Dicţionar geografic

Áachen [´aahh¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-West-falia). 248 mii loc. Centru carbonifer. Industrii (chimică, textilă, constructoare de maşini). Sta iune balneoclimaterică. A fost capitala imperiului lui Carol cel Mare, rege al francilor (768–800), împărat roman (800-814). Catedrală (sec. VIII). Muzee. oraş în N Danemarcei (Iutlanda). 155,5 mii loc. Centru industrial. Port. Catedrală (sec. XIV–XVIII). oraş în partea centrală a Belgiei (Flandra Orientală). 77 mii loc. Centru economic şi cultural. Colegii din sec. XV. oraş în N Elve iei (Aargau), pe rîul Aare. 17 mii loc. Industrii (instrumente de precizie, textile, produse alimentare). Turism. ( Áar) [ar], rîu în Elve ia, afluent al Rinului. Lungime: 295 km. canton în N Elve iei. Suprafa a: 1,4 mii km 2. Popula ia: 519 mii loc. Pomicultură. Creşterea animalelor. oraş în S-V Iranului, port pe fluviul Shatt al’ Arab. 360 mii loc. Export de petrol. Aeroport. oraş în Federa ia Rusă, capitala Republicii Hakasia. 159 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Nod feroviar. oraş în Marea Britanie (Sco ia), port la Marea Nordului. 220 mii loc. Construc ii navale. Industrie metalurgică. Pescuit intens. Universitate din 1494. oraş în Côte d’Ivoire, pe laguna Ebré, capitala legislativă a ării. 2,6 mil. loc. Centru industrial. Port. Aeroport. Universitate. Export de cacao, banane, nuci de cocos. oraş în SUA (Texas). 109 mii loc. Expl. de petrol şi gaze naturale. Întreprinderi industriale. oraş în România (jud. Alba), situat în Mun ii Apuseni. 7 mii loc. Bogate zăcăminte aurifere. Întreprinderi de prelucrare a lemnului, textile, alimentare. At. doc. în 1271 ( Abruth ). [a´bruttzi] [´abuu d´abi] [ab´ud¦a] [a´bukir] mun i în Italia, în partea centrală a Mun ilor Apenini. Alt. max.: 2914 m (vf. Corno ). capitala Emiratelor Arabe Unite şi a emiratului cu acelaşi nume. 243 mii loc. Prelucrarea petrolului. Aeroport. actuala capitală a Nigeriei (pînă în 1983 s-a numit Lagos ), oraş recent construit (308 mii loc.). Centru economic şi cultural. golf la gura Nilului şi localitate istorică în Egipt. Victoria amiralului Nelson asupra escadrei franceze (1798), victoria lui Napoleon Bonaparte asupra turcilor (1799) ş. a. oraş în Mexic, port la Oceanul Pacific. 593 mii loc. Turism. capitala Ghanei, port la Golful Guineii. 739 mii loc. Centru industrial. Export de cacao, nuci de cocos, aur, diamante. Universitate. At. doc. în sec. XVII. vulcan stins, punct culminant al Anzilor, în Argentina. Alt. max.: 6959 m. rîu în Italia, afluent al Padului. Lungime: 313 km. Hidrocentrale.

Áalborg (Álborg) Áalst (Álost) Aarau Áare Áargau Abadán Abakán Aberdéen Abidján

[´oolbor] [alst] [a´ro] [´ar¬] [´aargau]

[æb¬´diin] [abid¦´an]

Ábilene Abrúd

[´æb¬lin]

Abrúzzi Abu Dhabi Abúja Abúkir

Acapúlco Accrá Aconcágua Adaá

[akap´ulko] [akr´aa] [akonk´aagua]

Ádana Addís-Abéba

oraş în S Turciei. 1,07 mil. loc. Cultivarea bumbacului. Industrie textilă. Universitate. Moschee din sec. XVI. capitala Etiopiei. 1,25 mil. loc. Centru comercial şi industrial (întreprinderi textile, meşteşugăreşti, alimentare). Aeroport interna ional. Universită i. Muzee. Sediul Organiza iei Uniunii Africane. [æd¬l´eid] [ade´li] oraş în Australia (Australia de Sud), port la Oceanul Indian. 1,07 mil. loc. Şantiere navale. Metalurgie. Universitate. ára ~, por iune a coastei Antarctice (cca 350 mii km 2). Teritoriu descoperit de Dumont d’Urville în 1840, poartă denumirea so iei lui. Sta iuni ştiin ifice franceze. golf în N-V Oceanului Indian, între Peninsula Arabă şi Somalia. Comunică cu Marea Roşie prin strîmtoarea Bab elMandeb. oraş şi port la golful cu acelaşi nume, în Yemen. 400 mii loc. Centru industrial şi cultural. Şantiere navale. Rafinării de petrol. fluviu în N-E Italiei. Lungime: 410 km. Izvorăşte din Alpii Retici, traversează oraşul Verona şi se varsă în Marea Adriatică. Hidrocentrale. República Adîghée , republică în Federa ia Rusă. Su-prafa a: 7,6 mii km 2. Popula ia: 438,5 mii loc. Capitala: Maikop . Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului. Expl. de petrol. República Autonómă Adjária , republică autonomă în Georgia (Gruzia), pe ărmul Mării Negre. Suprafa a: 3 mii km2. Popula ia: 393 mii loc. Capitala: Batumi . Industrie petrolieră. Se cultivă ceai, citrice, tutun. oraş în România (jud. Vrancea). 21 mii loc. Industrie alimentară. Nod feroviar şi rutier. At. doc. în 1433. fluviu în S-V Fran ei. Lungime: 335 km. Izvorăşte din mun ii Pirinei şi se varsă în golful Biscaya. Navigabil pe o distan ă de cca 130 km. Hidrocentrale. Marea ~, mare în S Europei, în bazinul Mării Mediterane, cuprinsă între Peninsula Italică şi Peninsula Balcanică. Suprafa a:132 mii km2. Ad. max.: 1235 m. Porturi importante: Bari , Vene ia , Trieste , Rijeka , Split , Durrës , Dubrovnik . Státul Islámic ~, stat în S-V Asiei, situat între Iran, Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, China şi Pakistan. Suprafa a: 648 mii km2. Popula ia: 24 mil. loc. Capitala: Kabul . Limbi oficiale: puştu/pachto (afgana) şi dari/farsi – kabuli (persana). Relief: mun ii Hindukuch , deşertul Registan . Climă temperatconti-nentală. Industrii (îngrăşăminte chimice, ciment, textile, covoare, încăl ăminte). Expl. de gaze naturale, huilă, cromit, minereuri neferoase, pietre semipre ioase, sare. Pomicultură, viticultură, legumicultură. Creşterea animalelor, în special a oilor caracul. Importă automobile, produse petroliere, textile, alimentare. Căi ferate: 25 km. Căi rutiere: 19,2 mii km. Admis în ONU la 19 noiembrie 1946.

Adelaíde Adelíe

Áden Áden Ádige Adîghéea

[´aden] [´aden] [´aadid¦e]

Adjária (Ageária)

Adjúd Adour Adriáticã [a´duur]

Afghanistán

África

al doilea mare continent (după Asia) de pe glob. Este situat între Oceanul Atlantic, Marea Roşie şi Oceanul Indian. Suprafa a: 30,3 mil. km2. Popula ia: 779 mil. loc. Cuprinde mai multe insule, dintre care cea mai mare este Madagascar . Relief variat: platouri şi mun i, cîmpii extinse în zonele de litoral. Alt. max.: 5895 m (vf. Kilimanjaro ). Climă ecuatorială, tropicală şi subtropicală. Rîuri: Nil , Zair , Niger , Zambezi , Orange , Senegal ş.a. Lacuri: Victoria , Tanganyka , Malawi , Ciad , Turkana ş.a. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, aur, diamante, minereuri de fier, cupru, mangan, zinc, crom, cobalt.

África de Nord Spaniólã África de Sud

teritoriu pe ărmul african al Mării Mediterane (Maroc). Suprafa a: 32,5 km2. Popula ia: 140 mii loc. Relief de cîmpie. Climă subtropicală. Repara ii navale. Pescuit. Creşterea animalelor (ovine). Administrat de Spania. República ~, stat în extremitatea sudică a Africii, situat între Namibia, Botswana, Zimbabwe, Mozambic, Swaziland, Lesotho, Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian. Suprafa a: 1,225 mil. km 2. Popula ia: 44,5 mil. loc. Capitale: Cape Town (legislativă), Pretoria (administrativă). Limbi oficiale: afrikaans, engleza. Relief: podişuri şi deşerturi muntoase (alt. max. 3657 m), cîmpii litorale. Climă tropicală în N şi subtropicală în celelalte regiuni. Industrie dezvoltată (energie electrică, fontă, o el, automobile, tractoare, maşini agricole, nave maritime, ciment, hîrtie). Se cultivă porumb, grîu, cartofi, vi ă de vie, tutun. Creşterea animalelor. Planta ii de citrice, bananieri, ananaşi. Exportă cărbune, produse siderurgice, aur, diamante. Importă utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 19,6 mii km. Căi rutiere: 188,7 mii km. Admis în ONU la 7 noiembrie 1945.

Agadír Agápia Agra

[aghaa´diir]

Agrigénto

oraş în Maroc, port la Oceanul Atlantic. 137,5 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare. Aeroport. Sta iune balneară. comună în România (jud. Neam ). Pe teritoriul localită ii se află Mănăstirea Agapia (sec. XVII). Picturi interioare de Nicolae Grigorescu. [´aagraa], oraş în India (Uttar Pradesh), pe rîul Yamunâ. 956 mii loc. Centru comercial, industrial şi cultural. Monumente arhitectonice (sec. XV–XVII). A fost capitala Imperiului mongol din India (1527–1658). oraş în Italia (Sicilia). 54,8 mii loc. Important centru economic şi cultural, cunoscut şi prin organizarea festivalurilor folclorice interna ionale. Fostă colonie grecească (sec. VI–V î. Hr.). oraş în Kuwait. 285,5 mii loc. Exploatări de petrol. Centru industrial. oraş în V Indiei (Gujarat). 3,3 mii loc. Întreprinderi industriale (textile, de pielărie, de covoare). Nod de cale ferată. Monumente (sec. XV-XVI). Universitate. oraş în România (jud. Alba). 29 mii loc. Localitate istorică: cetate urbană (sec. XII–XVI), biserică reformată (sec. XV–XVI), înăl ată pe locul unei bazilici romane, palat voievodal (sec. XVI–XVII). At. doc. în 1293. oraş în Fran a (Corsica), port la Marea Mediterană, centru adm. al insulei Corsica. 59,7 mii loc. Şantiere navale. Pescuit. Turism. Aici s-a născut Napoleon Bonaparte (1769–1821).

Ahmadí Ahmedabád (Ahmadabád) Aiúd

Ajaccio

[fr.: azak´sjo; it.: a´jatt¿o]

Ákron Alabáma Alabáma

[´ækr¬n] [æl¬´bæm¬] [æl¬´bæm¬]

oraş în SUA (Ohio). 237,8 mii loc. Industrii (produc ia cauciucului, locul întîi în lume; maşini agricole, aparate electronice ş. a.). Universitate. fluviu navigabil în S SUA. Lungime: 1064 km. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în golful Mexic, unde formează o deltă. stat în S-E SUA. Suprafa a: 133,9 mii km2. Popula ia: 4,06 mil. loc. Capitala: Montgomery . Expl. de cărbuni şi de minereu de fier. Industrii (chimică, textilă, forestieră). stat federal în N-E Braziliei. Popula ia: 2,6 mil. loc. Capitala: Maceió . Se cultivă trestie de zahăr, bumbac. Complexe zootehnice. peninsulă în N-V Americii de Nord. Relief muntos (mun ii Aleutini). Alt. max.: 3100 m. golf în Oceanul Pacific, pe coastele Americii de Nord, între peninsula Alaska şi golful Vancouver. Ad. max.: 5660 m. stat în SUA, situat în extremitatea N-V a continentului american. Suprafa a: 1,5 mil. km2. Popula ia: 552 mii loc. Capitala: Juneau . Resurse de subsol: petrol, cărbune, aur, cupru, argint. Prelucrarea lemnului. Pescuit. Turism. jude în România, situat în bazinul Mureşului de mijloc. Suprafa a: 6,2 mii km 2. Popula ia: 407 mii loc. Centru adm.: Alba-Iulia . Relief de munte, cu depresiuni adînci în V şi de podiş în E. Zăcăminte de aur, argint, cupru, sare. Expl. forestiere. Întreprinderi industriale (constructoare de maşini, de prelucrare a metalelor, a lemnului, a blănurilor, de faian ă şi por elanuri). Pomicultură. Viticultură. Creşterea animalelor. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice din epocile dacică şi romană.

Alagóas Aláska Aláska Aláska

Álba

Álba-Iúlia

municipiu în România, centrul adm. al jud. Alba. 70 mii loc. Întreprinderi industriale (alimentare, de pielărie şi de încăl ăminte). Nod de comunica ii (rutier şi feroviar). Universitate. Muzee. Monumente arhitectonice (catedrale, palate, sec. XIII–XVIII). Fostă aşezare dacică, colonie romană (Apulum ). La Alba-Iulia, în 1600, Mihai Viteazul a înfăptuit prima unire politică a ărilor române: Moldova, Transilvania şi ara Românească. República ~, stat în Europa de Sud, situat în partea de V a Peninsulei Balcanice, între Jugoslavia, Macedonia, Grecia, Marea Adriatică şi Marea Ionică. Suprafa a: 28,7 mii km 2. Popula ia: 2,5 mil. loc. Capitala: Tirana . Limba oficială: albaneza. Relief muntos (Mun ii Dinarici , alt. 2000–2770 m) şi de cîmpie în zona centrală. Climă temperat-conti-nentală în E şi mediteraneană în V. Industrie producătoare de o el, tractoare, ciment, cherestea, hîrtie, textile, zahăr, conserve de fructe, igări etc. Hidrocentrale. În zonele rurale predomină agricultura (cereale, sfeclă de zahăr, bumbac, vi ă de vie, floarea-soarelui, tutun, citrice, măslini). Se cresc animale (ovine, caprine, bovine). Exportă minereu de crom, cupru, fier, tutun, citrice. Importă maşini agricole, mijloace de transport, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 720 km. Căi rutiere: 7 450 km. Admis în ONU la 14 decembrie 1955.

Albánia

Álbany

[´oolb¬ni]

fluviu în Canada. Lungime: 982 km. Izvorăşte din cîmpia Marilor Lacuri şi se varsă în golful James (Hudson).

Albérta

[æl´b¬¬t¬]

Albertvílle Albión Albuquérque Alcedár Aldán Alép Aleutíne

[alber´vil]

provincie în V Canadei. Suprafa a: 662 mii km2. Popula ia: 2,54 mil. loc. Centru adm.: Edmonton . Resurse de subsol: petrol, cărbune, gaze naturale. Industrie forestieră, chimică. Se cultivă cereale. Zootehnie. oraş în Fran a (Savoia). 18,3 mii loc. În 1992 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă. astfel se numea în antichitate Anglia, astăzi nume folosit în limbajul figurat. oraş în SUA (New Mexico). 414 mii loc. Centru economic şi cultural. Universitate. comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1300 loc. Monumente arheologice (sec. IV-III î. Hr.). At. doc. în 1616. rîu în Federa ia Rusă (Iakutia), afluent al fluviului Lena. Lungime: 2273 km. Izvorăşte din mun ii Stanovoi. Navigabil în mare parte. oraş în N Siriei. 1,7 mil. loc. Centru comercial şi industrial (textile, covoare, obiecte de artizanat). Aeroport. Muzee. At. doc. în sec. XX î. Hr. Ínsulele ~, arhipelag în N-V Americii de Nord (SUA), situat între peninsula Alaska şi peninsula Kamceatka. Suprafa a: 37,8 mii km 2. Popula ia: 16 mii loc. Pescuit. Vînătoare de foci. municipiu în România, centrul adm. al jud. Teleorman, situat pe rîul Videa. 50,5 mii loc. Centru agroindustrial. Întemeiat de domnul Alexandru Ghica în 1834. Catedrală ortodoxă (sec. XIX). Biserica Sf. Apostoli (1842–1846). oraş în Egipt, portul principal al ării la Marea Mediterană. 2,7 mil. loc. Industrii (textilă, chimică, metalurgică, alimentară). Şantiere navale. Aeroport. Fondat de Alexandru Macedon în 332–331 î. Hr. Renumit prin: Farul (279 î. Hr.–1326), considerat una dintre cele “şapte minuni“ ale lumii; Biblioteca antică (700 mii de volume); “Museum“ , străvechi centru de cercetare ştiin ifică şi învă ămînt. capitala Algeriei, port la Marea Mediterană. 1,5 mil. loc. Centru industrial, comercial şi cultural. Muzee. Universitate (1859). Străvechi oraş al lumii arabe. República Algeriánă Democrátică şi Populáră , stat în N-V Africii, situat între Maroc, Marea Mediterană, Tunisia, Libia, Niger, Mali şi Mauritania. Suprafa a: 2,4 mil. km2. Popula ia: 32,3 mil. loc. Capitala: Alger . Limba oficială: araba (uzuale: berbera, franceza). Relief: mun ii Atlas în N, mun ii Ahaggar în S-E, podişul Sahara în S-V. Climă medi-teraneană în N şi tropical-deşertică în S. Expl. de petrol, gaze naturale, minereu de fier, plumb, zinc, uraniu, fosforite, sare. Culturi agricole: vi ă de vie, tutun, smochini, măslini, citrice, grîu, sfeclă de zahăr, legume. Exportă petrol şi produse petroliere, gaze naturale, fosforite, vin. Importă vehicule, utilaje industriale, bunuri de larg consum, produse alimentare. Căi ferate: 4,7 mii km. Căi rutiere: 95,6 mii km. Admis în ONU la 8 octombrie 1962.

[´ælb¬´k¬rki]

Alexandría

Alexandría

Algér Algéria

Alicánte Almá-Atá

[alik´ante]

oraş în S-E Spaniei (Valencia), port la Marea Mediterană. 265,6 mii loc. Metalurgie. Export de vinuri. Turism. oraş în Kazahstan, capitala statului pînă în 1997. 1,16 mil. loc. Industrii (constructoare de maşini, textilă, alimentară). Academie de ştiin e. Universită i. At. doc. în 1854.

Amaradía Amaríllo Amazón [æm¬´rilou] oraş în S SUA (Texas). Constau din Alpii Occidentali (alt. Lungime: 6400 km. miniere (cărbune brun). Lă ime: 60-260 km. Suprafa a: 1.5 mii loc. Faună bogată. de săruri de potasiu. Muzeu de istorie. Amazónas . Fran ei. pe teritoriul Italiei. Industrii (constructoare de maşini. afluent al Jiului . Fondat în 1887. metalurgică. chimică. Tunele. Alt. Álpii Australiéni Alsácia (Alsáce) [alz´as] Altái Áltdorf Áltenburg Amagasáki [´alt¬nburk] oraş în E Germaniei (Saxonia). Mont Blanc ). Suprafa a: 8. Lungime: 1300 km. banane.3 mii loc. med. provincie în N-E Fran ei. situată între fluviul Rin şi mun ii Vasgi . oraş în Japonia (Honshû). Institu ii de cultură şi de învă ămînt. rîu în România. sistem muntos în Asia Centrală. 155. vi ă de vie. Alt. Mongolia şi China. Popula ia: 2. 7020 km împreună cu Ucayali. 8 mii loc. Navigabil pe o distan ă de 4300 km. Lungime: 2000 km. port la Marea Mediterană. I î. 554 mii loc. Ghe ari. Centru economic şi comercial. Provincie romană (sec. situat la hotarul dintre Kazahstan. situat în bazinul mijlociu şi superior al Amazonului. Industrie constructoa-re de maşini.8 mii loc. Oraş principal: Strasbourg . al cantonului Uri . Păduri ecuatoriale. XVI). Turism. – V d. max. km2. loc. 4810 m. Păduri de conifere. sistem muntos în Europa. Alpii Orientali (Austrieci).: 4506 m (vf. Vegeta ie montană. Germaniei şi Austriei.Almería Alófi Alpi [almer´ia] oraş în S Spaniei (Andaluzia). Uzine şi fabrici. Industrie petrolieră şi forestieră.: 200 m. 190. vf. Rezerva ii naturale. Popula ia: 1. Capitala: Manaus . oraş şi port pe insula Niue din Pacificul de Sud (Noua Zeelandă).2 km2. Beluha ).Hr. Hr. Columbia şi Brazilia şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic.). Trecători. Expl. Planta ii de bananieri. max. Catedrală Gotică (sec. Lungime: 450 km. 8. Lungime: 103 km. Ghe ari. orz. textilă. centru adm. Izvorăşte din Subcarpa ii Olteniei. Zăcăminte (aur. Regiune agrară (grîu. Monumente. Întreprinderi ale industriei uşoare. textilă.5 mil. Monumente istorice. port la golful Osaka. oraş în Elve ia. Industrii (metalurgică. petrolieră). argint. component al Cordilierei australiene. 54 mii loc. Alpii Centrali (Elve ieni). cel mai mare fluviu în America de Sud. Pajişti alpine. Alt. Izvorăşte din mun ii Anzi. Expl. loc.64 mil. chimică. Muzee. trece prin Perú. max. Export de copră.: 2228 m. cartofi). stat în N-V Braziliei. alimentară). Elve iei. În bazinul mijlociu şi inferior al rîului este situată Cîmpia Amazonului (3000 km în lungime şi 300–2000 km în lă ime). lan muntos în S-E Australiei.56 mil. Populată în trecut de cel i. minereu de fier).

km2. textilă. Lungime: 1415 km (2540 km de la izvoarele rîului Piandj). mare în partea sudică a Oceanului Pacific. Suprafa a: 21 mil. Universitate. Suprafa a: cca 10 km2. tutun. XIII). igări. At. minereu de fier) şi hidroenergetice. format din America de Nord . Universită i. Colonizată de spanioli.América continent în emisfera vestică. km 2. banane. Universitate. Fabrici de şlefuit diamante. Popula ia: metişi. podişuri şi cîmpii întinse în centru şi în E. cafea. km 2.2 mil. Produse industriale: textile. Casa-muzeu Rembrandt . alimentară. ciment. Muzeu. doc. 1. Antilele Mari şi Antilele Mici. Este folosit la irigarea planta iilor de bumbac. Suprafa a: 24.2 mil. aztecii. francezi. al XVIlea. cupru.: 6193 m) şi în E. fluviu în Asia Centrală. de chinină. Popula ia : băştinaşi ( indieni) şi colonizatori. Suprafa a: 21 mil. loc. Popula ia : băştinaşi (indieni. cuprinsă între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. Vegeta ie ecuatorială şi tropicală (arbori de cacao. incaşii ş.2 mil. negri. situată între Marea Caraibilor şi Oceanul Antarctic. Relief: muntos în V. Dependent de statul Seychelles. Ad. loc. América de Sud América Latínã Amíens Amiránte Ammán Ámsterdam Amudariá Ámundsen . Serveşte ca hotar între Tadjikistan şi Afghanistan. grup numeros (150) de insule coraligene în Oceanul Indian. Descoperită de Cristofor Columb în timpul călătoriilor sale (1492). chimică. hîrtie. partea nordică a continentului american. a. unite printr-un istm denumit America Centrală . [a´mj˜e] oraş în Fran a (Picardia). în apropierea Antarctidei. bauxită. Popula ia: 200 loc. capitala Olandei. partea sudică a continentului american. Popula ia: 803. englezi. Servicii financiare. de ulei. creoli. [amm´aan] capitala Iordaniei.4 mil. max. Suprafa a: 1. America de Sud . Cuprinde teritoriile insulare din arhipelagurile Bahamas. Cuprinde 33 de state şi cîteva teritorii dependente. comunitate a ărilor din America de Sud şi America Centrală. Márea ~. Culturi agricole: trestie de zahăr. în 1275. 1 mil. port legat printr-un canal de Marea Nordului. băuturi spirtoase. europeni. oraş la N-E de Marea Moartă. Monumente de artă gotică (sec. Lungime: 18 mii km (de la N la S). portughezi. la N-E de insula Madagascar . Muzee. în care predomină limbile de comunicare spaniola şi portugheza. cauciuc). situată între Oceanul Arctic şi America Centrală. începînd cu sec. América Centrálã América de Nord regiune istmică între America de Nord şi America de Sud. km2.5 mil. Muzee. Izvorăşte din Pamir. 155 mii loc. Relief muntos în V (alt. citrice. Acoperită în permanen ă de ghe ari. km2. loc. situat pe fluviul Somme . Popula ii băştinaşe: maya. Resurse de subsol (petrol. Aeroport. eschimoşi) şi colonizatori. argint. Şantiere navale. Industrie constructoare de maşini. Suprafa a: 42. cu podişuri înalte şi cîmpie joasă (Mississippi ). tutun. cacao. de peste 1000 m. străbate Kîrgîzstanul şi se varsă în lacul Aral.

Pescuit. port pe rîul Maine. Admis în ONU la 28 iulie 1993. Relief în general muntos (alt. mare în Oceanul Indian situată între penin-sula Malacca . Importantă regiune economică. Cursul mijlociu al fluviului formează grani a între Federa ia Rusă şi China. la 32 km S de Chişinău. Izvorăşte din lacul Baikal şi se varsă în Enisei . Márea ~.6 mii loc. oraş în V Fran ei (Anjou). doc. Centru adm. industrială şi agricolă. capitala principatului Andorra. Creşterea animalelor. cocos. Porturi principale: Blagoveşcensk. Industrie prelucrătoare de materie primă agricolă.3 mii loc. mangan). mijloace de transport. Navigabil între Irkutsk şi Bratsk. Suprafa a: 6. Oxford .3 mii km 2. Oraş principal: Port Blair . 16.8 mii km 2.5 mii loc.5 mii loc. tutun. sfeclă de zahăr. Culturi agricole: grîu. Industrie minieră (cărbune. Turism (95% din venitul na ional). teritoriu autonom indian constituit din arhipelagurile cu acelaşi nume din Oceanul Indian. utilaje industriale. Popula ia: 66. Popula ia: 69 mii loc. Centru comercial de vinuri. Suprafa a: 276. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia). igări. regiune în S Spaniei. denumirea păr ii asiatice a Turciei. Principátul ~. XI-XIII). legume. Monumente istorice (sec. din marea Bering. Turism. reşedin ă a raionului Anenii Noi. Hidrocentrale. Popula ia : 280 mii loc.6 mii km 2. At. loc. împreună cu Şilka şi Argun. Suprafa a: 130. arhipelagurile Andaman. bovine). la hotarul dintre Fran a şi Spania. situat în zona estică a mun ilor Pirinei. Suprafa a: 87. textilă. Habarovsk. Nicobar şi insula Sumatera .65 mii km2. Nod feroviar. 2975 m). Se cultivă orez. tutun. max. Navigabil în cea mai mare parte. 11. bumbac. parte din Marea Britanie. cuprinsă între Sco ia şi ara Galilor.5 mil. Creşterea animalelor (ovine. apar inînd Indiei. Se cultivă cereale. Navigabil pe cursul inferior.max. Ad. Suprafa a: 500 mii km 2.: Port Blair . Suprafa a: 468 km2. rîu în S-E Federa iei Ruse (Siberia).situat pe rîul Bîc. : 4200 m. produse lactate. Lungime: 1145 km. loc. spaniola. Limbi oficiale: catalana. Popula ia 47. franceza. [´andr¬ pr¬´de¿] stat în S-E Indiei. Anádîr Anatólia Andalúzia Ándaman Ándaman Ándaman ºi Nicobár Ándhra Pradésh Andórra la Vélla Andórra Anénii Noi oraş în Republica Moldova. Industrie constructoare de maşini agricole. de încăl ăminte. Căi rutiere: 269 km. Universitate. Angará Angérs [¾´…e] Ánglia . Centru economic şi comercial. citrice. Climă temperat-montană. în 1731.Amúr fluviu în N-E Asiei. arhipelag în Oceanul Indian. vi ă de vie. în antichitate –numele Asiei Mici. Suprafa a: 602 mii km2. Se varsă în Marea Ohotsk. Izvorăşte din mun ii Anadîr şi se varsă în golful cu acelaşi nume. Suprafa a: 8. Cambridge . stat în S-V Europei. Se produce cărbuni din lemn. 146. Capitala: Andorra la Vella. Numeroase centre culturale: Londra .5 mii km2. citrice. Culturi agricole: orez. Exportă cherestea.7 mil. Popula ia: 175 mii loc. situat între golful Bengal şi marea Andaman . bunuri de larg consum. vi ă de vie. mică. Lungime: 4440 km. Importă produse petroliere. Lungime: 1779 km. Întreprinderi ale industriei alimentare. Popula ia: 9.

Relief muntos. loc. Atlantic şi Indian. Suprafa a: 96 km2. Zambia şi Namibia. 68 mii loc. Industrie a cimentului. cherestea. [an´gilja. minereu de fier. æh´wil¬] teritoriu insular în America Centrală (Marea Caraibilor). trestie de zahăr. [¾´tib] oraş în S Fran ei. Export de produse agricole şi de cherestea. sisal. cuprinzînd extremită ile de S ale oceanelor Pacific. continent în emisfera sudică. bumbac. bananieri. 80 mii loc. oraş situat pe rîul Ankara . pe coasta de Azur. loc. Administrat de Marea Britanie. Crescătorii de bovine. aerian). port la Marea Mediterană. Ínsulele ~. mijloace de transport.58 mil. Nod de comunica ii (rutier. Suprafa a: 13.56 mil. pomicultură. a mătăsii. Centru adm. Planta ii de cafea. Suprafa a: 1. capitala statului Maryland. Relief: podişuri în centrul şi V ării (alt.: The Waley (2. Centru economic şi cultural. regiune polară în emisfera sudică a globului pămîntesc. ananaşi. produse chimice. textile şi alimentare. Expl. alimentară. Se cultivă bumbac. cupru. trestie de zahăr. km 2. 378. arahide.6 mii km. pe coasta Oceanului Atlantic. Regiune agricolă: viticultură. port la Marea Mediterană.8 mii km. petrol şi produse petroliere. Faună acvatică: balene. 256. Şantiere navale.8 mii loc. Admis în ONU la 1 decembrie 1976. Pescuit. Căi rutiere: 72. pinguini. Turism. Moschee. Centru adm. oraş în S-V Turciei. feroviar. situat în centrul regiunii polare Antarctica. Anguílla Anjou Anjou Ánkara [¾´…u] Annába Annápolis Antálya Antananarívo Antárctica [antanna´ivu] Antarctída Antíbes . Acoperită permanent cu ghea ă şi zăpezi. cîmpie joasă nisipoasă de-a lungul ărmului oceanic. Academie. ecuatorial-musonică şi tropical-ali-zeică. Servicii de transport. Limba oficială: portugheza. Relief muntos. capitala Republicii Madagascar. 2. institu ii navale.2 mii loc. km2. port la Marea Mediterană. Exportă cafea.). Universitate. activitate financiar-bancară. în centrul Podişului Anatoliei. Climă polară. Climă subtropicală. loc. Universitate. Importă maşini şi utilaje industriale. Suprafa a: 29 mii km2. situat între Republica Democrată Congo. cu arhipelagurile din această zonă. Culturi florale. capitala Turciei. Sta iune balneară.4 mii loc. foci. făină de peşte. Centru economic şi cultural. arheologic). oraş în N-E Algeriei. stat în V Africii. Climă polară şi subantarctică. Turism. Creşterea animalelor. Climă tropicală. de petrol.25 mil. peşti. tutun. Conservator. provincie istorică în N-V Fran ei. Parfumerie. insule din componen a grupului insular Noua Siberie (Federa ia Rusă. Popula ia: 8 mii loc. Muzee (Picasso. bumbac. Popula ia: 11. Vestigii romane şi bizantine. mangan. uraniu..Angóla República ~. Iakutia). Capitala: Luanda . 1.97 mil. economic şi cultural.3 mil. Universitate. Vestigii antice. Ruine din epoca romană. Industrie textilă şi alimentară. 1000 m şi 1500 – 2000 m). oraş în E SUA. Căi ferate: 2. Ghe ari şi zăpezi permanente pe continentul Antarctida.

cafea. Hr. Alt. 227 mii loc. max. Zăcăminte: bauxită. Metalurgia şi exploatarea cuprului. Culturi agricole: bumbac. pe insulele cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici. Jamaica) şi Antilele Mici la E (Insulele Virgine. port maritim la estuarul fluviului Schelde. Metalurgia neferoaselor. argint. vf. Universitate. Suprafa a: 800 km2. Mitchell ). Pescuit maritim.). legume. loc. trestie de zahăr. Acancagua ). 34 mii loc. Lungime: 9000 km.: 3917 m. Căi rutiere: 1161 km. Monumente medievale (sec. fabricarea produselor alimentare (zahăr. Universitate. Alt. a. sistem muntos în E Americii de Nord. Resurse de subsol: cărbune. Importă produse petroliere. oraş în Chile. situa i de-a lungul Mării Mediterane. echipament industrial. Este situat în mun ii Anzi . Ínsulele ~. max. Antigua. max.: Willemstad (71. Antíle Antílele Olandéze Antitáurus Antofagásta Antofálla Ántwerpen Ánzi Apaláºi Apeníni Ápia Apollónia Appenezéll [ap¬n´tsel] . Popula ia: 214 mii loc. Suprafa a: 442 km 2. Relief muntos (alt. Constă din trei sectoare: Anzii Nordici (alt. Centru adm.: 2914 m (vf. Şantiere navale. Centru agricol. max. Exportă produse chimice. fostă colonie grecească în Turcia (sec. oraş în N insulei Upolu din Oceanul Pacific. Monsterrat. bata i. mun i în Turcia asiatică. marmură. în N-V Argentinei. rom. Rafinării de petrol. manioc. Popula ia: 66. sistem muntos în America de Sud. Turism. sistem muntos în Peninsula Italică. Turism. mijloace de transport. arhipelag în Marea Caraibilor. Activitate financiar-bancară. Centru economic şi comercial. constînd din două culmi paralele. dispus pe ărmul Oceanului Atlantic în lungime de cca 2600 km. Popula ia: 36.2 mii loc. zahăr. Barbuda. Popula ia: 68 mii loc. Climă tropical-oceanică. Climă subtropicală.). Creşterea vitelor. Suprafa a: 240 mii km2. teritoriu insular în arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). situat între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Limba oficială: engleza. Anzii Centrali (alt. Lungime: 1190 km. arbori de cafea. VI î. citrice. fier. Aeroport. Suprafa a: 416 km2. Anzii Sudici (alt.7 mii loc. Corno Grande ). Cordiliéra Andínă . Rafinării de petrol.Antígua ºi Barbúda stat în America Centrală. o continuare a mun ilor Taurus. capitala statului Samoa. max. Dominica ş. [´antverp¬n] (Anvers) provincie în Belgia şi oraş în această provincie. Admis în ONU la 11 noiembrie 1981. 6959 m. bananieri. petrol. trestie de zahăr. mărfuri de larg consum. Capitala: Saint John ´s . uleiuri vegetale).: 2037 m (vf. canton în N-E Elve iei. XIV-XVI). Administrate de Olanda.2 mii loc. max. max. 6370 m. Formează teritoriul Americii Centrale Insulare . maşini şi utilaje industriale. Turism. Puerto Rico. Planta ii de tutun. Relief vulcanic pe insula Antigua şi coraligen pe insula Barbuda . 6272 m).).2 mil. Relief muntos. 3175 m). peste 6000 m). Constau din Antilele Mari la V (Cuba. cupru. Se cultivă bumbac. port pe ărmul Oceanului Pacific. trestie de zahăr. Climă tropicală umedă. Haitti. [antof´aja] cel mai înalt vulcan activ de pe pămînt. Industrie bazată pe exploatări de fosfa i naturali. actualmente port la Marea Neagră. 467. Alt. Alt. denumirea antică a localită ii Sozopol din Bulgaria.

180. Universitate. Resurse de subsol: aur. argint. Bahrain. textilă. Yemen. Căi rutiere: 46 mii km. smochini. Măslini.: 5165 m. Limba oficială: araba. Marea Roşie şi Golful Persic. jude în V României. de petrol. Expl. cafea.5 mil. Este denumită şi Marea Oman . Capitala: Riyadh . sulf. mase plastice. produse alimentare. Suprafa a: 1 mil. Expl. cupru.24 mil. orez. max. Suprafa a: 47. chimică. situată între Australia şi insula Noua Guinee. situat pe rîul Mureş . max. Admis în ONU la 24 octombrie 1945.: 5205 m. Relief de podiş şi cîmpie joasă. Rafinării de petrol. produse chimice. Suprafa a: 7. Importă mijloace de transport. gaze naturale. gaze naturale. Monumente istorice. Acumulează apele rîurilor Amudaria şi Sîrdaria. masiv muntos vulcanic în E Turciei (Armenia). orez. Regátul Arab Saudít . Porturi: Aralsk .Apºerón Apuséni Áqaba Arábia [´akaba] peninsulă în Marea Caspică. Monumente istorice. Zonă turistică. minereu de fier. gaze naturale.5 mii loc. loc. Márea ~. max. max. km2. Centru industrial şi agricol. mare în Oceanul Indian. în 1123. pustiuri nisipoase în N. aur. produse siderurgice.5 mii km 2.7 mii km2. Alt. Popula ia: 480 mii loc.: 3680 m. Reşedin ă: mun. golf în N-E Mării Roşii. textile. Climă tropicală. Muzee. Golful Persic şi Marea Arabiei. cuprinzînd provinciile Huesca.2 mil. marmură. Arád Arafúra Aragón [arag´on] Arál Ararát . cereale. km 2. cîmpii de-a lungul ărmului Mării Roşii şi ale Golfului Persic. situată între peninsula Arabia şi India. argint. coral negru. bauxită. cupru. Alt.7 mil. Kuwait. Popula ia: 1. Emiratele Arabe Unite. Curcubăta Mare ). Este acoperit de ghe ari. Muinak . Suprafa a: 3. bauxită. alimentară. rodii. doc. regiune autonomă în N-E Spaniei. mare în Oceanul Indian. Suprafa a: 3 mil. Ad. minereu de fier. de petrol. Pescuit. Ad. stat în S-V Asiei. sorg. Industrie constructoare de maşini. Suprafa a: 64. Se cultivă grîu. reşedin ă a jude ului cu acelaşi nume. legumicultură. Qatar. Popula ia: 23. Climă tropicală în S şi subtropicală în N. între Marea Roşie. Ad. At. loc. km2. Mún ii ~. Suprafa a: 2. Relief variat: mun i în V.6 mil. peninsulă în S-V Asiei. gaze naturale. lac sărat în Asia Centrală. Saragosa şi Teruel. loc. Irak. max. Căi ferate: 1254 km. Culturi cerealiere.65 mii km 2. Pescuit de perle.: Baku . sare. Viticultură. Format din Masivul Mare şi Masivul Mic. Arad . la hotarul Kazahstanului cu Uzbekistanul. km 2. forestieră. Turism. ciment. Oman. situat între Iordania. Viticultură. Exportă petrol şi produse petroliere. Aragón şi Castilia au format în 1479 Regatul Spaniei. chihlimbar. sistem muntos în Carpa ii Occidentali din România. de petrol. municipiu în România. Întreprinderi producătoare de îngrăşăminte chimice. Păduri de răşinoase şi foioase.: 68 m. E şi S-E. Hidrocentrale. Suprafa a: 1036 km 2. în E Azerbaidjanului. Oraş pr. porumb. citrice. Capitala: Saragosa. uraniu. Resurse de subsol: huilă.: 1849 m (vf. Lungime: 180 km şi lă ime de 28 km. Arábia Saudítã Arábiei Arád Márea ~. Popula ia: 32. Expl.

Se cultivă cereale. Popula ia: 38 mil.6 mii km. ciment. Pescuit. situat pe Dvina de Nord .: 400–700 m. Pescuit. formînd pe o distan ă a cursului său grani a dintre cele două state. port fluvial. formînd pe o por iune a cursului său grani a dintre cele două state. Barents (1594-1597). textile. Suprafa a: 2. cel mai mic ocean de pe glob. textilă. minereuri de fier. Căi rutiere: 215. de pielărie. Oceánul ~. cuprinzînd teritoriile continentale şi insulare ale extremită ilor Eurasiei şi Americii de Nord. Lungime: 350 km. Popula ia: 681.8 mil. alimentară. între America de Nord şi Eurasia. Pescuit maritim. Ad. metale neferoase şi rare. Reşedin ă: mun. Denumirea antică: Ordessos . Zăcăminte: huilă. Piteşti . plante furajere. colinar cu depresiuni subcarpatice în partea centrală şi de cîmpie în S. Vegeta ie de tundră. Industrie a lemnului. maşini şi utilaje industriale. Paraguay. alimentare. tutun. Turism. Relief: Mun ii Anzi în V. Podişul Patagoniei în S. regiunea polară de nord a pămîntului. Limba oficială: spaniola. Suprafa a: 27 mil. afluent al fluviului Orinoco . Bolivia. afluent pe stînga al Dunării. Industrie chimică. de petrol. viticultură). gaze naturale. Árgeº jude în România. situat între Oceanul Atlantic. Climă aspră. Lungime: 1520 km. Export de lemn şi de produse din lemn. bunuri de larg consum. situat la 2370 m alt. constructoare de maşini. subtropicală şi temperată în S. Chile. Sistem hidroenergetic. păsări. max. Expl. República ~. vehicule. Capitala: Buenos Aires. Păduri. km2. 751 mii loc. Zăcăminte: cărbune. produse chimice. alimentară. Suprafa a: 13. rîu în România.8 mii km 2. Lungime: 900 km. staniu. Faună: urşi polari. Vestigii arheologice geto-dacice şi romane. Întemeiat în 1540. Zonă agricolă productivă (pomicultură. Muzee. pomicultură. stat în America de Sud. argint. km2. Comunică cu Oceanul Atlantic şi cu Oceanul Pacific. mijloace de transport. sare. max. sare. pe teritoriul Columbiei şi Venezuelei. Climă boreală (temperaturi pînă la -52°C). km2.8 mii loc. Sta iuni balneare. Căi ferate: 34 mii km. rîu în Federa ia Rusă şi China. hîrtiei şi celulozei. foci.: 5220 m. Izvorăşte din Mun ii Făgăraşului şi trece prin Curtea de Argeş şi Piteşti. loc.1 mil. Importă materii prime industriale.Aráuca rîu în America de Sud. Alt. metalurgie. Industrie textilă. orez. Explorată de W. oraş în S-V Perului. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. cîmpii în E şi N. 422 mii loc. cărbune. morse. bumbac. Şantiere navale. şi maritim. Industrii (ener-gie electrică. floarea-soarelui. alimentînd fluviul Amur. Relief variat: muntos în N.: 3734 m) şi de podişuri joase. Brazilia şi Uruguay. aproape de Marea Albă. Universitate. textile). Árgeº Argún Arhánghelsk . Zonă turistică. Fran a şi Luxemburg. forestieră. Resurse de subsol: petrol. oraş în Federa ia Rusă. minereu de fier. Viticultură. Suprafa a: 6. situat în regiunea polară nordică a pămîntului. situat în bazinul inferior al rîului Argeş. Izvorăşte din mun ii Hinganul Mare . Climă tropicală în N. Acoperit în cea mai mare parte de ghe ari. Árctic Árctica Ardéni Arequípa Argentína [are´kipa] masiv muntos în Belgia. Exportă echipament industrial. Relief muntos (alt.

: Georgetown . Lungime: 2410 km. legume. conserve. Căi ferate: 823 km. Importă materii prime şi semifabricate industriale. rîu în SUA. Administrat de Olanda. Se cultivă banane. 169. Creşterea vitelor (ovine. cu regiuni de cîmpie în depresiunile rîurilor şi lacului Sevan . încăl ăminte. República ~. chimică. legume. Popula ia: 3. în cuprinsul Podişului Armeniei. oraş în Danemarca (Iutlanda). vin.: Oranjestad . teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. ovine). metalurgică (cupru. Izvorăşte din Mun ii Apenini şi se varsă în Marea Ligurică. Muzee. Industrie extractivă (bauxită. Lungime: 248 km. Arrás Arúba Ascensión . Capitala: Erevan . produse chimice. alimente. aur. de hîrtie). Exportă aparataj electric şi electrotehnic. Turism. a hîrtiei. cca 90% din produc ia ării). Relief muntos. textile. Popula ia: 2. oraş în Chile. Relief muntos. legume. Aríca Arizóna [æri´z¬un¬] stat în S-V SUA. Relief în general muntos (alt. Climă temperat-continentală uscată. între Georgia (Gruzia). XVII–XVIII).8 mil. Expl. Monumente arhitectonice (sec. vi ă de vie. [a´ras] oraş în N Fran ei (Artois).7 mii km. mase plastice. mecanică).4 mii loc. loc. port în golful Arhus . Industrie extractivă (minereu de cupru şi polimetalice. 43 mii loc. Admis în ONU la 2 martie 1992. Climă subtropicală. Popula ia: 3. Climă tropicală. cocos. Limba oficială: armeana. Muzee. loc. Turism.Århus [´orhuus] (Aarhus) . bovine). tutun. Centru industrial (textile. orez. Arkánsas Arkánsas [ar´k¬nsoo] Árles [arl] Arménia Árno fluviu în partea centrală a Italiei. Suprafa a: 193 km2.8 mii loc. vin. Suprafa a: 138 mii km 2. Monumente arhitectonice (sec. Popula ia: 85 mii loc. constructoare de maşini electrice. Azerbaidjan. Centru adm. XIII-XV).8 mii km 2. Universitate. Căi rutiere: 7. alimentară. port în golful Arica (Oceanul Pacific). Rafinării de petrol. Iran şi Turcia. plumb. Pescuit. Ínsula ~. Centru industrial (siderurgie. de aluminiu. produse chimice. loc. textile. Întreprinderi producătoare de ciment. coniac. Creşterea animalelor (bovine. bumbac. legume). zinc. activitate financiar-ban-cară. Industrie metalurgică. Agricultură specializată în cereale. aluminiu). Centru comercial şi industrial. oraş în S Fran ei (Provence). stat în Asia de V. Agricultură irigată (bumbac. Servicii de transport. Popula ia: 1.37 mil. cunoscut din evul mediu prin manufactura de tapiserii. de cupru. Pe fluviul Arno sunt situate oraşele Floren a şi Pisa . 1000-4000 m). caprine. alimentară. coniac. Capitala: Little Rock . Monumente arhitectonice din epoca romană. 52. Capitala: Phoenix . Suprafa a: 295 mii km 2. Suprafa a: 88 km 2. Suprafa a: 29. marmură. cauciuc sintetic. 272 mii loc. Centru adm. produse petroliere. vehicule. bazalt). Creşterea animalelor.67 mil. culturi tehnice. Culturi agricole: porumb. sudul Transcaucaziei. citrice. citrice. afluent al fluviului Mississippi. Administrat de Marea Britanie. forestieră. teritoriu insular în Ameri -ca Centrală. port la fluviul Ron.2 mii loc. stat în centrul SUA. Turism.

XIII. Cîmpia Turanică. Industrie textilă. loc. Muzee. Marea Neagră. Turkmenistan. loc.: asun´ssjon] capitala Republicii Paraguay.a. Ásia Mícã Asmára Assám Assísi Assuán Astaná Ástrahan Astúria Asunción Aºhabád Atacáma [atak´aama] . Popula ia: cca 1 mil. cuprinzînd statele Kazahstan.). continentală. de cărbune. oraş în Egipt. Suprafa a: 6 mil. cupru. de granit. de 3200 m. Industrie a lemnului. Popula ia: cca 3.a. podişuri (Anatolia. Expl. Suprafa a: 78. produse ale industriei uşoare şi alimentare). capitala statului Eritreea. Himalaia. trestie de zahăr. stat în S Indiei. de pielărie. situat pe malul Nilului. Muzee. [it.9 mii km 2. Marea Caspică.5 mii loc. partea occidentală a Asiei. Ásia Centrálã partea inferioară a Asiei.6 miliarde loc. situat în delta Volgăi. Port fluvial. Altai. situată la S de Marea Neagră. Expl. Mănăstire din sec. Suprafa a: 10. Centru religios şi turistic. situat aproape în întregime în emisfera nordică.Ásia cel mai mare continent al Pămîntului (cca 30%). Uzbekistan. Zonă agricolă (cereale). km 2. Universită i. Forme de relief diverse: mun i (Ural. Marea Roşie. [sp. Aeroport interna ional. deşert în Chile. Tian-Shan ş. capitala statului Turkmenistan.). la alt. Teatre. Tibet. Şantiere navale. Kremlin (sec. Centru comercial şi industrial (conserve de carne. capitala Kazahstanului (din iunie 1998). oraş situat în regiunea premuntoasă a masivului Kopet-Dag din Asia Centrală. Climă variată: arctică. Centru adm.a. Teatre. 24 mii loc. minereu de fier. Tadjikistan. alimentară. aur. Barajul Sadd al-Ali. de petrol.: Oviedo . 730 mii loc. Capitala: Dispur . oraş în E Africii. port pe fluviul Paraguay . Expl. Cîmpia Chinei de Nord ş. 374. tutun. Centru industrial (maşini agricole. 278 mii loc. Oceanul Indian.). ass´iizi] oraş în partea centrală a Italiei (Umbria). Resurse de subsol: salpetru. regiune autonomă în N Spaniei. km2. de la Marea Caspică pînă la China. Deccan ş. se întinde de-a lungul ărmului Oceanului Pacific pe o distan ă de 1000 km. Expl. Industrie constructoare de maşini. Aeroport. Muzee. 408 mii loc. Este străbătut de fluviul Brahmaputra . Centru comercial (export. Nod feroviar. Caucaz. Universită i. tropicală. rîul şi mun ii Ural. Suprafa a: 44 mil. Planta ii de ceai. Centru comercial (icre negre. hîrtiei şi celulozei. oraş în Federa ia Rusă. formează lacul de acumulare Nasser . Nod feroviar. chimică. textilă. Muzee. Industrie metalurgică. piei de astrahan). XIII). între Oceanul Arctic. Popula ia: 22 mil. Oceanul Pacific. bumbac. Marea Mediterană. Kîrgîzstan. repara ia vagoanelor. Francisco d´Assisi. Suprafa a: cca 506 mii km 2. import). 220 mii loc. alimentară. cel mai mare din lume. prelucrarea cafelei). Academie de ştiin e. oraş pe rîul Işim . cîmpii (Cîmpia Siberiei de Vest. de prelucrare a peştelui. electrotehnică. materiale de construc ie. Institu ii de învă ămînt superior. Universită i. Patria Sf. Formează partea asiatică a Turciei. Aeroport. 512 mii loc. cărbune. musonică. de sare şi de săruri de potasiu. argint.4 mii km2. mun ii Caucaz. Şantiere navale.

Muzeu. capitala Greciei. max. Turism.Átbara Aténa [´atbara] rîu pe teritoriul Etiopiei şi Sudanului. . fr. pe care le închinase Sfîntului Munte unii domni şi boieri. km2.: 9218 m. port la Oceanul Pacific. armata oster´lits] franceză. Oceanul Arctic (la N) şi Antarctida (la S). unde. Opera ii bancare. Centru industrial (avioane. Cercetări arheologice. unde se află umeroase mănăstiri ortodoxe. pe teritoriul statelor Maroc. Monumente antice. la V de strîmtoarea Gibraltar şi care s-a scufundat în urma unui mare cutremur. Europa şi Africa (la E). pentru mobile (din sec. situat între America de Nord şi America de Sud (la V).: denumirea germană a localită ii Slavkov din Cehia (Moravia). Servicii bancare. Centru industrial (metalurgie. Şantiere navale. Oceánul ~. Aeroport interna ional. a ob inut o mare victorie asupra armatei ruso-aus-triece.: 2033 m. Academie de ştiin e. 265 mii loc. la 2 decembrie 1805. continent legendar. Industrie mecanică. Alt. textile. max. condusă de Napoleon I. produse chimice). 775 mii loc. Pînă în 1863 aceste mănăstiri stăpîneau moşii în ările româneşti. capitala statului Georgia. (în conurba ie – cca 4 mil. 911 mii loc.: 4165 m (vf. care potrivit scrierilor antice s-ar fi aflat în Oceanul Atlantic. Algeria şi Tunisia. siderurgică. Muzee. prelucrarea lemnului. unele datînd din sec. Nod feroviar.7 mii loc. localitate în Fran a (Marche). cu o lungime de 2000 km. oraş în S-E SUA. Suprafa a: 106.: ´aust¬rlits. Rafinării de petrol. La gurile rîului este situat oraşul Atbara (Sudan). afluent al Nilului. Par ial navigabil.).6 mil. Monumente istorice (sec. comercial şi cultural. al doilea mare ocean de pe glob. Este renumit prin manufacturile sale de tapiserii pentru decorarea pere ilor. cu principalul munte Athos . Şantiere navale. Vestigii romane. XI–XV). cel mai mare oraş al statului. textile. pielărie). hîrtie. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în lacul Athabáska (7900 km2). regiune muntoasă în Grecia. textilă. Universită i. Muzeu de tapiserii. loc. Lungime: 1120 km. Lungime: 1231 km. Centru industrial. Ad. 415 mii loc. Athabáska Áthos [atab´aska] [´aqos] Atlánta [¬t´lænt¬] Atlántic Atlantída Átlas Aubussón [obu´sõ] Áuckland Áugsburg Áusterlitz oraş în Noua Zeelandă. [germ. fluviu în V Canadei. confec ii. oraş în sudul Germaniei (Bavaria). sistem muntos în N-V Africii. Toubkal ). 5. construc ia maşinilor. Muzee. Universitate. Alt. XVI). X. max.

Importă maşini şi utilaje industriale. energetică.54 mil. stat în centrul Europei. hîrtie. esături din bumbac. cartofi. uraniu. Căi rutiere: 210 mii km. coloran i. administrat de Noua Zeelandă. 400–500 m) cu pustiurile Victoria. maşini agricole. siderurgică. Industrie metalurgică. aur. Centru de vinifica ie. situat pe fluviul Ron . por elan. Turism. Se produc motoare. Climă temperatcontinentală. I î. Gibson ş. situat pe cursul mediu al Dunării. nave. maşini şi utilaje industriale. : Clermont-Ferrand . alimentară. Centru adm. Căi ferate: 5. plumb. combustibili.Austrália Uniúnea Australiánă. mărfuri prime şi semifabricate. oraş în sudul Fran ei (Venaissin). instrumente muzicale. Suprafa a : 2. Export de copră şi fructe. max. 89. Fostă reşedin ă papală (1309–1377). Limba oficială: germana. Relief variat: în E mun ii Alpii Australiei şi ai Marii Cumpene de Ape (alt. Capitala: Canberra.a.7 mii loc. Pescuit maritim şi oceanic. în V Podişul Australiei (alt. ovăz. sticlărie. Cîmpii joase. centru adm. celuloză. loc. în partea centrală. material rulant.6 mii km 2. Auvérgne [o´verp] provincie istorică în centrul Fran ei. aluminiu. secară. constructoare de maşini).Hr.loc. Prealpii Austrieci . Admis în ONU la 14 decembrie 1955. maşini şi utilaje. Turism intensiv. extractivă. îngrăşăminte chimice. orz. km2. material rulant. Industrie dezvoltată (energetică. oraş şi port pe insula Cook (Oceanul Pacific). Capitala: Viena . cauciuc sintetic. Suprafa a: 83.7 mii Áustria República ~. loc. cupru. 2234 m). toate acestea fiind şi exportate în mare parte. chimică. ciment. 11 mii loc. Importă combustibili. Sta iuni balneare. maşiniunelte.7 mil.). ciment. produse alimentare. stat cuprinzînd teritoriul continentului Australia. Avarúa Avignón [avi¤õ] . Relief în general muntos (Alpii Orientali . sfeclă de zahăr. Popula ia: 19. zinc.6 mii km. între Italia şi Elve ia. celuloză. Căi ferate: 36. porcine). Zăcăminte mari de cărbune. produse farmaceutice. alt. încăl ăminte. metalurgică. al teritoriului Cook. hîrtie. Popula ia: 8.3 mil. max.2 mil. Fostă provincie romană (sec. vehicule. staniu. insula Tasmania şi alte insule mici din împrejurime. 2996 m şi 3797 m). Limba oficială: engleza. Popula ia 1. materii prime şi semifabricate. Turism. argint. Suprafa a: 7. Întreprinderi producătoare de o eluri. textile. constructoare de maşini. Clima ecuatorial-musonică în N şi subtropicală în S. Exportă textile. minereuri de fier.86 mii km2. Crescătorii de animale pentru carne şi lapte (bovine. Culturi agricole: grîu. metale rare.

Culturi agricole: bumbac. sfeclă de zahăr. Popula ia: 7. în 1408. Azúga Baálbec Bábele Bab el-Mándeb [bab æl´mandeb] [ba´albek] Bac´ãu Bac´ãu Báden-Báden [´baad¬n-´baad¬n] municipiu în E României (Moldova). alimentară. Zonă agricolă (cereale. al jud. Georgia (Gruzia). Sericicultură. Capitala: Baku . Hidrocentrale şi termocentrale. Căi rutiere: 36. Relief muntos în N (Caucazul Mare . legume). în partea centrală a Moldovei. cereale. textilă. legată de Marea Neagră prin strîmtoarea Kerci . sta iune balneară în mun ii Pădurea Neagră . Universitate. 6 mii loc. Turism.5 m. Turism. Relief muntos în V şi deluros în restul teritoriului. covoare. brînzeturi). cherestea. Alt. Industrie metalurgică. Azóre Azóv arhipelag portughez în Oceanul Atlantic. situat pe rîul Bistri a . Păstrăvărie. Creşterea animalelor. de petrol.: 2292 m. ceai. . Ad. Centru adm. citrice. Turism. ceai. Muzee. gaze naturale. Suprafa a: 6. oraş în România (jud. Ape termale. de gresie. Iran şi Marea Caspică. constructoare de maşini. sticlă. ulei. centrul adm. Viticultură. cu cîmpii înguste în partea centrală şi de-a lungul ărmului Mării Caspice. sare. strîmtoare care leagă Marea Roşie de golful Aden şi desparte peninsula Arabia de continentul Africa. At. Ad. Prahova). stat situat în partea estică a Transcaucaziei. Lă ime min. azi oraş. Clima temperat-conti-nentală şi subtropicală. maşini agricole). textile. Porturi: Mariupol . Ruine antice. Izvoare minerale şi termale. chimică. Suprafa a: 2. cu depresiuni în bazinul rîurilor Siret. legume. orez. alimentară (vin. Industrii (ciment. Caucazul Mic ). citrice. Suprafa a: 87 mii km2. Trotuş şi Bistri a.66 mil. loc. vîrf de munte în masivul Bucegi (România).3 mii loc. denumită de greci Heliopolis . Márea ~. minereuri de fier. Armenia. conserve. fostă colonie romană. confec ii).Azerbaidján República ~. Forme tipice de eroziune a gresiei.24 mii km2. min. ceai). Centru turistic. Turism. Expl. tuf. bumbac. Importă minereuri neferoase. Taganrog (Rusia).: Bacău . forestieră. 209 mii loc. orez. mare în S Ucrainei. bere. chimică. roci de construc ie. Kerci (Ucraina).6 mii km2. doc. textile.: 109 km. maşiniunelte. trestie de zahăr. Planta ii de vi ă de vie. Hidrocentrale. oraş în S-V Germaniei (Baden-Wür-ttemberg). metalurgie. ananaşi. Popula ia: 745 mii loc. pielărie-încăl ăminte. Pescuit. Teatre. calcare. Mari expl. max. 18.: 9–14 m. jude în România. energetică. vehicule. produse chimice. localitate istorică în Liban.1 mii km. între Rusia. Industrie constructoare de maşini (utilaj petrolier. 52 mii loc. situat la 1770 km V de strîmtoarea Gibraltar.: 26. Bacău. Suprafa a: 39 mii km2. sta iune climaterică. Sta iune climaterică.7 mii km. Căi ferate: 2. cupru. Pescuit. Admis în ONU la 2 martie 1992. bunuri de larg consum. Întreprinderi industriale (construc ii de avioane. Pomicultură. produse chimice. Lungime max. Centru turistic. Exportă maşini şi utilaje industriale. Popula ia: 242 mii loc.: 60 m. situat la E de Carpa ii Orientali.

produse chimice. Popula ia: 3. orez. Zăcăminte: cărbune. la V de Groenlanda. tutun. Popula ia: 320 mii loc. pielărie). Báffin [´bæfin] Báffin Bagdád Bahámas Bahía [b¬´i¬] stat în E Braziliei. Relief deşertic. Státul (Şeicátul) ~. Suceava). ananaşi. Limba oficială: engleza.87 mil. minereuri de fier. cu oaze cultivabile. recoltarea bure ilor de mare. stat insular în Golful Persic. mare în N-E Americii de Nord. arbori de cafea. Suprafa a: 567 mii km2. port pe fluviul Tigru . diamante. format de insula Bahrain şi alte 34 de insule. Uniúnea ~. 3. XIII–XVI). Ad. Climă tropicală şi subtropicală.: Stutgart . Turism. Centru de comunica ii (aerian. porumb. Suprafa a: 13. Izvorăşte din Podişul Sucevei şi trece prin Iaşi.9 mii km2. mijloace de transport. de produse alimentare. Suprafa a: 660 km2. Suprafa a: cca 476 mii km 2.Báden-Württemberg [´baadn-´vürtemerk] land în S-E Germa-niei. Viticultură şi pomicultură. loc. plumb. curmali. rutier). Vestigii arhitectonice din sec. . Limba oficială: araba. vi ă de vie. 120 m). Întreprinderi industriale (textile. Admis în ONU la 21 septembrie 1971. electrotehnică. pe ărmul Oceanului Atlantic. Relief relativ accidentat (alt. Centru adm. Industrie constructoare de maşini. Admis în ONU la 18 septembrie 1973. cea mai mare insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. Márea (Gólful) ~. Academie de ştiin e. Pescuitul de perle. mărfuri de larg consum. gaze naturale). Culturi agricole: bumbac. banane. Suprafa a: 35. Rafinării de petrol. max. capitală a Moldovei în timpul lui Bogdan I (1359–1365). trestie de zahăr. Căi rutiere: 2400 km. vechi centru administrativ. Pod rutier între Bahrain şi continent (Arabia Saudită) în lungime de 25 km. citrice. Exportă produse petroliere şi chimice. Turism. minarete. Exportă petrol şi produse petroliere. Mausolee. Căi rutiere: 2767 km. Importă maşini şi utilaje industriale. Popula ia: 660 mii loc. Resurse de subsol: petrol.5 mii loc. Universită i. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole. curmali. Popula ia: 12 mil.: 2414 m. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. confec ii. Climă tropicală. mărfuri de larg consum. format din cca 700 insule (21 locuite). textilă. Bahlúi Bahráin Báia comună în România (jud. Ínsula ~. planta ii de culturi citrice. minereuri de fier. capitala Irakului. Importă mijloace de transport. situat în apropierea ărmului Arabiei. rafinării petroliere. max. zahăr. pescuit. Întreprinderi forestiere. legume. Industrie extractivă (petrol. nichel. stat insular în Oceanul Atlantic. Creşterea animalelor. Culturi principale: palmieri. forestieră. Suprafa a: 530 mii km2. afluent pe dreapta al Jijiei. Culturi agricole: bumbac. fabrici de ciment. Creşterea animalelor. XV–XVII. Capitala: Nassau . farmaceutice. secară. situat la S-E de Florida. orz. moschei (sec. produse alimentare. Este populată de eschimoşi. Produc ie de diamante. aluminiu. legume. Păduri. Culturi agricole: grîu. rom. feroviar. Capitala: Salvador . trestie de zahăr. chimică. Popula ia: 10 mii loc. Lungime: 110 km. rîu în E României (Moldova). loc. articole de marochinărie.8 mii km 2. Capitala: Manama . Muzee. comercial şi cultural. titan.

: Sankt-Petersburg. ările ~. max. Export de fosfa i naturali şi copră. Bulgaria. capitala statului Kiribati. la N de lacul Balaton . de gaze naturale. situat pe insula coraligenă Trawa (arhipelagul Gilbert). Lungimea: 78 km. între rîul Timok şi Marea Neagră.Báia Máre municipiu în România. Sta iune balneoclimaterică. Marea Ionică şi Marea Adriatică. Península ~. comună în Republica Moldova (rn. păşuni. Macedonia şi par ial România (Dobrogea) şi Turcia (europeană).: 4 m. Mici întreprinderi alimentare. max. port la Marea Caspică. de utilaj minier). Lituania. legată de Oceanul Atlantic prin strîmtorile daneze şi M area Nordului. mare în N Europei.3 mii loc.: 2376 m (vf. În această peninsulă se află statele: Albania.: 11 m. Popula ia: 740 mii loc. Alt. Muzee. Botev ). Viticultură. Rafinărie de cupru. reşedin ă a jud. Marea Mediterană. Turism. fîne e. Ad. max. XV–XVIII. Malmö. Centru industrial (metalurgie a neferoaselor. max. arhipelag spaniol în V Mării Mediterane. Universitate. max. Expl. în 1327. Lă ime: 20–50 km. Bosnia şi Her egovina.5 mii km 2. Copenhaga. lac sărat în V Ungariei . Lungime: 636 km. doc. situat în S-E Siberiei. Ad. Suprafa a: 31. Zăcăminte de metale feroase şi neferoase.: Palma de Mallorca . Resurse hidroenergetice. Ad.77 mil.: 470 m. lac în S-E Kazahstanului. sistem muntos în Bulgaria. Turism. Marea Egee. max. Este alimentat de 336 rîuri. Zăcăminte de cărbune. Baikál Baimaclía Bairiki Bákony Bakú [´bokon] Bálaton Balcáni Balcánicã Baleáre BalhẠBálta Álbã Bálticã Báltice . Grecia. Alt. Păduri. Ínsulele ~. Universită i. situat în apropierea mun ilor Bakony . Gda ñsk. XVIII. construc ii de maşini. Ad. Suprafa a: 596 km2. denumire istorică pentru ările din zona Mării Baltice: Estonia. în sec. Croa ia. Industrie chimică. Cel mai adînc lac de pe glob. Academie de ştiin e. Monumente arhitectonice (sec. Aeroport. cuprinsă între Marea Neagră. Szczecin. alimentară.: 1620 m (după unele surse 1970 m). Muzee. Suprafa a: cca 10 km2. Metrou. Relief muntos.: 713 m. Pomicultură (măslini). Lungime: 555 km. Climă mediteraneană. Marea Marmara. capitala Azerbaidjanului. constructoare de maşini. Şantiere navale. Letonia. peninsulă în S Europei. situat pe cursul inferior al rîului Buzău . At. At. Márea ~. mangan. Aeroport. Centru petrolier.: 27 m. 1. Navigabil. Climă mediteraneană şi temperat-continentală. masiv muntos în Ungaria. Păduri de foioase. Cantemir). Suprafa a: 17 mii km2 (după unele surse 19 mii km2). Porturi pr. Monumente arhitectonice din sec. XI–XV). lac de apă dulce în Federa ia Rusă. Ad. 151 mii loc. Suprafa a: 505 mii km2. Centru adm. Suprafa a: 380 mii km2. Riga. loc. 2. bauxită. Pescuit. Maramureş. doc. max. Stockholm. Suprafa a: 5 mii km 2. Parc na ional. Tallinn. de prelucrare a lemnului. lac sărat în România. Sta iune balneoclimaterică.

XIII – XVI). Monumente arhitectonice de cult (sec. produse alimentare. Zăcăminte: huilă. oraş în partea central-sudică a Germaniei (Bavaria). loc. Fabrici de cherestea. păşuni şi fîne e. cărbune. cale ferată. Suprafa a: 143 mii km2. construc ii navale şi de avioane. legume. cocotieri. IX – XI). textile. Păduri de mangrove.2 mil. Universitate. centrul adm. orez. loc. chimică.5 mil. fabricarea hîrtiei şi cimentului. Serbia şi Muntenegru. construc ii de maşini. de aceea este supranumit Vene ia Orientului ). produse textile.746 km. fiind locuită de daci. Turism. peşte etc. Turism. Centru industrial. Centru industrial şi cultural. 659 mii loc. textilă. Turism. Universitate. Universitate. Comunica ii: aeroport interna ional. Tisa şi Mureş. piei şi articole din piele. Bamakó Bámberg Banát Bándung oraş în Indonezia. porumb. Cercetări aeronautice şi cosmice. Birmania şi golful Bengal. grîu. cupru. esături de iută şi bumbac. situat între India. maritimă (în oraş pe canale. Centru de cercetări nucleare. Limba oficială: bengali. de conserve. Întemeiat în 1882. port la Oceanul Atlantic. port fluvial pe canalul Rin–Main–Dunăre . orez. la grani a cu Ungaria. prelucrarea petrolului. Observator astronomic. Exportă iută. capitala Thailandei. cuprinsă între Dunăre. port pe fluviul Niger . minereuri de fier. Universitate. (2. Export de bumbac. sare. orz. loc. Aeroport. maşini şi utilaje industriale. Planta ii de ceai şi trestie de zahăr. marmură. hîrtie. Industrie electrotehnică şi radiotehnică. de prelucrare a cauciucului.38 mil. República Populáră ~. Suprafa a: 21. autovehicule. Căi ferate: 2. plumb. Creşterea animalelor (ovine. combustibili. feroviară. Carpa ii Meridionali. port la rîul Oubangui . comercial şi cultural. [´bæhg¬lour] [´bæhkok] oraş în S Indiei. Importă materii prime. Centru industrial şi cultural. provincie istorică în S-V României. 2. hidroenergie. Admis în ONU la 17 septembrie 1974. Capitala: Dhâkâ . Muzee. al districtului Iava . loc. Turism. nuci de cocos. Academie de ştiin e. Mare centru industrial şi cultural. de petrol. s-au constituit primele forma iuni politice româneşti. Institu ii bancare. situat în insula Iava . textilă. Climă mediteraneană şi continentală. Relief predominant de cîmpie plană. Nod feroviar. Muzee. Se cultivă iută. Popula ia: 1. Relief reprezentat de zone muntoase. Climă tropicală musonică. Păduri. tutun. 71 mii loc. . Căi de comunica ii: aeriană. Expl. Universitate. cromit. utilaj electrotehnic. 4. loc. sticlă. Universită i. Popula ia: 134 mil. Prelucrarea lemnului. În antichitate a făcut parte din provincia romană Dacia. 5. port la fluviul Menam . 738 mii loc. Şantiere navale. alimentară. Aeroport. ceai. 598 mii loc. Industrie dezvoltată: siderurgie. Aici. loc. electronică. Căi rutiere: 193283 km. mangan. construc ii navale. Ramuri industriale: siderurgie. tutun. stat în Asia de Sud. al statului Karnataka. centrul adm. Ramuri industriale: prelucrarea iutei. în conurba ie).8 mii km 2. în evul mediu (sec. produc ia uleiului de cocos. bumbac. produse chimice.Báltimore [´boolt¬mour] oraş în N-E SUA (Maryland). Aeroport. Bángalore Bángkok Bangladésh [bahgl¬´de¿] Banguí [b¾g´ii] capitala Republicii Centrafricane.1 mil. colinare şi de cîmpie. bovine). capitala statului Mali.9 mil. alimentare etc.

melasă. Industrie chimică. Admis în ONU la 9 decembrie 1966. Întreprinderi producătoare de zahăr. Turism. Porturi pr. strunguri). Universitate. Pînă în 1973 se numea Bathurst . Aeroport interna ional. chimică. Industrie metalurgică. port pe fluviul Obi . Şantiere navale. motociclete). Márea ~. Relief colinar (alt. Universitate din sec. Export de cafea. insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. 762 m). combustibili. ulei de palmier. Monumente arhitectonice de cult (sec. max. XV. Albă şi Kara. electrotehnice. Barents.: 600 m. în Alaska. port la fluviul Gambia. 675 mii loc.42 mil. oraş în N Columbiei. de pielărie. Export de cauciuc. Climă subarctică. bata i. Fránz Joseph şi coastele Europei de Nord. automobile. Creşterea oilor. constructoare de maşini (vehicule. Aeroport interna ional. alimentare. Şantiere navale. Bárents Barnaúl Barranquílla [barran´kija] Bárrow [´bærou] . port la Marea Caraibilor. Banks Barbádos [bæhks] Barcelóna [barqe´lona] oraş în N-E Spaniei. produse alimentare. Exportă zahăr. maşini şi utilaje industriale. alimentară. Suprafa a: 431 km 2.Bánjul [´band…ul] capitala statului Gambia. 918 mii loc. chimice. legume. textile. 200 mii loc. Naviga ie intensă. Comunică cu mările Norvegiei. max. Păduri cu arbori de esen ă pre ioasă. Verde (Norvegia). manioc. 1. confec ii. Ad. Climă tropicală. Mari întreprinderi ale industriei constructoare de maşini (avioane. centrul adm. chibrituri). rom. Importă mijloace de transport. navigator olandez din sec. la N-V de insula Victoria. Este unul din cele mai bogate bazine de pescuit din lume. port la Marea Mediterană. stat insular în Arhipelagul Antilele Mici. Popula ia: 276 mii loc. Denumită după numele lui W. între arhipelagurile Svalbard. Observator astronomic. loc. XVI. mare situată în partea de V a Oceanului Arctic. Aeroport interna ional. XIII – XIV). capul nordic al Americii de Nord. de prelucrare a lemnului (mobilă. pe ărmul Oceanului Arctic. Culturi principale: trestie de zahăr. produse petroliere. km2.: Murmansk (Federa ia Rusă). Limba oficială: engleza. aparate electrotehnice. Căi rutiere: 1573 km. arahide. Capitala: Bridgetown . textilă. Relief de podiş şi de cîmpie. Pescuit. al regiunii autonome Catalonia . oraş în Federa ia Rusă. Suprafa a: 1.5 mii km2.8 mil. Suprafa a: 66. textile.

porcine. Monumente arhitectonice de cult (sec. alimentare). monument istoric în Paris. max. XVII). secară. capitala statului Sfîntul Cristofor şi Nevis. Industrie petrolieră. Port comercial.S. sfeclă de zahăr. Moldo-veneşti. port la Marea Tiraniană. 14. Aeroport interna ional. devenită închisoare de stat (sec. cacao. produse petroliere şi chimice). dar în 1878 le anexează din nou. În perioada 1941–1944 se află sub administra ia românească. textile. De la 24 august 1940. Nod de cale ferată. 618 mii loc. cărbune.S. A fost cucerită de orăşenii răscula i şi demolată în 1790. construită între anii 1370 şi 1382. . gaze naturale. port pe fluviul Shatt al’Arab . Ismail şi Bolgrad. Turism. Cetatea Albă şi Ismail). ceasuri.: 94 m. cabaline). parte componentă a statului feudal Moldova. situat pe fluviul Rin . strîmtoare situată între Australia şi insula Tasmania. În partea de N-V a insulei se află polul magnetic nordic al Pămîntului. în 1918 se uneşte cu România. 179 mii loc. Popula ia: 4 mil. floarea-soarelui. Universitate. Fortărea ă. în partea de S-E a teritoriului european. pe insula Corsica. Lă ime: 213 km. Întreprinderi industriale (maşini. Capitala: Ufa . Baºkíria Báthurst [´bæq¬rst] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. pînă la începutul sec. Export de curmale. centrul adm. zahăr. După Pacea de la Bucureşti (16/28 mai 1812) întreg teritoriul interfluvial prutonistrean este anexat de Rusia aristă. Export de banane. La 28 iunie 1940 este ocupată de U. centrul adm. Suprafa a: 144 mii km2. Aeroport interna ional. oraş în Irak. sub denumirea Republica Moldo Básel [´baz¬l] oraş în N Elve iei. Popula ia: 18 mii loc. XV – XVIII). loc. Port comercial. fostă fortărea ă. XIX constituind doar zona de S a teritoriului dintre Prut şi Nistru. XI–XV). care prin votul parlamentului (Sfatul ării).R. În 1944 Basarabia redevine republică sovietică. republică în Federa ia Rusă.8 mii loc. simbol al tiraniei absolutismului monarhic. cartofi. Universitate. cînd îşi declară independen a de stat. República ~.S. oraş în Fran a. Lungime: 419 km. Nod feroviar şi rutier.Basarábia regiune istorică românească. ovine. alimentară. În 1856 Rusia retrocedează Moldovei jude ele sudice Cahul. al semicantonului Bâleville. fiind denumită oficial Basarabia. băuturi spirtoase. Se cultivă grîu. În 1917 este proclamată independen a Republicii Demo-cratice Moldoveneşti (Basarabia). pînă la 27 august 1991. 51 mii loc. Ziua cuceririi Bastiliei – 14 iulie 1789 – a fost proclamată în 1880 sărbătoare na ională a Fran ei. Monumente arhitectonice de cult (sec. Creşterea vitelor (bovine. Ad. intră în componen a R. ovăz. 19 mii loc. cafea. al Guadelupei. prin care Oceanul Indian comunică cu Oceanul Pacific (prin marea Tasman). Important centru bancar. produse chimice. copră. Export de bumbac. Básra Bass Bassetérre Basse-Tére Bastía Bastília [bas´teer] [bas´teer] [bas´tiia] oraş situat pe insula Sfîntul Cristofor . Zăcăminte: petrol. oraş în insula cu acelaşi nume. bauxită. comercial şi industrial (maşini. Centru comercial şi turistic. par ial (fără jude ele Hotin. Muzee. cu statut de regiune pînă în 1873 şi apoi de gubernie pînă în 1917.S.

Suprafa a: 481 mii km2. textilă. XIII-–XVI. la N-V de America de Nord. uzine de alumină. XVIII. capitala statului Louisiana. textile.Hr. situat pe rîul Răut. Serbia şi Muntenegru. situat pe fluviul Main. port la Marea Neagră. Muzee. capitala Republicii Autonome Adjaria. land în S-E Germaniei. oraş în România (jud. Industrie petrolieră. de cauciuc sintetic. port la golful Mexic. Ruine de fortifica ii romane. Caraş-Severin). Se mai cultivă floarea-soarelui.2 mii loc. cu numele Ad aquas Herculis sacras . Ad. 115 mii loc. Nod de cale ferată. 42 mii loc. Întemeiat de coloniştii francezi la începutul sec. renumit prin vestigiile sale preistorice şi din epoca elenistică şi romană. sfeclă de zahăr. 220 mii loc. Zăcăminte (cărbune. vinuri. Agricultură specializată în produc ia grîului şi porumbului. conserve. Universitate. port pe fluviul Mississippi . Creşterea animalelor. oraş în Georgia (Gruzia). medievale şi clasice. oraş în SUA (Texas). Bălăneşti (rn. petrol. Industrie constructoare de automobile. municipiu în Republica Moldova. electrotehnică. valea Buzăului. crovuri. între marea Ciukotsk şi insula Banks. dune. Culturi agricole: citrice. situat la N-E de com. Catedrală (1785). rîu în România. Popula ia: 12 mil. Liszt. orez. sare). blănuri. max. Terenuri irigate. oraş în Germania (Bavaria). Teatru. Timişoara. ceai. Deálul ~. Catedrală gotică (sec. Export de mărfuri industriale şi alimentare. tutun. Relief: cîmpie cu lacuri sărate. Manufactură de tapiserii (încă din sec. zonă geografică în E Cîmpiei Române. 160 mii loc. Lungime: 255 km (180 km pe teritoriul României). Catedrală din sec. loc. oraş în Fran a. Fabrici de sticlă şi por elanuri. electronică.6 mii km2. Industrie dezvoltată (rafinării de petrol. cu ape termale. chimică. Batúmi Bavária Bayónne [baj´on] oraş în S-V Fran ei. centrul adm. Industrie petrochimică. Pe Bega este situat or. Palate (sec.Báton Rouge [´bætn´ruu…] oraş în S SUA. 6. XIII – XVI). în conurba ie. regiunea subcarpatică şi valea rîului Mostişte. Centru comercial şi cultural. Muzee. 57 mii loc. 74 mii loc. Muzee. Universitate. Centru industrial (metalurgie. cel mai înalt deal din Republica Moldova. . cuprinsă între valea Dunării. Sta iune balneoclimaterică. Industrie uşoară (aparate electrotehnice. Mormîntul lui Fr. alimentară. situat pe rîul Cerna . Industrie prelucrătoare de materii prime agricole.: baj´rout] Bãile Herculáne Bãlãnéºti Bãlþi Bãrãgán Beáufort Béaumont Béauvoir Beérsheba Béga [´boufort] [´boum¬nt] [bo´uwaar] [bier´geba] mare în bazinul Oceanului Arctic.: 3750 m. Nisporeni). Altitudine: 429.5 mii loc. al departamentului Oise . afluent pe stînga al Dunării. mobilă. Suprafa a: 70. port pe fluviul Adour . Biserică gotică (sec. coniacuri). Pomicultură. XV).: München . Sta iune balneară. Universitate. 139. XVII). oraş în Israel.5 m. Centru adm. XVI–XVIII). Báyreuth [germ. Teatre. Atestată în anul 153 î. Universitate. 136 mii loc. Oraş din 1818. chimie). de prelucrare a lemnului). Şantiere navale. grafit. Culturi cerealiere.

Cahul). stat federal în Europa Occidentală. Creşterea vitelor. Fabrici de pielărie şi încăl ăminte. tractoare. strunguri.5 mii km 2. Important centru economic şi cultural. XIV–XVI). Temple. Limbi oficiale: belorusa. gaze naturale. plante pomicole. Numeroase lacuri şi mlaştini. . rusa. hîrtie. loc. poligrafică. cartofi. germana (local). între Fran a. Căi ferate: 3 410 km. produse alimentare vegetale. încăl ăminte. Muzee. Teatre. Universită i. petrolieră. orz. Exportă tractoare. Parcuri. loc. situat la S-V de com. Universitate. XIII. mesteacăn). República ~. Moschee (din 1291). Se cultivă sfeclă de zahăr. Lituania. material rulant. aerian.8 mil. stat în E Europei. pomi fructiferi. locomotive. Climă temperat-con-tinentală şi maritimă (în vest). Văleni (rn. Exportă produse industriale (metalurgice. în sec. Germania şi Olanda. 311 mii loc. Întreprinderi industriale (prelucrarea metalelor. textile). Relief de cîmpie joasă în S şi colinară în S-E. Fortărea ă din sec.5 km. mărfuri de larg consum. mobilă. in. Universită i. Rafinării de petrol. situat pe rîul Done . vagoane. Muzeu. energie electrică. pagode (sec. situat între Polonia.: 3 m. Suprafa a: 208 mii km2. Muzee. ovăz). Industrie puternic dezvoltată: siderurgică. Universită i. Culturi principale: cereale (grîu. port la Marea Irlandei. Căi rutiere: 49300 km. nave maritime. bel´faast] lac în Republica Moldova. 1. doc. Relief reprezentat de cîmpii. alimentare. Importă combustibili. alimentară. petrol. automobile. secară. maşiniunelte.3 mil. Bélgia Bélgorod oraş în Federa ia Rusă. mănăstiri. Popula ia: 10. legume. capitala ării. Căi rutiere: 137 876 km. Institu ii academice. gaze naturale. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Păduri de foioase şi de conifere. Lungime: 6 km.16 mil. construc-toare de maşini. Lă ime: 5. mijloace de transport. plumb. cereale. aparate radio şi electrotehnice. Letonia. max. textile. produc ia conservelor de legume şi fructe). Muzee. textile. armament. Păduri de foioase (stejar. citrice. cartofi. aluminiu). de podişuri joase şi de masivul muntos Ardeni. Luxemburg. Climă maritimă temperată. XVI. Industrie dezvoltată: extractivă (zinc. Nod de comunica ii. capitala Libanului. Limbi oficiale: olandeza (flamanda). loc. Căi ferate: 5567 km. sfeclă de zahăr. Nod de comunica ii (feroviar. Hidrocentrale şi termocentrale. Capitala: Minsk . loc. petrol. situat pe ărmul de S al Mării Nordului. Importă materii prime. covoare. Export de fructe. echipamente electrotehnice. sticlărie. Centru industrial (construc ii navale. Suprafa a: 30. Popula ia: 10. oraş în Marea Britanie.Beijíng [bej´dzih] oraş în N-E Chinei. Teatre. port la Marea Mediterană. Ad. Regátul ~ . lactate. conserve. fluvial pe Marele Canal ). At. mătase. fructe. 9. textile din in) şi comercial. electrochimică. Capitala: Bruxelles . fag. cherestea. cupru. capitala Irlandei de Nord. mijloace de transport. franceza (valona). Industrie variată: autocamioane. Beirút [bej´ruut] Belarús Beléu Bélfast [engl.5 mil. in. televizoare. lînă. Rusia şi Ucraina. confec ii. chimice. Admis în ONU la 27 decembrie 1945. 325 mii loc. produse chimice. cînepă.

insulă în Indonezia. Popula ia: 103. al cantonului Ticino. Muzee. Beloci (din rn. 64 mii loc. Muzee. Nod de cale ferată. Bélgrad Bélitung Belíze [be´liiz] Béllingshausen [´biljingz´gau-zin] Márea ~. piscicole. capitala statului Belize. Universitate. oraş în Federa ia Rusă (Karelia). VI î. Relief de podiş. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. . medie: 2586 m. Păduri cu arbori de lemn pre ios. de aur. capitala Serbiei şi Muntenegru.9 mii km2. Bellinzóna Belmopán Béloci [belints´oona] Bélo Horizónte Belomórsk Belucistán (Belugistán) Belúha Bénevento Bengál [´belu ori´zõti] oraş în E Braziliei. între ara Graham. Este acoperită de ghea ă şi aisberguri.2 mii loc. Turism. Rîbni a). Monumente antice şi medievale.3 mii. în Federa ia Rusă. Exportă materiale şi produse textile. Turism. loc.P. Întreprinderi ale industriei constructoare de maşini. situat pe ărmul vestic al Mării Caraibilor. Limba oficială: engleza. mijloace de transport. Centru industrial i cultural. situată între insulele Sumatera şi Kalimantan . Bangladesh şi Birmania. XV–XVII). sucuri etc. 5. Alt. Vestigii şi monumente istorice. port la limanul Nistrului. Se cultivă trestie de zahăr. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. Ad. Moncastro (sec. F. Întreprinderi mecanice.).: 4506 m. coastele Antarctidei şi ara Ellsworth. porumb.2 mii loc. legume. alimentare (de prelucrare a cărnii şi peştelui. mare în extremitatea sudică a Oceanului Pacific. banane. Suprafa a: 530 mii km2. 2. Ucraina).). produse alimentare.1 mil. Export de copră. alimentare. orez. km2. 17. Izvorăşte la S-E de or. loc. oraş în peninsula Yucatan . A fost descoperită de navigatorii şi exploratorii ruşi F. Pişceanka (reg. Lazarev în timpul expedi iei antarctice (1819–1821). piper. chimice. Admis în ONU la 25 septembrie 1981. de carton. port la Marea Albă. denumită Cetatea Albă (sec. loc. diamante.Hr. Importă maşini şi utilaje industriale. între Mexic şi Guatemala. Cetate în sistemul defensiv al statului medieval Moldova. Climă tropicală umedă. Fabrici de cherestea. XIII). Pescuit. la 20 km de Marea Neagră. a materiei prime agricole. centrul adm. între India. capitala statului Minas Gerais. Popula ia: 6 mil. al provinciei Compa-nia. oraş în S Italiei. de confec ii. Căi rutiere: 2710 km. Universitate. Ad. Colonie comercială genoveză – Mourocastron. afluent pe stînga al Nistrului. de mobilă. golf în Oceanul Indian. Suprafa a: 23 mii km2. 30 mii loc. Suprafa a: 2. Suprafa a: 4. lîngă com. Suprafa a: 490 mii km2. Nod feroviar. 55 mii loc.Bélgorod-Dnestróvski oraş în Ucraina. Centru economic şi cultural. max. Bellingshausen şi M. Popula ia: 262 mii loc. Prelucrarea bumbacului. combustibili.2 mil. Versan i acoperi i de ghea ă şi zăpezi. de construc ie. regiune muntoasă în Asia. port la Dunăre. Colonie milesiană – Tyras (sec. cu masive muntoase. vinuri. loc. cel mai înalt vîrf al mun ilor Altai. Creşterea animalelor. textile. centrul adm. Gólful (Márea) ~. oraş în Elve ia. în Iran ş i Pakistan. Monumente arhitectonice de cult din evul mediu. Vinni a.1 mil. Capitala: Belmopan . 1. Expl. textile. Nod de comunica ii (feroviar. stat în America Centrală. aerian). mărfuri de larg consum.: 4470 m. Lungime: 50 km.

încăl ăminte. Întreprinderi de cherestea. Ad. feroviar. automobile. Turism. 45 mii loc. Palate (sec. cafea. Căi rutiere: 6 070 km. situată între Asia şi America de Nord. Bază aeronavală a SUA. Muzee. capitala Germaniei. oraş în Italia. XII–XIV). palate (sec.7 mii loc. textile. doc. optică. constructoare de maşini. Administrat de Marea Britanie. Întreprinderi siderurgice. Fortăre e medievale. bananieri. Pinacoteca Academiei Carrara. alimentare). Universitate. financiar şi cultural. chimică. stat în Africa Occidentală. Catedrală. produse ale meşteşugăritului.: 4773 m. 485. Popula ia: 5. citrice. castele. Centru industrial. fluvial). Meşteşugărit. mare în partea de N a Oceanului Pacific. Mari întreprinderi industriale (metalurgie. Exportă bumbac. Universită i. afluent al Nigerului. Niger şi Nigeria. Teatre. comercial şi cultural în Europa. 3. Activitate financiar-bancară. legume (destinate în mare parte exportului). important centru economic. port la Marea Mediterană. aparate şi utilaje electrotehnice.5 mii loc. Important nod de comunica ii. fosfa i naturali. pe teritoriul statelor Camerun şi Nigeria. Biserica Santa Maria Maggiore (sec. 130 mii loc. combustibili. situat la ărmul golfului Benin. Márea ~. Planta ii principale: arbori de palmieri. minereu de fier.). textile. centrul adm. Insulele ~. max. At. de laminat. Capitala: Porto-Novo . strîmtoare care desparte Asia de America de Nord şi uneşte Oceanul Pacific cu Oceanul Arctic.: 42 m. República ~. Importă maşini şi utilaje industriale. 117 mii loc. Popula ia: 75. încăl ăminte. Galerii de pictură. Relief muntos. mărfuri de larg consum. poligrafică. Suprafa a: 2. în 1244. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. bumbac. între Togo. min.: Hamilton . Relief de cîmpie şi de coline. Culturi agricole: banane. aur. Limba oficială: franceza. al cantonului Berna. Aeroport. produse chimice. Bogate resurse de subsol: petrol.5 mil. loc. Pe ărmul golfului e situat oraşul angolez Benguela . Suprafa a: 54 km2. titan. XIII – XVIII). la 960 km E de ărmul Americii de Nord. Centru comercial şi industrial. alimentară. Strîmtoárea ~. Climă tropicală şi subtropicală. Centru adm. electronică. Academii. Păduri cu arbori de lemn pre ios. bata i. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. textilă. Parcuri. Monumente arhitectonice medievale. construc ii de maşini. al provinciei Lombardia. Căi ferate: 578 km. Turism. (în conurba ie 155. Climă tropicală umedă. Ad.4 mii loc. capitala Elve iei situată pe rîul Aare . golf în Oceanul Atlantic. savane. Suprafa a: 113 km2.9 mil. textile.3 mil.Bengházi Benguéla [ben´gel¬] oraş în N Libiei. electrotehnice. Creşterea animalelor. tutun. Lungime: 1400 km. Lă ime: 35–86 km. Universitate. cocotieri. XV). Nod de comunica ii (aerian. oraş situat pe rîurile Spree şi Havel. Benín [be´niin] Bénue Bérgamo Béring Béring Berlín [berl´iin] Bermúde Bérna . Industrie puternică: constructoare de maşini. Centru comercial şi cultural. km2. ulei de palmier. centrul adm. ciment. Muzee. pe coasta Angolei. Burkina Faso. comercial şi cultural. format de cca 360 insule şi insuli e de origine coraligenă şi vulcanică. teritoriu insular în Oceanul Atlantic. Centru industrial. rîu în V Africii. loc.

textile. feroviar. minereu de cupru. Regiune muntoasă. Polonia şi Ucraina. produse chimice. potrivit Bibliei . s-a născut Isus Hristos. cocos. max. Popula ia: 1. Popula ia: 100 mii loc. Păduri. porumb. în apropiere de golful Biscaya . Industrie mecanică (ceasuri. Exportă materiale de cherestea. siderurgică. tutun. 1400 m sunt acoperi i de păduri. Importă maşini şi utilaje industriale. produse alimentare. mei. Catedrală romană şi gotică (sec. Creşterea animalelor (ovine. stat în Asia de Sud. Întreprinderi de ciment. Suprafa a: 2 mii km2. 370 mii loc. insulă în Oceanul Atlantic. bauxită etc. Pînă la alt. Întreprinderi metalurgice. Universitate. între India şi China. minereuri de fier. Meşteşugărit. XII–XIV). obiecte de meşteşugărit. Resurse naturale: cărbune. port pe canalul Nervión .). Zonă turistică. Bethléhem Bhután [´betl´ehhem] [bhu´taan] Bicáz Bihár [bih´aar] Bihór stat în N-E Indiei. Limba oficială: tibetana (dzongkha). aparate de precizie). Hidrocentrală.5 mii loc. de cărbune. Căi rutiere: 2 418 km. Lungime: 42 km. Oradea . mărfuri de larg consum. la grani a cu Ucraina. chimică. Culturi agricole: orez. gresii etc. La confluen a Bistri ei cu Bicazul este situat oraşul Bicaz (jud. masiv muntos în V României. Suprafa a: 47 mii km2.5 mii km 2. Suprafa a: 174 mii km 2. cupru. Important nod de comunica ii (aerian.2 mii loc. masiv muntos în Carpa ii nord-vestici. Alt. orz. Rezerva ii naturale. Capitala: Patna .9 mil. bumbac. Bihór Bilbáo [bil´ßao] Bióko .: 1725 m. trestie de zahăr. Centru adm. Agricultură. orez. Admis în ONU la 21 septembrie 1971. Alt. Pomicultură. Pescuit. alimentare. Climă tropicală şi tropical-musoni-că. electrotehnică. Zăcăminte: petrol. Regatul ~. grîu. Biserica Nativită ii. textilă). grafit. Muzee. Sta iuni balneoclimaterice.: mun. Curcubăta Mare ). Mún ii Bihórului . Industrii (metalurgică. constructoare de maşini. bovine.Besançón [bæz¾´sõ] Beschízi oraş în E Fran ei (Franche-Comité). în Carpa ii Orientali. porumb. Aici. Expl. Industrii (metalurgie. cherestea. iută. Monumente arhitectonice de cult. 9. oraş în Cisiordania. fluvial şi maritim). situat pe rîul Doubs . Centru financiar. situat în partea estică a mun ilor Himalaia. situat în partea centrală a Mun ilor Apuseni. cabaline). loc. Termocentrală. Popula ia: 631. siderurgice. Popula ia: 87 mii loc. Universitate.: 1848 m (vf. colinară şi de cîmpie. marmură. rîu în România. cărbune. Muzee. în apropierea coastelor Africii (Golful Guineii Ecuatoriale). Culturi agricole: cafea. Suprafa a: 7. afluent pe dreapta al Bistri ei . 24 mii loc. jude în N-V României. chimice. Culturi agricole: orez. banane. Capitala: Thimphu . la grani a dintre Slovacia. autovehicule. Păduri tropicale şi de conifere. Creşterea animalelor. Lac de acumulare. esături de lînă. covoare. Relief muntos cu depresiuni adînci ale marilor rîuri. Neam . oraş în N Spaniei. la S de Ierusalim. max. textile. legumicultură. 120 mii loc. de cherestea). Sta iune balneoclimaterică. Pe cursul superior al rîului se află Cheile Bicazului şi Lacul Roşu . Nod de comunica ii. grîu. construc ii de maşini agricole.

Capitala: Yangôn . porumb. 650 mii loc. Relief muntos.: New Britain. de cafea. avioane. XIV–XVII). cu ieşire la Golful Bengal.). ghips. produse alimentare. 82 mii loc. capitala statului Guineea-Bissau. cupru. al jud. tractoare. Exportă materii prime. centrul adm. Suprafa a : 50. motociclete. afluent pe dreapta al Siretului. în conurba ie. gaze naturale. rîu în România. de savană şi mangrove. pietre pre ioase. la ărmul vestic al Europei (Spania. Fortifica ii. caprine. porumb. New Ireland (dintre cele cca 200). XV – XVI). Trece prin oraşele Vatra Dornei. port la Oceanul Atlantic. Insule pr. Monumente arhitectonice (sec. în zona mun ilor Apalaşi . Dispune de bogate zăcăminte (petrol. bubaline. a. oraş în SUA (Alabama). arhipelag în Oceanul Pacific (Melanezia). care se prelungesc pînă la marea Andaman . Industrie de prelucrare a materiei prime. ruinele unei cetă i (sec. Fran a). Arhipelágul ~.: 5120 m. esături. Bacău ş. posesiune a statului Papua-Noua Guinee. Resurse naturale: cărbune. mei. stat federal în Asia de Sud-Est.5 mii loc. China. Export de arahide. staniu. minereu de fier. Pescuit. Limba oficială: birmana. piei. Este divizat în 7 “state na ionale” şi 7 provincii. Industrie constructoare de maşini agricole. nichel.Birmánia Uniúnea ~. alimentară. lemn şi produse din [´b¬mih¬m] oraş în Marea Britanie (Midlands). tutun. Universitate. de cherestea. argint. sare). Hidrocentrale. produse de lemn. a. cauciuc sintetic. Suprafa a: 677 mii km2. Nod feroviar. trestie de zahăr. cabaline). Vegeta ie: păduri tropicale (lemn pre ios).5 mii loc. Plutărit. [biq´kaja] [´bismark] golf în Oceanul Atlantic. Centru industrial şi cultural. 127. max. Expl. aparataj electric. Culturi agricole: arbori de cacao. ciment. produse chimice etc. Planta ii de bananieri. minereu de fier ş. aeroport. bumbac. zinc. India. Popula ia: 47 mii loc. cărbune. arbori de cauciuc. Pînă în 1989 – Birmania . forestiere. cuprinzînd între ele depresiunea fluviului Irrawaddy . Relief format din două masive muntoase paralele (în V şi E). animale vii. între Bangladesh. Laos şi Thailanda. Universitate. ulei de palmier. tutun. de confec ii.5 mii km2. Important centru industrial (automobile. trestie de zahăr. pu in valorificate. Muzee. grîu. Popula ia: 350 mii loc. legume. Nod feroviar. ovine. Centru economic şi comercial. Bistri a-Nă-săud. 1 mil. municipiu în România. textilă. Lacul de acumulare Izvorul Muntelui . aparate electrotehnice. soia. Piatra-Neam . cocotieri. Climă tropicală musonică. porcine. situat pe rîul Bira . Suprafa a: 194 mii km2. constructoare de maşini şi utilaje textile. Oraş din 1349. Bírmingham Bírmingham Birobidján (Birobigeán) Biscáya Bísmarck Bissáu [bi´sau] Bístriþa Bístriþa . plumb. situat pe rîul cu acelaşi nume. Nod de comunica ii. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. 88. aparate de radio). constructoare de maşini (montaj de automobile şi tractoare. oraş în Federa ia Rusă ( inutul Habarovsk). cocotieri. Ad. sticlărie. ceai. Zăcăminte: cărbune. nuci de cocos. Culturi agricole: orez. ramifica ii ale mun ilor Himalaya . Lungime: 279 km. Întreprin-deri metalurgice. loc.

300 mii loc. Teatru. placaj). Teatre. Nod feroviar. Turism. siderurgic. Şcoala latinească. Podişul Boemiei. Aeroport interna ional. gaze naturale. oraş în Tunisia. Turism. 22. de prelucrare a lemnului. Expl. din V Cehiei. Industrii (metalurgică. municipiu în România (jud. Străşeni. Muzee. 632 mii loc. Vestigii arheologice. apicultură. [blæn´tair] oraş în Malawi. oraş în Republica Africa de Sud. produc ia cristalului colorat. Important centru comercial şi cultural. Industrie alimentară. Muzee. tipografii (sec. Astăzi împreună cu Moravia. Relief muntos şi de podiş. Industria sticlei. Pomicultură. Orezării (pe cursul inferior). 95 mii loc. 5 mil. wolfram. Hidrocentrale.). Rafinării de petrol.: mun. provincie istorică în centrul Europei. Întreprinderi constructoare de maşini agricole şi utilaje tehnice. chimică. rutier). formează teritoriul Republicii Cehia. Universită i. Teatru. Institu ii de cercetări ştiin ifice şi de învă ămînt. uraniu. municipiu în România (jud. textilă). Industria lemnului (mobilă.3 mii km 2. nichel). situat pe rîul cu acelaşi nume. Seminarul teologic. Viticultură. situat la confluen a celor două Tîrnave (Mare şi Mică). Muzee. Chişinău. alimentare (conserve de carne. plumb. Biserica Sf. de cărbune. oraş în N Kîrgîzstanului. Popula ia: 329 mii loc. Vaslui). rîu în Republica Moldova. Biºkék Bizérta Bîc Bîrlád Bîrzava Blaj Blantýre Blóemfontein [´bluumf¬ntein] Bóchum [´bohum] Boémia Bogotá . textilă. Pomicultură. Alba). Muzee. constructoare de maşini. 402 mii loc. 77 mii loc. situat în partea de S a ării. aerian. Monumente de artă arhitectonică şi comemorative (Adunarea de la Blaj). oraş situat în mun ii Anzi . Turism. afluent al Nistrului. Gheorghe . este deosebit de bogat în resurse naturale (minereuri de cupru. ctitorie a lui Ştefan cel Mare (din 1496). capitala statului. vinuri. Anenii Noi). Important centru economic şi cultural. Muzee. Monumente arhitectonice de cult. produse de panifica ie). Turism. centrul adm. Lungime: 155 km. port la Marea Mediterană. XVIII–XIX). lîngă com. capitala Columbiei. în special de automobile Opel . Suprafa a: 5. Centru industrial (metalurgic. Rezerva ii naturale. Serbia şi Muntenegru. Uzine metalurgice. Sta iuni balneoclimaterice. Şantiere navale. Întreprinderi industriale (de rulmen i. Muzeu. maşini electrice etc.5 mii loc. denumirea Cehiei în cadrul Imperiului Habsburgic (1526–1918). Anenii Noi. al provinciei Orange Free State. de peste 2640 m. afluent pe stînga al Timişului (129 km pe teritoriul României). Pe Bîc sunt situate oraşele Călăraşi. Termocentrală. minereuri neferoase. legumicultură. rîu în România. Institu ii de învă ămînt.Bístriþa-Nãsãúd jude în N României. textile. Centru de comunica ii (feroviar. oraş în Germania (Renania de Nord-West-falia). Universitate. construc ii de maşini. Vechi centru de cultură şi învă ămînt românesc: Şcoala de obşte. Turism. Centru adm. Nod feroviar. grafit. alimentare). Între anii 1926–1991 denumit Frunze . Universitate. 404 mii loc. loc. Bistri a . textile. zinc. Gura Bîcului (rn. de confec ii. Zăcăminte: cărbune. la o alt. chimică.

biserici. wolfram. stat în partea Centrală a Americii de Sud. grîu.). cupru. prelucrătoare de materie primă agricolă. Creşterea animalelor (ovine. port pe fluviul Garonne. Centru de comunica ii (feroviar. Soroca). Şantiere navale. de cherestea. alimentară). colonie romană (Bononia . Vechi oraş etrusc ( Felsina ). Studiouri cinematografice. cafea. aur. oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). Aeroport. conserve. Universitate. centrul adm. Muzee. în apropierea Oceanului Atlantic. Aeroport. Export de vinuri. citrice. República ~. loc. rîu în Republica Moldova. situat la vărsarea rîului Ialpug în lacul Ialpug. numite Tabacu . stibiu. Turism.1 mil. de prelucrare a petrolului. Căi ferate: 3694 km. 126 mii loc. Argentina şi Chile. Centru industrial. alimentare). Industrii (constructoare de maşini. chimice. a bumbacului. cîmpie joasă. situat între Perú. banane. aymara. lame alpaca). lîngă com. oraş în V Indiei. Relief de podiş (alt. Limbi oficiale: spaniola. Industrie constructoare de maşini agricole. gaze naturale). Monumente de artă arhitectonică medievală (palate. Port. XIX). Vestigii arheologice. Întemeiat în 1818 pe locul unei aşezări mai vechi. al rn. max. km 2.Bóise Boláta Bolgrád [´boisi] oraş în SUA. sec II î. afluent pe stînga al Căinarului. Climă temperatcontinentală şi tropicală. Bolgrad. (570 mii loc. oraş în S-V Fran ei. Întreprinderi industriale (prelucrătoare de petrol şi de lemn. loc. de automobile şi de motociclete. cafea. capitala statului Idaho. prelucrătoare a metalelor.45 mil. Nod feroviar şi rutier. 405 mii loc. Universitate. Turism. savane. Centru industrial. Capitale: La Paz (executivă) şi Sucre (legislativă). aerian). cartofi. gaze naturale. Importă maşini şi utilaje industriale. capitala statului Mahârâshtra. Institu ii de învă ămînt preuniversitare. plumb. 202 mii loc. Întreprinderi textile. Bombáy [bom´bei] Bonn Boothia Bordeaux [´buuqi¬] [bor´do] peninsulă în N Canadei. Căinarii Vechi (rn. Monumente antice şi medievale. situat pe o insulă din V Mării Arabiei. oraş în Ucraina (reg. Căi rutiere: 42 438 km. Păduri tropicale. Suprafa a: 1. în conurba ie). vehicule. Lungime: 45 km. XI–XII). Hr. Muzee. quechua. Monumente arhitectonice de cult (sec. Tundră. chimică. . Bolívia Bológna [bo´lo¤¤a] oraş în N Italiei (Emilia-Romagna). cereale. Odesa). situată între insulele Victoria şi Baffin. caprine. petrol. de pielărie. Universitate. Universitate. comercial şi cultural. (640 mii loc. produse chimice. A fost reşedin ă a emigran ilor bulgari din Basarabia (sec. în conurba ie). Grădină zoologică. situat pe rîul Rin . turnuri). Se cultivă cereale (porumb. 11 mil. Popula ia: 8. mun i. cultural şi universitar. alimentare. Exportă minereuri neferoase. orez). bovine. Admis în ONU la 14 noiembrie 1945. Muzee. Reactor atomic. Întreprinderi ale industriei uşoare. argint. Relief: podiş. Industrie extractivă (staniu. trestie de zahăr. manioc. Casa-muzeu “Beethoven“. 600 m). 277 mii loc. Muzeu. 25 mii loc. Brazilia. textilă.

aparate electrotehnice. Admis în ONU la 17 octombrie 1966. Ialoveni). situată pe rîul Colocea .: 33 m. Lă ime: 660–3800 m. “George Enescu“ (Liveni). Culturi agricole: porumb. Suprafa a: cca 5 mii km2. Capitala: Sarajevo. stat în Europa. República ~. Popula ia: 470 mii loc. Bótna Bótnic Botoºáni Botswána [bot´swaan¬] República ~. Kutuzov. în conurba ie). jude în N-E României (Moldova). Meşteşugărit.: 290 m. Lungime: 30 km. La 26 august /7 septembrie 1812. cupru. Monumente istorice comemorative. Izvorăşte la N de satul Horodca (rn. produse textile şi alimentare. Pomicultură. bovine). Export de petrol. loc. Parcuri na ionale. setswana (na ională). max. . Culturi cerealiere. (4 mil. la 124 km V de Moscova. Zăcăminte: minereuri de mangan. stat în Africa de Sud. Lă ime: 240 km. floarea-soarelui. Muzeu. Zambia. legume. Ad. rîu în Republica Moldova. cereale. Climă temperat-continen-tală montană şi par ial mediteraneană. Centru adm. strîmtoare care leagă Marea Neagră de Marea Marmara. esături de bumbac. situat în partea nord-vestică a Peninsulei Balcanice. 574 mii loc. mărfuri de larg consum. citrice.4 mii km2. capitala statului Massachusetts. Popula ia: 1. zinc. Capitala: Gaborone . minereuri de fier. port la Oceanul Atlantic. cărbune. Turism. Bosfór Bósnia ºi Herþegovína Bóston [´bostn] oraş în N-E SUA. aur. Căi rutiere: 21168 km. între Europa şi Asia. în apropiere de Borodino. au învins armatele franceze. nichel. produse alimentare). rezerva ii de vînătoare. Muzee. Case memoriale: “Mihai Eminescu“ (Ipoteşti). Limbi oficiale: engleza. Relief constituit din zone muntoase şi de cîmpie. pomicultura. Climă tropicală şi subtropicală. electrotehnică. Industrie extractivă (cărbune. între Suedia şi Finlanda.: Botoşani . Zimbabwe şi Africa de Sud. loc. Industrii (maşini şi utilaje textile. Monumente arhitectonice. lîngă comuna Chi cani (rn. Vegeta ie forestieră. lînă. confec ii. carne. loc. carne. Centru industrial (şantiere navale. Muzee. mei. Se extrag diamante. Gólful ~. În 1941 aici au avut loc lupte crîncene între armatele ruseşti şi cele germane. Lungime: 152 km. piei. huilă. Prelucrarea lemnului. autovehicule. a. Căuşeni). produse alimentare. bovine). plumb) şi producătoare de energie electrică. afluent pe dreapta al Nistrului. Exportă diamante. Creşterea animalelor (ovine. conduse de Napoleon I. situat între Namibia. Ramuri agricole: viticultura. golf situat în N Mării Baltice. Creşterea animalelor. Suprafa a: 51. Căi rutiere: 19204 km. Lungime: 688 km. între Croa ia. Căi ferate: 1093 km. argint. Serbia şi Muntenegru şi Marea Adriatică. Creşterea animalelor (ovine.Borodinó localitate în Federa ia Rusă. înconjurată de podişuri. Suprafa a: 600. Căi ferate: 887 km. trupele ruseşti. Se cultivă grîu. porumb. Popula ia: 4 mil. maşini şi utilaje. silvicultura.). Importă maşini şi utilaje industriale. Admis în ONU la 22 mai 1992. Poduri rutiere. “Nicolae Iorga“ (Botoşani) ş. Vegeta ie preponderent de savană. Relief reprezentat de o depresiune deşertică. conduse de M. Vestigii arheologice. Universită i (Boston. Limba oficială: sîrbo-croata. pielărie şi încăl ăminte etc. cauciuc. textile. legume.13 mii km2. Ad. max. Turism. Harvard).55 mil.

legume). Par ial navigabil. Este o insulă de origine vulcanică. Pomicultură: plante tehnice. Relief muntos. 93 mii loc. jude în România. Popula ia: 129 mii loc. acoperită în întregime de zăpadă şi ghea ă. cu acelaşi nume. Resurse de subsol: cositor. de prelucrare a lemnului. port la Marea Mînecii. mobilă. Creşterea animalelor. anvelope). At. Centru industrial. materiale de construc ie etc. Planta ii de bananieri. produse chimice şi de pielărie. aur. textilă. Filarmonică. În sec.[bu’lo¤] sur-Mer) Bourbonnais [burbo´ne] Bourges Bourgét Bouvét [bur…] [bur´…e] [bu´ve] Brádford Brahmapútra [´brædf¬d] Brándenburg Brándenburg Brasília [br¬z´iilj¬] capitala Braziliei. Sta iune climaterică. Vegeta ie alpină. oraş în partea de E a Germaniei. autocamioane. 95. păduri de conifere şi de foioase. Vestigii arheologice. chimică. Turism.: 145 m. oraş în N Fran ei. Biserică (sec XV). Industrie uşoară. Monumente. Turism. în timpul călătoriei sale în jurul lumii din 1766–1769. Siderurgie. Catedrală gotică (sec. oraş în Fran a (Berry). comercial şi cultural. Centru adm. Muzee. Turism. la Potsdam. alimentară ş. situată în centrul Podişului Brazilian.6 mii km2.: Braşov . Palat (sec. Suprafa a: 44 km2. Fabrici textile (lînă. de 1200 m. land în E Germaniei cu centrul adm. Centru industrial. Administrat de Norvegia. foci) şi pescuit. situat în mun ii Alpi. al jud. Universitate. comercial şi cultural. loc. fructe. Important centru industrial: trac. Suprafa a: 59 km2. Ad. Industrii (armament. pe teritoriul statelor China. Universitate. în V Oceanului Pacific. fluviu în Asia. Universitate. Se varsă în Golful Bengal. Muzee. doc. Popula ia: 641 mii loc. maşini-unelte. Muzee. Şantiere navale. A fost descoperită (1768) de navigatorul francez Louis Antonie de Bougainville. de 231 m. textile. Suprafa a: 5 362 km 2. Zonă industrială şi agricolă. XVII provincia Brandenburg a constituit nucleul statului prusac. situat pe rîul Havel . Important nod de comunica ii. Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală. Industrii (constructoare de maşini. XIII – XV). arbori de cafea şi de cacao. Lungime: 2900 km. Braºóv Braºóv . lipsită de vegeta ie. Muzee. 483 mii loc. oraş în Marea Britanie (Anglia). la o alt.8 mii loc. loc. Fără o popula ie stabilă. printr-o deltă formată împreună cu fluviul Gange. mătase). Vestigii arheologice. Zonă montană şi depresionară. pe cursul mijlociu al Oltului. situat la cca 2500 km S-V de Capul Bunei Speran e (Africa de Sud). 323 mii loc. Oraşul a fost construit în anii 1956–1960. forestiere. Zonă agricolă (cereale. Capitală din 1960. X – XII). municipiu în România. XII). India (în partea de N-E) şi Bangladesh. construc ii de maşini. Insula ~.toare. la 226 km S de Paris. Nod feroviar. Monumente de artă arhitectonică (sec. Serveşte ca bază pentru flota maritimă de vînătoare (balene.8 mil. Popula ia: cca 3 mil. centrul adm. Suprafa a: 29 mii km 2.Boúgainville [´buug¬nvil] cea mai mare insulă din arhipelagul Solomon . teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. cel mai mare lac al Fran ei. XV). Boulógne (Boulogne. maşini. în bazinul fluviului Elba .). la alt. 1. Arhitect Oscar Niemeyer. 99 mii loc. max. a. Catedrală (sec. provincie istorică în partea centrală a Fran ei. Expl. Turism. în 1234 ( Corona ). Teatru. Construc ii de maşini. fabrici textile şi de produse alimentare. Suprafa a: 10.

afluent al fluviului Weser . conserve. metalurgică. alimentară. în 1350. Muzee. grîu. Căi rutiere: 1. textile. ananaşi.Bráteº Brátislava Bráunschweig [´braun¿vaik] lac în România (Moldova). vagoane. cafea. 259 mii loc. Paraguay. producerea celulozei şi hîrtiei. XII). construc ii de maşini. capitala Slovaciei. oraş în Federa ia Rusă. textile. grîu. bere. Culturi agricole: porumb. Exportă mijloace de transport. Popula ia: 176 mil. Se cultivă bumbac. Popula ia: 405 mii loc. Universitate. Brazília Brazzavílle [braza´vil] Brãíla capitala Republicii Congo. de prelucrare a lemnului. stat în centrul şi estul Americii de Sud. . maşini agricole). Întreprinderi constructoare de maşini. cacao etc. Importă maşini şi utilaje industriale.68 mil. Turism. IX.). XII. prelucrarea lemnului. nichel. textilă. diamante. Centru industrial. Pescuit. Ad. Creşterea animalelor. Relief predominant de cîmpie. Expl. produse alimentare. în sec. centrul adm. Monumente arhitectonice de cult (sec. Academie de ştiin e. Fondat în sec. Întreprinderi de producere a aluminiului. Industrii (constructoare de maşini. textile. Suprafa a: 4 766 km 2. Monumente istorice şi de artă arhitectonică. km.: Brăila . cuprins între Surinam. orez. citrice. Industrie siderurgică. Re ea navigabilă internă: 35 000 km. Turism intens. banane. de calcare. loc. aparate optice. afluent al Niprului. municipiu în România. Suprafa a: 8. arahide. Brãíla Brãnéºti Breánsk comună în Republica Moldova (rn. feroviar. Meşteşugărit.). hîrtie. situat pe rîul Oker . situat pe rîul Desna. produse textile. Climă tropicală şi ecuatorială. Complex de monumente arheologice din sec XII–XIV. Nod de cale ferată. doc. Muzee. petrochimică. Suprafa a: 7420 ha. de încăl ăminte. bauxită.). 500 mii loc. cu acelaşi nume. Expl. floarea-soarelui. Columbia. în 1429. Centru de comunica ii (aerian. jude în România. rutier). chimice. Teatru. Căi ferate: 30400 km. oraş în N Germaniei (Saxonia Inferioară). Bolivia. situat la confluen a Prutului cu Dunărea. Export de cauciuc. Filarmonică. combustibili. Teatru. 596. chimică. produse chimice.5 mil. pe cursul inferior al Dunării. Fabrici de încăl ăminte. XVII–XVIII). alimentare. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. 236 mii loc. fluvial. Catedrală (sec. doc. forestiere. Centru industrial (siderurgie. autogredere. Centru piscicol. cîmpii. Este dezvoltată creşterea animalelor (ovine. repara ii navale. port pe malul stîng al Dunării. porumb. Limba oficială: portugheza. de prelucrare a lemnului. comercial şi cultural. al jud. Argentina. alimentară etc. Universitate. oraş situat pe fluviul Zair. Teatru. port pe fluviul Dunărea. tractoare. doc. chibrituri. At. Universită i. bovine). At. República Federatívă ~. Pescuit. construc ii de maşini şi utilaj greu. legume. Perú. Centru industrial (locomotive. de prelucrare a petrolului. conserve. aur. 452 mii loc. Uruguay. Guyana. Important centru industrial (metalurgia laminatelor. textilă. constructoare de maşini (autovehicule. soia. Guyana Franceză şi Oceanul Atlantic.). zahăr. Universitate. bere etc. Venezuela. Centru adm. Relief variat: podişuri. medie: 3 m. alimentare etc. minereuri de fier. zahăr. Agricultură specializată în produc ia de cafea (ocupă primul loc în lume) şi de cacao (locul al treilea). Muzeu. Repara ii navale. Capitala: Brasilia . km 2. At. confec ii etc. Orhei). de mangan. Muzee. trestie de zahăr. produse siderurgice şi petroliere.5 mii loc.

Suprafa a peninsulei: 24 mii km2. chimică. Brísbane [´brizb¬n] Brístol [´bristl] Británic . Industrie constructoare de maşini. Universitate. Popula ia: 60 mil. fluvial). produse alimentare). reşedin ă a raionului Briceni. Arhipelágul ~. Industria lemnului şi alimentară. feroviar. Pinacotecă. Hebride. Universitate. oraş în Italia (Lombardia). Universitate. Bricéni Brídgetown Bríghton [´brid…taun] [´braitn] capitala statului Barbados. de automobile. la 230 km de Chişinău. zahăr. chimică. XIV–XV) şi edilitare (sec. Relief muntos. Industrii (metalurgică. produse chimice. azbest. Mici întreprinderi industriale (materiale de construc ii.Brémen [´breem¬n] oraş în N Germaniei.. oraş în N Republicii Moldova. Zonă agricolă. Centru industrial. la grani a dintre Italia şi Austria. Republica Irlanda. Export de melasă. Pescuit. Rafinării de petrol. fabrici de hîrtie. capitala statului Queensland. încăl ăminte). Suprafa a: 315 mii km2. în 1576. Statele cuprinse: Marea Britanie. în apropiere de golful Bristol . Universitate. Muzee. port la Oceanul Pacific. 258 mii loc. aparate electrotehnice. port pe fluviul Weser . Principalele insule: Marea Britanie. Irlanda. XV–XVII) şi de cult (Domul. Industrii ( constructoare de maşini. al landului cu acelaşi nume. Turism. port la Oceanul Atlantic. 121 mii loc. textilă. Muzeu. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (1888). situat pe rîul Bug . Muzeu. Şosea (din 1772) şi cale ferată (din 1864–1867) care leagă oraşele Innsbruck (Austria) şi Bolzano (Italia). Brénner [´bren¬r] Bréscia [´bre¿¿a] Brest Brest Bretágne [br¬´ta¤] peninsulă franceză. port comercial şi militar la Oceanul Atlantic. Nod de comunica ii (aerian. rom. oraş în Marea Britanie (Anglia). textile. provincie istorică în peninsula cu acelaşi nume. loc. alimentare). XI–XIII). Pescuit. de zahăr. 153 mii loc. Muzee. 197. Turism. Turism. Turism. locomotive. Monumente istorice. Turism. alimentară. doc. automobile. şantiere navale).6 mii loc. vapoare. oraş în Belarus. alimentară). între Oceanul Atlantic şi Marea Nordului. Centru de comunica ii (feroviar. Monumente arhitectonice de cult (sec. 1. Important centru industrial (construc ii aeronautice. în 1019. Şantiere navale. Muzee. situat pe rîul Avon . Muzeu. textilă. la 1370 m alt. alimentară. Universitate. textile. sec.8 mii loc. At. loc.5 mil. arhipelag în N-V Europei. centrul adm. cuprinsă între Oceanul Atlantic şi Marea Mînecii. At.). Important centru industrial (avioane. rutier). Nod feroviar. textile etc. maritim). oraş în S-V Marii Britanii (Anglia). Sta iune balneară. 550 mii loc. 145 mii loc. XVIII). comercial şi cultural. navală. rafinării de petrol. oraş în E Australiei. situat pe rîul Lopatnic. Monumente arhitectonice edilitare (sec. port la Marea Mînecii. Universitate. Centru de comunica ii (aerian. doc. oraş în N-V Fran ei (Bretagne). Fondat în 787. Întreprinderi industriale (armament. trecătoare în Alpii Orientali. şantiere navale. 396. Turism.

regiune istorică în România. Monumente arhitectonice medievale: catedrală (sec. Uzine constructoare de maşini şi utilaje (tractoare. Aici au fost ucişi peste 50 mii de prizonieri. partea de N a Moldovei. clădiri administrative (sec. înfiin at în 1937 şi lichidat în 1945. Păduri luxuriante. textile. împreună cu oraşul Cernău i. chei. produse alimentare. stat situat în S-E Asiei. pe ărmul Mării Chinei de Sud. Parc na ional. partea de nord a Bucovinei. XIII). intră în componen a R. palate (sec.S. orez. sagon. 221 mii loc. Institu ii de cercetări ştiin ifice. Importă maşini şi utilaje industriale. Important centru industrial (construc ii de maşini-unelte. arbori de cauciuc. textile. XVIII). Exportă petrol şi produse petroliere. 391 mii loc. Admis în ONU la 21 septembrie 1984. Turism.S. prosper în sec.S. cînd a fost din nou anexată la U. doc. colinar şi de cîmpie. Bucovína . situată în N-E Carpa ilor Orientali.S. Peşteri. Alt. Muzee. cauciuc.S. Planta ii întinse de cocotieri. Limba oficială: malaieza. locomotive. Popula ia: 351 mii loc. Suprafa a: 58 mii km2. port legat prin canale de Marea Nordului. Expl. XIII–XVIII). Vechi centru al industriei textile (broderii). Nod feroviar şi rutier. material lemnos. rulmen i). motoare electrice. Creşterea animalelor. strunguri. Muzee. port pe un canal navigabil legat de Marea Nordului. situat între văile rîurilor Prahova şi Dîmbovi a. cabane. cînd a fost ocupată de Austria. automobile. Căi rutiere: 2 417 km. Climă ecuatorială. comercial şi cultural. Din 1918 pînă în 1940 a făcut parte din Regatul României. S-a aflat în componen a statului feudal Moldova pînă 1775.: 2 505 m (vf.S. [brüü3] oraş în N-V Belgiei. de produse chimice. Monumente arhitectonice medievale. fructe. legume. Căi ferate: 19 km. Important centru industrial. XV). insula Kalimantan. ~ Darussalám . Pescuit. primărie (sec.Brno oraş în Cehia (Moravia de Sud). întreprinderi poligrafice. Relief muntos. produse alimentare) şi comercial. masiv muntos în România (Carpa ii Meridionali). produse chimice etc. petroliere şi forestiere.: brü´sel] capitala Belgiei.). În 1947. Turism. textile. Bucégi Búchenwald [´buuh¬nvalt] lagăr nazist de concentrare şi exterminare în Germania. gaze naturale. Se mai cultivă manioc. de mobilă. Ucraina (din 1991 – Ucraina). Universitate. confec ii. financiar şi cultural.. Omul ). Biserici. Centru industrial (metalurgie. At. Brúges Brunéi Bruxélles [fr. XII–XVI. A fost anexată în 1940 la U.R. în 1243. Universită i.R. autovehicule. ridicat în 1958. max. Monument în memoria eroilor extermina i. alimentare etc. apoi eliberată în 1941 şi reintegrată în hotarele României pînă în 1944. Capitala: Bandar Seri Begawan .

minereuri. municipiu în S ării. Institute. după colonizarea lui cu bulgari. Turism. a fost anexat la imperiul Rusiei. loc.Bucuréºti capitala României. face parte din teritoriul acestei ări. aluminiu. Cetate. Export de cafea. de prelucrare a lemnului. cu excep ia anilor 1941–1944.). Comunica ii interna ionale. avioane. XIX a fost dominat de turci.9 mil. port în golful La Plata . Lungime: 806 km. Centru adm. Chişinău). Suprafa a: 308 mii km 2. Sta iune balneară. elicoptere. la S-V de localitatea Zatoka (reg. ruşi. Muzeu. textile. constructoare de maşini (locomotive. Hidrocentrale. În apropiere se află cascada Niagara . doc. alimentară. fluviu în S-V Ucrainei. Navigabil (par ial pe cursul inferior). lac în Ucraina. situat pe malurile rîului Dîmbovi a. At. autobuze şi troleibuze etc. Universită i.97 mil. germani. Zonă industrială şi agricolă (cereale. Metrou. Principal centru politic. de confec ii. Oraş din 1533. electronică şi electrotehnică. Centru industrial (avioane. Bugeacul. Budapésta Budéºti Buénaventúra Búenos Áires [´bwenos´aires] Búenos Áires Búffalo Bugáz Bugeác Búgul de Sud . rn. După 1940. poligrafică. divizat în 6 sectoare administrative. Turism. Odesa. oraş în V Columbiei. Din sec. Turism. 3 mil. Universitate. textilă. situat pe ambele maluri ale Dunării. Filarmonică. care i-a aşezat aici pe tătarii nohaici. alcătuit din zonele urbane principale Buda (pe malul drept) şi Pesta (pe malul stîng). port principal la Oceanul Pacific. Turism. siderurgie. chimice. loc. de pielărie. II–IV). Industrii: siderurgică. zahăr. de pielărie şi încăl ăminte. Vestigii arheologice geto-dace şi romane. Centru de comunica ii (aerian. provincie în partea central-estică a Argentinei. Academia Română. Vestigii arheologice din perioada romană tîrzie (sec. situat pe malul lacului Erie . farmaceutice.24 mil. Lă ime: 2–3 km. ca sat în 1455.: La Plata . Mari întreprinderi industriale: metalurgie. Urme de vechi construc ii şi fortifica ii. ucraineni. În 1812 tătarii au fost strămuta i în Crimeea.3 mil. capitala Argentinei. doc. Muzee. Teatre. Popula ia: 12. În sec. Parcuri. în 1459. constructoare de maşini. Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec. comercial şi cultural. Poduri peste Dunăre. capitala Ungariei. cînd a făcut parte din componen a României. vagoane. XIV s-a aflat în componen a ării Româneşti. situat pe ărmul Mării Negre. creşterea bovinelor). Industrii (chimică. Grădină zoologică. 167 mii loc. regiune în partea de sud a Basarabiei. [´buf¬lou] oraş în SUA (New York). At. Lungime: 15 km. Muzee. fluvial).). Înfiin at de coloniştii spanioli în 1535. Operă. loc. loc. alimentară). 1. găgăuzi. se varsă în Marea Neagră printr-un liman. Popula ia: 2. optică. XIII–XV). Universită i. Suprafa a: 226 km 2. Biblioteci. După întemeierea statului feudal al Moldovei (1359). loc. Fostă colonie romană. Muzee. Teatru Na ional. împreună cu întreg teritoriul Basarabiei. Academie de ştiin e. Bugeacul de S-E revine Ucrainei (reg. XVI pînă la începutul sec. Centru economic. economic şi cultural. chimică. produse chimice şi alimentare etc. feroviar. alimentare. 329 mii loc. Biblioteci. Odesa). Important centru de comunica ii al continentului American. în conurba ie). (10. comună în Republica Moldova (mun. Universitate. BelgorodDnestrovski). Monumente istorice şi de artă arhitectonică medievală şi contemporană. textilă.

situat pe rîul Arlanson . port la Marea Neagră. Popula ia: 1. orz. A fost creată la 30 mai 1923. mangan. 330 mii loc. lactate). stejar) şi conifere. Bujumbúra [bud3um´bura] Bulgária capitala statului Burundi. Pescuit. Legumicultură. bauxită. Centru adm. floareasoarelui. de textile şi confec ii. lignit. porcine). Suprafa a: 4 mii km2. Întreprinderi prelucrătoare a bumbacului. Centru industrial şi cultural. situat în Peninsula Balcanică. stat în S-E Europei. între România. tutun. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. plumb. de pielărie. legumicultură. bauxită. cărbune. situată în S Siberiei Orientale. Pomicultură. 225 mii loc. porcine). produse alimentare). aur. Teatre. minereuri de fier. de celuloză. produse petroliere. Popula ia: 275. Căi rutiere: 36 925 km. textile. wolfram. electrotehnică. mănăstire. alimentare. republică în componen a Federa iei Ruse. biserici (sec. XI–XV. Capitala: Sofia . Întreprinderi de prelucrare a lînei. forestiere. Universitate. zinc. nichel. textile. Belarus şi Polonia. República ~. Denumirea veche: Usumbura . Naviga ie pe rîurile Selenga. Climă temperat-continentală în nord şi semimediteraneană în sud. sfeclă de zahăr. Relief muntos. porcine. Fondat în 884. păsări). Turism. 162 mii loc. Industria bumbacului şi mătasei. Expl. port pe malul lacului Tanganyika . cupru. petrol. fructe. maritim). [´burg¬nlant] provincie în Austria. a lemnului. fructe. Capitala regatului Castiliei în sec. Centru industrial şi cultural. Capitala: Ulan-Ude . Mauzoleul lui Ismail Samani (sec. Vînatoare. loc. situat în valea rîului Zeravşan . metale laminate. legume. crom. ovăz. Industrii (energetică. Pescuit. Burgás Búrgenland Búrgos . Monumente arhitectonice medievale (sec. de produse chimice.: Eisenstadt .1 mil. Macedonia. Căi ferate: 6508 km. Industrie forestieră. Limba oficială: bulgara. Exportă materii prime minerale. IX). a peştelui. Întreprinderi de prelucrare a cărnii şi blănurilor de caracul. siderurgică. mazăre. peşte. Zăcăminte: huilă. formînd par ial grani a dintre Ucraina. Universitate. trandafir. Creşterea animalelor (bovine. de mobilă. Suprafa a: 351. textile. tutun. Popula ia: 8. textilă. 212 mii loc. afluent al fluviului Duero . Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Centru comercial.2 mii loc. Culturi cerealiere. Export de tutun. la grani a cu Ungaria. Culturi agricole: grîu. alimentară. Navigabil. XII–XIII). Turcia şi Marea Neagră. textilă).8 mil. Lungime: 772 km. forestieră. Muzeu. Grecia. Serbia şi Muntenegru. IX–X şi XVI–XIX). oraş în E Bulgariei. oraş în N Spaniei (Castilia León). Resurse naturale: molibden. Centru interna ional de comunica ii (aerian. Relief reprezentat de masive muntoase şi cîmpii deluroase. echipamente industriale. bumbac. alimentare. vagoane. Muzee. loc. mijloace de transport. oraş în Uzbekistan. Angara şi lacul Baikal. constructoare de maşini. industrial.3 mii km2. Monumente arhitectonice de cult: catedrală (1221). alimentare. Industrie variată (construc ii navale. Suprafa a: 111 km2. Pescuit. de produse alimentare (vinuri.Búgul de Vest Buhará rîu în E Europei. conserve. Creşterea animalelor (ovine. legume. Creşterea animalelor (bovine. fabrici de covoare. Culturi agricole: cereale. Bureátia República ~. bovine. Importă maşini şi utilaje industriale. Păduri de foioase (fag.

orez.3 km.. produse alimentare. cartofi. doc. Orhei). jude în S-E României. Suprafa a: 31. Turism. bumbac. Se cultivă mei. República ~. alimentară. Butucéni comună în Republica Moldova (rn.6 mil. Alte surse economice: creşterea animalelor. Benin. Niger. sorg. la S de localitatea Tuzla (reg. arahide. Popula ia: 1. construc ii de maşini. produse chimice. Togo. Nicolae (1675).. Buridáva Burkína Fáso Burnás Burúndi lac sărat în S-V Ucrainei. Tatarbunar). textile şi alimentare) şi agricolă (culturi cerealiere. Limba oficială: franceza. bumbac. Mănăstire rupestră (sec. Provincie franceză din 1477. Capitala: Bujumbura . trestie de zahăr. Ghana şi Côte d’Ivoire. stabili i aici în sec.Hr. Relief de podiş (alt. I î. bovine). peşte. d. Căi ferate: 495 km. comer . Hr. Relief muntos (alt. Ocni a (jud. Odesa. Exportă cafea. străbătut de rîul Buzău . de staniu.5 km 2. creşterea animalelor). numele unor străvechi aşezări pe teritoriul României: aşezare geto-dacică în cuprinsul com. Căi rutiere: 13 120 km. orez. wolfram. porumb. nichel. Exportă vite. Rwanda şi Tanzania. Vîlcea). Reproduce numele neamului germanic al burgunzilor. Limbi oficiale: franceza. castru roman şi aşezare civilă din sec. Lă ime: 2 . rn.6 mil. Pescuit. datînd din sec. azi regiune administrativă şi economică. Buz´ãu . ovine. ape minerale. textile. Centru adm. Zonă agricolă (vinuri de Burgundia). Creşterea animalelor (caprine. Parcuri na ionale. Vegeta ie de savană şi pajişti. Vestigii arheologice geto-dacice şi romane. Relief muntos şi colinar subcarpatic. prelucrarea metalelor şi lemnului. loc. Capitala: Ouagadougou . combustibili. Se cultivă sorg. Climă ecuatorial-musonică. loc. de pînă la 750 m). Popula ia: 522 mii loc. Suprafa a: 275 mii km2. viticultură. gaze naturale. produse alimentare. porumb. columbit. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. Resurse naturale: petrol. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole.: 1500–2600 m). calcare. Vechi complex monastic. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. Popula ia: 12. cereale. Popula ia: 6. Biserica Sf.: mun. alimentare. Zonă industrială (metalurgia feroasă. tutun. tantal. bumbac. pe ărmul Mării Negre. Rîmnicul-Vîlcea). rundi/kirundi. Vegeta ie preponderent de savană. At. textilă. Suprafa a: cca 6 mii km2. Ad. În anii 1960–1984 se numea Volta Superioară . manioc. stat în Africa Centrală. încăl ăminte. Căi rutiere: 14 500 km. în 1616. stat în Africa Occidentală. República ~. arahide. Buzău . Păduri de foioase şi conifere. localizate pe teritoriul comunei Stolniceni (mun. mijloace de transport. loc. situat între Mali. Importă maşini şi utilaje industriale. bunuri de larg consum. aur. pescuit. II – III. Suprafa a: 28 mii km2. învecinat cu Republica Democrată Congo. ceai. grîu. Climă ecuatorială musonică.: 3 m. Fabrici de ciment.Burgúndia veche provincie istorică în E Fran ei. Expl. max. fasole.7 mil. Lungime: 5 km. Capitala: Dijon . V. autovehicule. XVII–XVIII).

Muzee. rutier). Cuprindea jude ele Durostor şi Caliacra. Teatrul "B. doc. 1941–1944) şi în cadrul Republicii Moldova (din 30 decem-brie 1998). Nod de comunica ii (feroviar. În 1940 a fost cedată Bulgariei. Muzee. Export de produse petroliere.: 100 m. Dumitru (1899). Universitate (1432). Arhanghel Mihail (1850). fiind denumit apoi Frumoasa . Industrie uşoară şi alimentară. de ciment. Şantiere navale. Industrie metalurgică. între insula Terra Nova şi Cape Breton . biserică (sec. Universitate. 308 mii loc. între capul Trafalgar şi capul Santa Maria. strîmtoare în V Oceanului Atlantic.). max. Industrie de prelucrare a lemnului. iar din 1835 – Cahul . electrotehnică. oraş în S-V Republicii Moldova. golf în Oceanul Atlantic. Important centru economic şi cultural.Hr. XVIII).P. de prelucrare a lemnului.5 mii loc. port la Oceanul Atlantic. alimentară. administrative. Hasdeu". a României (1918–1940. Ad. Pod peste Prut. Industrie metalurgică. de jude . 183. Catedrală (sec. tutun. centrul adm. în componen a provinciei Basarabia (1835–1856). Este legat printr-un canal de Marea Mînecii. a Principatului Moldova (1856–1878). doc. chimică. 45 mii loc. XII). Muzee. Existent la 1452 ca aşezare umană. Turism. în conurba ie. port la Oceanul Atlantic. Şantiere navale. bisericile Sf. oraş în N-V Fran ei (Normandia). palate). oraş în Italia. V–XI). min. Meşteşuguri. At. 24 mii loc. Cabanatuán Cabínda Cábot Cádiz Cádiz [´kæb¬t] [´kadiq] [´kadiq] Cadrilatér Caen [k¾] Cágliari [´kalijari] Cahúl . Întemeiat de finicieni (cca 1100 î. Maree puternice (3 m. de conserve din peşte. între Dunăre şi Marea Neagră. oraş în N Angolei. Monumente arhitectonice (sec. cu acelaşi nume. alimentară. Lungime: 195 km. edilitare (episcopie. regiune istorică în S României (Dobrogea).: 101 m. chimică.). reşedin ă a raionului Cahul. 173 mii loc. Monumente arhitectonice de cult. Fortifica ii (sec. cu statut de oraş. Teatru. Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. Vechi centru tipografic. Export de peşte. oraş în S-V Spaniei (Andaluzia). Industrie chimică.Buz´ãu municipiu în S-E României. biserici. Zăcăminte de petrol. Sta iunea balneoclimaterică “Nufărul Alb“. Aeroport. măsline. 242 mii loc. cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine . Biblioteci. Fabrici textile. de mase plastice. A fost centru adm. situat în apropierea rîului Buzău. alimentară. constructoare de maşini. în insula Sardinia. Centru vamal de frontieră. Amfiteatru roman. Centrul zonei de cultură a orezului. textilă. XIII). 147 mii loc.. At.: 107 km. Monumente istorice. în conurba ie. Lă ime max. oraş în Luzon. Nod feroviar. XIX). Industrie aeronautică. 1502 ca sat ( Şcheia ). Industrie alimentară. Ad. port la golful cu acelaşi nume (Marea Mediterană). al jud. la 173 km de Chişinău. Universită i. în conurba ie. Catedrala Sf. în 1234.

Aeroport interna ional. port pe Nil. Calafát Calcídicã Calcútta Cálgary [´kælg¬ri] oraş în S Canadei (Alberta). păstrat pînă astăzi. Parc na ional. Relief muntos (vf. Climă tropicală şi subtropicală. Suprafa a: 15. situată între golful Orfani (la E) şi golful Salonic (la V). Universită i. 11. Califórnia [´kæl¬´fornj¬] . Muzee. între Oceanul Pacific şi Golful cu acelaşi nume. 730 mii loc. a bumbacului. electrotehnice. Metrou. sticlă. alimentare (zahăr. citrice. 3069 m). alimentară. textilă. Creşterea caprinelor şi ovinelor.7 mil.1 mii km2. de petrol şi gaze naturale. de mobilă. în anii 1844–1849. Relief muntos cu cîmpii de litoral. Universitate. conserve. loc. Pelinei (rn. în peninsula cu acelaşi nume. între strîmtoarea Messina şi golful Taranto . construc-toare de maşini (avioane. port pe stînga Dunării. Numele antic – Brutium . Punct de vamă. Calábria [ka´laabria] regiune în S Italiei. citrice. în conurba ie. Filatură şi esătorie de bumbac. Monumente antice (moschei). Culturi de măslini. Oraş pr. Întreprinderi de prelucrare a iutei. Babilon. pe rîul Cahul (lîngă actualul oraş Vulcăneşti) oştirile ruseşti.: Catanzaro . hîrtie. Cel mai mare oraş din Africa. At. chimică. doc. Península ~. În epoca romano-bizantină aici s-a aflat or. La 21 iulie 1770. Industrie metalurgică.2 mil. numit apoi (în anul 641) Al-Fustat. Lungime: 1200 km. Industrie poligrafică şi cinematografică.5 mii loc. strunguri. Suprafa a: 144 mii km 2. Aeroport interna ional. peninsulă muntoasă în N Greciei. Rumean ev. Creşterea animalelor. peninsulă în N-V Mexicului. maşini-unelte). vi ă de vie. Muzee. tractoare. Mare nod de comunica ii. municipiu în România (jud. A. lîngă com.Cahúl rîu în Republica Moldova. produse electrotehnice şi chimice. a cărnii. loc. poligrafică. Caíro capitala Egiptului. Pe locul luptei. la poalele Mun ilor Stîncoşi . Oraş din 1855. capitala statului Bengalul de Vest. oraş în N Indiei. În cadrul armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. de prelucrare a lemnului. alimentară. vite). Grădină botanică. Se cultivă măslini. Centru comercial şi financiar interna ional. Muzeu. Zăcăminte de pirite. în conurba ie. i-au învins pe turci. a fost înăl at un monument în formă de coloană (22 m). Centru industrial (construc ii de material rulant. în apropierea deltei fluviului. Cahul) şi se varsă în lacul cu acelaşi nume. În 1988 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă (edi ia a XIII-a). unt). a orezului. Izvoare minerale. automobile. Centru comercial (grîu. Expl. Cerro de la Encantada . Industrie chimică. Izvorăşte la N de com. Universită i. Monumentul memorial 1877 . în frunte cu contele P. minereuri de fier şi de mangan. Hidrocentrale. Dolj). în 1424 ( Vadul Diuliu ). port în delta Gangelui şi Brahmaputrei . Lă ime: 50-250 km. Lungime: 40 km. de confec ii. automobile. Popula ia: 2. încăl ăminte. Nod de comunica ii. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. 21. Nod de comunica ii. lapte praf. Industrie metalurgică. Climă mediteraneană. Pe teritoriul peninsulei se află republica monastică Athos . 7 mil. Etulia. chimică. Viticultură. Academie de ştiin e. loc. care erau mult mai numeroşi.

cafea. iută.5 mii loc. Industrie constructoare de maşini. Păduri de foioase şi parcuri naturale. Fondat în 1515. Industrie constructoare de maşini. minereuri de fier. wolfram. Fondat în 1630. XIII).: 3 292 m. Nod de comunica ii.: 818 m. Lungime: cca 150 km. Suprafa a: cca 180 mii km 2. metale. Căi ferate: 1400 km. Suprafa a: 181. porumb. golf în Oceanul Pacific. V. Vegeta ie: păduri de esen e pre ioase. în lungul coastelor de V ale SUA.9 mii km2. Industrie: extrac ie de pietre pre ioase. Fondat în 1537. bumbac. suburbie a or. Pomicultură. Popula ia: 10. textile. Lungime: 550–600 km. minereuri de fier. între golful Siam. textilă. Universitatea Harvard (1636). Califórniei Calláo [ka´jao] Camagüéy [kama´gwei] Cambódgia Cámbridge [´keimbrid…] oraş în E Marii Britanii. în conurba ie. esături. cherestea. prelucrarea peştelui). de cherestea. port la Oceanul Pacific. oraş în V statului Perú. Alt. cărbune. argint. Cámbridge Cambriéni Cámenca . peşte. Laos şi Vietnam. în partea de N. Califórniei Gólful ~. Boston. porci). 12. N) şi mun i (la S). Pescuit. arbori de cauciuc. Lungime: 1240 km. Climă tropicalmu-sonică. Muzee. autovehicule. În acest golf. la 160 km N de Chişinău. nave aerospa iale). aur. cinematografică. încăl ăminte. a cimentului). max.9 mil. Centru industrial (metalurgie. manioc. loc. 285 mii loc. poligrafică. cupru. Universitate. situat în sudul peninsulei Indochina. produse chimice. Capitala: Phnom-Penh . tutun. aur. 120 mii loc. Sanatoriul “Nistru“. produse chimice. industrie constructoare de maşini (avioane.: 220 km. Întreprinderi agroindustriale. orez. Institut de Tehnologie (1861). Snowdon). Bază de submarine. curent marin rece (minus 12 °–26°C) în E Oceanului Pacific. Zăcăminte de huilă. Pescuit. Limba oficială: khmera (uzuală – franceza). Suprafa a: 424 mii km 2. Economie puternic dezvoltată: expl. Universitate. trestie de zahăr. în conurba ie. oraş în N-E SUA (Massachusetts). Nave de pescuit. Căi rutiere: 15 mii km.. iută. la 14 km de Lima. Se cultivă cereale. banane.: 1085 m (vf.9 mil. minereuri de fier şi polimetalice. Industrii (electronică. cherestea. Curéntul ~. alimentară (zahăr. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. chimică. max. gaze naturale. oraş în E Cubei. oraş în Republica Moldova (Transnistria). Wales ). Lă ime max. Regátul ~. între peninsula California şi coastele Mexicului. Popula ia: 29. XV–XVI). loc. Creşterea animalelor (bivoli. magneziu etc. combustibili. Ad. Parcuri na ionale. 570 mii loc. Nod de comunica ii. se varsă fluviul Colorado . Turism. Capela Colegiului regal (sec. pe malul stîng al Nistrului. masiv muntos în Marea Britanie (pen. bumbac. Thailanda.Califórnia stat în S-V SUA. Creşterea animalelor (bovine). Capitala: Sacra-mento . Culturi agricole: arbori de cafea. de petrol. bata i. stat în S-E Asiei. Mún ii ~. Importă maşini şi utilaje industriale. Universitate (din sec. alimentară. pe ărmul Oceanului Pacific. Relief de cîmpie cu podişuri (în E. poligrafică. Viticultură. orez. Ad. 106 mii loc. med. Exportă cauciuc. în conurba ie. se produce ciment. de confec ii. citrice. rom).

Turism. Caserta . Include provinciile Avellino . de cacao. Benevento . Expl. cauciuc natural. textile. zahăr.4 mii km2. Exportă produse petroliere. autovehicule. manioc. sfeclă de zahăr. al statului Campeche. Suprafa a: 50. engleza. sisal. platină. între Nigeria. Ycatán . Guineea Ecuatorială şi Golful Guineii. Creşterea animalelor. cereale. wolfram. fontă. orz. engleza. maşini şi utilaje industriale. aur. molibden. Fondat de spanioli în 1540. radiu. Întreprinderi forestiere. ovine. de petrol. aur. Importă produse chimice.97 mil. Culturi agricole: trestie de zahăr. mangan etc. Exportă mijloace de transport. Se produce o el. Pescuit. arahide. cartofi. [kam´pet¿e] oraş în S-E Mexicului. Republica Centrafricană. loc. Vancouver ş. Are 200 ecluze. titan. combustibili. înconjurat de apele oceanelor Atlantic. Industrie metalurgică. metalurgică.a. produse din lemn. Capitala: Ottawa . cacao. Vestigii ale civiliza iei maya. uleiuri vegetale). Planta ii de bananieri. Nod de comunica ii. porumb. Centru adm. Căi rutiere: 67 mii km. uraniu. bumbac. bunuri de larg consum. Industrie a tutunului.8 mil. aparatură electronică. zinc. la Marea Tireniană. Pomicultură. arbori de cauciuc. km2. materiale din lemn. cuprinzînd şi insulele Arhipelagului Arctic Canadian. wolfram. precum şi insulele Newfoundland. Popula ia: 5.: 2 m. de podiş (E) şi de munte (V). Ciad. în partea de V a pen. Campéche Campéche Canáda stat în America de Nord. Agricultură specializată în produc ia de cereale şi creşterea animalelor pentru carne şi lapte. Climă continental-moderată. plumb. alimentară (conserve de carne. Gabon. Se cultivă orez. nave. alimentară.2 mil.: Campeche . Turism. hîrtie. de cafea. port la golful cu acelaşi nume. între oraşele Toulouse şi S ète. de ciment. avioane. Pescuit. cafea. sorg. minereuri. Relief de cîmpie. minereuri de fier. textile. Centru adm. lemn). centrul adm. A fost construit în sec. hîrtie. loc. Climă ecuatorială cu precipita ii abundente. porcine). situat pe ărmul Golfului Guineii. Culturi agricole: măslini. a energiei electrice. Suprafa a: 9. azbest. celuloză. cobalt. cositor.6 mil. citrice. Creşterea animalelor (bovine. km 2. Pomicultură. Pacific şi Arctic. traversat de masivele muntoase Adamaoua în centru şi Camerun în SV (alt. Suprafa a: 475.8 mii km2. Capitala: Yaoundé . stat în Africa Centrală. Industrie extractivă (petrol. Limbi oficiale: franceza. chimică. Campánia regiune în partea de S a Italiei. stat în S-E Mexicului. Popula ia: 31 mil. vînătoare. Admis în ONU la 9 noi [ka´nal dy mi´di] canal navigabil în S Fran ei.. Popula ia: 16. Căi ferate: 1200 km. Se cultivă grîu. în nord polară. 152 mii loc. tutun.). porumb. Vegeta ie tropicală şi de savană (N). Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. gaze naturale. Viticultură. tutun. ovăz. Ad. loc. Admis în ONU la 20 septem-brie 1960. Căi rutiere: 849404 km. automobile. Pescuit. Relieful ării reprezintă un podiş întins. Parcuri na ionale.: Napoli . 4070 m). Popula ia: 614 mii loc. huilă. Suprafa a: 13. XVII. Lungime: 241 km. Canál du Midí .Camerún República ~. cupru. cărbuni. Limbi oficiale: franceza. aluminiu. Centru comercial (bumbac. Importă maşini şi utilaje industriale. Denumit şi Languedoc . uraniu. Republica Populară Congo. Căi ferate: 71 104 km. secară. nichel. materii prime. med. Salerno . Uneşte Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană prin fluviuil Garonne .

care uneşte fluviul Dunăre şi Marea Neagră. siderurgică. oraş în S-E Fran ei (Provance). Expl. reşedin ă a raionului Cantemir. XI–XV). Pod peste Prut. Centru adm.2 km. nichel.: 7 m. Este unul dintre cele mai vechi oraşe ale Angliei. produse alimentare). mangan. Popula ia: 1. la 125 km S-V de Chişinău. Universitate. Şantiere navale. Suprafa a: 7. Industrie aeronautică. Creşterea animalelor (ovine. max. Cannes [kan] Cantávria Cantemír Cánterbury [´kænt¬b¬ri] Cape [keip] . tutun. Este denumită şi Capul Bunei Speran e. la Cernavodă şi Agigea . Industrii (materiale de construc ii.: 3718 m (vlc. Este o comunitate autonomă a Spaniei. Aeroport interna ional. cărbuni. azbest. la E de Londra. 7 mii loc.: Las Palmas . Muzeu regal. Alt. la suprafa ă: 110–140 m. Canárelor Canbérra [´kænb¬r¬] Curéntul ~. de minereuri de fier. de minereuri de fier. în ins. Viticultură.4 mii km2. Centru al festivalurilor anuale cinematografice interna ionale. A fost dat în folosin ă la 26 mai 1984. Include insulele Gran Canaria. Salinitate sporită. Catedrală celebră (sec. situat pe rîul Tigheci. (295. Academie de ştiin e. în conurba ie). la 100–120 km de ărmul Africii. Nod de comunica ii. diamante. capitala federală a Australiei.1 mil. Culturi: banane. Centru turistic. poligrafie. Tenerife ş. cu vitralii medievale engleze (sec. Biserică (sec. Pomicultură. Oraş a cărei construc ie s-a început în 1913. Agricultură (grîu. Turism. ananaşi). regiune autonomă în N Spaniei. arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic. Lungime: 64. Nod de comunica ii. provincie în S-V Republicii Africa de Sud. km 2. citrice. Agigea. Are 2 ecluze. Universitate. caprine).4 mil. (131 mii loc. cupru. Fuerteventura. Muzeu al civiliza iei antice mediteranene. Reşedin a arhiepiscopului primat al bisericii anglicane. curent marin rece în largul coastelor de N-V ale Africii (Oceanul Atlantic).5 mii loc. Pico de Teide . Întreprinderi forestiere. fosforite. textilă. vi ă de vie. loc. Lă ime la bază: 70 m. oraş în Republica Moldova. la golful Biscaya . cartofi. 35 mii loc. Climă tropicală. Fondat în 1973. 310 mii loc. Sta ie de cale ferată.6 mil.: Santander .: Cape Town. în conurba ie. în apropierea localită ii Cania . max. Sta iune balneară şi turistică. Reşedin ă a Parlamentului şi Guvernului din 1927. Ad. Pescuit. Suprafa a: 5. Basarabi. Suprafa a: 641. Popula ia: 529 mii loc. bananieri. Creşterea animalelor. Pescuit. Centru adm. loc. Porturi: Cernavodă. 2648 m). porumb. a. minereuri radioactive. pe ărmul Mării Mediterane. Rămăşi e de ziduri ale oraşului roman. Întreprinderi agroindustriale. Lungime: 400–600 km. 73 mii loc.Canálul Dúnãre–Márea Neágrã Canáre canal navigabil în S-E României. XII–XIII). Relief muntos cu cîmpii înguste pe litoral. Parcuri na ionale. XVI). alt.3 mii km2. Este traversat de 7 poduri. Tenerife ). Relief muntos (Cordilléra Cantabrica . tutun. a uleiurilor eterice şi de esen e de flori. situată în S-E ării. oraş în S-E Marii Britanii. Medgidia. Popula ia: 5. Centru adm. citrice. Expl. în conurba ie).

[kar´akas] capitala Venezuelei. Relief muntos (alt. la S de golful Napoli .: Sydney . situat la 155 km S-E de Capul Bunei Speran e .2 mil. produse farmaceutice. stat în arhipelagul vulcanic Capul Verde .4 km2. loc. XVIII). la 950 m alt. Relief muntos în principalele insule. Culturi agricole: trestie de zahăr. cap în S Africii. Monte Solaro ). Casa lui Iancu Jianu (sec. Catedrală (1614). la 600 km V de Dakar. Coordonate: 14 °45´ lat. Aeroport interna ional. Popula ia: 170 mii loc. Parc na ional.Cape Bréton [keip´bretn] insulă canadiană în Oceanul Atlantic. Suprafa a: 4 mii km2. Olt). Admis în ONU la 16 septembrie 1975. banane. Grădină botanică. aur. Nod feroviar. cap în N Europei. XVI). loc.). brînzeturi. Planta ii de măslini şi citrice. E. Floricultură.5 mii loc. situat pe coasta Senegalului (Oceanul Atlantic). Oraş pr. Bază de lansare a rachetelor. Importă maşini şi utilaje industriale. confec ii. Suprafa a: 10. Centru de cercetări spa iale. Două universită i. Nod de comunica ii. mărfuri de larg consum. situat pe insula norvegiană Mageröy . formînd un district federal. cereale. în conurba ie. fructe. cap în V Africii. Regiune turistică şi climaterică. N şi 25°48´ long. tricotaje. Ini ial (1488) s-a numit Cabo Tormentoso (Capul Furtunilor ). aur. Biserica domnească. preparate din peşte. tutun. produse petroliere. max. 3. textile. Se extrage sare. Relief muntos (alt. bananieri. port la Oceanul Atlantic. 589 m. diamante. import de petrol ş. minereuri de fier. şantiere navale. sateli ilor artificiali şi a navelor spa iale. Capitala: Praia (pe insula Săo Tiago . mijloace de transport. manioc. Observator astronomic. 532 m). Climă tropicală. capitala legislativă a Republicii Africa de Sud. hîrtie. Popula ia: 418 mii loc. argint.. Suprafa a: 10. în SUA. 40. centrul adm. E. al provinciei Cape. iar din ocean corali.7 mii loc. situat la 34 °24´ lat. Muzeu. şlefuirea diamantelor) şi comercial (export de lînă. adesea secetoasă. Limba oficială: portugheza. Fondat în 1567. cap situat pe coasta de E a peninsulei Florida . lîngă coastele Africii. produse alimentare. Pescuit. Exportă zahăr. N şi 17°33´ long. Turism. cauciuc. max. ctitorie a lui Mihai Viteazul (sec. Centru industrial (prelucrarea metalelor. produse de panifica ie). Popula ia: 12. ciment. Căi rutiere: 2 250 km. În apropiere se află capul Almadies . insulă italiană în Marea Tireniană. Universitate. Carácas . Aeroport interna ional. Meridianul acestui punct geografic desparte apele Oceanului Atlantic de cele ale Oceanului Indian. V. de huilă. anvelope. încăl ăminte.92 mil. bata i. Peşteri. aloe. În anii 1963–1973 s-a numit Cape Kénnedy . Centru industrial (vagoane de cale ferată. Fondat în 1652. în conurba ie. situat în Oceanul Atlantic. a. oraş situat în N ării. Cape Canáveral [keip ka´navaral] Cape Town [´keiptaun] Cápri [´kapri] Cápul Ácelor Cápul Búnei Speránþe Cápul Nord Cápul Vérde Cápul Vérde Carácal oraş în România (jud. vf. 1. sticlărie). Centru industrial (montaj de automobile. conserve din fructe şi legume. cap în S Africii. la N-E de peninsula Noua Sco ie . sare. Nod de comunica ii. punctul cel mai de sud al continentului.3 mii km2. Turism. S şi la 18°30´ long. Vegeta ie: agave. Expl. material rulant. Viticultură. Coordonate: 71°11´ lat.

Sta iunea balneoclimaterică Băile Herculane . Ad. Agricultură (cereale. constructoare de maşini. Edine ). Se extrag minereuri de fier. legume. lignit. Climă temperat-continentală. constructoare de maşini (macarale). la confluen a Sebeşului cu Timişul . Muzeu. stat în S-E SUA. la grani a cu Serbia şi Muntenegru. Capitala: Raleigh . Sector zootehnic (bovine. grîu. Universitate. secară. Suprafa a: 8503 km 2. Turism. magneziu. Industrie a lemnului (mobilă. 34. Turism.2 mii loc. loc. Creşterea animalelor. bor. Liliecilor ş. 300 mii loc (626 mii loc. Alt. Pomicultură. At. Avicultură. tutun). Culturi agricole: porumb. Întreprinderi forestiere. mangan. Capitala: Columbia . ad. Termocentrale. Se mai numeşte şi Marea Antilelor . peşterile Buhui . dogărie etc. Şantiere navale. cartofi). chimică (hîrtie). oraş în România (jud.5 mii km 2.4 mii km 2. America de Sud (la N) şi lan ul Insulelor Antile . Monumente ale naturii: Cheile Caraşului . minereuri de fier. cărbune brun.: 7238 m. doc.: Klagenfurt . sericicultură. Oraş cunoscut din epoca romană. în 1290 ( Sebeş ). apicultură. a hîrtiei). plumb. Popula ia: 400 mii loc. pe stînga Dunării. medie: 2491 m. Reşi a . Industria aluminiului. Relief predominant muntos.. Suprafa a: 139. porcine. zinc. At. max.Caracuºénii Vechi comună în Republica Moldova (jud. ridicat în 1926–1928 din ini iativa reginei Maria. 33 m înăl ime).: 2384 m. constructoare de maşini (motoare. macarale-turn). în conurba ie). textilă. culme muntoasă în România. a bumbacului. orz. Păduri. land în S Austriei. loc. ovăz. Castel (sec. Popula ia: 542 mii loc.5 mil. Comarnic . max. Caraş-Severin). cabaline). Aeroport. de prelucrare a lemnului. turbine. Aici a locuit scriitorul basarabean Constantin Stamati-Ciurea (1828–1890). stat în E SUA. jude în S-V României. Popovă . Zăcăminte de huilă. Centru adm. Industrie metalurgică. Creşterea animalelor.).: mun. port la Oceanul Atlantic (golful Bristol). alimentară. Márea ~. Se cultivă tutun (primul loc în SUA). Ruinele oraşului roman Tibiscum . Popula ia: 6.78 mil km2. cereale. plumb. Suprafa a: 9. Industrie extractivă (cărbune). Industrii (atomică. Centru adm. Viticultură. Sector zootehnic. Nod de comunica ii. bumbac. caprine. chimică. Situri tripoliene în peşterile din malurile stîncoase ale rîului Lopatnic . între America Centrală (la V şi S). grîu. Monument de forma unei cruci (din o el. [´kaadif] oraş în S-V Marii Britanii ( ara Galilor). hidrocentrale. placaje. Suprafa a: 82.9 mii km 2. metalurgică. doc. porumb. alimentară (brînzeturi. de materiale pentru construc ii. Parcuri na ionale. situată în mun ii Bucegi . generatoare pentru termocentrale. XI). în 1585. în memoria eroilor căzu i în primul război mondial. huilă. azbest. soia.6 mil. Casamuzeu şi monumentul scriitorului. Muzeul ării Galilor. Popula ia: 3. a. Suprafa a: 2. alimentară. cupru. Agricultură (bumbac. mare în Oceanul Atlantic. bere). Caraíbilor Caraimán Caransébeº Cáraº-Severín Cárdiff Caríntia Carolína de Nord Carolína de Sud . zinc. chimică.

chimice. Nivelul său este cu 27. Muzeu. 176 mii loc. între Azerbaidjan. rom. Ad. Se mai numeşte Canalul Casiquiare . cacao. de esături. chimică (hîrtie). port la Marea Caraibilor.Carpáþi sistem muntos european. 2305 m. Industrie alimentară. grîu. Alt. sfeclă de zahăr. XVI). mică.: ´kastris] capitala statului Sf. 70 mii loc. de pielărie. Popula ia: 8. Turism. Lucia. Resurse naturale: petrol.: 71 m. oraş în N-V Columbiei. Aeroport interna ional. Fondat în sec. max. construc ii de maşini. culturi tehnice. şantiere navale. Aeroport interna ional. Lungime: cca 1600 km. Cárson Cíty Cartagéna Cartagéna [karta´heena] Casablánca Cascádelor Casiquiáre Cáspicã Castília Cástries . Uneşte cursul superior al fluviului Orinoco cu Rio Negro . Dom (sec. argint. Lungime: 600 km. Rainier ). port la Oceanul Atlantic. oraş în Maroc. lan muntos în V SUA şi Canadei. 2663 m. max. vf. Ad. Suprafa a: 376 km 2. porumb. România. de-a lungul ărmului Oceanului Pacific. Industrie extractivă (minereuri argentifere). capitala statului Nevada. a cimentului. alimentare). Lungime: 1126 km. medie: 184 m. prezentîndu-se sub formă de arc. loc. de mangan. Palat ducal (sec. electrotehnică. XII–XIV). [´kars¬n ´siti] [karta´hena] oraş în V SUA. alimentară. conserve). vf. Universitate (1824). cupru. fabrici.3 mil. Industrie chimică. Fondat în 227 î.5 km2. Pescuit. regiune în centrul Peninsulei Iberice (Spania). Turkmenistan şi Iran. max. 40. pe teritoriile statelor Slovacia. oraş în S-E Spaniei (Murcia). Creşterea bovinelor şi ovinelor. Gerlachovka ). Expl. [kasi´kjaare] rîu în S Venezuelei. Fostă colonie romană. Mún ii ~. Ungaria. citrice. Lungime: 410 km. Aeroport interna ional. legume). Numeroşi vulcani stinşi.9 mil. Carpa ii Sud-Estici (alt. minereuri de fier. sucuri. Şantiere navale. Export de zahăr. lînă. fosforite. grafit. de confec ii. Suprafa a: 138. cel mai mare lac sărat de pe glob. Hr. situat la limita dintre Europa şi Asia. aur. alimentară (zahăr. în N-V insulei. mercur. Nod de comunica ii. situat între peninsula Cape York (E) şi Arnhem (V). Agricultură dezvoltată (cereale. port comercial şi militar la Marea Mediterană. Zăcăminte de petrol. Export de cereale. Climă continentală. [port. mangan. Agricultură (cereale. Viticultură. Extragerea şi prelucrarea marmurii. bauxită. Fondat în 1533. Federa ia Rusă. Prelucrarea petrolului. în conurba ie. în apropierea Mării Mediterane. Turism. textilă. în conurba ie. textile. banane. Pescuit. Industrie siderurgică.9 m sub nivelul Oceanului Planetar. max. port la Oceanul Atlantic. între Pirinei (N) şi Sierra Morena (S). Ad. oraş în Italia centrală (Toscana).: 1025 m.5 mii loc. Polonia. forestiere. loc. Export de petrol şi cafea. Márea ~. Şantiere navale. Fondat în 1851. Carpentária Carrára cel mai mare golf din nordul Australiei. Se împarte în trei grupe de mun i: Carpa ii NordVestici (alt. max. Pomicultură. în conurba ie. 54 mii loc. cărbuni. Pietrosu Rodnei ). sfeclă de zahăr). XVI. Industrie variată: siderurgică. în conurba ie. Ucraina. Catedrală (sec. XIII). 564 mii loc. 2. 700–1000 m). Parcuri na ionale. Turism. Are numeroase insule.: 4392 m (vf. zinc. Centre industriale (metalurgie. Acade-mie de arte. Carpa ii Centrali (alt.

Centru industrial (construc ii de maşini agricole. oraş în Republica Moldova. între Marea Neagră şi Marea Caspică. Limbă de comunicare: catalana. Oraş pr. 42 mii loc. loc. Alt. materiale lemnoase. Centru adm. Industrie extractivă (cărbune. Alpinism. afluent pe stînga al fluviului Magdalena . rîu în Republica Moldova. cacao. pe teritoriile statelor Rusia. între localită ile Dubova şi Ogradena. În acest lac se varsă două rîuri. XIII). Lungime: 20 km. XIX). Casa-muzeu A. Izvorăşte la S-V de localitatea Sauca (rn. Matee-vici.: George Town . Lungime: 113 km. lîngă com. Catánia Catlabúg Cáuca Caucáz Cayénne Cáyman [´keim¬n] Cazáne Cãinár Cãinári . Aeroport interna ional. în două sectoare). Castel (sec. Ismail. petrol. Turism. al provinciei cu acelaşi nume. cartofi. sector al defileului Dunării la trecerea prin Carpa i. Agricultură (grîu. Popula ia: 27 mii loc. ciment. plumb). Gura Căinarului (rn. rîu în Columbia. Activitate bancară. centrul adm. Biserica Sf. Pia ă agricolă. lac cu apă dulce în Ucraina (reg. Întreprinderi agroindustriale. Suprafa a: 31. Hr. 5. lîngă localitatea Suvorovo (anterior ŞecherliChitai): Catlabugul Mare şi Catlabugul Mic . Suprafa a: 65 km2.: 5642 m (vf. Vestigii romane. port la Oceanul Atlantic. Aeroport. oraş italian în E Siciliei. pielărie. Azerbaidjan şi Armenia. centrul adm. la 50 km S de Chişinău. Rezerva ie naturală. avînd pere i verticali stîncoşi. prelucrarea petrolului şi a lemnului). Navigabil par ial (pe 600 km. Vegeta ie bogată. Cocotieri. Georgia (Gruzia). Viteza apei: 5 m/s. arhipelag britanic în Marea Caraibilor. Creşterea animalelor. alimentară.2 mii loc. în conurba ie). produse chimice. Odesa). Muzee. 365 mii loc. Pescuit. cărbune. pe coastele Mării Mediterane. lîngă lacul Catlabug. Industria lemnului. mangan. Turism. Aici albia fluviului se îngustează. masiv muntos la hotarul de sud dintre Europa şi Asia. Export de aur. Institut de vulcanologie. Nod feroviar. Suprafa a: 259 km2. vi ă de vie).9 mii km 2. Descoperit de Cristofor Columb în 1503. Lungime: 9 km. Turism. Zonă turistică. Insulele ~. Climă temperată (N) şi subtropicală (S). XI). Resurse de subsol: minereuri polimetalice. Universitate (1434).2 mil. (552 mii loc. max. Little Cayman . Turism. materiale de construc ie. Catedrală (sec. Climă tropicală. Izvoare minerale. [ka´jen] oraş pe insula cu acelaşi nume. Lungime: 1350 km. port la Marea Ionică. Arhanghel Mihail (sec. Floreşti). Lă ime: 6 km. Suprafa a: peste 500 mii km2. la N-E de or. În noiembrie 1485.: Barcelona . Ştefan cel Mare a învins o numeroasă armată turcească. Elbrus ). Nod de comunica ii. Ocni a). al teritoriului Guyana Franceză. Cayman Brac ).Catalónia regiune autonomă în N-E Spaniei. Lungime: 1500 km. Popula ia: 6. afluent pe stînga al Răutului. la poalele vulcanului Etna. Produse alimentare. Fondat de greci în 729 î. format din trei insule ( Grand Caiman .

argile. conserve. Combinat de celuloză şi hîrtie. Cãlãráºi Cãlãrãºéuca Cãldãruºáni Cãlimáni Cãlimãnéºti Cãlmãþúi Cãlugãréni Cãpãþînii . reşedin ă a jud. Şcoală de pictură (sec.: 2130 m (vf. Bisericile Sf. Un alt rîu Călmă ui . Industrie metalurgică. Vestigii romane. nisipuri. Alexandru Nevski (1885). Zăcăminte: gaze naturale. Pietrosu ). XVIII–XIX). la 50 km N-V de Chişinău. situată la confluen a Neajlovului cu Cîlniştea . Culturi agricole: porumb. Hidrocentrală. Ilfov). oraş în România (jud. constructoare de maşini (nave fluviale). Peşteri. Turism. caprine). Muzeu. afluent pe stînga al Dunării. culme muntoasă în România. reşedin ă a raionului Călăraşi. Monument în memoria strălucitei victorii a lui Mihai Viteazul în 1595 asupra armatelor turceşti conduse de Sinan-Paşa. Creşterea animalelor (bovine. l a S-V de Ploieşti. At. înte cursul superior al Mureşului şi depresiunea Valea Dornei . Păduri de molid. mănăstire în România (jud. tablouri. de tricotaje şi confec ii. rîu în România. Centru adm. Picturi de N. lactate). Muzeu. secară.Cãlãráºi jude în S-E României. cu acelaşi nume. Nedela ). Lungime: 134 km. Avicultură. Vestigii daco-romane. 21 mii loc. Rezerva ie naturală. oraş în Republica Moldova. cu bisericile Adormirea Maicii Domnului (1782) şi Sf. Alt. conac (sec. de ciment. la grani a cu Bulgaria. preparate din carne şi lapte. Sta iune balneoclimaterică cu ape minerale. Urme de aşezări geto-dacice. Siderurgie. 78. Suprafa a: 5074 km 2.9 mii loc. At. Alt. considerat o veche albie a Buzăului . masiv muntos în România. Izvoare carbogazoase. Sta ie de cale ferată. XVII). 9 mii loc. comună în Republica Moldova (rn. Biserică din epoca lui Neagoe Basarab. Mitro-fan (1853). chimică. Mún ii ~. de mobilă. Treime (1888. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de Matei Basarab în 1638 şi refăcută în sec. doc. Mănăstírea ~.: mun. doc. Călăraşi . ca sat în sec. XIX). băuturi alcoolice). Industrie alimentară. manuscrise).: 2100 m ( vf. 1992). Mún ii ~. Lungime: 37 km. Industrie alimentară (zahăr. în partea central-sudică a Carpa ilor Meridionali. 3000 loc. Izvorăşte la N de mun ii Buzău şi străbate Bărăganul Ialomi ei. În apropiere este situată mănăstirea Cozia . Turism. situat pe rîul Olt . Grigorescu.8 mii loc. plante furajere. sfeclă de zahăr. izvorăşte din cîmpia Boianului. floareasoarelui. XIX. max. grîu.Ocni a). Popula ia: 341 mii loc. Piscicultură. Sf. În apropierea localită ii se află Mănăstirea Călărăşeuca (sec. ovine. în N-V Carpa ilor Orientali. Vîlcea). comună în România (jud. max. în 1432 (1433). Cãlãráºi municipiu în România. 6. situat pe rîul Bîc. Lungime: 144 km. tutun. afluent pe stînga al Dunării. alimentară (zahăr. zidită în anii 1520–1522. Biserică. XVII (Lichireşti ). pe o insulă din mijlocul Oltului. pe stînga Dunării. Muzeu de artă religioasă (icoane. de celuloză şi hîrtie. Giurgiu).

situat între văile Bistri ei (la E). textilă. Pe acest loc a existat o aşezare medievală (Tiraspo ). Voicu). afluent pe stînga al Cogîlnicului . doc. Turism. la intrarea în golful Patras . Nod de comunica ii. de petrol şi gaze naturale. tutun. Viticultură. alimentară. doc. Lungime: 120 km. Industrie uşoară. Chircăieşti (rn. loc. Alt. loc.1 mii km2. banane). Centru adm. Fresce murale (zugravi Radul. Pomicultură. pe rîul Lunga . loc. Nicolae (1840). Obiective turistice: cascada Duruitoarea . Gheorghe (1903). cea mai mare dintre Insulele Ionice. At. electrotehnică. în 1816. Sf. At.42 mil. Industrie uşoară şi alimentară. alimentară. Parc na ional. Termocentrală. 444 mii loc. Sf. 24 mii loc. tutun. Muzee. de produse chimice şi alimentare. cabane. Apar ine Greciei. monument de arhitectură şi artă de cult medievală (sec. Căuşeni) şi se varsă în Cogîlnic la V de localitatea Ar iz (reg. de cărbune. Expl. Universitate. oraş în Republica Moldova. masiv muntos în România. Izvorăşte în apropierea com. max. sta iunea Durău .27 mil.). situat pe rîul Botna. [siar´a] stat în N-E Braziliei. oraş în Republica Moldova (UTA Găgăuză). Administrată de SUA. Împăra i Constantin şi Elena (1829).. Suprafa a: 5. a materialelor de construc ii. Toaca ). Cãuºéni Ceadîr-Lúnga Ceága Ceahl´ãu Ceará Ceboksárî Cebú [seb´uu] Cecénia Cefalonía . Relief muntos vulcanic. Popula ia: 32 mii loc. Bisericile Sf. creată la 15 ianuarie 1934. zahăr. în 1420. Sta ie de cale ferată. capitala Republicii Ciuvaşe (din 1925). Terenuri agricole. orez. oraş în Federa ia Rusă. Teatre. Agricultură (bumbac. copra. Popula ia: 1. Apostoli Petru şi Pavel (1870). XVII–XVIII). în N mun ilor Caucaz. Planta ii de măslini. Pe teritoriul localită ii se află Mănăstirea Căpriana . Popula ia: 6. Creşterea animalelor. Export de copră. Sf. Sta ie de cale ferată. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. ca aşezare rurală. Fondat în 1469. între insulele Negros şi Bohol . nuci de cocos. manioc. Parc na ional. Odesa. cafea. trestie de zahăr.2 mil. vi ă de vie. Dumitru (1911). ridicată de Ştefan cel Mare.Cãpriána comună în Republica Moldova (rn. Suprafa a: 1 9. Bisericile Sf. textilă. Muzeu. Culturi agricole: porumb. la Oceanul Atlantic.3 mii km2. Sf. cocos. doc. Străşeni). 22 mii loc. înainte de 1470.: Cebu (625 mii loc. a Bistricioarei (la N) şi Bicazului (la S). Descoperită de Magellan în 1521. Biserica Adormirea Maicii Domnului. Întreprinderi de prelucrare a petrolului. Popula ia: 2. Capitala: Groznîi . Suprafa a: 148 mii km 2. Edificii din sec. Expl. Culturi cerealiere. Capitala: Fortaleza . şi reconstruită de Petru Rareş în 1545. Ucraina). la 130 km S de Chişinău. în 1470. República Cecénă Icikéria/Cecéno-Inguşétia . Ateliere meşteşugăreşti. Anastasie (1867).: 1907 m (vf. port pe Volga . Alpinism. At. Dispune de trei biserici: Adormirea Maicii Domnului . Industrie constructoare de maşini (tractoare). Stanciu. republică autonomă în Federa ia Rusă. insulă în arhipelagul Filipine (grupul Visayan ). XVII–XVIII. la 83 km S-E de Chişinău. bumbac. Industrie alimentară. în Carpa ii Orientali. reşedin ă a raionului Căuşeni. Suprafa a: 781 km2.

tutun. materii prime şi confec ii. rezerva ii naturale. vanadiu. Popula ia: 3. Vestigii preistorice. Complexe hidroener-getice. Limba oficială: ceha. produse chimice. Centrală atomoelectrică. Sta iune polară. produse de sticlă. savane. Celiúskin cap în N Asiei. Coordonate: 77°45´ lat. constructoare de maşini. Industrie extractivă (diamante. între Germania. Căi rutiere: 40 mii km. Relief variat: mun i (în N şi V). ovine. XVIII). Creşterea animalelor (bovine. în peninsula Taimîr . manioc. porcine. Popula ia: 10. Descoperit de navigatorul polar rus Semion Ivanovici Celiuskin (1700–1764).Céhia República ~. porcine). textile. mijloace de transport. Alt. Limbi oficiale: franceza. Trece prin sta iunea balneoclimaterică Băile Herculane. utilaje. Suprafa a: 623 mii km2. legumicultură. Func ionează din 1871. Păduri tropicale. Capitala: Praga . E. Industrie puternic dezvoltată: extractivă. Importă materii prime industriale. o el. Lungime: 84 km. mobilă. Întreprinderi forestiere. în lungime de 13 660 m. bumbac. oraş în România (jud. Polonia.8 mii km2. creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. Export de cafea. Admis în ONU la 19 ianuarie 1993. hamei). podişuri (în V). 21 mii loc. Climă temperat-continentală.5 mil. sangho. Numele antic: Axiopolis . max. caprine). diamante. Climă subtropicală. orz. În agricultură predomină produc ia de cereale (grîu. Poduri feroviare peste Dunăre. [s¬´ni] Mont Cenís [mõs¬´ni]. produse alimentare. stat în Europa Centrală. port pe dreapta Dunării. fontă. Prelucrarea lemnului. Sudan. Se cultivă arahide. mei. Suprafa a: 78. masiv muntos în Alpii Savoiei. pomicultură. Este străbătut de tunelul de cale ferată Fréjus . stat în centrul Africii. porumb. materiale de construc ii. Ciad. N şi 104°20´ long. Turism. lemn şi materiale din lemn. citrice. igname. loc. secară. din perioada elenistică şi romană. Planta ii de bumbac. ovăz) şi de plante industriale (sfeclă de zahăr. Capitala: Bangui . 1420 m). Exportă maşini şi utilaje. la Orşova. max. banane. Slovacia şi Austria. afluent pe stînga al Dunării. siderurgică. producătoare de energie electrică. rîu în România. situat la confluen a Dunării cu Canalul Dunăre–Marea Neagră. produse chimice şi agroalimentare. República ~. Pescuit. situat între Camerun. Căi ferate: 9441 km. loc. Importă maşini şi utilaje industriale. sorg. Republica Democrată Congo şi Republica Congo. încăl ăminte. cîmpii (în centru). Cenís Centrafricánã Cérna Cernavódã . Parcuri. Păduri de foioase şi conifere. combustibili. care uneşte oraşele Modane (Fran a) şi Bardonécchia (Italia). Admis în ONU la 20 septembrie 1960. arbori de cafea.26 mil. laminate.: 3378 m. Căi rutiere: 55 912 km. la grani a franco-italiană. lacuri de baraje. produse de sticlă şi por elan. Constan a). Geamie (sec. Relief reprezentat de un podiş colinar ( Azande ) şi o regiune de mun i nu prea înal i în N (alt. aur) şi de prelucrare a produselor agricole.

Centru industrial (prelucrarea metalelor şi lemnului. oraş în S-V Belgiei. Popula ia: 838 mii loc. doc. la E de Lyon. chimică (hîrtie). întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. în conurba ie). 306 mii loc. Ctitorie a vornicului Cernica Ştirbei (1608). (5. Muzeu de artă religioasă. chimică. Zonă agricolă şi de creştere a animalelor (bovine. Muzee. Mănăstírea ~. 206. la S-E de India. Industrie de prelucrare a lemnului. Biserica Sf. XVII). textile. Zăcăminte de grafit. Zăcăminte: cărbune. constructoare de maşini. Ctitorie (1669–1672) a domnului Gheorghe Duca. provincie în N Argentinei. minereu de fier. Muzee. instrumente muzicale. cu acelaşi nume. ovine). Sf. ciment. Turism. mănăstire în România (jud. Catedrală. oraş în N-E Chinei. Şantiere navale. oraş în S-E Fran ei (Savoia). Mún ii ~. Bisericile Sf. Urmele unei puternice cetă i medievale e in . în V Carpa ilor Meridionali. biserici (sec. loc. Gheorghe (1831–1842). Cernica). între 1700 şi 1928 m. Culturi cerealiere. orez. Restaurări în 1827–1834. centrul adm. situate la 18 km de oraş. Climă musonică. Sta ie de cale ferată. (490 mii loc. împreună cu Bucovina. XV–XVI). Suprafa a: 65. în conurba ie). com. alimentară. oraş în N-V Africii. Centru industrial (camioane. Construc ii de maşini. în lungul văii rîului Cerna . insulă în Oceanul Indian. Iaşi. În 1775. produse alimentare). Universitate. 97 mii loc. Universitate.6 mii km2. Cérnei Cerníca Cernígov Cernóbîl Cetãþúia Ceúta [´qeuta] Ceylón Cháco [´t¿ako] Chambéry [¿¾be´i] Champágne Changchún [¿¾´pa¤] [t¿ahtsun] Charleroi [¿arl¬´rwa] . A fost reintegrat României. Universitate. Agricultură (ceai.Cernãúþi oraş în Ucraina. pe Prut. mănăstire în România. centrul adm. a fost cedat Austriei. ciment. Nod de comunica ii. Castelul ducilor de Savoia (1232). la grani a cu Paraguay. Muzee. Complex turistic. culme muntoasă în România. aparataj electrotehnic. alimentară. Renumită reg. Creşterea animalelor. loc. al provinciei Jilin. Suprafa a: 99. Termocentrală. farmaceutice şi alimentare). vagoane. trestie de zahăr. afluent al Dunării.2 mii loc. Pomicultură. Ilfov. Posesiune spaniolă. metalurgia aluminiului. 68 mii loc. Capitala : Resistencia. Pescuit. Alt. max. 263 mii loc. ilmenit. Mănăstírea ~. pe teritoriul Marocului. aparataj electronic. produse chimice şi alimentare. At. al reg. situat pe rîul Desna . în 1408. pe rîul Sambre . pe rîul Pripet . Muzee.6 mii km2. centrul adm. tractoare. viticolă (sec. Popula ia: 17 mil. oraş în Ucraina. 2524 m). În 1986 popula ia oraşului a fost evacuată în urma avariei la unul dintre reactoarele centralei atomoelectrice. în conurba ie. oraş în Ucraina. pietre pre ioase. IX–XIII). Apostoli a fost repictată în 1827–1834. pe teritoriul căreia se află statul Sri Lanka. produse din lemn. Nicolae (1815).7 mil. Colec ie de artă religioasă. provincie istorică în N-E Fran ei. situată în partea de S a mun. textilă. loc. Relief de podiş şi mun i (alt. forestiere. al regiunii cu acelaşi nume. Sta ie de cale ferată. 2 mil. Industrie siderurgică. port la Marea Mediterană. Catedrală (sec. Expl. bumbac).

Industrie siderurgică. forestieră. 420 mii loc. Universitate. Industrie siderurgică. în conurba ie. îngrăşăminte) şi alimentare (conserve de carne). loc. a sticlei. al statului Virginia de Vest. Rafinării de petrol. uraniu. biciclete. Universită i. cărbune. chimică. Nod de comunica ii. Pia ă mondială pentru grîu şi animale. textile. chimică (îngrăşăminte). alimentară. pe coasta Oceanului Pacific. Construc ii de avioane. Chihuáhua [t¿iw´aawa] . petrol. mobilă. Industrie puternic dezvoltată: siderurgie. Fondat în 1709. textilă. argint. Institu ii financiar-bancare. XI–XIII). confec ii. motoare Diesel). Institut de arte frumoase. Industrie extractivă (aur. oraş în partea de V a SUA.8 mil. XVIII). constructoare de maşini agricole şi echipament electronic. alimentară (bere). în conurba ie). Muzeu. Muzeu. loc. rafinării de petrol. 81 mii loc.. port la lacul Michigan. A fost capitala Chinei. construc ii de maşini (vagoane. (450 mii loc. Nod de comunica ii. Biserică (sec. 78 mii loc. produse alimentare. zahăr. XII – XVI). Muzeu de artă. oraş în partea centralnordică a Fran ei (Orléanais). hîrtie. prelucrarea petrolului. XII. Poligrafie. Export de orez. Fondat în sec. aparataj electronic. Aeroport. textile. Monumente. oraş în Germania (Saxonia). Fondat în 1670. Important centru de comunica ii (9 aeroporturi). încăl ăminte. 62 mii loc. oraş în centrul Fran ei (Berry). Chártres [´¿artr] Châteauroux [´¿ató´ru] Chémnitz [´kemnits] Chengdú [t¿æh´duu] Cheyénne [¿a´jenn] Chicágo [¿¬´kaagou] Chicláyo [t¿i´klajo] oraş în N-V statului Perú. la S de Orléans. la N-E de Beijing. în conurba ie). oraş în N-E Chinei. centrul adm. în conurba ie. în conurba ie. 2. Centru comercial. Nod de comunica ii. Centru industrial (şantiere navale. Muzee. 302 mii loc.Chárleston [t¿´aarlst¬n] Chárleston oraş în E SUA (Carolina de Sud). port la Oceanul Atlantic. 75 mii loc. celuloză. 3. produse alimentare). în conurba ie). 269 mii loc. capitala statului Wyoming. construc-toare de maşini. Universitate. la S-V de Paris. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. sare). centrul adm. Catedrală gotică (sec. Centru industrial (automobile. Pelerinaj. în conurba ie. locomotive. oraş în N Mexicului. (511 mii loc. de pielărie. capitala statului cu acelaşi nume. al provinciei Sichuan . Nod de comunica ii. Centru comercial (lemn. prelucrarea orezului). Universitate. oraş în SUA.4 mil. hîrtie. produse chimice şi alimentare).6 mil. cu vitralii şi sculpturi. Turism. aparataj electronic şi electrotehnic. siderurgie. oraş în N SUA (Illinois). 530 mii loc. plumb). (8. Castel (sec. Industrie metalurgică. la 1432 m alt. de prelucrare a lemnului. bumbac. produse chimice (mase plastice. în conurba ie. loc. Catedrală (sec. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. pe rîul Indre . XV). chimică.

Licostomo . argint. creşterea animalelor). Monumente de arhitectură grecească (veche şi medievală). Nod de comunica ii. Suprafa a: 850 km2. Vegeta ie: păduri montane de foioase şi conifere. Capitala: Beijing . a. Exportă minereuri. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. lame). situat pe malul stîng al Dunării (bra ul Chilia). subtropicală (în centru) şi temperat-oceanică (S). Meşteşuguri (sticlă. vulcan stins în Cordiliera Vestică (Anzii Ecuadorieni). porumb – locul 2 pe glob. gaolean. rom. Chíos [´çios] . Bhutan. la N-E de Concepción. Bogate resurse naturale: cărbune. Marea Galbenă. grîu – locul I pe glob. al raionului cu acelaşi nume. stat în Asia Centrală şi Orientală. nave. maşini agricole. nichel. Relief predominant muntos. Climă deşertică (N). Creşterea animalelor (bovine. gaze naturale. India. vinifica ie etc. lîngă ărmul de V al Asiei Mici. wolfram. alimentară. Vestigii ale culturii egeene. Afghanistan. aur. stibiu). Pînă în 1812 apar inea Moldovei. ovine. aur. o el. textilă. pe ărmul de E al Oceanului Pacific. Chilía Chillán [t¿i´jan] Chiloé [t¿ilo´e] Chimborázo Chína [t¿imbo´raso] oraş în partea centrală a statului Chile. Denumirile vechi: genov. Pakistan. trestie de zahăr. de esături şi covoare. Nepal. Suprafa a: 757 mii km 2. pielărie. Capitala: Santiago . porcine. cartofi. caprine. 159 mii loc. aparataj electronic şi electrotehnic. Popula ia: 1 274 mil. esături de lînă şi bumbac. Rusia. insulă chiliană. Păduri de foioase şi conifere. sfeclă de zahăr. gaze naturale. hîrtie. cărbune. minereuri de fier. Cunoscut în evul mediu ca punct vamal la trecerea peste Dunăre. specii de stepă şi de deltă. cu o depresiune închisă în centru şi pustiul Atacama în N. Popula ia: 57 mii loc. Laos. vehicule). vi ă de vie. fontă. fosfa i. Odesa). Kazahstan. Popula ia: 15. orez. Relief muntos. cositor.5 mii loc. produse chimice. Suprafa a: 8 mii km2. Suprafa a: 9. plumb. Zăpezi. la V de coastele Americii de Sud. încăl ăminte. de celuloză. minereuri de fier. Relief muntos. anvelope. Viticultură (vinuri celebre). pomi fructiferi. Pescuit. învecinat cu Tadjikistan. loc. km 2. Limba oficială: spaniola. floarea-soarelui. Creşterea animalelor. cupru (locul I pe glob). stat în S-V Americii de Sud. bauxită. Industrie atomică şi aerospa ială. molibden. Muzeu. Industrie dezvoltată: energie electrică. Urme ale unei cetă i medievale. hîrtie. Industrie extractivă (petrol. citrice. ghe ari. Vietnam. tutu insula grecească în Marea Egee. centrul adm. cobalt. separată de continent prin golfurile Ancud şi Corcovado . viticultură. celuloză. produse siderurgice. crom. Limba oficială: chineza. cupru. porumb. guano (locul I în lume). República Populáră Chinéză . zinc.02 mil. chimică (fosfa i naturali). Kîrgîzstan. Climă temperat-conti-nentală. Birmania. sare ş. Climă oceanică umedă. Importă mijloace de transport.: 6227 m. Industrie metalurgică (cupru. Pescuit. echipament electrotehnic şi electronic. sare). oraş în Ucraina (reg. Coreea de Nord. Legumicultură. Centru industrial (prelucrarea lemnului. Escaladat în 1880. Culturi agricole: grîu. măslini. 28.6 mil. mangan. ciment. Căi rutiere: 79 200 km.Chíle [´t¿ile] República ~ . por elanuri). Principalele culturi agricole: cereale (orez. constructoare de maşini (tractoare. Bolivia şi Perú. stibiu. 1297 m). Marea Chinei de Est şi Marea Chinei de Sud. Popula ia: 150 mii loc. în S-V tropicală. Întreprinderi agroindustriale. bumbac. Port fluvial. Chilia Nouă . Relief muntos (alt. Alt. loc. Fondat în 1580.) şi agricol (pomicultură. Căi ferate: 10 800 km. petrol. ciment. Mongolia. învecinat cu Argentina. plumb.

Vestigii arheologice geto-dacice. aparataj electronic şi electrotehnic). At. oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud). situat pe rîul Bîc . şantiere navale. Chittagóng [t¿it¬gong] oraş în Bangladesh. Centru industrial: metalurgie. lemnului. Chiþcáni Chomolúngma [t¿omo´lungma] vîrf muntos în Himalaia. max. Suprafa a: variază între 10 şi 26 mii km2 (în dependen ă de precipita ii). produse chimice. Universitate. Alt. În apropierea localită ii se află Mănăstirea Chi cani . 1. textilă. Nod de comunica ii. Nod de comunica ii. Lungime: 51 km. Izvorăşte la N de com. Ciad. ciment. Industrie constructoare de maşini (tractoare. port la golful Bengal . de esături (covoare). ca aşezare rurală în 1436. Camerun şi Niger. la 240 m alt. Nod de comunica ii (aerian. Pescuit. Taraclia) şi se varsă în lacul Chitai (reg. Sf. de materiale de construc ii. feroviar. ca tîrg de provincie în 1677. Împăra i Constantin şi Elena (1777) ş. Universită i. 9. capitala Republicii Moldova. lac cu apă dulce în partea centrală a Africii Ecuatoriale. 750 mii loc. Muzee. 520 mii loc. dulciuri). maşini de spălat. Cinci biserici. Hr. la grani a dintre Nepal şi China. doc. oraş în N-E Republicii Populare Democrate Coreene. ctitorie a ieromonahului Andronic Popovici (1864). Căuşeni). Biserici: Naşterea Maicii Domnului (1757). Clopotni ă (55. Nod de comunica ii. Ad. doc. Industrie constructoare de maşini (pentru transport). Aici se varsă rîurile Chari şi Logone . Aeroport interna ional. Universitate. Tvardi a (rn. seminar teologic. comună în Republica Moldova (rn.Chirghíj–Chitái Chiºin´ãu rîu în Republica Moldova şi Ucraina. rutier). Industrie metalurgică şi constructoare de maşini. alimentară. loc. port la Marea Japoniei. Şantiere navale. Fondat în 1850. construc ii de maşini. XV–XIX. Catedrale: Naşterea Domnului (1836). Biblioteci.: 11 m. ca oraş în 1812. brînzeturi. ca sat în 1429 ( Zahorna ). Odesa). Ghe ari şi zăpezi.5 mil. Denumit şi Everest . prelucrarea petrolului. întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. alimentară. frigidere.5 mii loc. Principalul centru industrial şi cultural al republicii. Sf. Academie de ştiin e. a. Fondat în sec. tricotaje) şi alimentare (vinuri. Export de iută şi ceai. Mucenic Teodor Tiron (1858). Cucerit la 29 mai 1953 de neozeelandezul Edmund Hillary şi nepalezul Tenzing Norgay.6 m înăl ime). At. Denumită şi Mănăstirea Noul Neam . bibliotecă cu căr i şi manuscrise din sec. bere. hîrtie. Chongjín [t¿h¬ngd…´in] Chrístchurch [´kraistt¿t¬t¿] Ciad . pe teritoriile statelor Nigeria. coniacuri. tipografie. 322 mii loc. produse farmaceutice şi de parfumerie. şantiere navale. I î. mun. Cel mai înalt vîrf de munte de pe glob. max. port la Oceanul Pacific.: 8848 m. Teatre.

franceza. maşini şi utilaje industriale. Centru industrial (siderurgie. Pescuit. Libia. feroviar). a materialelor de construc ii. manioc. de sare. produse din piele. bata i. arahide. materii prime şi semifabricate. textile. încăl ăminte. Expl. mei. mărfuri de larg consum. Suprafa a: 2. aparatură electrică. combustibili. arahide. în conurba ie). Pînă în 1924 se numea Ceardjui . textile (mătase. Popula ia: 9. Muzeu.). produse alimentare. citrice. 497 mii loc. Viticultură. la N de Taşkent. Republica Centrafricană şi Camerun. Mare centru industrial (prelucrarea plumbului. cartofi. chiparoşi. Exportă bumbac. aeronautică. ulei de măsline. km 2. din estul Mării Mediterane. Creşterea animalelor (ovine. măsline.Ciad República ~. Viticultură şi vinifica ie. Culturi agricole: bumbac. Muzee. Náxos. conserve de peşte. bauxită. Export de zahăr. Nod feroviar. Creşterea animalelor. Căi ferate: 35 km. fructe. Capitala: Nicosia . Relief de mun i. cedru. ulei de arahide. Măslini. cămile). staniu. citrice. combustibili. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. financiar şi comercial. Nod de comunica ii.57 mii km2. Pescuit. metalelor. textile. Ciardjóu Cicláde Cienfúegos Cimiºlía Cimként Cincinnáti Cípru . Vegeta ie tropicală. Vegeta ie: păduri de pin. produse chimico-farmaceutice. măslini. porumb. Pescuit. Importă autovehicule. Industrie uşoară (textile. Se cultivă orez. turca. Popula ia: 781 mii loc. Nod de comunica ii (rutier. format din 211 insule ( Andros. produse din piele.284 mil. Importă mijloace de transport. [sins¬´næti] oraş în SUA (Ohaio). arhipelag grecesc în Marea Egee. 117 mii loc. de podişuri şi cîmpii. Fabrici de zahăr. produse chimice şi alimentare). reşedin ă a raionului Cimişlia. 400 mii loc. bauxită. Páros. ovine. ciment. bumbac. oraş în Kazahstan. pe rîul Amudaria . XII. oraş în Tadjikistan. Institu ii de învă ămînt superior. uraniu. Viticultură. Teatru. Industrie agroindustrială. caprine). carne. de savană şi de pustiuri. Climă subtropicală (mediteraneană). Creşterea animalelor (bovine. în conurba ie. situat pe rîul Cogîlnic. Capitala: N’Djamena . tutun. Limbi oficiale: greaca. (2 mil. legume. struguri. stat în insula cu acelaşi nume. [sjen´fuegos] oraş în partea centrală a Cubei. port la Marea Caraibilor. Muzee.a. Întreprinderi ale industriei uşoare: chimice. Exportă citrice. de minereu de fier. marmură. loc. Suprafa a: 9521 km 2. din 1924 pînă în 1927 – Leninsk . Biserica Adormirea Maicii Domnului (1865). Căi rutiere: 9200 km. confec ii. de zone ale deşertului Sahara . Thira ş. esături. alimen-tare (carne. cereale. de confec ii. Tínos. Limbi oficiale: araba. 18 mii loc. Sudan. Suprafa a: 1. sorg. confec ii. lemnului. la N-E de Aşhabad. stat în Africa Centrală. República ~. esături de bumbac. lînă). Meşteşuguri. Expl. maşini şi utilaje industriale. loc. Popula ia: 89 mii loc. învecinat cu Nigeria. Niger. caprine. igarete.1 mil. Climă tropicală deşertică în N şi ecuatorială musonică în S. Relief muntos şi de cîmpie. Industrie de prelucrare a petrolului. produse alimentare). oraş în Republica Moldova. conserve). Admis în ONU la 20 septembrie 1960. materiale de construc ii. tutun). construc ii de maşini. Întreprinderi de ciment. bumbac. Atestat în sec. Căi rutiere: 40 000 km. 170 mii loc. de încăl ăminte. Institut pedagogic.

Teatre. masiv muntos împădurit în grupa centrală a Carpa ilor Orientali. centrul adm. între insula Vranghel. port pe fluviul Orinoco . feroviar). Buzău (spre E) şi Doftana (spre V). de minereu de fier. prin strîmtoarea Bering. Izvorăşte din apropierea or.55 mii km2. Făleşti ). rîu în Republica Moldova. Atestat în 1653. Lă ime max.: 1256 m. Rezerva ii naturale. al regiunii Cita. În N-E se află capul Dejnev. Mún ii Ciúcului . Vînătoare. Pescuit. Industrie constructoare de maşini. Izvorăşte lîngă satul Ciuluc (rn. Industrie a lemnului (cherestea. Şoiu ). Termoelectrocentrală. Márea ~. Lungime: 44 km. Turism. mobilă). max. Sărătenii Vechi (rn. produse lactate şi de panifica ie etc. peninsulă în extremitatea N-E a Asiei. lîngă com. alimentară. afluent pe stînga al Prutului. peninsula Ciukotsk şi peninsula Alaska. În S. Climă polară. afluent pe stînga al Ciulucului Mic .: 1565 m (vf. Turism. alimentară. max. Lungime: 90 km. Ciuc Ciúcaº Ciud Ciudád Bolívar Ciudád Juárez [sju´dad ´hwares] Ciuhúr Ciukótsk Ciukótsk Ciulúcul Máre Ciulúcul Mic Ciulúcul de Míjloc . Naviga ie. Stînci izolate în formă de ciuperci uriaşe. max. Acoperită cu ghe ari din octombrie pînă în mai. Făleşti). masiv muntos în partea de S a Carpa ilor Orientali. de mobilă. Suprafa a: 3. Alt. Suprafa a: 49 mii km2. de cărbune.: 47 km. Relief muntos. lîngă com. din el izvorăşte fluviul Narva . Lacul se mai numeşte Peispi . oraş în N Mexicului (Chihuahua).: 14. Izvorăşte din apropierea comunei Pietrosu (rn. Institu ii de învă ămînt superior. rîu în Republica Moldova. Lungime: 62 km. Suprafa a: 595 mii km2. Ocni a. între Depresiunea Ciucului (la V). Muzee. port pe Rio Grande . coloane. afluent pe dreapta al Răutului . lîngă Costeşti (rn. cel mai estic punct al Asiei. 260 mii loc. Industrie alimentară (spirt. în conurba ie.: 140 km. rîul Trotuş (la E) şi valea Uzului (la S). turnuri. 372 mii loc. Făleşti). Teleneşti). Pescuit. Vegeta ie de tundră. rîu în Republica Moldova. Expl. situat între rîurile Teleajen. din apropierea com. lac pe teritoriul Estoniei şi Federa iei Ruse. înconjurată de marea Ciukotsk (la N) şi de marea Bering (la S). de prelucrare a lemnului. afluent pe dreapta al Ciulucului Mare . al statului Bolívar. Nod de comunica ii. rîu în Republica Moldova. Expl. mare în bazinul Oceanului Arctic. Ad. Lungime max. [sju´dad bo´lißar] oraş în N-E Venezuelei. Verejeni (rn.6 m.Citá oraş în Federa ia Rusă. Ciucaş ). comunică cu Oceanul Pacific. Alt. în S Siberiei. Lungime: 57 km. Nod de comunica ii (rutier. a materialelor de construc ie. Rîşcani). Turism. Atestat în 1764 cu numele Angostura . centrul adm. max. Ad. Creşterea renilor.).: 1 954 m (vf. Mîndreşti (rn. Teleneşti). Teleneşti). hornuri. 720 mii loc. În lac se varsă rîul Velikaia . Izvorăşte din apropierea comunelor Beleu i şi Comarovca (rn.

republică în componen a Federa iei Ruse. planta ii de vii şi livezi. taiga şi stepă. dune de nisip. care se întinde de la Oceanul Atlantic pînă la mun ii Ural. cherestea). loc. în regiunea oraşului Băl i. motoare). celuloză. Vegeta ie de stepă. municipiu în România (jud. la poalele masivului Rarău . Suceava). cu văi şi vîlcele mai pu in adînci. produse de panifica ie). cîmpie în S României. completată de bogate planta ii de pomi fructiferi. hîrtie). cuprinsă între marea Kara (la N). înso ite de culmi şi dealuri cu altitudini de pînă la 200 m. largi şi întinse. doc. At. tutun. textilă. Zăcăminte de petrol. chimică. porcine. electrotehnică. Vegeta ie de tundră. de prelucrare a lemnului (mobilă. Alt. cîmpie în extremitatea de S a Republicii Moldova. pe teritoriul Federa iei Ruse. cuprinsă între cursurile inferioare ale Prutului (la V) şi Nistrului (la E) şi ărmul Mării Negre (la S). Culturi cerealiere (grîu. Tîrg din 1774. municipiu în România (jud. hamei. Este principala zonă agricolă a României. Enisei ş. Alt. fragmentat de văi largi şi întinse. între Piemontul Getic. medie: 100 m. Capitala: Ceboksarî . lacuri sărate. Podişul Nistrului (la E) şi Podişul Codrilor (la S). Reprezintă un complex de forme colinare. Climă excesiv-continentală. pe cursul mijlociu al fluviului Volga . mun ii Altai (la S). alimentară (lapte praf. a. Combinat de fibre şi fire sintetice. a materialelor de construc ii (var). energetică. cîmpie în Europa.: 200–250 m. cîmpie în S Republicii Moldova. ovine. Relief relativ plan. care include şi S-V reg. de blănuri. de încăl ăminte. Popula ia: 1.Ciuváºia República Ciuváşă .). creată la 21 aprilie 1925. Odesa).8 mii loc. Argeş). sfeclă de zahăr. 23 mii loc. Sta iune climaterică. Muzee. în depresiunea cu acelaşi nume.35 mil. fragmentat de văi şi vîlcele largi şi întinse. ovăz. Vegeta ie de stepă şi silvostepă. Industrie constructoare de maşini. Cîmpía Bãlþilor Cîmpía Deluroásã de Sud a Basarábiei cîmpie în N Republicii Moldova. km2. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere (30% din suprafa ă). Industrie constructoare de maşini (automobile. pe cursul superior al rîului Moldova . Relief de cîmpie joasă vălurată. secară. oraş din 1806. situată pe stînga Dunării.: 200–250 m. alimentară. mare cîmpie în Asia Occidentală. XVII). Odesa (Ucraina). de încăl ăminte. Este străbătută de numeroase rîuri ( Obi. Industrie a lemnului (mobilă. Alt. Cuprinde numeroase crovuri. Pomicultură. Suprafa a: 18. Vegeta ie de stepă şi silvostepă. Cîmpia Germano-Poloneză şi Cîmpia Est-Europeană. Muzeu etnografic.3 mii km2. Podişul Ciuhurului (la N). păsări). de cherestea. mun ii Ural (la V) şi Podişul Siberiei Centrale (la E). în 1411. 44. Cîmpía de Stépã a Bugeácului Cîmpía Europeánã Cîmpía Românã Cîmpía Sibériei de Vest Cîmpulúng Cîmpulúng Moldovenésc . situată între Prut şi Nistru (cursurile medio-inferioare) şi grani a de S cu Ucraina (reg. Suprafa a: 3 mil.: 50–300 m. Naviga ie pe Volga şi Sura . Climă continentală. Ruinele unei biserici romanice (sec. Alt. între Prut (la V). XIV). Relief predominant plan. Subcarpa i şi Podişul Moldovei. cuprinzînd Cîmpia Franceză (în V). cartofi. cu interfluvii relativ plane. situat în depresiunea cu acelaşi nume. cărbune. de ciment. Filatură de bumbac. Irtîş. gaze naturale. a palatului domnesc (sec. Creşterea animalelor (bovine. fructe etc. orz).

Sta iuni balneoclimaterice. Biserica Sf. Institut politehnic. Teatre. Odesa. textile şi alimentare. institute academice de cercetare. Două academii (de arte. Orhei). ciment. Zonă de munte. Culturi agricole: porumb. Universită i. sfeclă de zahăr. Pe Cogîlnic sunt situate oraşele Hînceşti .: Saltillo . condusă de Ştefan cel Mare. loc. Izvorăşte din apropierea com. Coahuíla [koa´wila] Coásta de Azúr stat în N-E Mexicului. Mihail (sec. mobilă. Descoperită de John Clipperton în sec XVIII.8 mil. Tatarbunar (reg. forestieră. Industrii: construc ii de maşini. situat pe rîul Someşul Mic . material rulant (feroviar. situat la cca 1100 km S-V de ărmurile Indoneziei. loc. Aici.2 km2. Sta iuni balneoclimaterice: Cannes. Bursuc (rn. Descoperit de William Keeling în 1609. Monte Carlo. Popula ia: 625 mii loc. Nisporeni) şi se varsă în lacul Cunduc. lîngă or. Pescuit. Cişmea (rn. blănărie. Industrie extractivă (argint. Popula ia: 2 mil. Turism. 507 mii loc. Ucraina).a. Cîmpia Turzii.65 mii km2. calcare. afluent al Răutului. de muzică). în 1497. Nod de comunica ii. arhipelag în E Oceanului Indian. electrotehnică. construc ii de automobile (companiile “Ford“. granit. Pomicultură. Huedin. Cocós Códrul Cosmínului Cogîlnic Cogîlnic . Centru adm. centrul ad m.Cléveland [´kliivl¬nd] oraş în SUA (Ohio). alimentare. material rulant. Administrată de Australia (din 1955). materiale de construc ii. Culturi agricole: bumbac.: Turda. Clădiri vechi (sec. Lungime: 243 km. Lungime: 50km. de coline şi podişuri cu depresiuni intramontane. Vestigii arheologice. nisipuri. Nod de comunica ii. Universită i. Creşterea animalelor. prelucrarea lemnului. cuar . în conurba ie). colegii. XIV–XV). rîu în Republica Moldova. Centru industrial: siderurgie. Monaco. Clípperton Cluj Cluj-Napóca municipiu. Nelocuită. lîngă com. 332 mii loc. sfeclă de zahăr. Nisa ş.: Cluj-Napoca. electronică. poligrafie. gaze naturale. Culturi: nuci de cocos. Suprafa a: 7. Două academii. jude în N-V României. în bazinul Someşului Mic (Transilva-nia). grîu. rutier). “General Motors“). Rezina). Hidrocentrale. cărbune brun. XVI–XVIII). Popula ia: 744 mii loc. Întemeiat în 1796. metalurgie feroasă.2 km2. tutun. Gherla. (2. Grădină botanică. oastea moldovenească. ghips. insulă coraligenă în E Oceanului Pacific. construc ii de maşini. Basarabeasca . încăl ăminte. Centru industrial: combinat de utilaj greu. Lungime: cca 80 km. Suprafa a: 6. cartofi. Monumente. produse chimice. Cimişlia . Aeroport (Someşeni ). Subordonată Polineziei Franceze. cărbune). Suprafa a: 14. Zăcăminte: minereu de fier. Oraşe pr. secară. plante furajere. port la lacul Erie . Muzee. plumb. farmaceutice. regiune păduroasă la S de Cernău i. întreprinderi de pielărie. prelucrarea metalelor. a înfrînt armata polonă care invadase Moldova. al jude ului Cluj. între oraşele Cassis şi Menton. Izvorăşte la V de comuna Pecişte (rn. Menton. Suprafa a: 150 mii km2. Climă temperat-continentală. Aeroport interna ional. textile. copră. Centru adm. prelucrarea petrolului. por iune a litoralului francez al Mării Mediterane. rîu în Republica Moldova şi Ucraina.

Popula ia: 3. sticlărie). cherestea). străbătînd Marele Canion . porumb. prelucrarea petrolului şi a cauciucului. Brazilia. în S Caucazu-lui. Pescuit. Vegeta ie: păduri ecuatoriale (50% din suprafa a ării) şi de savană. cărbune. Se varsă în Oceanul Pacific (Golful Californiei). capitala administrativă a Republicii Sri Lanka. Export de cauciuc. Centru adm. 149 mii loc. Lungime: 2 740 km. 625 mii loc. Institut de tehnologie.50 mil. ceai. Navigabil în cursul inferior. de cîmpie (în E). situat între Oceanul Pacific.Cognác [ko´¤ak] oraş în V Fran ei. Resurse naturale: cărbune. întreprinderi de pielărie. .: Denver . fluviu în Argentina. Exportă petrol. în Canada şi SUA. XVIII). chimică. Venezuela. Universitate. în SUA şi Mexic. Suprafa a: 1140 km 2. aur. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Bahia Blanca ). Industrie forestieră. al statului Ohio. alimentară. copră. centrul adm. Industrie extractivă (huilă. Hidrocentrale. Muzee. sare. Admis în ONU la 5 noiembrie 1945. Importă produse siderurgice. Centru industrial (echipament electronic. Hidrocentrale. soia. construc ii navale. Popula ia: 43 mil. chimică. aur. manioc. situat pe fluviul Charente . sfeclă de zahăr. Se cultivă orez. gaze naturale). Locul spre care argonau ii au pornit în căutarea lînii de aur. textile. electrotehnică. 475 mii loc. chimică. în conurba ie. fosfa i) şi prelucrătoare (de petrol. Colúmbia [k¬´lambi¬] Colúmbia Colúmbus [k¬´lamb¬s] oraş în N-E SUA. alimentară. 31 mii loc. loc. Căi ferate: 3 400 km. Muzee. de hîrtie. în conurba ie. textile. alimentare. bumbac. Marea Caraibilor. Climă ecuatorială şi subtropicală. loc. petrol. Renumite băuturi alcoolice (coniac). Agricultură: cartofi. cafea. în conurba ie). cupru. de hîrtie. al statului Carolina de Sud. Industrie extractivă (petrol. Universitate (1537). fluviu în America de Nord. vanadiu. Coímbra [´kw˜ibr¬] Colhída Colómbo [kol´õmbo] Colorádo [kal¬r´ædou] Colorádo Colorádo Colúmbia [k¬´lambi¬] fluviu în America de Nord. Relief muntos (în V şi N). pe 320 km. trestie de zahăr. Aeroport interna ional. cărbuni. Navigabil pe 228 km. Planta ii de arbori de cafea. XVI). tutun. Navigabil pe cursul inferior (450 km). Industrii: siderurgie. Turism. stat în N-V Americii de Sud. stat în partea central-vestică a SUA. molibden. Căi rutiere: 106200 km. constructoare de vagoane şi automobile. Întrerprinderi textile. argint. situat pe fluviul Mondego . creşterea animalelor. cartofi. mijloace de transport. oraş în E SUA. maşini şi utilaje industriale. de ceramică. banane. Muzeu. República ~. alimentare. inut legendar pe ărmul de E al Mării Negre. Universită i. Catedrală (sec XII–XVI). Manufacturi de ceramică şi sticlă (sec. Lungime: 1 100 km. loc. în conurba ie. Suprafa a: 270 mii km2. argint. poligrafică. oraş în Portugalia central-vestică. Perú şi Ecuador.4 mil. minereuri de fier. mase plastice. alimentară. Monumente din epoca Renaşterii. cacao. Întemeiat în 1517. Palat episcopal (sec. textilă. centrul adm. Se varsă în Oceanul Pacific printrun estuar. Lungime: 2 240 km. Capitala: Bogotá . Aeroport interna ional. metalurgică. 1. port la Oceanul Indian. de cacao. gaze naturale. în S-V insulei Ceylon . Muzeu arheologic. Limba oficială: spaniola. platină. minereu de fier. Panamá. (2 mil. loc. Creşterea animalelor pentru carne.

culmi şi piscuri muntoase. Bogate şi variate resurse naturale (diamante. textile) şi alimentare. Exportă cupru.9 mii km2 (2. bata i. băuturi răcoritoare. ulei de palmier. zinc. XIV–XVI). diamante. trestie de zahăr. uleiuri vegetale aromate. în conurba ie. cafea. Industrie uşoară şi agroalimentară. Suprafa a: 2. araba. alumină. încăl ăminte. Export de minereuri de fier. ananaşi. situat între Republica Centrafricană. Biserici romane. Popula ia: 676 mii loc. Principalele produse agricole: cafea. uraniu. sec. doc. în 1657 (Condreşti ). 28 mii loc. At. rom. República Federálă Islámică a Comórelor . orez. alimentare (conserve de fructe şi peşte). mase plastice. cărbune. caprine. Turism. Pescuit intensiv. cobalt. bauxită. stat în Africa Centrală. Admis în ONU la 12 noiembrie 1975. 168 mii loc. păsări). Construc ii de automobile. forestiere. Atestat în sec. Se mai cultivă: porumb. aur. Produse industriale: autoturisme. Nod de comunica ii (feroviar. ridicată pe locul unui schit de lemn din sec. utilaje. bata i. cacao. situată pe insula Tumbo . loc. rutier). manioc. portocale. port la Oceanul Atlantic. manioc. Creşterea animalelor: bovine. Popula ia: 55. caprine. biciclete. nuci de cocos. zahăr. XV). Fondat în 1884.24 mil. argint. mango. cobalt. 800 mii loc. abanoşi. în conurba ie. Cónakry Condríþa Cóngo localitate în Republica Moldova (mun. minereuri de fier. prelucrarea metalului şi lemnului. manioc. Căi rutiere: 765 km. la 105 km S de Chişinău. stat insular în V Oceanului Indian (arhipelagul Comore ). mangrove.2 mii km2. esături. Chişinău). Biserica Sf. cupru. porcine. cositor. mangan. mun i (în N-E. de cafea şi banane. petrol brut. Relief: platouri vulcanice. Sudan.345 mil. Aeroport interna ional. Prelucrarea lemnului. ceai. textile şi de confec ii. Climă ecuatorială umedă şi subecuatorială. Angola şi Republica Populară Congo. bumbac. după alte surse). igarete. care după volumul de extrac ie asigură ării unul dintre primele locuri în lume. Limba oficială: franceza. Burundi. Expl. Capitala: Kinshasa . porumb. Planta ii de bananieri. comoriana. arbori de cafea şi cacao. Importă produse industriale (maşini. Nicolae (încep. parcuri na ionale. radiu. Vegeta ie: păduri tropicale (3/4 din teritoriu). staniu. ovine. condimente. Suprafa a: 1. Universitate. ovine. conserve. plante aromatice (vanilie). cîmpii aluviale (în N-V). Tanzania. Zambia. cauciuc şi produse de cauciuc. pajişti. Capitala: Moroni . Pe teritoriul ei se află Mănăstirea Condri a . XVIII. la N-V de insula Madagascar . tutun. República Democrátă ~. fabricarea mătăsii. E şi S-E). Climă tropical-oceanică. mijloace de transport. situat pe rîul Ialpug . pe locul unei aşezări mai vechi (sec. Rwanda. petrol). Industrie producătoare de ciment. Întreprinderi chimice. arahide. Se cultivă orez. XVIII. Vegeta ie: păduri de palisandru. Muzeu. palmieri. Creşterea animalelor (bovine. Sta iune climaterică. Comóre Comrát municipiu în Republica Moldova (UTA Găgăuză). XIX). Importă ech . Relief variat: podişuri (în partea centrală). pneuri. km2. plumb. situat pe malul lacului Como. Catedrală (sec. Limbi oficiale: franceza.Cómo oraş în N Italiei (Lombardia). ciment. [´konakri] capitala Republicii Guineea. trestie de zahăr. Uganda. Pescuit.

Cóngo

República ~, stat în Africa Centrală, situat între Gabon, Camerun, Republica Centrafricană, Republica Democratică Congo şi Angola. Suprafa a: 342 mii km2. Popula ia: 3 mil. loc. Capitala: Brazzaville. Limba oficială: franceza. Relief: zonă depresionară în bazinul rîului Congo, mărginită de podişuri întinse (alt. max. 1 040 m), şi de o cîmpie litorală umedă în S-V. Climă ecuatorială umedă. Păduri tropicale bogate în esen e pre ioase (70% din teritoriu). Resurse naturale: cupru, aur, argint, diamante, plumb, zinc, radiu, uraniu, wolfram, petrol, cărbune. Întreprinderi care produc îngrăşăminte chimice, ciment, textile, igarete. Culturi agricole: arbori de cafea şi cacao, palmieri de ulei, bananieri, arahide, trestie de zahăr, tutun, orz, porumb, manioc. Pomicultură, legumicultură, pescuit. Creşterea animalelor (caprine, ovine, bovine). Export de petrol şi produse petroliere, lemn şi produse de lemn, tutun, zahăr, citrice. Importă maşini şi utilaje industriale, automobile, produse alimentare. Căi ferate: 1 040

Connécticut Connécticut

[k¬´netik¬t]

fluviu în N-E SUA. Lungime: 650 km. Se varsă în Oceanul Atlantic (strîmtoarea Long Island ). Par ial navigabil (120 km). Hidrocentrale. stat în N-E SUA, la Oceanul Atlantic. Suprafa a: 13 mii km 2. Popula ia 3,5 mil. loc. Capitala: Hartford . Industrie constructoare de avioane, aparate de precizie, electrotehnică, chimică. Zonă agricolă: pomicultură, tutun, creşterea animalelor, avicultură. străvechi oraş pe coasta europeană a strîmtorii Bosfor , astăzi cartier ( Uskiidar “Scutari“) al or. Istanbul (Turcia). A fost întemeiat de împăratul roman Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii greceşti Byzantion , devenit în 330 capitala Imperiului Roman, apoi a imperiului Bizantin. Cucerit de turci în 1453, devine capitala Imperiului Otoman pînă în 1923, cu denumirea Istanbul . Aici au fost semnate numeroase tratate de pace. jude în S-E României, la grani a cu Bulgaria, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafa a: 7 070 km2. Popula ia: 759 mii loc. Reşedin ă: mun. Constan a . Relief predominant de podiş. Climă temperatcontinen-tală. Resurse naturale: minereu de fier, fosforite, caolin, cretă, calcare, nisipuri, ape minerale sulfuroase. Produse industriale: utilaje tehnologice, maşini agricole, ciment, prefabricate din beton, mobilă, textile, confec ii, tricotaje, uleiuri vegetale, conserve. Şantiere navale, rafinării de petrol. Agricultură: porumb, grâu, secară, plante furajere, sfeclă de zahăr, floa-rea-soarelui, legume; pomicultură, viticultură; creşterea animalelor. Institu ii de învă ămînt şi de cultură. Turism.

Constantinópol

Constánþa

Constánþa

municipiu în S-E României, centrul adm. al jud. Constan a, cel mai mare port maritim al ării la Marea Neagră. 360 mii loc. Aeroport interna ional. Centru industrial: construc ii şi repara ii de nave maritime, prelucrarea metalelor şi lemnului, fabricarea mobilei, celulozei şi hîrtiei, poligrafie, textile, confec ii, produse alimentare. Universitatea “Ovidiu“. Institute de marină (civilă şi militară). Teatre. Muzee. Vestigii arheologice. Monumente istorice. Oraşul a fost construit pe locul vechii colonii greceşti Tomis .

Constánþa

oraş în S Germaniei (Baden–Württemberg), situat pe malurile lacului cu acelaşi nume. 76 mii loc. Centru industrial: metalurgie, construc ii de maşini, echipament electronic, prelucrarea lemnului, produse chimice, textile şi alimentare. Universitate. Catedrală (sec. XI–XVI). Biserică gotică (sec. XV). Sta iune balneoclimaterică. Turism. [kuk] strîmtoare între Insula de Nord şi Insula de Sud a Noii Zeelande, unind Marea Tasman cu Oceanul Pacific. Lungime: 107 km. Lă ime: 22–91 km. Ad. max.: 97 m. A fost descoperită de J. Cook în 1770. capitala Danemarcii, situată pe insulele Seeland şi Amager , port la strîmtoarea Ø resund . 626 mii loc. (1,7 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Mare centru industrial: montaj de automobile, construc ii de nave, de echipament şi aparataj electrotehnic, de motoare; întreprinderi chimice, de mobilă şi hîrtie, alimentare. Academie de ştiin e. Universitate (1479). Muzee. Palate (sec. XVII). Catedrală neoclasică (1811–1829). Turism.

Cook

Copenhága (Cópenhaga)

Corálilor Cordiléri

Córdoba

Márea ~, mare a Oceanului Pacific, între coasta de N-E a Australiei şi Melanezia. Suprafa a: 4,1 mil. km2. Ad. medie: 2 394 m. Ad. max.: 9 174 m. Mún ii ~, cel mai lung lan muntos de pe glob (cca 18 000 km), situat în vestul Americii de Nord, de la Alaska pînă în Mexic, şi în America de Sud, din Venezuela pînă în ara de Foc. Alt. max.: 6 193 m (vf. McKinley , în America de Nord) şi 6959 m (vf. Aconcagua , în America de Sud). Cca 80 de vulcani activi. oraş în S Spaniei (Andaluzia), situat pe fluviul Guadalquivir . 311 mii loc. Nod de comunica ii. Industrii: expl. minereului de cupru, întreprinderi chimice, textile, alimentare. Vestigii romane. Fortifica ii maure. Moschee (sec. VIII–X). Muzee. República Populáră Democrátă Coreeánă , stat situat în partea de N a peninsulei Coreea, între China, Federa ia Rusă, Coreea de Sud, Marea Japoniei şi Marea Galbenă. Suprafa a: 120,5 mii km 2. Popula ia: 23,7 mil. loc. Capitala: Phenian . Limba oficială: coreeana. Relieful este format de masive muntoase şi regiuni de cîmpie litorală. Climă subtropicală musonică. Vegeta ie: păduri de conifere şi foioase (80% din teritoriu), păşuni alpine. Bogate resurse naturale: cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram, fosfa i, sare. Industrie energetică (hidrocenrale), siderurgică, constructoare de maşini, textilă, alimentară. Se produce o el, fontă, tractoare, aparataj electrotehnic, îngrăşăminte chimice, ciment, celuloză, hîrtie, conserve. Se cultivă orez, grîu, orz, porumb, soia, bumbac, tutun. Creşterea animalelor (bovine, porcine). Pescuit. Exportă minereuri, metale, produse agricole. Importă maşini şi utilaje industriale, combustibili, mijloace de transport. Căi ferate: 10 800 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991.

Coréea de Nord

Coréea de Sud

República Coréea , stat în estul Asiei, situat în partea de S a peninsulei Coreea , între Coreea de Nord, Marea Galbenă şi Marea Japoniei. Suprafa a: 99 mii km 2. Popula ia: 48,3 mil. loc. Capitala: Seul . Limba oficială: coreeana. Relief în cea mai mare parte muntos, cu cîmpii în lungul ărmului apusean. Clima temperat-continentală, cu caracter musonic şi tropical. Industrie dezvoltată: extractivă (cărbune, minereuri de fier, cupru, plumb, zinc, aur, argint, wolfram), siderurgică (fontă, o el, cupru rafinat, zinc), constructoare de maşini şi utilaje, automobile, nave, aparate electronice şi electrotehnice, producătoare de anvelope, hîrtie, ciment, produse chimice, textile, conserve de peşte. Culturi agricole principale: orez, grîu, ovăz, porumb, soia, bata i, tutun. Pomicultură. Sericicultură, pescuit. Creşterea animalelor. Exportă echipament industrial, mijloace de transport, aparate electronice, produse chimice, textile, alimentare. Importă materii prime, automobile, semifabricate, bunuri de larg consum. Căi ferate: 8500 km. Căi rutiere: 30 000 km. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. insulă în Marea Ionică. Suprafa a: 593 km 2. Popula ia: cca 100 mii loc. Oraş pr.: Corfu (port). Relief muntos. Climă mediteraneană. Pescuit. Turism. Administrată de Grecia. renumit oraş din Grecia antică (sec. VII–VI î. Hr.). În prezent port în golful cu acelaşi nume. 30 mii loc. Rafinărie de petrol. Centru comercial (export de stafide, ulei de măsline). Relicve arheologice. Muzeu. Turism. peninsulă în S-V Marii Britanii, între Marea Mînecii şi canalul Bristol. Lungime: 150 km. Lă ime max.: 72 km. Relief muntos. Industrie extractivă (cositor, cupru, argint, zinc, plumb, mangan), prelucrătoare de materii prime. Creşterea vitelor. Pescuit. Turism. oraş în N-E Argentinei, centrul adm. al provinciei Corrientes, port pe fluviul Paraná . 270 mii loc. Aeroport interna ional. Centru industrial şi comercial (export de cereale). Universitate. Muzeu. Fondat în 1588. insulă în N Mării Mediterane. Suprafa a: 8,7 mii km 2. Popula ia: 252 mii loc. Relief muntos (alt. max. 2 710 m, vf. Monte Cinto ). Expl. de minereuri de fier, cupru, mercur, zinc, plumb, marmură. Planta ii de citrice, măslini. Viticultură. Turism. Creşterea animalelor (ovine, caprine). Administrată de Fran a. [kor´u¤a] oraş în N-V Spaniei (Galicia), port la Oceanul Atlantic. 245 mii loc. Industria aluminiului, de prelucrare a lemnului, tutunului şi peştelui, chimică, textilă, de hîrtie. Şantiere navale. Pescuit. comună în Republica Moldova (rn. Soroca). Expl. de calcare. Prelucrarea artistică a pietrei. At. doc. în 1509.

Córfu

Corínt

Córnwall

[´koonw¬l]

Corriéntes

Córsica

Corúña

Cosãúþi

Cósta Ríca

República ~, stat în America Centrală, între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor, învecinat cu Nicaragua (în N) şi Panamá (în S-E). Suprafa a: 51 mii km2. Popula ia: 3,9 mil. loc. Capitala: San José . Limba oficială: spaniola. Relief predominant muntos, cu un podiş intramontan şi cîmpii litorale. Climă tropicală cu precipita ii bogate pe litoralul Mării Caraibilor. Vegeta ie tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 45% din teritoriul ării. Industrie slab dezvoltată: mici întreprinderi de prelucrare a materiei extractive şi a produc iei agricole. Resurse naturale bogate (aur, argint, mangan, petrol, bauxită, ape geotermale), dar pu in exploatate. Planta ii de arbori de cafea, de cacao, bananieri, ananaşi, trestie de zahăr. Se mai cultivă orez, porumb, manioc. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit. Exportă cafea, banane, carne, lemn şi produse de lemn, textile. Importă maşini şi utilaje industriale, autovehicule, combustibili, mărfuri de larg consum. Căi ferate: 950 km. Căi rutiere: 35 541 km. Admis în ONU la 3 noiembrie 1945. República ~ (Coásta de Fíldeş) , stat în Africa de Vest, la N-V de Golful Guineii, între Liberia, Guineea, Mali, Burkina Faso şi Ghana. Suprafa a: 322,5 mii km 2. Popula ia: 16,8 mil. loc. Capitala: Yamoussoukro (administrativă) şi Abidjan (legislativă). Relief de podiş înalt (la N) şi de cîmpie litorală (la S), culmi muntoase şi piscuri. Climă subtropicală umedă. Vegeta ie tropicală şi de savană. Expl. de petrol, diamante, aur, minereu de mangan. Rafinării de petrol, fabrici de cherestea, de ciment, textile, de produse alimentare. Se cultivă arbori de cafea, de cacao, banane, precum şi orez, porumb, mei, sorg, manioc, bata i. Ramuri economice tradi ionale: creşterea animalelor (bovine, ovine, caprine), pescuitul, vînătoarea, meşteşugăritul. Exportă cafea, cacao, banane, petrol, produse petroliere, lemn şi produse de lemn, ulei de palmier. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili. Căi ferate: 660 km. Căi rutiere: 70 000 km. Limba oficială: franceza. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. [kot¾´te] peninsula în N-V Fran ei (Normandia), între golful Saint-Malo şi estuarul Senei (Marea Mînecii). Lungime: cca 100 km. Relief de coline. Climă oceanică. Creşterea animalelor (bovine, ovine, cabaline). comună în România (jud. Iaşi). 9 mii loc. Centru pomicol. Podgorii renumite (vinul “Cotnari“). Expl. de gresii. Sta ie de cale ferată. Cetate geto-dacică (sec. V–III î. Hr.). Pod de piatră (sec. XV). Biserici (sec. XV şi XVI). Beciuri ale caselor domneşti (sec. XV). At. doc. ca tîrg în 1448. [koto´nu] oraş în Benin, port la golful Guineea . 490 mii loc. în conurba ie. Mici întreprinderi mecanice, textile, de încăl ăminte, alimentare. Export de ulei de palmier şi bumbac. vulcan activ în Mun ii Anzi (Ecuador), unul dintre cei mai mari din lume. Alt.: 5 896 m. Parc na ional. oraş în E Germaniei (Brandenburg), pe rîul Spree . 130 mii loc. Nod de comunica ii. Centru industrial (siderurgie, echipament electric, covoare, postavuri, tricotaje, produse alimentare) şi comercial. Biserică (sec. XIV), castel (sec. XVIII). Muzeu. At. doc. în 1156.

Côte d'Ivoire

Cotentín

Cotnári

Cotonou

Cotopáxi Cóttbus

[kotop´ahhi] [´kotbus]

Covásna

jude în partea central-estică a României, în bazinul Oltului superior. Suprafa a: 3,7 mii km 2. Popula ia: 240 mii loc. Centru adm: mun. Sfîntul Gheorghe . Relief muntos şi de coline. Climă temperat-con-tinentală. Resurse naturale: lignit, minereu de fier, calcare, gresii, ape minerale. Industrie constructoare de maşini, agregate, motoare, echipament electric auto, piese pentru tractoare şi maşini agricole. Întreprinderi alimentare. Zonă agricolă: plante tehnice, cartofi, sfeclă de zahăr, grîu, secară; creşterea animalelor (bovine, ovine, porcine); avicultură. Teatre. Muzee. Turism.

Covásna

oraş în România (jud. Covasna), la poalele mun ilor Vrancea . 14 mii loc. Întreprinderi de mobilă şi cherestea, de materiale de construc ii, de îmbuteliere a apelor minerale. Sta iune balneoclimaterică. Vestigii arheologice. Biserică (sec. XIII–XIV). At. doc. în 1567. [´kov¬ntri] oraş în Marea Britanie (Anglia). 295 mii loc. (648 mii loc., în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru industrial: construc ii de avioane, automobile, tractoare, motociclete, maşini unelte, aparataj electronic, optică; întreprinderi textile (mătase), alimentare. Universitate. Muzee. Vestigii arheologice. Ruinele unei fortifica ii (sec. XIV). masiv muntos în S-V mun ilor Făgăraş , între rîurile Olt şi Topolog . Alt. max.: 1 668 m. Parc na ional. Mănăstírea ~ , mănăstire pe malul drept al Oltului. Ctitorie (1387 – 1388) a domnului Mircea cel Bătrîn. Mormîntul domnitorului. Monumente istorice. S-a mai numit şi Mănăstirea Nucet . oraş în Polonia, situat pe fluviul Vistula . 830 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Aeroport interna ional. Centru industrial: siderurgie, construc ii de maşini, materiale de construc ii, întreprindri textile, alimentare. Academie de ştiin e. Universitate. Catedrală (sec. XII–XIV). Biserica Notre-Dame (sec. XIII–XV). Observator astronomic (1792). municipiu în S României, situat pe rîul Jiu , centrul adm. al jud. Dolj. 303 mii loc. Sta ie de cale ferată. Aeroport. Centru industrial: construc ii de avioane, locomotive, tractoare, automobile, maşini agricole, aparataj electric, prelucrarea lemnului, întreprinderi textile, alimentare. Universitate. Teatru. Filarmonică. Clădiri vechi (sec. XVI – XVII). At. doc. în 1475. insulă în Marea Mediterană. Suprafa a: 8,3 km 2. Popula ia: 540 mii loc. Relief muntos (alt. max.: 2 456 m). Zăcăminte : minereuri de fier, mangan, azbest, ghips. Culturi agricole: grîu, porumb, citrice, măslini, tutun, legume. Viticultură. Creşterea animalelor. Vestigii arheologice. Turism. Administrată de Grecia. mare în bazinul Mării Egee, cuprinsă între arhipelagul Ciclade, Pelopones şi insula Creta . oraş în Republica Moldova (mun. Chişinău). Centru de vinifica ie, depozit de vinuri (construit în subteranele fostelor mine de calcare), expozi ii de vinuri clasice şi spumante (şampanie “Cricova“). At. doc. ca aşezare rurală în 1431.

Cóventry

Cózia Cózia

Cracóvia

Craióva

Créta

Créta Crícova

instrumente şi aparatură pentru cercetările ştiin ifice. Anexată la Imperiul Rus în 1783. Turism. VII î. de produse petroliere. una dintre cele mai mari de pe teritoriul Basarabiei. stat în Europa. sare marină).5 mil. gaze naturale. de prelucrare a lemnului. Roman Koš ) şi de platou în interior. 1545 m. afluent pe stînga al Tisei . echipament electric. doc. Sta iuni balneoclimaterice: Ialta. Navigabil pe cursul inferior (258 km). Hidrocentrale. Se cresc bovine. grîu). Colonizată de greci (sec. reşedin ă a raionului Criuleni. Ramuri agricole principale: cultivarea cerealelor (porumb. Ataşată Ucrainei în 1954. bauxită. vf. Exportă produse industriale. Bosnia şi Her egovina.Criméea peninsulă în S Ucrainei. Pod peste Nistru. At. mărfuri de larg consum. loc. Relief predominant muntos. Marea Adriatică. la S de Londra. minereu de fier. Aeroport.. Eupatoria. situat în N-V Peninsulei Balcanice. Suprafa a: 27 mii km 2. la S de Luanda. maşini şi echipament de transport. At. Aluşta . Crişul Negru (144 km). produse alimentare. textile. Căi ferate: 2 700 km. Popula ia: 2. Cuánza (Kwanza) . Căi rutiere: 26 930 km. în 1607. a sfeclei de zahăr şi florii-soarelui. în 1520. Briceni). Mai este denumită Chersonesul Tauric şi Taurida . Pomicultură. între Slovenia. oraş în Republica Moldova. aparataj electrotehnic). Hr. Lungime: 960 km. 322 mii loc.7 mil.Hr. apoi de turci (1475). chimice. fluviu în partea centrală a Angolei. Ungaria. Capitala: Zagreb . Cróydon [´kroidn] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia). Muzeu. Industrie metalurgică. Se varsă în Oceanul Atlantic. loc. Viticultură.). situat pe malul drept al Nistrului. Climă temperat-continentală (în N) şi mediteraneană (în S). Pescuit. max. tutun. Popula ia: 4.5 mii km2. constructoare de maşini (nave. Minereu de fier. viticultură. Cucerită de tătari (1430). comună în Republica Moldova (rn.). la 43 km N-E de Chişinău. Relief muntos în lungul litoralului (alt. doc. Serbia şi Muntenegru. scăldată de apele Mării Negre. Admis în ONU la 22 mai 1992. Protectorat roman (631 î. petrol. Cereale. Floricultură. Crişul Alb (238 km). construc-toare de maşini. a citricelor şi măslinilor. Industrie extractivă (cărbune. Suprafa a: 56. Pescuit. Criº Criuléni Críva Croáþia rîu în România. Nod de comunica ii. alimentare. Vegeta ie: păduri de foioase (30% din teritoriu). Peştera “Emil Racovi ă“. combustibili. República ~. Mici întreprinderi agroindustriale. 11 mii loc. porcine. Importă materii prime. specii ierboase de cîmpie. pomicultură. format prin unirea celor trei Crişuri: Crişul Repede (148 km).

comună în Republica Moldova (rn. fluviu în Namibia. îngrăşăminte chimice. citrice. Casele familiei Cantacuzino (sec. constructoare de maşini (autovehicule. Lungime: 1600 km. Se pierde în deşertul Kalahari . bunuri de larg consum. Industrie dezvoltată: extractivă (minereuri de fier. argint. XVII–XVIII). Relief de cîmpie joasă. izvoarele lui fiind situate la alt. Navigabil pe cursul inferior. IV–III î. Lungime: cca 100 km. Hr. Izvorăşte de sub dealul Măgura (alt. diamante). zahăr brut. utilaje şi aparataj electrotehnic). oraş în S-V Braziliei. Pescuit intensiv. ciment. Lipnic (rn.Cúba República ~. Universitate. Praguri. Căi rutiere: 46 555 km. Odesa. Putineşti (rn. porcine). de 132 m (rn. cobalt. centrul adm. 388. Praguri. stat în America Centrală. cupru. a fost descoperit un tezaur de obiecte şi 600 de monede de argint din sec. IV î. întreprinderi ale materialelor de construc ii. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. afluent pe stînga al Răutului. textile. cupru. siderurgică. de prelucrare a lemnului. afluent pe dreapta al Răutului . Treime (1913–1914. la grani a cu Angola. minereuri de nichel. Şciusev). mangan crom. Ocni a). esături. orez. Iaşi). limitată în S-E de masivul muntos Sierra Maestra (alt. At. loc.). Produce energie electrică. într-un mormînt preistoric. tutun. bauxită). al statului Mato Crosso. comună în România (jud.8 m). argint. Cubángo (Okavango) Cubólta Cuciurgán Cucuténi Cuhuréºtii de Sus Cuiabá Cúla Cunéne (Kunene) . Aici. între care şi o monedă moldovenească emisă de Alexandru cel Bun. wolfram. igarete. anvelope. lîngă această localitate. lîngă com. Biserica Sf. Exportă produse petroliere. manioc. Climă tropicală cu precipita ii abundente. În 1957. bananieri. în 1437. rîu în Republica Moldova. Floreşti). Izvorăşte din apropierea localită ii Marianovka (reg. afluent pe stînga al Nistrului . bra al Nistrului . Formează grani a cu Namibia. Limba oficială: spaniola. s-a găsit un tezaur de aur traco-getic (sec. Hr. Nezavertailovca. Aeroport. Condi ii favorabile culturilor agricole (trestie de zahăr. cascade. Capitala: Havana . arhitect A. Hidrocentrală. rîu în Republica Moldova. Suprafa a: 111 mii km 2.18 mil. Centru minier (aur. bata i) şi creşterea animalelor (bovine. Lungime: cca 123 km. nichel. Căi ferate: 4 881 km. lîngă com. 2000–2560 m). Importă mijloace de transport. alcool. porumb. Vegeta ie tropicală montană şi de savană.) – Cultura Cucuteni – răspîndită în Moldova (inclusiv Basarabia). doc. Lungime: 66 km. Făleşti). produse alimentare. arbori de cafea. XV. Floreşti). conserve. mango. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. situat pe insula cu acelaşi nume şi în numeroase insule mai mici din Arhipelagul Antilelor Mari. Popula ia: 11. renumită prin vestigiile arheologice din perioada neolitică (milen. Ucraina) şi se varsă în Turunciuc . 402 mii loc. cascade. rîu în Africa central-sudică. în N-E Munteniei şi SE Transilvaniei. Se varsă în Oceanul Atlantic. combustibili. Izvorăşte din apropierea com. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole.

loc. Hr. în Marea Caraibilor. în Mun ii Anzi. agricol şi comercial. Sarmizegetusa. 37 mii loc. însuşind limba latină şi civiliza ia romană. biserica Naşterea Maicii Domnului (1808–1810). de fosforite. Creşterea animalelor (bovine. republică autonomă în Federa ia Rusă. . luptă împotriva bastarnilor (sec. pentru a-şi fortifica pozi iile la Dunăre. cel mai înalt din Carpa ii Occidentali. situat pe rîul Argeş . cherestea. 257 mii loc.) Mănăstirea Curchi. Ge ii sînt men iona i încă de Herodot cu prilejul conflictului lor cu regele persan Darius I (514 î. sub conducerea lui Burebista. alimentare). Muzeu. Temple. a păstrat legăturile econo Daghestán República ~. II î. textile. În sec I î. sisal. Curtea Argeş (1330) şi Curtea de Argeş (1510). ctitorie a domnului Neagoe Basarab. oraş în S-E Braziliei. At. care corespunde aproximativ teritoriului locuit apoi de români.: 1 849 m. Aeroport interna ional. la 3 650 m alt. Dumitru (1775). Universitate (1597). doc. Centru industrial (întreprinderi mecanice. At. iar regatul Dacia este transformat într-o provincie romană. Sub stăpînirea Imperiului Roman popula ia autohtonă s-a romanizat.Curaçaó [küra´sou] insulă în arhipelagul Antilelor Mici. plante tehnice). În 271. Suprafa a: 472 km2. obiecte din ceramică şi por elan). Oraş pr. armata şi administra ia romană părăsesc Dacia.). al statului Paraná. biserică din 1512–1517. Biserici (sec. 1. Turism. aerian). În timpul lui Decebal (87–106).9 mil. îi învinge pe macedonenii conduşi de regele Lisimah (300–292 î. Rafinării de petrol (importat). forestieră.). situată în N mun ilor Caucaz. ia fiin ă primul stat centralizat al geto-dacilor.3 mii km2. XVI–XVII). Industrie extractivă (petrol. alimentară. Forma iuni de triburi geto-dacice opune rezisten ă armatelor lui Alexandru cel Mare (335 î. Relief cu aspect colinar. sorg.). dar în urma războaielor din 101–102 şi 105–106 sunt înfrîn i. Popula ia: 1. Hr. localitate în Republica Moldova (rn. Hr. Capitala: Mahacikala . Fondat în 1654. Curchi Curcub´ãta Máre Curitíba Cúrtea de Árgeº Cúzco (Cusco) [´kusko] oraş în Perú. oraş în România (jud. Pe teritoriul acestei localită i: biserica Sf. Mănăstirea La Merced (sec. Mănăstirea Curtea de Argeş . chimice. Hr. vestită prin legenda “Meşterul Manole“.. ciment. Argeş). legume. Pomicultură. vîrf în mun ii Bihor . ge ii şi dacii ob in unele victorii asupra armatelor romane. Biserica Domnească (1352). Suprafa a: 50. Administrată de Olanda. Două universită i. ovine). Dácia teritoriul populat în antichitate de geto-daci. Popula ia daco-romană. alimentare) şi comercial (export de produse ale industriei uşoare). XVIII). Catedrală (sec. Nod de comunica ii (feroviar. Expl. XVII). complex monastic (sec. aparataj electric.Hr. pe teritoriul Daciei. Alt. gaze naturale). de mobilă. Industrii (mobilă. arahide. porumb.: Wilemstad . de ciment. Orhei. sub presiunea triburilor barbare. doc. centrul adm. Culturi agricole (cereale. rămasă în locurile de baştină. în conurba ie.4 mil. Popula ia: 154 mii loc. constructoare de maşini. Culturi agricole: trestie de zahăr. loc. Viticultură.). chimică. capitala statului dac. în 1499. XIII–XVIII). portocale. Centru industrial (produse textile. Reşedin ă domnească pe vremea lui Basarab I (1310–1352). devine centrul provinciei Dacia Romana . Nod de comunica ii. de celuloză şi hîrtie.

Viticultură. bitum. [da´mjeta] oraş în N Egiptului. [´dael¬s] oraş în S SUA (Texas). Universitate. aparatură telefonică). 1 mil. max. situată la poalele mun ilor Antiliban . pe rîul Barada . Centru industrial (ciment. Centru industrial (televizoare. la N-E de coastele Australiei. 1. în lungime de 1400 km. de prelucrare a pielei. Expl. marmură. 122 mii loc. Centru comercial şi de transport. Industrie textilă (bumbac). Nod de comunica ii. Muzee. la 22 noiembrie 1963. regiune istorică pe litoralul estic al Mării Adriatice. arhipelag din 20 de insule în Oceanul Indian. Pescuit. port în Delta Nilului . port în Golful Persic . Industria bumbacului şi mătăsii. esături. Suprafa a: 5 mii km2. ulei). Turism.F. Artizanat. Muzee. de formă alungită ( ărm dalmatic). electronică. Monumente arhitectonice. loc. în conurba ie). Resurse naturale: bauxită. 600 mii loc. Turism. Industrie constructoare de maşini (avioane. XIV). alimentară. Ad ~. Dampier (1652–1715).6 mil. Punct de tranzit interna ional. de încăl ăminte. Pescuit. obiecte din aur şi argint). textilă. Planta ii de măslini şi citrice. ărmul Dalma iei.7 mil. loc. 1900 m). Dállas Dalmáþia Damanhûr Damásc Damiétta Dammám Dámpier [´dæmpj¬] . în conurba ie. loc. Universitate. chimică. în Croa ia şi Serbia şi Muntenegru. Universitate. Centru financiar-ban-car. cărbuni. port la Oceanul Atlantic. Institutul Africii Negre. Planetariu. alimentară (orez. Kenedy. Acvariu. În acest oraş. cu lungimea de 120 km şi lă imea de 25 km. situată pe peninsula Capul Verde . Industrii (chimică. Creşterea animalelor (ovine). avînd în apropiere numeroase insule. Universitate. Au fost descrise de navigatorul englez William D. oraş în N Arabiei Saudite. este foarte crestat. alimentară (conserve de peşte). sticlă. se află strîmtoarea Dampier . de ciment. Terminal al conductelor de petrol. alimentare.08 mil. 215 mii loc. a lemnului. a tutunului. Monumente istorice. produse chimice). Aici. a fost asasinat J. Artizanat (covoare. (4. de petrol. între insulele Umboi şi Noua Britanie . automobile. maşini agricole). în conurba ie. Muzeu.Dakár capitala Senegalului. hîrtie. situat în Delta Nilului . capitala Siriei. Şantiere navale. Întreprinderi textile. 1. alimentară). preşedintele SUA. produse farmaceutice. utilaj petrolier. Mare pia ă a bumbacului. sticlă. Moschee (sec. oraş în Egipt. Relief muntos (alt. loc. Suprafa a: 544 km 2.

loc. Căi rutiere: 71 mii km. doc. alimentară. Seacă pe timp secetos. Nod de comunica ii (aerian. XVIII).: 153 m. cafea. Institut politehnic. Suprafa a: 43 mii km2. cultivarea cerealelor (orz. Zăcăminte de plumb şi antimoniu.9 mii km. vopsele). Popula ia: 5. Lă imea min. rutier). Fabrici de tutun. stat în Europa de V. extractivă (petrol. Pescuit. Climă temperat-oceanică. silvicultură. textilă. sisal. loc. oraş în S-V Germaniei (Hessen). Palat (sec. alimentară. max. Omme ). ovăz). Oraş din 1330. Lungime: 120. bazată pe creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. Se mai cultivă cartofi. Lungime: 2740 km. Alt. Denumit pe cursul superior Macintyre sau Barwon . gaze naturale). Căi ferate: 2. îmbrăcăminte. Izvorăşte din podişul Valdai . max.: 227 m. Industrie constructoare de maşini. Lungime: 1020 km. golf în Marea Caraibilor. Importă materii prime industriale. Par ial navigabil. Uneşte Marea Marmara cu Marea Egee. maşini agricole. strîmtoare între insulele Groenlanda şi Islanda . 2 mil. secară. Şantiere navale.5 km. Industrie a lemnului şi a cărnii. produse alimentare. textilă. oraş în Marea Britanie (Anglia).3–18. trece prin Riga şi se varsă printr-o deltă în Marea Baltică. 79 mii loc. ciment. Industrie dezvoltată: constructoare de maşini (motoare. Este folosit în iriga ie. Arhipelagul Danez. Relief de cîmpie joasă (alt. feroviar. Muzeu. poligrafică. Terminal petrolier.3 mil. în S istmului Panama . aparate electrice. afluent pe dreapta al fluviului Murray . rîu în S-E Australiei. Lungime: 165 km. 86 mii loc. În N şi N-E se desparte de Peninsula Scandinavică prin strîmtorile Skagerrak . Admis în ONU la 24 octombrie Strîmtoárea Danemárcii . oraş în E Tanzaniei. sfeclă de zahăr. Recoltarea perlelor. Capitala: Copenhaga . port la Oceanul Indian. Industrie siderurgică. Universitate. Gudena. în conurba ie). bumbac. XI. sticlă. Ad. Lă ime: 1. Turism. Grădină botanică. Export de copră. chimică (îngrăşăminte.: 70–200 m. accidentată în urma glacia iei cuaternare. conserve de carne. Între Darlington şi Stockton a fost construită prima cale ferată din lume (1823). 173 m). încăl ăminte. Kattegat şi Øresund . mobilă. XII). Muzee. max. chimico-farmaceu-tică. Pescuit. Uneşte Oceanul Arctic cu Oceanul Atlantic. Nod de comunica ii. fluviu în Belarus şi Letonia. Aeroport interna ional. mase plastice). produse chimice (lacuri. Aici se varsă fluviul Atrato . Este cuprins între Marea Nordului şi Marea Baltică. Limba oficială: daneza. max. Biserică (sec. At. constructoare de maşini (locomotive).: 287 km. Primărie (sec. Exportă maşini şi echipament pentru transport. maritim. textile. Turism. porcine). pe peninsula Iutlanda . Se învecinează cu Germania. în conurba ie. Dárlington [´daaliht¬n] Dármstadt [´darm¿tat] Dárwin [´daawin] Dáugava (Dvína de Vest) . Centru industrial şi comercial. între depresiunea lacului Ciad şi Nilul Alb . construc ii navale). electrotehnică. al Teritoriului de Nord. insula Bornholm şi par ial în Insulele Frisce de Nord . (316 mii loc. străbătută de numeroase rîuri (Stora. port la Marea Timor. plante decorative. XVI). Ad. Danemárca Dardanéle (Hellespont) Dar es-Salaam Darfúr Darién Dárling [´daalih] regiune muntoasă în V Sudanului.Danemárca Regátul ~. în sec. oraş în N Australiei.5 km. flori. Numele vechi: Port Darwin. Ad. 138 mii loc. combustibili. strîmtoare între peninsula Balcanică şi Asia Mică. centrul adm.: 3088 m. mobilă. Agricultură intensivă.

Important nod de comunica ii. port principal în insulă.4 mii km 2. Aeroport interna ional. în sec. Universitate. care îndeplineşte func ia de capitală a ării. Izvorăşte din mun ii Catskil (Apalaşi) şi se varsă în golful cu acelaşi nume. Este format din oraşul vechi Shâhjahânâbâd şi oraşul nou New Delhi (întemeiat în 1911). Universitate. alimentară. 700 m). alimentare. Monumente gotice (sec. Krishna. Institut politehnic. Ad. grîu. Lă ime: 360 km. stat în SUA. oraş în E Elve iei. Zăcăminte: cărbuni. mistre i. Relief stîncos (alt. Suprafa a: 3. Universită i. fluviu în SUA. min.2 mii loc. Godavari. confec ii. XIII). 850 mii loc. zone inundabile. Nod de comunica ii. Industrie a lemnului şi a plantelor textile. pe rîul Uz . nurci. Lungime: 1170 km.: 107 m). strîmtoare în Oceanul Atlantic.Daváo Davis [´deiv¬s] golf în Oceanul Indian în S insulei Mindanao (Filipine). Legumicultură. Institut de cercetări nucleare. ostroave. At. Monumente arhitectonice şi istorice. Industrie construc-toare de maşini (vagoane.. Universitate. produse chimice şi farmaceutice. XIII.6 mil. maşini agricole. Suprafa a: 1 mil. Creşterea animalelor. Termocentrală. Şantiere navale. plante oleaginoase. Industrie variată: construc ii de maşini. situat în depresiunea cu acelaşi nume. Păduri rare.5 mii loc. Popula ia: 666. orez. Muzeu. pe teritoriul României (4340 km2) şi pe teritoriul Ucrainei (710 km2). Navigabil. Centru financiar şi comercial. Include mai multe bra e şi ramifica ii ale fluviului. oraş în E Ungariei. încăl ăminte. Rezerva ii naturale. Culturi irigate: bumbac. Cunoscut din 1075. produse chimice şi farmaceutice. Lungime: 660 km. minereu de fier. mangan. în conurba ie. oraş în N Indiei. Lă ime: 65 km. Aici este situat oraşul cu acelaşi nume. Industrie prelucrătoare de materii prime agricole. Zonă piscicolă. Expl. Universitate. cacao. 11. grinduri.: 104 m. Sta iune climaterică. prelucrarea lemnului. poligrafie. max. Muzee. textile. Vestigii arheologice. tricotaje. farmaceutică. km2. Teatre. rulmen i). diamante. Fabrici de cherestea. 8. în teritoriul cu acelaşi nume. Vegeta ie bogată (stufărişuri. Export de copră. Faună variată: berze. lemn. Muzeu. şantiere navale. Explorată de John Davis în 1585 şi 1587. rogozuri). loc. 9. Lungime: 129 km. hermine etc. Narbada . lebede. textilă. 14. 216 mii loc. În E şi V se înal ă Mun ii Ga i (alt. podiş în zona interioară a peninsulei Hindustan. la 1550 m alt. în conurba ie. Sporturi de iarnă. vulpi.2 mii loc. Turism. Capitala: Dover . i ei. Suprafa a: 5. Davós Dãrmãnéºti [da´voos] Débreþin (Debrecen) Déccan (Dekkan) Délaware Délaware [´del¬we¬r] Delft Délhi [´deli] Délos (Dhílos) Délta Dúnãrii [´dilos] insulă grecească în Marea Egee. faian ă). Este străbătut de rîurile Mahanadi. între Groenlanda şi partea de S-E a insulei Baffin . Muzee. cablu. Pomicultură. Rafinărie de petrol. spa iu deltaic la vărsarea fluviului Dunărea în Marea Neagră. pelicani etc. med. Centru industrial (construc ii de maşini. oraş în România (jud.8 mii loc. de cărbune brun. savane. orez. Hidrocentrală.5 km 2. . în Alpii Retici . oraş în V Olandei. Bacău). ra e şi gîşte sălbatice.

Demavénd (Demâvánd) Dénver

[´denv¬r]

vulcan stins, cel mai înalt vîrf în masivul Elbrus , în N Podişului Iranian. Alt.: 5604 m (după alte informa ii – 5671 m). Zăpezi, ghe ari. Izvoare termale. Turism. oraş în V SUA, centrul adm. al statului Colorado. 2,29 mil. loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie constructoare de maşini (avioane, utilaj minier), electronică, alimentară (conserve de carne, zahăr). Expl. de cărbune şi minereuri polimetalice. Universitate. Muzeu de artă. Grădină botanică. Turism. oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia). 220 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (automobile, motoare pentru avioane), chimică, textilă (mătase), por elan. Catedrală (sec. XVI), edificii (sec. XVI–XVIII). Muzeul mătăsii. oraş în centrul SUA, centrul adm. al statului Iowa. 198 mii loc. (393 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport. Industrie constructoare de maşini agricole, aeronautică, chimică, de ciment, alimentară (conserve de carne). Centru comercial (porumb, vite). Universitate. rîu, afluent pe stînga al Niprului , Ucraina. Lungime: 1130 km. Navigabil pe o distan ă de 535 km.

Dérby

[´daabi]

Des Moines

[di´moin]

Desná Dessáu [´desau]

oraş în E Germaniei (Halle), situat pe rîul Mulde. 105 mil. loc. Industrie variată: metalurgie, construc ii de maşini (vagoane, maşini-unelte, echipament electric), instrumente de precizie, esături, produse alimentare. Muzeu de artă. Palat (sec. XVII). oraş în N SUA (Michigan), situat pe ărmul lacului Erie . 1,3 mil. loc. (5,2 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Important centru industrial (concernele de automobile “Ford“, “Chrysler“, “General Motors“), siderurgie, construc ii de maşini-unelte, produse chimice. Şantiere navale. Rafinării de petrol. Universită i. Muzeul de istorie a automobilelor. Comunitate românească în SUA. municipiu în România, centrul adm. al jud. Hunedoara, situat pe valea Mureşului. 77,5 mii loc. Industrie extractivă (aur, argint, cupru, pirită, andezit), constructoare de maşini, de ciment, sticlă, por elanuri şi faian ă, de prelucrare a lemnului, de produse alimentare. Teatru. Muzeu. Sta iune balneoclimaterică. Monumente arhitectonice şi istorice (sec. XIII–XVII). Turism.

Detróit

[di´troit]

Déva

Dévon Dezfül Dhâkâ (Dácca)

[´devn]

insulă nepopulată în Arhipelagul Arctic Canadian. Suprafa a: 55,3 mii km2. Relief montan. Ghe ari. (Dizfúl) [diz´ful], oraş în S-V Iranului. 122 mii loc. Întreprinderi de pielărie, morărit, covoare. Centru comercial (bumbac, orez). Vestigii antice. capitala statului Bangladesh, port în delta Gange–Brahmaputra. 6,55 mil. loc. în conurba ie. Centru industrial şi comercial. Întreprinderi de prelucrare a metalelor, textile (bumbac, iută), de produse chimice, alimentare. Meşteşugărit textil, giuvaiergerie. Cercetări nucleare. Universitate. Muzee. Monumente de arhitectură (sec. XVII).

Dhaulagíri

[dh¬wlaa´giri]

vîrf în mun ii Himalaia, unul dintre cele mai înalte din lume (al şaselea). Alt.: 8 172 m. Acoperit de zăpezi şi ghe ari.

Diéppe

[djep]

oraş în N Fran ei (Normandia), port la Marea Mînecii. 44 mii loc. în conurba ie. Şantiere navale. Industrie chimică. Prelucrarea fildeşului. Pescuit. Sta iune balneară. Biserică (sec. XIII–XVI). Castel (sec. XV–XVII), astăzi muzeu. Turism. oraş în E Fran ei (Burgundia). 152 mii loc. (231 mii loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Centru industrial (locomotive, echipament optic şi electric, produse chimico-farma-ceutice şi alimentare). Pia ă viticolă (vinuri de Burgundia). Universitate. Monumente arhitectonice de cult şi istorice (sec. XIII–XV). Muzee. Vestigii arheologice. Alpii ~, lan muntos dispus în lungul litoralului Mării Adriatice, în S Sloveniei, Croa iei, Bosniei şi Her egovinei, pînă în Albania. Lungime: 1000 km. Alt. max.: 2522 m. Păduri de conifere şi foioase. Se mai numesc Alpii Ilirici sau Dalmatici . jude în partea central-sudică a României, în zona Subcarpa ilor. Suprafa a: 4,05 km2. Popula ia: 558 mii loc. Centru adm.: oraşul Tîrgovişte. Relief muntos şi de cîmpie. Zăcăminte: petrol, gaze naturale, lignit, sare, gresie, ghips, calcare. Păduri de conifere şi de foioase. Ramuri industriale: construc ii de maşini, materiale de construc ii, energie electrică, aparataj electric, produse ceramice, mobilă, produse textile şi alimentare. Culturi cerealiere. Pomicultură. Creşterea animalelor. Sta iuni balneoclimaterice. Mănăstiri. Monumente arhitectonice şi istorice. Turism.

Dijón

[dí´…õ]

Dinárici

Dîmboviþa

Dîmboviþa

Djiboúti

[d…i´buuti]

rîu în S României, afluent pe stînga al Argeşului , la Budeşti. Lungime: 268 km. Izvorăşte din N mun ilor Iezer , trece prin mai multe localită i, inclusiv prin capitala ării Bucureşti, unde are cursul canalizat. capitala Republicii Djibouti, port în golful Aden . 383 mii loc. în conurba ie. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea petrolului, repara ii navale, întreprinderi de pielărie). Export de cafea, piei, semin e oleaginoase. República ~, stat în E Africii, situat între Eritreea, Etiopia, Somalia, golful Aden şi strîmtoarea Bâb el-Mandeb . Pînă în 1977 s-a numit Somalia Franceză . Suprafa a: 23 mii km2. Popula ia: 473 mii loc. Capitala: Djibouti . Limbi oficiale: araba, franceza. Relieful ării este format de platouri joase (alt. 400–500 m) şi de reg. muntoase (Massif de Goda, Mousa Ali ). Climă tropicală aridă. Vegeta ie de semideşert. Industrie bazată pe exploatarea petrolului, extrac ia sării de mare, recoltarea perlelor şi a bure ilor de mare. Mici întreprinderi industriale (de pielărie, materiale de construc ii, textile, confec ii) şi alimentare (produse lactate, ape minerale). Centrale electrice. Ocupa ia principală a locuitorilor este creşterea animalelor (oi, capre, cămile) şi pescuitul. Planta ii de cafea. Exportă piei, blănuri, cafea, sare, produse din carne şi peşte. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, produse alimentare. Căi ferate: 106 km. Căi rutiere: 3067 km. Admis în ONU la 20 septembrie 1977.

Djiboúti

Dobrógea

provincie istorică în S-E României, între Dunăre şi Marea Neagră. Suprafa a: 15,46 mii km2. Popula ia: 600 mii loc. Populată din antichitate de geto-daci, a făcut parte din statul lui Burebista. A intrat în componen a Imperiului Roman şi a celui Bizantin. În sec. XIV, aici s-a constituit o forma iune politică, condusă succesiv de Balica, Dobrotici (din 1348), Ivanco (din 1348). A fost cucerită de turci (1417), pe cînd făcea parte din ara Românească. În 1878 este retrocedată României. Din 1940 partea de S a provinciei (Cadrilaterul) intră în componen a Bulgariei.

Dobrúºa

Mănăstírea ~, mănăstire în Republica Moldova, situată pe teritoriului satului cu acelaşi nume (rn. Teleneşti). Construită în 1822 pe lîngă un schit de lemn din 1772. Are trei biserici, cea principală cu hramul Sf. Nicolae . Dispunea de o bogată bibliotecă cu căr i laice şi religioase. grup de insule în arhipelagul grecesc Sporadele de Sud , în Marea Egee, situat în apropierea ărmului sud-vestic al Asiei Mici. Suprafa a: 2,7 mii km2. Popula ia: 163 mii loc. Relief muntos. Legumicultură. Citrice, măslini, vi ă de vie. Pescuit. Turism. capitala Tanzaniei (din 1974), situată la 1130 m alt. 46,2 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, aerian, rutier). Industrie uşoară, de prelucrare a materiei prime agricole (arahide, hrişcă, struguri), de cherestea, de pielărie. Pia ă agricolă. Muzeu geologic. capitala statului Qatar, port în golful Persic. 237 mii loc. în conurba ie. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, rafinării de petrol) şi comercial (export de peşte şi perle). Artizanat. Universitate. jude în S şi S-V României, pe cursul inferior al Jiului . Suprafa a: 7,41 mii km2. Popula ia: 757 mii loc. Centru adm.: Craiova . Relief colinar în N şi de cîmpie în S. Resurse: petrol, gaze naturale, materiale de construc ii. Industrie constructoare de maşini (locomotive, tractoare, automobile), electrotehnică, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb, secară), floareasoarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Avicultură. Mănăstiri. Castre. Muzee. Turism. Uniunea ~, stat insular, situat în arhipelagul Antilele Mici , între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 751 km2. Popula ia: 75 mii loc. Capitala: Roseau . Limba oficială: engleza. Relief muntos şi de cîmpie joasă. Climă tropicală umedă. Vegeta ie specifică zonelor tropicale. Economie bazată pe industria uşoară (forestieră, de prelucrare a materiei prime agricole) şi pe cea alimentară. Planta ii de bananieri, citrice, arbori de cafea, trestie de zahăr, tutun. Pescuit. Turism. Exportă banane, citrice, rom, sucuri. Importă maşini şi utilaje industriale, mijloace de transport, combustibili, mărfuri de larg consum, produse alimentare. Căi rutiere: 750 km. Admis în ONU la 18 septembrie 1978.

Dodecanéz

Dodóma

Dóha (Al-Dawhah)

Dolj

Dominíca

Dominicánã

República ~, stat insular în America Centrală, situat în partea de E a insulei Hispaniola (din arhipelagul Antilele Mari), între Haiti, Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Suprafa a: 48,4 mii km2. Popula ia: 8,98 mil. loc. Capitala: Santo Domingo . Limba oficială: spaniola. Relieful este format de culmi muntoase, cu înăl imi de pînă la 3175 m ( Pico Duarte ), şi de cîmpii interioare fertile. Climă tropicală umedă. Vegeta ie montană tropicală şi de savană. Pădurile ocupă 25% din teritoriul ării. Industrie extractivă (bauxită, minereuri de fier, cupru, aur, cobalt, titan) şi prelucrătoare a produc iei agricole. Se cultivă trestie de zahăr, banane, orez, cacao, cafea, tutun, exportate în cantită i mari. Importă maşini şi utilaje industriale, produse petroliere, chimice, textile. Căi ferate: 1 670 km. Căi rutiere: 11400 km. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. fluviu în Federa ia Rusă. Lungime: 1870 km. Izvorăşte din Podişul Central Rusesc, trece prin Voronej şi Rostov pe Don şi se varsă în Marea Azov. Navigabil pe 1355 km. Este unit cu Volga printr-un canal navigabil. Denumit în antichitate Tanais . oraş în Republica Moldova, reşedin ă a raionului Donduşeni. 12 mii loc. Industrii (materiale de construc ii, repara ii mecanice, produse alimentare). Biserica Sf. Ierarh Nicolae . Întemeiat în 1897. rîu în Ucraina şi Federa ia Rusă, afluent pe dreapta al Donului . Lungime: 1053 km. Navigabil pe 222 km. bazin carbonifer (huilă) în Ucraina şi în Federa ia Rusă, situat de o parte şi de alta a Done ului . Suprafa a: 60 mii km2. Important centru industrial (energetică, siderurgie, construc ii de maşini, produse chimice şi cocsochimice, materiale de construc ii). Denumirea mai veche: Donbass . comună în Republica Moldova (rn. Orhei). 1890 loc. Casa memorială “Alexandru Donici“. Pînă în 1966 s-a numit Bezin . At. doc. în 1436. rîu în România, afluent pe dreapta al Bistri ei , la Vatra Dornei. Lungime: 50 km. Izvorăşte din N mun ilor Călimani . municipiu în România (jud. Botoşani), situat pe rîul Jijia. 35,5 mii loc. Uzine şi fabrici (construc ii de maşini-unelte, prelucrarea lemnului, confec ii, tricotaje, sticlărie, por elan). Muzeele memoriale “Mihai Eminescu“, “George Enescu“. Biserici (sec. XV, XVIII). At. doc. ca tîrg în 1407 şi ca punct de vamă în 1408. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord–Westfalia), port pe canalul Dortmund–Ems . 603 mii loc. Centrul industrial al Ruhrului: siderurgie, construc ii de maşini (vagoane, armament), aparatură electrotehnică, produse chimice. Expl. de cărbune (huilă). Fabrici de bere. Universitate. Muzee. Monumente edilitare şi istorice (sec. XIII–XV). At. doc. în 885. oraş în V Marii Britanii, port la Marea Irlandei, centrul adm. al insulei Man . 23 mii loc. Ape minerale. Sta iune balneară. Turism. oraş în S-E Marii Britanii (Anglia), port la strîmtoarea cu acelaşi nume. 35 mii loc. Industrie siderurgică, constructoare de maşini. Şantier naval. Pescuit. Muzeu. Turism. Denumit în epoca romană Dubris . oraş în E SUA, centrul adm. al statului Delaware. 28 mii loc. Comer extern. Muzeu.

Don

Donduºéni

Donéþ Donéþk

Dónici Dórna Dorohói

Dórtmund

[´dortmunt]

Doúglas Dóver

[´dugl¬s] [´douv¬]

Dóver

Drághiºte (Drábiºte) Dragomírna

rîu în Republica Moldova, afluent pe dreapta al Racovă ului . Lungime: 66 km. Izvorăşte din apropierea localită ii Romancău i (Ucraina, reg. Cernău i). Mănăstirea ~, mănăstire de maici în România, situată în com. Mitocul Dragomirnei (jud. Suceava), ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimca. Două biserici de la începutul sec. XVII. Picturi murale. Incintă fortificată. Muzeu de artă veche. rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al Dunării . Lungime: 898 km. Izvorăşte din Mun ii Alpi (Italia), traversează Austria şi formează pe o por iune grani a Ungariei cu Croa ia. Hidrocentrale. oraş în E Germaniei (Saxonia), port pe fluviul Elba . 485 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, fluvial, aerian). Important centru industrial (construc ii de maşini electrice, de aparate fotografice şi de filmat, mecanică fină, optică, aparataj electronic, utilaj industrial, por elanuri, faian ă, produse alimentare) şi cultural (institu ii de cercetări ştiin ifice, universitate, teatre, biblioteci, muzee, pinacotecă). Monumente de artă arhitectonică şi istorice. At. doc. în 1216. rîu în Albania, format prin unirea Drinului Alb şi a Drinului Negru . Lungime: 280 km. Se varsă în golful cu acelaşi nume al Mării Adriatice. rîu în Europa Centrală, afluent pe dreapta al fluviului Sava . Lungime: 320 km. Străbate teritoriul Muntenegrului şi formează, pe cursul inferior, grani a Bosniei şi Her egovinei cu Serbia. Hidrocentrală. municipiu în S-V României, centrul adm. al jud. Mehedin i, port pe partea stîngă a Dunării. 120 mii loc. Nod hidroenergetic şi de naviga ie Por ile de Fier I , cu cea mai mare hidrocentrală din România. Centru industrial (vagoane, aparate de măsurat şi control, anvelope, materiale de construc ie, prelucrarea lemnului, celuloză, hîrtie, mobilă, placaje, produse alimentare). Şantier naval. Monumente: ruinele castrului roman Drobeta , ale Podului lui Traian , vestigiile unei cetă i medievale, ale unor străvechi aşezări omeneşti (sec. XIII–XVI) ş.a. At. doc. în 1233 cu denumirea Severin . Actualul nume a fost atribuit mun. în 1972.

Dráva

Drésda (Drésden)

Drin (Dríni) Drína

Drobéta-TúrnuSeverín

Dróchia

oraş în Republica Moldova, situat la 178 km N-V de Chişinău, reşedin ă a raionului Drochia. 22 mii loc. Nod de comunica ii. Mici întreprinderi industriale (repara ii mecanice, materiale de construc ie, produse alimentare). Catedrala Adormirea Maicii Domnului. Muzeu. Întemeiat în 1895. emirat în Emiratele Arabe Unite, situat pe ărmul S-E al Golfului Persic . Suprafa a: 3,9 mii km2. Popula ia: 586 mii loc. Centru adm.: Dubai . Expl. de petrol. Pescuit de perle. oraş în Emiratele Arabe Unite, centrul adm. al emiratului cu acelaşi nume, port în Golful Persic . 350 mii loc. Aeroport interna ional. Pescuit. Lácul de acumuláre ~, lac în E Republicii Moldova, pe cursul mediu al Nistrului, format prin construirea barajului hidrocentralei de la Dubăsari (1954). Lungime: 128 km. Lă ime: 0,2–2 km. Suprafa a: 6750 ha. Ad. max.: 7,5 m.

Dubái

Dubái Dubãsári

doc. în 1702. XVIII). oraş în România (jud. în apropiere de oraşul portughez Porto. Teatre. 86 mii loc.5 mii loc. Cuvioasa Parascheva (sec. în masivul Monte Rosa . cocsochimice şi de prelucrare a petrolului. Muzeu. (240 mii loc. cel mai înalt vîrf al Alpilor Pennini. 36. în conurba ie). doc.5 mii loc. oraş în V Germaniei (Renania de Nord–West-falia). Sibiu). At. Mici întreprinderi industriale (fermentarea tutunului. Biserica Sf. Escaladat în 1855 de o expedi ie britanică. Alt. fluviu în Spania şi Portugalia. At. Catedrală armenească (sfîrşitul sec. At. pe malul stîng al Nistrului. Catedrală (sec. doc. Se varsă în Oceanul Atlantic. capitala Irlandei. At. siderurgie. Şantiere navale. Centru industrial (şantiere navale. sticlărie.: 4638 m. Muzeu de artă. gotic şi renascentist (palate. biserici). Grădină zoologică. Important centru turistic şi balneoclimateric pe coasta Dalma iei. ca aşezare rurală în 1332. de cărbuni. port la Marea Irlandei. Lungime: 938 km. la 128 km N de Moscova. minereu de fier. situat pe fluviul Volga . comună în Republica Moldova (rn.Dubãsári oraş în E Republicii Moldova. Expl. hîrtie. Centru de cercetări nucleare (din 1956). constructoare de maşini grele şi navale. 6. Hidrocentrală. XIX). Muzee. produse chimice. Mare centru industrial şi cultural. produse alimentare). Donici a instalat aici primul observator astronomic din Basarabia. fabrici de produse alimentare. Grădină zoologică. topitorie de in. confec ii. Nod de comunica ii. Fabrici de conserve. Aeroport interna ional. Industrie siderurgică şi constructoare de maşini. 478 mii loc. port la Marea Adriatică. confec ii. de argile. materiale de construc ii. În 1908 astrofizicianul N. Hidrocentrale. cauciuc. XI–XIII). Universitate. oraş în Federa ia Rusă. Monumente arhitectonice în stil romanic. oraş în Croa ia. port pe rîul Ruhr . textile. Două universită i. Navigabil pe cca 200 km. la confluen a cu Rinul. Export de petrol. Industrie locală: prelucrarea lemnului. XVI). 538 mii loc. expl. Castel (sec. grîu. XVII. VII. bere. 9 mii loc. Universitate. Academie de ştiin e şi de artă. la grani a dintre Italia şi Elve ia. Hidrocentrală. în sec. Uzine metalurgice. Cunoscut din sec. doc. oraş în SUA (Minnesota). în anul 291. Criuleni). port de mare trafic la Lacul Superior . Dubãsárii Vechi Dúblin [´dublin] Dubná Dubróvnik Dúero [´dwero] Dufourspitze Duisburg [dü´fur¿pitse] [´düisburk] Dulúth [d¬´luq] Dumbrãvéni . mănăstiri. morărit. 68 mii loc. sucuri naturale). situată pe malul drept al Nistrului. construc ii de locomotive şi automobile. 50 mii loc. situat pe rîul Tîrnava Mare .

Afluen ii principali: Inn. Navigabil de la Ulm (Germania) şi pînă la vărsare. Lă imea Dunării oscilează între 20 şi 100 m şi între 100 şi 350 m. prelucrarea peştelui. Bază pentru vînatul de balene. România şi Bulgaria. Construc ii navale şi de maşini. Sta iune balneoclimate-rică. Industrie minieră. argint). textilă. Muzeu de istorie naturală. Sulina. a. Olt. Croa ia şi Serbia şi Muntenegru. Universitate. produse de cauciuc. încăl ăminte. Aeroport. (Epidamos ). port la Oceanul Indian. Lungime: 2 860 km. prelucrarea tutunului şi pieilor. textilă. aur. Suprafa a: 123. Hron. VII î. Slovacia şi Ungaria. România şi Republica Moldova. în special a bovinelor. Popula ia: 1. Pescuit. Belgrad. Drava. formînd pe parcurs grani a dintre unele state (Slovacia şi Austria. traversează teritoriile ărilor: Germania. Capitala: Durango . Tisa.Hr. Porturi: Ulm. port la Marea Nordului. port la Oceanul Pacific. antimoniu. tutun. Ucraina). 117 mii loc. a lemnului. Călăraşi. Universitate. Morava. Industrie poligrafică. Centru industrial (construc ii navale şi de maşini.Dúnãrea fluviu în Europa Centrală. Fondat în 1556. Şantiere navale. centrul adm. Dúrrës [´dur¬s] . România şi Serbia şi Muntenegru. Pe teritoriul României are lungimea de 1075 km. Jiu. Drobeta-Turnu-Se-verin. Industrie siderurgică. antimoniu. Colonie grecească în sec. oraş în N Fran ei (Flandra). Dunédin [du´niidin] Dúnkerque [´dõkerk] Durángo Durángo Dúrban [´d¬¬b¬n] oraş în Republica Africa de Sud (Natal). Ungaria. Bratislava. Tulcea. XIV). Váh. Timiş. în conurba ie. Izvorăşte din E mun ilor Pădurea Neagră (Schwarzwald). Argeş. 201 mii loc. Sava. loc. Ialomi a. Austria. ulei de măsline. petrochimică. Muzee de artă. Budapesta. port la Marea Adriatică. a. 416 mii loc. cromit. in). Brăila. ( Dyrrachium ). loc. aparataj electrotehnic. oraş roman în sec. fabrici de zahăr) şi comercial (export de cărbune.2 km 2. Culturi principale: porumb. Biserica Sain Mary (sec. zahăr. oraş în V Albaniei. Ismail ş. sf. III î. Prelucrarea petrolului. Nod de comunica ii aeriene. Gheorghe).4 mil. port la Marea Nordului. alimentară (bere). Industrie a mineritului (minereuri de fier. aur. Prin canalele Rin–Main–Dunăre şi Dunărea–Marea Neagră asigură o legătură fluvială navigabilă între Marea Nordului şi Marea Neagră (3500 km) Dundée [dun´dii] oraş în N-E Marii Britanii (Sco ia). în conurba ie. Giurgiu. Resurse naturale: minereuri de fier. mobilă). lînă). 175 mii loc. bumbac.Hr. 1. alimentară. Linz. feroviare. 86 mii loc. şi se varsă în Marea Neagră prin trei guri (Chilia. Centru industrial: şantiere navale. Sta iune balneoclimaterică. uzine chimice. Export de cereale. plumb. fabrici de conserve din peşte. stat în Mexic. textile. argint. în conurba ie. mangan. Creşterea animalelor. al statului cu acelaşi nume. Gala i. produse chimice. România. chimică. Este numit şi Victoria de Durango . oraş în V Mexicului. Nod de comunica ii. Viena. textilă (iută. Întreprinderi de prelucrare a petrolului. maritime. oraş în Noua Zeelandă (Insula de Sud).2 mil. zinc. Centru industrial (prelucrarea petrolului şi lemnului. Siret. Prut ş.

cafea. Resurse naturale: petrol. arbori de cafea şi de cacao. Relief de cîmpie. Se formează prin unirea rîurilor Suhona şi Iug şi se varsă printr-o deltă în Marea Albă. 595 mii loc. [´iistboon] oraş în S-E Marii Britanii (Anglia). Monumente istorice şi de artă arhitectonică (sec. de confec ii. alimentară. situat între Oceanul Pacific. Înăl ime: 7–10 m. Centru sportiv şi turistic. produse petroliere. constructoare de maşini. Vestigii arheologice cu vechime de cca 300 mii de ani. construc ii de maşini. în apropiere de Arhanghelsk. textilă (combinat de bumbac). chimice. Lungime: 928 km. República ~. de utilaj minier şi de automobile (firma “Auto–Union“). turism. Limba oficială: spaniola. aur. loc. 60 mii loc. la 1 200 m alt. port pe fluviul Rin. VII). Duºanbé capitala Tadjikistanului. Se varsă în Marea Mediterană. Căi ferate: 965 km. al landului Renania de Nord–Westfalia.5 mil. Nod de comunica ii. Suprafa a: 300 m2. la S de Londra. Pînă în 1945 s-a numit Vagarşapat. chimică. platină. de materiale de construc ii. Popula ia: 13. oraş în V Armeniei. de pielărie. Denumită în anii 1929–1961 Stalinabad . Muzee. admis în ONU la 21 decembrie 1945. fluviu în N-E Spaniei. fluviu în Federa ia Rusă. comună în Republica Moldova (rn. Aeroport. Aero-port interna ional. Exportă petrol. situată în valea Ghissara. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (50% din teritoriu). Industrie constructoare de maşini. 578 mii loc. 90 mii loc. Meşteşuguri. constructoare de vagoane. pe ărmul Mării Mînecii. de hîrtie. electronice. lame). la 20 km de Erevan. podiş şi mun i. Institu ii financiar-bancare. Lungime: 18 m. întreprinderi textile. Lungime: 750 km. cupru. Navigabil în aval de Saragosa. mărfuri de larg consum. coline. Cascadă pe rîul Ciuhur . alimentară. oraş în V Germaniei. stat în N-V Americii de Sud. Căi rutiere: 45 mii km. Importă maşini şi mijloace de transport. de sticlărie. Iriga ii (orezării). Columbia şi Perú. Dvína de Nord Éastbourne Ébru Ecimiadzín Ecuadór . alimentare. Nod de cale ferată. Universitate. Se cresc animale (bovine. cacao. bumbac. Universitate. XI. Centru industrial şi comercial. manioc. Climă tropicală umedă. Navigabil pe cca 525 km. ovine. Academie de ştiin e. Planta ii de bananieri. Nod de comunica ii. Catedrală (sec. XIII–XVIII). Se mai cultivă grîu. Obiectiv turistic. crevete. alimentară). de pielărie.Duruitoárea Duruitoárea Düsseldorf [´düs¬ldorf] cascadă în două trepte (30 m înăl ime) pe versantul de N-V al masivului Ceahlău (România). Suprafa a: 384 mii km2. Fondat în sec. cartofi. orez. traversat de ecuator. Grotă în malul stîncos al rîului. Industrie extractivă. Tîrguri interna ionale. Parcuri na ionale. Capitala: Quito . Biserici (sec. textilă. porumb. A fost capitala Regatului Armeniei (184–344). Reşedin ă a mitropoliei armene. Hidrocentrale. Pescuit. mase plastice. Rîşcani). centrul adm. savane. zinc. Uzine siderurgice. trestie de zahăr. peşte. Pescuit. IV–VII). Este legat prin canale de fluviul Volga . argint. banane. Sta iune balneară. Muzee. Industrii (constructoare de maşini.

prelucrarea lemnului. trestie de zahăr. repara ii mecanice. textile. uzine chimice. Rafinării de petrol. Suprafa a: 1 mil. Izmir. între peninsula Balcanică. la grani a dintre Republica Democrată Congo şi Uganda. porumb. Limba oficială: araba. Ad. sticlărie. Reşedin ă regală (sec. trestie de zahăr. manioc. Centru industrial (siderurgie. Muzee. doc. Sudan. reşedin a raionului cu acelaşi nume. Industrie extractivă (grafit. Turism. cuprinzînd şi peninsula Sinai din Asia. doc. pe traseul Băl i–Briceni. produse alimentare. bata i. Căi ferate: 8 800 km. Catedrală gotică (sec. produse alimentare). Asia Mică şi insula Creta . 850 mii loc. República Arábă ~. produse din sticlă. Porturi: Salonic. 635 mii loc. chimică (îngrăşăminte de fosfa i). cîmpii de litoral. alimentară (ulei. Sanatorii. piper. At. Exportă grafit şi alte minereuri. în 1785. Industrii (materiale de construc ii. comercial şi cultural. Ad. cafea. max. XII). tropical-de-şertică (în V) şi mediteraneană (în N). At. zahăr.Édinburgh [´edinb¬r¬] oraş-port în N-E Marii Britanii (Sco ia). capitală a Sco iei (1437–1707). al provinciei Alberta . XI). centrul adm. petrolieră. hîrtie). Importă maşini şi utilaje industriale.15 mii km2. Turism. At. Nod de comunica ii. Nod de comunica ii. 21 mii loc. Se cresc animale pentru carne. uraniu. Biblioteci. Culturi principale: orez. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Centru balneoclimateric. prelucrarea cărnii. vanilie. Israel. Climă tropical-umedă (în E). petrol. Capitala: Cairo . XI). Pireu . fasole. Relief: regiuni muntoase şi de podiş. Pescuit. zahăr. Grădină botanică. între lacul Techirghiol şi Marea Neagră . Popula ia: 70. Muzee. Parc na ional. celuloză. Vegeta ie săracă. marmură). în bazinul Nilului . 260 mii loc.). Centru industrial: siderurgie. 9 800 loc. în conurba ie. km 2. [´edm¬nt¬n] oraş în Canada. la 1913 m alt. textile.: 111 m. Universitate. max. lac tectonic în E Africii. oraş în S-E României. mare la E de Marea Mediterană. bumbac. tutun. Suprafa a: 2. Édineþ oraş în Republica Moldova. în conurba ie. Aeroport interna ional. Comunică cu Marea Marmara prin strîmtoarea Dardanele . Muzee. grîu. . învecinat cu Libia. conserve de carne etc. constînd din două sta iuni: Eforie Nord şi Eforie Sud . prelucrarea lemnului. Baze de tratament. ca oraş din 1232. aparataj electronic. Biserica Sf. Suprafa a: 191 km2. Márea ~. Biblioteci. stat în N-E Africii. Naviga ie intensă. cuişoare. mărfuri de larg consum. Universitate. morărit. în 1431. textile. Turism. Institute de cercetări. la 202 km N-V de Chişinău. loc. mijloace de transport. aur.8 mil. Căi rutiere: 47387 km. Vasile cel Mare (1870). construc ii de maşini.: 2 561 m. fier. Muzee. bumbac. Édmonton Édward [´edw¬d] (Éduard) Eforíe Egée Egípt Éindhoven [´einhoov¬] oraş în S Olandei. Marea Mediterană şi Marea Roşie. doc. Pescuit. deşerturi. Aeroport. Castelul ducilor de Edinburgh (sec.

cel mai înalt vîrf din mun ii Caucaz (Caucazul Mare). Fondat în 1664. Muzee. de material feroviar). Acoperit în mare parte cu ghea ă (1/3 din teritoriu). uzine de materiale de construc ii. Teatre. suburbia oraşului New York. loc. electrotehnice. Havel. construc ii de maşini grele. vulcan stins. Germania). port la Oceanul Atlantic. Saale. capitala Republicii Autonome Kalmîkia. aparataj electronic. construc ii de maşini. de ciment. 85 mii loc. Teatre. la S-E de Tirana. construc ii de maşini agricole. oraş în S Ucrainei. 1. Catedrală. mobilă.Ekaterinbúrg oraş în Federa ia Rusă. turism. şantiere navale. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. rîu în E României. Lungime: 68 km. textile. Aplinism. Aeroport. Lungime: 1 165 km. Observator astronomic la 4250 m alt. fabrică de mobilă. pe rîul Iset . 110 mii loc. Industria lemnului şi tutunului. Suprafa a: 200. S-a mai numit Stepnoi (1944–1957). poligrafice. situat pe Nipru . Nod feroviar. oraş în Federa ia Rusă. palate neoclasice. oraş în Albania. Mare centru industrial: siderurgie. Nod de comunica ii. Elsterul Negru . Izvorăşte din Mun ii Sude i şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. loc.19 mil. Întemeiat în 1723. Este legat prin canale cu alte sisteme hidrografice. alimentare. materiale de construc ii. Centru industrial: siderurgie. cu două cratere la alt. Universitate.38 mil. Afluen i: Vltava. chimice. fluviu în partea centrală a Europei (Cehia. medicamente. Nod de comunica ii. XVIII). 93 mii loc. [i´liz¬b¬q] oraş în N-E SUA (New Jersey). S-a mai numit Novorossiisk (1796–1802) şi Dnepropetrovsk (1927–1991). Ghe ari. insulă în N Arhipelagului Arctic Canadian. întreprinderi de prelucrare a petrolului. Străbate regiunea colinară a Fălciului şi depresiunea Elanului . Muzeu. material feroviar. Fondat în 1865. în partea de E a mun ilor Ural . de produse alimentare (ulei de măsline).5 mii km2. uşoară şi alimentară. Ruinele unei cetă i medievale. Palatul Potiomkin (sec. Relief muntos (alt. mase plastice. rulmen i. Sta iuni meteorologice. Navigabil pe 947 km. Ekaterinosláv Elán Élba Elbasán (Elbasani) Élbrus Elistá Elizabéth Éllesmere [´elzmi¬] . Muzee. Universitate. Universitate. afluent pe dreapta al Prutului . la N-V de insula Groenlanda . pînă la 3000 m). Între anii 1924 şi 1991 sa numit Sverdlovsk . Muzeu. 5 642 m (la V) şi 5595 m (la E). 1. Industrie grea (siderurgie. produse alimentare.

forestiere şi subterane (aur. legume. îngrăşăminte. Creşterea animalelor de rasă superioară (vaci. Germania. franceza.6 mii km2. aparate de precizie. bumbac. Exportă maşini şi utilaje industriale. Exportă cafea. ceasornice. bumbac. italiana. Culturi agricole: cafea. Popula ia: 4 mil. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. Liechtenstein şi Italia. autovehicule. suprafa a: 22. Popula ia: 6. între Guatemala. Se cultivă grîu. producătoare de aluminiu. gaze naturale). Popula ia: 7.1 mii km2. Relieful este reprezentat de o cîmpie de litoral şi deşertică. Confederá ia Elve iánă . peşte. Relief predominant muntos. construc ii de maşini (turbine. extractivă (petrol. balsam de Perú. în deosebi brînzeturi. porumb. brînzeturi. produse farmaceutice. Climă tropicală. Suprafa a: 41. minereuri neferoase şi de sulf). Élton Elvéþia [´elt¬n] lac sărat (de origine tectonică) în Federa ia Rusă. esături de bumbac şi de mătase. cămile). Capitala: Abu Dhabi . Întreprinderi textile şi alimentare. porci). Limba oficială: araba. loc. sfeclă de zahăr. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. situat pe ărmul estic al Oceanului Pacific. Căi rutiere: 4360 km. porumb. Export intensiv de capital. Importă materii prime industriale. Construc ii de automobile şi maşini agricole. sfeclă de zahăr. prelucrătoare şi de produc ie (mase plastice. Capitala: Berna . Sta iune balneologică.El Salvadór República ~. Suprafa a: 21 mii km2. retoromana (na ională). situat pe ărmul Golfului Persic şi al golfului Oman . produse chimice. combustibili. loc. Climă tropicală deşertică. Turism dezvoltat. gaz lichefiat. trestie de zahăr. cereale. stat în Europa centrală.38 mil. aparate electronice. grîu. Căi ferate: 5 029 km Emília–Romágna [e´miilja ro´maha] regiune în N Italiei. păşuni alpine. orz. mătăsuri. perle. Importă maşini şi utilaje industriale. combustibili. lînă. fibre de agave. mărfuri de larg consum.4 mil. centrale termice.4 mil. Vegeta ie deşertică şi de oaze. Ramuri industriale: hidroenergetică. loc. îngrăşăminte chimice. Honduras şi Oceanul Pacific. Flotă comercială. coloran i. stat în S-E Peninsulei Arabe. mijloace de transport. Austria. piei. legume. tutun. stat în America Centrală. aluminiu. zahăr. Pescuit. limitată în E de mun i. mei. cu o cîmpie îngustă pe litoral. Industrie energetică. produse alimentare. porcine). material rulant. Activită i financiar-ban-care. Limbi oficiale: germana. Exportă produse petroliere. Emirátele Arábe Uníte . Limba oficială: spaniola. susan. Relief predominant muntos şi de podiş. Capitala: San Salvador . ciment. Culturi agricole: citrice. cartofi. Sta iuni balneare renumite. Căi ferate: 602 km. Expl. Admis în ONU la 9 decembrie 1971.: Bologna. Păşuni şi fîne e naturale bogate.3 mii km 2. Climă temperată (montană). secară. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. motoare. fibre sintetice. instrumente de precizie). situat între Fran a. fibre de bumbac. Centru adm. produse alimentare. Creşterea vitelor (bovine. Suprafa a: 83. Creşterea animalelor (ovine. măslini. caprine. porumb. În oaze se cultivă curmali. Popula ia: 2. Izvoare minerale sărate. Vegeta ie: arbori de esen e pre ioase (30% din teritoriu). Hidrocentrale. lapte praf). pomi fructiferi. orez. Căi rutiere: 12 539 km. Recoltarea perlelor. Suprafa a: 152–200 km2. ceasuri. în bazinul Volgăi inferioare. loc. Importă maşini şi utilaje industriale. produse alimentare. mărfuri de larg consum.

orz. cîmpii (în E şi N-E). 1. Capitala: Asmara. la 174 m alt. căi rutiere: 1 000 km. sare). max. cereale. construc ie de maşini (maşini-unelte. alimentară. produse din lemn. textilă.2 mii km2. Moschee (sec. Cetate din 782 î. (Erebuni ). Limbi oficiale: tigrigna. Sediu episcopal (742). crom. la V de mun ii Pind . Filarmonică. Hr. Lungime: 4 102 km. Industrie metalurgică. esături de mătase. Industrie extractivă (minereuri de fier. cămile). araba. Zăcăminte de petrol. chimică. electronică. Nod de comunica ii. Hr. Universitate. Popula ia: 4. Djibouti şi Marea Roşie. produse de cauciuc sintetic. Ad. oraş situat pe rîul Razdan . oraş în E Turciei. centrul adm. Etiopia. nichel. generatoare. locomotive. loc. azbest. în 724. Catedrală gotică (sec. împreună cu Macedonia. Nod de comunica ii. Parcuri şi rezerva ii naturale. Pescuit. Din 1913 apar ine Greciei. cereale (porumb.7 mii km 2. Epír Ereván Érfurt oraş în partea centrală a Germaniei. situat pe rîul Gera . de hîrtie. vi ă de vie.Eniséi fluviu în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). Navigabil. de prelucrare a lemnului. uleiuri vegetale. piei. Navigabil pe 2 870 km. siderurgică. în special zebu. Universitate.28 mil. Industrie electrometalurgică. Academie de Ştiin e. pe ărmul Mării Ionice. 243 mii loc.7 mii km2). Se cresc animale (bovine. Oraş pr. capitala Armeniei. chimică. bumbac. Suprafa a: 120 mii km2 (după unele surse 93. regiune istorică în N-V Greciei şi S Albaniei. constructoare de maşini. XIII).: 64 m . alimentară. motoare. În 148 î. Catedrală (sec. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. mase plastice. ovăz. Biserică (sec. constructoare de maşini de precizie şi instrumente optice. platină.5 mil. Hidrocentrale. Relief predominant înalt: mun i (în S-E). cupru. cabaline. a devenit provincie romană. XV). Exportă cafea. Creşterea animalelor (ovine). mei. aparataj electrotehnic). ovine. Străvechea patrie a grecilor. Popula ia: 340 mii loc. 276 mii loc. XIII). Climă tropicală. de gresii şi calcare. loc. Expl. Hr. [´iiri] lac în America de Nord. Relief muntos. aparataj electrotehnic). de pielărie. turbine. Regat în sec. Muzee. stat în N-E Africii. caprine. 218 mii loc. Vegeta ie: păduri de-a lungul rîurilor. al landului Thuringia. Hidrocentrală. Suprafa a: 25. Tunguska. VI–VII). Teatre. mărfuri de larg consum. Se varsă printr-un estuar în marea Kara. At. IV î.: Ianina. doc. constructoare de maşini (automobile. titan. siderurgie. situat între Sudan. A fost ocupată de turci în 1430. institute de învă ămînt superior. de instrumente muzicale. Universitate. de confec ii. Admis în ONU la 28 mai 1993. Se cultivă cafea. produse alimentare. Suprafa a: 9. la grani a dintre SUA şi Canada. apoi bizantină în 395 d. plante oleaginoase. Industrie extractivă (petrol). Hr. Centru industrial: metalurgie. aur. produse petroliere. Colegii. Importă maşini şi echipamente industriale. Căi ferate: 350 km. Aeroport. Port cu acelaşi nume la lacul Erie . grîu). de încăl ăminte. Érie Eritréea Erzurúm . savane. Afluen i: Angara.

mijloace de transport. textilă. produse petroliere. Resurse naturale de subsol: şisturi bituminoase.14 mil. fluviu în N Americii de Sud (Guyana). Iriga ii. materiale de construc ii. Turism. porumb. produse de larg consum. în Golful Persic. în sec. Produce energie electrică. Climă tropicală diferen iată după regiuni (răcoroasă. Produce ciment. loc. Importă materii prime industriale. 1964 şi 1993. Lungime: 1010 km. doc. păşuni alpine. Eritreea. împreună cu Tigru . Essequíbo Estónia [ese´kibo] Etiópia Étna Eufrát . Vestigii arheologice. 1908. trestie de zahăr. XV). stat în E Africii. păduri. cu podişuri în S-E şi N-V. construc ii de maşini şi armament. lemn. porcine). mărfuri de larg consum. Căi ferate: 1 030 km. Navigabil. combustibili. 1169. sticlărie. utilaj industrial. între Federa ia Rusă şi Letonia. Diametrul craterului principal: 400 m. turbă. 1669. Capitala: Addis–Abeba . uleiuri vegetale. esături. Turism. Importă maşini şi utilaje industriale. Întreprinderi textile. 1950. îngrăşăminte chimice. cu o depresiune în E şi unele zone sub nivelul mării (–166 m). de prelucrare a lemnului. stat în N-E Europei. îngrăşăminte). Ramuri agricole: creşterea animalelor pentru lapte şi carne (bovine. textile. piele şi produse din piele. produse chimice (mase plastice. vulcan activ în N-E Siciliei. Pescuit de perle. Căi rutiere: 14 820 km. aparate şi utilaje electrotehnice şi radiotehnice). turbării. Sta iune de observa ie vulcanologică (la alt.Éssen [´es¬n] oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia).5 mil. Exportă aparate şi utilaje electrotehnice. grîu. temperată. Popula ia: 1. ovăz. Iran şi se varsă. alimentară. aridă). Vegeta ie: savane. tantal. cultivarea cerealelor. hîrtie. Relief predominant înalt. Căi ferate: 782 km. între Sudan. Vegeta ie: păduri de conifere (circa 40% din teritoriu). textile.. Industrie extractivă (minereuri aurifere. gaze naturale. Suprafa a: 45. Somalia. bumbac. produse alimentare.7 mil. 2 943 m). plante oleaginoase. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. Navigabil par ial (80 km). produse agricole. situat pe litoralul Mării Baltice. ciment. Climă temperată. Parcuri na ionale. At. 628 mii loc. oi. specii de mlaştini. Exportă cafea. Kenya. Admis în ONU la 13 noiembrie 1945. chimică. constructoare de maşini (excavatoare. loc. Limba oficială: amhara. Regiunea dintre Eufrat şi Tigru. fosforite. cămile. Djibouti. km2. cel mai înalt din Europa: 3 340 m. de pielărie.2 mii km2. fluviu în S-V Asiei. sare de caliu). cu păduri (pînă la 2000 m). Lungime: 3 065 km. Hr. în Italia. sorg). Se cresc vite cornute mari (zebu). de forma unui culuar lung de cca 200 km. Acoperit cu vii şi livezi (pînă la alt. situat la N de ecuator. Catedrală (sec. de prelucrare a lemnului. e cunoscut din timpuri străvechi cu denumirea Mesopotamia . platină. IX. Relief de cîmpie cu zone mai înalte în S şi S-E. Suprafa a: 1. tricotaje. autovehicule. prelucrătoare a materiei prime industriale şi agricole. Căi rutiere: 28 mii km. Popula ia: 67. Capitala: Tallinn. 1928. cereale (mei. materiale din lemn pre ios. legumicultură. cai. Limba oficială: estona. Siria. República ~. traversează Turcia. Mare centru industrial: metalurgia cositorului. Se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. Izvorăşte din podişul Armeniei . Industrie în dezvoltare: energetică. Culturi agricole: arbori de cafea. cu particularită i maritime în V. Pescuit. format prin unirea a două rîuri mari: Murat şi Karasu . Erup ii puternice în anii 475 şi 396 î. 1200 m). ocupînd şi numeroase insuli e în Marea Baltică.

în peninsula cu acelaşi nume. oraş în S-V Marii Britanii (Anglia). încăl ăminte. alimentare. Străvechi centru de ceramică (sec.7% din suprafa a uscatului (54.: Port Stanley . XIV. loc. medie 300 m. V) pînă în N-E mun ilor Ural (67°20´ long. şi de la V spre E. pe 6 000 km. ocupînd 36. vf.3 mii loc. pe 4 000 km. Chomolungma.2–15 mii km2. în conurba ie. Nod de comunica ii. Centru industrial (metalurgie. de aici denumirea produselor de faian ă). Universitate. mobilă. produse alimentare). Universitate. de pielărie şi încăl ăminte. de la Peninsula Scandinavică ( Capul Nord . 9°30´ long. textile. mănăstiri. vin.85 miliarde loc.Eupatória oraş în Ucraina (Crimeea). 71°11´ lat. Davis în 1592. Administrat de Marea Britanie. Relief variat (alt. Întreprinderi ale industriei uşoare (textile. metalurgică (aluminiu). Vîrful ~.5 mil. Industrie extractivă (huilă). mase plastice. oraş în E Ciprului. frigidere) produse chimice. de produse alimentare (bere). Vestigii romane. lac sărat în S Australiei. oraş în N-E Italiei (Emilia–Romagna). alimentară. Pînă în 1979 s-a numit Lyalipur .2 km2. Suprafa a: 12. la E şi S-E de ărmul Americii de Sud. Izvoare cu ape termale. biserici). Monumente de arhitectură cultă (biserici. Relief muntos. continent în emisfera nordică. oraş în Portugalia central-sudică. 56 mii loc. Centru comercial. Popula ia: 728 mil. curent marin rece în S-V Oceanului Atlantic. moschee). Popula ia: 2. port la Marea Mînecii. (cca 3/4 din popula ia globului). textile. Viteza: 1–2 km/h. Centru adm. 280 mii loc. v. port la Marea Mediterană. constructoare de maşini (automobile. Climă oceanică. 36° lat. Muzeu de ceramică (1908). Vegeta ie de tundră. 1. Sta iune balneoclimaterică. Pescuit. alt. Temperatura apei: 4–15 °C. de la Peninsula Iberică (Capul Roca . format de Europa şi Asia. Pescuit.2 mil.2 mii loc. tutun. 4 807 m. N) pînă la Peninsula Iberică ( Capul Tarifa . 101. Vînătoare de balene. Eurásia Európa Évansville Everést Évora [´evura] Éxeter [´eks¬t¬] Éyre Faénza [´e¬] [fa´entsa] Faisalabád Fálkland [´foolkl¬nd] Fálkland Famagústa . km2). lîngă ărmul de E al Americii de Sud. E). comercial (export de cereale. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. produse chimice şi alimentare). loc. Mont Blanc ). oraş în N-E Pakistanului. N). Suprafa a: 8. Este populat de cca 3. Suprafa a: 10. Se cresc bovine. 40 mii loc. ovine. port la Marea Neagră. Nod de comunica ii. Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Centru agricol. În cuprinsul ei se află 44 de state. denumire recentă pentru ansamblul continental. Catedrală (sec. sticlărie. Catedrală (1474). [´ev¬nzvil] oraş în partea centrală a SUA (Indiana). Universitate. Nod de comunica ii. arhipelag în S-V Oceanului Atlantic. Turism. de hîrtie. Descoperit de navigatorul englez J.4 mil. în conurba ie. între continent şi arhipelagul Falkland. Export de citrice. 118 mii loc. la S-V de Ravenna. XII–XIV). max. care se întinde de la N spre S. km2. Industrie textilă. 35 mii loc. Muzeu etnografic. situat pe Ohio . măsline. uleiuri vegetale) şi cultural (muzeu de artă. catedrală.

: Fergana. între rîurile Olt şi Dîmbovi a . de pielărie. Aivazovski“.: 170 km. Muzee. Nod de comunica ii. produse alimentare) şi comercial. situat pe rîul Olt . de mobilă. Climă umedă. biserici (sec. Export de lînă. Noua Caledonie. Catedrală (1135). textilă. Sta iuni balneare. vin). la V de Kerci. încăl ăminte. a materialelor de construc ii. Suprafa a: 2. Turism. ocupată de arabi în 665. în bazinul rîului Sîrdaria . VI î. Climă continentală excesivă. cel mai înalt din România). Alt. Suprafa a: 2000 km2. Suprafa a: 1. Lă ime max. Universitate (1867). depresiune intramontană în Asia Centrală (Uzbekistan. produse chimice).max. max. chimică. mobilă. Oraş pr. de parfumuri. Kîrgîzstan). Andijan. 275 mii loc în conurba ie. păşuni alpine. XVII–XVIII). Alt. Hr. XIV). Vînătoare de balene. alimentară. produse alimentare. Fondat în sec. Oraşe pr. Industrie de prelucrare a metalelor. Fondat în sec. Universitate (sec. alimentară (conserve de peşte. Centru industrial (construc ii de maşini. Braşov). oraş în N Marocului. oraş în N Italiei (Emilia–Romagna). 150 mii loc. Păşuni alpine.4 mii km2. Industrie chimică (mase plastice. Universitate (din anul 859). Suprafa a: 550 mii km 2. mase plastice. Hidrocentrală. oraş în E SUA (Carolina de Nord). Vestigii arheologice. Moldoveanu . Industrie de prelucrare a metalelor. Din 1951 administrată de Libia. peşte. Muzeu. Hr. vopsele. Popula ia: 80 mii loc. mare în S-V Oceanului Pacific. Ad. Aeroport interna ional. Culturi irigate: bumbac. oraş în Ucraina (Crimeea). Tadjikistan. Galeria de artă “I.6 mii km2. între arhipelagul Fiji. 86 mii loc. Creşterea ovinelor. aluminiu. [´ferœ] arhipelag (22 in-sule) în N Oceanului Atlantic. Termocentrală.: 2 544 m (vf. Relief vulcanic. Turism. între Islanda şi Marea Britanie. regiune de deşert şi oaze în S-V Libiei. situat pe rîul Cape Fear .: 1961 m. sticlărie. port la Marea Neagră. de cherestea. situat pe fluviul Pad . masiv muntos în Carpa ii Meridionali. Noua Zeelandă şi Kermadec .: Sebha . Turism. Nod de comunica ii. Viticultură. FãgãrẠFãgãrẠFeodósia Ferganá Feroe Ferrára [ferr´ara] Fes [fèss] Fézzan Fíji . Monumente de arhitectură cultă (musulmană). Popula ia: 50 mii loc. Pescuit. Centru industrial (mobilă. Lungime: cca 300 km. [´fid…i] Márea ~. Provincie romană din anul 19 î. Păstorit. 45. Nod de comunica ii. Muzeu. Teritoriu danez cu autonomie internă. Cetate-cas-tel (sec. Mún ii ~. VII. K. Pescuit. palate. 550 mii loc. municipiu în România (jud. XV–XVIII). la grani a cu Ucraina. Păduri de conifere. orez.Farc´ãu Fayetteville [´fejetvil] cel mai înalt vîrf din Mun ii Maramureşului.. Namangan. Zăcăminte de petrol. : 6638 m. textile.5 mii loc. îngrăşă-minte). textile. Pomicultură. castel (1385).

uleiuri vegetale. Relief în general muntos. Popula ia: 84.: 5 860 m. Şantiere navale. km 2. cereale. mijloace de transpor Filipíne Márea Filipínelor . între arhipelagul Japoniei.5 mil. zinc. între Finlanda. două dintre ele fiind cele mai mari: Viti Levu şi Vanua Levu. engleza. ciment. Porturi: Sankt-Petersburg. Ad. aur. pălării de paie. stat insular în S-V Oceanului Pacific. Păduri (70% din teritoriu).: 115 m. orez. Importă maşini şi utilaje industriale. Importă petrol. spaniola. mare în V Oceanului Pacific.5 mil. Rezerva ii naturale. stat în S-E Asiei. banane. Pescuit. insula Taiwan şi Filipine. produse chimice şi alimentare (zahăr. Rusia şi Estonia. Climă tropicală şi subecuatorială musonică. încăl ăminte. animale. mercur. Climă tropicală umedă. porumb. televizoare. frigidere. Turism. autovehicule. Capitala: Manila . cu cîmpii intramontane şi de litoral. minereu de fier. . Lungime: 400 km. cocotieri. mangan. parcuri na ionale. constructoare de maşini. peşte. abaca (cînepă de Manila). uleiuri. bananieri. zahăr. cupru). mobilă. ovine. produse din lemn. conserve de peşte. platină. orez. mijloace de transport. Ad. argint. echipamente electrice şi electronice. Helsinki. minereuri de fier şi crom. lemn şi materiale de lemn. ceai. crom. golf la Marea Baltică. care cuprinde cca 800 de insule. porcine. Se mai cultivă sorg. Capitala: Suva. producătoare de materiale de construc ii. Limbi oficiale: engleza. cupru. Produce energie electrică. parcuri na ionale. ananaşi. de natură vulcanică. textile). Industrie extractivă (minereu de fier. broderii). Planta ii mari de trestie de zahăr. mangan). majoritatea de origine vulcanică. Tallinn. cuprinzînd insulele arhipelagului Filipine (cca 7 100). arahide. Păduri cu arbori de esen e pre ioase (45% din teritoriu). de prelucrare a materiei prime industriale (a metalelor şi petrolului) şi agricole (fabrici de zahăr. Exportă zahăr. Pescuit. cărbuni. aur.3 mii km2. tutun. min. bata i. în arhipelagul Fiji. ulei de copră. rezerva ii naturale. de cafea.: 10 265 m.Fíji República ~. arbori de cauciuc. Industrie extractivă (aur. Meşteşugărit (ceramică. maşini şi utilaje industriale. loc. Suprafa a: 30 mii km2. max. Suprafa a: 300 mii km2. lactate). Se cresc bovine. tutun. de cacao. Popula ia: 856 mii loc. mobilă. echipamente electronice. argint. fijiana. Ad. cu cîmpii aluviale. ulei de cocos. Vegeta ie tropicală şi de savană. Limbi oficiale: tagalog (filipineza). produse chimice. Relief de coline şi mun i. max. Suprafa a: 5. República ~. Suprafa a: 18. Filipíne Fínic Gólful ~. Exportă cafea.

Suprafa a: 115 mii km2. sfeclă de zahăr.) stat în S-E SUA. tutun. mobilă. în conurba ie. Pescuit. port la Oceanul Atlantic. loc. parcuri na ionale (peste 1000). între golful Mexic şi Oceanul Atlantic. textile.Finlánda República ~. mare în bazinul Oceanului Pacific. Este centrul adm. 420 mii loc. Culturi agricole: citrice. 20000 loc. Industrie agroalimentară. stat în N Europei. bumbac. forestiere. Catedrala Sf. prelucrarea lemnului. aparate de precizie şi electronice. Întreprinderi de prelucrare a metalelor şi a materiei prime agricole (zahăr. Se cresc bovine.: Tallahassee. Florianópolis Florída (Flórida) Florída . Climă subtropicală (în N) şi tropicală umedă (în S. Produce echipamente electronice şi electrotehnice. utilaje pentru industria forestieră. crom. Universitate (1321). păsări) Se cultivă secară. fabrici de hîrtie. vanadiu. legume. reni. trestie de zahăr. Suprafa a: 152 mii km 2. ciment. situat pe rîul Răut. muzee. Celebră şcoală de artă (în sec. Norvegia. între Suedia. Relief relativ neted. nichel. Suprafa a: 338. Olanda şi Fran a (partea de N). al statului Santa Catarena. Relief de cîmpie. biserica Sf. biblioteci.: Odense. alimentare. hidroenergetice. Pescuit. Federa ia Rusă şi Marea Baltică (Golful Finic şi Golful Botnic). oraş în S-E Braziliei. Ramuri industriale: construc ii de maşini.: 5140 m. Limbi oficiale: finlandeza. Păduri întinse (72% din teritoriu). în conurba ie. materiale şi produse lemnoase. plante tehnice). XI–XIII). în 1580. ovăz. Ad. produse lactate (unt. automobile. cereale. loc. At. situat pe rîul Arno . Agricultură intensivă (cereale.19 mil. Rezerva ii naturale. 642 mii loc. constructoare de maşini electrice. Turism. rutier). por elan. Bogate resurse naturale: minereuri de fier. com insulă daneză în Marea Baltică. Ferme de animale cu blănuri pre ioase. Aeroport interna ional. de ceramică şi sticlă. Nod de comunica ii (feroviar. porcine. Agricultură (cereale. şi de coline. Capitala: Helsinki . regiune naturală în V Europei. Este separată de Cuba prin strîmtoarea Florida . Popula ia: 14 mil. tutun. celuloză şi hîrtie. Muzeu. oraş în Republica Moldova. Turism. caşcaval). Vînătoare. chimice. reşedin ă a raionului Floreşti. Oraş pr. max. Mitrofan (1853). blănuri. cu numeroase lacuri. XIII–XV). Pescuit. încăl ăminte). Importă maşini şi utilaje industriale. Ad. Vechiul nume: Destêrro . Popula ia: 466 mii loc. Relief de cîmpie joasă. creşterea animalelor). de marochinărie. chimică. de produse alimentare. cobalt. Climă boreală. cu zone muntoase în N şi cu cîmpii litorale. orz. Ramuri industriale: extractivă (fosforite).5 mii km 2. conserve). şantiere navale. Suprafa a: 115 mii km2. mobilă.1 mii km2. palate (sec. Ierarh Nicolae (1807). Export de cereale. piei. Nod de comunica ii. la 127 km N de Chişinău. medie: 1 830 m. suedeza. Universitate. Exportă produse electronice. În agricultură predomină creşterea vitelor pentru carne şi lapte (bovine. tutun. Suprafa a: 3. titan. hîrtie. oraş în N Italiei (Toscana). doc. Centru adm. cartofi. între insulele Flores şi Sulawesi (Indonezia). ovine. produse chimice. Important centru industrial (metalurgie. Fiónia Flándra Florénþa Flóres Floréºti Márea ~. Sta iuni balneare. peninsulă în S-E Americii de Nord. XIII–XVI). Popula ia: 5. Biserici (sec. fructe. porcine. Este locuită predominant de flamanzi. cuprinzînd teritoriile statelor Belgia. fabricarea produselor textile.

Bazilica San Mercuriale (sec. Nod de comunica ii. oraş în N-E Argentinei. a cauciucului. zahăr. Fabrici de încăl ăminte. fructe. port la Marea Caraibilor. . centru adm. turnătorie de fontă. Porturi: La Unión. tricotaje. port pe fluviul Oder . centru adm. al provinciei Formosa. alimentară. încăl ăminte. 30 mii loc. de mobilă. oraş în E păr ii centrale a SUA. mecanică. textile. Muzeu arheologic. în conurba ie. al statului Ceará. aparate electrotehnice. Nod de comunica ii. laminator de sîrmă. Universitate. rom. centrul adm. golf la Oceanul Pacific. Nod de comunica ie. XII–XIII). 1. Catedrală. 660 mii loc. între El Salvador. Tîrguri interna ionale. At. în conurba ie). doc. oraş în partea centrală a Italiei (Emilia–Romagna). zahăr. loc. Palatul comunal (sec. Centru industrial (construc ii de maşini. încăl ăminte. textilă. Foggia Fonséca [fõ´seka] Forli Formósa Fortaléza [forta´leza] Fort-de-France [for-d¬-fr´¾¾s] Fránkfort [´fræhkf¬rt] Fránkfurt pe Main Fránkfurt pe Óder oraş în E Germaniei (Brandenburg). Centru industrial (aparate electrice. fabrici de confec ii şi tricotaje. 160 mii loc. Fondat în 1609. At. Galerie de pictură. 170 mii loc. textilă. max. Turism. Ad. Universitate. Aeroport interna ional. Aeroport interna ional. oraş în S-E Italiei (Puglia). Aeroport interna ional. oraş în N-V insulei Martinica . XI. Biserici.: 27 m. doc. chimico-farmaceutică. oraş în N-E Braziliei. Colegiu (1886). chimică. Important centru industrial: construc ii de maşini. Muzee. ca tîrg în 1546. Honduras i Nicaragua. în conurba ie. XII). conserve. XV–XVII). la S de Ravenna. port pe fluviul Main . alimentară. motoare electrice. Lungime: 65 km. bumbac. al statului Kentucky. port la Oceanul Atlantic. în sec. Vrancea. Universită i. mobilă. poligrafică. alimentară (whisky).4 mil.Focºáni municipiu în E României. Industrie electronică. industrie electronică. XV). repara ii de maşini agricole. Pescuit. port pe rîul Paraguay. Muzeu. de pielărie. Teatre. Academie de artă. Monumente istorice. pe coasta Americii Centrale. textile. produse chimice şi alimentare). Amapala. 88 mii loc. alimentară. Întemeiat în 1604 şi denumit ini ial Fort-Royal . Industria hîrtiei. Casa Goethe. Centru industrial (construc ii de maşini. situat pe rîul Milcov . loc. 104 mii loc. Muzeu arheologic. Teatru. de mase plastice.95 mil. Catedrală (sec. 101 mii loc. Primărie (sec. Industria lemnului. Pia ă de cereale şi lînă. zahăr). (1. Construc ii de utilaj greu. cafea) şi comercial (export de cafea. oraş în partea centrală a Germaniei (Hessen). Monumente istorice. produse chimice şi alimentare). al jud. textile. centru adm. Nod de comunica ii. 110 mii loc.

Prelucrarea metalelor şi lînei. prelucrarea pielei. Limba oficială: franceza. Universitate. în N mării Barents . hîrtie. Este considerat munte sacru. 2. mase plastice. cu zone colinare. stat în V Europei. constructoare de maşini. în S-V ării. Suprafa a: 16 mii km2. Marea Nordului. podişul Ardeni în N şi N-V. Marea Mînecii. Sta iuni meteorologice. oceanică şi mediteraneană. Mun ii Alpi în S-E. Industrie chimică. centrul adm. avioane. legume). păşuni alpine. a cauciucului.5 mii km2. chimică (fibre sintetice. Muzee. gaze naturale etc. oraş în Japonia la poalele vulcanului Fuji Yama . Vegeta ie: păduri (25% din teritoriu). Ultima erup ie: în 1991. vulcan activ în Guate-mala. citrice. port la Oceanul Pacific. Luxemburg. Turism. Biserică (sec. constructoare de maşini (automobile. Parc na ional. textilă. Fondat în 1787. 530 mii loc. hidroenergetică. XVIII). Suprafa a: 480 km 2. Relief cu caracter divers: Mun ii Pirinei în S-V. Turism. în conurba ie. Alt. loc. Capitala: Paris. În agricultură predomină creşterea vitelor (bov Franz Jóseph [frants´jozef] arhipelag în Antarctica.). loc. alimentară. cîmpii pe ărmurile maritime şi oceanice etc. bauxită. Centru industrial (construc ii de maşini. Universitate. elicoptere. Nod de comunica ii. electrotehnică.: 620 m. 1. Alt. Popula ia: 59. vagoane. Universitate. Industrie extractivă (minereuri de fier. Sta iuni balneare. port la Oceanul Atlantic. Lungime: cca 100 km. Este cea mai mare ară din Europa Occidentală. produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (orez. produse chimice şi alimentare (ciocolată). Mun ii Jura în E. huilă. fîne e (25%). XIX) construită pe locul unui schit de lemn (din sec. format din 187 insule. siderurgică.: 3776 m. Export de copră. Germania. capitala statului Sierra Leone. 228 mii loc. locomotive. săruri de potasiu. oraş în V Elve iei. oraş în Japonia (Kyûshû). port la strîmtoarea Tsushima. 260 mii loc. Italia. Catedrală (sec. Suprafa a: 551. Belgia. Alt. a hîrtiei. Industrie extractivă (huilă). Şantiere navale. ară puternic dezvoltată. diamante. la N-V de Nagoya. la S-V de Berna. cauciuc). hîrtie.: 3763 m. Ínsulele ~. Muzeu etnografic. cacao. artizanat (por elan). siderurgică. Elve ia. Turism. Călăraşi). max. pe atolul cu acelaşi nume. comună în Republica Moldova (rn. XIII–XV). Produse din mătase naturală şi artificială. cărbune. Freetown [´friitaun] Fribourg [fri´buur] Frísce Frumoása Fuégo Fúji [´fudji] Fúji Yáma Fúkui Fúkuoka Funafúti Gabès . Lă ime: 50 m. al cantonului Fribourg. Temple. Monaco şi Marea Medite-rană. 36 mii loc. în conurba ie.9 mil.Fránþa República ~. capitala statului Tuvalu. Oceanul Atlantic. nave. textilă. sateli i etc. aparatură electrotehnică. vulcan stins în Japonia la 90 km S-V de Tokio. situat între Spania.3 mil. textilă şi de confec ii. Posesiune a Federa iei Ruse. oraş în Japonia (Honshû). metale rare. Complex monastic.8 mii loc. Universitate. golf în Marea Mediterană. Export de minereu de fier. Popula ia 20 mii loc. Ultima erup ie: în 1707–1708. Acoperit de ghea ă. Aeroport interna ional. Climă temperată. pe ărmul de N al Africii (Tunisia). alimentară (ulei de palmier). petrol. Pescuit. lan de insule în S şi în S-E Mării Nordului.).

fontă. Republica Congo şi Oceanul Atlantic.Gabón República Gobonéză. Căi ferate: 668 km. încăl ăminte. aur. . în N şi E) şi de cîmpie litorală mlăştinoasă (în V). mijloace de transport. feroviar. Popula ia: 1. Catedrală. Sta ie de cale ferată. textile. vopsele). conserve. mangan. Industrie extractivă (minereuri de fier. cacao. legumicultură. la 950 km de ărmurile Ecuadorului. Camerun. Universită i. produse din piele. trestie de zahăr. textile. Siret şi Prut (cursurile inferioare). căruia îi apar ine din 1832. miniere). Se învecinează cu Guineea Ecuatorială. Suprafa a: 7. la grani a cu republica Moldova. 91 mii loc. Gaboróne capitala Botswanei. între Dunăre. Importă maşini şi utilaje industriale. gaze naturale). (1999). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Biserici (sec. Se produce ciment. Creşterea animalelor (bovine. port pe stînga Dunării. loc. Fernandina. petrol). 330 mii. orez. porumb. uleiuri.7 mii km 2. Suprafa a: 8 mii km2. bananieri. Aeroport. Climă temperat-continentală. porumb. fildeş. confec ii. Monumente. Relief de podiş şi mun i (în centru. Muzee. unul dintre principalele oraşe din S ării.7 mii km2. cosmetice şi alimentare.5 mii loc. Admis în ONU la 20 septembrie 1960. chimică (lacuri. Grădină zoologică. Căi rutiere: 7518 km. Centru adm. uraniu. Culturi agricole: manioc. Limba oficială: franceza (uzuală: bantu/fang). arahide. prelucrarea metalelor şi lemnului (mobilă). Turism. produse chimice. aur. Nod de comunica ii. loc. cacao. forestieră şi de prelucrare a lemnului. Piscicultură. situat în N peninsulei Eyre . Santa Cruz ş. Parc na ional. rutier).3 mil. produse alimentare. unt. Vegeta ie: păduri dese (4/5 din teritoriu) şi de savană. bere. Industrie extractivă (petrol. Aparatură electronică şi electrotehnică. XVII). centru adm. Termocentrală. Gala i. oraş în Georgia (Gruzia). Întreprinderi meşteşugăreşti. confec ii. la 111 m alt. petrol.a. situat pe rîul Iantra . construc ii navale. arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific. oraş în Bulgaria. Turism. ananaşi. Zonă agricolă (grîu. Sta iuni balneoclimaterice. textilă. floarea-soarelui. produse de lemn. [´ge¬dn¬] lac sărat în S Australiei. Viticultură. mobilă.). Poligrafie.: mun. Nod de comunica ii (fluvial. siderurgică (o el. produse alimentare. Apicultură. jude în E României. cafea. constructoare de maşini (agricole. al jud. Capitala: Libreville . ovine). Turism. bata i. Turism. Gala i . alimentară. Relief de cîmpie şi de podiş. Universitate. port la Marea Neagră. Muzeu. Gábrovo Gágra Gairdner Galálapagos Galáþi Galáþi municipiu în E României. Festival interna ional de umor (anual). Exportă materiale prime industriale. Popula ia: 10 mii loc. Suprafa a: 4466 km2. Relief vulcanic. traversat de ecuator. Comer intensiv. laminate). Centru pomicol. Alcătuit din 61 de insule şi insuli e ( Isabela. Planta ii de trestie de zahăr. Teatre. arahide. Suprafa a: 267. Climă ecuatorială. 139 mii loc. 27. Pescuit. stat în V Africii Centrale. Popula ia: 645 mii loc. Siderurgie. combustibili. de maşini şi utilaje industriale. Pescuit. plante furajere).

85 mii km2. Muzee. Izvorăşte din mun ii Himalaya. populată în mare parte de găgăuzi. Popula ia: 165 mii loc. orez. Centru adm. se uneşte cu Brahmaputra şi se varsă în Golful Bengal. de prelucrare a petrolului. pe teritoriul Guineii. Ucraina). Importă maşini şi utilaje industriale. Alt. Monumente. pe teritoriul Indiei şi Bangladeshului. porumb. combustibili. Senegalului şi Gambiei. la N-E de peninsula Sinai şi la V de Israel. se uneşte cu fluviul Dordogne şi se varsă în Oceanul Atlantic. Centru adm. ovine). porumb. ovine). Popula ia: 3 mil. Şantiere navale. Galíþia Gálveston [´gælvistn] Gámbia Gámbia Gánge fluviu în S Asiei. a cimentului. Relief de cîmpie. Creşterea animalelor (bovine. în N-V mun ilor Carpa i (Polonia. Universitate. plumb. stat în V Africii. manioc. Suprafa a: 1. Garónne Gascónia Gáza Gãgãuzã Gãína Múntele ~. Planta ii de cocotieri. măslini. Climă tropicală. formînd o comunitate autonomă.: 1 486 m. porumb. Unitátea Teritoriál-Administrativã ~ regiune în S Republicii Moldova. Considerat rîu sacru. Popula ia: 1. Tîrguri anuale de animale (iulie). formînd estuarul Gironde .Galícia [ga´liqia] regiune în N-V Spaniei. alimentară. produse alimentare. Culturi agricole: grîu.3 mii km2. bumbac. forestiere.4 mii km2. Viticultură. [ga´ron] fluviu în S-V Fran ei. fluviu în Africa Occidentală. Oraş pr. Admis în ONU la 21 septembrie 1965. orz. Suprafa a: 29. República ~. forestiere. iar apa lui – miraculoasă şi purificătoare. Pescuit. cereale). Expl. regiune istorică în partea centrală a Europei.: Comrat.4 mil. loc. Suprafa a: 11. Turism. oraş în S SUA (Texas). Limba oficială: engleza. secară. staniu. Zonă agricolă (grîu. Centru adm. culme muntoasă în S Mun ilor Bihorului. 64 mii loc. plante tehnice. Expl. Exportă arahide. mei. Relief de cîmpie şi coline. apoi independent (sec. Capitala: Banjul . ceară. Lungime: 650 km. floarea-soarelui. port la golful Mexic.: Santiago de Compostela . legume). loc. VI de basci. Pescuit. Întreprinderi agroalimentare. Populată din sec. cartofi. sorg. Universitate (la Comrat). savane. mijloace de transport. nuci de cocos. Pescuit. Pomicultură. Produse agricole: arahide (50% din venitul na ional). Industrie agroalimentară.: Auch . XII–XIV). Izvorăşte din mun ii Pirinei. provincie istorică în S-V Fran ei. Lungime: 2 700 km (3 090 km după alte surse). Se varsă în Oceanul Atlantic. Viticultură. Creşterea animalelor (bovine. . pe ărmul Oceanului Atlantic. mărfuri de larg consum. textilă. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. fabrici de covoare.: Gaza . Popula ia: 675 mii loc. Zonă agricolă (citrice. ovăz. la izvoarele rîului Arieşul Mic . Vegeta ie specifică tropicală: păduri-galerii. Lungime: 1200 km. Suprafa a: 378 km2. aflată mai tîrziu în componen a Poloniei (din 1352) şi a Austriei (1772–1918). fîşie litorală pe ărmul Mării Mediterane. între Senegal şi Oceanul Atlantic. Căi rutiere: 2 386 km. Principat al Rusiei Kievene. Industrie metalurgică. de cupru. ilmenit.

Universitate. Centru adm. institut de muzică. monumente istorice. Aeroport. Suprafa a: 153 mii km 2. textilă.: 309 m. centrul adm. XIV). Gdýnia Genéva Genéva Genóva Gent Geórgetown [´d…ood…taun] Geórgetown Geórgia . Turism. în valea Ronului . constructoare de maşini şi utilaje. chimică. în conurba ie. Aeroport interna ional. Culturi agricole: porumb. grădină botanică). 469. diamante) şi cultural (universitate. pe ărmul lacului cu acelaşi nume. în sec. Şantiere navale. Construc ii de maşini. în sec. Suprafa a: 582 km2. Palatul Artushof (sec. produse chimice. 15 mii loc. Castel (sec. în special de locomotive. oraş în S-V Elve iei. instrumente de precizie. Industrie textilă. Catedrală (sec. Şantiere navale. în conurba ie. 232 mii loc. Turism. At. construc ii de maşini. [´gdinja] oraş în N Poloniei. tutun. port în golful Gdañsk (Marea Baltic ă). capitala Guyanei. VII. produse alimentare). Export de cărbune şi cocs. cînepă. IX–XII). a celulozei şi hîrtiei. oraş în insula Grand Cayman (Marea Caraibilor). Nod de comunica ii. Nod de comunica ii. At. Sta iuni climaterice. port la Oceanul Atlantic. Institu ii de învă ămînt superior. Ad. in. XII–XIII). orez. Turism. prelucrarea lemnului. textile. al cantonului Geneva. XIII–XV). produse chimice şi alimentare) şi bancar interna io-nal. catedrală. produse chimice şi alimentare. Nod de comunica ii. Muzee. Centru industrial (ceasornice. bumbac. max.: Atlanta . Nod de comunica ii. Grădină botanică.5 mii loc. 174 mii loc. iută). arahide. catedrală. petrochimică. stat în S-E SUA. 200 mii loc. port important situat pe canalul Leie şi fluviul Schelde.92 mil. tractoare şi nave. Biserici gotice (sec. loc. Industrie alimentară (conserve de peşte). doc. 253 mii loc. la grani a dintre Elve ia şi Fran a. [hent] oraş în N-V Belgiei. cacao. Export de produse alimentare. Lungime: 70 km. X. textile. comercial (export de cafea. Muzee. 808 mii loc. electrotehnică.Gdañsk oraş în N Poloniei. zahăr. Bază militară. doc. a hîrtiei şi postavurilor. cu vechi tradi ii (bumbac. de prelucrare a lemnului. aparataj electrotehnic. oraş în N-V Italiei (Liguria). port la golful Gdañsk. Centru industrial (prelucrarea lemnului. lac în Mun ii Alpi. muzee. mare biserică de lemn. Pescuit. mare port în golful Genova. Industrie extractivă (bauxită). Centru industrial (siderurgie. Aeroport interna ional. Popula ia: 6. textile şi alimentare) şi cultural (academie de arte. palate). Turism. Monumente de arhitectură. Turism.

mijloace de transport. loc. încăl ăminte.). Popula ia: 83. Polonia. maşini electrice). coniacuri. Întreprinderi ale industriei textile. nave). a. de 1000 m. citrice. ovine. tutun. energetică (centrale electrice nucleare). Suprafa a: 3750 km2. Limba oficială: germana. Capitala: Berlin . ovine) şi produc ia de cereale (grîu. de stepă şi subtropicală. Luxemburg. Ramuri industriale: expl. Azerbaidjan. strunguri. de ciment. maşini-unelte. produse ale industriei constructoare de maşini. Alpii Bavariei ş. Capitala: Tbilisi . Exportă ceai. zinc.8 mil. sericicultura. fibre sintetice. vinuri. loc. de mangan. Viticultură. ceai. chimice. Cahetia. Cehia. metalurgică (ocupă locul al treilea în produc ia mondială de o el). Catedrală gotică (sec. mase plastice. ape minerale). Climă de tranzi ie de la temperatoceanică (în N-V) la cea continentală (în S-E). Relief muntos. celuloză. Rafinării de petrol. primul loc în lume). esături de lînă. textilă. Climă oceanică. Principalele culturi agricole: ceai. electronice. Cîmpia Germaniei Centrale . produse chimice (îngrăşăminte de azot. XI–XIV). stat în Europa Centrală. tricotaje. produse alimentare (conserve. Căi ferate: 1 570 Geórgia de Sud Germánia teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. siderurgie. În agricultură predomină creşterea animalelor (bovine. ovăz). Viticultură şi vinifica ie. mătase şi bumbac. situat între Danemarca. Fără popula ie stabilă. orz. constructoare de maşini (aparataj şi utilaj electronic. Popula ia: 5. Olanda şi Marea Nordului. legume. (1996). Geróna . pomicultură. Marea Baltică. format dintr-un grup de insule vulcanice. energetică. vinuri. avicultura. plumb. Suprafa a: 357 mii km 2. caprine). stat în S-V Asiei. Biserici (sec. cartofi. Caucazul Mic ). Austria. Pesc [he´rona] oraş în N-E Spaniei (Catalonia). zona prealpină şi alpină ( Cîmpia Rinului. învecinat cu Federa ia Rusă. Belgia. cereale. citrice. Relieful ării este reprezentat de trei mari zone naturale: Cîmpia Germaniei de Nord . alimentară. secară. Limba oficială: georgiana/gruzina. cu regiuni plane (în V) şi şiruri de coline morenice (în E). sfeclă de zahăr. porcine. constructoare de maşini (autocamioane. Elve ia. Sînt dezvoltate creşterea animalelor (bovine. Relief predominant muntos ( Caucazul Mare. Muzeu arheologic. porumb. Administrat de Marea Britanie. Climă subtropicală şi temperată. 71 mii loc. situat la cca 2 275 km S-E de Falkland. Armenia. República Federálă ~.2 mil.7 mii km2. hîrtie. combustibili. produse farmaceutice). Vîrf marcant: Kazbek (5033 m alt. păşuni montane (25%). siderurgică. Alazan ). XII–XIV). cu cîmpii depresionare (Colhida. cu masive muntoase ce depăşesc rar alt. vopsea. Turcia şi Marea Neagră. chimică (coloran i. hîrtie). Vegeta ia: păduri de conifere (28% din teritoriu). chimice. Suprafa a: 69.Geórgia (Gruzia) República ~. vi ă de vie. Fran a.). Principalele ramuri industriale: extractivă (lignit. Importă maşini şi utilaje industriale. alimentare. Vegeta ie: păduri de foioase (41% din teritoriu).

Lácul de acumuláre ~. jude în S României. produse alimentare. produse alimentare) şi cultural (institu ii de învă ămînt superior. Petrol. Căi rutiere: 40 mii km. porumb. Lungime: 8. sticlărie. Giurgiu . min. muzee. de ciment. Creşterea animalelor (bovine.: 200 m. Relief în mare parte de şes. mărfuri de larg consum. Vatra (pînă în 1991 s-a numit Ghidighici ). Căi ferate: 953 km. loc. 263 mii loc.: 9. Suprafa a: 3 526 km2. creşterea animalelor). ciocolată. confec ii. între Marele Deşert de Nisip (în N) şi deşertul Victoria (în S). lemn de esen e pre ioase. monumente arhitectonice. Posesiune a statului Kiribati. Importă maşini şi utilaje industriale. Suprafa a: 238. Ad. în N Dunării. Nod de comunica ii (feroviar. mobilă. pe ărmul Golfului Guineii. lîngă com. Suprafa a: 286 km2.5 km. ovine. cu păduri ecuatoriale (în S-E).: mun. Climă temperat-continentală. por elanuri. XIV–XVI). textile. Zonă agricolă (cereale. textile. Oraşul a fost puternic afectat de cutremurul din 1988. mei. Expl. Lungime: 65 km. porcine. de prelucrare a lemnului şi pieilor. Exportă cacao-boabe (30% din produc ia mondială). arahide. Se învecinează cu Coasta de Fildeş. caprine. stat în V Africii Centrale. plante oleaginoase. Burkina Faso. două teatre. produse petroliere.25 mil. port în golful Biscaya (Oceanul Atlantic). sorg. Sta iune balneară. Gílbert [´gilb¬t] Giúrgiu . arhipelag în partea central-vestică a Oceanului Pacific (Micronezia). Capitala: Accra . igarete). cereale. Palate (sec. textile. max. la grani a cu bulgaria. Lă ime: 14–45 km. păsări). Întreprinderi de asamblare a automobilelor. Ad. Creşterea animalelor. format prin construirea unui baraj în 1963. Denumirea antică: Coloanele lui Hercule . bumbac.Ghána República ~. în 1924–1991 – Leninakan . materiale de construc ii. Relief de podiş (alt. Centru adm. 123 mii loc. rutier). Vegeta ie de savană.: 1 180 m. repara ii navale. în 1840–1924 –Aleksandropol . lac de acumulare în Republica Moldova. tutun. Limba oficială: engleza (na ională – akan).5 mii km2. gaze naturale. galerie de pictură. Relief de cîmpie. Construc ii de nave fluviale. max. între 300–500 m). Popula ia: 68 mii loc. pe cursul mediu al rîului Bîc . muzeu etnografic. Popula ia: 303 mii loc. Ghidighíci Ghiumrí Gibraltár Gíbson Gijón [hi´hon] strîmtoare între Europa (Spania) şi Africa (Maroc). Turism. apicultură. diamante. Export de copră. mangan. de diamante. Culturi agricole: arbori de cacao şi de cauciuc. Pînă în 1840 s-a numit Kumairi . oraş în N Spaniei (Asturia). vestigii arheologice). Popula ia: 20. Institu ii de învă ămînt. bananieri. de laminare a aluminiului. de aur (de aici denumirea ării dată de englezi – Gold Coast (Coasta de Aur ). deşert în V Australiei.5 m. monumente istorice. Lă ime: 800 m. materiale de construc ie. Climă tropicală. Togo şi Golful Guineii. Centru industrial (siderurgie. legumicultură. bauxită. aur. teatre. Turism. cu podişuri (în N şi V) şi o cîmpie litorală (în S). Admis în ONU la 8 martie 1957. Universită i. Pescuit. Centru industrial (construc ii de maşini. care leagă Oceanul Atlantic cu Marea Mediterană. minereu de mangan. oraş în N-V Armeniei. Se mai cultivă manioc. Ad. produse alimentare.

cu zone subcarpatice (în partea centrală) şi sectoare de cîmpie colinară (în S). Cahul). Podiş pietros şi nisipos (alt. cherestea. oraş în N-E Marii Britanii (Sco ia). Resurse naturale: cărbune. Apicultură. port pe rîul Soj . confec ii. pînă în 1948 – Oirot-Tura . At. în 1527. Lă ime: 75–250 km. a fost răstignit Isus Hristos. Climă continentală excesivă. textile. tamarix). Suprafa a: cca 2 mil. Repara ii navale. calcare. legume. Rar populată. conform religiei creştine. aparataj electrotehnic). electrotehnică. 48 mii loc. Par ial navigabil. situat pe fluviul Clyde . Relief muntos (în N şi N-V). izvoare minerale. Produse industriale: energie electrică. alimentară. maşini-unelte). Vegeta ie săracă (saxaul. Înăl ímile ~. frigidere. fructe. Teatre. Institu ii de învă ămînt superior. cultură şi artă. 505 mii loc. Turism. reşedin ă a raionului Glodeni.6 mii km2. At. situat pe rîul Glodeanca . Influen ează clima unor ări litorale din N-V Europei. Arhanghel Mihail (1895). Se varsă în golful Bengal (Oceanul Indian). Pînă în 1932 s-a numit Ulala . Port. doc. At. Suprafa a: 5. Cunoscut din 1513.Giurgiuléºti Glásgow [´glæsgou] comună în S-V Republicii Moldova (rn. Iriga ii. rutier). în 1616. pe cursul de mijloc al Jiului. capitala Republicii Autonome Altai. medie: 900–1200 m. Glodéni Góbi (Shámo) Godávari Golán Gólfstrom [´golf¿trom] Golgóta Gómel (Hómel) curent oceanic cald. chimică. Întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă. regiune în S-V Siriei. Ocupată de Israel în 1967. Aeroport interna ional. Industrie agroalimen-tară. jude în S-V României. al regiunii Gomel. mobilă. la 168 km N-V de Chişinău. Grădină botanică. Direc ia principală: S-V–N-E. 14 mii loc. Culturi agricole: cereale. China). oraş în Federa ia Rusă. Lungime: 1 465 km. Construc ii de maşini (locomotive. Viteza medie: 3–9 km/h. Catedrală gotică (sec. oraş în S-E Republicii Belarus. Muzeu etnografic. eliberată de trupele siriene în 1973 şi anexată de Israel în 1981. maşini-unelte. de prelucrare a metalelor şi lemnului. Climă temperat-continentală. centrul adm. fluviu în India. oraş în V Republicii Moldova. confec ii.: Tîrgu-Jiu. încăl ăminte. Biserica Sf. max. Oaze (în V). XII–XVI). Institut pedagogic. petrochimică. ciment. în 1142. 688 mii loc. situat pe rîul Maima . Popula ia: 398 mii loc. textilă. Centru vamal de frontieră. în N Oceanului Atlantic. alt. Suprafa a bazinului: 290 mii km 2. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. Sector zootehnic. de suprafa ă (24°–28°C). cca 2 200 m). unde. formînd o deltă. metalurgie. Galerie de artă. gaze naturale. mare regiune deşertică şi semideşertică în partea central-estică a Asiei (Mongolia.: 2 500 m). Este considerat fluviu sacru. Relief de podiş înalt (alt. aparate electroteh-nice) şi alimentare (carne). doc. tricotaje. Institu ii de învă ămînt. Pod peste Prut. 3500 loc. km2. colină lîngă Ierusalim. Gorj Górno-Altáisk . Centru adm. petrol. Nod de comunica ii (feroviar. Mari şantiere navale. doc. Universitate (1451).

alimentară (zahăr). electroenergetică. [´grinid3] oraş în Marea Britanie (Anglia). ulei de măsline. Vegeta ia: păduri montane sărăcăcioase (15% din teritoriu). aparataj electric. aluminiu. Universitate. Parcuri na ionale. hîrtie. esături. Centru cultural şi artistic. Turism. cu zone de cîmpie în N. Principalele culturi agricole: grîu. Grădină botanică. Institut politehnic. cartofi. Metalurgia aluminiului. Operă (1859). ară agrar-industrială. Pe aici trece meridianul zero (primul meridian). XVII–XVIII). chibrituri. 258 mii loc. textilă. autovehicule. caprine. cărbune. 228 mii loc. bumbac. Universitate. Marea Egee. televizoare. învecinat cu Albania. marmură. Popula ia: 11 mil. zinc. jud. cartofi.–I d. de tutun. Orăştioara de Sus. Granáda [gra´naada] Grãdiºtea Muncélului Grécia República Elénă . 135 mii loc. Edificii din sec. Bulgaria. loc pe teritoriul satului Grădiştea de Munte din România (com. XV–XVI). Turism. conserve.Götebórg [gœt¬´borj] oraş în S-V Suediei. Industrie cinematografică. coniac. Cuprinde şi numeroase insule (cca 2000) din Marea Egee. Fondat în 1619. vi ă de vie. Industrie metalurgică. păşuni (39%). Relief predominant muntos (4/5 din teritoriu). stat în S-E Europei. metalurgică. Aeroport interna ional. Se cultivă cereale. combustibili. Se cresc ovine. Suprafa a: 3. Muzee. frigidere. Exportă bauxită. Clădiri gotice (sec. citrice. bovine. porumb. situat în partea sudică a Peninsulei Balcanice. sfeclă de zahăr. oraş în S-E Spaniei (Andaluzia). Capitala: Atena . în apropierea Londrei. Marea Ionică şi Marea Mediterană. (716 mii loc. Rezerva ii naturale. alimentară. vinuri. loc. Pescuit intensiv. Importă maşini şi utilaje industriale. măsline şi ulei de măsline. Turcia. Suprafa a: 132 mii km2. Industrie extractivă (lignit. Macedonia. Centru adm. port la strîmtoarea Kattegat . principalul centru politic. XIII–XVIII). bumbac.1 mii km2. tutun. Popula ia: 60 mii loc. Monumente arhitectonice (sec.Hr. tutun. Hunedoara). militar. Creşterea animalelor (bovine. Muzee. citrice. Limba oficială: greaca. chimică. Grădină botanică. Greenwich . 444 mii loc. orez. Climă tropicală şi mediteraneană. textilă. situat pe fluviul Tamisa . încăl ăminte. economic şi religios al statului dac (sec. plumb. stafide. unde au fost descoperite vestigiile Sarmizegetusei Regia. construc ii de automobile (firma "Volvo"). Monumente arhitectonice (sec. argint. chimică. petrol. Planta ii de măslini. Păduri de conifere. situat pe rîul Genil . mangan. magnezit). Mare centru industrial: şantiere navale. Instrumente optice şi aparatură fotografică. crom. Universitate. la S-E de ărmul Scandinaviei. Produce o el.: Visby . textile. Gótland Göttingen [´gœtihg¬n] oraş în partea centrală a Germaniei (Saxonia Inferioară). Climă temperat-ma-ritimă. esături. Aşezarea a fost distrusă de romani în timpul ultimului război daco-roman (105–106). XVII–XVIII. Vechi observator astronomic (1675–1958). I î. insulă suedeză în Marea Baltică. în conurba ie). bauxită. sfeclă de zahăr.). ovine). nichel. Marea Cretei şi Marea Ionică.Hr.

Fondat în 1531. cacao. Vegeta ie de tundră. Muzee. de petrol. zinc. Popula ia: 100 mii loc. Guadalajára Guadalquivír [gwadalki´biir] . centrul adm. Pescuit intens. Suprafa a: 2. Pod roman şi apeduct. Suprafa a: 344 km2. oraş în Federa ia Rusă. cunoscute cu denumirea Grenadinele meridionale.: 1 445 m. produse din piele şi alimentare) şi cultural (palat din sec. banane. trestie de zahăr. între insulele Groenlanda. nucşoară. Fondat în 1792 pe locul fostei aşezări rurale Ciorna . Importă maşini şi utilaje industriale. 2. insulă în N Oceanului Atlantic (cea mai mare de pe glob). Expl. aparataj electrotehnic. Márea ~. situat pe rîul Isère . plumb.2 mil. Iriga ii. muzee). situat între Oceanul Atlantic şi Marea Caraibilor. citrice. med. Grenóble [gr¬´nobl] oraş în S-E Fran ei (Dauphiné). Căi rutiere: 1 050 km. Func ionează mici întreprinderi de prelucrare a materiei prime agricole (textile. hîrtie. Lungime: 657 km. Climă oceanică subtropicală. ovine).24 mil. Universitate. textile. la 60 km E de Chişinău. XV. 63 mii loc. Aeroport. Produse industriale: chimice. Comuni-că cu Oceanul Atlantic şi Marea Norvegiei.2 mil. Turism. alimentare). Capitala: Saint George ´s . 401 mii loc. Nod de comunica ii (aerian. în special eschimoşi. Întreprinderi agroindustriale. acoperit în mare parte cu ghe ari (cca 80%). Creşterea animalelor (reni. combustibili. cacao-boabe. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ). la N-E de Madrid. Vegeta ie: păduri tropicale. rutier). oraş în Republica Moldova. hîrtie. declanşate de Rusia împotriva cecenilor. (1996). ceramică. km2. 405 mii loc. În urma opera iunilor militare. textile. Aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Iarnă în 1968.5 mii loc. fluviu în S Spaniei. Climă arctică şi subarctică. ciment. Universitate. oraş în partea central-vestică a Mexicului. Relief muntos. Se cultivă banane. Popula ia: 55 mii loc. Aeroport. Grigoriópol Groenlánda Groenlándei Gróznîi Guadalajára [gwadala´hara] oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia-La Mancha). bumbac.: 4845 m. situat pe rîul Henares . Monumente arhitectonice (sec. sticlă. Centru de cercetări nucleare. loc. întreprinderi alimentare. grafit. nuci de cocos. Exportă nuci de cocos. situat pe malul stîng al Nistrului. criolit. bunuri materiale de larg consum. Par ial navigabil. XVI). încăl ăminte. nucşoară. Suprafa a: 1. mare în bazinul Oceanului Arctic. Ad. XIII. Ad. constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi electronice). Centru industrial (construc ii de automobile. esături. Islanda şi arhipelagul Spitsbergen. în conurba ie. creolo-portugheza). Nod de comunica ii. alimentară. max. biserică din sec. Limba oficială: engleza (uzuale: creolo-engleza. pe o insulă de origine vulcanică – Grenada (suprafa a: 305 km2) – şi altele mai mici. de ciment. XI–XVI). Industrie metalurgică. Hidrocentrale. Catedrală (sec. Palat (sec. km2. Construc ii de maşini. textile. Universitate (1792). Admis în ONU la 17 septembrie 1974. XVIII). mijloace de transport..Grenáda stat insular în arhipelagul Antilele Mici. 11. oraşul a fost distrus în mare parte. Zăcăminte de cărbune. Podiş mărginit de lan uri muntoase (în E şi V). al statului Jalisco. petrochimie. capitala republicii Autonome Cecene.

alimentară (zahăr. zahăr. prelucrarea lemnului. Capitala: Guatemala . lemn şi materiale din lemn pre ios. bunuri de larg consum. Exportă cafea.Guadelúpa teritoriu insular în Oceanul Atlantic. cafea. porcine. şi de cîmpie litorală. situat între Mexic. Căi ferate: 1 139 km. Relief predominant muntos. Universitate (1867). ciocolată). cafea. Administrată de Fran a. Pescuit. mijloace de transport. El Salvador şi Oceanul Pacific. produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de cafea. situată la 2 200 km S de Tokio (Japonia). Catedrală. Belize. Antilele Mici (Marea Caraibilor). loc. port la Oceanul Pacific. Vegeta ie bogată. loc. Climă tropicală umedă. Centru adm. Popula ia: 440 mii loc. Portugalia).: Basse-Terre . bananieri. manioc. ovine.: Agaña . Bază maritimă şi aeriană. Se cultivă trestie de zahăr. textile. Căi rutiere: 1690 km. wolfram. Climă tropicală. Culturi agricole: cocotieri. Se varsă în Oceanul Atlantic (golful Cádiz ). cacao. Par ial navigabil (93 km). Guadiána Guám Guantánamo Guatemála oraş în S-E Cubei. tutun. igarete. bumbac. Relief de platou. [guadi´ana] fluviu în Peninsula Iberică (Spania. rafinării de petrol. Aeroport interna ional. Centru adm. Suprafa a: 549 km2. Suprafa a: 109 mii km2. aur. banane). cu subsol vulcanic. utilaje industriale. 1. trestie de zahăr. argint.3 mil. 218 mii loc. citrice. rom. Exportă banane. biserică (sec. rom. Se cultivă arbori de cafea şi de cacao. Marea Caraibilor. Nod de comunica ii. bumbac. zinc. banane. Fondat în 1530. República ~. Iriga ii. Importă combustibili. ananaşi. stat în America Centrală. Popula ia: 13. bananieri. Turism. Centru industrial (metalurgie. (1998). bananieri. tricotaje. Industrie extractivă (petrol. Se cresc bovine. cupru. format de un grup de insule din arhipelagul. Admis în ONU la 21 noiembrie 1945. bata i.6 mil. stibiu. zahăr. Căi rutiere: 13. manioc. Fabrici de zahăr. Pescuit.: 1780 km2. . orez. porumb. Popula ia: 145 mii loc. Căi rutiere: 2 384 km. Turism. ceasuri) şi alimentară. vanilie. cu cîmpii litorale relativ înguste şi joase. porumb. Administrat de SUA. Industrie uşoară (textile. bata i. Climă tropicală. Lungime: 840 km. mercur. XVI). ananaşi. Limba oficială: spaniola. Vegeta ie bogată: păduri de esen e pre ioase (50% din teritoriu) şi de savană. Industrie textilă. cacao. Fondat în 1819.3 mii km. crom) şi de prelucrare a materiei prime agricole. format de insula cu acelaşi nume din Arhipelagul Marianelor . Guayaquíl [gwaja´kil] oraş în Ecuador. teritoriu insular în V Oceanului Pacific. trestie de zahăr. Supr. Rafinării de petrol. legume. Honduras. arbori de cafea şi de cacao. Vegeta ie silvică şi de savană.

Mali. max. Industrie extractivă (minereu de fier.: 6360 m. cafea. stat în Africa de Vest. forestiere. mijloace de transport. produse de alumină. la ărmul Golfului Guineii. Pescuit. tutun. Admis în ONU la 17 Guinéea Ecuatoriálã República ~. 3008 m). mei. Popula ia: 7. Suprafa a: 28. loc. Guineea şi Oceanul Atlantic. Principalele ramuri economice sunt agricultura şi exploatările forestiere. Pescuit. alt. de cîmpie pe litoral şi de mun i vulcanici pe insule (alt. uşoară şi de prelucrare a materiei prime agricole. pe coasta Oceanului Atlantic. arahide. arbori şi plante de savană.: 240 m). Industrie de prelucrare a lemnului (cherestea. Limba oficială: portugheza. combustibili. max. . produse agroalimentare. în lungul ărmului de V al Africii Ecuatoriale. orez. legume. cafea. diamante. mei. Capitala: Malabo. diamante). Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. Annobón. Exportă cacao-boabe. manioc. Liberia. Corisco. arbori de cauciuc. Suprafa a: 245. în special ovine. bauxită. Relieful ării reprezintă o cîmpie continentală joasă (alt. Climă ecuatorială umedă. susan. Se învecinează cu Senegal. păduri de podiş. Suprafa a: 1. Importă maşini şi utilaje industriale. Căi rutiere: 4 150 km. Climă tropicală umedă. Căi ferate: 662 km. combustibili. Senegal. orez. max. între Camerun şi Gabon. caprine. caprine. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (mahon. Popula ia: 1. arahide. Se cresc bovine. Capitala: Bissau. manioc. manioc. stat în V Africii. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime vegetale şi animale. km2. creşterea animalelor şi opera ii bancare. orez. mobilă. abanos. Se cultivă cacao. cocotieri. lemn. ulei de palmier. de podiş (în S) şi de cîmpie litorală (în V). Exportă minereu de fier. bata i. bauxită. loc. Se cultivă orez. Limba oficială: spaniola. citrice. În componen a sa intră teritoriul continental Rio Muni şi insulele Fernando Póo. Guinéii Gólful ~. Climă tropicală. Căi rutiere: 2 682 km. Exportă peşte (2/3 din tot exportul). cafea.78 mil. Pescuit.1 mii km2. materiale lemnoase.5 mil.Guinéea República ~. alt. produse alimentare. bunuri de larg consum. Economie slab dezvoltată. Importă mijloace de transport. tutun. placaje). Se cresc animale. Suprafa a: 36 125 km2. de ciment şi alimentară. Relief de podiş (în partea continentală. Popula ia: 498 mii loc. palmieri. okoumé). bananieri. Se mai cultivă trestie de zahăr. banane.9 mii km 2.: 1 500 m). arahide. Admis în ONU la 12 decembrie 1958. porumb. nuci de cocos. Limba oficială: franceza. bunuri de larg consum. stat în Africa de Vest. Côte d'Ivoire. bananieri. Căi rutiere: 28. citrice. golf al Oceanului Atlantic.5 mii km. vi ă de vie. bovine. bazată pe agricultură. porumb. autovehicule. Importă maşini şi utilaje industriale. Cuprinde şi grupul de insule Bijagos (cca 60) din apropierea litoralului. Ad. max. utilaje industriale. textile. Predomină produc ia de cafea.35 mil. peşte. Capitala: Conakry . banane. Sierra Leone şi Oceanul Atlantic. străbătută de rîuri şi acoperită de numeroase mlaştini. Elobey. Vegeta ie bogată: păduri tropicale. 600–900 m. Relief variat: regiuni de munte. aur. ovine. învecinat cu Guineea-Bisau. produse alimentare. combustibili. banane. Expl. Guinéea-Bissáu República ~.

At. mobilă etc. de bauxită (locul al treilea în lume). Venezuela şi Oceanul Atlantic. planta ii de arbori şi plante tropicale. manioc. chimică. 300–500 m) şi de cîmpie litorală. XIV). În regiunile de savană se practică creşterea vitelor (bovine. Admis în ONU la 20 septembrie 1966. aur. turbă. a materiei prime agricole (zahăr. în conurba ie). Culturi agricole: trestie de zahăr. Muzeu etnografic. Produce motoare. lactate). XIII–XVII). citrice. Popula ia: 115 mii loc. X. Climă subtropicală umedă. Centru adm. [´haarlem] oraş în V Olandei. 152 mii loc. 447 mii loc. la 7 km E de ărmul Mării Nordului. stat în N Americii de Sud. 2 771 m). (686 mii loc. orez. prelucrarea lemnului şi petrolului. Relief de podiş colinar (alt. forestiere. 615 mii loc. de prelucrare a lemnului. alimentară. crevete. XIV–XVII). diamante. Relief variat: o cîmpie joasă pe litoral. construc ii şi repara ii navale. rom etc. textile. Nod de comunica ii. Exportă bauxită. peşte. At. Căi ferate: 187 km (după unele surse numai 88 km). bunuri de larg consum. În cîmpia litorală se mai cultivă trestie de zahăr. Guyána Guyána Francézã Háarlem Habárovsk Hága . de produse farmaceutice. Turism. în 1490. Vegeta ie: păduri de lemn pre ios. Oraş din 1905. Expl. Ramuri industriale: metalurgie. Centru floricol (din sec. port la Marea Nordului. Popula ia: 857 mii loc. strunguri. At. doc. Întreprinderi de prelucrare a lemnului de esen e pre ioase. oraş în V olandei. Suceava). oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient). Industrii (metalurgică. mangan. 300–500 m). Teatre. Muzee. o zonă muntoasă în V (alt. între Brazilia şi Surinam. calcare). Turism. Sediul mai multor organisme interna ionale. în 1097. Brazilia. aparataj şi echipament electronic. Fabrici de sticlărie. Administrat de Fran a. un podiş străbătut de rîuri în S (alt. Nod de comunica ii (feroviar. Parc dendrologic. combustibili. doc. reşedin ă regală şi a administra iei de stat. XVII). Suprafa a: 91 mii km2. port pe fluviul amur . Pescuit. Vegeta ie: păduri (3/4 din teritoriu). orez. rom. produse alimentare. teritoriu în N-E Americii de Sud. automobile. cabluri. alumină. bananieri. rutier). produse chimico-far-maceutice. alimentară (conserve de fructe şi legume. textilă. utilaje şi semifabricate industriale. Suprafa a: 215 mii km2. 17 mii loc.). Industria lemnului (cherestea. tutun. Aeroport. porumb. doc.: Cayénne . situat pe rîul Moldova . porcine. Monumente arhitectonice vechi (sec. palate (sec. Capitala: Georgetown . orez. ananaşi. columbit. planta ii de bata i. lemn şi materiale lemnoase pre ioase. poligrafică. Muzee. ovine). cafea. construc ii de maşini de transport. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. mobilă). Importă maşini. În apropiere se află mănăstirile Vorone (1488) şi Humor (1530). alimentare). alimentară). electronică şi electrotehnică. Limba oficială: engleza. zahăr. Parfumuri. mangan.Gúra Humórului oraş în România (jud. Centru industrial (şantiere navale. extractivă (cupru. cacao. materiale de construc ii. minereuri de fier. porumb. învecinat cu Surinam. [gai´aana] República (Cooperatístă) ~. tutun. Expl. în sec. Căi rutiere: 7 200 km (după alte surse 5 700 km). Monumente: biserică gotică (sec. Pescuit. chimică. Fondat în 1652. textilă. construc ii de maşini.

Construc ii de maşini (strunguri) şi utilaje electrotehnice. Centru industrial (metalurgie. în 806. Academie de Arte frumoase. Expl. Pescuit. sticlă) şi cultural (universitate. Monumente arhitectonice (sec. Rafinării de petrol. 115 mii loc. 88 mii loc. construc ii de ma-şini-unelte. bananieri. stat în America Centrală. Pescuit. aur. Aeroport. Căi rutiere: 4 000 km. Construc ii navale. zahăr. argint (nevalorificate). port în delta fluviului Hong Ha. Industrie alimentară (conserve de peşte). 1. Aeroport. textilă. de prelucrare a petrolului. ceramică. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. Popula ia: 586 mii loc. conserve de peşte) şi comercial (export de cereale. Exportă cafea. cărbune. Important centru industrial (metalurgie. produse alimentare). confec ii. cacao. Muzeu maritim. Universită i. 250 mii loc. Aeroport. bunuri de larg consum. în S-E Siberiei.55 mil. forestiere. ciment.9 mii km2 . Capitala: Port-auPrince. At. Centru adm. confec ii. ară agrară. Importă produse industriale finite (maşini. oraş în Marea Britanie (Anglia). prelucrarea cauciucului. zahăr. situat în V insulei Haiti . produse alimentare. constructoare de nave. bumbac. oraş în S-E Canadei. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. textile) şi prelucrătoare de materii prime agricole (uleiuri eterice. XIX). Creşterea animalelor (bovine. Turism. Nod de comunica ii. de cărbuni. minereuri de fier. produse chimice şi alimentare. bata i. Climă tropicală.). textile. constructoare de maşini (vagoane. tricotaje.). 320 mii loc. aparataj electric. XV. Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. cupru. trestie de zahăr. montaj de automobile. Se cultivă cafea. doc.: Abakan. República ~. Universitate.47 mil. construc ii şi repara ii navale. Suprafa a: 27 750 km2. de încăl ăminte. biserică (1750). porcine. plante furajere. Căi ferate: 354 km. montaj de automobile.Háifa oraş în N-V Israelului. cacao. aparataj electronic. ciment. Industrie metalurgică.7% din teritoriu) şi savane. institut politehnic. 332 mii loc. creola haitiană. Se cultivă grîu. uleiuri eterice. Universitate(1694). Catedrală (1749). Sta iune balneoclimaterică. fosforite etc. [´hal¬] oraş în Germania (Saxonia Superioară). lemn de esen e pre ioase. rom. port la Marea Mediterană. porumb. esături. ovine). (1998). filatură şi esătorii de lînă şi bumbac. molibden. combustibili. tutun. Popula ia: 7. port la Oceanul Atlantic. Industrie metalurgică. port pe fluviul Saale . rom. XIV–XVI). orez. [haj´oh] oraş în N-E Vietnamului. produse chimice. tutun). Centru industrial (metalurgie. plumb. Mici întreprinderi industriale (de alumină. porumb. Pescuit. Relief: masive muntoase (în S-E). Creşterea animalelor şi păstorit în mun i. Vegeta ie: păduri de pini şi de esen e pre ioase (3. cîmpii şi podişuri (în partea centrală) şi cîmpii de litoral (în V). molibden. Limbi oficiale: franceza. Monumente arhitectonice (biserică din sec. primărie din sec. Hai Phong Haíti Hakásia Hákodate Hálifax [´hælifæks] Hálifax Hálle . republică în Federa ia Rusă. port la strîmtoarea Tsugaru . loc. rafinării de petrol. Suprafa a: 61. loc. Muzeu. alimentară. încăl ăminte. filatură de bumbac. de confec ii. între Republica Dominicană. Muzeu. sticlă. macarale. muzeu maritim etc. oraş în N Japoniei (Hokkaidô). aur. automobile şi aeronautice. echipamente). República ~ (Hakásă) . conteinere). la 50 km N-V de Leipzig. utilaje. resurse bogate de cupru.

textile. Important centru industrial (metalurgia neferoaselor. prelucrarea metalelor şi a lemnului. bere. hîrtie. Centru adm. de huilă.. Popula ia: 1. între insula Halmahera şi Noua Guinee . montaj de automobile. aparataj electrotehnic. textile. prelucrarea lemnului. pe platoul Matabele (la 1 473 m alt. operă. medie: 1110 m. 1. marmură. Hanói Hanóvra Hántî-Mansíisk Haráre Harbín Harghíta jude în România. Expl. Monumente arhitectonice (sec. lignit. construc ii de maşini. port pe fluviul Leine . tricotaje. (1998). textile. oraş situat pe fluviul Hong Ha . capitala Vietnamului. Grădină botanică. Expl.2 mil. produse chimice şi alimentare) şi cultural (universitate. situat pe fluviul Elba . 320 mii loc. Ad. plante furajere. construc ii de automobile. loc. alimentare). Se produce mobilă. Grădină botanică. Aeroport. loc.35 mil. poligrafie. prelucrarea lemnului. centru adm.).: or. Aeroport. Temple. Miercurea-Ciuc . Nod de comunica ii. Climă temperat-continentală. Catedrale. Centru industrial (siderurgie. electrotehnică şi electronică. Zăcăminte de fier. pagode (sec.7 mil. comer . produse alimentare (alcool.Halmahéra Hámburg mare de origine tectonică în v Oceanului Pacific. ceramică. Aeroport. 2.: mun. încăl ăminte. cartofi. Nod de comunica ii. rulmen i. institute de cercetări. muzee. Universitate tehnică. financiar (opera ii bancare) şi comercial. (2. Ad. aparataj electrotehnic şi instrumente de precizie. fier. al landului Saxonia Inferioară. tractoare. XV–XVIII). de autovehicule. plumb. avioane. Universitate. Hámilton [´hæmilt¬n] oraş în S-E Canadei. de aur. Important centru industrial (metalurgie şi siderurgie. textile. locomotive şi vagoane. regiune autonomă în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). Popula ia: 1. Mureş şi Tîrnave . max. Universitate. construc ii de maşini. Mare port interna ional. Expl. Întreprinderi industriale (de prelucrare a metalelor. Licee. Universitate. constructoare de maşini grele. lactate). Mare centru industrial (construc ii de tractoare. chimicofarmaceutice. Aeroport. produse chimice şi alimentare. lemnului. maşini-unel-te. Muzee. Se cultivă cereale. Industrie metalurgică. oraş în N-E Chinei.5 mil. Relief în mare parte muntos. Fondat în 1890. Muzee. rafinării de petrol. loc. suprafa a: 75 mii km2. Grădina botanică. Aeroport. Centru adm.8 mil. Nod de comunica ii. port pe rîul Songhua Jiang .: 3 225 m. loc. Academie de muzică şi teatru. oraş în N Germaniei. monumente arhitectonice din sec. grădină zoologică. XI–XV). Suprafa a: 755 km2. Mausoleul lui Hô şi Min. sare gemă. avioane. produse alimentare). cupru. de automobile. Suprafa a: 6639 km2. textile. produse chimice şi alimentare). 527 mii loc. şcoli generale. produse chimice şi alimentare). XVI–XIX). în conurba ie). de petrol şi gaze naturale. Hantî-Mansíisk . Nod de comunica ii. Muzee. Popula ia: 345 mii loc. port la lacul Ontario . Turism. . pe cursurile superioare ale rîurilor Olt. 3. gaze metan. Aeroport. Nod de comunica ii. Suprafa a: 523 mii km 2.59 mil. oraş-land în N Germaniei. pirite. poligrafie. capitala Republicii Zimbabwe. Ramuri industriale: metalurgie. cauciucului. Creşterea animalelor. mobilă.

plumb. Centru de cercetări atomice. Academie de ştiin e. instrumente de precizie. Pescuit. de ciment. port la strîmtoarea Florida.7 mii km2. 1. pe rîul Demer. Centru industrial (metalurgia neferoaselor. prelucrarea lemnului şi pielei. încăl ăminte. Monumente arhitectonice: biserică (sec. capitala Cubei. al regiunii Harkov. format din cca 500 de insule. Lungime: 341 km.63 mil. Biserici (sec. de ceramică. Observator astronomic. 2. Teatre. flam. Nod de comunica ii (aerian. de piele. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia). orez. oraş în N-E Belgiei. Fondat în 1517. construc ii navale şi de automobile.2 mil. produse alimentare (zahăr. rom). situat la vărsarea Senei în Marea Mînecii. loc. XIII). oraş în N-V Fran ei (Normandia). poligrafie. Navigabil. feroviar. Turism. Nod de comunica ii. Suprafa a: 16. loc.5 km 2. bananieri. constituind cel de-al 5-lea stat al SUA. oraş în N-V ării. iudaic şi arab. de tutun. cafea. Biserici (sec. arhipelag în partea central-nordică a Oceanului Pacific. întreprinderi electrotehnice.: ´aselt. Conform tradi iilor creştine. loc. cupru. alimentare) şi comercial (pia ă pentru zahăr. în conurba ie. alimentare.22 mil. Institut oceanografic. locomotive. XI–XV). Nod de comunica ii. Relief muntos vulcanic. rutier). Fondat în sec. Popula ia: 1. Păstorit. Relief muntos. Lungime: 1636 km. igarete. XVII). strunguri. Turism. Oraş din 1232. Muzee. Hátanga Havána Hável Hávre [´haf¬l] [´aavr] rîu n N-E Germaniei. . Potsdam. 140 mii loc. la 68 km E de Bruxelles.6 mii loc. XVII. Muzee. 1. utilaj minier. de esături de bumbac. Ramuri industriale: şantiere navale. Navigabil. XVII). ananaşi. Centru adm. produse chimice. arhipelag britanic în Oceanul Atlantic (Sco ia). Climă subtropicală oceanică. Vechi centru religios. port comercial şi pentru călători. primărie (sec. Palatul Ekaterinei (sec. cafea. la 29 km S-V de Ierusalim. Pescuit. Grădină botanică. metalurgie. Suprafa a: 7. aici se află mormîntul lui Avraam. Centru industrial (maşini agricole. pe rîul Necka. farmaceutice. Trece prin Berlin. aparataj electrotehnic). Pescuit. Se varsă în Marea Laptev. Universitate (1805). produse textile. Produce mobilă. electronice. aparataj electroteh-nic şi electronic). Vestigii arheologice. chimică. Hárwell Hásselt [´haawl] [fr. Turism. bumbac). Institut de astronomie şi fizică nucleară. Industrie constructoare de maşini (tractoare. Construc ii de maşini (vagoane. la S de Oxford. Culturi agricole: trestie de zahăr.: Honolulu. Climă temperat-oceanică. alimentare) şi comercial. Brandenburg.: ´has¬lt] localitate în Marea Britanie (Anglia). 68 mii loc. rafinării de petrol. Catedrală (sec. format prin unirea rîurilor Heta şi Kotui . Universitate (1386). Popula ia: 100 mii loc. Hawáii Hebríde Hébron Heidelberg [´haid¬lberk] oraş în S-V Germaniei. confec ii. avioane.Hárkov oraş în E Ucrainei. afluent pe dreapta al Elbei . XVIII). conserve de fructe. Muzee. Artizanat. XVII–XIX). Resurse naturale: minereuri de fier. vagoane. alimentară. sisal. oraş în Cisiordania. textilă. poligrafică. prelucrarea petrolului. 100 mii loc. Primul reactor nuclear din Marea Britanie (1947). centru adm. Aeroport interna ional. cafea. Universitate (1728).

Alt. doc. Nod de comunica ii.Heilbronn [´hajlbronn] oraş în S-V Germaniei. max. China. Creşterea animalelor (bovine. Monumente arhitectonice (sec. Artizanat. 367 mii loc. Erup ii în 1300. cartofi. vi ă de vie. de încăl ăminte. Pia ă pentru oi caracul. Pakistan şi Bhutan. Cernău i). Aeroport interna ional. Fondat în 1550. de hîrtie. land în partea cen-tral-vestică a Germaniei. port fluvial pe Neckar . doc. situat pe fluviul Nipru . Centru adm. farmaceutică. alimentară. Teatre. Tirich-Mir ). tutun. vulcan activ în S-V Islandei.: 8848 m (vf. minereuri de fier. Nod de comunica ii (aerian. Hékla Helicón Hélsinki [´hehkla] Herât [he´raat] oraş în N-V Afghanistanului. Hersón Hérþa Héssen Hibíni Himaláia masiv muntos în N-V Federa iei Ruse (peninsula Kola ). materiale de construc ii.1 mii km2. 1947. hîrtie. forestieră.: 1749 m. oraş în Ucraina (reg. gaze naturale. în 1408. max. loc. Popula ia: 6 mil. textile. sistem muntos asiatic pe teritoriul Afghanistanului şi Pakistanului. în 741. Lungime: 2 800 km. Izvoare termale. construc ii de maşini auto şi electrotehnice. At. muzică).: 1 191 m. cupru). Suprafa a: 21. motoare. Pînă în 1940 a făcut parte din România. Zăcăminte de apatit (cele mai mari în lume). aparataj electrotehnic). cel mai înalt sistem muntos de pe glob. Industrie constructoare de maşini (nave. chimică. Alt. 1776. centru adm. alimentare). săruri de potasiu. 123 mii loc. Institut politehnic. Industrie extractivă (cărbune. 178 mii loc. port în Golful Finic. constructoare de maşini (automobile. al raionului Her a. Aici s-a născut Gh. XIII–XV). Chomolungma. max. covoare). Culturi agricole: cereale. XIII–XIV)). Produse ale industriei uşoare ( esături de mătase şi lînă. de confec ii. Alt. Monumente de arhitectură (sec. Muzeu na ional. Monumente arhitectonice (sec. produse alimentare). Nod de comunica ii. 525 mii loc. rafinării de petrol. Academii (de arte frumoase. Universitate (1828). Alt. Suprafa a acoperită de ghe ari: 6 200 km2. 1980. At.: Wiesbaden. aparataj electrotehnic). situat pe dreapta Prutului. Lungime: 800 km. întreprinderi chimice.: 7 690 m (vf. Muzeu. capitala Finlandei. Alt. Lă ime: 180–350 km. Catedrală (1786). Oraş din 1281. XVIII–XIX). Locul legendar al întîlnirii muzelor. Grădină botanică de floră alpină. Fondat în 1778 ca fortărea ă. de aparataj electronic. Metrou. chimică. situat în N Indiei şi în Nepal. textilă. textilă. Lă ime: 50–350 km. Popula ia: cca 13 mii loc. Hindukúsh (Hindukuº) . Centru industrial (şantier naval. denumit şi Everest ). pe rîul Hari Rud . Asachi. alimentară. la 43 km N de Stuttgart. porcine). masiv muntos în Grecia. construc ii de maşini agricole. Biserică (1780).: 1491 m. Centru industrial (o elării. oraş în S Ucrainei. rutier).

situată în codrii Lăpuşnei. Par ial navigabil. peşte. Industrie construc-toare de maşini (camioane. la v ărsarea fluviului Otagawa. petrol. XVIII. Pescuit. Parcul Păcii. Monument de arhitectură. Creşterea animalelor (bovine. argint. Muzeul Memorial al Păcii. mănăstire în Republica Moldova (rn. îngrăşăminte. Călăraşi). Muzeu. în urma lansării asupra oraşului a unei bombe atomice. Se varsă în Marea Chinei de Sud. aur. Ctitorie (1678) a serdarului Mihalcea Hîncu. automobile. Muzeu de Artă. doc. Întreprinderi agroindustriale.63 mil. Nod de comunica ii. La 6 august 1945 a fost distrus în propor ie de 75% de către americani. mijloace de transport. chimică. Relief muntos.: 2 290 m (vf. Călăraşi). Asahi ) . după insula Honshû). Biserica Înăl area Domnului a fost zidită în 1848. Universitate. mangan. învecinat cu Guatemala.1 mii km2. XVIII. Hírova Hîncéºti Hîncu Hîrbovãþ Hîrjáuca Hokkáidô Hondúras [sp. Nicolae (1805) şi biserica de piatră Sf. oraş în Republica Moldova. mănăstire în Republica Moldova. caprine). Pescuit. Zăcăminte de cărbuni. crom. Mănăstírea ~. zinc.5 km2. fasole. Căi ferate: 1. Admis în ONU la 17 decembrie 1945. pe rîul Cogîlnic . trestie de zahăr. minereuri de fier. Climă tropicală umedă. Culturi principale: bananieri. Căi rutiere: 18 630 km. Turism. produse petroliere. Simion Stîlpnicul (din a doua jum. cu vulcani activi.3 mii km. Biserica Adormirea Maicii Domnului . 19. Alt. Se mai cultivă porumb. savane. Localitatea datează documentar din 1730. Industrie extractivă (plumb. la care s-au mai adăugat biserica de lemn Sf. tutun. maşiniunelte). . XIX). Datează din sec. Lungime: 1 183 km. textilă. XVIII: un schit de lemn (sec. orez. la izvoarele rîului Cogîlnic .Hiróshima [hir´o¿ima] oraş în Japonia (Honshû). insulă japoneză în N Arhipelagului Japonez (a doua ca mărime. pe teritoriul localită ii Hîrbovă (rn. Oceanul Pacific şi El Salvador. lemn. carne. loc. a sec.5 mii loc. stat în America Centrală. Mănăstírea ~. Nicaragua.: on´duras] República ~. în apropierea comunei Hîrjauca (rn. în apropierea localită ii Neculăieuca (rn. max. mănăstire în Republica Moldova. Marea Caraibilor. Vegeta ie: păduri de foioase şi de conifere. Relief predominant muntos. Nisporeni). sare) şi de prelucrare a materiei prime agricole. Şantiere navale. Capitala: Tegucigalpa . citrice. Mănăstírea ~. Biserica Înăl area Domnului a fost zidită în 1848. Aşezămînt monastic din sec. ovine. Importă maşini şi utilaje industriale. păstorit. manioc. Orhei). zidită din piatră în 1828. alimentară. loc. At. Păduri de conifere şi foioase (60% din teritoriu). la 33 km S-V de Chişinău. XVIII). Parcuri na ionale. Mănăstírea ~. poligrafică.08 mil. Hînceşti. Exportă banane. zinc. în 1500. Datează din sec. petrol. pe teritoriul Chinei şi Vietnamului. Suprafa a: 83. S-a mai numit Ciurova. minereuri de plumb. Popula ia: 6. a hîrtiei. Hong Ha [´hong ´haa] fluviu în Asia. zahăr. 1. arbori de cafea. sorg. reşedin ă a rn. mănăstire în Republica Moldova. Suprafa a: 112. Limba oficială: spaniola. port în golful cu acelaşi nume.

Întemeiat în 1836. şantiere navale.12 mii km2. Industrii (siderurgică. IV î. Hidrocentrale. wolfram. At. loc. Întreprinderi miniere. XIV). peşte) şi comercial. forestiere. Nod de comunica ii. populată în antichitate (sec. Cercetări spa iale. fier. Denumirea veche: Nova Lisboa. textilă. Turism. de cărbune. poligrafie. polimetale. Petru Rareş. port pe fluviul Dong Nai . Cetate medievală a Moldovei (sec. al statului Hawaii. cuprinzînd insulele Hong Kong. Astrodrom. A fost cucerit de turci (1713). fabrici de prelucrare a bumbacului şi cărnii). 820 mii loc. Climă subtropical-mu-sonică. uraniu. ceai. în sec. max. 14 mii loc. Nod de comunica ii. oraş în S Vietnamului.). situat pe rîul Nistru. stat independent (din sec. loc. apoi integrat în hotarele Ucrainei. fortificată de Alexandru cel Bun. conserve de fructe.). Teatre. Popula ia: 100. Universitate. Se varsă în Oceanul Atlantic. port la Oceanul Pacific (golful Mamala ). Centru comercial. s-a aflat în componen a României (1918–1940). oraş în S-V Ucrainei. Hr. Se varsă în Marea Galbenă (golful Bohai ). Muzee. fructe. Suprafa a: 231 km 2. a fost reanexat la URSS. flotă comercială. armenească. Suprafa a: 1. integrat în Imperiul Kuşanilor (sec. de aparataj electric şi electrotehnic. de aparataj electronic. pe teritoriul de astăzi al Uzbekistanului. zahăr. la cca 1800 m alt. regiune istorică în asia Centrală. textile. feroviare. Hr. Lungime: 4 845 km. [´hwah´h¬] fluviu în E Chinei. împreună cu toată Basarabia (1812). cucerit de Califatul arab (712). de biciclete. Se cultivă orez. Fondat de portughezi în 1912.). 4.5 mil. chimică. Vegeta ie luxuriantă. precum şi o por iune din insula Kówloon . construc ii de utilaj petrolier. produse ale industriei uşoare şi alimentare (chimice. centrul adm. comerciale (pia ă de cereale. Lama ş. [hon¬´luulu] oraş în SUA. Relief colinar. săpun.) de triburile est-iranieie ale horezmilor. Aeroport. 4 mil. Industrii: construc ii navale. Hidrocentrale.). teatre. Lantau. Honolúlu Hónshû [´honsjuu] Horézm Hô ªi Min Hotín Houston Huámbo oraş în partea central-vestică a Angolei. Hr. 3 776 m). cauciuc etc. Popula ia: 6. în partea de S-E a insulei Oahu . alimentară). doc. animale). VII î. Aeroport. Centru industrial (şantiere navale.Hong Kong teritoriu în S-E Chinei. de biciclete. apoi anexat la Rusia. financiar şi industrial (prelucrarea petrolului. Climă temperată. Biserici (catolică. Resurse naturale: minereuri de fier. în aglomera ie. bumbac. petrol. situată între Marea Japoniei şi Oceanul Pacific. Iriga ii. Opera ii financiar-bancare. Universitate. Port interna ional. la 84 km de golful Mexic. (cca 230). loc. Aeroport. Universită i.a. important port pe canalul navigabil Houston . XVII. cea mai mare insulă japoneză. Lungime: 492 km. Suprafa a bazinului: 771 mii km2. Satrapie persană (sec. Ştefan cel Mare. Centru adm: Hong Kong (Victoria). VI î. prelucrarea lemnului. alimentare. fluviu în SUA. 405 mii loc. muzee. Întreprinderi agroindustriale. Monumente de arhitectură. Expl. Pescuit. Hr. I–II d. loc. constructoare de nave. [´hjuust¬n] oraş în S SUA (Texas).1 mil.5 mil. Aeroport. Turism. Relief muntos (alt. ortodoxă). feldspat. Huáng He Húdson [´hudsn] . Navigabil pe o distan ă de 1600 km.

4. la ărmul Canadei. colec ie de icoane. textile. At. Picturi din 1535. Universită i. Ad. pe teritoriul com. situat pe rîul Cerna . produse chimicofarmaceutice. ctitorie a logofătului Teodor Bubuiog. al statului Andhra Pradesh. prelucrarea metalelor şi lemnului. Humor (jud. Vîlcea). Relief predominant muntos. [´hjuur¬n] [haidara´bad] lac în America de Nord. mangan. încăl ăminte. argintărie. Izvorăşte din apropierea localită ii Borşci (reg. Ad. pe teritoriul oraşului Horezu (jud. produse alimentare). Turism. Monumente de arhi-tectură medievală (sec.: 867 m. Ad. Climă temperat-con-tinentală. în sistemul Marilor Lacuri. secară. doc. la grani a dintre SUA şi Canada. Hunedoara). plumb. lîngă com. Resurse naturale: cărbune brun. oraş în India. ceramică). hîrtie). calcare. textile. de armament. Muzee. XIX). fibre artificiale). marmură. Biserică (1456). Biserică din 1530. Termocentrală. Colec ie de icoane vechi. chimică (mase plastice. situat pe rîul Musi . schitul Sfin ii Apostoli – în 1698. Lungime: 73 km. mănăstire în România. Ad. Fondat în 1590. Aeroport interna ional.: Deva . centrul adm.6 mii km2. Teatre. . Suceava). Mănăstírea ~ (Humórului) .: 228 m. Catedrală (sec. în 1265. XIV). jude în România central-vestică. XVIII). loc. de pielărie şi încăl ăminte. Centru industrial (construc ii de maşini şi utilaj energetic şi electrotehnic.: 141–988 m. strîmtoare între peninsula Labrador şi insula ara lui Baffin. cartofi. Mănăstírea ~. Comunică cu oceanul prin strîmtoarea omonimă.Húdson golf în N-V Oceanului Atlantic. Castel (sec. Ucraina). porumb. de pielărie. 81 mii loc. plante textile.35 mil. Artizanat (în metal. Suprafa a: 59. alimentară. max. zinc. complex monastic în România. max. Muzee. huilă. Vestigii arheologice. medie: 128 m. de prelucrare a metalelor şi lemnului. Suprafa a: 1. de maşini pentru transport. Lungime: 826 km. Uneşte apele Oceanului Atlantic cu cele ale golfului Hudson. municipiu în România (jud. Teatru dramatic şi de estradă. Húdson Humór Hunedoára Hunedoára Hurézu Húron Hyderabád (Haiderabad) Iagorlîc rîu în Ucraina şi Republica Moldova. Naviga ie. Goian (Transnistria). Oraş din 1415. Popula ia: 548 mii loc. Culturi agricole: grîu. Turism. A fost întemeiată de vornicul Oană (pe la 1415). Facultă i de inginerie. minereuri de fier. Ştefan – în 1703. schitul Sf. pomicultură. Aici s-a aflat o renumită şcoală de pictură (sec. Pescuit. materiale de construc ii. km 2. Industrie metalurgică. confec ii. Institu ii de învă ămînt superior. Căr i vechi. Odesa. lemn. afluent pe stînga al Nistrului. Centru adm. pe cursul inferior al Mureşului . Muzee. constructoare de maşini.23 mil. de echipament aeronautic. Mănăstirea a fost construită (1690–1697) în timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu. Lă ime: 115–240 km. Nod de comunica ii. XVI–XVII). Suprafa a: 7 063 km2. Centru industrial (siderurgie.

plante furajere. alimentară. ovăz). aur. oraş în S Ucrainei. rîu în N Bulgariei. Fabrici de confec ii. Aici. 700 mii loc. produse alimentare. Popula ia: 304 800 loc. orz. rîu în România. forestieră (cherestea. Suprafa a: 122 mii km2. pe cursul inferior al rîului Ialomi a . Apicultură. Pe rîul Ialpug este situat oraşul Comrat. port pe fluviul Lena . reşedin ă a raionului Ialoveni. peninsulă în N-V Siberiei. Suprafa a: 4 450 km2. Lungime: 417 km. în bazinul fluviului Lena (Siberia Orientală). la 13 km S-V de Chişinău.09 mil. Izvorăşte din masivul Stara Planina . materiale de construc ii. lac în Ucraina. la com.). Sector zootehnic. în Cîmpia Bărăganului. mănăstire din 1604. Suprafa a: 3. Muzee (“A.). Limanuri. în peninsula Crimeea. Fondat în 1632. băuturi alcoolice şi răcoritoare). Industrie chimică. Nod de comunica ii (aerian. Javgur (rn. în aval de Sviştov. Grădină botanică. comercial (blănuri) şi cultural (universitate. de arte ş. Biserica Aleksandr Nevski (1890). Iriga ii. viticol. a avut loc Conferin a de la Ialta a conducătorilor celor trei mari puteri aliate în cel de-al doilea război mondial. Popula ia: 1.: Iakutsk . Lă imea max. republică în Federa ia Rusă. între golful Baidara k şi estuarul fluviului Obi . 14 mii loc. Iakútsk Iálomiþa Iálomiþa Ialovéni Ialpúg Ialpúg Iálta Iamál Iántra . feroviar. Suprafa a: 134 km 2. Centru pomicol. sfeclă de zahăr. km2. Hidrocentrale. oraş în E Federa iei Ruse. lactate. pe stînga Dunării. Ucraina). Biserica Sf. cărbune). loc. licee. Turism. Odesa. Cimişlia) şi se varsă în lacul Ialpug lîngă oraşul Bolgrad (reg. în 1502. teatre.1 mil. Culturi cerealiere (grîu. Lă ime: 1–6 km. Denumirea antică: Naparis . Numeroase lacuri.: Slobozia . tricotaje. Cuvioasa Parascheva (1897). la S de oraşul Bolgrad (reg. afluent pe stînga al Dunării . textilă.: 6 m. Lungime: 142 km. a materialelor de construc ii. port la Marea Neagră. Animale cu blană pre ioasă. Lungime: 42 km.P. Climă temperat-continentală. la 79 km de Simferopol. jude în S-E României. oraş în Republica Moldova. Relief în cea mai mare parte de cîmpie. At. Legumicultură. în partea de N a Federa iei Ruse. Teatre. Climă aspră (polară). Industrie uşoară şi alimentară (conserve de peşte. mobilă). grîu. max. floarea-soarelui. Giurgeni. Centru industrial (mobilă. Lungime: 286 km. Iriga ii. prelucrarea pielei. Sta iune balneoclimaterică. biserică din 1852 etc. afluent pe dreapta al Dunării. capitala Iakutiei. legume. rutier).a. alimentare (vinuri Xeres ). Turism.Iakútia República Sahá . Industrie extractivă (diamante. Şcoli generale. textile. Centru adm. Ad. situat pe rîul Işnovă . hidrocentrală). Creşterea animalelor (reni). cositor. în 1945 (4–11 februarie). Lungime: 700 km.: 240 km. Odesa). rîu în Republica Moldova şi Ucraina. Comunică cu lacul Cuhurlui. Culturi agricole: porumb. doc. Izvorăşte la N de com. secară. Centru adm. confec ii. Hidrocentrale. Cehov“.

biserici (sec. 13 mii loc. catedrală (sec. Muzee. Turism. esături. lan muntos în N-E Spaniei. afluent pe dreapta al Nistrului. cu masive muntoase şi cîmpii.şul Tula. ziare. Popula ia: 826 310 loc. tipografii. VII î. licee. textile. golful Biscaya şi Marea Mediterană. Teatre. Nod de comunica ii (aerian. 635 mii loc. şcoli generale şi profesionale. Edituri. Filarmonică. la N-V de Moscova. aparataj electrotehnic şi de radio. soia). Iaşi. catedrală. VIII. Criuleni). Nod de comunica ii (aerian. N. Monumente de arhitectură şi istorie (palate. Climă temperat-conti-nentală. a mobilei şi pielei. orz. Produse industriale: maşini agricole. rîu în Republica Moldova. motoare. aparate electrotehnice şi de radio). peninsulă în extremitatea de S. Izvorăşte din apropierea com. Centru turistic. Filiala Academiei Române. Centru adm. pomicultură. Suprafa a: 5 746 km2. la grani a cu Republica Moldova. rutier). Hr. Muzeu de arte. mănăstiri. laminate. jude în N-E României (Moldova). max. Universitate (1860). centrul adm.). constructoare de maşini (material rulant feroviar. creşterea animalelor. produse chimice. textilă. lîngă com. grîu. Iásnaia Poleána localitate în Federa ia Rusă.Iaroslávl oraş în Federa ia Rusă. localitate în Israel.7 mii km2. Ruinele unui palat arab din sec. Aici scriitorul s-a născut (1828). mobilă. Vestigii arheologice. unde se află muzeul-conac “L. Lungime: 440 km (orientare N-V spre S-E). strunguri. Portugalia şi Andorra. Centru industrial (nave fluviale. Tolstoi“. Radioteleviziune. rutier). Rezerva ie paleontologică. preparate din carne şi lapte. Península ~. Se editează reviste. fluvial.: mun. sfeclă de zahăr. Fondat în 1010. XVIII). Coşerni a (rn. Păduri de foioase. istorie. Vestigiile uneia dintre cele mai vechi aşezări urbane din lume (milen. frigidere. Ibéricã (Pirinéicã) Ibérici Íchel Ierihón . floarea-soarelui. Iaºi Iaºi municipiu în N-E României. Iaşi . Cuprinde teritoriile statelor Spania. situat pe Bahlui . XVII). Industrie metalurgică. la 14 km de ora. între Oceanul Atlantic. legumicultură. aparate radio. feroviar. Relief de podiş. Muzee (de artă. fibre sintetice. băuturi alcoolice şi răcoritoare etc.: 2393 m. Teatre. 349 550 loc. secară. Agricultură: cereale (porumb. de încăl ăminte. Teatre. Mînzăteşti (rn. fibre sintetice). Lungime: 100 km. XII). chimică (mase plastice. Grădina publică “Copou“. Suprafa a: 594. viticultură. Universitate. feroviar. Relief de coline şi văi largi. ştiin e naturale). a creat cca 60 de ani şi aici a fost înmormîntat în parcul Conacului (1910). case memoriale). la 23 km N-E de Ierusalim. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior.V a Europei.). Minereu de fier. alimentare). mase plastice. Alt. biserici. Mún ii ~. Climă temperat-oceanică (în N şi N-V) şi mediteraneană (în S şi E). alimentară. produse farmaceutice şi alimentare (conserve de legume şi carne. port pe Volga. confec ii. Mănăstire (sec. Ungheni). al jud.

Centru turistic. Termocentrală. evrei şi musulmani.Ierusalím oraş în Israel. Suprafa a bazinului: 1. esături. Se produce energie electrică. Ad. Baraje. Suprafa a: 12 mii km2. Popula ia: 11 mil. tricotaje. Climă temperat-conti-nentală. jude în S României. motociclete. Pe Ilmen este situat or. utilaje pentru transport. provincie în partea de N a Fran ei. materiale de construc ii. Teatre. pe teritoriul statelor China. Lungime: 2 900 km. [igua´su] rîu în S-E Braziliei. Pomicultură. Cereale. Ind . capitala Udmurtiei. Sector zootehnic. Vestigii arheologice. Suprafa a: 1 593 km 2. km 2. Pescuit. Muzee. max. Turism. automobile. la 25 km V de ărmul Mării Moarte. Nod de comunica ii (aerian. Suprafa a variază între 733 şi 2090 km2. materiale de construc ie. situat pe rîul Ij . loc. Novgorod. secară. moschei. Nod de comunica ii. Monumente de arhitectură cultă (biserici. Lă ime: 35 km. Institu ii de învă ămînt superior. Bucureşti. Pescuit. afluent pe stînga al fluviului Paraná . Monumente de arhitectură. Oraş sfînt pentru creştini. Centru industrial: metalurgie. Lungime: 45 km. Lungimea: 1320 km. fluviu în Asia de Sud. capitala statului Israel. 579 mii loc.: mun. confec ii. Suprafa a: 3. conserve de legume şi fructe. Pakistan. Parcuri na ionale. produse alimentare. alimentară. Centru adm. Comunică cu lacul Ladoga prin rîul Volhov . mobilă. Navigabil.16 mil. băuturi alcoolice şi răcoritoare. Popula ia: 300 400 loc. Meşteşuguri. India. armament. Pomicultură. Între anii 1984–1987 s-a numit Ustinov. cherestea. de sticlărie. aparate şi instrumente de măsurat. pielărie şi încăl ăminte. Iguaçú Ijévsk Ijsselmeer Île-de-France [´eis¬lmeer] [il d¬ fr¾¾s] Ílfov Ílmen lac în N-V păr ii europene a Federa iei Ruse. Izvorăşte din Podişul Tibetului şi se varsă în Marea Arabiei. grîu. feroviar). situat la vărsarea rîului Ijssel . Muzee.: 10 m. Industrie electrotehnică. Iriga ii. lac în V Olandei. legumicultură. Turism. Leagănul constituirii statului francez. de prelucrare a metalelor şi diamantelor. viticultură. astăzi unitate administrativ-terito-rială cu centru la Paris. de cultură şi artă. legumicultură. Culturi agricole: porumb. poligrafică. Hidrocentrale. Teatre.4 mii km2. Universitate. strunguri. construc ii de maşini. locuri legate de via a lui Isus Hristos). în partea central-estică a Cîmpiei Române. Universitate. Iriga ii. oraş în Federa ia Rusă. Relief de cîmpie. aparate radio. Zonă agrarindustrială. Cascade. catedrale.

05 mil. wolfram. Cambodgea. Navigabil pe o distan ă de 1154 km. jungle.: 7 450 m. magneziu. deşerturi. încăl ăminte. Limba oficială: hindi. Relief variat: lan uri montane. unt. de podiş şi de cîmpie. Suprafa a: 3. Se mai cultivă bumbac. Vegeta ie: păduri dese. Suprafa a bazinului: 360 mii km2. Asia (în N). coloran i. Păduri tropicale. savane. cîne Oceánul ~. Climă subecuatorialămusonică. A fost traversat de Vasco de Gama în 1497. petrol. muzee. km2. monumente de arhitectură). farmaceutice şi alimentare). Thailanda. mobilă. diamante. situat pe White River. cartofi. bere. a ceaiului (locul 1 pe glob). de mătase şi iută. peninsulă în S-E Asiei. zinc. jungle. maşini agricole. între Marea Chinei de Sud. metalurgică (aluminiu. echipament şi utilaje de transport. Comunică cu Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific. cîmpii întinse. printr-o deltă. Climă tropical-musonică. mangan. produse electronice. aparate radio etc. Nod de comunica ii. Ad. Nepal.Índia República ~. mei. Relief muntos. comercial (pia ă agricolă) şi cultural (universită i.2 mil. Sporturi. Meşteşuguri. construc ii aeronautice. motociclete. biciclete. de automobile. minereuri de fier. situat între Pakistan. max.27 mil. Bhutan. Lungime: 1726 km. utilaj energetic. igarete. Suprafa a: 2. km 2. bauxită etc. prelucrarea lemnului. Centru industrial (metalurgie. centru adm. ara agrar-industrială. Myanmar. ocean între Africa (în V). conserve. autoturisme. celuloză. Planta ii de orez. 1. Uniúnea Indiána . televizoare. Vietnam şi Malaysia. alimentară. Fondat în 1820. tractoare. China. ulei. cărbune brun. km2. Bangladesh şi Oceanul Indian (Golful Bengal. Marea Arabiei). stat în Asia de Sud. Indián Indianápolis [indi¬´næplis] Indighírka fluviu în Federa ia Rusă (Siberia Orientală). savane.). podişuri colinare. Se produc esături de bumbac şi lînă. Aici se află situate statele Birmania. Capitala: New Delhi . de ciment.). cupru). constructoare de maşini (şantiere navale. marea Andaman şi Golful Bengal. avioane. oraş în N SUA. chimică (mase plastice. sorg. Australia (în E) şi Antarctica (în S). Aeroport. loc. Agricultura este specializată în producerea cerealelor (locul 3 în lume). zahăr. Laos. textile. hîrtie. in. Popula ia: 1 miliard loc. cupru. Industrie diversificată: extractivă (huilă. aur. strîmtoarea Malacca. Zăcăminte de staniu. Indochína . a orezului (locul 2 pe glob). de prelucrare a pielei şi a lemnului. îngrăşăminte).4 mil. Suprafa a: 73. al statului Indiana. plumb. uraniu. arbori de cauciuc. argint. Se varsă în Marea Siberiei Orientale.

1 628 m. poligrafică. Márea ~. citrice. Produce energie electrică. afluent pe dreapta al Dunării. Austria. Pescuit. textile.3 mii km2. partea de E a Mării Mediterane. Siria. 119 mii loc. Pescuit. Relief muntos vulcanic (alt. Iriga ii. Popula ia: 316 mii loc. Popula ia: 2. alimentară. între Indochina şi Australia şi între Oceanul Indian şi Oceanul Pacific. Pescuit. stat în S-E Asiei. ciment. sorg).6 mil. Universitate. cositor. 1976). Potrivit Bibliei . centrul adm. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. huilă. orz. Vegeta ie: păduri de pini şi stejăriş. viticultură. pe insulele Arhipelagului Malaez. biserici). diamante etc. Aeroport. ovine. Hidrocentrale. de tricotaje. Fondat în 1180. alimentară. Parcuri na ionale. chimică. 2 796 m). al landului Tirol. Relief muntos (alt.Indonézia República ~. porcine). pomicultură. Se cresc animale (bovine. loc. max. aparate radio.9 mii km2. bauxită. Suprafa a: 1. Suprafa a: 114. Industrie extractivă (petrol. fluviu în Orientul Apropiat. Nod de comunica ii. Lungime: 252 km. Lacuri. nu departe de vărsarea bra ului Chilia al Dunării în mare. pe ins.92 mil. Israel şi Iordania.: Nazran. de cafea şi de cacao. legumicultură. cafea. Suprafa a: 3. a hîrtiei. în lungul coastelor de V ale Greciei. Hidroenergie. de prelucrare a materiei prime agricole. sfeclă de zahăr. teck). Lacuri. gaze naturale. planta ii de bananieri. forestieră (mahon. insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. ceai. măslini. la Passau. Industrie electrotehnică. Turism. Capitala: Jakarta . motociclete.3 mil. televizoare. Ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu. arbori de cauciuc. Popula ia: 882 mii loc. ulei de palmier República ~. Popula ia: 193 mii loc. Turism. Jocuri Olimpice (1964. cuprinsă între Italia.2 mii km2. îngrăşăminte chimice. Germania). Relief muntos (alt. situată în partea centrală a Caucazului. nave. Creşterea animalelor. santal. bubaline. porumb. zahăr. floarea-soarelui. republică în Federa ia Rusă. lemn şi produse din lemn. Muzeu de artă. Limba oficială: bahasa indoneziană. 3 764 m) şi de cîmpie. cauciuc natural. Parcuri na ionale. Industrie extractivă (petrol). Pînă în 1945 a apar inut României. rîu în partea centrală a Europei (Elve ia. rezerva ii naturale. cabaline).). savane. minereuri de mangan. insulă în Marea Neagră. bauxită. Numele antic: Aenus. în apa Iordanului a fost botezat Isus Hristos. mirodenii. Ínsulele ~. arhipelag grecesc în Marea Ionică. Cefalonia ). pe teritoriul statelor Liban. max. cămile. autoturisme. Grecia şi Albania. Vînătoare. Turism. Pescuit. sfeclă de zahăr. măslini. Climă ecuatorială. peşte. Ad. orez. mangrove. separată de Insula de Nord prin strîmtoarea Cook . conserve.: 5 121 m. Parcuri na ionale. situat pe rîul Inn. gaze naturale lichefiate. Se cultivă cereale. max. nichel. Monumente de arhitectură (palate.7 mii km 2. Creşterea extensivă a animalelor (ovine. farmaceutică. Centru adm. km2. Suprafa a: 250 mii km2. Se cultivă vi ă de vie. acumulatoare. Grădină botanică. aur. caprine. de prelucrare a gazelor naturale şi a metalelor. Suprafa a: 153. Se varsă în Marea Moartă. ulei. Relief muntos. zahăr. max. Exportă petrol şi produse petroliere. insulă în arhipelagul Noua Zeelandă. de podiş şi de cîmpie. de ceai. [´insbruk] oraş în V Austriei. Gheizere. cartofi. loc. argint. Suprafa a: 2. Lungime: 517 km. Popula ia: 230. cupru. Inguºétia Inn Ínnsbruck Ínsula de Nord Ínsula de Sud Ínsula ªérpilor Iónicã Iónice Iordán .

Industrie petrolieră dezvoltată (locul 2 în lume după volumul de expl. ciment. măslini. tutun. tractoare. crom. lînă. Climă subtropicală uscată. covoare. trestie de zahăr. bovine. al Republicii Mari. ghips. Capitala: Amman . legume. Se cresc ovine. vi ă de vie. farmaceutică. mijloace de transport. ulei de măsline. chimică. minereuri de mangan. Importă maşini şi utilaje industriale. bumbac. cereale. alimentară (ulei de măsline. Turkmenistan. metalurgică (o el). sare gemă. fier. feroviar. Vegeta ie de deşert şi semideşert. cupru. o el. mijloace de transport. Industrie constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte. Golful Persic şi Kuwait.3 mil. frigidere. Exportă petrol şi produse petroliere. Vegeta ie de deşert şi de stepă. Suprafa a: 97. Pakistan. argint. plumb. curmali. de prelucrare a pielei. piei.48 mil. bere etc. Industrie extractivă (petrol. chimică. Ioºkár-Olá Irák República ~. fasole. îngrăşăminte chimice. Căi rutiere: 25. lînă. constructoare de maşini (autovehicule. aluminiu. mangan). maşini şi utilaje industriale. zone colinare (în V şi S-V). bumbac. caprine. Exportă fosfa i. ceramică). curmale. cîmpie (în partea centrală). soia. vi ă de vie. Limba oficială: persana. de prelucrare a pielei. huilă. floarea-soa-relui. produse chimice şi alimentare. Iran. citrice. Vegeta ie de stepă şi deşert.). Iordania. ciment. laminate). Siria. metalurgică (o el. Popula ia: 68. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. porumb. Capitala: Teheran. Culturi agricole: grîu. zinc. stat în S-V Asiei. situat între Arabia Saudită. cu deşerturi întinse. nichel. tutun. minereuri de fier. centrul adm. Afghanistan. Se mai cultivă bumbac. legume. Siria. păsări). săruri de potasiu. loc. citrice. Meşteşuguri (covoare persane. orz. Golful Persic. fructe. mătase şi in). băuturi alcoolice. 1 734 m). mărfuri de larg consum. Relief de podiş. Relief în cea mai mare parte muntos. calculatoare. Popula ia: 6. Căi ferate: 2 403 km. de confec ii. carne.). curmale. măslini. Capitala: Bagdad. fosfa i. cămile. km2. combustibili. Importă echipamente. lactate. oraş în Federa ia Rusă. rutier). îngrăşăminte chimice. măslini. Resurse naturale: petrol. Popula ia: 24. textilă ( esături de bumbac. crom. carne.7 mii km2. 250 mii loc.). învecinat cu Armenia. stat în S-V Asiei. de ciment. citrice. azbest. lînă. vi a de vie. Fondat în 1584. Nod de comunica ii (aerian. de covoare. Turcia. Industrie extractivă. Creşterea animalelor (ovine. Suprafa a: 1. perle). săruri de potasiu. citrice. dominat de culmi înalte (alt. trestie de zahăr. Principalele culturi agricole: grîu. Căi rutiere: 6. Relief variat: masive muntoase (în N-E). mei. aparate radio). televizoare. cupru. max. Turism. Kuwait. Climă subtropicală şi continentală. autovehicule. autovehicule. sisal. orez. hîrtie. păduri dese în mun i. Produce electricitate. Universitate. Marea Arabiei.45 mil. Arabia Saudită şi Marea Roşie. situat între Israel. Suprafa a: 435 mii km2. stat în S-V Asiei (pînă în 1935 – Persia ). tutun etc. orz. sfeclă de zahăr. Azerbaidjan. lactate etc. Limba oficială: araba.5 Irán República Islámică ~. sare gemă. Muzeu de artă. gaze naturale. mazăre. Exportă petrol. televizoare. porumb. Irak şi Turcia. loc. alimentară. Pescuit (peşte.64 mil. caprine. Căi ferate: 619 km. Zăcăminte de gaze naturale. Limba oficială: araba. cupru. de frigidere. tractoare. fasole. tutun. Importă maşini şi echipamente industriale. Se practică creşterea nomadă a oilor şi caprelor.9 mii km. fontă. sfeclă de zahăr. aparate radio. pielărie. b . medicamente. smochini. Turism. Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). alimentară (zahăr. de ciment. cupru. mărfuri de larg consum. a esăturilor de bumbac şi lînă. loc. sare. piei. porumb. În agricultură predomină cultivarea curmalelor şi a cerealelor.Iordánia Regátul Haşimít al Iordániei . gaze naturale. piei. Irak. situat pe rîul Kokşaga .

: 99 m. ciment. loc. conserve de peşte. pirite. tomate). Se extrag cărbuni. Nod de comunica ii. Universitate. grîu. maşini agricole. minereuri de zinc. s-a declanşat o criză social-politică. plante furajere). Hidrocentrale. Vegeta ie de tundră. legumicultură (cartofi. Oceanul Atlantic şi Marea Irlandei. 635 mii loc. porcine. Suprafa a: 47 mii km 2. construc ii de maşini. rîu în Bulgaria.6 mil. Irlánda República ~. Popula ia: 1. textile.: 46 km. îngrăşăminte. capitala Pakistanului (din 1967). Suprafa a bazinului: 1. Teatre. Ad. Centru adm. Relieful ării reprezintă o cîmpie (cu lacuri şi mlaştini. Capitala: Dublin. prelucrarea lemnului. Exportă echipamente industriale. catolică şi protestantă. Lungime: 4 248 km. cultivarea cerealelor (ovăz. Centru cultural (universitate. max. Ad. din 1968. cupru. la S de peninsula Asia Mică. la S-E de Groenlanda . echipament de calcul. cartofi. Pescuit. care produc energie electrică. Muzee. Nod de comunica ii (aerian.8 mii km2. Iriga ii. mase plastice. 204 mii loc. Centru industrial (metalurgie. În cea mai mare parte navigabil (3 785 km). Între comunită ile religioase. argint. mărginită de coline şi mun i nu prea înal i. golf la Marea Mediterană. Popula ia: 3. nave. la confluen a cu rîul Irkut (în S Siberiei Centrale). orz). la 550 m alt. engleza. Sofia. Márea ~. plumb. feroviar. farmaceutice şi alimentare. afluent pe stînga al fluviului Obi . capitala Bulgariei. produse textile. Principalele ramuri agricole: creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. situată în N-E ării. Func ionează întreprinderi mari. institut de cercetări nucleare) şi comercial. situat pe rîul Angara . in. În lunca rîului este situat or. rutier). păşuni. Hidrocentrale. Lungime: 410 km. Lungime max. fîne e. o el.). aluminiu. Limbi oficiale: irlandeza. între insula Irlanda şi Marea Britanie. Importă maşini şi ut provincie autonomă a Marii Britanii. medicamente. chimice şi alimentare). produse alimentare (zahăr.Irkútsk oraş în Federa ia Rusă. insulă în N Oceanului Atlantic. utilaje pentru întreprinderile textile) şi agricolă (creşterea animalelor pentru carne şi lapte. dar şi păşuni bogate). Iriga ii. fiind situată între Marea Britanie. Pescuit. km2. Ocupă cea mai mare parte a insulei Irlanda. stat în N Europei Occidentale. max. situată în N insulei Irlanda . Turism dezvoltat. Pescuit. Climă temperată oceanică. cauciuc.93 mil. lactate etc. Irlánda de Nord Irlánda Irtîº Ískãr Iskenderún Islámabad Islánda . Suprafa a: 70 285 km 2. Ghe ari. produse chimice. Suprafa a: 102.: 272 m. Zonă industrială (construc ii navale şi aeronautice. confec ii. rîu în Asia Centrală.1 mii km2. ovine). ceapă. mercur. Relief reprezentat de platouri vulcanice (alt. Comer cu piei şi blănuri. echipament electronic şi electrotehnic. turbă.64 mil. loc. 2 119 m). max. mare în Oceanul Atlantic. pe teritoriul Federa iei Ruse şi a Kazahstanului. textile. avicultură.: Belfast. automobile. bere. Vegeta ie: păduri. se cultivă cereale. Suprafa a: 14. afluent pe dreapta al Dunării.

produce ciment. gaze naturale. bunuri de larg consum. Lungime: 178 km. combinat de celuloză şi carton. 95. vinuri.). echipament electric. ulei de balenă. situat între Marea Mediterană. conserve. Turism. legume. centrale geotermice). Se practică legumicultura în sere. esături de lînă şi bumbac. arahide. anvelope. Importă echipamente. Cruce (fosta geamie turcească). Industrie dezvoltată: extractivă (diamante. Ad. Agricultura este specializată în cultivarea citricelor şi a cerealelor (grîu. fructe. automobile asamblate. Limbi oficiale: ivrit (neo-ebraica) şi araba. Pescuit. Creşterea animalelor (bovine. fosfa i. Nicolae (sec. port la Canalul Suez . cupru. Rezerva ii naturale. port pe malul stîng al bra ului Chilia. de mun i (în N) şi de un deşert (în S-V). cu numeroşi vulcani şi piscuri. minereuri de fier.Port fluvial. Relief: podişuri bazaltice. bere). constructoare de maşini (avioane. ovine. oraş în S-V Ucrainei (reg.Islánda República ~. Nod de comunica ii (feroviar. cupru. motoare electrice. fontă. uzina de prelucrare a metalelor. Iordania. Climă temperat-oceanică. Marea Roşie şi Egipt.24 mii km2. bovine) şi pentru blănuri. piei şi blănuri. loc. al raionului Ismail. orz). influen ată de curentul cald Golfstrom . bumbac. situat într-o depresiune intramontană a mun ilor Tian-Shan . ceramică. ca oraş şi cetate (Smil ) în sec. stat în N-V Europei Occidentale. lactate. Exportă diamante prelucrate. Nod de comunica ii. săruri de potasiu. stat în S-V Asiei. brom). ciment. industria metalurgică (pentru neferoase). combustibili. centru adm. doc. rutier). legume. produse chimice şi alimentare) şi comercial. Admis în ONU la 10 noiembrie 1946.: 60 km. Suprafa a: 6. mase plastice. curmali. Relief format de un podiş central. Adormirea Maicii Domnului (ctitorie a lui Constantin Brîncoveanu. aparate radio şi televizoare. Sf. Ramuri principale ale economiei: pescuitul (locul 1 pe glob) şi prelucrarea peştelui. Importă materii prime. situat pe insula Islanda din N Oceanului Atlantic. max.5 mii loc. aluminiu. conserve etc. citrice. la 1608 m alt. Şantier de repara ii navale. Ismaíl Ismailía Israél oraş în N-E Egiptului. Vînătoare. cu gheizere şi izvoare termale. Capitala: Reykjavik. produse alimentare (carne. magneziu. Popula ia: 6. cu ghe ari masivi. petrol. produse agricole. lactate. Odesa). vin. Lă ime max. domn al ării Româneşti. Climă mediteraneană şi subtropicală. XV–XVI. XVII). la 80 km V de Marea Neagră. Suprafa a: 103 mii km2.3 mii km. Bisericile Sf. confec ii. afluient al Dunării. Turism de amploare. mijloace de transp lac în Asia Centrală (Kîrgîztan). Pescuit intens.: 668 m. banane. conserve din carne şi peşte). lînă. de confec ii. Capitala: Ierusalim. de produse alimentare (conserve de peşte. Limba oficială: islandeza. Centru industrial (construc ii de maşini. Suprafa a: 21 mii km2. îngrăşăminte chimice. Cuprinde şi alte insule mai mici din apropiere. Institut pedagogic. Flotă comercială maritimă. conserve. textile. Vegeta ie de tundră. Se mai cultivă măsline. îngrăşăminte. Liban. Popula ia: 279 mii loc. tutun. aparate radio). 260 mii loc. producătoare de deriva i petrolieri. 1688–1714). fructe şi legume. Státul ~. Construieşte nave. Siria. At. Căi rutiere: 12. caprine. combustibili. porcine. păsări de curte). păduri de conifere. Vegeta ie de stepă şi deşert.3 mil. industria energetică. creşterea animalelor pentru carne şi lapte (ovine. Issîk-Kul . Exportă peşte şi produse din peşte. maşini şi utilaje industriale. A făcut parte din componen a Moldovei. vi ă de vie. o el. hîrtie. Fondat în 1863. mijloace de transport. bazată pe resurse naturale (hidrocentrale. fabrici de cărămizi şi igle. mase plastice.

91 mil. avioane. Fortărea ă din 1695. Este străbătută de mun ii Apenini. zinc. Sta iuni balneoclimaterice (Pula. alimentară. ceramică. chimică. laminate. extractivă (minereuri de fier. întreprinderi chimice.Hr. secară. castani. de prelucrare a metalelor şi a lemnului. Universită i. Străşeni). între Marea Baltică şi Marea Nordului. Teatre. Important centru economic. plumb. frigidere). textile. Nod de comunica ii. Marea Mediterană şi Marea Ligurică. coloran i. Lungime: 2450 km. Suprafa a: 3. păşuni alpine. insulele Sardinia. Suprafa a: 39. provincie a Imperiului German (sec. la limita dintre Europa şi Asia. Lungime: 59 km. situat pe malurile Bosforului.). rîu în Republica Moldova. stejar. a vinului. gaze naturale). Slovenia. împăr ită între Italia şi Iugoslavia (1954). de mobilă. cedată Austriei (1797). produse din sticlă şi por elan. Se cresc animale pentru carne şi lapte. afluent pe dreapta al Bîcului . motoare. ocupînd Peninsula Italică. Formează o mare parte a teritoriului Italiei. încăl ăminte. Suprafa a: 149 mii km2. Relief predominant muntos. a pielei şi încăl ămintei.9 mii km2. Muzee. afluent pe stînga al rîului Irtîş . 7. Se produc maşini de scris şi de calcul. de unde provine şi altă denumire Peninsula Apeninică. bauxită. loc. cauciuc sintetic. Chişinău). între golfurile Triest şi Rijeka . Industrie puternic dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile. Industrie constructoare de maşini. fructelor (măsline.a. Opatija ). Climă maritimă umedă. maşini agricole. aparate radio. Izvorăşte în apropierea com. petrochimică. nave maritime. anexată la Italia (1920). Turism. mobilă. Vegeta ie montană şi de litoral subtropicală. mercur. Par ial navigabil (270 km pe cursul inferior). Limba oficială: italiana. peninsulă în S Europei. a materialelor de construc ii. la E de Carpa i. Elve ia. XV–XVIII). Moschei. Colonie romană (sec. sulf. de prelucrare a lemnului. poligrafice.7 mil. cu podişuri. Capitala: Roma. peninsulă în N Europei Centrale. fontă. cea medievală – Constantinopol . Planta ii de măslini. Fondat în 1662. Se cultivă grîu. Marea Adriatică. medicamente. instrumente şi aparatură de precizie). între mările Tireniană. Formează cea mai mare parte a Danemarcii şi o parte din Germania. oraş în S-V Ucrainei.3 mii km2. sfeclă de zahăr. Sicilia. Relief de coline. Pînă în 1962 s-a numit Stanislav. Se cultivă bumbac. Austria. Ionică şi Adriatică. tractoare. electronică şi electrotehnică (televizoare. Marea Ionică. citrice) şi legumelor. Teatre.5 mii km2. Popula ia: 57. metalurgică şi siderurgică (o el. lîngă localitatea Sîngera (mun. Agricultură specializată în produc ia cerealelor. mangan. partea iugoslavă partajată în 1999 între Croa ia şi Slovenia. aluminiu). petrol. Muzee. Turism. biciclete. Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. energetică. în N-E cu înăl imi pînă la 1 400 m. comercial şi cultural. Elba ş. zone colinare şi cîmpii riverane şi litorale. Ístria (Ístra) peninsulă pe ărmul de N-E al Mării Adriatice (Croa ia. Monumente bizantine. Península ~. dominată de Vene ia (sec. 238 mii loc. Clima mediteraneană. Denumirea antică – Bizantion . República ~. II î. Slovenia). rîu în Federa ia Rusă (Siberia de Vest). Iºím Iºnovãþ Itália Itálicã Iutlánda Iváno-Frankóvsk .Istanbúl cel mai mare oraş al Turciei. aparatură electrotehnică). alimentară. loc. Căpriana (rn. Se învecinează cu Fran a. ovăz. orz. păduri de fag. stat în S Europei. Suprafa a: 301. textilă. X). Relief de podiş. Construc ii de maşini (automobile.

al statului Mississippi. Universitate (1877). [´jaf¬ne] oraş în N Republicii Sri Lanka. Muzeu de arheologie. produse chimice. chimică. întreprinderi petrochimice. Universitate.). de bauxită. Nod de comunica ii. Nod de comunica ii. Izmír Jábalpur Jáckson [´d3æks¬n] Jáffa Jáfna Jáipur [´d…aipur] Jakárta [d3a´karta] Jalâlâbâd [d3alaala´baad] Jalísco [ha´lisko] . Pescuit. a sticlei. Nod de comunica ii (aerian. de prelucrare a pielei. de cherestea. Muzeu de artă. loc. Pînă în 1932 s-a numit Ivanovo-Voznesensk . constructoare de maşini (macarale.8 mii km 2.5 mil. de prelucrare a lemnului (mobilă). stat în V Mexicului. Popula ia: 5. Fondat de greci în sec. muzee). oraş în V Turciei. comercial (lemn. Pescuit. construc ii de maşini. chimică (vopsele). de confec ii. fructe. II î. 69 mii loc. 1. 890 mii loc. Fondat ca oraş în 1727. Nod de comunica ii. al statului Râjâsthân . men ionată în Biblie şi cunoscută în antichitate (milen. institu ii de învă ămînt profesional. trestie de zahăr. 130 mii loc. Industrie extractivă (metale pre ioase. Industrie extractivă (marmură). Fondat în 1819. purtînd numele Aeolians . 478 mii loc.Ivánovo oraş în Federa ia Rusă. centru adm. XI î. cultural (academie de ştiin e. [´d3ab¬lpur] oraş în partea centrală a Indiei. Fondat în 1560. alimentare. oraş în Israel. Filarmonică.4 mil. port la golful Izmir (Marea Egee). strunguri). la confluen a rîului Kabul cu Chitral . Parcuri. a materialelor de construc ie. Institu ii financiar-bancare şi comerciale. alimentară. bumbac. feroviar). Sta iune balneară. pe coasta Oceanului Pacific. Centru adm. fluvial. sticlei şi ceramicii. legume. alimentare). 198 mii loc. smochine. Export de tutun. Centrul unei zone agricole (orez. XVIII).: Guadalajara . electrotehnică. făcînd parte din conurba ia Tel Aviv.1 mil. de sticlă şi ceramică). Turism. la S-V de Delhi. universitate etc. produse chimice şi alimentare). XVI–XVII). planta ii de citrice). la 318 km N-E de Moscova. alimentară. oraş în India. de prelucrare a metalelor. Pescuit. tutun. construc ii navale şi asamblarea automobilelor. port la strîmtoarea Palk . Suprafa a: 80. Creşterea animalelor. oraş în S SUA. textilă. metalurgie. cărbuni. mobilă) şi cultural (universitate. Culturi agricole: cereale. Localitate istorică.2 mil. textile. textilă. port pe rîul Peari River . care desparte teritoriul insular al ării de India. Nod de comunica ii (feroviar. 9. Universitate. loc. prelucrarea cauciucului şi a lemnului. Artizanat (produse de esătorie manuală). oraş în E Afghanistanului. Aeroport. Centru industrial (şantiere navale. a hîrtiei. citrice. Denumirea conurba iei: Tel Aviv(Jaffa).Hr. loc. Nod de comunica ii. Muzee. mercur). Teatre. rutier). covoare. institut de oceanografie. situat pe rîul Narmada . Aeroport. textilă. textile. 2. poligrafie. centrul adm. situat pe rîul Uvodi . Aeroport. Pia ă pentru lemn.) şi comercial. Port la strîmtoarea Sunda (Marea Java). bumbac. oraş în N-V insulei Iava . Turism. bumbac.Hr. Important centru industrial (siderurgie. forestieră. capitala Indoneziei. alimentară. Nod de comunica ii.. de prelucrare a lemnului. Universitate. Moschei (sec. Turism. cafea. Observator astronomic (sec. Centru industrial (expl. Industrie electronică. loc. Universitate. struguri. Industria bumbacului şi mătăsii.

ghips. Limba oficială: engleza (se vorbeşte şi spaniola). de huilă.5 mii km2. Expl. mărginit de culmi muntoase (în N şi E) şi de cîmpii litorale (în S şi V). XVIII. de bauxită (locul 3 în lume).: 3 742 m. anvelope. teritoriu dependent. situat în partea centrală a Oceanului Pacific. între ărmul de E al Asiei. caprine). Vegeta ie bogată. Jáva . hîrtie şi carton. Ínsula ~. legume. televizoare. alumină. Shikoku . rom. mangan. după SUA. Suprafa a: 373. planta ii de magnolii. argint. de cafea. insula Sahalin şi Arhipelagul Japonez. a. Pescuit intens. situat pe insula Jamaica (arhipelagul Antilele Mari). Climă ecuatorial-musonică. Administrat de Statele Unite ale Americii. James Jápca [´d…eimz] golf pe ărmul Canadei. Limba oficială: japoneza (nipona). minereuri de fier. Parcuri na ionale. Relief muntos şi colinar. De ine primul loc din lume în producerea de autovehicule. Popula ia: 126. Climă maritimă. lignit.3% din teritoriu).a. banane.7 mii km2. aur. Se produc energie electrică. chiparoşi. Suprafa a: 4. de petrol. ocupînd pe scara economiei mondiale al doilea loc. X – XIII). Expl. derivate petroliere. crom. Ad. Cruci . cafea. esături de bumbac. Cîmpiile ocupă teritorii restrînse pe ărmul Mării Japoniei. rupestră (sec. insulă indoneziană în S arhipelagului Sondele Mari . Relief muntos şi de podiş. Creşterea animalelor (bovine. Soroca). Capitala: Kingston . Moose. comună în Republica Moldova (rn. Relief: podiş calcaros. loc.5 mil. Honshû. Înăl area Domnului (1825) şi Sf. Expl. Naviga ie intensă. Popula ia: 2.. biciclete. ceai. Albany. Ad. bananieri. Popula ia: 108 mii loc. fructe. gaze naturale. Nottaway ş. anvelope. prelungirea spre S a golfului Hudson . Climă tropicală. Importă combustibili. Mihail (1849). Capitala: Tokio . calcare. maşini şi utilaje industriale. mangan. aşezămînt monastic din sec. situat pe insulele Arhipelagului Japonez. Rezerva ii naturale. trestie de zahăr. nave. conserve. Se mai cultivă porumb. influen ată de curentul cald Kuro Shivo . zahăr.2 mii km2. rom etc. sulf. aur. max. tropicală şi subtropicală: păduri de foioase şi conifere (67. materii prime. zahăr. aluminiu. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. ară industrială puternic dezvoltată.. cocotieri.7 mil. o el. încăl ăminte. Arbori de cauciuc. Kyûshû . locul 3 – fontă şi feroaliaje. Căi rutiere: 16 635 km. mangan. terestre. dintre care patru sunt cele mai mari: Hokkaidô. aparate foto. a. Fără o popula ie permanentă. mare în bazinul de V al Oceanului Pacific. Japónia stat în E Asiei.Jamáica [d…¬´meik¬] stat în America Centrală.1 km 2. orez. arbori de camfor. ciment.: pînă la 100 m. petrol. În el se varsă rîurile Ekwan. uraniu. tra Japóniei Jarvs Márea ~. minereuri de fier. staniu. de cacao. fibre sintetice ş. Căi ferate: 400 km. cu vîrfuri de peste 3 000 m alt. Ad. cupru. şi numeroşi vulcani activi. sare. medie: 1 752 m. metale colorate. Suprafa a: 1 mil. motociclete ş. care dispune de trei biserici: Înăl area Sf. Exportă bauxită. km 2. Suprafa a: 132. locul 2 – cupru brut şi rafinat. produse chimice. porcine. Pescuit. plumb. Vegeta ie montană şi de savană. textile. zinc. cauciuc sintetic. În apropierea ei se află Mănăstirea Japca. molibden. loc. benzină. Suprafa a: 11.

Jáva

Márea ~, mare în V Oceanului Pacific, cuprinsă între insulele Sumatera, Java şi Kalimantan . Suprafa a: 552 mii km2. Ad. max.: 1 272 m. Ad. medie: 45 m. Expl. de petrol. [´d…¬¬zi] cea mai mare insulă în arhipelagul Anglo-Nor-mand, situată în Marea Mînecii. Suprafa a: 117 km 2. Popula ia: 87 mii loc. Centru adm.: Saint Helier . Relief de coline. Legumicultură, floricultură. Creşterea ovinelor. Sta iuni balneoclimaterice. Pescuit. Turism. rîu în România, afluent pe dreapta al Prutului. Lungime: 307 km. Oraş situat pe Jijia: Dorohoi . Piscicultură. Iriga ii. oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Teterev . 305 mii loc. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (strunguri), chimică, a materialelor de construc ii, a în-căl ămintei şi confec iilor, a produselor de cherestea (mobilă) şi alimentare, a instrumentelor muzicale. Teatre. Muzee. Fondat în 884. rîu în România, afluent pe stînga al Dunării. Lungime: 339 km. Baraj de protec ie în amonte, la Rovinari. Trece prin Tîrgul Jiu şi Craiova. Iriga ii. oraş în N-E Republicii Africa de Sud, important centru economic, comercial şi cultural al ării. 715 mii loc. (1,95 mil. loc. în conurba ie). Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Expl. de uraniu, metale rare, aur. Industrie siderurgică, constructoare de maşini (utilaj minier, aparataj electrotehnic, material feroviar şi auto), de şlefuire a diamantelor şi de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Universită i, colegii. Muzee. Observator astronomic. Fondat în 1886. Oraş din 1928.

Jérsey

Jíjia Jitómir

Jíu Johánnesburg [jo´han¬sburk]

Jungária

[d3un´garia]

depresiune în N Chinei, între mun ii Tian-Shan, Alatau şi Altaiul Mongol . Suprafa a: cca 700 mii km2. Climă temperat-continentală, cu precipita ii scăzute. Vegeta ie de stepă. Pe terenuri irigate se cultivă grîu, porumb, bumbac. Expl. de petrol. Mún ii ~, mun i în Europa de Vest, pe teritoriile statelor Fran a, Elve ia şi Germania. Lungime: 400 km. Lă ime: 80 km. Păduri întinse. Expl. forestiere. oraş în Letonia central-nordică, situat pe stînga rîului Lielupe , la 44 km V de Riga. 60 mii loc. Fabrici de celuloză şi hîrtie. Muzeu de istorie. Sta iune balneoclimaterică. Turism. [3u´rwa], Rio ~, rîu în N-V Americii de Sud, pe teritoriile statelor Perú şi Brazilia, afluent pe dreapta al Amazonului . Lungime: 3 283 km. Par ial navigabil (1000 km). República Kabardíno-Balkáră , republică în Federa ia Rusă, situată în N mun ilor Caucaz. Suprafa a: 12,5 mii km2. Popula ia: 790 mii loc. Capitala: Nalcik . Resurse naturale: molibden, crom, plumb, nichel, zinc, mangan. Agricultură specializată în produc ia cerealelor, legumelor (cartofi). Pomicultură. Creşterea animalelor (ovine, bovine). Întemeiată în 1921 ca regiune autonomă. Republică din 1957.

Jurá Jurmala [´iuurmala] (Iurmala)

Juruá

Kabardíno-Balkária

Kabúl

capitala Afghanistanului, oraş situat pe rîul Kabul. 1,42 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (maşini agricole, repara ii mecanice, prelucrarea pieilor, ciment, textile, confec ii, produse alimenta-re) şi comercial (pentru piei de caracul, esături, stofe). Academie de ştiin e. Monumente istorice şi de arhitectură (sec. XVI – XVII). Oraş distrus în mare parte în timpul războiului civil din 1979. [ka´fu¬] rîu în Zambia, afluent pe stînga al fluviului Zambezi . Lungime: 970 km. Parc na ional pe cursul mijlociu. regiune semideşertică în S Africii, între fluviile Orange şi Zambezi , pe teritoriul statelor Botswana, Africa de Sud şi Namibia. Lungime: 1500 km. Lă ime: 800 km. Nisipuri, cîmpii de dune. Climă tropical-continentală aridă. Vegeta ie de savană şi deşertică. insulă în Arhipelagul Malaez, între Marea Chinei de Sud, marea Sulu, marea Sulawesi şi marea Java. Apar ine Indoneziei, Malaysiei şi sultanatului Brunei. Suprafa a: 734 mii km2. Popula ia: 8,4 mil. loc. Relief muntos, de coline şi cîmpii litorale. Climă ecuatorială. Expl. de petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri de fier. Arbori de cauciuc şi de cafea, cocotieri. Orez, porumb. Export de lemn, cauciuc, cafea. oraş, enclavă rusă la Marea Baltică, între Polonia şi Lituania. 420 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial: şantier naval, construc ii de vagoane, fabrici de cherestea, de celuloză şi hîrtie, de produse chimice şi alimentare (conserve de peşte). Universitate (1544). Institut de cercetări oceanografice. Teatre. Filarmonică. Monumente de arhitectură. Grădină botanică. Muzee. Fondat în 1255. Capitala Prusiei între 1525 şi 1618. A apar inut Germaniei până în 1945. Aici s-a născut Immanuel Kant. Pînă în 1946 s-a numit Königsberg .

Kafúe Kalahári

Kalimantán (Bornéo)

Kaliningrád

Kalmîkia

República ~, republică în S-V Federa iei Ruse, pe dreapta cursului inferior al Volgăi . Suprafa a: 76 mii km2. Popula ia: 324 mii loc. Centru adm.: elista . Expl. de gaze naturale. Cereale. Creşterea animalelor. Pescuit. A fost întemeiată în 1920. peninsulă în partea asiatică a Federa iei Ruse, înconjurată de Oceanul Pacific (la S-E), marea Bering (la E) şi marea Ohotsk (la V). Lungime: cca 1200 km. Lă ime max.: 450 km. Suprafa a: 370 mii km2. Relief muntos şi de cîmpie. Vulcani: 160, dintre care 28 activi. Izvoare termale, gheizere. Ghe ari. Climă temperat-maritimă. Vegeta ie de tundră şi pajişti alpine. Păduri de răşinoase. Zăcăminte: cărbune, petrol, aur, mică, sulf. Pescuit. Vînătoare de animale. oraş în S-V Ucrainei, situat pe rîul Smotrici , afluent pe stînga al Nistrului . 107 mii loc. Construc ii de maşini, prelucrarea metalelor, materiale de construc ii. Produc ie de celuloză şi hîrtie, de mobilă, produse alimentare (zahăr, preparate din carne). Teatru. Muzeu de istorie. Mănăstire (sec. XIV). Biserici ortodoxe, catolice, armene. Cetate (sec. XV). At. doc. în 1196. Cunoscut în istoriografia românească cu numele Cameni a .

Kamceátka

Kamenéþ–Podólski

Kampála

capitala Ugandei, oraş situat pe ărmul de N al lacului Victoria . 1 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Centru industrial (prelucrarea metalelor, a lemnului, a cafelei, pielărie, ciment, produse chimice, farmaceutice, textile, alimentare), cultural şi financiar-bancar. Universitate. Teatru. Muzee. Fondat în 1890. [´kanazawa] oraş în Japonia (Honshû), port la Marea Japoniei. 435 mii loc. Nod de comunica ii. Centru industrial ( esături de mătase, por elanuri; artizanat) şi turistic. Universitate. Cetate (sec. XVI – XVII). Fondat în 1583. oraş în S Afghanistanului, la 1 020 m alt. 230 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial ( esături de mătase şi lînă) şi comercial (piei de caracul, lînă, mătase, fructe). Mausoleu (sec. XVIII). Fondat în 330 î. Hr. Capitală a statului afgan în sec. XVIII. oraş în Sri Lanka (ins. Ceylon ), situat pe cursul superior al rîului Mahaweli , la 100 km de Colombo. 125 mii loc. Centru de pelerinaj budist. Temple. Grădină botanică. Fondat în sec. XIV. În 1592–1815 a fost capitala Ceylonului. oraş în N-V Malaysiei (pen. Malacca ), centru adm. al statului Perlic. 15 mii loc. Pia ă de produse agricole. rîu în SUA, afluent pe dreapta al rîului Missouri . Lungime: 278 km (1200 km de la izvoarele confluentului Republican). Iriga ii. oraş în S-V Ungariei, la S de lacul Balaton . 72 mii loc. Nod de comunica ii. Produse industriale: transformatoare, ciment, textile, zahăr, lactate. Mănăstire (sec. XI). Márea ~, mare în S Oceanului Arctic, între Novaia Zemlea, Severnaia Zemlea şi ărmul continentului asiatic al Federa iei Ruse (Siberia de Vest). Suprafa a: 885 mii km2. Ad. medie: 118 m. Ad. max.: 620 m. Acoperită cu ghe ari. Port pr.: Dikson. lac sărat în V Turkmenistanului, care comunică cu Marea Caspică printr-o strîmtoare îngustă. Suprafa a: 13 mii km2. Ad.: 4–7 m. Salinizare sporită. Pe ărmuri depuneri de săruri. Expl. de mirabilit. República Karaceáevo-Cerchéză , republică în Federa ia Rusă, în N Caucazului. Suprafa a: 14,1 mii km2. 435 mii loc. Centru adm.: Cerkessk . Zăcăminte: cărbune, zinc, plumb. Expl. forestiere. Culturi cerealiere. Creşterea animalelor (bovine, ovine). S-a format în 1991. [k¬´raat¿i] oraş în Pakistan, port la Marea Arabiei. 5,15 mil. loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie constructoare de maşini (nave, automobile asamblate), siderurgică, petrochimică, a cimentului şi tutunului, a încăl ămintei şi esăturilor de bumbac, alimentară. Rafinării de petrol. Export de cereale, bumbac, lînă, piei. Institu ii financiar-ban-care. Universitate. Fondat în 1725. În 1947–1959 a fost capitala statului. República Karakalpakstán , republică în Uzbekistan. Suprafa a: 164,9 mii km 2. Popula ia: 1,32 mil. loc. Capitala: Nukus . Industrie dezvoltată: prelucrarea metalelor, producerea materialelor de construc ii, a conservelor şi untului. Culturi agricole irigate: bumbac, orez, legume. Creşterea animalelor (oi de caracul, bovine).

Kánazawa

Kandahár

Kándy

[´kændi]

Kángar Kánsas Káposvar [kænz¬s] [´kapo¿vaar]

Kára

Kará-Bogáz-Gol

Karaceáevo-Cerkésia

Karáchi

Karakalpákia

Karakorúm

Karakúm

sistem muntos în Asia Centrală, în India, China şi Pakistan, la S-E de Pamir. Lungime: 800 km. Alt. medie: 6000 m. Alt. max.: 8 611 m. Ghe ari şi zăpezi persistente. Păduri pe versantul sudic (pînă la 3 500 m alt.). deşert în Asia Centrală, pe teritoriul Turkmenistanului. Suprafa a: 350 mii km 2. Barcane, dune, sărături. Climă excesiv-continen-tală. Culturi irigate (în oaze). Păstorit. Zăcăminte de sulf. Este străbătut de canalul Amudaria-Marea Caspică . República ~, republică autonomă în N-V Federa iei Ruse. Suprafa a: 172,4 mii km 2. Popula ia: 800 mii loc. Centru adm.: Petrozavodsk . Industrie forestieră, extractivă (fosforite, minereuri de fier, cupru, nichel). Creşterea renilor. Pescuit. Vînătoare. [´karlovats] oraş în Croa ia, situat pe rîul Kupa (afluent al rîului Sava ), la 48 km S-V de Zagreb. 71 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (turbine, motoare), chimică, de prelucrare a lemnului, pielei şi alimentară. Ateliere de ceramică. Hidrocentrală. Catedrală roma-nocatolică. Fortărea ă (1579). oraş în V Cehiei, situat pe rîul Teplá . 58 mii loc. Nod de comunica ii. Producere de por elanuri, cristaluri, textile. Sta iune balneoclimaterică mondială. Galerie de artă. Muzee. Turism. Fondat în 1358. oraş în Serbia şi Muntenegru, situat pe fluviul Dunăre . 8,2 mii loc. Aici, în 1699, a avut loc Congresul de pace de la sfîrşitul războiului (1698–1699) dintre Liga Sfîntă (Rusia, Austria, Vene ia, Polonia) şi Imperiul Otoman. insulă grecească în S-E Mării Egee, în arhipelagul Sporadele de Sud . Suprafa a: 303 km2. Popula ia: 7,8 mii loc. Relief muntos (alt. max. 1 215 m). oraş în E Germaniei (Hessen), pe cursul inferior al rîului Fulda . 203 mii loc. Nod de comunica ii (fluvial, feroviar, rutier). Industrie constructoare de maşini (locomotive, automobile, aparataj electrotehnic, de precizie şi optic), textilă (iută şi bumbac), alimentară. Muzeu de artă. Castele. Monumente de arhitectură medievală. Grădină botanică. Fostă colonie romană ( Castelum Cattorum ). At. doc. în 913 (Chassala ). regiune colinară în N Poloniei (Pomerania), în vecinătatea deltei Vistulei şi a golfului Gdañsk . Alt. max.: 329 m. capitala Nepalului, oraş situat pe cursul superior al rîului Bagmâti . 420 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport interna ional. Industrie extractivă (marmură), de prelucrare a pieilor şi iutei, a materialelor de construc ii (ciment, cărămizi), textilă, alimentară. Universitate. Palate, temple, sanctuare. Muzeu na ional. Centru de pelerinaj. Fondat în 723. oraş în S Poloniei (Silezia), centrul adm. al voievodatului cu acelaşi nume. 370 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Centru industrial: expl. de zinc şi huilă, siderurgie, metalurgie (a metalelor neferoase), construc ii de maşini grele; uzine chimice şi cocsochimice. Universitate. Fondat în 1598. strîmtoare între peninsulele Iutlanda şi Scandinavia, care leagă Marea Baltică cu Marea Nordului. Lungime: 270 km. Lă ime: 60–122 km. Ad.: 17–124 m. Pescuit.

Karélia

Kárlovac

Kárlovy Váry

[´karlovi´vari]

Kárlowitz

[´karlovits]

Kárpathos Kássel

[´karpaqos]

Kaszuby Kâtmândú

[ka´¿ubõ]

Katowíce

[kato´vitse]

Kattegát

Káunas

oraş în Lituania, la 90 km V de Vilnius, port pe Nemunas. 424 mii loc. Nod de comunica ii. Industrie metalurgică, constructoare de maşini, electrotehnică, a hîrtiei, chimică, textilă, alimentară. Hidrocentrală. Pescuit. Universitate. Teatre. Muzee. Catedrală (sec. XV–XVII). Cetate (sec. XV–XVII). Numele vechi: Kovno (pînă în 1917). [kawa´saki] oraş în Japonia (Honshû), port pe ărmul de V al golfului Tokio. 1,2 mil. loc. Centru industrial: şantiere navale, siderurgie, construc ii de maşini (automobile), prelucrarea petrolului, electrotehnică, produse chimice şi alimentare. Templu (sec. XII). República ~, stat în partea central-vestică a Asiei, situat între Rusia, China, Kîrgîzstan, Turkmenistan, Uzbekistan şi Marea Caspică. Suprafa a: 2,71 mil. km 2. Popula ia: 17 mil. loc. Capitala: Astana . Limba oficială: kazaha. Relief variat: cîmpii, podişuri, mun i, zone colinare. Climă temperatcontinentală. Vegeta ie de stepă şi deşert. Păduri de foioase şi conifere. Industrie diversificată: extractivă (lignit, cărbune brun, petrol, gaze naturale, minereu de fier, fosfa i, bauxită, crom, nichel, mangan), metalurgică, siderurgică, constructoare de maşini, chimică, alimentară. Agricultură pe terenuri irigate. Se cultivă cereale (grîu, secară, orz, ovăz, orez, porumb), bumbac, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi, tutun, fructe. Se cresc animale pentru carne şi lînă (vite cornute mari, oi, capre, cămile). Exportă materii prime industriale, produse alimentare. Importă maşini şi utilaje, mijloace de transport, bunuri de larg consum. Căi ferate: 21 200 km. Căi rutiere: 165 mii km. Admis în ONU la 2 martie 1992.

Kawasáki

Kazahstán

Kazán

oraş în Federa ia Rusă, port pe fluviul Volga , capitala Republicii Tătare (Tatarstan). 1,1 mil. loc. Nod de comunica ii. Întreprinderi constructoare de maşini, de prelucrare a blănurilor şi de încăl ăminte, chimice, poligrafice, textile, alimentare. Prelucrarea petrolului. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice (sec. XVI–XVIII). Fondat în 1117. oraş în Bulgaria, în N-V depresiunii Kazanlîk. 65,2 mii loc. Cultivarea şi prelucrarea trandafirilor (parfumuri). Ape termale. Mormînt tumular tracic (sec. IV–III î. Hr.), cu picturi murale. vîrf vulcanic în mun ii Caucazului Mare (Georgia). Alt.: 5047 m. Acoperit de ghe ari şi zăpezi persistente, sub 3300 m alt. – păşuni subalpine. oraş în Federa ia Rusă (bazinul Kuzbass ), situat pe rîul Tom . 518,5 mii loc. Nod de comunica ii. Aeroport. Industrie extractivă (huilă), metalurgică (o el), siderurgică, constructoare de maşini şi utilaj minier, chimică (mase plastice, cauciuc sintetic), de mobilă, alimentară. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Între anii 1925–1932 s-a numit Şceglovsk . [ke´nitra] oraş în N-V Marocului, la N de Rabat, pe fluviul Sebu . 140 mii loc. Centru industrial (filaturi de bumbac, conserve de peşte, uleiuri vegetale) şi comercial (export de produse agricole). Fondat în 1913. Pînă în 1956 s-a numit Port Lyautey.

Kazanlîk

Kazbék Kémerovo

Kenítra

Kénya República ~. alimentară (ulei vegetal. Moschei (sec. Fondat de milesieni în sec. stat în Africa de Est ecuatorială. citrice. biserici. cămile. XVIII). cupru. porcine) şi pe cultivarea plantelor comerciale (ceai. aur. Teatru. XII). Planta ii de ananaşi. Monumente istorice şi de arhitectură. arahide. Nod de comunica ii. 180 mii loc. Nod de comunica ii (aerian. cu masive muntoase (în V) şi de cîmpii litorale (în E). Parcuri na ionale. Climă tropicală. Vînătoare. X–XIII). XI –XII). covoare. Limbi oficiale: swahili. oraş în partea central-sudică a Iranului. citadelă (sec. 214 mii loc. Ad. Muzee. grafit. capitala Ucrainei. palate.64 mil. bunuri de larg consum. Agricultura este bazată pe creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. trestie de zahăr). feroviar. Popula ia: 31 mil.7 km2. În apropierea arhipelagului se află fosa oceanică Kermadec. loc. Se mai cultivă porumb. max. Academie de ştiin e. produse alimentare) şi cultural. textilă. Bogate resurse de materii prime: aur. Suprafa a: 7 mii km2. Import de echipament de transport auto şi utilaje industriale. Baze de cercetări ştiin ifice. şcoli profesionale şi de cultură generală. siderurgică. în conurba ie). Export de cafea. XVII). alimentară. încăl ăminte. Ghe ari. a cimentului. ovine. poligrafic. doc. Întreprinderi textile ( esături de bumbac. hîrtie. alimentară. magnezit. marmură). Aeroport interna ional. Universitate. Catedrale (sec. comercial şi financiar-bancar. Fondat în 1820 ca tabără militară egipteană. caprine. Studiouri cinematografice. covoare). cocotieri. produse petroliere. III d. Muzeu istorico-arheologic. încăl ăminte. capitala Sudanului. Fondat în sec. de asamblare a mijloacelor de transport. cafea. Şantiere navale. Export de lînă. sisal. arhipelag vulcanic în Oceanul Pacific. argint. Muzee. V. textile. mătase. Biserica Sf. derivate petroliere. plumb. textile. Etiopia. Hr. bumbac. XV – XVIII). purtînd numele Panticapaion. sare. sorg. Pescuit.: 10 047 m. situat între Tanzania. Nepopulat. Nod de comunica ii. engleza. Teatre. Suprafa a: 583 mii km2. produse farmaceutice şi alimentare). constructoare de maşini. Relief de podiş. Climă subpolară. Climă ecuatorială musonică. Industrie extractivă (minereu de fier). 2. Important centru industrial (construc ii navale şi de maşini-unelte. metalurgică. Nod de comunica ii. 930 mii loc. oraş în Polonia. (1 mil. Rezerva ia Masai Mara . Alte institu ii de învă ămînt superior. Uganda. bumbac. At. VI î. la N-E de Noua Zeelandă. ciment. Sudan. rutier). Vînătoare de balene şi de foci. ciment. loc. Căi ferate: 3 000 km. Universitate.. Administrat de Noua Zeelandă. electrotehnică. Kerci Kerguelén Kermádec [ker´madek] Kermán (Kirmán) Khartoum [khar´tum] Kíelce [´kjeltse] Kíev . poligrafie. XI–XIV). oraş situat la confluen a Nilului Alb cu Nilul Albastru. cherestea. în 860. televizoare. Ioan Botezătorul (sec. ceai. chimică. Industrie extractivă (cupru. Suprafa a: 33. bananieri. Administrat de Fran a. conserve de peşte). Vegeta ie de savană şi de semideşert. prelucrarea lemnului. Palat episcopal (sec. [kergel´en] arhipelag vulcanic în S Oceanului Indian (cca 300 insule). produse alimentare. Pescuit.Hr. Centru industrial (construc ii de maşini şi nave fluviale. combustibili. la S de Varşovia. Fondat în sec. fluvial. carne. îngrăşăminte chimice. Se produc electricitate. loc. clădiri vechi (sec. port pe fluviul Nipru. Catedrală (sec. port la strîmtoarea cu acelaşi nume. 350 mii loc. Căi rutiere: 63 400 k oraş în Ucraina (Crimeea). Fondat în 1173. Industrie de prelucrare a metalelor. Capitala: Nairobi . Somalia şi Oceanul Indian. siderurgică.

de locomotive şi motoare Diesel. Întreprinderi de prelucrare a pielei. Monumente arhitectonice (sec. Aeroport. Line şi al insulei Banaba (Ocean) . Universitate. Pia ă pentru cereale (grîu). la 1540 m alt. Turism. Suprafa a: 861 km2. stat insular în Oceania (Pacificul Central). Materiale de construc ii (ciment. produse alimentare. Fondat în 1693. alimentare. Popula ia: 96 mii loc. petrolului. mobilă. República ~. Aeroport. peşte. Oraş fondat în 1861. Exportă copră. capitala Jamaicăi. 158 mii loc. alimentară. Shira (4006 m).Kigáli capitala Rwandei. de confec ii. pe teritoriile arhipelagurilor Gilbert. bananieri. Mawenzi (5150 m). de pielărie şi încăl ăminte. Vincen iu (Antilele Mici). arbori de pîine. tutun. loc. Economia este bazată pe exploatări miniere (fosfa i). Mare centru de exploatare şi prelucrare a diamantelor. de încăl ăminte. 156 mii loc. Phoenix. lînă. oraş situat în partea central-estică a ării. Limbi oficiale: gilbertana. Muzee. construc ii navale. Industrie metalurgică (o el). materiale de construc ii. format din trei conuri: Kibo (5 895 m). păduri tropicale şi podişuri alpine (de la 2 000 m în sus). Catedrală romano-catolică. la N-E de Tuvalu. oraş în Republica Africa de Sud (Cape). Aeroport. şi prelucrarea petrolului. Capitala: Bairiki . Păduri ecuatoriale (pînă la 1 000 m alt. Prelucrarea coprei. Artizanat (olărit. Nod de comunica ii. engleza. produse agroalimentare. Aeroport. Export de bauxită. 107 mii loc. Grădină botanică. Aeroport interna ional. [kir´kuuk] oraş în N-E Irakului. savane (pînă la 2 000 m). Pia ă pentru cafea şi animale. Teatru. oraş în S-E Canadei (Ontario). produse chimice şi alimentare) şi cultural.). Cel mai înalt de pe continent. XVII–XVIII). Catedrală. port la Marea Caraibilor. Academie de arte plastice. capitala statului Sfîntul Vincen iu şi Grenadine. Expl.9 mil. în S-V insulei Sf. 420 mii loc. Căi rutiere: 640 km. la poalele mun ilor Zagros . zăpezi (la peste 5 300 m). capitala Republicii Democratice Congo. cherestea. lemnului. Universitate. 3. Important centru industrial: metalurgia fierului şi cositorului. mobilă. Capitală din 1962. [kiliman´d3aaro] masiv muntos în E Africii. papaya. max. Şi-a declarat independen a la 12 iulie 1979. Escaladat pentru prima dată în 1889. de confec ii. de ciment. produse alimentare. cărămizi). produse chimice şi farmaceutice. Se cresc porcine. Ghe ari. 633 mii loc. de prelucrare a metalelor. Climă ecuatorială. turism şi agricultură. Vegeta ie reprezentată de arbori şi plante ierboase tropicale. Relief insular de origine coraligenă şi vulcanică (alt. Pădurile de cocotieri şi pandanus ocupă 50% din teritoriul ării. 30 mii loc. Grădină botanică. Centru industrial (construc ii navale. Colegiu regal militar. bunuri de larg consum. 80 m). ceramică). port pe fluviul Congo (Zair). Universitate. Muzee. în partea de N-E a Tanzaniei. Importă maşini şi utilaje industriale. Fabrici de ciment. pescuit. textilă. Fondat în 1871. Kilimanjáro Kímberley [´kimb¬li] Kíngston [´kihst¬n] Kíngston [´kihst¬n] Kíngstown Kinshása [´kihstaun] [kin´¿asa] Kíribati Kirkúk . de produse alimentare. Nod de comunica ii. taro. Nod de comunica ii. situat pe ărmul de N-E al lacului Ontario . Planta ii de cocotieri. Universitate. Aeroport.

porumb). chimică. Tadjikistan şi Uzbekistan. loc. plante aromate. doc. Universitate. în mun ii Ogilvie . mijloace de transport. Importă maşini şi utilaje industriale. constructoare de maşini agricole şi maşini-unelte. electronică. textile (din bumbac şi lînă). Pînă în 1966 s-a numit Stanleyville . alimentară. situat între Republica Democrată Congo şi Rwanda. Se mai cultivă bumbac. Industrie diversificată: extractivă. în 1803. port la Oceanul Indian. textilă. Industrie extractivă (minereu de fier. Trece prin oraşele OrehovoZuevo. produse alimentare (zahăr. cărbune). bere. constructoare de utilaje. Kovrov. caprine. biserica iezui ilor (sec. Lipsa vie uitoarelor. siderurgică (laminate).: Dawson. Climă continentală. Fondat în 1872. textile. XVII). Suprafa a: 199 mii km2. Centru industrial şi comercial. Muzee. la 1460 m alt. de mobilă. tutun. Primele descoperiri în anii 1894–1896. la poalele de N ale mun ilor Caucaz. deşert în Asia Centrală (Uzbekistan.83 mil. între Amudaria şi Sîrdaria. lînă. pe rîul Klondike . max. Admis în ONU la 2 martie 1992. de produse alimentare. alimentară. Kislovódsk Kismáayo Kívu Kîrgîzstán (Kirghizstán) Kîzîlkúm Kládno Kliázma Kliucévski Klóndike Kóblenz [‘kooblents] . Căi ferate: 376 km. Relief predominant muntos. lactate). 355 mii loc. plumb. produse de pielărie. plante ierboase. la 24 km N-V de Praga. port la confluen a Rinului cu Moselle . tutun. afluent pe stînga al rîului Oka . Catedrală (sec. minereuri de cupru. sericicultura. farmaceutică. Vladimir. mătase. [´klondaik] renumită regiune auro-argentiferă în N-V Canadei. oraş în S-V Federa iei Ruse. situat între Kazahstan.Kisangáni oraş în N-E Republicii Democratice Congo. petrol. Hidrocentrală. Suprafa a: 2100 km2. Turism. Zăcăminte de cărbune. Izvoare cu apă minerală. Suprafa a: cca 300 mii km2. At. Industrie constructoare de maşini (avioane). max. căi rutiere: 28 400 km. lac tectonic în Africa Orientală. ciment. legumicultura. Alt. produse chimice. Capitala: Bişkek . creşterea animalelor (ovine. sfeclă de zahăr. Fabrici de mobilă. Suprafa a: 2.: 4 750 m. Întreprinderi de materiale de construc ii. fructe. Nod de comunica ii. vulcan activ în E peninsulei Kamceatka . la 800–1 200 m alt. zinc. de produse chimice şi alimentare. cu depresiunile Ciuisk şi Fergana în S-V şi Issîk-Kul în E. de confec ii şi textile. Muzee. Kazahstan).69 mii km2. oraş în V Germaniei (Renania–Palatinat). metalurgică. de prelucrare a lemnului. Limba oficială: kirghiza. stat în N-E Asiei Centrale. Oraş din 1254. carne. a sticlei. Nod de comunica ii. Centru pr. Vegeta ia: păduri montane pe suprafe e reduse. XVIII). port pe fluviul Congo . Principalele ramuri agricole: cultivarea cerealelor (grîu. Dune. República ~. [kism´aajo] oraş în S-E somaliei. XII–XV). Centru de vinifica ie. oraş în Cehia. Lungime: 686 km. Castel (sec. Popula ia: 4. floarea-soarelui. Ultima erup ie în anii 1972–1974.: 496 m. de pielărie. pomicultura. rîu în Federa ia Rusă. gaze naturale. siderurgică. bovine. ară agrar-in-dustrială. Aeroport interna ional. 73 mii loc. mărfuri de larg consum. China. Exportă bumbac. 120 mii loc. Sta iune balneoclimaterică. 114 mii loc. Ad. porcine). 73 mii loc. energetică. Erup ii vulcanice pe fundul lacului. metalurgică (o eluri). Vegeta ie sărăcăcioasă.

Relief de dealuri şi mun i. Se cultivă secară. în sec. păduri. sticlei şi tutunului. loc. Relief muntos (în V). bovine. la V de valea Nilului Alb . în N-E Siberiei. lan muntos în Asia Centrală. Centru adm. Nod de comunica ii. Suprafa a: 170 mii km2. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. pe ărmul Golfului Finic. fier. Alt. chimică.Kódiak [‘koudiæk] Kóhtla-Járve insulă americană în N-E Oceanului Pacific. Pescuit. orz. a pielăriei. Kómi Kootenay Kopetdág Kórçë Kordofán [´kort¿¬] . legume. At. Fondat în anul 38 d. oraş în S-E Albaniei. Înăl imi stîncoase (alt. gaze naturale. Climă aspră. Zăcăminte: apatite. Popula ia: 1. la E de peninsula Kamceatka . Pia ă agricolă. diferite specii de animale. ovăz. Monumente istorice şi arhitectonice. alimentară.: Murmansk. în depresiunea Fergana . în N-V mun ilor Ural . Teatre. port pe fluviul Rin . Suprafa a: 100 mii km2. Suprafa a: 14 mii km2. străbătută de rîul Kolîma . automobile ale firmei “Ford“). Institu ii financiar-ban-care. Nod de comunica ii.4 mil. Suprafa a: 415. izvoare cu ape minerale. de cherestea şi mobilă. defilee. Pe cursul superior al rîului se află parcul na ional Kootenay . cupru. Creşterea animalelor (reni. siderurgică. 965 mii loc. nisipuri. Pescuit (somn). pe rîul Karasu . poligrafică. Kokánd Kóla Kolîmá Köln [kœln] Komandór arhipelag în N-V Oceanului Pacific (marea Bering). Industrie extractivă. X. alebastru. nichel. Lă ime: 40 km. Aeroport interna ional. produse chimice şi alimentare) şi comercial agricol (bumbac). Industrie extractivă (cărbune brun). Vegeta ie de tundră. oraş în Uzbekistan. Baze militare. silvotundră şi de conifere. 178 mii loc. oraş în V Germaniei. textile. Relief vulcanic. textilă şi alimentară. cîmpie în Federa ia Rusă. Muzee. max. Popula ia: 5 mii loc. Vînătoare. peninsulă în N-V Federa iei Ruse. farmaceutică. constructoare de maşini (locomotive. Lungime: 450 km. republică autonomă în Federa ia Rusă. max. petrol. vagoane. Expl. doc. Bază navală şi aeriană. cu cascade. Grădină botanică. Centru industrial (metalurgie. Oraşe pr. electrotehnică. 75 mii loc. Severomorsk . prelucrarea metalelor. alimentară. Universitate. textilă. la sud de peninsula Alaska .: Sîktîvkar . la grani a dintre Iran şi Turkmenistan. Muzeu de artă. 1460 m). (în majoritate eschimoşi). Suprafa a: 1 848 km2. lac în S-V Canadei (Columbia britanică). deluros (în centru) şi vălurat (în S). regiune fizico-geo-grafică în partea central-vestică a Sudanului. grîu. Zăcăminte: cărbune. forestiere. Suprafa a: 435 km 2. În acest lac se varsă rîul cu acelaşi nume (655 km). Apar ine Federa iei Ruse. 68 mii loc.: 2942 (vf. între Marea Albă şi marea Barents. Hr. tractoare. porcine). Climă caldă (sub influen a Golfstromu-lui). la 150 km E de Tallinn. Materiale de construc ii. vînătoare. textilă şi de confec ii. Conservator. electrotehnică. În mun ii Kolîma se află bogate zăcăminte de aur. Rîzeh ).9 mii km2. oraş în Estonia. República ~. la S de lacul Ohrida. Industrie petrochimică.

feroviar. Climă subarctică. textile. XIV). max. în 1241. Centru adm. Creşterea renilor. Nod de comunica ii (feroviar. rutier). textile (mătase. alimentară. Muzee. Suprafa a: 16 km2. Iriga ii. produse alimentare. Industrie petrolieră. [ko¿´tsu¿ko] [´ko¿itse] masiv muntos în N-E Alpilor Australieni. Denumirea veche: Kistnâ . institute). Lungime: 1 285 km. ciment. Vegeta ie de tundră. Păduri de eucalipt. Conflict interetnic declanşat în 1997. Universitate. între insulele Yava şi Sumatera . chimică. hîrtie. Important centru economic şi cultural. provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru. prelucrarea peştelui. Pînă în 1920 s-a numit Ekaterinodar . Centru adm. Centru industrial: şantiere navale. Sporturi de iarnă. Cereale. XII). Fondat în 1878. construc ii de maşini şi aparatură electronică. oraş în S-V Federa iei Ruse. 241 mii loc. Navigabil pe cursul inferior. confec ii. insulă vulcanică în strîmtoarea Sunda . Teatre. poligrafie. celuloză. Fabrici de cherestea.5 mii loc. zinc. situat pe rîul Kuban . Industrie siderurgică. XV. Ultima erup ie a avut loc în 1972–1973. constructoare de maşini (strunguri. doc. în N peninsulei Kamceatka . Muzeul tehnicii. Alt. Hidrocentrală. Expl. oraş în E Slovaciei. 639 mii loc. 920 mii loc. Institu ii de învă ămînt superior (universită i. situat pe fluviul Enisei . Mare centru industrial: metalurgie. Biserica Buna-Vestire (1804–1812). Fondat în 1793. Fondat în 1628. arbuşti. mobilă. Muzeu de artă contemporană. A fost par ial distrusă în 1883 în urma erup iei vulcanului Krakatau . Muzee. aparate radio şi electrotehnice. în sec. situat pe rîul Hernád . produse chimice. de încăl ăminte. rutier). At. Suprafa a: 10. Creşterea ovinelor. Suprafa a: 301. construită în 1703. 250 mii loc. Universită i. alimentară (vinuri). construc ii navale. Košciúszko Kóšice Kósovo (Metóhia) Kótka Kótlin Krakatáu Krasnodár Krasnoiársk Kréfeld Krishna . Pe această insulă se află fortărea a Kronştadt . compresoare).: Priština . Suprafa a: 10. Pescuit. produse alimentare. Se produc televizoare. minereuri de plumb. Vînătoare. Ruinele unei cetă i din sec.: 2 228 m (cel mai înalt vîrf de pe continent). textilă. situat pe o mică insulă din Golful Finic. de maşini agricole şi utilaj greu. port pe fluviul Rin . oraş în S-E Finlandei. de esături şi confec ii.: Palana . a por elanului. district în Federa ia Rusă. farmaceutică. insulă în Marea Baltică (Golful Finic).5 km2. Relief muntos. XII.Koreák Distríctul Autonóm~ (Koreakia). Popula ia: 1. Teatre. Popula ia: 39 mii loc. 56.9 mii km2. siderurgie.5 mii km2. catifea). Filarmonică. Se varsă în golful Bengal. rutier). de cărbune. în partea de sud a Siberiei de Est. Catedrală (sec. oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). Nod de comunica ii (aerian. de prelucrare a lemnului. Industrie metalurgică. textilă. fluvial. de măsurat. păşuni alpine. Administrată de Federa ia Rusă.7 mil. Pomicultură. Castel de apă (sec. hîrtie. oraş în Federa ia Rusă. Nod de comunica ii (feroviar. doc. Zăcăminte: lignit. [´kri¿na] fluviu în partea central-sudică a Indiei. siderurgie (uzină de aluminiu). de prelucrare a lemnului şi pielei. Nod de comunica ii. loc. alimentară. At.

oraş în Japonia (Ky-ush-u). XVI. Influen ă puternică asupra regiunilor învecinate. fluviu în S-V Federa iei Ruse.2 mii loc. între peninsula Kamceatka (la N) şi insula Hokkaidô (la S). dar a fost nevoită să recunoască independen a Hanatului Crimeii. unde.6 mii km2. Suprafa a: 15. Fabrici de cherestea. Castel (sec. Conform tratatului Rusia a ob inut teritorii în N şi N-E Mării Negre şi dreptul la naviga ie comercială în mare şi prin strîmtori. max. oştirile ruseşti. mai sus – zăpezi permanente şi ghe ari. Lă ime: 170 km.: 4168 m (vf. alimentare. Repara ii ale materialului rulant. la grani a Iranului cu Turcia şi Irak. Izvorăşte din ghe arii Caucazului. apropiind în acest mod eliberarea ării de sub domina ia mongolo-tă-tară. Djilo ).: 7723 m (vf. Universită i. Georgia (Gruzia) şi Azerbaidjan. Climă subtropicală. de 3500–3800 m). Kubán Kuciúk-Kainargí Kulikóvo Kumamóto Kunlún Kurá Kurdistán Kuríle Kuroshio (Kuro-ªivo) . max. cîmpie în S-V Rusiei europene. Hidrocentrale. între fluviul Don şi rîul Nepriadva . loc. a înfrînt hoardele mongolo-tătare. minereuri de fier. Pescuit. Construc ii de avioane. limita de N şi de S a podişului Tibet . argint. Păşuni alpine (pînă la alt. Climă temperată musonică. Alt. petrol. Iriga ii în cursul inferior. sistem muntos în S-V Asiei. Aici. situat pe fluviul Shira .Kuála Lúmpur oraş în S-V peninsulei Malacca . industria por elanului. cupru şi aur. alimentare. Vulcani. XVI). Universitate. Navigabil pe cursul inferior. Alt. cu direc ia N-E. Muztag ). în preajma vîrfului Elbrus . Ghe ari. la 10/21 iulie 1774. apar inînd Federa iei Ruse. trece prin Armavir şi Krasnodar şi se varsă în Marea Azov. Zăcăminte de cărbune. Nod de comunica ii. conduse de marele cneaz Dimitri Donskoi. în urma războiului din 1768–1774. sistem muntos în Asia Centrală. la 8 septembrie 1380. de-a lungul coastelor de E ale Japoniei. a fost semnat Tratatul de pace ruso-turc. capitala Malaysiei. Regiunea cu acelaşi nume este populată în cea mai mare parte de curzi. curent marin cald în Oceanul Pacific. Construc ii de maşini (automobile asamblate). Zăcăminte de cărbune. Iriga ii. Relief muntos. Viteză: 2–6 km/h. Tbilisi şi Rustavi şi se varsă printr-o deltă în Marea Caspică. fabrici textile. localitate în N-E Bulgariei. 1. Lungime: 2700 km. Lungime: 1515 km. Fondat în 1857. situat în N-V Oceanului Pacific. printr-o deltă. arhipelag format din 56 de insule. 631. textile.1 mil. Insulele ~. chimice (îngrăşăminte). Temperatura apei: 28°C în august şi 18°C în februarie. pe teritoriul Chinei. Muzeu. Nod de comunica ii. Pelerinaj budist. Fondat în sec. vînătoare. fluviu pe teritoriul statelor Turcia. Moschee (1873). Izvorăşte din Podişul Armeniei (Turcia). Aerodrom interna ional. trece prin oraşele Gori. Lungime: 907 km. Lungime: 1200 km.

por elanuri). Catedrală (sec. Se cresc ovine. Nod feroviar. port la Golful Persic. construc ii de maşini.7 mii km. oraş în Georgia (Gruzia). mărfuri de larg consum. 1. Muzee. Novokuzne k. Vestigii arheologice. Aeroport interna ional. Importă maşini. Turism. uzine electrotehnice şi chimice. 239 mii loc. a.5 mil. fabrici textile (bumbac. bovine. la 536 km S de Moscova.82 mii km2. Muzee. chimică. XVII. acumulatoare. Fondat în 1879. Important centru economic şi cultural. piei. de mobilă. Nod de comunica ii. alimentară. Universitate. loc. fabrici de desalinizare a apei de mare. stat în Asia de S-V. Căi rutiere: 4. mătase) şi de produse alimentare. gaze lichefiate. alimentară. la N-E de –Osaka. doc. siderurgie. At. 235 mii loc. electrotehnică. Treime (sec. constructoare de maşini (utilaj minier. situat pe rîul Tobol . utilaje şi echipament industrial. sanctuare).7 mii km2. mijloace de transport. Suprafa a: 26. Mănăstirea Sf. de cărbune. Oraşe pr. o el. lînă. Kustanái Kutaísi Kuwait [ku´wait] oraş în N Kazahstanului . textile. Economie bazată pe extrac ia şi prelucrarea petrolului (locul 2 în lume). Industrie extractivă (aur). situat pe rîul Seim . Relief de podiş deşertic (în V). utilaj minier). Institu ii de învă ămînt superior. curmali. 440 mii loc. în 1032. Centrală atomoelectrică. V–VI. în partea de S-V a Siberiei. produse agro-alimentare. Importantă zonă industrială: expl. capitala statului Kuwait. Muzee. Flotă comercială maritimă. zahăr. Principal centru industrial: construc ii şi repara ii de nave. legume. (900 mii loc. crevete). loc. Străvechi monumente de arhitectură (palate. fontă. frigiderelor şi televizoarelor. Limba oficială: araba. aparataj electrotehnic). . de prelucrare a metalelor şi pielei. fabrici de produse alimentare. Industrie chimică. situat pe rîul Rioni . cuprinzînd şi cîteva insuli e din apropierea ărmului golfic. Culturi agricole pe terenuri irigate şi de oază: cereale. Catedrală în ruine (sec. de cărbune. de confec ii. asamblarea automobilelor. mare bazin carbonifer în Federa ia Rusă. cămile. Dispune de rezerve mari de gaze naturale. Sta ie de cale ferată. temple. alimentară. tractoare. XI). între Irak şi Arabia Saudită. aparatură electrotehnică. tutun. Mare centru industrial: construc ii aeronautice. Pia ă pentru cereale. Fondat în 788. Prokopievsk ş.: Kemerovo. artizanat (obiecte din bronz. Industrie extractivă (minereu de fier). Suprafa a: 17. produse chimice. de desalinizare a apei de mare. Vegeta ie săracă. sticlărie. Aeroport. Kuwait (Al-Kuwait) Kuzbáss Kyóto [kj´ooto] oraş în Japonia (Honsh¦). caprine. de produse alimentare. Státul ~ . perle. Fondat în sec. Capitala Kuwait . siderurgică. situat pe ărmul de N-V al Golfului Persic.Kursk oraş în Federa ia Rusă. Pescuit intens (peşte. confec ii. Expl. fabrici textile. igări. localizată în regiunile cu oaze. Pescuit (peşte. în conurba ie). de ciment. 30 mii loc. perle). Climă tropical-de-şertică. Teatre. la 274 km E de Magnitogorsk. farmaceutică. Exportă petrol şi produse petroliere. Nod de comunica ii. Centru industrial: construc ii de maşini (autobasculante.11 mil. prelucrarea pieilor. Popula ia: 2. XVIII). cu cîmpii litorale (în restul teritoriului).

: 4 316 m. Monumente arhitecturale din perioada marilor mongoli (palate. pe ărmul lacului Placid. Suprafa a: 30. Universitate. între golfurile Hudson şi Sf. Suprafa a: 6. la E de Sankt-Petersburg. Vegeta ie de tundră (în N). pe teritoriul Canadei. Relief muntos (alt. Suprafa a: 42. max. afluent al rîului Murrumbidgee . Suprafa a: 82.Kyushu [´kju¿uu] una dintre cele mai mari insule ale Arhipelagului Japonez. de încăl ăminte şi textile. păduri de conifere (în rest). km2. Suprafa a: 1. situat pe rîul Ravi . Este cel mai mare lac cu apă dulce din lume.1 mil. Culturi agricole: orez. prelucrarea metalelor. Ad. pînă în 1925 – Petrovsk . Zăcăminte: minereuri de fier. Relief deluros (200 – 800 m alt. Pînă în 1853 s-a numit Ak-Meceti . rîu în S-E Australiei. lac de origine tectono-glaciară în V Canadei. moschee. Suprafa a: 1. Kumamoto . Pescuit.: 350 m.4 mil. Ad. Oraşe pr. Suprafa a: 31. 167 mii loc. lac de origine glaciară în partea centrală a Canadei.: 230 m. XVII). Pia ă agricolă.). Aici au avut loc Olimpiadele de Iarnă din 1932 şi din 1980. Ad. Turism. Fukuoka. Fondat în 1820. lac de origine tectono-glaciară în N-E Canadei. Nod de comunica ii. format în 1837 prin surparea unei por iuni a muntelui Piatra Ghilcoşului .: 137 m.: 397 m. între peninsula Labrador . situat pe rîul Sîrdaria .: 1676 m.7 mii km 2. max. mare în N-V Oceanului Atlantic. centrul sporturilor de iarnă. trestie de zahăr. Suprafa a: 17. Sta iu-nea climaterică Lacul Roşu . în mun ii Adirondack. Grădina Châlimar Bâgh (sec.07 mil. max. de produse alimentare. Din acest lac izvorăşte fluviul Mackenzie .3 mii km 2. fabrici de celuloză şi hîrtie. artizanat. la grani a dintre SUA şi Canada. insula ara lui Baffin şi Groenlanda . Climă subtropicală musonică. Alt. Prin rîuri şi canale comunică cu Marea Baltică. Institut pedagogic. lac în N-V Federa iei Ruse. mauzolee). ceai.7 mii km 2. Lake Placid [´lejk´plæsid] . sta iune balneoclimaterică în N-E SUA (New York). Climă subtropicală (în N) şi temperată (în S). lac de baraj natural în România. max. electrotehnică. loc. pe cursul superior al rîului Bicaz . Centru industrial: materiale de construc ie. În apropiere se află mari zăcăminte de uraniu. Lauren iu . peninsulă în N-E Americii de Nord. 3. Străbate cîmpia Murray . Alt. km2.1 mii km 2. max. max. Márea ~. Vînatul animalelor de blană. oraş în Kazahstan. lac în America de Nord. Centru industrial: metalurgie. 1787 m pe vf. situată în partea de S a acestuia.: 140 m. Sta ie de cale ferată.: Nagasaki. Ad. Ad.4 mii loc. Zăcăminte de cărbune. Popula ia: 13. Marea Albă şi bazinul fluviului Volga . Din el izvorăşte rîul Neva . Kujû ). Lungime: 1 500 km. cupru.3 mii km 2. nichel. Vegeta ie abundentă.6 km2. Kzîl-Ordá Labradór Labradórului Lachlan Lácul Rénilor Lácul Róºu [´lækl¬n] Lácul Sclávilor Lácul Superiór Lácul Úrºilor Ládoga Lahóre [la´h¬or] oraş în N-E Pakistanului. Muzeu de istorie şi etnografie. Este cel mai mare lac din Europa. max. textile.

76 mil. Relief muntos şi de podiş. Suprafa a: 400 mii km2. mahon. huilă. porcine). situat în peninsula Indochina. porumb. Centru industrial: rafinării de petrol. Se cultivă orez. Suprafa a: 42. Popula ia: 45 mii loc. XIII pînă în 1790. cupru. bumbac. med. Climă tropicală musonică. Nod de comunica ii.: 520 m. Thailanda şi Birmania. centrul adm. citrice.1 mii km 2. carne. loc. în sud păduri de conifere. Suprafa a: 236. Numeroase lacuri şi mlaştini. bumbac. arahide. República Democrátică Populară ~. fabrici textile şi de produse alimentare. produse alimentare. Finlanda şi par ial în Federa ia Rusă. port la Oceanul Atlantic. cafea. Lapónia Láptev . combustibili. Bogate resurse naturale: minereuri de fier şi de metale neferoase. Expl. Limba oficială: lao. sericicultură. piei. Nod de comunica ii. electrotehnică. viticultură. care uneşte marea Ohotsk cu Marea Japoniei. Statut de provincie a ării: din sec. Căi rutiere: 18. bivoli.: Arrecife . Exportă orez. Creşterea animalelor. Oraş pr. Centru industrial şi comercial: rafinării de petrol. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Importă maşini şi utilaje industriale. Vegeta ie de tundră. Climă tropicală. construc ii de maşini pentru transport şi minierit. insulă în V arhipelagului Canare . În marea Laptev se varsă fluviul Lena .: 43 km. Popula ia: 5. Popula ia: cca 2.Languedóc [l¾g´dok] provincie istorică în S Fran ei. 670 m). cuprinsă între ărmurile Asiei şi insulele Severnaia Zemlea şi Novosibirsk . centrul adm. Pescuit. 88% din teritoriu).: 50–118 m. Ad. Lungime max. al provinciei Gansu . Vînătoare. în special a oilor. situat pe fluviul Huanghe . 1. Pomicultură. Lanzaróte [lanqa´rote] Lanzhou [lan´dzou] oraº în partea centralã a Chinei Láos La Pérouse La Pláta [la pe´ruuz] [la´plaata] strîmtoare între insulele Sahalin şi Hokkaido . Vegeta ie: păduri cu arbori de lemn pre ios (teck. forestiere.: 3385 m. mare în bazinul Oceanului Arctic. Admis în ONU la 14 decembrie 1955. Resurse naturale: minereuri de fier. Poten ial hidroenergetic. alimentară.8 mii km2. Centrală nucleară. Muzee. fabrici textile şi de încăl ăminte. pe teritoriul statelor Norvegia. lînă. Industrie extractivă (bauxită. Suprafa a: 660 mii km2.2 mii km. export de cereale. Suedia. materiale şi produse din lemn. Popula ia: 44 mii loc. Aeroport. plumb). apatită. Suprafa a: 973 km2. stat în Asia de S-E. între China. Relief muntos vulcanic (alt. 560 mii loc. Márea ~. aur. max. loc. max. construc ii navale. alimentare (prepararea cărnii). Meşteşugărit. nichel. Creşterea animalelor.: 100 km. Universitate.5 mil. tutun.: Toulouse . loc. Capitala: Vientiane . cu podişuri şi cîmpii de-a lungul rîului Mekong (în V). al provinciei Buenos Aires. Pomicultură. Climă arctică. în partea de N a peninsulei Scandinavia şi în V peninsulei Kola . Turism. Creşterea animalelor (bovine. staniu. prelucrarea lemnului. Ad. Centru adm. bunuri de larg consum. forestieră. petrochimie. Ad. ghips. sticlărie. Cambodgia. ovine. Lă ime max. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime agricole.5 mil. pietre scumpe. regiune în N Europei. oraş în E Argentinei. Relief predominant muntos.

Izvorăşte în apropierea com. Vărzăreşti (rn. oştirile ruseşti. bazilică (1548). Universitate. centru adm. farmaceutică. În sec. Universitate. La 2 iulie 1770. 101 mii loc. Muzeu arheologic. conserve). Leagă Marea Laptev cu Marea Siberiei Orientale. XII–XIII). aerian). de prelucrare a lemnului. Ruine antice. ulei vegetal etc. alimentară (conserve de fructe). feroviar. Aeroport interna ional. străbate partea de S-V a Bavariei şi trece prin Augsburg. alimentară. 202 mii loc. Izvorăşte la E de com. Monumente de arhitectură: biserică (1180). Universitate. Străveche aşezare romană (Lausonna). Rumean ev. Cantemir).Láptev Strîmtoárea ~. Catedrală (sec. de încăl ăminte. Ad. Nod de comunica ii (rutier. Turism. afluent pe stînga al Prutului. oraş în S-E Italiei (Puglia).2 mii km 2. produse din ceramică. A fost descoperită în 1740 de navigatorul şi exploratorul rus D. citrice. oraş în Spania. Industrie textilă. în 1430 (1431). rîu în Republica Moldova. Izvorăşte din Alpii Austriei. doc. Lărgu a (rn. medie: 11–16 m. Lungime: 263 km. măslini. Castel episcopal (sec. Lungime: 70 km. Sta iune balneoclimaterică. 139 mii loc. vi ă de vie. Industrie constructoare de maşini (motoare electrice. strîmtoare între continentul Asiei şi insula Leahovski . oraş în V Siriei. comună în Republica Moldova (rn. Repara ii navale. Cercetări nucleare. Centru adm. aparatură electrotehnică). în insula Gran Canaria (Insulele Canare) . Centru financiarbancar. [lo´zan] oraş în S-V Elve iei. de prelucrare a metalelor. Zonă industrială şi agricolă (cereale. alimentară. În rîndurile armatei ruse au luptat şi voluntari români din Basarabia. port în N insulei. alimentară (vinuri. Lungime: 1154 km. regiune în partea centrală a Italiei. Industrie uşoară. pomi fructiferi). Lárga Lárissa Las Pálmas Las Végas Latákia [la´taakia] Látium Lausánne Lãpúºna Lãpúºna (Lãpuºniþa) Lecce [´let¿e] Lech [leç] . Muzee. afluent pe stînga al Prutului. Sta iune balneoclimaterică. At. Sta iune balneoclimate-rică. Hînceşti). Lungime: 30 km. pe rîul Larga. XV). comercial şi turistic. Tîrguri agricole anuale. Centru comercial (trafic de mărfuri). Centru comercial (export de tutun). rîu în Europa Centrală. Laptev (1701–1767). textilă. 115 mii loc. Muzeu. al cantonu-lui Vaud. în f runte cu mareşalul P. punct vamal. port la Marea Mediterană. Suprafa a: 17. XV–XVIII). textilă ( esături de mătase).: Roma . Ungheni). Centru comercial şi turistic. 197 mii loc. I. Hidrocentrale. în conurba ie). oraş în V SUA (Nevada). Industrie electrotehnică. situat pe malul lacului Geneva. alimentară. fluvial. în Austria şi Germania. afluent al Dunării. 361 mii loc. situat pe rîul Piniós . a hîrtiei. A. loc. i-au învins pe turci. rîu în Republica Moldova. al inutului Lăpuşna. centrul adm. Industrie textilă. (252 mii loc. Lă ime: 50–62 km. [´larissa] oraş în Grecia (Tesalia). Popula ia: 5 mil. Industrie constructoare de maşini. Ruinele unui amfiteatru roman. a materialelor de construc ie. XIV–XVI: tîrg. Catedrală (sec. Universitate. alimentară (ulei de măsline. palat episcopal (1420–1428).).

fluviu în America Centrală. Suprafa a: 303 km 2. textilă. automobile. Centru industrial: metalurgie. XVII–XIX). prelucrarea lemnului. metalurgică. situat pe canalul Aire . în apropierea oraşului San Rafael Tasajera. farmaceutică. la 15 km de Haaga. Universitate (1904). Nod de comunica ii (feroviar. motoare pentru avioane etc. Aldan.1 mil. Biserică (1518–1529). Universitate. alimentară.: Lefkás . sec. Vitim. a lemnului şi a pielei. al provinciei Friesland . XIX). Observator astronomic. oraş în E Germaniei (Sachsen). Biserici (sec. Viliui. Vechi centru tipografic. ca oraş ( Lipsk ) în sec. Relief muntos (alt. Fondat în 882. XIII–XIV). la 97 km S-V de Chişinău. textile. mobilă şi hîrtie. XI–XII). Important centru industrial: construc ii de maşini (avioane. pe teritoriul statelor Guatemala. mase plastice. feroviar.Leeds [´liidz] oraş în partea centrală a Marii Britanii (Anglia). hîrtie. Leiden [leid¬] Leipzig [´laipsiç] Lémpa Léna León Leóva . Academii (de ştiin e. Resurse hidroenergetice. Lungime: 325 km. Mănăstire (sec. Nod de comunica ii. Monumente de arhitectură (primărie. km2. XI. fluviu în Federa ia Rusă (Siberia de Est). Navigabil pe cursul inferior. Honduras. 89 mii loc. Castel (sec. Biserică (sec. primărie (sec. Oraş pr. Suprafa a bazinului: 2. Templul lui Apolo în ruine. locomotive. aparatură electrotehnică. 55 mii loc. Monumente istorice şi de arhitectură. Muzeu. doc. port în delta Rinului . construc ii de maşini-unelte şi aparataj electric. alimentară. doc. industrie electrotehnică. Lungime: 4 400 km. El Salvador. chimică. mobilă. Popuila ia: 25 mii loc. Important centru industrial. poligrafică. produse chimice. rutier). oraş în N-V Spaniei. max. Pescuit. Centru industrial (mase plastice. Biserica Sf. Muzee. Măslini. Izvorăşte din mun ii de la vest de lacul Baikal şi se varsă printr-o deltă în marea Laptev. insulă grecească în Marea Ionică. de arte grafice). vi ă de vie. XII). Cuvioasa Parascheva (1818). Poten ial hidroenergetic. Pescuit. Şantiere navale. Afluen i: Kirenga. Muna . Aeroport. 120 mii loc. oraş în S-V Olandei. în conurba ie). (2. At. oraş în Republica Moldova. Tîrguri interna ionale. Nod de comunica ii (rutier. hîrtie. instrumente muzicale. de prelucrare a metalelor. XII). aerian). fabrici de produse chimice. Aeroport. XVI–XVI). situat pe fluviul Weisse . textile. încăl ăminte. produse alimentare. “Rembrandt“. textilă. reşedin ă a raionului Leova. Fondat în sec. 146 mii loc. situat pe rîul Se . Se varsă în Oceanul Pacific. 495 mii loc. alimentare. 1158 m). Industrie uşoară. XVI–XVII). Aeroport. biserici (sec. loc. Léeuwarden [´leewarda] Lefkás Legnano [le¤´¤aano] oraş în N-V Italiei (Lombardia). Fabrici alimentare. X. situat pe malul Prutului. în 1489. textile. 13 mii loc. XVI). Castel (1250. militar. citrice. Construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. primărie (sec. 530 mii loc.). Turism.5 mil. clădiri vechi). cosmetice (parfumuri) şi alimentare. poligrafie. încăl ăminte. oraş în N Olandei. centrul adm. comercial şi cultural. Universitate. produse alimentare). Muzee: etnografic. Industrie extractivă (antracit). de pielărie. At. Catedrală (sec.

roci de construc ie. loc.6 mil. în special se cresc caprine. lînă. situat între Estonia. 150–300 m). cabaline. plante furajere. de tricotaje. frigidere. bovine. Relief format de podişul Basuto (alt. Regátul ~. Popula ia: 116 mii loc. încăl ăminte. chimică. calcar. max. de telefon. mobilă. castorul.6 mii km2. Pescuit intens. Lésbos Lesótho [l¬´soto] Letónia República ~. Belarus şi Lituania. Viticultură. Suprafa a: 30.61 mii km2. Leuvén Levánt [l¬´v¾] regiune geografică în Spania orientală. ursul brun. marmoră. crom. de încăl ăminte şi textile. Zăcăminte de magneziu. Admis în ONU la 17 octombrie 1966. legume. roci de construc ie). energetică. ondatra.35 mii km2. turbă. XV).6 km. aparate de radio. Izvoare termale. Importă mijloace de transport. Uzine constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. Pescuit. fabrici de prelucrare a lemnului şi pielei. Popula ia: 2. mijloace de transport. Capitala Masseru . alimentară (carne. Culturi agricole: cereale (orz. Clădiri în stil gotic: primărie (sec. Fondat în sec. Rusia. loc. Turism. IX. Capitala: Riga . mohair.2 mil. la ărmul Mării Baltice. Relief de cîmpie joasă în lungul litoralului (alt. XVII). piei. Exportă confec ii. produse petroliere. Suprafa a: 1. Vegeta ie predominant de stepă. măslini. secară). lapte). Planta ii de citrice. Dispune de materii prime (dolomit. Relief deluros (alt. Relief predominant muntos. Suprafa a: 64. culme muntoasă în mun ii Alpi . fructe. aparatură electrică şi electro [lu´ve] (Louvain) oraş în partea central-nordică a Belgiei. Climă mediteraneană. Faună variată: zimbrul. la grani a Italiei cu Elve ia. de mobilă şi încăl ăminte. 968 m). plumb. tutun. sfeclă de zahăr. Universitate. Faună relativ săracă. porcine). Limba oficială: letona. situat în S Africii. turbării. Este dezvoltată creşterea animalelor. engleza. Centrale termoelectrice. Climă maritimă şi temperat-con-tinentală. sub 100 m) şi de cîmpie colinară (alt. Hr.: Mytilene . max. sorg. Vegeta ie: păduri de conifere (45% din teritoriu). de mobilă. Străvechi adăposturi săpate în stîncă. 114 mii loc. Culturi de măslini şi vi ă de vie. porumb. Parc din sec. stat în N-E Europei Centrale. Oraş pr. alimentară). vagoane. cartofi. Economie bazată pe agricultură şi industrie dezvoltată (constructoare de maşini: maşini agricole. XVI–XVIII. de produse chimice.: 3570 m. biserici (sec. picturi rupestre din milen. ghips. Alt. Pescuit. Climă temperat-con-tinentală şi subtropicală. Exportă maşini şi utilaje industriale. Este organizat în 26 de districte şi 7 oraşe de rang republican. Popula ia: 2. Căi rutiere: 5 324 km. Limbi oficiale: sotho. 2 000–3 000 m) în V şi de Mun ii Scorpiei (alt. chimică. Apar ine Greciei. diamante. Industrie extractivă (diamante. grîu. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. avînd frontiere din toate păr ile cu statul Africa de Sud. produse industriale şi alimentare. de produse alimentare.Lepontíni Mún ii ~. Majoritatea popula iei active este angajată în industria minieră din Africa de Sud. lemn). Culturi agricole: grîu. de hîrtie. vite. situat pe rîul Dyle . Lungime: 130 km. . străbătute de şosele şi căi ferate. motoare electrice. Căi ferate: 2. legume. Pînă în 1868 – protectorat britanic denumit Basutoland . 3482 m) în E şi S. [´lesvos] insulă în E Mării Egee. Pasurile Simplon şi Saint-Gothard . de aparate electronice şi electrotehnice. VII î. de televiziune. Numeroase rîuri şi deosebit de numeroase lacuri (cca 3000). lîngă ărmurile Turciei. Se practică apicultura. max.

grafit. zahăr. Capitala: Monrovia . Meşteşugărit. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. citrice. Limba oficială: araba. Limba oficială: engleza. iar în S-V de o cîmpie litorală joasă. 1752 m). 400–600 m). aur. orz. porcine). Popula ia: 28 mii loc. textile. mărginit în N de o zonă muntoasă (mun ii Nimba . (2000). Turism. loc. Relief vulcanic (alt. A luat fiin ă prin comasarea mai multor localită i cu oraşul Wiesdorf . 9% din teritoriul ării). creşterea animalelor (ovine. Pescuit. Parcuri na ionale. metalurgică. produse chimice şi alimentare. din N-E Oceanului Atlantic. bananieri. Relief predominant muntos: mun ii Liban (alt. 1349 m). Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. de cafea şi de cacao. pescuitul. Léwis [´luu¬s] Léyte [´leiti] Libán República ~. mobilă. Climă subecuatorială.4 mii km2. insulă în E arhipelagului Filipine. cea mai mare insulă din arhipelagul Hebride . Suprafa a: 2. Importă maşini şi utilaje industriale. roci de construc ie. între Siria şi Israel. Industrie chimico-far-maceutică (medicamente. străbătută de rîurile Orontes şi Litani . Pescuit şi recoltarea de bure i. Popula ia: 1. între Sierra Leone. max. minereu de fier.3 mii km2. palmieri. produc ia de cereale (grîu. filme fotografice). Vegeta ie montană (păduri de cedru. datorită taxelor mici). Ramuri agricole: pomicultura. metale şi produse din me Libéria República ~. citrice. turism şi comer . legumicultura. alimentare). ovăz. uleiuri vegetale. Guineea şi Côte d’Ivoire. max. uraniu. Climă mediteraneană. Popula ia: 3. mangan. Flotă comercială maritimă (cea mai mare din lume. hipopotami. industria uşoară (de ciment. port pe fluviul Rin . Suprafa a: 8 mii km2. Climă tropicalmusonică. max. situată între insulele Samar (la N) şi Mindanao (la S). Faună bogată: leoparzi. Relief muntos. cafea.4 mii km2. caprine. orez.9 mil. citrice. Economia (în parte ruinată de războiul civil) este bazată pe agricultură. antilope. cauciuc natural.: Tacloban . Căi rutiere: 10. Pescuit. 2814 m) în E. minereuri de fier. Popula ia: 3. stat în Africa de Vest. banane. Denumit după numele lui Carl Leverkus (1804–1889). la 12 km N de Köln . mare producător de vopsea. măsline. opera ii financiare. aur). loc. lemn şi produse din lemn. lînă. stat în Asia de Sud-Vest. loc. Creşterea animalelor (caprine. Faună relativ săracă. titan. manioc. Exportă cauciuc. Creşterea animalelor. Căi ferate: 493 km. diamante. Rafinării de petrol. 168 mii loc. viticultura. Oraş pr. produse lactate). sare. alimentară. Suprafa a: 11. constructoare de maşini.3 mii km. batate). bovine). încăl ăminte. Păduri tropicale. Importă maşini şi echipamente de transport. diamante. agricultura (arbori de cauciuc. Dispune de resurse naturale: cărbune. porumb.: Stornoway .5 mil. Exportă animale vii. Divizat în 13 comitate. Relief de podiş (alt. şi de stepă. A . Oraş pr. alt. Întreprinderi ale industriei uşoare (de ciment şi asfalt. porumb). Planta ii de cocotieri. rezerva ii naturale. Organizat în 5 guvernorate şi capitala. trestie de zahăr.Léverkusen [´leev¬rkuuz¬n] oraş în V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). Turism intens.3 mil. cuprinzînd între ei depresiunea fertilă Bekáa . max. Capitala: Beirut . ghips. mijloace de transport. 3088 m) în V şi mun ii Antiliban şi Hermon (alt. mangan. cimpanzei. ovine. exploatări forestiere. textilă. Suprafa a: 10. combustibili. Principalele ramuri economice: industrie extractivă (minereu de fier. Climă oceanică. situat pe ărmul estic al Mării Mediterane.

: Genova . Centru financiar mondial. loc. Este dezvoltat meşteşugăritul. produse electrotehnice. alimentară. chimică. maşini-unelte. Limba oficială: araba. alimentare). minereu de fier. Popula ia: 1. măslini. calcar. lemnului şi tutunului. Relief de cîmpie în bazinul rîului Rin şi colinar în V (alt. Exportă maşini şi mijloace de transport. al prvinciei Liége . vi ă de vie. port la Golful Guineii (Oceanul Atlantic).3% din teritoriu).98 mil. Capitala: Tripoli . Observator astronomic. cu Deşertul Libiei în E şi reg. Suprafa a: 1. la 16 km N-V de Praga.4 mii km2. Ciad. Suprafa a: 160 km 2. În iunie 1942 popula ia a fost exterminată de hitleriştii germani. Se cresc animale pentru lapte şi carne. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere (35% din teritoriu). sub 1000 m) şi în S (prelungirea mun ilor Tibesti . Este divizat în 13 regiuni (baladiyat). Industrie puternic dezvoltată (autovehicule. Liége [lj´ee…] oraş în E Belgiei. îngrăşăminte azotoase. Universitate (1970). produse alimentare. lînă şi covoare. arahide. caprine. Pe terenuri irigate se cultivă cereale (grîu. construc ii navale. ghips. Aeroport. Metalurgie. chimice. la ărmul golfului Genova . situat la ărmul Mării Mediterane. Se cresc ovine. produse chimice. esături şi confec ii. Sudan. chimică. Căi rutiere: 323 km. 2 286 m). 400–600 m). Niger. oraş situat în V ării. arahide. Căi ferate: 19 km. Vegeta ie semideşertică: păşuni. produse agricole. 2599 m). loc. Relief de pustiuri şi semipustiuri. încăl ăminte. Ligúria . Admis în ONU la 18 septembrie 1990. biciclete). bovine. Muzee (arheologic. Universitate. de ciment. 420 mii loc. Fondat în 1849. colinare şi de cîmpie în N-E. Popula ia: 5. localitate în N-V Republicii Cehe. Căi navigabile interne. Turism. siderurgică. stat în partea central-sudică a Europei. textilă. Industrie de prelucrare a metalelor. migdali. alt. Culturi agricole: măslini. ovăz). Pescuit Librevílle [libr¬´vil] Lídice Liechtenstein [´lidjitse] [´liht¬n´¿tain] capitala statului Gabon. păduri mici (0. constructoare de maşini (automobile. 212 mii loc. At. cu zone de podiş pietros în V. combustibili. Capitala: Vaduz . Popula ia: 33 mii loc. alimentară. cacao. în 721.Líbia Jamahiría Arábă Libiánă Populáră Socialístă . legume. batate. Industrie siderurgică. hîrtie.9 mil.7 mil. textilă. citrice. max. vi ă de vie. Limba oficială: germana. Monumente (catedrală. Muzeu memorial. Importă maşini şi echipamente industriale. Climă temperat-con-tinentală. Nod de comunica ii (feroviar. chimică. cu masive muntoase în N-V (alt. bumbac. Produce cabluri electrice. Prin port se exportă lemn. max. situat pe stînga fluviului Meuse . materiale de construc ie. sare. electrotehnică. Industrie extractivă. curmali. palat episcopal). în mun ii Alpi. Centru carbonifer. stat în N Africii. rutier. textile şi alimentare. uraniu. cafea. bunuri de larg consum. produse din metal şi chimice. Climă subtropicală şi tropical-deşertică. regiune în N-V Italiei. cămile. Rezerva ii naturale. Este divizat în 11 comune. învecinat cu Elve ia şi Austria. fluvial). Suprafa a: 5. doc. Viticultură. gaze naturale. în oaze – citrice. biserici. Bogate resurse în subsol: petrol. Principátul ~. textile. învecinat cu Egipt. aparate electronice şi optice. precum şi muntos în E (alt. Se cresc animale pentru lapte şi carne. Centru adm. textilă. centru adm. tutun. de artă). Algeria şi Tunisia. alimentară. sulf. păşuni alpine (30%). km2. Se practică apicultura.

port la vărsarea fluviului Tajo în Oceanul Atlantic. prelucrarea lemnului (mobilă). Industria tutunului. La 20 august 1470. textile. care a evoluat pe scenele multor teatre (Chişinău. tenor. Parcuri. chimică. XVIII). igarete) şi cultural (muzee. electrotehnică. Festivalul vinului. Biserici (sec. Planta ii de măslini şi smochini. pod suspendat (în lungime de 2770 m). Aeroport. pilot român. Fondată în 1535. Pînă la confluen a cu Marico poartă numele Rîul Crocodililor . Suprafa a: 115 km 2. biserici). Biblioteca Na ională. 144 mii loc. oraş în S insulei Cipru. Universită i (cea mai veche din 1551). XVII). Academie de ştiin e. XVII). lîngă Lipnic.5 mil. Lungime: 93 km. Centru industrial (pielărie. Eugen Adamovici (1876–?). Lă ime (la intrare): 245 km. biserici (sec. Turism. constructoare de nave şi vagoane. la S de oraşul Xai-Xai . Castel (sec. capitala Portugaliei. Pescuit. Aici s-au născut Iacov Gorski (1866–1934). Navigabil pe aproximativ 130 km. Odesa. capitala statului Malawi (din 1975). Ad. Palatul Regal (sec. fluvial). XIV–XVI). Universită i (cea mai veche din 1288). golf al Mării Mediterane. Viena). Ínsulele ~. apar inînd Italiei. de produse alimentare (conserve de peşte). textilă. de textile şi confec ii. 6. mare în bazinul mediteranean. în sec. mobilei. arhipelag vulcanic în S-E Mării Tiraniene. Salina. Roma. XIV –XIX). Lilóngwe [li´lohgwei] Líma [´liima] Limassól Limpópo Lion Lipáre (Lipári) [ljõ] Lipcáni Lípnic Lisabóna .Ligúricã Lille [lil] Márea ~.: 2 650 m. fluviu în S-E Africii. Nod de comunica ii (aerian. Aeroport. 180 mii loc. turism). port în golful Akrotiri . Aeroport. Viticultură. XV. XII). între ărmurile Italiei. de prelucrare a lemnului. fabrici de pielărie şi încăl ăminte. At. parfumuri. XI. Iriga ii pe cursul inferior. confec iilor şi produselor alimentare. Muzee. Pod peste Prut. catedrală (sec. Industrie metalurgică. Insule pr. 250 mii loc. alimentară. situată pe rîul Rimac . Vulcano . Briceni). Moscova. max. Se varsă în Oceanul Indian. Fran ei şi insulele Corsica şi Elba. Nod de comunica ii. la 218 km de Paris. constructoare de maşini agricole şi aparate electrotehnice. 820 mii loc. Ad. situată pe rîul cu acelaşi nume. alimentară. chimică.: peste 1000 m. armata moldoveană condusă de Ştefan cel Mare a învins hoardele tătarilor care invadase ara. Industrie metalurgică. de încăl ăminte şi prelucrarea tutunului. Academie de ştiin e (din 1779). Academie. Se mai numesc Insulele Eoliene . catedrală (1147). autor de studii militare. Monumente de arhitectură (catedrală. oraş în N Fran ei. Ocni a). Muzee. loc. Teatre (dintre care cel mai vechi datează din 1563). Lungime: 1600 km. XV–XVIII). Monumente: castel (sec. Muzee. Suprafa a: 30 mii km2. Rafinării de petrol. Paris. a celulozei. capitala statului Perú. Iaşi. localitate în Republica Moldova (rn. prefect de Tighina şi Cetatea Albă. Centru vamal de frontieră. hîrtiei şi sticlăriei. Grădină botanică. pe coasta de S a Fran ei. Metalurgie. Muzee. oraş în Republica Moldova (rn. construc ii de maşini. Universitate.: Lipari. Fondat în sec. Fortifica ii (sec. doc.

textilă. 492 mii loc. XV–XVI. aparate electrotehnice. Fondat în sec. produse animaliere. produse chimice şi alimentare). în produc ia cerealelor (orz. Numeroase rîuri şi lacuri. 12 mii loc.3 mii km2. filarmonică. Líverpool Ljubljána [liub´liana] Loára cel mai mare fluviu al Fran ei. construc ii de maşini. monumente) şi industrial (metalurgie. cereale. chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice).8 mil. Se mai cultivă sfeclă de zahăr. situat la vărsarea fluviului Mersey în Marea Irlandei. oraş în S-E Elve iei (Ticino). plante textile (in. oraş situat pe rîul Sava . Pescuit intens. (1. loc. 852 mii loc. doc. Turbării. în 1144. At. rutier. Monumente. Oraş din 1207.5% din teritoriul ării). Popula ia: 3. frigidere. aparate de filmat. Capitala: Vilnius . grîu. cultural (galerii. Climă temperată cu nuan e maritime în V. Este legat prin canale cu Sena şi Saône . Aeroport. rafinării de petrol. Sta iune climaterică şi turistică. Centru industrial (construc ii de motoare) şi cultural (teatre. fructe). Universitate. Polonia. pe malul de N al lacului Maggiore . cînepă) şi furajere. muzee). Izvorăşte din mun ii Ceveni şi se varsă în Oceanul Atlantic. televizoare). prin golful Biscaya . motoare Diesel şi pentru avioane. nave. secară). ghips. loc. biserici (sec. aerian). Pe malurile Loarei se află numeroase castele construite în sec. Resurse de subsol: roci de construc ie (calcar.Lituánia República ~. alimentară (conserve. Vegeta ie: păduri predominant de conifere (30. de prelucrare a lemnului şi chihlimbarului. la 290 m alt. Agricultură specializată în creşterea animalelor pentru carne şi lapte. X. Este divizat în 10 provincii. Faună: numeroase specii de păsări (300) şi peşti. doc. transformatoare. Limba oficială: lituaniana. Nod de comunica ii (feroviar. produse chimice. textile. Suprafa a: 65. 335 mii loc. lemn. XV–XVIII). primărie (1718). Important centru comercial (bumbac. zahăr. 16 mii loc. Industria lemnului (mobilă). Exportă maşini şi utilaje industriale. sub 300 m). Universitate. încăl ăminte. situat între Letonia. produse lactate). Universitate. Economie bazată pe industrie şi agricultură. în conurba ie). la peste 1100 m alt. Academie de ştiin e şi de arte. Federa ia Rusă şi Marea Baltică. de automobile şi de aparatură electrotehnică. biserici (sec. şantiere navale. muzee. cartofi. textilă. la 120 km S-V de Varşovia.3 mil. Centru industrial (construc ii de maşini textile. Muzeu Na ional. sediul Parlamentului şi reşedin a regală. Relief format de o cîmpie în centru şi pe litoral (alt. aparataj electrotehnic. chimică. alimentară. Industrie constructoare de maşini (utilaje şi maşini-unelte. Lobámba Locárno Lód´z . stat în N-E Europei Centrale. XII). de încăl ăminte. Belarus. At. [´wud…] oraş în partea central-sudică a Poloniei. Lungime: 1 020 km. Imp [´liv¬puul] oraş în V Marii Britanii (Anglia). Muzee. de ciment. Par ial navigabil de vase oceanice şi fluviale. Turism. textile şi alimentare). dolomită. Centru cultural comercial şi industrial. Monumente: castel (sec. în 789. cretă). a celulozei şi hîrtiei. a încăl ămintei. castel (1342). teatre. capitala legislativă a statului Swaziland. XVII–XVIII). situată în partea central-vestică a ării. poligrafică. X). Teatre. Monumente: cetate (sec. echipament electric. sub 90 m) şi de zone colinare în E şi S-E (alt. Construc ii de turbine şi maşini grele. Muzee. capitala Sloveniei. hîrtie. Cercetări nucleare.

Creşterea animalelor. cosmetice şi parfumuri. motoare electrice. XVII). fructe. de nave şi echipamente electronice şi electrotehnice. Edine ). Lomé Lóndra Lopátnic Lord Howe Loréna Los Ángeles [los´æhg¬l¬s] oraş în V SUA (California).Logóne Lombárdia rîu în partea central-nor -dică a Africii (Ciad). Universitate. Culturi cerealiere. cauciuc. Industrie metalurgică. maşini agricole. Resurse naturale: forestiere. rîu în Republica Moldova. chimică. maritim. provincie istorică în N-E Fran ei. alimentară. biserici (sec. instrumente de măsurat. port la golful Benin . Universitate. prelucrarea şi chimizarea petrolului. catedrală (sec. şantiere de repara ii navale: produse chimice. din sec. Navigabil în sezonul ploios. esături de lînă şi bumbac. Aeroporturi. revenind Fran ei în 1919. Ínsula ~. Institu ii comerciale şi bancare interna ionale. Se cresc animale pentru carne şi lapte. coloran i. afluent de stînga al rîului Chari . Briceni). construc ii de avioane. Universitate. Rafinării de petrol. Teatre. a devenit centrul provinciei romane Britannia . XV–XIX). regiune în N Italiei. XII – capitala Angliei. VII – centru al regatului anglo-saxon. în mare parte. Mare centru ştiin ific şi cultural. fabrici de ciment. 368 mii loc. Brescia . Monumente: Turnul Londrei (sec. Include zona centrală City of London şi numeroase cartiere. Zonă industrială (metalurgie. Anexată la Fran a în 1648. Izvorăşte la N de Grimăncău i (rn. loc. . Parcuri celebre. Bergamo. În antichitate a existat ca aşezare celtică. Populată în antichitate de cel i. Popula ia: 375 loc. textilă.1 mil. [lo´mee] capitala statului Togo. lîngă comuna Lopatnic (rn. la 45 km de vărsare în Marea Nordului. cafea. În sec. confec ii. cacao. Oraşe pr. construc ii de avioane. Cel mai mare centru industrial al ării: avioane. Hr. cărbuni. Muzee. 7. Administrat de Australia. Industrie poligrafică şi cinematografică. afluent pe stînga al Prutului. Oraş pr. Popula ia: 9 mil. Pomicultură. produse chimice. loc. teritoriu dependent. capitala Marii Britanii (Anglia). a încăl ămintei. la Germania în 1871. Lungime: 965 km. Lungime: 57 km. de textile şi confec ii. Suprafa a: 23. orez. situat în partea de S–V a Oceanului Pacific. clădiri vechi. maşini-unelte. apoi de franci. Muzee. alimentară. cunoscut cu numele latin Londinium . Industrie de prelucrare a marmurei. 10 mil. mobilă. ulei de palmier).9 mii km2. automobile. Nod de comunica ii (rutier. palate (sec. Aeroporturi. Mare centru industrial (siderurgie. Termocentrală. aparate de radio şi televiziune. textile şi alimentare). XII–XVIII). Fondat de spanioli în 1781. bumbac. aerian). Sta iuni balneare. produse alimentare. XI). minereu de fier. aparate optice. cucerită de romani. situat la 25 km de ărmul Oceanului Pacific. vopsele şi lacuri. în sec. suburbii şi oraşe-satelit. I d. de produse alimentare. în conurba ie. Se cultivă grîu. locomotive şi vagoane. medicamente. textilă. Centru comercial (pentru marmură. Cercetări spa iale. apoi. lemnului şi bumbacului. Suprafa a: 17 km2.: Milano. constructoare de maşini. Sectoare mlăştinoase. port pe Tamisa . Observator astronomic. loc.: Metz. Rafinării de petrol. Centrul produc iei cinematografice (Hollywood).

port pe rîul Ohio . sare gemă. produse chimice şi alimentare. Centru industrial (autocamioane. Sta iune turistică. hîrtie. Monumente: castel regal (1704–1733). Fondat în 1704. Aeroport. prelucrarea lemnului şi sticlei. Teatre. constructoare de maşini-unelte. trestie de zahăr. 264 mii loc. textile şi alimentare. Fondat în 1779. Industrii (prelucrarea petrolului şi aluminiului. aparatură electrotehnică. Nod de comunica ii. Institu ii comerciale. Muzee. în 1233. constructoare de maşini. textile şi alimentare). produse alimentare. Suprafa a: 134 mii km2. palate). oraş în E SUA (Kentucky). ára Lóviştei . electrotehnică. XIII–XIV). 85 mii loc. palate. 243 mii loc. reconstruită şi transformată). electrotehnică. VIII. de încăl ăminte. cafea. primărie. construc ii de maşini. depresiune intramontană în Carpa ii Meridionali. chimică. Popula ia: 4. Universitate. XVIII). gaze naturale. biserici (sec. capitala Angolei.8 mil. situat la golful Mexic . produse chimice şi alimentare). chimică. maşini agricole. centrul adm. instrumente muzicale. Fondat în 1143. Se cresc animale pentru carne şi lapte. IX. Centru industrial: metalurgie. Muzeu arheologic. Muzee. Forma iune statală românască în sec. situat pe ărmul de N-V al Lacului celor Patru Cantoane . Vi ă de vie. textilă. la 56 km N-E de Hamburg. Lúdwigsburg . la 160 km S-E de Varşovia. Nod de comunica ii. pomi fructiferi. Centru adm. Monumente istorice şi de arhitectură: catedrală (1173. alimentară. Por elanuri.Louisiána [luizi´æn¬] stat în S SUA. situat pe rîul Bystrzyca . Universitate. Resurse naturale: petrol. mănăstire (sec. spital (sec. Centru industrial: metalurgie. Industrie metalurgică. Muzee. Monumente: biserici (sec. ciment. Universitate. Fondat în sec. 700 mii loc. XIV–XVII). Industrie metalurgică (cupru). şantiere navale. biserici (sec. textilă. Se cultivă bumbac. XIV). pe cursul Oltului . alimentară. automobile şi tractoare. produse textile şi alimentare). 362 mii loc. Muzee. Se exportă bumbac. XVI.: Baton Rouge . Fondat în sec. 1. Centru industrial (metalurgie. centrul adm. al cantonului Lucerna . Suprafa a: 135 km2. castel (sec. Aeroporturi. X–XIII. oraş în Elve ia central-nordică. prelucrarea lemnului. primărie (1389). Construc ii de maşini şi utilaje de transport. loc. Fondat în sec. Aeroport. prelucrarea lemnului. Monumente (moschee. Nod de comunica ii. Nod de comunica ii. construc ii de automobile şi maşini electrice. oraş în S-V Germaniei. oraş în E Poloniei. loc. oraş situat pe ărmul golfului Bengo (Oceanul Atlantic). poduri (sec. XII–XVII). minereu de fier. Monumente arhitectonice: catedrală (1317). doc. construc ii de avioane. Fondat de portughezi în 1576. 150 mii loc. produse chimice. Oraş din 1178. Lublin [´ljublin] Lucérna Lucknow [´l¬khn¬u] oraş în N Indiei. al statului Uttar Pradesh . ghips. produse chimice. Louisville [´luuisvil] Lóviºtea Luánda Lübeck [´ljubek] oraş în partea de N a Germaniei. aparataj electrotehnic. Universitate. soia. încăl ăminte. At. XIII–XIV). prelucrarea lemnului. situat pe rîul Neckar . pe rîul Gomati. poligrafică. XVI). textile.5 mil.

remorci. catedrală. 5 mii loc. 85 mii loc. tricotaje. Lungime: 85 km. de încăl ăminte. Muzee (istoric. metalurgică (aluminiu. Muzeu. 97 mii loc. în 1334. Muzeu de istorie. Timiş). Centru industrial: automobile. hîrtie. esătorii de bumbac. 78.8 mii loc. 220 mii loc. mobilă. de aparate electrice. loc. mase plastice. Industrie constructoare de maşini (caroserii. Produce faian ă. Nod feroviar. electrotehnică. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-West-falia). situat pe rîul Lippe . pe rîurile Alzette şi Pétrusse. mase plastice. Muzee. Oraş din 1210. a fost semnat un tratat între Dimitrie Cantemir şi Petru cel Mare privind alian a antiotomană. Catedrala Sankt Peters (1080–1145). oraş situat în S ării. dantelării. Aluatu (rn. Tradi ii militare istorice. Teatru. Universitate. Biserica Sankt Georg (1360–1366). lîngă com.6 mii loc. Monumente: biserici. Universitate (1668). [´ljuts¬n] localitate în E Germaniei. Muzeul Na ional. al faian ei). Industrie extractivă (cărbune). produse alimentare). Lungime: 60 km. Castel (1702–1706). afluent pe dreapta al rîului Lunga . utilaje pentru transport). Teatru. textilă. Nod de comunica ii. oraş în S-V Suediei. rîu în Republica Moldova. Teatre. la 17 km N-E de Malmö. încăl ăminte. produse de pielărie şi alimentare. Aeroport. oraş în N-E Fran ei (Lorena). 49. Centru industrial (o elării. în 963. ceramică. Industrie constructoare de maşini şi material rulant feroviar. Aici se află sediile Parlamentului Uniunii Europene şi al Cur ii Europene de Justi ie. palate. capitala statului Luxemburg. Centru industrial (textile. produse chimice. mobilă. 25 mii loc. jucării. produse alimentare) şi comercial. Fondat în 1905. Corten (rn. Institut etnografic. produse alimentare. Taraclia). alimentară. afluent pe stînga al Ialpugului . textilă. Oraş din 1244. în apropiere de grani a cu Polonia. Institu ii financiare şi comerciale interna ionale. situat pe valea rîului Timiş . oraş situat în S ării. doc. rutier). Fondat în 1020. situat pe rîul Meurthe . Catedrală anglicană. la 2 aprilie 1711. la S-V de Leipzig. Taraclia). At. Aici. 1 mil. la 1300 m alt. chimico-farmaceutică. textile şi alimentare). At. Lund Lünen [ljunen] Lunévílle [ljune´vil] Lúnga Lungúþa Lusáka Lützen Luþk Luxembúrg . fabrici textile. Izvorăşte la S-V de Abaclia (rn. mobilă. de încăl ăminte. Universitate. Centru industrial (asamblarea autovehiculelor. igarete. Nod de comunica ii (feroviar. rîu în Republica Moldova. Basarabeasca). capitala Zambiei. Izvorăşte la N de Ciucur-Mingir (rn. Cimişlia). fabrici de ciment. cupru). Filatură de mătase. aparate electrice. alimentară. oraş în N-V Ucrainei. doc. lîngă com.Lúgoj municipiu în România (jud.

Capitala: Luxemburg . Guejar şi Guayabero . prelucrarea lemnului. Baguio. XVIII). Siderurgie. port în delta Amazonului. Vechea denumire românească: Liov . Lucena ş. teatru (sec. Relief format în N de podişul Ardeni (alt. Păduri şi savane. Belgia şi Germania. automobile. Expl. rutier. Căi ferate: 275 km. maşini agricole. 2928 m). Monumente: biserici (sec. Admis în ONU la 24 octombrie 1945. sec.: 3 050 m. Economie dezvoltată. Căi navigabile interne. Oraşe pr. situat între Fran a. Căi rutiere: 5 160 km. medicamente.Luxembúrg stat în Europa de Vest. Climă subecuatorială. porumb. şi cunoscut cu numele Lugdunum . cabluri. catedrală (sec. XIV–XIII î. Hr.26 mil. Centru industrial: automobile.1. produse alimentare. Centrul unei zone agricole. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte. Popula ia: 35 mii loc. instru-mente medicale. minereu de fier. XIX). Importă materii prime minerale. mase plastice. XIII–XVII). la 674 km S-E de Cairo. 221 mii loc. produse alimentare (carne. XII). Muzee. mobilă. hîrtie. Populat de slavi în sec. vopsele. Expl.). Centru comercial pentru produse agricole. la 460 km S-E de Paris. orz. Floricultură. aur. Cunoscut din sec. XII–XIX). construc ii de maşini. Exportă maşini şi echipament de transport. mangan. bazată pe industrie şi opera ii bancare. Suprafa a: 108 mii km2. materiale plastice. anvelope. Alt. situat pe fluviul Ron . V–IV î. Aeroport. Popula ia: 428 mii loc. produse petroliere. produse alimentare. gaze naturale. max. situat pe fluviul Nil . oraş în V Ucrainei. Industria lemnului. Expl.. Hr. plante furajere. ciment. cărbune. 160 mii loc. loc. produse chimice. 811 mii loc. Silvicultură. cea mai mare insulă a arhipelagului Filipine . vin. maşini textile. Turism. tutun. XII–XIII). energie electrică. lan muntos în Columbia central-sudică. Două universită i (1809. Aeroport. vopsele. cu nuan e maritime. între rîurile Duda. încăl ăminte. Nod de comunica ii (feroviar. tricotaje. clădiri în stil baroc (sec. Hr. aparate electrotehnice. aerian). cocotieri. lapte. vi ă de vie. Este divizat în 12 cantoane (grupate în 3 districte). de ghips. stat antic în N Greciei. ovăz). Climă temperată. în 1256. doc. sticlărie. Macaréna Macedónia . Întemeiat de romani în anul 43 î. Monumente istorice şi de arhitectură: bazilică (sec. rutier. confec ii. XVII). Muzee. Lúxor Luzón Lvov Lyon Macapá oraş în N Braziliei. biserici (sec. germana. petrol. lemn. tutun. de mangan. Nod de comunica ii (feroviar. roci de construc ii. Suprafa a: 2 586 km 2. Palatul Artelor (muzeu. max. minereu de fier. mangan. primărie (sec. XVII–XVIII). hîrtie. [´luksor] oraş în S-E Egiptului. cu regiuni colinare (Gutland ). At. a. de cupru. Turism intens. 1875). Vegeta ie: păduri de stejar şi fag (34% din teritoriu). Relief muntos vulcanic (alt. cauciuc sintetic. [ljõ] oraş în partea central-estică a Fran ei (Lyonnais). în regiunile muntoase ale Peninsulei Balcanice. cărbune.). Universitate.: Manila. catedrală dominicană (sec. Vestigiile templului Amon (sec. cartofi. conserve). devenit deosebit de puternic pe timpul lui Alexandru Macedon (336–323 î. Culturi: trestie de zahăr. produse textile şi alimentare. Mare centru industrial: metalurgie. Transformat în provincie romană. cauciuc. Parc na ional. XVII). Culturi agricole: cereale (grîu. Limbi oficiale: franceza. Aeroport. crom. Fondat în 1752. Hr. VI–VII. fluvial). 400–500 m) şi în S de cîmpia întinsă Moselle .

Faună bogată. santal) şi de savană. Nod de comunica ii. de ciment şi hîrtie. Climă tropicală umedă. stat în V Oceanului Indian. bumbac. conserve de carne şi peşte). uraniu. metale. forestieră. Relief format în E de mun ii Alpii Dinarici (alt. după Mississippi . tutun. piei. mijloace de transport. textile şi confec ii. alimentară (ulei.5 mil. Teatru. Conservator. constructoare de maşini. Suprafa a: 648 km 2. Dispune de bogate resurse de subsol: cromite. ghips. între Albania. Resurse subterane: lignit. Industrie metalurgică. Vegeta ie: păduri de foioase (39% din teritoriu). Suprafa a. Teatre. porumb. arbori de cafea. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în marea Beaufort (Oceanul Arctic).Macedónia República ~. Serbia şi Muntenegru. vanilie. Vegeta ie: păduri tropicale (esen e pre ioase: abanos. Economie predominant agrară. mangotieri. care străbate teritoriul ării de la N-V spre S-E. Suprafa a: 587 mii km2. columbit. 2 251 m). utilaje şi echipamente industriale. minereu de fier. Popula ia: 2. alimentară şi de prelucrare a tutunului. grafit. situat pe insula Madagascar din S-E Africii. Lungime: 4 600 km. marmură. Culturi agricole: planta ii de trestie de zahăr. Pescuit intens. bananieri. 2 886 m) şi de o cîmpie litorală în E. Capitala: Antananarivo . loc. mică. crom. Universitate. orez. caprine. cărbune. banane. Căi ferate: 1095 km. Bulgaria şi Grecia. arahide. separa i de vasta cîmpie a depresiunii rîului Vardar . loc. Climă temperat-con-tinentală şi mediteraneană. Popula ia: 265 mii loc. Căi rutiere arhipelag vulcanic în Oceanul Atlantic. Repara ii feroviare. Centru adm.7 mii km 2. Pia ă agricolă (pentru cafea. República ~. montaj de automobile. Popula ia: 16. cacao. Aeroport. Industrie extractivă. energetică. franceza. Importă maşini şi uti [m¬´kaj] [m¬´kenzi] Mackay Mackénzie Madagascár lac în N Canadei. bumbac. combustibili. max. bere). tutun. cu varia ii în regiunile montane. stat în S Europei.4 mil. Muzee. Industrie textilă. Climă subtropicală. Navigabil pe o distan ă de cca 2 000 km. beriliu. textilă. Se cresc animale: bovine. ovine. cu zone muntoase (alt. sodă caustică). 5. zahăr. biserici (sec. poligrafie. zinc. aur. Limba oficială: macedoneană. Importă maşini.: Funchal . ovine). chimică (îngrăşăminte azotoase şi fosfatice. Pomicultură. 100–1 500 m). pietre pre ioase. manioc. Sta iuni balneoclimaterice. pielărie. porcine. minereu de fier. situat în N Peninsulei Balcanice. de produse alimentare (zahăr. Exportă minereuri de grafit. Popula ia: 108 mii loc. sfeclă de zahăr. bata i. Se mai cultivă orez. cartofi. Se practică meşteşugăritul. motociclete. Comunică printr-un rîu cu lacul Aylmer şi prin alte lacuri şi rîuri mici cu Marele Lac al Sclavilor . al statului Tamil Nadu. produse alimentare). zahăr. Centru industrial (construc ii de vagoane. cartofi. centru adm. porumb. mirodenii. viticultură. loc. păşuni montane. de prelucrare a tutunului. cafea. Creşterea animalelor (bovine. mei. max. Exportă maşini şi utilaj de transport. Monumente istorice şi de arhitectură: temple (sec. oraş în S-E Indiei. Se cultivă cereale (în special grîu. XVI–XIX). la cca 150 km S–V de Surabaya. Viticultură (renumitele vinuri de Madeira). oraş în Indonezia. Muzee. orez. orz). mangan. esături. port la Oceanul Indian. Este organizat în 6 provincii. 25. Divizat în 30 de districte.01 mil. Madéira Madiun Madrás . Suprafa a: 797 km 2. vin. produse chimice şi manufacturiere. lîngă coasta de N-V a Africii. VIII). Relief format de un platou central (alt. Trestie de zahăr. bumbac). Limbi oficiale: malgaşa. catedrale (sec. fluviu în N-V Canadei. cromite. siderurgică. sorg. porcine. XVII). al doilea ca lungime din America de Nord. citrice. Pescuit în lacuri. Capitala: Skopje . nichel. situat pe insula Java. de pielărie.

Teatre. Izvorăşte din Mun ii Bavariei. de petrol. Expl. situată pe rîul Manzanares .: Sumenep. Port pr. [mejn] stat în N-E SUA. Relief colinar (alt. sticlă. Industrie forestieră. Produce ciment. industrial şi cultural. avioane. Universitate. Pescuit. produse alimentare. Nod feroviar. max. situat pe fluviul Ural . Avicultură. Lungime: 563 km. Centru adm. biserici (sec. Păduri ecuatoriale şi de savană. pe ărmul golfului Maine (Oceanul Atlantic). Comunică (pe cursul superior) cu Dunărea prin canalul Main–Dunăre .: Punta Arenas . Academie de ştiin e (1713) şi de muzică (1830). care uneşte Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. Industrie extractivă (magnetită). oraş în Germania (Saxonia Superioară). Monumente: templu. Turism. în 932. celuloză. Muzeu. Oraşe pr. Catedrală gotică (1220–1240). Construc ii de automobile. Se cultivă orez. XVIII) etc. siderurgică. textile şi alimentare. produse farmaceutice şi alimentare. de pielărie şi încăl ăminte. max. Aeroport. Ad.5 mii loc. catedrală (sec. loc. Se cultivă cereale. moschee. produse alimentare.1 mil. Izvoare minerale. Institu ii de învă ămînt superior. Nod feroviar. Turism. oraş în Federa ia Rusă.5 mii km2. pomi fructiferi. centru adm. Creşterea animalelor (bovine). prelucrarea lemnului. în conurba ie. max. oraş în Federa ia Rusă. doc. prelucrarea lemnului. Universitate (1508). Fabrici de încăl ăminte. tutun. Metalurgie. produse chimice şi farmaceutice. hîrtie. locomotive. produse textile şi alimentare. al regiunii cu acelaşi nume. studiouri cinematografice. Fondat în 1857. loc. manioc. Climă ecuatorială musonică. Pescuit. de instala ii şi utilaje industriale. Teatre. cocsochimică. Turism. la 131 km S-V de Berlin. 471 m). pagode. Institut politehnic. Popula ia: 1. lac alpin la grani a dintre Italia şi Elve ia. aparataj electronic şi optic. Centru industrial şi cultural. 1. strîmtoare între extremitatea sudică a Americii de Sud şi insula ara de Foc . tipografii.25 mil. XVII).02 mil. Monumente istorice şi arhitectonice: fortărea ă (sec. Turism. afluent pe dreapta al Rinului . aparate de precizie. Important centru comercial. la 194 m alt. Filarmonică. vi ă de vie. oraş în S Indiei (Tamil Nadu). Suprafa a: 5. Metalurgie. statui ecvestre. prelucrarea pielei (încăl ăminte) şi a lemnului (mobilă).9 mil. At. în 805. construc ii de utilaje petroliere. At. loc. XI). textile. doc. Magellán Maggióre Magnitogórsk Maikóp Main Maine . Suprafa a: 212 km 2.: Angusta . sticlărie. Muzee. minaret. Lungime: 524 km. situată în partea de S a mării Java . Lă ime: 38–1170 km. centrul adm. Nod de comunica ii. Bangkalan .: 1170 m. produse alimentare. al Republicii Adîghee. Numele vechi: Verbano . Şantiere navale. Lágo ~. palate. rîu în partea central-su-dică a Germaniei. Suprafa a: 92 mii km2. 445 mii loc. 3. loc. porumb. port pe Elba . Aeroport. Madúra Mádurai Mágdeburg insulă în Arhipelagul Indonezian.Madríd capitala Spaniei.: 372 m. Ad. la 435 km S de Madras . 288. încăl ăminte. constructoare de utilaje miniere şi de transport. confec ii. construc ii de maşini grele. Arcul de Triumf (sec. Popula ia: 1. palate. cartofi. 168 mii loc. Muzee. pe rîul Belaia . XVIII).

bunuri de larg consum. Aeroport. Relief predominant de podiş înalt (alt. Resurse de subsol: staniu. Admis în ONU la 1 decembrie 1964. bauxită. Pia ă pentru vinuri. peninsulă în S-E Asiei.: 200 m. geologice). port la Marea Mediterană. situat între Zambia. loc. Capitala: Lilongwe .7 mil. arbori de cauciuc. 330 vulcani. confec ii. situat în partea de S–V a Oceanului Pacific. porcine). Aeroport. Denumirea anterioară: Nyassaland . max. arahide). Arhipelágul ~. bovine. max. km2. arhipelag în V Oceanului Pacific. energetică. 5 030 m). În agricultură predomină culturile destinate exportului (tutun. Administrat de Australia. produse alimentare (ulei. Pescuit în lacul Malawi. Monumente: ruinele unui amfi-teatru roman. situată între Marea Andaman şi strîmtoarea Malacca. minereu de fier. República ~. şantier naval. bumbac. Popula ia: 10. porumb. 60 mii loc. Capitală din 1968. lemn. bauxită. 555 mii loc. max. forestieră. Universitate. Căi rutiere: 27 880 km. strîmtoare între peninsula Malacca şi insula Sumatera. ceai. extremitatea de S a peninsulei Indochina. Ad. wolfram. divizate în 24 de districte. de fructe şi cherestea. Creşterea animalelor (caprine. Malábo Malácca Malácca Malaéz Málaga Maláwi . uraniu. măsline. chichewa. Sta iune balneară. 2 190 m). Industrie extractivă (cărbune. Limbi oficiale: engleza. Export de cacao şi cafea. castel (sec. la S–E de insula Tasmania. Căi navigabile interne. Lungime: 800 km. Economie slab dezvoltată. XIII–XIV).5 mii km2. Suprafa a: 176 km 2. bere). medicamente.5 mil. Căi ferate: 789 km. capitala Guineii Ecuatoriale. Suprafa a: 2. stat în S-E Africii. IX–XI). zahăr. Tanzania şi Mozambic. Numărul popula iei este variabil. bazată pe agricultură. Păduri de esen e pre ioase şi de savană. situat între Asia şi Australia. [´malaga] oraş în S Spaniei (Andaluzia). alimentară. Suprafa a: 118. combustibili. Turism. arahide. ceai. max. Relief muntos (alt. Climă ecuatorială şi subecuatorială. cocotieri. piei. vin. format de cca 10 mii de insule. ovine. Planta ii de orez. fortărea ă maură (sec. biserică (sec. pietre pre ioase). Importă mijloace de transport. cel mai mare de pe glob. Relief muntos (alt. Fondat în 1827. Lă ime: 64–480 km. teritoriu dependent. Centru industrial: siderurgie. Exportă tutun. Climă tropicală. bumbac. Suprafa a: 237 mii km 2. materiale de construc ii. Este organizat în 3 provincii. port în golful Guineea. Climă ecuatorială.Maquarie Insula ~. XVII). Sta iuni de cercetări ştiin ifice (meteorologice. 3 003 m). Prelucrarea lemnului şi a produselor agricole.

încăl ăminte. Suprafa a: 332 mii km2. grîu. Pescuit dezvoltat. de ciment. Turism. Popula ia: 22. de ulei de cocos. Se cultivă mei. Senegal şi Mauritania. sare. textile şi de produse alimentare (zahăr. lapte). Côte d'Ivoire. servicii balneocurative. Resurse de subsol: aur. pescuit. Relief predominant muntos. ovine. situat în partea sudică a peninsulei Malacca – sectorul continental şi în N insulei Borneo (Kalimantan ) – sectorul insular. porcine. República ~.Maláysia Federá ia ~. Exportă peşte şi produse din peşte. cositor. Flotă comercială maritimă. Este împăr it în 8 regiuni şi un district al capitalei. Aeroport. Vegeta ie tropicală bogată. forestieră. Climă ecuatorial-musonică. copra. Insulele reprezintă culmile mai înalte ale unui platou submarin de origine coraligenă. bauxită. Vegeta ie de pustiu şi semipustiu (în N) şi de savană (în S). alimentară. mangan. maşini şi echipament de transport. anvelope. plante citrice. Importă mijloace de transport. avînd alt. citrice. ovine. Produce energie electrică. de produse meşteşugăreşti. Se cresc animale (bovine. caprine. Căi rutiere: 94. Se cresc bovine. carne. Capitala: Kuala Lumpur . bubaline. produse alimentare (conserve de peşte). km2. Climă ecuatorială musonică. Economie bazată pe turism. petrol. Teritoriul ării este străbătut de rîurile Niger şi Senegal. de prelucrare a metalelor şi a petrolului. bumbac. cămile ş. Exportă maşini şi utilaje de transport. Dispune de bogate resurse naturale (staniu. Industrie energetică. a. ca . Vegeta ie tropicală exotică. porumb. ulei de palmier. Culturi agricole: arbori de hevea. fosforite. stat federal în S-E Asiei. orez. de conserve de fructe. arahide. Organizat în 20 de districte (atoli) şi capitala. ciment. lemn. Pescuit. soia. sorg. confec ii. caprine. componente electronice. manioc.85 mil.25 mil. unt. cocotieri. fructe exotice. Admis în ONU la 17 septembrie 1957. Este organizat în 13 state şi 2 teritorii federale. orez. Faună: specii de păsări şi peşti (tonul). Întreprinderi de prelucrare a peştelui. manioc. Industrie producătoare de energie electrică. de cacao şi de cafea. Guineea. minereuri de fier. Turism dezvoltat. Climă tropicală de deşert (în N) şi musonică (în S). sector al deşertului Sahara. textile. cauciuc. bananieri. zahăr. Niger. ulei de arahide. stat în Africa de Vest. Limba oficială: franceza. gaze naturale). agricultură specializată (planta ii de cocotieri. cu păduri în valea Nigerului. Limba oficială: divehi. mangan. uleiuri. componente electronice. legume. Limba oficială: malaeza. bauxită. loc. fructe. Faună bogată: maimu e. Capitala: Male . arbori de pîine). Suprafa a: 302 km2. situat pe Insulele Maldive din Oceanul Indian. Popula ia: 320 mii loc. 500–1000 m). Suprafa a: 1. mirodenii. combustibili. 65 mii loc. Capitala: Bamako. situat între Algeria. Mále Malí capitala Republicii Maldive. cea mai joasă de pe glob – 2 m. legume. trestie de zahăr.2 mii km. Maldíve República ~. Produce cauciuc natural. Importă produse industriale. Se mai cultivă mei. produse agricole. tutun. cherestea. Relief în cea mai mare parte de podiş (alt.4 mil. Căi ferate: 2 200 km. loc. diamante. port la Oceanul Indian. minereu de fier. Burkina Faso. aparate de radio. produse chimice şi alimentare. stat în sudul Asiei. Popula ia: 11. artizanat. situată pe insula Male . taro. Admis în ONU la 21 septembrie 1965.

ciment. port la strîmtoarea Øresund .: Douglas . situată în partea de V a Mării Mediterane. Statut de autonomie. prelucrarea lemnu-lui şi a cimentului. lemnului. oraş în N-V Braziliei. loc. Centru industrial: şantiere navale. engleza. centru de turism. Popula ia: 73 mii loc. Universitate.6 mii km2. textile. XX). Admis în ONU la 1 decembrie 1964. Climă temperat-oceanică. Comino. asamblarea mijloacelor de transport. legume. piei. mobilă. Căi rutiere: 1600 km. măslini. Iriga ii. Relief de podiş calcaros. produse alimentare. Fondat în sec. maşini şi semifabricate industriale. oraş în S Suediei. plante cultivate. Aeroport.: Palma de Mallorca . Oraş pr. Este divizat în 6 regiuni. Pescuit. Málmö [´malmœ] Málta Mamáia Man [´mæn] Manágua Manáma Manáus . sta iune balneoclimaterică în România. situat în arhipelagul Malta (pe insulele Malta. Pescuit. conserve de peşte). Limbi oficiale: malteza. situată pe litoralul Mării Negre. legume. Postul de radio local “Radio Vacan a“. Turism. roşcovi. Climă subtropicală şi mediteraneană. Creşterea animalelor. castel-muzeu (sec. animale vii. XV–XVI). Capitala: La Valletta . Relief muntos şi de cîmpie. bovine. Catedrală (sec. Popula ia: 398 mii loc. în Marea Irlandei. Oraş din 1846. carne. Suprafa a: 316 km2. Prelucrarea petrolului. între insula Sicilia (distan ă 90 km) şi continentul Africii (distan ă 290 km). Festival anual de muzică uşoară românească. tutun. Fabrici de încăl ăminte.Mallorca [ma´ljorka] cea mai mare insulă a arhipelagului Baleare . Aeroport. Pescuit de perle. al statului Amazonas . citrice. Export de petrol adus din Arabia Saudită. Gozo. Turism. se produce textile. Rafinărie de petrol. loc. República ~. Culturi: ovăz. mase plastice. Fondat în 1660. 250 mii loc. primărie (sec. Posesiune spaniolă. hîrtie. Plajă în lungime de 10 km. capitala statului Bahrain.2 mil. Turism. Oraş pr. Universitate. Suprafa a: 572 km2. zinc. Aeroport. 150 mii loc. Se produce aluminiu. 1. capitala statului Nicaragua. la cca 50 km V de ărmul Angliei. ciment. insulă în Arhipelagul Britanic. produse alimentare (vin. XVI). 1 mil. Turism dezvoltat. Grădină botanică. confec ii. Popula ia: 600 mii loc. Pescuit. Fondat în sec. Se cresc ovine. Termocentrală. Importă materii prime. Monumente: biserică în stil gotic (sec. Ramuri industriale: construc ii navale. Teatre. produse chimice şi alimentare. Suprafa a: 3. tutun. Pescuit. ovine. Naviga ie maritimă. pielei şi iutei. produc ia aparatajului electric şi electronic. XII. plumb. Pe terenuri irigate se cultivă cereale. textile şi alimentare. Muzeu. Relief deluros. produse chimice. cartofi. situată pe insula Bahrain . caprine. centrul adm. XVI. bumbac. XIV). port pe Rio Negro . Aeroport. alimentare. Rafinărie de petrol. cauciucului. port la Golful Persic . Creşterea animalelor (bovine. construc ii de vagoane şi de utilaj electrotehnic. situată pe ărmul lacului Managua. porcine). fructe. produse chimice. stat în S Europei. Exportă vehicule. Filfla ) din Marea Mediterană. Vegeta ie: smochini. fragmentat de văi şi coline. Zăcăminte de fier. ciment.

de încăl ăminte. 923 mii loc. de celuloză şi hîrtie. alimentare (zahăr. Centru turistic. fabrici de textile şi confec ii. de cosmetică. Venus. chimică. încăl ăminte. încăl ăminte. automobile. Muzee. Industrie constructoare de nave. Universitate. municipiu în România (jud. Sta iunile balneoclimaterice Saturn. textile. de produse alimentare. Industrie siderurgică. 535 mii loc. Aeroport. Muzeu. situat pe rîul Maracay . centrul adm. port fluvio-maritim pe canalul Liverpool–Manchester . XVI–XVII). 45 mii loc. Centru industrial: prelucrarea pielei şi a lemnului. Catedrală (sec. Port fluvial. produse chimice. farmaceutică. Localitate fondată în 1571. Lungime: 225 km. electrotehnică. Manitóba Mánnheim [mæn¬´toub¬] [´manhaim] Mapúto [ma´puutu] Maracáibo Maracáy . Fondat în 1596. aerian).Mánchester [´mænt¿est¬(r)] oraş în centrul Marii Britanii (Anglia). zahăr.5 mil. situată în partea de S-V a insulei Luzon . 1. de încăl ăminte. produse chimice. Produce ciment. port la Marea Arabiei (Oceanul Indian). Şantier naval. al statului Aragua . alimentară. Monumente: fragmente ale unei fortifica ii (sec. de produse textile şi alimentare. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (mobilă). produse alimentare. Aeroport. loc. Port maritim. Teatre. de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole. uleiuri vegetale). XVI). Monumente. situat pe ărmul golfului Delagoa (Oceanul Atlantic). 2 mil. fabrici de produse textile (bumbac. Fondat în sec. Aeroport. Servicii financiare şi comerciale. Monumente: catedrală (sec. primărie (1877). capitala Republicii Filipine. Universitate. Festivaluri folclorice anuale. hîrtie.73 mil. Repara ii navale. şantiere navale. Nod de comunica ii. Muzee. de aparataj electrotehnic şi de precizie. Pia ă agricolă pentru cafea. capitala statului Mozambic. oraş în N-V Venezuelei. cacao. Pescuit. utilaje miniere şi textile. textile (cînepă). Nod de comunica ii (rutier. lînă) şi alimentare. Turism. Mandaláy [mænd¬´lej] oraş în Birmania. Hr. Aeroport. Centru industrial: construc ii de maşini. hîrtie. Centru religios (mănăstiri. prelucrarea petrolului şi a lemnului. port la Marea Neagră. Fondat în sec. locomotive. port pe fluviul Ýrrawaddy. biserică (1709). textilă. lac în S Canadei. temple budiste). loc. orez decorticat. Universitate. 1. Important centru industrial: construc ii de avioane. XVIII). construc ii de maşini (automobile). situat la confluen a Rinului cu Neckar . al statului Zulia . ulei). 305 mii loc. Pescuit. constructoare de maşini agricole. loc. igarete. pe rîul Pasig . Metalurgie. 318 mii loc. de ciment. prelucrarea petrolului şi a lemnului. oraş în N Venezuelei. Fondat în 1857. repara ii navale. Universită i. Teatre. Universitate. XV). Universitate. Mangália Mangalóre [mang¬´luur] Maníla oraş în S-V Indiei (Karnâtaka). al districtului Mandalay . conserve de peşte. VI î. Muzee. Industrie de prelucrare a petrolului şi a metalelor. alimentară. Jupiter. Constan a). tutun. 450 mii loc. biserici (sec. centrul adm. alimentare (cafea. Aeroport. cauciuc. centrul adm. textile. Aeroport. a. Neptun. legat prin rîul Dauphin cu lacul Winnipeg . textilă. Fondat în 1571. oraş în S-V Germaniei. poligrafie. XVII. Olimp ş.

doc. în 1199. Ad. 27 districte unitare. loc. Vegeta ie: păşuni.: 2 717 m. Suprafa a: 333 mii km 2. Climă temperatcontinentală. condusă de Miltiade. gaze naturale. materiale de construc ie. zinc. păduri de foioase. aparate electrice şi optice). stat în Europa Occidentală. construc ii de maşini (nave. avînd distan a de 42. grîu. At.Maramúreº jude în N-V României. plumb. după ce a rostit cuvintele "Bucura i-vă. staniu. Economie puternic dezvoltată. utilaje miniere. la 42. Zăcăminte: aur. opera ii bancare. med. Parcuri na ionale. calcar. a învins oştirile persane ale lui Darius. cuprinzând şi numeroase insule şi arhipelaguri mici din Oceanul Atlantic. plumb. a căzut mort. situat pe insula Marea Britanie şi în partea de N a insulei Irlanda . Monumente şi locuri istorice. Teatru. 32 de districte unitare în Sco ia şi 26 districte unitare în Irlanda de Nord. în anul 490 î. de cîmpii litorale. medie: 349 m. loc. cu zone de dealuri şi podişuri. de încăl ăminte. arahide. de prelucrare a lemnului. sare. Se cultivă porumb. Planta ii de castan comestibil. centrale atomice. Institu ii de învă ămînt superior şi mediu. bazată în fond pe industrie. Ad. Principalele ramuri industriale: metalurgie. Produce celuloză şi hîrtie. Izvoare cu ape minerale. Suprafa a: 90 mii km2. avioane. a avut loc o bătălie în care armata ateniană. Veche provincie românească. cartofi. cafea.2 km. ghips. gresie. bovine). Suprafa a: 244 mii km2. produse chimice. dar şi pe comer . potasiu. Filarmonică. Pescuit intens. la grani a cu Ucraina. Viticultură. Este divizat în 35 de comitate. rîul Neva şi un canal navigabil. [mar¬´¤¾u] stat în N-E Braziliei. între ărmurile orientale ale Chinei şi insulele Ryukyu şi Kyûshû (Japonia). Expl. maşini agricole. Apicultură. Turism. În apropiere de Maraton.2 km N-E de Atena. Creşterea animalelor (bovine. textile mare în V Oceanului Pacific. de podiş. am învins".. şi. cacao. Centru adm. Ad. Industrie extractivă (petrol). trestie de zahăr. Capitala: Londra . autovehicule. fiind răpus de oboseală. Marea Irlandei şi Marea Nordului.2 mil. manioc. max. Climă temperat-oceanică. ovine). 22 de districte unitare în Walles.: Săo Luis . de marmură. Înghea ă în perioada septembrie–mai. km2.: Baia Mare . Unul din atenieni (Filipides) a alergat pînă la Atena. Sta iuni balneoclimaterice.25 mil. caprine. Se cresc animale (ovine. minereuri de fier. porumb. Suprafa a: 1. Popula ia: 535 mii loc. Bogate resurse de cărbune. mică. între peninsulele Kola şi Kanin . mare în bazinul Oceanului Arctic. Comunică cu marea Barents şi Marea Baltică prin lacul Onega . turism. Pomicultură. cositor. Relief predominant muntos. Hr. argint.: 67 m. textilă. conserve de legume şi fructe). siderurgie. De aici denumirea probei olimpice de alergare. Zone naturale ocrotite. Centru adm. Popula ia: 60 mil. Limba oficială: engleza. Márea Chínei de Est . orz. Ad. max. cupru. prelucrarea lemnului. prelucrătoare a materiei prime agricole. petrol. alimentară. localitate în N Aticii (Grecia).: 350 m. Se cultivă bumbac. Popula ia: 5. 6 co-mitate metropolitane şi Marea Londră în Anglia. Pescuit. palmieri de ulei. Industrie constructoare de maşini agricole. de produse alimentare (preparate din carne şi lapte. porcine. Maranháo Maratón Márea Álbã Márea Británie Regátul Unít al Márii Británii şi Irlándei de Nord . Relieful ării este diversificat după insule şi regiuni: muntos. pentru a anun a victoria. Suprafa a: 6300 km 2.

între Africa şi peninsula Arabia .Márea Chínei de Sud Márea Gálbenã mare în V Oceanului Pacific. peninsula Iutlanda şi ărmul Olandei. insula Borneo . medie: 40 m. lac sărat între Israel şi Iordania. Sta iuni balneoclimaterice. 1 160 m). Ad. a fost construit un tunel rutier şi feroviar lung de 50 km. Ad. insulă în S-V arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor). Uneşte porturile din partea europeană a Federa iei Ruse cu cele din Extremul Orient. max. Ad.: 720 m. care trece prin mările Oceanului Arctic şi leagă între ele oceanele Atlantic şi Pacific. mare în V Oceanului Pacific. Ad.: 2 245 m. max. Suprafa a: 575 mii km2. Suprafa a: 2. în S Australiei. cale maritimă navigabilă. max. la 408 m sub nivelul mării (cea mai joasă de pe glob). Turism. max. Ad. Marea Baltică şi Marea Mînecii. max. Ad. Expl. Suprafa a: 78 mii km2. Georgiei. între ărmul de S-E al Asiei.9 mii km 2.: 16 m. Relief muntos (alt.: 810 m. medie: 1 282 m. max. Pescuit. Ad.: 5080 m. Climă subecuatorială.7–5.: 5420 m. Turciei şi Bulgariei. Pe sub această mare. max. Ad. pe cursul mijlociu al fluviului Colorado . apar inînd Venezuelei. Ad. Ad.5 mii km 2. medie: 86 m. Rusiei.: 2 039 m.: 1 800 m. între ărmul sudic al Marii Britanii şi litoralul nordic al Fran ei. Lungime: 351 km (cel mai lung din lume). deşert în S-V Australiei. Comunică cu marea Marmara prin strîmtoarea Bosfor . km2. Ucrainei. Planta ii de arbori de cafea şi de cacao. Ad. Dune. medie: 94 m. Suprafa a: 417 mii km2. max. Denumirea antică: Pontus Euxinus . Este declarat monument al naturii. în 1984–1994. Márea Róºie Márele Canión Márele Deºért Victória Márele Drum Marítim de Nord Márele Golf Australián Márele Lac Sãrát Margaríta . de săruri de potasiu. Ad. Parc na ional.54 mil.: 140 m.: 172 m. Ad. Suprafa a: 1020 km2. max. Comunică cu Marea Meidterană şi cu golful Aden (Marea Arabiei). Comunică cu Marea Norvegiei. Suprafa a: 3. între Arhipelagul Britanic. între capurile Pasley (în V) şi Carnot (în E). Depuneri de sare. mare între Europa de Sud-Est şi Asia Mică. arhipelagul Filipine şi insula Taiwan . Ad. cu Marea Egee prin strîmtoarea Dardanele şi cu Marea Azov prin strîmtoarea Kerci . Suprafa a: 1 072 km2. peninsula Malacca . scaldă ărmurile României. canion în SUA (Arizona). max. Lă ime: 6–29 km. medie: 491 m. între peninsula Coreea şi ărmul continentului asiatic de la N de vărsarea fluviului Chang Jiang . medie: 1140 m. Ad. Márea Mînecii Márea Moártã Márea Neágrã Márea Nórdului mare în bazinul Oceanului Atlantic. Pescuit de perle. Suprafa a: 484 mii km2. Ad. Comunică cu Marea Nordului prin strîmtoarea Pas de Calais . lac în V SUA. Suprafa a: 413. Scandinavia. mare în bazinul Oceanului Atlantic. max. situat într-o zonă deşertică a Podişului Marelui Bazin. Suprafa a: 450 mii km2. Suprafa a: 300 mii km2. mare intercontinentală în bazinul Oceanului Indian. golf al Oceanului Indian.

stat în N-V Africii. cartofi. afluent pe dreapta al Senei . Popula ia: 768 mii loc. XIX). porumb. Lungime: 525 km. Este legat prin canale cu Rinul şi Saône . Capitala: Rabat . Viticultură. 746 mii loc. Suprafa a: 23. uraniu) şi pe cea prelucrătoare şi producătoare (energie electrică. Ad. cupru. Izvorăşte din podişul Langres . sorg.2 mii km 2. forestiere. Naviga ie intensă. între Algeria şi Sahara Occidentală. Márea ~.3 mii km2. oraş în V Cehiei. max. anvelope. Relief variat. trestie de zahăr. Aeroport. Maria (sec. esături de lînă şi bumbac. cherestea. curmale. Economie axată pe industria extractivă (fosfa i naturali. la grani a dintre SUA şi Canada. citrice. Prelucrarea lemnului şi a pielei. Fondat în 1062.2 mil. pirite. Regátul ~. Aeroport. Se cultivă porumb.5 mii km2. ovăz. fluviu navigabil în Peninsula Balcanică. Climă tropical-ocea-nică. Ad. grup de cinci lacuri (Superior. republică în Federa ia Rusă. Biserica Sf. Capitala: Ioşkar-Ola . loc. mare între Asia Mică şi Peninsula Balcanică. subtropicală mediteraneană şi deşertică. zinc. măslini. Climă oceanică. medie: 357 m. Numele german (pînă în 1918) – Marienbad. alimentare. Pescuit. Lungime: 490 km. Culturi agricole: grîu. Michigan. Comunică cu Marea Egee şi Marea Neagră. la grani a dintre Surinam şi Guyana Franceză. secară. prelucrarea lemnului. covoare. gaze naturale. arahide. format din 15 insule mari vulcanice şi numeroase insuli e coraligene. Muzeu. îngrăşăminte azotoase. Limba oficială: araba. Ínsulele ~. Suprafa a: 245. Prin fluviul Sf. conserve de peşte şi legume). cartofi. Suprafa a: 1018 km2. Creşterea animalelor (bovine. Suprafa a: 459 mii km2. produse alimentare. Monumente: mausolee. Păduri tropicale şi savane. igarete şi tutun. despăr it de Spania prin strîmtoarea Gibraltar . petrol. celuloză. Întreprinderi de prelucrare a lemnului. de pielărie. în N-V Microneziei. Mariáne Marianské Lázn¸ [´marjanske laaynje] Márile Lácuri Maríþa Mármara Márna Maróc rîu navigabil în N-E Fran ei. Suprafa a: 11. Popula ia: 18 mii loc. banane. cînepă. plumb. mangan. in. Huron. Denumirea antică: Hebrus . Expl. Vegeta ie sărăcăcioasă: păduri restrînse. bumbac. asamblare de autovehicule. arhipelag în V Oceanului Pacific. Erie. . Creşterea extensivă a animalelor (bovi Maroni Marrakéch [mara´ke¿] fluviu în N Americii de Sud. nichel. varietă i de plante de stepă şi de semideşert. articole din mătase naturală. divizate în 41 de provincii şi 25 de prefecturi. minereuri de fier.: 1 355 m. Lungime: 720 km. Izvorăşte din masivul muntos Rila Planina şi se varsă în Marea Egee. oraş în partea central-vestică a Marocului.Marí República ~. Pescuit. alcaline). populată de etnicii marí. Lauren iu şi o re ea de canale lacurile sunt legate de oceanul Atlantic şi de bazinele fluviilor Mississippi şi Hudson . situat pe ărmul Oceanului Atlantic în N-V şi al Mării Mediterane în N. staniu. hîrtie. produc ie de covoare. moschei. mase plastice. Popula ia: 31. dominat de mun ii Atlas şi Antiatlas . ciment. situat la 40 km S–V de Karlovy Vary. carne. Cuprinde 16 regiuni. sfeclă de zahăr. palat. Sta iune balneoclimaterică (izvoare minerale sulfuroase. Ontario ) în E Americii de Nord. porcine). Se varsă în Oceanul Atlantic. textile.

Vegeta ie tropicală arborescentă: cocotieri. legume. Popula ia: 5.: Fort-de-France . aluminiu). manioc. (298 mii loc. situat în V insulei Sicilia . primărie (sec.2 mil. Suprafa a: 4. Sta iune turistică şi balneoclimaterică. Centru adm. constructoare de maşini şi utilaj de transport. Academie de ştiin e. Relief vulcanic (alt. 81 mii loc. la E de insula Madagascar . Nod caravanier. Pomicultură. Aeroport. Pescuit. Pescuit. dom. de fosfa i naturali. situată pe rîul Caledon . XVIII). loc. ulei de cocos. dispuse în două şiruri insulare: Ralik în V şi Ratak în E. trestie de zahăr. XII–XIII. marshalleza. Este divizat în 26 de districte. A fost descoperită în 1502 de Cristofor Columb. Fondat în sec. departament al Fran ei. Viticultură.Marsála Márshall oraş în Italia. biserică (sec. Se cresc bovine. max. vanilie. capitala statului african Lesotho. bazată pe asisten a financiară străină şi pe surse proprii (pescuit. Economie slab dezvoltată. arbori de cafea şi de piper. Oraş pr. în conurba ie).. Important centru industrial. [´me¬r¬l¬nd] stat în E SUA. Creşterea animalelor (porcine). loc.: Annapolis . Planta ii de ceai. República ínsulelor Márshall . oraş în S Fran ei (Provence).1 mii km2. insulă în arhipelagul Antilele Mici . agricultură. legume. copra. servicii bancare). Port şi aeroport pe atolul Majuro. cel mai mare port al ării la Marea Mediterană. Hr. financiar şi comercial. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. fructe. la S-V de arhipelagul Hawaii. prelucrarea petrolului. în conurba ie). Monumente: ruinele unor edificii termale. Popula ia: 399 mii loc. Exportă peşte. Legumicultură. XIX). 1397 m). metalurgică. XVII). la N de ecuator.2 mil. Importă maşini şi utilaje de transport. 808 mii loc. Ínsulele ~. Climă tropicală umedă. Universitate. Capitala: Dalap-Uliga-Darrit (pe atolul Majuro ). Aeroport. Monumente: biserici (sec. Suprafa a: 32 mii km2. XV. Centru adm. fructe. IV î. Nu are căi ferate şi nici căi rutiere importante. (1.6 mii km2. Teritoriul ării ocupă cîteva sute de insule (32 de atoli şi 867 de recifi coraligeni). Nod de comunica ii. bananieri. rom. Pia ă pentru vinuri. Industrie extractivă (cărbune). Popula ia: cca 1 mil. loc. Produce zahăr. Muzee. Fondat în sec. alimentară. şantiere navale. construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. în S-E peninsulei Arabia. castel (sec. trestie de zahăr. electrotehnică. peşte uscat. stat insular în Oceanul Pacific (Micronezia). Produc ie meşteşugărească.5 km 2. capitala sultanatului Oman. Suprafa a: 200. Popula ia: 63 mii loc. Vestigii romane.: Port Louis (pe insula Mauritius ). port pe ărmul golfului Oman . port la Marea Mediterană. chimică. Produc ie de cereale. Suprafa a: 1. 110 mii loc. Metalurgie (cupru. (380 mii loc. Ínsulele ~. Fondat în 1868. XVI). Metrou. Turism. Păduri (24% din teritoriu). Turism. Climă ecuatorială. turism. Export de curmale. Marsília Martiníca Maryland Mascaréne Mascát (Masquat) Másseru [´mæz¬ru] . bananieri. Aeroport. 30 mii loc. legume şi fructe. în conurba ie). Limbi oficiale: engleza. Prelucrarea diamantelor. Produse textile şi alimentare. pe coasta Oceanului Atlantic. Meşteşuguri. de cafea. produse manufacturate şi alimentare. Expl. Arbori de cafea. Creşterea animalelor. Se cultivă bata i. Climă tropicală umedă. fructe. arhipelag vulcanic în Oceanul Indian.

Flotă comercială maritimă. Turism. mei. orez.9 mil. orez. piei. Suprafa a: 21. Culturi agricole: porumb. Limba oficială: araba (uzuală – franceza).: Cuiaba . Muzeu. Admis în ONU la 24 aprilie 1968. metalelor şi pielei. ilmenit. brînzeturilor. la ărmul estic al Oceanului Atlantic. Climă subtropicală musonică. Rezina).4 mil. rom. Industrie extractivă (minereuri de fier. Pomicultură. loc. de stepă şi de savană. prelucrătoare a petrolului. alimentară. textilelor. ovine. Admis în ONU la 27 República ~. Centru industrial (metalurgie. fabrici de hîrtie. stat în N-V Africii. Căi ferate: 705 km. mărginit în N şi E de cîmpii litorale înguste. 200–500 m).08 mil. zahărului. arahide. combustibili. gumă arabică. de aparatură electronică. produse chimice şi alimentare. diamante. construc ii de maşini agricole. Exportă minereu de fier. fire şi fibre textile.1 mil. îngrăşăminte azotoase. Căi rutiere: 1. Importă maşini şi utilaje industriale. bovine. Importă mijloace şi utilaj de transport. Relief deşertic (un sector al Saharei Occidentale). rom. Monumente. bata i. stat în S-E Africii. oraş în Japonia (pe insula Shikoku). arahide. Vegeta ie de deşert. curmali. ghips. ceai. Legumicultură. Popula ia: 6. bunuri de larg consum. Zăcăminte: minereuri de fier şi de mangan. loc. porumb. covoarelor. curmale. porcine). Vegeta ie: păduri tropicale (acoperă 22% din teritoriul ării). de produse textile şi alimentare. Economie în dezvoltare. Meşteşugărit. S uprafa a: 1. aparate optice. tutun. diamante. Pescuit intens. pe coasta Oceanului Atlantic. Flotă comercială maritimă. caprine. bazată pe industria de prelucrare şi de producere (derivate petroliere. poligrafică. Produc ie de cereale. bata i. Suprafa a: 2040 km2. sec. cu o cîmpie litorală acoperită de numeroase bancuri de nisip. Exportă zahăr. Creşterea animalelor. Mateúþi Máto Grósso [´matu´grossu] Mátsuyama [´matsujama] stat în V Braziliei. IV–III î. loc.Massachúsetts [mæss¬´t¿uussits] stat în N-E SUA. port la Marea Japoniei. Aeroport. Monument arheologic: La Şan uri (fortifica ie de pămînt de formă rotundă apar inînd geto-dacilor. igarete). km2. ceasuri. energetică. cămile. cabaline). Include 9 districte şi 2 municipalită i. coborînd în trepte spre N. loc. confec ii. combustibili. Mauritánia República Islámică ~. situat în V Oceanului Indian. manioc. de încăl ăminte.9 mii km. manioc. comună în Republica Moldova (rn. Popula ia: 2.). Popula ia: 1. Algeria. Popula ia: 2. legume. bovine. Suprafa a: 907 mii km 2. artizanat) şi comercial (pia ă agricolă). sorg. produse alimentare. Hr. zahăr. piei. Limba oficială: engleza. Capitala: Port Louis .: Boston. 469 mii loc. cafea. porumb. tutun. tutun. în 1550. Climă tropicală aridă. cafea. la E de Madagascar . Industrie constructoare de maşini şi utilaje electrice. bunuri de larg consum. Se recoltează guma arabică. legume. Pescuit. cupru. copra. Culturi agricole: orez. Pescuit. peşte sărat şi conservat.4 mii km2. Turism. pe agricultură (trestie de zahăr. Căi rutiere: 7 635 km. fosfa i naturali. nuci de cocos) şi pe creşterea vitelor (caprine. Capitala: Nouakchott . pe insula Mauritius din arhipelagul Mascarene .15 mil. dominat de platouri nu prea înalte (alt. Maurítius . vite. Este divizat în 12 regiuni şi districtul capitalei. Relief reprezentat de un podiş vulcanic mai ridicat în S-V (826 m). At. textile. carne. igname. ceai. copra. Centru adm. Faună: diverse specii de păsări şi peşti. trestie de zahăr. Creşterea animalelor (ovine. în podişul cu acelaşi nume. între Sahara Occidentală. Mali şi Senegal. wolfram. rafinării de petrol. doc. Centru adm. sare). de produc ie a cimentului.

biserică (sec. Vrancea). At. capitala statului Swaziland. mausoleu în memoria “Bătăliei de la Mărăşeşti“ (24 iulie / 5 august – 6/19 august 1917) în care Armata Română a zdrobit ofensiva germană. Universitate. 2. fluvial-maritim). ceasuri) şi comercial (pia ă pentru legume). situat pe valea rîului Siret . municipiu în România (jud. oraş în partea de V a Arabiei Saudite. în care armatele româneşti şi ruseşti au învins armata germană. Făleşti). de prelucrare a lemnului şi a bumbacului. argint). forestiere. Expl. loc. regiune geografică în N-E Poloniei. deal în Republica Moldova (rn. port pe rîul Dyle . cultural şi religios. oraş în România (jud. rutier). cartofi şi se cresc animale. arahide. Aeroport. Biserică. Centru industrial (metalurgie. Pomicultură. la 11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917. oraş în N-V Columbiei. 47 mii loc. construc ii de remorci. Aeroport. 966 mii loc. Important centru comercial (cafea.Mayótte [ma´jot] insulă vulcanică în arhipelagul Comore din Oceanul Indian. la 1 500 m alt. Constan a). chimice şi alimentare. Oraş din 1968. Industrie extractivă (minereuri de fier şi de staniu. azbest). Industrie extractivă (aur. Ansamblu comemorativ. siderurgie. Numeroase lacuri (cca 2 700). metalurgică. palat (sec. din 1995). Monumente: catedrală (sec. de ciment. ulei. Centru comercial şi turistic. Centru comercial. Mazúria Mãgura Mãrãºéºti Mãrãºti localitate în România (jud. 76 mii loc. poligrafică. Oraş din 1908. Centru adm. biserici. Arhiepiscopie. [´mehh¬l¬] (Malines) oraş în partea de N a Belgiei. bauxită. situată în N-V ării. alimentară (zahăr. la 1150 m alt. financiar. material rulant. Aici. Suprafa a: 375 km2. animale. a hîrtiei. maşini de transport. viticultură. Vrancea). de aparate pentru uz casnic. Hidrocentrală (la Călimăneşti. avînd cea mai mare altitudine (388 m) în Podişul Ciulucului. produse de pielărie. de maşini agricole. Este administrată de Fran a. XIII–XV). produc ie de alcool. alimentară. în 1455. XI. Repara ii feroviare. doc. din 1994. XVI). textilă. Agricultură (trestie de zahăr. Mbabáne Mécca Méchelen Medellín [mede´ljin] Medgidía . la 70 km E de ărmul Mării Roşii. între Vistula şi cîmpia litorală baltică. 13. piei) şi religios islamic (pelerinaj). detergen i). de pielărie şi încăl ăminte.2 mii loc. XVI). Nod de comunica ii (feroviar. Muzeu de artă. brînzeturi). Muzee. a avut loc “Bătălia de la Mărăşti“. Nod de comunica ie (feroviar. situat pe Rio Porce . conserve de fructe). vopsele. a sticlăriei şi ceramicii. Centru industrial (metalurgie. Produse ale industriei uşoare (sticlărie. cocotieri). Popula ia: 132 mii loc. constructoare de maşini. Lac de acumulare. prelucrarea lemnului şi a tutunului. port pe canalul Dunăre – Marea Neagră . drojdie.: Dzaoudzi . îngrăşăminte. Fondat în sec. arbori de vanilie. Geamie. Turism. chimică. 52 mii loc. mun. rutier. Se cultivă secară.4 mil. Pescuit.

Căi ferate: 129 km.a. porcine. XVI–XVII). În 1956 aici s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de Vară. Zăcăminte: huilă. Suprafa a: 4933 km 2. Ad.). Viticultură şi pomicultură. construc ii de automobile. km 2. motoare. Complexul hidroenergetic Por ile de Fier . Popula ia: 322 mii loc. un golf al mării Baffin şi un lac situat în N Canadei. XIV–XV). de esături şi confec ii. Muzee. material rulant. Vestigii romane. peninsulă în N Canadei. Climă ecuatorială şi tropicală. [´melb¬n] oraş în S-E Australiei. Pescuit şi naviga ie intensă. primărie (sec. Fabrici de textile. mare intercontinentală situată între Europa. centru adm. Suprafa a: 63 mii km2. Tibrul. jude în S-V României. Conservator. de sticlărie şi de produse alimentare). At. remorci. Port pe ărmul golfului Port Phillip . clădiri vechi (sec. Márea ~. Vanuatu. Se cultivă porumb. maşini agricole. Suprafa a: 2. în 1267. floarea-soarelui. Vegeta ie tropicală (cocotieri. VII) adăposteşte mormîntul Profetului Mahomed. Pia ă agricolă. Sibiu). pirite. grîu. cartofi. Relief muntos. între golfurile Foxe şi Committee . produc ie de pielărie şi încăl ăminte. Noua Caledonie. Expl. de ceramică. transformatoare electrice. în peninsula Labrador (2930 km2). bananieri. calcare. Muzeu. max. maşini-unelte. Africa şi Asia. Lungime: 4 500 km. Aeroport. Mari a ş. orz. alimentară. Ronul. fructe. Serbia şi Muntenegru. 607 mii loc. Solomon. medie: 1498 m. XVII). 5030 m). Fiji. de cherestea şi mobilă. azbest. Iriga ii. mun. de gaze naturale. Centru adm.Médiaº municipiu în România (jud. arbori de cauciuc). secară. oraş în V Arabiei Saudite. Industrie constructoare de maşini (nave fluviale.5 mil. de prelucrare a lemnului (mobilă) şi a sticlei. 62 mii loc. Căi rutiere: 1 874 km. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Sud. la 800 m alt. Drobeta-Turnu-Severin . al statului Victoria . Centru industrial (şantiere navale. Sta iuni balneoclimaterice. Produc ie de cereale.: 5120 m. rafinării de petrol. situat pe rîul Tîrnava Mare . a. Marea Moschee (sec. de produse alimentare. curmale. Obiective turistice. Acelaşi nume îl poartă o insulă nelocuită în V Arhipelagului Arctic Canadian (42. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică fortificată (sec. 200–250 m). caprine. textilă. furgonete). Santa Cruz ş. a celulozei şi hîrtiei. formată din mai multe arhipelaguri şi insule (Noua Guinee. Par ial navigabil. de pielărie şi încăl ăminte. Nod feroviar. Centru turistic şi de pelerinaj. Marea Marmara şi cu Marea Roşie. granit. alimentare. Ebrul. la grani a cu Bulgaria. argile. Medína Mediteránã Mehedínþi Mekóng Melanézia fluviu în S-E Asiei. max. de podiş şi cîmpie. Universitate. cabaline). Popula ia: cca 4 mil. loc. Mélbourne Mélville [´melvil] . Ad. Universită i. ovine. grupare insulară în S-V Oceanului Pacific (Oceania). Relief predominant muntos (alt. Comunică cu Oceanul Atlantic.4 mii km2). Oraş din 1319. Sector zootehnic (bovine. doc. din 1968. Avicultură şi apicultură. Relief colinar (alt. În ea se varsă Nilul. Industrie constructoare de maşini (autocisterne. Aeroport. Pescuit. aparate de măsurat). comercial (mare pia ă a lînii) şi cultural. Popula ia: cca 300 loc. Suprafa a: 967 mii km2. financiar. Climă temperat-con-tinentală.: mun. ovăz. în special pe Coasta de Azur .

Centru industrial (prelucrarea metalelor. rîu în V Europei. cucerită de arabi (sec. Fondat în sec. În sec. Tunele pe sub fluviu (feroviar. la 1 640 m alt. centru adm. pielărie. XIII–XVI). Relief: masive muntoase. Par ial navigabil (pe 400–750 km). Universitate. masiv muntos hercinic în Europa Centrală. Mún ii ~. centrul adm. 50 mii loc. produse alimentare). Universitate. În 1829 o parte a reg. Industrie extractivă (minereu de fier). Turism. Monumente: catedrală (sec. V î. Industrie de prelucrare a metalelor şi a lemnului. a încăl ămintei. Vestigii romane. centrul adm. XIII). prelucrarea bumbacului. uraniu. produse alimentare. chimică. zinc. Nod feroviar. Civiliza ie umană în milen. max. produse chimi-co-farmaceutice. Colonie romană în anul 25 î. Lungime: 950 km. al statului Mérida .Hr. Teatru de balet. XII).06 mil. Nod de comunica ie. chimică. port pe fluviul Mississippi . Aeroport. Institut de biologie marină. plumb. a cimentului. oraş în S-E Mexicului. cînepă. Imperiu Seleucid (anul 321 î. 612 mii loc. alimen-tare). VII). Se produce ciment. Fondat în 1558. textile. oraş în Italia (Sicilia). cafea). 600 mii loc. Populată de triburi semitice în milen. Provincie romană (anul 117 d. Universitate. Aeroport. Hr. Izvorăşte din podişul Langres (Fran a) şi se varsă în delta Rinului . zone joase inundabile. dopuri de plută. Universitate. Izvorăşte din mun ii Pennini şi se varsă în Marea Irlandei. pe teritoriul statelor Fran a. IV î. Hr. Turism. alimentară. Hr. loc. situat pe fluviul Guadiana .). oraş în N-V Venezuelei. al provinciei Estremadura . textile. XVI a fost cucerită de turci. Centru industrial (şantiere navale. la grani a Cehiei cu Germania. aparataj electrotehnic). în conurba ie. animale). între Tigru şi Eufrat . Belgia şi Olanda. Meshéti Mesopotámia Messína Metálici Metz [mes] oraş în N-E Fran ei (Lorena). Asiria ). Zăcăminte: minereuri de fier. pieilor şi a tutunului. port pe rîul Moselle . Iriga ii. staniu. Babilon. regiune istorică în S Georgiei (Gruziei). Aeroport. oraş în Spania. biserică (sec. Relief predominant muntos (alt. Pia ă agricolă (pentru animale şi bumbac). rutiere). al statului Yucatán . Catedrală (sec. Hr.Mémphis [´memfis] oraş în SUA (Tennessee). port la strîmtoarea Messina . Metalurgie.Hr. Lă ime: cca 200 km. Fondat în 1542. Aeroport. Izvorăşte din mun ii Den-Lao şi se varsă în golful Siam al Mării Chinei de Sud. 1. Menám Mérida Mérida Mérida Mérsey [´m¬¬zi] fluviu în partea de V a Marii Britanii (Anglia). 273 mii loc. 2859 m). fluviu în Thailanda. ciment. Pia ă agricolă (zahăr.Hr. Alt. VIII î. Institu ii financiar-ban-care. Meuse [mœœz] . Prelucrarea lemnului. Păduri de foioase şi conifere. regiune în V şi S-V Asiei. Turism. a intrat în componen a Rusiei. alimentară. ( Summer. Muzeu. 124 mii loc. produse textile şi alimentare (conserve. Lungime: 129 km. wolfram. în Orientul Apropiat şi Mijlociu. II î. Lungime: 1 000 km. Forma iuni statale în milen.: 1 244 m. siderurgică. max. Muzeu. Lungime: 1 200 km. constructoare de maşini (automobile.).

celuloză. Limba oficială: spaniola. cauciuc sintetic. în sistemul Marilor Lacuri (SUA). ciment. siderurgie. Importantă zonă industrială. minereuri de fier.97 mil. A capitala Mexicului. aparatură electrotehnică. max.85 mil. max. Suprafa a: 1. minereuri de fier. vagoane. loc. zahăr. km2. chimică. Catedrală (sec. Produse chimice şi alimentare. Capitala: Mexico . aparatură electrotehnică). Produce anvelope. Al doilea mare oraş din lume. hîrtie. gaze naturale. agricultură. mangan. Miáss Míchigan Míchigan [´mi¿¬g¬n] [´mi¿¬g¬n] . loc. uraniu. comer . Suprafa a: 250. Turism. aur. Aeroport. Aeroport interna ional. Academie de ştiin e (1884). México (Ciudád de México) Miámi [mai´ æm¬] oraş în S-E SUA (Florida). încăl ăminte. Ad. cupru. produse chimice şi alimentare etc. Vegeta ie: păduri tropicale. tractoare. XVI–XIX). siderurgică. textile.: Lansing . Nod de comunica ii. talc. textilă. forestieră. Universită i. marmură). situată în partea centrală a ării. maşini de spălat). Suprafa a: 58 mii km2. prelucrarea petrolului. Mexic şi Arhipelagul Antilelor. loc. carne. frigidere. bazată pe industrie. Popula ia: 9. plumb. Expl.5 mii km2. Muzee. loc. care cuprind în interior Podişul Mexican . Centru adm. Pescuit. cu cîmpii în zonele de litoral. (3. construc ii de maşini (automobile. la 178 m alt. pescuit. Legumicultură. cupru. în peninsula Lower . avioane. Industrie extractivă (aur.: 4 375 m. Industrie variată: extractivă (huilă. constructoare de maşini şi agregate (automobile. la E de mun ii Ural . Teatre. km2. biciclete. Turism. Pomicultură. sare). vin. petrol. argint. sulf. constructoare de maşini (automobile). Industrie electronică. Climă temperată tropicală şi subtropicală. Pescuit. Golful Mexic. (20. Guatemala şi Oceanul Pacific. Muzee. mercur. situat între SUA. ghips.: 282 m. Sta iuni balneoclimaterice. Locul de desfăşurare a Jocurilor Olimpice (1968). gaze naturale. electrotehnică. stat în sudul Americii de Nord.8 mil. stat în N-E SUA. Din acest golf se formează curentul marin Golfstrom . 175 mii loc. metalurgică. Numeroase institu ii comerciale şi bancare. îngrăşăminte azotoase şi fosfatice. montaj de automobile. aparate de radio şi televizoare. port la Oceanul Atlantic (golful Biscayne ). oraş în Federa ia Rusă. Important centru de comunica ii. 9. Opt universită i (cea mai veche din 1551). în conurba ie). loc. Ad. Rezerva ii naturale. Popula ia: 103 mil. Economie dezvoltată. sare. Este divizat în 31 de state federale şi un district federal. Marea Caraibilor. energetică. ciment. specii de ierburi de stepă şi de savană. lac în America de Nord. în conurba ie). Metalurgie.5 mil. între SUA.5 mil.25 mil. alimentară. Mare centru industrial: metalurgie neferoasă. de petrol.Méxic Golful ~. sfeclă de zahăr. de prelucrare a lemnului. Méxic Státele Uníte Mexicáne . Suprafa a: 1. zinc. ghips. Cereale. golf al Oceanului Atlantic. Fondat de spanioli în 1567. maşini agricole. 360 mii loc. la 2200 m alt. igarete. petrochimică. Parcuri na ionale. Relieful ării reprezintă un sector al mun ilor Cordilieri . Belize. Muzeu de mineralogie. Centru comercial şi financiar-bancar. alimentară. Teatre.

Relief muntos (alt. Nod de comunica ie. aparataj electrotehnic). banane. Culturi agricole: orez. cu vulcani activi (alt.7 mii km2. insulă grecească în Marea Egee. din 1979.5 mii loc. cacao. Popula ia: 110 mii loc. Este divizat în 4 state. grup de insule în Oceanul Pacific. Monumente istorice şi arhitectonice. măslini. 2 965 m). V–IV î. Suprafa a: 99 km2. insulă în arhipelagul Filipine . bărci de pescuit. banane. cupru. Climă subecuatorială. Admis în ONU la 17 septembrie 1991. Renumita Bibliotecă Ambrosiană . biserici (sec. loc. confec ii. Galerie de artă modernă. textile. Harghita. loc. cărbune). de aur. articole artizanale. max. Existent din sec. centru adm. prelucrarea lemnului. Cuprinde numeroase insule şi insuli e (peste 500) vulcanice şi coraligene. poligrafie. ulei de palmier. Expl. Suprafa a: 9. tractoare.2 km2. IV–XV). Pinacoteci. în arhipelagul Ciclade . piper. Relief muntos. 1. Popula ia: 2. Mídway [´midwei] Ínsulele ~. asisten ă financiară. peşte. Căi rutiere: 226 km. orez. Relief muntos. Industria lemnului. Muzeu. combustibili. Nu are căi ferate. Popula ia: 475 mii loc. Vegeta ie bogată: palmieri. Teatrul de operă La Scala . Hr. al jud. bazată pe agricultură. porumb. Se cultivă cocotieri. cupru. Izvorăşte din Subcarpa ii Vrancei . palate (sec. bata i. Exportă produse textile şi confec ii. Universită i. esături. confec ii. insulă în S arhipelagului Filipine . Aeroport.4 mil. Monumente: Domul (sec. utilaje) şi alimentare. poligrafie. Pescuit. Suprafa a: 707. pe partea stîngă a Oltului. pescuit. alimentare. Economie slab dezvoltată. motoare. Orez. biciclete. avînd un relief predominant muntos. Metalurgie. în 1427. la 800 km E de arhipelagul Filipine . Administrat de SUA. Pînă la Unirea Principatelor (24 ianuarie/5 februarie 1859) a servit drept hotar între ara Românească şi Moldova. Pescuit. construc ii de maşini (automobile. păsări). afluent pe dreapta al rîului Putna . Izvoare termale. Culturi agricole: grîu. Muzee. de la 720 m alt. Climă mediteraneană. produc ia micilor întreprinderi industriale. Aeroport. bananieri. Mílos Mindanáo Mindóro . fier. municipiu în România. centru adm. arbori de piper. siderurgie. Important centru industrial: metalurgie. trestie de zahăr. Pescuit. Industrie extractivă (aur.Micronézia Státele Federáte ale Micronéziei . oraş în N Italiei. max. stat insular în V Oceanului Pacific. Climă tropical-oceanică. al regiunii Lombardia. Suprafa a: 5. 42 mii loc. Mun. produse chimice. tricotaje. Suprafa a: 158 km2. îmbutelierea apelor minerale. porumb. Popula ia: 14 mil. Creşterea animalelor (porcine. Sta iuni balneoclimaterice. produse alimentare. copra. în depresiunea Ciuc. ananas. Miércurea-Ciuc Miláno Mílcov rîu în România. la 2 100 km N-V de arhipelagul Hawaii. Lungime: 68 km. construc ii de tractoare. trestie de zahăr. platină. 5 km2. Capitala: Palikir (pe insula Pohnpei ). motociclete. Importă produse industriale (maşini. porumb. avioane. doc. XIV–XIX). Popula ia: 5 mii loc. 2585 m). Academie de ştiin e. XVI). At. cînepă de Manila. Produce energie electrică. la S-V de insula Luzon .

Nod de comunica ie. a încăl ămintei. în conurba ie cu Saint Paul . oraş în N SUA (Minnesota). Teatre. centrul adm. lac în S-E Canadei (Québec). în America de Nord. Se cultivă bumbac. 78 mii loc. 2. Missouri Missouri Mistassíni Mítchell [´mit¿¬l] . soia. forestieră. Industrie extractivă (minereuri de zinc şi plumb. bumbac. Industrie constructoare de automobile.5 mii km 2.: Jefferson City . loc. cărbuni.7 mil. a hîrtiei. aparatură electrotehnică).Mínna Minneápolis [mini´æplis] oraş în partea central-vestică a Nigeriei. 2 034 m) al mun ilor Apalaşi . alimentară. port pe fluviul Mississippi . afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . Studiou cinematografic. porumb. motociclete. chimico-farmaceutică. forestieră. porcine). At. alimentară. cultural şi comercial. 1. Hidrocentrale. arahide). Pia ă agricolă (pentru bumbac. Industrie forestieră. constructoare de maşini şi utilaj de transport. Navigabil pe cursul inferior şi mijlociu. Universitate.7 mil. Creşterea animalelor. sfeclă de zahăr. grîu. a instrumentelor de precizie. pajişti alpine pe culmi. cel mai înalt vîrf (alt. Academie de ştiin e. Popula ia: 4. Provoacă mari inunda ii. Muzee. Este legat prin canale de Marile Lacuri . situată pe rîul Svisloci . Industrie extractivă (minereu de fier). Industrie constructoare de maşini agricole şi de transport.8 mil. Aeroport. Centru adm. aparate electronice şi de precizie (ceasuri). gaze naturale). loc. constructoare de maşini. al statului Niger . creşterea animalelor. Suprafa a: 225. loc. Capitala: Jackson . textile şi alimentare. Minnesota [mini´sout¬] stat în N SUA. loc. avicultură). Parcuri na ionale. avînd lungimea de 3 950 km (de la izvoarele rîului Missouri – 6420 km). Important centru economic. Se varsă în golful James prin rîul Rupert . de ciment. porumb. Parc na ional. Monumente. Centru financiar şi comercial (pia ă pentru grîu şi porumb). [m¬´zuri] rîu în partea central-nordică a SUA. textilă. 138 mii loc. orez. la grani a cu Canada. Popula ia: 5. Fondat în 1739. bata i. Teatre. Popula ia: 2. de utilaje electrotehnice. a celulozei şi hîrtiei. poligrafică. stat în partea centrală a SUA. Suprafa a: 180. de la 1 220 m alt. Mínsk Minusínsk Mississíppi Mississíppi oraş în Federa ia Rusă. loc. între fluviul Mississippi şi golful Mexic . soia). în 1067. Navigabil. stat în S SUA. situat pe fluviul Enisei.6 mil. Universitate. Lungime: 4 740 km. Turism. Aeroport. Zonă agricolă (grîu. porumb. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi .45 mil. Păduri pe pante. constructoare de maşini şi de prelucrare a produselor agricole. Centru adm.4 mii km2. fluviu în SUA. ovăz.: Saint Paul . afluent al Berezinei . alimentară. Izvorăşte din Lacul Superior şi se varsă în golful Mexic . Muzeu. alimentară. Muntele ~. textilă. Creşterea animalelor (bovine. Descoperit în 1672. doc. Suprafa a: 2 176 km 2. Industrie extractivă (petrol. Zonă agricolă (grîu. Suprafa a: 125.2 mii km2. de produse chimice. petrol). chimică. de prelucrare a lemnului. poligrafică. tractoare. Nod de comunica ie. capitala Republicii Belarus.

oraş în N-V Marocului. sfeclă de zahăr. 171 mii loc. Capitala: Chişinău . zone colinare şi cîmpii. produse lactate. tei) şi de luncă (salcie. metalurgie. învecinat cu România şi Ucraina. prelucrarea metalelor. [´mohaat¿] oraş în S Ungariei.a. XIII). Centru industrial (rafinării de petrol. rîu în România. Port. chimică. Export de cafea (“Mocca“). argint. produc ie de ciment. regiune istorică între Balcani şi Dunăre. Nistru. devenită provincie romană (sec. floarea-soarelui. pompe submersibile. care îngloba şi teritoriul de azi al Dobrogei. ciment. fabrici textile şi de produse alimentare. X. situat pe fluviul Nipru. textile şi alimentare) şi comercial (pia ă pentru cereale. Popula ia: 4. de gaze naturale (Baimaclia). Nod de comunica ii (rutier. cultivate cu cereale (grîu. fructe). confec ii. potasiu. motoare şi aparataj electric. arbuşti şi plante de stepă şi silvostepă. încăl ăminte. Denumirea veche: Fédala . Muzeu. Turism. Viticultură. tractoare. în conurba ie). Nod de comunica ii. de celuloză şi hîrtie. de produse alimentare. 22 mii loc.8 mii km2. alimentară. frigidere. port la Oceanul Indian. República ~. Nod rutier. Suprafa a: 33840 km2. Se produc: vinuri. Mócca Moesia Mogadíshu [moga´di¿u] Moghilév oraş în Belarus. (477 mii loc. peşte. palatul sultanilor (sec. Creşterea animalelor (bovine. calcare). I d. mobilă. textile. chimică. Teatru. sare. Zăcăminte: aur. loc. ovăz. Aeroport. constructoare de maşini (nave). materiale de construc ii. bumbac. Limba oficială: româna. Vegeta ie bogată şi variată: păduri de codru (stejar. textilă. XVI). orz. port la Oceanul Atlantic. de ciment. Răut . fabrici textile. la 23 km N de Casablanca. Industrie metalurgică. situat pe ărmul de N-V al golfului Mobile . de plăci fibro-lemnoase.Mobíle [mou´biil] oraş în S-E SUA (Alabama). divizată apoi (în anul 86) în Moesia Superior şi Moesia Inferior . Rîuri: Prut. Vegeta ie de specii xerofite. Pia ă agricolă (cereale. Relief constituit din podişuri. Avicultură. frasin. Fondat în 1267. Pomicultură. loc. 10 mii loc. Afluen i: Moldovi a. Principalele produse industriale: televizoare. alimentară. Topli a ş.45 mil. ulei vegetal. Dispune de suprafe e agricole însemnate. populată în antichitate de moesi. Aeroport. Humor. Climă temperat-continentală. port la Marea Roşie. fluvial). 210 mii loc. igări. de produse chimice. Expl. Sta iune balneoclimaterică. 368 mii loc. Suha . Fondat în sec. Muzee. Universitate. Construc ii de maşini agricole. animale. ulm. regiune deşertică în S-V SUA (California). stat în S-E Europei Centrale. Lungime: 216 km. port pe Dunăre. plop). de sub vîrful Lucina (Carpa i). Hr. conserve din legume şi fructe. chimică. de prelucrare a petrolului şi lemnului. Universitate. zahăr. constructoare de maşini. XIX).). oraş în S-V Republicii Yemen. porumb). afluent pe dreapta al Siretului. fag. electrotehnică. Industrie metalurgică (aluminiu). prelucrarea lemnului. banane). capitala statului Somalia. legume. de pielărie şi încăl ăminte. Pescuit. Rafinării de petrol. Izvorăşte de la 1200 m alt. Economie bazată pe agricultură şi industrie. Centru comercial (cunoscut încă din sec. maşini de spălat. nisip. 1 mil. tutun. covoare. Resurse de subsol destinate construc iei (argile. Centrală electrică ( Cuciurgan Móhacs Mohammedía Moháve Moldóva Moldóva . de pielărie şi cherestea. Monumente: moschee (sec.. ovine). Suprafa a: 64.

Muzeu oceanografic. loc. prin deşertul Gobi (alt. huilă. de cosmetică. Este organizat în 4 districte. Produc ie de aluminiu. Monróvia . cabaline. conserve de carne etc. Se cultivă grîu. Capitala: Ulan-Bator . Centru financiar şi turistic. Fondat în 1822. Zonă vulcanică activă. ovăz. max. Industrie extractivă. Universitate. Principátul ~. flori. Culturi agricole: orez. Admis în ONU la 28 mai 1993.Molúce Ínsulele ~. materiale de construc ie. antilope. Palat princiar (sec.62 mil. oraş în S-E Kenyei. arhipelag în V Oceanului Pacific (Indonezia). Popula ia: 2. max. XIII–XVII). aur. pe insula Mombasa . cămile etc.57 mil. Şantiere navale. alimentară (lactate. loc. XVI). Produse chimico-farmaceu-tice. activită i ştiin ifice (cercetări oceanografice. Weda. cocotieri. Bogat poten ial hidroenergetic. lemn. pînă la 3 000 m).7 km. alimentară. stat în S Europei. arbori de cuişoare şi de piper. emisiuni de timbre. Căi rutiere: 50 km. opera ii bancare. Metalurgie. cămile). orz. alimentare. Monumente: fort (sec. Căi ferate: 1. oraş situat în N-V ării. a cimentului şi hîrtiei. uraniu. Aeroport. aparate electronice. Aeroport. ovine. Climă subtropicală. port la Oceanul Indian. Limba oficială: mongola. Oraşe pr. situat între Federa ia Rusă şi China. Mombása Monáco Monáco Mongólia stat în Asia Centrală. XI. Sector principal în agricultură – creşterea animalelor (bovine. biserici. Climă ecuatorială. situată pe Coasta de Azur (Marea Mediterană). zinc. Dispune de variate resurse naturale.). şi municipalitatea capitalei. a materialelor de construc ie. produse alimentare. Faună: dropii. cupru. pe Coasta de Azur . ciment. produse de sticlărie. produse farmaceutice şi alimentare). înconjurat pe continent de teritoriul Fran ei. moschee. bumbac). farmaceutică. Artizanat. Relief muntos (alt. chimice şi alimentare. textile. Industrie electronică. Centru industrial (prelucrarea petrolului şi a lemnului. dar insuficient valorificate. produc ie de ciment. Centru comercial (export de cafea. 1 mil. între insulele Sulawesi şi Noua Guinee . de covoare şi esături. cartofi. Importă combustibili. 4 mii loc. de cosmetică. Zăcăminte: fluorite. situat pe un promontoriu al Mării Mediterane. Teritoriul ării reprezintă un sector terminal al mun ilor Alpii Maritimi . Suprafa a: 2. Popula ia: 2. Sta iune balneoclimaterică. Fondat în sec. Nod de comunica ii. caprine. lignit. Namela . forestiere (lemn roşu. Sta iune balneară. fazani. prin cîmpii deşertice şi deluroase în S-E. Rafinării de petrol. minereu de fier. sare. capitala statului cu acelaşi nume. molibden. plante furajere. muzeu oceanografic). Muzeu de antichită i. 4 374 m) şi Hangai (alt. Relief diversificat prin mun ii Altaiului Mongol (alt. ceai. încăl ăminte. Exportă materii capitala Liberiei. 4031 m). 1 000–2 000 m) în centru şi în E. materii prime. Este divizat în 21 de reg. textilă. km2. loc. servicii comerciale. chimică.2 km2. 600 mii loc. hîrtie. petrol.7 mii km2. benefice renumitelor sta iuni balneare de pe Coasta de Azur.: Ambon. Popula ia: 32 mii loc. repara ii navale. de prelucrare a metalelor şi petrolului. Vegeta ie: păduri de conifere. cu ierni calde şi veri însorite. Suprafa a: 83. construc ii navale. păşuni şi specii de plante de stepă şi xerofite. energie electrică. ghips. Climă excesiv continentală. de pielărie şi încăl ăminte. culani. Capitala: Monaco .1 mil. Limba oficială: franceza. Exportă medicamente. Principalele surse de venit: turism. brînzeturi. abanos). port la Oceanul Atlantic. Expl. Suprafa a: 1. parfumuri.

apar inînd Italiei. Suprafa a 380. Turism. produse chimice. al statului Vermont . Industrie extractivă (fosfa i. engl. Fondat în 1781. Raliu automobilistic. la S de insula Elba . la grani a dintre Italia şi Elve ia. Climă tropical-oceanică. palat. 282 mii loc. Monumente. vagoane). de prelucrare şi chimizare a petrolului. Culturi agricole: grîu. Izvorăşte din mun ii Sude i .8 mii km 2. la 124 km de Marsilia. ceramică. situat pe Coasta de Azur . 4 807 m). mangan. centrul adm. Centru industrial: construc ii de maşini-unelte.: 4 634 m. 8. plumb. carne). textile. loc. Nod de comunica ii. petrol. Navigabil pe distan a de 125 km. avioane. asamblare de automobile. 2. Rafinării de petrol. de prelucrare a lemnului. produse alimentare). Aeroport. Turism. alimentară. la 15 km de Nisa . bumbac.: Plymouth . Planta ii de arbori de cafea. Monumente: catedrală (sec. 1 mil. stat în N-V SUA. granit). hîrtie.: Helena . (3. rîu. Aeroport. afluent pe stînga al Dunării. al statului Nuevo-León . insulă în Marea Tiraniană. [mõn bl¾] masiv muntos în Alpii Occidentali . Turism. aparate electrotehnice şi electronice. Sta iune balneoclimaterică. Popula ia: 879 mii loc. oraş în N-E SUA. Fondat în 1642.5 mii loc. 16 mii loc. fier. marchează grani a dintre Cehia şi Slovacia şi între Slovacia şi Austria. Nod de comunica ii.5 km2. Aeroporturi. Fondat în sec. Lungime: 358 km. Suprafa a: 10. bananieri. sticlărie. între Fran a şi Italia. loc. Se cresc animale pentru carne şi lapte. loc. oraş în Principatul Monaco. centru adm. Centru adm. Suprafa a: 104 km2. grădini publice. porumb. Universitate. Parcuri. Tunel rutier între Fran a şi Italia. siderurgie. zinc. Teatre. Universitate. Aparataj electronic. Lauren iu . Acoperit de ghe ari. cel mai înalt din Europa (alt. max. Muzee. tractoare. secară. Renumită prin romanul “Contele de Monte-Cristo“ de Alexandre Dumas-tatăl. de faian ă. ciment. port pe fluviul Sf. Renumit centru turistic. oraş în N-E Mexicului. XV–XVIII). Produc ie de mobilă. sfeclă de zahăr. Universită i. Aeroport. XVII). clădiri (sec.Monserrát Montána insulă britanică în Arhipelagul Antilelor Mici. textile. electrotehnică. locomotive.9 mil. alimentară.5 mil. Capitoliu. Aeroport. oraş în S-E Canadei (Québec). Centru adm. ciment. crom. VIII. gaze naturale). max. alimentară etc. Monumente: catedrală. încăl ăminte. Alpinism. masiv muntos în Alpii Pennini .: mõre´aal. Turism. metalurgică (a neferoaselor). [mõp¬´lje] oraş în S Fran ei (Languedoc). Important centru industrial (metalurgie. Observator astronomic şi meteorologic. 1. încăl ăminte. în conurba ie). chimică. alimentare (vinuri). Monumente: catedrală (1364). XIX). Industrie constructoare de maşini (nave. textilă. biserică (sec. Muzeu. produse chimice şi alimentare (vinuri. loc. confec ii. Industrie extractivă (minereuri de cupru. Grădină botanică. Alt. Nod de comunica ii. capitala Urugu-ayului. Fondat în 1726. Mont Blanc Mónte-Cárlo Montecrísto Mónte Rósa Monterréy [´monte´rooza] [monte´rrei] Montevidéo Montpelliér Montpelier Montréal [mont´pili¬r] [fr. trestie de zahăr. Produc ie industrială. Ghe arul Gorner . Popula ia: 15 mii loc.5 mil.: mõtri´ool] Moráva . port pe ărmul estuarului La Plata . Fondat în 1579. Universitate. produc ie de mase plastice.

Capitală a R.R. XIII). Capitala: Saransk. chimico-farmaceutică. Centru comercial (vanilie. Navigabil. Popula ia: 965 mii loc. situat pe rîul Neretva . Universitate. în 1452. Muzeu. avioane. cereale. Ad. afluent pe stînga al Rinului . oraş în N Irakului. fructe. Moróni Móscova oraş în S-V insulei Ngazidja . traversată de rîul Morava.S. Construc ii de maşini (automobile. hîrtie. Biblioteci (20). Este străbătut de curentul Mozambic . port la Marea Mediterană. rîu în V Europei (Fran a. alimentară. At. tutun. cafea. 115 mii loc. maşini-unelte. Lungime: 1 670 km. Studioul cinematografic “Mosfilm“. biserici (sec. loc. sfeclă de zahăr. Ostrava . Legat cu Volga prin canalul Moscova . aparataj electrotehnic). Fondat în sec. loc. a U. Mosúl Mozambíc . electrotehnică. biserici. cacao). Aeroport. XVI–XVII). republică în Federa ia Rusă. 1. din 1922. Nucleul cnezatului moscovit (sec. Industrie extractivă (bauxită). de ceasuri şi instrumente muzicale. a Federa iei Ruse din 1991. porumb. textilă. 127 mii loc. afluent pe stînga al rîului Oka . animale şi fructe. capitala statului Comore.2 mii km2.S. fructe).F. Lungime: 502 km. Industrie siderurgică. Universită i (13). cartofi. de ciment. Pescuit. Luxemburg. XV). Pelerinaj. port pe fluviul Tigru . de pielărie şi încăl ăminte. poligrafică. Centru industrial (aparataj electro-tehnic. XVI). tutun. Oraşe pr. de mobilă. chimică.Morávia Mordóvia regiune la E de Boemia (Cehia. Izvorăşte din mun ii Vosgi . Popula ia: 4 mil.3 mil. Pia ă de fructe şi vinuri. ciment. Aeroport. situată pe rîul Moscova. 32 mii loc. catedrale (sec. Muzee (75). Lungime: 550 km. Teatre (60). produse chimice şi alimentare) şi comercial (export de vinuri. Slovacia). Suprafa a: 26. palat. secară. loc. de produse alimentare. Móscova Móselle Mostaganém [mo´zel] Móstar rîu în partea europeană a Rusiei. doc. República ~. Aeroport. de prelucrare a lemnului şi tutunului.S. Industrie de prelucrare a metalelor şi lemnului. alimentară. Creşterea animalelor. industrie textilă (covoare). Nod de comunica ii. Ruse din 1918. de textile şi confec ii. centrul Marelui Cnezat al Moscovei (1328). în conurba ie. Industrie electro-nică. alimentară.: 2 000–3 000 m.S. 8. capitala Federa iei Ruse. Men ionat în 1147. Germania). strîmtoare între ărmul de S-E al Africii şi insula Madagascar. Pia ă pentru cereale. Navigabil (14 ecluze). XI. Nod de comunica ii. la 80 km S-V de Sarajevo. mănăstiri (sec. oraş în Bosnia şi Her egovina. Monumente: Kremlinul. Turism.: Brno. siderurgică. Academie de ştiin e. Canálul ~. Suprafa a: 26 mii km2. Centru industrial: rafinării de petrol. Agricultură (cereale. comercial şi cultural. Culturi agricole: grîu. Monumente: moschee. chimică.: 1 000 km.9 mil. de pielărie şi încăl ăminte. a cimentului. sfeclă de zahăr. nave fluviale. oraş în N-V Algeriei. Aeroport. textilă. Mare centru industrial. Hidrocentrale. Lă ime max. cartofi). Turism. palate.

Studiouri cinematografice. mei. 273 mii loc. zahăr. bumbac. al landului Bavaria. oraş în N-V Germaniei (Renania de Nord-Westfalia). pielărie şi încăl ăminte. de mobilă. poligrafie. Zambia. Industrie extractivă. Culturi agricole: porumb. loc. centrul adm. chimică. învecinat cu Africa de Sud. cu ieşire la Oceanul Indian. floarea-soarelui. XV). petre pre ioase.3 mil. Teatru Na ional. max. Turism. XIII. Monumente: Domul (sec. Castel în ruine (sec. XIII). vi ă de vie. constructoare de maşini (vagoane. loc. Popula ia: 112 mii loc. Universitate. Popula ia: 19. XIII). stat în S-E Africii. alimentare. doc. bananieri. Vegeta ie: păduri cu esen e pre ioase (cedru. palat episcopal (sec. tutun. de aparataj electrotehnic şi de optică. biserici (sec. port pe canalul dintre Rin şi Ron . fabrici textile. denumirea veche a păr ii de E a ării Româneşti. citrice. Aeroport. Culturi agricole: măslini. XIX). Limba oficială: portugheza. alimentară. ceai. Universitate. Tipografii. produse petroliere şi alimentare. oraş în S-E Germaniei. Popula ia: 645 mii loc. ceai. nuci de cocos. hîrtie. Poten ial hidroenergetic bogat. Importă maşini şi echipament de transport. în sec. Industrie constructoare de maşini (agricole şi textile) şi aparataj electrotehnic. alimentară. beriliu. Relief variat: cîmpii pe cursurile inferioare ale fluviilor Zambezi şi Limpopo şi în lungul litoralului. afluent pe stînga al Elbei . energetică. autovehicule asamblate. siderurgică. de hîrtie. podişul Mozambic în N. bumbac. trestie de zahăr. de cherestea şi hîrtie. sorg. orez. cupru. mahon. plumb). Suprafa a: 812 mii km2. sisal. Oraş din 1273. Exportă crevete. igarete. citrice. oraş în N-E Fran ei (Alsacia). dominat de culmi muntoase spre S. cartofi. primărie (sec. Turism. podişul Matabele în V. primărie (1551). arahide. Metrou.8 mii km 2. Capitala: Podgorica . Izvorăşte din Mun ii Metalici (Cehia). textilă. Planta ii: cocotieri. bauxită. XVIII). textilă. Relief muntos (alt. Plutărit. staniu. cuprinsă între Carpa i şi Dunăre şi între rîurile Olt şi Milcov. Monumente: Domul (sec. situat pe rîul Isar . C rîu în Germania. Se cresc animale (ovine. Se mai produce esături de bumbac. aur. Aeroport. XII–XIV). Căi ferate: 3130 km. de produse chimi-cofarmaceutice şi alimentare. bere. biciclete). Lungime: 124 km. Múlde Mulhouse [mju´luuz] München [´mjunhen] Münster [´mjunst¬r] Múntenégru Munténia . Muzeu de arte frumoase. port pe canalul Dortmund-Ems. copra. Muzee.3 mil. lemn. specii de savană şi de stepă. Construc ii de maşini şi utilaje pentru industria textilă. Centru industrial: construc ii de avioane şi automobile. At. caprine). Este divizat în 10 provincii şi districtul capitalei. Capitala: Maputo . a materialelor de construc ii.Mozambíc República ~. tantalit. Suprafa a: 13. de ciment. Climă tropicală şi subecuatorială. de prelucrare a lemnului şi pielei. chimice. 1. Institute de cercetări. arahide. Malawi şi Tanzania. XVI–XVII). Fondat în 1158. Zăcăminte: minereu de fier. biserici (sec. Hidrocentrală. Nod de comunica ii. alimentară. XIX). uraniu. VIII. Întreprinderi de produse textile (din bumbac şi lînă). Muzee. Nod de comunica ii. biserica Saint étienne (sec. Climă mediteraneană. republică în S-V statului Serbia şi Muntenegru. Zimbabwe. abanos). 2 522 m). Industrie extractivă (bauxită.

oraş în Federa ia Rusă. Port în golful Kola (marea Barents). Jocurile Olimpice de Iarnă (edi ia a 18-a) în 1998. situat pe partea stîngă a rîului Kama . Lungime: 978 km. motoare Diesel). încăl ăminte. Apicultură. lac în Africa Centrală. legume. a materialelor de construc ie. Rafinării de petrol. ovine. Fondat în 1916. Universitate. secară. păduri. Múreº rîu în Europa Centrală (România. între Republica Congo şi Zambia. fructe. Industrie extractivă (aur. [´mwanza] oraş în N-V Tanzaniei. Suprafa a: 6 714 km2. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Industrie metalurgică. Pescuit. a materialelor de construc ii. roci de construc ie. Institu ii de învă ămînt superior. Centrul catolicismului japonez. Iriga ii. instrumente muzicale. porcine. produse alimentare. port la Marea Chinei de Est. dealuri şi podişuri. în bazinul superior al rîului Mureş . Climă temperatcontinentală. mobilă. Insule ( Kilwa ). Popula ia: 602 mii loc. ovăz. situat în mun ii Mitumba . utilaje de pescuit.: Tîrgu-Mureş . produse chimice şi alimentare) şi comercial. caprine). produc ie de confec ii. textilă. tutun. Teatre. Serbia şi Muntenegru). 445 mii loc. Centru industrial (şantiere navale. Izvorăşte din mun ii Paropamiz şi se pierde în deşertul Karakum . oraş în Japonia. instrumente muzicale. rîu în Asia Centrală (Afghanistan. port la lacul Victoria . Oraşul a fost distrus aproape în întregime de o bombă atomică lansată de avia ia SUA la 9 august 1945. alimentară. Lungime: 803 km (761 km pe teritoriul României). alimentară. Prelucrarea lemnului. Denumirea antică: Maris (Marisia) . 360 mii loc. Industrie grea (automobile. Murgáb Múrmansk Mwánza Mwéru Náberejnie Celnî [´mweru] Nágano Nagasáki . de prelucrare a lemnului. Aeroport. Universită i. Ad. constructoare de nave. în peninsula Kola . Centru adm. chimizarea petrolului. Centru industrial (maşini-unelte. Se cresc animale (bovine. Teatru. în V insulei Kyûshû .: 26 m. oraş în Japonia (Honshû). camioane. grîu. orz. Universitate. Tipografii. Suprafa a: 4 920 km2. Muzee. de maşini şi aparataj electronic. alimentară. Aeroport. fabrici de frigidere. 469 mii loc. 225 mii loc. diamante). Ungaria. oraş în Federa ia Rusă (Republica Tătară). electrotehnică. Izvorăşte din masivul muntos Hăşmaşu Mare (Carpa ii Orientali). Turism. Pescuit. În perioada 1982–1988 se numea Brejnev . plante textile şi furajere. Culturi agricole: porumb. 535 mii loc.Múreº jude în partea central-nordică a României. materiale de construc ii. de mobilă. afluent pe stînga al Tisei . Aeroport. ape minerale. Turkmenistan). Artizanat. Reconstruit în deceniile următoare. la 160 km N-V de Tokio . de pielărie şi sticlărie. Resurse naturale: gaze naturale. prelucrarea lemnului. Prelucrarea lemnului. max. Relief de coline. produse alimentare) şi comercial. Mlaştini (în S). Hidrocentrală.

situat în N depresiunii Fergana . oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient). Capitală din 1964. republică în Azerbaidjan. alimentară. materiale de construc ie. textile. pomicultură). prelucrarea lemnului. a materialelor de construc ii. automobile. pielei. produse alimentare).5 mii km2. bumbac. 2. Asamblare de automobile. zinc. capitala Kenyei. Fondat în sec. oraş situat pe platoul Athi. bumbacului. material feroviar. maşini unelte. situat la 1 860 m alt. avioane. XV. produse alimentare). electrotehnică. produse alimentare.Nagórnîi Karabáh regiune autonomă în Azerbaidjan. biciclete. tutun. mobilă. Expl. la 1 675 m alt. Sta ie de cale ferată. sulf. Teatre. Turism. oraş în Uzbekistan. port la Oceanul Pacific (golful Ise ). Universitate. ciment. repara ii navale.5 mii loc. Capitala: Nahicevan . XVIII). Centru industrial (metalurgie. Zăcăminte: sare. Agricultură (cereale. República Autonómă ~. Mausoleu (sec. textile. forestiere. Expl. Aeroport interna ional. Prelucrarea metalelor.5 mii loc. textile. 363 mii loc. materiale de construc ii. Muzeu. Suprafa a: 4. Fondat în 1899. plumb. XVII). Fondat în 1817. tutun. castel (sec. Parc na ional.5 mil. Creşterea animalelor (ovine. 166 mii loc. oraş în V Kenyei. prelucrarea lemnului. textile şi alimentare. Centru adm. viticultură. încăl ăminte.4 mii km 2. Popula ia: 194. textilă. Temple. Turism. capitala Republicii Kabardino-Bal-kare. la 120 km N-E de Kyôto . produse alimentare. loc. Centru comercial. la grani a cu Turcia. confec ii. A fost creată în 1923 (80% armeni). 1. Pescuit. Mare centru industrial (metalurgie. vi ă de vie. mobilă. Conflictul armat din 1992–1993 între Armenia şi Azerbaidjan s-a încheiat prin declararea autonomiei acestei enclave armene. lemnului. şantiere navale. Industria lemnului. Universitate. Nagóya Nahiceván Nahódka Nairóbi Nakúru Nálcik Namangán . 243 mii loc. Catedrală. Universitate.4 mil. Aeroport. Muzee. 125 mii loc.: Stepanakert . ceramică. Construc ii mecanice. oraş în Federa ia Rusă. electrotehnică. Suprafa a: 5. mătăsii. petroliere şi forestiere. oraş în Japonia (Honshû). bovine). tutunului şi cafelei. bumbac. Creşterea animalelor. construc ii de maşini. Principal centru industrial (metalurgie. produse chimice şi alimentare). Industrie chimică (îngrăşăminte). sticlărie. manufactură. Institut politehnic. Popula ia 306. bumbacului. port la Marea Japoniei (golful Nahodka ). produse chimice. loc. molibden. Culturi agricole: cereale. textile.

aur. 103 mii loc. de ciment. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Pescuit. Aeroport. Vegeta ie: păduri pe teritorii restrînse. Rafinării de petrol. străbătute de rîuri sezoniere şi dominate de mun i izola i în partea centrală. mobilă. Turism intens. centrul adm. al regiunii Campania . Este organizat în 13 regiuni. Fondat în anul 600 î. loc. Nod de comunica ii. doc. Industrie siderurgică. locomotive. Alt. centrul adm. Universitate. peşte. Muzeu. între Angola.Hr. situat pe teritoriul mun. bovine). Aeroport. Împreună cu Africa de Sud administrează un teritoriu de 1 124 km 2 în zona Walvis Bay . de produse chimice. Cluj-Napo-ca de azi (România). aparate electrotehnice. biserici. Botswana şi Africa de Sud. metalurgia neferoaselor. At. loc. Limba oficială: engleza (limbi vorbite: bantu şi afrikaans). port pe canalul Marna–Rin . Monumente istorice şi de arhitec-tură. Lungime: 1000 km. plante erbacee de savană şi de stepă. Nancy Nanjíng (Nankíng) Nanshán Nántes Napóca Nápoli Narián-Mar . clădiri (sec. ora în V Fran ei (Bretagne). fructe. 2. de deşertul Kalahari în E şi de deşertul Namib în V. sorg. castele. 254 mii loc. diamante. textile. Catedrală (sec. Hr. Se cultivă mei. prelucrarea petrolului. blănuri de caracul. Popula ia: 1. al provinciei Jiangsu. prelucrarea peştelui. oraş în Federa ia Rusă. catedrală (sec. oraş în E Chinei. lactate). Climă tropicală. palate. alimentare (carne. stat în S-V Africii. de confec ii. Expl. XV). situat pe rîul Peciora .Namíbia República ~. 1. port la golful Napoli . constructoare de maşini (nave. fluvio-maritim.75 mil. produse chimice şi alimentare). tractoare. Reşedin ă a procuratorului Daciei. Universitate (1224). Centru industrial (metalurgie. cu ieşire la Oceanul Atlantic. XVIII). maşini de transport. alimentară. XV). castel (sec. centrul adm. de produse alimentare. În agricultură predomină creşterea vitelor (ovine. Pescuit intens. Fabrici de cherestea. Industrie metalurgică. XIII. plumb. [nan´¿an] [n¾¾t] sistem muntos în centrul Asiei (China). 22 mii loc. argint. Industrie metalurgică. de prelucrare a petrolului. ghe ari. încăl ăminte. Muzee. Importă echipamente industriale şi de transport. XVII–XVIII). chimică (îngrăşăminte). XVI). Muzee. mărfu [ná´si] oraş în N-E Fran ei (Lorena). Se extrag zinc. alimentare etc. situat la 383 km S-V de Paris şi la 54 km de ărmul Oceanului Atlantic. Relief format de platouri tectonice. cupru. a cimentului. oraş în Dacia romană. Capitala: Windhoek. în 947. Lă ime: 250–400 km. cu precipita ii mai bogate în regiunile înalte. aparataj electrotehnic). uraniu (locul 5 pe glob). XVI).15 mil. Palatul ducal (sec. alimentară. Nod de comunica ii (rutier. max. diamante. Mănăstiri. Exportă materii prime industriale. oraş în S Italiei. Zăpezi. porumb.: 6 346 m. şantiere navale. feroviar. constructoare de maşini. Suprafa a: 825 mii km2. Observator astronomic. poligrafică. de mobilă. electrotehnică. Reşedin a ducilor de Lorena din sec. al Districtului Na ional Nene k. Monumente. Meşteşugărit. construc ii de maşini-unelte. aparataj electrotehnic). forestiere. produse alimentare. Universitate. automobile. Universitate. Fondat în 472 î.6 mil. predominant semiaridă. aerian). chimică. Biserică (sec. constructoare de maşini (autocamioane. loc. bazilici. germaniu (50% din rezervele mondiale). produse petroliere şi chimice. produse textile. Muzee. legume. Port fluvio-ma-ritim.

Sta iune balneară. Relief format de un platou (alt. Forturi din sec. a materialelor de construc ii. XVII–XVIII. Alt. Iriga ii. conserve). nauruana. 175 mii loc.Narîn rîu în Asia Mijlocie (Kîrgîzstan. Izvorăşte din mun ii Tian-Shan şi se varsă în Sîrdaria . Monumente istorice şi arhitectonice. Planta ii de măslini şi mandarini. pescuit. dar şi a francilor. locuit de basci. Oraş din 1729. lînei. situată în N-E insulei New Providence . Pescuit. avînd în interior o depresiune restrînsă (Buaada ). Planta ii de palmieri. Aeroport. Popula ia: 12 mii loc. Limbi oficiale: engleza. Şantiere navale. nuci de cocos. apă potabilă. Industria laminatelor. Navarra spaniolă e comunitate autonomă din 1512. Navigabil pe cursul inferior. de pielărie şi încăl ăminte. 56 mii loc. mijloace de transport. Aeroport. Biserica Buna-Vestire (1730).3 km2. oraş în N Israelului (Galileea). Se cultivă legume. Fondat în 1223. conserve de peşte). Regat autonom în sec. Export de minereu de fier (din Suedia) şi de lemn (din Finlanda). Industrie alimentară (zahăr. port la Oceanul Atlantic. oraş în partea de N a Norvegiei. Economie bazată pe extrac ia şi prelucrarea fosfa ilor naturali. IX. Căi ferate: 5 km. de produse alimentare. 512 mii loc. Vegeta ie în special de cocotieri şi pandanus. 60 m) înconjurat de înăl imi. turistic şi cultural. materiale de construc ii. Şi-a proclamat independen a la 31 ianuarie 1968. la 12 km de vărsarea acestuia în Golful Finic . combustibili. al statului Tennessee. Uzbekistan). rom. centrul adm. Izvorăşte din mun ii Maikala şi se varsă în Marea Arabiei (golful Khambhât ). [´næ¿vil] oraş în SUA. max. Nazarét . Navara franceză a fost încorporată în Regatul francez în 1607. A opus rezisten ă în fa a expansiunii musulmane. Climă ecuatorială umedă. Universită i. Men ionat în Vechiul şi Noul Testament. a sticlăriei şi materialelor de construc ie. Sta iune balneară. ananaşi. Este considerat fluviu sacru. Iriga ii. constructoare de avioane. Prelucrarea lemnului. Hidrocentrale. Industrie textilă şi alimentară. Centru comercial. Exportă fosfa i. 50 mii loc. bananieri. Este divizat în 14 districte. Căi rutiere: 28 km. Institu ii financiare şi turistice. servicii în turism. port pe fluviul Narva . cel mai înalt vîrf din mun ii Ural (în N masivului). bovine). stat insular în vestul Oceanului Pacific. la N-E de Papua-Noua Guinee. Lungime: 807 km. Centru muzical (festivaluri anuale din 1979). Lungime: 1 289 km. República ~. inului. fluviu în India. de produse alimentare (în special. Suprafa a: 21. Capitala: Yeren . în partea de N a peninsulei Hindustan . situat pe rîul Cumberland . comer . oraş în N-E Estoniei. chimică. capitala statului Bahamas. 85 mii loc. Fondat în 1779. Drenează depresiunea Fergana .: 1 895 m. de mobilă. textilă. Narmáda Naródnaia Nárva Nárvik Náshville Nássau [´næssoo] Náuru Navárra regiune istorică în N-E Spaniei şi S-V Fran ei. Hidrocentrale. poligrafică. port la Marea Norvegiei. Se practică creşterea vitelor (porcine. Importă produse alimentare. Fabrici de prelucrare a bumbacului. maşini şi utilaje pentru industria forestieră.

în partea de N a bazinului Peciora . rîu la grani a dintre Polonia şi Germania. orz. mănăstirile Neam . Lungime: 370 km. Centru adm. Industrie extractivă (petrol. Şcoli generale şi profesionale. Navigabil pe cursul inferior. Lungime: 938 km.75 mil. Izvorăşte din mun ii Jizera (Cehia). 90 mii loc. moschee. Este legat prin canale de Nipru. Neamþ Nebitdág Nebráska [n¬´bræsk¬] oraş în Turkmenistan. Suprafa a: 177 mii km2. Rezerva ii naturale: Codrii de Aramă. Relief: zone montane subcarpatice. Industrie uşoară (mobilă. confec ii. gaze naturale). situat pe Someşul Mare . plante furajere. tricotaje. argile. pentru industria forestieră. district autonom în Federa ia Rusă. mobilă.: 2 535 m. izvoare cu ape minerale. muntele Ceahlău . a. de tricotaje şi produse alimentare. produc ie de celuloză şi hîrtie. podiş în trepte de la V spre E. în bazinele rîurilor Bistri a. repara ii şi prelucrarea metalelor. Zăcăminte: săruri de potasiu. port la confluen a rîului Chari cu Logone . Creşterea animalelor (reni. cămine culturale. Expl. mase plastice. covoare. Navigabil. loc. Hidrocentrală. vi ă de vie.: Lincoln . sfeclă de zahăr. Agapia. Culturi agricole: grîu. jude în România.: mun. Metalurgie. porumb. gaze naturale. Hidrocentrală. Izvorăşte din mun ii Pădurea Neagră . produse alimentare). Néckar Negóiul Neisse Néman [´najse] [´njem¬n] Nemúro Nenéþk . At. Lungime: 256 km. pomi fructiferi. Catedrală catolică. oraş în România (jud. Alt. rîu în Belarus şi Lituania. doc. afluent pe stînga al Odrei . Piatra-Neam . 595 mii loc. Creşterea animalelor (bovine. Leagă marea Ohotsk de Oceanul Pacific. constructoare de maşini şi de prelucrare a metalelor. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. Văratec . Secu. bovine). cherestea. capitala Republicii Ciad. Suprafa a: 5 895 km2. Suprafa a: 200. afluent pe dreapta al Rinului . Muzeu na ional. Sihăstria. Filatură de bumbac. ciment. Canalizat. Fondat în 1900. Bistri a. Casa memorială "Ion Creangă" (Humuleşti) ş.: Narian-Mar . Agricultură (cereale. legume). vîrf în Mun ii Făgăraşului (România). construc ii de piese şi utilaje pentru transporturile feroviare şi rutiere. Cetatea Neam ului . stat în partea central-nordică a SUA. Izvorăşte din apropierea or. capitala Inguşetiei. Aeroport. Minsk şi se varsă în golful Kursk (Marea Baltică). în partea central-nordică a Moldovei. porcine). 21 mii loc. ca sat în 1264. Muzeu. de gaze naturale. Bistri a-Năsăud). Pădurea de Argint . Hidrocentrale. Par ial navigabil. biblioteci.Nazrán Nãsãúd N’Djaména [nd¦a´mina] oraş în Federa ia Rusă. produse alimentare. Prelucrarea bumbacului şi a orezului. Industrie constructoare de ma-şini-unelte. Universitate. Obiective turistice: Cheile Bicazului . rîu în S-V Germaniei.4 km 2. Centru adm. gresie. Muzeu. secară. sfeclă de zahăr. strîmtoare între insula Hokkaidô (Japonia) şi insulele Kurile (Federa ia Rusă). Climă temperat-continentală. Apicultură. Vînătoare. porcine. Este al doilea munte ca altitudine din Carpa ii Româneşti. textile. Siret şi Moldova . ovine). Centru adm. Pescuit. Popula ia: 1. produse alimentare. Popula ia: 586 mii loc. esături. Vistula şi Pripet. covoare. 12 mii loc. încăl ăminte. materiale de construc ii. cartofi. Industrie extractivă (petrol). Popula ia: 54 mii loc. licee.

Nepál Regátul ~. trestie de zahăr. max. XIII). Fabrici de hîrtie. Universitate. Se cultivă orez. grîu. care coboară spre sud în trepte montane şi colinare pînă în cîmpia aluvionară Terai . cu 14 zone administrative. Fondat în sec. situat pe limba de pămînt Kurşski a Mării Baltice. XII–XVI).: 230 m.4 km2. iar la cele mai coborîte – de păduri şi păşuni alpine. fluviu în N-V păr ii europene a Federa iei Ruse. alimentare. iută. Industrie extractivă (aur. aur. ceai. cupru. Ad. Lungime: 37 km.75 mil. Pescuit. Aparataj electronic. la frontiera Austriei cu Ungaria. loc. alimentară. XII. cupru. Centru adm. Se cresc şi bovine (bivoli). Se cresc animale (bovine. textilă. Dom în stil baroc (sec. XVIII). Turism intens. orz.: Carson City . Rezerva ie naturală (pentru păsări migratoare). situat pe ărmul nordic al lacului omonim. loc. stat în partea central-sudică a Asiei. Sta iune balneară. Legat prin canale cu Marea Albă şi cu fluviul Volga. port la Oceanul Pacific. alimentară. Fondat în 1801. produse alimentare. mecanică de precizie (ceasornice). Suprafa a: 320–356 km 2. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de extrac ie şi prelucrare a minereurilor (fier. porumb. oraş în S-E Australiei. max. oraş în V Germaniei. cuprinzînd în nord lan urile mun ilor Himalaia . oraş în V Elve iei. Limba oficială: nepaleza. de cherestea. centrul adm. oraş în V Lituaniei. Izvorăşte din lacul Ladoga şi se varsă în Golful Finic al Mării Baltice la V de Sankt-Petersburg. XVI–XVIII). 150 mii loc. lac în N-V Sco iei. Industrie siderurgică. 32 mii loc. stat în V SUA. chimică. Lungime: 36 km. XV). cărbune. tutun. în depresiunea Glen More . Ad. chimică.4 mii km 2. Climă temperată şi rece în N. La mari altitudini mun ii sunt acoperi i cu zăpezi şi ghe ari. Popula ia: 25. parte din vasta Cîmpie a Gangului . ovine). Lungime: 218 km. Suprafa a: 147 mii km 2. cartofi. situat pe partea stîngă a fluviului Rin . constructoare de nave şi de automobile.: 4 m. Ruinele unor fortifica ii.9 mil. Neusiedler [´nouziidl¬r] Neuss [nois] Nevá Neváda [n¬´væd¬] Newcástle [njuu´kaasl] . situat între China şi India. legume). Muzeu de artă. Statut de oraş din 1214. Lac de acumulare. Popula ia. lac tectonic în Europa Centrală. Lungime: 74 km. grafit. Pescuit. de textile. inclusiv cel mai înalt pisc de pe glob – Chomolungma (Everest ) (8848 m). zinc. Capitala: Kâthmându . XIII. plumb. cu numeroase vîrfuri ce depăşesc 7000–8000 m alt. 467 mii loc. Agricultură (cereale. mangan. Edificii (sec. metalurgică (pentru neferoase). argint. sulf). Suprafa a: 56. wolfram. 1. Este practic Néretva Néringa Ness Neuchâtél [nœ¿a´tel] rîu în Bosnia-Her ego-vina şi Croa ia. Industrie constructoare de maşini agricole. Izvorăşte din Alpii Dinarici şi se varsă în Marea Adriatică. textilă. Suprafa a: 286. Agricultură bazată pe terenuri irigate şi pe creşterea animalelor. Turism. XII. caprine). alimentară. plante furajere. de ciment. de prelucrare a lemnului. Biserică (sec. Relief predominant muntos. subecuatorială în depresiunea centrală şi tropicală musonică în S. chimică. al cantonului cu acelaşi nume. Sticlărie. Include 5 regiuni. Biserică (sec. secară.. Castel (sec. A fost construit în 1873–1895. Păstorit transhumant (ovine. mercur). Turism. Universitate. Hidrocentrală.

prelucrarea petrolului. loc. zinc). Centru adm. port la Oceanul Atlantic. Relief muntos (alt. gaze naturale. Mare centru industrial: construc ii aeronautice. produse chimice. porcine). metalurgie. cupru. alimentare. 7. Universită i. Agricultură (grîu. Sediul ONU. mobilă. Industrie constructoare de maşini. alimentară. New Haven [njuu´heiv¬n] New Ireland [njuu´aj¬l¬nd] (Noua Irlandã) [njuu´d3¬rzi] New Jérsey New México [njuu´meksikou] New Orleáns [njuu´oorli¬nz] New York [njuu' jork] Niagára [naj´ægr¬] rîu în E Americii de Nord. bumbac. loc. zinc). produse chimice. poligrafie. Materiale de construc ii. de automobile. capitala statului Niger. secară. Construc ii aeronautice şi de motoare navale. Industrie extractivă (minereu de fier. Muzee. Climă ecuatorială. biserici. prelucrarea lemnului şi a petrolului. produse alimentare (zahăr). Muzeu. Aeroporturi. Aeroport. alimentare etc. Popula ia: 8. aur. max. motoare. utilaje.8 mil.: 2399 m). Universitate. alimentare. Suprafa a: 315 mii km 2. Suprafa a: 21. Catedrală. Fabrică de ceasuri. produc ie de textile. oraş în S-E SUA (Louisiana). textilă. Oraş fondat în 1931. stat în S-V SUA. Centru adm. Pescuit. hîrtie. Lungime: 56 km. în componen a statului Papua-Noua Guinee. situat pe dreapta rîului Yamuna . Fondat în 1626. constructoare de maşini (automobile. pomi fructiferi. stat în N-E SUA. Universitate (1701). Hidrocentrale. oraş în N-E SUA (pe teritoriul statelor New York şi New Jersey).6 km2. Turism. aparate electrotehnice. argint. textile. Întreprinderi ale industriei textile. de pielărie. moschee. de pielărie. situat pe ărmul Oceanului Atlantic.5 mil. Fondat în 1718. Monumente. porumb. Turism dezvoltat. legume. Popula ia: 1. Suprafa a: 9.2 mii km 2. Observator astronomic. de hîrtie. chimică. Aeroport. Uneşte lacurile Erie şi Ontario .2 mil. produse de sticlărie. aparate electrotehnice). textile. chimică. precum şi pe insulele Long Island şi Staten Island . port pe fluviul Niger . creşterea animalelor). metalurgică. chimi-co-farmaceutică. Popula ia: 66 mii loc. Niaméy [nja´me] . loc. 425 mii loc. alimentară. Construc ii aeronautice navale. la frontiera dintre SUA şi Canada. Teatru. plumb. Industrie extractivă (petrol. Aeroport. Palat preziden ial. în conurba ia Delhi .New Délhi [njuu´deli] capitala federală a Indiei. Popula ia: 128 mii loc. 477 mii loc. palate.: Trenton . Pe cursul mijlociu se află cele două cascade: americană (51 m înăl ime şi 300 m lă ime) şi canadiană (49 m înăl ime şi 800 m lă ime). Edificii monumentale: catedrală.: Santa Fe . Culturi agricole: porumb. 302 mii loc. Universită i. Muzeu na ional. Creşterea animalelor (bovine. navale. oraş în N-E SUA (Connecticut). aparate electrotehnice. insulă vulcanică în arhipelagul Bismarck (Melanezia).

susan.6 mii km2. Faună bogată: crocodili. stat în Africa Occidentală. produse de carne. Este divizat în 7 departamente şi o comunitate urbană. trestie de zahăr. manioc. staniu. Vegeta ie: păduri întinse.). carne. peşte. argint. Climă tropicală de deşert. textile. ciment. bunuri de larg consum.7 mil. Importă echipament te . Turism. de covoare. Limba oficială: franceza.6 mii loc. max. Relief marcat de trei zone naturale: un podiş dominat de culmi muntoase (alt. Industrie de prelucrare a produc iei agricole. Monumente. Suprafa a: 1. km2.27 mil. maşini şi utilaje. Bogate resurse de subsol. Popula ia: 14. iaguari. República ~. caldă şi umedă. a. Este format din 19 insule (Great Nicobar. Produce textile. Relief vulcanic. sorg. bumbac) şi consumului intern (porumb.). cu vulcani activi. Hidrocentrale. Pescuit. pielei şi tutunului. 17 mii loc. Nigeria. cu masive muntoase în zona centrală şi nordică a ării (alt. loc. 2 107 m). vite. orez). de stepă şi de savană. fasole. bumbac. Vegeta ie de deşert. Căi rutiere: 17 mii k Ínsulele ~. Ruinele unor fortifica ii. Este divizat în 15 departamente şi 2 regiuni autonome. zahăr. sorg. iguane. aur. lemn şi materiale lemnoase. fabrici de ciment. bumbac. banane. Capitala: Managua . stat în America Centrală. hîrtie. Limba oficială: spaniola. Libia. minereuri de fier. wolfram. o cîmpie joasă litorală în E. păsări ş. Exportă vite. Creşterea animalelor pentru carne (bovine. cherestea. Burkina Faso şi Mali. Honduras şi Costa Rica. Oraş roman fondat de Traian (102). în special pe creşterea animalelor (ovine. carne. în N insulei Cipru . trestie de zahăr. 2 000 m). în care se află marile lacuri Nicaragua şi Managua . 182 mii loc. caprine. Prelucrarea lemnului. a. învecinat cu Algeria. fabrici de ciment. produse petroliere. de încăl ăminte. cacao. în N şi în partea centrală. Culturi agricole destinate exportului (cafea. alimentare. loc. în V şi S-V. Se cultivă arahide. plumb. Climă tropicală. Economie bazată pe exportul de uraniu. Muzeu. textile ş. fibre de bumbac. carne. Importă materii prime industriale. cupru. 200–500 m) drenată de fluviul Niger şi de alte rîuri intermitente ( Tarna. între insulele Andaman şi Sumatera . Benin. Relieful reprezintă un vast podiş semideşertic. piei.Nicarágua República ~. Aeroport. a. sare). arhipelag indian în S golfului Bengal . mei. cocotieri. Camorta. oraş în N Bulgariei. întreprinderi alimentare. Ahzar ). max. situat între Oceanul Pacific şi Marea Caraibilor. Popula ia: 10. manioc. pume. situat pe dreapta Dunării. bata i. piei. urmat în S-V de o vastă cîmpie (alt. par ial valorificate (uraniu – locul 5–6 pe glob. Resurse naturale reduse (aur. fosfa i. Suprafa a: 1. veşnic verzi. Climă tropicală umedă. Nicobár Nícopole Nicosía Níger capitala statului Cipru. învecinat cu El Salvador. Culturi agricole: orez. Căi ferate: 300 km. Centru comercial şi cultural. Pescuit în lacul Ciad . o depresiune tectonică. porcine). sare). Exportă uraniu. pe agricultură. Suprafa a: 148 mii km2. Vestigii arheologice. Ciad. Katchall ş. Capitala Niamey . Popula ia: 5 mil. arahide. cămile. bovine) şi pe industria de prelucrare a produselor agricole (ulei de arahide.

de staniu. cupru. Lungime: 1368 km. aur. Pînă în 1782 s-a numit Nikitino . de savană şi de stepă. Pentru uz intern se cultivă porumb. Pelerinaj. produse alimentare. de o vastă cîmpie pe cursul inferior al fluviului Niger în S şi de cîmpii litorale în S şi S-V. Teatre. bumbac. automobile. Rafinării de petrol. Biserici (sec. denumirea Nilului pe cursul lui mijlociu (Sudan). Mănăstire budistă (sec. Victoria Nil. orez. metalurgică (laminate). lacuri de acumulare. de peste 2 000 m). Expl. Industrie extractivă (minereu de mangan). Port fluvial. la N-V de Tokio. Fondat în 1630. loc. situat la confluen a rîului Oka cu Volga . mase plastice. de prelucrare a lemnului. XIII). textilă. cel mai lung din lume – 6 671 km. Siderurgie. pielărie. Nilul Alb şi Nil . avioane. uşoară. loc. mei. zinc. maşini agricole). textilă. prelucrarea petrolului şi a lemnului. Vegeta ie variată: tropicală. de la confluen a cu Rîul Gazelelor pînă la confluen a lui cu Nilul Albastru . Popula ia: 130. Cursul superior poartă denumirea Abay . Limba oficială: engleza. În anii 1932–1990 se numea Gorki . arahide. taro. Aeroport. Hidrocentrală. Fondat în 1221. Mausolee. minereu de fier. Sta iune climaterică. stat în V Africii Centrale. de ciment. mase plastice. constructoare de maşini (macarale electrice). mănăstire (sec. minereu de fier. încăl ăminte. Muzee. Fondat în 1721. port în limanul Bugul de Sud la Marea Neagră. Níjni Nóvgorod Níjni Taghíl Nikkô Nikoláev Níkopol Nil Nílul Alb Nílul Albástru . constructoare de maşini. În cursul său poartă mai multe denumiri: Kagera . Izvorăşte din lacul Tana (Etiopia). Zăcăminte: huilă. Turism. plumb. confec ii. Par ial navigabil (pe por iuni). wolfram. Navigabil pe 500 km. cacao. Nod de comunica ii. 410 mii loc. Industrie metalurgică. Parc na ional. electrotehnică. între Benin.5 mil. termocentrale. alimentară. Muzeul “M. Gorki“. textilă. Universită i. produse alimentare. textile. Albert Nil. VIII). rîu în Etiopia şi Sudan. 1. Capitala: Abuja . forestieră. Iriga ii.9 mil. extractivă) şi pe agricultură. fluviu în E şi N-E Africii. Statut de oraş din 1917.Nigéria República Federálă a Nigériei . material feroviar. oraş în Federa ia Rusă. în N. chimică. Economie bazată pe industrie (grea. Agricultură pentru export: cauciuc natural. Ciad şi Camerun. metalurgie. 24 mii loc. Bahr el-Jabal. 514 mii loc. aur. Lungime: 957 km. Baraje. Niger. alimentară. Relief format de o zonă montană în partea centrală a ării (alt. argint. alimentară. 1 800 m) şi de lan uri muntoase în S-E (alt. oraş în S-E Ucrainei. XVII). nuci de cocos. cu precipita ii mai reduse. produc ie de mobilă. sorg. Fondat în 1788. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. trestie de zah oraş în Federa ia Rusă. port pe ărmul lacului de acumulare Kahovka de pe fluviul Nipru . Muzeu. materiale de construc ii. 158 mii loc. XIV–XVI). Industrie constructoare de maşini şi utilaje (pompe). columbit (de ine unul din primele locuri în lume). oraş în Japonia (Honshû). manioc. afluent pe dreapta al Nilului (la Khartoum). oraş în S Ucrainei. esături. produse alimentare. Kremlin (sec. Construc ii de maşini (nave fluviale. Include un teritoriu federal şi 36 de state federale. Climă ecuatorială cu bogate precipita ii în S şi subecuatorială musonică. situat la ărmul Golfului Guineii. Suprafa a: 924 mii km2. în S mun ilor Ural . cărbune. petrol. de încăl ăminte. Teatre.

oraş în S-E Fran ei. care coboară spre litoral pînă la 27 m alt. Soroca. Universitate. Izvorăşte din podişul Valdai şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. opera ii bancare. produse alimentare. Bîc. în apropiere de vărsarea fluviului Enisei în marea Kara . cosmetică (parfumuri). XVII). 160 mii loc. Pescuit. fluviu în Ucraina şi Republica Moldova. situat între insulele Tonga şi Cook . Sisteme de iriga ie. Par ial navigabil. în Norvegia.5 mii loc. Slobozia ş. 346 mii loc. citrice. 16 mii loc. Biserica Sf. Vegeta ie: păduri şi planta ii de palmieri. alimentară. 168 mii loc.: Kingston . Rîbni a. Conductă de gaze naturale. Suprafa a: 263 km2. Bistri a. combustibili. nuci de cocos. la aproximativ 1 500 km N-E de Sydney (Australia). Relieful reprezintă un platou cu înăl imi de pînă la 70 m. cel mai nordic punct al continentului Europa. Hidrocentrale. a. pomicol.: Strîi. reşedin ă a raionului Nisporeni. Popula ia: 2. Camenca. Suprafa a: 195 km2. textile. Centru viticol. cărbuni). citrice. electronică. manioc. Denumirea latină: Nicaia. Tighina (Bender). flori. doc. Navigabil pe 1 677 km. pescuit. Beloci. banane. Afluen i pr.: Alofi . Moghiliov-Podolski. metalurgică. Criuleni. Construc ii de maşini. Turism. Coordonate: 71°08´01" lat.Nípru fluviu în Federa ia Rusă. oraş în Republica Moldova. Arhangheli Mihail şi Gavriil (1817. Dubăsari. Agricultură. Belarus şi Ucraina. Industrie extractivă (nichel. legume. după Volga şi Dunăre). Lomni a. E. apicultură. autovehicule. Norílsk Normánde . Centru adm. Administrată de Australia (din 1914). situat pe rîul Nîrnova . la 655 km de Samoa. Aeroport. Svicea. Teatre. [ni´uuee] teritoriu insular în Oceanul Pacific. Rezina. Pescuit. Creşterea animalelor. cupru. arhipelag în S Mării Mînecii. Observator astronomic. Grigoriopol. Lungime: 1352 km. Rîbni a. la 70 km N-V de Chişinău. cocotieri. Camenca. în 1618. XVII). cauciuc sintetic. Centru adm. Industrie alimentară. biserică (sec. bata i. Centru adm. port la Marea Mediterană. Ocni a. 1901). Popula ia: 3 mii loc. cobalt. Ínsulele ~. Pe Nistru sunt situate oraşele Hotin. Produse de export: miere. Catedrală (sec.: Saint Helier . oraş în Federa ia Rusă. Guernsey. Ichel. Suprafa a: 36 km2. Autonomie internă administrată de Marea Britanie. Muzee. format de patru insule mai mari ( Jersey. Sta iune balneoclimaterică. Climă tropicală oceanică. a materialelor de construc ii. Botna. între Noua Caledonie şi Noua Zeelandă . Iagorlîc. insulă vulcanică în Oceanul Pacific. Culturi: bananieri. Sta iuni balneare. Biblioteci. Legat prin canale cu Dvina de Vest. Cafea. Administrat de Noua Zeelandă. Neman şi Bugul de Vest. Cuciurgan . taro. Importă maşini şi utilaje industriale. Cereale. Izvorăşte din N Carpa ilor şi se varsă printr-un liman în Marea Neagră. Otaci. de prelucrare a metalelor. Lungime: 2 200 km (ca lungime al treilea în Europa. N şi 27°45´ long. At. Muzeu. Nísa Nisporéni Nístru Niúe Nórdkynn Nórfolk [´nuurt´gyn] [´noof¬k] cap pe ărmul de N al Peninsulei Scandinavia. Răut. Alderney şi Sark ) şi altele mai mici. Tiraspol. produse alimentare.

după Groenlanda – 884. bazată pe industrie diversificată. de mobilă şi încăl ăminte. cărbune. Industrie constructoare de maşini de transport şi utilaje. porumb. cupru. XIV). cobalt. stat în Europa de Nord. Căi rutiere: 5 762 km. segment al curentului Gulf Stream . Finlanda şi Suedia. cîmpie mlăştinoasă în S. Vegeta ie forestieră şi de savană. Fondat în 1903. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. ovine. în sec. Muzeu de artă. pomi fructiferi. manioc. alimentară. Mun ii sunt acoperi i la mari înăl imi de ghe ari şi zăpezi persistente. şantiere navale. în mare parte eroda i.3 mil. între Peninsula Scandinavia şi insulele Shetland. Administrat de Fran a. 4.: Nouméa . orez. max. 299. trestie de zahăr. porcine). max. argint.2 mii km2. parcuri na ionale. mare insulă în V Oceanului Pacific. Islanda şi Jan Mayen . Ad. constituit din insula omonimă şi un grup de insule mai mici. situat la 8 km de ărmul Oceanului Atlantic. Culturi agricole: bumbac. pe servicii în transporturi şi comer . Păduri ecuatoriale şi savane. Este divizat în 19 districte. mare în bazinul Oceanului Arctic. Castel (sec. în S-V. teritoriu insular în S-V Oceanului Pacific. Relief muntos (alt. situat în vestul Peninsulei Scandinavia. Climă ecuatorială (în N) şi subecuatorială (în S). aur. 5 030 m). loc. Centru comercial (pia ă agricolă). Suprafa a: 324. fabrici de produse chimice şi alimentare. km2. Industrie extractivă (minereu de fier). Mont Panié ).2 mii loc. Capitala: Oslo . nichel. capitala Mauritaniei. porumb). 19 mii km2. Popula ia: 4. XV). oraş în Marea Britanie (Anglia). scăzînd în înăl ime spre N-E şi coborînd brusc spre V. vf. dominate de culmi muntoase. Pescuit. textilă. Este străbătută de Curentul Norvegiei . 201 mii loc. între Oceanul Atlantic (Marea Nordului). loc. iar în E se află statul Papua-Noua Guinee. situat pe rîul Trent . minereu de fier.Normándia provincie istorică în N-V Fran ei. Fondat în sec. 2 469 m. ară cu economie puternic dezvoltată. Oraş pr.54 mil. Teatru. Oceanul Arctic (marea Barents şi Marea Norvegiei). Climă temperată oceanică influen ată de apele calde ale Curentului Norvegiei . de crom.Culmi muntoase (alt. Feroe.: 3 970 m. max. biserică (sec. Limba oficială: norvegiana. cu piscuri înalte (alt. Azi este constituită din două regiuni: Base-Normandie şi Haute-Normandie .: Rouen . Galdhopinggen) . separată de aceasta prin strîmtoarea Torres . Creşterea animalelor. cocotieri. Universitate. doc. Femunden. Dispune de boga Márea ~. metalurgică. formînd aici ărmuri abrupte şi crestate de fiorduri. cupru. Partea occidentală apar ine Indoneziei. Vegeta ie: păduri de conifere (la altitudini mai joase). [nwak´¿ot] oraş în N-V Africii. situate la N-E de Australia ( Melanezia ). Numeroase lacuri: Mjosa. Este a doua insulă din lume ca suprafa ă. Culturi agricole (grîu. Hornindalsvatnet (cel mai adînc din Europa – 514 m). uzine de desalinizare a apei de mare. arbori de cafea. sorg. Suprafa a: 1.4 mil. Expl. la N de Australia. at. Centru adm. bananieri. puternic accidentate de văi adînci. max. cu aspect de platouri în zona centrală. vlc. cabaline. chimico-farmaceu-tică. Creşterea intensivă a animalelor (bovine. caprine. XII (la 1155). mangan. Climă tropicală umedă. 736 mii loc. mun i vechi. Federa ia Rusă. Norvégiei Nóttingham [´notih¬m] Nóua Caledónie Nóua Guinée (Irián) Nouakchótt . Teritoriul ării este străbătut de Alpii Scandinavici . Aeroport. taro. 1 628 m. Zăcăminte: petrol. Norvégia Regátul Norvégiei .8 mii km2. IX. Pe litoral cîmpiile ocupă suprafe e foarte restrînse.

2989 m. vlc. Lă ime: 80–160 km. Suprafa a: 44 mii km 2. Industrie metalurgică (cositor). Nóua Zeelándã stat în Oceania (sistem insular din S-V Oceanului Pacific). Regiune istorică cunoscută cu denumirea ara Kuş . Zone protejate de stat. Limba oficială: engleza (uzuală – maori). pomi fructiferi. Industrie în dezvoltare: constructoare de maşini (asamblări de automobile. Industrie forestieră. şantiere navale. alimentară. hidroenergetică. lignit. maşini agricole. construc ii de maşini (avioane. prelucrarea petrolului. 203 mii loc.2 mii km2. plante furajere. Universitate. Muzee. al reg. Academie marină. Se cultivă cereale (grîu. port pe Dunăre. textile.Nóua Scóþie peninsulă în S-E Canadei. În agricultură predomină creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Nóvaia Zemleá Nóvi Sad Novokuznéþk Novorossíisk Novosibírsk Núbia Nuévo León . gheizere. maşini-unelte. Suprafa a: 64. mobilă. Suprafa a: 82. loc. port la Marea Neagră. metalelor şi lemnului. produse alimentare. At. Industrie extractivă (cărbune). În anii 1903–1925 s-a numit Novonikolaevsk . Agricultură irigată în valea Nilului.93 mil. Ghe ari. Climă temperat-oceanică. Capitala: Wellington . Egipt). Centru industrial. specii de stepă (Insula Sudică). Pescuit. Creşterea animalelor. maşini agricole. loc. Şantiere navale. Relief de podiş (alt. Insula Sudică are relief predominant muntos (muntele Cook . S-a mai numit Kuzne k-Sibirsk (în 1622–1931) şi Stalinsk-Kuzne k (în 1932–1961). oraş în N Serbia şi Muntenegru. Insula Nordică. metalurgică (aluminiu). constructoare de maşini (maşini agricole. a materialelor de construc ii. forestieră. textilă.65 mil. alt. pielărie. creşterea animalelor. Popula ia: 3. argint. cartofi. Universitate. Muzee. Vojvodina .5 mii km2.9 mii km 2. Muzeu. [nu´eevo le´on] stat în N-E Mexicului. Muzee. citrice. Se extrage petrol. loc. Centru adm. utilaj minier). doc. Teatre. Divizat în 16 districte. gaze naturale. Climă arctică. Vegeta ie: păşuni şi fîne e. oraş în Federa ia Rusă. între marea Kara şi marea Barents . deşert în N-E Africii (Sudan. 350–1000 m). chimică. medie 200 m). max. Fondat în 1893 (Gusevka ). Şantiere navale. Relief muntos. material rulant. chimică. Aeroport. minereu de fier. unelte agricole). tex arhipelag în Oceanul Arctic. porcine. orz. centrul adm. produse farmaceutice şi alimentare. Păduri. Agricultură: cereale (grîu. porumb). 180 mii loc. Relief colinar (alt. Teatre. Ruapehu ) şi numeroase lacuri. Suprafa a: 270. Fondat în 1618. 600 mii loc. chimică. în 1526. Vegeta ie de tundră. încăl ăminte. ciment. 1. port pe fluviul Obi . oraş în Federa ia Rusă. situat pe insulele South Island (Insula Sudică) şi North Island (Insula Nordică) şi pe alte cîteva insule mai mici. aparate electrotehnice). Lungime: 605 km. Popula ia: 3.: Monterrey . completat în E de cîmpia litorală Canterbury . ovine – locul 4 pe glob). Economie de tip agro-industrial. cu mul i vulcani activi şi stinşi (alt. constructoare de maşini (utilaj minier). cratere.44 mil. citrice. Fondat în 1838. de pielărie şi încăl ăminte. porumb). por elanuri. max. despăr ită de cea sudică prin strîmtoarea Cook. separat de continentul Europei prin strîmtoarea Kara . aur. cultural şi ştiin ific. alimentară. păduri mixte (Insula Nordică) şi de fag (Insula Sudică). 3 764 m). oraş în Federa ia Rusă. reprezintă un podiş mai pu in înalt.

aparataj electro-tehnic). printr-un estuar denumit golful Obi . aur. sticlărie. Izvorăşte din mun ii Altai. Suprafa a: 95. textilă. 5 570 km de la izvorul afluentului său principal Irtîş ). 373 mii loc. Centrală atomoelectrică. Teatre. Între Mun ii Oaşului şi mun ii Gutîi . Universitate. Mún ii Oáşului . Muzee. prelucrarea petrolului. XVIII. Suprafa a: 1. 36 mii loc. Muzee. în sec.: 80 km. oraş situat în insula Tongatapu . produse chimice şi alimentare. Ad. construc ii de maşini. Industrie constructoare de maşini (autocamioane. situată pe dreapta fluviului Amudaria . Turism.: 704 m. At. Institu ii de învă ămînt superior. la 472 m alt. stat în Mexic. Pescuit. Monumente. port pe ărmul estic al golfului San Francisco (Oceanul Pacific). max. culme muntoasă joasă (alt. Hidrocentrală (la Novosibirsk). pe valea Turului . Turism. vf. Siderurgie. 1233 m). max. chimico-farmaceutică. Relief muntos (alt. alimentară. oraş în Uzbekistan. sare). Zonă etnografică cunoscută cu denumirea ara Oaşului . Navigabil. Fabrici de mobilă. Centru comercial (pentru copră. capitala Republicii Karakalpakstan. Izvoare cu ape minerale. Pescuit. în componen a arhipelagului Hawaii . Nukús Nürnberg [´njúrnberk] Nyása [´njæs¬] Oáhu Oakland [´oukl¬nd] oraş în V SUA (California). între Malawi. Cercetări ştiin ifice. alimentară. Utilaje şi aparataj industrial. Tanzania şi Mozambic. Sta ie de cale ferată. XIX). Fabrică de creioane. Turism. Industrie constructoare de maşini. Pescuit. XIV). lac tectonic în S-E Africii.6 mii km2. chimică. loc. Aeroport. e situată Depresiunea Oaş . fiind format prin unirea rîurilor Biia şi Katun . în Siberia de Vest . situat pe rîul Protva . Popula ia: 837 mii loc. Vîrful Obîrşiei ). oraş în S Germaniei (Bavaria). Artizanat. forestieră. 187 mii loc. alimentară.05 mil. Minereuri neferoase. argint. 493 mii loc. Fortărea ă (sec. Oraş pr. în bazinul carbonifer Ruhr .Nuku’alofa [nukua´lofa] capitala statului Tonga. insulă vulcanică în Oceanul Pacific. Port pe canalul RinHerne .4 mii km2. Muzeu. oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). Planta ii de ananaşi. Vestigii ale vechii culturi aztece. Universitate. Palat regal (sec. confec ii şi produse alimentare. cu capitala Oaxaca . 250 mii loc. motoare navale. Lungime: 3 680 km (de la confluen a celor două rîuri. banane). de jucării. Monumente istorice şi arhitectonice. oraş în Federa ia Rusă. Industrie extractivă (antimoniu. Navigabil. între rîul Talna şi afluentul său Lechin a . Popula ia: 3. trestie de zahăr.6 mii km2. vanilie. 869 m. doc. maşini-unelte. fluviu în Federa ia Rusă. 108 mii loc. şi se varsă în marea Kara (Oceanul Arctic). max. Aeroport. Lă ime max. Institu ii de cercetări ştiin ifice în domeniul energiei atomice. OẠOaxáca [wa´haka] Óberhausen [´oob¬rhauzen] Óbi Óbninsk .: Honolulu . Suprafa a: 29. Lungime: 580 km. Şantiere navale. situat pe rîul Pegnitz . textilă. Este legat de oraşul San Francisco printr-un pod lung de 13 km.

Rafinării petroliere. doc. poligrafică.11 mil. oraş în S Ucrainei. alimentară. Este legat prin canale cu Elba şi Vistula . 12 mii loc. situat pe rîul Milcov . reşedin ă a raionului Ocni a. Industrii (utilaj tehnologic. Industrie siderurgică. Monumentul scriitorului C. Oceánia Ocníþa oraş în Republica Moldova. XIII). Vozia . loc. Aici s-a aflat Episcopatul Milcovei (distrus de tătari în 1241). Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior şi de cercetări ştiin ifice. şi Noua Zeelandă (în S-V). Edificii în stil neoclasic. Vrancea). Teatre. utilaj frigoriferic). fabrici de produse alimentare). servind ca bază navală turcească împotriva Rusiei. savane (în V Oceaniei). Monumente din sec. mase plastice. km2). Polinezia (în centru şi în E). Micronezia (în NV). Ódense Óder (Ódra) Odésa Odobéºti oraş în România (jud. Nod de comunica ii (feroviar. în insula Fionia . electrotehnică. Sta iune balneoclimaterică. bambus. Şantiere navale. în 1288. Fondat în 1794 (pe locul vechii aşezări turco-tă-tare Hagibei ). la 69 km de sta ia de cale ferată Nikolaev . 1. Casa memorială “H. Muzeu. bananieri. apoi Aci-Kale ). Faună săracă. . Universitate. Popula ia: cca 11 mil. se varsă în Marea Baltică. Aeroport. Din 1791 cetatea şi regiunea din împrejurimea sa revine Rusiei. Pe aici trecea hotarul dintre Moldova şi ara Românească. după confluen a cu rîul Neisse . Climă caldă şi umedă. loc. XII–XIV. situat pe ărmul Mării Negre. XV). port la limanul Niprului. Ch. A existat ca cetate ( Kara-Kermen . străbate partea de S-V a Poloniei şi apoi. km2. Port. materiale de construc ii. XII şi gotică din sec. chimică (îngrăşăminte. Andersen“. constructoare de maşini (maşini grele. beci domnesc din epoca lui Ştefan cel Mare. XVII–XVIII au efectuat cercetări serioase olandezul Tasman. la 10 km N-V de Focşani. a cauciucului. în 1521 a descoperit Insulele Mariane . Vegeta ie: păduri tropicale (palmieri. de unde rom. doc. Centru pomicol. At. [´odz¬ns¬] oraş în Danemarca. Operă. englezul Cook şi francezul La Pérouse. Primul european care a pătruns în Oceania a fost Magellan. Biserici (romanică din sec. coraligen sau vulcanic. Centru industrial. rutier). Relief în general muntos. totalitatea insulelor din partea centrală şi S-V a Oceanului Pacific (pe o suprafa ă de apă de cca 70 mil. 171 mii loc. 20 mii loc. Muzee. XIX). strunguri.5 mii loc. Lungime: 912 km. fluviu în Europa Centrală. Industrie siderurgică. Şantiere navale. At. la 232 km N-V de Chişinău. Gheorghe (sec. alimentară ş. denumită şi Ozu . Muzee. Biserica Sf. în 1897. Industrie alimentară. cultural şi turistic. Monumente. Stamati. Suprafa a insulelor: 1. biserica Mănăstirea (sec. coloran i). textilă. În sec. ferigi arborescente). Cuprinde subdiviziunile Melanezia (în V). Monumente istorice şi de cult religios: Cetatea Crăciuna în ruine (sec.Oceákov oraş în S Ucrainei. Renumit centru viticol. Izvorăşte din Cehia (Moravia). XVIII).3 mil. Navigabil. textilă. a. 8.

loc. a hîrtiei. Ohótsk Márea ~. petrol. între culmile sudice ale mun ilor Nemira şi cele N-V ale Mun ilor Vrancei . avioane. Creşterea animalelor (bovine.1 km2. Climă subtropicală musonică. podişuri. Industrie constructoare de maşini (avioane.: Naha . cea mai mare insulă din arhipelagul japonez Ryukyu . gaze naturale. utilaj petrolier). culmi muntoase. Expl. rezerva ii naturale. Port pr. cu direc ia de la N spre S. Parc na ional (sec. km2. între rîul Ohio şi lacul Erie. de cărbune. Relief: cîmpii. Ad. Lungime: 1 480 km. Suprafa a: 1. max. Centru adm. de-a lungul coastelor estice ale insulelor Kurile şi Hokkaido . alimentară. Suprafa a: 181 mii km2. medie: 850 m. chimică. situată între Oceanul Pacific şi Marea Chinei de Est.Ohio [u´hajou] stat în N-E SUA. curent marin rece în Oceanul Pacific.3 mii km2. porcine). Ad. Popula ia: 3. max. Izvorăşte din Podişul Central Rusesc. [oukl¬´houm¬] stat în partea central-sudică a SUA. Mai este denumit şi Curentul Kurilelor . esături). XVIII). aparataj electrotehnic ş.: 3 521 m. Resurse naturale: petrol. Cereale. Parcuri. cărbune. la grani a dintre Albania şi Macedonia. Sta iune climaterică.6 mil. loc. Popula ia: 11. de prelucrare a petrolului. Universitate. bumbac.34 mil. minereu de fier. Comunică cu Marea Japoniei prin strîmtorile Tătară şi La Pérouse . 265 mii loc.: Oklahoma City .: 285 m. 596 mii loc. Relief de cîmpie şi dealuri. Suprafa a: 350 km2. [Ohrída] lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică. Ad. Óhrid Oia-ªívo Oitúz Oká Ókayama [´okajama] Ókinava Oklahóma . insulele Kurile. bata i. Creşterea animalelor (bovine). Industrie siderurgică. Agricultură (porumb. peninsula Kamceatka . Culturi: orez. În Marea Ohtotsk se varsă fluviul Amur . Popula ia: 1. chimică. constructoare de maşini (automobile. Turism. sare. Fabrici textile. afluent pe dreapta al fluviului Volga .24 mil. situată la 875 m alt. Pescuit de corali şi perle. minereu de zinc şi de plumb.2 mil. grîu. Pescuit. trecătoare în Carpa ii orientali. Oraş pr. Hokkaido şi Sahalin . Suprafa a: 116. a. alimentară. trestie de zahăr. Face trecerea dintre Moldova (depresiunea Tazlău–Caşin) şi Transilvania (depresiunea Braşov). oraş în N Japoniei (Honshû). citrice. Relief de podiş (în E) şi de cîmpie (în rest). fructe). Suprafa a: 1. Aeroport. loc. Centru adm. legume. rîu în partea europeană a Rusiei. Centru de artizanat (ceramică.: Columbus .: Magadan . Navigabil.). Pe ărmul de N-E al lacului este situat oraşul Ohrid (Macedonia). alimentare. mare în bazinul Oceanului Pacific. Din lac izvorăşte Drinul Negru . între ărmul N-E al Asiei.

: Slatina . port la Oceanul Pacific. Zone cu umiditate excesivă. oraş în SUA (Nebraska). autovehicule. pînă la 50 m). Hr. textilă. Faună: bîtlanul purpuriu. Alt. Jocurile Olimpice. Sta iuni balneoclimaterice. Exportă produse industriale (mijloace de masiv muntos în Grecia. petrochimică. XIV). provincie istorică în România. rîu în România. 106 mii loc. afluent pe stînga al Dunării. Este organizat în 12 pro-vincii. Olímp Olímpia Ólomouc Olt Olt Olténia Olýmpia Ómaha [´oum¬h¬] . Teritoriu intens colonizat de romani. sfeclă de zahăr. în cinstea lui Zeus Olimpianul. Monumente.53 mii km2. situat pe fluviul Missouri . pe alocuri sub nivelul mării (–6 şi –7 m). porcine. Relief: dealuri (în N) şi cîmpie (în S). cnezate (sec. din patru în patru ani. fabrici textile. Construc ii de maşini (avioane. la 29 noiembrie 1850. Economie în plină ascensiune. Relief în cea mai mare parte de cîmpie joasă (alt. lopătarul. rom. Pescuit intens. 321 m). Creşterea animalelor (bovine. a fost semnat un acord între Prusia şi Austria. Izvorăşte din Carpa ii Orientali. Climă temperat-continentală. Export de animale. Lungime: 615 km. Metalurgia neferoaselor. În mitologia greacă era considerat lăcaşul zeilor. Sta iuni balneoclimaterice. Pescuit. Capitala: Amsterdam . basoreliefuri. siderurgie. alimentară. IV î. Nod feroviar. Venit considerabil asigurat de creşterea animalelor (vite cornute mari. 619 mii loc. Rezerva ii naturale. Muzee. Aici au apărut primele forma iuni politice statale româneşti: voievodate. alimentară. orz. Aeroport. străbătute de canale de desecare. În antichitate – Alutus . plante floricole. în bazinul rîului Olt . Pomicultură. bazată pe o industrie puternic dezvoltată şi pe o agricultură specializată. inscrip ii.5 mii km2. prin care Prusia a renun at la politica hegemonică în Germania. poligrafică. Produc ie de cereale. biciclete). 39 mii loc. Predomină industria metalurgică. produse alimentare. turbării. Limba oficială: olandeza. şi de podiş în S ării (alt. Suprafa a: 41. Se extrag gaze naturale (locul 4 pe glob). Vegeta ie: păduri de stejar şi de fag (9% din teritoriu). max. avioane. Olt şi Carpa ii Meridionali. cultural şi comercial. Aici. Popula ia: 520 mii loc. Turism. situat la ărmul Mării Nordului. Universitate. Rafinării de petrol. Popula ia: 16. între Germania. Parcuri. de produse chimice şi alimentare. cormoranul. Vestigii arheologice: stadion (sec. petrolieră. maşini-unelte). construc ii de maşini (utilaje tehnologice). situată între Dunăre. Suprafa a: 5. tutun. Integrată în ara Românească. constructoare de maşini (nave. porcine). centrul adm. Se cultivă cartofi. Luxemburg şi Belgia. Industria aluminiului şi a lemnului. Reşedin ă regală şi a guvernului se află la Haga . Viticultură. materiale de construc ii. Aeroport.: 2 918 m. statui.1 mil. Dispune de cea mai performantă agricultură din lume. XIII). electrotehnică.). oraş antic în Grecia. Aici se desfăşurau. [ou´limpi¬] oraş în N-V SUA. al statului Washington. Turism dezvoltat. constructoare de maşini agricole. max. grîu. situat în depresiunea Tesalia . era condusă de un ban (sec. Turism. păsări). popular – Aluta . obiecte din bronz. Vestigii arheologice. legume. jude în România. în partea de N-E a Peloponesului (Elida). Universitate. Climă temperat-oceanică. produse chimice şi alimentare. ovine. Monumente.Olánda stat în Europa de Vest. loc. Centru adm. Centru industrial. [´olomouts] oraş în Cehia (Moravia de Nord).

Oswego (SUA). succedate de cîmpii nisipoase de litoral în E şi S. Face parte din conurba ia Khartoum . Nu este navigabil. Hidrocentrală. Exportă petrol şi produse petroliere. de deşerturi nisipoase în S-E şi N-V. între Yemen. produse alimentare. cereale. Fondat în 903. Port. Prelucrarea metalelor. palmieri. vinuri. al jud. textile şi alimentare. mărfuri de larg consum. încăl ăminte. Pescuit. Aeroport. Omdurmán Ómsk Onéga Ontário Orádea Orán Oránge . Suprafa a: 18 965 km 2. alimentară.Omán Sultanátul ~. Teatre. maşini şi aparate electrotehnice. la ărmul Mării Arabiei şi al golfului Oman . a. trestie de zahăr.: 115 m. Turism. al doilea oraş al ării ca mărime şi importan ă economică. oraş în N-V Algeriei. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. animale.75 mil. lînă. banane. chimică. lac în Federa ia Rusă. legume. alimentară. Monumente de arhitectură. Nod feroviar. prelucrarea petrolului. 527 mii loc.61 mii km 2. Izvorăşte din Mun ii Scorpiei şi se varsă în Oceanul Atlantic. situat pe rîul Irtîş . oraş în Federa ia Rusă (Siberia). Suprafa a: 312 mii km2. Este organizat în 7 districte şi o provincie. Navigabil. bovine. Turism. Iriga ii. municipiu în N-V României. 224 mii loc. Limba oficială: araba. max. Se mai extrage cupru. la confluen a cu Nilul Albastru . fabrici de produse chimice. Teatre. cu lacul Ladoga. Este legat prin canale şi afluen i cu Marea Albă. de prelucrare a lemnului. Importă mijloace de transport. Economie bazată pe exploatarea petrolului şi a gazelor naturale. situat pe Crişul Repede . lac în America de Nord. aparataj electrotehnic ş. max. Rochester. Aeroport. Ad.: 237 m. Aeroport. loc. fabrici de produse alimentare. [´oorand…] fluviu în S Africii. Faună săracă. Ad max. de blănărie şi confec ii de blănuri. textilă. Pia ă agricolă. de pielărie şi încăl ăminte. Muzee. legume. mei. aur. Monumente de arhitectură. stat în Asia. grîu. Climă tropicală aridă. Hamilton (Canada). produse din cauciuc sintetic. bumbac. 1. Admis în O oraş în Sudan. de masive muntoase în N şi S-V (alt. Universitate. metale şi aliaje. Culturi pr. situat pe malul stîng al Nilului Alb . chimică. Căi rutiere: 26 349 km. 3 353 m). textilă. Pielărie. fructe. vite. carne. Capitala: Mascat . Construc ii de maşini (maşini agricole. Relief format de podişuri în partea centrală a ării. Şantiere navale. Industrie constructoare de maşini şi utilaje tehnologice. după Alger. argint.). În oaze cresc curmali. între Canada şi SUA. mango. centrul adm. textile şi alimentare. textile. Fortărea ă (sec. Popula ia: 2. Export de minereuri.: citrice. Centru industrial şi cultural. Muzeu. XVIII). Formează grani a dintre Namibia şi Republica Africa de Sud. situat în S-E peninsulei Arabia . Creşterea animalelor (ovine. Suprafa a: 9. Bihor . cu rîurile Hudson şi Ottawa . Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. caprine. port la Marea Mediterană. Comunică prin canale cu lacurile Erie şi Huron . Muzee. Universitate. 664 mii loc. Vegeta ie săracă deşertică. tutun.16 mil. sorg. Institu ii de învă ămînt superior şi de cercetări. Pelerinaj (la mormîntul lui Mahdi). cămile). loc. Industrie constructoare de maşini (utilaje tehnologice). Pe malurile lacului sunt situate oraşele: Toronto. Lungime: 2 250 km. Praguri.

2 mii km 2. O elării. produse alimentare. tipografie unde s-a tipărit Palia de la Orăştie (1582). pe teritoriul Orheiului Vechi . pe rîul Răut. obiecte de uz casnic. de calcare. Popula ia: 3. Cetatea Orăştiei (sec. XV–XIX) şi de jude (din 1835). ovine). Industria energiei electrice. epoca de bronz). textile. cel mai înalt vîrf din Mexic. Pescuit. siderurgie. Institu ii de învă ămînt superior. pielărie şi încăl ăminte. oraş în Federa ia Rusă. 1880) şi Sf. vestigii ale culturii materiale getice. situat pe dreapta Răutului. loc. Şi-a strămutat locul de aşezare după ce vechea localitate a fost arsă şi ruinată de turci şi tătari. unelte agricole. Şcoli. funda iile a două biserici ortodoxe. Păduri extinse. Biserică fortificată (sec. coloran i). Alt. în 1224. pe baza materialelor arheologice descoperite. Orenbúrg Orhéi Orhéiul Vechi rezerva ie arheologică în Republica Moldova (jud. au fost descoperite situri din cele mai vechi epoci ale istoriei omenirii (paleolitic. un oraş din perioada Hoardei de Aur (sec. a lemnului. Orhei). textile. sfeclă de zahăr. oraş în Republica Moldova. pomi fructiferi. XIV). mercur. pe teritoriul căruia s-au găsit fundamentele unei cetă i de piatră şi două mari construc ii (caravansaraiuri). argint. Monumentul lui Vasile Lupu (în curtea Catedralei). alimentară.: 5748 m. At. Izvorăşte din Podişul Guyanelor şi se varsă în Oceanul Atlantic. Turism. 547 mii loc. Născătoare de Dumnezeu (1903). de blănărie. Ultima erup ie a avut loc în 1941. fortificat cu două valuri de pămînt şi şan uri. Zăcăminte: aur. Licee. Construc ii de maşiniunelte. sticlărie. 320 mii loc. Mare centru industrial. chimică (vopsele.3 mil. la 48 km N de Chişinău. Aici pe locul numit Peştera . În prezent pe teritoriul vechiului Orhei se efectuează cercetări ştiin ifice şi lucrări de restaurare. Muzeu. Industrie alimentară. Fondat ca cetate în 1566. Lungime: 2 750 km. pe fluviul Ural . Expl. XIV). cupru. Monumente. XIV–XVI). Distrus de tătari în sec. în fa a insulei Trinidad . Hunedoara).: Salem . XVI. Par ial navigabil. Catedrala Sf. alimentară. de gaze naturale. produse alimentare. Orinóco fluviu în America de Sud. Se cultivă grîu. în 1437. doc. At. Dumitru (1632). În comuna Butuceni. un oraş medieval moldovenesc (sec. Ierarh Nicolae (1793. situat pe valea rîului Grădişte . colegii. arme şi podoabe. situat pe rîul Oka . Muzeu. Expl. A fost centru de inut (sec. construc ii de maşini. stat în N-V SUA. 38 mii loc. ctitorie a domnului Vasile Lupu. metalurgică (aluminiu). la ărmul Oceanului Pacific. Oriól Orizába . încăl ăminte. Industrie a lemnului. a fost creat un muzeu. XV–XVI. doc. XVI se afla situat pe Răut. În anii 1938–1957 s-a numit Cikalov . celulozei şi hîrtiei. Creşterea animalelor (bovine. între localită ile Trebujeni şi Butuceni. tripolie. Muzee.Orãºtíe Óregon [´œrig¬n] municipiu în România (jud. Suprafa a: 254. [oris´aba] vulcan activ în S-E Podişului Mexican. legume. oraş în Federa ia Rusă. XIV–XV). Centru adm. 25 mii loc. Pînă la mijlocul sec. Bisericile Sf. monede emise în sec. la 35 km S-E de actualul oraş.

Suprafa a: 800 mii km 2. 695 mii loc. republică în S-V Federa iei Ruse. Denumirea istorică Alania . Climă temperat-oceanică. Monumente arhitectonice în stil baroc. situat pe malul lacului de acumulare Por ile de Fier I . XV–XVI). fabrici de confec ii şi de produse alimentare. XV). Monumente valoroase: catedrală (sec. Muzee. Mehedin i). Rezerva ie naturală. case memoriale. capitala Norvegiei. Orléans Ormúz (Hormúz) órºova Ósaka Osétia de Nord Osétia de Sud Ósijek ['osijek] Óslo [´uslu] oraş în Croa ia. Universitate. Ad. Sta iune de cercetări geografice. Climă temperat-continentală. Popula ia: 99. Aeroport. la vărsarea rîului Lo în fiordul Oslo . Construc ii de maşini agricole. situat în S insulei Honshû .Órkney Insulele Orkney . textile. loc. A existat ca aşezare daco-romană Dierna . casa Janna d’Arc. Construc ii şi repara ii navale. confec ii. Universitate. textile şi alimentare. Muzee. Strîmtoarea ~. Sta iuni balneoclimaterice. situată în S-E ării. Monumente. fabrici de produse chimice. [orle´¾] oraş în partea centrală a Fran ei. legume. Teatre. porumb). orz. Academie de ştiin e.7 mil. Capitala: Vladikavkaz . Mare centru economic şi cultural. Lă ime min. siderurgie. prelucrarea lemnului. produse alimentare. situat pe malul drept al rîului Drava . cunoscut cu numele Naniwa . Expl. etnografic). Suprafa a: 3. oraş în Japonia. pe Loara. prelucrarea metalelor. produse chimice. fabrici textile şi alimentare. de transport). sfeclă de zahăr. Suprafa a: 975 km2. Turism. min.: hinvali . al naviga iei. Uneşte golful Oman cu Golful Persic . fabrici de produse alimentare. esătorie de bumbac. Export de maşini. la S de Paris. Sporturi de iarnă. XII). Vestigii romane. textile. castel (sec. Teatre.: 71 m. utilaj energetic. Nod de comunica ii. alimentare. Cuprinde cca 90 de insule. materiale de construc ii. Popula ia: 655 mii loc. Regiúnea Autonómă ~. Teatre. Viticultură. produse textile şi alimentare. uzine mecanice. electrotehnică. Oraş vechi. Academie.9 mii km 2. Climă temperat-continentală. Nod feroviar. port la Oceanul Pacific (golful Osaka ). Pescuit. arhipelag britanic în Oceanul Atlantic. Centru adm. Palatul regal (sec. miniere (neferoase) şi forestiere. Universitate. construc ii de maşini (utilaje tehnologice). XIII–XVIII). Construc ii de maşini. fortărea ă (sec. República ~. aparataj electrotehnic). 16 mii loc.6 mii loc. fabrici de produse alimentare. Industrie uşoară. Popula ia: 20 mii loc. loc. Relief muntos. Centru industrial şi comercial. la N de Sco ia. Creşterea animalelor. Cetate medievală. construc ii de maşini (navale. XIV–XV). Muzee. Port la Dunăre. Port. XIX). strîmtoare între peninsula Arabia şi ărmul sudic al Iranului. Lungime: 150 km. Universitate. Industrie diversificată: metalurgia neferoaselor. Pomicultură. Industrie dezvoltată: construc ii de maşini (nave. Aeroport. 108 mii loc. în conurba ie).: 56 km. Muzee (de artă. 2. biserici (sec. 166 mii loc. Monumente de arhitectură: biserică (sec. Import de materii prime. . (6 mil. Creşterea animalelor (ovine). oraş în România (jud. regiune în Republica Georgia (Gruzia). Culturi agricole: cereale (grîu. Relief muntos.

Oceánul ~. fabrici de hîrtie. Industria lemnului. alimentară. situat pe Oder (Odra). metalurgică. capitala federală a Canadei (Ontario). 315 mii loc. textile. rîu în Africa Ecuatorială. biserici (sec. Industrie constructoare de maşini (automobile).: 11 034 m. Adesea provoacă mari inunda ii. 442 mii loc. America la E şi Asia şi Australia la V.Osténde Óstrava Otránto Óttawa oraş în Belgia (Flandra de Vest). Hidrocentrale. Izvorăşte din apropierea lacului Albert . separă Republica Democrată Congo de Republica Centrafricană şi apoi de Republica Populară Congo. Lungime: 105 km. 120 mii loc. Óttawa Ouagadougou [waga´dugu] Oubángui [ub´¾gi] Oviédo Óxford Pacífic Pad (Po) . Lauren iu . Industrie extractivă (cărbune). Universitate (sec. Aeroport. Iriga ii. Biblioteci. Monumente istorice. Institu ii financiare. km2. 69 mii loc. aparataj electrotehnic). Turism. min. situată pe rîul Ottava . Muzee. XII). a materialelor de construc ii. Muzee. Muzee. strîmtoare între Italia şi Peninsula Balcanică. oraş în N Spaniei (Asturia). Lă ime: 75 km. fluviu în N Italiei. Par ial navigabil. Oraş din 1267. alimentară. Izvorăşte din Alpii vestici şi se varsă în Marea Adriatică printr-o deltă întinsă. XIV–XV). [´oksf¬d] oraş în Marea Britanie (Anglia). produse chimice şi alimentare) şi cultural. Catedrală gotică (sec. Comunică printr-un canal cu lacul Ontario .: 567 m. delimitat de peninsulele Alaska şi Ciukotsk la N. iar cu Oceanul Indian prin mările Arhipelagului Malaez şi zona oceanică de la S de Tasmania. celulozei şi a hîrtiei. Meşteşugărit. Lungime: 1 160 km. Metalurgie. Aeroport. Centru industrial (construc ii şi repara ii navale. pe fluviul Tamisa . textilă. Antarctida la S. afluent pe stînga al fluviului Sf. Nod de comunica ii. Universită i. rîu în Canada. Comunică cu Oceanul Arctic prin strîmtoarea Bering. mănăstire (sec. Universitate (din 1608). situat la N-V de Londra. Sta iune balneoclimaterică. Este străbătut de puternici curen i oceanici. Lungime: 652 km. Ad. Colegii. construc ii de maşini (autovehicule. Centru religios. prelucrarea metalelor.2 mil. Teatre. care uneşte Marea Adriatică cu Marea Ionică. cu Oceanul Atlantic prin strîmtoarea Drake. textilă. medie: 4282 m. Aeroport. Importante căi de naviga ie. XII–XVI). Ad. Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. Pescuit intens. cocsochimică. poligrafie. Fondat în 1800. Ad. Capitala statului din 1867. alimentară. oraş în Republica Burkina Faso. oraş în Cehia (Moravia de Nord). afluent pe dreapta al fluviului Zair (Congo ). la Montreal. alimentare. Suprafa a: 165. chimică. cel mai întins şi mai adînc ocean de pe glob. Port pescăresc la Marea Nordului. XV–XVIII). capitala ării. poligrafică. la poalele Mun ilor Cantabrici . Industrie mecanică. XII). Muzee. constructoare de maşini. 203 mii loc. 333 mii loc. Universitate. Navigabil. alimentară. textilă. max. Centrul unei regiuni carbonifere şi siderurgice. Turism. Lungime: 1 120 km. Navigabil par ial (650 km).

sare. care în sec. alimentară. capelă (sec. legume. a lemnului. Se practică artizanatul. Expl. XIV). Popula ia: 20 mii loc. Climă ecuatorială. Aici a existat o străveche fortifica ie de pămînt. Grădină botanică (cea mai veche din Europa. alimentară. Industrie de prelucrare a produselor agricole. format de cca 100 de insule. Universitate (din 1222). produse alimentare. Capitala: Islamabad. 225 mii loc. República ~.). Se extrage bauxită. Popula ia: 147. curmali) şi pentru consum intern (grîu. de prelucrare a metalelor. mango. arhipelag în V Oceanului Pacific. situată pe malul drept al Nistrului. loc. Relief muntos (alt. 1545). Se extrage bauxită. caprine). oraş în insula Tutuila (arhipelagul Samoa din partea centrală a Oceanului Pacific). energetică. fosfa i.Pádova oraş în N Italiei (Veneto). de petrol. or Págo Págo Pakistán Palánca Paláu comună în Republica Moldova (rn. cînepă. Pescuit intens. Căi rutiere: 64 km. catedrală (sec. Industrie constructoare de maşini şi utilaje agricole. Limba oficială: urdu. Centru comercial şi cultural. Limbi oficiale: palauana. 2 084 m). XIII–XVI). situat la ărmul Mării Arabiei. între Iran. chimică. Afgha-nistan şi India. textilă. max. cupru. Resurse bogate de petrol şi cărbuni. arbori de pîine. Turism dezvoltat. una dintre cele mai mari din lume). Păduri tropicale. cromit. Podişul Belucistanului (în V şi S-V). 11 mii loc. a hîrtiei. Industrie extractivă. dintre care cea mai mare este Babelthuap . Exportă materii prime agricole. produse manufacturiere. al teritoriului Samoa Americană. Aeroport interna ional. nuci de cocos. de produc ie a cimentului. în apropiere de ărmul Mării Adriatice. textilă. energetică (hidrocentrala Tarbela. centrul adm. stat în Asia de Sud. Suprafa a: 487 km 2. păşuni. combustibili. cea mai populată însă fiind Coror (8 km2. iută. bovine. XV–XVI a fost reconstruită din piatră şi utlizată de localnici ca cetate. Suprafa a: 803. Organizat în 4 provincii şi 2 unită i administrative federale. Faună bogată în partea de nord.8 mil. engleza. Ştefan-Vodă). mărfuri de larg consum. Suprafa a: 498 km2. Climă tropicală uscată. Pe terenuri irigate (75% din suprafa a pămînturilor lucrate) se cultivă plante comerciale (bumbac. Popula ia: 15 mii loc. bata i. Culturi: cocotieri. XIII–XVI). stat insular în Oceanul Pacific. 11 mii loc. República Islámică ~. Creşterea extensivă a animalelor pentru carne şi lapte (porcine. Admis în ONU la 15 decembrie 1994. nichel. trestie de zahăr. Cuprinde cca 300 insule vulcanice şi coraligene.94 mii km2. Turism. Paláu (Beláu) Paláuan insulă în S-V arhipelagului Filipine . Muzee. cu păduri montane în N. . Economie bazată pe agricultură. Vegeta ie de stepă şi deşert. Monumente arhitectonice: biserică (sec. Vegeta ie: păduri. ovine. situat la nord de Australia. Importă echipamente industriale şi de transport. Capitala: Coror . Se cultivă manioc. Culturi de orez. Suprafa a: 14 mii km2. chimică. la V de Vene ia. textilă. ramifica iile mun ilor Himalaia şi Hindukush (în N şi N-V). Relieful reprezintă zone fizicogeo-grafice şi naturale diverse: Cîmpia Indului (în E şi S-E).

boboase. pescuit. Muzee. combustibili. Climă continentală rece şi foarte aridă. Relief muntos. min.: Iloilo . servicii în transportul de tranzit prin canalul Panamá . Exportă produse petroliere. Industrie reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. Palestína Palma de Mallorca Palmýra Pamír Panamá Panamá Panáy Panónia . loc. Şantiere navale. Ad. În trecut – provincie romană. Planta ii mari de bananieri. fructe. [´palma de ma´ljorka] oraş în Spania. Centru industrial. Kongur Tagh ). Importă produse industriale. unguri (sec. palate (sec. Lungime: 79. Kunlun şi Altai (Tadjikistan. Vegeta ie: păduri tropicale umede (peste 50% din teritoriu) şi de savană.6 km2. cacao. Climă subecuatorială umedă. între mun ii Hindukush. Romanizată (sec. Centru turistic şi balneoclimateric. a petrolului importat. Alt. zahăr. XV). Deşertul Sirie la E şi Marea Moartă la S.: 7719 m (vf. limitată de Marea Mediterană la V. Aeroport interna ional. mijloace de transport. Suprafa a: 2. Păduri tropicale. China. cupru. Zăcăminte: aur. întreprinderi ale industriei uşoare. 309 mii loc. stat în America Centrală. palate (sec. Ramuri economice: opera ii bancare. agricultură. Monumente de valoare: biserici (sec. 3478 m). Cunoscută din milen. Căi rutiere: 10146 km. podiş muntos în Asia Centrală. Popula ia: 1. insulă coraligenă în partea centrală a Oceanului Pacific. Popula ie rară. devenind în cele din urmă nucleul statului feudal maghiar. Fără popula ie. Prin hotărîrea ONU din 1947 s-a convenit să se creeze pe acest teritoriu două state: Israel şi Iordania.5 m.6 km. Naviga ie de canal (87 [pa´nai] insulă în V arhipelagului Filipine . Aeroport. a lemnului.). turism. Suprafa a: 12.91 mil. cuprinzînd şi numeroase insule din apropierea ărmurilor. Hr. Columbia şi Oceanul Pacific. XV–XVIII). Encluze. Limba oficială: spaniola. – I d. Relief muntos. situat în insula Mallorca . Ghe ari. XVII). produse alimentare. Administrată de SUA.6 mil. Karakorum. Liban la N. max.5 mii km2. legume. 1829 m). Oraş pr. comercial şi balneoclimateric. Construit în anii 1904–1914. Cîmpía Panónică . situat pe coasta nordică a Siciliei . port la Marea Mediterană. I î. de cîmpie joasă litorală. situat pe istmul Panamá . Universitate. banane. Afghanistan). cînepă de Manila. Culturi: orez. port la Marea Tireniană. care leagă Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific. la S-V de arhipelagul Hawaii . Capitala: Panamá City . Vegeta ie: păşuni alpine. Hr. Suprafa a: 76 mii km2. max. arbori de cacao şi de cafea. Căi ferate: 354 km. IV–VIII). între Costa Rica. 732 mii loc. cîmpie pe cursul mijlociu al Dunării. trestie de zahăr. pe teritoriul Ungariei. Lă ime: 91–300 m. avari. Rafinării de petrol. XIV). reprezentat în V de Cordilierii Veraguas (alt. Se mai cultivă orez. iar în S-E de Cordilierii Chioco (alt. canal pe teritoriul statului Panamá. slavi (sec. regiune istorică în Orientul Apropiat. IX–X). Şantiere navale. crevete. locuită de triburile ilirice şi celtice. crom. cafea. specii de plante de stepă şi de semideşert. República ~. catedrală (sec. cocotieri. Popula ia: 2. Turism. Este divizat în 9 provincii şi 3 dis-tricte. XII. Muzee. trestie de zahăr. este ocupată apoi de huni. mangan. Marea Caraibilor. Serbiei şi Muntenegru şi României.Palérmo oraş în Italia. Creşterea animalelor este slab dezvoltată. loc. Monumente: biserică (sec.: 12. porumb. XII–XIII). tutun. Universitate. Hr. construc ii de maşini. IV–III î.

República ~. Suprafa a: 56. orez. 79 mii loc. porcine. Izvorăşte din N Podişului Brazilian. în cuprinsul Cîmpiei Amazonului. afluent pe dreapta al fluviului Paraná . porumb. cu pu ină vegeta ie. brăzdat de afluen ii fluviului Paraná . Pescuit intens. tutun. prelucrătoare de materii prime agricole. VI î. Hr. 4694 m). loc. cărbune.Panticapaíon Papeéte fostă colonie grecească pe ărmul nordic al Mării Negre. Pădurile tropicale ocupă 51% din teritoriu. stat în America de Sud. centrul adm. arbori de cafea. Este divizat în 17 departamente şi un district al capitalei. cu păduri ecuatoriale. forestieră. bumbac şi soia (locul 1 în lume). Căi rutiere: 19736 km. 12 600 MW). Bougainville ). trestie de zahăr. guarani. arahide. străbătută de fluviul Paraguay . max. Vegeta ie: păduri pe aproximativ 2/3 din teritoriul ării. şi un podiş deluros (alt. Industrie extractivă (petrol. Popula ia: 5. învecinat cu Bolivia. trestie de zahăr. Limba oficială: engleza. caprine. stat insular în Oceanul Pacific. întemeiată de milesieni în sec. porumb. Popula ia: 5. oraş situat în N insulei Tahiti . Bază aeronavală. Brazilia şi Argentina. grîu. de cacao. banane. Lungime: 2500 km. În partea de S a insulei Noua Guinee se extind cîmpii mlăştinoase. una dintre ele Itaipú fiind cea mai mare din lume. precum şi în insulele vulcanice ale Pacificului. Creşterea animalelor. copră. Exportă cupru. Pescuit. bumbac. situat în partea de E a insulei Noua Guinee şi pe mai multe insule vulcanice din apropiere. Se cresc animale (bovine. arbori de cauciuc. Suprafa a: 462. Este divizat în 20 de provincii şi un district al capitalei. Zăcăminte: minereuri de cupru. Economia ării este bazată pe agricultură. la ărmul Oceanului Atlantic. Centru adm.7 mil. Popula ia: 3. energetică (două mari hidrocentrale. cafea. de prelucrare a lemnului şi a produselor agricole (zahăr Paraíba stat în N-E Braziliei.25 mil. . Pescuit de perle. Centru adm. Planta ii de cocotieri. orez. Turism. mangan. loc. copră. manioc. loc. exploatări forestiere şi comer . bumbac. Port.37 mii km2. Azi Kerci . crom. cobalt. Limbi oficiale: spaniola. Importă maşini şi utilaje industriale. mai cu seamă. Suprafa a: 1. Se cultivă trestie de zahăr. max. cacao.: Belém . Climă tropicală cu precipita ii abundente în E şi mai uscată în V. bumbac.3 mii loc. Teritoriul ării cuprinde două regiuni geografice separate de fluviul Paraguay : partea de V reprezintă o cîmpie înaltă ( Chaco ).75 mii km 2. Industrie extractivă. Pápua-Nóua Guinée Pará Paraguáy Paraguáy stat în N Braziliei. Culturi: trestie de zahăr.8 mii km2. zinc. citrice. Suprafa a: 406. uraniu. trestie de zahăr. forestieră. autovehicule. km 2. aur. Vînătoare. tutun. Bogate resurse de subsol: cupru. caolin. Capitala: Asunción . Creşterea animalelor (bovine. Relief muntos în cea mai mare parte a insulei principale (alt. de cauciuc. cacao. partea de E constă dintr-o cîmpie joasă. rîu în Brazilia şi Paraguay. ghips). Industrie extractivă (minereu de fier). Capitala: Port Moresby . ovine. Climă ecuatorială. ceai.7 mil. inclusiv pe două din arhipelagul Solomon (Buka . columbit. ovine). produse de larg consum. alimentară. petrol. Par ial navigabil. argint. 680 m).: Joâo Pessoa . sisal. manioc. ovine). wolfram. nichel. Popula ia: 5. Export de cafea. oraş în Federa ia Rusă. Admis în ONU la 10 octombrie 1975. energetică. tutun şi.4 mil. beril. Se cresc bovine. cauciuc. Se cultivă orez. al Polineziei Franceze.

XVI–XVII). biserici gotice (sec. de servicii în transport şi turism. loc. Muzee. Lungime: 185 km. Lă ime min. Universitate. Paraná París capitala Fran ei. Localitatea a luat fiin ă în preajma unei cetă i celtice (parisi ) în antichitate.Paramáribo Paraná oraş în Republica Surinam. (9. Industrie dezvoltată şi diversificată: constructoare de maşini (automobile. Alt.: 2 457 m.: Curitiba . tractoare. pe partea stîngă a fluviului Paraná (cursul mijlociu). Relief de podiş. Popula ie rară. de bijuterii şi de articole de lux. loc. Parnás Párry Pas de Calais [pa d¬ ka´le] . cacao. al reg. stepe. porumb). Vegeta ie: păduri tropicale. uneşte Marea Mînecii cu Marea Nordului. Aşezare etruscă şi romană. Centru adm. Expl. A fost denumit după exploratorul polar englez William Parry (1790–1855). manioc. Universitate. Prelucrarea lemnului. Academii. max. Suprafa a: 100 mii km2. Relief muntos şi deluros. Aeroport. Universită i.5 mii km2. rom). afluent pe dreapta al Padului . Creşterea animalelor (bovine.). Suprafa a: 199. Monumente: catedrală romano-ca-tolică (sec. stat în S Braziliei. comercial şi cultural al ării. Institu ii financiar-bancare. avioane. soia. rom etc. care l-a descoperit în anul 1818. argint. în conurba ie). alimentară. Lungime: 4 700 km. capitala ării. Turism. masiv muntos în Carpa ii Meridionali (România). Parîng Párma Mún ii Par´îngului . trestie de zahăr. curge apoi pe teritoriul Argentinei şi se varsă în Oceanul Atlantic prin estuarul La Plata . poligrafică. lemn. max. palate (sec. de prelucrare a lemnului.). medicamente. chimică (mase plastice. Climă arctică. port pe fluviul Sena . coloran i. XII). Ad. de parfumuri. Popula ia: 8. 175 mii loc. străbate S Braziliei. Se formează prin unirea rîurilor Paranaiba şi Rio Grande . situat pe rîul Parma .18 mil. păduri de conifere şi fag. strîmtoare între Fran a şi Marea Britanie. Port.: 24–64 m. Observator astronomic. Muzee. 2. cafea. constructoare de maşini. masiv muntos în S-E Greciei. mănăstire. aparataj electronic. arbori de cafea. centrul adm. chimică. Zăcăminte bogate în aur. XVI). Aerodromuri. Era considerat de vechii greci drept reşedin ă a Muzelor şi loc sacru al poe ilor. orez. Monumente: catedrale (sec. porcine). loc. zahăr. fasole. în apropiere de confluen a cu Marna . Parîngul Mare sau Mîndra ). XII–XIII). Se cultivă cereale (grîu.75 mil. palate.32 mil. forestiere. Par ial navigabil. Naviga ie intensă. fabrici alimentare (zahăr. Industrie petrolieră. XV–XVI).). biserici (sec. arhipelag în Arctica canadiană. bumbac. oraş în N-E Italiei. Păşuni alpine. de confec ii. Centru comercial (pentru bauxită. textilă. fluviu în America de Sud. produse cosmetice etc. alimentară. maşini de precizie etc.: 29 km. a cimentului şi sticlei. Muzee. Cel mai mare centru economic. 2519 m (vf. Parcuri şi grădini. 152 mii loc. diamante. Alt. marchează o por iune a grani ei dintre Paraguay şi Argentina. Biblioteci. Île-deFrance . Climă montană cu precipita ii abundente.

Relief muntos. Turism. mun i în S-V Germaniei. alimentară. Iaşi). ceasuri. Fondat în 1760. materiale de construc ie. loc. maşini de calculat. energetică. Suprafa a: 22. Centru adm. gaze naturale. loc. alimentare. situată între Marea Egee şi Marea Ionică. cărbune. Fondat ca cetate în 1663. regiune în S Americii de Sud (Argentina. culme muntoasă în Alpii de vest. Expl.: 4 634 m. Muzeu. Navigabil.2 mii km2.Paºcáni Patagónia municipiu în România (jud. Astăzi muzeu. Pescuit. prelucrarea petrolului şi a lemnului. Acoperită cu ghe ari. Suprafa a: 117. piane. Zăcăminte: minereuri de fier. prin rîurile Brigach şi Brege . Climă temperată aridă. Universitate. Feldberg ). Popula ia: 600 mii loc. alimentare.4 mii km 2. Pãdúrea Boémiei Pãdúrea Cráiului Pãdúrea Neágrã Pecióra Pelendáva Péleº Peloponés Penníni Pennsylvánia Pénza oraş în Federa ia Rusă. situate în antichitate pe locul actualului mun. măslini. Predeal). Alt. stat în N-E SUA. situat pe valea Siretului . Perm oraş în Federa ia Rusă. castel în stil renascentist în România (or. Creşterea animalelor. 1. situată între Rio Colorado şi Rio Negro la N şi strîmtoarea Magellan la S. metalurgie.: 2 404 m. Alt. Acoperi i cu păduri în mare parte. Culturi agricole: cereale. fabrici textile. 46 mii loc.: Harrisburg . max. mobilă. produse chimice şi alimentare. peninsulă în S Greciei. max. . Construc ii de maşini. doc. Grădină botanică. citrice. Legumicultură. max. max. Fondat în 1681. masiv muntos la grani a dintre Germania şi Cehia. hîrtie.88 mil. At. Alt. conacul Cantacuzino (sec. Fabrici de produse chimice. electrotehnică şi electronică. Relief predominant muntos. 555 mii loc. Suprafa a: 785 mii km2. de confec ii. Chile). Popula ia: 11. casa memorială “Mihail Sadoveanu“. chimică. Mecanică. biciclete. Pomicultură. compresoare. Nod de comunica ii. Creşterea vitelor (ovine). cu ieşire largă la Oceanul Atlantic. Craiova (România). petrol. medicamente. A fost reşedin ă de vară a familiei regale române. în 1419. XVII). Lungime: 1 809 km.: 1457 m. Mún ii ~. extremitatea sudică a Peninsulei Balcanice.: 1 004 m. Produce motoare. Turism. Álpii ~. textile. Izvorăşte din Uralul de N şi se varsă în marea Barents printr-o deltă. textilă. Importante resurse energetice. Repara ii de locomotive şi vagoane. Muzee. situat pe rîul Kama . pe teritoriul Italiei şi Elve iei. Bogate zăcăminte de bauxită. Monumente istorice şi arhitectonice: biserica Sf. Alt.: 1 495 m (vf. electrotehnică. Lungime: 80 km. Alt. fluviu în N-E păr ii europene a Federa iei Ruse. În 1940-1957 s-a numit Molotov . De aici izvorăşte fluviul Dunărea . culme muntoasă situată în N-V Mun ilor Apuseni (România). max. de cărbuni. Climă mediteraneană. Industrie puternic dezvoltată. Turism. cu cîmpii litorale înguste în zona golfurilor. Institu ii de învă ămînt superior. situat pe rîul Sura . aşezare dacă şi castru roman. Castélul ~. Suprafa a bazinului: 322 mii km2. Produc ie de cereale. Industrie constructoare de maşini.04 mil. vi ă de vie. petrol. avînd direc ia de la V la E. Voievozi (1664). de prelucrare a lemnului. Construc ii de maşini. Teatre. Peşteri.

ce reprezintă platouri înalte (punas). centrul adm. Suprafa a: 1. În 1776 aici a fost proclamată independen a SUA.3 mil. quecha. loc. Muzee. construc ii de maşini (aparataj electronic). chimică.: 25–104 m. Lă ime: 180–230 km. aymará. desparte peninsula Arabia de Iran. VI–VII. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Vestigii etrusce şi romane. Muzee. financiar. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. la N de Roma. Capitala: Lima. fabrici textile şi alimentare.23 mil. în centru lan urile muntoase ale Anzilor (Sierra). XIV). Columbia. Teatre. Rafinării de petrol. max. situat la coasta vestică a Oceanului Pacific. loc. Ad. alimentară. al statului Arizona. Universitate. la grani a cu Bolivia. de automobile).85 mil. o vastă cîmpie aluvială la obîr şia fluviului Amazon. Relief variat: în V o cîmpie îngustă de coastă cu peisaj deşertic. Cerro de Huascaran. Popula ia: 28. alimentară. 6768 m. localizată în N Moldovei (Româ-nia). km2. piemontul andin La Montaña (2/3 din teritoriu).64 mil. Economie dominată de industria minieră şi agricultură. tropicală aridă în regiunile de coastă. Organizat în 12 departamente şi o provincie constitu ională. Monumente istorice şi arhitectonice. poligrafică. Siderurgie. Galerie na ională. Academie de ştiin e. Institu ii financiare şi comerciale.Pérsic Perú Gólful ~. textilă. loc. în zona oraşului Piatra-Neam de astăzi. República ~. Port. 1. al regiunii Umbria . loc. golf în N-V Oceanului Indian. În extremitatea de S. situat pe rîul Delaware . 2. Industrie constructoare de maşini (electrotehnică). Monumente istorice şi arhitectonice. X–XVI). în apropiere de lacul Trasimene .285 mil. deasupra cărora se înal ă creste paralele cu vîrfuri ce depăşesc 6 000 m (alt. aşezare dacă. vf. 985 mii loc. în conurba ie). capitala Coreii de Nord. 1. Prelucrarea bumbacului şi a mătăsii. Lungime: 926 km. 994 mii loc. Societă i şi institu ii ştiin ifice şi artistice. XII. loc. 149 mii loc. Bolivia şi Chile. Limbi oficiale: spaniola. situat pe rîul Salt . [pe´¿aaw¬r] oraş în N Pakistanului. capitala Cambodgiei. Mari exploatări de argi Perúgia oraş în Italia. stat în V Americii de Sud. Sta iune climaterică de iarnă.15 mil. între Ecuador. Brazilia. fabrici de produse textile şi alimentare. comercial şi turistic. Port fluvio-maritim. Meşteşugărit. Universită i (sec. Activitate artizanală. farmaceutică. Între anii 1790–1800 a fost capitala SUA. Climă ecuatorială în cîmpiile din E. Centru industrial. textilă. Turism. Muzeu de artă khmeră. mai mari de 4 000 m. Moschee (1630). [fil¬´delfj¬] oraş în E SUA (Pennsylvania]. Palatul Comunal (sec. cu alt. centrul adm. Industrie constructoare de maşini (aeronautice. Valoroase monumente medievale şi renascentiste: biserici (sec. oraş în SUA. (2. Muzee. se află cel mai mare lac din America de Sud – Titicaca. Aeroport. situată pe fluviul Mekong . Muzee. Universitate. Turism. Universitate. Vegeta ie ecuatorială. navale. XIII–XVI). situată pe valea fluviului Tedongan . Activitate comercială. Pesháwar Petrodáva Phenián Philadélphia Phnóm-Penh [´phnom´pen] Phoenix [´fiiniks] . Vechi centru comercial. deşertică şi semideşertică.

Climă montană temperată. mun i în V Greciei. Iu. provincie în N Fran ei. 105 mii loc. Domul (sec. Turism. Lermontov". oraş în Italia (Toscana). Lă ime: 50 km. Popula ia: 1. Ioan (sec. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Muzee. Monumente de arhitectură: Turnul înclinat (sec. Alt. Este cel mai important port al ării. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. alimentară. clădiri vechi. cobalt. floristică şi faunistică (capre negre). XV). nichel. Vestigii geto-dacice.Hogaş". păşuni alpine. mobilă).: 3 404 m. produc ia materialelor de construc ii (ciment.8 mil. Piátra-Neamþ Picardía Piérre Pietrósul Pind Piréu Pirinéi Piroboridáva Písa [´piisa] . farmaceutică. Turism. reşedin a jud. România). fabrici de produse textile şi alimentare. masiv muntos în E Carpa ilor Meridionali (România).: 2 239 m (vf. al statului Dakota de Sud. Vegeta ie: păduri. între golful Biskaya şi Marea Mediterană . identificată cu aşezarea întărită de la Poiana (com. Lungime: 798 km.: Amiens . Casa memorială "M. Casa memorială "C. Neam . situat pe valea Bistri ei . 13 mii loc. IV–II î. XIV) ş. cartofi. 170 mii loc. alimentare. Păduri conifere. 128 mii loc. alimentară. pe ărmul Mării Egee (golful Egina ). Monumente: biserica Sf. vîrf în Mun ii Rodnei (România). fabrici chimice. max.Piatigórsk Piátra Cráiului oraş în Federa ia Rusă (reg. Stavropol). Nod feroviar. situat pe rîul Arno. Se cresc animale pentru carne şi lapte. centrul adm. Institu ii de învă ămînt superior. Sta ie meteorologică de altitudine. Nicoreşti. în conurba ia Atenei. La Om ). Universitate (1338–1343). sistem muntos în S-V Europei. Muzeu. Rezerva ie ştiin ifică. de prelucrare a lemnului (cherestea. situată pe Siret. chimică. export de mărfuri industriale şi alimentare. construc ii de maşini. care datează din sec. Suprafa a: 19. 135 mii loc. sticlă). Monumente arhitectonice. Alt. max. Muzee. Alt.4 mii km 2. Oraş pr.: 2 303 m. Lungime: 435 km. Mún ii ~. a materialelor de construc ii. bauxită. textilă. la grani a dintre Fran a şi Spania. Industrie constructoare de maşini (utilaj agricol). XI–XII). Mún ii Píndului . mangan. por elanului şi ceramicii. sfeclă de zahăr. textilă. municipiu în România. Zăcăminte: minereuri de fier. Nod feroviar. Alt. Izvoare minerale (mai cu seamă în N). Se cultivă cereale. oraş în S Greciei. Metalurgie. Mare centru industrial şi comercial: construc ii navale. Formează cumpăna de ape dintre Marea Egee şi Marea Ionică. Institu ii de învă ămînt. biserică (sec. jud. Teatru. Turnul-clopotni ă (1499). Hr. Muzeu. a celulozei şi hîrtiei. sticlărie. max. aşezare geto-dacă. [´pi¬r] oraş în SUA. Industrie constructoare de maşini (aeronave). XI–XIV). Gala i. a sticlei. loc.: 2 650 m. textile. marmură. Alpinism. Sta iune balneoclimaterică. situat pe rîul Missouri . Centru comercial. a. Turism.

Turism. Institu ii de cercetări ştiin ifice. electrotehnică. Teatru. doc. 254 mii loc. Centrală atomoelectrică. localitate de tip urban în Republica Georgia (Abhazia). clădiri vechi. Suprafa a: 37.4 km 2. constructoare de maşini. alimentară (bere). 120 mii loc. în jurul cetă ii Halici. Institu ii de învă ămînt superior. Monumente: biserici (sec. Argeş. Industrie constructoare de maşini (“škoda“. situat în Cîmpia Ploieştiului. Muzee. al jud. Piþúnda Ploiéºti Plóvdiv Plze² [plzeñ] oraş în V Cehiei. Aeroport. Stăpînită de Petru Muşat (sec. alimentare. Universită i. alimentară. Pitéºti Píttsburgh [´pitsb¬rg] oraş în SUA.25 mil.5 km2 şi o popula ie de numai 60–70 loc. Celelalte insule sînt nelocuite. I. 186 mii loc. partea de V Prusiei (1772). vestigii greceşti. port pe canalul Ohio . XV–XVIII). alimentară. Biblioteci. la S-V de Praga. Rezerva ie naturală de pini. Nod de comunica ii. Climă tropicală. Teatru. restituită Poloniei în 1436. centrul adm. 12 mii loc. Monumente de arhitectură. Denumit după cea mai mare insulă Pitcairn . sec. Turciei (sec. iar partea de E Rusiei (din 1793). Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice. constructoare de maşini. sta iune balneoclimaterică pe ărmul Mării Negre. textilă. Grădină zoologică. Institute de învă ă-mînt superior. Metalurgie. XIV). situat pe fluviul Mari a . Curtea Voievodală (în ruine. Universitate. Descoperit în 1767 de navigatorul Robert Pitcairn. maşini textile). chimică. At. a sticlei. Tîrg interna ional de mostre. statuile lui Mihai Viteazul. situat pe valea Argeşului . al jud. capitala Republicii Muntenegru. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt. centrul adm. 175 mii loc. Caragiale ş. XVI–XVII). fabrici textile şi alimentare (conserve de legume). Aeroport. regiune istorică în V Ucrainei. Prelucrarea tutunului. a. municipiu în România. Monumente arhi-tectonice: biserici (sec. utilaj industrial şi minier). de produse alimentare. Muzee. clădiri vechi. 375 mii loc. oraş în partea de S a Bulgariei. construc ii de automobile (Dacia ). în sec. Prahova. Monumente arhitectonice (sec. Muzeu regional. grup de insule în S Oceanului Pacific. situat în S-V statului Pennsylvania. la 22 km S de Gagra . fabrici de cherestea. XVIII). XV). XVII). în 1503. siderurgică. situată în N interfluviului bugonistrean. Teatru. municipiu în România. Industrie siderurgică. prelucrarea tutunului. A apar inut Polo-niei (sec. locomotive electrice. At. textile. de pielărie şi hîrtie. Monumente: moschee (sec. case vechi. Monumente istorice: ruinele unei cetă i antice şi bazilici bizantine. Nod de comunica ii. Construc ii de maşini (utilaj electrotehnic. Aeroport. a sticlei şi ceramicii. regiune istorică în V Ucrainei. Vestigii tracice şi romane. loc. de fibre şi esături de bumbac. fabrici de mobilă. În anii 1949–1992 s-a numit Titograd . Muzee. aceasta avînd suprafa a de cca 4. Industrie de prelucrare a petrolului şi lemnului. XV). 2.Pítcairn [´pitke¬n] Ínsulele ~. XVI–XVII). X. Vestigii dacice şi vechi româneşti. Pocúþia Pódgorica [´podgoritsa] Podólia . L. În 1945 a fost încorporată în componen a Ucrainei. de încăl ăminte. Universitate. chimică. oraş în Serbia şi Muntenegru. doc. Centru industrial şi cultural.

Vegeta ie bogată şi variată. Belarus. Turism. Capitala: Varşovia. teritoriu insular în partea central-sudică a oceanului Pacific.Podólsk oraş în Federa ia Rusă. a. manioc. Climă ecuatorială şi tropicală oceanică. situat între Rusia. bazată pe industrie şi agricultură. Pescuit. Braşov). Hoteluri. Tonga ş. pajişti alpine. sticlărie. Popula ia: 227 mii loc. bata i. Aeroport. citrice. bananieri. instrumente muzicale. alt. 210 mii loc. Zone ocrotite: parcuri na ionale. europeni. drenată de fluviul Vistula şi afluen ii săi. gaze naturale. ovine). maşini de cusut). Climă temperată de tranzi ie de la oceanică la continentală. grup de arhipelaguri ( Hawaii. format de peste 150 de insule (din 5 arhipelaguri). Samoa. Căi rutiere: 792 km. petrol. situat pe rîul Pahra . Cocotieri. sulf (1/5 din rezervele mondiale. la 1 030 m alt. condusă de Carol al XII-lea. Constuc ii de maşini. Muzeu. cabane. situat pe rîul Vorskla . Pódul Înált Poiána-Braºóv Polinézia Polinézia Francézã Polónia República ~. loc în apropiere de municipiul Vaslui (România). Pomeránia . rezerva ii naturale. Muzee. regiune istorică între Vistula şi Marea Baltică. metale neferoase (mai ales argint – locul 1 pe continent şi cupru – locul 2). Ucraina. stat în N Europei Centrale. Se extrag cărbuni (locul 5 pe glob la lignit şi 7 la huilă). locul 2 pe glob ca producător). Limba oficială: poloneza. Polinezieni. bumbac. inclusiv 3 de tip urban. sta iune climaterică în România (jud. arbori de pîine. construc ii de maşini (acumulatoare. maşini agricole. Recoltarea perlelor negre. 320 mii loc. Lituania. Popula ia: 38. Cocotieri. Relief predominant de cîmpie relativ plană. Teatre. asiatici. Germania şi Marea Baltică. Administrat de Fran a. Vegeta ie de păduri montane (pini). Industrie textilă. textile şi alimentare.: Papeete . orientată spre cea de pia ă. Carpa i. Pescuit. Relief muntos. cu zone montane în S (Sude i. mormoni). în 1709. la S-V de Harkov. Institu ii de învă ămînt superior.7 mil.) şi insule dispersate în partea centrală a Oceanului Pacific. Insule vulcanice şi coraligene. por elanuri. materiale de construc ii (ciment). Divizat în 16 voievodate. încăl ăminte. zahăr. trestie de zahăr. Centru adm. În ascen Poltáva oraş în Ucraina. max. Economie dinamică. Petru I a ob inut o mare victorie asupra armatei suedeze. situată la poalele masivului Postăvarul . Cehia. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Creşterea animalelor (bovine. sare. catolici. conserve de peşte). Slovacia. Metalurgie. Creştinism (protestan i. Suprafa a: 4 mii km 2. La Poltava. vile. produse chimice. Suprafa a: 312 685 km2. carne. Este dezvoltată industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime miniere. pe teritoriul de astăzi al Germaniei şi Poloniei. Climă tropicală. 2499 m) şi de podişuri în N-V. Sporturi de iarnă. loc. Turism. colinar şi de cîmpie. unde în 1475 Ştefan cel Mare a repurtat o strălucită victorie asupra armatei turceşti conduse de Soliman-Paşa. alimentară (ulei de cocos.

statui. XII–XIII). În 79 î. Universitate. situată pe ărmul vestic al insulei Haiti. la golful cu acelaşi nume. 180 mii loc. lemn de esen e pre ioase) şi cultural. Aeroport. port la Oceanul Indian. Export de zahăr. Port la Marea Caraibilor. Metalurgia aluminiului. oraş în Marea Britanie. Aeroport. Sta iune balneară. alimentare. 1. terme. fabrici de produse chimice şi alimentare. şantiere navale. oraş în N-V Portugaliei. în timpul unei erup ii violente a vulcanului Vezuviu. Se extrag polimetale. în conurba ie). centrul adm. bumbac. Turism. bazilică. port la Oceanul Atlantic. oraş în S-E Braziliei. Vegeta ie montană. 160 mii loc. Teatre. (1. arahide. Universitate. textilă. Universitate. port pe fluviul Columbia . constructoare de maşini. rom.: 3 937 m. 185 mii loc. obiecte de artă decorativă etc. lan muntos în partea asiatică a Turciei. Muzee. prelucrarea lemnului (cherestea. loc. de prelucrare a lemnului. şantiere navale. Centru comercial (export de cauciuc. oraş în N-E Egiptului. hîrtie). Muzee. Universitate. port la Oceanul Atlantic. Export de copra. Hr. Turism. Port la Marea Caraibilor. Universitate. a fost acoperit de lavă. 440 mii loc. Aeroport. Aeroport. în lungul coastei de S a Mării Negre. port la Marea Mediterană. loc.2 mil. 384 mii loc. cacao. chimică. situată în N-V insulei Trinidad . cafea. comercial (export de zahăr. Fondat de romani în 138 d. Lungime: 1000 km.1 mil. textilă. constructoare de maşini (navale). întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare.1 mil. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. max. În urma săpăturilor arheologice au fost scoase la suprafa ă ruinele unor edificii (amfiteatru. Rafinării de petrol. oraş în N-V SUA (Oregon). Industrie metalurgică. port la Marea Mînecii. Aeroport. locuin e). cauciucului şi lemnului. Muzeu. 220 mii loc. 195 mii loc. Construc ii de avioane. al statului Rio Grande do Sul. Mún ii ~.Pompéii oraş antic în apropiere de Napoli (Italia). copra). de confec ii. electronică. Fondat în 1749. capitala statului Mauritius. Aeroport. ulei de palmier. Grădină botanică. de prelucrare a petrolului. Alt. Póntici Port-au-Prince Pórtland [´poo(r)tl¬nd] Port Louis [´poo(r)t´luuis] Port Móresby [´poo(r)t ´moo(r)zbi] Pórto [´portu] Pôrto Alégre [´portu ¬´legri] Pórto-Nóvo Port of Spain Port Saíd Pórtsmouth [´poo(r)tsm¬q] . loc. Aeroport. [´poo(r)t ¬v´spejn] capitala statului Trinidad–Tobago. mobilă. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. situat pe fluviul Douro. alimentară. Centru comercial pentru vinurile de Porto. Lă ime: 130 km. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. fabrici textile. Muzee. a hîrtiei. capitala Republicii Benin. construc ii navale. alimentară. Universitate. temple. [porto´pres] capitala statului Haiti. cărbune. Mare port de tranzit. oraş situat în S-E insulei Noua Guinee. Industrie metalurgică.Hr. Industrie petrochimică. Sta iuni balneare. capitala statului Papua-Noua Guinee. palat episcopal în stil baroc. cafea. artizanat. cacao. Aeroport. 1. Centru industrial (prelucrarea lemnului). 337 mii loc. împreună cu Herculanum şi Stabiae .

Platourile constituie forma principală de relief al ării. 143 mii loc. Limba oficială: portugheza. Vegeta ie: păduri de stejar şi de pin (28% din teritoriu). poligrafie. Dispune de zăcăminte de wolfram. Serra de Marăo . Alt. chimică. Port fluvial. Important centru industrial: metalurgie. de produse chimice. Ritmuri de dezvoltare accentuată în metalurgia neferoaselor şi rafin Port Víla capitala Republicii Vanuatu. Industrie constructoare de maşini (locomotive. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în golful Chesapeake (Oceanul Atlantic) printr-un estuar. maşini agricole). alimentară (conserve). fiindu-le caracteristice erup ii frecvente. material rulant. autonome. Tejo. cabane. ară industrial-agra-ră în rapidă dezvoltare. Aeroport. (vf. al arhipelagului Falkland . situat între Spania şi Oceanul Atlantic. La N de Tejo se desfăşoară lan urile muntoase paralele Serra da Estrela (alt. Universitate. uraniu. cărbuni. Este divizat în 22 districte (18 continentale şi 4 insulare) şi 2 reg. Vechea reşedin ă a regilor Prusiei. oraş în Germania. păşuni naturale (16%). prelucrarea cauciucului. XVI). port la Oceanul Pacific. Mai este cunoscut şi cu denumirea Cristianul Mare . 20 mii loc. Export de lînă. Monumente arhitectonice: Domul (sec. făcînd parte din grupul Mun ilor Bîrsei (România). farmaceutice şi alimentare. pe rîul Havel . Climă temperat-oceanică. Altitudinile joase de litoral au favorizat scurgerea în Atlantic a marilor fluvii ce pornesc din Spania: Douro. 1991 m). Portugália República Portughéză . Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. strunguri. textilă. situat la S-V de Berlin. Turism. Muzee. max. Capitala: Lisabona . .1 mil. staniu. electrotehnică. Guadiana . Importantă bază turistică. teleferic. ulei de balenă. Suprafa a: 92 389 km2. Postãvárul Potómac Pótsdam Póznañ [´poznañ] oraş în S-V Poloniei. în special pe insulele Azore . construc ii de maşini (motoare. Comer extern. biserici (în stil gotic şi baroc). culme muntoasă în S-V Carpa ilor Occidentali. ocupînd S-V Penisulei Iberice. Teatre. zinc. pirite. Sporturi de iarnă (hoteluri. poligrafică. Noul Palat (1763). Serra de Caramulo . primăria (sec. Muzee. XV–XVII). centrul adm. Popula ia: 10. max. argint. aur. caolin. 590 mii loc. fabrici de confec ii.3 mil. Palatul reziden ial. Aeroport. Palatul de Marmură ş. În S predomină podişurile şi cîmpiile relativ accidentate. situat pe rîul Warta . întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Postăvarul ). pîrtii de schi). situat pe insula Efate (Vaté ). Monumente: castel (sec. loc.: 1 799 m. a. Navigabil.Port Stánley [´poo(r)t´stænli] oraş în insula Falkland . loc. stat în Europa Occidentală. 1. Arhipelagurile atlantice sînt de origine vulcanică. Cuprinde şi arhipelagurile insulelor Azore şi Madeira . XVIII). Lungime: 459 km. Repara ii navale. vagoane). Nod rutier şi port fluvial. fluviu în N-E SUA. Centru industrial. istoric şi cultural.

Institu ii de cercetări ştiin ifice. textilă. Breb). alimentară. At. A fost capitala Cehoslovaciei în anii 1919–1992. coline şi cîmpie. ghips. XIII). Monumente: castel (sec. situată în partea de S a ării. Sporturi de iarnă. palate. [´wejlz] insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. edificii vechi.Prága capitala Republicii Cehia. oraş în Italia (Toscana). Păduri. 250 mii loc. constructoare de maşini (asamblare de automobile. feroviar. Biserică (sec. Suprafa a: 4. centrul adm. catedrală romano-gotică (sec. Aeroport. Suprafa a: 35. Relief de mun i. loc. pe rîul Vltava . Pescuit intens. Punct de tranzit în naviga ia transatlantică. Práhova jude în partea central-sudică a României. Viticultură. Sta iuni climaterice. Studiouri cinematografice. al regiunii autonome Kosovo . teritoriu insular în Oceanul Indian. situată la N-E de Capul Bunei Speran e . Creşterea animalelor. la N-V de Floren a. aparate de precizie). 1. alimentară. Industrie de prelucrare a petrolului şi a lemnului. Numeroase monumente: Domul (sec.a. în 1805. a materialelor de construc ii. gaze naturale. XIX).2 mil. Casa Domnească a lui Matei Basarab (1641. petrochimică şi chimică. cafea etc. Nod interna ional de comunica ii (rutier. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. chimică. Produc ie de cereale. Zăcăminte: petrol.: mun. alimentară.6 mii km2. Reşedin ă a ducilor de Boemia (1061–1140). situată în partea centrală a ării. Lipsit de popula ie permanentă. biserică (sec. XV) ş. La V de insulă se află polul magnetic al Terrei. Operă. catedrală (sec. 825 mii loc.7 mii km2. Academie de ştiin e. Teatre. Industrie siderurgică. bazilică (sec. Teatre. capitala adm. doc. oraş în Serbia şi Muntenegru. Institu ii de învă ămînt mediu şi superior: universită i la Ploieşti şi Vălenii de Munte. podul Carol. 7 mii loc. poligrafică. XIII). Turism. 65 mii loc. Popula ia: 870 mii loc. Relief muntos. statui. Braşov). Industrie dezvoltată: siderurgică. textilă. lignit. Universitate (1348). port în insula Săo Tiago . oraş în România (jud. Climă aspră subpolară. Práia Práto Predeál Pretória Prínþul de Wales Prínþul Édward Príština . pe cumpăna de ape între bazinele rîurilor Prahova şi Timiş. în bazinul superior al rîului Prahova . 166 mii loc. Turism. reprezentat de insula cu acelaşi nume (din apele antarctice). sare. utilaj minier. Universitate. X). Ploieşti . Galerie na ională. constructoare de maşini (utilaj petrolier). biserică (1703). Muzeu geologic. Sta iune climaterică.). XIV). Fondat în 1855. aparataj electrotehnic). muzee memoriale. Export de produse tropicale (citrice. Centru adm. aerian). constructoare de maşini (automobile. situat la trecătoarea Predeal . situată între insulele Somerset şi Victoria . XIII–XV). utilaje. a Republicii Africa de Sud. electrotehnică şi radioelectronică. Mănăstirea Predeal . a produselor de meşteşugărit (ceramică) şi alimentare. Castelul Peleş (Sinaia). Monumente: mănăstiri. Muzee. Pomicultură. a cimentului şi sticlei. Industrie textilă. Pia ă agricolă. capitala Republicii Capul Verde. Suprafa a: 47 km2. Nelocuită. Administrat de Africa de Sud. textilă. poligrafică.

Mănăstírea ~. care s-a desprins în 1525 din componen a fostelor posesiuni ale Ordinului teutonic. Universită i. Relief muntos şi de cîmpie litorală. de produse textile (bumbac) şi alimentare. fabrici de ciment. Căi ferate: 96 km. al statului Rhode Island.: San Juan . În 1918 a devenit stat-membru al Republicii Germane. alimentară. oraş în N-E SUA. XVI–XVII). Suprafa a: 9 mii km2. Provence Providénce [prov¬´d¬ns] Prúsia Prut Pskov Puébla Puérto Ríco Uniúnea ~. albi. Muzee. industrie electronică. Ctitorie a domnului Petru Rareş (1530). în jud. Centru industrial şi comercial.Próbota Mănăstírea ~. afluent pe stînga al Dunării. Centre piscicole. Muzeu de manuscrise. capitala statului Puebla. construc ii de maşini. în jud. de produse alimentare. materiale de construc ii. ananas. Creştinism (catolici). Climă tropicală oceanică. situat între Vistula şi Niemen. Universitate (1764). reprezentat de insula omonimă şi de alte insule mai mici din cadrul arhipelagului Antilele Mari (Marea Caraibilor). A fost desfiin at în 1947. oraş în Federa ia Rusă. Turism. Monumente medievale.13 mil. port la Oceanul Atlantic. Ucraina şi Republica Moldova. orez. în 903. teritoriu insular în America Centrală. de confec ii. Hr. . banane. Suceava (com. Prima ctitorie a domnului Ştefan cel Mare. Lungime: 967 km. apoi ocupată de romani şi transformată în provincie romană. Popula ia: 3. Izvorăşte de sub vîrful Lăcău (Mun ii Vrancei). Turism. de prelucrare a pielei. Vame de frontiere. Izvorăşte din N mun ilor Carpa i (la alt. Vegeta ie tropicală silvică. com. Lungime: 144 km. 1. Teatru. cu capitala Berlin . Probota. doc. Vrancea. produc ie de bijuterii. 180 mii loc. Monumente: catedrală (sec. negri. mănăstire în România. Aeroport.). broderii şi obiecte de cult. Muzee. loc. textilă. Creoli (majoritatea). Dolhasca). în N-V Cîmpiei Ruse. afluent pe dreapta al Siretului. Culturi agricole: trestie de zahăr. Căi rutiere: 22 588 km. alimentară. biserici în stil baroc (sec. A fost constituit în 1618 prin unirea mărcii de Brandenburg cu ducatul Prusiei. loc. [pro´vããs] regiune istorică în S-E Fran ei. Centru industrial: metalurgie. ceasuri). Suceava (s. Industrie de prelucrare a petrolului. citrice. Pe valea Prutului se află lacul de acumulare Stînca–Cos-teşti . At. 210 mii loc. meşteşugărit (obiecte din piele. electrotehnică. centrul adm. Denumirea antică: Pyretus . [pu´eebla] oraş în Mexic. mănăstire în România. cel i. sticlărie. Construc ii de automobile. Mormîntul lui Petru Rareş (1546). Putna). VI î. Biserică construită în anii 1466–1469. de 1600 m) şi se varsă în Dunăre la 15 km E de Gala i (România). fabrici textile. Academie teologică (1759–1779). liguri. Pútna Pútna rîu în România. chimică. mulatri. situat în S podişului Mexican.83 mil. Rafinării de petrol. Sisteme de iriga ie. Institu ii de învă ămînt. Marchează grani a dintre România. ceramică). petrochimică. numele vechiului stat în Germania de Nord. Din 1481 apar ine Fran ei. argintărie. Administrat de SUA. pe teritoriul jud. situat pe rîul Velikaia . fluviu. legume. XVII–XVIII). A fost locuită de foceeni (sec. Centru adm. constructoare de maşini (maşini-unelte.

textilă. peşte. meşteşugărit. textilă. perle. chimice şi de produse alimentare. Mai dezvoltat este sectorul zootehnic. Centru industrial: metalurgie. oraş în Filipine. construc ii navale. Vegeta ie săracă (curmali. Este divizat în 9 municipalită i. Qéna Qingdáo [tsih´dau] Québec [engl. de pielărie. Limba oficială: araba. Relief predominant de cîmpie (cu dune). de prelucrare a cauciucului. pe teritoriul statelor Columbia. păsări). A fost capitala Republicii Filipine (1948–1976). Turism. cocotieri). X. al provinciei Belucistan . afluent pe stînga al Amazonului. Lungime: 400 km.5 mil. Universită i. loc. alimentare. Izvorăşte din Alpii Stiriei . Popula ia: 793 mii loc. Fabrici textile. Navigabil în cursul inferior. fabrici de hîrtie. 1. Centru comercial. sulfuri. Sta iune balneară. de fosforite (în apropiere).66 mil. cu oaze rare în zona de litoral. Centru industrial (textile. curmale. alimentare. Lungime: 186 km. Centrul cultural al canadienilor de limbă franceză. alimentară. textile. Industrie petrolieră şi chimică. porumb. Se cultivă curmali. Export de cereale şi lemn. doc. fr. chimică (fabrici de chibrituri). specializat în creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. Perú şi Brazilia. Ecuador. XVIII). oraş în V Pakistanului. Meşteşugărit. precum şi de cărbune. Teatre. Căi rutiere: 1 [kéna] oraş în Egipt. XVII–XIX). Climă tropicală aridă. situat pe fluviul Nil . oraş în E Chinei. Industrie constructoare de maşini (inclusiv şantiere navale). Lă ime max. 1. Lungime: 1580 km. situat pe ărmul estuarului Sf. loc. avînd un relief de podişuri joase calcaroase şi de cîmpii deşertice. Muzee. Suprafa a: 11. Arabia Saudită şi Golful Persic. At. produse alimentare. Lauren iu . Teritoriul ării cuprinde peninsula cu acelaşi nume din Golful Persic . oraş în S-E Canadei. piscicolă. 1. situat în E peninsulei Arabia. capitala Ecuadorului. mei. prelucrătoare a produc iei agricole. Exportă petrol şi produse petroliere. pe teritoriul Austriei şi Ungariei. singura crescătorie de gazele din lume). Artizanat.12 mil. Importă materii prime şi semifabricate. Institu ii de cercetări marine. pescuitul în golf. al provinciei cu acelaşi nume. Monumente arhitectonice (sec. Pescuit intens. Izvorăşte din E mun ilor Anzii Columbieni. Monumente istorice din timpul domina iei spaniole. ovine. Universitate. stat în Asia. rîu în Europa Centrală. la 2 890 m alt. fabrici textile. 286 mii loc. maşini şi utilaje.Putumáyo Qátar Qátar rîu în America de Sud. ghips. Expl. prelucrarea lemnului. Capitala: Doha . Monumente istorice (sec. Universită i. porcine. Státul ~. produse chimice şi alimentare). Se practică recoltarea perlelor. între Emiratele Arabe Unite.: ke´bek] Quétta ['kweetaa] Quezon City Quito [keson´siti] [´kito] Raab (Rába) . Universitate. centrul adm. loc. Mari exploatări de petrol şi gaze naturale (după rezerve situîndu-se pe locul 5 pe glob). mijloace de transport. situat în insula Luzon . peninsulă în partea de S-V a Golfului Persic. Observator astronomic. gaze naturale. Tranzit de mărfuri. Suprafa a: 11 437 km 2. centrul adm. afluent pe dreapta al Dunării. confec ii. cocos. Navigabil în cursul inferior. port la Marea Galbenă. Crescătorii de gazele ( oryx . în sec. 180 mii loc. oraş situat în mun ii Anzi.: kwi'bek. 140 mii loc. Prelucrarea metalelor.: 88 km. Muzee.4 mii km2.

argint). la S-E de oraşul Ruse . Centru adm. Turism. fabrici de prelucrare a tutunului. Racov´ãþ Ráhov Rajasthán [rad…es´than] Raleigh [´rooli] Ramát Gan Rancágua Rar´ãu Rarotónga Ráºcov Ravénna Rázgrad Rãciúla . chiliile şi încăperile auxiliare au fost construite în prima jumătate a sec. 194 mii loc. cea mai mare insulă în arhipelagul Cook . întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Creşterea animalelor. Turism. port la Oceanul Atlantic. Răciula (rn. Suprafa a: 342. construită în stil baroc est-euro-pean în sec. fabrici de sticlărie şi por elanuri. 17 mii loc. plumb. Suprafa a: 67. Caetan . Monumente. Turism. Prelucrarea metalelor. cărbuni. cuprins între văile Moldovei şi Bistri ei. zinc. oraş în partea centrală a statului Chile. situat pe rîul Tisa .: Avarua . XVII şi reconstruită în 1742–1740. chimice. grădişte getică (sec. Aeroport. Aeroport interna ional. alimentară. Mănăstírea ~. Sta iune climaterică. Turism. Institu ii de învă ământ. Numeroase monumente romane. Biserica Naşterea Maicii Domunlui . de confec ii. de pielărie şi încăl ăminte. IV–III î. masiv muntos în Carpa ii Orientali (România). la E de Tel Aviv-(Jaffa). cocotieri. Universitate. Popula ia: 9. alimentare. alimentară. bumbac. textilă. Industrie chimică. Păşuni întinse în zona alpină. Muzee. Libertador . comună în Republica Moldova (UATSN). Culturi agricole: cereale. Izvorăşte la S de localitatea Serbiceni (reg. Hr. oraş în V Ucrainei. Tursim. Monumente arabe (sec. Popula ia: 44 mil. fabrici textile. în Pacificul de Sud. 522 mii loc.). Sta iune meteorologică de altitudine. Prelucrarea metalelor. Monument al naturii: Pietrele Doamnei . Muzee.2 mii loc. a. XII–XIV). Rezerva ia forestieră şi ştiin ifică Slătioara . Prelucrarea lemnului. Muzee. Aeroport interna ional. Cernău i. trestie de zahăr. max. Arhiepiscopie. citrice. XVI–XVIII). Industrie extractivă (petrol. centrul adm. Sta iune balneară. Alt. XIX. alimentară. al districtului omonim. Datează din sec. Capitala: Jaipur . de produse alimentare. Catedrala romano-catolică Sf.: 1 651 m (vf. oraş în S-E SUA. oraş în Israel.1 km2. Rarău ). chimică. 52 mii loc. afluent pe stînga al Prutului. Universită i. Industrie constructoare de maşini şi aparataj electrotehnic. 120 mii loc. Centru minier (cupru). textilă. Vestigii arheologice: aşezări tripoliene. (1. Centru industrial (radiotehnică. loc. Ucraina). loc. al statului Carolina de Nord. textilă. textile. Lungime: 68 km. al reg. 237 mii loc. oraş în N Italiei (Emilia-Romagna). 136 mii loc. aşezămînt monastic în Republica Moldova. bizantine ş. Călăraşi). XVIII. situat pe teritoriul com. Universitate.Muzee. sta iuni paleontologice. Turism. alimentare) şi comercial. Planta ii de bananieri. situat în apropiere de ărmul Mării Adriatice. Moschee (1614). rîu în Republica Moldova. de produse farmaceutice.2 mii km 2.Rabát capitala Marocului. centrul adm. a materialelor de construc ii. stat în N-V Indiei. Fabrici de carton. Fondat în 1150. Construc ii de maşini. Fost tîrg şi centru vamal la trecerea peste Nistru (sec. de confec ii. în conurba ie). oraş în N-E Bulgariei.29 mil. centrul adm.

Ioan Pelivan (1876–1954). fabrici de produse chimice. a avut loc o bătălie a oştirilor moldoveneşti cu turcii. Industrie siderurgică. Lungime: 286 km. ovine). Legumicultură. constructoare de maşini (nave. textilă. textile. Teatre. Pescuit. comună în Republica Moldova (rn. Popula ia: 2. pomicultură. loc. aparate electrotehnice). forestiere şi de cărbuni. 535 mii loc.1 mii km2. maşini-unelte. clădiri vechi (sec. Turism. Iriga ii. Donduşeni). arhipelag în Oceanul Pacific. Construc ii de maşini (aeronautice. Insulele ~. Creşterea animalelor (bovine. Numeroase monumente arhitectonice. Academie. Prelucrarea lemnului (mobilă). Universitate. Relief predominant de cîmpie. Institu ii de învă ămînt superior. Turism. oraş în N-E Fran ei. 1202 m). alimentare). fluvial. rîu în S SUA. om politic. 185 mii loc. comună în România (jud. mici întreprinderi industriale (confec ii. chimică. una dintre cele mai vechi localită i din Basarabia. minereuri de fier şi neferoase). XVIII–XIX). 32. primul preşedinte al Sfatului ării. port la Oceanul Atlantic. Red Ríver [red´riv¬ (r)] Regina Charlotte Reims [´rees] Renánia de NordWestfália . la Ustia (rn. lîngă Războieni. Monumente arhitectonice (sec. pierdută de Ştefan cel Mare. alimentare. Vechi centru de vinifica ie (vinuri. Sta iuni termale. rîu în Republica Moldova. doc. Aici s-au născut Ion Incule (1884–1940). Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. Centru adm. XVII–XVIII). rutier). Muzee. utilaj pentru automobile. în bazinul Ruhr . animator al vie ii publice din Basarabia. Nod de comunica ii (feroviar. chimice. prelucrarea petrolului. Dubăsari). Hidrocentrale. situat pe valea rîului Oka . fabrici de ciment. Izvorăşte la S-E de com. Muzee. În 1476. Lacuri de acumulare. automobile. XVII–XVIII). textile. Expl.5 mii loc. aparatură electronică). alimentară. Suceava). maşini de calcul. în conurba ie.5 mii loc. Rediul Mare (rn. Termocentrală. În memoria celor căzu i în luptă aici a fost ridicată (1496) o biserică. om politic. biserici (sec. Popula ia: 17 mil. Centru viticol şi de vinifica ie. Ialoveni). max. Navigabil pe cursul inferior (560 km).3 mii km 2. Centru industrial (construc ii de maşini. fabrici de produse textile şi alimentare. XVII). Suprafa a: 34.: Düsseldorf . Muzeu etnografic. produse alimentare). land în V Germaniei. artizanat. 2. situat pe rîul Topli a . port pe Aisne-Marna . Universitate. miniere (cărbuni. Aeroport. la Valea Albă. Expl. Suprafa a: 10. Lungime: 1 640 km. Neam ). Relief muntos (alt. şampanie). În timpul apelor mari se desparte în două bra e: Atchafalaya şi Old River . Biserica Sf. Rãut Rãzboiéni Rãzéni Reazán Recífe [re´siife] oraş în N-E Braziliei. automobile. ctitorită de marele voievod. de-a lungul coastelor canadiene. în 1484/1485. în provincia istorică Champagne. At. membru al Academiei Române (1919). aparataj electric). publicist. oraş în Federa ia Rusă. Nicolae (1359–1365).9 mil. Mari zăcăminte de cărbuni.Rãdãúþi oraş în N-E României (jud. loc. afluent pe dreapta al Nistrului. afluent pe dreapta al fluviului Mississippi . Produc ie de cereale.

Popula ia: 685 mii loc. textile. Centru adm.: Saint-Denis.Renánia-Palatinát land în S-V Germaniei. Peleaga ). Piscuri: Fournaise (2 366 m). Vegeta ie: păşuni alpine. Tăul Negru. Universitate.: Mainz . Se cultivă cereale (secară.). Relief muntos şi de cîmpie litorală. Reni Réºiþa Retezát Réunion Réykjavik [´reikjaviik] capitala Islandei. păduri de conifere şi de fag. îndeosebi conserve de peşte). la V de lacul Cahul . situat pe malul stîng al Dunării . o el. oraş în Republica Moldova. Lacuri glaciare (Bucura. chimică. 917 mii loc. vanilie. oraş în Ucraina (reg. chimică. al jud. municipiu în România. Caraş-Severin . Se cultivă trestie de zahăr. în conurba ie. 2 484 m (vf. mirodenii). 2 500 m (vf. al raionului cu acelaşi nume. zahăr). Neiges (3069 m). Industria tutunului. produse alimen-tare). Suprafa a: 2512 km2. ovăz). Retezat ) ş. capitala statului Virginia. Saint-Pierre. Odesa). sfeclă de zahăr. în 1470. Industrii (confec ii. întreprinderi industriale (ciment. Creşterea animalelor (bovine. arbori de cafea. Este unul din vechile oraşe ale Moldovei. reşedin ă a raionului Rezina. alimentară. legume. Centru bancar şi comercial. situat pe rîul Bîrzava . centrul adm. Teatre. Repara ii navale. la 101 km N de Chişinău. Altitudini: 2 509 m (vf. . pomi fructiferi. minereu de fier. calcare). Industrie siderurgică (fontă. Aeroport. chimică. miniere (huilă. [reju´njõ] teritoriu dependent reprezentat de o insulă de origine vulcanică din componen a arhipelagului Mascarene (Oceanul Indian). Institu ii de învă ămînt superior. manioc. material rulant). Vegeta ie: păduri tropicale. Climă tropicală maritimă. laminate). Muzee. Termocentrală. 122 mii loc. Centru adm. textile. Administrat de Fran a. savane. caprele negre. textilă. a. port la Oceanul Atlantic. în sec. alimentară (vin. Mún ii ~.8 mii km2. oraş în S-V ării. loc. Industrie prelucrătoare de produc ie agricolă (zahăr. Şantiere navale. tutun. plante aromate. produse alimentare. Industrie constructoare de maşini.8 mil. Muzee. porumb. 97 mii loc. Fabrici de ciment. Parc na ional. Port fluvial. At. a. de calcare. Expl. textilă. de prelucrare a lemnului. Turism. Transporturi auto. Saint-André. situat pe rîul James. Popula ia: 3. Important nod orohidrografic. Alte oraşe: Le Port. alimentară. tutun. utilaj petrolier. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). doc. constructoare de maşini (turbine. At. Pescuit. Suprafa a: 19. Le Tampon. Rezína Ríchmond [´rit¿m¬nd] oraş în E SUA. a pielei (încăl ăminte). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. situat pe malul drept al Nistrului. Păpuşa ). Relief în cea mai mare parte muntos. centrul adm. 15 mii loc. Expl. Monumente arhitectonice (sec. doc. rom. Zănoaga ş. ovine). Turism. XVI. Capitală din 1944. Fondat în 874. Universită i. Faună: zimbrul. încăl ăminte. XVI–XVIII). 30 mii loc. masiv în V Carpa ilor Meridionali. Muzee. Căi rutiere: 2 710 km.

Ríga Rijéka Rin Río de Janéiro Río Gránde fluviu în America de Nord. a lemnului. Por iunea franceză se mai numeşte şi Coasta de Azur . Muzee. Sta iune balneară. Hidrocentrale. (11 mil. Izvorăşte din Alpii Lepontini (Elve ia) şi se varsă în Marea Nordului. carne. la 950 m alt. biserici. bumbac. pe teritoriul Georgiei (Abhazia). minereu de fier. Lungime: 1 000 km. Imperia etc.: 64 m.). Aeroport. Navigabil în aval de Presidio. catedrală (sec. Centru financiar interna ional. Climă mediteraneană.). Mare centru industrial: prelucrarea metalelor. Marna. Lungime: 3060 km. Import de petrol şi produse petroliere. Vegeta ie abundentă (măslini. Cascade. vi ă de vie etc. textile. Suprafa a: 1. XIV). Export de cafea. alimentară. în conurba ie). primărie (sec.). Suprafa a: 18 mii km 2. produse alimentare. San Remo. Teatre. Academie de ştiin e. iar cea italiană include Riviera di Ponente şi Riviera de Levante . afluent pe stînga al Amazonului. Muzee. oraş în Croa ia. Par ial navigabil. fluviu în V Europei. textile şi alimentare. port pe fluviul Daugava . Valoroase monumente vechi: castel. clădiri. Monumente arhitectonice (mănăstire. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Centru industrial: şantiere navale. pe teritoriul Elve iei. Ad. Lungime: 1 320 km. produc ie de hîrtie. construc ii de maşini. Fran ei. citrice.7 mil. Río Négro Río Négro Ríþa Riviéra [ri´vjeera] . max. Turism. loc.: 116 m. Turism. 918 mii loc. rîu în America de Sud. de prelucrare a lemnului. în apropiere de vărsarea acestuia în Marea Baltică. XVI). palate). Germaniei şi Olandei. Industrie constructoare de maşini (maşini de transport. Hidrocentrale. lac în vestul Caucazului. petrochimie. XIII). mangan. loc. Universitate. pe teritoriul Argentinei (Patagonia). a pielei. Nisa. Teatre. 5. chimică. Izvorăşte din Anzi şi se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. Navigabil de la Basel în aval (886 km). Grădină botanică.Ríga capitala Letoniei. prelucrarea petrolului. între Letonia şi Estonia. formînd pe un segment grani a dintre SUA şi Mexic. golf la Mării Baltice.5 km2. Pe teritoriul Columbiei se numeşte Guainia . 167 mii loc. XIV–XVII). port la Marea Adriatică. Izvorăşte din Preanzii Columbieni. Ronul. Cascade (în cursul superior). pe teritoriul statelor Columbia şi Brazilia. palate. Aeroport. Turism intens. biserici (sec. denumire a unei păr i a litoralului Mării Mediterane. Celebre sta iuni balneoclimaterice (Cannes. max. Elba . Vestigii romane. [´riu´negru] fluviu în America de Sud. oraş în S-E Braziliei. iriga ii (în cursul inferior). Ad. Turism. Vechea denumire: Fiume . cuprinsă între oraşele Cannes (Fran a) şi Spezia (Italia). produse chimice. Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi şi se varsă în golful Mexic . Sta iune balneară (celebra plajă Copacabana ). Între anii 1889 şi 1960 a fost capitala Braziliei. Monumente: catedrală (sec. aparataj electronic şi electrotehnic etc. Este legat prin canale cu Dunărea. C onstruc ii moderne. Lungime: 2300 km. Par ial navigabil (1000 km). capitala statului Rio de Janeiro. port la Oceanul Atlantic. Rapallo.

la confluen a cu rîul Rîbni a . pe fluviul Volga . Izvorăşte la NV de localitatea Slobodka (reg. vi ă de vie (pînă la alt. Muzee. [´rakf¬rd] oraş în partea centralnordică a SUA (Illinois). XVIII–XIX). Expl. la 166 km N-V de Chişinău. Alt. Industrii (metalurgică. Vegeta. de prelucrare a lemnului (mobilă). a cimentului. At. cu precipita ii abundente. At. municipiu în România (jud. Industrie chimică. petrochimie. oraş în Federa ia Rusă. Mún ii Ródnei . Institu ii de învă ămînt superior. 145 mii loc. Pescuit. Odesa. 43 mii loc. 119 mii loc. Muzeu. de confec ii. de prelucrare a lemnului (mobilă. fabrici textile. Prelucrarea petrolului (uleiuri. pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. strunguri). cel mai mare oraş al ării. masiv muntos în Peninsula Balcanică. Industrii: rafinării de petrol. poligrafie. Monumente arhitectonice (sec. la 104 km N de Chişinău. Rezerva ie ştiin ifică. strunguri. utilaje mecanice şi optice). de confec ii.Riyádh [rij'aad] capitala Arabiei Saudite. Alt. oraş în Republica Moldova. loc. a hîrtiei etc. S-a mai numit: Rîbnaia Sloboda (1504–1779). fabrici de confec ii şi produse alimentare. Mún ii ~. Pietrosul Mare ). alimentară). în 1388. doc. al jud. zinc. situat pe rîul Copăceanca . 19 mii loc. de pielărie şi încăl ăminte. Centru industrial: construc ii de maşini (nave. Centru piscicol.: 2 191 m (vf. Muzee. clădiri vechi). Faună bogată: cerbi.: 2 303 m (vf. Ucraina). păduri subalpine. 255 mii loc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. afluent pe stînga al Nistrului. Climă montană. forestiere. Andropov (1984–1989). alimentare. la N de Moscova. Universitate. At. Parcul Zăvoi . păstrăvi. Biserici (sec. situat pe rîul Rîmnic . Turism. At. 62 mii loc. în 1602. crom. doc. placaje. centrul adm. Rîbinsk Rîbniþa oraş în Republica Moldova. doc. Sta iune meteorologică de altitudine. Lungime: 45 km. 2. chimică. Cunoscut din 1071 cu denumirea Ust-Şeksna . motoare. Rîbniþa Rîmnicul Sãrát Rîmnicu-Vîlcea Rîºcáni Rockford Ródna Rodópi . Hidrocentrală pe malul lacului de acumulare Rîbinsk . cocoşi-de-munte. Turism. de igarete. furnire). municipiu în România. Culturi agricole: tutun. max. lîngă oraşul Rîbni a . Aeroport. max. textile. Institu ii de învă ămînt.ie: păşuni alpine (în E masivului). Fondat în 1834. Turism. textilă. Centru pomicol şi viticol. Goljam Perelik ). în 1657. Şcerbakov (1946–1957). Vestigii arheologice. XVII). alimentară. de confec ii. Buzău). parafine). situat pe malul stîng al Nistrului. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1859). chibrituri). Muzeu. rîu în Ucraina şi Republica Moldova. masiv muntos în Carpa ii Orientali (România). Teatru.7 mil. doc. Vîlcea. reşedin ă a raionului Rîşcani. Monumente istorice şi arhitectonice (biserici. Centru comercial. 600–700 m). urşi. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. prelucrarea lemnului (mobilă. în 1574. Zăcăminte: minereuri de plumb. alimentară. situat pe valea Oltului . Teatre. Centru comercial.

Ródos insulă grecească în Marea Egee.Hr. devine capitala Imperiului Roman. Partea centrală este ocupată de Podişul Transilvaniei . pielărie (încăl ăminte). II–III d. situat între Ucraina. Industrie cinematografică. un sector al marii Cîmpii Panonice . statui etc. Popula ia: 83 mii loc. terme. Conservator (din 1570). Dobrosloveni. Róma Róman municipiu în România (jud. comercial. devenit capitala provinciei Dacia Malvensis . Cuprinde şi oraşul-stat Vatican . case vechi. podişuri. max. Carpa ii Meridionali (alt.4 mil. palate. max. terme. prelucrarea metalelor. Muzee. Academie de ştiin e. edificii publice. arcuri de triumf. Aeroporturi. Sta iuni balneoclimaterice. Dunărea form Rómula oraş roman (sec. textile.72 mil. Este cea mai mare insulă din arhipelagul Sporadele de Sud . În interiorul şi exteriorul Carpa ilor se disting mai multe zone colinare şi culmi deluroase: Podişul Someşean.4 mii km2. Neam ). capitala Italiei şi centrul adm. Vegeta ie: păduri de pin. Monumente istorice şi arhitectonice (biserici. Carpa ii Occidentali . fondat pe locul vechii aşezări dacice Malva . vi ă de vie. Podişul (cu mun ii) Dobrogei . chiparos. Hr. produc ie a materialelor de construc ii. 1 848 m – vf. a. iar în V Cîmpia de Vest . 2. fabrici chimice. prelucrarea metalelor. max. Pietrosul). Industrie dezvoltată şi diversificată: metalurgie. Teritoriul ării este caracterizat prin diverse forme de relief şi zone naturale: mun i. Popula ia: 94 mii loc. Hr. măslini. Potrivit legendei. Republica Moldova. 2 544 m – vf.). construc ii de maşini. citrice. Mare centru politic. În S şi S-E se întinde Cîmpia Dunării . . cu cîmpii acumulative în lungul ărmurilor. Teatre. distrus în mare parte în 1467 şi apoi refăcut de Ştefan cel Mare. România). de confec ii. situată în apropierea ărmului Asiei Mici. tutun. loc. Serbia şi Muntenegru şi Ungaria. financiar şi cultural. Moldoveanul ). Suprafa a: 238. Universită i. alcătui i din Mun ii Banatului şi Mun ii Apuseni (alt. în conurba ie. Popula ia: 22. înconjurat de masivele muntoase ale Carpa ilor: Carpa ii Orientali (alt. Relief deluros. produse alimentare. Localizat pe teritoriul satului Reşca (com. Marea Neagră. Se cultivă cereale. de Romulus şi Remus .4 mii km 2. Este divizat în 41 de jude e (şi municipiul Bucureşti). Românía stat în S-E Europei. construc ii de maşini. Institu ii de învă ămînt. Podişul Moldovei. I î. Limba oficială: româna. 2 307 m – vf. situat la confluen a râului Moldova cu Siretul . În sec. a fost întemeiat în 753 î. Bulgaria. bazilici. Curcubăta Mare ) şi Mun ii Poiana Ruscăi . radiotehnică. alimentare. loc. Suprafa a: 1. Valoroase monumente istorice şi arhitectonice: temple. stejar. caprine. Muzee.). Biblioteci. Creşterea animalelor (ovine. panteon. Edificat pe timpul domniei lui Roman I (1391–1394). oraş situat pe cursul inferior al fluviului Tibru . al regiunii Lazio . Climă mediteraneană. textile şi confec ii. Vestigii antice. Principalul oraş-port: Rodos . Subcarpa ii Orientali şi Subcarpa ii Moldovei. inscrip ii ş. bovine). dealuri. Podişul Transilvaniei. Centru industrial: siderurgie (laminor de evi). La vărsarea sa în Marea Neagră. cîmpii. edificii vechi. hanul Vi i ). Capitala: Bucureşti . Vestigii arheologice (temple.

Vegeta ie extrem de săracă (muşchi. Guyana şi Venezuela. cu vulcanii activi Erebus (alt. max. Hidrocentrale. Muzee. Ross. V d. de faian ă şi de por elanuri. Centru industrial: metalurgie. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. petroliere. loc.: 2 810 m. Monumente arhitectonice. Turism. biserici (sec. la ărmul Antarcticii. în 1574. Teatre. Centru comercial şi industrial. 590 mii loc. fabrici textile şi alimentare. palate. Siderurgie. Aeroport. oastea condusă de Ioan-Vodă cel Viteaz a fost învinsă de otomani. Relief muntos. pe teritoriul Elve iei şi Fran ei. Creşterea animalelor (cămile). Aeroport. Institu ii financiar-bancare. cetate etc. situat pe rîul Don . 4 023 m) şi Terror (alt. situat pe cursul inferior al Senei . Suprafa a: 960 mii km 2. Hr. Culturi legumicole.: 2 972 m. licheni). Ceramică. Moselle. [´rœn¬] oraş în Danemarca. a fost ucis de turci. 15. C. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Izvorăşte din mun ii Alpi şi se varsă printr-o deltă în Marea Mediterană. Universitate. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (uleiuri vegetale). materiale de construc ii. max. în America de Sud. cel mai înalt masiv din Podişul Guyanei . Mare trafic de mărfuri. construc ii navale.Ron fluviu în V Europei. Turism. încăl ăminte. Lungime: cca 1 200 km. Rønne Roráima Roseau [rou´zou. acoperit de ghe ari. în insula Bornholm. Muzee. Climă aspră. Cunoscut din sec. electrotehnică. veche localitate lîngă lacul Cahul (Republica Moldova). capitala statului Dominica (arhipelagul Antilele Mici ). Aeroport. XIII–XVI). Loara . Descoperită în 1841 de J. Cîmpie cu alt.5 mii loc. oraş în Federa ia Rusă. 730 000 km2. Expl. Suprafa a: 650 mii km2. Port pentru mărfuri de tranzit. situat în delta Rinului. construc ii de maşini (în special agricole). în afară de echipele sta iunilor antarctice de cercetări ştiin ifice. Vegeta ie de pustiu.2 mii loc. [rw´¾] oraş în N-V Fran ei (Normandia). 106 mii loc. Lă ime: pînă la 500 km. Întreprinderi de prelucrare a materiei prime. mecanică. oraş în S-V Olandei. la grani a dintre Brazilia. confec ii. 16. mare în Oceanul Pacific. prelucrarea petrolului. construc ii de maşini. XIV–XVII). Viticultură. alimentare. chimice. Este legat prin canale de Rin. Cuprinde sectoare din continent şi insula Ross. provincie istorică în S Fran ei (Pirineii Orientali). Muzee. Şlefuirea diamantelor. Port fluvialmaritim. Administrat de Noua Zeelandă. Denumirea veche: Charlotte . Aici voievodul. 3 277 m). pustiu în S-E peninsulei Arabia . Fără popula ie stabilă. teritoriu insular dependent în Antarctica. Aeroport. fabrici textile (cu vechi tradi ii). Teatre. rafinării de petrol. mobilă. Vînătoare. Alt. forestiere şi de minereu de fier. Navigabil.: r¬u´z¬u] Ross Ross Rostóv pe Don Roºcáni Rótterdam Rouen Roussillon [rusi´jõ] Rub al KhãlÆ . trădat de boieri. Expl. Márea ~. Climă tropicală. Teatru. Şantiere navale. între 500 şi 1000 m. Ad. Celebre monumente de arhitectură: Catedrala Notre-Dame (sec. 1 mil. unde. Aeroport. Centru comercial. produse alimentare. engl. la 30 km de Marea Nordului.

Georgia. Azerbaidjan. aşezări getice din sec. Vîlcea).. alimentare. de peste 4 600 m. cocsochimică. Ruhr Rúse Rúsia Rusidáva Ruwenzóri [ruw¬n´zori] castru şi aşezare civică romană din sec. . doc. Centru comercial. Emscher şi Lippe . 6 inuturi. SanktPetersburg). la grani a dintre Republica Democrată Congo şi Uganda. Başkiria (Ufa). port la Dunăre. Ucraina şi Polonia. masiv muntos în E Africii. situat în bazinul rîurilor Ruhr . oraş în N Bulgariei. Altai (Gorno-Altaisk). Muzee. Mongolia. XV. Tuva (Kîzîl). Osetia de Nord (Vladikavkaz). Complex de monumente arheologice: Grădiştea . 193 mii loc. electrotehnică. constructoare de maşini. Kalmîkia (Elista). Marea Siberiei de Est. situat la ărmurile Oceanului Arctic (marea Barents. Teatre. Lituania. Kazahstan. Marea Japoniei). siderurgică. Localitate at. situată în apropierea comunei Rudi (rn. Udmurtia (Ijevsk). mecanică. 49 de regiuni. în sec. Inguşetia (Nazran). Mari (Ioşkar-Ola). stat în Europa Orientală şi Asia Septentrională. VII–V şi IV–III î. Letonia. Iakutia (Iakutsk). reprezentînd o fortifica ie de pămînt inelară din sec. Farfuria Turcească .. Parcul Na ional Albert. maşini agricole). Include 20 de republici autonome. X–XIII. Aeroport. Este învecinată cu Belarus. 10 districte autonome. o regiune autonomă. La alt. Suprafa a: 17 075 mil. Cecenia (Groznîi). Karaceae-vo-Cerkesia (Cerkassk).: 5 119 m (vf. Suprafa a: 6. Stanley ). Are ieşire la Marea Baltică. Finlanda. Treime . Hakasia (Abakan). max. marea Ciukotsk) şi Oceanul Pacific (marea Bering. Tătaria (Kazan). savane şi păduri rare (pe versan ii estici). ale căror urme au fost descoperite la S de municipiul Drăgăşani din România (jud. II–III d. Institu ii de învă ământ. Marea Caspică şi Marea Neagră. rafinării de petrol. Biserica Sf. chimică etc.Rúdi Mănăstirea ~. marea Laptev. Construc ii de maşini (navale. Alt. textile. fabrici de pielărie. Hr. 2 oraşe de rang federal (Moscova. Bureatia (Ulan-Ude). Norvegia. Daghestan (Mahacikala). mănăstire în Republica Moldova. Estonia. Ciuvaşia (Ceboksarî). construită în stil vechi moldovenesc (1777). marea Kara. Universită i. Parcuri. Denumirea veche: Rusciuc . Mordovia (Saransk). Kabardino-Balkaria (Nalcik). Acoperit cu zăpezi persistente şi ghe ari la alt.Hr. feroviare. joase – păduri tropicale şi montane ecuatoriale (pe versan ii vestici). [´ruur] bazin carbonifer în Germania (cel mai mare din Europa Occidentală). Republicile autonome (şi capitalele lor): Karelia (Petrozavodsk).2 mii km2. Industrie puternic dezvoltată: extractivă. Komi (Sîktîvkar). Federa ia Rusă . Soroca). marea Ohotsk. China. ştiin ifice şi de cultură.

Burundi şi Republica Democrată Congo. Popula ia: 40 mii loc. Popula ia: 1000 loc. arhipelag în Marea Baltică. strîmtoarea La Pérouse şi marea Ohotsk . Oraş pr. pînă la 50 m. zadă. afluent pe stînga al Elbei. manioc.: Kingisepp . Căi rutiere: 13 173 km. insulă de origine vulcanică în Arhipelagul Antilelor Mici (Marea Caraibilor). Cimişlia). sorg. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. Capitala: Kigali . cafea. Este organizat în 11 prefecturi. Lungime: 246 km. Saar .1 mii km2. afluent pe dreapta al rîului Ceaga . oraş în V SUA. arhipelag japonez în V Oceanului Pacific. rîu în Europa Occidentală. Popula ia: 8160 000 loc. Industrie constructoare de maşini. Gisenyi . petrol. [´zaal¬] [zaa¬r] rîu în E Germaniei. Par ial navigabil (120 km). Climă ecuatorială musonică. Se cultivă bata i.Rwánda República ~. Tanzania. zahăr). trestie de zahăr. ananas. trestie de zahăr. grîu. combustibili. banane ş. piei. Pescuit. bata i. wolfram. Climă musonică. Suprafa a: 13 km2. de materiale de construc ii. insulă în Oceanul Pacific. a. Relief predominant muntos. stat în Africa Centrală. Batîr (rn. Relief de podiş înalt (alt. Popula ia: 1. Planta ii de bumbac. afluent pe dreapta al Mosellei . pe teritoriul Fran ei şi Germaniei. vite. zebre. Suprafa a: 2. Vegeta ie de savană. Aeroport. Pia ă de legume şi fructe. Turism. minereuri. Lungime: 52 km. Odesa). Terase litorale. Par ial navigabil (175 km). Relief în general deluros. leoparzi. Centru adm. fasole. situată între Strîmtoarea Tătară . Creşterea animalelor extensivă (bovine. 1500–2000 m) dominat de mun i vulcanici (alt. Vegeta ie: păduri tropicale. apar ine Estoniei. alimentară. culturi de orez. situat pe fluviul cu acelaşi nume. loc. constituit din 73 de insule. produse alimentare. Expl. Există planta ii de ceai. Port fluvial. cartofi. de cărbuni. Industrie extractivă (minereuri de staniu. Importă maşini şi utilaje industriale. max. textilă. Exportă ceai. textilă. Administrată de Olanda. Izvorăşte din mun ii Fichtel . înşirate pe 1 200 km. Izvorăşte din masivul Donon . Administrată de Federa ia Rusă. Alte oraşe: Butare. Sta iuni balneoclimaterice. Ruhengeri. Muzeu de artă. porcine). învecinat cu Uganda.: Naha (în insula Okinawa ). 370 mii loc.4 mil. străbate reg. între Kyûshû şi Taiwan. porumb. gaze naturale). Ryûkyû Saale Saar Sáaremaa Sába Sáca Sacraménto Sahalín .7 mii km 2. ară agrară slab dezvoltată (antrenează 80% din popula ia activă). păduri pe teritorii restrânse. Lungime: 427 km. Vegeta ie: molid. Alt. Frontiera de V trece prin apele lacului Kivu . Turism. de pielărie. tutun. alimentară (conserve. rîu în Republica Moldova şi Ucraina (reg. brad. Parcuri na ionale. 4 507 m – Muntele Karisimbi ). Suprafa a: 87. ovine. echipamente de transport. Pescuit. Faună: lei. de ciment. Suprafa a: 26 338 km 2. beriliu. Izvorăşte la N de com. al statului California . Suprafa a: 2250 km2. Climă subtropicală (în N) şi tropicală (în S). rinoceri. arbori de cafea. Creşterea animalelor. centrul adm. aur.

zadă etc. bisericile Sf. Hidrocentrală. care cuprind în interior depresiunile Tuvinsk şi Minusinsk . [sete'tjen] oraş în S-E Fran ei (Lyonnais). Administrat de Maroc şi Mauritania. capitala statului Antigua şi Barbuda. afluent de dreapta al Ialpugului . bovinelor. ocupînd aproape în întregime partea de N a Africii. Suprafa a: 266 mii km 2. 32 mii loc. Muzee. pe litoral moderată. oraş în insula Antigua. fabrici de produse alimentare (morărit. gaze naturale. Sahára Occidentálã Sahárna Saián Saint-Étienne Saint George’s [s¬nt'd…ood…] Saint-Gothárd [sego'taar] Saint John’s [sent´d3onz] Saint Paul [sent´pool] Sakárya Salamánca Sálcia Máre . fluviu în partea de N-V a Turciei. poligrafie. (300 mii loc. caprinelor. Treime (1812–1821) şi Adormirea Maicii Domnului (1863). capitala statului Grenada. Lungime: 825 km. port la Marea Caraibilor. port la Marea Caraibilor. Construc ii de maşini. Climă tropicală aridă. Aeroport. Rezina).9 km). Produse petroliere. Monumente. max. Muzee. oraş în N SUA. Turism. oraş în Spania. pe litoral cîmpii joase cu dune de nisip. sistem muntos în Asia. Centru comercial (produse agricole). de confec ii etc. Păstorit nomad. Exploatări de fosfa i. situat pe rîul Tormes .: 3196 m (vf. Universitate. Zăcăminte: petrol. situat în Alpii Leopontini (Elve ia). Constă din schitul rupestru Buna-Vestire (sec. sare marină. între izvoarele fluviului Obi şi lacul Baical . alimentară. uraniu.). Vegeta ie xerofită. Aeroport interna ional. Universitate. As-Smava . Expl. utilaje de cale ferată etc. 202 mii loc. Turism. 273 mii loc. 353 mii loc. Baimaclia (rn. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile. Popula ia: 240. Rotondo ). rîu în Republica Moldova. Format din două lan uri muntoase. Tunel feroviar (15 km). Vegeta ie: păduri de cedru siberian. Din acest masiv izvorăsc fluviile Rin şi Ron. Mănăstirea ~. Nisipurile ocupă 17% din suprafa ă. masiv muntos. rom). 38 mii loc. XIII–XIV). centrul adm. Cantemir).5 mil. gazele. Izvorăşte din Podişul Anatoliei şi se varsă în Marea Neagră.8 mii loc. în conurba ie). Relief muntos în centru şi în N.). de cărbuni. Iriga ii. teritoriu în N-V Africii. tunel rutier (16. cu podişuri pietroase şi nisipoase. Monumente arhitectonice. max.Sahára cel mai mare deşert de pe glob. Alt. reptile). prelucrarea metalelor. Centru adm. fosfa i. Climă tropicală deşertică. Vegeta ie săracă de pustiu. al statului Minnesota. pe teritoriul com. de la Oceanul Atlantic la Marea Roşie. hiene. Turism. chimică. textile. Faună săracă (specii rare: antilope. conserve de carne). O autostradă (la alt.: 3 491 m. 2112 m) leagă Italia cu Elve ia prin strîmtoarea Saint-Gothard.: ElAaiún /Lâayoun . molid.. textilă. complex monastic în Republica Moldova. Alte oraşe: Dakhla . Sta iune balneoclimaterică. Lungime: 53 km. Alt. Industrii (alimentară. Suprafa a: 8. afluent al fluviului Duero . Climă continentală rece. situat în Masivul Central . port pe fluviul Mississippi. alimentare (zahăr. Universitate. pe teritoriul Federa iei Ruse. Universitate. Muzee. Industrie de pielărie. minereu de fier. Izvorăşte lîngă com. Prelucrarea peştelui. minereu de fier. km 2. creşterea ovinelor. Relief colinar deşertic. Relief glaciar. Rîuri principale: Nilul şi Nigerul . Saharna (rn.

întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. Muzeu. mormîntul lui Timur Lenk. XII–XIII. textilă.: Pago Pago . situat pe rîul Salzach . Teatre. XVIII). arhipelag în Oceanul Pacific. situat la vărsarea fluviului Varder în golful Salonic . iar pe cel de E – teritoriul dependent Samoa Americană . XVI–XVIII). Cunoscut printr-o şcoală de medicină încă din sec. Universitate. s-a constituit statul Samoa de Vest . Monumente: fortărea ă (sec. al statului Oregon . de confec ii. esături. zahăr. Muzee. Culturi agricole: cocotieri. alimentare. Construc ii de maşini (ascensoare. Expl. medrese etc. Teatre. tutun. Relief colinar. Centru industrial: şantiere navale. format de un grup din 7 insule vulcanice şi coraligene. textile. situate în E arhipelagului Samoa . constructoare de maşini. (740 mii loc. 378 mii loc. catedrală (sec. televizoare. Monumente: moschee. loc. Vegeta ie bogată şi variată. aparate cinematografice). gaze naturale. al landului cu acelaşi nume. de prelucrare a lemnului. de diamante. Samarkánd Samóa (Samoá) Samóa Americanã . Aeroport. XI–XVI). confec ii) şi alimentare. bananieri. centrul adm. palate (sec. Industrie constructoare de maşini. Relief în general muntos. Muzee. chimică. Export de cacao. Pe teritoriul de V al arhipelagului. teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific. Centru comercial (pia ă agricolă). frigidere. citrice. Vegeta ie: păduri tropicale. oraş în E Uzbekistanului. diamante etc. Muzee. oraş în E Braziliei. 2 mil. petrol. Aeroport. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Pescuit intens. port la Marea Egee. a instrumentelor muzicale. port la Oceanul Atlantic. Muzee (Casa Mozart). Universitate. Popula ia: 65 mii loc. Sta iune balneară. Climă subecuatorială şi tropicală umedă. taro. alimentară. 154 mii loc. Industrie metalurgică. construc ii de maşini. biserici (sec. Salérno Saloníc (Salónic) Salvadór Sálzburg [´zaltsburg] oraş în N-V Austriei. Suprafa a: 3 mii km 2. în 1962. Universitate şi alte institu ii de învă ământ. Centru adm. centrul adm. XVII–XVIII). cafea. Administrat de SUA. Industrie a hîrtiei. în Polinezia. Universitate (1842). Industrii: şantiere navale. al statului Bahia . 108 mii loc. Universitate. port la Marea Tireniană. Monumente arhitectonice romane şi bizantine. fabrici de încăl ăminte. oraş în S Italiei (Campania). în conurba ie). Teatre. textilă. manioc. 397 mii loc. alimentară. Aeroport. situat pe rîul Willamette . situat pe valea rîului Zeravşan . alimentară. jambu. prelucrarea lemnului (mobilă). oraş în N Greciei (Macedonia). XVII). format din 16 insule vulcanice. Fortifica ii (sec. biserici (sec. centrul adm. Turism. Suprafa a: 197 km2. cu cîmpii litorale înguste. 144 mii loc. Tîrguri anuale de mostre.Salem [´seil¬m] oraş în N-V SUA. XVI). Muzee. Climă tropicală oceanică. Universitate.

în conurba ie). rom). Sta iune climaterică. Upolu (alt. Turism. Rafinării de petrol. XVI–XVII). situat la cca 3 000 km N-E de Noua Zeelandă. textile. Ocupă 9 insule de origine vulcanică. Ínsulele ~. turismul. Exportă copră. [san ho´se] capitala Republicii Costa Rica. Universită i. Apolime. în întregime acoperit cu un strat gros de ghea ă. Centru comercial. Aeroport. Principalele ramuri economice: agricultura. constituit din 11 insule vulcanice. Export de zahăr. Întreprinderi meşteşugăreşti. Mici întreprinderi de pielărie. Popula ia: 179 mii loc. cacao.5 mii loc. Moschee. porcine. Universitate. cabaline) şi pescuitul. oraş în V SUA (California). fluviu în America Centrală. Este dezvoltată industria de tip artizanal.25 mil. la 2 400 m alt. alimentare. cu relief în mare parte muntos. trestie de zahăr. Fondat în 1776. în conurba ie. şi utilaje electronice. 500 mii loc. Se practică creşterea animalelor (bovine. fabrici ale industriei uşoare şi alimentare. Suprafa a: 2 842 km2. Aeroport interna ional. Fito). Este organizat în 11 districte. Faună bogată (pinguini. Capitală din 1918. al insulei Puerto Rico . Turism. 43. XVII–XVIII). Se cultivă taro. Universitate. Universită i. Pe alocuri se întîlnesc podişuri deluroase. Manono. port la golful cu acelaşi nume. Centru industrial: rafinării de petrol. Aeroport. Fabrici ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. San Francísco San José San Juán [san´hwan] San Juán [san´hwan] . fortărea ă (sec. chimice. (900 mii loc. întreprinderi poligrafice. max. vf.). cîmpii litorale joase şi plane. situată într-o zonă muntoasă. cafea. Monumente: catedrală (sec. 1858 m. la 1 169 m alt. Lungime: 225 km. 725 mii loc. teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. Capitală din 1821. Aeroporturi.Samóa (Samóa de Vest) Státul Independént ~. (3. păşuni (2%). engleza. Limbi oficiale: samoana. tutun etc. Catedrală (sec. în Polinezia. industria forestieră şi de prelucrare a produselor agricole. textile. vf. Academie de ştiin e. construc ii de maşini (aparatură. nuci de cocos. leoparzi de mare). Suprafa a: 311 km2. 1100 m. Relief stîncos. cacao. taro. alimentare. centrul adm. oraş în S SUA (Texas). Lipsit de popula ie permanentă. XVIII). cu precipita ii abundente şi temperaturi moderate. în conurba ie). 936 mii loc. mici rîuri cu izvoare în mun i. Climă subpolară. Meşteşugărit. pe teritoriul statului Nicaragua. Capitala: Apia. Muzee. oraş situat într-un podiş. Izvorăşte din lacul Nicaragua şi se varsă în Marea Caraibilor. arbori de pîine (50% din suprafa ă). Climă tropicală. 927 mii loc. port la Oceanul Atlantic. Vegeta ie bogată: păduri de palmieri. Muzeu. Centru comercial. din care 4 locuite: Savaii (alt. Aeroport. foci. Fondat în 1736. banane. oraş în America Centrală. max. situate la S-E de Georgia de Sud. lemn Sánaa San António Sandwích de Sud capitala Republicii Arabe Yemen. nave etc. Mauga). stat insular în S-V Oceanului Pacific. loc. Administrat de Marea Britanie. Marchează un segment al grani ei dintre Nicaragua şi Costa Rica.

cu relief de coline argiloase şi calcaroase. Fondat în 1524. sticlă. Muzeu. Muzeu. 195 mii loc. textilă. Universitate. stat în S Europei. Petrograd (1914–1924). Administrat de statul Solomon. Principalele culturi: cereale (grîu. Popula ia cca 6 mii loc. Fondat în 1689. alimentară. emisiuni de timbre poştale. Institu ii de cercetări ştiin ifice. pielărie. 174 mii loc. oraş în N-V Federa iei Ruse. Turism. loc. tutun). majolică. cuprins în interiorul Italiei.Sankt Gállen [zahkt´gal¬n] oraş în N-E Elve iei. loc. Metrou. 738 m). Nod feroviar. Monumente: fortifica ii (sec. piatră pentru construc ii. cauciuc. Mănăstire fondată în 301. exploatări de cărbune. Mare centru industrial: construc ii de maşini grele. astăzi fiind recunoscut ca cea mai veche republică din lume.). carne. arhipelag de origine vulcanică în Oceanul Pacific (Melanezia). situată la poalele vulcanului cu acelaşi nume. produs oraş în N Italiei (Liguria). San Rémo San Salvadór San Sebastián Sánta Clára Sánta Cruz [´sænt¬ ´kruuz] . capitala Republicii San Marino. Devine stat independent în 1263. Sta iune balneară. a pieilor. capitala statului El Salvador. Muzee: Ermitaj. Din 1862 – protectorat al Italiei. centrul adm. textile. [san sevasti´an] oraş în N Spaniei. fabrici textile (bumbac). Muzee. chimică. Climă mediteraneană. roci de construc ie. alimentară. Universită i. al provinciei Villa Clara . Prelucrarea lemnului. utilaje şi aparate electrotehnice şi radioelectronice etc. port la golful Biskaya (Oceanul Atlantic). citrice. Muzee. alimentară. Mănăstire (sec. Vegeta ie constituită în mare parte de păduri. de confec ii. marmură). Se practică artizanatul (obiecte din metal. porcine). Suprafa a: 938 km 2. mobilă. Festival anual de muzică uşoară. Sankt-Pétersburg San Maríno San Maríno República ~. Artizanat. Turism. Industrie textilă. în conurba ie. Numeroase monumente istorice şi arhitectonice. porumb). alimentare (conserve de fructe). 1 mil. XVI). A fost întemeiat în jurul oraşului San Marino în anul 301. Capitala: San Marino . oraş în Cuba. Limba oficială: italiana. Creşterea animalelor pentru carne şi lapte (bovine. por elanuri. metalurgie. în ara bascilor. textile. lemn. Centru comercial (pentru produse agricole). agricultură. Florentino Domagnano . textilă. Vestită sta iune balneară. Universită i. Muzee. vi ă de vie. Construc ii de maşini. Monumente: catedrală (sec. Include 9 districte comunale (castelli). Leningrad (1924–1991). max. Numeroase cutremure. biserici. Popula ia: 27 mii loc. dominat de Monte Titano (alt. Suprafa a: 60. 5 mii loc. a tutunului. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Port la Marea Mediterană. a cimentului. Func ionează întreprinderi de ciment. alimentare. Componentele de bază ale economiei: turism (2/3 din venitul ării). la S-V de Genova. între provinciile Forli şi Pesaro-Urbino. centrul adm. fabrici de produse chimice. XIII–XVI). alimentare. port pe Neva. 60 mii loc. Muzeul Rus etc. Aeroport interna ional. Centru comercial (pentru cereale. al cantonului cu acelaşi nume. Capitala Rusiei între 1712 şi 1918. Teritoriul ării reprezintă un sector al Apeninilor Nordici . XII–XIII). Borgo Maggiore. Exportă vin. Monumente arhitectonice. Fondat în 1703 de Petru cel Mare. orz. Denumiri anterioare: Sankt Petersburg (1703–1914). poligrafie. a hîrtiei. Capitală din 1821. Alte oraşe: Serravalle. măslini. esături din lînă. 76 mii loc.2 mil. pe Riviera .57 km 2. Aeroport. Industrie constructoare de maşini. industrie chimică. 5.

port la Marea Caraibilor. loc.Santiágo (Santiágo de Chile) capitala statului Chile. Sta iune balneară. Par ial navigabil (de la vărsare). în conurba ie. Izvorăşte din mun ii Faucilles (Lorena). capitala statului Săo Paulo. . Prelucrarea lemnului. Teatre. Construc ii de maşini (nave). XVI. conserve. Este divizat în 2 dis-tricte. Exportă cacao (ocupă unul dintre primele locuri pe glob). Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. ovine. stat insular în Oceanul Atlantic (Golful Guineii). Se cultivă porumb. Şantiere navale. Moselle. loc. Aici au avut loc Jocurile Olimpice din 1972. Popula ia: 175 mii loc. Centru comercial. rafinării de petrol. Aeroport interna ional. Loara ş. Vegeta ie forestieră bogată. Muzee. Sporturi de iarnă. textile. alimentare. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. Principala ramură a economiei o constituie agricultura. meşteşugurile. Cresc bovine. rîu în Fran a. textile (bumbac. de prelucrare a tutunului. biserici. 2. Universitate. cafea. Universitate. (18. caprine. Turism. băuturi alcoolice). de produse chimice. Impor Santiágo de Cúba Sánto Domíngo São Miguel [s¬u mi´gel] Saône [´soon] São Páulo [s˜¬u´paulu] São Tomé ºi Príncipe Sápporo oraş în N Japoniei (Hokkaidô). cocotieri. afluent al Ronului . de cherestea. Citrice. situat la cca 300 km de ărmul vestic al Africii. Pia ă mondială a cafelei. bere). Faună: reptile. de transport). capitala Republicii Dominicane. Aeroport interna ional. a. copră. Comunică prin canale cu Rinul. Lungime: 480 km. Climă ecuatorială. Ramuri industriale: construc ii de maşini. loc. 9. Muzee. maimu e. Se practică pescuitul. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. 1. República Democrátică ~. Muzee. Relief în general muntos (respectiv cu altitudini max. în conurba ie). cea mai mare insulă din arhipelagul Azore (Portugalia).5 mil. Aeroporturi. metalurgie (aluminiu). textile. ciocolată.13 mil. întreprinderi ale industriei uşoare (textile. rom. biserici (sec. cu mormîntul lui Cristofor Columb).2 mil. uleiuri vegetale. porcine. clădiri în stil colonial spaniol. Există planta ii de arbori de cacao. Limba oficială: portugheza. conserve). Universită i. Suprafa a: 747 km 2. alimentare. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. XVI–XVII). din care cele mai mari sunt Săo Tomé şi Príncipe. Sena. esături) şi alimentare (morărit. manioc. de confec ii. păsări exotice. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. Universitate. oraş în S-E Cubei. Din teritoriul ării fac parte cîteva insule de origine vulcanică. alimentare. de fabricare a hîrtiei. Teatre. Popula ia: 150 mii loc. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare (zahăr. Fondat în 1554.67 mil. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. XVI). lînă. Capitala: Săo Tomé. loc. chimice. Universită i. Suprafa a: 1000 km2. situată la poalele Anzilor. Industria este reprezentată de mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole. oraş în S-E Braziliei. port la Marea Caraibilor. 6 mil. Muzee. mătase). plante leguminoase. Aeroport. de cafea. Monumente arhitectonice: catedrală. de 2 024 m şi sub 1 000 m). Izvoare termale şi minerale. bananieri. 365 mii loc. materiale de construc ii.

localitate în România (jud. vi ă de vie. Climă mediteraneană secetoasă. Monumente istorice şi ahitectonice. andezit. centrul politic. ovine. jude în N-V României. Croa ia. vi ă de vie. Construc ii de maşini (avioane. alimentare. sare etc. automobile). alimentară. a hîrtiei. Vestigii arheologice. creşterea animalelor. troleibuze.65 mii loc. XVII) ş. [s¬'vœn¬] fluviu în E şi S-E SUA. plumb. Hidrocentrale. Centru adm. vagoane. Creşterea animalelor (bovine. Mari cantită i de alge sargassacee (de aici şi denumirea mării). Lungime: 725 km. Industrie metalurgică. material feroviar. prelucrarea lemnului şi a plutei. de podiş în V şi de cîmpie în S-V. insulă în bazinul vestic al Mării Mediterane. Popula ia: 1. Izvorăşte din Alpii Julieni. de produse textile şi alimentare. fier). economic. mare în Oceanul Atlantic. forestieră. sfeclă de zahăr. Industrie extractivă. argint. Creşterea animalelor (bovine. situată în N-E Arhipelagului Antilelor . situat pe fluviul Ebru . afluent pe dreapta al Dunării.4 mii km2. I d.4 mii km 2. plumb. loc. Zăcăminte: cărbuni. Suprafa a: 4. în bazinul rîurilor Spree Mulde. betonite. zinc. alimentară. 615 mii loc. textilă etc. porcine). zinc.Hr. ovine. fabrici de produse chimice. Suprafa a: 8. loc. Popula ia: 396 mii loc. Centru industrial: construc ii de maşini (maşini-unel-te. a tutunului. metalurgică. Sarájevo capitala statului Bosnia şi Her egovina. Turism. Expl. Turism. Suprafa a: 47. aur. caprine. Se cultivă cereale.). pe teritoriul statelor Serbia şi Munte-negru. cereale). Turism. petrochimică. Navigabil pe 600 km.: Satu-Mare . Centru comercial (vinuri. măslini. Relief muntos. Relief de cîmpie. Oraş pr. Agricultură: cereale. textilă. aparatură electrotehnică).). Slovenia. land în N-V Germaniei. denumit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa . gaze naturale.50 mil. Construc ii de maşini (automobile. utilaje). XI. rîu în S Europei. 448 mii loc. Centru adm. oraş întemeiat de romani (108–110). Industrii (constructoare de maşini. Relief muntos în E. textilă. Aici au fost descoperite ruinele principalei aşezări dacice din Mun ii Orăştiei. fabrici de covoare. textile. Culturi: cereale. Suprafa a: 24 mii km 2.5 mii km2. regiune istorică în E Germaniei. Universitate. Sardínia Sargásselor Sarmizegetúsa Sátu-Máre Sáva Savánnah Saxónia Saxónia Inferioarã . sfeclă de zahăr. Aeroport.Saragósa [qara´goqa] oraş în N-E Spaniei (Aragón). constructoare de maşini.a. Saale şi al fluviului Elba . Zăcăminte: minereuri de fier. Márea ~. Este bogată în peşte. minereuri de plumb şi zinc. Muzee. catedrală (sec. Aeroport. bazilică (sec. Popula ia: 7. Izvorăşte din mun ii Apalaşi şi se varsă în Oceanul Atlantic. de dealuri premontane (în S-E) şi muntos (în N-E). de prelucrare a lemnului. Artizanat. pomi fructiferi. Navigabil. km2. Suprafa a: 6–7 mil. XII–XVI). citrice. Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. Popula ia: cca 6 mil. Zonă etnografică: ara Oaşului . Resurse: petrol. legume. Hidrocentrale. Lungime: 945 km. Rezerva ii naturale. Hunedoara). porcine). Universitate. miniere (argint. Muzee.: Hanovra . XVI–XVII).: Cagliari . militar şi religios al statului dac (sec.

în 1437 (Şendreni ). Ungheni). Zăcăminte: cărbuni. Turism. al cantonului cu acelaşi nume. Semeníc Semipalátinsk . metalurgică. Se cultivă grîu. avînd orientarea de la N la S. Vegeta ie: păduri de conifere. tundră (în N). Pe teritoriul peninsulei sunt situate statele Norvegia. 350 mii loc. Institu ii de învă ământ superior. de confec ii şi alimentare. minereuri de fier. separată de Anglia prin mun ii Cheviot . cărbune brun. Teatre. Climă temperată. Şantiere navale. în conurba ie). Brezoaia (rn. cartofi.13 mil.: Edinburgh . alabastru. 1892). Hînceşti). Cetate (1776). Centru vamal de frontieră. Popula ia: 5. situat pe fluviul Rin . Marea Nordului. cupru. max. afluent pe stânga al Prutului. Nod feroviar. porumb. Muzee. Construc ii de maşini. Ştefan-Vodă). alimentară. orz. Turism. Pescuit. Centru adm. situată în N insulei britanice. Popula ia: 263 mii loc. Vestigii arheologice. produse textile şi de confec ii. zone de cîmpie. Suprafa a: 3. de podiş deluros şi cîmpii în rest. Cascada de pe Rin. lactate). centrul adm. Locuri istorice (cîmpul de luptă de la Guruslău ). Pescuit. Turism. textilă şi de confec ii. între valea Nerei şi culoarul Timiş-Cerna. andezit. rîu în Republica Moldova şi Ucraina. rîu în Republica Moldova. parte din teritoriul Marii Britanii. catedrală. fabrici de produse chimice. At. Versan i împăduri i. Lacuri glaciare şi tectonice. Culturi: cereale. textile. Climă temperat-oceanică. vi ă de vie. construc ii de maşini (în aeronautică). Lungime: 54 km. rîu în Republica Moldova. Marea Norvegiei şi Oceanul Arctic. Lungime: 59 km. Industrie extractivă. Izvorăşte la N de com. Se cresc bovine. 35 mii loc.Sãláj jude în N-V României. port pe rîul Irtîş . M. bovinelor. masiv muntos în Carpa ii Occi-dentali (Mun ii Banatului). plumb. 517 mii loc. Relief: mun ii Alpii Scandinavici (în V). Monumente istorice şi arhitectonice medievale (fortifica ii. Lungime: 75 km. Zăcăminte: lignit. doc. Dostoevski". Suprafa a: 78. Izvorăşte din apropierea com.85 mii km 2. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Nod feroviar. porcine. primărie). ghips. Izvorăşte din apropierea localită ii SărataMereşeni (rn. Cimişlia). Centru agricol. Universită i (1861. cuprinsă între Marea Baltică. siderurgie. Pomicultură. Mún ii Semenícului. oraş în N-V SUA (Washington). Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Muzee. Hidrocentrală. (2. ovine. prelucrarea lemnului. Alt. Se produc ceasuri de mare precizie. cartofi. alimentare (conserve. Lipoveni (rn. peninsulă în N-E Europei. Relief constituit din mun i (în N-V) şi din zone joase (în S-E).8 mii km2. Casa memorială "F. Suedia şi Finlanda (par ial). Este cea mai mare peninsulă din Europa: cca 800 mii km 2. prelucrarea metalelor. plante tehnice. afluent pe stânga al Cogîlnicului. Şantiere navale. materiale de construc ie. loc. Fondat în 1718. Legumicultură. Creşterea ovinelor. oraş în Kazahstan. Centru adm. Relief muntos în S-V.: 1 445 m. port la Oceanul Pacific. [¿aaf´hauz¬n] oraş în N Elve iei.: Zalău . Muzee. podişul Småland (în S). Sãráta Sãráta Scandinávia Schaffháusen Schinoása Scóþia Sculéni Seattle [sii´ætl] comună în Republica Moldova (rn. Aeroport. Pod peste Prut. pajişti pe înăl imi. sfeclă de zahăr.6 mil.

Universitate. nave. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Industrie de prelucrare a produselor agricole (zahăr. Exportă arahide. port pe fluviul Hangang . cărbune. Este împăr it în 10 regiuni. Complexe de relief: cîmpii pe cursul Dunării şi Moravei.Séna fluviu în Fran a. Industrie metalurgică. Aeroport. hipopotami. bumbac. a produselor textile. păşuni. Capitala: Belgrad . celuloză. Agricultura reprezintă principala ramură a economiei (antrenează cca 75% din popula ia activă). în conurba ie. medie 450 m). 918. Vegeta ie: păduri de foioase şi conifere. produse petroliere. păşuni montane. trece prin Paris şi Rouen şi se varsă în Marea Mînecii printr-un estuar. prelucrarea metalelor şi a cauciucului. caprine. 5 mii loc. situat în N-E insulei Honshû . a. ulei de arahide. Centru industrial: construc ii de maşini şi aparataj electrotehnic. Popula ia: 10. pielărie. cabaline). Monumente arhitectonice (sec. de pielărie şi încăl ăminte. autocare. República ~. echipamente industriale etc. Mali. Croa ia. Cuprinde provinciile autonome Kosovo . esături. parcuri na ionale.). creşterea animalelor (bovine. ovine.8 mil. Relief predominant de cîmpie (alt. capitala Coreii de Sud. Guineea-Bisau. electrotehnică. mun i puternic accidenta i în S. bauxită). Capitala: Dakar .: 1991 m (vf. Faună: lei. peşte. conserve etc. alimentară (zahăr. Se cultivă mei. versan i abrup i. fosfa i ş. zinc. Aeroport. Popula ia: 11. Vegeta ie de stepă. loc.1 mil. constructoare de maşini (tractoare. trestie de zahăr. din care suficient valorificate sunt fosforitele. chimică.). Bulgaria. Saône şi Loara . Albania şi Marea Adriatică. în N-V peninsulei Balcanice. orez. mai umedă în S şi mai uscată în N. cel mai înalt din ară). de ciment. parcuri na ionale. Izvorăşte din platoul Langres . Lungime: 776 km. Muzeu. România. Universitate. Macedonia. îngrăşăminte chimice. uleiuri vegetale. XVII). Institu ii financiare. conserve din carne şi peşte). motociclete. păşuni. Estrela . Industria Serbiei: minieră. antilope. Muzee. ulei de arahide. metalurgică. sare. maşini agricole. textilă şi de confec ii. fabricarea hîrtiei. Păduri. Alt. Gambia. Se extrag şi se prelucrează minereu de fier şi metale neferoase (cupru. Limba oficială: sîrba. de savană. Este situat în S Europei. sub 150 m).). poligrafie. Rezerve importante de cărbune şi petrol. Parc natural. şi Vojevodina . XIV–XV). chimică (coloran i. 10. Teatre. cocotieri. turbine. de podişuri deluroase interfluviale. Sendái Sénegal oraş în Japonia. Climă temperat-continentală şi mediteraneană. Suprafa a: 196. Climă subecuatorială musonică. de confec ii şi alimentare.8 mil. Im Sérbia ºi Muntenégru stat proclamat cu această denumire în 2002. fosfa i. stibiu. drenat de numeroase rîuri şi rîule e sezoniere. Rezerva ii naturale. forestieră şi de cherestea.7 mii km2. Navigabil. Rezerva ii naturale. loc. Sunt dezvoltate pescuitul. max. Dispune de variate resurse de subsol (minereuri de fier. articole manufactu-riere. încăl ăminte. stat în Africa Occidentală. porumb. Este legat prin afluen ii săi şi prin numeroase canale navigabile cu Rinul. Ungaria. Guineea. Locul desfăşurării Jocurilor Olimpice din 1988. hîrtie). În agricultură pre [´serr¬ d¬ i¿trel¬] masiv muntos în centrul Portugaliei. cu masive muntoase şi colinare în partea de E (alt. palmieri. autoturisme. între Bosnia şi Her egovina. mercur. fiind format în baza republi-cilor Serbia şi Muntenegru din componen a fostei Republici Federative Iugoslavia . Sérra da Estréla Seúl . loc. Culmi şi vîrfuri netezite. plumb. învecinat cu Mauritania. porcine. alimentară. arahide. vinuri. Suprafa a: 102 200 km2. Zăcăminte de wolfram. textilă. reg. crocodili. Monumente istorice şi arhitectonice (sec.

Faună: broaşte.41 mii km2. Teritoriul ării cuprinde un mare număr (peste 100) de insule şi insuli e de origine vulcanică şi coraligenă. bunuri de larg consum.Seván Sevastópol lac de origine tectonică în Armenia (cel mai mare din Caucaz). ferigi arbores-cente). La completarea venitului contribuie serviciile de comer şi turism în porturile maritime şi în aeroportul interna ional Victoria (din 1971). Construc ia oraşului modern a început în 1783. navale). Locul de existen ă a coloniei antice greceşti Chersones . Vegeta ie de păduri ecuatoriale (palmieri. Teatre. franceza. engleza. Teatru. în conurba ia Parisului. agricultură şi pescuit. chimică. cocotieri. 912 m). oraş în Federa ia Rusă. Apar ine Federa iei Ruse. palate (sec. vanilie. max. tutun) şi creşterea animalelor (bovine. trestie de zahăr. Silhouette (alt. 679 mii loc. maimu e. Acoperită de ghea ă (48% din teritoriu). Limbi oficiale: creola. Capitala: Victoria . Şantiere navale. Exportă copră. Pia ă agricolă. Turism. Alt. Acumulează apele a 30 de rîuri.estoase. Hidrocentrală. Artizanat. Sta iune balneară. oraş în Ucraina (Crimeea). prelucrarea lemnului. Universitate. stat insular în Oceanul Indian. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. port la Marea Albă. situat la 1 903 m alt. 368 mii loc. XV–XVII). Institu ii de cercetări biologice marine. Muzee. între marea Kara şi marea Laptev . Celebre monumente arhitectonice: moschei. Industrie de prelucrare a produselor agricole. 744 m). Institu ii de învă ămînt. situat la 1100 km N-E de insula Madagascar. de prelucrare a tutunului. oraş în Fran a. fabrici de produse alimentare. combustibili. Parcul natural Sevan . Industrie metalurgică. Ruinele cetă ii Chersones . biserici (sec. XV–XVI). Popula ia: 80 mii loc. Căi rutiere: 323 . situat pe fluviul Guadalquivir . Economie bazată pe turism. 22 mii loc. cu înăl imi relativ reduse: Mahé (alt. dugongi. textilă (iută. utilaje. scor işoară. XIII–XVIII).: 965 m. conserve de peşte. Suprafa a: 455 km2. max. Industrie militară. textilă.6 mii km2. catedrală (sec. Suprafa a: 1. Muzee. [se´Bilja] oraş în S-V Spaniei (Andaluzia). port la Marea Neagră. Numele antic: Hispalis . prelucrarea lemnului. constructoare de maşini (aeronautice. Ad. Praslin. Aeroport. Muzeu na ional de ceramică. Teatre. arhipelag în Oceanul Arctic. 550–600 m). Curieuse (alt. Celebră manufactură de por elanuri (din 1756). 250 mii loc. alimentară (conserve. Relieful lor este accidentat. mobilă. În agricultură predomină culturile tehnice (ceai. Climă arctică. piese de schimb). forestieră. bumbac). Nod de comunica ii (rutier. Suprafa a: 37. [sei¿elz] Sévernaia Zemléa Severodvínsk Sevílla Sévres Seychélles Republica ~. devenită proprietate regală. maritim). mirodenii. Port din 1804. pe rîul Sena . uleiuri). porcine). Climă ecuatorială oceanică. Muzeu. Importă produse industriale (maşini.: 99 m. max.

Popula ia: 48. Se practică pescuitul. alt. Muntele Misery ). Limba oficială: engleza. ovine. max. Vegeta ie abundentă (bambuşi. uleiuri vegetale. Centru adm. Lungime: 109 km. ale industriei electronice. produse alimentare. între Marea Caraibilor şi Oceanul Atlantic. Pitons (alt. porcine. produse manufacturiere. Se cultivă trestie de zahăr. combustibili. prelucrarea lemnului (mobilă). cocotieri. tutun. mijloace de transport.Sfînta Eléna teritoriu insular în S Oceanului Atlantic. manufacturiere. Faună: diverse specii de păsări. Teatre. max. pescuitul maritim. Relief colinar. Exploatări forestiere. Climă tropical-oceanică. bovine). bananieri. Principalele ramuri ale economiei: agricultura. Se practică creşterea animalelor (ovine. situat pe valea Oltului . străbătută de lan uri muntoase: Canaries Mountains (alt. Nevis şi Sombrero . Industrie prelucrătoare a produselor agricole. Charlestown. Admis în ONU la 18 septembrie 1979. 68 mii loc. vlc. Exportă zahăr. reprezentat de o insulă vulcanică. de igarete. Func ionează mici întreprinderi de prelucrare a produselor agricole.5 mii loc. mai numeroase fiind păsările marine. al jud. Insulă de origine vulcanică. Agricultură bazată pe produc ia de cereale (ovăz. Exportă zahăr.). industria uşoară. ananaşi. 1 200 m. aparate electronice. Alte oraşe: Sandy Point Town. serviciile de turism. legume. copră. electronică. bata i. Vegeta ie formată de păduri cu arbori de esen e pre ioase. cedri. Artizanat. rom. mijloace de transport. situată la 1850 km V de ărmul Africii. Importă maşini şi utilaje industriale. bovine. pro Sfîntul Gheórghe Sfîntul Gheórghe bra ul de S al Dunării. hîrtie. cocotieri. alimentare. Este divizat în 2 state. Monumente.6 km2. Se practică pescuitul şi prelucrarea peştelui. cu vînturi permanente şi ploi frecvente. Suprafa a: 269. alimentară. situat pe trei insule ale arhipelagului Antilele Mici din Oceanul Atlantic. care se desparte de bra ul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră prin alte două bra e. Importă maşini şi utilaje. melasă. industria uşoară şi turism. Sfînta Lucía (Santa Lucia) stat insular în America Centrală. toate avînd relief înalt şi puternic fragmentat de văi intramontane şi cursuri rapide de apă. ulei de cocos rafinat. de produse alimentare. porumb) şi de legume. Este organizat în 10 de. Newcastle . bananieri.: Jamestown . Comunică cu complexul lacustru Razelm prin canalele Dranov şi Dunavă . Popula ia: 6 800 loc. 786 m. caprine. Suprafa a: 122 km 2. municipiu în partea centrală a României. Cristofor . Faună săracă. comer şi transport. Climă tropicală oceanică. centrul adm. combustibili. Se cresc bovine. Popula ia: 160 mii loc. Administrat de Marea Britanie. Suprafa a: 617 km2. Căi rutiere: 805 km. Muzee. eucalip i ş. Capitala: Castries . cartofi. Covasna.partamente. Soufrière ) în S. îmbrăcăminte. Navigabil pentru vase mici. Pe această insulă a fost exilat (1815–1821) şi a murit împăratul Napoleon Bonaparte. 1 156 m. situat pe insula cu acelaşi nume din arhipelagul Antilele Mici. Vegeta ie: păduri tropicale în zonele muntoase. Teritoriul ării cuprinde insulele de origine vulcanică Saint Kitts (Sf. cereale. forestieră. Cresc ovine. articole de tutungerie. Construc ii de maşini. Climă subtropicală şi tropicală moderată. Capitala: Basseterre . fabrici textile. Principalele culturi: trestie de zahăr. 738 m) în S-V. de confec ii. Turism. max. Economia ării este bazată pe agricultură. Se mai cultivă arbori de cafea. îmbrăcăminte. a. caprine. . banane. Produce hîrtie. Sfîntul Cristofór ºi Névis stat insular în America Centrală.

de pielărie. textilă. situat între Oceanul Pacific şi insula Honshû. Teritoriul ării cuprinde insula Sfîntul Vincen iu şi grupul insular Grenadinele de Nord . XII. Shéffield [´¿effiild] Shétland [´¿etl¬nd] Shíkoku [´¿ikoku] Shkódër [´¿kod¬r] Shkódër [´¿kod¬r] . la frontiera dintre Albania şi Serbia şi Muntenegru.: 65–1 000 m. textilă. Navigabil. cacao. golf al Ocenului Atlantic. Exportă produse ale industriei uşoare. igarete. catedrală.Sfîntul Laurénþiu Sfîntul Laurénþiu Sfîntul Vincénþiu ºi Grenadíne fluviu în N-E Americii de Nord. laminate). Popula ia: 125 mii loc. arhipelag în Oceanul Atlantic. Păduri de stejar. Creşterea animalelor (cabaline. Industrie extractivă (cărbune). Monumente: cetate (sec. Pescuit. chimică. max.8 mii km2.: Kôchi . Căi rutiere: 943 km. oraş în Marea Britanie. Principalele surse economice: agricultura. brad alb ş. a. Fondat la începutul sec. Climă subtropicală musonică. Alt. Climă temperată umedă. Suprafa a: 18. nuci de cocos. rom. îmbrăcăminte. zahăr. ările din bazinul Mării Caraibilor ş. format de peste 100 de insule. ulei de cocos. Popula ia: 4. Industrii: de ciment. 531 mii loc. situat în N Angliei. aparate electrice. turismul. max. Suprafa a: 263 mii km2. Ad.4 mii km2. bunuri de larg consum. cîmpii litorale. Lungime 1224 km. Muzee. alt.3 km2. ovine). Navigabil. produse alimentare. Este divizat în 11 cir-cumscrip ii. industria uşoară. Cursuri de apă mici. Admis în ONU la 16 septembrie 1 Shásta [´¿æst¬] masiv muntos în V SUA. Relief: mun i cu vulcani vechi eroda i. situat între Marea Caraibilor şi Oce-anul Atlantic. banane. maşini agricole. Capitala: Kingstown .: Lerwick . Expl. Oraş pr. 1165 m).: 1 981 m. Importă mijloace de transport. Encluze. Se cultivă banane. siderurgică (o eluri superioare. nuci de cocos. tutun. Pescuit maritim. Se produce zahăr. Suprafa a: 389. Centru comercial (tutun. Limba oficială: engleza. Suprafa a: 250–375 km2. XV). alimentară. Universitate. Relief în cea mai mare parte muntos.: 42 m. băuturi din fructe. mlaştini. dominat de conuri vulcanice ( Soufrière . Pajişti. Pescuit. Climă tropicală cu precipita ii abundente. Vegeta ie tropicală bogată (pădurile ocupă ½ din suprafa ă). situat pe malul sudic al lacului omonim. A fost escaladat pentru prima dată în 1854. Comer extern cu Marea Britanie. Suprafa a: 1. forestiere. textile. Pescuit. Alt. în Mun ii Cascadelor . lînă) şi turistic. maşini şi utilaje miniere. Aeroport. a. Se formează din lacul Ontario şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. dar numeroase.: 4 317 m. Aeroport. constructoare de maşini (maşini grele. Monumente medievale. arahide. de minereuri de cupru. Galerii de artă. textile. max. alimentară. SUA. oraş în N Albaniei. Faună: diverse specii de păsări. insulă în S-E Arhipelagului Japonez. Ad.25 mii loc. electrotehnice). Zăpezi veşnice şi ghe ari pe vîrfuri şi pe pantele de altitudini mari. toate de origine vulcanică. Oraş pr. 82 mii loc. trestie de zahăr. umedă. situat în partea de N-E a Marii Britanii. lac de origine tectonică în Peninsula Balcanică. stat insular în America Centrală. Popula ia: 25 mii loc.

Sibiu.7 mii km2. XVIII) etc. mobilă etc. Universită i. Muzee. măslini. de prelucrare a metalelor. tricotaje. instrumente muzicale. alimentară (vinuri). Se cultivă cereale. 3 340 m. Climă mediteraneană. turnuri (sec. Pomicultură. Sibiu . Rîuri: Obi. gaze naturale. Siéna oraş în partea centrală a Italiei (Toscana). Celebre monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec. Teatru. Viticultură. Monumente istorice şi arhitectonice: fortifica ii (sec. ovine. Filarmonică. biserici (sec. Produse industriale: maşini şi utilaje pentru industria uşoară. Extremul Orient . ovine. cuprinsă între mun ii Ural (în V) şi Oceanul Pacific (în E). activ Etna ). Popula ia: 447 mii loc. la S de Floren a. Popula ia: 5. Universită i. plante tehnice. Climă variată: arctică şi subarctică (în N). Villa Germani ). Universitate. separată de Italia prin strîmtoarea Messina . a. petrol. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. Siberia Orientală. citrice. porcine). Comunică cu marea Laptev şi marea Ciukotsk. Muzee. Este divizată în cîteva sectoare: Siberia Occidentală. Lena . Aeroport. între ărmul de N-E al Asiei şi insulele Novosibirsk şi Vranghel . max.2 mil. porcine). Amur. Expl. Suprafa a: 5. al jud. Ad. minereu de fier. Suprafa a: 25. Este una din primele colonii germane din Transilvania. textilă. constructoare de maşini şi utilaje. migdale. Filarmonică. palate (sec. Suprafa a: 13 mil. cartofi. loc. municipiu în România. XIV–XV). Centru adm. diamante. textile. sare etc. aparate de măsurat. Zăcăminte: cărbune. Enisei. doc. Resurse: petrol.Sibéria regiune în partea de N a Asiei. Creşterea animalelor (bovine. păşuni alpine. zonă depresionară (în N). Nod de comunica ii. chimică. forestiere. a sticlei. sulf. în Federa ia Rusă.: mun. Creşterea animalelor (bovine. . XIV–XVI). vi ă de vie. Relief: mun i (în S). 172 mii loc. Monumente istorice şi arhitectonice. por elanului şi faian ei. At. metale pre ioase. Muzee. Sibériei Orientále Sibíu Sibíu Sicília cea mai mare insulă italiană din Marea Mediterană. Márea ~. Izvoare termice. Taiga (70% din suprafa ă). temperată (în S).: 160 m. pomi fructiferi. Cîmpiile ocupă zonele litorale. centrul adm. 70 mii loc. XIII–XV) ş. mare în bazinul Oceanului Arctic.4 mii km 2. În partea de N-E se întind mun ii Apeninii Sicilieni (alt. Grădină zoologică. catedrală ortodoxă (sec. Parcul natural “Dumbrava“. Păduri. situat pe rîul Cibin . XV). Culturi agricole: cereale. Industrie extractivă (marmură). km 2. jude în partea centrală a României. XIII–XIV). Irtîş. Vulcani noroioşi. Suprafa a: 936 mii km2. XII–XIV). Străveche şcoală de pictură (sec. Teatru. vlc. în 1192–1196 ( Cibinium. de gaze naturale şi de marmură. max.

Capitala: Freetown . Turism. păduri rare de pin (în E). Climă de tip mediteranean-mon-tan. pe teritoriul statelor Polonia. Rezerva ii naturale. forestiere.: 2 078 m. punctul culminant al Africii Occidentale ). Monumente istorice şi arhitectonice: ziduri ale unei cetă i cu 14 turnuri (sec. Construc ii de maşini. situat pe coasta estică a Oceanului Atlantic. regiune istorică în Europa Centrală. masiv muntos în S Spaniei. XIV–XVII). în 1329. trestie de zahăr. cu seismicitate ridicată. materiale de construc ii. max. XIV. Siérra Neváda Siérra Neváda Sighétul Marmáþiei Sighiºoára Sihoté-Alín Silézia . trestie de zahăr. situat între Marea Japoniei şi cursul inferior al fluviului Amur . clădiri în stil baroc (sec. Muzee. XVIII).: 3 478 m. utilaje şi piese de schimb. meşteşugurile.699 mil. XIII–XV). At. Vulcani noroioşi. Lungime: 150 km. XVIII).Siérra Leóne República ~. Este divizat în 13 districte şi Western Area. Pajişti alpine la înăl imile de peste 3 000 m. biserici (sec. bauxită. polimetale. Bintimane . Păduri de foioase şi conifere (în V). cafea.5 mii loc. sorg. textilă şi alimentară. produse textile (tricotaje. municipiu în România (jud. Whitney . Mari zăcăminte de huilă. o zonă deluroasă (în E şi N-E). vf. mijloace de transport. XVII–XVIII). Vechi centru cultural. sare gemă. Mureş). manioc. doc. bunuri de larg consum. industria sticlei şi por elanului. 37 mii loc. de şlefuire a diamantelor. Maramureş). Cuprinde Cîmpia Sileziei (în centru şi în N-V).: 1948 m. cherestea). Căi ferat lan muntos în V SUA. loc. Muzee. Popula ia: 5. între Guineea şi Liberia. X. municipiu în România (jud. legume. între fluviile Odra (cursul superior) şi Vistula . Importă petrol şi derivate petroliere. Lungime: 1 200 km. Alt. pomi fructiferi. Exportă diamante. minereuri brute. Alt. Zăcăminte: pirite. porumb. At. 45. mănăstire (sec. aur) şi de întreprinderi prelucrătoare ale materiei prime. Sude i (în S şi S-V). Func ionează mici întreprinderi alimentare. masiv muntos în Federa ia Rusă. Există planta ii mari de cocotieri. Cunoscută din sec. izvoare termale. vf. Majoritatea popula iei (2/3 din totalul celei active) este ocupată în agricultură. cu bogate precipita ii vara. Climă ecuatorială. Vegeta ie tropicală în cîmpie (păduri de esen ă) şi de savană în zonele montane şi de podişuri. Relief format de cîmpii plane litorale în V şi S şi de podişuri şi mun i în E şi N-E (alt. Mulhacén . textile. max. utilaje şi piese de schimb pentru industria uşoară. minereu de fier. situat pe rîul Tîrnava Mare . de cacao. cromite. XVII–XVIII). arbori de cafea. diamante. covoare) şi alimentare. Cehia şi Germania. Reg. mei. parte din mun ii Carpa i. mercur. stat în Africa Occidentală.: 4 418 m. doc. Se mai cultivă orez. Se practică pescuitul. vi ă de vie. vf. Suprafa a: 71 740 km 2. cu precipita ii iarna. cacao. arahide. situat pe valea Tisei . cuprins între depresiunea internă a Californiei şi Podişul Marelui Bazin. cu mai multe vîrfuri ascu ite. Dispune de bogate resurse de subsol (minereuri de fier. în 1224 şi în 1280 (cu denumirea Castrum Sex ). max. Culturi: măslini. Prelucrarea lemnului (mobilă. Monumente: biserici (sec. Alt. lignit. case (sec. bauxită. Lungime: 750 km. Vestigii arheologice. max. Limba oficială: engleza.

tutun. doc. Fondat în 1819. Exportă cauciuc. la poalele mun ilor Bucegi . Agricultură în zonele de oaze. Múntele Sión (Siónului) . peninsulă în V Asiei. Întemeiat în sec. Crescătorii de porci şi păsări. pomi fructiferi. alt. Port la strâmtoarea Singapore . stat în Asia de Sud. Aeroportul şi porturile maritime leagă între ele ările de pe cele trei continente: Asia. vinuri).4 mil. Industrie dezvoltată de prelucrare a materiei prime importate (cauciuc. precum şi templul lui Iahve (numele lui Dumnezeu în Vechiul Testament ). situată între golful şi canalul Suez. Cunoscut cu denumirea tătară Ak-Mechet (sec. ca sat (Izvorul ) în 1690. minereuri. At. Grădină botanică. XV–XVIII). Africa şi America. situat pe rîul Salghir . Prahova). Construc ii de maşini şi utilaje. Capitala: Singapore . Planta ii de cocotieri. loc. oraş situat în S insulei cu acelaşi nume. petrol. de parfumerie şi cosmetică. Relieful insulei principale reprezintă o cîmpie granitică deluroasă (alt. arbori de cauciuc. Alt. Păduri ecuatoriale pe suprafe e restrînse. de construc ii şi repara ii navale. a. utilaje şi aparate de precizie. mobilă). Şantiere navale. servicii de transporturi şi retransport interna ional. Teleferic. mangan ş. produse industriale. VIII î. Suprafa a: 60. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. prelucrarea metalelor şi a lemnului (cherestea. Aeroport. metale. Turism.7 mii km2.98 mil. unde. Industrie prelucrătoare a materiei prime importate. Nod de comunica ii. Universitate. Universită i. cu o depresiune în centru. Suprafa a: 693 km2. Katherina . 2. produse petroliere. de încăl ăminte. Popula ia: 4. Căi rutiere: 2989 km. situat pe insula cu acelaşi nume şi pe numeroase alte 54 insule mici din strîmtoarea Malacca (Johore) şi Marea Chinei de Sud . Muzeu. situat pe valea rîului Prahova . Mănăstirea Sinaia . montan (în S). staniu). Limbi oficiale: malaieza. Centru industrial şi comercial (pia ă a cauciucului). engleza şi tamil. Climă ecuatorială.Simferópol oraş în Ucraina (Crimeea). de produse chimice. Industrie uşoară şi alimentară. mirodenii. max. oraş în România (jud. golful Aqaba şi Marea Mediterană . chineza. Rezerva ia Ariniş . Economie dezvoltată bazată pe industrie. al provinciei cu acelaşi nume. Pescuit intens. Pelişor şi Foişor . Sta iune climaterică. max. Complex muzeistic. Climă tropicală uscată. Creşterea animalelor (ovine. Relief de podiş (în N). de coloniştii din Milet. electronică şi electrotehnică. Rafinării. Sinái Sináia Singapóre Singapóre República ~. port la Marea Neagră. medie 60 m. 16 mii loc. 355 mii loc. Teatru. 26 mii loc. de cherestea. Căi ferate: 67 km. Importă petrol brut. colină fortificată în vechiul Ierusalim. caprine). produse textile (tricotaje. covoare) şi alimentare. Marea Roşie . loc.: 2 637 m. centrul adm. plante legumicole şi floricole. Zăcăminte: petrol. vf. textile şi alimentare (conserve. Sporturi de iarnă. Admis în ON Sinóp oraş în N Turciei. textilă. se afla reşedin a suveranului David. Sión . repara ii navale. Aeroport. capitala statului Singapore. Parcuri. Electrotehnică. Castelele Peleş. potrivit Bibliei. Hr. 177 m).

Pe valea rîului Siret sunt situate oraşele Siret. Hr. Sîktîvkár Sîngeréi Sîrdariá Skagerrák Skópje . Lungime: 740 km (576 km pe teritoriul României). Turism. şcoli. Fondat în sec. 508 mii loc. capitala Republicii Komi. situat pe rîul Ciulucul Mare . max. chimică. capitala Republicii Macedonia. Castel. cetate domnească (sec. Lungime: 300 km. doc. Vestigii greceşti şi romane: teatru (sec. între Peninsula Scandinavă (Norvegia) şi peninsula Iutlanda (Danemarca). República Arábă Siriánă . Turism. în 1586. bovine. V î. reşedin ă a raionului Sîngerei. Industrie metalurgică. port la Marea Ionică. Pe terenuri irigate se cultivă bumbac. doc. Universitate. grîu. legume. orz. Capitala: Damasc . 1 387 m). Muzeu. Par ial navigabil. Hidrocentrale. Ion (sec. Suceava). Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare. Mai dezvoltată este industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime (petrol. la 108 km N-V de Chişinău. max. 9. sfeclă de zahăr. Muzee. situat pe ărmul estic al Mării Mediterane. Are cel mai mare bazin hidro-grafic din România (43. XIII–XIV). situat pe rîul Sîsola . Relief determinat de cîmpia îngustă de litoral în V şi cea din valea Eufratului în partea centrală. Hr. ară industrial-agrară. Muzee. Gheorghe (1870). Israel şi Liban. electrotehnică) şi alimentare. alimentară. Se varsă printr-o deltă în lacul Aral . Nod feroviar. 1 803 m). pisica sălbatică.. industria cimentului. Limba oficială: araba. Sf. tricotaje) şi alimentară. textilă (covoare). a materialelor de construc ii. Teatre. alimentară. 244 mii loc. Iriga ii. XIV). Lungime: 2212 km (3 078 km cu rîul Narîn) .9 km2). strîmtoare în N Europei. poligrafică. de prelungirile mun ilor Torus în N (alt. XIV) ş. stat în S-V Asiei. fabrici ale industriei uşoare şi alimentare. Faună: jderul. 15 mii loc. Popula ia: 17. a. format prin confluen a rîurilor Narîn şi Karadaria . cereale. oraş în Republica Moldova. Aeroport. O ramură economică importantă constituie creşterea animalelor (ovine. Cunoscut din 1586. metalurgică.9 mii loc. prelucrarea petrolului. 127 mii loc.). Universitate. Centru de pomicultură. Izvorăşte din Carpa ii Păturoşi (Ucraina). între Turcia. cărbune brun. caprine. loc. în 1340. Este divizat în 13 districte (guvernorate) şi capitala. cabaline.333 mil. Roman. Vegeta ie de stepă şi deşertică. Treime (sec. XVII).). Biserica Sf. Suprafa a: 185 180 km2. max. 2 814 m). păsări migratoare. de mun ii Liban şi Antilibian în S-V (alt. Lă ime: 130–145 km. Iordania. Monumente: cetate. căprioara.. În ascensiune industria petrolieră. care uneşte Marea Nordului cu Marea Baltică. Licee. Denumirea antică: Seretos . constructoare oraş în Federa ia Rusă. Monumente istorice şi arhitectonice: bisericile Sf. Ad. oraş în România (jud. fluviu în Asia Centrală. oraş situat pe fluviul Vardar . At. ghips). Climă mediteraneană în partea de V şi subtropicală deşertică în cea de E. situat în apropierea frontierei cu Ucraina. temple (sec. Construc ii de maşini şi utilaje. fosfa i. VIII î. cămile). Prelucrarea lemnului. Muzee. Irak.: 800 m. Şantiere navale. XVI–XV î. Sunt dezvoltate viticultura şi pomicultura. Sirét Sirét Síria rîu în România. Hr. Industrie uşoară (covoare. în depresiunea Fergana . amfiteatru roman. pe alocuri silvică. mănăstire. de podişuri calcaroase şi nisipoase în S (alt. afluent pe stînga al Dunării (la S de Gala i).Siracúsa oraş în S Italiei (Sicilia). pe valea Siretului superior. moschei. At. prelucrarea lemnului. Bacău . palate (sec.

care în N trec în masivele muntoase Tatra Joasă (alt. porumb. Smolénsk Sóci . Parcul Na ional Triglav . Baza economiei o constituie industria extractivă (cărbuni. stat în Europa Centrală. Trnava . ovine. situat pe rîul Slănic . Turism.Slãníc oraş în România (jud. alimentară. Suprafa a: 49 mii km2. Cunoscut din 862. de prelucrare a lemnului. pomi fructiferi (mai ales meri.). calculatoare. a. 768 m) şi Carpa ilor Albi (alt. orz). Hron ş. a.) şi Tisei (Horuad. 2864 m. de pielărie. aparatură electrotehnică etc. catedrală (sec. Monumente istorice şi arhitectonice: biserică (sec. pruni). oraş în Federa ia Rusă. Ungaria şi Austria. Industrie textilă. com oraş în Federa ia Rusă. Expl. oraş în România (jud. stat în sudul Europei. la poalele mun ilor Nemira . Bacău). Alte oraşe: Košice. Popula ia: 2 mil. Teatre. Construc ii de maşini şi utilaje (frigidere. în 1757. Dispune de neînsemnate resurse de subsol: minereuri de fier. 1 181 m). Suprafa a: 20 256 km2. a sticlei. de pielărie. păsări. 355 mii loc. Include 3 regiuni (krai) şi oraşul autonom Bratislava. forestieră. vf. Gerlachovka ). Relief format de prelungirile Alpilor în N-V (alt. Importă echipament industrial şi de transport. max. păşuni alpine. At. XVII–XVIII). XVI–XVII). Vegeta ie silvică bogată (conifere. Teritoriul este drenat de trei rîuri principale: Sava. Zilina. Drava. Capitala: Ljubljana. de culmile Mun ilor Dinarici în S (alt. 6 mii loc. loc. Popula ia: 5. Climă temperat-con-tinentală moderată. bauxită.) sunt înso ite de cîmpii cultivabile. Sanatorii. congelatoare ş. Limba oficială: slovaca. Banská.). învecinat cu Republica Cehă. grafit ş. Climă mediteraneană şi tempe-ratcontinentală. XII). Aeroport. Sta iune balneoclimaterică în lungul ărmului mării (140 km). situat la intersec ia principalelor căi de comunica ii între ările continentului. Turism de amploare. iar în V în ramifica iile montane ale Carpa ilor Mici (alt. Sta iune balneoclimaterică. Croa ia şi Marea Mediterană. mercur. Prahova). aparate de precizie. Principalele culturi agricole: cereale (grîu. situat pe valea Slănicului . prelucrătoare (siderurgică. teritoriul Slovaciei reprezintă un complex de podişuri şi cîmpii premontane. vf. plumb. detergen i. electronic şi microelectronic. Sta iune balneoclimaterică. textile. a. Capitala: Bratislava . Veliki Triglav ). foioase). În apropiere se află sta iunea balneoclimaterică Sliven . Limba oficială: slovena. Muzee. zinc. stibiu. Nitra. Mur . în apropierea frontierei cu Belarus. vi ă de vie. constructoare de maşini. de mobilă). Slãníc-Moldóva Slíven Slovácia República ~. Ucraina. utilaje şi aparataj electrotehnic. mobilă. Prešov. În agricult Slovénia República ~. Polonia. 2 043 m. Universită i. Muzeul sării. a. prelucrarea lemnului. oraş în E Bulgariei. kremlin (sec. minereuri de fier. Laborec ş.8 mii loc. Văile afluen ilor Dunării (Vah. în cîmpia Tundja . forestieră) şi uşoară (textilă. chimică (în special farmaceutică). sfeclă de zahăr. 7. de cîmpiile centrale Ljubljana şi Celjé . situat între Italia. Nitra. situat pe fluviul Nipru . Este dezvoltată industria prelucrătoare (metalurgică. cupru. vf. alimentară) şi cea constructoare de maşini (refrigeratoare. 123 mii loc.). Ape minerale. port la Marea Neagră. Exportă produse din metal. chimică. max. cu vestita peşteră Postojna . Turism. Ocupînd extremitatea N-V a Carpa ilor. Vegeta ie: păduri de conifere şi foioase (1/3 din teritoriu). Muzee. 354 mii loc. în Subcarpa ii de Curbură. Austria. 1 000 m). 2 655 m. loc. Ungaria. industrie alimentară. Creşterea animalelor: porcine. Dumbier ) şi Tatra Înaltă (alt. doc. mangan. cartofi. Parcul Na ional Tatra .43 mil. de sare.

Capitala: Honiara . afluent pe dreapta al Niprului.15 mil. Se cultivă taro. Turism. trestie de zahăr. Capitala: Mogadishu .68 mil. mei. Etiopia. 1. loc. cocotieri. cu cicloni. VI). stat în Africa de Est. max. Malaita. situat la E de Noua Guinee. Suprafa a: 30 mii km2.Socótra insulă în N-V Oceanului Indian. ulei de palmier. bazată pe agricultură. Limba oficială: engleza. Exploatări forestiere. Exportă lemn şi produse din lemn. Monumente istorice şi arhitectonice: bazilică (sec. Ínsulele ~. mistre i. Importă echipamente industriale şi de transport. hipopotami. tutun. între Kenya. Relief format de podişuri relativ joase (alt. 500–1500 m).5% din teritoriu). de încăl ăminte. articole manufacturiere. San Cristóbal. oraş situat în partea central-vestică a ării. Izvorăşte din podişul SmolenskMóscova . avînd relief muntos: Guadalcanal (alt. pomi fructiferi. combustibili. Pescuit de peşte şi perle. Lungime: 648 km. Mari suprafe e acoperite cu păduri tropicale (90% din teritoriu). pînă la 1 505 m). conserve din carne şi peşte. fosfa i. grădini. ovine. electrotehnică. golful Aden şi Oceanul Indian. stat insular în vestul Oceanului Pacific. biserici (sec. dominate în N de mun ii Ogo şi Carcar (alt. peşte. alimentară. Vegeta ie de stepă şi savană (păduri 9. Face parte din Republica Yemen. În subsol bogate resurse minerale (aur. Admis în ONU la 19 septembrie 1978. argint. Vella Lavella ş. Faună: crocodili. Santa Isabel. clei vegetal). catedrală (sec. azbest). mijloace de transport. Există planta ii de bananieri. Cresc bovine. bovine. produse petroliere. de tricotaje şi confec ii. Navigabil pe cursul de 373 km de la vărsare. Centru comercial (pia ă pentru produsele agricole). rinoceri. de mobilă. a. Se colectează răşini aromatice (smirnă. Este organizat în 7 provincii şi municipiul capitalei. capitala Bulgariei. cacao. Suprafa a: 638 mii km2. Industrie variată: constructoare de maşini. Climă tropicală uscată. bauxită. somaleza. Popula ia: 496 mii loc. Faună: lei. Admis în ONU . tutun. Exportă banane. sorg. Academie de ştiin e. pescuit şi industria de prelucrare a produselor agricole. tămîie. XIII–XVI). caprine şi îndeosebi cămile (ocupă locul I în lume). XIX) ş. în S peninsulei Arabia . păsări exotice. în depresiunea Sofia. Relief muntos (alt. zahăr. VIII î. Suprafa a: 3. plante legumicole. bumbac. rîu în Federa ia Rusă şi Belarus. a. Hr. Cresc porcine. cu o cîmpie în S-E care se desfăşoară în lungul litoralului pe o distan ă de peste 3000 km. Teatre. Popula ia: 17 mii loc. produse alimentare. agricultură pe suprafe e de teren irigate şi pescuit maritim. Vegeta ie de semideşert. Climă tropicală. Culturi: curmali. igname. situat în peninsula Somalia. Parcuri. unele însă nevalorificate. zebre. cupru. Include teritoriul a cca 100 insule din arhipelagul Melanezia. Veche aşezare tracică (Serdica ) din sec. Pescuit dezvoltat. bazată pe creşterea nomadă a animalelor. 2515 m). Economie slab dezvoltată. Func ionează mici întreprinderi alimentare şi ale industriei uşoare. Djibouti. Muzee. de origine vulcanică. susan. New Georgia. răşini aromatice (ocupă unul din primele locuri în lume). Este împăr it în 16 regiuni. chimică. tutun. cacao. max. orez. bananieri. Vestigii romane. Aeroport. cele mai mari. a bumbacului şi mătăsii. Sófia Soj Sólomon Somália República Democrátică ~. Importă maşini şi utilaje. Encluze. textilă. Universitate. Climă subecuatorială. 2 331 m). Studii cinematografice. bata i. zimbri. Creşterea animalelor. Popula ia: 10. Economie slab dezvoltată. Se mai cultivă porumb. foarte umedă.6 mii km2. loc. copra. Limbi oficiale: araba. de prelucrare a cauciucului.

Cuprinde şi Insulele Baleare . Industrii: aparatură electrotehnică. Festival interna ional anual de muzică uşoară. Vestigii arheologice. Izvorăşte din mun ii Sude i şi se varsă în lacul Havel . Turism. vf. At. Cordillera Subetica. Popula ia: 4. temperat-continentală şi mediteraneană. XVI). Suprafa a: 505 mii km2. a. plante ierboase de păşune şi de stepă. 3 404 m. tutun.78 mil. Sumbava. colegii. între Fran a.5 mii loc. 52 mii loc. Vînătoare. Muzee. Se împarte în Sondele Mari . Limba oficială: spaniola. Industrie uşoară şi alimentară. sta iune balneară pe litoralul Mării Baltice. Formează numeroase bra e şi lacuri. Sónde Sópot Soróca Spánia Regátul Spániei . cu n oraş în Grecia (Pelopones). biserici etc. Faună diversă. Relief muntos. Pescuit.: 26 km. al raionului Soroca. XIX–XX). Java. Relief de platou acoperit cu ghea ă. Andaluziei. Mulhacén ) în S-E. Denumirea antică: Samus . Lombok. Timor ş. Lă ime med. loc. [´¿pitsb¬rg¬n] arhipelag în Oceanul Arctic. Centru comercial (pia ă pentru cereale).5 mii km2. Arhipelágul ~. Popula ia: 39. 12 mii loc. Climă temperat-oceanică. León. strîmtoare între insulele Sumatera şi Java . arhipelag grecesc în Marea Egee. Toledo. Cuprinde cea mai mare parte a teritoriului norvegian Svalbard . Include 50 de provincii. 2 613 m) în N. 3 478. Sierra de Gredos ş. Strîmtoárea ~. grupate în 17 reg. situat la ărmurile Oceanului Atlantic în N şi ale Mării Mediterane în S-E. Citrice.5 mil km2. Vegeta ie: păduri de stejar şi fag în mun i (10% din teritoriu). biserici (sec. 43 mii loc. cereale. Lungime: 403 km. Sierra Morena. Suprafa a: 65 mii km 2.a. doc. dominat de mun ii Cordillera Central (alt. oraş în N Poloniei. Cataloniei. în apropiere de Gda ñsk. Pitiuze (Marea Mediterană) şi Insulele Canare (Oceanul Atlantic). Suprafa a: 1. la 161 km N de Chişinău. oraş în Republica Moldova. Alte masive muntoase: Sierra Nevada. în Peninsula Iberică. Centrul adm. Andorra şi Portugalia. Spárta Spítsbergen Sporáde Sprée . Se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei. afluent pe stînga al Tisei . care cuprinde insulele Sumatera. care cuprinde insulele Bali. Insulele au în cea mai mare parte un relief muntos. Navigabil pe cca 100 km.: Longyearbyen . ziduri în ruine. situat pe malul drept al Nistrului. Climă maritimă arctică. produse alimentare. Pico d’Aneto ) în N-V. Licee. Cordillera Ibérica (alt. Suprafa a totală: 543. stat în S-V Europei. Pescuit. şi Sondele Mici . XIX). Relief în general muntos. 2 592 m). în 1499. Cordillera Betica (alt. Climă mediteraneană. înconjura i de lan urile muntoase Cordillera Cantábrica (alt. trecînd prin Berlin. Monumente: Cetatea Soroca (sec. sinagogă (începutul sec. confec ii.Sómeº Sónde rîu în România. arhipelag în V Oceanului Pacific. centrul adm. format de podişul central Meseta (alt. vf. 2313 m) şi Pirinei (alt. Sierra de Guadarrama. Unit printr-un canal cu Oder . în Arhipelagul Malajez. uneşte Oceanul Indian cu marea Java. Popula ia totală: 200 mii loc. 600–1 000 m). Capitala: Madrid . Kalimantan şi Sulavesi . catedrală (1842). [´¿pree] rîu în E Germaniei. format din două grupuri de insule: Sporadele de Nord (77 de insule) şi Sporadele de Sud (Rodos – cea mai mare insulă). Lungime: 433 km (388 km pe teritoriul României). precum şi de cîmpiile de litoral şi cele de la vărsare a rîurilor în mare şi ocean. Monumente vechi: templu. Flores. tricotaje.

arbori de cauciuc. Func ionează rafinării de petrol. cacao.: 2 412 m. textilă (covoare. minereuri de metale rare. uleiuri vegetale etc. bata i. Muzeu na ional. mahon).). Centru industrial. de pielărie şi încăl ăminte.). Este divizat în 9 provincii. cafea. nuci de cocos. Pînă în 1972 se numea Ceylon . manioc. alimentară (carne. elefan i. situat la poalele Caucazului de Nord. care spre litoral trec în dealuri şi apoi în cîmpii joase pe alocuri mlăştinoase. Institu ii de învă ă-mînt superior. 163 mii loc. Zăcăminte: aur. fibre şi esături de bumbac. situat la poalele mun ilor Sredna Gora .Sri Lánka República Demo-crátică Socialístă ~.). aparatură electrotehnică etc. pielărie. safir. oraş situat pe cîteva insule şi peninsule ale lacului Mälaren . petrochimie. Industrie extractivă (gaze naturale. Capitala: Colombo . Centru comercial. poligrafie. la Marea Baltică. Suprafa a: 66 mii km2. Relieful ării reprezintă în partea centrală un podiş.). petrol). Industrie chimică. 2 524 m. Muzee. sare. [´stokholm] capitala Suediei. În anii 1935–1943 s-a numit Voroşilovsk. 743 mii loc. confec ii). sistem muntos în Federa ia Rusă. constructoare de maşini (strunguri. Universitate. oraş în Azerbaid-jan. Alt. de produse alimentare etc. Aeroport interna ional. situat în Siberia Orientală. numeroase specii de păsări. a materialelor de construc ii. chimică. biserici. esături de mătase. Industrie constructoare de maşini (maşini agricole. aparataj electrotehnic şi electronic). Monumente de arhitectură medievală şi modernă (catedrală. Muzee. tamila. Principalele culturi: orez. stat în Asia de Sud. 55 mii loc. alimentară. conserve din peşte. pietre pre ioase (rubin. leoparzi. max. Se cresc animale (bovine. comercial şi cultural. Faună: urşi. financiar. Vegeta ie tropicală în S şi de savană în N (păduri cu arbori de lemn pre ios: santal. Vestigii romane. vf. ceai. centrul adm. culminat de mun i riziduali (alt. Pidurutala-gala ). palate etc.66 mil. pe exploatări miniere şi pe industria de prelucrare a materiei prime. Nod feroviar. Se extrag grafit. al Regiunii Autonome Nagorno-Karabah. întreprinderi de sticlărie. oraş în Federa ia Rusă. Lungime: cca 700 km. situat pe insula Sri Lanka din Oceanul Indian. la S de peninsula Industan. Stanovói Stára Zagóra Stávropol Stepanakért Stóckholm . porcine. Teatre. macarale. şantiere navale. lactate). tutun. alimentară (vinuri. Pescuit int Mún ii ~. despăr it de India prin strîmtoarea Palk . Centru comercial. 335 mii loc. oraş în centrul Bulgariei. Teatre. caprine). Construc ii de maşini (aparate de precizie. textilă. Limbi oficiale: singhaleza. zahăr. trestie de zahăr. tutun. loc. Nod feroviar. aparataj electrotehnic etc. întreprinderi care produc ciment. arahide.). Fondat în 1252. textilă. instrumente. Popula ia: 18. conserve de carne. minereu de fier. Gole -Skalistîi . a mobilei. topaz ş. Climă subecuatorială musonică. max. materiale feroviare. uleiuri vegetale. Economie bazată pe agricultură. Academii şi institute de cercetări ştiin ifice. vf. cărbune. a.

California. stat federal în America de Nord. statui). calcare. New York. Viticultură. Minnesota. palat (sec. Muzee. Nevada. Carolina de Nord. Arkansas. S. forma i din lan urile distincte Mun ii Stîncoşi (alt. Vermont. Oklahoma. Wisconsin. Illinois. între Oceanul Pacific şi Oceanul Atlantic. Academie de arte frumoase. Idaho. Zăcăminte: minereuri de mangan. întreprinderi textile.6 km2. pirită. Alaska. Popula ia: 1. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile. 4 418 m. Teatre. Aeroport. Arizona. biserici (sec. prefectură. aparate de precizie. a produselor chimice. sfeclă de zahăr. New Mexico. Whitney ). situat pe rîul Neckar . Muzee. Suprafa a: 12. Numeroase monumente arhitectonice: biserică (sec. Colorado. la frontiera cu Ucraina. mănăstiri. construc ii de maşini şi utilaje (automobile. Popula ia: 710 mii loc. State: Maine. Institu ii financiarbancare şi comerciale. Indiana. XVIII) etc. 592 mii loc. Muzee. Pomicultură. case memoriale. Alabama. centrul adm. pe teritoriul Bulgariei şi Greciei. 4 329 m. poduri. port pe fluviul Rin . Valoroase monumente arhitectonice: catedrală (sec. Centru industrial: metalurgie. Mun ii Cascadelor şi Sierra Nevada (alt. Utah. Universită i. Izvorăşte de pe versantul de S-V al masivului Vitoşa şi se varsă în Marea Egee . Massachusetts. Izvoare minerale. rafinării de petrol. Elbert). Monumente istorice (cetă i. 264 mii loc. Georgia. Studiouri cinematografice. Kansas. cartofi. hîrtie. Iowa. Vulcanul activ Stromboli (926 m alt. învecinat cu Canada şi Mexic. Ohio. XII–XIII). Universitate. Suprafa a: 8. palate. New Jersey. Nod feroviar.: Suceava . Kentucky. sare. al landului Baden-Würt-temberg. Relief muntos (în V şi în centru) şi de podiş (în E). Institu ii bancare şi comerciale. Produse de faian ă. Rhode Island. Strúma Stúttgart Suceáva jude în N-E României. optice şi electrotehnice).2 mii loc. Florida. alimentare. Virginia de Vest. Oregon. vf. XIII–XV).U. Podişul Marelui Bazin şi Podişul Colorado Strómboli insulă italiană în Marea Tireniană. Dakota de Nord. vagoane. Culturi agricole: cereale. industria hîrtiei şi poligrafiei. Pomicultură. Virginia. situat în partea centrală a continentului. Turism. New Hampshire. Mississippi. vf. Centru adm.Strasburg [stras´buur] oraş în N-E Fran ei. Wyoming. Connecticut. Pennsylvania. erupe la intervale de 20 de minute). Turism. Louisiana. cînepă. primărie. Státele Uníte ale Américii. Întreprinderi de prelucrare a lemnului (celuloză. max. Texas. Washington. Missouri. De aici denumirea vulcanului Farul Mării Mediterane . Carolina de Sud. (Alsacia). Montana. Maryland.6 mii km 2. rîu în Peninsula Balcanică. Delaware. Nebraska. . Vestigii romane. Hawaii. Tennessee. mobilă). şantiere navale. Sediul Consiliului Europei (din 1949) şi al Adunării Europene (din 1979). XIII–XV). care încadrează Podişul Columbiei . Michigan. XIII–XVI). Dakota de Sud.. nave fluviale etc. Lungime: 430 km. cea mai nordică din grupul Insulelor Eoliene . textile şi alimentare. biserici. castel (sec. Creşterea animalelor.).A. max. Aeroport interna ional. [´¿tutgart] oraş în Germania. case vechi etc. Teatre. ale industriei uşoare şi alimentare. Relief determinat de cîteva complexe fizico-geografice şi naturale: în V Mun ii Cordilieri . maşini-unelte. Cuprinde 50 de state şi un district federal (Columbia).

han. Aeroport. vf. situat între Egipt. biserici. centrul adm. Relieful reprezintă o vastă cîmpie.a. 118 mii loc. Bahr el-Ghazal. rîu în România. Suceava). pe teritoriul actualului oraş Corabia din România (jud. hipopotami. max. Muzee. aparate de măsurat. case vechi. Lol. Suceava). aşezare geto-dacă. Limba oficială: araba. ară agrară (antrenează ¾ din popula ia activă). Suceava. arahide. Olt). Păduri de foioase şi conifere. Sn¸¿ka ). străbate Podişul Sucevei şi trece prin mun. bata i. Mormintele familiei Movileştilor. un pod peste Dunăre. feroviar). porumb. maimu e. Uganda. Teritoriul ării este puternic segmentat de fluviul Nil şi afluen ii săi Nilul Alb şi Nilul Albastru . Capitala: Khartoum . domnii Ieremia şi Simion Movilă. Labal Marrah ). a. loc. Suceava. cu industrie în dezvoltare. Climă ecuatorială musonică în S şi tropicală deşertică în N. mănăstire în N-E României. în 1388. ha) se cultivă bumbac (principala cultură de export. Popula ia: 37 mil. vf. Podişul Etiopean (alt. celuloză. 3 187 m. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate. Mănăstírea ~. hîrtie. Etiopia şi Marea Roşie. în com. Produse industriale: maşini şi utilaje. produse de pielărie. Republica Centrafricană. Atelier de covoare şi broderii. nichel. Alt. doc. a. Suceáva Sucevíþa Sucidáva Sudán República ~. antilope. crocodili ş. Libia. Sobat ş. orez.: 1 603 m (vf. Turism. afluent pe dreapta al Siretului . situat pe rîul cu acelaşi nume. Lungime: 300 km. Este organizat în 8 state federale şi capitala na ională. Izvorăşte din Obcinele Bucovinei . Picturi. Jur. la extremitatea de NV a mun ilor Boemiei . grîu. Climă temperată montană. 3088 m. Pe terenuri irigate (2 mil. Vegeta ie: păduri tropicale. ocupă locul 2 între ările din Africa). Turism. mănăstire. Nod de comunica ie (rutier. cu zone de podiş şi cu mun i înal i în V ( Dorfur şi Kordofan . Faună: lei. Suprafa a: 2. Incintă fortificată. Sucevi a (jud.Suceáva municipiu în N-E României (jud. susan. Universitate. km2. în care se varsă o mul ime de alte rîuri ( Atbara. savane care trec în păşuni de stepă şi în deşert. Sudéþi . Kenyeti ) şi reg. Păşuni alpine. max. apoi cetate romană pe malul stîng al Dunării. At. ctitorie a mitropolitului Gheorghe Movilă şi a fra ilor săi. lignit ş. Lungime: 170 km.). sorg. A fost construită în 1581–1606. pe teritoriul Cehiei. mango masiv muntos în E Europei Centrale. Poloniei şi Germaniei. stat în N-E Africii. alt.5 mil. Ciad. textile şi alimentare. Kenya. Republica Democrată Congo. al jud. mei. de stepă şi deşertice în N. Aici a existat o cetate. Zăcăminte: aur.

Este divizat în 24 de provincii. de petrol. plante de tundră montană. cupru. între insulele Kalimantan. în partea centrală zone colinare (alt. de produse alimentare (conserve din fructe şi de peşte. în deltă. aur.). Climă temperat-maritimă în S şi aspră în N. mangan. metalurgică (fontă. Ad. port la Marea Neagră. Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland. Sulawesi şi arhipelagul Filipine . Zăcăminte: petrol.8 km. tutun.5 mii km2. oraş în Georgia (Gruzia). Se cultivă orez.: 20 m. Grădină botanică. Márea ~. plumb. Expl. Numeroase rezerva ii naturale şi parcuri na ionale. Popula ia: 352 mii loc. zinc. porumb. loc. bumbac. Climă ecuatorială. Kebnecajse ). Culturi: cafea. vf. orez. Ad. vinuri). Descoperită în 1667. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. cons Canálul ~. de prelucrare a tutunului. aluminiu ş.: Waingapu . porumb. Suprafa a: 348 mii km2. Întreprinderi forestiere. Vîrfuri: Sarek (2090 m). Suprafa a: 435 mii km2. Institu ii de învă ămînt superior. gaze naturale. max.Suédia Regátul Suédiei . stat în N Europei. Creşterea animalelor.: 3645–8547 m. cafea.). 2 117 m. trestie de zahăr. apar ine Indoneziei. în S o depresiune centrală acoperită de foarte multe lacuri mari şi mici. învecinat cu Norvegia şi Finlanda. Vegeta ie: păduri de conifere şi de foioase (50% din suprafa ă). Suprafa a: 450 mii km2. insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). Muzee. cărbuni. Culturi: orez. la ărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). [´s¬leb¬s] Ínsula ~. medie 500 m). la S-V de insula Flores . insulă indoneziană în arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). Creşterea animalelor (inclusiv cai pentru export). Popula ia: cca 37 mil. Lungime: 83. Lă ime: 180 m.6 mii km2. Economie bazată pe industrie şi servicii. Relief de cîmpie şi mun i (cu numeroşi vulcani activi). Climă subecuatorială maritimă. Relief muntos. fragmente de numeroase rîuri care se varsă în Marea Baltică (Golful Botnic). tutun ş.: 1590–5575 m. Industrie avansată: extractivă. cauciuc. Sta iune balneoclimaterică. nichel. 125 mii loc. a. o el. Lungime: 162 km. cu următoarele particularită i: în V şi N-V Mun ii Scandinavi (alt. Pescuit. Dispune de însemnate zăcăminte de minereuri de fier. Turism. insulă în Arhipelagul Malaiez. în E cîmpii înguste de litoral. wolfram. Teatre. argint. Oraş pr. mare în Oceanul Pacific. Supra-fa a: 189 mii km2.a. Popula ia: 13 mii loc. la E de insula Kaliman-tan . care se desparte de bra ul Tulcea şi se varsă în Marea Neagră lîngă oraşul Sulina (România). Popula ia: 8. Suprafa a: 473. aur. între arhipelagul Filipine (în N-E) şi insula Kalimantan (în S-V). uneşte Marea Mediterană cu Marea Roşie. uraniu. 1 225 m). Păduri tropicale. capitala Republicii Autonome Abhazia. Limba oficială: suedeza. Ad. canal navigabil pe istmul Suez. Suprafa a: 11. 377 m) şi de cîmpia Skania . öland ş. Climă ecuatorială. cărbuni. Relief preponderent muntos (alt. Relief predominat de platou şi de cîmpie. Sulitjelma (1 914). Construc ii de maşini (aparate de precizie). Márea ~. mare în Oceanul Pacific. max. bra ul central al Dunării. tutun. Capitala: Stockholm . situat în partea estică a peninsulei Scandinavia . situată la S-V de peninsula Malacca . zinc. Suéz Suhúmi Sulawési (Célebes) Sulawési Sulína Súlu Sumatéra (Sumátra) Súmba . urmată de podişul Smoland (alt. a. ceai. loc.89 mil.

Principala ramură a economiei o constituie agricultura. produse alimentare. 1 800 m) coboară în pante line din V spre E. loc. azbest. Se cresc animale. Este divizat în 4 districte. caprine. stat în S Africii. oraş în Indonezia. Păduri tropicale. minereuri. Exploatări de bauxită (ocupă unul din primele locuri în lume). 1280 m) în S-V. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. capitala statului Fiji. Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime. învecinat cu Africa de Sud şi Mozambic. şi de o vastă cîmpie de litoral în N şi N-E. la V de insula Flores . aur. fabrici de produse chimice. 71 mii loc. Swáziland Regátul ~. 2 851 m. Piramiden. Popula ia: 440 mii loc.4 mii km2. alumină. porcine. fructe tropicale.4 mil.Sumbáwa [sum´baua] insulă indoneziană în Arhipelagul Malaiez (Oceanul Indian). dominat de culmi muntoase. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Norvegieni. Aeroport. trestie de zahăr. orez. de minereu de fier. situate la 600 km N de coastele Norvegiei. ovine. citrice. stat în N-E Americii de Sud. banane. max. legume. la strîmtoarea Surabaja . Se cresc bovine. Oraş pr. articole din lemn. Exportă zahăr. legume. copră. Exportă bauxită. trestie de zahăr. Suprafa a: 15. Brazilia şi Guyana Franceză. mijloace de transport. Ngwavuna. Universitate. cu temperaturi înalte şi precipita ii bogate. Expl. rafinării de petrol. Vegeta ie de savană. vînătoare. uleiuri vegetale. Se cultivă orez. citrice. Export de zahăr. Relief de platou. carne. combustibili. minereu de fier. Popula ia: 4 200 loc. Popula ia: 720 mii loc. cărbune ş. max. lemn şi produse din lemn. Usushwana ş. Produce zahăr. Barentsburg. echipamente industriale. textile. cu unele culmi muntoase (alt. pînă în cîmpia Mozambic. orez. Administrat de Norvegia. medie 1200 m. Aeroport. pescuitul. Importă cereale. Importă echipamente şi utilaje industriale. zinc. Climă ecuatorială. porumb. Climă arctică. care se întind în văile rîurilor Umbuluzi. centru legislativ şi reşedin ă regală: Lobamba . bumbac. îmbrăcăminte. a. păsări. între Guyana. Komati. Suprafa a: 62 900 km2. Păduri tropicale cu arbori de esen ă pre ioase. Lan urile muntoase (alt. situat în N-E insulei Java . ciment. agricultura. Tambora ). Func ionează mici întreprinderi care produc electricitate. cu excep ia cîtorva cîmpii aluviale. vlc. combustibili .: Longyearbyen . Şantiere navale. 2. Planta ii de cafea. Se cultivă trestie de zahăr (ocupă unul din primele locuri pe glob la producerea de zahăr pe cap de locuitor). max. Relief de podiş. Surabája Surinám Súva Sválbard [´svaalbard] teritoriu insular în Oceanul Arctic. diamante). azbest. păduri şi păşuni montane. Căi ferate: 301 km. bumbac. nuci de cocos. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Dispune de bogate şi variate resurse de subsol (cărbune. Suprafa a: 17 363 km2. format din arhipelagul Spitzbergen şi Insula Urşilor. textile. Capitala administrativă: Mbabane . sorg. Limba oficială: olandeza. Pescuit. zahăr. Muzee. vite. Turism. Usuti. Capitala: Paramaribo . Căi rutiere: 9 153 km. República ~. Climă subtropicală şi temperată. Centru adm. oraş situat pe insula Viti Levu . esături de bumbac şi de lînă. materiale de construc ii.a. Limba oficială: swazi şi engleza. lemn şi produse din lemn. Relief muntos (alt. Ny Alesund . Admis în ONU la 4 decembrie 1975. alimentare. banane. Relief format de un podiş deluros. savane. cocotieri. cupru. bata i. produse chimice. Raba . diamante. Universitate. Popula ia: 980 mii loc. Vegeta ie de savană. Alte oraşe. Suprafa a: 163 mii km 2. aluminiu. alt. Organizat în 10 districte. Climă subecuatorială maritimă.

Industrie siderurgică. Szczécin [´¿tet¿in] ªagán ªáhtî ªatt el Arab (Shatt al 'Arab) ªélimbãr ªípka ªoldãnéºti ªomúzul Máre ªtéfan-Vódã ªureánu . XIV–XV). construc ii de maşini. confec ii. oraş în Federa ia Rusă (reg. chimică (superfosfa i). Centru silvic. aici a avut loc o mare bătălie între armatele ruseşti şi cele turceşti. Vîrful lui Pătru ). format prin confluen a Tigrului şi Eufratului . Odesa. rutier). fructe etc. Sibiu. XIV–XV) etc. situat în bazinul Dunării inferioare. lînă. Muzee.ial navigabil. doc. alimentare. Biserica Sf. doc. Nod de comunica ie. 10 mii loc. Teatru. principele Transilvaniei. Numeroase monumente de arhitectură: biserică gotică (sec. Rostov). Centru comercial (export de grîu. oraş în Republica Moldova. Lungime: 51 km. motoare electrice. Industrie extractivă (huilă). Iriga ii. rîu în România. material rulant). de pielărie. textilă. alimentară. utilaje. făcînd parte din grupa mun ilor Parîng . fluviu în Irak. Turism. Teatre. Formează un segment din grani a dintre Irak şi Iran. XIX. carne. loc. la 118 km N de Chişinău. Arhanghel Mihail (1879). Biserica Sf. situat pe malul drept al rîului Ciorna . constructoare de maşini (nave. Face legătura rutieră între oraşele Gabrovo şi Kazanlîk . At. com-binat de fermentare a tutunului. 4 mil. Se mai numesc şi Mun ii Sebeşului . în 1573. Tatarbunar). Lungime: 195 km. situată între Balcanii Centrali şi Balcanii de Est. port la Oceanul Pacific (Marea Tasman). în sec. trece prin Fălticeni . Centru industrial: şantiere navale.Sýdney [´sidni] oraş în S-E Australiei. textile. Fabrică a materialelor de construc ii. Lă ime: 8 km. XVI).: 2 130 m (vf. Alt. metalurgie. reşedin ă a raionului Ştefan-Vodă. Muzeu. chimice. marcînd prin aceasta prima etapă în unirea celor trei ări româneşti. uşoară (încăl ăminte. Institu ii de învă ămînt superior. Se varsă în Golful Persic . medie: 2 m. oraş în N-V Poloniei. la 116 km S-E de Chişinău. la N-E de localitatea Primorskoe (reg. Gheorghe (1873). siderurgică. castel (sec. localitate subordonată mun. Nod de comunica ie (feroviar. unde în 1599 (18/28 oc-tombrie) Mihai Viteazul l-a învins pe Andrei Báthory. Denumirea veche: Cîzîl . Hidrocentrale. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. în bazinul carbonifer Done k . Ad. palate (sec. trecătoare în mun ii Balcani. textile.). lac în Ucraina. pe teritoriul Bulgariei. Industrie uşoară şi alimentară. Muzee. Monumente arhitectonice. la 1330 m alt. situat pe fluviul Odra . Par. 415 mii loc. Universită i. At. Port la Marea Baltică. Mún ii ~. afluent pe dreapta al Siretului . constructoare de maşini. 230 mii loc. cucerind astfel Transilvania. piei. 9 mii loc. străbate Podişul Sucevei . Izvorăşte din zona vîrfului Poiana Ciungilor . În 1877. rn. Aeroport. întreprinderi ale materialelor de construc ii. max. mobilă) şi alimentară. reşedin ă a raionului Şoldăneşti. masiv muntos în Carpa ii Meridionali (România). maşini agricole. Lungime: 11 km. oraş în Republica Moldova. în centrul României. Teatru.

Relief mai coborît în depresiunea Fergana (în N-V). făcînd parte din Polinezia Franceză . 4 000–5 000 m) ş. Tundră. Întreprinderi ale industriei uşoare (covoare.3 mil.: thaip´ei] Taimîr . Se cultivă bumbac. Se cresc ovine. loc. Vara adesea seacă. Turism. afluent pe dreapta al Siretului . minereuri neferoase. dropii. textile. a. Aeroport. vanilie etc. Dinamică este industria energetică (hidrocentrala Nurek de pe Vahş). de hîrtie.3 mii km 2. Doar în regiunea S-V se profilează cîteva cîmpii premontane cultivabile.: Papeete . Centru adm. cocotieri. străbătute de afluen ii rîului Amudaria (Vahş. a. în conurba ie). Turism. construc ii navale. Taegú Tahiti [tai´iti. Meşteşugărit. Se produc esături de bumbac şi mătăsu [te´gu] oraş în S-E Coreii de Sud. (Taipei) . (5 mil. loc. República ~. Suprafa a: 400 mii km 2. În partea centrală a peninsulei se află lacul Taimîr . trestie de zahăr. prelucrarea lemnului. 972 mii loc. loc. cafea. Ghe ari. wolfram. fabrici de ciment. stat în Asia Centrală. max. alimentare. petrol. Popula ia: 1. Lungime: 68 km. Nod de comunica ii. Kafirnigan ). peninsulă în Federa ia Rusă. a camforului. bovine. situat între Uzbekistan. Limba oficială: tadjika. fazani ş. Relief muntos (alt. valea Zeravşan (în partea central-vestică). o republică autonomă şi capitala. Capitala: Villa Hermosa .: tai´ti] Taibéi [chin. caprine. cea mai mare din arhipelagul Insulele Societă ii . între marea Kara şi marea Laptev. fr. Important centru industrial (metalurgie.ªuºíþa Tabásco rîu în România. capre de munte. produse de pielărie) şi alimentare. 1. Vestigii arheologice. situată în extremitatea nordică a continentului asiatic. Relief constituit de masive muntoase (în centru şi N) şi de cîmpii joase (în S şi V). Universitate. Exploatări de cărbune. Muzeu de artă. Tabríz Tadjikistán oraş în N-V Iranului. şacali. loc.8 mil. Industrie de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Surhandaria. Popula ia: 6. În zona de cîmpie litorală se cultivă citrice. ară cu cei mai numeroşi şi cei mai înal i mun i din Asia Centrală: Alai şi Transalai în N (alt. alimentară. Izvorăşte din Mun ii Vrancei . Centru comercial. constructoare de maşini. banane. stat în S-E Mexicului. Kîrgîzstan. Pescuit. centrul adm. Aeroport. de încăl ăminte. Vegeta ie ierboasă şi silvică (în mun i). Capitala: Duşanbe . textile. Suprafa a: 1 042 km2. 7134 m). Centru miner: cupru. Suprafa a: 25. Pamir în S (alt. loc. Numele antic: Tauris . max. Turkestan. China şi Afghanistan. Pia ă agricolă. Popula ia: 132 mii loc. Orohena ). Piandj. Climă tropicală umedă. 2 237 m. textilă.5 mil.şi radiotehnică).1 mii km2. 7495 m). Climă temperat-continentală şi continentală aridă. al provinciei Taiwan (China). Faună: lupi. insulă în Oceanul Pacific. Climă aspră. oraş în insula Taiwan (Oceanul Pacific). 2. la S de Mărăşeşti. Suprafa a: 143. Universitate. max. Aeroport interna ional. Zeravşan şi Hissar în N-V şi în partea vestică (alt.6 mil. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime şi pe agricultură (concentrează cca 40% din popula ia activă). Include 3 provincii. aparatură electro. vf.

Taiyán Tájo Tákla-Makán Tállinn Tamísa cel mai mare fluviu din Marea Britanie. capitala Estoniei. al provinciei Shanxi . a. de pielărie şi încăl ăminte. centrul adm. Climă tropical-musonică umedă. Străveche aşezare cartagineză. Monumente arhitectonice: biserici (sec. Muzee.: 1435 m. bananieri. Ad. Academie de ştiin e. Hidrocentrale. oraş în E Chinei. chimică. Industrie constructoare de maşini (locomotive). Suprafa a: 36. Altitudini între 800 şi 1 500 m. textilă. Lungime: 338 km. Izvorăşte din mun ii Sierra de Cuenca (Spania) şi se varsă printr-un estuar în Oceanul Atlantic. Este legat prin canale cu golful Bristol şi cu Marea Irlandei. 1. maşini şi utilaje electrice. cupru ş. a celulozei şi hîrtiei. oraş în S-V Finlandei. aparate de radio. Aeroport. în depresiunea Kaşgaria . Industrie minieră. loc. Relief predominant muntos (alt. alimentară. de prelucrare a lemnului (mobilă). Universitate. Denumirea veche: Formosa . Pescuit. loc. Popula ia: cca 21 mil. la intrarea în strîmtoarea Gibraltar . Tanzania şi Zambia. Port. Centru comercial şi industrial (materiale de construc ii. citrice. situat pe ărmul Oceanului Atlantic. X. În văile unor rîuri şi în oaze se practică agricultura. Zăcăminte: cărbuni.1 mii km2. fluviu în V Europei. situat pe ărmul lacului Näsijärvi . de pielărie. cocotieri. Universitate. petrol. port la Golful Finic (Marea Baltică). Burundi. situat între Republica Democrată Congo. Universitate. Nod feroviar. Industrie constructoare de maşini (excavatoare. 3 997 m). Monumente arhitectonice (moschee. XII–XV). Navigabil. textile. a. Támpere Tanganyika Tangér .9 mii km2. Aeroport. [t¾´…e] oraş în N Marocului. Aeroport. alimentară. Lungime: 1 120 km. Se cultivă trestie de zahăr. siderurgică. despăr ită de continentul Asiei prin strîmtoarea cu acelaşi nume. Fondat în sec.: Taibei . alimentară. Monumente. textilă. Suprafa a: 345 mii km2. trece prin Oxford şi Londra şi se varsă printr-un estuar în Marea Nordului. aur. în V Oceanului Pacific. Numele vechi: Reval (Revel). produse alimentare). Vegeta ie tropicală. în partea de S a Angliei. max. barcane. constructoare de maşini. Naviga ie. deşert nisipos în V Chinei. Climă continentală uscată. max. Suprafa a: 31. a materialelor de construc ii. Sporturi de iarnă. a celulozei şi hîrtiei. Pescuit. Conservator.Taiwán insulă a Chinei. de încăl ăminte. cetate (sec. Aeroport. Navigabil. (XIV–XVI). de textile şi confec ii. Izvorăşte din zona dealurilor Cotswold . 485 mii loc. 219 mii loc. Muzee. cabluri ş. Oraş pr. lac tectonic în Africa de Est. apoi colonie romană. pe teritoriul Spaniei şi Portugaliei.).9 mil. Teatre. chimică. palate). Dune. gaze naturale. 394 mii loc. confec ii.

Prelucra-rea petrolului. situat la ărmul Oceanului Indian. oraş în S Italiei (Puglia). cărbune. doc. max. ară agrară în curs de dezvoltare. Navigabil pe cursul inferior (280 km).Tanzánia República Unítă ~. poligrafie. elefan i. Pescuit. aparataj electrotehnic şi electronic ş. a. Climă ecuatorială musonică. Lungime: 2200 km. afluent pe dreapta al fluviului Amazon . Cascade. Mănăstire (sec. 116 mii loc. catedrală (sec.). Dispune de variate resurse naturale (diamante. Muzee. unele însă pu in valorificate. Şantiere navale. Limba oficială: swahili. masiv muntos în Carpa ii Orientali. Grinduşul ). 112. confec ii) şi alimentare (conserve de carne şi de peşte ş. Port comercial. stat în E Africii. uraniu). Biserica Sf. textile şi alimentare (ulei de măsline). Pentru export produce bumbac. Popula ia: 38. Tanganyuka şi Malawi . XII–XIII). Include şi teritoriul insulelor din apropiere: Zanzibar. XI. Observator astronomic. ce [tapa´3os] rîu în Brazilia. Pemba ş. loc. oraş în N-E Spaniei (Catalonia). cel mai mare rîu din Asia Centrală. întreprinderi ale industriei uşoare (pielărie. 3175 m). Vegeta ie tropicală şi de savană (păduri – 45% din teritoriu). Burundi. întreprinderi petrochimice. a.7 mii loc. vulcan activ mereu. Nod feroviar. Ad. 245 mii loc. Majoritatea popula iei este ocupată în agricultură. situate în N-V. aur. Cunoscut din sec. Márea ~. Uganda şi Kenya. Universitate. produse chimice. wolfram. Zambia. Muzee. traversează deşertul Takla-Makan şi se pierde în nisipurile din E deşertului. situat pe ărmul nordic al golfului Taranto . Mún ii Tarcăului . a. Vestigii arheologice romane. plumb.: 5 604 m. Alt. Teatre. Lungime: 2180 km. de igarete. Numele vechi: Iuriev. situat la 162 km S-V de Chişinău. oraş în Republica Moldova. Izvorăşte din mun ii Karakorum şi TianShan . oraş în Estonia. Este divizat în 25 de regiuni. Noua Zeelandă şi insulele Norfolk şi Noua Caledonie. construc ii de maşini şi utilaje.). mare în S-V Oceanului Pacific. At. cafea. şi mun ii Livingstone în sud (alt. de produse alimentare (conserve). Expl. tutun. al raionului Taraclia. Rwanda. piscul Kilimanjaro .2 mil. Pescuit marin. 16 mii loc. încăl ăminte. Culmi împădurite. XII–XIV).: 1664 m (vf. staniu.1 mii km2. Centru industrial şi cultural. în N (5 895 m. Tapajós Taraclía Táranto Tarc´ãu Tarím Tarragóna Tártu Tasmán . de gresie. Rezerva ii naturale şi parcuri na ionale. Centru industrial şi comercial. max. Suprafa a: 945. Faună: lei. Relief de cîmpie au şi insulele Zanzibar şi Pemba . port la Marea Mediterană. în 1811. de fabricare a hîrtiei. Capitala: Dar es-Sa-laam (capitala desemnată: Dodoma ). Industrie uşoară şi alimentară. 1 000–1 500 m). clădiri vechi. V şi S-V şi de cîmpiile riverane şi de litoral în E ării. între Mozambic. cu masive muntoase vulcanice de mare alt. Vestigii arheologice. centrul adm. Relieful este format de un podiş central (alt. Gheorghe (1874). insula Tasmania. Academie agricolă. siderurgie. prelucrarea metalelor. Monumente arhitectonice. textile. crocodili. antilope. de depresiunile marilor lacuri africane Victoria. Nod de comunica ii. Republica Democrată Congo. Dorpat . Malawi. a lemnului. Numele antic: Tarent . rinoceri. între Australia. Construc ii de maşini (maşini agricole. cuprins între văile Bicazului şi Trotuşului.

Descoperită de navigatorul olandez A. Centru adm. alimentare (ulei. nichel. Institu ii de învă ămînt. textilă şi de confec ii. Popula ia: 3. Táurus Tãtária Tbilísi Tecuci municipiu în România (jud. Relief de podişuri vulcanice (alt. vin etc. doc. plumb. industrial şi cultural. Repara ii metalice. în cuprinsul Podişului Anatoliei . max. catedrală (sec. 2 045 m. de por elanuri şi faian ă. farmaceutice. şampanie. vf. Climă subtropicală în N şi temperată în S. de produse alimentare (conserve de legume. Parc na ional. cartofi. gaze naturale). XIII). Galerie de artă plastică. Taºként Tátra masiv muntos în Carpa i.). rutier). loc. strunguri ş. Muzeu. Teatre. zinc. la poalele mun ilor Tian-Şhan . 1. bazilică (sec. zinc.13 mil. separată de continent prin strîmtoarea Bass . sistem muntos în Turcia. maşini agricole. fabrici de produse chimice şi chimico-farmaceutice. savane. Popula ia: 459 mii loc.: 3 734 m. Important centru industrial: construc ii de maşini (maşini agricole. Universită i. 1 617 m). poligrafie.). Climă mediteraneană. de produse textile ( esături de bumbac) şi alimentare. loc. Păduri veşnic verzi. Industrie extractivă (petrol. republică în Federa ia Rusă. At. Capitala: Kazan. vf. Academie de ştiin e. Muzee. prelucrarea lemnului. fabrici de mobilă. XII. Din 1901 apar ine Australiei. oraş situat pe valea rîului Circik . Construc ii de maşini (locomotive electrice. legume. 48 mii loc. chimică şi chimico-farmaceu-tică. Numele vechi: Tiflis (pînă în 1936).). cărbune. capitala Georgiei (Gruziei). a pielei şi a tutunului. Teatre. constînd din Tatra Înaltă . Conservator. Păduri de conifere. Zăcăminte: cupru. Aeroport. Suprafa a: 68 mii km2. Alt. Nod de comunica ii (feroviar. biserici. Ala Dað . aparatură şi utilaje electrotehnice etc. întreprinderi chimice. în zona de frontieră dintre Slovacia şi Polonia (alt. Zăcăminte: crom. Nod feroviar şi rutier. textile şi de confec ii. Tasman în 1642. Grădină botanică. moschee etc. Muzee.3 mil. energetică. Suprafa a: 68 mii km2.). de confec ii. VI).8 mil. . oraş situat pe fluviul Kura . plante furajere.Tasmánia insulă la S-E de ărmurile Australiei. alimentară. medresa Barak-Han ş. de fructe şi de carne. de încăl ăminte. Turism. stepe montane.). Studiouri cinematografice. aparatură electronică şi electrotehnică ş.a. Monumente arhitectonice (mausoleu. a. creşterea bovinelor şi ovinelor). Gerlachovka ). şi Tatra Joasă . Capitala Gruziei din sec. ceai. maşini-unelte. rutier). 2. Centru comercial. acestea fiind separate între ele printr-o depresiune tectonică. IV. în sec. vf. constructoare de maşini (automobile. loc. capitala Uzbekistanului. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate şi castel (sec. Aeroport. plumb. pe teritoriul Slovaciei (alt. max. max. VI–VII). Universită i. Agricultură (cereale. Universitate.: Hobart. Muzee. Academie de ştiin e. Gala i).). max. Nod de comunica ii (feroviar. Dumbier ). 2 663 m. semipustiuri. República Tatarstán . în bazinul mijlociu al Volgăi . Hidro-centrală. excavatoare. situat pe valea Bîrladului . a. zahăr. cupru. ulei. vinuri etc.

ovine). electrică. 1. clădiri vechi (sec. pomi fructiferi. Grădini publice. Aeroport. [tene´sii] stat în partea centrală şi S-E a SUA. textilă. Fondat în 1909. textilă. jude în S României. alimentară. XII. esături din lînă şi bumbac). Important centru industrial. Nod de Comunica ii (feroviar. Industrie extractivă (aur. Creşterea animalelor (bovine.: Santa Cruz de Tenerife . Muzee. a pieilor. Suprafa a: 396 117 km2. Planta ii de bumbac. Muzee. Fără popula ie permanentă. Relief muntos în E (mun ii Apalaşi ). chimică şi chimico-farmaceutică. XVIII–XIX). oraş situat la poalele muntelui Elbrus . Popula ia: 475 mii loc. pe o vale între înăl imile vulcanice din S-E ării. de podiş în centru şi de cîmpie în V. Avicultură. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. Universitate. Administrat de Fran a. Se cultivă tutun. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. XVIII). Universitate. Se cultivă cereale (grîu. gaze naturale). vi ă de vie. orz). subpolară. minereuri de fier şi de zinc. conserve). Teatre. Relief predominant muntos (alt. loc. legume. Teherán Tel Avív (-Jáffa) oraş în Israel. secară. oraş situat la 1100 m alt. Floră săracă (muşchi.: Alexandria . Suprafa a: 109 mii km2. în sec. Muzee. de şlefuire a diaman-telor. Administrată de Spania. Popula ia: 4. alcool. Teatre.9 mil. 7. floarea-soarelui. Centru comercial. Industrie de prelucrare a metalelor. 535 mii loc. doc. a tutunului. Turism. argint).. Export de citrice. porumb. Popula ia: 625 mii loc. de mobilă. . 3718 m. În 1948 a fost comasat cu oraşul din apropiere Jáffa . licheni). comercial şi cultural al ării. alimentare (zahăr. miniere (cărbune.1 mii km2.25 mil. alimentară. rutier). Palatul soarelui (sec. a sticlei. textilă. Teatre. la grani a cu Bulgaria. Climă tropicală uscată. legume. Fostă capitală a ării. alimentară. Capitală (a Persiei) din 1788. străbătut de rîul cu acelaşi nume (1600 km). Fondat de spanioli în 1579. Turism. Centru adm. Teatre. constructoare de maşini şi utilaje. bere. sfeclă de zahăr. energetică. Muzee. Climă temperat-oceanică. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. Transport fluvial şi rutier.75 mil. Téleorman Tenerífe Ínsula ~. Aeroporturi. Capitala: Nashville-Davidson. bere). capitala Iranului. Aeroport interna ional. alimentară (ulei. Industrie metalurgică (aluminiu. Relief predominant de cîmpie (Cîmpia Română ). Suprafa a: 5 760 km 2. chimică. Industrie extractivă (petrol. Turism. ambasade. Prelucrarea metalelor. Relief în cea mai mare parte muntos. Expl. Pomicultură. fosfa i). Universită i. în conurba ie. insulă de origine vulcanică din Arhipelagul Canarelor . loc. Ghe ari veşnici. loc. feroaliaje). constructoare de maşini şi utilaje. XIII–XIX). max. activ Pico de Teyde ). Turism. întreprinderi ale materialelor de construc ie (ciment). At. poligrafică. textile (covoare persane. Suprafa a: 2. Tennessee Teritóriile Austrále ºi Antárctice Francéze teritoriu în Oceanul Indian (insular) şi Antarctica ( ara Adéliei). port la Marea Mediteraneană.Tegucigálpa [tegusi´galpa] capitala Hondurasului. Monumente arhitectonice: Moscheea de aur. în care au rămas sediile multor institu ii de stat. chimică. de pielărie şi încăl ăminte. Culturi: cereale. Centru adm. vlc. Viticultură.

ierburi xerofite. Suprafa a: 13. e. de asamblare a automobilelor. s-a aflat sub do-mina ia Macedoniei (352–196 î. cărbuni ş. diverse specii de păsări. petrol. cu cele mai scăzute temperaturi de pe glob. chimică. metalurgică. electrică.Hr. dealuri şi lan uri muntoase în N-V (alt. a. magneziu. deşert în India şi Pakistan. Dispune de bogate zăcăminte: minereu de staniu. km 2. pescuitul. la S de mun ii Olimp . Industrie extractivă. fier. II î. Suprafa a: 692. masive muntoase în sectorul thailandez al peninsulei Malacca (alt. de prelucrare primară a produselor agricole. a Imperiului Otoman. Popula ia: 17 mil. Climă tropicală. arahide. În 1881 a revenit Greciei. agricultura. [´tekses] stat în S SUA. teritoriu insular în V Oceanului Indian. II î. Thar . Popula ia: 3000 loc. loc.4 mil. constituit din mai multe insule ce in de arhipe-lagul Chagos . Popula ia: 735 mii loc. regiune în Grecia. maimu e. pînă la 2000 m). turismul. loc. savane. Suprafa a: 6. săruri de brom. Suprafa a: 250 mii km2.1 mii km 2. bizantină (pînă în 1348). cîmpia fluviului Mekong în E şi cîmpiile de litoral în S. Capitala: Austin . n. grîu. Ghe ari veşnici. legume. 2 576 m).4 mil. Suprafa a: 514 mii km2. Creşterea animalelor. de produc ie a cauciucului sintetic. acoperit de ghea ă şi zăpadă.). wolfram. utilaj petrolier ş. de prelucrare a petrolului. alimentară. Dune de nisip. plumb. care include sectoarele continentale ara lui Graham. Principalele ramuri ale economiei: industrie în dezvoltare. porumb. 3 000–4 000 m). păşuni. A fost invadată de dorieni (sf. Teritóriul Antárctic Británic Teritóriul Británic din Oceánul Indián Tesália Téxas Thailánda Regátul ~. Laos. Vegeta ie bogată (cocotieri. elefan i. În agricultură sunt a Deşértul ~. Lipsit de popula ie permanentă. bananieri). cărbune. textilă. între cursul inferior al Indului şi mun ii Aravalli . Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase (60% din teritoriu). electronică. Climă tropicală musonică. caprine.). Suprafa a: 382 500 km2. Administrat de Australia. Climă tropicală uscată. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. constituit dintr-un sector continental şi cîteva insule din apropiere. Climă subpolară. Industrie extractivă (petrol.Teritóriul Antárctic Australián teritoriu în Antarctica de Est. de ciment. a Serbiei. Administrat de Marea Britanie. forestieră. Suprafa a: 60 km2. Altitudini între 100 şi 200 m.). Se cultivă bumbac. milen. între Birmania. podişul Korat în N-E (alt. romană (sec. Păduri de acacia. Reg. crocodili. cămile). situat în peninsula Indochina şi peninsula Malacca. Limba oficială: thai. constructoare de maşini (avioane. textilă. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. Faună: tigri. alimentară. Malaysia şi marea Andaman. Fără popula ie permanentă. Cambodgia. Teritoriul ării include cîteva regiuni geografice: cîmpia fluviului Menam în partea centrală. Relief de platou şi muntos (alt. Lucrări şi servicii în cadrul bazei navale anglo-americane. Este organizat administrativ în 71 de provincii (grupate în 6 regiuni) şi o metropolă (capitala). max. Lacuri sărate. 1 793 m). Relief muntos. Capitala: Bangkok . gaze naturale. acesta situat la S de insulele Maldive . a. Administrat de Marea Britanie. Creşterea nomadă a vitelor (ovine. Iriga ii din apele Indului. golful Siam. orez. Popula ia: 62.9 mii km2. exploatarea lemnului. Shetland de Sus şi insulele Orkney. leoparzi. pomi fructiferi.). teritoriu în Antarctica. Hr. stat în S-E Asiei.).

XV (Chigheci ). Creşterea animalelor (ovine. afluent pe stînga al Prutului. Vegeta ie de pustiu.Thássos [´qaasos] insulă în N Mării Egee. trecînd prin Roma. Relief muntos (alt. de pielărie. Sf. Zăpezi permanente. At. Popula ia: 2. municipiu în Republica Moldova.a. 1203 m). sare ş.25 km 2. Climă continentală aspră. masiv muntos în Sahara. Lungime: 2 500 km. Izvorăşte în apropierea com.a.62 mil. Huanghe ş. pe teritoriul Ciadului şi a Libiei. Catedrala Episcopală (cu trei hramuri): Schimbarea la fa ă. doc. Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. Lungime: 405 km. de minereuri de fier. Reşedin ă regală. la 58 km S-E de Chişinău. cu precipita ii reduse. păşuni alpine. VII. Păduri de conifere. Predomină vegeta ia erbacee. Navigabil în cursul inferior. cupru ş. 22 mii loc. (ca vamă cu o mică fortifica ie din pămînt şi lemn) în 1408. Climă aspră şi uscată. km2. de aur. Planta ii de măslini. Ierarh Nicolae (1825). la N de mun ii Himalaya . cartofi. Relief de mun i şi podişuri înalte. iaci). Zăcăminte: minereuri de fier. Centru adm. Climă aspră şi uscată. fluviu în Peninsula Italică. max. Podíşul ~. Thímphu (Tímbu) Thuríngia Tian-Shan Tibésti Tibét Tibét Tíbru Tighéci Tighína (Bendér) . a. Muzee. medii cuprinse între 4000 şi 5000 m. Alt max. At.4 mil. Vegeta ie săracă. bovine. Centru adm. oraş situat pe o vale intramontană din Himalaia Orientală. doc. în sec. Izvorăşte din mun ii Apeninii Toscano-Emi-lieni . De aici izvorăsc fluviile Ind. separată de continent prin strîmtoarea Thasos . repara ii navale. cărbuni ş. Brahmaputra. XIX). legume. land în Germania. În depresiuni se cultivă orz. Băiuş (rn. situat pe teritoriul Chinei şi Indiei. străbate Cîmpia Romei . Prelucrarea lemnului. în S-E mai temperată. Suprafa a: 16. loc. întreprinderi ale industriei alimentare. minereu de fier.: 7 439 m. Climă mediteraneană. vi ă de vie. max. At. întreprinderi de repara ii auto. Popula ia: 2. 132 mii loc. km2. pomi fructiferi. rîu în Republica Moldova. a.22 mil. Monumente istorice şi arhitectonice: Cetatea Tighina. Centru comercial şi meşteşugăresc. Popula ia: cca 18 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar. Zăcăminte: cărbuni. în sec. Numeroşi ghe ari. capitala regatului Bhutan. Lacuri şi izvoare termale. Expl. de artizanat. Suprafa a: 2 mil.: Erfurt . Leova). Alt. caprine. Construc ii de maşini şi utilaje. situat pe malul drept al fluviului Nistru. Vîrful Victoriei . Adormirea Maicii Domnului. de semipustiu şi de stepă montană. ocupînd cea mai mare parte a Podişului Tibet . doc. loc.: 3 415 m. rutier). Alt. sistem muntos în Asia Centrală. textile) şi alimentare. sare. Suprafa a: 1. întreprinderi ale industriei uşoare (mobilă.: Lhasa . Lungime: 35 km. Este străbătut de numeroase lan uri muntoase cu înăl imi de peste 6 000 m. pe teritoriul Chinei şi Kîrgîzstanului. cel mai înalt podiş din lume. încăl ăminte. Administrată de Grecia. petrol. Climă deşertică. şi se varsă în Marea Tireniană printr-o deltă. Suprafa a: 398 km2. regiune în S-V Chinei. Prelucrarea metalelor. În mun i se întîlnesc numeroşi ghe ari.

după ce se uneşte cu Eufratul . Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. de material rulant. Relief de cîmpie. monument medieval de arhitectură militară. în 1212. Tímiº Tímiº rîu în S-V României. A fost atacată şi asediată de turci şi tătari. Zăcăminte: petrol.).Tighína Cetátea ~. Creşterea animalelor (bovine. străbate Cîmpia Mesopotamiei şi. At. XVIII). medie: 406 m. Din 1812 şi-a pierdut importan a militară. XVIII). mobilă. de marochinărie. de cazacii zaporojeni. catedrala ortodoxă (sec. fortărea ă pe malul drept al Nistrului.: Timişoara . municipiu în S-V României.9 mil. port. plante uleioase. Românilor basarabeni le-a servit ca loc de refugiu şi apărare contra invaziilor străine. Monumente istorice şi arhitectonice. de armatele ruseşti. Tígru fluviu în Asia. Se cultivă: orez. catedrala catolică (sec. Lungime: 350 km (244 km pe teritoriul României). Operă. Filarmonică. Apicultură. Filarmonică. XX) ş. afluent pe dreapta al Dunării. poligrafie. Timiºoára Timók rîu în Peninsula Balcanică. loc. întreprinderi ale industriei uşoare (produse de pielărie şi încăl ăminte. 335 mii loc. motoare Diesel ş. Aeroport interna ional. insulă în E Arhipelagului Malaiez. pe cursul inferior marcînd frontiera dintre Serbia şi Muntenegru şi Bulgaria. sfeclă de zahăr. legume. Administrată de Indonezia. Timeses . A fost construită în anii 1538–1541 pe locul unei întărituri de pămînt şi lemn mai vechi (sec. a. Climă subecuatorială. Teatre. Ad. Vegeta ie de savană. al jud. porcine). Lungime: 183 km. Suprafa a: 8 692 km 2. Suprafa a: 615 mii km2. mare în E Oceanului Indian. Creşterea animalelor. încăl ăminte. între coastele de N-V ale Australiei şi insula Timor . afluent pe dreapta al Dunării. Izvorăşte din Mun ii Semenicului şi se varsă în Dunăre pe teritoriul Serbiei. pe teritoriul statelor Turcia. centrul adm. material rulant. la grani a cu Ungaria şi Serbia şi Muntenegru. situat pe malurile canalului Bega . Timiş. institutele de medicină. Relief muntos (alt. minereu de fier. XIV–XV). cu zone de dealuri în N şi S şi de mun i în N-E. jude în V României. de agronomie. care păzea o vamă la trecerea peste Nistru. Teatre.) şi alimentare. Popula ia: 1. Trece prin oraşele Caransebeş şi Lugoj. 2960 m). se varsă în Golful Persic . autoturisme.a. Observator astronomic. Monumente arhitectonice: castel (sec. orz. Culturi cereale (grîu. oraş fluvial“). Denumită de turci Bender (“chei. numele ini ial al cetă ii fiind Tighina . Teaghinea cheaci . max. Viticultură. manioc. în aval de Belgrad. Construc ii de maşini şi utilaje. politehnic ş. secară). de confec ii etc. situat la E de insulele Flores şi Sumba. lignit. a. catedrala sîrbească (sec. arbori de cauciuc ş. tramvaie. Numele antice: Tibiscus. Muzee. Izvorăşte din mun ii Taurusul Armean . Centru adm. XIV–XV). Popula ia: 694 mii loc. Operă. confec ii. Suprafa a: 33. Comunică cu marea Arafura. a. Siria şi Irak. ape minerale. produse chimice. Izvorăşte din mun ii Balcani. atestat în 1408. Vestigii arheologice. doc. Pomicultură. Universitate.2 mii km 2. tutun. textile. Lungime: 1 950 km. Centru industrial: construc ii de maşini (excavatoare. maşini agricole. Timór Timór . Muzee. Trece prin oraşele Mosul şi Bagdad .

Universitate. de esături din bumbac şi de confec ii. cocotier). parte a Mării Mediterane. Capitală din 1920. Şi-a proclamat independen a în mod oficial la 20 mai 2002. Relief muntos (alt. Tísa Tismána Titicáca Tiumén . doc.a. XVI. textilă şi de confec ii. rîu. Important centru industrial şi cultural. Ermera. santal. Fondat în 1586 pe locul unei aşezări mai vechi Cinghi-Tura . max. afluent pe dreapta al Dunării. cafea. Popula ia:. 2 936 m. Rîuri scurte şi repezi: Lois. Construită din lemn de tisă (1375–1378). cuprinzînd şi enclava Okussi din partea de V a insulei principale (indoneziană).: 364 m. strunguri. porcine. Izvorăşte din Carpa ii Păduroşi (Ucraina). crocodili. Se cultivă orez. bumbac. de pielărie şi încăl ăminte. fabrici de mobilă. mănăstire în România (jud. Economie bazată pe agricultură şi industria prelucrătoare a produc iei agricole.: 2630 m. max. Navigabil. Planta ii de arbori de cauciuc. Vegeta ie de savană şi păduri de arbori tropicali (eucalipt. oraş în Federa ia Rusă. lac tectonic situat în Anzii Cordilieri . Mănăstírea ~. în sec. 496 mii loc. Se cresc bovine. a. la 71 km S-E de Chişinău. 925 618 loc. Suprafa a: 8330 km2 (cel mai mare lac alpin de pe glob). Ainaro. alimentară. XVIII. Manatuto ş. Bancau. administrat de Indonezia. Laclo. Nod de comunica ii. Alte oraşe: Aileu. şi pe două insule mai mici Palau Atauro şi Palau Jaco . Aeroport. Climă tropicală musonică. Institu ii de învă ămînt superior. picturi din sec. Sardinia şi Corsica. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. cea mai mare insulă din arhipelagul Sondele Mici . de prelucrare a metalelor. Fondat în 1792. Palermo . Biserica Acoperămîntul Maicii Domnului (sec. Monumente arhitectonice. cunoscută din sec. Muzeu de artă religioasă. cuprinsă între Peninsula Italică şi insulele Sicilia. Dilor. Capitala: Dili . vf. de vinuri şi coniacuri etc. teck. Teatre. Monumente istorice. Lungime: 960 km. XV. Teatru. la grani a dintre Perú şi Bolivia. Ad. Muzee. Edificii moderne. Gorj. Fresce din sec. XIV. cartofi. Renovată de mai multe ori. a lemnului. Tata Mailau ). Întreprinderi industriale: uzine constructoare de maşini şi utilaje. de conserve. pe litoral – cîmpii înguste. Teatre. Porturi: Neapole. Iriga ii. tutun. ceai. de aparate electrice. porumb. cerbi. alimentară. utilaje electrotehnice etc. şerpi ş. mistre i. formează pe o por iune de 62 km grani a dintre România şi Ucraina şi se varsă în Dunăre în amonte de Belgrad. Este divizat în 13 districte administrative. At. de prelucrare a metalelor şi a lemnului.Timórul de Est/Timórul Orientál Republica Democratică a Timorului de Est/ Republica Democratică a Timorului Oriental . Tismana). max. la 3812 m alt. aparate de măsurat. Hidrocentrală. Aeroport. Muzee. Muzee. 238 mii loc. Tirána Tiráspol Tireniánã Márea ~. anterior fiind un teritoriu dependent. cu vulcani stinşi şi gheizere noroioase. situat în partea de răsărit a insulei Timor . XIX). Pescuit intens. com. 183 mii loc. Ad. stat insular în Oceania. Resurse de subsol: petro capitala Albaniei. Studiouri cinematografice. ovine. situat pe malul stîng al Nistrului. Karau ş. situată în partea centrală a ării. cabaline. a. Aeroport. Bogat în peşte. Faună: maimu e. textilă. Suprafa a: 15 007 km2. municipiu în Republica Moldova. Industrie constructoare de maşini (nave fluviale. situat pe rîul Tura . chimică. Universitate. puternic accidentat.).

Neam ). al jud. textilă. Par ial navigabil (pe 350 km de la vărsare). cromite. Monumente: ansamblul monumental. Poarta sărutului. poligrafică. industria extractivă şi de prelucrare a produselor agricole. textile. ovine. Fostă aşezare dacică. Tîrgu-Neamþ oraş în România (jud. Hidrocentrale. Gorj. Monumente: cetate (sec. bauxită. al jud. mei. max. a materialelor de construc ie. repara ii auto. XV). iar pentru consumul intern porumb. Lungime: 2 850 km. între Ghana. Industrie de prelucrare a lemnului (mobilă. Casa memorială “Ion Creangă“ (la Humuleşti). transporturile de tranzit. în ruine).8 mii loc. Tîrgu-Jiu Tîrgu-Múreº municipiu în partea centrală a României. ateliere de meşteşugărit. At. Sector zootehnic productiv (bivoli. case vechi. Climă subecuatorială musonică şi tropicală. 168 mii loc. C . clădiri vechi. sec. Pescuit maritim. 1 020 m) şi Atakora . textilă. cherestea etc. igname.8 mii loc. XI. Universitate. loc. Teatre.). Tocantíns Tógo República Togoléză . 99. grafit. Biserica Domnească (sec. Vegeta ie formată de păduri tropicale şi de savană. alimentară. Monumente istorice şi arhitectonice: Curtea Domnească (sec. doc. biserici. Cascade. bunuri de larg consum. Universită i. în sec. palate. izvorăşte din Podişul Braziliei şi se varsă în estuarul Amazonului. situat pe valea Mureşului. de pielărie. Aeroport. Dîmbovi a. At. Grădină zoologică. Cetatea Neam (în ruine. Rafinării de petrol. doc. biserici. biserici. sorg. alimentară. municipiu în S-V României. Principalele ramuri economice: agricultura. placaje. Mureş. situat pe valea rîului Neam . al jud. cocotieri. realizat de C. care coboară treptat spre S pînă în cîmpia litorală. Prelucrarea metalelor şi a lemnului (mobilă). caprine. Zăcăminte: fosforite. Tobágo insulă în Oceanul Atlantic (arhip elagul Antilele Mici). centrul adm. Construc ii de maşini şi utilaj petrolier. în N-E insulei Trinidad. a materialelor de construc ie. produse petroliere. cafea. orez. Turnul Chindiei (sec. petrol. Supra-fa a: 301 km2. Masa tăcerii ). străbătut în N-E de lan urile muntoase Togo (alt. ciment.Tîrgóviºte municipiu în partea central-sudică a României. Muzee. Muzee. Se cultivă pentru export cacao. aceasta urmată de un ărm cu lagune şi bancuri de nisip. Func ionează întreprinderi de cherestea. prelucrarea lemnului. situat pe rîul Ialomi a . 25 mii loc. At. fluviu în Brazilia. în 1406. Turism. Universitate. Exportă fosfa i. XIV). de prelucrare a lemnului. Vestigii arheologice. centrul adm. Muzee. materiale de construc ie. minereuri de fier. cafea. situat la ărmul Golfului Guineii. centrul adm. Muzee. Relief de podiş. Industrie constructoare de maşini. Capitala: Lomé . întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. copră. Circa 85% din popula ia activă sunt antrenate în agricultură. porcine. Filarmonică. jambu. Popula ia: 45 mii loc. fabrici de produse chimice şi alimentare. cacao. stat în vestul Africii. XV–XVII). XIV–XVII. împreună cu care formează teritoriul Republicii Trinidad-Tobago. manioc. utilaje industriale. 98. păsări). ciment.3 mil. Burkina Faso şi Benin. alimentare. Turism. arahide. Este divizat în 5 regiuni. Popula ia: 5. în 1332. Brân-cuşi ( Coloana infinitului. Suprafa a: 56 785 km2. cu 21 de prefecturi. bumbac. doc. case vechi. XVI).

format din 3 in-sule situate la N de arhipelagul Samoa .Tókaj Tokeláu [´tokai] oraş în N-E Ungariei. oraş în SUA (Ohio). port la golful Tokio (Oceanul Pacific). în sec. clădiri (sec. alimentară. Monumente istorice şi arhitectonice: cetate (sec. sare. 506 mii loc. Muzee. Institu ii de cercetări ştiin ifice. situat pe rîul Tom . Monumente: palat imperial. a. oraş în partea centrală a Spaniei (Castilia Nouă). Stavropol . At. situat pe Volga. Parcuri. sinagogi. poligrafică. nave. XIII–XVIII). sanctuare. Suprafa a: 210 km2. citrice. Industrie siderurgică. XVIII–XIX). textile şi alimentare.8 mii loc. Turism. Universitate. alimentară. oraş în Federa ia Rusă (Siberia Occidentală). chimică.). cinematografică. Hidrocentrală. chimică. de prelucrare a petrolului. Relief cu altitudini reduse. Industrie constructoare de maşini (mijloace de transport. Muzee.8 mil. situat pe Tisa . Universitate. biserici (sec. Turism. 333 mii loc. 64 mii loc. Popula ia: 1870 loc. Artizanat. Centru comercial (pia ă pentru grîne. constructoare de maşini (avioane.: Fakaofo . Climă tropicală. Centru industrial: construc ii de maşini (automobile). Grădină zoologică. a materialelor de construc ie. afluent al fluviului Obi . Aeroport. aparate de măsurat şi de control. Tókio [´tookio] Tolédo [t¬´liid¬u] Tolédo Toliátti Tombouctou Tomsk [tõmbuk´tu] oraş în Mali. capitala Japoniei. de pînă la 1964. moschei etc. 7. loc. Pescuit dezvoltat. Teatre. de ciment. fabrici de produse chimice. textilă şi de confec ii. loc. teritoriu insular în partea central-vestică a Oceanului Pacific. Teatru. textilă. situat în valea fluviului Niger . Universită i. temple. Viticultură şi vinifica ie. metalurgică. doc. XIX). de prelucrare a lemnului. XV–XVI). . oraş în Federa ia Rusă. prelucrarea metalelor. artizanat (ceramică). 35 mii loc. Aeroport. aparataj electric etc. Fondat în sec.). de prelucrare a lemnului. Industrie constructoare de maşini (rulmen i. utilaj electrotehnic. Ínsulele ~. XI. Centru adm. Prelucrarea metalelor (tradi ii în produc ia de săbii şi de armuri).). (30 mil. Aeroporturi. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. XVI). Monumente arhitectonice: biserici (sec. la 516 m alt. Renumitele vinuri de Tokaj. 11. Vestigii romane. de sticlărie. Administrat de Noua Zeelandă. Nod caravanier. automobile. port pe ărmul S-V al lacului Erie . situat pe fluviul Tajo . cocotieri. în conurba ie). Culturi agricole: bananieri. Denumirea veche. situată în E insulei Honshû . alimentară. 665 mii loc. Muzee. Artizanat. mecanică fină etc. tutun). aparatură electronică. Academie de ştiin e. XII. Centru comercial. utilaje electrotehnice ş. pagode. catedrală gotică (sec.

Vava´u. Mare centru industrial: construc ii de maşini (automobile “FIAT“. Întreprinderi constructoare de maşini (navale. fabrici de produse chimice. avioane.4 mil. Universitate (1404). capitala statului Kansas . Tongatápu Topeka [t¬´pik¬] insulă coraligenă în S Oceanului Pacific. poligrafie. Centru comercial (cereale. cocotieri. Pescuit. Teatre. centrul adm. metalurgice (aluminiu). Suprafa a: 750 km2. Academie de arte. plante aromatice. automobile. Organizat în 23 de districte. loc. textile. Oraş pr. situat pe valea rîului Pad . fructe tropicale. cocotieri. cu suprafa a totală de aproximativ 670 km2. în insula Kao ). Conservator. V. făcînd parte din arhipelagul Tonga . cu precipita ii abundente şi uragane puternice. Importă produse industriale (maşini. combustibili.Tónga Regátul ~. cu numeroşi vulcani activi (alt. 1. Lă ime: 85–160 km. material feroviar. avînd ca surse complementare industria. XII–XVII). Universită i. situat pe ărmul N-V al lacului Ontario . animale). Piemonte . Relief muntos. a. Vestigii romane. Aeroport. citrice. situat în arhipelagul Tonga . Institu ii financiare şi bancare. XV–XVI). biserici.. centrul adm. tractoare. oraş în partea centrală a SUA. Universitate. oraş în N-V Italiei. Vegeta ia: planta ii de bananieri. Muzee. Culturi agricole: bata i (principal producător pe glob). catedrală (sec. Eua ş. alimentare.).ei: 4 iunie 1970. stat în S-V Oceanului Pacific. loc. maşini agricole. Teatru. textilă. aparatură electronică şi optică etc. chimice. strîmtoare între peninsula australiană York şi insula Noua Guinee . utilaje) şi alimentare. textile şi alimentare. Pescuit de perle. Centru industrial. maşini-unelte ş. Climă tropicală. Baza economiei o constituie agricultura. vanilie. 1 033 m. serviciile de transport. Aeroport. Suprafa a: 257 km2. 120 mii loc. max. alimentară. Popula ia: 106 mii loc. ajutoarele externe. Industrie extractivă (cărbuni). la 2 200 km N-E de Noua Zeelandă. al reg. Muzee. case vechi. capitala statului Tonga: Nuku´alofa .). Descoperită în 1606 de navigatorul spaniol L.).9 mil. În cuprinsul ei se întîlnesc numeroase insule coraligene şi vulcanice (cca 70). max. comercial şi cultural. aeronautice. Fondat în 1854. Fondat de francezi în 1720. Monumente istorice şi arhitectonice: palate (sec. Denumirea antică: Taurasia . Leagă apele Mării de Corali (Oceanul Pacific) şi ale mării Arafura (Oceanul Indian). Ad.: 9 m. Capitala: Nuku´alofa . produse electrotehnice şi radiotehnice. Exportă copră. a. Vegeta ie de păduri tropicale umede (cca 11% din teritoriu). turismul. vize şi comer . din care numai 45 sunt populate (Tongatapu. Tórres . Institut politehnic (1859). 3. Climă tropicală oceanică. legume. de Torres. Cuprinde cca 170 de insule. Căi rutiere: 675 km. pe lîngă fortul Toronto. al provinciei Ontario . bananieri. Toríno Torónto [t¬´rontou] oraş în Canada. Pescuit maritim. constructoare de maşini şi utilaje. Aeroport. Transport naval şi aerian. citrice. Proclamarea independen. Limba oficială: engleza şi tongana.

XIII). cap în S Peninsulei Iberice (Spania). Monumente: biserici (sec. Industrie constructoare de maşini (material rulant). obiecte de artizanat. oraş în S-V Fran ei (Languedoc). 435 m). Construc ii de avioane. Centru comercial. la E de insula Tahiti . chimică. alimentară. Muzee. Monumente istorice şi arhitectonice. devenit în anul 46 d. Suprafa a: 164 km 2. palate (sec. ['twamo'tu] (Tuamotú) arhipelag în S Oceanului Pacific. textilă. loc. Hr. metalurgie. Pomicultură. în special vinuri). Muzee. metale neferoase. primărie (sec. Cocotieri. port la Marea Neagră. XIII) ş. marmură). XI–XIII). biserici (sec. situată în partea central-vestică a ării. textile. întreprinderi producătoare de ciment. Popula ia: 1. la V de strîm-toarea Gibraltar . Monumente: mănăstire rupestră. [tubwa'i] (Tubuaí) arhipelag în S Oceanului Pacific. 168 mii loc. XII–XIII). 130 mii loc. situat pe flu-viul Garonne . Pescuit. Culturi cerealiere. Popula ia: 3. alimentare.: Floren a . Trafalgár . arbori de cafea şi vanilie. a. prelucrarea metalelor. Muzee. XIII). provincia Moesia. prefectură ş. întreprinderi chimice. arbori de cafea şi de vanilie. care se învecina cu Marea Neagră. Suprafa a: 23 mii km2. mercur.5 mil. oraş în S-E Fran ei. Relief vulcanic (alt. 359 mii loc. fabrici de mobilă. de hîrtie. Turism. XII–XVII). Climă tropicală umedă. catedrală (sec. construc ii de maşini. Suprafa a: 915 km2. Port fluvial. a. pr. max. ovine). Popula ia: 12 mii loc. situat pe malul drept al Loarei . Institut politehnic. catedrală (sec. 145 mii loc. Denumirile vechi: Trapezunt. Pescuit. Universitate (1229).Toscána regiune în Italia. produse textile şi alimentare.8 mii loc. Este administrată de Polinezia Franceză. catedrală (sec. Şantiere navale. XVII–XVIII) ş. oraş în N-E Turciei. a. Oraş. făcînd parte din Polinezia Franceză. de produse chimice şi alimentare. Macedonia şi Marea Egee. între Marea Tireniană şi Marea Ligurică. Valoroase monumente arhitectonice: biserică (sec. Touamótou Toubouaï Toulón [tu´lõ] Toulouse [tu´luuz] Tours [´tuur] Trabzón Trácia denumire dată teritoriului locuit de traci. Pia ă agricolă (produse agricole. a. Aici a avut loc bătălia navală din 21 octombrie 1805. Vestigii romane şi bizantine. În antichitate a fost colonie greacă. provincie romană. Turism. Şantiere navale. de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Trebizond . Viticultură. în urma căreia flota engleză (condusă de amiralul Nelson) a repurtat o strălucită victorie asupra flotei franco-spaniole. XIII–XVI). oraş în partea de V a Fran ei (Touraine). port la Marea Mediterană. XVII) ş. Creşterea animalelor (bovine. Aeroport. palate. Industrie extractivă (petrol. Cocotieri. Aeroport. Vestigii romane. Turism. Monumente: biserici (sec.

doc. cucerită de romani în 106 şi transformată în provincie romană. Moldoveneşti. cunoscut şi cu denumirea Ardeal . XVI–XVIII. la 259 m alt. IX–XV.S. Glad. limba. Moldovenească. de ciment. textilă. castel (sec. o include. regiune istorică la E de Nistru. lac în partea centrală a Italiei (Umbria). avari. Muzee. în 52 î.S. Hr. în Republica Moldova.A. După proclamarea independen ei de stat a Republicii Moldova (27 august 1991) liderii separatişti proruşi de la Tiraspol declară Transnistria drept stat aparte. XIX teritoriul dintre Nistru şi Bug este colonizat de Imperiul arist cu ruşi. At. constructoare de maşini. XVII). Aici. în anul 217 î. În sec.S. teritoriu cuprins astăzi între Carpa ii Orientali. XI–XIV). A fost nucleul statului geto-dac Dacia . În antichitate a fost locuit de triburile geto-dace (carpi. ucrai-neni. Ocupată de unguri (sec. germani ş. La sfârşitul sec. XI–XIII). huni. alimentară. a. colonizată cu saşi şi secui (sec. XIII). La 24 octom-brie 1924 în Transnistria este formată R. la 2 au-gust 1940. bulgari. Hr. Industrie de prelucrare a petrolului. Carpa ii Meridionali şi Mun ii Apuseni. Port de tranzit interna ional pentru mărfuri. Aşezările româneşti în Transnistria sporesc numeric în sec. X–XI. Transilvania şi-a păstrat în cursul secolelor identitatea na ională.). a.S. Sta iune balneară. În 1992 au avut loc lupte violente pentru întregirea teritoriului Republicii Moldova.R. apoi anexată Imperiului Habsburgic. port la golful Trieste (Marea Adriatică). biserici (sec.. unguri. în componen a R. oraş în N-E Italiei. Este cel mai mare lac din Penin-sula Italică. cultura şi credin a pînă la independen a deplină şi la crearea în 1918 a statului na ional unitar România. Monumente arhitectonice de valoare: catedrală (sec. Suprafa a: 128 km 2.Transilvánia provincie istorică în România.S. Teatru.S. În evul mediu devine culoar de trecere spre V a popoarelor migratoare orientale (go i. Colonie romană ( Tergeste ). armata cartagineză (condusă de Hannibal) a învins armata romană condusă de consulul Cains Flaminius. chimică. poligrafică. aici sunt men ionate primele forma iuni statale (voievodate) româneşti: Gelu. cumani ş. Universitate. pecenegi. Menumorut . XV–XVII). Este teritoriul de formare a poporului şi limbii române. tirage i). XVIII şi în cursul sec. 245 mii loc. pe care U. Triéste (Triést) . Transnístria Trasiméne Lácul ~. Vestigii romane. Aeroport.

chimică. bananieri. citrice. ară industrial-agrară. arbori de cafea şi de cacao. Aeroport. 3239 m. Pescuit. max. Trinidad şi 576 m. cacao. Pescuit maritim intens. produse alimentare. constructoare de maşini. 1. Administrat de Marea Britanie. Monumente.Trinidád-Tobágo República ~. Aeroport. forestieră. ovăz. Hr. prozator. a materialelor de construc ii. în ins. XVII). întreprinderi ale industriei uşoare (textile. Suprafa a: 209 km2. Admis în ONU la 18 septembrie 1962. Catedrală gotică (sec. At. Climă oceanică musonică. Vegeta ie formată în cea mai mare parte de arbori şi plante cultivate. Capitala: Port of Spain . Construc ii navale. mamifere marine. Popula ia: 400 loc. a obiectelor de artizanat. XVIII). Relief muntos (alt. activ Eons). Se cultivă secară. alimentară. oraş în N Libanului. vlc. păsări. 54 mii loc. viticol şi de vinifica ie. Fondat în 1534. Centru adm. XVI. Suprafa a: 709 km2. de prelucrare a lemnului. capitala Libiei. Popula ia: 60 mii loc. în curs de dezvoltare. metalurgică. Cresc bovine. Suprafa a: 5 128 km2. max. port pe ărmul insulei Tromsø . Centru pomicol. Monumente: catedrală (sec. important port la Marea Mediterană.: Edinburg . Pescuitul şi prelucrarea peştelui. comună suburbană a mun. Turism în proces de reorganizare. tutun. textile. situat între Coreea şi Japonia. situat la S-V de insula Sfînta Elena . port la Marea Mediterană. Aeroport. încăl ăminte) şi alimentare. Chişinău. păşuni. folclorist. Exportă produse petroliere. Punct terminus al unei conducte de petrol. Tobago ). în ins. în sec. Tróndheim [´trunheim] Trujillo [tru´hijo] Truºéni Tsushíma [tsu´¿ima] . orez. Muzee. Trípoli Trípoli Tristán da Cúnha Trómsø [´trumsœ] oraş în Norvegia. IV î. alimentară (conserve de peşte). oraş în V Norvegiei. în Republica Moldova.). format din cinci insule. Popula ia: 1 365 000 loc. Vegeta ie: păduri de esen e pre ioase (45% din teritoriu).). ovine. biserici baroce (sec. Include 7 comitate şi 2 oraşe cu statut special. savane. Faună bogată (îndeosebi păsări). Fondat în 997. Importă petrol. (după unele izvoare – 104 km2). Căi rutiere: 8 000 km. port la Oceanul Atlantic. textilă. 140 mii loc. Principalele culturi agricole: trestie de zahăr. cocotieri. Exploatări de petrol şi gaze naturale. Relieful insulelor reprezintă zone de cîmpii deluroase. XII–XIV). Climă tropicală oceani-că. zahăr. Observator. dominate de lan uri muntoase nu prea înalte (alt. stat în America Centrală. 940 m. Institu ii de cercetări. Vestigii romane. alimentare.5 mil. Universitate. 532 mii loc. Industrie de pielărie şi încăl ăminte. clădiri în stil colonial. maşini şi utilaje industriale. 245 mii loc. Faună: păsări (pinguini. teritoriu insular în sudul Oceanului Atlantic. Denumirea veche: Nidaros . citrice. textilă. A fost locuit de finicieni (sec. doc. legume. Universitate (1824). Industrie extractivă şi de prelucrare a hidrocarburilor. Muzeu polar. Întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. Muzee. animator al vie ii publice din Basarabia. Industrie extractivă (pirite. situat pe insulele Trinidad şi Tobago din arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). chimico-farmaceutică. banane. loc. arhipelag japonez în S Mării Japoniei. albatroşi etc. oraş în Perú. Universitate. alimentară. minereuri). Aici s-a născut Gheorghe Madan (1872–1944). Rafinării de petrol.

maşini şi utilaje de transport. secară). în E cîmpii litorale cu lacuri sărate. minereuri de fier. Centru adm. stejar. cărbune brun. uleiuri vegetale. textile. Principalele ramuri economice: agricultura. Aici. Valoroase monumente arhitectonice: castel (sec. citrice. motociclete. Principalul cultivator de măslini şi producător de ulei de măsline din Africa. plante ierboase de stepă şi de deşert. Universitate. mausolee. zinc. port la golful cu acelaşi nume. Popula ia: 9. legumicultură. ulei etc. Institu ii de cercetări ştiin ifice. afluen i ai fluviului Enisei (Siberia Centrală). poligrafică. municipiu în România (Dobrogea). At. Industrie metalurgică (feroase). 98 mii loc. loc. Func ionează o uzină metalurgică. Turism. Relief variat: în N lan uri ale mun ilor Atlas (alt. oraş în Federa ia Rusă. chimică. situat pe fluviul Neckar . Vestigii arheologice. textilă. orz. cu întreprinderi metalurgice. comer . XV). de instrumente muzicale.a. vin. cămile). situat pe ărmul Mării Mediterane. condusă de amiralul Tôgô. capitala Tunisiei. Im . porumb. fabrici de ciment. care leagă Marea Japoniei cu Marea Chinei. stat în N Africii. pomicultură.1 mil. vi ă de vie. turism. produc ie de cereale (porumb. Hr. Universitate. construc ii de maşini (maşini agricole. Centru industrial: metalurgie. Include 23 de guvernorate. ovine. IX). Popula ia: 270 mii loc. Sector zootehnic productiv (vite cornute mari. citrice. Şantiere navale. în S un sector al deşertului Sahara . Piscicultură. Mare centru industrial. XII (anul 1146). Suprafa a: 8. creşterea animalelor. chimice. Se recoltează bure i de mare. de uleiuri vegetale. Lă ime: 130 km. la 27–28 mai 1905. Tulcea . Bibliotecă bogată de literatură arabă. măsline. Muzeu. textile. caprine. industria extractivă (fosfa i. mei) ocupă circa ¾ din suprafe ele lucrate. Relief de deal şi de munte. plumb. sub 500 m). textile. Industrie constructoare de maşini şi utilaje. pe ărmul Mării Mediterane. Capitala: Tunis . alimentară. Valoroase monumente: moschee (sec. alimentare. Cetate (sec. curmali. oraş în S-V Germaniei. Lacuri fluviale şi de litoral. Fondat în sec.). Túla Túlcea Túlcea Tungúska Tunís Tunísia República Tunisiánă . instrumente muzicale. Suprafa a: 164 mii km 2. arme ş. plută (6% din teritoriu). Se mai cultivă curmali. sorg. legume. Muzee. XVI). pescuit. numele a două rîuri din Federa ia Rusă: Tunguska Inferioară (2 989 km) şi Tunguska Mijlocie (1 685 km). 82 mii loc. centrul adm. 1544 m). minaret (sec. întreprinderi care produc materiale de construc ii. doc. Vestigii arheologice.: mun. Universitate (1477). Limba oficială: araba. Zonă agricolă: viticultură. jude în S-E României. În antichitate s-a numit Aegussus . Aeroport interna ional. de legume şi fructe.4 mil.4 mii km 2. confec ii. de zahăr.). mobilă. biserică şi primărie (sec. între Algeria şi Libia. palate etc. al jud. Aeroport. situat pe rîul Upa . loc. flota rusă a fost înfrîntă de flota japoneză. Materiale de construc ii. Exportă fosforite. XIII). alimentară. gaze naturale) şi de prelucrare a materiei prime. în 1657 (Tulcea ). Climă mediteraneană în N şi tropicală deşertică în S. X î. in. Tulcea. 1. 542 mii loc. afluent al rîului Oka . Cerealele (grîu. produse chimice şi alimentare. grîu. produse alimentare (conserve de peşte. XI–XVI). tutun. în partea centrală stepă deluroasă (alt. Vegeta ie: păduri cu arbori de pin. Muzee.Tsushíma [tsu´¿ima] Tübingen strîmtoare între arhipelagul cu acelaşi nume şi ărmul de N-V al insulei Kyûshû . Port pe bra ul Tulcea al Dunării. Cunoscut din sec.

Partea europeană a Turciei. Exploatări de petrol. Uzbekistan. Monumente: Palatul voievodal (sec. Capitala: Ankara . medie 900 m). Se învecinează cu Georgia (Gruzia).S. Armenia.R. a materialelor de construc ii. plante de stepă. cupr municipiu în România (jud. afluent al Mari ei . Func ionează întreprinderi de produse chimice. bentonit ş. Relieful ării este predominat de două lan uri muntoase. Vegeta ie xerofită de pustiu şi semipustiu. Rezerva ie naturală. industria energetică şi constructoare de maşini. Limba oficială: turca. Include 76 de departamente (provincii). arharul. alimentară.5 mil. Popula ia: 5. a. a. blănărie. situat pe valea Argeşului . păşuni montane. XV–XVIII) ş. Aşezare dacică. max. care se desprind în E de Podişul Armeniei . metalurgică. în 1197. por elanului şi faian ei. 3189 m) şi cu regiuni colinare în S-E ( Karabil . cu două şiruri de mun i şi cîmpia drenată de rîul Ergene . avînd un teritoriu cu aspect peninsular. Iran şi Marea Caspică. Pustiul Karakum este traversat de canalul cu acelaşi nume (de la V spre E).: Kîrgîzstan. ciment. max. 3 756 m) şi Antitaurus (alt. Lungime: 1 042 km. mirabilit. Ararat (5 165 m. Iran. Industrie extractivă (ghips. alt. cu masive muntoase în S (Kopet Dag . XV–XVI). alt. fosforite. calcare. păduri rare în regiunile muntoase (3% din teritoriu). Tadjikistan şi Turkmenistan . partea sa vestică. 63 mii loc. reprezintă un sector al Podişului Traciei Orientale .Turá Túrcia rîu în Federa ia Rusă (Siberia Occidentală). Este divizat în 5 re-giuni (şi capitala). dropii. max.3 mil.S. pielărie. mai extinse în zonele de vărsare în mare a rîurilor. 980 m). Dispune de bogate resurse naturale (cărbuni. Climă continentală aridă. în E ării). sare gemă. República ~. loc. lan ul Pontic din N (alt. Limba oficială: turkmena. max. Principalele ramuri economice: industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Uzbekistan. Grecia şi Bulgaria. textile. 2942 m) şi E ( Kughitang-tau . 3 937 m) şi lan ul Taurus (alt. În lungul litoralului se întind cîmpii înguste. Popula ia: 67. Izvorăşte din zona de mijloc a mun ilor Ural. Afghanistan. fazani. înconjurat de Marea Neagră. Cluj). Economie axată pe agricultură şi industrie avansată. Irak. Marea Egee şi Marea Mediterană. au fost reorganizate în patru republici ale U. Agricultura este specializată în cultivarea bumbacului şi creşterea animalelor (în special a oilor de caracul) . doc. alt. a sticlei. Capitala: Aşhabad . minereuri de fier. loc. În anii 1924–1925. care comunică cu fluviul Amudaria printr-un afluent al acestuia. Termocentrală. Túrda Turkestán Turkmenistán regiune istorică în Asia Centrală. afluent al Tobolului . textilă. 3 917 m) din S. chimică. biserici (sec. marne). Faună: jderul. Sta iune balneară. stat în V Asiei Centrale. extremitatea estică a Peninsulei Balcanice. Climă temperat-continentală şi mediteraneană. acestea cuprinzând între ele Podişul Anatoliei (alt. împreună cu teritoriile Buhara şi Khiva . stat în S-V Asiei şi în S-E Europei. Vegeta ie: păduri de foioase. alimentare. Relief predominat de cîmpia deşertică Karakum (80% din teritoriu). căprioara. gaze naturale. învecinat cu Kazahstan. Faună bogată. Suprafa a: 780 mii km 2. max. Cel mai înalt vîrf.1 mii km2. apoi oraş roman (Potaissa ). max. Siria. agricultura. Suprafa a: 488. At.

25 m). Teatru. Importă maşini şi utilaje industriale. de cîmpie litorală. rîu în Republica Moldova. Aici ar fi existat cetatea romano-bizantină Turris . Teleorman). teritoriu insular în Oceanul Atlantic. stîncos. Suprafa a: 25 mii km2. legume. forestieră. a cimentului. mercur ş. servicii de transport. motoare. de materiale pentru construc ii. biciclete). constituit din cele două insule omonime şi o serie de insule din componen a arhipelagului Bahamas (Marea Caraibilor). alimentare. Climă ecuatorială oceanică. avînd relief de cîmpie joasă (alt. Industrie siderurgică. a materialelor de construc ii. Turism de amploa-re.5 mii km2. Climă tropicală oceanică. max. de produse chimice (îngrăşăminte) şi alimen. Centru adm. port fluvial. de prelucrare a lemnului. Túrnu-Mãguréle Turunciúc Tuvá Tuvalú . Pînă în 1975 s-a numit Elleice. Popula ia: 11 mii loc. bunuri de larg consum. Industrie extractivă (azbest. ovine). cultivarea pomilor şi a plantelor tropicale. colectări de bure i de mare.). Odesa.: Kîzîl . combustibili. A fost capitala ării pînă în 1812. Vegeta ie: păduri de palmieri. Administrat de Marea Britanie. Activitate financiarbancară. de pielărie şi încăl ăminte. Aeroport. Se cultivă cocos. citrice. taro.). impozite. Limbi oficiale: tuvaluana şi engleza. situat pe malul stîng al Dunării. Nanumanga ş. Lungime: 58 km. bra pe stînga al Nistrului. de prelucrare a metalelor. textilă. XIII–XV). Relief variat: accidentat.a. nisipuri. planta ii de cocotieri.Turks ºi Cáicos Ínsulele ~. Pescuit. afectată de cicloane (uragane). în bazinul superior al fluviului Enisei (Siberia de Sud). republică în Federa ia Rusă. fructe. trestie de zahăr. textilă. Vînătoare. Creşterea animalelor (bovine. Proclamarea independen ei: 1 octombrie 1978. peşte şi produse din peşte. cărbuni. chimică. Popula ia: 17 mii loc. a. Func ionează mici întreprinderi textile. constructoare de maşini (nave. bananieri ş. XIII–XVII) ş. stat insular în S-V Oceanului Pacific. Suprafa a: 170. alimentară. jambu. emisiunile de mărci filatelice. República ~. Ruinele cetă ii Turnu . Muzee. Exploatări de sare (din apa mării). Túrku oraş în S-V Finlandei. castel (sec. Capitala: Vaiacu . cu temperaturi ridicate şi precipita ii abundente. porumb. 206 mii loc. Se cultivă bananieri. produse alimentare. Cuprinde 9 insule de origine coraligenă (Nanumea. Centru adm.a. Niutao. Universitate. cu excep ia păsărilor şi peştilor. Ucraina). Principalele surse de venituri: pescuitul. Exportă copră. Întreprinderi ale materialelor de construc ii. 38 mii loc. alimentară. situat în Polinezia (partea estică a Oceaniei). Se separă de acesta la S de com. Faună săracă.: Cockburn Town . Cioburciu şi se varsă iar în Nistru lîngă oraşul Bileaevka (reg. a. situat pe ărmul golfului Botnic . manioc. Turism. cobalt. Suprafa a: 430 km2. Centru industrial şi cultural.tare. banane. Monumente arhitectonice: catedrală romană şi gotică (sec. Popula ia: cca 314 mii loc. ananaşi. Căi rutiere: 8 km. Port la Marea Baltică. municipiu în România (jud. sisal.

XVIII. loc. aflate pe teritoriul dintre Carpa i.). Deşerturi nisipoase. Lungime: 700 km. înăl at pe ruinele străvechiului Tyras . 3630 m. separată de continent prin strîmtoarea Magellan. denumirea istorică a păr ii de sud-est a Moldovei. Relief muntos (în SV) şi de cîmpie (în N-E). Týras Þaidám Þára Báscilor Þára de Foc Þára de Jos Þára de Sus Þára Regínei Máud Þára Româneáscã Þárigrad numele oraşului Constantinopol (azi Istanbul). fiul lui Alexandru cel Bun. Suprafa a: 7. chimică. Climă temperată oceanică rece. Bucureşti (alternativ la Tîrgovişte ). semideşerturi. Hr. Tîrgovişte. Galerie de arte plastice. Pescuit. Cărbuni. alimentară. Siret şi Milcov. Sta iuni de cercetări ştiin ifice. Climă temperat-continentală uscată.). Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Industrie constructoare de maşini (vagoane. precum şi al unui oraş grecesc. Teatre. Muzee. la N-V de Moscova. marmură).6 mii km 2. Hr. la gurile Nistrului de colonişti milesieni. fiul mai mare al lui Alexandru cel Bun. iar cea de E Argentinei. Vegeta ie de stepă. A fost stăpînit de Burebista (82–44 î. În anii 1931–1990 s-a numit Kalinin . azi Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina). Climă subpolară. locuită de basci. Port fluvial. Resurse naturale. în care din 1436 şi-a exercitat puterea de “voievod“ Ştefan al II-lea. petrol. de tundră şi silvică montană. constituit la începutul sec.5 mil. arhipelag în S Americii de Sud. cu vînturi puternice. comunitate autonomă în N Spaniei. avînd ca oraş de scaun Suceava. situat pe Volga. s-a mai numit Maurocastron . XII.: Vitoria . numele antic al Nistrului . stăpînită din 1436 de Iliaş. Dunăre. Primul domn al ării Româneşti a fost Basarab I (1330–1352). Argeş (Curtea de Argeş). aparatură electrotehnică etc. constructoare de maşini. folosit în documentele slave şi în literatura veche românească pînă în sec. întemeiat la începutul sec. a materialelor de construc ii. Partea de V a arhipelagului apar ine statului Chile. Relief de platou şi masive muntoase (alt. Administrat de Norvegia. teritoriu în Antarctica. II–III). VI î. Belgorod . avîndu-şi reşedin a la Vaslui. . Creşterea vitelor. XIV în urma unirii forma iunilor statale româneşti din stînga şi din dreapta Oltului. Centrul adm. Centru industrial şi cultural. Lă ime: 300 km. sare. sărături. Turism. Popula ia: 2. Vegeta ie de deşert şi sărătură. metalurgică. 2704 m). la ărmurile Oceanului Atlantic şi ale Oceanului Indian. Lipsit de popula ie permanentă. Suprafa a: 72 mii km2. apoi cucerit de romani şi ataşat provinciei romane Moesia Inferior (sec. 462 mii loc. Industrie extractivă (minereu de fier. excavatoare. Denumirea a pătruns şi în folclorul românesc. denumirea istorică a păr ii de N-V a Moldovei. pe teritoriul Chinei. Centrală nucleară. depresiune tectonică în N-E podişului Tibet . Cunoscut din sec. Oraşul medieval. Descoperit de Magellan în 1520. Capitala statului a fost succesiv la Cîmpulung. apoi Cetatea Albă. minereuri de aur şi argint. alimentară.Tver oraş în Federa ia Rusă. textilă. stat feudal românesc.

Suprafa a: 42. 2 teritorii metropolitane (Kiev. dropii. 2061 m. ursul. Pe teritoriul com. care cuprinde teritoriul statelor Belgia. denumirea istorică a regiunii europene. Cîmpia Niprului. Navigabil pe cursul inferior. se află Mănăstirea ipova . hrişcă. Podişul Podoliei. Popula ia: 53 mil. At. Ucraina Transcarpatică apar ine cîmpiei omonime. care alternează cu reg. situat între Rusia. cu două biserici (principala cu hramul Adormirea Maicii Domnului ). XVIII. avînd şi relief predominant de podiş (Podişul Volîn. de la V de lacul Albert . minereu de fier). în Ucraina. Lungime: 1650 km. pe Kama . situată în apropiere de Cernău i. Colinele Done ului ş. petrol şi gaze naturale (Subcarpa ii Orientali). rezerva ii naturale. pe teritoriul Republicii Democrate Congo. sub 200 m. comună în Republica Moldova (rn. Avicultură. parcuri.Þárskoe Seló denumirea istorică a oraşului Puşkin din Federa ia Rusă. rîsul. Iaşi). Este divizat în 24 de regiuni. cerbul. cu clopotni ă veche. a. Culturi agricole: grîu. minereu de fier (Krivoi R República Udmúrtă ~. . vf. At. cu încăperi auxiliare şi chilii săpate în maluri de rîu stîncoase (sec.66 mil. în S Mun ii Crimeii (alt. de cărbuni. strunguri. Izvorăşte în zona mun ilor Cordiliera Orientală . în 1395. 1545 m. Sericicultură. metalurgică. Popula ia: 1. Ungaria. Suprafa a: 603. Fondat în 1708. loc. unul din izvoarele fluviului Amazon . Industrie constructoare de maşini şi utilaje (aparatură electrotehnică). un segment al Cîmpiei Panonice . Þãrile de Jos Þéþina Þípova Þuþóra Ucayáli Ucraína stat în Europa Orientală. doc. mistre ul.). oastea moldoveană. a petrolului. Aproximativ 5% din teritoriu este ocupat de mun i. textilă. a ob inut o victorie asupra cazacilor. loc. Parcuri na ionale. Roman Koş ). Teritoriul Ucrainei reprezintă un sector al Cîmpiei Europei de Est. chimică. rîu în Perú. Rezina). la E de masivul Coropuna . alimentară. comună în România (jud. motociclete. aparatură electrotehnică etc. doc. Vegeta ie de pădure. cu alt. Expl. Hoverla ). porcine). situat la 30 km S de Sankt-Petersburg. Polonia şi Belarus. vulpea. coborîte (sub 500 m). cu industrie şi agricultură avansate. de cîmpie ( Cîmpia Polesiei. Palate. Faună: lupul. Luxemburg şi partea de N-E a Fran ei. in. pe teritoriul căreia s-au aflat vechile branişti ale cur ii domneşti de la Iaşi. Slovacia. începînd din a doua jumătate a sec. condusă de Petru Şchiopul. Aici. Cîmpia Mării Negre ) cu alt. Izvorăşte din zona Mun ilor Albaştri . ară cu bogate resurse naturale. România. unul dintre izvoarele rîului Oubangui . de jucării. Udmúrtia Uéle rîu în Africa. Limba oficială: ucraineana. a. Lungime: 1 300 km. Cetátea ~. Sevastopol) şi o republică autonomă (Crimeea). Fostă reşedin ă de vară a arilor ruşi.1 km2. vf. Capitala: Kiev . constructoare de maşini (automobile. iar în V Carpa ii Păduroşi (segmentul de nord al Carpa ilor Orientali . alimentară. de confec ii. în 1746. Climă temperat-conti-nentală. XIII). max. în V Uralului .). secară. 98 mii loc. Moldova. Creşterea animalelor (bovine. legume ş. stepă şi silvostepă.7 mii km2. alt. republică în Federa ia Rusă. Industrie extractivă (cupru. în 1587.: Ijevsk . cetate în ruine. de prelucrare a lemnului. S-a numit arskoe Selo (pînă în 1937). Centru adm. max. Olanda.

Teatre. Industrie constructoare de maşini (locomotive. situat la ecuator. la 1300 m alt. Fondat în 1648. alimentară. a materialelor de construc ii. alimentară. Pînă în 1934 s-a numit Verhneudinsk . aparate electrice etc. Rwanda. cel mai mare oraş al ării. 4321 m). în Uralul de Mijloc. República ~. Universitate. regiune în partea centrală a Italiei. motoare.). Centru industrial: construc ii de maşini (maşini energetice. prelucrarea petrolului. Dispune de resurse naturale (minereuri de cupru. străbătută de fluviul Tibru . vagoane. mei. Edward. sorg. 370 mii loc. pomicultură. porumb. cartofi). pe rîul Selenga . capitala Bureatiei. Nod de comunica ii (feroviar. situat pe valea rîului Tola . utilaje petroliere etc. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Rezerva ii naturale. Capitala: Kampala . Relieful este reprezentat de un vast podiş (alt. bovine). maşini-unelte. capitala Başkiriei. Suprafa a: 241 mii km2. situat pe fluviul Volga . a materialelor de construc ii. Hidrocentrală. Suprafa a: 8. 5119 m.09 mil. Căi rutiere: 28 660 km. nave fluviale etc. viticultură. de încăl ăminte. Institu ii de învă ămînt superior. de sticlărie. Vegeta ie constînd din păduri montane (32% din teritoriu). dar insuficient valorificate. Muzee. Ugánda Ulán Bátor Ulán-Udé Uliánovsk Úmbria . Aerodrom. iar pentru consumul intern manioc. textile şi confec ii. Industrie constructoare de maşini (automobile. Teatre.: Perugia .). de prelucrare a lemnului. bata i. între Republica Democrată Congo. ceai. de produse textile şi alimentare. cobalt. Tanzania. întreprinderi ale materialelor de construc ii. oraş în Federa ia Rusă. alimentară. trestie de zahăr. Fondat în 1639. Teatre. cu depresiuni ocupate de cîteva lacuri mari: Victoria. Se importă echipamente şi utilaje industriale. Zonă agricolă (grîu. apatite). grupate în 4 pro-vincii. George. textilă. loc. Sudan. 4260 m). textilă. Muzee. Economie axată în fond pe agricultură. rutier). Este divizat în 39 de districte. Pînă în 1924 s-a numit Simbirsk . Muzee.Ufá oraş în Federa ia Rusă. Căi ferate: 1241 km. Prelucrarea metalelor şi a lemnului. Kenya. Fondat în 1574. wolfram. Fondat în 1666. capitala Mongoliei. oraş în Federa ia Rusă. fasole. 1000–15000 m). plante arborescente de savană şi ierboase de stepă. creşterea animalelor (ovine. Port fluvial. Muzee. Aeroport interna ional. Limbi oficiale: engleza şi swahili. vulcanul Elgon în E (alt.82 mil. staniu. Aeroport. Albert . Universitate. bumbac. Nod feroviar. orz. max. esături. bananieri. Hidrocentrale. înso it de masivele muntoase Ruwenzori în V (alt. a lemnului. Popula ia: 828 mii loc. 692 mii loc. Centru adm. 684 mii loc. Popula ia: 24. Muntele Margherita ). Predomină exportul de cafea.5 mii km2. Aeroport. utilaje şi aparate electrice. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior. Pentru export se cultivă arbori de cafea. Climă ecuatorială şi subecuatorială. chimică. 1. mun ii Virunga în S-V (alt.). stat în partea central-estică a Africii. max. loc. Teatre. industrie chimică.

At. doc. Alexandru Nevski (1905). minereuri de fier. lignit. Lungime: 2000 km (de la marea Kara pînă la Marea Caspică). bauxită ş. Nod de comunica ii (feroviar. gaze naturale. Biblioteca "Carolina rediviva". mun ii Bakony în V (alt. textilă. cupru. reg. esături de bumbac. în 1430. 1015 m. Climă temperat-continen-tală moderată. Ucraina. încăl ăminte din piele naturală. Bisericile Sf. mobilă. produse alimentare. limită geografică între Europa şi Asia. fluviu în America de Sud. şcoli de cultură generală. Vegeta ie formată din păduri de foioase (16% din teritoriu) şi din plante de stepă şi silvostepă. mangan. care divizează Cîmpia Panonică în Mica Cîmpie în N-V şi Marea Cîmpie în S-E. Dispune de resurse naturale de subsol: bauxită. castel (sec. Principalele culturi agricole: cereale (grîu. maşini-unelte ş. situat pe fluviul Ural . Fondat în 1584. reşedin a raionului Ungheni. Vechi centru politic. loc. Muzee. 185 mii loc. Croa ia. economic. cea uşoară şi constructoare de maşini. situat pe malul stîng al Prutului. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. alimentară. Izvorăşte din mun ii Sera do Mar (Brazilia). vf. Pînă în 1775 s-a numit Yaík . XIII–XV). Uni-versitate (1477). chimice. XVI–XVII) ş. 43 mii loc. poligrafice. Aeroport.7 mil. Ierarh Nicolae (1882). petrol.: 1894 m. Nod de comunica ii. sistem muntos în federa ia Rusă. Muzee. Institu ii de învă ămînt superior. îngrăşăminte minerale. aluminiu. oraş în partea cen-tral-sudică a Suediei. Lungime: 1 580 km. Muzeu etnografic. 216 mii loc. chimică.). alimentare. rutier). Capitala: Budapesta . de repara ii navale. secară). Faună tipică Europei Centrale. 5 oraşe autonome şi capitala. Bogate resurse de subsol: cărbuni. ale căror produse sunt bine cunoscute: autobuze. Lungime: 2428 km. În proces de revigorare se află industria metalurgică. ciment. Climă continentală (aspră în N şi mai blîndă în S). 705 m). Navigabil pe cursul inferior. Popula ia: 10.a.Ungária República Ungáră . Unghéni Úppsala Urál fluviu pe teritoriul Federa iei Ruse şi Kazahstanului. Kékes ). constructoare de utilaje şi aparate electrotehnice. Sf. cultural şi religios. max. de fier. plante tehnice (sfe oraş în Republica Moldova. Include 19 comitate. Narodnaia . orz. stat în Europa Centrală. o el laminat şi brut. huilă. vagoane. a. porumb. Monumente: catedrală gotică (sec. Teatru. Urál Urálsk Uruguáy . Alt. Licee. Izvorăşte din mun ii Ural şi se varsă prin două bra e în Marea Caspică. România. refrigeratoare. drenată de fluviul Dunărea şi afluentul ei Tisa . Industrie constructoare de maşini (utilaje şi aparate electrotehnice. Slovenia şi Austria. minereuri de mangan. Suprafa a: 93 mii km2. a. textile şi de confec ie. Relief caracterizat de cîteva zone fizico-geografice şi naturale: un sector al mun ilor Carpa i în N-E (alt. fontă. vf. oraş în Kazahstan. Balaton din S mun ilor Bakony. situat între Slovacia. pe cursul mediu şi inferior formează grani a dintre Argentina şi Uruguay şi se varsă în Oceanul Pacific prin estuarul La Plata . Întreprinderi de prelucrare a metalelor. Navigabil pe cursul inferior.

situat pe rîul Angara . floarea-soarelui. Expl. Hidrocentrală. Centru comercial şi meşteşugăresc cu tradi ii. minereuri de cupru. zinc. Formează un segment al grani ei cu China. Importă materii prime. constructoare de maşini. situat în delta Rinului . Muzee. XIV). Industrie metalurgică. chimică. ulei. petrol. argint ş. străbătută de rîul Rio Negro . loc. loc. vi ă de vie. Suprafa a: 177. între Marea Caspică şi lacul Aral. carne şi produse din carne.). automobile. Irkutsk). situat pe rîul Razdolnaia . Nod feroviar. Universitate. lînă. legume. Aeroport. textile ş. de congelare şi conservare a cărnii. Capitala: Montevideo . afluent pe dreapta al Amurului . sfeclă de zahăr. în Mun ii Stîncoşi . între Argentina şi Brazilia. Nod feroviar. rîu în Asia. centrul adm. aur. gaze naturale. chimică. Relief cu altitudini mici. Monumente: catedrală gotică (sec. al provinciei Utrecht . 115 mii loc. porumb. fortărea ă (anul 48 î. Teritoriul reprezintă o vastă cîmpie deluroasă (alt. Nod de comunica ii. oraş în Olanda. Denumirile vechi: Nikolskoe (pînă în 1898). Căi f Ürümqi [jurjum´t¿i] oraş în V Chinei. lînă şi lapte: bovine. Nikolsk (pînă în 1926). XIII–XVII). Vegeta ie deşertică. situat la ărmul Oceanului Atlantic. Limba oficială: spaniola. de cărbune. Lungime: 897 km. Exportă piei. Capitala: Salt Lake City .Uruguáy República Orientálă a Uruguáyului .42 mil. Hidrocentrală pe fluviul Uruguay (Salto Grande ). Zăcăminte: petrol. oraş în Federa ia Rusă (reg. combustibili. Popula ia: 3. Se modernizează căile de comunica ii. max. podiş în Asia. Culturi agricole: cereale. Vegeta ie ierboasă de păşune. orz. chimice. alimentară. a. Fondat în 1866. oraş în Federa ia Rusă ( inutul Primorsk). biserică romanică (sec. 164 mii loc. de zahăr. Suprafa a: 220 mii km2. textilă. de pielărie. Se cultivă grîu. situat pe valea rîului ürümqi . 235 mii loc. Popula ia: 1. constructoare de maşini. constructoare de maşini. Industrie extractivă (cărbune). chimică. Climă continentală excesivă. Industrie siderurgică. Pescuit maritim. Creşterea animalelor (bovine. porcine). 1. metalurgică. Institu ii de învă ămînt superior. Aeroport. textilă.74 mil. Universitate (1636). Oraş antic. constructoare de maşini. de prelucrare a lînii. echipamente şi utilaje industriale. in. pe teritoriul Kazahstanului şi Uzbekistanului. alimentară. Func ionează mici fabrici şi uzine constructoare de maşini şi utilaje. legume. Izvorăşte din mun ii Sihote Alin . Industrie extractivă (cărbune). Complex silvic. de ciment. stat în S-E Americii de Sud. pomi fructiferi. Muzeu. Hr. NikolskUssuriiski (pînă în 1935) şi Voroşilov (pînă în 1957). alimentară. stat în partea central-vestică a SUA. Climă subtropicală oceanică. esături. textilă. 513 m). Suprafa a: cca 200 mii km2. loc. de uleiuri vegetale. ară agrară. ovine. alimentară. Teatru. specializată mai cu seamă în creşterea animalelor (pentru carne. pădurile ocupînd doar 2% din suprafa ă. în Extremul Orient. afluent al fluviului Uruguay . caprine). pe teritoriul Federa iei Ruse. Ussúri Ussuríisk Ust-Ilímsk Ustiúrt Utah [´juuta] Útrecht [´juju´trect] . a.5 mii km2.2 mil. plumb. Este divizat în 19 depar-tamente.

Capitala: Taşkent . Fără popula ie stabilă. situată pe malul stîng al Prutului. a hîrtiei.). băl i. Cahul). Afghanistan şi Turkmenistan. Alt. orz.). constructoare de maşini. Industrie constructoare de maşini (aparate electrotehnice şi de precizie. Popula ia: 25. Limba oficială: uzbeka. Suprafa a: 295 mii km2. agricolă (cereale. castel (sec. medie: 343 m.). fluoritice. mangan ş. Industrie constructoare de maşini agricole. Climă continentală uscată. Vegeta ie de pustiu şi semipustiu. Universită i. Suprafa a: 447 400 km2. care cuprinde pustiul Kîzîlkum . Vegeta ie de tundră. Artizanat. arahide etc. Port. din masivele muntoase din V mun ilor Tian-Shan (alt. pomicole. maşini-unelte ş. insulă în Oceanul Arctic. 778 mii loc. Turism.Úttar Pradésh [´ut¬r pr¬´de¿] stat în N Indiei. Turism. sucuri ş. porumb. muzeul poştei (de mărci). În acest loc a existat tîrgul medieval moldovenesc Troian (sec. Popula ia: 140 mii loc. medie 150 m). şacali. Muzeu de arte. plumb. Institu ii financiare. Uzbekistán República ~. a. Kîrgîzstan. alimentară. în cîmpia Gangelui . orez). textilă şi de confec ii. de prelucrare a lemnului. În agricultură (concentrează 1/3 din popula ia activă) predomină culturile tehnice (îndeosebi bumbacul). Muzeu. gaze naturale. zinc. vinuri). chimică. Climă aspră. Repara ii navale.4 mii km2. cîmpia fluviului Amudaria şi regiunea mării Aral . trestie de zahăr. orez. bumbac. Faună: urşi. loc. textilă. palat etc. Economie bazată pe industria extractivă şi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. Numeroase lacuri. 5 mii loc. capitala statului Liechtenstein. Posesiune a Federa iei Ruse. învecinat cu Kazahstan. textilă. comună în Republica Moldova (rn. podişul deşertic Ustiurt . Centrul unei regiuni viticole. minereuri de cupru. de prelucrare a lemnului. Suprafa a: 3. Include Republica Autonomă Karakalpakstan (autonomă) şi 12 re-giuni. chimică. porumb. Reg. alimentară (conserve. de peste 4000 m) şi Pamir (alt. Industrie constructoare de maşini. Sta iune balneoclimaterică. Institu ii de învă ămînt superior. situată între arhipelagul Novaia Zemlea şi peninsula Iugorski . păşuni alpine. Capitala: Lucknow . Niprului şi Dvinei de Vest.). chimică. a materialelor de construc ie. la izvoarele Volgăi. cerealiere (grîu. XV–XVI). textilă. Nod feroviar. fazani. port la golful Botnic. 2000–5000 m) (în E şi S-E). 57 mii loc. cărbune. Váasa Vádul lui Isác Vadúz [fa´duts] Vaigáci Valáhia Valdái Valéncia . Tadjikistan.5 mil. Exploatări de petrol. textilă şi de confec ii. din depresiunea intermontană Fergana (în E) şi din alte zone deşertice. alimentară (conserve de legume şi fructe. Industrie alimentară. dropii. Industrie mecanică. a hîrtiei. XVI). a. de pielărie şi încăl ăminte. alimentară. oraş în E Spaniei. a. podiş în Federa ia Rusă. leg [´vaasa] oraş în S-V Finlandei. situat la poalele mun ilor Himalaia . situat pe fluviul Rin . Monumente arhitectonice arabe şi spaniole (catedrală. chimică. situat la vărsarea rîului Turia în Marea Mediterană. Meşteşugărit. viticole. Relief deluros (alt. stat în Asia Centrală. Păduri de conifere. antilope. situat în N-V Cîmpiei Ruse . Aerodrom. denumire veche pe care străinii au dat-o ării Româneşti şi Moldovei (uneori) după etnonimul românilor din evul mediu valahi (vlahi ). Relieful constă din marea Cîmpie a Turanului (în partea central-vestică). aur. Galerii de tablouri. Lacuri.

Suprafa a: 5. clădiri). Sta iune climaterică. Păduri. Castellón de la Plana . Oraşe pr. a hîrtiei. Port. Capitală din 1570. Universitate. Popula ia: 3. Teleorman). Cahul şi în reg. Universită i.3 mii km2. loc. atestat cu numele latin Limes Transalutanus . Şantiere navale. Port maritim. Pe t eritoriul Basarabiei sunt cunoscute: Valul lui Traian de Jos (în rn. vf. Oraş pr.9 mil.: Victoria . de la Dunăre pînă la pasul Bran din E Carpa ilor Meridionali. Victoria ). Turism. (600 mii loc. La ~. 280 mii loc. 473 mii loc. în apropierea ărmului nord-american. în conurba ie). denumirea străvechilor fortifica ii de pămînt din cuprinsul spa iului dacoroman. Centru comercial şi industrial: şantiere navale. max. Relief muntos (alt. Zăcăminte de cărbuni. Ad. Expl. de peşte.59 mii km2. Apele lacului se varsă în strîmtoarea Kattegat prin rîul Götta älv . port la Marea Mediterană. lac tectonic în S-V Suediei (cel mai mare din peninsula Scandinavia). cînd romanii au părăsit Dacia. Cf. Climă temperată maritimă umedă. rafinării de petrol. Fondat în 1536. prelucrarea lemnului. situat într-un golf al oceanului Pacific. legume. Culturi agricole: cereale. situat pe ărmul Oceanului Pacific (golful Baurrard). Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Bază militară maritimă. construite după cucerirea Daciei de către împăratul Traian (106). Căuşeni). Turism. Alicante. măslini.Valéncia [va´lenqja] regiune în E Spaniei. forestiere. 16 mii loc. Leova. rafinării de petrol.: Valencia. în conurba ie). Şi-au pierdut importan a militară după 246. biserici. citrice. Muzee.5 mil. Vancouver [væn´kuuv¬] Vänern [´veen¬rn] . vi ă de vie. întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. construc ii de maşini. bumbac. conserve de carne. Odesa. loc. Suprafa a: 23. max. capitala statului Malta. Valul lui Traian din România. oraş în Chile. produse alimentare: zahăr.Cimişlia. Aeroport. Centru comercial şi turistic. Popula ia: 400 mii loc. de fructe şi legume. Muzeu arheologic.: 98 m. Vallétta Valparaíso Válul lui Traián Vancouver [væn´kuuv¬(r)] insulă canadiană în Oceanul Pacific. prelucrarea lemnului. Industrie de prelucrare a materiei prime agricole. Ucraina) şi Valul lui Traian de Sus (în raioanele. Sta iune balneoclimaterică. Centru comercial şi industrial: şantiere navale. Suprafa a: 34 mii km2. Aeroport. de lîngă Turnu-Măgurele (jud. oraş în S-V Canadei. metalurgia cuprului. (1. în lungime de cca 235 km. Valoroase monumente arhitectonice (catedrală. 2200 m.

Vestigii antice. Port maritim. În anii 1949–1957 s-a numit Stalin . vi ă de vie. alimentară. ovine). castel regal (sec. loc. Căi rutiere: 1 130 km. Faună: crocodili. argint. cocotieri. textilă. pe ins. Pînă în 1957 s-a numit Benares . XVII–XVIII). diamante). şerpi. poligrafică. întreprinderi de produse chimice. Nod feroviar şi rutier. alimentare.a. pescuit. produse chimice. porumb. carne. Admis în ONU la 15 septembrie 1981. chimică. fluviu în Peninsula Balcanică.67 mil. Aeroport interna ional. alimentară. Muzee. Academie de ştiin e. Industrie constructoare de maşini (automobile). băuturi. Vaslui. Universitate. în sec. Izvorăşte din Mun ii Macedoniei (masivul Dobra Voda ) şi se varsă în golful Salonic (Grecia). produse electrotehnice şi radiotehnice.1 mil. sfeclă de zahăr. arbori de cacao. bananieri. copră. Varánasi Vardár Várna Varºóvia Vaslúi jude în E României (Moldova). Centru adm. ovine). éfaté ş. Santo ). cafea-boabe. porcine. Climă tropicală umedă. Se cultivă fructe. 1. creşterea animalelor (bovine. Navigabil pentru vase mici pe cursul inferior. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 1879 m. Centru comercial şi industrial (produse textile. Economie bazată pe agricultură. economic şi cultural. Suprafa a: 14760 km2. Trece prin Skopje . arbori de cafea. XIII–XVIII). arahide. Şantiere navale. Importă produse industriale (echipamente şi utilaje tehnice). de sticlărie. Industrie slab dezvoltată: extractivă (mangan. Aeroport. Climă continentală. Vegeta ie: pădurile tropicale acoperă 90% din suprafa a ării. Erromango. floarea-soarelui. pomi fructiferi. aur. Locuri istorice (Podul Înalt ). servicii de turism. capitala Poloniei. oraş situat pe Vistula . Centru religios al hinduşilor (temple. textilă. legume. Relieful insulelor este predominant muntos (de origine vulcanică). Cuprinde teritoriul a peste 70 de insule. cu văi intramontane şi podişuri cu pante line. farmaceutică. situat pe ărmul Mării Negre. Muzee. 1. pe cursul superior şi mijlociu al Bîrladului . . Numeroase monumente istorice şi arhitectonice: catedrală (sec. situat pe malul stîng al Gangelui. Se cultivă cereale. XIV). Popula ia: 465 mii loc.: mun. Centru turistic. palate. alimentare. aparatură fină şi optică etc. Port fluvial. loc. Biblioteci. Capitala: Port Vila . XIII. Universitate.. Divizat în 6 districte.Vanuátu República ~. de artizanat). At. biserici (sec. oraş în N-E Bulgariei. Fostă colonie gre-cească Odessos . textile şi de confec ii. Exportă copră. prelucrarea metalelor şi a lemnului. Sta iune balneară interna ională. Creşterea animalelor (bovine. 312 mii loc. Aeroport. edificii vechi şi noi. moschei. doc. diverse specii de păsări. Tabwemasana. Rezerva ii naturale. Popula ia: 197 mii loc. stat insular în S-V Oceanului Pacific.3 mii km2. Universită i. Turism. Malalkula. situat la N-E de Australia. Mare centru politic. Teatre. Suprafa a: 5. Pescuit. format din culmi şi piscuri înalte (alt. combustibili. din care 12 sunt mai mari: Santo. max. afectată de vînturi şi uragane puternice în timpul verii australe. de tricotaje şi confec ii. oraş în N Indiei (Uttar Pradesh). palate). Lungime: 420 km. Relief de dealuri şi coline.

Institu ii de învă ămînt superior. cîteva muzee.: Lausanne .Vaslúi municipiu în E României. Podul Înalt (la S de Vaslui). fiind amplasat pe colina Vatican . Turism. Vaslúi Vaticán rîu în România. la 76 m alt. Vátra Dórnei Vättern Vaud [´voo] Vãrátec Vãrzãréºti . Suceava). situat pe teritoriul oraşului Roma (Italia). bazilica San Pietro.2 mii km2. unde Ştefan cel Mare i-a învins pe otomani. 82 mii loc. vechi centru adm. Mănăstírea ~. Popula ia 1000 loc. textile şi de confec ii. Zonă agricolă (viticultură). 20 mii loc. Este unul din cele mai vechi aşezăminte monastice din Basarabia. Întemeiată în sec. Local numit şi Vasluie . Ad. Biserica Naşterea Maicii Domnului . în 1375. canton în S-V Elve iei. Limbi oficiale: latina şi italiana. XV. a. Muzee. Locuri şi monumente istorice: biserica Sf. anterior cardinalul Karol Iosef Wojty/la. Dispune de ac iuni ale renum oraş în România (jud. porcine). Ob ine suveranitatea prin Acordurile de la Laterano. At. Secretar de stat este cardinalul Angelo Sodano (din 1990). produse lactate şi de panifica ie ş.44 km2. max. Fondată în 1785. Suprafa a: 3. nămol de turbă). Státul ~.: 119 m. Muzeu. pe malul nordic al lacului Geneva (Leman). de inut şi de jude . situat pe valea Bistri ei . Activitatea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de papa. Teatru. Lungime: 66 km. Este unul dintre cei mai mari ac ionari şi investitori din lume. Turism. Vărzăreşti. mănăstire în Republica Moldova. Reşedin ă a lui Ştefan cel Mare.9 km2. edificii administrative. Muzeu: icoane argintate (sec. Este cel de al 266-lea papă al Vaticanului şi primul papă suveran neitalian. Fondat în 1803. XVIII–XIX). Actualul papă Ioan Paul II a fost ales de Conclavul Vaticanului la 16 octombrie 1978. Mănăstírea ~. [´vet¬rn] lac tectonic în partea centrală a Suediei. încheiate la 11 februarie 1929. doc. în com. Biserică construită (1841) pe locul uneia de lemn. al VIII-lea. Capitala: Vatican . stat în S Europei. Vaslui. din propriile venituri şi din cele provenite în urma opera iilor bancare. Suprafa a: 1. pe teritoriul satului Văratec (com. Ion . Prin rîul Motala apele lacului se varsă în Marea Baltică. obiecte de valoare. XVIII). Biserici (sec. jud. Neam ). Creşterea animalelor (bovine. Atelier pentru esut covoare. Izvorăşte din N-E Podişului Central Moldovenesc. Popula ia: 602 mii loc. Suprafa a: 0. cînd Roma devine centrul politic şi religios al bisericii catolice. arhiepiscop de Cracovia (Polonia). Face parte din sistemul navigabil care leagă oraşele Stockholm şi Göteborg. rn. zidită în 1863 pe locul uneia mai vechi. XVI–XVIII). Întreprinderi de prelucrare a lemnului. centrul administrativ al jud. Vaticanul îşi finan ează activitatea din contul veniturilor depuse de organiza iile bisericii catolice.). Cuprinde pia a San Pietro. Stat independent. Sta iune balneoclimaterică (ape minerale. Nisporeni. Întreprinderi ale materialelor de construc ii. mausoleul lui Peneş Curcanul şi al doroban ilor eroi din Vaslui. mănăstire în România. situat pe valea Bîrladului . ctitorie a lui Ştefan cel Mare (1490). căzu i la Plevna în 1877. Agapia. grădini şi străzi din interiorul cartierului Vatican. la confluen a cu rîul Vaslui . alimentare (uleiuri vegetale. Centru adm. broderii (sec. Palatul Vatican. afluent pe stînga al Bîrladului . Mormîntul Veronicăi Micle. ale industriei uşoare şi alimentare. A luat fiin ă în sec. de prelucrare a lemnului (mobilă).

aluminiu. 2772 m. max. 1 district federal. a. oraş în N Bulgariei. minereu de fier. 5 007 m. orez. aparate radio şi electronice). Centru comercial. palat regal (sec. trestie de zahăr. Monumente: catedrală (sec. Climă ecuatorială umedă în S şi ecuatorială musonică în rest. XVII). de prelucrare a metalelor. tutun. Numeroase poduri (cca 400).Veátka oraş în Federa ia Rusă. Lungime: 1 367 km. XVIII–XIX). situat la ărmul Oceanului Atlantic. afluent pe stînga al Niprului . dantele. alimentară. Teatre. bumbac. rîu în Federa ia Rusă. case de locuit ş. Industrie metalurgică (neferoase). situat pe fluviul Iantra . Din 1934 pînă în 1990 s-a numit Kirov . concentrate în Canal Grande . între Guyana. oraş în Federa ia Rusă. Popula ia: 24. textilă şi de confec ii. loc. Cartiere urbane: Marghera. Teatre. a. în centru o cîmpie vastă drenată de fluviul Orinoco şi afluen ii săi (Caroni. Veátka Veázma rîu în Federa ia Rusă. Port fluvial. constructoare de maşini. Caura. cafea. Industrie extractivă şi de prelucrare a materiei prime. Se cresc animale pentru carne şi lapte. Turism. palate. bauxită. Artizanat (obiecte de artă din sticlă. alimentară. instrumente electrotehnice. a construc iilor navale. textile. Faună bogată. Industrie constructoare de maşini (strunguri. Universitate. Turism. de prelucrare a inului. vf. situat pe un grup de insule din laguna Vene ia a Mării Adriatice. alimentară. Construc ii de maşini. textilă. Roraima ). faian ă şi por elanuri. biserici (sec. textilă. de prelucrare a lemnului. a petrolului. Vegeta ie de pădure şi de savană. forestieră. în reg. cacao.). Canale (în loc de străzi). XII–XIV). rutier). Catedrală (sec. afluent pe dreapta al Kamei . clădiri vechi (sec. a hîrtiei. [venesw´ela] Veázma Velíko T´ãrnovo Venéþia Venezuéla República ~. chimică. Murano. la N-E de Smolensk. Relieful ării este format din trei zone geografice distincte: în N-V şi N lan urile mun ilor Cordiliera Anzilor (alt. Brazilia. Meta ş. Cunoscut din 1239. Mestre. XVII). 2 teritorii federale. 78 mii loc. vf. Nod de comunica ii (feroviar. întreprinderi de pielărie şi încăl ăminte. alimentară. Apure. Pînă în 1965 s-a numit Tărnovo . Monumente: cetate în ruine (sec. situat pe rîul cu acelaşi nume. a materialelor de construc ie. Academie de arte. por elanuri şi din lemn încrustat. Nod de comunica ii (feroviar. Columbia şi Marea Caraibilor. Institu ii de învă ămînt superior. Pescuit maritim. 62 mii loc. Navigabil vara pe cursul inferior (1 000 km). Muzee. Trece prin oraşul Veatka . în S-E podişul Macizo de Guyana (alt. minereuri de fier. Muzeu arheologic. Capitala celui de-al doilea arat bulgar (1187–1393). Smolensk. chimică. siderurgică. max. 495 mii loc. Principalele culturi agricole: porumb. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură generală. maritim).7 mil. Cunoscut din 1374. Ansambluri arhitecturale: bazilici. din metale. stat în N Americii de Sud. Muzee. cacao. Capitala: Caracas . XIV–XVII). Lacul principal – Maracaibo . Dispune de bogate resurse de subsol: petrol. oraş în N-E Italiei. Include 22 de state. rutier. a. electrotehnică şi electronică. cafea. Importă maşini şi util . manioc. Industrie constructoare de maşini. Sta iune balneară (Lido ). farmaceutică. Burano ş. banane. 340 mii loc. esături etc. textilă. Muzee. Limba oficială: spaniola. biserici. Bolivar ). alimentare.). situat pe rîul cu acelaşi nume. de sticlărie. XIII). Suprafa a: 917 mii km2. Ceramică artistică. de prelucrare a lemnului. Lungime: 147 km. Exportă petrol şi produse petroliere.

Culturi agricole: grîu. situat pe rîul Meuse . sucuri. pomi fructiferi. castel (sec. cafea. situat pe rîul Adige . palate. plante furajere. Alt. bumbac. XVI–XVIII). XIV). Centru comercial şi turistic. Relief muntos în partea centrală (mun ii Green din lan ul Apalaşilor . catedrală (sec. în 1906. Aeroport. [v¬r´mant] stat în N-E SUA.5 mii loc. la 15 km S-V de Paris. care s-a terminat cu victoria armatei franceze. alt. Monumente de arhitectură (sec. care a produs modificări în configura ia conului.: 1277 m. textilă şi de confec ii. cartofi. chimică. porcine. Vestigii romane. ovine). talc. făcînd parte din conurba ia capitalei. max. pie e. aerian). Zăcăminte: roci de construc ie. în Italia meridională. prin care se recunoaşte independen a a 30 de state ale Americii. conserve). Pompei şi Stabiae . Verdún [ver´dœ˜¤ Verhoiánsk oraş în Federa ia Rusă. Aici a fost înregistrată cea mai scăzută temperatură absolută în emisfera de N a Pămîntului (–71°C). prelucrarea lemnului. 30 mii loc. Export de zahăr. pe ărmul golfului Napoli . catedrală. Stat federal din 1791. de dealuri în V şi de podiş în E. Academie. Capitala: Montpelier. banane etc. constructoare de maşini (nave. Popula ia: 563 mii loc. maşini-unelte. Fondat în 1638. XI–XII). max. petrochimică. Erup ii puternice: în 63 şi 79 î.: Connecticut . catedrală (sec. automobile asamblate. Vermónt Veróna oraş în N Italiei (Veneto). din 1919. situat pe rîul Iana . Locul de încheiere a unor tratate interna ionale: Tratatul de pace de la ~ . Creşterea intensivă a animalelor (bovine. 96 mii loc. Suprafa a: 25 mii km 2. Turism. Tratatul de pace de la ~. a hîrtiei. clădiri în stil baroc etc. Industrie constructoare de maşini. XIV. alimentară. I). port la golful Mexic . Numeroase lacuri (cca 400). alimentară. Muzee. porumb. Pe versan i se practică viticultura şi pomicultura. azi muzeu de artă). teatre etc. Nod de comunica ii (feroviar. 2. . Expl. primărie (sec. Centru comercial. forestiere. produse alimentare (lactate. 470 mii loc. 1 340 m). XVII) ş. în N-E Siberiei. produc ia materialelor de construc ie. Sta iune balneară. din 1783. Versáilles Vezúviu vulcan activ în peninsula Italică. Hr. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. fabrici textile.Veracrúz [vera´krus] oraş în E Mexicului. Construc ii de maşini (maşini-unelte. Monumente istorice şi arhitectonice: fortifica ii în ruine (sec. cu vîrfuri muntoase izolate. Construc ii de maşini. Nod de comunica ii. azbest. de prelucrare a petrolului. În primul război mondial (21 februarie –18 decembrie 1916) aici a avut loc principala bătălie între armatele franceze şi germane. oraş în N-E Fran ei (Lorena). a articolelor de textile şi confec ii. Rîu pr. a. [ver´saai] oraş în Fran a. utilaje). 270 mii loc. Fostă reşedin ă regală.. aparatură electrotehnică). prelucrarea lemnului. Observator permanent. de produse chimice şi alimentare. Monumente antice şi medievale: arene romane (sec. de hîrtie. Fondat în 1519. prin care se pune capăt primului război mondial. a tutunului. Centru religios şi turistic. oprind ofensiva armatei germane spre Paris ( Bătălia de la Verdun ). Valoroase monumente arhitectonice: palate. textilă şi de confec ii. Industrie metalurgică (aluminiu). biserici. în urma cărora au fost distruse oraşele Herculaneum. VIII).

Parc na ional. Universitate. alimentară. Aeroport. Capitala Republicii Laos din 1975. Aeroport interna ional. chimică. de prelucrare a cauciucului. Produse de artizanat. textilă şi de confec ii. Turism. Industrie cinematografică. 112 mii loc. Universitate (1365). mare cascadă în S Africii. într-o cîmpie din apropierea Alpilor . 1. Popula ia: 1. Tanzania şi Uganda. Este bîntuit de furtuni.2 mii km2. Industrie constructoare de maşini (locomotive. utilaje şi aparataj electrotehnic. max. Parcuri. . Port fluvial. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Pescuit. în S-E insulei Vancouver . castele. Turnul de televiziune (cca 300 m). constructoare de maşini. Vestigii romane. max. Relief deluros (alt. alimentară. Înăl ime: 122 m. rutier).: 80 m. Posesiune canadiană. Monumente istorice şi arhitectonice: palate. capitala Austriei. apeduct). XIV–XVI). şaluri). Muzee. de prelucrare a lemnului. port la Oceanul Indian. 26 mii loc. Opera din Viena. Victória Victória Victória Victória Victória Viéna Vientiáne [vje´tjan] capitala statului Laos. alimentare (decorticării de orez). capitala Republicii Seychelles. situat în insula Mahoré . Centru comercial. Navigabil. aparatură medicală şi optică). automobile. Teatre. Denumirea antică (latină): Vindobona . pe fluviul Zambezi . (eschimoşi). Nod feroviar şi rutier. Aeroport. Industrie metalurgică. a hîrtiei. temple). loc. Suprafa a: 69. palate (sec. XIII–XIV). textile ( esături din bumbac şi din lînă. pe teritoriul statelor Kenya. Academia de arte. Turism.Vicénza [vit¿entsa] oraş în N Italiei (Veneto). Mare centru economic şi cultural. lac în Africa Ecuatorială. de pielărie şi încăl ăminte. biserici. Port. oraş în Canada.1 mii loc. Institu ii financiar-bancare interna ionale. Vestigii romane (ruinele unui teatru roman. la poalele mun ilor Wienerwald (Pădurea Vieneză). Fondat în 1843. Pescuit. Universitate. Industrie uşoară. Suprafa a: 217. Turism. Denumit după regina Angliei. situată pe fluviul Mekong . de prelucrare a petrolului şi a lemnului (mobilă). situată pe Dunăre. Monumente arhitectonice (pagode. Climă subarcti-că. Centru comercial. la grani a dintre Zambia şi Zimbabwe. biserică gotică (sec. Nod de comunica ii (feroviar. Port fluvial. Întreprinderi de pielărie. între insulele Banks şi Prin ul Wales . Turism. insulă în Arhipelagul Arctic Canadian. de instrumente muzicale. Lă ime: cca 1800 m.64 mil. alimentară. Academie de ştiin e. 101 mii loc. catedrală.5 mii km 2. 443 mii loc. poligrafică. textilă şi de confec ii. Hidrocentrală. Vegeta ie de tundră. XVI). Monumente arhitectonice: Domul (sec. Este cel mai mare lac din Africa. Nod de comunica ii. 600 m). Ad.

Vietnám

República Socialístă ~, stat în S-E Asiei, situat în partea de E a peninsulei Indochina, pe ărmul Mării Chinei de Sud, între Cambodgia, Laos şi China. Este divizat în 7 provincii şi 3 oraşe cu statut special. Suprafa a: 335 mii km2. Popula ia: 81 mil. loc. Capitala: Hanoi . Limba oficială: vietnameza. Relieful este reprezentat de masive muntoase şi podişuri: în N mun ii Truong (alt. max. 3 143 m, vf. Fan Si Pan ), în centru şi în S mun ii Annam (alt. max. 3 285 m, vf. Ngokan ) şi zone de podişuri pe alocuri puternic fragmentate. Cîmpiile ocupă regiunile de litoral şi văile fluviilor Sông Hong şi Mekong . Climă tropical-musonică. Vegeta ie: păduri cu arbori de esen e pre ioase – 44% din teritoriu, savane. Faună: tigri, leoparzi, maimu e, păuni, fazani ş.a. Dispune de bogate şi variate resurse miniere, din care numai unele sunt suficient exploatate (huilă, petrol, fosfa i, sare). Subsolul mai con ine minereuri de cupru, cositor, zinc, plumb, mangan, apatite, bauxită, metale rare. Industria este reprezentată de întreprinderi de prelucrare a materiei prime şi producătoare de maşini şi utilaje (mijloace de transport, inclusiv biciclete, motociclete), de asamblare a aparatelor electrice, de ciment, laminate, îngrăşăminte minerale, textile. Produse de elec Nearis) , rîu în Ucraina şi Republica Moldova, aflu-ent pe stînga al Prutului , la Te cani (rn. Briceni). Izvorăşte în apropie-rea localită ii Burdiug (reg. Cer-nău i, Ucraina). Lungime: 50 km. capitala Lituaniei, situată pe rîul Vilia. 595 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Aerodrom. Centru industrial, comercial şi cultural. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte, electromotoare, aparataj electrotehnic, aparate radio şi de precizie, produse electronice ş. a.), de prelucrare a lemnului (mobilă), textilă, de confec ii şi tricotaje, alimentară (lactate, produse din carne). Academie de ştiin e. Universitate. Teatre. Filarmonică. Muzee. Monumente arhitectonice: castel (sec. XIV, în ruine), biserici, clădiri vechi (în stil gotic, baroc). Fondat în sec. X.

Viliia (Neris

Vílnius

Víña del Mar

[´vi¤a del´mar]

Vínniþa

oraş în Chile, în aglomera ia urbană Valparaiso , port la oceanul Pacific. 310 mii loc. Rafinării de petrol, fabrici de zahăr, de produse chimice şi textile. Sta iune balneară. Cazinouri. Grădini, parcuri. Turism. oraş în V Ucrainei, situat pe rîul Bug . 385 mii loc. Nod feroviar. Industrie constructoare de maşini (agregate şi piese pentru tractoare, rulmen i, maşini-unelte, aparataj electrotehnic, aparate radio ş. a.), de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, de confec ii şi tricotaje, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior şi de cultură (teatre, muzee). Grădini, parcuri. Fondat în sec. XIV. Ínsulele ~, grup de insule mari (7) şi mici (cca 90) în bazinul Mării Caraibilor. Suprafa a: 497km2. Popula ia: 132 mii loc. Cuprinde Insulele Virgine Americane şi Insulele Virgine Britanice . Administrate de SUA şi Marea Britanie. Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, constituit din cca 60 de insule şi insuli e din componen a arhipelagului Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 350 km 2. Popula ia: 118 mii loc. Centru adm.: Charlotte Amalie . Turism de amploare. Servicii de transport şi călătorii. Alte ramuri economice: rafinării de petrol, industria aluminiului, cultivarea trestiei de zahăr, creşterea animalelor (porcine, bovine). Pescuit. Relief colinar şi muntos. Climă tropicală oceanică. Administrat de SUA.

Virgíne

Virgíne Americáne

Virgíne Británice

Ínsulele ~, teritoriu insular în Oceanul Atlantic, alcătuit din numeroase insule vulcanice (30, după unele izvoare – 36) din Arhipelagul Antilele Mici (Marea Caraibilor). Suprafa a: 153 km 2. Popula ia: 19 mii loc. Centru adm.: Road Town . Planta ii de bananieri, cocotieri, citrice, trestie de zahăr. Turism de amploare (locul I pe glob, circa 70% din venitul na ional). Relief colinar. Climă tropicală oceanică. Vegeta ie: păduri de palmieri, plante tropicale. Adminstrat de Marea Britanie.

Virgínia

[v¬r´d3inj¬]

stat în E SUA, situat pe coasta Oceanului Atlantic. Suprafa a: 110,7 mii km 2. Popula ia: 6,20 mil. loc. Capitala: Richmond . Relief: zonă muntoasă din lan ul Apalaşilor (alt. max. 1740 m) în V, cîmpie piemontică în partea centrală, care continuă spre E cu o cîmpie litorală joasă. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Industrie constructoare de maşini (construc ii navale, mijloace de transport), forestieră, a hîrtiei şi celulozei, de prelucrare a tutunului, textilă, alimentară. Se cultivă bumbac, grîu, porumb, tutun, cartofi. Legumicultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, păsări). Pescuit intens. A fost denumită în onoarea reginei Angliei.

Virgínia de Vest

stat în partea de E a SUA, în mun ii Apalaşi. Suprafa a: 62,75 km 2. Popula ia: 1,85 mil. loc. Capitala: Charleston . Relieful reprezintă o parte a podişului Alegani , cu văi şi culmi muntoase în E. Zăcăminte: cărbune, petrol, gaze naturale, minereu de fier. Industrie extractivă, siderurgică, cocsochimică, a materialelor de construc ii, de prelucrare a lemnului, chimică, textilă, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, porumb ş. a.), bumbac, cartofi, pomi fructiferi, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Universită i. Muzee. Turism. Parcuri na ionale.

Vístula

fluviu în Polonia. Lungime: 1 091 km. Izvorăşte din partea de N a Beskizilor Silezieni (mun ii Carpa i) şi se varsă în Marea Baltică (golful Gdañsk ). Trece prin Cracovia şi Varşovia . Este legat prin canale cu sistemele hidrografice ale Odrei şi Niprului. Navigabil. oraş în Belarus, situat pe Daugava . 370 mii loc. Nod feroviar. Port fluvial. Industrie de maşini (strunguri, aparataj electrotehnic, maşini-unelte, aparate de radio, televizoare, piese pentru ceasuri), chimică, de încăl ăminte, textilă, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. Cunoscut din 974. masiv muntos în Bulgaria, la S de Sofia (alt. max. 2290 m, vf. Cerni Vrăh ). Este acoperit de păduri de foioase şi de conifere, precum şi de pajişti alpine. Parc na ional. jude în România, în partea central-sudică a ării, la S de Carpa ii Meridionali. Suprafa a: 5,7 mii km 2. Popula ia: 437 mii loc. Centru adm.: mun. Rîmnicu-Vîlcea . Relief muntos în N şi deluros în S. Zăcăminte: petrol, sare, cuar , mică, ape minerale. Industrie extractivă, de prelucrare a lemnului, chimică, producătoare de energie electrică, alimentară. Culturi agricole: cereale (grîu, ovăz, porumb), sfeclă de zahăr, tutun, in, legume. Viticultură. Pomicultură. Se cresc animale (bovine, ovine, porcine). Rezerva ii naturale. Vestigii arheologice. Mănăstirile Hurez, Cozia, Arnota, Govora . În antichitate – cetatea dacică Buridava .

Vítebsk

Vítoºa

Vîlcea

Vladikavkáz

oraş în Federa ia Rusă, în mun ii Caucaz , centrul adm. al Osetiei de Nord – Alania, situat pe rîul Terek . 327 mii loc. Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic, maşini-unelte), metalurgică (neferoase), de prelucrare a lemnului, chimică, de sticlărie, textilă şi de confec ii, alimentară. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. Fondat în 1784. Denumirile anterioare: Dzaudjikau (1931–1944) şi Ordjonikidze (1954–1990). oraş în Federa ia Rusă (Extremul Orient), port la Marea Japoniei. 650 mii loc. Punct terminus al magistralei feroviare transsiberiene. Aeroport. Industrie constructoare de maşini, de prelucrare a lemnului, alimentară. Repara ii navale. Bază de pescuit şi vînătoare. Universitate. Institute (politehnic, de medicină). Teatre. Filarmonică. Muzee. Fondat în 1860. provincie autonomă în Serbia şi Muntenegru, la grani a cu România. Suprafa a: 21,5 mii km2. Popula ia: 2 mil. loc. Centru adm.: Novi Sad . Ramuri industriale: extractivă (petrol, gaze naturale), construc ii de maşini şi utilaje; întreprinderi textile şi de confec ii, alimentare. Se cultivă grîu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cînepă, tutun, vi ă de vie, pomi fructiferi. Creşterea animalelor (bovine, porcine, păsări). Pia ă agricolă. fluviu în Federa ia rusă. Este cel mai lung fluviu din europa – 3 530 km. Izvorăşte din podişul Valdai , străbate Cîmpia Europei de Est şi se varsă printr-o deltă întinsă în Marea Caspică. Afluen i: Oka, Kostroma , Kama ş.a. Pe Volga sunt situate oraşele: Iaroslavl, Nijni Novgorod, Kazan, Samara, Saratov, Volgograd, Astrahan. Prin afluen i şi canale uneşte Marea Albă cu Marea Baltică şi Marea Azov cu Marea Neagră. Principală arteră navigabilă. oraş în Federa ia Rusă, situat pe malul drept al Volgăi . 1,05 mil. loc. Nod de comunica ii (feroviar, aerian, fluvial, rutier). Mare centru economic, comercial şi cultural. Industrie metalurgică, constructoare de maşini (nave fluviale, tractoare, utilaj petrolier ş. a.), de prelucrare a petrolului, a lemnului, chimică, textilă, alimentară ş. a. Hidrocentrală. Institu ii de învă ămînt superior. Teatre. Muzee. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost aproape în întregime distrus, apoi în următorii ani complet restabilit. Denumirile anterioare: arí în (pînă în 1925), Stalingrád (pînă în 1961). regiune în N-V Ucrainei. Suprafa a: 20,2 mii km2. 1,08 mil. loc. Oraş pr.: Lu k . Zonă agricolă şi forestieră. Cunoscută ca principat kievean din sec. X (cu denumirea Vladimir-Volînski ). oraş în Federa ia Rusă, situat pe valea rîului Vologda . 292 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Port fluvial. Construc ii de maşini (nave fluviale, utilaj forestier), prelucrarea lemnului, a inului; întreprinderi textile, alimentare. Pia ă pentru cereale şi animale. Monumente arhitectonice: catedrală (sec. XVI), biserici (sec. XVII–XVIII), mănăstire (sec. XVII), case vechi (sec. XVIII–XIX). Cunoscut din 1147. fluviu în Africa de Vest. Lungime: 1 400 km. Se formează pe teritoriul Ghanei, prin confluen a a trei rîuri: Volta Neagră, Volta Albă şi Volta Roşie , care izvorăsc din Burkina Faso. Se varsă în Golful Guineii. Navigabil pe o distan ă de 400 km de la vărsare. Hidrocentrală.

Vladivostók

Vojvódina

Vólga

Volgográd

Volînia

Vólogda

Vólta

Vorónej

oraş în Federa ia Rusă, situat pe valea rîului Voronej. 905 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, rutier). Port fluvial. Aeroport. Mare centru industrial, comercial şi cultural. Construc ii de maşini (avioane, excavatoare, strunguri, aparatură radioelectronică ş. a.), prelucra-rea lemnului; întreprinderi chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Pia ă pentru cereale. Universitate. Teatre. Muzee. Monumente arhitectonice: biserică (sec. XVIII), palatul Potiomkin (sec. XVIII), clădiri vechi. Fondat ca cetate în 1585. Mănăstírea ~, mănăstire în România, pe teritoriul localită ii Vorone , subordonată oraşului Gura Humorului (jud. Suceava). Biserica mănăstirii este ctitorie a lui Ştefan cel Mare, zidită în 1488. Moaştele Sf. Daniil Sihastrul. Aici au fost descoperite Codicele vorone ean şi Psaltirea vorone eană (manuscrise din sec. XVI). Monument UNESCO. Mún ii ~, masiv muntos în N-E Fran ei, cuprins între Rin şi Moselle . Lungime: 125 km (orientat de la N spre S). Se împarte în Vosgii Înal i , în S (alt. max. 1 424 m, vf. Guebwiller ) şi Vozgii Joşi (Scunzi ), în N (cu înăl imi între 300 şi 600 m), în mare parte împăduri i. Trecători înalte. Parc natural. Turism. jude în E României, în zona de curbură a Carpa ilor. Suprafa a: 4 863 km 2. Popula ia: cca 395 mii loc. Centru adm.: municipiu Focşani . Zonă seismică. Resurse naturale: sare, cărbune brun, roci de construc ie, păduri. Industrie constructoare de maşini, de exploatare şi prelucrare a lemnului, chimică, textilă. Se cultivă cereale (grîu, porumb, secară), floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere. Viticultură. Pomicultură. Creşterea animalelor (bovine, ovine). Monumente istorice (mausoleele de la Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja ). Sta iuni balneoclimaterice. Turism.

Voronéþ

Vosgi

Vráncea

Vráncei

Mún ii ~, sistem muntos în Carpa ii de Curbură , cuprins între Depresiunea Vrancei (în E) şi cursurile superioare ale rîurilor Caşin (în N), Oituz (în V) şi Rîmnic (în S). Văi adînci, culmi şi masive înalte (pînă la 1 657 m). Rezerva ii naturale. Situri arheologice. insulă în Oceanul Arctic, situată între Marea Siberiei de Est şi marea Ciukotsk, fiind despăr ită de continent prin strîmtoarea De Long . Suprafa a: 7,3 mii km2. Relief muntos (alt. max. 1 100 m) şi de cîmpie (pe litoral). Vegeta ie de tundră. Denumită astfel în memoria navigatorului rus. F. P. Vranghel (1796–1870). Apar ine Rusiei. oraş în Serbia şi Muntenegru, port pe Dunăre. 32 mii loc. (86 mii loc. în conurba ie). Fabrici de încăl ăminte, textile, alimentare. insulă italiană în arhipelagul Lipare din S Mării Tiraniene. Suprafa a: 30 km2. Popula ia: cca 500 loc. Cuprinde trei conuri vulcanice (alt. max. 499 m). Erup ii în 1888, 1890, 1906. Turism. [´weik] Ínsula ~, teritoriu insular în zona centrală a Oceanului Pacific, format din trei insule de origine coraligenă, situate la V de arhipelagul Hawaii. Suprafa a: cca 8 km 2. Popula ia: 300 loc. Lucrări şi servicii în cadrul bazei militare americane. Relief cu subsol coraligen. Climă tropical-oceanică. Vegeta ie: palmieri de cocos. Administrat de SUA.

Vránghel

Vúkovar Vulcáno

Wake

Wales

[´wejlz]

peninsulă pe ărmul de S-V al Marii Britanii, cuprinsă între golful Bristol , canalul Sf. George şi Marea Irlandei . Relief muntos în cea mai mare parte ( Mun ii Cambrieni , alt. max. 1 085 m). Climă temperată oceanică. Păduri de foioase. Pajişti. Zăcăminte: cărbune, minereu de fier. Turism. Prín ul de ~, cap pe ărmul american al strîmtorii Bering , la extremitatea vestică a peninsulei Seward (Alaska). Este punctul cel mai de vest al continentului nord-american (65°35´ lat. N şi 168°05´ long. V). capitala federală a SUA, situată în E ării, pe rîul Potomac (districtul Columbia). 608 mii loc. (3,95 mil. în conurba ie). Cel mai important centru politic, economic şi cultural al SUA. Nod feroviar. Aeroport. Port la Oceanul Atlantic. Şantiere navale. Întreprinderi de construc ie, poligrafice, electronice, alimentare. Marea industrie lipseşte în acest oraş. Predomină sediile administrative, institu iile culturale, financiare: Capitoliul, Casa Albă , teatre, muzee, clădiri memoriale, monumente. Şapte universită i, două institute politehnice. Fondat în 1791 şi numit astfel în memoria lui George Washington (1732–1799), om politic american, cel dintîi preşedinte al SUA (1789–1797).

Wales

Wáshington

[´wo¿iht¬n]

Wáshington

stat în N-V SUA, cu ieşire la Oceanul Pacific. Suprafa a: 176,5 mii km2. Popula ia: 4,87 mil. loc. Centru adm.: Olympia . Relief predominant muntos. Păduri de conifere. Zăcăminte: cărbune, minereuri de metale neferoase. Industrii puternic dezvoltate: metalurgică, energetică, aeronautică, construc ii de nave, atomică, de prelucrare a lemnului, textilă, alimentară. Pia ă agricolă. Se cultivă cereale, pomi fructiferi, legume, plante furajere. Creşterea animalelor (bovine). Pescuit fluvial şi marin. Stat în componen a SUA din 1889. [waat¬r´loo] loca-litate în Belgia, unde, la 18 iunie 1815, a avut loc bătălia decisivă între armata franceză şi coali ia militară anglo-prusiană, condusă de Wellington şi Blücher, în urma căreia Napoleon I Bonaparte, suferind înfrîngerea definitivă, a fost înlăturat de la tronul Fran ei. Márea ~, mare în S Oceanului Atlantic, la ărmul Antarcticii, între peninsulele ara lui Graham, ara Prin esa Martha şi insula Orkney de Sud . Suprafa a: 2,89 mii km2. Ad. max.: 8 268 m. Vînătoare de balene. A fost descoperită în 1823 de naviga-torul britanic J. Weddell. capitala Noii Zeelande, situată în S Insulei de Nord , la strîmtoarea Cook . 345 mii loc. Principalul port al ării. Aeroport. Şantiere navale, întreprinderi de prelucrare a lemnului, de produse chimice, textile, alimentare. Universitate. Institu ii de cercetări ştiin ifice. Muzee. Galerie de artă. Edificii în stil neoclasic. Turism. Fondat în 1840. Capitală a ării din 1931 . oraş în Germania, situat pe Rin , la poalele mun ilor Taunus , centrul adm. al landului Hessen. 273 mii loc. Nod de comunica ii (feroviar, fluvial, rutier). Construc ii de maşini, întreprinderi de ciment, poligrafice, chimico-farmaceutice, textile, alimentare. Centru comercial şi turistic. Renumită sta iune balneară (ape termale). Clădiri vechi (sec. XVII–XIX). Ínsula ~, insulă în Marea Mînecii. Suprafa a: 381 km2. Popula ia: 128 mii loc. Oraş pr.: Newport . Turism. Posesiune a Marii Britanii

Waterlóo

Wéddell

[´wedl]

Wéllington

[´weliht¬n]

Wíesbaden

[´viisbaad¬n]

Wight

[´wait]

Popula ia: 5 mil. preparate din carne ş. ovăz. poligrafică.7 mii km2. alimentară. 38 mii loc.). al provinciei Monitoba . legume. lac tectono-glaciar în S Canadei (Monitoba). Centru comercial. plante furajere. a hîrtiei. Suprafa a: 253. Fondat de germani în 1890. Teatre. Popula ia: cca 500 mii loc.: 28 m. a materialelor de construc ii. Turism. minereuri de fier. XII–XIII). financiar şi cultural.). Port pe Oder. Centru comercial. Muzeu. utilaje şi aparate electronice ş. bauxită ş. Industrie extractivă. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte. alimentară. textilă. port pe fluviul Rin. alimentară. XIV–XVI). Monumentul lui Luther (1868).6 mii km2. 618 mii loc. situat pe valea rîului Wupper . rutier). constructoare de maşini (locomotive. 76 mii loc. oraş în Germania (Renania – Palatinat). legume). alimentară. fructe. Turism. Apele lacului se varsă prin rîul Nelson în golful Hudson . de prelucrare a petrolului şi a lemnului. porcine). aparate de radio s. politehnic). Muzeu. textilă şi de confec ii. XI–XIV). [wai´oumih] stat în partea central-estică a SUA. cînd Namibia şi-a declarat independen a. . rutier). Ad. Relief de podiş (în E) şi muntos (în V. Teatru. Aeroport. Worms [vorms] Wroc/law [´vrotswaf] Wúppertal oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia). Prelucrarea materiei primei agricole (tutun. gaze naturale. a. Nod de comunica ii (feroviar. Mun ii Stîncoşi ). Nod de comunica ii. Industrie extractivă (minereuri de fier. primărie (sec.Windhoek [´vinthuk] capitala Namibiei. situat pe Oder (Odra). Industrie textilă şi de confec ii. Valoroase monumente arhitectonice: catedrală în stil roman (sec.: Cheynne . 127 mii loc. Muzee. lacul Michigan şi fluviul Mississippi . Turism. Fondat în 1738 (cu denumirea Fort Ronge ). 645 mii loc. electromotoare. de pielărie. oraş în S-V Poloniei. maşini agricole. chimică. Pescuit. Nod de comunica ii (feroviar. textilă (lînă). afluent al Rinului . sinagogă (sec. Creşterea animalelor (bovine. rutier). Suprafa a: 24. Culturi agricole: porumb. alimentară. Aeroport. Universitate. motoare. cupru. Centru comercial (pentru grîu). max. de prelucrare a lemnului. zinc). XIII-XIV). Numeroase monumente arhitectonice: catedrală. Capitala statului Africa de Sud (1892). a. Turism. tutun. Muzeu. Suprafa a: 169. de confec ii. administrat de acest stat pînă în 1990. biserici (sec. Wínnipeg [´winipeg] Wínnipeg Wiscónsin [wis´kansn] stat în N-E SUA. Industrie metalurgică. chimico-farmaceutecă. a. sfeclă de zahăr. Capitala: Madison .6 mii km2. mecanică. oraş în S Canadei. între Lacul Superior. Nod feroviar şi rutier. Universitate şi alte institu ii de învă ămînt superior (institut de medicină. 382 mii loc. a. alimentară (zahăr.). biserici (sec. Creşterea animalelor (bovine. Navigabil. maşini şi aparate electronice). Stat federal din 1890. porcine). Zăcăminte: petrol. vagoane. centrul adm. Industrie constructoare de maşini. Domul. Wyoming Xánthi (Xánthe) oraş în Grecia (Tracia). Relief deluros şi de cîmpie. loc. Aeroport interna ional. Universită i. Nod de comunica ii (feroviar. în bazinul Sileziei . Centru adm. alimentară. Teatre. constructoare de maşini (mijloace de transport. Centru comercial. aur. XI). textilă. Industrie textilă (lînă).

Xi´án (Sián) oraş în China. în conurba. Lungime: 813 km. preparate din carne ş. textile. oraş în Japonia (Honshû).a. rîu în N-V SUA. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Nod feroviar şi rutier. Universitate.8 mil. întreprinderi textile şi alimentare. moschee). Aeroport. lupi albi. Cascade. Popula ia: cca 700 loc. Fondat în 1895.). castori etc. alimentare. Aeroport interna ional.). Izvorăşte din Mun ii Stîncoşi. [jah'd…ou] oraş în partea de E a Chinei. Izvorăşte din masivul Changbai şi se varsă în Golful Coreii (Marea Galbenă). Lungimea: 1 370 km. afluent pe dreapta al Gangelui. port la Marele Canal Chinez . textilă. Întreprinderi de repara ii navale. urşi negri. Industrie metalurgică. uleiuri vegetale. bumbac. situată în S-V insulei omonime. Centru comercial. Muzeu. Izvorăşte din Serra do Roncador . oraş în China. Întreprinderi producătoare de utilaje şi unelte agricole. situat între culmile Mun ilor Stîncoşi . Cascade. Faună bogată: bizoni. afluient pe dreapta al Amazonului . chimice. Parc na ional. Păduri întinse. Numeroase gheizere cu apă clocotită şi vapori. la 2500 m alt. la grani a dintre China şi Córeea. Export de fosfa i. Par ial navigabil. platou vulcanic în N-V SUA. lemn. temple. centrul adm. Nod feroviar şi rutier. rîu în Brazilia. Izvorăşte din podişul Tibet şi se varsă în Marea Chinei de Est . capitala Republicii Nauru. fluviu în China. Artizanat. Aeroport interna ional. capitala Birmaniei. 238 mii loc. Considerat fluviu sacru al hinduşilor. Xingú Xinning Xinzhú [si'nih] (Si-Ning) Yalujiáng Yámagata Yámunâ [´jamuna] Yangôn [jœh´gon] Yangtze (Changjiang Yangzhóu Yaoundé [jaun´de] Yáren Yéllowstone [´jaren] [´jeloustoun] Yéllowstone [jeloustoun] . Fostă capitală (din 1886) a coloniei britanice şi apoi a statului independent Birmania (din 1948). alimentară. loc. centrul adm. port în delta fluviului Irrawaddi . 4 mil. În 1872 teritoriul platoului a fost declarat parc na ional. Întreprinderi siderurgice. rîu în India. Pînă în 1989 s-a numit Rangoon . Prelucrarea metalelor şi a lemnului. Lungime: 1 980 km. berbeci sălbatici. anterior – Okkala (pînă în 1955). fluviu în Asia Orientală. Rafinării de petrol. Izvorăşte din mun ii Himalaia şi trece prin Delhi şi Agra. Universitate.ie. Port fluvio-maritim. de prelucrare a lemnului. Centru comercial. al provinciei Shaanxi . Hr. textile şi de confec ii. la N-E de Nügata . Monumente: pagode. port la strîmtoarea Taiwan . apoi – Dagon . Fondat în sec. afluent pe dreapta al fluviului Missouri. oraş în N-V insulei Taiwan . alimentare. Centru comercial. chimică. capitala Republicii Camerun. 2. loc. IV î. 800 mii loc. Fluviul Albástru ) . Par ial navigabil. a. zinc ş. Centru comercial (export de orez. Universitate. Relief fragmentat de văi adînci (canioane). Pescuit. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Suprafa a: cca 8850 km2. de produse textile şi alimentare (decorticări. Lungime: 1080 km. 315 mii loc. al provinciei Qinghai . Muzee. Canion. Monumente arhitectonice (pagode. 292 mii loc. 302 mii loc. cel mai lung fluviu din această ară – 5980 km.

Lă ime: 200–220 km. Păşuni. Suprafa a: 483.: White horse . Yucatán [juka´tan] Yucatán Yúkon [juka´tan] [´juukon] Yúkon [´juukon] Yunnán [jun´nan] . stat în Asia de Sud-Vest. Zonă agricolă. petrochimie. minereu de fier). teritoriu în N-V Canadei. de gaze naturale. a. cărbune. pe ărmul vestic al golfului Tokio . aur). situat în S-V peninsulei Arabia. între golful Mexic şi Marea Caraibilor . metalurgică. păsări migratoare. max. plumb. Principal port al Japoniei. Popula ia: 32 mii loc. Yokoháma York [´jook] peninsulă în N-E Australiei. situată între golful Carpentaria şi Marea Coralilor . plumb. cu multe ramuri tradi ionale. Popula ia: 18. orz. Aeroport. Păduri la altitudini nu prea mari. Popula ia: 41 mil loc. 3760 m). cămile). Climă tropicală. Relief de cîmpie joasă. alimentare. cafea.2 mii km 2. zinc. caprine. Lungime: 3 185 km. S şi 142°32´ long. Climă tropicală uscată. Relief muntos. fructe. bumbac. peninsulă în N Americii Centrale. strîmtoare între peninsula Yucatan şi insula Cuba . Zăcăminte: aur. la grani a cu SUA (Alaska). de savană şi silvică în mun i. Func ionează întreprinderi de prelucrare a materiei prime industriale şi agricole. loc. sorg. sunt valorificate în parte cele de petrol. Oman şi Marea Roşie.5 mii km2. Suprafa a: cca 180 mii km2. Biblioteca “Kanzawa“ (1275). provincie în S Chinei. construc ii de automobile. Relief muntos şi de cîmpie litorală. Turism. Relief muntos şi de cîmpie. Economie în dezvoltare. financiar şi cultural. 3. plumb. siderurgie. bauxită ş. produse din sticlă şi ceramică.: Kunming . O componentă de bază a economiei o constituie creşterea animalelor (bovine. Este divizat în 17 provincii. maimu e. loc. în E podişul Hadramaut . zinc. Se formează prin confluen a rîurilor Lewes şi Pelly (Canada) şi se varsă printr-o deltă în marea Bering . Capitala: Sanaa .Yémen República Arabă ~. textilă şi de confec ii. molibden. Relief în cea mai mare parte muntos şi de podiş: în V Mun ii Yemenului (alt. Ad. Industrie extractivă (cărbune. material rulant. Faună: şacali. situat în insula Honshû . Centru adm. Climă tropicală secetoasă.: 90–1 270 m. alimentară. Vegeta ie deşertică. utilaj electroener-getic. Resurse de subsol: aur. Vegeta ie xerofită. înso i i de o cîmpie îngustă de litoral.8 mil. Universită i. Popula ie rară. cai arabi. Limba oficială: araba. grîu. Monumente. Mare centru industrial: şantiere navale. vulturi. Principalele culturi: mei. trestie de zahăr. Centru adm. Suprafa a: 555 mii km2. textile.2 mil. pe coasta Oceanului Atlantic. Climă tropicală de altitudine. În cel mai nordic punct al peninsulei se află capul York (10°42´ lat. cupru. E). între Arabia Saudită. Pescuit intens. Dispune de variate zăcăminte (cupru. Centru comercial. şerpi. Suprafa a: 436. În agricultură este concentrată majoritatea popula iei active (60–65%). Situri arheologice (cultura maya). pe suprafe e reduse. pe teritoriul Canadei şi SUA (Alaska). fluviu în America de Nord. Kamaran (din S Mării Roşii) şi Socotora (din Golful Aden). precum şi p oraş în Japonia. legume. hiene. în N deşertul Rub-alKhâlî . argint. Include şi insulele Perim. ovine. oaze.

Parcuri na ionale: Luangwa. centrul adm. 2 100 m – mun ii Muchinga ). de pielărie. Fondat în 1579. Industrie constructoare de maşini (maşini-unelte. Namibia şi Angola. Muzee. Hidrocentrală (Kariba ).s. . Turism. Aeroport. km2. Mozambic. Poten ial hidroenergetic bine valorificat (cascada Victoria Zágreb Zagrós Zaír Zambézi Zámbia Zamo. Se dezvoltă turismul. cobalt. Par ial navigabil. Universitate (1669). Suprafa a: 752 mii km2. al districtului cu acelaşi nume.Zádar oraş în Croa ia. fluviu în S-E Africii. de ciment. Suprafa a: 1. 53 mii loc. Botswana. a sticlei. Climă tropicală. arahide. prelucrarea lemnului (mobilă). Oraş pr. material feroviar). Lungime: cca 1800 km. izolat păduri de foioase. XVI. 868 mii loc. 78 mii loc. XIII–XV) ş. Port maritim. Pescuit. Teatre. biserici (sec.7 mil. forestiere. situat pe ărmul Mării Adriatice. pe teritoriul Angolei. XIII). condi ionată de altitudini şi precipita ii musonice. zinc. 1 000–1 400 m) şi masive muntoase. catedrală (sec. max. aparataj electric. Capitala: Lusaka . Grădină botanică. República ~. At. Cascada Victoria . Vegeta ie: păduri tropicale şi de savană. textile. huilă. citrice. aur. argint. soia. Se practică creşterea animalelor (bovine. XIII). conserve de peşte). Lungime: 2 660 km. Oraş-model din epoca Renaşterii poloneze.c Zanzibár oraş în S-E Poloniei. Func ionează întreprin-deri metalurgice. Cele mai înalte vîrfuri sunt acoperite cu ghe ari. Relieful reprezintă un complex de podişuri înalte (alt.a. Alt. Climă subtropicală continentală. Malawi. Construc ia maşinilor de transport. a hîrtiei. oraş situat pe partea stîngă a rîului Sava . plumb. rutier). păsări). Popula ia: 10 mil. Izvorăşte din zona Marilor Lacuri Africane şi se varsă în Oceanul Atlantic. Sta iune turistică. Lualaba (pînă la Kisangani ). Zambiei şi Mozambicului. Monumente: fortifica ii în ruine (sec. întreprinderi textile şi de confec ii. bumbac. Zimbabwe. Academie de ştiin e şi de arte. porcine. Tîrguri interna ionale de mostre. situat între Republica Democrată Congo. cu deosebire în E ării (alt. doc. uraniu. Sioma Ngwesi. Muzeu. Relief de cîmpie joasă. În agricultură predomină producerea de cereale (grîu. Specii de plante de pustiu şi de stepe montane. Include 9 provincii. cu bogate precipita ii. Nod de comunica ii (feroviar. trestie de zahăr. Construc ii de maşini. stat în S Africii. alimentară. sistem muntos pe teritoriul Iranului şi Irakului. Se extrag minereuri de cupru. Lungime: 4 700 km. caprine. Fortifica ii din sec. alimentare. tutun. întreg teritoriul fiind drenat de afluen ii fluviului Zambezi . max. fluviu în Africa Ecuatorială. Popula ia: 662 mii loc. Economie bazată pe industria minieră şi agricultură. în apropierea coastei de E a Africii. textilă.: 4 548 m. Aeroport interna ional. de prelucrare a lemnului. Izvorăşte din podişul Ba-Lunda şi se varsă în strîmtoarea Mozambic (Oceanul Indian). insulă tanzaniană în Oceanul Indian. de asamblare a vehiculelor. de produse alimentare (vinuri. chimică. capitala Croa iei. arbori de cuişoare. Alte denumiri: Congo. vestigii romane. Navigabil. în 1094.: Zanzibar . sorg). Cocotieri. IX–XI). porumb. loc. Monumente medievale: biserică (sec. Tanzania. Climă ecuatorială.

Institu ii de învă ămînt superior. alimentară. aur. Industrie siderurgică. Dispune de bogate resurse naturale de subsol (crom. Se cultivă tutun. Faună: zebre. ciment. situat pe rîul Váh . chimică şi cocsochimică. oraş în N-V Slovaciei. oraş în S-E Ucrainei. Export de copră. Industrie extractivă (cărbuni. chimică. Monumente. Lungime: 1242 km. caprine. Nod de comunica ii (feroviar. max. de cuişoare şi de ulei de cuişoare. Mozambic. Nod feroviar. Aeroport. În ascensiune industria metalurgică. 86 mii loc. fosfa i ş. grîu. 15 mii loc. situat între Zambia. elefan i.. Izvorăşte din zona sudică a mun ilor Stanovoi . loc. stat în S Africii. probabil lîngă com. ară agrar-industrială în dezvoltare. mangan). Negri (jud. Pînă în 1980 s-a numit Rhodesia de Sud şi Republica Rhodesia . rutier). Fondat în 1770. sorg. Republica Africa de Sud şi Botswana. Popula ia: 360 mii loc. Port comercial. uşoară. huilă. argint. la N-V de Varna. în România. fontă. Navigabil pe cursul inferior. banane. situat pe rîul Bosna . alimentară. siderurgică. 898 mii loc. situat pe fluviul Nipru . a. Muzee. îmbrăcăminte şi încăl ăminte. Popula ia: 12 mil. Highiş . precum şi de întreprinderi prelucrătoare eficiente. a. Pînă în 1921 s-a numit Alexandrovsk . minereu de fier. Produce o el. wolfram. azbest. nichel. agregate electroenergetice ş. arahide. Port fluvial. rinoceri negri. Alt. Mún ii ~. Bacău). [´zenitsa] oraş în Bosnia şi Her egovina. Capitala: Harare . ovine [´zlatni ´pjassetsi] oraş în Bulgaria. masiv muntos în S-V Mun ilor Apuseni . Include 8 pro-vincii şi 2 oraşe cu statut de provincie. îngrăşăminte de azot. Vegeta ie formată de păduri tropicale (50% din teritoriu) şi de savană. Climă tropicală.). 160 mii loc. ceai. Pescuit. staniu.8 mii km 2. Rezerva ii naturale. cuprins între Mureş şi Crişul Alb. afluent pe dreapta al Amurului . parcuri na ionale. alimentară. Institu ii de învă ămînt. cocsochimică. bumbac. Turism intens. vf. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. Teatre. Hidrocentrală.Zanzibár oraş în Tanzania. antilope. electronică. Suprafa a: 390 757 km2.).: Middelburg . trestie de zahăr. Muzeul mijloacelor de transport. minereu de fier. fostă aşezare dacică pe malul Siretului. Industrie constructoare de maşini (aparataj electrotehnic). constructoare de maşini (automobile. pe ărmul Mării Negre. creşterea animalelor. din care izvorăsc afluen ii marilor fluvii Zambezi şi Limpopo . chimică. bauxită. Centru comercial şi cultural. max. Industrie alimentară. cupru. rîu în Federa ia Rusă (Extremul Orient). textilă şi de confec ii. porumb. Suprafa a: 1. 700–1 400 m) şi de masive muntoase în E (alt. de celuloză şi hîrtie. Praguri. provincie în S-V Olandei. energetică. 2593 m – mun ii Jnvanga ). Suprafa a bazinului: 233 mii km2. Limba oficială: engleza. Turism. Zlátni Pjásãci . Alonim: Mun ii Highiş-Drocea . Centru adm. Hidrocentrală. alimentară. Relief caracterizat printr-un complex de podişuri în partea centrală (alt. Zaporójie Zarándului Zárgidava Zéeland (Zelánda) Zéia Zénica ¾ílina [´3ilina] Zimbábwe República ~. în România (Moldova). păşuni. Sta iune balneară interna ională. 148 mii loc. Păduri de foioase. Zonă agricolă: legumicultură.: 860 m. zahăr. Se cresc bovine. situat pe ărmul de V al insulei Zanzibar . soia.

XV). Canale navigabile. a produselor de ceramică. primărie (sec. textile. situat în depresiunea Colhida . în S Uralului. alimentară. constructoare de maşini (construc ii metalice. ceasuri etc. case de locuit (sec. alimentare. edificii urbane (sec. textile şi alimentare. Muzee. XVIII–XIX). oraş în N Elve iei. în conurba ie). tractoare. chimică. la 410 m alt. în Podişul Elve ian . Muzeu.5 km2. Întreprinderi ale industriei uşoare şi alimentare. 210 mii loc. XVI–XIX). Universitate (1833). Muzeu etnografic. [zœjder´zee] [´tsjurih] golf în Marea Nordului. XVI). aparate de precizie). Nod de comunica ii (feroviar. Fondat în 1754. Apele lacului se scurg în Rin prin rîul Limmat . Aeroport. rutier). Artizanat. XI–XIII). Nod de comunica ii (feroviar. alimentară. Industrie metalurgică (o eluri superioare). XIII–XV). situat pe rîul Mulde . port pe rîul Ijssel . Zwólle [´zwol¬] oraş în Olanda. Monumente arhitectonice: catedrală gotică (sec. produse chimice. textilă (mătase). Suprafa a: 88. Teatru. . Industrie a celulozei şi hîrtiei. 345 mii loc. Centru comercial (pia ă pentru cereale şi animale). Aeroport. textilă. instrumente şi aparate de precizie. XV). Grădină botanică. afluent al Elbei . Monumente arhitectonice: Domul Romanic (sec. XV–XVI). Institu ii financiar-bancare. Industrii: construc ii de aparataj optic şi electrotehnic. lac glaciar în partea de N a Elve iei. Muzeul Schumann . Muzeu. XVII). palat (sec. centrul adm. capitala constitu ională a Olandei. Ad. 55 mii loc. al c antonului cu acelaşi nume. Monumente arhitectonice medievale: biserici (sec. Institu ii de învă ămînt. primărie (sec. prelucrarea lemnului. max. Nod feroviar. pe malul căruia este situat oraşul Amsterdam . primărie (sec.: 143 m. 97 mii loc. poligrafie. de faian ă şi por elanuri. oraş în Georgia (Gruzia).Zlatoúst oraş în Federa ia Rusă. la 160 km V de Celeabinsk. constructoare de maşini (automobile. al provinciei Overijssel . Industrie extractivă (cărbune). Teatru. 124 mii loc. rutier). maşini-unelte. centrul adm. Pescuit. Zugdídi Zuiderzee Zürich Zürich [´tsjurih] Zwíckau [´tsvikau] oraş în S Germaniei (Saxonia).). (940 mii loc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful