VASILE ALECSANDRI COMEDII $I DRAME Editie ingrijita, prefata si indici cronologici de Mircea Ghitulescu EDITURA DACIA CLUJ-NAPOCA, 1986IORGU DE LA SADAGURA sau NEPOTU-I SALBA DRACULUI Comedie in trei acte PERSOANE: PITARUL ENACHI DAMIAN IORGU, nepotul lui Damian SULGERUL GINGU COMISUL AGAMEMNON KIULAFOGLU ZOITA, femeia lui Kiulafoglu GAHITA ROSMARINOVICI Baron von KLEINE SCHWABE ITIC, zarat UN PRIETEN IFTIMI, fecior a.lui Damian MUZICANTI, SARLATANI, SLUJITORI, PRIETENI, SATENI, LAUTARI DAMIAN, de 55 ani, poart haine largi: antereu, briu, bland si cd- ciulé brumfrie. GINGU, de 50 ani poartd asemene costum ca pitarul Damian. PRIETENII, de deosebite virste, sint imbracati ca boierii provin- ciali. KIULAFOGLU, de 45 ani, poartd ochelari, cravata alba, giletca galband, surtuc lung si fes ros mare pe cap. ZOLfA, de 22 ani, este simplu imbracata. GAHITA ROSMARINOVICI, de 40 ani, poartd toalet’ preten- tioasA si ridiculA: beretd cu pene, rochie umflatd de culoare vie si evantail. Umerile si brafele ei sint goale, obrazul dres cu Fos si impestritat cu benghiuri. KLEINE SCHWABE e un neamt sarac, de 35 de ani. Scenele se petrec in Moldova. Actul I se petrece la mogia pita~ rului Enachi Damian,ACTUL I Teatrul reprezint’ o odaie mobilati dup& moda veche in pro- vintie: un pat lung, in stinga, cu perine la prete, si mai in fund o sobA; ugs4 fn fund; alta usd fn stinga, care da in odaia pitarului Damian; 0 a treia usd in dreapta, care duce in sala de mincare, si o fereastra aldture. SCENAI DAMIAN (intrind in fund): SA dai degraba curcanii la bucatarie, sa-i puie-n frigare... si si spui lui Gheorghi bucdtariul ca si mi-i rumineascd frumos, cd i-oi da bacsig bun... (Viind in scend.)'Ah! ziua de astazi este cea mai norocité pentru mine! ... Ast&zi vine Ior- gul de la Sadagura, unde l-am trimes sd-nvete carte! ... De doi ani nu l-am vazut, gi cind gindesc c4 poate peste-un ceas am s&-I string in brate. parcd-mi furnicd ceva pin inima... ochii mi se painji- nese, si-mi vine sughit ... (Cu dragoste si stergindu-si ochii.) Iorgule! dragul mosului! Gugulea mosului! cit necaz o mincat el pin tari straine! cit s-o straddnuit dragutul cu invatatura pin afcade- miile din Sadagura! _parc4-1 vad zi si noapte cu ochii pe carte, nemincat, nebaut si nedorind alté-n lume decit si se procopsasca, dup& cum mi-au scris in toate ravasele Draga gugule! bine zicea raposatul dascalul Ieni, Dumnazau sa-l ierte, c-ai s-agiungi om ma- ret... SA deie Domnul, fatul meu, si mi te-nalti ca ciocirlia, si cu tine sA-ti Inalti si neamul! ... S4 deie Domnul s-agiungi si ispravnic, pentru ca sa faci stare mare! ... Dar ce stau eu ca s& vorbesc singur ca un nebun, cind am o gramada de trebi? Ast4zi dau masd mare prietinilor de buna venire a lui Iorgu... Am poroncit sd-i facé bors cu galustele, si curechi cu rata, si mamaliguta... cd stiu ci-i placea pan-a nu sa porni, si le-a fi dorind ca niste zaharicale, dragul mogu- lui! Am adus inadins pe Barbul de la Iasi, ca sd-i cinte: ,,Frunza verde... *, pentru cé pe-acolo, pin afcademiile din Sadagura, nu cred si mai fi auzit cintece de-a noastre de cele batrinesti... Macar ca si pe-acolo or fi mojicanti... da geaba... n-au haz... Eu cind aud tir- liituri de cele nemtesti, imi vine sa-i ieu cu toropala... {ti scirtie, frate, cite doua ceasuri la ureche niste bazaconii, de nici dracul nu-i intalege ... g-apoi zic ci fac corjent... mari, ducd-se la naiba cu cortentu-le cu tot! 50SCENA IL DAMIAN, IFTIMI IFTIMI (intrind cu sfiala pe usa din fund): Cucoane Enachi... cucoane Enachi... DAMIAN: Ce este, prostule? IFTIMI: Cucoane! ... am dat curcanii la bucdtarie . DAMIAN: §-ai spus bucatariului si-i rumineasca bine IFTIMI: Banu... DAMIAN: Ce fel, ba nu? IFTIMI: D-apoi ... n-are cu ce sd-i rumineasca. DAMIAN: Ce zici, mai? IFTIMI: Dupa ce n-ai cumpérat rumineala din tirg .. . DAMIAN: lesi afar, dobitocule... Auzit-ai tontul! sa rumi- neasca curcanii cu rumineala! IFTIMI: Ei, doar nu sint bucdatar . DAMIAN: Hai, lipsesti si du-te de sta la poarta ca sd-mi dai de stire cind a veni Jorgu. IFTIMI: Iaca ma duc. DAMIAN: Asteapta! ... Fost-ai, dup& cum ti-am zis, s& poftesti la masa boierii la care te-am trimes? IFTIMI: Am fost si la boieri si la boierite . DAMIAN: Nu cumva ai facut iar vro dobitocie, dupa obiceiul tau? IFTIMI: Da cum, Doamne iartd-ma? ... am fost pe la toti si le-am. spus curaté vorba: M-o poftit boieriu si v4 poroncesc ca sa veniti la masa la d-lui. DAMIAN: Ce fel? s& le poroncesti ... mai hotule, tot pe dos ai sA vorbesti? IFTIMI: Ei, iar m-ai apucat la sucit ca pe-un fus.. Da-mi pace sa vorbesc cum pot... ce dracu! dac-as fi si eu prost ca d-ta, n-as fi un biet boier. DAMIAN: Iar? bata-te cucul sa te bata! Hai, du-te de te pune la pinda. IFTIMI: Ma duc. si cum oi videa pe cuconasu Iorgu . DAMIAN: S-alergi iute si-mi dai de stire. IFTIMI (in parte): Ma duc la crigma peste drum, doar l-oi videa mai degraba. (Iese prin fund.) SCENA Ill DAMIAN: Mai pe dos om n-am vazut de cind sint si, slavi Dom- nului! sint de multisor. Toate lucrurile le spune si le face anapoda; cind ii zic sa-mi aduca dulceti, el imi aduce ligheanul de spalat; cind * 51fi zic si-mi aduca de spalat, imi aduce cafe. Mai daunazi il trimet in tirg sd-mi cumpere de zace parale tabac, si el imi aduce piparusi rosi... SCENA IV DAMIAN, GAHITA (intrind prin fund minioasd) DAMIAN: Cine vine?... A! Cucoana Gahita Rosmarinovici! .... Sarut mina, cucoana Gahito. GAHITA (dindu-si vint cu evantailul): Bonjour, mon cher arhon pitar... lan spune-mi, je vous prie, de unde-ai luat moda sa trimeti mojicii din ograda ca sa fac invitatii in case cinstite? DAMIAN: €e spui, cucoanaé Gahito? argatii mei au facut vro bazaconie Ja d-ta in cas? ... nu ma-nebuni GAHITA: Nu te face, ma rog, ca nu stii... DAMIAN: De stiu ceva, sa fiu afurisit! .. Da cum socoti c-as da eu voie s4 se facd acest fel de lucruri? MA rog, cucoana Gahita, nu ma socoti un om asa far’ de isprava, incit eu insusi sé poroncese slugilor mele ca s& facd pozne in case strdine... Pan-acum, slava Domnului! pitariul Enachi Damian n-au dat sdmne de nebunie, si numele lui au fost totdeauna cinstit . GAHITA: Da cine-ti vorbeste de nebunie si pozne? _Cine-ti zice cA n-ai reputatie bund? DAMIAN: Apoi daci am respuntatie bund, cum o chemi d-ta. ce zici cA am trimes oamenii din ogradd? GAHITA: Da n-ai trimes pe Iftimi si ma pofteascd la masa? . gi tocmai pe el l-ai gasit mai cu cap pentru ca sé-mi fac4 invitatie? DAMIAN: Da ce fi-au facut? pentru numele lui Dumnezau! ce-i inghitatia ceea? GAHITA: Nici invitatie nu stii ce insimneaza? Elei! mon cher arhon pitar, tare esti arriéré. DAMIAN: Ce sint?... rierel? Mari, ce vorbe sint aieste? Ha, ha, ha... Auzi, inghitatie, rierel, bonjur?... Auzi parascovenii poci- te? | Nu cumva, soro dragd, s-o mutat tara Moldovii din loc? Nu cumva sintem frantuzi, nemfi, jidovi?... si noi, ca niste prosti, ne credem tot moldoveni! Ha, ha, ha, rierel, inghitatie! GAHITA: D-ta rizi, pentru cd nu te-ai adapat de delicateta de eleganta si de sublimitatea limbei franceze. DAMIAN: Ce si fac? .. Sa ma adap?... Trebuie sA stii, cucoanad draga, ci numai vitele s-adapa, dar oamenii beu... si sa ma fereasca Dumneziu de catetie, de gant si de bliblitatea d-tale! Cind mi-i sete, eu beau vin de Cotnar side Cdobestis beu vin de cel moldove- nesc curat, iar nu ganfuri, nici bliblitdti...’ Aga s& stii. 52GAHITA: li superflu si mai cozarisim impreuna asupra acestui suget, pentru c& nu ne intalegem. DAMIAN: Superfliur sau nesuperfliur... nu stiu... dar cd nu te intaleg?... asta-i adevarat... si ma pot giura pe cei patruzaci de sfinti parinti de pricep ceva din toate cimiliturile cite le insirati d-voastra, isti de vremea noua, care va ziceti... cum, Doamne iar- ti-ma? ° civirasilisiti... Ha! civirasalisifi; d-voastra, ipochime- ne alese, cirora va este rusine a trai si a grai ca parintii vostri; d-voastra, oameni procopsiti si mai-ales pricopsiti, care va faceti mo- mitele altora, imprumutind de la straini numai cele rele, nemaipu- tind trai decit cu bonjur, cu blamange si cu parle, marle cheschevu; gsi cdrora, in sfirsit, va e rusine s4 fiti moldoveni curati, romani get- beget... (In parte.) De mi-a veni si Iorgu cu superfliururi, §1 cioma- gesc. GAHITA: Cucoane Enachi ... n-am venit in casa d-tale pentru ca s& m& ofansarisesti... si dar te poftesc sa-ti mai tii gura, c-apoi... DAMIAN: C-apoi poate mi-i cere duel?... Atit ar mai trebui sa ias& si femeile la duel! c-apoi s-au pricopsit de tot biata Mol- dova! (Cu blindefi). Ian asculté-ma&, dragi cucoana Gahitd... nu te minia... eu te-am vazut mititica cit o schioapi s-am fost bun prie- ten cu tatal d-tale si cu barbatul d-tale, Dumnezau sa-i ierte! in urmare, mi se poate trece cite le zic. In vremea mea, dragi cucoana Gahita, batrinii aveau voie sé graiascd ce le placea, pentru ca pe- atunci tot omul cu parul alb era cinstit ... si cred cA strainii nu ne-au stricat incd toate obiceiurile cele bune. GAHITA: Departe de a ni le strica, arhon pitar, strainii ni le-au adus in perfectie. DAMIAN: In ce, ma rog? GAHITA: in gradul civilizatiei care domneste astazi in Europa. DAMIAN: Unde? GAHITA: Aici in provintie nu poti judeca reformatia care s-au introdus in fara; dar du-te, je vous pri, in capitalie; du-te de vezi magaziile lui monsiu Miculi; du-te de vezi paveua cea noua... DAMIAN (in parte): Ba ca chiar! hodoronc-tronc. GAHITA: Du-te de te intilneste cu cavalerii de acolo... si si ad- mirezi amabilitatea lor sd-i auzj ce complimente delicate iti fac; iar nu cur faceti d-voastra, care va slujiti. de cuvinte groase si zi- cefi fiecdrui lucru pe nume, fara a va inchietarisi de urechile dame- lor! Du-te... intré in saloanele briliante, unde ard sute de bugii, iar nu luminari de séu ca pe-aici... du-te de vezi oglinzile acele mari care fti reflectarisesc tot trupul ... canapelile acele elastice care te salt& cu placere, iar nu scaune de lemn ce-ti intra in oase... Du-te mai ales de vezi damele acele educarisite, care stau toaté ziua la oglinda de-si impodobesc gratiile figurei si a trupului, iar nu ca pe 53