UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTUCII BUCURETI Facultatea de Hidrotehnic Specializarea: Inginerie Hidraulica

ABSOLVENT: Ing. Cilibeanu Anca

NDRUMTOR:
conf. dr. ing. Dimache Alexandru

Martie 2011

Elemente de teorie Aspecte generale privind depozitele de deseuri Alcatuirea unui depozit ecologic de deseuri Procese de fermentare a deseurilor Sistemul de colectare a gazului

Studiu de caz Dimensionarea sistemului de colectare a gazului la un depozit de deseuri menajere Programul de calcul Landfill Gas Emissions Model

Depozit de deseuri un amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau in subteran. Clasificari depozite de deseuri:

Dupa natura deseurilor Dupa natura producatorului deseurilor Dupa permeabilitatea stratului superficial

Alcatuire constructiva

Gazele de fermentaie din depozitele de deeuri active i nchise includ metan (CH4), bioxid de carbon (CO2), monoxid de carbon (CO), hidrogen (H2), sulfur de hidrogen (H2S), amoniac (NH3), nitrogen (N2), i oxigen (O2) Componente Metan Dioxid de carbon Azot Oxigen Sulf Amoniac Hidrogen Monoxid de carbon Procent 45-60 40-60 2-5 0.1-1.0 0-1.0 0.1-1.0 0-0.2 0-0.2

Faze de fermentare ntr-un depozit de deeuri

Faza I: Faza aerob

Faza II: Prima faz anaerob

Faza III: A doua faz anaerob Faza IV: Fermentarea metanica Faza V: Maturarea

Treapta I Faza aeroba Aceast faza debuteaza cnd deeurile, amplasate ntr-o celul a depozitului, absorb umezeala. Oxigenul prezent, ca i bacteriile, fungii i insecte aerobe determin descompunerea iniial a deeurilor.
Treapta a II-a Prima faza anaeroba n treapta a II-a, dioxidul de carbon nlocuiete complet oxigenul. Bacteriile anaerobe transform substanele chimice create de bacteriile aerobe n acizi: acetic, lactic, formic i alcooli: metanol i etanol.

Treapta a III a - A doua faza anaeroba Descompunerea anaerob continu i levigatul rezultat conine cantiti mari de acizi organici. Nutrienii necesari, ca azotul i fosforul, devin disponibili pentru bacteriile anaerobe, permind populaiilor microbiene s se extind i s continue degradarea deeurilor. Pe durata acestei trepte un amestec de diferite specii de bacterii anaerobe existente n depozit mpreun cu bacteriile consumatoare de acizi menin un mediu stabil prin prevenirea scderii excesive a pH-ului. Treapta a IV-a Fermentaia metanic Bacteriile metanogene transform acetaii, metanolul i alte substane formate n treptele II i III n metan i dioxid de carbon (fiecare din acestea constituind aproape 50% din compoziia gazului).Aceast faz de producere a metanului poate dura ntre 15 i 60 ani. Treapta a V-a Maturarea Despre aceast treapt (privind biodegradarea final a deeurilor n depozite) exist date mai puin tiinifice, descrierea acesteia fiind puin speculativ, n comparaie cu descrierea treptelor anterioare. Specialitii presupun c dup ce materialele degradabile s-au descompus n treptele I IV, populaiile de bacterii scad, producerea de gaz i levigatul se sfresc i depozitul se stabilizeaz.

O instalatie activa de extractie, colectare si tratare a gazului este alcatuita din urmatoarele componente : put de extractie a gazului, conducte de captare a gazului statii de colectare a gazului conducte de eliminare a gazului separator de condensat instalatie de ardere controlata a gazului/instalatie pentru valorificarea gazului - instalatie de siguranta pentru arderea controlata

In studiul de caz s-a urmarit dimensionarea sistemului de colectare a gazului la depozitul de deseuri menajere Slobozia. Depozitul are forma dreptunghiulara in plan, cu dimensiunile de 160 x 800 m, ocupind o suprafata de 128000 mp (12,8 ha), iar in plan arata ca un triunchi de piramida cu inaltimea de cca. 25 m, latimea la baza de 160 m, latimea la virf de 50 m si pante de 1,25. Capacitatea estimata a depozitului:

1.685.000 mc / 1.348.000 tone timp de functionare: cca. 20 de ani.

Estimarile privind colectarea pentru reciclare/valorificare pentru urmatorii 20 de ani, de la darea in folosinta a depozitului sunt consemnate in tabelul urmator:
Cantitatea totala de desuri recuperate (t/an) 17 500 35 000 45 500 Din care (t/an) Hartie 8 750 17 500 22 750 Plastic 7 000 14 000 18 200 Textile 875 1 750 2 275 Sticla 700 1 400 1 820 Metal 175 350 455

Etape 2007(25%) 2010(50%) 2017(65%)

Pentru judetul Ialomita, se estimeaza cantitate anuala de deseuri menajere de cca. 70000 t/an.

Din teste si calcule facute pe diverse gropi de deseuri din Romania, pentru depozitul de deseuri de la Slobozia au rezultat urmatoarele emisii: Cantitati de biogaze rezultate Minim Maxim mediu Metan CH4 (t/an) 20 370 245 Dioxid de carbon CO2 (t/an) 60 1020 675 Compusi organici nonmetanici CONM(kg/an) 240 4300 2800

La fermentatia deseurilor ia nastere o cantitate de gaz modificabila in timp. Cunoasterea continutului in carbon al deseului depus este premisa esentiala pentru calcularea productiei de gaz. Ge = productia totala de gaz pe tona de deseu

Ge 1,868 TC (m3 / tona) Ge 1,868 300 560, 4 m3 / tona

TC = continutul total de carbon al deseului in kg/tona deseuri = 300 kg/tona.

Productia reala totala de gaz Gt se compune din :

Gt Ge fd fo 1,868 TC fd fo (m3 / tona ) Gt 560, 4 0, 7 0, 7 1,868 300 0, 7 0, 7 274, 6 Gt 274, 6 m3 / tona

fd = factorul de descompunere fo = factor de optimizare Captarea de gaz Gc, ca volum de gaz colectabil tehnic este mai redusa cu factorul fs decat productia reala de gaz Gt, diferenta fiind pierderea de gaz Gp:

Gc Gt fs 1,868 TC fd fo fs Gp Gt Gc Gc 274, 6 0, 7 1,868 300 0, 7 0, 7 0, 7 192, 21 Gp 274, 6 192, 21 82,39 Gc 192, 21 m3 / tona
fs = gradul de cuprindere conditionata de sistem

Gp 82,39 m3 / tona

Daca se introduce in echivalenta de mai sus factorul de timp ft*, suma productiei de gaz pana la momentul t poate fi calculata: ft* = 1 - e-k*t [-] unde k = constanta de descompunere; k = 0,02 (1/unitate de timp), t = unitate de timp; t = 50 ani

Trecerea de la o perspectiva statica la una dinamica asupra degajarii de gaz se realizeaza prin introducerea notiunii de debit de gaz Q in m/unitate de masa si timp:
Qt Gt f t Gt k e k t (m3 / Mt ) Qt 274, 6 7,36 274, 6 0, 02 0,37 2, 03 Qt 2, 03 m3 / Mt

Ecuatia de baza a modelului:

QCH4 L0 R e k c e k t
Lo= potentialul de generare a metanului , Lo =170 m3 CH4 /m3 deeuri R = cantitatea media anual de deeuri menajere biodegradabile depus, tone/an; R = 47500 t/an k = constanta ratei de generare a metanului, 1/an; k = 0,05 c = timpul de la nchiderea gropii (pentru cele active, c=0), ani; c = 20 ani;

t =timpul de la deschiderea gropii, ani; t = 3 ani

Compozitia prezumtiv a gazului de fermentare: metan (CH4): 50 - 60 %; dioxid de carbon (CO2): 40 - 45 %; compusi organici nonmetanici(hidrogen sulfurat (H2S);hidrocarburi clorurate)

Anul 2027

CH4 (t/an) 3414

CO2 (t/an) 9367

CONM (t/an) 146,7

Emisii totale (t/an)

12780

unde s-a notat cu: R = raza de influenta a forajului; Q = debitul de gaz; t = timpul; h = adancimea stratului de deseuri; r = raza forajului.

Aria de influenta:

Nr. total de puturi stabilit este de 20.

Levigatul reprezint un poluator potenial pentru apele de suprafa i subterane i pentru sol.

n cazul apelor subterane, acestea pot fi infestate n mod accidental prin scurgerea sau infiltrarea n sol a levigatului datorit deteriorarii sistemului de etanare a depozitului i/sau a deteriorrii sistemului de drenaj, sau datorit depozitrii necorespunztoare a deeurilor.
Prin alctuirea conceptual i constructiv a depozitelor ecologice, este eliminat orice posibilitate de interaciune material depus, cu solul i mediu nconjurtor. Prin urmare lucrrile, operaiile, tehnologiile, utilajele, materialele executate i folosite pentru toat perioada de exploatare a unui depozit de deeuri ecologice nu sunt de natur s induc degradarea solului din amplasamentul sau din vecintatea haldei de deeuri.