Apendicita

3
CUPRINS

1. DeIinitie 4
2.Etiopatogenie 5
3.Anatomie patologic 6
4.Simptomatologie 8
5.Forme clinice 12
A : Forme clinice dup evolutie 12
B : Forme clinice dup sediu 13
C : Forme clinice dup vrst 14
6. Diagnostic diIerential 16
7.Tratamentul 16
8.Anestezia 18
9. Studiu de caz 20
A : Cazul nr. 1 20
B : Cazul nr. 2 35
C : Cazul nr. 3 49
10. Fise tehnice 63
11. BibloiograIie 114

4

I. Definitie

Apendicita acuta este o aIectiune chirurgicala caracterizata
prin inIlamatia apendicelui ilio-cecal. Ea reprezinta una din cele mai
Irecvente cauze de suIerinta abdominala, poate avea o evoltie acuta sau
cronica.

Anatomie si fi:iologie

Apendicele este un tub cilindric, lung pna la 9 cm, ce se
aseaza din Iundul sau de pe Iata mediana a colonului.Baza sa se aIla la
locul de conIluenta a celor trei temii musculare de pe cec si la 2 cm de
valvula ileo-cecala; are o Iorma sinuoasa de cele mai multe ori cu o
portiune scurta, vodiculara, Iizata de cec si o portiune lunga, Ilotanta, care
este mobila. De la locul de implantare n cec a apendicelui poenesc cele
trei temi musculare ( anterioara libera poterolaterala si poeteromediana
aderente ). Este situat n Iosa iliaca dreapta, dar n legatura cu anomaliile
de dezvoltare embriologica a cecului mai poate Ii gasit n:
- pozitie nalta cec orizontal n pozitie sublupatica,
apendicele venind n raport cu vezica biliara;
- n stnga situs inversus;
- pozitie joasa lombara, iliaca pelvina.
OriIiciul apendicular este situat la 1,5-2 cm sub valvula
ileocecala. Forma este inIundibulara sau circulara. Mucoasa descrie la
locul de implantare o cuta proeminenta:valvula lui Gerlach.
Structura apendicelui se caracterizeaza prin existenta a patru
tunici:
- tunica musculara alcatuita din perineul cecoapendicular;
- tunica musculara alcatuita din Iibre longitudinale;
- stratul submucos,
- tunica mucoasa ceprezinta un numar mare de Ioliculi
limIatici, Iapt pentru care acesta a Iost denumit tousila
abdominala.

5
II. tiopatologie

Apendicita acut poate surveni la oeice vrst, ns Iresventa
cea mai mare este ntre 10-30 ani, motiv pentru care a Iost denumi si ,
boala tineretii. n aparitia apendicitei acute elementul patogenic
determinat este cel inIectios care gseste conditii Iavorizante prin:
- situatia anatomic a apendicelui care constituie un Iund de sac
cu continut bacterain, ce se poate exacurba prin transIormarea ntr-o
cavitate nchis prin obstructie ( copoliti, corpuri strine n special, smburi
mici de Iructe );
- constipatie cronic;
- parazitare ( oxiuri, ascarizi, tenie );
- inIectii generale ( gripa, angine pneumococice);
Agentul inIectios nu este un germen speciIic, cel mai Irecvent
se gseste colibacilul singur sau n asociere cu alti germeni-streptococ,
pneumococ sau anaerobi (cacilul IunduliIormis ). Ptrunderea microbilor
se poate Iace local prin eIractia micoasei apendiculare sau pe cale
hematogen n cazul unor boli inIectioase.

6
III. Anatomia patologic

Aspectul anatomico-patologic al apendicitei acute este variat si
depinde pe de o parte de circulatia microbilor, iar pe de alt parte de
reactivitatea organismului, astIel putem avea:
a) Apendicita acut cataral n care apendicele este
congestionat, hiperemiat cu desen vascular accentuat, mezoul evidentiat si
mucoaa ngrost cu pete echimotice.
b) Apendicita acut flegmonoas n care apendicele este mrit
de volum, cu aspect de , limb de clopot, cu luciul seroasei disprut, cu
Ialse membrane, mezoapendicele este inIiltrat, Iriabil, cu adenopatie, iar n
lumenul apendicelui gsim puroi si microabcese perietale; n cavitatea
peritomal gsim un lichid seros, tulbure, cu Ialse membrane.
c) Apendicita acut gangrenoas n care apendicele are
culoarea neagr-verzuie, cu aspect de , Irunz vested, peetele Ilasc poate
prezenta una sau mai multe perIoratii; mezoapendicele este edematiat,
Iriabil, vasele apendiculare trombozate; n cavitatea abdominal lichid
tulbure, Ietid si inIectios.
d) Plastromul apendicular se caracterizeaz prin aglutinarede
ause si marele epiplon n jurul apendicelui, care are aspect Ilegmonos,
pentru a bloca aspectul inIlamator, Este o peritonit plastic. Plastromul se
poate resorbi sau abceda, deschizndu-se n peritoneu, ntr-un organ cavitar
sau la perete.
e) Perfora(ia apendicular reprezint o Iorm evolutiv a
apendicitei Ilegmonoase, dar mai ales a celei gangrenoase. PerIoratia poate
Ii punctiIorm sau din contr, att de mare nct amputeaz segmentul
7
distal al apendicelui . n jur se gseste o inIlamatie de tip inIlamator,
reactie Iibrinoas si o cantitate variabil de puroi n Iosa iliac dreapt si n
Iundul de sac Douglas

8
IV. Simptomatologia

a) Semne subiective
Durerea ncepe insidios, surd, n Iosa iliac dreapt si s
intensiIic din ce n ce mai mult. n stadiu avansat al apendicitei acute,
durerea poate Ii Ioarte puternc si permanent. De obicei durerea n
apendicita acut este semnalizat de bolnav ca venind din partea medie a
Iosei iliace drepte, dar atunci cnd apendiceleeste situat retroceal, durerea
poate veni din proIunzimea Iosei, simtindu-se mai violent n spate dect
n Iat.n acest din urm caz, ea se accentueaz cnd bolnavul misc
membrul inIerior drept si contract muschiul proas-iliac.Dac apendicele
are o alt pozitie intrabdominal ( nu este situat n Iosa iliac-deapt ), Ir
ndoial c duerea este semnalizat de bolnav ea venind din acea zon, dar
acestea sunt cazuri exceptionale. Ele Iac Ioarte diIicil diagnosticul
diIerential cu alte boli. De Ioarte multe ori, durerea iradiaz din Iosa iliac
dreapt n epigastru, deoarece exist o conexiune nervoas ntre aceste
zone ( aceast conexiune se evidentiaz adeseori si n timpul
apendicectomiei, mai ales n cea Icut cu anestezie local ).
Durerea din apendicita acut poate Ii conIundat cu durerea di
colica renal, dar aceasta din urm este de obicei intermitent (colicativ )
si este situat posterior ( n regiunea lombar); sau cu durerea din colica
hepatic, aceasta Iiind ns mai intens n hipocondrul drept. Apendicita
acut poate Ii conIundat adeseori, datorit localizrii n vecintate, cu o
sarcin extrauterin rupt, cu o salpingit acut sau cu un chistovarian
drept torsionat.
9
Greturile si vrsturile apar Irecvent, mai ales la tineri si la
copii.
Constipatia nsoteste de multe ori apendicita acut dar sunt si
cazuri de apendicit acut n care ntlnim scaune diareice multiple, ca n
enterocolit, determinate de un proces inIlamator concomitent si a altor
segmente intestinale.
Frisonul nu este ntotdeauna prezent, dar dac bolnavul l
semnaleaz, este un semn de evolutie grav, spre gangrenare sau abcedare,
Iapt care trebuie s grbeasc interventia operatorie.

b)Simptome obiective
Durerea este conIirmat de palparea regiunii iliace drepte, ea
este de obicei concordanta cu stadiul evolutiv al apendicitei acute, Iiind
extrem de vie n apendicita gangrenoas si mai putin vie n apendicita
acut cataral incipient.De multe ori se pune n evident o hiperestezie
cutanat.( durere la cea mai mic atingere a pielii din regiunea iliac
dreapt ), dup cum se poate pune n evident un semn deosebit de
important- semnul Blumberg pozitiv care se ntlneste si n peritonit
acut.
Aprarea muscular- la palpare muschii reactioneaz, apr,
ncercnd s opreasc ptrunderea apsrii mai n proIunzime. Este mai
evidentiat n stadiile mai avansate ale apendicitei acute.
Contractarea muscular net nu apare dect n stadiile avansate
de apendicit acut, cnd procesul inIlamator intereseaz seroasa
apendicular si se extinde si la seroasa peritonal. El arat evolutia grav a
procesului inIlamator si oblig s se grbeasc interventia chirurgical.
10
Febra este prezent. Nu concord ns ntotdeauna cu gravitatea
procesului anatomopatologic. Adeseori chiar n cazuri grave- gangrene
care evolueaz ctre peritonit, Iebra nu depseste 38
0
C; de obicei btrnii
nu Iac temperatur ridicat, n schimb copiii Iac chiar n cazurile mai
simple de apendicit acut cataral.
Pulsul numrul de bti cardiace pe minut este crescut, Iiind
concordant cu temperatura.Dac depseste120/minut si are amplitudine
redus este semn se evolutie deIavorabil si trebuie grbit evoltia
operatorie.
Tensiunea arterial este de obicei normal. Scade numai n stri
toxice grave cu apendicit acut gangrenoas sau chiar peritonit, artnd
n acest caz un pronostic ru.

c)Examen de laborator

Leucocitoza poate da indicii pretioase asupra stadiului si
eventual, asupra evolutiei bolii; are de obicei valori peste 8000-10000
globule albe/mm
3
(adeseori si mai mult ). Alte boli acute conIundabile cu
apendicita: ulcerul gastric sau duodenal perIorat, colica hepatic, colica
renal, pancreatita acut, nu dau leucocite asa d ridicate astIel c deseori
valoarea leucocitozei poate Ii un bun criteriu de diagnostic diIerential.
Hemoglobina si hematocritul sunt utile pentru a diIerentia
apendicita acut de sarcina extrauterin rupt urma de hemoragie intern.
Examenul de rutin este Ioarte util pentru a deosebi apendicita acut de
coica renal. n apendicita acut nu se regsesc hematii si leucocite n
urin, n schimb n colica renal se regsesc aproape ntotdeauna hematii,
uneori si leucocite. Este bine s se stie c, mai ales n apendicita acut,
11
examenele de laborator nu stabilesc diagnosticul ci ajut numai la stabilirea
lui. S-au vazut multe cazuri de apendicit acut gangrenoas cu leucocitoza
normal sau usor crescut; de asemenea pot s apar leucocite si hematii n
urin n cazul n care odat cu apendicita acut exist si o aIectiune renl
sau vezical.

12
V. Forme clinice

A: Forme clinice dup evolu(ie
a)Plastromul yi abcesul apendicular

Apendicita acut cu peritonita plastic localizat ( plastromul
apendicular) este o eventualitate bun. De multe ori ns, chiar dac se
aplc un tratament conservator coret, peritonita plastic localizat
evolueaz spre abcedere.
Se Iormeaz n abdomen un abces voluminos care se poate
deschide:
- n marea cavitate peritonal, declansnd o peritonit acut
generaliz;
-ntr-o ans intestinal, evacundu-se apoi la exterior pe cale
natural uneori Ir nici un simptom;
-la peretele abdominal;
n apendicita acut cu peritonita plastic localizat ( plastrom
apendicular) n aIara semnelor locale si generale descrise anterior la
apendicita acut n Iosa iliac dreapt se poate palma o Iormatiune
tumoral.Aceast Iormatiune se resoarbe dup tratament sau, din contr, se
extinde, devine Iluctuent, evolund spre abcedare. n caz de evolutie spre
abcedare, a plastromului, starea general a bolnavului se nrutteste, Iebra
si leucocitoza cresc. Anamneza arat c debutul apendicitei acute a Iost n
urm cu cel putin 5-6 zile de a aprea plastromul si c atunci bolnavul a
prezentat semne subiective mentionate mai sus: durere, Irison, vrsturi.
13
Pentru a stabili modul n care evolueaz apendicita acut cu
peritonita localizat ( spre resorbtii sau abcedare) este necesar s evalum
zilnic, prin palpare, volumul si aspectul plastromului, s cercetm
leucocitoza si s urmrim curba Iebril. Ori de cte ori un bolnav prezint
o Iormatine tumoral n Iosa iliac dreapt, care nu abcedeaz dar nici nu
regreseaz dup 2-3 sptmni de la debut, este bine s ne gndim c ar
putea Ii nu o apendicit acut ci o tumoare moplazic de Iosa iliac dreapt
sau Ilanc drept.n asemenea situatie se impune o irigograIie, care lmureste
de cele mai multe ori diagnosticul, sau se recurge la laparotomie
exploratorie.
Un plastrom apendicular poate Ii conIundat si cu un abces ree.
RadiograIia coloanei vertrebrale arat leziuni distructive tuberculoase si
ntreaga evolutie este brut, cronic. n abcesul rece nu se Iace interventie
operatorie ci numai punctie evacuatoare si tratament local si general.

b)Peritonita acut generalizat poate aprea n trei
eventualitti:
1.Peritonita care survine n primele 24-48 de ore de la debutul
crizei apendiculare, cnd leziunea este de tip perIorator; clinic se maniIest
printr-o durere violent n Iosa iliac dreapt, urmat de instalarea
semnelor caracteristice peritonitei.
2. Peritonita generalizat n doi timpi: dup o criz
apendicular, cu sau Iar tratament, semnele clinice se amelioreaz;
urmeaz reaparitia Ienomenelor datorit unei perIoratii a unui apendice
aparent vindecat, precipitat de un eIort sau administrare de purgativ.
3. Peritonita generalizat n trei timpi avnd urmtoarea
succesiune:
14
- apendicit acut cu plastrom;
-Iormarea abcesului;
-deschiderea acestuia n cavitatea peritonal.
Fiecare din aceste secvente sunt separate una de cealalt prin
intervale variabile de timp si cu simptomatologie caracteristic.

B: Forme clinice dup sediu:
a)Apendicita acut retrocecal. Durerea are sediu lombar sau
lomboabdominal, iar n Iosa iliaca dreapt este de cele mai multe ori
nedureroas, la aceasta adugndu-se semne urinare sau genitale: disurie,
hematurie, tensiune, de multe ori greu de diIerentiat de o colic renal.

b)Apendicita scurt pelvian. Durerile sunt cu iradiere spre
organele genitale si coaps, se ntlnesc n special la Iemei tinere, pot Ii
conIundate cu aIectiuni genitale si urinare.

c) Apendicita acut subhepatic imit tabloul unei colecistite
acute. Est mai Irecvent la copii din cauza pozitiei mai nalte a cecului si a
apendicelui.

d) Apendicita acut n sacul herniar mai Irevent n cazul
herniilor inghinale n care continutul sacului e Iormat din cec si apendice.
Se poate conIunda cu strangularea hernian.

e) Apendicita acut n stnga ntlnit n cazuri de situs
inversus.
15

C: Forme clinice dup vrst
a) Apendicita acut la copii. Este grav prin tebdinta la Iorme
distructive. Apendicita acut la copii apare concomitent sau consecutiv
altor aIectiuni: gripa, angina, interocolite.

b) Apendicita acut la btrni . Datorit reacrivittii tabloului
clinic e mai estompat, Iapt ce ne poate Iace s scpm din vedere punerea
diagnosticului de apendicit acut, iar cnd se pune s Iie nsotit de
complicatii, n special peritonite.

16
VI. Diagnostic diferen(ial

Asa cum am spus n diIerite ocazii n acest capitol, diagnosticul
diIerential trebuie Icut cu colica hepatic, colica neIritic, inIectii urinare,
ulcer n criza dureroas, iar n cazul plastromului cu tumori ale Iosei iliace
drepte.

VII. Tratamentul

Apendicita acut are un singur tratament: apendicectomie de
urgent. Dac se gseste si puroi n cavitatea peritoneal se va absorbi ct
se poate mai mult si se va lsa un tub de dren n Iundul de sac Douglas, tub
care va Ii scos prin contraincizie. Se completeaz prin interventia
chirurgical cu antibioterapiedac a existat un proces inIlamator de
vecintate sau generalizat.
Dac din diIerite motive ( transport, imposibilitatea executrii
de urgent a operatiei ) nu se poate interveni imediat, pentru o scurt
perioad pn la operatie se aplic pungi de gheat pe regiunea iliac
dreapt si se administreaz calmante.
Bolnavul nu va Ii alimentat; nu i se va da purgativ; nu i se va
Iace clism. Dac interventia chirurgical se amn din lipsa unui
diagnostic cert, nu se vor administra calmante, deoarece acestea mascheaz
evolutia bolii. Se poate administra perIuzie litic: Xilin, Papavelin,
Scobutil, Atropin. Bolnavul va ingera numai lichide.
17
Dac apendicita acut s-a complicat de la nceput cu peritonit
generalizat, Ir a mai trece prin stadiul de plastrom apendicular, se
intervine cu maxim urgent, se absoarbe lichidul peritomial, se Iace
apendicectomie, se spal cavitatea perioneal, se dreneaz cu 2-3 tuburi de
dren. Pentru astIel de bolnavi, ce se aIl deseori ntr-o stare grav de soc
toxico-septic la care se mai adaug si socul operator, se vor administra
perIuzii cu silutii electrolitice, oxigenoterapie, antibioterapie,
vitaminoterapie, aspiratie gastric.
De cele mai multe ori vindecarea lor depinde de atasamentul si
de priceperea asistentei medicale.
n caz de plastron apendicular, avnd n vedere riscul lezrii
anselor intestinale se impune tratament medical, care va consta din repaus
la pat, pungi cu gheat, antibiotice, vaccinare nespeciIic. Se va urmri
evolutia plastromului prinprin modiIicarea countumului acestuia desenat
pe peretele abdominal, temperatura, pulsul, leucocitoza n dinamic. n
cazul remisiunii, operatia se va Iace la ,rece dup 6 sptmni la 3 luni. n
cazul abcedrii, se impune interventia de urgent, care const n incizia si
drenajul abcesului. Apendicectomia nu se Iace dect dac este posibil
tehnic.

18
VIII. Anestezia

Anestezia rmne la alegerea chirurgului n colaborare cu
anestezistul, de regul si cu acordul bolnavului.
Se poate utiliza anestezia local, spinal, peridural sau
general.
Este bine ca atunci cnd presupunem o situatie complicat,
anestezia s ne asigure conIortul necesar pentru a putea explora si rezolva
n conditii bune cazul, iar bolnavul s suporte ct mai bine actul operator.

ngrijiri speciale dup rahianestezie

1. %ransportul.
Se eIectueaz n pozitie orizontal
2. nstalarea aparatului la pat.
Bolnavul va Ii instalat n pozitie orizontal cel putin 24 de ore
Ir pern.
3. $upravegherea functiilor vitale i vegetative.
Pulsul poate Ii usor bradicardic.
Tensiunea arterial poate Ii usor aczut datorit vasodilatatiei
periIerice prin paralizia nervilor motori.
4. $upravegherea mictiunii.
Mictiunea poate apare spontan.
5. #evenirea sensibilittii:
19
Sensibilitatea n membrele inIerioare reapare treptat de la
rdin spre extremitti.
Se noteaz ora reaparitiei sensibilittii n haluce.
6. epistarea incidentelor
Dac apare ceIaleea se combate prin aplicarea pungii cu gheat
pe cap sau a compreselor reci si prin administrarea antialgicelor.
Aparitia greturilor redoarea ceIei, trebuie anuntat medicul.

bserva(ii:

Medicul anestezist va Ii ntrebat despre tipul de anestezie
eIectuat.
n rahianestezia cu solutii hipertone, toracele si capul vor Ii
sustinute pe o pern obisnuit.

20
PLAN D NGRI1IR
- CAZUL I -

Culugerea datelor
1.Date subiective

NUM: C. P.
VARSTA: 25 ani
S: Ieminin
STAR CIVIL: cstorit
RLIGI: ortodox
NATINALITAT: romn
PRGTIR PRFSINAL: liceul
CUPATIA: educatoare
DMICILIUL: Focsani, jud. Vrancea
CNDITII D VIAT: bune, locuieste cu sotul si copilul, la
cas, ambii sunt salariati.
BI$NUINT D VIAT: nu consum alcool, nu tine regim,
consum o caIea zilnic.
SMN PARTICULAR: - inltime: 1,68 cm;
- greutate: 52 kg;
- grup sanguin: A II, RH pozitiv;
- nu se stie alergic la nici un
medicament
FUNCTII VITAL: TA 135/ 70 mm Hg
21
AV 96 b/min
R 23 r/min
T
0
38
0
C
FUNCTII VGTATIV: - apetit sczut
- scaun absent (3 zle) diurez-
sczut
- durere n Iosa iliac dreapt
ANTCDNT PRSNAL: - menarha la 15 ani
- o nastere normal
- un avort spontan
- Ilux menstrual la 30 zile,
5 zile, Ir dureri
ANTCDNT HRD- CLATRAL: neag boli
importante.

3.Date obiective

DATA INTRNRII: 04.12.2004
BSRVATII: sistem osteo- articular integru, tegumente
integre, curate, stare general usor alterat.
DIAGNSTIC MDICAL: apendicit acut Ilegmonoas
MTIVL INTRNRII: - greturi;
- vrsturi;
- Iebr moderat (38
0
C );
- durere n Iosa iliac dreapt;
22
- tahicardie;
- tahipnee;
- ceIalee.
ISTRICUL BLII: Pacienta declar c n urm cu 5 zile au
aprut greturile si vrsturile, iar de 24 de ore au aprut dureri n Iosa iliac
dreapt.

23
NEVOI AFECTATE OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE
ORA 8, 04.12.2004
1)Nevoia de a evita
pericole.
D.I. Vulnerabilitatea Iat
de pericole;
Durere n zona inghinal
cu iradieri n membrul
inIerior si hipocondrul
drept.
Risc potential de
complicatie imediat si
tardiv:
- peritonita;
- hemoragie postoperatorie
- ocluzie intestinal;
- Iistule;
- evisceratii;
Anxietate
TA 135/70 mm Hg
R 23 r/min
AV 96 b/min

-Reducerea
anxiettii
-Combaterea
durerii
-Prevenirea
complicatiilor
posibile si a
inIectilor
interioare.
- M prezint pacientei si asigur un microclimat
Iavorabil ( temperatura camerei de aproximativ 20
0
C,
umiditate, salon aerisit, lenjerie de pat si de corp
curat).
- Port discutii cu pacienta pentru a nltura anxietatea si
pentru a-i mri ncrederea n echipa de ngrijire si
pentru a colabora cu aceasta.
- Aplic punga cu gheat n zona inghinal pentru a
diminua durerea.
- Administrez la indicatia medicului Algocalmin
F.I,IM, Metroclorpramid I.I, IM
- Recoltez snge pentru investigatii de laborator n
urgent: HLG, grup sanguin si Rh, VSH, glicemie.
- La recomandarea medicului pregtesc pacienta pentru
eIectuarea echograIiei abdominale;
- Medicul indic interventia chirurgical.
ORA 11
00

TA 125/70 mm Hg
R 29 r/min
AV 88 b/min
Pacienta este mai linistit
din punct de vedere
emotional.
2) Nevoia de a respira si
de a avea o bun
circulatie.
DI- Dispnee cu polipnee
R 23 resp/min.Anxietate
- Tahicardie 96 b/min
- Durere n Iosa iliac
dreapt
Reducerea
durerii, a
anxiettii, a
tahicardiei si a
polipneei
Asigur pacientei o pozitie antalgic.
Discut cu pacienta pentru ai nltura anxietatea
Aerisesc salonul, pstrez temperatura si umiditatea
constante n salon.
Masor Iunctiile vitale si le notez n F.O.
Pentru reducerea durerii aplic punga cu gheat n
regiunea inghinal si comprese reci pe Irunte.
R 20 r/min
AV 88 b/min
Pacenta colaboreaz cu
echipa de ngrijire.

24
3) Nevoia de a se
alimenta si hidrata.
D.I. Inapitent
- Great si vrsturi
datorit procesului
inIlamator
Reducerea durerii,
vrsturilor si a greturilor
- Pregtesc materialele necesare si ajut pacienta n
timpul vrsturilor, sustinnd-o n pozitie de decubit
lateral, sustinndu-i capul, captez lichidul de vrstur
n tvita renal, patul Iiind protejat cu musama si alez
si apoi aduc la cunostint medicului.
- OIer pacientei un pahar cu solutie aromat pentru a-si
clti gura.
Vrsturi: 1
Great permanent.
4) Nevoia de a-si pstra
temperatura corpului n
limite constante
(normale)
D.I. Hipertermie
Febr moderat (38
0
C ),
tegumente rosii uscate,
calde, datorit
procesului inIlamator.
Combaterea Iebrei si
pstrarea temoeraturii n
limite Iiziologice.
- Asigur pacientei conditii de microclimat
corespunztor.
- Aerisesc camera.
- Lenjeria de corp si pat curat si uscat.
- Aplic pacientei comprese reci pe Irunte .
- La indicatia medicului administrez IM.Algocalmin
F.I.
Temperatura a sczut
la 37
0
C.
5( Nevoia de a se
mbrca si dezbrca.
D.I. DiIicultate de a se
mbrca si dezbrca .
- Durere
- Hipertermie
- Anzietate
- Autonomie n
satisIacerea nevoii
- Ajut pacienta s se mbrace si s se dezbrace cu
lenjerie de spital.
- Asigur lenjerie de pat curat
Obiectiv partial
realizat

25
NEVOIA AFECTAT OBIECTIVE IMPLEMENTARE EVALUARE
6) Nevoia de a elimina
D.I. Eliminare inadecvat
- Oligurie ( 900ml/24h)
- Constipatie absenta
scaunelor de 3 zile.
-Transpiratii moderate.
- Great
- Combaterea oliguriei.
- Tranzit intestinal
normal.
- Igien satisIcut.
- Deservesc pacienta la pat cu
plosca pentru satisIacerea nevoilor
si observ cantitatea si aspectul
eliminrilor, apoi notez n F.O.
- Explic pacientei importanta
splrii pe mini dup satisIacerea
nevoii.
- Rog pacienta s Iac exercitii de
respiratie proIund pentru
nlturarea senzatiei de great.
- Incurajez pacienta si i explic
importanta ingerrii de lichide.
- EIectuez o clism evacuatoare.
- Nevoie partial satisIcut.
- Pacienta inger 200 ml ceai.
7) Nevoia de a se odihni
D.I. Somn ntrerupt de cca 4
ore.
- Febra
- Durere.
- Anxietate
- Pacienta s beneIicieze
de un somn corespunztor
calitativ si cantitativ.
- Creez un mediu adecvat: liniste,
salon aerisit, lenjerie curat.
- Discut cu pacienta pentru a-i
nltura anxietatea.
Pacienta este linistit; are mare
ncredere n echipa de ngrijire.
8) Nevoia de a Ii curat si
ngrijit
D.I. DiIicultate n satisIacerea
nevoii datorit durerii, Iebrei,
anxiettii.
Asigurarea aseptizrii
tegumentelor n vederea
interventiei chirurgicale.
Pregtesc pacienta pentru
interventia chirurgical prin:
pregtire Iizic si psihic, pregtire
local prin: epilare, splare,
degresare, badijonare cu tinctiur
de iod a abdomenului.
Conduc pacienta la sala de
operatie pentru interventia
chirurgical.
La indicatia medicului administrez
Diazepam I.
Msor Iunctiile vitale si le notez n
F.O.
Pacienta este echilibrat psihic;
Accept interventia chirurgical.
Cmpul operator este pregtit.
TA 120/70 mm Hg.
AV 96 b/min.
R 19 r/min
26

27
RAPRT D PRDAR
ZIUA I - preoperator

La schimbarea turei predau pacienta C.P. care va Ii operat la orele 16
00
.
Cmpul operator este eIectuat.
Evaluarea Iunctiilor vitale este eIectuat.
Pacienta nu a prezentat complicatii post operatorii:

28
NVIA AFCTAT BICTIV IMPLMNTAR VALUAR
ORA 8
00
, 05.12.2004
1)Nevoia de a evita
pericole
de pericole
- Durere ( plaga
operatorie)
- Risc potential de
complicatii imediate si
tardive:
-Hemoragie postoperatorie
- Evisceratii
Risc pentru inIectarea
plgii operate
- Reducerea durerii
-Prevenirea
complicatiilor
- Port discutii cu pacienta n vederea
ngrijirilor programate
- Asigur o pozitie antalgic pacientei, de
decubit dorsal Ir pern
- Asigur un microclimat Iavorabil pacientei
- Mobilizez pasiv pacienta
- Aerisesc salonul
- Monitorizez Iunctiile vitale
- Pausez plaga operatorie
- Administrez la indicatia medicului
antialgice: Algocalmin I.I, IM si antibiotice-
Penicilin 1000000 U.I. la 6 ore
ORA 12
00

- Dureri diminuate
- Nu prezint complicatii post
operatorii
TA 110/70 mm Hg
AV 80 b/ min
R 20 r/min
ngrijit
D.I. Incapacitatea de a-si
satisIace nevoile de igien
Interventia chirurgical
Pacienta s prezinte
tegumente si mucoase
curate si pansamente
curat aplicate
- Discut cu pacienta n vederea
constientizrii urmtoarelor tehnici ce
urmeaz s i le aplic
- EIectueaz toaleta partial a pacientei la
pat
- EIectuez pansarea plgii operatorii n
conditii de asepsie
Pacienta este curat si se comport
bine cu privire la atitudinea Iat de
ngrijirile igienice
3) Nevoia de a se alimenta
si hidrata
D.I. DiIicultate de a se
alimenta si hidrata
O alimentare si o
hidratare calitativ si
cantitativ
corespunztoare la o zi
dup interventia
chirurgical
Port discutii cu pacienta si o ncurajez s
consum lichide:
- ceai nendulcit
- compot
- sup de zarzavat
Pacienta are o tolerant digestiv
bun si este echilibrat emotional

29
D.I.Diurez normal
(1500ml/24 h )
Transpiratii moderate
ReIuz s mearg la toalet
din teama de a nu se
deschide plaga operatorie
Reluarea tranzitului
intestinal
- Port diverse discutii cu pacienta pentru
miscare
- Ajut pacienta s mearg la toalet pentru
satisIacerea nevoii
- Observ si notez diurez n F.O.
- Pacienta are tranzit
intestinal pentru gaze
- Urineaz normal 1500
ml/24 h
- Scaun normal.
5) Nevoia de a dormi si a se
odihni.
D.I.Incapacitatea de a se
odihni
- somn ntrerupt
- durere
- disconIort abdominal
- Pacienta s beneIicieze de
un somn eIicient calitativ si
cantitativ suIicient
- Reducerea durerii
Creez un mediu adecvat:liniste, atenuarea
durerii, asigurarea unei igiene corporale
corespunztoare.
Asigur pacienta cu lenjerie de corp si pat
curat si conIortabil.
Temperatur si umiditate adecvate n salon.
Pozitionez pacienta ct mai conIortabil.
Aerisesc salonul.
Rog pacienta s se relaxeze citind o revist
sau privind la televizor.
Stabilesc cu pacienta un orar de somn si
odihn.
Administrez la indicatia medicului un
Algocalmin IM (I.I) nainte de culcare
pentru a diminua durerea si pentru ca
pacienta s aib un somn ct mai linistit
Pacienta este mai linistit,
are ncredere n echipa de
ngrijire si a dormit o ora
n timpul zilei.

30
6) Nevoia de a se mbrca si
dezbrca.
D.I. DiIicultate n eIectuarea
miscrilor necesare mbrcrii
si detbrcrii.
- Durere
- Anxietate

- Mobilizarea activ.
- Calmarea durerii.
- Independent n
satisIacerea nevoii
- Ajut pacienta s se deplaseze si s Iac
diverse exercitii;
- Discut cu pacienta pentru a lua o pozitie
adecvat n pat;
- O Iac s nteleag c imobilitatea este o
stare trectoare si c n curnd va putea
relua mersul normal;
- La indicatia medicului administrez
antialgice.
Pacienta merge greu n
pozitia aplicat, mentinndu-
si cu mna plaga operat.
7) Nevoia de a-si mentine
temperatura corpului n limitele
normale.
D.I. Hipertermie
- Tegumente rosii, uscate si
calde.
- Anxietate
- Febra de resorbtie
- Combaterea Iebrei si a
anxiettii.
Aerisesc ncperea, discut cu pacienta,
aplic comprese reci pe Irunte pentru a
diminua Iebra.
Calculez bilantul ingesta- excreta pe 24 h.
Administrez, la indicatia medicului,
medicatia antitermic si antiinIectioas:
Algocalmin II IM si respectiv Penicilina
1000000 U.I. la 6 h.
Febra se mentine la 37,5
0
C(
subIebrilitate )
8) Nevoia de a comunica.
D.I. Comunicare inadecvat la
nivel aIectiv.
Pacienta s-si exprime
nevoile, s poat
comunica eIicient la nivel
aIectiv.
Port discutii cu pacienta pentru a trece de
aceast stare.
O ncurajez s-si exprime emotiile sau
nevoile si s comunice cu cei din jurul
su.
Explic pacientei importanta acumulrii de
noi cunostinte n ceea ce priveste
aIectiunea sa.
O antrenez n diIerite activitti ( citit,
privit la televizor) care s i dea
sentimentul de utilitate.
Prevd intrevederea cu cei dragi.
Obiectiv partial realizat.
Pacienta maniIest interes
pentru a comunica si are
ncredere n echipa de
ngrijire si n persoanele
apropiate.

31

RAPRT D PRDAR

ZIUA a- II -a - postoperatorie

La schimbarea turei predau pacienta C.P. cu stare general usor alterat datorit interventiei
chirurgicale.
Pacienta prezint: - Iebr moderat 37,2
0
C.
- tegumente si mucoase usor colorate;
- TA 120/70 mm Hg;
- AV 92 b/min
- R 18 r/min.
Tratament medicamentos: - Penicilin: 1000000 U.I. la 6 ore;
- Algocalmin I.I IM.
Am administrat Algocalminul pentru a diminua durerile provocate de plaga operatorie.

32
NVIA
AFCTAT
BICTIV IMPLMNTARA VALUAR
06.12.2004, ORA 8
00
1) Nevoia de a evita
pericolele.
D.I. Vulnerabilitatea
Iat de pericole.
- Durere
- Risc de inIectare a
plgii operatorii.
- Reducerea durerii si a
riscului inIectios.
- Diminuarea anxiettii.
- Msurarea Iunctiilor
vitale.
- Discut cu pacienta, i asigur o pozitie
antalgic.
- Mobilizez pacienta activ si pasiv si asigur
un microclimat Iavorabil (salon aerisit,
temperatura camerei constant).
- Msor si notez n F.O. Iunctiile vitale.
- DezinIectez si pnsez plaga operatorie.
Algocalmin I.I IM si tot IM Penicilina
1000000 U.I. la 6 ore.
Ora 11
00

Obiectiv partial realizat.
TA 110/60 mm Hg
AV 80 b/min
R 19 r/min
- Dureri diminuate.
- Plag curat, Ir risc de inIectie,
nu prezint complicatii.
2) Nevoia de a Ii curat
si ngrijit.
D.I. SatisIacerea
partial a nevoii.
Pacienta s-si satisIac
singur nevoile.
- Port discutii cu pacienta pentru a-i reda
ncrederea n sine.
- Urmresc cu atentie si o nsotesc la baie
unde si Iace toaleta partial.
Pacienta colaboreaz si si-a
schimbat n bine ncrederea Iat de
sine.
3) Nevoia de a se
alimenta si a se
hidrata.
D.I. DiIicultate n a se
alimenta si a se
hidrata.
Reducerea diIiculttii de
a se alimenta.
ncurajez pacienta s se alimenteze cu
ceaiuri, compot, sup de zarzavat sau alte
alimente usoare ca: iaurt, brnz de vaci.
Pacienta se alimenteaz eIicient;
nu prezint probleme.
4) Nevoia de a
elimina.
D.I. DiIicultate n a se
alimenta si a se
hidrata.
Pacienta s prezinte o
diurez n limite
Iiziologice.
Discut cu pacienta n vederea satisIacerii
nevoii. O nsotesc la baie.
Observ si notez diureza n F.O.
Diurez normal; 1500ml/24 ore;
nevoie satisIcut.
5) Nevoia de a dormi
si a se odihni.
D.I. Nevoia partial
satisIcut datorit
durerii
- Reducerea durerii si
asigurarea unui somn
calitativ si cantitativ
normal.
- ncurajez pacienta la o plimbare n curtea
spitalului, s respire aer curat.
- Asigur aerisirea salonului si deschiderea
lenjeriei de corp si pat.
- Asigur linistea n salon.
Pacienta are un somn linistit,
suIicient din punct de vedere
cantitativ.
33
6) Nevoia de a se mbrca si a
se dezbrca.
D.I. DiIicultate n eIectuarea
miscrilor necesare datorit
durerii.
- Redarea autonomiei n
satisIacerea nevoii.
Diacut si ncurajez pacienta n
vederea eIecturii miscrilor
necesare la mbrcat.
Ajut pacienta s Iac exercitii
de miscare la nceput prin
salon, apoi prin parcul
spitalului.
Pacienta colaboreaz; are
autonomie n satisIacerea
nevoii.
7) Nevoia de a se recrea.
D.I. Neplcerea de a eIectua
activitti recreative.
Lips de interes pentru diverse
activitti.
Pacienta s prezinte o stare de
bun dispozitie si s Iie
interesat de eIectuarea
diverselor activitti recreative.
Ajut pacienta s depseasc
momentul diIicil n care se aIl
prin: iesirea la plimbare 20-30
min. pe zi, planiIicarea de
activitti recreative care s i
creasc buna dispozitie.
Pacienta colaboreaz, se simte
mai bine, este echilibrat.

34

RAPRT D PRDAR
ZIUA a- III -a - postoperatorie

Predau pacienta C.P. cu stare general bun, aIebril.
Pacienta are tranzit intestinal prezent.
Am evaluat Iunctiile vitale: TA 115/60 mm Hg.
AV 78 b/min.
R 18 r/min.
T
0
37,1
0
C.
Tratament cu antibiotice: Penicilin: 1000000 U.I. la 6 ore.

35

PLAN D NGRI1IR
- CAZUL II -

Culugerea datelor
1.Date subiective

NUM: S.D.
VARSTA: 34 ani
S: Ieminin
STAR CIVIL: divortat
RLIGI: ortodox
NATINALITAT: romn
CUPATIA: muncitoare
DMICILIUL: Focsani
CNDITII D VIAT: medii, locuieste singur, ntr-o camer nchiriat
BI$NUINT D VIAT: nu consum alcool, Iumeaz ( 10 tigri/zi ), 2
caIele zilnic
- greutate: 70 kg;
- grup sanguin: B III, RH pozitiv;
- nu se stie alergic la nici un medicament
AV 97 b/min
36
R 24 r/min
T
0
38,3
0
C
FUNCTII VGTATIV: - apetit inapetent
- scaun normal
- diurez: sczut
- durere: durere acut n Iosa iliac dreapt
ANTCDNT PRSNAL: - menarha la 14 ani
- nasteri 0
- un avort la cerere
- Ilux menstrual la 28 zile, 3 zile,
dureri moderate
ANTCDNT HRD- CLATRAL: neag boli importante.

4.Date obiective

BSRVATII: sistem osteo- articular integru, tegumente integre, curate,
stare general usor alterat.
DIAGNSTIC MDICAL: apendicit acut
MTIVL INTRNRII: - greturi;
- vrsturi;
- Iebr moderat (38,3
0
C );
- durere n Iosa iliac dreapt;
- tahicardie;
- tahipnee;
- ceIalee.
37
ISTRICUL BLII: AIectiunea a debutat n urm cu trei zile, n urma
unui eIort Iizic mentinut.
Pacienta aIirm c au aprut dureri n zona inghinal ( Iosa iliac dreapt ),
ameteli, greturi, vrsturi, inapetent, motiv pentru care este transportat la spital.

38

ORA 8, 10.12.2004
1)Nevoia de a evita
pericolele.
de pericole;
Risc potential de
complicatie imediat si
tardiv:
- peritonita;
- hemoragie postoperatorie
- ocluzie intestinal;
- Iistule;
- evisceratii;
Durere n zona inghinal
cu iradieri n membrul
inIerior si hipocondrul
drept.
Anxietate
TA 140/75 mm Hg
R 24 r/min
AV 97 b/min
-Reducerea
anxiettii
-Combaterea
durerii
-Prevenirea
complicatiilor
posibile
- M recomand pacientei si i asigur un microclimat
Iavorabil ( temperatura camerei de aproximativ 20-
22
0
C, salon aerisit, lenjerie de pat si de corp curat).
- Port discutii cu pacienta pentru a nltura anxietatea si
pentru a avea ncrederea n echipa de ngrijire
diminua durerea.
- Administrez la indicatia medicului Algocalmin
F.I,IM, Metroclorpramid I.I, IM
- La recomandarea medicului pregtesc pacienta pentru
eIectuarea echograIiei abdominale;

ORA 12
00

TA 130/70 mm Hg
R 22 r/min
AV 892b/min
Pacienta este mai linistit
psihic.
de a avea o bun
circulatie.
DI- Tahicardie (97 b/min
), polipnee (24 r/min)
Datorit durerii n Iosa
iliac dreapt (proces
inIlamator), anxietate.
Reducerea
durerii, a
anxiettii.
-Mentinerea
Iunctiilor vitale n
limitele
Iiziologice.
Asigur pacientei o pozitie antalgic.
Discut cu pacienta pentru a o linisti.
Aerisesc salonul.
Pentru reducerea durerii aplic punga cu gheat n
regiunea inghinal si comprese reci pe Irunte.
R 22 r/min
AV 90 b/min
Pacenta este linistit si
coopereaz cu echipa de
ngrijire.
39

si hidrata.
D.I. Inapetent
- Vrsturi alimentare la
ora10
00
.
- Great
Reducerea vrsturilor si
a greturilor
- Asigur pacientei o hidratare corespunztoare: ceai
ndulcit, rece, n cantitti mici.
- Rog pacienta s respire anc pentru a-i diminua
senzatia de great.
- Aerisesc salonul
Greata persist.
limite normale.
D.I. Hipertermie
Febr moderat (38,3
0
C)
Anxietate,proces inIlamator,
durere.
- Mentinerea temperaturii
n limite Iiziologice.
- Reducerea durerii si a
anxiettii.

-Administrez, la indicatia medicului, Algocalmin I.I
IM, aplic comprese reci pe Irunte.
- Asigur un microclimat Iavorabil (lenjerie curat si
uscat- att de corp ct si de pat), aerisesc salonul.

Temperatura a sczut
la 37,5
0
C
5) Nevoia de a se mbrca
si dezbrca:
D.I. Incapacitate n
satisIacerea nevoii: proces
inIlamator, durere.
- Reducerea durerii.
- Autonomie n
-Discut cu pacienta, i explic c aceast incapacitate
de a se mbrca si dezbrca este temporar, Iiind
provocat numai de durere.
- Ajut pacienta n satisIacerea nevoii.
- Asigur lenjerie de pat si de corp curat si lejer.
- Pacienta se simte
mai bine, curat,
schimbat.
Colaboreaz, are
ncredere n echipa de
ngrijire.
6) Nevoia de a elinima.
D.I. Eliminare inadecvat.
- Oligurie 750 ml/24 h.
- Transpiratii moderate.
- Great, durere.

- Asigurarea unei diureze
- Discut cu pacienta, o nsotesc la baie pentru
satisIacerea nevoii, observ cantitatea si culoarea
eliminrilor, notez n F.O.
- Explic pacientei importanta splrii pe mini.
- La indicatia medicului, n caz de nevoie, eIectuez
o clism evacuatoare.
- Elimin urin n
cantitate si aspect
normal.

40
7) Nevoia de a se odihni
D.I. Somn ntrerupt
- Febra
- Durere.
- Anxietate
de un somn corespunztor
calitativ si cantitativ.
- Reducerea durerii,
Iebrei, anxiettii
- Creez un mediu adecvat: liniste,
salon aerisit, lenjerie curat de pat
si de corp, temperatur de aprox.
20
0
C.
- Discut cu pacienta pentru a-i
nltura anxietatea.
Pacienta este mai linistit, a
adormit o or n timpul zilei.
D.I. Izolare social.( anxietate,
durere)
- Reducerea anxiettii.
- Pregtirea psihic si
Iizic a pacientei pentru
interventia chirurgical.
- Discut cu pacienta pentru
nlturarea anxiettii.
- i Iac cunostint cu o pacient
deja operat si cu o evolutie bun.
- Medicul a hotrt inerventia
chirurgical la ora 13
00
.
- Discut cu pacienta si parcurg
etapele pregtirii preoperatorii.
Pacienta colaboreaz cu echipa de
ngrijire, este pregtit Iizic si
echilibrat psihic.
ngrijit.
D.I. Interventia chirurgical-
imposibilitatea de a-si satisIace
nevoia datorit durerii.
- Pregtirea tegumentelor
pentru interventia
chirurgical.
- Realizarea cmpului
operator.
- EIectuez toaleta partial a
pacientei prin radere si degresare
cu alcool.
- nsotesc pacienta la sala de
operatie.
- La indicatia medicului
administrez Diazepam I.
- Msor si notez n F.O. Iunctiile
vitale.
Pacienta se simte bine, curat din
punct de vedere Iizic si linistit
psihic.

41
RAPRT D PRDAR

La schimbarea turei predau pacienta S.D.
Evaluarea Iunctiilor vitale este eIectuat si notat n F.O.
Analize recoltate n urgent.

42
ORA 8
00
, 11.12.2004
1)Nevoia de a evita
pericolele.
de pericole
Risc potential de
tardive:
- Ocluzie intestinal
- Evisceratii
-Risc pentru inIectarea
plgii operate
- Reducerea durerii
-Prevenirea
complicatiilor posibile
- Msor si notez n F.O. Iunctiile vitale.
Algocalmin I.I, IM, Penicilin 1000000 U.I.
la 6 ore.
- Ajut pacienta s ia o pozitie antalgic n
pat.
- Asigur un microclimat Iavorabil pacientei
- Aerisesc salonul, temperatur moderat,
lenjerie de pat si corp curat si uscat.

ORA 12
00

- Dureri s-au mai diminuat, dar
exist.
- Nu prezint complicatii
TA 140/70 mm Hg
AV 90 b/ min
R 23 r/min
si hidrata.
D.I. Inapetent
DiIicultate de a se
alimenta si hidrata
Urmrirea si
eIectuarea unei
hidratri
corespunztoare
- Discut cu pacienta si o ncurajez s
consume lichide: ceai ndulcit, compot, sup
de zarzavat.
- Ajut pacienta s se aseze ntr-o pozitie
comod pentru a se putea hodrata.
Pacienta ntelege si consum o
cantitate suIicient de lichide.
3) Nevoia de a elimina.
Diurez aproximativ n
limite normale.(1200
ml/24h)
- Reluarea tranzitului
intestinal
- Autonomie n
satisIacerea nevoilor

- Ajut pacienta s mearg la toalet pentru
satisIacerea nevoii
- Observ si notez diureza n F.O.
Tranzit intestinal prezent.
Diurez n limite Iiziologice.

43
ngrijit.
D.I. DiIicultate n
- Redarea autonomiei n
- Mentinerea tegumentelor
curate.
- Pansamente curate, corect
aplicate.
- Ajut pacienta s se deplaseze la baie
pentru eIectuarea toaletei partiale si i explic
importanta eIecturii acestei tehnici.
- EIectuez pansarea plgii operatorii n
perIecte conditii de asepsie
- Pacienta se simte mai
bine curat si schimbat.
- Plaga este curat, nu
prezint risc de inIectii
limite normale.
D.I. Hipertermie (Iebr
moderat 37,8
0
C, durere,
anxietate)
- Combaterea Iebrei,
durerii si anxiettii.
-Aplic comprese reci pe Irunte pentru a
diminua Iebra.
- Calculez bilantul ingesta - excreta pe 24 h.
- Aerisesc salonul si asigur lenjerie de corp
si pat adecvat.
Pacienta este mai linistit.
Febra a mai sczut.
T
0
37,3
0
C.

44
odihni.
D.I. Somn ntrerupt (datorit
durerii plgii operatorii)

de un somn suIicient
cantitativ si calitativ.
Creez un mediu adecvat odihnei: liniste,
salon aerisit, lenjerie curat.
Stabilesc cu pacienta un orar de somn si
odihn.
Asigur o pozitie antalgic, relaxat.
Administrez la indicatia medicului o
tablet Algocalmin per os pentru
combaterea durerii
Pacienta a dormit o or si
jumtate n timpul zilei, este
mai linistit, durerea s-a mai
diminuat
dezbrca.
D.I. Incapacitate n satisIacerea
nevoii.(durere, anxietate)
- Calmarea durerii.
- Autonomie n
satisIacerea nevoii
- Discut cu pacienta si i explic c aceast
incapacitate de a se mbrca si a se
dezbrca este temporar, Iiind provocat
de durerea postoperatorie local.
- Ajut pacienta n satisIacerea nevoii.
- Asigur lenjerie de corp si pat curat si
uscat.
- Ajut pacienta s ia o pozitie antalgic n
pat.
Pacienta ntelege si
colaboreaz pentru
D.I. Izolare social.
Comunicare ineIicient la nivel
aIectiv.
- Comunicare eIicient
att cu echipa de ngrijire
ct si cu restul pacientelor
din salon.
Port discutii cu pacienta pentru a trece de
aceast stare.
O ncurajez s-si exprime emotiile si s
comunice cu cei din jurul su ( echipa de
ngrijire, Iamilie, colegi de salon ).
Explic pacientei importanta acumulrii de
noi cunostinte n ceea ce priveste
aIectiunea sa.
Prevd intrevederea cu cei dragi.
- Pacienta ntelege,
colaboreaz si comunic
eIicient cu echipa de
ngrijire, Iamilia si restul
pacientilor din salon.

45
RAPRT D PRDAR


La schimbarea turei predau pacienta S.D. cu stare general usor alterat datorit interventiei chirurgicale.
Pacienta prezint: - Iebr moderat 37,3
0
C.
- tegumente si mucoase usor colorate;
- TA 120/70 mm Hg;
- AV 92 b/min
- R 20 r/min.
Tratament medicamentos: - Penicilin: 1000000 U.I. la 6 ore;
Am administrat Algocalminul pentru a diminua durerile provocate de plaga operatorie.

46
19.01.2005, ORA 8
00

1)Nevoia de a evita pericolele.
D.I. Vulnerabilitatea Iat de
pericole:
- risc de inIectie la nivelul plgii
operatorii
- durere
- anxietate
- reducerea durerii si eliminarea
riscului inIectios
- asigur un microclimat
Iavorabil: salon aerisit, lenjerie
curat:
- la indicatia medicului,
administrez IM, o Iiol de
algocalmin;
- eIectuez toaleta plgii n
conditie de asepsie;
- mobilizez activ si pasiv
pacientul;
- msor si notez n F.O. Iunctiile
vitale.
- asigur pozitia antalgic,
relaxat a pacientului.
ORA12
00

TA 130/70 mm Hg
AV 82 b/min
R 19 r/min
T
0
37,7
0
C
Dureri diminuate
Plaga operatorie Ir risc de
inIectie.
2) Nevoia de a se alimenta si
hidrata.
D.I. Inapetent
DiIicultate de a se alimenta si
hidrata.
- asigurarea alimentrii si
hidratrii corespunztoare a
pacientului
- explic pacientului importanta
hidratrii
-ncurajez pacientul s consume:
ceaiuri nendulcite, compot,
supe de zarzavat, piureuri de
legume.
Pacientul se hidrateaz si se
alimenteaz corespunztor.
- diurez normal
- pacientul s prezinte o diurez
Iiziologic
- s prezinte tranzit intestinal.
- nsotesc la toalet pentru
satisIacerea nevoii,
-observ si notez n F.O.
cantitatea si aspectul diurezei.
- elimin gaze
- diurez normal 1500 ml/24 h
- tranzit intestinal prezent
temperatura corpului n limite
Iiziologice:
D.I. subIebrilitate
T
0
37,6
0
C.
- pacientul s prezinte o
temperatur n limite Iiziologice
- administrez la indicatia
medicului, algocalin I I, IM
- aerisesc salonul
discut cu pacientul si-l rog s
stea linistit, s se relaxeze
Pacientul este mai linistit
T
0
0 37
0
C.

47

ngrijit.
DiIicultate n satisIacerea
nevoii
- Pacientul s aib autonomie
n satisIacerea nevoii
-nsotescpacientul la baie, unde
isi eIectueaz toaleta partial
-i oIer schimburi curate, uscate
- discut cu pacienta pentru a-si
recpta ncrederea n sine
Pacienta colaboreaz.
si eIectueaz toaleta pe regiuni.
Nevoi satisIcute.
6) Nevoia de a se odihni.
D.I. Somn ntrerupt ( durere )
- Pacienta s beneIicieze de un
somn eIicient calitativ si
cantitativ.
- Rog pacienta s se relaxeze, s
ias n curtea spitalului cteva
minute, s respire aer curat.
- M asigur c ocup o pozitie
antalgic n pat.
- i oIer o revist s citeasc
nainte de a adormi.
Pacienta are un somn linistit,
odihnitor, de o or n timpul
zilei.
7) Nevoia de a se misca si a
avea o bun postur.
D.I. Miscri active insuIiciente
( durere )
- Reducerea durerii. - i explic pacientei importanta
miscrii si o ncurajez spre astIel
de activitti ca plimbarea; i
explic c n curnd va putea
pleca acas.
Pacienta colaboreaz si se
mobilizeaz suIicient.
8) Nevoia de a comuica.
D.I. Comunicare inadecvat la
nivel aIectiv.
- S poat comunica eIicient la
nivel aIectiv.
- Discut cu pacienta, o ncurajez
s comunice cu echipa de
ngrijire, cu Iamilia si colegele
de salon.
Pacienta comunic cu echipa de
ngrijire.

48

RAPRT D PRDAR

Predau pacienta S.D. cu stare general bun, aIebril.
Pacienta are tranzit intestinal prezent.
Functii vitale: msurate si notate n F.O. Sunt n limite Iiziologice.
TA 120/60 mm Hg.
AV 78 b/min.
R 18 r/min.
T
0
37
0
C.
Continu tratamentul cu antibiotice: Penicilin: 1000000 U.I. la 6 ore.
49
PLAN D NGRI1IR
- CAZUL III -

Culugerea datelor
1.Date subiective

NUM: M.C.
VARSTA: 23 ani
S: B
STAR CIVIL: necstorit
RLIGI: ortodox
NATINALITAT: romn
CUPATIA: agent vnzri
DMICILIUL: Focsani
CNDITII D VIAT: bune, locuieste cu printii la bloc, apartament cu
trei camere
BI$NUINT D VIAT: Iumeaz ( 10-15 tigri/zi ), o caIea zilnic
- greutate: 76 kg;
- grup sanguin: A II, RH negativ;
- nu se stie alergic la nici un medicament
AV 95 b/min
R 24 r/min
T
0
38,7
0
C
50
FUNCTII VGTATIV: - apetit inapetent
- scaun normal
- diurez: sczut
- durere vie n Iosa iliac dreapt
ANTCDNT PRSNAL: - bolile copilriei
dureri moderate
ANTCDNT HRD- CLATRAL: neag boli importante.

5.Date obiective

BSRVATII: sistem osteo- articular integru, tegumente curate, intacte,
usor congestionate de Iebr , stare general usor alterat.
DIAGNSTIC MDICAL: apendicit acut
MTIVL INTRNRII: - great;
- ceIalee;
- tahipnee;
- tahicardie;
- Iebr moderat (38,7
0
C );
- dureri n Iosa iliac dreapt;
ISTRICUL BLII: Debutul aIectiunii de 24h dup un eIort Iizic
prelungit.
Pacientul aIirm c durerea n Iosa iliac dreapt a aprut brusc, Iiind
nsotit de Iebr, ceIalee, great, motive pentru care pacientul s-a prezentat la spital.

51
17)ORA 8, 1.05
1)Nevoia de a evita
pericolele.
de pericole;
- Risc de complicatii
postoperatorii.
- Anxietate;
- Durere n zona inghinal
dreapt.
TA 120/75 mm Hg
R 24 r/min
AV 95 b/min;
- Febr: 38,7
0
C.
-Reducerea
anxiettii
-Combaterea
durerii;
- Scderea Iebrei;
-Prevenirea
complicatiilor
posibile
- M recomand pacientului.
- Port discutii cu pacientul pentru a nltura anxietatea.
l asigur s aib ncredere n echipa de ngrijire
diminua durerea.
- Administrez la indicatia medicului Algocalmin I.I,IM.

ORA 12
00

TA 120/70 mm Hg
R 22 r/min
AV 90b/min
T
0
38,2
0
C.
Pacientul este mai linistit.
de a avea o bun
circulatie.
DI- Tahicardie (95 b/min),
Tahipnee (24 r/min)

Reducerea
durerii, a Iebrei.
-Mentinerea
Iunctiilor vitale n
limitele
Iiziologice.
Asigur pacientului o pozitie antalgic.
Aerisesc salonul.
Pentru durere si Iebr aplic punga cu gheat n regiunea
inghinal si comprese reci pe Irunte.
R 22 r/min
AV 90 b/min
Pacientul este mai linistit si
coopereaz cu echipa de
ngrijire.
limite Iiziologice.
D.I. Hipertermie
Febr moderat (38,7
0
C)
Anxietate, proces
inIlamator, durere.
- Mentinerea
temperaturii n
limite Iiziologice.
- Reducerea
durerii si a
anxiettii.

-Administrez, la indicatia medicului, Algocalmin I.I
IM.
- Aplic comprese reci pe Irunte.
- Asigur lenjerie curat si uscat- att de corp ct si de
pat.
- Aerisesc salonul.

Temperatura a sczut la
38,2
0
C
52

si hidrata.
D.I. Inapetent (great)
Hidratare insuIicient.
Reducerea greturilor.
Pacientul s se hidrateze
corespunztor.
- Asigur pacientului o hidratare n limite
Iiziologice.
- Rog pacientul s respire adnc pentru a-i diminua
senzatia de great.
- Aerisesc salonul
Senzatia de great
este mai dinimuat.
Pacientul se
hidrateaz suIicient.
5) Nevoia de a elimina.
D.I. eliminare indecvat.
( Oligurie- 900 ml/24h ).
- Transpiratii moderate.
- Asigurarea unei diureze
- nsotesc pacientul la toalet pentru satisIacerea
nevoii, i explic importanta tehnicii de a se spla pe
mini.
- Notez diureza, cantitatea n F.O.
- Asigur lenjerie de pat si corp curat si uscat.
- Elimin urin n
cantitate normal.
- Pacientul se simte
mai bine dup
schimbarea hainelor.
6) Nevoia de a se mbrca
si dezbrca:
D.I. Incapacitate n
satisIacerea nevoii: durere.
- Autonomie n
eIectuarea mbrcrii si
dezbrcrii.
-Discut cu pacientul, i explic c aceast
incapacitate de a se mbrca si dezbrca este
temporar, Iiind provocat de durere.
- Ajut pacientul n satisIacerea nevoii.
- Asigur lenjerie de pat si de corp curat, uacat si
lejer.
- Pacientul se simte
mai bine, curat.
Colaboreaz cu
echipa de ngrijire.
odihni
D.I. Somn ntrerupt,
insomnie (durere)

- Reducerea durerii si
asigurarea unui somn
odihnitor, linistit.
- Discut cu pacientul pentru a-i nltura anxietatea.
- Creez un climat Iavorabil odihnei: salon aerisit,
liniste, temperatur moderat, lenjerie curat,
adecvat anotimpului).
- Pacientul este mai
linistit, doarme
aprox.. o or n
timpul zilei.
53

ngrijit.
D.I. Imposibilitatea satisIacerii
nevoii.
- Pregtirea tegumentelor
pentru interventia
chirurgical.
.
-Medicul a hotrt eIectuarea
interventiei chirurgicale la ora
15
00
.
-EIectuez toaleta partial a
pacientului, pregtesc locul (zona)
operatorie prin radere si
dezinIectare cu alcool.
- Msor si notez Iunctiile vitale.
Pacientul se simte bine, mai linistit
psihic, colaboreaz cu echipa de
ngrijire.

54

RAPRT D PRDAR

La schimbarea turei predau pacientul M.C.
Pacientul este linistit din punct de vedere psihic.
Tratament medicamentos: Penicilin 1000000 U.I. la 6 ore (nceput preoperator ).

55

ORA 8
00
, 18.01.2004
1)Nevoia de a evita
pericolele.
de pericole
- Risc potential de
tardive:
- Ocluzie intestinal;
- Evisceratii
Risc pentru inIectarea
plgii operatorii;
- Durere
- Combaterea durerii
-Prevenirea
complicatiilor imediate
si tardive;
Msor Iunctiile vitale si le notez n F.O.
- Asigur o pozitie antalgic pacientului n
pat
- Asigur un microclimat Iavorabil
-Administrez la indicatia medicului
antialgice: Algocalmin I.I, IM si antibiotice-
Penicilin 1000000 U.I. la 6 ore.
- Pansarea plgii n perIecte conditii de
asepsie.
ORA 12
00

- Dureri diminuate
- Nu prezint complicatii
- Plag curat, nu prezint semne
de inIectie.
TA 115/60 mm Hg
AV 85 b/ min
R 20 r/min
si hidrata.
D.I. Inapetnt
DiIicultate de a se
Urmrirea si
eIectuarea unei
hidratri n limite
normale.
- Asigur pacientului o pozitie antalgic, i
explic importanta unei hidratri
corespunztoare.
- l ncurajez s consume ceai ndulcit,
compot, sup de zarzavat strecurat.
Pacientul ntelege si coopereaz
consumnd lichide pentru
asigurarea necesarului hidric al
organismului.
D.I. Oligurie ( aprox.
1100ml/24h )
- S prezinte o diurez
- S se reia tranzitul
intestinal.
- Ajut pacientul s mearg la toalet, observ
si notez diureza n F.O.
Diureza limite normale (1500
ml/24h )
Tranzit intestinal prezent.

56
ngrijit.
D.I. DiIicultate n
- Mentinerea tegumentelor
curate.
- plaga operatorie-
pansament curat, uscat.
- autonomie n satisIacerea
nevoii.
- nsotesc pacientul la baie, l ajut la
eIectuarea toaletei pe regiuni, i explic
importanta igienei n viata omului.
- eIectuez pansarea plgii n conditii de
asepsie.

.- pacientul ntelege,
colaboreaz, se simte bine
Iizic si psihic.
-plaga prezint semne de
vindecare.
limite Iiziologice.
D.I. SubIebrilitate (37,5
0
C)
- durere, anxietate
Scderea Iebrei, a durerii,
nlturarea anxiettii.
- administrez o Iiol de Algocalmin, la
indicatia medicului
- salon aerisit,.
-discut cu pacientul pentru a-i nltura
anxietatea.
Pacientul s-a mai linistit,.
Durerea este mai
diminuat, Iebra a sczut la
37,1
0
C.
6) Nevoia de a se odihni si a
dormi.
D.I. Somn ntrerupt
( durere)
- calmarea durerii.
- s beneIicieze de un somn
linistit, suIicient cantitativ
si calitativ
- administrez Algocalmin I. I IM, la
indicatia medicului
- asigur un climat Iavorabil odihnei: salon
aerisit, lenjerie curat, o pozitie antalgic,
relaxat, liniste.
- stabilesc mpreun cu paientul un orar de
somn si odihn
Pacientul ntelege, se
linisteste, doarme
aproximativ o or si
jumtate n timpul zilei.

57
dezbrca.
D.I. Incapaitate n satisIacerea
nevoii.

S prezinte autonomie n
satisIacerea nevoii si s
nu mai prezinte dureri la
nivelul plgii operatorii.
- Ajut pacientul s-si schimbe hainele,
asigurndu-i lenjerie de corp si pat curat
si uscat si i explic c aceast problem
se va rezolva odat cu calmarea durerilor
operatorii
- ajut pacientul s ocupe n pat o pozitie
ct mai comod, l rog s se relaxeze..
Pacientul ntelege, se simte
mai bine n haine curate.

58
RAPRT D PRDAR


La schimbarea turei predau pacientul M.C. cu o stare usor alterat
Pacienta prezint: dureri moderate la nivelul plgii operatorii.
ConIirm tratamentul cu: - Penicilin: 1000000 U.I. la 6 ore;
Functii vitale n limite Iiziologice msurate si notate n F.O., astIel:
- TA 120/60 mm Hg;
- AV 78 b/min
- R 19 r/min.
- T
0
37,1
0
C.

59
NVIA
AFCTAT
BICTIV IMPLMNTAR VALUAR
19.01.2005, ORA 8
00

1)Nevoia de a evita
pericolele.
de pericole:
- risc de inIectie la nivelul
plgii operatorii
- durere
- anxietate
- reducerea anxiettii, a
durerii
- prevenirea eventualelor
inIectii
- asigur un microclimat Iavorabil: salon
aerisit, lenjerie curat:
la indicatia medicului, administrez IM, o
Iiol de algocalmin;
- eIectuez toaleta plgii n conditie de
asepsie;
- mobilizez activ pacientul;
msor si notez n F.O. Iunctiile vitale.
- asigur pozitia antalgic, relaxat a
pacientului.
ORA12
00

TA 120/60 mm Hg
AV 82 b/min
R 21 r/min
T
0
37,4
0
C
Dureri diminuate
inIectie.
si hidrata.
D.I. Inapetent
DiIicultate de a se
hidratrii corespunztoare
a pacientului
- explic pacientului importanta hidratrii
si alimentrii corespunztoare, ncurajez
pacientul s consume: ceaiuri
nendulcite, compot, supe de zarzavat,
piureuri de legume.
Pacientul ntelege, colaboreaz,
se hidrateaz si se alimenteaz
corespunztor.
3) Nevoia de a elimina - pacientul s prezinte o
diurez n limite normale.
- s prezinte tranzit
intestinal.
- nsotesc la toalet pentru satisIacerea
nevoii, observ si notez n F.O. cantitatea
si aspectul diurezei.
limite Iiziologice:
D.I. subIebrilitate
T
0
37,6
0
C.
temperatur n limite
Iiziologice
- administrez la indicatia medicului,
algocalin I I, IM
- aerisesc salonul
discut cu pacientul si-l rog s stea
linistit, s se relaxeze
Pacientul este linistit
T
0
0 36,9
0
C.

60
19.01.2005, ORA 8
00

1)Nevoia de a evita pericolele.
D.I. Vulnerabilitatea Iat de
pericole:
- risc de inIectie la nivelul plgii
operatorii
- durere
- anxietate
- reducerea durerii si eliminarea
riscului inIectios
- asigur un microclimat
Iavorabil: salon aerisit, lenjerie
curat:
- la indicatia medicului,
administrez IM, o Iiol de
algocalmin;
- eIectuez toaleta plgii n
conditie de asepsie;
- mobilizez activ si pasiv
pacientul;
- msor si notez n F.O. Iunctiile
vitale.
- asigur pozitia antalgic,
relaxat a pacientului.
ORA12
00

TA 130/70 mm Hg
AV 82 b/min
R 19 r/min
T
0
37,7
0
C
Dureri diminuate
inIectie.
2) Nevoia de a se alimenta si
hidrata.
D.I. Inapetent
DiIicultate de a se alimenta si
hidrata.
hidratrii corespunztoare a
pacientului
- explic pacientului importanta
hidratrii
-ncurajez pacientul s consume:
ceaiuri nendulcite, compot,
supe de zarzavat, piureuri de
legume.
Pacientul se hidrateaz si se
alimenteaz corespunztor.
- diurez normal
- pacientul s prezinte o diurez
Iiziologic
- s prezinte tranzit intestinal.
- nsotesc la toalet pentru
satisIacerea nevoii,
-observ si notez n F.O.
cantitatea si aspectul diurezei.
- elimin gaze
temperatura corpului n limite
Iiziologice:
D.I. subIebrilitate
T
0
37,6
0
C.
temperatur n limite Iiziologice
- administrez la indicatia
medicului, algocalin I I, IM
- aerisesc salonul
discut cu pacientul si-l rog s
stea linistit, s se relaxeze
Pacientul este mai linistit
T
0
0 37
0
C.

61
5) Nevoia de a Ii curat si ngrijit.
DiIicultate n satisIacerea nevoii
- Pacientul s aib autonomie n
satisIacerea nevoii
-nsotescpacientul la baie, unde
isi eIectueaz toaleta partial
-i oIer schimburi curate, uscate
- discut cu pacienta pentru a-si
recpta ncrederea n sine
Pacienta colaboreaz.
si eIectueaz toaleta pe regiuni.
Nevoi satisIcute.

62
RAPRT D PRDAR

Predau pacientul M.C. cu stare general bun.
Pacientul are tranzit intestinal prezent, diurez corespunztoare.
Functii vitale: msurate si notate n F.O. Sunt n limite Iiziologice.
TA 125/70 mm Hg.
AV 75 b/min.
R 19 r/min.
T
0
36,8
0
C.
Continu tratamentul cu antibiotice: Penicilin: 1000000 U.I. la 6 ore.
63
FI$ THNIC

FCTUARA IN1CTII
INTRAMUSCULAR

Injec(ia intramuscular constituie introducerea unei solutii izotonice,
uleioase sau a unei substante coloidale n stratul muscular prin intermediul unui ac
atasat la sering.
Scop: introducerea n organism a unor substante medicamentoase.
Locuri de elec(ie:
- Regiunea superoextern deasupra marelui trohauter.
- Fata extern a coapsei, n treimea mijlocie.
- Fata extern a bratului, n muschiul deltoid
Materiale necesare:
- tava medical cu medicamentul de injectat n Ilacon nchis;
- tampoane de vat cu alcool;
- pile de metal pentru desIacerea Iiolei;
- sering steril:
- 1-2 ace ( 40-50 mm lungime ) sterile;
- medicamente pentru eventuale accidente ( Adrenalina, Calciu,
Romergan)

tape yi tipuri de execu(ie

1. Pregtirea instrumentelor yi a materialelor necesare
- se pregtesc materialele necesare
64
-se transport materialele lng bolnav.

2. Pregtirea psihic a bolnavului
- se anunt bolnavul si i se explic necesitatea tehnicii;
-se asaz bolnavul n decubit ventral, lateral, pozitie seznd sau n picioare.

Stabilirea locului injec(iei:
- se descoper regiunea aleas pentru injectie;
- pentru injectie n regiunea Iesier, se repereaz urmtoarele puncte:
a) Punctul Smrnov, la un lat de deget deasupra marelui trohauter si napoia
lui;
b) Punctul Barthelewy la unirea treimei externe cu cele dou treimi interne ale
liniei care uneste spina iliac antero-superioar cu extremitatea superioar a santului
interIesier;
c) Zona situat deasupra liniei care uneste spina iliac posterioar cu marele
Trohauter.

4. fectuarea injec(iei:
- splarea pe mini cu ap si spun;
- dezinIectarea minilor cu alcool;
- se monteaz seringa n conditii de asepsie perIect;
- se ncarc seringa cu substant de injectat, dup veriIicarea Iiolei, se
elimin bulele de aer;
- se schimb acul, ndeprtndu-l pe cel cu care a Iost inspirat substanta si
se adapteaz un ac potrivit pentru injectie;
- se dezinIecteaz locul injectiei cu un tampon de vat cu alcool;
- se invit bolnavul s-si relaxeze musculatura si s stea linistit;
65
- se ntinde pielea ntre police si indexul sau mediul minii stngi;
- se nteap perpendicular pielea, ptrunznd ( 4-6 cm) cu rapiditate si
sigurant cu acul montat la sering;
- se veriIic pozitia acului prin aspiratie;
- se injecteaz lent lichidul;
- dup injectare se scoate brusc acul cu seringa, acoperind locul cu un
tampon de vat cu alcool;
- se maseaz locul cu tamponul de alcool pentru a disocia planurile
tesuturilor strpunse, activnd circulatia pentru a Iavoriza absorbtia;
- se asaz bolnavul n pozitie comod unde va sta n repaus Iizic timp de
10-15 min.;
- splarea pe mini cu ap si spun

6. Reorganizarea locului de munc:

- se arunc la cos deseurile de la injectie (Iiole golite, ambalaje);
- seringa, acul si tampoanele de vat se pun n cutia ce va Ii dus la
crematoriu.

66

THNICI D VALUAR $I SATISFACR A
NVILR FUNDAMNTAL

PRINCIPII GNRAL

1. Aprecierea necesit(ii tehnicii yi a performan(ei acestuia pentru
pacient:
- asistentul trebuie s cunoasc indicatiile si contraindicatiile Iiecrei
proceduri;
- orice procedur contraindicat este aceea pentru care exist motive ca
rspunsul pacientului s Iie advers.
-n unele situatii o procedur poate Ii contraindicat din cauza unor
schimbri n starea de sntate a pacientului.

2.fectuarea tehnicii cu competen(
- asistentul trebuie s-si perIectioneze actiunile si procedurile care-i sunt
Iamiliare, pe baze stiintiIice;
- asistentul trebuie s nteleag rationamentul Iiecrei etape.

3. Pregtirea locului unde se desfyoar:
- unele tehnici presupun modiIicarea mediului ( temperatura, lumina):
- necesitatea unui pat accesibil si care s permit asezarea pacientului n
diIerite pozitii, s asigure conIortul si s previn accidentele.

4. Asigurarea echipamentului necesar
- n Iunctie de tehnica executat;
67
-s asigure cresterea eIicientei si reducerea timpului necesar si a energiei-
prin pregtirea lui lng pacient si la ndemna asistentului.

5. Asigurarea intimit(ii pacientului:
- se va descoperi doar partea necesar eIecturii tehnicii:
-se vor utiliza paravanul de protectie:
-nu se vor Iace aprecieri asupra aspectului Iizic al pacientului sau asupra
mirosului emanat.

6. Pregtirea psihic a pacientului
-explicarea tehnicii ( pacientii sunt mai putin capabili s Iac Iat durerii,
stresului situational, dac nu cunosc ce-i asteapt), n termeni accesibili, Ir exagerri;
-s i se permit pacientului s pun ntrebri si s i se rspund prompt.

7. Pregtirea fizic a pacientului:
- asigurarea pozitiei ( cnd nu este capabil- ajutarea si mentinerea n pozitie
pentru a preveni accidentele);

8. Respectarea msurilor de asepsie
- material si instrumentar deznIectat sau sterilizat, n Iunctie de cerinte;
- echipament de protectie corespunztor;
- splarea pe mini nainte si dup eIectuarea Iiecrei tehnici.

9. Respectarea comportamentului obiynuit al pacientului:
- asigurarea orelor de somn;
- asigurarea timpului ntre tehnici, pentru ca pacientului s i se asigure
senzatia de independent.
68
10. ngrijirea dup procedur
- pozitie conIortabil;
- mentinerea n repaus timp corespunztor.

11. Cur(irea, dezinfectarea yi sterilizarea echipamentului utilizat.
12. Pregtirea specimenelor ob(inute pentru laborator.
13.Notarea tehnicii yi a incidentelor sau accidentelor.

69
NVIA D A RSPIRA
$I A AVA BUN CIRCULATI

valuarea func(iilor private
Functiile vitale includ: respiratia, pulsul, tensiunea arterial si temperatura.
Ele sunt Irecvent utilizate ca indicatori ai strii de snatate sau de boal.

Msurarea func(iilor vitale
- cnd intervine o schimbare n starea de sntate a unei persoane;
- cnd este admis ntr-o unitate spitaliceasc ( la internare, pe toat
perioada spitalizrii si la externare);
-nainte si dup proceduri invazive de diagnostic;
-nainte si dup administrarea medicamentelor care au eIect asupra sistemlui
respirator si cardiovascular;
-nainte si dup eIectuarea interventiilor de ngrijire care pot inIluenta
Iunctiile vitale.

70

BSRVARA $I MSURARA
RSPIRATII

Scop: evaluarea Iunctiei respiratorii a pacientului, Iiind un indiciu al
evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii si al prognosticului.
lemente de apreciat: - tipul respiratiei;
- amplitudinea miscrilor respiratorii;
- ritmul;
- Irecventa.
Materiale necesare: - ceas cu secundar;
- pix cu past verde;
- Ioaie de temperatur.
Interven(iile asistentului:
- aseaz bolnavul n decubit dorsal, Ir a explica tehnica ce urmeaz a Ii
eIectuat;
- plasarea minii cu Iata palmar pe supraIata toracelui;
- numrarea inspiratiilor timp deun minut;
-consemnarea valorii obtinute printr-un punct p Ioaia de temperatur (
Iiecare linie orizontal a Ioii reprezint dou respiratii);
- unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar, pentru obtinerea
curbei;
-n alte documente medicale se poate nota ciIric valoarea obtinut, ct si
caracteristicile respiratiei ( R 18 resp/min, amplitudine medie);
-aprecierea celorlalte elemente ale Iunctiei respiratorii se Iace prin simpla
observare a miscrilor respiratorii.
71

MSURARA PULSULUI

Scop: evaluarea Iunctiei cardio-vasculare.
lemente de apreciat: - ritmicitatea;
- Irecventa;
- celeritatea
- amplitudine.
Locuri de msurat: orice arter accesibil palprii si care poate Ii
comprimat pe un plan osos: artera radial, carotid, temporal, humeral, Iemural,
poplitee, pedicioas
Materiale necesare: - ceas cu secundar:
- pix cu past rosie:
- Ioaia de temperatur.
-pregtirea psihic a pacientului:
-asigurarea repausului Iizic si psihic 10-15 min
-splarea pe mini
-reperarea arterei
-Iixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei
-exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrIul degetelor
-numrarea pulsatiilor timp de un minut
-consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe Ioia de temperatur, tinnd
cont c Iiecare linie orizontal a Ioii reprezint patru pulsatii
-unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie, pentru obtinerea curbei
72
-consemnarea n alte documente medicale a valorii obtinute si a
caracteristicilor pulsului ( AV 82 b/min, puls regulat)

73
MSURARA TNSIUNII ARTRIAL

Scop: evaluarea Iunctiilor cardio-vasculare ( Iorta de contractie a inimii,
rezistent determinat de elasticitatea si calibrul vaselor).
lemente de evaluat: - tensiunea arterial sistolic ( maxim)
- tensiunea arterial diastolic ( minim)
Materiale necesare: - aparat pentru msurarea tensiunii arteriale (
tensiometru)
- stetoscop biauricular
- tampon de vat cu alcool
- pix cu past rosie
Metode de determinare: - palpatorie
- ascultatorie
a) Pentru metoda asculatorie:
-pregtirea psihic a pacientului
-asigurarea repausului Iizic si psihic timp de 15 minute
-splarea pe mini
-se aplic manseta pneumatic pe bratul pacientului, sprijinit si n extensie
-se Iixeaz membrana stetoscopului pe artera humeral, sub marginea
inIerioar a mansetei
-se introduc olivele stetoscopului n urechi ( care n prealabil au Iost
dezinIectate)
-se pompeaz aer n manseta pneumatic, cu ajutorul peri de cauciuc, pn
la disparitia zgomotelor palsatile
74
-se decomprim progresiv aerul din manset prin deschiderea supapei, pn
cnd se percepe primul zgomot arterial ( care prezint valoareatensiunii arteriale
maxime)
-se retine valoarea indicat de coloana de mercur sau acul manometrului,
pentru a Ii consemnat
-se continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice
-se retine valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului,
n momentul n care zgomotele dispar, aceasta reprezentnd tensiunea arterial minim
-se noteaz pe Ioaia de temperatur valorile obtinute cu o linie orizontal de
culoare rosie, socotindu-se pentru Iiecare linie a Ioii o unitate coloan de mercur
-se unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaz spatiul rezultat
- n alte documente medicale se nregistreaz ciIric: TA max 150 mm Hg,
T.A. min 75mm Hg.
-Se dezinIecteaz olivel

b)Pentru metoda palpatorie:
- determinarea se Iace prin palparea arterei radiale
- nu se Ioloseste stetoscopul biauricular
- etapele sunt identice metodei ascultatorii
-are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici dect realitatea, palparea
pulsului periIeric Iiind posibil numai dup reducerea accentuat a compresiunii
exterioare.

75
PUNCTIA VNAS

Defini(ie: Punctia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven
prin intermediul unui ac de punctie.
Scop: - Explorator- recoltarea sngelui pentru examene de laborator
biochimice, hematologice, serologice si bacteriologice
- Terapeutic administrarea unor medicamente sub Ioema injectiei si
perIuziei intravenoase:
- recoltarea sngelui n vedere transIuzrii sale
- executarea transIuziei de snge sau derivate ale sngelui
- sngerarea 300-500 ml n edemul pulmonar acut,
hipertensiune arterial
Locul punc(iei:
- venele de la plica cotului, unde se Iormeaz un ,M venos prin
anastomozarea lor
- venele antebratului
- venele de pe Iata dorsal a minii
- venele subclaviculare
- venele Iemurale
- venele maleolare interne
- venele jugulare si epicraniene mai ales la sugari si copii mici

Pregtirea punc(iei:
Materiale:
- De protectie: - pern elastic pentru sprijinirea bratului
- musama si alez
76
-Pentru dezinIectia tegumentului tip I protectia cmpului cutanatS ap si
spun, aparat de ras, alcool iodat, tinctiur de iod, alcool medicinal, pense porttampon,
cmpuri sterile pentru izolarea locului.
-Pentru dezinIectia si protectia minilor: ap si spun, alcool medicinal,
mnisi sterile din cauciuc.
-Instrumentar si materiale sterile: ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10,
10/10 mm n Iunctie de scop, seringi de capacitti diIerite n Iunctie de scop, pense,
tampoane, mnusi chirurgicale.
-Alte materiale: garou, eprubete uscate si etichete, cilindru gradat, Iiole cu
solutii medicamentoase, solutii perIuzabile, tvit renal;(materialele se vor Iolosi n
Iunctie de scopul punctiei).

Pacientul
4 Pregtirea psihic: se inIormeaz asupra punctiei
4 Pregtirea Iizic: pentru punctia la venele bratului, antebratului:
- se aseaz ntr-o pozitie conIortabil att pentru pacient ct si pentru
persoana care execut punctia
- se examineaz calitatea si starea venelor avnd grij ca hainele s nu
mpirdice circulatia de ntoarcere la nivelul bratului
- se asaz bratul pe pernit si musamaua n abductie si oxtensie maxim
- se dezinIecteaz tegumentele
- se aplic garoul la o distant de 7-8 cm deasupra locului punctiei,
strngndu-l astIel nct s opreasc circulatia venoas Ir a comprima artera
- se recomand pacientului s strng pumnul, venele devenind tengescente

xecu(ia punc(iei
- asistentul mbrac mnusile sterile si se aseaz vis-a-vis de bolnav
77
- se Iixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punctiei,
executnd o usoar compresiune si tractiune n jos asupra tesuturilor vecine.
- se Iixeaz seringa, gradatiile Iiind n sus, acul atasat cu bizonul n sus, n
mna dreapt, ntre police si restul degetelor.
- se ptrunde cu acul traversnd, n ordine, tegumentul ndirectie oblic (
unghi de 30 grade) apoi peretele venos nvingndu-se o rezistent elastic, pn cnd
acul nainteaz n gol.
- se schimb directia acului 1-2 cm n lumenul venei
-se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiratie cu seringa
-se continu tehnica, n Iunctie de scopul punctiei venoase: injectarea
medicamentoas, recoltarea sngelui, perIuzie.
-n caz de sngerare, se prelungeste acul perIuziei cu un tub din polietilen
care se introduce n vasul colector, garoul rmnnd legat de brat.
-Se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desIacerea
garoului si pumnului.
-Se aplic tamponul mbibat n solutie dezinIectant la locul de ptrundere a
acului si se retrage brusc.
-Se comprim locul punctiei 1-3 minute, bratul Iiind n pozitie vertical.

ngrijirea ulterioar a pacientului
- se Iace toaleta local a tegumentului
- se schimb lenjeria dac este murdar
- se asigur o pozitie comod n pat.
- se supravegheaz pacientul.
Pregtirea sngelui pentru trimiterea la laborator.
- se Iace imediat.

78
Pregtirea produsului recoltat
- pentru examene de laborator, eprubetele se eticheteaz, se completeaz
Iormularele de trimitere.
Se msoar cantitatea.

79
PUNCTIA RAHIDIAN

DeIinitie: Punctia rahidian reprezint ptrunderea cu un ac n spatiul
subarahnoidian printre vertebre.
Scop:
- Explorator: - msurarea presiunii lichidului ceIalorahidian.
- recoltarea lichidului n vederea examenului macroscopic si de
laborator.
- injectarea de substante radioopace pentru examenul radiologic
al mduvei (aer sau substante pe baz de iod).
- Terapeutic- prin punctie se Iace decomprimarea n cazul sindromului de
hipertensiune intracranian.
- introducerea medicamentelor citostatice, serurile imune n
spatiul subarahnoidian sau antibioticelor.
- Anestezia- introducerea substantelor anestezice- rahianestezia.
Indicatii:
- boli inIlamatorii ale sistemului nervos central ( meningit, enceIalit),
scleroz multipl, hemoragie subarahnoidian, tumori cerebrale.
- interventie chirurgical cu scop anestezi.
Locul punctiei:
- punctie lombar D
12
- L
1
sau L
4
-L
5

- punctie dorsal D
6
-D
7

- punctie suboccipital extern si apoIiza axisului, pe liia median.

Pregtirea punc(iei:
Materiale: - de protectie a patului sau a mesei.
-pentru dezinIectia pielii tip II.
80
-
Instrumente si materiale sterile: ace lungi cu diametrul 1-1,5 mm cu
manechin, seringi, ac si sering pentru anestezie, cmpurichirurgicale, comprese si
tampoane, mnusi de cauciuc, pense hemostatice, eprubete, lampa de spirt, tvita renal,
manometru Claude.

Medicamente: anestezice locale pentru anestezie, antibiotice, citostatice,
seruri imune, preparate cortizonice ( materialele se aleg n Iunctie de scopul punctiei).
Pacientul:
- Pregtirea psihic- se inIoemeaz pacientul cu privire la necesitatea
punctiei si i se explic pozitia n care va sta.
- pregtirea Iizic: pacientul este ,ajejun; pozitia este dat n Iunctie de
locul punctiei si starea lui.
- pozitia de decubit lateral n pat cu spatele la marginea patului, coapsele
Ilectate pe abdomen, brbia atinge pieptul ( pozitia ,spate de pisic sau asemntoare
cu cea a embrionului).
- pozitia seznd pe masa de operatie sau de tratament cu minile pe coapse,
capul n hiperIlexie. Pacientul este tinut n pozitia respectiv de asistenta medical.

Executia punctiei
-se Iace de ctre medic ajutat de 1-2 asistente medicale.
-Se desIsoar n salon, n sala de tratament sau n sala de operatie (punctie
anestezic).
ngrijirea ulterioar a pacientului:
- pacientul st n decubit dorsal Ir pern 24 ore.
- dup 6 ore se poate alimenta si hidrata la pat.
- se supravegheaz semnele vitale: puls, tensiune arterial, respiratie.
-se inIormeaz medicul n cazul aparitiei unei maniIestri, cum ar
Ii:vrsturi, greturi, ceIalee.
81

Pregtirea produsului pentru examinare:
- examinarea macroscopic se Iace imediat, apreciindu-se culoarea, aspectul,
presiunea lichidului este limpede, clar ca apa de stnc, se scurge pictur cu pictur;
n stri patologice, ceIalorahidian poate Ii : hemoragic, purulent, iar viteza sa de
scurgere poate creste.
- pentru examenul citologic, biochimic, bacteriologic, lichidul
este trimis la laborator.

Notarea punctiei n Ioaia de observatie:
- se noteaz aspectul lichidului si presiunea, precum si data, ora,
numele persoanei care a executat punctia.

Accidente:
- sindromul postpunctional ( ameteli, ceIalee, vrsturi, rahialgii) datorat
hipotensiunii lichidiene provocate de punctie;
- hemoragii care apar prin ac n timpul punctiei, Ir important.
- contractura Ietei, gtului sau a venei membre prin atingerea mduvei
cervicale, cnd s-a executat punctia suboccipital.
-socul reIlex poate duce la sincope mortale; accidentul este Ioarte rar (se vor
pregti mijloace obisnuite de reanimare).

82
RCLTARA SANGLUI

Sngele se recolteaz pentru examene:
- hematologice
- biochimice
- bacteriologice
- parazitologice
-serologice.

Recoltarea se Iace prin:
- ntepare: - la adult- pulpa degetului
- lobul urechii
- la copil- Iata plantar a halucelui
- clci
- punctie venoas.
- Punctie arterial.

Recoltarea sngelui capilar pentru examene hematologice

Pregtiri:
Materiale:- de protectie- mnusi de cauciuc
- sterile: ace, tampoane de vat, seruri terte
-nesterile: tav medical curat, camer umed, lame uscate, curate,
degresate, sleIuite; pipete Potain
- solutii dezinIectante: alcool 90
0

Pacient:
- Pregtire psihic- se anunt s nu mnnce.
83
- i se explic necesitatea eIecturii tehnicii.
- Pregtire Iizic- se asaz n pozitie seznd cu mna sprijinit.

xecu(ii:
- se aseptizeaz pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon cu alcool 90
0

- se evit congestionarea printr-o Irecare puternic si prelungit.
- se asteapt evaporarea alcoolului
- cu o miscre brusc se nteap pilea pulpei degetului n partea lateral a
extremittii, perpendicular pe straturile cutanate.
- se sterge cu un tampon prima pictur, se las s se Iormeze o alt pictur
de snge din care se recolteaz cu pipeta sau lama.
- se sterge cu un tampon de alcool.

Pregtirea produsului de laborator- efectuarea frotiului
- la extremitatea unei lame se pune o pictur de 3-4 mm diametru.
- se aseaz o lamel cu marginile sleIiute n unghi de 45 grade cu lama.
- lamela se trage ctre partea liber a lamei, pstrnd aceeasi nclinatie si
antrennd toat pictura Ir s o Iragmenteze.
- se agit lamela pentru uscare.
- se echiteaz si se trimite la laborator.

Recoltarea sngelui venos pentru examene hematologice

Sedimentarea. Asezarea progresiv a elementelor Iigurate spre Iundul
eprubetei din snge necoagulat lsat n repaus ( Ienomen Iizic). Viteza de sedimentare a
hematiilor ( V.S.H.)- rapiditatea cu care se produce depunerea lor.

84
Pregtirea pentru V.S.H.:
-Materiale:- sterile:- seringa de 2 ml uscat
- solutie de citrat de Na 38.
- ace pentru punctie venoas.
- nesterile:- statice si pipeta Westergreen
- pernut, musama
- eprubete
- tvit renal
- garou
vat.
Solutii dezinIectante: alcool 70
0
.

Pacientul
- Pregtire psihic:- i se explic cu 24 ore nainte necesitatea eIecturii
examinrii.
- pregtire Iizic:- se anunt s nu mnnce.
- se pstreaz repaus Iizic.

xecu(ia:
- asistentul se spal pe mini cu ap si spun
- mbrac mnusi de cauciuc sterile
- aspir n sering 0,4 ml citrat de Na 38
- punctioneaz vena Ir garou si aspir snge pn la 2 ml
- retrage acul si aplc tampon de vat cu alcool
- scurge amestecl snge-citrat n eprubet si omogenizeaz lent
- aseaz eprubeta n stativ
- ngrijirea pacientului
85

Pregtirea produsului pentru laborator

- se completeaz buletinul de analiz
- se eticheteaz produsul
- se aspir cu pipeta Westergreen pn la gradatia 200 si se asaz
n stativ pe dopul de cauciuc, n pozitie strict vertical (
cndexamenul se Iace la patul pacientului)

Hematocrit
Recoltarea sngelui pentru determinarea hematocritului se Iace prin punctie
venoas. Se recoltaz 2 ml de snge pe cristale de EDTA.( acid etilen
diaminotetraacetic 1)- 0,5 ml solutie, uscat prin evaporare.

Rezistenta globular
- se recolteaz sngele pentru obtinerea globulelor rosii
- se evit hemoliza si coagularea sngelui
- sngele recoltat (5-6 ml) se trece imediat ntr-un balon Erlenmyer de 100
ml n care s-au pus 5-10 perle de sticl.
- se agit balonul timp de 5-10 minute cu miscri circulare
- sngele se deIibrineaz si nu se mai coaguleaz
- se trimite la laborator

De re(inut:
- un Irotiu bun este Ir goluri, cu un strat regulat.
- Irotiul de snge se Iae numai cu snge praospt.
86
- recoltarea VSH-ului se Iace numai cu seringa si acul uscat si numai seringa
de 2ml
- pentru examenul n ,pictur groas sngele se recolteaz sub Iorm de
pictur groas.
- se recolteaz pe Iiecare extremitate a lamei cte 2-3 picturi ct mai
apropiate ntre ele.
- Cu coltul unei lame sleIuite se amestec picturile, Iormnd o par
circulaar cu diametrul de aproximativ 1 cm.
- se continu amestecarea picturilor pn se Iormeaz un mic cheag-
semnul unei deIibrinri complete.
- uscarea Irotiului se Iace prin agitarea lamei.
- numele bolnavului si numrul buletinului de analiz se nscriu direct pe
lam cu un creion dermatograI.
- pictura groas se execut pentru punerea n evident a plasmodiilor,
maladiilor.

87
Recoltarea vrsturilor

Defini(ie:
Vrstura este un continut gastric care se elimin spontan, de obicei n
aIectiuni digestive, dar ntlnit si ca un simptom n alte aIectiuni sau n sarcin.
Scop:- explorator: se Iac examinri macroscopice, bacteriologice, chimice,
pentru stabilirea diagnosticului.
Pregtire:
- Materiale:- 2 tvite renale curate si uscate.
- pahar cu solutie aromat.
- musama, alez, prosop.
- Pacient:- Psihic:- va Ii ncurajat si sustinut n timpul vrsturilor.
- Fizic:- se asaz n pozitie seznd sau decubit dorsal, cu capul
ntors lateral.
- se asaz un prosop sub cap sau n jurul gtului.
- se protejeaz lenjeria de pat si de corp cu musama si alez.

xecu(ii:
- se ndeprteaz proteza dentar (unde e cazul).
- i se oIer tvita renal sau o sustine asistentul.
- sprijin Iruntea bolnavului.
- dac vars dup interventia chirurgical intraabdominal va Ii sItuit s
comprime usor cu palma plaga operatorie.
- dup vrstur se ndeprteaz tvita.
- i se oIer paharul cu ap s-si clteasc gura.

88
ngrijirea ulterioar:
- se sterge gura pacientului.
- se ndeprteaz materialele Iolosite.
- se aseaz pacientul n pozitie comod si se acoper.
- se aeriseste salonul.
- se supravegheaz pacientul n continuare.

Pregtirea produsului pentru examenul de laborator
- se completeaz buletinul de analiz.
- se trimite produsul la laborator.

Notarea n foaia de observa(ie:
- se noteaz aspectul macroscopic, cantitate.
- unele semne nsotitoare sau premergtoare (ceIalee, vertij. Ranspiratii,
emisie Ir eIort, n jet).

89
Sondaje

Defini(ie:
$ondaful reprezint introducerea unei sonde sau cateter din metal, cauciuc
sau material de plastic, prin cile naturale, ntr-o cavitate natur a sondajului.

Sondajul vezical
Defini(ie
Prin sondaj vezical se ntelege introducerea unui instrument tubular (sond
sau cateter) prin uretr n vezica urinar, realiznd astIel o comunicatie instrumental
ntre interiorul vezicii si mediul extern.

Generalit(i:
n ngrijirea curent a pacientului, asistentul trebuie s cunoasc tehnica
sondajului evacuator la Ieme si brbati, precum si drenarea vezicii urinare.

Scop:- explorator- recoltarea unei cantitti de urin pentru examenul de
laborator.
- modiIicarea unor modiIicri patologice ale uretrei si
vezicii urinare.
- terapeutic- evacuarea continutului (cnd nu se Iace spontan).
- executarea unor procedee terapeutice prin sondaj.

90
Sondajul vezical la femei

Pregtire:
Materiale:- de protectie- musama si alez
- mnusi sterile de cauciuc
- sterile- 2 sonde lungi de aproximativ 15 cm cu vrIul usor
ndoit, complet rotunjit, avnd 1-2 oriIicii laterale, aproape de vrI.
- 1-2 eprubete pentru urocultur.
- medii de cultur n Iunctie de germenii cutati.
- ser Iiziologic
- casolet cu pansamente.
- 2 pense hemostatice
- nesterile- materiale pentru toaleta organelor genitale
- tvit renal, bazinet.
- paravan
- recipient pentru colectare.

Medicamente:- ulei de paraIin steril.
- oxiciamer de mercur 1/5000

Pacienta:
- pregtire psihic- se anunt si se explic necesitatea tehnicii
- pregtire Iizic:
- se izoleaz patul cu paravan.
- se protejeaz cu musama si alez
- se asaz pacienta n decubit dorsal cu ghenunchii si
coapsele ndeprtate (pozitie ginecologic)
91
- se ndeprteaz perna si ptura.
- se acoper pacienta, lsnd liber regiunea genital.
- se asaz bazinetul si se eIectueaz toaleta organelor
genitale externe.
- se ndeprteaz bazinetul si se asaz tvita enal
ntre coapsele pacientei

xecu(ie:
- sondajul se eIectueaz n conditii de perIect asepsie, att a pacientei si a
instrumentelor, ct si a minilor celui care o execut
- asistentul mbrac mnusi sterile
- evidentiaz meatul urinar
- dezinIecteaz cu oxicianur de mercur oriIiciul uretral de sus n jos, n
directia anusului.
- scoate sonda cu o pens si o prinde ntre degetele mediu si inelar ale minii
drepte
- lubreIiaz sonda cu ulei steril, orientat cu vrIul n sus, sonda se introduce
n uretr 4-5 cm
- paralel cu naintarea sondei, extremitatea acesteia va Ii cobort print-o
miscare n Iorm de arc pentru a-i usura trecerea n vezic.
- primele picturi se las s se scurg n tvita renal, apoi n recipientele
pregtite n Iunctie de scop (urocultur, examen biochimic sau ntr-un recipient de
colectare).
- extragerea sondei se Iace dup pensarea oriIiciului extern prin aceleasi
miscri n sens invers.

92
ngrijirea ulterioar a pacientului
- se eIectueaz toaleta regiunii vulvare
- se mbrac si se aseaz comod n pat
- se va supraveghea n continuare.

Notarea n foaia de observa(ie
- se noteaz tehnica si numele persoanei care a eIectuat-o
- cantitatea de urin recoltat
- aspectul macroscopic al urinei

93
Sondajul vezical la brba(i

Pregtire:
Materiale:- de protectie:- musama si traverse
- mnusi sterile de cauciuc
- sterile:- 2 sonde lungi de aproximativ 15 cm cu vrIul usor
ndoit, complet rotunjit, avnd 1-2 oriIicii laterale aproape de vrI
- 1-2 eprubete pentru urocultur
- medii de cultur n Iunctie de germenii cutati
- ser Iiziologic
- casoleta cu pansamente
- 2 pense hemostatice
- nesterile:- materialele pentru toaleta organelor genitale
- tvit renal, bazinet
- paravan
- recipient pentru colaborare
- Medicamente:- ulei de paraIin steril
- oxiceanur de mercur 1/5000

Pacient:
- psihic- se anunt si se explic necesitatea tehnicii
- Iizic:- se asaz pacientul n decubit dorsal cu picioarele ntinse
si usor ndeprtate.
- se izoleaz patul cu paravan
- se acoper pacientul lsnd accesibil regiunea genital
- se Iace toaleta organelor genitale
- sub bazin se aseaz o pern tare, musama si alez
94
- se aseaz tvita renal ntre coapse.

xecu(ie:
- asistentul mbrac mnusi sterile.
- alege sonda si o lubreIiaz
- dezinIecteaz meatul urinar cu ser Iiziologic si oxicianur de
mercur
- ntre degetele inelar si mic ale minii drepte printre extremitatea
liber a sondei si cu ajutorul unei pense sterile tinute n aceeasi mn, apuc sonda n
imediata vecintate a vrIului
- introducerea vrIului sondei n meat si mpingerea usor cu pensa
n timp ce mna stng ntinde penisul ct mai bine pentru ca s dispar cutele
transversale ale mucoasei uretrale care ar mpiedica ptrunderea sondei n vezic.
- dac pe parcursul naintrii sondei are obstacole anatomice sau
Iunctionale, asistentul retrage sonda si pregteste alta de calibru mai mic.
- ptrunderea sondei n vezic se semnalizeaz prin scurgerea
urinei prin sond.
- se Iixeaz sonda pn se evacueaz urina
- se recolteaz urina n eprubetele sau recipientele pregtite n
Iunctie de examenele de laborator ce se vor eIectua
- restul urinei se capteaz n tvita renal sau n alt recipient
- ndeprtarea sondei se Iace cu ajutorul unei pense dup ce
extremitatea liber a Iost nchis prin comprimare

Pregtirea ulterioar a pacientului
- se eIectueaz toaleta si se mbrac pacientul
- se schimb lenjeria care s-a ptat de urin
95
Notarea n foaia de observa(ie
- cantitatea de urin colectat (volum, densitate)
- aspectul macroscopic al urnei
- numele persoanei care a eIectuat-o
- eventuale accidente sau incidente

Complica(ii:
- imediate:- lezarea traumatic a mucoasei uretrale (se trdeaz prin
hemoragie la diIerite grade), se impune ntreruperea imediat a tehnicii.
- crearea unei ci Ialse prin Iortarea sondei, se previne prin eIectuarea
sondajului cu blndete si rbdare Ir s se Iorteze naintarea sondei.
- astuparea sondei n cursul evacurii vezicii (oprirea curentului
de urin), se destup prin insuIlarea cu aer sau injectarea a
ctiva ml de solutie dezinIectat.

Tardive:- inIectioase prin introducerea germenilor patologici, prin manevre
sau instrumente nesterilizate.

96
Clisma

Dfini(ie: Clisma este o Iorm special a tubajului prin care se introduc
lichide n intestinul gros (prin anus n rect si colon)

Cliama evacuatoare
xecu(ie:
a) Clisma evacuatoare simpl:
- se Iixeaz canula la tubul irigatorului si se nchide robinetul
- se veriIic temperatura apei sau a solutiei medicamentoase
- se umple irigatorul
- se evacueaz aerul si prima coloan de ap
- se lubreIiaz canula cu o compres de tiIon
- se Iixeaz irigatorul pe stativ
- asistentul se spal pe mini si se dezinIecteaz
- ndeprteaz Iesele pacientului cu mna stng
- introduce canula prin anus n rect (cu mna stng) perpendicular pe
supraIata adiacent, cu vrIul ndreptat nainte n directia vezicii urinare.
- dup ce vrIul canulei a trecut prin sIincter se ridic extremitatea extern si
se ndreapt vrIul n ax
- se introduce canula 10-12 cm
- se deschide robinetul sau pensa si se regleaz viteza de scurgere a apei prin
ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului
- pacientul este rugat s respire adnc, s-si relaxeze musculatura
abdominal, s retine solutia 10-15 minute
- se nchide robinetul nainte ca nivelul apei s se apropie de nivelul tubului
de scurgere.
97
- se ndeprteaz canula si se aseaz n tvita renal
- pacientul este adus n pozitie de decubit lateral drept, apoi n decubit dorsal
pentru a usura ptrunderea apei la o adncime mai mare
- se capteaz scaunul la pat sau la toalet.

b) Clisma nalt
- se procedeaz la Iel ca la clisma evacuatoare simpl
- se introduce o canul Ilexibil la 30-40 cm n colon.
- se ridic irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai mare a apei.
- temperatura apei va Ii mai sczut.

c) Clisma prin siIonaj
- se practic pentru a ndeprta mucozittile puroiului, exudatele sau toxinele
microbiene de pe supraIata mucoaselor.
- n pareze intestinale, ocluzia intestinal.
- se Ioloseste o canul rectal de 35-40 cm lungime si 1,5 cm diametru, din
cauciuc semirigid si prevzut cu oriIicii largi
- se adapteaz n tubul irigatorului o plnie de 1,5l
se umple plnia cu ap cald la 35
0
C si se deschide robinetul sau pensa
lsnd s ias aerul.
- se lubreIiaz canula si se introduce pn n colonul sigmoid.
- se ridic plnia la nltimea de 1m si se d drumul apei.
- nainte ca aceasta s se goleasc se coboar sub nivelul colonului
- se goleste plnia ntr-un recipient
- se repet operatia de 5-6 ori pn ce prin tub se evacueaz ap curat

98
d) Clisma uleioas
- se Iolosesc uleiuri vegetale nclzite la 38
0
C n apa de baie
- introducerea n rect se Iace cu ajutorul unui irigator la care rezervorul este
nlocuit cu o plnie sau cu ajutorul unei seringi.
- se introduce la presiune joas.
- aproximativ 200 ml ulei se introduc n 15-20 minute
- se mentin n rect 6-12 ore
- se recomand n constipatii cronice, Iecalom.

e) Clisma purgativ
- evacuarea colonului prin actiunea purgativ.
- se utilizeaz solutie concentrat de sulIat de magneziu, care prin mecanism
osmotic produce o transsudatie de lichid prin peretii intestinali ou lumen Iormnd un
scaun lichid abundent
- se mai poate Iolosi bila de sare care are actiune stimulent asupra
perstaltismului intestinal

99
Administrarea medicamentelor

Defini(ie: edicamentele sunt produse de origine mineral, vegetal,
animal sau chimic (de sintez), ransIormate ntr-o Iorm de administrare (preparate
solide sau solutie) prescrise de medic.

Administrarea medicamentelor pe cale oral

Defini(ie: Calea oral este calea natural de administrare a medicamentelor,
acestea putndu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale si a intestinului subtire sau gros.
Scop: Administrarea este obtinerea eIectelor locale sau generale ale
medicamentelor.
- EIecte locale:
- Iavorizeaz cicatrizarea ulceratiilor mucoasei digestive
- protejeaz mucoasa gastro-intestinal
-nlocuieste Iermentii digestivi, secretia gastric n cazul lipsei acestora.
-EIecte generale:
- dezinIecteaz tubul digestiv
-medicamentele administrate pe cale local si resorb la nivelul mucoasei
digestive, ptrund n snge, apoi Iunctioneaz asupra unor organe, sisteme, apaate (
antibiotice, vasodilatatoare, cardiotonice, sedative).

Contraindica(ii:
- medicamentul este inactivat de secretiile digestive
- pacientul reIuz medicamentele
-medicamentul prezint proprietti iritante asupra mucoasei gastrice
-se impune o actiune prompt a medicamentelor
100
-medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiv
- se impune evitarea circulatiei portale

Forme de prezentare a medicamentelor
- lichide: solutii, mixturi, inIuzii, decocturi, tinctiuri, extracte, uleiuri,
emulsii
- solide: pulbere, tablete, drajeuri, granule, mucilogii.

Pregtirea administrrii medicamentelor
- materiale:
- lingura, lingurita, pipeta, sticla picurtoare, pahar gradat,
ceasc
- ap, ceai, lapte.
- Pacient:- este inIormat asupra eIectelor urmrite prin administrarea
medicamentului respectiv si a eventualelor eIecte secundare.
- i se d n pozitie seznd, dac starea lui permite.

Administrarea medicamentelor
- Lichide:
- siropuri, uleiuri, ape minerale, emulsii
- se msoar doza unic n pahar, ceasc de caIea
- mixturile, solutiile, emulsiile se msoar cu lingura, lingurita
- tinctiurile, extractele se dozeaz cu pipeta sau sticla picurtoare,
apoi pacientul bea ap, ceai
Medicamentele se pot dilua cu ceai, ap sau se administeaz ca atare.
- Solide:
101
- tabletele, drajeurile, se aseaz pe limba pacientului si se nghite ca
atare. Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale (nitroglicerina) se aseaz
sub limb pentru a Ii nghitite.
- pulberile nedivizate se dozeaz cu lingurita, unele pulberi se
dizolv n ap, ceai si apoi se administrez sub Iorm de solutii.

Reorganizarea:
- instrumentele Iolosite se spal, se dezinIecteaz.

Administrarea medicamentelor pe cale parental

Defini(ie: Calea parental, n ntelesul strict al cuvntului, reprezint calea
care ocoleste tubul digestiv. Dat Iiind Iaptul c n aIara injectiilor si alte ci ocolesc
tubul digestiv (ex. calea respiratorie) notiunea de cale parental a Iost considerat,
pstrnd n sIera ei numai calea injectabil de administrare a medicamentelor.
Injectia const n introducerea substantelor medicamentoase lichide n
organism, prin intermediul unor ace care traverseaz tesuturile, acul Iiind adaptat la
sering.

Avantajele cii parentale:
- dozarea precis a medicamentelor
- obtinerea unui eIect rapid
- posibilitatea administrrii medicamentelor la pacientul inconstient, cu
hemoragie digestiv, vrsturi.

102
Scopul injec(iilor
- explorator- care const n testarea sensibilittii organismului Iat de diIerite
substante
- terapeutic: administrarea medicamentelor

Locul injec(iilor: l constituie tesuturile n care se introduc medicamentele:
- grosimea dermului- injectia intradermic
- sub piele, n tesutul celular subcutanat- injectie subcutanat
- tesutul muscular- injectie intramuscular
- n vasele sangiune- injectie intravenoas si injectie intraarterial
- n inim- injectie intracardiac
- injectie intraosoas
- n spatiul subarahnoidian.
Alegerea cii de executare a injectiei este Icut de ctre medic n Iunctie de:
scopul injectiei, rapiditatea eIectului urmrit si compatibilitatea tesuturilor cu substant
injectat.

Pregtirea injec(iei
Materiale:
- seringi sterile, cu o capacitate n Iunctie de cantitatea de solutie
medicamentoas.
- pentru injectia intradermic, sering de 0,5 ml, gradat n sutimi de ml.
- pentru injectia intravenoas, seringa cu amboul situat excentric
Se preIer seringile de unic Iolosint, n ambalajul individual, sterilizate,
care prezint urmtoarele avantaje.
- conditii maxime de sterilitate
- risc de contaminare a pacientului redus la maximum
103
- economie de timp
- economie de personal (pentru pregtirea n vederea reIolosirii)
- manipulare usoar
- acele se gsesc mpreun cu seringa n acelasi ambalaj sau n ambalaje
separate, se pregteste un ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea solutiilor si altul
pentru injectare.

Medicamentul prescris se poate prezenta:
a) ca medicament direct injectabil n Iiole sau Ilacoane cu doza unic sau
mai multe doze n seringa gata pregtit de ntrebuintare.
b)ca medicamente indirect injectabile, pudr sau produse lioIilizate n Iiole
sau Ilacoane cu dop de cauciuc nsotite sau nu de solvent.
Fiolele, Ilacoanele, sunt etichetate, mentionndu-se numele medicamentului,
calea de administrare, termenul de valabilitate.
Alte materiale: tampoane sterile din vat sau tiIon, solutii dezinIectante
(alcool), pile din metal pentru deschiderea Iiolelor, lampa de spirt, tvita renal, garou
de cauciuc, pernita, musama.

Pregtirea pacientului pentru injectare:
- pregtirea psihic: se inIormeaz privind scopul si locul injectiei si
eventualele reactii pe care le va prezenta n timpul injectiei
- pregtirea Iizic: se aseaz n pozitie conIortabil n Iunctie de tipul si locul
injectiei.

ncrcarea seringii:
- se spal pe mini cu ap curat, se veriIic seringa si acele, capacitatea,
termenul de valabilitate al sterilizrii.
104
-se veriIic integritatea Iiolelor sau Ilacoanelor, eticheta, doza, termenul de
valabilitate al sterilizrii.
-Se ndeprteaz ambalajul seringii, se adapteaz acul pentru a aspira
solutia, acoperit cu protectorul si se aseaz pe o compres steril

a)Aspirarea continutului Iiolelor
- se dezinIecteaz gtul Iiolei prin Ilambare sau prin stergere cu tamponul
mbibat cu alcool.
- se Ilambeaz gtul de otel si se taie gtul Iiolei
- se deschide Iiola astIel: se tine cu mna stng iar cu policele si indexul
minii drepte protejate cu o compres steril se deschide partea subtiat a Iiolei.
- se trage gura Iiolei si se deschide asupra Ilcrii.
- se introduce acul n Iiola deschis tinut ntre police, indexul si degetul
mijlociu al minii stngi, seringa Iiind tinut n mna dreapt.
- se aspir solutia din Iiol retrgnd pistonul cu indexul si policele minii
drepte si avnd grij ca buzoul acului s Iie permanent acoperit de solutia se aspirat,
Iiola se rstoarn progresiv cu oriIiciul n jos.
- se ndeprteaz acul din sering n pozitie vertical cu acul ndreptat n sus,
prin mpingerea pistonului pn la aparitia primei picturi de solutie prin ac.
- se schimb acul de aspirat cu cel Iolosit pentru injectia care se Iace.

b)Dizolvarea pulurilor
- se aspir solventul n sering
- se ndeprteaz cpcelul metalic al Ilaconului, se dezinIecteaz dopul din
cauciuc, se asteapt evaprarea alcoolului
- se ptrunde cu acul prin dopul de cauciuc si se introduce cantitatea de
solvent precis
105
- se scoate acul din Ilacon si se agit pn la dizolvarea complet.

c) Aspirarea solutiei din Ilaconul nchis cu dop de cauciuc
- se dezinIecteaz dopul de cauciuc, se asteapt evaporarea alcoolului
- se ncarc seringa cu cantitatea de er egal cu cantitatea de solutie ce
urmeaz a Ii aspirat
se introduce acul prin dopul de cauciuc n Ilacon pn la nivelul dopului si
se introduce aerul
- se retrage pistonul sau se las s se goleasc singur continutul Ilaconului n
sering sub presiunea din Ilacon
- acul cu care s-a perIorat dopul de cauciuc se schimb cu acel
pentru injectie.

106
Pregtirea pacientului pentru explorarea radiologic
gastro-intestinal

Examinarea radiologic a tubului digestiv se eIectueaz dup administrarea
unei substante de contrast pe cale oral sau rectal.
Scop: studierea morIologiei si Iunctionalittii tubului digestiv pentru
stabilirea diagnosticului gastrite cronice, ulcer gastro-duodenal, tumori ale tubului
digestiv. Examinarea radiologic este contraindicat la pacientiicasectici, n stare grav,
adinamici, care suIer de tromboze, ileus, n perIoratia tubului digestiv, cu hemoragie
gastro-intestinal acut, cu peritonit acut precum si Iemeile gravide n prima jumtate
a sarcinii.

Pregtirea instrumentelor yi materialelor necesare:
SulIat de bariu 150, can sau pahar, ap, lingura de lemn, purgativ (ulei de
paraIin).
- se pregteste suspensia de bariu: cele 150 g sulIat de bariu se amestec cu o
cantitate mic de ap pn se obtine o past omogen la care se adaug ap rece pn la
200-300g, amestecndu-se cu lingura de lemn.

Pregtirea psihic a pacientului
- se anunt pacientul cu 2 zile nainte, explicndu-i necesitatea tehnicii si
importanta ei pentru diagnosticul bolii
- se aplic pacientului tehnica de investigatie
- se anunt pacientul c n dimineata zilei de examinare nu trebuie s
mnnce
107
- se atentioneaz pacientul c trebuie s nu Iumeze pentru c Iumatul creste
secretia gastric
- se inIormeaz pacientul de regimul alimentar pe care trebuie s-l respecte.

Pregtirea fizic a pacientului:
- se administreaz pacientului cu 1-2 zile naintea examinrii regim
alimentar neIlactuent si usor de digerat, Iormat din sup, paie, pine prjit, unt,
Iinoase, produse lactate.
- seara- n ajunul examinrii- se eIectueaz bolnavului o clism evacuatoare
- n ziua examenului, dimineata, pacientul este condus la
serviciul radiologic

Participarea la examen:
- pacientul, dup ce si-a dezbrcat toracele este condus sub ecran unde i se
oIer cana cu sulIatul de bariu pregtit naintea examenului
- la comanda medicului, pacientul va nghiti sulIatul de bariu dizolvat si
amestecat cu o lingur de lemn
- dup terminarea examinrii, pacientul este ajutat s se mbrace si este
condus la pat
- pacientul este readus la serviciul de radiologie (conIorm indicatiilor
medicului) dup 2,3,24 ore pentru a se urmri pe ecran evacuarea stomacului, umplerea
intestinului subtire si a colului.
- la 2 ore de la nceputul examinrii, pacientul poate s mnnce

ngrijirea pacientului dup tehnic:
108
- se administreaz un purgativ, o lingur de ulei de paraIin dup terminarea
examinrii
- pacientul va Ii inIormat c va avea scaunul colorat n alb
Substanta de contrast poate Ii introdus n tubul digestiv si prin alte metode:
a) direct n jejun prin sonda duodenal (Einhorn); naintea sondei se
controleaz sub ecran radiologic; cnd diviziunea75-80 ajunge n dreptul arcadei
dentare substanta de contrast s introduce cu ajutorul unei seringi n sond direct n jejun
b) Iractionat, pacientul lund din 10 n 10 minute cte o nghititur din
substanta opac.
c) metoda contrastului gazos pentru examinarea stomacului se realizeaz
prin insuIlarea de aer n stomac cu ajutorul unei sonde sau prin administrarea unui
amestec gazos (acid tartric si bicarbonat de sodiu).

109
Pregtirea psihic

!regtirea psihic se adreseaz att bolnavilor Ir risc ct si celor cu risc
chirurgical. Pentru realizarea acestui tip de pregtire, trebuie creat un regim de protectie
care const din:
- nlturarea tuturor Iactorilor care inIluenteaz negativ analizatorii vizuali,
auditivi, olIactivi.
- tratarea suIerintelor psihice mari n legtur cu boala
- prelungirea somnului Iiziologic.
- suprimarea senzatiilor dureroase.
Pentru realizarea acestor obiective personalul mediu care ntr n contact cu
bolnavul trebuie s dea dovad de proIesionalism si constiint proIesional. n acest
sens sunt recomandate discutii ncurajatoare cu bolnavii, lmuriri asupra operatiei,
anesteziei, asupra avantajelor aduse de actul chirurgical.
Concomitent cu psihoterapia se actioneaz si printr-o terapie
medicamentoas:
- n seara dinaintea operatiei se va administra o Iiol de diazepam (realizeaz
un somn linistit, odihnitor);
- n dimineata operatiei pacietnul nu va mnca si va Ii sItuit s-si goleasc
vezica urinar.
- cu 30-60 minute nainte de a intra n sala de operatie,
bolnavului i se administreaz premedicatia ( preanestezia).
n pregtirea preoperatorie a bolnavului chirurgical se impun msuri de
ordin general, aplicabile tuturor bolnavisor si msuri particulare n Iunctie de amploarea
interventiei, organul creia i se adreseaz si terenul biologic al bolnavului.

110
Pregtirea fizic a bolnavului fr risc operator

De obicei acesti bolnavi beneIiciaz de msuri de ordin general.
1) Dieta. Acestor bolnavi li se va recomanda o diet alimentarnormal pn
n ziua operatiei. Regimul alimentar (lichide, proteine, glucide, lipide), trebuie s
asigure 2000 calorii/zi.
2) Igiena bolnavului- trebuie s Iie riguroas si avut n vedere nc de la
internare. Baia general este obligatorie. Nu se admite lenjeria particular. n dimineata
interventiei, bolnavul va Ii ras n regiunea pe care se desIsoar interventia.
3) vacuarea con(inutului intestinal- prin clisme evacuatoare este n
traditia pregtirii preoperatorii, chiar dac interventia nu presupune ptrunderea n
cavitatea peritoneal (se Iace o clism n seara zilei dinaintea operatiei si alt clism
dimineata c cel putin 4-6 ore naintea interventiei). Nu se Iolosesc purgative sau solutii
saline deoarece congestioneaz si irit intestinul, produc tulburri hidroelectrolitice
(deshidratare) si hemoconcentratie.
4) Alte msuri. Dac vor Ii executate interventii laborioase pe stomac se vor
Iace splturi gastrice; interventiile pe colon necesit o pregtire special.
n operatiile ginecologice (examinarea secretiei vaginale este obligatorie) se
vor Iace splturi vaginale zilnic cu solutii antiseptice (permanganat de K 1/400).
Cnd exist riscul aparitiei unor inIectii postoperatorii se vor Iace
antibioterapie (se ncepe cu 48 de ore preoperator si se continu postoperator). Tot
preoperator se impune asanarea Iocarelor de inIectie de diIerite localizri (dentar,
sinusal, pulmonar, Ilebite).
Pentru extragerea unor corpi strini este obligatorie seroproIilaxia
antitetanic.
111
Operatiile pe extremitti care impun rezectii osoase (necretomii, amputatii)
oblig la aseptizarea regiunii prin badijonaj cu tinctur de iod si protejarea cu un
pansament pn n ziua operatiei.

112
ngrijirea postoperatorie

ngrijirea si urmrirea postoperatorie a bolnavului vor ncepe imediat ce
acesta va ajunge la pat. Bolnavii crora li s-au practicat interventii de amploare vor Ii
supravegheati 24-48 ore sau mai mult n Iunctie de evolutie n sectia de terapie
intensiv.

ngrijirea posoperatorie obiynuit

IndiIerent de amploarea interventiei, bolnavii operati beneIiciaz de ngrijiri
speciale.
a) Pozi(ia bolnavului n pat este de regul n decubit dorsal. Dup anumite
interventii pozitia trebuie ns modiIicat: decubit ventral (interventie pe coloana
vertebral), decubit lateral (interventii pe rinichi- Iavorizarea drenajului), pozitia
Trendelenbueg (circulatia cerebral deIicitar), pozitia Flower (drenaje pleurale,
insuIicient respiratorie).
b)Calmarea durerii postoperatorii. Intensitatea durerii postoperatorii
urmeaz o curbascendent cu maximum n noaptea ce urmeaz operatiei, pentru ca
apoi s diminueze progresiv, la 48 ore postoperator.
Analgeticele pe baz de opiacee se Iolosesc cu prudent pentru c deprim
respiratia, accentueaz pareza postoperatorie si mascheaz eventualele complicatii
peritoneale.
c)Mobilizarea bolnavului trebuie initiat ct mai precoce, pentru operatiile
mici si mijlocii chiar n ziua operatiei, pentru cele de aploare n Iunctie de starea
general a bolnavului. Se previn astIel complicatiile ca: TromboIeblite,
bronhopneumonii, escare.
113
d) Reluarea alimenta(iei: se va Iace ct mai precoce, n Iunctie de timpul
interventiei. Se permite bolnavului s bea lichide (ap, ceai putin ndulcit), la mceput
cantitti mici, apoi din ce n ce mai mari. Ulterior se prescriu: sup de zarzavat srecurat
si srat normal, iaurt, lapte, piure de legume, carne Iiart sau Iript n Iunctie de
reluarea tranzitului.
e)Reluarea tranzitului intestinal- este un alt parametru al unei evolutii
postoperatorii Iavorabile. n mod normal la 48-72 ore de la operatie , pareza
postoperatorie dispare si bolnavul emite gaze, apoi are primul scaun.
Pentru combaterea parezei se Iolosesc amestec alIa-
blocant(Plegomazinmiostin), ulei de ricin sau paraIin administrat per os sau pe sond
vazo-gastric, clisme usoare ( contraindicate n suturile digestive joase ), supozitoare
emoliente. Reaparitia parezei intestinale sau mentinerea ei cu toate msurile de
combatere alturi de alte semne indic de regul o complicatie inIlamatorie peritoneal.
f) Prevenirea yi combaterea complica(iilor inflamatorii
- complicatiile pulmonare se previn prin aspirarea secretiilor, gimnastic
respiratorie, masaj toracic, mucolitic, tuse asistat, antibiotice.
- complicatiile trombo-embolice se previn prin mobilizarea precoce dar
supravegheat, anticoagulante.
- complicatiile urinare se previn prin evitarea sondajului vezical, medicatie
de stimulare a mictiunii (alIa si betablocante).
g) Supravegherea evolu(iei plgii yi drenajului.

114
Bibliografie

1) Corneliu Bomndel- ,Manual de medicin intern pentru cadre medii

2)Al. Priciu- ,Chirurgie vol. 2

3) Leonard Donmisoru- ,Compendiu de medicin intern

4)Lucretia Titirc- ,Tehnici de evaluare si ngrijire acordate de asistentii
medicali

5)Lucretia Titirc- ,Ghid de nursing

6) Lucretia Ttirc- ,Explorri Iunctionale si ngrijiri acordate
bolnavului

Apendicita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Apendicita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3

S-ar putea să vă placă și