1

Curs 8 Etichetarea mrfurilor

8.1 Etichetarea produselor

Ca mijloc de comunicare ntre industrie, comert si consum, etichetarea corect si
cuprinztoare a produselor reprezint o baz util de date att pentru consumator, ct si pentru
productor.
Etichetarea produselor este urmarea Iireasc a dezvoltrii civilizatiei umane, a cresterii
nevoii pentru inIormare ct mai exact si mai special, mai ales pentru produse cum sunt
alimentele, textilele, ncltmintea, detergenti si produse de curtat, precum si aparatele
electrocasnice.

8.1.1 Etichetarea produselor alimentare

Alimentele au un rol Iundamental n asigurarea si mentinerea snttii oamenilor datorit
Iunctiilor lor de autoreglare si autoreIacere a organismului. Actul de nutritie, pentru majoritatea
populatiei, se bazeaz, ns, pe deprinderi empirice de alimentatie, el Iiind nc o obisnuint si un
automatism senzorial. Acest Iapt impune cu necesitate protejarea si educarea nutritional a
consumatorului modern, prin cele mai variate mijloace, dar n primul rnd prin mesajul
inIormational oIerit de etichetarea produselor alimentare.
Diversitatea gamei de materii prime agroalimentare utilizate n industria alimentar,
numerosi aditivi Iolositi, cresterea complexittii retetelor de Iabricatie, perIectionarea si
modernizarea proceselor tehnologice, precum si exigentele mereu crescnde privind ambalarea,
transportul, depozitarea si pstrarea produselor alimentare, au impus o serie de recomandri si
reglementri cu reIerire la etichetarea acestor produse.
Cele mai importante reglementri internationale privind etichetarea produselor alimentare,
desi au caracter de recomandare, sunt cele elaborate de Comitetul pentru etichetarea
bunurilor alimentare din cadrul Comisiei Codex Alimentarius, organism ce-si desIsoar
activitatea sub egida FAO/OMS. Dintre aceste documente mentionm Codul de etichetare a
bunurilor alimentare (ALINORM 78/22) si Normele generale internationale recomandate pentru
etichetarea bunurilor alimentare preambalate (CCA/RS 1 din 1969), revizuit ulterior de
CODEX STAN 1 din 1985.
Potrivit acestora, eticheta pentru produsele alimentare trebuie s contin urmtoarele
mentiuni:
2
O denumirea produsului;
O tara de origine;
O numele si adresa productorului, distribuitorului, importatorului sau exportatorului;
O lista ingredientelor (materii prime si auxiliare, aditivi);
O continutul net;
O elemente de identiIicare a lotului si data Iabricatiei;
O termenul limit de consum;
O valoarea nutritiv (n special pentru produsele dietetice, pentru alimentatia copiilor de
vrst mic).
Declararea valorii nutritive se reIer la inIormatiile de ordin nutritional ntr-o anumit
ordine: mai nti valoare energetic (Kcal sau KJ) si cantitatea de protide, glucide si lipide
(g/100g produs) si apoi valoarea biologic, exprimat prin cantitatea Iiecrei vitamine sau
element mineral (raportat la 100 g produs).
Declararea valorii nutritive a Iost reglementat pentru prima dat n 1976, cnd apar
standardele internationale recomandate pentru alimentele destinate sugarilor si copiilor de vrst
mic (CCA/RS 72/74 - 1976), elaborate de Comisia Codex Alimentarius, care recomand ca pe
etichetele alimentelor s se declare valoarea nutritiv, n dou directii:
valoarea energetic, raportat la 100g aliment, sau pentru o portie sugerat;
cantitatea total pentru Iiecare substant mineral si vitamin existente n 100g produs, sau
o portie sugerat.
Modernizarea productiei si a comertului cu produse alimentare a vizat necesitatea declarrii
valorii nutritive la o gam tot mai larg de produse alimentare prelucrate. n prezent, tot mai
multe Iirme din diverse tri din lume, inclusiv din tara noastr, caut s gseasc modalitti ct
mai expresive si mai convingtoare a valorii nutritive, nu numai pentru produsele destinate
copiilor sau dietetice, ci si pentru alimentele de consum curent si generalizat.
Cu mult mai detaliate, mai precise si mai cuprinztoare sunt reglementrile privind
etichetarea produselor alimentare la nivelul Uniunii Europene.
AstIel, prin Directiva Consiliului CEE nr. 79/1112 1978 (care a Iost completat prin mai
multe reglementri) reIeritoare la etichetarea, prezentarea si publicitatea produselor alimentare
precizeaz dou aspecte principale, si anume:
O extinde ntelesul termenul etichetare la 'ansamblul mentiunilor, indicatiilor, mrcilor de
Iabric sau comerciale, imaginilor ori simbolurilor reIeritoare la un produs alimentar si
care Iigureaz pe orice ambalaj, document, aIis, etichet, inel sau banderol care nsoteste
produsul sau se reIer la acesta;
3
O se precizeaz interdictii sau limitri ale etichetrii si modalittile respective de realizare,
cum sunt:
evitarea inducerii n eroare a consumatorului cu privire la: natura identittii,
calitatea, cantitatea, conservarea, originea sau provenienta produsului;
modul de Iabricatie sau de obtinere;
atribuirea unor proprietti pe care produsul nu le are;
atribuirea unor nsusiri terapeutice sau preventive pe care nu le posed.
Si n Romnia s-au creat conditiile pentru alinierea la normele europene privind etichetarea
produselor alimentare preambalate prin H.G. nr. 784/septembrie 1996 n care, pe lng prevederi
cum sunt cele reIeritoare la scopul etichetrii, redactrii n limba romn, neinducere n eroare a
consumatorilor, se precizeaz c etichetele produselor alimentare preambalate trebuie s
cuprind n mod obligatoriu:
O denumirea produsului;
O termenul de valabilitate;
O continutul net;
O numele si adresa Iabricantului, a importatorului sau a distribuitorului, precum si numele si
adresa celui care ambaleaz produsul;
O lotul de Iabricatie (seria, data Iabricatiei sau a culegerii recoltei);
O modul de Iolosire, cnd utilizarea necesit indicatii speciale;
O locul de origine sau provenienta a produsului, dac omiterea acestuia ar Ii de natur a crea
conIuzii n gndirea consumatorilor;
O concentratia alcoolic (pentru buturile la care aceasta este mai mare de 1,2);
O lista ingredientelor Iolosite (n ordinea descresctoare a importantei lor calitative);
O valoarea nutritiv si energetic global pentru produse alimentare speciale destinate unei
alimentatii particulare, ca de exemplu produsele pentru sugari si copii de vrst mic etc.
Aceast reglementare precizeaz n continuare c aceste mentiuni obligatorii vor Ii
completate cu alte mentiuni speciIice Iiecrei grupe de produse, iar n cazul produselor
nepreambalate trebuie s se indice prin nscriere pe ele sau n imediata apropiere, Ir risc de
conIuzie, pe un aIis, anunt sau sub orice alt Iorm: denumirea, data Iabricatiei si termenul de
valabilitate.




4
8.1.2 Etichetarea produselor textile

Operatia de alegere a unui articol textil este tot mai diIicil datorit diversiIicrii materiilor
prime pe seama a numeroase Iibre chimice, si mai ales, prin realizarea de amestecuri de Iibre si
Iire extrem de variate, dar si prin Iolosirea unor tehnologii noi si prin aplicarea a numeroase
tratamente de Iinisare, superioare, cu scopul de a se obtine articole cu nsusiri Ioarte diIerite. De
aici si necesitatea unui 'sistem inIormational operativ, la ndemna vnztorului si
cumprtorului, principalul suport de inIormatie Iiind eticheta.
InIormarea asupra produsului se realizeaz prin analizarea datelor nscrise pe eticheta de
nso(ire, care, n conIormitate cu OG 21/1992 si HG 785/1996, trebuie s contin urmtoarele
elemente:
O denumirea produsului;
O marca de Iabric a productorului sau denumirea acestuia;
O denumirea importatorului, n cazul conIectiilor din import;
O mrimea conIectiei;
O model, culoare, desen dup caz;
O compozitia Iibroas a testurii pentru Iat si pentru cptuseli;
O tratamente speciale de Iinisare aplicate testurilor din care este obtinut conIectia dup
caz.
Compo:itia fibroas se va marca distinct n procente (), n ordine descresctoare, cnd
sunt mai multe Iibre componente.
Mrimea confectiei textile se va nscrie n conIormitate cu standardele romne de
dimensiuni, inclusiv pentru cele din import.
Ca tratamente speciale de finisare putem ntlni: !ermanent - !ress, pentru produse tip
bumbac, care nu necesit operatia de clcare dup splare; Sanforized, pentru produse din Iibre
celulozice naturale cu modiIicri dimensionale la splat de maxim 1; Scothgard, pentru
produsele conIectionate care nu se pteaz; Easy care, pentru conIectii usor de ntretinut, de
exemplu produse care gratie tratrii cu teIlon rezist la ptare sau conIectiile 'non-iron, care
sunt nesiIonabile, deci nu necesit a Ii clcate.
Varietatea Iibrelor, a materialelor si a tratamentelor de Iinisare utilizate la producerea
articolelor textile, precum si evolutia procedeelor de curtire, Iac diIicil alegerea tratamentelor
de ntretinere. Iat de ce, pentru a-i ajuta pe consumatori, dar si pe cei care spal si curt chimic,
a Iost stabilit un cod de etichetare de ntre(inere cu ajutorul unor simboluri graIice
standardizate international.
5
ConIorm SR EN 23 758/1996, tratamentele de ntrtinere la care sunt supuse produsele
textile au urmtoarele simboluri graIice de baz:

Pentru Iiecare operatie mentionat mai sus, care se reIer la temperatura de splare si
clcare, modul de splare (manual, cu masin si cu solventi), modul de curtire, dar si pentru
interzicerea unei operatii sunt anumite simboluri graIice.


8.1.3 Etichetarea ncl(mintei

Etichetarea ncltmintei se Iace, n mod obligatoriu, individual, pe unitatea de produs
supus comercializrii, pereche, de ctre agentii economici productori, iar n cazul importurilor,
de ctre importatori sau comercianti, acestia Iiind responsabili pentru inIormatiile privind
identiIicarea produsului si a materialelor componente.
n etichetarea ncltmintei se a tine seama de urmtoarele precizri:
O materialul nscris, ca Iiind Iolosit n prtile componente ale ncltmintei, trebuie s se
regseasc n proportie de minim 80 din supraIata desIsurat;
O dac nici un material nu este n proportie de minim 80, se vor indica principalele dou
materiale;
O este obligatorie nscrierea materialelor pentru toate componentele ncltmintei: partea
superioar exterioar (Iata), prtile interioare (cptuseal, acoperis de brant) si talp:
prtile componente sunt indicate prin pictograme, astfel.
- posibilitatea splrii
- posibilitatea Iolosirii agentilor de albire (clorurarea)
- posibilitatea clcrii
- posibilitatea curtirii cu solventi (detasarea petelor)
- posibilitatea uscrii n masina cu tambur
6
i natura materialelor din care se obtin prtile componente ale Lncltmintei sunt
marcate cu afutorul pictogramelor, astfel.






Mrimea ncltmintei din import se va marca n centimetri, marcaj speciIic pentru
Romnia.
Eticheta trebuie s Iie bine atasat, accesibil, nscrisul trebuie s Iie vizibil Iie c este Icut
direct pe produs, Iie pe eticheta atasabil produsului, iar dimensiunile pictogramelor trebuie s
Iie suIicient de mari.
ncltmintea ce urmeaz a Ii comercializat trebuie nsotit de instructiuni privind
indicarea modului de purtare si de ntretinere.


8.1.4 Etichetarea detergen(ilor yi produselor de cur(at

Normele metodologice privind etichetarea detergentilor, a produselor de ntretinere si a
produselor de curtat care Iac obiectul HG 745/1999 prevd urmtoarele:
-materiale textile
-piei cu Iata natural
-piei cu Iata corectat
-alte materiale
-partea superior exterioar a ncltmintei
-partea interioar a ncltmintei
-talpa ncltmintei



7
O pe etichet sau pe ambalaj se nscriu urmtoarele elemente de identiIicare-caracterizare si
inIormatii pentru consumatori:
denumirea comercial a produsului;
denumirea si adresa productorului;
continutul net, indicat n unitti de mas sau de volum;
compozitia chimic (cu indicarea substantelor componente si a ingredientelor);
instructiuni de pstrare, utilizare si de dozare pentru domeniul de Iolosire recomandat,
redactate sau, dup caz, traduse n limba romn.
Eticheta poate avea nscrise sau atasate suplimentar sigle sau alte nsemne ecologice,
precum si elemente de publicitate, cu respectarea prevederilor legale.


8.1.5 Etichetarea energetic a aparatelor electrocasnice

Etichetarea energetic la aparatele de uz casnic, att din productie intern, ct si din
import (oIerite la vnzare) este obligatorie, si se Iace prin aplicarea unei etichete indicnd
consumul de energie si eIicienta lor energetic, precum si, dup caz, alte caracteristici n
conIormitate cu standardul SR 13339. De asemenea, aceste aparate trebuie nsotite preciznd
inIormatiile nscrise pe etichet, dup un model conIorm standardului SR 13339. Valorile
concrete pentru inIormatiile nscrise pe etichet si n Iis se stabilesc de ctre laboratoarele de
ncercri acreditate n acest scop.
Un exemplu de etichet energetic european, care contine si elemente de ordin ecologic,
este redat n Iigura 8.1.
8


ig. 8.1 Model de etichet energetic pentru frigidere

8.2 Marcarea yi etichetarea ecologic a produselor

Evaluarea impactului pe care l are utilizarea produselor si serviciilor asupra mediului,
precum si integrarea n mediu a deseurilor rezultate n urma consumului, reprezint o preocupare
constant a Iorurilor legislative la nivel national, regional si international.
Numeroase organisme guvernamentale, dar si neguvernamentale, au atras atentia asupra
degradrii continue a mediului nconjurtor, ceea ce a contribuit la introducerea unor sisteme de
marcare ecologic ntr-o serie de tri, preocupri n acest sens Iiind remarcate si n tara noastr,
ca parte distinct a eIortului Romniei de aliniere la reglementrile existente pe plan european si
international.
Economia de piat determin pe productori si comercianti s Ioloseasc diverse
argumente care s evidentieze superioritatea produsului sau serviciului propriu, n comparatie cu
celelalte similare de pe piat. Acest aspect aduce n discutie si latura ecologic, mai precis modul
concret n care eticheta reIlect preocuprile productorului legate de protectia mediului
Marcarea ecologic Iace obiectul unor standarde internationale, adoptate la recomandarea
ISO. Respectiv Iamilia de standarde ISO 14000.
Standardul ISO 14021 'Declaratii si etichetare de mediu este primul acord international n
probleme care trateaz etichetarea la scar global. El nu se reIer doar la ambalaje, ci la toate
declara(iile de mediu, aplicate voluntar pe produse sau Icute publice prin reclame, pe Internet
9
etc. Aceste declaratii de mediu, n viziunea ISO 14021, trebuie s conduc la urmtoarele
beneIicii:
O cresterea puterii consumatorilor, care s stimuleze mbunttirile de mediu;
O declaratiile s nu induc n eroare, deci s Iie clare si veriIicabile;
O cresterea posibilittii consumatorilor de a Iace alegeri pe baza unor inIormatii precise.
Standardul ISO 14021 cuprinde patru elemente 'cheie:
cerin(e de baz, care se aplic tuturor declaratiilor de mediu. Ele trebuie s Iie clare, s nu
induc n eroare sau s conduc la greseli de interpretare si s Iie veriIicate;
utilizarea simbolurilor, deoarece multe declaratii de mediu pentru produse nu se Iac
Iolosind cuvinte, ci simboluri.
cerin(e pentru evaluarea yi verificarea declara(iilor de mediu, pentru c declaratiile
trebuie veriIicate nainte de a Ii Icute publice.
cerin(e specifice pentru anumite declara(ii, ntruct se stie c unele declaratii de mediu
sunt mai Irecvent Iolosite dect altele.
Preocuprile tot mai intense de reducere a impactului negativ al proceselor si rezultatelor
acestora asupra mediului ambiant sunt evidentiate, de-a lungul timpului, n multe tri, prin
existenta unor mrci nationale de etichetare ecologic. Prima initiativ de acest Iel a Iost Blue
Angel, n Germania, care a nceput s Iunctioneze din 1978, urmat de multe alte mrci asa cum
sunt cele prezentate n tabelul urmtor (tabel 8.1)
Mrci na(ionale de etichetare ecologic
Tabel nr. 8. 1
Nr.
crt.
Tara Nume de etichet
Anul
nIiintrii
Marca
1. Germania Blue Angel 1978

2. Canada Environmental Choice Program 1988

3. Finlanda, Islanda, Norvegia,
Suedia, Danemarca
Nordic Swan 1989

10
4. SUA Green Seal 1989

5. Japonia Eco-Mark 1989

6. Franta NF 1991

7. Austria Eticheta Ecologic Austriac 1991

8. Suedia Good Environmental Choice 1992

9. Olanda Milieukeur 1992

10. Spania AENOR 1993

11. Ungaria Ecoeticheta Ungar 1993

12. Republica Ceh Produse prietenoase mediului 1998


Trsturile comune tuturor acestor scheme de etichetare ecologic national sunt:
O schemele sunt voluntare;
O determinarea criteriilor ecologice pe baza ciclului de viat a grupelor de produse;
O nivelurile criteriilor de acordare sunt astIel stabilite pentru a ncuraja dezvoltarea
produselor cu impact minim asupra mediului;
O sunt protejate legal de un simbol sau logo;
O sunt revizuite periodic, tinnd cont de dezvoltarea tehnologic si pozitia pe piat.
11
n conditiile proliIerrii unor sisteme nationale de etichetare ecologic a produselor, a
devenit necesar elaborarea unui cadru legislativ armonizat n acest domeniu.
Un prim pas n acest sens s-a Icut prin Reglementarea CEE nr. 880/1992 a Consiliului UE
care introduce un sistem unitar de etichet ecologic la nivelul UE care are logo-ul ,Iloare (Iig.
8.2) si mai apoi prin Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1980/2000 privind stabilirea unei
proceduri de acordare a etichetei ecologice, Decizia (CEE) nr. 729/2000 privind contractul
reIeritor la conditiile de utilizare a etichetei ecologice si Decizia (CEE) nr. 728/2000 reIeritoare
la stabilirea tariIelor si taxelor pentru etichetare ecologic.







ig. 8.2 Eticheta ecologic a Uniunii Europene

Obiectivul general al etichetei ecologice este acela de a promova productia si vnzarea
produselor care au un impact negativ redus asupra mediului, comparativ cu alte produse
neetichetate ecologic din acelasi grup de produse.
Schema de etichetare ecologic european are dou tinte:
O de a oIeri consumatorilor o evaluare de ncredere a impactului asupra mediului a
produselor;
O de a promova productia si utilizarea produselor care au un impact minim asupra mediului.
Principalele trsturi ale schemei de ecoetichetare sunt:
O este voluntar nu este stabilit pe baza unor standarde ecologice pe care productorii s
trebuiasc s le respecte, oIerind posibilitatea productorului sau comerciantului s decid
dac o aplic sau nu, astIel c, ea nu creeaz bariere comerciale;
O este selectiv este acordat numai acelor produse cu un impact minim asupra mediului;
O este transparent criteriile au Iost stabilite n concordant cu ghiduri tehnice si
stiintiIice cu participarea larg din partea organismelor independente si neutre;
O func(ioneaz printr-o abordare multicriterial criteriile nu se bazeaz pe un singur
parametru, ci se sprijin pe studii care analizeaz impactul produsului asupra mediului de-a
lungul ciclului de viat;
12
O are o dimensiune european un productor sau un comerciant care ndeplineste
criteriile pentru un grup de produse si obtine ecoeticheta poate vinde pe piata Uniunii
Europene.
Eticheta ecologic este n mod normal acordat unui grup de produse. Teoretic, toate
grupele de produse sunt eligibile ecoetichetrii, cu exceptia produselor alimentare, buturilor si
medicamentelor. n practic ns, acordarea ecoetichetei este limitat la un numr redus de grupe
de produse (tabel 8.2), si anume:

rupele eligibile de produse ecoetichetate n Uniunea European
Tabel 8.2
1. Masini de splat vase
2. Aparate IrigoriIice
3. Masini de splat ruIe
4. Detergenti pentru vase
5. Detergenti pentru ruIe
6. Lacuri si vopsele pentru uz
gospodresc
7. Vopsele de interior si lacuri
8. Produse textile
9. ncltminte
10. Lenjerie de pat si cmsi
11. Becuri cu o singur terminatie (un Iilament)
12. Becuri cu dou terminatii (dou Iilamente)
13. Hrtie pentru copiere
14. Hrtie pentru servetele
15. Amelioratori pentru sol
16. Hrtie de toalet
17. Role de hrtie pentru buctrie
18. Computere personale
19. Computere portabile
20. Saltele de pat

La data de 15 martie 2004 la nivelul UE acordarea ecoetichetei cu logo-ul Iloare, pe tri si
pe grupe de produse, se prezenta astIel: (Iig. 8.3 si Iig. 8.4).










ig. 8.3 Acordarea ecoetichetei UE pe tri

n procesul stabilirii criteriilor ecologice, speciIice diIeritelor categorii de produse, sunt
implicate comisiile nationale de acordare a etichetei ecologice si Consiliul Etichetei Ecologice a
Uniunii Europene (European Union Eco-labelling Board - EUEB).
Criteriile de acordare a etichetei ecologice pentru un grup de produse sunt valabile o
perioad de 3-5 ani. Aceste criterii sunt revzute nainte de expirare si pot Ii revizuite. n situatia
n care sunt revizuite trebuie rennoite contractele, iar dac criteriile sunt prelungite, automat si
Altele 27
Grecia 12
Suedia 13
Spania 15
Danemarca
31
Fran[a 35
talia 49
13
contractul va Ii rennoit. Eticheta ecologic poate Ii utilizat de la data acordrii pn la sIrsitul
perioadei de valabilitate a criteriului.















ig. 8.4 Acordarea ecoetichetei UE pe grupe de produse

n Romnia, prin transpunerea Regulamentului nr. 1980/2000/EEC privind stabilirea unei
proceduri de acordare a etichetei ecologice, a Deciziei nr.729/2000/EEC privind contractul-cadru
reIeritor la conditiile de utilizare a etichetei ecologice si a Deciziei nr.728/2000/EEC reIeritoare
la stabilirea tariIelor pentru solicitare si taxelor anuale pentru etichetare ecologic, a Iost
elaborat Hotrrea Guvernului nr. 189/28 Iebruarie 2002, privind stabilirea procedurii de
acordare a etichetei ecologice, publicat n Monitorul OIicial nr. 166/08 martie 2002.
Scopul introducerii ecoetichetei romnesti este de a promova produsele care au un impact
redus asupra mediului, pe parcursul ntregului lor ciclu de viat, n comparatie cu alte produse
apartinnd aceluiasi grup de produse.
Hotrrea nu se aplic:
a) substantelor sau preparatelor clasiIicate ca Iiind Ioarte toxice, toxice, duntoare mediului,
cancerigene, toxice pentru reproducere sau mutagene, precum si bunurilor Iabricate prin
procedee duntoare pentru om sau pentru mediu si care pot duna consumatorului n
conditii normale de utilizare;
b) produselor alimentare, buturilor, produselor Iarmaceutice;
c) aparaturii medicale destinate utilizrii n scopuri proIesionale sau care este prescris ori
utilizat de ctre personal medical caliIicat, n conIormitate cu legislatia n vigoare.
Eticheta ecologic se acord la cerere pentru grupurile de produse care ndeplinesc
urmtoarele condi(ii:

ncaltaminte 7
Detergenti
pentru rufe 7
Detergenti
pentru vase 8
Detergent
pentru vase
spalare
manuala10
Hrtie pentru
servetele 10
Amelioratori
pentru sol 14
Produse de
curatat pentru
uz general 16
Vopsele de
interior si
lacuri 38
Produse textile
53
Saltele
de pat 6 Altele 13
14
a) potential ridicat de protectie a mediului, care s determine alegerea Icut de cumprtor;
b) avantaje competitive pentru productorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii;
c) cerere mare de consum sau utilizare Iinal prin volumul de vnzri.
Grupele de produse pentru care se stabilesc criterii de acordare a etichetei ecologice
romnesti sunt similare celor europene.
Eticheta ecologic romneasc se acord produselor care respect criteriile privind toate
aspectele de mediu importante. Aceasta va cuprinde inIormatii pentru consumatori, prezentate n
schema urmtoare, care contine dou rubrici, asa dup cum urmeaz:

Numrul de nregistrare al contractului






Rubrica 1 Rubrica 2
Rubrica 1 contine logo-ul etichetei ecologice romnesti si numrul de nregistrare al
contractului, iar rubrica 2 contine inIormatii privind motivele acordrii etichetei ecologice care
trebuie s vizeze cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului, asa de exemplu:
poluare redus a aerului
eIicient din punct de vedere energetic
toxicitate redus.
Eticheta ecologic cuprinde inIormatii simple, clare, exacte si stabilite pe baz stiintiIic n
ceea ce priveste aspectele de mediu care sunt luate n considerare la acordarea etichetei
ecologice, ct si inIormatii privind motivele pentru care s-a acordat eticheta ecologic.