Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema: Omul in societate (natura si ratiune). Problema: Este societatea dobandita, ca urmare a contractului social? Argumente: In opera sa, Jean Jaques Rousseau afirma egalitatea naturala a oamenilor si descrie mecanismele inegalitatii, pledand pentru o noua pedagogie conforma cu viata sociala. Rousseau considera ca omul nu este social prin natura sa, iar statul si societatea nu desavarsesc atributul socialitatii, ci pervertesc natura bunului salbatic. Conform conceptiei sale, cauza inegalitatii sociale o constituie indepartarea omului de natura si progresul ratiunii. Apropierea omului de natura se face pe calea sensibilitatii, care este anterioara ratiunii prin cele doua principii ale sale, iubirea de sine si mila. Idealul il constituie omul natural, care este egal in drepturi cu semenii sai in virtutea unui drept natural si care nu se supune decat legii naturii. Rousseau sustine ca in natura nimic nu justifica inegalitatea, teza argumentata prin compararea starilor naturala si sociala, intre care exista o opozitie absoluta. Starea sociala implica doua tipuri de inegalitati: cele naturale, instituite prin diferente psiho-fizice, si cele morale, efect al unor conventii care il indeparteaza pe om de natura. Aceasta alienare are drept factori progresul stiintelor, pasiunile si conventiile ca forme de manifestare ale ratiunii umane. De aici rezulta
un refuz al socialului si punerea accentului pe omul natural, pentru ca relatiile sociale accentueaza egoismul si slabesc tendinta spre altruism. Societatea alieneaza natura umana si este ostila implinirii potentialitatilor umane, iar ceea ce-l aproprie pe om de natura este sensibilitatea. Rousseau sustine ca in natura nimic nu justifica inegalitatea, teza argumentata prin compararea starilor naturala si sociala, intre care exista o opozitie absoluta. Starea sociala implica doua tipuri de inegalitati: cele naturale, instituite prin diferente psiho-fizice, si cele morale, efect al unor conventii care il indeparteaza pe om de natura. Aceasta alienare are drept factori progresul stiintelor, pasiunile si conventiile ca forme de manifestare ale ratiunii umane. De aici rezulta un refuz al socialului si punerea accentului pe omul natural, pentru ca relatiile sociale accentueaza egoismul si slabesc tendinta spre altruism. Societatea alieneaza natura umana si este ostila implinirii potentialitatilor umane, iar ceea ce-l aproprie pe om de natura este sensibilitatea. 4. Solutie: Starea naturala este ipoteza necesara pentru a arata ca starea sociala este efectul unei denaturari rationale. Astfel, socialitatea nu este innascuta, ci dobandita, fiind efect al contractului social. 5. Comparatie: Descrierea socialului in opera lui Rousseau pregateste o filosofie normativa a relatiilor interumane care nu pot fi derivate decat din natura originara a omului. Daca la Aristotel societatea este o trasatura esentiala o umanului, Rousseau si Hume considera ca societatea alieneaza natura umana, dar iluminismul englez argumenteaza ca proprietatea privata reprezinta un drept natural, iar starea de natura este una conflictuala care anuleaza valoarea morala a oricarei actiuni. Totusi, prin Kant ideile lui Rousseau stau la baza conceperii drepturilor universale ale omului.