Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri exprima totalitatea veniturilor obfinute din activitafi comerciale curente, fiind unul dintre cei mai importanfi indicatori de masurare a performanfelor economice ale unei Intreprinderi. Cu ajutorul cifrei de afaceri se poate determina pozifia pe piafa a unei societafi comerciale. In analiza economico-financiara se utilizeaza urmatoarele concepte In Jegatura cu cifra de afaceri a) ('I/i'a dc a/a(cl'l Ilclc'l (C A) reprezinta, conform Ordinului Ministerului Finanfelor Publice nL 94/200 I, un indicator al contului de profit ~i pierdere, format din totalitatea veniturilor obfinute din vanzarea de bunuri, lucrari ~i servicii aflate In categoria activitafilor curente ale unei Intreprinderi, inclusiv subvenfiile pentru exploatare, dupa scaderea reducerilor comerciale. Este indicatorul cel mai utilizat In diagnosticarea activitafii pe baza cifrei de afaceri b) ('{/ia de afclcel'l medie, denumita ~i pref mediu de vanzare, constituie venitul obfinut pe 0 unitate de produs sau serviciu ~i se determina pe baza relafiei. ( /i A ' vanzariJor c) ('{Ira de a/Cleai mmgmakl

= --, CA
(j

In care

reprezInta vo umu lZICa 'I I fi ' I

(CAm) reflecta variatia veniturilor din vanzari generata de cre~terea cu CAm

0 unitate a volumului fizic al vanzariJor

= tlCA
tl(j

- Q, d) ('i/i'a de afclcal crifiea (CA~r) evidenfiaza pragul de rentabilitate a Intreprinderii ~i constituie acel nivel al veniturilor din vanzari necesar acoperirii integrale a cheltuielilor de exploatare Relatia de calcul a fost stabilita pornind de Ja ipoteza de baza, conform careia profitu] este nul In momentul atingerii pragului de rentabilitate, iar cheltuielile totale In raport cu volumu] de activitate se grupeaza in cheltuieli fixe ~i cheltuieli variabile (

('AI - CA"
(jl

CA

'hi
'

I N.\' in care ChI' suma cheltuielilor fixe; Rv - rata cheltuielilor variabile. respectiv cheltuielile variabile medii la un leu cifra de afaceri,
(

C!

respectiv

/(\.

'hI'

( 'A

1. Analiza dinamicii ~i structurii cifrei de afaceri 1.1. Analiza dinamicii cifrei de afaceri Pentru a aprecia activitatea Intreprinderii In timp, orice analiza a unui indicator trebuie sa includa ~i 0 descriere In dinamica a acestuia Caracterizarea evo]utiei cifrei de afaceri In timp se realizeaza pe baza metodelor statistice cunoscute Studiul In timp al indicatorilor trebuie sa cuprinda informatii aferente unei perioadc de trei-cinci ani, iar pe baza concluziilor desprinse, pot fi stabilite strategiile de dezvoltare pentru anii urmatori fimindu-se cont de conditiile interne ~i de factorii conjuncturali care pot influenta activitatea economica a intreprinderii Analiza evolutiei In timp a cifrei de afaceri este mult mai sugestiva daca se realizeaza pe baza de comparatii cu indicatorii de efort ai intreprinderii (numar mediu scriptic de personal, active fixe. stocuri, timp de munca, cheltuieli etc.) Analiza In dinamica a cifrei de afaceri, pentru 0 anumita perioada de timp (0; n), se realizeaza pe baza a) modificarilor (abaterilor) absolute cu baza fixa (BF) sau In lant (BL)
1CA1il'c ('A" - CA,

sau

LlCAm

= CA" - CA" i

b) indicilor CA

cu baza fixa sau In lant sau

I, (
I R1

~n X 100 JI, J -= Iii ( 'A ,

-=

~(.'AI1

100

CA11- 1

c) rateJor de cre~tere cu baza fi xa sau In lant

Rill-'

==1('.1

iii

100

sau

Rill

-= ICIlII

-100

d) ritmului
~n

mediu anual de cre~tere

~
Ii

R -=

11 I

CA _!'.

~CA

1 x 100

Studiul cifrei de afaceri (vanzarilor) pe 0 perioada mai mare de timp of era informatii despre activitatea Intreprinderii ~i tendinta ei, prin Incadrarea acesteia sau a obiectului de activitate (produs/serviciu) in una dintre fazele ciclului de viata lansare, cre~tere, maturitate, declin. Pentru a avea relevanta In stabilirea strategiei de dezvoltare a intreprinderii, dinamica societatii analizate trebuie comparata cu dinamica pietei, respectiv a sectorului de activitate. Daca sectorul este mai dinamic dedit societatea, se va observa ca intreprinderea studiata va pierde din cota de piata fie datorita cre~terii Intr-un ritm superior a volumului vanzarilor concurentei deja existente, fie datorita aparitiei unoI'
noi concurenti, a interaqiunii celor doua cauze. de piata cu inflatie galopanta (cu doua sau trei cifre), analiza cifrei de afaceri, In dinamica, numai In unitati monetare curente este irelevanta, iar concluziile ~i setul de masuri adoptat sunt fara 0 valoare cconomica deosebita lnflatia afecteaza toate laturile activitatii economice exploatare, investitii, tinantare Pentru 0 apreciere pertinenta a realitatii este necesara corectarea indicatorilor nominali (valorilor statistice, curente) cu rata intla~iei corespunzatoare sectorului de activitate In care opereaza societatea, astfellncat, ulterior, sa se poata evidentiaefortul propriu al Intreprinderiiin timp. Comparabilitateadatelor In timp se poate asigura prin detlatarea sau inf1atarea indicatorilor De.flatarea presupune exprimarea datelor aferente perioadei de analiza in unitati monetare constante, aferente primului an, considerat baza (actualizarea se realizeaza in raport cu anul initi~l) Coreqia se va efectua pe baza relC\tiei. fie urmare

Intr-o economie

( "A unde

Nn

111

=-.

".-

,! CAi I-~~:~_!!!I/)11 m
I

CAR este cifra de afaceri reala sau comparabila; CAcH este cifra de afaceri curenta; ()reprezinta indicele preturilor, raportat la primul an al analizei. Ipl1'l11

I/?flafarea presupune actualizarea conform relatiei.

CA unde.
/?n m

indicatorilor

valorici la ultimul an al perioadei implicate in analiza,

= CA

(IU

11 111

x I J) 11

f7

111

Ipl111111 reprezinta indicele pretului. raportat la ultimul an al analizei

1.2. Analiza structurii cifrei de afaceri In analiza economico-financiara, 0 importanta deosebita in determinarea cauzelor ~i a rezervelor de cre~tere a cifrei de afaceri 0 are studierea structurii vanzarilor Structura cifrei de afaceri evidentiaza ponderea detinuta de anumite elemente componente in totalul incasarilor unei intreprinderi Analiza structurala se poate realiza pe diverse trepte pe liplfri de aclivila!i; in acest caz, se determina contributia activitatilor intreprinderii la realizarea cifrei de afaceri (de exemplu, productie, prestari servicii, turism, comer! ~.a.); . pe wupe de produse malfilri; analiza efectuata in aceasta situatie se realizeaza tinandu-se cont de nomenclatorul intreprinderii Se ~tie ca atunci cand obiectul de activitate este diversificat, importanta produselor ~i chiar a activitatilor in realizarea cifrei de afaceri nu este identica Unele elemente i~i aduc 0 contributie deosebita la realizarea indicatorilor de performanta ~i de rentabilitate, altele au 0 pondere nesemnificativa, dar este posibil ca tocmai existenta lor sa condi!ioneze activitatea ~i rezultatele economico-financiare ale intreprinderii. De exemplu, 0 societate care are ca obiect de activitate produqia de automobile va realiza ~i anumite subansambluri ~i piese de schimb, de~i cea mai mare parte din cifra de afaceri se obtine din vanzarea de automobile In mod analog, la nivelul unui magazin (supermarket, hipermarket, de exemplu), cea mai mare parte a vanzarilor se realizeaza prin comercializarea unui numar redus de produse/marfuri, totu~i, marimea cifrei de afaceri este conditionata de existenta unui nomenclator mai diversificat, astfel incat cererea clientilor sa fie satisIa.cuta intr-un grad cat mai mare ~i sa se realizeze fidelizarea acestora Asigurarea unei oferte diversificate constituie unul dintre criteriile principale ale obtinerii avantajului concurential . pe lipUN de cliefl{l; ace~ti parteneri conditioneaza dimensiunea ~i performantele activitatii oricarei lntrepri nderi. Analiza structurala a cifrei de afaceri trebuie realizata pe trepte seqii, categorii de clienti, tipuri de produse ~i servicii ete, astfel incat sa se identifice cele mai bune solutii pentru cre~terea performantelor intreprinderii Melodologia de diagnoslicare a aclivita!ii ifltrepriflderii in funqie de structura cifrei de afaceri este complexa ~i consta in. a) determinarea ponderii detinute de diferite elemente (produse, marfuri, servicii, activitati, sectii etc) in totalul cifrei de afaceri, utilizandu-se marimile relative de structlfra:

(T

(-"

= --'- x 100 ('A

de!inuta de categoria J' in totalul cifrei de afaceri;

ca

in care gi - ponderea
~

cai cifra de afaceri realizata de categoria J'; CA cifra de afaceri totala

om

b) efectuarca de comparatii ale structurii activitatii economice aferente mai multor exercitii financiare, caz In care se utilizeaza coe[iciefltul de strlfctura Gifli-Strlfck: (, =
,

~L.g,;-=1 -~-fl I

111 care n _0numarul de termeni ai seriei; g, - structura vanzarilor pe categorii de activitati, grupe de produse, unitati operative ~a

Coeficientul de concentrare Gini-Struck poate lua valorile care apaI1in intervalului [0; 1), semnificatia aeestora fiind:

daca G

..~

1,

atunci In structuraactiviHitiintreprinderiiun numar redus de elementecomponentedetine I

0 pondcre foarte importanta In cifra de afaceri, altfel spus, gradul de concentrare a activitatii este ridicat; . dad G-+O, vanzarile sunt repartizate relativ uniform Intre categoriile de structurare a activitatii In scopul adancirii analizei se utilizeaza ~i indicele de concentrare Herfindhal Ii
L).,'"/-

In cazul indicelui Hertindhal, limitele de variatie sunt incluse In intervalul [ ~ ; 1], astfel n

. daca H

->

I/n vanzarile sunt repartizate In propOI1ii aproape egale Intre activitatile, produsele sau

unitatile participante la structurarea cifrei de afaceri, daca H I In structura activitatii Intreprinderii, un numar redus de elemente componente participa cu 0 pondere importanta la cifra de afaceri, gradul de concentrare a activitatii fiind foarte mare. lmportanta economiea ~i interpretarile date rezultatelor celor doi coeficienti sunt diferite In funqie de eontextul ~i conjunctura socio-economica Astfel, daca Intreprinderea analizata detine pozitie de monopol, atunei preferabila este situatia In care gradul de concentrare a activitatii este mare, deoarece nomenclatorul de produse/activitati ~i efortul investitional pot fi mai reduse Intrucat societatea poate realiza performante deosebltc tara 0 divcrsIticarc importanta a activitatii Daca Intreprinderea funqioneaza Intr-un mediu concurential extrem de agresiv, nu se recomanda un grad mare de coneentrare, deoarece reducerea cererii pentru oferta asigurata semnifica pierderi foarte mari prin diminuarea vanzarilor In acest caz, se sugereaza desfa~urarea activitatii cu 0 repartitie egalitara, deoarece diminuarea performantelor la anumite categorii ~i nu la Intreg obiectul de activitate Inseamna pierderi mai mici pentru unitatea economica. Mai mult, se ~tie ca orice produs are 0 durata de viata Deci strueturarea activitatii trebuie sa se realizeze cu prudenta ~i In corelatie cu fazele ciclului de viata: lansare, crqtere, maturitate, declin in caz contrar pot aparea dezechilibre care vor afecta cifra de afaceri ~i toti indicatorii de performanta ~i rentabilitate. De mentionat ca analiza structurii trebuie sa se realizeze Impreuna eu studierea evolutiei In timp a cifrei de afaceri; astfel se poate deduce daca modificarea structurii vanzarilor a avantajat sau nll Intreprinderea din punct de vedere economic Moditicarea structurii In raport cu baza de comparatie se Inregistreaza atunci cand ritmurile de cre~tere ale eategoriilor de elemente implicate In aceasta analiza sunt diferite 0 astfel de situatie poate fi generata de facton obiectivi ~i/sau subiectivi De exemplu, modificarea cererii, factor obiectiv, implica ~i schimbari structurale, renllntarea la anurnite elemente ~i sporirea importantei ahora, Insa reducerea ponderii unui anumit produs, sortimcnt, serviciuetc. ca efect al neglijentei sau al unor disfunqionalitati interne constituie un factor subiectiv
~

c) Metoda Am' (Pareto sail 20 RO). Aceasta este folosita atunci cand seriile sunt mari ~i este destinata In principal pentILl cercetarea volumului vanzarilor pe produse/sortimente, pentru studierea stocurilor pe sortimente, a atitudinii Intreprinderii In raport cu clientii ~i cu furnizorii. Metoda se va explica pentru cazul studierii pllterti de neKociere a intreprinderii in raport CII clien!ii, l11entionand ca metodologia este similara ~i In celelalte cazuri Orice societate, pentru a-~i desfa~ura activitatea In bune conditii, Intretine relatii economice cu partenerii sociali din amonte ~i din avalul proeesului productiv, respectiv clientii ~i furnizorii Clientii Intreprinderii, In general, sunt numero~i ~i de marimi economice diferite In acest context, se recomanda ca analiza clientilor sa nu se realizeze individual, deoarece acest studiu ar necesita foarte mult timp ~i ar fi irelevant pentru definirea politicilor de cooperare ale Intreprinderii cu ace~tia. Metoda ABC este rczultatul studiului comportamentului Intreprinderii In raport cu clientii efectuat pe un numar important de soeietati Empiric s-a constatat ca, In functie de importanta lor, clientii pot fi ImpaI1iti In trei grupe de semni ficatie (A, B. C)

. Grupa A: lO% din c!ienti realizeaza 60% din cifra de afaceri

. Grupa B: 30% din clienti realizeaza 30% din cifra de afaceri . Grupa C: 60% din clienti realizeaza 10% din cifra de afaceri

Aceasta repartitie a clientilor este relevanta numai atunci cand numarullor este relativ important ~ic1ientela nu este omogena (de exemplu, In cazul magazinelor tip supermarket, unde clientela este relativ omogena, utilizarea metodei nu se justifica) Pe baza gruparii precedente se pot face caracterizari ~i se pot desprinde concluzii despre securitatea, strategia ~i rentabilitatea Intreprinderii ZOllOA apartine clientilor foarte importanti care participa preponderent la realizarea cifrei de afaceri . In general, ace~tia sunt clienti fideli ~i deruleaza contracte de valori mari cu societatea analizata; . dqi rentabilitatea unitara (pe produs) In aceasta zona de multe ori este redusa datorita conditiilor stricte impuse de catre clienti. grupa A realizeaza cea mai mare rentabilitate (pe total) prin volumul mare de actlvitate derulat, . din punctul de vedere al securitatii, aceasta zona este foarte riscanta, deoarece impunerea anumitor conditii financiare de catre Intreprindere ar putea conduce la pierderea unor clienti importanti ~i, In consecinta, la reducerea semnificativa a cifrei de afaceri, . puterea de negociere a intreprinderii In raport cu c1ientii este redusa. ZOllO H, din punctu! de vedere al puterii de negociere, al cifrei de afaceri ~i al rentabilitatii, reprezinta 0 zona de echilibru pentru societate Zona C se caracterizeaza prin . existenta unui numar foarte mare de clienti; . valoarea redusa a comenzilor, fie datorita faptului ca puterea economica a clientilor este redusa, fie pentru ca nu sunt In marea lor majoritate clienti fideli ~i Intretin relatii de afaceri cu mai multi parteneri; . cheltuieli de exploatare aferente facturarii ~i livrarii comenzilor mai mari decat In zona A datorita numaruloi mare de operatiuni; . rentabilitate minima a Intreprinderii datorita raportului dintre venituri ~i cheltuieli, care nu avantajeaza societatea In aceasta zona; . putere de negociere foarte mare, risc minim, Insa pe ansamblu activitatea Intreprinderii nu este satisfacatoare. Curba teoretica aferenta celor trei zone se prezinta astfel'
Curba teoretica (%)CAi 100
,,~.--..~,J

clienti importanti; clienti medii; clienti mici.

190

~~~..<

60
I
I
I

'/.' /

" , , ";?;
..

""

/
.'

/ ,.'

C
Curba reala

,'i
0

.I

I A

f
10 40 100

(%)clienii

In activitatea practica, graficul curbei reale nu se suprapune perfect celei teoretice; curba reala poate fi plasata deasupra sau sub curba teoretica. De exemplu, atunci cand curb a reala este situata deasupra celei teoretice (vezi figura 2 1), cifra de afaceri este realizata preponderent de clientii din zona A Ceilalti clienti, din zonele B ~i C, nu au 0 semnificatie economica deosebita In activitatea Intreprinderii, contributia lor la

5 .

realizarea cifrei de afaceri fiind minima. in aceasta situatie, societatea prezinta un grad mare de vulnerabilitate Astfel, pierderea unui client important din zona A, diminueaza semnificativ cifra de afaceri a Il1treprinderii ~i poate chiar ameninta existenta ei Capacitatea de negocieri a societatii cu clientii zonei A este cxtrem de redusa Pe termen lung, 0 asemenea situatie nu este recomandata Pentru reducerea vulnerabilitatii intreprinderii este necesara orientarea negocierilor ~i spre clientii din zonele B ~i C in scopul majorarii comenzilor acestora ~i respectiv cre~terii cifrei de afaceri a societatii analizate. Pentru fidelizarea clientilor, Intreprinderea poate lua decizia aplicarii unor discount-uri financiare, prin care conditiile de plata sa devina mai accesibile odata cu cre~terea volumului comenzilor. De asemenea, societatea poate acorda discount-uri importante pentru 0 anumita marime a comenzilor. Mai mull, prelungirea perioadei de garantie, asigurarea de servicii post-garantie acolo unde activitatea 0 permite, aSlgurarea transpoJ1ului pana la destinatie etc., sunt masuri care pot atrage ~i fideliza noi clienti, prin renuntarea acestora la oferte concurentiale Practica ecol1omica demonstreaza ca interpretarea datelor In cazul acestei met ode este diferita de la un caz la altul. in unele situatii, intreprinderea este avantajata de existenta unei clientele slab diferentiate, In aIte cazuri, tocmai operarea cu 0 clientela foarte important a poate genera efecte economice maxime 1.3. Analiza factorialii a cifrei de afaceri Scopul analizei factoriale 11 constituie determinarea aportului diferitilor factori de influenta asupra modificarii cifrei de afaceri, precum ~i identificarea solutiilor pentru redresarea activitatii sau imbunatatirea performan!elor viitoare. (Itilizatorii acestor informatii sunt in principal agentii economici in~i~i, institutiile finantatoare, aqionarii, statui, salariatii etc Analiza factoriala a cifrei de afaceri se realizeaza diferentiat, in funqie de obiectul de activitate al Intreprinderii, deoarece factorii de influenta ~i relatiile de cauzalitate sunt specifice. Exista i'nsa ~i modele general aplicabile Analiza factorialii a cifrei de afaceri in cazul intreprinderilor Pentru Intreprinderile al1umc de produqie cu activitate de productie

cu profil industrial, se utilizeaza mai multe categorii de modele, ~i

I. Modele care exprimii corelatia dintre resursele unwne ~i cifra de afaceri:

a)CA = Ns = x -, Ns Of in care CA -cifra de afaceri; Ns - numarul mediu al personalului; Qf - produqia obtinuta destinata livrarii; S1L - productivitatea medie anuala a muncii (calculata pe baza produqiei obtinute destinate livrarii); Ns (~- - gradul de valori ficare a Productiei obtinute destinate livrarii. , Ql '
Se observa ca orice modificare a unuia dintre cei trei factori exercita 0 influenta in acela~i sens ~i asupra cifrei de afaceri. Analiza factorial a se realizeaza pe baza metodei substitutiilor in lant pentru compararea rezultatelor efective cu cele din baza de raportare, dar se poate efectua ~i utilizand metodele statistice, respectiv comparand dinamica indicatorilor.

--

Of

CA

(6 --r

De exemp!u, daca indicele produqiei obtinute destinate livrarii devanseaza indicele de cre~tere a IQf numarului de persona! (iQl> I iv,~Q <=> > O , productivitatea muncii va inregistra 0 cre~tere care se
INs J va retlecta favorabil ~i asupra cifrei de afaceri, Daca ritmul de cre~tere a cifrei de afaceri este superior ICA , g ritmuilli de creqere a Productiei obtinute destinate livrarii /CA > 10 f <=> "( IQf > O radul de valorificare a [ " J
'

produqiei marfa fabricate cre~te, determinand ~i crqterea cifrei de afaceri, Pentru a avea 0 activitate performanta, se rccomanda ca raportul dintre produqia vanduta ~i cea stocata sa se mentina in limite rezonabile (gradul de valorificare sa fie cat mai mare) In anumite perioade este posibil ca gradul de valorificare a prodllqiei marfa fabricate sa inregistreze ~i valori supraunitare, atunci cand societatea vinde ~i din produqia stocaHi a exercitiilor precedente, b ) ( ' ,4
in care, Nop - nllmarul mediu al personalului Nop
-:,=-'' --

-' N.\

N op
x -

Ns

x =--

(jf

( 'A

Nop

Qf operativ;
.
~

--

Ns . Of ~ ' -::: - pro ductlvltatea me d Ie a persona Iu IUl operatlv Nop

, ' '

' pon d erea persona Iu IUl operatlv In tota Iu I persona Iu IUl sa Ianat;
' '

Analiza cit'rei de afaceri lwind in calcul ~i influenta numarului mediu de personal operativ este importanta; se ~tie ca personalul operativ constituie categoria de angajati direct productivi, deci eficienta resurselor umane este determinata in mare masura de ponderea detinuta de personalul operativ in totalul pcrsonalului salariat Asigurarea unui raport optim intre personalul administrativ, de intretinere ~i cel direct prodllctiv este 0 condi!ie esen!iala a cre~terii performan!elor intreprinderii,
c) CA = Ns
x

Nz

Nh

x,

Wh

in care Nz - numall.ll mediu de zile lucrate de un angajat in perioada analizata; Nh - numar;ul mediu de ore lucrate de un angajat intr-o zi; vVh - productivitatea medie orara a unui salariat. Acest model evidentiaza modul de utilizare a timpului de munca atat din punct de vedere cantitativ, cat ~i din punct de vedere calitativ
~ ~

Indicatorul indicatorul

r:: Ns x Nz x Nh exprima

fondul total de timp de munca

-

al intreprinderii
~

(om-ore);
~ ~

1::: Nz x Nh exprima timpul mediu de munca al unui salariat (ore); indicatorul medie zilnica; indicatorul Wa

Wz

= Nh x Wh
~i cifra de

reprezinta prodllctivitatea

= N z x Wz

reprezinta productivitatea

medie anuala,

II. Modele de analiza care exprima corelatia dintre poten(ialul afaceri: Mf Qf CA a) (A = Ns x x x7v,\~ Mf Qf
, ---

teltnic al intreprinderii

b)

C A .:: Ns x

_n

Mf
-

)(

-=.

Mf' _uMf

>(

Qf
==-

)(--CA

Ns In care
~ -

Mf'

Qf

.\lj--

valoarea medie a mijloacelor fixe,

Mf'- valoarea medie anuala a mijloacelor fixe direct productive~ .. Mj '-:.='- - gra did e 'mzestrare te h mca a munCll; u Ns

~1f'
Alf
-

ponderea mijloacelor fixe direct productive In totalul mijloacelor fixe (compozitia tehnologica

a mijloacelor fixe); OJ = - -- randamentul mijloacelor fixe direct productive (productia obtinuta destinata livrarii la un leu Mf'
l111jlu<Ke tlxe).

Dupa cum se observa, cel de-al doilea model este forma dezvoltata a primului Se ~tie ca, In anumite perioade de timp nu toate mijloacele fixe participa activ la realizarea obiectului de activitate allntreprinderii De exemplu, daca cererea scade, gradul de utilizare a capacitatii de productie se poate ~i chiar se impune sa se reduca, deoarece.. In caz contrar, societatea ar fi obligata sa produca pe stoc, ceea ce ar Insemna imobilizare de resurse materiale ~i financiare intr-o produqie care va putea sau nu sa fie valorificata in perioadele urmatoare In acest caz, cheltuielile ar cre~te semnificativ, diminufmd performantele economice ~i aCectand pozitia intreprinderii pe piata, prin cre~terea costurilor de productie ~i a preturilor de vanzare De asemenea, este posibil ca la nivelul societatii sa existe ~i 0 serie de mijloace fixe aflate In stare de conservare intrucih acestea nu participa efectiv la procesul de produqie, este firesc ca valoarea mijloacelor fixe totale sa fie diminuata cu cea aferenta celor neproductive atunci cand se realizeaza analiza cifrei de a faceri Gradul de inzestrare tehnica a muncii este pentru intreprindere un indicator relevant, care reflecta materializarea efortului investitional al acesteia Este de la sine Inteles ca, in conditiile unei economii de piata dinamica, caracterizata, printre altele, ~i printr-o concurenta tot mai acerba, va ca~tiga intotdeauna cel care va avea 0 put ere investitionala mai mare ~i va asigura 0 Inzestrare tehnica superioara a muncii. Aceasta se va reflecta in mod direct asupra productivitatii muncii ~i implicit asupra rezultatelor Intreprinderii. Gradul de Inzestrare tehnica va spori atunci cand ritmul de cre~tere a valorii medii a mijloacelor fixe va devansa ritmul de cre~tete a personalului lnterpretarea economica trebuie fiicuta Insa cu prudenta Este posibil ca g.radul de inzestrare sa creasca in conditiile In care societatea nu mai investe~te In echipamente, Insa ia 0 decizle de reducere a personalului, datorita ineficientei activitatii ~i reducerii cererii de pe piata. in aceste conditii, politica de restructurare adoptata de Intreprindere are mai curand ca scop restrangerea capacitatii de produqie decat cre~terea gradului de Inzestrare tehnica Pentru a avea relevanta, aceasta cre~tere a gradului de Inzestrare tehnica trebuie sa se analizeze ~i sub aspectele calitativ ~i structural, respectiv sa se studieze politica investitionala, precum ~i performanta echipamentelor prin comparatie cu cea existenta la nivel concurential ~i mondial Compozitia tehnologica a mijloacelor fixe reflecta ponderea mijloacelor fixe direct productive In totalu\ mijloacelor fixe, respectiv contributia echipamentelor, instalatiilor ~i a altor mijloace fixe care participa activ la procesul productiv Se recomanda ca acest raport sa aiba valori cat mai apropiate de 1. Randamentu\ (eficienta) utilizarii mijloacelor fixe (tot ale sau direct productive) constituie un corolar al modulUl de asigurare ~I folosire a resurselor materiale, umane ~i financiare ale Intreprinderii III. Modele care exprima corelatia dintre cifra de afaceri ~i gradul munca cu active circu/ante (stocuri de materii prime, materiale etc.) de asigurare a fortei de

( 'A

:..:

lv's

x -'~~ x

(_'A

Ns
- --

Sf

Raportul

Sf
---

evidentiaza valoarea medie a stoeurilor aferenta unui salariat sau gradul de asigurare eu

Ns sloeuri a angaja\ilor Este importanta nu numai valoarea stoeurilor, ei ~i struetura lor, pentru ea realizarea unui produs impune eu neeesitate asigurarea tuturor resurselor materiale implicate in ere area aeelui produsAsigurarea eu stoeuri de materii prime, materiale, marfuri etc. a personalului

este eorelata eu produetivitatea

angaja{ilor Imobilizarea resurselor finaneiare in stoeuri este apreeiata diferit de la eaz la eaz. De exemplu, daca se antieipeaza a majorare a preturilor de aehizitie la materii prime ~i materiale, este firese ea soeietatea sa i~i asigure stoeuri suplimentare pentru a perioada mai mare de activitate Insa aeeasta deeizie eehivaleaza cu a imobilizare a resurselor financiare care ar putea fi utilizate in alte scopuri. Aetul deeizional poate fi apreeiat ea fiind unul just sau nu, numai in eonditiile in care se fae ealeule de eficienta asupra rezultatelor

a~teptate. lndieatorul
coreleaza perfect

('A
Sf'

exprima viteza de rotatie a aetivelor eirculante exprimata ea numar de rotatii ~i se ,

oferind

. . Sf eu In d leatoru I Ns'

a imagine asupra efieientei

munell, a ealitatii ~i strueturii

stoeurilor. Corelatiile realizate prin analiza factorial a intre cifi'a de alaceri f7l1mar medill de sa/aria!i va/oarea medie (1mij/o(1ce/orftxe sfocllri/e medii evidentiaza in fapt eontributia potentialului intern al intreprinderii !a realizarea obieetului de aetivitate IV. Modele care exprima corelatia dintre vo/umu/ produc{iei viindute ~i cifra de afaceri Modelele de analiza faetoriala a eifrei de afaeeri sunt eonstruite in funqie de earaeterul produqiei, ast rei. a) in eazul in care produqia
ealitati ete se folose~te modelul
CA-(}xp
-

vanduta este omogena,

fiind diferentiata

doar pe modele, sarti mente,

unde IXi P = x pi 100 ;-

in care

Q - voluInul tizic al produqiei vandute; p - pre{ul mediu de vanzare unitar;

gi - struetura produqiei vandute pe produse;

pi - pretul de vanzare aferent produqiei de tip "i" b) Cand produqia vanduta nu are earaeter omogen, modelul de analiza devine:

CA :..:.&1\',
in care

x pi ,

qv, - volumul

produqiei

vandute pentru produsele de tip "i"

Aeesta este un model universal care poate fi utilizat pentru analiza eifrei de afaeeri atat in industrie, cat

~i in comer{

f)

Toate modelele de analiza factoriala a cifrei de afaceri prezentate mai sus sunt aplicabile ~i In comert, cu precizarea ca dm ecuatie se va elimina indicatorul produqia obtinuta destinata livrarii (marta), astfel:
, CA In care CA
-

= Ivs x

-;

Nop
.~-

CA
X ~--,

Ns

Nop

Nop

productivitatea

medie a personalului

operativ, determinata

pe baza desfacerilor (vanzarilor)

1.4. Consecintele

modifidirii

cifrei de afaceri asupra principalilor sa, influenteaza asupra urmatorilor

indicatori economico-inanciari indicatori economico-financiari

Citra de at'aceri, prin moditicarea a) asupra protitului brut ,J('A

III care PI' - profitul

= (C 'A

CA,,) x pI;,

'

mediu la 1 leu cifra de afaceri (PICA); salariile

b) asupra ch~ltuielilor

nCA

-cc- J-

1000

(CAI - CA )x CS'I'IIII' , " "

III care. CS',IIi"") chcltuieli salariale la 1000 lei cifra de afaceri; c) asupra ratei rentabilitatii
/lCA::-: (CA~~CA,)x All PI',

economice.

100

In care At - activele totale; d) asupra vitezei medii de rotatie a activelor circulante, exprimata ca durata medie In zile a unei rotatii
I\C A
AC(J
-- -

Ac()
-

xT

CAI

CA()

III carc Ac - soldulll1cdiu al activelor circulante, T - pcrioada de analiza (360, 180,90 zile) e) asupra eficientei mijloace fixe)
,CA,
LJC A ::-: -x

utilizarii
CAlI
=-

mijloacelor

fixe (pe baza indicatorului

cifrei de afaceri la 1000 lei

tv1 1 'I
III

1-000

M ,I -I

x 1-000 ,

carc Mf

- valoarea medie anuala a mijloacelor fixe; f) asupra eficientei muncii (pe baza indicatorului profitului mediu pe salariat)

AJ r--

L!('A

= l5~ ~A,,)x ~
-

N\,

'

g) asupra sumei cheltuielilor

L1CA

(totale, variabile, materiale ~a)

(1 illIII
II'

=
-

_~l~

(CA,
'

CA

I 000

II

)x C

C(I

IIlIiI) =

ChI x

CA

1000

In care

CII!)I)!))

rata cheltuielilor

la 1 000 lei cifra de afaceri,

h) asupra marjei comerciale, L\CA=---(CAI-CA())xRmc(), 100 In care Rme -rata marjei comerciale Me - marja comercialii, (cota medie de adaos);
1
-

Rme=-xl00 CA

Me

~\