. Sta iuni balneare. În urma săpăturilor arheologice au fost scoase la suprafa ă ruinele unor edificii (amfiteatru. Teatre. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Construc ii de avioane. Hr. Export de zahăr. centrul adm. max. comercial (export de zahăr. electronică. Universitate. 1. 337 mii loc. constructoare de maşini. la golful cu acelaşi nume. Lungime: 1000 km. Mare port de tranzit. lan muntos în partea asiatică a Turciei. loc. situată în N-V insulei Trinidad . oraş în N-V SUA (Oregon). fabrici de produse chimice şi alimentare. de confec ii. Muzee. alimentare. de prelucrare a lemnului. loc. locuin e). mobilă. cărbune. port la Oceanul Atlantic. arahide. prelucrarea lemnului (cherestea.

păşuni naturale (16%). fabrici de confec ii. vagoane). pe rîul Havel . Industrie constructoare de maşini (locomotive. Dispune de zăcăminte de wolfram. istoric şi cultural. Altitudinile joase de litoral au favorizat scurgerea în Atlantic a marilor fluvii ce pornesc din Spania: Douro. XVIII). maşini agricole). Monumente arhitectonice: Domul (sec. Importantă bază turistică. Este divizat în 22 districte (18 continentale şi 4 insulare) şi 2 reg. Limba oficială: portugheza. Lungime: 459 km. port la Oceanul Pacific. Teatre. Muzee. Universitate. al arhipelagului Falkland .3 mil. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în golful Chesapeake (Oceanul Atlantic) printr-un estuar. Nod rutier şi port fluvial. Palatul de Marmură ş. situat între Spania şi Oceanul Atlantic. Repara ii navale. culme muntoasă în S-V Carpa ilor Occidentali. material rulant. Important centru industrial: metalurgie. Noul Palat (1763). Comer extern. Serra de Marăo . Alt.1 mil. Postăvarul ). Suprafa a: 92 389 km2. poligrafie. Portugália República Portughéză . (vf. situat pe insula Efate (Vaté ). Vechea reşedin ă a regilor Prusiei. Vegeta ie: păduri de stejar şi de pin (28% din teritoriu). textilă. Ritmuri de dezvoltare accentuată în metalurgia neferoaselor şi rafin Port Víla capitala Republicii Vanuatu. Cuprinde şi arhipelagurile insulelor Azore şi Madeira . 1991 m). ară industrial-agra-ră în rapidă dezvoltare. aur. zinc. Popula ia: 10. stat în Europa Occidentală. autonome. staniu. Guadiana . construc ii de maşini (motoare. Muzee. cabane. uraniu. cărbuni. Mai este cunoscut şi cu denumirea Cristianul Mare . XVI). Monumente: castel (sec. alimentară (conserve). centrul adm. pîrtii de schi). de produse chimice. farmaceutice şi alimentare. max. Arhipelagurile atlantice sînt de origine vulcanică. primăria (sec. Capitala: Lisabona . ulei de balenă. 20 mii loc. Navigabil. XV–XVII). prelucrarea cauciucului. Serra de Caramulo . Export de lînă. ocupînd S-V Penisulei Iberice. teleferic. Sporturi de iarnă (hoteluri. . 590 mii loc. pirite. strunguri. Postãvárul Potómac Pótsdam Póznañ [´poznañ] oraş în S-V Poloniei. max. fluviu în N-E SUA. chimică. 1. Aeroport. caolin. Palatul reziden ial. Climă temperat-oceanică. loc. 143 mii loc. Aeroport. făcînd parte din grupul Mun ilor Bîrsei (România). În S predomină podişurile şi cîmpiile relativ accidentate. biserici (în stil gotic şi baroc).: 1 799 m. a. Turism. fiindu-le caracteristice erup ii frecvente. Centru industrial. Port fluvial. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Platourile constituie forma principală de relief al ării. Tejo. electrotehnică. oraş în Germania. în special pe insulele Azore .Port Stánley [´poo(r)t´stænli] oraş în insula Falkland . întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. loc. situat la S-V de Berlin. situat pe rîul Warta . poligrafică. La N de Tejo se desfăşoară lan urile muntoase paralele Serra da Estrela (alt. argint.

2 mil. catedrală (sec. chimică. bazilică (sec. Zăcăminte: petrol. constructoare de maşini (automobile. în 1805. situată între insulele Somerset şi Victoria . catedrală romano-gotică (sec. Operă. situat la trecătoarea Predeal . Suprafa a: 4. Pia ă agricolă. Nelocuită. XIII–XV). Aeroport. Monumente: mănăstiri. oraş în România (jud. XIV). Ploieşti . [´wejlz] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Sta iune climaterică. teritoriu insular în Oceanul Indian. XIII). Produc ie de cereale. Centru adm. Casa Domnească a lui Matei Basarab (1641. Turism. Suprafa a: 47 km2. edificii vechi. A fost capitala Cehoslovaciei în anii 1919–1992. loc. Industrie textilă. Reşedin ă a ducilor de Boemia (1061–1140). Universitate (1348). Export de produse tropicale (citrice. a produselor de meşteşugărit (ceramică) şi alimentare. poligrafică. oraş în Italia (Toscana). 65 mii loc. Suprafa a: 35. Mănăstirea Predeal . alimentară. Viticultură. a materialelor de construc ii. în bazinul superior al rîului Prahova . doc. Relief de mun i. Industrie de prelucrare a petrolului şi a lemnului. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Industrie dezvoltată: siderurgică. Păduri. Muzee. Relief muntos. aparataj electrotehnic). feroviar. Teatre. constructoare de maşini (asamblare de automobile. biserică (sec.). alimentară. 1. Teatre.6 mii km2. Administrat de Africa de Sud. Institu ii de cercetări ştiin ifice. La V de insulă se află polul magnetic al Terrei. oraş în Serbia şi Muntenegru. Lipsit de popula ie permanentă. XV) ş. Sta iuni climaterice. Universitate. Muzeu geologic. textilă. At. Climă aspră subpolară. situată la N-E de Capul Bunei Speran e . Biserică (sec. Galerie na ională. a cimentului şi sticlei. aerian). reprezentat de insula cu acelaşi nume (din apele antarctice). Numeroase monumente: Domul (sec. Studiouri cinematografice. Institu ii de învă ămînt mediu şi superior: universită i la Ploieşti şi Vălenii de Munte. Monumente: castel (sec. Práhova jude în partea central-sudică a României. muzee memoriale. capitala adm. lignit. Sporturi de iarnă.a. statui. Fondat în 1855. biserică (1703). ghips. Nod interna ional de comunica ii (rutier. textilă. port în insula Săo Tiago . centrul adm. XIII). textilă. X). al regiunii autonome Kosovo . 7 mii loc.Prága capitala Republicii Cehia. alimentară. Popula ia: 870 mii loc. Pescuit intens. 825 mii loc.7 mii km2. Industrie siderurgică. utilaj minier. sare. Castelul Peleş (Sinaia). Práia Práto Predeál Pretória Prínþul de Wales Prínþul Édward Príština . gaze naturale. Creşterea animalelor. situată în partea de S a ării. situată în partea centrală a ării. pe rîul Vltava . Braşov). 250 mii loc. poligrafică. palate. Academie de ştiin e. capitala Republicii Capul Verde. pe cumpăna de ape între bazinele rîurilor Prahova şi Timiş. coline şi cîmpie. constructoare de maşini (utilaj petrolier). Turism. la N-V de Floren a.: mun. electrotehnică şi radioelectronică. petrochimică şi chimică. cafea etc. 166 mii loc. aparate de precizie). XIX). utilaje. Punct de tranzit în naviga ia transatlantică. Breb). Pomicultură. a Republicii Africa de Sud. podul Carol.

Relief muntos şi de cîmpie litorală. construc ii de maşini. textilă. Universită i. meşteşugărit (obiecte din piele. de produse alimentare. Mănăstírea ~. Denumirea antică: Pyretus . situat pe rîul Velikaia . alimentară. Dolhasca). At. A fost locuită de foceeni (sec. pe teritoriul jud. Suprafa a: 9 mii km2. care s-a desprins în 1525 din componen a fostelor posesiuni ale Ordinului teutonic. Pútna Pútna rîu în România. Creoli (majoritatea). Suceava (com. Vegeta ie tropicală silvică. Culturi agricole: trestie de zahăr. liguri. Lungime: 144 km. Izvorăşte de sub vîrful Lăcău (Mun ii Vrancei). Marchează grani a dintre România. alimentară. industrie electronică. Ctitorie a domnului Petru Rareş (1530). com. Climă tropicală oceanică. Universitate (1764). produc ie de bijuterii. A fost desfiin at în 1947. 180 mii loc. XVI–XVII). Creştinism (catolici). doc. Putna). Turism. sticlărie. Turism. [pu´eebla] oraş în Mexic. citrice. Pe valea Prutului se află lacul de acumulare Stînca–Cos-teşti . Căi rutiere: 22 588 km. Monumente: catedrală (sec. fabrici textile. Muzeu de manuscrise. 1. Prima ctitorie a domnului Ştefan cel Mare. Centru industrial şi comercial. situat între Vistula şi Niemen. broderii şi obiecte de cult. Ucraina şi Republica Moldova. oraş în Federa ia Rusă. Căi ferate: 96 km.: San Juan . În 1918 a devenit stat-membru al Republicii Germane. ceramică). Hr. loc. Muzee. ceasuri). argintărie. afluent pe dreapta al Siretului. Centru adm. mănăstire în România. ananas. Teatru. Industrie de prelucrare a petrolului. Vrancea. Rafinării de petrol. Din 1481 apar ine Fran ei. situat în S podişului Mexican. Centre piscicole. . Muzee. de 1600 m) şi se varsă în Dunăre la 15 km E de Gala i (România). în jud. Biserică construită în anii 1466–1469. mănăstire în România. Monumente medievale. 210 mii loc. [pro´vããs] regiune istorică în S-E Fran ei. oraş în N-E SUA. chimică. apoi ocupată de romani şi transformată în provincie romană. Probota. loc. capitala statului Puebla. fluviu. port la Oceanul Atlantic. Centru industrial: metalurgie. mulatri. al statului Rhode Island. Lungime: 967 km. Popula ia: 3. afluent pe stînga al Dunării. materiale de construc ii. constructoare de maşini (maşini-unelte. numele vechiului stat în Germania de Nord. albi. biserici în stil baroc (sec. Mormîntul lui Petru Rareş (1546). Administrat de SUA. de confec ii.83 mil. fabrici de ciment. centrul adm. negri. cel i. Suceava (s. reprezentat de insula omonimă şi de alte insule mai mici din cadrul arhipelagului Antilele Mari (Marea Caraibilor). Institu ii de învă ămînt. cu capitala Berlin . Academie teologică (1759–1779). legume. de produse textile (bumbac) şi alimentare. în jud. Sisteme de iriga ie. Provence Providénce [prov¬´d¬ns] Prúsia Prut Pskov Puébla Puérto Ríco Uniúnea ~. Construc ii de automobile. orez. banane. A fost constituit în 1618 prin unirea mărcii de Brandenburg cu ducatul Prusiei. electrotehnică. Aeroport. în 903. VI î. Vame de frontiere. petrochimică.13 mil. teritoriu insular în America Centrală. de prelucrare a pielei. Izvorăşte din N mun ilor Carpa i (la alt.). XVII–XVIII). în N-V Cîmpiei Ruse.Próbota Mănăstírea ~.

Artizanat. Lungime: 400 km.66 mil. Centru comercial. Monumente istorice (sec. prelucrarea lemnului. Export de cereale şi lemn. Izvorăşte din Alpii Stiriei . Pescuit intens. mijloace de transport. Capitala: Doha . Státul ~. alimentare.: 88 km. capitala Ecuadorului. Muzee. cu oaze rare în zona de litoral. Industrie petrolieră şi chimică. Centru industrial (textile. Meşteşugărit. Popula ia: 793 mii loc. produse chimice şi alimentare). Universită i. situat în insula Luzon . Monumente istorice din timpul domina iei spaniole. 1. alimentare. stat în Asia. situat pe ărmul estuarului Sf. cocotieri). Lungime: 186 km. piscicolă. oraş în S-E Canadei. peninsulă în partea de S-V a Golfului Persic. meşteşugărit.4 mii km2. avînd un relief de podişuri joase calcaroase şi de cîmpii deşertice. Industrie constructoare de maşini (inclusiv şantiere navale). 1. Fabrici textile. Suprafa a: 11. Universitate. ghips. porumb. Căi rutiere: 1 [kéna] oraş în Egipt. Mari exploatări de petrol şi gaze naturale (după rezerve situîndu-se pe locul 5 pe glob). Observator astronomic. Mai dezvoltat este sectorul zootehnic. A fost capitala Republicii Filipine (1948–1976). Izvorăşte din E mun ilor Anzii Columbieni. rîu în Europa Centrală. Ecuador. confec ii. între Emiratele Arabe Unite. oraş în Filipine. Qéna Qingdáo [tsih´dau] Québec [engl. Suprafa a: 11 437 km 2. 1. Se practică recoltarea perlelor. curmale. afluent pe dreapta al Dunării. Muzee. Navigabil în cursul inferior. precum şi de cărbune. Importă materii prime şi semifabricate. Perú şi Brazilia. Vegeta ie săracă (curmali. păsări). loc. perle. loc. oraş situat în mun ii Anzi. port la Marea Galbenă. 180 mii loc. Limba oficială: araba. Sta iune balneară. construc ii navale. Exportă petrol şi produse petroliere. Expl. afluent pe stînga al Amazonului. oraş în V Pakistanului. al provinciei cu acelaşi nume. Este divizat în 9 municipalită i. XVII–XIX). fabrici textile. At. Relief predominant de cîmpie (cu dune). pe teritoriul statelor Columbia. fr. singura crescătorie de gazele din lume). Monumente arhitectonice (sec. porcine. produse alimentare. 140 mii loc. de prelucrare a cauciucului. textilă. specializat în creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. chimice şi de produse alimentare. cocos. fabrici de hîrtie.Putumáyo Qátar Qátar rîu în America de Sud. 286 mii loc. maşini şi utilaje. loc. de fosforite (în apropiere). Se cultivă curmali. peşte.12 mil. X. la 2 890 m alt. XVIII). al provinciei Belucistan . Teatre. Navigabil în cursul inferior. ovine. Lă ime max. textile. mei. alimentară. Centru industrial: metalurgie. gaze naturale. Crescătorii de gazele ( oryx . pe teritoriul Austriei şi Ungariei. Universitate. sulfuri. Teritoriul ării cuprinde peninsula cu acelaşi nume din Golful Persic .5 mil. situat pe fluviul Nil . Turism. doc. Lungime: 1580 km.: ke´bek] Quétta ['kweetaa] Quezon City Quito [keson´siti] [´kito] Raab (Rába) . Lauren iu . centrul adm. textilă. Prelucrarea metalelor. pescuitul în golf. în sec. Centrul cultural al canadienilor de limbă franceză. Universită i. centrul adm. chimică (fabrici de chibrituri). Institu ii de cercetări marine. Tranzit de mărfuri. prelucrătoare a produc iei agricole. de pielărie. Arabia Saudită şi Golful Persic.: kwi'bek. situat în E peninsulei Arabia. Climă tropicală aridă. oraş în E Chinei.

oraş în N-E Bulgariei. alimentare) şi comercial. textilă. Fabrici de carton. Tursim. fabrici de prelucrare a tutunului. a materialelor de construc ii. Ucraina). cărbuni. de pielărie şi încăl ăminte. Aeroport interna ional. XVIII. Construc ii de maşini. argint). Capitala: Jaipur . în Pacificul de Sud.2 mii km 2. centrul adm. fabrici de sticlărie şi por elanuri. Centru minier (cupru). Muzee. 522 mii loc. Turism. la E de Tel Aviv-(Jaffa). alimentară. Creşterea animalelor. chimică. port la Oceanul Atlantic.2 mii loc. plumb. Universitate. Turism. de produse alimentare. Biserica Naşterea Maicii Domunlui . loc. IV–III î. al statului Carolina de Nord. max. alimentară. trestie de zahăr. oraş în Israel. oraş în V Ucrainei. Monument al naturii: Pietrele Doamnei . cea mai mare insulă în arhipelagul Cook .: 1 651 m (vf. Centru industrial (radiotehnică. textilă. oraş în S-E SUA. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Industrie chimică. Turism. chiliile şi încăperile auxiliare au fost construite în prima jumătate a sec. centrul adm.Rabát capitala Marocului. Rarău ). 237 mii loc. Suprafa a: 342. XIX. Vestigii arheologice: aşezări tripoliene. Muzee. situat în apropiere de ărmul Mării Adriatice. 52 mii loc. Universitate. 194 mii loc. Popula ia: 9. cuprins între văile Moldovei şi Bistri ei. Planta ii de bananieri. Fondat în 1150. de confec ii. Răciula (rn. chimice. bizantine ş. Călăraşi). zinc. citrice. 17 mii loc. Culturi agricole: cereale. bumbac. Sta iune balneară. Sta iune climaterică. situat pe rîul Tisa . Izvorăşte la S de localitatea Serbiceni (reg. oraş în partea centrală a statului Chile.1 km2. 120 mii loc. rîu în Republica Moldova. Hr. Monumente. aşezămînt monastic în Republica Moldova. Monumente arabe (sec. afluent pe stînga al Prutului. Universită i. Numeroase monumente romane. a. Racov´ãþ Ráhov Rajasthán [rad…es´than] Raleigh [´rooli] Ramát Gan Rancágua Rar´ãu Rarotónga Ráºcov Ravénna Rázgrad Rãciúla . comună în Republica Moldova (UATSN). masiv muntos în Carpa ii Orientali (România).). Datează din sec. situat pe teritoriul com.29 mil. Lungime: 68 km. în conurba ie). Prelucrarea metalelor. alimentare. al reg. textilă. Popula ia: 44 mil. de produse farmaceutice. Alt. Mănăstírea ~. 136 mii loc. fabrici textile. Cernău i. Moschee (1614). XVI–XVIII). al districtului omonim. Turism. Aeroport interna ional. Păşuni întinse în zona alpină. cocotieri. oraş în N Italiei (Emilia-Romagna). XII–XIV). Aeroport. Sta iune meteorologică de altitudine. Centru adm. Muzee. XVII şi reconstruită în 1742–1740. Fost tîrg şi centru vamal la trecerea peste Nistru (sec. (1. Prelucrarea metalelor. stat în N-V Indiei. Libertador . Institu ii de învă ământ. construită în stil baroc est-euro-pean în sec. Suprafa a: 67. Rezerva ia forestieră şi ştiin ifică Slătioara . de confec ii. loc. Arhiepiscopie. Caetan . textile. Catedrala romano-catolică Sf.: Avarua . Industrie extractivă (petrol. la S-E de oraşul Ruse . Turism. Industrie constructoare de maşini şi aparataj electrotehnic. alimentară. Prelucrarea lemnului. centrul adm.Muzee. sta iuni paleontologice. grădişte getică (sec.

Academie. 185 mii loc. port pe Aisne-Marna . XVII–XVIII). alimentară. de-a lungul coastelor canadiene. textilă. şampanie). textile. lîngă Războieni. Relief muntos (alt. situat pe valea rîului Oka . loc. miniere (cărbuni. Popula ia: 17 mil. Centru adm. afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . Suprafa a: 10. aparatură electronică). clădiri vechi (sec. la Ustia (rn. utilaj pentru automobile. rîu în Republica Moldova. port la Oceanul Atlantic. fabrici de ciment. fluvial. automobile. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. Industrie siderurgică. la Valea Albă. Universitate. Expl. 535 mii loc. În 1476. Suprafa a: 34. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Expl. Nod de comunica ii (feroviar. oraş în Federa ia Rusă. Teatre. doc. Produc ie de cereale. Vechi centru de vinifica ie (vinuri. Donduşeni). animator al vie ii publice din Basarabia. prelucrarea petrolului. ctitorită de marele voievod. fabrici de produse chimice. max. Suceava). textile. publicist. 1202 m). Muzee. pierdută de Ştefan cel Mare. una dintre cele mai vechi localită i din Basarabia. afluent pe dreapta al Nistrului. Neam ). În memoria celor căzu i în luptă aici a fost ridicată (1496) o biserică. În timpul apelor mari se desparte în două bra e: Atchafalaya şi Old River . maşini-unelte. rutier). Numeroase monumente arhitectonice. comună în România (jud. Construc ii de maşini (aeronautice. Centru industrial (construc ii de maşini. Ioan Pelivan (1876–1954). Centru viticol şi de vinifica ie. artizanat. Muzeu etnografic. Iriga ii. Relief predominant de cîmpie. Universitate. oraş în N-E Fran ei. minereuri de fier şi neferoase). alimentare). arhipelag în Oceanul Pacific. pomicultură. At. membru al Academiei Române (1919). XVIII–XIX).Rãdãúþi oraş în N-E României (jud. land în V Germaniei. maşini de calcul. fabrici de produse textile şi alimentare. Lungime: 1 640 km. Turism. Rediul Mare (rn. în conurba ie. forestiere şi de cărbuni. Termocentrală. situat pe rîul Topli a . Navigabil pe cursul inferior (560 km). Sta iuni termale. Rãut Rãzboiéni Rãzéni Reazán Recífe [re´siife] oraş în N-E Braziliei. Institu ii de învă ămînt superior. Aici s-au născut Ion Incule (1884–1940). Izvorăşte la S-E de com. rîu în S SUA. mici întreprinderi industriale (confec ii. Turism.9 mil. Insulele ~. 32. Lacuri de acumulare. automobile. în 1484/1485. 2. Legumicultură. primul preşedinte al Sfatului ării. Biserica Sf. aparate electrotehnice). Ialoveni). Monumente arhitectonice (sec. Dubăsari). comună în Republica Moldova (rn. în provincia istorică Champagne. chimică.5 mii loc. biserici (sec.3 mii km 2. Creşterea animalelor (bovine. Prelucrarea lemnului (mobilă). om politic. Nicolae (1359–1365).5 mii loc. Muzee. Red Ríver [red´riv¬ (r)] Regina Charlotte Reims [´rees] Renánia de NordWestfália . Popula ia: 2. Lungime: 286 km. produse alimentare).1 mii km2. XVII–XVIII). Hidrocentrale.: Düsseldorf . om politic. Pescuit. în bazinul Ruhr . aparataj electric). alimentare. Mari zăcăminte de cărbuni. constructoare de maşini (nave. XVII). ovine). a avut loc o bătălie a oştirilor moldoveneşti cu turcii. chimice. loc. Aeroport.

mirodenii). 30 mii loc. Suprafa a: 19. a. Muzee. Muzee. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). ovine). Vegeta ie: păduri tropicale. Creşterea animalelor (bovine. oraş în S-V ării. Expl. tutun. al jud. chimică. alimentară. Turism. XVI. oraş în Republica Moldova. Port fluvial. Centru adm. Reni Réºiþa Retezát Réunion Réykjavik [´reikjaviik] capitala Islandei. la 101 km N de Chişinău. 122 mii loc. Se cultivă cereale (secară. Centru adm. Capitală din 1944. a pielei (încăl ăminte). al raionului cu acelaşi nume. constructoare de maşini (turbine. produse alimentare. alimentară (vin.8 mii km2. Peleaga ). 917 mii loc. situat pe malul stîng al Dunării . ovăz). rom. Fabrici de ciment. masiv în V Carpa ilor Meridionali. Neiges (3069 m). întreprinderi industriale (ciment. tutun. Pescuit. 2 500 m (vf. Aeroport. utilaj petrolier. Industrie constructoare de maşini.Renánia-Palatinát land în S-V Germaniei. port la Oceanul Atlantic. Popula ia: 3. păduri de conifere şi de fag. Altitudini: 2 509 m (vf. centrul adm. textilă. Expl. doc. Suprafa a: 2512 km2. de calcare. At. porumb. XVI–XVIII). situat pe rîul Bîrzava . Căi rutiere: 2 710 km. oraş în Ucraina (reg. arbori de cafea. caprele negre. manioc. Saint-André. la V de lacul Cahul . Zănoaga ş. 15 mii loc. Parc na ional. Industria tutunului. Vegeta ie: păşuni alpine. Mún ii ~. Relief muntos şi de cîmpie litorală. Lacuri glaciare (Bucura. îndeosebi conserve de peşte). de prelucrare a lemnului. Universitate. Păpuşa ). chimică. Muzee.: Saint-Denis. în 1470. Popula ia: 685 mii loc. Tăul Negru. Faună: zimbrul. vanilie. Repara ii navale. 2 484 m (vf. material rulant). Termocentrală. o el. Fondat în 874. Caraş-Severin . pomi fructiferi. produse alimen-tare). Retezat ) ş.8 mil. Le Tampon. Industrie siderurgică (fontă. calcare). loc. Administrat de Fran a. At. minereu de fier. reşedin ă a raionului Rezina. Industrie prelucrătoare de produc ie agricolă (zahăr. Turism. Se cultivă trestie de zahăr. zahăr). capitala statului Virginia. plante aromate. 97 mii loc. Important nod orohidrografic. Odesa). Centru bancar şi comercial.). încăl ăminte. Piscuri: Fournaise (2 366 m). textile. centrul adm. Transporturi auto. Şantiere navale. Universită i. situat pe malul drept al Nistrului. sfeclă de zahăr. municipiu în România. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. legume. alimentară. miniere (huilă. [reju´njõ] teritoriu dependent reprezentat de o insulă de origine vulcanică din componen a arhipelagului Mascarene (Oceanul Indian). în sec. chimică. textile. Institu ii de învă ămînt superior. Rezína Ríchmond [´rit¿m¬nd] oraş în E SUA. Teatre. în conurba ie. Industrii (confec ii. textilă. Alte oraşe: Le Port. . Saint-Pierre. savane. laminate).: Mainz . Monumente arhitectonice (sec. Climă tropicală maritimă. situat pe rîul James. Este unul din vechile oraşe ale Moldovei. doc. a. Relief în cea mai mare parte muntos.

a lemnului. Centru financiar interna ional.5 km2. produc ie de hîrtie. 5. textile şi alimentare. palate. Mare centru industrial: prelucrarea metalelor. golf la Mării Baltice. loc. oraş în S-E Braziliei. Nisa. catedrală (sec. produse alimentare. Izvorăşte din Anzi şi se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. XIV–XVII). Ríga Rijéka Rin Río de Janéiro Río Gránde fluviu în America de Nord. rîu în America de Sud. Valoroase monumente vechi: castel. max. produse chimice. Ronul. textile. Por iunea franceză se mai numeşte şi Coasta de Azur . Centru industrial: şantiere navale. Lungime: 2300 km. fluviu în V Europei. Suprafa a: 18 mii km 2. aparataj electronic şi electrotehnic etc.: 64 m. Turism. minereu de fier. Cascade. 918 mii loc. Universitate. Río Négro Río Négro Ríþa Riviéra [ri´vjeera] . lac în vestul Caucazului. Sta iune balneară (celebra plajă Copacabana ). Muzee. Vegeta ie abundentă (măslini. capitala statului Rio de Janeiro. Vestigii romane. Lungime: 1 000 km. Sta iune balneară. clădiri. iar cea italiană include Riviera di Ponente şi Riviera de Levante . Industrie constructoare de maşini (maşini de transport.: 116 m. 167 mii loc. XIII). Grădină botanică. oraş în Croa ia. Import de petrol şi produse petroliere. la 950 m alt. construc ii de maşini.). Marna. Între anii 1889 şi 1960 a fost capitala Braziliei. Muzee. pe teritoriul Argentinei (Patagonia). Celebre sta iuni balneoclimaterice (Cannes. mangan. în conurba ie). cuprinsă între oraşele Cannes (Fran a) şi Spezia (Italia). primărie (sec. max. bumbac. Export de cafea. Germaniei şi Olandei. port la Oceanul Atlantic. XIV). Monumente arhitectonice (mănăstire. Pe teritoriul Columbiei se numeşte Guainia .7 mil. pe teritoriul statelor Columbia şi Brazilia. carne. Monumente: catedrală (sec. port pe fluviul Daugava . petrochimie. (11 mil.). Teatre. denumire a unei păr i a litoralului Mării Mediterane. alimentară. Elba . Imperia etc. Aeroport.Ríga capitala Letoniei. biserici. Este legat prin canale cu Dunărea. în apropiere de vărsarea acestuia în Marea Baltică. Lungime: 3060 km. Izvorăşte din Alpii Lepontini (Elve ia) şi se varsă în Marea Nordului. biserici (sec. port la Marea Adriatică. de prelucrare a lemnului. palate). pe teritoriul Elve iei. vi ă de vie etc. Rapallo. Par ial navigabil (1000 km). XVI). Ad. Climă mediteraneană. Izvorăşte din Preanzii Columbieni. Turism. Aeroport. loc. afluent pe stînga al Amazonului.). Teatre. Hidrocentrale. iriga ii (în cursul inferior). chimică. Navigabil în aval de Presidio. a pielei. Hidrocentrale. Navigabil de la Basel în aval (886 km). Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în golful Mexic . citrice. pe teritoriul Georgiei (Abhazia). Lungime: 1 320 km. Suprafa a: 1. formînd pe un segment grani a dintre SUA şi Mexic. San Remo. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. C onstruc ii moderne. [´riu´negru] fluviu în America de Sud. Par ial navigabil. între Letonia şi Estonia. Turism. prelucrarea petrolului. Ad. Turism intens. Vechea denumire: Fiume . Cascade (în cursul superior). Academie de ştiin e. Fran ei.

păstrăvi. al jud. Centru piscicol. centrul adm. Vîlcea. At. At. motoare. Turism. doc. XVIII–XIX). de confec ii. Cunoscut din 1071 cu denumirea Ust-Şeksna . forestiere. [´rakf¬rd] oraş în partea centralnordică a SUA (Illinois). Muzeu. Centru industrial: construc ii de maşini (nave. doc. Biserici (sec. max. Institu ii de învă ămînt. alimentare. lîngă oraşul Rîbni a . de igarete. Teatre. cu precipita ii abundente. Faună bogată: cerbi. Mún ii Ródnei . Centru comercial. 255 mii loc. fabrici de confec ii şi produse alimentare. Rîbniþa Rîmnicul Sãrát Rîmnicu-Vîlcea Rîºcáni Rockford Ródna Rodópi . Industrie chimică. la N de Moscova. At. masiv muntos în Carpa ii Orientali (România). Hidrocentrală pe malul lacului de acumulare Rîbinsk . Alt. cocoşi-de-munte. Odesa. Climă montană. în 1602. Ucraina). Turism. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). de confec ii. păduri subalpine. de pielărie şi încăl ăminte. Industrii (metalurgică. vi ă de vie (pînă la alt. Institu ii de învă ămînt superior. municipiu în România. fabrici textile. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. Vestigii arheologice. cel mai mare oraş al ării. în 1657. Rezerva ie ştiin ifică. Şcerbakov (1946–1957). placaje. Pescuit. Centru pomicol şi viticol. textile. Muzee.: 2 303 m (vf. utilaje mecanice şi optice). 119 mii loc. furnire). Zăcăminte: minereuri de plumb. pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. loc.: 2 191 m (vf. pe fluviul Volga . XVII). în 1574. municipiu în România (jud. Culturi agricole: tutun. Andropov (1984–1989). Industrii: rafinării de petrol. Turism. Fondat în 1834. S-a mai numit: Rîbnaia Sloboda (1504–1779). situat pe rîul Copăceanca . Centru comercial. oraş în Federa ia Rusă. Rîbinsk Rîbniþa oraş în Republica Moldova. Izvorăşte la NV de localitatea Slobodka (reg. poligrafie.7 mil. 145 mii loc. Sta iune meteorologică de altitudine. la 166 km N-V de Chişinău. crom. prelucrarea lemnului (mobilă. de prelucrare a lemnului (mobilă.Riyádh [rij'aad] capitala Arabiei Saudite. Monumente arhitectonice (sec. textilă. în 1388. la confluen a cu rîul Rîbni a .ie: păşuni alpine (în E masivului). Mún ii ~. 43 mii loc. clădiri vechi). alimentară). Goljam Perelik ). Prelucrarea petrolului (uleiuri. Muzeu. 62 mii loc. strunguri). Monumente istorice şi arhitectonice (biserici. Pietrosul Mare ). de confec ii. de prelucrare a lemnului (mobilă). urşi. alimentară. petrochimie. Buzău). chibrituri). doc. parafine). Universitate. afluent pe stînga al Nistrului. Expl. a hîrtiei etc. masiv muntos în Peninsula Balcanică. alimentară. 2. Parcul Zăvoi . Teatru. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. Vegeta. situat pe malul stîng al Nistrului. Alt. oraş în Republica Moldova. situat pe valea Oltului . Lungime: 45 km. la 104 km N de Chişinău. 19 mii loc. doc. max. a cimentului. At. reşedin ă a raionului Rîşcani. zinc. Muzee. situat pe rîul Rîmnic . Aeroport. strunguri. chimică. 600–700 m). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.

În interiorul şi exteriorul Carpa ilor se disting mai multe zone colinare şi culmi deluroase: Podişul Someşean. construc ii de maşini. produc ie a materialelor de construc ii. Carpa ii Occidentali . distrus în mare parte în 1467 şi apoi refăcut de Ştefan cel Mare. Românía stat în S-E Europei. alimentare. Pietrosul). Climă mediteraneană. Partea centrală este ocupată de Podişul Transilvaniei . de confec ii. prelucrarea metalelor. case vechi. Mare centru politic. Podişul Transilvaniei. înconjurat de masivele muntoase ale Carpa ilor: Carpa ii Orientali (alt. în conurba ie. Hr. edificii vechi. terme. Valoroase monumente istorice şi arhitectonice: temple. Teritoriul ării este caracterizat prin diverse forme de relief şi zone naturale: mun i. radiotehnică. bovine). Edificat pe timpul domniei lui Roman I (1391–1394). panteon. max. loc. Creşterea animalelor (ovine. chiparos. Relief deluros.Ródos insulă grecească în Marea Egee. 2 307 m – vf.72 mil.). capitala Italiei şi centrul adm. Centru industrial: siderurgie (laminor de evi). Limba oficială: româna. Popula ia: 94 mii loc. Biblioteci. citrice. Curcubăta Mare ) şi Mun ii Poiana Ruscăi . textile şi confec ii. oraş situat pe cursul inferior al fluviului Tibru . loc. Dobrosloveni.4 mii km2. Universită i. inscrip ii ş.4 mii km 2. fabrici chimice. Carpa ii Meridionali (alt. Principalul oraş-port: Rodos . bazilici. Industrie cinematografică. Este divizat în 41 de jude e (şi municipiul Bucureşti). Aeroporturi. Popula ia: 22. textile. Academie de ştiin e. construc ii de maşini. terme. Podişul Moldovei. fondat pe locul vechii aşezări dacice Malva . II–III d. situată în apropierea ărmului Asiei Mici. Popula ia: 83 mii loc. La vărsarea sa în Marea Neagră. Muzee. Institu ii de învă ămînt. de Romulus şi Remus . tutun. produse alimentare. financiar şi cultural.Hr. Serbia şi Muntenegru şi Ungaria.4 mil. Suprafa a: 1. Este cea mai mare insulă din arhipelagul Sporadele de Sud . În sec. Podişul (cu mun ii) Dobrogei . Se cultivă cereale. Industrie dezvoltată şi diversificată: metalurgie. Róma Róman municipiu în România (jud. 1 848 m – vf. alcătui i din Mun ii Banatului şi Mun ii Apuseni (alt. 2 544 m – vf. Subcarpa ii Orientali şi Subcarpa ii Moldovei. Neam ). palate. a fost întemeiat în 753 î. un sector al marii Cîmpii Panonice . prelucrarea metalelor. max. stejar. Teatre. Dunărea form Rómula oraş roman (sec. iar în V Cîmpia de Vest . pielărie (încăl ăminte). vi ă de vie. podişuri. Monumente istorice şi arhitectonice (biserici. max. România). În S şi S-E se întinde Cîmpia Dunării . Bulgaria. arcuri de triumf. dealuri. statui etc. Moldoveanul ). Marea Neagră. Hr. 2. Muzee.). devine capitala Imperiului Roman. Vegeta ie: păduri de pin. Localizat pe teritoriul satului Reşca (com. cîmpii. măslini. devenit capitala provinciei Dacia Malvensis . a. al regiunii Lazio . Republica Moldova. Capitala: Bucureşti . hanul Vi i ). comercial. Vestigii antice. edificii publice. . Suprafa a: 238. cu cîmpii acumulative în lungul ărmurilor. caprine. situat la confluen a râului Moldova cu Siretul . Cuprinde şi oraşul-stat Vatican . Vestigii arheologice (temple. Potrivit legendei. Sta iuni balneoclimaterice. situat între Ucraina. Conservator (din 1570). I î.

Teatru. la 30 km de Marea Nordului. Aici voievodul. petroliere. 1 mil. Institu ii financiar-bancare. palate. Aeroport. Ad. Cuprinde sectoare din continent şi insula Ross. trădat de boieri. oastea condusă de Ioan-Vodă cel Viteaz a fost învinsă de otomani. Creşterea animalelor (cămile). Siderurgie. Cîmpie cu alt. Şantiere navale. construc ii navale. 3 277 m). teritoriu insular dependent în Antarctica. Izvorăşte din mun ii Alpi şi se varsă printr-o deltă în Marea Mediterană. max.5 mii loc. Vînătoare. prelucrarea petrolului. [rw´¾] oraş în N-V Fran ei (Normandia). construc ii de maşini (în special agricole). Loara . Şlefuirea diamantelor. Moselle. Port pentru mărfuri de tranzit. încăl ăminte. 16. max. 106 mii loc. a fost ucis de turci. Suprafa a: 960 mii km 2. veche localitate lîngă lacul Cahul (Republica Moldova).: 2 810 m. Expl. Cunoscut din sec. Climă tropicală. 730 000 km2. Culturi legumicole. Teatre. în afară de echipele sta iunilor antarctice de cercetări ştiin ifice. XIII–XVI). situat pe cursul inferior al Senei . 4 023 m) şi Terror (alt. Muzee. loc. 15.2 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (uleiuri vegetale). Expl. cu vulcanii activi Erebus (alt. Alt. pe teritoriul Elve iei şi Fran ei. XIV–XVII). Descoperită în 1841 de J. de faian ă şi de por elanuri. alimentare. Hidrocentrale. Vegeta ie de pustiu. electrotehnică. Guyana şi Venezuela. C. între 500 şi 1000 m. Lă ime: pînă la 500 km. mecanică. situat în delta Rinului. în insula Bornholm. Monumente arhitectonice. Relief muntos. confec ii. chimice. oraş în Federa ia Rusă. Viticultură. Lungime: cca 1 200 km. Vegeta ie extrem de săracă (muşchi. mare în Oceanul Pacific. rafinării de petrol. Ross. Suprafa a: 650 mii km2. Aeroport. mobilă.: r¬u´z¬u] Ross Ross Rostóv pe Don Roºcáni Rótterdam Rouen Roussillon [rusi´jõ] Rub al KhãlÆ . [´rœn¬] oraş în Danemarca. Administrat de Noua Zeelandă.Ron fluviu în V Europei. engl. Denumirea veche: Charlotte . V d. Climă aspră. Aeroport. capitala statului Dominica (arhipelagul Antilele Mici ). pustiu în S-E peninsulei Arabia . Navigabil. construc ii de maşini. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Turism. în America de Sud. Teatre. Mare trafic de mărfuri. oraş în S-V Olandei. Fără popula ie stabilă. Márea ~. provincie istorică în S Fran ei (Pirineii Orientali). la ărmul Antarcticii. Centru comercial. cetate etc. fabrici textile (cu vechi tradi ii). Turism. produse alimentare. la grani a dintre Brazilia.: 2 972 m. Este legat prin canale de Rin. Centru industrial: metalurgie. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime. Rønne Roráima Roseau [rou´zou. în 1574. unde. biserici (sec. acoperit de ghe ari. forestiere şi de minereu de fier. Universitate. Centru comercial şi industrial. Muzee. Aeroport. Hr. situat pe rîul Don . licheni). 590 mii loc. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Ceramică. cel mai înalt masiv din Podişul Guyanei . Aeroport. Celebre monumente de arhitectură: Catedrala Notre-Dame (sec. materiale de construc ii. Muzee. fabrici textile şi alimentare. Port fluvialmaritim.

constructoare de maşini. Denumirea veche: Rusciuc . Federa ia Rusă . Mari (Ioşkar-Ola).. Stanley ). 2 oraşe de rang federal (Moscova. textile. masiv muntos în E Africii. rafinării de petrol. marea Ohotsk. Este învecinată cu Belarus. China. Farfuria Turcească . feroviare. 6 inuturi. Aeroport. aşezări getice din sec. fabrici de pielărie. marea Kara. Vîlcea). XV. Cecenia (Groznîi). Centru comercial. Parcuri. mecanică. Are ieşire la Marea Baltică. . La alt. Tuva (Kîzîl). Altai (Gorno-Altaisk). doc. Alt. Karaceae-vo-Cerkesia (Cerkassk). VII–V şi IV–III î. în sec. Treime . Letonia. Ucraina şi Polonia. Estonia. maşini agricole). ale căror urme au fost descoperite la S de municipiul Drăgăşani din România (jud. Lituania.: 5 119 m (vf. Komi (Sîktîvkar). Institu ii de învă ământ. Marea Caspică şi Marea Neagră. reprezentînd o fortifica ie de pămînt inelară din sec. siderurgică. Complex de monumente arheologice: Grădiştea . marea Ciukotsk) şi Oceanul Pacific (marea Bering. 49 de regiuni. marea Laptev.Hr. Finlanda. Norvegia. Soroca).Rúdi Mănăstirea ~.. Azerbaidjan. [´ruur] bazin carbonifer în Germania (cel mai mare din Europa Occidentală). Parcul Na ional Albert. max. chimică etc. Mongolia. Universită i. Iakutia (Iakutsk). cocsochimică. situată în apropierea comunei Rudi (rn. Başkiria (Ufa). electrotehnică. Udmurtia (Ijevsk). Construc ii de maşini (navale. joase – păduri tropicale şi montane ecuatoriale (pe versan ii vestici). Mordovia (Saransk). situat la ărmurile Oceanului Arctic (marea Barents. port la Dunăre. Acoperit cu zăpezi persistente şi ghe ari la alt. X–XIII. Biserica Sf. Bureatia (Ulan-Ude). savane şi păduri rare (pe versan ii estici). oraş în N Bulgariei. Kalmîkia (Elista). Muzee. II–III d. Republicile autonome (şi capitalele lor): Karelia (Petrozavodsk). Marea Japoniei). la grani a dintre Republica Democrată Congo şi Uganda. SanktPetersburg). Emscher şi Lippe . Suprafa a: 6. Kazahstan. Industrie puternic dezvoltată: extractivă. Daghestan (Mahacikala). construită în stil vechi moldovenesc (1777).2 mii km2. alimentare. Marea Siberiei de Est. Teatre. Hakasia (Abakan). Include 20 de republici autonome. Inguşetia (Nazran). mănăstire în Republica Moldova. Ruhr Rúse Rúsia Rusidáva Ruwenzóri [ruw¬n´zori] castru şi aşezare civică romană din sec. Tătaria (Kazan). Ciuvaşia (Ceboksarî). Kabardino-Balkaria (Nalcik). Osetia de Nord (Vladikavkaz). Georgia. Localitate at. situat în bazinul rîurilor Ruhr . o regiune autonomă. Suprafa a: 17 075 mil. de peste 4 600 m. stat în Europa Orientală şi Asia Septentrională. Hr. 193 mii loc. 10 districte autonome. ştiin ifice şi de cultură.

Odesa). Alt. Pescuit. porumb. Popula ia: 1. Creşterea animalelor. Există planta ii de ceai. situată între Strîmtoarea Tătară . Terase litorale. Administrată de Federa ia Rusă. rîu în Republica Moldova şi Ucraina (reg. brad. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. Cimişlia). Burundi şi Republica Democrată Congo. a. Industrie constructoare de maşini. sorg. trestie de zahăr. arbori de cafea. textilă. 370 mii loc. Relief predominant muntos. de ciment. trestie de zahăr. Pescuit. Planta ii de bumbac. Faună: lei.: Kingisepp . combustibili. porcine). aur. Suprafa a: 2250 km2. Popula ia: 8160 000 loc. Suprafa a: 87. wolfram. Lungime: 52 km. Saar . gaze naturale). Suprafa a: 13 km2. învecinat cu Uganda. Exportă ceai. leoparzi. cafea. arhipelag în Marea Baltică. max. zebre. Popula ia: 1000 loc. banane ş. textilă. zadă.Rwánda República ~. Lungime: 427 km. Expl. Tanzania. Ruhengeri. minereuri. Suprafa a: 2. alimentară. înşirate pe 1 200 km. piei. Aeroport. Creşterea animalelor extensivă (bovine.7 mii km 2. de pielărie. cartofi. al statului California . Izvorăşte la N de com. Administrată de Olanda. Climă ecuatorială musonică. Port fluvial. Par ial navigabil (120 km). situat pe fluviul cu acelaşi nume. strîmtoarea La Pérouse şi marea Ohotsk . Suprafa a: 26 338 km 2. rinoceri. Climă musonică. stat în Africa Centrală. 4 507 m – Muntele Karisimbi ). Relief de podiş înalt (alt.4 mil. tutun. insulă în Oceanul Pacific. beriliu. ananas. Muzeu de artă. Centru adm. vite. centrul adm. insulă de origine vulcanică în Arhipelagul Antilelor Mici (Marea Caraibilor). Oraş pr. echipamente de transport. Popula ia: 40 mii loc. Vegeta ie: păduri tropicale. ovine. Izvorăşte din masivul Donon . pe teritoriul Fran ei şi Germaniei. Industrie extractivă (minereuri de staniu. Ryûkyû Saale Saar Sáaremaa Sába Sáca Sacraménto Sahalín . pînă la 50 m. Turism. constituit din 73 de insule. Vegeta ie de savană. afluent pe stînga al Elbei. bata i. arhipelag japonez în V Oceanului Pacific. Lungime: 246 km. păduri pe teritorii restrânse. Este organizat în 11 prefecturi. Batîr (rn. apar ine Estoniei. afluent pe dreapta al Mosellei . Vegeta ie: molid. grîu. loc. Se cultivă bata i. Importă maşini şi utilaje industriale. fasole. alimentară (conserve. Pia ă de legume şi fructe. Par ial navigabil (175 km). Relief în general deluros. Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). Capitala: Kigali . Turism. de cărbuni. Frontiera de V trece prin apele lacului Kivu . Sta iuni balneoclimaterice. oraş în V SUA. străbate reg. petrol. afluent pe dreapta al rîului Ceaga . 1500–2000 m) dominat de mun i vulcanici (alt. de materiale de construc ii. culturi de orez. Alte oraşe: Butare. manioc. Căi rutiere: 13 173 km. zahăr).1 mii km2. Izvorăşte din mun ii Fichtel . [´zaal¬] [zaa¬r] rîu în E Germaniei. Parcuri na ionale. produse alimentare. Gisenyi . ară agrară slab dezvoltată (antrenează 80% din popula ia activă). între Kyûshû şi Taiwan.: Naha (în insula Okinawa ). rîu în Europa Occidentală.

Izvorăşte lîngă com. Turism. km 2. conserve de carne). Centru comercial (produse agricole). 202 mii loc. gaze naturale. max. al statului Minnesota. Nisipurile ocupă 17% din suprafa ă. Lungime: 53 km. pe teritoriul Federa iei Ruse.). Zăcăminte: petrol. Tunel feroviar (15 km). Produse petroliere. Relief glaciar. Construc ii de maşini. Relief muntos în centru şi în N. Faună săracă (specii rare: antilope. molid. Hidrocentrală. bisericile Sf.: 3 491 m. Alt. textile. Climă tropicală aridă. Suprafa a: 266 mii km 2. textilă. [sete'tjen] oraş în S-E Fran ei (Lyonnais). hiene. Format din două lan uri muntoase. sistem muntos în Asia. de confec ii etc. Rotondo ). Centru adm. Iriga ii. ocupînd aproape în întregime partea de N a Africii. teritoriu în N-V Africii. alimentare (zahăr. Exploatări de fosfa i. Muzee. fosfa i. minereu de fier. Vegeta ie săracă de pustiu. Muzee. oraş în insula Antigua. (300 mii loc. Vegeta ie xerofită. Cantemir). Sahára Occidentálã Sahárna Saián Saint-Étienne Saint George’s [s¬nt'd…ood…] Saint-Gothárd [sego'taar] Saint John’s [sent´d3onz] Saint Paul [sent´pool] Sakárya Salamánca Sálcia Máre . Păstorit nomad. As-Smava . oraş în N SUA. 273 mii loc. 38 mii loc. Universitate. Saharna (rn. cu podişuri pietroase şi nisipoase. Alt. utilaje de cale ferată etc. creşterea ovinelor. XIII–XIV). minereu de fier. Din acest masiv izvorăsc fluviile Rin şi Ron. Vegeta ie: păduri de cedru siberian. port la Marea Caraibilor. oraş în Spania. fabrici de produse alimentare (morărit. între izvoarele fluviului Obi şi lacul Baical . situat în Alpii Leopontini (Elve ia). Industrii (alimentară. Treime (1812–1821) şi Adormirea Maicii Domnului (1863). Climă tropicală deşertică. Prelucrarea peştelui. pe litoral cîmpii joase cu dune de nisip. uraniu..8 mii loc. Aeroport interna ional. situat pe rîul Tormes . Rîuri principale: Nilul şi Nigerul . 353 mii loc. O autostradă (la alt. alimentară. fluviu în partea de N-V a Turciei.: 3196 m (vf. Izvorăşte din Podişul Anatoliei şi se varsă în Marea Neagră. Universitate. Lungime: 825 km.). rîu în Republica Moldova. Suprafa a: 8.Sahára cel mai mare deşert de pe glob. Alte oraşe: Dakhla . de la Oceanul Atlantic la Marea Roşie. pe teritoriul com. de cărbuni. reptile). 32 mii loc. afluent al fluviului Duero . Sta iune balneoclimaterică. sare marină. port pe fluviul Mississippi. Mănăstirea ~. rom). Centru industrial: construc ii de maşini (automobile. caprinelor. Baimaclia (rn. masiv muntos. Constă din schitul rupestru Buna-Vestire (sec. 2112 m) leagă Italia cu Elve ia prin strîmtoarea Saint-Gothard. Monumente. zadă etc. Administrat de Maroc şi Mauritania. Aeroport. Universitate. Turism. bovinelor. Monumente arhitectonice. Rezina).5 mil. în conurba ie). capitala statului Grenada. Universitate. port la Marea Caraibilor.9 km). Turism. tunel rutier (16. max. pe litoral moderată. centrul adm.: ElAaiún /Lâayoun . Relief colinar deşertic. afluent de dreapta al Ialpugului . Climă continentală rece. situat în Masivul Central . Popula ia: 240. capitala statului Antigua şi Barbuda. Muzee. Industrie de pielărie. gazele. chimică. prelucrarea metalelor. complex monastic în Republica Moldova. care cuprind în interior depresiunile Tuvinsk şi Minusinsk . poligrafie. Expl.

Teatre. loc. biserici (sec. gaze naturale. XVII–XVIII). Expl. bananieri. situat pe rîul Salzach . constructoare de maşini. Centru industrial: şantiere navale. 154 mii loc. s-a constituit statul Samoa de Vest . Climă tropicală oceanică. tutun. catedrală (sec. situat pe rîul Willamette . port la Marea Egee. aparate cinematografice). Muzee. Pe teritoriul de V al arhipelagului. oraş în N Greciei (Macedonia). Muzee. Turism. fabrici de încăl ăminte. al landului cu acelaşi nume. iar pe cel de E – teritoriul dependent Samoa Americană . Salérno Saloníc (Salónic) Salvadór Sálzburg [´zaltsburg] oraş în N-V Austriei. port la Oceanul Atlantic. mormîntul lui Timur Lenk. Sta iune balneară. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. alimentare. 2 mil. Muzee. biserici (sec.Salem [´seil¬m] oraş în N-V SUA. centrul adm. Universitate. Muzee (Casa Mozart). Universitate şi alte institu ii de învă ământ. Cunoscut printr-o şcoală de medicină încă din sec. format de un grup din 7 insule vulcanice şi coraligene. Pescuit intens. situat la vărsarea fluviului Varder în golful Salonic . situate în E arhipelagului Samoa . teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific. a instrumentelor muzicale. de confec ii. oraş în S Italiei (Campania). zahăr. XVIII). de prelucrare a lemnului. Universitate (1842). Industrii: şantiere navale. Tîrguri anuale de mostre. esături. jambu. arhipelag în Oceanul Pacific. petrol. textilă. Muzeu. în conurba ie). alimentară. de diamante. Fortifica ii (sec. Centru adm. al statului Oregon . Aeroport. Culturi agricole: cocotieri. 378 mii loc. frigidere. Universitate. Universitate. oraş în E Braziliei. Teatre. Vegeta ie bogată şi variată. Vegeta ie: păduri tropicale. Industrie a hîrtiei. XVI). Suprafa a: 3 mii km 2. Aeroport. Monumente arhitectonice romane şi bizantine. Industrie constructoare de maşini. format din 16 insule vulcanice. Administrat de SUA. prelucrarea lemnului (mobilă). în Polinezia. taro. XII–XIII. Suprafa a: 197 km2. Industrie metalurgică.: Pago Pago . Universitate. centrul adm. Muzee. oraş în E Uzbekistanului. întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. Construc ii de maşini (ascensoare. manioc. 397 mii loc. 108 mii loc. chimică. Samarkánd Samóa (Samoá) Samóa Americanã . port la Marea Tireniană. 144 mii loc. medrese etc. în 1962. alimentară. cafea. confec ii) şi alimentare. Monumente: fortărea ă (sec. televizoare. citrice. Centru comercial (pia ă agricolă). Aeroport. Popula ia: 65 mii loc. Monumente: moschee. Teatre. Export de cacao. textile. palate (sec. al statului Bahia . Relief colinar. construc ii de maşini. centrul adm. cu cîmpii litorale înguste. (740 mii loc. Relief în general muntos. XVI–XVIII). XI–XVI). situat pe valea rîului Zeravşan . XVII). Climă subecuatorială şi tropicală umedă. textilă. alimentară. diamante etc.

vf. Centru industrial: rafinării de petrol. în conurba ie). port la Oceanul Atlantic. situate la S-E de Georgia de Sud. pe teritoriul statului Nicaragua. Marchează un segment al grani ei dintre Nicaragua şi Costa Rica.5 mii loc. (900 mii loc. alimentare. banane. Administrat de Marea Britanie. nuci de cocos. şi utilaje electronice. Ínsulele ~. Muzee. 43. chimice. păşuni (2%). industria forestieră şi de prelucrare a produselor agricole. cu precipita ii abundente şi temperaturi moderate. din care 4 locuite: Savaii (alt. Mauga). textile. nave etc. 1100 m. 927 mii loc. 725 mii loc. porcine. lemn Sánaa San António Sandwích de Sud capitala Republicii Arabe Yemen. Sta iune climaterică. Climă subpolară. XVII–XVIII). construc ii de maşini (aparatură. cu relief în mare parte muntos. tutun etc. engleza. Centru comercial. la 2 400 m alt. Capitală din 1918. oraş situat într-un podiş. Se cultivă taro. cacao. Ocupă 9 insule de origine vulcanică. leoparzi de mare). Este dezvoltată industria de tip artizanal. [san ho´se] capitala Republicii Costa Rica. Aeroport. Moschee. Climă tropicală. oraş în V SUA (California). situat la cca 3 000 km N-E de Noua Zeelandă.Samóa (Samóa de Vest) Státul Independént ~. fortărea ă (sec. Relief stîncos. max. Universită i. textile. rom). centrul adm. Universitate. Export de zahăr. stat insular în S-V Oceanului Pacific. Catedrală (sec. Upolu (alt.). Universitate. cafea. oraş în America Centrală. Apolime. turismul. Întreprinderi meşteşugăreşti. trestie de zahăr. Aeroporturi. Principalele ramuri economice: agricultura. Manono. Mici întreprinderi de pielărie. 1858 m. port la golful cu acelaşi nume. Aeroport interna ional. cacao. XVIII). Este organizat în 11 districte. Suprafa a: 311 km2. întreprinderi poligrafice. Turism. al insulei Puerto Rico . San Francísco San José San Juán [san´hwan] San Juán [san´hwan] . Aeroport. arbori de pîine (50% din suprafa ă). Turism. Pe alocuri se întîlnesc podişuri deluroase. situată într-o zonă muntoasă. Centru comercial. fluviu în America Centrală. Aeroport. în conurba ie. Exportă copră. Lipsit de popula ie permanentă. cîmpii litorale joase şi plane. Capitală din 1821. teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. Lungime: 225 km. Monumente: catedrală (sec. alimentare. Popula ia: 179 mii loc. oraş în S SUA (Texas). loc. Faună bogată (pinguini. la 1 169 m alt. Vegeta ie bogată: păduri de palmieri. mici rîuri cu izvoare în mun i.25 mil. Universită i. vf. (3. Fondat în 1776. Limbi oficiale: samoana. în Polinezia. Izvorăşte din lacul Nicaragua şi se varsă în Marea Caraibilor. Suprafa a: 2 842 km2. constituit din 11 insule vulcanice. în întregime acoperit cu un strat gros de ghea ă. Fito). 500 mii loc. fabrici ale industriei uşoare şi alimentare. Rafinării de petrol. Academie de ştiin e. Se practică creşterea animalelor (bovine. Capitala: Apia. Muzeu. max. foci. Meşteşugărit. Fondat în 1736. Fabrici ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. 936 mii loc. taro. în conurba ie). XVI–XVII). cabaline) şi pescuitul.

centrul adm. textilă. exploatări de cărbune. cu relief de coline argiloase şi calcaroase. mobilă. XIII–XVI). stat în S Europei. roci de construc ie. tutun). Metrou. situată la poalele vulcanului cu acelaşi nume. al cantonului cu acelaşi nume. Fondat în 1703 de Petru cel Mare. Capitală din 1821. oraş în Cuba. Capitala Rusiei între 1712 şi 1918. măslini. cuprins în interiorul Italiei. Monumente: fortifica ii (sec. a hîrtiei. Turism. Climă mediteraneană. Sta iune balneară. port pe Neva. 5. emisiuni de timbre poştale. produs oraş în N Italiei (Liguria). Se practică artizanatul (obiecte din metal. San Rémo San Salvadór San Sebastián Sánta Clára Sánta Cruz [´sænt¬ ´kruuz] . 60 mii loc. a cimentului. cauciuc.Sankt Gállen [zahkt´gal¬n] oraş în N-E Elve iei. arhipelag de origine vulcanică în Oceanul Pacific (Melanezia). porcine). Industrie constructoare de maşini. piatră pentru construc ii. alimentare. fabrici textile (bumbac). textile. 1 mil.57 km 2. Fondat în 1689. industrie chimică. Vestită sta iune balneară. Monumente: catedrală (sec. Universitate. alimentare (conserve de fructe). oraş în N-V Federa iei Ruse. metalurgie. Suprafa a: 60. Centru comercial (pentru produse agricole). Exportă vin. Administrat de statul Solomon.). astăzi fiind recunoscut ca cea mai veche republică din lume. dominat de Monte Titano (alt. orz. al provinciei Villa Clara . a tutunului. XVI).2 mil. alimentară. sticlă. Muzee: Ermitaj. Construc ii de maşini. de confec ii. vi ă de vie. Vegeta ie constituită în mare parte de păduri. Muzee. porumb). 174 mii loc. agricultură. loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. poligrafie. Popula ia: 27 mii loc. Popula ia cca 6 mii loc. Muzeul Rus etc. Aeroport interna ional. Nod feroviar. pe Riviera . utilaje şi aparate electrotehnice şi radioelectronice etc. Devine stat independent în 1263. Muzeu. Florentino Domagnano . majolică. 76 mii loc. textile. citrice. Creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Din 1862 – protectorat al Italiei. Denumiri anterioare: Sankt Petersburg (1703–1914). lemn. Principalele culturi: cereale (grîu. în ara bascilor. Prelucrarea lemnului. alimentare. Suprafa a: 938 km 2. Borgo Maggiore. fabrici de produse chimice. Limba oficială: italiana. marmură). Leningrad (1924–1991). Universită i. por elanuri. Centru comercial (pentru cereale. 738 m). Mănăstire fondată în 301. Petrograd (1914–1924). Mare centru industrial: construc ii de maşini grele. Port la Marea Mediterană. chimică. loc. Universită i. Numeroase cutremure. Turism. max. la S-V de Genova. pielărie. Alte oraşe: Serravalle. Aeroport. Muzeu. Monumente arhitectonice. alimentară. alimentară. Capitala: San Marino . în conurba ie. carne. Institu ii de cercetări ştiin ifice. textilă. a pieilor. Func ionează întreprinderi de ciment. Include 9 districte comunale (castelli). Teritoriul ării reprezintă un sector al Apeninilor Nordici . A fost întemeiat în jurul oraşului San Marino în anul 301. Sankt-Pétersburg San Maríno San Maríno República ~. capitala Republicii San Marino. Industrie textilă. XII–XIII). între provinciile Forli şi Pesaro-Urbino. 195 mii loc. port la golful Biskaya (Oceanul Atlantic). Muzee. Componentele de bază ale economiei: turism (2/3 din venitul ării). [san sevasti´an] oraş în N Spaniei. centrul adm. capitala statului El Salvador. 5 mii loc. Muzee. Fondat în 1524. esături din lînă. Artizanat. Festival anual de muzică uşoară. biserici. Numeroase monumente istorice şi arhitectonice. Mănăstire (sec.

Loara ş. Exportă cacao (ocupă unul dintre primele locuri pe glob). biserici (sec. Relief în general muntos (respectiv cu altitudini max. Limba oficială: portugheza.67 mil. din care cele mai mari sunt Săo Tomé şi Príncipe. Universită i. Universitate. Suprafa a: 1000 km2. Sta iune balneară. Prelucrarea lemnului. de cafea. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. întreprinderi ale industriei uşoare (textile. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. textile. Climă ecuatorială. de confec ii. păsări exotice. Există planta ii de arbori de cacao. Sporturi de iarnă. . oraş în S-E Cubei.Santiágo (Santiágo de Chile) capitala statului Chile. XVI–XVII). Aici au avut loc Jocurile Olimpice din 1972. 365 mii loc. ciocolată.5 mil. băuturi alcoolice). stat insular în Oceanul Atlantic (Golful Guineii). Comunică prin canale cu Rinul. de prelucrare a tutunului. lînă. Universită i. Centru comercial. Izvorăşte din mun ii Faucilles (Lorena). Moselle. Din teritoriul ării fac parte cîteva insule de origine vulcanică. port la Marea Caraibilor. capitala statului Săo Paulo. Este divizat în 2 dis-tricte. alimentare. conserve). bananieri. caprine. XVI). capitala Republicii Dominicane. oraş în S-E Braziliei. metalurgie (aluminiu). cafea. de 2 024 m şi sub 1 000 m). meşteşugurile. ovine. alimentare. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. a. 6 mil. Se cultivă porumb. de fabricare a hîrtiei. afluent al Ronului . Aeroport interna ional. de produse chimice. rîu în Fran a. Muzee. Se practică pescuitul. textile (bumbac. Muzee. situată la poalele Anzilor. Cresc bovine. Sena. port la Marea Caraibilor. Capitala: Săo Tomé. Teatre. situat la cca 300 km de ărmul vestic al Africii. Aeroport interna ional. (18.2 mil. de transport). loc. Ramuri industriale: construc ii de maşini. alimentare. uleiuri vegetale. Popula ia: 150 mii loc. Şantiere navale. esături) şi alimentare (morărit. Izvoare termale şi minerale. Muzee. Turism. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte.13 mil. cu mormîntul lui Cristofor Columb). bere). Pia ă mondială a cafelei. loc. în conurba ie). Par ial navigabil (de la vărsare). Lungime: 480 km. Popula ia: 175 mii loc. în conurba ie. XVI. maimu e. clădiri în stil colonial spaniol. Citrice. 2. cea mai mare insulă din arhipelagul Azore (Portugalia). biserici. Universitate. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. 9. Teatre. manioc. loc. Aeroporturi. plante leguminoase. Industria este reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. porcine. Universitate. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. de cherestea. Construc ii de maşini (nave). materiale de construc ii. copră. rom. loc. Suprafa a: 747 km 2. mătase). 1. Fondat în 1554. Aeroport. Vegeta ie forestieră bogată. textile. República Democrátică ~. Faună: reptile. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. chimice. conserve. Muzee. cocotieri. Impor Santiágo de Cúba Sánto Domíngo São Miguel [s¬u mi´gel] Saône [´soon] São Páulo [s˜¬u´paulu] São Tomé ºi Príncipe Sápporo oraş în N Japoniei (Hokkaidô). Monumente arhitectonice: catedrală. rafinării de petrol.

Artizanat.Saragósa [qara´goqa] oraş în N-E Spaniei (Aragón). sfeclă de zahăr. petrochimică. rîu în S Europei. metalurgică. andezit. a tutunului. [s¬'vœn¬] fluviu în E şi S-E SUA. Expl. Aeroport. Márea ~. plumb. Industrie metalurgică. vi ă de vie. automobile). Relief de cîmpie. economic. Monumente istorice şi ahitectonice.). XVII) ş. Popula ia: 1. Suprafa a: 4. XII–XVI). de podiş în V şi de cîmpie în S-V. Agricultură: cereale. Centru adm. de produse textile şi alimentare. Suprafa a: 47. textilă etc. Industrie extractivă. Aici au fost descoperite ruinele principalei aşezări dacice din Mun ii Orăştiei. sfeclă de zahăr. Culturi: cereale. Izvorăşte din Alpii Julieni. Vestigii arheologice. constructoare de maşini. localitate în România (jud. zinc. Lungime: 945 km. Relief muntos în E. insulă în bazinul vestic al Mării Mediterane. centrul politic. de prelucrare a lemnului. zinc. Hidrocentrale.). vagoane. afluent pe dreapta al Dunării. km2. Popula ia: 396 mii loc. Centru adm. sare etc. fabrici de covoare. oraş întemeiat de romani (108–110). minereuri de plumb şi zinc. plumb. textilă.65 mii loc. militar şi religios al statului dac (sec. caprine. denumit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa . Zonă etnografică: ara Oaşului . mare în Oceanul Atlantic. fier). Muzee. Suprafa a: 24 mii km 2. pomi fructiferi. alimentară. XI. betonite. loc. Industrii (constructoare de maşini. alimentare. Mari cantită i de alge sargassacee (de aici şi denumirea mării). ovine. situat pe fluviul Ebru .a. porcine). Sarájevo capitala statului Bosnia şi Her egovina. fabrici de produse chimice. Relief muntos. Hidrocentrale. Centru industrial: construc ii de maşini (maşini-unel-te. pe teritoriul statelor Serbia şi Munte-negru. aur. Saale şi al fluviului Elba . XVI–XVII). vi ă de vie. material feroviar. prelucrarea lemnului şi a plutei. Creşterea animalelor (bovine. utilaje). Sardínia Sargásselor Sarmizegetúsa Sátu-Máre Sáva Savánnah Saxónia Saxónia Inferioarã . 448 mii loc. în bazinul rîurilor Spree Mulde. porcine).: Satu-Mare . cereale). Lungime: 725 km.: Hanovra . a hîrtiei. Turism. Aeroport. miniere (argint. regiune istorică în E Germaniei. loc. Resurse: petrol. Creşterea animalelor (bovine. Popula ia: cca 6 mil. Turism. Rezerva ii naturale. Hunedoara).5 mii km2.4 mii km2. Slovenia. Este bogată în peşte. Construc ii de maşini (automobile. 615 mii loc. forestieră. Climă mediteraneană secetoasă. gaze naturale. Universitate.: Cagliari . măslini. Popula ia: 7. Suprafa a: 8. I d. textile. aparatură electrotehnică). Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. catedrală (sec. Muzee. troleibuze. Se cultivă cereale. textilă. bazilică (sec. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în Oceanul Atlantic. Construc ii de maşini (avioane. land în N-V Germaniei. Navigabil. de dealuri premontane (în S-E) şi muntos (în N-E).Hr. legume. Universitate. alimentară. Turism.4 mii km 2. jude în N-V României. ovine. Navigabil pe 600 km. situată în N-E Arhipelagului Antilelor . Croa ia.50 mil. Zăcăminte: minereuri de fier. Suprafa a: 6–7 mil. Centru comercial (vinuri. citrice. Zăcăminte: cărbuni. Oraş pr. argint. creşterea animalelor.

Muzee. Creşterea ovinelor. loc. Lacuri glaciare şi tectonice. plumb. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Nod feroviar. port la Oceanul Pacific. de confec ii şi alimentare. Relief constituit din mun i (în N-V) şi din zone joase (în S-E). tundră (în N). Locuri istorice (cîmpul de luptă de la Guruslău ). lactate). Pe teritoriul peninsulei sunt situate statele Norvegia. rîu în Republica Moldova. Zăcăminte: lignit. textile. oraş în Kazahstan. Lungime: 75 km.6 mil. Pescuit. porcine. textilă şi de confec ii. Ştefan-Vodă). Alt. Monumente istorice şi arhitectonice medievale (fortifica ii. At. primărie). Ungheni). Nod feroviar. Muzee. max.: Zalău . prelucrarea metalelor. Popula ia: 5. cartofi. alimentare (conserve. masiv muntos în Carpa ii Occi-dentali (Mun ii Banatului). sfeclă de zahăr. zone de cîmpie. Se produc ceasuri de mare precizie. centrul adm. Vestigii arheologice. Mún ii Semenícului. Hînceşti). cărbune brun. materiale de construc ie. Izvorăşte din apropierea localită ii SărataMereşeni (rn. porumb. Marea Norvegiei şi Oceanul Arctic. Cascada de pe Rin. Pescuit. situată în N insulei britanice. Muzee. orz. siderurgie. metalurgică. Lungime: 54 km. alabastru. parte din teritoriul Marii Britanii. al cantonului cu acelaşi nume. Marea Nordului. Relief muntos în S-V. vi ă de vie. oraş în N-V SUA (Washington). ghips. cupru. afluent pe stânga al Cogîlnicului.8 mii km2. 517 mii loc. Centru vamal de frontieră. 35 mii loc. Versan i împăduri i. catedrală. rîu în Republica Moldova. Universită i (1861. Centru adm. între valea Nerei şi culoarul Timiş-Cerna. Zăcăminte: cărbuni. Cetate (1776). (2.: 1 445 m. Se cultivă grîu. M. Turism. Brezoaia (rn. Lungime: 59 km. Aeroport. bovinelor. alimentară. peninsulă în N-E Europei. port pe rîul Irtîş . Popula ia: 263 mii loc.Sãláj jude în N-V României. 1892). Lipoveni (rn. Suprafa a: 3. separată de Anglia prin mun ii Cheviot . Vegeta ie: păduri de conifere. Suedia şi Finlanda (par ial). Climă temperat-oceanică. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Se cresc bovine. prelucrarea lemnului. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Teatre. construc ii de maşini (în aeronautică). Turism. Centru adm. Fondat în 1718. situat pe fluviul Rin . andezit. fabrici de produse chimice. Izvorăşte la N de com. Casa memorială "F. Construc ii de maşini. 350 mii loc. Climă temperată. podişul Småland (în S).: Edinburgh . Relief: mun ii Alpii Scandinavici (în V). Semeníc Semipalátinsk . Pod peste Prut.85 mii km 2. afluent pe stânga al Prutului. în 1437 (Şendreni ). plante tehnice. minereuri de fier. Pomicultură. Suprafa a: 78. Izvorăşte din apropierea com. produse textile şi de confec ii. Turism. Legumicultură. Şantiere navale. Şantiere navale. doc. cuprinsă între Marea Baltică. Hidrocentrală. Cimişlia). Industrie extractivă. Centru agricol. Este cea mai mare peninsulă din Europa: cca 800 mii km 2. Institu ii de învă ământ superior. Dostoevski". ovine. Sãráta Sãráta Scandinávia Schaffháusen Schinoása Scóþia Sculéni Seattle [sii´ætl] comună în Republica Moldova (rn. avînd orientarea de la N la S. în conurba ie). Culturi: cereale. [¿aaf´hauz¬n] oraş în N Elve iei.13 mil. pajişti pe înăl imi. cartofi. de podiş deluros şi cîmpii în rest.

conserve din carne şi peşte). păşuni.). Este legat prin afluen ii săi şi prin numeroase canale navigabile cu Rinul. capitala Coreii de Sud. Parc natural. conserve etc. Macedonia. uleiuri vegetale. textilă şi de confec ii. turbine. România. orez. Alt. poligrafie. şi Vojevodina . constructoare de maşini (tractoare. Sérra da Estréla Seúl .). sub 150 m). Suprafa a: 102 200 km2. învecinat cu Mauritania. metalurgică. 10. mercur. de pielărie şi încăl ăminte. stibiu. Industria Serbiei: minieră. situat în N-E insulei Honshû . Zăcăminte de wolfram. din care suficient valorificate sunt fosforitele.8 mil. Sendái Sénegal oraş în Japonia. parcuri na ionale. maşini agricole. Aeroport. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. port pe fluviul Hangang . bumbac. loc. Climă subecuatorială musonică. Universitate. Centru industrial: construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. loc.). Im Sérbia ºi Muntenégru stat proclamat cu această denumire în 2002. Teatre. Complexe de relief: cîmpii pe cursul Dunării şi Moravei. de confec ii şi alimentare. loc. Cuprinde provinciile autonome Kosovo .: 1991 m (vf. Aeroport. porcine. Este situat în S Europei. Izvorăşte din platoul Langres . ulei de arahide. palmieri. fabricarea hîrtiei.8 mil. alimentară. Se extrag şi se prelucrează minereu de fier şi metale neferoase (cupru. Monumente istorice şi arhitectonice (sec. Climă temperat-continentală şi mediteraneană. antilope. Croa ia. peşte. Rezerva ii naturale. Navigabil. Monumente arhitectonice (sec. crocodili. Agricultura reprezintă principala ramură a economiei (antrenează cca 75% din popula ia activă). arahide. 918. pielărie. păşuni montane. cu masive muntoase şi colinare în partea de E (alt. Culmi şi vîrfuri netezite. chimică (coloran i. situat la ărmul Oceanului Atlantic. versan i abrup i. Bulgaria. nave. sare. cocotieri. Păduri. esături. prelucrarea metalelor şi a cauciucului. Albania şi Marea Adriatică. ulei de arahide. Gambia. Sunt dezvoltate pescuitul. parcuri na ionale. textilă. Estrela . Muzee. ovine. Capitala: Belgrad . Suprafa a: 196. motociclete. Ungaria. Guineea-Bisau. de savană. Dispune de variate resurse de subsol (minereuri de fier. trestie de zahăr. forestieră şi de cherestea. República ~. creşterea animalelor (bovine. cabaline). electrotehnică. în N-V peninsulei Balcanice.1 mil. plumb. Popula ia: 11. echipamente industriale etc. Lungime: 776 km. mun i puternic accidenta i în S. a produselor textile. hîrtie). Saône şi Loara . Industrie metalurgică. celuloză.Séna fluviu în Fran a. cel mai înalt din ară). în conurba ie. caprine. încăl ăminte. îngrăşăminte chimice. max. autocare. Universitate. hipopotami. chimică. autoturisme. fosfa i ş. Relief predominant de cîmpie (alt. fiind format în baza republi-cilor Serbia şi Muntenegru din componen a fostei Republici Federative Iugoslavia . XVII). articole manufactu-riere. Capitala: Dakar . Limba oficială: sîrba. bauxită). fosfa i.7 mii km2. cărbune. mai umedă în S şi mai uscată în N. Exportă arahide. Guineea. 5 mii loc. porumb. Popula ia: 10. stat în Africa Occidentală. Locul desfăşurării Jocurilor Olimpice din 1988. a. Mali. Vegeta ie de stepă. trece prin Paris şi Rouen şi se varsă în Marea Mînecii printr-un estuar. XIV–XV). de ciment. Este împăr it în 10 regiuni. medie 450 m). de podişuri deluroase interfluviale. alimentară (zahăr. În agricultură pre [´serr¬ d¬ i¿trel¬] masiv muntos în centrul Portugaliei. reg. drenat de numeroase rîuri şi rîule e sezoniere. Institu ii financiare. Se cultivă mei. păşuni. Muzeu. Rezerva ii naturale. între Bosnia şi Her egovina. vinuri. zinc. produse petroliere. Industrie de prelucrare a produselor agricole (zahăr. Faună: lei. Rezerve importante de cărbune şi petrol.

scor işoară. porcine). piese de schimb). oraş în Federa ia Rusă. maimu e. max. Ad. cocotieri. Şantiere navale. Industrie militară. de prelucrare a tutunului. XIII–XVIII). textilă. Faună: broaşte. Industrie de prelucrare a produselor agricole.6 mii km2. 679 mii loc.41 mii km2. Universitate. dugongi. prelucrarea lemnului. oraş în Ucraina (Crimeea). întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.estoase. în conurba ia Parisului. situat pe fluviul Guadalquivir . biserici (sec. cu înăl imi relativ reduse: Mahé (alt. Muzeu na ional de ceramică. engleza. Relieful lor este accidentat. 22 mii loc. trestie de zahăr. conserve de peşte. Sta iune balneară. Căi rutiere: 323 . 744 m). Aeroport. Nod de comunica ii (rutier. combustibili. palate (sec. navale). franceza. Turism. bunuri de larg consum. catedrală (sec. XV–XVI). Teatre. uleiuri). Teatre. Port din 1804. Curieuse (alt. ferigi arbores-cente). Acumulează apele a 30 de rîuri. mirodenii. pe rîul Sena . 368 mii loc. Parcul natural Sevan .Seván Sevastópol lac de origine tectonică în Armenia (cel mai mare din Caucaz). Limbi oficiale: creola. forestieră. fabrici de produse alimentare. Capitala: Victoria . Artizanat. vanilie. Muzeu. situat la 1 903 m alt. devenită proprietate regală. Celebre monumente arhitectonice: moschei. Popula ia: 80 mii loc. tutun) şi creşterea animalelor (bovine. Vegeta ie de păduri ecuatoriale (palmieri. În agricultură predomină culturile tehnice (ceai. mobilă. max. Celebră manufactură de por elanuri (din 1756). Importă produse industriale (maşini. arhipelag în Oceanul Arctic. 250 mii loc.: 965 m. Construc ia oraşului modern a început în 1783. prelucrarea lemnului. [se´Bilja] oraş în S-V Spaniei (Andaluzia). Alt. Acoperită de ghea ă (48% din teritoriu). Locul de existen ă a coloniei antice greceşti Chersones . Ruinele cetă ii Chersones . port la Marea Albă. Suprafa a: 1. La completarea venitului contribuie serviciile de comer şi turism în porturile maritime şi în aeroportul interna ional Victoria (din 1971). utilaje. Suprafa a: 37. 550–600 m). Climă ecuatorială oceanică. oraş în Fran a.: 99 m. Praslin. între marea Kara şi marea Laptev . stat insular în Oceanul Indian. port la Marea Neagră. max. Climă arctică. Economie bazată pe turism. Muzee. Muzee. Numele antic: Hispalis . agricultură şi pescuit. Institu ii de învă ămînt. Exportă copră. Institu ii de cercetări biologice marine. textilă (iută. Silhouette (alt. bumbac). [sei¿elz] Sévernaia Zemléa Severodvínsk Sevílla Sévres Seychélles Republica ~. Hidrocentrală. chimică. XV–XVII). Pia ă agricolă. alimentară (conserve. Industrie metalurgică. 912 m). Suprafa a: 455 km2. situat la 1100 km N-E de insula Madagascar. Teritoriul ării cuprinde un mare număr (peste 100) de insule şi insuli e de origine vulcanică şi coraligenă. Teatru. Apar ine Federa iei Ruse. maritim). constructoare de maşini (aeronautice.

străbătută de lan uri muntoase: Canaries Mountains (alt. 1 156 m.5 mii loc. combustibili. Nevis şi Sombrero . ovine. forestieră. centrul adm. Principalele ramuri ale economiei: agricultura. Vegeta ie abundentă (bambuşi. Admis în ONU la 18 septembrie 1979. Capitala: Castries . eucalip i ş. mijloace de transport. Popula ia: 160 mii loc. hîrtie. Muntele Misery ). de produse alimentare. Este divizat în 2 state. Economia ării este bazată pe agricultură. 738 m) în S-V. Teritoriul ării cuprinde insulele de origine vulcanică Saint Kitts (Sf. care se desparte de bra ul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră prin alte două bra e. reprezentat de o insulă vulcanică. situat pe trei insule ale arhipelagului Antilele Mici din Oceanul Atlantic. Muzee.). de igarete. Teatre. produse manufacturiere. Suprafa a: 617 km2. Popula ia: 6 800 loc. aparate electronice. cu vînturi permanente şi ploi frecvente. 1 200 m. Importă maşini şi utilaje industriale. vlc. articole de tutungerie.partamente. Este organizat în 10 de. Cresc ovine. industria uşoară. serviciile de turism. caprine. Pitons (alt. de confec ii. ananaşi. Construc ii de maşini. rom. Newcastle . bananieri. . Faună: diverse specii de păsări. copră. cocotieri. cocotieri. 786 m. uleiuri vegetale. ale industriei electronice. Insulă de origine vulcanică. comer şi transport. cedri. Cristofor . Capitala: Basseterre . Exportă zahăr. Sfînta Lucía (Santa Lucia) stat insular în America Centrală. alimentară. Exploatări forestiere. cereale.Sfînta Eléna teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. Limba oficială: engleza. îmbrăcăminte. situată la 1850 km V de ărmul Africii. îmbrăcăminte. porumb) şi de legume. manufacturiere. legume. Industrie prelucrătoare a produselor agricole. cartofi. alimentare. combustibili. Se practică pescuitul şi prelucrarea peştelui. Vegeta ie: păduri tropicale în zonele muntoase.: Jamestown . alt. banane. Suprafa a: 122 km 2. Principalele culturi: trestie de zahăr. Căi rutiere: 805 km. Covasna. industria uşoară şi turism. Relief colinar. Lungime: 109 km. Pe această insulă a fost exilat (1815–1821) şi a murit împăratul Napoleon Bonaparte. municipiu în partea centrală a României. Soufrière ) în S. Vegeta ie formată de păduri cu arbori de esen e pre ioase. Sfîntul Cristofór ºi Névis stat insular în America Centrală. între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Produce hîrtie. Climă tropicală oceanică. Exportă zahăr. melasă. Se practică pescuitul. caprine. 68 mii loc. Monumente. pro Sfîntul Gheórghe Sfîntul Gheórghe bra ul de S al Dunării. Comunică cu complexul lacustru Razelm prin canalele Dranov şi Dunavă . max. Artizanat. Popula ia: 48. Suprafa a: 269. electronică. Climă tropical-oceanică. al jud. bananieri.6 km2. pescuitul maritim. Turism. Charlestown. Faună săracă. toate avînd relief înalt şi puternic fragmentat de văi intramontane şi cursuri rapide de apă. mijloace de transport. bovine). bovine. ulei de cocos rafinat. Se cresc bovine. situat pe insula cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici. Administrat de Marea Britanie. mai numeroase fiind păsările marine. Climă subtropicală şi tropicală moderată. Se practică creşterea animalelor (ovine. produse alimentare. Centru adm. prelucrarea lemnului (mobilă). Se cultivă trestie de zahăr. Alte oraşe: Sandy Point Town. Func ionează mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. Navigabil pentru vase mici. fabrici textile. Importă maşini şi utilaje. Agricultură bazată pe produc ia de cereale (ovăz. porcine. max. situat pe valea Oltului . max. bata i. tutun. Se mai cultivă arbori de cafea. a.

Relief: mun i cu vulcani vechi eroda i. electrotehnice). Popula ia: 25 mii loc. cacao.8 mii km2. Aeroport.: Kôchi . Suprafa a: 389. Limba oficială: engleza. max. Cursuri de apă mici. constructoare de maşini (maşini grele. Teritoriul ării cuprinde insula Sfîntul Vincen iu şi grupul insular Grenadinele de Nord . de pielărie.: 42 m. Aeroport. trestie de zahăr. de minereuri de cupru. situat în partea de N-E a Marii Britanii. Vegeta ie tropicală bogată (pădurile ocupă ½ din suprafa ă). SUA. A fost escaladat pentru prima dată în 1854. maşini şi utilaje miniere. Căi rutiere: 943 km. Universitate. Expl. igarete. format de peste 100 de insule. toate de origine vulcanică. Shéffield [´¿effiild] Shétland [´¿etl¬nd] Shíkoku [´¿ikoku] Shkódër [´¿kod¬r] Shkódër [´¿kod¬r] . Se formează din lacul Ontario şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. Industrie extractivă (cărbune). Popula ia: 4. brad alb ş. Climă temperată umedă.: Lerwick . Pajişti. Alt. Se cultivă banane. Admis în ONU la 16 septembrie 1 Shásta [´¿æst¬] masiv muntos în V SUA. Oraş pr. Comer extern cu Marea Britanie. textile. golf al Ocenului Atlantic. ulei de cocos. Relief în cea mai mare parte muntos.: 65–1 000 m. Exportă produse ale industriei uşoare. Suprafa a: 18. alimentară. max. textilă. Se produce zahăr. umedă. Ad. rom.: 4 317 m. Alt. la frontiera dintre Albania şi Serbia şi Muntenegru. a. max. arahide. lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică. Fondat la începutul sec. Importă mijloace de transport. Pescuit. Pescuit. XII. industria uşoară. în Mun ii Cascadelor . Suprafa a: 263 mii km2. stat insular în America Centrală. 82 mii loc. Pescuit. turismul. 1165 m). insulă în S-E Arhipelagului Japonez. Faună: diverse specii de păsări. catedrală. bunuri de larg consum. produse alimentare. cîmpii litorale. Capitala: Kingstown .Sfîntul Laurénþiu Sfîntul Laurénþiu Sfîntul Vincénþiu ºi Grenadíne fluviu în N-E Americii de Nord. maşini agricole. Suprafa a: 250–375 km2. textile. Ad. nuci de cocos. băuturi din fructe. chimică. dominat de conuri vulcanice ( Soufrière . Păduri de stejar. Monumente: cetate (sec. tutun. îmbrăcăminte. Galerii de artă. a. banane.: 1 981 m. Suprafa a: 1. Climă tropicală cu precipita ii abundente. nuci de cocos. situat pe malul sudic al lacului omonim. 531 mii loc. Navigabil. ările din bazinul Mării Caraibilor ş. laminate).25 mii loc. Industrii: de ciment. Lungime 1224 km. Principalele surse economice: agricultura. ovine). Popula ia: 125 mii loc. Climă subtropicală musonică. oraş în Marea Britanie. situat între Oceanul Pacific şi insula Honshû. Zăpezi veşnice şi ghe ari pe vîrfuri şi pe pantele de altitudini mari. siderurgică (o eluri superioare. aparate electrice. situat în N Angliei. lînă) şi turistic. Centru comercial (tutun. mlaştini. zahăr. textilă. Creşterea animalelor (cabaline. forestiere. dar numeroase. alimentară. arhipelag în Oceanul Atlantic. situat între Marea Caraibilor şi Oce-anul Atlantic. Monumente medievale. XV). oraş în N Albaniei. Navigabil. Oraş pr. Pescuit maritim.4 mii km2. Muzee.3 km2. alt. Encluze. Este divizat în 11 cir-cumscrip ii.

Parcul natural “Dumbrava“. 70 mii loc. Comunică cu marea Laptev şi marea Ciukotsk. situat pe rîul Cibin . por elanului şi faian ei.: mun. vi ă de vie. Se cultivă cereale. mobilă etc. 3 340 m. Celebre monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec.2 mil. loc. Rîuri: Obi. Pomicultură. Suprafa a: 13 mil. în 1192–1196 ( Cibinium. Este una din primele colonii germane din Transilvania. Zăcăminte: cărbune. XV). a. temperată (în S). gaze naturale. Muzee. separată de Italia prin strîmtoarea Messina . Păduri. XII–XIV). Filarmonică. porcine). Suprafa a: 936 mii km2. diamante. textile. Suprafa a: 25. forestiere. păşuni alpine. Popula ia: 5. biserici (sec. palate (sec. ovine. alimentară (vinuri). Villa Germani ). Sibériei Orientále Sibíu Sibíu Sicília cea mai mare insulă italiană din Marea Mediterană. metale pre ioase. constructoare de maşini şi utilaje. Relief: mun i (în S). măslini. Popula ia: 447 mii loc. XIV–XV).4 mii km 2. vlc. XIV–XVI). Străveche şcoală de pictură (sec. porcine). . Sibiu. Creşterea animalelor (bovine. Climă variată: arctică şi subarctică (în N). cartofi. Sibiu . instrumente muzicale. Muzee. în Federa ia Rusă. Industrie extractivă (marmură).Sibéria regiune în partea de N a Asiei. cuprinsă între mun ii Ural (în V) şi Oceanul Pacific (în E). Márea ~. At. Ad. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. max. de gaze naturale şi de marmură. Viticultură. între ărmul de N-E al Asiei şi insulele Novosibirsk şi Vranghel . Siéna oraş în partea centrală a Italiei (Toscana). XVIII) etc. Teatru. Culturi agricole: cereale. mare în bazinul Oceanului Arctic. Siberia Orientală. Climă mediteraneană. Universitate. Este divizată în cîteva sectoare: Siberia Occidentală. Taiga (70% din suprafa ă). Creşterea animalelor (bovine. XIII–XIV). Monumente istorice şi arhitectonice.: 160 m. aparate de măsurat. tricotaje. migdale. plante tehnice. Suprafa a: 5. km 2. Monumente istorice şi arhitectonice: fortifica ii (sec. jude în partea centrală a României. În partea de N-E se întind mun ii Apeninii Sicilieni (alt. Nod de comunica ii. Extremul Orient . petrol. Enisei. ovine. Resurse: petrol. Vulcani noroioşi. max. Muzee. turnuri (sec. Cîmpiile ocupă zonele litorale. chimică. centrul adm. catedrală ortodoxă (sec. citrice.7 mii km2. zonă depresionară (în N). textilă. doc. Lena . la S de Floren a. activ Etna ). pomi fructiferi. Produse industriale: maşini şi utilaje pentru industria uşoară. Universită i. Teatru. Filarmonică. de prelucrare a metalelor. a sticlei. Grădină zoologică. sare etc. Aeroport. sulf. Universită i. Expl. XIII–XV) ş. Izvoare termice. 172 mii loc. Irtîş. al jud. Amur. Centru adm. minereu de fier. municipiu în România.

Se practică pescuitul. Monumente: biserici (sec.: 4 418 m. situat pe rîul Tîrnava Mare . cu precipita ii iarna. situat pe coasta estică a Oceanului Atlantic. 45. legume. Construc ii de maşini. mijloace de transport. trestie de zahăr. Whitney . At. cuprins între depresiunea internă a Californiei şi Podişul Marelui Bazin. masiv muntos în S Spaniei. Cehia şi Germania. XIV. Zăcăminte: pirite. sare gemă. XIV–XVII). Pajişti alpine la înăl imile de peste 3 000 m. minereu de fier. manioc. parte din mun ii Carpa i. de cacao. Există planta ii mari de cocotieri. vf. mercur. arahide. între fluviile Odra (cursul superior) şi Vistula . Culturi: măslini. Dispune de bogate resurse de subsol (minereuri de fier. municipiu în România (jud. Limba oficială: engleza. Bintimane . Alt. Vegeta ie tropicală în cîmpie (păduri de esen ă) şi de savană în zonele montane şi de podişuri. Este divizat în 13 districte şi Western Area. XVII–XVIII). doc. Climă ecuatorială. loc. Reg. pomi fructiferi. materiale de construc ii. cu mai multe vîrfuri ascu ite. industria sticlei şi por elanului. cromite. punctul culminant al Africii Occidentale ). stat în Africa Occidentală. Exportă diamante. trestie de zahăr. Maramureş). cu seismicitate ridicată. Popula ia: 5. între Guineea şi Liberia. de şlefuire a diamantelor. utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară. XIII–XV). X. XVIII). Mureş). Importă petrol şi derivate petroliere. Alt. Sude i (în S şi S-V). cafea. polimetale. Func ionează mici întreprinderi alimentare. Climă de tip mediteranean-mon-tan. forestiere. Căi ferat lan muntos în V SUA. porumb.: 3 478 m. bauxită. Vestigii arheologice.699 mil. doc. textilă şi alimentară. clădiri în stil baroc (sec. vi ă de vie. XVIII). cu bogate precipita ii vara. mei. minereuri brute. Vechi centru cultural. utilaje şi piese de schimb.Siérra Leóne República ~. Păduri de foioase şi conifere (în V). Capitala: Freetown . păduri rare de pin (în E). Siérra Neváda Siérra Neváda Sighétul Marmáþiei Sighiºoára Sihoté-Alín Silézia . max. case (sec. vf. lignit. textile. Prelucrarea lemnului (mobilă. arbori de cafea. aur) şi de întreprinderi prelucrătoare ale materiei prime. Se mai cultivă orez. o zonă deluroasă (în E şi N-E). 37 mii loc. Mari zăcăminte de huilă. Lungime: 750 km. cherestea).: 1948 m. XVII–XVIII). produse textile (tricotaje. Cuprinde Cîmpia Sileziei (în centru şi în N-V). max. vf. situat pe valea Tisei . pe teritoriul statelor Polonia. masiv muntos în Federa ia Rusă. Turism. diamante. în 1329. biserici (sec. Relief format de cîmpii plane litorale în V şi S şi de podişuri şi mun i în E şi N-E (alt. max. max. Mulhacén . Alt. cacao. Rezerva ii naturale.5 mii loc. meşteşugurile. Lungime: 1 200 km.: 2 078 m. Muzee. regiune istorică în Europa Centrală. Majoritatea popula iei (2/3 din totalul celei active) este ocupată în agricultură. covoare) şi alimentare. municipiu în România (jud. sorg. Monumente istorice şi arhitectonice: ziduri ale unei cetă i cu 14 turnuri (sec. bunuri de larg consum. Vulcani noroioşi. bauxită. Suprafa a: 71 740 km 2. mănăstire (sec. Lungime: 150 km. Cunoscută din sec. în 1224 şi în 1280 (cu denumirea Castrum Sex ). At. Muzee. izvoare termale. situat între Marea Japoniei şi cursul inferior al fluviului Amur .

Economie dezvoltată bazată pe industrie. unde. oraş în România (jud. produse textile (tricotaje. Hr. situată între golful şi canalul Suez. Întemeiat în sec. loc. Múntele Sión (Siónului) . Port la strâmtoarea Singapore . potrivit Bibliei. XV–XVIII). Aeroport. Căi rutiere: 2989 km. metale. covoare) şi alimentare. capitala statului Singapore. Construc ii de maşini şi utilaje. Muzeu. minereuri. 2. Teatru. loc. la poalele mun ilor Bucegi . Sión . se afla reşedin a suveranului David. Sporturi de iarnă. Importă petrol brut. Şantiere navale. Mănăstirea Sinaia . Castelele Peleş. Katherina . mirodenii. Păduri ecuatoriale pe suprafe e restrînse. golful Aqaba şi Marea Mediterană . Agricultură în zonele de oaze. utilaje şi aparate de precizie. cu o depresiune în centru. peninsulă în V Asiei. mangan ş. Limbi oficiale: malaieza. Centru industrial şi comercial (pia ă a cauciucului). Căi ferate: 67 km. 355 mii loc. Parcuri. Rezerva ia Ariniş . situat pe valea rîului Prahova . vf. Prahova). medie 60 m. Suprafa a: 60. Planta ii de cocotieri. Climă ecuatorială. Africa şi America. Universită i. Zăcăminte: petrol. Exportă cauciuc. chineza. Crescătorii de porci şi păsări.Simferópol oraş în Ucraina (Crimeea). de parfumerie şi cosmetică. petrol. Teleferic. Industrie dezvoltată de prelucrare a materiei prime importate (cauciuc. de încăl ăminte. produse petroliere. Rafinării. Sta iune climaterică. de produse chimice. Marea Roşie . vinuri). mobilă). alt. repara ii navale. max. At. Aeroport. Sinái Sináia Singapóre Singapóre República ~. Turism. Relief de podiş (în N).7 mii km2. prelucrarea metalelor şi a lemnului (cherestea. Suprafa a: 693 km2. Pescuit intens. Electrotehnică. 177 m). montan (în S). servicii de transporturi şi retransport interna ional. 16 mii loc. Complex muzeistic. engleza şi tamil. arbori de cauciuc. Climă tropicală uscată. Creşterea animalelor (ovine. Alt. situat pe rîul Salghir . Universitate. centrul adm. Fondat în 1819. Nod de comunica ii. Aeroportul şi porturile maritime leagă între ele ările de pe cele trei continente: Asia. stat în Asia de Sud. Capitala: Singapore . staniu). Industrie constructoare de maşini şi utilaje. VIII î. a. Admis în ON Sinóp oraş în N Turciei. 26 mii loc. de cherestea. al provinciei cu acelaşi nume.: 2 637 m. colină fortificată în vechiul Ierusalim. Industrie uşoară şi alimentară. textile şi alimentare (conserve. doc. plante legumicole şi floricole.98 mil. electronică şi electrotehnică. tutun. pomi fructiferi. Cunoscut cu denumirea tătară Ak-Mechet (sec. port la Marea Neagră. caprine). max. Pelişor şi Foişor . oraş situat în S insulei cu acelaşi nume. Grădină botanică.4 mil. textilă. ca sat (Izvorul ) în 1690. Relieful insulei principale reprezintă o cîmpie granitică deluroasă (alt. de construc ii şi repara ii navale. produse industriale. Popula ia: 4. situat pe insula cu acelaşi nume şi pe numeroase alte 54 insule mici din strîmtoarea Malacca (Johore) şi Marea Chinei de Sud . Industrie prelucrătoare a materiei prime importate. de coloniştii din Milet. precum şi templul lui Iahve (numele lui Dumnezeu în Vechiul Testament ).

Iriga ii. situat pe rîul Ciulucul Mare . 9. 15 mii loc. amfiteatru roman. situat în apropierea frontierei cu Ucraina. între Turcia. Industrie uşoară (covoare. Sirét Sirét Síria rîu în România. Sunt dezvoltate viticultura şi pomicultura. cetate domnească (sec. 508 mii loc. Sîktîvkár Sîngeréi Sîrdariá Skagerrák Skópje . Universitate. chimică. Izvorăşte din Carpa ii Păturoşi (Ucraina). strîmtoare în N Europei. Este divizat în 13 districte (guvernorate) şi capitala. a materialelor de construc ii. fosfa i. de mun ii Liban şi Antilibian în S-V (alt. Vegeta ie de stepă şi deşertică. Climă mediteraneană în partea de V şi subtropicală deşertică în cea de E. stat în S-V Asiei. doc. Suprafa a: 185 180 km2. VIII î. electrotehnică) şi alimentare. prelucrarea lemnului. max.333 mil. oraş situat pe fluviul Vardar . Construc ii de maşini şi utilaje. afluent pe stînga al Dunării (la S de Gala i). Muzee. pe alocuri silvică. industria cimentului. Gheorghe (1870). Faună: jderul. Muzeu. ară industrial-agrară. poligrafică. metalurgică. XVI–XV î. Lungime: 740 km (576 km pe teritoriul României). Iordania. fluviu în Asia Centrală. caprine. orz.9 mii loc. Cunoscut din 1586.). fabrici ale industriei uşoare şi alimentare. Denumirea antică: Seretos . ghips). Relief determinat de cîmpia îngustă de litoral în V şi cea din valea Eufratului în partea centrală. max. Pe valea rîului Siret sunt situate oraşele Siret. în 1340. 127 mii loc.Siracúsa oraş în S Italiei (Sicilia). care uneşte Marea Nordului cu Marea Baltică. Ad.. Irak. Capitala: Damasc . Fondat în sec. port la Marea Ionică. Prelucrarea lemnului. Treime (sec. 244 mii loc. la 108 km N-V de Chişinău. Pe terenuri irigate se cultivă bumbac. Universitate. grîu. alimentară. V î. Israel şi Liban. sfeclă de zahăr. Are cel mai mare bazin hidro-grafic din România (43. Aeroport. Suceava). tricotaje) şi alimentară. între Peninsula Scandinavă (Norvegia) şi peninsula Iutlanda (Danemarca). cămile). Muzee. Lă ime: 130–145 km. palate (sec. moschei. Monumente istorice şi arhitectonice: bisericile Sf. Nod feroviar. temple (sec. XIV) ş. căprioara. textilă (covoare). a. în 1586. Hidrocentrale. şcoli. Centru de pomicultură. format prin confluen a rîurilor Narîn şi Karadaria . República Arábă Siriánă . XIII–XIV). At. Mai dezvoltată este industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime (petrol. păsări migratoare. situat pe rîul Sîsola . Se varsă printr-o deltă în lacul Aral . Lungime: 300 km. Muzee. 1 387 m). Licee. constructoare oraş în Federa ia Rusă. max. Popula ia: 17. 1 803 m). capitala Republicii Macedonia. reşedin ă a raionului Sîngerei. Monumente: cetate.9 km2). At. Castel. Hr. Sf. doc.. oraş în România (jud. cărbune brun. 2 814 m). Roman. capitala Republicii Komi. Bacău . oraş în Republica Moldova. O ramură economică importantă constituie creşterea animalelor (ovine. Hr. În ascensiune industria petrolieră. pe valea Siretului superior. Vestigii greceşti şi romane: teatru (sec. Teatre. Şantiere navale. Lungime: 2212 km (3 078 km cu rîul Narîn) .: 800 m. legume. Industrie metalurgică. Turism. Limba oficială: araba. în depresiunea Fergana . loc. pisica sălbatică. bovine. alimentară. Ion (sec. de prelungirile mun ilor Torus în N (alt. Par ial navigabil. cereale. Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. situat pe ărmul estic al Mării Mediterane. mănăstire. prelucrarea petrolului. Turism. XVII). cabaline. Biserica Sf.). XIV). de podişuri calcaroase şi nisipoase în S (alt. Hr.

). a. constructoare de maşini. Dumbier ) şi Tatra Înaltă (alt. Limba oficială: slovena. zinc. Drava. la poalele mun ilor Nemira .43 mil. Principalele culturi agricole: cereale (grîu. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică (sec. 1 181 m). port la Marea Neagră. congelatoare ş. situat la intersec ia principalelor căi de comunica ii între ările continentului.Slãníc oraş în România (jud. Turism de amploare. Sta iune balneoclimaterică. pruni). păsări. de cîmpiile centrale Ljubljana şi Celjé . 7. alimentară) şi cea constructoare de maşini (refrigeratoare. Suprafa a: 49 mii km2. Alte oraşe: Košice. stibiu. Muzeul sării. În agricult Slovénia República ~. stat în Europa Centrală. pomi fructiferi (mai ales meri. minereuri de fier. loc. Ungaria. calculatoare. detergen i. situat pe rîul Slănic .). max. cupru. Sanatorii. Limba oficială: slovaca. Vegeta ie: păduri de conifere şi foioase (1/3 din teritoriu). Zilina. Hron ş. forestieră) şi uşoară (textilă. 123 mii loc. Prahova). vf. aparate de precizie. învecinat cu Republica Cehă. Importă echipament industrial şi de transport. Creşterea animalelor: porcine. Popula ia: 2 mil. plumb. de sare. 6 mii loc. doc. Austria. Sta iune balneoclimaterică în lungul ărmului mării (140 km). Parcul Na ional Triglav . catedrală (sec. Slãníc-Moldóva Slíven Slovácia República ~. 2 655 m.) şi Tisei (Horuad. At. Veliki Triglav ). de culmile Mun ilor Dinarici în S (alt. Turism. Exportă produse din metal. 2864 m.). Muzee. Universită i. prelucrarea lemnului. aparatură electrotehnică etc. situat pe fluviul Nipru . 768 m) şi Carpa ilor Albi (alt. iar în V în ramifica iile montane ale Carpa ilor Mici (alt. electronic şi microelectronic. Smolénsk Sóci . mangan. oraş în Federa ia Rusă. Polonia. Climă mediteraneană şi tempe-ratcontinentală. Văile afluen ilor Dunării (Vah. de pielărie. a. oraş în E Bulgariei. Sta iune balneoclimaterică. Gerlachovka ). chimică. vf. a. 2 043 m. utilaje şi aparataj electrotehnic. Ungaria şi Austria. 355 mii loc. cu vestita peşteră Postojna . 1 000 m). Ape minerale. cartofi.8 mii loc. stat în sudul Europei. teritoriul Slovaciei reprezintă un complex de podişuri şi cîmpii premontane. textile.) sunt înso ite de cîmpii cultivabile. sfeclă de zahăr. Expl. de mobilă). situat între Italia. chimică (în special farmaceutică). situat pe valea Slănicului . Trnava . orz). Relief format de prelungirile Alpilor în N-V (alt. XII). Capitala: Bratislava . Baza economiei o constituie industria extractivă (cărbuni. vi ă de vie. Parcul Na ional Tatra . mercur. Popula ia: 5. Ucraina. de prelucrare a lemnului. Laborec ş. în Subcarpa ii de Curbură. Capitala: Ljubljana. alimentară. în apropierea frontierei cu Belarus. a. Turism. păşuni alpine. com oraş în Federa ia Rusă. Nitra. Teritoriul este drenat de trei rîuri principale: Sava. Include 3 regiuni (krai) şi oraşul autonom Bratislava. Croa ia şi Marea Mediterană. Prešov. Muzee. kremlin (sec. forestieră. prelucrătoare (siderurgică. a sticlei. Climă temperat-con-tinentală moderată. XVI–XVII). Este dezvoltată industria prelucrătoare (metalurgică. oraş în România (jud. în 1757. Banská. în cîmpia Tundja . de pielărie. Bacău). XVII–XVIII). Cunoscut din 862. Ocupînd extremitatea N-V a Carpa ilor. Mur . Industrie textilă. Aeroport. Nitra. 354 mii loc. Teatre. Dispune de neînsemnate resurse de subsol: minereuri de fier. Vegeta ie silvică bogată (conifere. În apropiere se află sta iunea balneoclimaterică Sliven . mobilă. grafit ş. industrie alimentară. loc. Suprafa a: 20 256 km2. foioase). vf. bauxită. care în N trec în masivele muntoase Tatra Joasă (alt. porumb. ovine. Construc ii de maşini şi utilaje (frigidere. max.

Centru comercial (pia ă pentru produsele agricole). tutun. golful Aden şi Oceanul Indian. oraş situat în partea central-vestică a ării. trestie de zahăr. rinoceri. susan. orez. copra. conserve din carne şi peşte. Cresc bovine. situat în peninsula Somalia. XIX) ş. cu cicloni. Capitala: Mogadishu . Se mai cultivă porumb. VI). max. fosfa i. San Cristóbal. Exploatări forestiere. bazată pe creşterea nomadă a animalelor. Relief muntos (alt. Popula ia: 17 mii loc.5% din teritoriu). bazată pe agricultură. Importă maşini şi utilaje. Turism.6 mii km2. Creşterea animalelor. Santa Isabel. Pescuit dezvoltat. cupru. max. mijloace de transport. azbest). Capitala: Honiara . Universitate. Admis în ONU . bananieri. Relief format de podişuri relativ joase (alt. Economie slab dezvoltată. Hr. Muzee. Academie de ştiin e. cacao. cacao. produse alimentare. pomi fructiferi. Encluze. bauxită. Ínsulele ~. somaleza. cele mai mari. zahăr. Exportă lemn şi produse din lemn. hipopotami. capitala Bulgariei. Faună: lei. textilă. Climă tropicală. argint. Se cultivă taro. Popula ia: 10. Climă subecuatorială. foarte umedă. bata i. loc. de încăl ăminte. Studii cinematografice.15 mil. peşte. Izvorăşte din podişul SmolenskMóscova . Exportă banane. mei. Pescuit de peşte şi perle. stat insular în vestul Oceanului Pacific. agricultură pe suprafe e de teren irigate şi pescuit maritim. electrotehnică. Limba oficială: engleza. bumbac. Se colectează răşini aromatice (smirnă. pescuit şi industria de prelucrare a produselor agricole. New Georgia. articole manufacturiere. Lungime: 648 km. Mari suprafe e acoperite cu păduri tropicale (90% din teritoriu). avînd relief muntos: Guadalcanal (alt. situat la E de Noua Guinee. cu o cîmpie în S-E care se desfăşoară în lungul litoralului pe o distan ă de peste 3000 km. Limbi oficiale: araba. de prelucrare a cauciucului. în S peninsulei Arabia . Cresc porcine. a bumbacului şi mătăsii. Malaita. pînă la 1 505 m). Func ionează mici întreprinderi alimentare şi ale industriei uşoare. Există planta ii de bananieri. Djibouti. Economie slab dezvoltată. Popula ia: 496 mii loc. dominate în N de mun ii Ogo şi Carcar (alt. ovine. Este împăr it în 16 regiuni. în depresiunea Sofia. Parcuri. 2 331 m).68 mil.Socótra insulă în N-V Oceanului Indian. tămîie. Este organizat în 7 provincii şi municipiul capitalei. grădini. zimbri. Teatre. Importă echipamente industriale şi de transport. zebre. cocotieri. biserici (sec. 1. afluent pe dreapta al Niprului. a. Sófia Soj Sólomon Somália República Democrátică ~. Faună: crocodili. Industrie variată: constructoare de maşini. Culturi: curmali. Vegeta ie de semideşert. combustibili. de origine vulcanică. Veche aşezare tracică (Serdica ) din sec. chimică. Face parte din Republica Yemen. tutun. VIII î. Vestigii romane. bovine. Vella Lavella ş. Etiopia. tutun. de tricotaje şi confec ii. unele însă nevalorificate. Suprafa a: 638 mii km2. a. catedrală (sec. Vegeta ie de stepă şi savană (păduri 9. În subsol bogate resurse minerale (aur. alimentară. produse petroliere. stat în Africa de Est. loc. mistre i. răşini aromatice (ocupă unul din primele locuri în lume). Climă tropicală uscată. de mobilă. Suprafa a: 30 mii km2. XIII–XVI). Navigabil pe cursul de 373 km de la vărsare. Admis în ONU la 19 septembrie 1978. rîu în Federa ia Rusă şi Belarus. 500–1500 m). Monumente istorice şi arhitectonice: bazilică (sec. 2515 m). Aeroport. caprine şi îndeosebi cămile (ocupă locul I în lume). Include teritoriul a cca 100 insule din arhipelagul Melanezia. ulei de palmier. sorg. păsări exotice. Suprafa a: 3. plante legumicole. între Kenya. igname. clei vegetal).

XVI). 600–1 000 m). Lă ime med. Cataloniei. doc. Festival interna ional anual de muzică uşoară. Popula ia totală: 200 mii loc. Insulele au în cea mai mare parte un relief muntos. strîmtoare între insulele Sumatera şi Java . [´¿pree] rîu în E Germaniei. Mulhacén ) în S-E. Cordillera Ibérica (alt. Sierra de Gredos ş. produse alimentare. situat la ărmurile Oceanului Atlantic în N şi ale Mării Mediterane în S-E. Java. Licee. Pitiuze (Marea Mediterană) şi Insulele Canare (Oceanul Atlantic). 3 404 m. Sumbava. în apropiere de Gda ñsk. Izvorăşte din mun ii Sude i şi se varsă în lacul Havel . Alte masive muntoase: Sierra Nevada. Industrii: aparatură electrotehnică. în Peninsula Iberică. Suprafa a: 65 mii km 2. Climă mediteraneană. Flores. oraş în N Poloniei. 3 478. care cuprinde insulele Sumatera. vf. Spárta Spítsbergen Sporáde Sprée . Vegeta ie: păduri de stejar şi fag în mun i (10% din teritoriu). Faună diversă. Pico d’Aneto ) în N-V. Lombok. în Arhipelagul Malajez. 2 592 m). dominat de mun ii Cordillera Central (alt. Suprafa a: 1. 2313 m) şi Pirinei (alt. ziduri în ruine. At. Limba oficială: spaniola. Relief de platou acoperit cu ghea ă. XIX). stat în S-V Europei. Cuprinde cea mai mare parte a teritoriului norvegian Svalbard . Kalimantan şi Sulavesi . Industrie uşoară şi alimentară. afluent pe stînga al Tisei . Toledo. Navigabil pe cca 100 km. colegii. trecînd prin Berlin.Sómeº Sónde rîu în România. înconjura i de lan urile muntoase Cordillera Cantábrica (alt. Relief în general muntos. Include 50 de provincii. catedrală (1842). oraş în Republica Moldova. tricotaje. Vînătoare. confec ii. situat pe malul drept al Nistrului. arhipelag grecesc în Marea Egee. tutun. Turism. format din două grupuri de insule: Sporadele de Nord (77 de insule) şi Sporadele de Sud (Rodos – cea mai mare insulă). Climă maritimă arctică. la 161 km N de Chişinău. Arhipelágul ~. León. [´¿pitsb¬rg¬n] arhipelag în Oceanul Arctic. Suprafa a totală: 543. Cordillera Subetica. Cordillera Betica (alt. Lungime: 433 km (388 km pe teritoriul României). loc. temperat-continentală şi mediteraneană. plante ierboase de păşune şi de stepă. XIX–XX). 52 mii loc. Unit printr-un canal cu Oder . biserici etc. Lungime: 403 km. arhipelag în V Oceanului Pacific. Se împarte în Sondele Mari . Vestigii arheologice. 43 mii loc. Pescuit. Popula ia: 4. Denumirea antică: Samus . grupate în 17 reg. Capitala: Madrid . Sierra Morena. cereale. Muzee. Suprafa a: 505 mii km2. vf. Relief muntos. Climă temperat-oceanică. Se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. Andaluziei. Centrul adm. Andorra şi Portugalia. Sierra de Guadarrama. uneşte Oceanul Indian cu marea Java. Cuprinde şi Insulele Baleare .: Longyearbyen . format de podişul central Meseta (alt. Citrice. Sónde Sópot Soróca Spánia Regátul Spániei . biserici (sec.: 26 km.78 mil. 12 mii loc. Monumente: Cetatea Soroca (sec. între Fran a. a. Strîmtoárea ~. cu n oraş în Grecia (Pelopones). sinagogă (începutul sec. precum şi de cîmpiile de litoral şi cele de la vărsare a rîurilor în mare şi ocean. Centru comercial (pia ă pentru cereale). Popula ia: 39. Pescuit. Timor ş.5 mil km2. al raionului Soroca. şi Sondele Mici . Monumente vechi: templu. centrul adm.5 mii km2. sta iune balneară pe litoralul Mării Baltice. care cuprinde insulele Bali. Formează numeroase bra e şi lacuri. în 1499.5 mii loc. 2 613 m) în N.a.

lactate). topaz ş. porcine. oraş în Federa ia Rusă. financiar. Capitala: Colombo . esături de mătase. care spre litoral trec în dealuri şi apoi în cîmpii joase pe alocuri mlăştinoase. arbori de cauciuc. Lungime: cca 700 km. max. leoparzi.). Institu ii de învă ă-mînt superior. situat la poalele Caucazului de Nord. Pescuit int Mún ii ~. textilă. Aeroport interna ional. palate etc.). Zăcăminte: aur. materiale feroviare. Industrie extractivă (gaze naturale. Este divizat în 9 provincii. Nod feroviar.Sri Lánka República Demo-crátică Socialístă ~. Pidurutala-gala ). alimentară. max. biserici. petrol). Muzee. poligrafie. la S de peninsula Industan. numeroase specii de păsări. safir. vf. textilă (covoare. Fondat în 1252.). întreprinderi de sticlărie. 163 mii loc. la Marea Baltică. Universitate. de produse alimentare etc. aparatură electrotehnică etc. şantiere navale. 335 mii loc. al Regiunii Autonome Nagorno-Karabah. [´stokholm] capitala Suediei. 2 524 m. Economie bazată pe agricultură. Centru comercial. bata i.). caprine). nuci de cocos. Centru industrial. sistem muntos în Federa ia Rusă. Func ionează rafinării de petrol. aparataj electrotehnic şi electronic). a. minereuri de metale rare. Teatre. Gole -Skalistîi . întreprinderi care produc ciment. petrochimie. centrul adm. comercial şi cultural. Muzeu na ional. alimentară (vinuri.: 2 412 m. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. Principalele culturi: orez. Muzee. stat în Asia de Sud. Vestigii romane. pe exploatări miniere şi pe industria de prelucrare a materiei prime. a materialelor de construc ii. instrumente. culminat de mun i riziduali (alt. Stanovói Stára Zagóra Stávropol Stepanakért Stóckholm . Limbi oficiale: singhaleza. Se cresc animale (bovine. Monumente de arhitectură medievală şi modernă (catedrală. constructoare de maşini (strunguri. elefan i. Suprafa a: 66 mii km2. textilă. cacao.66 mil. Pînă în 1972 se numea Ceylon . fibre şi esături de bumbac. uleiuri vegetale. Teatre. conserve din peşte. situat la poalele mun ilor Sredna Gora . tutun. tamila. Se extrag grafit. oraş în centrul Bulgariei. Nod feroviar. 55 mii loc. situat în Siberia Orientală. sare. trestie de zahăr. tutun. cafea. Vegeta ie tropicală în S şi de savană în N (păduri cu arbori de lemn pre ios: santal. arahide. loc. pietre pre ioase (rubin. manioc. pielărie. 743 mii loc. zahăr. vf. Construc ii de maşini (aparate de precizie. cărbune. confec ii). alimentară (carne. Relieful ării reprezintă în partea centrală un podiş. uleiuri vegetale etc. Academii şi institute de cercetări ştiin ifice. chimică. macarale. despăr it de India prin strîmtoarea Palk . minereu de fier. situat pe insula Sri Lanka din Oceanul Indian. Centru comercial. oraş în Azerbaid-jan.). oraş situat pe cîteva insule şi peninsule ale lacului Mälaren . ceai. Alt. Industrie chimică. Climă subecuatorială musonică. de pielărie şi încăl ăminte. aparataj electrotehnic etc. mahon). conserve de carne. Faună: urşi. a mobilei. În anii 1935–1943 s-a numit Voroşilovsk. Popula ia: 18.

Aeroport. Oregon. Vermont.. Connecticut. Institu ii financiarbancare şi comerciale. calcare. (Alsacia). 4 418 m. case vechi etc. Rhode Island. Centru adm. Delaware. De aici denumirea vulcanului Farul Mării Mediterane . textile şi alimentare. şantiere navale. Colorado. vf. Relief muntos (în V şi în centru) şi de podiş (în E). a produselor chimice. Carolina de Sud. vf. întreprinderi textile. rîu în Peninsula Balcanică. New York. alimentare. statui). Viticultură. Tennessee. Zăcăminte: minereuri de mangan. Strúma Stúttgart Suceáva jude în N-E României. poduri. max. Academie de arte frumoase.A. Arizona. ale industriei uşoare şi alimentare. XIII–XV). situat pe rîul Neckar . Valoroase monumente arhitectonice: catedrală (sec. Studiouri cinematografice. Elbert). Montana. Izvorăşte de pe versantul de S-V al masivului Vitoşa şi se varsă în Marea Egee . al landului Baden-Würt-temberg. XII–XIII). la frontiera cu Ucraina. castel (sec.: Suceava . Turism. New Hampshire.6 mii km 2. Muzee. Kansas. Virginia de Vest. mănăstiri. rafinării de petrol. Idaho. Hawaii. sare. Texas. aparate de precizie. Mississippi. construc ii de maşini şi utilaje (automobile. port pe fluviul Rin . Relief determinat de cîteva complexe fizico-geografice şi naturale: în V Mun ii Cordilieri . Monumente istorice (cetă i. Georgia. învecinat cu Canada şi Mexic. Washington.Strasburg [stras´buur] oraş în N-E Fran ei. nave fluviale etc. 4 329 m. Pomicultură. XVIII) etc. [´¿tutgart] oraş în Germania. erupe la intervale de 20 de minute). Nevada. Creşterea animalelor. Florida. forma i din lan urile distincte Mun ii Stîncoşi (alt. Michigan. Podişul Marelui Bazin şi Podişul Colorado Strómboli insulă italiană în Marea Tireniană. Dakota de Nord. prefectură. max. 264 mii loc. Pennsylvania. Turism. Popula ia: 1. Suprafa a: 12. Alabama. Wisconsin. Centru industrial: metalurgie. Ohio. Státele Uníte ale Américii. Muzee. Universită i. Produse de faian ă. State: Maine. New Mexico. care încadrează Podişul Columbiei . biserici (sec. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile. Universitate. Izvoare minerale. industria hîrtiei şi poligrafiei. Popula ia: 710 mii loc. Teatre. S. case memoriale. California. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (celuloză. Numeroase monumente arhitectonice: biserică (sec. sfeclă de zahăr. cînepă. Mun ii Cascadelor şi Sierra Nevada (alt. Nod feroviar. 592 mii loc. Culturi agricole: cereale. Louisiana. Institu ii bancare şi comerciale. palat (sec.). Lungime: 430 km. palate. Virginia. Vestigii romane. Carolina de Nord. Iowa. Kentucky. cartofi. Teatre. cea mai nordică din grupul Insulelor Eoliene . Vulcanul activ Stromboli (926 m alt. Aeroport interna ional. Indiana. Muzee. maşini-unelte. stat federal în America de Nord. Wyoming. Sediul Consiliului Europei (din 1949) şi al Adunării Europene (din 1979). primărie. Illinois. New Jersey.6 km2. Pomicultură. Arkansas. Oklahoma. între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. situat în partea centrală a continentului. Minnesota. centrul adm. . mobilă). Nebraska. Massachusetts. Alaska. vagoane. Utah. optice şi electrotehnice). Maryland.U.2 mii loc. Missouri. biserici. pirită. pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. hîrtie. XIII–XV). Cuprinde 50 de state şi un district federal (Columbia). Dakota de Sud. XIII–XVI). Suprafa a: 8. Whitney ).

Limba oficială: araba. Aeroport. alt. în care se varsă o mul ime de alte rîuri ( Atbara. Universitate. savane care trec în păşuni de stepă şi în deşert. Olt). Suceava). a.a. susan. crocodili ş. mango masiv muntos în E Europei Centrale. orez. Popula ia: 37 mil. Libia. Produse industriale: maşini şi utilaje. 3088 m. km2. ha) se cultivă bumbac (principala cultură de export. ctitorie a mitropolitului Gheorghe Movilă şi a fra ilor săi. mănăstire. aparate de măsurat. Mănăstírea ~. Kenyeti ) şi reg. afluent pe dreapta al Siretului . Poloniei şi Germaniei. domnii Ieremia şi Simion Movilă. un pod peste Dunăre. Sudéþi . rîu în România. Capitala: Khartoum . mei. max. Picturi. Izvorăşte din Obcinele Bucovinei . celuloză. A fost construită în 1581–1606. Lungime: 170 km. At. 118 mii loc.: 1 603 m (vf. străbate Podişul Sucevei şi trece prin mun. Aici a existat o cetate. mănăstire în N-E României. vf. Jur. Alt. centrul adm. Republica Centrafricană. Suprafa a: 2. Turism. lignit ş. al jud. apoi cetate romană pe malul stîng al Dunării. la extremitatea de NV a mun ilor Boemiei . Suceava. Bahr el-Ghazal. antilope. biserici. produse de pielărie. Suceáva Sucevíþa Sucidáva Sudán República ~. pe teritoriul actualului oraş Corabia din România (jud.Suceáva municipiu în N-E României (jud. situat între Egipt. în 1388. Este organizat în 8 state federale şi capitala na ională. Sobat ş. Lol. feroviar). situat pe rîul cu acelaşi nume. arahide. Lungime: 300 km. Păşuni alpine. Uganda. cu industrie în dezvoltare. Ciad. a. în com. han. Faună: lei. Labal Marrah ). ocupă locul 2 între ările din Africa). Kenya. porumb. Turism. Etiopia şi Marea Roşie. maimu e. Podişul Etiopean (alt. aşezare geto-dacă. Muzee. Republica Democrată Congo. hîrtie. Suceava. Incintă fortificată. bata i. Teritoriul ării este puternic segmentat de fluviul Nil şi afluen ii săi Nilul Alb şi Nilul Albastru . Climă temperată montană. Zăcăminte: aur. stat în N-E Africii. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate. Sn¸¿ka ).). Sucevi a (jud. 3 187 m. nichel. sorg. Relieful reprezintă o vastă cîmpie. cu zone de podiş şi cu mun i înal i în V ( Dorfur şi Kordofan . grîu. textile şi alimentare. pe teritoriul Cehiei. hipopotami. max. case vechi. ară agrară (antrenează ¾ din popula ia activă). Atelier de covoare şi broderii. Suceava). de stepă şi deşertice în N. Păduri de foioase şi conifere. Mormintele familiei Movileştilor.5 mil. loc. doc. vf. Nod de comunica ie (rutier. Climă ecuatorială musonică în S şi tropicală deşertică în N. Vegeta ie: păduri tropicale. Pe terenuri irigate (2 mil.

gaze naturale. 377 m) şi de cîmpia Skania . de prelucrare a tutunului. Márea ~. Industrie avansată: extractivă. în S o depresiune centrală acoperită de foarte multe lacuri mari şi mici. urmată de podişul Smoland (alt. Lungime: 83.89 mil. Creşterea animalelor (inclusiv cai pentru export). capitala Republicii Autonome Abhazia. Climă temperat-maritimă în S şi aspră în N. Zăcăminte: petrol. cărbuni. de produse alimentare (conserve din fructe şi de peşte. ceai. învecinat cu Norvegia şi Finlanda. în deltă. Lungime: 162 km. Popula ia: cca 37 mil.a. Turism. Popula ia: 13 mii loc.: 1590–5575 m. uneşte Marea Mediterană cu Marea Roşie. în partea centrală zone colinare (alt. porumb.6 mii km2. Relief muntos. plumb. uraniu. medie 500 m). porumb. tutun ş. o el. [´s¬leb¬s] Ínsula ~. stat în N Europei. Teatre. situată la S-V de peninsula Malacca . Supra-fa a: 189 mii km2.8 km. Kebnecajse ). Relief preponderent muntos (alt. la S-V de insula Flores . aur. Relief de cîmpie şi mun i (cu numeroşi vulcani activi). mare în Oceanul Pacific.). tutun.: Waingapu . Limba oficială: suedeza. 2 117 m. Climă ecuatorială.: 3645–8547 m. Descoperită în 1667. apar ine Indoneziei. insulă în Arhipelagul Malaiez. loc. öland ş. Márea ~. zinc. Culturi: orez. la ărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). vf. fragmente de numeroase rîuri care se varsă în Marea Baltică (Golful Botnic). Suprafa a: 473. Se cultivă orez. Climă subecuatorială maritimă. 1 225 m). la E de insula Kaliman-tan . în E cîmpii înguste de litoral. Vîrfuri: Sarek (2090 m). orez. Expl. Relief predominat de platou şi de cîmpie. cons Canálul ~. Oraş pr. max. situat în partea estică a peninsulei Scandinavia .5 mii km2. Lă ime: 180 m. care se desparte de bra ul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră lîngă oraşul Sulina (România). Vegeta ie: păduri de conifere şi de foioase (50% din suprafa ă). nichel. cu următoarele particularită i: în V şi N-V Mun ii Scandinavi (alt. cauciuc. aur. Sulawesi şi arhipelagul Filipine . Este divizat în 24 de provincii. Economie bazată pe industrie şi servicii. wolfram. Ad. 125 mii loc. a. Dispune de însemnate zăcăminte de minereuri de fier. Construc ii de maşini (aparate de precizie). Numeroase rezerva ii naturale şi parcuri na ionale. vinuri). mare în Oceanul Pacific. Întreprinderi forestiere. Suprafa a: 450 mii km2. mangan. Creşterea animalelor. zinc. max. Sulitjelma (1 914). întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. insulă indoneziană în arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). aluminiu ş. Institu ii de învă ămînt superior. Ad. între insulele Kalimantan. argint. Păduri tropicale.). port la Marea Neagră. trestie de zahăr.Suédia Regátul Suédiei . Suprafa a: 348 mii km2. cafea. plante de tundră montană. Ad. tutun. loc. insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). Climă ecuatorială. Pescuit. Suéz Suhúmi Sulawési (Célebes) Sulawési Sulína Súlu Sumatéra (Sumátra) Súmba . oraş în Georgia (Gruzia). Popula ia: 8. Popula ia: 352 mii loc. bumbac. metalurgică (fontă. Culturi: cafea. Suprafa a: 435 mii km2. a.: 20 m. bra ul central al Dunării. cărbuni. Suprafa a: 11. cupru. canal navigabil pe istmul Suez. Grădină botanică. de petrol. Sta iune balneoclimaterică. între arhipelagul Filipine (în N-E) şi insula Kalimantan (în S-V). Muzee. Capitala: Stockholm . Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland.

lemn şi produse din lemn. República ~. pînă în cîmpia Mozambic. Relief muntos (alt. vite. materiale de construc ii. Limba oficială: olandeza. articole din lemn. porcine. copră. Ny Alesund . Komati. 1280 m) în S-V. Popula ia: 4 200 loc. Vegeta ie de savană. zahăr. Swáziland Regátul ~. Capitala administrativă: Mbabane . max. lemn şi produse din lemn. Raba . legume. la strîmtoarea Surabaja . caprine. stat în S Africii. aur. Suprafa a: 163 mii km 2. situat la ărmul Oceanului Atlantic. de minereu de fier. bata i. Se cresc bovine. Climă arctică. alimentare. combustibili . Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. produse alimentare. Păduri tropicale cu arbori de esen ă pre ioase.: Longyearbyen . Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime. trestie de zahăr. Usushwana ş. capitala statului Fiji. Func ionează mici întreprinderi care produc electricitate. Oraş pr. Şantiere navale. care se întind în văile rîurilor Umbuluzi. textile. alumină. agricultura. şi de o vastă cîmpie de litoral în N şi N-E. Piramiden. Importă echipamente şi utilaje industriale. Relief format de un podiş deluros. 2 851 m. Climă subtropicală şi temperată. Tambora ). medie 1200 m. Alte oraşe. Universitate. bumbac. Expl. între Guyana. ovine. Usuti. trestie de zahăr. legume. Surabája Surinám Súva Sválbard [´svaalbard] teritoriu insular în Oceanul Arctic. Popula ia: 440 mii loc. diamante. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. Barentsburg. Căi rutiere: 9 153 km. oraş situat pe insula Viti Levu . vlc. Relief de platou. carne. textile. Suprafa a: 17 363 km2. orez. echipamente industriale. produse chimice. cocotieri. Suprafa a: 62 900 km2. loc. citrice. Capitala: Paramaribo . diamante). Norvegieni. Păduri tropicale.4 mii km2. Aeroport. cărbune ş. Brazilia şi Guyana Franceză. banane. Aeroport. Este divizat în 4 districte. Centru adm. dominat de culmi muntoase. aluminiu. cu unele culmi muntoase (alt. Suprafa a: 15. cupru. îmbrăcăminte. Organizat în 10 districte. fructe tropicale. 71 mii loc. 1 800 m) coboară în pante line din V spre E. uleiuri vegetale. învecinat cu Africa de Sud şi Mozambic. situate la 600 km N de coastele Norvegiei.Sumbáwa [sum´baua] insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). Ngwavuna. Vegeta ie de savană. vînătoare. 2.a. rafinării de petrol. stat în N-E Americii de Sud. bumbac. Planta ii de cafea. Dispune de bogate şi variate resurse de subsol (cărbune. Climă ecuatorială. azbest. a. Relief de podiş. esături de bumbac şi de lînă. sorg. Căi ferate: 301 km. ciment. Climă subecuatorială maritimă. minereu de fier. fabrici de produse chimice. oraş în Indonezia. alt. pescuitul. centru legislativ şi reşedin ă regală: Lobamba . Admis în ONU la 4 decembrie 1975. Export de zahăr. Se cultivă orez. savane. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. mijloace de transport. combustibili. Muzee. Exportă bauxită. citrice. Exportă zahăr. la V de insula Flores . azbest. Pescuit. Se cresc animale. Importă cereale. situat în N-E insulei Java . Popula ia: 720 mii loc. păsări. max. zinc. max. Popula ia: 980 mii loc. Turism. Limba oficială: swazi şi engleza. Administrat de Norvegia. cu temperaturi înalte şi precipita ii bogate. Se cultivă trestie de zahăr (ocupă unul din primele locuri pe glob la producerea de zahăr pe cap de locuitor). orez. format din arhipelagul Spitzbergen şi Insula Urşilor. minereuri. Produce zahăr. cu excep ia cîtorva cîmpii aluviale. Lan urile muntoase (alt. porumb.4 mil. Exploatări de bauxită (ocupă unul din primele locuri în lume). nuci de cocos. banane. Universitate. păduri şi păşuni montane.

cucerind astfel Transilvania. textilă. Centru silvic. oraş în Republica Moldova.: 2 130 m (vf. max. maşini agricole. masiv muntos în Carpa ii Meridionali (România). motoare electrice. 10 mii loc. At. rutier). Szczécin [´¿tet¿in] ªagán ªáhtî ªatt el Arab (Shatt al 'Arab) ªélimbãr ªípka ªoldãnéºti ªomúzul Máre ªtéfan-Vódã ªureánu . Lungime: 195 km. Gheorghe (1873). la 1330 m alt. alimentară. Muzeu. metalurgie. la 116 km S-E de Chişinău. palate (sec. Rostov). Face legătura rutieră între oraşele Gabrovo şi Kazanlîk . piei. la N-E de localitatea Primorskoe (reg. Fabrică a materialelor de construc ii. în centrul României. Teatru. Nod de comunica ie (feroviar. material rulant). Alt. Universită i. 4 mil. At. reşedin ă a raionului Şoldăneşti. rîu în România. Hidrocentrale. trece prin Fălticeni . în sec. în 1573. Ad. siderurgică. aici a avut loc o mare bătălie între armatele ruseşti şi cele turceşti. în bazinul carbonifer Done k . fructe etc. chimice. mobilă) şi alimentară. făcînd parte din grupa mun ilor Parîng . constructoare de maşini (nave. Iriga ii. unde în 1599 (18/28 oc-tombrie) Mihai Viteazul l-a învins pe Andrei Báthory. Lungime: 11 km. Izvorăşte din zona vîrfului Poiana Ciungilor . afluent pe dreapta al Siretului . Centru industrial: şantiere navale.ial navigabil. castel (sec.). trecătoare în mun ii Balcani. Par. chimică (superfosfa i). Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. Port la Marea Baltică. oraş în Republica Moldova. Vîrful lui Pătru ). lînă. 415 mii loc. la 118 km N de Chişinău. medie: 2 m. Tatarbunar). loc. situată între Balcanii Centrali şi Balcanii de Est. oraş în Federa ia Rusă (reg. rn. confec ii. carne. textile. Industrie siderurgică. com-binat de fermentare a tutunului. localitate subordonată mun. port la Oceanul Pacific (Marea Tasman). doc. de pielărie. Odesa. uşoară (încăl ăminte. pe teritoriul Bulgariei. Teatre. 230 mii loc. fluviu în Irak. Mún ii ~. Centru comercial (export de grîu. utilaje. Biserica Sf. marcînd prin aceasta prima etapă în unirea celor trei ări româneşti.Sýdney [´sidni] oraş în S-E Australiei. principele Transilvaniei. Monumente arhitectonice. Nod de comunica ie. Teatru. întreprinderi ale materialelor de construc ii. În 1877. Sibiu. oraş în N-V Poloniei. Se varsă în Golful Persic . Aeroport. 9 mii loc. Lungime: 51 km. XIV–XV). Numeroase monumente de arhitectură: biserică gotică (sec. textile. Se mai numesc şi Mun ii Sebeşului . construc ii de maşini. alimentare. XIV–XV) etc. Muzee. Biserica Sf. Lă ime: 8 km. XVI). Industrie extractivă (huilă). format prin confluen a Tigrului şi Eufratului . XIX. situat pe malul drept al rîului Ciorna . doc. lac în Ucraina. constructoare de maşini. Muzee. Arhanghel Mihail (1879). Industrie uşoară şi alimentară. Denumirea veche: Cîzîl . situat pe fluviul Odra . Institu ii de învă ămînt superior. reşedin ă a raionului Ştefan-Vodă. străbate Podişul Sucevei . situat în bazinul Dunării inferioare. Formează un segment din grani a dintre Irak şi Iran. Turism.

loc. trestie de zahăr. Universitate. Turkestan. Piandj. Izvorăşte din Mun ii Vrancei . textile.3 mii km 2.: thaip´ei] Taimîr . străbătute de afluen ii rîului Amudaria (Vahş.3 mil. ară cu cei mai numeroşi şi cei mai înal i mun i din Asia Centrală: Alai şi Transalai în N (alt. Taegú Tahiti [tai´iti. fabrici de ciment. minereuri neferoase. Popula ia: 132 mii loc. oraş în insula Taiwan (Oceanul Pacific). în conurba ie).5 mil. Nod de comunica ii. cocotieri. Orohena ). textile. În zona de cîmpie litorală se cultivă citrice. alimentară. Exploatări de cărbune. Suprafa a: 400 mii km 2. stat în Asia Centrală. Vara adesea seacă. şacali. (5 mil. stat în S-E Mexicului. (Taipei) . Industrie de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. a. Faună: lupi. Tabríz Tadjikistán oraş în N-V Iranului. Climă tropicală umedă. Climă temperat-continentală şi continentală aridă. max. Centru miner: cupru. situată în extremitatea nordică a continentului asiatic. vanilie etc. 4 000–5 000 m) ş. Numele antic: Tauris . Climă aspră. 7134 m). de încăl ăminte. petrol. Pamir în S (alt. bovine. Aeroport. loc. Capitala: Duşanbe . o republică autonomă şi capitala. Pescuit. 1. capre de munte. loc. dropii. Popula ia: 1. Turism. centrul adm. Vestigii arheologice.1 mii km2. Capitala: Villa Hermosa . 7495 m). loc. cea mai mare din arhipelagul Insulele Societă ii . Dinamică este industria energetică (hidrocentrala Nurek de pe Vahş). valea Zeravşan (în partea central-vestică). produse de pielărie) şi alimentare. vf. Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. Include 3 provincii. făcînd parte din Polinezia Franceză . Relief constituit de masive muntoase (în centru şi N) şi de cîmpii joase (în S şi V). Zeravşan şi Hissar în N-V şi în partea vestică (alt. a camforului. construc ii navale. situat între Uzbekistan. peninsulă în Federa ia Rusă. Ghe ari. Aeroport interna ional. afluent pe dreapta al Siretului . Limba oficială: tadjika.8 mil. Doar în regiunea S-V se profilează cîteva cîmpii premontane cultivabile. insulă în Oceanul Pacific. loc. Aeroport. alimentare. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime şi pe agricultură (concentrează cca 40% din popula ia activă). Se produc esături de bumbac şi mătăsu [te´gu] oraş în S-E Coreii de Sud. Muzeu de artă. banane. caprine. 2. Popula ia: 6. constructoare de maşini. Centru comercial.ªuºíþa Tabásco rîu în România. prelucrarea lemnului. Important centru industrial (metalurgie. Relief mai coborît în depresiunea Fergana (în N-V).şi radiotehnică). În partea centrală a peninsulei se află lacul Taimîr . Tundră. Lungime: 68 km. 2 237 m. între marea Kara şi marea Laptev. la S de Mărăşeşti. Centru adm. Se cultivă bumbac. Kîrgîzstan. fr. wolfram. 972 mii loc. max. Universitate. Suprafa a: 1 042 km2.: Papeete . Meşteşugărit. Pia ă agricolă. Vegeta ie ierboasă şi silvică (în mun i). Turism. Kafirnigan ). de hîrtie. cafea. aparatură electro. a.: tai´ti] Taibéi [chin. Suprafa a: 143. Suprafa a: 25. Surhandaria.6 mil. fazani ş. Relief muntos (alt. max. China şi Afghanistan. República ~. al provinciei Taiwan (China). textilă. Se cresc ovine.

Aeroport. Relief predominant muntos (alt. În văile unor rîuri şi în oaze se practică agricultura. 1. textilă. de pielărie. Dune. Sporturi de iarnă. aur. Academie de ştiin e. XII–XV).). Pescuit. confec ii. Oraş pr. lac tectonic în Africa de Est. Izvorăşte din zona dealurilor Cotswold . a. maşini şi utilaje electrice. cocotieri. centrul adm. 394 mii loc. Port. Popula ia: cca 21 mil. Suprafa a: 31. palate). 219 mii loc. Ad. a materialelor de construc ii.9 mii km2. situat între Republica Democrată Congo. apoi colonie romană. Vegeta ie tropicală. Muzee. oraş în S-V Finlandei. Lungime: 1 120 km. oraş în E Chinei. despăr ită de continentul Asiei prin strîmtoarea cu acelaşi nume. Universitate. (XIV–XVI). Industrie minieră. textile. Se cultivă trestie de zahăr. de prelucrare a lemnului (mobilă). Pescuit. Aeroport. a celulozei şi hîrtiei. la intrarea în strîmtoarea Gibraltar . în depresiunea Kaşgaria . bananieri. Tanzania şi Zambia. de pielărie şi încăl ăminte. loc. deşert nisipos în V Chinei. cupru ş. Universitate. Industrie constructoare de maşini (locomotive). Industrie constructoare de maşini (excavatoare. Fondat în sec. port la Golful Finic (Marea Baltică). Altitudini între 800 şi 1 500 m. cabluri ş. chimică. Numele vechi: Reval (Revel). petrol. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. în partea de S a Angliei. Climă continentală uscată. aparate de radio. X. Lungime: 338 km. barcane. Zăcăminte: cărbuni. Naviga ie. loc. 485 mii loc. de textile şi confec ii.Taiwán insulă a Chinei. Este legat prin canale cu golful Bristol şi cu Marea Irlandei. fluviu în V Europei. [t¾´…e] oraş în N Marocului. Hidrocentrale. citrice. Izvorăşte din mun ii Sierra de Cuenca (Spania) şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. alimentară. constructoare de maşini. Taiyán Tájo Tákla-Makán Tállinn Tamísa cel mai mare fluviu din Marea Britanie. Burundi. situat pe ărmul lacului Näsijärvi . a. în V Oceanului Pacific. Monumente. Climă tropical-musonică umedă. al provinciei Shanxi . max. alimentară.: 1435 m. trece prin Oxford şi Londra şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului.: Taibei . siderurgică. Denumirea veche: Formosa . Monumente arhitectonice: biserici (sec. chimică. Navigabil. Suprafa a: 36. Monumente arhitectonice (moschee. Nod feroviar. pe teritoriul Spaniei şi Portugaliei. textilă. de încăl ăminte. Conservator. capitala Estoniei. Teatre. cetate (sec. Muzee. Suprafa a: 345 mii km2. a celulozei şi hîrtiei. Navigabil. alimentară. max. Támpere Tanganyika Tangér . gaze naturale.9 mil. Străveche aşezare cartagineză. produse alimentare). Aeroport.1 mii km2. Universitate. 3 997 m). Aeroport. Centru comercial şi industrial (materiale de construc ii.

7 mii loc. Universitate. XII–XIV).: 5 604 m. Centru industrial şi comercial. XII–XIII). situat pe ărmul nordic al golfului Taranto . Tanganyuka şi Malawi . încăl ăminte. Burundi. Ad. max. centrul adm. Academie agricolă. cafea. 116 mii loc. Climă ecuatorială musonică. confec ii) şi alimentare (conserve de carne şi de peşte ş. Noua Zeelandă şi insulele Norfolk şi Noua Caledonie. cel mai mare rîu din Asia Centrală. aparataj electrotehnic şi electronic ş. Port comercial. catedrală (sec. situat la ărmul Oceanului Indian. Malawi. XI. oraş în Estonia. Gheorghe (1874). unele însă pu in valorificate. 3175 m). Pentru export produce bumbac. masiv muntos în Carpa ii Orientali. Numele antic: Tarent . Prelucra-rea petrolului. Centru industrial şi cultural. At. loc. de depresiunile marilor lacuri africane Victoria. întreprinderi petrochimice. Nod de comunica ii. Mănăstire (sec. Suprafa a: 945. Observator astronomic. Vestigii arheologice. a. ce [tapa´3os] rîu în Brazilia. cărbune. Mún ii Tarcăului . Márea ~. oraş în Republica Moldova. 1 000–1 500 m). Relief de cîmpie au şi insulele Zanzibar şi Pemba . Zambia.).2 mil. construc ii de maşini şi utilaje. Izvorăşte din mun ii Karakorum şi TianShan . Cunoscut din sec. între Australia. şi mun ii Livingstone în sud (alt. piscul Kilimanjaro . 245 mii loc. întreprinderi ale industriei uşoare (pielărie. Culmi împădurite. Biserica Sf. Navigabil pe cursul inferior (280 km). Capitala: Dar es-Sa-laam (capitala desemnată: Dodoma ). Muzee. Rwanda. 16 mii loc. rinoceri. în N (5 895 m. mare în S-V Oceanului Pacific. clădiri vechi. Majoritatea popula iei este ocupată în agricultură. de igarete. Cascade. tutun. de fabricare a hîrtiei. ară agrară în curs de dezvoltare. produse chimice. Alt. Este divizat în 25 de regiuni. siderurgie. uraniu). 112.: 1664 m (vf.Tanzánia República Unítă ~. Lungime: 2200 km. Construc ii de maşini (maşini agricole. Grinduşul ). Vestigii arheologice romane. Faună: lei. plumb. Nod feroviar. Dorpat . al raionului Taraclia. crocodili. vulcan activ mereu. Numele vechi: Iuriev. oraş în N-E Spaniei (Catalonia). situat la 162 km S-V de Chişinău. Tapajós Taraclía Táranto Tarc´ãu Tarím Tarragóna Tártu Tasmán . Pescuit marin. Muzee. a. wolfram. cu masive muntoase vulcanice de mare alt. situate în N-V. oraş în S Italiei (Puglia). poligrafie. V şi S-V şi de cîmpiile riverane şi de litoral în E ării. antilope. de gresie. a lemnului. aur. Dispune de variate resurse naturale (diamante. Şantiere navale. Industrie uşoară şi alimentară. Uganda şi Kenya. staniu. afluent pe dreapta al fluviului Amazon . prelucrarea metalelor. port la Marea Mediterană. doc. traversează deşertul Takla-Makan şi se pierde în nisipurile din E deşertului. între Mozambic. a. Lungime: 2180 km. Popula ia: 38. Limba oficială: swahili. Pemba ş. Vegeta ie tropicală şi de savană (păduri – 45% din teritoriu). Relieful este format de un podiş central (alt. insula Tasmania. elefan i. stat în E Africii. Republica Democrată Congo. Pescuit. Include şi teritoriul insulelor din apropiere: Zanzibar. Monumente arhitectonice. cuprins între văile Bicazului şi Trotuşului. max.1 mii km2. Expl. textile şi alimentare (ulei de măsline). textile. de produse alimentare (conserve). Rezerva ii naturale şi parcuri na ionale. în 1811. Teatre.).

Păduri de conifere. Ala Dað . Zăcăminte: crom. aparatură electronică şi electrotehnică ş. farmaceutice.13 mil. constructoare de maşini (automobile. Climă mediteraneană. Centru adm. zinc. vin etc. 1. Universită i. Alt. ceai. Teatre. vf. de fructe şi de carne. . Taºként Tátra masiv muntos în Carpa i. plumb. Construc ii de maşini (locomotive electrice. sistem muntos în Turcia. nichel.: 3 734 m. în sec. maşini-unelte. max. Parc na ional. vf. Monumente arhitectonice (mausoleu. Din 1901 apar ine Australiei. Institu ii de învă ămînt. întreprinderi chimice.Tasmánia insulă la S-E de ărmurile Australiei. de produse alimentare (conserve de legume. moschee etc. excavatoare. Hidro-centrală. VI–VII). Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate şi castel (sec. At. a. biserici. industrial şi cultural. Nod de comunica ii (feroviar. de produse textile ( esături de bumbac) şi alimentare. Tasman în 1642. energetică.).: Hobart. vinuri etc. oraş situat pe fluviul Kura . loc.).). creşterea bovinelor şi ovinelor). textile şi de confec ii. alimentară. rutier).). aparatură şi utilaje electrotehnice etc. Numele vechi: Tiflis (pînă în 1936). Relief de podişuri vulcanice (alt. 2 045 m. XII. Galerie de artă plastică. cărbune. 48 mii loc. zinc. şampanie. Păduri veşnic verzi. Muzee. loc. catedrală (sec. Academie de ştiin e. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. Centru comercial. fabrici de produse chimice şi chimico-farmaceutice. oraş situat pe valea rîului Circik . maşini agricole. savane. República Tatarstán . Popula ia: 3. Muzeu.3 mil. Descoperită de navigatorul olandez A. zahăr. republică în Federa ia Rusă. doc. Agricultură (cereale. Nod feroviar şi rutier. cupru. chimică şi chimico-farmaceu-tică. Studiouri cinematografice. bazilică (sec. la poalele mun ilor Tian-Şhan . rutier). a pielei şi a tutunului. Aeroport. Universitate. pe teritoriul Slovaciei (alt. Capitala Gruziei din sec. capitala Georgiei (Gruziei). Nod de comunica ii (feroviar. vf. plumb. Industrie extractivă (petrol. şi Tatra Joasă . loc. textilă şi de confec ii. Academie de ştiin e. max. separată de continent prin strîmtoarea Bass . Dumbier ). max. fabrici de mobilă.). alimentare (ulei.8 mil. prelucrarea lemnului. Climă subtropicală în N şi temperată în S. Zăcăminte: cupru. Repara ii metalice. semipustiuri. de confec ii. strunguri ş. stepe montane. de por elanuri şi faian ă. max. VI). gaze naturale). în zona de frontieră dintre Slovacia şi Polonia (alt. situat pe valea Bîrladului . 1 617 m). 2. Táurus Tãtária Tbilísi Tecuci municipiu în România (jud. medresa Barak-Han ş. poligrafie. Capitala: Kazan. capitala Uzbekistanului. 2 663 m. Gerlachovka ). plante furajere. Suprafa a: 68 mii km2. Aeroport. Grădină botanică. Universită i. Popula ia: 459 mii loc. IV. constînd din Tatra Înaltă . a. de încăl ăminte. legume. acestea fiind separate între ele printr-o depresiune tectonică. ulei. Teatre. Conservator. cartofi.). Muzee. Turism. XIII).a. în cuprinsul Podişului Anatoliei . Suprafa a: 68 mii km2. Gala i). în bazinul mijlociu al Volgăi .

în conurba ie. alimentară. At. Relief predominant muntos (alt. de podiş în centru şi de cîmpie în V. Suprafa a: 109 mii km2. loc.75 mil. Avicultură. comercial şi cultural al ării. Popula ia: 4. Teatre. Monumente arhitectonice: Moscheea de aur. Popula ia: 625 mii loc. textile (covoare persane. În 1948 a fost comasat cu oraşul din apropiere Jáffa . alimentară. la grani a cu Bulgaria. subpolară. pe o vale între înăl imile vulcanice din S-E ării. Tennessee Teritóriile Austrále ºi Antárctice Francéze teritoriu în Oceanul Indian (insular) şi Antarctica ( ara Adéliei).: Santa Cruz de Tenerife .Tegucigálpa [tegusi´galpa] capitala Hondurasului.: Alexandria . bere). de pielărie şi încăl ăminte. Se cultivă tutun. 7. miniere (cărbune. Fără popula ie permanentă. de şlefuire a diaman-telor. Centru adm. textilă. port la Marea Mediteraneană. în care au rămas sediile multor institu ii de stat. textilă. poligrafică. Turism. Fondat de spanioli în 1579. Important centru industrial. ovine). Turism. legume. legume. orz). Nod de Comunica ii (feroviar. a sticlei. XII. oraş situat la 1100 m alt. esături din lînă şi bumbac). jude în S României. 3718 m. Teherán Tel Avív (-Jáffa) oraş în Israel. vi ă de vie. Popula ia: 475 mii loc. argint). Planta ii de bumbac. chimică. Climă tropicală uscată. electrică. Industrie metalurgică (aluminiu. capitala Iranului. Teatre. alimentară. feroaliaje). textilă. Teatre. Export de citrice. Relief predominant de cîmpie (Cîmpia Română ). Viticultură. Capitala: Nashville-Davidson. alcool. alimentare (zahăr. Climă temperat-oceanică. Grădini publice. Centru adm. constructoare de maşini şi utilaje. Aeroport interna ional. licheni). Capitală (a Persiei) din 1788. întreprinderi ale materialelor de construc ie (ciment). Fostă capitală a ării. minereuri de fier şi de zinc. constructoare de maşini şi utilaje. fosfa i). XIII–XIX). Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. energetică. chimică.9 mil. clădiri vechi (sec. Industrie extractivă (aur. Universită i. Fondat în 1909.. 1. pomi fructiferi.1 mii km2. 535 mii loc. oraş situat la poalele muntelui Elbrus . Floră săracă (muşchi. Muzee. a pieilor. Universitate. Se cultivă cereale (grîu. Aeroporturi. Teatre. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. porumb. Suprafa a: 5 760 km 2. rutier). Administrat de Fran a. Aeroport. floarea-soarelui. activ Pico de Teyde ). Muzee. Expl. Téleorman Tenerífe Ínsula ~. vlc. ambasade. a tutunului. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. Industrie extractivă (petrol. gaze naturale). Prelucrarea metalelor. Muzee. Creşterea animalelor (bovine. Turism. loc. Suprafa a: 396 117 km2. Muzee. XVIII–XIX). Transport fluvial şi rutier. Industrie de prelucrare a metalelor. Culturi: cereale. insulă de origine vulcanică din Arhipelagul Canarelor . sfeclă de zahăr. Relief în cea mai mare parte muntos. XVIII). secară. loc. conserve). de mobilă. străbătut de rîul cu acelaşi nume (1600 km). Universitate. în sec.25 mil. doc. Pomicultură. Palatul soarelui (sec. Turism. bere. Ghe ari veşnici. Administrată de Spania. Suprafa a: 2. alimentară (ulei. Relief muntos în E (mun ii Apalaşi ). Centru comercial. [tene´sii] stat în partea centrală şi S-E a SUA. chimică şi chimico-farmaceutică. . max.

stat în S-E Asiei.9 mii km2. constituit dintr-un sector continental şi cîteva insule din apropiere. Climă tropicală uscată. la S de mun ii Olimp . masive muntoase în sectorul thailandez al peninsulei Malacca (alt. fier. utilaj petrolier ş. savane. Popula ia: 3000 loc. max. pomi fructiferi. Vegeta ie bogată (cocotieri.). regiune în Grecia. agricultura. Creşterea nomadă a vitelor (ovine. de prelucrare a petrolului. Dispune de bogate zăcăminte: minereu de staniu. cămile). Lucrări şi servicii în cadrul bazei navale anglo-americane. de ciment. Climă tropicală.). a. golful Siam. arahide. de asamblare a automobilelor. Principalele ramuri ale economiei: industrie în dezvoltare. Malaysia şi marea Andaman. Relief muntos. electronică. Cambodgia. leoparzi.Teritóriul Antárctic Australián teritoriu în Antarctica de Est. dealuri şi lan uri muntoase în N-V (alt. săruri de brom. Hr. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. Capitala: Austin . Suprafa a: 250 mii km2. acesta situat la S de insulele Maldive . Shetland de Sus şi insulele Orkney. a Imperiului Otoman. loc. Teritoriul ării include cîteva regiuni geografice: cîmpia fluviului Menam în partea centrală. Iriga ii din apele Indului. orez. Administrat de Marea Britanie. gaze naturale. Faună: tigri. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. Ghe ari veşnici. 1 793 m). În 1881 a revenit Greciei. alimentară. Suprafa a: 382 500 km2. a. plumb.Hr. deşert în India şi Pakistan. teritoriu în Antarctica.). constructoare de maşini (avioane. chimică. care include sectoarele continentale ara lui Graham. Creşterea animalelor. caprine. romană (sec.4 mil. Laos. cărbuni ş. între cursul inferior al Indului şi mun ii Aravalli . legume. Industrie extractivă. diverse specii de păsări. Industrie extractivă (petrol. crocodili. e. ierburi xerofite. A fost invadată de dorieni (sf. 3 000–4 000 m). cîmpia fluviului Mekong în E şi cîmpiile de litoral în S. Climă tropicală musonică. Se cultivă bumbac. Administrat de Australia. forestieră. petrol. Teritóriul Antárctic Británic Teritóriul Británic din Oceánul Indián Tesália Téxas Thailánda Regátul ~. de prelucrare primară a produselor agricole. Suprafa a: 60 km2. a Serbiei. Climă subpolară. textilă. alimentară. metalurgică. Popula ia: 735 mii loc. elefan i. podişul Korat în N-E (alt. cărbune. porumb. electrică. pescuitul. bizantină (pînă în 1348). În agricultură sunt a Deşértul ~. cu cele mai scăzute temperaturi de pe glob. Fără popula ie permanentă. km 2. Este organizat administrativ în 71 de provincii (grupate în 6 regiuni) şi o metropolă (capitala). magneziu.). grîu. wolfram.1 mii km 2. între Birmania. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (60% din teritoriu).4 mil. n. II î. Relief de platou şi muntos (alt. Limba oficială: thai. pînă la 2000 m). Altitudini între 100 şi 200 m. teritoriu insular în V Oceanului Indian. Capitala: Bangkok . s-a aflat sub do-mina ia Macedoniei (352–196 î. Suprafa a: 514 mii km2. Thar . textilă. turismul. Suprafa a: 13. Lacuri sărate. 2 576 m). constituit din mai multe insule ce in de arhipe-lagul Chagos . [´tekses] stat în S SUA. Popula ia: 17 mil. II î. Lipsit de popula ie permanentă. milen. Suprafa a: 692. Dune de nisip. loc. bananieri).). Suprafa a: 6. Păduri de acacia. exploatarea lemnului. maimu e. păşuni. Popula ia: 62. Reg. Administrat de Marea Britanie. situat în peninsula Indochina şi peninsula Malacca. de produc ie a cauciucului sintetic. acoperit de ghea ă şi zăpadă.

regiune în S-V Chinei. cu precipita ii reduse. Thímphu (Tímbu) Thuríngia Tian-Shan Tibésti Tibét Tibét Tíbru Tighéci Tighína (Bendér) . separată de continent prin strîmtoarea Thasos . Creşterea animalelor (ovine. afluent pe stînga al Prutului. Izvorăşte din mun ii Apeninii Toscano-Emi-lieni . de pielărie. străbate Cîmpia Romei . Suprafa a: 398 km2. 22 mii loc. Relief muntos (alt. Planta ii de măslini. km2. Centru comercial şi meşteşugăresc. Climă aspră şi uscată. Numeroşi ghe ari. caprine. Leova). Popula ia: 2. loc. land în Germania. XV (Chigheci ). În depresiuni se cultivă orz. At. Adormirea Maicii Domnului. medii cuprinse între 4000 şi 5000 m. trecînd prin Roma. cel mai înalt podiş din lume. oraş situat pe o vale intramontană din Himalaia Orientală. VII. sare. Expl. întreprinderi ale industriei alimentare. Lungime: 35 km. cărbuni ş. Păduri de conifere. Monumente istorice şi arhitectonice: Cetatea Tighina. Alt. a. la 58 km S-E de Chişinău. Climă deşertică. Lungime: 405 km.: 7 439 m. pe teritoriul Ciadului şi a Libiei. Brahmaputra. Climă continentală aspră. Popula ia: cca 18 mii loc. Vegeta ie săracă. Este străbătut de numeroase lan uri muntoase cu înăl imi de peste 6 000 m.25 km 2. întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă. Suprafa a: 16. bovine. Prelucrarea metalelor. Popula ia: 2.: 3 415 m. încăl ăminte. Relief de mun i şi podişuri înalte. ocupînd cea mai mare parte a Podişului Tibet . Nod de comunica ii (feroviar. Podíşul ~. întreprinderi de repara ii auto. minereu de fier. max. doc. Centru adm. Climă aspră şi uscată. cupru ş. Reşedin ă regală. 1203 m). repara ii navale. (ca vamă cu o mică fortifica ie din pămînt şi lemn) în 1408. Catedrala Episcopală (cu trei hramuri): Schimbarea la fa ă. de semipustiu şi de stepă montană. de minereuri de fier. de artizanat. fluviu în Peninsula Italică. situat pe malul drept al fluviului Nistru. Suprafa a: 2 mil.a. Vîrful Victoriei . Alt max. 132 mii loc. şi se varsă în Marea Tireniană printr-o deltă. masiv muntos în Sahara. Construc ii de maşini şi utilaje. iaci). Zăpezi permanente. pomi fructiferi. loc. petrol. În mun i se întîlnesc numeroşi ghe ari.: Erfurt . De aici izvorăsc fluviile Ind. Izvorăşte în apropierea com. Predomină vegeta ia erbacee. păşuni alpine. Lacuri şi izvoare termale. cartofi.a. rutier). Climă mediteraneană.62 mil. Ierarh Nicolae (1825). At. Centru adm. Suprafa a: 1. Huanghe ş. Vegeta ie de pustiu. pe teritoriul Chinei şi Kîrgîzstanului. capitala regatului Bhutan.Thássos [´qaasos] insulă în N Mării Egee. doc. vi ă de vie. a. Administrată de Grecia.4 mil.22 mil. Muzee. km2. Alt. de aur. Prelucrarea lemnului. Sf. sistem muntos în Asia Centrală. în sec. Lungime: 2 500 km. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. Băiuş (rn. textile) şi alimentare. max.: Lhasa . la N de mun ii Himalaya . Zăcăminte: cărbuni. în sec. municipiu în Republica Moldova. legume. Zăcăminte: minereuri de fier. rîu în Republica Moldova. XIX). doc. situat pe teritoriul Chinei şi Indiei. At. sare ş. Navigabil în cursul inferior. în S-E mai temperată.

manioc. Filarmonică. Relief de cîmpie. Suprafa a: 33. catedrala sîrbească (sec. Din 1812 şi-a pierdut importan a militară. de armatele ruseşti. sfeclă de zahăr.a. cu zone de dealuri în N şi S şi de mun i în N-E. max. medie: 406 m. Izvorăşte din mun ii Taurusul Armean . în 1212. doc. Viticultură. insulă în E Arhipelagului Malaiez. Teatre. Monumente arhitectonice: castel (sec. pe cursul inferior marcînd frontiera dintre Serbia şi Muntenegru şi Bulgaria. Teatre. politehnic ş. Vestigii arheologice. poligrafie.2 mii km 2. situat la E de insulele Flores şi Sumba. Centru adm. catedrala catolică (sec. Denumită de turci Bender (“chei. A fost construită în anii 1538–1541 pe locul unei întărituri de pămînt şi lemn mai vechi (sec. Observator astronomic. Centru industrial: construc ii de maşini (excavatoare. Teaghinea cheaci . Suprafa a: 8 692 km 2. Zăcăminte: petrol. lignit. care păzea o vamă la trecerea peste Nistru. Filarmonică.Tighína Cetátea ~. Timiºoára Timók rîu în Peninsula Balcanică. numele ini ial al cetă ii fiind Tighina . Creşterea animalelor. întreprinderi ale industriei uşoare (produse de pielărie şi încăl ăminte. Construc ii de maşini şi utilaje. motoare Diesel ş. între coastele de N-V ale Australiei şi insula Timor . Comunică cu marea Arafura. Popula ia: 1. XIV–XV). Popula ia: 694 mii loc.). plante uleioase. ape minerale. în aval de Belgrad. textile. secară). produse chimice. Relief muntos (alt. loc. port. material rulant. pe teritoriul statelor Turcia. Izvorăşte din Mun ii Semenicului şi se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei. autoturisme. monument medieval de arhitectură militară. Apicultură. Se cultivă: orez. mobilă.9 mil. de marochinărie. Operă. Monumente istorice şi arhitectonice. Trece prin oraşele Mosul şi Bagdad . Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. Românilor basarabeni le-a servit ca loc de refugiu şi apărare contra invaziilor străine. Muzee. Lungime: 1 950 km. afluent pe dreapta al Dunării. porcine). A fost atacată şi asediată de turci şi tătari. Timeses . Aeroport interna ional. XVIII). Creşterea animalelor (bovine. Ad. de cazacii zaporojeni. confec ii. Lungime: 183 km. de material rulant. Tígru fluviu în Asia. a. Universitate. de confec ii etc. Administrată de Indonezia. legume. Tímiº Tímiº rîu în S-V României. atestat în 1408. municipiu în S-V României. tramvaie. Operă. Timór Timór . Pomicultură. Vegeta ie de savană. catedrala ortodoxă (sec. Siria şi Irak. fortărea ă pe malul drept al Nistrului. încăl ăminte. At. al jud. XIV–XV). mare în E Oceanului Indian. orz. arbori de cauciuc ş. Muzee. Climă subecuatorială. XX) ş. Timiş. se varsă în Golful Persic . 2960 m). situat pe malurile canalului Bega . XVIII). străbate Cîmpia Mesopotamiei şi. Trece prin oraşele Caransebeş şi Lugoj. de agronomie. maşini agricole.) şi alimentare. după ce se uneşte cu Eufratul . la grani a cu Ungaria şi Serbia şi Muntenegru. 335 mii loc. Numele antice: Tibiscus. minereu de fier. Lungime: 350 km (244 km pe teritoriul României). oraş fluvial“). tutun. Culturi cereale (grîu. Izvorăşte din mun ii Balcani. jude în V României. centrul adm. institutele de medicină. Suprafa a: 615 mii km2. afluent pe dreapta al Dunării. a. a.: Timişoara .

Industrie constructoare de maşini şi utilaje. de aparate electrice. Porturi: Neapole. Teatre. Studiouri cinematografice. puternic accidentat. Muzee. Hidrocentrală. At. de conserve.a. alimentară. Izvorăşte din Carpa ii Păduroşi (Ucraina). a. 2 936 m. la grani a dintre Perú şi Bolivia. Edificii moderne. de vinuri şi coniacuri etc. Navigabil. municipiu în Republica Moldova. Nod de comunica ii. doc. Aeroport. Vegeta ie de savană şi păduri de arbori tropicali (eucalipt. com. Ad. Aeroport. lac tectonic situat în Anzii Cordilieri . cunoscută din sec.: 364 m. la 3812 m alt. Monumente arhitectonice. Este divizat în 13 districte administrative. ovine. de esături din bumbac şi de confec ii. Ainaro. Fondat în 1586 pe locul unei aşezări mai vechi Cinghi-Tura . Fresce din sec. XIV. max. parte a Mării Mediterane. cocotier). Planta ii de arbori de cauciuc. cea mai mare insulă din arhipelagul Sondele Mici . afluent pe dreapta al Dunării. situat în partea de răsărit a insulei Timor . Se cultivă orez. strunguri. porumb. Economie bazată pe agricultură şi industria prelucrătoare a produc iei agricole. cerbi. formează pe o por iune de 62 km grani a dintre România şi Ucraina şi se varsă în Dunăre în amonte de Belgrad. cuprinsă între Peninsula Italică şi insulele Sicilia. în sec. rîu. Bogat în peşte. Alte oraşe: Aileu. Muzeu de artă religioasă. Tata Mailau ). max. porcine. Suprafa a: 8330 km2 (cel mai mare lac alpin de pe glob).: 2630 m. a lemnului. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. Sardinia şi Corsica. Ermera. textilă şi de confec ii. şerpi ş. Faună: maimu e. situat pe malul stîng al Nistrului. Climă tropicală musonică. mistre i. 183 mii loc. Gorj. administrat de Indonezia. situat pe rîul Tura . Industrie constructoare de maşini (nave fluviale. Relief muntos (alt. Teatre. a. Suprafa a: 15 007 km2. teck. Teatru. Universitate. Fondat în 1792. Ad. Bancau. cabaline. alimentară. Important centru industrial şi cultural. Renovată de mai multe ori. Aeroport. XVI. cu vulcani stinşi şi gheizere noroioase. XVIII. cuprinzînd şi enclava Okussi din partea de V a insulei principale (indoneziană). tutun. Tirána Tiráspol Tireniánã Márea ~. anterior fiind un teritoriu dependent. de pielărie şi încăl ăminte. şi pe două insule mai mici Palau Atauro şi Palau Jaco . Întreprinderi industriale: uzine constructoare de maşini şi utilaje.Timórul de Est/Timórul Orientál Republica Democratică a Timorului de Est/ Republica Democratică a Timorului Oriental . Universitate. Tísa Tismána Titicáca Tiumén . textilă. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. ceai. 925 618 loc. Popula ia:. Construită din lemn de tisă (1375–1378). cafea. de prelucrare a metalelor. crocodili. utilaje electrotehnice etc. Lungime: 960 km. Se cresc bovine. Muzee. XV. aparate de măsurat. 496 mii loc. Mănăstírea ~. 238 mii loc. oraş în Federa ia Rusă. Dilor. santal. situată în partea centrală a ării. Muzee. bumbac. pe litoral – cîmpii înguste. vf. Tismana). cartofi. Laclo. Karau ş.). mănăstire în România (jud. Capitală din 1920. chimică. XIX). Rîuri scurte şi repezi: Lois. fabrici de mobilă. Capitala: Dili . max. picturi din sec. Institu ii de învă ămînt superior. stat insular în Oceania. la 71 km S-E de Chişinău. Şi-a proclamat independen a în mod oficial la 20 mai 2002. Iriga ii. Palermo . Resurse de subsol: petro capitala Albaniei. Manatuto ş. Pescuit intens. Monumente istorice.

ciment. Supra-fa a: 301 km2. Gorj. care coboară treptat spre S pînă în cîmpia litorală. 25 mii loc. cromite. Zăcăminte: fosforite. în N-E insulei Trinidad. cu 21 de prefecturi. transporturile de tranzit. Relief de podiş. textilă. Rafinării de petrol. XIV). Monumente: ansamblul monumental. Cetatea Neam (în ruine. doc. aceasta urmată de un ărm cu lagune şi bancuri de nisip. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. străbătut în N-E de lan urile muntoase Togo (alt. biserici. Aeroport. Masa tăcerii ). Principalele ramuri economice: agricultura. stat în vestul Africii. poligrafică. Circa 85% din popula ia activă sunt antrenate în agricultură. doc. bunuri de larg consum. Universită i. Muzee. izvorăşte din Podişul Braziliei şi se varsă în estuarul Amazonului. Turism. situat pe valea Mureşului. At. Func ionează întreprinderi de cherestea. 98. în ruine). Vegeta ie formată de păduri tropicale şi de savană. Grădină zoologică. Tîrgu-Neamþ oraş în România (jud. 168 mii loc. case vechi. păsări). Teatre. al jud. doc. Brân-cuşi ( Coloana infinitului. Vestigii arheologice. a materialelor de construc ie. între Ghana. Tocantíns Tógo República Togoléză . repara ii auto. Climă subecuatorială musonică şi tropicală. caprine. Monumente: cetate (sec. Universitate. Poarta sărutului. materiale de construc ie. biserici. textilă. loc. alimentare. Mureş. Turism. clădiri vechi. ovine. situat la ărmul Golfului Guineii. cafea. Industrie de prelucrare a lemnului (mobilă. Prelucrarea metalelor şi a lemnului (mobilă). manioc. de pielărie. At. în 1332. în sec. At. palate. împreună cu care formează teritoriul Republicii Trinidad-Tobago. prelucrarea lemnului. case vechi. al jud. arahide.8 mii loc. XI. copră. utilaje industriale. grafit. porcine. Monumente istorice şi arhitectonice: Curtea Domnească (sec. XV). biserici. Biserica Domnească (sec. bumbac. igname. Pescuit maritim. centrul adm. 99. Casa memorială “Ion Creangă“ (la Humuleşti). Muzee. Turnul Chindiei (sec. placaje. textile. produse petroliere. Tîrgu-Jiu Tîrgu-Múreº municipiu în partea centrală a României. Hidrocentrale. Cascade. Muzee.3 mil. centrul adm. a materialelor de construc ie. Sector zootehnic productiv (bivoli. XIV–XVII. municipiu în S-V României. în 1406. iar pentru consumul intern porumb. orez. C . ateliere de meşteşugărit. Par ial navigabil (pe 350 km de la vărsare). situat pe rîul Ialomi a . industria extractivă şi de prelucrare a produselor agricole. al jud. cocotieri. Muzee. Universitate. realizat de C. sorg. 1 020 m) şi Atakora . bauxită. Filarmonică. mei. XV–XVII). Burkina Faso şi Benin. minereuri de fier. jambu. max. cherestea etc. Se cultivă pentru export cacao.Tîrgóviºte municipiu în partea central-sudică a României.8 mii loc. Exportă fosfa i. Tobágo insulă în Oceanul Atlantic (arhip elagul Antilele Mici). alimentară. Popula ia: 45 mii loc. Construc ii de maşini şi utilaj petrolier. Fostă aşezare dacică. sec. alimentară.). cafea. Capitala: Lomé . Lungime: 2 850 km. Industrie constructoare de maşini. de prelucrare a lemnului. Neam ). Suprafa a: 56 785 km2. Este divizat în 5 regiuni. fluviu în Brazilia. petrol. centrul adm. situat pe valea rîului Neam . Popula ia: 5. ciment. fabrici de produse chimice şi alimentare. cacao. Dîmbovi a. XVI).

artizanat (ceramică). aparate de măsurat şi de control. loc. aparatură electronică. Grădină zoologică. Industrie siderurgică. Parcuri. utilaj electrotehnic. Universitate. Monumente arhitectonice: biserici (sec. Denumirea veche. oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia Nouă). Climă tropicală. moschei etc. de prelucrare a lemnului. Aeroporturi. . de prelucrare a petrolului. Universitate. alimentară. capitala Japoniei. situat în valea fluviului Niger . cocotieri. clădiri (sec. alimentară. Turism. Nod caravanier. sare. Institu ii de cercetări ştiin ifice. textile şi alimentare. Academie de ştiin e. port la golful Tokio (Oceanul Pacific). de ciment. poligrafică. Teatru. Muzee. a. Universită i.). 665 mii loc. loc.8 mil. aparataj electric etc. Turism. catedrală gotică (sec. situat pe Volga. Culturi agricole: bananieri. textilă. Artizanat. XVI). Muzee. situată în E insulei Honshû . Monumente istorice şi arhitectonice: cetate (sec. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. XI. Artizanat. 64 mii loc. Renumitele vinuri de Tokaj. în sec. XV–XVI). oraş în Federa ia Rusă (Siberia Occidentală). Muzee. Industrie constructoare de maşini (mijloace de transport. Aeroport. situat pe Tisa . Vestigii romane. prelucrarea metalelor. At. chimică. cinematografică. Fondat în sec. Prelucrarea metalelor (tradi ii în produc ia de săbii şi de armuri). biserici (sec. Ínsulele ~. de pînă la 1964. oraş în SUA (Ohio). constructoare de maşini (avioane.8 mii loc. Administrat de Noua Zeelandă. a materialelor de construc ie. teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific. format din 3 in-sule situate la N de arhipelagul Samoa . Relief cu altitudini reduse. chimică. Stavropol . Popula ia: 1870 loc. Industrie constructoare de maşini (rulmen i. automobile. XIII–XVIII). situat pe fluviul Tajo . pagode. Viticultură şi vinifica ie. (30 mil. textilă şi de confec ii.Tókaj Tokeláu [´tokai] oraş în N-E Ungariei. fabrici de produse chimice. XVIII–XIX). de prelucrare a lemnului. Suprafa a: 210 km2. sinagogi. Monumente: palat imperial. 333 mii loc. Centru comercial (pia ă pentru grîne. în conurba ie). sanctuare. citrice. situat pe rîul Tom . Centru industrial: construc ii de maşini (automobile). metalurgică. XII. 7. Tókio [´tookio] Tolédo [t¬´liid¬u] Tolédo Toliátti Tombouctou Tomsk [tõmbuk´tu] oraş în Mali.). tutun).). Hidrocentrală. oraş în Federa ia Rusă. la 516 m alt. Teatre. nave. 35 mii loc. XIX). 11. port pe ărmul S-V al lacului Erie .: Fakaofo . afluent al fluviului Obi . 506 mii loc. Pescuit dezvoltat. utilaje electrotehnice ş. alimentară. Centru comercial. Centru adm. Aeroport. mecanică fină etc. temple. doc. de sticlărie.

Întreprinderi constructoare de maşini (navale. Exportă copră. situat pe valea rîului Pad . aeronautice. constructoare de maşini şi utilaje. Popula ia: 106 mii loc. max.). 120 mii loc. turismul. cocotieri. Institu ii financiare şi bancare. XII–XVII). Universitate. Centru comercial (cereale. avioane. Descoperită în 1606 de navigatorul spaniol L. Aeroport. Conservator. V. utilaje) şi alimentare. Proclamarea independen. făcînd parte din arhipelagul Tonga . Capitala: Nuku´alofa . cu suprafa a totală de aproximativ 670 km2. pe lîngă fortul Toronto. situat pe ărmul N-V al lacului Ontario . Piemonte . Mare centru industrial: construc ii de maşini (automobile “FIAT“. strîmtoare între peninsula australiană York şi insula Noua Guinee . al provinciei Ontario . Eua ş. XV–XVI). tractoare. situat în arhipelagul Tonga . centrul adm. Tongatápu Topeka [t¬´pik¬] insulă coraligenă în S Oceanului Pacific.9 mil. 1. Academie de arte. maşini-unelte ş. metalurgice (aluminiu). animale). Pescuit de perle. Teatru. din care numai 45 sunt populate (Tongatapu. al reg.. Limba oficială: engleza şi tongana. aparatură electronică şi optică etc. Oraş pr. loc. produse electrotehnice şi radiotehnice. cu numeroşi vulcani activi (alt. Leagă apele Mării de Corali (Oceanul Pacific) şi ale mării Arafura (Oceanul Indian). Baza economiei o constituie agricultura.ei: 4 iunie 1970. Ad. Toríno Torónto [t¬´rontou] oraş în Canada.). bananieri. citrice. Vestigii romane. oraş în partea centrală a SUA. legume. Tórres . În cuprinsul ei se întîlnesc numeroase insule coraligene şi vulcanice (cca 70). plante aromatice. Fondat în 1854. Vava´u. Relief muntos. Aeroport. oraş în N-V Italiei. Lă ime: 85–160 km. comercial şi cultural. Universitate (1404). a. biserici.4 mil. textile şi alimentare. ajutoarele externe. capitala statului Kansas . Cuprinde cca 170 de insule. fructe tropicale. Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. alimentară. loc. fabrici de produse chimice. Căi rutiere: 675 km. stat în S-V Oceanului Pacific. Culturi agricole: bata i (principal producător pe glob). Muzee.). maşini agricole. Industrie extractivă (cărbuni). centrul adm. Fondat de francezi în 1720. Climă tropicală. în insula Kao ).Tónga Regátul ~. material feroviar. chimice. Transport naval şi aerian.: 9 m. de Torres. catedrală (sec. avînd ca surse complementare industria. la 2 200 km N-E de Noua Zeelandă. combustibili. Universită i. cocotieri. Institut politehnic (1859). Vegeta ie de păduri tropicale umede (cca 11% din teritoriu). textile. Muzee. 1 033 m. Denumirea antică: Taurasia . capitala statului Tonga: Nuku´alofa . serviciile de transport. automobile. a. vize şi comer . Importă produse industriale (maşini. Vegeta ia: planta ii de bananieri. Suprafa a: 750 km2. Pescuit. Centru industrial. vanilie. Climă tropicală oceanică. Pescuit maritim. case vechi. Aeroport. Teatre. citrice. cu precipita ii abundente şi uragane puternice. 3. alimentare. poligrafie. max. Organizat în 23 de districte. Suprafa a: 257 km2. textilă.

situată în partea central-vestică a ării. întreprinderi chimice. XIII). XI–XIII). la E de insula Tahiti . Pomicultură. XIII–XVI). oraş în S-V Fran ei (Languedoc). Industrie constructoare de maşini (material rulant). Industrie extractivă (petrol.8 mii loc. chimică. la V de strîm-toarea Gibraltar . XII–XVII). Monumente: biserici (sec. Suprafa a: 164 km 2. Pescuit. Macedonia şi Marea Egee. mercur. între Marea Tireniană şi Marea Ligurică. Suprafa a: 23 mii km2. catedrală (sec. Culturi cerealiere. XIII) ş. marmură).5 mil. Touamótou Toubouaï Toulón [tu´lõ] Toulouse [tu´luuz] Tours [´tuur] Trabzón Trácia denumire dată teritoriului locuit de traci. 435 m). Monumente: mănăstire rupestră. port la Marea Neagră. a. Oraş. XIII).Toscána regiune în Italia. arbori de cafea şi vanilie. în urma căreia flota engleză (condusă de amiralul Nelson) a repurtat o strălucită victorie asupra flotei franco-spaniole. în special vinuri). Turism. de produse chimice şi alimentare. Popula ia: 1. Relief vulcanic (alt. Trafalgár . oraş în S-E Fran ei. obiecte de artizanat. Popula ia: 12 mii loc. Şantiere navale. XII–XIII). Denumirile vechi: Trapezunt. Suprafa a: 915 km2. În antichitate a fost colonie greacă. provincia Moesia. Pia ă agricolă (produse agricole. Creşterea animalelor (bovine. Cocotieri. 130 mii loc. metale neferoase. alimentară. 359 mii loc. Construc ii de avioane. fabrici de mobilă. Turism. a. oraş în partea de V a Fran ei (Touraine). pr.: Floren a . arbori de cafea şi de vanilie. Vestigii romane. Institut politehnic. Port fluvial. făcînd parte din Polinezia Franceză. Şantiere navale. Aeroport. Muzee. prelucrarea metalelor. situat pe flu-viul Garonne . Popula ia: 3. port la Marea Mediterană. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Aeroport. de hîrtie. 145 mii loc. Universitate (1229). întreprinderi producătoare de ciment. Monumente istorice şi arhitectonice. 168 mii loc. Turism. Pescuit. Centru comercial. a. max. catedrală (sec. Aici a avut loc bătălia navală din 21 octombrie 1805. Vestigii romane şi bizantine. Este administrată de Polinezia Franceză. Valoroase monumente arhitectonice: biserică (sec. textile. cap în S Peninsulei Iberice (Spania). XVII–XVIII) ş. Hr. metalurgie. prefectură ş. ['twamo'tu] (Tuamotú) arhipelag în S Oceanului Pacific. Viticultură. produse textile şi alimentare. [tubwa'i] (Tubuaí) arhipelag în S Oceanului Pacific. oraş în N-E Turciei. Monumente: biserici (sec. care se învecina cu Marea Neagră. XVII) ş. Cocotieri. devenit în anul 46 d. provincie romană. construc ii de maşini. textilă. biserici (sec. catedrală (sec. Muzee. palate (sec. primărie (sec. Muzee. Climă tropicală umedă. Trebizond . a. palate. situat pe malul drept al Loarei . ovine). loc. alimentare.

La sfârşitul sec.). biserici (sec. Aşezările româneşti în Transnistria sporesc numeric în sec. Colonie romană ( Tergeste ). XV–XVII). Transilvania şi-a păstrat în cursul secolelor identitatea na ională.S. unguri. Ocupată de unguri (sec. Teatru. Industrie de prelucrare a petrolului. armata cartagineză (condusă de Hannibal) a învins armata romană condusă de consulul Cains Flaminius. germani ş. XVI–XVIII. Transnístria Trasiméne Lácul ~. cunoscut şi cu denumirea Ardeal . Este cel mai mare lac din Penin-sula Italică. alimentară. la 259 m alt.. teritoriu cuprins astăzi între Carpa ii Orientali. cultura şi credin a pînă la independen a deplină şi la crearea în 1918 a statului na ional unitar România. La 24 octom-brie 1924 în Transnistria este formată R.S. IX–XV. chimică. Glad. După proclamarea independen ei de stat a Republicii Moldova (27 august 1991) liderii separatişti proruşi de la Tiraspol declară Transnistria drept stat aparte. Moldovenească. apoi anexată Imperiului Habsburgic. XI–XIV). de ciment. În evul mediu devine culoar de trecere spre V a popoarelor migratoare orientale (go i. În sec. o include. oraş în N-E Italiei. bulgari. Aeroport. a. Triéste (Triést) . Monumente arhitectonice de valoare: catedrală (sec. XI–XIII). lac în partea centrală a Italiei (Umbria). în componen a R.S. pe care U. XIII). A fost nucleul statului geto-dac Dacia . doc. huni. Menumorut . Hr. În antichitate a fost locuit de triburile geto-dace (carpi. Vestigii romane.A. avari. Sta iune balneară. ucrai-neni. la 2 au-gust 1940.S. Muzee. În 1992 au avut loc lupte violente pentru întregirea teritoriului Republicii Moldova.Transilvánia provincie istorică în România. Hr. XVII). constructoare de maşini. limba. cucerită de romani în 106 şi transformată în provincie romană. colonizată cu saşi şi secui (sec. Suprafa a: 128 km 2. poligrafică. Universitate. X–XI. în 52 î. cumani ş.S. castel (sec. Moldoveneşti. Este teritoriul de formare a poporului şi limbii române. aici sunt men ionate primele forma iuni statale (voievodate) româneşti: Gelu.S. a. pecenegi. în anul 217 î. textilă. Port de tranzit interna ional pentru mărfuri. XVIII şi în cursul sec. în Republica Moldova. regiune istorică la E de Nistru. Aici. port la golful Trieste (Marea Adriatică). 245 mii loc. XIX teritoriul dintre Nistru şi Bug este colonizat de Imperiul arist cu ruşi. At. tirage i). Carpa ii Meridionali şi Mun ii Apuseni.R.

). dominate de lan uri muntoase nu prea înalte (alt. Hr. Trinidad şi 576 m.5 mil. prozator. Vestigii romane. Muzeu polar. XII–XIV). XVIII). Aeroport. Căi rutiere: 8 000 km. Industrie extractivă şi de prelucrare a hidrocarburilor. Industrie extractivă (pirite. produse alimentare. teritoriu insular în sudul Oceanului Atlantic. a materialelor de construc ii. Construc ii navale. metalurgică. Faună bogată (îndeosebi păsări). situat între Coreea şi Japonia. Popula ia: 1 365 000 loc. savane. Muzee. în curs de dezvoltare. Chişinău. situat la S-V de insula Sfînta Elena . alimentară. alimentară (conserve de peşte). Pescuit. At. constructoare de maşini. port la Marea Mediterană. port la Oceanul Atlantic. situat pe insulele Trinidad şi Tobago din arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte.Trinidád-Tobágo República ~. Suprafa a: 709 km2. Vegeta ie: păduri de esen e pre ioase (45% din teritoriu). vlc. oraş în N Libanului. stat în America Centrală. Exploatări de petrol şi gaze naturale. forestieră. activ Eons). zahăr. XVII). IV î. Cresc bovine. citrice. Principalele culturi agricole: trestie de zahăr. cocotieri. minereuri). legume. în ins. Trípoli Trípoli Tristán da Cúnha Trómsø [´trumsœ] oraş în Norvegia. Pescuitul şi prelucrarea peştelui. bananieri. Relieful insulelor reprezintă zone de cîmpii deluroase. orez. păsări. Administrat de Marea Britanie. în Republica Moldova. textilă. Rafinării de petrol. păşuni. ovăz. citrice. Pescuit maritim intens.: Edinburg . port pe ărmul insulei Tromsø . biserici baroce (sec. Monumente. comună suburbană a mun. oraş în Perú. Denumirea veche: Nidaros . Fondat în 1534. Exportă produse petroliere. Capitala: Port of Spain . în sec. Importă petrol. 3239 m. loc. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. întreprinderi ale industriei uşoare (textile. Turism în proces de reorganizare. Suprafa a: 5 128 km2. 1. 54 mii loc. Popula ia: 400 loc. Suprafa a: 209 km2. max. Tobago ). Catedrală gotică (sec. textilă. Climă oceanică musonică. viticol şi de vinifica ie.). Relief muntos (alt. Faună: păsări (pinguini. Tróndheim [´trunheim] Trujillo [tru´hijo] Truºéni Tsushíma [tsu´¿ima] . Monumente: catedrală (sec. încăl ăminte) şi alimentare. format din cinci insule. albatroşi etc. capitala Libiei. a obiectelor de artizanat. Industrie de pielărie şi încăl ăminte. Muzee. mamifere marine. folclorist. oraş în V Norvegiei. doc. Vegeta ie formată în cea mai mare parte de arbori şi plante cultivate. Aeroport. Include 7 comitate şi 2 oraşe cu statut special. Popula ia: 60 mii loc. de prelucrare a lemnului. banane. tutun. Universitate. Centru pomicol. Aici s-a născut Gheorghe Madan (1872–1944). Fondat în 997. cacao. alimentară. Universitate (1824). Punct terminus al unei conducte de petrol. 532 mii loc. important port la Marea Mediterană. chimico-farmaceutică. ovine. Universitate. alimentare. Observator. animator al vie ii publice din Basarabia. 940 m. Centru adm. max. Institu ii de cercetări. arbori de cafea şi de cacao. XVI. în ins. Aeroport. textile. ară industrial-agrară. (după unele izvoare – 104 km2). chimică. Climă tropicală oceani-că. 140 mii loc. maşini şi utilaje industriale. clădiri în stil colonial. A fost locuit de finicieni (sec. arhipelag japonez în S Mării Japoniei. Se cultivă secară. 245 mii loc.

Tsushíma [tsu´¿ima] Tübingen strîmtoare între arhipelagul cu acelaşi nume şi ărmul de N-V al insulei Kyûshû .). textile. mausolee.). alimentare. XVI). al jud. în partea centrală stepă deluroasă (alt. Fondat în sec. Func ionează o uzină metalurgică. de legume şi fructe. textilă. Se mai cultivă curmali. alimentară. Sector zootehnic productiv (vite cornute mari. legumicultură. chimică. alimentară. minaret (sec. instrumente muzicale. At. Muzee. situat pe fluviul Neckar . în E cîmpii litorale cu lacuri sărate. Şantiere navale. fabrici de ciment. X î. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Capitala: Tunis . pomicultură. Im . in. flota rusă a fost înfrîntă de flota japoneză. 82 mii loc. citrice. Muzee. Aeroport interna ional. oraş în Federa ia Rusă. grîu. de zahăr. Tulcea. curmali. Hr. textile. gaze naturale) şi de prelucrare a materiei prime. Limba oficială: araba. produse alimentare (conserve de peşte. chimice. Principalul cultivator de măslini şi producător de ulei de măsline din Africa. XII (anul 1146). Tulcea . Túla Túlcea Túlcea Tungúska Tunís Tunísia República Tunisiánă . În antichitate s-a numit Aegussus . 1. Institu ii de cercetări ştiin ifice. loc. centrul adm. Suprafa a: 8. textile. Vestigii arheologice. Universitate (1477). Valoroase monumente: moschee (sec. situat pe ărmul Mării Mediterane. Aeroport. loc. jude în S-E României. cămile). Materiale de construc ii. care leagă Marea Japoniei cu Marea Chinei. 1544 m). cu întreprinderi metalurgice. plumb. orz. Relief de deal şi de munte. capitala Tunisiei. stat în N Africii. uleiuri vegetale. biserică şi primărie (sec. construc ii de maşini (maşini agricole. Universitate. Port pe bra ul Tulcea al Dunării. Popula ia: 9. Muzeu. Climă mediteraneană în N şi tropicală deşertică în S. Industrie metalurgică (feroase). municipiu în România (Dobrogea). între Algeria şi Libia.1 mil. Centru industrial: metalurgie. sorg. plante ierboase de stepă şi de deşert. afluent al rîului Oka . Piscicultură.4 mil. Relief variat: în N lan uri ale mun ilor Atlas (alt. ulei etc. IX). Suprafa a: 164 mii km 2. 542 mii loc. condusă de amiralul Tôgô. produse chimice şi alimentare. de instrumente muzicale. industria extractivă (fosfa i. turism. Cerealele (grîu. Exportă fosforite. mobilă. porumb. măsline. la 27–28 mai 1905. sub 500 m). Valoroase monumente arhitectonice: castel (sec. vin.: mun. Bibliotecă bogată de literatură arabă. Lacuri fluviale şi de litoral. Popula ia: 270 mii loc. vi ă de vie. XI–XVI). citrice. pescuit. afluen i ai fluviului Enisei (Siberia Centrală). XV). situat pe rîul Upa . pe ărmul Mării Mediterane. Cunoscut din sec. cărbune brun. caprine. întreprinderi care produc materiale de construc ii. Principalele ramuri economice: agricultura. numele a două rîuri din Federa ia Rusă: Tunguska Inferioară (2 989 km) şi Tunguska Mijlocie (1 685 km). Vegeta ie: păduri cu arbori de pin. Aici. motociclete. Universitate. legume. Cetate (sec. mei) ocupă circa ¾ din suprafe ele lucrate. Mare centru industrial. stejar. Zonă agricolă: viticultură. port la golful cu acelaşi nume. zinc. arme ş. doc. maşini şi utilaje de transport.a.4 mii km 2. oraş în S-V Germaniei. minereuri de fier. comer . Vestigii arheologice. produc ie de cereale (porumb. secară). creşterea animalelor. confec ii. plută (6% din teritoriu). în 1657 (Tulcea ). Lă ime: 130 km. 98 mii loc. Include 23 de guvernorate. poligrafică. de uleiuri vegetale. Se recoltează bure i de mare. tutun. în S un sector al deşertului Sahara . Turism. Centru adm. palate etc. ovine. XIII).

Grecia şi Bulgaria. por elanului şi faian ei. Capitala: Ankara . extremitatea estică a Peninsulei Balcanice. Pustiul Karakum este traversat de canalul cu acelaşi nume (de la V spre E). Este divizat în 5 re-giuni (şi capitala). afluent al Mari ei . stat în S-V Asiei şi în S-E Europei. Marea Egee şi Marea Mediterană. stat în V Asiei Centrale. Vegeta ie xerofită de pustiu şi semipustiu. biserici (sec. Suprafa a: 488. partea sa vestică. Climă temperat-continentală şi mediteraneană. dropii. XV–XVI). 2942 m) şi E ( Kughitang-tau . Limba oficială: turkmena. pielărie. mirabilit. care se desprind în E de Podişul Armeniei . lan ul Pontic din N (alt. Include 76 de departamente (provincii). mai extinse în zonele de vărsare în mare a rîurilor. avînd un teritoriu cu aspect peninsular. Dispune de bogate resurse naturale (cărbuni. cu masive muntoase în S (Kopet Dag . Tadjikistan şi Turkmenistan . Sta iune balneară. gaze naturale. Monumente: Palatul voievodal (sec. Climă continentală aridă. învecinat cu Kazahstan.: Kîrgîzstan. 980 m). în 1197. Limba oficială: turca. textilă.S. Armenia. fazani. Se învecinează cu Georgia (Gruzia). cu două şiruri de mun i şi cîmpia drenată de rîul Ergene . República ~.5 mil. apoi oraş roman (Potaissa ). alt. Siria. Túrda Turkestán Turkmenistán regiune istorică în Asia Centrală. a sticlei. 63 mii loc. max. calcare. agricultura. sare gemă. în E ării). Faună bogată. cupr municipiu în România (jud. Uzbekistan. Cluj). plante de stepă. căprioara. alimentară. 3 917 m) din S.Turá Túrcia rîu în Federa ia Rusă (Siberia Occidentală). Capitala: Aşhabad . textile. chimică. max. Popula ia: 67.S. alimentare. Irak. Lungime: 1 042 km. medie 900 m). fosforite. Afghanistan. arharul. loc. reprezintă un sector al Podişului Traciei Orientale . păduri rare în regiunile muntoase (3% din teritoriu). 3189 m) şi cu regiuni colinare în S-E ( Karabil . Rezerva ie naturală. Industrie extractivă (ghips. At.3 mil. doc. Izvorăşte din zona de mijloc a mun ilor Ural. Partea europeană a Turciei. a. max. care comunică cu fluviul Amudaria printr-un afluent al acestuia. 3 937 m) şi lan ul Taurus (alt. Func ionează întreprinderi de produse chimice. alt. a. Vegeta ie: păduri de foioase. ciment. Iran şi Marea Caspică. În anii 1924–1925. XV–XVIII) ş.R. Relieful ării este predominat de două lan uri muntoase. Iran. Economie axată pe agricultură şi industrie avansată. bentonit ş. a materialelor de construc ii. loc. împreună cu teritoriile Buhara şi Khiva . minereuri de fier. Ararat (5 165 m. acestea cuprinzând între ele Podişul Anatoliei (alt. Cel mai înalt vîrf. Uzbekistan. max. păşuni montane. Termocentrală. max. În lungul litoralului se întind cîmpii înguste. Faună: jderul. Relief predominat de cîmpia deşertică Karakum (80% din teritoriu). 3 756 m) şi Antitaurus (alt. marne). alt. înconjurat de Marea Neagră.1 mii km2. Aşezare dacică. Agricultura este specializată în cultivarea bumbacului şi creşterea animalelor (în special a oilor de caracul) . situat pe valea Argeşului . Suprafa a: 780 mii km 2. max. metalurgică. Exploatări de petrol. au fost reorganizate în patru republici ale U. industria energetică şi constructoare de maşini. Popula ia: 5. Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime. afluent al Tobolului . blănărie.

avînd relief de cîmpie joasă (alt. República ~. port fluvial.tare. biciclete). Exploatări de sare (din apa mării). afectată de cicloane (uragane). Muzee. Turism de amploa-re. Limbi oficiale: tuvaluana şi engleza. peşte şi produse din peşte. constituit din cele două insule omonime şi o serie de insule din componen a arhipelagului Bahamas (Marea Caraibilor). de produse chimice (îngrăşăminte) şi alimen. 25 m).a. Aeroport. produse alimentare. Centru adm. de prelucrare a lemnului. banane. impozite. sisal. porumb. republică în Federa ia Rusă. Se cultivă bananieri. Suprafa a: 170. Întreprinderi ale materialelor de construc ii. Proclamarea independen ei: 1 octombrie 1978. XIII–XV).Turks ºi Cáicos Ínsulele ~. Principalele surse de venituri: pescuitul. XIII–XVII) ş. ananaşi. Teleorman).: Cockburn Town . legume. Túrku oraş în S-V Finlandei. Ruinele cetă ii Turnu . a materialelor de construc ii. Pescuit. a cimentului. Activitate financiarbancară. chimică. Vînătoare. Popula ia: 17 mii loc. Relief variat: accidentat. emisiunile de mărci filatelice. textilă. alimentară. max.5 mii km2. stîncos. 38 mii loc. ovine). Teatru. Monumente arhitectonice: catedrală romană şi gotică (sec.). Popula ia: 11 mii loc. Port la Marea Baltică. 206 mii loc. Se cultivă cocos. forestieră. în bazinul superior al fluviului Enisei (Siberia de Sud). colectări de bure i de mare. situat pe ărmul golfului Botnic . Niutao. teritoriu insular în Oceanul Atlantic. Túrnu-Mãguréle Turunciúc Tuvá Tuvalú . Climă ecuatorială oceanică. Importă maşini şi utilaje industriale. situat pe malul stîng al Dunării. Capitala: Vaiacu . Exportă copră.: Kîzîl . Faună săracă. fructe. mercur ş. jambu. Popula ia: cca 314 mii loc.). Industrie extractivă (azbest. Func ionează mici întreprinderi textile. alimentară. Cioburciu şi se varsă iar în Nistru lîngă oraşul Bileaevka (reg. de materiale pentru construc ii. taro. cu excep ia păsărilor şi peştilor. planta ii de cocotieri. cultivarea pomilor şi a plantelor tropicale. cărbuni. combustibili. cu temperaturi ridicate şi precipita ii abundente. municipiu în România (jud. A fost capitala ării pînă în 1812. citrice. stat insular în S-V Oceanului Pacific. Odesa. bananieri ş. Lungime: 58 km. alimentare. Turism. a. Pînă în 1975 s-a numit Elleice. textilă. Nanumanga ş.a. manioc. bra pe stînga al Nistrului. servicii de transport. de cîmpie litorală. a. Ucraina). rîu în Republica Moldova. motoare. Universitate. trestie de zahăr. Vegeta ie: păduri de palmieri. Centru adm. bunuri de larg consum. Căi rutiere: 8 km. constructoare de maşini (nave. Industrie siderurgică. nisipuri. castel (sec. Suprafa a: 430 km2. Centru industrial şi cultural. cobalt. situat în Polinezia (partea estică a Oceaniei). Se separă de acesta la S de com. Suprafa a: 25 mii km2. Creşterea animalelor (bovine. de pielărie şi încăl ăminte. Aici ar fi existat cetatea romano-bizantină Turris . de prelucrare a metalelor. Cuprinde 9 insule de origine coraligenă (Nanumea. Administrat de Marea Britanie. Climă tropicală oceanică.

alimentară. stăpînită din 1436 de Iliaş. 3630 m. aparatură electrotehnică etc. constructoare de maşini. XIV în urma unirii forma iunilor statale româneşti din stînga şi din dreapta Oltului. de tundră şi silvică montană. Relief muntos (în SV) şi de cîmpie (în N-E). a materialelor de construc ii. situat pe Volga. Suprafa a: 7. marmură). Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. avîndu-şi reşedin a la Vaslui. fiul mai mare al lui Alexandru cel Bun. petrol. Vegeta ie de deşert şi sărătură.Tver oraş în Federa ia Rusă. Hr. pe teritoriul Chinei. Lungime: 700 km. la gurile Nistrului de colonişti milesieni. apoi cucerit de romani şi ataşat provinciei romane Moesia Inferior (sec. Muzee. stat feudal românesc. Climă temperat-continentală uscată. minereuri de aur şi argint. la N-V de Moscova. Industrie extractivă (minereu de fier. VI î. folosit în documentele slave şi în literatura veche românească pînă în sec. depresiune tectonică în N-E podişului Tibet . Resurse naturale. XVIII. cu vînturi puternice. Teatre. 2704 m). Týras Þaidám Þára Báscilor Þára de Foc Þára de Jos Þára de Sus Þára Regínei Máud Þára Româneáscã Þárigrad numele oraşului Constantinopol (azi Istanbul). azi Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). în care din 1436 şi-a exercitat puterea de “voievod“ Ştefan al II-lea. Argeş (Curtea de Argeş). XII. În anii 1931–1990 s-a numit Kalinin . întemeiat la începutul sec. Climă temperată oceanică rece. Deşerturi nisipoase. aflate pe teritoriul dintre Carpa i. Centrală nucleară. Creşterea vitelor. Suprafa a: 72 mii km2. sărături. fiul lui Alexandru cel Bun. Dunăre. Administrat de Norvegia. semideşerturi. avînd ca oraş de scaun Suceava. Port fluvial. Bucureşti (alternativ la Tîrgovişte ). loc. Cărbuni. Belgorod . Relief de platou şi masive muntoase (alt. Centrul adm. comunitate autonomă în N Spaniei. denumirea istorică a păr ii de sud-est a Moldovei. Descoperit de Magellan în 1520. Hr. Partea de V a arhipelagului apar ine statului Chile. Cunoscut din sec. II–III). textilă. chimică. Tîrgovişte.). constituit la începutul sec. Climă subpolară. Lipsit de popula ie permanentă. Vegeta ie de stepă.6 mii km 2. alimentară. Galerie de arte plastice. Industrie constructoare de maşini (vagoane. Pescuit. denumirea istorică a păr ii de N-V a Moldovei. Turism.: Vitoria . Centru industrial şi cultural. . separată de continent prin strîmtoarea Magellan. precum şi al unui oraş grecesc. Denumirea a pătruns şi în folclorul românesc. 462 mii loc. sare. excavatoare. la ărmurile Oceanului Atlantic şi ale Oceanului Indian. A fost stăpînit de Burebista (82–44 î. numele antic al Nistrului . apoi Cetatea Albă. locuită de basci. înăl at pe ruinele străvechiului Tyras .). Lă ime: 300 km. iar cea de E Argentinei. Siret şi Milcov. Capitala statului a fost succesiv la Cîmpulung.5 mil. Oraşul medieval. metalurgică. Primul domn al ării Româneşti a fost Basarab I (1330–1352). teritoriu în Antarctica. Popula ia: 2. s-a mai numit Maurocastron . arhipelag în S Americii de Sud. Sta iuni de cercetări ştiin ifice.

. avînd şi relief predominant de podiş (Podişul Volîn. Roman Koş ). vf. a. în 1395. Suprafa a: 603. Luxemburg şi partea de N-E a Fran ei. Popula ia: 1. 2 teritorii metropolitane (Kiev. 1545 m. în V Uralului . Cetátea ~. doc. Ucraina Transcarpatică apar ine cîmpiei omonime. doc. secară. constructoare de maşini (automobile. At. chimică. max.). loc. Culturi agricole: grîu. Sevastopol) şi o republică autonomă (Crimeea). Ungaria. textilă. unul dintre izvoarele rîului Oubangui . condusă de Petru Şchiopul.7 mii km2. cerbul. Rezina). loc. Þãrile de Jos Þéþina Þípova Þuþóra Ucayáli Ucraína stat în Europa Orientală. a petrolului. în Ucraina. alimentară. Olanda. Hoverla ). Slovacia. oastea moldoveană. cu încăperi auxiliare şi chilii săpate în maluri de rîu stîncoase (sec. Pe teritoriul com. vf. de cărbuni. Colinele Done ului ş. Este divizat în 24 de regiuni. a. coborîte (sub 500 m). Udmúrtia Uéle rîu în Africa. comună în România (jud. rîsul. se află Mănăstirea ipova . începînd din a doua jumătate a sec. hrişcă. de la V de lacul Albert . Lungime: 1 300 km. de confec ii. Popula ia: 53 mil. dropii. strunguri. Polonia şi Belarus. care cuprinde teritoriul statelor Belgia. Sericicultură. Fondat în 1708. vulpea. stepă şi silvostepă. cetate în ruine. iar în V Carpa ii Păduroşi (segmentul de nord al Carpa ilor Orientali . pe teritoriul căreia s-au aflat vechile branişti ale cur ii domneşti de la Iaşi. Izvorăşte din zona Mun ilor Albaştri . Faună: lupul. minereu de fier (Krivoi R República Udmúrtă ~. a ob inut o victorie asupra cazacilor. petrol şi gaze naturale (Subcarpa ii Orientali). cu două biserici (principala cu hramul Adormirea Maicii Domnului ). XIII). de prelucrare a lemnului. Limba oficială: ucraineana. parcuri. situată în apropiere de Cernău i.66 mil. motociclete. România. Palate.: Ijevsk . XVIII. Suprafa a: 42. rîu în Perú. metalurgică. Expl. sub 200 m. ară cu bogate resurse naturale. Cîmpia Niprului. aparatură electrotehnică etc. alt. Avicultură. ursul. legume ş. situat între Rusia. un segment al Cîmpiei Panonice . pe teritoriul Republicii Democrate Congo. Climă temperat-conti-nentală. S-a numit arskoe Selo (pînă în 1937). de jucării. în 1746. cu alt. cu clopotni ă veche. Iaşi). Aproximativ 5% din teritoriu este ocupat de mun i. At. cu industrie şi agricultură avansate. 2061 m. Podişul Podoliei. Izvorăşte în zona mun ilor Cordiliera Orientală . pe Kama . Cîmpia Mării Negre ) cu alt. în 1587. în S Mun ii Crimeii (alt. Capitala: Kiev .). Lungime: 1650 km. situat la 30 km S de Sankt-Petersburg. mistre ul. rezerva ii naturale. unul din izvoarele fluviului Amazon . Creşterea animalelor (bovine. Navigabil pe cursul inferior. republică în Federa ia Rusă.1 km2. porcine). de cîmpie ( Cîmpia Polesiei. in. la E de masivul Coropuna . minereu de fier). Vegeta ie de pădure. alimentară. 98 mii loc.Þárskoe Seló denumirea istorică a oraşului Puşkin din Federa ia Rusă. Industrie constructoare de maşini şi utilaje (aparatură electrotehnică). Teritoriul Ucrainei reprezintă un sector al Cîmpiei Europei de Est. max. denumirea istorică a regiunii europene. Industrie extractivă (cupru. Moldova. comună în Republica Moldova (rn. Parcuri na ionale. Fostă reşedin ă de vară a arilor ruşi. care alternează cu reg. Centru adm. Aici.

creşterea animalelor (ovine. capitala Başkiriei. străbătută de fluviul Tibru . între Republica Democrată Congo.). Universitate. capitala Bureatiei. situat la ecuator. dar insuficient valorificate. a materialelor de construc ii. Economie axată în fond pe agricultură. ceai. Fondat în 1574. George. utilaje petroliere etc. Albert . viticultură. Fondat în 1648. República ~. plante arborescente de savană şi ierboase de stepă. oraş în Federa ia Rusă. cobalt. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. mei. vulcanul Elgon în E (alt. textilă. Popula ia: 828 mii loc. de prelucrare a lemnului. cel mai mare oraş al ării. Nod de comunica ii (feroviar. Nod feroviar.Ufá oraş în Federa ia Rusă. Este divizat în 39 de districte.5 mii km2.). Muntele Margherita ). 684 mii loc. Rezerva ii naturale. orz. 1. la 1300 m alt. cartofi). situat pe valea rîului Tola . industrie chimică. Rwanda. apatite). 5119 m. alimentară. Industrie constructoare de maşini (automobile. trestie de zahăr. Muzee. Ugánda Ulán Bátor Ulán-Udé Uliánovsk Úmbria . Căi rutiere: 28 660 km. Teatre. Suprafa a: 8. Aerodrom. alimentară. loc. de sticlărie. Hidrocentrale. pe rîul Selenga . bumbac. maşini-unelte. Hidrocentrală. aparate electrice etc. de încăl ăminte. Căi ferate: 1241 km.82 mil. Aeroport. staniu. stat în partea central-estică a Africii. Climă ecuatorială şi subecuatorială. Limbi oficiale: engleza şi swahili. textile şi confec ii. esături. pomicultură. Edward. prelucrarea petrolului. Se importă echipamente şi utilaje industriale. Teatre. Popula ia: 24. loc. Sudan. Industrie constructoare de maşini (locomotive. Capitala: Kampala . fasole. Tanzania. 692 mii loc. grupate în 4 pro-vincii. înso it de masivele muntoase Ruwenzori în V (alt. Institu ii de învă ămînt superior. wolfram. 4321 m). vagoane.: Perugia . cu depresiuni ocupate de cîteva lacuri mari: Victoria. Fondat în 1666. Vegeta ie constînd din păduri montane (32% din teritoriu). sorg. 4260 m). rutier). motoare. Fondat în 1639. nave fluviale etc. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. oraş în Federa ia Rusă.). Aeroport interna ional. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. bata i.09 mil. în Uralul de Mijloc. Relieful este reprezentat de un vast podiş (alt. Muzee. max. a materialelor de construc ii. situat pe fluviul Volga . 1000–15000 m). capitala Mongoliei. Port fluvial. utilaje şi aparate electrice. bovine). mun ii Virunga în S-V (alt. Predomină exportul de cafea. Muzee. Centru adm. Muzee. 370 mii loc. Pînă în 1924 s-a numit Simbirsk . Pînă în 1934 s-a numit Verhneudinsk . Kenya. chimică. max. Centru industrial: construc ii de maşini (maşini energetice. Zonă agricolă (grîu. iar pentru consumul intern manioc. Pentru export se cultivă arbori de cafea. textilă. porumb. a lemnului. de produse textile şi alimentare. Universitate. Suprafa a: 241 mii km2. alimentară. Dispune de resurse naturale (minereuri de cupru. Aeroport. Teatre. regiune în partea centrală a Italiei. întreprinderi ale materialelor de construc ii. bananieri. Teatre.

Monumente: catedrală gotică (sec. îngrăşăminte minerale. Popula ia: 10. orz. Lungime: 1 580 km.a. Teatru. 1015 m. Ucraina. limită geografică între Europa şi Asia. plante tehnice (sfe oraş în Republica Moldova. Unghéni Úppsala Urál fluviu pe teritoriul Federa iei Ruse şi Kazahstanului. a. poligrafice. 185 mii loc. constructoare de utilaje şi aparate electrotehnice. petrol. Nod de comunica ii. Fondat în 1584. Muzee. situat pe fluviul Ural . sistem muntos în federa ia Rusă. încăl ăminte din piele naturală. Licee. cultural şi religios. Izvorăşte din mun ii Ural şi se varsă prin două bra e în Marea Caspică. oraş în Kazahstan. Lungime: 2428 km. Slovenia şi Austria. Navigabil pe cursul inferior. Balaton din S mun ilor Bakony. Include 19 comitate. Principalele culturi agricole: cereale (grîu. de repara ii navale. cea uşoară şi constructoare de maşini. vagoane. secară). Suprafa a: 93 mii km2. o el laminat şi brut. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Narodnaia . fluviu în America de Sud. în 1430. a. Institu ii de învă ămînt superior. doc. Climă continentală (aspră în N şi mai blîndă în S). Alt. chimice. Vegeta ie formată din păduri de foioase (16% din teritoriu) şi din plante de stepă şi silvostepă. Aeroport. Industrie constructoare de maşini (utilaje şi aparate electrotehnice. situat între Slovacia. Urál Urálsk Uruguáy . Izvorăşte din mun ii Sera do Mar (Brazilia). loc. Dispune de resurse naturale de subsol: bauxită. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Biblioteca "Carolina rediviva". reg. Relief caracterizat de cîteva zone fizico-geografice şi naturale: un sector al mun ilor Carpa i în N-E (alt. pe cursul mediu şi inferior formează grani a dintre Argentina şi Uruguay şi se varsă în Oceanul Pacific prin estuarul La Plata . rutier). ciment. ale căror produse sunt bine cunoscute: autobuze. At. vf. Uni-versitate (1477). Climă temperat-continen-tală moderată. cupru. bauxită ş. Pînă în 1775 s-a numit Yaík . Sf. economic. vf. maşini-unelte ş. 43 mii loc. situat pe malul stîng al Prutului. esături de bumbac. refrigeratoare. XVI–XVII) ş. lignit. Lungime: 2000 km (de la marea Kara pînă la Marea Caspică). aluminiu. XIII–XV). Croa ia. mangan. castel (sec. În proces de revigorare se află industria metalurgică. huilă. alimentară. Bogate resurse de subsol: cărbuni. mobilă. Faună tipică Europei Centrale. Alexandru Nevski (1905). şcoli de cultură generală. de fier. fontă. care divizează Cîmpia Panonică în Mica Cîmpie în N-V şi Marea Cîmpie în S-E.Ungária República Ungáră . drenată de fluviul Dunărea şi afluentul ei Tisa . textilă. produse alimentare. Nod de comunica ii (feroviar. 705 m). textile şi de confec ie.7 mil. alimentare.). 5 oraşe autonome şi capitala. Vechi centru politic.: 1894 m. reşedin a raionului Ungheni. max. mun ii Bakony în V (alt. Muzeu etnografic. minereuri de mangan. Navigabil pe cursul inferior. Bisericile Sf. chimică. porumb. Kékes ). Capitala: Budapesta . stat în Europa Centrală. minereuri de fier. Muzee. Ierarh Nicolae (1882). gaze naturale. 216 mii loc. oraş în partea cen-tral-sudică a Suediei. România.

al provinciei Utrecht . carne şi produse din carne. XIV). Popula ia: 3. Monumente: catedrală gotică (sec. legume. textile ş. textilă. lînă. chimice. Industrie metalurgică. Hr. 513 m). Capitala: Salt Lake City . Zăcăminte: petrol. Muzee. Teritoriul reprezintă o vastă cîmpie deluroasă (alt. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Se cultivă grîu. Pescuit maritim. XIII–XVII). Industrie extractivă (cărbune). a. legume. minereuri de cupru.Uruguáy República Orientálă a Uruguáyului . Teatru. stat în partea central-vestică a SUA. stat în S-E Americii de Sud. de uleiuri vegetale. Muzeu. loc. Exportă piei. Aeroport. Suprafa a: cca 200 mii km2. Importă materii prime. 1. Expl. 235 mii loc. între Argentina şi Brazilia. in.2 mil. constructoare de maşini. Nod de comunica ii. Nikolsk (pînă în 1926). Oraş antic. Centru comercial şi meşteşugăresc cu tradi ii. Climă subtropicală oceanică. Suprafa a: 220 mii km2. oraş în Olanda. pomi fructiferi. petrol. Culturi agricole: cereale. situat în delta Rinului . argint ş. podiş în Asia. Fondat în 1866. Universitate. Denumirile vechi: Nikolskoe (pînă în 1898). specializată mai cu seamă în creşterea animalelor (pentru carne. Popula ia: 1. NikolskUssuriiski (pînă în 1935) şi Voroşilov (pînă în 1957). alimentară. situat pe rîul Angara . de zahăr. textilă. de ciment. plumb. pădurile ocupînd doar 2% din suprafa ă. chimică. pe teritoriul Kazahstanului şi Uzbekistanului. Aeroport. zinc.). Formează un segment al grani ei cu China. oraş în Federa ia Rusă ( inutul Primorsk). floarea-soarelui. constructoare de maşini. max. combustibili. Institu ii de învă ămînt superior. 164 mii loc. centrul adm. Func ionează mici fabrici şi uzine constructoare de maşini şi utilaje. porumb. între Marea Caspică şi lacul Aral. pe teritoriul Federa iei Ruse. automobile. situat pe rîul Razdolnaia . de cărbune. 115 mii loc. Lungime: 897 km. constructoare de maşini.74 mil. Industrie extractivă (cărbune). ară agrară. de pielărie. Căi f Ürümqi [jurjum´t¿i] oraş în V Chinei. Vegeta ie ierboasă de păşune. aur. alimentară. fortărea ă (anul 48 î. textilă. oraş în Federa ia Rusă (reg. Este divizat în 19 depar-tamente. Relief cu altitudini mici. loc. rîu în Asia. Nod feroviar. esături. Vegeta ie deşertică. echipamente şi utilaje industriale. constructoare de maşini. Suprafa a: 177. ovine. Hidrocentrală. Hidrocentrală pe fluviul Uruguay (Salto Grande ).5 mii km2. sfeclă de zahăr. Ussúri Ussuríisk Ust-Ilímsk Ustiúrt Utah [´juuta] Útrecht [´juju´trect] . Capitala: Montevideo . Limba oficială: spaniola. Izvorăşte din mun ii Sihote Alin . a. alimentară. ulei. Climă continentală excesivă. vi ă de vie. Industrie siderurgică. loc. Universitate (1636). afluent al fluviului Uruguay . caprine). Se modernizează căile de comunica ii. străbătută de rîul Rio Negro . afluent pe dreapta al Amurului . situat pe valea rîului ürümqi . chimică. Complex silvic. Nod feroviar. gaze naturale.42 mil. metalurgică. de prelucrare a lînii. chimică. de congelare şi conservare a cărnii. biserică romanică (sec. Creşterea animalelor (bovine. în Extremul Orient. alimentară. lînă şi lapte: bovine. în Mun ii Stîncoşi . Irkutsk). porcine). orz.

Muzeu. Reg. Industrie constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi de precizie. Muzeu de arte. 778 mii loc. Industrie constructoare de maşini. Institu ii de învă ămînt superior. chimică. Industrie alimentară. alimentară (conserve de legume şi fructe. Vegeta ie de tundră. Kîrgîzstan. Popula ia: 140 mii loc. În agricultură (concentrează 1/3 din popula ia activă) predomină culturile tehnice (îndeosebi bumbacul). Industrie constructoare de maşini agricole. Meşteşugărit. podiş în Federa ia Rusă. 57 mii loc. Fără popula ie stabilă. din masivele muntoase din V mun ilor Tian-Shan (alt. Capitala: Taşkent . care cuprinde pustiul Kîzîlkum . Uzbekistán República ~.). Artizanat. În acest loc a existat tîrgul medieval moldovenesc Troian (sec. situată pe malul stîng al Prutului. textilă şi de confec ii. în cîmpia Gangelui . Tadjikistan. Turism.Úttar Pradésh [´ut¬r pr¬´de¿] stat în N Indiei. şacali. situat la vărsarea rîului Turia în Marea Mediterană. situată între arhipelagul Novaia Zemlea şi peninsula Iugorski . Climă aspră. Cahul). Alt. porumb. dropii. chimică. Limba oficială: uzbeka. 5 mii loc. sucuri ş. Relief deluros (alt. Posesiune a Federa iei Ruse. alimentară. textilă. leg [´vaasa] oraş în S-V Finlandei. Păduri de conifere. mangan ş. bumbac. a. a hîrtiei. Vegeta ie de pustiu şi semipustiu. de peste 4000 m) şi Pamir (alt. Suprafa a: 3. Centrul unei regiuni viticole. Monumente arhitectonice arabe şi spaniole (catedrală. podişul deşertic Ustiurt . a. palat etc. Institu ii financiare. gaze naturale. insulă în Oceanul Arctic. arahide etc. Port. Universită i. textilă şi de confec ii. 2000–5000 m) (în E şi S-E). de prelucrare a lemnului. maşini-unelte ş. XVI). Lacuri.5 mil. Popula ia: 25. capitala statului Liechtenstein. alimentară. orez. Relieful constă din marea Cîmpie a Turanului (în partea central-vestică). Include Republica Autonomă Karakalpakstan (autonomă) şi 12 re-giuni. textilă. oraş în E Spaniei. Suprafa a: 295 mii km2. la izvoarele Volgăi. zinc. cîmpia fluviului Amudaria şi regiunea mării Aral . cerealiere (grîu. pomicole. din depresiunea intermontană Fergana (în E) şi din alte zone deşertice. aur.4 mii km2.). Sta iune balneoclimaterică. de prelucrare a lemnului.). stat în Asia Centrală. Exploatări de petrol. viticole. loc. agricolă (cereale. Niprului şi Dvinei de Vest. plumb. constructoare de maşini. medie 150 m). situat la poalele mun ilor Himalaia . Nod feroviar. trestie de zahăr. Climă continentală uscată. Afghanistan şi Turkmenistan. băl i. a. port la golful Botnic. XV–XVI). Faună: urşi. de pielărie şi încăl ăminte. chimică. minereuri de cupru. chimică. învecinat cu Kazahstan. porumb. medie: 343 m. situat în N-V Cîmpiei Ruse . a materialelor de construc ie. alimentară (conserve. păşuni alpine. Capitala: Lucknow . denumire veche pe care străinii au dat-o ării Româneşti şi Moldovei (uneori) după etnonimul românilor din evul mediu valahi (vlahi ). orez). Váasa Vádul lui Isác Vadúz [fa´duts] Vaigáci Valáhia Valdái Valéncia . Suprafa a: 447 400 km2. cărbune. orz. castel (sec. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. situat pe fluviul Rin . textilă. antilope. vinuri). a hîrtiei. fluoritice. Industrie mecanică. Repara ii navale. Turism. fazani. Numeroase lacuri. Aerodrom. muzeul poştei (de mărci).). comună în Republica Moldova (rn. Galerii de tablouri.

Expl.59 mii km2. 16 mii loc. conserve de carne. Alicante. vf. loc. Relief muntos (alt. max. Bază militară maritimă. Sta iune balneoclimaterică. Păduri. Sta iune climaterică. rafinării de petrol. metalurgia cuprului. port la Marea Mediterană. Apele lacului se varsă în strîmtoarea Kattegat prin rîul Götta älv . Cahul şi în reg. Căuşeni). în lungime de cca 235 km. Cf. biserici. Capitală din 1570. Castellón de la Plana . Victoria ). Odesa. Universită i. Aeroport. Fondat în 1536. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Suprafa a: 34 mii km2. denumirea străvechilor fortifica ii de pămînt din cuprinsul spa iului dacoroman. atestat cu numele latin Limes Transalutanus . Centru comercial şi industrial: şantiere navale. Aeroport. de lîngă Turnu-Măgurele (jud. Ucraina) şi Valul lui Traian de Sus (în raioanele. măslini. vi ă de vie. bumbac. oraş în S-V Canadei. Universitate. în conurba ie). prelucrarea lemnului. cînd romanii au părăsit Dacia. Turism.Cimişlia. Vallétta Valparaíso Válul lui Traián Vancouver [væn´kuuv¬(r)] insulă canadiană în Oceanul Pacific. 2200 m. 473 mii loc. capitala statului Malta. loc. Suprafa a: 23. Suprafa a: 5. Port maritim. prelucrarea lemnului. Oraş pr. (1. Vancouver [væn´kuuv¬] Vänern [´veen¬rn] . Ad. Muzeu arheologic. citrice. Valoroase monumente arhitectonice (catedrală. Industrie de prelucrare a materiei prime agricole. a hîrtiei. Şi-au pierdut importan a militară după 246. (600 mii loc. Centru comercial şi turistic. max. legume. produse alimentare: zahăr. Teleorman). Valul lui Traian din România. situat într-un golf al oceanului Pacific. construite după cucerirea Daciei de către împăratul Traian (106). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. în apropierea ărmului nord-american. Culturi agricole: cereale.: Valencia. Centru comercial şi industrial: şantiere navale. oraş în Chile. Pe t eritoriul Basarabiei sunt cunoscute: Valul lui Traian de Jos (în rn. rafinării de petrol. clădiri).Valéncia [va´lenqja] regiune în E Spaniei. 280 mii loc. Oraşe pr. de la Dunăre pînă la pasul Bran din E Carpa ilor Meridionali. de fructe şi legume.: Victoria . Climă temperată maritimă umedă. Port. Zăcăminte de cărbuni. în conurba ie). Turism. lac tectonic în S-V Suediei (cel mai mare din peninsula Scandinavia). construc ii de maşini. Popula ia: 3. Şantiere navale. La ~.9 mil. Popula ia: 400 mii loc. situat pe ărmul Oceanului Pacific (golful Baurrard). forestiere.: 98 m. de peşte.3 mii km2. Leova. Muzee.5 mil.

băuturi. Universită i. situat pe ărmul Mării Negre. în sec. Vegeta ie: pădurile tropicale acoperă 90% din suprafa a ării. XVII–XVIII). vi ă de vie. XIII. loc. Izvorăşte din Mun ii Macedoniei (masivul Dobra Voda ) şi se varsă în golful Salonic (Grecia). Tabwemasana. Turism. pe cursul superior şi mijlociu al Bîrladului . alimentară. Admis în ONU la 15 septembrie 1981.Vanuátu República ~. Mare centru politic. diamante). loc. Varánasi Vardár Várna Varºóvia Vaslúi jude în E României (Moldova).3 mii km2. sfeclă de zahăr. Nod feroviar şi rutier. diverse specii de păsări. pe ins. Climă continentală. În anii 1949–1957 s-a numit Stalin . Cuprinde teritoriul a peste 70 de insule. Biblioteci. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. servicii de turism. textile şi de confec ii. Se cultivă cereale. Centru comercial şi industrial (produse textile. combustibili. carne. şerpi. max. din care 12 sunt mai mari: Santo. Sta iune balneară interna ională. Popula ia: 197 mii loc. situat pe malul stîng al Gangelui. arahide. situat la N-E de Australia. Aeroport. creşterea animalelor (bovine. argint. floarea-soarelui. moschei. poligrafică. Rezerva ii naturale. Pînă în 1957 s-a numit Benares .67 mil. XIV). Numeroase monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec. Economie bazată pe agricultură. Port fluvial. 1. Relief de dealuri şi coline. cu văi intramontane şi podişuri cu pante line. alimentare.: mun. Muzee. ovine). Lungime: 420 km. Divizat în 6 districte. de artizanat). Centru turistic. Trece prin Skopje . produse chimice. Navigabil pentru vase mici pe cursul inferior. aur. 1. alimentare. Centru religios al hinduşilor (temple. palate). Industrie slab dezvoltată: extractivă (mangan. bananieri. Aeroport interna ional. Importă produse industriale (echipamente şi utilaje tehnice). Vestigii antice. Fostă colonie gre-cească Odessos . copră. Muzee.1 mil. Faună: crocodili.. pomi fructiferi. Capitala: Port Vila . textilă. Locuri istorice (Podul Înalt ). chimică. arbori de cacao. cafea-boabe. fluviu în Peninsula Balcanică. 1879 m. stat insular în S-V Oceanului Pacific. legume. At. XIII–XVIII). Creşterea animalelor (bovine. economic şi cultural. textilă. 312 mii loc. Universitate. doc. Suprafa a: 5. Şantiere navale. edificii vechi şi noi. biserici (sec. Suprafa a: 14760 km2. oraş în N-E Bulgariei. produse electrotehnice şi radiotehnice. Centru adm. . oraş situat pe Vistula .a. Exportă copră. Malalkula. Aeroport. de sticlărie. cocotieri. Relieful insulelor este predominant muntos (de origine vulcanică). castel regal (sec. întreprinderi de produse chimice. Căi rutiere: 1 130 km. Se cultivă fructe. Santo ). Academie de ştiin e. Erromango. de tricotaje şi confec ii. format din culmi şi piscuri înalte (alt. Port maritim. porumb. farmaceutică. palate. alimentară. Pescuit. aparatură fină şi optică etc. Teatre. pescuit. prelucrarea metalelor şi a lemnului. arbori de cafea. oraş în N Indiei (Uttar Pradesh). Popula ia: 465 mii loc. porcine. capitala Poloniei. Climă tropicală umedă. Universitate. afectată de vînturi şi uragane puternice în timpul verii australe. Industrie constructoare de maşini (automobile). Vaslui. éfaté ş. ovine).

Sta iune balneoclimaterică (ape minerale. 20 mii loc. Activitatea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de papa. la 76 m alt. Mănăstírea ~. Vaticanul îşi finan ează activitatea din contul veniturilor depuse de organiza iile bisericii catolice. Atelier pentru esut covoare. doc. mănăstire în România. Întemeiată în sec.Vaslúi municipiu în E României. Centru adm. zidită în 1863 pe locul uneia mai vechi. Este cel de al 266-lea papă al Vaticanului şi primul papă suveran neitalian. Nisporeni. Vaslúi Vaticán rîu în România. Fondată în 1785. Podul Înalt (la S de Vaslui). jud. Agapia. A luat fiin ă în sec. produse lactate şi de panifica ie ş. nămol de turbă). [´vet¬rn] lac tectonic în partea centrală a Suediei. broderii (sec. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. Muzeu. Turism. obiecte de valoare. Muzee. Capitala: Vatican . Ad. de prelucrare a lemnului (mobilă). Muzeu: icoane argintate (sec. Biserică construită (1841) pe locul uneia de lemn. în com. ale industriei uşoare şi alimentare. Este unul dintre cei mai mari ac ionari şi investitori din lume. Prin rîul Motala apele lacului se varsă în Marea Baltică. cînd Roma devine centrul politic şi religios al bisericii catolice. Teatru. ctitorie a lui Ştefan cel Mare (1490). a. textile şi de confec ii. Ion . Actualul papă Ioan Paul II a fost ales de Conclavul Vaticanului la 16 octombrie 1978.44 km2. Limbi oficiale: latina şi italiana. Mormîntul Veronicăi Micle. pe malul nordic al lacului Geneva (Leman). la confluen a cu rîul Vaslui . max. Biserica Naşterea Maicii Domnului . situat pe valea Bîrladului . Suprafa a: 0. Reşedin ă a lui Ştefan cel Mare. Dispune de ac iuni ale renum oraş în România (jud. Institu ii de învă ămînt superior. Locuri şi monumente istorice: biserica Sf. Cuprinde pia a San Pietro. căzu i la Plevna în 1877.). situat pe teritoriul oraşului Roma (Italia). porcine). Izvorăşte din N-E Podişului Central Moldovenesc. rn. vechi centru adm. al VIII-lea. Vaslui. Zonă agricolă (viticultură). Vátra Dórnei Vättern Vaud [´voo] Vãrátec Vãrzãréºti . XVI–XVIII). pe teritoriul satului Văratec (com. mausoleul lui Peneş Curcanul şi al doroban ilor eroi din Vaslui. din propriile venituri şi din cele provenite în urma opera iilor bancare. Vărzăreşti. centrul administrativ al jud. Suprafa a: 1. arhiepiscop de Cracovia (Polonia). edificii administrative. Fondat în 1803. Ob ine suveranitatea prin Acordurile de la Laterano.9 km2. de inut şi de jude . cîteva muzee. situat pe valea Bistri ei . Neam ). 82 mii loc. alimentare (uleiuri vegetale.: Lausanne . Creşterea animalelor (bovine. în 1375. Este unul din cele mai vechi aşezăminte monastice din Basarabia. Biserici (sec. unde Ştefan cel Mare i-a învins pe otomani. stat în S Europei. Palatul Vatican. anterior cardinalul Karol Iosef Wojty/la. Local numit şi Vasluie . afluent pe stînga al Bîrladului . canton în S-V Elve iei. Întreprinderi ale materialelor de construc ii. Popula ia 1000 loc. Popula ia: 602 mii loc.2 mii km2. Mănăstírea ~. Státul ~. bazilica San Pietro.: 119 m. Suceava). At. mănăstire în Republica Moldova. Turism. Lungime: 66 km. XV. XVIII–XIX). XVIII). Stat independent. Suprafa a: 3. fiind amplasat pe colina Vatican . Secretar de stat este cardinalul Angelo Sodano (din 1990). încheiate la 11 februarie 1929. Face parte din sistemul navigabil care leagă oraşele Stockholm şi Göteborg. grădini şi străzi din interiorul cartierului Vatican.

Capitala celui de-al doilea arat bulgar (1187–1393). situat pe rîul cu acelaşi nume. Catedrală (sec. Lungime: 147 km. în centru o cîmpie vastă drenată de fluviul Orinoco şi afluen ii săi (Caroni. aluminiu. a. Institu ii de învă ămînt superior. Numeroase poduri (cca 400). biserici (sec. dantele. palat regal (sec. din metale. textilă. XVII). XII–XIV). Nod de comunica ii (feroviar. Muzee. siderurgică. Monumente: cetate în ruine (sec. banane. orez. Universitate. Burano ş. XIII). Teatre. Port fluvial. Popula ia: 24. Brazilia. Capitala: Caracas . Apure. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Suprafa a: 917 mii km2. Sta iune balneară (Lido ). Lungime: 1 367 km. concentrate în Canal Grande . Industrie constructoare de maşini. textilă. cacao. Teatre. de prelucrare a inului. Columbia şi Marea Caraibilor. 62 mii loc. rutier. cafea. Cunoscut din 1374. Smolensk. 340 mii loc. minereuri de fier. de prelucrare a lemnului. Muzeu arheologic. Lacul principal – Maracaibo . Veátka Veázma rîu în Federa ia Rusă. textilă şi de confec ii. vf. între Guyana. minereu de fier. Faună bogată. în S-E podişul Macizo de Guyana (alt. Limba oficială: spaniola. maritim). case de locuit ş. textile. chimică. a. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Dispune de bogate resurse de subsol: petrol. 1 district federal. oraş în Federa ia Rusă. textilă. Monumente: catedrală (sec. oraş în N Bulgariei.Veátka oraş în Federa ia Rusă. clădiri vechi (sec. Canale (în loc de străzi). Relieful ării este format din trei zone geografice distincte: în N-V şi N lan urile mun ilor Cordiliera Anzilor (alt. loc. alimentară. Construc ii de maşini. Climă ecuatorială umedă în S şi ecuatorială musonică în rest. Vegeta ie de pădure şi de savană. trestie de zahăr. de sticlărie. Turism. XVIII–XIX). Ansambluri arhitecturale: bazilici. chimică. Importă maşini şi util .).7 mil. Ceramică artistică. Meta ş. Murano. Roraima ). cacao. Industrie constructoare de maşini (strunguri. Navigabil vara pe cursul inferior (1 000 km). întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. bumbac. Mestre. constructoare de maşini. Muzee. a hîrtiei. Muzee. Exportă petrol şi produse petroliere. vf. alimentară. Pînă în 1965 s-a numit Tărnovo . [venesw´ela] Veázma Velíko T´ãrnovo Venéþia Venezuéla República ~. Nod de comunica ii (feroviar. faian ă şi por elanuri. în reg. por elanuri şi din lemn încrustat. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. la N-E de Smolensk. manioc. aparate radio şi electronice). a construc iilor navale. de prelucrare a metalelor. 2772 m. Industrie metalurgică (neferoase). max. Pescuit maritim. XIV–XVII). instrumente electrotehnice. a. bauxită. electrotehnică şi electronică. stat în N Americii de Sud. rutier). a petrolului. oraş în N-E Italiei. situat pe fluviul Iantra . max. alimentare. palate. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Artizanat (obiecte de artă din sticlă. 495 mii loc. Cunoscut din 1239. Include 22 de state. esături etc. cafea. Caura. rîu în Federa ia Rusă. alimentară. a materialelor de construc ie. forestieră. Centru comercial. 78 mii loc. Cartiere urbane: Marghera. Turism. tutun. situat pe un grup de insule din laguna Vene ia a Mării Adriatice. de prelucrare a lemnului. XVII). Trece prin oraşul Veatka . afluent pe dreapta al Kamei . biserici. 5 007 m. Din 1934 pînă în 1990 s-a numit Kirov . Principalele culturi agricole: porumb. situat pe rîul cu acelaşi nume. Bolivar ). alimentară. farmaceutică.). afluent pe stînga al Niprului . Academie de arte. 2 teritorii federale.

pie e. Monumente istorice şi arhitectonice: fortifica ii în ruine (sec. castel (sec. prin care se pune capăt primului război mondial. prin care se recunoaşte independen a a 30 de state ale Americii. Tratatul de pace de la ~. Relief muntos în partea centrală (mun ii Green din lan ul Apalaşilor . port la golful Mexic . 30 mii loc. de produse chimice şi alimentare. [v¬r´mant] stat în N-E SUA. Stat federal din 1791. Rîu pr. alimentară. prelucrarea lemnului. talc. a hîrtiei. banane etc. Turism. biserici. Fondat în 1638. Locul de încheiere a unor tratate interna ionale: Tratatul de pace de la ~ . primărie (sec. în N-E Siberiei. Pe versan i se practică viticultura şi pomicultura. Capitala: Montpelier. de prelucrare a petrolului. la 15 km S-V de Paris. În primul război mondial (21 februarie –18 decembrie 1916) aici a avut loc principala bătălie între armatele franceze şi germane. Culturi agricole: grîu. oprind ofensiva armatei germane spre Paris ( Bătălia de la Verdun ). Suprafa a: 25 mii km 2. în Italia meridională. Centru comercial. Observator permanent.: 1277 m. Verdún [ver´dœ˜¤ Verhoiánsk oraş în Federa ia Rusă. XVII) ş. Sta iune balneară. situat pe rîul Adige . a tutunului. pe ărmul golfului Napoli .5 mii loc. [ver´saai] oraş în Fran a. XVI–XVIII).. palate.Veracrúz [vera´krus] oraş în E Mexicului. Nod de comunica ii (feroviar. utilaje). XIV). porcine. care s-a terminat cu victoria armatei franceze. de dealuri în V şi de podiş în E. Aeroport. a. alimentară. . situat pe rîul Meuse . VIII). produse alimentare (lactate. în urma cărora au fost distruse oraşele Herculaneum. fabrici textile. catedrală. prelucrarea lemnului. în 1906. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. Construc ii de maşini (maşini-unelte. XI–XII). petrochimică. Academie. Export de zahăr. cafea. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. făcînd parte din conurba ia capitalei. textilă şi de confec ii. Erup ii puternice: în 63 şi 79 î. Zăcăminte: roci de construc ie. max. catedrală (sec. cu vîrfuri muntoase izolate. Fondat în 1519. Expl. chimică. 2. XIV. care a produs modificări în configura ia conului. constructoare de maşini (nave. Monumente de arhitectură (sec.: Connecticut . Centru religios şi turistic. Construc ii de maşini. Aici a fost înregistrată cea mai scăzută temperatură absolută în emisfera de N a Pămîntului (–71°C). Centru comercial şi turistic. situat pe rîul Iana . I). din 1783. Hr. plante furajere. 270 mii loc. porumb. oraş în N-E Fran ei (Lorena). Alt. cartofi. catedrală (sec. alt. Versáilles Vezúviu vulcan activ în peninsula Italică. forestiere. teatre etc. aparatură electrotehnică). Valoroase monumente arhitectonice: palate. Vestigii romane. de hîrtie. Vermónt Veróna oraş în N Italiei (Veneto). clădiri în stil baroc etc. Muzee. pomi fructiferi. ovine). 470 mii loc. aerian). azi muzeu de artă). Numeroase lacuri (cca 400). conserve). azbest. automobile asamblate. 96 mii loc. Monumente antice şi medievale: arene romane (sec. Nod de comunica ii. Pompei şi Stabiae . maşini-unelte. din 1919. 1 340 m). a articolelor de textile şi confec ii. Popula ia: 563 mii loc. textilă şi de confec ii. bumbac. sucuri. Industrie metalurgică (aluminiu). max. produc ia materialelor de construc ie. Fostă reşedin ă regală. Industrie constructoare de maşini.

Înăl ime: 122 m. aparatură medicală şi optică). 26 mii loc. temple). insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Industrie cinematografică. capitala Republicii Seychelles. Hidrocentrală. Popula ia: 1. biserici. Universitate. Produse de artizanat. Turism. (eschimoşi). de prelucrare a lemnului.64 mil. a hîrtiei. Universitate. Turnul de televiziune (cca 300 m). Teatre. în S-E insulei Vancouver . Centru comercial. Întreprinderi de pielărie. 101 mii loc. automobile. . Relief deluros (alt. la poalele mun ilor Wienerwald (Pădurea Vieneză). Mare centru economic şi cultural. pe fluviul Zambezi . rutier). constructoare de maşini. de prelucrare a cauciucului. Este cel mai mare lac din Africa. mare cascadă în S Africii. Monumente istorice şi arhitectonice: palate.1 mii loc. Denumit după regina Angliei. biserică gotică (sec. textile ( esături din bumbac şi din lînă. Aeroport. Tanzania şi Uganda. Turism. Aeroport interna ional. Capitala Republicii Laos din 1975. 112 mii loc. poligrafică. situat în insula Mahoré . Victória Victória Victória Victória Victória Viéna Vientiáne [vje´tjan] capitala statului Laos. lac în Africa Ecuatorială. Parc na ional. Monumente arhitectonice: Domul (sec. Nod de comunica ii.Vicénza [vit¿entsa] oraş în N Italiei (Veneto). de prelucrare a petrolului şi a lemnului (mobilă). oraş în Canada. textilă şi de confec ii. Navigabil. Lă ime: cca 1800 m. apeduct). Port. catedrală. utilaje şi aparataj electrotehnic. Nod de comunica ii (feroviar. între insulele Banks şi Prin ul Wales . Industrie metalurgică. Industrie constructoare de maşini (locomotive. Turism. max. XIII–XIV). Climă subarcti-că. palate (sec. şaluri). Posesiune canadiană. de instrumente muzicale. 600 m). Fondat în 1843.: 80 m. Suprafa a: 69. Vestigii romane (ruinele unui teatru roman. alimentară. Suprafa a: 217.2 mii km2. Vegeta ie de tundră. situată pe fluviul Mekong . Port fluvial. Nod feroviar şi rutier. Pescuit. Parcuri. Industrie uşoară. Academie de ştiin e. Universitate (1365). pe teritoriul statelor Kenya. Opera din Viena. Muzee. alimentare (decorticării de orez). Turism. Este bîntuit de furtuni. Institu ii financiar-bancare interna ionale. Denumirea antică (latină): Vindobona . textilă şi de confec ii. într-o cîmpie din apropierea Alpilor . Pescuit. la grani a dintre Zambia şi Zimbabwe. alimentară. 443 mii loc. Academia de arte. max. capitala Austriei. situată pe Dunăre. Aeroport. Centru comercial. castele. Ad. de pielărie şi încăl ăminte. loc. XVI). alimentară. chimică. Vestigii romane. 1. Port fluvial.5 mii km 2. Monumente arhitectonice (pagode. port la Oceanul Indian. XIV–XVI).

Vietnám

República Socialístă ~, stat în S-E Asiei, situat în partea de E a peninsulei Indochina, pe ărmul Mării Chinei de Sud, între Cambodgia, Laos şi China. Este divizat în 7 provincii şi 3 oraşe cu statut special. Suprafa a: 335 mii km2. Popula ia: 81 mil. loc. Capitala: Hanoi . Limba oficială: vietnameza. Relieful este reprezentat de masive muntoase şi podişuri: în N mun ii Truong (alt. max. 3 143 m, vf. Fan Si Pan ), în centru şi în S mun ii Annam (alt. max. 3 285 m, vf. Ngokan ) şi zone de podişuri pe alocuri puternic fragmentate. Cîmpiile ocupă regiunile de litoral şi văile fluviilor Sông Hong şi Mekong . Climă tropical-musonică. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase – 44% din teritoriu, savane. Faună: tigri, leoparzi, maimu e, păuni, fazani ş.a. Dispune de bogate şi variate resurse miniere, din care numai unele sunt suficient exploatate (huilă, petrol, fosfa i, sare). Subsolul mai con ine minereuri de cupru, cositor, zinc, plumb, mangan, apatite, bauxită, metale rare. Industria este reprezentată de întreprinderi de prelucrare a materiei prime şi producătoare de maşini şi utilaje (mijloace de transport, inclusiv biciclete, motociclete), de asamblare a aparatelor electrice, de ciment, laminate, îngrăşăminte minerale, textile. Produse de elec Nearis) , rîu în Ucraina şi Republica Moldova, aflu-ent pe stînga al Prutului , la Te cani (rn. Briceni). Izvorăşte în apropie-rea localită ii Burdiug (reg. Cer-nău i, Ucraina). Lungime: 50 km. capitala Lituaniei, situată pe rîul Vilia. 595 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Aerodrom. Centru industrial, comercial şi cultural. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte, electromotoare, aparataj electrotehnic, aparate radio şi de precizie, produse electronice ş. a.), de prelucrare a lemnului (mobilă), textilă, de confec ii şi tricotaje, alimentară (lactate, produse din carne). Academie de ştiin e. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Monumente arhitectonice: castel (sec. XIV, în ruine), biserici, clădiri vechi (în stil gotic, baroc). Fondat în sec. X.

Viliia (Neris

Vílnius

Víña del Mar

[´vi¤a del´mar]

Vínniþa

oraş în Chile, în aglomera ia urbană Valparaiso , port la oceanul Pacific. 310 mii loc. Rafinării de petrol, fabrici de zahăr, de produse chimice şi textile. Sta iune balneară. Cazinouri. Grădini, parcuri. Turism. oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Bug . 385 mii loc. Nod feroviar. Industrie constructoare de maşini (agregate şi piese pentru tractoare, rulmen i, maşini-unelte, aparataj electrotehnic, aparate radio ş. a.), de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, de confec ii şi tricotaje, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură (teatre, muzee). Grădini, parcuri. Fondat în sec. XIV. Ínsulele ~, grup de insule mari (7) şi mici (cca 90) în bazinul Mării Caraibilor. Suprafa a: 497km2. Popula ia: 132 mii loc. Cuprinde Insulele Virgine Americane şi Insulele Virgine Britanice . Administrate de SUA şi Marea Britanie. Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, constituit din cca 60 de insule şi insuli e din componen a arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 350 km 2. Popula ia: 118 mii loc. Centru adm.: Charlotte Amalie . Turism de amploare. Servicii de transport şi călătorii. Alte ramuri economice: rafinării de petrol, industria aluminiului, cultivarea trestiei de zahăr, creşterea animalelor (porcine, bovine). Pescuit. Relief colinar şi muntos. Climă tropicală oceanică. Administrat de SUA.

Virgíne

Virgíne Americáne

Virgíne Británice

Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, alcătuit din numeroase insule vulcanice (30, după unele izvoare – 36) din Arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 153 km 2. Popula ia: 19 mii loc. Centru adm.: Road Town . Planta ii de bananieri, cocotieri, citrice, trestie de zahăr. Turism de amploare (locul I pe glob, circa 70% din venitul na ional). Relief colinar. Climă tropicală oceanică. Vegeta ie: păduri de palmieri, plante tropicale. Adminstrat de Marea Britanie.

Virgínia

[v¬r´d3inj¬]

stat în E SUA, situat pe coasta Oceanului Atlantic. Suprafa a: 110,7 mii km 2. Popula ia: 6,20 mil. loc. Capitala: Richmond . Relief: zonă muntoasă din lan ul Apalaşilor (alt. max. 1740 m) în V, cîmpie piemontică în partea centrală, care continuă spre E cu o cîmpie litorală joasă. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Industrie constructoare de maşini (construc ii navale, mijloace de transport), forestieră, a hîrtiei şi celulozei, de prelucrare a tutunului, textilă, alimentară. Se cultivă bumbac, grîu, porumb, tutun, cartofi. Legumicultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, păsări). Pescuit intens. A fost denumită în onoarea reginei Angliei.

Virgínia de Vest

stat în partea de E a SUA, în mun ii Apalaşi. Suprafa a: 62,75 km 2. Popula ia: 1,85 mil. loc. Capitala: Charleston . Relieful reprezintă o parte a podişului Alegani , cu văi şi culmi muntoase în E. Zăcăminte: cărbune, petrol, gaze naturale, minereu de fier. Industrie extractivă, siderurgică, cocsochimică, a materialelor de construc ii, de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb ş. a.), bumbac, cartofi, pomi fructiferi, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Universită i. Muzee. Turism. Parcuri na ionale.

Vístula

fluviu în Polonia. Lungime: 1 091 km. Izvorăşte din partea de N a Beskizilor Silezieni (mun ii Carpa i) şi se varsă în Marea Baltică (golful Gdañsk ). Trece prin Cracovia şi Varşovia . Este legat prin canale cu sistemele hidrografice ale Odrei şi Niprului. Navigabil. oraş în Belarus, situat pe Daugava . 370 mii loc. Nod feroviar. Port fluvial. Industrie de maşini (strunguri, aparataj electrotehnic, maşini-unelte, aparate de radio, televizoare, piese pentru ceasuri), chimică, de încăl ăminte, textilă, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. Cunoscut din 974. masiv muntos în Bulgaria, la S de Sofia (alt. max. 2290 m, vf. Cerni Vrăh ). Este acoperit de păduri de foioase şi de conifere, precum şi de pajişti alpine. Parc na ional. jude în România, în partea central-sudică a ării, la S de Carpa ii Meridionali. Suprafa a: 5,7 mii km 2. Popula ia: 437 mii loc. Centru adm.: mun. Rîmnicu-Vîlcea . Relief muntos în N şi deluros în S. Zăcăminte: petrol, sare, cuar , mică, ape minerale. Industrie extractivă, de prelucrare a lemnului, chimică, producătoare de energie electrică, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, ovăz, porumb), sfeclă de zahăr, tutun, in, legume. Viticultură. Pomicultură. Se cresc animale (bovine, ovine, porcine). Rezerva ii naturale. Vestigii arheologice. Mănăstirile Hurez, Cozia, Arnota, Govora . În antichitate – cetatea dacică Buridava .

Vítebsk

Vítoºa

Vîlcea

Vladikavkáz

oraş în Federa ia Rusă, în mun ii Caucaz , centrul adm. al Osetiei de Nord – Alania, situat pe rîul Terek . 327 mii loc. Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic, maşini-unelte), metalurgică (neferoase), de prelucrare a lemnului, chimică, de sticlărie, textilă şi de confec ii, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. Fondat în 1784. Denumirile anterioare: Dzaudjikau (1931–1944) şi Ordjonikidze (1954–1990). oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient), port la Marea Japoniei. 650 mii loc. Punct terminus al magistralei feroviare transsiberiene. Aeroport. Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului, alimentară. Repara ii navale. Bază de pescuit şi vînătoare. Universitate. Institute (politehnic, de medicină). Teatre. Filarmonică. Muzee. Fondat în 1860. provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru, la grani a cu România. Suprafa a: 21,5 mii km2. Popula ia: 2 mil. loc. Centru adm.: Novi Sad . Ramuri industriale: extractivă (petrol, gaze naturale), construc ii de maşini şi utilaje; întreprinderi textile şi de confec ii, alimentare. Se cultivă grîu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cînepă, tutun, vi ă de vie, pomi fructiferi. Creşterea animalelor (bovine, porcine, păsări). Pia ă agricolă. fluviu în Federa ia rusă. Este cel mai lung fluviu din europa – 3 530 km. Izvorăşte din podişul Valdai , străbate Cîmpia Europei de Est şi se varsă printr-o deltă întinsă în Marea Caspică. Afluen i: Oka, Kostroma , Kama ş.a. Pe Volga sunt situate oraşele: Iaroslavl, Nijni Novgorod, Kazan, Samara, Saratov, Volgograd, Astrahan. Prin afluen i şi canale uneşte Marea Albă cu Marea Baltică şi Marea Azov cu Marea Neagră. Principală arteră navigabilă. oraş în Federa ia Rusă, situat pe malul drept al Volgăi . 1,05 mil. loc. Nod de comunica ii (feroviar, aerian, fluvial, rutier). Mare centru economic, comercial şi cultural. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (nave fluviale, tractoare, utilaj petrolier ş. a.), de prelucrare a petrolului, a lemnului, chimică, textilă, alimentară ş. a. Hidrocentrală. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost aproape în întregime distrus, apoi în următorii ani complet restabilit. Denumirile anterioare: arí în (pînă în 1925), Stalingrád (pînă în 1961). regiune în N-V Ucrainei. Suprafa a: 20,2 mii km2. 1,08 mil. loc. Oraş pr.: Lu k . Zonă agricolă şi forestieră. Cunoscută ca principat kievean din sec. X (cu denumirea Vladimir-Volînski ). oraş în Federa ia Rusă, situat pe valea rîului Vologda . 292 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Port fluvial. Construc ii de maşini (nave fluviale, utilaj forestier), prelucrarea lemnului, a inului; întreprinderi textile, alimentare. Pia ă pentru cereale şi animale. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. XVI), biserici (sec. XVII–XVIII), mănăstire (sec. XVII), case vechi (sec. XVIII–XIX). Cunoscut din 1147. fluviu în Africa de Vest. Lungime: 1 400 km. Se formează pe teritoriul Ghanei, prin confluen a a trei rîuri: Volta Neagră, Volta Albă şi Volta Roşie , care izvorăsc din Burkina Faso. Se varsă în Golful Guineii. Navigabil pe o distan ă de 400 km de la vărsare. Hidrocentrală.

Vladivostók

Vojvódina

Vólga

Volgográd

Volînia

Vólogda

Vólta

Vorónej

oraş în Federa ia Rusă, situat pe valea rîului Voronej. 905 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Port fluvial. Aeroport. Mare centru industrial, comercial şi cultural. Construc ii de maşini (avioane, excavatoare, strunguri, aparatură radioelectronică ş. a.), prelucra-rea lemnului; întreprinderi chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Pia ă pentru cereale. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice: biserică (sec. XVIII), palatul Potiomkin (sec. XVIII), clădiri vechi. Fondat ca cetate în 1585. Mănăstírea ~, mănăstire în România, pe teritoriul localită ii Vorone , subordonată oraşului Gura Humorului (jud. Suceava). Biserica mănăstirii este ctitorie a lui Ştefan cel Mare, zidită în 1488. Moaştele Sf. Daniil Sihastrul. Aici au fost descoperite Codicele vorone ean şi Psaltirea vorone eană (manuscrise din sec. XVI). Monument UNESCO. Mún ii ~, masiv muntos în N-E Fran ei, cuprins între Rin şi Moselle . Lungime: 125 km (orientat de la N spre S). Se împarte în Vosgii Înal i , în S (alt. max. 1 424 m, vf. Guebwiller ) şi Vozgii Joşi (Scunzi ), în N (cu înăl imi între 300 şi 600 m), în mare parte împăduri i. Trecători înalte. Parc natural. Turism. jude în E României, în zona de curbură a Carpa ilor. Suprafa a: 4 863 km 2. Popula ia: cca 395 mii loc. Centru adm.: municipiu Focşani . Zonă seismică. Resurse naturale: sare, cărbune brun, roci de construc ie, păduri. Industrie constructoare de maşini, de exploatare şi prelucrare a lemnului, chimică, textilă. Se cultivă cereale (grîu, porumb, secară), floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Monumente istorice (mausoleele de la Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja ). Sta iuni balneoclimaterice. Turism.

Voronéþ

Vosgi

Vráncea

Vráncei

Mún ii ~, sistem muntos în Carpa ii de Curbură , cuprins între Depresiunea Vrancei (în E) şi cursurile superioare ale rîurilor Caşin (în N), Oituz (în V) şi Rîmnic (în S). Văi adînci, culmi şi masive înalte (pînă la 1 657 m). Rezerva ii naturale. Situri arheologice. insulă în Oceanul Arctic, situată între Marea Siberiei de Est şi marea Ciukotsk, fiind despăr ită de continent prin strîmtoarea De Long . Suprafa a: 7,3 mii km2. Relief muntos (alt. max. 1 100 m) şi de cîmpie (pe litoral). Vegeta ie de tundră. Denumită astfel în memoria navigatorului rus. F. P. Vranghel (1796–1870). Apar ine Rusiei. oraş în Serbia şi Muntenegru, port pe Dunăre. 32 mii loc. (86 mii loc. în conurba ie). Fabrici de încăl ăminte, textile, alimentare. insulă italiană în arhipelagul Lipare din S Mării Tiraniene. Suprafa a: 30 km2. Popula ia: cca 500 loc. Cuprinde trei conuri vulcanice (alt. max. 499 m). Erup ii în 1888, 1890, 1906. Turism. [´weik] Ínsula ~, teritoriu insular în zona centrală a Oceanului Pacific, format din trei insule de origine coraligenă, situate la V de arhipelagul Hawaii. Suprafa a: cca 8 km 2. Popula ia: 300 loc. Lucrări şi servicii în cadrul bazei militare americane. Relief cu subsol coraligen. Climă tropical-oceanică. Vegeta ie: palmieri de cocos. Administrat de SUA.

Vránghel

Vúkovar Vulcáno

Wake

Wales

[´wejlz]

peninsulă pe ărmul de S-V al Marii Britanii, cuprinsă între golful Bristol , canalul Sf. George şi Marea Irlandei . Relief muntos în cea mai mare parte ( Mun ii Cambrieni , alt. max. 1 085 m). Climă temperată oceanică. Păduri de foioase. Pajişti. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Turism. Prín ul de ~, cap pe ărmul american al strîmtorii Bering , la extremitatea vestică a peninsulei Seward (Alaska). Este punctul cel mai de vest al continentului nord-american (65°35´ lat. N şi 168°05´ long. V). capitala federală a SUA, situată în E ării, pe rîul Potomac (districtul Columbia). 608 mii loc. (3,95 mil. în conurba ie). Cel mai important centru politic, economic şi cultural al SUA. Nod feroviar. Aeroport. Port la Oceanul Atlantic. Şantiere navale. Întreprinderi de construc ie, poligrafice, electronice, alimentare. Marea industrie lipseşte în acest oraş. Predomină sediile administrative, institu iile culturale, financiare: Capitoliul, Casa Albă , teatre, muzee, clădiri memoriale, monumente. Şapte universită i, două institute politehnice. Fondat în 1791 şi numit astfel în memoria lui George Washington (1732–1799), om politic american, cel dintîi preşedinte al SUA (1789–1797).

Wales

Wáshington

[´wo¿iht¬n]

Wáshington

stat în N-V SUA, cu ieşire la Oceanul Pacific. Suprafa a: 176,5 mii km2. Popula ia: 4,87 mil. loc. Centru adm.: Olympia . Relief predominant muntos. Păduri de conifere. Zăcăminte: cărbune, minereuri de metale neferoase. Industrii puternic dezvoltate: metalurgică, energetică, aeronautică, construc ii de nave, atomică, de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Pia ă agricolă. Se cultivă cereale, pomi fructiferi, legume, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit fluvial şi marin. Stat în componen a SUA din 1889. [waat¬r´loo] loca-litate în Belgia, unde, la 18 iunie 1815, a avut loc bătălia decisivă între armata franceză şi coali ia militară anglo-prusiană, condusă de Wellington şi Blücher, în urma căreia Napoleon I Bonaparte, suferind înfrîngerea definitivă, a fost înlăturat de la tronul Fran ei. Márea ~, mare în S Oceanului Atlantic, la ărmul Antarcticii, între peninsulele ara lui Graham, ara Prin esa Martha şi insula Orkney de Sud . Suprafa a: 2,89 mii km2. Ad. max.: 8 268 m. Vînătoare de balene. A fost descoperită în 1823 de naviga-torul britanic J. Weddell. capitala Noii Zeelande, situată în S Insulei de Nord , la strîmtoarea Cook . 345 mii loc. Principalul port al ării. Aeroport. Şantiere navale, întreprinderi de prelucrare a lemnului, de produse chimice, textile, alimentare. Universitate. Institu ii de cercetări ştiin ifice. Muzee. Galerie de artă. Edificii în stil neoclasic. Turism. Fondat în 1840. Capitală a ării din 1931 . oraş în Germania, situat pe Rin , la poalele mun ilor Taunus , centrul adm. al landului Hessen. 273 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, fluvial, rutier). Construc ii de maşini, întreprinderi de ciment, poligrafice, chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Centru comercial şi turistic. Renumită sta iune balneară (ape termale). Clădiri vechi (sec. XVII–XIX). Ínsula ~, insulă în Marea Mînecii. Suprafa a: 381 km2. Popula ia: 128 mii loc. Oraş pr.: Newport . Turism. Posesiune a Marii Britanii

Waterlóo

Wéddell

[´wedl]

Wéllington

[´weliht¬n]

Wíesbaden

[´viisbaad¬n]

Wight

[´wait]

Turism. . 76 mii loc. legume. bauxită ş. textilă. Apele lacului se varsă prin rîul Nelson în golful Hudson . situat pe Oder (Odra). Centru comercial. de confec ii.). zinc). lac tectono-glaciar în S Canadei (Monitoba). sfeclă de zahăr. 127 mii loc. Fondat de germani în 1890. a hîrtiei. a. fructe.6 mii km2.Windhoek [´vinthuk] capitala Namibiei. 645 mii loc. Teatru. sinagogă (sec. Turism. Numeroase monumente arhitectonice: catedrală. Navigabil. Nod de comunica ii (feroviar. maşini şi aparate electronice). Port pe Oder. aparate de radio s.). politehnic). [wai´oumih] stat în partea central-estică a SUA. legume). Capitala: Madison . biserici (sec. 382 mii loc. administrat de acest stat pînă în 1990. Aeroport. plante furajere. Centru comercial. XI–XIV). chimică. Ad. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte. port pe fluviul Rin. Zăcăminte: petrol. rutier). Fondat în 1738 (cu denumirea Fort Ronge ). Relief deluros şi de cîmpie. Teatre. Turism. loc. centrul adm. biserici (sec. a materialelor de construc ii. financiar şi cultural. Suprafa a: 253. electromotoare. Industrie textilă (lînă). XIV–XVI). Industrie constructoare de maşini. max. Muzee. tutun. Wínnipeg [´winipeg] Wínnipeg Wiscónsin [wis´kansn] stat în N-E SUA. porcine).). XI). vagoane. alimentară. Suprafa a: 24. gaze naturale. Turism. Valoroase monumente arhitectonice: catedrală în stil roman (sec. oraş în S Canadei. rutier). alimentară. XII–XIII). Popula ia: cca 500 mii loc. Wyoming Xánthi (Xánthe) oraş în Grecia (Tracia). chimico-farmaceutecă. aur. mecanică. oraş în S-V Poloniei. în bazinul Sileziei . Creşterea animalelor (bovine. Teatre. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior (institut de medicină. Industrie textilă şi de confec ii. oraş în Germania (Renania – Palatinat). Popula ia: 5 mil. Muzeu. 38 mii loc. Pescuit. rutier). Suprafa a: 169. cupru. constructoare de maşini (mijloace de transport. afluent al Rinului . ovăz. Mun ii Stîncoşi ). 618 mii loc. de pielărie. alimentară.: 28 m. Industrie extractivă. Nod de comunica ii (feroviar. utilaje şi aparate electronice ş. de prelucrare a lemnului. porcine). de prelucrare a petrolului şi a lemnului.7 mii km2. Centru adm. al provinciei Monitoba . poligrafică. Culturi agricole: porumb. alimentară. maşini agricole. alimentară. preparate din carne ş. alimentară (zahăr. minereuri de fier. situat pe valea rîului Wupper . a. Universitate. Worms [vorms] Wroc/law [´vrotswaf] Wúppertal oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). Relief de podiş (în E) şi muntos (în V. textilă şi de confec ii. Creşterea animalelor (bovine. Monumentul lui Luther (1868). Nod de comunica ii (feroviar. textilă (lînă). Aeroport. Universită i. Industrie extractivă (minereuri de fier. Muzeu. a. Industrie metalurgică. Nod de comunica ii.: Cheynne . constructoare de maşini (locomotive. Domul. Nod feroviar şi rutier. Stat federal din 1890. alimentară. XIII-XIV). Prelucrarea materiei primei agricole (tutun. a. Aeroport interna ional. textilă.6 mii km2. Centru comercial. lacul Michigan şi fluviul Mississippi . Centru comercial (pentru grîu). cînd Namibia şi-a declarat independen a. primărie (sec. Capitala statului Africa de Sud (1892). Muzeu. între Lacul Superior. motoare.

al provinciei Qinghai . centrul adm. port la Marele Canal Chinez . Păduri întinse.8 mil. situat între culmile Mun ilor Stîncoşi .Xi´án (Sián) oraş în China. apoi – Dagon . IV î. cel mai lung fluviu din această ară – 5980 km. temple. [jah'd…ou] oraş în partea de E a Chinei. Suprafa a: cca 8850 km2. Întreprinderi producătoare de utilaje şi unelte agricole. Nod feroviar şi rutier. Centru comercial (export de orez. 292 mii loc. Artizanat. Port fluvio-maritim. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi. port în delta fluviului Irrawaddi . Întreprinderi de repara ii navale. anterior – Okkala (pînă în 1955). oraş în Japonia (Honshû).). Faună bogată: bizoni. 302 mii loc. 800 mii loc. centrul adm. chimică. Izvorăşte din Serra do Roncador . Par ial navigabil. Fostă capitală (din 1886) a coloniei britanice şi apoi a statului independent Birmania (din 1948). rîu în India. Lungime: 1 980 km. 2. a. Parc na ional. rîu în N-V SUA. Întreprinderi siderurgice. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Est . Universitate. Universitate. Canion. lemn. Par ial navigabil. afluient pe dreapta al Amazonului . textile. Pescuit. capitala Birmaniei. textilă. oraş în N-V insulei Taiwan . Xingú Xinning Xinzhú [si'nih] (Si-Ning) Yalujiáng Yámagata Yámunâ [´jamuna] Yangôn [jœh´gon] Yangtze (Changjiang Yangzhóu Yaoundé [jaun´de] Yáren Yéllowstone [´jaren] [´jeloustoun] Yéllowstone [jeloustoun] . Export de fosfa i. 238 mii loc. Aeroport. Nod feroviar şi rutier. 4 mil. uleiuri vegetale. Monumente arhitectonice (pagode. Universitate. Rafinării de petrol. Relief fragmentat de văi adînci (canioane). bumbac. alimentară. situată în S-V insulei omonime. alimentare. al provinciei Shaanxi . Fondat în 1895. Lungime: 1080 km. Aeroport interna ional. alimentare. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Industrie metalurgică.a. moschee). Muzeu. Cascade. la N-E de Nügata . loc. oraş în China. berbeci sălbatici. întreprinderi textile şi alimentare. lupi albi. capitala Republicii Nauru. capitala Republicii Camerun. fluviu în China. Fondat în sec. castori etc. 315 mii loc. Cascade. Popula ia: cca 700 loc. chimice. Centru comercial.ie. Numeroase gheizere cu apă clocotită şi vapori. rîu în Brazilia. afluent pe dreapta al fluviului Missouri. Centru comercial. Aeroport interna ional. port la strîmtoarea Taiwan . În 1872 teritoriul platoului a fost declarat parc na ional. fluviu în Asia Orientală. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. platou vulcanic în N-V SUA. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Pînă în 1989 s-a numit Rangoon . la grani a dintre China şi Córeea. Lungimea: 1 370 km. Considerat fluviu sacru al hinduşilor. urşi negri. Monumente: pagode. zinc ş. Centru comercial. de prelucrare a lemnului. Hr. la 2500 m alt. preparate din carne ş. Izvorăşte din masivul Changbai şi se varsă în Golful Coreii (Marea Galbenă). loc. de produse textile şi alimentare (decorticări. Muzee. Izvorăşte din mun ii Himalaia şi trece prin Delhi şi Agra. afluent pe dreapta al Gangelui. în conurba.). textile şi de confec ii. Fluviul Albástru ) . Lungime: 813 km.

Climă tropicală de altitudine. Universită i. O componentă de bază a economiei o constituie creşterea animalelor (bovine. Popula ie rară. Este divizat în 17 provincii. de savană şi silvică în mun i. cai arabi. Mare centru industrial: şantiere navale. 3. Principal port al Japoniei. Se formează prin confluen a rîurilor Lewes şi Pelly (Canada) şi se varsă printr-o deltă în marea Bering . molibden. Relief muntos şi de cîmpie.Yémen República Arabă ~. Turism. maimu e. E). Industrie extractivă (cărbune. Centru adm. pe coasta Oceanului Atlantic. Centru comercial. produse din sticlă şi ceramică. plumb. cămile). plumb. pe suprafe e reduse. provincie în S Chinei.: 90–1 270 m. fluviu în America de Nord. Economie în dezvoltare. Dispune de variate zăcăminte (cupru. argint. Kamaran (din S Mării Roşii) şi Socotora (din Golful Aden). zinc. siderurgie. Suprafa a: cca 180 mii km2. Yokoháma York [´jook] peninsulă în N-E Australiei. Limba oficială: araba. de gaze naturale. situat în S-V peninsulei Arabia. Lungime: 3 185 km. ovine.2 mii km 2. Yucatán [juka´tan] Yucatán Yúkon [juka´tan] [´juukon] Yúkon [´juukon] Yunnán [jun´nan] . Situri arheologice (cultura maya). zinc. Pescuit intens. sorg. utilaj electroener-getic. Aeroport. cupru. în E podişul Hadramaut . Vegeta ie deşertică. minereu de fier). peninsulă în N Americii Centrale. Popula ia: 32 mii loc. legume. fructe.8 mil. Zăcăminte: aur.5 mii km2. Suprafa a: 436. caprine. a. teritoriu în N-V Canadei. plumb. strîmtoare între peninsula Yucatan şi insula Cuba . Centru adm. Popula ia: 41 mil loc. Resurse de subsol: aur. max. Climă tropicală.: White horse . loc. Ad. Climă tropicală secetoasă. pe teritoriul Canadei şi SUA (Alaska). 3760 m). Zonă agricolă. Suprafa a: 483. material rulant. oaze. Faună: şacali. bauxită ş. Monumente. situată între golful Carpentaria şi Marea Coralilor . cu multe ramuri tradi ionale. Relief de cîmpie joasă. la grani a cu SUA (Alaska). Vegeta ie xerofită. precum şi p oraş în Japonia. pe ărmul vestic al golfului Tokio . alimentară. Biblioteca “Kanzawa“ (1275). textilă şi de confec ii. În agricultură este concentrată majoritatea popula iei active (60–65%).2 mil. Păşuni. Climă tropicală uscată. situat în insula Honshû . între Arabia Saudită. şerpi. cafea. Popula ia: 18. textile. S şi 142°32´ long. orz. Relief muntos şi de cîmpie litorală. În cel mai nordic punct al peninsulei se află capul York (10°42´ lat. sunt valorificate în parte cele de petrol. vulturi. petrochimie. Relief în cea mai mare parte muntos şi de podiş: în V Mun ii Yemenului (alt. bumbac. Oman şi Marea Roşie. grîu. între golful Mexic şi Marea Caraibilor . aur). Păduri la altitudini nu prea mari. hiene. Principalele culturi: mei. metalurgică. trestie de zahăr. Lă ime: 200–220 km. cărbune. stat în Asia de Sud-Vest. Include şi insulele Perim. Func ionează întreprinderi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. în N deşertul Rub-alKhâlî . Relief muntos.: Kunming . construc ii de automobile. Capitala: Sanaa . financiar şi cultural. păsări migratoare. înso i i de o cîmpie îngustă de litoral. alimentare. Suprafa a: 555 mii km2. loc.

Se extrag minereuri de cupru. Sta iune turistică. Aeroport interna ional. a hîrtiei. Se practică creşterea animalelor (bovine. Poten ial hidroenergetic bine valorificat (cascada Victoria Zágreb Zagrós Zaír Zambézi Zámbia Zamo. Aeroport. Construc ia maşinilor de transport. Izvorăşte din podişul Ba-Lunda şi se varsă în strîmtoarea Mozambic (Oceanul Indian). Popula ia: 662 mii loc. IX–XI).: 4 548 m. Fortifica ii din sec. întreprinderi textile şi de confec ii. Se dezvoltă turismul. Botswana. de asamblare a vehiculelor. plumb. loc. vestigii romane. Par ial navigabil. al districtului cu acelaşi nume. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte. citrice. 53 mii loc. doc. material feroviar). centrul adm. Turism. textile.c Zanzibár oraş în S-E Poloniei. Universitate (1669). Muzeu. 1 000–1 400 m) şi masive muntoase. XIII).Zádar oraş în Croa ia. textilă. km2. Parcuri na ionale: Luangwa. Cascada Victoria . XIII–XV) ş. a sticlei. República ~. păsări). cobalt. max. cu deosebire în E ării (alt. Cocotieri. alimentare. Oraş pr. Monumente: fortifica ii în ruine (sec. tutun. stat în S Africii. cu bogate precipita ii. trestie de zahăr. Suprafa a: 752 mii km2. Teatre.s. Navigabil. izolat păduri de foioase. Nod de comunica ii (feroviar. condi ionată de altitudini şi precipita ii musonice. Grădină botanică. de pielărie. aur. În agricultură predomină producerea de cereale (grîu. Sioma Ngwesi. Economie bazată pe industria minieră şi agricultură. Monumente medievale: biserică (sec. biserici (sec. alimentară. în apropierea coastei de E a Africii. . chimică. Muzee. Fondat în 1579. Port maritim. zinc. soia. Climă subtropicală continentală. Lualaba (pînă la Kisangani ). Zambiei şi Mozambicului. de produse alimentare (vinuri. capitala Croa iei. oraş situat pe partea stîngă a rîului Sava . de ciment. XIII). Cele mai înalte vîrfuri sunt acoperite cu ghe ari. insulă tanzaniană în Oceanul Indian. Tîrguri interna ionale de mostre.: Zanzibar . prelucrarea lemnului (mobilă). situat pe ărmul Mării Adriatice. XVI. Lungime: cca 1800 km. conserve de peşte). porcine. bumbac. Popula ia: 10 mil. huilă. Include 9 provincii. Tanzania. Zimbabwe. sorg). forestiere. fluviu în Africa Ecuatorială. întreg teritoriul fiind drenat de afluen ii fluviului Zambezi . uraniu. Suprafa a: 1. arbori de cuişoare. Climă ecuatorială. rutier). Lungime: 4 700 km. sistem muntos pe teritoriul Iranului şi Irakului. At. pe teritoriul Angolei. Malawi. Izvorăşte din zona Marilor Lacuri Africane şi se varsă în Oceanul Atlantic. max. Relieful reprezintă un complex de podişuri înalte (alt. Academie de ştiin e şi de arte. Alte denumiri: Congo. Lungime: 2 660 km. Specii de plante de pustiu şi de stepe montane.7 mil. porumb. aparataj electric. Hidrocentrală (Kariba ). de prelucrare a lemnului. Alt. Climă tropicală. în 1094. caprine. argint. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană.a. situat între Republica Democrată Congo. Namibia şi Angola. 868 mii loc. Capitala: Lusaka . Mozambic. Construc ii de maşini. 78 mii loc. 2 100 m – mun ii Muchinga ). Pescuit. Oraş-model din epoca Renaşterii poloneze. fluviu în S-E Africii. Func ionează întreprin-deri metalurgice. catedrală (sec. arahide. Relief de cîmpie joasă.

Suprafa a bazinului: 233 mii km2. Industrie alimentară. păşuni. Nod feroviar. Limba oficială: engleza. Industrie siderurgică. Sta iune balneară interna ională. Port fluvial. Negri (jud. uşoară. Suprafa a: 390 757 km2. 700–1 400 m) şi de masive muntoase în E (alt. a. cuprins între Mureş şi Crişul Alb. Relief caracterizat printr-un complex de podişuri în partea centrală (alt. fostă aşezare dacică pe malul Siretului. precum şi de întreprinderi prelucrătoare eficiente.: Middelburg . situat între Zambia. 86 mii loc. Teatre. caprine. loc. Capitala: Harare . provincie în S-V Olandei. situat pe fluviul Nipru . 160 mii loc. Mozambic. de cuişoare şi de ulei de cuişoare. Alt. max. masiv muntos în S-V Mun ilor Apuseni . Aeroport. soia. bauxită. Zaporójie Zarándului Zárgidava Zéeland (Zelánda) Zéia Zénica ¾ílina [´3ilina] Zimbábwe República ~. Alonim: Mun ii Highiş-Drocea . Pescuit. afluent pe dreapta al Amurului .: 860 m. Institu ii de învă ămînt superior. 2593 m – mun ii Jnvanga ). Se cresc bovine.. a. chimică şi cocsochimică. rinoceri negri. îmbrăcăminte şi încăl ăminte. Praguri. alimentară. argint. constructoare de maşini (automobile. aur. Highiş . cupru.). fosfa i ş. energetică. chimică. elefan i. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. chimică. max. Centru adm. ovine [´zlatni ´pjassetsi] oraş în Bulgaria. situat pe rîul Váh . Muzeul mijloacelor de transport. Muzee. alimentară. Port comercial. oraş în N-V Slovaciei. siderurgică. antilope. arahide. oraş în S-E Ucrainei. îngrăşăminte de azot. Produce o el. [´zenitsa] oraş în Bosnia şi Her egovina. Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic). situat pe rîul Bosna . nichel. mangan). banane. staniu. ceai. Suprafa a: 1. alimentară. Pînă în 1921 s-a numit Alexandrovsk . În ascensiune industria metalurgică. Zlátni Pjásãci . Institu ii de învă ămînt. Pînă în 1980 s-a numit Rhodesia de Sud şi Republica Rhodesia . agregate electroenergetice ş. Vegeta ie formată de păduri tropicale (50% din teritoriu) şi de savană. parcuri na ionale. bumbac. Turism.Zanzibár oraş în Tanzania. huilă. Dispune de bogate resurse naturale de subsol (crom. în România. creşterea animalelor. Include 8 pro-vincii şi 2 oraşe cu statut de provincie. Zonă agricolă: legumicultură. fontă. 15 mii loc. de celuloză şi hîrtie. vf. Izvorăşte din zona sudică a mun ilor Stanovoi . pe ărmul Mării Negre. Climă tropicală. ciment. Mún ii ~. Lungime: 1242 km. azbest. Faună: zebre. în România (Moldova). din care izvorăsc afluen ii marilor fluvii Zambezi şi Limpopo . electronică. cocsochimică. sorg. Industrie extractivă (cărbuni. minereu de fier. rîu în Federa ia Rusă (Extremul Orient). grîu. alimentară. Rezerva ii naturale. Nod de comunica ii (feroviar. stat în S Africii. Centru comercial şi cultural.8 mii km 2. Hidrocentrală. Se cultivă tutun. Export de copră. ară agrar-industrială în dezvoltare. Republica Africa de Sud şi Botswana. Hidrocentrală. Păduri de foioase. Popula ia: 360 mii loc. Bacău). rutier). probabil lîngă com. zahăr. wolfram. Navigabil pe cursul inferior. 148 mii loc. Monumente. trestie de zahăr. 898 mii loc. situat pe ărmul de V al insulei Zanzibar . Turism intens. porumb. Popula ia: 12 mil.). minereu de fier. textilă şi de confec ii. la N-V de Varna. Fondat în 1770.

Zugdídi Zuiderzee Zürich Zürich [´tsjurih] Zwíckau [´tsvikau] oraş în S Germaniei (Saxonia). textilă. Suprafa a: 88. alimentară.: 143 m. Pescuit. Muzeul Schumann . Muzee. capitala constitu ională a Olandei. XVII). în S Uralului. Industrii: construc ii de aparataj optic şi electrotehnic. XVI). edificii urbane (sec. Muzeu. oraş în Georgia (Gruzia). Universitate (1833). (940 mii loc. Fondat în 1754. textile şi alimentare. Institu ii financiar-bancare. Muzeu. 55 mii loc. Centru comercial (pia ă pentru cereale şi animale). palat (sec. la 410 m alt. Nod de comunica ii (feroviar. pe malul căruia este situat oraşul Amsterdam . Teatru. în Podişul Elve ian . maşini-unelte. XI–XIII). a produselor de ceramică. max. de faian ă şi por elanuri. port pe rîul Ijssel . în conurba ie). Artizanat. Apele lacului se scurg în Rin prin rîul Limmat . Aeroport. Nod feroviar. la 160 km V de Celeabinsk. 124 mii loc. Teatru. Muzeu etnografic. Industrie metalurgică (o eluri superioare). Ad. textilă (mătase). rutier). chimică. case de locuit (sec. ceasuri etc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. poligrafie. centrul adm. afluent al Elbei . Monumente arhitectonice: Domul Romanic (sec. constructoare de maşini (automobile. XV). constructoare de maşini (construc ii metalice. primărie (sec. Monumente arhitectonice medievale: biserici (sec. XVIII–XIX). situat în depresiunea Colhida . Nod de comunica ii (feroviar. primărie (sec. aparate de precizie). primărie (sec. instrumente şi aparate de precizie. rutier). 97 mii loc. 345 mii loc. Industrie extractivă (cărbune). prelucrarea lemnului. XIII–XV). alimentare. Institu ii de învă ămînt. XVI–XIX). situat pe rîul Mulde .). Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. XV–XVI). centrul adm. [zœjder´zee] [´tsjurih] golf în Marea Nordului. Grădină botanică. . oraş în N Elve iei. Zwólle [´zwol¬] oraş în Olanda. alimentară. al provinciei Overijssel .5 km2.Zlatoúst oraş în Federa ia Rusă. lac glaciar în partea de N a Elve iei. tractoare. Aeroport. produse chimice. textile. al c antonului cu acelaşi nume. Industrie a celulozei şi hîrtiei. 210 mii loc. Canale navigabile. XV).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful