Dicţionar geografic

Áachen [´aahh¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-West-falia). 248 mii loc. Centru carbonifer. Industrii (chimică, textilă, constructoare de maşini). Sta iune balneoclimaterică. A fost capitala imperiului lui Carol cel Mare, rege al francilor (768–800), împărat roman (800-814). Catedrală (sec. VIII). Muzee. oraş în N Danemarcei (Iutlanda). 155,5 mii loc. Centru industrial. Port. Catedrală (sec. XIV–XVIII). oraş în partea centrală a Belgiei (Flandra Orientală). 77 mii loc. Centru economic şi cultural. Colegii din sec. XV. oraş în N Elve iei (Aargau), pe rîul Aare. 17 mii loc. Industrii (instrumente de precizie, textile, produse alimentare). Turism. ( Áar) [ar], rîu în Elve ia, afluent al Rinului. Lungime: 295 km. canton în N Elve iei. Suprafa a: 1,4 mii km 2. Popula ia: 519 mii loc. Pomicultură. Creşterea animalelor. oraş în S-V Iranului, port pe fluviul Shatt al’ Arab. 360 mii loc. Export de petrol. Aeroport. oraş în Federa ia Rusă, capitala Republicii Hakasia. 159 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Nod feroviar. oraş în Marea Britanie (Sco ia), port la Marea Nordului. 220 mii loc. Construc ii navale. Industrie metalurgică. Pescuit intens. Universitate din 1494. oraş în Côte d’Ivoire, pe laguna Ebré, capitala legislativă a ării. 2,6 mil. loc. Centru industrial. Port. Aeroport. Universitate. Export de cacao, banane, nuci de cocos. oraş în SUA (Texas). 109 mii loc. Expl. de petrol şi gaze naturale. Întreprinderi industriale. oraş în România (jud. Alba), situat în Mun ii Apuseni. 7 mii loc. Bogate zăcăminte aurifere. Întreprinderi de prelucrare a lemnului, textile, alimentare. At. doc. în 1271 ( Abruth ). [a´bruttzi] [´abuu d´abi] [ab´ud¦a] [a´bukir] mun i în Italia, în partea centrală a Mun ilor Apenini. Alt. max.: 2914 m (vf. Corno ). capitala Emiratelor Arabe Unite şi a emiratului cu acelaşi nume. 243 mii loc. Prelucrarea petrolului. Aeroport. actuala capitală a Nigeriei (pînă în 1983 s-a numit Lagos ), oraş recent construit (308 mii loc.). Centru economic şi cultural. golf la gura Nilului şi localitate istorică în Egipt. Victoria amiralului Nelson asupra escadrei franceze (1798), victoria lui Napoleon Bonaparte asupra turcilor (1799) ş. a. oraş în Mexic, port la Oceanul Pacific. 593 mii loc. Turism. capitala Ghanei, port la Golful Guineii. 739 mii loc. Centru industrial. Export de cacao, nuci de cocos, aur, diamante. Universitate. At. doc. în sec. XVII. vulcan stins, punct culminant al Anzilor, în Argentina. Alt. max.: 6959 m. rîu în Italia, afluent al Padului. Lungime: 313 km. Hidrocentrale.

Áalborg (Álborg) Áalst (Álost) Aarau Áare Áargau Abadán Abakán Aberdéen Abidján

[´oolbor] [alst] [a´ro] [´ar¬] [´aargau]

[æb¬´diin] [abid¦´an]

Ábilene Abrúd

[´æb¬lin]

Abrúzzi Abu Dhabi Abúja Abúkir

Acapúlco Accrá Aconcágua Adaá

[akap´ulko] [akr´aa] [akonk´aagua]

Ádana Addís-Abéba

oraş în S Turciei. 1,07 mil. loc. Cultivarea bumbacului. Industrie textilă. Universitate. Moschee din sec. XVI. capitala Etiopiei. 1,25 mil. loc. Centru comercial şi industrial (întreprinderi textile, meşteşugăreşti, alimentare). Aeroport interna ional. Universită i. Muzee. Sediul Organiza iei Uniunii Africane. [æd¬l´eid] [ade´li] oraş în Australia (Australia de Sud), port la Oceanul Indian. 1,07 mil. loc. Şantiere navale. Metalurgie. Universitate. ára ~, por iune a coastei Antarctice (cca 350 mii km 2). Teritoriu descoperit de Dumont d’Urville în 1840, poartă denumirea so iei lui. Sta iuni ştiin ifice franceze. golf în N-V Oceanului Indian, între Peninsula Arabă şi Somalia. Comunică cu Marea Roşie prin strîmtoarea Bab elMandeb. oraş şi port la golful cu acelaşi nume, în Yemen. 400 mii loc. Centru industrial şi cultural. Şantiere navale. Rafinării de petrol. fluviu în N-E Italiei. Lungime: 410 km. Izvorăşte din Alpii Retici, traversează oraşul Verona şi se varsă în Marea Adriatică. Hidrocentrale. República Adîghée , republică în Federa ia Rusă. Su-prafa a: 7,6 mii km 2. Popula ia: 438,5 mii loc. Capitala: Maikop . Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului. Expl. de petrol. República Autonómă Adjária , republică autonomă în Georgia (Gruzia), pe ărmul Mării Negre. Suprafa a: 3 mii km2. Popula ia: 393 mii loc. Capitala: Batumi . Industrie petrolieră. Se cultivă ceai, citrice, tutun. oraş în România (jud. Vrancea). 21 mii loc. Industrie alimentară. Nod feroviar şi rutier. At. doc. în 1433. fluviu în S-V Fran ei. Lungime: 335 km. Izvorăşte din mun ii Pirinei şi se varsă în golful Biscaya. Navigabil pe o distan ă de cca 130 km. Hidrocentrale. Marea ~, mare în S Europei, în bazinul Mării Mediterane, cuprinsă între Peninsula Italică şi Peninsula Balcanică. Suprafa a:132 mii km2. Ad. max.: 1235 m. Porturi importante: Bari , Vene ia , Trieste , Rijeka , Split , Durrës , Dubrovnik . Státul Islámic ~, stat în S-V Asiei, situat între Iran, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, China şi Pakistan. Suprafa a: 648 mii km2. Popula ia: 24 mil. loc. Capitala: Kabul . Limbi oficiale: puştu/pachto (afgana) şi dari/farsi – kabuli (persana). Relief: mun ii Hindukuch , deşertul Registan . Climă temperatconti-nentală. Industrii (îngrăşăminte chimice, ciment, textile, covoare, încăl ăminte). Expl. de gaze naturale, huilă, cromit, minereuri neferoase, pietre semipre ioase, sare. Pomicultură, viticultură, legumicultură. Creşterea animalelor, în special a oilor caracul. Importă automobile, produse petroliere, textile, alimentare. Căi ferate: 25 km. Căi rutiere: 19,2 mii km. Admis în ONU la 19 noiembrie 1946.

Adelaíde Adelíe

Áden Áden Ádige Adîghéea

[´aden] [´aden] [´aadid¦e]

Adjária (Ageária)

Adjúd Adour Adriáticã [a´duur]

Afghanistán

África

al doilea mare continent (după Asia) de pe glob. Este situat între Oceanul Atlantic, Marea Roşie şi Oceanul Indian. Suprafa a: 30,3 mil. km2. Popula ia: 779 mil. loc. Cuprinde mai multe insule, dintre care cea mai mare este Madagascar . Relief variat: platouri şi mun i, cîmpii extinse în zonele de litoral. Alt. max.: 5895 m (vf. Kilimanjaro ). Climă ecuatorială, tropicală şi subtropicală. Rîuri: Nil , Zair , Niger , Zambezi , Orange , Senegal ş.a. Lacuri: Victoria , Tanganyka , Malawi , Ciad , Turkana ş.a. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, aur, diamante, minereuri de fier, cupru, mangan, zinc, crom, cobalt.

África de Nord Spaniólã África de Sud

teritoriu pe ărmul african al Mării Mediterane (Maroc). Suprafa a: 32,5 km2. Popula ia: 140 mii loc. Relief de cîmpie. Climă subtropicală. Repara ii navale. Pescuit. Creşterea animalelor (ovine). Administrat de Spania. República ~, stat în extremitatea sudică a Africii, situat între Namibia, Botswana, Zimbabwe, Mozambic, Swaziland, Lesotho, Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian. Suprafa a: 1,225 mil. km 2. Popula ia: 44,5 mil. loc. Capitale: Cape Town (legislativă), Pretoria (administrativă). Limbi oficiale: afrikaans, engleza. Relief: podişuri şi deşerturi muntoase (alt. max. 3657 m), cîmpii litorale. Climă tropicală în N şi subtropicală în celelalte regiuni. Industrie dezvoltată (energie electrică, fontă, o el, automobile, tractoare, maşini agricole, nave maritime, ciment, hîrtie). Se cultivă porumb, grîu, cartofi, vi ă de vie, tutun. Creşterea animalelor. Planta ii de citrice, bananieri, ananaşi. Exportă cărbune, produse siderurgice, aur, diamante. Importă utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 19,6 mii km. Căi rutiere: 188,7 mii km. Admis în ONU la 7 noiembrie 1945.

Agadír Agápia Agra

[aghaa´diir]

Agrigénto

oraş în Maroc, port la Oceanul Atlantic. 137,5 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare. Aeroport. Sta iune balneară. comună în România (jud. Neam ). Pe teritoriul localită ii se află Mănăstirea Agapia (sec. XVII). Picturi interioare de Nicolae Grigorescu. [´aagraa], oraş în India (Uttar Pradesh), pe rîul Yamunâ. 956 mii loc. Centru comercial, industrial şi cultural. Monumente arhitectonice (sec. XV–XVII). A fost capitala Imperiului mongol din India (1527–1658). oraş în Italia (Sicilia). 54,8 mii loc. Important centru economic şi cultural, cunoscut şi prin organizarea festivalurilor folclorice interna ionale. Fostă colonie grecească (sec. VI–V î. Hr.). oraş în Kuwait. 285,5 mii loc. Exploatări de petrol. Centru industrial. oraş în V Indiei (Gujarat). 3,3 mii loc. Întreprinderi industriale (textile, de pielărie, de covoare). Nod de cale ferată. Monumente (sec. XV-XVI). Universitate. oraş în România (jud. Alba). 29 mii loc. Localitate istorică: cetate urbană (sec. XII–XVI), biserică reformată (sec. XV–XVI), înăl ată pe locul unei bazilici romane, palat voievodal (sec. XVI–XVII). At. doc. în 1293. oraş în Fran a (Corsica), port la Marea Mediterană, centru adm. al insulei Corsica. 59,7 mii loc. Şantiere navale. Pescuit. Turism. Aici s-a născut Napoleon Bonaparte (1769–1821).

Ahmadí Ahmedabád (Ahmadabád) Aiúd

Ajaccio

[fr.: azak´sjo; it.: a´jatt¿o]

Ákron Alabáma Alabáma

[´ækr¬n] [æl¬´bæm¬] [æl¬´bæm¬]

oraş în SUA (Ohio). 237,8 mii loc. Industrii (produc ia cauciucului, locul întîi în lume; maşini agricole, aparate electronice ş. a.). Universitate. fluviu navigabil în S SUA. Lungime: 1064 km. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în golful Mexic, unde formează o deltă. stat în S-E SUA. Suprafa a: 133,9 mii km2. Popula ia: 4,06 mil. loc. Capitala: Montgomery . Expl. de cărbuni şi de minereu de fier. Industrii (chimică, textilă, forestieră). stat federal în N-E Braziliei. Popula ia: 2,6 mil. loc. Capitala: Maceió . Se cultivă trestie de zahăr, bumbac. Complexe zootehnice. peninsulă în N-V Americii de Nord. Relief muntos (mun ii Aleutini). Alt. max.: 3100 m. golf în Oceanul Pacific, pe coastele Americii de Nord, între peninsula Alaska şi golful Vancouver. Ad. max.: 5660 m. stat în SUA, situat în extremitatea N-V a continentului american. Suprafa a: 1,5 mil. km2. Popula ia: 552 mii loc. Capitala: Juneau . Resurse de subsol: petrol, cărbune, aur, cupru, argint. Prelucrarea lemnului. Pescuit. Turism. jude în România, situat în bazinul Mureşului de mijloc. Suprafa a: 6,2 mii km 2. Popula ia: 407 mii loc. Centru adm.: Alba-Iulia . Relief de munte, cu depresiuni adînci în V şi de podiş în E. Zăcăminte de aur, argint, cupru, sare. Expl. forestiere. Întreprinderi industriale (constructoare de maşini, de prelucrare a metalelor, a lemnului, a blănurilor, de faian ă şi por elanuri). Pomicultură. Viticultură. Creşterea animalelor. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice din epocile dacică şi romană.

Alagóas Aláska Aláska Aláska

Álba

Álba-Iúlia

municipiu în România, centrul adm. al jud. Alba. 70 mii loc. Întreprinderi industriale (alimentare, de pielărie şi de încăl ăminte). Nod de comunica ii (rutier şi feroviar). Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice (catedrale, palate, sec. XIII–XVIII). Fostă aşezare dacică, colonie romană (Apulum ). La Alba-Iulia, în 1600, Mihai Viteazul a înfăptuit prima unire politică a ărilor române: Moldova, Transilvania şi ara Românească. República ~, stat în Europa de Sud, situat în partea de V a Peninsulei Balcanice, între Jugoslavia, Macedonia, Grecia, Marea Adriatică şi Marea Ionică. Suprafa a: 28,7 mii km 2. Popula ia: 2,5 mil. loc. Capitala: Tirana . Limba oficială: albaneza. Relief muntos (Mun ii Dinarici , alt. 2000–2770 m) şi de cîmpie în zona centrală. Climă temperat-conti-nentală în E şi mediteraneană în V. Industrie producătoare de o el, tractoare, ciment, cherestea, hîrtie, textile, zahăr, conserve de fructe, igări etc. Hidrocentrale. În zonele rurale predomină agricultura (cereale, sfeclă de zahăr, bumbac, vi ă de vie, floarea-soarelui, tutun, citrice, măslini). Se cresc animale (ovine, caprine, bovine). Exportă minereu de crom, cupru, fier, tutun, citrice. Importă maşini agricole, mijloace de transport, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 720 km. Căi rutiere: 7 450 km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Albánia

Álbany

[´oolb¬ni]

fluviu în Canada. Lungime: 982 km. Izvorăşte din cîmpia Marilor Lacuri şi se varsă în golful James (Hudson).

Albérta

[æl´b¬¬t¬]

Albertvílle Albión Albuquérque Alcedár Aldán Alép Aleutíne

[alber´vil]

provincie în V Canadei. Suprafa a: 662 mii km2. Popula ia: 2,54 mil. loc. Centru adm.: Edmonton . Resurse de subsol: petrol, cărbune, gaze naturale. Industrie forestieră, chimică. Se cultivă cereale. Zootehnie. oraş în Fran a (Savoia). 18,3 mii loc. În 1992 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă. astfel se numea în antichitate Anglia, astăzi nume folosit în limbajul figurat. oraş în SUA (New Mexico). 414 mii loc. Centru economic şi cultural. Universitate. comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1300 loc. Monumente arheologice (sec. IV-III î. Hr.). At. doc. în 1616. rîu în Federa ia Rusă (Iakutia), afluent al fluviului Lena. Lungime: 2273 km. Izvorăşte din mun ii Stanovoi. Navigabil în mare parte. oraş în N Siriei. 1,7 mil. loc. Centru comercial şi industrial (textile, covoare, obiecte de artizanat). Aeroport. Muzee. At. doc. în sec. XX î. Hr. Ínsulele ~, arhipelag în N-V Americii de Nord (SUA), situat între peninsula Alaska şi peninsula Kamceatka. Suprafa a: 37,8 mii km 2. Popula ia: 16 mii loc. Pescuit. Vînătoare de foci. municipiu în România, centrul adm. al jud. Teleorman, situat pe rîul Videa. 50,5 mii loc. Centru agroindustrial. Întemeiat de domnul Alexandru Ghica în 1834. Catedrală ortodoxă (sec. XIX). Biserica Sf. Apostoli (1842–1846). oraş în Egipt, portul principal al ării la Marea Mediterană. 2,7 mil. loc. Industrii (textilă, chimică, metalurgică, alimentară). Şantiere navale. Aeroport. Fondat de Alexandru Macedon în 332–331 î. Hr. Renumit prin: Farul (279 î. Hr.–1326), considerat una dintre cele “şapte minuni“ ale lumii; Biblioteca antică (700 mii de volume); “Museum“ , străvechi centru de cercetare ştiin ifică şi învă ămînt. capitala Algeriei, port la Marea Mediterană. 1,5 mil. loc. Centru industrial, comercial şi cultural. Muzee. Universitate (1859). Străvechi oraş al lumii arabe. República Algeriánă Democrátică şi Populáră , stat în N-V Africii, situat între Maroc, Marea Mediterană, Tunisia, Libia, Niger, Mali şi Mauritania. Suprafa a: 2,4 mil. km2. Popula ia: 32,3 mil. loc. Capitala: Alger . Limba oficială: araba (uzuale: berbera, franceza). Relief: mun ii Atlas în N, mun ii Ahaggar în S-E, podişul Sahara în S-V. Climă medi-teraneană în N şi tropical-deşertică în S. Expl. de petrol, gaze naturale, minereu de fier, plumb, zinc, uraniu, fosforite, sare. Culturi agricole: vi ă de vie, tutun, smochini, măslini, citrice, grîu, sfeclă de zahăr, legume. Exportă petrol şi produse petroliere, gaze naturale, fosforite, vin. Importă vehicule, utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 4,7 mii km. Căi rutiere: 95,6 mii km. Admis în ONU la 8 octombrie 1962.

[´ælb¬´k¬rki]

Alexandría

Alexandría

Algér Algéria

Alicánte Almá-Atá

[alik´ante]

oraş în S-E Spaniei (Valencia), port la Marea Mediterană. 265,6 mii loc. Metalurgie. Export de vinuri. Turism. oraş în Kazahstan, capitala statului pînă în 1997. 1,16 mil. loc. Industrii (constructoare de maşini, textilă, alimentară). Academie de ştiin e. Universită i. At. doc. în 1854.

Columbia şi Brazilia şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. Alt. Suprafa a: 8. I î. km2. 8 mii loc.: 200 m. 7020 km împreună cu Ucayali. Monumente istorice. max. cartofi). loc. metalurgică. banane.8 mii loc. Expl. Populată în trecut de cel i. afluent al Jiului . oraş în Japonia (Honshû). lan muntos în S-E Australiei. Lă ime: 60-260 km. Regiune agrară (grîu. Lungime: 2000 km. 554 mii loc. În bazinul mijlociu şi inferior al rîului este situată Cîmpia Amazonului (3000 km în lungime şi 300–2000 km în lă ime). Alt. Álpii Australiéni Alsácia (Alsáce) [alz´as] Altái Áltdorf Áltenburg Amagasáki [´alt¬nburk] oraş în E Germaniei (Saxonia). situat în bazinul mijlociu şi superior al Amazonului. situat la hotarul dintre Kazahstan. Lungime: 6400 km. sistem muntos în Europa. – V d. rîu în România. Păduri de conifere. Mont Blanc ). centru adm. Popula ia: 1. vi ă de vie. Hr.: 2228 m.2 km2. Amazónas . Uzine şi fabrici. Alpii Centrali (Elve ieni). Oraş principal: Strasbourg . Lungime: 103 km. Beluha ).).5 mil. Fran ei.56 mil. trece prin Perú. 54 mii loc. Amaradía Amaríllo Amazón [æm¬´rilou] oraş în S SUA (Texas). Alt. Elve iei. chimică. minereu de fier). Vegeta ie montană. Export de copră. Ghe ari. oraş în Elve ia. Tunele. component al Cordilierei australiene. XVI). Industrii (metalurgică. textilă. Rezerva ii naturale. Mongolia şi China. Popula ia: 2. Planta ii de bananieri. chimică. Zăcăminte (aur. Trecători. vf. 190. Lungime: 1300 km. Catedrală Gotică (sec. textilă. Faună bogată. 4810 m.Almería Alófi Alpi [almer´ia] oraş în S Spaniei (Andaluzia). pe teritoriul Italiei. Muzeu de istorie. Capitala: Manaus . Întreprinderi ale industriei uşoare. 155. Industrii (constructoare de maşini. loc. port la golful Osaka.5 mii loc. Constau din Alpii Occidentali (alt. Păduri ecuatoriale. oraş şi port pe insula Niue din Pacificul de Sud (Noua Zeelandă). stat în N-V Braziliei.64 mil. miniere (cărbune brun).Hr. Industrie petrolieră şi forestieră. max. 8. al cantonului Uri . med. Institu ii de cultură şi de învă ămînt.3 mii loc. Monumente. Navigabil pe o distan ă de 4300 km. orz. Lungime: 450 km. alimentară). port la Marea Mediterană. max. situată între fluviul Rin şi mun ii Vasgi . de săruri de potasiu. Expl. Industrie constructoa-re de maşini. cel mai mare fluviu în America de Sud. argint. Pajişti alpine. Fondat în 1887. Germaniei şi Austriei. Izvorăşte din mun ii Anzi.: 4506 m (vf. Centru economic şi comercial. Ghe ari. Izvorăşte din Subcarpa ii Olteniei. petrolieră). sistem muntos în Asia Centrală. Provincie romană (sec. Turism. Suprafa a: 1. Muzee. provincie în N-E Fran ei. Alpii Orientali (Austrieci).

străbate Kîrgîzstanul şi se varsă în lacul Aral. Universită i. aztecii. At. Popula ia: 803. America de Sud . Culturi agricole: trestie de zahăr.América continent în emisfera vestică. de peste 1000 m. Lungime: 18 mii km (de la N la S). Suprafa a: 21 mil. Colonizată de spanioli. loc. Universitate. América Centrálã América de Nord regiune istmică între America de Nord şi America de Sud. Cuprinde 33 de state şi cîteva teritorii dependente. Fabrici de şlefuit diamante. textilă. banane. Popula ii băştinaşe: maya. Márea ~. capitala Olandei. tutun.2 mil. minereu de fier) şi hidroenergetice. 155 mii loc. Muzee. portughezi. km 2. format din America de Nord . loc. Popula ia: metişi. Relief muntos în V (alt. situată între Marea Caraibilor şi Oceanul Antarctic. negri. alimentară. unite printr-un istm denumit America Centrală . cu podişuri înalte şi cîmpie joasă (Mississippi ). Servicii financiare. km2. europeni. ciment.2 mil. cuprinsă între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. 1 mil. englezi. a. Acoperită în permanen ă de ghe ari. grup numeros (150) de insule coraligene în Oceanul Indian. cafea. km2. Serveşte ca hotar între Tadjikistan şi Afghanistan. situat pe fluviul Somme . [a´mj˜e] oraş în Fran a (Picardia). creoli. [amm´aan] capitala Iordaniei. Popula ia: 200 loc. eschimoşi) şi colonizatori. Monumente de artă gotică (sec. al XVIlea. incaşii ş. Muzeu. Suprafa a: 24. partea sudică a continentului american. km 2. Dependent de statul Seychelles. km2. situată între Oceanul Arctic şi America Centrală. oraş la N-E de Marea Moartă. Universitate. max. Suprafa a: cca 10 km2. Suprafa a: 42. mare în partea sudică a Oceanului Pacific. Ad. Casa-muzeu Rembrandt . igări.5 mil. de ulei. băuturi spirtoase. Popula ia : băştinaşi ( indieni) şi colonizatori. cacao. bauxită. începînd cu sec.2 mil. Vegeta ie ecuatorială şi tropicală (arbori de cacao. Este folosit la irigarea planta iilor de bumbac. francezi. argint. Industrie constructoare de maşini. Suprafa a: 1. port legat printr-un canal de Marea Nordului. chimică. Suprafa a: 21 mil. XIII). Resurse de subsol (petrol. Muzee. loc. Izvorăşte din Pamir.: 6193 m) şi în E. tutun. cauciuc). Descoperită de Cristofor Columb în timpul călătoriilor sale (1492). citrice. în care predomină limbile de comunicare spaniola şi portugheza. Aeroport. 1. podişuri şi cîmpii întinse în centru şi în E. Cuprinde teritoriile insulare din arhipelagurile Bahamas. Antilele Mari şi Antilele Mici. cupru.4 mil. Lungime: 1415 km (2540 km de la izvoarele rîului Piandj). Relief: muntos în V. în apropierea Antarctidei. la N-E de insula Madagascar . Popula ia : băştinaşi (indieni. hîrtie. Produse industriale: textile. América de Sud América Latínã Amíens Amiránte Ammán Ámsterdam Amudariá Ámundsen . fluviu în Asia Centrală. Şantiere navale. în 1275. partea nordică a continentului american. doc. de chinină. comunitate a ărilor din America de Sud şi America Centrală.

Culturi agricole: orez. Popula ia: 175 mii loc. mangan). igări. loc. citrice. parte din Marea Britanie. Popula ia 47. arhipelagurile Andaman. Turism. vi ă de vie.5 mii loc. Centru comercial de vinuri. împreună cu Şilka şi Argun. produse lactate. Suprafa a: 500 mii km 2. Cursul mijlociu al fluviului formează grani a între Federa ia Rusă şi China. capitala principatului Andorra. max. Limbi oficiale: catalana.8 mii km 2. în 1731.5 mil. At.3 mii km 2. Cambridge . Se cultivă cereale.max. oraş în V Fran ei (Anjou). Centru adm.situat pe rîul Bîc. Popula ia: 66. Porturi principale: Blagoveşcensk. Hidrocentrale. Se produce cărbuni din lemn. Oxford . cuprinsă între Sco ia şi ara Galilor. vi ă de vie.Amúr fluviu în N-E Asiei.7 mil. Industrie constructoare de maşini agricole. port pe rîul Maine.6 mii loc. Popula ia: 69 mii loc. Climă temperat-montană. regiune în S Spaniei. XI-XIII). Relief în general muntos (alt. Admis în ONU la 28 iulie 1993. teritoriu autonom indian constituit din arhipelagurile cu acelaşi nume din Oceanul Indian. Suprafa a: 468 km2. Centru economic şi comercial.3 mii loc. 2975 m). industrială şi agricolă. bovine). Suprafa a: 8. Exportă cherestea. Angará Angérs [¾´…e] Ánglia . mijloace de transport. Principátul ~. bunuri de larg consum.5 mii km2. Creşterea animalelor. Industrie minieră (cărbune. Izvorăşte din lacul Baikal şi se varsă în Enisei . Lungime: 1145 km.6 mii km 2. Importantă regiune economică. Ad. sfeclă de zahăr. Oraş principal: Port Blair .65 mii km2. Márea ~. Întreprinderi ale industriei alimentare. din marea Bering. Se cultivă orez. tutun. Monumente istorice (sec. stat în S-V Europei. la hotarul dintre Fran a şi Spania. Creşterea animalelor (ovine. Pescuit. Culturi agricole: grîu. 146. denumirea păr ii asiatice a Turciei. tutun. doc. Lungime: 4440 km. de încăl ăminte. Se varsă în Marea Ohotsk. reşedin ă a raionului Anenii Noi. Popula ia: 9. Capitala: Andorra la Vella. Suprafa a: 87. Industrie prelucrătoare de materie primă agricolă. 16. Suprafa a: 276. 11. Importă produse petroliere.5 mii loc. legume. Turism (95% din venitul na ional). la 32 km S de Chişinău. Habarovsk. rîu în S-E Federa iei Ruse (Siberia). : 4200 m. Numeroase centre culturale: Londra . fluviu în Federa ia Rusă (Siberia). loc.: Port Blair . Nod feroviar. Izvorăşte din mun ii Anadîr şi se varsă în golful cu acelaşi nume. Navigabil între Irkutsk şi Bratsk. citrice. Popula ia : 280 mii loc. apar inînd Indiei. în antichitate –numele Asiei Mici. bumbac. Suprafa a: 602 mii km2. utilaje industriale. mare în Oceanul Indian situată între penin-sula Malacca . Suprafa a: 130. Navigabil în cea mai mare parte. franceza. Navigabil pe cursul inferior. [´andr¬ pr¬´de¿] stat în S-E Indiei. situat între golful Bengal şi marea Andaman . Suprafa a: 6. arhipelag în Oceanul Indian. cocos. Nicobar şi insula Sumatera . spaniola. Căi rutiere: 269 km. Anádîr Anatólia Andalúzia Ándaman Ándaman Ándaman ºi Nicobár Ándhra Pradésh Andórra la Vélla Andórra Anénii Noi oraş în Republica Moldova. situat în zona estică a mun ilor Pirinei. Lungime: 1779 km. mică. textilă. Universitate.

port la Marea Mediterană. Industrie textilă şi alimentară. 68 mii loc.. Căi rutiere: 72. Suprafa a: 29 mii km2. produse chimice. Căi ferate: 2. Suprafa a: 1. Universitate. Centru adm. Anguílla Anjou Anjou Ánkara [¾´…u] Annába Annápolis Antálya Antananarívo Antárctica [antanna´ivu] Antarctída Antíbes . bumbac. cu arhipelagurile din această zonă. 256. bananieri. Creşterea animalelor. Ruine din epoca romană. km2. Centru adm. Capitala: Luanda . bumbac. Regiune agricolă: viticultură. cîmpie joasă nisipoasă de-a lungul ărmului oceanic. Popula ia: 11. petrol şi produse petroliere. Vestigii antice.8 mii km. mangan. stat în V Africii. 80 mii loc. capitala statului Maryland. Administrat de Marea Britanie. Zambia şi Namibia. de petrol. Ínsulele ~.8 mii loc. ecuatorial-musonică şi tropical-ali-zeică. provincie istorică în N-V Fran ei. pomicultură. Export de produse agricole şi de cherestea. regiune polară în emisfera sudică a globului pămîntesc. oraş în E SUA. Universitate. Relief muntos.4 mii loc. km 2. Centru economic şi cultural. [¾´tib] oraş în S Fran ei. tutun. Şantiere navale. Climă polară. uraniu. oraş în N-E Algeriei. capitala Turciei. arheologic). loc. Servicii de transport. Universitate. trestie de zahăr. în centrul Podişului Anatoliei. capitala Republicii Madagascar. cherestea. Muzee (Picasso. Academie. continent în emisfera sudică. peşti. alimentară.Angóla República ~. situat în centrul regiunii polare Antarctica. Nod de comunica ii (rutier. oraş în S-V Turciei. textile şi alimentare. mijloace de transport. pe coasta de Azur. Ghe ari şi zăpezi permanente pe continentul Antarctida. Culturi florale. Atlantic şi Indian. Relief: podişuri în centrul şi V ării (alt. Moschee. Crescătorii de bovine. Exportă cafea.58 mil. Conservator. oraş situat pe rîul Ankara . [an´gilja. făină de peşte. Turism. Faună acvatică: balene. Climă subtropicală. loc. Centru economic şi cultural. feroviar. pe coasta Oceanului Atlantic.). Admis în ONU la 1 decembrie 1976. Importă maşini şi utilaje industriale. sisal. Industrie a cimentului. cuprinzînd extremită ile de S ale oceanelor Pacific. Turism. Acoperită permanent cu ghea ă şi zăpezi. æh´wil¬] teritoriu insular în America Centrală (Marea Caraibilor). Se cultivă bumbac.56 mil.2 mii loc.25 mil. Climă tropicală. ananaşi. minereu de fier. 378. Climă polară şi subantarctică. Suprafa a: 96 km2. aerian). Popula ia: 8 mii loc. economic şi cultural. Suprafa a: 13. loc. Expl. a mătăsii. institu ii navale. Planta ii de cafea. trestie de zahăr.6 mii km.3 mil. situat între Republica Democrată Congo.: The Waley (2. port la Marea Mediterană. 1000 m şi 1500 – 2000 m). port la Marea Mediterană. Sta iune balneară. arahide. cupru. Relief muntos. Parfumerie.97 mil. insule din componen a grupului insular Noua Siberie (Federa ia Rusă. activitate financiar-bancară. 2. Iakutia). Vestigii romane şi bizantine. Limba oficială: portugheza. foci. pinguini. Pescuit. 1.

Popula ia: 214 mii loc. Creşterea vitelor. Universitate. sistem muntos în E Americii de Nord. maşini şi utilaje industriale. 6272 m). Monumente medievale (sec. Alt. Activitate financiar-bancară. capitala statului Samoa. cupru. oraş în N insulei Upolu din Oceanul Pacific. max. Centru adm. uleiuri vegetale). situat între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Centru economic şi comercial. Limba oficială: engleza. Alt. bata i. Barbuda. canton în N-E Elve iei. a. Suprafa a: 416 km2. Ínsulele ~. Corno Grande ). Lungime: 1190 km. pe insulele cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici. actualmente port la Marea Neagră. Turism. citrice. Popula ia: 66. fabricarea produselor alimentare (zahăr. Căi rutiere: 1161 km. dispus pe ărmul Oceanului Atlantic în lungime de cca 2600 km. Climă subtropicală.: Willemstad (71. Dominica ş. trestie de zahăr. Lungime: 9000 km. Antíle Antílele Olandéze Antitáurus Antofagásta Antofálla Ántwerpen Ánzi Apaláºi Apeníni Ápia Apollónia Appenezéll [ap¬n´tsel] .: 3917 m. max. argint. Capitala: Saint John ´s . denumirea antică a localită ii Sozopol din Bulgaria. Admis în ONU la 11 noiembrie 1981. Importă produse petroliere. loc. 467. Monsterrat. max. Turism. fier. port pe ărmul Oceanului Pacific. XIV-XVI). Alt. bananieri. în N-V Argentinei. o continuare a mun ilor Taurus. trestie de zahăr. Jamaica) şi Antilele Mici la E (Insulele Virgine.Antígua ºi Barbúda stat în America Centrală. Administrate de Olanda. Acancagua ). Culturi agricole: bumbac. legume. arhipelag în Marea Caraibilor. echipament industrial. sistem muntos în America de Sud. cafea. mărfuri de larg consum. mijloace de transport.).: 2914 m (vf. Rafinării de petrol. Climă tropicală umedă. Şantiere navale. Haitti. Rafinării de petrol.: 2037 m (vf. Este situat în mun ii Anzi . 3175 m). marmură. petrol. 227 mii loc. 6959 m.7 mii loc. Turism. 6370 m. Climă tropical-oceanică. 34 mii loc. Planta ii de tutun. max. [´antverp¬n] (Anvers) provincie în Belgia şi oraş în această provincie. Suprafa a: 800 km2. VI î. vf. Suprafa a: 240 mii km2. situa i de-a lungul Mării Mediterane. Relief vulcanic pe insula Antigua şi coraligen pe insula Barbuda .2 mil. fostă colonie grecească în Turcia (sec. Mitchell ). Popula ia: 36. max. Industrie bazată pe exploatări de fosfa i naturali. Relief muntos (alt. Zăcăminte: bauxită. Pescuit maritim. Resurse de subsol: cărbune. [antof´aja] cel mai înalt vulcan activ de pe pămînt. teritoriu insular în arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). rom. manioc. Se cultivă bumbac. Alt. mun i în Turcia asiatică. zahăr.2 mii loc. Hr. Popula ia: 68 mii loc. max. Metalurgia neferoaselor. Formează teritoriul Americii Centrale Insulare . Centru agricol. Exportă produse chimice. trestie de zahăr.). Anzii Centrali (alt. Puerto Rico. oraş în Chile. Constau din Antilele Mari la V (Cuba. Constă din trei sectoare: Anzii Nordici (alt. max. constînd din două culmi paralele. Antigua. arbori de cafea. Universitate. sistem muntos în Peninsula Italică. port maritim la estuarul fluviului Schelde. Suprafa a: 442 km 2. Anzii Sudici (alt. Cordiliéra Andínă . peste 6000 m). Relief muntos. Aeroport.2 mii loc. Metalurgia şi exploatarea cuprului.).

Pescuit de perle. loc. Emiratele Arabe Unite. 180. cuprinzînd provinciile Huesca. Saragosa şi Teruel. Yemen. cupru. sistem muntos în Carpa ii Occidentali din România. Porturi: Aralsk . porumb. Universitate. Industrie constructoare de maşini.7 mii km2. Popula ia: 32.2 mil. Climă tropicală. Popula ia: 23. între Marea Roşie. Suprafa a: 1036 km 2. Mún ii ~. Viticultură. Bahrain. mare în Oceanul Indian. orez. mare în Oceanul Indian. cafea.: 3680 m. Capitala: Saragosa. stat în S-V Asiei. peninsulă în S-V Asiei. forestieră. Format din Masivul Mare şi Masivul Mic. chimică. Este denumită şi Marea Oman . km2.5 mii km 2. Resurse de subsol: aur. Suprafa a: 3. Ad. Importă mijloace de transport. alimentară. Regátul Arab Saudít . lac sărat în Asia Centrală. Turism. sulf. km2. Popula ia: 480 mii loc. max. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. gaze naturale. Viticultură. Culturi cerealiere. în 1123. Golful Persic şi Marea Arabiei. At. sorg. produse alimentare. Rafinării de petrol. Ad. legumicultură.: Baku . de petrol. gaze naturale. Zonă turistică. Căi rutiere: 46 mii km. Suprafa a: 7. Alt. Arád Arafúra Aragón [arag´on] Arál Ararát . pustiuri nisipoase în N. Expl. situat pe rîul Mureş . Irak. jude în V României. Se cultivă grîu. max. Suprafa a: 2. Pescuit. de petrol. Popula ia: 1. Alt.: 1849 m (vf. la hotarul Kazahstanului cu Uzbekistanul. Întreprinderi producătoare de îngrăşăminte chimice. situată între peninsula Arabia şi India.5 mii loc. citrice. minereu de fier. km 2. loc. max.: 68 m. cîmpii de-a lungul ărmului Mării Roşii şi ale Golfului Persic.24 mil. Căi ferate: 1254 km. sare. gaze naturale. Qatar.5 mil. coral negru. Lungime: 180 km şi lă ime de 28 km. km 2. Expl. Suprafa a: 64. chihlimbar. în E Azerbaidjanului. Măslini. bauxită. reşedin ă a jude ului cu acelaşi nume. produse chimice. argint. aur. situat între Iordania. doc. Monumente istorice. bauxită. Suprafa a: 47.65 mii km 2. Monumente istorice. rodii. marmură. Oman. mase plastice. Suprafa a: 3 mil. Suprafa a: 1 mil. Acumulează apele rîurilor Amudaria şi Sîrdaria. max. Reşedin ă: mun. Kuwait. Arad . E şi S-E. ciment.7 mil.6 mil. municipiu în România. Muzee. Relief variat: mun i în V. Márea ~. uraniu.: 5165 m. textilă. orez. Limba oficială: araba.Apºerón Apuséni Áqaba Arábia [´akaba] peninsulă în Marea Caspică. textile. minereu de fier. Resurse de subsol: huilă. gaze naturale. Curcubăta Mare ). Oraş pr. argint. Climă tropicală în S şi subtropicală în N. Este acoperit de ghe ari. Arábia Saudítã Arábiei Arád Márea ~. smochini. de petrol. Capitala: Riyadh . Exportă petrol şi produse petroliere. Relief de podiş şi cîmpie joasă. masiv muntos vulcanic în E Turciei (Armenia). golf în N-E Mării Roşii. Aragón şi Castilia au format în 1479 Regatul Spaniei. Hidrocentrale. Marea Roşie şi Golful Persic. loc. regiune autonomă în N-E Spaniei. Expl. Muinak . Ad. Păduri de răşinoase şi foioase. cereale. produse siderurgice. situată între Australia şi insula Noua Guinee. Centru industrial şi agricol.: 5205 m. cupru. max.

cel mai mic ocean de pe glob. situat între Oceanul Atlantic. stat în America de Sud. Limba oficială: spaniola. Lungime: 350 km. Industrii (ener-gie electrică.8 mil. textilă. formînd pe o por iune a cursului său grani a dintre cele două state. Popula ia: 681. morse. şi maritim. situat pe Dvina de Nord . aproape de Marea Albă. alimentară. Ad. Pescuit maritim. Climă aspră. Suprafa a: 13. Căi ferate: 34 mii km. Viticultură. loc. Relief: Mun ii Anzi în V. Árctic Árctica Ardéni Arequípa Argentína [are´kipa] masiv muntos în Belgia. km2. Brazilia şi Uruguay. situat la 2370 m alt. Alt. alimentare. colinar cu depresiuni subcarpatice în partea centrală şi de cîmpie în S. oraş în Federa ia Rusă. max. Piteşti . Paraguay. de petrol. afluent pe stînga al Dunării. hîrtiei şi celulozei. Podişul Patagoniei în S. Zonă turistică. Lungime: 900 km. Zăcăminte: huilă. cuprinzînd teritoriile continentale şi insulare ale extremită ilor Eurasiei şi Americii de Nord. rîu în Federa ia Rusă şi China. Vegeta ie de tundră. Sistem hidroenergetic. cîmpii în E şi N. km2. Lungime: 1520 km. produse chimice. păsări. maşini şi utilaje industriale. Şantiere navale. cărbune. Turism. Chile. pomicultură. Izvorăşte din mun ii Hinganul Mare . Climă tropicală în N. Fran a şi Luxemburg. Acoperit în cea mai mare parte de ghe ari. Se cultivă cereale. Suprafa a: 2. Industrie chimică. mijloace de transport. port fluvial. Faună: urşi polari. staniu.6 mii km. subtropicală şi temperată în S. Industrie a lemnului. orez.: 400–700 m. textile. vehicule. Căi rutiere: 215. formînd pe o distan ă a cursului său grani a dintre cele două state. afluent al fluviului Orinoco . Industrie textilă. minereuri de fier. Expl.Aráuca rîu în America de Sud. Universitate. situat în bazinul inferior al rîului Argeş. Suprafa a: 27 mil. oraş în S-V Perului. Întemeiat în 1540. Popula ia: 38 mil. sare. Export de lemn şi de produse din lemn. Sta iuni balneare. Zăcăminte: cărbune. Árgeº jude în România. metale neferoase şi rare. alimentară.8 mii km 2. Relief muntos (alt. floarea-soarelui. pe teritoriul Columbiei şi Venezuelei. 422 mii loc. de pielărie. Pescuit. bumbac. foci. Suprafa a: 6. Denumirea antică: Ordessos . Oceánul ~. gaze naturale. km2.: 5220 m. constructoare de maşini. Păduri.1 mil. Barents (1594-1597). forestieră. 751 mii loc. metalurgie. República ~. Resurse de subsol: petrol. Izvorăşte din Mun ii Făgăraşului şi trece prin Curtea de Argeş şi Piteşti. Capitala: Buenos Aires. sare. rîu în România. între America de Nord şi Eurasia. Árgeº Argún Arhánghelsk .: 3734 m) şi de podişuri joase. Climă boreală (temperaturi pînă la -52°C).8 mii loc. Exportă echipament industrial. plante furajere. viticultură). Explorată de W. situat în regiunea polară nordică a pămîntului. argint. textile). regiunea polară de nord a pămîntului. Pescuit. max. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. alimentînd fluviul Amur. Vestigii arheologice geto-dacice şi romane. Comunică cu Oceanul Atlantic şi cu Oceanul Pacific. Muzee. Zonă agricolă productivă (pomicultură. Bolivia. tutun. Relief variat: muntos în N. bunuri de larg consum. ciment. Importă materii prime industriale. Reşedin ă: mun. minereu de fier.

Creşterea animalelor (bovine. cca 90% din produc ia ării). aur. Capitala: Little Rock . Culturi agricole: porumb. cocos. Capitala: Phoenix . cunoscut din evul mediu prin manufactura de tapiserii. a hîrtiei. 52. Relief muntos. Popula ia: 3. forestieră. Industrie metalurgică. legume. XVII–XVIII). Admis în ONU la 2 martie 1992. Centru adm. Relief muntos. de aluminiu. Expl. Muzee. 272 mii loc. Climă tropicală. Popula ia: 3.4 mii loc. Centru industrial (textile. stat în Asia de V. stat în centrul SUA. aluminiu). cu regiuni de cîmpie în depresiunile rîurilor şi lacului Sevan . Exportă aparataj electric şi electrotehnic. Căi ferate: 823 km. între Georgia (Gruzia). cauciuc sintetic. de cupru. mase plastice. constructoare de maşini electrice. rîu în SUA. Suprafa a: 29. Arrás Arúba Ascensión . Industrie extractivă (bauxită. marmură. plumb. Agricultură irigată (bumbac. legume). Monumente arhitectonice (sec. Climă subtropicală. Turism. Universitate. bovine). Administrat de Olanda. Muzee. Popula ia: 2. oraş în S Fran ei (Provence). port la fluviul Ron. Servicii de transport. conserve. Creşterea vitelor (ovine. ovine). [a´ras] oraş în N Fran ei (Artois). Suprafa a: 193 km2.: Oranjestad . Climă temperat-continentală uscată. Lungime: 2410 km. vin. tutun. Izvorăşte din Mun ii Apenini şi se varsă în Marea Ligurică. textile. Căi rutiere: 7. textile. bumbac. bazalt). oraş în Danemarca (Iutlanda).8 mii km 2. Relief în general muntos (alt. alimente. afluent al fluviului Mississippi. vi ă de vie. Monumente arhitectonice (sec. legume.2 mii loc. Turism. Iran şi Turcia. caprine.7 mii km.37 mil. loc. 43 mii loc.: Georgetown . port în golful Arhus .8 mii loc. produse chimice. culturi tehnice.Århus [´orhuus] (Aarhus) . Popula ia: 85 mii loc. loc. vehicule. Se cultivă banane.8 mil. Întreprinderi producătoare de ciment. Industrie extractivă (minereu de cupru şi polimetalice. Monumente arhitectonice din epoca romană. Suprafa a: 88 km 2. 1000-4000 m). vin. metalurgică (cupru. Administrat de Marea Britanie. Turism. chimică. alimentară. mecanică). Creşterea animalelor. zinc. Pescuit. Suprafa a: 295 mii km 2. de hîrtie). Arkánsas Arkánsas [ar´k¬nsoo] Árles [arl] Arménia Árno fluviu în partea centrală a Italiei. Suprafa a: 138 mii km 2. Importă materii prime şi semifabricate industriale. teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. în cuprinsul Podişului Armeniei. Azerbaidjan. 169. Lungime: 248 km. încăl ăminte. República ~. citrice. teritoriu insular în Ameri -ca Centrală. coniac. coniac. produse chimice. Popula ia: 1. sudul Transcaucaziei. loc. legume. Centru adm. orez. Rafinării de petrol. Centru industrial (siderurgie. Limba oficială: armeana. Pe fluviul Arno sunt situate oraşele Floren a şi Pisa . Aríca Arizóna [æri´z¬un¬] stat în S-V SUA. citrice. port în golful Arica (Oceanul Pacific). produse petroliere. oraş în Chile. activitate financiar-ban-cară. Centru comercial şi industrial. Capitala: Erevan . Agricultură specializată în cereale.67 mil. alimentară. Ínsula ~. XIII-XV).

km 2. Expl. textilă. situat pe malul Nilului. Caucaz. Zonă agricolă (cereale). Kremlin (sec. 374.5 mii loc. Tibet. hîrtiei şi celulozei. electrotehnică. Deccan ş. oraş în Egipt. Barajul Sadd al-Ali. loc. Centru comercial (icre negre. Port fluvial.: asun´ssjon] capitala Republicii Paraguay. oraş situat în regiunea premuntoasă a masivului Kopet-Dag din Asia Centrală. formează lacul de acumulare Nasser . Este străbătut de fluviul Brahmaputra . Francisco d´Assisi. km2. Muzee. Marea Neagră. musonică. Suprafa a: cca 506 mii km 2. capitala Kazahstanului (din iunie 1998). 512 mii loc. Patria Sf. situat în delta Volgăi. 278 mii loc. partea occidentală a Asiei.a. Centru adm. Universită i. mun ii Caucaz. podişuri (Anatolia. [it. Universită i. Suprafa a: 44 mil. minereu de fier. Ásia Mícã Asmára Assám Assísi Assuán Astaná Ástrahan Astúria Asunción Aºhabád Atacáma [atak´aama] . tutun. Centru comercial şi industrial (conserve de carne. Academie de ştiin e.a. de cărbune. Formează partea asiatică a Turciei. Popula ia: 22 mil. import). Marea Mediterană. 730 mii loc. tropicală. cupru. Climă variată: arctică. Muzee. rîul şi mun ii Ural. Centru industrial (maşini agricole. Şantiere navale. Universită i. Kîrgîzstan. alimentară. de 3200 m.4 mii km2. chimică.Ásia cel mai mare continent al Pămîntului (cca 30%). Suprafa a: 78. ass´iizi] oraş în partea centrală a Italiei (Umbria). Expl. deşert în Chile.). situat aproape în întregime în emisfera nordică. oraş în E Africii. capitala statului Eritreea. alimentară.a. Aeroport. Tadjikistan. Marea Caspică. Teatre. stat în S Indiei. Industrie textilă. de la Marea Caspică pînă la China. trestie de zahăr. Oceanul Pacific. Suprafa a: 10. Expl. Aeroport. Capitala: Dispur . Centru religios şi turistic. se întinde de-a lungul ărmului Oceanului Pacific pe o distan ă de 1000 km. cîmpii (Cîmpia Siberiei de Vest. bumbac.). de prelucrare a peştelui. Industrie metalurgică. [sp.6 miliarde loc. Mănăstire din sec. oraş în Federa ia Rusă. 220 mii loc. Muzee. de sare şi de săruri de potasiu. Nod feroviar. Popula ia: cca 3. Cîmpia Turanică. XIII. situată la S de Marea Neagră. produse ale industriei uşoare şi alimentare). Nod feroviar. Oceanul Indian. cel mai mare din lume. de granit. între Oceanul Arctic. Industrie constructoare de maşini. Şantiere navale. Turkmenistan. Ásia Centrálã partea inferioară a Asiei. port pe fluviul Paraguay .: Oviedo . prelucrarea cafelei). Tian-Shan ş. Altai. Institu ii de învă ămînt superior. Industrie a lemnului. Aeroport interna ional. de petrol. continentală. piei de astrahan).). Centru comercial (export. 408 mii loc. Forme de relief diverse: mun i (Ural. Cîmpia Chinei de Nord ş. Marea Roşie. oraş pe rîul Işim . 24 mii loc.9 mii km 2. Suprafa a: 6 mil. Uzbekistan. Muzee. loc. repara ia vagoanelor. XIII). Resurse de subsol: salpetru. materiale de construc ie. Himalaia. regiune autonomă în N Spaniei. Teatre. Popula ia: cca 1 mil. cuprinzînd statele Kazahstan. capitala statului Turkmenistan. cărbune. Planta ii de ceai. Expl. argint. la alt. de pielărie. aur.

situat între America de Nord şi America de Sud (la V). unde se află umeroase mănăstiri ortodoxe. a ob inut o mare victorie asupra armatei ruso-aus-triece. max. Suprafa a: 106. km2. port la Oceanul Pacific. Opera ii bancare. XVI). localitate în Fran a (Marche). Centru industrial (avioane. hîrtie. Monumente istorice (sec. Lungime: 1120 km. loc. cu principalul munte Athos . al doilea mare ocean de pe glob.: 4165 m (vf. Industrie mecanică. max. Turism.: 9218 m. Este renumit prin manufacturile sale de tapiserii pentru decorarea pere ilor. Şantiere navale. Europa şi Africa (la E). unele datînd din sec. Nod feroviar. Muzeu. Oceánul ~. Aeroport interna ional. Ad. Athabáska Áthos [atab´aska] [´aqos] Atlánta [¬t´lænt¬] Atlántic Atlantída Átlas Aubussón [obu´sõ] Áuckland Áugsburg Áusterlitz oraş în Noua Zeelandă.: 2033 m. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în lacul Athabáska (7900 km2). unde. Par ial navigabil. Muzee. prelucrarea lemnului. oraş în sudul Germaniei (Bavaria). X. Centru industrial. Academie de ştiin e. oraş în S-E SUA. la 2 decembrie 1805. cel mai mare oraş al statului. cu o lungime de 2000 km. Cercetări arheologice. Rafinării de petrol. 415 mii loc. produse chimice). pe care le închinase Sfîntului Munte unii domni şi boieri. condusă de Napoleon I. Centru industrial (metalurgie. max.). pe teritoriul statelor Maroc. fluviu în V Canadei. Oceanul Arctic (la N) şi Antarctida (la S). Algeria şi Tunisia. pielărie). Muzeu de tapiserii. Universitate. la V de strîmtoarea Gibraltar şi care s-a scufundat în urma unui mare cutremur. 911 mii loc. care potrivit scrierilor antice s-ar fi aflat în Oceanul Atlantic. fr. 775 mii loc. La gurile rîului este situat oraşul Atbara (Sudan). regiune muntoasă în Grecia. textilă. capitala statului Georgia. Pînă în 1863 aceste mănăstiri stăpîneau moşii în ările româneşti. comercial şi cultural. siderurgică. Şantiere navale. confec ii. capitala Greciei. armata oster´lits] franceză. 5. construc ia maşinilor. Alt. (în conurba ie – cca 4 mil.Átbara Aténa [´atbara] rîu pe teritoriul Etiopiei şi Sudanului. textile. sistem muntos în N-V Africii.7 mii loc. 265 mii loc. pentru mobile (din sec. Lungime: 1231 km. Toubkal ). Universită i. . Servicii bancare. Vestigii romane.: denumirea germană a localită ii Slavkov din Cehia (Moravia). XI–XV).: ´aust¬rlits. afluent al Nilului. continent legendar. Alt. [germ. Muzee. Monumente antice. textile.6 mil.

loc. maşini şi utilaje industriale. hîrtie. 89. produse alimentare. max. oraş şi port pe insula Cook (Oceanul Pacific). Centru de vinifica ie. oraş în sudul Fran ei (Venaissin). : Clermont-Ferrand . maşini agricole. Export de copră şi fructe. al teritoriului Cook. Suprafa a: 7. situat pe fluviul Ron . 400–500 m) cu pustiurile Victoria. I î. hîrtie. material rulant.Austrália Uniúnea Australiánă. Limba oficială: engleza. 2996 m şi 3797 m). încăl ăminte. extractivă. ciment. Capitala: Viena . Fostă reşedin ă papală (1309–1377). constructoare de maşini). Exportă textile. îngrăşăminte chimice. Popula ia: 19. insula Tasmania şi alte insule mici din împrejurime.54 mil. Crescătorii de animale pentru carne şi lapte (bovine. celuloză. centru adm. celuloză.7 mii Áustria República ~. instrumente muzicale. situat pe cursul mediu al Dunării. 2234 m). material rulant. sfeclă de zahăr. orz.86 mii km2. administrat de Noua Zeelandă. Căi ferate: 5. energetică. Climă temperatcontinentală.6 mii km. Pescuit maritim şi oceanic. între Italia şi Elve ia. plumb. Turism intensiv. în partea centrală. alt. nave. ciment.Hr.a. Industrie metalurgică. vehicule. mărfuri prime şi semifabricate. Relief în general muntos (Alpii Orientali . Centru adm. Auvérgne [o´verp] provincie istorică în centrul Fran ei. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. minereuri de fier. 11 mii loc. Căi ferate: 36. max. Întreprinderi producătoare de o eluri. Capitala: Canberra. staniu. Turism.3 mil. metale rare. sticlărie. Industrie dezvoltată (energetică. cauciuc sintetic. secară. Se produc motoare. Turism. Căi rutiere: 210 mii km. Popula ia 1. în V Podişul Australiei (alt. cupru. metalurgică. maşiniunelte. produse farmaceutice.2 mil. Relief variat: în E mun ii Alpii Australiei şi ai Marii Cumpene de Ape (alt. zinc.7 mii loc. esături din bumbac. Clima ecuatorial-musonică în N şi subtropicală în S. Importă combustibili. Suprafa a: 83. ovăz. maşini şi utilaje. Zăcăminte mari de cărbune.6 mii km 2. combustibili. Popula ia: 8. stat cuprinzînd teritoriul continentului Australia. Gibson ş. cartofi. alimentară. Sta iuni balneare. Suprafa a : 2. aur.). coloran i. constructoare de maşini. Culturi agricole: grîu. por elan. textile. Fostă provincie romană (sec. Prealpii Austrieci . toate acestea fiind şi exportate în mare parte. loc. chimică. Cîmpii joase. Importă maşini şi utilaje industriale. loc. materii prime şi semifabricate. uraniu.7 mil. porcine). stat în centrul Europei. argint. Avarúa Avignón [avi¤õ] . Limba oficială: germana. aluminiu. km2. siderurgică.

ceai. legume. trestie de zahăr.: 9–14 m. Trotuş şi Bistri a. Pescuit. Popula ia: 7. tuf. 209 mii loc. Popula ia: 242 mii loc.7 mii km. Creşterea animalelor. Căi rutiere: 36. oraş în S-V Germaniei (Baden-Wür-ttemberg). Centru turistic. stat situat în partea estică a Transcaucaziei. Industrie constructoare de maşini (utilaj petrolier. sta iune balneară în mun ii Pădurea Neagră . cu depresiuni în bazinul rîurilor Siret. roci de construc ie. metalurgie. Porturi: Mariupol . Muzee. Teatre. sare. Hidrocentrale. doc. At. brînzeturi). Păstrăvărie. Prahova). forestieră. Azúga Baálbec Bábele Bab el-Mándeb [bab æl´mandeb] [ba´albek] Bac´ãu Bac´ãu Báden-Báden [´baad¬n-´baad¬n] municipiu în E României (Moldova). Expl. bere. Planta ii de vi ă de vie. situat la E de Carpa ii Orientali. chimică. Pomicultură. Relief muntos în N (Caucazul Mare . loc. legume). constructoare de maşini. produse chimice. 18. cupru. centrul adm.3 mii loc. Taganrog (Rusia). Bacău. Relief muntos în V şi deluros în restul teritoriului. Turism. în 1408. de gresie. Culturi agricole: bumbac. Georgia (Gruzia). fostă colonie romană. textile. în partea centrală a Moldovei. Întreprinderi industriale (construc ii de avioane. maşiniunelte. ananaşi.: 26. Márea ~. al jud. orez. textilă. între Rusia. ceai. legată de Marea Neagră prin strîmtoarea Kerci . Sericicultură. Ape termale. Iran şi Marea Caspică. covoare. Căi ferate: 2. bumbac. Armenia. Suprafa a: 39 mii km2. Viticultură. 6 mii loc. Forme tipice de eroziune a gresiei. sfeclă de zahăr. Admis în ONU la 2 martie 1992.66 mil. Lă ime min. Azóre Azóv arhipelag portughez în Oceanul Atlantic. Alt. mare în S Ucrainei. Caucazul Mic ). max. Universitate. vehicule. cu cîmpii înguste în partea centrală şi de-a lungul ărmului Mării Caspice. chimică. denumită de greci Heliopolis . Mari expl. strîmtoare care leagă Marea Roşie de golful Aden şi desparte peninsula Arabia de continentul Africa. bunuri de larg consum. Pescuit. Capitala: Baku . Suprafa a: 2.: 2292 m. energetică. . Suprafa a: 87 mii km2. Popula ia: 745 mii loc. textile. Industrii (ciment. Sta iune climaterică. ulei. citrice. Ruine antice. jude în România. gaze naturale. Kerci (Ucraina). Izvoare minerale şi termale.6 mii km2.24 mii km2. sticlă.: 60 m. situat la 1770 km V de strîmtoarea Gibraltar. Turism. alimentară (vin. 52 mii loc.Azerbaidján República ~.5 m. Centru turistic. Industrie metalurgică. de petrol. produse chimice. situat pe rîul Bistri a . Ad. calcare. alimentară. cherestea. azi oraş. Exportă maşini şi utilaje industriale. Turism. conserve.1 mii km. ceai). Importă minereuri neferoase. Centru adm. min. vîrf de munte în masivul Bucegi (România). sta iune climaterică.: Bacău . cereale. Turism. maşini agricole). minereuri de fier. Suprafa a: 6. Ad. citrice. oraş în România (jud. orez. confec ii). pielărie-încăl ăminte. Lungime max. Zonă agricolă (cereale. Clima temperat-conti-nentală şi subtropicală. Hidrocentrale şi termocentrale.: 109 km. localitate istorică în Liban.

la V de Groenlanda. legume.Báden-Württemberg [´baadn-´vürtemerk] land în S-E Germa-niei. Popula ia: 3. situat în apropierea ărmului Arabiei. format din cca 700 insule (21 locuite). porumb. curmali. zahăr. Rafinării de petrol. situat la S-E de Florida. mărfuri de larg consum. Státul (Şeicátul) ~. Culturi agricole: grîu. recoltarea bure ilor de mare. Suprafa a: 530 mii km2. Climă tropicală. Păduri. stat insular în Golful Persic. capitală a Moldovei în timpul lui Bogdan I (1359–1365). produse alimentare.8 mii km 2. loc. tutun. Exportă produse petroliere şi chimice. afluent pe dreapta al Jijiei. Suprafa a: cca 476 mii km 2. . Limba oficială: engleza. Industrie constructoare de maşini. Importă maşini şi utilaje industriale. loc. Căi rutiere: 2400 km. pielărie). Suceava). Universită i. produse chimice. Viticultură şi pomicultură. electrotehnică. Limba oficială: araba. trestie de zahăr. mărfuri de larg consum. nichel. comercial şi cultural. Academie de ştiin e. Creşterea animalelor. secară. Suprafa a: 13. arbori de cafea. Admis în ONU la 21 septembrie 1971. Centru de comunica ii (aerian. Resurse de subsol: petrol. Produc ie de diamante. max. 120 m).: 2414 m. fabrici de ciment. mare în N-E Americii de Nord. Exportă petrol şi produse petroliere. confec ii. chimică.9 mii km2. Capitala: Nassau . banane. cu oaze cultivabile. XV–XVII. citrice. mijloace de transport. Báffin [´bæfin] Báffin Bagdád Bahámas Bahía [b¬´i¬] stat în E Braziliei. Importă mijloace de transport. orez. Întreprinderi forestiere. Capitala: Manama . Culturi agricole: bumbac. Ínsula ~. rutier). Mausolee. format de insula Bahrain şi alte 34 de insule. Izvorăşte din Podişul Sucevei şi trece prin Iaşi. XIII–XVI). diamante. moschei (sec. rafinării petroliere. vechi centru administrativ. rom. ananaşi. Suprafa a: 660 km2. Popula ia: 12 mil. Bahlúi Bahráin Báia comună în România (jud. planta ii de culturi citrice. stat insular în Oceanul Atlantic. Muzee. Relief relativ accidentat (alt. Vestigii arhitectonice din sec. minereuri de fier. max. Zăcăminte: cărbune. minereuri de fier. trestie de zahăr. Pescuitul de perle. feroviar. Suprafa a: 567 mii km2. Turism. rîu în E României (Moldova). vi ă de vie. minarete. forestieră.5 mii loc. Climă tropicală şi subtropicală. 3. gaze naturale). port pe fluviul Tigru . pe ărmul Oceanului Atlantic. Ad. de produse alimentare. Culturi agricole: bumbac. curmali. Admis în ONU la 18 septembrie 1973. articole de marochinărie. Lungime: 110 km. Popula ia: 10 mii loc. Capitala: Salvador . titan. Căi rutiere: 2767 km. Turism. textilă.: Stutgart . Pod rutier între Bahrain şi continent (Arabia Saudită) în lungime de 25 km. Culturi principale: palmieri. aluminiu. Centru adm. Relief deşertic. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole. Márea (Gólful) ~. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. pescuit. cea mai mare insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Este populată de eschimoşi. Uniúnea ~. Popula ia: 660 mii loc. legume. Suprafa a: 35. capitala Irakului. Popula ia: 320 mii loc. plumb. Întreprinderi industriale (textile. farmaceutice. Industrie extractivă (petrol.87 mil. orz. Creşterea animalelor.

reşedin ă a jud. Botev ). mare în N Europei. Suprafa a: 17 mii km2 (după unele surse 19 mii km2). Ad. 151 mii loc. Pescuit. Tallinn. Letonia. de prelucrare a lemnului. Lungime: 555 km. arhipelag spaniol în V Mării Mediterane. situat pe insula coraligenă Trawa (arhipelagul Gilbert). Malmö. Industrie chimică. Turism. capitala statului Kiribati. Marea Mediterană. Marea Marmara. Păduri de foioase. denumire istorică pentru ările din zona Mării Baltice: Estonia. Gda ñsk. Bulgaria. Şantiere navale. Lungime: 636 km. legată de Oceanul Atlantic prin strîmtorile daneze şi M area Nordului. Muzee. Ínsulele ~. Porturi pr. Pomicultură (măslini). Universită i. Aeroport. port la Marea Caspică. în 1327. 2.: 27 m. cuprinsă între Marea Neagră. At. Centru petrolier. Alt. Sta iune balneoclimaterică. constructoare de maşini. masiv muntos în Ungaria. Grecia. situat în S-E Siberiei. Suprafa a: 596 km2. peninsulă în S Europei. Sta iune balneoclimaterică.: 4 m. Este alimentat de 336 rîuri. păşuni. în sec. At. situat pe cursul inferior al rîului Buzău . Szczecin. Monumente arhitectonice din sec. lac sărat în V Ungariei . 1. construc ii de maşini. Monumente arhitectonice (sec. Centru industrial (metalurgie a neferoaselor. Aeroport. Lituania. Ad. Ad. Academie de ştiin e. Maramureş. ările ~. bauxită. de utilaj minier). între rîul Timok şi Marea Neagră. Climă mediteraneană şi temperat-continentală. Marea Ionică şi Marea Adriatică.: 1620 m (după unele surse 1970 m). Baikál Baimaclía Bairiki Bákony Bakú [´bokon] Bálaton Balcáni Balcánicã Baleáre BalhẠBálta Álbã Bálticã Báltice . Navigabil. lac de apă dulce în Federa ia Rusă. Zăcăminte de metale feroase şi neferoase. Metrou. Alt. Suprafa a: cca 10 km2. Lă ime: 20–50 km. Stockholm. Ad.: Palma de Mallorca . XI–XV). Cantemir). max. Croa ia. lac în S-E Kazahstanului.: 2376 m (vf. comună în Republica Moldova (rn. situat în apropierea mun ilor Bakony . Universitate.: 713 m. Parc na ional. XVIII.77 mil. alimentară. Export de fosfa i naturali şi copră. doc.: Sankt-Petersburg. Turism. Suprafa a: 5 mii km 2. max. max. la N de lacul Balaton . Márea ~. Marea Egee. Expl.Báia Máre municipiu în România.3 mii loc.5 mii km 2. de gaze naturale. max. Península ~. Păduri. fîne e.: 11 m. Lungimea: 78 km. Viticultură. max. lac sărat în România. Centru adm. capitala Azerbaidjanului. În această peninsulă se află statele: Albania. Resurse hidroenergetice. Zăcăminte de cărbune. mangan. max. Rafinărie de cupru. Suprafa a: 380 mii km2. Climă mediteraneană. Copenhaga. Mici întreprinderi alimentare. Popula ia: 740 mii loc. Suprafa a: 31. Bosnia şi Her egovina. Suprafa a: 505 mii km2. doc. max. Riga. Ad.: 470 m. Muzee. loc. Cel mai adînc lac de pe glob. XV–XVIII. Relief muntos. Macedonia şi par ial România (Dobrogea) şi Turcia (europeană). sistem muntos în Bulgaria.

5 mil. Admis în ONU la 17 septembrie 1974. loc. Cercetări aeronautice şi cosmice. Turism. În antichitate a făcut parte din provincia romană Dacia. [´bæhg¬lour] [´bæhkok] oraş în S Indiei. construc ii navale. Relief predominant de cîmpie plană. Exportă iută. cărbune. orz. provincie istorică în S-V României. sare. esături de iută şi bumbac. Ramuri industriale: prelucrarea iutei. maşini şi utilaje industriale. port pe fluviul Niger . Serbia şi Muntenegru. XIII – XVI). oraş în partea central-sudică a Germaniei (Bavaria). capitala statului Mali. Nod feroviar. în conurba ie). în evul mediu (sec. Capitala: Dhâkâ . Carpa ii Meridionali. tutun. 598 mii loc. Tisa şi Mureş. construc ii navale şi de avioane. comercial şi cultural. cale ferată. Turism. Comunica ii: aeroport interna ional. Fabrici de cherestea. de petrol. de conserve. tutun. Export de bumbac. Căi ferate: 2. Monumente arhitectonice de cult (sec. 659 mii loc. Şantiere navale. Prelucrarea lemnului. stat în Asia de Sud. Academie de ştiin e. chimică.746 km. port fluvial pe canalul Rin–Main–Dunăre . Se cultivă iută. construc ii de maşini. grîu. nuci de cocos. port la Oceanul Atlantic. Universitate. Întemeiat în 1882.38 mil. Bamakó Bámberg Banát Bándung oraş în Indonezia. capitala Thailandei. orez. port la rîul Oubangui . Aici. loc. Importă materii prime. feroviară. bumbac. s-au constituit primele forma iuni politice româneşti. utilaj electrotehnic. situat între India. combustibili. Muzee. fabricarea hîrtiei şi cimentului. maritimă (în oraş pe canale. cupru. de prelucrare a cauciucului. República Populáră ~. Căi rutiere: 193283 km. Industrie electrotehnică şi radiotehnică. sticlă. produse chimice. de aceea este supranumit Vene ia Orientului ). Industrie dezvoltată: siderurgie. Birmania şi golful Bengal. centrul adm. loc. Căi de comunica ii: aeriană. produse alimentare. textilă. Aeroport.8 mii km 2. bovine). Păduri de mangrove. hidroenergie. Climă mediteraneană şi continentală. Centru industrial. situat în insula Iava . 4. prelucrarea petrolului. loc. loc.Báltimore [´boolt¬mour] oraş în N-E SUA (Maryland). Universitate. piei şi articole din piele. autovehicule. IX – XI). colinare şi de cîmpie. la grani a cu Ungaria. al statului Karnataka. Universitate. cocotieri. porumb. textilă. marmură. Suprafa a: 21. Universitate. al districtului Iava . Climă tropicală musonică. Ramuri industriale: siderurgie. legume. Turism. Turism. centrul adm. Muzee. alimentară. Expl. mangan. Institu ii bancare. produse textile. Universitate. Observator astronomic. minereuri de fier. cuprinsă între Dunăre. Relief reprezentat de zone muntoase. ceai. Planta ii de ceai şi trestie de zahăr. plumb. produc ia uleiului de cocos. textile. Centru de cercetări nucleare. Creşterea animalelor (ovine.9 mil. păşuni şi fîne e. . 5. (2. Aeroport.1 mil. cromit. Limba oficială: bengali.2 mil. orez. Popula ia: 1. 2. Mare centru industrial şi cultural. alimentare etc. fiind locuită de daci. Bángalore Bángkok Bangladésh [bahgl¬´de¿] Banguí [b¾g´ii] capitala Republicii Centrafricane. port la fluviul Menam . peşte etc. 738 mii loc. 71 mii loc. loc. Universită i. Centru industrial şi cultural. electronică. Popula ia: 134 mil. Păduri. Aeroport. hîrtie. Suprafa a: 143 mii km2. Centru industrial şi cultural. Zăcăminte: huilă.

textile. chimice. Admis în ONU la 9 decembrie 1966. produse petroliere.42 mil. Pescuit. bata i. Mari întreprinderi ale industriei constructoare de maşini (avioane. Climă subarctică. textilă. Bárents Barnaúl Barranquílla [barran´kija] Bárrow [´bærou] . la N-V de insula Victoria. legume. Şantiere navale. de pielărie. Exportă zahăr. Márea ~. între arhipelagurile Svalbard.: 600 m. Porturi pr. Turism. melasă. Popula ia: 276 mii loc. Barents. oraş în N Columbiei. Suprafa a: 431 km 2. Relief colinar (alt. Aeroport interna ional. combustibili. 200 mii loc. confec ii. alimentară. Pînă în 1973 se numea Bathurst . Aeroport interna ional. Păduri cu arbori de esen ă pre ioasă. Banks Barbádos [bæhks] Barcelóna [barqe´lona] oraş în N-E Spaniei. Aeroport interna ional. Monumente arhitectonice de cult (sec. produse alimentare. XV. centrul adm. alimentare. Suprafa a: 66. Căi rutiere: 1573 km. al regiunii autonome Catalonia . Întreprinderi producătoare de zahăr. chimică. max. Export de cauciuc. în Alaska. Albă şi Kara. pe ărmul Oceanului Arctic. arahide. Suprafa a: 1. Universitate din sec. km2. port la Marea Caraibilor. port la fluviul Gambia.: Murmansk (Federa ia Rusă). Industrie metalurgică. Denumită după numele lui W. motociclete). de prelucrare a lemnului (mobilă. Industrie chimică. port la Marea Mediterană. max. 675 mii loc. Verde (Norvegia). mare situată în partea de V a Oceanului Arctic. navigator olandez din sec. textile. Şantiere navale. Creşterea oilor. aparate electrotehnice.8 mil. Climă tropicală. Fránz Joseph şi coastele Europei de Nord.Bánjul [´band…ul] capitala statului Gambia. constructoare de maşini (vehicule. Observator astronomic. Universitate. Limba oficială: engleza. 918 mii loc. rom. port pe fluviul Obi . Relief de podiş şi de cîmpie. XIII – XIV). Export de cafea. insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. loc. Importă mijloace de transport. stat insular în Arhipelagul Antilele Mici. 762 m). Culturi principale: trestie de zahăr. XVI. chibrituri). electrotehnice. 1. Capitala: Bridgetown . Naviga ie intensă. ulei de palmier.5 mii km2. automobile. oraş în Federa ia Rusă. capul nordic al Americii de Nord. manioc. Este unul din cele mai bogate bazine de pescuit din lume. Ad. Comunică cu mările Norvegiei. maşini şi utilaje industriale. strunguri).

devenită închisoare de stat (sec. fiind denumită oficial Basarabia. XVII). pe insula Corsica. XV – XVIII).R. în partea de S-E a teritoriului european. alimentară. Aeroport interna ional. par ial (fără jude ele Hotin. sub denumirea Republica Moldo Básel [´baz¬l] oraş în N Elve iei. Nod de cale ferată. Lă ime: 213 km. ovine. cînd îşi declară independen a de stat. ceasuri. cărbune. port la Marea Tiraniană. Popula ia: 18 mii loc. Lungime: 419 km. Cetatea Albă şi Ismail). textile.S. construită între anii 1370 şi 1382.S. simbol al tiraniei absolutismului monarhic. 19 mii loc. oraş în Fran a. prin care Oceanul Indian comunică cu Oceanul Pacific (prin marea Tasman). în 1918 se uneşte cu România. porcine. Universitate.S. Nod feroviar şi rutier. dar în 1878 le anexează din nou. băuturi spirtoase. 179 mii loc. 14. situat pe fluviul Rin . cafea. Monumente arhitectonice de cult (sec. cabaline). port pe fluviul Shatt al’Arab . parte componentă a statului feudal Moldova.Basarábia regiune istorică românească. bauxită. De la 24 august 1940. pînă la 27 august 1991. Export de bumbac. produse petroliere şi chimice). oraş în insula cu acelaşi nume. Export de banane. În 1917 este proclamată independen a Republicii Demo-cratice Moldoveneşti (Basarabia).: 94 m. XI–XV). Port comercial. Zăcăminte: petrol. În perioada 1941–1944 se află sub administra ia românească. cacao. Fortărea ă. ovăz. gaze naturale. produse chimice. 618 mii loc. În 1944 Basarabia redevine republică sovietică. alimentare). Baºkíria Báthurst [´bæq¬rst] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. secară. Întreprinderi industriale (maşini. República ~. XIX constituind doar zona de S a teritoriului dintre Prut şi Nistru. Ziua cuceririi Bastiliei – 14 iulie 1789 – a fost proclamată în 1880 sărbătoare na ională a Fran ei. copră. După Pacea de la Bucureşti (16/28 mai 1812) întreg teritoriul interfluvial prutonistrean este anexat de Rusia aristă. max. Capitala: Ufa . al Guadelupei. zahăr. loc. al semicantonului Bâleville. 51 mii loc. Turism.8 mii loc. Monumente arhitectonice de cult (sec. Export de curmale. Centru comercial şi turistic. sfeclă de zahăr. pînă la începutul sec. La 28 iunie 1940 este ocupată de U. Port comercial. Suprafa a: 144 mii km2. floarea-soarelui. strîmtoare situată între Australia şi insula Tasmania. Ad. Aeroport interna ional. oraş în Irak.S. comercial şi industrial (maşini. A fost cucerită de orăşenii răscula i şi demolată în 1790. intră în componen a R. Muzee. . republică în Federa ia Rusă. centrul adm. monument istoric în Paris. În partea de N-V a insulei se află polul magnetic nordic al Pămîntului. care prin votul parlamentului (Sfatul ării). Moldo-veneşti. cartofi. În 1856 Rusia retrocedează Moldovei jude ele sudice Cahul. Creşterea vitelor (bovine. Industrie petrolieră. Universitate. centrul adm. Se cultivă grîu. cu statut de regiune pînă în 1873 şi apoi de gubernie pînă în 1917. Important centru bancar. Ismail şi Bolgrad. capitala statului Sfîntul Cristofor şi Nevis. Popula ia: 4 mil. fostă fortărea ă. Básra Bass Bassetérre Basse-Tére Bastía Bastília [bas´teer] [bas´teer] [bas´tiia] oraş situat pe insula Sfîntul Cristofor .

al departamentului Oise . Ad. chimică. Muzee. sare). situat la N-E de com. Nod de cale ferată. Se mai cultivă floarea-soarelui. Şantiere navale. Serbia şi Muntenegru. 6. oraş în SUA (Texas). XVII). regiunea subcarpatică şi valea rîului Mostişte. Caraş-Severin). alimentară. Biserică gotică (sec. Industrie dezvoltată (rafinării de petrol. zonă geografică în E Cîmpiei Române. oraş în Israel. Báyreuth [germ. 57 mii loc. petrol. de prelucrare a lemnului). textile. Muzee. electronică. Universitate. grafit. Centru comercial şi cultural. Catedrală gotică (sec. cuprinsă între valea Dunării. mobilă.: 3750 m. la N-V de America de Nord. vinuri.5 m. port pe fluviul Adour . XIII – XVI). Export de mărfuri industriale şi alimentare. cu numele Ad aquas Herculis sacras . Popula ia: 12 mil. 115 mii loc. Industrie uşoară (aparate electrotehnice. Culturi agricole: citrice. Batúmi Bavária Bayónne [baj´on] oraş în S-V Fran ei. de cauciuc sintetic.: baj´rout] Bãile Herculáne Bãlãnéºti Bãlþi Bãrãgán Beáufort Béaumont Béauvoir Beérsheba Béga [´boufort] [´boum¬nt] [bo´uwaar] [bier´geba] mare în bazinul Oceanului Arctic. afluent pe stînga al Dunării. 42 mii loc. Bălăneşti (rn. Teatru. Teatre. land în S-E Germaniei.: München . dune.6 mii km2. Altitudine: 429. Întemeiat de coloniştii francezi la începutul sec. Mormîntul lui Fr. Terenuri irigate. blănuri. medievale şi clasice. oraş în România (jud. coniacuri). Manufactură de tapiserii (încă din sec. Timişoara. Creşterea animalelor.Hr. XV). XVI–XVIII). oraş în Georgia (Gruzia). Sta iune balneoclimaterică. XVIII. Suprafa a: 481 mii km2. Sta iune balneară.Báton Rouge [´bætn´ruu…] oraş în S SUA. Agricultură specializată în produc ia grîului şi porumbului. municipiu în Republica Moldova. port la Marea Neagră. Industrie petrochimică. Centru adm. textilă.5 mii loc. Centru industrial (metalurgie. 160 mii loc. Nisporeni). 220 mii loc. Suprafa a: 70. ceai. Culturi cerealiere. situat pe fluviul Main. Catedrală din sec. port la golful Mexic. electrotehnică. conserve. uzine de alumină. chimie). Pomicultură. sfeclă de zahăr. port pe fluviul Mississippi . oraş în Germania (Bavaria). Oraş din 1818. Universitate. Relief: cîmpie cu lacuri sărate. rîu în România. 74 mii loc. max. Liszt. Industrie petrolieră. Ruine de fortifica ii romane. Zăcăminte (cărbune. Pe Bega este situat or. orez. în conurba ie. loc. Catedrală (1785). cel mai înalt deal din Republica Moldova. Universitate. Atestată în anul 153 î. capitala statului Louisiana. situat pe rîul Răut. 139. crovuri. valea Buzăului. Universitate.2 mii loc. Industrie constructoare de automobile. capitala Republicii Autonome Adjaria. între marea Ciukotsk şi insula Banks. XIII-–XVI. tutun. situat pe rîul Cerna . renumit prin vestigiile sale preistorice şi din epoca elenistică şi romană. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. cu ape termale. centrul adm. Fabrici de sticlă şi por elanuri. 136 mii loc. Palate (sec. Muzee. Lungime: 255 km (180 km pe teritoriul României). Deálul ~. oraş în Fran a. .

citrice. rusa. port la Marea Irlandei. Export de fructe. mijloace de transport. Culturi principale: cereale (grîu. textile. Suprafa a: 30. Capitala: Minsk . loc. Universită i. lactate. in. oraş în Marea Britanie.5 km. Se cultivă sfeclă de zahăr. situat între Polonia. echipamente electrotehnice. orz. fluvial pe Marele Canal ). aerian. maşiniunelte. textile din in) şi comercial. At. Hidrocentrale şi termocentrale. sfeclă de zahăr. doc. cereale. Parcuri. Exportă produse industriale (metalurgice.16 mil. fag. produse alimentare vegetale. Popula ia: 10. Moschee (din 1291). petrol. material rulant. cupru. mesteacăn). alimentară. legume. Rafinării de petrol. cartofi. Importă combustibili. in. Păduri de foioase şi de conifere. între Fran a. lînă. pagode (sec. Rusia şi Ucraina. capitala Irlandei de Nord. 9. stat în E Europei. mijloace de transport. secară. bel´faast] lac în Republica Moldova. stat federal în Europa Occidentală.3 mil. loc. Germania şi Olanda. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. produse chimice. Nod de comunica ii. sticlărie. Creşterea vitelor. Teatre. Climă maritimă temperată. Lă ime: 5. Lituania. plumb.5 mii km 2. port la Marea Mediterană. textile). Industrie puternic dezvoltată: siderurgică. Limbi oficiale: olandeza (flamanda). Universită i. Muzee. aluminiu). gaze naturale. loc. Universită i. Limbi oficiale: belorusa. pomi fructiferi. Beirút [bej´ruut] Belarús Beléu Bélfast [engl. cartofi. Importă materii prime. petrolieră. situat la S-V de com. República ~. XIV–XVI). Regátul ~ . mobilă. textile. automobile. Important centru economic şi cultural. Exportă tractoare. de podişuri joase şi de masivul muntos Ardeni. Temple. hîrtie. Relief reprezentat de cîmpii. încăl ăminte. Numeroase lacuri şi mlaştini. în sec.: 3 m. Suprafa a: 208 mii km2.5 mil. Relief de cîmpie joasă în S şi colinară în S-E. fructe. loc. televizoare. Nod de comunica ii (feroviar. Centru industrial (construc ii navale. Fabrici de pielărie şi încăl ăminte. Institu ii academice. Căi ferate: 3 410 km. Muzeu. nave maritime. franceza (valona). Industrie dezvoltată: extractivă (zinc. mănăstiri. XVI. Căi ferate: 5567 km. 311 mii loc. Universitate. Întreprinderi industriale (prelucrarea metalelor. Păduri de foioase (stejar. capitala Libanului. situat pe rîul Done .Beijíng [bej´dzih] oraş în N-E Chinei. 1. Ad. Popula ia: 10. gaze naturale. 325 mii loc. max. cherestea. Muzee. petrol. Cahul). aparate radio şi electrotehnice. Climă temperat-con-tinentală şi maritimă (în vest). produc ia conservelor de legume şi fructe). covoare. alimentare. tractoare. energie electrică. confec ii. germana (local). Letonia. Muzee. electrochimică. mărfuri de larg consum. Teatre. cînepă. Industrie variată: autocamioane. Capitala: Bruxelles . situat pe ărmul de S al Mării Nordului. plante pomicole. Bélgia Bélgorod oraş în Federa ia Rusă. construc-toare de maşini. XIII. strunguri. locomotive. Fortărea ă din sec. poligrafică. chimice. Văleni (rn. Luxemburg.8 mil. Căi rutiere: 49300 km. armament. vagoane. Admis în ONU la 27 decembrie 1945. conserve. Căi rutiere: 137 876 km. . ovăz). capitala ării. Lungime: 6 km. mătase.

Bellinzóna Belmopán Béloci [belints´oona] Bélo Horizónte Belomórsk Belucistán (Belugistán) Belúha Bénevento Bengál [´belu ori´zõti] oraş în E Braziliei. Pescuit. Lungime: 50 km. Turism. textile. Beloci (din rn.1 mil. Alt. XV–XVII). banane. Întreprinderi ale industriei constructoare de maşini. alimentare. Se cultivă trestie de zahăr. centrul adm. al provinciei Compa-nia. 5. loc. Relief de podiş. al cantonului Ticino. porumb. mare în extremitatea sudică a Oceanului Pacific. Popula ia: 262 mii loc. legume. coastele Antarctidei şi ara Ellsworth. . Izvorăşte la S-E de or. Suprafa a: 4. capitala statului Minas Gerais. chimice. Gólful (Márea) ~. mărfuri de larg consum. Cetate în sistemul defensiv al statului medieval Moldova. Bangladesh şi Birmania. centrul adm. Popula ia: 6 mil. Prelucrarea bumbacului. situată între insulele Sumatera şi Kalimantan . Monumente antice şi medievale. Monumente arhitectonice de cult din evul mediu. Bellingshausen şi M. Universitate. combustibili.3 mii. Limba oficială: engleza. Moncastro (sec. Întreprinderi de prelucrare a lemnului.2 mii loc.). sucuri etc.9 mii km2. Export de copră. Vinni a. piscicole.1 mil. VI î. orez. produse alimentare. Exportă materiale şi produse textile.Hr. capitala Serbiei şi Muntenegru. Centru economic şi cultural.Bélgorod-Dnestróvski oraş în Ucraina. între Mexic şi Guatemala. golf în Oceanul Indian. km2. Suprafa a: 490 mii km2. Pişceanka (reg. F. Suprafa a: 2. Întreprinderi mecanice. port la Marea Albă. la 20 km de Marea Neagră. Ad. loc. Colonie milesiană – Tyras (sec. oraş în Elve ia. Vestigii şi monumente istorice. Păduri cu arbori de lemn pre ios. loc.2 mii loc. oraş în S Italiei. port la limanul Nistrului. Creşterea animalelor. afluent pe stînga al Nistrului. Universitate.: 4470 m. Muzee. de confec ii. alimentare (de prelucrare a cărnii şi peştelui.: 4506 m. Ucraina). Căi rutiere: 2710 km. Bélgrad Bélitung Belíze [be´liiz] Béllingshausen [´biljingz´gau-zin] Márea ~. 17. 30 mii loc. 64 mii loc. 55 mii loc. între India. Ad. cel mai înalt vîrf al mun ilor Altai. Popula ia: 103. medie: 2586 m. insulă în Indonezia. Turism. oraş în peninsula Yucatan . piper. Importă maşini şi utilaje industriale. XIII). Este acoperită de ghea ă şi aisberguri. diamante. Nod feroviar. Muzee. vinuri. între ara Graham. oraş în Federa ia Rusă (Karelia). stat în America Centrală. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. mijloace de transport. A fost descoperită de navigatorii şi exploratorii ruşi F. capitala statului Belize. lîngă com. Versan i acoperi i de ghea ă şi zăpezi. aerian). Suprafa a: 23 mii km2. Suprafa a: 530 mii km2. în Federa ia Rusă. Capitala: Belmopan .). port la Dunăre.P. de carton. Climă tropicală umedă. cu masive muntoase. 1. Lazarev în timpul expedi iei antarctice (1819–1821). regiune muntoasă în Asia. de mobilă. textile. a materiei prime agricole. Nod de cale ferată. Rîbni a). denumită Cetatea Albă (sec. max. Colonie comercială genoveză – Mourocastron.2 mil. Centru industrial i cultural. Expl. de aur. de construc ie. în Iran ş i Pakistan. Nod de comunica ii (feroviar. Fabrici de cherestea. loc. Admis în ONU la 25 septembrie 1981. situat pe ărmul vestic al Mării Caraibilor. 2.

constructoare de maşini. alimentară. Suprafa a: 113 km2. Márea ~. XIII – XVIII). Palate (sec. tutun. Întreprinderi siderurgice.5 mii loc. Bogate resurse de subsol: petrol. 45 mii loc. Nod de comunica ii (aerian. Ad. încăl ăminte. Căi ferate: 578 km. al cantonului Berna. Căi rutiere: 6 070 km. Administrat de Marea Britanie. Universitate. automobile. Centru comercial şi industrial. At.: Hamilton . Parcuri. bananieri. Capitala: Porto-Novo . format de cca 360 insule şi insuli e de origine coraligenă şi vulcanică. Strîmtoárea ~.9 mil. Climă tropicală şi subtropicală. textile. Biserica Santa Maria Maggiore (sec. financiar şi cultural. Relief muntos. Suprafa a: 2. textile. capitala Elve iei situată pe rîul Aare . port la Marea Mediterană.: 42 m. Pe ărmul golfului e situat oraşul angolez Benguela . comercial şi cultural în Europa.3 mil. citrice. XII–XIV). cocotieri. oraş situat pe rîurile Spree şi Havel. încăl ăminte. pe teritoriul statelor Camerun şi Nigeria. km2. electrotehnice. important centru economic. combustibili. Burkina Faso. castele. minereu de fier. optică. min. teritoriu insular în Oceanul Atlantic. Muzee. Lungime: 1400 km. Creşterea animalelor. 117 mii loc. Monumente arhitectonice medievale.Bengházi Benguéla [ben´gel¬] oraş în N Libiei. Benín [be´niin] Bénue Bérgamo Béring Béring Berlín [berl´iin] Bermúde Bérna . Turism. titan. Ad. República ~. comercial şi cultural. Meşteşugărit. Galerii de pictură. Niger şi Nigeria. textile. Exportă bumbac. centrul adm. mărfuri de larg consum. Teatre. savane. Activitate financiar-bancară. electronică. mare în partea de N a Oceanului Pacific. 485. Importă maşini şi utilaje industriale. alimentare). Relief de cîmpie şi de coline. aur. max. chimică. Universită i. produse chimice. Universitate. palate (sec. ciment. produse ale meşteşugăritului. 130 mii loc. afluent al Nigerului. Suprafa a: 54 km2. între Togo. textilă. pe coasta Angolei. centrul adm. Fortăre e medievale. poligrafică. doc. Catedrală. situat la ărmul golfului Benin. al provinciei Lombardia. Centru comercial şi cultural. loc. Păduri cu arbori de lemn pre ios. Popula ia: 5. Important nod de comunica ii.7 mii loc. fosfa i naturali. rîu în V Africii. Întreprinderi de cherestea. Mari întreprinderi industriale (metalurgie. Academii. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Pinacoteca Academiei Carrara.: 4773 m. Bază aeronavală a SUA. Climă tropicală umedă. legume (destinate în mare parte exportului). Aeroport. în 1244. situată între Asia şi America de Nord. Centru industrial. aparate şi utilaje electrotehnice. XV). la 960 km E de ărmul Americii de Nord.5 mil. fluvial). Centru industrial. (în conurba ie 155.). Planta ii principale: arbori de palmieri. feroviar. Industrie puternică: constructoare de maşini. construc ii de maşini. stat în Africa Occidentală. oraş în Italia. Limba oficială: franceza. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. bumbac. cafea. 3. Popula ia: 75. Lă ime: 35–86 km. bata i. ulei de palmier.4 mii loc. strîmtoare care desparte Asia de America de Nord şi uneşte Oceanul Pacific cu Oceanul Arctic. de laminat. golf în Oceanul Atlantic. capitala Germaniei. Centru adm. loc. Insulele ~. Muzee. Culturi agricole: banane. Turism.

autovehicule. textile.). stat în Asia de Sud. Muzee. grafit. Suprafa a: 2 mii km2. 120 mii loc. porumb. insulă în Oceanul Atlantic.: mun. XII–XIV). Creşterea animalelor (ovine. 9. cărbune. Catedrală romană şi gotică (sec. construc ii de maşini agricole. Exportă materiale de cherestea. s-a născut Isus Hristos. bovine. Neam . Universitate. Căi rutiere: 2 418 km. Culturi agricole: orez. la grani a dintre Slovacia. situat în partea centrală a Mun ilor Apuseni. Relief muntos cu depresiuni adînci ale marilor rîuri. La confluen a Bistri ei cu Bicazul este situat oraşul Bicaz (jud. minereuri de fier. Lac de acumulare. siderurgică. jude în N-V României. Capitala: Patna . feroviar. chimică. legumicultură. Climă tropicală şi tropical-musoni-că.5 mii km 2. Oradea . Capitala: Thimphu . Rezerva ii naturale. Termocentrală. masiv muntos în V României. Mún ii Bihórului . obiecte de meşteşugărit. Bethléhem Bhután [´betl´ehhem] [bhu´taan] Bicáz Bihár [bih´aar] Bihór stat în N-E Indiei. port pe canalul Nervión . Biserica Nativită ii. Zăcăminte: petrol. iută. bumbac. tutun. în Carpa ii Orientali. 370 mii loc. alimentare. marmură. afluent pe dreapta al Bistri ei .: 1725 m. Suprafa a: 47 mii km2. grîu. de cărbune. gresii etc. de cherestea). orz. Pînă la alt. Resurse naturale: cărbune. cupru. produse alimentare. Creşterea animalelor. textile. Polonia şi Ucraina. 1400 m sunt acoperi i de păduri. Suprafa a: 174 mii km 2. Centru financiar. oraş în Cisiordania. Admis în ONU la 21 septembrie 1971. Monumente arhitectonice de cult. Popula ia: 631. Popula ia: 87 mii loc. max. Centru adm. max. aparate de precizie). Curcubăta Mare ). fluvial şi maritim). Bihór Bilbáo [bil´ßao] Bióko . Întreprinderi metalurgice. mei. Sta iune balneoclimaterică. Regiune muntoasă. Păduri tropicale şi de conifere. grîu. Industrii (metalurgie. rîu în România. Industrii (metalurgică. Pomicultură. Zonă turistică. Expl. Păduri. porumb. siderurgice. Universitate. esături de lînă. covoare. Industrie mecanică (ceasuri. în apropierea coastelor Africii (Golful Guineii Ecuatoriale). cabaline). cherestea. chimice. situat pe rîul Doubs .: 1848 m (vf. Nod de comunica ii. textilă). Important nod de comunica ii (aerian. Suprafa a: 7. 24 mii loc. Lungime: 42 km. situat în partea estică a mun ilor Himalaia. Hidrocentrală. banane. Întreprinderi de ciment. masiv muntos în Carpa ii nord-vestici. bauxită etc. între India şi China. potrivit Bibliei . constructoare de maşini. Popula ia: 100 mii loc. Alt. Importă maşini şi utilaje industriale. Culturi agricole: orez. Limba oficială: tibetana (dzongkha). Aici. Agricultură. minereu de cupru.2 mii loc. în apropiere de golful Biscaya . Sta iuni balneoclimaterice.9 mil. Pescuit. electrotehnică. colinară şi de cîmpie. Alt. mărfuri de larg consum. Muzee. la S de Ierusalim. produse chimice. oraş în N Spaniei.5 mii loc.Besançón [bæz¾´sõ] Beschízi oraş în E Fran ei (Franche-Comité). orez. loc. la grani a cu Ucraina. Pe cursul superior al rîului se află Cheile Bicazului şi Lacul Roşu . cocos. Meşteşugărit. trestie de zahăr. Culturi agricole: cafea. Popula ia: 1. Regatul ~.

Culturi agricole: arbori de cacao. Oraş din 1349. Centru economic şi comercial. Monumente arhitectonice (sec. Universitate. a. Întreprin-deri metalurgice. situat pe rîul cu acelaşi nume. cabaline). port la Oceanul Atlantic. 650 mii loc. capitala statului Guineea-Bissau.5 mii loc. Capitala: Yangôn . tutun. 1 mil. stat federal în Asia de Sud-Est. Climă tropicală musonică. Bírmingham Bírmingham Birobidján (Birobigeán) Biscáya Bísmarck Bissáu [bi´sau] Bístriþa Bístriþa . cu ieşire la Golful Bengal. lemn şi produse din [´b¬mih¬m] oraş în Marea Britanie (Midlands). ulei de palmier. aparataj electric. porumb. Plutărit. Resurse naturale: cărbune. porumb. cupru. Piatra-Neam . 82 mii loc. cuprinzînd între ele depresiunea fluviului Irrawaddy . Centru industrial şi cultural. Lungime: 279 km. nuci de cocos. plumb. Exportă materii prime. în zona mun ilor Apalaşi . avioane. ovine. Dispune de bogate zăcăminte (petrol. Limba oficială: birmana. de cherestea. legume. rîu în România. gaze naturale. Popula ia: 47 mii loc. arhipelag în Oceanul Pacific (Melanezia). Expl. între Bangladesh. Fran a). situat pe rîul Bira . tractoare. arbori de cauciuc. piei. produse de lemn. cărbune. Suprafa a: 194 mii km2. cocotieri. Pînă în 1989 – Birmania . municipiu în România. constructoare de maşini (montaj de automobile şi tractoare. trestie de zahăr. China.: New Britain. ceai.). Arhipelágul ~. New Ireland (dintre cele cca 200). minereu de fier. aeroport. constructoare de maşini şi utilaje textile. Culturi agricole: orez. textilă. ghips. produse alimentare. [biq´kaja] [´bismark] golf în Oceanul Atlantic. XV – XVI). caprine. esături. nichel. sticlărie.Birmánia Uniúnea ~. Laos şi Thailanda. Nod de comunica ii. Planta ii de bananieri. de confec ii. zinc. Vegeta ie: păduri tropicale (lemn pre ios). Bacău ş. argint. tutun. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. soia. alimentară. Suprafa a: 677 mii km2. oraş în Federa ia Rusă ( inutul Habarovsk). pietre pre ioase. staniu. India.5 mii km2. Export de arahide. a. Zăcăminte: cărbune. ruinele unei cetă i (sec. Este divizat în 7 “state na ionale” şi 7 provincii. afluent pe dreapta al Siretului. aparate de radio). Insule pr. 127. Pescuit. Popula ia: 350 mii loc. la ărmul vestic al Europei (Spania. bumbac. minereu de fier ş. de savană şi mangrove. produse chimice etc. Trece prin oraşele Vatra Dornei. animale vii. aparate electrotehnice.5 mii loc. Ad. centrul adm. al jud. grîu. Universitate. mei. Industrie de prelucrare a materiei prime. Important centru industrial (automobile. posesiune a statului Papua-Noua Guinee. ramifica ii ale mun ilor Himalaya . sare). Lacul de acumulare Izvorul Muntelui . loc. forestiere.: 5120 m. 88. porcine. Relief format din două masive muntoase paralele (în V şi E). Hidrocentrale. Nod feroviar. XIV–XVII). ciment. Industrie constructoare de maşini agricole. Muzee. pu in valorificate. cauciuc sintetic. Fortifica ii. Bistri a-Nă-săud. în conurba ie. cocotieri. de cafea. max. motociclete. trestie de zahăr. Nod feroviar. bubaline. Suprafa a : 50. Relief muntos. care se prelungesc pînă la marea Andaman . oraş în SUA (Alabama).

situat la confluen a celor două Tîrnave (Mare şi Mică). XVIII–XIX). 404 mii loc. Nod feroviar. afluent pe stînga al Timişului (129 km pe teritoriul României). minereuri neferoase. Viticultură. Astăzi împreună cu Moravia. 22. Termocentrală. chimică. loc. Chişinău. Întreprinderi constructoare de maşini agricole şi utilaje tehnice. provincie istorică în centrul Europei. produse de panifica ie).5 mii loc. chimică. Seminarul teologic. Centru de comunica ii (feroviar. produc ia cristalului colorat. la o alt. de prelucrare a lemnului. oraş în Tunisia. capitala Columbiei. constructoare de maşini. Teatre. zinc. Nod feroviar. wolfram. aerian. situat în partea de S a ării. siderurgic. capitala statului. oraş în N Kîrgîzstanului. grafit. Turism. Muzee. din V Cehiei. Pe Bîc sunt situate oraşele Călăraşi. Turism. textilă. [blæn´tair] oraş în Malawi. Expl. Institu ii de cercetări ştiin ifice şi de învă ămînt.: mun. Muzee. centrul adm. al provinciei Orange Free State. Centru adm. alimentare). rîu în Republica Moldova. Vechi centru de cultură şi învă ămînt românesc: Şcoala de obşte. Industrii (metalurgică. Turism. Sta iuni balneoclimaterice. în special de automobile Opel . Podişul Boemiei. Alba). legumicultură. port la Marea Mediterană.). Turism. Teatru. Rezerva ii naturale. oraş în Germania (Renania de Nord-West-falia). Universită i. Şantiere navale. de cărbune. Biºkék Bizérta Bîc Bîrlád Bîrzava Blaj Blantýre Blóemfontein [´bluumf¬ntein] Bóchum [´bohum] Boémia Bogotá . municipiu în România (jud. Muzee. denumirea Cehiei în cadrul Imperiului Habsburgic (1526–1918). de peste 2640 m. Şcoala latinească. Serbia şi Muntenegru. Relief muntos şi de podiş. 402 mii loc. Vestigii arheologice. Întreprinderi industriale (de rulmen i. oraş situat în mun ii Anzi . de confec ii. textilă). ctitorie a lui Ştefan cel Mare (din 1496). textile. maşini electrice etc. Suprafa a: 5. Rafinării de petrol. Industria sticlei. vinuri. Centru industrial (metalurgic. Important centru economic şi cultural. 77 mii loc. Industria lemnului (mobilă. este deosebit de bogat în resurse naturale (minereuri de cupru. tipografii (sec. 95 mii loc. Monumente de artă arhitectonică şi comemorative (Adunarea de la Blaj). Bistri a .3 mii km 2. Pomicultură. nichel). Uzine metalurgice. Turism. 5 mil. Popula ia: 329 mii loc. Hidrocentrale. oraş în Republica Africa de Sud. municipiu în România (jud. Universitate. Zăcăminte: cărbune. textile. Muzeu. placaj). Important centru comercial şi cultural. Muzee. 300 mii loc. Universitate. plumb. alimentare (conserve de carne. Muzee. Lungime: 155 km. apicultură. Între anii 1926–1991 denumit Frunze . Orezării (pe cursul inferior). situat pe rîul cu acelaşi nume.Bístriþa-Nãsãúd jude în N României. gaze naturale. Gheorghe . rîu în România. Industrie alimentară. afluent al Nistrului. Anenii Noi. Biserica Sf. rutier). Străşeni. Gura Bîcului (rn. formează teritoriul Republicii Cehia. Aeroport interna ional. Anenii Noi). uraniu. Teatru. construc ii de maşini. Vaslui). Monumente arhitectonice de cult. lîngă com. Institu ii de învă ămînt. 632 mii loc. Pomicultură.

afluent pe stînga al Căinarului. Relief: podiş. conserve. plumb. lîngă com. vehicule. gaze naturale. Căi ferate: 3694 km. Muzee. chimice. Importă maşini şi utilaje industriale. textilă. turnuri). República ~. Universitate. Relief de podiş (alt.). oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). Bolgrad. Universitate. caprine. Muzee. Vestigii arheologice. Creşterea animalelor (ovine. aerian). Întreprinderi textile. biserici. Admis în ONU la 14 noiembrie 1945. Reactor atomic. alimentare). Centru de comunica ii (feroviar. quechua. în apropierea Oceanului Atlantic. aymara. manioc. centrul adm. Exportă minereuri neferoase.1 mil. chimică. grîu. numite Tabacu . de prelucrare a petrolului. Suprafa a: 1. 25 mii loc. Monumente antice şi medievale. 600 m). Se cultivă cereale (porumb. Şantiere navale. a bumbacului. 277 mii loc. cereale. Industrie extractivă (staniu. prelucrătoare a metalelor. Popula ia: 8. cîmpie joasă. mun i. Capitale: La Paz (executivă) şi Sucre (legislativă). Climă temperatcontinentală şi tropicală. citrice. oraş în Ucraina (reg. Întemeiat în 1818 pe locul unei aşezări mai vechi. Căinarii Vechi (rn. sec II î. XIX). situat pe rîul Rin . banane. Studiouri cinematografice. Brazilia. Bombáy [bom´bei] Bonn Boothia Bordeaux [´buuqi¬] [bor´do] peninsulă în N Canadei. oraş în V Indiei. Turism. Export de vinuri. Casa-muzeu “Beethoven“. Limbi oficiale: spaniola. Industrii (constructoare de maşini. km 2. loc. Centru industrial. situată între insulele Victoria şi Baffin. de cherestea. XI–XII). lame alpaca). 11 mil. Universitate. Păduri tropicale. cultural şi universitar. Monumente de artă arhitectonică medievală (palate. A fost reşedin ă a emigran ilor bulgari din Basarabia (sec. cafea.45 mil. trestie de zahăr. Soroca). Muzeu. Centru industrial. cafea. comercial şi cultural. alimentare. Aeroport. Monumente arhitectonice de cult (sec. Întreprinderi industriale (prelucrătoare de petrol şi de lemn. în conurba ie). port pe fluviul Garonne. de pielărie. wolfram. oraş în S-V Fran ei. stat în partea Centrală a Americii de Sud. Grădină zoologică. Industrie constructoare de maşini agricole. stibiu. Turism. alimentară).Bóise Boláta Bolgrád [´boisi] oraş în SUA. situat între Perú. Tundră. max. Lungime: 45 km. prelucrătoare de materie primă agricolă. (640 mii loc. colonie romană (Bononia . Căi rutiere: 42 438 km. Port. loc. aur. 126 mii loc. cartofi. situat la vărsarea rîului Ialpug în lacul Ialpug. Nod feroviar şi rutier. de automobile şi de motociclete. savane. capitala statului Mahârâshtra. cupru. rîu în Republica Moldova. Muzee. petrol. Vechi oraş etrusc ( Felsina ). Universitate. 202 mii loc. al rn. (570 mii loc. capitala statului Idaho. Aeroport. . în conurba ie). Institu ii de învă ămînt preuniversitare. orez). situat pe o insulă din V Mării Arabiei. bovine. Odesa). Întreprinderi ale industriei uşoare. Bolívia Bológna [bo´lo¤¤a] oraş în N Italiei (Emilia-Romagna). Hr. 405 mii loc. Argentina şi Chile. argint. produse chimice. gaze naturale).

Creşterea animalelor. Lă ime: 240 km. bovine). silvicultura. Vestigii arheologice. Popula ia: 470 mii loc.: 290 m. mărfuri de larg consum. a. Monumente arhitectonice. Bótna Bótnic Botoºáni Botswána [bot´swaan¬] República ~. legume. Monumente istorice comemorative. Lungime: 688 km. porumb. Bosfór Bósnia ºi Herþegovína Bóston [´bostn] oraş în N-E SUA. Climă temperat-continen-tală montană şi par ial mediteraneană.Borodinó localitate în Federa ia Rusă. La 26 august /7 septembrie 1812. Popula ia: 1. Suprafa a: cca 5 mii km2. Izvorăşte la N de satul Horodca (rn. Capitala: Sarajevo. Ad. aur. jude în N-E României (Moldova). Universită i (Boston. Zăcăminte: minereuri de mangan. floarea-soarelui. Vegeta ie preponderent de savană. Căi rutiere: 19204 km. argint. mei. zinc.55 mil. produse textile şi alimentare. Relief constituit din zone muntoase şi de cîmpie. Relief reprezentat de o depresiune deşertică. trupele ruseşti. Limba oficială: sîrbo-croata. esături de bumbac. situat între Namibia. Lungime: 30 km. Industrii (maşini şi utilaje textile. Vegeta ie forestieră. Ramuri agricole: viticultura. “George Enescu“ (Liveni). huilă. Meşteşugărit. Capitala: Gaborone . Centru industrial (şantiere navale. Case memoriale: “Mihai Eminescu“ (Ipoteşti). Ialoveni). Creşterea animalelor (ovine. 574 mii loc.). lînă. Muzeu. plumb) şi producătoare de energie electrică. stat în Europa. nichel. situat în partea nord-vestică a Peninsulei Balcanice. carne. Căuşeni). Creşterea animalelor (ovine. Centru adm. În 1941 aici au avut loc lupte crîncene între armatele ruseşti şi cele germane. setswana (na ională). Importă maşini şi utilaje industriale. Căi ferate: 1093 km. legume. Muzee. loc. pielărie şi încăl ăminte etc. rezerva ii de vînătoare. “Nicolae Iorga“ (Botoşani) ş. Ad. între Europa şi Asia. Limbi oficiale: engleza. produse alimentare. Lungime: 152 km. Harvard). Popula ia: 4 mil. bovine).13 mii km2. Admis în ONU la 22 mai 1992. Căi rutiere: 21168 km. minereuri de fier. pomicultura. Lă ime: 660–3800 m. între Croa ia. afluent pe dreapta al Nistrului. citrice. Poduri rutiere. loc. loc. la 124 km V de Moscova. (4 mil. capitala statului Massachusetts. Suprafa a: 51. produse alimentare). au învins armatele franceze. cărbune. cauciuc. Muzee. Turism. textile. Serbia şi Muntenegru şi Marea Adriatică. situată pe rîul Colocea . aparate electrotehnice. Zambia. electrotehnică. Prelucrarea lemnului. Căi ferate: 887 km. Export de petrol. maşini şi utilaje. max. cereale. Suprafa a: 600. Zimbabwe şi Africa de Sud. Gólful ~. conduse de M. Turism. piei. Kutuzov. conduse de Napoleon I.4 mii km2.: 33 m. autovehicule. Industrie extractivă (cărbune. strîmtoare care leagă Marea Neagră de Marea Marmara. rîu în Republica Moldova. cupru. confec ii. Climă tropicală şi subtropicală. Se cultivă grîu. max. Exportă diamante. carne. República ~. Admis în ONU la 17 octombrie 1966. stat în Africa de Sud. în apropiere de Borodino. golf situat în N Mării Baltice. lîngă comuna Chi cani (rn.: Botoşani . Se extrag diamante. Culturi cerealiere. Pomicultură. Parcuri na ionale. port la Oceanul Atlantic. . în conurba ie). între Suedia şi Finlanda. înconjurată de podişuri. Culturi agricole: porumb.

loc. Important nod de comunica ii. Se varsă în Golful Bengal. Catedrală (sec. Vegeta ie alpină. situat pe rîul Havel . Popula ia: cca 3 mil. 1. pe cursul mijlociu al Oltului. Capitală din 1960.6 mii km2. Filarmonică. Popula ia: 129 mii loc. Insula ~. Industrii (armament. Sta iune climaterică.8 mii loc. Arhitect Oscar Niemeyer.8 mil. mobilă. pe teritoriul statelor China. al jud. oraş în Marea Britanie (Anglia). printr-o deltă formată împreună cu fluviul Gange. Palat (sec. 99 mii loc. situată în centrul Podişului Brazilian. Fabrici textile (lînă. India (în partea de N-E) şi Bangladesh. acoperită în întregime de zăpadă şi ghea ă. materiale de construc ie etc. Centru adm. Zonă agricolă (cereale. Important centru industrial: trac. doc. Teatru. foci) şi pescuit. Catedrală gotică (sec. Nod feroviar. Muzee. în bazinul fluviului Elba . At.toare. XII). comercial şi cultural. alimentară ş. 323 mii loc. autocamioane. provincie istorică în partea centrală a Fran ei. Biserică (sec XV). land în E Germaniei cu centrul adm. Fără o popula ie stabilă. Creşterea animalelor. lipsită de vegeta ie.Boúgainville [´buug¬nvil] cea mai mare insulă din arhipelagul Solomon . Planta ii de bananieri. arbori de cafea şi de cacao. Resurse de subsol: cositor. la Potsdam. Monumente. Oraşul a fost construit în anii 1956–1960. situat la cca 2500 km S-V de Capul Bunei Speran e (Africa de Sud). fluviu în Asia. oraş în partea de E a Germaniei. Par ial navigabil. max. Este o insulă de origine vulcanică. loc. textile. Zonă montană şi depresionară. 95. Industrii (constructoare de maşini. Vestigii arheologice. centrul adm. chimică. Relief muntos. a. Construc ii de maşini. fructe. În sec. în 1234 ( Corona ).: Braşov . Siderurgie. Turism. Administrat de Norvegia. maşini. situat în mun ii Alpi. Muzee. păduri de conifere şi de foioase. Vestigii arheologice. Muzee. Centru industrial. comercial şi cultural. Ad. aur. Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală. Centru industrial. XIII – XV). teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. Popula ia: 641 mii loc. Suprafa a: 10. 483 mii loc. Universitate. Lungime: 2900 km. oraş în N Fran ei. la o alt. 93 mii loc. XV). Zonă industrială şi agricolă. Pomicultură: plante tehnice. oraş în Fran a (Berry). Şantiere navale. produse chimice şi de pielărie. Turism. municipiu în România. A fost descoperită (1768) de navigatorul francez Louis Antonie de Bougainville. textilă. construc ii de maşini. Suprafa a: 44 km2. XVII provincia Brandenburg a constituit nucleul statului prusac. în timpul călătoriei sale în jurul lumii din 1766–1769. legume). Suprafa a: 59 km2. Serveşte ca bază pentru flota maritimă de vînătoare (balene. Suprafa a: 29 mii km 2. Expl. Universitate. maşini-unelte. de 1200 m. Turism. X – XII). jude în România. mătase). Boulógne (Boulogne.). de 231 m. Monumente de artă arhitectonică (sec. fabrici textile şi de produse alimentare. forestiere.[bu’lo¤] sur-Mer) Bourbonnais [burbo´ne] Bourges Bourgét Bouvét [bur…] [bur´…e] [bu´ve] Brádford Brahmapútra [´brædf¬d] Brándenburg Brándenburg Brasília [br¬z´iilj¬] capitala Braziliei. Turism. Industrie uşoară. la 226 km S de Paris. Universitate. Braºóv Braºóv . cel mai mare lac al Fran ei. Suprafa a: 5 362 km 2. în V Oceanului Pacific. cu acelaşi nume. de prelucrare a lemnului. la alt.: 145 m. port la Marea Mînecii. anvelope). Muzee.

producerea celulozei şi hîrtiei.). Guyana. Teatru. Pescuit. cuprins între Surinam. grîu. Capitala: Brasilia . forestiere. cîmpii. Este dezvoltată creşterea animalelor (ovine. At. centrul adm. metalurgică. port pe malul stîng al Dunării. Filarmonică. Brazília Brazzavílle [braza´vil] Brãíla capitala Republicii Congo. Meşteşugărit. textile. diamante. Perú. chimice. cu acelaşi nume. afluent al fluviului Weser . Limba oficială: portugheza. Suprafa a: 8. produse textile.). petrochimică. medie: 3 m. ananaşi. Climă tropicală şi ecuatorială. aur. construc ii de maşini şi utilaj greu. Expl. Turism. alimentare etc. rutier). Se cultivă bumbac. în 1350. Muzee. conserve. de mangan. trestie de zahăr. Universită i. banane. oraş situat pe fluviul Zair. municipiu în România. capitala Slovaciei. feroviar. Industrii (constructoare de maşini. Popula ia: 176 mil. fluvial. situat pe rîul Desna. autogredere. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Re ea navigabilă internă: 35 000 km. pe cursul inferior al Dunării. loc. . grîu. Relief variat: podişuri. repara ii navale. Culturi agricole: porumb. de încăl ăminte. Întreprinderi constructoare de maşini. Căi rutiere: 1. alimentară etc. km 2. produse alimentare. Popula ia: 405 mii loc. al jud.). de calcare. Orhei). Centru de comunica ii (aerian. Catedrală (sec. XII). legume. nichel.). bere etc. Centru piscicol. Căi ferate: 30400 km. de prelucrare a petrolului.68 mil. doc. Export de cauciuc. Columbia. doc. Exportă mijloace de transport. oraş în Federa ia Rusă. Bolivia. tractoare. Centru adm. produse siderurgice şi petroliere. confec ii etc. situat la confluen a Prutului cu Dunărea. prelucrarea lemnului. citrice. soia. Paraguay. floarea-soarelui. conserve. Muzee. Centru industrial (locomotive. 236 mii loc. produse chimice. Monumente arhitectonice de cult (sec. XII. în sec. în 1429. Ad. Industrie siderurgică. textile. IX. Relief predominant de cîmpie. cacao etc. Suprafa a: 4 766 km 2. 596. jude în România. At. de prelucrare a lemnului. Creşterea animalelor. situat pe rîul Oker . Brãíla Brãnéºti Breánsk comună în Republica Moldova (rn. orez. Complex de monumente arheologice din sec XII–XIV. bere. Agricultură specializată în produc ia de cafea (ocupă primul loc în lume) şi de cacao (locul al treilea). Teatru. doc. Centru industrial (siderurgie. Expl. Argentina. Universitate. de prelucrare a lemnului. Importă maşini şi utilaje industriale. oraş în N Germaniei (Saxonia Inferioară). port pe fluviul Dunărea. km. 259 mii loc. constructoare de maşini (autovehicule. Întreprinderi de producere a aluminiului. porumb. Teatru. Monumente istorice şi de artă arhitectonică. comercial şi cultural. Repara ii navale. alimentară. zahăr. minereuri de fier. maşini agricole). chibrituri. textilă. stat în centrul şi estul Americii de Sud. 452 mii loc. chimică. XVII–XVIII). cafea.Bráteº Brátislava Bráunschweig [´braun¿vaik] lac în România (Moldova). Muzee. Muzeu.: Brăila . Academie de ştiin e. hîrtie. Nod de cale ferată. Turism intens. construc ii de maşini. bovine). alimentare. Fabrici de încăl ăminte. vagoane.5 mil. bauxită. Universitate. afluent al Niprului.5 mii loc. At. 500 mii loc. Venezuela. aparate optice. zahăr. Suprafa a: 7420 ha. Pescuit. República Federatívă ~. Uruguay. textile. Centru industrial. Fondat în sec. Universitate. Important centru industrial (metalurgia laminatelor. combustibili. Guyana Franceză şi Oceanul Atlantic. textilă. arahide.

rom. Popula ia: 60 mil.Brémen [´breem¬n] oraş în N Germaniei. Pescuit. Muzee. de automobile. Universitate. aparate electrotehnice. Centru de comunica ii (feroviar. navală. Arhipelágul ~. Industrii (metalurgică. de zahăr. textilă. Turism. Universitate. textile. port la Oceanul Atlantic. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (1888). şantiere navale). Suprafa a peninsulei: 24 mii km2.). Pinacotecă. port la Oceanul Pacific. provincie istorică în peninsula cu acelaşi nume. Muzeu. 121 mii loc. arhipelag în N-V Europei. la 1370 m alt. situat pe rîul Bug . Statele cuprinse: Marea Britanie. cuprinsă între Oceanul Atlantic şi Marea Mînecii. Relief muntos. textile etc. port la Marea Mînecii. Monumente arhitectonice edilitare (sec. produse alimentare). şantiere navale. centrul adm. alimentară. Industrii ( constructoare de maşini. fabrici de hîrtie. Important centru industrial (construc ii aeronautice. Irlanda. încăl ăminte). Universitate. loc. Universitate. 550 mii loc. rafinării de petrol. Important centru industrial (avioane. port comercial şi militar la Oceanul Atlantic. oraş în Marea Britanie (Anglia). comercial şi cultural. Nod feroviar. la grani a dintre Italia şi Austria. Întreprinderi industriale (armament. între Oceanul Atlantic şi Marea Nordului. XVIII). situat pe rîul Avon . capitala statului Queensland. Turism. XI–XIII). la 230 km de Chişinău. automobile. Monumente istorice. sec. Hebride. feroviar.8 mii loc. XV–XVII) şi de cult (Domul. oraş în Italia (Lombardia). Republica Irlanda. chimică. zahăr. XIV–XV) şi edilitare (sec. în 1576. oraş în N Republicii Moldova. oraş în Belarus. Bricéni Brídgetown Bríghton [´brid…taun] [´braitn] capitala statului Barbados. alimentară). At. Industria lemnului şi alimentară. Muzeu. port pe fluviul Weser . Turism. locomotive. Universitate. oraş în N-V Fran ei (Bretagne). Muzee. Muzeu. Muzee. Nod de comunica ii (aerian. Turism. oraş în E Australiei. produse chimice. Sta iune balneară.5 mil.6 mii loc. Centru industrial. Şantiere navale. Universitate. 145 mii loc. oraş în S-V Marii Britanii (Anglia). Brénner [´bren¬r] Bréscia [´bre¿¿a] Brest Brest Bretágne [br¬´ta¤] peninsulă franceză. doc. Suprafa a: 315 mii km2. textilă. 396. Centru de comunica ii (aerian. maritim). doc. textile. At. Principalele insule: Marea Britanie. Monumente arhitectonice de cult (sec. Pescuit. reşedin ă a raionului Briceni. 153 mii loc. în apropiere de golful Bristol . Brísbane [´brizb¬n] Brístol [´bristl] Británic . loc. chimică. situat pe rîul Lopatnic. Mici întreprinderi industriale (materiale de construc ii. azbest. Industrie constructoare de maşini. Turism. 197. vapoare. Zonă agricolă. al landului cu acelaşi nume. în 1019. alimentare). 258 mii loc. fluvial).. Şosea (din 1772) şi cale ferată (din 1864–1867) care leagă oraşele Innsbruck (Austria) şi Bolzano (Italia). Export de melasă. alimentară. Rafinării de petrol. Fondat în 787. rutier). trecătoare în Alpii Orientali. Turism. 1.

Uzine constructoare de maşini şi utilaje (tractoare. Important centru industrial (construc ii de maşini-unelte. de mobilă. intră în componen a R. port pe un canal navigabil legat de Marea Nordului. gaze naturale. întreprinderi poligrafice. Bucovína . Brúges Brunéi Bruxélles [fr. Creşterea animalelor. primărie (sec. înfiin at în 1937 şi lichidat în 1945. max. Bucégi Búchenwald [´buuh¬nvalt] lagăr nazist de concentrare şi exterminare în Germania. 391 mii loc. Aici au fost ucişi peste 50 mii de prizonieri. fructe. pe ărmul Mării Chinei de Sud. Păduri luxuriante. legume. material lemnos. Alt.S. ridicat în 1958. textile.S.R. clădiri administrative (sec. petroliere şi forestiere. Vechi centru al industriei textile (broderii). situată în N-E Carpa ilor Orientali. Muzee. Căi rutiere: 2 417 km.). masiv muntos în România (Carpa ii Meridionali). Din 1918 pînă în 1940 a făcut parte din Regatul României. în 1243. situat între văile rîurilor Prahova şi Dîmbovi a. Monumente arhitectonice medievale. Biserici. Monumente arhitectonice medievale: catedrală (sec. Monument în memoria eroilor extermina i. Popula ia: 351 mii loc. XIII–XVIII). Climă ecuatorială. autovehicule. orez. sagon. produse alimentare) şi comercial.: 2 505 m (vf.S. Nod feroviar şi rutier. împreună cu oraşul Cernău i. apoi eliberată în 1941 şi reintegrată în hotarele României pînă în 1944. textile. ~ Darussalám . colinar şi de cîmpie. Căi ferate: 19 km. Admis în ONU la 21 septembrie 1984. Planta ii întinse de cocotieri. XIII). Turism.R.. cabane. produse alimentare. Omul ). prosper în sec. Muzee. Institu ii de cercetări ştiin ifice. Important centru industrial. de produse chimice. Centru industrial (metalurgie. Expl. regiune istorică în România. Relief muntos. Parc na ional.: brü´sel] capitala Belgiei.S. Turism. rulmen i). financiar şi cultural. partea de nord a Bucovinei. XV). 221 mii loc. locomotive. port legat prin canale de Marea Nordului. At. alimentare etc. XVIII). confec ii. cînd a fost ocupată de Austria. Capitala: Bandar Seri Begawan . automobile. Se mai cultivă manioc. cauciuc. produse chimice etc. Peşteri. A fost anexată în 1940 la U. arbori de cauciuc. Exportă petrol şi produse petroliere. Ucraina (din 1991 – Ucraina). chei. [brüü3] oraş în N-V Belgiei. comercial şi cultural.Brno oraş în Cehia (Moravia de Sud). Importă maşini şi utilaje industriale. S-a aflat în componen a statului feudal Moldova pînă 1775. partea de N a Moldovei. motoare electrice. În 1947. Universitate. Pescuit. textile.S. Suprafa a: 58 mii km2. palate (sec. Universită i. insula Kalimantan. doc. cînd a fost din nou anexată la U. Limba oficială: malaieza.S. stat situat în S-E Asiei. strunguri. XII–XVI.

Operă. Popula ia: 12. creşterea bovinelor). situat pe malul lacului Erie . împreună cu întreg teritoriul Basarabiei. ca sat în 1455. 167 mii loc. At. port principal la Oceanul Pacific. Navigabil (par ial pe cursul inferior).24 mil. optică. În sec. vagoane. Universitate. Urme de vechi construc ii şi fortifica ii. Industrii (chimică. În 1812 tătarii au fost strămuta i în Crimeea. Hidrocentrale. XIII–XV). Centru industrial (avioane. Turism. constructoare de maşini. 3 mil. 1. După întemeierea statului feudal al Moldovei (1359). municipiu în S ării. fluviu în S-V Ucrainei. siderurgie. constructoare de maşini (locomotive. alimentară. alimentare. Muzeu. lac în Ucraina. provincie în partea central-estică a Argentinei. Muzee. Sta iune balneară. după colonizarea lui cu bulgari. Chişinău). Biblioteci. Suprafa a: 308 mii km 2. ruşi. Universită i. de pielărie şi încăl ăminte. loc. Bugeacul. zahăr. de pielărie.3 mil. Din sec. Grădină zoologică. care i-a aşezat aici pe tătarii nohaici. la S-V de localitatea Zatoka (reg. Înfiin at de coloniştii spanioli în 1535. situat pe ărmul Mării Negre. Odesa). Academie de ştiin e.). de prelucrare a lemnului. Lungime: 15 km. XVI pînă la începutul sec. loc. port în golful La Plata . fluvial). Comunica ii interna ionale. Centru adm. comună în Republica Moldova (mun. face parte din teritoriul acestei ări. Teatre. în conurba ie). în 1459. divizat în 6 sectoare administrative. cînd a făcut parte din componen a României. doc. rn. ucraineni. Export de cafea. se varsă în Marea Neagră printr-un liman. Vestigii arheologice geto-dace şi romane. chimică. Bugeacul de S-E revine Ucrainei (reg. farmaceutice. situat pe malurile rîului Dîmbovi a. a fost anexat la imperiul Rusiei. chimice. loc. loc. Filarmonică. regiune în partea de sud a Basarabiei. Cetate. II–IV). Lungime: 806 km. XIV s-a aflat în componen a ării Româneşti. cu excep ia anilor 1941–1944. Fostă colonie romană. minereuri.). 329 mii loc. Parcuri. germani. Vestigii arheologice din perioada romană tîrzie (sec. Biblioteci. electronică şi electrotehnică. comercial şi cultural. textilă. Universită i. Muzee. alimentară). Suprafa a: 226 km 2. Principal centru politic. capitala Argentinei.9 mil. feroviar. economic şi cultural. Metrou. capitala Ungariei. produse chimice şi alimentare etc. Centru de comunica ii (aerian. Centru economic. Odesa. loc. poligrafică.97 mil. situat pe ambele maluri ale Dunării. Muzee. At. Mari întreprinderi industriale: metalurgie. Budapésta Budéºti Buénaventúra Búenos Áires [´bwenos´aires] Búenos Áires Búffalo Bugáz Bugeác Búgul de Sud . După 1940. Important centru de comunica ii al continentului American. Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală şi contemporană.: La Plata . Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec. XIX a fost dominat de turci. Institute. avioane. Industrii: siderurgică. Lă ime: 2–3 km. Academia Română. [´buf¬lou] oraş în SUA (New York). de confec ii. (10. Zonă industrială şi agricolă (cereale. textilă. Turism. În apropiere se află cascada Niagara . Poduri peste Dunăre. Turism. oraş în V Columbiei. elicoptere. aluminiu. alcătuit din zonele urbane principale Buda (pe malul drept) şi Pesta (pe malul stîng). Turism. BelgorodDnestrovski). autobuze şi troleibuze etc.Bucuréºti capitala României. textile. găgăuzi. Oraş din 1533. doc. Universitate. Popula ia: 2. Teatru Na ional.

Búgul de Vest Buhará rîu în E Europei. Turcia şi Marea Neagră. Relief reprezentat de masive muntoase şi cîmpii deluroase. porcine). 225 mii loc.3 mii km2. afluent al fluviului Duero . metale laminate. Pescuit. Capitala regatului Castiliei în sec. Întreprinderi prelucrătoare a bumbacului. Industrie variată (construc ii navale. Importă maşini şi utilaje industriale. plumb. păsări). port la Marea Neagră. ovăz. mijloace de transport. wolfram. loc. Industrii (energetică. tutun. conserve. porcine. Popula ia: 275. zinc. peşte. XI–XV. Vînatoare. Serbia şi Muntenegru. floareasoarelui. Capitala: Ulan-Ude . A fost creată la 30 mai 1923. Exportă materii prime minerale. situată în S Siberiei Orientale. alimentară. 212 mii loc. forestieră. legume. mangan. legumicultură. produse alimentare).: Eisenstadt . Industria bumbacului şi mătasei. [´burg¬nlant] provincie în Austria. cupru. Relief muntos. Legumicultură. Întreprinderi de prelucrare a cărnii şi blănurilor de caracul. oraş în E Bulgariei. cărbune. Popula ia: 8. produse petroliere. Culturi agricole: cereale. tutun. lactate).8 mil. electrotehnică. Expl. situat pe rîul Arlanson . fabrici de covoare. alimentare. Căi rutiere: 36 925 km. Universitate. bauxită. fructe. Muzee. biserici (sec. bauxită. de celuloză.2 mii loc. petrol. trandafir. Pescuit. porcine). Resurse naturale: molibden. Creşterea animalelor (bovine. Limba oficială: bulgara. textilă). textile. Suprafa a: 111 km2. minereuri de fier. textile. oraş în N Spaniei (Castilia León). IX). mănăstire. stejar) şi conifere. textile. de produse alimentare (vinuri. textilă. republică în componen a Federa iei Ruse. Centru interna ional de comunica ii (aerian. situat în valea rîului Zeravşan . Popula ia: 1. Teatre. oraş în Uzbekistan. crom. constructoare de maşini. Pescuit. Macedonia. alimentare. orz. 162 mii loc. Muzeu. Angara şi lacul Baikal. bovine. de mobilă. alimentare. vagoane. forestiere.1 mil. Monumente arhitectonice medievale (sec. Burgás Búrgenland Búrgos . Întreprinderi de prelucrare a lînei. Export de tutun. Creşterea animalelor (ovine. Centru industrial şi cultural. Mauzoleul lui Ismail Samani (sec. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. a lemnului. Naviga ie pe rîurile Selenga. nichel. maritim). bumbac. mazăre. Creşterea animalelor (bovine. Centru comercial. Capitala: Sofia . Păduri de foioase (fag. República ~. Lungime: 772 km. Culturi cerealiere. Suprafa a: 351. fructe. Universitate. loc. Zăcăminte: huilă. Grecia. echipamente industriale. între România. a peştelui. Bureátia República ~. IX–X şi XVI–XIX). de pielărie. Turism. de produse chimice. Culturi agricole: grîu. Monumente arhitectonice de cult: catedrală (1221). Navigabil. stat în S-E Europei. lignit. legume. Climă temperat-continentală în nord şi semimediteraneană în sud. sfeclă de zahăr. Denumirea veche: Usumbura . Belarus şi Polonia. siderurgică. Pomicultură. Centru industrial şi cultural. formînd par ial grani a dintre Ucraina. Fondat în 884. 330 mii loc. port pe malul lacului Tanganyika . Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Bujumbúra [bud3um´bura] Bulgária capitala statului Burundi. de textile şi confec ii. XII–XIII). Industrie forestieră. la grani a cu Ungaria. Centru adm. situat în Peninsula Balcanică. aur. industrial. Căi ferate: 6508 km. Suprafa a: 4 mii km2.

În anii 1960–1984 se numea Volta Superioară . textilă. Buridáva Burkína Fáso Burnás Burúndi lac sărat în S-V Ucrainei. bumbac. Climă ecuatorial-musonică. cartofi. Ghana şi Côte d’Ivoire. República ~. manioc.5 km 2. Suprafa a: cca 6 mii km2. rn. cereale. Lungime: 5 km.: 1500–2600 m). porumb. Biserica Sf. loc. I î. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. sorg. combustibili. At. Vegeta ie de savană şi pajişti. peşte. creşterea animalelor). Suprafa a: 275 mii km2. Vegeta ie preponderent de savană. de pînă la 750 m). stat în Africa Centrală. pe ărmul Mării Negre. textile. produse alimentare. Centru adm. rundi/kirundi. Ocni a (jud. Reproduce numele neamului germanic al burgunzilor. Benin. calcare. Rîmnicul-Vîlcea). Păduri de foioase şi conifere. Ad. orez. Orhei). arahide. Climă ecuatorială musonică. străbătut de rîul Buzău .: mun. tantal. Fabrici de ciment. viticultură. produse alimentare. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. loc.: 3 m. Parcuri na ionale. mijloace de transport. Se cultivă sorg. loc. Popula ia: 6. ovine.Burgúndia veche provincie istorică în E Fran ei. jude în S-E României. ceai. orez. tutun. castru roman şi aşezare civilă din sec. Hr. comer . Resurse naturale: petrol. República ~. Relief muntos (alt.3 km. Pescuit.7 mil. Tatarbunar). porumb. bunuri de larg consum. autovehicule. alimentară. Vîlcea). aur. nichel. Niger. Lă ime: 2 . Turism. pescuit. alimentare. Expl. Creşterea animalelor (caprine. Vestigii arheologice geto-dacice şi romane. doc. Togo. bumbac. Căi rutiere: 13 120 km. Popula ia: 522 mii loc. Suprafa a: 31. Relief muntos şi colinar subcarpatic. arahide. Suprafa a: 28 mii km2. grîu. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. în 1616. situat între Mali. Vechi complex monastic.. Limba oficială: franceza.Hr. textile şi alimentare) şi agricolă (culturi cerealiere. trestie de zahăr. Capitala: Dijon . Popula ia: 1.6 mil. Odesa. bovine). gaze naturale. Buzău . bumbac. wolfram. Mănăstire rupestră (sec. localizate pe teritoriul comunei Stolniceni (mun. la S de localitatea Tuzla (reg. columbit. V. învecinat cu Republica Democrată Congo. Zonă agricolă (vinuri de Burgundia). stabili i aici în sec.. Capitala: Bujumbura . stat în Africa Occidentală. Buz´ãu . II – III. Butucéni comună în Republica Moldova (rn. Provincie franceză din 1477. Se cultivă mei. de staniu. Alte surse economice: creşterea animalelor. încăl ăminte. construc ii de maşini. Importă maşini şi utilaje industriale. d. max. Limbi oficiale: franceza. ape minerale. Rwanda şi Tanzania. Capitala: Ouagadougou . Nicolae (1675). fasole. azi regiune administrativă şi economică. Exportă cafea. XVII–XVIII). Zonă industrială (metalurgia feroasă. Căi rutiere: 14 500 km. datînd din sec. produse chimice. numele unor străvechi aşezări pe teritoriul României: aşezare geto-dacică în cuprinsul com. Exportă vite.6 mil. Căi ferate: 495 km. prelucrarea metalelor şi lemnului. Popula ia: 12. Relief de podiş (alt.

). oraş în N-V Fran ei (Normandia). iar din 1835 – Cahul . port la Oceanul Atlantic. 242 mii loc. oraş în Italia. Industrie uşoară şi alimentară. doc. între insula Terra Nova şi Cape Breton .5 mii loc. Pod peste Prut. Catedrala Sf. oraş în Luzon. Fortifica ii (sec. fiind denumit apoi Frumoasa . port la golful cu acelaşi nume (Marea Mediterană). Cuprindea jude ele Durostor şi Caliacra. oraş în S-V Republicii Moldova. XIX). Industrie alimentară. în conurba ie. Monumente arhitectonice de cult. Cabanatuán Cabínda Cábot Cádiz Cádiz [´kæb¬t] [´kadiq] [´kadiq] Cadrilatér Caen [k¾] Cágliari [´kalijari] Cahúl . Arhanghel Mihail (1850). Export de produse petroliere. golf în Oceanul Atlantic. în conurba ie. Maree puternice (3 m. XIII). 173 mii loc. în insula Sardinia. Meşteşuguri. doc. Industrie metalurgică. Vechi centru tipografic. Întemeiat de finicieni (cca 1100 î. oraş în S-V Spaniei (Andaluzia). oraş în N Angolei. măsline. între Dunăre şi Marea Neagră. biserici.Hr. Şantiere navale. palate). Zăcăminte de petrol. alimentară. Turism. Nod feroviar. textilă. Muzee. Ad. alimentară. regiune istorică în S României (Dobrogea). la 173 km de Chişinău. Lă ime max. Monumente istorice. Hasdeu".. Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. Centru vamal de frontieră. Catedrală (sec. chimică. 45 mii loc. constructoare de maşini. electrotehnică. a Principatului Moldova (1856–1878). Muzee. Industrie metalurgică. XVIII). În 1940 a fost cedată Bulgariei. în componen a provinciei Basarabia (1835–1856). Important centru economic şi cultural. de mase plastice. Centrul zonei de cultură a orezului. Amfiteatru roman. Biblioteci. Teatru. Existent la 1452 ca aşezare umană. At. Industrie de prelucrare a lemnului. Este legat printr-un canal de Marea Mînecii. port la Oceanul Atlantic. rutier). Aeroport. max. Export de peşte. Industrie chimică. Lungime: 195 km. A fost centru adm. între capul Trafalgar şi capul Santa Maria. Şantiere navale. min. Monumente arhitectonice (sec. chimică. administrative. de conserve din peşte. edilitare (episcopie. Universitate. XII). Muzee. Nod de comunica ii (feroviar. biserică (sec. Universită i.: 107 km. de ciment. cu statut de oraş. bisericile Sf. tutun. reşedin ă a raionului Cahul. Fabrici textile. în conurba ie. strîmtoare în V Oceanului Atlantic. în 1234. V–XI). 183. 24 mii loc.Buz´ãu municipiu în S-E României. 308 mii loc. situat în apropierea rîului Buzău. de prelucrare a lemnului. 1502 ca sat ( Şcheia ). a României (1918–1940. 1941–1944) şi în cadrul Republicii Moldova (din 30 decem-brie 1998). cu acelaşi nume. de jude . Dumitru (1899). Teatrul "B. Ad. Sta iunea balneoclimaterică “Nufărul Alb“.: 101 m. Industrie aeronautică. At.: 100 m. cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine . centrul adm. Universitate (1432). alimentară.).P. al jud. 147 mii loc.

În epoca romano-bizantină aici s-a aflat or. Numele antic – Brutium .2 mil. care erau mult mai numeroşi. maşini-unelte). Filatură şi esătorie de bumbac. Nod de comunica ii. hîrtie. Metrou. Dolj).1 mii km2. Universită i. Industrie metalurgică. loc. Relief muntos (vf. unt). Industrie chimică. în anii 1844–1849. doc. Rumean ev. în 1424 ( Vadul Diuliu ). vi ă de vie. a bumbacului.: Catanzaro . Calafát Calcídicã Calcútta Cálgary [´kælg¬ri] oraş în S Canadei (Alberta). de mobilă. Popula ia: 2. capitala statului Bengalul de Vest. Izvoare minerale. Suprafa a: 15. citrice. Cahul) şi se varsă în lacul cu acelaşi nume. la poalele Mun ilor Stîncoşi . între strîmtoarea Messina şi golful Taranto .Cahúl rîu în Republica Moldova. strunguri. Zăcăminte de pirite. produse electrotehnice şi chimice. Mare nod de comunica ii. peninsulă muntoasă în N Greciei. minereuri de fier şi de mangan. oraş în N Indiei. At. Monumente antice (moschei). automobile. în peninsula cu acelaşi nume. Hidrocentrale. 7 mil. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. port pe Nil. Întreprinderi de prelucrare a iutei.5 mii loc. 3069 m). loc. Lungime: 1200 km. Muzee. Lă ime: 50-250 km. 730 mii loc. Muzee. A. Cerro de la Encantada . port în delta Gangelui şi Brahmaputrei . conserve. Península ~. Parc na ional. Centru comercial (grîu. Centru industrial (construc ii de material rulant. Culturi de măslini. vite). Cel mai mare oraş din Africa. Creşterea animalelor. între Oceanul Pacific şi Golful cu acelaşi nume. Babilon. Academie de ştiin e. Califórnia [´kæl¬´fornj¬] . încăl ăminte. La 21 iulie 1770. i-au învins pe turci. 11. păstrat pînă astăzi. Industrie poligrafică şi cinematografică. Caíro capitala Egiptului. Monumentul memorial 1877 . de petrol şi gaze naturale. alimentară. Creşterea caprinelor şi ovinelor. pe rîul Cahul (lîngă actualul oraş Vulcăneşti) oştirile ruseşti. poligrafică. Pelinei (rn. construc-toare de maşini (avioane. în frunte cu contele P. port pe stînga Dunării. citrice. Universită i. Aeroport interna ional. a fost înăl at un monument în formă de coloană (22 m).7 mil. alimentare (zahăr. Lungime: 40 km. loc. În 1988 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă (edi ia a XIII-a). Oraş pr. de prelucrare a lemnului. Centru comercial şi financiar interna ional. situată între golful Orfani (la E) şi golful Salonic (la V). Oraş din 1855. Expl. Aeroport interna ional. Grădină botanică. Pe locul luptei. Calábria [ka´laabria] regiune în S Italiei. automobile. Climă tropicală şi subtropicală. Nod de comunica ii. Se cultivă măslini. în conurba ie. a orezului. Muzeu. lîngă com. Izvorăşte la N de com. municipiu în România (jud. textilă. tractoare. în apropierea deltei fluviului. Climă mediteraneană. electrotehnice. de confec ii. Viticultură. În cadrul armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. Etulia. Pe teritoriul peninsulei se află republica monastică Athos . numit apoi (în anul 641) Al-Fustat. sticlă. alimentară. 21. peninsulă în N-V Mexicului. Relief muntos cu cîmpii de litoral. în conurba ie. chimică. a cărnii. Industrie metalurgică. Punct de vamă. Suprafa a: 144 mii km 2. chimică. Universitate. lapte praf.

Universitate. Ad. masiv muntos în Marea Britanie (pen.: 3 292 m. 285 mii loc. esături. cafea. Se cultivă cereale.9 mii km2. poligrafică. Viticultură. produse chimice. minereuri de fier. manioc. Limba oficială: khmera (uzuală – franceza). Nod de comunica ii. loc. cherestea. minereuri de fier şi polimetalice.. Capitala: Phnom-Penh . gaze naturale. stat în S-E Asiei. banane. Culturi agricole: arbori de cafea. produse chimice. minereuri de fier. Suprafa a: 181. Boston. Pescuit. Popula ia: 29. V. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. a cimentului). Vegeta ie: păduri de esen e pre ioase.: 1085 m (vf. med. XIII). pe ărmul Oceanului Pacific. orez. Thailanda. Pomicultură. porci). În acest golf. tutun. industrie constructoare de maşini (avioane. Fondat în 1630. textile. Căi ferate: 1400 km. porumb. Industrie: extrac ie de pietre pre ioase. Nod de comunica ii. Păduri de foioase şi parcuri naturale. de petrol.5 mii loc. argint. peşte. loc. Industrie constructoare de maşini. Suprafa a: cca 180 mii km 2. max. Muzee. Cámbridge Cambriéni Cámenca . chimică. Bază de submarine. cherestea. la 14 km de Lima. Regátul ~. rom). Mún ii ~. poligrafică. Lungime: cca 150 km. Fondat în 1537. Suprafa a: 424 mii km 2. Fondat în 1515. Industrii (electronică. Industrie constructoare de maşini. Alt. Căi rutiere: 15 mii km. Institut de Tehnologie (1861). combustibili. curent marin rece (minus 12 °–26°C) în E Oceanului Pacific. oraş în Republica Moldova (Transnistria). la 160 km N de Chişinău. situat în sudul peninsulei Indochina. Parcuri na ionale. se produce ciment. Întreprinderi agroindustriale. Universitate (din sec. nave aerospa iale). 120 mii loc. Exportă cauciuc. oraş în V statului Perú. cinematografică. oraş în N-E SUA (Massachusetts). autovehicule. metale. încăl ăminte. bata i. de confec ii. Popula ia: 10. prelucrarea peştelui). iută. cărbune. cupru.: 818 m. 106 mii loc. alimentară (zahăr. Centru industrial (metalurgie. alimentară. arbori de cauciuc. Creşterea animalelor (bovine). în conurba ie. Universitatea Harvard (1636). 12. golf în Oceanul Pacific. Capela Colegiului regal (sec. trestie de zahăr. Lă ime max. N) şi mun i (la S). suburbie a or. oraş în E Cubei. Universitate. Califórniei Gólful ~. magneziu etc. de cherestea. Curéntul ~. pe malul stîng al Nistrului. orez. wolfram.9 mil. iută. Importă maşini şi utilaje industriale. Snowdon). Ad. Climă tropicalmu-sonică.9 mil. Nave de pescuit. în conurba ie. Sanatoriul “Nistru“. Pescuit. textilă. Economie puternic dezvoltată: expl. Creşterea animalelor (bivoli. citrice. Lungime: 550–600 km. 570 mii loc. Capitala: Sacra-mento . Relief de cîmpie cu podişuri (în E. în lungul coastelor de V ale SUA. Turism. max. Laos şi Vietnam. între golful Siam. se varsă fluviul Colorado . în conurba ie. aur. în partea de N. XV–XVI). bumbac. Lungime: 1240 km.: 220 km. Califórniei Calláo [ka´jao] Camagüéy [kama´gwei] Cambódgia Cámbridge [´keimbrid…] oraş în E Marii Britanii. Zăcăminte de huilă. aur. port la Oceanul Pacific.Califórnia stat în S-V SUA. bumbac. Wales ). între peninsula California şi coastele Mexicului.

nave. Capitala: Yaoundé . de cacao. bunuri de larg consum. zahăr. Exportă produse petroliere. aur. orz. uraniu. Uneşte Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană prin fluviuil Garonne . wolfram. Admis în ONU la 20 septem-brie 1960.). Pescuit. Suprafa a: 9. XVII.6 mil. gaze naturale. înconjurat de apele oceanelor Atlantic. Se cultivă orez. 152 mii loc. mangan etc. de cafea. precum şi insulele Newfoundland. de podiş (E) şi de munte (V). Popula ia: 614 mii loc. Turism. Vancouver ş. maşini şi utilaje industriale. aur. Include provinciile Avellino . aparatură electronică. minereuri de fier. stat în S-E Mexicului. sfeclă de zahăr. Suprafa a: 475. alimentară (conserve de carne.97 mil. autovehicule. minereuri. plumb. Planta ii de bananieri. nichel.4 mii km2. arahide. Pomicultură. Fondat de spanioli în 1540. Suprafa a: 50. A fost construit în sec.8 mil. centrul adm. Viticultură. huilă. stat în Africa Centrală.a. sorg. cărbuni. Pacific şi Arctic. în partea de V a pen. Nod de comunica ii. uraniu. a energiei electrice.Camerún República ~. engleza. porumb. Canál du Midí . radiu. Industrie metalurgică. manioc. Lungime: 241 km. loc. Relief de cîmpie. celuloză. textile.. Pescuit. cacao. Gabon. automobile. Popula ia: 5. platină. fontă. Are 200 ecluze. de ciment. Popula ia: 16. Admis în ONU la 9 noi [ka´nal dy mi´di] canal navigabil în S Fran ei. Popula ia: 31 mil. [kam´pet¿e] oraş în S-E Mexicului. Ciad.8 mii km2. arbori de cauciuc. cositor. Suprafa a: 13. ovăz. port la golful cu acelaşi nume. 4070 m). wolfram. Turism. Pomicultură.: 2 m. Industrie extractivă (petrol. de petrol. al statului Campeche. engleza. hîrtie. cafea. Guineea Ecuatorială şi Golful Guineii. textile. cupru. Centru comercial (bumbac. km 2. Căi rutiere: 849404 km. titan. zinc. Caserta . Culturi agricole: trestie de zahăr. cauciuc natural. tutun. aluminiu. cobalt. Salerno .2 mil. Republica Populară Congo. porumb. Se produce o el. metalurgică. Exportă mijloace de transport. Republica Centrafricană. în nord polară. Climă continental-moderată. loc. Se cultivă grîu. Centru adm. Creşterea animalelor. sisal. uleiuri vegetale). între oraşele Toulouse şi S ète. Expl. Importă maşini şi utilaje industriale. materiale din lemn. bumbac. avioane. secară. Ycatán . hîrtie. Benevento . Centru adm. chimică. Culturi agricole: măslini. Denumit şi Languedoc . molibden. Căi ferate: 71 104 km. lemn). cuprinzînd şi insulele Arhipelagului Arctic Canadian. azbest. Importă produse chimice. km2. tutun. Vegeta ie tropicală şi de savană (N). cartofi. Întreprinderi forestiere. alimentară. Căi rutiere: 67 mii km. produse din lemn. med. traversat de masivele muntoase Adamaoua în centru şi Camerun în SV (alt. Industrie a tutunului.: Campeche . cereale. materii prime. situat pe ărmul Golfului Guineii. Climă ecuatorială cu precipita ii abundente. la Marea Tireniană. Vestigii ale civiliza iei maya. Ad. Relieful ării reprezintă un podiş întins. Parcuri na ionale. Limbi oficiale: franceza. Campéche Campéche Canáda stat în America de Nord. Campánia regiune în partea de S a Italiei.: Napoli . combustibili. citrice. porcine). Capitala: Ottawa . Căi ferate: 1200 km. Agricultură specializată în produc ia de cereale şi creşterea animalelor pentru carne şi lapte. între Nigeria. Pescuit. ovine. vînătoare. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. loc. Creşterea animalelor (bovine. Limbi oficiale: franceza.

Industrii (materiale de construc ii. Nod de comunica ii. arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic. tutun. Climă tropicală. Agigea. Centru adm.Canálul Dúnãre–Márea Neágrã Canáre canal navigabil în S-E României. Medgidia. Tenerife ). Cannes [kan] Cantávria Cantemír Cánterbury [´kænt¬b¬ri] Cape [keip] . loc. oraş în S-E Fran ei (Provance). poligrafie. 35 mii loc.4 mii km2. situat pe rîul Tigheci. Academie de ştiin e. Alt. loc. a uleiurilor eterice şi de esen e de flori. vi ă de vie. siderurgică. capitala federală a Australiei. max. Aeroport interna ional. Lungime: 64.3 mii km2. Lungime: 400–600 km.4 mil.: 7 m.: Las Palmas . provincie în S-V Republicii Africa de Sud. reşedin ă a raionului Cantemir. citrice. Pod peste Prut. Centru adm. tutun. bananieri. mangan. Este denumită şi Capul Bunei Speran e. Suprafa a: 7. 2648 m). Salinitate sporită. Sta iune balneară şi turistică. km 2. la E de Londra. caprine). Turism. oraş în Republica Moldova. Basarabi. Popula ia: 5. în conurba ie. Relief muntos cu cîmpii înguste pe litoral. Popula ia: 529 mii loc. la suprafa ă: 110–140 m. Reşedin ă a Parlamentului şi Guvernului din 1927. azbest. 7 mii loc. de minereuri de fier. Ad. Centru turistic. Întreprinderi agroindustriale. fosforite. Centru al festivalurilor anuale cinematografice interna ionale. (131 mii loc. Expl. Fuerteventura. Parcuri na ionale. minereuri radioactive. curent marin rece în largul coastelor de N-V ale Africii (Oceanul Atlantic). max. Nod de comunica ii. diamante. Este traversat de 7 poduri. de minereuri de fier. în ins. Muzeu regal. a. Oraş a cărei construc ie s-a început în 1913. Fondat în 1973.: 3718 m (vlc. care uneşte fluviul Dunăre şi Marea Neagră.2 km. Şantiere navale. 310 mii loc. citrice. Rămăşi e de ziduri ale oraşului roman. la Cernavodă şi Agigea . oraş în S-E Marii Britanii. Industrie aeronautică. Universitate.5 mii loc. la 125 km S-V de Chişinău. Relief muntos (Cordilléra Cantabrica . XII–XIII). regiune autonomă în N Spaniei. Biserică (sec.6 mil. Viticultură. Include insulele Gran Canaria. în conurba ie). Popula ia: 1. cu vitralii medievale engleze (sec. produse alimentare). Sta ie de cale ferată. la golful Biscaya .1 mil. Culturi: banane. textilă. Creşterea animalelor. Centru adm. Universitate.: Santander . Expl. nichel. cărbuni. Este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Angliei. Suprafa a: 641. Suprafa a: 5. în conurba ie). cupru. Întreprinderi forestiere. pe ărmul Mării Mediterane.: Cape Town. cartofi. Are 2 ecluze. XVI). în apropierea localită ii Cania . Reşedin a arhiepiscopului primat al bisericii anglicane. (295. Creşterea animalelor (ovine. Tenerife ş. ananaşi). Agricultură (grîu. Lă ime la bază: 70 m. Muzeu al civiliza iei antice mediteranene. la 100–120 km de ărmul Africii. Catedrală celebră (sec. alt. Canárelor Canbérra [´kænb¬r¬] Curéntul ~. Pescuit. porumb. Porturi: Cernavodă. Pomicultură. situată în S-E ării. Este o comunitate autonomă a Spaniei. XI–XV). Pescuit. Pico de Teide . A fost dat în folosin ă la 26 mai 1984. 73 mii loc.

ctitorie a lui Mihai Viteazul (sec. Căi rutiere: 2 250 km. oraş situat în N ării. centrul adm. 1.Cape Bréton [keip´bretn] insulă canadiană în Oceanul Atlantic. Expl. textile. Aeroport interna ional. Aeroport interna ional. Popula ia: 418 mii loc. Pescuit. XVIII). cap în S Africii. Planta ii de măslini şi citrice. produse alimentare. Turism. Parc na ional. loc. Popula ia: 12. lîngă coastele Africii. tricotaje. şlefuirea diamantelor) şi comercial (export de lînă. S şi la 18°30´ long. Nod de comunica ii. în conurba ie. stat în arhipelagul vulcanic Capul Verde . Importă maşini şi utilaje industriale. Coordonate: 14 °45´ lat. Grădină botanică. 532 m). V. cap în V Africii. produse farmaceutice. încăl ăminte. port la Oceanul Atlantic. Meridianul acestui punct geografic desparte apele Oceanului Atlantic de cele ale Oceanului Indian. import de petrol ş. E. tutun. Capitala: Praia (pe insula Săo Tiago . max. Carácas . la S de golful Napoli . mijloace de transport. material rulant. Cape Canáveral [keip ka´navaral] Cape Town [´keiptaun] Cápri [´kapri] Cápul Ácelor Cápul Búnei Speránþe Cápul Nord Cápul Vérde Cápul Vérde Carácal oraş în România (jud. Suprafa a: 4 mii km2. Relief muntos în principalele insule. produse de panifica ie). Nod feroviar. cap în N Europei. Relief muntos (alt.7 mii loc. [kar´akas] capitala Venezuelei. iar din ocean corali.3 mii km2. Limba oficială: portugheza. sare. Admis în ONU la 16 septembrie 1975. cap în S Africii. Popula ia: 170 mii loc. în conurba ie. minereuri de fier.. Fondat în 1567. argint. situat la 34 °24´ lat. N şi 17°33´ long. la 600 km V de Dakar. situat în Oceanul Atlantic. cereale. Centru industrial (montaj de automobile. Ini ial (1488) s-a numit Cabo Tormentoso (Capul Furtunilor ).4 km2. Oraş pr. anvelope. Catedrală (1614). Nod de comunica ii. Suprafa a: 10. Centru de cercetări spa iale. cap situat pe coasta de E a peninsulei Florida . Bază de lansare a rachetelor. hîrtie. aloe.: Sydney . formînd un district federal. la 950 m alt. bata i. adesea secetoasă. N şi 25°48´ long. fructe. şantiere navale. Centru industrial (prelucrarea metalelor. Vegeta ie: agave. Olt). Două universită i. situat pe coasta Senegalului (Oceanul Atlantic). În apropiere se află capul Almadies . diamante. sticlărie).5 mii loc. loc. Monte Solaro ). E. max. Se extrage sare. produse petroliere. Climă tropicală. Peşteri. În anii 1963–1973 s-a numit Cape Kénnedy . Turism. vf. confec ii. brînzeturi. Centru industrial (vagoane de cale ferată. Culturi agricole: trestie de zahăr. de huilă. XVI).2 mil. banane. preparate din peşte. Floricultură. în SUA. aur.). Regiune turistică şi climaterică. capitala legislativă a Republicii Africa de Sud. punctul cel mai de sud al continentului. Muzeu. Casa lui Iancu Jianu (sec. Viticultură. mărfuri de larg consum. Biserica domnească. sateli ilor artificiali şi a navelor spa iale. insulă italiană în Marea Tireniană. situat pe insula norvegiană Mageröy . cauciuc. 589 m. aur. Fondat în 1652. conserve din fructe şi legume. Exportă zahăr. Observator astronomic. Universitate. bananieri. Relief muntos (alt. a. manioc. Coordonate: 71°11´ lat. al provinciei Cape. la N-E de peninsula Noua Sco ie . 40. situat la 155 km S-E de Capul Bunei Speran e . 3. ciment.92 mil. Suprafa a: 10.

4 mii km 2. Zăcăminte de huilă. Monument de forma unei cruci (din o el. Întreprinderi forestiere. apicultură.5 mil. Popovă . plumb. alimentară (brînzeturi. mare în Oceanul Atlantic. ridicat în 1926–1928 din ini iativa reginei Maria. Monumente ale naturii: Cheile Caraşului . între America Centrală (la V şi S). At. secară. chimică (hîrtie). Castel (sec. Pomicultură. a hîrtiei). port la Oceanul Atlantic (golful Bristol). Popula ia: 6. Climă temperat-continentală. Márea ~. ovăz. Suprafa a: 9. Viticultură.).78 mil km2. hidrocentrale. de materiale pentru construc ii. [´kaadif] oraş în S-V Marii Britanii ( ara Galilor). Capitala: Raleigh . dogărie etc. la confluen a Sebeşului cu Timişul . grîu. Creşterea animalelor. cabaline). loc.: Klagenfurt .9 mii km 2. bor. tutun). Edine ). Se mai numeşte şi Marea Antilelor . ad.: mun. Industrie a lemnului (mobilă. Popula ia: 400 mii loc. Agricultură (bumbac. Liliecilor ş. Parcuri na ionale. Industria aluminiului. Creşterea animalelor. oraş în România (jud. America de Sud (la N) şi lan ul Insulelor Antile . 34. loc. Turism. macarale-turn). Suprafa a: 82. Relief predominant muntos. Aici a locuit scriitorul basarabean Constantin Stamati-Ciurea (1828–1890). Centru adm. metalurgică. de prelucrare a lemnului. Culturi agricole: porumb. XI). alimentară. stat în S-E SUA. Comarnic . doc. Nod de comunica ii. Centru adm. azbest. în memoria eroilor căzu i în primul război mondial. în conurba ie). Muzeu. Popula ia: 3. Oraş cunoscut din epoca romană. 33 m înăl ime). land în S Austriei. a bumbacului. stat în E SUA. minereuri de fier. Se cultivă tutun (primul loc în SUA). Turism. Suprafa a: 139. Termocentrale. Situri tripoliene în peşterile din malurile stîncoase ale rîului Lopatnic . At. legume. grîu.Caracuºénii Vechi comună în Republica Moldova (jud. situată în mun ii Bucegi . generatoare pentru termocentrale. Suprafa a: 8503 km 2. doc. chimică. Popula ia: 542 mii loc. Muzeul ării Galilor. Sta iunea balneoclimaterică Băile Herculane .2 mii loc. Ad. turbine. culme muntoasă în România. Capitala: Columbia . mangan. în 1585. huilă. la grani a cu Serbia şi Muntenegru. cărbune brun. jude în S-V României. Suprafa a: 2. porcine. Şantiere navale. plumb. caprine. peşterile Buhui . porumb.. Aeroport. sericicultură. max. Avicultură.: 7238 m. bere).5 mii km 2. constructoare de maşini. constructoare de maşini (motoare. 300 mii loc (626 mii loc. a. Reşi a . Industrie extractivă (cărbune). orz. Sector zootehnic (bovine. Casamuzeu şi monumentul scriitorului. cartofi). Universitate. magneziu. pe stînga Dunării. bumbac. zinc. textilă. Agricultură (cereale. medie: 2491 m. constructoare de maşini (macarale). Se extrag minereuri de fier. Caraş-Severin). chimică. placaje. cereale.: 2384 m. Sector zootehnic. Caraíbilor Caraimán Caransébeº Cáraº-Severín Cárdiff Caríntia Carolína de Nord Carolína de Sud . în 1290 ( Sebeş ). zinc. Industrii (atomică. Alt.6 mil. soia. alimentară. Păduri. max. lignit. cupru. Industrie metalurgică. Ruinele oraşului roman Tibiscum .

Dom (sec. 700–1000 m). port la Oceanul Atlantic. fabrici. Export de cereale. Agricultură dezvoltată (cereale. şantiere navale. [´kars¬n ´siti] [karta´hena] oraş în V SUA. Márea ~. Lungime: 1126 km. Palat ducal (sec. Zăcăminte de petrol. Fondat în sec. în conurba ie. Aeroport interna ional. bauxită. Aeroport interna ional. sfeclă de zahăr. Ungaria. Turism. conserve). argint. oraş în Maroc. în conurba ie. max. Rainier ). lan muntos în V SUA şi Canadei. Parcuri na ionale. Federa ia Rusă. Ad. Turism. între Azerbaidjan. port comercial şi militar la Marea Mediterană. 2. Ad. Şantiere navale. Carpa ii Sud-Estici (alt. Export de petrol şi cafea. port la Oceanul Atlantic. culturi tehnice. loc. Carpentária Carrára cel mai mare golf din nordul Australiei. medie: 184 m. Cárson Cíty Cartagéna Cartagéna [karta´heena] Casablánca Cascádelor Casiquiáre Cáspicã Castília Cástries . Suprafa a: 376 km 2. Se împarte în trei grupe de mun i: Carpa ii NordVestici (alt. Fondat în 1851. pe teritoriile statelor Slovacia. de confec ii. oraş în Italia centrală (Toscana). cacao. situat între peninsula Cape York (E) şi Arnhem (V). prezentîndu-se sub formă de arc. chimică (hîrtie). cupru. Agricultură (cereale. Industrie siderurgică. [kasi´kjaare] rîu în S Venezuelei. vf. oraş în S-E Spaniei (Murcia). Are numeroase insule. Acade-mie de arte. Suprafa a: 138. banane. Creşterea bovinelor şi ovinelor. legume). lînă. Polonia. de pielărie. Aeroport interna ional. max. max. 564 mii loc. vf.: ´kastris] capitala statului Sf. Lungime: 410 km. grafit.9 mil. forestiere. mică. Hr. mangan. XII–XIV). Fostă colonie romană. Gerlachovka ). 2305 m. loc.: 4392 m (vf. textilă. Se mai numeşte Canalul Casiquiare . Nivelul său este cu 27. Pescuit. alimentară (zahăr. Carpa ii Centrali (alt. Lucia. între Pirinei (N) şi Sierra Morena (S). grîu. 176 mii loc. Viticultură. Prelucrarea petrolului. 70 mii loc.9 m sub nivelul Oceanului Planetar. max. România. max. Extragerea şi prelucrarea marmurii. [port. Industrie alimentară. Industrie extractivă (minereuri argentifere). Nod de comunica ii. a cimentului. Alt. sucuri. rom. aur. Şantiere navale. în conurba ie. cel mai mare lac sărat de pe glob. în conurba ie. Popula ia: 8. Mún ii ~. Universitate (1824). în apropierea Mării Mediterane. capitala statului Nevada. Turism. în N-V insulei. Fondat în 1533. Pietrosu Rodnei ). XVI). oraş în N-V Columbiei. fosforite. Turkmenistan şi Iran. 40. 2663 m. de mangan. chimice. alimentară. regiune în centrul Peninsulei Iberice (Spania). Ad. Numeroşi vulcani stinşi.5 km2. Fondat în 227 î.5 mii loc. textile. situat la limita dintre Europa şi Asia. citrice. mercur. 54 mii loc. XIII). Industrie chimică. Resurse naturale: petrol.3 mil. port la Marea Caraibilor. de esături. Pomicultură. Climă continentală.Carpáþi sistem muntos european. Centre industriale (metalurgie. Uneşte cursul superior al fluviului Orinoco cu Rio Negro . de-a lungul ărmului Oceanului Pacific. Lungime: cca 1600 km. Ucraina. Muzeu. Industrie variată: siderurgică. Catedrală (sec. construc ii de maşini. cărbuni. alimentare). electrotehnică. zinc. sfeclă de zahăr). XVI. Export de zahăr. Pescuit.: 71 m. minereuri de fier.: 1025 m. Expl. porumb. Lungime: 600 km.

cartofi. lîngă com. sector al defileului Dunării la trecerea prin Carpa i. afluent pe stînga al fluviului Magdalena . pe coastele Mării Mediterane. Agricultură (grîu. Nod de comunica ii. Arhanghel Mihail (sec. al provinciei cu acelaşi nume. Ştefan cel Mare a învins o numeroasă armată turcească. Little Cayman . Cocotieri. Lungime: 9 km. la poalele vulcanului Etna. Fondat de greci în 729 î. la 50 km S de Chişinău. Turism.2 mii loc. Rezerva ie naturală. Elbrus ). XIX). Ismail. Lungime: 1500 km. lac cu apă dulce în Ucraina (reg. 5. Castel (sec. arhipelag britanic în Marea Caraibilor. max. Lungime: 113 km.9 mii km 2. Catánia Catlabúg Cáuca Caucáz Cayénne Cáyman [´keim¬n] Cazáne Cãinár Cãinári . Pia ă agricolă. Turism. (552 mii loc. Popula ia: 27 mii loc. materiale de construc ie. Universitate (1434). Climă tropicală. Climă temperată (N) şi subtropicală (S). cărbune. plumb). Produse alimentare. petrol. cacao. În noiembrie 1485. Viteza apei: 5 m/s. port la Oceanul Atlantic. Turism. Suprafa a: 259 km2. rîu în Columbia. mangan. prelucrarea petrolului şi a lemnului). Izvoare minerale. Centru industrial (construc ii de maşini agricole. XI). Aici albia fluviului se îngustează. loc. Vestigii romane. Catedrală (sec. port la Marea Ionică. produse chimice. Muzee. [ka´jen] oraş pe insula cu acelaşi nume. Nod feroviar. Întreprinderi agroindustriale. Odesa). afluent pe stînga al Răutului. între localită ile Dubova şi Ogradena. Lă ime: 6 km. Ocni a). centrul adm. Alpinism. Lungime: 20 km. Popula ia: 6. vi ă de vie). pielărie. la N-E de or. al teritoriului Guyana Franceză. centrul adm. Azerbaidjan şi Armenia. Cayman Brac ). Lungime: 1350 km. Floreşti). între Marea Neagră şi Marea Caspică. Gura Căinarului (rn. Navigabil par ial (pe 600 km. Industrie extractivă (cărbune. Matee-vici. Suprafa a: 31. Institut de vulcanologie. ciment. oraş italian în E Siciliei. în conurba ie).Catalónia regiune autonomă în N-E Spaniei. Limbă de comunicare: catalana. lîngă lacul Catlabug. Pescuit. Activitate bancară. Georgia (Gruzia). 365 mii loc. Aeroport interna ional. rîu în Republica Moldova. XIII). Vegeta ie bogată. În acest lac se varsă două rîuri. în două sectoare). Turism. Insulele ~. pe teritoriile statelor Rusia. Export de aur. Resurse de subsol: minereuri polimetalice. format din trei insule ( Grand Caiman . Aeroport. Suprafa a: 65 km2. masiv muntos la hotarul de sud dintre Europa şi Asia.: Barcelona . 42 mii loc. Alt. alimentară. Hr. Biserica Sf.2 mil. Industria lemnului. Oraş pr. Creşterea animalelor. oraş în Republica Moldova.: George Town . Zonă turistică. Suprafa a: peste 500 mii km2. Casa-muzeu A. lîngă localitatea Suvorovo (anterior ŞecherliChitai): Catlabugul Mare şi Catlabugul Mic . Centru adm. materiale lemnoase.: 5642 m (vf. Descoperit de Cristofor Columb în 1503. Izvorăşte la S-V de localitatea Sauca (rn. avînd pere i verticali stîncoşi.

Grigorescu. comună în România (jud. de ciment. În apropiere este situată mănăstirea Cozia . afluent pe stînga al Dunării. Cãlãráºi municipiu în România. Vestigii daco-romane. afluent pe stînga al Dunării. Avicultură. 21 mii loc. Zăcăminte: gaze naturale. cu bisericile Adormirea Maicii Domnului (1782) şi Sf. Cãlãráºi Cãlãrãºéuca Cãldãruºáni Cãlimáni Cãlimãnéºti Cãlmãþúi Cãlugãréni Cãpãþînii . Bisericile Sf. Pietrosu ). izvorăşte din cîmpia Boianului. XIX. În apropierea localită ii se află Mănăstirea Călărăşeuca (sec. reşedin ă a raionului Călăraşi. Şcoală de pictură (sec. 1992). Industrie alimentară (zahăr. Creşterea animalelor (bovine. Industrie alimentară. Un alt rîu Călmă ui . XVII (Lichireşti ). grîu. Muzeu de artă religioasă (icoane. max. comună în Republica Moldova (rn. în N-V Carpa ilor Orientali. chimică. max. în 1432 (1433). Hidrocentrală. secară. Culturi agricole: porumb. Alexandru Nevski (1885). de mobilă. Muzeu. l a S-V de Ploieşti. pe o insulă din mijlocul Oltului. Industrie metalurgică. de tricotaje şi confec ii. Lungime: 144 km. Piscicultură. Sta ie de cale ferată. lactate). doc. Izvoare carbogazoase. cu acelaşi nume. constructoare de maşini (nave fluviale). Turism. băuturi alcoolice). zidită în anii 1520–1522. conserve. doc. Păduri de molid. Lungime: 37 km. Muzeu. ca sat în sec.: 2100 m ( vf. 9 mii loc.: 2130 m (vf. manuscrise). XIX). Siderurgie. la 50 km N-V de Chişinău. culme muntoasă în România. în partea central-sudică a Carpa ilor Meridionali. floareasoarelui.8 mii loc. mănăstire în România (jud.Ocni a). plante furajere.: mun. Suprafa a: 5074 km 2. Rezerva ie naturală. sfeclă de zahăr. Biserică. Călăraşi . Mún ii ~. Giurgiu). situat pe rîul Olt . Popula ia: 341 mii loc. Picturi de N. Alt. 3000 loc. Lungime: 134 km. Peşteri. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de Matei Basarab în 1638 şi refăcută în sec. pe stînga Dunării. Sf. de celuloză şi hîrtie. rîu în România. Turism. Biserică din epoca lui Neagoe Basarab. preparate din carne şi lapte. tutun. Mitro-fan (1853). Monument în memoria strălucitei victorii a lui Mihai Viteazul în 1595 asupra armatelor turceşti conduse de Sinan-Paşa. Centru adm. Nedela ). Alt. situat pe rîul Bîc. 6. At. caprine). XVIII–XIX). considerat o veche albie a Buzăului . 78. reşedin ă a jud. situată la confluen a Neajlovului cu Cîlniştea . Vîlcea). Combinat de celuloză şi hîrtie. oraş în România (jud.9 mii loc. Sta iune balneoclimaterică cu ape minerale. tablouri. argile. ovine. nisipuri. Mún ii ~. XVII). conac (sec. masiv muntos în România. Vestigii romane.Cãlãráºi jude în S-E României. Urme de aşezări geto-dacice. alimentară (zahăr. la grani a cu Bulgaria. oraş în Republica Moldova. Treime (1888. Mănăstírea ~. Ilfov). At. înte cursul superior al Mureşului şi depresiunea Valea Dornei . Izvorăşte la N de mun ii Buzău şi străbate Bărăganul Ialomi ei.

loc. între insulele Negros şi Bohol . Toaca ). situat între văile Bistri ei (la E). Ucraina). port pe Volga . Suprafa a: 781 km2.27 mil. Muzeu. Popula ia: 32 mii loc. la intrarea în golful Patras . la 83 km S-E de Chişinău. Expl. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Popula ia: 1.3 mii km2. Popula ia: 6. trestie de zahăr. Sf. de cărbune. Suprafa a: 5. Termocentrală. Culturi cerealiere. At. Creşterea animalelor. republică autonomă în Federa ia Rusă. Terenuri agricole. Sf. Capitala: Fortaleza . copra. în N mun ilor Caucaz. tutun. Descoperită de Magellan în 1521. Chircăieşti (rn. orez. Dispune de trei biserici: Adormirea Maicii Domnului . At. electrotehnică. Căuşeni) şi se varsă în Cogîlnic la V de localitatea Ar iz (reg. cea mai mare dintre Insulele Ionice. textilă.. Relief muntos vulcanic. Suprafa a: 148 mii km 2. Universitate. doc. Pe teritoriul localită ii se află Mănăstirea Căpriana . Parc na ional. Bisericile Sf.: 1907 m (vf. Odesa. cocos. la 130 km S de Chişinău. şi reconstruită de Petru Rareş în 1545. 22 mii loc. Popula ia: 2. Alpinism. la Oceanul Atlantic. Dumitru (1911). în 1420. în 1816. loc.Cãpriána comună în Republica Moldova (rn. sta iunea Durău .: Cebu (625 mii loc. Capitala: Groznîi . max. doc. loc. Expl. Edificii din sec. oraş în Federa ia Rusă. Pe acest loc a existat o aşezare medievală (Tiraspo ). ca aşezare rurală. Voicu). afluent pe stînga al Cogîlnicului . capitala Republicii Ciuvaşe (din 1925). ridicată de Ştefan cel Mare. Culturi agricole: porumb. Pomicultură. Biserica Adormirea Maicii Domnului. zahăr. Teatre. Agricultură (bumbac.42 mil. Bisericile Sf. Gheorghe (1903). insulă în arhipelagul Filipine (grupul Visayan ). reşedin ă a raionului Căuşeni. masiv muntos în România. monument de arhitectură şi artă de cult medievală (sec. XVII–XVIII). At. nuci de cocos. Stanciu. doc. textilă. de produse chimice şi alimentare. bumbac.1 mii km2.2 mil. Sf. 24 mii loc. de petrol şi gaze naturale. oraş în Republica Moldova. Fondat în 1469. oraş în Republica Moldova (UTA Găgăuză). Industrie uşoară. situat pe rîul Botna. Întreprinderi de prelucrare a petrolului. Planta ii de măslini. manioc. Străşeni). Cãuºéni Ceadîr-Lúnga Ceága Ceahl´ãu Ceará Ceboksárî Cebú [seb´uu] Cecénia Cefalonía . Anastasie (1867). Lungime: 120 km. Fresce murale (zugravi Radul. Industrie uşoară şi alimentară. banane). 444 mii loc. Nicolae (1840). înainte de 1470. alimentară. Alt. Industrie alimentară. Sf. Industrie constructoare de maşini (tractoare).). Export de copră. Nod de comunica ii. a Bistricioarei (la N) şi Bicazului (la S). Împăra i Constantin şi Elena (1829). Izvorăşte în apropierea com. cafea. vi ă de vie. Centru adm. Muzee. República Cecénă Icikéria/Cecéno-Inguşétia . în 1470. [siar´a] stat în N-E Braziliei. Sta ie de cale ferată. în Carpa ii Orientali. tutun. creată la 15 ianuarie 1934. XVII–XVIII. Obiective turistice: cascada Duruitoarea . Apar ine Greciei. alimentară. Parc na ional. Sta ie de cale ferată. Ateliere meşteşugăreşti. Apostoli Petru şi Pavel (1870). a materialelor de construc ii. Administrată de SUA. cabane. Viticultură. Suprafa a: 1 9. Turism. pe rîul Lunga .

produse chimice. producătoare de energie electrică. legumicultură. Climă subtropicală. între Germania. port pe dreapta Dunării. fontă. Căi ferate: 9441 km. Popula ia: 10.5 mil. Suprafa a: 623 mii km2. loc. constructoare de maşini. materii prime şi confec ii. stat în centrul Africii. materiale de construc ii. Polonia. Coordonate: 77°45´ lat. citrice. Capitala: Bangui . stat în Europa Centrală. În agricultură predomină produc ia de cereale (grîu. Admis în ONU la 19 ianuarie 1993. diamante. sangho. Constan a). combustibili. Exportă maşini şi utilaje. afluent pe stînga al Dunării. la Orşova. Ciad. Creşterea animalelor (bovine. Descoperit de navigatorul polar rus Semion Ivanovici Celiuskin (1700–1764). porcine). Limba oficială: ceha. produse de sticlă. igname. Este străbătut de tunelul de cale ferată Fréjus . Trece prin sta iunea balneoclimaterică Băile Herculane. o el. hamei). Importă maşini şi utilaje industriale. sorg. Prelucrarea lemnului. Păduri de foioase şi conifere. Industrie extractivă (diamante. din perioada elenistică şi romană. produse de sticlă şi por elan. utilaje. Geamie (sec. Relief variat: mun i (în N şi V). arbori de cafea. ovine. Turism. mijloace de transport. secară. creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. orz. Centrală atomoelectrică. Popula ia: 3. [s¬´ni] Mont Cenís [mõs¬´ni]. rezerva ii naturale. Limbi oficiale: franceza. situat la confluen a Dunării cu Canalul Dunăre–Marea Neagră. 21 mii loc. masiv muntos în Alpii Savoiei. lacuri de baraje. Complexe hidroener-getice. rîu în România. max. podişuri (în V). Relief reprezentat de un podiş colinar ( Azande ) şi o regiune de mun i nu prea înal i în N (alt. Suprafa a: 78. ovăz) şi de plante industriale (sfeclă de zahăr. max. siderurgică. Importă materii prime industriale. laminate. Slovacia şi Austria. XVIII). Căi rutiere: 55 912 km. Numele antic: Axiopolis .26 mil. Func ionează din 1871. produse alimentare. lemn şi materiale din lemn.Céhia República ~.: 3378 m. aur) şi de prelucrare a produselor agricole. Capitala: Praga . pomicultură. Industrie puternic dezvoltată: extractivă. vanadiu. situat între Camerun. N şi 104°20´ long. Sta iune polară. banane. Alt. manioc. Climă temperat-continentală. Pescuit. Păduri tropicale. mobilă. Căi rutiere: 40 mii km. loc. care uneşte oraşele Modane (Fran a) şi Bardonécchia (Italia). Se cultivă arahide.8 mii km2. în lungime de 13 660 m. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Parcuri. caprine). savane. Sudan. porcine. încăl ăminte. bumbac. produse chimice şi agroalimentare. Lungime: 84 km. cîmpii (în centru). Întreprinderi forestiere. Cenís Centrafricánã Cérna Cernavódã . în peninsula Taimîr . 1420 m). Poduri feroviare peste Dunăre. mei. Export de cafea. porumb. la grani a franco-italiană. Celiúskin cap în N Asiei. E. textile. tutun. Vestigii preistorice. República ~. Republica Democrată Congo şi Republica Congo. Planta ii de bumbac. oraş în România (jud.

ciment.6 mii km2. Nicolae (1815). Universitate. loc. mănăstire în România. Centru industrial (camioane. Zăcăminte de grafit. (5. loc. între 1700 şi 1928 m. (490 mii loc. Zăcăminte: cărbune. Muzee. port la Marea Mediterană. aparataj electrotehnic. pe teritoriul căreia se află statul Sri Lanka. provincie istorică în N-E Fran ei. Complex turistic. chimică. Centru industrial (prelucrarea metalelor şi lemnului. pietre pre ioase. Bisericile Sf. Nod de comunica ii. oraş în S-V Belgiei. pe rîul Sambre . centrul adm. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. împreună cu Bucovina. Cérnei Cerníca Cernígov Cernóbîl Cetãþúia Ceúta [´qeuta] Ceylón Cháco [´t¿ako] Chambéry [¿¾be´i] Champágne Changchún [¿¾´pa¤] [t¿ahtsun] Charleroi [¿arl¬´rwa] . biserici (sec. oraş în Ucraina. Cernica). Sf.2 mii loc. pe rîul Pripet . a fost cedat Austriei. XV–XVI). Suprafa a: 65. oraş în N-E Chinei. Sta ie de cale ferată. Şantiere navale. Renumită reg. Zonă agricolă şi de creştere a animalelor (bovine. în V Carpa ilor Meridionali. vagoane. culme muntoasă în România. la E de Lyon. Termocentrală. alimentară. Ctitorie (1669–1672) a domnului Gheorghe Duca. afluent al Dunării. Mún ii ~. la grani a cu Paraguay. oraş în S-E Fran ei (Savoia). farmaceutice şi alimentare). Culturi cerealiere. Gheorghe (1831–1842). produse din lemn. Creşterea animalelor. Climă musonică. com. la S-E de India. 263 mii loc.Cernãúþi oraş în Ucraina. textile. Iaşi. Universitate. Ctitorie a vornicului Cernica Ştirbei (1608). 2524 m). Urmele unei puternice cetă i medievale e in . 97 mii loc. cu acelaşi nume. Popula ia: 838 mii loc. al reg. instrumente muzicale. IX–XIII). Castelul ducilor de Savoia (1232). 68 mii loc. chimică (hîrtie). Industrie siderurgică. În 1775. mănăstire în România (jud. loc. produse alimentare). alimentară. Mănăstírea ~. situată în partea de S a mun. Muzee. A fost reintegrat României. Capitala : Resistencia. Alt. constructoare de maşini. Pomicultură. Sta ie de cale ferată. în conurba ie). bumbac). ovine). produse chimice şi alimentare. Mănăstírea ~. metalurgia aluminiului. pe Prut. insulă în Oceanul Indian. max. ilmenit. tractoare. Agricultură (ceai. Universitate. 206. trestie de zahăr. XVII). pe teritoriul Marocului. centrul adm. viticolă (sec. Muzeu de artă religioasă. forestiere. textilă. Catedrală. în lungul văii rîului Cerna . Posesiune spaniolă. în 1408. 2 mil. Restaurări în 1827–1834. Popula ia: 17 mil. În 1986 popula ia oraşului a fost evacuată în urma avariei la unul dintre reactoarele centralei atomoelectrice. Muzee. 306 mii loc. Ilfov. în conurba ie). Pescuit. doc. Biserica Sf. în conurba ie. Colec ie de artă religioasă. Expl. provincie în N Argentinei. al regiunii cu acelaşi nume. aparataj electronic. At. oraş în N-V Africii.7 mil. Industrie de prelucrare a lemnului. minereu de fier. Apostoli a fost repictată în 1827–1834. Relief de podiş şi mun i (alt. Turism. oraş în Ucraina. situat pe rîul Desna . Muzee. ciment. Suprafa a: 99. situate la 18 km de oraş. al provinciei Jilin. centrul adm. Catedrală (sec. orez.6 mii km2. Construc ii de maşini.

62 mii loc. Fondat în 1670. alimentară (bere). Construc ii de avioane. prelucrarea orezului). (8. în conurba ie. XII. centrul adm. argint. XVIII). Centru industrial (şantiere navale. port la lacul Michigan. de prelucrare a lemnului. Nod de comunica ii. chimică. Muzeu. locomotive. Industrie siderurgică. a sticlei. uraniu. petrol. produse alimentare. Industrie siderurgică. mobilă.Chárleston [t¿´aarlst¬n] Chárleston oraş în E SUA (Carolina de Sud). constructoare de maşini agricole şi echipament electronic. în conurba ie. Universitate. produse chimice şi alimentare). loc. Catedrală gotică (sec. 269 mii loc. Aeroport. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. plumb). celuloză. Turism. 78 mii loc. textile. Fondat în sec. oraş în partea centralnordică a Fran ei (Orléanais). oraş în partea de V a SUA. capitala statului cu acelaşi nume. Nod de comunica ii. Pelerinaj. oraş în N SUA (Illinois). Poligrafie. A fost capitala Chinei. motoare Diesel). Industrie puternic dezvoltată: siderurgie. Universitate. XV). Centru comercial. oraş în Germania (Saxonia). produse alimentare). Export de orez. 2. zahăr. pe rîul Indre . 302 mii loc. Biserică (sec. la S-V de Paris. Institu ii financiar-bancare. în conurba ie. Muzeu. forestieră. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. port la Oceanul Atlantic. încăl ăminte. chimică (îngrăşăminte). construc-toare de maşini. sare). 3. Muzee. textilă. loc. (511 mii loc. oraş în SUA. textile. chimică. Chihuáhua [t¿iw´aawa] . bumbac. hîrtie. Muzeu de artă. în conurba ie). în conurba ie. hîrtie. îngrăşăminte) şi alimentare (conserve de carne). 530 mii loc.. produse chimice (mase plastice. în conurba ie). siderurgie. Centru industrial (automobile. al statului Virginia de Vest. oraş în centrul Fran ei (Berry). Pia ă mondială pentru grîu şi animale. aparataj electronic. centrul adm. 75 mii loc. Castel (sec. Institut de arte frumoase. cu vitralii şi sculpturi. prelucrarea petrolului. aparataj electronic şi electrotehnic.4 mil. confec ii. la N-E de Beijing. Chártres [´¿artr] Châteauroux [´¿ató´ru] Chémnitz [´kemnits] Chengdú [t¿æh´duu] Cheyénne [¿a´jenn] Chicágo [¿¬´kaagou] Chicláyo [t¿i´klajo] oraş în N-V statului Perú. alimentară. Fondat în 1709. Centru comercial (lemn. Industrie metalurgică. (450 mii loc. Nod de comunica ii. Universită i. construc ii de maşini (vagoane. de pielărie. la 1432 m alt. pe coasta Oceanului Pacific. XII – XVI). Rafinării de petrol. loc. în conurba ie). al provinciei Sichuan .6 mil. Nod de comunica ii. capitala statului Wyoming. la S de Orléans. Industrie extractivă (aur. Catedrală (sec. Important centru de comunica ii (9 aeroporturi). 420 mii loc. 81 mii loc.8 mil. biciclete. rafinării de petrol. oraş în N-E Chinei. cărbune. Universitate. în conurba ie. XI–XIII). Monumente. oraş în N Mexicului.

Relief muntos (alt. Păduri de foioase şi conifere. Culturi agricole: grîu. Escaladat în 1880. maşini agricole. sfeclă de zahăr. pomi fructiferi. citrice. Relief predominant muntos. gaze naturale. vinifica ie etc. încăl ăminte. fontă. Centru industrial (prelucrarea lemnului. stat în Asia Centrală şi Orientală. Marea Chinei de Est şi Marea Chinei de Sud. floarea-soarelui. loc. nave. crom. esături de lînă şi bumbac. Relief muntos. la N-E de Concepción. Industrie atomică şi aerospa ială. constructoare de maşini (tractoare. chimică (fosfa i naturali). insulă chiliană. bauxită. cărbune. echipament electrotehnic şi electronic. Capitala: Beijing . creşterea animalelor). a. hîrtie. stat în S-V Americii de Sud. Capitala: Santiago . Bhutan. Nod de comunica ii. Limba oficială: spaniola. Suprafa a: 850 km2. Meşteşuguri (sticlă. Chilía Chillán [t¿i´jan] Chiloé [t¿ilo´e] Chimborázo Chína [t¿imbo´raso] oraş în partea centrală a statului Chile. por elanuri). cositor. învecinat cu Argentina. viticultură.) şi agricol (pomicultură. Industrie dezvoltată: energie electrică. Laos.5 mii loc. Creşterea animalelor (bovine. Odesa). minereuri de fier. cartofi.02 mil. wolfram. guano (locul I în lume). stibiu. alimentară. rom. Monumente de arhitectură grecească (veche şi medievală). Denumirile vechi: genov. minereuri de fier. stibiu). Mongolia. aparataj electronic şi electrotehnic. India. cupru (locul I pe glob). Fondat în 1580. Zăpezi. mangan. oraş în Ucraina (reg. Creşterea animalelor. ciment. Vegeta ie: păduri montane de foioase şi conifere. km 2. cu o depresiune închisă în centru şi pustiul Atacama în N. Climă oceanică umedă. specii de stepă şi de deltă. Suprafa a: 9. grîu – locul I pe glob. Pescuit. Rusia. în S-V tropicală. Bogate resurse naturale: cărbune. anvelope. Popula ia: 57 mii loc. Suprafa a: 8 mii km2. Birmania. lîngă ărmul de V al Asiei Mici. porumb. Popula ia: 1 274 mil. fosfa i. de esături şi covoare. textilă. porcine. Kîrgîzstan. ovine.6 mil. Suprafa a: 757 mii km 2. Muzeu. orez. ghe ari. plumb. Vietnam. celuloză. aur. molibden. Licostomo . Admis în ONU la 24 octombrie 1945. plumb. măslini. învecinat cu Tadjikistan. Relief muntos. sare). vi ă de vie. Pakistan. Întreprinderi agroindustriale. loc. vulcan stins în Cordiliera Vestică (Anzii Ecuadorieni). Alt. gaze naturale. sare ş. Kazahstan. Climă temperat-conti-nentală. situat pe malul stîng al Dunării (bra ul Chilia). hîrtie. Popula ia: 15. separată de continent prin golfurile Ancud şi Corcovado . argint. trestie de zahăr. bumbac. 1297 m). Chíos [´çios] . nichel. Bolivia şi Perú.Chíle [´t¿ile] República ~ . porumb – locul 2 pe glob. 159 mii loc. Importă mijloace de transport. cupru. cobalt. produse siderurgice. Pînă în 1812 apar inea Moldovei. de celuloză. aur. Industrie extractivă (petrol. Port fluvial. Nepal. Căi ferate: 10 800 km. Industrie metalurgică (cupru. Exportă minereuri. subtropicală (în centru) şi temperat-oceanică (S). Chilia Nouă . Marea Galbenă. caprine. Afghanistan. centrul adm. gaolean. la V de coastele Americii de Sud. pe ărmul de E al Oceanului Pacific. Principalele culturi agricole: cereale (orez. Căi rutiere: 79 200 km. vehicule). al raionului cu acelaşi nume. zinc. Climă deşertică (N). Viticultură (vinuri celebre). República Populáră Chinéză . Coreea de Nord. Pescuit. tutu insula grecească în Marea Egee. Popula ia: 150 mii loc. pielărie. Vestigii ale culturii egeene. ciment. 28. Cunoscut în evul mediu ca punct vamal la trecerea peste Dunăre. lame). Limba oficială: chineza. Legumicultură. produse chimice. o el. Urme ale unei cetă i medievale. petrol.: 6227 m.

Odesa). Sf. At. tricotaje) şi alimentare (vinuri. ca aşezare rurală în 1436. loc. Suprafa a: variază între 10 şi 26 mii km2 (în dependen ă de precipita ii). Ad. Catedrale: Naşterea Domnului (1836). oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud). oraş în N-E Republicii Populare Democrate Coreene. Universitate. max. 9. Denumit şi Everest . la grani a dintre Nepal şi China. 520 mii loc. doc. Aici se varsă rîurile Chari şi Logone .: 11 m. lemnului. Denumită şi Mănăstirea Noul Neam . Vestigii arheologice geto-dacice. max.: 8848 m. hîrtie. Universită i. lac cu apă dulce în partea centrală a Africii Ecuatoriale. Mucenic Teodor Tiron (1858). Export de iută şi ceai. rutier). Principalul centru industrial şi cultural al republicii. Teatre. Cucerit la 29 mai 1953 de neozeelandezul Edmund Hillary şi nepalezul Tenzing Norgay. brînzeturi. bibliotecă cu căr i şi manuscrise din sec. dulciuri). Lungime: 51 km. Nod de comunica ii (aerian. comună în Republica Moldova (rn. aparataj electronic şi electrotehnic). produse chimice. Chittagóng [t¿it¬gong] oraş în Bangladesh. I î. capitala Republicii Moldova. de materiale de construc ii. pe teritoriile statelor Nigeria. ciment. produse farmaceutice şi de parfumerie. construc ii de maşini. Industrie constructoare de maşini (pentru transport). În apropierea localită ii se află Mănăstirea Chi cani . Industrie constructoare de maşini (tractoare. şantiere navale. de esături (covoare). feroviar. Cel mai înalt vîrf de munte de pe glob. maşini de spălat. Clopotni ă (55. mun. Aeroport interna ional. Şantiere navale. Cinci biserici. seminar teologic. Biserici: Naşterea Maicii Domnului (1757). întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. 750 mii loc. port la Marea Japoniei. Pescuit. tipografie. Tvardi a (rn. a. Chiþcáni Chomolúngma [t¿omo´lungma] vîrf muntos în Himalaia.5 mii loc. frigidere. Fondat în 1850. coniacuri. Nod de comunica ii. şantiere navale. XV–XIX. alimentară. prelucrarea petrolului. Hr. alimentară. At. Chongjín [t¿h¬ngd…´in] Chrístchurch [´kraistt¿t¬t¿] Ciad . bere. 322 mii loc. Nod de comunica ii. ctitorie a ieromonahului Andronic Popovici (1864). situat pe rîul Bîc . Fondat în sec. doc. Centru industrial: metalurgie. Nod de comunica ii.6 m înăl ime). Academie de ştiin e.5 mil. Izvorăşte la N de com. Căuşeni). ca sat în 1429 ( Zahorna ). Universitate. port la golful Bengal . 1. Sf.Chirghíj–Chitái Chiºin´ãu rîu în Republica Moldova şi Ucraina. textilă. Camerun şi Niger. Ghe ari şi zăpezi. Taraclia) şi se varsă în lacul Chitai (reg. port la Oceanul Pacific. Ciad. Alt. Împăra i Constantin şi Elena (1777) ş. Industrie metalurgică şi constructoare de maşini. Muzee. Biblioteci. ca oraş în 1812. ca tîrg de provincie în 1677. la 240 m alt.

pe rîul Amudaria . Centru industrial (siderurgie. uraniu. [sins¬´næti] oraş în SUA (Ohaio). combustibili. Vegeta ie: păduri de pin. din 1924 pînă în 1927 – Leninsk . aeronautică. materiale de construc ii. citrice. porumb. Căi ferate: 35 km. tutun. Nod de comunica ii. stat în Africa Centrală. măsline. fructe. igarete. Culturi agricole: bumbac. sorg. de podişuri şi cîmpii. República ~. Capitala: Nicosia .a. Export de zahăr. textile. Pescuit. Muzee. arahide. lemnului. bumbac. Libia. în conurba ie. Creşterea animalelor.). Institut pedagogic. materii prime şi semifabricate. Popula ia: 9. cartofi. produse din piele. arahide. ovine. marmură. km 2. 170 mii loc. Industrie agroindustrială. Expl. Vegeta ie tropicală. Limbi oficiale: araba. din estul Mării Mediterane. Niger. produse alimentare). Ciardjóu Cicláde Cienfúegos Cimiºlía Cimként Cincinnáti Cípru . Relief de mun i. lînă). aparatură electrică. Întreprinderi ale industriei uşoare: chimice. Măslini. Climă subtropicală (mediteraneană). chiparoşi. Sudan. metalelor. feroviar). oraş în Kazahstan. de savană şi de pustiuri. Capitala: N’Djamena . mărfuri de larg consum. produse din piele. alimen-tare (carne. 117 mii loc. Muzeu. textile. carne. caprine. esături de bumbac. încăl ăminte. bauxită.284 mil. Suprafa a: 2. Republica Centrafricană şi Camerun. oraş în Republica Moldova. învecinat cu Nigeria. 400 mii loc. Nod feroviar. Fabrici de zahăr. cămile). Importă mijloace de transport. Importă autovehicule. port la Marea Caraibilor. Industrie de prelucrare a petrolului. 18 mii loc. Teatru. bumbac. Viticultură şi vinifica ie. Muzee. Întreprinderi de ciment. Se cultivă orez. (2 mil. Industrie uşoară (textile. oraş în Tadjikistan. citrice. caprine). produse chimico-farmaceutice. combustibili. de minereu de fier. măslini. confec ii. ulei de măsline. la N-E de Aşhabad. maşini şi utilaje industriale. Limbi oficiale: greaca.Ciad República ~. Exportă bumbac. 497 mii loc. struguri. produse chimice şi alimentare). Nod de comunica ii (rutier. Popula ia: 89 mii loc. cedru. Relief muntos şi de cîmpie. ciment. Căi rutiere: 40 000 km. stat în insula cu acelaşi nume. Institu ii de învă ămînt superior. Suprafa a: 1. loc. Tínos. arhipelag grecesc în Marea Egee. conserve de peşte. mei. Thira ş. Popula ia: 781 mii loc. a materialelor de construc ii. textile (mătase. în conurba ie). manioc. la N de Taşkent. Suprafa a: 9521 km 2. conserve). Pescuit. de confec ii. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. produse alimentare. Mare centru industrial (prelucrarea plumbului. legume. Viticultură. turca. franceza. Exportă citrice. esături. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1865). construc ii de maşini. Atestat în sec. Meşteşuguri. situat pe rîul Cogîlnic. confec ii. format din 211 insule ( Andros. financiar şi comercial. maşini şi utilaje industriale. Admis în ONU la 20 septembrie 1960.57 mii km2. Pînă în 1924 se numea Ceardjui . de zone ale deşertului Sahara . loc. cereale. Pescuit.1 mil. [sjen´fuegos] oraş în partea centrală a Cubei. tutun). de încăl ăminte. XII. staniu. Expl. de sare. ulei de arahide. Viticultură. bauxită. Creşterea animalelor (bovine. Climă tropicală deşertică în N şi ecuatorială musonică în S. Creşterea animalelor (ovine. Páros. Náxos. bata i. reşedin ă a raionului Cimişlia. Căi rutiere: 9200 km.

Industrie constructoare de maşini. Relief muntos. Izvorăşte din apropierea comunei Pietrosu (rn. rîul Trotuş (la E) şi valea Uzului (la S). Nod de comunica ii (rutier. feroviar). alimentară. de prelucrare a lemnului. Vînătoare. oraş în N Mexicului (Chihuahua). hornuri. centrul adm. Termoelectrocentrală. Suprafa a: 595 mii km2. Alt. mare în bazinul Oceanului Arctic. prin strîmtoarea Bering. afluent pe stînga al Ciulucului Mic . Buzău (spre E) şi Doftana (spre V). Teleneşti). În lac se varsă rîul Velikaia . Ciuc Ciúcaº Ciud Ciudád Bolívar Ciudád Juárez [sju´dad ´hwares] Ciuhúr Ciukótsk Ciukótsk Ciulúcul Máre Ciulúcul Mic Ciulúcul de Míjloc . Stînci izolate în formă de ciuperci uriaşe. Lă ime max.: 47 km. Industrie a lemnului (cherestea. rîu în Republica Moldova. lac pe teritoriul Estoniei şi Federa iei Ruse. Márea ~. Rezerva ii naturale.: 140 km. rîu în Republica Moldova. înconjurată de marea Ciukotsk (la N) şi de marea Bering (la S). Creşterea renilor. Izvorăşte lîngă satul Ciuluc (rn.6 m. max. Teatre. Turism. max. mobilă). lîngă com. Muzee. situat între rîurile Teleajen. masiv muntos împădurit în grupa centrală a Carpa ilor Orientali. afluent pe stînga al Prutului. Naviga ie. lîngă Costeşti (rn. Alt. de minereu de fier. lîngă com. peninsula Ciukotsk şi peninsula Alaska. de mobilă. al regiunii Cita. afluent pe dreapta al Ciulucului Mare . Pescuit.). Ad. rîu în Republica Moldova.: 1 954 m (vf. Turism. peninsulă în extremitatea N-E a Asiei. Vegeta ie de tundră. al statului Bolívar. Lungime max. Atestat în 1653. Lacul se mai numeşte Peispi . Mún ii Ciúcului . Lungime: 44 km. În N-E se află capul Dejnev. de cărbune. Pescuit. în S Siberiei. Climă polară. Ad. centrul adm. port pe Rio Grande . port pe fluviul Orinoco . Lungime: 57 km. cel mai estic punct al Asiei.55 mii km2. alimentară. Făleşti).: 1256 m. Lungime: 62 km. Atestat în 1764 cu numele Angostura . comunică cu Oceanul Pacific. din apropierea com. max. Institu ii de învă ămînt superior. Lungime: 90 km. afluent pe dreapta al Răutului . Expl. Industrie alimentară (spirt. 260 mii loc. rîu în Republica Moldova. Verejeni (rn. Teleneşti). Ciucaş ). Sărătenii Vechi (rn. între insula Vranghel. Acoperită cu ghe ari din octombrie pînă în mai. Suprafa a: 3. Nod de comunica ii. coloane. În S. Şoiu ).Citá oraş în Federa ia Rusă. Izvorăşte din apropierea or. în conurba ie. între Depresiunea Ciucului (la V). Mîndreşti (rn. Ocni a. max. din el izvorăşte fluviul Narva . Făleşti ). Făleşti). Suprafa a: 49 mii km2. Expl. turnuri.: 14. Izvorăşte din apropierea comunelor Beleu i şi Comarovca (rn. 720 mii loc. a materialelor de construc ie. 372 mii loc. [sju´dad bo´lißar] oraş în N-E Venezuelei. Turism. produse lactate şi de panifica ie etc.: 1565 m (vf. masiv muntos în partea de S a Carpa ilor Orientali. Rîşcani). Teleneşti).

Vegeta ie de stepă şi silvostepă. republică în componen a Federa iei Ruse. Zăcăminte de petrol. Odesa (Ucraina). energetică. cîmpie în Europa. Alt. Tîrg din 1774. care se întinde de la Oceanul Atlantic pînă la mun ii Ural. de prelucrare a lemnului (mobilă. tutun. Cîmpía de Stépã a Bugeácului Cîmpía Europeánã Cîmpía Românã Cîmpía Sibériei de Vest Cîmpulúng Cîmpulúng Moldovenésc . cîmpie în extremitatea de S a Republicii Moldova. la poalele masivului Rarău . Filatură de bumbac. păsări). fragmentat de văi largi şi întinse. Climă excesiv-continentală. sfeclă de zahăr. Enisei ş. celuloză. Industrie constructoare de maşini. secară. mare cîmpie în Asia Occidentală. motoare). Industrie a lemnului (mobilă. Naviga ie pe Volga şi Sura . cartofi. cîmpie în S României. Reprezintă un complex de forme colinare.: 200–250 m. Pomicultură.3 mii km2. de încăl ăminte. Relief relativ plan. de încăl ăminte. cu interfluvii relativ plane. gaze naturale. de ciment. hîrtie). electrotehnică. largi şi întinse. Alt. cuprinsă între cursurile inferioare ale Prutului (la V) şi Nistrului (la E) şi ărmul Mării Negre (la S). km2. produse de panifica ie). fragmentat de văi şi vîlcele largi şi întinse. Alt. care include şi S-V reg. municipiu în România (jud.35 mil. pe cursul superior al rîului Moldova . a materialelor de construc ii (var). în depresiunea cu acelaşi nume. situat în depresiunea cu acelaşi nume. Vegeta ie de stepă şi silvostepă. Vegeta ie de stepă. At. în 1411. Ruinele unei biserici romanice (sec.Ciuváºia República Ciuváşă . fructe etc. orz). Popula ia: 1. Muzeu etnografic. ovăz. Alt. Argeş).: 200–250 m. Suprafa a: 3 mil. Este străbătută de numeroase rîuri ( Obi. Capitala: Ceboksarî . Este principala zonă agricolă a României. Cîmpía Bãlþilor Cîmpía Deluroásã de Sud a Basarábiei cîmpie în N Republicii Moldova. doc. situată între Prut şi Nistru (cursurile medio-inferioare) şi grani a de S cu Ucraina (reg. Podişul Nistrului (la E) şi Podişul Codrilor (la S). Creşterea animalelor (bovine. porcine. a palatului domnesc (sec. înso ite de culmi şi dealuri cu altitudini de pînă la 200 m. alimentară. Sta iune climaterică. Relief predominant plan. Cîmpia Germano-Poloneză şi Cîmpia Est-Europeană. între Piemontul Getic. hamei. 44. Climă continentală.). mun ii Altai (la S). 23 mii loc. Culturi cerealiere (grîu. cu văi şi vîlcele mai pu in adînci. Subcarpa i şi Podişul Moldovei. cîmpie în S Republicii Moldova. planta ii de vii şi livezi. cuprinzînd Cîmpia Franceză (în V). textilă. completată de bogate planta ii de pomi fructiferi. oraş din 1806. pe cursul mijlociu al fluviului Volga . taiga şi stepă. Muzee. Cuprinde numeroase crovuri. Suprafa a: 18. creată la 21 aprilie 1925. lacuri sărate. a. cuprinsă între marea Kara (la N). Odesa). Podişul Ciuhurului (la N). Combinat de fibre şi fire sintetice. municipiu în România (jud. Industrie constructoare de maşini (automobile.: 50–300 m. între Prut (la V). chimică. Suceava). dune de nisip. Irtîş. ovine. pe teritoriul Federa iei Ruse. de blănuri. cărbune. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere (30% din suprafa ă). situată pe stînga Dunării. Relief de cîmpie joasă vălurată. de cherestea. alimentară (lapte praf. mun ii Ural (la V) şi Podişul Siberiei Centrale (la E). cherestea). loc.8 mii loc. Vegeta ie de tundră. în regiunea oraşului Băl i. XIV). medie: 100 m. XVII).

Întemeiat în 1796. Turism. Suprafa a: 14. Huedin. Universită i. textile. rîu în Republica Moldova. Menton. port la lacul Erie . copră. produse chimice. Clípperton Cluj Cluj-Napóca municipiu. Două academii (de arte. colegii. Izvorăşte din apropierea com. gaze naturale. construc ii de maşini. Descoperit de William Keeling în 1609. Monumente. XIV–XV). alimentare. Popula ia: 2 mil. centrul ad m. de muzică). cărbune). material rulant (feroviar.Cléveland [´kliivl¬nd] oraş în SUA (Ohio). Monaco. Centru industrial: combinat de utilaj greu. Suprafa a: 6.65 mii km2. Ucraina). Coahuíla [koa´wila] Coásta de Azúr stat în N-E Mexicului. Hidrocentrale. lîngă or. Cîmpia Turzii. în conurba ie). Basarabeasca . Aici. cartofi. Zăcăminte: minereu de fier. prelucrarea petrolului. material rulant. situat pe rîul Someşul Mic . Cocós Códrul Cosmínului Cogîlnic Cogîlnic . lîngă com. Institut politehnic.a. Zonă de munte. cărbune brun. Industrie extractivă (argint. Odesa. nisipuri. condusă de Ştefan cel Mare. afluent al Răutului.8 mil. Nisa ş. Tatarbunar (reg. loc. prelucrarea lemnului. Rezina). grîu. Pe Cogîlnic sunt situate oraşele Hînceşti . sfeclă de zahăr. Pomicultură. Izvorăşte la V de comuna Pecişte (rn. secară. Lungime: cca 80 km. Nelocuită. textile şi alimentare. Mihail (sec. Pescuit. electrotehnică. Culturi agricole: porumb. Sta iuni balneoclimaterice: Cannes. Creşterea animalelor. XVI–XVIII). Popula ia: 625 mii loc. metalurgie feroasă. Cimişlia . blănărie. mobilă. Lungime: 243 km.: Cluj-Napoca. Orhei). ghips. Nod de comunica ii. materiale de construc ii. Vestigii arheologice. în 1497. Monte Carlo. por iune a litoralului francez al Mării Mediterane. regiune păduroasă la S de Cernău i. Muzee.: Turda. sfeclă de zahăr. Administrată de Australia (din 1955). Nisporeni) şi se varsă în lacul Cunduc. Cişmea (rn.: Saltillo . plante furajere. Culturi agricole: bumbac. plumb. 332 mii loc. “General Motors“). Industrii: construc ii de maşini. forestieră. prelucrarea metalelor. oastea moldovenească. loc. calcare. institute academice de cercetare. ciment. întreprinderi de pielărie. Subordonată Polineziei Franceze. Aeroport (Someşeni ). electronică. Clădiri vechi (sec. Suprafa a: 150 mii km2.2 km2. Climă temperat-continentală. Popula ia: 744 mii loc. Centru adm. jude în N-V României. Aeroport interna ional. poligrafie. insulă coraligenă în E Oceanului Pacific. Centru adm. Grădină botanică. Bursuc (rn. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. situat la cca 1100 km S-V de ărmurile Indoneziei. al jude ului Cluj. în bazinul Someşului Mic (Transilva-nia). între oraşele Cassis şi Menton. Teatre. farmaceutice. Gherla. rutier). Biserica Sf. Sta iuni balneoclimaterice. Două academii. cuar . construc ii de automobile (companiile “Ford“. încăl ăminte. (2. 507 mii loc. a înfrînt armata polonă care invadase Moldova. Suprafa a: 7. Oraşe pr. Culturi: nuci de cocos. de coline şi podişuri cu depresiuni intramontane. Nod de comunica ii. Centru industrial: siderurgie.2 km2. Universită i. arhipelag în E Oceanului Indian. tutun. Descoperită de John Clipperton în sec XVIII. granit. Lungime: 50km.

475 mii loc. cartofi. Agricultură: cartofi. Monumente din epoca Renaşterii. Renumite băuturi alcoolice (coniac). gaze naturale. oraş în Portugalia central-vestică. platină. Perú şi Ecuador. Capitala: Bogotá . Hidrocentrale. Resurse naturale: cărbune. pe 320 km. electrotehnică. Universită i. Muzee. constructoare de vagoane şi automobile. aur. sfeclă de zahăr. alimentară. de ceramică. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Bahia Blanca ). metalurgică. alimentară. 1. Industrie extractivă (huilă. Popula ia: 43 mil. loc. Căi ferate: 3 400 km. centrul adm. Centru industrial (echipament electronic. de hîrtie. Se cultivă orez. banane. Aeroport interna ional. Creşterea animalelor pentru carne. Muzeu. loc. Manufacturi de ceramică şi sticlă (sec. loc. Admis în ONU la 5 noiembrie 1945. manioc. gaze naturale). port la Oceanul Indian. Popula ia: 3. întreprinderi de pielărie. Navigabil pe cursul inferior (450 km). Catedrală (sec XII–XVI).Cognác [ko´¤ak] oraş în V Fran ei. porumb. sare. (2 mil.: Denver . în S-V insulei Ceylon . cacao. Lungime: 1 100 km. situat pe fluviul Charente . în conurba ie. Navigabil pe 228 km. Se varsă în Oceanul Pacific (Golful Californiei). în conurba ie). 149 mii loc. Industrie forestieră. Vegeta ie: păduri ecuatoriale (50% din suprafa a ării) şi de savană. Centru adm. aur. poligrafică. alimentare. Export de cauciuc. inut legendar pe ărmul de E al Mării Negre. Universitate.50 mil.4 mil. XVI). în conurba ie. Palat episcopal (sec. cărbune. stat în N-V Americii de Sud. prelucrarea petrolului şi a cauciucului. stat în partea central-vestică a SUA. textilă. Aeroport interna ional. 625 mii loc. cărbuni. Muzee. textile. de cacao. în SUA şi Mexic. Căi rutiere: 106200 km. cupru. Lungime: 2 740 km. República ~. Limba oficială: spaniola. Venezuela. de hîrtie. mase plastice. textile. creşterea animalelor. chimică. cafea. Locul spre care argonau ii au pornit în căutarea lînii de aur. Turism. XVIII). minereuri de fier. Muzeu arheologic. oraş în E SUA. Industrie extractivă (petrol. alimentare. Colúmbia [k¬´lambi¬] Colúmbia Colúmbus [k¬´lamb¬s] oraş în N-E SUA. Brazilia. copră. în Canada şi SUA. Coímbra [´kw˜ibr¬] Colhída Colómbo [kol´õmbo] Colorádo [kal¬r´ædou] Colorádo Colorádo Colúmbia [k¬´lambi¬] fluviu în America de Nord. argint. Suprafa a: 1140 km 2. . Întrerprinderi textile. argint. Planta ii de arbori de cafea. 31 mii loc. capitala administrativă a Republicii Sri Lanka. mijloace de transport. fluviu în Argentina. Panamá. chimică. loc. cherestea). Institut de tehnologie. situat între Oceanul Pacific. fosfa i) şi prelucrătoare (de petrol. Pescuit. în S Caucazu-lui. sticlărie). Importă produse siderurgice. vanadiu. Se varsă în Oceanul Pacific printrun estuar. trestie de zahăr. soia. Marea Caraibilor. Lungime: 2 240 km. Navigabil în cursul inferior. situat pe fluviul Mondego . Întemeiat în 1517. petrol. Industrii: siderurgie. molibden. al statului Ohio. minereu de fier. în conurba ie. maşini şi utilaje industriale. ceai. construc ii navale. Suprafa a: 270 mii km2. Hidrocentrale. străbătînd Marele Canion . tutun. Relief muntos (în V şi N). centrul adm. bumbac. de cîmpie (în E). al statului Carolina de Sud. chimică. fluviu în America de Nord. Universitate (1537). Exportă petrol. alimentară. Climă ecuatorială şi subtropicală.

utilaje. mango. loc. băuturi răcoritoare. fabricarea mătăsii. încăl ăminte. forestiere. Fondat în 1884. esături. Căi rutiere: 765 km. Sta iune climaterică. bauxită. Suprafa a: 1. Chişinău). staniu. alumină. cîmpii aluviale (în N-V). Climă ecuatorială umedă şi subecuatorială.2 mii km2. ceai. păsări). situat pe malul lacului Como. bumbac. radiu.345 mil. care după volumul de extrac ie asigură ării unul dintre primele locuri în lume. Atestat în sec. Biserici romane. Pe teritoriul ei se află Mănăstirea Condri a . situat pe rîul Ialpug . biciclete. Tanzania. bata i. în 1657 (Condreşti ). ridicată pe locul unui schit de lemn din sec. pajişti. argint. uraniu. pe locul unei aşezări mai vechi (sec. textile) şi alimentare. la 105 km S de Chişinău. ananaşi. Industrie producătoare de ciment. mun i (în N-E. At. Expl. portocale. rom. cafea. stat în Africa Centrală. Întreprinderi chimice. Se cultivă orez. prelucrarea metalului şi lemnului. în conurba ie. Principalele produse agricole: cafea. uleiuri vegetale aromate. ciment. Construc ii de automobile.Cómo oraş în N Italiei (Lombardia). minereuri de fier. Export de minereuri de fier. manioc. rutier). trestie de zahăr. situată pe insula Tumbo . zahăr. Aeroport interna ional. Cónakry Condríþa Cóngo localitate în Republica Moldova (mun. mase plastice. cacao. Nod de comunica ii (feroviar. Exportă cupru. Vegeta ie: păduri de palisandru. km2. conserve. Turism. cărbune. Se mai cultivă: porumb. [´konakri] capitala Republicii Guineea. Admis în ONU la 12 noiembrie 1975. Vegeta ie: păduri tropicale (3/4 din teritoriu). palmieri. textile şi de confec ii. arbori de cafea şi cacao. XV). ulei de palmier. la N-V de insula Madagascar . Biserica Sf. de cafea şi banane. mangrove. Climă tropical-oceanică. Burundi.24 mil. arahide.9 mii km2 (2. cauciuc şi produse de cauciuc. Creşterea animalelor: bovine. E şi S-E). ovine. alimentare (conserve de fructe şi peşte). Sudan. Planta ii de bananieri. 800 mii loc. araba. Capitala: Kinshasa . ovine. Muzeu. bata i. abanoşi. 28 mii loc. cositor. în conurba ie. Pescuit intensiv. Comóre Comrát municipiu în Republica Moldova (UTA Găgăuză). diamante. Relief: platouri vulcanice. situat între Republica Centrafricană. plante aromatice (vanilie). XIX). 168 mii loc. comoriana. República Federálă Islámică a Comórelor . Bogate şi variate resurse naturale (diamante. doc. stat insular în V Oceanului Indian (arhipelagul Comore ). cupru. Creşterea animalelor (bovine. Importă produse industriale (maşini. Capitala: Moroni . Suprafa a: 2. condimente. porumb. Importă ech . aur. caprine. Universitate. Angola şi Republica Populară Congo. plumb. trestie de zahăr. mijloace de transport. petrol). cobalt. Pescuit. manioc. manioc. Nicolae (încep. Popula ia: 676 mii loc. igarete. după alte surse). Industrie uşoară şi agroalimentară. Prelucrarea lemnului. Limbi oficiale: franceza. petrol brut. XVIII. Rwanda. port la Oceanul Atlantic. XIV–XVI). zinc. nuci de cocos. República Democrátă ~. sec. Uganda. parcuri na ionale. Limba oficială: franceza. mangan. Catedrală (sec. Popula ia: 55. porcine. orez. cobalt. Relief variat: podişuri (în partea centrală). XVIII. pneuri. caprine. culmi şi piscuri muntoase. tutun. Zambia. Produse industriale: autoturisme.

Cóngo

República ~, stat în Africa Centrală, situat între Gabon, Camerun, Republica Centrafricană, Republica Democratică Congo şi Angola. Suprafa a: 342 mii km2. Popula ia: 3 mil. loc. Capitala: Brazzaville. Limba oficială: franceza. Relief: zonă depresionară în bazinul rîului Congo, mărginită de podişuri întinse (alt. max. 1 040 m), şi de o cîmpie litorală umedă în S-V. Climă ecuatorială umedă. Păduri tropicale bogate în esen e pre ioase (70% din teritoriu). Resurse naturale: cupru, aur, argint, diamante, plumb, zinc, radiu, uraniu, wolfram, petrol, cărbune. Întreprinderi care produc îngrăşăminte chimice, ciment, textile, igarete. Culturi agricole: arbori de cafea şi cacao, palmieri de ulei, bananieri, arahide, trestie de zahăr, tutun, orz, porumb, manioc. Pomicultură, legumicultură, pescuit. Creşterea animalelor (caprine, ovine, bovine). Export de petrol şi produse petroliere, lemn şi produse de lemn, tutun, zahăr, citrice. Importă maşini şi utilaje industriale, automobile, produse alimentare. Căi ferate: 1 040

Connécticut Connécticut

[k¬´netik¬t]

fluviu în N-E SUA. Lungime: 650 km. Se varsă în Oceanul Atlantic (strîmtoarea Long Island ). Par ial navigabil (120 km). Hidrocentrale. stat în N-E SUA, la Oceanul Atlantic. Suprafa a: 13 mii km 2. Popula ia 3,5 mil. loc. Capitala: Hartford . Industrie constructoare de avioane, aparate de precizie, electrotehnică, chimică. Zonă agricolă: pomicultură, tutun, creşterea animalelor, avicultură. străvechi oraş pe coasta europeană a strîmtorii Bosfor , astăzi cartier ( Uskiidar “Scutari“) al or. Istanbul (Turcia). A fost întemeiat de împăratul roman Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii greceşti Byzantion , devenit în 330 capitala Imperiului Roman, apoi a imperiului Bizantin. Cucerit de turci în 1453, devine capitala Imperiului Otoman pînă în 1923, cu denumirea Istanbul . Aici au fost semnate numeroase tratate de pace. jude în S-E României, la grani a cu Bulgaria, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafa a: 7 070 km2. Popula ia: 759 mii loc. Reşedin ă: mun. Constan a . Relief predominant de podiş. Climă temperatcontinen-tală. Resurse naturale: minereu de fier, fosforite, caolin, cretă, calcare, nisipuri, ape minerale sulfuroase. Produse industriale: utilaje tehnologice, maşini agricole, ciment, prefabricate din beton, mobilă, textile, confec ii, tricotaje, uleiuri vegetale, conserve. Şantiere navale, rafinării de petrol. Agricultură: porumb, grâu, secară, plante furajere, sfeclă de zahăr, floa-rea-soarelui, legume; pomicultură, viticultură; creşterea animalelor. Institu ii de învă ămînt şi de cultură. Turism.

Constantinópol

Constánþa

Constánþa

municipiu în S-E României, centrul adm. al jud. Constan a, cel mai mare port maritim al ării la Marea Neagră. 360 mii loc. Aeroport interna ional. Centru industrial: construc ii şi repara ii de nave maritime, prelucrarea metalelor şi lemnului, fabricarea mobilei, celulozei şi hîrtiei, poligrafie, textile, confec ii, produse alimentare. Universitatea “Ovidiu“. Institute de marină (civilă şi militară). Teatre. Muzee. Vestigii arheologice. Monumente istorice. Oraşul a fost construit pe locul vechii colonii greceşti Tomis .

Constánþa

oraş în S Germaniei (Baden–Württemberg), situat pe malurile lacului cu acelaşi nume. 76 mii loc. Centru industrial: metalurgie, construc ii de maşini, echipament electronic, prelucrarea lemnului, produse chimice, textile şi alimentare. Universitate. Catedrală (sec. XI–XVI). Biserică gotică (sec. XV). Sta iune balneoclimaterică. Turism. [kuk] strîmtoare între Insula de Nord şi Insula de Sud a Noii Zeelande, unind Marea Tasman cu Oceanul Pacific. Lungime: 107 km. Lă ime: 22–91 km. Ad. max.: 97 m. A fost descoperită de J. Cook în 1770. capitala Danemarcii, situată pe insulele Seeland şi Amager , port la strîmtoarea Ø resund . 626 mii loc. (1,7 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Mare centru industrial: montaj de automobile, construc ii de nave, de echipament şi aparataj electrotehnic, de motoare; întreprinderi chimice, de mobilă şi hîrtie, alimentare. Academie de ştiin e. Universitate (1479). Muzee. Palate (sec. XVII). Catedrală neoclasică (1811–1829). Turism.

Cook

Copenhága (Cópenhaga)

Corálilor Cordiléri

Córdoba

Márea ~, mare a Oceanului Pacific, între coasta de N-E a Australiei şi Melanezia. Suprafa a: 4,1 mil. km2. Ad. medie: 2 394 m. Ad. max.: 9 174 m. Mún ii ~, cel mai lung lan muntos de pe glob (cca 18 000 km), situat în vestul Americii de Nord, de la Alaska pînă în Mexic, şi în America de Sud, din Venezuela pînă în ara de Foc. Alt. max.: 6 193 m (vf. McKinley , în America de Nord) şi 6959 m (vf. Aconcagua , în America de Sud). Cca 80 de vulcani activi. oraş în S Spaniei (Andaluzia), situat pe fluviul Guadalquivir . 311 mii loc. Nod de comunica ii. Industrii: expl. minereului de cupru, întreprinderi chimice, textile, alimentare. Vestigii romane. Fortifica ii maure. Moschee (sec. VIII–X). Muzee. República Populáră Democrátă Coreeánă , stat situat în partea de N a peninsulei Coreea, între China, Federa ia Rusă, Coreea de Sud, Marea Japoniei şi Marea Galbenă. Suprafa a: 120,5 mii km 2. Popula ia: 23,7 mil. loc. Capitala: Phenian . Limba oficială: coreeana. Relieful este format de masive muntoase şi regiuni de cîmpie litorală. Climă subtropicală musonică. Vegeta ie: păduri de conifere şi foioase (80% din teritoriu), păşuni alpine. Bogate resurse naturale: cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram, fosfa i, sare. Industrie energetică (hidrocenrale), siderurgică, constructoare de maşini, textilă, alimentară. Se produce o el, fontă, tractoare, aparataj electrotehnic, îngrăşăminte chimice, ciment, celuloză, hîrtie, conserve. Se cultivă orez, grîu, orz, porumb, soia, bumbac, tutun. Creşterea animalelor (bovine, porcine). Pescuit. Exportă minereuri, metale, produse agricole. Importă maşini şi utilaje industriale, combustibili, mijloace de transport. Căi ferate: 10 800 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991.

Coréea de Nord

Coréea de Sud

República Coréea , stat în estul Asiei, situat în partea de S a peninsulei Coreea , între Coreea de Nord, Marea Galbenă şi Marea Japoniei. Suprafa a: 99 mii km 2. Popula ia: 48,3 mil. loc. Capitala: Seul . Limba oficială: coreeana. Relief în cea mai mare parte muntos, cu cîmpii în lungul ărmului apusean. Clima temperat-continentală, cu caracter musonic şi tropical. Industrie dezvoltată: extractivă (cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram), siderurgică (fontă, o el, cupru rafinat, zinc), constructoare de maşini şi utilaje, automobile, nave, aparate electronice şi electrotehnice, producătoare de anvelope, hîrtie, ciment, produse chimice, textile, conserve de peşte. Culturi agricole principale: orez, grîu, ovăz, porumb, soia, bata i, tutun. Pomicultură. Sericicultură, pescuit. Creşterea animalelor. Exportă echipament industrial, mijloace de transport, aparate electronice, produse chimice, textile, alimentare. Importă materii prime, automobile, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 8500 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. insulă în Marea Ionică. Suprafa a: 593 km 2. Popula ia: cca 100 mii loc. Oraş pr.: Corfu (port). Relief muntos. Climă mediteraneană. Pescuit. Turism. Administrată de Grecia. renumit oraş din Grecia antică (sec. VII–VI î. Hr.). În prezent port în golful cu acelaşi nume. 30 mii loc. Rafinărie de petrol. Centru comercial (export de stafide, ulei de măsline). Relicve arheologice. Muzeu. Turism. peninsulă în S-V Marii Britanii, între Marea Mînecii şi canalul Bristol. Lungime: 150 km. Lă ime max.: 72 km. Relief muntos. Industrie extractivă (cositor, cupru, argint, zinc, plumb, mangan), prelucrătoare de materii prime. Creşterea vitelor. Pescuit. Turism. oraş în N-E Argentinei, centrul adm. al provinciei Corrientes, port pe fluviul Paraná . 270 mii loc. Aeroport interna ional. Centru industrial şi comercial (export de cereale). Universitate. Muzeu. Fondat în 1588. insulă în N Mării Mediterane. Suprafa a: 8,7 mii km 2. Popula ia: 252 mii loc. Relief muntos (alt. max. 2 710 m, vf. Monte Cinto ). Expl. de minereuri de fier, cupru, mercur, zinc, plumb, marmură. Planta ii de citrice, măslini. Viticultură. Turism. Creşterea animalelor (ovine, caprine). Administrată de Fran a. [kor´u¤a] oraş în N-V Spaniei (Galicia), port la Oceanul Atlantic. 245 mii loc. Industria aluminiului, de prelucrare a lemnului, tutunului şi peştelui, chimică, textilă, de hîrtie. Şantiere navale. Pescuit. comună în Republica Moldova (rn. Soroca). Expl. de calcare. Prelucrarea artistică a pietrei. At. doc. în 1509.

Córfu

Corínt

Córnwall

[´koonw¬l]

Corriéntes

Córsica

Corúña

Cosãúþi

Cósta Ríca

República ~, stat în America Centrală, între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor, învecinat cu Nicaragua (în N) şi Panamá (în S-E). Suprafa a: 51 mii km2. Popula ia: 3,9 mil. loc. Capitala: San José . Limba oficială: spaniola. Relief predominant muntos, cu un podiş intramontan şi cîmpii litorale. Climă tropicală cu precipita ii bogate pe litoralul Mării Caraibilor. Vegeta ie tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 45% din teritoriul ării. Industrie slab dezvoltată: mici întreprinderi de prelucrare a materiei extractive şi a produc iei agricole. Resurse naturale bogate (aur, argint, mangan, petrol, bauxită, ape geotermale), dar pu in exploatate. Planta ii de arbori de cafea, de cacao, bananieri, ananaşi, trestie de zahăr. Se mai cultivă orez, porumb, manioc. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit. Exportă cafea, banane, carne, lemn şi produse de lemn, textile. Importă maşini şi utilaje industriale, autovehicule, combustibili, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 950 km. Căi rutiere: 35 541 km. Admis în ONU la 3 noiembrie 1945. República ~ (Coásta de Fíldeş) , stat în Africa de Vest, la N-V de Golful Guineii, între Liberia, Guineea, Mali, Burkina Faso şi Ghana. Suprafa a: 322,5 mii km 2. Popula ia: 16,8 mil. loc. Capitala: Yamoussoukro (administrativă) şi Abidjan (legislativă). Relief de podiş înalt (la N) şi de cîmpie litorală (la S), culmi muntoase şi piscuri. Climă subtropicală umedă. Vegeta ie tropicală şi de savană. Expl. de petrol, diamante, aur, minereu de mangan. Rafinării de petrol, fabrici de cherestea, de ciment, textile, de produse alimentare. Se cultivă arbori de cafea, de cacao, banane, precum şi orez, porumb, mei, sorg, manioc, bata i. Ramuri economice tradi ionale: creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine), pescuitul, vînătoarea, meşteşugăritul. Exportă cafea, cacao, banane, petrol, produse petroliere, lemn şi produse de lemn, ulei de palmier. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili. Căi ferate: 660 km. Căi rutiere: 70 000 km. Limba oficială: franceza. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. [kot¾´te] peninsula în N-V Fran ei (Normandia), între golful Saint-Malo şi estuarul Senei (Marea Mînecii). Lungime: cca 100 km. Relief de coline. Climă oceanică. Creşterea animalelor (bovine, ovine, cabaline). comună în România (jud. Iaşi). 9 mii loc. Centru pomicol. Podgorii renumite (vinul “Cotnari“). Expl. de gresii. Sta ie de cale ferată. Cetate geto-dacică (sec. V–III î. Hr.). Pod de piatră (sec. XV). Biserici (sec. XV şi XVI). Beciuri ale caselor domneşti (sec. XV). At. doc. ca tîrg în 1448. [koto´nu] oraş în Benin, port la golful Guineea . 490 mii loc. în conurba ie. Mici întreprinderi mecanice, textile, de încăl ăminte, alimentare. Export de ulei de palmier şi bumbac. vulcan activ în Mun ii Anzi (Ecuador), unul dintre cei mai mari din lume. Alt.: 5 896 m. Parc na ional. oraş în E Germaniei (Brandenburg), pe rîul Spree . 130 mii loc. Nod de comunica ii. Centru industrial (siderurgie, echipament electric, covoare, postavuri, tricotaje, produse alimentare) şi comercial. Biserică (sec. XIV), castel (sec. XVIII). Muzeu. At. doc. în 1156.

Côte d'Ivoire

Cotentín

Cotnári

Cotonou

Cotopáxi Cóttbus

[kotop´ahhi] [´kotbus]

Covásna

jude în partea central-estică a României, în bazinul Oltului superior. Suprafa a: 3,7 mii km 2. Popula ia: 240 mii loc. Centru adm: mun. Sfîntul Gheorghe . Relief muntos şi de coline. Climă temperat-con-tinentală. Resurse naturale: lignit, minereu de fier, calcare, gresii, ape minerale. Industrie constructoare de maşini, agregate, motoare, echipament electric auto, piese pentru tractoare şi maşini agricole. Întreprinderi alimentare. Zonă agricolă: plante tehnice, cartofi, sfeclă de zahăr, grîu, secară; creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine); avicultură. Teatre. Muzee. Turism.

Covásna

oraş în România (jud. Covasna), la poalele mun ilor Vrancea . 14 mii loc. Întreprinderi de mobilă şi cherestea, de materiale de construc ii, de îmbuteliere a apelor minerale. Sta iune balneoclimaterică. Vestigii arheologice. Biserică (sec. XIII–XIV). At. doc. în 1567. [´kov¬ntri] oraş în Marea Britanie (Anglia). 295 mii loc. (648 mii loc., în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru industrial: construc ii de avioane, automobile, tractoare, motociclete, maşini unelte, aparataj electronic, optică; întreprinderi textile (mătase), alimentare. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice. Ruinele unei fortifica ii (sec. XIV). masiv muntos în S-V mun ilor Făgăraş , între rîurile Olt şi Topolog . Alt. max.: 1 668 m. Parc na ional. Mănăstírea ~ , mănăstire pe malul drept al Oltului. Ctitorie (1387 – 1388) a domnului Mircea cel Bătrîn. Mormîntul domnitorului. Monumente istorice. S-a mai numit şi Mănăstirea Nucet . oraş în Polonia, situat pe fluviul Vistula . 830 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Aeroport interna ional. Centru industrial: siderurgie, construc ii de maşini, materiale de construc ii, întreprindri textile, alimentare. Academie de ştiin e. Universitate. Catedrală (sec. XII–XIV). Biserica Notre-Dame (sec. XIII–XV). Observator astronomic (1792). municipiu în S României, situat pe rîul Jiu , centrul adm. al jud. Dolj. 303 mii loc. Sta ie de cale ferată. Aeroport. Centru industrial: construc ii de avioane, locomotive, tractoare, automobile, maşini agricole, aparataj electric, prelucrarea lemnului, întreprinderi textile, alimentare. Universitate. Teatru. Filarmonică. Clădiri vechi (sec. XVI – XVII). At. doc. în 1475. insulă în Marea Mediterană. Suprafa a: 8,3 km 2. Popula ia: 540 mii loc. Relief muntos (alt. max.: 2 456 m). Zăcăminte : minereuri de fier, mangan, azbest, ghips. Culturi agricole: grîu, porumb, citrice, măslini, tutun, legume. Viticultură. Creşterea animalelor. Vestigii arheologice. Turism. Administrată de Grecia. mare în bazinul Mării Egee, cuprinsă între arhipelagul Ciclade, Pelopones şi insula Creta . oraş în Republica Moldova (mun. Chişinău). Centru de vinifica ie, depozit de vinuri (construit în subteranele fostelor mine de calcare), expozi ii de vinuri clasice şi spumante (şampanie “Cricova“). At. doc. ca aşezare rurală în 1431.

Cóventry

Cózia Cózia

Cracóvia

Craióva

Créta

Créta Crícova

Cuánza (Kwanza) . Aeroport. situat pe malul drept al Nistrului. specii ierboase de cîmpie. de produse petroliere. construc-toare de maşini. Se varsă în Oceanul Atlantic. Căi ferate: 2 700 km. combustibili. max. Nod de comunica ii. Climă temperat-continentală (în N) şi mediteraneană (în S). porcine. petrol.). produse alimentare. a sfeclei de zahăr şi florii-soarelui. grîu). Viticultură. Hidrocentrale. pomicultură. Anexată la Imperiul Rus în 1783. República ~. alimentare. Suprafa a: 56. Industrie metalurgică. Ataşată Ucrainei în 1954. stat în Europa. Mai este denumită Chersonesul Tauric şi Taurida . doc. Minereu de fier. Turism. VII î. viticultură. Pod peste Nistru. Suprafa a: 27 mii km 2. gaze naturale. în 1607. Se cresc bovine. Aluşta . comună în Republica Moldova (rn. vf. apoi de turci (1475). Vegeta ie: păduri de foioase (30% din teritoriu). sare marină). Roman Koš ) şi de platou în interior. textile. Bosnia şi Her egovina. Pomicultură. situat în N-V Peninsulei Balcanice. chimice. Cucerită de tătari (1430). Crişul Alb (238 km).). mărfuri de larg consum. Admis în ONU la 22 mai 1992. afluent pe stînga al Tisei . Floricultură. la S de Londra. At. Peştera “Emil Racovi ă“. loc. Ungaria. Marea Adriatică. 322 mii loc. Ramuri agricole principale: cultivarea cerealelor (porumb. Serbia şi Muntenegru.Criméea peninsulă în S Ucrainei. la 43 km N-E de Chişinău. Cereale. Criº Criuléni Críva Croáþia rîu în România. minereu de fier. Popula ia: 2. Hr. Exportă produse industriale. la S de Luanda. scăldată de apele Mării Negre. 1545 m. bauxită. Pescuit. echipament electric. format prin unirea celor trei Crişuri: Crişul Repede (148 km). Protectorat roman (631 î. Mici întreprinderi agroindustriale.5 mii km2. constructoare de maşini (nave. Cróydon [´kroidn] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia). fluviu în partea centrală a Angolei. 11 mii loc. de prelucrare a lemnului.. Industrie extractivă (cărbune. Sta iuni balneoclimaterice: Ialta. Colonizată de greci (sec.7 mil. Eupatoria. Importă materii prime. reşedin ă a raionului Criuleni. Capitala: Zagreb . a citricelor şi măslinilor.5 mil. aparataj electrotehnic). maşini şi echipament de transport. Popula ia: 4. tutun. Crişul Negru (144 km). Relief muntos în lungul litoralului (alt. Lungime: 960 km. Căi rutiere: 26 930 km. doc. Navigabil pe cursul inferior (258 km). instrumente şi aparatură pentru cercetările ştiin ifice. între Slovenia. Briceni). în 1520. At. Relief predominant muntos. oraş în Republica Moldova. loc.Hr. Muzeu. una dintre cele mai mari de pe teritoriul Basarabiei. Pescuit.

Vegeta ie tropicală montană şi de savană. Lungime: cca 100 km. Nezavertailovca. centrul adm. cupru. Casele familiei Cantacuzino (sec.8 m). lîngă această localitate. Popula ia: 11. argint. arhitect A. Izvorăşte din apropierea com. Floreşti). cupru. Izvorăşte din apropierea localită ii Marianovka (reg. Produce energie electrică. izvoarele lui fiind situate la alt. minereuri de nichel. rîu în Africa central-sudică. bunuri de larg consum. situat pe insula cu acelaşi nume şi în numeroase insule mai mici din Arhipelagul Antilelor Mari. manioc. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. XV. diamante). igarete. bata i) şi creşterea animalelor (bovine. esături. siderurgică. rîu în Republica Moldova. zahăr brut. s-a găsit un tezaur de aur traco-getic (sec. Floreşti). Lipnic (rn. comună în Republica Moldova (rn. Ocni a). afluent pe stînga al Nistrului . Făleşti). mango. cobalt. Căi ferate: 4 881 km. nichel. utilaje şi aparataj electrotehnic). IV–III î. tutun. cascade. renumită prin vestigiile arheologice din perioada neolitică (milen. Se pierde în deşertul Kalahari . arbori de cafea. loc. Navigabil pe cursul inferior. Lungime: cca 123 km. Exportă produse petroliere. constructoare de maşini (autovehicule. 388.). Şciusev). la grani a cu Angola.18 mil. Aici. Ucraina) şi se varsă în Turunciuc . comună în România (jud. bra al Nistrului . fluviu în Namibia.Cúba República ~. Cubángo (Okavango) Cubólta Cuciurgán Cucuténi Cuhuréºtii de Sus Cuiabá Cúla Cunéne (Kunene) . Universitate. Aeroport. întreprinderi ale materialelor de construc ii. textile. Lungime: 66 km. IV î. În 1957. porcine). Limba oficială: spaniola. Pescuit intensiv. 402 mii loc. At. Hr. bauxită). 2000–2560 m). Se varsă în Oceanul Atlantic. Condi ii favorabile culturilor agricole (trestie de zahăr. oraş în S-V Braziliei. Putineşti (rn. Suprafa a: 111 mii km 2. Odesa. XVII–XVIII). Hidrocentrală. Iaşi). lîngă com. citrice. de 132 m (rn. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Importă mijloace de transport. porumb. Izvorăşte de sub dealul Măgura (alt. Praguri. bananieri. argint. al statului Mato Crosso. Centru minier (aur. între care şi o monedă moldovenească emisă de Alexandru cel Bun. Capitala: Havana . doc. Climă tropicală cu precipita ii abundente. Hr. într-un mormînt preistoric. în 1437. Biserica Sf. mangan crom. lîngă com. alcool. ciment. în N-E Munteniei şi SE Transilvaniei. orez. rîu în Republica Moldova. combustibili. conserve. afluent pe dreapta al Răutului . wolfram.) – Cultura Cucuteni – răspîndită în Moldova (inclusiv Basarabia). Industrie dezvoltată: extractivă (minereuri de fier. cascade. Relief de cîmpie joasă. a fost descoperit un tezaur de obiecte şi 600 de monede de argint din sec. limitată în S-E de masivul muntos Sierra Maestra (alt. Formează grani a cu Namibia. stat în America Centrală. Lungime: 1600 km. afluent pe stînga al Răutului. Treime (1913–1914. produse alimentare. anvelope. îngrăşăminte chimice. de prelucrare a lemnului. Căi rutiere: 46 555 km. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. Praguri.

Industrie extractivă (petrol. Biserica Domnească (1352). Universitate (1597). Industrii (mobilă. pentru a-şi fortifica pozi iile la Dunăre. 257 mii loc. Hr.) Mănăstirea Curchi. gaze naturale). Centru industrial (produse textile. Suprafa a: 50. Capitala: Mahacikala . luptă împotriva bastarnilor (sec. oraş în România (jud. În sec I î.: 1 849 m. Culturi agricole (cereale. Sub stăpînirea Imperiului Roman popula ia autohtonă s-a romanizat. Rafinării de petrol (importat). chimice. plante tehnice). . Pomicultură. Biserici (sec. Dumitru (1775). În timpul lui Decebal (87–106). alimentare). Orhei. Aeroport interna ional.Hr. de ciment. Sarmizegetusa. în conurba ie. obiecte din ceramică şi por elan). rămasă în locurile de baştină. XVII). Creşterea animalelor (bovine. loc. îi învinge pe macedonenii conduşi de regele Lisimah (300–292 î.). vestită prin legenda “Meşterul Manole“. sub conducerea lui Burebista. cherestea. ciment. cel mai înalt din Carpa ii Occidentali. în Mun ii Anzi. sub presiunea triburilor barbare. armata şi administra ia romană părăsesc Dacia. doc. la 3 650 m alt. XIII–XVIII).3 mii km2. Relief cu aspect colinar.4 mil. însuşind limba latină şi civiliza ia romană. care corespunde aproximativ teritoriului locuit apoi de români. situat pe rîul Argeş . republică autonomă în Federa ia Rusă. loc. devine centrul provinciei Dacia Romana . legume. Pe teritoriul acestei localită i: biserica Sf. Nod de comunica ii. Reşedin ă domnească pe vremea lui Basarab I (1310–1352). arahide. Hr. Hr. Suprafa a: 472 km2. ge ii şi dacii ob in unele victorii asupra armatelor romane. constructoare de maşini. Curtea Argeş (1330) şi Curtea de Argeş (1510). Ge ii sînt men iona i încă de Herodot cu prilejul conflictului lor cu regele persan Darius I (514 î. forestieră. alimentare) şi comercial (export de produse ale industriei uşoare). oraş în S-E Braziliei. II î. portocale. Catedrală (sec. ovine). Centru industrial (întreprinderi mecanice. în 1499. XVI–XVII).). Temple. alimentară. XVIII). Muzeu. Culturi agricole: trestie de zahăr. Fondat în 1654. 1. aerian). At. a păstrat legăturile econo Daghestán República ~. complex monastic (sec. Popula ia: 154 mii loc. biserică din 1512–1517. Mănăstirea La Merced (sec. biserica Naşterea Maicii Domnului (1808–1810). chimică. sisal. Alt.. Viticultură. Turism. iar regatul Dacia este transformat într-o provincie romană. de celuloză şi hîrtie. sorg.9 mil. Popula ia: 1.). al statului Paraná. centrul adm.). Administrată de Olanda. doc. Popula ia daco-romană. În 271. aparataj electric. Curchi Curcub´ãta Máre Curitíba Cúrtea de Árgeº Cúzco (Cusco) [´kusko] oraş în Perú. Hr. localitate în Republica Moldova (rn. Mănăstirea Curtea de Argeş . At. Oraş pr. Dácia teritoriul populat în antichitate de geto-daci. pe teritoriul Daciei. situată în N mun ilor Caucaz. Nod de comunica ii (feroviar. ia fiin ă primul stat centralizat al geto-dacilor. în Marea Caraibilor.Curaçaó [küra´sou] insulă în arhipelagul Antilelor Mici. Argeş). porumb. Două universită i. capitala statului dac. ctitorie a domnului Neagoe Basarab. Forma iuni de triburi geto-dacice opune rezisten ă armatelor lui Alexandru cel Mare (335 î. de mobilă. agricol şi comercial. dar în urma războaielor din 101–102 şi 105–106 sunt înfrîn i.: Wilemstad . 37 mii loc. Expl. vîrf în mun ii Bihor . de fosforite. textile.

la 22 noiembrie 1963. 122 mii loc. textilă.F. 1. [´dael¬s] oraş în S SUA (Texas). Creşterea animalelor (ovine). Turism. Suprafa a: 544 km 2. Centru industrial (ciment. Dállas Dalmáþia Damanhûr Damásc Damiétta Dammám Dámpier [´dæmpj¬] . se află strîmtoarea Dampier . Muzeu. Centru industrial (televizoare. Pescuit. Universitate. în lungime de 1400 km. în conurba ie). (4. Relief muntos (alt. preşedintele SUA. 1 mil. Întreprinderi textile. Universitate. situată la poalele mun ilor Antiliban . maşini agricole). ulei). Industrie textilă (bumbac). în Croa ia şi Serbia şi Muntenegru. a lemnului. oraş în Egipt. avînd în apropiere numeroase insule. ărmul Dalma iei. cărbuni. loc. 1.08 mil. marmură. Suprafa a: 5 mii km2. la N-E de coastele Australiei. Expl. Artizanat (covoare. Şantiere navale. Pescuit.Dakár capitala Senegalului. automobile. Acvariu. Dampier (1652–1715). loc. de petrol. aparatură telefonică). Muzee. Planetariu. este foarte crestat. a tutunului. sticlă. pe rîul Barada . În acest oraş. utilaj petrolier. Kenedy. Industria bumbacului şi mătăsii. alimentare. Ad ~. [da´mjeta] oraş în N Egiptului. capitala Siriei. Turism. Aici. port la Oceanul Atlantic. Moschee (sec. regiune istorică pe litoralul estic al Mării Adriatice. 1900 m). port în Golful Persic . esături. 600 mii loc. alimentară). Universitate. cu lungimea de 120 km şi lă imea de 25 km. Monumente arhitectonice. arhipelag din 20 de insule în Oceanul Indian. de ciment. Industrii (chimică. alimentară. electronică. Artizanat. Terminal al conductelor de petrol. hîrtie. Mare pia ă a bumbacului. Viticultură. loc. chimică. produse chimice). de încăl ăminte. Punct de tranzit interna ional. produse farmaceutice. Resurse naturale: bauxită. situat în Delta Nilului . alimentară (orez. 215 mii loc. Centru comercial şi de transport. XIV). Centru financiar-ban-car. Nod de comunica ii. între insulele Umboi şi Noua Britanie . sticlă. în conurba ie. Universitate. Industrie constructoare de maşini (avioane. a fost asasinat J.6 mil. de formă alungită ( ărm dalmatic). situată pe peninsula Capul Verde . Muzee. Au fost descrise de navigatorul englez William D. obiecte din aur şi argint). loc. bitum. alimentară (conserve de peşte). port în Delta Nilului . oraş în N Arabiei Saudite. Monumente istorice. în conurba ie. Institutul Africii Negre.7 mil. max. Planta ii de măslini şi citrice. de prelucrare a pielei.

Oraş din 1330. Muzee. Grădină botanică.: 3088 m. ciment. poligrafică. Pescuit. Lungime: 2740 km. Lungime: 120. Exportă maşini şi echipament pentru transport. textilă. Nod de comunica ii. chimică (îngrăşăminte. 2 mil. oraş în S-V Germaniei (Hessen). Industrie constructoare de maşini. Zăcăminte de plumb şi antimoniu. rutier).5 km. Pescuit. Seacă pe timp secetos. XI. Turism. oraş în E Tanzaniei.Danemárca Regátul ~. Şantiere navale. Terminal petrolier. Se învecinează cu Germania. străbătută de numeroase rîuri (Stora. 138 mii loc. Gudena. stat în Europa de V. maşini agricole.3 mil.5 km. mase plastice). rîu în S-E Australiei. Institut politehnic. Este cuprins între Marea Nordului şi Marea Baltică. electrotehnică. În N şi N-E se desparte de Peninsula Scandinavică prin strîmtorile Skagerrak . Recoltarea perlelor. combustibili. Turism. Industrie a lemnului şi a cărnii. XVIII). Aici se varsă fluviul Atrato . Ad. Universitate. în conurba ie). sisal. Alt. al Teritoriului de Nord. max. maritim. porcine). produse chimice (lacuri. cultivarea cerealelor (orz. alimentară. port la Marea Timor. vopsele). Industrie siderurgică. (316 mii loc. feroviar.: 153 m.: 227 m. gaze naturale). Biserică (sec. textilă. max.3–18. Climă temperat-oceanică. Ad. Lungime: 1020 km. Kattegat şi Øresund . Omme ). accidentată în urma glacia iei cuaternare. Izvorăşte din podişul Valdai . Denumit pe cursul superior Macintyre sau Barwon .: 287 km. îmbrăcăminte. chimico-farmaceu-tică. între depresiunea lacului Ciad şi Nilul Alb . cafea. loc. trece prin Riga şi se varsă printr-o deltă în Marea Baltică. mobilă. extractivă (petrol. 79 mii loc. Muzeu. XVI). în conurba ie. Arhipelagul Danez. Palat (sec. sfeclă de zahăr. insula Bornholm şi par ial în Insulele Frisce de Nord . Între Darlington şi Stockton a fost construită prima cale ferată din lume (1823). în sec. strîmtoare între peninsula Balcanică şi Asia Mică. Lă imea min. Danemárca Dardanéle (Hellespont) Dar es-Salaam Darfúr Darién Dárling [´daalih] regiune muntoasă în V Sudanului. doc. bumbac. bazată pe creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. Se mai cultivă cartofi. oraş în N Australiei. aparate electrice. 173 m). textile. secară. Căi rutiere: 71 mii km. Căi ferate: 2. produse alimentare. ovăz). strîmtoare între insulele Groenlanda şi Islanda . plante decorative. Lă ime: 1. Par ial navigabil. Dárlington [´daaliht¬n] Dármstadt [´darm¿tat] Dárwin [´daawin] Dáugava (Dvína de Vest) . flori. în S istmului Panama .: 70–200 m. golf în Marea Caraibilor. loc. max. încăl ăminte. Este folosit în iriga ie. fluviu în Belarus şi Letonia. XII). sticlă. Agricultură intensivă. Limba oficială: daneza. 86 mii loc. alimentară. Admis în ONU la 24 octombrie Strîmtoárea Danemárcii . pe peninsula Iutlanda . Nod de comunica ii (aerian. mobilă. Uneşte Oceanul Arctic cu Oceanul Atlantic. Fabrici de tutun. construc ii navale). At. Relief de cîmpie joasă (alt. constructoare de maşini (locomotive). Industrie dezvoltată: constructoare de maşini (motoare. conserve de carne. Importă materii prime industriale. Suprafa a: 43 mii km2. Uneşte Marea Marmara cu Marea Egee. Export de copră. Capitala: Copenhaga . port la Oceanul Indian. Ad. silvicultură. Primărie (sec. afluent pe dreapta al fluviului Murray . oraş în Marea Britanie (Anglia). max.9 mii km. centrul adm. Numele vechi: Port Darwin. Popula ia: 5. Aeroport interna ional. Centru industrial şi comercial. Lungime: 165 km.

orez. Păduri rare. în conurba ie. 216 mii loc. încăl ăminte.4 mii km 2. Bacău). Muzeu. Muzee. Vestigii arheologice. 14. Este format din oraşul vechi Shâhjahânâbâd şi oraşul nou New Delhi (întemeiat în 1911).5 km 2. XIII. savane. min. Creşterea animalelor. Vegeta ie bogată (stufărişuri. textilă. oraş în V Olandei. rogozuri).. Aici este situat oraşul cu acelaşi nume. confec ii. Sta iune climaterică. km2. Narbada . nurci. Universitate. poligrafie. Navigabil. Universitate. În E şi V se înal ă Mun ii Ga i (alt. ra e şi gîşte sălbatice. prelucrarea lemnului. cablu. Explorată de John Davis în 1585 şi 1587. Centru industrial (construc ii de maşini. Lungime: 660 km. Expl. lebede. spa iu deltaic la vărsarea fluviului Dunărea în Marea Neagră. minereu de fier. oraş în E Ungariei. grîu. oraş în E Elve iei.6 mil. Centru financiar şi comercial. diamante. în conurba ie. oraş în N Indiei. Pomicultură. mistre i. Aeroport interna ional. rulmen i). produse chimice şi farmaceutice. Teatre. zone inundabile. loc. Muzeu. Godavari. Export de copră. Relief stîncos (alt. 9.: 104 m. Institut politehnic. cacao. podiş în zona interioară a peninsulei Hindustan. Universită i. pe teritoriul României (4340 km2) şi pe teritoriul Ucrainei (710 km2). Davós Dãrmãnéºti [da´voos] Débreþin (Debrecen) Déccan (Dekkan) Délaware Délaware [´del¬we¬r] Delft Délhi [´deli] Délos (Dhílos) Délta Dúnãrii [´dilos] insulă grecească în Marea Egee. max. Izvorăşte din mun ii Catskil (Apalaşi) şi se varsă în golful cu acelaşi nume. mangan. Krishna. Cunoscut din 1075. ostroave. Institut de cercetări nucleare. Industrie a lemnului şi a plantelor textile. în teritoriul cu acelaşi nume. alimentară. Rafinărie de petrol. Lă ime: 360 km. Universitate. lemn. Zăcăminte: cărbuni. . pe rîul Uz . Lungime: 129 km.5 mii loc. situat în depresiunea cu acelaşi nume. vulpi. Industrie construc-toare de maşini (vagoane. orez. Industrie variată: construc ii de maşini. care îndeplineşte func ia de capitală a ării. Fabrici de cherestea. Universitate. Popula ia: 666. Ad. Nod de comunica ii. Suprafa a: 5.Daváo Davis [´deiv¬s] golf în Oceanul Indian în S insulei Mindanao (Filipine). Zonă piscicolă. 11. Suprafa a: 3. alimentare. stat în SUA. Monumente gotice (sec. hermine etc. plante oleaginoase. Sporturi de iarnă. Rezerva ii naturale. 8.2 mii loc. în sec. Culturi irigate: bumbac. de cărbune brun. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. fluviu în SUA. Legumicultură. Suprafa a: 1 mil. i ei. în Alpii Retici . oraş în România (jud. farmaceutică. Lă ime: 65 km. tricotaje. Turism. între Groenlanda şi partea de S-E a insulei Baffin . At.2 mii loc. 700 m). Şantiere navale. textile. Muzee. Faună variată: berze. maşini agricole. med. Capitala: Dover . Hidrocentrală. la 1550 m alt. strîmtoare în Oceanul Atlantic. şantiere navale.8 mii loc. Important nod de comunica ii. port principal în insulă. Este străbătut de rîurile Mahanadi. Monumente arhitectonice şi istorice. XIII).: 107 m). grinduri. produse chimice şi farmaceutice. Termocentrală. faian ă). Lungime: 1170 km. pelicani etc. 850 mii loc. Include mai multe bra e şi ramifica ii ale fluviului.

Demavénd (Demâvánd) Dénver

[´denv¬r]

vulcan stins, cel mai înalt vîrf în masivul Elbrus , în N Podişului Iranian. Alt.: 5604 m (după alte informa ii – 5671 m). Zăpezi, ghe ari. Izvoare termale. Turism. oraş în V SUA, centrul adm. al statului Colorado. 2,29 mil. loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie constructoare de maşini (avioane, utilaj minier), electronică, alimentară (conserve de carne, zahăr). Expl. de cărbune şi minereuri polimetalice. Universitate. Muzeu de artă. Grădină botanică. Turism. oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia). 220 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (automobile, motoare pentru avioane), chimică, textilă (mătase), por elan. Catedrală (sec. XVI), edificii (sec. XVI–XVIII). Muzeul mătăsii. oraş în centrul SUA, centrul adm. al statului Iowa. 198 mii loc. (393 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport. Industrie constructoare de maşini agricole, aeronautică, chimică, de ciment, alimentară (conserve de carne). Centru comercial (porumb, vite). Universitate. rîu, afluent pe stînga al Niprului , Ucraina. Lungime: 1130 km. Navigabil pe o distan ă de 535 km.

Dérby

[´daabi]

Des Moines

[di´moin]

Desná Dessáu [´desau]

oraş în E Germaniei (Halle), situat pe rîul Mulde. 105 mil. loc. Industrie variată: metalurgie, construc ii de maşini (vagoane, maşini-unelte, echipament electric), instrumente de precizie, esături, produse alimentare. Muzeu de artă. Palat (sec. XVII). oraş în N SUA (Michigan), situat pe ărmul lacului Erie . 1,3 mil. loc. (5,2 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Important centru industrial (concernele de automobile “Ford“, “Chrysler“, “General Motors“), siderurgie, construc ii de maşini-unelte, produse chimice. Şantiere navale. Rafinării de petrol. Universită i. Muzeul de istorie a automobilelor. Comunitate românească în SUA. municipiu în România, centrul adm. al jud. Hunedoara, situat pe valea Mureşului. 77,5 mii loc. Industrie extractivă (aur, argint, cupru, pirită, andezit), constructoare de maşini, de ciment, sticlă, por elanuri şi faian ă, de prelucrare a lemnului, de produse alimentare. Teatru. Muzeu. Sta iune balneoclimaterică. Monumente arhitectonice şi istorice (sec. XIII–XVII). Turism.

Detróit

[di´troit]

Déva

Dévon Dezfül Dhâkâ (Dácca)

[´devn]

insulă nepopulată în Arhipelagul Arctic Canadian. Suprafa a: 55,3 mii km2. Relief montan. Ghe ari. (Dizfúl) [diz´ful], oraş în S-V Iranului. 122 mii loc. Întreprinderi de pielărie, morărit, covoare. Centru comercial (bumbac, orez). Vestigii antice. capitala statului Bangladesh, port în delta Gange–Brahmaputra. 6,55 mil. loc. în conurba ie. Centru industrial şi comercial. Întreprinderi de prelucrare a metalelor, textile (bumbac, iută), de produse chimice, alimentare. Meşteşugărit textil, giuvaiergerie. Cercetări nucleare. Universitate. Muzee. Monumente de arhitectură (sec. XVII).

Dhaulagíri

[dh¬wlaa´giri]

vîrf în mun ii Himalaia, unul dintre cele mai înalte din lume (al şaselea). Alt.: 8 172 m. Acoperit de zăpezi şi ghe ari.

Diéppe

[djep]

oraş în N Fran ei (Normandia), port la Marea Mînecii. 44 mii loc. în conurba ie. Şantiere navale. Industrie chimică. Prelucrarea fildeşului. Pescuit. Sta iune balneară. Biserică (sec. XIII–XVI). Castel (sec. XV–XVII), astăzi muzeu. Turism. oraş în E Fran ei (Burgundia). 152 mii loc. (231 mii loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru industrial (locomotive, echipament optic şi electric, produse chimico-farma-ceutice şi alimentare). Pia ă viticolă (vinuri de Burgundia). Universitate. Monumente arhitectonice de cult şi istorice (sec. XIII–XV). Muzee. Vestigii arheologice. Alpii ~, lan muntos dispus în lungul litoralului Mării Adriatice, în S Sloveniei, Croa iei, Bosniei şi Her egovinei, pînă în Albania. Lungime: 1000 km. Alt. max.: 2522 m. Păduri de conifere şi foioase. Se mai numesc Alpii Ilirici sau Dalmatici . jude în partea central-sudică a României, în zona Subcarpa ilor. Suprafa a: 4,05 km2. Popula ia: 558 mii loc. Centru adm.: oraşul Tîrgovişte. Relief muntos şi de cîmpie. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, lignit, sare, gresie, ghips, calcare. Păduri de conifere şi de foioase. Ramuri industriale: construc ii de maşini, materiale de construc ii, energie electrică, aparataj electric, produse ceramice, mobilă, produse textile şi alimentare. Culturi cerealiere. Pomicultură. Creşterea animalelor. Sta iuni balneoclimaterice. Mănăstiri. Monumente arhitectonice şi istorice. Turism.

Dijón

[dí´…õ]

Dinárici

Dîmboviþa

Dîmboviþa

Djiboúti

[d…i´buuti]

rîu în S României, afluent pe stînga al Argeşului , la Budeşti. Lungime: 268 km. Izvorăşte din N mun ilor Iezer , trece prin mai multe localită i, inclusiv prin capitala ării Bucureşti, unde are cursul canalizat. capitala Republicii Djibouti, port în golful Aden . 383 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea petrolului, repara ii navale, întreprinderi de pielărie). Export de cafea, piei, semin e oleaginoase. República ~, stat în E Africii, situat între Eritreea, Etiopia, Somalia, golful Aden şi strîmtoarea Bâb el-Mandeb . Pînă în 1977 s-a numit Somalia Franceză . Suprafa a: 23 mii km2. Popula ia: 473 mii loc. Capitala: Djibouti . Limbi oficiale: araba, franceza. Relieful ării este format de platouri joase (alt. 400–500 m) şi de reg. muntoase (Massif de Goda, Mousa Ali ). Climă tropicală aridă. Vegeta ie de semideşert. Industrie bazată pe exploatarea petrolului, extrac ia sării de mare, recoltarea perlelor şi a bure ilor de mare. Mici întreprinderi industriale (de pielărie, materiale de construc ii, textile, confec ii) şi alimentare (produse lactate, ape minerale). Centrale electrice. Ocupa ia principală a locuitorilor este creşterea animalelor (oi, capre, cămile) şi pescuitul. Planta ii de cafea. Exportă piei, blănuri, cafea, sare, produse din carne şi peşte. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, produse alimentare. Căi ferate: 106 km. Căi rutiere: 3067 km. Admis în ONU la 20 septembrie 1977.

Djiboúti

Dobrógea

provincie istorică în S-E României, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafa a: 15,46 mii km2. Popula ia: 600 mii loc. Populată din antichitate de geto-daci, a făcut parte din statul lui Burebista. A intrat în componen a Imperiului Roman şi a celui Bizantin. În sec. XIV, aici s-a constituit o forma iune politică, condusă succesiv de Balica, Dobrotici (din 1348), Ivanco (din 1348). A fost cucerită de turci (1417), pe cînd făcea parte din ara Românească. În 1878 este retrocedată României. Din 1940 partea de S a provinciei (Cadrilaterul) intră în componen a Bulgariei.

Dobrúºa

Mănăstírea ~, mănăstire în Republica Moldova, situată pe teritoriului satului cu acelaşi nume (rn. Teleneşti). Construită în 1822 pe lîngă un schit de lemn din 1772. Are trei biserici, cea principală cu hramul Sf. Nicolae . Dispunea de o bogată bibliotecă cu căr i laice şi religioase. grup de insule în arhipelagul grecesc Sporadele de Sud , în Marea Egee, situat în apropierea ărmului sud-vestic al Asiei Mici. Suprafa a: 2,7 mii km2. Popula ia: 163 mii loc. Relief muntos. Legumicultură. Citrice, măslini, vi ă de vie. Pescuit. Turism. capitala Tanzaniei (din 1974), situată la 1130 m alt. 46,2 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, aerian, rutier). Industrie uşoară, de prelucrare a materiei prime agricole (arahide, hrişcă, struguri), de cherestea, de pielărie. Pia ă agricolă. Muzeu geologic. capitala statului Qatar, port în golful Persic. 237 mii loc. în conurba ie. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, rafinării de petrol) şi comercial (export de peşte şi perle). Artizanat. Universitate. jude în S şi S-V României, pe cursul inferior al Jiului . Suprafa a: 7,41 mii km2. Popula ia: 757 mii loc. Centru adm.: Craiova . Relief colinar în N şi de cîmpie în S. Resurse: petrol, gaze naturale, materiale de construc ii. Industrie constructoare de maşini (locomotive, tractoare, automobile), electrotehnică, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb, secară), floareasoarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Avicultură. Mănăstiri. Castre. Muzee. Turism. Uniunea ~, stat insular, situat în arhipelagul Antilele Mici , între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 751 km2. Popula ia: 75 mii loc. Capitala: Roseau . Limba oficială: engleza. Relief muntos şi de cîmpie joasă. Climă tropicală umedă. Vegeta ie specifică zonelor tropicale. Economie bazată pe industria uşoară (forestieră, de prelucrare a materiei prime agricole) şi pe cea alimentară. Planta ii de bananieri, citrice, arbori de cafea, trestie de zahăr, tutun. Pescuit. Turism. Exportă banane, citrice, rom, sucuri. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, mărfuri de larg consum, produse alimentare. Căi rutiere: 750 km. Admis în ONU la 18 septembrie 1978.

Dodecanéz

Dodóma

Dóha (Al-Dawhah)

Dolj

Dominíca

Dominicánã

República ~, stat insular în America Centrală, situat în partea de E a insulei Hispaniola (din arhipelagul Antilele Mari), între Haiti, Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 48,4 mii km2. Popula ia: 8,98 mil. loc. Capitala: Santo Domingo . Limba oficială: spaniola. Relieful este format de culmi muntoase, cu înăl imi de pînă la 3175 m ( Pico Duarte ), şi de cîmpii interioare fertile. Climă tropicală umedă. Vegeta ie montană tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 25% din teritoriul ării. Industrie extractivă (bauxită, minereuri de fier, cupru, aur, cobalt, titan) şi prelucrătoare a produc iei agricole. Se cultivă trestie de zahăr, banane, orez, cacao, cafea, tutun, exportate în cantită i mari. Importă maşini şi utilaje industriale, produse petroliere, chimice, textile. Căi ferate: 1 670 km. Căi rutiere: 11400 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. fluviu în Federa ia Rusă. Lungime: 1870 km. Izvorăşte din Podişul Central Rusesc, trece prin Voronej şi Rostov pe Don şi se varsă în Marea Azov. Navigabil pe 1355 km. Este unit cu Volga printr-un canal navigabil. Denumit în antichitate Tanais . oraş în Republica Moldova, reşedin ă a raionului Donduşeni. 12 mii loc. Industrii (materiale de construc ii, repara ii mecanice, produse alimentare). Biserica Sf. Ierarh Nicolae . Întemeiat în 1897. rîu în Ucraina şi Federa ia Rusă, afluent pe dreapta al Donului . Lungime: 1053 km. Navigabil pe 222 km. bazin carbonifer (huilă) în Ucraina şi în Federa ia Rusă, situat de o parte şi de alta a Done ului . Suprafa a: 60 mii km2. Important centru industrial (energetică, siderurgie, construc ii de maşini, produse chimice şi cocsochimice, materiale de construc ii). Denumirea mai veche: Donbass . comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1890 loc. Casa memorială “Alexandru Donici“. Pînă în 1966 s-a numit Bezin . At. doc. în 1436. rîu în România, afluent pe dreapta al Bistri ei , la Vatra Dornei. Lungime: 50 km. Izvorăşte din N mun ilor Călimani . municipiu în România (jud. Botoşani), situat pe rîul Jijia. 35,5 mii loc. Uzine şi fabrici (construc ii de maşini-unelte, prelucrarea lemnului, confec ii, tricotaje, sticlărie, por elan). Muzeele memoriale “Mihai Eminescu“, “George Enescu“. Biserici (sec. XV, XVIII). At. doc. ca tîrg în 1407 şi ca punct de vamă în 1408. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord–Westfalia), port pe canalul Dortmund–Ems . 603 mii loc. Centrul industrial al Ruhrului: siderurgie, construc ii de maşini (vagoane, armament), aparatură electrotehnică, produse chimice. Expl. de cărbune (huilă). Fabrici de bere. Universitate. Muzee. Monumente edilitare şi istorice (sec. XIII–XV). At. doc. în 885. oraş în V Marii Britanii, port la Marea Irlandei, centrul adm. al insulei Man . 23 mii loc. Ape minerale. Sta iune balneară. Turism. oraş în S-E Marii Britanii (Anglia), port la strîmtoarea cu acelaşi nume. 35 mii loc. Industrie siderurgică, constructoare de maşini. Şantier naval. Pescuit. Muzeu. Turism. Denumit în epoca romană Dubris . oraş în E SUA, centrul adm. al statului Delaware. 28 mii loc. Comer extern. Muzeu.

Don

Donduºéni

Donéþ Donéþk

Dónici Dórna Dorohói

Dórtmund

[´dortmunt]

Doúglas Dóver

[´dugl¬s] [´douv¬]

Dóver

Drághiºte (Drábiºte) Dragomírna

rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al Racovă ului . Lungime: 66 km. Izvorăşte din apropierea localită ii Romancău i (Ucraina, reg. Cernău i). Mănăstirea ~, mănăstire de maici în România, situată în com. Mitocul Dragomirnei (jud. Suceava), ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimca. Două biserici de la începutul sec. XVII. Picturi murale. Incintă fortificată. Muzeu de artă veche. rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al Dunării . Lungime: 898 km. Izvorăşte din Mun ii Alpi (Italia), traversează Austria şi formează pe o por iune grani a Ungariei cu Croa ia. Hidrocentrale. oraş în E Germaniei (Saxonia), port pe fluviul Elba . 485 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, fluvial, aerian). Important centru industrial (construc ii de maşini electrice, de aparate fotografice şi de filmat, mecanică fină, optică, aparataj electronic, utilaj industrial, por elanuri, faian ă, produse alimentare) şi cultural (institu ii de cercetări ştiin ifice, universitate, teatre, biblioteci, muzee, pinacotecă). Monumente de artă arhitectonică şi istorice. At. doc. în 1216. rîu în Albania, format prin unirea Drinului Alb şi a Drinului Negru . Lungime: 280 km. Se varsă în golful cu acelaşi nume al Mării Adriatice. rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al fluviului Sava . Lungime: 320 km. Străbate teritoriul Muntenegrului şi formează, pe cursul inferior, grani a Bosniei şi Her egovinei cu Serbia. Hidrocentrală. municipiu în S-V României, centrul adm. al jud. Mehedin i, port pe partea stîngă a Dunării. 120 mii loc. Nod hidroenergetic şi de naviga ie Por ile de Fier I , cu cea mai mare hidrocentrală din România. Centru industrial (vagoane, aparate de măsurat şi control, anvelope, materiale de construc ie, prelucrarea lemnului, celuloză, hîrtie, mobilă, placaje, produse alimentare). Şantier naval. Monumente: ruinele castrului roman Drobeta , ale Podului lui Traian , vestigiile unei cetă i medievale, ale unor străvechi aşezări omeneşti (sec. XIII–XVI) ş.a. At. doc. în 1233 cu denumirea Severin . Actualul nume a fost atribuit mun. în 1972.

Dráva

Drésda (Drésden)

Drin (Dríni) Drína

Drobéta-TúrnuSeverín

Dróchia

oraş în Republica Moldova, situat la 178 km N-V de Chişinău, reşedin ă a raionului Drochia. 22 mii loc. Nod de comunica ii. Mici întreprinderi industriale (repara ii mecanice, materiale de construc ie, produse alimentare). Catedrala Adormirea Maicii Domnului. Muzeu. Întemeiat în 1895. emirat în Emiratele Arabe Unite, situat pe ărmul S-E al Golfului Persic . Suprafa a: 3,9 mii km2. Popula ia: 586 mii loc. Centru adm.: Dubai . Expl. de petrol. Pescuit de perle. oraş în Emiratele Arabe Unite, centrul adm. al emiratului cu acelaşi nume, port în Golful Persic . 350 mii loc. Aeroport interna ional. Pescuit. Lácul de acumuláre ~, lac în E Republicii Moldova, pe cursul mediu al Nistrului, format prin construirea barajului hidrocentralei de la Dubăsari (1954). Lungime: 128 km. Lă ime: 0,2–2 km. Suprafa a: 6750 ha. Ad. max.: 7,5 m.

Dubái

Dubái Dubãsári

Se varsă în Oceanul Atlantic. bere. construc ii de locomotive şi automobile. Mici întreprinderi industriale (fermentarea tutunului. Cunoscut din sec. grîu. Castel (sec. Cuvioasa Parascheva (sec. Universitate. expl. oraş în Croa ia. oraş în Federa ia Rusă.: 4638 m. Catedrală (sec. Şantiere navale. 538 mii loc. mănăstiri. biserici). produse alimentare). Academie de ştiin e şi de artă. Hidrocentrale. minereu de fier. doc. la confluen a cu Rinul. gotic şi renascentist (palate. doc. cauciuc. XVIII). sucuri naturale). în sec. XIX). confec ii. morărit. port la Marea Adriatică. Navigabil pe cca 200 km. hîrtie. de cărbuni. VII. comună în Republica Moldova (rn. Fabrici de conserve. Biserica Sf. Aeroport interna ional. Lungime: 938 km. 68 mii loc. la 128 km N de Moscova. topitorie de in. În 1908 astrofizicianul N. în 1702. Expl. Industrie siderurgică şi constructoare de maşini. produse chimice. oraş în România (jud. fluviu în Spania şi Portugalia. în conurba ie). At. capitala Irlandei. Export de petrol. Dubãsárii Vechi Dúblin [´dublin] Dubná Dubróvnik Dúero [´dwero] Dufourspitze Duisburg [dü´fur¿pitse] [´düisburk] Dulúth [d¬´luq] Dumbrãvéni . situat pe fluviul Volga . de argile. situat pe rîul Tîrnava Mare . 36. At. Universitate. confec ii. Grădină zoologică. Escaladat în 1855 de o expedi ie britanică. 50 mii loc. Muzeu de artă. doc. Criuleni). sticlărie. în masivul Monte Rosa . siderurgie. 6. XI–XIII). 9 mii loc. Mare centru industrial şi cultural. cel mai înalt vîrf al Alpilor Pennini. port la Marea Irlandei. At. cocsochimice şi de prelucrare a petrolului. oraş în V Germaniei (Renania de Nord–West-falia). (240 mii loc. Centru industrial (şantiere navale. 86 mii loc. port pe rîul Ruhr . Alt. At. Industrie locală: prelucrarea lemnului. XVI).Dubãsári oraş în E Republicii Moldova. constructoare de maşini grele şi navale. în apropiere de oraşul portughez Porto. Monumente arhitectonice în stil romanic. la grani a dintre Italia şi Elve ia. materiale de construc ii. pe malul stîng al Nistrului. Uzine metalurgice. textile. oraş în SUA (Minnesota). Centru de cercetări nucleare (din 1956). ca aşezare rurală în 1332. situată pe malul drept al Nistrului. Teatre. Catedrală armenească (sfîrşitul sec.5 mii loc. Important centru turistic şi balneoclimateric pe coasta Dalma iei.5 mii loc. 478 mii loc. Donici a instalat aici primul observator astronomic din Basarabia. Două universită i. în anul 291. Hidrocentrală. Sibiu). doc. Muzeu. XVII. port de mare trafic la Lacul Superior . Hidrocentrală. Muzee. fabrici de produse alimentare. Nod de comunica ii. Grădină zoologică.

Viena. 117 mii loc. 1. Lungime: 2 860 km. 416 mii loc. Biserica Sain Mary (sec. Morava. produse de cauciuc. Întreprinderi de prelucrare a petrolului. Industrie poligrafică. Centru industrial (construc ii navale şi de maşini. Prut ş. Muzeu de istorie naturală. Fondat în 1556. Nod de comunica ii aeriene. textile. mangan. oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud). Jiu. 86 mii loc. Bază pentru vînatul de balene. centrul adm. Timiş. şi se varsă în Marea Neagră prin trei guri (Chilia. Capitala: Durango . Centru industrial (prelucrarea petrolului şi lemnului. Belgrad. Centru industrial: şantiere navale. port la Oceanul Pacific.2 km 2. România şi Serbia şi Muntenegru. Ungaria. oraş roman în sec.Hr. Gala i. Industrie a mineritului (minereuri de fier. Prelucrarea petrolului. fabrici de conserve din peşte. Hron. România şi Republica Moldova. zahăr. Colonie grecească în sec. oraş în N Fran ei (Flandra). în special a bovinelor. (Epidamos ). Resurse naturale: minereuri de fier. România. Sulina. lînă). plumb. in). formînd pe parcurs grani a dintre unele state (Slovacia şi Austria. Pescuit. Industrie minieră. ( Dyrrachium ). oraş în V Albaniei. zinc. Budapesta. tutun. petrochimică. prelucrarea peştelui. Slovacia şi Ungaria. Linz. sf. ulei de măsline. în conurba ie. România şi Bulgaria. antimoniu. uzine chimice. Lă imea Dunării oscilează între 20 şi 100 m şi între 100 şi 350 m. Drava. prelucrarea tutunului şi pieilor. Váh. Construc ii navale şi de maşini. Muzee de artă. Călăraşi. argint. Siret. Izvorăşte din E mun ilor Pădurea Neagră (Schwarzwald). în conurba ie. Ucraina).4 mil. Industrie siderurgică. antimoniu. traversează teritoriile ărilor: Germania. 175 mii loc. loc. alimentară (bere). Drobeta-Turnu-Se-verin. 201 mii loc. Suprafa a: 123. feroviare. a lemnului. al statului cu acelaşi nume. XIV). încăl ăminte. bumbac. Bratislava. Universitate. Argeş. Pe teritoriul României are lungimea de 1075 km. a.Hr. Creşterea animalelor. Aeroport. cromit. port la Marea Nordului. în conurba ie. aur. Export de cereale. Prin canalele Rin–Main–Dunăre şi Dunărea–Marea Neagră asigură o legătură fluvială navigabilă între Marea Nordului şi Marea Neagră (3500 km) Dundée [dun´dii] oraş în N-E Marii Britanii (Sco ia). oraş în V Mexicului. Popula ia: 1. Afluen ii principali: Inn. Dunédin [du´niidin] Dúnkerque [´dõkerk] Durángo Durángo Dúrban [´d¬¬b¬n] oraş în Republica Africa de Sud (Natal). fabrici de zahăr) şi comercial (export de cărbune. port la Oceanul Indian. Ialomi a. a. Austria.2 mil. argint). aparataj electrotehnic. textilă. VII î. Este numit şi Victoria de Durango . chimică. textilă (iută. Sta iune balneoclimaterică. Croa ia şi Serbia şi Muntenegru. Navigabil de la Ulm (Germania) şi pînă la vărsare. Nod de comunica ii. produse chimice. Olt. Tisa.Dúnãrea fluviu în Europa Centrală. Giurgiu. maritime. alimentară. Ismail ş. III î. Sta iune balneoclimate-rică. mobilă). Gheorghe). Şantiere navale. Porturi: Ulm. Tulcea. Culturi principale: porumb. Universitate. port la Marea Nordului. aur. loc. Brăila. Dúrrës [´dur¬s] . stat în Mexic. port la Marea Adriatică. textilă. Sava.

Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec. fluviu în Federa ia Rusă. alimentare. textilă (combinat de bumbac). de hîrtie. Popula ia: 13. Căi ferate: 965 km. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (50% din teritoriu). porumb. Suprafa a: 384 mii km2.5 mil. VII). Rîşcani). Academie de ştiin e. arbori de cafea şi de cacao. Biserici (sec. admis în ONU la 21 decembrie 1945. situat între Oceanul Pacific. República ~. situată în valea Ghissara. la S de Londra. Vestigii arheologice cu vechime de cca 300 mii de ani. mase plastice. port pe fluviul Rin. în apropiere de Arhanghelsk. Nod de cale ferată. Navigabil pe cca 525 km. Tîrguri interna ionale. Exportă petrol. trestie de zahăr. Universitate. Reşedin ă a mitropoliei armene. pe ărmul Mării Mînecii. alimentară. Navigabil în aval de Saragosa. Meşteşuguri. Aero-port interna ional. de sticlărie. Cascadă pe rîul Ciuhur . Pescuit. IV–VII). Pescuit. traversat de ecuator. alimentară. Centru industrial şi comercial. Se varsă în Marea Mediterană. Columbia şi Perú. peşte. oraş în V Germaniei. Universitate. Importă maşini şi mijloace de transport. centrul adm. Iriga ii (orezării). Fondat în sec. comună în Republica Moldova (rn. Înăl ime: 7–10 m. Aeroport. Căi rutiere: 45 mii km. alimentară). produse petroliere. argint. banane. manioc. orez. 578 mii loc. aur. Lungime: 928 km. Institu ii financiar-bancare. Industrie extractivă. al landului Renania de Nord–Westfalia. cacao. construc ii de maşini. Grotă în malul stîncos al rîului. loc. A fost capitala Regatului Armeniei (184–344). Capitala: Quito .Duruitoárea Duruitoárea Düsseldorf [´düs¬ldorf] cascadă în două trepte (30 m înăl ime) pe versantul de N-V al masivului Ceahlău (România). chimice. XIII–XVIII). Lungime: 18 m. chimică. cartofi. electronice. bumbac. Limba oficială: spaniola. de utilaj minier şi de automobile (firma “Auto–Union“). 90 mii loc. Catedrală (sec. 60 mii loc. textilă. Denumită în anii 1929–1961 Stalinabad . Parcuri na ionale. 595 mii loc. Planta ii de bananieri. Centru sportiv şi turistic. Industrii (constructoare de maşini. Duºanbé capitala Tadjikistanului. XI. oraş în V Armeniei. Muzee. cafea. Sta iune balneară. Se formează prin unirea rîurilor Suhona şi Iug şi se varsă printr-o deltă în Marea Albă. turism. la 1 200 m alt. constructoare de maşini. stat în N-V Americii de Sud. platină. de materiale de construc ii. lame). Se mai cultivă grîu. podiş şi mun i. [´iistboon] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia). coline. de pielărie. Climă tropicală umedă. constructoare de vagoane. Hidrocentrale. mărfuri de larg consum. crevete. Industrie constructoare de maşini. ovine. Nod de comunica ii. cupru. zinc. Muzee. Lungime: 750 km. fluviu în N-E Spaniei. Obiectiv turistic. Relief de cîmpie. Resurse naturale: petrol. Dvína de Nord Éastbourne Ébru Ecimiadzín Ecuadór . la 20 km de Erevan. Se cresc animale (bovine. Nod de comunica ii. savane. întreprinderi textile. de pielărie. Pînă în 1945 s-a numit Vagarşapat. Uzine siderurgice. de confec ii. Suprafa a: 300 m2. Este legat prin canale de fluviul Volga .

Izmir. bumbac. Sanatorii. textile. 850 mii loc. Biblioteci. XII). Baze de tratament. Pescuit. cuişoare. stat în N-E Africii. 635 mii loc. XI). Suprafa a: 1 mil. Se cresc animale pentru carne. al provinciei Alberta . aur. textile. Popula ia: 70. Centru industrial: siderurgie. conserve de carne etc. km 2. bata i. cîmpii de litoral. textile. Vasile cel Mare (1870). Biblioteci. oraş în S-E României. Castelul ducilor de Edinburgh (sec. XI). Muzee. uzine chimice. sticlărie. Căi ferate: 8 800 km. [´edm¬nt¬n] oraş în Canada. Pireu . Universitate. Naviga ie intensă. Pescuit. cuprinzînd şi peninsula Sinai din Asia. morărit. Sudan. Reşedin ă regală (sec. Asia Mică şi insula Creta . mijloace de transport. Industrii (materiale de construc ii. la grani a dintre Republica Democrată Congo şi Uganda. repara ii mecanice. Universitate. Căi rutiere: 47387 km. grîu. Capitala: Cairo . produse din sticlă. zahăr. Centru industrial (siderurgie. Nod de comunica ii. Institute de cercetări. Vegeta ie săracă. At. aparataj electronic. bumbac. Catedrală gotică (sec. între lacul Techirghiol şi Marea Neagră . Aeroport. Parc na ional. deşerturi. uraniu. República Arábă ~. trestie de zahăr. Limba oficială: araba. Climă tropical-umedă (în E). mare la E de Marea Mediterană. Centru balneoclimateric. Porturi: Salonic. Turism. capitală a Sco iei (1437–1707).15 mii km2. doc. fier. hîrtie). Ad. reşedin a raionului cu acelaşi nume. max. Culturi principale: orez. 21 mii loc. în conurba ie. tutun. . Exportă grafit şi alte minereuri. Turism. marmură). construc ii de maşini. Industrie extractivă (grafit. comercial şi cultural. lac tectonic în E Africii. constînd din două sta iuni: Eforie Nord şi Eforie Sud . chimică (îngrăşăminte de fosfa i). Marea Mediterană şi Marea Roşie. petrolieră. petrol. în 1785. cafea. Rafinării de petrol.8 mil. fasole. în conurba ie. At. Muzee. Importă maşini şi utilaje industriale. prelucrarea lemnului. Israel. la 1913 m alt.: 111 m. Muzee. Nod de comunica ii. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.Édinburgh [´edinb¬r¬] oraş-port în N-E Marii Britanii (Sco ia). produse alimentare. Turism. porumb. Márea ~. 9 800 loc. Biserica Sf. Muzee.: 2 561 m. mărfuri de larg consum. prelucrarea lemnului. prelucrarea cărnii. învecinat cu Libia. pe traseul Băl i–Briceni. 260 mii loc. doc. în 1431. la 202 km N-V de Chişinău. Aeroport interna ional. Suprafa a: 2.). doc. piper. Ad. manioc. At. trestie de zahăr. zahăr. Suprafa a: 191 km2. Grădină botanică. în bazinul Nilului . Relief: regiuni muntoase şi de podiş. produse alimentare). între peninsula Balcanică. centrul adm. alimentară (ulei. celuloză. loc. ca oraş din 1232. Comunică cu Marea Marmara prin strîmtoarea Dardanele . tropical-de-şertică (în V) şi mediteraneană (în N). vanilie. max. Édineþ oraş în Republica Moldova. Édmonton Édward [´edw¬d] (Éduard) Eforíe Egée Egípt Éindhoven [´einhoov¬] oraş în S Olandei.

Întemeiat în 1723. cu două cratere la alt. de produse alimentare (ulei de măsline). Catedrală. de material feroviar). produse alimentare. la S-E de Tirana.Ekaterinbúrg oraş în Federa ia Rusă. Saale. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 1. Între anii 1924 şi 1991 sa numit Sverdlovsk . material feroviar. Nod de comunica ii. vulcan stins. Muzeu. palate neoclasice. Muzeu. Străbate regiunea colinară a Fălciului şi depresiunea Elanului . rulmen i. Teatre. oraş în S Ucrainei. afluent pe dreapta al Prutului . electrotehnice. şantiere navale. Navigabil pe 947 km. Sta iuni meteorologice. construc ii de maşini agricole. mase plastice. alimentare. rîu în E României. Ekaterinosláv Elán Élba Elbasán (Elbasani) Élbrus Elistá Elizabéth Éllesmere [´elzmi¬] . Havel. pînă la 3000 m). Aeroport. materiale de construc ii. loc. Muzee. S-a mai numit Stepnoi (1944–1957). aparataj electronic. Fondat în 1865. textile. poligrafice. mobilă. capitala Republicii Autonome Kalmîkia. 85 mii loc. Mare centru industrial: siderurgie. loc. insulă în N Arhipelagului Arctic Canadian. întreprinderi de prelucrare a petrolului. Afluen i: Vltava. 1. fluviu în partea centrală a Europei (Cehia. oraş în Albania. construc ii de maşini grele. chimice. 5 642 m (la V) şi 5595 m (la E). oraş în Federa ia Rusă. Palatul Potiomkin (sec. Nod feroviar. Aplinism. suburbia oraşului New York. de ciment. Industria lemnului şi tutunului.38 mil. Suprafa a: 200. Universitate. Ghe ari. fabrică de mobilă. Universitate. construc ii de maşini. Germania). 110 mii loc. Lungime: 68 km. la N-V de insula Groenlanda . medicamente. în partea de E a mun ilor Ural . Teatre. Muzee. Nod de comunica ii. Industrie grea (siderurgie. pe rîul Iset . [i´liz¬b¬q] oraş în N-E SUA (New Jersey). Centru industrial: siderurgie. uzine de materiale de construc ii. uşoară şi alimentară.19 mil. Relief muntos (alt.5 mii km2. Universitate. Izvorăşte din Mun ii Sude i şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. Fondat în 1664. XVIII). Observator astronomic la 4250 m alt. 93 mii loc. Elsterul Negru . port la Oceanul Atlantic. S-a mai numit Novorossiisk (1796–1802) şi Dnepropetrovsk (1927–1991). Ruinele unei cetă i medievale. Acoperit în mare parte cu ghea ă (1/3 din teritoriu). cel mai înalt vîrf din mun ii Caucaz (Caucazul Mare). Lungime: 1 165 km. turism. situat pe Nipru . Este legat prin canale cu alte sisteme hidrografice.

Activită i financiar-ban-care. limitată în E de mun i. material rulant. Capitala: San Salvador . Căi ferate: 602 km. cu o cîmpie îngustă pe litoral. Relieful este reprezentat de o cîmpie de litoral şi deşertică. Importă maşini şi utilaje industriale. trestie de zahăr. franceza. porumb. stat în S-E Peninsulei Arabe. Popula ia: 4 mil. grîu. brînzeturi. instrumente de precizie). loc. Export intensiv de capital. situat pe ărmul Golfului Persic şi al golfului Oman . Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Hidrocentrale. suprafa a: 22. porcine). Se cultivă grîu. Turism dezvoltat. Industrie energetică. bumbac. caprine. orz. produse alimentare.38 mil. Élton Elvéþia [´elt¬n] lac sărat (de origine tectonică) în Federa ia Rusă. stat în America Centrală. Centru adm. Confederá ia Elve iánă . Limbi oficiale: germana.4 mil. aluminiu. Exportă produse petroliere. esături de bumbac şi de mătase. perle. lapte praf). Păşuni şi fîne e naturale bogate. măslini. aparate electronice. În oaze se cultivă curmali. Liechtenstein şi Italia. cereale. italiana. produse alimentare. fibre de agave. combustibili. sfeclă de zahăr. Importă maşini şi utilaje industriale. Suprafa a: 41. Germania. loc. extractivă (petrol. Capitala: Abu Dhabi . Pescuit. Creşterea vitelor (bovine. Sta iuni balneare renumite. mătăsuri. produse chimice. aparate de precizie.3 mii km 2. produse farmaceutice. Suprafa a: 21 mii km2. mei. Recoltarea perlelor. produse alimentare. situat între Fran a. producătoare de aluminiu. peşte. Suprafa a: 83. stat în Europa centrală. sfeclă de zahăr. Căi rutiere: 4360 km. Climă tropicală. legume.: Bologna. pomi fructiferi. Flotă comercială. retoromana (na ională). Relief predominant muntos şi de podiş. Emirátele Arábe Uníte . Climă tropicală deşertică. mărfuri de larg consum. fibre sintetice. Vegeta ie: arbori de esen e pre ioase (30% din teritoriu). între Guatemala. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. ceasuri.1 mii km2. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. Limba oficială: araba. legume. Culturi agricole: cafea. Construc ii de automobile şi maşini agricole. Importă materii prime industriale. Expl. prelucrătoare şi de produc ie (mase plastice. susan. ceasornice. bumbac. Creşterea animalelor de rasă superioară (vaci. păşuni alpine. în bazinul Volgăi inferioare. autovehicule. porci). orez. construc ii de maşini (turbine.El Salvadór República ~. coloran i. Creşterea animalelor (ovine. minereuri neferoase şi de sulf). fibre de bumbac. combustibili. Izvoare minerale sărate. gaze naturale).6 mii km2. Honduras şi Oceanul Pacific. Popula ia: 6. loc. în deosebi brînzeturi. Căi ferate: 5 029 km Emília–Romágna [e´miilja ro´maha] regiune în N Italiei. forestiere şi subterane (aur. cămile). Suprafa a: 152–200 km2. Exportă cafea. ciment. Relief predominant muntos. Exportă maşini şi utilaje industriale. cartofi. piei. zahăr. Climă temperată (montană). Sta iune balneologică. situat pe ărmul estic al Oceanului Pacific. tutun. Limba oficială: spaniola. Întreprinderi textile şi alimentare. porumb. Ramuri industriale: hidroenergetică. mărfuri de larg consum. centrale termice. loc.4 mil. Austria. Popula ia: 2. lînă. îngrăşăminte. îngrăşăminte chimice. Căi rutiere: 12 539 km. secară. porumb. Popula ia: 7. gaz lichefiat. balsam de Perú. motoare. Vegeta ie deşertică şi de oaze. mijloace de transport. Admis în ONU la 9 decembrie 1971. Capitala: Berna . Culturi agricole: citrice.

produse de cauciuc sintetic. la grani a dintre SUA şi Canada. 1. orz. IV î. Biserică (sec. ovăz. de hîrtie. Epír Ereván Érfurt oraş în partea centrală a Germaniei. loc. căi rutiere: 1 000 km. regiune istorică în N-V Greciei şi S Albaniei. plante oleaginoase.: Ianina. Se cultivă cafea. Aeroport interna ional. Djibouti şi Marea Roşie. Vegeta ie: păduri de-a lungul rîurilor. Străvechea patrie a grecilor. A fost ocupată de turci în 1430. Popula ia: 340 mii loc. Nod de comunica ii. stat în N-E Africii. XV). cereale. 218 mii loc. Nod de comunica ii. Navigabil pe 2 870 km. aparataj electrotehnic). constructoare de maşini de precizie şi instrumente optice. aparataj electrotehnic). nichel. Nod de comunica ii. XIII).7 mii km2). (Erebuni ). cereale (porumb. caprine. Hr. motoare. Afluen i: Angara. oraş în E Turciei. În 148 î. Se varsă printr-un estuar în marea Kara. Universitate. azbest. produse din lemn. la V de mun ii Pind . mase plastice. Din 1913 apar ine Greciei. generatoare. chimică. Importă maşini şi echipamente industriale. savane. grîu). ovine. cupru. doc. Filarmonică. Industrie metalurgică. 276 mii loc. Lungime: 4 102 km. Tunguska. Pescuit.2 mii km2. Etiopia. At. la 174 m alt. VI–VII). împreună cu Macedonia. Zăcăminte de petrol. sare).Eniséi fluviu în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). cabaline. Expl. Relief predominant înalt: mun i (în S-E). Muzee. de prelucrare a lemnului. textilă. crom. Universitate. esături de mătase. Industrie extractivă (petrol). produse alimentare. Se cresc animale (bovine. produse petroliere. Suprafa a: 9. piei.5 mil. mărfuri de larg consum. Căi ferate: 350 km. construc ie de maşini (maşini-unelte. max. Academie de Ştiin e. Relief muntos. Ad. Centru industrial: metalurgie. platină. centrul adm. Navigabil. apoi bizantină în 395 d. locomotive. turbine. în 724. de pielărie. constructoare de maşini (automobile. al landului Thuringia. Capitala: Asmara. institute de învă ămînt superior. Hr. 243 mii loc. XIII). Hidrocentrală. în special zebu. loc. Creşterea animalelor (ovine). de confec ii. electronică. Catedrală (sec. Catedrală gotică (sec. Exportă cafea. de instrumente muzicale. Colegii.: 64 m . Parcuri şi rezerva ii naturale. Teatre. Port cu acelaşi nume la lacul Erie . Aeroport. Hidrocentrale. siderurgie. Sediu episcopal (742). Industrie extractivă (minereuri de fier. araba. Hr. Industrie electrometalurgică. Admis în ONU la 28 mai 1993. constructoare de maşini. Regat în sec. bumbac. Érie Eritréea Erzurúm . Climă tropicală. Hr. de gresii şi calcare. Universitate. alimentară. cămile). situat pe rîul Gera . a devenit provincie romană.7 mii km 2. Moschee (sec. vi ă de vie. mei. cîmpii (în E şi N-E). aur. titan. Suprafa a: 25. [´iiri] lac în America de Nord. pe ărmul Mării Ionice. Limbi oficiale: tigrigna. Oraş pr. alimentară. uleiuri vegetale. oraş situat pe rîul Razdan . Popula ia: 4. de încăl ăminte. Cetate din 782 î.28 mil. siderurgică. chimică. situat între Sudan. Suprafa a: 120 mii km2 (după unele surse 93. capitala Armeniei.

Mare centru industrial: metalurgia cositorului.5 mil. fluviu în S-V Asiei. sorg). Limba oficială: estona. bumbac. alimentară. lemn. între Federa ia Rusă şi Letonia. Hr. păduri. 1908. 1964 şi 1993. Izvorăşte din podişul Armeniei . oi. produse de larg consum. cu podişuri în S-E şi N-V. Exportă cafea. îngrăşăminte chimice. gaze naturale. între Sudan. tantal. 1669. XV). Exportă aparate şi utilaje electrotehnice.Éssen [´es¬n] oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). Culturi agricole: arbori de cafea. Industrie extractivă (minereuri aurifere. Pescuit de perle. porcine). situat la N de ecuator. Eritreea. vulcan activ în N-E Siciliei. Importă materii prime industriale. Suprafa a: 1. loc. 628 mii loc. Erup ii puternice în anii 475 şi 396 î. Industrie în dezvoltare: energetică. ovăz. Acoperit cu vii şi livezi (pînă la alt. mijloace de transport. textile. păşuni alpine. tricotaje.. produse chimice (mase plastice. produse petroliere. 2 943 m). format prin unirea a două rîuri mari: Murat şi Karasu . traversează Turcia. 1928. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. textile. Turism. cel mai înalt din Europa: 3 340 m. 1169. produse alimentare. 1950. Essequíbo Estónia [ese´kibo] Etiópia Étna Eufrát . Popula ia: 67. Relief de cîmpie cu zone mai înalte în S şi S-E. în Italia. Parcuri na ionale. Navigabil par ial (80 km). cu păduri (pînă la 2000 m). materiale din lemn pre ios. Sta iune de observa ie vulcanologică (la alt. Relief predominant înalt. hîrtie. Iriga ii. 1200 m). Djibouti. piele şi produse din piele. temperată. e cunoscut din timpuri străvechi cu denumirea Mesopotamia . Lungime: 1010 km. Limba oficială: amhara. în sec.2 mii km2. uleiuri vegetale. construc ii de maşini şi armament. Se cresc vite cornute mari (zebu). prelucrătoare a materiei prime industriale şi agricole. plante oleaginoase. Lungime: 3 065 km.14 mil. Ramuri agricole: creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. sare de caliu). Kenya. de pielărie. turbării. doc. loc. materiale de construc ii. fluviu în N Americii de Sud (Guyana). specii de mlaştini. Vegeta ie: savane. cultivarea cerealelor. chimică. situat pe litoralul Mării Baltice. esături. stat în E Africii. legumicultură. cu o depresiune în E şi unele zone sub nivelul mării (–166 m).7 mil. textilă. Se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. de prelucrare a lemnului. mărfuri de larg consum. Navigabil. utilaj industrial. Întreprinderi textile. cereale (mei. grîu. Căi ferate: 1 030 km. Căi ferate: 782 km. stat în N-E Europei. produse agricole. Capitala: Tallinn. în Golful Persic. Siria. Iran şi se varsă. Diametrul craterului principal: 400 m. cai. Pescuit. autovehicule. combustibili. Climă temperată. Somalia. Turism. ocupînd şi numeroase insuli e în Marea Baltică. Resurse naturale de subsol: şisturi bituminoase. aparate şi utilaje electrotehnice şi radiotehnice). îngrăşăminte). Catedrală (sec. de prelucrare a lemnului. At. cămile. constructoare de maşini (excavatoare. Importă maşini şi utilaje industriale. Capitala: Addis–Abeba . ciment. Căi rutiere: 28 mii km. Vestigii arheologice. IX. Regiunea dintre Eufrat şi Tigru. Suprafa a: 45. República ~. de forma unui culuar lung de cca 200 km. aridă). Admis în ONU la 13 noiembrie 1945. Popula ia: 1. trestie de zahăr. Produce ciment. cu particularită i maritime în V. Produce energie electrică. împreună cu Tigru . sticlărie. platină. Climă tropicală diferen iată după regiuni (răcoroasă. Căi rutiere: 14 820 km. km2. porumb. turbă. fosforite. Vegeta ie: păduri de conifere (circa 40% din teritoriu).

mase plastice. XIV. Centru industrial (metalurgie. 9°30´ long. alimentare. Izvoare cu ape termale.7% din suprafa a uscatului (54. Chomolungma.Eupatória oraş în Ucraina (Crimeea). Este populat de cca 3. oraş în Portugalia central-sudică. de aici denumirea produselor de faian ă). Universitate. biserici). Industrie extractivă (huilă). pe 6 000 km. loc. 36° lat. Davis în 1592. la S-V de Ravenna. (cca 3/4 din popula ia globului). [´ev¬nzvil] oraş în partea centrală a SUA (Indiana). moschee). Centru agricol. ocupînd 36. sticlărie. de hîrtie. Muzeu de ceramică (1908). oraş în E Ciprului. format de Europa şi Asia. frigidere) produse chimice. XII–XIV). E). km2). de pielărie şi încăl ăminte. denumire recentă pentru ansamblul continental. max. v. 56 mii loc. N). în peninsula cu acelaşi nume. Eurásia Európa Évansville Everést Évora [´evura] Éxeter [´eks¬t¬] Éyre Faénza [´e¬] [fa´entsa] Faisalabád Fálkland [´foolkl¬nd] Fálkland Famagústa . Universitate. Pescuit. medie 300 m. port la Marea Neagră. catedrală. Nod de comunica ii.85 miliarde loc. Administrat de Marea Britanie. 101. între continent şi arhipelagul Falkland. port la Marea Mediterană. ovine. textile. Vegeta ie de tundră. constructoare de maşini (automobile.5 mil. Suprafa a: 12. textile. Descoperit de navigatorul englez J.4 mil. oraş în N-E Pakistanului. Vînătoare de balene. Catedrală (1474). comercial (export de cereale. lîngă ărmul de E al Americii de Sud. Pescuit. încăl ăminte. arhipelag în S-V Oceanului Atlantic. mănăstiri. în conurba ie. În cuprinsul ei se află 44 de state. în conurba ie. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. loc. 280 mii loc.2 mii loc. produse chimice şi alimentare). Mont Blanc ). Centru adm. uleiuri vegetale) şi cultural (muzeu de artă. Popula ia: 728 mil. Se cresc bovine. oraş în S-V Marii Britanii (Anglia). 4 807 m. Industrie textilă. tutun. Viteza: 1–2 km/h. Catedrală (sec. Suprafa a: 10.: Port Stanley .2–15 mii km2. oraş în N-E Italiei (Emilia–Romagna). vin. Vestigii romane. Relief variat (alt. mobilă. măsline. produse alimentare). 1. alimentară. Sta iune balneoclimaterică. N) pînă la Peninsula Iberică ( Capul Tarifa . situat pe Ohio . alt. Străvechi centru de ceramică (sec. 35 mii loc. Nod de comunica ii. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. de produse alimentare (bere). port la Marea Mînecii. V) pînă în N-E mun ilor Ural (67°20´ long. 118 mii loc. vf. Export de citrice. Monumente de arhitectură cultă (biserici. Turism. de la Peninsula Iberică (Capul Roca . km2. Popula ia: 2. Temperatura apei: 4–15 °C. de la Peninsula Scandinavică ( Capul Nord .3 mii loc. Suprafa a: 8. 40 mii loc. continent în emisfera nordică.2 mil. Întreprinderi ale industriei uşoare (textile. Climă oceanică. Vîrful ~.2 km2. Nod de comunica ii. curent marin rece în S-V Oceanului Atlantic. şi de la V spre E. Universitate. lac sărat în S Australiei. Centru comercial. pe 4 000 km. Pînă în 1979 s-a numit Lyalipur . la E şi S-E de ărmul Americii de Sud. Relief muntos. 71°11´ lat. metalurgică (aluminiu). Muzeu etnografic. care se întinde de la N spre S.

Galeria de artă “I.: Sebha . Aivazovski“. Industrie de prelucrare a metalelor. de cherestea. 45. Teritoriu danez cu autonomie internă. Fondat în sec. Hr. XIV). Termocentrală. la grani a cu Ucraina. Din 1951 administrată de Libia. Kîrgîzstan). mobilă. Nod de comunica ii. Sta iuni balneare. oraş în E SUA (Carolina de Nord). municipiu în România (jud. oraş în N Marocului. Lungime: cca 300 km. Fondat în sec. biserici (sec. oraş în Ucraina (Crimeea). Turism. Cetate-cas-tel (sec. de mobilă. max. oraş în N Italiei (Emilia–Romagna). Relief vulcanic. Catedrală (1135). Provincie romană din anul 19 î. K. regiune de deşert şi oaze în S-V Libiei. Universitate (din anul 859). îngrăşă-minte). Alt. Moldoveanu . de parfumuri. de pielărie. Păduri de conifere. Vînătoare de balene. masiv muntos în Carpa ii Meridionali. Vestigii arheologice. Culturi irigate: bumbac. FãgãrẠFãgãrẠFeodósia Ferganá Feroe Ferrára [ferr´ara] Fes [fèss] Fézzan Fíji . între arhipelagul Fiji. Pescuit. Climă umedă. Andijan. Suprafa a: 2. Industrie chimică (mase plastice. mare în S-V Oceanului Pacific. Suprafa a: 2000 km2. XVII–XVIII). a materialelor de construc ii.max. Muzee. alimentară. castel (1385). orez. Noua Zeelandă şi Kermadec . situat pe rîul Cape Fear . Muzeu. Oraş pr. produse chimice). Nod de comunica ii. Popula ia: 50 mii loc. Turism. Export de lînă. depresiune intramontană în Asia Centrală (Uzbekistan. peşte. XV–XVIII). alimentară (conserve de peşte. textile. Ad. port la Marea Neagră. [´fid…i] Márea ~. 550 mii loc. : 6638 m. Pescuit. Hidrocentrală. chimică. vin). sticlărie. situat pe fluviul Pad . Universitate (1867). încăl ăminte.Farc´ãu Fayetteville [´fejetvil] cel mai înalt vîrf din Mun ii Maramureşului. Industrie de prelucrare a metalelor.: 1961 m.5 mii loc. textilă. Nod de comunica ii. textile. 86 mii loc. ocupată de arabi în 665. produse alimentare. Alt.: Fergana. Lă ime max.: 170 km. Oraşe pr. Turism. în bazinul rîului Sîrdaria . la V de Kerci. Centru industrial (mobilă.6 mii km2. VI î. palate. aluminiu. Universitate (sec. produse alimentare) şi comercial. Hr. Popula ia: 80 mii loc.. Noua Caledonie. păşuni alpine. Păşuni alpine. 275 mii loc în conurba ie. Păstorit. Climă continentală excesivă. Centru industrial (construc ii de maşini. [´ferœ] arhipelag (22 in-sule) în N Oceanului Atlantic. vopsele.4 mii km2. VII. Viticultură. Namangan.: 2 544 m (vf. Zăcăminte de petrol. Pomicultură. Braşov). Tadjikistan. Aeroport interna ional. 150 mii loc. Muzeu. între rîurile Olt şi Dîmbovi a . cel mai înalt din România). Suprafa a: 550 mii km 2. situat pe rîul Olt . Creşterea ovinelor. între Islanda şi Marea Britanie. Mún ii ~. Monumente de arhitectură cultă (musulmană). mase plastice. Suprafa a: 1.

porcine.3 mii km2. produse chimice şi alimentare (zahăr. loc. aur. produse din lemn. Suprafa a: 5. arbori de cauciuc. arahide. bata i. frigidere.5 mil. majoritatea de origine vulcanică. Exportă cafea. încăl ăminte.: 10 265 m. cărbuni. zahăr. argint. stat în S-E Asiei. echipamente electrice şi electronice. ananaşi. bananieri. între Finlanda. max. insula Taiwan şi Filipine. argint. Ad. Pescuit. mijloace de transpor Filipíne Márea Filipínelor . Şantiere navale. constructoare de maşini. Produce energie electrică. Suprafa a: 18. ulei de copră. km 2. Ad. cupru. mijloace de transport. două dintre ele fiind cele mai mari: Viti Levu şi Vanua Levu. ceai. Relief de coline şi mun i. Exportă zahăr. de cafea. mangan. producătoare de materiale de construc ii. Capitala: Manila . echipamente electronice. uleiuri vegetale. cuprinzînd insulele arhipelagului Filipine (cca 7 100). Suprafa a: 300 mii km2. tutun. de prelucrare a materiei prime industriale (a metalelor şi petrolului) şi agricole (fabrici de zahăr. Ad. mare în V Oceanului Pacific. Climă tropicală umedă. ciment. conserve de peşte. Popula ia: 856 mii loc. care cuprinde cca 800 de insule. cu cîmpii intramontane şi de litoral. de cacao. Relief în general muntos. cereale. textile). cocotieri. orez. Industrie extractivă (minereu de fier. uleiuri. Vegeta ie tropicală şi de savană. produse chimice. cu cîmpii aluviale. Planta ii mari de trestie de zahăr. Porturi: Sankt-Petersburg. Păduri (70% din teritoriu). mercur. Rusia şi Estonia. ovine. Suprafa a: 30 mii km2. autovehicule. mobilă. Tallinn. animale. rezerva ii naturale. República ~. Industrie extractivă (aur. abaca (cînepă de Manila). Popula ia: 84. engleza. max. Limbi oficiale: engleza. Capitala: Suva. min. . Helsinki. de natură vulcanică. mangan). cupru). crom. maşini şi utilaje industriale. orez.: 115 m. lemn şi materiale de lemn. între arhipelagul Japoniei. Rezerva ii naturale. broderii). în arhipelagul Fiji. Lungime: 400 km. Turism. pălării de paie. banane. parcuri na ionale. parcuri na ionale. televizoare. Se cresc bovine. platină. aur. Se mai cultivă sorg. Importă petrol. spaniola. mobilă. Importă maşini şi utilaje industriale. Pescuit. Meşteşugărit (ceramică. Păduri cu arbori de esen e pre ioase (45% din teritoriu). Limbi oficiale: tagalog (filipineza).Fíji República ~. Climă tropicală şi subecuatorială musonică. lactate). tutun. minereu de fier.: 5 860 m. peşte. Filipíne Fínic Gólful ~. golf la Marea Baltică. zinc. stat insular în S-V Oceanului Pacific. minereuri de fier şi crom. ulei de cocos.5 mil. porumb. fijiana.

Este separată de Cuba prin strîmtoarea Florida . palate (sec. Păduri întinse (72% din teritoriu). creşterea animalelor). Popula ia: 5. plante tehnice). Capitala: Helsinki .: Odense. doc. la 127 km N de Chişinău. piei. orz. Muzeu. stat în N Europei. muzee. medie: 1 830 m. Nod de comunica ii. cereale. Se cresc bovine. produse chimice. Ad. com insulă daneză în Marea Baltică. trestie de zahăr. porcine. Vînătoare. situat pe rîul Arno . mobilă. Importă maşini şi utilaje industriale. Pescuit. şi de coline. hîrtie. conserve). Export de cereale.19 mil. ovăz. Nod de comunica ii (feroviar.Finlánda República ~. Mitrofan (1853). cu numeroase lacuri. At. Important centru industrial (metalurgie. chimică. sfeclă de zahăr. şantiere navale. regiune naturală în V Europei. Exportă produse electronice. între insulele Flores şi Sulawesi (Indonezia). Întreprinderi de prelucrare a metalelor şi a materiei prime agricole (zahăr. Relief de cîmpie joasă. Universitate. forestiere. Suprafa a: 3. chimice. oraş în Republica Moldova. Limbi oficiale: finlandeza. situat pe rîul Răut. legume. Climă subtropicală (în N) şi tropicală umedă (în S. păsări) Se cultivă secară. vanadiu. nichel. Turism. textile. Oraş pr. caşcaval). Turism. oraş în S-E Braziliei. Norvegia. cu zone muntoase în N şi cu cîmpii litorale. fructe. Climă boreală. materiale şi produse lemnoase. biserica Sf. Sta iuni balneare. XIII–XV). Ramuri industriale: extractivă (fosforite). Este centrul adm. Ferme de animale cu blănuri pre ioase. hidroenergetice. fabricarea produselor textile. 20000 loc. port la Oceanul Atlantic. tutun. Olanda şi Fran a (partea de N). Culturi agricole: citrice. 420 mii loc. Centru adm. Ierarh Nicolae (1807). max. alimentare. automobile. În agricultură predomină creşterea vitelor pentru carne şi lapte (bovine. crom. Suprafa a: 115 mii km2. tutun. Relief de cîmpie. încăl ăminte). celuloză şi hîrtie. blănuri. al statului Santa Catarena. în conurba ie. porcine. Agricultură intensivă (cereale. reni. în 1580.1 mii km2. parcuri na ionale (peste 1000). de ceramică şi sticlă. Agricultură (cereale. Vechiul nume: Destêrro . Suprafa a: 338. Relief relativ neted. por elan. 642 mii loc. XI–XIII). tutun. cobalt. constructoare de maşini electrice.: 5140 m. suedeza. cartofi. peninsulă în S-E Americii de Nord. produse lactate (unt.) stat în S-E SUA. Universitate (1321). Catedrala Sf. XIII–XVI). utilaje pentru industria forestieră. Este locuită predominant de flamanzi. Fiónia Flándra Florénþa Flóres Floréºti Márea ~. mare în bazinul Oceanului Pacific. reşedin ă a raionului Floreşti. aparate de precizie şi electronice. Florianópolis Florída (Flórida) Florída . între golful Mexic şi Oceanul Atlantic. Popula ia: 466 mii loc. Ad. bumbac. Celebră şcoală de artă (în sec. Bogate resurse naturale: minereuri de fier. de produse alimentare. Biserici (sec. Aeroport interna ional. Rezerva ii naturale. ovine. titan. Industrie agroalimentară. ciment. Produce echipamente electronice şi electrotehnice. Suprafa a: 152 mii km 2. în conurba ie. Pescuit. Suprafa a: 115 mii km2.: Tallahassee. fabrici de hîrtie.5 mii km 2. Federa ia Rusă şi Marea Baltică (Golful Finic şi Golful Botnic). Pescuit. Ramuri industriale: construc ii de maşini. biblioteci. loc. Popula ia: 14 mil. mobilă. rutier). cuprinzînd teritoriile statelor Belgia. prelucrarea lemnului. oraş în N Italiei (Toscana). loc. între Suedia. de marochinărie.

centru adm. al provinciei Formosa. Nod de comunica ii. Lungime: 65 km. Primărie (sec. în conurba ie). port la Oceanul Atlantic. Catedrală (sec. rom. laminator de sîrmă. Centru industrial (construc ii de maşini. Industria lemnului. Academie de artă. al jud. XV–XVII). zahăr. Universitate. Foggia Fonséca [fõ´seka] Forli Formósa Fortaléza [forta´leza] Fort-de-France [for-d¬-fr´¾¾s] Fránkfort [´fræhkf¬rt] Fránkfurt pe Main Fránkfurt pe Óder oraş în E Germaniei (Brandenburg). Centru industrial (aparate electrice. cafea) şi comercial (export de cafea. alimentară. max. oraş în N-E Braziliei. a cauciucului. zahăr). la S de Ravenna. Aeroport interna ional. port pe fluviul Oder . Muzeu arheologic. centrul adm. Muzeu. oraş în N-V insulei Martinica . (1. aparate electrotehnice. Aeroport interna ional. chimico-farmaceutică. 160 mii loc. textile. Construc ii de utilaj greu. XV). At. Palatul comunal (sec. Centru industrial (construc ii de maşini. Muzeu arheologic. mobilă. tricotaje. oraş în partea centrală a Germaniei (Hessen). Tîrguri interna ionale. Galerie de pictură. produse chimice şi alimentare). Universită i. Fabrici de încăl ăminte. repara ii de maşini agricole. motoare electrice. 88 mii loc. Muzee. Teatru. 110 mii loc.: 27 m. oraş în N-E Argentinei. Amapala. textilă. At. Turism. Vrancea. oraş în E păr ii centrale a SUA. textile. de pielărie. industrie electronică. de mobilă. Universitate. XI. XII–XIII). fructe. oraş în S-E Italiei (Puglia). ca tîrg în 1546. Nod de comunica ii. produse chimice şi alimentare). alimentară. Industrie electronică. încăl ăminte. între El Salvador. loc. Pia ă de cereale şi lînă. Bazilica San Mercuriale (sec. Aeroport interna ional. al statului Kentucky. alimentară (whisky). doc. Honduras i Nicaragua. chimică. conserve. textile.Focºáni municipiu în E României. Important centru industrial: construc ii de maşini. turnătorie de fontă. Teatre.95 mil. de mase plastice. Nod de comunica ii. al statului Ceará. Casa Goethe. centru adm. pe coasta Americii Centrale. port pe fluviul Main . 30 mii loc. Colegiu (1886). mecanică. Ad. situat pe rîul Milcov . zahăr. XII). Porturi: La Unión. Monumente istorice. 170 mii loc. port pe rîul Paraguay. Nod de comunica ie. doc. port la Marea Caraibilor. Catedrală. alimentară. în sec. 660 mii loc. loc. fabrici de confec ii şi tricotaje. în conurba ie. Industria hîrtiei. 104 mii loc. bumbac. în conurba ie. 101 mii loc. textilă. Fondat în 1609. poligrafică. Pescuit. încăl ăminte. 1. centru adm. Întemeiat în 1604 şi denumit ini ial Fort-Royal . oraş în partea centrală a Italiei (Emilia–Romagna). .4 mil. Biserici. Monumente istorice. golf la Oceanul Pacific.

: 3763 m. Relief cu caracter divers: Mun ii Pirinei în S-V. textilă.: 3776 m. Sta iuni meteorologice. Vegeta ie: păduri (25% din teritoriu). în conurba ie. metale rare. Mun ii Jura în E. vulcan stins în Japonia la 90 km S-V de Tokio. al cantonului Fribourg. golf în Marea Mediterană. Industrie chimică. 36 mii loc. situat între Spania. cîmpii pe ărmurile maritime şi oceanice etc. port la Oceanul Pacific. Universitate. loc. Complex monastic. hîrtie. constructoare de maşini (automobile. în conurba ie. Suprafa a: 480 km 2. Fondat în 1787. Muzee. XVIII). textilă. Prelucrarea metalelor şi lînei. textilă şi de confec ii. Popula ia: 59. locomotive. Universitate. Germania. Alt. Popula ia 20 mii loc. hîrtie. Freetown [´friitaun] Fribourg [fri´buur] Frísce Frumoása Fuégo Fúji [´fudji] Fúji Yáma Fúkui Fúkuoka Funafúti Gabès . capitala statului Tuvalu. produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (orez. Turism. Turism.). 2.5 mii km2. cărbune. lan de insule în S şi în S-E Mării Nordului. Călăraşi). 260 mii loc.: 620 m. constructoare de maşini. alimentară (ulei de palmier). Marea Nordului. gaze naturale etc. Produse din mătase naturală şi artificială.Fránþa República ~. format din 187 insule. pe atolul cu acelaşi nume. artizanat (por elan).8 mii loc. Lungime: cca 100 km. Catedrală (sec. oceanică şi mediteraneană. Muzeu etnografic. mase plastice. Export de minereu de fier. elicoptere. Parc na ional. Alt. comună în Republica Moldova (rn. vagoane. Centru industrial (construc ii de maşini. diamante. podişul Ardeni în N şi N-V. citrice. hidroenergetică. păşuni alpine. Suprafa a: 16 mii km2. Universitate. Industrie extractivă (huilă). max. petrol. Posesiune a Federa iei Ruse. 228 mii loc. electrotehnică.3 mil. oraş în Japonia (Kyûshû). siderurgică. Industrie extractivă (minereuri de fier. În agricultură predomină creşterea vitelor (bov Franz Jóseph [frants´jozef] arhipelag în Antarctica. a hîrtiei. oraş în V Elve iei. Universitate. Temple. alimentară. Lă ime: 50 m. Limba oficială: franceza. cacao. Climă temperată. Sta iuni balneare. pe ărmul de N al Africii (Tunisia). cauciuc). Şantiere navale. a cauciucului. produse chimice şi alimentare (ciocolată). oraş în Japonia (Honshû). huilă. vulcan activ în Guate-mala. Ultima erup ie: în 1991. Mun ii Alpi în S-E. fîne e (25%). Ultima erup ie: în 1707–1708. Belgia. Nod de comunica ii. port la strîmtoarea Tsushima. Elve ia. chimică (fibre sintetice. centrul adm. prelucrarea pielei. Ínsulele ~. la S-V de Berna. la N-V de Nagoya. capitala statului Sierra Leone. Pescuit. Luxemburg. săruri de potasiu. sateli i etc. loc. 530 mii loc. Monaco şi Marea Medite-rană. XIX) construită pe locul unui schit de lemn (din sec. în S-V ării.). stat în V Europei. Acoperit de ghea ă. bauxită.9 mil. Suprafa a: 551. 1. legume). Este cea mai mare ară din Europa Occidentală. ară puternic dezvoltată. nave. XIII–XV). Aeroport interna ional. aparatură electrotehnică. avioane. Este considerat munte sacru. siderurgică. Oceanul Atlantic. Alt. Export de copră. Marea Mînecii. Italia. cu zone colinare. port la Oceanul Atlantic. oraş în Japonia la poalele vulcanului Fuji Yama . în N mării Barents . Capitala: Paris. Biserică (sec. Turism.

produse chimice. produse alimentare. Capitala: Libreville . trestie de zahăr. petrol. Termocentrală. orez. cosmetice şi alimentare. oraş în Georgia (Gruzia). Turism. ananaşi. miniere). textile. Se produce ciment. Căi ferate: 668 km. la 950 km de ărmurile Ecuadorului. forestieră şi de prelucrare a lemnului. la grani a cu republica Moldova. Planta ii de trestie de zahăr. de maşini şi utilaje industriale. prelucrarea metalelor şi lemnului (mobilă). vopsele). Sta ie de cale ferată. Popula ia: 645 mii loc. chimică (lacuri. Importă maşini şi utilaje industriale. cacao. Catedrală. încăl ăminte. Centru adm. Republica Congo şi Oceanul Atlantic. Nod de comunica ii (fluvial. siderurgică (o el. uleiuri. unt. fontă. situat pe rîul Iantra . Popula ia: 10 mii loc. în N şi E) şi de cîmpie litorală mlăştinoasă (în V). Alcătuit din 61 de insule şi insuli e ( Isabela. mobilă. loc. laminate). Creşterea animalelor (bovine. Gala i . port la Marea Neagră. Parc na ional. Turism. Comer intensiv. Pescuit. alimentară. între Dunăre. constructoare de maşini (agricole.).5 mii loc. Universitate.a. porumb.: mun. conserve. Muzeu. Popula ia: 1. porumb. Turism.3 mil. mijloace de transport. Grădină zoologică. Camerun. bananieri. Suprafa a: 7. Pescuit. Biserici (sec. petrol). plante furajere). textile. port pe stînga Dunării. Vegeta ie: păduri dese (4/5 din teritoriu) şi de savană. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Apicultură.7 mii km2. [´ge¬dn¬] lac sărat în S Australiei. legumicultură. floarea-soarelui. combustibili. construc ii navale. Suprafa a: 8 mii km2. 27. . produse de lemn.Gabón República Gobonéză. uraniu. Industrie extractivă (minereuri de fier. Viticultură. aur.7 mii km 2. Santa Cruz ş. traversat de ecuator. Gaboróne capitala Botswanei. Festival interna ional de umor (anual). Climă ecuatorială. la 111 m alt. unul dintre principalele oraşe din S ării. rutier). arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific. Piscicultură. căruia îi apar ine din 1832. mangan. Muzee. ovine). loc. 330 mii. Culturi agricole: manioc. gaze naturale). Climă temperat-continentală. Siderurgie. (1999). centru adm. al jud. jude în E României. Relief vulcanic. Căi rutiere: 7518 km. confec ii. Aparatură electronică şi electrotehnică. Monumente. produse din piele. Teatre. Relief de podiş şi mun i (în centru. Gábrovo Gágra Gairdner Galálapagos Galáþi Galáþi municipiu în E României. XVII). Nod de comunica ii. confec ii. Centru pomicol. cacao. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. fildeş. produse alimentare. arahide. Aeroport. 139 mii loc. stat în V Africii Centrale. situat în N peninsulei Eyre . Universită i. Suprafa a: 267. feroviar. Sta iuni balneoclimaterice. Relief de cîmpie şi de podiş. Industrie extractivă (petrol. Fernandina. Turism. Exportă materiale prime industriale. aur. Întreprinderi meşteşugăreşti. Zonă agricolă (grîu. cafea. bere. Poligrafie. 91 mii loc. Suprafa a: 4466 km2. Gala i. textilă. Limba oficială: franceza (uzuală: bantu/fang). bata i. arahide. oraş în Bulgaria. Siret şi Prut (cursurile inferioare). Se învecinează cu Guineea Ecuatorială.

Expl. provincie istorică în S-V Fran ei. Creşterea animalelor (bovine. pe ărmul Oceanului Atlantic. alimentară. Popula ia: 165 mii loc. XII–XIV). forestiere. Suprafa a: 378 km2. pe teritoriul Indiei şi Bangladeshului. Muzee. pe teritoriul Guineii. República ~. Expl. Galíþia Gálveston [´gælvistn] Gámbia Gámbia Gánge fluviu în S Asiei. savane. Senegalului şi Gambiei. Zonă agricolă (grîu. orz. aflată mai tîrziu în componen a Poloniei (din 1352) şi a Austriei (1772–1918). Populată din sec. loc. la izvoarele rîului Arieşul Mic . de prelucrare a petrolului. Alt.4 mil. Relief de cîmpie şi coline. plumb. Lungime: 1200 km. loc. bumbac. ovăz. port la golful Mexic. staniu. Întreprinderi agroalimentare. măslini. combustibili. Ucraina). nuci de cocos. Exportă arahide. ovine).: Comrat. se uneşte cu fluviul Dordogne şi se varsă în Oceanul Atlantic. Creşterea animalelor (bovine. Izvorăşte din mun ii Pirinei. formînd estuarul Gironde . între Senegal şi Oceanul Atlantic. ceară. manioc. culme muntoasă în S Mun ilor Bihorului. plante tehnice. Universitate (la Comrat). Garónne Gascónia Gáza Gãgãuzã Gãína Múntele ~.: Santiago de Compostela . stat în V Africii. fluviu în Africa Occidentală. sorg. Lungime: 2 700 km (3 090 km după alte surse). Zonă agricolă (citrice. Popula ia: 675 mii loc. [ga´ron] fluviu în S-V Fran ei. porumb. textilă. Se varsă în Oceanul Atlantic. cereale). Planta ii de cocotieri. Şantiere navale. Centru adm. formînd o comunitate autonomă. cartofi. fîşie litorală pe ărmul Mării Mediterane. orez. mijloace de transport. Pescuit. Viticultură. a cimentului.: 1 486 m. Monumente. Suprafa a: 11. de cupru. secară. Pescuit.85 mii km2. Viticultură. la N-E de peninsula Sinai şi la V de Israel.: Gaza . Climă tropicală. 64 mii loc. Industrie agroalimentară. Lungime: 650 km. Popula ia: 3 mil. Pomicultură. Unitátea Teritoriál-Administrativã ~ regiune în S Republicii Moldova. Principat al Rusiei Kievene. Tîrguri anuale de animale (iulie). ovine). Centru adm. Centru adm. Produse agricole: arahide (50% din venitul na ional).3 mii km2. legume). . porumb. Izvorăşte din mun ii Himalaya. VI de basci. Universitate. Suprafa a: 1.Galícia [ga´liqia] regiune în N-V Spaniei. Suprafa a: 29. Culturi agricole: grîu. ilmenit. Admis în ONU la 21 septembrie 1965. regiune istorică în partea centrală a Europei. Limba oficială: engleza. Pescuit. Vegeta ie specifică tropicală: păduri-galerii. Industrie metalurgică. Oraş pr. Capitala: Banjul . apoi independent (sec.4 mii km2.: Auch . oraş în S SUA (Texas). Turism. iar apa lui – miraculoasă şi purificătoare. floarea-soarelui. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. în N-V mun ilor Carpa i (Polonia. Căi rutiere: 2 386 km. mei. forestiere. Importă maşini şi utilaje industriale. Relief de cîmpie. fabrici de covoare. populată în mare parte de găgăuzi. Considerat rîu sacru. Popula ia: 1. mărfuri de larg consum. porumb. se uneşte cu Brahmaputra şi se varsă în Golful Bengal. produse alimentare.

VII. mare port în golful Genova. grădină botanică). constructoare de maşini şi utilaje. în sec. Palatul Artushof (sec. bumbac. catedrală. în conurba ie. max. capitala Guyanei. 808 mii loc. textile. construc ii de maşini. in. palate). Nod de comunica ii. tutun. Universitate. port la Oceanul Atlantic. chimică. [hent] oraş în N-V Belgiei. cacao. Gdýnia Genéva Genéva Genóva Gent Geórgetown [´d…ood…taun] Geórgetown Geórgia . Turism. centrul adm. mare biserică de lemn. Export de cărbune şi cocs. Turism. Construc ii de maşini. Industrie alimentară (conserve de peşte). 469. în special de locomotive. 15 mii loc. iută). Şantiere navale. comercial (export de cafea. Suprafa a: 582 km2. muzee. Catedrală (sec. Bază militară. produse chimice. [´gdinja] oraş în N Poloniei. a hîrtiei şi postavurilor. Muzee. stat în S-E SUA. Grădină botanică. Centru adm. Aeroport interna ional. produse chimice şi alimentare) şi bancar interna io-nal. At. Aeroport interna ional. prelucrarea lemnului. Turism. produse chimice şi alimentare.: 309 m. Popula ia: 6. textilă. X. Sta iuni climaterice. Centru industrial (siderurgie. Institu ii de învă ămînt superior. de prelucrare a lemnului. At. IX–XII). monumente istorice. Suprafa a: 153 mii km 2. la grani a dintre Elve ia şi Fran a. aparataj electrotehnic. Biserici gotice (sec. port important situat pe canalul Leie şi fluviul Schelde. pe ărmul lacului cu acelaşi nume. XIII–XV). XII–XIII). Lungime: 70 km. oraş în S-V Elve iei. Industrie extractivă (bauxită). în sec.: Atlanta . textile şi alimentare) şi cultural (academie de arte. Nod de comunica ii. XIV). instrumente de precizie. Muzee. a celulozei şi hîrtiei. Pescuit. doc. Monumente de arhitectură. institut de muzică. doc. Aeroport. Export de produse alimentare. port la golful Gdañsk. Culturi agricole: porumb. orez. Centru industrial (ceasornice. diamante) şi cultural (universitate.Gdañsk oraş în N Poloniei. Industrie textilă. produse alimentare). cînepă. Castel (sec. loc. Nod de comunica ii. Centru industrial (prelucrarea lemnului. Ad. oraş în N-V Italiei (Liguria). oraş în insula Grand Cayman (Marea Caraibilor). zahăr. electrotehnică. Turism. petrochimică. 174 mii loc. în valea Ronului . Turism. 232 mii loc.92 mil. Nod de comunica ii. Şantiere navale. lac în Mun ii Alpi. arahide. catedrală. textile. 253 mii loc. cu vechi tradi ii (bumbac. în conurba ie. 200 mii loc. port în golful Gdañsk (Marea Baltic ă).5 mii loc. tractoare şi nave. al cantonului Geneva.

Muzeu arheologic. República Federálă ~. zona prealpină şi alpină ( Cîmpia Rinului. citrice. 71 mii loc. Administrat de Marea Britanie. loc. electronice.2 mil. Relief muntos. de 1000 m. Suprafa a: 69. vinuri. Caucazul Mic ). celuloză. stat în S-V Asiei. caprine). XII–XIV). produse chimice (îngrăşăminte de azot. Elve ia. porumb. Rafinării de petrol. produse farmaceutice). Cîmpia Germaniei Centrale . chimice. XI–XIV). porcine. nave). Exportă ceai. fibre sintetice. cereale. Alpii Bavariei ş. Climă subtropicală şi temperată. Limba oficială: germana. plumb. de ciment. Fără popula ie stabilă. constructoare de maşini (aparataj şi utilaj electronic. Cahetia. ape minerale). învecinat cu Federa ia Rusă. Cehia. maşini-unelte. încăl ăminte. energetică (centrale electrice nucleare). sericicultura. Vegeta ie: păduri de foioase (41% din teritoriu). chimică (coloran i. maşini electrice). produse alimentare (conserve. ovine. situat la cca 2 275 km S-E de Falkland. Capitala: Tbilisi . Olanda şi Marea Nordului. Sînt dezvoltate creşterea animalelor (bovine. legume. Suprafa a: 357 mii km 2. Suprafa a: 3750 km2. Popula ia: 5. Belgia. Armenia. vopsea. esături de lînă. siderurgie. primul loc în lume). secară. mătase şi bumbac. păşuni montane (25%). zinc. situat între Danemarca. alimentare. siderurgică.). Vegeta ia: păduri de conifere (28% din teritoriu). produse ale industriei constructoare de maşini. Popula ia: 83. metalurgică (ocupă locul al treilea în produc ia mondială de o el). textilă. ovine) şi produc ia de cereale (grîu. tricotaje. Viticultură. Polonia. Climă oceanică. Viticultură şi vinifica ie. chimice. coniacuri. Căi ferate: 1 570 Geórgia de Sud Germánia teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. (1996). Biserici (sec. citrice. a. strunguri. Relief predominant muntos ( Caucazul Mare. Alazan ). Vîrf marcant: Kazbek (5033 m alt. stat în Europa Centrală. ceai. Marea Baltică. Importă maşini şi utilaje industriale. Geróna . Azerbaidjan. cartofi. hîrtie. Capitala: Berlin . Catedrală gotică (sec.7 mii km2. Austria. alimentară. Întreprinderi ale industriei textile. format dintr-un grup de insule vulcanice. Luxemburg. Climă de tranzi ie de la temperatoceanică (în N-V) la cea continentală (în S-E). vi ă de vie. Turcia şi Marea Neagră. cu masive muntoase ce depăşesc rar alt. orz. Limba oficială: georgiana/gruzina. mase plastice. mijloace de transport. Fran a. avicultura.8 mil. Principalele ramuri industriale: extractivă (lignit. cu regiuni plane (în V) şi şiruri de coline morenice (în E). combustibili. loc. ovăz). cu cîmpii depresionare (Colhida. sfeclă de zahăr. Principalele culturi agricole: ceai. pomicultură. tutun. de stepă şi subtropicală. În agricultură predomină creşterea animalelor (bovine. Relieful ării este reprezentat de trei mari zone naturale: Cîmpia Germaniei de Nord . de mangan. Pesc [he´rona] oraş în N-E Spaniei (Catalonia). vinuri.). Ramuri industriale: expl. hîrtie).Geórgia (Gruzia) República ~. energetică. constructoare de maşini (autocamioane.

Pescuit. Relief în mare parte de şes. minereu de mangan. igarete). Întreprinderi de asamblare a automobilelor. Giurgiu . creşterea animalelor). Ad. Se mai cultivă manioc. Construc ii de nave fluviale. Zonă agricolă (cereale. de ciment. sorg. plante oleaginoase. de diamante. Petrol. Lungime: 8. Căi ferate: 953 km. Institu ii de învă ămînt. deşert în V Australiei. cereale. porcine. textile. textile.25 mil. porumb.5 mii km2. Căi rutiere: 40 mii km. de aur (de aici denumirea ării dată de englezi – Gold Coast (Coasta de Aur ). Suprafa a: 3 526 km2. textile. galerie de pictură. mobilă. lemn de esen e pre ioase. muzee. Capitala: Accra . sticlărie. Turism. materiale de construc ie. Oraşul a fost puternic afectat de cutremurul din 1988. monumente istorice. tutun. în 1840–1924 –Aleksandropol . ovine. la grani a cu bulgaria. max. Relief de podiş (alt.5 km. Nod de comunica ii (feroviar. apicultură. arahide. Suprafa a: 238.: 9. cu păduri ecuatoriale (în S-E). lîngă com. repara ii navale. Creşterea animalelor (bovine. format prin construirea unui baraj în 1963.: 200 m. Importă maşini şi utilaje industriale. mărfuri de larg consum. Pînă în 1840 s-a numit Kumairi . Centru adm. Se învecinează cu Coasta de Fildeş. Creşterea animalelor. aur. două teatre. vestigii arheologice). în 1924–1991 – Leninakan . XIV–XVI). stat în V Africii Centrale. Sta iune balneară. jude în S României. bananieri.: 1 180 m. Limba oficială: engleza (na ională – akan). Admis în ONU la 8 martie 1957. Ad. produse petroliere. care leagă Oceanul Atlantic cu Marea Mediterană. produse alimentare. por elanuri. port în golful Biscaya (Oceanul Atlantic). Gílbert [´gilb¬t] Giúrgiu . confec ii. materiale de construc ii. max. mei.5 m. păsări). monumente arhitectonice. Lă ime: 14–45 km. Exportă cacao-boabe (30% din produc ia mondială). loc. produse alimentare) şi cultural (institu ii de învă ămînt superior. ciocolată. Posesiune a statului Kiribati. Togo şi Golful Guineii. min. arhipelag în partea central-vestică a Oceanului Pacific (Micronezia). Climă temperat-continentală. Export de copră. Climă tropicală. lac de acumulare în Republica Moldova. Turism. pe cursul mediu al rîului Bîc . Denumirea antică: Coloanele lui Hercule . Burkina Faso. Palate (sec. Lungime: 65 km. Culturi agricole: arbori de cacao şi de cauciuc. Ghidighíci Ghiumrí Gibraltár Gíbson Gijón [hi´hon] strîmtoare între Europa (Spania) şi Africa (Maroc). Vegeta ie de savană. Vatra (pînă în 1991 s-a numit Ghidighici ). bauxită. Popula ia: 20. Lácul de acumuláre ~. mangan. rutier). în N Dunării. de prelucrare a lemnului şi pieilor. produse alimentare.: mun. caprine. oraş în N-V Armeniei. Ad. legumicultură. Popula ia: 68 mii loc. 123 mii loc. diamante. Centru industrial (siderurgie. Relief de cîmpie. între 300–500 m). muzeu etnografic. Universită i. de laminare a aluminiului. Lă ime: 800 m.Ghána República ~. Centru industrial (construc ii de maşini. între Marele Deşert de Nisip (în N) şi deşertul Victoria (în S). 263 mii loc. oraş în N Spaniei (Asturia). Expl. pe ărmul Golfului Guineii. Popula ia: 303 mii loc. gaze naturale. bumbac. Suprafa a: 286 km2. cu podişuri (în N şi V) şi o cîmpie litorală (în S). teatre.

Climă continentală excesivă. capitala Republicii Autonome Altai. jude în S-V României. Influen ează clima unor ări litorale din N-V Europei. alimentară. formînd o deltă. Institu ii de învă ămînt superior. Resurse naturale: cărbune. 14 mii loc. Centru vamal de frontieră. Relief de podiş înalt (alt. Teatre. reşedin ă a raionului Glodeni.6 mii km2. Pod peste Prut. maşini-unelte). Grădină botanică. în 1616. Se varsă în golful Bengal (Oceanul Indian). izvoare minerale. Este considerat fluviu sacru. aparataj electrotehnic). în 1142. Galerie de artă. Relief muntos (în N şi N-V). gaze naturale. Suprafa a bazinului: 290 mii km 2. ciment. Popula ia: 398 mii loc. tamarix). Aeroport interna ional. legume. China). încăl ăminte. Ocupată de Israel în 1967. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. Oaze (în V).Giurgiuléºti Glásgow [´glæsgou] comună în S-V Republicii Moldova (rn. Lungime: 1 465 km. Suprafa a: cca 2 mil. colină lîngă Ierusalim. mare regiune deşertică şi semideşertică în partea central-estică a Asiei (Mongolia. km2. Sector zootehnic. oraş în Federa ia Rusă. a fost răstignit Isus Hristos. Construc ii de maşini (locomotive. Rar populată. situat pe fluviul Clyde . 3500 loc. alt. At. oraş în S-E Republicii Belarus. Arhanghel Mihail (1895). centrul adm. pe cursul de mijloc al Jiului. Viteza medie: 3–9 km/h. unde. frigidere. cu zone subcarpatice (în partea centrală) şi sectoare de cîmpie colinară (în S). Vegeta ie săracă (saxaul. situat pe rîul Maima . Întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă. conform religiei creştine. rutier). Climă temperat-continentală. Turism. Pînă în 1932 s-a numit Ulala . cultură şi artă. aparate electroteh-nice) şi alimentare (carne). 505 mii loc. în 1527. Universitate (1451). Institut pedagogic. oraş în N-E Marii Britanii (Sco ia). Biserica Sf. Muzeu etnografic. Podiş pietros şi nisipos (alt. Par ial navigabil. în N Oceanului Atlantic. chimică. mobilă. Culturi agricole: cereale. At. max. medie: 900–1200 m. Iriga ii. Suprafa a: 5. confec ii. al regiunii Gomel. situat pe rîul Glodeanca . 688 mii loc. de suprafa ă (24°–28°C). tricotaje. petrochimică. Glodéni Góbi (Shámo) Godávari Golán Gólfstrom [´golf¿trom] Golgóta Gómel (Hómel) curent oceanic cald. petrol. cherestea. fructe. regiune în S-V Siriei. textilă. At. Centru adm. Port. doc. Înăl ímile ~. Lă ime: 75–250 km. Mari şantiere navale. Industrie agroalimen-tară. cca 2 200 m). Cunoscut din 1513. port pe rîul Soj . Gorj Górno-Altáisk . doc. eliberată de trupele siriene în 1973 şi anexată de Israel în 1981. la 168 km N-V de Chişinău. oraş în V Republicii Moldova. confec ii. Institu ii de învă ămînt. calcare. metalurgie.: 2 500 m). Catedrală gotică (sec. Produse industriale: energie electrică. Repara ii navale. pînă în 1948 – Oirot-Tura .: Tîrgu-Jiu. XII–XVI). Cahul). electrotehnică. doc. Direc ia principală: S-V–N-E. Apicultură. maşini-unelte. de prelucrare a metalelor şi lemnului. 48 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar. fluviu în India. textile.

electroenergetică. Exportă bauxită. Muzee. vinuri. televizoare. Importă maşini şi utilaje industriale. hîrtie. vi ă de vie. 258 mii loc. stat în S-E Europei. în apropierea Londrei. Marea Ionică şi Marea Mediterană.Hr. Grădină botanică. Suprafa a: 132 mii km2. orez. Pescuit intensiv. bumbac. Climă temperat-ma-ritimă. aluminiu. stafide. Metalurgia aluminiului. Operă (1859). petrol. de tutun. loc. Institut politehnic. Pe aici trece meridianul zero (primul meridian). cartofi.: Visby . Industrie extractivă (lignit. Rezerva ii naturale. 444 mii loc. Fondat în 1619. crom. Relief predominant muntos (4/5 din teritoriu). [´grinid3] oraş în Marea Britanie (Anglia). construc ii de automobile (firma "Volvo"). alimentară. bauxită. situat pe rîul Genil . alimentară (zahăr). Instrumente optice şi aparatură fotografică. Industrie metalurgică. XIII–XVIII). XV–XVI). Principalele culturi agricole: grîu. textile. tutun. frigidere. economic şi religios al statului dac (sec. chimică. autovehicule. (716 mii loc. porumb. port la strîmtoarea Kattegat . Cuprinde şi numeroase insule (cca 2000) din Marea Egee. nichel. la S-E de ărmul Scandinaviei. Bulgaria. Hunedoara). esături. citrice.Götebórg [gœt¬´borj] oraş în S-V Suediei. chimică. Granáda [gra´naada] Grãdiºtea Muncélului Grécia República Elénă . măsline şi ulei de măsline. XVII–XVIII). unde au fost descoperite vestigiile Sarmizegetusei Regia. Clădiri gotice (sec. Climă tropicală şi mediteraneană. Marea Cretei şi Marea Ionică. învecinat cu Albania. caprine. sfeclă de zahăr. Creşterea animalelor (bovine. metalurgică. Orăştioara de Sus. Macedonia. Aşezarea a fost distrusă de romani în timpul ultimului război daco-roman (105–106). Parcuri na ionale. Monumente arhitectonice (sec. Industrie cinematografică. textilă. aparataj electric. Grădină botanică. încăl ăminte. Universitate. Centru adm. loc pe teritoriul satului Grădiştea de Munte din România (com. Păduri de conifere. Universitate. plumb. Centru cultural şi artistic. combustibili. cărbune. Monumente arhitectonice (sec.). Popula ia: 60 mii loc. I î. argint. insulă suedeză în Marea Baltică. magnezit). esături. Se cultivă cereale. Capitala: Atena . ară agrar-industrială. Universitate. Muzee. 228 mii loc. Limba oficială: greaca. Turcia. Mare centru industrial: şantiere navale. Produce o el. chibrituri. militar. în conurba ie). citrice. Se cresc ovine. ovine). sfeclă de zahăr. Vechi observator astronomic (1675–1958). textilă. Turism. Popula ia: 11 mil.1 mii km2. Aeroport interna ional.Hr. Vegeta ia: păduri montane sărăcăcioase (15% din teritoriu). principalul centru politic. mangan.–I d. situat în partea sudică a Peninsulei Balcanice. Turism. Edificii din sec. păşuni (39%). tutun. coniac. situat pe fluviul Tamisa . cu zone de cîmpie în N. Marea Egee. zinc. bumbac. oraş în S-E Spaniei (Andaluzia). Greenwich . conserve. Planta ii de măslini. marmură. bovine. ulei de măsline. Suprafa a: 3. cartofi. jud. 135 mii loc. Gótland Göttingen [´gœtihg¬n] oraş în partea centrală a Germaniei (Saxonia Inferioară). XVII–XVIII.

Industrie metalurgică. Centru industrial (construc ii de automobile. Ad. Lungime: 657 km. Căi rutiere: 1 050 km. al statului Jalisco. 405 mii loc. Turism. Márea ~. Aeroport. situat între Oceanul Atlantic şi Marea Caraibilor. în conurba ie. Universitate. de petrol. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ). Capitala: Saint George ´s . Guadalajára Guadalquivír [gwadalki´biir] . bumbac. în special eschimoşi. nucşoară. între insulele Groenlanda. Suprafa a: 344 km2. la N-E de Madrid. Aeroport. oraşul a fost distrus în mare parte. Universitate. fluviu în S Spaniei. Limba oficială: engleza (uzuale: creolo-engleza. combustibili. Universitate (1792). 11. Grenóble [gr¬´nobl] oraş în S-E Fran ei (Dauphiné). plumb. oraş în Federa ia Rusă. Creşterea animalelor (reni. la 60 km E de Chişinău. capitala republicii Autonome Cecene. Centru de cercetări nucleare. Islanda şi arhipelagul Spitsbergen. Pod roman şi apeduct. Vegeta ie: păduri tropicale. mare în bazinul Oceanului Arctic. XV. criolit. banane. hîrtie. ovine). textile. Produse industriale: chimice. esături. cacao-boabe. hîrtie. centrul adm. Hidrocentrale. situat pe rîul Isère . textile. Suprafa a: 2. Par ial navigabil. Fondat în 1531. Nod de comunica ii. Muzee. (1996). oraş în partea central-vestică a Mexicului. Pescuit intens. Climă arctică şi subarctică. pe o insulă de origine vulcanică – Grenada (suprafa a: 305 km2) – şi altele mai mici. oraş în Republica Moldova.Grenáda stat insular în arhipelagul Antilele Mici. Monumente arhitectonice (sec. loc. acoperit în mare parte cu ghe ari (cca 80%). ciment. Suprafa a: 1. XVI). max. zinc.5 mii loc.2 mil. declanşate de Rusia împotriva cecenilor. În urma opera iunilor militare. XI–XVI). Catedrală (sec. sticlă.. alimentară. Iriga ii. Relief muntos. nuci de cocos. constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi electronice). med. Vegeta ie de tundră. produse din piele şi alimentare) şi cultural (palat din sec. rutier). muzee). 2. Zăcăminte de cărbune. Popula ia: 100 mii loc. Func ionează mici întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole (textile.: 1 445 m. XIII. biserică din sec. ceramică. creolo-portugheza). Admis în ONU la 17 septembrie 1974. 63 mii loc. grafit. Aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă în 1968. Importă maşini şi utilaje industriale. Comuni-că cu Oceanul Atlantic şi Marea Norvegiei. Întreprinderi agroindustriale. alimentare). Exportă nuci de cocos.: 4845 m. Grigoriópol Groenlánda Groenlándei Gróznîi Guadalajára [gwadala´hara] oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia-La Mancha). Popula ia: 55 mii loc. situat pe malul stîng al Nistrului. km2. Fondat în 1792 pe locul fostei aşezări rurale Ciorna . întreprinderi alimentare. Ad. încăl ăminte. Se cultivă banane.2 mil. 401 mii loc. aparataj electrotehnic. petrochimie. Construc ii de maşini. km2. insulă în N Oceanului Atlantic (cea mai mare de pe glob). Expl. cunoscute cu denumirea Grenadinele meridionale. situat pe rîul Henares .24 mil. trestie de zahăr. nucşoară. citrice. Palat (sec. XVIII). Nod de comunica ii (aerian. mijloace de transport. textile. de ciment. Podiş mărginit de lan uri muntoase (în E şi V). cacao. bunuri materiale de larg consum. Climă oceanică subtropicală.

El Salvador şi Oceanul Pacific. Industrie textilă.6 mil. Căi ferate: 1 139 km. Lungime: 840 km. Se cresc bovine. Centru adm. ananaşi. Suprafa a: 549 km2. cafea. cupru. República ~. Căi rutiere: 13. Marea Caraibilor. Turism. Popula ia: 145 mii loc. Se cultivă trestie de zahăr. Vegeta ie bogată: păduri de esen e pre ioase (50% din teritoriu) şi de savană. cacao. [guadi´ana] fluviu în Peninsula Iberică (Spania. cafea. Fondat în 1819. Popula ia: 440 mii loc. Limba oficială: spaniola. Rafinării de petrol. Pescuit. banane. Căi rutiere: 1690 km. bananieri. rafinării de petrol. tricotaje. bata i. Climă tropicală umedă. Bază maritimă şi aeriană. bumbac. trestie de zahăr. igarete. citrice. Popula ia: 13. cacao. format de un grup de insule din arhipelagul. manioc. Guadiána Guám Guantánamo Guatemála oraş în S-E Cubei. Exportă cafea. zinc. situat între Mexic. porumb. Capitala: Guatemala . Portugalia). Universitate (1867). format de insula cu acelaşi nume din Arhipelagul Marianelor . Centru adm. Par ial navigabil (93 km). utilaje industriale. zahăr. mercur. bananieri. bunuri de larg consum. Guayaquíl [gwaja´kil] oraş în Ecuador. Pescuit. banane). arbori de cafea şi de cacao. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ).: 1780 km2. Nod de comunica ii. Catedrală. vanilie. Se cultivă arbori de cafea şi de cacao. teritoriu insular în V Oceanului Pacific. argint. Exportă banane. wolfram. Iriga ii. Relief de platou.Guadelúpa teritoriu insular în Oceanul Atlantic. rom. mijloace de transport. ovine. Industrie uşoară (textile. stibiu. trestie de zahăr. Centru industrial (metalurgie. port la Oceanul Pacific. Fabrici de zahăr. produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de cafea. biserică (sec. ceasuri) şi alimentară.: Agaña . Honduras. Administrat de SUA. şi de cîmpie litorală. situată la 2 200 km S de Tokio (Japonia). aur. . ananaşi. Suprafa a: 109 mii km2. Admis în ONU la 21 noiembrie 1945. bumbac. 218 mii loc. Relief predominant muntos. lemn şi materiale din lemn pre ios. XVI). bananieri. legume. Turism. Vegeta ie silvică şi de savană. bata i.: Basse-Terre . crom) şi de prelucrare a materiei prime agricole. Căi rutiere: 2 384 km. ciocolată). Importă combustibili. textile. loc. rom. porcine. cu cîmpii litorale relativ înguste şi joase. Climă tropicală. (1998). Culturi agricole: cocotieri. Antilele Mici (Marea Caraibilor). Aeroport interna ional. Administrată de Fran a. stat în America Centrală. 1. Belize.3 mii km.3 mil. Supr. Vegeta ie bogată. alimentară (zahăr. Fondat în 1530. Industrie extractivă (petrol. porumb. prelucrarea lemnului. orez. Climă tropicală. zahăr. tutun. cu subsol vulcanic. loc. manioc.

Se cresc bovine.5 mil. Climă ecuatorială umedă. caprine. Vegeta ie bogată: păduri tropicale. porumb. Exportă cacao-boabe. tutun. tutun. arahide. Importă maşini şi utilaje industriale. Limba oficială: portugheza. Relief variat: regiuni de munte. bauxită. Mali. max. Côte d'Ivoire. materiale lemnoase. Cuprinde şi grupul de insule Bijagos (cca 60) din apropierea litoralului. Popula ia: 1. în lungul ărmului de V al Africii Ecuatoriale. Suprafa a: 28. Căi rutiere: 4 150 km. de cîmpie pe litoral şi de mun i vulcanici pe insule (alt. Exportă minereu de fier. produse agroalimentare. bananieri. Predomină produc ia de cafea. palmieri. ulei de palmier. Guinéea-Bissáu República ~. Senegal. manioc. caprine. cafea. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (mahon. alt. În componen a sa intră teritoriul continental Rio Muni şi insulele Fernando Póo. Se mai cultivă trestie de zahăr. pe coasta Oceanului Atlantic. Annobón. peşte. Capitala: Conakry . învecinat cu Guineea-Bisau. bananieri. diamante). 3008 m). Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană.Guinéea República ~. de podiş (în S) şi de cîmpie litorală (în V). combustibili. legume. Elobey. 600–900 m. bunuri de larg consum. produse de alumină. bunuri de larg consum. produse alimentare. max. banane. banane.35 mil. lemn. Căi rutiere: 28. combustibili. citrice. golf al Oceanului Atlantic. Industrie de prelucrare a lemnului (cherestea. max. combustibili.: 6360 m. vi ă de vie. Se cultivă orez. Relieful ării reprezintă o cîmpie continentală joasă (alt. cafea. cafea. produse alimentare. okoumé). Suprafa a: 36 125 km2. arbori şi plante de savană. Admis în ONU la 12 decembrie 1958. stat în V Africii. arahide. susan. Guineea şi Oceanul Atlantic. Sierra Leone şi Oceanul Atlantic. stat în Africa de Vest. Limba oficială: spaniola. manioc. citrice.78 mil. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime vegetale şi animale. Se cresc animale. orez. Exportă peşte (2/3 din tot exportul). Admis în ONU la 17 Guinéea Ecuatoriálã República ~. orez. Climă tropicală. cocotieri. Suprafa a: 245. abanos. Limba oficială: franceza. aur. creşterea animalelor şi opera ii bancare. textile. uşoară şi de prelucrare a materiei prime agricole. porumb. Ad. păduri de podiş. autovehicule. Popula ia: 498 mii loc. . Importă mijloace de transport. Industrie extractivă (minereu de fier.: 1 500 m). bauxită. arbori de cauciuc. Suprafa a: 1. Căi rutiere: 2 682 km. mei. Principalele ramuri economice sunt agricultura şi exploatările forestiere. bovine. Căi ferate: 662 km. orez. loc. Pescuit. stat în Africa de Vest. mei. la ărmul Golfului Guineii. Importă maşini şi utilaje industriale. Economie slab dezvoltată. Guinéii Gólful ~. placaje). Expl. de ciment şi alimentară. Popula ia: 7.: 240 m). mobilă. manioc. Capitala: Malabo. Pescuit. km2.1 mii km2. străbătută de rîuri şi acoperită de numeroase mlaştini. banane. max.9 mii km 2. diamante. bata i. Se cultivă cacao. Pescuit. Corisco. Se învecinează cu Senegal. utilaje industriale. între Camerun şi Gabon. mijloace de transport. Capitala: Bissau. arahide. loc.5 mii km. alt. ovine. în special ovine. bazată pe agricultură. nuci de cocos. Liberia. Relief de podiş (în partea continentală. Climă tropicală umedă. forestiere.

planta ii de arbori şi plante tropicale. 300–500 m). Administrat de Fran a. alimentară). de prelucrare a lemnului. chimică. ovine).: Cayénne . tutun. Nod de comunica ii. stat în N Americii de Sud. rom etc. Muzee. utilaje şi semifabricate industriale. rom. minereuri de fier. Turism. orez. bunuri de larg consum. XIII–XVII). Ramuri industriale: metalurgie. reşedin ă regală şi a administra iei de stat. la 7 km E de ărmul Mării Nordului. Monumente arhitectonice vechi (sec. Relief de podiş colinar (alt. teritoriu în N-E Americii de Sud. 152 mii loc. citrice. 17 mii loc. cafea. lemn şi materiale lemnoase pre ioase. strunguri. între Brazilia şi Surinam. de produse farmaceutice. combustibili. Nod de comunica ii (feroviar. Brazilia. 615 mii loc. lactate). Pescuit. un podiş străbătut de rîuri în S (alt. tutun. electronică şi electrotehnică. At. Suceava). chimică. textilă. Turism. peşte. oraş în V olandei. Culturi agricole: trestie de zahăr. Venezuela şi Oceanul Atlantic. Parfumuri. Teatre. XIV–XVII). construc ii şi repara ii navale. diamante. Sediul mai multor organisme interna ionale. aparataj şi echipament electronic. Relief variat: o cîmpie joasă pe litoral. cacao. alimentară. Centru industrial (şantiere navale. Guyána Guyána Francézã Háarlem Habárovsk Hága . alimentară (conserve de fructe şi legume. rutier). a materiei prime agricole (zahăr. doc. Centru adm. produse chimico-far-maceutice. Admis în ONU la 20 septembrie 1966. o zonă muntoasă în V (alt.Gúra Humórului oraş în România (jud. Vegeta ie: păduri de lemn pre ios. X. turbă. Pescuit. Popula ia: 115 mii loc. columbit. extractivă (cupru. Parc dendrologic. aur. Suprafa a: 91 mii km2. doc. XIV). Întreprinderi de prelucrare a lemnului de esen e pre ioase. planta ii de bata i. 2 771 m). bananieri. Fabrici de sticlărie. materiale de construc ii. orez. orez. Expl. Aeroport. În apropiere se află mănăstirile Vorone (1488) şi Humor (1530). [gai´aana] República (Cooperatístă) ~. Vegeta ie: păduri (3/4 din teritoriu). At. În cîmpia litorală se mai cultivă trestie de zahăr. alumină. 300–500 m) şi de cîmpie litorală. doc. prelucrarea lemnului şi petrolului. calcare). textilă. învecinat cu Surinam. produse alimentare. Muzee. de bauxită (locul al treilea în lume). Suprafa a: 215 mii km2. în 1490. Muzeu etnografic. porumb.). port la Marea Nordului. Industrii (metalurgică. [´haarlem] oraş în V Olandei. Importă maşini. (686 mii loc. palate (sec. zahăr. Monumente: biserică gotică (sec. cabluri. XVII). Produce motoare. Popula ia: 857 mii loc. Expl. automobile. 447 mii loc. în 1097. În regiunile de savană se practică creşterea vitelor (bovine. Oraş din 1905. mobilă). Limba oficială: engleza. textile. Fondat în 1652. ananaşi. mobilă etc. porumb. forestiere. construc ii de maşini. port pe fluviul amur . alimentare). Exportă bauxită. în conurba ie). situat pe rîul Moldova . construc ii de maşini de transport. porcine. Industria lemnului (cherestea. Căi rutiere: 7 200 km (după alte surse 5 700 km). mangan. At. oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient). situat pe ărmul Oceanului Atlantic. crevete. în sec. Capitala: Georgetown . Centru floricol (din sec. mangan. poligrafică. Căi ferate: 187 km (după unele surse numai 88 km). Climă subtropicală umedă. manioc.

332 mii loc. aparataj electric. Rafinării de petrol. utilaje. XIV–XVI). cacao. resurse bogate de cupru. Centru industrial (metalurgie. prelucrarea cauciucului. Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Universitate. Pescuit. porcine. Popula ia: 586 mii loc. forestiere. Căi rutiere: 4 000 km. Muzeu. cupru. sticlă) şi cultural (universitate. Monumente arhitectonice (sec. montaj de automobile. Centru industrial (metalurgie. Hai Phong Haíti Hakásia Hákodate Hálifax [´hælifæks] Hálifax Hálle . aparataj electronic. Popula ia: 7. loc. Industrie metalurgică. XIX). Pescuit. oraş în N Japoniei (Hokkaidô). situat în V insulei Haiti . Aeroport. filatură şi esătorii de lînă şi bumbac. plante furajere. Centru adm. constructoare de maşini (vagoane. montaj de automobile. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. orez. zahăr. filatură de bumbac. trestie de zahăr. Suprafa a: 61. República ~. [´hal¬] oraş în Germania (Saxonia Superioară). cîmpii şi podişuri (în partea centrală) şi cîmpii de litoral (în V). textile) şi prelucrătoare de materii prime agricole (uleiuri eterice. textile. construc ii şi repara ii navale. argint (nevalorificate). porumb. Industrie metalurgică. Turism. ară agrară. republică în Federa ia Rusă. automobile şi aeronautice. constructoare de nave. macarale. ciment. Universitate(1694). Aeroport. ciment. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. bumbac.9 mii km2 . port în delta fluviului Hong Ha. porumb. plumb. esături. Limbi oficiale: franceza. Creşterea animalelor şi păstorit în mun i. 115 mii loc. doc. bananieri. Construc ii de maşini (strunguri) şi utilaje electrotehnice.). (1998). Monumente arhitectonice (biserică din sec. Industrie alimentară (conserve de peşte). de prelucrare a petrolului. lemn de esen e pre ioase. cacao. în 806. Muzeu. 320 mii loc. 1.7% din teritoriu) şi savane. Catedrală (1749). Căi ferate: 354 km. Mici întreprinderi industriale (de alumină.55 mil. Academie de Arte frumoase. stat în America Centrală. creola haitiană. sticlă. Vegeta ie: păduri de pini şi de esen e pre ioase (3. primărie din sec. loc. cărbune. de confec ii. construc ii de ma-şini-unelte. institut politehnic. între Republica Dominicană. aur. Sta iune balneoclimaterică. Universită i. biserică (1750). alimentară. oraş în S-E Canadei. At. de cărbuni. rom. combustibili. zahăr. produse alimentare. Suprafa a: 27 750 km2. Construc ii navale. Capitala: Port-auPrince. [haj´oh] oraş în N-E Vietnamului. echipamente). în S-E Siberiei. bunuri de larg consum. minereuri de fier. conserve de peşte) şi comercial (export de cereale. rafinării de petrol. ovine). Nod de comunica ii. fosforite etc. aur. bata i. produse alimentare). conteinere). rom. Expl. oraş în Marea Britanie (Anglia). Creşterea animalelor (bovine. produse chimice şi alimentare. confec ii. confec ii. tutun).: Abakan. 88 mii loc. molibden. Climă tropicală. Pescuit. tricotaje. port pe fluviul Saale . Relief: masive muntoase (în S-E). muzeu maritim etc. port la Oceanul Atlantic.47 mil. Muzeu maritim. încăl ăminte. la 50 km N-V de Leipzig. textilă. Se cultivă grîu. República ~ (Hakásă) . produse chimice.Háifa oraş în N-V Israelului. tutun. Se cultivă cafea. uleiuri eterice. XV.). de încăl ăminte. 250 mii loc. Exportă cafea. ceramică. port la strîmtoarea Tsugaru . Aeroport. port la Marea Mediterană. Important centru industrial (metalurgie. Importă produse industriale finite (maşini. molibden.

: or. Expl. Expl.59 mil. maşini-unel-te. Se produce mobilă. Mureş şi Tîrnave . medie: 1110 m. Fondat în 1890. aparataj electrotehnic şi instrumente de precizie. marmură. Zăcăminte de fier. bere. Muzee.35 mil. Grădină botanică. Ad. cupru. textile. Suprafa a: 523 mii km 2. chimicofarmaceutice. Universitate. (2. Mare centru industrial (construc ii de tractoare. 2. ceramică. lemnului. Muzee. cauciucului. montaj de automobile. locomotive şi vagoane. poligrafie. prelucrarea metalelor şi a lemnului. 320 mii loc. Creşterea animalelor. Centru industrial (siderurgie. lignit. textile. oraş-land în N Germaniei. Universitate. Popula ia: 1. Relief în mare parte muntos. construc ii de maşini. produse chimice şi alimentare. grădină zoologică. de aur. Aeroport. sare gemă. Aeroport. Aeroport. Industrie metalurgică. Important centru industrial (metalurgia neferoaselor. Hantî-Mansíisk . electrotehnică şi electronică. avioane. Licee.Halmahéra Hámburg mare de origine tectonică în v Oceanului Pacific. gaze metan. Important centru industrial (metalurgie şi siderurgie. Aeroport. mobilă. Muzee. Nod de comunica ii. Grădina botanică. regiune autonomă în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). Climă temperat-continentală. Grădină botanică. Centru adm. port pe rîul Songhua Jiang . produse chimice şi alimentare). pagode (sec. şcoli generale. plumb. Aeroport.: mun. cartofi. muzee. în conurba ie). capitala Republicii Zimbabwe. Mare port interna ional. comer .: 3 225 m. Nod de comunica ii.8 mil. Monumente arhitectonice (sec. pe cursurile superioare ale rîurilor Olt. poligrafie. Suprafa a: 755 km2. XI–XV). hîrtie. rafinării de petrol. situat pe fluviul Elba . prelucrarea lemnului. constructoare de maşini grele. Popula ia: 345 mii loc. financiar (opera ii bancare) şi comercial. Universitate tehnică. produse chimice şi alimentare). Întreprinderi industriale (de prelucrare a metalelor. de huilă. port pe fluviul Leine . centru adm. institute de cercetări. construc ii de maşini. 1. produse alimentare (alcool. plante furajere. 3. loc. textile. pirite. aparataj electrotehnic. Se cultivă cereale. rulmen i. Aeroport. port la lacul Ontario . produse chimice şi alimentare) şi cultural (universitate.5 mil. oraş situat pe fluviul Hong Ha . Hámilton [´hæmilt¬n] oraş în S-E Canadei. 527 mii loc. Nod de comunica ii. construc ii de automobile. Mausoleul lui Hô şi Min. operă.7 mil. Turism. prelucrarea lemnului. XV–XVIII). loc.). Temple. Centru adm. oraş în N-E Chinei. între insula Halmahera şi Noua Guinee . (1998). avioane. capitala Vietnamului.2 mil. max. Nod de comunica ii. monumente arhitectonice din sec. Ramuri industriale: metalurgie. loc. Universitate. de petrol şi gaze naturale. tricotaje. Nod de comunica ii. XVI–XIX). produse alimentare). Expl. fier. oraş în N Germaniei. . al landului Saxonia Inferioară.. suprafa a: 75 mii km2. lactate). Academie de muzică şi teatru. Popula ia: 1. textile. Miercurea-Ciuc . Hanói Hanóvra Hántî-Mansíisk Haráre Harbín Harghíta jude în România. textile. Catedrale. Suprafa a: 6639 km2. alimentare). Ad. tractoare. de automobile. încăl ăminte. de autovehicule. loc. pe platoul Matabele (la 1 473 m alt.

140 mii loc. Popula ia: 100 mii loc. Nod de comunica ii. feroviar. flam. cafea. metalurgie. Suprafa a: 16. 2. oraş în N-V Fran ei (Normandia). Hawáii Hebríde Hébron Heidelberg [´haid¬lberk] oraş în S-V Germaniei. loc.: ´aselt. Biserici (sec. XVII. produse alimentare (zahăr. 1. Potsdam. Popula ia: 1. rom).6 mii loc. plumb. Nod de comunica ii (aerian. Climă subtropicală oceanică. situat la vărsarea Senei în Marea Mînecii. Academie de ştiin e.22 mil. Fondat în 1517. la 68 km E de Bruxelles. Pescuit. Construc ii de maşini (vagoane. cafea. oraş în N-E Belgiei. XVIII). Grădină botanică. Relief muntos vulcanic. prelucrarea petrolului. Relief muntos. arhipelag britanic în Oceanul Atlantic (Sco ia). de ceramică. Nod de comunica ii. instrumente de precizie. Universitate (1386). de ciment. Universitate (1805). oraş în N-V ării. Institut oceanografic. textilă. primărie (sec. Se varsă în Marea Laptev. XIII). alimentare) şi comercial (pia ă pentru zahăr. 68 mii loc. 100 mii loc. . cafea. Artizanat. alimentară. Centru adm. întreprinderi electrotehnice. Navigabil. în conurba ie. al regiunii Harkov. Pescuit. Centru de cercetări atomice. de esături de bumbac. strunguri. rutier). 1. Turism. Aeroport interna ional. Ramuri industriale: şantiere navale. Muzee. Suprafa a: 7. Centru industrial (metalurgia neferoaselor. construc ii navale şi de automobile. Turism. XVII–XIX). Lungime: 1636 km.: ´has¬lt] localitate în Marea Britanie (Anglia). la S de Oxford. Muzee. la 29 km S-V de Ierusalim. Catedrală (sec. conserve de fructe. sisal. Trece prin Berlin. prelucrarea lemnului şi pielei. format prin unirea rîurilor Heta şi Kotui . constituind cel de-al 5-lea stat al SUA.7 mii km2. rafinării de petrol. bananieri. Produce mobilă. Resurse naturale: minereuri de fier. Oraş din 1232. alimentare. Hárwell Hásselt [´haawl] [fr. pe rîul Necka. Observator astronomic. produse textile. Monumente arhitectonice: biserică (sec. electronice. Culturi agricole: trestie de zahăr. XVII). confec ii. poligrafie. Lungime: 341 km. loc. Climă temperat-oceanică. bumbac). încăl ăminte. Palatul Ekaterinei (sec. Fondat în sec. Primul reactor nuclear din Marea Britanie (1947). centru adm. vagoane. Vechi centru religios. iudaic şi arab. Pescuit. arhipelag în partea central-nordică a Oceanului Pacific. XVII). chimică. utilaj minier. Universitate (1728). Conform tradi iilor creştine. Vestigii arheologice. aparataj electroteh-nic şi electronic). Brandenburg. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia).2 mil. locomotive. Navigabil.5 km 2. Centru industrial (maşini agricole. igarete. XI–XV). Hátanga Havána Hável Hávre [´haf¬l] [´aavr] rîu n N-E Germaniei. capitala Cubei. port comercial şi pentru călători. produse chimice. format din cca 500 de insule. Păstorit. pe rîul Demer. ananaşi. aici se află mormîntul lui Avraam. de piele. Teatre.: Honolulu. de tutun. farmaceutice. port la strîmtoarea Florida. Institut de astronomie şi fizică nucleară. loc.63 mil. afluent pe dreapta al Elbei . poligrafică. aparataj electrotehnic).Hárkov oraş în E Ucrainei. Muzee. oraş în Cisiordania. Industrie constructoare de maşini (tractoare. alimentare) şi comercial. Biserici (sec. orez. avioane. cupru. Turism.

cupru). în 741. port în Golful Finic. Culturi agricole: cereale. rafinării de petrol. textilă. Aeroport interna ional. Aici s-a născut Gh. de încăl ăminte. Lă ime: 180–350 km. Asachi. Fondat în 1778 ca fortărea ă. Monumente arhitectonice (sec. loc. construc ii de maşini auto şi electrotehnice. Pia ă pentru oi caracul. Suprafa a: 21. Erup ii în 1300. Izvoare termale. Locul legendar al întîlnirii muzelor.Heilbronn [´hajlbronn] oraş în S-V Germaniei. la 43 km N de Stuttgart. forestieră. al raionului Her a. Muzeu. At. farmaceutică.: 1491 m. de aparataj electronic. Lungime: 800 km. Muzeu na ional. 367 mii loc. Lă ime: 50–350 km. doc. alimentare). Artizanat.: 8848 m (vf. situat pe dreapta Prutului. 1980. centru adm. alimentară.: 1 191 m. max. Academii (de arte frumoase. Industrie constructoare de maşini (nave. Pakistan şi Bhutan. cel mai înalt sistem muntos de pe glob. chimică. Popula ia: 6 mil. XIII–XV). textilă. Popula ia: cca 13 mii loc. 525 mii loc. max. Industrie extractivă (cărbune. Creşterea animalelor (bovine. Institut politehnic. în 1408. Chomolungma. Pînă în 1940 a făcut parte din România. aparataj electrotehnic). Hékla Helicón Hélsinki [´hehkla] Herât [he´raat] oraş în N-V Afghanistanului. oraş în S Ucrainei. masiv muntos în Grecia. Tirich-Mir ). Oraş din 1281. aparataj electrotehnic). Nod de comunica ii (aerian. XVIII–XIX). Cernău i). XIII–XIV)).: 7 690 m (vf. Grădină botanică de floră alpină. rutier). Alt. Nod de comunica ii. Monumente de arhitectură (sec. întreprinderi chimice. vi ă de vie. covoare). Alt. capitala Finlandei. de confec ii. 178 mii loc. Hersón Hérþa Héssen Hibíni Himaláia masiv muntos în N-V Federa iei Ruse (peninsula Kola ). tutun. 1947. vulcan activ în S-V Islandei. Centru industrial (o elării. textile.: Wiesbaden. 1776. Universitate (1828). Produse ale industriei uşoare ( esături de mătase şi lînă. cartofi. Centru adm. Fondat în 1550. Alt. Alt. porcine). 123 mii loc. Metrou. At. Lungime: 2 800 km. situat pe fluviul Nipru . alimentară. Alt. Suprafa a acoperită de ghe ari: 6 200 km2. motoare. Hindukúsh (Hindukuº) . Monumente arhitectonice (sec. săruri de potasiu. denumit şi Everest ). materiale de construc ii. Nod de comunica ii. construc ii de maşini agricole. sistem muntos asiatic pe teritoriul Afghanistanului şi Pakistanului. pe rîul Hari Rud . China.: 1749 m. de hîrtie. max. doc.1 mii km2. hîrtie. Zăcăminte de apatit (cele mai mari în lume). Catedrală (1786). Teatre. Centru industrial (şantier naval. Biserică (1780). constructoare de maşini (automobile. land în partea cen-tral-vestică a Germaniei. minereuri de fier. gaze naturale. chimică. port fluvial pe Neckar . muzică). oraş în Ucraina (reg. produse alimentare). situat în N Indiei şi în Nepal.

Nicaragua. în 1500. Marea Caraibilor. la izvoarele rîului Cogîlnic . minereuri de plumb. Căi ferate: 1. stat în America Centrală.5 km2. Mănăstírea ~. Nod de comunica ii. zinc. poligrafică. Zăcăminte de cărbuni.5 mii loc. în apropierea comunei Hîrjauca (rn. Climă tropicală umedă. Muzeul Memorial al Păcii. Căi rutiere: 18 630 km. ovine. Întreprinderi agroindustriale. Popula ia: 6. XVIII). aur. petrol. Industrie extractivă (plumb. tutun. doc. maşiniunelte). Datează din sec. Culturi principale: bananieri. Hírova Hîncéºti Hîncu Hîrbovãþ Hîrjáuca Hokkáidô Hondúras [sp. mănăstire în Republica Moldova. Pescuit. Suprafa a: 83. Se mai cultivă porumb. sorg. fasole.: 2 290 m (vf. Nicolae (1805) şi biserica de piatră Sf. Vegeta ie: păduri de foioase şi de conifere. păstorit. Mănăstírea ~. zidită din piatră în 1828. la v ărsarea fluviului Otagawa. Şantiere navale.1 mii km2. carne. max. 1. La 6 august 1945 a fost distrus în propor ie de 75% de către americani. Datează din sec. caprine). Oceanul Pacific şi El Salvador. învecinat cu Guatemala.3 mii km. la 33 km S-V de Chişinău. Monument de arhitectură. Relief muntos. mănăstire în Republica Moldova. Călăraşi).: on´duras] República ~. reşedin ă a rn. oraş în Republica Moldova. petrol. Biserica Înăl area Domnului a fost zidită în 1848. Parcuri na ionale. Nisporeni). zahăr. Admis în ONU la 17 decembrie 1945. Călăraşi). XVIII. după insula Honshû). în urma lansării asupra oraşului a unei bombe atomice. citrice. Muzeu de Artă.Hiróshima [hir´o¿ima] oraş în Japonia (Honshû). Biserica Înăl area Domnului a fost zidită în 1848. Importă maşini şi utilaje industriale. Universitate. Mănăstírea ~. Pescuit. argint. pe rîul Cogîlnic . chimică. Mănăstírea ~. savane. loc. Par ial navigabil. Lungime: 1 183 km. Suprafa a: 112. XVIII. XIX). Muzeu. pe teritoriul Chinei şi Vietnamului. Industrie construc-toare de maşini (camioane. Ctitorie (1678) a serdarului Mihalcea Hîncu. automobile. crom. minereuri de fier. Păduri de conifere şi foioase (60% din teritoriu). peşte. textilă. manioc. mănăstire în Republica Moldova. mangan. alimentară. Creşterea animalelor (bovine. Hong Ha [´hong ´haa] fluviu în Asia. zinc. produse petroliere. sare) şi de prelucrare a materiei prime agricole. Capitala: Tegucigalpa . Se varsă în Marea Chinei de Sud. Relief predominant muntos. Localitatea datează documentar din 1730. mănăstire în Republica Moldova (rn. At. a sec. Aşezămînt monastic din sec. Hînceşti. loc. Limba oficială: spaniola. XVIII: un schit de lemn (sec. Simion Stîlpnicul (din a doua jum. pe teritoriul localită ii Hîrbovă (rn.63 mil. Asahi ) . Biserica Adormirea Maicii Domnului . trestie de zahăr. situată în codrii Lăpuşnei. Parcul Păcii. Exportă banane. . a hîrtiei. Alt. port în golful cu acelaşi nume. arbori de cafea. lemn. insulă japoneză în N Arhipelagului Japonez (a doua ca mărime. cu vulcani activi. 19. la care s-au mai adăugat biserica de lemn Sf. în apropierea localită ii Neculăieuca (rn.08 mil. Turism. orez. mijloace de transport. Orhei). S-a mai numit Ciurova. îngrăşăminte.

alimentare. Vegeta ie luxuriantă. A fost cucerit de turci (1713). ortodoxă). Întreprinderi miniere. loc. Centru industrial (şantiere navale. Hr.). flotă comercială. Se cultivă orez. alimentară). XVII. I–II d. forestiere. fier. Cetate medievală a Moldovei (sec. Pescuit.5 mil.a. în sec. IV î. Hr. 14 mii loc. Nod de comunica ii. wolfram. Suprafa a: 231 km 2. integrat în Imperiul Kuşanilor (sec. Universitate. Ştefan cel Mare. produse ale industriei uşoare şi alimentare (chimice. Monumente de arhitectură. Cercetări spa iale. animale). petrol. Se varsă în Oceanul Atlantic. Muzee. fructe. ceai. Teatre. stat independent (din sec. oraş în S-V Ucrainei. Aeroport. Biserici (catolică. doc. Honolúlu Hónshû [´honsjuu] Horézm Hô ªi Min Hotín Houston Huámbo oraş în partea central-vestică a Angolei. poligrafie. prelucrarea lemnului. Industrii (siderurgică. conserve de fructe. important port pe canalul navigabil Houston . situată între Marea Japoniei şi Oceanul Pacific. Huáng He Húdson [´hudsn] . Navigabil pe o distan ă de 1600 km. s-a aflat în componen a României (1918–1940). [´hjuust¬n] oraş în S SUA (Texas). XIV). feldspat. la 84 km de golful Mexic. Suprafa a: 1. apoi integrat în hotarele Ucrainei. Relief colinar. Turism. muzee. loc. apoi anexat la Rusia. textilă. cucerit de Califatul arab (712). loc. şantiere navale. chimică. fortificată de Alexandru cel Bun. Astrodrom. port pe fluviul Dong Nai . de aparataj electric şi electrotehnic. Hr. Opera ii financiar-bancare. 3 776 m). financiar şi industrial (prelucrarea petrolului.). la cca 1800 m alt. [hon¬´luulu] oraş în SUA. constructoare de nave. Relief muntos (alt. Centru adm: Hong Kong (Victoria). loc. în aglomera ie. Aeroport. At. Întemeiat în 1836. Lantau. (cca 230). zahăr. Întreprinderi agroindustriale. 4. în partea de S-E a insulei Oahu . Suprafa a bazinului: 771 mii km2. Resurse naturale: minereuri de fier. Aeroport. cea mai mare insulă japoneză. Nod de comunica ii. împreună cu toată Basarabia (1812). fabrici de prelucrare a bumbacului şi cărnii). Iriga ii. Universitate. Universită i. Expl. Turism. situat pe rîul Nistru. populată în antichitate (sec. de cărbune. al statului Hawaii. Port interna ional. cauciuc etc. oraş în S Vietnamului. bumbac. de biciclete. max. Climă temperată. Satrapie persană (sec. feroviare. VI î. de biciclete. Lungime: 4 845 km. regiune istorică în asia Centrală. pe teritoriul de astăzi al Uzbekistanului. [´hwah´h¬] fluviu în E Chinei. săpun.). Lungime: 492 km. peşte) şi comercial. Hr. construc ii de utilaj petrolier. Climă subtropical-mu-sonică. Popula ia: 100.12 mii km2.Hong Kong teritoriu în S-E Chinei. VII î. Centru comercial. Denumirea veche: Nova Lisboa. teatre.5 mil.1 mil. Lama ş.). armenească. Hidrocentrale. 820 mii loc. uraniu. 405 mii loc. cuprinzînd insulele Hong Kong. comerciale (pia ă de cereale. precum şi o por iune din insula Kówloon . 4 mil. Popula ia: 6. textile.) de triburile est-iranieie ale horezmilor. fluviu în SUA. Hidrocentrale. a fost reanexat la URSS. Aeroport. Se varsă în Marea Galbenă (golful Bohai ). port la Oceanul Pacific (golful Mamala ). de aparataj electronic. Fondat de portughezi în 1912. Petru Rareş. Industrii: construc ii navale. centrul adm. polimetale.

Colec ie de icoane vechi. Ad. Ştefan – în 1703. Facultă i de inginerie.35 mil. afluent pe stînga al Nistrului. schitul Sfin ii Apostoli – în 1698. huilă. fibre artificiale). 81 mii loc. XVIII). Lungime: 826 km. Hunedoara). Catedrală (sec. pe teritoriul com. textile. Muzee. Turism. schitul Sf. mangan. confec ii. Muzee. Mănăstirea a fost construită (1690–1697) în timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu.: Deva . . km 2. Izvorăşte din apropierea localită ii Borşci (reg. constructoare de maşini. Humor (jud. Suceava). Pescuit. Húdson Humór Hunedoára Hunedoára Hurézu Húron Hyderabád (Haiderabad) Iagorlîc rîu în Ucraina şi Republica Moldova. de pielărie. Mănăstírea ~ (Humórului) . Culturi agricole: grîu. [´hjuur¬n] [haidara´bad] lac în America de Nord. Odesa.Húdson golf în N-V Oceanului Atlantic. de armament. Aeroport interna ional. Climă temperat-con-tinentală. Artizanat (în metal. XIX). pe teritoriul oraşului Horezu (jud. ceramică). Muzee. jude în România central-vestică. încăl ăminte. centrul adm. Ad. Suprafa a: 59. oraş în India. max. alimentară. de prelucrare a metalelor şi lemnului. Termocentrală. hîrtie). situat pe rîul Musi . secară. cartofi. de pielărie şi încăl ăminte. ctitorie a logofătului Teodor Bubuiog.: 141–988 m. doc.: 867 m. Biserică (1456). complex monastic în România. prelucrarea metalelor şi lemnului. XIV). plumb. textile. Mănăstírea ~. Centru industrial (construc ii de maşini şi utilaj energetic şi electrotehnic. Vîlcea). de maşini pentru transport. Ad. produse chimicofarmaceutice. Lungime: 73 km. marmură. Biserică din 1530. lîngă com. Suprafa a: 7 063 km2. Ucraina). chimică (mase plastice. Institu ii de învă ămînt superior. Suprafa a: 1. Oraş din 1415. Monumente de arhi-tectură medievală (sec. strîmtoare între peninsula Labrador şi insula ara lui Baffin. loc. Fondat în 1590. Nod de comunica ii. XVI–XVII). Aici s-a aflat o renumită şcoală de pictură (sec. de echipament aeronautic. Centru industrial (siderurgie. Căr i vechi. materiale de construc ii. municipiu în România (jud. Resurse naturale: cărbune brun. minereuri de fier. 4. Ad. Universită i. produse alimentare). argintărie. Comunică cu oceanul prin strîmtoarea omonimă. în sistemul Marilor Lacuri. medie: 128 m. plante textile. Teatre. calcare. Popula ia: 548 mii loc. la grani a dintre SUA şi Canada. pomicultură. pe cursul inferior al Mureşului . Turism.: 228 m. porumb. Industrie metalurgică. Teatru dramatic şi de estradă. mănăstire în România. Picturi din 1535.23 mil. max. Castel (sec. zinc. At. în 1265. Lă ime: 115–240 km. la ărmul Canadei.6 mii km2. colec ie de icoane. Naviga ie. Centru adm. Uneşte apele Oceanului Atlantic cu cele ale golfului Hudson. Relief predominant muntos. Vestigii arheologice. situat pe rîul Cerna . Goian (Transnistria). A fost întemeiată de vornicul Oană (pe la 1415). al statului Andhra Pradesh. lemn.

rutier). Sector zootehnic. Apicultură. Comunică cu lacul Cuhurlui. Lungime: 42 km. grîu. jude în S-E României. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. pe stînga Dunării. Izvorăşte din masivul Stara Planina . secară. Biserica Aleksandr Nevski (1890). Centru pomicol. Fondat în 1632. tricotaje. port pe fluviul Lena . Limanuri. Turism. Centru industrial (mobilă. Giurgeni. plante furajere. în aval de Sviştov. de arte ş. legume. confec ii. situat pe rîul Işnovă . Industrie uşoară şi alimentară (conserve de peşte. Cimişlia) şi se varsă în lacul Ialpug lîngă oraşul Bolgrad (reg. Suprafa a: 3. oraş în S Ucrainei. Numeroase lacuri. Iakútsk Iálomiþa Iálomiþa Ialovéni Ialpúg Ialpúg Iálta Iamál Iántra . Lungime: 417 km. Climă aspră (polară). a avut loc Conferin a de la Ialta a conducătorilor celor trei mari puteri aliate în cel de-al doilea război mondial. port la Marea Neagră. Iriga ii. Lungime: 286 km. doc. Lă ime: 1–6 km. Lă imea max.: 240 km. Suprafa a: 4 450 km2. mobilă). Ad. At. Industrie extractivă (diamante.: Slobozia . Cehov“. Fabrici de confec ii. sfeclă de zahăr. hidrocentrală). cositor. în 1502. Suprafa a: 134 km 2. viticol. Aici. Javgur (rn. Pe rîul Ialpug este situat oraşul Comrat. Centru adm. Relief în cea mai mare parte de cîmpie.: Iakutsk . textile. Ucraina). Nod de comunica ii (aerian. Culturi cerealiere (grîu. feroviar. Şcoli generale. pe cursul inferior al rîului Ialomi a . la S de oraşul Bolgrad (reg. Sta iune balneoclimaterică. cărbune).09 mil. în 1945 (4–11 februarie). 14 mii loc. Industrie chimică. Grădină botanică. la 13 km S-V de Chişinău. la 79 km de Simferopol.). Lungime: 700 km. Centru adm. materiale de construc ii. capitala Iakutiei. în Cîmpia Bărăganului.1 mil. Culturi agricole: porumb.P. Popula ia: 1. orz. Denumirea antică: Naparis . Creşterea animalelor (reni).a. aur. Popula ia: 304 800 loc. ovăz). km2. reşedin ă a raionului Ialoveni. Turism. Biserica Sf. Suprafa a: 122 mii km2. în peninsula Crimeea. alimentară. lac în Ucraina. mănăstire din 1604. Izvorăşte la N de com. alimentare (vinuri Xeres ). Odesa). Cuvioasa Parascheva (1897). Legumicultură. între golful Baidara k şi estuarul fluviului Obi . loc. lactate. republică în Federa ia Rusă. a materialelor de construc ii. oraş în E Federa iei Ruse.: 6 m. Muzee (“A. prelucrarea pielei. Teatre. forestieră (cherestea. textilă. 700 mii loc. în partea de N a Federa iei Ruse. comercial (blănuri) şi cultural (universitate. Climă temperat-continentală. Hidrocentrale. Animale cu blană pre ioasă. Hidrocentrale. afluent pe stînga al Dunării . teatre. biserică din 1852 etc. oraş în Republica Moldova. produse alimentare.). Lungime: 142 km. floarea-soarelui. rîu în România. Odesa. Iriga ii. licee. max. rîu în N Bulgariei. peninsulă în N-V Siberiei. în bazinul fluviului Lena (Siberia Orientală). la com.Iakútia República Sahá . băuturi alcoolice şi răcoritoare). afluent pe dreapta al Dunării.

preparate din carne şi lapte. peninsulă în extremitatea de S. Mînzăteşti (rn. lan muntos în N-E Spaniei. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. case memoriale). Portugalia şi Andorra. mobilă. Teatre. Muzee (de artă. Mănăstire (sec.). chimică (mase plastice. feroviar. unde se află muzeul-conac “L. de încăl ăminte. Minereu de fier. Universitate. Rezerva ie paleontologică. jude în N-E României (Moldova). Climă temperat-oceanică (în N şi N-V) şi mediteraneană (în S şi E). Radioteleviziune. Relief de podiş. istorie. Lungime: 440 km (orientare N-V spre S-E). feroviar. rutier). motoare. biserici (sec. băuturi alcoolice şi răcoritoare etc. produse farmaceutice şi alimentare (conserve de legume şi carne. orz. la grani a cu Republica Moldova. XII). 635 mii loc. localitate în Israel. Turism. secară. ziare. la N-V de Moscova. Centru turistic. sfeclă de zahăr. Popula ia: 826 310 loc. Muzeu de arte. Centru adm. fibre sintetice. alimentare). textile. Păduri de foioase. 13 mii loc. Alt. pomicultură. Filarmonică. Universitate (1860).: 2393 m. Agricultură: cereale (porumb. strunguri. şcoli generale şi profesionale. Nod de comunica ii (aerian.: mun. ştiin e naturale). soia). a mobilei şi pielei. XVII). Lungime: 100 km. Iaºi Iaºi municipiu în N-E României. aparate electrotehnice şi de radio). Cuprinde teritoriile statelor Spania. frigidere. licee. Iaşi . Coşerni a (rn. Criuleni). centrul adm. Fondat în 1010. Ungheni).V a Europei. constructoare de maşini (material rulant feroviar. N. Tolstoi“. biserici. floarea-soarelui. alimentară. textilă. aparate radio. Ruinele unui palat arab din sec. Vestigiile uneia dintre cele mai vechi aşezări urbane din lume (milen. rîu în Republica Moldova. catedrală (sec. max. Ibéricã (Pirinéicã) Ibérici Íchel Ierihón . XVIII). Suprafa a: 5 746 km2. confec ii. Filiala Academiei Române. Iásnaia Poleána localitate în Federa ia Rusă. Península ~. catedrală. Aici scriitorul s-a născut (1828). afluent pe dreapta al Nistrului. cu masive muntoase şi cîmpii. VIII. Industrie metalurgică. Vestigii arheologice. produse chimice. fluvial. Relief de coline şi văi largi. aparataj electrotehnic şi de radio. Nod de comunica ii (aerian. a creat cca 60 de ani şi aici a fost înmormîntat în parcul Conacului (1910). la 23 km N-E de Ierusalim. Mún ii ~.). Se editează reviste. creşterea animalelor. port pe Volga. situat pe Bahlui . Suprafa a: 594. tipografii. fibre sintetice). mănăstiri. Teatre. între Oceanul Atlantic. 349 550 loc. Hr. al jud. Produse industriale: maşini agricole. esături. Teatre. legumicultură. Monumente de arhitectură şi istorie (palate. laminate. lîngă com. Edituri. la 14 km de ora. golful Biscaya şi Marea Mediterană.şul Tula.Iaroslávl oraş în Federa ia Rusă. Iaşi.7 mii km2. viticultură. mase plastice. Grădina publică “Copou“. Centru industrial (nave fluviale. Izvorăşte din apropierea com. rutier). VII î. grîu. Climă temperat-conti-nentală. Muzee.

legumicultură. Popula ia: 11 mil. Monumente de arhitectură.: mun. Pakistan. Iriga ii. fluviu în Asia de Sud.Ierusalím oraş în Israel. de sticlărie. capitala Udmurtiei. Suprafa a: 12 mii km2. Novgorod. la 25 km V de ărmul Mării Moarte. pielărie şi încăl ăminte. Suprafa a: 1 593 km 2. Iguaçú Ijévsk Ijsselmeer Île-de-France [´eis¬lmeer] [il d¬ fr¾¾s] Ílfov Ílmen lac în N-V păr ii europene a Federa iei Ruse. Lungime: 2 900 km. situat pe rîul Ij . moschei. Lă ime: 35 km. mobilă.4 mii km2. Sector zootehnic. evrei şi musulmani. Vestigii arheologice. Institu ii de învă ămînt superior. aparate radio. construc ii de maşini. Între anii 1984–1987 s-a numit Ustinov. legumicultură. max. Climă temperat-conti-nentală. Bucureşti. Suprafa a bazinului: 1. conserve de legume şi fructe. Monumente de arhitectură cultă (biserici. Leagănul constituirii statului francez. Pomicultură. Centru adm. astăzi unitate administrativ-terito-rială cu centru la Paris. lac în V Olandei. Lungimea: 1320 km. oraş în Federa ia Rusă. Comunică cu lacul Ladoga prin rîul Volhov . [igua´su] rîu în S-E Braziliei. Universitate. Navigabil. Parcuri na ionale. esături. afluent pe stînga al fluviului Paraná . Ad. în partea central-estică a Cîmpiei Române. Iriga ii. tricotaje. Lungime: 45 km. Meşteşuguri.: 10 m. Baraje. loc. Zonă agrarindustrială. feroviar). Centru industrial: metalurgie. situat la vărsarea rîului Ijssel . strunguri. Cereale. poligrafică. Oraş sfînt pentru creştini. Nod de comunica ii (aerian. Nod de comunica ii. Teatre. pe teritoriul statelor China. de cultură şi artă. Izvorăşte din Podişul Tibetului şi se varsă în Marea Arabiei. Ind . Centru turistic. 579 mii loc. Muzee. utilaje pentru transport.16 mil. provincie în partea de N a Fran ei. catedrale. motociclete. alimentară. Pescuit. automobile. Industrie electrotehnică. capitala statului Israel. jude în S României. grîu. Pe Ilmen este situat or. Relief de cîmpie. secară. Universitate. km 2. băuturi alcoolice şi răcoritoare. locuri legate de via a lui Isus Hristos). de prelucrare a metalelor şi diamantelor. Se produce energie electrică. confec ii. aparate şi instrumente de măsurat. Suprafa a variază între 733 şi 2090 km2. Pescuit. Turism. Muzee. India. materiale de construc ii. Cascade. Suprafa a: 3. Turism. Culturi agricole: porumb. Teatre. materiale de construc ie. cherestea. viticultură. produse alimentare. Pomicultură. Termocentrală. Hidrocentrale. Popula ia: 300 400 loc. armament.

loc.). Marea Arabiei). km 2. argint. igarete. arbori de cauciuc. a ceaiului (locul 1 pe glob). Bangladesh şi Oceanul Indian (Golful Bengal.). situat între Pakistan. Suprafa a: 3. km2. minereuri de fier. biciclete. Aeroport. de ciment. Indián Indianápolis [indi¬´næplis] Indighírka fluviu în Federa ia Rusă (Siberia Orientală). jungle. 1. chimică (mase plastice. China. Climă subecuatorialămusonică. Se produc esături de bumbac şi lînă. uraniu. echipament şi utilaje de transport.: 7 450 m. peninsulă în S-E Asiei. magneziu. Thailanda. Vegeta ie: păduri dese. wolfram. Australia (în E) şi Antarctica (în S). sorg. de podiş şi de cîmpie. oraş în N SUA. Relief muntos. max. construc ii aeronautice. încăl ăminte. A fost traversat de Vasco de Gama în 1497. savane. utilaj energetic.2 mil. celuloză. centru adm. între Marea Chinei de Sud. maşini agricole. plumb. Agricultura este specializată în producerea cerealelor (locul 3 în lume).4 mil. cîne Oceánul ~. Relief variat: lan uri montane. Lungime: 1726 km. Industrie diversificată: extractivă (huilă. prelucrarea lemnului. Asia (în N). Cambodgea. Ad. Myanmar. autoturisme. alimentară.27 mil. a orezului (locul 2 pe glob). conserve. Se mai cultivă bumbac. ara agrar-industrială. farmaceutice şi alimentare). unt. Fondat în 1820. tractoare. diamante. Centru industrial (metalurgie. muzee. km2. hîrtie. Navigabil pe o distan ă de 1154 km. printr-o deltă. stat în Asia de Sud. Nepal. mangan. comercial (pia ă agricolă) şi cultural (universită i. bere. Păduri tropicale. Limba oficială: hindi. Suprafa a: 2. cărbune brun. cupru. deşerturi. Popula ia: 1 miliard loc. Zăcăminte de staniu. Uniúnea Indiána . coloran i. savane. motociclete. strîmtoarea Malacca. de prelucrare a pielei şi a lemnului. Sporturi. jungle. Se varsă în Marea Siberiei Orientale. zinc.Índia República ~. televizoare. cartofi. Indochína . aur. Nod de comunica ii. Laos. zahăr. monumente de arhitectură). al statului Indiana. Meşteşuguri. Vietnam şi Malaysia. podişuri colinare. îngrăşăminte). ocean între Africa (în V). produse electronice. in. de mătase şi iută. constructoare de maşini (şantiere navale. bauxită etc. metalurgică (aluminiu. ulei. mobilă. de automobile.05 mil. cîmpii întinse. situat pe White River. Suprafa a bazinului: 360 mii km2. aparate radio etc. marea Andaman şi Golful Bengal. Comunică cu Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific. mei. Aici se află situate statele Birmania. textile. Climă tropical-musonică. cupru). Suprafa a: 73. Bhutan. avioane. Planta ii de orez. Capitala: New Delhi . petrol.

Climă ecuatorială. Márea ~. pe ins. în lungul coastelor de V ale Greciei. măslini. legumicultură. Lungime: 517 km. Vînătoare. Vegeta ie: păduri de pini şi stejăriş. separată de Insula de Nord prin strîmtoarea Cook . max. insulă în Marea Neagră. al landului Tirol. între Indochina şi Australia şi între Oceanul Indian şi Oceanul Pacific. arhipelag grecesc în Marea Ionică. 2 796 m). peşte. ciment.6 mil. bubaline. Exportă petrol şi produse petroliere. Pînă în 1945 a apar inut României. Hidroenergie. alimentară. Se cresc animale (bovine. Pescuit. huilă. republică în Federa ia Rusă. teck). de prelucrare a metalelor şi a lemnului. caprine. Creşterea animalelor. Grecia şi Albania. Popula ia: 882 mii loc. orez. Limba oficială: bahasa indoneziană. Produce energie electrică. nichel. Industrie electrotehnică. situat pe rîul Inn. Creşterea extensivă a animalelor (ovine. Inguºétia Inn Ínnsbruck Ínsula de Nord Ínsula de Sud Ínsula ªérpilor Iónicã Iónice Iordán . farmaceutică. max. Suprafa a: 153. sfeclă de zahăr.3 mii km2. a hîrtiei. Turism. de prelucrare a gazelor naturale şi a metalelor. poligrafică. nu departe de vărsarea bra ului Chilia al Dunării în mare. îngrăşăminte chimice. santal. gaze naturale. Israel şi Iordania. televizoare. Siria. Relief muntos (alt.92 mil. Germania). nave. diamante etc. Fondat în 1180. loc. Popula ia: 193 mii loc. porcine). Popula ia: 2. fluviu în Orientul Apropiat. argint. sorg). Turism. Capitala: Jakarta . zahăr. cartofi. Numele antic: Aenus. stat în S-E Asiei. Popula ia: 316 mii loc. km2. Suprafa a: 2. [´insbruk] oraş în V Austriei. mangrove.: 5 121 m. Gheizere. zahăr. conserve. max. planta ii de bananieri. de cafea şi de cacao. chimică. pe teritoriul statelor Liban. alimentară.9 mii km2. forestieră (mahon.3 mil. de tricotaje. Pescuit. Popula ia: 230. rezerva ii naturale. Ad. de ceai. de prelucrare a materiei prime agricole. Industrie extractivă (petrol). ulei de palmier República ~. savane.7 mii km 2. arbori de cauciuc. centrul adm. Parcuri na ionale. Lungime: 252 km. Universitate. Relief muntos vulcanic (alt. motociclete. măslini. Cefalonia ). cupru. minereuri de mangan. Muzeu de artă. aur. Se varsă în Marea Moartă. 3 764 m) şi de cîmpie. Suprafa a: 3. textile. ovine.Indonézia República ~. Suprafa a: 1. ceai. cabaline). bauxită. Suprafa a: 114. mirodenii. 1 628 m. cositor. Suprafa a: 250 mii km2. max. 1976). viticultură. Ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu. cămile. aparate radio. Lacuri. Pescuit. porumb. Nod de comunica ii. sfeclă de zahăr. orz. Relief muntos. lemn şi produse din lemn. situată în partea centrală a Caucazului. citrice. Jocuri Olimpice (1964. Se cultivă cereale. gaze naturale lichefiate. Potrivit Bibliei . Ínsulele ~. în apa Iordanului a fost botezat Isus Hristos. bauxită. insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. Relief muntos (alt. pomicultură. ulei. la Passau. Austria. Aeroport. cauciuc natural. de podiş şi de cîmpie. rîu în partea centrală a Europei (Elve ia. autoturisme. Parcuri na ionale.2 mii km2. Se cultivă vi ă de vie. Lacuri. Turism. floarea-soarelui. Hidrocentrale. 119 mii loc.: Nazran. insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. Centru adm. Pescuit. partea de E a Mării Mediterane. cafea. Monumente de arhitectură (palate. afluent pe dreapta al Dunării. Iriga ii. cuprinsă între Italia. Parcuri na ionale. Industrie extractivă (petrol.). loc. pe insulele Arhipelagului Malaez. Grădină botanică. acumulatoare. biserici).

Kuwait. Căi rutiere: 25. Suprafa a: 97. maşini şi utilaje industriale.48 mil. aparate radio. oraş în Federa ia Rusă. Golful Persic. sisal. mangan).5 Irán República Islámică ~. piei. stat în S-V Asiei. metalurgică (o el). tutun etc. minereuri de mangan. vi ă de vie.45 mil. Exportă petrol. Climă subtropicală şi continentală. piei. băuturi alcoolice. Industrie extractivă (petrol. Turcia. tutun. Creşterea animalelor (ovine. lînă. bere etc. de confec ii. 1 734 m). Afghanistan. frigidere. crom. cu deşerturi întinse. laminate). legume. al Republicii Mari. trestie de zahăr. tractoare. fasole. caprine. stat în S-V Asiei (pînă în 1935 – Persia ). Muzeu de artă. o el. constructoare de maşini (autovehicule.). Meşteşuguri (covoare persane. chimică. Importă echipamente. feroviar. Universitate. Relief variat: masive muntoase (în N-E). Turkmenistan. măslini. Popula ia: 68. citrice. Relief în cea mai mare parte muntos. Se mai cultivă bumbac. Irak. cupru. Vegeta ie de deşert şi semideşert. crom. sare gemă. îngrăşăminte chimice. Căi ferate: 2 403 km. huilă. lînă. ciment. zinc. nichel. gaze naturale. porumb.). argint. îngrăşăminte chimice. sare. cîmpie (în partea centrală). Fondat în 1584. săruri de potasiu. Azerbaidjan. trestie de zahăr. Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). cupru.). de prelucrare a pielei. Pescuit (peşte.7 mii km2. Iran. bumbac. caprine. Relief de podiş. ulei de măsline. stat în S-V Asiei. mătase şi in). televizoare. cămile. Suprafa a: 1. Vegeta ie de stepă şi deşert. vi a de vie. de prelucrare a pielei. zone colinare (în V şi S-V). Industrie petrolieră dezvoltată (locul 2 în lume după volumul de expl. fier. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. 250 mii loc. citrice. Exportă petrol şi produse petroliere. pielărie. Importă maşini şi utilaje industriale. farmaceutică. măslini. tractoare. bovine. Turism. cupru. mărfuri de larg consum. combustibili. Capitala: Amman . învecinat cu Armenia. Principalele culturi agricole: grîu. rutier). mijloace de transport. Siria. textilă ( esături de bumbac. Vegeta ie de deşert şi de stepă. aparate radio). Arabia Saudită şi Marea Roşie. porumb. săruri de potasiu. carne. loc. Ioºkár-Olá Irák República ~. legume. ciment. sfeclă de zahăr. lactate. floarea-soa-relui. centrul adm.Iordánia Regátul Haşimít al Iordániei . tutun. plumb. autovehicule. covoare. Industrie extractivă. păsări). Limba oficială: persana. de ciment. situat între Israel. Nod de comunica ii (aerian. Importă maşini şi echipamente industriale. măslini. loc. aluminiu. Climă subtropicală uscată. televizoare. Căi ferate: 619 km.64 mil. vi ă de vie. păduri dese în mun i. curmale. Marea Arabiei. porumb. Irak şi Turcia. Exportă fosfa i. Golful Persic şi Kuwait. minereuri de fier. mărfuri de larg consum. lactate etc. mei. Se practică creşterea nomadă a oilor şi caprelor. cupru. Turism. Siria. gaze naturale. Zăcăminte de gaze naturale. ceramică). bumbac. soia. orez. dominat de culmi înalte (alt. alimentară (zahăr. lînă. alimentară (ulei de măsline. situat între Arabia Saudită. Industrie constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte. calculatoare. Capitala: Bagdad. de covoare. sare gemă. Limba oficială: araba. fontă. fructe. b . Popula ia: 6. smochini. metalurgică (o el. În agricultură predomină cultivarea curmalelor şi a cerealelor. tutun. ghips. km2. carne. Popula ia: 24. Suprafa a: 435 mii km2. medicamente. Culturi agricole: grîu. produse chimice şi alimentare. fasole. Pakistan. citrice. piei. curmale. Se cresc ovine. de ciment. max. Limba oficială: araba.3 mil. citrice. curmali. alimentară. de frigidere. autovehicule. situat pe rîul Kokşaga .9 mii km. azbest. fosfa i. chimică. mijloace de transport. perle). hîrtie. Produce electricitate. mazăre. cereale. Căi rutiere: 6. Iordania. Resurse naturale: petrol. a esăturilor de bumbac şi lînă. Capitala: Teheran. loc. orz. orz. sfeclă de zahăr.

Importă maşini şi ut provincie autonomă a Marii Britanii. Muzee. cultivarea cerealelor (ovăz. Sofia. situată în N insulei Irlanda . Suprafa a: 47 mii km 2. max. Centru industrial (metalurgie.: Belfast. cartofi. prelucrarea lemnului. tomate). loc. ovine). îngrăşăminte. Universitate. 2 119 m). Ad. bere. la confluen a cu rîul Irkut (în S Siberiei Centrale). feroviar. Exportă echipamente industriale. golf la Marea Mediterană. Func ionează întreprinderi mari. argint. Pescuit. automobile. 204 mii loc. insulă în N Oceanului Atlantic. maşini agricole. 635 mii loc. situată în N-E ării.8 mii km2. Pescuit. mase plastice. În lunca rîului este situat or. Climă temperată oceanică. Centru cultural (universitate. legumicultură (cartofi. Ocupă cea mai mare parte a insulei Irlanda. Relieful ării reprezintă o cîmpie (cu lacuri şi mlaştini. Nod de comunica ii. Lungime max. rutier). mare în Oceanul Atlantic. Suprafa a: 102. rîu în Asia Centrală. cauciuc. situat pe rîul Angara . la S de peninsula Asia Mică. s-a declanşat o criză social-politică. produse textile. fîne e. Teatre. Între comunită ile religioase. Lungime: 4 248 km. Iriga ii. Relief reprezentat de platouri vulcanice (alt. se cultivă cereale.93 mil. pirite. Principalele ramuri agricole: creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. nave. max. mărginită de coline şi mun i nu prea înal i. plumb. care produc energie electrică.Irkútsk oraş în Federa ia Rusă. Márea ~. engleza. stat în N Europei Occidentale. Suprafa a bazinului: 1.64 mil. păşuni. Popula ia: 1. max. la 550 m alt. dar şi păşuni bogate). Limbi oficiale: irlandeza. capitala Pakistanului (din 1967). aluminiu. farmaceutice şi alimentare. Se extrag cărbuni. Capitala: Dublin. fiind situată între Marea Britanie. loc. Ad. km2. Pescuit. Irlánda de Nord Irlánda Irtîº Ískãr Iskenderún Islámabad Islánda . medicamente. între insula Irlanda şi Marea Britanie. Zonă industrială (construc ii navale şi aeronautice. Ghe ari. Irlánda República ~. pe teritoriul Federa iei Ruse şi a Kazahstanului. construc ii de maşini. utilaje pentru întreprinderile textile) şi agricolă (creşterea animalelor pentru carne şi lapte. În cea mai mare parte navigabil (3 785 km). ciment. confec ii. catolică şi protestantă. cupru. din 1968. produse alimentare (zahăr. grîu. Lungime: 410 km. institut de cercetări nucleare) şi comercial. Vegeta ie de tundră. textile. Oceanul Atlantic şi Marea Irlandei.: 46 km. Iriga ii.). rîu în Bulgaria. Suprafa a: 14. Popula ia: 3. capitala Bulgariei. produse chimice. plante furajere). echipament electronic şi electrotehnic. conserve de peşte. turbă. Comer cu piei şi blănuri. minereuri de zinc. textile. Hidrocentrale. Centru adm. afluent pe stînga al fluviului Obi . in.: 272 m. Hidrocentrale. Suprafa a: 70 285 km 2. Vegeta ie: păduri.6 mil. porcine. Nod de comunica ii (aerian. echipament de calcul. chimice şi alimentare). o el. Turism dezvoltat. ceapă. la S-E de Groenlanda . avicultură.1 mii km2. orz). afluent pe dreapta al Dunării.: 99 m. mercur. lactate etc.

săruri de potasiu.). ovine. Agricultura este specializată în cultivarea citricelor şi a cerealelor (grîu. de produse alimentare (conserve de peşte. confec ii. producătoare de deriva i petrolieri. produse alimentare (carne. păduri de conifere. textile.3 mil. Nod de comunica ii. cu ghe ari masivi. automobile asamblate. maşini şi utilaje industriale. Ramuri principale ale economiei: pescuitul (locul 1 pe glob) şi prelucrarea peştelui. bunuri de larg consum. doc. Industrie dezvoltată: extractivă (diamante. arahide. păsări de curte). Relief: podişuri bazaltice. At. Popula ia: 6. Liban. constructoare de maşini (avioane. orz). îngrăşăminte chimice. stat în S-V Asiei. ceramică. Lă ime max. minereuri de fier. Nod de comunica ii (feroviar. Climă mediteraneană şi subtropicală. bere). creşterea animalelor pentru carne şi lapte (ovine. conserve. Şantier de repara ii navale. centrale geotermice). max. caprine. la 80 km V de Marea Neagră. combinat de celuloză şi carton. Ad. Construieşte nave. Siria.24 mii km2. petrol. Popula ia: 279 mii loc. produce ciment. citrice. de mun i (în N) şi de un deşert (în S-V). conserve. vin. produse chimice şi alimentare) şi comercial. Limba oficială: islandeza.: 60 km. Importă materii prime. mase plastice. conserve etc. Rezerva ii naturale.: 668 m. domn al ării Româneşti. Exportă diamante prelucrate. bazată pe resurse naturale (hidrocentrale. Centru industrial (construc ii de maşini. Pescuit. oraş în S-V Ucrainei (reg. al raionului Ismail. uzina de prelucrare a metalelor. mase plastice. Ismaíl Ismailía Israél oraş în N-E Egiptului. legume. legume. fontă. fructe şi legume. magneziu. banane. rutier). XV–XVI. gaze naturale. Se mai cultivă măsline. situat pe insula Islanda din N Oceanului Atlantic. situat între Marea Mediterană. combustibili. Marea Roşie şi Egipt. fosfa i. o el. Creşterea animalelor (bovine. Turism de amploare. Pescuit intens. combustibili. bovine) şi pentru blănuri. industria energetică. cupru. A făcut parte din componen a Moldovei. mijloace de transport. Suprafa a: 21 mii km2. lînă. Capitala: Ierusalim. Cuprinde şi alte insule mai mici din apropiere. Odesa). Relief format de un podiş central. aparate radio şi televizoare. afluient al Dunării. fructe. loc. vinuri. Turism. Issîk-Kul . Cruce (fosta geamie turcească). 95. Suprafa a: 103 mii km2. Suprafa a: 6. Vînătoare. influen ată de curentul cald Golfstrom . Admis în ONU la 10 noiembrie 1946. cu gheizere şi izvoare termale. industria metalurgică (pentru neferoase).3 mii km. Adormirea Maicii Domnului (ctitorie a lui Constantin Brîncoveanu. Státul ~. Exportă peşte şi produse din peşte. aparate radio). Iordania. piei şi blănuri. ca oraş şi cetate (Smil ) în sec. Importă echipamente. esături de lînă şi bumbac. lactate. fabrici de cărămizi şi igle. 260 mii loc. de confec ii. Climă temperat-oceanică. echipament electric. Sf. Se practică legumicultura în sere. lactate. Vegeta ie de tundră. produse agricole. situat într-o depresiune intramontană a mun ilor Tian-Shan . anvelope. conserve din carne şi peşte).Islánda República ~. tutun. brom).5 mii loc. vi ă de vie. hîrtie. Institut pedagogic. Nicolae (sec. Fondat în 1863. mijloace de transp lac în Asia Centrală (Kîrgîztan). curmali. cupru. Lungime: 178 km. port pe malul stîng al bra ului Chilia. ciment. aluminiu. XVII). motoare electrice. Bisericile Sf. Limbi oficiale: ivrit (neo-ebraica) şi araba. Căi rutiere: 12. Vegeta ie de stepă şi deşert. ulei de balenă. stat în N-V Europei Occidentale.Port fluvial. porcine. Capitala: Reykjavik. îngrăşăminte. cu numeroşi vulcani şi piscuri. bumbac. port la Canalul Suez . Flotă comercială maritimă. la 1608 m alt. centru adm. 1688–1714).

partea iugoslavă partajată în 1999 între Croa ia şi Slovenia. Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. Slovenia). Relief de coline. motoare. Opatija ). metalurgică şi siderurgică (o el.Istanbúl cel mai mare oraş al Turciei. dominată de Vene ia (sec. Căpriana (rn. a vinului. afluent pe dreapta al Bîcului . Teatre. Pînă în 1962 s-a numit Stanislav. gaze naturale). stat în S Europei. instrumente şi aparatură de precizie).9 mii km2. Chişinău). păşuni alpine. rîu în Federa ia Rusă (Siberia de Vest).91 mil. mangan. Suprafa a: 39. Nod de comunica ii. aparatură electrotehnică). petrol. Denumirea antică – Bizantion . cea medievală – Constantinopol . 7. avioane. plumb. loc. Ístria (Ístra) peninsulă pe ărmul de N-E al Mării Adriatice (Croa ia. ceramică. de mobilă. în N-E cu înăl imi pînă la 1 400 m. păduri de fag.5 mii km2. oraş în S-V Ucrainei. stejar. situat pe malurile Bosforului. tractoare. Elve ia. Limba oficială: italiana. Este străbătută de mun ii Apenini. secară. extractivă (minereuri de fier. citrice) şi legumelor. poligrafice. Elba ş. Turism. Formează o mare parte a teritoriului Italiei. zinc. loc. cu podişuri. petrochimică. República ~. Ionică şi Adriatică. bauxită. XV–XVIII). lîngă localitatea Sîngera (mun. sulf. Colonie romană (sec. a pielei şi încăl ămintei. chimică. zone colinare şi cîmpii riverane şi litorale. orz. a materialelor de construc ii. II î. Relief predominant muntos. Important centru economic. Península ~.Hr. Sta iuni balneoclimaterice (Pula. cedată Austriei (1797). rîu în Republica Moldova. între Marea Baltică şi Marea Nordului. Suprafa a: 149 mii km2. Universită i. comercial şi cultural. laminate. provincie a Imperiului German (sec. Monumente bizantine. fontă. Fortărea ă din 1695. 238 mii loc. împăr ită între Italia şi Iugoslavia (1954). Izvorăşte în apropierea com. alimentară. Fondat în 1662. Planta ii de măslini. mobilă. energetică. cauciuc sintetic. textile. Vegeta ie montană şi de litoral subtropicală. maşini agricole. anexată la Italia (1920). Formează cea mai mare parte a Danemarcii şi o parte din Germania. Se învecinează cu Fran a. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Iºím Iºnovãþ Itália Itálicã Iutlánda Iváno-Frankóvsk . aluminiu). între golfurile Triest şi Rijeka . Turism. biciclete. alimentară. Se cultivă bumbac. nave maritime.3 mii km2.7 mil. afluent pe stînga al rîului Irtîş . Lungime: 2450 km. Climă maritimă umedă. Construc ii de maşini (automobile.a. Lungime: 59 km. Clima mediteraneană. întreprinderi chimice. ocupînd Peninsula Italică. ovăz. textilă. coloran i. Suprafa a: 301. între mările Tireniană. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. Suprafa a: 3. peninsulă în S Europei. Austria. Muzee. Marea Mediterană şi Marea Ligurică. de prelucrare a lemnului. Industrie constructoare de maşini. castani. Industrie puternic dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile. peninsulă în N Europei Centrale. la limita dintre Europa şi Asia. Relief de podiş. Teatre. produse din sticlă şi por elan. de unde provine şi altă denumire Peninsula Apeninică. Popula ia: 57. încăl ăminte. Se produc maşini de scris şi de calcul. fructelor (măsline. Sicilia. medicamente. sfeclă de zahăr. Marea Adriatică. Muzee. Agricultură specializată în produc ia cerealelor.). electronică şi electrotehnică (televizoare. Slovenia. la E de Carpa i. Străşeni). X). Se cultivă grîu. Moschei. mercur. frigidere). Capitala: Roma. Par ial navigabil (270 km pe cursul inferior). insulele Sardinia. Marea Ionică. aparate radio.

Nod de comunica ii (feroviar. a materialelor de construc ie. Institu ii financiar-bancare şi comerciale. Turism. rutier). Fondat de greci în sec. Nod de comunica ii. 69 mii loc. Teatre. Pînă în 1932 s-a numit Ivanovo-Voznesensk . poligrafie. chimică (vopsele). cărbuni. Nod de comunica ii. XVIII). Aeroport. constructoare de maşini (macarale. Fondat în 1819. capitala Indoneziei. alimentară. Artizanat (produse de esătorie manuală). oraş în E Afghanistanului. 198 mii loc. 9. Culturi agricole: cereale. care desparte teritoriul insular al ării de India. oraş în S SUA. Nod de comunica ii. 2. citrice. Fondat ca oraş în 1727. institu ii de învă ămînt profesional. Nod de comunica ii.8 mii km 2. mobilă) şi cultural (universitate. Centru industrial (şantiere navale. fructe. prelucrarea cauciucului şi a lemnului. bumbac. de cherestea. metalurgie.4 mil. Universitate. Turism. Universitate. [´d3ab¬lpur] oraş în partea centrală a Indiei. loc. men ionată în Biblie şi cunoscută în antichitate (milen. oraş în V Turciei. Universitate. al statului Râjâsthân . muzee). situat pe rîul Uvodi . cafea. port la strîmtoarea Palk . [´jaf¬ne] oraş în N Republicii Sri Lanka. Centru industrial (expl. strunguri). stat în V Mexicului. de prelucrare a lemnului (mobilă). covoare.) şi comercial. textilă. Aeroport. Nod de comunica ii (aerian. produse chimice şi alimentare). Pia ă pentru lemn. oraş în Israel. Pescuit. Nod de comunica ii. Muzeu de arheologie. de prelucrare a pielei. trestie de zahăr. 1. situat pe rîul Narmada . de sticlă şi ceramică). alimentară. Centru adm.Hr.5 mil. oraş în India. la 318 km N-E de Moscova. la confluen a rîului Kabul cu Chitral . construc ii de maşini. Izmír Jábalpur Jáckson [´d3æks¬n] Jáffa Jáfna Jáipur [´d…aipur] Jakárta [d3a´karta] Jalâlâbâd [d3alaala´baad] Jalísco [ha´lisko] . textilă. institut de oceanografie. Denumirea conurba iei: Tel Aviv(Jaffa). Parcuri. tutun. universitate etc. centru adm. bumbac. Muzee. Popula ia: 5. port la golful Izmir (Marea Egee). chimică. alimentară. alimentare. Muzeu de artă.Hr.: Guadalajara . bumbac. smochine. Sta iune balneară. Universitate. oraş în N-V insulei Iava . Suprafa a: 80. de confec ii. forestieră. port pe rîul Peari River . planta ii de citrice). Fondat în 1560. Pescuit. Localitate istorică. la S-V de Delhi.2 mil. electrotehnică. cultural (academie de ştiin e. produse chimice. loc.1 mil. de prelucrare a lemnului. Important centru industrial (siderurgie. loc. făcînd parte din conurba ia Tel Aviv. 478 mii loc. pe coasta Oceanului Pacific. Industrie extractivă (metale pre ioase. construc ii navale şi asamblarea automobilelor. Universitate (1877). Observator astronomic (sec. Centrul unei zone agricole (orez. Industria bumbacului şi mătăsii. legume. textilă. XI î. II î.. Creşterea animalelor. Export de tutun. fluvial.). loc.Ivánovo oraş în Federa ia Rusă. întreprinderi petrochimice. 890 mii loc. alimentare). Filarmonică. textile. textile. mercur). struguri. Moschei (sec. a hîrtiei. Industrie extractivă (marmură). al statului Mississippi. de bauxită. comercial (lemn. centrul adm. feroviar). Port la strîmtoarea Sunda (Marea Java). Industrie electronică. 130 mii loc. sticlei şi ceramicii. XVI–XVII). Aeroport. a sticlei. purtînd numele Aeolians . Pescuit. Turism. de prelucrare a metalelor.

Expl. Ad. porcine. de petrol. argint. Soroca). planta ii de magnolii. derivate petroliere.. Capitala: Tokio . banane. mangan. maşini şi utilaje industriale. orez.2 mii km2. zahăr. km 2. lignit. XVIII. max. situat în partea centrală a Oceanului Pacific. care dispune de trei biserici: Înăl area Sf. hîrtie şi carton. Suprafa a: 4. aluminiu. prelungirea spre S a golfului Hudson . aur. Ínsula ~. Expl. Cruci . Vegeta ie montană şi de savană. a. televizoare.5 mii km2. Căi ferate: 400 km. Naviga ie intensă. ceai.1 km 2. sare. Administrat de Statele Unite ale Americii.. Climă maritimă. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. uraniu. anvelope.: pînă la 100 m. Relief: podiş calcaros. Shikoku . cocotieri. locul 3 – fontă şi feroaliaje. benzină. X – XIII).Jamáica [d…¬´meik¬] stat în America Centrală. situat pe insulele Arhipelagului Japonez. De ine primul loc din lume în producerea de autovehicule. Suprafa a: 373. rupestră (sec. mărginit de culmi muntoase (în N şi E) şi de cîmpii litorale (în S şi V). Expl. petrol. metale colorate. ocupînd pe scara economiei mondiale al doilea loc. textile. teritoriu dependent. Ad. de bauxită (locul 3 în lume). Exportă bauxită. după SUA. produse chimice. rom. cafea. Honshû. minereuri de fier. tra Japóniei Jarvs Márea ~. medie: 1 752 m. chiparoşi. Limba oficială: engleza (se vorbeşte şi spaniola). Arbori de cauciuc. Mihail (1849). Kyûshû . cauciuc sintetic.: 3 742 m. locul 2 – cupru brut şi rafinat. încăl ăminte. Pescuit. ară industrială puternic dezvoltată. motociclete ş. Popula ia: 2. anvelope. Fără o popula ie permanentă. situat pe insula Jamaica (arhipelagul Antilele Mari). mare în bazinul de V al Oceanului Pacific. Moose. calcare. nave. Suprafa a: 11. rom etc. mangan. gaze naturale. materii prime. insula Sahalin şi Arhipelagul Japonez. biciclete. mangan. caprine).5 mil. o el. Se mai cultivă porumb. Înăl area Domnului (1825) şi Sf. aparate foto. fructe. de cacao. loc. Creşterea animalelor (bovine. dintre care patru sunt cele mai mari: Hokkaidô. a. Japónia stat în E Asiei. trestie de zahăr. minereuri de fier. tropicală şi subtropicală: păduri de foioase şi conifere (67. terestre.a. Relief muntos şi colinar. Suprafa a: 1 mil. zahăr. între ărmul de E al Asiei. legume. cupru. Suprafa a: 132. de cafea. Capitala: Kingston . aur. În apropierea ei se află Mănăstirea Japca. Importă combustibili. sulf. Rezerva ii naturale. Cîmpiile ocupă teritorii restrînse pe ărmul Mării Japoniei. Albany. Ad. zinc. Căi rutiere: 16 635 km. Climă tropicală. crom.3% din teritoriu). aşezămînt monastic din sec. Climă ecuatorial-musonică. comună în Republica Moldova (rn. cu vîrfuri de peste 3 000 m alt. de huilă. Parcuri na ionale.7 mii km2. Pescuit intens. bananieri. ghips. fibre sintetice ş. arbori de camfor. influen ată de curentul cald Kuro Shivo . plumb. James Jápca [´d…eimz] golf pe ărmul Canadei.7 mil. insulă indoneziană în S arhipelagului Sondele Mari . conserve. staniu. alumină. În el se varsă rîurile Ekwan. loc. molibden. Vegeta ie bogată. Nottaway ş. şi numeroşi vulcani activi. Se produc energie electrică. Limba oficială: japoneza (nipona). Popula ia: 126. Jáva . Relief muntos şi de podiş. esături de bumbac. Popula ia: 108 mii loc. ciment.

Jáva

Márea ~, mare în V Oceanului Pacific, cuprinsă între insulele Sumatera, Java şi Kalimantan . Suprafa a: 552 mii km2. Ad. max.: 1 272 m. Ad. medie: 45 m. Expl. de petrol. [´d…¬¬zi] cea mai mare insulă în arhipelagul Anglo-Nor-mand, situată în Marea Mînecii. Suprafa a: 117 km 2. Popula ia: 87 mii loc. Centru adm.: Saint Helier . Relief de coline. Legumicultură, floricultură. Creşterea ovinelor. Sta iuni balneoclimaterice. Pescuit. Turism. rîu în România, afluent pe dreapta al Prutului. Lungime: 307 km. Oraş situat pe Jijia: Dorohoi . Piscicultură. Iriga ii. oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Teterev . 305 mii loc. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (strunguri), chimică, a materialelor de construc ii, a în-căl ămintei şi confec iilor, a produselor de cherestea (mobilă) şi alimentare, a instrumentelor muzicale. Teatre. Muzee. Fondat în 884. rîu în România, afluent pe stînga al Dunării. Lungime: 339 km. Baraj de protec ie în amonte, la Rovinari. Trece prin Tîrgul Jiu şi Craiova. Iriga ii. oraş în N-E Republicii Africa de Sud, important centru economic, comercial şi cultural al ării. 715 mii loc. (1,95 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Expl. de uraniu, metale rare, aur. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (utilaj minier, aparataj electrotehnic, material feroviar şi auto), de şlefuire a diamantelor şi de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Universită i, colegii. Muzee. Observator astronomic. Fondat în 1886. Oraş din 1928.

Jérsey

Jíjia Jitómir

Jíu Johánnesburg [jo´han¬sburk]

Jungária

[d3un´garia]

depresiune în N Chinei, între mun ii Tian-Shan, Alatau şi Altaiul Mongol . Suprafa a: cca 700 mii km2. Climă temperat-continentală, cu precipita ii scăzute. Vegeta ie de stepă. Pe terenuri irigate se cultivă grîu, porumb, bumbac. Expl. de petrol. Mún ii ~, mun i în Europa de Vest, pe teritoriile statelor Fran a, Elve ia şi Germania. Lungime: 400 km. Lă ime: 80 km. Păduri întinse. Expl. forestiere. oraş în Letonia central-nordică, situat pe stînga rîului Lielupe , la 44 km V de Riga. 60 mii loc. Fabrici de celuloză şi hîrtie. Muzeu de istorie. Sta iune balneoclimaterică. Turism. [3u´rwa], Rio ~, rîu în N-V Americii de Sud, pe teritoriile statelor Perú şi Brazilia, afluent pe dreapta al Amazonului . Lungime: 3 283 km. Par ial navigabil (1000 km). República Kabardíno-Balkáră , republică în Federa ia Rusă, situată în N mun ilor Caucaz. Suprafa a: 12,5 mii km2. Popula ia: 790 mii loc. Capitala: Nalcik . Resurse naturale: molibden, crom, plumb, nichel, zinc, mangan. Agricultură specializată în produc ia cerealelor, legumelor (cartofi). Pomicultură. Creşterea animalelor (ovine, bovine). Întemeiată în 1921 ca regiune autonomă. Republică din 1957.

Jurá Jurmala [´iuurmala] (Iurmala)

Juruá

Kabardíno-Balkária

Kabúl

capitala Afghanistanului, oraş situat pe rîul Kabul. 1,42 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (maşini agricole, repara ii mecanice, prelucrarea pieilor, ciment, textile, confec ii, produse alimenta-re) şi comercial (pentru piei de caracul, esături, stofe). Academie de ştiin e. Monumente istorice şi de arhitectură (sec. XVI – XVII). Oraş distrus în mare parte în timpul războiului civil din 1979. [ka´fu¬] rîu în Zambia, afluent pe stînga al fluviului Zambezi . Lungime: 970 km. Parc na ional pe cursul mijlociu. regiune semideşertică în S Africii, între fluviile Orange şi Zambezi , pe teritoriul statelor Botswana, Africa de Sud şi Namibia. Lungime: 1500 km. Lă ime: 800 km. Nisipuri, cîmpii de dune. Climă tropical-continentală aridă. Vegeta ie de savană şi deşertică. insulă în Arhipelagul Malaez, între Marea Chinei de Sud, marea Sulu, marea Sulawesi şi marea Java. Apar ine Indoneziei, Malaysiei şi sultanatului Brunei. Suprafa a: 734 mii km2. Popula ia: 8,4 mil. loc. Relief muntos, de coline şi cîmpii litorale. Climă ecuatorială. Expl. de petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri de fier. Arbori de cauciuc şi de cafea, cocotieri. Orez, porumb. Export de lemn, cauciuc, cafea. oraş, enclavă rusă la Marea Baltică, între Polonia şi Lituania. 420 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial: şantier naval, construc ii de vagoane, fabrici de cherestea, de celuloză şi hîrtie, de produse chimice şi alimentare (conserve de peşte). Universitate (1544). Institut de cercetări oceanografice. Teatre. Filarmonică. Monumente de arhitectură. Grădină botanică. Muzee. Fondat în 1255. Capitala Prusiei între 1525 şi 1618. A apar inut Germaniei până în 1945. Aici s-a născut Immanuel Kant. Pînă în 1946 s-a numit Königsberg .

Kafúe Kalahári

Kalimantán (Bornéo)

Kaliningrád

Kalmîkia

República ~, republică în S-V Federa iei Ruse, pe dreapta cursului inferior al Volgăi . Suprafa a: 76 mii km2. Popula ia: 324 mii loc. Centru adm.: elista . Expl. de gaze naturale. Cereale. Creşterea animalelor. Pescuit. A fost întemeiată în 1920. peninsulă în partea asiatică a Federa iei Ruse, înconjurată de Oceanul Pacific (la S-E), marea Bering (la E) şi marea Ohotsk (la V). Lungime: cca 1200 km. Lă ime max.: 450 km. Suprafa a: 370 mii km2. Relief muntos şi de cîmpie. Vulcani: 160, dintre care 28 activi. Izvoare termale, gheizere. Ghe ari. Climă temperat-maritimă. Vegeta ie de tundră şi pajişti alpine. Păduri de răşinoase. Zăcăminte: cărbune, petrol, aur, mică, sulf. Pescuit. Vînătoare de animale. oraş în S-V Ucrainei, situat pe rîul Smotrici , afluent pe stînga al Nistrului . 107 mii loc. Construc ii de maşini, prelucrarea metalelor, materiale de construc ii. Produc ie de celuloză şi hîrtie, de mobilă, produse alimentare (zahăr, preparate din carne). Teatru. Muzeu de istorie. Mănăstire (sec. XIV). Biserici ortodoxe, catolice, armene. Cetate (sec. XV). At. doc. în 1196. Cunoscut în istoriografia românească cu numele Cameni a .

Kamceátka

Kamenéþ–Podólski

Kampála

capitala Ugandei, oraş situat pe ărmul de N al lacului Victoria . 1 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, a lemnului, a cafelei, pielărie, ciment, produse chimice, farmaceutice, textile, alimentare), cultural şi financiar-bancar. Universitate. Teatru. Muzee. Fondat în 1890. [´kanazawa] oraş în Japonia (Honshû), port la Marea Japoniei. 435 mii loc. Nod de comunica ii. Centru industrial ( esături de mătase, por elanuri; artizanat) şi turistic. Universitate. Cetate (sec. XVI – XVII). Fondat în 1583. oraş în S Afghanistanului, la 1 020 m alt. 230 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial ( esături de mătase şi lînă) şi comercial (piei de caracul, lînă, mătase, fructe). Mausoleu (sec. XVIII). Fondat în 330 î. Hr. Capitală a statului afgan în sec. XVIII. oraş în Sri Lanka (ins. Ceylon ), situat pe cursul superior al rîului Mahaweli , la 100 km de Colombo. 125 mii loc. Centru de pelerinaj budist. Temple. Grădină botanică. Fondat în sec. XIV. În 1592–1815 a fost capitala Ceylonului. oraş în N-V Malaysiei (pen. Malacca ), centru adm. al statului Perlic. 15 mii loc. Pia ă de produse agricole. rîu în SUA, afluent pe dreapta al rîului Missouri . Lungime: 278 km (1200 km de la izvoarele confluentului Republican). Iriga ii. oraş în S-V Ungariei, la S de lacul Balaton . 72 mii loc. Nod de comunica ii. Produse industriale: transformatoare, ciment, textile, zahăr, lactate. Mănăstire (sec. XI). Márea ~, mare în S Oceanului Arctic, între Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea şi ărmul continentului asiatic al Federa iei Ruse (Siberia de Vest). Suprafa a: 885 mii km2. Ad. medie: 118 m. Ad. max.: 620 m. Acoperită cu ghe ari. Port pr.: Dikson. lac sărat în V Turkmenistanului, care comunică cu Marea Caspică printr-o strîmtoare îngustă. Suprafa a: 13 mii km2. Ad.: 4–7 m. Salinizare sporită. Pe ărmuri depuneri de săruri. Expl. de mirabilit. República Karaceáevo-Cerchéză , republică în Federa ia Rusă, în N Caucazului. Suprafa a: 14,1 mii km2. 435 mii loc. Centru adm.: Cerkessk . Zăcăminte: cărbune, zinc, plumb. Expl. forestiere. Culturi cerealiere. Creşterea animalelor (bovine, ovine). S-a format în 1991. [k¬´raat¿i] oraş în Pakistan, port la Marea Arabiei. 5,15 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie constructoare de maşini (nave, automobile asamblate), siderurgică, petrochimică, a cimentului şi tutunului, a încăl ămintei şi esăturilor de bumbac, alimentară. Rafinării de petrol. Export de cereale, bumbac, lînă, piei. Institu ii financiar-ban-care. Universitate. Fondat în 1725. În 1947–1959 a fost capitala statului. República Karakalpakstán , republică în Uzbekistan. Suprafa a: 164,9 mii km 2. Popula ia: 1,32 mil. loc. Capitala: Nukus . Industrie dezvoltată: prelucrarea metalelor, producerea materialelor de construc ii, a conservelor şi untului. Culturi agricole irigate: bumbac, orez, legume. Creşterea animalelor (oi de caracul, bovine).

Kánazawa

Kandahár

Kándy

[´kændi]

Kángar Kánsas Káposvar [kænz¬s] [´kapo¿vaar]

Kára

Kará-Bogáz-Gol

Karaceáevo-Cerkésia

Karáchi

Karakalpákia

Karakorúm

Karakúm

sistem muntos în Asia Centrală, în India, China şi Pakistan, la S-E de Pamir. Lungime: 800 km. Alt. medie: 6000 m. Alt. max.: 8 611 m. Ghe ari şi zăpezi persistente. Păduri pe versantul sudic (pînă la 3 500 m alt.). deşert în Asia Centrală, pe teritoriul Turkmenistanului. Suprafa a: 350 mii km 2. Barcane, dune, sărături. Climă excesiv-continen-tală. Culturi irigate (în oaze). Păstorit. Zăcăminte de sulf. Este străbătut de canalul Amudaria-Marea Caspică . República ~, republică autonomă în N-V Federa iei Ruse. Suprafa a: 172,4 mii km 2. Popula ia: 800 mii loc. Centru adm.: Petrozavodsk . Industrie forestieră, extractivă (fosforite, minereuri de fier, cupru, nichel). Creşterea renilor. Pescuit. Vînătoare. [´karlovats] oraş în Croa ia, situat pe rîul Kupa (afluent al rîului Sava ), la 48 km S-V de Zagreb. 71 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (turbine, motoare), chimică, de prelucrare a lemnului, pielei şi alimentară. Ateliere de ceramică. Hidrocentrală. Catedrală roma-nocatolică. Fortărea ă (1579). oraş în V Cehiei, situat pe rîul Teplá . 58 mii loc. Nod de comunica ii. Producere de por elanuri, cristaluri, textile. Sta iune balneoclimaterică mondială. Galerie de artă. Muzee. Turism. Fondat în 1358. oraş în Serbia şi Muntenegru, situat pe fluviul Dunăre . 8,2 mii loc. Aici, în 1699, a avut loc Congresul de pace de la sfîrşitul războiului (1698–1699) dintre Liga Sfîntă (Rusia, Austria, Vene ia, Polonia) şi Imperiul Otoman. insulă grecească în S-E Mării Egee, în arhipelagul Sporadele de Sud . Suprafa a: 303 km2. Popula ia: 7,8 mii loc. Relief muntos (alt. max. 1 215 m). oraş în E Germaniei (Hessen), pe cursul inferior al rîului Fulda . 203 mii loc. Nod de comunica ii (fluvial, feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (locomotive, automobile, aparataj electrotehnic, de precizie şi optic), textilă (iută şi bumbac), alimentară. Muzeu de artă. Castele. Monumente de arhitectură medievală. Grădină botanică. Fostă colonie romană ( Castelum Cattorum ). At. doc. în 913 (Chassala ). regiune colinară în N Poloniei (Pomerania), în vecinătatea deltei Vistulei şi a golfului Gdañsk . Alt. max.: 329 m. capitala Nepalului, oraş situat pe cursul superior al rîului Bagmâti . 420 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie extractivă (marmură), de prelucrare a pieilor şi iutei, a materialelor de construc ii (ciment, cărămizi), textilă, alimentară. Universitate. Palate, temple, sanctuare. Muzeu na ional. Centru de pelerinaj. Fondat în 723. oraş în S Poloniei (Silezia), centrul adm. al voievodatului cu acelaşi nume. 370 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial: expl. de zinc şi huilă, siderurgie, metalurgie (a metalelor neferoase), construc ii de maşini grele; uzine chimice şi cocsochimice. Universitate. Fondat în 1598. strîmtoare între peninsulele Iutlanda şi Scandinavia, care leagă Marea Baltică cu Marea Nordului. Lungime: 270 km. Lă ime: 60–122 km. Ad.: 17–124 m. Pescuit.

Karélia

Kárlovac

Kárlovy Váry

[´karlovi´vari]

Kárlowitz

[´karlovits]

Kárpathos Kássel

[´karpaqos]

Kaszuby Kâtmândú

[ka´¿ubõ]

Katowíce

[kato´vitse]

Kattegát

Káunas

oraş în Lituania, la 90 km V de Vilnius, port pe Nemunas. 424 mii loc. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, electrotehnică, a hîrtiei, chimică, textilă, alimentară. Hidrocentrală. Pescuit. Universitate. Teatre. Muzee. Catedrală (sec. XV–XVII). Cetate (sec. XV–XVII). Numele vechi: Kovno (pînă în 1917). [kawa´saki] oraş în Japonia (Honshû), port pe ărmul de V al golfului Tokio. 1,2 mil. loc. Centru industrial: şantiere navale, siderurgie, construc ii de maşini (automobile), prelucrarea petrolului, electrotehnică, produse chimice şi alimentare. Templu (sec. XII). República ~, stat în partea central-vestică a Asiei, situat între Rusia, China, Kîrgîzstan, Turkmenistan, Uzbekistan şi Marea Caspică. Suprafa a: 2,71 mil. km 2. Popula ia: 17 mil. loc. Capitala: Astana . Limba oficială: kazaha. Relief variat: cîmpii, podişuri, mun i, zone colinare. Climă temperatcontinentală. Vegeta ie de stepă şi deşert. Păduri de foioase şi conifere. Industrie diversificată: extractivă (lignit, cărbune brun, petrol, gaze naturale, minereu de fier, fosfa i, bauxită, crom, nichel, mangan), metalurgică, siderurgică, constructoare de maşini, chimică, alimentară. Agricultură pe terenuri irigate. Se cultivă cereale (grîu, secară, orz, ovăz, orez, porumb), bumbac, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi, tutun, fructe. Se cresc animale pentru carne şi lînă (vite cornute mari, oi, capre, cămile). Exportă materii prime industriale, produse alimentare. Importă maşini şi utilaje, mijloace de transport, bunuri de larg consum. Căi ferate: 21 200 km. Căi rutiere: 165 mii km. Admis în ONU la 2 martie 1992.

Kawasáki

Kazahstán

Kazán

oraş în Federa ia Rusă, port pe fluviul Volga , capitala Republicii Tătare (Tatarstan). 1,1 mil. loc. Nod de comunica ii. Întreprinderi constructoare de maşini, de prelucrare a blănurilor şi de încăl ăminte, chimice, poligrafice, textile, alimentare. Prelucrarea petrolului. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice (sec. XVI–XVIII). Fondat în 1117. oraş în Bulgaria, în N-V depresiunii Kazanlîk. 65,2 mii loc. Cultivarea şi prelucrarea trandafirilor (parfumuri). Ape termale. Mormînt tumular tracic (sec. IV–III î. Hr.), cu picturi murale. vîrf vulcanic în mun ii Caucazului Mare (Georgia). Alt.: 5047 m. Acoperit de ghe ari şi zăpezi persistente, sub 3300 m alt. – păşuni subalpine. oraş în Federa ia Rusă (bazinul Kuzbass ), situat pe rîul Tom . 518,5 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Industrie extractivă (huilă), metalurgică (o el), siderurgică, constructoare de maşini şi utilaj minier, chimică (mase plastice, cauciuc sintetic), de mobilă, alimentară. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Între anii 1925–1932 s-a numit Şceglovsk . [ke´nitra] oraş în N-V Marocului, la N de Rabat, pe fluviul Sebu . 140 mii loc. Centru industrial (filaturi de bumbac, conserve de peşte, uleiuri vegetale) şi comercial (export de produse agricole). Fondat în 1913. Pînă în 1956 s-a numit Port Lyautey.

Kazanlîk

Kazbék Kémerovo

Kenítra

Studiouri cinematografice. port la strîmtoarea cu acelaşi nume. oraş în Polonia. trestie de zahăr). produse alimentare. încăl ăminte. bumbac. Fondat de milesieni în sec. Biserica Sf. produse alimentare) şi cultural. Pescuit. Întreprinderi textile ( esături de bumbac. covoare. textilă. Climă subpolară. Teatre. X–XIII). Climă tropicală. 180 mii loc. arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific. poligrafie. Muzee. alimentară. Planta ii de ananaşi. Vînătoare de balene şi de foci. Industrie extractivă (cupru. şcoli profesionale şi de cultură generală. aur. Important centru industrial (construc ii navale şi de maşini-unelte. Palat episcopal (sec. Pescuit. purtînd numele Panticapaion. de asamblare a mijloacelor de transport. derivate petroliere. siderurgică. metalurgică. textile. biserici. cherestea. Şantiere navale. Fondat în 1173. la S de Varşovia. argint. carne. XI–XIV). Nod de comunica ii. Nod de comunica ii. Suprafa a: 583 mii km2. alimentară. Relief de podiş. Se produc electricitate. Moschei (sec. bunuri de larg consum. Export de lînă. III d.: 10 047 m. Agricultura este bazată pe creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Industrie de prelucrare a metalelor. ovine. Muzee. în conurba ie). Teatru. V. ceai. În apropierea arhipelagului se află fosa oceanică Kermadec. stat în Africa de Est ecuatorială. combustibili. alimentară (ulei vegetal. clădiri vechi (sec. poligrafic. electrotehnică. magnezit. Catedrale (sec. XI –XII). covoare). doc. capitala Sudanului. loc. palate. Administrat de Noua Zeelandă. cu masive muntoase (în V) şi de cîmpii litorale (în E). Somalia şi Oceanul Indian. ciment. fluvial. Limbi oficiale: swahili. rutier). produse petroliere. televizoare. sare. Administrat de Fran a. a cimentului. arahide. XVIII). Universitate. Nepopulat. Muzeu istorico-arheologic. Parcuri na ionale. 350 mii loc. Suprafa a: 7 mii km2. Climă ecuatorială musonică. în 860. Import de echipament de transport auto şi utilaje industriale. XV – XVIII). bananieri. Aeroport interna ional. Vegeta ie de savană şi de semideşert. [kergel´en] arhipelag vulcanic în S Oceanului Indian (cca 300 insule). mătase. chimică. Suprafa a: 33. Sudan.. loc. VI î. citadelă (sec. Ad. la N-E de Noua Zeelandă. engleza. siderurgică. Fondat în sec. Universitate. capitala Ucrainei. cupru. oraş situat la confluen a Nilului Alb cu Nilul Albastru. Se mai cultivă porumb. îngrăşăminte chimice. sisal. textile. ciment. sorg. plumb. 930 mii loc. Export de cafea. Industrie extractivă (minereu de fier). 214 mii loc. Academie de ştiin e. Catedrală (sec. At. feroviar. loc. Monumente istorice şi de arhitectură. Nod de comunica ii. Ghe ari. port pe fluviul Nipru.Kénya República ~. Fondat în sec. 2. comercial şi financiar-bancar. hîrtie. XVII). porcine) şi pe cultivarea plantelor comerciale (ceai. oraş în partea central-sudică a Iranului. Baze de cercetări ştiin ifice. Uganda. conserve de peşte). prelucrarea lemnului. cămile. caprine. XII). Bogate resurse de materii prime: aur.7 km2. bumbac. Nod de comunica ii (aerian. Căi rutiere: 63 400 k oraş în Ucraina (Crimeea). situat între Tanzania. Popula ia: 31 mil. max. cafea. Vînătoare. Hr. Alte institu ii de învă ămînt superior. marmură).64 mil. cocotieri. Kerci Kerguelén Kermádec [ker´madek] Kermán (Kirmán) Khartoum [khar´tum] Kíelce [´kjeltse] Kíev . constructoare de maşini. Centru industrial (construc ii de maşini şi nave fluviale. Fondat în 1820 ca tabără militară egipteană. Ioan Botezătorul (sec. Etiopia.Hr. Rezerva ia Masai Mara . produse farmaceutice şi alimentare). încăl ăminte. Capitala: Nairobi . Căi ferate: 3 000 km. grafit. (1 mil. citrice.

produse agroalimentare. Centru industrial (construc ii navale.9 mil. de confec ii. Relief insular de origine coraligenă şi vulcanică (alt. pe teritoriile arhipelagurilor Gilbert. taro. Pia ă pentru cereale (grîu). Exportă copră. alimentară. Se cresc porcine. Climă ecuatorială. construc ii navale. Universitate. Aeroport. Important centru industrial: metalurgia fierului şi cositorului. Catedrală. Aeroport. la poalele mun ilor Zagros . Export de bauxită. Mare centru de exploatare şi prelucrare a diamantelor. Grădină botanică. Cel mai înalt de pe continent. turism şi agricultură. de pielărie şi încăl ăminte. Fondat în 1871. Muzee. de prelucrare a metalelor. format din trei conuri: Kibo (5 895 m). de produse alimentare. Turism. Nod de comunica ii. păduri tropicale şi podişuri alpine (de la 2 000 m în sus).). Universitate. lînă. Capitala: Bairiki . cherestea. Economia este bazată pe exploatări miniere (fosfa i). şi prelucrarea petrolului. Pia ă pentru cafea şi animale. alimentare. situat pe ărmul de N-E al lacului Ontario . Teatru. Mawenzi (5150 m). Line şi al insulei Banaba (Ocean) . Importă maşini şi utilaje industriale. Nod de comunica ii. 3. Grădină botanică. materiale de construc ii. Fabrici de ciment. tutun. cărămizi). oraş situat în partea central-estică a ării. Universitate. Industrie metalurgică (o el). petrolului. 30 mii loc. Fondat în 1693. Ghe ari. Catedrală romano-catolică. produse alimentare. de confec ii. Oraş fondat în 1861. Muzee. Limbi oficiale: gilbertana. Expl. 158 mii loc. la N-E de Tuvalu. max. port la Marea Caraibilor. produse alimentare. capitala Jamaicăi. stat insular în Oceania (Pacificul Central). Artizanat (olărit. oraş în Republica Africa de Sud (Cape). peşte. mobilă. produse chimice şi farmaceutice. Aeroport interna ional. 107 mii loc. Shira (4006 m). Păduri ecuatoriale (pînă la 1 000 m alt. 633 mii loc. de locomotive şi motoare Diesel. Kilimanjáro Kímberley [´kimb¬li] Kíngston [´kihst¬n] Kíngston [´kihst¬n] Kíngstown Kinshása [´kihstaun] [kin´¿asa] Kíribati Kirkúk . Academie de arte plastice. [kir´kuuk] oraş în N-E Irakului. bunuri de larg consum. República ~. textilă. Căi rutiere: 640 km. capitala statului Sfîntul Vincen iu şi Grenadine. zăpezi (la peste 5 300 m). 420 mii loc.Kigáli capitala Rwandei. Prelucrarea coprei. Monumente arhitectonice (sec. Phoenix. la 1540 m alt. Pădurile de cocotieri şi pandanus ocupă 50% din teritoriul ării. Suprafa a: 861 km2. arbori de pîine. port pe fluviul Congo (Zair). capitala Republicii Democratice Congo. Aeroport. papaya. Capitală din 1962. Universitate. de încăl ăminte. 80 m). de ciment. Escaladat pentru prima dată în 1889. Planta ii de cocotieri. XVII–XVIII). Şi-a declarat independen a la 12 iulie 1979. Popula ia: 96 mii loc. lemnului. în S-V insulei Sf. pescuit. mobilă. Materiale de construc ii (ciment. ceramică). Aeroport. Întreprinderi de prelucrare a pielei. Colegiu regal militar. loc. bananieri. Vegeta ie reprezentată de arbori şi plante ierboase tropicale. engleza. oraş în S-E Canadei (Ontario). [kiliman´d3aaro] masiv muntos în E Africii. savane (pînă la 2 000 m). Vincen iu (Antilele Mici). Nod de comunica ii. Aeroport. produse chimice şi alimentare) şi cultural. 156 mii loc. în partea de N-E a Tanzaniei.

Relief predominant muntos. porumb). biserica iezui ilor (sec. Kovrov. la poalele de N ale mun ilor Caucaz. Primele descoperiri în anii 1894–1896. Alt. [´klondaik] renumită regiune auro-argentiferă în N-V Canadei. lac tectonic în Africa Orientală. la 24 km N-V de Praga. ară agrar-in-dustrială. de produse alimentare. între Amudaria şi Sîrdaria. alimentară. în mun ii Ogilvie . Dune. República ~. Muzee. Catedrală (sec. Vegeta ie sărăcăcioasă. textile (din bumbac şi lînă). 73 mii loc. Erup ii vulcanice pe fundul lacului. Popula ia: 4. Muzee.: 4 750 m. constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte. China. Capitala: Bişkek . Fabrici de mobilă. la 800–1 200 m alt. gaze naturale. Suprafa a: 2. farmaceutică. port pe fluviul Congo . 73 mii loc. de mobilă. deşert în Asia Centrală (Uzbekistan. cărbune). Nod de comunica ii. sfeclă de zahăr. Oraş din 1254. Industrie constructoare de maşini (avioane). lînă. plumb.69 mii km2. Climă continentală. Kislovódsk Kismáayo Kívu Kîrgîzstán (Kirghizstán) Kîzîlkúm Kládno Kliázma Kliucévski Klóndike Kóblenz [‘kooblents] . afluent pe stînga al rîului Oka . 114 mii loc. bovine. max. Centru pr. vulcan activ în E peninsulei Kamceatka . de produse chimice şi alimentare. doc. mijloace de transport. la 1460 m alt. Hidrocentrală.Kisangáni oraş în N-E Republicii Democratice Congo. energetică. Industrie diversificată: extractivă. de pielărie. plante ierboase. metalurgică. XVII). Se mai cultivă bumbac. minereuri de cupru. căi rutiere: 28 400 km.: 496 m. [kism´aajo] oraş în S-E somaliei. Sta iune balneoclimaterică. loc. creşterea animalelor (ovine. Lipsa vie uitoarelor. 355 mii loc. a sticlei. siderurgică. oraş în S-V Federa iei Ruse. Kazahstan). sericicultura. Admis în ONU la 2 martie 1992. Centru industrial şi comercial. At. bere. Pînă în 1966 s-a numit Stanleyville .: Dawson. electronică. produse de pielărie. 120 mii loc. Suprafa a: 2100 km2. Turism. pe rîul Klondike . port la Oceanul Indian. port la confluen a Rinului cu Moselle . tutun. metalurgică (o eluri). Ultima erup ie în anii 1972–1974. produse chimice. Industrie extractivă (minereu de fier. Ad.83 mil. Izvoare cu apă minerală. alimentară. Limba oficială: kirghiza. Centru de vinifica ie. max. Vladimir. Nod de comunica ii. situat între Kazahstan. Vegeta ia: păduri montane pe suprafe e reduse. Fondat în 1872. XII–XV). stat în N-E Asiei Centrale. Universitate. legumicultura. oraş în V Germaniei (Renania–Palatinat). Lungime: 686 km. constructoare de utilaje. lactate). Principalele ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu. petrol. tutun. carne. siderurgică (laminate). pomicultura. de prelucrare a lemnului. mărfuri de larg consum. Căi ferate: 376 km. Întreprinderi de materiale de construc ii. în 1803. plante aromate. caprine. Castel (sec. textile. produse alimentare (zahăr. cu depresiunile Ciuisk şi Fergana în S-V şi Issîk-Kul în E. situat între Republica Democrată Congo şi Rwanda. fructe. de confec ii şi textile. Suprafa a: 199 mii km2. Importă maşini şi utilaje industriale. textilă. ciment. oraş în Cehia. Aeroport interna ional. Suprafa a: cca 300 mii km2. Exportă bumbac. rîu în Federa ia Rusă. porcine). chimică. XVIII). Tadjikistan şi Uzbekistan. floarea-soarelui. mătase. Trece prin oraşele OrehovoZuevo. Zăcăminte de cărbune. zinc.

Kokánd Kóla Kolîmá Köln [kœln] Komandór arhipelag în N-V Oceanului Pacific (marea Bering). silvotundră şi de conifere. la grani a dintre Iran şi Turkmenistan. în N-E Siberiei. Conservator. electrotehnică. republică autonomă în Federa ia Rusă. Suprafa a: 435 km 2. doc. Alt. cu cascade. Oraşe pr. Se cultivă secară.: Sîktîvkar . Zăcăminte: apatite. izvoare cu ape minerale. porcine). prelucrarea metalelor. constructoare de maşini (locomotive.9 mii km2. textilă. 1460 m). la E de peninsula Kamceatka . loc. Kómi Kootenay Kopetdág Kórçë Kordofán [´kort¿¬] . păduri. port pe fluviul Rin . lan muntos în Asia Centrală. 75 mii loc. 68 mii loc. chimică. În mun ii Kolîma se află bogate zăcăminte de aur. diferite specii de animale. Centru industrial (metalurgie. la S de lacul Ohrida. alebastru. automobile ale firmei “Ford“). X. Relief vulcanic. peninsulă în N-V Federa iei Ruse. Monumente istorice şi arhitectonice. Pescuit. alimentară. oraş în Estonia. Popula ia: 5 mii loc. Vînătoare. textile. cupru. la 150 km E de Tallinn. Teatre. Relief muntos (în V). At. Grădină botanică. Popula ia: 1. Hr. la sud de peninsula Alaska . nisipuri. în depresiunea Fergana . Rîzeh ). de cherestea şi mobilă. 178 mii loc. max. În acest lac se varsă rîul cu acelaşi nume (655 km).4 mil. nichel. Suprafa a: 1 848 km2. Muzee. oraş în S-E Albaniei. Pe cursul superior al rîului se află parcul na ional Kootenay . (în majoritate eschimoşi). petrol. Industrie extractivă. sticlei şi tutunului. max. Fondat în anul 38 d. 965 mii loc. oraş în Uzbekistan. pe ărmul Golfului Finic. Muzeu de artă. Universitate. vînătoare. Pescuit (somn). tractoare. alimentară. Suprafa a: 100 mii km2. Înăl imi stîncoase (alt. oraş în V Germaniei. fier. Climă caldă (sub influen a Golfstromu-lui). grîu. Pia ă agricolă. Centru adm. Industrie extractivă (cărbune brun). República ~. vagoane. electrotehnică. Climă aspră. textilă şi alimentară. Severomorsk . farmaceutică. între Marea Albă şi marea Barents. Vegeta ie de tundră. a pielăriei. orz. Expl. Nod de comunica ii. Institu ii financiar-ban-care. Industrie petrochimică. poligrafică.Kódiak [‘koudiæk] Kóhtla-Járve insulă americană în N-E Oceanului Pacific. Lungime: 450 km. forestiere. Suprafa a: 14 mii km2. bovine. siderurgică. Lă ime: 40 km. Suprafa a: 170 mii km2. în N-V mun ilor Ural .: Murmansk. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Materiale de construc ii. în sec. Apar ine Federa iei Ruse. lac în S-V Canadei (Columbia britanică). gaze naturale. pe rîul Karasu . cîmpie în Federa ia Rusă. Creşterea animalelor (reni. deluros (în centru) şi vălurat (în S). Nod de comunica ii. textilă şi de confec ii. Baze militare. regiune fizico-geo-grafică în partea central-vestică a Sudanului. Suprafa a: 415. Bază navală şi aeriană. Zăcăminte: cărbune.: 2942 (vf. străbătută de rîul Kolîma . Relief de dealuri şi mun i. defilee. legume. la V de valea Nilului Alb . Aeroport interna ional. produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (bumbac). ovăz.

241 mii loc. de prelucrare a lemnului şi pielei. Iriga ii.5 km2. de încăl ăminte.5 mii loc. Fondat în 1628. minereuri de plumb. Pe această insulă se află fortărea a Kronştadt . Centru industrial: şantiere navale. Mare centru industrial: metalurgie. arbuşti. ciment. Hidrocentrală. Sporturi de iarnă. Conflict interetnic declanşat în 1997. Păduri de eucalipt. Muzee. Institu ii de învă ămînt superior (universită i. de maşini agricole şi utilaj greu. Muzeul tehnicii. oraş în Federa ia Rusă. textile. Denumirea veche: Kistnâ . Suprafa a: 301. Administrată de Federa ia Rusă. Popula ia: 39 mii loc. între insulele Yava şi Sumatera . de prelucrare a lemnului. celuloză.: 2 228 m (cel mai înalt vîrf de pe continent).5 mii km2. loc. în partea de sud a Siberiei de Est. a por elanului. situat pe fluviul Enisei . provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru. construc ii navale. situat pe o mică insulă din Golful Finic. hîrtie. Relief muntos. produse chimice.: Palana . catifea). rutier). rutier). oraş în S-V Federa iei Ruse. Important centru economic şi cultural. A fost par ial distrusă în 1883 în urma erup iei vulcanului Krakatau .7 mil. 56. Fondat în 1793. doc. doc. XV. Industrie siderurgică. textilă. confec ii. construită în 1703. Košciúszko Kóšice Kósovo (Metóhia) Kótka Kótlin Krakatáu Krasnodár Krasnoiársk Kréfeld Krishna . Expl.: Priština .9 mii km2. Cereale. [ko¿´tsu¿ko] [´ko¿itse] masiv muntos în N-E Alpilor Australieni. aparate radio şi electrotehnice. farmaceutică. Biserica Buna-Vestire (1804–1812). fluvial. Filarmonică. 250 mii loc. Nod de comunica ii. Navigabil pe cursul inferior. Se produc televizoare. de măsurat. Vegeta ie de tundră. institute). Nod de comunica ii (feroviar. district în Federa ia Rusă. At. Suprafa a: 10. alimentară (vinuri). port pe fluviul Rin . produse alimentare. poligrafie. Pomicultură. oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). Suprafa a: 10. oraş în E Slovaciei. Creşterea ovinelor. [´kri¿na] fluviu în partea central-sudică a Indiei. feroviar. 639 mii loc. situat pe rîul Hernád . insulă vulcanică în strîmtoarea Sunda . Ruinele unei cetă i din sec. în N peninsulei Kamceatka .Koreák Distríctul Autonóm~ (Koreakia). situat pe rîul Kuban . de cărbune. păşuni alpine. Universitate. Industrie metalurgică. insulă în Marea Baltică (Golful Finic). Castel de apă (sec. Suprafa a: 16 km2. Lungime: 1 285 km. Industrie petrolieră. mobilă. Se varsă în golful Bengal. prelucrarea peştelui. rutier). At. XII). hîrtie. Nod de comunica ii (feroviar. max. Pescuit. produse alimentare. în sec. Muzeu de artă contemporană. Muzee. compresoare). Teatre. Nod de comunica ii (aerian. constructoare de maşini (strunguri. alimentară. Zăcăminte: lignit. siderurgie. Teatre. alimentară. oraş în S-E Finlandei. Centru adm. Universită i. Ultima erup ie a avut loc în 1972–1973. Pînă în 1920 s-a numit Ekaterinodar . zinc. Creşterea renilor. 920 mii loc. chimică. de esături şi confec ii. Fondat în 1878. Climă subarctică. Alt. Centru adm. textile (mătase. Vînătoare. Fabrici de cherestea. XII. siderurgie (uzină de aluminiu). textilă. Catedrală (sec. Popula ia: 1. XIV). construc ii de maşini şi aparatură electronică. în 1241.

Universitate. max. Hidrocentrale. Lungime: 1200 km. cîmpie în S-V Rusiei europene. cupru şi aur. în urma războiului din 1768–1774. de-a lungul coastelor de E ale Japoniei. loc. la grani a Iranului cu Turcia şi Irak. Universită i. Construc ii de avioane. pe teritoriul Chinei. Lungime: 907 km. localitate în N-E Bulgariei. arhipelag format din 56 de insule. mai sus – zăpezi permanente şi ghe ari. a fost semnat Tratatul de pace ruso-turc. Influen ă puternică asupra regiunilor învecinate. Ghe ari. Regiunea cu acelaşi nume este populată în cea mai mare parte de curzi. Viteză: 2–6 km/h. Zăcăminte de cărbune. Aici. XVI. 631. alimentare. Relief muntos. argint.6 mii km2. Păşuni alpine (pînă la alt. dar a fost nevoită să recunoască independen a Hanatului Crimeii. trece prin oraşele Gori. chimice (îngrăşăminte). printr-o deltă. vînătoare. limita de N şi de S a podişului Tibet . apropiind în acest mod eliberarea ării de sub domina ia mongolo-tă-tară. la 8 septembrie 1380. Nod de comunica ii. Djilo ). Zăcăminte de cărbune. Nod de comunica ii. Izvorăşte din ghe arii Caucazului. Muztag ). Tbilisi şi Rustavi şi se varsă printr-o deltă în Marea Caspică. fabrici textile. Insulele ~. Georgia (Gruzia) şi Azerbaidjan.: 4168 m (vf. conduse de marele cneaz Dimitri Donskoi. Temperatura apei: 28°C în august şi 18°C în februarie. max. Lungime: 2700 km. Vulcani. Conform tratatului Rusia a ob inut teritorii în N şi N-E Mării Negre şi dreptul la naviga ie comercială în mare şi prin strîmtori. textile. cu direc ia N-E. sistem muntos în Asia Centrală.2 mii loc. Climă subtropicală. Lungime: 1515 km. Pescuit. Muzeu. Izvorăşte din Podişul Armeniei (Turcia). Fondat în sec. Iriga ii. 1. trece prin Armavir şi Krasnodar şi se varsă în Marea Azov. XVI). la 10/21 iulie 1774. capitala Malaysiei. Iriga ii în cursul inferior. Aerodrom interna ional. de 3500–3800 m). Fabrici de cherestea. petrol. unde. Navigabil pe cursul inferior. fluviu pe teritoriul statelor Turcia. Alt. Fondat în 1857. în preajma vîrfului Elbrus . Construc ii de maşini (automobile asamblate). situat în N-V Oceanului Pacific. sistem muntos în S-V Asiei. Kubán Kuciúk-Kainargí Kulikóvo Kumamóto Kunlún Kurá Kurdistán Kuríle Kuroshio (Kuro-ªivo) . curent marin cald în Oceanul Pacific. minereuri de fier.Kuála Lúmpur oraş în S-V peninsulei Malacca . Moschee (1873). între fluviul Don şi rîul Nepriadva . între peninsula Kamceatka (la N) şi insula Hokkaidô (la S). Lă ime: 170 km. oştirile ruseşti. oraş în Japonia (Ky-ush-u). Castel (sec. Suprafa a: 15. situat pe fluviul Shira . fluviu în S-V Federa iei Ruse. industria por elanului. Climă temperată musonică. Alt.1 mil. apar inînd Federa iei Ruse. Pelerinaj budist. Repara ii ale materialului rulant. a înfrînt hoardele mongolo-tătare.: 7723 m (vf. alimentare.

7 mii km. în conurba ie). produse agro-alimentare. perle). produse chimice. artizanat (obiecte din bronz. Industrie chimică. Industrie extractivă (minereu de fier). Nod de comunica ii. Capitala Kuwait . Principal centru industrial: construc ii şi repara ii de nave. 440 mii loc.5 mil. alimentară. Se cresc ovine. de produse alimentare. Climă tropical-de-şertică. caprine. temple. Nod de comunica ii. de cărbune. Fondat în 788. Suprafa a: 26. cu cîmpii litorale (în restul teritoriului). stat în Asia de S-V. Străvechi monumente de arhitectură (palate.Kursk oraş în Federa ia Rusă. curmali. 239 mii loc.7 mii km2. Sta ie de cale ferată. prelucrarea pieilor.82 mii km2. frigiderelor şi televizoarelor. Important centru economic şi cultural. Culturi agricole pe terenuri irigate şi de oază: cereale. a. alimentară. Expl. Turism. siderurgică. Muzee. fabrici textile. piei. la 536 km S de Moscova. de ciment. Fondat în sec. XVIII). Exportă petrol şi produse petroliere. Centrală atomoelectrică. legume. Kustanái Kutaísi Kuwait [ku´wait] oraş în N Kazahstanului . crevete). 235 mii loc. doc. Importantă zonă industrială: expl. Dispune de rezerve mari de gaze naturale. alimentară. Muzee. mijloace de transport. . port la Golful Persic. At. Suprafa a: 17. Teatre. situat pe rîul Seim . aparataj electrotehnic). în 1032. Novokuzne k. Catedrală în ruine (sec. Pescuit intens (peşte. fabrici de produse alimentare. Căi rutiere: 4. constructoare de maşini (utilaj minier. 1. Institu ii de învă ămînt superior. farmaceutică.: Kemerovo. mătase) şi de produse alimentare. Státul ~ . zahăr. bovine. utilaj minier). electrotehnică. sticlărie. Importă maşini. construc ii de maşini. fontă. Economie bazată pe extrac ia şi prelucrarea petrolului (locul 2 în lume). fabrici de desalinizare a apei de mare. perle. XI). Fondat în 1879. confec ii. Treime (sec. la 274 km E de Magnitogorsk. textile. mărfuri de larg consum. por elanuri). utilaje şi echipament industrial. chimică. Limba oficială: araba. de mobilă. Industrie extractivă (aur). în partea de S-V a Siberiei. tractoare. Universitate. Kuwait (Al-Kuwait) Kuzbáss Kyóto [kj´ooto] oraş în Japonia (Honsh¦). aparatură electrotehnică. (900 mii loc. tutun. fabrici textile (bumbac. loc. sanctuare). situat pe ărmul de N-V al Golfului Persic. capitala statului Kuwait.11 mil. Catedrală (sec. Vestigii arheologice. între Irak şi Arabia Saudită. Pia ă pentru cereale. cămile. de cărbune. la N-E de –Osaka. Flotă comercială maritimă. siderurgie. asamblarea automobilelor. oraş în Georgia (Gruzia). de confec ii. lînă. igări. Mănăstirea Sf. loc. Prokopievsk ş. Oraşe pr. situat pe rîul Rioni . Popula ia: 2. uzine electrotehnice şi chimice. o el. Vegeta ie săracă. XVII. gaze lichefiate. Mare centru industrial: construc ii aeronautice. de prelucrare a metalelor şi pielei. de desalinizare a apei de mare. Nod feroviar. Aeroport. Centru industrial: construc ii de maşini (autobasculante. acumulatoare. situat pe rîul Tobol . Muzee. mare bazin carbonifer în Federa ia Rusă. Relief de podiş deşertic (în V). Pescuit (peşte. localizată în regiunile cu oaze. cuprinzînd şi cîteva insuli e din apropierea ărmului golfic. 30 mii loc. Aeroport interna ional. V–VI.

7 mii km 2. lac de origine glaciară în partea centrală a Canadei. Suprafa a: 6. Kumamoto . Ad.: 350 m.: 397 m. 1787 m pe vf. Străbate cîmpia Murray . Ad. fabrici de celuloză şi hîrtie. Lauren iu .: 230 m. Fondat în 1820.: 4 316 m. de produse alimentare. în mun ii Adirondack.4 mil. centrul sporturilor de iarnă. prelucrarea metalelor. Lake Placid [´lejk´plæsid] . 3. lac în N-V Federa iei Ruse. Turism. Zăcăminte: minereuri de fier.07 mil. Climă subtropicală (în N) şi temperată (în S). Este cel mai mare lac cu apă dulce din lume. XVII). rîu în S-E Australiei.1 mii km 2. pînă în 1925 – Petrovsk . Ad. Popula ia: 13. Suprafa a: 82. oraş în Kazahstan. Prin rîuri şi canale comunică cu Marea Baltică. nichel. max. max. Alt. moschee.7 mii km 2. Suprafa a: 42. Institut pedagogic. Oraşe pr. Climă subtropicală musonică. Suprafa a: 1. 167 mii loc. Vegeta ie de tundră (în N).6 km2. max. Din el izvorăşte rîul Neva . pe teritoriul Canadei. Culturi agricole: orez. Pia ă agricolă.: Nagasaki. Sta ie de cale ferată. lac de baraj natural în România.: 1676 m. Grădina Châlimar Bâgh (sec. Kujû ). lac de origine tectono-glaciară în N-E Canadei. Centru industrial: metalurgie. loc.1 mil.3 mii km 2. Suprafa a: 1. Suprafa a: 30. Centru industrial: materiale de construc ie. afluent al rîului Murrumbidgee . Sta iu-nea climaterică Lacul Roşu . artizanat.3 mii km 2. între golfurile Hudson şi Sf. max. max. pe cursul superior al rîului Bicaz . Aici au avut loc Olimpiadele de Iarnă din 1932 şi din 1980. Muzeu de istorie şi etnografie. max. la E de Sankt-Petersburg. Monumente arhitecturale din perioada marilor mongoli (palate.Kyushu [´kju¿uu] una dintre cele mai mari insule ale Arhipelagului Japonez. Lungime: 1 500 km. Vegeta ie abundentă. Universitate. mare în N-V Oceanului Atlantic. mauzolee).). situat pe rîul Ravi . Kzîl-Ordá Labradór Labradórului Lachlan Lácul Rénilor Lácul Róºu [´lækl¬n] Lácul Sclávilor Lácul Superiór Lácul Úrºilor Ládoga Lahóre [la´h¬or] oraş în N-E Pakistanului. situat pe rîul Sîrdaria . km2. la grani a dintre SUA şi Canada. Este cel mai mare lac din Europa. ceai. textile. păduri de conifere (în rest). Vînatul animalelor de blană. peninsulă în N-E Americii de Nord. trestie de zahăr. lac de origine tectono-glaciară în V Canadei.: 140 m. Suprafa a: 17.: 137 m. Suprafa a: 31. Nod de comunica ii. km2. cupru. situată în partea de S a acestuia. Relief deluros (200 – 800 m alt. Marea Albă şi bazinul fluviului Volga . pe ărmul lacului Placid. lac în America de Nord. Alt.4 mii loc. sta iune balneoclimaterică în N-E SUA (New York). Din acest lac izvorăşte fluviul Mackenzie . Pînă în 1853 s-a numit Ak-Meceti . Márea ~. Ad. Fukuoka. electrotehnică. max. insula ara lui Baffin şi Groenlanda . Relief muntos (alt. Zăcăminte de cărbune. de încăl ăminte şi textile. În apropiere se află mari zăcăminte de uraniu. Ad. între peninsula Labrador . format în 1837 prin surparea unei por iuni a muntelui Piatra Ghilcoşului . Pescuit.

mahon. care uneşte marea Ohotsk cu Marea Japoniei.5 mil. Vînătoare. mare în bazinul Oceanului Arctic. cupru. fabrici textile şi de produse alimentare. combustibili. fabrici textile şi de încăl ăminte. între China. XIII pînă în 1790. Nod de comunica ii. cuprinsă între ărmurile Asiei şi insulele Severnaia Zemlea şi Novosibirsk . viticultură. construc ii de maşini pentru transport şi minierit. Relief muntos vulcanic (alt. forestiere. port la Oceanul Atlantic. Poten ial hidroenergetic. piei. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. med. Creşterea animalelor.76 mil.: 43 km. Pescuit. petrochimie. plumb). ovine. alimentară. Thailanda şi Birmania. Suprafa a: 42. apatită. Centru industrial şi comercial: rafinării de petrol. Popula ia: 45 mii loc. citrice. Resurse naturale: minereuri de fier. bivoli. 560 mii loc. Climă arctică. Suprafa a: 660 mii km2. Centru industrial: rafinării de petrol. produse alimentare. regiune în N Europei. 1. lînă.8 mii km2. Universitate. Pomicultură. pietre scumpe. bumbac. sticlărie. carne. Popula ia: 5. loc. În marea Laptev se varsă fluviul Lena .: 50–118 m.: 100 km. Aeroport. Climă tropicală. aur. Popula ia: 44 mii loc. situat pe fluviul Huanghe . Centru adm. în special a oilor.1 mii km 2. Bogate resurse naturale: minereuri de fier şi de metale neferoase. max. staniu. Numeroase lacuri şi mlaştini. Cambodgia. bumbac. Capitala: Vientiane . Meşteşugărit. Industrie extractivă (bauxită.Languedóc [l¾g´dok] provincie istorică în S Fran ei. export de cereale.: Arrecife . centrul adm. loc. Statut de provincie a ării: din sec. Oraş pr.5 mil. Expl. Lă ime max. Relief muntos şi de podiş. Márea ~. Creşterea animalelor (bovine. Exportă orez.: 520 m. al provinciei Gansu . Ad. Finlanda şi par ial în Federa ia Rusă. sericicultură. Lanzaróte [lanqa´rote] Lanzhou [lan´dzou] oraº în partea centralã a Chinei Láos La Pérouse La Pláta [la pe´ruuz] [la´plaata] strîmtoare între insulele Sahalin şi Hokkaido . Climă tropicală musonică. Muzee. bunuri de larg consum. Suprafa a: 400 mii km2. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. situat în peninsula Indochina. în partea de N a peninsulei Scandinavia şi în V peninsulei Kola . pe teritoriul statelor Norvegia. 88% din teritoriu). nichel. Suedia. max. huilă. al provinciei Buenos Aires. forestieră. Importă maşini şi utilaje industriale. Popula ia: cca 2. Vegeta ie: păduri cu arbori de lemn pre ios (teck.: 3385 m. Creşterea animalelor. Pomicultură. porcine). arahide. Vegeta ie de tundră. alimentare (prepararea cărnii).: Toulouse . tutun. Se cultivă orez. Căi rutiere: 18. cafea. porumb. electrotehnică. materiale şi produse din lemn. Limba oficială: lao. cu podişuri şi cîmpii de-a lungul rîului Mekong (în V). Ad.2 mii km. construc ii navale. prelucrarea lemnului. República Democrátică Populară ~. Suprafa a: 973 km2. Relief predominant muntos. Centrală nucleară. ghips. în sud păduri de conifere. Turism. oraş în E Argentinei. stat în Asia de S-E. Lapónia Láptev . Ad. insulă în V arhipelagului Canare . Suprafa a: 236. 670 m). Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime agricole. centrul adm. Lungime max. Nod de comunica ii. loc.

Universitate. Industrie textilă. oraş în S-E Italiei (Puglia). Centru comercial (export de tutun). Tîrguri agricole anuale. palat episcopal (1420–1428). Repara ii navale. Izvorăşte în apropierea com. al cantonu-lui Vaud. pomi fructiferi).). rîu în Republica Moldova. textilă. comună în Republica Moldova (rn. [lo´zan] oraş în S-V Elve iei. aparatură electrotehnică). citrice. fluvial. XV–XVIII). Industrie constructoare de maşini. Industrie constructoare de maşini (motoare electrice. a hîrtiei. [´larissa] oraş în Grecia (Tesalia). XIV–XVI: tîrg. Muzeu. Universitate. 202 mii loc. situat pe malul lacului Geneva. Lungime: 30 km. ulei vegetal etc. Universitate. alimentară (vinuri. În rîndurile armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. situat pe rîul Piniós . oraş în Spania. Aeroport interna ional. alimentară. Suprafa a: 17. Hidrocentrale. strîmtoare între continentul Asiei şi insula Leahovski . comercial şi turistic. Cercetări nucleare. Catedrală (sec. alimentară. I. Universitate. Leagă Marea Laptev cu Marea Siberiei Orientale. 101 mii loc. afluent al Dunării. aerian). pe rîul Larga. în insula Gran Canaria (Insulele Canare) . a materialelor de construc ie. port în N insulei. Muzee. Lungime: 263 km. Lungime: 1154 km. alimentară (ulei de măsline. medie: 11–16 m.2 mii km 2.: Roma . feroviar. Industrie electrotehnică. în conurba ie). Monumente de arhitectură: biserică (1180). regiune în partea centrală a Italiei. Popula ia: 5 mil. Castel episcopal (sec. în 1430 (1431). textilă ( esături de mătase). 197 mii loc. 115 mii loc. port la Marea Mediterană. străbate partea de S-V a Bavariei şi trece prin Augsburg. i-au învins pe turci. Centru adm. oştirile ruseşti. de prelucrare a metalelor. rîu în Republica Moldova. rîu în Europa Centrală. Centru comercial (trafic de mărfuri). oraş în V SUA (Nevada). Lárga Lárissa Las Pálmas Las Végas Latákia [la´taakia] Látium Lausánne Lãpúºna Lãpúºna (Lãpuºniþa) Lecce [´let¿e] Lech [leç] . Laptev (1701–1767). Muzeu arheologic. oraş în V Siriei. bazilică (1548). Ungheni). La 2 iulie 1770. Catedrală (sec. Turism. A fost descoperită în 1740 de navigatorul şi exploratorul rus D. Sta iune balneoclimate-rică. Lărgu a (rn.Láptev Strîmtoárea ~. Zonă industrială şi agricolă (cereale. Izvorăşte la E de com. farmaceutică. loc. Lungime: 70 km. Ruinele unui amfiteatru roman. în Austria şi Germania. Cantemir). conserve). Hînceşti). Izvorăşte din Alpii Austriei. Centru financiarbancar. XII–XIII). Centru comercial şi turistic. Sta iune balneoclimaterică. 139 mii loc. alimentară. afluent pe stînga al Prutului. al inutului Lăpuşna. A. punct vamal. (252 mii loc. Străveche aşezare romană (Lausonna). Nod de comunica ii (rutier. centrul adm. În sec. alimentară (conserve de fructe). în f runte cu mareşalul P. Vărzăreşti (rn. doc. de încăl ăminte. Ruine antice. Rumean ev. măslini. vi ă de vie. At. Ad. 361 mii loc. de prelucrare a lemnului. Sta iune balneoclimaterică. Industrie textilă. Lă ime: 50–62 km. Industrie uşoară. produse din ceramică. centru adm. afluent pe stînga al Prutului. XV).

prelucrarea lemnului.5 mil. Industrie extractivă (antracit). XI–XII). Catedrală (sec. Monumente istorice şi de arhitectură. 495 mii loc. ca oraş ( Lipsk ) în sec. Monumente de arhitectură (primărie. de arte grafice). Universitate (1904). Important centru industrial. primărie (sec. la 97 km S-V de Chişinău. oraş în N-V Spaniei. mobilă. textilă. 530 mii loc. At.1 mil. Construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. poligrafică. Pescuit. 1158 m). comercial şi cultural. de prelucrare a metalelor. Cuvioasa Parascheva (1818). cosmetice (parfumuri) şi alimentare.Leeds [´liidz] oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia). Academii (de ştiin e. Poten ial hidroenergetic. Muna . automobile. textilă. fabrici de produse chimice. metalurgică. XI. construc ii de maşini-unelte şi aparataj electric. încăl ăminte. XIII–XIV). Mănăstire (sec. feroviar. motoare pentru avioane etc. insulă grecească în Marea Ionică. în apropierea oraşului San Rafael Tasajera. max. Observator astronomic. XVI–XVII). (2. 89 mii loc. Muzeu. produse alimentare). textile. Izvorăşte din mun ii de la vest de lacul Baikal şi se varsă printr-o deltă în marea Laptev. Biserică (1518–1529). situat pe canalul Aire . Honduras. “Rembrandt“. situat pe malul Prutului.: Lefkás . Important centru industrial: construc ii de maşini (avioane. alimentare. biserici (sec. hîrtie. produse alimentare. clădiri vechi). Castel (1250. a lemnului şi a pielei. doc. al provinciei Friesland . Leiden [leid¬] Leipzig [´laipsiç] Lémpa Léna León Leóva . Aeroport. Pescuit. alimentară. 55 mii loc. mase plastice. Universitate. sec. XVI). Navigabil pe cursul inferior. aerian). Templul lui Apolo în ruine. primărie (sec. XIX). Lungime: 4 400 km. Popuila ia: 25 mii loc.). în 1489. km2. Fondat în sec. Resurse hidroenergetice. oraş în E Germaniei (Sachsen). Universitate. Aldan. încăl ăminte. vi ă de vie. Relief muntos (alt. Centru industrial: metalurgie. Aeroport. militar. mobilă şi hîrtie. Afluen i: Kirenga. citrice. industrie electrotehnică. XII). 146 mii loc. Lungime: 325 km. situat pe fluviul Weisse . doc. Biserici (sec. Şantiere navale. pe teritoriul statelor Guatemala. oraş în N Olandei. centrul adm. Fabrici alimentare. produse chimice. instrumente muzicale. Nod de comunica ii (feroviar. Castel (sec. Nod de comunica ii. alimentară. locomotive. Industrie uşoară. textile. Muzee. port în delta Rinului . XVI–XVI). Aeroport. Vechi centru tipografic. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia de Est). El Salvador. Oraş pr. oraş în Republica Moldova. Se varsă în Oceanul Pacific. Biserica Sf. reşedin ă a raionului Leova. Măslini. farmaceutică. chimică. XII). X. Centru industrial (mase plastice. Muzee: etnografic. Léeuwarden [´leewarda] Lefkás Legnano [le¤´¤aano] oraş în N-V Italiei (Lombardia). Biserică (sec. Tîrguri interna ionale. rutier). de pielărie. hîrtie. Fondat în 882. 120 mii loc. Vitim. Turism. XVII–XIX). în conurba ie). fluviu în America Centrală. Suprafa a: 303 km 2. loc. 13 mii loc. Suprafa a bazinului: 2. Viliui. situat pe rîul Se . la 15 km de Haaga. textile. oraş în S-V Olandei. poligrafie. At. Nod de comunica ii (rutier. aparatură electrotehnică.

În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Majoritatea popula iei active este angajată în industria minieră din Africa de Sud. la grani a Italiei cu Elve ia. crom. vagoane. Suprafa a: 64. Căi ferate: 2. legume. de telefon. Leuvén Levánt [l¬´v¾] regiune geografică în Spania orientală. avînd frontiere din toate păr ile cu statul Africa de Sud. în special se cresc caprine. Pînă în 1868 – protectorat britanic denumit Basutoland . Pescuit. Căi rutiere: 5 324 km. bovine. Admis în ONU la 17 octombrie 1966. Capitala: Riga . Centrale termoelectrice. alimentară). Viticultură. picturi rupestre din milen. ghips. max. roci de construc ie.2 mil. cabaline.: 3570 m. Climă maritimă şi temperat-con-tinentală. situat în S Africii. calcar. culme muntoasă în mun ii Alpi . turbării. biserici (sec. [´lesvos] insulă în E Mării Egee. Culturi agricole: cereale (orz. grîu. fabrici de prelucrare a lemnului şi pielei.6 mii km2. de produse alimentare. Pescuit intens. Fondat în sec. XV). Relief predominant muntos. Climă mediteraneană. situat pe rîul Dyle . Clădiri în stil gotic: primărie (sec. chimică. sub 100 m) şi de cîmpie colinară (alt. lemn). Planta ii de citrice. măslini. produse industriale şi alimentare. Exportă maşini şi utilaje industriale. tutun. Este dezvoltată creşterea animalelor. castorul. VII î. 968 m). Importă mijloace de transport. engleza. porumb. de tricotaje.Lepontíni Mún ii ~. Faună relativ săracă. Universitate. situat între Estonia. Belarus şi Lituania.6 km. de hîrtie. Oraş pr. sfeclă de zahăr. Climă temperat-con-tinentală şi subtropicală. vite. Hr. de mobilă şi încăl ăminte. Parc din sec. fructe. Lungime: 130 km. încăl ăminte. ursul brun. 3482 m) în E şi S. 114 mii loc. Străvechi adăposturi săpate în stîncă. max. sorg. Turism. aparatură electrică şi electro [lu´ve] (Louvain) oraş în partea central-nordică a Belgiei. Rusia. Numeroase rîuri şi deosebit de numeroase lacuri (cca 3000). Alt. alimentară (carne. roci de construc ie). produse petroliere.: Mytilene . ondatra. max. Exportă confec ii. plante furajere. Capitala Masseru . mohair. Vegeta ie predominant de stepă.35 mii km2. Relief de cîmpie joasă în lungul litoralului (alt. Se practică apicultura. de aparate electronice şi electrotehnice. de televiziune. la ărmul Mării Baltice. marmoră. loc. Izvoare termale. mobilă. 150–300 m). mijloace de transport. legume.6 mil. frigidere. stat în N-E Europei Centrale. de încăl ăminte şi textile. loc. Vegeta ie: păduri de conifere (45% din teritoriu). Popula ia: 2. motoare electrice. IX. secară). Regátul ~.61 mii km2. lapte). chimică. . de produse chimice. Limba oficială: letona. Economie bazată pe agricultură şi industrie dezvoltată (constructoare de maşini: maşini agricole. Popula ia: 2. Dispune de materii prime (dolomit. Zăcăminte de magneziu. piei. Limbi oficiale: sotho. Suprafa a: 30. Popula ia: 116 mii loc. Faună variată: zimbrul. Apar ine Greciei. străbătute de şosele şi căi ferate. Pescuit. Lésbos Lesótho [l¬´soto] Letónia República ~. Pasurile Simplon şi Saint-Gothard . XVI–XVIII. Relief format de podişul Basuto (alt. turbă. aparate de radio. plumb. Industrie extractivă (diamante. Uzine constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. Este organizat în 26 de districte şi 7 oraşe de rang republican. Culturi agricole: grîu. Relief deluros (alt. de mobilă. diamante. energetică. lînă. 2 000–3 000 m) în V şi de Mun ii Scorpiei (alt. porcine). XVII). cartofi. lîngă ărmurile Turciei. Culturi de măslini şi vi ă de vie. Suprafa a: 1.

9% din teritoriul ării). mangan.9 mil. mijloace de transport. mare producător de vopsea. iar în S-V de o cîmpie litorală joasă. metale şi produse din me Libéria República ~. Limba oficială: araba. situat pe ărmul estic al Mării Mediterane. viticultura. Exportă animale vii. Rafinării de petrol. Climă tropicalmusonică. străbătută de rîurile Orontes şi Litani . alt. cea mai mare insulă din arhipelagul Hebride . Capitala: Monrovia . insulă în E arhipelagului Filipine. Suprafa a: 8 mii km2. stat în Asia de Sud-Vest. porcine). Căi ferate: 493 km. orz. Flotă comercială maritimă (cea mai mare din lume. Vegeta ie montană (păduri de cedru. alimentară. bovine). încăl ăminte. Denumit după numele lui Carl Leverkus (1804–1889). Léwis [´luu¬s] Léyte [´leiti] Libán República ~. 3088 m) în V şi mun ii Antiliban şi Hermon (alt. creşterea animalelor (ovine. (2000). porumb. loc. rezerva ii naturale. Creşterea animalelor. Suprafa a: 2. aur. agricultura (arbori de cauciuc. max. Industrie chimico-far-maceutică (medicamente. diamante. Capitala: Beirut . Popula ia: 3. datorită taxelor mici). citrice. Divizat în 13 comitate. opera ii financiare. max. Suprafa a: 10. Principalele ramuri economice: industrie extractivă (minereu de fier. trestie de zahăr. alimentare).4 mii km2. legumicultura. loc. Relief predominant muntos: mun ii Liban (alt. uraniu. hipopotami. Întreprinderi ale industriei uşoare (de ciment şi asfalt. cafea. Popula ia: 28 mii loc. constructoare de maşini. lînă. pescuitul. minereuri de fier. grafit. bananieri. Importă maşini şi utilaje industriale. Dispune de resurse naturale: cărbune.3 mil. produse lactate). ovăz.3 mii km. minereu de fier. metalurgică. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. titan. Climă subecuatorială. stat în Africa de Vest. mobilă. 1349 m). aur). Pescuit.Léverkusen [´leev¬rkuuz¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). Păduri tropicale. turism şi comer . 400–600 m). Planta ii de cocotieri. zahăr.5 mil. caprine. filme fotografice). Climă mediteraneană. ghips. orez. textilă. porumb). citrice. mărginit în N de o zonă muntoasă (mun ii Nimba . între Sierra Leone. Relief vulcanic (alt. uleiuri vegetale. situată între insulele Samar (la N) şi Mindanao (la S).: Stornoway . banane. Relief de podiş (alt. cimpanzei. Căi rutiere: 10. Oraş pr. Turism intens. măsline. Meşteşugărit. Organizat în 5 guvernorate şi capitala. Turism.4 mii km2. 168 mii loc. ovine. port pe fluviul Rin . Importă maşini şi echipamente de transport. citrice. din N-E Oceanului Atlantic. industria uşoară (de ciment. Parcuri na ionale. Exportă cauciuc.: Tacloban . Faună bogată: leoparzi. A . şi de stepă. palmieri.3 mii km2. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. între Siria şi Israel. max. textile. Suprafa a: 11. antilope. diamante. Popula ia: 3. Popula ia: 1. Economia (în parte ruinată de războiul civil) este bazată pe agricultură. cuprinzînd între ei depresiunea fertilă Bekáa . 2814 m) în E. loc. Ramuri agricole: pomicultura. Relief muntos. sare. 1752 m). combustibili. batate). roci de construc ie. Faună relativ săracă. Oraş pr. Pescuit. Pescuit şi recoltarea de bure i. lemn şi produse din lemn. cauciuc natural. produc ia de cereale (grîu. manioc. mangan. Guineea şi Côte d’Ivoire. Climă oceanică. la 12 km N de Köln . Limba oficială: engleza. exploatări forestiere. Creşterea animalelor (caprine. produse chimice şi alimentare. de cafea şi de cacao. A luat fiin ă prin comasarea mai multor localită i cu oraşul Wiesdorf . max.

învecinat cu Elve ia şi Austria. bumbac. stat în N Africii. Se cresc ovine. Limba oficială: araba.: Genova . Produce cabluri electrice. Centru carbonifer. Muzee (arheologic. biciclete). în oaze – citrice. max. maşini-unelte. calcar. lînă şi covoare. electrotehnică. Limba oficială: germana. Viticultură. Suprafa a: 5. Capitala: Tripoli . cu Deşertul Libiei în E şi reg. alimentară.7 mil. situat la ărmul Mării Mediterane. situat pe stînga fluviului Meuse . precum şi muntos în E (alt. cămile.4 mii km2. păduri mici (0. doc. Ciad. Sudan. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere (35% din teritoriu). textilă. alt. constructoare de maşini (automobile. oraş situat în V ării. chimică. Vegeta ie semideşertică: păşuni. alimentară. produse agricole. vi ă de vie. în mun ii Alpi. alimentară. hîrtie. Fondat în 1849. migdali. textile. batate. Admis în ONU la 18 septembrie 1990. siderurgică. textile şi alimentare. fluvial). Căi ferate: 19 km. Capitala: Vaduz . Industrie extractivă. localitate în N-V Republicii Cehe. 2 286 m). 2599 m). Se cresc animale pentru lapte şi carne. lemnului şi tutunului. Popula ia: 5. Observator astronomic. învecinat cu Egipt. sub 1000 m) şi în S (prelungirea mun ilor Tibesti . la ărmul golfului Genova . construc ii navale. Industrie puternic dezvoltată (autovehicule. bovine. de ciment. Rezerva ii naturale. păşuni alpine (30%). în 721. Muzeu memorial. Relief de cîmpie în bazinul rîului Rin şi colinar în V (alt. 420 mii loc. 212 mii loc. Căi navigabile interne. vi ă de vie. max. măslini. Climă subtropicală şi tropical-deşertică. Se cresc animale pentru lapte şi carne. stat în partea central-sudică a Europei. Căi rutiere: 323 km. de artă). caprine. citrice. Industrie siderurgică. Relief de pustiuri şi semipustiuri. biserici. Liége [lj´ee…] oraş în E Belgiei. Industrie de prelucrare a metalelor. Nod de comunica ii (feroviar. ghips. 400–600 m). Principátul ~. Este dezvoltat meşteşugăritul. cafea.3% din teritoriu). esături şi confec ii. Centru financiar mondial. Este divizat în 11 comune. alimentare). Suprafa a: 160 km 2. sare. tutun. Turism. km2. Culturi agricole: măslini. Monumente (catedrală. Prin port se exportă lemn. Universitate. Bogate resurse în subsol: petrol. curmali. bunuri de larg consum. uraniu. port la Golful Guineii (Oceanul Atlantic). textilă. Niger. al prvinciei Liége . chimică. sulf. Suprafa a: 1. Pescuit Librevílle [libr¬´vil] Lídice Liechtenstein [´lidjitse] [´liht¬n´¿tain] capitala statului Gabon. îngrăşăminte azotoase. Importă maşini şi echipamente industriale. chimice. Centru adm.Líbia Jamahiría Arábă Libiánă Populáră Socialístă . cacao. palat episcopal).98 mil. încăl ăminte. Se practică apicultura. loc. Pe terenuri irigate se cultivă cereale (grîu. cu masive muntoase în N-V (alt. produse alimentare. textilă. produse chimice. Popula ia: 1. În iunie 1942 popula ia a fost exterminată de hitleriştii germani. Universitate (1970). loc.9 mil. Popula ia: 33 mii loc. minereu de fier. arahide. centru adm. Metalurgie. Este divizat în 13 regiuni (baladiyat). materiale de construc ie. produse din metal şi chimice. combustibili. Climă temperat-con-tinentală. produse electrotehnice. rutier. Aeroport. colinare şi de cîmpie în N-E. Exportă maşini şi mijloace de transport. Ligúria . chimică. legume. cu zone de podiş pietros în V. aparate electronice şi optice. arahide. At. regiune în N-V Italiei. Algeria şi Tunisia. ovăz). la 16 km N-V de Praga. gaze naturale.

XIV–XVI). port la vărsarea fluviului Tajo în Oceanul Atlantic. Ocni a). care a evoluat pe scenele multor teatre (Chişinău. Industrie metalurgică. max. catedrală (sec. Fran ei şi insulele Corsica şi Elba. Odesa. Universitate. Iriga ii pe cursul inferior. Se varsă în Oceanul Indian. turism). pilot român. Insule pr. pe coasta de S a Fran ei. Se mai numesc Insulele Eoliene . Paris. Aici s-au născut Iacov Gorski (1866–1934). Lă ime (la intrare): 245 km. chimică. constructoare de nave şi vagoane. 6. Fondată în 1535. catedrală (1147). XI. de prelucrare a lemnului. prelucrarea lemnului (mobilă). 144 mii loc. Iaşi. Fondat în sec. Aeroport. Suprafa a: 115 km 2. Grădină botanică. localitate în Republica Moldova (rn. constructoare de maşini agricole şi aparate electrotehnice. Teatre (dintre care cel mai vechi datează din 1563). Nod de comunica ii (aerian. Ínsulele ~. Nod de comunica ii. Viena). pod suspendat (în lungime de 2770 m).: Lipari. Planta ii de măslini şi smochini. fabrici de pielărie şi încăl ăminte. Industria tutunului. Navigabil pe aproximativ 130 km. confec iilor şi produselor alimentare. tenor. loc. Universită i (cea mai veche din 1288). textilă. oraş în Republica Moldova (rn. lîngă Lipnic. Pînă la confluen a cu Marico poartă numele Rîul Crocodililor . Academie de ştiin e. la S de oraşul Xai-Xai . Metalurgie. XVII). At. 820 mii loc. Muzee. prefect de Tighina şi Cetatea Albă. mare în bazinul mediteranean. la 218 km de Paris. La 20 august 1470. igarete) şi cultural (muzee.: peste 1000 m. golf al Mării Mediterane. Rafinării de petrol. Palatul Regal (sec. XV–XVIII). fluviu în S-E Africii. alimentară. Aeroport. Ad. biserici). XVIII). capitala statului Perú. chimică. Turism. Eugen Adamovici (1876–?).5 mil. oraş în N Fran ei. Vulcano . Monumente: castel (sec. Viticultură. Centru industrial (pielărie. fluvial). de textile şi confec ii. Ad. a celulozei. Centru vamal de frontieră. Salina. Muzee. alimentară. Academie. textile. Festivalul vinului. între ărmurile Italiei. autor de studii militare. Pescuit. Suprafa a: 30 mii km2. hîrtiei şi sticlăriei. de încăl ăminte şi prelucrarea tutunului. XIV –XIX). capitala Portugaliei. Aeroport. doc. situată pe rîul cu acelaşi nume. Biblioteca Na ională. Academie de ştiin e (din 1779). parfumuri. oraş în S insulei Cipru. Monumente de arhitectură (catedrală. Muzee. 180 mii loc. Lungime: 1600 km. Muzee. port în golful Akrotiri . Roma. Lilóngwe [li´lohgwei] Líma [´liima] Limassól Limpópo Lion Lipáre (Lipári) [ljõ] Lipcáni Lípnic Lisabóna . în sec. Pod peste Prut. Castel (sec. Biserici (sec. armata moldoveană condusă de Ştefan cel Mare a învins hoardele tătarilor care invadase ara. de produse alimentare (conserve de peşte). Briceni). electrotehnică. capitala statului Malawi (din 1975). XVII). mobilei. XV. Lungime: 93 km. Industrie metalurgică. Universită i (cea mai veche din 1551).Ligúricã Lille [lil] Márea ~. Parcuri. 250 mii loc. biserici (sec. Moscova. apar inînd Italiei. situată pe rîul Rimac . arhipelag vulcanic în S-E Mării Tiraniene. construc ii de maşini. XII).: 2 650 m. Fortifica ii (sec.

doc. situată în partea central-vestică a ării. produse chimice. Universitate. cultural (galerii. X. Resurse de subsol: roci de construc ie (calcar. Pe malurile Loarei se află numeroase castele construite în sec. alimentară. Centru industrial (construc ii de maşini textile. cartofi. biserici (sec. [´wud…] oraş în partea central-sudică a Poloniei. textilă. sub 90 m) şi de zone colinare în E şi S-E (alt. rutier. Muzeu Na ional. aerian). la 120 km S-V de Varşovia. Lobámba Locárno Lód´z . capitala legislativă a statului Swaziland. în conurba ie). în produc ia cerealelor (orz. Universitate. loc. dolomită.Lituánia República ~. Centru industrial (construc ii de motoare) şi cultural (teatre. poligrafică. XII). Pescuit intens. prin golful Biscaya . muzee). filarmonică. Izvorăşte din mun ii Ceveni şi se varsă în Oceanul Atlantic. în 789. (1. Numeroase rîuri şi lacuri. Este divizat în 10 provincii. Faună: numeroase specii de păsări (300) şi peşti. oraş în S-E Elve iei (Ticino).5% din teritoriul ării).3 mii km2. încăl ăminte.8 mil. textile şi alimentare). echipament electric. At. rafinării de petrol. construc ii de maşini. monumente) şi industrial (metalurgie. Fondat în sec. Monumente: cetate (sec. Industria lemnului (mobilă). 852 mii loc. Construc ii de turbine şi maşini grele. televizoare). stat în N-E Europei Centrale. Muzee. a celulozei şi hîrtiei. sediul Parlamentului şi reşedin a regală. Suprafa a: 65. hîrtie. motoare Diesel şi pentru avioane. Este legat prin canale cu Sena şi Saône . şantiere navale. de încăl ăminte. de prelucrare a lemnului şi chihlimbarului. plante textile (in. la peste 1100 m alt. Industrie constructoare de maşini (utilaje şi maşini-unelte. la 290 m alt. textile. cînepă) şi furajere. ghips. oraş situat pe rîul Sava . loc. cretă). aparate electrotehnice. Aeroport. produse chimice şi alimentare). Sta iune climaterică şi turistică. Muzee. castel (1342). lemn. situat la vărsarea fluviului Mersey în Marea Irlandei. Academie de ştiin e şi de arte. biserici (sec. Lungime: 1 020 km. textilă. Capitala: Vilnius . sub 300 m). Oraş din 1207. fructe). Polonia. produse lactate). Climă temperată cu nuan e maritime în V. situat între Letonia. doc. Limba oficială: lituaniana. Líverpool Ljubljána [liub´liana] Loára cel mai mare fluviu al Fran ei. At. 492 mii loc. XV–XVI. cereale. chimică. Relief format de o cîmpie în centru şi pe litoral (alt. Agricultură specializată în creşterea animalelor pentru carne şi lapte. Belarus. zahăr. 12 mii loc. 16 mii loc. secară). de automobile şi de aparatură electrotehnică. frigidere. pe malul de N al lacului Maggiore . Monumente. Monumente: castel (sec. Cercetări nucleare. Turism. teatre. transformatoare. Universitate. a încăl ămintei. nave. Se mai cultivă sfeclă de zahăr. aparate de filmat. Exportă maşini şi utilaje industriale. de ciment. X). Nod de comunica ii (feroviar. XV–XVIII). Federa ia Rusă şi Marea Baltică. muzee. capitala Sloveniei. Popula ia: 3. Turbării. 335 mii loc. Centru cultural comercial şi industrial. primărie (1718). aparataj electrotehnic. în 1144. Vegeta ie: păduri predominant de conifere (30. Imp [´liv¬puul] oraş în V Marii Britanii (Anglia). Important centru comercial (bumbac. alimentară (conserve. XVII–XVIII). grîu. Teatre. produse animaliere. Par ial navigabil de vase oceanice şi fluviale.3 mil. Economie bazată pe industrie şi agricultură. chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice).

în sec. teritoriu dependent. în conurba ie. Mare centru ştiin ific şi cultural. Lomé Lóndra Lopátnic Lord Howe Loréna Los Ángeles [los´æhg¬l¬s] oraş în V SUA (California). Rafinării de petrol. [lo´mee] capitala statului Togo. Centru comercial (pentru marmură. cafea. Administrat de Australia. Mare centru industrial (siderurgie. maşini agricole.: Milano. chimică. prelucrarea şi chimizarea petrolului. Navigabil în sezonul ploios. instrumente de măsurat. Oraşe pr. Zonă industrială (metalurgie. lîngă comuna Lopatnic (rn. fabrici de ciment. Ínsula ~. situat în partea de S–V a Oceanului Pacific. Lungime: 965 km. Industrie de prelucrare a marmurei. 7. Universitate. Nod de comunica ii (rutier. Popula ia: 9 mil. Anexată la Fran a în 1648. Institu ii comerciale şi bancare interna ionale. Cercetări spa iale. confec ii. palate (sec. Muzee. de textile şi confec ii. alimentară. Aeroporturi. Monumente: Turnul Londrei (sec. XII – capitala Angliei. în mare parte. aparate optice. situat la 25 km de ărmul Oceanului Pacific. textile şi alimentare). constructoare de maşini. automobile. rîu în Republica Moldova. Suprafa a: 23. Industrie metalurgică. Parcuri celebre. Centrul produc iei cinematografice (Hollywood). cosmetice şi parfumuri. Universitate. Edine ). XV–XIX). minereu de fier. 368 mii loc.1 mil. lemnului şi bumbacului. orez. VII – centru al regatului anglo-saxon.Logóne Lombárdia rîu în partea central-nor -dică a Africii (Ciad). maritim. XI). În antichitate a existat ca aşezare celtică. Lungime: 57 km. catedrală (sec. construc ii de avioane. Hr. Fondat de spanioli în 1781. produse chimice. Se cresc animale pentru carne şi lapte. bumbac.9 mii km2. loc. aparate de radio şi televiziune. Briceni). a devenit centrul provinciei romane Britannia . Observator astronomic. I d. apoi de franci. de produse alimentare. construc ii de avioane. port la golful Benin . maşini-unelte. biserici (sec. de nave şi echipamente electronice şi electrotehnice. Culturi cerealiere. cacao. cunoscut cu numele latin Londinium . Resurse naturale: forestiere. provincie istorică în N-E Fran ei. din sec. la 45 km de vărsare în Marea Nordului. . Oraş pr. coloran i. XII–XVIII). locomotive şi vagoane. Se cultivă grîu. 10 mil. regiune în N Italiei. Rafinării de petrol. apoi. În sec. Include zona centrală City of London şi numeroase cartiere. aerian). motoare electrice. afluent de stînga al rîului Chari . vopsele şi lacuri. Aeroporturi. Sectoare mlăştinoase. Pomicultură. a încăl ămintei. fructe. la Germania în 1871. Cel mai mare centru industrial al ării: avioane. mobilă. revenind Fran ei în 1919. port pe Tamisa . şantiere de repara ii navale: produse chimice. suburbii şi oraşe-satelit. produse alimentare. afluent pe stînga al Prutului. Sta iuni balneare. Industrie poligrafică şi cinematografică. capitala Marii Britanii (Anglia). Suprafa a: 17 km2. XVII). Brescia . Izvorăşte la N de Grimăncău i (rn. cauciuc. textilă. medicamente. Universitate. cărbuni. Teatre. Termocentrală. alimentară. Muzee. Popula ia: 375 loc. cucerită de romani. Populată în antichitate de cel i. Bergamo. clădiri vechi. loc. loc. ulei de palmier). Creşterea animalelor. esături de lînă şi bumbac. textilă.: Metz.

Centru adm. Industrie metalurgică. 264 mii loc. prelucrarea lemnului. reconstruită şi transformată). loc. Muzee. Fondat în 1779. Louisville [´luuisvil] Lóviºtea Luánda Lübeck [´ljubek] oraş în partea de N a Germaniei. produse chimice şi alimentare). gaze naturale. Fondat în sec. Industrii (prelucrarea petrolului şi aluminiului. Monumente: castel regal (1704–1733). la 160 km S-E de Varşovia.Louisiána [luizi´æn¬] stat în S SUA.: Baton Rouge . 150 mii loc. alimentară. situat pe rîul Neckar . la 56 km N-E de Hamburg. situat pe ărmul de N-V al Lacului celor Patru Cantoane . textilă. XVI). At.8 mil. Nod de comunica ii. 85 mii loc. ghips. 1. constructoare de maşini-unelte. textile. Sta iune turistică. Centru industrial: metalurgie. Muzee. Se exportă bumbac. cafea. produse chimice. castel (sec. Monumente: biserici (sec. şantiere navale. Fondat în sec. Aeroport. Lublin [´ljublin] Lucérna Lucknow [´l¬khn¬u] oraş în N Indiei. produse alimentare. oraş situat pe ărmul golfului Bengo (Oceanul Atlantic). palate. oraş în S-V Germaniei. Universitate. Aeroporturi. 700 mii loc. aparataj electrotehnic. Aeroport. Monumente arhitectonice: catedrală (1317). ciment. de încăl ăminte. capitala Angolei. 362 mii loc. 243 mii loc. Universitate. oraş în E Poloniei. VIII. Teatre. textile şi alimentare). X–XIII. IX. produse textile şi alimentare). Universitate. soia. construc ii de maşini. port pe rîul Ohio . Institu ii comerciale. maşini agricole. Muzeu arheologic. Monumente istorice şi de arhitectură: catedrală (1173. Por elanuri. Nod de comunica ii. Centru industrial (autocamioane. poduri (sec. aparatură electrotehnică. Fondat în sec. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Construc ii de maşini şi utilaje de transport. situat la golful Mexic . Vi ă de vie. textilă. minereu de fier. ára Lóviştei . Muzee. Fondat în 1704. Universitate. XVIII). palate). Centru industrial: metalurgie. Nod de comunica ii. textile şi alimentare. trestie de zahăr. chimică. sare gemă. oraş în E SUA (Kentucky). XVI. XII–XVII). Centru industrial (metalurgie. Industrie metalurgică (cupru). situat pe rîul Bystrzyca . Muzee. electrotehnică. hîrtie. spital (sec. alimentară. electrotehnică. Fondat de portughezi în 1576. biserici (sec. centrul adm. Popula ia: 4. construc ii de avioane. al cantonului Lucerna . al statului Uttar Pradesh . chimică. pe rîul Gomati. poligrafică. în 1233. încăl ăminte. XIV). pe cursul Oltului . depresiune intramontană în Carpa ii Meridionali. XIII–XIV). Forma iune statală românască în sec. pomi fructiferi. mănăstire (sec. Resurse naturale: petrol. prelucrarea lemnului. primărie. Fondat în 1143. Oraş din 1178. Se cultivă bumbac. produse chimice. XIV–XVII). constructoare de maşini. prelucrarea lemnului.5 mil. produse chimice şi alimentare. oraş în Elve ia central-nordică. Suprafa a: 135 km2. Lúdwigsburg . Monumente (moschee. doc. XIII–XIV). construc ii de automobile şi maşini electrice. loc. primărie (1389). centrul adm. automobile şi tractoare. instrumente muzicale. prelucrarea lemnului şi sticlei. biserici (sec. Suprafa a: 134 mii km2. Nod de comunica ii.

cupru). Aluatu (rn. Oraş din 1244. Fondat în 1905. 5 mii loc. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-West-falia). Muzeu de istorie. catedrală. Aici. Biserica Sankt Georg (1360–1366). 1 mil. 220 mii loc. doc. Industrie constructoare de maşini (caroserii. mase plastice. situat pe rîul Lippe . jucării. produse alimentare).Lúgoj municipiu în România (jud. produse alimentare) şi comercial. Tradi ii militare istorice. metalurgică (aluminiu. la S-V de Leipzig. în 1334. de aparate electrice. la 17 km N-E de Malmö. Izvorăşte la N de Ciucur-Mingir (rn. chimico-farmaceutică. Centru industrial: automobile. produse de pielărie şi alimentare. Lund Lünen [ljunen] Lunévílle [ljune´vil] Lúnga Lungúþa Lusáka Lützen Luþk Luxembúrg . rîu în Republica Moldova. 85 mii loc. afluent pe dreapta al rîului Lunga . Muzeul Na ional. Produce faian ă. mobilă. Taraclia). esătorii de bumbac. aparate electrice. oraş situat în S ării. tricotaje. [´ljuts¬n] localitate în E Germaniei. hîrtie. rîu în Republica Moldova. Muzee (istoric. Industrie constructoare de maşini şi material rulant feroviar. textilă. doc. Industrie extractivă (cărbune). încăl ăminte. igarete. Nod feroviar. Taraclia). rutier). Nod de comunica ii (feroviar. Corten (rn. textile şi alimentare). palate. de încăl ăminte. alimentară. de încăl ăminte. Centru industrial (asamblarea autovehiculelor. Lungime: 85 km. Muzee. dantelării. Muzeu. Institu ii financiare şi comerciale interna ionale. Universitate (1668). Monumente: biserici. Universitate. mobilă. Filatură de mătase. produse chimice. oraş în N-V Ucrainei.8 mii loc. Izvorăşte la S-V de Abaclia (rn. electrotehnică. remorci. Catedrala Sankt Peters (1080–1145). mase plastice. fabrici textile. Castel (1702–1706). Centru industrial (o elării. At. Teatru. Fondat în 1020. Aici se află sediile Parlamentului Uniunii Europene şi al Cur ii Europene de Justi ie. Nod de comunica ii. capitala statului Luxemburg. situat pe valea rîului Timiş . al faian ei). la 1300 m alt. utilaje pentru transport). produse alimentare. Institut etnografic. Oraş din 1210. Catedrală anglicană. Basarabeasca).6 mii loc. Timiş). At. mobilă. oraş în S-V Suediei. afluent pe stînga al Ialpugului . 78. situat pe rîul Meurthe . Cimişlia). în 963. oraş în N-E Fran ei (Lorena). Teatre. loc. la 2 aprilie 1711. lîngă com. capitala Zambiei. pe rîurile Alzette şi Pétrusse. Lungime: 60 km. 97 mii loc. textilă. Aeroport. 49. oraş situat în S ării. 25 mii loc. Centru industrial (textile. a fost semnat un tratat între Dimitrie Cantemir şi Petru cel Mare privind alian a antiotomană. în apropiere de grani a cu Polonia. alimentară. fabrici de ciment. Teatru. Universitate. lîngă com. ceramică.

Baguio. 160 mii loc. catedrală dominicană (sec. XIV–XIII î. petrol. Popula ia: 428 mii loc. lemn.: 3 050 m. devenit deosebit de puternic pe timpul lui Alexandru Macedon (336–323 î. Centrul unei zone agricole. Centru comercial pentru produse agricole. loc. tutun. ciment. cu nuan e maritime. Cunoscut din sec. max. Expl. XII–XIII). Vechea denumire românească: Liov . vopsele. porumb. Floricultură. Oraşe pr. Centru industrial: automobile. Căi rutiere: 5 160 km. rutier. Monumente istorice şi de arhitectură: bazilică (sec. de cupru. 811 mii loc.Luxembúrg stat în Europa de Vest. Expl. confec ii. produse alimentare. hîrtie. Silvicultură. oraş în V Ucrainei.26 mil. 2928 m). Este divizat în 12 cantoane (grupate în 3 districte). Belgia şi Germania. Monumente: biserici (sec. Capitala: Luxemburg . Păduri şi savane. 400–500 m) şi în S de cîmpia întinsă Moselle . medicamente. aerian). Lúxor Luzón Lvov Lyon Macapá oraş în N Braziliei. vopsele. de mangan. Culturi agricole: cereale (grîu. Importă materii prime minerale. Turism intens. fluvial). cauciuc.). cărbune. tricotaje. Hr. prelucrarea lemnului. 221 mii loc. At. Expl. între rîurile Duda. Vestigiile templului Amon (sec. cărbune. VI–VII. produse textile şi alimentare. produse petroliere. cu regiuni colinare (Gutland ). rutier. [ljõ] oraş în partea central-estică a Fran ei (Lyonnais). biserici (sec. situat între Fran a. mangan. Aeroport. Nod de comunica ii (feroviar. doc. XIX). Relief muntos vulcanic (alt. la 460 km S-E de Paris. sec. lan muntos în Columbia central-sudică.: Manila. Lucena ş. de ghips. XVII). port în delta Amazonului. Muzee. XVII). Admis în ONU la 24 octombrie 1945. crom. primărie (sec. Turism. XVIII). instru-mente medicale. mase plastice. cartofi. max. Limbi oficiale: franceza. automobile. Întemeiat de romani în anul 43 î.). vi ă de vie. în 1256. Popula ia: 35 mii loc. Hr. XII). Vegeta ie: păduri de stejar şi fag (34% din teritoriu). gaze naturale. catedrală (sec. XVII–XVIII). Climă temperată. Suprafa a: 108 mii km2. [´luksor] oraş în S-E Egiptului. cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine . minereu de fier. Mare centru industrial: metalurgie. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte. Aeroport. Parc na ional. anvelope. Culturi: trestie de zahăr. hîrtie. roci de construc ii. stat antic în N Greciei. Alt. a. situat pe fluviul Nil . germana. Transformat în provincie romană. produse chimice. energie electrică. lapte. situat pe fluviul Ron . construc ii de maşini. clădiri în stil baroc (sec. Suprafa a: 2 586 km 2. Macaréna Macedónia . produse alimentare. Populat de slavi în sec. mobilă. aur. Guejar şi Guayabero . XIII–XVII). Climă subecuatorială. Nod de comunica ii (feroviar. Căi ferate: 275 km. V–IV î. bazată pe industrie şi opera ii bancare. şi cunoscut cu numele Lugdunum . Hr. încăl ăminte. Economie dezvoltată. maşini textile. sticlărie. Industria lemnului. teatru (sec. la 674 km S-E de Cairo. plante furajere. materiale plastice. minereu de fier. XII–XIX). Căi navigabile interne. aparate electrotehnice. Muzee. produse alimentare (carne. cauciuc sintetic. Relief format în N de podişul Ardeni (alt. Universitate. Hr. 1875). ovăz). cabluri. Exportă maşini şi echipament de transport. Siderurgie.1. vin. Palatul Artelor (muzeu. tutun. mangan.. Fondat în 1752. conserve). orz. Aeroport. maşini agricole. cocotieri. Două universită i (1809. în regiunile muntoase ale Peninsulei Balcanice.

Pescuit intens. sodă caustică). Universitate. Climă subtropicală. banane. energetică. situat pe insula Madagascar din S-E Africii. Aeroport. santal) şi de savană. cacao. oraş în Indonezia. textilă. esături. Monumente istorice şi de arhitectură: temple (sec. Madéira Madiun Madrás . mirodenii. cromite. cartofi. Limbi oficiale: malgaşa. arbori de cafea. Navigabil pe o distan ă de cca 2 000 km. al doilea ca lungime din America de Nord. mijloace de transport. Teatre. pielărie. produse chimice şi manufacturiere. zahăr. Căi rutiere arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic. Relief format în E de mun ii Alpii Dinarici (alt. la cca 150 km S–V de Surabaya. Industrie metalurgică. max. constructoare de maşini. Importă maşini şi uti [m¬´kaj] [m¬´kenzi] Mackay Mackénzie Madagascár lac în N Canadei. bumbac. zahăr. Popula ia: 2. catedrale (sec. siderurgică. minereu de fier. utilaje şi echipamente industriale.7 mii km 2. de prelucrare a tutunului. 2 886 m) şi de o cîmpie litorală în E. Faună bogată. chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice. manioc. biserici (sec. cărbune. Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. caprine. Serbia şi Muntenegru. tutun. Industrie extractivă. Trestie de zahăr. Popula ia: 108 mii loc. aur. Economie predominant agrară. minereu de fier. port la Oceanul Indian. Viticultură (renumitele vinuri de Madeira). separa i de vasta cîmpie a depresiunii rîului Vardar . ghips. poligrafie. Centru industrial (construc ii de vagoane. XVI–XIX). fluviu în N-V Canadei. columbit. Climă tropicală umedă. Conservator. sfeclă de zahăr. citrice. de pielărie. porcine. Este organizat în 6 provincii. loc. Lungime: 4 600 km.5 mil. piei. între Albania. Exportă maşini şi utilaj de transport. nichel.4 mil.Macedónia República ~. orez. Dispune de bogate resurse de subsol: cromite. bere). Se mai cultivă orez. alimentară şi de prelucrare a tutunului. Suprafa a: 797 km 2. 2 251 m). al statului Tamil Nadu. Bulgaria şi Grecia. după Mississippi . ovine). situat în N Peninsulei Balcanice. Teatru. bumbac. situat pe insula Java. Centru adm. mangan. Suprafa a: 648 km 2. Comunică printr-un rîu cu lacul Aylmer şi prin alte lacuri şi rîuri mici cu Marele Lac al Sclavilor . păşuni montane. mangotieri. Creşterea animalelor (bovine. pietre pre ioase. crom. mei. Căi ferate: 1095 km.: Funchal . 100–1 500 m). grafit. Vegeta ie: păduri de foioase (39% din teritoriu). VIII). porumb. Popula ia: 16. centru adm. orz). loc. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în marea Beaufort (Oceanul Arctic). Pomicultură. produse alimentare). bananieri. motociclete. marmură. stat în V Oceanului Indian. combustibili. Suprafa a.01 mil. zinc. max. Resurse subterane: lignit. Culturi agricole: planta ii de trestie de zahăr. textile şi confec ii. Nod de comunica ii. Pia ă agricolă (pentru cafea. franceza. montaj de automobile. vanilie. mică. Limba oficială: macedoneană. bata i. oraş în S-E Indiei. Capitala: Antananarivo . orez. viticultură. Importă maşini. arahide. Pescuit în lacuri. lîngă coasta de N-V a Africii. bumbac). 5. porcine. Se cultivă cereale (în special grîu. Se practică meşteşugăritul. uraniu. beriliu. Suprafa a: 587 mii km2. Popula ia: 265 mii loc. Se cresc animale: bovine. porumb. cafea. vin. Muzee. ovine. care străbate teritoriul ării de la N-V spre S-E. República ~. cartofi. sorg. Sta iuni balneoclimaterice. Industrie textilă. cu varia ii în regiunile montane. de produse alimentare (zahăr. cu zone muntoase (alt. Repara ii feroviare. metale. de ciment şi hîrtie. 25. alimentară (ulei. Muzee. Exportă minereuri de grafit. Relief format de un platou central (alt. Vegeta ie: păduri tropicale (esen e pre ioase: abanos. stat în S Europei. conserve de carne şi peşte). Divizat în 30 de districte. Capitala: Skopje . loc. forestieră. XVII). tutun.

doc.Madríd capitala Spaniei. Monumente istorice şi arhitectonice: fortărea ă (sec. lac alpin la grani a dintre Italia şi Elve ia. Fondat în 1857. Popula ia: 1. Ad. încăl ăminte. la 194 m alt. Centru industrial şi cultural. Madúra Mádurai Mágdeburg insulă în Arhipelagul Indonezian. produse alimentare. de petrol. Turism. avioane. Nod feroviar. pe rîul Belaia . Lă ime: 38–1170 km. aparate de precizie. confec ii. Lungime: 524 km. prelucrarea pielei (încăl ăminte) şi a lemnului (mobilă). sticlărie. Se cultivă orez. al Republicii Adîghee. Se cultivă cereale. Academie de ştiin e (1713) şi de muzică (1830).5 mii km2. Magellán Maggióre Magnitogórsk Maikóp Main Maine . produse alimentare. Turism. 3. cocsochimică. XVIII) etc. în 932. oraş în Federa ia Rusă. Centru adm. afluent pe dreapta al Rinului . 1. Izvoare minerale. textile şi alimentare. strîmtoare între extremitatea sudică a Americii de Sud şi insula ara de Foc . Creşterea animalelor (bovine). max. Oraşe pr. în conurba ie. Produce ciment. palate. biserici (sec. At. Bangkalan .9 mil. Izvorăşte din Mun ii Bavariei. Catedrală gotică (1220–1240). prelucrarea lemnului. loc. construc ii de utilaje petroliere. oraş în Federa ia Rusă. Relief colinar (alt. Universitate (1508). constructoare de utilaje miniere şi de transport. Comunică (pe cursul superior) cu Dunărea prin canalul Main–Dunăre . pomi fructiferi. At. Important centru comercial.: 372 m.25 mil. statui ecvestre. max. loc. locomotive. situat pe fluviul Ural . construc ii de maşini grele. manioc. Ad. Şantiere navale. Teatre. prelucrarea lemnului. tipografii. Arcul de Triumf (sec. Suprafa a: 5. Suprafa a: 92 mii km2. XVIII). la 435 km S de Madras . Aeroport. [mejn] stat în N-E SUA. aparataj electronic şi optic. loc. centru adm. Muzeu. 168 mii loc. Lungime: 563 km. Nod de comunica ii. Pescuit.5 mii loc. pagode. studiouri cinematografice. Numele vechi: Verbano . port pe Elba . Păduri ecuatoriale şi de savană. 288. oraş în S Indiei (Tamil Nadu). tutun. 471 m). în 805. catedrală (sec. de instala ii şi utilaje industriale. rîu în partea central-su-dică a Germaniei. Climă ecuatorială musonică. Metalurgie. porumb. Turism.: Sumenep. Industrie extractivă (magnetită). de pielărie şi încăl ăminte.: Punta Arenas .1 mil. Aeroport. Nod feroviar.: 1170 m. siderurgică. Muzee. situată pe rîul Manzanares . XVII). al regiunii cu acelaşi nume. Teatre. Construc ii de automobile. minaret. produse alimentare. care uneşte Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. centrul adm. Universitate. Institu ii de învă ămînt superior. max. Suprafa a: 212 km 2. la 131 km S-V de Berlin. textile. industrial şi cultural. Filarmonică. Muzee. Avicultură.: Angusta . produse farmaceutice şi alimentare. Lágo ~. Monumente: templu. moschee. Popula ia: 1. loc. XI). Pescuit. Port pr. cartofi. Industrie forestieră. Institut politehnic. produse chimice şi farmaceutice. doc. palate. Expl. Fabrici de încăl ăminte. Metalurgie. produse textile şi alimentare. vi ă de vie. 445 mii loc. celuloză. pe ărmul golfului Maine (Oceanul Atlantic). oraş în Germania (Saxonia Superioară). hîrtie. situată în partea de S a mării Java . sticlă. Turism.02 mil.

chichewa. Suprafa a: 2. arhipelag în V Oceanului Pacific. 2 190 m). extremitatea de S a peninsulei Indochina. Planta ii de orez. Relief muntos (alt. Păduri de esen e pre ioase şi de savană. max. energetică. max. max.: 200 m. peninsulă în S-E Asiei. loc. piei. Limbi oficiale: engleza. Popula ia: 10. Centru industrial: siderurgie. Creşterea animalelor (caprine. 3 003 m).5 mii km2. Denumirea anterioară: Nyassaland . Tanzania şi Mozambic. Aeroport. alimentară. cocotieri. materiale de construc ii. Lungime: 800 km. Suprafa a: 237 mii km 2. Prelucrarea lemnului şi a produselor agricole. Administrat de Australia. combustibili. Relief muntos (alt. În agricultură predomină culturile destinate exportului (tutun. port la Marea Mediterană. zahăr. Căi rutiere: 27 880 km. Ad.5 mil. de fructe şi cherestea. Capitală din 1968. Sta iuni de cercetări ştiin ifice (meteorologice. divizate în 24 de districte. fortărea ă maură (sec. Suprafa a: 176 km 2. IX–XI). Fondat în 1827. port în golful Guineea. km2. vin. Este organizat în 3 provincii. bovine. Climă ecuatorială. XVII). Pia ă pentru vinuri. ceai. situat între Zambia. República ~. teritoriu dependent. Aeroport. biserică (sec. bauxită. Suprafa a: 118. Universitate. porumb. Exportă tutun. situat în partea de S–V a Oceanului Pacific. Industrie extractivă (cărbune. format de cca 10 mii de insule. Numărul popula iei este variabil. Căi ferate: 789 km. Malábo Malácca Malácca Malaéz Málaga Maláwi . confec ii. Capitala: Lilongwe . arahide. minereu de fier. Climă tropicală. bumbac. XIII–XIV). strîmtoare între peninsula Malacca şi insula Sumatera. bauxită. bunuri de larg consum. situat între Asia şi Australia. forestieră. Admis în ONU la 1 decembrie 1964. Sta iune balneară. Căi navigabile interne. Importă mijloace de transport. Relief predominant de podiş înalt (alt. Resurse de subsol: staniu. Lă ime: 64–480 km. măsline. cel mai mare de pe glob. arahide). max. Export de cacao şi cafea. uraniu. bere). Economie slab dezvoltată. stat în S-E Africii. Monumente: ruinele unui amfi-teatru roman.Maquarie Insula ~. 60 mii loc. şantier naval. bumbac. produse alimentare (ulei. situată între Marea Andaman şi strîmtoarea Malacca. Arhipelágul ~. Pescuit în lacul Malawi. lemn. ovine. pietre pre ioase). 330 vulcani. wolfram. 5 030 m). Climă ecuatorială şi subecuatorială. porcine). geologice). arbori de cauciuc. medicamente. bazată pe agricultură. Turism. castel (sec. capitala Guineii Ecuatoriale. [´malaga] oraş în S Spaniei (Andaluzia). 555 mii loc. ceai. la S–E de insula Tasmania.7 mil.

mangan.Maláysia Federá ia ~. Se cresc animale (bovine. Dispune de bogate resurse naturale (staniu. trestie de zahăr. soia. arbori de pîine). de produse meşteşugăreşti. Importă mijloace de transport. Se mai cultivă mei. Suprafa a: 302 km2. situată pe insula Male . zahăr. Guineea. Pescuit dezvoltat. loc. componente electronice. combustibili. Mále Malí capitala Republicii Maldive. cea mai joasă de pe glob – 2 m. stat federal în S-E Asiei. Importă produse industriale. caprine. Relief în cea mai mare parte de podiş (alt. forestieră. Capitala: Kuala Lumpur . orez. loc. Suprafa a: 332 mii km2. Se cresc bovine. produse agricole. Capitala: Male . Economie bazată pe turism. Insulele reprezintă culmile mai înalte ale unui platou submarin de origine coraligenă. confec ii. de ciment. componente electronice. unt. artizanat. taro. Côte d'Ivoire. de conserve de fructe. de cacao şi de cafea. Faună: specii de păsări şi peşti (tonul). anvelope. bauxită. uleiuri. a. Climă ecuatorială musonică. situat în partea sudică a peninsulei Malacca – sectorul continental şi în N insulei Borneo (Kalimantan ) – sectorul insular. Aeroport. minereuri de fier. petrol. República ~. grîu. stat în Africa de Vest. agricultură specializată (planta ii de cocotieri. Limba oficială: franceza. Se cultivă mei. Industrie producătoare de energie electrică. manioc. cositor.25 mil. maşini şi echipament de transport. aparate de radio. ovine. Climă tropicală de deşert (în N) şi musonică (în S). Resurse de subsol: aur. Climă ecuatorial-musonică. bumbac. produse alimentare (conserve de peşte). bubaline. Întreprinderi de prelucrare a peştelui. stat în sudul Asiei. gaze naturale). încăl ăminte. Este organizat în 13 state şi 2 teritorii federale.85 mil. servicii balneocurative. citrice. ovine. Este împăr it în 8 regiuni şi un district al capitalei. Admis în ONU la 17 septembrie 1957. bauxită. Vegeta ie tropicală bogată. de prelucrare a metalelor şi a petrolului. Popula ia: 22. Culturi agricole: arbori de hevea. porumb. cauciuc. ulei de palmier. port la Oceanul Indian. cu păduri în valea Nigerului. manioc. caprine. Vegeta ie de pustiu şi semipustiu (în N) şi de savană (în S). Maldíve República ~. 500–1000 m). sare. cherestea. pescuit. cămile ş. de ulei de cocos. Turism. Capitala: Bamako. Exportă peşte şi produse din peşte. Faună bogată: maimu e. Niger. plante citrice. Burkina Faso. Industrie energetică. Produce energie electrică. Admis în ONU la 21 septembrie 1965. Produce cauciuc natural. ciment. Suprafa a: 1. porcine. situat pe Insulele Maldive din Oceanul Indian. mirodenii. fructe exotice. Căi rutiere: 94. lemn. Popula ia: 11. alimentară. 65 mii loc. ulei de arahide. textile. fructe. cocotieri. sector al deşertului Sahara. lapte). tutun. carne. km2. avînd alt. legume. Turism dezvoltat. Popula ia: 320 mii loc. orez. fosforite.2 mii km. sorg. copra.4 mil. Senegal şi Mauritania. Organizat în 20 de districte (atoli) şi capitala. Flotă comercială maritimă. Relief predominant muntos. legume. situat între Algeria. mangan. Limba oficială: malaeza. bananieri. arahide. textile şi de produse alimentare (zahăr. ca . Exportă maşini şi utilaje de transport. Teritoriul ării este străbătut de rîurile Niger şi Senegal. diamante. minereu de fier. Vegeta ie tropicală exotică. Limba oficială: divehi. Căi ferate: 2 200 km. produse chimice şi alimentare. Pescuit.

Aeroport. Pescuit. Naviga ie maritimă. se produce textile. carne. Universitate. zinc. Universitate. lemnului. tutun. Relief deluros. Zăcăminte de fier. al statului Amazonas . Fondat în 1660. Monumente: biserică în stil gotic (sec. Turism. situată pe insula Bahrain .: Palma de Mallorca . plumb. Climă subtropicală şi mediteraneană. XVI). Statut de autonomie. produse chimice. Iriga ii. mobilă. ovine. Turism. ciment. 150 mii loc. Oraş din 1846. alimentare. loc.6 mii km2. Fabrici de încăl ăminte. produse chimice şi alimentare. Relief de podiş calcaros. legume. Oraş pr. maşini şi semifabricate industriale. măslini.2 mil. Rafinărie de petrol. Se cresc ovine. Suprafa a: 316 km2. Málmö [´malmœ] Málta Mamáia Man [´mæn] Manágua Manáma Manáus . Aeroport. 250 mii loc. piei. Aeroport. Creşterea animalelor (bovine. situată în partea de V a Mării Mediterane. Suprafa a: 572 km2. sta iune balneoclimaterică în România. Pescuit. insulă în Arhipelagul Britanic. XII. castel-muzeu (sec. centrul adm. prelucrarea lemnu-lui şi a cimentului. citrice. Limbi oficiale: malteza. Pescuit de perle. pielei şi iutei. capitala statului Nicaragua. asamblarea mijloacelor de transport. Turism. Suprafa a: 3. oraş în N-V Braziliei. XV–XVI). Se produce aluminiu. 1 mil. primărie (sec. situată pe litoralul Mării Negre. ciment. textile. Ramuri industriale: construc ii navale. Pescuit. la cca 50 km V de ărmul Angliei. cauciucului. bumbac. confec ii. Importă materii prime. XIV). Creşterea animalelor. situat în arhipelagul Malta (pe insulele Malta. port la Golful Persic . animale vii. Aeroport.: Douglas . Posesiune spaniolă. produse alimentare. Postul de radio local “Radio Vacan a“. Fondat în sec. XX). 1. Centru industrial: şantiere navale. fragmentat de văi şi coline. produc ia aparatajului electric şi electronic. Culturi: ovăz. port pe Rio Negro . Plajă în lungime de 10 km. Turism dezvoltat. tutun. XVI. situată pe ărmul lacului Managua. Capitala: La Valletta . Fondat în sec. Căi rutiere: 1600 km. Vegeta ie: smochini. hîrtie. cartofi. Teatre. mase plastice. centru de turism. între insula Sicilia (distan ă 90 km) şi continentul Africii (distan ă 290 km). plante cultivate. porcine). Gozo. Popula ia: 398 mii loc. conserve de peşte). Popula ia: 73 mii loc. Termocentrală. legume. engleza. capitala statului Bahrain. Prelucrarea petrolului. ciment. Grădină botanică. Rafinărie de petrol. textile şi alimentare. stat în S Europei. oraş în S Suediei. în Marea Irlandei. produse alimentare (vin. Festival anual de muzică uşoară românească. Filfla ) din Marea Mediterană. fructe. produse chimice. port la strîmtoarea Øresund . Pe terenuri irigate se cultivă cereale. Oraş pr. Pescuit. Comino. Climă temperat-oceanică. loc. Relief muntos şi de cîmpie. Catedrală (sec. República ~. Muzeu.Mallorca [ma´ljorka] cea mai mare insulă a arhipelagului Baleare . construc ii de vagoane şi de utilaj electrotehnic. Admis în ONU la 1 decembrie 1964. caprine. Popula ia: 600 mii loc. Export de petrol adus din Arabia Saudită. roşcovi. bovine. Este divizat în 6 regiuni. Exportă vehicule.

de produse textile şi alimentare. igarete. Turism. şantiere navale. Venus. VI î. al districtului Mandalay . Pescuit. conserve de peşte. Manitóba Mánnheim [mæn¬´toub¬] [´manhaim] Mapúto [ma´puutu] Maracáibo Maracáy . Monumente: fragmente ale unei fortifica ii (sec. Localitate fondată în 1571. Mandaláy [mænd¬´lej] oraş în Birmania. farmaceutică. XVI–XVII). Industrie de prelucrare a petrolului şi a metalelor. Mangália Mangalóre [mang¬´luur] Maníla oraş în S-V Indiei (Karnâtaka). Fondat în sec. municipiu în România (jud. lac în S Canadei. Sta iunile balneoclimaterice Saturn. Teatre. 318 mii loc. prelucrarea petrolului şi a lemnului. al statului Aragua . de celuloză şi hîrtie. Produce ciment. Lungime: 225 km. situat pe ărmul golfului Delagoa (Oceanul Atlantic). 2 mil. textilă. Aeroport. produse alimentare. textile. aerian). legat prin rîul Dauphin cu lacul Winnipeg . construc ii de maşini (automobile). electrotehnică. XV). capitala statului Mozambic. încăl ăminte. primărie (1877). Port maritim. cauciuc. textilă. loc. biserici (sec. Teatre. centrul adm. Monumente. automobile. Centru industrial: prelucrarea pielei şi a lemnului. 45 mii loc. Universitate. XVI). Fondat în 1596. de ciment. hîrtie. textile (cînepă). port la Marea Neagră. Centru industrial: construc ii de maşini. Fondat în 1857. oraş în S-V Germaniei. zahăr. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (mobilă). Fondat în 1571. Aeroport. Industrie constructoare de nave.Mánchester [´mænt¿est¬(r)] oraş în centrul Marii Britanii (Anglia). de produse alimentare. uleiuri vegetale). de cosmetică. Universitate. biserică (1709). 1. locomotive. poligrafie. Neptun. Şantier naval. Constan a). XVII. a. Hr. situată în partea de S-V a insulei Luzon . Muzee. utilaje miniere şi textile. Centru religios (mănăstiri. cacao. alimentare (zahăr. pe rîul Pasig . Universitate. alimentare (cafea. constructoare de maşini agricole. ulei). Universitate. hîrtie. Muzee. de aparataj electrotehnic şi de precizie. produse chimice. Olimp ş. textile. capitala Republicii Filipine. repara ii navale. Important centru industrial: construc ii de avioane. centrul adm. Universită i. Centru turistic. Fondat în sec. Monumente: catedrală (sec. alimentară. Aeroport. loc.5 mil. 923 mii loc. Catedrală (sec. al statului Zulia . Nod de comunica ii. de încăl ăminte. Port fluvial. Nod de comunica ii (rutier. Aeroport. orez decorticat. Muzeu. port fluvio-maritim pe canalul Liverpool–Manchester . alimentară. produse chimice. Pescuit. oraş în N Venezuelei. situat la confluen a Rinului cu Neckar . Universitate. prelucrarea petrolului şi a lemnului. Aeroport. 535 mii loc.73 mil. lînă) şi alimentare. situat pe rîul Maracay . Jupiter. Muzee. Pia ă agricolă pentru cafea. tutun. oraş în N-V Venezuelei. fabrici de textile şi confec ii. 1. XVIII). Servicii financiare şi comerciale. de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole. port pe fluviul Ýrrawaddy. chimică. Aeroport. port la Marea Arabiei (Oceanul Indian). încăl ăminte. centrul adm. 450 mii loc. temple budiste). Industrie siderurgică. Metalurgie. de încăl ăminte. fabrici de produse textile (bumbac. 305 mii loc. loc. Repara ii navale. Festivaluri folclorice anuale.

dar şi pe comer . cartofi. a avut loc o bătălie în care armata ateniană. plumb. argint. Suprafa a: 1. Se cresc animale (ovine. trestie de zahăr. prelucrătoare a materiei prime agricole. Înghea ă în perioada septembrie–mai. minereuri de fier. am învins". Veche provincie românească. alimentară. Teatru. Centru adm. Turism. Popula ia: 60 mil. de podiş. gaze naturale. Pescuit. în anul 490 î. Izvoare cu ape minerale. max. rîul Neva şi un canal navigabil. conserve de legume şi fructe).. max. la grani a cu Ucraina. Ad. zinc. localitate în N Aticii (Grecia). mare în bazinul Oceanului Arctic. păduri de foioase.: Baia Mare . orz. cositor. Suprafa a: 333 mii km 2. maşini agricole. Capitala: Londra . bovine). cu zone de dealuri şi podişuri. Suprafa a: 6300 km 2. a învins oştirile persane ale lui Darius. În apropiere de Maraton. med. Produce celuloză şi hîrtie. Zone naturale ocrotite. sare. Se cultivă bumbac. medie: 349 m. Hr. palmieri de ulei. situat pe insula Marea Britanie şi în partea de N a insulei Irlanda . At. petrol. avioane. între ărmurile orientale ale Chinei şi insulele Ryukyu şi Kyûshû (Japonia). plumb. condusă de Miltiade. Monumente şi locuri istorice. ovine). textile mare în V Oceanului Pacific. şi. caprine. fiind răpus de oboseală. prelucrarea lemnului. de încăl ăminte. pentru a anun a victoria. Comunică cu marea Barents şi Marea Baltică prin lacul Onega . doc. loc. porumb. potasiu. De aici denumirea probei olimpice de alergare. Relieful ării este diversificat după insule şi regiuni: muntos. Principalele ramuri industriale: metalurgie. stat în Europa Occidentală. Vegeta ie: păşuni. Marea Irlandei şi Marea Nordului. construc ii de maşini (nave. Popula ia: 535 mii loc. Institu ii de învă ămînt superior şi mediu. Zăcăminte: aur. Climă temperat-oceanică. materiale de construc ie. mică. porcine. manioc. Pomicultură. Centru adm. 22 de districte unitare în Walles. Suprafa a: 244 mii km2.25 mil. Ad. de produse alimentare (preparate din carne şi lapte. cuprinzând şi numeroase insule şi arhipelaguri mici din Oceanul Atlantic. turism. staniu.: 2 717 m. Viticultură. Economie puternic dezvoltată. Expl. Maranháo Maratón Márea Álbã Márea Británie Regátul Unít al Márii Británii şi Irlándei de Nord . de cîmpii litorale. 27 districte unitare. la 42. Climă temperatcontinentală. Unul din atenieni (Filipides) a alergat pînă la Atena. autovehicule. a căzut mort.2 km N-E de Atena. cupru. Se cultivă porumb. calcar. Este divizat în 35 de comitate. utilaje miniere. produse chimice. grîu. în 1199. Creşterea animalelor (bovine. Popula ia: 5. cafea. textilă. Bogate resurse de cărbune. Suprafa a: 90 mii km2. Industrie extractivă (petrol). Ad. după ce a rostit cuvintele "Bucura i-vă. Ad. bazată în fond pe industrie. siderurgie. ghips. 6 co-mitate metropolitane şi Marea Londră în Anglia.: Săo Luis .2 km. de marmură. centrale atomice. [mar¬´¤¾u] stat în N-E Braziliei.2 mil. km2. de prelucrare a lemnului. între peninsulele Kola şi Kanin . Sta iuni balneoclimaterice. loc.: 67 m. arahide. gresie. Apicultură. Filarmonică. cacao. Pescuit intens. aparate electrice şi optice). Limba oficială: engleza. opera ii bancare.Maramúreº jude în N-V României. 32 de districte unitare în Sco ia şi 26 districte unitare în Irlanda de Nord. Parcuri na ionale. Relief predominant muntos. Industrie constructoare de maşini agricole. avînd distan a de 42. Planta ii de castan comestibil.: 350 m. Márea Chínei de Est .

mare între Europa de Sud-Est şi Asia Mică. medie: 491 m. Lungime: 351 km (cel mai lung din lume). Ad. cu Marea Egee prin strîmtoarea Dardanele şi cu Marea Azov prin strîmtoarea Kerci . Ad. max. Ad.: 720 m. pe cursul mijlociu al fluviului Colorado . medie: 86 m. max. Ad. Suprafa a: 2. Suprafa a: 413. Ucrainei. Depuneri de sare. 1 160 m). Pescuit de perle. max. Este declarat monument al naturii.Márea Chínei de Sud Márea Gálbenã mare în V Oceanului Pacific.: 5420 m. insula Borneo . peninsula Iutlanda şi ărmul Olandei. Suprafa a: 1 072 km2. Comunică cu marea Marmara prin strîmtoarea Bosfor . Rusiei. Ad. Ad. Sta iuni balneoclimaterice. mare intercontinentală în bazinul Oceanului Indian. insulă în S-V arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor). max. Georgiei. max. Suprafa a: 450 mii km2. Suprafa a: 300 mii km2. Pescuit. Dune. lac în V SUA. max. mare în V Oceanului Pacific. apar inînd Venezuelei. a fost construit un tunel rutier şi feroviar lung de 50 km. peninsula Malacca .: 172 m.54 mil. între Arhipelagul Britanic.: 2 039 m. medie: 1 282 m. medie: 40 m. Ad. Ad. Scandinavia. medie: 94 m.9 mii km 2.: 2 245 m. Ad. golf al Oceanului Indian. Comunică cu Marea Meidterană şi cu golful Aden (Marea Arabiei). Ad. canion în SUA (Arizona). Turism. Comunică cu Marea Nordului prin strîmtoarea Pas de Calais . deşert în S-V Australiei. Expl. situat într-o zonă deşertică a Podişului Marelui Bazin. Ad.: 810 m. Lă ime: 6–29 km. max. Ad. mare în bazinul Oceanului Atlantic. în S Australiei. între ărmul sudic al Marii Britanii şi litoralul nordic al Fran ei. Márea Mînecii Márea Moártã Márea Neágrã Márea Nórdului mare în bazinul Oceanului Atlantic. între ărmul de S-E al Asiei. în 1984–1994. Pe sub această mare. lac sărat între Israel şi Iordania. Ad. Suprafa a: 78 mii km2. între capurile Pasley (în V) şi Carnot (în E). Suprafa a: 417 mii km2. Denumirea antică: Pontus Euxinus . Parc na ional.: 140 m. km2. Uneşte porturile din partea europeană a Federa iei Ruse cu cele din Extremul Orient. medie: 1140 m. Ad. Turciei şi Bulgariei. cale maritimă navigabilă.: 16 m. Climă subecuatorială. max. Ad. Ad. între peninsula Coreea şi ărmul continentului asiatic de la N de vărsarea fluviului Chang Jiang . Planta ii de arbori de cafea şi de cacao. Comunică cu Marea Norvegiei. scaldă ărmurile României. Suprafa a: 484 mii km2. Suprafa a: 3.5 mii km 2. care trece prin mările Oceanului Arctic şi leagă între ele oceanele Atlantic şi Pacific. de săruri de potasiu. arhipelagul Filipine şi insula Taiwan . Suprafa a: 575 mii km2. max.: 1 800 m. max. la 408 m sub nivelul mării (cea mai joasă de pe glob). Suprafa a: 1020 km2. între Africa şi peninsula Arabia . Márea Róºie Márele Canión Márele Deºért Victória Márele Drum Marítim de Nord Márele Golf Australián Márele Lac Sãrát Margaríta . max.: 5080 m.7–5. Marea Baltică şi Marea Mînecii. Relief muntos (alt.

produse alimentare. petrol. Sta iune balneoclimaterică (izvoare minerale sulfuroase. mangan. cupru. Se cultivă porumb. medie: 357 m. Suprafa a: 459 mii km2. pirite. subtropicală mediteraneană şi deşertică. Mariáne Marianské Lázn¸ [´marjanske laaynje] Márile Lácuri Maríþa Mármara Márna Maróc rîu navigabil în N-E Fran ei. Expl. arahide. Vegeta ie sărăcăcioasă: păduri restrînse. . Michigan. sorg. Popula ia: 18 mii loc. ciment. carne.2 mil. Suprafa a: 1018 km2. oraş în V Cehiei. Climă tropical-ocea-nică. conserve de peşte şi legume). forestiere. Capitala: Rabat . Lungime: 525 km. Erie. cartofi. nichel. Ínsulele ~. ovăz. covoare. Pescuit. 746 mii loc. curmale. divizate în 41 de provincii şi 25 de prefecturi. Popula ia: 768 mii loc. Maria (sec. produc ie de covoare. Huron. Păduri tropicale şi savane.2 mii km 2. Lauren iu şi o re ea de canale lacurile sunt legate de oceanul Atlantic şi de bazinele fluviilor Mississippi şi Hudson . republică în Federa ia Rusă. Biserica Sf. Relief variat. Creşterea extensivă a animalelor (bovi Maroni Marrakéch [mara´ke¿] fluviu în N Americii de Sud. varietă i de plante de stepă şi de semideşert. igarete şi tutun. Monumente: mausolee. articole din mătase naturală. Ad.3 mii km2. celuloză. cartofi. oraş în partea central-vestică a Marocului. cînepă. Ontario ) în E Americii de Nord. de pielărie. Limba oficială: araba. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. uraniu) şi pe cea prelucrătoare şi producătoare (energie electrică. XIX). situat la 40 km S–V de Karlovy Vary. zinc. porcine). Prelucrarea lemnului şi a pielei. hîrtie. Suprafa a: 23. afluent pe dreapta al Senei . format din 15 insule mari vulcanice şi numeroase insuli e coraligene. secară. stat în N-V Africii.5 mii km2. Izvorăşte din masivul muntos Rila Planina şi se varsă în Marea Egee. palat. Naviga ie intensă. măslini. prelucrarea lemnului. Se varsă în Oceanul Atlantic. populată de etnicii marí. Lungime: 490 km. plumb. Suprafa a: 245. moschei. Izvorăşte din podişul Langres . asamblare de autovehicule. Márea ~. alimentare. anvelope. la grani a dintre SUA şi Canada. staniu. Numele german (pînă în 1918) – Marienbad. dominat de mun ii Atlas şi Antiatlas . Regátul ~. porumb. arhipelag în V Oceanului Pacific. Aeroport. sfeclă de zahăr. în N-V Microneziei. fluviu navigabil în Peninsula Balcanică. Ad. esături de lînă şi bumbac. Cuprinde 16 regiuni. minereuri de fier. Popula ia: 31. Pescuit. Climă oceanică. Denumirea antică: Hebrus . situat pe ărmul Oceanului Atlantic în N-V şi al Mării Mediterane în N. loc. banane. textile. Este legat prin canale cu Rinul şi Saône . îngrăşăminte azotoase. despăr it de Spania prin strîmtoarea Gibraltar . Prin fluviul Sf. între Algeria şi Sahara Occidentală. la grani a dintre Surinam şi Guyana Franceză. Economie axată pe industria extractivă (fosfa i naturali.Marí República ~. Muzeu. bumbac. cherestea. Comunică cu Marea Egee şi Marea Neagră. Viticultură. alcaline). Capitala: Ioşkar-Ola . in. trestie de zahăr. Fondat în 1062. citrice. Lungime: 720 km.: 1 355 m. gaze naturale. max. mare între Asia Mică şi Peninsula Balcanică. Culturi agricole: grîu. grup de cinci lacuri (Superior. Suprafa a: 11. Aeroport. Creşterea animalelor (bovine. mase plastice.

Centru adm. în conurba ie). Marsília Martiníca Maryland Mascaréne Mascát (Masquat) Másseru [´mæz¬ru] . Climă tropicală umedă.6 mii km2. Teritoriul ării ocupă cîteva sute de insule (32 de atoli şi 867 de recifi coraligeni).: Annapolis . 81 mii loc. arbori de cafea şi de piper. loc. Muzee. Pia ă pentru vinuri. Turism. Vestigii romane. Relief vulcanic (alt. biserică (sec. peşte uscat. Climă tropicală umedă.2 mil. metalurgică. fructe. la S-V de arhipelagul Hawaii. Monumente: ruinele unor edificii termale. vanilie. Popula ia: 5.: Port Louis (pe insula Mauritius ). Suprafa a: 4. Aeroport. în conurba ie). Important centru industrial. rom. Climă ecuatorială. produse manufacturate şi alimentare. situat în V insulei Sicilia . Expl.1 mii km2. Nod de comunica ii. oraş în S Fran ei (Provence). XVIII). Universitate. 110 mii loc. Produce zahăr. prelucrarea petrolului. Păduri (24% din teritoriu).: Fort-de-France . Popula ia: 63 mii loc. agricultură. XVII). turism. XVI). Produc ie meşteşugărească. Turism. chimică. financiar şi comercial. aluminiu). şantiere navale. Aeroport. Oraş pr. la E de insula Madagascar . Economie slab dezvoltată. A fost descoperită în 1502 de Cristofor Columb. Fondat în 1868. (1. arhipelag vulcanic în Oceanul Indian. în conurba ie). Pomicultură. Metrou. (298 mii loc. manioc. capitala sultanatului Oman. Hr. servicii bancare). Suprafa a: 32 mii km2. Vegeta ie tropicală arborescentă: cocotieri. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. Nod caravanier. cel mai mare port al ării la Marea Mediterană.. XV. max. Exportă peşte. port pe ărmul golfului Oman . XIX). Viticultură. Importă maşini şi utilaje de transport. Suprafa a: 1. ulei de cocos. la N de ecuator. Suprafa a: 200. insulă în arhipelagul Antilele Mici . fructe. port la Marea Mediterană. constructoare de maşini şi utilaj de transport. 808 mii loc. marshalleza. Se cultivă bata i. departament al Fran ei. alimentară. Pescuit. Popula ia: 399 mii loc. [´me¬r¬l¬nd] stat în E SUA. Sta iune turistică şi balneoclimaterică. Arbori de cafea.5 km 2. 30 mii loc. bananieri. legume. Meşteşuguri. bananieri. Fondat în sec. bazată pe asisten a financiară străină şi pe surse proprii (pescuit. Academie de ştiin e. Creşterea animalelor (porcine). Produse textile şi alimentare. Prelucrarea diamantelor. 1397 m). fructe. castel (sec. Fondat în sec. Pescuit. copra. Ínsulele ~. Este divizat în 26 de districte. Se cresc bovine. República ínsulelor Márshall . Legumicultură. Creşterea animalelor. legume.2 mil. IV î. XII–XIII. Produc ie de cereale. loc. (380 mii loc. Nu are căi ferate şi nici căi rutiere importante. Port şi aeroport pe atolul Majuro. Planta ii de ceai. dom. Popula ia: cca 1 mil. Centru adm. pe coasta Oceanului Atlantic. Ínsulele ~. stat insular în Oceanul Pacific (Micronezia).Marsála Márshall oraş în Italia. loc. trestie de zahăr. Monumente: biserici (sec. Industrie extractivă (cărbune). Capitala: Dalap-Uliga-Darrit (pe atolul Majuro ). capitala statului african Lesotho. Metalurgie (cupru. situată pe rîul Caledon . legume şi fructe. Limbi oficiale: engleza. construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. de fosfa i naturali. trestie de zahăr. de cafea. electrotehnică. primărie (sec. Aeroport. în S-E peninsulei Arabia. Export de curmale. dispuse în două şiruri insulare: Ralik în V şi Ratak în E.

produse chimice şi alimentare. Popula ia: 1. bunuri de larg consum.: Boston. Industrie constructoare de maşini şi utilaje electrice. Centru adm. arahide. poligrafică. port la Marea Japoniei. Pescuit. Monument arheologic: La Şan uri (fortifica ie de pămînt de formă rotundă apar inînd geto-dacilor. bunuri de larg consum. Industrie extractivă (minereuri de fier. stat în N-V Africii. combustibili. bata i. coborînd în trepte spre N. aparate optice. Capitala: Port Louis . ceai. stat în S-E Africii. Popula ia: 2. loc. rom. legume. loc. Pescuit intens. loc. Admis în ONU la 24 aprilie 1968. Hr. ceasuri. tutun. confec ii.9 mii km. la ărmul estic al Oceanului Atlantic. construc ii de maşini agricole. metalelor şi pielei. wolfram. de stepă şi de savană. piei. Vegeta ie de deşert. arahide. combustibili. Climă subtropicală musonică. Admis în ONU la 27 República ~. S uprafa a: 1. Exportă zahăr. Exportă minereu de fier. Este divizat în 12 regiuni şi districtul capitalei. Suprafa a: 907 mii km 2. fabrici de hîrtie. Căi ferate: 705 km. Faună: diverse specii de păsări şi peşti. Maurítius . 200–500 m). Zăcăminte: minereuri de fier şi de mangan. mărginit în N şi E de cîmpii litorale înguste. porumb. trestie de zahăr. Aeroport. în 1550. Popula ia: 2. brînzeturilor. Suprafa a: 21. în podişul cu acelaşi nume. comună în Republica Moldova (rn. carne. între Sahara Occidentală. caprine. Monumente. artizanat) şi comercial (pia ă agricolă). rafinării de petrol. Căi rutiere: 1. pe insula Mauritius din arhipelagul Mascarene .Massachúsetts [mæss¬´t¿uussits] stat în N-E SUA. diamante. produse alimentare. la E de Madagascar . curmale. rom. ovine. diamante. cafea. cafea. de încăl ăminte. porcine). nuci de cocos) şi pe creşterea vitelor (caprine. Algeria. oraş în Japonia (pe insula Shikoku). textile. Pescuit. pe coasta Oceanului Atlantic. pe agricultură (trestie de zahăr. Limba oficială: araba (uzuală – franceza). gumă arabică.). legume. bovine. Legumicultură. orez. ceai. copra.4 mii km2. manioc. Produc ie de cereale. Mauritánia República Islámică ~. piei. situat în V Oceanului Indian. bovine. Rezina). îngrăşăminte azotoase. Turism.9 mil. At. km2. Vegeta ie: păduri tropicale (acoperă 22% din teritoriul ării). dominat de platouri nu prea înalte (alt. Culturi agricole: porumb. de produse textile şi alimentare. Flotă comercială maritimă. Capitala: Nouakchott . zahăr. Limba oficială: engleza. Relief deşertic (un sector al Saharei Occidentale). Popula ia: 6. Muzeu. Include 9 districte şi 2 municipalită i. Mali şi Senegal. Meşteşugărit. IV–III î. Mateúþi Máto Grósso [´matu´grossu] Mátsuyama [´matsujama] stat în V Braziliei. Căi rutiere: 7 635 km. manioc. textilelor. mei. vite.1 mil. ilmenit. Suprafa a: 2040 km2. sec. Flotă comercială maritimă. de aparatură electronică.08 mil. Turism. bata i. porumb. Pomicultură. Centru industrial (metalurgie. tutun. tutun. Creşterea animalelor (ovine. de produc ie a cimentului. cabaline).: Cuiaba . loc. Centru adm. Culturi agricole: orez. doc. prelucrătoare a petrolului. igname.4 mil. 469 mii loc. energetică. Importă mijloace şi utilaj de transport. fosfa i naturali. bazată pe industria de prelucrare şi de producere (derivate petroliere. copra. cupru. ghips. zahărului. sorg. cămile. orez. peşte sărat şi conservat. Se recoltează guma arabică. cu o cîmpie litorală acoperită de numeroase bancuri de nisip. covoarelor. Importă maşini şi utilaje industriale. alimentară. Climă tropicală aridă. sare). Relief reprezentat de un podiş vulcanic mai ridicat în S-V (826 m). Creşterea animalelor. fire şi fibre textile. curmali. igarete).15 mil. Economie în dezvoltare.

Industrie extractivă (minereuri de fier şi de staniu. Centru industrial (metalurgie. fluvial-maritim). mausoleu în memoria “Bătăliei de la Mărăşeşti“ (24 iulie / 5 august – 6/19 august 1917) în care Armata Română a zdrobit ofensiva germană. cocotieri). la 1 500 m alt. 52 mii loc. 13. conserve de fructe). Arhiepiscopie. XVI). argint). avînd cea mai mare altitudine (388 m) în Podişul Ciulucului.4 mil. Aeroport. din 1995). Popula ia: 132 mii loc. Centru adm. Biserică. oraş în N-V Columbiei. Produse ale industriei uşoare (sticlărie. Expl. At. 47 mii loc.Mayótte [ma´jot] insulă vulcanică în arhipelagul Comore din Oceanul Indian. Important centru comercial (cafea. constructoare de maşini. Fondat în sec. Aeroport. Oraş din 1968. Numeroase lacuri (cca 2 700). drojdie. Industrie extractivă (aur. prelucrarea lemnului şi a tutunului. a avut loc “Bătălia de la Mărăşti“. rutier. situat pe Rio Porce . Repara ii feroviare. alimentară. regiune geografică în N-E Poloniei. ceasuri) şi comercial (pia ă pentru legume). doc. Lac de acumulare. construc ii de remorci. din 1994. capitala statului Swaziland. oraş în partea de V a Arabiei Saudite. poligrafică. port pe rîul Dyle . Mbabáne Mécca Méchelen Medellín [mede´ljin] Medgidía . ulei. Centru industrial (metalurgie. azbest). maşini de transport. material rulant. situat pe valea rîului Siret . Mazúria Mãgura Mãrãºéºti Mãrãºti localitate în România (jud. XI. între Vistula şi cîmpia litorală baltică. Constan a). piei) şi religios islamic (pelerinaj). produse de pielărie. chimice şi alimentare. produc ie de alcool. vopsele. Aici. Pomicultură. de ciment. municipiu în România (jud. Turism. chimică. financiar. detergen i). Oraş din 1908. a sticlăriei şi ceramicii. îngrăşăminte. la 70 km E de ărmul Mării Roşii. palat (sec. Muzeu de artă. textilă. la 1150 m alt. Nod de comunica ii (feroviar. brînzeturi). Muzee. XVI). de aparate pentru uz casnic.2 mii loc. bauxită. rutier). Monumente: catedrală (sec. biserici. [´mehh¬l¬] (Malines) oraş în partea de N a Belgiei. Centru comercial şi turistic. în 1455. Vrancea). Geamie. oraş în România (jud. Pescuit. port pe canalul Dunăre – Marea Neagră . în care armatele româneşti şi ruseşti au învins armata germană. metalurgică. Hidrocentrală (la Călimăneşti. de pielărie şi încăl ăminte. Se cultivă secară. la 11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917. cartofi şi se cresc animale. Centru comercial.: Dzaoudzi . Nod de comunica ie (feroviar. biserică (sec. viticultură. siderurgie. 2. alimentară (zahăr. Ansamblu comemorativ. de maşini agricole. Vrancea). a hîrtiei. arbori de vanilie. 76 mii loc. Universitate. animale. Făleşti). cultural şi religios. Suprafa a: 375 km2. 966 mii loc. mun. Este administrată de Fran a. forestiere. loc. de prelucrare a lemnului şi a bumbacului. situată în N-V ării. XIII–XV). deal în Republica Moldova (rn. Agricultură (trestie de zahăr. arahide.

Popula ia: cca 4 mil. comercial (mare pia ă a lînii) şi cultural. Climă temperat-con-tinentală. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică fortificată (sec. de pielărie şi încăl ăminte. km 2. Iriga ii. maşini agricole. Oraş din 1319. material rulant. XIV–XV). doc. bananieri. alimentară. de esături şi confec ii. Industrie constructoare de maşini (autocisterne. grîu. max. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Sud. medie: 1498 m. cartofi. Mélbourne Mélville [´melvil] . la grani a cu Bulgaria. Pia ă agricolă. 200–250 m). grupare insulară în S-V Oceanului Pacific (Oceania).a. Comunică cu Oceanul Atlantic. granit. Popula ia: cca 300 loc. Nod feroviar. centru adm. secară. Sta iuni balneoclimaterice. Conservator. a. Fiji. At. produc ie de pielărie şi încăl ăminte.: mun. Serbia şi Muntenegru. 5030 m). remorci. financiar. Africa şi Asia. peninsulă în N Canadei. mare intercontinentală situată între Europa. Tibrul. Centru turistic şi de pelerinaj. Climă ecuatorială şi tropicală. Relief predominant muntos (alt. În 1956 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Vară. Ronul. un golf al mării Baffin şi un lac situat în N Canadei. la 800 m alt. maşini-unelte. Márea ~. Pescuit. Muzee. Mari a ş. Ad. jude în S-V României. furgonete). caprine. în 1267. Avicultură şi apicultură. loc. curmale. în special pe Coasta de Azur . Universită i. Ad. Vegeta ie tropicală (cocotieri. de ceramică. în peninsula Labrador (2930 km2). Industrie constructoare de maşini (nave fluviale. rafinării de petrol. Obiective turistice. Sector zootehnic (bovine. alimentare. Lungime: 4 500 km. clădiri vechi (sec. Marea Moschee (sec. aparate de măsurat). motoare. Medína Mediteránã Mehedínþi Mekóng Melanézia fluviu în S-E Asiei. Suprafa a: 2. Suprafa a: 63 mii km2. Muzeu. arbori de cauciuc). Complexul hidroenergetic Por ile de Fier . transformatoare electrice. Solomon. ovine.). Universitate. 607 mii loc. de prelucrare a lemnului (mobilă) şi a sticlei. Port pe ărmul golfului Port Phillip . XVII). de cherestea şi mobilă. VII) adăposteşte mormîntul Profetului Mahomed. Se cultivă porumb. orz. primărie (sec. cabaline). Aeroport.Médiaº municipiu în România (jud. calcare. Produc ie de cereale. Fabrici de textile. ovăz. din 1968. Aeroport. Relief muntos. Vestigii romane. Zăcăminte: huilă. al statului Victoria .: 5120 m. Suprafa a: 967 mii km2. Ebrul. Centru adm. Expl. Viticultură şi pomicultură. [´melb¬n] oraş în S-E Australiei. pirite. situat pe rîul Tîrnava Mare . porcine. de produse alimentare. mun. Marea Marmara şi cu Marea Roşie. Popula ia: 322 mii loc. Căi ferate: 129 km. Suprafa a: 4933 km 2. Acelaşi nume îl poartă o insulă nelocuită în V Arhipelagului Arctic Canadian (42. de gaze naturale. construc ii de automobile. fructe. de podiş şi cîmpie. Căi rutiere: 1 874 km. În ea se varsă Nilul. XVI–XVII). azbest.5 mil. textilă. Drobeta-Turnu-Severin . a celulozei şi hîrtiei. max. Santa Cruz ş.4 mii km2). Relief colinar (alt. oraş în V Arabiei Saudite. argile. Sibiu). Noua Caledonie. Pescuit şi naviga ie intensă. Centru industrial (şantiere navale. floarea-soarelui. de sticlărie şi de produse alimentare). formată din mai multe arhipelaguri şi insule (Noua Guinee. Vanuatu. 62 mii loc. între golfurile Foxe şi Committee . Par ial navigabil.

plumb.06 mil. Hr. situat pe fluviul Guadiana . Aeroport. al statului Yucatán . Centru industrial (şantiere navale. zinc. Lă ime: cca 200 km. Hr. între Tigru şi Eufrat . chimică. 2859 m).). Relief: masive muntoase.Hr. Menám Mérida Mérida Mérida Mérsey [´m¬¬zi] fluviu în partea de V a Marii Britanii (Anglia). Relief predominant muntos (alt. Universitate. Hr. textile. oraş în S-E Mexicului. Zăcăminte: minereuri de fier. aparataj electrotehnic). max. uraniu. Universitate. oraş în Spania. la 1 640 m alt. pielărie. XIII). Fondat în 1558.: 1 244 m. 273 mii loc. Meshéti Mesopotámia Messína Metálici Metz [mes] oraş în N-E Fran ei (Lorena). port pe rîul Moselle . ciment. max. V î. animale). Meuse [mœœz] . 1. Par ial navigabil (pe 400–750 km). Aeroport. siderurgică. centrul adm. Colonie romană în anul 25 î. Turism. în conurba ie. textile. constructoare de maşini (automobile. port la strîmtoarea Messina . Monumente: catedrală (sec. Lungime: 1 200 km. ( Summer. Institut de biologie marină. Nod de comunica ie. Lungime: 129 km. Pia ă agricolă (zahăr. XVI a fost cucerită de turci. Izvorăşte din mun ii Pennini şi se varsă în Marea Irlandei. Asiria ). al statului Mérida . Prelucrarea lemnului. Lungime: 1 000 km. fluviu în Thailanda. regiune în V şi S-V Asiei. port pe fluviul Mississippi . oraş în N-V Venezuelei. Universitate. Institu ii financiar-ban-care. loc. staniu.). Muzeu. zone joase inundabile. Mún ii ~. IV î. Babilon. Aeroport. Industrie extractivă (minereu de fier). VII). Izvorăşte din podişul Langres (Fran a) şi se varsă în delta Rinului . Muzeu. 50 mii loc. Centru industrial (prelucrarea metalelor. Turism. 124 mii loc. XII). cucerită de arabi (sec. Se produce ciment. Iriga ii. a cimentului. XIII–XVI). VIII î. Vestigii romane.Hr. II î. cafea). Provincie romană (anul 117 d. Populată de triburi semitice în milen. Teatru de balet. rîu în V Europei. În sec. Industrie de prelucrare a metalelor şi a lemnului. la grani a Cehiei cu Germania. Turism. Fondat în 1542. 612 mii loc. Lungime: 950 km.Mémphis [´memfis] oraş în SUA (Tennessee). centru adm. oraş în Italia (Sicilia). produse chimi-co-farmaceutice. Aeroport. În 1829 o parte a reg. Catedrală (sec. alimen-tare). al provinciei Estremadura . Păduri de foioase şi conifere. regiune istorică în S Georgiei (Gruziei). prelucrarea bumbacului. Imperiu Seleucid (anul 321 î. biserică (sec. Universitate. Belgia şi Olanda. Nod feroviar. pe teritoriul statelor Fran a. wolfram. Forma iuni statale în milen. în Orientul Apropiat şi Mijlociu. chimică. alimentară. 600 mii loc. Tunele pe sub fluviu (feroviar. rutiere). a încăl ămintei.Hr. Izvorăşte din mun ii Den-Lao şi se varsă în golful Siam al Mării Chinei de Sud. Pia ă agricolă (pentru animale şi bumbac). alimentară. Hr. Fondat în sec. cînepă. dopuri de plută. masiv muntos hercinic în Europa Centrală. Civiliza ie umană în milen. produse textile şi alimentare (conserve. Metalurgie. Alt. pieilor şi a tutunului. centrul adm. produse alimentare). a intrat în componen a Rusiei. produse alimentare.

sulf. de prelucrare a lemnului. metalurgică. Ad. ghips. (20. încăl ăminte. energetică. Cereale.8 mil. de petrol. Miáss Míchigan Míchigan [´mi¿¬g¬n] [´mi¿¬g¬n] . talc. Numeroase institu ii comerciale şi bancare. Relieful ării reprezintă un sector al mun ilor Cordilieri . aur. Centru adm. siderurgie. electrotehnică. Popula ia: 103 mil. Sta iuni balneoclimaterice. Golful Mexic. loc. Academie de ştiin e (1884). Pescuit. Suprafa a: 250. petrochimică. minereuri de fier. Mexic şi Arhipelagul Antilelor. care cuprind în interior Podişul Mexican . sare). argint.5 mil. celuloză. Capitala: Mexico . Aeroport interna ional. Industrie electronică. îngrăşăminte azotoase şi fosfatice.: 282 m. oraş în Federa ia Rusă. forestieră. Industrie variată: extractivă (huilă. Muzeu de mineralogie. la 2200 m alt. Méxic Státele Uníte Mexicáne . specii de ierburi de stepă şi de savană. Teatre. Expl. cupru. constructoare de maşini (automobile). loc. sare.Méxic Golful ~. zahăr. maşini de spălat). max. Belize. Turism. Universită i. comer . agricultură. Centru comercial şi financiar-bancar. montaj de automobile. cauciuc sintetic. cu cîmpii în zonele de litoral. igarete. loc. Catedrală (sec.85 mil. frigidere. produse chimice şi alimentare etc. Legumicultură. Al doilea mare oraş din lume. lac în America de Nord. situată în partea centrală a ării. Produce anvelope. Economie dezvoltată. între SUA. 9. Aeroport. Muzee. textilă. México (Ciudád de México) Miámi [mai´ æm¬] oraş în S-E SUA (Florida). Din acest golf se formează curentul marin Golfstrom . Opt universită i (cea mai veche din 1551). la 178 m alt. mangan. Fondat de spanioli în 1567. Este divizat în 31 de state federale şi un district federal. stat în N-E SUA. gaze naturale. prelucrarea petrolului. Importantă zonă industrială. ciment. km2. Important centru de comunica ii. A capitala Mexicului. minereuri de fier.5 mii km2. carne. textile.5 mil. Produse chimice şi alimentare. Climă temperată tropicală şi subtropicală. aparate de radio şi televizoare. hîrtie. constructoare de maşini şi agregate (automobile. Locul de desfăşurare a Jocurilor Olimpice (1968). ciment. plumb. 360 mii loc. cupru.: 4 375 m. Metalurgie. loc. Suprafa a: 1. mercur. Teatre. Limba oficială: spaniola. vagoane. Popula ia: 9. Marea Caraibilor. alimentară. Rezerva ii naturale. sfeclă de zahăr. max. aparatură electrotehnică). chimică.97 mil. pescuit. Muzee. construc ii de maşini (automobile. siderurgică. ghips. Suprafa a: 58 mii km2. biciclete. loc. Suprafa a: 1. golf al Oceanului Atlantic. Turism. Mare centru industrial: metalurgie neferoasă. în conurba ie). Pomicultură. vin. marmură). la E de mun ii Ural . în peninsula Lower . (3. Guatemala şi Oceanul Pacific. avioane. situat între SUA. aparatură electrotehnică. 175 mii loc. stat în sudul Americii de Nord.25 mil. Nod de comunica ii. tractoare. în sistemul Marilor Lacuri (SUA). Parcuri na ionale. port la Oceanul Atlantic (golful Biscayne ).: Lansing . maşini agricole. alimentară. Vegeta ie: păduri tropicale. în conurba ie). Ad. petrol. XVI–XIX). uraniu. bazată pe industrie. zinc. km2. Pescuit. Industrie extractivă (aur. gaze naturale.

1. XVI). max. Vegeta ie bogată: palmieri. 5 km2. Harghita. Culturi agricole: orez. At. pe partea stîngă a Oltului. oraş în N Italiei. Suprafa a: 5. centru adm. Popula ia: 5 mii loc. porumb. biciclete. combustibili. bananieri. V–IV î. XIV–XIX). la 800 km E de arhipelagul Filipine . Metalurgie. pescuit. bărci de pescuit. Existent din sec. utilaje) şi alimentare. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. Renumita Bibliotecă Ambrosiană .Micronézia Státele Federáte ale Micronéziei . Pescuit. Exportă produse textile şi confec ii. insulă în arhipelagul Filipine . 42 mii loc. Mun. Suprafa a: 707. la S-V de insula Luzon . Climă tropical-oceanică. Universită i. Hr. Aeroport. doc. Mídway [´midwei] Ínsulele ~. biserici (sec. Relief muntos. Popula ia: 110 mii loc. Capitala: Palikir (pe insula Pohnpei ). copra. cupru. Popula ia: 2. cărbune). articole artizanale. Monumente istorice şi arhitectonice. alimentare. păsări). palate (sec. Izvoare termale. Industria lemnului. la 2 100 km N-V de arhipelagul Hawaii. siderurgie. Importă produse industriale (maşini. centru adm. poligrafie. arbori de piper. confec ii. avînd un relief predominant muntos. Administrat de SUA. Produce energie electrică. Suprafa a: 99 km2. fier. Mílos Mindanáo Mindóro . construc ii de maşini (automobile. Popula ia: 14 mil. trestie de zahăr. porumb. stat insular în V Oceanului Pacific. piper. banane. Se cultivă cocotieri. bata i. de la 720 m alt. Academie de ştiin e. Climă subecuatorială.4 mil. din 1979. cupru. Climă mediteraneană. peşte. Pînă la Unirea Principatelor (24 ianuarie/5 februarie 1859) a servit drept hotar între ara Românească şi Moldova. afluent pe dreapta al rîului Putna . confec ii.7 mii km2. Pescuit. Orez. poligrafie. Sta iuni balneoclimaterice. Căi rutiere: 226 km. prelucrarea lemnului. Suprafa a: 9. motociclete. loc. cacao. Aeroport. Industrie extractivă (aur. în 1427. Izvorăşte din Subcarpa ii Vrancei . bazată pe agricultură. în arhipelagul Ciclade . platină. Pescuit.5 mii loc. textile. construc ii de tractoare. porumb. grup de insule în Oceanul Pacific. Lungime: 68 km. Galerie de artă modernă. produc ia micilor întreprinderi industriale. Economie slab dezvoltată. tractoare. produse alimentare. IV–XV). max. Miércurea-Ciuc Miláno Mílcov rîu în România. Pinacoteci. avioane. aparataj electrotehnic). orez. insulă grecească în Marea Egee. Creşterea animalelor (porcine. Expl. produse chimice. insulă în S arhipelagului Filipine . Muzeu. 2585 m). trestie de zahăr. esături. în depresiunea Ciuc. Relief muntos. Este divizat în 4 state. al jud. Popula ia: 475 mii loc. Nod de comunica ie. Nu are căi ferate. banane. de aur. Cuprinde numeroase insule şi insuli e (peste 500) vulcanice şi coraligene. Muzee. Important centru industrial: metalurgie. Monumente: Domul (sec. cu vulcani activi (alt. loc. Teatrul de operă La Scala . motoare. ulei de palmier. cînepă de Manila. Suprafa a: 158 km2. al regiunii Lombardia. municipiu în România. Culturi agricole: grîu. Relief muntos (alt. 2 965 m). tricotaje. îmbutelierea apelor minerale.2 km2. măslini. asisten ă financiară. ananas.

orez. Important centru economic. soia. sfeclă de zahăr. forestieră. Centru adm. poligrafică. Provoacă mari inunda ii. Nod de comunica ie. 78 mii loc. la grani a cu Canada. de prelucrare a lemnului. Creşterea animalelor. Aeroport. de produse chimice. bumbac. Suprafa a: 180.: Jefferson City . în 1067. Mínsk Minusínsk Mississíppi Mississíppi oraş în Federa ia Rusă. Popula ia: 4. Se cultivă bumbac. Aeroport. porcine). Teatre. tractoare. Pia ă agricolă (pentru bumbac. loc. a celulozei şi hîrtiei. stat în S SUA. creşterea animalelor.6 mil. 138 mii loc.7 mil. petrol). chimică. cărbuni. 2 034 m) al mun ilor Apalaşi . Zonă agricolă (grîu. porumb. alimentară. loc. a încăl ămintei. Industrie extractivă (petrol. Fondat în 1739. Navigabil. Este legat prin canale de Marile Lacuri . Universitate. Industrie constructoare de maşini agricole şi de transport. doc. Monumente. avicultură).8 mil. gaze naturale). Studiou cinematografic. avînd lungimea de 3 950 km (de la izvoarele rîului Missouri – 6420 km). Muzee. constructoare de maşini şi utilaj de transport. Industrie constructoare de automobile. poligrafică. motociclete. Navigabil pe cursul inferior şi mijlociu. arahide). Lungime: 4 740 km. Universitate. cultural şi comercial. de utilaje electrotehnice. Popula ia: 2. a hîrtiei. Zonă agricolă (grîu. capitala Republicii Belarus. constructoare de maşini şi de prelucrare a produselor agricole.4 mii km2. oraş în N SUA (Minnesota). [m¬´zuri] rîu în partea central-nordică a SUA. Hidrocentrale. porumb. Muzeu. situată pe rîul Svisloci . Missouri Missouri Mistassíni Mítchell [´mit¿¬l] . Suprafa a: 125. al statului Niger . alimentară.7 mil. în conurba ie cu Saint Paul . afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . porumb. grîu. cel mai înalt vîrf (alt. în America de Nord. Teatre. loc. 1. Centru financiar şi comercial (pia ă pentru grîu şi porumb). stat în partea centrală a SUA.2 mii km2. chimico-farmaceutică. loc. Parcuri na ionale. Centru adm. Păduri pe pante. lac în S-E Canadei (Québec). Muntele ~. Nod de comunica ie.45 mil. aparate electronice şi de precizie (ceasuri). Academie de ştiin e. forestieră. Minnesota [mini´sout¬] stat în N SUA. port pe fluviul Mississippi . Descoperit în 1672. alimentară. textilă. soia). 2. constructoare de maşini. a instrumentelor de precizie. textilă. Parc na ional.Mínna Minneápolis [mini´æplis] oraş în partea central-vestică a Nigeriei. Industrie extractivă (minereuri de zinc şi plumb. loc. Industrie extractivă (minereu de fier). Capitala: Jackson . Suprafa a: 225.5 mii km 2. pajişti alpine pe culmi. Turism. între fluviul Mississippi şi golful Mexic . Izvorăşte din Lacul Superior şi se varsă în golful Mexic . fluviu în SUA. Se varsă în golful James prin rîul Rupert . aparatură electrotehnică). de la 1 220 m alt. centrul adm. Industrie forestieră. alimentară. de ciment. textile şi alimentare. situat pe fluviul Enisei. At. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi . Popula ia: 5. bata i.: Saint Paul . Suprafa a: 2 176 km 2. Creşterea animalelor (bovine. ovăz. afluent al Berezinei .

Limba oficială: româna. Nod de comunica ii (rutier. chimică. Construc ii de maşini agricole. Principalele produse industriale: televizoare. situat pe ărmul de N-V al golfului Mobile . devenită provincie romană (sec. chimică. populată în antichitate de moesi. chimică. Resurse de subsol destinate construc iei (argile. Se produc: vinuri. Industrie metalurgică. Vegeta ie bogată şi variată: păduri de codru (stejar. sfeclă de zahăr. Teatru. motoare şi aparataj electric. învecinat cu România şi Ucraina. Pomicultură. Topli a ş. floarea-soarelui. produse lactate. Nistru. loc. tractoare. Popula ia: 4. argint. 10 mii loc. arbuşti şi plante de stepă şi silvostepă. cultivate cu cereale (grîu. XVI). Pescuit.Mobíle [mou´biil] oraş în S-E SUA (Alabama). electrotehnică. de celuloză şi hîrtie. frasin. loc. ulm. orz. confec ii. textile. Centru industrial (rafinării de petrol. oraş în S-V Republicii Yemen. Nod rutier. 22 mii loc. de ciment. de produse chimice. Suprafa a: 64.). Rafinării de petrol. care îngloba şi teritoriul de azi al Dobrogei. Monumente: moschee (sec.. Denumirea veche: Fédala . Mócca Moesia Mogadíshu [moga´di¿u] Moghilév oraş în Belarus. [´mohaat¿] oraş în S Ungariei. legume. tei) şi de luncă (salcie. de pielărie şi încăl ăminte. palatul sultanilor (sec. situat pe fluviul Nipru. Pia ă agricolă (cereale. Humor. port pe Dunăre. Vegeta ie de specii xerofite. prelucrarea metalelor. afluent pe dreapta al Siretului. în conurba ie). Capitala: Chişinău . port la Marea Roşie. potasiu. produc ie de ciment. bumbac. materiale de construc ii. divizată apoi (în anul 86) în Moesia Superior şi Moesia Inferior . Creşterea animalelor (bovine. 368 mii loc. port la Oceanul Indian. Hr. Centrală electrică ( Cuciurgan Móhacs Mohammedía Moháve Moldóva Moldóva . XIX). de plăci fibro-lemnoase. Aeroport. textile şi alimentare) şi comercial (pia ă pentru cereale.45 mil. fructe). la 23 km N de Casablanca. Climă temperat-continentală. regiune istorică între Balcani şi Dunăre. port la Oceanul Atlantic. igări. fluvial). regiune deşertică în S-V SUA (California). zone colinare şi cîmpii. rîu în România. covoare. stat în S-E Europei Centrale. Sta iune balneoclimaterică. Nod de comunica ii. Lungime: 216 km. 171 mii loc. încăl ăminte. ovine). Dispune de suprafe e agricole însemnate. Universitate. (477 mii loc. Viticultură. fabrici textile. ovăz. Expl. alimentară. Economie bazată pe agricultură şi industrie. Afluen i: Moldovi a. ciment. conserve din legume şi fructe.a. Export de cafea (“Mocca“). plop). de produse alimentare. Aeroport. peşte. Universitate. tutun. Muzee. nisip. animale. metalurgie. República ~. Centru comercial (cunoscut încă din sec. constructoare de maşini. I d. Industrie metalurgică (aluminiu). Fondat în sec. Muzeu. de prelucrare a petrolului şi lemnului. zahăr. Răut . de gaze naturale (Baimaclia). Relief constituit din podişuri. X. constructoare de maşini (nave). fabrici textile şi de produse alimentare. banane). capitala statului Somalia. 1 mil.8 mii km2. Izvorăşte de la 1200 m alt. frigidere. Fondat în 1267. mobilă. maşini de spălat. Suprafa a: 33840 km2. textilă. sare. ulei vegetal. oraş în N-V Marocului. fag. XIII). Rîuri: Prut. de pielărie şi cherestea. porumb). calcare). prelucrarea lemnului. pompe submersibile. Port. Avicultură. Zăcăminte: aur. de sub vîrful Lucina (Carpa i). Suha . Turism. alimentară. 210 mii loc.

cartofi. ciment. Aeroport. loc. Popula ia: 2. 1 mil. Metalurgie. Mombása Monáco Monáco Mongólia stat în Asia Centrală.). Artizanat. lignit. Teritoriul ării reprezintă un sector terminal al mun ilor Alpii Maritimi . Aeroport. Limba oficială: franceza. port la Oceanul Atlantic. construc ii navale. Muzeu de antichită i. km2. Popula ia: 2. muzeu oceanografic). Expl. Admis în ONU la 28 mai 1993. alimentară (lactate. Căi ferate: 1. arhipelag în V Oceanului Pacific (Indonezia). loc.57 mil. molibden.Molúce Ínsulele ~. Culturi agricole: orez. Industrie electronică. Industrie extractivă. cu ierni calde şi veri însorite. moschee. textilă. Rafinării de petrol. max. produse alimentare. lemn. Importă combustibili. situată pe Coasta de Azur (Marea Mediterană). alimentară. parfumuri. conserve de carne etc. cupru. înconjurat pe continent de teritoriul Fran ei. Zăcăminte: fluorite. Exportă medicamente. zinc. chimice şi alimentare. antilope. Muzeu oceanografic. Este organizat în 4 districte. Principalele surse de venit: turism. ceai. max. de cosmetică. cocotieri. XIII–XVII).1 mil. Popula ia: 32 mii loc. 600 mii loc. Produc ie de aluminiu. Este divizat în 21 de reg. servicii comerciale. Relief diversificat prin mun ii Altaiului Mongol (alt. cămile).62 mil. Capitala: Ulan-Bator . cămile etc. arbori de cuişoare şi de piper. aparate electronice. flori. bumbac). Principátul ~. între insulele Sulawesi şi Noua Guinee . textile. a materialelor de construc ie. Centru industrial (prelucrarea petrolului şi a lemnului. pe insula Mombasa . a cimentului şi hîrtiei. Zonă vulcanică activă. Climă excesiv continentală. Faună: dropii. alimentare. Suprafa a: 83. Sta iune balneară. chimică. păşuni şi specii de plante de stepă şi xerofite. plante furajere. ovine. produse farmaceutice şi alimentare). Exportă materii capitala Liberiei. abanos). Universitate. Relief muntos (alt.2 km2. capitala statului cu acelaşi nume. activită i ştiin ifice (cercetări oceanografice. 4 374 m) şi Hangai (alt. XVI). încăl ăminte. sare. prin cîmpii deşertice şi deluroase în S-E. orz. uraniu. Limba oficială: mongola. pînă la 3 000 m). Fondat în 1822. Bogat poten ial hidroenergetic. oraş situat în N-V ării. minereu de fier. Namela . situat pe un promontoriu al Mării Mediterane. opera ii bancare. Sta iune balneoclimaterică. biserici. huilă. Şantiere navale. ghips. Fondat în sec. de pielărie şi încăl ăminte. produc ie de ciment. pe Coasta de Azur .7 mii km2. Centru financiar şi turistic. repara ii navale. Climă subtropicală. farmaceutică. produse de sticlărie. Vegeta ie: păduri de conifere. dar insuficient valorificate. 1 000–2 000 m) în centru şi în E. de cosmetică. Suprafa a: 1. Sector principal în agricultură – creşterea animalelor (bovine. brînzeturi. şi municipalitatea capitalei. Capitala: Monaco . materii prime. de prelucrare a metalelor şi petrolului. Produse chimico-farmaceu-tice.: Ambon. Căi rutiere: 50 km. materiale de construc ie. stat în S Europei. prin deşertul Gobi (alt. forestiere (lemn roşu. oraş în S-E Kenyei. emisiuni de timbre. Climă ecuatorială. aur. Dispune de variate resurse naturale. culani. hîrtie. ovăz. benefice renumitelor sta iuni balneare de pe Coasta de Azur. fazani. 4 mii loc. XI. situat între Federa ia Rusă şi China. Oraşe pr. Suprafa a: 2. petrol. de covoare şi esături. caprine. Weda. loc. cabaline. Nod de comunica ii. Centru comercial (export de cafea. Monumente: fort (sec. 4031 m). Palat princiar (sec. Se cultivă grîu.7 km. port la Oceanul Indian. Monróvia . energie electrică.

2. centru adm. Acoperit de ghe ari. engl. crom. Turism.8 mii km 2.: Plymouth . Industrie constructoare de maşini (nave. 16 mii loc. situat pe Coasta de Azur . plumb. aparate electrotehnice şi electronice.Monserrát Montána insulă britanică în Arhipelagul Antilelor Mici. metalurgică (a neferoaselor). Produc ie industrială. trestie de zahăr. Popula ia: 879 mii loc. Planta ii de arbori de cafea. ciment. Aeroport. bumbac. Lauren iu . Observator astronomic şi meteorologic. mangan. Universită i. Nod de comunica ii. la S de insula Elba . Industrie extractivă (fosfa i. la 124 km de Marsilia. Universitate. port pe ărmul estuarului La Plata . la 15 km de Nisa . [mõp¬´lje] oraş în S Fran ei (Languedoc).: Helena . apar inînd Italiei. 4 807 m). produse chimice. Suprafa a: 10. Muzeu. grădini publice. Fondat în sec.: 4 634 m. Teatre. alimentară etc. Industrie extractivă (minereuri de cupru. de faian ă. Turism. loc. la grani a dintre Italia şi Elve ia. Centru adm. produse alimentare). produse chimice şi alimentare (vinuri. insulă în Marea Tiraniană. Fondat în 1781. capitala Urugu-ayului. Sta iune balneoclimaterică. Universitate. de prelucrare şi chimizare a petrolului. Nod de comunica ii. Culturi agricole: grîu. oraş în N-E Mexicului. încăl ăminte. gaze naturale). Centru adm. Navigabil pe distan a de 125 km. Monumente: catedrală (sec. în conurba ie). secară. Aeroport. biserică (sec. Raliu automobilistic. sfeclă de zahăr. avioane. granit). Monumente: catedrală. 282 mii loc. între Fran a şi Italia. Grădină botanică. Suprafa a: 104 km2. locomotive. textile. cel mai înalt din Europa (alt. tractoare. oraş în S-E Canadei (Québec). Centru industrial: construc ii de maşini-unelte. textile. Suprafa a 380. Aeroport. centrul adm. siderurgie. port pe fluviul Sf. carne). chimică. fier. Rafinării de petrol. max. Turism. afluent pe stînga al Dunării. Nod de comunica ii. Muzee. de prelucrare a lemnului. (3. Parcuri. [mõn bl¾] masiv muntos în Alpii Occidentali . 8. Tunel rutier între Fran a şi Italia. clădiri (sec. alimentară. loc. Aparataj electronic. Aeroporturi. XV–XVIII).5 mii loc. hîrtie. textilă. Lungime: 358 km. ceramică. Alt. produc ie de mase plastice. loc.: mõre´aal. alimentare (vinuri). Fondat în 1579. Produc ie de mobilă. XVII).5 mil. încăl ăminte. 1. electrotehnică. Climă tropical-oceanică. al statului Vermont . Se cresc animale pentru carne şi lapte. Important centru industrial (metalurgie. loc. ciment. marchează grani a dintre Cehia şi Slovacia şi între Slovacia şi Austria. sticlărie. stat în N-V SUA. Aeroport. Capitoliu. Monumente: catedrală (1364).5 km2. confec ii. Popula ia: 15 mii loc. Renumit centru turistic. Ghe arul Gorner . 1 mil. al statului Nuevo-León . VIII. Renumită prin romanul “Contele de Monte-Cristo“ de Alexandre Dumas-tatăl. petrol. max. porumb. rîu. oraş în Principatul Monaco.: mõtri´ool] Moráva . Universitate. oraş în N-E SUA. palat. asamblare de automobile. Fondat în 1642. Fondat în 1726. bananieri. Mont Blanc Mónte-Cárlo Montecrísto Mónte Rósa Monterréy [´monte´rooza] [monte´rrei] Montevidéo Montpelliér Montpelier Montréal [mont´pili¬r] [fr.9 mil. vagoane).5 mil. alimentară. Izvorăşte din mun ii Sude i . Monumente. Alpinism. masiv muntos în Alpii Pennini . Turism. zinc. XIX).

XI. Popula ia: 4 mil. de pielărie şi încăl ăminte. 115 mii loc. poligrafică. loc. Centru industrial: rafinării de petrol. Muzeu. Pelerinaj. Lungime: 1 670 km. textilă. nave fluviale. Moróni Móscova oraş în S-V insulei Ngazidja . catedrale (sec. Luxemburg. Centru comercial (vanilie. At. Biblioteci (20). Lungime: 502 km. oraş în N Irakului. Lă ime max. Germania). din 1922. maşini-unelte. a U. Navigabil. loc. Izvorăşte din mun ii Vosgi . capitala Federa iei Ruse. republică în Federa ia Rusă. XV). Industrie electro-nică. fructe). Academie de ştiin e. Navigabil (14 ecluze). Lungime: 550 km. Este străbătut de curentul Mozambic .S. Construc ii de maşini (automobile. Capitală a R. secară. de ceasuri şi instrumente muzicale.: 1 000 km. Monumente: Kremlinul. Studioul cinematografic “Mosfilm“.R. cacao). Universită i (13). Teatre (60). situat pe rîul Neretva . Capitala: Saransk. XVI).F. Creşterea animalelor. alimentară. Turism. siderurgică. palate. Industrie siderurgică. de pielărie şi încăl ăminte. în 1452. 1. comercial şi cultural. chimică. Muzee (75).S. Culturi agricole: grîu. centrul Marelui Cnezat al Moscovei (1328). Aeroport.3 mil. Monumente: moschee. Aeroport. de mobilă.: Brno. chimico-farmaceutică. XVI–XVII). Universitate. rîu în V Europei (Fran a. sfeclă de zahăr. Ruse din 1918. 8. biserici.2 mii km2. tutun. a cimentului. aparataj electrotehnic). în conurba ie. Móscova Móselle Mostaganém [mo´zel] Móstar rîu în partea europeană a Rusiei. porumb. produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de vinuri. Centru industrial (aparataj electro-tehnic. Fondat în sec. Aeroport. Men ionat în 1147. afluent pe stînga al Rinului . port pe fluviul Tigru .: 2 000–3 000 m. cafea. situată pe rîul Moscova. la 80 km S-V de Sarajevo. de produse alimentare. strîmtoare între ărmul de S-E al Africii şi insula Madagascar. Agricultură (cereale. Pia ă pentru cereale. XIII). doc. Pescuit. Nod de comunica ii. alimentară. textilă. loc. Suprafa a: 26. cartofi. Industrie de prelucrare a metalelor şi lemnului. Turism. ciment. de prelucrare a lemnului şi tutunului. electrotehnică. avioane. Suprafa a: 26 mii km2. biserici (sec. Aeroport. cereale. Nucleul cnezatului moscovit (sec. fructe.Morávia Mordóvia regiune la E de Boemia (Cehia. chimică. Mare centru industrial.S. 127 mii loc. República ~. Canálul ~. Pia ă de fructe şi vinuri. cartofi). Hidrocentrale. alimentară. afluent pe stînga al rîului Oka . hîrtie. oraş în N-V Algeriei. de ciment. Industrie extractivă (bauxită). Legat cu Volga prin canalul Moscova . Ostrava . Mosúl Mozambíc . de textile şi confec ii. palat. mănăstiri (sec. animale şi fructe. 32 mii loc. industrie textilă (covoare). Ad.9 mil. Nod de comunica ii. oraş în Bosnia şi Her egovina. tutun. port la Marea Mediterană. Slovacia). Oraşe pr. sfeclă de zahăr. capitala statului Comore. Popula ia: 965 mii loc. a Federa iei Ruse din 1991.S. traversată de rîul Morava.

Zimbabwe. autovehicule asamblate. învecinat cu Africa de Sud. chimică. Industrie extractivă. Vegeta ie: păduri cu esen e pre ioase (cedru. Muzee. hîrtie. port pe canalul dintre Rin şi Ron . XIII). Culturi agricole: porumb. XV). Aeroport. XII–XIV). XIX). C rîu în Germania. Izvorăşte din Mun ii Metalici (Cehia). biserici (sec. copra. Lungime: 124 km. Turism. Metrou. Fondat în 1158. cartofi. arahide. alimentară. VIII. Nod de comunica ii. de aparataj electrotehnic şi de optică. igarete. sorg. oraş în S-E Germaniei. XIX). loc. Zăcăminte: minereu de fier. citrice. primărie (1551). Muzeu de arte frumoase. ceai. centrul adm. mei. Climă tropicală şi subecuatorială. Căi ferate: 3130 km. tantalit. bumbac. Monumente: Domul (sec. ceai. afluent pe stînga al Elbei . 273 mii loc. Poten ial hidroenergetic bogat. Nod de comunica ii. dominat de culmi muntoase spre S. Culturi agricole: măslini. bauxită. Se mai produce esături de bumbac. Construc ii de maşini şi utilaje pentru industria textilă. Muzee. Suprafa a: 812 mii km2. constructoare de maşini (vagoane. podişul Matabele în V. zahăr. 2 522 m). de cherestea şi hîrtie. de produse chimi-cofarmaceutice şi alimentare. Relief muntos (alt. Planta ii: cocotieri. caprine). alimentară. aur. Popula ia: 19. oraş în N-E Fran ei (Alsacia). Capitala: Maputo . Suprafa a: 13. bananieri. nuci de cocos. situat pe rîul Isar . sisal. energetică. Turism. Múlde Mulhouse [mju´luuz] München [´mjunhen] Münster [´mjunst¬r] Múntenégru Munténia . podişul Mozambic în N. Aeroport. palat episcopal (sec. biserici (sec. beriliu. Institute de cercetări. XIII. Zambia.3 mil. Centru industrial: construc ii de avioane şi automobile. vi ă de vie. Exportă crevete. floarea-soarelui. Castel în ruine (sec. Limba oficială: portugheza. doc. arahide. Tipografii. Importă maşini şi echipament de transport. Întreprinderi de produse textile (din bumbac şi lînă). cupru. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). bere. Hidrocentrală. Teatru Na ional. staniu. biserica Saint étienne (sec. alimentară. stat în S-E Africii. port pe canalul Dortmund-Ems. al landului Bavaria. XVI–XVII). Industrie constructoare de maşini (agricole şi textile) şi aparataj electrotehnic. lemn. loc. cuprinsă între Carpa i şi Dunăre şi între rîurile Olt şi Milcov. specii de savană şi de stepă. republică în S-V statului Serbia şi Muntenegru. orez. cu ieşire la Oceanul Indian. primărie (sec. de mobilă. 1. Relief variat: cîmpii pe cursurile inferioare ale fluviilor Zambezi şi Limpopo şi în lungul litoralului. denumirea veche a păr ii de E a ării Româneşti. Universitate. Se cresc animale (ovine. bumbac. Este divizat în 10 provincii şi districtul capitalei. siderurgică. de prelucrare a lemnului şi pielei. mahon. Capitala: Podgorica .8 mii km 2. citrice. alimentare. max.3 mil. Oraş din 1273. XVIII). biciclete).Mozambíc República ~. abanos). pielărie şi încăl ăminte. Monumente: Domul (sec. textilă. poligrafie. Plutărit. petre pre ioase. chimice. de hîrtie. Malawi şi Tanzania. XIII). trestie de zahăr. uraniu. Universitate. Industrie extractivă (bauxită. textilă. a materialelor de construc ii. Studiouri cinematografice. tutun. Popula ia: 645 mii loc. plumb). produse petroliere şi alimentare. Popula ia: 112 mii loc. Climă mediteraneană. fabrici textile. de ciment. At. în sec.

port la Marea Chinei de Est. constructoare de nave. Mlaştini (în S). Lungime: 978 km. Universitate. oraş în Federa ia Rusă. Centru industrial (maşini-unelte. încăl ăminte. Resurse naturale: gaze naturale. Muzee. Pescuit. ovine. Reconstruit în deceniile următoare. de maşini şi aparataj electronic. Turism. lac în Africa Centrală.: 26 m. Relief de coline. Port în golful Kola (marea Barents). caprine). produc ie de confec ii. de pielărie şi sticlărie. Teatru. Aeroport. Aeroport. Culturi agricole: porumb. Izvorăşte din masivul muntos Hăşmaşu Mare (Carpa ii Orientali). alimentară. secară.: Tîrgu-Mureş . Serbia şi Muntenegru). Teatre. Múreº rîu în Europa Centrală (România. Suprafa a: 6 714 km2. oraş în Federa ia Rusă (Republica Tătară). Industrie extractivă (aur. de prelucrare a lemnului. max. Universită i. păduri. Prelucrarea lemnului. în peninsula Kola . produse alimentare. Lungime: 803 km (761 km pe teritoriul României). în bazinul superior al rîului Mureş . diamante). În perioada 1982–1988 se numea Brejnev . electrotehnică. Turkmenistan). utilaje de pescuit. Denumirea antică: Maris (Marisia) . fructe. produse chimice şi alimentare) şi comercial. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. porcine. Ungaria. Ad. oraş în Japonia. alimentară. Centru industrial (şantiere navale. grîu. port la lacul Victoria . rîu în Asia Centrală (Afghanistan. tutun. la 160 km N-V de Tokio . ape minerale. Tipografii. 445 mii loc. Industrie grea (automobile. Institu ii de învă ămînt superior. afluent pe stînga al Tisei . Murgáb Múrmansk Mwánza Mwéru Náberejnie Celnî [´mweru] Nágano Nagasáki . instrumente muzicale. Centru adm. Oraşul a fost distrus aproape în întregime de o bombă atomică lansată de avia ia SUA la 9 august 1945. Suprafa a: 4 920 km2.Múreº jude în partea central-nordică a României. legume. în V insulei Kyûshû . de mobilă. produse alimentare) şi comercial. Industrie metalurgică. fabrici de frigidere. plante textile şi furajere. Centrul catolicismului japonez. textilă. între Republica Congo şi Zambia. alimentară. camioane. 360 mii loc. a materialelor de construc ie. oraş în Japonia (Honshû). situat în mun ii Mitumba . Hidrocentrală. instrumente muzicale. Izvorăşte din mun ii Paropamiz şi se pierde în deşertul Karakum . chimizarea petrolului. motoare Diesel). orz. situat pe partea stîngă a rîului Kama . Prelucrarea lemnului. Artizanat. Iriga ii. Fondat în 1916. Aeroport. ovăz. a materialelor de construc ii. Pescuit. [´mwanza] oraş în N-V Tanzaniei. Insule ( Kilwa ). mobilă. Popula ia: 602 mii loc. Jocurile Olimpice de Iarnă (edi ia a 18-a) în 1998. Universitate. 535 mii loc. dealuri şi podişuri. 225 mii loc. Rafinării de petrol. 469 mii loc. prelucrarea lemnului. Se cresc animale (bovine. roci de construc ie. Climă temperatcontinentală. Apicultură. materiale de construc ii.

Mausoleu (sec.4 mil. oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient). Fondat în sec.5 mii km2. pomicultură). Universitate. oraş în V Kenyei. loc.4 mii km 2. plumb. Expl. Temple. la grani a cu Turcia. Prelucrarea metalelor. oraş în Japonia (Honshû). produse chimice şi alimentare). Parc na ional. situat în N depresiunii Fergana . bumbac. Culturi agricole: cereale. Creşterea animalelor (ovine. molibden. sulf. mobilă. zinc. Teatre. lemnului.: Stepanakert . electrotehnică. Creşterea animalelor. 243 mii loc. port la Marea Japoniei (golful Nahodka ). maşini unelte. sticlărie. Centru comercial. 2. 166 mii loc. produse alimentare. Pescuit. Popula ia 306. textile. a materialelor de construc ii.5 mil. construc ii de maşini. República Autonómă ~.Nagórnîi Karabáh regiune autonomă în Azerbaidjan. mătăsii. Zăcăminte: sare. Universitate. petroliere şi forestiere. Popula ia: 194. tutun. Centru industrial (metalurgie. loc. la 120 km N-E de Kyôto . prelucrarea lemnului. Suprafa a: 5. republică în Azerbaidjan. viticultură. Expl. Centru adm. Industria lemnului. XV. Mare centru industrial (metalurgie. forestiere. 1.5 mii loc. textile. ceramică. manufactură. capitala Republicii Kabardino-Bal-kare. Asamblare de automobile. bumbacului. Universitate. Principal centru industrial (metalurgie. electrotehnică. material feroviar. oraş situat pe platoul Athi. încăl ăminte. textilă. Muzeu. textile. pielei. avioane. XVIII). produse alimentare). Fondat în 1817. Turism. capitala Kenyei. Sta ie de cale ferată. Muzee. produse chimice. Capitala: Nahicevan . 363 mii loc. XVII). vi ă de vie. Aeroport. ciment. bumbacului. şantiere navale. mobilă. prelucrarea lemnului. Suprafa a: 4. Institut politehnic. A fost creată în 1923 (80% armeni). materiale de construc ie. tutun. Aeroport interna ional. oraş în Federa ia Rusă. tutunului şi cafelei. Fondat în 1899. bumbac. castel (sec. Agricultură (cereale. port la Oceanul Pacific (golful Ise ).5 mii loc. la 1 675 m alt. materiale de construc ii. oraş în Uzbekistan. Turism. textile şi alimentare. automobile. textile. situat la 1 860 m alt. Industrie chimică (îngrăşăminte). confec ii. biciclete. Nagóya Nahiceván Nahódka Nairóbi Nakúru Nálcik Namangán . Capitală din 1964. bovine). 125 mii loc. Conflictul armat din 1992–1993 între Armenia şi Azerbaidjan s-a încheiat prin declararea autonomiei acestei enclave armene. produse alimentare. repara ii navale. Catedrală. produse alimentare). Construc ii mecanice. alimentară.

diamante.: 6 346 m. max. constructoare de maşini (autocamioane. cu ieşire la Oceanul Atlantic.Namíbia República ~. XVI). produse chimice şi alimentare). bovine). Lă ime: 250–400 km. Climă tropicală. Reşedin a ducilor de Lorena din sec. aerian). cupru. Meşteşugărit. Industrie siderurgică. Rafinării de petrol. în 947. loc. construc ii de maşini-unelte. feroviar. de ciment. Universitate (1224). situat la 383 km S-V de Paris şi la 54 km de ărmul Oceanului Atlantic. a cimentului. chimică (îngrăşăminte). Hr. Nod de comunica ii (rutier. Este organizat în 13 regiuni.75 mil. Popula ia: 1. Împreună cu Africa de Sud administrează un teritoriu de 1 124 km 2 în zona Walvis Bay . Port fluvio-ma-ritim. În agricultură predomină creşterea vitelor (ovine. Universitate. castele. situat pe rîul Peciora . catedrală (sec. textile. Pescuit. de prelucrare a petrolului. aur. forestiere. Capitala: Windhoek. argint. alimentare etc. Universitate. al Districtului Na ional Nene k.15 mil. aparate electrotehnice. doc. locomotive. Industrie metalurgică. palate. automobile. 103 mii loc. fructe. Suprafa a: 825 mii km2. XVI). Importă echipamente industriale şi de transport. Cluj-Napo-ca de azi (România). germaniu (50% din rezervele mondiale). peşte. Biserică (sec. uraniu (locul 5 pe glob). fluvio-maritim. chimică. situat pe teritoriul mun. XVII–XVIII). produse petroliere şi chimice. între Angola. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. de deşertul Kalahari în E şi de deşertul Namib în V. poligrafică. de confec ii. constructoare de maşini. Aeroport. prelucrarea peştelui. de produse chimice. mobilă. 254 mii loc. electrotehnică. XV). Alt. Expl. diamante. Monumente. oraş în S Italiei. legume. Palatul ducal (sec. Turism intens. XVIII). clădiri (sec. Industrie metalurgică. 1. Pescuit intens. lactate). constructoare de maşini (nave. Vegeta ie: păduri pe teritorii restrînse. străbătute de rîuri sezoniere şi dominate de mun i izola i în partea centrală. ghe ari. tractoare. stat în S-V Africii. Centru industrial (metalurgie. Mănăstiri. blănuri de caracul. alimentare (carne. Muzee. al regiunii Campania . şantiere navale. loc. port la golful Napoli . cu precipita ii mai bogate în regiunile înalte. Lungime: 1000 km. produse alimentare. 22 mii loc. alimentară. produse textile. Fondat în anul 600 î. Se cultivă mei. [nan´¿an] [n¾¾t] sistem muntos în centrul Asiei (China). Zăpezi. Catedrală (sec. loc. Observator astronomic. predominant semiaridă.6 mil. Muzeu. Se extrag zinc. ora în V Fran ei (Bretagne). Muzee. Muzee. Universitate. Botswana şi Africa de Sud. Fondat în 472 î. bazilici. al provinciei Jiangsu. oraş în E Chinei. maşini de transport. port pe canalul Marna–Rin . Monumente istorice şi de arhitec-tură. XV). oraş în Federa ia Rusă. sorg. oraş în Dacia romană. aparataj electrotehnic). centrul adm. alimentară. XIII. Limba oficială: engleza (limbi vorbite: bantu şi afrikaans). metalurgia neferoaselor. Exportă materii prime industriale. centrul adm.Hr. biserici. de mobilă. Fabrici de cherestea. încăl ăminte. Relief format de platouri tectonice. de produse alimentare. centrul adm. plumb. aparataj electrotehnic). Reşedin ă a procuratorului Daciei. At. Aeroport. porumb. castel (sec. Nod de comunica ii. 2. Nancy Nanjíng (Nankíng) Nanshán Nántes Napóca Nápoli Narián-Mar . mărfu [ná´si] oraş în N-E Fran ei (Lorena). plante erbacee de savană şi de stepă. prelucrarea petrolului.

Economie bazată pe extrac ia şi prelucrarea fosfa ilor naturali. port la Oceanul Atlantic. fluviu în India. chimică. Importă produse alimentare. Căi rutiere: 28 km. Fondat în 1779. Nazarét . 56 mii loc. Căi ferate: 5 km. Regat autonom în sec. Vegeta ie în special de cocotieri şi pandanus. port pe fluviul Narva . de produse alimentare. Aeroport. Este divizat în 14 districte. de pielărie şi încăl ăminte. Navara franceză a fost încorporată în Regatul francez în 1607. Sta iune balneară. pescuit. XVII–XVIII. oraş în partea de N a Norvegiei. República ~. a materialelor de construc ii. Şantiere navale. Hidrocentrale. Centru muzical (festivaluri anuale din 1979). oraş în N-E Estoniei. materiale de construc ii. bovine). dar şi a francilor. Pescuit. bananieri. Fabrici de prelucrare a bumbacului. în partea de N a peninsulei Hindustan .Narîn rîu în Asia Mijlocie (Kîrgîzstan. Relief format de un platou (alt. servicii în turism. situat pe rîul Cumberland . conserve de peşte). Industrie alimentară (zahăr. ananaşi. poligrafică. Alt. Prelucrarea lemnului. maşini şi utilaje pentru industria forestieră. locuit de basci.3 km2. Men ionat în Vechiul şi Noul Testament. turistic şi cultural. Biserica Buna-Vestire (1730). Iriga ii. port la Marea Norvegiei. cel mai înalt vîrf din mun ii Ural (în N masivului). Oraş din 1729. Limbi oficiale: engleza. Suprafa a: 21. constructoare de avioane. Şi-a proclamat independen a la 31 ianuarie 1968. Navarra spaniolă e comunitate autonomă din 1512. Exportă fosfa i. capitala statului Bahamas. Centru comercial. Forturi din sec. Izvorăşte din mun ii Maikala şi se varsă în Marea Arabiei (golful Khambhât ). combustibili. Drenează depresiunea Fergana . Aeroport. nuci de cocos. Industrie textilă şi alimentară. la 12 km de vărsarea acestuia în Golful Finic . Popula ia: 12 mii loc. A opus rezisten ă în fa a expansiunii musulmane. nauruana. 60 m) înconjurat de înăl imi. Se cultivă legume. avînd în interior o depresiune restrînsă (Buaada ). la N-E de Papua-Noua Guinee. Capitala: Yeren . stat insular în vestul Oceanului Pacific. de produse alimentare (în special. 175 mii loc. centrul adm. oraş în N Israelului (Galileea). inului. 50 mii loc. max. 512 mii loc. lînei. Lungime: 807 km. Iriga ii. Este considerat fluviu sacru. conserve). rom. Monumente istorice şi arhitectonice. Climă ecuatorială umedă. Export de minereu de fier (din Suedia) şi de lemn (din Finlanda). IX. Industria laminatelor. 85 mii loc. Institu ii financiare şi turistice. Fondat în 1223. Universită i. apă potabilă. a sticlăriei şi materialelor de construc ie. Sta iune balneară. Navigabil pe cursul inferior. [´næ¿vil] oraş în SUA. al statului Tennessee. textilă. mijloace de transport. Se practică creşterea vitelor (porcine. Uzbekistan). Lungime: 1 289 km. situată în N-E insulei New Providence . de mobilă. Hidrocentrale. comer . Narmáda Naródnaia Nárva Nárvik Náshville Nássau [´næssoo] Náuru Navárra regiune istorică în N-E Spaniei şi S-V Fran ei. Planta ii de măslini şi mandarini. Izvorăşte din mun ii Tian-Shan şi se varsă în Sîrdaria . Planta ii de palmieri.: 1 895 m.

oraş în România (jud. Pescuit. Popula ia: 586 mii loc. 12 mii loc. Lungime: 938 km. Este al doilea munte ca altitudine din Carpa ii Româneşti. Popula ia: 54 mii loc. Bistri a. în partea central-nordică a Moldovei. Centru adm. Izvorăşte din apropierea or. argile. Vistula şi Pripet. porcine). repara ii şi prelucrarea metalelor. construc ii de piese şi utilaje pentru transporturile feroviare şi rutiere. Siret şi Moldova . a. cartofi. Rezerva ii naturale: Codrii de Aramă. bovine). jude în România. Văratec . Creşterea intensivă a animalelor (bovine. Universitate. confec ii. Aeroport. Muzeu. pomi fructiferi. Muzeu. Bistri a-Năsăud). 595 mii loc. moschee. stat în partea central-nordică a SUA. Leagă marea Ohotsk de Oceanul Pacific. Minsk şi se varsă în golful Kursk (Marea Baltică). produse alimentare. Izvorăşte din mun ii Pădurea Neagră . textile. situat pe Someşul Mare . capitala Inguşetiei. mobilă. secară. Casa memorială "Ion Creangă" (Humuleşti) ş. Suprafa a: 177 mii km2. Centru adm. produse alimentare. biblioteci. Fondat în 1900. At. Este legat prin canale de Nipru. izvoare cu ape minerale.75 mil. Relief: zone montane subcarpatice. mase plastice. Şcoli generale şi profesionale.: Narian-Mar . rîu în Belarus şi Lituania.4 km 2. podiş în trepte de la V spre E. orz. Metalurgie. muntele Ceahlău . licee. legume). Muzeu na ional. Agapia. Catedrală catolică. gaze naturale.: Lincoln . Industrie constructoare de ma-şini-unelte. Pădurea de Argint . în bazinele rîurilor Bistri a. tricotaje. port la confluen a rîului Chari cu Logone . de gaze naturale. mănăstirile Neam . în partea de N a bazinului Peciora . loc. esături. Centru adm. Sihăstria. district autonom în Federa ia Rusă. Suprafa a: 200.: 2 535 m. Secu. Expl. porcine. Culturi agricole: grîu. Canalizat. capitala Republicii Ciad. sfeclă de zahăr. cherestea. Lungime: 256 km. constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. produc ie de celuloză şi hîrtie. vi ă de vie. Navigabil. covoare. Prelucrarea bumbacului şi a orezului. sfeclă de zahăr. vîrf în Mun ii Făgăraşului (România). ovine). Climă temperat-continentală. ca sat în 1264. Hidrocentrale. pentru industria forestieră. Agricultură (cereale. Popula ia: 1. rîu la grani a dintre Polonia şi Germania. Lungime: 370 km. Industrie uşoară (mobilă. Creşterea animalelor (bovine. Hidrocentrală. produse alimentare). 90 mii loc. Zăcăminte: săruri de potasiu. gaze naturale). covoare. plante furajere. Vînătoare. Apicultură. Creşterea animalelor (reni. afluent pe dreapta al Rinului . afluent pe stînga al Odrei . Industrie extractivă (petrol. Hidrocentrală. de tricotaje şi produse alimentare.: mun. ciment.Nazrán Nãsãúd N’Djaména [nd¦a´mina] oraş în Federa ia Rusă. Alt. Par ial navigabil. Piatra-Neam . Neamþ Nebitdág Nebráska [n¬´bræsk¬] oraş în Turkmenistan. rîu în S-V Germaniei. Filatură de bumbac. 21 mii loc. Néckar Negóiul Neisse Néman [´najse] [´njem¬n] Nemúro Nenéþk . porumb. Cetatea Neam ului . Izvorăşte din mun ii Jizera (Cehia). Industrie extractivă (petrol). cămine culturale. gresie. materiale de construc ii. încăl ăminte. doc. Navigabil pe cursul inferior. strîmtoare între insula Hokkaidô (Japonia) şi insulele Kurile (Federa ia Rusă). Suprafa a: 5 895 km2. Obiective turistice: Cheile Bicazului .

Se cultivă orez. de ciment. 1. grîu. Lac de acumulare. sulf). situat pe partea stîngă a fluviului Rin . Sticlărie. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de extrac ie şi prelucrare a minereurilor (fier.4 km2. Muzeu de artă. port la Oceanul Pacific. Climă temperată şi rece în N. chimică. XV). de textile. cuprinzînd în nord lan urile mun ilor Himalaia . cartofi. iar la cele mai coborîte – de păduri şi păşuni alpine. Centru adm. Edificii (sec. Izvorăşte din Alpii Dinarici şi se varsă în Marea Adriatică.4 mii km 2. centrul adm. Agricultură bazată pe terenuri irigate şi pe creşterea animalelor. textilă. Biserică (sec. fluviu în N-V păr ii europene a Federa iei Ruse. loc. situat pe limba de pămînt Kurşski a Mării Baltice. cupru. iută. Universitate. ceai. Suprafa a: 147 mii km 2. Suprafa a: 286. plumb. Popula ia. XVI–XVIII).: 4 m. Hidrocentrală. 467 mii loc.. Pescuit. grafit. secară. XIII). aur. Fondat în sec. wolfram. Se cresc animale (bovine. alimentară. mangan. la frontiera Austriei cu Ungaria. lac în N-V Sco iei. stat în partea central-sudică a Asiei. plante furajere. Capitala: Kâthmându . în depresiunea Glen More . porumb. Statut de oraş din 1214. produse alimentare. lac tectonic în Europa Centrală.Nepál Regátul ~. tutun. zinc. situat între China şi India. oraş în V Germaniei.: 230 m. Castel (sec. legume). Lungime: 218 km. Biserică (sec. Lungime: 36 km. Ad. inclusiv cel mai înalt pisc de pe glob – Chomolungma (Everest ) (8848 m). Universitate. Păstorit transhumant (ovine. XIII. subecuatorială în depresiunea centrală şi tropicală musonică în S. argint.75 mil.: Carson City . cupru. stat în V SUA. cărbune. 150 mii loc. Popula ia: 25. XII–XVI). Suprafa a: 56. Agricultură (cereale. care coboară spre sud în trepte montane şi colinare pînă în cîmpia aluvionară Terai . Industrie constructoare de maşini agricole. de prelucrare a lemnului. A fost construit în 1873–1895. caprine). Industrie siderurgică. Izvorăşte din lacul Ladoga şi se varsă în Golful Finic al Mării Baltice la V de Sankt-Petersburg. chimică. Se cresc şi bovine (bivoli). Turism. situat pe ărmul nordic al lacului omonim. Legat prin canale cu Marea Albă şi cu fluviul Volga. Aparataj electronic. Fabrici de hîrtie. max. XII. max. orz. Rezerva ie naturală (pentru păsări migratoare). alimentare. 32 mii loc. La mari altitudini mun ii sunt acoperi i cu zăpezi şi ghe ari. Industrie extractivă (aur. Neusiedler [´nouziidl¬r] Neuss [nois] Nevá Neváda [n¬´væd¬] Newcástle [njuu´kaasl] . Lungime: 74 km. oraş în V Lituaniei. XVIII). oraş în S-E Australiei. cu 14 zone administrative. Ruinele unor fortifica ii. alimentară. Fondat în 1801. Ad. Pescuit. trestie de zahăr. Turism. cu numeroase vîrfuri ce depăşesc 7000–8000 m alt. Sta iune balneară. Include 5 regiuni. oraş în V Elve iei.9 mil. mercur). Limba oficială: nepaleza. constructoare de nave şi de automobile. Turism intens. alimentară. Relief predominant muntos. chimică. Suprafa a: 320–356 km 2. parte din vasta Cîmpie a Gangului . loc. Dom în stil baroc (sec. textilă. al cantonului cu acelaşi nume. Este practic Néretva Néringa Ness Neuchâtél [nœ¿a´tel] rîu în Bosnia-Her ego-vina şi Croa ia. de cherestea. mecanică de precizie (ceasornice). ovine). XII. metalurgică (pentru neferoase). Lungime: 37 km.

stat în N-E SUA. Mare centru industrial: construc ii aeronautice. Lungime: 56 km. palate. 477 mii loc. loc. capitala statului Niger. Aeroporturi. port pe fluviul Niger .2 mii km 2. Suprafa a: 315 mii km 2. cupru. alimentară. la frontiera dintre SUA şi Canada. 7. aparate electrotehnice. New Haven [njuu´heiv¬n] New Ireland [njuu´aj¬l¬nd] (Noua Irlandã) [njuu´d3¬rzi] New Jérsey New México [njuu´meksikou] New Orleáns [njuu´oorli¬nz] New York [njuu' jork] Niagára [naj´ægr¬] rîu în E Americii de Nord. Fondat în 1626. Aeroport. constructoare de maşini (automobile.5 mil. Edificii monumentale: catedrală. insulă vulcanică în arhipelagul Bismarck (Melanezia). Materiale de construc ii. alimentară. poligrafie. biserici.: Santa Fe . prelucrarea petrolului. Pe cursul mijlociu se află cele două cascade: americană (51 m înăl ime şi 300 m lă ime) şi canadiană (49 m înăl ime şi 800 m lă ime). Teatru. 425 mii loc. metalurgică. legume. produse de sticlărie. hîrtie. precum şi pe insulele Long Island şi Staten Island . porumb. chimică. chimică. alimentare etc. prelucrarea lemnului şi a petrolului. alimentare. alimentare. în conurba ia Delhi . Creşterea animalelor (bovine. situat pe dreapta rîului Yamuna .: Trenton . mobilă. Muzeu. secară. Industrie extractivă (minereu de fier. moschee. produse alimentare (zahăr). loc. motoare. loc. Universitate (1701). plumb. zinc). Aeroport. Sediul ONU. Fabrică de ceasuri. Centru adm. Palat preziden ial. Pescuit. Universită i.6 km2. Popula ia: 1. bumbac. Uneşte lacurile Erie şi Ontario . Industrie extractivă (petrol. aur. textile. Universitate. produc ie de textile. stat în S-V SUA. oraş în N-E SUA (Connecticut). Observator astronomic. Culturi agricole: porumb. produse chimice. chimi-co-farmaceutică. Relief muntos (alt. Turism. Aeroport. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. Construc ii aeronautice şi de motoare navale. Popula ia: 66 mii loc. porcine). gaze naturale. Hidrocentrale. Muzeu na ional. Oraş fondat în 1931. Fondat în 1718. port la Oceanul Atlantic. Suprafa a: 21. oraş în N-E SUA (pe teritoriul statelor New York şi New Jersey). de pielărie. Suprafa a: 9. 302 mii loc. Popula ia: 128 mii loc. aparate electrotehnice). argint. textilă. Monumente. produse chimice. de pielărie. Muzee. metalurgie. aparate electrotehnice. Industrie constructoare de maşini. Climă ecuatorială. Niaméy [nja´me] .New Délhi [njuu´deli] capitala federală a Indiei. oraş în S-E SUA (Louisiana). max. Universită i. de automobile. Catedrală. Întreprinderi ale industriei textile. creşterea animalelor). zinc). Agricultură (grîu. pomi fructiferi. în componen a statului Papua-Noua Guinee. de hîrtie.2 mil.: 2399 m). Turism dezvoltat. textile. utilaje.8 mil. Construc ii aeronautice navale. navale. Popula ia: 8. Centru adm.

Climă tropicală umedă. Oraş roman fondat de Traian (102). sare). textile. Aeroport. 200–500 m) drenată de fluviul Niger şi de alte rîuri intermitente ( Tarna. argint. Ahzar ). Climă tropicală. Resurse naturale reduse (aur. Prelucrarea lemnului. cu vulcani activi. în V şi S-V. Faună bogată: crocodili. Popula ia: 14. Relief marcat de trei zone naturale: un podiş dominat de culmi muntoase (alt. piei. Culturi agricole: orez. pume. cocotieri. a.6 mii loc. Pescuit. Hidrocentrale. Suprafa a: 1. iguane. 17 mii loc. o depresiune tectonică. Ruinele unor fortifica ii. Este divizat în 7 departamente şi o comunitate urbană. Căi rutiere: 17 mii k Ínsulele ~. Muzeu. Suprafa a: 148 mii km2. Ciad. Exportă vite. bumbac. República ~. de încăl ăminte. zahăr. arahide. minereuri de fier. sare). Căi ferate: 300 km. Limba oficială: spaniola. Relieful reprezintă un vast podiş semideşertic.Nicarágua República ~. produse de carne. stat în Africa Occidentală. peşte. textile ş. bata i. trestie de zahăr. Creşterea animalelor pentru carne (bovine. Turism. cupru. carne. par ial valorificate (uraniu – locul 5–6 pe glob. oraş în N Bulgariei. în N şi în partea centrală. sorg. lemn şi materiale lemnoase. iaguari. Importă materii prime industriale. wolfram. max. păsări ş. stat în America Centrală. manioc. a. o cîmpie joasă litorală în E. caprine.7 mil. fabrici de ciment. Culturi agricole destinate exportului (cafea. hîrtie. Economie bazată pe exportul de uraniu. orez). Honduras şi Costa Rica. Monumente. învecinat cu Algeria. pe agricultură. de stepă şi de savană. Nigeria. Industrie de prelucrare a produc iei agricole. în N insulei Cipru . loc. carne. Este divizat în 15 departamente şi 2 regiuni autonome. Capitala: Managua . max. Vegeta ie de deşert. arhipelag indian în S golfului Bengal . Nicobár Nícopole Nicosía Níger capitala statului Cipru. Popula ia: 5 mil. staniu. Climă tropicală de deşert. Benin. Libia. învecinat cu El Salvador. cacao. Importă echipament te . Popula ia: 10. cherestea.). Produce textile. pielei şi tutunului. urmat în S-V de o vastă cîmpie (alt. loc. vite. Suprafa a: 1. Centru comercial şi cultural. produse petroliere. porcine). cămile. aur. maşini şi utilaje. Se cultivă arahide. banane.6 mii km2. Camorta. trestie de zahăr. Relief vulcanic. 2 000 m). fabrici de ciment. alimentare. de covoare. manioc. Pescuit în lacul Ciad . situat pe dreapta Dunării. Exportă uraniu. Katchall ş. caldă şi umedă. Vegeta ie: păduri întinse. ciment. bunuri de larg consum. Limba oficială: franceza. situat între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor. bumbac) şi consumului intern (porumb. fibre de bumbac. în special pe creşterea animalelor (ovine. bumbac. Bogate resurse de subsol. plumb. între insulele Andaman şi Sumatera . Este format din 19 insule (Great Nicobar. piei. veşnic verzi. întreprinderi alimentare. carne. Vestigii arheologice. cu masive muntoase în zona centrală şi nordică a ării (alt. 182 mii loc. Burkina Faso şi Mali.27 mil. fosfa i. mei. bovine) şi pe industria de prelucrare a produselor agricole (ulei de arahide. a. 2 107 m). Capitala Niamey .). sorg. fasole. km2. susan. în care se află marile lacuri Nicaragua şi Managua .

minereu de fier. Industrie metalurgică. Gorki“. produse alimentare. electrotehnică.5 mil. afluent pe dreapta al Nilului (la Khartoum). Teatre. de încăl ăminte. 514 mii loc. Aeroport. nuci de cocos. Pînă în 1782 s-a numit Nikitino . mănăstire (sec. de prelucrare a lemnului. Baraje. XVII). constructoare de maşini. aur. termocentrale. Fondat în 1221. Parc na ional. oraş în Japonia (Honshû). confec ii. orez. trestie de zah oraş în Federa ia Rusă. Industrie extractivă (minereu de mangan). esături. Izvorăşte din lacul Tana (Etiopia).9 mil. extractivă) şi pe agricultură. Statut de oraş din 1917. columbit (de ine unul din primele locuri în lume). plumb. Universită i. Fondat în 1788. taro. produse alimentare. Fondat în 1721. arahide. Industrie constructoare de maşini şi utilaje (pompe). mase plastice. Níjni Nóvgorod Níjni Taghíl Nikkô Nikoláev Níkopol Nil Nílul Alb Nílul Albástru . Lungime: 1368 km. Capitala: Abuja . Vegeta ie variată: tropicală. de savană şi de stepă. Suprafa a: 924 mii km2. Cursul superior poartă denumirea Abay . Teatre. alimentară. de la confluen a cu Rîul Gazelelor pînă la confluen a lui cu Nilul Albastru . încăl ăminte. avioane. Kremlin (sec. Lungime: 957 km. Popula ia: 130. Turism. situat la ărmul Golfului Guineii. bumbac. textilă. Niger. Pentru uz intern se cultivă porumb. rîu în Etiopia şi Sudan. 1 800 m) şi de lan uri muntoase în S-E (alt. de o vastă cîmpie pe cursul inferior al fluviului Niger în S şi de cîmpii litorale în S şi S-V. Rafinării de petrol. maşini agricole). Iriga ii. În anii 1932–1990 se numea Gorki . oraş în S-E Ucrainei. de staniu. constructoare de maşini (macarale electrice). Nilul Alb şi Nil . lacuri de acumulare. cu precipita ii mai reduse. 24 mii loc. stat în V Africii Centrale. Nod de comunica ii. Victoria Nil. Pelerinaj. Hidrocentrală. cărbune. În cursul său poartă mai multe denumiri: Kagera . Navigabil pe 500 km. oraş în Federa ia Rusă. Par ial navigabil (pe por iuni). mei. la N-V de Tokio. Zăcăminte: huilă. Economie bazată pe industrie (grea. textilă. Relief format de o zonă montană în partea centrală a ării (alt. cel mai lung din lume – 6 671 km. loc. forestieră. material feroviar. textile. Mausolee. automobile. Mănăstire budistă (sec. metalurgică (laminate). argint. Bahr el-Jabal. Muzee. Expl. Climă ecuatorială cu bogate precipita ii în S şi subecuatorială musonică. Include un teritoriu federal şi 36 de state federale. alimentară. Muzeul “M. chimică. în N. mase plastice. în S mun ilor Ural . oraş în S Ucrainei. cacao. textilă. de ciment. petrol. zinc. produc ie de mobilă. Construc ii de maşini (nave fluviale. port pe ărmul lacului de acumulare Kahovka de pe fluviul Nipru . Muzeu. Limba oficială: engleza. VIII). minereu de fier. metalurgie. alimentară. de peste 2 000 m). Prelucrarea metalelor şi a lemnului. wolfram. pielărie. port în limanul Bugul de Sud la Marea Neagră. Albert Nil. Siderurgie. Biserici (sec. Port fluvial. situat la confluen a rîului Oka cu Volga . 1. loc. între Benin. fluviu în E şi N-E Africii. Ciad şi Camerun. sorg. 410 mii loc. Agricultură pentru export: cauciuc natural. 158 mii loc. XIII). cupru. produse alimentare. manioc. denumirea Nilului pe cursul lui mijlociu (Sudan). Sta iune climaterică. XIV–XVI). prelucrarea petrolului şi a lemnului.Nigéria República Federálă a Nigériei . Fondat în 1630. materiale de construc ii. aur. uşoară.

Autonomie internă administrată de Marea Britanie. Administrat de Noua Zeelandă. Navigabil pe 1 677 km. Industrie extractivă (nichel. Pescuit. de prelucrare a metalelor. la 655 km de Samoa. Suprafa a: 263 km2. Cuciurgan . Rîbni a. Construc ii de maşini. între Noua Caledonie şi Noua Zeelandă . Sta iune balneoclimaterică. situat pe rîul Nîrnova . Răut. la aproximativ 1 500 km N-E de Sydney (Australia). Conductă de gaze naturale. Afluen i pr. Muzee. textile. autovehicule.: Kingston . Universitate. Coordonate: 71°08´01" lat. Camenca. Camenca. Lungime: 2 200 km (ca lungime al treilea în Europa. produse alimentare. cel mai nordic punct al continentului Europa. legume. Rezina. 160 mii loc. manioc. Sisteme de iriga ie. Nísa Nisporéni Nístru Niúe Nórdkynn Nórfolk [´nuurt´gyn] [´noof¬k] cap pe ărmul de N al Peninsulei Scandinavia. Centru adm.: Alofi . Agricultură. Ocni a. citrice. 1901). arhipelag în S Mării Mînecii. Biblioteci. Bîc.Nípru fluviu în Federa ia Rusă. Ínsulele ~. fluviu în Ucraina şi Republica Moldova. Otaci. Pescuit.5 mii loc. Hidrocentrale. Svicea. Popula ia: 2. situat între insulele Tonga şi Cook . oraş în Republica Moldova. Culturi: bananieri. combustibili. banane. Belarus şi Ucraina. Moghiliov-Podolski. [ni´uuee] teritoriu insular în Oceanul Pacific. cupru. Cereale. Par ial navigabil. Alderney şi Sark ) şi altele mai mici. taro. Lomni a. la 70 km N-V de Chişinău. insulă vulcanică în Oceanul Pacific. port la Marea Mediterană. doc. Observator astronomic. cocotieri. a. Norílsk Normánde . cărbuni). Sta iuni balneare. în apropiere de vărsarea fluviului Enisei în marea Kara . Bistri a. Izvorăşte din podişul Valdai şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. produse alimentare. Teatre. Administrată de Australia (din 1914). după Volga şi Dunăre). pomicol. 16 mii loc. Denumirea latină: Nicaia. Biserica Sf. în Norvegia. Produse de export: miere. Ichel. E. Popula ia: 3 mii loc. XVII). At. cosmetică (parfumuri). Centru adm. Soroca. bata i. Legat prin canale cu Dvina de Vest. Beloci. 168 mii loc. Creşterea animalelor. Arhangheli Mihail şi Gavriil (1817. Suprafa a: 195 km2. Izvorăşte din N Carpa ilor şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. cauciuc sintetic. Dubăsari. format de patru insule mai mari ( Jersey. Climă tropicală oceanică. Rîbni a. Importă maşini şi utilaje industriale. Guernsey. Suprafa a: 36 km2. alimentară. N şi 27°45´ long. Tiraspol. Iagorlîc. Criuleni. Turism. Vegeta ie: păduri şi planta ii de palmieri. electronică. citrice.: Strîi. Cafea. pescuit. cobalt. Centru viticol. opera ii bancare. Neman şi Bugul de Vest. apicultură. Grigoriopol. a materialelor de construc ii. biserică (sec. XVII).: Saint Helier . Centru adm. reşedin ă a raionului Nisporeni. Muzeu. Tighina (Bender). care coboară spre litoral pînă la 27 m alt. oraş în Federa ia Rusă. flori. Relieful reprezintă un platou cu înăl imi de pînă la 70 m. Catedrală (sec. Lungime: 1352 km. Pe Nistru sunt situate oraşele Hotin. 346 mii loc. în 1618. metalurgică. Aeroport. oraş în S-E Fran ei. nuci de cocos. Botna. Slobozia ş. Industrie alimentară.

Islanda şi Jan Mayen . cobalt. Vegeta ie forestieră şi de savană. XIV). Creşterea animalelor. Suprafa a: 1. în sec. mare insulă în V Oceanului Pacific. situate la N-E de Australia ( Melanezia ). cărbune. km2. Dispune de boga Márea ~. între Peninsula Scandinavia şi insulele Shetland.54 mil. scăzînd în înăl ime spre N-E şi coborînd brusc spre V. porcine). mun i vechi.: Rouen . Capitala: Oslo . cocotieri. cupru. în S-V. aur. vlc. XII (la 1155). 299. cu piscuri înalte (alt. 4. metalurgică. doc. Teatru. max. Aeroport. Fondat în 1903. Industrie constructoare de maşini de transport şi utilaje.4 mil. Oraş pr. taro. Zăcăminte: petrol. 19 mii km2. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. cupru. caprine. cu aspect de platouri în zona centrală. segment al curentului Gulf Stream . 5 030 m). Galdhopinggen) . Limba oficială: norvegiana. Mun ii sunt acoperi i la mari înăl imi de ghe ari şi zăpezi persistente. Căi rutiere: 5 762 km. sorg. după Groenlanda – 884. Climă tropicală umedă.2 mii loc. 1 628 m. vf. teritoriu insular în S-V Oceanului Pacific. bazată pe industrie diversificată. Culturi agricole: bumbac. Centru comercial (pia ă agricolă). Castel (sec. nichel. Finlanda şi Suedia. Feroe. cîmpie mlăştinoasă în S. uzine de desalinizare a apei de mare. Hornindalsvatnet (cel mai adînc din Europa – 514 m). Ad. situat la 8 km de ărmul Oceanului Atlantic. în mare parte eroda i. Pescuit. stat în Europa de Nord. Climă temperată oceanică influen ată de apele calde ale Curentului Norvegiei . Este divizat în 19 districte. max. Popula ia: 4. Suprafa a: 324. at. Expl. Teritoriul ării este străbătut de Alpii Scandinavici . constituit din insula omonimă şi un grup de insule mai mici. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. Este a doua insulă din lume ca suprafa ă. capitala Mauritaniei. Numeroase lacuri: Mjosa. oraş în Marea Britanie (Anglia). cabaline. arbori de cafea.8 mii km2. max. situat pe rîul Trent . Mont Panié ).: 3 970 m. porumb. minereu de fier. 736 mii loc. manioc. şantiere navale. biserică (sec. [nwak´¿ot] oraş în N-V Africii. fabrici de produse chimice şi alimentare. Administrat de Fran a. Pe litoral cîmpiile ocupă suprafe e foarte restrînse. argint. Norvégiei Nóttingham [´notih¬m] Nóua Caledónie Nóua Guinée (Irián) Nouakchótt . formînd aici ărmuri abrupte şi crestate de fiorduri. Universitate. la N de Australia. mare în bazinul Oceanului Arctic. parcuri na ionale.Culmi muntoase (alt. Oceanul Arctic (marea Barents şi Marea Norvegiei). de mobilă şi încăl ăminte. 201 mii loc. de crom. Climă ecuatorială (în N) şi subecuatorială (în S). ară cu economie puternic dezvoltată. Vegeta ie: păduri de conifere (la altitudini mai joase). Relief muntos (alt. pomi fructiferi.: Nouméa . loc. Este străbătută de Curentul Norvegiei . iar în E se află statul Papua-Noua Guinee. IX.3 mil. Femunden. situat în vestul Peninsulei Scandinavia. max. Partea occidentală apar ine Indoneziei. alimentară. ovine. textilă. Federa ia Rusă. puternic accidentate de văi adînci. Industrie extractivă (minereu de fier). pe servicii în transporturi şi comer .2 mii km2. mangan. Păduri ecuatoriale şi savane. Fondat în sec. porumb). între Oceanul Atlantic (Marea Nordului). loc. trestie de zahăr. separată de aceasta prin strîmtoarea Torres .Normándia provincie istorică în N-V Fran ei. Norvégia Regátul Norvégiei . orez. Culturi agricole (grîu. Centru adm. Azi este constituită din două regiuni: Base-Normandie şi Haute-Normandie . bananieri. dominate de culmi muntoase. Muzeu de artă. chimico-farmaceu-tică. XV). 2 469 m.

Relief colinar (alt. Şantiere navale. despăr ită de cea sudică prin strîmtoarea Cook. aparate electrotehnice). metalurgică (aluminiu). max. Muzeu. maşini agricole. 180 mii loc. ovine – locul 4 pe glob). oraş în Federa ia Rusă. al reg. Universitate. metalelor şi lemnului.5 mii km2. 203 mii loc. Relief de podiş (alt. Industrie extractivă (cărbune). Fondat în 1618. constructoare de maşini (utilaj minier). Se cultivă cereale (grîu. prelucrarea petrolului. Capitala: Wellington . oraş în N Serbia şi Muntenegru. 2989 m. încăl ăminte. reprezintă un podiş mai pu in înalt. Vegeta ie: păşuni şi fîne e. tex arhipelag în Oceanul Arctic. Zone protejate de stat. Teatre. minereu de fier. centrul adm. Pescuit. oraş în Federa ia Rusă. alimentară. S-a mai numit Kuzne k-Sibirsk (în 1622–1931) şi Stalinsk-Kuzne k (în 1932–1961). Insula Nordică. medie 200 m). Centru industrial. utilaj minier). 3 764 m). porumb). chimică. Se extrage petrol. Popula ia: 3. Nóvaia Zemleá Nóvi Sad Novokuznéþk Novorossíisk Novosibírsk Núbia Nuévo León . Egipt). a materialelor de construc ii. chimică. Insula Sudică are relief predominant muntos (muntele Cook . în 1526. textilă. orz. porumb). Limba oficială: engleza (uzuală – maori). Divizat în 16 districte. Ruapehu ) şi numeroase lacuri. port pe fluviul Obi . Suprafa a: 44 mii km 2. loc. cratere. Păduri. gheizere. Suprafa a: 64. lignit. Nóua Zeelándã stat în Oceania (sistem insular din S-V Oceanului Pacific). aur. Lungime: 605 km. chimică. At. Vegeta ie de tundră. textile. între marea Kara şi marea Barents . Industrie metalurgică (cositor). Vojvodina . specii de stepă (Insula Sudică). alimentară. Industrie în dezvoltare: constructoare de maşini (asamblări de automobile. Lă ime: 80–160 km. şantiere navale. plante furajere.9 mii km 2. În anii 1903–1925 s-a numit Novonikolaevsk . Economie de tip agro-industrial. gaze naturale. Climă arctică. Climă temperat-oceanică. Agricultură: cereale (grîu. por elanuri. port pe Dunăre.: Monterrey . constructoare de maşini (maşini agricole. Suprafa a: 270. 600 mii loc. ciment. Universitate. cu mul i vulcani activi şi stinşi (alt. argint. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Şantiere navale. de pielărie şi încăl ăminte. Aeroport. unelte agricole). pomi fructiferi. Popula ia: 3. creşterea animalelor. doc. 350–1000 m). completat în E de cîmpia litorală Canterbury . Teatre. Agricultură irigată în valea Nilului. hidroenergetică. oraş în Federa ia Rusă. Ghe ari. Muzee. situat pe insulele South Island (Insula Sudică) şi North Island (Insula Nordică) şi pe alte cîteva insule mai mici. mobilă. Muzee. construc ii de maşini (avioane.2 mii km2. Centru adm. Fondat în 1838. Suprafa a: 82. separat de continentul Europei prin strîmtoarea Kara . Regiune istorică cunoscută cu denumirea ara Kuş . cartofi. Industrie forestieră. păduri mixte (Insula Nordică) şi de fag (Insula Sudică). alt.44 mil. material rulant. citrice. Muzee. Creşterea animalelor. forestieră. Academie marină. Relief muntos.93 mil.Nóua Scóþie peninsulă în S-E Canadei. produse alimentare. max.65 mil. citrice. maşini-unelte. porcine. port la Marea Neagră. cultural şi ştiin ific. produse farmaceutice şi alimentare. loc. vlc. pielărie. loc. maşini agricole. deşert în N-E Africii (Sudan. Fondat în 1893 (Gusevka ). [nu´eevo le´on] stat în N-E Mexicului. 1.

situat pe rîul Protva . Planta ii de ananaşi. oraş în Federa ia Rusă. Port pe canalul RinHerne . de jucării. doc. Minereuri neferoase. At. Pescuit. 869 m. Universitate. 1233 m). alimentară. sticlărie. în Siberia de Vest . insulă vulcanică în Oceanul Pacific. OẠOaxáca [wa´haka] Óberhausen [´oob¬rhauzen] Óbi Óbninsk . Muzee. sare). stat în Mexic. Mún ii Oáşului . 250 mii loc.6 mii km2. oraş în Uzbekistan. situat pe rîul Pegnitz . Cercetări ştiin ifice. alimentară. max. Muzeu. printr-un estuar denumit golful Obi . aparataj electro-tehnic). pe valea Turului .6 mii km2. chimică. oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia).4 mii km2.: 704 m. în bazinul carbonifer Ruhr . la 472 m alt. Industrie constructoare de maşini (autocamioane. motoare navale. Muzee. Navigabil. Institu ii de învă ămînt superior. Artizanat. fluviu în Federa ia Rusă. Fabrică de creioane. în sec. Ad. Pescuit. Fabrici de mobilă. Suprafa a: 1. e situată Depresiunea Oaş . 187 mii loc. construc ii de maşini. între rîul Talna şi afluentul său Lechin a . între Malawi. 493 mii loc. textilă. Aeroport. Zonă etnografică cunoscută cu denumirea ara Oaşului . Este legat de oraşul San Francisco printr-un pod lung de 13 km. Vîrful Obîrşiei ). Popula ia: 837 mii loc. Tanzania şi Mozambic. Centrală atomoelectrică. Institu ii de cercetări ştiin ifice în domeniul energiei atomice. 5 570 km de la izvorul afluentului său principal Irtîş ). XVIII. Utilaje şi aparataj industrial. Sta ie de cale ferată. loc. 108 mii loc. Suprafa a: 29. în componen a arhipelagului Hawaii . Palat regal (sec. lac tectonic în S-E Africii. Turism. 36 mii loc. aur. Turism. Vestigii ale vechii culturi aztece. Între Mun ii Oaşului şi mun ii Gutîi . Izvorăşte din mun ii Altai. textilă.05 mil. alimentară. vf. Şantiere navale. Siderurgie. Popula ia: 3. Lă ime max. XIX). XIV). prelucrarea petrolului. situată pe dreapta fluviului Amudaria . max. confec ii şi produse alimentare. Monumente istorice şi arhitectonice. Industrie extractivă (antimoniu.: 80 km. Industrie constructoare de maşini. culme muntoasă joasă (alt. Centru comercial (pentru copră. Pescuit. Lungime: 3 680 km (de la confluen a celor două rîuri. Hidrocentrală (la Novosibirsk). Teatre. Lungime: 580 km. maşini-unelte. produse chimice şi alimentare. Izvoare cu ape minerale. fiind format prin unirea rîurilor Biia şi Katun . Aeroport. max. vanilie. şi se varsă în marea Kara (Oceanul Arctic). Nukús Nürnberg [´njúrnberk] Nyása [´njæs¬] Oáhu Oakland [´oukl¬nd] oraş în V SUA (California). Suprafa a: 95. trestie de zahăr.Nuku’alofa [nukua´lofa] capitala statului Tonga. Relief muntos (alt. Monumente. 373 mii loc. port pe ărmul estic al golfului San Francisco (Oceanul Pacific). Oraş pr. Fortărea ă (sec. Universitate. cu capitala Oaxaca . Turism. oraş în S Germaniei (Bavaria). oraş situat în insula Tongatapu .: Honolulu . capitala Republicii Karakalpakstan. argint. chimico-farmaceutică. banane). Navigabil. forestieră.

Industrii (utilaj tehnologic. englezul Cook şi francezul La Pérouse. Sta iune balneoclimaterică. At. Monumente din sec. Suprafa a insulelor: 1. . servind ca bază navală turcească împotriva Rusiei. cultural şi turistic. savane (în V Oceaniei). oraş în S Ucrainei. Primul european care a pătruns în Oceania a fost Magellan. electrotehnică. Vrancea). străbate partea de S-V a Poloniei şi apoi. alimentară. loc. Industrie siderurgică. Industrie siderurgică. Şantiere navale. port la limanul Niprului. Centru pomicol. alimentară ş. Aici s-a aflat Episcopatul Milcovei (distrus de tătari în 1241). Edificii în stil neoclasic. la 69 km de sta ia de cale ferată Nikolaev . km2).3 mil. Universitate. denumită şi Ozu . Casa memorială “H. Biserici (romanică din sec. strunguri. textilă. Şantiere navale. reşedin ă a raionului Ocni a. XII–XIV. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior şi de cercetări ştiin ifice. XIX). coloran i). a cauciucului. materiale de construc ii. Ódense Óder (Ódra) Odésa Odobéºti oraş în România (jud. textilă. biserica Mănăstirea (sec. Muzee. de unde rom. Muzee. Andersen“. la 232 km N-V de Chişinău. 8. Monumentul scriitorului C. constructoare de maşini (maşini grele. 12 mii loc. situat pe ărmul Mării Negre. Lungime: 912 km. fabrici de produse alimentare). bambus. Oceánia Ocníþa oraş în Republica Moldova. XII şi gotică din sec. Teatre. mase plastice. beci domnesc din epoca lui Ştefan cel Mare. 1. Ch. At.Oceákov oraş în S Ucrainei. după confluen a cu rîul Neisse . în insula Fionia . loc. Din 1791 cetatea şi regiunea din împrejurimea sa revine Rusiei. XV). Climă caldă şi umedă. chimică (îngrăşăminte. Fondat în 1794 (pe locul vechii aşezări turco-tă-tare Hagibei ). Izvorăşte din Cehia (Moravia). XIII). Faună săracă. la 10 km N-V de Focşani. km2. XVII–XVIII au efectuat cercetări serioase olandezul Tasman. În sec. în 1521 a descoperit Insulele Mariane . Nod de comunica ii (feroviar. poligrafică. [´odz¬ns¬] oraş în Danemarca. 171 mii loc. bananieri. utilaj frigoriferic).5 mii loc. a. Cuprinde subdiviziunile Melanezia (în V). Monumente istorice şi de cult religios: Cetatea Crăciuna în ruine (sec. Industrie alimentară. Aeroport. doc. Rafinării petroliere. Navigabil. Polinezia (în centru şi în E). fluviu în Europa Centrală. Biserica Sf. XVIII). Centru industrial. coraligen sau vulcanic. Este legat prin canale cu Elba şi Vistula . A existat ca cetate ( Kara-Kermen . Stamati. în 1897. Operă. Vegeta ie: păduri tropicale (palmieri. totalitatea insulelor din partea centrală şi S-V a Oceanului Pacific (pe o suprafa ă de apă de cca 70 mil. Monumente. Pe aici trecea hotarul dintre Moldova şi ara Românească. în 1288. rutier). Muzeu. ferigi arborescente). Popula ia: cca 11 mil. şi Noua Zeelandă (în S-V). Micronezia (în NV). Gheorghe (sec.11 mil. apoi Aci-Kale ). doc. situat pe rîul Milcov . Renumit centru viticol. 20 mii loc. se varsă în Marea Baltică. Vozia . Relief în general muntos. Port.

Relief de podiş (în E) şi de cîmpie (în rest). 596 mii loc. sare. Suprafa a: 116. Relief de cîmpie şi dealuri. Suprafa a: 181 mii km2. utilaj petrolier). Relief: cîmpii. [oukl¬´houm¬] stat în partea central-sudică a SUA. curent marin rece în Oceanul Pacific. Izvorăşte din Podişul Central Rusesc. Fabrici textile. Parcuri. Industrie siderurgică. bata i. Cereale. grîu. alimentară. 265 mii loc. Centru adm.34 mil. Popula ia: 1. culmi muntoase. între rîul Ohio şi lacul Erie. Óhrid Oia-ªívo Oitúz Oká Ókayama [´okajama] Ókinava Oklahóma . medie: 850 m. Turism. max. Port pr.: Magadan . între ărmul N-E al Asiei. fructe). petrol. Centru de artizanat (ceramică. între culmile sudice ale mun ilor Nemira şi cele N-V ale Mun ilor Vrancei .: 3 521 m. cea mai mare insulă din arhipelagul japonez Ryukyu . km2. mare în bazinul Oceanului Pacific. Suprafa a: 350 km2. Suprafa a: 1. Universitate. rezerva ii naturale. aparataj electrotehnic ş. XVIII). la grani a dintre Albania şi Macedonia. Popula ia: 11. gaze naturale. Pe ărmul de N-E al lacului este situat oraşul Ohrid (Macedonia). Resurse naturale: petrol.). citrice. Mai este denumit şi Curentul Kurilelor . trecătoare în Carpa ii orientali. alimentare. Industrie constructoare de maşini (avioane. Pescuit. a hîrtiei. Ohótsk Márea ~.2 mil. Navigabil. Face trecerea dintre Moldova (depresiunea Tazlău–Caşin) şi Transilvania (depresiunea Braşov). Suprafa a: 1. alimentară. rîu în partea europeană a Rusiei. porcine). de-a lungul coastelor estice ale insulelor Kurile şi Hokkaido . loc. Ad.Ohio [u´hajou] stat în N-E SUA. situată între Oceanul Pacific şi Marea Chinei de Est. Din lac izvorăşte Drinul Negru . avioane. peninsula Kamceatka . a.24 mil.6 mil. loc. chimică. Culturi: orez. Expl. Climă subtropicală musonică. bumbac. cărbune. minereu de zinc şi de plumb. Oraş pr. Creşterea animalelor (bovine. chimică. podişuri. loc. Sta iune climaterică. de cărbune. Aeroport. insulele Kurile. Ad.1 km2. În Marea Ohtotsk se varsă fluviul Amur . max. legume. trestie de zahăr. Centru adm. Comunică cu Marea Japoniei prin strîmtorile Tătară şi La Pérouse . cu direc ia de la N spre S. Parc na ional (sec. Agricultură (porumb. Pescuit de corali şi perle.: Columbus .: Naha . oraş în N Japoniei (Honshû). Ad. [Ohrída] lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică. afluent pe dreapta al fluviului Volga .: 285 m. Hokkaido şi Sahalin .: Oklahoma City . minereu de fier. constructoare de maşini (automobile. Popula ia: 3. de prelucrare a petrolului. esături).3 mii km2. Creşterea animalelor (bovine). Lungime: 1 480 km. situată la 875 m alt.

Aeroport. Relief: dealuri (în N) şi cîmpie (în S). între Germania. porcine). Sta iuni balneoclimaterice. Viticultură. electrotehnică. de produse chimice şi alimentare. provincie istorică în România. Olt şi Carpa ii Meridionali. statui. Suprafa a: 41. Dispune de cea mai performantă agricultură din lume. petrolieră. popular – Aluta . 321 m).). ovine.5 mii km2. Vestigii arheologice: stadion (sec. afluent pe stînga al Dunării. port la Oceanul Pacific. Se cultivă cartofi. Se extrag gaze naturale (locul 4 pe glob). rom. pînă la 50 m). maşini-unelte). Aici. Popula ia: 16. IV î.: 2 918 m. Centru adm. obiecte din bronz. Olímp Olímpia Ólomouc Olt Olt Olténia Olýmpia Ómaha [´oum¬h¬] . oraş în SUA (Nebraska). produse chimice şi alimentare. situat la ărmul Mării Nordului. pe alocuri sub nivelul mării (–6 şi –7 m). în bazinul rîului Olt . Parcuri. Vegeta ie: păduri de stejar şi de fag (9% din teritoriu). produse alimentare. avioane. Luxemburg şi Belgia. Climă temperat-continentală. Universitate. turbării. max. Pomicultură. jude în România. Universitate. Rafinării de petrol.53 mii km2. Produc ie de cereale. construc ii de maşini (utilaje tehnologice). Aeroport. În antichitate – Alutus . Integrată în ara Românească. constructoare de maşini agricole. al statului Washington. în cinstea lui Zeus Olimpianul. grîu. textilă. inscrip ii. Vestigii arheologice.Olánda stat în Europa de Vest. tutun. păsări). situat pe fluviul Missouri . cormoranul. orz. max. oraş antic în Grecia. a fost semnat un acord între Prusia şi Austria. Creşterea animalelor (bovine. situată între Dunăre. [ou´limpi¬] oraş în N-V SUA. Teritoriu intens colonizat de romani. lopătarul. porcine. din patru în patru ani. era condusă de un ban (sec. situat în depresiunea Tesalia . Climă temperat-oceanică. legume. Metalurgia neferoaselor. prin care Prusia a renun at la politica hegemonică în Germania. basoreliefuri. Limba oficială: olandeza. Centru industrial. cultural şi comercial. XIV). Relief în cea mai mare parte de cîmpie joasă (alt. Venit considerabil asigurat de creşterea animalelor (vite cornute mari. alimentară. cnezate (sec. În mitologia greacă era considerat lăcaşul zeilor. Turism. XIII). Industria aluminiului şi a lemnului. siderurgie. la 29 noiembrie 1850. poligrafică. constructoare de maşini (nave. şi de podiş în S ării (alt. Predomină industria metalurgică. Export de animale. sfeclă de zahăr. 619 mii loc. Suprafa a: 5. Izvorăşte din Carpa ii Orientali. Reşedin ă regală şi a guvernului se află la Haga . Nod feroviar. centrul adm. biciclete). Economie în plină ascensiune.1 mil. rîu în România.: Slatina . Este organizat în 12 pro-vincii. Turism dezvoltat. Zone cu umiditate excesivă. plante floricole. 39 mii loc. petrochimică. Construc ii de maşini (avioane. Capitala: Amsterdam . Lungime: 615 km. loc. Hr. materiale de construc ii. Monumente. alimentară. Monumente. 106 mii loc. Turism. Pescuit intens. Jocurile Olimpice. Muzee. Alt. Sta iuni balneoclimaterice. străbătute de canale de desecare. în partea de N-E a Peloponesului (Elida). bazată pe o industrie puternic dezvoltată şi pe o agricultură specializată. Aici se desfăşurau. autovehicule. [´olomouts] oraş în Cehia (Moravia de Nord). Exportă produse industriale (mijloace de masiv muntos în Grecia. Pescuit. Faună: bîtlanul purpuriu. Rezerva ii naturale. Popula ia: 520 mii loc. Aici au apărut primele forma iuni politice statale româneşti: voievodate. fabrici textile.

Pe malurile lacului sunt situate oraşele: Toronto. lac în America de Nord. Institu ii de învă ămînt superior şi de cercetări.16 mil. municipiu în N-V României. de masive muntoase în N şi S-V (alt. Fondat în 903. grîu. mărfuri de larg consum. sorg. caprine. Monumente de arhitectură. de blănărie şi confec ii de blănuri. loc. între Canada şi SUA.: citrice. vite. tutun. Se mai extrage cupru. Muzee. vinuri. Suprafa a: 18 965 km 2. Pelerinaj (la mormîntul lui Mahdi). Turism. Relief format de podişuri în partea centrală a ării. după Alger. Muzeu. metale şi aliaje. argint. Face parte din conurba ia Khartoum . la ărmul Mării Arabiei şi al golfului Oman . produse alimentare. lînă. Creşterea animalelor (ovine. de pielărie şi încăl ăminte. loc. stat în Asia. Suprafa a: 9. Turism. Teatre. Hidrocentrală. aur. încăl ăminte. Rochester. Importă mijloace de transport. 3 353 m). Port. trestie de zahăr.75 mil. oraş în Federa ia Rusă (Siberia). succedate de cîmpii nisipoase de litoral în E şi S. chimică. situat pe malul stîng al Nilului Alb . situat pe rîul Irtîş . Pescuit. Monumente de arhitectură. Nod feroviar. lac în Federa ia Rusă. Pia ă agricolă. Economie bazată pe exploatarea petrolului şi a gazelor naturale. centrul adm. palmieri. Vegeta ie săracă deşertică. Este legat prin canale şi afluen i cu Marea Albă. cămile). 224 mii loc. la confluen a cu Nilul Albastru . textile. mei. animale. Culturi pr. Industrie constructoare de maşini (utilaje tehnologice). Formează grani a dintre Namibia şi Republica Africa de Sud. Nu este navigabil. situat în S-E peninsulei Arabia . Şantiere navale. chimică. legume. Exportă petrol şi produse petroliere. textilă. Aeroport. Ad max. Teatre. Universitate. port la Marea Mediterană. cu rîurile Hudson şi Ottawa . Lungime: 2 250 km. Este organizat în 7 districte şi o provincie. Capitala: Mascat . situat pe Crişul Repede . Căi rutiere: 26 349 km. carne. produse din cauciuc sintetic. Industrie constructoare de maşini şi utilaje tehnologice. În oaze cresc curmali. Suprafa a: 312 mii km2. oraş în N-V Algeriei. banane. maşini şi aparate electrotehnice. a.: 237 m. Navigabil. al jud. de prelucrare a lemnului. textilă. Faună săracă. 664 mii loc. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Limba oficială: araba. bovine. alimentară. aparataj electrotehnic ş. Praguri. Ad. Aeroport. cu lacul Ladoga. XVIII). textile şi alimentare. fabrici de produse alimentare.). Admis în O oraş în Sudan. Iriga ii. bumbac. Muzee.: 115 m. Oswego (SUA). fabrici de produse chimice. Pielărie. [´oorand…] fluviu în S Africii. Bihor . Construc ii de maşini (maşini agricole. Hamilton (Canada). Aeroport. Climă tropicală aridă. 527 mii loc. alimentară. mango. Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. Universitate. prelucrarea petrolului. între Yemen. Prelucrarea metalelor. cereale. de deşerturi nisipoase în S-E şi N-V. al doilea oraş al ării ca mărime şi importan ă economică.61 mii km 2. Comunică prin canale cu lacurile Erie şi Huron . Popula ia: 2. Fortărea ă (sec. 1. fructe. textile şi alimentare. max. Omdurmán Ómsk Onéga Ontário Orádea Orán Oránge .Omán Sultanátul ~. legume. Izvorăşte din Mun ii Scorpiei şi se varsă în Oceanul Atlantic. Centru industrial şi cultural. Export de minereuri. max.

Ultima erup ie a avut loc în 1941. un oraş medieval moldovenesc (sec. În comuna Butuceni. Ierarh Nicolae (1793. legume. fortificat cu două valuri de pămînt şi şan uri. colegii.Orãºtíe Óregon [´œrig¬n] municipiu în România (jud. monede emise în sec. Popula ia: 3. Pînă la mijlocul sec. Şi-a strămutat locul de aşezare după ce vechea localitate a fost arsă şi ruinată de turci şi tătari.2 mii km 2. funda iile a două biserici ortodoxe. Născătoare de Dumnezeu (1903). Construc ii de maşiniunelte. situat pe valea rîului Grădişte . textile. arme şi podoabe. Oriól Orizába . În prezent pe teritoriul vechiului Orhei se efectuează cercetări ştiin ifice şi lucrări de restaurare. sfeclă de zahăr. doc. celulozei şi hîrtiei. oraş în Republica Moldova. Catedrala Sf. în 1437. At. a fost creat un muzeu. în 1224. XIV). alimentară. XVI se afla situat pe Răut. Orinóco fluviu în America de Sud. 38 mii loc. Muzeu. At. Centru adm. obiecte de uz casnic. 547 mii loc. Industrie a lemnului. în fa a insulei Trinidad . Fondat ca cetate în 1566. Muzeu. Expl. Pescuit. ctitorie a domnului Vasile Lupu. pe fluviul Ural . În anii 1938–1957 s-a numit Cikalov . a lemnului. Biserică fortificată (sec. Hunedoara). între localită ile Trebujeni şi Butuceni. oraş în Federa ia Rusă. la ărmul Oceanului Pacific. mercur. tripolie. un oraş din perioada Hoardei de Aur (sec. XIV–XVI). de calcare. Zăcăminte: aur. Bisericile Sf. Licee. Creşterea animalelor (bovine. metalurgică (aluminiu).: Salem . Par ial navigabil. alimentară. încăl ăminte. Izvorăşte din Podişul Guyanelor şi se varsă în Oceanul Atlantic. XIV–XV). pielărie şi încăl ăminte. la 35 km S-E de actualul oraş. Muzee. [oris´aba] vulcan activ în S-E Podişului Mexican. Distrus de tătari în sec. textile. situat pe dreapta Răutului. coloran i). Alt. Păduri extinse. epoca de bronz). cel mai înalt vîrf din Mexic. chimică (vopsele. XV–XIX) şi de jude (din 1835). XVI. doc. 320 mii loc. au fost descoperite situri din cele mai vechi epoci ale istoriei omenirii (paleolitic. cupru. Dumitru (1632). de gaze naturale. A fost centru de inut (sec. Turism. de blănărie. vestigii ale culturii materiale getice. pomi fructiferi. sticlărie. Se cultivă grîu. ovine). Şcoli. pe baza materialelor arheologice descoperite. unelte agricole. pe rîul Răut. Monumente. oraş în Federa ia Rusă. Industria energiei electrice. Lungime: 2 750 km. 1880) şi Sf. Mare centru industrial. XV–XVI. produse alimentare. Expl.3 mil. stat în N-V SUA. 25 mii loc. construc ii de maşini. Monumentul lui Vasile Lupu (în curtea Catedralei).: 5748 m. produse alimentare. situat pe rîul Oka . pe teritoriul Orheiului Vechi . tipografie unde s-a tipărit Palia de la Orăştie (1582). loc. Suprafa a: 254. O elării. Institu ii de învă ămînt superior. siderurgie. argint. Aici pe locul numit Peştera . Orenbúrg Orhéi Orhéiul Vechi rezerva ie arheologică în Republica Moldova (jud. XIV). la 48 km N de Chişinău. pe teritoriul căruia s-au găsit fundamentele unei cetă i de piatră şi două mari construc ii (caravansaraiuri). Industrie alimentară. Orhei). Cetatea Orăştiei (sec.

Climă temperat-continentală. Popula ia: 99. Sporturi de iarnă. Creşterea animalelor. strîmtoare între peninsula Arabia şi ărmul sudic al Iranului. Construc ii de maşini. construc ii de maşini (utilaje tehnologice). fortărea ă (sec. Teatre. 695 mii loc. situat în S insulei Honshû . biserici (sec. Teatre. loc. Suprafa a: 975 km2. Muzee. Cuprinde cca 90 de insule. Universitate. Rezerva ie naturală. XIII–XVIII). aparataj electrotehnic). Universitate. Relief muntos. alimentare. Lungime: 150 km. Relief muntos. oraş în România (jud. min. Pomicultură. fabrici de produse chimice. de transport). XIV–XV). Industrie dezvoltată: construc ii de maşini (nave. 108 mii loc. Aeroport. fabrici de confec ii şi de produse alimentare. Monumente valoroase: catedrală (sec. Pescuit. Muzee.: 71 m. Climă temperat-oceanică. prelucrarea lemnului. pe Loara. Nod feroviar. castel (sec. textile. capitala Norvegiei. situat pe malul lacului de acumulare Por ile de Fier I . regiune în Republica Georgia (Gruzia). Industrie uşoară. textile şi alimentare. XV). Vestigii romane. produse alimentare. Academie de ştiin e. în conurba ie). confec ii. Universitate. prelucrarea metalelor.7 mil. República ~. Port la Dunăre. Monumente arhitectonice în stil baroc.6 mii loc. Muzee. legume.: hinvali . siderurgie. cunoscut cu numele Naniwa . uzine mecanice. porumb). casa Janna d’Arc. la vărsarea rîului Lo în fiordul Oslo . materiale de construc ii.: 56 km. (6 mil. Expl. Strîmtoarea ~. Teatre. Suprafa a: 3. [orle´¾] oraş în partea centrală a Fran ei. Regiúnea Autonómă ~. produse textile şi alimentare. Industrie diversificată: metalurgia neferoaselor. Uneşte golful Oman cu Golful Persic . republică în S-V Federa iei Ruse. Culturi agricole: cereale (grîu. miniere (neferoase) şi forestiere. 2. textile. Construc ii de maşini agricole. al naviga iei. Aeroport. oraş în Japonia. Sta iune de cercetări geografice. fabrici de produse alimentare. case memoriale. Mehedin i). 16 mii loc. sfeclă de zahăr. fabrici textile şi alimentare. Lă ime min. etnografic).9 mii km 2. Turism. Academie. Nod de comunica ii. situată în S-E ării. Oraş vechi. electrotehnică. esătorie de bumbac. la N de Sco ia. XV–XVI). Centru adm. Universitate. orz. Suprafa a: 800 mii km 2. XII). 166 mii loc. Muzee (de artă. Export de maşini. la S de Paris. Ad. Climă temperat-continentală. Creşterea animalelor (ovine). situat pe malul drept al rîului Drava . Popula ia: 20 mii loc. Cetate medievală. fabrici de produse alimentare. construc ii de maşini (navale. utilaj energetic. loc. Orléans Ormúz (Hormúz) órºova Ósaka Osétia de Nord Osétia de Sud Ósijek ['osijek] Óslo [´uslu] oraş în Croa ia. Monumente de arhitectură: biserică (sec. Construc ii şi repara ii navale. Denumirea istorică Alania . Sta iuni balneoclimaterice. Capitala: Vladikavkaz . arhipelag britanic în Oceanul Atlantic. Centru industrial şi comercial.Órkney Insulele Orkney . produse chimice. Viticultură. . Popula ia: 655 mii loc. XIX). port la Oceanul Pacific (golful Osaka ). A existat ca aşezare daco-romană Dierna . Mare centru economic şi cultural. Monumente. Port. Palatul regal (sec. Import de materii prime.

Comunică printr-un canal cu lacul Ontario . min. Lă ime: 75 km. fabrici de hîrtie. Muzee. 442 mii loc. Biblioteci. Par ial navigabil. cel mai întins şi mai adînc ocean de pe glob. Turism. alimentară. Colegii. Oraş din 1267. Lungime: 105 km. Port pescăresc la Marea Nordului. Capitala statului din 1867. oraş în N Spaniei (Asturia). Industria lemnului. km2. chimică. Universitate (sec. Importante căi de naviga ie. delimitat de peninsulele Alaska şi Ciukotsk la N. textilă. max. medie: 4282 m. Industrie mecanică. aparataj electrotehnic). pe fluviul Tamisa . 333 mii loc. Pescuit intens. rîu în Africa Ecuatorială. Oceánul ~. cocsochimică. Muzee. [´oksf¬d] oraş în Marea Britanie (Anglia). Monumente istorice. Óttawa Ouagadougou [waga´dugu] Oubángui [ub´¾gi] Oviédo Óxford Pacífic Pad (Po) . Sta iune balneoclimaterică. Universitate (din 1608). Industrie constructoare de maşini (automobile). Aeroport. XII). la poalele Mun ilor Cantabrici . Adesea provoacă mari inunda ii.2 mil. Catedrală gotică (sec. Ad. celulozei şi a hîrtiei. biserici (sec. Lauren iu . 203 mii loc. produse chimice şi alimentare) şi cultural. Lungime: 1 160 km. Lungime: 1 120 km. Centru religios. Navigabil. Ad. Comunică cu Oceanul Arctic prin strîmtoarea Bering. rîu în Canada.: 11 034 m. XII). Universită i. Hidrocentrale. a materialelor de construc ii. la Montreal. Centrul unei regiuni carbonifere şi siderurgice. Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. oraş în Cehia (Moravia de Nord). Nod de comunica ii. Muzee. metalurgică. iar cu Oceanul Indian prin mările Arhipelagului Malaez şi zona oceanică de la S de Tasmania. capitala ării. Centru industrial (construc ii şi repara ii navale. poligrafică. textilă. alimentară. strîmtoare între Italia şi Peninsula Balcanică. alimentare. XIV–XV). situată pe rîul Ottava . XII–XVI). America la E şi Asia şi Australia la V. oraş în Republica Burkina Faso. Suprafa a: 165. 315 mii loc. Antarctida la S. Lungime: 652 km. situat la N-V de Londra. separă Republica Democrată Congo de Republica Centrafricană şi apoi de Republica Populară Congo. XV–XVIII). Metalurgie. fluviu în N Italiei. mănăstire (sec. Muzee. textile. Aeroport. 120 mii loc. Universitate. Meşteşugărit. textilă. care uneşte Marea Adriatică cu Marea Ionică. construc ii de maşini (autovehicule.: 567 m. Iriga ii. Ad. constructoare de maşini. 69 mii loc. Fondat în 1800. alimentară. Izvorăşte din Alpii vestici şi se varsă în Marea Adriatică printr-o deltă întinsă. poligrafie. cu Oceanul Atlantic prin strîmtoarea Drake. Este străbătut de puternici curen i oceanici. Izvorăşte din apropierea lacului Albert . alimentară. prelucrarea metalelor. afluent pe stînga al fluviului Sf. Navigabil par ial (650 km). capitala federală a Canadei (Ontario). Turism. Institu ii financiare. Aeroport.Osténde Óstrava Otránto Óttawa oraş în Belgia (Flandra de Vest). Industrie extractivă (cărbune). Teatre. situat pe Oder (Odra). afluent pe dreapta al fluviului Zair (Congo ).

cromit. păşuni. alimentară. Relief muntos (alt. produse manufacturiere. situată pe malul drept al Nistrului. oraş în insula Tutuila (arhipelagul Samoa din partea centrală a Oceanului Pacific). or Págo Págo Pakistán Palánca Paláu comună în Republica Moldova (rn. 11 mii loc.8 mil. centrul adm. de produc ie a cimentului. arhipelag în V Oceanului Pacific. una dintre cele mai mari din lume). 225 mii loc. Expl. arbori de pîine. chimică. Organizat în 4 provincii şi 2 unită i administrative federale. format de cca 100 de insule. la V de Vene ia. Climă ecuatorială. Resurse bogate de petrol şi cărbuni. sare. Capitala: Coror . Suprafa a: 803. Capitala: Islamabad. chimică. bata i. Faună bogată în partea de nord. Creşterea extensivă a animalelor pentru carne şi lapte (porcine. Relieful reprezintă zone fizicogeo-grafice şi naturale diverse: Cîmpia Indului (în E şi S-E). Aici a existat o străveche fortifica ie de pămînt. Vegeta ie: păduri. mango. max. Ştefan-Vodă). iută. Podişul Belucistanului (în V şi S-V). cea mai populată însă fiind Coror (8 km2. 2 084 m). situat la nord de Australia. nuci de cocos. textilă. produse alimentare. Turism dezvoltat. Pescuit intens. stat în Asia de Sud. de prelucrare a metalelor. Se extrage bauxită. XIII–XVI). engleza. textilă.).Pádova oraş în N Italiei (Veneto). loc. Păduri tropicale. 11 mii loc. Popula ia: 147. Industrie constructoare de maşini şi utilaje agricole. Pe terenuri irigate (75% din suprafa a pămînturilor lucrate) se cultivă plante comerciale (bumbac. Turism. mărfuri de larg consum. legume. care în sec. 1545). ramifica iile mun ilor Himalaia şi Hindukush (în N şi N-V). stat insular în Oceanul Pacific. cînepă. situat la ărmul Mării Arabiei. Aeroport interna ional. Climă tropicală uscată. Popula ia: 20 mii loc. Admis în ONU la 15 decembrie 1994. Cuprinde cca 300 insule vulcanice şi coraligene.94 mii km2. Vegeta ie de stepă şi deşert. Se extrage bauxită. catedrală (sec. energetică (hidrocentrala Tarbela. Popula ia: 15 mii loc. XV–XVI a fost reconstruită din piatră şi utlizată de localnici ca cetate. a lemnului. între Iran. energetică. Căi rutiere: 64 km. cu păduri montane în N. alimentară. ovine. Importă echipamente industriale şi de transport. XIV). de petrol. Suprafa a: 498 km2. trestie de zahăr. Grădină botanică (cea mai veche din Europa. XIII–XVI). dintre care cea mai mare este Babelthuap . Se cultivă manioc. . Se practică artizanatul. a hîrtiei. Culturi: cocotieri. Industrie extractivă. textilă. fosfa i. Exportă materii prime agricole. Afgha-nistan şi India. Muzee. Limba oficială: urdu. Paláu (Beláu) Paláuan insulă în S-V arhipelagului Filipine . Industrie de prelucrare a produselor agricole. República ~. República Islámică ~. Monumente arhitectonice: biserică (sec. curmali) şi pentru consum intern (grîu. capelă (sec. Culturi de orez. nichel. Limbi oficiale: palauana. Suprafa a: 487 km 2. caprine). Centru comercial şi cultural. combustibili. al teritoriului Samoa Americană. Suprafa a: 14 mii km2. în apropiere de ărmul Mării Adriatice. Economie bazată pe agricultură. cupru. Universitate (din 1222). bovine.

port la Marea Tireniană. Se mai cultivă orez. port la Marea Mediterană. între mun ii Hindukush.: Iloilo . Importă produse industriale. locuită de triburile ilirice şi celtice. Popula ia: 1. fructe. XV–XVIII). pescuit. Cîmpía Panónică . situat pe coasta nordică a Siciliei . Muzee. devenind în cele din urmă nucleul statului feudal maghiar. Relief muntos. XIV). cuprinzînd şi numeroase insule din apropierea ărmurilor. Encluze. Şantiere navale. întreprinderi ale industriei uşoare. Hr. catedrală (sec. boboase. Afghanistan). porumb. crevete. Prin hotărîrea ONU din 1947 s-a convenit să se creeze pe acest teritoriu două state: Israel şi Iordania. este ocupată apoi de huni.: 7719 m (vf. Ghe ari. Culturi: orez. În trecut – provincie romană. Marea Caraibilor. Fără popula ie. Centru industrial. Este divizat în 9 provincii şi 3 dis-tricte. Administrată de SUA. Suprafa a: 12. Zăcăminte: aur. Muzee. cupru.: 12. Centru turistic şi balneoclimateric. XII. Climă continentală rece şi foarte aridă. Suprafa a: 2. servicii în transportul de tranzit prin canalul Panamá . IV–VIII). de cîmpie joasă litorală. Turism. Păduri tropicale. IV–III î. cîmpie pe cursul mijlociu al Dunării.91 mil. Rafinării de petrol. Limba oficială: spaniola. Relief muntos. produse alimentare. Universitate. avari. IX–X). slavi (sec. Ramuri economice: opera ii bancare. Creşterea animalelor este slab dezvoltată. Serbiei şi Muntenegru şi României.5 m. pe teritoriul Ungariei. Kunlun şi Altai (Tadjikistan. Palestína Palma de Mallorca Palmýra Pamír Panamá Panamá Panáy Panónia . Deşertul Sirie la E şi Marea Moartă la S. trestie de zahăr. unguri (sec. Popula ia: 2. Vegeta ie: păduri tropicale umede (peste 50% din teritoriu) şi de savană. Lă ime: 91–300 m. Capitala: Panamá City . Aeroport interna ional. Universitate. legume. Cunoscută din milen. iar în S-E de Cordilierii Chioco (alt. crom. la S-V de arhipelagul Hawaii . República ~. loc. specii de plante de stepă şi de semideşert. Hr.6 km2. 309 mii loc. stat în America Centrală. cînepă de Manila. Ad. max. reprezentat în V de Cordilierii Veraguas (alt. Şantiere navale. palate (sec. Căi ferate: 354 km. XV). 732 mii loc. Climă subecuatorială umedă.6 km. cafea. Căi rutiere: 10146 km. banane. Oraş pr. Liban la N. Vegeta ie: păşuni alpine. XVII). trestie de zahăr. zahăr. Aeroport. a lemnului. Romanizată (sec. Popula ie rară. palate (sec. turism. Planta ii mari de bananieri. arbori de cacao şi de cafea. construc ii de maşini. Alt. situat în insula Mallorca . care leagă Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. între Costa Rica. combustibili. Exportă produse petroliere.Palérmo oraş în Italia. cacao. Karakorum. regiune istorică în Orientul Apropiat. I î. situat pe istmul Panamá . comercial şi balneoclimateric. loc.5 mii km2. China. Naviga ie de canal (87 [pa´nai] insulă în V arhipelagului Filipine . agricultură. insulă coraligenă în partea centrală a Oceanului Pacific. [´palma de ma´ljorka] oraş în Spania. mijloace de transport. Columbia şi Oceanul Pacific. Kongur Tagh ). min. limitată de Marea Mediterană la V.). a petrolului importat.6 mil. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. Hr. – I d. 3478 m). Construit în anii 1904–1914. canal pe teritoriul statului Panamá. XII–XIII). max. mangan. 1829 m). Suprafa a: 76 mii km2. Lungime: 79. cocotieri. Monumente de valoare: biserici (sec. Monumente: biserică (sec. podiş muntos în Asia Centrală. tutun.

Popula ia: 5. întemeiată de milesieni în sec. República ~. alimentară. bumbac. partea de E constă dintr-o cîmpie joasă. aur. Se cultivă orez. autovehicule. Bougainville ). rîu în Brazilia şi Paraguay. Lungime: 2500 km. cărbune. nichel. max. Pescuit. cauciuc. columbit. ovine. porcine. Hr. 12 600 MW). Capitala: Asunción . una dintre ele Itaipú fiind cea mai mare din lume. orez. forestieră. prelucrătoare de materii prime agricole. Este divizat în 17 departamente şi un district al capitalei. sisal.4 mil. energetică (două mari hidrocentrale. orez. zinc. uraniu. în cuprinsul Cîmpiei Amazonului. Căi rutiere: 19736 km. Pescuit intens.Panticapaíon Papeéte fostă colonie grecească pe ărmul nordic al Mării Negre. şi un podiş deluros (alt. cacao. Economia ării este bazată pe agricultură. Zăcăminte: minereuri de cupru.7 mil. Este divizat în 20 de provincii şi un district al capitalei. cu păduri ecuatoriale. Climă ecuatorială. Export de cafea. Creşterea animalelor (bovine. Suprafa a: 1. manioc.3 mii loc. Culturi: trestie de zahăr. loc. loc.: Joâo Pessoa . 79 mii loc. Relief muntos în cea mai mare parte a insulei principale (alt. ovine). precum şi în insulele vulcanice ale Pacificului.: Belém .8 mii km2. cu pu ină vegeta ie. arbori de cauciuc. Creşterea animalelor. Teritoriul ării cuprinde două regiuni geografice separate de fluviul Paraguay : partea de V reprezintă o cîmpie înaltă ( Chaco ). bumbac şi soia (locul 1 în lume). copră. stat în America de Sud. caprine. Planta ii de cocotieri.25 mil. porumb. situat în partea de E a insulei Noua Guinee şi pe mai multe insule vulcanice din apropiere. centrul adm. copră.7 mil. beril. Capitala: Port Moresby . forestieră. Admis în ONU la 10 octombrie 1975. Turism. loc. cafea. . Port. brăzdat de afluen ii fluviului Paraná . energetică. Pápua-Nóua Guinée Pará Paraguáy Paraguáy stat în N Braziliei. Climă tropicală cu precipita ii abundente în E şi mai uscată în V. Industrie extractivă (petrol. porumb. de cauciuc. argint. Se cresc bovine. trestie de zahăr. Importă maşini şi utilaje industriale. Suprafa a: 56. crom. Suprafa a: 406. tutun. manioc. arahide. cacao. Vînătoare. În partea de S a insulei Noua Guinee se extind cîmpii mlăştinoase. Popula ia: 3. ovine). oraş situat în N insulei Tahiti . Limbi oficiale: spaniola. trestie de zahăr. citrice. afluent pe dreapta al fluviului Paraná . VI î. ghips). Limba oficială: engleza. max. al Polineziei Franceze. caolin. exploatări forestiere şi comer . Industrie extractivă (minereu de fier). km 2. ceai. inclusiv pe două din arhipelagul Solomon (Buka . mangan. tutun şi. arbori de cafea. Exportă cupru. Azi Kerci . guarani. Brazilia şi Argentina. străbătută de fluviul Paraguay . produse de larg consum. oraş în Federa ia Rusă. mai cu seamă. bumbac. Par ial navigabil.37 mii km2. Bogate resurse de subsol: cupru. petrol. Industrie extractivă. la ărmul Oceanului Atlantic. Suprafa a: 462. 680 m). Se cresc animale (bovine. de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole (zahăr Paraíba stat în N-E Braziliei. Popula ia: 5. Pescuit de perle. bumbac. grîu. Pădurile tropicale ocupă 51% din teritoriu.75 mii km 2. Vegeta ie: păduri pe aproximativ 2/3 din teritoriul ării. cobalt. 4694 m). Bază aeronavală. de cacao. wolfram. tutun. trestie de zahăr. Centru adm. Popula ia: 5. Centru adm. banane. învecinat cu Bolivia. Izvorăşte din N Podişului Brazilian. stat insular în Oceanul Pacific. Se cultivă trestie de zahăr.

Parîng Párma Mún ii Par´îngului . stat în S Braziliei. fasole. Observator astronomic. Centru comercial (pentru bauxită. Parîngul Mare sau Mîndra ). Île-deFrance . diamante. XII). Climă arctică. Popula ia: 8.5 mii km2. rom). Aeroport. Cel mai mare centru economic. capitala ării. biserici gotice (sec. Zăcăminte bogate în aur. Industrie dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile.75 mil. Institu ii financiar-bancare. constructoare de maşini. uneşte Marea Mînecii cu Marea Nordului. alimentară. Monumente: catedrală romano-ca-tolică (sec. loc. cacao. centrul adm. Păşuni alpine. masiv muntos în Carpa ii Meridionali (România). păduri de conifere şi fag. Muzee. Monumente: catedrale (sec. orez. XV–XVI). XVI). masiv muntos în S-E Greciei. produse cosmetice etc. 175 mii loc. bumbac. Muzee. port pe fluviul Sena . Suprafa a: 199. Vegeta ie: păduri tropicale. a cimentului şi sticlei. rom etc. de servicii în transport şi turism. Alt.Paramáribo Paraná oraş în Republica Surinam.: 2 457 m. XVI–XVII). de confec ii. textilă. de parfumuri. Aşezare etruscă şi romană. Climă montană cu precipita ii abundente. al reg. Popula ie rară. argint. Expl.32 mil. Naviga ie intensă. Universită i. Creşterea animalelor (bovine. Relief de podiş. coloran i. Era considerat de vechii greci drept reşedin ă a Muzelor şi loc sacru al poe ilor. situat pe rîul Parma . Prelucrarea lemnului. în apropiere de confluen a cu Marna . loc. stepe. A fost denumit după exploratorul polar englez William Parry (1790–1855). aparataj electronic. avioane. Se formează prin unirea rîurilor Paranaiba şi Rio Grande . porcine).).: 24–64 m. chimică (mase plastice. Localitatea a luat fiin ă în preajma unei cetă i celtice (parisi ) în antichitate. străbate S Braziliei. Centru adm. XII–XIII).: 29 km. alimentară. Lă ime min. lemn. Alt.18 mil. arhipelag în Arctica canadiană. care l-a descoperit în anul 1818.). comercial şi cultural al ării. 2519 m (vf. maşini de precizie etc. Universitate. Se cultivă cereale (grîu. poligrafică. max. de prelucrare a lemnului. mănăstire. cafea. Lungime: 4 700 km. Parnás Párry Pas de Calais [pa d¬ ka´le] . arbori de cafea. Par ial navigabil. de bijuterii şi de articole de lux. curge apoi pe teritoriul Argentinei şi se varsă în Oceanul Atlantic prin estuarul La Plata . Muzee. max. chimică. manioc. Parcuri şi grădini.). oraş în N-E Italiei. (9. Paraná París capitala Fran ei. pe partea stîngă a fluviului Paraná (cursul mijlociu). Aerodromuri. Ad. Biblioteci. trestie de zahăr. 2. palate (sec. loc. Industrie petrolieră. Relief muntos şi deluros. forestiere. zahăr. soia. porumb). medicamente. 152 mii loc. strîmtoare între Fran a şi Marea Britanie. fluviu în America de Sud.: Curitiba . Universitate. afluent pe dreapta al Padului . biserici (sec. Turism. Suprafa a: 100 mii km2. palate. marchează o por iune a grani ei dintre Paraguay şi Argentina. Lungime: 185 km. în conurba ie). Port. tractoare. Academii. fabrici alimentare (zahăr.

Chile). materiale de construc ie. Muzeu. situat pe rîul Kama . max. metalurgie. At. situată între Rio Colorado şi Rio Negro la N şi strîmtoarea Magellan la S. Construc ii de maşini.: 4 634 m. Suprafa a: 22. Alt. Mecanică. Expl. Industrie puternic dezvoltată. gaze naturale. Importante resurse energetice. Turism. Teatre. de confec ii. Turism. produse chimice şi alimentare. pe teritoriul Italiei şi Elve iei. Creşterea vitelor (ovine). Navigabil. Nod de comunica ii. Muzee. Climă temperată aridă. Produce motoare. Grădină botanică. . compresoare. peninsulă în S Greciei. Relief muntos. piane. A fost reşedin ă de vară a familiei regale române. În 1940-1957 s-a numit Molotov . medicamente. Acoperi i cu păduri în mare parte. max. alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Fondat în 1760. Fondat în 1681. cu ieşire largă la Oceanul Atlantic. prelucrarea petrolului şi a lemnului. max. Produc ie de cereale. Mún ii ~. electrotehnică şi electronică. Alt. aşezare dacă şi castru roman. culme muntoasă în Alpii de vest. extremitatea sudică a Peninsulei Balcanice. Monumente istorice şi arhitectonice: biserica Sf. Pãdúrea Boémiei Pãdúrea Cráiului Pãdúrea Neágrã Pecióra Pelendáva Péleº Peloponés Penníni Pennsylvánia Pénza oraş în Federa ia Rusă. Bogate zăcăminte de bauxită.: 1 495 m (vf. Zăcăminte: minereuri de fier. alimentare. max. chimică. culme muntoasă situată în N-V Mun ilor Apuseni (România). Repara ii de locomotive şi vagoane. Peşteri. Acoperită cu ghe ari. Creşterea animalelor. masiv muntos la grani a dintre Germania şi Cehia. doc. conacul Cantacuzino (sec. mun i în S-V Germaniei.4 mii km 2. Álpii ~. petrol. XVII). Relief predominant muntos. Izvorăşte din Uralul de N şi se varsă în marea Barents printr-o deltă. Fabrici de produse chimice. biciclete.: 2 404 m. Lungime: 80 km. castel în stil renascentist în România (or. ceasuri. situat pe rîul Sura . Astăzi muzeu. fabrici textile. De aici izvorăşte fluviul Dunărea . maşini de calculat. electrotehnică. Suprafa a bazinului: 322 mii km2. Universitate. Lungime: 1 809 km. Turism. Pescuit. regiune în S Americii de Sud (Argentina.88 mil. Fondat ca cetate în 1663. 555 mii loc.04 mil. măslini. loc. citrice. Pomicultură.: 1 004 m. fluviu în N-E păr ii europene a Federa iei Ruse. Construc ii de maşini. Predeal). Climă mediteraneană. energetică. cărbune. Centru adm. Popula ia: 11. Craiova (România). mobilă. Popula ia: 600 mii loc. max. Voievozi (1664). Industrie constructoare de maşini. loc. Suprafa a: 785 mii km2.2 mii km2. alimentare. Alt. casa memorială “Mihail Sadoveanu“. Feldberg ). situată între Marea Egee şi Marea Ionică. Culturi agricole: cereale. situate în antichitate pe locul actualului mun. vi ă de vie. Suprafa a: 117.Paºcáni Patagónia municipiu în România (jud.: Harrisburg . Castélul ~. hîrtie. 1. avînd direc ia de la V la E. prin rîurile Brigach şi Brege . petrol. Alt. stat în N-E SUA. Perm oraş în Federa ia Rusă. de cărbuni. Alt. situat pe valea Siretului . de prelucrare a lemnului. textile. Legumicultură. 46 mii loc. Iaşi). cu cîmpii litorale înguste în zona golfurilor.: 1457 m. în 1419. textilă.

Ad. la grani a cu Bolivia. situat pe rîul Salt . Economie dominată de industria minieră şi agricultură. textilă. textilă.23 mil. [fil¬´delfj¬] oraş în E SUA (Pennsylvania]. República ~. În 1776 aici a fost proclamată independen a SUA. Moschee (1630). Limbi oficiale: spaniola. alimentară. X–XVI). (2. Muzeu de artă khmeră. o vastă cîmpie aluvială la obîr şia fluviului Amazon. Valoroase monumente medievale şi renascentiste: biserici (sec. Pesháwar Petrodáva Phenián Philadélphia Phnóm-Penh [´phnom´pen] Phoenix [´fiiniks] . 1. VI–VII. 994 mii loc. 2. max. situat pe rîul Delaware . tropicală aridă în regiunile de coastă. Universitate. Palatul Comunal (sec. În extremitatea de S. Aeroport. Capitala: Lima. navale. chimică. loc. Turism. Industrie constructoare de maşini (electrotehnică). în zona oraşului Piatra-Neam de astăzi. centrul adm. în centru lan urile muntoase ale Anzilor (Sierra). Organizat în 12 departamente şi o provincie constitu ională.85 mil. centrul adm. Academie de ştiin e. Popula ia: 28. Muzee. Universită i (sec. loc. cu alt. între Ecuador. Teatre. Prelucrarea bumbacului şi a mătăsii. loc. Monumente istorice şi arhitectonice. XIII–XVI).15 mil. deşertică şi semideşertică. Societă i şi institu ii ştiin ifice şi artistice. Turism. în apropiere de lacul Trasimene . fabrici textile şi alimentare. localizată în N Moldovei (Româ-nia).: 25–104 m. Activitate artizanală. Rafinării de petrol. poligrafică. al regiunii Umbria . Între anii 1790–1800 a fost capitala SUA. situată pe valea fluviului Tedongan . oraş în SUA. quecha. Vechi centru comercial. desparte peninsula Arabia de Iran.285 mil. stat în V Americii de Sud. Bolivia şi Chile. Muzee. farmaceutică. km2. capitala Cambodgiei. situat la coasta vestică a Oceanului Pacific. Climă ecuatorială în cîmpiile din E.3 mil. Universitate. al statului Arizona. Siderurgie. Activitate comercială. XIV). deasupra cărora se înal ă creste paralele cu vîrfuri ce depăşesc 6 000 m (alt. 1. piemontul andin La Montaña (2/3 din teritoriu). la N de Roma. în conurba ie). alimentară. Brazilia. financiar. de automobile). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. golf în N-V Oceanului Indian. Muzee. Sta iune climaterică de iarnă. situată pe fluviul Mekong . capitala Coreii de Nord. 985 mii loc. mai mari de 4 000 m. loc. XII. loc. Monumente istorice şi arhitectonice. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. ce reprezintă platouri înalte (punas). Vegeta ie ecuatorială. Cerro de Huascaran. Industrie constructoare de maşini (aeronautice. Meşteşugărit. Institu ii financiare şi comerciale. construc ii de maşini (aparataj electronic). Columbia. vf. Galerie na ională. 6768 m. Port fluvio-maritim. aymará. Lă ime: 180–230 km.64 mil. Universitate. Relief variat: în V o cîmpie îngustă de coastă cu peisaj deşertic. comercial şi turistic. se află cel mai mare lac din America de Sud – Titicaca. [pe´¿aaw¬r] oraş în N Pakistanului. 149 mii loc.Pérsic Perú Gólful ~. aşezare dacă. Suprafa a: 1. Centru industrial. Port. Muzee. Lungime: 926 km. Mari exploatări de argi Perúgia oraş în Italia. fabrici de produse textile şi alimentare. Vestigii etrusce şi romane.

chimică. Piátra-Neamþ Picardía Piérre Pietrósul Pind Piréu Pirinéi Piroboridáva Písa [´piisa] . Turism.: 2 303 m. Lungime: 798 km.Hogaş". oraş în Italia (Toscana). care datează din sec.: 3 404 m. max. alimentară. Universitate (1338–1343). vîrf în Mun ii Rodnei (România). municipiu în România. 105 mii loc. XV). Turism. produc ia materialelor de construc ii (ciment. Hr. textilă. Suprafa a: 19. mun i în V Greciei. a materialelor de construc ii. a sticlei. sfeclă de zahăr. textile. cobalt. Lă ime: 50 km. Sta iune balneoclimaterică. loc. Lungime: 435 km. Industrie constructoare de maşini (utilaj agricol). IV–II î. România). [´pi¬r] oraş în SUA. oraş în S Greciei. Muzeu. provincie în N Fran ei. XIV) ş. Mare centru industrial şi comercial: construc ii navale. Se cultivă cereale. Muzee. Casa memorială "M. Institu ii de învă ămînt superior. biserică (sec. Zăcăminte: minereuri de fier. Nicoreşti. cartofi. a celulozei şi hîrtiei.: Amiens . Sta ie meteorologică de altitudine. fabrici chimice. situată pe Siret. Alpinism. alimentară. pe ărmul Mării Egee (golful Egina ). Domul (sec. Alt. Turism.4 mii km 2. Alt. max. Nod feroviar. Teatru. Vestigii geto-dacice. aşezare geto-dacă. Gala i. 135 mii loc. Este cel mai important port al ării. nichel. Institu ii de învă ămînt. Iu. Neam . max. Mún ii Píndului . masiv muntos în E Carpa ilor Meridionali (România). Climă montană temperată. la grani a dintre Fran a şi Spania. Formează cumpăna de ape dintre Marea Egee şi Marea Ionică. Muzeu. Centru comercial. Monumente arhitectonice. bauxită. clădiri vechi. sticlărie. Nod feroviar. Metalurgie. a. Popula ia: 1. al statului Dakota de Sud. textilă. Izvoare minerale (mai cu seamă în N). La Om ). situat pe rîul Arno. fabrici de produse textile şi alimentare. 13 mii loc. situat pe valea Bistri ei . reşedin a jud. Oraş pr.: 2 239 m (vf. Monumente: biserica Sf. Vegeta ie: păduri. XI–XIV). Ioan (sec. alimentare. sistem muntos în S-V Europei. în conurba ia Atenei. Mún ii ~. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 128 mii loc. Păduri conifere. Industrie constructoare de maşini (aeronave). Rezerva ie ştiin ifică. mangan. de prelucrare a lemnului (cherestea. Alt. Alt.8 mil. sticlă). Stavropol). construc ii de maşini. XI–XII). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. centrul adm.: 2 650 m. mobilă). Casa memorială "C. 170 mii loc. situat pe rîul Missouri .Piatigórsk Piátra Cráiului oraş în Federa ia Rusă (reg. Muzee. por elanului şi ceramicii. jud. Monumente de arhitectură: Turnul înclinat (sec. export de mărfuri industriale şi alimentare. Lermontov". Se cresc animale pentru carne şi lapte. identificată cu aşezarea întărită de la Poiana (com. farmaceutică. floristică şi faunistică (capre negre). marmură. Turnul-clopotni ă (1499). păşuni alpine. între golful Biskaya şi Marea Mediterană .

Turism. Construc ii de maşini (utilaj electrotehnic. centrul adm. situată în N interfluviului bugonistrean. Institu ii de cercetări ştiin ifice. 375 mii loc.5 km2 şi o popula ie de numai 60–70 loc. în 1503. Industrie de prelucrare a petrolului şi lemnului. Prelucrarea tutunului. XV–XVIII). a. Aeroport. sta iune balneoclimaterică pe ărmul Mării Negre. a sticlei şi ceramicii. 2. localitate de tip urban în Republica Georgia (Abhazia). grup de insule în S Oceanului Pacific. Monumente istorice: ruinele unei cetă i antice şi bazilici bizantine. sec. XVI–XVII). constructoare de maşini. case vechi. alimentară (bere). al jud. Metalurgie. clădiri vechi. situat în Cîmpia Ploieştiului. a sticlei. alimentară. Centrală atomoelectrică. Universitate. L. Monumente arhitectonice (sec. electrotehnică. Monumente: biserici (sec. oraş în partea de S a Bulgariei. port pe canalul Ohio . al jud. Muzeu regional. 175 mii loc. Monumente arhi-tectonice: biserici (sec. XVIII). centrul adm. XVI–XVII). 120 mii loc. XIV). locomotive electrice. textile.4 km 2. Industrie constructoare de maşini (“škoda“. de pielărie şi hîrtie. fabrici de cherestea. la S-V de Praga. doc. 186 mii loc. Muzee. municipiu în România. At. siderurgică. de încăl ăminte. clădiri vechi. Descoperit în 1767 de navigatorul Robert Pitcairn. Nod de comunica ii.Pítcairn [´pitke¬n] Ínsulele ~. Universitate. Centru industrial şi cultural. regiune istorică în V Ucrainei.25 mil. At. Universită i. Pocúþia Pódgorica [´podgoritsa] Podólia . construc ii de automobile (Dacia ). Grădină zoologică. partea de V Prusiei (1772). X. maşini textile). XVII). municipiu în România. statuile lui Mihai Viteazul. la 22 km S de Gagra . 254 mii loc. Teatru. Aeroport. I. iar partea de E Rusiei (din 1793). Argeş. alimentare. Industrie siderurgică. aceasta avînd suprafa a de cca 4. XV). alimentară. A apar inut Polo-niei (sec. Muzee. Piþúnda Ploiéºti Plóvdiv Plze² [plzeñ] oraş în V Cehiei. în sec. chimică. chimică. vestigii greceşti. situat pe valea Argeşului . Curtea Voievodală (în ruine. Caragiale ş. Institute de învă ă-mînt superior. constructoare de maşini. Rezerva ie naturală de pini. de produse alimentare. Biblioteci. fabrici textile şi alimentare (conserve de legume). XV). Celelalte insule sînt nelocuite. de fibre şi esături de bumbac. În anii 1949–1992 s-a numit Titograd . doc. Pitéºti Píttsburgh [´pitsb¬rg] oraş în SUA. Prahova. Turciei (sec. În 1945 a fost încorporată în componen a Ucrainei. situat în S-V statului Pennsylvania. Teatru. restituită Poloniei în 1436. Stăpînită de Petru Muşat (sec. Denumit după cea mai mare insulă Pitcairn . Monumente de arhitectură. oraş în Serbia şi Muntenegru. utilaj industrial şi minier). textilă. Muzee. regiune istorică în V Ucrainei. Teatru. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt. Monumente: moschee (sec. capitala Republicii Muntenegru. Nod de comunica ii. Vestigii tracice şi romane. Institu ii de învă ămînt superior. loc. Aeroport. 12 mii loc. situat pe fluviul Mari a . Vestigii dacice şi vechi româneşti. Suprafa a: 37. Tîrg interna ional de mostre. în jurul cetă ii Halici. prelucrarea tutunului. Muzee. Climă tropicală. Monumente istorice şi arhitectonice. fabrici de mobilă.

Carpa i.Podólsk oraş în Federa ia Rusă.) şi insule dispersate în partea centrală a Oceanului Pacific. Popula ia: 38. Popula ia: 227 mii loc. situat pe rîul Pahra . Climă temperată de tranzi ie de la oceanică la continentală. sta iune climaterică în România (jud. maşini agricole. bazată pe industrie şi agricultură. situat pe rîul Vorskla . Suprafa a: 4 mii km 2. stat în N Europei Centrale. trestie de zahăr. 320 mii loc. Vegeta ie bogată şi variată. bata i. Constuc ii de maşini. Turism. Divizat în 16 voievodate. sulf (1/5 din rezervele mondiale. vile. Se extrag cărbuni (locul 5 pe glob la lignit şi 7 la huilă). cu zone montane în S (Sude i. unde în 1475 Ştefan cel Mare a repurtat o strălucită victorie asupra armatei turceşti conduse de Soliman-Paşa. orientată spre cea de pia ă. în 1709. max. instrumente muzicale.7 mil.: Papeete . por elanuri. Climă ecuatorială şi tropicală oceanică. La Poltava. Administrat de Fran a. alt. Pescuit. ovine). sticlărie. construc ii de maşini (acumulatoare. Belarus. Centru adm. Lituania. format de peste 150 de insule (din 5 arhipelaguri). Căi rutiere: 792 km. Industrie textilă. Zone ocrotite: parcuri na ionale. colinar şi de cîmpie. drenată de fluviul Vistula şi afluen ii săi. Cocotieri. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. carne. Economie dinamică. condusă de Carol al XII-lea. a. teritoriu insular în partea central-sudică a oceanului Pacific. loc în apropiere de municipiul Vaslui (România). Climă tropicală. Recoltarea perlelor negre. produse chimice. Turism. Muzee. Braşov). textile şi alimentare. Germania şi Marea Baltică. zahăr. Tonga ş. Polinezieni. cabane. Institu ii de învă ămînt superior. materiale de construc ii (ciment). Insule vulcanice şi coraligene. În ascen Poltáva oraş în Ucraina. situat între Rusia. europeni. grup de arhipelaguri ( Hawaii. Este dezvoltată industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime miniere. Teatre. Relief predominant de cîmpie relativ plană. la S-V de Harkov. Cehia. Pomeránia . Sporturi de iarnă. pe teritoriul de astăzi al Germaniei şi Poloniei. sare. rezerva ii naturale. Aeroport. 210 mii loc. Limba oficială: poloneza. 2499 m) şi de podişuri în N-V. Suprafa a: 312 685 km2. loc. citrice. regiune istorică între Vistula şi Marea Baltică. inclusiv 3 de tip urban. Slovacia. petrol. Muzeu. mormoni). Samoa. asiatici. manioc. pajişti alpine. metale neferoase (mai ales argint – locul 1 pe continent şi cupru – locul 2). bananieri. Pódul Înált Poiána-Braºóv Polinézia Polinézia Francézã Polónia República ~. maşini de cusut). Ucraina. locul 2 pe glob ca producător). Relief muntos. Petru I a ob inut o mare victorie asupra armatei suedeze. încăl ăminte. Metalurgie. alimentară (ulei de cocos. arbori de pîine. Cocotieri. Vegeta ie de păduri montane (pini). situată la poalele masivului Postăvarul . la 1 030 m alt. catolici. Hoteluri. conserve de peşte). Creştinism (protestan i. gaze naturale. Pescuit. Capitala: Varşovia. Creşterea animalelor (bovine. bumbac.

Metalurgia aluminiului. Muzeu. în conurba ie). 195 mii loc. şantiere navale. port pe fluviul Columbia . Turism. rom. Rafinării de petrol. Export de zahăr. a fost acoperit de lavă. Aeroport. Universitate. 384 mii loc. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. capitala Republicii Benin. oraş în Marea Britanie. port la Oceanul Indian. Aeroport. alimentară. Export de copra. 180 mii loc. fabrici de produse chimice şi alimentare. 160 mii loc. împreună cu Herculanum şi Stabiae . arahide. Sta iune balneară. lemn de esen e pre ioase) şi cultural. 1. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. hîrtie). terme. situată pe ărmul vestic al insulei Haiti. Port la Marea Caraibilor. de prelucrare a lemnului. lan muntos în partea asiatică a Turciei. bumbac. mobilă. oraş în N-V Portugaliei. Aeroport. (1. Universitate. Aeroport. port la Marea Mînecii. loc. de prelucrare a petrolului. temple. obiecte de artă decorativă etc. textilă. Aeroport. artizanat. oraş în N-V SUA (Oregon). cacao. construc ii navale. loc. alimentare. 440 mii loc. Se extrag polimetale. constructoare de maşini (navale). Universitate. Aeroport.1 mil.1 mil. Universitate. electronică. Universitate. de confec ii. Centru comercial (export de cauciuc. bazilică.Pompéii oraş antic în apropiere de Napoli (Italia). constructoare de maşini. [´poo(r)t ¬v´spejn] capitala statului Trinidad–Tobago. Sta iuni balneare. Fondat de romani în 138 d. max. loc. capitala statului Mauritius. Lă ime: 130 km. cafea. situat pe fluviul Douro. Centru industrial (prelucrarea lemnului). Industrie petrochimică.Hr. Industrie metalurgică. Aeroport. cauciucului şi lemnului. oraş în N-E Egiptului. în lungul coastei de S a Mării Negre. copra). întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. centrul adm. 220 mii loc. XII–XIII). Centru comercial pentru vinurile de Porto. Turism.2 mil. Industrie metalurgică. statui. În urma săpăturilor arheologice au fost scoase la suprafa ă ruinele unor edificii (amfiteatru. situată în N-V insulei Trinidad . oraş în S-E Braziliei. Muzee. Alt. Teatre. şantiere navale. 337 mii loc. Hr. locuin e). oraş situat în S-E insulei Noua Guinee. În 79 î. Port la Marea Caraibilor. Mún ii ~. Construc ii de avioane. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. cacao. Muzee. chimică. [porto´pres] capitala statului Haiti. fabrici textile. în timpul unei erup ii violente a vulcanului Vezuviu. alimentară. a hîrtiei. Vegeta ie montană. ulei de palmier. prelucrarea lemnului (cherestea.: 3 937 m. port la Marea Mediterană. Grădină botanică. cafea. Aeroport. Fondat în 1749. 185 mii loc. Póntici Port-au-Prince Pórtland [´poo(r)tl¬nd] Port Louis [´poo(r)t´luuis] Port Móresby [´poo(r)t ´moo(r)zbi] Pórto [´portu] Pôrto Alégre [´portu ¬´legri] Pórto-Nóvo Port of Spain Port Saíd Pórtsmouth [´poo(r)tsm¬q] . 1. al statului Rio Grande do Sul. port la Oceanul Atlantic. palat episcopal în stil baroc. comercial (export de zahăr. la golful cu acelaşi nume. capitala statului Papua-Noua Guinee. Mare port de tranzit. Universitate. textilă. Lungime: 1000 km. port la Oceanul Atlantic. cărbune. Muzee.

vagoane). Climă temperat-oceanică. Popula ia: 10. primăria (sec. ocupînd S-V Penisulei Iberice. Monumente: castel (sec. Serra de Caramulo . Postăvarul ). Muzee. aur. Centru industrial. Universitate. centrul adm. Palatul reziden ial. zinc. staniu. pe rîul Havel . Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în golful Chesapeake (Oceanul Atlantic) printr-un estuar. (vf. Arhipelagurile atlantice sînt de origine vulcanică. La N de Tejo se desfăşoară lan urile muntoase paralele Serra da Estrela (alt. fluviu în N-E SUA. Suprafa a: 92 389 km2. ulei de balenă. situat la S-V de Berlin. Alt. Port fluvial. de produse chimice. Turism. Aeroport. cabane. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Vegeta ie: păduri de stejar şi de pin (28% din teritoriu). În S predomină podişurile şi cîmpiile relativ accidentate. Serra de Marăo . max.: 1 799 m. autonome. Mai este cunoscut şi cu denumirea Cristianul Mare . pîrtii de schi). istoric şi cultural. uraniu. Important centru industrial: metalurgie. 1.3 mil. biserici (în stil gotic şi baroc). făcînd parte din grupul Mun ilor Bîrsei (România). textilă. teleferic. Palatul de Marmură ş. situat pe insula Efate (Vaté ). Altitudinile joase de litoral au favorizat scurgerea în Atlantic a marilor fluvii ce pornesc din Spania: Douro. 590 mii loc. Export de lînă. XVI). maşini agricole). Dispune de zăcăminte de wolfram. ară industrial-agra-ră în rapidă dezvoltare. 20 mii loc. Industrie constructoare de maşini (locomotive. caolin. Importantă bază turistică. oraş în Germania. Platourile constituie forma principală de relief al ării.1 mil. XVIII). stat în Europa Occidentală.Port Stánley [´poo(r)t´stænli] oraş în insula Falkland . Capitala: Lisabona . pirite. Cuprinde şi arhipelagurile insulelor Azore şi Madeira . Limba oficială: portugheza. loc. Nod rutier şi port fluvial. fabrici de confec ii. culme muntoasă în S-V Carpa ilor Occidentali. farmaceutice şi alimentare. Vechea reşedin ă a regilor Prusiei. poligrafie. Lungime: 459 km. . a. în special pe insulele Azore . Postãvárul Potómac Pótsdam Póznañ [´poznañ] oraş în S-V Poloniei. material rulant. electrotehnică. Repara ii navale. max. strunguri. chimică. Muzee. fiindu-le caracteristice erup ii frecvente. Noul Palat (1763). întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. poligrafică. loc. 1991 m). al arhipelagului Falkland . Aeroport. păşuni naturale (16%). Este divizat în 22 districte (18 continentale şi 4 insulare) şi 2 reg. Portugália República Portughéză . Sporturi de iarnă (hoteluri. Tejo. port la Oceanul Pacific. Ritmuri de dezvoltare accentuată în metalurgia neferoaselor şi rafin Port Víla capitala Republicii Vanuatu. cărbuni. prelucrarea cauciucului. Comer extern. alimentară (conserve). situat între Spania şi Oceanul Atlantic. Guadiana . Teatre. situat pe rîul Warta . argint. Navigabil. construc ii de maşini (motoare. 143 mii loc. XV–XVII). Monumente arhitectonice: Domul (sec.

Climă aspră subpolară. ghips. Suprafa a: 47 km2. constructoare de maşini (utilaj petrolier). Sta iuni climaterice. utilaje. oraş în Serbia şi Muntenegru. Lipsit de popula ie permanentă. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Castelul Peleş (Sinaia). cafea etc.: mun. coline şi cîmpie. Teatre. At. edificii vechi. Turism. Păduri. Galerie na ională. Punct de tranzit în naviga ia transatlantică. 166 mii loc. biserică (sec. textilă. Relief de mun i. 825 mii loc. oraş în România (jud. Teatre. A fost capitala Cehoslovaciei în anii 1919–1992. podul Carol.7 mii km2. Ploieşti . Suprafa a: 4. Viticultură. bazilică (sec. în 1805. catedrală (sec. aparataj electrotehnic). constructoare de maşini (automobile. port în insula Săo Tiago . 250 mii loc. Institu ii de învă ămînt mediu şi superior: universită i la Ploieşti şi Vălenii de Munte. Mănăstirea Predeal . 65 mii loc. a materialelor de construc ii. alimentară. Biserică (sec. Institu ii de cercetări ştiin ifice. palate. Creşterea animalelor. în bazinul superior al rîului Prahova . Suprafa a: 35. Relief muntos. XIII–XV).a. petrochimică şi chimică. Operă. Zăcăminte: petrol. sare. biserică (1703). gaze naturale. catedrală romano-gotică (sec.). Industrie de prelucrare a petrolului şi a lemnului. Turism. situată între insulele Somerset şi Victoria . Muzeu geologic. Administrat de Africa de Sud. Industrie textilă. oraş în Italia (Toscana). feroviar. Universitate (1348). Studiouri cinematografice. textilă. constructoare de maşini (asamblare de automobile. aerian). X). textilă. Práhova jude în partea central-sudică a României. Universitate. electrotehnică şi radioelectronică. Aeroport. la N-V de Floren a. Muzee. Popula ia: 870 mii loc. Pescuit intens. utilaj minier.2 mil. Fondat în 1855. Breb). al regiunii autonome Kosovo . Numeroase monumente: Domul (sec. loc. Nelocuită. XIII). Produc ie de cereale. capitala adm. Sta iune climaterică. statui. XIX). La V de insulă se află polul magnetic al Terrei. aparate de precizie). XV) ş. Industrie siderurgică. a cimentului şi sticlei. lignit. reprezentat de insula cu acelaşi nume (din apele antarctice). situată la N-E de Capul Bunei Speran e . a produselor de meşteşugărit (ceramică) şi alimentare. situată în partea centrală a ării. Monumente: mănăstiri. Pomicultură. pe cumpăna de ape între bazinele rîurilor Prahova şi Timiş. muzee memoriale. XIII). 7 mii loc. [´wejlz] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Monumente: castel (sec. Braşov). 1. Pia ă agricolă. Sporturi de iarnă. teritoriu insular în Oceanul Indian. pe rîul Vltava . alimentară. doc. Casa Domnească a lui Matei Basarab (1641. Nod interna ional de comunica ii (rutier. situată în partea de S a ării. Reşedin ă a ducilor de Boemia (1061–1140). Práia Práto Predeál Pretória Prínþul de Wales Prínþul Édward Príština . poligrafică. poligrafică. Industrie dezvoltată: siderurgică. XIV). chimică.6 mii km2. Export de produse tropicale (citrice. a Republicii Africa de Sud. centrul adm. Academie de ştiin e.Prága capitala Republicii Cehia. alimentară. situat la trecătoarea Predeal . Centru adm. capitala Republicii Capul Verde.

A fost locuită de foceeni (sec. fabrici de ciment. Industrie de prelucrare a petrolului. Aeroport. Suceava (com. construc ii de maşini. Centru industrial şi comercial. ananas. 210 mii loc. ceramică). materiale de construc ii. At. de confec ii. banane.83 mil. Putna). Lungime: 144 km. Denumirea antică: Pyretus . Căi rutiere: 22 588 km.13 mil. Pe valea Prutului se află lacul de acumulare Stînca–Cos-teşti . albi. în 903. de 1600 m) şi se varsă în Dunăre la 15 km E de Gala i (România). doc. Suceava (s. Teatru. Universită i. Creoli (majoritatea). oraş în N-E SUA. Probota. cu capitala Berlin . legume. în N-V Cîmpiei Ruse. situat în S podişului Mexican. Pútna Pútna rîu în România. Provence Providénce [prov¬´d¬ns] Prúsia Prut Pskov Puébla Puérto Ríco Uniúnea ~. Popula ia: 3. produc ie de bijuterii. Centru adm. loc. de prelucrare a pielei. mănăstire în România. fabrici textile. Izvorăşte din N mun ilor Carpa i (la alt. Turism. Climă tropicală oceanică. Rafinării de petrol. chimică. Vrancea. industrie electronică. Mănăstírea ~. de produse textile (bumbac) şi alimentare. XVI–XVII). citrice. reprezentat de insula omonimă şi de alte insule mai mici din cadrul arhipelagului Antilele Mari (Marea Caraibilor). Sisteme de iriga ie. Turism. Ctitorie a domnului Petru Rareş (1530). Căi ferate: 96 km. 1. Biserică construită în anii 1466–1469. mulatri. Relief muntos şi de cîmpie litorală. 180 mii loc. care s-a desprins în 1525 din componen a fostelor posesiuni ale Ordinului teutonic. petrochimică. alimentară. capitala statului Puebla. pe teritoriul jud. oraş în Federa ia Rusă. Centru industrial: metalurgie. biserici în stil baroc (sec. Marchează grani a dintre România. Hr. Construc ii de automobile. Din 1481 apar ine Fran ei. VI î. Izvorăşte de sub vîrful Lăcău (Mun ii Vrancei). afluent pe stînga al Dunării. Muzee. în jud. cel i. alimentară. constructoare de maşini (maşini-unelte. Muzee. Institu ii de învă ămînt. Vame de frontiere. al statului Rhode Island. Monumente: catedrală (sec. Vegeta ie tropicală silvică. port la Oceanul Atlantic. XVII–XVIII). Mormîntul lui Petru Rareş (1546). . liguri. [pu´eebla] oraş în Mexic. Dolhasca). apoi ocupată de romani şi transformată în provincie romană. Ucraina şi Republica Moldova. Universitate (1764). broderii şi obiecte de cult. Creştinism (catolici). A fost desfiin at în 1947. sticlărie. Prima ctitorie a domnului Ştefan cel Mare. negri. electrotehnică. centrul adm. ceasuri). numele vechiului stat în Germania de Nord.: San Juan . situat pe rîul Velikaia .Próbota Mănăstírea ~. [pro´vããs] regiune istorică în S-E Fran ei. argintărie. Administrat de SUA. textilă. Centre piscicole. orez. Monumente medievale. A fost constituit în 1618 prin unirea mărcii de Brandenburg cu ducatul Prusiei. com. meşteşugărit (obiecte din piele. Culturi agricole: trestie de zahăr.). teritoriu insular în America Centrală. afluent pe dreapta al Siretului. în jud. mănăstire în România. situat între Vistula şi Niemen. Academie teologică (1759–1779). Lungime: 967 km. Muzeu de manuscrise. Suprafa a: 9 mii km2. de produse alimentare. fluviu. loc. În 1918 a devenit stat-membru al Republicii Germane.

Observator astronomic. Navigabil în cursul inferior. fr. At. Pescuit intens. cu oaze rare în zona de litoral. specializat în creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Crescătorii de gazele ( oryx . prelucrarea lemnului. situat pe fluviul Nil . produse alimentare. Arabia Saudită şi Golful Persic. ghips. al provinciei Belucistan .: kwi'bek. la 2 890 m alt. Lungime: 1580 km. oraş în S-E Canadei. Lungime: 400 km. al provinciei cu acelaşi nume. XVIII). Monumente istorice (sec. A fost capitala Republicii Filipine (1948–1976).Putumáyo Qátar Qátar rîu în America de Sud. Monumente arhitectonice (sec. cocos. între Emiratele Arabe Unite. piscicolă. confec ii. singura crescătorie de gazele din lume). ovine. mei.4 mii km2. Centru comercial. peşte. textilă. Teritoriul ării cuprinde peninsula cu acelaşi nume din Golful Persic . 1. Lungime: 186 km. centrul adm. Limba oficială: araba. 180 mii loc. Perú şi Brazilia. fabrici textile. Exportă petrol şi produse petroliere. Suprafa a: 11 437 km 2. mijloace de transport. Mari exploatări de petrol şi gaze naturale (după rezerve situîndu-se pe locul 5 pe glob). porcine.: ke´bek] Quétta ['kweetaa] Quezon City Quito [keson´siti] [´kito] Raab (Rába) . Ecuador. Meşteşugărit. loc. alimentară. 140 mii loc. textilă. Lauren iu . cocotieri). pescuitul în golf. afluent pe dreapta al Dunării. alimentare. peninsulă în partea de S-V a Golfului Persic. Climă tropicală aridă. Popula ia: 793 mii loc. Muzee. Se cultivă curmali. Sta iune balneară. Universită i. de pielărie. doc. Centru industrial: metalurgie. Mai dezvoltat este sectorul zootehnic. port la Marea Galbenă. Izvorăşte din Alpii Stiriei . Relief predominant de cîmpie (cu dune). de fosforite (în apropiere). Capitala: Doha . produse chimice şi alimentare). Industrie petrolieră şi chimică. afluent pe stînga al Amazonului. Monumente istorice din timpul domina iei spaniole. Vegeta ie săracă (curmali. Izvorăşte din E mun ilor Anzii Columbieni. Căi rutiere: 1 [kéna] oraş în Egipt.12 mil. capitala Ecuadorului. în sec. oraş în E Chinei. sulfuri. 1. Teatre.5 mil. loc. Expl.: 88 km. construc ii navale. meşteşugărit.66 mil. Se practică recoltarea perlelor. Lă ime max. de prelucrare a cauciucului. păsări). Suprafa a: 11. centrul adm. avînd un relief de podişuri joase calcaroase şi de cîmpii deşertice. Fabrici textile. oraş în V Pakistanului. Este divizat în 9 municipalită i. 1. curmale. perle. precum şi de cărbune. Prelucrarea metalelor. XVII–XIX). situat în E peninsulei Arabia. porumb. chimică (fabrici de chibrituri). situat pe ărmul estuarului Sf. prelucrătoare a produc iei agricole. oraş în Filipine. Muzee. X. Navigabil în cursul inferior. maşini şi utilaje. Institu ii de cercetări marine. Centru industrial (textile. situat în insula Luzon . stat în Asia. Universitate. alimentare. Universitate. Export de cereale şi lemn. chimice şi de produse alimentare. pe teritoriul Austriei şi Ungariei. oraş situat în mun ii Anzi. Qéna Qingdáo [tsih´dau] Québec [engl. 286 mii loc. rîu în Europa Centrală. fabrici de hîrtie. Turism. Importă materii prime şi semifabricate. loc. textile. Státul ~. Centrul cultural al canadienilor de limbă franceză. Universită i. pe teritoriul statelor Columbia. gaze naturale. Industrie constructoare de maşini (inclusiv şantiere navale). Artizanat. Tranzit de mărfuri.

situat pe teritoriul com.Rabát capitala Marocului. textilă. oraş în N Italiei (Emilia-Romagna). 136 mii loc. Prelucrarea metalelor. Lungime: 68 km. de produse alimentare. Răciula (rn. în conurba ie). Universitate. Mănăstírea ~. Păşuni întinse în zona alpină. max. de produse farmaceutice. Catedrala romano-catolică Sf. Aeroport interna ional. Capitala: Jaipur . Arhiepiscopie. oraş în Israel. fabrici de sticlărie şi por elanuri. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. în Pacificul de Sud. 17 mii loc. Rarău ). Monumente. loc. alimentare.2 mii km 2. Suprafa a: 342. Popula ia: 44 mil. Planta ii de bananieri. Sta iune climaterică. textilă. chimice. Muzee. Hr. fabrici textile. Creşterea animalelor. Centru industrial (radiotehnică. XVII şi reconstruită în 1742–1740.29 mil. fabrici de prelucrare a tutunului. 52 mii loc. Datează din sec.2 mii loc. oraş în V Ucrainei. Suprafa a: 67. Turism. plumb. Monumente arabe (sec.1 km2.: Avarua . masiv muntos în Carpa ii Orientali (România). de confec ii. Vestigii arheologice: aşezări tripoliene. Ucraina). Prelucrarea metalelor. chimică. (1. Muzee. textile. stat în N-V Indiei. cărbuni. 120 mii loc. Muzee. Fost tîrg şi centru vamal la trecerea peste Nistru (sec. cocotieri. Rezerva ia forestieră şi ştiin ifică Slătioara . al districtului omonim. Tursim. Biserica Naşterea Maicii Domunlui . la E de Tel Aviv-(Jaffa). oraş în partea centrală a statului Chile.Muzee. loc. Alt. port la Oceanul Atlantic. zinc. bumbac. Turism. de confec ii. Construc ii de maşini. 194 mii loc. Universită i. Fabrici de carton. Institu ii de învă ământ. Industrie chimică. IV–III î. XVIII. alimentară. Prelucrarea lemnului. Călăraşi). al reg. de pielărie şi încăl ăminte. XII–XIV). Sta iune meteorologică de altitudine. sta iuni paleontologice. alimentară. al statului Carolina de Nord. a. Turism. a materialelor de construc ii. Fondat în 1150. Numeroase monumente romane. chiliile şi încăperile auxiliare au fost construite în prima jumătate a sec. aşezămînt monastic în Republica Moldova. alimentare) şi comercial. XVI–XVIII). textilă. Culturi agricole: cereale. centrul adm. argint). Turism. grădişte getică (sec. Aeroport. Sta iune balneară. Turism. Libertador . comună în Republica Moldova (UATSN).). cea mai mare insulă în arhipelagul Cook . Centru adm. 237 mii loc. centrul adm. alimentară. rîu în Republica Moldova. XIX. Popula ia: 9. la S-E de oraşul Ruse . situat pe rîul Tisa . centrul adm. Industrie constructoare de maşini şi aparataj electrotehnic. Universitate. Industrie extractivă (petrol. 522 mii loc. construită în stil baroc est-euro-pean în sec. afluent pe stînga al Prutului. Caetan . oraş în N-E Bulgariei. Monument al naturii: Pietrele Doamnei . Cernău i.: 1 651 m (vf. situat în apropiere de ărmul Mării Adriatice. citrice. oraş în S-E SUA. bizantine ş. Moschee (1614). Aeroport interna ional. Centru minier (cupru). Izvorăşte la S de localitatea Serbiceni (reg. cuprins între văile Moldovei şi Bistri ei. Racov´ãþ Ráhov Rajasthán [rad…es´than] Raleigh [´rooli] Ramát Gan Rancágua Rar´ãu Rarotónga Ráºcov Ravénna Rázgrad Rãciúla . trestie de zahăr.

XVIII–XIX). Legumicultură. minereuri de fier şi neferoase). Creşterea animalelor (bovine. Ioan Pelivan (1876–1954). alimentară. Dubăsari). în provincia istorică Champagne. Ialoveni). rîu în Republica Moldova. comună în Republica Moldova (rn. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Monumente arhitectonice (sec. loc. afluent pe dreapta al Nistrului. maşini de calcul. Teatre. fabrici de ciment. şampanie). Universitate. În timpul apelor mari se desparte în două bra e: Atchafalaya şi Old River . port pe Aisne-Marna . 1202 m).9 mil. Nicolae (1359–1365).: Düsseldorf . Muzee. oraş în Federa ia Rusă. Donduşeni). de-a lungul coastelor canadiene. Mari zăcăminte de cărbuni.5 mii loc. XVII). situat pe rîul Topli a . land în V Germaniei. forestiere şi de cărbuni. Aici s-au născut Ion Incule (1884–1940). Lungime: 286 km. fabrici de produse textile şi alimentare. artizanat. arhipelag în Oceanul Pacific. la Ustia (rn. Muzeu etnografic. Izvorăşte la S-E de com. pierdută de Ştefan cel Mare. At. biserici (sec. textilă. Aeroport. Centru adm. În memoria celor căzu i în luptă aici a fost ridicată (1496) o biserică. alimentare. automobile. Iriga ii. maşini-unelte. membru al Academiei Române (1919). mici întreprinderi industriale (confec ii. loc. Navigabil pe cursul inferior (560 km).5 mii loc. lîngă Războieni. a avut loc o bătălie a oştirilor moldoveneşti cu turcii. una dintre cele mai vechi localită i din Basarabia. chimică. Expl. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. 535 mii loc. om politic. miniere (cărbuni. oraş în N-E Fran ei. Termocentrală. Industrie siderurgică. aparatură electronică). aparataj electric). clădiri vechi (sec. automobile. Muzee. publicist. aparate electrotehnice). ctitorită de marele voievod.Rãdãúþi oraş în N-E României (jud. Neam ). constructoare de maşini (nave. Institu ii de învă ămînt superior. Lacuri de acumulare. 185 mii loc. Centru industrial (construc ii de maşini. în 1484/1485. Universitate. Turism. la Valea Albă. Rediul Mare (rn. În 1476.3 mii km 2. ovine). Centru viticol şi de vinifica ie. Relief predominant de cîmpie. Produc ie de cereale. Prelucrarea lemnului (mobilă). Construc ii de maşini (aeronautice. max. alimentare). în bazinul Ruhr . port la Oceanul Atlantic. Suprafa a: 10. 32. produse alimentare). Rãut Rãzboiéni Rãzéni Reazán Recífe [re´siife] oraş în N-E Braziliei. Sta iuni termale. XVII–XVIII). în conurba ie. om politic. doc. Suprafa a: 34. afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . Biserica Sf. XVII–XVIII). textile. situat pe valea rîului Oka . Numeroase monumente arhitectonice.1 mii km2. Hidrocentrale. Academie. Relief muntos (alt. Vechi centru de vinifica ie (vinuri. Popula ia: 17 mil. rutier). prelucrarea petrolului. fluvial. textile. utilaj pentru automobile. 2. animator al vie ii publice din Basarabia. pomicultură. comună în România (jud. primul preşedinte al Sfatului ării. Nod de comunica ii (feroviar. Pescuit. Lungime: 1 640 km. Red Ríver [red´riv¬ (r)] Regina Charlotte Reims [´rees] Renánia de NordWestfália . Expl. Suceava). chimice. rîu în S SUA. Insulele ~. fabrici de produse chimice. Turism. Popula ia: 2.

textilă. Fabrici de ciment. Popula ia: 685 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). Important nod orohidrografic. 2 500 m (vf. Repara ii navale. situat pe malul stîng al Dunării . Industrie constructoare de maşini. Rezína Ríchmond [´rit¿m¬nd] oraş în E SUA. a. Centru adm. Faună: zimbrul. municipiu în România. laminate). legume. oraş în Ucraina (reg. Şantiere navale. Lacuri glaciare (Bucura. chimică. al jud. a. [reju´njõ] teritoriu dependent reprezentat de o insulă de origine vulcanică din componen a arhipelagului Mascarene (Oceanul Indian). chimică. doc. manioc. ovine). în conurba ie. 15 mii loc. masiv în V Carpa ilor Meridionali. constructoare de maşini (turbine. textilă. Creşterea animalelor (bovine. Turism. caprele negre. calcare). al raionului cu acelaşi nume. oraş în S-V ării. . centrul adm. Suprafa a: 2512 km2. Vegeta ie: păduri tropicale. Aeroport. Institu ii de învă ămînt superior. Expl. capitala statului Virginia. Tăul Negru. Transporturi auto. situat pe malul drept al Nistrului. Relief în cea mai mare parte muntos. Industrie siderurgică (fontă. At. Se cultivă trestie de zahăr. Saint-Pierre. miniere (huilă. textile. Peleaga ). sfeclă de zahăr. 122 mii loc. Este unul din vechile oraşe ale Moldovei. Le Tampon. Termocentrală. Centru adm. oraş în Republica Moldova. Parc na ional. savane. Port fluvial.: Mainz . zahăr).8 mii km2. Muzee. tutun. Muzee. Căi rutiere: 2 710 km. situat pe rîul James. reşedin ă a raionului Rezina. Industrii (confec ii. port la Oceanul Atlantic. întreprinderi industriale (ciment. chimică. la V de lacul Cahul . Popula ia: 3. Altitudini: 2 509 m (vf.8 mil. Industria tutunului. 30 mii loc. doc. a pielei (încăl ăminte). XVI. mirodenii). vanilie. At. produse alimentare. rom. Saint-André. Suprafa a: 19. material rulant). Caraş-Severin . 2 484 m (vf.). Administrat de Fran a. tutun. Muzee. Turism. produse alimen-tare). pomi fructiferi. plante aromate. Alte oraşe: Le Port. Centru bancar şi comercial. ovăz). Reni Réºiþa Retezát Réunion Réykjavik [´reikjaviik] capitala Islandei. Expl. loc. Fondat în 874. în sec. minereu de fier. Retezat ) ş. în 1470. Neiges (3069 m). situat pe rîul Bîrzava .Renánia-Palatinát land în S-V Germaniei. de prelucrare a lemnului. utilaj petrolier. Se cultivă cereale (secară.: Saint-Denis. Vegeta ie: păşuni alpine. Păpuşa ). arbori de cafea. Climă tropicală maritimă. Industrie prelucrătoare de produc ie agricolă (zahăr. 97 mii loc. Universitate. păduri de conifere şi de fag. centrul adm. XVI–XVIII). Mún ii ~. alimentară (vin. alimentară. Teatre. încăl ăminte. Pescuit. textile. Universită i. alimentară. Piscuri: Fournaise (2 366 m). 917 mii loc. de calcare. îndeosebi conserve de peşte). Zănoaga ş. Capitală din 1944. Monumente arhitectonice (sec. Relief muntos şi de cîmpie litorală. Odesa). porumb. o el. la 101 km N de Chişinău.

Aeroport. Germaniei şi Olandei. petrochimie. Lungime: 1 000 km. Ríga Rijéka Rin Río de Janéiro Río Gránde fluviu în America de Nord. Río Négro Río Négro Ríþa Riviéra [ri´vjeera] . catedrală (sec. palate). produse alimentare. Lungime: 2300 km. Sta iune balneară. textile şi alimentare. Navigabil în aval de Presidio. alimentară. formînd pe un segment grani a dintre SUA şi Mexic. XIV–XVII). clădiri. Navigabil de la Basel în aval (886 km). Este legat prin canale cu Dunărea. Nisa. citrice. prelucrarea petrolului. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. iar cea italiană include Riviera di Ponente şi Riviera de Levante . Muzee.). Grădină botanică. cuprinsă între oraşele Cannes (Fran a) şi Spezia (Italia). Vestigii romane.). Monumente arhitectonice (mănăstire. iriga ii (în cursul inferior). Suprafa a: 1. biserici (sec. Por iunea franceză se mai numeşte şi Coasta de Azur . Izvorăşte din Alpii Lepontini (Elve ia) şi se varsă în Marea Nordului. (11 mil. la 950 m alt. produse chimice. Turism. pe teritoriul Georgiei (Abhazia). carne. Universitate.: 64 m.: 116 m. mangan. Hidrocentrale. Teatre. construc ii de maşini. Ad. 918 mii loc. Lungime: 1 320 km. Turism. fluviu în V Europei. golf la Mării Baltice.5 km2. Imperia etc. pe teritoriul statelor Columbia şi Brazilia. Par ial navigabil. vi ă de vie etc. Valoroase monumente vechi: castel. Cascade (în cursul superior). XVI). bumbac. Lungime: 3060 km. primărie (sec. Export de cafea. lac în vestul Caucazului. în apropiere de vărsarea acestuia în Marea Baltică. Cascade. Monumente: catedrală (sec. Izvorăşte din Anzi şi se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. minereu de fier. loc. în conurba ie). oraş în Croa ia. XIV). Suprafa a: 18 mii km 2. textile. Industrie constructoare de maşini (maşini de transport. max. capitala statului Rio de Janeiro. Elba . San Remo. Aeroport. afluent pe stînga al Amazonului. oraş în S-E Braziliei. pe teritoriul Argentinei (Patagonia). port la Marea Adriatică. palate.). Climă mediteraneană. Vegeta ie abundentă (măslini. Turism intens. Par ial navigabil (1000 km). C onstruc ii moderne. Ad. Teatre. Centru industrial: şantiere navale. chimică. Import de petrol şi produse petroliere. pe teritoriul Elve iei. Rapallo. a pielei. rîu în America de Sud. Ronul. denumire a unei păr i a litoralului Mării Mediterane.7 mil. max. Izvorăşte din Preanzii Columbieni. de prelucrare a lemnului. [´riu´negru] fluviu în America de Sud. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în golful Mexic . Pe teritoriul Columbiei se numeşte Guainia . între Letonia şi Estonia. port pe fluviul Daugava . loc. Muzee. a lemnului. produc ie de hîrtie. Centru financiar interna ional. 5. Sta iune balneară (celebra plajă Copacabana ). Hidrocentrale. 167 mii loc. Mare centru industrial: prelucrarea metalelor. port la Oceanul Atlantic. Vechea denumire: Fiume .Ríga capitala Letoniei. biserici. Celebre sta iuni balneoclimaterice (Cannes. XIII). Între anii 1889 şi 1960 a fost capitala Braziliei. Fran ei. Marna. Turism. aparataj electronic şi electrotehnic etc. Academie de ştiin e.

Centru comercial. Climă montană. cocoşi-de-munte. loc. Institu ii de învă ămînt superior. textilă. chimică. Culturi agricole: tutun. Monumente arhitectonice (sec. la N de Moscova. păstrăvi. afluent pe stînga al Nistrului. Mún ii ~. Sta iune meteorologică de altitudine. Turism. 19 mii loc. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. alimentară). Prelucrarea petrolului (uleiuri. 43 mii loc. situat pe rîul Copăceanca . Ucraina). Muzeu. masiv muntos în Carpa ii Orientali (România). At. [´rakf¬rd] oraş în partea centralnordică a SUA (Illinois). Pescuit. doc. max. Vegeta. păduri subalpine. Centru industrial: construc ii de maşini (nave.ie: păşuni alpine (în E masivului). Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. de confec ii. Lungime: 45 km. oraş în Federa ia Rusă. Universitate. Cunoscut din 1071 cu denumirea Ust-Şeksna . de confec ii. utilaje mecanice şi optice). Zăcăminte: minereuri de plumb. placaje. max. 2. Vestigii arheologice. zinc. Odesa. clădiri vechi). Industrie chimică. de prelucrare a lemnului (mobilă). doc. Monumente istorice şi arhitectonice (biserici. Goljam Perelik ). în 1657. Industrii (metalurgică. Muzee. a hîrtiei etc. Pietrosul Mare ). situat pe rîul Rîmnic . alimentară. la 166 km N-V de Chişinău. Rezerva ie ştiin ifică. Centru comercial. Institu ii de învă ămînt.: 2 303 m (vf. în 1574. doc.Riyádh [rij'aad] capitala Arabiei Saudite. a cimentului.: 2 191 m (vf. Buzău). At. At. Centru pomicol şi viticol. 62 mii loc. chibrituri). de pielărie şi încăl ăminte. cu precipita ii abundente. Mún ii Ródnei . în 1388. la 104 km N de Chişinău. strunguri). fabrici de confec ii şi produse alimentare. Turism. oraş în Republica Moldova. fabrici textile. Muzeu. al jud. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). Rîbniþa Rîmnicul Sãrát Rîmnicu-Vîlcea Rîºcáni Rockford Ródna Rodópi . Izvorăşte la NV de localitatea Slobodka (reg.7 mil. 255 mii loc. la confluen a cu rîul Rîbni a . Teatru. parafine). Biserici (sec. prelucrarea lemnului (mobilă. Rîbinsk Rîbniþa oraş în Republica Moldova. urşi. vi ă de vie (pînă la alt. alimentară. cel mai mare oraş al ării. centrul adm. motoare. At. masiv muntos în Peninsula Balcanică. Fondat în 1834. furnire). doc. Muzee. Alt. de prelucrare a lemnului (mobilă. crom. Turism. Industrii: rafinării de petrol. lîngă oraşul Rîbni a . Expl. situat pe malul stîng al Nistrului. de confec ii. XVII). 119 mii loc. 145 mii loc. Vîlcea. municipiu în România. Centru piscicol. alimentare. Faună bogată: cerbi. XVIII–XIX). 600–700 m). reşedin ă a raionului Rîşcani. textile. în 1602. municipiu în România (jud. strunguri. Alt. situat pe valea Oltului . Şcerbakov (1946–1957). Teatre. pe fluviul Volga . S-a mai numit: Rîbnaia Sloboda (1504–1779). Hidrocentrală pe malul lacului de acumulare Rîbinsk . de igarete. Aeroport. Parcul Zăvoi . petrochimie. poligrafie. pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. forestiere. Andropov (1984–1989).

cîmpii. produc ie a materialelor de construc ii. cu cîmpii acumulative în lungul ărmurilor.Hr. Suprafa a: 238. podişuri. România). Podişul (cu mun ii) Dobrogei . Localizat pe teritoriul satului Reşca (com. de confec ii. inscrip ii ş. construc ii de maşini. fabrici chimice. situată în apropierea ărmului Asiei Mici. capitala Italiei şi centrul adm. Pietrosul). Serbia şi Muntenegru şi Ungaria.Ródos insulă grecească în Marea Egee. Institu ii de învă ămînt. de Romulus şi Remus . în conurba ie. stejar. La vărsarea sa în Marea Neagră. Dunărea form Rómula oraş roman (sec. un sector al marii Cîmpii Panonice . În sec. Moldoveanul ). produse alimentare. Podişul Moldovei. oraş situat pe cursul inferior al fluviului Tibru . max.72 mil. Centru industrial: siderurgie (laminor de evi). Vestigii arheologice (temple. Monumente istorice şi arhitectonice (biserici. Relief deluros. Suprafa a: 1. alimentare. Valoroase monumente istorice şi arhitectonice: temple.4 mii km2. Muzee. Popula ia: 94 mii loc. max. înconjurat de masivele muntoase ale Carpa ilor: Carpa ii Orientali (alt. terme. bazilici. loc. situat între Ucraina. devine capitala Imperiului Roman. Se cultivă cereale. Subcarpa ii Orientali şi Subcarpa ii Moldovei. . financiar şi cultural. Aeroporturi. tutun. Creşterea animalelor (ovine. Potrivit legendei.4 mil. panteon. Neam ). În interiorul şi exteriorul Carpa ilor se disting mai multe zone colinare şi culmi deluroase: Podişul Someşean. devenit capitala provinciei Dacia Malvensis . Carpa ii Meridionali (alt. statui etc. Academie de ştiin e. vi ă de vie. Biblioteci. Principalul oraş-port: Rodos . Bulgaria. Este divizat în 41 de jude e (şi municipiul Bucureşti). edificii publice. textile şi confec ii. Industrie dezvoltată şi diversificată: metalurgie. bovine). Este cea mai mare insulă din arhipelagul Sporadele de Sud . 2 544 m – vf. Vegeta ie: păduri de pin. hanul Vi i ). prelucrarea metalelor. Limba oficială: româna. a. Carpa ii Occidentali . Industrie cinematografică. Podişul Transilvaniei. Conservator (din 1570). II–III d. situat la confluen a râului Moldova cu Siretul . distrus în mare parte în 1467 şi apoi refăcut de Ştefan cel Mare. Teatre. caprine. dealuri. Róma Róman municipiu în România (jud. a fost întemeiat în 753 î. fondat pe locul vechii aşezări dacice Malva . prelucrarea metalelor. Universită i. case vechi. loc. I î. 2 307 m – vf. edificii vechi. 1 848 m – vf.). Popula ia: 83 mii loc. Sta iuni balneoclimaterice. 2. Cuprinde şi oraşul-stat Vatican . chiparos. pielărie (încăl ăminte). Hr. construc ii de maşini. Teritoriul ării este caracterizat prin diverse forme de relief şi zone naturale: mun i. Mare centru politic. comercial. arcuri de triumf. palate. max. iar în V Cîmpia de Vest . Dobrosloveni. Marea Neagră. terme. Vestigii antice. Curcubăta Mare ) şi Mun ii Poiana Ruscăi . Muzee. măslini. Republica Moldova. Capitala: Bucureşti . Edificat pe timpul domniei lui Roman I (1391–1394). Popula ia: 22. radiotehnică. al regiunii Lazio . textile. citrice. Partea centrală este ocupată de Podişul Transilvaniei .4 mii km 2. Climă mediteraneană. Românía stat în S-E Europei. Hr. alcătui i din Mun ii Banatului şi Mun ii Apuseni (alt.). În S şi S-E se întinde Cîmpia Dunării .

4 023 m) şi Terror (alt. Aeroport. chimice. fabrici textile (cu vechi tradi ii). Lă ime: pînă la 500 km. în America de Sud. Expl. Muzee. Viticultură. Centru industrial: metalurgie. în insula Bornholm. Cunoscut din sec. cel mai înalt masiv din Podişul Guyanei . Muzee. pe teritoriul Elve iei şi Fran ei. cetate etc. în afară de echipele sta iunilor antarctice de cercetări ştiin ifice. Aici voievodul. max. Climă tropicală. 590 mii loc. Cîmpie cu alt. Vegeta ie de pustiu. la 30 km de Marea Nordului. Denumirea veche: Charlotte . Hidrocentrale. Şantiere navale. fabrici textile şi alimentare. Rønne Roráima Roseau [rou´zou. prelucrarea petrolului. C. Relief muntos. Centru comercial. Siderurgie.: r¬u´z¬u] Ross Ross Rostóv pe Don Roºcáni Rótterdam Rouen Roussillon [rusi´jõ] Rub al KhãlÆ . provincie istorică în S Fran ei (Pirineii Orientali). Întreprinderi de prelucrare a materiei prime. petroliere. licheni). unde. pustiu în S-E peninsulei Arabia . 3 277 m). 16. alimentare. Lungime: cca 1 200 km. Centru comercial şi industrial. Márea ~. Fără popula ie stabilă. a fost ucis de turci. Alt. de faian ă şi de por elanuri. teritoriu insular dependent în Antarctica. Mare trafic de mărfuri. construc ii navale. Cuprinde sectoare din continent şi insula Ross. Este legat prin canale de Rin. Vegeta ie extrem de săracă (muşchi. între 500 şi 1000 m. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Suprafa a: 960 mii km 2. mobilă.: 2 810 m.2 mii loc. Expl. în 1574. electrotehnică. Guyana şi Venezuela. Ross. Port pentru mărfuri de tranzit. Teatru. biserici (sec. Port fluvialmaritim. XIV–XVII). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (uleiuri vegetale). construc ii de maşini (în special agricole). mare în Oceanul Pacific. Hr.Ron fluviu în V Europei.5 mii loc. 106 mii loc. [´rœn¬] oraş în Danemarca. loc. max. mecanică. Moselle. Culturi legumicole. Climă aspră. engl. materiale de construc ii. Aeroport. Teatre. V d. veche localitate lîngă lacul Cahul (Republica Moldova). [rw´¾] oraş în N-V Fran ei (Normandia). Suprafa a: 650 mii km2. Descoperită în 1841 de J. produse alimentare. oastea condusă de Ioan-Vodă cel Viteaz a fost învinsă de otomani. Navigabil. Universitate. oraş în Federa ia Rusă. confec ii. Administrat de Noua Zeelandă. Şlefuirea diamantelor. Ceramică. Turism. Ad. încăl ăminte. Izvorăşte din mun ii Alpi şi se varsă printr-o deltă în Marea Mediterană. 1 mil. trădat de boieri. 15. Aeroport. Monumente arhitectonice.: 2 972 m. situat pe cursul inferior al Senei . Muzee. Teatre. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. la grani a dintre Brazilia. palate. Turism. forestiere şi de minereu de fier. construc ii de maşini. Celebre monumente de arhitectură: Catedrala Notre-Dame (sec. Aeroport. Aeroport. oraş în S-V Olandei. cu vulcanii activi Erebus (alt. XIII–XVI). la ărmul Antarcticii. Loara . acoperit de ghe ari. Institu ii financiar-bancare. situat pe rîul Don . 730 000 km2. Creşterea animalelor (cămile). Vînătoare. capitala statului Dominica (arhipelagul Antilele Mici ). rafinării de petrol. situat în delta Rinului.

Karaceae-vo-Cerkesia (Cerkassk). construită în stil vechi moldovenesc (1777). Mari (Ioşkar-Ola). Ucraina şi Polonia. Alt.. Stanley ). Treime . Teatre. situat la ărmurile Oceanului Arctic (marea Barents. reprezentînd o fortifica ie de pămînt inelară din sec. marea Laptev. joase – păduri tropicale şi montane ecuatoriale (pe versan ii vestici). SanktPetersburg). Are ieşire la Marea Baltică. ale căror urme au fost descoperite la S de municipiul Drăgăşani din România (jud. situată în apropierea comunei Rudi (rn. situat în bazinul rîurilor Ruhr . Tuva (Kîzîl). Ciuvaşia (Ceboksarî). Suprafa a: 6. Osetia de Nord (Vladikavkaz).: 5 119 m (vf. mănăstire în Republica Moldova. China. alimentare. marea Ciukotsk) şi Oceanul Pacific (marea Bering. masiv muntos în E Africii. Başkiria (Ufa). [´ruur] bazin carbonifer în Germania (cel mai mare din Europa Occidentală). Hr. savane şi păduri rare (pe versan ii estici). II–III d.Rúdi Mănăstirea ~. Include 20 de republici autonome. max. cocsochimică. Daghestan (Mahacikala). Marea Japoniei). Mordovia (Saransk). Universită i. Udmurtia (Ijevsk). marea Kara. Kalmîkia (Elista). port la Dunăre. Finlanda. oraş în N Bulgariei. 6 inuturi. Georgia. Farfuria Turcească . la grani a dintre Republica Democrată Congo şi Uganda. Cecenia (Groznîi). Ruhr Rúse Rúsia Rusidáva Ruwenzóri [ruw¬n´zori] castru şi aşezare civică romană din sec. Denumirea veche: Rusciuc . XV. Marea Caspică şi Marea Neagră. Aeroport. mecanică. Suprafa a: 17 075 mil. Hakasia (Abakan). . Norvegia. Construc ii de maşini (navale. Komi (Sîktîvkar). Letonia. stat în Europa Orientală şi Asia Septentrională. Lituania.2 mii km2. doc. Muzee. Kazahstan. Parcul Na ional Albert. electrotehnică. Bureatia (Ulan-Ude). 193 mii loc. Tătaria (Kazan). în sec. o regiune autonomă. Marea Siberiei de Est. Localitate at. Federa ia Rusă . Kabardino-Balkaria (Nalcik). Altai (Gorno-Altaisk).Hr. Inguşetia (Nazran). 2 oraşe de rang federal (Moscova. Acoperit cu zăpezi persistente şi ghe ari la alt. Soroca).. VII–V şi IV–III î. Mongolia. siderurgică. X–XIII. Industrie puternic dezvoltată: extractivă. feroviare. Iakutia (Iakutsk). 49 de regiuni. Este învecinată cu Belarus. Emscher şi Lippe . 10 districte autonome. Institu ii de învă ământ. Centru comercial. chimică etc. Azerbaidjan. La alt. Estonia. de peste 4 600 m. rafinării de petrol. Republicile autonome (şi capitalele lor): Karelia (Petrozavodsk). Vîlcea). fabrici de pielărie. marea Ohotsk. maşini agricole). Complex de monumente arheologice: Grădiştea . Parcuri. Biserica Sf. ştiin ifice şi de cultură. textile. aşezări getice din sec. constructoare de maşini.

Climă musonică. Turism. max. minereuri. arbori de cafea. Frontiera de V trece prin apele lacului Kivu . Port fluvial. ananas. Par ial navigabil (175 km). Sta iuni balneoclimaterice. Industrie extractivă (minereuri de staniu. Relief de podiş înalt (alt.Rwánda República ~.: Kingisepp . Gisenyi . situată între Strîmtoarea Tătară . Lungime: 427 km. Se cultivă bata i. Par ial navigabil (120 km). Vegeta ie: păduri tropicale. Lungime: 52 km. Ryûkyû Saale Saar Sáaremaa Sába Sáca Sacraménto Sahalín . Creşterea animalelor extensivă (bovine. gaze naturale). apar ine Estoniei. Vegeta ie de savană. produse alimentare. 4 507 m – Muntele Karisimbi ). Capitala: Kigali . situat pe fluviul cu acelaşi nume. vite. insulă de origine vulcanică în Arhipelagul Antilelor Mici (Marea Caraibilor). între Kyûshû şi Taiwan.4 mil. Industrie constructoare de maşini. Popula ia: 1. tutun. stat în Africa Centrală. Izvorăşte la N de com. afluent pe dreapta al Mosellei . Exportă ceai. Pescuit. Planta ii de bumbac. Vegeta ie: molid. Muzeu de artă. Alt. Centru adm. Oraş pr. al statului California . Aeroport. Căi rutiere: 13 173 km. Creşterea animalelor. Faună: lei. pe teritoriul Fran ei şi Germaniei. Pia ă de legume şi fructe. 1500–2000 m) dominat de mun i vulcanici (alt. Lungime: 246 km.1 mii km2. Izvorăşte din mun ii Fichtel . înşirate pe 1 200 km. Popula ia: 1000 loc. culturi de orez. wolfram. cafea. Popula ia: 8160 000 loc. Cimişlia). [´zaal¬] [zaa¬r] rîu în E Germaniei. Relief în general deluros. ară agrară slab dezvoltată (antrenează 80% din popula ia activă). loc. trestie de zahăr. străbate reg. sorg. alimentară (conserve. afluent pe dreapta al rîului Ceaga . Batîr (rn. Turism. porcine). de materiale de construc ii. leoparzi. învecinat cu Uganda. brad. zadă. Popula ia: 40 mii loc. de ciment. Saar . grîu. Suprafa a: 2. Administrată de Olanda. manioc. banane ş. păduri pe teritorii restrânse. textilă. trestie de zahăr. Expl. alimentară. aur. centrul adm. insulă în Oceanul Pacific. de pielărie. echipamente de transport. Alte oraşe: Butare. porumb. rîu în Europa Occidentală. ovine. Ruhengeri. fasole. oraş în V SUA. rîu în Republica Moldova şi Ucraina (reg. beriliu. Pescuit. Tanzania. rinoceri. strîmtoarea La Pérouse şi marea Ohotsk . Relief predominant muntos. zahăr). de cărbuni. Terase litorale. arhipelag în Marea Baltică. piei. pînă la 50 m. Este organizat în 11 prefecturi. Suprafa a: 87. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. Parcuri na ionale. 370 mii loc. Suprafa a: 2250 km2.7 mii km 2. Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). Există planta ii de ceai. Importă maşini şi utilaje industriale. combustibili. Suprafa a: 13 km2. a. arhipelag japonez în V Oceanului Pacific.: Naha (în insula Okinawa ). zebre. constituit din 73 de insule. afluent pe stînga al Elbei. bata i. cartofi. Administrată de Federa ia Rusă. Izvorăşte din masivul Donon . Suprafa a: 26 338 km 2. Burundi şi Republica Democrată Congo. Climă ecuatorială musonică. textilă. petrol. Odesa).

Format din două lan uri muntoase. pe litoral cîmpii joase cu dune de nisip. bovinelor. prelucrarea metalelor. minereu de fier. situat în Masivul Central . de confec ii etc. Hidrocentrală. 2112 m) leagă Italia cu Elve ia prin strîmtoarea Saint-Gothard.9 km). Muzee. ocupînd aproape în întregime partea de N a Africii. conserve de carne). hiene. fluviu în partea de N-V a Turciei. Turism. Din acest masiv izvorăsc fluviile Rin şi Ron. max. rîu în Republica Moldova. Produse petroliere. Relief colinar deşertic.. afluent de dreapta al Ialpugului . Climă continentală rece. Alte oraşe: Dakhla . 353 mii loc. Centru adm. Vegeta ie: păduri de cedru siberian. Monumente. uraniu. Rotondo ). reptile). Climă tropicală deşertică. Rezina). Turism. Rîuri principale: Nilul şi Nigerul . teritoriu în N-V Africii. Treime (1812–1821) şi Adormirea Maicii Domnului (1863). Relief glaciar. pe teritoriul com. XIII–XIV). sare marină. Păstorit nomad.Sahára cel mai mare deşert de pe glob. Expl. Universitate.: ElAaiún /Lâayoun . care cuprind în interior depresiunile Tuvinsk şi Minusinsk . Administrat de Maroc şi Mauritania. port pe fluviul Mississippi. textile. Cantemir). alimentară. As-Smava . Universitate. 38 mii loc. minereu de fier. Sahára Occidentálã Sahárna Saián Saint-Étienne Saint George’s [s¬nt'd…ood…] Saint-Gothárd [sego'taar] Saint John’s [sent´d3onz] Saint Paul [sent´pool] Sakárya Salamánca Sálcia Máre . Muzee. Universitate.: 3196 m (vf. Alt. Aeroport interna ional. pe litoral moderată. oraş în N SUA. de la Oceanul Atlantic la Marea Roşie. Vegeta ie xerofită. Saharna (rn.8 mii loc. Lungime: 825 km. Industrii (alimentară. Universitate. fabrici de produse alimentare (morărit. complex monastic în Republica Moldova.). între izvoarele fluviului Obi şi lacul Baical . oraş în insula Antigua. gazele. Aeroport. 202 mii loc. creşterea ovinelor. Lungime: 53 km. de cărbuni. tunel rutier (16. (300 mii loc. sistem muntos în Asia.5 mil. afluent al fluviului Duero . Nisipurile ocupă 17% din suprafa ă. port la Marea Caraibilor. alimentare (zahăr. Sta iune balneoclimaterică. km 2. Zăcăminte: petrol. Turism. Industrie de pielărie. Relief muntos în centru şi în N. rom). Exploatări de fosfa i. situat în Alpii Leopontini (Elve ia). cu podişuri pietroase şi nisipoase. Izvorăşte lîngă com. al statului Minnesota. textilă. gaze naturale. capitala statului Grenada. port la Marea Caraibilor. Alt. max. Izvorăşte din Podişul Anatoliei şi se varsă în Marea Neagră. zadă etc. 273 mii loc.). chimică. O autostradă (la alt. în conurba ie). bisericile Sf. centrul adm. Suprafa a: 266 mii km 2. utilaje de cale ferată etc. Popula ia: 240. Muzee. Construc ii de maşini. Centru comercial (produse agricole). Monumente arhitectonice. molid. Prelucrarea peştelui. Vegeta ie săracă de pustiu. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile. poligrafie. oraş în Spania. Suprafa a: 8. [sete'tjen] oraş în S-E Fran ei (Lyonnais). pe teritoriul Federa iei Ruse. situat pe rîul Tormes . Baimaclia (rn. Climă tropicală aridă. fosfa i. Constă din schitul rupestru Buna-Vestire (sec. Mănăstirea ~. capitala statului Antigua şi Barbuda. Iriga ii.: 3 491 m. Faună săracă (specii rare: antilope. Tunel feroviar (15 km). masiv muntos. caprinelor. 32 mii loc.

zahăr. de confec ii. situat pe valea rîului Zeravşan . Samarkánd Samóa (Samoá) Samóa Americanã . Monumente arhitectonice romane şi bizantine. Fortifica ii (sec. mormîntul lui Timur Lenk. în 1962. Industrie metalurgică. biserici (sec. Climă tropicală oceanică. în conurba ie). Centru comercial (pia ă agricolă). întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. format din 16 insule vulcanice. Industrii: şantiere navale. Construc ii de maşini (ascensoare. alimentare. XVI). al statului Oregon . construc ii de maşini. XI–XVI). Vegeta ie: păduri tropicale. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. iar pe cel de E – teritoriul dependent Samoa Americană . textilă. XVII). Relief în general muntos. alimentară. Suprafa a: 197 km2. Administrat de SUA. confec ii) şi alimentare. a instrumentelor muzicale. constructoare de maşini. Salérno Saloníc (Salónic) Salvadór Sálzburg [´zaltsburg] oraş în N-V Austriei. Universitate. în Polinezia. oraş în E Braziliei. Pescuit intens. Muzee (Casa Mozart). oraş în N Greciei (Macedonia). Relief colinar. textile. tutun. situat la vărsarea fluviului Varder în golful Salonic . (740 mii loc. situate în E arhipelagului Samoa . Suprafa a: 3 mii km 2. Industrie a hîrtiei. Teatre. Popula ia: 65 mii loc. textilă. Export de cacao.Salem [´seil¬m] oraş în N-V SUA. Centru industrial: şantiere navale. Monumente: fortărea ă (sec. diamante etc. Teatre. 108 mii loc. fabrici de încăl ăminte. de diamante. oraş în S Italiei (Campania). situat pe rîul Willamette . al landului cu acelaşi nume. petrol. biserici (sec. 2 mil. Universitate. bananieri. Tîrguri anuale de mostre. XVII–XVIII). centrul adm. oraş în E Uzbekistanului. Culturi agricole: cocotieri. centrul adm. Sta iune balneară. jambu. XVI–XVIII). port la Marea Egee. manioc. Monumente: moschee. aparate cinematografice). loc. centrul adm. Vegeta ie bogată şi variată. arhipelag în Oceanul Pacific. cu cîmpii litorale înguste. taro. 144 mii loc. Universitate. format de un grup din 7 insule vulcanice şi coraligene. prelucrarea lemnului (mobilă). Universitate (1842). Universitate şi alte institu ii de învă ământ. XVIII). Pe teritoriul de V al arhipelagului. chimică. Aeroport. port la Oceanul Atlantic. esături. Muzee. XII–XIII. 397 mii loc. Cunoscut printr-o şcoală de medicină încă din sec. Turism.: Pago Pago . Universitate. Aeroport. catedrală (sec. s-a constituit statul Samoa de Vest . medrese etc. gaze naturale. citrice. Aeroport. cafea. teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific. Expl. situat pe rîul Salzach . Muzee. Muzee. frigidere. Centru adm. televizoare. alimentară. 154 mii loc. Teatre. Industrie constructoare de maşini. port la Marea Tireniană. Climă subecuatorială şi tropicală umedă. al statului Bahia . alimentară. Muzeu. palate (sec. de prelucrare a lemnului. 378 mii loc. Muzee.

Fabrici ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. Universită i. Moschee. în conurba ie). al insulei Puerto Rico . 725 mii loc. Export de zahăr. vf. rom). leoparzi de mare). oraş în S SUA (Texas). alimentare. Administrat de Marea Britanie. Manono. Izvorăşte din lacul Nicaragua şi se varsă în Marea Caraibilor. fluviu în America Centrală. San Francísco San José San Juán [san´hwan] San Juán [san´hwan] . Marchează un segment al grani ei dintre Nicaragua şi Costa Rica. nave etc. Suprafa a: 311 km2. Aeroport. Întreprinderi meşteşugăreşti. fortărea ă (sec. cacao. porcine. loc. situată într-o zonă muntoasă. tutun etc. engleza. Exportă copră. XVI–XVII). în Polinezia. Sta iune climaterică. port la Oceanul Atlantic. 936 mii loc. Capitală din 1821. trestie de zahăr. Lipsit de popula ie permanentă. Este organizat în 11 districte. cu relief în mare parte muntos. Muzee. Catedrală (sec. centrul adm. Relief stîncos. în conurba ie). Universitate. Mici întreprinderi de pielărie. Mauga). Principalele ramuri economice: agricultura. Pe alocuri se întîlnesc podişuri deluroase. alimentare. Aeroport. textile. Fito). nuci de cocos. teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. Vegeta ie bogată: păduri de palmieri. Limbi oficiale: samoana. turismul. [san ho´se] capitala Republicii Costa Rica. vf. Ínsulele ~. textile.25 mil. cacao. chimice. Lungime: 225 km. Upolu (alt. în întregime acoperit cu un strat gros de ghea ă. situat la cca 3 000 km N-E de Noua Zeelandă. arbori de pîine (50% din suprafa ă). 43. 927 mii loc. oraş în America Centrală. Ocupă 9 insule de origine vulcanică. cîmpii litorale joase şi plane. păşuni (2%).5 mii loc.Samóa (Samóa de Vest) Státul Independént ~. Capitală din 1918. industria forestieră şi de prelucrare a produselor agricole. oraş situat într-un podiş. Faună bogată (pinguini. Aeroport. pe teritoriul statului Nicaragua. Se practică creşterea animalelor (bovine. stat insular în S-V Oceanului Pacific. cu precipita ii abundente şi temperaturi moderate. max. max. Popula ia: 179 mii loc. Centru comercial. XVII–XVIII). la 2 400 m alt. Academie de ştiin e. XVIII). Meşteşugărit.). oraş în V SUA (California). Monumente: catedrală (sec. Suprafa a: 2 842 km2. (900 mii loc. (3. 1858 m. Aeroport interna ional. în conurba ie. Fondat în 1736. Capitala: Apia. banane. foci. Centru industrial: rafinării de petrol. lemn Sánaa San António Sandwích de Sud capitala Republicii Arabe Yemen. Este dezvoltată industria de tip artizanal. din care 4 locuite: Savaii (alt. Climă tropicală. Universită i. mici rîuri cu izvoare în mun i. fabrici ale industriei uşoare şi alimentare. şi utilaje electronice. port la golful cu acelaşi nume. Universitate. Rafinării de petrol. întreprinderi poligrafice. Apolime. Climă subpolară. constituit din 11 insule vulcanice. construc ii de maşini (aparatură. Turism. cabaline) şi pescuitul. Aeroporturi. Fondat în 1776. 500 mii loc. Muzeu. Se cultivă taro. situate la S-E de Georgia de Sud. Turism. Centru comercial. la 1 169 m alt. 1100 m. cafea. taro.

Muzeu. Florentino Domagnano . fabrici textile (bumbac). [san sevasti´an] oraş în N Spaniei. Componentele de bază ale economiei: turism (2/3 din venitul ării). Capitala Rusiei între 1712 şi 1918. 5 mii loc. vi ă de vie. Alte oraşe: Serravalle. în ara bascilor. textilă. Construc ii de maşini. porcine). max. 5. Industrie textilă. Industrie constructoare de maşini. emisiuni de timbre poştale. textile. utilaje şi aparate electrotehnice şi radioelectronice etc. al provinciei Villa Clara . pe Riviera . Artizanat. alimentară. Capitală din 1821. textilă. por elanuri. produs oraş în N Italiei (Liguria). Leningrad (1924–1991). marmură). 195 mii loc. în conurba ie. cuprins în interiorul Italiei. oraş în Cuba.2 mil. fabrici de produse chimice. la S-V de Genova. a cimentului. majolică. port la golful Biskaya (Oceanul Atlantic). carne. Nod feroviar. măslini. Monumente arhitectonice. exploatări de cărbune. Metrou. 174 mii loc. sticlă. alimentare. între provinciile Forli şi Pesaro-Urbino. a tutunului. Climă mediteraneană. Teritoriul ării reprezintă un sector al Apeninilor Nordici . Capitala: San Marino . situată la poalele vulcanului cu acelaşi nume. piatră pentru construc ii. Numeroase cutremure. biserici. al cantonului cu acelaşi nume. capitala statului El Salvador. Universită i. Mănăstire fondată în 301. de confec ii. tutun). Festival anual de muzică uşoară. alimentare (conserve de fructe). oraş în N-V Federa iei Ruse. Fondat în 1703 de Petru cel Mare. cu relief de coline argiloase şi calcaroase. Vestită sta iune balneară. Se practică artizanatul (obiecte din metal. Func ionează întreprinderi de ciment. loc. Suprafa a: 60. Limba oficială: italiana. Muzeu. centrul adm. alimentare. Muzee. mobilă. Institu ii de cercetări ştiin ifice. Universitate. lemn. Sta iune balneară. XII–XIII). Popula ia: 27 mii loc. Principalele culturi: cereale (grîu. Popula ia cca 6 mii loc. Denumiri anterioare: Sankt Petersburg (1703–1914). Aeroport. Monumente: catedrală (sec. Vegeta ie constituită în mare parte de păduri. Include 9 districte comunale (castelli). citrice. dominat de Monte Titano (alt. alimentară. industrie chimică. 738 m). cauciuc. porumb). A fost întemeiat în jurul oraşului San Marino în anul 301. Borgo Maggiore. chimică. XVI). roci de construc ie. Sankt-Pétersburg San Maríno San Maríno República ~. Administrat de statul Solomon. Devine stat independent în 1263.57 km 2. Turism. Universită i. Monumente: fortifica ii (sec. agricultură. esături din lînă. San Rémo San Salvadór San Sebastián Sánta Clára Sánta Cruz [´sænt¬ ´kruuz] .Sankt Gállen [zahkt´gal¬n] oraş în N-E Elve iei. port pe Neva. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Turism. Muzee.). Fondat în 1689. a pieilor. Din 1862 – protectorat al Italiei. Muzee: Ermitaj. orz. Fondat în 1524. astăzi fiind recunoscut ca cea mai veche republică din lume. alimentară. Petrograd (1914–1924). metalurgie. pielărie. Creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. 76 mii loc. Prelucrarea lemnului. centrul adm. Muzeul Rus etc. 60 mii loc. loc. Exportă vin. stat în S Europei. XIII–XVI). Numeroase monumente istorice şi arhitectonice. textile. Mare centru industrial: construc ii de maşini grele. poligrafie. Centru comercial (pentru cereale. Muzee. a hîrtiei. Suprafa a: 938 km 2. Port la Marea Mediterană. 1 mil. Centru comercial (pentru produse agricole). capitala Republicii San Marino. Mănăstire (sec. arhipelag de origine vulcanică în Oceanul Pacific (Melanezia). Aeroport interna ional.

Se cultivă porumb. textile.2 mil. clădiri în stil colonial spaniol. Sena. Capitala: Săo Tomé. maimu e. biserici. Climă ecuatorială. în conurba ie. Par ial navigabil (de la vărsare). Universită i. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. port la Marea Caraibilor. cafea. 9. Faună: reptile. Muzee. Este divizat în 2 dis-tricte. Turism. loc. Din teritoriul ării fac parte cîteva insule de origine vulcanică. 6 mil. República Democrátică ~. Se practică pescuitul. ovine. textile. Limba oficială: portugheza. XVI. rîu în Fran a. loc. Sporturi de iarnă. biserici (sec. 1. afluent al Ronului . de fabricare a hîrtiei. Universitate. Teatre. caprine. Moselle. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. întreprinderi ale industriei uşoare (textile. materiale de construc ii. capitala Republicii Dominicane. Muzee. bere). alimentare. în conurba ie). rafinării de petrol. Centru comercial. Exportă cacao (ocupă unul dintre primele locuri pe glob).Santiágo (Santiágo de Chile) capitala statului Chile. conserve).13 mil. esături) şi alimentare (morărit. (18. alimentare. de transport). uleiuri vegetale. situată la poalele Anzilor. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. de produse chimice. plante leguminoase. Există planta ii de arbori de cacao. de confec ii. rom. Ramuri industriale: construc ii de maşini. de prelucrare a tutunului. cu mormîntul lui Cristofor Columb). oraş în S-E Cubei. manioc. de cafea. textile (bumbac. XVI). Monumente arhitectonice: catedrală (sec. oraş în S-E Braziliei. capitala statului Săo Paulo. Citrice. conserve. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. port la Marea Caraibilor. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. Aeroporturi. Aeroport interna ional. Suprafa a: 747 km 2. de cherestea. din care cele mai mari sunt Săo Tomé şi Príncipe. Relief în general muntos (respectiv cu altitudini max. Muzee. Vegeta ie forestieră bogată. Popula ia: 150 mii loc. de 2 024 m şi sub 1 000 m). Industria este reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. Monumente arhitectonice: catedrală. Izvorăşte din mun ii Faucilles (Lorena). băuturi alcoolice). Suprafa a: 1000 km2. situat la cca 300 km de ărmul vestic al Africii. păsări exotice. Lungime: 480 km. lînă. cea mai mare insulă din arhipelagul Azore (Portugalia). Fondat în 1554. Universitate. 365 mii loc. Loara ş. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Universitate. copră. Popula ia: 175 mii loc. Aici au avut loc Jocurile Olimpice din 1972. Universită i. stat insular în Oceanul Atlantic (Golful Guineii). Comunică prin canale cu Rinul. Prelucrarea lemnului. chimice. Sta iune balneară. Cresc bovine. Pia ă mondială a cafelei. Muzee. ciocolată. Impor Santiágo de Cúba Sánto Domíngo São Miguel [s¬u mi´gel] Saône [´soon] São Páulo [s˜¬u´paulu] São Tomé ºi Príncipe Sápporo oraş în N Japoniei (Hokkaidô). meşteşugurile. Teatre. alimentare. Aeroport interna ional.5 mil. 2. Izvoare termale şi minerale.67 mil. Construc ii de maşini (nave). cocotieri. Aeroport. bananieri. a. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. metalurgie (aluminiu). . mătase). XVI–XVII). loc. loc. porcine. Şantiere navale.

Navigabil pe 600 km. plumb.a. km2. Muzee.: Cagliari . automobile). aparatură electrotehnică). economic. XI.). Se cultivă cereale. minereuri de plumb şi zinc. Turism. aur. zinc. Construc ii de maşini (automobile. rîu în S Europei. Resurse: petrol. prelucrarea lemnului şi a plutei. Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. Vestigii arheologice. Este bogată în peşte. Creşterea animalelor (bovine. jude în N-V României. fabrici de covoare. land în N-V Germaniei. denumit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa . petrochimică. centrul politic. afluent pe dreapta al Dunării. sfeclă de zahăr.: Hanovra . [s¬'vœn¬] fluviu în E şi S-E SUA. Centru adm. de dealuri premontane (în S-E) şi muntos (în N-E). Sardínia Sargásselor Sarmizegetúsa Sátu-Máre Sáva Savánnah Saxónia Saxónia Inferioarã . vi ă de vie. Croa ia. Construc ii de maşini (avioane. pe teritoriul statelor Serbia şi Munte-negru. vagoane. constructoare de maşini. Centru adm. plumb. oraş întemeiat de romani (108–110). situat pe fluviul Ebru . Hidrocentrale. Universitate. Industrii (constructoare de maşini. Relief muntos. XVII) ş.4 mii km 2.65 mii loc. Izvorăşte din Alpii Julieni. metalurgică. argint. forestieră. militar şi religios al statului dac (sec. 448 mii loc. XVI–XVII). textilă etc. textile. catedrală (sec. Rezerva ii naturale. localitate în România (jud. Suprafa a: 4. Aeroport. Suprafa a: 47. citrice. Industrie metalurgică. alimentară. zinc. pomi fructiferi. loc. troleibuze. fabrici de produse chimice. Oraş pr. Popula ia: 396 mii loc. Aici au fost descoperite ruinele principalei aşezări dacice din Mun ii Orăştiei.Hr. Lungime: 945 km. fier). Navigabil.4 mii km2. regiune istorică în E Germaniei. de prelucrare a lemnului. insulă în bazinul vestic al Mării Mediterane.Saragósa [qara´goqa] oraş în N-E Spaniei (Aragón). Turism. Mari cantită i de alge sargassacee (de aici şi denumirea mării). porcine). Agricultură: cereale. XII–XVI). Expl. creşterea animalelor. de produse textile şi alimentare. Márea ~. ovine. betonite. Muzee. Saale şi al fluviului Elba . Climă mediteraneană secetoasă. Popula ia: 1. situată în N-E Arhipelagului Antilelor . Sarájevo capitala statului Bosnia şi Her egovina. Industrie extractivă. Centru comercial (vinuri. alimentare. Turism. Centru industrial: construc ii de maşini (maşini-unel-te. măslini. Hunedoara). Zonă etnografică: ara Oaşului . sfeclă de zahăr. sare etc. Artizanat. Relief de cîmpie. Suprafa a: 6–7 mil. material feroviar. porcine). textilă.5 mii km2. miniere (argint. Popula ia: 7. legume.). Creşterea animalelor (bovine.50 mil. Zăcăminte: minereuri de fier. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în Oceanul Atlantic. Lungime: 725 km. Suprafa a: 8. Culturi: cereale. a tutunului. Monumente istorice şi ahitectonice. Zăcăminte: cărbuni. bazilică (sec. gaze naturale. Slovenia. Aeroport. Hidrocentrale. Popula ia: cca 6 mil. textilă.: Satu-Mare . a hîrtiei. Relief muntos în E. loc. alimentară. vi ă de vie. ovine. cereale). mare în Oceanul Atlantic. de podiş în V şi de cîmpie în S-V. I d. Suprafa a: 24 mii km 2. utilaje). Universitate. 615 mii loc. caprine. în bazinul rîurilor Spree Mulde. andezit.

Alt.Sãláj jude în N-V României. Institu ii de învă ământ superior. de confec ii şi alimentare. cartofi. Pescuit. produse textile şi de confec ii. Lacuri glaciare şi tectonice. Izvorăşte din apropierea localită ii SărataMereşeni (rn. Hidrocentrală. lactate).85 mii km 2. rîu în Republica Moldova. afluent pe stânga al Prutului. Popula ia: 263 mii loc. Legumicultură. Lungime: 54 km. Turism. Versan i împăduri i. Se produc ceasuri de mare precizie. bovinelor. Vegeta ie: păduri de conifere. situat pe fluviul Rin . primărie). Centru adm. Centru vamal de frontieră. Relief muntos în S-V. vi ă de vie. Pe teritoriul peninsulei sunt situate statele Norvegia. avînd orientarea de la N la S. Fondat în 1718. Teatre. Zăcăminte: lignit. Relief constituit din mun i (în N-V) şi din zone joase (în S-E). Brezoaia (rn. Climă temperat-oceanică.: 1 445 m. Marea Nordului. rîu în Republica Moldova. Universită i (1861.: Edinburgh . Industrie extractivă. situată în N insulei britanice. Monumente istorice şi arhitectonice medievale (fortifica ii. Vestigii arheologice. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Muzee. Popula ia: 5. Creşterea ovinelor. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Şantiere navale. porcine. tundră (în N). construc ii de maşini (în aeronautică). Turism. Climă temperată. Zăcăminte: cărbuni. Dostoevski". siderurgie. 35 mii loc. 1892). separată de Anglia prin mun ii Cheviot . centrul adm.13 mil. Este cea mai mare peninsulă din Europa: cca 800 mii km 2. Relief: mun ii Alpii Scandinavici (în V). parte din teritoriul Marii Britanii. cuprinsă între Marea Baltică. oraş în Kazahstan. prelucrarea metalelor. Izvorăşte la N de com. Aeroport. prelucrarea lemnului. andezit. sfeclă de zahăr. Semeníc Semipalátinsk . zone de cîmpie. cărbune brun. alabastru. doc. Ştefan-Vodă). în conurba ie). port la Oceanul Pacific. cartofi. materiale de construc ie. Muzee. Hînceşti). Construc ii de maşini. Culturi: cereale. port pe rîul Irtîş . ghips. în 1437 (Şendreni ). Cimişlia). Suprafa a: 78. fabrici de produse chimice. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. 517 mii loc. afluent pe stânga al Cogîlnicului. podişul Småland (în S). Turism. catedrală. textilă şi de confec ii. Pomicultură. Nod feroviar. masiv muntos în Carpa ii Occi-dentali (Mun ii Banatului). Mún ii Semenícului. Locuri istorice (cîmpul de luptă de la Guruslău ). Pod peste Prut. Muzee. Centru agricol. Marea Norvegiei şi Oceanul Arctic. Suprafa a: 3. M. Izvorăşte din apropierea com. al cantonului cu acelaşi nume. plumb. Cetate (1776). loc. Nod feroviar. Ungheni). plante tehnice. pajişti pe înăl imi. cupru. alimentară. minereuri de fier. oraş în N-V SUA (Washington). Cascada de pe Rin. între valea Nerei şi culoarul Timiş-Cerna. de podiş deluros şi cîmpii în rest. Se cresc bovine. orz.6 mil. textile. Lungime: 59 km. Lipoveni (rn.8 mii km2. Casa memorială "F.: Zalău . Pescuit. Şantiere navale. metalurgică. porumb. At. (2. Se cultivă grîu. Suedia şi Finlanda (par ial). Sãráta Sãráta Scandinávia Schaffháusen Schinoása Scóþia Sculéni Seattle [sii´ætl] comună în Republica Moldova (rn. ovine. Centru adm. alimentare (conserve. 350 mii loc. max. Lungime: 75 km. peninsulă în N-E Europei. [¿aaf´hauz¬n] oraş în N Elve iei.

Este împăr it în 10 regiuni. Se cultivă mei. Climă temperat-continentală şi mediteraneană. Relief predominant de cîmpie (alt.7 mii km2. ulei de arahide. Universitate. conserve din carne şi peşte).). parcuri na ionale. Gambia. chimică (coloran i. Sunt dezvoltate pescuitul. cu masive muntoase şi colinare în partea de E (alt. sare. bumbac.8 mil.). păşuni. România. uleiuri vegetale. 5 mii loc. pielărie. Institu ii financiare. a. Aeroport. de ciment. drenat de numeroase rîuri şi rîule e sezoniere. cărbune.1 mil. Lungime: 776 km. Dispune de variate resurse de subsol (minereuri de fier. stibiu. Capitala: Belgrad . autoturisme. Monumente istorice şi arhitectonice (sec. antilope. peşte.Séna fluviu în Fran a. Este legat prin afluen ii săi şi prin numeroase canale navigabile cu Rinul. Capitala: Dakar . ovine. Guineea-Bisau. Agricultura reprezintă principala ramură a economiei (antrenează cca 75% din popula ia activă). în N-V peninsulei Balcanice. max. fosfa i. Zăcăminte de wolfram. alimentară (zahăr. Saône şi Loara . bauxită). cabaline). Complexe de relief: cîmpii pe cursul Dunării şi Moravei.8 mil. electrotehnică. 10. caprine. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. Centru industrial: construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. alimentară. Bulgaria. Estrela . Sérra da Estréla Seúl . orez. maşini agricole. parcuri na ionale. Universitate. trece prin Paris şi Rouen şi se varsă în Marea Mînecii printr-un estuar. Climă subecuatorială musonică. Monumente arhitectonice (sec.). poligrafie. Suprafa a: 196. XVII). Faună: lei. versan i abrup i. de podişuri deluroase interfluviale. nave. şi Vojevodina . loc. mercur. Muzeu. Ungaria. Vegeta ie de stepă. Cuprinde provinciile autonome Kosovo . În agricultură pre [´serr¬ d¬ i¿trel¬] masiv muntos în centrul Portugaliei. capitala Coreii de Sud. Industrie metalurgică. medie 450 m). păşuni montane. a produselor textile. Izvorăşte din platoul Langres . República ~. Navigabil. Rezerva ii naturale. Rezerve importante de cărbune şi petrol. mai umedă în S şi mai uscată în N. turbine. în conurba ie. porcine. constructoare de maşini (tractoare. motociclete. încăl ăminte. Industria Serbiei: minieră. 918. textilă şi de confec ii. ulei de arahide. Muzee. fiind format în baza republi-cilor Serbia şi Muntenegru din componen a fostei Republici Federative Iugoslavia . echipamente industriale etc. Croa ia. stat în Africa Occidentală. Locul desfăşurării Jocurilor Olimpice din 1988. Exportă arahide. Im Sérbia ºi Muntenégru stat proclamat cu această denumire în 2002. Mali. fabricarea hîrtiei. zinc. Alt. Este situat în S Europei. Guineea. arahide. metalurgică. fosfa i ş. hîrtie). între Bosnia şi Her egovina. învecinat cu Mauritania.: 1991 m (vf. reg. porumb. crocodili. Rezerva ii naturale. situat la ărmul Oceanului Atlantic. cocotieri. Macedonia. chimică. de pielărie şi încăl ăminte. celuloză. loc. din care suficient valorificate sunt fosforitele. hipopotami. XIV–XV). Popula ia: 10. de savană. loc. vinuri. cel mai înalt din ară). forestieră şi de cherestea. Popula ia: 11. produse petroliere. sub 150 m). conserve etc. creşterea animalelor (bovine. Limba oficială: sîrba. esături. port pe fluviul Hangang . palmieri. situat în N-E insulei Honshû . mun i puternic accidenta i în S. autocare. Sendái Sénegal oraş în Japonia. păşuni. Industrie de prelucrare a produselor agricole (zahăr. plumb. Se extrag şi se prelucrează minereu de fier şi metale neferoase (cupru. Parc natural. prelucrarea metalelor şi a cauciucului. trestie de zahăr. de confec ii şi alimentare. Culmi şi vîrfuri netezite. îngrăşăminte chimice. Teatre. Albania şi Marea Adriatică. articole manufactu-riere. textilă. Aeroport. Păduri. Suprafa a: 102 200 km2.

Industrie militară. uleiuri). XV–XVII). Pia ă agricolă. catedrală (sec. Şantiere navale.41 mii km2. Turism. În agricultură predomină culturile tehnice (ceai. Institu ii de cercetări biologice marine. 550–600 m). forestieră. arhipelag în Oceanul Arctic. devenită proprietate regală. XV–XVI). Limbi oficiale: creola. oraş în Ucraina (Crimeea). piese de schimb). constructoare de maşini (aeronautice. Universitate. vanilie. [se´Bilja] oraş în S-V Spaniei (Andaluzia). biserici (sec. Port din 1804. La completarea venitului contribuie serviciile de comer şi turism în porturile maritime şi în aeroportul interna ional Victoria (din 1971). port la Marea Neagră. Acumulează apele a 30 de rîuri.estoase. Institu ii de învă ămînt. 744 m). oraş în Federa ia Rusă. scor işoară. Muzeu na ional de ceramică. Teritoriul ării cuprinde un mare număr (peste 100) de insule şi insuli e de origine vulcanică şi coraligenă. Faună: broaşte. utilaje. chimică. Alt. Locul de existen ă a coloniei antice greceşti Chersones . tutun) şi creşterea animalelor (bovine. Popula ia: 80 mii loc. alimentară (conserve. Teatru. Economie bazată pe turism. franceza. Sta iune balneară. [sei¿elz] Sévernaia Zemléa Severodvínsk Sevílla Sévres Seychélles Republica ~. Praslin. Suprafa a: 37.: 965 m. Industrie metalurgică. max. Hidrocentrală. Acoperită de ghea ă (48% din teritoriu). Silhouette (alt. între marea Kara şi marea Laptev . Celebre monumente arhitectonice: moschei. 250 mii loc. dugongi. maritim). Căi rutiere: 323 . mirodenii. Importă produse industriale (maşini. Climă arctică. Celebră manufactură de por elanuri (din 1756). Suprafa a: 1. agricultură şi pescuit. Climă ecuatorială oceanică. ferigi arbores-cente). Exportă copră. Muzee. Muzee. engleza. 368 mii loc. de prelucrare a tutunului. palate (sec. Curieuse (alt. Teatre. în conurba ia Parisului. max. navale). Capitala: Victoria .Seván Sevastópol lac de origine tectonică în Armenia (cel mai mare din Caucaz). trestie de zahăr. textilă (iută. Ruinele cetă ii Chersones . Parcul natural Sevan . 912 m). situat la 1100 km N-E de insula Madagascar. mobilă. situat la 1 903 m alt. Teatre. cocotieri. Relieful lor este accidentat. bunuri de larg consum. pe rîul Sena . Artizanat. Aeroport. Construc ia oraşului modern a început în 1783. conserve de peşte. Nod de comunica ii (rutier. Vegeta ie de păduri ecuatoriale (palmieri. Ad. stat insular în Oceanul Indian.: 99 m. Apar ine Federa iei Ruse. maimu e. prelucrarea lemnului. port la Marea Albă. Numele antic: Hispalis . fabrici de produse alimentare. Suprafa a: 455 km2.6 mii km2. XIII–XVIII). porcine). situat pe fluviul Guadalquivir . întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. cu înăl imi relativ reduse: Mahé (alt. 22 mii loc. Industrie de prelucrare a produselor agricole. bumbac). oraş în Fran a. textilă. max. prelucrarea lemnului. Muzeu. 679 mii loc. combustibili.

Agricultură bazată pe produc ia de cereale (ovăz. produse manufacturiere. max. centrul adm. melasă. reprezentat de o insulă vulcanică. ananaşi. mijloace de transport. Vegeta ie abundentă (bambuşi. Nevis şi Sombrero . Limba oficială: engleza. Este organizat în 10 de. străbătută de lan uri muntoase: Canaries Mountains (alt. electronică. Faună: diverse specii de păsări. Exportă zahăr. Popula ia: 160 mii loc. Vegeta ie formată de păduri cu arbori de esen e pre ioase. îmbrăcăminte. Industrie prelucrătoare a produselor agricole. cedri. Muntele Misery ). Principalele culturi: trestie de zahăr. Comunică cu complexul lacustru Razelm prin canalele Dranov şi Dunavă . Climă tropical-oceanică. Insulă de origine vulcanică. Se practică pescuitul. industria uşoară şi turism.6 km2. aparate electronice. Monumente. Se practică pescuitul şi prelucrarea peştelui. 68 mii loc. Admis în ONU la 18 septembrie 1979. manufacturiere. 1 200 m.Sfînta Eléna teritoriu insular în S Oceanului Atlantic.5 mii loc. max. Faună săracă.: Jamestown . Administrat de Marea Britanie. legume. Teatre. cartofi. industria uşoară. cu vînturi permanente şi ploi frecvente. produse alimentare. Climă subtropicală şi tropicală moderată. Importă maşini şi utilaje industriale. Popula ia: 48. Vegeta ie: păduri tropicale în zonele muntoase. Muzee. mijloace de transport. bananieri. Soufrière ) în S. situat pe insula cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici. caprine. a. vlc. porcine. . care se desparte de bra ul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră prin alte două bra e. caprine. Se practică creşterea animalelor (ovine. de confec ii. îmbrăcăminte. combustibili. Economia ării este bazată pe agricultură. copră. combustibili. situat pe trei insule ale arhipelagului Antilele Mici din Oceanul Atlantic. eucalip i ş. Importă maşini şi utilaje. Alte oraşe: Sandy Point Town. max. situată la 1850 km V de ărmul Africii. alimentare. rom. alt. Teritoriul ării cuprinde insulele de origine vulcanică Saint Kitts (Sf. Se cresc bovine. Exportă zahăr. Turism. Artizanat. Se mai cultivă arbori de cafea. Popula ia: 6 800 loc. Suprafa a: 122 km 2. bata i. Covasna. Navigabil pentru vase mici. mai numeroase fiind păsările marine. serviciile de turism. porumb) şi de legume. Cresc ovine. Func ionează mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. Cristofor . cocotieri. ulei de cocos rafinat. Capitala: Castries . bovine). Căi rutiere: 805 km. Capitala: Basseterre . pescuitul maritim. între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. articole de tutungerie.). cereale. ovine. ale industriei electronice. Construc ii de maşini. bovine. 738 m) în S-V. Pe această insulă a fost exilat (1815–1821) şi a murit împăratul Napoleon Bonaparte. Lungime: 109 km. situat pe valea Oltului . Pitons (alt. pro Sfîntul Gheórghe Sfîntul Gheórghe bra ul de S al Dunării. 1 156 m. banane. prelucrarea lemnului (mobilă). cocotieri. Este divizat în 2 state. Sfîntul Cristofór ºi Névis stat insular în America Centrală. fabrici textile. de igarete. Sfînta Lucía (Santa Lucia) stat insular în America Centrală. alimentară. hîrtie. municipiu în partea centrală a României. Relief colinar.partamente. tutun. Suprafa a: 617 km2. toate avînd relief înalt şi puternic fragmentat de văi intramontane şi cursuri rapide de apă. Produce hîrtie. Newcastle . bananieri. Suprafa a: 269. forestieră. Exploatări forestiere. comer şi transport. Charlestown. al jud. de produse alimentare. 786 m. uleiuri vegetale. Se cultivă trestie de zahăr. Centru adm. Principalele ramuri ale economiei: agricultura. Climă tropicală oceanică.

Suprafa a: 1. Teritoriul ării cuprinde insula Sfîntul Vincen iu şi grupul insular Grenadinele de Nord . la frontiera dintre Albania şi Serbia şi Muntenegru.: Lerwick . Relief în cea mai mare parte muntos. aparate electrice. golf al Ocenului Atlantic. textilă. Navigabil. Pescuit. max. Relief: mun i cu vulcani vechi eroda i. Climă temperată umedă. Zăpezi veşnice şi ghe ari pe vîrfuri şi pe pantele de altitudini mari. cacao. nuci de cocos. industria uşoară. Oraş pr.25 mii loc. trestie de zahăr. Aeroport. Comer extern cu Marea Britanie. maşini şi utilaje miniere. zahăr. Exportă produse ale industriei uşoare. în Mun ii Cascadelor . Climă subtropicală musonică. Cursuri de apă mici. arhipelag în Oceanul Atlantic. Expl. Se cultivă banane. de pielărie. Fondat la începutul sec. textilă. nuci de cocos. Universitate. Climă tropicală cu precipita ii abundente. brad alb ş. Pescuit. a. chimică. A fost escaladat pentru prima dată în 1854. Suprafa a: 250–375 km2. produse alimentare. situat între Oceanul Pacific şi insula Honshû. Suprafa a: 389. cîmpii litorale. situat în N Angliei. toate de origine vulcanică. Popula ia: 4. banane. ovine). alimentară. turismul. catedrală.: 65–1 000 m.: 4 317 m. Capitala: Kingstown . ările din bazinul Mării Caraibilor ş. lînă) şi turistic. Monumente: cetate (sec.: Kôchi . textile. Alt. 1165 m). situat între Marea Caraibilor şi Oce-anul Atlantic. Oraş pr. dominat de conuri vulcanice ( Soufrière . Ad. mlaştini.: 42 m. Ad. Alt. lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică. situat în partea de N-E a Marii Britanii. Creşterea animalelor (cabaline. XV). Navigabil. Centru comercial (tutun. Industrie extractivă (cărbune). Shéffield [´¿effiild] Shétland [´¿etl¬nd] Shíkoku [´¿ikoku] Shkódër [´¿kod¬r] Shkódër [´¿kod¬r] .8 mii km2. format de peste 100 de insule. arahide. Lungime 1224 km. maşini agricole. Se formează din lacul Ontario şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. Admis în ONU la 16 septembrie 1 Shásta [´¿æst¬] masiv muntos în V SUA. Vegeta ie tropicală bogată (pădurile ocupă ½ din suprafa ă). oraş în N Albaniei. electrotehnice). textile. Suprafa a: 263 mii km2. a. rom. alimentară. Păduri de stejar. Aeroport. Encluze. forestiere. max. Se produce zahăr.3 km2.Sfîntul Laurénþiu Sfîntul Laurénþiu Sfîntul Vincénþiu ºi Grenadíne fluviu în N-E Americii de Nord. 82 mii loc. insulă în S-E Arhipelagului Japonez. max. alt.4 mii km2. Importă mijloace de transport. constructoare de maşini (maşini grele. Pescuit maritim. Este divizat în 11 cir-cumscrip ii. Căi rutiere: 943 km. 531 mii loc. Faună: diverse specii de păsări. de minereuri de cupru. umedă. bunuri de larg consum. siderurgică (o eluri superioare. Pescuit. Pajişti. îmbrăcăminte. dar numeroase. laminate). Principalele surse economice: agricultura. Monumente medievale. situat pe malul sudic al lacului omonim. SUA. XII. igarete. Suprafa a: 18. oraş în Marea Britanie. Industrii: de ciment. băuturi din fructe. Muzee. ulei de cocos. stat insular în America Centrală.: 1 981 m. Popula ia: 25 mii loc. Popula ia: 125 mii loc. Limba oficială: engleza. Galerii de artă. tutun.

Filarmonică. Centru adm. Aeroport. Pomicultură. Monumente istorice şi arhitectonice. cartofi. Resurse: petrol. Sibériei Orientále Sibíu Sibíu Sicília cea mai mare insulă italiană din Marea Mediterană. centrul adm. Muzee. Universită i. Cîmpiile ocupă zonele litorale. mare în bazinul Oceanului Arctic. Universită i. turnuri (sec. Lena . diamante. ovine. măslini. vlc. max. sare etc. Monumente istorice şi arhitectonice: fortifica ii (sec. de gaze naturale şi de marmură. păşuni alpine. Teatru. XV). tricotaje. pomi fructiferi. Viticultură. 172 mii loc. forestiere. În partea de N-E se întind mun ii Apeninii Sicilieni (alt. jude în partea centrală a României. activ Etna ). Taiga (70% din suprafa ă). Climă variată: arctică şi subarctică (în N). Extremul Orient . At. sulf. palate (sec. migdale. Industrie extractivă (marmură). Este una din primele colonii germane din Transilvania. Străveche şcoală de pictură (sec. petrol. Creşterea animalelor (bovine. textile. Nod de comunica ii. aparate de măsurat.Sibéria regiune în partea de N a Asiei. Suprafa a: 936 mii km2. instrumente muzicale. Muzee. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Produse industriale: maşini şi utilaje pentru industria uşoară. citrice. doc. Parcul natural “Dumbrava“. municipiu în România. Siéna oraş în partea centrală a Italiei (Toscana). Zăcăminte: cărbune. porcine). zonă depresionară (în N). de prelucrare a metalelor. cuprinsă între mun ii Ural (în V) şi Oceanul Pacific (în E). a sticlei. Suprafa a: 25. Villa Germani ). Comunică cu marea Laptev şi marea Ciukotsk. între ărmul de N-E al Asiei şi insulele Novosibirsk şi Vranghel . Enisei. Este divizată în cîteva sectoare: Siberia Occidentală. loc. constructoare de maşini şi utilaje. ovine. Grădină zoologică. Filarmonică. Suprafa a: 5. al jud. biserici (sec. Popula ia: 447 mii loc. XIII–XV) ş. Ad. max. XVIII) etc. Muzee. plante tehnice. metale pre ioase. Se cultivă cereale. km 2. catedrală ortodoxă (sec. Popula ia: 5. XII–XIV). Márea ~. în Federa ia Rusă. 70 mii loc. textilă. Suprafa a: 13 mil.4 mii km 2.: mun. temperată (în S).: 160 m. Amur. la S de Floren a. . minereu de fier. Păduri. Universitate. vi ă de vie. mobilă etc. Creşterea animalelor (bovine. Teatru. Culturi agricole: cereale. alimentară (vinuri). gaze naturale. Climă mediteraneană. Celebre monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec. 3 340 m. a.7 mii km2. situat pe rîul Cibin . Expl. Sibiu. por elanului şi faian ei. Rîuri: Obi. Sibiu . Irtîş. Siberia Orientală. Izvoare termice. Vulcani noroioşi. separată de Italia prin strîmtoarea Messina .2 mil. XIV–XVI). porcine). XIII–XIV). XIV–XV). în 1192–1196 ( Cibinium. Relief: mun i (în S). chimică.

Mari zăcăminte de huilă. masiv muntos în S Spaniei. izvoare termale.: 2 078 m. masiv muntos în Federa ia Rusă. o zonă deluroasă (în E şi N-E). Se mai cultivă orez. doc. Reg. cu precipita ii iarna. Vulcani noroioşi. cherestea). Cehia şi Germania. minereuri brute. Lungime: 750 km. mănăstire (sec. mercur. clădiri în stil baroc (sec. în 1329. Importă petrol şi derivate petroliere. Vechi centru cultural. vi ă de vie. cu bogate precipita ii vara. 37 mii loc. situat pe rîul Tîrnava Mare . Muzee. Este divizat în 13 districte şi Western Area. covoare) şi alimentare. Zăcăminte: pirite. materiale de construc ii.: 4 418 m. păduri rare de pin (în E). XIII–XV). cu seismicitate ridicată. Maramureş). arahide. sorg. regiune istorică în Europa Centrală. At. doc. vf. XVIII). Climă de tip mediteranean-mon-tan. Păduri de foioase şi conifere (în V). textilă şi alimentară.: 3 478 m. în 1224 şi în 1280 (cu denumirea Castrum Sex ). max. Alt. Suprafa a: 71 740 km 2. Exportă diamante. Lungime: 150 km. vf. Capitala: Freetown . Monumente: biserici (sec. XVII–XVIII). municipiu în România (jud. situat între Marea Japoniei şi cursul inferior al fluviului Amur . mijloace de transport. Popula ia: 5. max. Majoritatea popula iei (2/3 din totalul celei active) este ocupată în agricultură. Căi ferat lan muntos în V SUA. parte din mun ii Carpa i. între fluviile Odra (cursul superior) şi Vistula . Alt.: 1948 m. situat pe valea Tisei . aur) şi de întreprinderi prelucrătoare ale materiei prime. meşteşugurile. bunuri de larg consum. XVIII). diamante. Se practică pescuitul. porumb. punctul culminant al Africii Occidentale ). Func ionează mici întreprinderi alimentare. mei. Există planta ii mari de cocotieri. Vestigii arheologice. Mureş). situat pe coasta estică a Oceanului Atlantic. lignit. Pajişti alpine la înăl imile de peste 3 000 m. între Guineea şi Liberia. Monumente istorice şi arhitectonice: ziduri ale unei cetă i cu 14 turnuri (sec.Siérra Leóne República ~. Mulhacén . max. X. max. Muzee. trestie de zahăr. XIV. cromite. manioc. XVII–XVIII). Limba oficială: engleza. trestie de zahăr. forestiere. biserici (sec. legume. vf. polimetale. Dispune de bogate resurse de subsol (minereuri de fier.699 mil. industria sticlei şi por elanului. 45. Cuprinde Cîmpia Sileziei (în centru şi în N-V). loc. Turism. pomi fructiferi. pe teritoriul statelor Polonia. Vegeta ie tropicală în cîmpie (păduri de esen ă) şi de savană în zonele montane şi de podişuri. cuprins între depresiunea internă a Californiei şi Podişul Marelui Bazin. municipiu în România (jud. Lungime: 1 200 km. cacao. arbori de cafea. utilaje şi piese de schimb. de şlefuire a diamantelor. Rezerva ii naturale. cu mai multe vîrfuri ascu ite. sare gemă. At. de cacao. Cunoscută din sec. Culturi: măslini. Sude i (în S şi S-V). Prelucrarea lemnului (mobilă.5 mii loc. Siérra Neváda Siérra Neváda Sighétul Marmáþiei Sighiºoára Sihoté-Alín Silézia . textile. bauxită. Climă ecuatorială. cafea. utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară. bauxită. Construc ii de maşini. case (sec. produse textile (tricotaje. XIV–XVII). stat în Africa Occidentală. Whitney . Bintimane . minereu de fier. Relief format de cîmpii plane litorale în V şi S şi de podişuri şi mun i în E şi N-E (alt. Alt.

utilaje şi aparate de precizie. Climă ecuatorială. arbori de cauciuc. loc. mobilă). produse industriale. oraş în România (jud. Parcuri. de parfumerie şi cosmetică.7 mii km2. golful Aqaba şi Marea Mediterană . Climă tropicală uscată. de încăl ăminte. colină fortificată în vechiul Ierusalim. textile şi alimentare (conserve. Alt.98 mil. Sporturi de iarnă. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Cunoscut cu denumirea tătară Ak-Mechet (sec. Căi ferate: 67 km. Sta iune climaterică. Construc ii de maşini şi utilaje. plante legumicole şi floricole. centrul adm. 177 m). de coloniştii din Milet. electronică şi electrotehnică. Admis în ON Sinóp oraş în N Turciei. covoare) şi alimentare. a. situată între golful şi canalul Suez. Capitala: Singapore . Mănăstirea Sinaia . situat pe insula cu acelaşi nume şi pe numeroase alte 54 insule mici din strîmtoarea Malacca (Johore) şi Marea Chinei de Sud . de construc ii şi repara ii navale. Centru industrial şi comercial (pia ă a cauciucului). minereuri. de produse chimice. capitala statului Singapore. Turism. Exportă cauciuc. Sión . unde. situat pe valea rîului Prahova . caprine). port la Marea Neagră. 16 mii loc. Rezerva ia Ariniş . Industrie uşoară şi alimentară. potrivit Bibliei. Popula ia: 4. mirodenii. Zăcăminte: petrol. 26 mii loc. alt. vinuri). Múntele Sión (Siónului) . tutun. doc. prelucrarea metalelor şi a lemnului (cherestea. Importă petrol brut. Industrie dezvoltată de prelucrare a materiei prime importate (cauciuc. At. Port la strâmtoarea Singapore . Complex muzeistic. Castelele Peleş. Căi rutiere: 2989 km. Şantiere navale.Simferópol oraş în Ucraina (Crimeea). XV–XVIII). staniu). max. oraş situat în S insulei cu acelaşi nume. Aeroport.: 2 637 m. montan (în S). Fondat în 1819. peninsulă în V Asiei. VIII î. Universitate. Grădină botanică. Universită i. servicii de transporturi şi retransport interna ional. produse textile (tricotaje. al provinciei cu acelaşi nume. engleza şi tamil. Hr. ca sat (Izvorul ) în 1690. Prahova). Limbi oficiale: malaieza. stat în Asia de Sud. Agricultură în zonele de oaze. max. Muzeu. Economie dezvoltată bazată pe industrie. Crescătorii de porci şi păsări. Suprafa a: 693 km2. chineza. Pescuit intens. pomi fructiferi. Nod de comunica ii. textilă. vf. Sinái Sináia Singapóre Singapóre República ~. Rafinării. 355 mii loc. Industrie prelucrătoare a materiei prime importate. metale. Aeroport. 2. Suprafa a: 60. Păduri ecuatoriale pe suprafe e restrînse. Marea Roşie . Teatru. la poalele mun ilor Bucegi . Africa şi America.4 mil. cu o depresiune în centru. mangan ş. produse petroliere. situat pe rîul Salghir . Planta ii de cocotieri. Katherina . de cherestea. Pelişor şi Foişor . loc. Teleferic. se afla reşedin a suveranului David. medie 60 m. Întemeiat în sec. Relieful insulei principale reprezintă o cîmpie granitică deluroasă (alt. Aeroportul şi porturile maritime leagă între ele ările de pe cele trei continente: Asia. precum şi templul lui Iahve (numele lui Dumnezeu în Vechiul Testament ). repara ii navale. Electrotehnică. Creşterea animalelor (ovine. petrol. Relief de podiş (în N).

în 1586. cămile). Construc ii de maşini şi utilaje. capitala Republicii Macedonia. reşedin ă a raionului Sîngerei. textilă (covoare). pe alocuri silvică. port la Marea Ionică. situat pe ărmul estic al Mării Mediterane. mănăstire. Castel. prelucrarea lemnului. Lă ime: 130–145 km. Suceava). Monumente istorice şi arhitectonice: bisericile Sf. Suprafa a: 185 180 km2. Biserica Sf. care uneşte Marea Nordului cu Marea Baltică. max.). oraş în România (jud. Relief determinat de cîmpia îngustă de litoral în V şi cea din valea Eufratului în partea centrală.: 800 m. sfeclă de zahăr. poligrafică. afluent pe stînga al Dunării (la S de Gala i). Pe terenuri irigate se cultivă bumbac. Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. Vegeta ie de stepă şi deşertică. oraş situat pe fluviul Vardar . Se varsă printr-o deltă în lacul Aral . chimică. în 1340. pisica sălbatică. V î. stat în S-V Asiei. Lungime: 2212 km (3 078 km cu rîul Narîn) . şcoli. de prelungirile mun ilor Torus în N (alt. ară industrial-agrară. fosfa i. în depresiunea Fergana . Turism. Aeroport. 1 803 m). Ion (sec. orz. a materialelor de construc ii. oraş în Republica Moldova. alimentară. păsări migratoare. Iordania. Prelucrarea lemnului. cetate domnească (sec. Muzee. XIV) ş. 1 387 m). Denumirea antică: Seretos . capitala Republicii Komi. Şantiere navale. 2 814 m). strîmtoare în N Europei.333 mil. de podişuri calcaroase şi nisipoase în S (alt. Faună: jderul. Iriga ii. cărbune brun. At. XVI–XV î. industria cimentului. Turism. Limba oficială: araba. Mai dezvoltată este industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime (petrol. situat pe rîul Ciulucul Mare . Irak. a. Hr. Centru de pomicultură. XIV). Izvorăşte din Carpa ii Păturoşi (Ucraina). Popula ia: 17. XVII). de mun ii Liban şi Antilibian în S-V (alt. Bacău . caprine. Este divizat în 13 districte (guvernorate) şi capitala. situat pe rîul Sîsola . Roman. VIII î. Universitate. Lungime: 740 km (576 km pe teritoriul României). Treime (sec. format prin confluen a rîurilor Narîn şi Karadaria . 127 mii loc. Hr. Vestigii greceşti şi romane: teatru (sec. pe valea Siretului superior. fluviu în Asia Centrală. República Arábă Siriánă . Sirét Sirét Síria rîu în România. la 108 km N-V de Chişinău. Fondat în sec. Sîktîvkár Sîngeréi Sîrdariá Skagerrák Skópje . 244 mii loc. max. Licee. cereale. XIII–XIV). 9. temple (sec. Israel şi Liban. At. Pe valea rîului Siret sunt situate oraşele Siret. Teatre.9 mii loc. Industrie uşoară (covoare. Are cel mai mare bazin hidro-grafic din România (43. Sf. Hidrocentrale. Capitala: Damasc . legume. 508 mii loc.9 km2). doc. bovine. Climă mediteraneană în partea de V şi subtropicală deşertică în cea de E. loc. alimentară. moschei. Ad. grîu. Industrie metalurgică. căprioara. electrotehnică) şi alimentare.. Nod feroviar. situat în apropierea frontierei cu Ucraina. 15 mii loc. Lungime: 300 km. O ramură economică importantă constituie creşterea animalelor (ovine.. prelucrarea petrolului. În ascensiune industria petrolieră. constructoare oraş în Federa ia Rusă. între Peninsula Scandinavă (Norvegia) şi peninsula Iutlanda (Danemarca). Hr. doc. max. Muzee.Siracúsa oraş în S Italiei (Sicilia). între Turcia. tricotaje) şi alimentară. Universitate. Par ial navigabil. Muzeu. Cunoscut din 1586. palate (sec. ghips). Monumente: cetate. fabrici ale industriei uşoare şi alimentare.). Gheorghe (1870). cabaline. metalurgică. Muzee. amfiteatru roman. Sunt dezvoltate viticultura şi pomicultura.

Universită i. Climă mediteraneană şi tempe-ratcontinentală. Expl. max. Parcul Na ional Triglav . 2 655 m. XII). situat la intersec ia principalelor căi de comunica ii între ările continentului. loc. Bacău).8 mii loc. În apropiere se află sta iunea balneoclimaterică Sliven . vi ă de vie. 2864 m. Exportă produse din metal. Teatre. bauxită. foioase). congelatoare ş. loc. Cunoscut din 862. aparate de precizie. Teritoriul este drenat de trei rîuri principale: Sava. textile. detergen i. Aeroport. situat pe valea Slănicului . de culmile Mun ilor Dinarici în S (alt. situat pe fluviul Nipru . Sta iune balneoclimaterică. Limba oficială: slovena. Importă echipament industrial şi de transport. Popula ia: 5. com oraş în Federa ia Rusă. Banská. păşuni alpine. port la Marea Neagră. Smolénsk Sóci . Turism de amploare. iar în V în ramifica iile montane ale Carpa ilor Mici (alt. Parcul Na ional Tatra . Zilina. de pielărie. aparatură electrotehnică etc. forestieră. stibiu. Principalele culturi agricole: cereale (grîu. grafit ş. Baza economiei o constituie industria extractivă (cărbuni. Nitra. Alte oraşe: Košice. Ungaria şi Austria. Creşterea animalelor: porcine. teritoriul Slovaciei reprezintă un complex de podişuri şi cîmpii premontane. situat între Italia. zinc. a sticlei. în cîmpia Tundja . Gerlachovka ). Ocupînd extremitatea N-V a Carpa ilor. Turism. Dumbier ) şi Tatra Înaltă (alt. în 1757. Industrie textilă. mobilă. cartofi. stat în sudul Europei. Hron ş. Văile afluen ilor Dunării (Vah. chimică (în special farmaceutică). Veliki Triglav ). Nitra. pruni). Ucraina. a. 7. cupru. a. constructoare de maşini. industrie alimentară.) sunt înso ite de cîmpii cultivabile. XVI–XVII). alimentară. At. 2 043 m. Muzeul sării. Polonia. Laborec ş. la poalele mun ilor Nemira . Drava.). Sanatorii.43 mil. 355 mii loc. ovine. oraş în E Bulgariei. de cîmpiile centrale Ljubljana şi Celjé . Slãníc-Moldóva Slíven Slovácia República ~. vf. care în N trec în masivele muntoase Tatra Joasă (alt. Vegeta ie silvică bogată (conifere.). Austria. sfeclă de zahăr. forestieră) şi uşoară (textilă. de prelucrare a lemnului. porumb. în apropierea frontierei cu Belarus. de sare. orz).). catedrală (sec. păsări. Croa ia şi Marea Mediterană. calculatoare. cu vestita peşteră Postojna . Ape minerale. prelucrarea lemnului. 768 m) şi Carpa ilor Albi (alt. oraş în România (jud. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică (sec. max. Capitala: Ljubljana. În agricult Slovénia República ~. Este dezvoltată industria prelucrătoare (metalurgică.Slãníc oraş în România (jud. vf. vf. mangan. 354 mii loc. de mobilă). Construc ii de maşini şi utilaje (frigidere. Trnava . minereuri de fier. Muzee. Popula ia: 2 mil. Suprafa a: 49 mii km2. stat în Europa Centrală. a. pomi fructiferi (mai ales meri. 6 mii loc. mercur. alimentară) şi cea constructoare de maşini (refrigeratoare. Prešov. Limba oficială: slovaca. plumb. Dispune de neînsemnate resurse de subsol: minereuri de fier. de pielărie. Vegeta ie: păduri de conifere şi foioase (1/3 din teritoriu). Sta iune balneoclimaterică. Include 3 regiuni (krai) şi oraşul autonom Bratislava. Suprafa a: 20 256 km2. Prahova). XVII–XVIII). Ungaria. electronic şi microelectronic. 1 000 m). Relief format de prelungirile Alpilor în N-V (alt. situat pe rîul Slănic . a. în Subcarpa ii de Curbură.) şi Tisei (Horuad. Muzee. Mur . kremlin (sec. utilaje şi aparataj electrotehnic. oraş în Federa ia Rusă. Climă temperat-con-tinentală moderată. 1 181 m). Sta iune balneoclimaterică în lungul ărmului mării (140 km). prelucrătoare (siderurgică. 123 mii loc. chimică. Capitala: Bratislava . Turism. învecinat cu Republica Cehă. doc.

electrotehnică. a. tutun. Face parte din Republica Yemen. susan. Teatre. sorg. Vegeta ie de stepă şi savană (păduri 9. Se mai cultivă porumb. textilă. alimentară. conserve din carne şi peşte. Navigabil pe cursul de 373 km de la vărsare. bumbac. Creşterea animalelor. Academie de ştiin e. Suprafa a: 638 mii km2. cacao. Relief muntos (alt. orez. Djibouti. Suprafa a: 30 mii km2. chimică. Exploatări forestiere. Pescuit dezvoltat. pomi fructiferi. mei. Capitala: Honiara . loc. cupru. unele însă nevalorificate. XIX) ş. a. zahăr. 1. Exportă lemn şi produse din lemn. Faună: crocodili. afluent pe dreapta al Niprului. fosfa i. Climă tropicală uscată. Muzee. catedrală (sec. Veche aşezare tracică (Serdica ) din sec. Aeroport. în depresiunea Sofia. Se cultivă taro. copra. de prelucrare a cauciucului. păsări exotice. Include teritoriul a cca 100 insule din arhipelagul Melanezia. Studii cinematografice.68 mil. New Georgia. situat în peninsula Somalia.15 mil. mistre i. Economie slab dezvoltată. produse petroliere. bata i. Sófia Soj Sólomon Somália República Democrátică ~. cu cicloni. Popula ia: 10. ulei de palmier. Malaita. bovine. de încăl ăminte. tămîie. Limba oficială: engleza. argint. rîu în Federa ia Rusă şi Belarus. bauxită. bazată pe creşterea nomadă a animalelor. de origine vulcanică. Izvorăşte din podişul SmolenskMóscova . situat la E de Noua Guinee. Suprafa a: 3.6 mii km2. între Kenya. Există planta ii de bananieri.5% din teritoriu). Hr. Limbi oficiale: araba. San Cristóbal. combustibili. clei vegetal). cele mai mari. articole manufacturiere. pînă la 1 505 m). Monumente istorice şi arhitectonice: bazilică (sec. Etiopia. Admis în ONU . capitala Bulgariei. golful Aden şi Oceanul Indian. cocotieri. caprine şi îndeosebi cămile (ocupă locul I în lume). igname. somaleza. Capitala: Mogadishu . peşte. Pescuit de peşte şi perle. Importă maşini şi utilaje. Industrie variată: constructoare de maşini. Este organizat în 7 provincii şi municipiul capitalei. în S peninsulei Arabia .Socótra insulă în N-V Oceanului Indian. produse alimentare. răşini aromatice (ocupă unul din primele locuri în lume). Exportă banane. mijloace de transport. a bumbacului şi mătăsii. stat în Africa de Est. tutun. pescuit şi industria de prelucrare a produselor agricole. azbest). Ínsulele ~. Admis în ONU la 19 septembrie 1978. hipopotami. bazată pe agricultură. Encluze. trestie de zahăr. tutun. dominate în N de mun ii Ogo şi Carcar (alt. Se colectează răşini aromatice (smirnă. biserici (sec. de mobilă. Este împăr it în 16 regiuni. Cresc bovine. Vegeta ie de semideşert. Universitate. 500–1500 m). cu o cîmpie în S-E care se desfăşoară în lungul litoralului pe o distan ă de peste 3000 km. Turism. zimbri. Popula ia: 17 mii loc. Climă subecuatorială. Economie slab dezvoltată. Popula ia: 496 mii loc. Santa Isabel. plante legumicole. Vestigii romane. Climă tropicală. max. foarte umedă. grădini. agricultură pe suprafe e de teren irigate şi pescuit maritim. Lungime: 648 km. VIII î. cacao. Vella Lavella ş. rinoceri. Parcuri. oraş situat în partea central-vestică a ării. 2515 m). VI). Cresc porcine. bananieri. Relief format de podişuri relativ joase (alt. ovine. Centru comercial (pia ă pentru produsele agricole). stat insular în vestul Oceanului Pacific. Culturi: curmali. loc. avînd relief muntos: Guadalcanal (alt. Func ionează mici întreprinderi alimentare şi ale industriei uşoare. În subsol bogate resurse minerale (aur. Faună: lei. zebre. Mari suprafe e acoperite cu păduri tropicale (90% din teritoriu). XIII–XVI). de tricotaje şi confec ii. Importă echipamente industriale şi de transport. 2 331 m). max.

sta iune balneară pe litoralul Mării Baltice. produse alimentare. precum şi de cîmpiile de litoral şi cele de la vărsare a rîurilor în mare şi ocean. Java. Se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei.a. Capitala: Madrid . Kalimantan şi Sulavesi . Unit printr-un canal cu Oder . Suprafa a: 505 mii km2. situat pe malul drept al Nistrului. Denumirea antică: Samus . Flores. Popula ia: 39. Monumente: Cetatea Soroca (sec. în apropiere de Gda ñsk. Vestigii arheologice. Muzee. Cordillera Betica (alt. Industrie uşoară şi alimentară. oraş în Republica Moldova. Turism.5 mii loc. Andaluziei. Faună diversă. 2313 m) şi Pirinei (alt. 43 mii loc. XIX). Cordillera Ibérica (alt. Pitiuze (Marea Mediterană) şi Insulele Canare (Oceanul Atlantic). în 1499. Pescuit. centrul adm. [´¿pree] rîu în E Germaniei.: 26 km. Cuprinde cea mai mare parte a teritoriului norvegian Svalbard . Lungime: 403 km. Licee. Industrii: aparatură electrotehnică. format din două grupuri de insule: Sporadele de Nord (77 de insule) şi Sporadele de Sud (Rodos – cea mai mare insulă). situat la ărmurile Oceanului Atlantic în N şi ale Mării Mediterane în S-E. a. Vînătoare. cu n oraş în Grecia (Pelopones). Spárta Spítsbergen Sporáde Sprée . Se împarte în Sondele Mari . León.5 mii km2. Arhipelágul ~. At. în Arhipelagul Malajez.78 mil. Monumente vechi: templu. uneşte Oceanul Indian cu marea Java. 52 mii loc. la 161 km N de Chişinău. Popula ia totală: 200 mii loc. Mulhacén ) în S-E. Relief de platou acoperit cu ghea ă. trecînd prin Berlin. Cuprinde şi Insulele Baleare . 600–1 000 m). Include 50 de provincii. Festival interna ional anual de muzică uşoară. stat în S-V Europei. Toledo. XIX–XX). Relief muntos. tricotaje. biserici etc. 3 478. Vegeta ie: păduri de stejar şi fag în mun i (10% din teritoriu). Strîmtoárea ~. Formează numeroase bra e şi lacuri. Suprafa a: 1. Centru comercial (pia ă pentru cereale). biserici (sec. Alte masive muntoase: Sierra Nevada. Climă temperat-oceanică. al raionului Soroca. care cuprinde insulele Bali. 3 404 m. tutun. Sumbava. oraş în N Poloniei. Lungime: 433 km (388 km pe teritoriul României). ziduri în ruine.: Longyearbyen . Climă mediteraneană. Limba oficială: spaniola. şi Sondele Mici . dominat de mun ii Cordillera Central (alt. în Peninsula Iberică. Lombok. Suprafa a: 65 mii km 2. plante ierboase de păşune şi de stepă. 2 613 m) în N. [´¿pitsb¬rg¬n] arhipelag în Oceanul Arctic. Navigabil pe cca 100 km. Popula ia: 4. loc. Climă maritimă arctică. înconjura i de lan urile muntoase Cordillera Cantábrica (alt. Pico d’Aneto ) în N-V. Lă ime med. 2 592 m). Relief în general muntos. Sierra de Gredos ş.Sómeº Sónde rîu în România. grupate în 17 reg. arhipelag în V Oceanului Pacific. Andorra şi Portugalia. Pescuit. strîmtoare între insulele Sumatera şi Java . Sónde Sópot Soróca Spánia Regátul Spániei . Timor ş. Insulele au în cea mai mare parte un relief muntos. care cuprinde insulele Sumatera. Izvorăşte din mun ii Sude i şi se varsă în lacul Havel . catedrală (1842). Sierra de Guadarrama. Sierra Morena. vf.5 mil km2. Centrul adm. XVI). afluent pe stînga al Tisei . Suprafa a totală: 543. Cordillera Subetica. sinagogă (începutul sec. confec ii. între Fran a. doc. Cataloniei. cereale. format de podişul central Meseta (alt. Citrice. vf. 12 mii loc. temperat-continentală şi mediteraneană. arhipelag grecesc în Marea Egee. colegii.

Stanovói Stára Zagóra Stávropol Stepanakért Stóckholm . Construc ii de maşini (aparate de precizie. constructoare de maşini (strunguri. palate etc. comercial şi cultural. Institu ii de învă ă-mînt superior. Nod feroviar. Pînă în 1972 se numea Ceylon . Teatre. centrul adm. Func ionează rafinării de petrol. mahon). safir. Universitate. manioc. Industrie chimică.). Monumente de arhitectură medievală şi modernă (catedrală. 163 mii loc. cacao. tutun. esături de mătase. alimentară (carne. loc. alimentară (vinuri. Industrie extractivă (gaze naturale. sare. Popula ia: 18. despăr it de India prin strîmtoarea Palk . minereuri de metale rare. Teatre. a materialelor de construc ii. max. Centru industrial. aparataj electrotehnic etc. situat pe insula Sri Lanka din Oceanul Indian. Este divizat în 9 provincii.). lactate). Se cresc animale (bovine. Aeroport interna ional. porcine. Limbi oficiale: singhaleza. întreprinderi de sticlărie. oraş în Azerbaid-jan. Centru comercial. leoparzi. aparataj electrotehnic şi electronic). situat în Siberia Orientală. uleiuri vegetale. Economie bazată pe agricultură. sistem muntos în Federa ia Rusă. Faună: urşi. cărbune. 55 mii loc. instrumente. textilă (covoare. situat la poalele Caucazului de Nord. Muzee. pielărie. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole.). ceai. oraş în Federa ia Rusă. oraş situat pe cîteva insule şi peninsule ale lacului Mälaren . alimentară. fibre şi esături de bumbac. vf. a mobilei. macarale. max. conserve de carne. Relieful ării reprezintă în partea centrală un podiş. 2 524 m. topaz ş. Zăcăminte: aur. Nod feroviar. la Marea Baltică. bata i. Se extrag grafit. petrochimie. Centru comercial.). Vestigii romane. [´stokholm] capitala Suediei. numeroase specii de păsări.: 2 412 m. Muzee. culminat de mun i riziduali (alt. În anii 1935–1943 s-a numit Voroşilovsk. Climă subecuatorială musonică. nuci de cocos. biserici. cafea. Muzeu na ional. tutun. la S de peninsula Industan. textilă. poligrafie. minereu de fier. arbori de cauciuc. stat în Asia de Sud. 335 mii loc. Principalele culturi: orez. situat la poalele mun ilor Sredna Gora . vf. de produse alimentare etc. Academii şi institute de cercetări ştiin ifice. pe exploatări miniere şi pe industria de prelucrare a materiei prime. Gole -Skalistîi . de pielărie şi încăl ăminte. financiar. care spre litoral trec în dealuri şi apoi în cîmpii joase pe alocuri mlăştinoase. Capitala: Colombo . al Regiunii Autonome Nagorno-Karabah. Lungime: cca 700 km. Pidurutala-gala ). 743 mii loc. tamila. şantiere navale. confec ii).). Suprafa a: 66 mii km2. textilă. Vegeta ie tropicală în S şi de savană în N (păduri cu arbori de lemn pre ios: santal. Alt. uleiuri vegetale etc. materiale feroviare. arahide. Fondat în 1252. trestie de zahăr. întreprinderi care produc ciment. Pescuit int Mún ii ~. conserve din peşte. zahăr.66 mil.Sri Lánka República Demo-crátică Socialístă ~. chimică. caprine). oraş în centrul Bulgariei. a. elefan i. petrol). pietre pre ioase (rubin. aparatură electrotehnică etc.

poduri. Mississippi. biserici. centrul adm. vf. Popula ia: 710 mii loc. biserici (sec. Oregon. Studiouri cinematografice. Idaho. New York. Tennessee. Wisconsin. New Mexico. maşini-unelte. Whitney ). Pennsylvania. Nod feroviar. palate. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (celuloză. construc ii de maşini şi utilaje (automobile. Culturi agricole: cereale. Suprafa a: 12. Arizona. Ohio. Izvoare minerale. cînepă. S. Georgia. Carolina de Nord. Podişul Marelui Bazin şi Podişul Colorado Strómboli insulă italiană în Marea Tireniană. Iowa. Muzee. Illinois. . 592 mii loc. XIII–XV). prefectură. mănăstiri. New Jersey. max. Nevada. care încadrează Podişul Columbiei . Louisiana. Teatre. cea mai nordică din grupul Insulelor Eoliene . Utah. XIII–XV). Universitate. Pomicultură. Arkansas. Indiana. Vulcanul activ Stromboli (926 m alt. Relief muntos (în V şi în centru) şi de podiş (în E). Sediul Consiliului Europei (din 1949) şi al Adunării Europene (din 1979). Virginia. Kansas. Montana. primărie. Institu ii financiarbancare şi comerciale. Wyoming. Zăcăminte: minereuri de mangan. la frontiera cu Ucraina. sfeclă de zahăr. situat în partea centrală a continentului. vagoane. Dakota de Sud. industria hîrtiei şi poligrafiei. întreprinderi textile. Valoroase monumente arhitectonice: catedrală (sec. forma i din lan urile distincte Mun ii Stîncoşi (alt. a produselor chimice. Michigan. Relief determinat de cîteva complexe fizico-geografice şi naturale: în V Mun ii Cordilieri . Washington. Mun ii Cascadelor şi Sierra Nevada (alt. case memoriale. Muzee. (Alsacia).6 km2. Lungime: 430 km. şantiere navale. Státele Uníte ale Américii. State: Maine. palat (sec. Academie de arte frumoase. Aeroport interna ional. Carolina de Sud. Maryland. Missouri. Izvorăşte de pe versantul de S-V al masivului Vitoşa şi se varsă în Marea Egee .6 mii km 2. Numeroase monumente arhitectonice: biserică (sec. California. rafinării de petrol. Nebraska. erupe la intervale de 20 de minute). între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. Rhode Island. Florida. Delaware. Oklahoma. Virginia de Vest. Connecticut. Texas.Strasburg [stras´buur] oraş în N-E Fran ei. Hawaii.2 mii loc. Centru industrial: metalurgie.A. castel (sec. Monumente istorice (cetă i. Institu ii bancare şi comerciale. mobilă). 4 418 m. [´¿tutgart] oraş în Germania. aparate de precizie. Universită i. Alabama. calcare.: Suceava . pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. 4 329 m. stat federal în America de Nord. statui). Turism. rîu în Peninsula Balcanică. case vechi etc. Massachusetts. situat pe rîul Neckar . New Hampshire. max. XIII–XVI). optice şi electrotehnice). sare.. Elbert). Vermont. Strúma Stúttgart Suceáva jude în N-E României. Minnesota. Creşterea animalelor. învecinat cu Canada şi Mexic. alimentare. Colorado.U. al landului Baden-Würt-temberg.). Centru industrial: construc ii de maşini (automobile. De aici denumirea vulcanului Farul Mării Mediterane . pirită. port pe fluviul Rin . Vestigii romane. Kentucky. 264 mii loc. Viticultură. Popula ia: 1. Aeroport. nave fluviale etc. ale industriei uşoare şi alimentare. vf. XVIII) etc. Alaska. Centru adm. Suprafa a: 8. Pomicultură. Cuprinde 50 de state şi un district federal (Columbia). Turism. Teatre. hîrtie. Produse de faian ă. Muzee. cartofi. XII–XIII). textile şi alimentare. Dakota de Nord.

Limba oficială: araba. un pod peste Dunăre. Pe terenuri irigate (2 mil.). al jud. aparate de măsurat. Sn¸¿ka ). 3088 m. apoi cetate romană pe malul stîng al Dunării. Republica Democrată Congo. la extremitatea de NV a mun ilor Boemiei . Zăcăminte: aur. Izvorăşte din Obcinele Bucovinei . Climă ecuatorială musonică în S şi tropicală deşertică în N. cu zone de podiş şi cu mun i înal i în V ( Dorfur şi Kordofan . aşezare geto-dacă. mei. Etiopia şi Marea Roşie. Universitate. alt. în care se varsă o mul ime de alte rîuri ( Atbara. ctitorie a mitropolitului Gheorghe Movilă şi a fra ilor săi. cu industrie în dezvoltare. loc. Sucevi a (jud. Relieful reprezintă o vastă cîmpie. antilope. Capitala: Khartoum . Incintă fortificată. Bahr el-Ghazal. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate. Suceava. Turism. max. Suceava). mănăstire în N-E României. Nod de comunica ie (rutier.: 1 603 m (vf. rîu în România. Produse industriale: maşini şi utilaje. lignit ş. Lungime: 170 km.Suceáva municipiu în N-E României (jud. mango masiv muntos în E Europei Centrale. 3 187 m. porumb. situat între Egipt. Jur. textile şi alimentare.5 mil. Mormintele familiei Movileştilor. Suceava. biserici. celuloză. Sudéþi . hîrtie. Republica Centrafricană. Este organizat în 8 state federale şi capitala na ională. Mănăstírea ~. Aici a existat o cetate. vf. Vegeta ie: păduri tropicale. doc. vf. hipopotami. străbate Podişul Sucevei şi trece prin mun. crocodili ş. Labal Marrah ). ha) se cultivă bumbac (principala cultură de export. Picturi. Poloniei şi Germaniei. Kenyeti ) şi reg. case vechi. de stepă şi deşertice în N. Păşuni alpine. han. Lol. Lungime: 300 km. At. produse de pielărie. mănăstire. Alt. feroviar). Libia. nichel. max. savane care trec în păşuni de stepă şi în deşert. în 1388. Suprafa a: 2. Suceava). Teritoriul ării este puternic segmentat de fluviul Nil şi afluen ii săi Nilul Alb şi Nilul Albastru . orez. Sobat ş. centrul adm. pe teritoriul Cehiei. Uganda. Podişul Etiopean (alt. Păduri de foioase şi conifere. afluent pe dreapta al Siretului . Faună: lei. domnii Ieremia şi Simion Movilă. susan. 118 mii loc. Olt). Muzee. ară agrară (antrenează ¾ din popula ia activă). maimu e. Ciad. Climă temperată montană. a. Atelier de covoare şi broderii. sorg. în com. a. arahide. Suceáva Sucevíþa Sucidáva Sudán República ~.a. bata i. Kenya. stat în N-E Africii. Aeroport. grîu. km2. Popula ia: 37 mil. pe teritoriul actualului oraş Corabia din România (jud. situat pe rîul cu acelaşi nume. ocupă locul 2 între ările din Africa). A fost construită în 1581–1606. Turism.

de produse alimentare (conserve din fructe şi de peşte.Suédia Regátul Suédiei . cauciuc. insulă în Arhipelagul Malaiez. 2 117 m. a. mangan.5 mii km2.8 km. metalurgică (fontă.). uraniu. bumbac. 125 mii loc. Relief muntos. Suprafa a: 473. Oraş pr. Popula ia: 8. öland ş. Suprafa a: 450 mii km2. Pescuit. Lungime: 162 km. Suprafa a: 11. aur. situată la S-V de peninsula Malacca . Creşterea animalelor. cărbuni. vinuri).a. stat în N Europei. apar ine Indoneziei. Ad. Creşterea animalelor (inclusiv cai pentru export). Păduri tropicale. mare în Oceanul Pacific. insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). wolfram. nichel. Capitala: Stockholm . Supra-fa a: 189 mii km2.89 mil. Lă ime: 180 m. Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland. Ad. orez. între insulele Kalimantan.). Sta iune balneoclimaterică. Relief predominat de platou şi de cîmpie. Întreprinderi forestiere. Numeroase rezerva ii naturale şi parcuri na ionale. Relief preponderent muntos (alt. zinc. plumb.6 mii km2. port la Marea Neagră. cupru. Márea ~. Vegeta ie: păduri de conifere şi de foioase (50% din suprafa ă). canal navigabil pe istmul Suez. gaze naturale. Expl. care se desparte de bra ul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră lîngă oraşul Sulina (România). Grădină botanică. ceai. medie 500 m). Popula ia: 13 mii loc. Culturi: cafea. Sulawesi şi arhipelagul Filipine . Climă ecuatorială. 377 m) şi de cîmpia Skania . Dispune de însemnate zăcăminte de minereuri de fier. Este divizat în 24 de provincii. Ad. Climă subecuatorială maritimă. la ărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Zăcăminte: petrol. Climă ecuatorială. capitala Republicii Autonome Abhazia. fragmente de numeroase rîuri care se varsă în Marea Baltică (Golful Botnic). Climă temperat-maritimă în S şi aspră în N. max. porumb. bra ul central al Dunării. oraş în Georgia (Gruzia). Turism. în E cîmpii înguste de litoral. tutun. Vîrfuri: Sarek (2090 m). în S o depresiune centrală acoperită de foarte multe lacuri mari şi mici. Suprafa a: 435 mii km2. Culturi: orez. situat în partea estică a peninsulei Scandinavia .: 1590–5575 m. insulă indoneziană în arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). Popula ia: cca 37 mil. Descoperită în 1667. la S-V de insula Flores . 1 225 m).: 3645–8547 m.: Waingapu . Limba oficială: suedeza. mare în Oceanul Pacific. loc. Teatre. loc.: 20 m. în deltă. [´s¬leb¬s] Ínsula ~. urmată de podişul Smoland (alt. Kebnecajse ). la E de insula Kaliman-tan . cafea. aur. de prelucrare a tutunului. Lungime: 83. Relief de cîmpie şi mun i (cu numeroşi vulcani activi). învecinat cu Norvegia şi Finlanda. Márea ~. Muzee. Sulitjelma (1 914). Economie bazată pe industrie şi servicii. între arhipelagul Filipine (în N-E) şi insula Kalimantan (în S-V). plante de tundră montană. Suprafa a: 348 mii km2. Se cultivă orez. cărbuni. Construc ii de maşini (aparate de precizie). zinc. Institu ii de învă ămînt superior. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. cons Canálul ~. în partea centrală zone colinare (alt. max. Industrie avansată: extractivă. de petrol. vf. Popula ia: 352 mii loc. uneşte Marea Mediterană cu Marea Roşie. argint. cu următoarele particularită i: în V şi N-V Mun ii Scandinavi (alt. Suéz Suhúmi Sulawési (Célebes) Sulawési Sulína Súlu Sumatéra (Sumátra) Súmba . o el. aluminiu ş. tutun ş. porumb. tutun. a. trestie de zahăr.

Produce zahăr. Piramiden. legume. combustibili. Administrat de Norvegia. Se cultivă trestie de zahăr (ocupă unul din primele locuri pe glob la producerea de zahăr pe cap de locuitor). Capitala: Paramaribo . învecinat cu Africa de Sud şi Mozambic. Relief de podiş. format din arhipelagul Spitzbergen şi Insula Urşilor. îmbrăcăminte. Se cresc bovine. aluminiu. República ~. Turism. textile. Limba oficială: swazi şi engleza. fructe tropicale. echipamente industriale. 2. bata i. Suprafa a: 163 mii km 2. Komati. Barentsburg. rafinării de petrol. produse alimentare. dominat de culmi muntoase. cu unele culmi muntoase (alt. Universitate. porcine. Se cresc animale. Popula ia: 720 mii loc. Export de zahăr. pînă în cîmpia Mozambic. Norvegieni. pescuitul. cu temperaturi înalte şi precipita ii bogate. oraş în Indonezia. legume. la V de insula Flores . diamante. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Brazilia şi Guyana Franceză. cărbune ş. Pescuit. diamante). 2 851 m. azbest. lemn şi produse din lemn. lemn şi produse din lemn. max. Limba oficială: olandeza. Păduri tropicale cu arbori de esen ă pre ioase. Păduri tropicale. articole din lemn. Surabája Surinám Súva Sválbard [´svaalbard] teritoriu insular în Oceanul Arctic. Universitate. aur. Importă echipamente şi utilaje industriale. Climă subtropicală şi temperată. Capitala administrativă: Mbabane . centru legislativ şi reşedin ă regală: Lobamba . banane. caprine. care se întind în văile rîurilor Umbuluzi. Este divizat în 4 districte. Suprafa a: 62 900 km2. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. minereuri. situate la 600 km N de coastele Norvegiei. bumbac. cu excep ia cîtorva cîmpii aluviale. Func ionează mici întreprinderi care produc electricitate. Expl. Planta ii de cafea. ciment. Vegeta ie de savană. Relief format de un podiş deluros. Se cultivă orez. zahăr. Oraş pr. trestie de zahăr. uleiuri vegetale. medie 1200 m. savane. Vegeta ie de savană. 1 800 m) coboară în pante line din V spre E. Şantiere navale. mijloace de transport. Popula ia: 440 mii loc. Climă subecuatorială maritimă. Suprafa a: 15. Usuti. capitala statului Fiji. de minereu de fier. păsări. Popula ia: 980 mii loc. Aeroport. nuci de cocos. Popula ia: 4 200 loc. alt. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Căi ferate: 301 km.Sumbáwa [sum´baua] insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). Căi rutiere: 9 153 km. Lan urile muntoase (alt. Climă ecuatorială. agricultura.4 mil. cupru. vînătoare. între Guyana. citrice. Alte oraşe. minereu de fier.: Longyearbyen . loc. Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime. sorg. Organizat în 10 districte. Importă cereale. max. Tambora ). Relief muntos (alt. ovine. porumb. orez.4 mii km2. Exportă zahăr. Climă arctică. Aeroport. Dispune de bogate şi variate resurse de subsol (cărbune. citrice. Swáziland Regátul ~.a. Usushwana ş. alimentare. Admis în ONU la 4 decembrie 1975. esături de bumbac şi de lînă. alumină. vlc. banane. Muzee. max. materiale de construc ii. Exportă bauxită. vite. păduri şi păşuni montane. şi de o vastă cîmpie de litoral în N şi N-E. Suprafa a: 17 363 km2. 1280 m) în S-V. Raba . Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Ny Alesund . azbest. stat în N-E Americii de Sud. textile. Ngwavuna. Relief de platou. carne. stat în S Africii. fabrici de produse chimice. cocotieri. a. orez. Exploatări de bauxită (ocupă unul din primele locuri în lume). produse chimice. trestie de zahăr. la strîmtoarea Surabaja . 71 mii loc. oraş situat pe insula Viti Levu . zinc. copră. combustibili . bumbac. Centru adm. situat în N-E insulei Java .

utilaje. în centrul României. medie: 2 m. Ad. XIV–XV). Industrie uşoară şi alimentară. Gheorghe (1873). Lungime: 195 km. oraş în Republica Moldova. Teatre. rîu în România. mobilă) şi alimentară. Tatarbunar). Centru comercial (export de grîu. Turism. Teatru. oraş în Federa ia Rusă (reg. situat în bazinul Dunării inferioare. Vîrful lui Pătru ). At. Nod de comunica ie. Rostov). rn. Alt. textilă. Se varsă în Golful Persic . Par. lînă. Se mai numesc şi Mun ii Sebeşului . Monumente arhitectonice. carne. uşoară (încăl ăminte. Formează un segment din grani a dintre Irak şi Iran. marcînd prin aceasta prima etapă în unirea celor trei ări româneşti. situat pe malul drept al rîului Ciorna . confec ii. oraş în N-V Poloniei. Izvorăşte din zona vîrfului Poiana Ciungilor . Iriga ii. Biserica Sf. doc.Sýdney [´sidni] oraş în S-E Australiei. situat pe fluviul Odra . siderurgică. Industrie extractivă (huilă). alimentare. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. cucerind astfel Transilvania. 10 mii loc. Universită i. Lungime: 51 km. la 1330 m alt. oraş în Republica Moldova. Aeroport. constructoare de maşini. metalurgie. trece prin Fălticeni . Fabrică a materialelor de construc ii. constructoare de maşini (nave. În 1877. Industrie siderurgică. port la Oceanul Pacific (Marea Tasman). Muzee. masiv muntos în Carpa ii Meridionali (România). XIV–XV) etc. Lă ime: 8 km. în bazinul carbonifer Done k . Teatru. chimică (superfosfa i). doc. XIX. 4 mil. Numeroase monumente de arhitectură: biserică gotică (sec. Port la Marea Baltică. Muzee. 415 mii loc. Hidrocentrale. loc. textile. la 118 km N de Chişinău. Lungime: 11 km. localitate subordonată mun. com-binat de fermentare a tutunului. întreprinderi ale materialelor de construc ii. construc ii de maşini. pe teritoriul Bulgariei. Centru silvic. max. XVI). la N-E de localitatea Primorskoe (reg. 230 mii loc. reşedin ă a raionului Ştefan-Vodă. motoare electrice. Nod de comunica ie (feroviar. afluent pe dreapta al Siretului . At. în sec. Szczécin [´¿tet¿in] ªagán ªáhtî ªatt el Arab (Shatt al 'Arab) ªélimbãr ªípka ªoldãnéºti ªomúzul Máre ªtéfan-Vódã ªureánu . 9 mii loc. Biserica Sf. Sibiu. palate (sec. rutier). de pielărie. Arhanghel Mihail (1879). situată între Balcanii Centrali şi Balcanii de Est. unde în 1599 (18/28 oc-tombrie) Mihai Viteazul l-a învins pe Andrei Báthory. Denumirea veche: Cîzîl . la 116 km S-E de Chişinău. chimice. străbate Podişul Sucevei . Mún ii ~. lac în Ucraina. reşedin ă a raionului Şoldăneşti.). castel (sec.: 2 130 m (vf. Odesa. material rulant). Muzeu. textile. în 1573. fluviu în Irak. fructe etc. maşini agricole. piei. Institu ii de învă ămînt superior.ial navigabil. aici a avut loc o mare bătălie între armatele ruseşti şi cele turceşti. alimentară. trecătoare în mun ii Balcani. format prin confluen a Tigrului şi Eufratului . Face legătura rutieră între oraşele Gabrovo şi Kazanlîk . principele Transilvaniei. făcînd parte din grupa mun ilor Parîng . Centru industrial: şantiere navale.

Muzeu de artă. stat în Asia Centrală. între marea Kara şi marea Laptev. Centru adm. max.5 mil. Include 3 provincii. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime şi pe agricultură (concentrează cca 40% din popula ia activă). Aeroport interna ional. Capitala: Duşanbe . în conurba ie). Izvorăşte din Mun ii Vrancei .8 mil. Suprafa a: 1 042 km2. Se cresc ovine.ªuºíþa Tabásco rîu în România. trestie de zahăr. la S de Mărăşeşti. Universitate. peninsulă în Federa ia Rusă. afluent pe dreapta al Siretului . textile. cea mai mare din arhipelagul Insulele Societă ii . În zona de cîmpie litorală se cultivă citrice. loc. oraş în insula Taiwan (Oceanul Pacific). banane. Relief constituit de masive muntoase (în centru şi N) şi de cîmpii joase (în S şi V). aparatură electro. loc. ară cu cei mai numeroşi şi cei mai înal i mun i din Asia Centrală: Alai şi Transalai în N (alt. textilă.: thaip´ei] Taimîr . fr. Meşteşugărit. Suprafa a: 400 mii km 2.6 mil. wolfram. max. República ~. 1. Ghe ari. produse de pielărie) şi alimentare. vf. Piandj. China şi Afghanistan. o republică autonomă şi capitala. cocotieri. Turism. (Taipei) . Numele antic: Tauris .1 mii km2. Lungime: 68 km. valea Zeravşan (în partea central-vestică). fabrici de ciment. loc. loc. fazani ş. Dinamică este industria energetică (hidrocentrala Nurek de pe Vahş). stat în S-E Mexicului. Nod de comunica ii. construc ii navale. În partea centrală a peninsulei se află lacul Taimîr . Vestigii arheologice. Kîrgîzstan. 4 000–5 000 m) ş. Vara adesea seacă. a camforului. Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. Pamir în S (alt. situat între Uzbekistan. Industrie de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Faună: lupi. alimentară. Capitala: Villa Hermosa . Tabríz Tadjikistán oraş în N-V Iranului. Orohena ). Centru miner: cupru. 2 237 m. 7134 m). de hîrtie. Kafirnigan ). şacali. Doar în regiunea S-V se profilează cîteva cîmpii premontane cultivabile. Turism. Vegeta ie ierboasă şi silvică (în mun i). bovine. dropii. Relief mai coborît în depresiunea Fergana (în N-V). minereuri neferoase. Zeravşan şi Hissar în N-V şi în partea vestică (alt. Universitate. a. Se produc esături de bumbac şi mătăsu [te´gu] oraş în S-E Coreii de Sud. prelucrarea lemnului. Surhandaria. cafea. 7495 m). Popula ia: 1. Pia ă agricolă. (5 mil. situată în extremitatea nordică a continentului asiatic. vanilie etc. alimentare. Popula ia: 6.3 mii km 2. Climă aspră. Pescuit. făcînd parte din Polinezia Franceză . Climă tropicală umedă. a. Centru comercial. Popula ia: 132 mii loc. Exploatări de cărbune. constructoare de maşini.şi radiotehnică). Limba oficială: tadjika. Relief muntos (alt. Aeroport.: tai´ti] Taibéi [chin. Tundră. insulă în Oceanul Pacific. capre de munte. Suprafa a: 143. Suprafa a: 25. 2. al provinciei Taiwan (China). petrol.: Papeete . caprine. Climă temperat-continentală şi continentală aridă. de încăl ăminte. centrul adm. textile. loc. Taegú Tahiti [tai´iti.3 mil. Se cultivă bumbac. străbătute de afluen ii rîului Amudaria (Vahş. 972 mii loc. max. Turkestan. Aeroport. Important centru industrial (metalurgie.

Universitate. Oraş pr. lac tectonic în Africa de Est. aparate de radio. Taiyán Tájo Tákla-Makán Tállinn Tamísa cel mai mare fluviu din Marea Britanie. cocotieri. bananieri. Teatre. Monumente. cupru ş. Zăcăminte: cărbuni. confec ii. aur. Industrie constructoare de maşini (locomotive). de textile şi confec ii. de pielărie. port la Golful Finic (Marea Baltică). Denumirea veche: Formosa . fluviu în V Europei. Suprafa a: 345 mii km2. Industrie minieră.: 1435 m. Tanzania şi Zambia. centrul adm. 394 mii loc. de prelucrare a lemnului (mobilă). 219 mii loc.9 mil. deşert nisipos în V Chinei. siderurgică. produse alimentare). Relief predominant muntos (alt. Se cultivă trestie de zahăr. max. Hidrocentrale. de încăl ăminte. în partea de S a Angliei. Academie de ştiin e. Aeroport. chimică. oraş în E Chinei. Monumente arhitectonice: biserici (sec. Pescuit. Pescuit. al provinciei Shanxi . textilă. chimică. Aeroport. Lungime: 338 km. situat între Republica Democrată Congo. Dune. Industrie constructoare de maşini (excavatoare. Universitate. Izvorăşte din mun ii Sierra de Cuenca (Spania) şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. Aeroport. Ad. alimentară. Sporturi de iarnă. cabluri ş. la intrarea în strîmtoarea Gibraltar . petrol. Aeroport. Monumente arhitectonice (moschee. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. alimentară. constructoare de maşini. gaze naturale. de pielărie şi încăl ăminte. palate). Naviga ie. a. Climă continentală uscată. loc. Străveche aşezare cartagineză. 3 997 m). trece prin Oxford şi Londra şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. a celulozei şi hîrtiei. Universitate. alimentară. în V Oceanului Pacific. Suprafa a: 36. textile. loc. capitala Estoniei. situat pe ărmul lacului Näsijärvi . XII–XV). în depresiunea Kaşgaria . citrice. Popula ia: cca 21 mil. Este legat prin canale cu golful Bristol şi cu Marea Irlandei. (XIV–XVI). apoi colonie romană. maşini şi utilaje electrice.).: Taibei . a materialelor de construc ii. a celulozei şi hîrtiei. Navigabil. Lungime: 1 120 km. Fondat în sec. cetate (sec. Centru comercial şi industrial (materiale de construc ii. a. Altitudini între 800 şi 1 500 m. max. Vegeta ie tropicală. barcane. oraş în S-V Finlandei. X. [t¾´…e] oraş în N Marocului. Climă tropical-musonică umedă. Támpere Tanganyika Tangér . Burundi. Muzee. Port. Muzee. Numele vechi: Reval (Revel). pe teritoriul Spaniei şi Portugaliei. textilă. Izvorăşte din zona dealurilor Cotswold . despăr ită de continentul Asiei prin strîmtoarea cu acelaşi nume. Conservator. 1. 485 mii loc.9 mii km2.1 mii km2. Nod feroviar.Taiwán insulă a Chinei. În văile unor rîuri şi în oaze se practică agricultura. Suprafa a: 31. Navigabil.

întreprinderi petrochimice. Noua Zeelandă şi insulele Norfolk şi Noua Caledonie. Suprafa a: 945. situat la 162 km S-V de Chişinău. Centru industrial şi cultural. întreprinderi ale industriei uşoare (pielărie. ară agrară în curs de dezvoltare. antilope. traversează deşertul Takla-Makan şi se pierde în nisipurile din E deşertului. cafea. a. Mănăstire (sec. de depresiunile marilor lacuri africane Victoria. 116 mii loc. Prelucra-rea petrolului. a lemnului. Dispune de variate resurse naturale (diamante. Biserica Sf.).). Zambia. Ad. Mún ii Tarcăului . aur. tutun. 1 000–1 500 m). Monumente arhitectonice.: 5 604 m. Rezerva ii naturale şi parcuri na ionale. Rwanda. Numele antic: Tarent . Construc ii de maşini (maşini agricole. Include şi teritoriul insulelor din apropiere: Zanzibar. Nod de comunica ii. a. Centru industrial şi comercial. 3175 m). Republica Democrată Congo. doc. crocodili. At. Vestigii arheologice. Este divizat în 25 de regiuni. mare în S-V Oceanului Pacific. Cunoscut din sec. piscul Kilimanjaro . Pentru export produce bumbac. Malawi. de produse alimentare (conserve). Alt. oraş în Estonia. centrul adm. Cascade. Şantiere navale. afluent pe dreapta al fluviului Amazon . Grinduşul ). XI.2 mil. Numele vechi: Iuriev. elefan i. Lungime: 2200 km. Tanganyuka şi Malawi . oraş în N-E Spaniei (Catalonia). textile. Expl. Burundi. XII–XIV). Uganda şi Kenya. max. 112. în 1811. Márea ~. Pemba ş. cu masive muntoase vulcanice de mare alt.: 1664 m (vf. masiv muntos în Carpa ii Orientali. ce [tapa´3os] rîu în Brazilia. poligrafie. în N (5 895 m. de gresie. Nod feroviar. port la Marea Mediterană. 16 mii loc. clădiri vechi. Capitala: Dar es-Sa-laam (capitala desemnată: Dodoma ). cel mai mare rîu din Asia Centrală. situat pe ărmul nordic al golfului Taranto . între Mozambic. construc ii de maşini şi utilaje. textile şi alimentare (ulei de măsline). rinoceri. 245 mii loc. al raionului Taraclia. vulcan activ mereu. Culmi împădurite. XII–XIII). de fabricare a hîrtiei. loc. Limba oficială: swahili. stat în E Africii. Lungime: 2180 km. insula Tasmania. Gheorghe (1874). Izvorăşte din mun ii Karakorum şi TianShan . aparataj electrotehnic şi electronic ş. de igarete.1 mii km2. Popula ia: 38. Relief de cîmpie au şi insulele Zanzibar şi Pemba . cuprins între văile Bicazului şi Trotuşului. a. oraş în S Italiei (Puglia). produse chimice. Climă ecuatorială musonică.7 mii loc. V şi S-V şi de cîmpiile riverane şi de litoral în E ării. Tapajós Taraclía Táranto Tarc´ãu Tarím Tarragóna Tártu Tasmán . wolfram. Academie agricolă. Navigabil pe cursul inferior (280 km). Port comercial. situat la ărmul Oceanului Indian. situate în N-V. Pescuit marin. Vestigii arheologice romane. Faună: lei. şi mun ii Livingstone în sud (alt. plumb. Majoritatea popula iei este ocupată în agricultură. max. staniu. Observator astronomic. Universitate. siderurgie. între Australia. Pescuit.Tanzánia República Unítă ~. Muzee. Dorpat . Vegeta ie tropicală şi de savană (păduri – 45% din teritoriu). catedrală (sec. uraniu). Teatre. Muzee. încăl ăminte. oraş în Republica Moldova. prelucrarea metalelor. Relieful este format de un podiş central (alt. confec ii) şi alimentare (conserve de carne şi de peşte ş. Industrie uşoară şi alimentară. unele însă pu in valorificate. cărbune.

republică în Federa ia Rusă. XIII). semipustiuri. loc.: Hobart. Conservator. textilă şi de confec ii. Din 1901 apar ine Australiei. Teatre. vf. Dumbier ). pe teritoriul Slovaciei (alt. fabrici de produse chimice şi chimico-farmaceutice. sistem muntos în Turcia. Alt. constînd din Tatra Înaltă . aparatură şi utilaje electrotehnice etc. savane. strunguri ş. aparatură electronică şi electrotehnică ş. Suprafa a: 68 mii km2. în cuprinsul Podişului Anatoliei . 1 617 m). Taºként Tátra masiv muntos în Carpa i. rutier). şampanie. energetică. Industrie extractivă (petrol. Monumente arhitectonice (mausoleu. República Tatarstán . Climă mediteraneană. Tasman în 1642. Muzee. Universită i. maşini-unelte. Descoperită de navigatorul olandez A. stepe montane. de por elanuri şi faian ă. vinuri etc. moschee etc.8 mil. Popula ia: 459 mii loc. Păduri de conifere. nichel. legume. Muzeu.: 3 734 m. Aeroport. poligrafie. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole.Tasmánia insulă la S-E de ărmurile Australiei. alimentare (ulei. Parc na ional. catedrală (sec. capitala Uzbekistanului. Păduri veşnic verzi.). zahăr. medresa Barak-Han ş. întreprinderi chimice. 2 663 m. . 2 045 m. Zăcăminte: crom. a. Muzee. ceai. Capitala: Kazan. Construc ii de maşini (locomotive electrice. situat pe valea Bîrladului . VI–VII). Suprafa a: 68 mii km2. plante furajere. plumb.). farmaceutice. Ala Dað . alimentară.). în bazinul mijlociu al Volgăi . Aeroport. Nod feroviar şi rutier. de încăl ăminte. acestea fiind separate între ele printr-o depresiune tectonică.). Teatre. cupru. Zăcăminte: cupru. cartofi. vin etc. excavatoare. At. vf. Repara ii metalice. de confec ii. oraş situat pe valea rîului Circik . şi Tatra Joasă . Nod de comunica ii (feroviar. creşterea bovinelor şi ovinelor). plumb. Universită i. Popula ia: 3. loc. industrial şi cultural. Muzee. biserici. Relief de podişuri vulcanice (alt. separată de continent prin strîmtoarea Bass . Academie de ştiin e. a. Nod de comunica ii (feroviar. rutier). la poalele mun ilor Tian-Şhan . în zona de frontieră dintre Slovacia şi Polonia (alt.a. Turism. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate şi castel (sec. de produse alimentare (conserve de legume. Gala i). Gerlachovka ). Hidro-centrală. chimică şi chimico-farmaceu-tică.). cărbune. 1. fabrici de mobilă. Climă subtropicală în N şi temperată în S. vf. 2. în sec. ulei.13 mil. Agricultură (cereale. max.3 mil. a pielei şi a tutunului. Academie de ştiin e. Universitate. max. Institu ii de învă ămînt. Capitala Gruziei din sec. Grădină botanică. XII. Galerie de artă plastică. VI). de fructe şi de carne. max. loc. oraş situat pe fluviul Kura . maşini agricole. prelucrarea lemnului.). Numele vechi: Tiflis (pînă în 1936). Studiouri cinematografice. bazilică (sec. max. doc. Táurus Tãtária Tbilísi Tecuci municipiu în România (jud. zinc. constructoare de maşini (automobile. de produse textile ( esături de bumbac) şi alimentare. Centru adm. gaze naturale). zinc. Centru comercial. textile şi de confec ii. 48 mii loc. IV. capitala Georgiei (Gruziei).

Se cultivă cereale (grîu. Universită i.: Alexandria .25 mil. alimentară. în sec. max. Industrie extractivă (petrol. În 1948 a fost comasat cu oraşul din apropiere Jáffa . fosfa i). oraş situat la poalele muntelui Elbrus . în care au rămas sediile multor institu ii de stat. XII. comercial şi cultural al ării. legume. clădiri vechi (sec. Centru adm. conserve). Administrată de Spania. loc. Turism. Climă tropicală uscată. de şlefuire a diaman-telor. doc. textile (covoare persane. Teatre.75 mil. Popula ia: 4. alcool.: Santa Cruz de Tenerife . a sticlei. Nod de Comunica ii (feroviar. port la Marea Mediteraneană. Centru adm. Administrat de Fran a. Teherán Tel Avív (-Jáffa) oraş în Israel. chimică. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. At. Teatre. 3718 m. a tutunului. textilă. Capitala: Nashville-Davidson. [tene´sii] stat în partea centrală şi S-E a SUA. Relief muntos în E (mun ii Apalaşi ). poligrafică. de mobilă. Muzee. ovine). oraş situat la 1100 m alt. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. Muzee. Transport fluvial şi rutier. Suprafa a: 5 760 km 2. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. argint). capitala Iranului. esături din lînă şi bumbac). Muzee. Creşterea animalelor (bovine. vlc. Relief predominant muntos (alt. Floră săracă (muşchi. minereuri de fier şi de zinc. legume. Export de citrice. Suprafa a: 109 mii km2. subpolară. Viticultură. miniere (cărbune..1 mii km2. Industrie de prelucrare a metalelor. bere). rutier). energetică. Ghe ari veşnici.Tegucigálpa [tegusi´galpa] capitala Hondurasului. Turism. Turism. Teatre. Fostă capitală a ării. ambasade. insulă de origine vulcanică din Arhipelagul Canarelor . Prelucrarea metalelor. pomi fructiferi. chimică. textilă. textilă.9 mil. loc. bere. Relief predominant de cîmpie (Cîmpia Română ). jude în S României. Popula ia: 475 mii loc. de pielărie şi încăl ăminte. Culturi: cereale. Aeroport interna ional. loc. licheni). străbătut de rîul cu acelaşi nume (1600 km). Téleorman Tenerífe Ínsula ~. orz). Planta ii de bumbac. pe o vale între înăl imile vulcanice din S-E ării. gaze naturale). la grani a cu Bulgaria. feroaliaje). Expl. porumb. alimentară. Se cultivă tutun. 535 mii loc. XVIII). vi ă de vie. Grădini publice. Capitală (a Persiei) din 1788. de podiş în centru şi de cîmpie în V. Universitate. electrică. Industrie metalurgică (aluminiu. Popula ia: 625 mii loc. Centru comercial. floarea-soarelui. întreprinderi ale materialelor de construc ie (ciment). chimică şi chimico-farmaceutică. alimentare (zahăr. Important centru industrial. Fără popula ie permanentă. alimentară (ulei. Fondat de spanioli în 1579. în conurba ie. Pomicultură. Suprafa a: 2. alimentară. secară. Monumente arhitectonice: Moscheea de aur. Universitate. constructoare de maşini şi utilaje. XVIII–XIX). Avicultură. 1. Suprafa a: 396 117 km2. Relief în cea mai mare parte muntos. . Aeroport. Teatre. Fondat în 1909. Aeroporturi. Muzee. Industrie extractivă (aur. sfeclă de zahăr. Climă temperat-oceanică. Turism. a pieilor. Palatul soarelui (sec. XIII–XIX). Tennessee Teritóriile Austrále ºi Antárctice Francéze teritoriu în Oceanul Indian (insular) şi Antarctica ( ara Adéliei). constructoare de maşini şi utilaje. activ Pico de Teyde ). 7.

). cărbune. cărbuni ş. Relief de platou şi muntos (alt. romană (sec. arahide. grîu. Malaysia şi marea Andaman. wolfram. crocodili. Laos. electronică. plumb. masive muntoase în sectorul thailandez al peninsulei Malacca (alt. savane. elefan i. turismul. chimică.). 2 576 m).1 mii km 2. caprine. golful Siam. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (60% din teritoriu). În agricultură sunt a Deşértul ~. Climă tropicală. Dispune de bogate zăcăminte: minereu de staniu. a Serbiei. pînă la 2000 m). Popula ia: 3000 loc. Teritóriul Antárctic Británic Teritóriul Británic din Oceánul Indián Tesália Téxas Thailánda Regátul ~. agricultura. [´tekses] stat în S SUA. s-a aflat sub do-mina ia Macedoniei (352–196 î. gaze naturale. textilă. Suprafa a: 514 mii km2. forestieră. Altitudini între 100 şi 200 m. de produc ie a cauciucului sintetic. constituit din mai multe insule ce in de arhipe-lagul Chagos . Suprafa a: 13. leoparzi. Se cultivă bumbac. electrică. între Birmania. Thar . Administrat de Australia. Shetland de Sus şi insulele Orkney. de ciment.Teritóriul Antárctic Australián teritoriu în Antarctica de Est. deşert în India şi Pakistan.). Suprafa a: 250 mii km2. loc.4 mil. Administrat de Marea Britanie. exploatarea lemnului. Creşterea nomadă a vitelor (ovine. max. a. cu cele mai scăzute temperaturi de pe glob. teritoriu insular în V Oceanului Indian. a. Principalele ramuri ale economiei: industrie în dezvoltare. maimu e. constituit dintr-un sector continental şi cîteva insule din apropiere. de prelucrare a petrolului. alimentară. a Imperiului Otoman.4 mil. Limba oficială: thai.). textilă. la S de mun ii Olimp . dealuri şi lan uri muntoase în N-V (alt. Vegeta ie bogată (cocotieri. păşuni. Industrie extractivă. II î. stat în S-E Asiei.9 mii km2. de asamblare a automobilelor. Relief muntos. Ghe ari veşnici. Creşterea animalelor. Reg. n. Hr. Suprafa a: 6. ierburi xerofite. În 1881 a revenit Greciei. A fost invadată de dorieni (sf. săruri de brom. Suprafa a: 60 km2. teritoriu în Antarctica. Popula ia: 17 mil. Iriga ii din apele Indului. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. Teritoriul ării include cîteva regiuni geografice: cîmpia fluviului Menam în partea centrală. care include sectoarele continentale ara lui Graham. 1 793 m). bizantină (pînă în 1348). pescuitul. situat în peninsula Indochina şi peninsula Malacca. Dune de nisip. porumb. metalurgică. acoperit de ghea ă şi zăpadă. Faună: tigri. utilaj petrolier ş. Popula ia: 735 mii loc. regiune în Grecia. diverse specii de păsări. Lipsit de popula ie permanentă. constructoare de maşini (avioane.Hr. Fără popula ie permanentă. Suprafa a: 692. loc. bananieri). Capitala: Bangkok . legume. Capitala: Austin . milen. acesta situat la S de insulele Maldive . Cambodgia. între cursul inferior al Indului şi mun ii Aravalli . Sta iuni de cercetări ştiin ifice. km 2. Climă tropicală musonică. de prelucrare primară a produselor agricole. orez. Păduri de acacia. Este organizat administrativ în 71 de provincii (grupate în 6 regiuni) şi o metropolă (capitala). pomi fructiferi. e. cămile). magneziu. Administrat de Marea Britanie. fier. cîmpia fluviului Mekong în E şi cîmpiile de litoral în S. Popula ia: 62. alimentară. Climă tropicală uscată. Lacuri sărate. Suprafa a: 382 500 km2.). Industrie extractivă (petrol. podişul Korat în N-E (alt. Lucrări şi servicii în cadrul bazei navale anglo-americane. II î. Climă subpolară. petrol. 3 000–4 000 m).

Catedrala Episcopală (cu trei hramuri): Schimbarea la fa ă. Popula ia: cca 18 mii loc. ocupînd cea mai mare parte a Podişului Tibet . Numeroşi ghe ari. Climă continentală aspră. cupru ş. 22 mii loc. pe teritoriul Ciadului şi a Libiei. max. a. în sec. afluent pe stînga al Prutului. Sf. Lacuri şi izvoare termale. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. Zăcăminte: cărbuni. la 58 km S-E de Chişinău. Relief de mun i şi podişuri înalte. Prelucrarea metalelor. Zăpezi permanente. Lungime: 35 km.a. În mun i se întîlnesc numeroşi ghe ari. Suprafa a: 16. de pielărie. Brahmaputra. municipiu în Republica Moldova. păşuni alpine. fluviu în Peninsula Italică. Popula ia: 2. Adormirea Maicii Domnului. masiv muntos în Sahara. loc. Popula ia: 2. Huanghe ş. At. doc. Thímphu (Tímbu) Thuríngia Tian-Shan Tibésti Tibét Tibét Tíbru Tighéci Tighína (Bendér) . cu precipita ii reduse. Creşterea animalelor (ovine. Administrată de Grecia. Lungime: 405 km. km2. sare. At. în sec. cărbuni ş. Alt.62 mil. Planta ii de măslini. Alt max. At.25 km 2. situat pe malul drept al fluviului Nistru. cel mai înalt podiş din lume. textile) şi alimentare. Climă mediteraneană. Predomină vegeta ia erbacee. bovine.Thássos [´qaasos] insulă în N Mării Egee. XV (Chigheci ). şi se varsă în Marea Tireniană printr-o deltă. Podíşul ~. petrol. medii cuprinse între 4000 şi 5000 m. Ierarh Nicolae (1825). Izvorăşte din mun ii Apeninii Toscano-Emi-lieni . 132 mii loc. Centru adm. legume. Muzee.22 mil. caprine. de artizanat. Expl. doc.: 7 439 m. Relief muntos (alt.4 mil. De aici izvorăsc fluviile Ind. max. Centru comercial şi meşteşugăresc. Păduri de conifere. iaci). Suprafa a: 1. Climă aspră şi uscată. sistem muntos în Asia Centrală.: 3 415 m. la N de mun ii Himalaya . Climă aspră şi uscată. Alt. de semipustiu şi de stepă montană. de minereuri de fier. Centru adm. capitala regatului Bhutan. Reşedin ă regală. cartofi. întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă.a. pe teritoriul Chinei şi Kîrgîzstanului. sare ş. regiune în S-V Chinei. Suprafa a: 398 km2. Leova). pomi fructiferi. Lungime: 2 500 km. (ca vamă cu o mică fortifica ie din pămînt şi lemn) în 1408. În depresiuni se cultivă orz. VII. străbate Cîmpia Romei . Climă deşertică. încăl ăminte. Zăcăminte: minereuri de fier. repara ii navale. de aur. Suprafa a: 2 mil. Navigabil în cursul inferior. Construc ii de maşini şi utilaje. land în Germania. Vegeta ie săracă. Vîrful Victoriei . a. oraş situat pe o vale intramontană din Himalaia Orientală.: Erfurt . Nod de comunica ii (feroviar. separată de continent prin strîmtoarea Thasos . Este străbătut de numeroase lan uri muntoase cu înăl imi de peste 6 000 m. întreprinderi de repara ii auto.: Lhasa . rutier). Izvorăşte în apropierea com. întreprinderi ale industriei alimentare. Băiuş (rn. în S-E mai temperată. Monumente istorice şi arhitectonice: Cetatea Tighina. XIX). doc. trecînd prin Roma. Vegeta ie de pustiu. minereu de fier. km2. vi ă de vie. 1203 m). rîu în Republica Moldova. situat pe teritoriul Chinei şi Indiei. Prelucrarea lemnului. loc.

pe teritoriul statelor Turcia.) şi alimentare. fortărea ă pe malul drept al Nistrului. centrul adm. minereu de fier. atestat în 1408. Viticultură. Teaghinea cheaci . în 1212. Popula ia: 694 mii loc. a. institutele de medicină. Lungime: 1 950 km. Trece prin oraşele Mosul şi Bagdad . situat pe malurile canalului Bega . tramvaie. afluent pe dreapta al Dunării.2 mii km 2. max. a. port. Comunică cu marea Arafura. arbori de cauciuc ş. Se cultivă: orez. porcine). de agronomie. Culturi cereale (grîu. Timeses . de marochinărie. mobilă.Tighína Cetátea ~. Popula ia: 1. Denumită de turci Bender (“chei. Numele antice: Tibiscus. maşini agricole. Izvorăşte din mun ii Balcani. loc. Universitate. Relief muntos (alt. lignit. cu zone de dealuri în N şi S şi de mun i în N-E. insulă în E Arhipelagului Malaiez. Filarmonică. plante uleioase. Timiş. A fost construită în anii 1538–1541 pe locul unei întărituri de pămînt şi lemn mai vechi (sec. Suprafa a: 33. Lungime: 183 km. Trece prin oraşele Caransebeş şi Lugoj. la grani a cu Ungaria şi Serbia şi Muntenegru. Monumente arhitectonice: castel (sec. monument medieval de arhitectură militară. XIV–XV). catedrala sîrbească (sec. Aeroport interna ional. Vegeta ie de savană.). a. At. secară). municipiu în S-V României.: Timişoara . 2960 m). de cazacii zaporojeni. Apicultură. A fost atacată şi asediată de turci şi tătari. XX) ş. oraş fluvial“). sfeclă de zahăr. jude în V României. Teatre. manioc. Vestigii arheologice. pe cursul inferior marcînd frontiera dintre Serbia şi Muntenegru şi Bulgaria. legume. Ad. XVIII). textile.9 mil. încăl ăminte. de armatele ruseşti. Operă. catedrala catolică (sec. ape minerale. între coastele de N-V ale Australiei şi insula Timor .a. Creşterea animalelor. de confec ii etc. doc. Relief de cîmpie. material rulant. Teatre. Centru adm. XIV–XV). produse chimice. Construc ii de maşini şi utilaje. 335 mii loc. Tígru fluviu în Asia. XVIII). Administrată de Indonezia. autoturisme. catedrala ortodoxă (sec. Observator astronomic. Climă subecuatorială. confec ii. Timiºoára Timók rîu în Peninsula Balcanică. Centru industrial: construc ii de maşini (excavatoare. Muzee. Izvorăşte din mun ii Taurusul Armean . se varsă în Golful Persic . afluent pe dreapta al Dunării. Românilor basarabeni le-a servit ca loc de refugiu şi apărare contra invaziilor străine. orz. Suprafa a: 615 mii km2. Monumente istorice şi arhitectonice. poligrafie. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. Pomicultură. Siria şi Irak. străbate Cîmpia Mesopotamiei şi. după ce se uneşte cu Eufratul . Lungime: 350 km (244 km pe teritoriul României). Creşterea animalelor (bovine. Suprafa a: 8 692 km 2. Filarmonică. mare în E Oceanului Indian. politehnic ş. Timór Timór . de material rulant. Izvorăşte din Mun ii Semenicului şi se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei. Muzee. în aval de Belgrad. întreprinderi ale industriei uşoare (produse de pielărie şi încăl ăminte. medie: 406 m. motoare Diesel ş. Zăcăminte: petrol. care păzea o vamă la trecerea peste Nistru. Operă. al jud. situat la E de insulele Flores şi Sumba. numele ini ial al cetă ii fiind Tighina . tutun. Tímiº Tímiº rîu în S-V României. Din 1812 şi-a pierdut importan a militară.

Planta ii de arbori de cauciuc. fabrici de mobilă.Timórul de Est/Timórul Orientál Republica Democratică a Timorului de Est/ Republica Democratică a Timorului Oriental . cunoscută din sec. Faună: maimu e. Nod de comunica ii. de vinuri şi coniacuri etc. Tirána Tiráspol Tireniánã Márea ~. Universitate. aparate de măsurat. Karau ş. stat insular în Oceania. Manatuto ş. Navigabil. Muzee. rîu. XVIII. Palermo . XV. ceai. Se cresc bovine. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. max. Climă tropicală musonică. utilaje electrotehnice etc. Muzeu de artă religioasă. Resurse de subsol: petro capitala Albaniei. Edificii moderne. picturi din sec. Suprafa a: 15 007 km2. municipiu în Republica Moldova. max. Industrie constructoare de maşini (nave fluviale. Se cultivă orez. 2 936 m. XVI. cocotier). Mănăstírea ~. a lemnului. şi pe două insule mai mici Palau Atauro şi Palau Jaco .: 364 m. Suprafa a: 8330 km2 (cel mai mare lac alpin de pe glob). porumb. şerpi ş. Universitate. situată în partea centrală a ării. cuprinsă între Peninsula Italică şi insulele Sicilia. Aeroport. Teatre. Monumente istorice. Tismana). formează pe o por iune de 62 km grani a dintre România şi Ucraina şi se varsă în Dunăre în amonte de Belgrad. max. Şi-a proclamat independen a în mod oficial la 20 mai 2002. situat pe malul stîng al Nistrului. Vegeta ie de savană şi păduri de arbori tropicali (eucalipt. bumbac. cea mai mare insulă din arhipelagul Sondele Mici . Aeroport. Lungime: 960 km. tutun. Laclo. vf. cabaline.: 2630 m. Capitala: Dili . Bancau. 238 mii loc. cerbi. Teatru. Bogat în peşte. oraş în Federa ia Rusă. Capitală din 1920. puternic accidentat.). Fondat în 1792. Ad. în sec. textilă. santal. alimentară. Întreprinderi industriale: uzine constructoare de maşini şi utilaje. Economie bazată pe agricultură şi industria prelucrătoare a produc iei agricole. chimică. la 3812 m alt. cuprinzînd şi enclava Okussi din partea de V a insulei principale (indoneziană). anterior fiind un teritoriu dependent. situat pe rîul Tura . de aparate electrice. Ainaro. mănăstire în România (jud. Pescuit intens.a. crocodili. parte a Mării Mediterane. de pielărie şi încăl ăminte. situat în partea de răsărit a insulei Timor . At. Muzee. Izvorăşte din Carpa ii Păduroşi (Ucraina). Popula ia:. Ad. Hidrocentrală. ovine. Tata Mailau ). Iriga ii. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Fondat în 1586 pe locul unei aşezări mai vechi Cinghi-Tura . Construită din lemn de tisă (1375–1378). teck. Fresce din sec. Muzee. la grani a dintre Perú şi Bolivia. XIV. Rîuri scurte şi repezi: Lois. com. 496 mii loc. a. porcine. lac tectonic situat în Anzii Cordilieri . XIX). Gorj. alimentară. Relief muntos (alt. Monumente arhitectonice. de prelucrare a metalelor. Alte oraşe: Aileu. doc. la 71 km S-E de Chişinău. a. cu vulcani stinşi şi gheizere noroioase. Este divizat în 13 districte administrative. mistre i. Dilor. cafea. 183 mii loc. Important centru industrial şi cultural. pe litoral – cîmpii înguste. de conserve. 925 618 loc. Ermera. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. de esături din bumbac şi de confec ii. Sardinia şi Corsica. textilă şi de confec ii. Porturi: Neapole. strunguri. Aeroport. cartofi. Tísa Tismána Titicáca Tiumén . Studiouri cinematografice. Renovată de mai multe ori. afluent pe dreapta al Dunării. administrat de Indonezia. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec.

de prelucrare a lemnului. bauxită. Muzee. străbătut în N-E de lan urile muntoase Togo (alt. 1 020 m) şi Atakora . palate.3 mil. Cascade. Circa 85% din popula ia activă sunt antrenate în agricultură. Capitala: Lomé . Universitate. fluviu în Brazilia. Muzee. municipiu în S-V României. ciment. Tobágo insulă în Oceanul Atlantic (arhip elagul Antilele Mici). prelucrarea lemnului. a materialelor de construc ie. Este divizat în 5 regiuni. Func ionează întreprinderi de cherestea. Muzee. Rafinării de petrol. Prelucrarea metalelor şi a lemnului (mobilă). placaje. textilă. Industrie constructoare de maşini. Sector zootehnic productiv (bivoli. al jud. Monumente: cetate (sec. 168 mii loc. repara ii auto. Universită i. în sec. mei. situat pe valea Mureşului. cherestea etc.8 mii loc. orez. Mureş. Se cultivă pentru export cacao. Construc ii de maşini şi utilaj petrolier. Exportă fosfa i. Par ial navigabil (pe 350 km de la vărsare). Tîrgu-Jiu Tîrgu-Múreº municipiu în partea centrală a României. loc. Monumente: ansamblul monumental. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. grafit. utilaje industriale. Cetatea Neam (în ruine. alimentare. manioc. clădiri vechi. XV). stat în vestul Africii. în N-E insulei Trinidad. Fostă aşezare dacică. cocotieri. industria extractivă şi de prelucrare a produselor agricole. ateliere de meşteşugărit. petrol. Popula ia: 5. Tîrgu-Neamþ oraş în România (jud. poligrafică. al jud. jambu. Masa tăcerii ). Turism. materiale de construc ie. XIV–XVII. 98. doc. centrul adm. alimentară. Poarta sărutului. Dîmbovi a. produse petroliere. biserici. în 1406. păsări). doc. bumbac. Biserica Domnească (sec. în ruine).). igname. al jud. Suprafa a: 56 785 km2. situat pe valea rîului Neam . copră. porcine. Aeroport. biserici. Vestigii arheologice. situat pe rîul Ialomi a . arahide. care coboară treptat spre S pînă în cîmpia litorală. XVI). caprine. case vechi. a materialelor de construc ie. Filarmonică. izvorăşte din Podişul Braziliei şi se varsă în estuarul Amazonului. case vechi. Burkina Faso şi Benin. Universitate. transporturile de tranzit. în 1332. Pescuit maritim. iar pentru consumul intern porumb. Principalele ramuri economice: agricultura. Supra-fa a: 301 km2. Monumente istorice şi arhitectonice: Curtea Domnească (sec. cafea. situat la ărmul Golfului Guineii. aceasta urmată de un ărm cu lagune şi bancuri de nisip. cacao. de pielărie. cu 21 de prefecturi. Turism. At. max. Brân-cuşi ( Coloana infinitului. bunuri de larg consum.Tîrgóviºte municipiu în partea central-sudică a României. centrul adm. C . textilă. ovine. At. XIV). biserici. Turnul Chindiei (sec. sec. Gorj. centrul adm. Climă subecuatorială musonică şi tropicală. cafea. Relief de podiş. Vegeta ie formată de păduri tropicale şi de savană. textile. doc. Muzee. fabrici de produse chimice şi alimentare. XI. alimentară. Hidrocentrale. Neam ). Industrie de prelucrare a lemnului (mobilă. Teatre. sorg. realizat de C. Zăcăminte: fosforite. Tocantíns Tógo República Togoléză . At. Lungime: 2 850 km. Grădină zoologică. XV–XVII). minereuri de fier.8 mii loc. 99. împreună cu care formează teritoriul Republicii Trinidad-Tobago. 25 mii loc. ciment. între Ghana. Casa memorială “Ion Creangă“ (la Humuleşti). cromite. Popula ia: 45 mii loc.

Hidrocentrală. port la golful Tokio (Oceanul Pacific). XV–XVI). XVIII–XIX). alimentară. Fondat în sec. de ciment. 665 mii loc.: Fakaofo . chimică. Universitate. Aeroport. aparate de măsurat şi de control. doc. Climă tropicală. mecanică fină etc. cocotieri.). 11. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate (sec. Muzee. . alimentară. capitala Japoniei. textilă şi de confec ii.8 mii loc. la 516 m alt. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile). a materialelor de construc ie.Tókaj Tokeláu [´tokai] oraş în N-E Ungariei. 35 mii loc. sinagogi. tutun). Relief cu altitudini reduse. 64 mii loc. biserici (sec. Stavropol . Turism. Nod caravanier. moschei etc. sanctuare. situată în E insulei Honshû . Renumitele vinuri de Tokaj. Suprafa a: 210 km2. teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. automobile. Academie de ştiin e. în conurba ie). poligrafică. textile şi alimentare. 333 mii loc. citrice. cinematografică. Universită i. Vestigii romane. oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia Nouă). alimentară. de prelucrare a petrolului. constructoare de maşini (avioane. de sticlărie. Artizanat. situat pe fluviul Tajo . de pînă la 1964. Tókio [´tookio] Tolédo [t¬´liid¬u] Tolédo Toliátti Tombouctou Tomsk [tõmbuk´tu] oraş în Mali. Universitate.). Denumirea veche. utilaje electrotehnice ş. Turism. Industrie constructoare de maşini (rulmen i. Prelucrarea metalelor (tradi ii în produc ia de săbii şi de armuri). situat pe Volga. Aeroporturi. Popula ia: 1870 loc. textilă.8 mil. XIX). situat pe rîul Tom . Industrie constructoare de maşini (mijloace de transport. situat în valea fluviului Niger . chimică. în sec.). XII. Institu ii de cercetări ştiin ifice. Muzee. oraş în Federa ia Rusă. Teatru. sare. Monumente: palat imperial. Pescuit dezvoltat. format din 3 in-sule situate la N de arhipelagul Samoa . XI. fabrici de produse chimice. afluent al fluviului Obi . Artizanat. XIII–XVIII). At. Centru comercial (pia ă pentru grîne. Teatre. catedrală gotică (sec. loc. pagode. prelucrarea metalelor. temple. Culturi agricole: bananieri. Grădină zoologică. aparatură electronică. clădiri (sec. 7. aparataj electric etc. oraş în SUA (Ohio). de prelucrare a lemnului. oraş în Federa ia Rusă (Siberia Occidentală). situat pe Tisa . Muzee. (30 mil. metalurgică. artizanat (ceramică). port pe ărmul S-V al lacului Erie . Industrie siderurgică. Aeroport. loc. Centru comercial. Ínsulele ~. a. Viticultură şi vinifica ie. Administrat de Noua Zeelandă. XVI). de prelucrare a lemnului. 506 mii loc. Monumente arhitectonice: biserici (sec. Parcuri. utilaj electrotehnic. nave. Centru adm.

Importă produse industriale (maşini. fabrici de produse chimice. 1 033 m. Industrie extractivă (cărbuni). maşini-unelte ş.4 mil. Aeroport. al reg. cu numeroşi vulcani activi (alt. avînd ca surse complementare industria. Vava´u. strîmtoare între peninsula australiană York şi insula Noua Guinee . citrice. loc. Conservator. textile. bananieri. Oraş pr. Pescuit de perle.9 mil. Mare centru industrial: construc ii de maşini (automobile “FIAT“. 1. legume. oraş în partea centrală a SUA. vize şi comer . Descoperită în 1606 de navigatorul spaniol L. situat pe ărmul N-V al lacului Ontario . făcînd parte din arhipelagul Tonga . Cuprinde cca 170 de insule. Căi rutiere: 675 km. loc. avioane. stat în S-V Oceanului Pacific. Exportă copră. Pescuit maritim. al provinciei Ontario . Vegeta ia: planta ii de bananieri. cu precipita ii abundente şi uragane puternice. Muzee.). Toríno Torónto [t¬´rontou] oraş în Canada. fructe tropicale.: 9 m. Institu ii financiare şi bancare. Climă tropicală. situat în arhipelagul Tonga . produse electrotehnice şi radiotehnice. Aeroport. poligrafie. Academie de arte.). capitala statului Tonga: Nuku´alofa . Universită i. de Torres. cocotieri. a. maşini agricole. Universitate. Tórres . Eua ş. tractoare. Organizat în 23 de districte. alimentară. Întreprinderi constructoare de maşini (navale. comercial şi cultural. Popula ia: 106 mii loc. Relief muntos. Teatru. automobile. Limba oficială: engleza şi tongana. max. Fondat de francezi în 1720. catedrală (sec. Muzee. Fondat în 1854. Ad. turismul. cocotieri. XV–XVI). 120 mii loc. XII–XVII). Lă ime: 85–160 km. case vechi. Denumirea antică: Taurasia .ei: 4 iunie 1970. la 2 200 km N-E de Noua Zeelandă. constructoare de maşini şi utilaje. Centru industrial. ajutoarele externe. chimice. Suprafa a: 257 km2. Tongatápu Topeka [t¬´pik¬] insulă coraligenă în S Oceanului Pacific. Universitate (1404). a. centrul adm. Culturi agricole: bata i (principal producător pe glob). Leagă apele Mării de Corali (Oceanul Pacific) şi ale mării Arafura (Oceanul Indian). metalurgice (aluminiu). Teatre. max. vanilie. Aeroport. textilă. Vestigii romane. Climă tropicală oceanică. animale). material feroviar. centrul adm. Capitala: Nuku´alofa . Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. Transport naval şi aerian. oraş în N-V Italiei.). plante aromatice. aparatură electronică şi optică etc. biserici. Pescuit. Piemonte . combustibili. textile şi alimentare. cu suprafa a totală de aproximativ 670 km2. serviciile de transport. situat pe valea rîului Pad . alimentare. Institut politehnic (1859). aeronautice. utilaje) şi alimentare. Vegeta ie de păduri tropicale umede (cca 11% din teritoriu). în insula Kao ). Centru comercial (cereale. V. În cuprinsul ei se întîlnesc numeroase insule coraligene şi vulcanice (cca 70). Suprafa a: 750 km2. pe lîngă fortul Toronto. 3. Proclamarea independen. citrice. capitala statului Kansas .Tónga Regátul ~. Baza economiei o constituie agricultura. din care numai 45 sunt populate (Tongatapu..

Creşterea animalelor (bovine. întreprinderi chimice. ['twamo'tu] (Tuamotú) arhipelag în S Oceanului Pacific. [tubwa'i] (Tubuaí) arhipelag în S Oceanului Pacific. Aeroport. max. Valoroase monumente arhitectonice: biserică (sec. Muzee. a. XVII) ş. Este administrată de Polinezia Franceză. Pescuit. Port fluvial. de hîrtie. prefectură ş. Denumirile vechi: Trapezunt. palate (sec. Institut politehnic. Suprafa a: 164 km 2. palate. port la Marea Mediterană. oraş în N-E Turciei. Monumente: biserici (sec. XIII–XVI). loc. Relief vulcanic (alt. la E de insula Tahiti . fabrici de mobilă. de produse chimice şi alimentare. oraş în S-V Fran ei (Languedoc). provincie romană. Pomicultură. metalurgie. Culturi cerealiere. făcînd parte din Polinezia Franceză. Aici a avut loc bătălia navală din 21 octombrie 1805. devenit în anul 46 d. arbori de cafea şi de vanilie. Universitate (1229). Turism. port la Marea Neagră.: Floren a . ovine). XI–XIII). Popula ia: 12 mii loc. Aeroport. în special vinuri). alimentară. Industrie extractivă (petrol. catedrală (sec. Vestigii romane şi bizantine. Oraş. Şantiere navale. 359 mii loc. Pia ă agricolă (produse agricole. Muzee. Monumente: biserici (sec. cap în S Peninsulei Iberice (Spania). Climă tropicală umedă. a. întreprinderi producătoare de ciment. la V de strîm-toarea Gibraltar .8 mii loc. Touamótou Toubouaï Toulón [tu´lõ] Toulouse [tu´luuz] Tours [´tuur] Trabzón Trácia denumire dată teritoriului locuit de traci. Popula ia: 3. textile. Muzee. pr. catedrală (sec. biserici (sec. XVII–XVIII) ş. alimentare. XIII). de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. situată în partea central-vestică a ării. oraş în partea de V a Fran ei (Touraine). marmură). 145 mii loc. catedrală (sec. construc ii de maşini. oraş în S-E Fran ei. Turism. situat pe flu-viul Garonne . care se învecina cu Marea Neagră. situat pe malul drept al Loarei . Pescuit. Cocotieri. Turism.5 mil. a. prelucrarea metalelor. Macedonia şi Marea Egee. produse textile şi alimentare. Trebizond . Suprafa a: 915 km2. textilă. În antichitate a fost colonie greacă. XII–XIII). Monumente istorice şi arhitectonice. Popula ia: 1. între Marea Tireniană şi Marea Ligurică. obiecte de artizanat. Hr. metale neferoase. 168 mii loc. Cocotieri. XII–XVII). XIII). a. în urma căreia flota engleză (condusă de amiralul Nelson) a repurtat o strălucită victorie asupra flotei franco-spaniole. Vestigii romane. arbori de cafea şi vanilie. mercur. 130 mii loc.Toscána regiune în Italia. Centru comercial. Trafalgár . 435 m). Monumente: mănăstire rupestră. Şantiere navale. Industrie constructoare de maşini (material rulant). Construc ii de avioane. XIII) ş. Suprafa a: 23 mii km2. primărie (sec. chimică. provincia Moesia. Viticultură.

Teatru.Transilvánia provincie istorică în România. A fost nucleul statului geto-dac Dacia . în 52 î. doc. Aeroport. poligrafică. Industrie de prelucrare a petrolului. colonizată cu saşi şi secui (sec. limba.S. La 24 octom-brie 1924 în Transnistria este formată R. chimică. La sfârşitul sec. oraş în N-E Italiei. XI–XIII). regiune istorică la E de Nistru. unguri. port la golful Trieste (Marea Adriatică). pe care U.. castel (sec. huni. XI–XIV). în componen a R. cultura şi credin a pînă la independen a deplină şi la crearea în 1918 a statului na ional unitar România. Port de tranzit interna ional pentru mărfuri. apoi anexată Imperiului Habsburgic. XVIII şi în cursul sec. Menumorut . lac în partea centrală a Italiei (Umbria). At. aici sunt men ionate primele forma iuni statale (voievodate) româneşti: Gelu. a. cunoscut şi cu denumirea Ardeal .S. În sec. biserici (sec. Sta iune balneară. teritoriu cuprins astăzi între Carpa ii Orientali. Carpa ii Meridionali şi Mun ii Apuseni. de ciment. Ocupată de unguri (sec. în Republica Moldova. Transilvania şi-a păstrat în cursul secolelor identitatea na ională.A. Monumente arhitectonice de valoare: catedrală (sec. Este cel mai mare lac din Penin-sula Italică.S. XVII). în anul 217 î. 245 mii loc. constructoare de maşini. În 1992 au avut loc lupte violente pentru întregirea teritoriului Republicii Moldova. la 259 m alt. XIII). Aşezările româneşti în Transnistria sporesc numeric în sec. X–XI.). textilă. Este teritoriul de formare a poporului şi limbii române. bulgari. armata cartagineză (condusă de Hannibal) a învins armata romană condusă de consulul Cains Flaminius. ucrai-neni. Suprafa a: 128 km 2. germani ş. pecenegi. alimentară. Aici. Vestigii romane. Muzee. Moldovenească. cumani ş. După proclamarea independen ei de stat a Republicii Moldova (27 august 1991) liderii separatişti proruşi de la Tiraspol declară Transnistria drept stat aparte.S. XVI–XVIII. avari. cucerită de romani în 106 şi transformată în provincie romană. a.S. IX–XV. Moldoveneşti. Hr. Universitate. XV–XVII). Colonie romană ( Tergeste ). la 2 au-gust 1940.S. În evul mediu devine culoar de trecere spre V a popoarelor migratoare orientale (go i.R. Glad. În antichitate a fost locuit de triburile geto-dace (carpi. o include. tirage i). Hr. XIX teritoriul dintre Nistru şi Bug este colonizat de Imperiul arist cu ruşi. Transnístria Trasiméne Lácul ~. Triéste (Triést) .

Universitate (1824). teritoriu insular în sudul Oceanului Atlantic. Popula ia: 1 365 000 loc. Fondat în 997. alimentară. Construc ii navale. loc. Include 7 comitate şi 2 oraşe cu statut special. Muzeu polar. Relief muntos (alt. de prelucrare a lemnului. a materialelor de construc ii. alimentară. Pescuit maritim intens. păsări. Hr. Catedrală gotică (sec. port la Marea Mediterană. clădiri în stil colonial. Institu ii de cercetări. Vestigii romane. XVII). banane. în ins. Universitate. Capitala: Port of Spain . în ins. Tobago ). cacao. animator al vie ii publice din Basarabia. zahăr. stat în America Centrală. Universitate. Popula ia: 60 mii loc. port la Oceanul Atlantic. 54 mii loc. A fost locuit de finicieni (sec. chimico-farmaceutică. în sec. orez. Exploatări de petrol şi gaze naturale. Monumente. Suprafa a: 709 km2. forestieră. Muzee. arhipelag japonez în S Mării Japoniei. ară industrial-agrară. format din cinci insule. maşini şi utilaje industriale.Trinidád-Tobágo República ~. dominate de lan uri muntoase nu prea înalte (alt. At.). Faună: păsări (pinguini. legume. Trinidad şi 576 m. situat la S-V de insula Sfînta Elena .5 mil. comună suburbană a mun. Întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. Tróndheim [´trunheim] Trujillo [tru´hijo] Truºéni Tsushíma [tsu´¿ima] . ovine. prozator. Popula ia: 400 loc. Vegeta ie: păduri de esen e pre ioase (45% din teritoriu). XVI. în Republica Moldova. Chişinău. în curs de dezvoltare. IV î. folclorist. Aeroport. Pescuit. Turism în proces de reorganizare. Climă tropicală oceani-că. minereuri).: Edinburg . Căi rutiere: 8 000 km. textilă. Observator. Administrat de Marea Britanie. Industrie de pielărie şi încăl ăminte. biserici baroce (sec. textilă. Denumirea veche: Nidaros . arbori de cafea şi de cacao. Centru adm. Trípoli Trípoli Tristán da Cúnha Trómsø [´trumsœ] oraş în Norvegia. XII–XIV). Exportă produse petroliere. produse alimentare. Aici s-a născut Gheorghe Madan (1872–1944). Punct terminus al unei conducte de petrol. savane. Vegeta ie formată în cea mai mare parte de arbori şi plante cultivate. chimică. încăl ăminte) şi alimentare. situat pe insulele Trinidad şi Tobago din arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). capitala Libiei. (după unele izvoare – 104 km2). cocotieri. oraş în Perú. Centru pomicol. vlc. 532 mii loc. port pe ărmul insulei Tromsø . Suprafa a: 209 km2. Faună bogată (îndeosebi păsări). Rafinării de petrol. tutun. XVIII). Suprafa a: 5 128 km2. doc. textile. întreprinderi ale industriei uşoare (textile. a obiectelor de artizanat. Climă oceanică musonică. Industrie extractivă şi de prelucrare a hidrocarburilor. 940 m. 245 mii loc. Fondat în 1534. max. viticol şi de vinifica ie. alimentare. mamifere marine. 3239 m. Monumente: catedrală (sec. Se cultivă secară. bananieri. Principalele culturi agricole: trestie de zahăr.). Aeroport. albatroşi etc. alimentară (conserve de peşte). max. metalurgică. oraş în N Libanului. Muzee. 1. citrice. Importă petrol. oraş în V Norvegiei. situat între Coreea şi Japonia. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. Cresc bovine. important port la Marea Mediterană. Industrie extractivă (pirite. ovăz. activ Eons). Pescuitul şi prelucrarea peştelui. citrice. Relieful insulelor reprezintă zone de cîmpii deluroase. 140 mii loc. păşuni. Aeroport. constructoare de maşini.

542 mii loc. de zahăr. Aeroport. Tulcea . creşterea animalelor. Climă mediteraneană în N şi tropicală deşertică în S. alimentare. mausolee. Zonă agricolă: viticultură. textile. Muzee. XV). în S un sector al deşertului Sahara . Muzee. minereuri de fier. Piscicultură. cărbune brun. produse chimice şi alimentare. produse alimentare (conserve de peşte. arme ş. vin.4 mii km 2. Bibliotecă bogată de literatură arabă. zinc. X î. Fondat în sec. Turism. flota rusă a fost înfrîntă de flota japoneză. Func ionează o uzină metalurgică. 1544 m). 1. IX). 82 mii loc. confec ii. biserică şi primărie (sec. in. capitala Tunisiei. Aici. Port pe bra ul Tulcea al Dunării. fabrici de ciment. de legume şi fructe. plante ierboase de stepă şi de deşert. situat pe fluviul Neckar . 98 mii loc. În antichitate s-a numit Aegussus . ovine. instrumente muzicale. industria extractivă (fosfa i. în E cîmpii litorale cu lacuri sărate. municipiu în România (Dobrogea). secară). oraş în S-V Germaniei. tutun. Popula ia: 9. textilă. legumicultură.). plută (6% din teritoriu). Aeroport interna ional. Cetate (sec. la 27–28 mai 1905. produc ie de cereale (porumb. Universitate. Se mai cultivă curmali. chimice. afluent al rîului Oka . situat pe ărmul Mării Mediterane. XVI). Cerealele (grîu.Tsushíma [tsu´¿ima] Tübingen strîmtoare între arhipelagul cu acelaşi nume şi ărmul de N-V al insulei Kyûshû . între Algeria şi Libia. Vestigii arheologice. Centru industrial: metalurgie. Şantiere navale. Vestigii arheologice.). Valoroase monumente: moschee (sec.1 mil. de instrumente muzicale.4 mil. sub 500 m). vi ă de vie. Include 23 de guvernorate. doc. Tulcea. Exportă fosforite. port la golful cu acelaşi nume. al jud. Suprafa a: 164 mii km 2. turism. cu întreprinderi metalurgice. textile. Materiale de construc ii. stejar. condusă de amiralul Tôgô. pescuit. Universitate (1477). Principalul cultivator de măslini şi producător de ulei de măsline din Africa. Túla Túlcea Túlcea Tungúska Tunís Tunísia República Tunisiánă . Muzeu. loc. gaze naturale) şi de prelucrare a materiei prime. palate etc. Relief variat: în N lan uri ale mun ilor Atlas (alt. sorg. poligrafică. Universitate. Principalele ramuri economice: agricultura. Im .: mun. construc ii de maşini (maşini agricole. motociclete. Centru adm. mobilă. XII (anul 1146). Industrie metalurgică (feroase). Se recoltează bure i de mare. pe ărmul Mării Mediterane. citrice. în 1657 (Tulcea ). caprine. stat în N Africii. afluen i ai fluviului Enisei (Siberia Centrală). situat pe rîul Upa . Institu ii de cercetări ştiin ifice. citrice. loc. Capitala: Tunis . Popula ia: 270 mii loc. cămile). numele a două rîuri din Federa ia Rusă: Tunguska Inferioară (2 989 km) şi Tunguska Mijlocie (1 685 km). textile. mei) ocupă circa ¾ din suprafe ele lucrate. Lă ime: 130 km. Relief de deal şi de munte. Suprafa a: 8. alimentară.a. ulei etc. oraş în Federa ia Rusă. Lacuri fluviale şi de litoral. plumb. XIII). XI–XVI). legume. grîu. Cunoscut din sec. pomicultură. Vegeta ie: păduri cu arbori de pin. alimentară. care leagă Marea Japoniei cu Marea Chinei. Limba oficială: araba. maşini şi utilaje de transport. Sector zootehnic productiv (vite cornute mari. minaret (sec. At. porumb. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. de uleiuri vegetale. comer . orz. Valoroase monumente arhitectonice: castel (sec. întreprinderi care produc materiale de construc ii. Hr. chimică. Mare centru industrial. măsline. jude în S-E României. uleiuri vegetale. în partea centrală stepă deluroasă (alt. centrul adm. curmali.

sare gemă. doc. În lungul litoralului se întind cîmpii înguste. metalurgică.S. Industrie extractivă (ghips. República ~. alt. textile. Se învecinează cu Georgia (Gruzia). învecinat cu Kazahstan. Iran şi Marea Caspică. Irak. Aşezare dacică. textilă. dropii. Siria. At. 3 937 m) şi lan ul Taurus (alt. Suprafa a: 488. 980 m). Capitala: Aşhabad . a. loc. păşuni montane. Pustiul Karakum este traversat de canalul cu acelaşi nume (de la V spre E). extremitatea estică a Peninsulei Balcanice. păduri rare în regiunile muntoase (3% din teritoriu). arharul. Rezerva ie naturală. Monumente: Palatul voievodal (sec. Capitala: Ankara . blănărie. Suprafa a: 780 mii km 2. Limba oficială: turkmena. Ararat (5 165 m. max. Climă temperat-continentală şi mediteraneană. a materialelor de construc ii. gaze naturale. Cel mai înalt vîrf. Termocentrală. cu două şiruri de mun i şi cîmpia drenată de rîul Ergene . Func ionează întreprinderi de produse chimice. stat în V Asiei Centrale. ciment. medie 900 m). 3189 m) şi cu regiuni colinare în S-E ( Karabil . alimentară. Uzbekistan. Armenia. pielărie. căprioara. Partea europeană a Turciei.S. loc. Lungime: 1 042 km. stat în S-V Asiei şi în S-E Europei. XV–XVIII) ş. înconjurat de Marea Neagră. apoi oraş roman (Potaissa ). Izvorăşte din zona de mijloc a mun ilor Ural. alt. care se desprind în E de Podişul Armeniei . Túrda Turkestán Turkmenistán regiune istorică în Asia Centrală. Faună bogată. Exploatări de petrol. cupr municipiu în România (jud. Include 76 de departamente (provincii). 3 917 m) din S. Economie axată pe agricultură şi industrie avansată. chimică. situat pe valea Argeşului . în 1197. Climă continentală aridă. Afghanistan. Grecia şi Bulgaria. plante de stepă. lan ul Pontic din N (alt.3 mil. 63 mii loc.Turá Túrcia rîu în Federa ia Rusă (Siberia Occidentală). care comunică cu fluviul Amudaria printr-un afluent al acestuia.5 mil. cu masive muntoase în S (Kopet Dag . fazani. mai extinse în zonele de vărsare în mare a rîurilor. bentonit ş. Cluj). Popula ia: 5. Sta iune balneară. 2942 m) şi E ( Kughitang-tau . max. afluent al Tobolului . Vegeta ie: păduri de foioase. alt. agricultura. Dispune de bogate resurse naturale (cărbuni. Popula ia: 67. Este divizat în 5 re-giuni (şi capitala). Faună: jderul. în E ării). avînd un teritoriu cu aspect peninsular. fosforite. max. a sticlei. reprezintă un sector al Podişului Traciei Orientale . XV–XVI). industria energetică şi constructoare de maşini.: Kîrgîzstan. Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime. a. Marea Egee şi Marea Mediterană. Tadjikistan şi Turkmenistan . max. alimentare. calcare. acestea cuprinzând între ele Podişul Anatoliei (alt. partea sa vestică. biserici (sec. împreună cu teritoriile Buhara şi Khiva . marne).R. Vegeta ie xerofită de pustiu şi semipustiu. max. afluent al Mari ei . Relieful ării este predominat de două lan uri muntoase. În anii 1924–1925. 3 756 m) şi Antitaurus (alt. Uzbekistan. por elanului şi faian ei. au fost reorganizate în patru republici ale U. Iran. minereuri de fier. mirabilit. max. Limba oficială: turca. Agricultura este specializată în cultivarea bumbacului şi creşterea animalelor (în special a oilor de caracul) .1 mii km2. Relief predominat de cîmpia deşertică Karakum (80% din teritoriu).

alimentară. produse alimentare. situat pe ărmul golfului Botnic . Se cultivă bananieri. Exportă copră. bra pe stînga al Nistrului.: Cockburn Town . avînd relief de cîmpie joasă (alt.). Proclamarea independen ei: 1 octombrie 1978. impozite. de prelucrare a metalelor. planta ii de cocotieri. Căi rutiere: 8 km. Niutao. Teatru.). Túrnu-Mãguréle Turunciúc Tuvá Tuvalú . Turism de amploa-re. forestieră. Climă ecuatorială oceanică. Activitate financiarbancară. republică în Federa ia Rusă. Principalele surse de venituri: pescuitul. Limbi oficiale: tuvaluana şi engleza. Centru adm. situat în Polinezia (partea estică a Oceaniei). max. Túrku oraş în S-V Finlandei. Pînă în 1975 s-a numit Elleice. XIII–XVII) ş. Ucraina). a materialelor de construc ii.5 mii km2. Cioburciu şi se varsă iar în Nistru lîngă oraşul Bileaevka (reg. bunuri de larg consum. rîu în Republica Moldova.: Kîzîl . textilă. a. în bazinul superior al fluviului Enisei (Siberia de Sud). emisiunile de mărci filatelice. ananaşi. Centru adm. de cîmpie litorală. Faună săracă.a. manioc. alimentară. castel (sec. a cimentului. Cuprinde 9 insule de origine coraligenă (Nanumea. nisipuri. Creşterea animalelor (bovine. peşte şi produse din peşte. Întreprinderi ale materialelor de construc ii. trestie de zahăr. Nanumanga ş. cu temperaturi ridicate şi precipita ii abundente. Aeroport.Turks ºi Cáicos Ínsulele ~. fructe. Lungime: 58 km. legume.tare. Aici ar fi existat cetatea romano-bizantină Turris . Port la Marea Baltică. Suprafa a: 25 mii km2. Centru industrial şi cultural. Universitate. municipiu în România (jud. cobalt.a. cultivarea pomilor şi a plantelor tropicale. Importă maşini şi utilaje industriale. Pescuit. 25 m). Teleorman). XIII–XV). ovine). constituit din cele două insule omonime şi o serie de insule din componen a arhipelagului Bahamas (Marea Caraibilor). teritoriu insular în Oceanul Atlantic. Administrat de Marea Britanie. de materiale pentru construc ii. colectări de bure i de mare. servicii de transport. de prelucrare a lemnului. Popula ia: cca 314 mii loc. taro. cărbuni. port fluvial. banane. Func ionează mici întreprinderi textile. jambu. Suprafa a: 170. República ~. Exploatări de sare (din apa mării). Muzee. sisal. porumb. Industrie siderurgică. de produse chimice (îngrăşăminte) şi alimen. Vegeta ie: păduri de palmieri. chimică. Suprafa a: 430 km2. Ruinele cetă ii Turnu . stîncos. mercur ş. bananieri ş. Popula ia: 11 mii loc. a. 38 mii loc. Popula ia: 17 mii loc. afectată de cicloane (uragane). Odesa. Monumente arhitectonice: catedrală romană şi gotică (sec. Vînătoare. Capitala: Vaiacu . stat insular în S-V Oceanului Pacific. Industrie extractivă (azbest. A fost capitala ării pînă în 1812. cu excep ia păsărilor şi peştilor. Climă tropicală oceanică. alimentare. biciclete). situat pe malul stîng al Dunării. 206 mii loc. motoare. citrice. textilă. Turism. Relief variat: accidentat. combustibili. Se cultivă cocos. de pielărie şi încăl ăminte. constructoare de maşini (nave. Se separă de acesta la S de com.

Cărbuni. Lungime: 700 km. textilă. arhipelag în S Americii de Sud. Denumirea a pătruns şi în folclorul românesc. fiul mai mare al lui Alexandru cel Bun. Suprafa a: 7. Dunăre. separată de continent prin strîmtoarea Magellan. Relief de platou şi masive muntoase (alt. a materialelor de construc ii. marmură). semideşerturi. Centru industrial şi cultural. Siret şi Milcov. întemeiat la începutul sec. Teatre. Oraşul medieval. alimentară. de tundră şi silvică montană.5 mil. înăl at pe ruinele străvechiului Tyras . Cunoscut din sec. Administrat de Norvegia. Climă temperat-continentală uscată. 3630 m. s-a mai numit Maurocastron . excavatoare. Primul domn al ării Româneşti a fost Basarab I (1330–1352). Centrul adm. pe teritoriul Chinei. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. sare. apoi cucerit de romani şi ataşat provinciei romane Moesia Inferior (sec. avînd ca oraş de scaun Suceava. Argeş (Curtea de Argeş). În anii 1931–1990 s-a numit Kalinin . Resurse naturale. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior.Tver oraş în Federa ia Rusă. XIV în urma unirii forma iunilor statale româneşti din stînga şi din dreapta Oltului. A fost stăpînit de Burebista (82–44 î. XVIII. Climă subpolară. locuită de basci. sărături. alimentară. situat pe Volga. petrol.). stat feudal românesc. Lipsit de popula ie permanentă. Creşterea vitelor. Climă temperată oceanică rece. cu vînturi puternice. depresiune tectonică în N-E podişului Tibet . Bucureşti (alternativ la Tîrgovişte ). comunitate autonomă în N Spaniei.6 mii km 2. la ărmurile Oceanului Atlantic şi ale Oceanului Indian. minereuri de aur şi argint. precum şi al unui oraş grecesc. Centrală nucleară. aflate pe teritoriul dintre Carpa i. constructoare de maşini. 2704 m). Belgorod . aparatură electrotehnică etc. Industrie constructoare de maşini (vagoane. denumirea istorică a păr ii de sud-est a Moldovei. azi Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina).: Vitoria . Descoperit de Magellan în 1520. Pescuit. teritoriu în Antarctica. 462 mii loc. Tîrgovişte. apoi Cetatea Albă. constituit la începutul sec. Partea de V a arhipelagului apar ine statului Chile. denumirea istorică a păr ii de N-V a Moldovei. Vegeta ie de deşert şi sărătură. Vegeta ie de stepă. la gurile Nistrului de colonişti milesieni. Galerie de arte plastice. Industrie extractivă (minereu de fier. . loc. numele antic al Nistrului .). VI î. avîndu-şi reşedin a la Vaslui. la N-V de Moscova. Relief muntos (în SV) şi de cîmpie (în N-E). XII. în care din 1436 şi-a exercitat puterea de “voievod“ Ştefan al II-lea. chimică. Týras Þaidám Þára Báscilor Þára de Foc Þára de Jos Þára de Sus Þára Regínei Máud Þára Româneáscã Þárigrad numele oraşului Constantinopol (azi Istanbul). Lă ime: 300 km. Port fluvial. Popula ia: 2. metalurgică. Suprafa a: 72 mii km2. stăpînită din 1436 de Iliaş. Deşerturi nisipoase. fiul lui Alexandru cel Bun. folosit în documentele slave şi în literatura veche românească pînă în sec. Turism. Hr. Hr. iar cea de E Argentinei. Capitala statului a fost succesiv la Cîmpulung. Muzee. II–III).

98 mii loc. de prelucrare a lemnului. textilă. XIII). petrol şi gaze naturale (Subcarpa ii Orientali). Aici. Palate. metalurgică. doc.: Ijevsk . rîsul. Limba oficială: ucraineana. cerbul. republică în Federa ia Rusă. XVIII. Expl. un segment al Cîmpiei Panonice . ursul. Cîmpia Mării Negre ) cu alt.). Iaşi). la E de masivul Coropuna . constructoare de maşini (automobile. Izvorăşte în zona mun ilor Cordiliera Orientală . Moldova. Olanda.Þárskoe Seló denumirea istorică a oraşului Puşkin din Federa ia Rusă. doc. pe Kama . secară. Este divizat în 24 de regiuni. a. cu încăperi auxiliare şi chilii săpate în maluri de rîu stîncoase (sec. alimentară. comună în România (jud. Fostă reşedin ă de vară a arilor ruşi. Udmúrtia Uéle rîu în Africa. minereu de fier). de la V de lacul Albert . pe teritoriul Republicii Democrate Congo. S-a numit arskoe Selo (pînă în 1937). denumirea istorică a regiunii europene. pe teritoriul căreia s-au aflat vechile branişti ale cur ii domneşti de la Iaşi. Teritoriul Ucrainei reprezintă un sector al Cîmpiei Europei de Est. vf. sub 200 m. unul din izvoarele fluviului Amazon . . 2061 m.). care cuprinde teritoriul statelor Belgia. Slovacia. Sevastopol) şi o republică autonomă (Crimeea). de jucării. Rezina). Navigabil pe cursul inferior. aparatură electrotehnică etc. vulpea. porcine). cetate în ruine. ară cu bogate resurse naturale. Industrie constructoare de maşini şi utilaje (aparatură electrotehnică). vf. cu două biserici (principala cu hramul Adormirea Maicii Domnului ). situat la 30 km S de Sankt-Petersburg. rîu în Perú. Luxemburg şi partea de N-E a Fran ei. At. Capitala: Kiev . a petrolului. Lungime: 1 300 km. cu industrie şi agricultură avansate. legume ş. unul dintre izvoarele rîului Oubangui . în 1395. stepă şi silvostepă. Suprafa a: 603. de cărbuni. de cîmpie ( Cîmpia Polesiei. chimică. in.66 mil.1 km2. situat între Rusia. alt.7 mii km2. care alternează cu reg. parcuri. At. Popula ia: 1. dropii. Polonia şi Belarus. Colinele Done ului ş. Culturi agricole: grîu. loc. 2 teritorii metropolitane (Kiev. Popula ia: 53 mil. Centru adm. Hoverla ). Cetátea ~. Faună: lupul. 1545 m. loc. în 1587. motociclete. se află Mănăstirea ipova . minereu de fier (Krivoi R República Udmúrtă ~. Aproximativ 5% din teritoriu este ocupat de mun i. în S Mun ii Crimeii (alt. Fondat în 1708. de confec ii. alimentară. în 1746. max. Þãrile de Jos Þéþina Þípova Þuþóra Ucayáli Ucraína stat în Europa Orientală. avînd şi relief predominant de podiş (Podişul Volîn. Creşterea animalelor (bovine. coborîte (sub 500 m). România. Cîmpia Niprului. Ucraina Transcarpatică apar ine cîmpiei omonime. max. Ungaria. cu clopotni ă veche. cu alt. în Ucraina. începînd din a doua jumătate a sec. Climă temperat-conti-nentală. iar în V Carpa ii Păduroşi (segmentul de nord al Carpa ilor Orientali . a. Avicultură. a ob inut o victorie asupra cazacilor. hrişcă. rezerva ii naturale. strunguri. Vegeta ie de pădure. Roman Koş ). Sericicultură. Parcuri na ionale. Lungime: 1650 km. mistre ul. situată în apropiere de Cernău i. Izvorăşte din zona Mun ilor Albaştri . Podişul Podoliei. oastea moldoveană. condusă de Petru Şchiopul. Pe teritoriul com. Suprafa a: 42. Industrie extractivă (cupru. în V Uralului . comună în Republica Moldova (rn.

înso it de masivele muntoase Ruwenzori în V (alt. Kenya. cobalt. Albert . Dispune de resurse naturale (minereuri de cupru. loc. Limbi oficiale: engleza şi swahili. iar pentru consumul intern manioc. sorg. Rwanda. Suprafa a: 241 mii km2. Predomină exportul de cafea. Sudan. cartofi). esături. Este divizat în 39 de districte. stat în partea central-estică a Africii. wolfram.). textilă. oraş în Federa ia Rusă. Popula ia: 24. Centru adm. prelucrarea petrolului. cu depresiuni ocupate de cîteva lacuri mari: Victoria. Hidrocentrală. la 1300 m alt. max. rutier). de sticlărie. Fondat în 1666. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. bovine). Nod feroviar. de produse textile şi alimentare. a materialelor de construc ii.: Perugia . 1. vagoane. între Republica Democrată Congo. maşini-unelte. Ugánda Ulán Bátor Ulán-Udé Uliánovsk Úmbria . situat pe valea rîului Tola . capitala Mongoliei. Economie axată în fond pe agricultură. 1000–15000 m). Teatre. 684 mii loc. creşterea animalelor (ovine. mei. de prelucrare a lemnului. apatite). República ~. bata i. pe rîul Selenga . Se importă echipamente şi utilaje industriale.82 mil. alimentară. mun ii Virunga în S-V (alt. Teatre. capitala Bureatiei. porumb. Pentru export se cultivă arbori de cafea. situat pe fluviul Volga . situat la ecuator. bumbac. Rezerva ii naturale. Relieful este reprezentat de un vast podiş (alt.). 370 mii loc. orz. Fondat în 1574. Capitala: Kampala . fasole. Pînă în 1924 s-a numit Simbirsk . trestie de zahăr. Fondat în 1648. Edward. George. Port fluvial. grupate în 4 pro-vincii. alimentară. străbătută de fluviul Tibru .5 mii km2. de încăl ăminte. Muzee. Universitate. Aeroport. regiune în partea centrală a Italiei. Teatre. întreprinderi ale materialelor de construc ii. alimentară. Muntele Margherita ). viticultură.Ufá oraş în Federa ia Rusă. cel mai mare oraş al ării. Universitate. 4260 m). textilă. Climă ecuatorială şi subecuatorială. Industrie constructoare de maşini (automobile. Industrie constructoare de maşini (locomotive. staniu. a lemnului. pomicultură. Vegeta ie constînd din păduri montane (32% din teritoriu). 5119 m. max. vulcanul Elgon în E (alt. capitala Başkiriei. bananieri. utilaje petroliere etc. motoare. 692 mii loc. loc. în Uralul de Mijloc. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. 4321 m). a materialelor de construc ii. Nod de comunica ii (feroviar.09 mil. Hidrocentrale. Muzee. oraş în Federa ia Rusă. Tanzania. Muzee. Suprafa a: 8. plante arborescente de savană şi ierboase de stepă. Aerodrom. aparate electrice etc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Institu ii de învă ămînt superior. Aeroport. Teatre. chimică. industrie chimică. nave fluviale etc. Zonă agricolă (grîu. ceai. Căi rutiere: 28 660 km. Muzee. Aeroport interna ional. Fondat în 1639. Căi ferate: 1241 km. Popula ia: 828 mii loc. utilaje şi aparate electrice. dar insuficient valorificate. textile şi confec ii. Pînă în 1934 s-a numit Verhneudinsk . Centru industrial: construc ii de maşini (maşini energetice.).

constructoare de utilaje şi aparate electrotehnice. textilă. a. alimentare. Balaton din S mun ilor Bakony. Vegeta ie formată din păduri de foioase (16% din teritoriu) şi din plante de stepă şi silvostepă. mangan. gaze naturale. chimică. Unghéni Úppsala Urál fluviu pe teritoriul Federa iei Ruse şi Kazahstanului. de repara ii navale. Lungime: 2000 km (de la marea Kara pînă la Marea Caspică). XVI–XVII) ş. care divizează Cîmpia Panonică în Mica Cîmpie în N-V şi Marea Cîmpie în S-E. situat între Slovacia. rutier).7 mil. chimice. Capitala: Budapesta . oraş în partea cen-tral-sudică a Suediei. Lungime: 1 580 km. Navigabil pe cursul inferior. Climă continentală (aspră în N şi mai blîndă în S). huilă. ciment. vf. Croa ia. stat în Europa Centrală. fontă. Nod de comunica ii. Alt. refrigeratoare. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. cultural şi religios. reşedin a raionului Ungheni. Slovenia şi Austria. vagoane. Muzee. Dispune de resurse naturale de subsol: bauxită. esături de bumbac.: 1894 m. max. loc. sistem muntos în federa ia Rusă. Urál Urálsk Uruguáy . Institu ii de învă ămînt superior. Climă temperat-continen-tală moderată. Izvorăşte din mun ii Ural şi se varsă prin două bra e în Marea Caspică. ale căror produse sunt bine cunoscute: autobuze. În proces de revigorare se află industria metalurgică.Ungária República Ungáră . Uni-versitate (1477). secară). Popula ia: 10. lignit. Izvorăşte din mun ii Sera do Mar (Brazilia). în 1430. fluviu în America de Sud. Muzeu etnografic. castel (sec. Lungime: 2428 km. Industrie constructoare de maşini (utilaje şi aparate electrotehnice. Alexandru Nevski (1905). aluminiu. Biblioteca "Carolina rediviva". mun ii Bakony în V (alt. Bisericile Sf. Relief caracterizat de cîteva zone fizico-geografice şi naturale: un sector al mun ilor Carpa i în N-E (alt. Pînă în 1775 s-a numit Yaík . 5 oraşe autonome şi capitala. plante tehnice (sfe oraş în Republica Moldova. Principalele culturi agricole: cereale (grîu. doc. Fondat în 1584. de fier. petrol. Navigabil pe cursul inferior.). îngrăşăminte minerale. Faună tipică Europei Centrale. Sf. XIII–XV). cea uşoară şi constructoare de maşini. situat pe malul stîng al Prutului. maşini-unelte ş. pe cursul mediu şi inferior formează grani a dintre Argentina şi Uruguay şi se varsă în Oceanul Pacific prin estuarul La Plata . 705 m). Ierarh Nicolae (1882). cupru. încăl ăminte din piele naturală. Muzee. minereuri de mangan. drenată de fluviul Dunărea şi afluentul ei Tisa . Kékes ). vf. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. România. o el laminat şi brut. reg. alimentară. Licee. Nod de comunica ii (feroviar. minereuri de fier. economic. textile şi de confec ie. situat pe fluviul Ural . bauxită ş. 216 mii loc. At. 43 mii loc.a. Teatru. produse alimentare. oraş în Kazahstan. mobilă. Narodnaia . Bogate resurse de subsol: cărbuni. limită geografică între Europa şi Asia. Monumente: catedrală gotică (sec. poligrafice. Suprafa a: 93 mii km2. 1015 m. Include 19 comitate. Ucraina. porumb. 185 mii loc. a. Vechi centru politic. Aeroport. şcoli de cultură generală. orz.

argint ş. textile ş. 115 mii loc. Industrie extractivă (cărbune). Este divizat în 19 depar-tamente. zinc. max. ulei. stat în S-E Americii de Sud. pe teritoriul Federa iei Ruse. petrol. Căi f Ürümqi [jurjum´t¿i] oraş în V Chinei. ară agrară. specializată mai cu seamă în creşterea animalelor (pentru carne. chimice. caprine). Nikolsk (pînă în 1926). a. Industrie siderurgică. între Argentina şi Brazilia. Industrie metalurgică. rîu în Asia. Institu ii de învă ămînt superior. biserică romanică (sec. Vegeta ie deşertică. Nod de comunica ii. Irkutsk). Func ionează mici fabrici şi uzine constructoare de maşini şi utilaje. oraş în Federa ia Rusă ( inutul Primorsk). constructoare de maşini. Centru comercial şi meşteşugăresc cu tradi ii. chimică. Hr. Popula ia: 3. porumb. Hidrocentrală pe fluviul Uruguay (Salto Grande ). în Mun ii Stîncoşi . Suprafa a: cca 200 mii km2. Pescuit maritim. Limba oficială: spaniola. centrul adm. Climă subtropicală oceanică. XIII–XVII). alimentară. alimentară. stat în partea central-vestică a SUA. 235 mii loc. Se cultivă grîu. gaze naturale. Izvorăşte din mun ii Sihote Alin . NikolskUssuriiski (pînă în 1935) şi Voroşilov (pînă în 1957). orz. Ussúri Ussuríisk Ust-Ilímsk Ustiúrt Utah [´juuta] Útrecht [´juju´trect] . pe teritoriul Kazahstanului şi Uzbekistanului. constructoare de maşini. Creşterea animalelor (bovine. Suprafa a: 177. al provinciei Utrecht . Denumirile vechi: Nikolskoe (pînă în 1898). Formează un segment al grani ei cu China. Muzee. ovine. Expl. Universitate. Fondat în 1866. de uleiuri vegetale. textilă.5 mii km2. situat pe valea rîului ürümqi . Popula ia: 1. Climă continentală excesivă.2 mil. 513 m). loc. loc. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Suprafa a: 220 mii km2. de zahăr. vi ă de vie. constructoare de maşini. echipamente şi utilaje industriale. automobile. Importă materii prime. textilă. Complex silvic. în Extremul Orient. metalurgică. porcine). podiş în Asia. Se modernizează căile de comunica ii. Universitate (1636). chimică. a. afluent al fluviului Uruguay . situat pe rîul Angara . fortărea ă (anul 48 î. 1. Industrie extractivă (cărbune). Monumente: catedrală gotică (sec. lînă. de prelucrare a lînii. de cărbune. de congelare şi conservare a cărnii. afluent pe dreapta al Amurului . de pielărie. Nod feroviar. Oraş antic. alimentară. alimentară. Lungime: 897 km. situat pe rîul Razdolnaia . Relief cu altitudini mici. Culturi agricole: cereale. XIV). Capitala: Montevideo . Teritoriul reprezintă o vastă cîmpie deluroasă (alt. plumb. esături. Aeroport. situat în delta Rinului . loc. legume. legume. Teatru. carne şi produse din carne. constructoare de maşini. Exportă piei.42 mil. Aeroport.).74 mil. Nod feroviar. între Marea Caspică şi lacul Aral. Zăcăminte: petrol. in. aur. textilă. străbătută de rîul Rio Negro . lînă şi lapte: bovine. pomi fructiferi. floarea-soarelui. sfeclă de zahăr. oraş în Olanda. minereuri de cupru. Capitala: Salt Lake City . de ciment. 164 mii loc. oraş în Federa ia Rusă (reg. combustibili. Muzeu. pădurile ocupînd doar 2% din suprafa ă. chimică.Uruguáy República Orientálă a Uruguáyului . Vegeta ie ierboasă de păşune. Hidrocentrală.

vinuri). la izvoarele Volgăi. oraş în E Spaniei. chimică. Reg. alimentară (conserve de legume şi fructe. Aerodrom. în cîmpia Gangelui . Turism. situat pe fluviul Rin . de prelucrare a lemnului. zinc. Tadjikistan. situată pe malul stîng al Prutului. Centrul unei regiuni viticole. stat în Asia Centrală. Posesiune a Federa iei Ruse. păşuni alpine.).). Lacuri. Numeroase lacuri. Suprafa a: 295 mii km2. porumb. orz. 2000–5000 m) (în E şi S-E). Climă aspră. gaze naturale. textilă. cerealiere (grîu. 5 mii loc. agricolă (cereale. Păduri de conifere. Niprului şi Dvinei de Vest. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Limba oficială: uzbeka. dropii. Popula ia: 140 mii loc. a. a hîrtiei. fluoritice. Uzbekistán República ~. antilope. chimică. Industrie alimentară. arahide etc.5 mil. Alt. loc. Meşteşugărit. Muzeu. Relief deluros (alt. care cuprinde pustiul Kîzîlkum . castel (sec. situat în N-V Cîmpiei Ruse . Repara ii navale. Galerii de tablouri. din depresiunea intermontană Fergana (în E) şi din alte zone deşertice. podiş în Federa ia Rusă. Institu ii financiare. cîmpia fluviului Amudaria şi regiunea mării Aral . port la golful Botnic. În acest loc a existat tîrgul medieval moldovenesc Troian (sec. Monumente arhitectonice arabe şi spaniole (catedrală. Cahul). pomicole. Suprafa a: 447 400 km2. orez. XV–XVI). leg [´vaasa] oraş în S-V Finlandei. Industrie constructoare de maşini. a. a materialelor de construc ie. Vegeta ie de pustiu şi semipustiu. sucuri ş. Include Republica Autonomă Karakalpakstan (autonomă) şi 12 re-giuni. muzeul poştei (de mărci). Nod feroviar. 778 mii loc. Institu ii de învă ămînt superior. medie 150 m). fazani. a hîrtiei. chimică. de pielărie şi încăl ăminte. a. situat la vărsarea rîului Turia în Marea Mediterană. Kîrgîzstan. Váasa Vádul lui Isác Vadúz [fa´duts] Vaigáci Valáhia Valdái Valéncia . de peste 4000 m) şi Pamir (alt.). Industrie constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi de precizie. aur. alimentară. maşini-unelte ş. porumb. situată între arhipelagul Novaia Zemlea şi peninsula Iugorski . Popula ia: 25. medie: 343 m. viticole. Capitala: Taşkent . Afghanistan şi Turkmenistan. plumb. Suprafa a: 3. situat la poalele mun ilor Himalaia .4 mii km2. Artizanat. textilă şi de confec ii. băl i. 57 mii loc. comună în Republica Moldova (rn. de prelucrare a lemnului. Vegeta ie de tundră. insulă în Oceanul Arctic. bumbac.). cărbune. textilă şi de confec ii. palat etc. Climă continentală uscată. Turism. Relieful constă din marea Cîmpie a Turanului (în partea central-vestică). textilă. constructoare de maşini. Exploatări de petrol. chimică. alimentară (conserve. Universită i. din masivele muntoase din V mun ilor Tian-Shan (alt. şacali. minereuri de cupru. trestie de zahăr. denumire veche pe care străinii au dat-o ării Româneşti şi Moldovei (uneori) după etnonimul românilor din evul mediu valahi (vlahi ). alimentară. Fără popula ie stabilă. Muzeu de arte.Úttar Pradésh [´ut¬r pr¬´de¿] stat în N Indiei. XVI). Capitala: Lucknow . Industrie constructoare de maşini agricole. capitala statului Liechtenstein. podişul deşertic Ustiurt . Port. orez). Industrie mecanică. mangan ş. Faună: urşi. Sta iune balneoclimaterică. textilă. învecinat cu Kazahstan. În agricultură (concentrează 1/3 din popula ia activă) predomină culturile tehnice (îndeosebi bumbacul).

prelucrarea lemnului. situat într-un golf al oceanului Pacific. de fructe şi legume. Universită i. vf. atestat cu numele latin Limes Transalutanus .59 mii km2. citrice.: 98 m. Oraşe pr. Păduri. loc. bumbac. Oraş pr. Port maritim. legume. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.9 mil. Valul lui Traian din România. Zăcăminte de cărbuni. Sta iune balneoclimaterică. Expl. Teleorman). Vallétta Valparaíso Válul lui Traián Vancouver [væn´kuuv¬(r)] insulă canadiană în Oceanul Pacific. Valoroase monumente arhitectonice (catedrală. clădiri). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Şantiere navale. Universitate. Suprafa a: 23. forestiere. cînd romanii au părăsit Dacia. de peşte. La ~. Capitală din 1570. Centru comercial şi industrial: şantiere navale. Aeroport. Aeroport. rafinării de petrol. Vancouver [væn´kuuv¬] Vänern [´veen¬rn] . Sta iune climaterică. Bază militară maritimă. în lungime de cca 235 km. denumirea străvechilor fortifica ii de pămînt din cuprinsul spa iului dacoroman. Popula ia: 3. în apropierea ărmului nord-american.: Victoria . Port. Suprafa a: 34 mii km2. max. Centru comercial şi industrial: şantiere navale. Relief muntos (alt. 280 mii loc. de la Dunăre pînă la pasul Bran din E Carpa ilor Meridionali.Cimişlia. 16 mii loc. conserve de carne. Turism. (600 mii loc. în conurba ie). Castellón de la Plana . măslini. Muzee. capitala statului Malta. max.3 mii km2. 2200 m. Victoria ). Industrie de prelucrare a materiei prime agricole. prelucrarea lemnului. (1. oraş în Chile. lac tectonic în S-V Suediei (cel mai mare din peninsula Scandinavia). oraş în S-V Canadei. Cahul şi în reg. port la Marea Mediterană. construite după cucerirea Daciei de către împăratul Traian (106). Centru comercial şi turistic. loc. construc ii de maşini. Odesa. Culturi agricole: cereale. Şi-au pierdut importan a militară după 246. metalurgia cuprului. Alicante. rafinării de petrol. situat pe ărmul Oceanului Pacific (golful Baurrard). Suprafa a: 5. Cf. vi ă de vie. Turism. produse alimentare: zahăr.: Valencia. Apele lacului se varsă în strîmtoarea Kattegat prin rîul Götta älv .5 mil. Căuşeni). în conurba ie).Valéncia [va´lenqja] regiune în E Spaniei. Climă temperată maritimă umedă. Popula ia: 400 mii loc. a hîrtiei. Fondat în 1536. Leova. Pe t eritoriul Basarabiei sunt cunoscute: Valul lui Traian de Jos (în rn. Ad. Muzeu arheologic. biserici. de lîngă Turnu-Măgurele (jud. 473 mii loc. Ucraina) şi Valul lui Traian de Sus (în raioanele.

produse electrotehnice şi radiotehnice. Sta iune balneară interna ională. Admis în ONU la 15 septembrie 1981. cocotieri. oraş în N Indiei (Uttar Pradesh). Port maritim. Industrie slab dezvoltată: extractivă (mangan. copră. Capitala: Port Vila . băuturi. vi ă de vie. Vestigii antice. Santo ). pomi fructiferi.67 mil. castel regal (sec. Muzee. alimentare. XIII–XVIII). combustibili. Navigabil pentru vase mici pe cursul inferior. textile şi de confec ii. Cuprinde teritoriul a peste 70 de insule. de sticlărie. 1. Centru turistic. Universitate. palate). pescuit. Climă continentală. În anii 1949–1957 s-a numit Stalin . Biblioteci. edificii vechi şi noi. XVII–XVIII).: mun. argint. aur. Suprafa a: 14760 km2. Divizat în 6 districte. Universită i. Port fluvial. chimică. Aeroport interna ional. arahide. şerpi. Centru adm. arbori de cacao.Vanuátu República ~. Pînă în 1957 s-a numit Benares . Popula ia: 465 mii loc. At. carne. floarea-soarelui. pe cursul superior şi mijlociu al Bîrladului . din care 12 sunt mai mari: Santo. de artizanat). economic şi cultural. aparatură fină şi optică etc. fluviu în Peninsula Balcanică. situat pe ărmul Mării Negre. diverse specii de păsări.. Pescuit. Centru comercial şi industrial (produse textile. Creşterea animalelor (bovine. Suprafa a: 5. diamante). max. 312 mii loc. 1879 m. loc. Importă produse industriale (echipamente şi utilaje tehnice). bananieri. întreprinderi de produse chimice. Malalkula. XIII. cafea-boabe. afectată de vînturi şi uragane puternice în timpul verii australe. Erromango. pe ins. Turism. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. doc. situat la N-E de Australia. Se cultivă fructe. moschei. Numeroase monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec.1 mil. Vegeta ie: pădurile tropicale acoperă 90% din suprafa a ării. creşterea animalelor (bovine. Lungime: 420 km. stat insular în S-V Oceanului Pacific. loc. alimentare. textilă.3 mii km2. Rezerva ii naturale. Fostă colonie gre-cească Odessos . ovine). biserici (sec. Nod feroviar şi rutier. Tabwemasana. Faună: crocodili. Trece prin Skopje . Economie bazată pe agricultură. Mare centru politic. textilă. Aeroport.a. Relieful insulelor este predominant muntos (de origine vulcanică). Universitate. . Vaslui. Climă tropicală umedă. produse chimice. format din culmi şi piscuri înalte (alt. oraş situat pe Vistula . alimentară. Căi rutiere: 1 130 km. Şantiere navale. sfeclă de zahăr. Academie de ştiin e. servicii de turism. Exportă copră. Locuri istorice (Podul Înalt ). Se cultivă cereale. 1. ovine). Relief de dealuri şi coline. Industrie constructoare de maşini (automobile). Teatre. Muzee. poligrafică. de tricotaje şi confec ii. Aeroport. farmaceutică. capitala Poloniei. Centru religios al hinduşilor (temple. alimentară. prelucrarea metalelor şi a lemnului. Varánasi Vardár Várna Varºóvia Vaslúi jude în E României (Moldova). legume. cu văi intramontane şi podişuri cu pante line. situat pe malul stîng al Gangelui. porumb. în sec. arbori de cafea. Izvorăşte din Mun ii Macedoniei (masivul Dobra Voda ) şi se varsă în golful Salonic (Grecia). porcine. XIV). Popula ia: 197 mii loc. éfaté ş. palate. oraş în N-E Bulgariei.

stat în S Europei. Vaslui. Popula ia 1000 loc. At. [´vet¬rn] lac tectonic în partea centrală a Suediei. situat pe teritoriul oraşului Roma (Italia).: Lausanne . ctitorie a lui Ştefan cel Mare (1490). cîteva muzee. bazilica San Pietro. mausoleul lui Peneş Curcanul şi al doroban ilor eroi din Vaslui.Vaslúi municipiu în E României. Mănăstírea ~.: 119 m. 20 mii loc. A luat fiin ă în sec. Suprafa a: 1. ale industriei uşoare şi alimentare. în 1375. Locuri şi monumente istorice: biserica Sf. Este cel de al 266-lea papă al Vaticanului şi primul papă suveran neitalian. Agapia. Mănăstírea ~. Zonă agricolă (viticultură). rn. produse lactate şi de panifica ie ş. Activitatea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de papa. Muzeu: icoane argintate (sec. Muzee. Limbi oficiale: latina şi italiana. Stat independent. fiind amplasat pe colina Vatican . a. Lungime: 66 km. situat pe valea Bîrladului . nămol de turbă). Este unul dintre cei mai mari ac ionari şi investitori din lume. Capitala: Vatican . din propriile venituri şi din cele provenite în urma opera iilor bancare. Dispune de ac iuni ale renum oraş în România (jud. la confluen a cu rîul Vaslui . Întreprinderi de prelucrare a lemnului. Suceava). Izvorăşte din N-E Podişului Central Moldovenesc. de inut şi de jude . Popula ia: 602 mii loc. afluent pe stînga al Bîrladului . broderii (sec. Vaslúi Vaticán rîu în România. pe teritoriul satului Văratec (com. Ion . Státul ~. pe malul nordic al lacului Geneva (Leman). XVIII–XIX). Face parte din sistemul navigabil care leagă oraşele Stockholm şi Göteborg. max. vechi centru adm. Muzeu. mănăstire în Republica Moldova. Podul Înalt (la S de Vaslui). mănăstire în România. 82 mii loc. Turism. Ob ine suveranitatea prin Acordurile de la Laterano. Ad. în com. Fondată în 1785. Biserica Naşterea Maicii Domnului .2 mii km2. zidită în 1863 pe locul uneia mai vechi. Local numit şi Vasluie . Reşedin ă a lui Ştefan cel Mare. Întemeiată în sec. Vaticanul îşi finan ează activitatea din contul veniturilor depuse de organiza iile bisericii catolice. arhiepiscop de Cracovia (Polonia). Secretar de stat este cardinalul Angelo Sodano (din 1990). Prin rîul Motala apele lacului se varsă în Marea Baltică. al VIII-lea. Centru adm. la 76 m alt. Vátra Dórnei Vättern Vaud [´voo] Vãrátec Vãrzãréºti . Nisporeni. Este unul din cele mai vechi aşezăminte monastice din Basarabia. de prelucrare a lemnului (mobilă). Mormîntul Veronicăi Micle. alimentare (uleiuri vegetale. Atelier pentru esut covoare. Turism. doc. situat pe valea Bistri ei . Palatul Vatican. încheiate la 11 februarie 1929. Institu ii de învă ămînt superior. jud. Fondat în 1803. Teatru. unde Ştefan cel Mare i-a învins pe otomani. Neam ). XVIII). edificii administrative. XVI–XVIII). Suprafa a: 0. Cuprinde pia a San Pietro.). anterior cardinalul Karol Iosef Wojty/la. obiecte de valoare. Creşterea animalelor (bovine. Actualul papă Ioan Paul II a fost ales de Conclavul Vaticanului la 16 octombrie 1978. Sta iune balneoclimaterică (ape minerale. textile şi de confec ii. Suprafa a: 3. Biserici (sec. grădini şi străzi din interiorul cartierului Vatican.9 km2. XV. cînd Roma devine centrul politic şi religios al bisericii catolice. Vărzăreşti. căzu i la Plevna în 1877. porcine). Biserică construită (1841) pe locul uneia de lemn. centrul administrativ al jud.44 km2. Întreprinderi ale materialelor de construc ii. canton în S-V Elve iei.

chimică. alimentară. Cunoscut din 1239. Mestre. Exportă petrol şi produse petroliere. por elanuri şi din lemn încrustat. cafea. la N-E de Smolensk. Include 22 de state. [venesw´ela] Veázma Velíko T´ãrnovo Venéþia Venezuéla República ~. forestieră. bauxită. dantele. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Suprafa a: 917 mii km2. de prelucrare a metalelor. Academie de arte. Monumente: catedrală (sec. Sta iune balneară (Lido ). rutier). Dispune de bogate resurse de subsol: petrol. manioc. afluent pe stînga al Niprului . instrumente electrotehnice. Ansambluri arhitecturale: bazilici. Muzee. Construc ii de maşini. aluminiu. Trece prin oraşul Veatka . vf. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. faian ă şi por elanuri. max. Importă maşini şi util . textilă. Capitala: Caracas . Industrie metalurgică (neferoase). Vegeta ie de pădure şi de savană. Apure. palate. Burano ş. 495 mii loc. Teatre. situat pe rîul cu acelaşi nume. Roraima ). Industrie constructoare de maşini. tutun. a hîrtiei. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. 5 007 m. XII–XIV). Se cresc animale pentru carne şi lapte.7 mil. de prelucrare a inului. farmaceutică. Ceramică artistică. în centru o cîmpie vastă drenată de fluviul Orinoco şi afluen ii săi (Caroni. Veátka Veázma rîu în Federa ia Rusă. alimentare. vf. a construc iilor navale. Turism. Universitate. Nod de comunica ii (feroviar. 78 mii loc. electrotehnică şi electronică. siderurgică. Cartiere urbane: Marghera. aparate radio şi electronice). Murano. Catedrală (sec. banane. orez. Lungime: 147 km. Nod de comunica ii (feroviar. Meta ş. Bolivar ). Popula ia: 24. Relieful ării este format din trei zone geografice distincte: în N-V şi N lan urile mun ilor Cordiliera Anzilor (alt. clădiri vechi (sec. Industrie constructoare de maşini (strunguri. a. Muzee. Smolensk. textilă şi de confec ii.Veátka oraş în Federa ia Rusă.). Centru comercial. XIV–XVII). 340 mii loc. din metale. Navigabil vara pe cursul inferior (1 000 km). de sticlărie.). bumbac. Muzeu arheologic. rutier. 62 mii loc. în S-E podişul Macizo de Guyana (alt. Limba oficială: spaniola. a materialelor de construc ie. Numeroase poduri (cca 400). rîu în Federa ia Rusă. oraş în N Bulgariei. oraş în N-E Italiei. textilă. palat regal (sec. 2772 m. 2 teritorii federale. Faună bogată. Principalele culturi agricole: porumb. Canale (în loc de străzi). Cunoscut din 1374. situat pe un grup de insule din laguna Vene ia a Mării Adriatice. XVII). case de locuit ş. textile. Din 1934 pînă în 1990 s-a numit Kirov . Capitala celui de-al doilea arat bulgar (1187–1393). cafea. între Guyana. Teatre. concentrate în Canal Grande . Caura. chimică. situat pe rîul cu acelaşi nume. max. Climă ecuatorială umedă în S şi ecuatorială musonică în rest. biserici. biserici (sec. 1 district federal. Institu ii de învă ămînt superior. esături etc. minereuri de fier. loc. de prelucrare a lemnului. minereu de fier. maritim). cacao. Pînă în 1965 s-a numit Tărnovo . Lungime: 1 367 km. constructoare de maşini. a petrolului. cacao. Muzee. în reg. Turism. Port fluvial. Lacul principal – Maracaibo . Pescuit maritim. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. XVIII–XIX). alimentară. Artizanat (obiecte de artă din sticlă. alimentară. a. alimentară. XVII). a. Columbia şi Marea Caraibilor. XIII). Monumente: cetate în ruine (sec. Brazilia. afluent pe dreapta al Kamei . trestie de zahăr. situat pe fluviul Iantra . de prelucrare a lemnului. stat în N Americii de Sud. oraş în Federa ia Rusă. textilă.

petrochimică. port la golful Mexic . max. . 1 340 m). Vermónt Veróna oraş în N Italiei (Veneto). aparatură electrotehnică). Popula ia: 563 mii loc. 470 mii loc. maşini-unelte. Pompei şi Stabiae . Creşterea intensivă a animalelor (bovine. Numeroase lacuri (cca 400). bumbac. conserve). prin care se recunoaşte independen a a 30 de state ale Americii. Monumente istorice şi arhitectonice: fortifica ii în ruine (sec. prelucrarea lemnului. Sta iune balneară. cu vîrfuri muntoase izolate. azi muzeu de artă). XVI–XVIII). max. Culturi agricole: grîu. XVII) ş.. biserici. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. în urma cărora au fost distruse oraşele Herculaneum.: Connecticut . palate. Centru religios şi turistic. Rîu pr. Fondat în 1638. prelucrarea lemnului. cartofi. Monumente antice şi medievale: arene romane (sec. de dealuri în V şi de podiş în E. produc ia materialelor de construc ie. de produse chimice şi alimentare. prin care se pune capăt primului război mondial. Construc ii de maşini. în 1906. făcînd parte din conurba ia capitalei. 30 mii loc. Monumente de arhitectură (sec. ovine). cafea. catedrală. a. XI–XII). Industrie metalurgică (aluminiu). I). Turism. de prelucrare a petrolului. din 1783. Expl. alimentară. în N-E Siberiei. [ver´saai] oraş în Fran a. utilaje). Observator permanent. automobile asamblate. situat pe rîul Iana . XIV. În primul război mondial (21 februarie –18 decembrie 1916) aici a avut loc principala bătălie între armatele franceze şi germane. primărie (sec. a tutunului. Nod de comunica ii. Centru comercial şi turistic. VIII). clădiri în stil baroc etc. Nod de comunica ii (feroviar. Muzee. Stat federal din 1791. care a produs modificări în configura ia conului. alt. Verdún [ver´dœ˜¤ Verhoiánsk oraş în Federa ia Rusă. situat pe rîul Adige . Fondat în 1519. castel (sec. Construc ii de maşini (maşini-unelte. 2. Capitala: Montpelier. azbest. care s-a terminat cu victoria armatei franceze. de hîrtie. oraş în N-E Fran ei (Lorena). 96 mii loc. Versáilles Vezúviu vulcan activ în peninsula Italică. a hîrtiei. Alt. textilă şi de confec ii.: 1277 m. produse alimentare (lactate. situat pe rîul Meuse . textilă şi de confec ii. Pe versan i se practică viticultura şi pomicultura. Suprafa a: 25 mii km 2. Industrie constructoare de maşini. plante furajere. catedrală (sec. constructoare de maşini (nave. Zăcăminte: roci de construc ie. Valoroase monumente arhitectonice: palate. talc.5 mii loc. sucuri. porumb. în Italia meridională. banane etc. Export de zahăr. la 15 km S-V de Paris. pie e. 270 mii loc. Centru comercial. pomi fructiferi. Fostă reşedin ă regală. Tratatul de pace de la ~. fabrici textile. porcine. catedrală (sec. Academie. chimică. XIV).Veracrúz [vera´krus] oraş în E Mexicului. Vestigii romane. Hr. Aici a fost înregistrată cea mai scăzută temperatură absolută în emisfera de N a Pămîntului (–71°C). oprind ofensiva armatei germane spre Paris ( Bătălia de la Verdun ). Locul de încheiere a unor tratate interna ionale: Tratatul de pace de la ~ . alimentară. Erup ii puternice: în 63 şi 79 î. Relief muntos în partea centrală (mun ii Green din lan ul Apalaşilor . teatre etc. aerian). din 1919. [v¬r´mant] stat în N-E SUA. a articolelor de textile şi confec ii. Aeroport. pe ărmul golfului Napoli . forestiere.

max. Muzee. Denumit după regina Angliei. alimentară. Vestigii romane (ruinele unui teatru roman. Posesiune canadiană. Institu ii financiar-bancare interna ionale. rutier). Monumente arhitectonice (pagode.1 mii loc. alimentare (decorticării de orez). Hidrocentrală. pe fluviul Zambezi . Întreprinderi de pielărie. Este bîntuit de furtuni. Fondat în 1843. Centru comercial. Lă ime: cca 1800 m. aparatură medicală şi optică). Parc na ional. de pielărie şi încăl ăminte. Vegeta ie de tundră. Monumente arhitectonice: Domul (sec. lac în Africa Ecuatorială. la poalele mun ilor Wienerwald (Pădurea Vieneză). Aeroport. Port. textilă şi de confec ii. temple). Tanzania şi Uganda. port la Oceanul Indian. XIII–XIV). textile ( esături din bumbac şi din lînă. între insulele Banks şi Prin ul Wales . Turism. max. palate (sec. Popula ia: 1. capitala Austriei. 600 m). Industrie uşoară. (eschimoşi). chimică. Industrie metalurgică. Nod feroviar şi rutier. loc. Suprafa a: 217.2 mii km2. Produse de artizanat. la grani a dintre Zambia şi Zimbabwe. Industrie cinematografică. 26 mii loc. Nod de comunica ii. constructoare de maşini. Monumente istorice şi arhitectonice: palate. XIV–XVI). Academie de ştiin e. automobile.: 80 m. mare cascadă în S Africii. Turism. 101 mii loc. de prelucrare a cauciucului. Turism. Înăl ime: 122 m. 112 mii loc. . XVI). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Vestigii romane. în S-E insulei Vancouver . Victória Victória Victória Victória Victória Viéna Vientiáne [vje´tjan] capitala statului Laos. alimentară. Centru comercial. şaluri). capitala Republicii Seychelles. Turism. Suprafa a: 69. Universitate (1365). Ad. 1. Relief deluros (alt. Nod de comunica ii (feroviar. situat în insula Mahoré . Universitate. alimentară. Climă subarcti-că. 443 mii loc.Vicénza [vit¿entsa] oraş în N Italiei (Veneto). castele. Turnul de televiziune (cca 300 m). Academia de arte. poligrafică. Port fluvial. Industrie constructoare de maşini (locomotive. insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Este cel mai mare lac din Africa. utilaje şi aparataj electrotehnic. a hîrtiei. Denumirea antică (latină): Vindobona . Teatre. de instrumente muzicale. de prelucrare a petrolului şi a lemnului (mobilă). catedrală. Navigabil. pe teritoriul statelor Kenya. apeduct). Universitate. Aeroport. textilă şi de confec ii. Port fluvial. biserică gotică (sec. Opera din Viena. Parcuri.64 mil.5 mii km 2. oraş în Canada. de prelucrare a lemnului. Aeroport interna ional. Pescuit. Capitala Republicii Laos din 1975. biserici. Pescuit. Mare centru economic şi cultural. situată pe fluviul Mekong . situată pe Dunăre. într-o cîmpie din apropierea Alpilor .

Vietnám

República Socialístă ~, stat în S-E Asiei, situat în partea de E a peninsulei Indochina, pe ărmul Mării Chinei de Sud, între Cambodgia, Laos şi China. Este divizat în 7 provincii şi 3 oraşe cu statut special. Suprafa a: 335 mii km2. Popula ia: 81 mil. loc. Capitala: Hanoi . Limba oficială: vietnameza. Relieful este reprezentat de masive muntoase şi podişuri: în N mun ii Truong (alt. max. 3 143 m, vf. Fan Si Pan ), în centru şi în S mun ii Annam (alt. max. 3 285 m, vf. Ngokan ) şi zone de podişuri pe alocuri puternic fragmentate. Cîmpiile ocupă regiunile de litoral şi văile fluviilor Sông Hong şi Mekong . Climă tropical-musonică. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase – 44% din teritoriu, savane. Faună: tigri, leoparzi, maimu e, păuni, fazani ş.a. Dispune de bogate şi variate resurse miniere, din care numai unele sunt suficient exploatate (huilă, petrol, fosfa i, sare). Subsolul mai con ine minereuri de cupru, cositor, zinc, plumb, mangan, apatite, bauxită, metale rare. Industria este reprezentată de întreprinderi de prelucrare a materiei prime şi producătoare de maşini şi utilaje (mijloace de transport, inclusiv biciclete, motociclete), de asamblare a aparatelor electrice, de ciment, laminate, îngrăşăminte minerale, textile. Produse de elec Nearis) , rîu în Ucraina şi Republica Moldova, aflu-ent pe stînga al Prutului , la Te cani (rn. Briceni). Izvorăşte în apropie-rea localită ii Burdiug (reg. Cer-nău i, Ucraina). Lungime: 50 km. capitala Lituaniei, situată pe rîul Vilia. 595 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Aerodrom. Centru industrial, comercial şi cultural. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte, electromotoare, aparataj electrotehnic, aparate radio şi de precizie, produse electronice ş. a.), de prelucrare a lemnului (mobilă), textilă, de confec ii şi tricotaje, alimentară (lactate, produse din carne). Academie de ştiin e. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Monumente arhitectonice: castel (sec. XIV, în ruine), biserici, clădiri vechi (în stil gotic, baroc). Fondat în sec. X.

Viliia (Neris

Vílnius

Víña del Mar

[´vi¤a del´mar]

Vínniþa

oraş în Chile, în aglomera ia urbană Valparaiso , port la oceanul Pacific. 310 mii loc. Rafinării de petrol, fabrici de zahăr, de produse chimice şi textile. Sta iune balneară. Cazinouri. Grădini, parcuri. Turism. oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Bug . 385 mii loc. Nod feroviar. Industrie constructoare de maşini (agregate şi piese pentru tractoare, rulmen i, maşini-unelte, aparataj electrotehnic, aparate radio ş. a.), de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, de confec ii şi tricotaje, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură (teatre, muzee). Grădini, parcuri. Fondat în sec. XIV. Ínsulele ~, grup de insule mari (7) şi mici (cca 90) în bazinul Mării Caraibilor. Suprafa a: 497km2. Popula ia: 132 mii loc. Cuprinde Insulele Virgine Americane şi Insulele Virgine Britanice . Administrate de SUA şi Marea Britanie. Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, constituit din cca 60 de insule şi insuli e din componen a arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 350 km 2. Popula ia: 118 mii loc. Centru adm.: Charlotte Amalie . Turism de amploare. Servicii de transport şi călătorii. Alte ramuri economice: rafinării de petrol, industria aluminiului, cultivarea trestiei de zahăr, creşterea animalelor (porcine, bovine). Pescuit. Relief colinar şi muntos. Climă tropicală oceanică. Administrat de SUA.

Virgíne

Virgíne Americáne

Virgíne Británice

Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, alcătuit din numeroase insule vulcanice (30, după unele izvoare – 36) din Arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 153 km 2. Popula ia: 19 mii loc. Centru adm.: Road Town . Planta ii de bananieri, cocotieri, citrice, trestie de zahăr. Turism de amploare (locul I pe glob, circa 70% din venitul na ional). Relief colinar. Climă tropicală oceanică. Vegeta ie: păduri de palmieri, plante tropicale. Adminstrat de Marea Britanie.

Virgínia

[v¬r´d3inj¬]

stat în E SUA, situat pe coasta Oceanului Atlantic. Suprafa a: 110,7 mii km 2. Popula ia: 6,20 mil. loc. Capitala: Richmond . Relief: zonă muntoasă din lan ul Apalaşilor (alt. max. 1740 m) în V, cîmpie piemontică în partea centrală, care continuă spre E cu o cîmpie litorală joasă. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Industrie constructoare de maşini (construc ii navale, mijloace de transport), forestieră, a hîrtiei şi celulozei, de prelucrare a tutunului, textilă, alimentară. Se cultivă bumbac, grîu, porumb, tutun, cartofi. Legumicultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, păsări). Pescuit intens. A fost denumită în onoarea reginei Angliei.

Virgínia de Vest

stat în partea de E a SUA, în mun ii Apalaşi. Suprafa a: 62,75 km 2. Popula ia: 1,85 mil. loc. Capitala: Charleston . Relieful reprezintă o parte a podişului Alegani , cu văi şi culmi muntoase în E. Zăcăminte: cărbune, petrol, gaze naturale, minereu de fier. Industrie extractivă, siderurgică, cocsochimică, a materialelor de construc ii, de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb ş. a.), bumbac, cartofi, pomi fructiferi, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Universită i. Muzee. Turism. Parcuri na ionale.

Vístula

fluviu în Polonia. Lungime: 1 091 km. Izvorăşte din partea de N a Beskizilor Silezieni (mun ii Carpa i) şi se varsă în Marea Baltică (golful Gdañsk ). Trece prin Cracovia şi Varşovia . Este legat prin canale cu sistemele hidrografice ale Odrei şi Niprului. Navigabil. oraş în Belarus, situat pe Daugava . 370 mii loc. Nod feroviar. Port fluvial. Industrie de maşini (strunguri, aparataj electrotehnic, maşini-unelte, aparate de radio, televizoare, piese pentru ceasuri), chimică, de încăl ăminte, textilă, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. Cunoscut din 974. masiv muntos în Bulgaria, la S de Sofia (alt. max. 2290 m, vf. Cerni Vrăh ). Este acoperit de păduri de foioase şi de conifere, precum şi de pajişti alpine. Parc na ional. jude în România, în partea central-sudică a ării, la S de Carpa ii Meridionali. Suprafa a: 5,7 mii km 2. Popula ia: 437 mii loc. Centru adm.: mun. Rîmnicu-Vîlcea . Relief muntos în N şi deluros în S. Zăcăminte: petrol, sare, cuar , mică, ape minerale. Industrie extractivă, de prelucrare a lemnului, chimică, producătoare de energie electrică, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, ovăz, porumb), sfeclă de zahăr, tutun, in, legume. Viticultură. Pomicultură. Se cresc animale (bovine, ovine, porcine). Rezerva ii naturale. Vestigii arheologice. Mănăstirile Hurez, Cozia, Arnota, Govora . În antichitate – cetatea dacică Buridava .

Vítebsk

Vítoºa

Vîlcea

Vladikavkáz

oraş în Federa ia Rusă, în mun ii Caucaz , centrul adm. al Osetiei de Nord – Alania, situat pe rîul Terek . 327 mii loc. Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic, maşini-unelte), metalurgică (neferoase), de prelucrare a lemnului, chimică, de sticlărie, textilă şi de confec ii, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. Fondat în 1784. Denumirile anterioare: Dzaudjikau (1931–1944) şi Ordjonikidze (1954–1990). oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient), port la Marea Japoniei. 650 mii loc. Punct terminus al magistralei feroviare transsiberiene. Aeroport. Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului, alimentară. Repara ii navale. Bază de pescuit şi vînătoare. Universitate. Institute (politehnic, de medicină). Teatre. Filarmonică. Muzee. Fondat în 1860. provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru, la grani a cu România. Suprafa a: 21,5 mii km2. Popula ia: 2 mil. loc. Centru adm.: Novi Sad . Ramuri industriale: extractivă (petrol, gaze naturale), construc ii de maşini şi utilaje; întreprinderi textile şi de confec ii, alimentare. Se cultivă grîu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cînepă, tutun, vi ă de vie, pomi fructiferi. Creşterea animalelor (bovine, porcine, păsări). Pia ă agricolă. fluviu în Federa ia rusă. Este cel mai lung fluviu din europa – 3 530 km. Izvorăşte din podişul Valdai , străbate Cîmpia Europei de Est şi se varsă printr-o deltă întinsă în Marea Caspică. Afluen i: Oka, Kostroma , Kama ş.a. Pe Volga sunt situate oraşele: Iaroslavl, Nijni Novgorod, Kazan, Samara, Saratov, Volgograd, Astrahan. Prin afluen i şi canale uneşte Marea Albă cu Marea Baltică şi Marea Azov cu Marea Neagră. Principală arteră navigabilă. oraş în Federa ia Rusă, situat pe malul drept al Volgăi . 1,05 mil. loc. Nod de comunica ii (feroviar, aerian, fluvial, rutier). Mare centru economic, comercial şi cultural. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (nave fluviale, tractoare, utilaj petrolier ş. a.), de prelucrare a petrolului, a lemnului, chimică, textilă, alimentară ş. a. Hidrocentrală. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost aproape în întregime distrus, apoi în următorii ani complet restabilit. Denumirile anterioare: arí în (pînă în 1925), Stalingrád (pînă în 1961). regiune în N-V Ucrainei. Suprafa a: 20,2 mii km2. 1,08 mil. loc. Oraş pr.: Lu k . Zonă agricolă şi forestieră. Cunoscută ca principat kievean din sec. X (cu denumirea Vladimir-Volînski ). oraş în Federa ia Rusă, situat pe valea rîului Vologda . 292 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Port fluvial. Construc ii de maşini (nave fluviale, utilaj forestier), prelucrarea lemnului, a inului; întreprinderi textile, alimentare. Pia ă pentru cereale şi animale. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. XVI), biserici (sec. XVII–XVIII), mănăstire (sec. XVII), case vechi (sec. XVIII–XIX). Cunoscut din 1147. fluviu în Africa de Vest. Lungime: 1 400 km. Se formează pe teritoriul Ghanei, prin confluen a a trei rîuri: Volta Neagră, Volta Albă şi Volta Roşie , care izvorăsc din Burkina Faso. Se varsă în Golful Guineii. Navigabil pe o distan ă de 400 km de la vărsare. Hidrocentrală.

Vladivostók

Vojvódina

Vólga

Volgográd

Volînia

Vólogda

Vólta

Vorónej

oraş în Federa ia Rusă, situat pe valea rîului Voronej. 905 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Port fluvial. Aeroport. Mare centru industrial, comercial şi cultural. Construc ii de maşini (avioane, excavatoare, strunguri, aparatură radioelectronică ş. a.), prelucra-rea lemnului; întreprinderi chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Pia ă pentru cereale. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice: biserică (sec. XVIII), palatul Potiomkin (sec. XVIII), clădiri vechi. Fondat ca cetate în 1585. Mănăstírea ~, mănăstire în România, pe teritoriul localită ii Vorone , subordonată oraşului Gura Humorului (jud. Suceava). Biserica mănăstirii este ctitorie a lui Ştefan cel Mare, zidită în 1488. Moaştele Sf. Daniil Sihastrul. Aici au fost descoperite Codicele vorone ean şi Psaltirea vorone eană (manuscrise din sec. XVI). Monument UNESCO. Mún ii ~, masiv muntos în N-E Fran ei, cuprins între Rin şi Moselle . Lungime: 125 km (orientat de la N spre S). Se împarte în Vosgii Înal i , în S (alt. max. 1 424 m, vf. Guebwiller ) şi Vozgii Joşi (Scunzi ), în N (cu înăl imi între 300 şi 600 m), în mare parte împăduri i. Trecători înalte. Parc natural. Turism. jude în E României, în zona de curbură a Carpa ilor. Suprafa a: 4 863 km 2. Popula ia: cca 395 mii loc. Centru adm.: municipiu Focşani . Zonă seismică. Resurse naturale: sare, cărbune brun, roci de construc ie, păduri. Industrie constructoare de maşini, de exploatare şi prelucrare a lemnului, chimică, textilă. Se cultivă cereale (grîu, porumb, secară), floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Monumente istorice (mausoleele de la Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja ). Sta iuni balneoclimaterice. Turism.

Voronéþ

Vosgi

Vráncea

Vráncei

Mún ii ~, sistem muntos în Carpa ii de Curbură , cuprins între Depresiunea Vrancei (în E) şi cursurile superioare ale rîurilor Caşin (în N), Oituz (în V) şi Rîmnic (în S). Văi adînci, culmi şi masive înalte (pînă la 1 657 m). Rezerva ii naturale. Situri arheologice. insulă în Oceanul Arctic, situată între Marea Siberiei de Est şi marea Ciukotsk, fiind despăr ită de continent prin strîmtoarea De Long . Suprafa a: 7,3 mii km2. Relief muntos (alt. max. 1 100 m) şi de cîmpie (pe litoral). Vegeta ie de tundră. Denumită astfel în memoria navigatorului rus. F. P. Vranghel (1796–1870). Apar ine Rusiei. oraş în Serbia şi Muntenegru, port pe Dunăre. 32 mii loc. (86 mii loc. în conurba ie). Fabrici de încăl ăminte, textile, alimentare. insulă italiană în arhipelagul Lipare din S Mării Tiraniene. Suprafa a: 30 km2. Popula ia: cca 500 loc. Cuprinde trei conuri vulcanice (alt. max. 499 m). Erup ii în 1888, 1890, 1906. Turism. [´weik] Ínsula ~, teritoriu insular în zona centrală a Oceanului Pacific, format din trei insule de origine coraligenă, situate la V de arhipelagul Hawaii. Suprafa a: cca 8 km 2. Popula ia: 300 loc. Lucrări şi servicii în cadrul bazei militare americane. Relief cu subsol coraligen. Climă tropical-oceanică. Vegeta ie: palmieri de cocos. Administrat de SUA.

Vránghel

Vúkovar Vulcáno

Wake

Wales

[´wejlz]

peninsulă pe ărmul de S-V al Marii Britanii, cuprinsă între golful Bristol , canalul Sf. George şi Marea Irlandei . Relief muntos în cea mai mare parte ( Mun ii Cambrieni , alt. max. 1 085 m). Climă temperată oceanică. Păduri de foioase. Pajişti. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Turism. Prín ul de ~, cap pe ărmul american al strîmtorii Bering , la extremitatea vestică a peninsulei Seward (Alaska). Este punctul cel mai de vest al continentului nord-american (65°35´ lat. N şi 168°05´ long. V). capitala federală a SUA, situată în E ării, pe rîul Potomac (districtul Columbia). 608 mii loc. (3,95 mil. în conurba ie). Cel mai important centru politic, economic şi cultural al SUA. Nod feroviar. Aeroport. Port la Oceanul Atlantic. Şantiere navale. Întreprinderi de construc ie, poligrafice, electronice, alimentare. Marea industrie lipseşte în acest oraş. Predomină sediile administrative, institu iile culturale, financiare: Capitoliul, Casa Albă , teatre, muzee, clădiri memoriale, monumente. Şapte universită i, două institute politehnice. Fondat în 1791 şi numit astfel în memoria lui George Washington (1732–1799), om politic american, cel dintîi preşedinte al SUA (1789–1797).

Wales

Wáshington

[´wo¿iht¬n]

Wáshington

stat în N-V SUA, cu ieşire la Oceanul Pacific. Suprafa a: 176,5 mii km2. Popula ia: 4,87 mil. loc. Centru adm.: Olympia . Relief predominant muntos. Păduri de conifere. Zăcăminte: cărbune, minereuri de metale neferoase. Industrii puternic dezvoltate: metalurgică, energetică, aeronautică, construc ii de nave, atomică, de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Pia ă agricolă. Se cultivă cereale, pomi fructiferi, legume, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit fluvial şi marin. Stat în componen a SUA din 1889. [waat¬r´loo] loca-litate în Belgia, unde, la 18 iunie 1815, a avut loc bătălia decisivă între armata franceză şi coali ia militară anglo-prusiană, condusă de Wellington şi Blücher, în urma căreia Napoleon I Bonaparte, suferind înfrîngerea definitivă, a fost înlăturat de la tronul Fran ei. Márea ~, mare în S Oceanului Atlantic, la ărmul Antarcticii, între peninsulele ara lui Graham, ara Prin esa Martha şi insula Orkney de Sud . Suprafa a: 2,89 mii km2. Ad. max.: 8 268 m. Vînătoare de balene. A fost descoperită în 1823 de naviga-torul britanic J. Weddell. capitala Noii Zeelande, situată în S Insulei de Nord , la strîmtoarea Cook . 345 mii loc. Principalul port al ării. Aeroport. Şantiere navale, întreprinderi de prelucrare a lemnului, de produse chimice, textile, alimentare. Universitate. Institu ii de cercetări ştiin ifice. Muzee. Galerie de artă. Edificii în stil neoclasic. Turism. Fondat în 1840. Capitală a ării din 1931 . oraş în Germania, situat pe Rin , la poalele mun ilor Taunus , centrul adm. al landului Hessen. 273 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, fluvial, rutier). Construc ii de maşini, întreprinderi de ciment, poligrafice, chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Centru comercial şi turistic. Renumită sta iune balneară (ape termale). Clădiri vechi (sec. XVII–XIX). Ínsula ~, insulă în Marea Mînecii. Suprafa a: 381 km2. Popula ia: 128 mii loc. Oraş pr.: Newport . Turism. Posesiune a Marii Britanii

Waterlóo

Wéddell

[´wedl]

Wéllington

[´weliht¬n]

Wíesbaden

[´viisbaad¬n]

Wight

[´wait]

vagoane. Wyoming Xánthi (Xánthe) oraş în Grecia (Tracia). Stat federal din 1890. textilă şi de confec ii. mecanică. Creşterea animalelor (bovine.). alimentară (zahăr. Industrie constructoare de maşini. rutier). a hîrtiei. Capitala statului Africa de Sud (1892). politehnic). Aeroport. Domul. oraş în S Canadei. administrat de acest stat pînă în 1990. Numeroase monumente arhitectonice: catedrală. Industrie extractivă (minereuri de fier. textilă. Muzeu. XI). preparate din carne ş. Culturi agricole: porumb. fructe. Navigabil.6 mii km2. primărie (sec. 38 mii loc. de confec ii. [wai´oumih] stat în partea central-estică a SUA. motoare. 127 mii loc. oraş în S-V Poloniei. alimentară. XII–XIII). constructoare de maşini (locomotive. a. utilaje şi aparate electronice ş. 645 mii loc. Industrie textilă (lînă). Apele lacului se varsă prin rîul Nelson în golful Hudson . port pe fluviul Rin. chimico-farmaceutecă. Port pe Oder. Teatre. Turism.6 mii km2. porcine). cupru. rutier). alimentară. rutier). . Pescuit. lacul Michigan şi fluviul Mississippi . plante furajere. Worms [vorms] Wroc/law [´vrotswaf] Wúppertal oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). Zăcăminte: petrol. bauxită ş. 382 mii loc. 76 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar. Centru comercial. max. Universitate. Turism. a materialelor de construc ii.7 mii km2. Muzeu. XIV–XVI).). lac tectono-glaciar în S Canadei (Monitoba). Teatre. alimentară. gaze naturale. alimentară.: 28 m. Suprafa a: 169. zinc). Valoroase monumente arhitectonice: catedrală în stil roman (sec. Fondat în 1738 (cu denumirea Fort Ronge ). Suprafa a: 253. Nod de comunica ii (feroviar. Relief deluros şi de cîmpie. loc. alimentară. Popula ia: 5 mil. a. Monumentul lui Luther (1868). Industrie extractivă. a. financiar şi cultural. afluent al Rinului . Fondat de germani în 1890. Aeroport. Popula ia: cca 500 mii loc. Centru comercial. centrul adm. minereuri de fier. de prelucrare a lemnului. porcine). chimică. biserici (sec. Industrie textilă şi de confec ii. electromotoare. legume. alimentară. de pielărie. Turism. legume).: Cheynne . maşini şi aparate electronice). biserici (sec. tutun. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică. Ad. Capitala: Madison . Turism. Centru adm. Muzee. aur. sfeclă de zahăr. XI–XIV). situat pe Oder (Odra). Nod de comunica ii (feroviar. oraş în Germania (Renania – Palatinat). Centru comercial. textilă (lînă). Prelucrarea materiei primei agricole (tutun.). Mun ii Stîncoşi ). aparate de radio s. Muzeu. constructoare de maşini (mijloace de transport. situat pe valea rîului Wupper . al provinciei Monitoba . 618 mii loc. Suprafa a: 24. cînd Namibia şi-a declarat independen a. a. ovăz. textilă. Relief de podiş (în E) şi muntos (în V. Wínnipeg [´winipeg] Wínnipeg Wiscónsin [wis´kansn] stat în N-E SUA. poligrafică. maşini agricole. Centru comercial (pentru grîu). Creşterea animalelor (bovine. XIII-XIV). Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte. în bazinul Sileziei . de prelucrare a petrolului şi a lemnului. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior (institut de medicină. Nod feroviar şi rutier. Teatru.Windhoek [´vinthuk] capitala Namibiei. Aeroport interna ional. sinagogă (sec. între Lacul Superior. Universită i.

Par ial navigabil. textile şi de confec ii. temple. centrul adm. Aeroport interna ional. situată în S-V insulei omonime. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Monumente arhitectonice (pagode. la 2500 m alt. Considerat fluviu sacru al hinduşilor. IV î. Izvorăşte din masivul Changbai şi se varsă în Golful Coreii (Marea Galbenă). Suprafa a: cca 8850 km2. Pescuit. fluviu în China. Aeroport interna ional. uleiuri vegetale. de produse textile şi alimentare (decorticări. alimentare. al provinciei Shaanxi . berbeci sălbatici. Lungime: 1080 km.). Fostă capitală (din 1886) a coloniei britanice şi apoi a statului independent Birmania (din 1948). Întreprinderi producătoare de utilaje şi unelte agricole. rîu în N-V SUA. loc. bumbac. Lungime: 1 980 km. apoi – Dagon . anterior – Okkala (pînă în 1955). Export de fosfa i. Pînă în 1989 s-a numit Rangoon . Lungime: 813 km. loc. Universitate. afluent pe dreapta al fluviului Missouri. Păduri întinse. 4 mil. Parc na ional.Xi´án (Sián) oraş în China. oraş în N-V insulei Taiwan . castori etc. În 1872 teritoriul platoului a fost declarat parc na ional. Centru comercial. Muzeu. [jah'd…ou] oraş în partea de E a Chinei. Izvorăşte din Serra do Roncador . 302 mii loc.8 mil. Centru comercial. fluviu în Asia Orientală. cel mai lung fluviu din această ară – 5980 km.a. Cascade.ie. Monumente: pagode. întreprinderi textile şi alimentare. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi. Fluviul Albástru ) . Xingú Xinning Xinzhú [si'nih] (Si-Ning) Yalujiáng Yámagata Yámunâ [´jamuna] Yangôn [jœh´gon] Yangtze (Changjiang Yangzhóu Yaoundé [jaun´de] Yáren Yéllowstone [´jaren] [´jeloustoun] Yéllowstone [jeloustoun] . Artizanat. a. Universitate. centrul adm. alimentară. Fondat în sec. oraş în Japonia (Honshû). 238 mii loc. Nod feroviar şi rutier. capitala Republicii Camerun. oraş în China. Rafinării de petrol. la N-E de Nügata . platou vulcanic în N-V SUA. moschee). chimică. preparate din carne ş. în conurba. Canion. Numeroase gheizere cu apă clocotită şi vapori. Fondat în 1895. Izvorăşte din mun ii Himalaia şi trece prin Delhi şi Agra.). alimentare. Centru comercial. afluent pe dreapta al Gangelui. capitala Birmaniei. rîu în Brazilia. Hr. 315 mii loc. Industrie metalurgică. 292 mii loc. afluient pe dreapta al Amazonului . port la Marele Canal Chinez . capitala Republicii Nauru. textilă. Întreprinderi de repara ii navale. Faună bogată: bizoni. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Întreprinderi siderurgice. 800 mii loc. Port fluvio-maritim. al provinciei Qinghai . Nod feroviar şi rutier. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Est . situat între culmile Mun ilor Stîncoşi . Lungimea: 1 370 km. lemn. textile. chimice. Popula ia: cca 700 loc. rîu în India. Aeroport. urşi negri. port în delta fluviului Irrawaddi . Par ial navigabil. Muzee. Relief fragmentat de văi adînci (canioane). Universitate. 2. lupi albi. zinc ş. Cascade. la grani a dintre China şi Córeea. Centru comercial (export de orez. port la strîmtoarea Taiwan . de prelucrare a lemnului.

Relief în cea mai mare parte muntos şi de podiş: în V Mun ii Yemenului (alt. situată între golful Carpentaria şi Marea Coralilor . Suprafa a: 483. stat în Asia de Sud-Vest. E). păsări migratoare. Suprafa a: 555 mii km2. ovine. în E podişul Hadramaut . situat în S-V peninsulei Arabia. peninsulă în N Americii Centrale. oaze. Relief muntos şi de cîmpie. pe coasta Oceanului Atlantic. Popula ia: 41 mil loc. Păşuni. de savană şi silvică în mun i. financiar şi cultural.: White horse . între Arabia Saudită. În cel mai nordic punct al peninsulei se află capul York (10°42´ lat. Universită i.2 mil. loc. teritoriu în N-V Canadei. Biblioteca “Kanzawa“ (1275). Zăcăminte: aur. S şi 142°32´ long. O componentă de bază a economiei o constituie creşterea animalelor (bovine. Industrie extractivă (cărbune. Suprafa a: 436. cămile). provincie în S Chinei. vulturi. pe suprafe e reduse. material rulant. petrochimie. orz. textile. maimu e. a. Mare centru industrial: şantiere navale. Include şi insulele Perim. Limba oficială: araba.: 90–1 270 m. Lungime: 3 185 km. înso i i de o cîmpie îngustă de litoral. alimentare. Suprafa a: cca 180 mii km2. Vegeta ie deşertică. plumb. Centru adm. caprine. şerpi. trestie de zahăr. Yucatán [juka´tan] Yucatán Yúkon [juka´tan] [´juukon] Yúkon [´juukon] Yunnán [jun´nan] . zinc. Situri arheologice (cultura maya). Popula ia: 18. siderurgie. 3. Relief muntos. sunt valorificate în parte cele de petrol. textilă şi de confec ii.: Kunming . Se formează prin confluen a rîurilor Lewes şi Pelly (Canada) şi se varsă printr-o deltă în marea Bering . fluviu în America de Nord. Climă tropicală uscată. grîu. Kamaran (din S Mării Roşii) şi Socotora (din Golful Aden). cai arabi. precum şi p oraş în Japonia. Păduri la altitudini nu prea mari. cu multe ramuri tradi ionale. Relief de cîmpie joasă. Popula ie rară. plumb. Turism. Vegeta ie xerofită. pe teritoriul Canadei şi SUA (Alaska). Ad. Yokoháma York [´jook] peninsulă în N-E Australiei. Principal port al Japoniei. Resurse de subsol: aur. În agricultură este concentrată majoritatea popula iei active (60–65%). aur). situat în insula Honshû . utilaj electroener-getic. Capitala: Sanaa . metalurgică. Relief muntos şi de cîmpie litorală. hiene. legume. pe ărmul vestic al golfului Tokio . de gaze naturale. 3760 m).5 mii km2. construc ii de automobile. fructe. Climă tropicală secetoasă. între golful Mexic şi Marea Caraibilor . Dispune de variate zăcăminte (cupru. minereu de fier). Oman şi Marea Roşie. argint.Yémen República Arabă ~. Zonă agricolă. Monumente.2 mii km 2. Economie în dezvoltare. bauxită ş. Principalele culturi: mei. sorg. Centru adm. Func ionează întreprinderi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Climă tropicală de altitudine. bumbac. Popula ia: 32 mii loc. alimentară. max. cafea. Lă ime: 200–220 km. Faună: şacali. cupru. Pescuit intens. plumb.8 mil. la grani a cu SUA (Alaska). loc. molibden. Este divizat în 17 provincii. Climă tropicală. cărbune. produse din sticlă şi ceramică. Aeroport. strîmtoare între peninsula Yucatan şi insula Cuba . Centru comercial. zinc. în N deşertul Rub-alKhâlî .

At. arahide. chimică. XVI. Academie de ştiin e şi de arte. Port maritim. Se extrag minereuri de cupru. Nod de comunica ii (feroviar. Include 9 provincii.a. loc. Oraş-model din epoca Renaşterii poloneze. km2.Zádar oraş în Croa ia. în 1094.: 4 548 m. stat în S Africii. . a hîrtiei. Pescuit. Mozambic. sistem muntos pe teritoriul Iranului şi Irakului. Navigabil. Economie bazată pe industria minieră şi agricultură. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte. cu bogate precipita ii. Suprafa a: 752 mii km2. insulă tanzaniană în Oceanul Indian. catedrală (sec. Sta iune turistică. Lungime: 2 660 km. 53 mii loc. întreg teritoriul fiind drenat de afluen ii fluviului Zambezi . Aeroport interna ional. Cele mai înalte vîrfuri sunt acoperite cu ghe ari. textile. Namibia şi Angola. material feroviar). izolat păduri de foioase. Climă tropicală. oraş situat pe partea stîngă a rîului Sava . Func ionează întreprin-deri metalurgice. aur. cu deosebire în E ării (alt. centrul adm. IX–XI). rutier). sorg). Popula ia: 10 mil. prelucrarea lemnului (mobilă). întreprinderi textile şi de confec ii. aparataj electric.c Zanzibár oraş în S-E Poloniei. situat între Republica Democrată Congo. huilă. de produse alimentare (vinuri. caprine. Cascada Victoria . cobalt. Poten ial hidroenergetic bine valorificat (cascada Victoria Zágreb Zagrós Zaír Zambézi Zámbia Zamo. Relief de cîmpie joasă. Lungime: 4 700 km. arbori de cuişoare. pe teritoriul Angolei. de ciment. de pielărie. Specii de plante de pustiu şi de stepe montane. Construc ii de maşini. Suprafa a: 1. Lualaba (pînă la Kisangani ). Turism. Parcuri na ionale: Luangwa. în apropierea coastei de E a Africii. zinc. În agricultură predomină producerea de cereale (grîu. 2 100 m – mun ii Muchinga ). Monumente medievale: biserică (sec. Zambiei şi Mozambicului. citrice. fluviu în Africa Ecuatorială. Fortifica ii din sec. Se practică creşterea animalelor (bovine. plumb. Malawi. 868 mii loc.: Zanzibar . max. biserici (sec. XIII). Climă subtropicală continentală. Cocotieri. conserve de peşte). Izvorăşte din podişul Ba-Lunda şi se varsă în strîmtoarea Mozambic (Oceanul Indian). argint. Fondat în 1579. de asamblare a vehiculelor. Tanzania. Botswana. fluviu în S-E Africii. porumb. Lungime: cca 1800 km. păsări). vestigii romane. Monumente: fortifica ii în ruine (sec. Par ial navigabil. Alt. Relieful reprezintă un complex de podişuri înalte (alt. alimentară. de prelucrare a lemnului. Izvorăşte din zona Marilor Lacuri Africane şi se varsă în Oceanul Atlantic. al districtului cu acelaşi nume. 1 000–1 400 m) şi masive muntoase. República ~. Alte denumiri: Congo. situat pe ărmul Mării Adriatice.s. Muzee. porcine. uraniu. bumbac. Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. Muzeu. Popula ia: 662 mii loc. XIII–XV) ş. doc. trestie de zahăr. Se dezvoltă turismul. Climă ecuatorială. Universitate (1669). Sioma Ngwesi. Grădină botanică. Aeroport. alimentare. textilă. max. capitala Croa iei. Capitala: Lusaka . Zimbabwe. forestiere.7 mil. Construc ia maşinilor de transport. Hidrocentrală (Kariba ). Tîrguri interna ionale de mostre. Oraş pr. soia. XIII). tutun. condi ionată de altitudini şi precipita ii musonice. a sticlei. Teatre. 78 mii loc.

siderurgică.Zanzibár oraş în Tanzania. Pescuit. fosfa i ş. creşterea animalelor. Produce o el. Centru adm. Mozambic. Negri (jud. Zlátni Pjásãci .). oraş în N-V Slovaciei. alimentară. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.). Popula ia: 12 mil. ceai. Pînă în 1980 s-a numit Rhodesia de Sud şi Republica Rhodesia . cocsochimică. elefan i. 15 mii loc. Monumente. Suprafa a bazinului: 233 mii km2. Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic). Dispune de bogate resurse naturale de subsol (crom. de cuişoare şi de ulei de cuişoare. Port comercial. Turism. Turism intens. cuprins între Mureş şi Crişul Alb. 2593 m – mun ii Jnvanga ). loc. masiv muntos în S-V Mun ilor Apuseni . Port fluvial. ovine [´zlatni ´pjassetsi] oraş în Bulgaria. banane. Izvorăşte din zona sudică a mun ilor Stanovoi . 160 mii loc. max. ciment.: Middelburg . uşoară. Industrie alimentară. Teatre. Hidrocentrală. a. cupru. bauxită. precum şi de întreprinderi prelucrătoare eficiente. alimentară. Nod feroviar. nichel. de celuloză şi hîrtie. Nod de comunica ii (feroviar. Republica Africa de Sud şi Botswana. grîu. ară agrar-industrială în dezvoltare. Muzeul mijloacelor de transport. Hidrocentrală. Limba oficială: engleza. bumbac. situat pe rîul Váh . huilă. zahăr. pe ărmul Mării Negre. Navigabil pe cursul inferior. situat între Zambia. a.: 860 m. arahide. situat pe fluviul Nipru . Popula ia: 360 mii loc. Institu ii de învă ămînt. Industrie extractivă (cărbuni. minereu de fier. minereu de fier. îmbrăcăminte şi încăl ăminte. argint. oraş în S-E Ucrainei. Climă tropicală. din care izvorăsc afluen ii marilor fluvii Zambezi şi Limpopo . Aeroport. electronică. alimentară. Include 8 pro-vincii şi 2 oraşe cu statut de provincie. fostă aşezare dacică pe malul Siretului.8 mii km 2. caprine. Capitala: Harare . rîu în Federa ia Rusă (Extremul Orient). 700–1 400 m) şi de masive muntoase în E (alt. Faună: zebre. afluent pe dreapta al Amurului . 148 mii loc. Rezerva ii naturale. chimică. Se cresc bovine. fontă. Alt. Suprafa a: 1. Alonim: Mun ii Highiş-Drocea . Suprafa a: 390 757 km2. la N-V de Varna. chimică. mangan). vf. stat în S Africii. agregate electroenergetice ş. Industrie siderurgică. rutier). max. trestie de zahăr. Lungime: 1242 km. parcuri na ionale. Zaporójie Zarándului Zárgidava Zéeland (Zelánda) Zéia Zénica ¾ílina [´3ilina] Zimbábwe República ~. porumb. probabil lîngă com. Export de copră. wolfram. Sta iune balneară interna ională. textilă şi de confec ii. Mún ii ~. chimică şi cocsochimică. îngrăşăminte de azot. 898 mii loc.. situat pe rîul Bosna . Institu ii de învă ămînt superior. rinoceri negri. soia. Păduri de foioase. Se cultivă tutun. situat pe ărmul de V al insulei Zanzibar . [´zenitsa] oraş în Bosnia şi Her egovina. sorg. Relief caracterizat printr-un complex de podişuri în partea centrală (alt. alimentară. energetică. provincie în S-V Olandei. Highiş . Vegeta ie formată de păduri tropicale (50% din teritoriu) şi de savană. în România (Moldova). Muzee. Bacău). Zonă agricolă: legumicultură. antilope. azbest. în România. păşuni. constructoare de maşini (automobile. 86 mii loc. În ascensiune industria metalurgică. Centru comercial şi cultural. aur. Fondat în 1770. Pînă în 1921 s-a numit Alexandrovsk . staniu. Praguri.

Nod de comunica ii (feroviar. al c antonului cu acelaşi nume. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Centru comercial (pia ă pentru cereale şi animale). în conurba ie). textilă (mătase). Suprafa a: 88. rutier). textile şi alimentare. Teatru. în S Uralului. primărie (sec. Aeroport. ceasuri etc. centrul adm. edificii urbane (sec. Aeroport. Pescuit. Nod de comunica ii (feroviar. constructoare de maşini (construc ii metalice. XV). XV–XVI). Industrie metalurgică (o eluri superioare). afluent al Elbei .Zlatoúst oraş în Federa ia Rusă. 55 mii loc. Nod feroviar. primărie (sec. Muzee. a produselor de ceramică. Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. în Podişul Elve ian . port pe rîul Ijssel . tractoare. al provinciei Overijssel . max.5 km2. Zugdídi Zuiderzee Zürich Zürich [´tsjurih] Zwíckau [´tsvikau] oraş în S Germaniei (Saxonia). XVI–XIX). centrul adm. lac glaciar în partea de N a Elve iei. (940 mii loc. Ad. Universitate (1833). Muzeu etnografic. poligrafie. 97 mii loc. Monumente arhitectonice medievale: biserici (sec. la 410 m alt. Zwólle [´zwol¬] oraş în Olanda. alimentară. XVI). Muzeu. prelucrarea lemnului. XVII). Institu ii de învă ămînt. case de locuit (sec. situat pe rîul Mulde .: 143 m. Institu ii financiar-bancare. Monumente arhitectonice: Domul Romanic (sec. 124 mii loc. instrumente şi aparate de precizie. [zœjder´zee] [´tsjurih] golf în Marea Nordului. de faian ă şi por elanuri. . constructoare de maşini (automobile. chimică. Canale navigabile. Apele lacului se scurg în Rin prin rîul Limmat . Fondat în 1754.). Teatru. rutier). Muzeu. Industrie extractivă (cărbune). Industrii: construc ii de aparataj optic şi electrotehnic. 345 mii loc. alimentară. XIII–XV). situat în depresiunea Colhida . la 160 km V de Celeabinsk. capitala constitu ională a Olandei. Grădină botanică. maşini-unelte. XV). palat (sec. 210 mii loc. XVIII–XIX). Muzeul Schumann . produse chimice. XI–XIII). oraş în Georgia (Gruzia). oraş în N Elve iei. aparate de precizie). textile. primărie (sec. Industrie a celulozei şi hîrtiei. Artizanat. textilă. alimentare. pe malul căruia este situat oraşul Amsterdam .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful