Romanian Environmental News: Ediie Romn No.

015 31 Julie 2011 RM News Report

Stop Press: Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, miercuri, c sprijin nmulirea numrului de piste pentru bicicliti, el apreciind c bicicleta este nu doar un mijloc ieftin i curat de transport, ci i "un mijloc de a ne reumaniza, de a ne privi n ochi, de a tri ntr-un ritm mai omenesc" cititi mai departe

In aceasta Editie Editorial Proiectele de dezvoltare finantate de Uniunea Europeana distrug Planeta si saracesc oamenii Ecoactivismul trebuie sa fie constructiv si inclusiv FanFest la Rosia Montana Tabra Internaional Reclaim the Fields - Pmntul este al nostru Agricultura modern a Uniunii Europene pericliteaz biodiversitatea Importanta locala si traditionala a padurii in excursia de studiu din Romania Eco-comunitate din Slovacia model pentru Romnia Agricultura modern a Uniunii Europene pericliteaz biodiversitatea Stiri din Romania: Impotriva Rosia Montana: Agent Green continua lupta stoparea lucrurilor la DN66: Tierea ilegal a arborilor in Muntii Apuseni: Manipularea n cazul Roia Montan. Studiu de caz: Centrul vechi al Capitalei pierdut n mizerie, zgomot i goana dup bani: Lucru in gradina are si alte recompense: Ministerul de Externe vorbeste despre mersul pe Biciclete: Introducerea Transportului Electric la Suceava Stiri Globale: EMISIILE DE CARBON IN CRESTERE:
INEGALITATEA SOCIALA DUCE LA VIETI MAI SCURTE VISUL SAU COSMARUL AMERICAN:

Websites:

About REN:

Help REN:

Contributors/Translators:

Editors/publishing dates

Editorial
Poate a fost mantra socialitilor i a comunitilor de-a lungul anilor, dar avem dovezi care dovedesc c privatizarea sistemului de sntate este ru pentru sntate. Copii din SUA,-ar care sprijin cu pasiune privatizarea sistemului de sntate,-sunt dependeni de medicamente datorit faptului c este mai uor i mai profitabil s se scrie reeta(Vezi Articol). Deasemenea oamenii mai bogai sunt supui intervenilor chirurgicale de mai multe ori dect ar fi necesar, chirurgii fac bani din operaii. .Inegalitatea este un alt indicator pentru sperana de via mai redus. Japonia este o ar bogat cu inegalitate redus ,iar sperana de via este mai mare dect n SUA i UK unde inegalitate este mai mare.(vezi articol O int a micrii de protecia mediului egalitate mai mare-s-a artat a fi un pas necesar pentru a mbunti planeta. n REN5 am scos in relief cartea Small is beautiful scris de EF Schumacher care a trimis economia la un curs verde nc cnd a aprut n anii 70. Din nefericire banii au vorbit mai tare i am ajuns n criza financiar i de mediu de azi. n 2003, a aprut o carte care a explicat de ce datoria finanat de bnci ne duce spre o catastrof. Chiar titlul crii The grip of death sugereaz consecina inevitabil dac continum cu sistemul financiar actual. Citete recenzia crii s vezi ct de simplu i benefic ar fi un sistem financiar alternativ(vezi website in engleza mai multe informatia in REN16). Se va termina odat cu vorba i actine devine vizibil? Ministrul de externe din Romnia vorbete despre efectele benefice ale mersului pe biciclet nu numai ca sport ci i ca mijloc de transport. Un alt studiu a ajuns la concluzia c biodiversitatae n Transilvania este mult mare dect n regiunile mai dezvoltate. Romnia este mai aproape de un model de dezvoltare sustenabil dect oricare ar din Europa de Vest. Dar politicieni i investiiile UE pun ara mai aproape de eecurile Europei de Vest, n timp ce respinge soluia evident care const n combinarea practicilor sustenabile de sute de ani cu noile technologii, curate, reciclabile i modele mbuntite pe care se bazeaz societatea. Cooperarea este o strategie superioar concurenei. REN cheam cititori s resping viaa bazat pe sclavagism fa de bani i s mbrieze ideile noi ,mpreun putem transforma relaia noastr cu planeta i vom crea o societate mai puternic i flexibil.

Proiectele de dezvoltare finantate de Uniunea Europeana distrug Planeta si saracesc oamenii

Daca te uiti la drumeagul dintr-un sat oarecare din judetul Cluj vezi ca are 2 strate de material tare (pamant bine compactat) si 2 strate de asfalt deasupra. Sa numeri masinile care trec intr-o zi pe acest drum este treaba de o persoana. Probabil trece o masina pe zi. Iarna, poate ca nu trece nici o masina cu saptamanile. Ca acesta sunt foarte multe drumuri, drumeaguri si infundaturi peste tot in Romania. Intre timp, drumul care leaga satul de cel mai apropiat oras a fost complet distrus de camioanele grele care au transportat asfaltul si pamantul de umplutura, materiale chiar inutile pentru un drumeag.

Aceste drumuri sunt construite in zone montane protejate, sensibile din punct de vedere ecologic, pentru ca politicienii si oamenii de afaceri sa poata construi alaturi pensiuni mari, care iti sar in ochi. Totul finantat cu bani de la UE. Miliarde in exces si irosite, dar nu chiar irosite dupa cum cred comisarii din Bruxelles. Aproape fiecare companie implicata in astfel de proiecte mari de infrastructura este detinuta de concerne vest-europene. Si o duc foarte bine, nimic de zis. Dezvoltare durabila, flexibilitate, importanta, consultarea comunitatii locale, conectarea la nevoile comunitatii locale, toate acestea sunt expresii goale. Proiecte mari, corporatii mari, deci sanse excelente sa castige cat ai bate din palme cateva mii de euro sau chiar mai mult, in functie de pozitie si legaturi; numai acestea conteaza. Europa tace, cu exceptia catorva articole in ziarele locale. Se pare ca nimeni nu vrea sa stie. Intr-o lume amenintata de incalzirea globala, practic tot ceea ce UE face in Romania reprezinta un consum de energie, se face cu un consum imens de energie si este proiectat sa creasca emisiile de carbon ale cetatenilor din Romania (acum foarte scazut in comparatie cu media UE), fara nici un plan pentru viitor. Resursele natural ale Pamantului sunt exploatate si produc poluare prin proiecte care sunt cu mult depasite in secolul 21. In afara de marile conglomerate, nimeni nu are de castigat. Un satuc are acum un sistem de apa si canalizare potrivit mai degraba pentru un orasel mai mare. Drumurile si drumeagurile mai mult goale, sunt refacute la standard mai degraba de autostrada. Nu este de mirare ca noua suprafata a drumului este cu mult prea inalta, astfel incat fiecare gospodarie trebuie sa-si faca o noua intrare in casa sau in curte. Costurile pentru acestea nu au fost incluse in milioanele de la UE, iar companiile implicate nu o vor face din bunavointa sau din vreun sentiment de responsabilitate. Vechiul sistem de canalizare si apa curenta care a fost instalat si platit chiar de catre sateni a functionat perfect ani de zile, este acum inlocuit de extraordinarul sistem cu tevi din plastic si beton. Satenii sunt informati ca vechiul sistem va fi inchis, si fiecare pe cheltuiala proprie trebuie sa se conecteze la cel nou. Apa, care vine din aceeasi sursa (inainte in proprietatea satului, acum detinuta de o companie de apa) va fi contorizata si localnicii vor trebui sa plateasca pentru apa. Gardurile, santurile, zidurile de piatra si mobilierul de strada de toate felurile, au fost distruse in timpul lucrarilor de excavare pentru instalarea unor enorme tevi de apa si canalizare. Compania/-iile care au executat lucrarea nu vor plati pentru repararea acestora. Drumurile locale, folosite de camioanele grele, au fost in mare parte distruse incat acum este mai greu sa ajungi in sat decat era inainte sa inceapa lucrarile. Pentru ca nu au fost incluse in preiectul finantat de UE, consiliul judetean va trebui sa plateasca pentru repararea drumurilor. Ironia face ca atunci cand consiliul va primi in cele din urma bani, cu siguranta vor atribui contractul de repartee chiar companiei responsabile pentru distrugerea drumurilor. Functionarii din micile comunitati nu sunt experti in scrierea contractelor si proiectelor, dar marile companii multinationale platesc foarte bine pentru directori executivi si avocati care stiu sa faca foarte bine aceasta treaba. Companiile vor face numai ceea ce este in beneficiul lor si al partenerilor. Sa reparari gardul unei batrane de la tara nu aduce nici un beneficiu pentru companie. Desi este posibil ca reparatiile sa fie platite cu fonduri de la UE, consiliul local poate sa fie coplesit de multe cheltuieli neprevazute din nou nevinovatie. Pana cand vor pleca toate masinile, camioanele, utilajele pentru excavat si asfaltat, consiliul local va ramane fara bani. Chiar daca au vointa sa repare toate

stricaciunile, cu siguranta nu au resursele financiare. Oamenii din sat sunt mai saraci atat material, acum cu gardurile, zidurile si portile distruse, dar si financiar pentru ca trebuie sa plateasca pentru apa si pentru retelele de apa si canalizare. Consiliul local este mult mai saracit daca plateste pentru repararea stricaciunilor produse sau isi pierde sustinere daca nu face reparatiile. Consiliul judetean este saracit daca trebuie sa repare drumurile si infrastructura stricate din cauza contractorilor. Multinationalele care domina acest tip de lucrari, sunt, binenteles, mult mai bogate. Profitul va ajunge in mainile directorilor si actionarilor din Paris, Hamburg, Milano si Amsterdam. Cantitati semnificative de dioxid de carbon au fost produse in procesul de fabricatie al tevilor, etc., iar transportul si utilajele folosite consuma resurselele de petrol. Drumurile de pamant si suprafetele intinse de vegetatie care existau inainte de inceperea lucrarilor de modernizare, toate absorbeau apa; drumul de asfalt nu. Aparitia inundatiilor este inevitabila. Unele case situate mai jos pe vai s-ar putea sa fie evacuate. Toate acestea inseamna cresterea saraciei pentru populatia locala si mai multa distrugere a planetei. UE: dezvoltare durabila, gradul de constientizare fata de mediu, grija fata de planeta, ajutarea oamenilor obisnuiti. Nu mai cred nimic din acestea. Daca tu crezi, tare as vrea sa vad niste dovezi de ce.
Editorial: FanFest : : padurii: Romania: Tabra Internaional Reclaim the Fields Ecoactivismul trebuie sa fie constructiv si inclusiv: Agricultura modern pericliteaz biodiversitatea: Stiri Globale:.....About REN: Reveni la Index Importanta locala si traditionala a Eco-comunitate din Slovacia: Agricultura modern pericliteaz biodiversitatea : Stiri din

Ecoactivismul Trebuie sa fie Constructiv si Inclusiv

Tom este un actvist al sustenabilitatii, in varsta de 17 ani din Bath, Anglia, care lucreaza cu scoli si tineri din comunitatea sa locala. Aici sunt cateva pragrafe dintr-un articol publicat pe Blogul Ecologistului - The Ecologist blog- si pe care le puteti citi (in engleza) la http://www.theecologist.org/how_to_inspire_the_next_generation_of_ecoactivists Constiinta colectiva Activismul constructiv is ceea ce leaga de fapt intre ei. Opozitia si distructivitatea au deasemena putere, dar pentru a cimenta principiile esentiale ale sustenabilitatii si constientizarii legate de mediu in constiinta colectiva a societatii, trebuie sa ne orientam spre constructivitate. Mancarea este familiara tuturor partilor din societate, iar renasterea sa este un instrument pe autoorganizarea si mobilizarea comunitatilor. Alimentar a definit aceast abordare constructiv, inclusiv. Orasul Todmorden se gaseste astfel in centrul acesta, dupa ce a fost transformat intr-un rai urban de agricultura de catre grupul local Incredibil de comestibi. Pentru mine, Guerilla Gardening" este o aciune direct n cele mai bune sale. Ciresii plantati ilicit la locurile de parcare ale supermarketurilor si prazul din afara colegiilor sunt acum sustinute de gazdele care originar nu se asteptau la un astfel de lucru. Este alcatuita astfel o declaratie vizibila, plina de sens si un impact pozitiv durabil este lasat in urma, din care fiecare trecator poate sa fie parte. Acest gen de actiune transcede divizii percepute de societate prin producerea a ceva necontestabil de pozitiv. Chiar si daca sintagma schimbarile climatelice nu are prioritate in constiinta publicului, hrana

proaspata, cea locala, conservarea energiei si contruirea unei economii sustenabile sunt cauze pe care anumiti oameni le dezaproba. In Heathrow( cel mai mare aeroport al Londrei), multi rezidenti locali, care au cazut de comun acord, au confruntat direct politia cand ofiterii au incercat sa evacueze grupul de tranzitie . In Calton Road, Bath, familia care locuia lanumarul 5 ne-a cumpara ciocolata digestiva (biscuiti), iar 12 adolescenti au plantat salata pe o portiune din strada lor, unde pana in dimineata aceea cresteau buruieni. O lume mai buna este posibila Noi cautam o societate pe care dorim sa o sustinem, nu doar una pe care sa o sustinem bunastarea, sanatatea si egalitatea au devenit toate parte din agenda climatelic. Considerand beneficiile actiunilor noastre in afara preventiei schimbarilor climatice, permitem astfel scopurilor noastre originare sa devina mai bine acceptate si intelese de partile anterior apatice ale societatii. O abordare constructiva inseamna deasemene sa lucrezi cu toate partidele care sunt dispuse sa asculte. Imi aduc aminte cum acum cativa ani in urma , profesorul care imi facilita Grupul de actiune al mediului spunandu-mi cum un bursier, interesat in a face ceva cu privire la reducerea emisiilor de carbon, il batjocurea pentru ca a ridicat o problema de natura etica. Acum bursierul participa la intalnirile noastre extrascolare , cu regularitate, fiind unul ditre cei mai puternici contribuitori. Sunt aproape sigur ca implicarea ei a avut de a face mai mult cu faptul ca mai multe mii de lire sterline au fost economisite ca urmare a sfatului nostru cu privire la topirea calotelor glaciare. In conculzie, puterea de durata a actiunilor legate de clima, este optimismul. Confruntandu-ne cu criza sistemica in cadrul ecosistemului planetar, cautam solutii cand multi abandoneaza omenirea in fata esecului. Dar omenirea este rezilienata. Cu toate esecurile noastre, mereu am rausit sa o scoatem la capat si ravenim inapoi si mai bine in cadrul procesului. Putem avea incredere ca daca vom fi impreuna o societate globala, putem creea un viitor stabil, echitabil pentru noi si urmasii nostrii. Citeste articolul complet Ecologist How to inspire next generation of ecoactivists.(Cum sa inspiri gerneratiile viitoare de ecoactivisti )Reveni la Index

FanFest la Rosia Montana

Dragi Prieteni, Noi, asociaia Alburnus Maior de la Roia Montan mpreun cu partenerii notri, organizm din nou Festivalul FnFest n perioada 12-13-14 august 2011. Unde? Evident, n Roia Montan. Acest eveniment este parte integrant n campania Salvai Roia Montan, care de 10 ani reunete eforturi extraordinare ale oamenilor din ntreaga ar, pentru a pastra acest loc viu pentru noi toi i pentru generaiile viitoare. Ediia FnFest de anul acesta este a VI-a pe care o organizam. Vizitai www.fanfest.ro s vedei ce activiti am planificat. FnFest este nu doar un eveniment cultural ci o necesitate, pentru protejarea siturilor arheologice unice n lume de la Roia Montan. Fn Fest la Roia Montan ai fost TU, de fiecare dat. Tu, cel/cea care ai venit pentru c i-a psat, tu, cel/cea care ai refuzat s stai deoparte i s i spui c cianura e problema altora, nu a ta. Fn Fest la Roia Montan ai fost Contribuia ta printr-o donaie ar nsemna foarte mult pentru Campania

Salvai Roia Montan i pentru Festivalul FnFest. Despre donaii Pentru a ne garanta independena nu acceptm finanri de la instituii publice sau agenii guvernamentale. De asemenea, pentru a nu contribui la mecanisme de splare a imaginii (cunoscute sub numele de CSR - responsabilitate social corporatist) a companiilor private, nu acceptm finanri de la companii comerciale multinaionale sau de alte dimensiuni, a cror activitate genereaz poluare, injustiie social i economic. Suntem mndri de faptul c suntem susinuti de fundaii mici i de persoane individuale care ne permit s ne continum activitatea conform principiilor noastre. n cazul n care decidei s facei o donaie Campaniei Salvai Roia Montan -- Festivalul FnFest, v transmitem mai jos datele noastre. datele noastre bancare: Nume: Asociaia Aurarilor Alburnus Maior Cod de nregistrare Fiscal (CIF): 13411229 Cod SWIFT: RNCBROBU Banca: Banca Comerciala Romn (BCR), Filiala Cmpeni: Piaa Avram Iancu nr.8, Cmpeni, judeul Alba, Romnia. Sau, dac dorii s facei o donaie prin PayPal, aici sunt datele noastre: https://www.paypal.com/cgi-bin/webscr?cmd=_s-xclick&hosted_button_id=R4T2MUQUCYKAA Va mulumim pentru rbdarea cu care ai citit aceste rnduri i pentru susinerea voastr. Dac avei ntrebri, contactai-ne. Cu sinceritate, Alburnus Maior - Roia Montan donate@rosiamontana.org :
Editorial: FanFest : : padurii: Romania:

www.fanfest.ro :

www.rosiamontana.org
Importanta locala si traditionala a

Tabra Internaional Reclaim the Fields Ecoactivismul trebuie sa fie constructiv si inclusiv: Agricultura modern pericliteaz biodiversitatea: Stiri Globale:.....About REN: Reveni la Index Eco-comunitate din Slovacia: Agricultura modern pericliteaz biodiversitatea : Stiri din

Tabra Internaional Reclaim the Fields - Pmntul este al nostru

Ediia 2011 Data: 21 30 septembrie Locaie: Roia Montan, Romania

Mncarea, pmntul, seminele i cultura local, tradiional sunt mult prea importante pentru a fi modificate i centralizate de sistemul modern, capitalist. Noi ne opunem ideii de profit fr

scrupule prin nsui stilul nostru de via: susinem i ducem o via tipic raneasc, adoptm metode alternative de trai i practicm munca agricol n cadrul unei comuniti. De aceea credem c pmntul este al nostru i c este momentul s acionm pentru a l rectiga! Ne declarm solidaritatea fa de locuitorii din Roia Montan care de peste 10 ani i apr pmnturile i rezist n faa practicilor criminale corporatiste de acaparare i exploatare a pmntului lor. Roia Montan este un sat situat n Munii Apuseni din Romnia, ameninat de distrugere de ctre un proiect de minerit aurifer care urmrete numai profitul propriu. Exist nenumrate lupte i campanii pentru acces i control asupra terenurilor n Europa i peste tot n lume, dar la fel de multe ntmplri de povestit sau experiene de mprtit. Dac eti sau i doreti s fii ran, grdinar urban, pescar, apicultor sau activist, vino alturi de noi la cea de-a 3-a ediie a taberei Reclaim the Fields - Pmntul este al nostru, care va avea loc ntre 21 i 30 septembrie 2011, la Roia Montan. Ne dorim s crem mpreun un spaiu viu n care s mprtim experiene i realiti, s facem schimb de cunotine i abiliti, s conectm oamenii cu iniiative comune, s ne unim forele i s impulsionm micarea i eforturile locale, s srbtorim eforturile noastre mpreun. Vino s rspndim seminele rezistenei i s facem ca aceasta tabr s creasc! In timpul acestei tabere de 10 zile, vom susine Adunarea General a Reclaim the Fields, n cadrul creia vom mprti noi informaii din campaniile derulate n ultimii doi ani i vom plnui viitorul acestora. De asemenea, vom crea oportuniti de a nva despre accesul la pamnt i despre suveranitatea alimentar, vom face schimb de semine, de idei pentru aciune direct, rezisten, practici agricole, biodiversitate sau despre alte aspecte de interes. Programul taberei este participativ i va presupune o varietate de workshop-uri, ateliere, activiti practice, evenimente culturale i, mai presus de toate, timp pentru a ne cunoate, a mprti experiene i a nva. Ne bazm pe contribuii din partea tuturor participanilor, aa c, dac eti interesat s susii un workshop, dac eti artist, dac reprezini un colectiv sau dac ai alte abiliti pe care vrei s le mprteti, contacteaz-ne i contribuie astfel la dezvoltarea acestei tabere. Buctria i logistica taberei sunt organizate colectiv. Vei fi parte din programul taberei n timp ce se desfoar. Nici familiile cu copiii nu sunt uitai. Vrem s meninem tabra ca un loc sigur i prietenos pentru copii. Ingrijirea lor va fi organizat colectiv astfel nct fiecare persoan s poat participa la workshop-uri dup cum i dorete. Vom face un apel la donaii, ns oamenii care ntmpin dificulti financiare n a veni la aceast tabr ne pot contacta iar noi vom ncerca s gsim sprijin financiar pentru a le face posibil participarea. Intr pe www.reclaimthefields.org pentru mai multe informaii i pentru nregistrare la tabr. Contact: camp2011@reclaimthefields.org V ateptm cu drag! Sperm s auzim veti de la voi ct mai curnd, Echipa taberei. IMPORTANT: Daca vrei s ajui la organizarea acestei tabere, ne poti contacta la:

program@reclaimthefields.org Program/Metodologie fundraising@reclaimthefields.org Fundraising logistics@reclaimthefields.org Logistic camp2011@reclaimthefields.org Intrebri generale despre tabr caravan@reclaimthefields.org Proiect n estul Europei de promovare a taberei easterneurope@reclaimthefields.org. Strngere contacte ale persoanelor i organizaiilor interesate de tabr Sau dac vrei s te alturi echipei de organizare a taberei, nregistreaz-te pe lista de discuie alturat. http://lists.reclaimthefields.org/mailman/listinfo/camp-working-group Reveni la Index

In iunie un mic grup interesat in revitalizarea mestesugurilor forestiere din UK a vizita Romania. Acestia s-au intalnit cu mesteri traditionali si au aflat cum sunt administrate padurile. Mai jos sunt cateva extrase intr-un raport scris de catre Tess Darwin pentru Falkland Centre for Stewardship din Fife, Scotia. Raportul accentueaza lucruri deseori repetate in REN. Romania este inaintea Vestului in domeniul agriculturii sustenabile si cel forestier. Din pacate guvernul si cea mai mare partea a populatiei nu inteleges si nu sustine acest fapt. Tendintele actuale privesc in directia gresita.

Importanta locala si traditionala a padurii in excursia de studiu din Romania

Tess Darwin, Falkland Centre for Stewardship Lucrez pentru Falkland Centre for Stewardship Woodland Learning and Development Manager (administrator si ) scopul meu principal este cautarea unor modalitati de a revitaliza cultura lemnului in Scotia. Am venit in Romania cu speranta de a gasi traditii vii despre paduri,cum sunt administrate si folosite pentru numeroasele lor beneficii , pentru a vedea ce se poate invata si ce ar fi de folos pentru a creea oportunitati pentru ca populatia din Fife si din alte zone sa fie implicata in administratrea si folosirea padurilor noastre ca si locuri de studiu, lucru si convietuire cu lemnul. Tess a fost impresionata de peisajul de la tara ... florile salbatice se impleteau intr-o bogata armonie de culori genul de poienita pe care visam sa o recreem in Scotia, insa pare imposibil de realizat. Primiul mester in lemn pe care l-au intalnit au fost Badau Traian din satul Garbovita din muntii Apuseni ... [el] ... face utilele si frumoasele greble si furci de lemne pe care le-am vazut folosite in fiecare gospodarie ... am ramas cu impresia unui adevarat mester, impacat cu el insusi si cu viata sa, sigur pe deprinderile sale si producand produse de inalta calitate pentru care exista inca o piata. Oare pentru cat timp? In alt sat au fost surpinsi sa vada ca tinerii nu paraseau localitatea pentru a lucra in oras sau in

alte tari [Giurgiu dumitru from Horea] ne-a spus cu mandrie ca doar o mana de tineri (raportat la o populatie de 2000 de adulti cu drept de vot) a plecat din zona in ultimii ani; ... o pune pe baza faptului ca fiecare individ din comuna este in posesia a 5mc de lemn pe an (de la nastere) lemn care sunt raspunzatori sa il extraga ei insusi, sau sa plateasca pe altul sa o faca in locul lor). Fiecare tanar cuplu care se casatoreste primeste 20-30mc de lemn pentru a-si construi o locuinta. Oamenii au de asemenea dreptul de a culege ciuperci, fructe de padure si alte produse forestiere nonlemnoase din zonele impadurite care le detin in colectivitate. Acesta este o bogatie pe care nu o regasesc in oras. Tess a fost impresionata de ce a vazut in Romania Ce am vazut in Romania m-a inspirat cu noi modalitati de a-mi realiza aceasta viziune [ mestesuguri forestiere durabile in Scotia] am vazut diferite feluri de paduri in diferite parti ale Transilvaniei administrate durabil, mentinand o acoperire continua pentru a conserva solul, si totusi producand canitati semnificative de lemn si produse non-lemnoase forestiere. Factorul cheie in Romania a fost ca oamenii pe care i-am intalnit aveau un anumit tip de posesie a zonelor impadurite si a produselor acestora colectiva sau individuala - si aceasta are o valoare economica semnificativa, cash sau brut. O combinatie de management de catre persoane individuale si specializate lucrand pentru proprietarul pamantului - incluzand comunitatea localaaduce multiple beneficii incluzand peisajul si pastrarea valorii acestuia. In sfarsit, as dori sa exprim cele mai calde aprecieri catre toate persoanele pe care le-am intalnit in Romania, care au impartasit cu noi cunostintele si abilitatile lor si ne-au primit in casele lor. NB : sublinierile apartin editorului REN si nu originalului. http://www.centreforstewardship.org.uk/
Editorial: Tabra Internaional Reclaim the Fields Ecoactivismul trebuie sa fie constructiv si inclusiv: FanFest : : Agricultura modern pericliteaz biodiversitatea: Eco-comunitate din Slovacia: Globale:.....About REN: Reveni la Index Importanta locala si traditionala a padurii: Stiri Agricultura modern pericliteaz biodiversitatea : Stiri din Romania:

Eco-comunitate din Slovacia model pentru Romnia

Zajezova se gsete la aproximativ 15 km sud-vest de Zvolen n mijlocul dealurilor Javorie (600800 m deaupra nivelului mrii)Sute de ani locuitorii din vale au trit din solul local fertil.n a doua parte al secolului 20 tinerii au nceput s prseasc zona n sperana unei viei mai bune n ora.Numrul locuitorilor a sczut de la 600 la 190 n anul 2000. Zajezova a fost descoperit dup 1989 de entuziatii culturii tradiionale care au nfiinat coala de Cultur Popular.elul principal era reintroducerea meseriilor tradiionale ale strmoilor pentru tineri.Zajezka a devenit popular n scurt timp i sute de oameni au vizitat atelierele i taberele de var. Aceste activiti au adus aici pentru prima oar tineri atunci care au decis s nfiineze organizaia numit Societatea pentru via Armonioas. Am fost inspirai de viaa simpl, economic i suficient.a strmosilor notri dar nu ncercm s form rentoarcerea la viaa de acum 100 de ani.Din contra experimntnd cu propria noastr soart cutm o via mplinit dar nu pe seama naturii,altor oameni sau al dezvoltrii personale.Aceste sunt problemele i ntrebrile de care orice persoan care gndete modern este nteresat.

Am decis s cumprm a cas n Zajozeva pe care l-am numit Sekier,i este disponibil pentru oricine care vrea s ncerece viaa simpl i natural din muni. Cnd coala de cultur popular nu a mai funcionat am preluat unele activiti-mai ales cursurile de var i de weekend care s-au concentrat pe tradiia meterugreasc dar nu numai. Am introdus i meninem colectarea selectiv a gunoiului din satele din mprejurime.i am renovat case tradiionale.Sprijinim metodele alternative de educaie i conservarea naturii.n afar de Sekier organizm activiti n weekend i tabere la o alt cas numit Centrul Educaional Zajezova sau Polomy.Ne-am alturat unui alt ONG Centrul pentru Educaia de mediu i Etic Zivica -pentru a renova casa i pentru a oferi o gam larg de activiti educative.n 2004 comunitatae noastr a devenit membr reelei de proiecte similare-Global Ecovillage Network Reveni la Index

Agricultura modern a Uniunii Europene pericliteaz biodiversitatea i n statele nou aderate

Un studiu din Romnia arat importana agriculturii tradiionale pentru protecia amfibienilor Sighioara / Leipzig. Agricultura tradiional poate aduce o contribuie substanial la pstrarea biodiversitii n statele nou aderate la UE din Europa Central i de Est. Construcia de osele i intensificarea agriculturii ns, aa cum este promovat la ora actual prin subveniile europene pentru agricultur, reprezint un pericol real pentru amfibieni. Mediul natural bogat nc existent n multe dintre statele nou aderate la UE se afl n pericol, scriu oamenii de tiin n revista de specialitate Biological Conservation. n cadrul cercetrilor lor, oamenii de tiin din Romnia, Germania i Olanda au examinat amfibienii din provincia romneasc Transilvania. Timp de nou ani acetia au studiat populaiile diferitelor specii de broate, broate rioase i tritoni din 54 de bli iar apoi au corelat performana acestora cu modul de utilizare a terenurilor din zon. Oamenii de tiin au identificat n total zece specii de amfibieni n aceste bli, inclusiv specii protejate pe teritoriul UE precum tritonul cu creast i izvoraul cu burt galben. La evaluarea statistic s-a constatat c oselele exercit cea mai mare influen asupra acestor populaii de amfibieni. Ali factori precum dimensiunea blilor, extinderea zonei construite, pmntul arabil, punile, pdurile sau zonele umede au comparativ efecte mult mai mici. "oselele au influen negativ direct asupra multor specii de amfibieni, deoarece acetia pot fi clcai de autovehiculele. Dar acestea exercit i o influen indirect, spre exemplu prin distrugerea i izolarea habitatelor vitale ale acestora cum ar fi habitatele de reproducere, de hrnire i de iernare," explic Dr. Tibor Hartel de la Universitatea Babe-Bolyai din Cluj-Napoca (Romnia). Studiul s-a desfurat n zona sseasc din Sudul Transilvaniei, de-a lungul bazinului Trnavei Mari (Romnia). Agricultura practicat n aceast regiune este n bun msur tradiional, puine schimbri survenind de-a lungul timpului. Peisajul de aici este dominat de puni i pduri de foioase, terenurile arabile fiind mici ca dimesiuni i rspndite pe suprafeele ntinse de vegetaie nativ. Efectele negative ale omului asupra biodiversitii sunt deocamdat, din punct de vedere statistic, substanial reduse n Europa de Est fa de cea de Vest. Pe de alt parte, aceast regiune cultural tradiional, i n consecin i biodiversitatea ei unic ar putea s dispar n viitorul apropiat, dac va fi intensificat exploatarea terenurilor. "Noi credem c practicarea agriculturii comparativ mai extinse n regiunea cercetat, cu utilaje puine i aproape fr substane chimice, ofer condiii de habitat nc adecvate multor specii de amfibieni," explic Dr. Oliver Schweiger de

la Centrul de Cercetare a Mediului (UFZ). Rezultatele acestor cercetri ar putea avea consecine importante pentru msurile de protecie pentru amfibieni n regiunile din Europa Central i de Est n care agricultura a rmas n mare parte tradiional. Pstrarea managementului agricol tradiional, extensiv, ar putea constitui factorul cheie pentru protecia acestor specii de animale. Dar acest lucru ar putea deveni o adevrat provocare, deoarece aderarea la UE va duce n multe regiuni la exploatarea mai intens a terenurilor i la dezvoltarea infrastructurii. Urmarea va fi fragmentarea peisajului i deteriorarea general a habitatelor rmase. Iat de ce cercettorii pledeaz pentru gsirea unui echilibru ntre dorina legitim pentru infrastructuri mai bune i recolte mai mari n agricultur pe de o parte, i efectele folositoare ale exploatrii extensive a terenurilor pe de alt parte. n opinia lor, aceast provocare ar trebui neleas ca o ans de a nu repeta i n Europa de Est greelile fcute n Europa de Vest. Tilo Arnhold http://www.ufz.de/data/PM_Amphibien-romanian15043.pdf
Editorial: Tabra Internaional Reclaim the Fields Ecoactivismul trebuie sa fie constructiv si inclusiv: FanFest : : Agricultura modern pericliteaz biodiversitatea: Eco-comunitate din Slovacia: Globale:.....About REN: Reveni la Index Importanta locala si traditionala a padurii: Stiri Agricultura modern pericliteaz biodiversitatea : Stiri din Romania:

Stiri din Romania

Rosia Montana Gold Corporation "plateste" intelectualii
Citii mai multe despre acestea i despre evenimentele incadrand se mic lent, dar definitiv a Rosia Montana Gold Corporation spre atingerea obiectivelor lor. Rosia Montana Gold Corporation "plateste" intelectualii pentru a scrie de "bine"! Acuzatii intr-o scrisoare trimisa premierului. Protest impotriva cianurilor de la Rosia Montana, in Piata Unirii! Militantii au cerut demisia lui Kelemen Hunor, Boc si Basescu VIDEO si FOTO http://www.stiridecluj.ro/ http://www.adevarul.ro/Opozantii-proiectului-Rosia-Montana

Agent Green continua lupta stoparea lucrurilor la DN66 Tierea ilegal a arborilor in Muntii Apuseni
In ultimii ani, fenomenul taierilor ilegale de arbori in zona Belis-Marisel a luat o amploare deosebita, iar suprafete importante de padure s-au transformat in munti de rumegus. Dezvoltarea haotica a activitatilor de prelucrare a lemnului si cresterea numarului instalatiilor de debitat ilegale au condus la o adevarata catastrofa ecologica in acesta zona. Defrisarile necontrolate pot duce si la dezastre naturale, de la inundatii si alunecari de terenuri, cu efecte devastatoare asupra comunitatilor locale si infrastructurii. Aceste afaceri au scapat de sub control in timp ce jaful din aurul verde continua. Acest lucru este posibil din cauza ca cei care ar trebui sa opreasca taierile ilegale, padurari, politistii si autoritatile locale, sint mina in mina cu retelele de defrisat ilegal fonduri forestiere. Cei care sint dispusi sa faca ordine in acest domeniu nu-si pot face insa treaba

din cauza presiunilor si amenintarilor mafiei lemnului asupra diverselor institutii. Cosmin Puris: Faclia 4th July 2011

Manipularea n cazul Roia Montan. Studiu de caz

Metodele folosite de RMGC n manipularea opiniei publice pot constitui obiect de studiu. Cu relevan nu doar pentru Romnia. Inventarea (mimarea) unei societi civile paralele i folosirea de ctre marile corporaii a armelor societii civile (ceea ce creaz confuzii majore pentru opinia public) sunt practici relativ recente i la nivel internaional. Practici care impun o schimbare de paradigm i de metode de intervenie i pentru societatea civil real. RMGC and manipulation of Public Opinion

Centrul vechi al Capitalei pierdut n mizerie, zgomot i goana dup bani

Centrul vechi a devenit n ultimii ani una din cele mai populare zone de ntlnire pentru tineri i nu numai. n cursul sptmnii, dup ora ase toate terasele sunt pline iar n weekend i trebuie puin noroc s gseti un loc unde s-i bei cafeaua. Chiar dac strzi ntregi ale centrului vechi sunt antiere, Micul Paris de odinioar cu cafenele, art i linite s-a transformat ntr-o zon de ntlnire a tuturor cu muzic tare, aglomeraie i mizerie. Pare c glgia i agitaia campusurilor studeneti s-au mutat fix n centrul Capitalei. Peste 20 de milioane de euro au fost cheltuite fr logic ntr-o zon ce se dorea a fi de lux, dar care este, la ora actual, necat n praf, noroi i mizerie. http://www.adevarul.ro/vechi-capitala-mizerie-zgomot-aglomeratie

Lucru in gradina are si alte recompense,

Multi gradinari isi vad hobby-ul ca pe un antidot perfect pentru ce se intampla in lumea inconjuratoare, un mod prin care pot sa recupereze o parte din lucrurile pe care le-au pierdut in graba si agitatia vietii de zi cu zi. Usurarea stresului Un studiu facut recent in Olanda sugereaza ca cei care au ca hobby gradinaritul pot lupta cu stresul mai eficient decat cei care practica alte activitati de agrement si relaxare. Dupa finalizarea unei sarcini stresante, doua grupuri de oameni au fost instruite fie sa citeasca in casa, fie sa gradinareasca timp de 30 de minute. Dupa aceea, grupul care si-a petrecut timpul in gradina a raportat ca este intro dispozitie mai buna decat grupul de lectura. Si nu s-au inselat: cei ce au format primul grup aveau un nivel mai scazut de cortizol, hormonul stresului. hotnews.ro/gradinaritul-sursa-de-sanatate-fizica-si-psihica

Ministerul de Externe vorbeste despre mersul pe Biciclete

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, recent, c sprijin nmulirea numrului de piste pentru bicicliti. "Trim ntr-un ora ncrcat de poluare i de poluare sufleteasc de multe ori, de ncrncenare, de proast vecintate. Cred c bicicleta este nu doar nu sport, nu doar un mijloc ieftin i curat de transport, dar i un mijloc de a ne reumaniza, de a ne privi n ochi, de a tri ntr-un ritm mai

omenesc, de a scpa puin de frenezia claxoanelor i a gazelor de eapament", a spus Baconschi, la evenimentul de lansare a unui centru de nchiriere de biciclete Cicloteque, n Parcul Titan. El a povestit c a trit de-a lungul timpului n mai multe orae europene - capitale sau nu - n care "bicicleta este suveran". Este posibil ca atitudinile sunt ntr-adevr schimb n partea de sus n Romnia. Sunt aceste cuvinte doar pentru a mai trebui sa apara pentru a sprijini o form sntoas de transport durabil n timp ce real de afaceri a plcut de afaceri mari si marii poluatori continu ca de obicei? cititi mai departe

Introducerea Transportului Electric la Suceava

Municipiul Suceava, n cooperare cu Oslo, Frankfurt, Londra, Stockholm, Lisabona, Katowice, Beja, Madrid i Zograoufu vor introduce vehicule electrice pentru transportul public, dar i pentru transportul autovehiculelor personale. Primarul Sucevei a declarat c memorandumul semnat de cele zece orae din Uniunea European (UE) va fi transmis Comisiei Europene ce urmeaz s identifice bonificaiile de care beneficiaz autoritile locale ce vor implementa acest proiect iniiat n baza Strategiei 2020 a UE privind schimbrile climatice i energia. Acest proiect-pilot prevede, n special, introducerea transportului electric n cele zece orae n vederea scderii polurii urbane, subliniind c i n situaia n care autovehiculele electrice sunt mai scumpe acestea devin rentabile, avnd n vedere faptul c autoritile locale vor beneficia de stimulente i bonificaii din partea UE. (Sursa: www.capital.ro) cititi report Greenpeace Romania Reveni la Index

STIRI GLOBALE
EMISIILE DE CARBON IN CRESTERE, IAR SCENARIUL TEMPERATURILOR DISTRUCTIVE PARE TOT MAI PROBABIL
Emisiile de carbon cu cele mai mari valori de pana acum din sectorul energetic pun in dubiu sperantele de prevenire a cresterii temperaturii globale cu 2 grade Celsius, potrivit lui Fatih Birol, sef-economist la IEA (Agentia Internationala pentru Energie). Sunt foarte ingrijorat. Aceasta este cea mai proasta veste in domeniul emisiilor declara Birol pentru The Guardian (unul din principalele ziare din UK) devine extrem de solicitant sa ramanem sub 2 grade. Probabilitatea este tot mai descurajanta. Cel putin asta spun cifrele. Profesorul Lord Stern de la London School of Economics avertizeaza ca daca acest tipar continua, rezultatele vor fi de calibrul unei calamitati aceste cifre indica faptul ca emisiile sunt aproape de a se intoarece la stadiul initial. Potrivit prognozei Corpului

Interguvernamental pentru Schimbari Climatice [Intergovernmental Panel on Climate Change], pastrarea acestui stadiu ar insemna undeva in jurul a 50% sanse de a creste temperatua medie globala cu 4 grade Celsius pana in 2100, spune el. Aceasta incalzire ar afecta dur viata si mediul a sute de milioane de persoane de pe toata planeta. John Sauven, director executiv al Greenpeace UK, a spus ca timpul trece repede aceste stiri ar trebui sa socheze lumea. Si totusi chiar si acum sunt politicieni din fiecare mare putere a lumii care au in vedere modalitati extraordinare si riscante prin care sa extraga si ultimele rezerve de carburabti fosili chiar si cele de sub gheturile pe cale sa se topeasca ale Oceanului Arctic. Nu poti stinge focul cu benzina. Acum ar fi momentul sa ii oprim. Pentru mai multe informatii: http://www.guardian.co.uk/carbon-emissions Aceste povesti despre sanatate arata ca bunastarea si inegalitatea sociala nu ne fac mai sanatosi.

VISUL SAU COSMARUL AMERICAN

Hugh, 10 ani, pare aproape normal un baiat brunet care merge la o scoala normal ,vorbeste si interactioneaza bine totusi, a fost diagnosticat cu o serie de tulburari mentale si ia zilnic un pumn de medicamente . Ia Adderall pentru deficit de atentie si hiperactivitate. Tenex pentru impulsivitate. Pentru tulburare bipolara ia o doza crescuta dintr-un antipsihotic denumit Serequel printr-o prescriptie speciala pentru ca acest medicament nu a fost inca testat pentru copii. Atunci cand sanatatea ta e controlata de un sistem capitalist este in interesul lor sa se vinda mai multe medicamente. Multe dintre acestea nu ne imbunatatesc deloc sanatatea. In present multi copii americani sunt dependenti de medicamente cu prescriptie iar unii dintre acestia au avut tentative de sinucidere. Pentru mai multe informatii: Prescription drugs ravage American kids

INEGALITATEA SOCIALA DUCE LA VIETI MAI SCURTE

SUA este o tara mare, si in timp ce unele zone din Mississippi barbatii au o speranta de viata de 67 de ani - dupa speranta de viata a unor natiuni ca si Filipine - femeile din Florida traiesc o viata lunga, asemanatoare ca medie japonezilor, care sunt primii in topul longevitatii. Exact aceast tip de inegalitate ar putea explica intr-un fel cum SUA si chiar UK, intr-o mai mica masura se situeaza in urma altor tari, dupa cum sustine Danny Dorling, profesor de geografie demografica la Universitatea din Sheffield din UK. El crede ca o mai buna distribuire a bunastarii, chiar daca asta inseamana un venit mediu

mai mic, ar insemna vieti mai lungi pentru fiecare. Daca cele mai mari cheltuieli din domeniul sanatatii sunt facute de cateva persoane care sunt deja sanatoase precum in sistemul SUA nu este eficient Intr-o tara foarte inegala cei mai multi doctori vor lucra in domeniul chirurgiei estetice. Mai multi dentisti vor albi dinti decat vor repara dintii stricati, si asa mai departe." In timp ce nu este deloc suprinzator ca americanii saraci au doar de pierdut din inegalitate, profesorul Dorling spune ca si persoanele bogate au de suferit in urma acsteia. Grupurile cu venituri de top sunt foarte afectate intrucat doctorii nu mai sunt in principal interesati de sanatatea pacientilor, intrucat lucreaza pentru organizatii care trebuie sa faca profit spune el. Intr-un sistem mai echitabil, cei bogati, care sunt sanatosi, ar suferi mai putine intreventii si ar trai mai mult in Anglia decat in SUA. Pentru mai multe informatii: BBC news world-us-canada
Editorial: Tabra Internaional Reclaim the Fields Ecoactivismul trebuie sa fie constructiv si Agricultura modern pericliteaz biodiversitatea: Eco-comunitate din Slovacia: Stiri Globale:.....About REN: Importanta locala si Agricultura modern pericliteaz Reveni la Index inclusiv: FanFest : : traditionala a padurii:

biodiversitatea : Stiri din Romania:

Websites
Despre REN Help REN Contributors/Translators editors/publishing dates

Siteuri la Internet din Romania

Radical alternatives: http://viitorulesteverde.wordpress.com/category/green/ Environmental news in Romanian http://www.ecomagazin.ro/ WWOOF Romania for volunteering on organic and traditional farms in Romania: Ecoruralis supports traditional farming methods and farmers Rosia Montana: campaign to save area from mining project Infoomg: information about gm crops in Romania slowfood: Romanian branches of international campaign to encourage healthy, local,traditional food anti-corruption: http://www.romaniacurata.ro/

English language websites(Siteuri in limba engleza):

http://planetgreen.discovery.com/feature/planet-100/ you can watch environmental news from around the world in English. http://www.treehugger.com/ is full of all things environmental and ethical Despre REN REN face campanie pentru o Romanie sustenabila, etica si echitabila in viitor. REN primeste materiale de la toata lumea in cele trei limbi: engleza, romana si maghiara. Articolele nu trebuie sa

fie prea lungi (o pagina sau mai putin font de 12). Se poate include linkuri pentru cei care vor sa citeasca mai mult. REN este publicat semestrial. Urmatorul REN va fi publicat pe Otombre 31 2011. We also need: Editor Romanian Edition Editor Hungarian Edition Translators Romanian to/from Hungarian; English to Hungarian Potential editors must use open office software; Read English; Have basic word processing skills. Send email to find out more CONTACT REN Aceast ediie a REN a fost redactat de Douglas Mcfarlane, , assisted by Sara Meaker Au contribuit la aceast ediie ; ; Eco Ruralis (in sprijinul taranilor ecologici si traditionali) Hungarian translations by Adela Varga adelvarga@yahoo.com Zagoni Csaba zagoni@quarentine.net. and T.Kovcs ron, Kszonszk, Dorka Farkas Romanian translations by , Serban Diana, Two friends of Marta Pozsony, Dinu Cristina, Adela Varga adelvarga@yahoo.com; Two friends of Marta Poszony

Many thanks to the translators! Editors

English: Douglas Mcfarlane Romanian: Douglas Mcfarlane Hungarian: Sara Meaker The content of articles is the sole responsibility of the author. The accuracy of translations cannot be guaranteed. The original document .should be consulted to verify facts if necessary. REN does not exist as a legal entity.. REN is published quarterly.

Publishing dates
REN 16 octombrie 31 2011; REN 17 ianuarie 31 2012. Send contributions to douglasmcfarlane@hotmail.com Reveni la index