Spre pesteri

Piatra ngaurita

Pestera Fundatura Nucu

Chilia lui Iosif 2

Alunis

Alunis

Stnca ce conine chilia lui Dionisie torctorul

Leul stanca

Poiana Cozanei - spre chiliile din Nucu

Pe creast

Agatonul Nou

ara Luanei

Slon > Plai

Crucea Spatarului 1524 10

situate pe raza satului Nucu, comuna Bozioru; in zona se ajunge din Buzau, pe DN10, inspre Intorsura Buzaului, dupa localitatea Patarlagele (57 km de Buzau) la dreapta fiind un drum judetean ce duce inspre localitatile Colti, Alunis, Nucu; monumente istorice; folosite in trecut ca locuri de refugiu si de cult; complexul schiturilor din zona Bozioru cuprinde urmatoarele asezari rupestre: Fundul Pesterii, situat la 2 km vest de localitatea Nucu si la 150 m de Pestera lui "Dionisie Torcatorul", dateaza din epoca bronzului, Hollstatt; pe peretii de piatra se afla incizate sabii scurte de tip "akinakes", folosite de sciti si persi; mentionata intrun document din 1678; nu are amenajari; Pestera lui Iosif, situata la 3 km de satul Nucu, pe Valea Bordeiului, in varful ramificatiei dinspre Crucea Spatarului, datand din secolele III-IV d.Hr.; mentionata intr-un document din 1588; deasupra intrarii este incizat un peste, simbol paleocrestin; sapata intr-un perete urias si aproape vertical de stanca, aflat in mijlocul padurii, pestera este, de fapt, o bisericuta in toata puterea cuvantului, cu pronaos si altar, si a fost folosita pana pe la 1871; in prezent, nu este in functiune si nu are amenajari; Agatonul Nou ("Bisericuta"), localizat la 5 km de satul Nucu, pe Culmea Spatarului si datand din anul 1580; este in ruina, fiind sapat in bolovani uriasi de piatra, carora, in timp, le-a cazut tavanul; poate fi confundat usor cu restul stancariilor prezente acum pe marginea potecii; in trecut, era un schit minuscul, aflat pe buza unei prapastii uriase; sub podeaua de piatra se afla Camera Fetelor, locul unde taranii isi ascundeau copilele atunci cand navaleau tatarii; aici se spune ca a fost gasita o comoara; lacasul detine foarte multe inscrisuri, din diferite perioade, printre care un pomelnic in altar, care incepe cu numele domnitorului Neagoe Basarab; Agatonul Vechi ("Daramatura"), localizat la 5 km de satul Nucu, pe Culmea Spatarului si datand din secolul XVI; este in ruina, distrus, conform legendei, in urma unor atacuri tatarasti; Fundatura, localizata la 2 km de satul Nucu, la poalele culmii Crucea Spatarului, in padure; mentionat intr-un document din 1678; nu are amenajari; Pestera lui Dionisie Torcatorul, localizata la la 3 km de satul Nucu, sub Crucea Spatarului, datand din secolele IV-V; nu are amenajari; Dionisie, unul dintre cei mai renumiti sihastii din zona, cunoscut si sub numele de Dionisie Torcatorul, deoarece isi castiga existenta din torsul lanii, a trait 30 de ani intr-o chilie sapata in stanca, la care se ajungea doar cu o scara de lemn, fiind la 4 m deasupra solului; Bucataria, localizata la 7 km nord de satul Nucu, pe versantul de nord-vest al Culmii Crucea Spatarului, datand din secolul XVI; este in ruina, nu are amenajari; Ghereta, localizata la 7 km de satul Nucu, pe versantul de nord al inaltimii Piatra Soimului, datand din secolele XVI-XVII; este in ruina, nu are amenajari;

11

vestigiile rupestre au fost inventariate pentru prima oara in 1871, de catre istoricul si scriitorul Alexandru Odobescu; pentru faptul ca poarta inauntrul sau semnele de inceput ale crestinismului la nord de Dunare, masivul Crucea Spatarului din Muntii Buzaului este comparat adesea cu muntele Athos; zona Bozioru-Fisici-Nucu este cunoscuta de specialisti drept zona "cer straniu", datorita faptului ca cerul capata o intensitate de peste 23.000 grade Kelvin (in marile orase, valoarea este de 16.000 grade Kelvin); legenda spune ca la Colti s-a nascut balada Miorita, deoarece este locul unde vin in transhumanta ciobanii din Muntenia, Moldova si Transilvania; posibilitati de cazare se gasesc la Bozioru.

Complexul schiturilor rupestre Alunis

situat pe Culmea Martiriei, la 6 km de centrul satului Alunis, comuna Colti; in zona se ajunge din Buzau, pe DN10, inspre Intorsura Buzaului, dupa localitatea Patarlagele (57 km de Buzau) la dreapta fiind un drum judetean ce duce inspre localitatea Colti; complexul cuprinde trei chilii sapate in stanca si grupate in jurul unei biserici; biserica cu hramul "Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul" este unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult crestine de pe teritoriul Romaniei, sapata in stanca, in anul 1274, de doi ciobani - Vlad si Simion, care-si pasteau turmele prin aceste locuri; potrivit legendei, unul dintre ciobani a auzit in timpul somnului un glas care il indemna sa sape in stanca, deoarece va afla icoana Sfintei Fecioare Maria; ciobanul a facut intocmai si a gasit, intr-adevar, icoana, fapt care l-a determinat sa sape incaperea bisericii, impreuna cu celalalt cioban si cu ajutorul satenilor; numele celor doi ciobani se gasesc, daltuite in piatra, in inscriptia din altar; atestata documentar in anul 1351, a fost schit de calugari pana la 1871, dupa care a devenit biserica ortodoxa a satului; pe creasta stancii in care este sapata biserica a fost amenajat un loc de odihna, meditatie si observatie, aici fiind cioplit in piatra un jilt; in jurul bisericii si in jurul jiltului, sunt sapate numeroase cruci, din diferite perioade de existenta a schitului; inscriptiile in piatra reprezinta fie ani calendaristici sau nume de persoane, fie cruci malteze sau icoane; unele sunt in alfabetul chirilic, altele au ramas nedescifrate; pridvorul de lemn de la intrarea in biserica este construit intre anii 1840-1850; monument istoric si de arhitectura religioasa; la aproximativ 4 km departare de Alunis se afla culmea Zboiu, in care sunt sapate in stanca niste galerii si un put, folosite de bastinasi ca si loc de refugiu in vremurile navalirilor barbare; vestigiile rupestre au fost inventariate pentru prima oara in 1871, de catre istoricul si scriitorul Alexandru Odobescu; pentru faptul ca poarta inauntrul sau semnele de inceput ale crestinismului la nord de Dunare, masivul Crucea Spatarului din Muntii Buzaului este comparat adesea cu muntele Athos; zona Bozioru-Fisici-Nucu este cunoscuta de specialisti drept zona "cer straniu", datorita faptului ca cerul capata o intensitate de peste 23.000 grade Kelvin (in marile orase, valoarea este de 16.000 grade Kelvin); posibilitati de cazare se gasesc la Bozioru.

12